Prof. dr.

NICOLAE ANGELESCU
Colecţia ALMA MATER
KDIHJR/V MEDICALA
Hm un-st! "##$
l de : Adrian % or&'((JUK)A $AJO$IH .ib
u
5UWAH AIUK
/ */ +u*,**/* /-/* ** *u! *
!'H>| ,il. -mi
MI»
.A/LA DE MA.ERII
Pag.
Infrm**%0r0.......................................................................................................................................... 1
Or*un*23r03 s4*t3uu*...................................................................................................................... #
Spitalul ...................................................................................................................... 9
Primirea şi circuitul bolnavilor.................................................................................. 16
!muta "n #pital........................................................................................................... 1$
Inu5* *0 o6s0rr3&*0 şi 073m0nu 6on38uu*...................................................................... "#
%!oaia de ob#erva&ie clinic'................................................................................................. 19
K(amenul bolnavului............................................................................................................ )*
)9*-*-. Ant*s04s*0 ........................................................................................................................... $:
I#toric . . . . ' . .................................................' . ' . ' . ................................................ +*
, #ep#i a . ..................................................................................................................... +)
Anti#ep#ia.................................................................................................................... -9
n+*M9%............................................................................................................................................... ;<
.ateriale nece#are........................................................................................................ 5-
(Mic de admini#trare.................................................................................................. 5$
/e0nica in1ec&iilor....................................................................................................... 59
rntnrr** d0 4ro60 40ntru 36or3tor........................................................................................... 1:
Pri nci pi i ........................................................................................................................... 70
.nlrriale şi produ#e..................................................................................................... 21
l3lmici de recoltare.................................................................................................... 2)
=>**9>r**?*-f9*0r03 *o**38uu............................................................................................................... 1#
.iiniporlaincntul bolnavului ...................................................................................... 29
Hmc&iile or4ani#mului................................................................................................. $1
A pari 5 m altor mani6e#t'ri patolo4ice ........................................................................ 91
? M*n%*un* In 6on38uu* ................................................................................................................... #$
Principii ..................................................................................................................... 9+
Alimenta&ia bolnavilor cu diver#e boli..................................................................... 9+
l!clniici de alimentare................................................................................................. 95
?**nnUrn*0n m0d*%3m0nt0or....................................................................................................... #@
7iilr .inerale............................................................................................................... 9$
1!rlnripii de admini#trare a medicamentelor............................................................. 99
6lllc de admini#trare a medicamentelor.................................................................. 1**
l ! i ! l i i i l r i de admini#trare a unor medicamente ......................................................... 1*1
Urm6trlrru e6ectelor medicamentelor.......................................................................... 1*+
..................................................................................................... 1*-
.i1louce şl metode ..................................................................................................... 1*-
***r**t*- . . . . ..................................................................................................................................... "":
.iili/liilc nece#are....................................................................................................... 11*
. i i i n5 i l l l c unui 0un pan#ament.................................................................................. 11)
1!rlmlcii elccIm8li unui pan#ament............................................................................ 11-
lipurl d9 pini#unipntr.......................................................................................................... 115
rni (>lilrur||lculA.................................................................................................................. 117
i.iUcntll ..........................................!............................................................................. 11$
l!l!lnclpll ....................................................................................................................... 11$
1!i!liiilcn In66l&rtril..................................................................................................................... 119
.iiilnlllAll di: "nr'ire.......................................................................................................... 1)*
l!lpuil ;5r 1u6A5nr6< pe rr9lunl............................................................................................ 1!))
• '•' i • Pag .
IU.....In........................................................................................................................................................ 1+*
Principii..............................................................................................................................i ! . . . 1+*
.ateriale nece#are....................................................................................................... 1+1
/e0nica .......................................................................................................................................... 1+1
Incidente şi accidente................................................................................................................ 1+-
N|iAIAlnrl.............................................................................................................................................. 13G
Principii.......................................................................................................................................... 1+*
.ateriale nece#are........................................................................................................................ 1+6
/e0nica ..........................1 \ .{ = > . 6 . 6 . \1' . : ' , \j . .. . 1 H . 1........................................... 1+2
9n 802*%** ur*n3r0......................................................................................................................... "<$
Indica&ii.......................................................................................................................................... 1-+
?iiiilruindica&ii.............................................................................................................................. 1--
Principii.......................................................................................................................................... 1--
.ateriale nece#are..................................................................................................! . @ . . . . 1--
/e0nica ........................................................................................................................ 1-5
Incidente şi accidente................................................................................................. " i6i
lla#il!icare ...........................................=.....................................................................................! 1-A
%rlnoipli.................................................................................................................................... 1-5<
.nteriale nece#are....................................................................................................................... l -A
/e0nica ......................................................................................................................................... 1.5
l
! ui i r & i a colec&iilor #uper6iciale...................=............................................................................i 15!
! nnc&ia pleural'.................................... . B6C........................................................................ 15:
!iniclla pericardic' . . . . . ! . . . . ! ........................................................................... 15 5
! nncia cardiac'........................ . . . ! . ! ................................................................................:==
1<r
!l!
Dlliir&la peritoneal' . . . . . ! . ! . ! . D . ! . ! ...................................................................= ! 15!
! nurlia ra0idian'...................... ! . % . ! . ! . '•. '..........................................................................! 16D
! uncia articular'....................................................................................................................... 1*
>"
!iinctlu o#oa#'.............................................................................................................. 16A
!niH!5la ve.E.icii urinare.............................................................................................................. F!G;<
! nur&la 0ldrocelului................................................................................................................... 1$2
A*o4s0.......................................................................................................................................... If* #
!iini! &la:liiop#ie a nodnlilor lim6atici..................................................................................... 121
!niH!lla:l<iop#ie a unui nodul ir.amar . . ......................................................................! 121
!iiiic=ia:lGiop#ie a 6icalului.........................% . . . . = % % % = .......................................................... 12)
!iinc5lii:lGiGp#ic a rinic0iului....................... . % . . . % . : . % ....................................................... 12-
1
nnc5la:lGiop#ie a pro#tatei.......................... . .@AG$;Hl98A.................................................... 125
!iincllii:liiop#iei a pancrea#ului..............................................................................................; % 12<
Pu*tr tn0-IBnn*Mn2ft...................................A . . . - . . . '8C.................................................................= "11
!.HUE.e..............................................................................................................................................! ! 1 2 $
!/E.lo1mtoloI"ia 0emora4iilor . . . . . . . . J = .................................................................... 12$
Sli,v1ilon,i,toltGK&ie .................. . = . = . . . . . = ..................................................................... 129
/i!iilnini!iilnl 0emora4iei . . . . . . 11 .. !=*A.............................................................! 1$)
........................H5n . . irit=!:............................................................... 1$$
..................................... !Lt!
1
.: . . . . . . > . . . . . . ! . ! 1$H
7i!li/mliiiirvu 9rupelMr #anKuine............................ % % . .. % oboHiH i5 .Noli!K l!
11
.iili!i! luliil de tran#6uOat.....................= . ..........................................................................H6icn.nt!A!
B
!!
/nliiilrii Irmi#6ii(ici..........................! . > D . D = ! . ! . ! . ! . . . . . . . ! . ! . ! . D . . !:.5..1G.5P& I6lt!
%n Qlnuelni tran#6uOat . . !..!. !. !. !. !. !. 1P=A:===>.. .=....................................=1=B=1i )*1
= ** rdo-r0*4 n* or0...................................... . . . . . ........... . ->t >..............................-M9IJI
rc#plrtilorie J...............................................................................................!8iiDHi
enrdliicil . ! . ! . . ! . . !. . . = . = . . ! . ! . ! . 1==l
........................................................... =. @i UHR@ LBS
t . l l l l l l l l lll!l! ...........................................................=.............................................<. l l t l H! l i .;= . =......................................! UKl I i r U=D1
l'ag,
I/eiiiic#teOia ........................................................................................................................ ))$
Ane#teOia 4eneral' .................................................................................................. ))$
Ane#teOia re4ional'................................................................................................................ ))9
Ane#teOia local'...................................................................................................................... )+6
"=*rH*rr** 6on38uu* 40ntn* o40r3&*0.............................................................................................. D$#
l!re4nlirea p#i0ic'.................................................................................................................. )+9
1!reKTHirea biolo4ic'............................................................................................................... )11
l!ri!Kdtirea c0imr4ica"'.......................................................................................................... )-S<
=f* Bnm*** 4uro40r3tor*0 E*ntr3o40r3tor*0+............................................................................................ D;$
Suprave40erea intraoperatorie ....................................................................................... )51
Aeelilente intraoperatorii.....................................................................................................
E**Mo40r3tor**............................................................................................................................
lni1i!i1iri po#toperatorii #imple ......................................................................................
InHri1iri po#toperatorii deo#1.F<ite......................................................................................... )*-
IBiilrn iio#oio4ic
l!llloputo4enie
8ipi!clc clinice
ri!.i0iincnt
.rEnll1itr

IN.RODUCERE
i'."lniil propedeutic' deri#$ de la grece%c&l '(ro(aide&o) care *n%ea+n$
n&l,i *naine).
-i .rn% larg, (ro(ede&ica re(re/in$ o di%ci(lin$ care con%i&ie o inrod&cere
:imG 0ţi %&di&l alei di%ci(line.
0n &rn% +edical, (ro(ede&ica e%e o ra+&r$ a +edicinii, c& &n c* +( +ai
1; in&i #aria care are ca o1iec (reg$irea (enr& *n#$ţ$+*n&l clinic, *n
Hii,i, (ro(ede&ica %e oc&($, (e de o (are, de noţi&nile generale nece%are
i H i"iH,ire& *n#$l$rn*n&liii clinic in orice %(ecialiae +edical$ iar, (e de
l*nrl,, de noţi&ni %(eciale, o1ligaorii (enr& inrod&cerea *n %&di&l an&+ior
;iEEEi1Ei ale +edicinii. 2e aici 3i di#er%e ari1&e aa3ae c&#in&l&i (ro(e4
nii'ilical$, c-ir&rgical$ ec., 5 ,a( care n& e%e inr& o&l nor+al,
,i6irle +&le noţi&ni %in co+&ne +ai +&lor %(eciali$ţi.
%.6 adre%ea/$, in (ri+&l rind, %&denţilor in +edicin$ care *nce( (rac4
(llnl, (enr& a4i (reg$i *n #ederea *nce(erii aci#i$ţii %(ialice3i, a c&4
7l a(lic$rii &nor +ane#re 3i (rocedee (e care #or re1&i %$ le e,ec&e/e
% E E = 0n clinic$, la (al&l 1olna#&l&i 3i a4i o1i3n&i c& er+inologia +e4
ni di%ci(lina de %(ial, o,erind&4le (o%i1iliaea a(ro,&nd$rii &nor
• li'lr nece%are *n *ngrijirea 1olna#&l&i.
ii'li+ ac&al$ cerc (racician&l&i, o 1&n$ 3i +&lilaeral$ (reg$ire (enr&
nEil %oliei8arilor din eren 3i %(ial. Medic&l de +edicin$ general$ .3i de
•ii 0rclnii %$ c&noa%c$ 3i %$ e9ec&e +&li(le +ane#re c& care %e #a con4
:
i jH'aclica +edical$. A+ %ocoi nece%ar$ inrod&cerea ace%ei di%ci(line,
&n&l l, (enr& a o,eri (o%i1iliaea %&denţilor ca, *n i+(&l (racicilor
@d c&noa%c$ dinaine o %erie de noţi&ni, (e care le #$d *n %(ial%a& a+1&4
i 0, 9ld(lnea%c$ eoreic 3i %$ le a(lice corec *n (racic$.
*l , n Hcr.ilr +oi#e ea de#ine &il$ 3i %ec&ndar&l&i care *3i *nce(e %(ecia4
lii dlii,r%i' di%ci(line, (enr& *n%&3irea &nor noţi&ni eoreice 3i a &nor
iEc i:i;rrl&li(il<', (rec&+ 3i +edicilor de +edicin$ general$ %a& din ale
iiEE= E!r n8e+enea, (oae ,i ,olo%ioare 3i cadrelor +edii (enr& l$rgirea
0&l 0&r de cnnoaţlinţe +edicale.
•l,n iii
1
,&8,l i;rc:in$ o %erie de ca(iole (e care le4a+ con%idera nece%are
*nln&lncri'i'ii 0n %&di&l (reij,ilirii +edicale, in %(ecial (enr& %&denţi.
UE!.!Ei!Eni!HEi! dr (ro(ede&ic$ c-ir&rgical$'
1
care &r+$rea inrod&cerea
ni r-lini,il,l, 0n l&crarea de l'<($ %ini l r&lae 3i ale ca(iole, lo al* de
i'ii *l , %i;il=l 3i ii+lnilalor.
ii,l&nll&r de a9e8i%ie .<E anli%c(%ir, &ile oric$r&i cadr& +ediral,
nni'lr i+iiri;re 9i li'linici iile nl,alirl&liii +edicinii (injecţii, recol4
i'il i e i;i':l;<' (enr& la1oraor, cli%+e, %($la&ri> %a& c-ir&rgiei ((an%a+ene
iii'lii, (reg$irea (reo(eraorie a 1olna#&l&i, *ngrijiri (o%o(eraorii> c& care
il,li&l %a& *n$r&l %ec&ndar %in con,r&naţi *n (racic$. 2e a%e+enea, ani
)T4nln &nde noţi&ni de 1a/$ ale acord$rii (ri+&l&i aj&or *n ca/ de &rgenţe
•+n%d/$, re%&%ciare cardio4re%(iraorie, ran%,&/ie, o9igenoera(ie> nece%are
c?nii cadr& +edical, (rec&+ 3i &nele ca(iole c& a(lica1iliae general$ (%&(ra4
ţ-rca 1olna#&l&i, ali+enaţia 1olna#&l&i, ad+ini%rarea +edica+enelor,
+i%ii, in,ecţia no%oco+ial$>.
H.i'linderea ca(iolelor %4a ,$c&i *n concordanţ$ c& (rogra+a analiic$ a %l&4
!FE;E9E% %i c& cerinţele (racicii la (a&l 1olna#&l&i, in%i% *nd, +ai ale% a%&(ra
=enliei corece a di#er%elor +ane#re.
M&li&dinea noţi&nilor re,erioare la o an&+i$ (ro1le+$ (rec&+ 3i #arie4
il (rocedeelor de e9ec&ţie a &nor +ane#re, (o %$ ,ac$ an&+ie ca(iole, ade4
rae +onogra,ii. A+ %eleca, din ace%ea, (e cele care le4a+ con%idera a ,i
li nece%are *n aci#iaea (racic$ a %&den&l&i, +ai ,rec#en &ili/ae, +ai
ci,iilr, #eri,icae de (racica +edical$ 3i (e care a+ c$&a %$ le (re/en$+
1'nicordanţ$ c& cerinţele ac&ale ale +edicinii +oderne.
& &nele ca(iole a+ de%cri% 3i den&+i 3i &nele a(arae, +e ode 3i +a4
i,, ,olo%ie la #re+ea re%(eci#$, a* (enr& conin&iaea i%oric$ a daelor
,7 (enr& conce(ţia, &iliaea 3i e,icienţa lor la i+(&l re%(eci# iar, *n &nele
n&lii, c-iar 3i a%$/i *n (erioada ace%ei e9(lo/ii de in,or+aţii 3i e-nic$.
@&r%ele de in,or+are, a& ,o% o %erie de +an&ale 3i raae, din liera&ra
,ili,il$ ro+?nea%c$ %i %r$in$, co+(leae c& dae ac&ale din aricole de %(e4
ililae, la care %4a ad$&ga 3i e9(erienţa de (e%e rei decenii *n %l&j 1a +edicinii
i cliir&rgiei.
0iiinine la lai&dinea celor care *nce( (racica +edical$ *n di#er%e %(iale
n iinilnilalorii %$43i co+(lee/e &nele noţi&ni 'de graniţ$) c& ale %(eciali$ţi
, +edicinii 3i %$ a(ro,&nde/e +ai +&l &nele noţi&ni eoreice raae *n
+ono4
' 9E>; de. %(ecialiae.
Pro6. 7r. Q. AQVWIWS?U
ORGANIFAREA SPI.ALULUI
Acltialu or4aniOare a #pitalelor e#te 6'cut' pe principiul teritorial #au
ni Incului de munc' şi cuprinde :
di#pen#arul comunal= teritorial #au de "ntreprindere ce acord' a#i#:
nl i medical' tuturor membrilor colectivit'&ii re#pective>
5(ilirlinica= ce reuneşte mai multe di#pen#are şi care cuprinde cabi :
i l r #pecialitate şi laboratoare de e(plorare pentru a#i#ten&a ambulatorie >
#pitalul #ta&ionarulG care are "n #tructura lui mai multe #ec&ii cu
S t i o diver#e #pecialit'&i= pentru bolnavii interna&i precum şi labora:
tui!dicale= cabinete de #pecialitate şi alte compartimente= potrivit nor:
do .#tructur'.
1
in#truc&ia #pitalelor a devenit= "n ultimele decenii= un important obiect
i i d i n pentru ar0itec&i= con#tructori şi medici = "n ace#t #en#= #:a a1un#
I i i iiron unor norme bine preciOate care au devenit obli4atorii "n proiec:
= con#truc&ia= utilarea şi 6unc&ionarea unit'&ilor #anitare cu re#pectarea
9 l i n i i l e epidemiolo4ice şi protec&ia compartimentelor a#eptice 6a& ade
n5 "ncon1ur'tor.
> SPI/AIUI
;5 i l l i i l nl #ta&ionarulG are "n #tructura #a actual'= mai multe #ec&ii #er:
95p 9livi/K6 #pecialit'&i= "n raport cu cerin&ele a#i#ten&ei medicale din
i l l l l .U unit'&ile arondate şi a#i4ur' at"t a#i#ten&a bolnavilor cronici
.6tl.rn5n 9Io ur4en&'= "n 6unc&ie de po#ibilit'&ile de reOolvare pe care
ppiilru rcnliEarea ace#tor obiective= or4aniOarea şi 6unc&ionarea unei
r*0 Inutil nG ii e#te comple(' şi nece#it' o anumit' "mp'r&ire a #pa&iului=
p 9.l mobilier şi in#trumentar core#punO'tor şi "ncadrare cu per#onal
9l l r n l . In plu#= "n centrele univer#itare aproape toate #pitalele a#i4ur'
trivn&Arn"ntului clinic ceea ce obli4' la o ridicare a #tandar:
! i n r i 5 i l n . npronpe 6iecare #pital are "n #tructura #a o #ec&ie de medi:
uirt 0i o Qec&ie de c0irur4ie la care= "n 6unc&ie de #pa&iul a6erent=
i.!ln&o 9!Ic. pol 6i ad'u4ate şi alte #ec&ii : ortopedie= ob#tetric':4ine:
!% i mul ului&ii
1
= urolo4ie= pediatrie= neurolo4ie= SXI= o6talmolo4ie=
i c. 1!i.ilrii liolilo in6ect ioa#e şi a6ec&iunile p#i0ice= de re4ul'= #e or4a:
!! ! I o Hopnrnle. Ia ace#tea= #e adau4' alte compartimente medicale
.I= liil(ii!tilonil= #ec&ia de #teriliEare= camerele de 4ard'= e(plo:
unle= nan iKlinini.rnliv:t6o#pod6ire#ti= 1irccum : buc't'ria= #p':
% Iul i.liiiini#tniliv= .#erviciul npioviE.ionare ele.
S condi&ie de baO'= pentru buna 6unc&ionare a unei #ec&ii a unui comparti:
ment o con#tituie po#ibilitatea iOol'rii c"t mai bun'= a ace#tora= de alte #ec&ii
#un compartimente= "n ace#t #en#= "n #pital trebuie re#pectate mai multe
circuite : un circuit pentru internarea bolnavilor şi pentru viOitatori= un ci r:
cnil intern al #ec&iei= un alt circuit pentru alimente= un altul pentru reOidii
#i ru6e murdare şi= dac' e#te po#ibil= un circuit pentru #tuden&i şi per#onal.
Pentru nou:n'#cu&i= A/I= blocul operator= blocul alimentar= #p'l'torie= #e
repariiOeaO' #pa&ii care #' nu 6ie "n le4'tur' cu multe circuite din #pital
#i #e recomand' #' 6ie c"I mai iOolate şi neviOitate= "n ceea ce priveşte blocul
alimentar şi #p'l'toria= o concep&ie mai recent'= e#te ca ele #' nu mai 6unc:
&ioneOe "n cadrul #pitalului= alimentele urm"nd #' 6ie comandate şi preparate
con6orm re4imurilor= "ntr:o unitate de alimenta&ie #pecialiOat' "n ace#t #en#=
care #' 6unc&ioneOe "n a6ara incintei iar ru6ele #' 6ie #p'late= u#cate şi c'lcate
de a#emeni "n unit'&i #peciale= "n ace#t 6el cre#c"nd economicitatea unit'&ii
#imilare= "n ace#t #en#= #pitalul pavilionar re#pect' multe dintre ace#te prin:
cipii dar e#te mai co#ti#itor din punct de vedere al con#truc&iei şi mai pu&in
6unc&ional.
Indi6erent de #i#temul de con#truc&ie= "n cadrul 6iec'rei #ec&ii= "n raport
de #peci6icul 6iec'reia dintre ele= 6unc&ioneaO' compartimente a#eptice şi
#eptice. 7in prima 4rup' 6ac parte: #aloanele cu paturi pentru bolnavi=
#i a & ia de #teriliOare= o #al' de pan#amente= blocul operator= #aloanele de te:
rapie inten#iv'. ?ea de a doua 4rup' cuprinde #aloane pentru #eptici= o #al'
de opera&ie pentru #eptici= o #al' de pan#amente pentru #eptici precum şi
#aloane pentru bolnavii #eptici.
"n a6ar' de ace#tea= "n cadrul 6iec'rei #ec&ii mai e(i#t' : o camer' de
l6nrd' pentru medici= camera #urorilor= o6iciul= #ala de me#e= ma4aOia pentru
materiale= 4rupurile #anitare precum şi alte "nc'peri ane(e= "n raport de po:
#ilGilil'1i= #e recomand' amena1area unor "nc'peri pentru viOitatori= a#t6el
cu #' nu 6ie deran1a&i bolnavii "n #aloane. Unele #pitale mai co6ortabile #"nt
prev'Oute cu tera#e "n dreptul #aloanelor= permi&"nd mişcarea bolnavilor
&i cu multe li6turi= pentru re#pectarea circuitelor.
Saloanele pentru bolnavi vor 6i amena1ate "n aşa 6el "nc"t #' core#pund'
cerin&elor de "n4ri1ire a ace#tora "n 6unc&ie de #peci6icul #ec&iei. 7e obicei=
o #ec&ie are "ntre 51Y1+* paturi dar #e recomand' ca num'rul lor #' 6ie
"n 1ur de 1** pentru a 6i mai bine diri1at'. Se urm'reşte= pe c"t #e poate=
ca num'rul paturilor dintr:un #alon #' 6ie c"t mai mic. Ideal e#te ca "ntr:o
eiimer' #' nu 6ie mai mult de 1 Y+ bolnavi= "n ace#t 6el a#i4ur"nd o mai bun'
#eparare a bolnavilor= "n raport de 4ravitatea bolii şi re#pect"nd circuitele
%eplicc #i a#eptice.
7imen#iunile camerei trebuie #' permit' intrarea brancardului şi a c'ru:
ciorului pentru tran#portul bolnavilor. Supra6a&a= pentru un bolnav= e#te
9ocolit' de i m
)
iar cuba1ul "n 1ur de 1$Y)* m
+
.
/emperatura "n #alon trebuie #' 6ie "n 1urul a )*Z? iar umiditatea "n 1ur
de :HG DG*!Eo pentru a permite evaporarea tran#pira&iei. ?'ldura mare "lobo:
.1şlc pe lioluuv iar 6ri4ul "l e(pune la complica&ii ale aparatului re#pirator.
Acolo unde nu e(i#t' aer condi&ionat= camerele trebuie aeri#ite de +Y- ori
pp P=i= In momelile potrivite= pentru a nu deran1a pe bolnavi.
Pardo#elile= #e. recomanda #' 6ie din materiale c n re permil o curii 5 arc
raiililA &i o Imn6t deE.inl!ec&ie. ?=cl mai bine= ace#tor cerin&e coi!e.puiulc mo:
E n le u l lu#truit &i apoi linoleum:ui.
l
Paturile vor 6i aşeOate= "n aşa 6el= "nc"t #' permit' abordul bolnavului
pe + laturi. Pentru o bun' urm'rire a bolnavului şi pentru 6acilitarea #olici:
t'rii #pri1inului medical= la 6iecare pat trebuie in#talat un #i#tem de #emna:
liOare care anun&' pe #or'. 7e a#emenea= #e pot in#tala l'mpi de noapte=
priOe tele6onice #au priOe pentru di6uOoare radio.
[olnavii 4ravi trebuie iOola&i "n reOerve de 1Y) paturi care vor 6i
dolate
cu po#turi de o(i4en= de a#pira&ie şi cu monitoare= "n #pitalele cu #aloane
mari= #e recomand' #' e(i#te o reOerv' "n care #' 6ie muta&i bolnavii "n #tare
terminal'= p"n' la dece#ul ace#tora.
Saloanele pentru bolnavii #eptici #upura&ii= 4an4rene= in6ec&ii
cutanateG
.#e recomand' #' 6ie iOolate şi #' aib' un circuit #eparat. 7ac' e(i#t' po#i:
bilitatea= e#te bine ca ele #' 6ie 4rupate "ntr:o parte a #ec&iei= "mpreun' cu
#ala de pan#amente #eptic'.
Servilul me#ei #e va 6ace la #ala de me#e pentru bolnavii mobiliOa&i #i
la pat pentru cei care nu #e pot mobiliOa= pe m'#u&e #peciale pentru paturi.
Sala @le pan#amente #e 6olo#eşte= "n #ec&iile cu pro6il c0irur4ical= pentru
pan#area bolnavilor tran#portabili= a celor ce nece#it' proceduri #peciale #p':
laturi va4inale= #p'lare a pl'4ilorG= pentru unele e(amene ca t uşee rect
ale:
şi va4inale= anu#copii= #au pentru recoltarea de analiOe= "n #ec&iile cu pro6il
medical= ca #erveşte la recoltarea de analiOe= e6ectuarea de punc&ii= e(amene
#peciale etc. "ntr:un #erviciu cu pro6il c0irur4ical= #e recomand' #' 6ie dona
#'li de pan#amente Y a#eptic' şi #eptic'.
"ntr o .#al' de pan#amente trebuie #' e(i#te= "n mod obli4atoriu= o ca:
napea= o ma#' 4inecolo4ic'= c'ru&ul pentru pan#at= dulapuri pentru in#tru:
mente şi materiale #terile şi ne#terile= cuveta pentru #p'larea
in#trumentelor
şi #olu&iili! nece#are pentru e6ectuarea pan#amentelor= #p'laturilor şi e(a:
menelor rnninerate mai #u#. /ot aici #e pre4'te#c şi #e p'#treaO' c'ru&urile
de pan#amente pentru pan#area= la pat= a bolnavilor netran#portabili.
[locul operator= compartiment de baO' al #ec&iilor cu pro6il c0irur4ical=
cuprinde mai multe "nc'peri= 6iecare din ele av"nd o de#tina&ie anumita.
"n con#truc&ia #pitalului= #e are "n vedere ca acea#t' unitate
6unc&ionala
#' 6ie complel iE.olal' de re#tul #ec&iei #au "n caOul mai multor #ec&ii cu pro6il
r0irur4iciil .!I 6ie pe un #in4ur nivel= av"nd circuit #eparat pentru re#pec:
tarea a#eii#ici mediului. ?on#truc&iile moderne au realiOat a#t6el de unit'&i=
complet Incnp#iilate= prev'Oute cu 6iltre de aeri#ire şi cu aer condi&ionat.
"n miri ionii blocului operator #"nt circuite pentru medici şi bolnavi
iar intratca ultor per#oane= "n a6ara celor care lucreaO' "n #'lile de
oper&ii=
#e 6ace m re#pectarea #trict' a re4ulilor de a#pe#ie şi anti#ep#ie.
Pentru o 0una deEin6ec&ie a blocului operator= #e recomand' ca pere&iiH
pardo#elii@! F1l pla6oanele #' 6ie con#truite din materiale 6'r' poroOit'ti .III
ii#perit'&l= 9.6el ca #' #e poat' #p'la şi deOin6ecta uşor iar mobilierul din 111:
lerior #6t 6io icdu# la #trictul nece#ar.
[loiul opcrntor trebuie #' cuprind' urm'toarele "nc'peri: camerii
6 i l t r u = nimeni de pre4'tire a c0irur4ilor= camera de "mbr'carc cu malrimlr
vierile= #6llllr de opcni5ic= camera de ane#teOie= camera pentru #p'larea i u # t i n
mcntclor &i n cmner6l depoOit pentru materiale.
uG .liirrn l i l l r i i e#te prima camer' a blocului operator= unde per#onalul
nce#tiiia &i rlilnirAil #e dcE.0ruc6t de &inuta de #pital #i "mbrac' a l t a cu ral 6i #un=
ilc pre6eiitl= .t!i!lil8uIrt. 6u #pitalele vec0i nu #e t6u#e#lc ini ol denumi o a#t6el
%Ir "nc'pere=

,*g. l 5 Sec&ia de c0irur4ie. Sc0ema de con#truc&ie a blocului operator.
Aig. B C Sec&ia ele c0irur4ie. Si#tem de #p'lare a
rniinilor c0irur4ului pentru opera&ie.
= bG ?amera de pre4'tire a c0irur4ilor e#te de#tinat' #p'l'rii m"inilor.
B ii ace#t #cop= e#te prev'Out' cu +Y6 cuvete= cu ap' #teril'= alimentate de
la #ta&ia central' de #teriliOare #au de la #ta&ia de #teriliOare a blocului ope:
rator şi cu cutii #peciale unde #e p'#treaO' perii= lu6e= bure&i şi alte #olu&ii
pentru #p'larea m"inilor c0irur4ului. Ia ora actual'= datorit' #olu&iilor cu
ac&iune anti#eptic' mare şi neiritante pentru te4umente= #e 6olo#e#c mai rar
periile.
cG ?amera de "mbr'care e#te prev'Out' cu o ma#' pe care #tau ca#olete
cu 0alate şi m'şti #terile şi cutii cu m'nuşi= de a#emeni #terile. 7up' #p'larea
şi deOin6ec&ia m"inilor= c0irur4ul intr' "n camera de "mbr'care şi= a1utat
de #ora in#trumentar'= "şi pune ma#ca şi "mbrac' 0alatul şi m'nuşile #terile=
dup' care intr' "n #ala de opera&ie.
dG Sala de opera&ie trebuie #' 6ie complet iOolat' de e(terior iar aeri#irea
ei #e recomand' #' 6ie 6'cut' prin climatiOare automatiOat'= cu trecerea
acrului prin 6iltre #peciale= "n #pitale moderne= "ntre4ul bloc e#te climatiOat
"n ace#t mod= a#i4ur"ndu:#e o bun' a#ep#ie a mediului. Acolo unde nu e#te
climatiOare= #e recomand' ca #ala de opera&ie #' 6ie ampla#at' #pre nord=
cvit"nd a#t6el creşterea e(ce#iv' a temperaturii pe timpul verii. Un bloc
operator= pentru o #ec&ie cu pro6il c0irur4ical= trebuie #' aib' cel pu&in +Y- #'li
;le opera&ie din care una #' 6ie de#tinat' interven&iilor #eptice şi #' aib' un
circuit #eparat. 7e a#emeni= 6titr:o #al' de opera&ie trebuie "ndeplinite mai
multe condi&ii:
Ytemperatura #' 6ie cuprin#' "ntre 1$ZY)1Z? deoarece c'ldura e(ce#iv'
obo#eşte pe c0irur4 iar 6ri4ul e(pune bolnavul la complica&i i>
Yumiditatea aerului trebuie #' 6ie ceva mai ridicat' "ntre 5* Y 2*\G
pentru a evita apari&ia #c"nteilor produ#e de electricitatea #tatic' şi a e(plo:
Eiilor ce #e pot produce prin acumularea 4aOelor ane#teOice>
Yiluminarea #'lii de opera&ie e#te dubl' : interiorul e#te iluminat cu
l.!impi electrice obişnuite= montate pe pla6on= iar re4iunea de operat e#te
iluminat' de o lamp' #cialitic' şi un #atelit= montate dea#upra me#ei de
opera&ie= "n mod obli4atoriu= "n a6ara ilumin'rii de la re&ea= #ala de opera&ie
va 6i conectat' la un 4enerator propriu ce #e declanşeaO' automat "n mo:
mentul "ntreruperii curentului pe re&eaua de oraş deoarece "n blocul operator=
% % şi r nevoie "n permanen&' de curent electric>
: deOin6ec&ia pere&ilor= pla6onului şi pardo#elii #e 6ace prin #p'lare cu
drlor4en&i şi #ub#tan&e anti#eptice veOi anti#ep#iaG >
: : #teriliOarea aerului "n #'lile ne"ncap#ulateG= mobilierului şi pere&ilor
%r l ace cu a1utorul raOelor ultraviolete +* minG #au vaporilor de 6ormol ) oreG
diip.i o prealabil' cur'&ire a tuturor #upra6e&elor. Xitmul de deOin6ec&ie e#te
impu# de #epticitatea interven&iilor #au cel pu&in odat' pe #'pt'm"n' #" m:
li.!iluG. Pentru #'lile de opera&ie din #erviciile de ob#tetric' deOin6ec&ia #e
Iaci
1
mult inai de#.
.obilierul #'lii de opera&ie va 6i c"t mai redu# şi va cuprinde :
: inu#a do= opera&ie= de con#truc&ie #pecial'= "n raport cu #peci 6icul
99%9%iei c0irur4icnlo= Irebuie#' permit' ridicarea= cobor"rea= rota&ia şi "ncli:
mH5la 6i In 1urul unui picior tele#copic şi e#te prev'Out' cu o #erie de acce#orii
nm!uttui!? c6ecl n'rii per6uOiilor= unor interven&ii #peciale şi pentru radio4ra6ii
iiitraopurutorii>
n
imun Em0s00+ d0 lit.i:umente. pentru opera&ie e#te. #lutG do l!oim.i
dii!pl iiiiKliiulai!A= cu picior e(centric tele#copic şi #e a#e aE.' pe#te #au lini>6i
in UQII F;% opera&ie= 6iind la indcm"na c0irur4ilor>
me#ele #au poli&ele de#tinate depoOit'rii ca#oletelor cu c"mpuri #te:
i l l c &i cutiilor pentru in#trumente= #erin4i etc. #"nt acoperite cu metal ino(i:
dabil (a u cu 6aian&' >
aparatul de ane#teOic cu o m'#u&' pe care #e aşeaO' #onda de i ntu:
lia&ic= #erin4i şi medicamente nece#are ane#teOiei etc.>
acolo unde nu e#te #ta&ie central' de o(i4en= "n #ala de opera&ie mai
9%(i#t' l : ) butelii cu o(i4en. Ace#tea trebuie #' r'm"n' "n poOi&ie vertical'
6iind 6i(ate "ntr:un #uport= la perete= a#t6el ca #' nu cad' şi #' e(plodeOe>
: a#piratoare= l'mpi electrice mobile= l'mpi pentru ultraviolete= un
taburet metalic cu a( 40iventat ce #e poate ridica #au cobor" şi care e#te
6olo#it şi de ane#teOişti şi de c0irur4i.
e.G ?amera de ane#teOie 6ace parte tot din blocul operator şi "n ea #e 6ace
preune#teOia şi ane#teOia peridural' precum şi treOirea bolnavului din ane#teOia
4eneral'= "n ea #e a6l' ) Y + paturi #au canapele= brancardul= m'#u&a pentru
p6t#trarea #erin4ilor şi #ub#tan&elor nece#are ane#teOiei şi e#te prev'Out' cu
po#turi de. o(i4en şi de a#pira&ie #au a#piratorG.
6G ?amera de #p'lare a in#trumentelor primeşte in#trumentarul 6olo#it
t n opera&ii= ace#ta #e #pal' şi #e aşeaO' "n cutii= "n vederea #teriliO'rii = "n ea
.
1
4'#eşte o cuvet' mare din metal ino(idabil= o ma#' pentru u#catul in#tru:
mentelor şi pre4'tirea cutiilor şi ca#oletelor şi un dulap cu inventar moale
re urmeaO' a 6i pre4'tit "n vederea #teriliO'rii.
4G ?amera de depoOit #au camerele de depoOit= p'#treaO' in#trumentarul
&i inventarul moale de reOerv'= nece#are pentru #'lile de opera&ii.
Per#onalul blocului operator şi ec0ipa operatorie trebuie #' re#pecte cu
#tricte&e re4ulile de a#ep#ie şi anti#ep#ie. Pentru acea#ta= acce#ul "n #ala de
opera&ie e#te interOi# oric'rui purt'tor de in6ec&ii cutanate #au rino6arin:
Kicne= mai ale# cu #treptococ. ?ircula&ia per#onalului "ntre #'lile de opera&ii
trebuie #' 6ie limitat' la #trictul nece#ar iar di#cu&iile "n #al' de cele mai
"nnlle ori inutile #' 6ie interOi#e. Studii de microbiolo4i c au demon#trat c'
mişcarea unei #in4ure per#oane= "n #al'= antreneaO' c"teva milioane de 4er:
meni şi microparticule care #e "mpr'ştie "n timpul di#cu&iilor= 6'r' ma#c'=
pe o arie p"n' la ) m= polu"nd aerul.
In #pitalele clinice= acce#ul #tuden&ilor #au cur#an&ilor "n blocul operator
ne va 6ace cu re#pectarea aceloraşi norme de a#ep#ie şi anti#ep#ie ca şi cele
v n l a bile pentru medic= "n unele #pitale clinice vec0i= #"nt amena1ate anumite
"nc'peri dea#upra #'lilor de opera&ie= prev'Oute cu 4eamuri celuleG prin care
. micu&ii pot urm'ri o interven&ie operatorie= din a6ara #'lii = "n condi&iile
moderne ale deOvolt'rii mi1loacelor audio:viOuale= tran#miterea interven&iei
ne poale 6ace cu a1utorul televiOiunii= de c'tre o camer' de luat vederi= montat'
la lampa #cialilicu.
St3&*3 do st0r**23r0 poate #' 6ie central'= pe #pital= unde #e #teriliOeaO'
&oale materialele şi in#trumentele nece#are= pentru toate #ec&iile şi care are un
pio4ram de )- ore #au poate 6i ane(at' blocului operator al #ec&iei= "n #pitalele
modeme e(i#t' o #ec&ie de #teriliOare unic'= iar "n cele vec0i= "n a6ara unei mici
U
l
.= i 5 u t enl i nl e D . 0ernie liloc opeti i .. ulu&le proprie= lEilnl6i tir n6lllltH
ele
opciii&ic 5H! nli! H II nil permite I nl l ni i . i uluirilor.
Slu5in de #teriliOare nre mni multe ; amere= iişpE.nlo n#ilel cu a6l rt!Hppc66l
ci i /i i i l cl e #eptic şi a#eptic:
camera cir primire u in#truinenlelor şi materialelor peni ni #lenliE.ni/
circuit #uplicG unde #e controleaO' cutiile şi ca#oletele şi #e a#eu2.6i "n ral l
uri=
"n vederea #teriliEarii>
Y #ala "n care #"nt montate autoclavele şi pupinelele= peni ni
# t e r i l i :
P.area materialelor şi in#trumentarului>
Y camera de depoOitare a materialelor şi in#trumentelor #terile de
undo
#e elibereaO' "n #ec&ii circuit curatG prev'Out' cu dulapuri #au ra6 turi
din
metal.
Y camera pentru #teriliOare la o(id de etilen= care e#te #eparat' de
auto:
cluve şi pupinele şi unde #e 4'#e#c etuve #peciale pentru #teriliOarea
#ondelor=
tuburilor de dren= acelor de punc&ie şi eventual a m'nuşilor
c0irur4icale.
Qu toate #pitalele au po#ibilitatea de a #teriliOa la o(id de etilen.
Per#onalul ace#tui compartiment e#te pre4'tit #pecial şi trebuie #' cu:
noa#c' modul de 6unc&ionare şi m"nuire a aparaturii re#pective= "n
con6ormi:
tate cu normele date de In#pec&ia Sanitar' de Stat privind e6ectuarea #teri:
liE.]rii. Sc0imbarea per#onalului de la #ta&ia de #teriliOare #e 6ace numai cu
aviOul ?entrului Antiepidemiolo4ic care are obli4a&ia in#truirii noului per:
#onal.
S'lile de naştere din #ec&iile de ob#tetric' #e #upun aceloraşi re4uli
ca
şi #'lile de opera&ie= "n timpul travaliului= 4ravidele #"nt admi#e "n #ala de
pretravaliu iar apoi "n #ala de naştere. Acea#ta e#te prev'Out' cu o ma#' 4i ne:
colo4ic'= m'#u&e cu in#trumente= #erin4i şi medicamente nece#are naşterii=
ca#olete cu c"mpuri #terile şi cutii cu m'nuşi #terile etc. "n #al' trebuie #6t
e(i#te obli4atoriu po#t de o(i4enoterapie= #olu&ii per6uOabile şi medicamente
aulişoc. 7e a#emeni= "n caOul apari&iei unor complica&ii #au accidente po#t:
partum ce nece#it' interven&ie operatorie= #' e(i#te po#ibilitatea
tran#por:
t'rii= de ur4en&'= "n #ala de opera&ie brancardG.
Saloanele pentru non:n'#eu&i #"nt amena1ate "ntr:o arip' a #ec&iei ui
pentru orice copil normal= prematur= cu mal6orma&ii etc.G= #e are "n
vedere
un tratament #pecial= "n a#t6el de #aloane e(i#t' incubatoare= po#turi de
o(i4en
#i tot ceea ce e#te nece#ar pentru tratarea ace#tora= "n concep&ia modern
AH
#e recomand' ca le0uOa #' #tea "mpreun' cu copilul= "n aceiaşi camer'= pentru
p#i0icul mamei. Per#onalul mediu din #ec&ia de nou:n'#cu&i= are o pre4'tir e
#pecial' la care trebuie #' adau4e mult' d'ruire.
Sec&ia pentru terapie inten#iv' A/IG primeşte bolnavi din &oale celel alte
#ec&ii care nece#it' #uprave40ere şi tratamente deo#ebite. Ampla#area
#ec:
&iei A/I #e 6ace "n apropierea #'lilor de opera&ii pentru ca tran#portul
de
Iu #al' #' nu 6ie prea lun4. "n ace#t #en#= ea trebuie #' aib' mai multe
#aloane=
cu paturi pu&ine= #au cu un pat= pentru a putea iOola bolnavii 4rav de
cel
mai pu&in 4rav şi pentru a re#pecta ciclul de deOin6ec&ie.
Sec&ia A/I trebuie #' 6ie dotat' cu po#turi de o(i4en şi de a#pira&ie # nu
a#piratoareG= monitoare= tru#e de intuba&ie #au pentru ma#a1 cardiac= rc#pi :
l"iloai
/
autom
ate=
c'ru&u
ri de
pan#a
mente=
#olu&ii
per6uO
abile
şi
medici
i:
mente
nece#a
re unei
a#t6el
de
terapii.
Patul
trebuie
#' 6ie
mobil
a#t6el
cu #6t
permit
'
tran#p
ortul
bolnav
ului
de la
#ala
de
opera&
ii #au
pentru
e(plor
Arl
1T 8
i5Gcciiilo şi de#tul de comod pentru a 6avoriOa odi0na bolnavului. Per#onalul
%re#t ci #ec&ii trebuie #' aib' o cali6icare "nalt'= #' ştie #' m"nuia#c' aparatura=
itt i u l c rp reteOe anumite modi6ic'ri "nre4i#trate de monitoare şi #' adopte
ntiliulinca core#punO'toare= de ur4en&'= p"n' la #o#irea medicului.
Punctul de tran6uOii pe #pital= e#te #ubordonat #ec&iei A/I. Aici #e con:
liolcaE.u 4rupul #an4uin şi X0:ul bolnavilor= pentru opera&ie şi #e 6ac probele
t i c compatibilitate pentru cei c@urmeaO' #' 6ie tran#6uOa&i. Punctul de tran#:
luEiii e#te dotat cu ) 6ri4idere pentru p'#trarea #"n4elui X0 ^ şi X0_G şi
pla#mei= lame= #olu&ii pentru determin'rile 4rupelor #an4uine şi X0= termo:
#tut= cuvete de #p'lare a 6lacoanelor etc.
Per#onalul care "l de#erveşte are o cali6icare #pecial' şi #e ocup' numai
di
1
ace#t lucru.
Serviciul de radiolo4ie e#te or4aniOat pe #pital şi are "n componen ta
in aparatur' pentru inve#ti4a&ii #copice şi 4ra6ice. A6iliate ace#tui #erviciu
HTnt şi laboratoarele de tomo4ra6ie computeriOate şl reOonan&' ma4nelico:
n u cioar'.
Per#onalul ace#tui #erviciu e#te #pecialiOat pentru a#t6el de e(plor'ri
&i l robuie #' re#pecte #trict= re4ulile de prevenire a iradierii.
Iaboratorul 6pitalului e#te o unitate 6unc&ional' #eparat'= "n care #e e6ec:
1 n caE' analiOe de 0ematolo4ie= bioc0imie= imunolo4ie= bacteriolo4i c etc.
"necare compartiment al laboratorului trebuie #' 6ie dotat cu aparatur' şi
Hiili#lan&e nece#are e6ectu'rii inve#ti4a&iilor de #pecialitate= "ntre laborator
şi #ec&iile clinice trebuie #' 6ie o le4'tur' şi o colaborare permanent' pentru
A putea dia4no#tica "n timp util anumite a6ec&iuni ale bolnavilor interna&i
#nu a completa inve#ti4a&iile de rutin' cu altele mai #pecialiOate.
Serviciul de e(plor'ri 6unc&ionale cuprinde compartimentele pentru
electrocardio4ra6ie WKVG= electroence6alo4ra6ie WWVG= probe de e6ort=
eclio4ra6ie= endo#copii 6ibro#copiiG diver#e şi e(plorare cu radioiOotopi #au
9II c #ub#tan&e. W(i#ten&a lui ca #erviciu #eparat= precum şi dotarea cu ap'ra:
& i i i a #"nt "n 6unc&ie de po#ibilit'&ile materiale ale 6iec'rui #pital = "n unele
Hpilalc mici= ace#te compartimente 6ac parte inte4rant' dintr:o #ec&ie= 6'r'
n con#titui un #erviciu de #ine #t't'tor.
?unoaşterea #tructurii şi or4aniO'rii #pitalului= permite #tudentului o
mai bun' inte4rare "n activitatea practic' şi o "n&ele4ere mai rapid' a 6unc:
lionrmi ace#tuia.
PXI.IXWA `I ?IX?UI/UI [SIQA8IISX
Internarea bolnavilor "n #pital #e 6ace pe baOa biletului de trimitere=
din mnbulator= a buletinului de identitate şi a unei doveOi de #alariat= pen:
mnmir #nu din 6amilia ace#tora= 6iind a#t6el #cuti&i de plata ta(elor= inve#ti:
&iiG iilor #i medicamentelor. 7e a#emeni= şi alte cate4orii de popula&ie bene:
6icinE6t de ural uitate : copiii p"n' la 16 ani= 4ravidele şi le0uOele= invaliOii de
ritE0ol= nrlcriticii= cei bolnavi de cancer= diabet etc.= "n con6ormitate cu di#po:
Hl & i l l o IcKiilr. Adoptnicu #i#temului de a#i4ur'ri #ociale= va nducc
9l nlU modi6ic'ri.
in
Ia camera de primire #au de 4ard'= bolnavul ia contact= pentru prima
dat' cu #pitalul. 7in ace#t punct de vedere= ace#t prim contact e#te deci#iv
pentru c"şti4area "ncrederii bolnavului. Pentru acea#ta= at"t medicul= c"t şi
per#onalul mediu şi elementar trebuie #' aib' o comportare civiliOat'= cald'
şi plin' de "n&ele4ere a#t6el ca bolnavul #' #imt' aten&ia cu care e#te "ncon:
1urat şi #' #imt' c' "ntre4 colectivul medico:#anitar #e va ocupa de el pentru
a:1 vindeca. Aceeaşi aten&ie #e va acorda 6amiliei şi "n#o&itorilor bolnavului
care trebuie linişti&i dar= "n acelaşi timp= ei trebuie #' cunoa#c' adev'rata
#tare evolutiv' a bolii.
7up' e(aminarea la camera de primire= completarea biletului de inter:
nare şi "nre4i#trarea la biroul de intern'ri= bolnavul urmeaO' o #erie de cir:
cuite= "n mod normal= va trebui #' mear4' la baie unde= dup' e6ectuarea
unui duş= pred' len1eria proprie care #e p'#treaO' la ma4aOie= pe umeraşe
şi primeşte len1erie curat'= de corp. Pentru o cate4orie de bolnavi= tot aici
N 6ace deparaOitarea. [olnavii cu i4ien' corporal' core#punO'toare pot 6i
interna&i direct "n #ec&ie= unde vor 6i repartiOa&i= "n #aloane= de c'tre #ora şe6'=
6n raport de a6ec&iunea de care #u6er' şi de 4radul de #epticitate al ace#tuia
şi vor 6i "nre4i#tra&i "n re4i#trul #ec&iei.
Se recomand' ca at"t internarea precum #i e(ternarea bolnavilor= "n
#pecial "n #ec&iile de ob#tetric':4inecolo4ie= pediatrie #au boli in6ec&ioa#e=
#il re#pecte anumite circuite= pentru a nu #e intercepta cei cu in6ec&ii #au boli
l i.in#mi#ibile cu cei cura&i.
7ac' internarea bolnavului #:a 6'cut de ur4en&'= el va 6i v'Out de c'tre
medicul de #alon care va "ntocmi 6oaia de ob#erva&ie= va #tabili inve#ti4a&iile
c vor 6i 6'cute imediat precum şi atitudinea terapeutic' de urmat= "n #itua&ia
linlnavilor ce urmeaO' a 6i opera&i "n ur4en&'= #e vor pre4'ti rapid #i #e va
iimm6a ec0ipa operatorie.
7ac' internarea nu reclam' ur4en&'= #e va urm'ri procedura obişnuiF'
; u e(aminarea bolnavului #i "ntocmirea 6oii de ob#erva&ie "n primele )- ore=
piolcvarca analiOelor şi e6ectuarea e(plor'rilor nece#are= "n vederea preciO'rii
iliii4no#ticului şi atitudinii terapeutice.
K(trrnarea bolnavilor #e 6ace pe baOa biletului de ieşire "n care e# lc
l icnit dia4no#ticul= epicriOa şi recomand'rile de urmat= "n epicriO' #e 6ace
n 9.ula preOentare a dia4no#ticului= a reOultatelor inve#ti4a&iilor= a trata:
ment u l u i urmat şi a reOultatelor terapeutice ob&inute. W#te bine= ca pentru
Sl!lrr atitudine= bolnavul #' mear4' la medicul din di#pen#arul de care apar:
&ine= pentru a 6i luat "n eviden&' di#pen#ariOatG. Pentru #alaria&i #e elibe:
56n \ .&i un certi6icat medical pe durata #pitaliO'rii şi pentru o perioad' no:
6t !i \ reec0ilibr'rii şi readapt'rii lui dup' boal'.
, lE.l0imi bolnavilor #e 6ace "n anumite Oile #au c0iar Oilnic dar numai
l i t i u immmlo orc pentru a nu #t"n1eni activitatea medical' a per#onalului
imului %(5Glinii/ii şi "n4ri1irea bolnavilor şi pentru a nu deran1a pe al5i bol:
i vl Iniein>i5i.
liirtn5iln i1 5H/i.Fiiicii5i #"nl admişi numai cu aviOul şe6ului de #ec&ie
n l i u bolnavii 6iravi= noi ran#porlabili #au care nece#it' o #uprave40ere
r0iiiiit!iit6t ca nu ie poale a#i4ura cu per#onalul #ec&iei re#pective.
i -t Gr**9*H*/*UrI mJ0o-oKrur(Ptt L H=-M. 1$ "1
aIQU/A IQ SPI/AI
ainuta= "n #pital= e#te obli4atorie pentru "ntre4 per#onalul= pe de o parte=
pentru a prote1a bolnavii de 4ermenii aduşi din a6ar'= pe "mbr'c'mintea
şi "nc'l&'mintea per#onalului iar pe de alta= pentru a prote1a per#onalul şi
l!amilia ace#tuia de a veni "n contact cu 6lora microbian' din #pital. Hainele
de #trad' #e p'#treaO' "n dulapuri= "n 6iltrul de per#onal= care e#te pla#at
la intrarea "n #pital şi care con&ine şi camere de baie= av"nd po#ibilitatea de
:i 6ace duş la ieşirea din #erviciu.
!&inuta e#te tipiOat' şi ea e#te #peci6ic' pentru 6iecare cate4orie de per:
#onal medical. 7e re4ul' 0alatul alb şi boneta #"nt obli4atorii pentru medici.
7e remarcat 6aptul c'= #tuden&ii au obli4a&ia #' nu vin' "n #pital cu acelaşi
0alat cu care mer4 "n #'lile de di#ec&ie #au la pro#ectur'.
"n #erviciile cu pro6il c0irur4ical e#te obli4atorie #c0imbarea co#tumului
de #trad'= cu pantaloni= bluO'= bonet' şi panto6i care #e utiliOeaO' numai "n
#ec&ie "n care #e #c0imb' cu alt' "mbr'c'minte şi "nc'l&'minte c"nd #e intr'
in #ala de opera&ie= "n #ec&iile de #u4ari= la blocul operator= #ala de naşteri
precum şi "n caO de epidemii aero4ene= portul m'ştii care #' acopere at"t
4ura c"t şi na#ul= devine obli4atoriu.
Per#onalul medico:#anitar din locuri #peciale Y radiolo4ie= radioiOotopi=
laborator Y poart' ec0ipament #pecial= "n raport de #peci6icul activit'&ii
de#6'şurate.
Sp'larea 0ainelor de #pital= #e 6ace la #p'l'toria #pitalului= "n maşini
#eparate de re#tul len1eriei #pitalului= dup' care #e apreteaO' şi #e calc'.
Hit inul de #c0imbare a 0ainelor de #pital e#te dictat de 4radul de murd'rire
>il ace#tora #au cel pu&in o dat' pe #'pt'm"n'. W#te important de ştiut c'
&inuta 6ace parte inte4rant' din an#amblul m'#urilor care "nt're#c "ncrederea
bolnavului "n per#onalul medical şi= ca atare= ea trebuie #' 6ie c"t mai corect'.
NOAIA DE O/SERVAOIE PI EQAMENUL /OLNAVULUI
A. bSAIA 7W S[SWX8AaIW ?IIQI?A
boaia de ob#erva&ie clinic' e#te un document medical= ştiin&i6ic şi le4al
in care #e con#emneaO' toate datele re6eritoare la bolnav :
Y m e d i c a l = "n#crie #tarea bolnavului la internare şi pe parcur#=
inve#ti4a&iile e6ectuate= evolu&ia bolii şi epicriOa la e(ternare >
Y ştiin&i6ic= o6er' po#ibilitatea cercet'rii retro#pective #au pro#pective=
u unor 6enomene= reac&ii tratamente etc. ce #e aplic' "ntr:o anumit' bonlrt
.I u la o anumit' cate4orie de bolnavi= pe baOa c'rora #e pot e(tra4e unele
concluOii pertinente >
: le4al= permite medicului ca pe baOa datelor "n#cri#e "n 6oaia de ob#er
.it ie clinic' #':şi 1u#ti6ice atitudinea 6a&' de bolnav= "n caOul "n care va li
nriiE.at de anumite 6apte medico:le4ale.
In raport de diver#e #pecialit'&i medico:c0irur4icale= 6oile de ob#erva&ie
nu o anumit' #tructur'= #peci6ic' 6iec'reia dar= "n e#en&'= cuprind acelea şi
citpitole= bine de6inite= #tructurate= "n#'= #peci6ic.
boaia de ob#erva&ie clinic'= indi6erent de #pecialitate= cuprinde urnui
l mirele p'r&i :
: datele privind identitatea bolnavului : numele şi prenumele= numele
5i6n iu&ilor= #e(ul= v"r#ta= domiciliul= ocupa&ia= adre#a "ntreprinderii precum
iHF diita şi ora intern'rii= caracterul intern'rii ur4en&ele #e #peci6ic' la pic
i ! i i l i i r eG şi data ieşirii din #pital>
: dia4no#ticul la internare= la 2) ore şi la e(ternare= "mpreun' cu in l ci
%%n&iile operatorii ce i #:au 6'cut>
date privitoare la anamneO' "n care #e includ motivele i ntenii! mi.
%iitoeedentele per#onale 6iOiolo4ice şi patolo4ice= antecedentele 0eredo:cola
Di9Ic şi dalele anlropometrice talie= 4reutateG>
: e(amenul clinic al bolnavului= "n care #e con#emneaO' #tarea l!iec6mii
n5 inriit şi #i#tem= "n momentul intern'ri i>
inve#ti4a5iile paraclinice şi reOultatele lor= pe baOa recomand'riiDG
Acute de medic şi "n concordan&' cu #u6erin&ele bolnavului >
evului ii i E.ilnic.:i a bolii #au c0iar la intervale mai #curte de timp=
lII ntE=iirile 4raveG unde #e con#emneaO' #tarea bolnavului= la viOitele şi eoni ni
v.lelr medicnle precum şi medica&ia admini#trat' medicament= ;loE=c.
Hm i! le.G tu concordant' cu evolu&ia bolii>
rpicriE.a #e "ntocmeşte 0i e(ternare şi e#te .. reEuniat ni Imlii= in:
8i: uliilor= evolu&iei= trat ament ului şi reOul tatelor ob5 iii.te. ! l! ol aici ne
l o iiiniimlAi!ilc pe care bolnavul trebuie #6i Ic unncE.e dii5i6i icşiicu din .(pilal >
YreOultatul autop#iei pentru bolnavii deceda&i.
In raport de #peci6icul unor #pecialit'&i= "n 6oaia de ob#erva&ie #e mai
con#emneaO' :
Yinterven&iile operatorii e6ectuate cu toate datele din condica de
opera&ii>
Ynaşterile= avorturile #pontane= opera&iile ceOariene #au alte interven&ii
uli#lctricale >
Yprocedurile de balneo6iOioterapie e6ectuate>
Yşedin&ele de radioterapie #au terapie cu ener4ii "nalte telecobalt=
accelerator linearG.
boaia de ob#erva&ie #e completeaO' la internare= "n caOurile de ur4en&'
#au "n primele )- ore de la primirea bolnavului "n #ec&ie şi e#te #emnat' şi
para6at' de cel care a completat:o. 7e a#emeni= orice inve#ti4a&ie paraclinic'
va purta pe buletinul cu reOultate= #emn'tura şi para6a celui care a e6ectuat:o
iar cpicriOa va 6i #emnat' şi para6at' de cel care a #cri#:o.
7up' e(ternarea bolnavului= 6oaia de ob#erva&ie e#te luat' de #ora şe6'
#i predat' re4i#tratorului medical care opereaO' e(ternarea "n re4i#trul #ec:
&iei #au clinicii şi o depoOiteaO' "n ar0iv'= "mpreun' cu toate celelalte docu:
mente radio4ra6ii= electrocardio4rame= analiOe de laborator etc.G.
[. WLA.WQUI [SIQA8UIUI
W(amenul bolnavului internat e#te primul şi cel mai important act pe
care:1 "ntreprinde un medic= "n #copul #tabilirii dia4on#ticului şi a conduitei
terapeutice. Wl con#t' "n cercetarea am'nun&it' a bolnavului cu a1utorul
mi1loacelor clinice şi de laborator. Ace#t e(amen cuprinde + etape : anamneO'
e(amenul clinic şi e(plor'rile complementare paracliniceG. Sdat' terminat=
l oale datele ob&inute trebuie con#emnate "n 6oaia de ob#erva&ie clinic'.
"n cele ce urmeaO' vom in#i#ta a#upra principalelor elemente ale 6iec'reia
din cele + etape 6'r' a ne #uprapune "ntru totul datelor de #emiolo4ie medi:
cala ce #e vor #tudia "n ani mai mari.
.. An3mn02R are drept #cop cunoaşterea "mpre1ur'rilor "n care a ap'rut
lu6erin&a bolnavului= motivele care 1:au adu# la medic= in#talarea primelor
lemne şi evolu&ia lor. Wa #e mai numeşte şi intero4atoriul bolnavului şi tre:
buie= 6'cut' cu mult' pricepere şi r'bdare= medicul 6iind acela care trebuie
Ha #e acomodeOe cu p#i0icul şi capacitatea de e(primare a bolnavului. VuPon
%punea cu mult' dreptate c' "n a#emenea #itua&ii trebuie U#' ştii #' "ntrebi
şl #' a#cul&i= "n acelaşi timpD.
Se "ncepe mai "nt"i cu o #erie de date per#onale privind identi6icarea
bolnavului= v"r#ta= pro6e#ia= domiciliul= locul de munc'= condi&iile de via&'
&i locuit= dup' care #e trece la i#toricul bolii şi apoi la cunoaşterea anteceden:
telor bolnavului.
7alele per#onale #"nt importante deoarece 6iecare din ele pot avea le4':
l i i rA cu .il!erin5a bolnavului. A#t6el= v"r#ta are importan&' deoarece #e cuno#c
0uli #peci6ice= copil'riei mal6orma&ii con4enitale= boli in6ecl.o:c.ont6oioa#eG=
viratei mlnllc ulcer Aa#tro duodenalG #au celei "naintate #elcroem6iOem
pilimDD n : i l c i nmal nE : i = ueo5ilaE.iiG.
l
Pro6e#ia bolnavului poate 6i cauOa apari&iei unor a6ec&iuni ca #ilicoOa=
#aturni#mul= into(ica&ii cu diver#e #ub#tan&e= 0idatidoOa etc.
Ia per#oanele din mediul rural= "nt"lnim mai 6recvent unele boli ca :
c0i#tul 0idatic= 4uşa= varicele= pe c"t' vreme "n mediul urban #"nt mai 6rec:
vente boli care #upra#olicit' or4ani#mul 0iperten#iunea arterial'= ulcerul
4a#tro:duodenal= nevroOeleG.
Iocuin&a in#alubr' şi #ubnutri&ia pot 4enera boli ca tuberculoOa= anemiile=
in6ec&ii ale diver#elor or4ane etc. bum'torii 6ac mai 6recvent a6ec&iuni
acute
ale aparatului re#pirator precum şi cancer pulmonar= dec"t ne6um'torii iar
alcooli#mul predi#pune mai 6recvent la ciroOa 0epatic'.
Uneori bolnavul cunoaşte a6ec&iunea pentru care vine la medic 0ernie=
0emoroiOi= tumor' mamar'G= dar dia4no#ticul trebuie primit cu toat'
reOerva.
Qumai medicul va 6i acela care:1 va preciOa= pe baOa e(amenelor clinice
şi
!.Ic laborator.
0%oric&l 1olii "ncepe cu motivele pentru care bolnavul vine la medic.
Se va preciOa care #"nt ace#tea= de c"t timp #:au in#talat şi "n ce mod
lent
#au bru#cG= cum au evoluat p"n' la venirea la #pital şi de ce alte 6enomene
#:au "n#o&it. 7e a#emenea= #e va preciOa dac' bolnavul a urmat vreun trat "i:
ment= cu ce anume= pe ce durat' de timp şi cum a reac&ionat "n urma apli:
c'rii lui. Qu trebuie ne4li1ate #imptomele cele mai 6recvente pe care le
"n:
I ilnim "n evolu&ia multor boli ca durerea= 6ebra= 0emora4ia #au tulbur'rile
lunc&ionale din partea unor or4ane #au aparate. Ia toate ace#tea trebuie
de#cri#e caracterele lor principale : mod de apari&ie= localiOare= inten#itate=
iradiere= durat'= 6enomene "n#o&itoare etc. 7up' terminarea ace#tui
dialo4
#e va #tabili care e#te #tadiul actual al bolii= adic' ce a r'ma# la internare
din tot ce a de#cri# bolnavul.
"n cadrul anecedenelor -eredocolaerale ne intere#eaO' bolile pe care
li!:au avut p'rin&ii= 6ra&ii şi celelalte per#oane din 6amilia bolnavului #o&=
.i5=ic= copiiG in#i#t"nd a#upra unor a6ec&iuni ca : tuberculoO'= #i6ili#= cancer=
luili cardiova#culare şi alte boli care au le4'tur' cu a6ec&iunea bolnavului=
liniile dintre ele pu&ind 6i tran#mi#e şi la urmaşi.
Anecedenele (er%onale trebuie #' ne in6ormeOe a#upra evolu&iei bolna:
vului "ncep"nd de la naştere : n'#cut la termen #au premabur= alimentat
arti:
I Ir ia l #au la #"n= deOvoltarea "n copil'rie= in#talarea pubert'&ii etc. "n caOul
nuci bolnave vom "ntreba de#pre apari&ia şi evolu&ia 6lu(ului men#trual=
na#turi= avorturi şi menopauO'. 8a trebui #' cunoaştem apoi trecutul pato:
lo=i>ie ni bolnavului= in#i#t"nd a#upra bolilor in6ec&ioa#e mai ale# "n copil'rieG
tii0ercnloO'= #i6ili#= cancer= 0epatit' epidemic'= reumati#m= boli cardiova#cu:
I.I/= 0cmn6ilic= a6ec&iuni aler4ice= diabet= into(ica&ii pro6e#ionale #au medi:
nuiirnloa#c precum şi a#upra interven&iilor c0irur4icale pe care le:a #u6erit=
modul cum n evoluat po#toperator şi eventuale #ec0ele pe care le prcE.intri
liolimvul.
tu de#6'şurarea intero4atoriului trebuie avut' "n vedere evitarea a o
.. lD de= 6actori= at"t din partea medicului c"t şi din partea bolnavului=
caro
in puica da naştere la erori.
.odicul ii u trebuie #' aib' idei preconcepute a#upra bolii= #'
conduc.i
Iul ciobul nriul p o baEa #imptomclor de#cri#e de bolnav şi #' le coreleOe= tul
.
cli: 9+% a#ctnciicn= termenii pe care "i 6olo#eşte "n cur#ul "ntreb'rilor pir.!
liiiliutvnliii #li 6ie cit mal cuno#cu&i de ace#ta= caut"ud #' evite neoloAiAim
mu murul te0nici medicali.
#."
[olnavul poate contribui mai 6recvent la comiterea unor erori datorit'
i ni i F multor 6actori:
Y di4re#iunile pe mar4inea #u6erin&ei #ale dar care nu au nici o le4'tur'
i i acea#ta. 7e aceea= "n raport de motivele intern'rii= bolnavul trebuie adu#
totdeauna la #ubiect>
Y interpret'rile pe care le 6ace bolnavul "ntre #tarea #a patolo4ic' şi
cauOele e(terne. W(emplu : traumati#mele #int de multe ori incriminate "n
apari&ia unor maladii dar "n realitate ele #:au produ# "n urma primelor #emne
ale bolii re#pective >
Y erori de interpretare #au e(primare care &in de 6aptul c' bolnavul
a uitat anumite momente "n evolu&ia bolii #ale #au le d' o e(plicare con6uO'
prin diverşi termeni pe care:i utiliOeaO' 6'r' a le cunoaşte #emni6ica&ia şi care
nu au le4'tur' cu boala>
Y #imularea inten&ionat' a unei boli "n #copul de a ob&ine anumite
avanta1e #au de a ma#ca unele #t'ri to(ice pe care le are : alcooli#m cronic==
taba4i#m= #tupe6iante.
"n alte #itua&ii anamneO' poate 6i di6icil' #au c0iar impo#ibil' :
Y di6icult'&ile con#tau "n impo#ibilitatea de recep&ie a bolnavilor cu
#urditate avan#at'= de e(primare a celor cu de6ecte de vorbire #au care nu cu:
no#c limba celui care "l "ntreab' >
Y impo#ibilitatea ob&inerii datelor anamne#tice nece#are #e poate datora
#t'rii "n care #e 4'#eşte bolnavul #au v"r#tei #ale. "n caOul bolnavilor 4rav==
comatoşi= inconştien&i ca şi "n caOul #u4arilor şi copiilor mici #au al b'tr"nilor
cu atero#cleroO' avan#at'= nu putem ob&ine in6orma&ii de la aceştia= "n aAe:
nienca #itua&ii #e impune preOen&a unei alte per#oane din 6amilia #au antura1ul
bolnavului care #' poat' da e(plica&iile de care avem nevoie.
Sdat' anamneO' terminat' #e trece la e(amenul clinic al bolnavului.
II. W(amenul clinic. ?u toate pro4re#ele te0nice= de laborator şi radio:
lo4ice actuale= e(aminarea clinic' a bolnavului r'm"ne actul medical e#en&ial
iu preciOarea dia4no#ticului unei boli şi a atitudinii terapeutice. ?0irur4ul
nu trebuie #' 6ie numai uu te0nician ci "n primul r"nd un bun clinician şi
pentru acea#ta trebuie #' cunoa#c' bine medicina şi #' po#ede un "nalt #im&
u mu&i 6a&' de #u6erin&ele #emenilor #'i.
Pentru ca un e(amen clinic #' 6ie complet şi corect #e cer anumite con:
cli&iuni : c"teva in#trumente termometru= #teto#cop= aparat pentru m'#u:
mrea ten#iunii arteriale= m'nuş' pentru tuşeu rectal #au va4inal= #peculum
#i i u valve va4inale= ciocan de re6le(eG= lumin' #u6icient' şi o canapea bau un
pul. Holnavul trebuie deObr'cat complet #i e(aminat= at"t culcat "n clino#ta:
IISI.G cit şi "n picioare orto#tati#mG.
K(amenul propriu:Oi# al bolnavului #e poate 6ace "n dou' 6eluri: 7e obicei
#e "ncepe cu e(amenul 4eneral pe aparate şi #i#teme= 6olo#ind toate metodele
clinice de e(aminare in#pec&ie= palpa&ie= percu&ie= au#culta&ie= e(amen local=
luşcii rectal #i va4inalG. "n unele #itua&ii "n#' ur4en&e= concur#uri şi e(ameneG
c#lc bine #6i #e "nceap' cu e(amenul local şi apoi #' #e 6ac' e(amenul 4eneral
Iu ecou ce el arc le4'tur' imediat' cu a6ec&iunea local'.
E!G:H!EE9 nii'ili &l&i trebuie #' 6ie de aşa manier' ca #':i permit' o bun'
olmi.!vnie 1i e(aminare a bolnavului= "n toate manualele de #emiolo4ie #e:
cu medicul #a #e iii1cE.e In dicpta bolnavului 9G In 6nBH ucmtn"a..
Po/iţia 1olna# &l&i pentru e(amen e#te= de cele mai multe ori= "n deculul
dor#al= "n raport cu a6ec&iunea pe care o are şi de anumite aparate care #e
e(amineaO' poOi&ia lui poate 6i modi6icat'. A#t6el un bolnav cu 0ernie in40inalii
#au 6emural'= cu varice #au cu varicocel trebuie e(aminat şi "n orto#tati#m>
pentru e(ecutarea tuşeului va4inal bolnava trebuie aşeOat' "n poOi&ie 4ine:
colo4ic' etc.
?a e-nic$ de e9a+inare #e "ncepe "nt"i cu e(amenul 6e&ei= craniului şi
4"tului= #e continu' apoi cu e(aminarea toracelui= abdomenului şi e(tremi:
t'&ilor şi #e termin' prin e(ecutarea tuşeului rectal #au va4inal. Pentru rea:
liOarea ace#tui #cop 6olo#im metodele cla#ice de e(aminare : in#pec&ia= pal:
pa&ia= percu&ia şi au#culta&ia.
"n ace#t capitol vom trece "n revi#t' pe #curt= no&iunile 4enerale a#upra
ace#tor metode de e(aminare urm"nd ca la #tudierea #emiolo4iei di6eritelor
aparate şi #i#teme ele #' 6ie apro6undate.
0n%(ecţia pune "n eviden&' atitudinea normal' #au vicioa#' a bolnavului=
#tarea #a de nutri&ie= modi6ic'ri ale colora&iei te4umentelor= dilata&ii ale re:
lelelor venoa#e #uper6iciale şi o #erie de alte modi6ic'ri ale a#pectului mor6o:
lo4ic normal.
A t i t u d i n e a b o l n a v u l u i poate da indica&ii a#upra unor #u6e:
rin&e. A#t6el "n colicile abdominale bolnavul #t' "n decubit ventral şi uşor
"ncovoiat> "n colica renal' e#te a4itat Unu:şi 4'#eşte loculD> "n tetano# #t'
"ntr:o poOi&ie 6or&at' cu mu#culatura contractat' iar "n caOul 6racturii u no i
e(tremit'&i #t' "n poOi&ia cea mai antal4ic'.
S t a r e a de n u t r i & i e a bolnavului #e #tabileşte prin aprecierea
9%şutului celulo:adipo# #ubcutanat şi a mu#culaturii = "n caOul bolnavilor
di#ec&iei #au emacia&i #e con#tat' o topire a &e#utului celulo:adipo# şi o atro6ie
marcat' a mu#culaturii. Ace#ta e#te #emnul unor #u6erin&e "ndelun4ate i u:
6cr1ioa#e tuberculoOa= #epticemiaG= endocrine 0ipertiroidi#mG= di4e#tive
#tenoOe e#o6a4iene= pilorice= inte#tinaleG #au neoplaOice.
.odi6icarea coloraţiei normale a te4umentelor e#te un bun indiciu pentru
.n0ilirea cauOelor unor boli. Paloarea trebuie #' ne atra4' aten&ia a#upra
unei anemii 6a&' de o 0emora4ie mai mare #au de boli cronice "ndelun4ate
neopla#m= tuberculoO'G. ?olora&ia icteric' 4alben'G e#te #emnul unei a6 cr
luni 0epato:biliare= #an4uine #au a capului pancrea#ului şi ea e#te preOen&ii
i>i la nivelul mucoa#elor şi con1unctivitelor. ?ianoOa unei e(tremit'&i denot'
n l uI I G urare de iri4a&ie a ace#teia prin ob#truc&ia par&ial' a unei vene trombo:
6lebit]G #au datorit' in6ec&iei 4an4renoa#e "n care caO #e a#ociaO' şi cu al ic
m:iniic edemG. Paliditatea unei e(tremit'&i= in#talat' bru#c= cu durere şi r6i:
cii e>i ei e#te revelatoare pentru o embolie arterial'. ?olora&ia roşie= limit at A
u te4umentelor indic' e(i#ten&a unei in6lama&ii. A#t6el: erup&iile din 1urul
unei pl'4i .#au e#coria&ii trebuie #' ne 6ac' #' ne 4"ndim la preOen&a #trepto:
cocului "n pla4' şi apari&ia eriOipelului= "ntinderea roşe&ei de:a lun4ul unui
NAinciit= pornind de la o pla4'= #au in6ec&ia localiOat' e#te #emnul unei lim:
6ini6cile iar e(i#lena #a= "n a6ara oric'rei pl'4i şi "n#o&it' de indurarea traiec:
t u l u i unei vene e#te #emnul unei trombo6lebite.
l!reEon&ii plarardelor urticariene pune problema unei into(ica&ii alimen:
Imt
1
HIHI 6ilcr4ii medicamentoa#e.
IG i l u t n 5 i a r e & e l e i v e n o a # e #uper6iciale poate 6i #emnul unei
nii6nrl<U9 u Htatonuilui veno# #au a unor or4une pro6unde. A#t6el localiOareu
!)+
ci 0i nivelul membrelor in6erioare poate 6i reOultatul unei dilata&ii #imple a
5icrc5ilor venelor varice 0idro#taticeG #au datorit' unei ob#truc&ii a #i#temului
vono# pro6und tromboOe pro6undeG. IocaliOarea lor pe abdomen #au pe p'r:
5ilc laterale toraco:abdominale pre#upune e(i#ten&a unei 1ene "n circula&ia
portal' ciroOa 0epatic'G iar preOen&a 0emoroiOilor poate 6i #emnul unei tumori
rectale.
A # p e c t u l m o r 6 o l o 4 i c normal al unor re4iuni poate 6i modi6icat
prin e(i#ten&a unor de6orm'ri produ#e de traumati#me 6racturi= lu(a&ii=
entor#e= 0ematoameG= in6lama&ii abce#e= 6le4moaneG= a6ec&iuni va#culare
anevri#meG şi tumori beni4ne #au mali4neG. Ia in#pectarea abdomenului
l rebuie #' control'm= "n plu#= participarea ace#tuia la mişc'rile re#piratorii.
Pal(arca e#te o manevr' e#en&ial' "n e(amenul obiectiv al bolnavului
care permite recunoaşterea a#pectului normal al Oonelor e(plorate #au apa:
r i & i a unor modi6ic'ri patolo4ice "n ace#te re4iuni cu a1utorul #enOa&iilor tactile
alt
1
m"inilor. Wa trebuie 6'cut' cu bl"nde&e= metodic= 6'r' a produce dureri
bolnavului= e(ecut"nd mai "nt"i palparea #uper6icial' şi apoi "n pro6unOime.
l!alparea #e poate 6ace cu o #in4ur' m"n'= 6olo#ind toat' 6a&a palmar' nu doar
v"r6ul de4etelorG #au bimanual ca "n caOul palp'rii lombelor= articula&iilor=
Oonelor 6luctuente #au c"nd #e combin' cu tuşeul rectal #au va4inal.
Se e(ploreaO' tur4e#cen&a şi ela#ticitatea te4umentelor= proeminen&ele
o#oa#e= articula&iile= relie6ul mu#cular= traiectele va#culare artere= veneG=
4an4lionii lim6atici= or4anele pro6unde. SenOa&iile ob&inute prin palpare tre:
buie interpretate "n raport de re4iunea e(plorat'= de proiec&ia or4anelor
pro6unde "n ace#te re4iuni şi de acuOele bolnavului.
P a l p a r e a # u p e r 6 i c i a l ' poate eviden&ia o #erie de modi6ic'ri
ale a#pectului normal al re4iunii e(aminate.
Y Wdemul 4l : videma d um6l'tur'G e#te o in6iltrare #erolim6atic' a
c#iitului celular #ubcutanat care #e eviden&iaO' clinic printr:o "mp'#taie
n re4iunii re#pective ce "mpiedic' recunoaşterea normal' a proeminen&elor
o#oa#e şi a ma#elor mu#culareG şi prin apari&ia U4odet:uluiD per#i#ten&a
depre#iunii create prin ap'#are cu de4etulG mai ale# la nivelul 4ambelor pre:
libialG. Wl e#te #emnul unei in6lama&ii edemul roşuG= a unei tulbur'ri de
cu 6ilia&ie edemul cianoticG= a unor tulbur'ri nutri&ionale 0ipoproteinemicG=
renale edemul alb 4eneraliOatG #au al unei a6ec&iuni aler4ice edem euincRcG.
:: ?repita&ia e#te o #enOa&ie particular' ce #e a#eam'n' cu aceea a #tr" n:
lAcrii unui bul4're de O'pad'= "n m"n'. ?"nd ea #e percepe "n planurile #uper:
6iciale e#te #emnul preOen&ei de 4aO "n &e#utul celular #ubcutanat aşa cum
leE.ull' "n urma producerii unui traumati#m cervico:media#tinal #au pleural
.I u "n urma producerii 4aOului de c'tre microbii anaerobi dintr:o 4an4rena
K:iEou#:l. ?"nd crepita&ia o "nt"lnim "n planuri mai pro6unde= la locul e(i#ten& ei
unui traumati#m care a intere#at şi #i#temul o#o#= e#te #emnul unei 6racturi.
%: bluctuen5a e#te #emnul pato4nomonic al unei colec&ii lic0idiene@
Kii #e traduce printr:o #enOa&ie de Uund' de lic0idD ce #e ob&ine prin palparea1!B
Imuimiial6i : o m"n' #au un de4etG #t' 6i(at' pe 6orma&iunea re#pectiv' " n1
t
>
I i i u p ce mlnn cealalt' #au un de4et de Ia cealalt' m"n'G imprim' mişc'ri
1
!
de 5ireniiiiie pe o alia Oon' a ma#ei t umorale #au la mar4inea ace#teia.
Y In caE.ul "n care lic0idul con&inut e#te #ub ten#iune= "n con&in'torul
= icnr95i9 de 6lurtuen&' e#te "nlocuit' de o #enOn&ic de re(l.iHtH&6t
'M
:denumit' 'renienţ$). 7ac' con&inutul e#te modi6icat "n #en#ul unei tran#6oi
m'ri 4elatinoa#e palparea va da #enOa&ia unei pa#te compacte 6orma&iuni :
p'#toa#'G.
"n 6unc&ie de #ediul colec&iei #enOa&ia o6erit' la e(amen poate 6i di6erit .i
in #en#ul c' cele pro6unde pot 6i de#coperite numai pe baOa #emnelor indir ec&i:
#au dup' aşa:Oi#ul Uşoc de "ntoarcereD. A#t6el= tumorile pelviene e(plorate prin
rect #au va4in #"nt deprimate de de4etul care le palpeaO' şi imediat ce pre#i
unea a "ncetat= peretele revine la poOi&ia ini&ial' #enOa&ie a#em'n'toare cu
deprimarea unei min4ii de cauciucG.
Ybluctuen&a trebuie deo#ebit' de *+($%are care precede 6ormarea unei
colec&ii purulente nu #e ob&in #enOa&iile de mai #u#G= de unele tumori al e &e:
#utului celular lipomulG #au de unele Oone cu 6luctuen&' normal' pulpa de4e
t clorG.
YIndura&ia e#te o creştere anormal' a con#i#ten&ei unui &e#ut #au or4an
Wa poate 6i cauOat' de o in6lama&ie= de o tumor' #au de o #cleroO' cicat ri
real'.
/ot "n cadrul palp'rii #uper6iciale #e e(amineaO' 4an4lionii #uper6ici ali
Interocervicali= a(ilari= in40inaliG= care= "n mod normal= nu #"nt palpabili
1n caOul c"nd ei #e palpeaO' denot' e(i#ten&a unei in6lama&ii #au neoplaEn
.şi in ace#te caOuri trebuie apreciat' m'rimea= con#i#ten&a= mobilitatea 6a1.i
de 4an4lionii din 1ur ca şi 6a&' de planurile pro6unde şi #uper6iciale= #en#ibili
lalea şi eventual 6luctuen&'. "n unele caOuri= la bolnavi mai pu&in obcEi
şi cu peretele abdominal 0ipoton= #e pot palpa 4an4lionii iliaci.
P a l p a r e a p r o 6 u n d ' #e adre#eaO' or4anelor din interiorul or4ii
ni#inului care #"nt acce#ibile ace#tui e(amen= prin intermediul unor &e#uturi
#au cavit'&i naturale= "n ace#t mod #e palpeaO' unele or4ane abdominal e=
pi in intermediul peretelui abdominal= prin tuşeu rectal #au va4inal= corpuril e
vertebrale cervicale #e pot palpa prin introducerea inde(ului "n 6ari4e şi vi
l<ratiile aerului "n arborele re#pirator #e percep prin palparea peretelui toraci c
!!n l
:
mp ce bolnavul ro#teşte num'rul ++.
YPalparea abdomenului e#te manevra cea mai 6olo#it' de c0irur 4i
Kn #e "ncepe din 6o#a iliac' #tin4'= "n #en# inver# acelor unui cea#ornic= t re
cind prin 6iecare re4iune topo4ra6ic' a ace#tuia şi c'ut"nd #' ob&inem dnlc
cil mai complete= "n timpul palp'rii= #e controleaO' Oonele #labe ale peretelui
.ilidoininal= e(i#ten&a ap'r'rii #au contracturiF ace#tuia #au preOen&a mim
lurina&iuni tumorale pro6unde.
fonele #labe #e caut' la nivelul cicatricelor po#toperatorii #au a ori
6lriilor in40inale= 6emurale= obturatorii= ombilical= a liniei albe etc. "n #i tua&ii
mu muie= nu #e percepe nimic "n ace#te Oone. "n alte #itua&ii #e pot evident in
I I P inlraabdoniinale inte#tin= colon= epiploonG care proemin' prin unele
i : l e #labe: ale peretelui abdominal 0erniiG #au la nivelul unor ciciilricc
i ippratorii #>m po#ttraumatice eventra&iiG.
% Ap'rarea repreOint' creşterea tonu#ului peretelui abdominal= " n t r u
iiimnitn re4iune #au pe toat' "ntinderea #a= la palparea pro6und'. Ia pnlpiirc
upc.!6lcinl6i peretele #e In#' pu&in deprimat ca la un moment dat= #il #im& im
uni #e emil racla #ub inimi e(aminatorului.
: ?.oiil nici uni #e caracteriOeaO' printr:o #tare de ten#iune inii#eul.n ;
= liivdlnnl:n.1 #i ireductibila. K.!i ponto /i 4cncruliEiitA 9au l i H: . i l i
şi e(prim' totdeauna o a6ec&iune peritoneal' acut'= "n a6ar' de c'Out
cind e#te de cauO' traumatic' #au neurolo4ic'.
:: borma&iunile tumorale abdominale #e percep "n cadrul palp'rii pro:
6unde cu o m"n' #au bimanual. "n ace#te caOuri trebuie preciOat locul= m'ri:
mea= limitele= #upra6a&a= con#i#ten&a= mobilitatea şi #en#ibilitatea tumorii.
In localiOarea ace#tora "n abdomenul in6erior e#te nece#ar' palparea abdo:
minal' combinat' cu tnşeul rcctal #au va4inal.
/ot cu a1utorul palp'rii c'ut'm diver#e puncte dureroa#e abdominaleA
luiii0areG "n caOul diver#elor a6ec&iuni ale or4anelor i ntrapenloneale #au
i i!tro peritoneale.
Perc&ţia e#te metoda care e(ploreaO' #onoritatea #au matitatea re4iunilor
a na l ornice. Sonoritatea core#punde or4anelor cavitare #tomac= inte#tineG
#i i u a celor care con&in aer pl'm"nG. .atitatea core#punde proiec&iei parietale
ii or4anelor pline 6icat= cord= #plin'G.
K#te o metod' care ate#t' unele date ob&inute prin palpare şi poate t !ur:
niEa altele noi. ?u a1utorul ei putem delimita "ntinderea unor Oone mate #au
#onore= localiOarea lor normal' #au patolo4ic' precum şi mobilitatea #au 6i(i:
tatea lor. A#t6el o matitate abdominal' depla#abil' "n 6lancuri pune problema
e(i#ten&ei unei a#cite. Sonoritatea anormal' a Oonei pre0epatice relev' e(i#ten&a
uimi pneumoperitoneu. .atitatea con#tatat' la baOa unui 0emitorace arat'
preEen1a unui rev'r#at pleural pleureOie= 0emotora(G #au a unei conden#'ri
ii parenc0imului pulmonar= iar o #onoritate toracic' anormal' pre#upune
e(i#ten&a unui pneumotora(.
A&%c&la,ia vine #' completeOe #au #' con6irme unele date ob&inute prin
metodele de mai #u#. W#te de#cri#' pe lar4 "n c'r&ile de #emiolo4ie medical' A
I i i n d de#tinat'= "n #pecial= e(plor'rii clinice a toracelui pl'm"n= cordG. Wa
#e poate 6olo#i "n#' şi "n e(plorarea inte#tinului "n caO de ocluOii #e percep
Kiir4ui#menteG #au a va#elor "n caO de anevri#me #e a#ociaO' cu #u6luriG.
In#i#t'm a#upra 6olo#irii ei= mai ale# a#upra e(plor'rii clinice a toracelui
pl'm"n= cord= media#tinG deoarece de multe ori= c0irur4ii şi #tuden&ii din #ta:
4iul de c0irur4ie trec 6oarte uşor pe#te e(amenul clinic al toracelui= 6iind con:
vinşi de e(actitatea a6ec&iunii c0irur4icale localiOat' "n alt' parte. Aşa #e
e(plic' de ce uneori pot #' 6ie opera&i de apendicit' bolnavi cu pneumonie
#ini #' 6ie laparotomiOa&i pentru ulcer per6orat bolnavi cu in6arct miocardic.
Acea#t' i4norare poate 6i uneori 6atal' bolnavului.
T&3eai redai e#te nece#ar aproape totdeauna= la b'rbat= "n caOul a6ec&iu:
nilor abdominale şi urinare. Wl #e va 6ace obli4atoriu la to&i b'rba&ii care au
dep'şit v"r#la de -* ani. Uneori poate de#coperi tumori rectale #au unele a6ec:
5iuni i i l e pro#tatei care ar 6i putut r'm"ne necuno#cute mult' vreme.
Se e(ecut' prin introducerea inde(ului= prote1at de un de4et de m'nuş'=
un# In prealabil cu va#elin'= "n rectul bolnavului unde #e e(ploreaO' #i#tematic
l n 5 i pere&ii ace#tuia= pro#tata şi veOiculele #eminale.
.olmivul e#te aşeOat pe ma#a de e(aminare= "n poOi&ia 4enupectoral'=
.I biiEinul In "n'l&imea um'rului e(aminatorului #au "n poOi&ie 4inecolo4ic'.
I8nlni e(aminarea #6erei 4enitale= la o 6emeie vir4o= tuşeul rectal #e 6ace "n
5 niEi5 ie 4inecolo4ica.
7upA Irnnmnreii tuşeuliii lectal #e 6ace e(aminarea #enilului ciur de
liniile mi .: ueHli1eaE=n. l ! i el ni i e ci : nl i ol al 6 i prcEeu&N U!tdieill6lol In
m'rimea şi #en#ibilitatea lor= a#pectul epididimelor şi canalelor de6erente
precum şi al cordonului #permatic c0i#turi= dilata&ii venoa#e etc.G.
T&%e&l #aginal trebuie 6'cut totdeauna c"nd e#te po#ibil deoarece 6emeile
i4nor' unele #u6erin&e 4enitale. Wl #e 6ace "n poOi&ie 4inecolo4ic'= pe ma#' =
cu inde(ul şi mediu#ul de la o m"n' "n va4in= prote1ate de o m'nuş' şi palp"nd
cu cealalt' m"n' re4iunea 0ipo4a#tric'. Se e(ploreaO' 6undurile de #ac va4i:
nale= m'rimea şi mobilitatea uterului= con#i#ten&a colului uterin= #uple&ea
parametrelor şi va4inului.
Sdat' manevrele clinice terminate trebuie cuno#cute temperatura=
pul#ul şi ten#iunea arterial' a bolnavului= dup' care putem 6ace un dia4no#tic
clinic de preOump&ie.
III. W(plor'rile complementare #au paraclinice 6urniOeaO' o #erie de
date privind #tructura şi 6unc&ia unor or4ane #au aparate aduc"nd o #erie de
elemente pre&ioa#e "n #tabilirea dia4no#ticului şi preciOarea atitudinii tera:
peutice. Wle cuprind o #erie de e(plor'ri biolo4ice= e(amene radiolo4ice şi cu
radioiOotopi= e(plor'ri endo#copice= e(plor'ri 6unc&ionale şi prelev'ri de & e:
#uturi.
7in multitudinea ace#tor analiOe pe care ni le o6er' laboratorul= medicul
trebuie #' ştie #' #elec&ioneOe pe cele care "i #"nt nece#are "n #tabilirea dia4:
no#ticului= #' interpreteOe corect reOultatele lor= iar pe baOa ace#tora #' adople
atitudinea cea mai core#punO'toare.
"n cele ce urmeaO' vom 6ace o trecere "n revi#t' a ace#tor e(plor'ri para:
clinice deoarece ma1oritatea lor #"nt de1a cuno#cute din cadrul lucr'rilor prac:
t i ce de 6iOiolo4ie= bioc0imie şi bacteriolo4ie.
E9(lor$rile de la1oraor 6olo#ite "n #copul determin'rii dia4no#ticului unei
boli #int e(trem de numeroa#e. Wle #e 6ac pe o #erie de produ#e biolo4ice ca :
#ilice= urin'= unele lic0ide or4anice I.?.X.= #uc 4a#tric= bil'= lic0id de a#cil6i
ele.G= precum şi pe con&inutul diver#elor colec&ii patolo4ice c0i#te= abce#e=
.@ mame etc.=G practic"ndu:#e analiOe 0ematolo4ice= citolo4ice= bioc0imice
şi bacteriolo4ice.
Y Hematolo4ia delermin' 4rupul #an4uin= 0emo4lobina= 0ematocritul=
vilrEa ele #edimentare a 0ematiilor= timpul de #"n4erare= timpul de
coa4ulare=
l impui de protrombin' care #"nt #trict nece#are pentru e6ectuarea interven:
5 i i l or mi1locii şi mari. "n caOuri mai deo#ebite #au c"nd apar unele complicai ii
!.;% mai pot cere analiOe "n plu# : timpul de con#um al protrombinei= trombela#:
Ini.!r.!ima= volumul #an4uin etc.
: ?itolo4ia #tabileşte num'rul de elemente 6i4urate ale #"n4elui 0ematii=
Iriirnritc= troinbocileG= 6ormula leucocitar'= medulo4rama= preOen&a şi carnc:
Irrul celulelor "u diver#e lic0ide şi #ecre&ii biolo4ice urin'= #uc 4a#tric= lic0id
pli:iiral= lic0id do a#cit'= #ecre&ie va4inal' etc.G.
[ioc0imin are cel mai va#t teren de e(plorare put"nd e(ecuta multiplu
iIHrimiluiri "n toate lic0idele normale şi patolo4ice. Pe l"n4' unele amiliE@
1
iiEunic iiivea #an4uin' şi urinar'= 4licemia= probele de di#proteinemie= proloi:
ni!iniiiG nece#are "n orice interven&ie c0irur4ical'= #e pot 6ace de terni i n ] r i
9Ir Iiilini0iiu.uiei= tran#aminaOelor= 6o#6ataOelor= amilaEelor= olcclroli1iloi=
.i ! i i l i l A5 i i 4ii#trice= cole#terolului precum şi a miillor #ub#tan&e reOultai c nlu
intermediar.
Y [acteriolo4ia= prin 6rotiuri şi culturi pe medii obişnuite #au #peciale
punt c eviden&ia 4ermenii din diver#e produ#e patolo4ice precum şi #en#ibi li:
l : i l r a lor la antibiotice #au c0imioterapice.
E9a+enele radiologice %i c& radioi/oo(i #"nt 6oarte numeroa#e put"ndu:#e
i plora aproape toate &e#uturile şi or4anele.
?ele radiolo4ice #e pot 6ace 6ie #pontan= 6'r' o pre4'tire prealabil'= .S:
.I.F doar di6eren&a de ab#orb&ie a raOelor L de c'tre diver#e &e#uturi= 6ie 6olo:
#ind anumite #ub#tan&e de contra#t= mai opace #au mai clare= care permit
o bun' eviden&iere a conturului or4anului e(plorat.
7intre #ub#tan&ele de contraşi= opace= cele mai utiliOate #"nt pe baO' de
iod Sdi#ton= Pobilan= [ili4ra6in= Uro4ra6in= IipiodolG #au barium #ul6atul
de bariuG. Sub#tan&ele iodate #e pot 6olo#i pentru e(plorarea aparatului uro:
4enital uro4ra6ii= uretro4ra6ii= ureteropielo4ra6ii= ci#to4ra6ii= ci#topoli4ra6ii=
de6c/ento4ra6ii= veOiculo4ra6ii= 0i#tcro#alpin4o4ra6iiG= c'ilor biliare coleci#to:
4ra6ii= colan4io4ra6iiG= #i#temului va#cular arterio4ra6ii= 6lebo4ra6ii= lim6o4ra6iiG=
#i#temului nervo# central ventriculo4ra6iiG= c'ilor re#piratorii bron0o4ra6iiG
etc. /rebuie avut "n vedere "n rnod obli4atoriu ca= "nainte de "ntrebuin&area
produşilor ioda&i= #' #e 6ac' te#tul de tolerant' la iod= la bolnavi= pentru a evi!a
unele accidente de 0iper#en#ibiliOare. Sul6atul de bariu #e utiliOeaO' pentru
e(plorarea tubului di4e#tiv radio4ra6ii= e#o:4a#tro:duodenale= iri4o4ra6iiG.
Aerul= ca #ub#tan&' de contra#t clar'= #e poate utiliOa 6ie #in4ur= 6ie dup'
c,acuarea altor #ub#tan&e de contra#t din tubul di4e#tiv #au alte cavit'&i
pentru realiOarea unor contra#te care eviden&iaO' mult mai pre4nant conturul
or4anelor re#pective retropneumoperitoneu= pneumopielo4ra6iiG.
W(plor'rile cu radioiOotopi 6olo#e#c atomi marca&i ce 6i(eaO' cu predi:
lec&ie "n anumite or4ane #au &e#uturi şi ne pot da rela&ii a#upra poOi&iei= contu:
rului= omo4enit'&ii= #upra6e&ei #au 6unc&iei ace#tora. Se 6olo#e#c I
1+1
pentru
e(plorarea tiroidei tireo4ram'G H4
)*9
şi I
1)5
pentru e(plorarea rinic0iului
reno4ram'= reno#cinti4ram'G. Au
15$
şi /eD pentru 6icat 0epato#cinti4ram'G=
#olemometionina pentru #plin' şi pancrea# #pleno#cinti4rama= pancreato:
.#cinli4ramaG= #erum albumina marcat' pentru pl'm"n şi cord pneumo#cinti:
4ramaG= Le= Kr pentru e(plorarea circula&iei #an4uine şi a volumului #an4uin=
l!ibrino4enul marcat pentru detectarea precoce a tromboOelor venoa#e= Si!
+9
pentru #i#temul o#o# etc.
E9(lor$rile endo%co(ice #"nt po#ibile datorit' unor in#trumente optice
#peciale prev'Oute cu po#ibilit'&i pentru iluminarea interioar' a cavit'&ilor
or4ani#mului ce trebuie cercetate. Se pot e(plora cavit'&i #eroa#e pleur'=
peritoneuG= conducte naturale bron0ii= e#o6a4= duoden= colon= coledoc= ureti'G=
re(.crvorii diver#e #tomac= rect= veOic'G.
In#trumentele cu care #e 6ac ace#te endo#copii poart' denumiri a#eui':
ii'loarc cu al or4anului pe care "l e(ploreaO'. W(emplul bron0o#cop= e#o6a4o:
.!op= recto#cop= ci#to#cop= uretro#cop= laparo#cop etc. "n ma1oritatea lor #"nt
t uluiri ri4ide prev'Oute cu un #i#tem optic de lentile şi pri#me care dau ima:
4inea interioar' a cavit'&ii #au conductului e(plorat iar la cap'tul lor di #tal=
tu nprupicrea obiectivului= au un becule&= cu a1utorul c'ruia #e ob&ine il uini:
uiue.!i interiorului re#pectiv.
l .a in#trumentele mai noi #:a "nlocuit tubul ri4id cu un #i#lrm de 6ibre
Hr.liilc cil propriet'&i optico ce poart' numele 4eneral d0 6lbro#ni6tpe
p= pHn:6tniHtro:iliindcno:6i0roKrop etc.G. Klr permit 9(iiinin m%%G
nebunelor #ituate mult mai di#tal de ori6iciile #uper6iciale ale conductelor
.!#pi!clive şi cu un traumati#m mult mai mic 6'cut a#upra bolnavului.
Pentru a ob&ine rela&ii 6idele= "n unele #itua&i= bolnavul trebuie pre4'tit
irnlru ca mucoa#a #au #eroa#a re#pectiv' #' 6ie curate şi bine viOibile. W(em:
plu : pentru 4a#tro#copie #e va 6ace o #p'l't ur' 4a#tric' iar "nainte de rcclo:
.!iipie bolnavul trebuie bine cli#mat. "n anumite #itua&ii= endo#coapele re#:
pective permit şi recoltarea de 6ra4mente din anumite Oone ale mucoa#ei #au
iiiD polipi= pentru e(amene 0i#tolo4ice şi permit c0iar unele interven&ii endo#co:
picc electrocoa4ul'ri= electroreOec&ieG.
E9(lor$rile ,&ncţionale permit cunoaşterea 6unc&iei normale #au patolo4ice
n diver#elor or4ane 6olo#ind probe bioc0imice [SP= PSP= probe de di4e#tie=
rli!tirance:uri etc.G= iOotopice reno4ramaG= endo#copice cromoci#to#copiaG
unu diver#e aparate electrice WKV= WWV= electromio4ramaG. 7e#crierea ş,
Interpretarea lor #e va 6ace Ba 6iecare capitol de #emiolo4ie.
!
Prele#$rile de lic0ide #i &e#uturi #e 6ac cu a1utorul punc&iilor e(ploratorii
%ii al biop#iilor.
Punc&iile e(ploratorii #e 6olo#e#c atunci c"nd e(amenul clinic #u#pecteaO'
prrEen&a unei colec&ii lic0idiene patolo4ice "ntr:o cavitate #eroa#a pre6ormat'
picur'= peritoneu= #inovial' articular' etc.G #au "n cavit'&i neo6ormate
clii#le= #eroame= abce#eG. Indica&iile şi te0nica e(ecut'rii lor e#te de#crişii
in capitolul Ubunc&iiD. Wle con#tat' preOen&a lic0idului "n cavi tatea re#pec::
l i #i ! i = preciOeaO' a#pectul #'u macro#copic şi calitatea #a dup' ce e#te evacuat:
%i i recolteaO' probe pentru analiOe citolo4ice= c0imice şi bacteriolo4ice.
[iop#ia e#te manevra c0irur4ical' prin care prelev'm o por&iune din &e#ut !
, ni= pre#upu# patolo4ic= pentru a:1 #upune e(amenelor 0i#topatolo4ice. Wa
.P poale 6ace #ub controlul vederii= cu a1utorul bi#turi ului= 6'c"nd o e(ereO'B
limitat' dintr:o 6orma&iune tumoral'= o ulcera&ie etc.= "n caOul endo#copiilor=
; iui cu un ac de punc&ie:biop#ie "n caOul tumorilor pro6unde #au a 6ormel or
i i i l i l l r ant e "n #upra6a&'. 7e a#emenea #e mai pot e(ecuta 6rotiuri citodia4:
iio#licG din diver#e #cur4eri lic0idiene din tumori #au din unele conducte
ivii6&in= bron0ii= e#o6a4= urin'G. Sub toate ace#te a#pecte di6erite "n care #e pot
i!Ki!ciita= biop#iile repreOint' un e(amen e#en&ial "n #tudiul tumorilor iar "n
lunc&ic de reOultatul 0i#topatolo4ic determin'm dia4no#ticul şi preciO'm
11 al unicului lor.
.ultitudinea ace#tor po#ibilit'&i de in6ormare= 6olo#ite #electiv şi core.#:
piniE.ritor #u6erin&ei bolnavului= permit e(aminatorului #' culea4' şi #ii
"nlripreleOc o #erie de mani6e#t'ri care "l conduc la preciOarea dia4no#ticul ui
. a atitudinii terapeutice.
ASEPSIE. AN.ISEPS"E
A#ep#ia şi anti#ep#ia 6ac parte din 4rupa metodelor prin care realiO'm
deOin6ec&ia. Qo&iunea de deOin6ec&ie #e re6er' la totalitatea mi1loacelor 6iOice=
c0imice= biolo4ice şi 6armacolo4ice care urm're#c "ndep'rtarea= inactivarea
#au di#tru4erea 4ermenilor pato4eni din mediu.
ASWPSIA a d 6'r' > #ep#i# putre6ac&ieG repreOint' un an#amblu de
m'#uri prin care "mpiedic'm contactul 4ermenilor cu pla4a operatorie. Prin
6aptul c' ea previne contaminarea pl'4ilor= e#te o metod' pro6ilactic'.
AQ/ISWPSIA anti A: "mpotriva > #ep#i# d putre6ac&ieG e#te alc'tuit' \
din totalitatea mi1loacelor prin care urm'rim di#tru4erea 4ermenilor pato4eni

preE.en&i "ntr:o pla4'= pe te4umente #au "n mediu. Wa e#te= deci= o metod' cu: !!
lativ'.
c
ţ
7eşi din punct de vedere didactic le vom de#crie #eparat= "n practic'= am: 5
0cle metode #e 6olo#e#c #imultan şi #e completeaO' reciproc= alc'tuind laolalt' '
S I!KXIIIfAXWA= care repreOint' a#t'Oi= 6orma cea mai complet' de deOin:
1
lec&ie= 6iind capabil' #' di#tru4' 4ermenii c0iar "n 6orma lor #porulat'. Ster n =
liEnrea e#te una din veri4ile importante care= al'turi de ane#teOie= au #tat la5
l<aE.a pro4re#elor con#iderabile pe care le:a 6'cut c0irur4ia "n ultimul #ecol.=
IS/SXI?
"nc' din cele mai vec0i timpuri= per#oanele care practicau medicina= au
c'utat #' utiliOeOe diver#e mi1loace şi metode pentru combaterea in6ec&iilor.
A#t6el= "n perioada pre0ippocratic' #e recomanda #p'larea r'nilor proa#pete
6 u ap' cald' şi pan#area lor cu 6eşi albe.
In perioada lui Hippocrat #ec. 8 YI8 ".e.n.G= "n raport cu nivelul cuno:
ştin&elor din acea vreme= #e aplicau o #erie de re4uli privind actul c0irur4ical
aran1area c"mpului operator= poOi&ia c0irur4uluiG cur'&enia care trebuia
le#pcctal' #p'larea m"inilor şi un40iilorG şi modul de tratare a unei pl'4i
c u r'i i ie cu ap' cald'= vin vec0i #au ulei cald şi apoi prote1area lor cu 6eşi
albeG= "nv'&'tura lui #:a aplicat şi "n epocile roman' şi arab'.
In evul mediu= Ambroi#e Pare "şi lea4' numele de de#coperirea 6enomenu:
l u i dr conta4iuuc.
l!e m'#ura deOvolt'rii cunoştin&elor #e #tabileşte no&iunea de in6ec&ie=
modul de conta4iune #i #e "ntrevede le4'tura "ntre e(i#ten&a pn#i0il' :i micro:
ni Kiinl.iirlnr şi apari&ia in6ec&iei SemmelNei#= Piro4ov= HaineauG. Pe baEa
ib.!i!va& iilor clinice= I4iuiE Plnlipp SomnielNci# 1L1$ 1$*5G Ini induce. In
clinicii .[= obli4ativitatea @p6tlnin inimilor cu ap' şi #'pun &i cu ap6t Hm u:
Fii/. 3 — P3st0ur.
ml'= "naintea oric'rui act operator= 6iind con#iderat ca promotor al a#ep#iei
in c0irur4ie.
Sdat' cu Ioui# Pa#teur 1$)) Y 1$95G "ncepe adev'rata perioad' a a#ep:
<i i i ! i . 7e#coperirea 4ermenilor şi demon#trarea e(perimental' a ac&iunii lor
pnloE.!eiu
1
i:au permi# 4'#irea unor metode de di#tru4ere a ace#tora 6ierbere=
%iiilorlavare etc.G. Wl recomand' c0irur4ilor #':şi #pele m"inile cu ap'
#teril'
i Ui bolo#ea#c' materiale #teriliOate cu aer cald la 1+* Y15*Z?.
.aluri de Pa#teur= "şi "n#criu numele #avantul ru# Ilia Ilici .ecinicov
I. l i l F G l i G şi #a, antul rom]n 8ictor [abeş 1$5- Y 19)6G care prin lucr':
! i i lor au contribuit e6ectiv la pro4re#ul microbiolo4i ci #i al a#ep#iei.
In aceeaşi perioad'= in An4lia= Ba#ep0 Ii#ter 1$))Y191)G in#pirat de
11 Ai Hi: lui l!a#leur= preconiOeaO' di#tru4erea 4ermenilor care produceau #u:
i i t i 5 l n pl6i4iloi= cu a1utorul acidului carbolic 5\ şi "mpiedicarea p'trunderii
i In r n n A prin aplicarea de pan#amente "nmuiate "n aceiaşi #ub#tan&' şi prin
ilvci!lE.ui!ca acidului 6onic "n #ala de opera&ii. Ii#ter e#te con#iderat= pe drepi
viul. promotorul aiiti#ep.#iei "n c0irur4ie.
In practica cl i n m4ical' a vremii= a 6o#t acceptat' şi introdu#' mai " n l i i
lFnt!5i6t0i FPi i ni i l l mai l"rE.iu a#ep#ia.
5.a nul In 5 > n> i = ?.on#lanlin 1G. Severeanu 1$-* Y 19+)G aplic'= penii u
.I.@ tlttln= metodele de mili#rp#ic preconiOate de Ii#ler "n e(ecutarea nc:
l u l i!lilnirPiciil=
!nuia I7II?S?II I Hl i S lD'M> şi şco.ila #u dcE.voll' mai umil nteloda a#cp:
;i 5IP ?HI? o Ai!ii
04'&8. o 5 !l orna lone#cu
Prin de#coperirea de noi #ub#tan&e anti#eptice= 6'r' ac&iune a#upra &e:
#uturilor or4ani#mului şi prin de#coperirea radia&iilor= #teriliOarea cap't' o
deOvoltare 6oarte mare şi ocup' un loc central "n practica medical'. Ia baOa
#teiiliO'rii "n c0irur4ie= a#ep#ia ocup' a#t'Oi locul principal 6iind completat'
9le nnti#ep#ie.
ASWPSIA
?.a ac&iune pro6ilactic'= de prevenire a contamin'rii pl'4ilor cu 4er:
meni pato4eni= a#ep#ia 6olo#eşte o #erie de metode "ncep"nd de la #p'larea mu:
mlor c0irur4ului şi prote1area lor cu m'nuşi #terile= la deOin6ec&ia c"mpul ui
opeiator şi #teriliOarea tuturor in#trumentelor= c" mpurilor şi materialelor
6olo#ite= "ntr:o interven&ie c0irur4ical' şi termin"nd cu aplicarea pan#amen:
l u l u i #teril. Pentru realiOarea ace#tora ea utiliOeaO' o #erie de mi1loace 6iOice
şi c0imice.
.i1loacele 6iOice #"nt repreOentate de procedeele mecanice de #p'lare a
inninlor şi te4umentelor= de c'ldura u#cat' şi umed' şi de radia&ii.
?.ele c0imice utiliOeaO' #ub#tan&e de tipul 6ormolului #au etileno(idului.
SleriliE.area cu a1utorul radia&iilor #i a #ub#tan&elor c0imice poart' numele
de 0leriliEni/ la rece.
In ..A iciile c0ii indiciile= #teriliEarca #e realiOeaO'= "n #pccinl= pliu mi5:
luiin: 6laloi!i Iu ?IU/ locul import unt II ooip6t c'ldura #ub 6ormn ci u#ca&i #nu
imml6tG şl nuliii&iilc.
Ace#te opera&iuni #e e(ecut' "n #ervicii #pecial amena1ate pentru e6ectuaI/U
#teriliO'rii. Spitalele mari au o #ta&ie central' de #teriliOare= dotat' core#pun:
O'tor pentru a 6ace 6a&' cerin&elor pentru 6iecare #ec&ie= "n #pitalele moderne=
#e recomand' e(i#ten&a a dou' #ta&ii de #teriliOare : una pentru #ec&iile diH
#pital şi alta pentru blocul operator deoarece ace#ta nece#it' un pro4ram de
#teriliOare #peci6ic activit'&ii #ec&iilor cu pro6il c0irur4ical.
.ai modern= odat' cu realiOarea materialelor de unic' "ntrebuin&are=
.eiiliOarea #e e6ectueaO' pentru in#trumentar şi o parte din inventarul moale.
S mare parte din in#trumente şi materiale= cele de unic' "ntrebuin&are #erin4i=
#onde= m'nuşi c0irur4icale #au de e(aminare= c"mpuri= 0alate etc. G #"nt livrate
#terile iar dup' 6olo#ire #e trimit la crematoriul #pitalului.
"ntruc"t= la ora actual'= nu e(i#t' po#ibilitatea 6olo#irii de materiale de
unic' 6olo#ire= dec"t "n mic' m'#ur'= #"ntem obli4a&i #' reutiliO'm ma1oritatea
materialelor şi aproape totalitatea in#trumentarului şi= ca atare= cunoaşterea
şi aplicarea mi1loacelor şi metodelor de a#ep#ie:anti#ep#ie devine obli4atorie.
.i1loacele mecanice #e utiliOeaO'= mai ale#= pentru pre4'tirea materia:
lelor "n vederea #teriliO'rii. Se 6olo#eşte cur'&irea mecanic' şi #p'larea. Ace#t
u l t i m procedeu #e "ntrebuin&eaO' at"t pentru pre4'tirea in#trumentelor= ma:
ici "nlului moale #i m'nuşilor "n vederea #teriliO'rii c"t şi pentru c'r'&irea m"i:
nilor c0irur4ului şi a c"mpului operator.
"n ace#t #cop= utiliO'm ap' şi #'pun= deter4en&i dero= perlan= bioti inG
In #olu&ie 1Y)\= amoniac #olu&ie )\ #olu&ii deOin6ectante diver#e veOi mai
BH<* ele. /e0nica pre4'tirii materialului va 6i preOentat' mai departe.
?.aldura #e 6olo#eşte #ub 6orma ei u#cat' #au umed'.
@erili/area (rin c$ld&r$ &%ca$, #e poate 6ace prin mai multe modalit'&i :
llniiibare= 6ierul de c'lcat= etuve cu aer cald.
aG Ala+1area e#te procedeul cel mai primitiv de #teriliOare care= la ora
"nlual'= #e 6olo#eşte numai "n caOuri de ma(im' ur4en&' şi numai pentru in:
ul ninieiite din metal. Wl con#t' "n men&inerea obiectului "n 6lac'r' de alcool=
1.!iilni un limp şi l'#area lui #' #e r'cea#c'. Pentru a realiOa o #teriliOare co:
iri!l6t= in#trumentarul trebuie "nc'lOit p"n' la incande#cen&'= timp "n care #e
#i 4ermenii #porula&i. Ace#t 6apt nu e#te realiOabil dec"t pentru in#l ru:
din platin' ace de #erin4'= an#ele de recoltat produ#ele biolo4ice pentru
l arc pe medii "n vederea e(amenelor bacteriolo4iceG şi nu #e aplic' al:
ici l i 5 .i r i de in#trumente deoarece le de4radeaO' #e produce dec'lirea in#tru:
Hti!.lclor t'ioa#e şi denic0elareaG. Se mai 6olo#eşte pentru #teriliOarea 4"t ului
0ulelor "nainte de de#c0iderea lor.
In cuEurile de ma(im' ur4en&' tra0eo#tomieG #e pot #teriliOa= "n ace#t
%l Iunie de bi#turiu= pen#e ace Ha4edorn= 6ie prin trecerea lor prin 6lac'ra
l.iiiipon cu alcool= 6ie prin aşeOarea lor "ntr:o cutie de metal "n care #e
i alcool &i i #e d' 6oc. Se aşteapt' apoi p"n' ce #e r'ce#c in#trumentele.
toiirn6i lic0ide #terile reci pe#te in#trumentarul a#t6el "nc'lOit deoarece
liiiili!iiE.6i.
1
! i ! E nvi i i i l i i 1 i i l metodei con#t' "n 6aptul c' nu poate realiOa o bun' #torill:
IH II prin Inc6ilE.irea in#trumentarului p"n' la incande#cent'= 6apt ce II
i: i!6l i1l oblicii pe medic #' aştepte pin' la r'cirea lui= pentru a:1 6olo#i.
%.eu= 6laconG tnc6tlEe#te ine4al in#trumentarul= In 6unc&ie de poEi&lii
i In KSIIII iilliA#ti! ii ie temperatura e#te ma(im' şi arderea complet'G
i 6 i i & u pe ciur iiclioncu2.6i. rcaliE"nd o #teriliEare de c'lit iile in6crioiu!6i.
.H.lIcu:t!0lriiiKliNU Y .F n 11>5
I i G Aier&l de c$lca realiOeaO' o temperatur' de )**! Y+**Z? a#i4ur"nd=
In condi&ii improviOate= di#tru4erea 4ermenilor de pe unele &e#'turi. W6ica:
alitloa #a e#te mai mare dac' #e aplic' pe &e#'turile umede= "n ace#t 6el= di#:UD=
ru4ind şi #porii. Se 6olo#eşte= "n unit'&i unde nu e(i#t' alte po#ibilit'&i= peutri5<
0lcriliOarea len1eriei la nou:n'#cu&i= pentru #teriliOarea unor materiale ci&t
nur trebuie pan#ate pl'4i "ntin#e #au ar#uri pe #upra6a&' mare= p"n' IA inii
trrnarea bolnavului "ntr:un #pital.
;
cG @erili/area (rin aer cald e#te metoda cea mai 6olo#it' pentru in#tru:
ment arul metalic de orice 6el şi a obiectelor din #ticl'= "n a6ar' de #erin4i.
K. i! procedeul cel mai #i4ur de #teriliOare= #implu şi practic= put"ndu:#e 6olo#i=
'#t ]Ei= "n orice unitate #anitar' deoarece utiliOeaO'= ca #ur#' de "nc'lOire=
ener4ia electric'.
Aparatul cu care #e realiOeaO' acea#t' #teriliOare e#te cuptorul de aer
cald= cuno#cut #ub numele de pupinel= dup' numele inventatorului #'u
l!oupinelG. "ntruc"t "n #erviciile de c0irur4ie e#te unul din aparatele mult
6olo#ite pentru #teriliOare= con#ider'm nece#ar' o #curt' de#criere a lui şi
ii modului de 6unc&ionare.
Pupinelul e#te o cutie metalic' cu pere&ii dubli= de 6orm' paralelipipedic'=
prev'Out' cu ra6turi pe interior= pentru aşeOarea cutiilor de in#trumente.
/ot "n interior #e 4'#eşte şi reOervorul unui termometru cu mercur= 4radat
p"n' la )5*Z?= pentru controlul temperaturii= "ntre pere&ii laterali #"nt inon:
iate reOi#ten&e electrice pentru "nc'lOire iar "ntre pla6oane #e 4'#eşte un ven:
I ilator pentru uni6ormiOarea aerului care circul' "n interior. Aerul cald p':
1 runde prin ori6iciile ce #e 4'#e#c "n planşeul peretelui interior. /ermore4larea
«fK
l ' i , l 00 E=*4 toru *= . * = = - =
5 i : i 5 i i i l ui util #e 6ace de c'tre termore4lator. "n dotarea #pitalelor noa#tre #e
%u#e#c cuptoare cu aer cald tip I./... [ucureşti.
l!entru realiOarea unei bune #teriliO'ri trebuie "ndeplinite c"teva condi&i i:
Y aparatul #' 6ie per6ect etanşeiOat>
Y #ur#a de c'ldur' #' a#i4ure o temperatur' interioar' de cel pu&in
l HS /. >
Y in#trumentarul #' 6ie bine cur'&at de #ub#tan&e or4anice "nainte de
IeriliOare >
: cutiile de in#trumente #' 6ie aran1ate mai lar4 pentru a permite o
lepartiE.are uni6orm' a temperaturii "n40e#uirea lor 6ace ca la mi1locul cup:
"nrnliii temperatura #' 6ie mai #c'Out' cu +*ZY -*Z?G.
In#trumentele metalice= dup' cur'&ire= #e pun "n cutii iar ace#tea #e aşeaO'
ln
1
eta1erele din interiorul pupinelului= cu capacul dea#upra= pe 1um'tate
lU!.!0i#e= "n aşa 6el ca aerul cald #' ia contact cu toate #upra6e&ele la aceeaşi
leiiipoiatur'. Sbiectele de #ticl' #e aşeaO' pe eta1ere= 6'r' #' 6ie acoperite=
peni ni ca şi #upra6e&ele interioare din baloane= #ticle #au cutiile Petri #' #e 4':
i9!iH#c:t la temperatura uni6orm'= #au #e acoper' cu dopuri de vat'. AşeOarea=
Im #;: 6ace mai rar= 6'r' a le "n40e#ui= pentru a permite o circula&ie uşoar' a.
.i! t! iiliii #i uni6ormiOarea temperaturii. Se "nc0ide uşa cuptorului şi #e pune "n=
6unc&ie reOi#ten&a electric'. ?"nd temperatura a atin# 1)*Z:Y1+*Z? #e pune "n=
liiuc5iune ventilatorul= pentru uni6ormiOarea temperaturii interioare.
7urata #teriliO'rii depinde de temperatura realiOat' "n pupinel #i de ac:
5 luncii #a a#upra 4ermenilor. /rebuie &inut #eama de 6aptul c' microbii reOi#t'
nu limp mai "ndelun4at la ac&iunea c'ldurii u#cate decit la cea umed'. 7e
nrcra= #e recomand' ca #teriliOarea la pupinel #' dureOe mai mult= "n 6unc&ie
iii
1
temperatura realiOat'. A#t6el :
: la 16*Z? durata #teriliO'rii e#te de ) ore >
la 12*Z? durata #teriliO'rii e#te 1Y1E) or'>
: la 1$*Z? durata #teriliO'rii e#te de +*Y-* minute.
.'#urarea timpului nece#ar unei bune #teriliO'ri #e #ocoteşte din momen:
tul atin4erii temperaturii ma(ime "n interiorul cuptorului= "nre4i#trat' de
In iiiomclru.
7u pa trecerea timpului nece#ar #teriliO'rii= #e "ntrerupe 6unc&ionarea
l i ! i i i i r i #l al i i l i i i şi #e la#' materialele #' #e r'cea#c' p"n' ce temperatura co:
Inuiiii la FFG!! Y -*D? c"nd #e de#c0ide uşa= #e "nc0id cutiile cu capacele re#pec:
tive= .
\
a#l upii #ticlele şi borcanele şi #e #cot din pupinel.
SlcriliE.area prin aer cald= la pupinel= e#te o metod' care a#i4ur' o bun'
tt.!pliOare= nu de4radeaO' in#trumentarul iar cutiile= a#t6el pre4'tite= #e pot
1i6tulrn tn condi&ii de #teriliOare timp de )- ore= "apt 6oarte util pentru c0i:
iHiAin di: ur4en&'.
@lerili:nrrii (rin c$ld&r$ &nied$ #e poate realiOa prin 6ierbere #au prin #te:
lllUtirc cu vapori de ap' #ub pre#iune.
11G l'l,rl&'rcd e#te o metod' care #:a 6olo#it mult timp pentru #teriliOarea
! m'lini!= n uluirilor de cauciuc şi a in#trumentarului. A#t'Oi #e 6olo#eşte din
iu r r mm rar şi numai "n lip#a altui mi1loc de #teriliOare cu e6icien&' mnl
6 iiiiloclaviilG= la circum#crip&iile rurale= deoarece obli4' la 6olo#irea ime=:
l l R . iiliicclclor #tcriliEate şi produce şi o(idarea in#trumentarului.
I l i .t ui ! F umile "n vi4oaic= privind #lcriliE.arca materialelor "n #pitale=
!!6ile l!nln .n I. ari!=Ici metode deoarece= temperatura de 6ierbere a iiptil
1**/=G nu e#te #u6icient' pentru di#tru4erea unor microor4ani#me ca bacilul
.ibtili#= bacilul tetanic= #porii unor 4ermeni reOi#ten&i la acea#t' temperatur'
0an viru#ul 0epatitei epidemice= "n lip#' de alte mi1loace mai e6iciente= ea #e
1oiilo utiliOa cu indica&ii limitate.
Pentru #teriliOarea prin 6ierbere #e 6olo#e#c cutii metalice pentru in#tru:
mente= 6ierb'Ioare #pecial prev'Oute cu o reOi#ten&' electric' 6i4. 2G #au t!ier:
00loare de tip I./... 6i4. $G. Ace#tea din urm' #"nt cutii mari din meta"= de
6orm' paralelipipedic'= ce au o t'vi&' cu multiple ori6icii= pe 6und= "n care #e
nşeaE.' in#trumentele. Sur#a de ener4ie caloric' e#te a#i4urat' de o reOi#ten&'
rlectric'= Ia 6el ca şi la 6ierb'toarele mici.
7up' aşeOarea in#trumentelor "n 6ierb'toare= ace#tea #e acoper' cu ap'=
cil mai mult pe#te nivelul lor şi #e porneşte #ur#a de "nc'lOire. 7in momentul
In care apa "ncepe #' 6iarb'= #e #ocote#c +*Y-* minute= timp "n care #teri:
liEarea #e con#ider' terminat'. Se la#' in#trumentele #' #e r'cea#c' şi #e #cot
din 6ierb'tor= urm"nd a 6i 6olo#ite imediat #au "n cel mult $ ore.
7e re&inut 6aptul c'= din momentul declanş'rii 6ierberii apei= nu mai e#te
voie #' #e introduc' alte in#trumente "n 6ierb'tor şi nici #' #e adau4e ap'.
IGc aceea= e#te bine ca #' #e pun'= de la "nceput= o cantitate mai mare de ap'=
"n 6ierb'tor= pentru ca la #6"rşitul #teriliO'rii in#trumentele #' r'm"n' acoperite
de= lic0idul "n care au!6iert. 7e a#emenea= #e recomand' ca pe timpul 6ierberii
capacul #' 6ie "nc0i#= "n 6elul ace#ta cre#c"nd pre#iunea din interiorul 6ierb':
lorului şi implicit temperatura de 6ierbere a apei p"n' la 1*+Z Y1*5Z?. "n
acelaşi #cop= #e recomand' ca "n apa re#pectiv' #' #e adau4e unele :.!b:

l III, 'i l ni l . ilui . In h i |,
ţi rl n! l,
t " #Icr$Al%i
pentru
t MI I&M
Inul n M
ir
#tan&e borat de #odiu 1*Y)*\= carbonat de #odiuG care au proprietatea ; l ;
a creşte temperatura de 6ierbere a apei la 1*)ZY 1*-
?
?. 7eOavanta1ul 6olo#irii
ace#tor #ub#tan&e e#te c'= la #6"rşit= ele #e depun pe in#trumente= produc"nd
o(idarea lor.
bG @lerili'arca c& #a(ori de a($ %&1 (re%i&ni e#te metoda cea mai 6olo#it6i
pentru a#eptiOarea unor materiale şi in#trumente= "n #pitale= al'turi de #t eri:
liOareg la pupinel. Prin acea#t' metod' #teriliO'm inventarul moale= #erin4ile
1
=
tuburile de dren= m'nuşile de cauciuc= #ondele de diver#e tipuri= apa pe ntru
#p'larea m"inilor etc.
SteriliOarea cu vapori de ap' #ub pre#iune e#te metoda cea mai e6icien&iH
#i are la baO' creşterea punctului de 6ierbere a apei "n raport direct cu creş:
terea pre#iunii din va#. A#t6el = la .
Y l atmo#6er' apa 6ierbe la 1)*Z? >
Y ) atmo#6ere apa 6ierbe la 1+6Z? >
: 91E) atmo#6ere apa 6ierbe la 1-*Z? > ! l
Y + atmo#6ere apa 6ierbe la 1--Z?.
DB
Pe#te temperatura de 1)*Z?= adic' la pre#iunea de o atmo#6er'= #"nl d i. -C
l ruşi practic= to&i 4ermenii= c0iar şi cei #ub 6orm' #por ulat' care= uneori nu.
Ktnt di#truşi de c'ldura u#cat'. /impul nece#ar pentru o bun' #teriliO'r iiF
tneep"nd din momentul atin4erii pre:
.mvii ma(ime "n autoclav= e#te
t i c +* :-* minute.
inventarul moale cimpuri=
lliilnle= compre#e= , a&'= a&'= m'şti
etc.G #o #teriliOeaO' la )=5 atmo#6ere
1 1 rup de +*Y-* minute. .'nuşile
i l l l l cauciuc= #ondele= tuburile de
li l oii= apa şi #erin4ile #e #teriliOeaO'
I. l= 6G atmo#6ere timp de +* Y -*
= HIC.
Aparatul cu care #e realiOeaO'
.i!il6t #teriliOare e#te autoclavul
l i p ?0amberland 6i4. 9G. S"nt
i l l l p l e tipuri de a#t6el de aparate
l u p l n t o nece#it'&ilor diver#e dar
% iiui5ilul lor de 6unc&ionare e#te
i '-ii,
Hi.ini/ce
niitocla,ul e#te
n 9i 6recvent 6olo#it
un
"n #pitale şi
li
1
la0nraloarc= pentru #terili:
miillor materiale= con#ider'm
i6l n .!iirla de#criere a lui şi
iilnl tic l i "nr1 ionare.
nl i i r l i i # ui iD= l e un caEau cu
iln0ll. t.HEitmil interior e#te "n
H< %.I: t \\ npa&iul Uinti/ rn doi
n l l i l i un ntini6li! de iri6leii E , 7 . & • A H
"------- 4 n 4 -(&-----------f )-
" * l-i* +f ---------, l—
,-. ' .,, ... ./ /..01/.! 0
Up
nil un 0: la partea #a #uperioar' #au "n 1urul 4urii de "nc0idere cu capaculG
&i cu e(teriorul printr:un num'r de robinete. Spa&iul dintre cei doi pere&i
nnniinicu cu e(teriorul prin alte robinete. ?apacul e#te #tr'b'tut de trei
in6irii la caro #"nI adaptate: un manometru de pre#iune .G= un robinet
pentru re4larea pre#iunii XPG şi o #upap' de #i4uran&' SSG. "n comunicare
cu caOanul interior #e mai 4'#eşte un robinet de eşapament XWG.
Ia ace#te tipuri de autoclave= #ur#a de c'ldur' e#te dat' de un arO'tor
dr 4aOe naturale= de ara4aO #au de o reOi#ten&' electric'.
Sta&iile centrale de #teriliOare din #pitale ca şi blocurile operatorii din
#erviciile c0irur4icale #"nt dotate cu in#tala&ii complete de #teriliOare la care
aburii #ub pre#iune= pentru realiOarea #teriliO'rii= #"nt 6urniOa&i de uOina #pi:
talului #au de un 4enerator propriu al in#tala&iei= "nc'lOit de o reOi#ten&'
electric'. ?on#truc&ia autoclavului e#te a#em'n'toare cu cea anterioar'= cu
nuci deo#ebiri= "n raport de aşeOarea lor oriOonlal'G şi "mbun't'&irile te0nice
iidu#e. 7e a#emeni= la autoclavele moderne= e(i#t' #i#teme triple de control
ni pre#iunii manometru obişnuit= electronic şi 4ra6icG ceea ce con6er' o mai
mare #i4uran&' a #teriliO'rii.
ba&' de tipul anterior= ace#te autoclave #"nt prev'Oute cu o #eric de dou'
iiianometre şi cinci robinete aşa cum #e vede "u 6i4ura 1*. Un manometru
indic' pre#iunea din coloana central' de aburi care trebuie #' 6ie de )=6 Y
'.\ atmo#6ere iar altul manovacumelruG indic' pre#iunea din interiorul auto:1Q
clavului. ?ele 5 robinete #e 6olo#e#c pentru : admi#ia aburului "n autoclav16
:1G= evacuarea conden#ului +G= evacuarea aburului )G. urcare 1G #i revenireA
In pre#iunea atmo#6eric' 5G. ?apacul #e 6i(.eaO' cu a1utorul unor O',oare= priit'(
"nşurubare "n rama autoclavului.
Punerea "n 6unc&iune a ace#tui autoclav #e 6ace "n 6elul urm'tor :
Y #e aşeaO' ca#oletele cu materiale= "n interior= av"nd ori6iciile laterale
de#c0i#e> 6
Y #e #tr"n4e capacul autoclavului= veri6ic"nd dac' O'voarele au p'trun#
iu ram' > =
>
Y #e "nc0id toate robinetele "n a6ar' de cel de pe capac 5G > .
llg, in Snliemu liantului Ero*tu ni E%!9= . SU&li: do ntt!rlIIrure Iu
iiiiliialH8iiluF H5< l I!.= = . = 1 1 . .1
Y #e de#c0ide robinetul -G prin caie aburul #ub pre#iune e#te admi# in
interiorul autoclavului. 7in ace#t moment= prin robinetul 5G ie# aburi şi aer=
"n 1et di#continuu. ?"nd interiorul autoclavului #:a umplut cu aburi= prin ro:
binetul 5G ie# aburi "n 1et continuu= moment "n care #e "nc0ide robinetul 5G
iar pre#iunea din interior "ncepe #' #e ridice >
Y c"nd pre#iunea din monovacumetru a a1un# la 1=5 #au )=5 atmo#6ere
"n 6unc&ie de pre#iunea la care #teriliO'mG #e de#c0ide robinetul de evacuare
a aburului )G şi a conden#ului +G şi #e aşteapt' ) Y + minute pentru ca #'
#e evacueOe apa conden#at' prin contactul aburului cu pere&ii reci ai autocla:
vului >
Y #e "nc0ide robinetul )G= l'#"nd de#c0i#e= "n continuare robinetele +G
%1i -G p"n' ce pre#iunea "n interior #e ridic' la 1=5 #au A=5 atmo#6ere. Ia acea#t'
pre#iune #e "nc0ide robinetul -G #i #e de#c0ide robinetul de evacuare a aburului
liG p"n' ce pre#iunea interioar' #cade la *=5Y*=) atmo#6ere c"nd "nc0idem
robinetul )G şi "l de#c0idem pe -G. Spera&iunea pur1areG #e repet' de )Y+ ori >
Y robinetele 1G şi )G ram "n "nc0i#e iar +G şi -G de#c0i#e şi #e a#tea pt '
ca pre#iunea din autoclav #' #e ridicce la 1=5 #au )=5 atmo#6ere= #e men&ine
lH ace#te valori şi #e aşteapt' +*Y-* minute timp nece#ar e6ectu'rii #teriliO'rii>
Y dup' aceea #e "nc0ide robinetul -G şi #e la#' de#c0i#e robinetele )G
!.i +G p"n' c"nd pre#iunea din autoclav a #c'Out la *=) Y *=1 atmo#6ere c"nd #e
"nc0id şi ace#te robinete >
:: b e de#c0ide robinetul 1G pentru u#carea materialelor şi in
autoclav
r produce vid= 6apt do,edit prin #c'derea pre#iunii interioare la Y*=$ p"n'
In :l atmo#6ere. Se aşteapt' 15YZ* minute= tiinp "n care u#carea e#te ter:
minat'.
He, enim a#upra 6aptului ca "nainte de de#c0iderea robinetului de u#care
l G = acul monovacumetrului #' #e 4'#ea#c' dea#upra lui S la *=1Y*=+ atmG
nu robinetele de evacuare a aburului )G= de evacuare a conden#ului +G şi de
ml mi#ia aburului -G #' 6ie bine "nc0i#e. Qere#pectarea ace#tor condi&ii atra4e
i l i i 5 <6 i #ine o u#care in#u6icient' a materialelor şi compromiterea #teriliO'rii :
#e de#c0ide robinetul 5G pentru ca pre#iunea din autoclav #' #e e4ali:
i ' 8 c cu cea atmo#6eric'= timp "n care acul manovacumetrului a1un4e la (\

ilnp6i rare #e poate de#c0ide capacul autoclavului.
l = n alle tipuri de autoclave= mai moderne= "ntre4ul ciclu de #teriliOare
şH5c complet automatiOat= #ora av"nd doar rolul de a urm'ri a6işarea datelor
HH c6llre computer.
7up' terminarea #teriliO'rii la autoclav #au pupmel= cutiile şi ca#oleteli
1
lg t lic0id şi #e banderoleaO' iar pe banderola re#pectiv' #e #crie Oiua şi ora e6ec:
I t l Ai l l .ei iliE.'rii şi #e #emneaO' de c'tre cel care a 6'cut #teriliOarea.
(0diilii'l&l .irrili/,irii. ?ontrolul #teriliO'rii 6'cut' cu a1utorul c'ldurii u#:
16H66l QI.I umede #e veri6ic' prin mi1loace 6iOice= c0imice şi biolo4ice.
.i1loacele l!iE.ice con#tau "n m'#urarea temperaturii din interiorul
5GUhiliii!lclor &i a pre#iunii din interiorul au t octavelor= cu a1utorul lerinoincli/:
I.H &i i! t! Qprctiv a munometrelor montate in ace#te aparate şi urm'rit' po
! D%<F i i l i i r nl i i Qlcrili(Arii. Aparatele moderne #"nl prev'Oute cu #i#U!ino di
1
iu:
iiiiloinal6i n temperai urii #au pre#iunii= pe lot timpul #icriliP6lrn
KF cu .#i#teme de a6işa1 electronic al valorilor de temperatur' #au pre#iune in:
terioar'.
Uneori ace#te aparate #e pot de6ecta şi pentru o mai mare #i4uran&'=
#e 6ace un control dublu= 6olo#ind şi mi1loace c0imice.
Y .i1loacele c0imice utiliOeaO' #ub#tan&e #ub 6orm' de pulberi cu punct
dt: luOiune cuno#cut= benOi de 0"rtie impre4nate "n #ub#tan&e #au #ub#tan&e
lic0ide care= la o anumit' temperatur'= "şi #c0imb' culoarea. Ace#tea #e aşeaO'
in tuburi #au 6lacoane mici de #ticl'= care #e introduc "n interiorul ca#oletelor=
cutiilor de in#trumente= de m'nuşi #au cutiilor 6 u #erin4i şi #e veri6ic' obli4a: 1
torni "nainte de 6olo#irea materialelor #au in#trumentelor #teriliOate.
i
7intre pulberi #e 6olo#e#c : 6loarea de #ul6 punct de topire 11$Z?G= acidul!=
pu:ric 1+*Z?G şi acidul benOoic 1** g ^ violet de briliant *=*1 4 care la 1)1Z? 1
#e topeşte lu"nd culoarea verde:alb'#trui.
l
7intre #ub#tan&ele lic0ide= #e 6olo#e#c "n ame#tec :
i
Y benOona6tol 1** 4 ^ 6u(in' *=-* 4 la temperatura de 11*Z? cap't'.!
culoare roşu "nc0i# >
i
Y terpin' 1** 4 :6 violet de metil l 4 care la 112Z? devine violet "nc0i#= i
.i1loacele biolo4ice au r'ma# de intere# i#toric şi 6olo#eau culturi d9S=
microbi care mor la o anumit' temperatur' e(emplu= bacilul #ubtili# I#t 1
1**D?= bacilul tetanic la 11*Z?G. 7atorit' 6aptului c' dup' #teriliOare trebuiA
#a aştept'm -$ ore pentru a vedea dac' au mai r'ma# colonii vii= a#t6el de me:6
lude au 6o#t p'r'#ite şi nu #e mai utiliOeaO' a#t'Oi. i>
SteriliOarea la rece. SteriliOarea Ula receD utiliOeaO' radia&iile şi o #erie di:

#ub#tan&e c0imice cu o puternic' ac&iune #teriliOant'. i
7intre mi1loacele radiante #e 6olo#e#c raOele ultraviolete #i raOele 4ammal
Y XaOele ultraviolete= ob&inute din l'mpi cu vapori de mercur #au cad:
miu= #e 6olo#e#c pentru #teriliOarea aerului din #'lile de opera&ii şi de pan#amente
precum şi a #upra6e&elor. Wle ac&ioneaO' direct a#upra microor4ani#melor prin
coa4ularea proteinelor citopla#matice şi c0iar a#upra 4ermenilor anaerobi
prin oOonul care #e 6ormeaO' "n urma bombardamentului electronic al aerului=
i i i nd un mi1loc bun de #teriliOare al ace#tuia.
X6icien&a raOelor ultraviolete e#te "n#' numai la di#tan&a de 1=5Y) in
de #ur#'= ceea ce obli4' la mutarea #ur#ei "n di6erite puncte ale #'lii #au men:
&inerea a mai multor #ur#e= "n caOul interven&iilor care cer o a#ep#ie #trict'
ii "nc'perilor tran#plant'ri de or4ane= opera&ii pe cord de#c0i#G c0iar şi in:
Icrvcn&iile c0irur4icale #e 6ac #ub protec&ia raOelor ultraviolete.
7urala de #teriliOare e#te de +*Y-* minute şi= ca atare= 6olo#irea timp de
oro a l'mpilor de ultraviolete= "n #'lile de opera&ie= "n #copul ob&inerii unei mai
lume deOin6ec&ii a aerului nu e#te 1u#ti6icat'= "n plu#= uOura l'mpii va 6i mai
iiiiiI! c iar prin oOonul produ# "n e(ce# #e irit' mucoa#ele re#piratorie şi ocu:
IiirAG.
S'lile moderne de opera&ie #"nt prev'Oute şi cu in#tala&ii pentru climatiOare
nutiimal iE.at' care= pe Un4' realiOarea unei temperaturi şi umidit'&i optime=
ii#i&6nr6i #i 6iltrarea acrului= realiO"nd a#t6el #teriliOarea "nc'perilor.
% HaE.olo P 4ainmaG #e 6olo#e#c pentru #tcriliE.area materialelor din cau:
ciuc
1
#au pla#tic #onde= m'nuşi= a&'G #i c0iar in#trumentar. 7atorit' po#ibili:
t'&ii lor muri= #lenliE.iireii ace#tor materiale #e poate 6ace c0iar 6iind acoperite
do InvHI6&im prolortonre luluiri dm pla#ticG. W6icien&a #tcrillOArii o#lo 9Io ;lu:
"nl6t= IIIPIuliul 5 i i nA In mu do Oile
7intre #ub#tan&ele c0imice= pentru realiOarea a#ep#iei= #e 6olo#e#c : 6ormo:
lul şi o(idul de etilen.
Y bormolul #e "ntrebuin&eaO' #ub 6orm' de vapori= la rece #au la cald.
Ia rece= #e 6olo#e#c tablele de trio(imetilen care con&in l 4 de para6or:
malde0id'= pentru #teriliOarea #ondelor şi a luburilor de d ren= a in#trumen:
tarului optic ci#lo#coape= uretro#coapeG şi a altor u#ten#ile care #e de4radeaEil
la o temperatur' ridicat'. /abletele de trio(imetilen #e aşeaO' pe 6undul UIU.
i!luve Banet 6i4. 1)G iar #ondele #e aşeaO' pe eta1ele prev'Oute cu #ite= dea#upra
tabletelor. 8aporii de 6ormol= "n mediu "nc0i#= a#i4ur' o bun' #teriliOare n
#ondelor "n timp de )- ore. Pentru #teriliOarea in#trumentarului optic= tabletele
9le trio(imetilen #e aşeaO' c0iar "n cutia aparatului re#pectiv= "nainte de 6o:
lo#ire= #e recomand' ca in#trumentele a#t6el #teriliOate #' 6ie #p'late cu un 1cl
de #olu&ie 6iOiolo4ic' #teril' #au ap' di#tilat' #teril'= pentru a diOolva microcri#:
Ialele de 6ormol care #"nt iritante pentru mucoa#e.
Ia cald. 6ormolul #e "ntrebuin&eaO' pentru #teriliOarea "nc'perilor pre:
cum şi a in#trumentelor de mai #u#. 7up' etanşeiOarea 6ere#trelor şi uşilor= "n
"nc'perea cur'&it'= "n prealabil= #e introduc vapori de 6ormol prin evaporarea
lic0idului "ntr:un recipient "nc0i# şi "nc'lOit. Procedeul #e 6olo#eşte a#t'Oi nun
N r= deoarece mi1loacele moderne de deOin6ec&ie a "nc'perilor au o e6icien&'
n#em'n'toare şi #"nt mult mai comode.
"n caOul "n care= pentru #teriliOarea #ondelor şi in#trumentelor optice= #e
6olo#e#c vapori de 6ormol timpul de #teriliOare #e micşoreaO' a#t6el : la )5Z* Y
P oro iar la 5*Z? Y 1E) or'.
: S(idul de etilen e#te un 4aO 6'r' culoare= cu miro# dulcea4= in6lamabil
. cu un indice de penetra&ie 6oarte mare prin cauciuc= ma#e pla#tice= lemn=
0lrlic= te(tile. ?a urmare a ace#tui 6apt= in#trumentele şi aparatele #e pol
RlrriliOa "mpac0etate "n oricare din ace#te materiale.
Se #teriliOeaO' #onde diver#e= tuburi de dren= #onde de i nluba&ie tra0eal'=
uniuni din pla#tic= m'nuşi din cauciuc= ace pentru in1ec&ii= lame de bi#turiu=
i n. i l rr i i i l e de #utur'= compre#e= c"mpuri mici şi orice 6el de in#trument metalic
i <u * * 38o J3n0t.
S(idul de etilen are o ac&iune bactericid' 6oarte puler nic'= di#6ru4"nd
orice microor4ani#me şi 6'r' a 6i to(ic pentru om. "n #c0imb= datorit' puterii
#ule mari de penetra&ie= 4aOul are o ac&iune remanent' direct propor&ional'
cu 4ro#imea materialului #teriliOat= cu concentra&ia 4aOului 6olo#it şi cu timpul
%le e(punere la #teriliOare= ceea ce obli4' la un timp de aerare core#punO'tor
Intri: )-:-$ 0G.
SteriliOarea la etileno(id #e 6ace la -*Z?= la o pre#iune de 1Y1=5 atmo#6ere
&ii pe o durat' de timp de - ore. Se va avea "n vedere 6aptul c' materialele #te: >%
nliP.nle ini&ial prin raOe 4amma nu #e mai pot re#teriliOa la o(id de etilen de: !.
oiirece iradia&ia cu raOe 4amma produce un compu# Y etilenclor0idrin Y 6oarte =
U ilant pentru &e#uturi şi 4reu de eliminat.
6
Pre4'tirea materialelor pentru #teriliOare. Pentru e6ectuarea unei #teri: 6
liE'ri corecte şi e6iciente= toate materialele trebuie pre4'tite= "n prealabil.
Acea#t' pre4'tire comport' : cur'&irea materialelor= aşeOarea lor "n cutii #au
%%>i#olete şi aran1area ace#tora "n pupinele= autoclave #au 6ierb'toare.
8om preOenta= pe #curt= modul de pre4'tire a 6iec'rui material "n vede:
te>H #teriliO'rii.
Y Pre4'tirea #erin4ilor.
Ia ora actual'= "ntr:o mare parte pe 4lob= #erin4a şi acul precum şi alte
materiale Y m'nuşi= #onde= catetere= tuburi de dren Y #"nt in#trumente me:
dicale de unic' 6olo#in&'. Serin4ile de diver#e dimen#iuni #"nt con6ec&ionate
din material pla#tic şi #e livreaO' #teriliOate la raOe 4amma #au o(id de etilen=
6iind ambalate tot "n "nveliş de pla#tic= cu acul montat #au #eparat.
Bntruc"t po#ibilit'&ile materiale actuale #"nt "nc' departe de a a#i4ura
n#ll!el de materiale= la noi #e 6olo#e#c #erin4i din #tilc'= de tip Xecord #au
Iuei 6i4. 19= )*G care #e pot re#teriliOa "n unele locuri #e re#teriliOeaO' c0iar
#erin4i din material pla#tic= din lip#a #erin4ilor din #ticl'G = "n ace#t #en#= re:
d'm mai 1o# pre4'tirea lor pentru re#teriliOare.
7up' e6ectuarea unei in1ec&ii #au recolt'ri= #erin4a #e #pal' cu ap' şi
deter4en&i şi #e limpeOeşte bine= cu ap' mult'. 7ac' pe #erin4' #"nt re#turi de
#tn4e ea va #ta +*Y6* de minute "n ap' rece pentru ca #"n4ele #' #e poat'
ciir]li uşor. 7ac' #erin4a a 6o#t "ntrebuin&at' pentru in1ectare de #ub#tan&e
uleioa#e= "nainte de #p'lare #e va de4re#a cu neo6alin' #au cu eter dup' care
#e va #p'la cu deter4en&i şi #e va limpeOi bine. Se u#uc' #erin4a şi pi#tonul cu o
p"uE' curat' şi #e aşeaO' "n cutia ei= pe#te o bucat' de ti6on= cu pi#tonul de:
montat.
Acele #e #pal' odat' cu #erin4a şi #e controleaO' permeabilitatea lor cu
mnndrcnul. W#te de dorit ca 6iecare ac #' 6ie prev'Out cu mandren. "n cutia
de #erin4' #e recomand' #' e(i#te mai multe tipuri de ace nece#are pentru di:
,ei#e tipuri de in1ec&ii #ubcutanate= intramu#culare etc.G.
?.uliilo de #erin4' actuale nu core#pund tuturor cerin&elor deoarece nu
#ini prev]E.utc cu ori6icii laterale pentru a permite intrarea aburului. 7e aceea=
ele nu #e "nc0id cu capacul propriu dec"t pe 1um'tate. A#t6el pre4'tite= cutiile
cu #erin4i #e aşeaO' "n 6ierb'toare= "n aşa 6el ca #' 6ie acoperite mai mult de
np6i .I u #e n&enE' "n cutii metalice mari= de in#trumente şi acea#tea #e introduc
tn iiiitoelnviil re4lat pentru #teriliOare la 1=5 atmo#6ere= 5n aşa 6el ca #' nu 6ie
Iii6&lii:Hiiile pentru n permite contactul vaporilor de ap' #ub pre#iune r n acele
R9 6inali 6. tn 6iecare culn! mnn: cu #erin4i #e pune cile un te0l de eoni rol şl
npoi #e introduc "n autoclav. 7up' terminarea #terliO'rii= cutiile #e "nc0id
. #e banderoleaO'.
Y Pre4'tirea m'nuşilor din cauciuc.
7ac' m'nuşile #"nt noi şi nu vin ambalate şi #teriliOate= #e #pal' cu #o:
l u & i e 5\ carbonat de #odiu pentru a "ndep'rta pudra şi #ub#tan&ele cu care
#uit impre4nate din 6abric' şi care #"nt iritante pentru &e#uturi.
7ac' m'nuşile au 6o#t 6olo#ite "n opera&ii= imediat dup' terminarea in:
Icrven&iei #e #pal' cu ap' rece pentru a "ndep'rta urmele de #"n4e şi apoi cu
iip' cald' la 6*Z?G şi cu deter4en&i alba= perlanG= dup' care #e limpeOe#c bine.
7up' #p'lare= m'nuşile #e şter4 cu o p"nO' curat' şi #e u#uc' "n etuve
#peciale= la 2*Y $*Z? timp de +* minute dup' care #e la#' cel pu&in $ ore pen:
ii u a:şi rec'p'ta ela#ticitatea ini&ial'.
Pentru #teriliOarea la autoclav= m'nuşile #e aşeaO' "n cutii #peciale= de
lorin' dreptun40iular'= av"nd capacele per6orate care #e pot acoperi prin 4li:
.irra unor pl'ci metalice ale c'ror per6ora&ii core#pund cu cele ale capacului.
Se pudreaO' m'nuşile cu talc= "n #trat 6in= pe ambele 6e&e= 6'r' a l'#a pudr'
In interiorul de4etelor deoarece #teriliOarea nu mai e#te per6ect'= #en#ibilii a:
l H! i i tactil' a de4etelor e#te diminuat'= iar "n caO de rupere= talcul care p'trunde
In c#uturi e#te iritant şi poate produce c0iar leOiuni mai 4rave 4ranuloameG.
In interiorul m'nuşii #e introduce o meş' de ti6on pudrat' cu talc iar mar4inea
m6tiiuşii #e "ntoarce "n manşet'. A#t6el pre4'tite= m'nuşile #e aşeaO' "n cutii=
.!pai "ndu:le cu buc'&i de ti6on pudrate cu talc= pentru a preveni lipirea lor "n
l i i i i 5 i ul #leriliO'rii. "ntr:o cutie #e pot #teriliOa $ Y 1) m'nuşi. Se pune capacul
In ml io= l'#"nd ori6iciile de#c0i#e= pentru a permite intrarea vaporilor de ap'
H<i #e introduc "n autoclav de pre6erat= "n 1um'tatea lui #uperioar'= pentru a
r v i l . i #upra"nc'lOireaG= unde r'm"n la 1=5 atmo#6ere timp de )*Y+* minute.
p2 ui i
7up' terminarea #teriliO'rii= #e "nc0id onticiile capacelor= şi #e la#' )- de
UI/ Iniiinle de a 6i 6olo#ite pentru a reveni la ela#ticitatea normal'. ?utiile cu
m]nuşi= per6ect "nc0i#e= a#i4ur' #teriliOarea lor timp de -YV #'pt'm"ni.
"n caOul "n care m'nuşile #e #teriliOeaO' la o(id de elilen #e pot "mpac0eta
in Bi u elişuri de 0"rtie= dup' ce au 6o#t pudrate 6in= cu talc şi #e aşeaO' "n cutii
Hpcciale. 7up' #teriliOare #e procedeaO' ca mai #u#.
: Pre4'tirea periilor #au lu6elor.
Periile #au lu6ele care #e 6olo#e#c pentru #p'larea m"inilor c0irur4ului #e
#teriliEcaO' "n ca#olete #peciale de 6orm' paralelipipedic'= compartimentate
pentru $ Y 1* perii.
7up' #p'larea pe m"ini a c0irur4ului= periile #"nt limpeOite bine= u#cate
%1i aşeOate "n ca#olete= 6iecare perie "n c"te un compari iment. ?a#oletele #"nt
prev'Oute cu on6icii laterale prin care circul' vaporii de ap' #ub pre#iune.
A#t'Oi= odat' cu apari&ia deter4en&ilor şi a #ub#tan&elor deOin6ectante #peciale=
periile #"nt 6olo#ite e(cep&ional de rar.
Iu6ele #"nt buc'&i de ti6on= "n care #e rade #'pun de m"ini şi care #e " mp':
l me#e şi #e aşeaO' "n compartimentele ca#oletelor= la 6el ca şi periile. Sterili:
Earca #e 6ace "n autoclav= la 1=5 atmo#6ere= timp de +*Y-* minute.
Y Pre4'tirea #ondelor= tuburilor de dren= cateterelor.
Sondele din cauciuc #au material pla#tic precum şi tuburile de dren şi
catelerele= #e pot #teriliOa la autoclav= la o(id de etilen #au la raOe 4amma.
Kle #e pot livra 4ata #teriliOate= 6iind de#tinate unei #in4ure 6olo#iri.
7ac' materialele #"nt ne6olo#ite= #e #pal' cu ap' şi deter4en&i dup' care #e
limpeOe#c bine şi #e u#uc'.
Pentru #teriliOarea la autoclav= #e aşeaO' "n cutii de in#trumente= acope:
i i t e de buc'&i de ti6on şi #e &in )*Y+* minute la 1=5 atmo#6ere.
Pentru #ieriliOarea la raOe 4amma #au o(id de etilen= #ondele şi tuburile
do orice tip= #e introduc "n "nvelişuri de pla#tic 6iecare #ond' #eparatG care
#i l i t "nc0i#e ermetic şi #e introduc "n aparatele re#pective pentru #teriliOare.
/ermenul de 4aran&ie al #teriliO'rii= prin ace#te metode ultime e#le de c"&iva
am.
Pre4'tirea in#trumentarului.
7up' ce #:a 6olo#it la interven&ia operatorie= in#trumentarul c0irur4ical
#e la#' "n ap' cu bromocet dup' care #e #pal' cu peria de re#turi or4anice= pu:
roi şi #"n4e. Se #pal' apoi cu o #olu&ie de amoniac ) Y EF pentru a "nl'tura
orice urm' de #"n4e= #e limpeOeşte cu ap' rece şi #e u#uc'. W#te important ca
inşi rumeni arul #' 6ie 6oarte curat pentru ca #teriliOarea #' 6ie per6ect'= "n
timpul c"l #e aşeaO' "n cutii= #e mai veri6ic' buna 6unc&ionalitate a articula&iilor
pen#elor= 6oar6ecelor= port:acelor= #e #cot cele de6ecte #au #e un4 cu 4licerina
colH> care 6unc&ioneaO' mai 4reu.
7up' ce #:au aşeOat "n tru#e= pentru 6iecare tip de interven&ie c0irur4ical'=
cu i
1
:Gpneul cutiei "nc0i# pe 1um'tate= #e introduc "n pupinel "n aşa 6el ca #' nu
6 ic "n40e#uite şi #' permit' o bun' circula&ie a aerului cald= "n interior= unde
@e la#' +* :1* minute la 1$*Z?.
: : Pre4'tirea inventarului moale.
?.lmpurilc pentru opera&ii= 0alatele= m'ştile şi calotele pentru c0irur4i=
vuia "1i compre#ele ele. #e #teriliOeaO' "n ca#olete de di6erite dimen#iuni= "n 6unc:
5lc do volumul materialelor de #teriliOat. 7e 6orm' cilindric'= "nc0i#e ermetic
Hi rapace= ace#te ca#olete #"nt prev'Oute cu multiple nri6ieii pe peretele la:
tNtl= nii!tK #e pol etanşa ermetic cu o banda metalica ce #e mulciuA pe#te
AA
cutie dup' terminarea #teriliO'rii=
"nainte de #teriliOare= ori6iciile
laterale trebuie #' devin' viOibile
#e de#c0idG pentru a permite in:
I r'rea vaporilor de ap' #ub
pre#iune= "n interiorul ca#oletei
6 i.: 1-G.
7up' ce # : a cur ' & i t de
petele de #"n4e= cu ap' rece= in:
.:nlarul moale "n a6ara compre:
#elor şi vateiG #e trimite la #p'l':
I oi ie unde #e #pal' şi #e u#uc'.
A#t6el cur'&at= #e 9"mp'tureşte= "n
uşa 6el= ca #' poat' 6i introdu#
uşor "n ca#olete şi #' 6ie #co# 6'r'
di6icultate. Halatele #e "mp'tu:
ir#c cu 6a&a lor e(tern' #pre inte:
i i o r pentru ca "n timpul mane:
vi clor de "mbr'care #' nu #e
ilr#leriliOeOe şi #e aşeaO' "n aceiaşi
i ii#ulcl' cu m'ştile. ?"inpurile #e
litriiE' "n ca#olete= dup' m'rimea
ii "ntrebuin&area lor. "n anumite
nit nat ii= pentru o interven&ie= #e
pre4'teşte o ca#olet' cu tot ma:
l i ! i i . :i l i i l nece#ar. .odul de pre4':
l u r a ca#oletelor e#te variabil= "n 6unc&ie de cerin&ele c0irur4ului şi de obiş:
nuin&a per#onalului de la blocul operator.
in 6iecare ca#olet' #e aşeaO' c"te 1Y) 6iole te#t pentru controlul #terili:
'fllll.
?.a#oletele #e introduc "n autoclave= av"nd ori6iciile laterale de#c0i#e
Hi iiipacele "nc0i#e şi #e #teriliOeaO' la )=5 atmo#6ere timp de +*Y-* minute.
lGup' ce #e de#c0ide autoclavul= la terminarea #teriliO'rii= #e "nc0id ori:
I i i i i l e laterale ale ca#oletei cu banda metalic' şi #e banderoleaO' ca#olet'.
l du H elanşeiEcarea ca#oletei e#te per6ect'= con&inutul #'u poale 6i con#iderat
.d i "l timp de 1Y+ #'pt'm"ni.
/ot "n vederea 6olo#irii unice a materialelor o parte a inventarului moale
i li i l . i l e= m'şti= calote= c"mpuriG e#te con6ec&ionat din 0"rtie #pecial'= ambalat
In pun4i clin pla#tic şi #teriliOat la raOe 4amma. "n ace#t 6el= #e poale p'#tra mult
i i i n p . "n condi&ii de a#ep#ie şi #e poate utiliOa "n caO de calamit'&i.
=r*=**n*r%n %K*rur(uu* 40ntru *nt0r80n&*3 o40r3tor*0. W6ectuarea oric'rui
n i operator impune c0irur4ului e(ecutarea= "n prealabil= a o #erie de pre4'tiri
i i ni i u re#pectarea re4ulilor de a#ep#ie şi anti#ep#ie.
,#l6rl= "naintea unei interven&ii c0irur4icale e#te total interOi#' c6ec:
i "l onc6lror pan#amente= e(amene rectale #au va4inale. K#te cuno1:cut
! u i r6i "nliiii con&ine un mare num'r de 4ermeni datorit' contactului #6in
%Ir mai diver#e obiecte din mediu precum #i din ani icnarea 4cnnrnilor cnn:
! II tu 4lumlrle pielii= odaia cu #ecre&iile ace#tora. Un40iile trebuie t'i nlo
l= 0i nivelul pulului un> > 0i : i l = prut m =i nu re&ine murd'rie.
11 5 ?a#o
1
:ta pentru #teriliOarea imcii:
tarului moale.
l ig 1G Y ttapc de #p'lare a mimiloi
A1un# la blocul operator= e#te de dorit ca medicul #' "mbrace len1erie
#teril' #au cel pu&in #p'lat' şi c'lcat'= cu care nu #:a circulat "n re#tul #pita:
lului. [locurile operatorii moderne #"nt prev'Oute cu a#emenea Ucameie 6il:
truD unde c0irur4ii #e #c0imb' de 0ainele cu care au circulat "n #ec&ia cu pa:
turi.
7up' "mbr'carea len1eriei de #al' şi "nc'l&area papucilor cu care #e umbl'
numai "n blocul operator= urmeaO' deOin6ec&ia m"inilor. 7e re4ul'= acea#ta
#e 6ace cu ap' #teril'= perii #terile şi #'pun #au lu6e= cu #'pun #teriliOat. Prima
dat' #e #pal' m"na şi antebra&ul p"n' la cot= - Y 5 minute= in#i#t" nd pe toate
6etele de4etelor şi la v"r6ul lor= dup' care #e limpeOeşte cu ap'= "n aşa 6el ca
#cur4erea ei #' #e 6ac' de la de4ete #pre cot. Se repet' aceiaşi opera&ie a doua
oar'= p"n' la 1um'tatea antebra&ului iar a treia oar' p"n' la 1E+ in6erioar' a
antebra&ului. Spera&iunea de #p'lare terminat'= obli4' c0irur4ul #' men&in'
cur'&enia m"inilor. 7e aceea= poOi&ia lor va 6i "n #u# #i "n 6a&a corpului "n aşa
6el ca apa #' #e #cur4' #pre cot 6i4. 16G. 7up' aceea #e deOin6ecteaO' cu alcool
şi m"iuile revin la poOi&ia de mai #u#.
Sdat' cu per6ec&ionarea compoOi&iei deter4en&ilor= #p'larea m"inilor c0i:
i iir4iilin= #e 6ace cu #olu&ii anti#eptice #peciale cu putere bactericid' şi nei:
ritaule pentru te4umente= pentru o durat' de + Y 5 minute Oe6irol= merca#ept
#ol. )\= pla#eptG.
Ace#te anti#eptice cu mare putere bactericid' au permi# #' #e ob&in' o
I ni i i 1 i #0!riliE.are a te4umentelor= "nl'tur"nd deOavanta1ul #p'latului cu peria
pl i n de#ena ni a rea şi iritaiea te4umentelor. Alteori= #e obişnuieşte ca dup' o
piiinA Qp6tlare cu l u l!e şi #upun= #a #e introduc' m"inilc in #olului imli#cptir6i=
l ni i 5 i di
1
'B 5'A uiinule realiElud o bunii deEin6ec&ie=
Aig. 1H Y PoEi&.ia corect' a inimilor.
Pentru a nu uda 0alatele la "mbr'carea lor= ceea ce 6avoriOeaO' p'trunde:
icii 4ermenilor din interior #pre 6a&a e(tern' a 0alatului= e#te obli4atoriu ca
liillnile #i antebra&ele #' 6ie u#cate cu un c" mp #teril dintr:o ca#olet' pre4'tit'
in icc#l #cop.
?.0irnr4ul #coate din ca#olet' ma#ca din ti6on= o &ine de capetele cu care
i(i! nE' #i o aşeaO' "n dreptul 4urii şi na#ului. Sora prinde capetele şiret u:
i m6i#t ii #i Ic 6i(eaO' pe cap şi dup' 4"t "n aşa 6el ca #' nu 1eneOe pe operator.
Al&i: ma&ii #"nt 6'cute pentru a acoperi "n "ntre4ime capul şi 6a&a= cu e(:
6p5i5iii oc0ilor m'şti calot'G.
l! rnlni cei care poart' oc0elari= #e 6olo#e#c m'şti cu Ubalen'D dea#upr a
. i ulm. pentru ca aerul cald ieşit "n timpul e(pira&iei #' nu aburea#c'
lentilele.
l laiului #e de#p'tureşte= "n aşa 6el= ca #' nu atin4' 0ainele şi #e "mbrac'
nlni!ci= urm"iid ca #ora #':1 tra4' complet şi #':1 le4e cu pan4lici şi cordon
im n nu #e nlin4e de obiectele din 1ur. "mbr'carea 0alatului #e 6ace numai
9% nu Iricou #ub&ire #au bluO' uşoar' de pre6erat #teiile= "mbr'cate "n ca:
i ==1!illmDG. K#lc interOi#' "mbr'carea 0alatului direct pe piele deoaiece
i i 5 <l r u5 i a din timpul opera&iei compromite a#ep#ia.
l ! i i l i i Qi r c a m]nuşilor de cauciuc a "n#emnat un real pro4re# "n rcaliE.area
ni udului opcrnlor. "mbr'carea m'nuşilor #e 6ace a#t6el: #e piidreaE.n
i! i n l i i i apoi= cu intim dreapt' #e prinde m]nuşa de manşeln "ndoita
Aig. n 5 a şi b. /ipuri de m'şti.
şi #c tra4e pe na"na #i"n4'. Se prinde apoi m'nuşa dreapt'= pe 6a&a e(tern'=
#ub manşet' şi #e tra4e pe m"na dreapt' dup' care #e r'#6r"n4e= "n acelaşi mod
manşeta pe m"na #tin4'.
"n unele opera&ii ortopedice= pe#te m'nuşile de cauciuc #e "mbrac' rn':
nuşi din a&'= #teriliOate "n acelaşi mod ca inventarul moale= a#i4ur"nd o mai
bun' priO' pentru operator.
A#t6el pre4'tit= c0irur4ul p'r'#eşte #ala de "mbr'care şi intr' "n #ala de
opera&ie.
Pre4'tirea e"mpului operator. Pielea= oric"t de curat' ar 6i=
repreOint'=
1 ol uşi= o #ur#' de in6ec&ie datorit' canton'rii= "n ori6iciile 4landulare #au "n
#tratul e(6olitaiv al epidermului= a numeroşi 4ermeni capabili #' produc'
in6ectarea pl'4ii operatorii. Acea#ta impune ca= "naintea oric'rei interven&ii
c0irur4icale= te4umentele #' 6ie bine cur'&ate şi apoi deOin6ectate cu anti:
#eptice bactericide.
?ur'&irea mecanic' a te4umentelor "ncepe "n #eara dinaintea interven&iei
prinlr:o baie 4eneral' şi "mbr'carea de len1erie curat'. Se recomand' ca " na:
i ul e de baie= re4iunea pe care #e va 6ace inciOia #' 6ie ra#' pe o #upra6a&' mai
"nliu#' iar dup' baie= #' 6ie deOin6ectat' cu tinctur' de iod #au #eptoOol şi
acoperit' cu un pan#ament #teril= "n #pitale= ace#t procedeu nu #e 6olo#eşte
dcc"l "n mic' m'#ur' deşi #i4uran&a a#ep#iei pl'4ii ar 6i mult mai mare.
A1un# la #ala de opera&ie= #e #coate pan#amentul #teril= #e de4re#eaO'
l e4umeni ele cu eter şi apoi #e deOin6ecteaO' cu tinctur' de iod #au #eptoE.ol
tu aşa Ici "nc"t #' cuprind' o Oon' mult mai mare de la locul inciOiei. 7ac' bol:
navul nu ii nvnl pan#ament #teril aplicat "n #eara dinaintea interven&iei= #c
vor nirn&i te4umentele "n Oona de operat= cu o lu66i cu #'pun şi apoi #e vor
drE.iil6ccln prin badi1onarc ni t indura de iod #au #cptoOol= In donti aplica&ii=
Iii I ni ! i val I6l cllevii minute= "n rnE.ul tn care bolnavul nru aler4ic la iod d;DE:
In6r 9e 8[ 6ncp ?. alcool unu mereu rocrom.
0 . "
3
''
E<!;E. i S Y a #i b. .odul de inibr'care a m'nuşilor.
n
I!enlru a "nl'tura incapacitatea tincturii de iod de a 6i(a o parte din 4er:
meni Iar' a:i di#tru4e 6apt demon#trat de e(perien&ele lui .arMui#G #e reco:
mand' ca #' #e utiliOeOe= "n continuare= "nc' o aplica&ie cu alcool ceea ce #cade
i din cau#ticitatea iodului 6al' de te4umente.
,#t6el pre4'tit= c"mpul operator #e iOoleaO' cu c"mpuri #terile şi bolnavul
% 11 pre4'tit pentru inciOie.
AQ/ISWPSIA
?.a melod' curativ' de di#tru4ere a 4ermenilor de pe te4umente= dinlr:o
#au din mediu= anti#ep#ia utiliOeaO' o #erie de mi1loace c0imice denumite=
0 Amorul= anti#eptice #au deOin6ectante. Se obişnuieşte #' #e denumea#c'
nilini'i;lir, #ub#tan&a cu ac&iune bactericid' #au bacterio#tatic' ce #e aplic'
i &e#uturi vii iar de/in,ecan #ub#tan&a 6olo#it' pentru di#tru4erea 4ermenilor
!i pe diver#e obiecte= produ#e #eptice #au din mediul e(tern.
Ac&iunea #ub#tan&elor anti#eptice #e e(ercit' indi6erent de activit atea
!.!li!rinun #i de natura mediului "ncon1ur'tor şi ea #e datoreşte di#tru4erii
H.ii0nmelor celulare #au coa4ul'rii proteinelor citopla#matice 6'r' a 6i le4alii
!9 vln&n bnclerian] activ'.
l!eiilru a putea 6i 6olo#it' "n condi&ii bune= o #ub#tan&' anti #epticii tre=:
.P ni "ndeplinea#c' mai multe condi&ii :
: QA di#Iru4A 4ermenii cu care vine "n contacl >
na nu ac&inne(e n#npra &e#uturilor pe care #e aplic' #au nil li! tulbure
de npArnrr= 6iivorir.tnd o invnEie mic
: #' nu deterioreOe #upra6e&ele= in#trumentele #au materialele care ur:
U..iK6i #' 6ie deOin6ectate >
: #' 6ie uşor #olubil' "n ap' şi odat' #olvit' #' dea un ame#tec #tabil >
b':#i men&in' propriet'&ile anti#eptice "n orice mediu. Se va a,ca
In vedere realiOarea condi&iilor de mediu optime "n care ac&iunea anti#epti:
cului e#te cea mai e6icient'. A#t6el= #ub#tan&ele pe baO' de clor "şi pierd din
e6icacitate "n preOen&a #ub#tan&elor or4anice. 7e a#emenea= #e va &ine #eama
do ac&iunea anti#epticului 6a&' de 4ermenul c'ruia i #e adre#eaO'= pentru a
olG5ini! e6ectul ma(im= "n caOul in6ec&iilor mi(te #e 6olo#e#c anti#eptice cu
#pec:
I ni lar4.
7eşi num'rul #ub#tan&elor c0imice cu ac&iune anti#eptic' e#te 6oarte
marc şi creşte mereu= pe m'#ura de#coperirii altora noi= "n c0irur4ie #e 6olo:
#e#c un num'r mic deoarece multe din ele au ac&iune coa4ulant' #au necro:
lic' a#upra &e#uturilor pe care #e aplic'.
Sub#tan&e c0imice 6olo#ite ca anti#eptice. biecare anti#eptic are la baO'
* #ub#tan&' c0imic' cu un mod de ac&iune cuno#cut şi cu anumite propriet'&i
ce o 6ac utiliOabil' pentru anumite #copuri.
0od&l. UtiliOat de pe#te un #ecol= iodul e#te unul din cele mai vec0i anti :
#cplice. Ac&iunea #a #e produce at"t a#upra bacteriilor= a #porilor c"t şi a ciu:
percilor bactericid= #porocid şi 6un4icidG= 6'r' a 6i cuno#cut' "n am'nunt=
deoarece unii 4ermeni #"nt di#truşi iar pe al&ii "i 6i(eaO'= "n condi&iile unei u#c'ri
pi.:6ecte a pielii #olu&ia de iod are capacitatea de a p'trunde "n an6ractuoOi:
l ] & i l e te4umentului şi "n ori6iciile 4landulare= ceea ce "nt"lnim rar la alte
anti#eptice.
Se 6olo#eşte #olubiliOat= "n diver#e procente= "n alcool= benOin'= eter etc.
.il< diver#e denumiri. A#t6el :
Ytinctura de iod e#te o #olu&ie alcoolic' )\ ^ iodur' de #odiu )\
şi 6olo#it' curent pentru deOin6ectarea te4umentelor>
Y#olu&ie concentrat' de tinctura de iod : iod 2\ ^ iodur' de pota#iu
F<\ ^ alcool $+\>
Y#olu&ia lu4ol : iod 5\ ^ iodur' de pota#iu 1*\ diOolvate "n ap'.
Are #labe calit'&i anti#eptice>
YbenOina iodat' #au eterul iodat #"nt #olu&ii #labe de iod= "n benOin'
uşoar' #au "n eter= 6olo#ite pentru de4re#area şi deOin6ec&ia te4umentelor>
Yiodo6orii #"nt combina&ii ale iodului cu deter4en&i= polivinilpirolidon'
am i alte #olu&ii cu denumiri di6erite şi propriet'&i anti#eptice a#em'n'toare
1 i net urii de iod dar mai pu&in iritan&i pentru piele betadine= #eptoOol
etc.G.
Ac&iunea lor anti#eptic' #e e(ercit' a#upra te4umentelor u#cate şi de aceea
#e 6olo#eşte pentru #teriliOarea c"mpului operator iar "n caO de ma(im' ur4en&'
&i peni m #teriliOarea m"inilor c0irur4ului.
7eOavanta1e :
#olu&iile vec0i #au prea concentrate de tinctura de iod produc irita&ii
nlc ti!Kiimcnlclor datorit' precipit'rii iodului metaloidic. 7e aceea #e recomand'
ni prepararea tincturii de iod #' #e 6ac' "n cantit'&i mici= pentru a 6i utiliOat'
numai in #tare proa#p't '>
Y6enomene de 0iper#cn#ibiliOare datorit' propriet'&ilor aler4iOante ale
ludului: In acea#t' # i l u a & i e #e va 6olo#i alt anti#eptic>
Yiiplicnt pe 5 9!#uluri moi= #cron#c şi mucoa#e= ci poale produce ncrrnEu
lui!olorn. l Gc ncncn= nu QP pune in coniacG cu o plu46t #nu cu miiniimc deoarece
coa4uleaO' proteinele pla#matice şi #e aplic' numai pe te4umente= p"n' l:i mar:
4inile pl'4ii. Aplicat pe #eroa#e produce aderen&e >
Y "n contact cu pl'4ile #ecretante de4a1' acid iod0idric= iritant pentru
te4umente. ?a atare= pl'4ile #ecretante #e vor deOin6ecta cu un alt anti#eptic
iar pe pielea badi1onat' cu tinctur' de iod nu #e va aplica niciodat' un pan:
#ament umed.
?u toate ace#te deOavanta1e= iodul r'm"ne un anti#eptic de baO' 6olo#it
iu c0irur4ie.
Alcool&l. Anti#eptic 6oarte 6olo#it "n c0irur4ie= mai ale# pentru te4umente=
deoarece e#te bactericid şi nu are ac&iune nociv' a#upra pielii.
Se utiliOeaO' "n concentra&ii de 2*\ pentru anti#ep#ia te4umentelor
u#cate= c"nd are cea mai mare ac&iune bactericid'. ?oncentra&iile #ub ;<*\
#au pe#te )*\ nu mai au acea#t' calitate. Qu ac&ioneaO' a#upra 6ormelor #po:
rulate şi de aceea nu poate 6i 6olo#it ca mi1loc de #teriliOare la rece.
"n c0irur4ie= #e poate "ntrebuin&a #in4ur #au a#ociat cu alte anti#eptice:
iodulG pentru pre4'tirea c"mpului operator şi pentru deOin6ec&ia m"inilor c0i:
rur4ului şi a pl'4ilor. Se mai 6olo#eşte pentru p'#trarea unor in#trumente #au
materiale #terile cat4ut= a&'= aceG. 7eoarece produce ru4inirea metalelor e#te
contraindicat' p'#trarea in#trumentelor "n alcool.
7eOavanta1e :
Y nu #e poate aplica direct pe pla4' #au pe Oone 6'r' #tratul corno# de:
oarece produce de#0idratarea #au coa4ularea celulelor cu care vin "n con:
Inct >
Y ac&iunea #a bactericid' e#te neutraliOat' de e(i#ten&a proteinelor
in pla4'.
@&1%anţe (e 1a/$ de clor. ?lorul e#te un bun anti#eptic care are ac&iune=
Iiiirlcricid' prin di#tru4erea proteinelor şi o(idarea #ub#tan&elor or4anice. Se
n05ine prin de#compunerea acidului 0ipercloro# care de4a1' clor nativ= #in:
4urul activ antimicrobian.
Ac&iunea #a e#te ma(im' "n mediu acid şi #cade "n preOen&a compuşilor
or4imici cu care reac&ioneaO' rapid. 7e aceea= #e va &ine #eama c' pentru deO:
ml8r1ia unor produşi or4anici= cantitatea de clor trebuie mult cre#cut'.
7intre #ub#tan&ele capabile #' de4a1e clor= cele mai 6olo#ite= "n c0irur4ie=
%ii ! ul 0ipoclori&ii şi cloraminele.
Ilipocloritul de #odiu #olu&ia 7aRinG e#te o #olu&ie apoa#' de clor=
0imponat' cu carbonat şi bicarbonat de calciu care= "n contact cu #ub#tan&eleg
m punice= de4a1' clor= ceea ce produce diOolvarea &e#uturilor necroOate şi de:
EodoriE.area pl'4ilor. Are aceeaşi ac&iune diOolvant' şi a#upra c0ea4urilor
i5i9 #in4e ceea ce limiteaO' utiliOarea lui "n pl'4ile cu ri#c 0emora4ie. Se 6olo:
HUişti! #ub 6orm' de #olu&ie preparat' proa#p't deoarece e#te 6oarte in#tabil'G
H.itru iri4area continu' a pl'4ilor in6ectate şi cu #6aceluri.
?loraminele #"nt compuşi or4anici ai clorului care= "n contact cu apa=
6nrmniE.6l acidul 0ipocloro# ce poate de4a1a apro(imativ )5 Y +*\ clor activ.
AII nc5iunc a#upra barililor 4ram ne4ativi şi a bacilului Koc0. Qu #"nt activiH
iD mediul alcalin. Se utiliOeaO' "n #olu&ie de diver#e concentra&ii pentru iri:
%u continua a pl'4ilor #upurate #au cu #6aceluri *=) Y 1\G pentru deE.in:
I 7 I unor mucoa#e #p'laturi va4inale "n #olu1ii 1Y)\G #au pentru deE:
i 5 l a unor produşi or4anici #putu= drena1e picurateG "n #olu&ii de ) Y 5\
I i i nr pentru deE.in6ec5i9 ve#elei= pardo#elilor etc. ?omprimatele de dorn:
u II= livra&i: ilc indu#tria uoa#trii de mcdiciimente con5ia 5** m&c.
Y ?lor0e(idinul e#te un produ# mai nou= compu# or4anic al clorului=
In #olu&ie de alcool iOopropilic= preOentat #ub 6orm' de #praP. Ac&ioneaO'
inten# a#upra 4ermenilor 4ram poOitivi şi mai pu&in a#upra celor 4ram ne4ativi.
Qu are ac&iune a#upra 4ermenilor #porula&i şi a microbacteriilor. W6ectul bac:
lericid #e mani6e#t' şi "n preOen&a #"n4elui #au puroiului. W#te incompatibil
cu #'punul şi deter4en&ii anionici.
Se 6olo#eşte pentru anti#ep#ia pl'4ilor in6ectate= a c"mpului operator
%:=>Hu a Oonei unde #e 6ace o in1ec&ie= prin pulveriOare "n re4iunea re#pectiv'.
?neori poate produce reac&ii de tip aler4ic eritemeG.
@&1%anţe care degaj$ o9igen. Ac&iunea anti#eptic' a o(i4enului e#te mo:
de#t' şi dureaO' at"ta timp c"t de4a1' din compuşii #'i. Se mani6e#t'= mai ale#=
a#upra 4ermenilor anaerobi prin "mpiedicarea deOvolt'rii ace#tora. 7e aceea=
#e 6olo#eşte "n per6uOii continui a pl'4ilor delabrante= #upurate= cu poten&ial
4an4reno# #au "n caOul 4an4renei 4aOoa#e a#ociat cu alte anti#eptice #olul ie
7aRinG.
"n c0irur4ie= 6olo#im mai multe #ub#tan&e care au la baO' de4a1ar ea
de
c < ,i4en nativ.
Y Apa o(i4enat' e#te o #olu&ie apoa#' ce con&ine +\ pero(id de 0idro:
4en şi care= prin de#compunere #pontan' d' naştere la 1* volume de o(i4en
a l ornic ce o(ideaO' #ub#tan&ele din mediul "ncon1ur'tor. Pero(idul de 0idro4en
> i re o concentra&ie de +*\ per0idrolG deci pentru prepararea apei o(i4enate=
#e 6olo#eşte un volum de pero(id şi 9 volume de ap'. "n comer&= #e 4'#e#c
tablete de pero4en care con&in l 4 pero(id de 0idro4en şi care #e diOolv'
"n +* ml ap'.
Solu&ia de ap' o(i4enat' #e p'#treaO' "n #ticle de culoare "nc0i#' #e de#:
compune la lumin'G şi a#tupate cu dop rodat. Se 6olo#eşte pentru anti#ep#ia
pl'4ilor şi a mucoa#elor naOal'= 6arin4ian'= bucal'G. Ac&iunea #a mai impor:
lant' e#te cea mecanic'= prin e6erve#cen&a care #e produce odat' cu eliberarea
o(i4enului şi care antreneaO' re#turile ti#ulare #au corpii #tr'ini din Oonele pro:
6unde #au 6undurile de #ac ale pl'4ilor delabrante. "n caOul pl'4ilor in6ectate
cu nnaerobi #e 6olo#eşte #ub 6orm' de per6uOii= uneori a#ociate cu alte anti:
#eptice.
Y Acidul boric #e preOint' #ub 6orm' de cri#tale albe şi #e 6olo#eşte ca
al are #au "n #olu&ii ) Y +\= mai ale# pentru anti#ep#ia pl'4ilor in6ectate cu
baril piocianic. Ac&ioneaO' de a#emenea= şi a#upra #6acelurilor= &e#uturilor
necroOate şi a cru#telor pe care le macereaO' şi uşureaO' eliminarea lor. "n
#olu&ie de 5\ #e 6olo#eşte "n o6talmolo4ie pentru deOin6ec&ia con1unctivei.
Y Pennan4anatul de pota#iu e#te o #ub#tan&' o(idant' cu ac&iune bac:
Icricidu lent' şi variabil' "n raport de diverşi 4ermeni. Se preOint' #ub 6orm'
do cri#tale de culoare violet şi #e 6olo#eşte #ub 6orm' de #olu&ie *.1Y*=5\
pentru deOin6ecta unor mucoa#e va4inal'= veOical'= bucal'G şi a pl'4ilor in:
6t!clalc cu anaerobi. "n concentra&ie de 1\ #e 6olo#eşte "n caOul muşc'turilor
dr şarpe= "n 1uruF locului muşcatG.
Qu #e a#ociaE' cu alcool #au ap' o(i4enat'.
2rriiHiii de +erc&r. .ercurul #e 6olo#eşte ca anti#eptic #ub 6orm' de #':
ruri r n re nu ac&iune bacterio#t atic'. Wle au 6o#t 6olo#ite 6oarte mult pentru
ileEinl8i!5in tet6iuncnlHor. a mucoa#elor şi a in#trunienlclor. 7atorit' e6ecte:
lor IritantH! eritome. eeEcmoG #au to(ice into(ica&iiG premiu #i de#coperirii
nllui nulUP5Hlico mai e6iciente= 6olo#ircn lor s0 f3%0! u#ltlrl= mult mul nu@.
Y [iclorura de mercur #au #ublimatul coro#iv a r'ma# de intere# i#:
tm icG #e preOint' #ub 6orm' de comprimate ce #e diOolv' "n ap' şi #e utiliOeaE.'
En #olu&ii de *=) Y 1\= pentru deEdn6ec&ia te4umentelor #au #p'larea m"inilor.
A#t'Oi #e "ntrebuin&eaO' 6oarte rar.
Y S(icianura de mercur #e 6olo#eşte pentru deOin6ec&ia unor mucoa#e
8/Eical'G #ub 6orm' de #olu&ie 1E- *** Y l Eo! ***. Se mai "ntrebuin&a pentru
#lniliOarea in#trumentarului de urolo4ie ci#to#coape= beniMue:uriG.
Y .ercurocromul merbrominumG e#te o #are mercuric' a 0idro(imerouri:
dibrom6luore#ceinei cu ac&iune bactericid' puternic'. Se 6olo#eşte "n #olu&ii
npoa#e #i 0idroalcoolice= "n concentra&ie de 1Y-\ pentru deOin6ec&ia te:
4umentelor mai ale# "n ar#uriG şi "n urolo4ie.
Y beno#ept merca#eptG e#te un preparat al indu#triei noa#tre 6armace:
utice= de borat 6enilmercuric= "n #olu&ie apoa#' )\=U cu ac&iune bacterio#tatic'
%1i l!un4i#tatic'. Se 6olo#eşte "n dilu&ii de 5Y-* de ori mai #labe din #olu&ia
!:FD=!=U pentru deOin6ec&ia m"inilor= a pl'4ilor şi a in#trumentarului.
Al&i deriva&i de mercur #e preOint' #ub 6orm' de pomeOi o(idul 4alben
i Ir mercurG 6olo#it "n o6talmolo4ie.
2eergenţii. 7eter4en&ii #au #'punurile cationice #"nt compuşi de amoniu
lnilo4cna&i cu clor #au bromG care au ionul activ cationic. Au o mare ac&iune
de #upra6a&' prin #c'derea ten#iunii #uper6iciale şi emu"#ionarea 4r'#imilor
%ti o puternic' ac&iune penetrant' datorit' #arcinilor electrice care #"nt ab#or:
I i i l c pe #upra6a&a proteinelor. Acea#ta 6ace ca ac&iunea lor bactericid' #' #e
i!(rinlo at"t a#upra microbilor c"t şi a#upra viru#urilor prin permeabiliOarea
membranelor celulare ale 4ermenilor= 6avoriO"nd a#t6el pierderea elemente:
lni vitale ioni= enOimeG #i denaturarea proteinelor citopla#matice.
Se 6olo#e#c "n #olu&ie de l \ Y F\U= dup' nece#it'&i= pentru anti#ep#ia
li!Humenlelor #i pl'4ilor #au pentru deOin6ec&ia in#trumentelor dup' e6ectuarea
pnii#nmcntelor= a ve#elei= ru6'riei= mobilierului.
Qu #"ut compatibili cu #'punurile.
In c0irur4ie 6olo#im mai mult:
%% bromocetul cetaOolinG e#te o #olu&ie 0idroalcoolic' 1*\ #au )*\
liromur' de cetilpiridinium utiliOat' pentru deOin6ec&ia in#trumentelor
< onri!iilra&ie de 1Y)\G şi pentru a#eptiOarea unor pl'4i şi a te4umentelor
.ilu&ie de *=1Y1\G. Pentru deOin6ec&ia ve#elei #e 6olo#eşte #olu&ia )ZE
**
.
:: /e4o 1*+ V e#te un deter4ent am6oter #ub 6orm' de #olu&ie l \=
tAlune bactericid'. Se 6olo#eşte pentru a#eptiOarea m"inilor şi pentru deEin:
i5 in#trumentarului= len1eriei= "nc'perilor etc.= ad'u4ind 1** ml /e4o
S #olu&ie 1\ la 1* litri ap'. Qu ac&ioneaO' a#upra &e#uturi lor #au obiec:
i! ne ?. re #e aplic'.
Amilii ini= lotuşi= unele #ub#tan&e anti#eptice care= "n trecut= au avut o
i!l.iin 5>ire mult mai mare dar care= la ora actual'= datorit' e6ectelor lor
iirlr.ide #labe #au a e6ectelor to(ice a#upra &e#uturilor nu #e mai 6olo#e#c
un n utiliEare mull mai rc#tr"n#'. 7intre ele cit'm : acidul 6enic= iodo6ormul=
ni l ul = nllrntul de ar4int şi #ublimatul coro#iv.
u= cn metoda cu o mai vec0e utiliOare "n realiOarea deOin6ec&iei=
o EinA unii rc#tr"n#u "n cadrul #teriliO'rii= locul principal revenind
.ilei.
i
INJECOIILE
4
\
,
In1ec&ia repreOint' mi1locul B&rin care introducem o #ub#tan&'= "n &e#u:
turi= cu a1utorul #erin4ii= "n #corGJ&erapeutic #au dia4no#6ic. Wa #e 6ace "n orice
#erviciu= indi6erent de #pecialitate= precum şi In ambulator.
Admini#trarea #ub#tan&elor medicamentoa#e #e poate 6ace pe dou' c'i:
Y direct'= repreOentat'= "n #pecial= de mucoa#a tubului di4e#tiv #uperior
bucal' şi 4a#trointc#tinal' denumit' şi cale oral'G= de mucoa#a rectal'= de mu:
coa#a c'ilor re#piratorii aero#oliG= de con1unctiv' şi de pl'4ile #uper6iciale >
Y indirect'= denumit' cale parenteral'= e#te repreOentat' de diver#e
&e#uturi din or4ani#m= "n care #ub#tan&ele #e introduc cu a1utorul #erin4ii.
Avanta1ele pe care le o6er' calea parenteral' 6a&' de celelalte c'i #"nt :
Y doOare preci#' a #ub#tan&ei re#pective >
Y ac&iune mai rapid' dup' admini#trare>
Y ab#orb&ie complet' >
Y admini#trare de #ub#tan&e care #"nt di#tru#e de #ucurile di4e#tive
polipeptide= #eruri= vaccinuri= 0ormoni etc.G >
Y #e poate 6olo#i c"nd calea oral' e#te inutiliOabil' #tenoOe e#o6a4ienc
#au pilorice= ocluOii inte#tinaleG>
Y #i4uran&a admini#tr'rii medicamentului "n caOul bolnavilor recalci
tr]nti #au "n #tare de inconştien&'>
Y #e pot introduce şi #ub#tan&e "n #cop e(plorator #au dia4no#tic.
7i6icult'&ile "n 6olo#irea c'ii parenterale= provin din partea bolnavilor=
l <e de o parte datorit' 6ricii de "n&ep'tur' iar pe de alta= datorit' preOen&ei
unor in6ec&ii cutanate 6oliculite= dermiteG care nu permit e6ectuarea in1ec
5 iilor "n anumite Oone de elec&ie.
.A/WXIAIW QW?WSAXW
Pentru e6ectuarea in1ec&iilor e#te nevoie de #erin4i= ace= #ub#tan&e in1ec
t al i i l e #i anti#eptice.
S4r*nSn e#te utiliOat' "n terapeutic' de aproape 1** de ani. Printre p r i
melc #erin4i 6olo#ite era şi #erin4a PravaO care avea pi#tonul din talp'= ccen
cr nu permitea #teriliOarea ei. ?u timpul= materialele din care #:au con6er
i i i i ui t #erin4ile #:au per6ec&ionat metal= #tilc'= material pla#ticG= permit lud
#lcnliE.arca lor prin diver#e metode 6ierbere= autoclavare= radia&iiG.
Srice #cnn11' e#le alc'tuit' dintr:un corp de pomp' şi un pi#ton..
?.orpiil de pomp'= con6ec&ionat din #ticl' #au mal crini pla#tic= eHr
cilindric iţi urc marcate pe ci 4rada&iile= "n raport cu cnpncilnlca 6iec'rei N
Sri micile pol li numai din #tid6i= #au nuinui din plu0lii! u l i i corpul cil
ii pi#tonul= cu un UambouD mai 4ro# tip IuerG #au corpul de #ticl' are la capele
% I & e o arunc'tur' metalic'= bine etanşeiOate pe corp şi cu pi#ton din
metal
% n un UambouD mai #ub&ire tip XecordG.
W(tremitatea di#tal' #e termin' cu un trunc0i de con= per6orat= nu m ii
iimbouD= #ituat central #au lateral= 6iind locul unde #e adapteaO' ac1uI W,:
iicmin6Wea pro(imal' e#te cilindric' şi #erveşte la montarea capacului metalic
p i i u care culi#eaO' coada pi#tonului permi&"nd limitarea cur#ei ace#tuia.
: Pi#tonul e#te cilindric= con6ec&ionat din metal #au din acelaşi material
r
1
N şi!corpul #erin4ii şi trebuie #' 6ie per6ect etanş pe corp. Acea#ta #e realiOeaO'
eu n1iitorul unor inele de metal #au de cauciuc montate pe corpul pi#tonului.
?apacitatea #erin4ilor obişnuite= 6abricate la noi= e#te de l= )= 5= 1* şi )* ml
"nr 4ro#imea corpului şi 4rada&iilor de pe el #"nt "n 6unc&ie de capacitatea lor.
/ipurile de #erin4i di6er' "ntre ele prin materialul 6olo#it la con6ec&ionarea
lor şi prin modul de 4radare al corpului #au pi#tonului.
: Serin4a de tip UXecordD are corpul din #ticl'= 4radat= şi pi#tonul din
mei al. W#te cea mai 6olo#it' "n #pitale 6i4. 19G.
: Serin4a tip Iuer con6ec&ionat' numai din #ticl'= are 4rada&iile pe
i ! t np şi ambolul ceva mai 4ro# 6i4 )*G.
: Serin4a tip UIncapla#tD are şi corpul şi pi#tonul din material pla#tic
6 l6. :1G şi #e livreaO' de obicei #teriliOate la raOe 4amma= pentru o #in4ur' uti:
liE n ie. W#te #erin4a ideal' care va "nlocui treptat celelalte #erin4i= e(cluO"nd=
In urc#t 6el= opera&iunile de cur'&ire= ambalare şi #teriliOare= mai ale# "n unit'&ile
iinluilntorii.
: Serin4a Ubiol'D con6ec&ionat' din material pla#tic= #e livreaO' #te:
il'= cu acul montat şi cu #ub#tan&a de in1ectat a#pirat'. /otul e#te ambalat
i :un material etanş= ce:i p'#treaO' a#ep#ia 6i4. ))G e#te de utiliOare unic'
rcpe #' 6ie 6olo#it' pe #car' tot mai mare pentru unele #ub#tan&e cum ar ,
leiparina.
@9
Al i c tipuri de #erin4i #e 6olo#e#c mai rar iar altele au r'ma# de domeniul
(mici 5
: #erin4a tip UHou(D #eam'n' cu #erin4a Xecord dar pi#tonul nu e#te
iniilaliil= 4rada&iile #e 6ac pe coada pi#tonului iar arm'turile metalice #"nt
Ini re ele prin dou' bare de metal pe la e(teriorul corpului>


l''ig. 'I Serin4ii l i p laii:r.
lJ> Y Ser.n1&i tip Xecord.
Kig. B1 5 Serin4a Incapla#F
66&.
U6
i
=
)) : Serin4' Ubiol'D.
Y #erin4a [aii0elemP are capacitate 6oarte mic'= 4radat' #pecial şi #e
6olo#ea pentru in1ec6ii iutiarnu#cuiare de mercur metalic in tratamentul #i:
lili#ului>
Y #erin4a lip ?ollin eAte con6ec&ionat' din metal şi are 4rada&iile pe coada
pi#tonului. Se "olo#eşle mai mult la ane#teOiile locale= "n #tomatolo4ie >
Y #erin4a tip VuPon din #ticl'= pi#tonul din metal= capacitate variind
de la l!H*Y )5* ml iar arm'turile metalice #"nt de un tip #pecial 6i4. )+G. Se
lolo#eştc mai ale# "n urolo4ie şi S.X.I.= pentru #p'laturi.
Pentru a putea 6i 6olo#it' "n condi&ii core#punO'toare orice #erin4'= in:
dileieul de tipul şi capacitatea #a trebuie #' "ndeplinea#c' unele condi&ii :
: etanşeiEare per6ect' "ntre corp şi arm'turi #i "ntre corp şi pi#ton.
8eri6!3aren ctan#ciO'rii corpului cu arm'turile t=e 6ace a#pir"nd c"&iva ml di:
np>i Iu #erin4' dup' care a#tup'm amboul cu de4etul şi ap'#am pi#tonul.
tu ii#eincma #itua&ii nu trebuie #' #e piard' nici o pic'tur' de lic0id. 7e a#e
mi!iiea n#piuiiu aer "n .#erin4' p"n' la o anumit' 4rada&ie= a#tup'm amboul
cu de4etul ;ţl Irn4ein de pi#ton. 7ac' #irin4a e#te etnnş] pi#tonul revine la
11rndiitlH Ini&inI[. Arc:#tr veri6ic'ri #e 6ac "n mod obli4atoriu "naintea 6iec'rei
HtprFUE.nrG> %%<% =. B
Aig. BE 5 Serin4a VuPon.
Y #' 6ie 4radat' core#punO'tor #copului de#tinat pentru a putea doOa
preci# cantitatea de #ub#tan&' admini#trat' >
Y #' 6ie uşor demontabil' şi montabil' pentru a permite o bun' cur'&ire
şi #teriliOare >
Y #' 6ie #teril'= "n con6ormitate cu di#poOi&iile .ini#terului S'n't'&ii
#erin4ile care #e reutiliOeaO' #e #teriliOeaO' Fa atitociav= aşeOate "n cutii #e:
ptirnte şi cu mat multe tipuri de ace pentru 6iecare #erin4' veOi a#ep#ie= anti:
(i:p#ieG. SteriliOarea prin 6ierbere e#te permi#' "n anumite condi&iuni unde nu
.
1
pot #teriliOa prin. autoclavare. 7up' 6olo#ire= #erin4a şi acele #e #pal' #i #e
dr4re#eaO' "n vederea #teriliO'rii şi #e va controla "n mod obli4atoriu etanşei:
E ni i : a #erin4a şi permeabilitatea acelor. SteriliOarea #erin4ilor şi acelor e#te
obli4atorie dup' 6iecare in1ec&ie. W#te interOi#' p'#trarea lor "n alcool.
A%00 pentru in1ec&ii #"nt tubulare= con6ec&ionate din o&el ino(idabil=
nic0el #au platin'. ?ele din platin' #"nt #in4urele care #e pot #teriliOa prin 6lam:
0nro p"n' la roşi>. ?a şi #erin4ile din pla#tic şi acele #e livreaO' #teriliOate= "n.
"nveliş etanş din pla#tic= pentru o #in4ur' "ntrebuin&are. Qumai acolo undo
un e(i#t' acea#t' po#ibilitate= acele #e pot re#teriliOa.
,cul pentru in1ec&ii are v"r6ul a#cu&it şi t'iat oblic numit biOou= corpul
cilindric şi pavilionul de calibru #tandard care #e 6i(eaO' "n ambonl #erin4ii.
7imen#iunile acelor #int "n 6unc&ie de utiliOarea lor. A#t6el= acel e pentru
u:5ii inlradermice au lun4ime de 1*Y)5 mm= 4ro#ime de -E1* nun #i
bi_
1
#curt. ?ele pentru in1ec&ii #ubcutanate au lun4imi de )5Y+* mm şi 4ro:
D de iE1*Y $E1* mm şi biOou lun4> cele pentru in1ec&ii inlramu#culare
#"nt mai lun4i 5*Y$* mmG= mai 4roa#e 2E1*Y$E1* mmG #t cu biOoni
lun4 > cele= pentru in1ec&ii intravenoa#e i.v.G au lun4imi de +*Y-* mm=
mu@ de $E1* Y 1*E 1* şi biOolul #curt> cele pentru ane#teOie ra0idian' #au
durat' #"nl lun4i 1) Y 15 cmG= #ub&iri -E1*Y6E1* mmG şi cu biOoul #curt >
i: 6olo#ite pentru punc&ii #int de obicei lun4i= 4roa#e cu biOoul bine a#cu&it=
Inuen#iiini şi 6orme adaptate pentru 6iecare tip de punc&ic veOi punc&iileG.


BL Aer
Arului
IM n i
.andrenul e#te un 6ir metalic= mai lun4 dec"t acul= a c'rui 4ro#ime #e
adapleaE' la calibrul acului #i care are rolul de a:i men&ine permeabilitatea
#i ai prote1a v"r6ul.
Sub#tan&ele in1ectabile #"nt livrate "n 6iole= 6lacoane şi borcane= con&inutul
lor 6iind #teril= "n #tare lic0id' #au #ub 6orm' de pulbere= "n ultimul caO=
6iola e#te "n#o&it' şl de #olvent iar diOolvarea #e va 6ace "naintea in1ect'rii
deoarece #ub 6orm' lic0id'= un timp mai "ndelun4at= #ub#tan&a "şi pierde pro:
priet'&ile terapeutice. Pe 6iecare 6iol'= 6lacon #au borcan= "n mod obli4atoriu
trebuie #' 6i4ureOe denumirea #ub#tan&ei pe care o con&ine= cantitatea= concen:
I ra&ia= calea de admini#trare şi data 6abrica&iei #au durata valabilit'&ii iar con:
1 iiiutul lor trebuie #' 6ie limpede.
"nainte de de#c0iderea oric'rei 6iole= 6lacon #au borcan= cel care urmeaO'
#' in1ecteOe con&inutul lor are obli4a&ia #' citea#c' denumirea= concentra&ig=
calea pe care #e admini#treaO'= dac' mai are #au nu valabilitate şi dac' e#te
#teril'.
Ybiolele repreOint' cea mai 6recvent' 6orm' de preOentare u #ub#tan:
&elor in1ectabile. ?apacitatea lor variaO'= de obicei= cu doOa de #ub#tan&' util'
unei #in4ure in1ec&ii 6iind cuprin#' "ntre lY)* ml.
Yblacoanele con&in de obicei #ub#tan&e "n cantitate mai mare care #e
admini#treaO' "n c"teva doOe #au "n per6uOie. Wle pot 6i "n #tare lic0id' in#u:
lina= de(tranG #au #ub 6orm' de pulbere penicilin'= #treptomicin' etc.G care
#e diOolv' "nainte de admini#trare= ambele 6orme 6iind #terile. blacoanele
#"nt a#tupate cu dop de cauciuc prin care #e 6ace diOolvarea şi e(tra4erea #ub:
#tan&elor şi care= datorit' ela#ticit'&ii #ale= a#i4ur' o bun' etanşeiOare.
/ot "n 6lacoane= dar mai mari 1** Y 5** mlG #e pot livra #olu&ii preparate
#i #teriliOate "n 6armaciile #pitalelor 4lucoOa= #er 6iOiolo4ic= novocain'= mani:
lolG= "n diver#e concentra&ii= precum şi #"n4e şi derivate de #"n4e de c'tre cen:
trele de 0ematolo4ie.
Y[orcanele #"nt 6olo#ite pentru uO intern= din ce "n ce mai rar şi con&in
de obicei #ub#tan&e preparate şi #teriliOate de 6armaciile #pitalelor. S"nt a#:
tupate cu un dop de #ticl' şle6uit care a#i4ur' men&inerea #teriliO'rii iar pe
etic0et' #e #criu toate datele de mai #u#.
"n ultima perioad'= #e tinde #pre "nlocuirea 6lacoanelor şi borcanelor ce
con&in diver#e #ub#tan&e preparate "n 6armacii= cu pun4i de material pla#tic
ce con&in aceleaşi #ub#tan&e= "n diver#e concentra&ii= preOentate de c'tre in:
du#tria de medicamente.
Pentru e(ecutarea unei in1ec&ii mai avem nevoie de o pil' #pecial' de t':
iat 6iole= de anti#eptice alcool= tinctur' de iodG pentru deOin6ec&ia re4iunii =
de vat' şi de un 4arou "n caOul in1ec&iilor intravenoa#eG.
?AIIW 7W A7.IQIS/XAXW
?.'ile de admini#trare a #ub#tan&elor in1ectabile #"nt intradermic'= #ub:
cutanat u 0ipodermic'G= intramu#cular'= intravenoa#'= intraarterial'= intra:
cavii ura şi inlrao#oa#' de unde= tot at"lea tipuri de in1ec&ii= "n 6unc&ie do
cont mul ui= conccnl ra5ia #i cantitatea lor= #ub#tan&ele in1ectabile #e introduc
In or66iinl#in= In anumite &e#uturi. In principiu :
% Harurile metalelor Hrclc bi#nuit= mercur= iod= culciH= aurG H?
introduc
iE . . i =
Y #ub#tan&ele uleioa#e #e in1ecteaO' numai intramu#cular şi "n pro6un:
=!imra &e#utului>
Y #olu&iile iOotonice #e pot in1ecta pe orice cale >
Y #olu&iile 0ipertone #e admini#treaO' direct "n circula&ia #an4uin'
intraveno#= intraarterialG deoarece produc necroOa &e#uturilor>
Y cantit'&ile mari de #ub#tan&' ce trebuie admini#trate per6uOii cu #o:
lu&ii= #"n4e= derivate de #"n4eG #e introduc numai intraveno# #au= "n unele #i :
ina&ii intraarterial>
Y pentru e(plorarea 6unc&iei anumitor or4ane colan4io4ra6ie= uro4ra:
i t e= 0epato#cinti4ram'= arterio4ra6ie= 6lebo4ra6ieG #ub#tan&ele re#pective #e
.ilroduc direct "n circuitul #an4uin intraveno# #au intraarterialG.
"n raport de capacitatea de re#orb&ie a &e#uturilor şi de rapiditatea in:
0al'rii e6ectului dorit= pentru #ub#tan&ele ce #e pot in1ecta pe mai multe c'i=
medicul o poate ale4e pe aceea care:i o6er' cel mai mare avanta1. A#t6el= pen:
ii n ob&inerea unui e6ect rapid in1ect'm #ub#tan&a intraveno# #au intraarte:
i l ul = pentru unul mai lent o in1ect'm intramu#cular #au pentru unul 6oarte lent
n in1ect'm #ubcutanat.
In unele #itua&ii= in1ectarea unor #ub#tan&e novocain'= #eruri= penicilin'G
iD i produce reac&ii de 0iper#en#ibilitate din partea bolnavului = "n a#emenea
n. cadrul #anitar care urmeaO' #' admini#treOe #ub#tan&ele re#pective
obli4a&ia le4al' de a cunoaşte #en#ibilitatea bolnavului la ele #au a te#la
i#t' #en#ibilitate= "nainte de a le admini#tra. 7ac' #e con#tat' e(i#ten&a
r#en#ibilit'&ii #e interOice in1ectarea unor a#emenea #ub#tan&e #au "n ca(
l rid ' nece#itate= in1ectarea lor #e va 6ace numai cu re#pectarea tuturor
i Iilor de de#en#ibiliOare.
= /WHQI?A IQBW?aIIISX
W(ecutarea unei in1ec&ii pre#upune mai multe opera&iuni: pre4'tirea
pre4'tirea re4iunii re#pective şi e6ectuarea in1ec&iei propriu:Oi#e.
l!n!11'tirea #erin4ii "n vederea e6ectu'rii unei in1ec&ii= nece#it' dou' rna:9
ie : montarea şi "nc'rcarea ei.
: .ontarea #erin4ii= "n caOul "n care nu e#te livrat' montat' şi #teril'=!
ure re#pect "nd cu ri4uroOitate re4ulile de a#ep#ie şi anti#ep#ie. A#t6el= cel
% urmeaO' #' e(ecute in1ec&ia #e va #p'la pe m"ini cu ap' şi #'pun şi le va
1
in6ecta cu alcool. ?u a1utorul pen#ei #terile #e #coate corpul şi pi#tonul #e:
! % l şl #e monteaO'= apoi #e adapteaO' acul= dup' care #e la#' #erin4a pe ca@
l cutiei #au pe un c"mp #teril.
"nc'rcarea #erin4ii #e 6ace re#pect"nd re4ulile de a#ep#ie şi anli#ep:
% ia 6iola in min' şi= prin loviri bruşte cu de4etul #au prin #cuturare= #e
lic0idul din 4"tul ace#teia. Se 6lambeaO'= apoi= 4"lul 6iolei #au #e. deE.in:
=i =i cu nlcool= dup' care #e taie cu o pil' #pecial' deOin6ectat' şi eu.
ulen&ie= #e introduce acul"n 6iol' şi #e a#pir' cu 4ri1' con&inutul= tnc'reaieu
i i 5 > l l din l!lneoiuie #e 6ace cu un ac mai 4ro# prin "n&eparea dopului de caii:
ni l!lncniuilui dup' deE i n 6ee= l a rea lui cu alcool. 7up' ce toat' #ub#tan&a
H.ienE=a a hi in1ectat'= #:a a#pirat= #e va #coate aerul din #erin4a= inlnd:o
Q Iiilil Iu tui@ şi bi(lnd paviliinnl acului cu inde(ul #tin4= piua #e #curPe
%u
1
irlmn plc6ttur' de lic0id. i===a.:i. .uH..@
Aig. )5 Y aG "nc'rcarea #erin4ii= bG Wvacuarea aerului. !=
!i
In ace#t mod #erin4a e#te pre4'tit'1= pentru in1ec&ie. ',
Pre4'tirea r0(*un** unde #e e(ecut' in1ec&ia nece#it' deOin6ec&ia ei precuitt
şi alte manevre.
/e4umentul Oonei re#pective va trebui #' 6ie "ndemn= 6'r' leOiuni #au irt:
l!ec&ii dermit'= 6oliculit'G= "n caOul "n care e#te murdar= #e va #p'la cu ap' şi
#'pun= dup' care #e va deOin6ecta cu alcool= tinctur' de iod= Irom0e(idin.
"n anumite #itua&ii= dup' deOin6ec&ia re4iunii urineaO' unele manevre ca
aplicarea 4aroului pentru eviden&ierea venelor= deOin6ec&ia de4etelor celui
care 6ace in1ec&ia pentru reperarea venei #au arterei ele.
Ef0%tu3r03 in1ec&iei propriu:Oi#e nece#it' o #erie de mici manevre= "n
Inne&ie de calea de admini#trare a #ub#tan&ei şi de re4iunea "n care #e 6ace.
In timpul oric'rei in1ec&ii= bolnavul trebuie #' 6ie "n clino#tali#m iar cel care
m reteaO' trebuie #' aib' o poOi&ie comod'= deoarece= "n anumite #itua&ii=
t!bte nevoie de o perioad' mai "ndelun4at' de timp= "n e(ecu&ie= şi #e pot pro:
duce eventuale lipoliimi ale celui care primeşte in1ec&ia #au obo#eal' din partea
celui care o e6ectueaO'.
Pentru e6ectuarea unei in1ec&ii "n condi&i uni bune= trebuie #' &inem
#enina de calea de admini#trare= de Oonele de elec&ie= de modul de e(ecu&ie
ni liccunii tip de in1ec&ie precum şi de incidentele care pot #' apar'.
nG In1ec&ia intradermic' i.d.G #e e6ectueaO' "n #cop dia4no#tic #au tera:
peutic.
0i #cop dia4no#tic= #e in1ecteaO' diver#e anti4ene #au aleri&ene
?IU/= in contact cu anticorpii din or4ani#m= produc o reac&ie eritematopapn
loa#6i In locul in1ect'rii intradermoreaclieG de m'rime variabil'= direct propui
&iomilA cu 4radul #en#ibiliO'rii. ?itirea reac&iei #e 6ace "ntre +* minute şi 2) ore
In luncile de nnli4eniil introdu#. A#emenea intradermoreac&ii #e 6ac la t u 0or:
ciilln6i. miliarii liidnlic re:ie5iu ?.n##omG= anli4en lGiFi6oDramiloirin;;<# bemoli
8ene&ie KiePG. iuili5en dil!lei!ic reuc&in S0icRG #i l.i diQci#e 9leiAene pentru
"n #cop terapeutic #e in1ecteaO' #ub#tan&e medicamentoa #e pcnliu
de #en#ibiliOare #au #e "ncepe ane#teOia local' prin in6iltra&ie.
fona de elec&ie= pentru in1ec&iile i.d. e#te 6a&a anterioar' a antebra&elor
deoarece e#te mai acce#ibil' şi mai lip#it' de 6oliculi piloşi.
Pentru a#t6el de in1ec&ii 6olo#im #erin4a de l ml şi ace mici şi #ub&iri= cu
ItiOoul #curt. 7up' deOin6ec&ia Oonei re#pective= #e "ntinde uşor te4umentul=
Ho introduce , "r6ul acului paralel cu #upra6a&a pielii= #trict i.d. şi #e in1ecteaO'
*.1Y*=+ ml #au cantitatea de #ub#tan&' pre#cri#'. 7ac' in1ec&ia e#te 6'cut'
i!orect= la locul in1ect'rii= apare o mic' papul' iar pielea ia a#pectul =.co1ii de
portocal'D.
"n c'OuF in1ec&iilor 6'cute "n #cop dia4no#tic= pe 6a&a anterioar' a ante:
0i!u1ului opu#= #e in1ecteaO'= cu o alt' #erin4' şi cu un alt ac= aceeaşi cantitate
de #olu&ie 6iOiolo4ic' Y martorul Y unde nu trebuie #' apar' nici un 6el
de
i i:.ic1ie.
Incidentele şi accidentele ce pot #' apar' dup' in1ec&iile i.d. #"nt 6oarte
HI i c. "n a6ar' de lipotimiile care pot ap'rea la orice 6el de in1ec&ie= #:au #em:
nnlat uneori necroOe ale te4umentelor datorit' inten#it'&ii reac&iei anti4en:
uilicorp şi mai rar #t'ri de şoc la bolnavii 0iper#en#ibiliOa&i.
bG In1ec&ia #ubcutanat' #.c.G #e 6ace numai "n #cop terapeutic şi con#t'
ni introducerea #ub#tan&ei "n 0ipoderm. Ace#ta= prin ela#ticitatea &e#utului
! nii5iiiictiv şi prin bo4'&ia #a "n va#e lim6atice= a#i4ur' o di#ten#ie mai pu&in
ilmcroa#' şi o ab#orb&ie rapid' a #olu&iei in1ectate.
In principiu= in1ec&ia #.c. #e poate e(ecuta pe toat' #upra6a&a corpului
i ii i!.!ep&ia Oonelor te4umentare care acoper' relie6uri o#oa#e= va#e mari #au
11 iincliinri nervoa#e= 6a&a intern' a membrelor= re4iunea 4"tului şi a capului=
i u IaII m şi a Oonelor unde #e e(ercit' pre#iuni. /otuşi= ele #e 6ac "n anumite Oone
I c! circF io ca: 6a&a anteroe(tern' a coap#ei= 6a&a po#terioar' a bra&ului= 6a&a
ilri!al' a toracelui= peretele anterolateral al abdomenului= unde 0ipodermuG
% Ir ui i i i deOvoltat şi te4umentul mai mobil pe planurile #ubiacente.
InC%%&** Inrudor***%*.
Se= utiliOeaO' #erin4i de capacitate propor&ional' cu cantitatea de #ub#tan&'
ce trebuie in1ectat' şi ace mai lun4i şi cu biOoul lun4. Se deOin6ecteaO' pielea=
Iu Oona re#pectiv' şi apoi o prindem "ntre inde(ul şi policele #t"n4= p"n' 6ace
9i cut'= la baOa c'reia introducem acul cu o mişcare rapid'= paralel cu #upra6a&a
Eonei= dup' care d'm drumul cutei.
Prin mişc'ri de lateralitate veri6ic'm dac' acul e#te "n 0ipoderm #au nu
dac' v"r6ul #e mişc' uşor= acul #e 4'#eşte "n 0ipodermG a#pir'm apoi pu&in
penlru a veri6ica dac' v"r6ul acului nu a p'trun# "ntr:un va# #an4uin 0ipo:
dermic= dup' care in1ect'm lent #ub#tan&a= pentru a nu produce dureri prin
di#ten#ia brutal' a pielii. Se #coate acul şi #e ma#eaO' locul cu un tampon de
, a&' cu alcool.
Incidentele şi accidentele care pot #' apar' #"nt:
Y"n&eparea unui 6ilet nervo#= ceea ce determin' o durere vie la locul
"n&ep'turii= "n a#emenea #itua&ie #e retra4e pu&in acul şi #e veri6ic' din nou
poOi&ia v"r6ului prin mişc'ri de lateralitate >
Y"n&eparea unui va# #an4uin ceea ce 6ace #' apar' #"n4e "n #erin4'= la
a#pira&ie. Se retra4e #au #e "mpin4e pu&in acul şi #e a#pir' din nou iar la #6"rşit
#e ma#eaO' locul ceva mai mult pentru a "mpiedica 6ormarea unui 0ematom >
Yrupera acului= accident e(trem de rar= #e reOolv' prin e(tra4erea
acului= imediat>
Yabce#e #au 6le4moane prin lip#a de a#ep#ie a re4iunii #au prin in1ec:
tarea de #ub#tan&e ne#terile #au cau#tice. Pentru acea#ta "n 0ipoderm #e in:
1ecteaO' numai #ub#tan&e iOotone.
cG In1ec&ia intramu#cular' i.m.G #e 6ace= de a#emenea "n #cop terapeutic
şi con#t' "n introducerea #ub#tan&ei "ntr:o ma#' mu#cular'. Prin va#culari:
Ea1ia #a bo4at' muşc0iul a#i4ur' o re#orb&ie bun' şi rapid' iar prin inerva&ia
#enOitiv' mai pu&in deOvoltat' nu produce o durere prea mare la di#ten#ie=
ceea ce permite= pe l"n4' in1ectarea de #olu&ii= in1ectarea de #ub#tan&e uleioa#e
iritante şi de #u#pen#ii.
fonele de elec&ie pentru practicarea in1ec&iilor i.m. #"nt re4iunea 6e#ier'=
re4iunea deltoidian' şi 6a&a antero:e(tern' a coap#ei.
"n re4iunea deltoidian'= in1ec&ia #e poate 6ace "n orice loc= dea#upra şan:
&ului radial al 0umeru#ului. Pe 6a&a antero:e(tern' a coap#ei= 6olo#it' mai
mult la copii= #ub#tan&a #e in1ecteaO' "n muşc0iul Muadricep# #au "n muşc0ii

l
f
lg, t i L Modu *UH
vaşti e(terni. Ia adult= Oona e#te cuprin#' "ntre o oriOontal' ce trece la =!5 >il:
I uri de de4et #ub tro0anterul mare şi alta care trece la - laturi de de4et dea:
#upra mar4inei #uperioare a rotulei.
?el mai 6recvent= "n#'= #e 6olo#eşte re4iunea 6e#ier' pentru 6aptul c'= pe
lin4' ma#a mu#cular' bo4at' care o con&ine= particip' mai pu&in la mişc'ri=
6u compara&ie cu celelalte dou' Oone. In1ectarea #ub#tan&elor "n acea#t' rc:
Kiune trebuie #' evite= "n#'= leOarea va#elor 6e#iere şi a nervului #ciatic. I =c:
Enrea va#elor #e evit' control"nd= prin a#pira&ie= preOen&a #au ab#en&a #"n4cl ui
Iu #erin4' şi prin #c0imbarea pro6unOimii v"r6ului acului. Wvitarea leO'rii ncr:
, ului #ciatic #e 6ace prin e(ecutarea in1ec&iei "n a6ara proiec&iei cutanate a
Iniiectului ace#tuia. Pentru acea#ta #e 6olo#eşte cadranul #upero:e(tern al
le#ei= reOultat din "mp'r&irea #a prin dou' linii una oriOontal' ce trece pri n
mar4inea marelui tro0anter p"n' la şan&ul inter6e#ier şi alta vertical' ce trece
I. iu 1um'tatea 6e#eiG= #au #e 6olo#eşte partea de 6e#' #ituat' dea#upra liniei
re uneşte marele tro0anter cu #pina iliac' po#tero:#uperioar' bournicrG.
"n #itua&ii cu totul #peciale= "n poOi&ie şeO"nd'= #e poate 6olo#i partea
ile 6e#' ce #e a6l' dea#upra planului de #pri1in care e#te "n a6ara Oonei peri:
I IKISC.
Serin4a va avea capacitatea adaptat' la cantitatea de #ub#tan&' ce tre:
buie in1ectat' iar acul va 6i lun4 de 6Y$ cm #i #e va introduce pro6und= "u
II.I.I mu#cular'= "n 6unc&ie de 4ro#imea #tratului celular #ubcutanat= printr:o
mişcare bru#c'= ataşat la #erin4'. Practica introducerii acului şi apoi a ala:
ş6tni #erin4ii implic' manevre ne#terile #i nu e#te recomandat'.
Se a#pir' "n #erin4' pentru a veri6ica dac' nu #:a p'trun# "ntr: un va#
ilupA care #e in1ecteaO' lent #ub#tan&a. 7up' terminarea in1ec&iei #e retra4e
biu#e acul şi #e ma#eaO' uşor locul= cu tamponul de vat'= pentru a #trica
1i.inleli#nuil planurilor şi a "mpiedica #cur4erea #olu&iei in1ectate.
t*% rr%.*= 4rt*ru
I=IIIIUIHCIUI=C *
t x /mu'
lIllll'U
llljl'l'ţll
fi", l
Incidentele şi accidentele #"nt rare şi #e a#eam'n' cu cele de mai #u# :
Y "n&eparea nervului #ciatic 6ace ca bolnavul #' acuOe o durere vie= de:a
lun4ul coap#ei şi 4ambei. Se #coate acul şi #e p'trunde "n alt loc >
Y "n&eparea unui va# #an4uin #e traduce prin apari&ia de #"n4e= "n #erin4'=
la a#pira&ie. Se #coate acul şi #e "n&eap' "n alt loc= deoarece= "n caOul p'trun:
derii de #ub#tan&e uleioa#e #au #u#pen#ii= "n circula&ia #an4uin'= pot ap'rea
accidente 4rave emboliiG.
Y ruperea acului #e poate 6ace datorit' contrac& iei bruşte şi puternice
.1 muşc0iului. 7e aceea= #e recomand' bolnavului #' #tea liniştit şi #' nu con:
Iracte muşc0iul= "n caOul "n care acul #:a rupt= ace#ta #e va #coate imediat>
Y 6le4monul 6e#ier e#le urmarea unor de6ecte de a#ep#ie #au a in1ect'rii
unor #ub#tan&e ce pot produce necroOe a#eptice.
dG In1ec&ia intravenoa#' i.v.G #e 6ace "n #cop dia4no#tic #au terapeutic
şi con#t' "n introducerea #ub#tan&ei direct "n circuitul #an4uin= dup' punc:
t!umarea unei vene.
"n #cop dia4no#tic #e practic' pentru e(plorarea anatomo6unc&ional' a
unor or4ane ca : rinic0iul= uro4ra"ia= reno#cinti4rama= clearence:uriG= cole:
ci#tul colan4io4ra6ieG= 6icatul 0epato#cinti4rama= clearance:uri 0epaticeG=
pulmonul pneumo#cinti4ram'G= pancrea#ul pancreato:#cinti4ramaG etc.= #au
pentru e(ecutarea de 6lebo4ra6ii.
"n #cop terapeutic= permite introducerea #ub#tan&elor 0ipertone= a celor
" u cantitate mare pentru reec0ilibrare 0idroelectrolitic' şi biolo4ic' #olu&ii=
#"n4e= derivate de #"n4e= 0idroliOate de proteine etc.G şi repreOint' o cale
loarte bun' pentru reanimarea bolnavilor şoca&i. Acul poate #' r'm"n' "n
ven' c"teva ore= iar dac' #itua&ia o cere #e poate introduce o branul' #au #e
por&ie 6ace o denudare venoa#' cu introducerea unui cateter ce poate r'm"ne
acolo un timp "ndelun4at. Qu #e introduc i.v. #ub#tan&e uleioa#e #au #u#:
pen#ii.
Avanta1ele pe care le o6er' in1ec&ia i.v. #"nt:
Y #ub#tan&a a1un4e imediat "n circuitul #an4uin >
>
=
Y re#orb&ie inte4ral' a medicamentului>
Y ac&iune rapid' "n caO de ur4en&' >
Y in1ectarea de #ub#tan&e 0ipertone care au e6ect necroOant a#upra
altor &e#uturi>
Y e(plor'ri anatomo6unc&ionale a diver#elor or4ane.
fona de elec&ie pentru in1ec&iile i.v. e#te repreOentat' de venele #uper:
6iciale de la plic' cotului= "n principiu= #e poate in1ecta "n orice ven' #uper:
6icial'= de orice calibru= cu condi&ia ca acul #' 6ie #trict "n lumenul venei. Si!
pol 6olo#i de a#emenea şi vene mari= pro6unde= ca 6emurala şi #ubclavia atunci
c "n;5 cele #uper6iciale nu #"nt viOibile #au #"nt colabate iar introducerea mc
dicnmeiilului reclam' ur4en&'.
h!!nlo#im #erin4i ca mai #u# şi ace de -Y5 cm= mai 4roa#e şi cu biE.oul #nirl
"1i n#r i i 5 i l = pentru a p'trunde bine "n lumenul venei. 7up' "nc'rcarea #eri n4ii
e#te obli4atoriu ca tot aerul din #erin4' #' 6ie evacuat pentru a e(clude ri#cul
de embolie 4aEnn#6i.
l!eulni eviden5iereii venei= aplic'm un 4arou= #tr"n# moderni= caro #n
comprimg= minim ie5euuu #uper6icial' "n uşa 6el ca #' #e produc' doar o #i nEA
,cnoi,0X ?SSU V;B
(

Fl
!!D!
<

ca
.@DD
#
i devin' volumiiiou#ti şi pei!ccpl iliila=
7nc6t
nu realiOeaO' ace#te deOiderate= recomand'm bolnavului #' 6ac' mi.ş:
c6ui ele de#c0idere şi "nc0idere a pumnului= activ"nd= "n ace#t 6el= circula . ia
do "ntoarcere.
Se deOin6ecteaO' re4iunea şi= cu inde(ul #au policele de la m"na şt iu&ii=
#e imobiliOeaO' vena ce urmeaO' a 6i punc&ionat'. ?u acul montat la #erin4'=
orientat cu #ec&iunea biOoului "n #u#= "n un40i a#cu&it 6a&' de planul re4iunii=
%=% #tr'bate pielea apoi #e va "nainta pu&in aproape paralel cu te4ument ui=
ln! dea#upra venei= dup' care #e va punc&iona vena. Intrarea acului "n lumeiiul
,cnci d'= celui ce 6ace in1ec&ia= #enOa&ia p'trunderii U"n 4olD. 7up' aceea=
ucuF #e introduce mai ad"nc "n ven' #e "ncarc' vena pe acG= pentru ca biOoni
<.6t 6ie complet "n lumen şi #a nu permit' #cur4erea #ub#tan&ei paraveno#.
7nc' acul e#te bine p'trun# "n ven'= la o uşoar' a#pira&ie a pi#tonului= #"n4ele
p6ilrunde "n #erin4'.
Se "nl'tur' 4aroul şi #e in1ecteaO' #ub#tan&a= lent #au rapid= "n 6unc&ie de
pre#crip&ia medicului dup' care #e #coate acul şi #e ma#eaO' uşor locul pentru
n evita 6ormarea unui 0ematom. blectarea antebra&ului pe bra& 6avoriOeaO'=
i l i
\
obicei #taOa ceea ce 6ace #' #e #cur4' #"n4e pe traiectul l'#at de ac.
In1ectarea "n venele pro6unde #e 6ace numai de c'tre medic= atunci c"nd
t ele #uper6iciale nu pot 6i punc&ionate şoc= colap#= #cleroO'G = "n a#emenea
.55na&ii nu e#te nevoie de 4arou dar #e 6olo#e#c ace mai lun4i 2Y$ cmG.
Y 8ena #ubclavicular' #e punc&ioneaO' cu un ac lun4 de $ cm= "n şan&ul
ilcit o:pectoral= la locul unde #e palpeaO' prima articula&ie oondroco#tal'.
Ilolnavul #t' "n decubit dor#al= cu capul rotat de partea opu#'. Acul p'trunde
oblic= dinainte:"napoi uşor "n #u# şi medial= urm"nd şan&ul #ubclavicular #ub
un un40i de -5Z 6a&' de planul 6rontal al corpului. /ot timpul #e va a#pira
.HSI. Qu #e va punc&iona cu acul iOolat deoarece #e poate a#pira aer "n timpul
illn#lolei atriale. "n acelaşi mod #e poate punc&iona cu o branul'.
lii1rclu 0i l i ! i i , 6noiurt In pllrit cuiului
8ena 6emural' va 6i punc&ionat' dup' ce #e rade şi #e deOin6ecteaO'
re4iunea in40inal'. Sub arcada 6emural' #e repereaO' artera 6emural' care
e#le lateral 6a&' de ven'. Ia l cm medial p'trundem cu acul oblic= "n #u#= "n
un40i de 6*Y2*Z= p"n' ce #im&im c' am p'trun# "n ven' şi o "nc'rc'm pe ac.
l! r i n a#pira&ie= #"n4ele vine uşor "n #erin4'. 7up' in1ectare #e e(ercit' o pre:
#iune moderat' a#upra re4iunii= timp de l Y) minute pentru a evita 6ormarea
0einatomului.
Y 8ena 1u4ular' e(tern' #e 6olo#eşte pentru per6uOii "ndelun4ate= pe
branul'= mai ale# la copil= deoarece venele lui #"nt #ub&iri şi 4reu de punc:
&ionat.
7up' ce copilul a 6o#t "n6'şat= "n aşa 6el ca #' nu poat' mişca m"inile= #e
aşeaO' cu 4"tul pe un plan dur= #e roteaO' capul şi #e apleac' "n 1o#= "n aşa 6el
ca vena #' devin' viOibil'. Wviden&ierea ei #e 6ace mult mai uşor "n timpul
e6orturilor de pl"n#= la mar4inea po#terioar' a #ternocleidoma#toidianului
7up' deOin6ec&ia re4iunii cu alcool= cu acul montat la #erin4'= #e proce:
deaO' ca la punc&ia oric'rei vene #uper6iciale av" nd 4ri1' #' un introducem
aer. Ia #6"rşil= #e ma#eaO' uşor locul
şi #e &ine copilul "n poOi&ie vertical'=
pentru a uşura circula&ia de "ntoar:
cere.
In1ec&ia intravenoa#' poate 6i
6'cut' şi "n mod continuu= #ub
6orm' de per6uOie "n pic'turiG cu
a1utorul unui #i#tem #pecial con6ec:
&ionat din material pla#tic şi livrat
#teril= "n pun4i= "n ace#t mod #e pol
in1ecta cantit'&i mai mari de #ub:
#tan&e= pe o perioad' mai "ndelun:
4at' de timp.
Per6uOiile #"nt indi#pen#abile
pentru reec0ilibrarea bolnavilor şo
c]&i #au "n perioada po#toperatorie=
la bolnavii care au #u6erit inter
ven&ii laborioa#e. Sub#tan&ele 6olo:
#ite #"nt #terile şi livrate "n 6lacoane
de #ticl' #au pun4i de pla#tic.
7up' deOin6ec&ie #e punct io
neaO' dopul 6laconului cu acul de
la cap'tul di#tal al #i#temului de
per6uOie şi apoi cu un alt ac= iu
le4'tur' cu un tub ce permite m
trarea #erului "n 6lacon. 7up' ce
#i#temul de per6uOie #:a iimplnl ni
#ub#tan&'= pe principiul va#elor cu
municanle nu mai e(i#t' nici u
pic'tur' de aerG= #e "ntrerupe #cur4e
rea lic0idului din 6lacon prin prii
I=!T!HIT !.uTTT n.4uu 9!n.rT
s
HUV U&
"
U=
"
U= H=I I I=U' MoKr S*n*
80n0* J**Hu***=*= 07t0rn0 n* uu s*M0m H4t=t=n d0 %ou*4* *u.!**=H=

Se pre4'teşte apoi re4iunea unde per6uO'm şi punc&ion'm vena cu acul
prn(imal montat la tub #au la o #erin4'. 7up' introducerea acului "n vena
#un dup' adaptarea lui la #i#temul de per6uOieG #e re4leaO' debitul per6iiEici
6 6i(eaO' acul şi tubul la antebra&= cu leucopla#t. Ia #6"rşit ul per6uOiei #e
roale acul şi #e ma#eaO' uşor locul.
7ac' e#te nevoie de per6uOii #au in1ec&ii i.v. pentru o perioad' mai "nde:
lun4at'= recur4em la cateteriOarea unei vene de calibru mai mare= cu un catetei :
% li
1
polietilen #au cu o branul' introdu#e tran#cutanat printi:un trocar #au
montat pe un trocar dup' denudarea venei.
Incidentele şi accidentele ce pot ap'rea "n caOul in1ect'rii i.v. a #ub:
0m1elor #"nt :
Y vena nu poate 6i punc&ionat'. Incidentul apare la per#oane obeOe
i ii care venele #"nt "n4lobate "n &e#utul 4r'şo#= la cele cu vene #ub&iri copiiG=
0i cele care au venele #cleroOate ca urmare a multor in1ec&ii i.v. 6'cute anterior
i i n la per#oane "n colap# la care venele #uper6iciale #"nt colabate. "n a#emenea
i l ua 5 i i #e va recur4e la punc&ionarea unei vene pro6unde #au la catete:
biOoul acului nu a p'trun# complet "n lumenul venei = "n acea#t' #i:
ini5ic= o parte din #ub#tan&' #e #cur4e paraveno# iar bolnavul acuO' durere #au
!%0irime la locul in1ec&iei datorit' ac&iunii cau#tice #au 0ipertone iar la locul
* Iert'rii= apare o mic' tume6iere. Urmarea e#te necroOa ti#ular' ce
poate
.!rnita= pentru vindecare= c0iar pla#tii te4umentare. "n a#emenea #itua&ie=
1 piinc6ioneaO' alt' ven' şi #e in6iltreaO' novocain' 1\ la locul unde #:a
i iii! Q #ub#tan&a 0iperton' >
durere la in1ectarea #ub#tan&ei. W#te datorat' #pa#mului venei produ#
i l n iritarea endovenei de c'tre #ub#tan&a care e#te 6oarte 0iperton' #au
"nmiir' pentru &e#uturi. Se va in1ecta 6oarte lent pentru a evita #pa#mul >
embolia= produ#' prin in1ectarea de aer #au #ub#tan&e uleioa#e ceea
mi i l e avea urm'ri 6atale>
l rombo6lebita ca urmare a in1ect'rii repetate şi 6recvente de #ub#tan&e
l i n i i l e = "n aceeaşi ven' urmat' de #cleroOarea venei. Ace#tea #e vor evita
< lini Ki i 5 ' #' #e 6olo#ea#c' mai multe vene şi prin in1ectarea 6oarte lent' a
itiQl nulelor :
iu caOul punc&iei venei #ubclaviculare #e poate "n&epa domul pleural
Uimi de accidentele in1ect'rii #ub#tan&elor "n pleur'.
AQ lud "n vedere importan&a re&elei venoa#e #uper6iciale "n terapeutic' şi
i e(plorai ca paraclinic' a bolnavului= 6iecare cadru medical :are obli4a&ia de
o Inlii. cu niull' 4ri1' şi bl"nde&e pentru a putea 6i utiliOat' "n bune condi:
ulll plnn la v"r#tc "naintate.
eG l i i 5 i @c5 i a ini raarlerial' i.a.G #e 6ace "n #cop e(plorator şi terapeutic şi
ului&i i l m introducerea #ub#tan&ei "ntr:o arter'.
I. #cop e(plorator introducem #ub#tan&e radioopace odi#tonG #au radio:
I5.; ,e!
c
D= l FliS el e. G pentru e(ecutarea de arterio4ra6ii ale oric'rui #i#lcm
I6ildl vi.!cnil #au peri6eric.
di tnip terapeutic= 6olo#im calea arterial' penlru in1ectarea de #ulG
v n#iidiliiliiloare #au anti#pa#tice "n eaE= de arleriopal ii= penlru in1cc
% li nul i l i i ol i; r "n caE de in6ect ii di#lale ale membrelor in6erioare anii
"l ii5nnAe in roncciil i a5 ie mai mareG #au penlru m5celarc de #in4e #au
<u5 i i Iu %u7 de moailc elinicri= dup' melodii QcAov#Ri
In1ectarea #e 6ace iiiiinai do cairo modic= "n a r l oro ncoo.#iliilo punelici
i l i i rol o 6emuralii= carotid'= aorta abdominal'G= prin catetcri#m #electiv di i 5 Gi i
moloda Seldin4er #au dup' denudare arterial'.
Pentru arlerio4ra6ii #e 6olo#e#c #erin4i şi aparate #peciale care permi t
in1ectarea #ub#tan&ei de contra#t la un anumit debit şi #incron cu #erio4ra6ul.
Pentru in1ec&iile "n #cop terapeutic 6olo#in #erin4i obişnuite şi ace mai
lun4i 5Y$ cmG cu biOoul a#cu&it şi #curt.
Y "n caOul in1ec&iei "n artea 6emural'= dup' ce radem re4iunea in40inalii
#i o deOin6ect'm cu tinctur' de iod= cel care e(ecut' in1ec&ia "şi deOiniecteaE.]
inde(ul şi mediu#ul de la m"na #tin4' şi cu ele uşor "ndep'rtate repereaE.6t
traiectul arterei= imediat #ub arcada in40inal'= "ntre cele dou' de4ete= p'trunde
cu acul montat la #erin4'= perpendicular pe toat' 4ro#imea te4umentului
apoi= uşor oblic caudal= p"n' a1un4e "n lumen. "n ace#t moment= #"n4ele ro:
şu:de#c0i# p'trunde "n #erin4'. Se "ncarc' uşor artera pe ac şi #e in1ecteaO'
#ub#tan&a con6orm #copului urm'rit şi pre#crip&iilor. 7up' in1ectare #e #coate
bru#c acul şi #e comprim' locul= cu un tampon de vat' cu alcool= timp do
)Y+ minute pentru a evita 6ormarea unui 0ematom.
Y Aorto4ra6ia prin in1ectarea tran#cutanat' a #ub#tan&ei radioopaoc
"n aorta abdominal'= dup' metoda 7o# Santo#= #e 6ace de c'tre medic= #:peei
aliOat "n acea#t' manevr' şi cu e(perien&'. [olnavul #t' "n decubil ventral
#au lateral drept= pe ma#a de radio4ra6ie. 7up' deOin6ec&ia Oonei! co#to:mu#cu
lare pe partea #tin4'= #e 6ace ane#teOie local' cu novocain' 1\ "n punctul
co#to:mu#cular= cam la $ Y 1* cm de linia apo6iOelor #pinoa#e. ?u un ac lunA
de 1) cm şi 4ro# de l mm= cu biOou #curt= montat la o #erin4' de )* cm= cu
#olu&ie de novocain' 1\ #e p'trunde oblic= #ub un un40i de apro(imativ +*!
6a&' de planul #a4ital şi cu v"r6ul mer4"nd #pre corpul primei vertebre lombare.
/ot timpul #e in1ecteaO' novocain' uşor. 7ac' acul loveşte corpul vertebral
#e retra4e l Y) cm şi #e orienteaO' cu v"r6ul mai anterior pentru a:1 dep'şi= "n
momentul c"nd ne apropiem de aorta lombar' #e #imt pul#a&iile arterei
tran#mi#e prin ac. biind 6i(at' de arterele lombare= "n acea#t' re4iune=
aorta #e poate punc&iona bine dac' nu are pl'ci ateromatoa#e. "n momentul
c"nd acul p'trunde "n lumenul aortei= "n #erin4' vine #"n4e roşu= ritmat do
contrac&iile cordului. Se in1ecteaO' #ub#tan&a "n timp ce #e 6ac #erio4ral!n
ale re4iunii de e(plorat. 7up' in1ectare= #e #coate bru#c acul şi #e ma#eaEa
re4iunea.
Y Arterio4ra!iile prin catateri#m #electiv= dup' metoda Seldin4er= coi
o aparatur' #peci6ic' şi o pre4'tire #pecial' a celui ce o e(ecut'. /e0nica
arterio4ra6iilor #elective #e 4'#eşte de#cri#' "n tratate de #pecialitate.
Incidentele şi accidentele in1ec&iilor i.a. #"nt:
Y leO'ri ale peretelui arterial mai ale# "n caO de depuneri ateromatoa.v
Pentru acea#ta= in1ec&iile i.a. #e contraindic' la v"r#te "naintate >
Y 0ematoame la locul in1ec&iei= dac' nu #:a 6'cut compre#ie #u6icienta =
Y in1ectarea #ub#tan&ei "n a6ara arterei mai ale# periaorti cG produn
#pa#me= dureri şi c0iar necroOe >
Y embolii= prin in1ectarea de aer #au #ub#tan&e cu poten&ial emboli&1on.
6G In1ec&iile intracavitare #e 6ac at"t "n #cop e(plorator c"t şi terapeutic
şi #"nt de#cri#e la capitolul Ubunc&iiD.
t6G In1ec&ia intrao#oa#' #e 6ace "n #cop terapeutic mai ale# pentru perlii2.ll
do #inAe la copil veOi cap. /ran#6uOia de #"n4oG= So 6olo#e#c on#e
ni !.pnnAio#= cu c oi l i c a l i i # nl i 5 ni ! cu #6i petunia puiic5i>i lor l lolmiilei n i .
u li!i.uiali= .eniul= crea#ta iliae6i= maleola libial' #i peronier'G.
i ln5t!c5 i i l e la #u4ar 6olo#e#c= "n principiu= aceleaşi c'i şi aceleaşi E.oue
i i ! i i 5 n cri i n1 e c & i i l e #ubcutanate #e e(ecut' mai ale# "n re4iunea lateralii
crini .III pe peretele anterolateral al abdomenului iar cele i .v. #e 6ur
i i l n i d i! (lern' şi "n #inu#ul lon4itudinal #uperior prin punct ie "n 6on
iunieG.
c ii.!iiimea= calc' o#oa#' #e 6olo#eşte mai mult ca la adult dar mnn.!ii
i Holu5n iE.otone #au #"n4e.
no**993 4r*n s0r*n(R. Practica admini#tr'rii parenterale a #ub#tan&elor
iinenloa#e #au "n #cop e(plorator nu e#te lip#it' de inconveniente=
mlii #e o #erie de mani6e#t'ri patolo4ice.
ni!le din ace#tea #e datore#c in1ect'rii repetate a unor medicamente
Uit #olu&iile de proteine= #erurile= unele antibiotice penicilina= #treptoim
9U/ pot produce #en#ibiliOarea or4ani#mului şi apari&ia de anticorpi care=
HuA in1ectare= intr' "n reac&ie cu anti4enii re#pectivi şi dau naştere In
violente boala #erului= şocul ana6ilacticG. 7e aceea totdeauna c"ml
0ui in1ectate a#t6el de #ub#tan&e= #e va te#ta= "n prealabil= #en#ibilitate>F
ului la ele şi nu vor 6i admini#trate dec"t "n caO de #trict' nec e#itate
i n i dup' de#en#ibiliOarea or4ani#mului.
ii 6e#cri# po#ibilitatea ca= cri#talele de #ilicat de #odiu din compoE.i1ia
i n6i #e diEolve "n #olu&ia ce o con&in= #' 6ie in1ectate "n or4ani#m şi apoi
%!pun' "n diver#e or4ane pulmon= 6icatG produc"nd tulbur'ri a#em'n'
.lllcoE.ei. Pentru acea#ta #ticla din care #e con6ec&ioneaO' 6iolele trebuie
i l l u cea mai bun' calitate şi #' nu modi6ice pH: ul #ub#tan&ei pe care
mo=
mani6e#tare ce poate avea urm'ri de#tul de 4rave pentru or4ami#in
l l l u i e po#ibilitatea tran#miterii unor boli cu a1utorul #erin4ii 0epatita
ut H= SI7A= lue#G "n caOul ne#teriliO'rii ei #au acului. 7intre ace#tea=
l n epidemic' ocup' locul principal prin tran#miterea viru#ului de t i p II
u i!.#lr di#tru# de alcool şi nici printr:o #impl' 6ierbere. 7e aceea= #e
e 6olo#irea #erin4ilor şi acelor de utiliOare unic' #au= c"nd nu e#te po#ibil
urni #erin4ilor #e va 6ace "n mod obli4atoriu la autoclav iar "n caOul
!% .lutem obli4a&i #' le #teriliO'm prin 6ierbere= acea#ta #e va 6ace cel
pu5iu timp de +* Y -* minute.
% u l m "nl'turarea tuturor inconvenientelor precum şi a incidentelor
ilcutelor #emnalate mai #u#= 6iecare cadru #anitar are obli4a&ia #' ia
un#urile pentru ca admini#trarea parenteral' a #ub#tan&elor #' #e 6ac.6i
;l i i i optime şi #' atin4' parametrii urm'ri&i.
RECOL.AREA DE PRO/E PEN.RU LA/ORA.OR
7up' e(amenul clinic al bolnavului şi 6ormularea unui dia4no#tic pro
Eumtiv= e#te nece#ar #' #e preciOeOe dia4no#ticul poOitiv. Ace#t lucru= nu e#te
po#ibil= "ntotdeauna= numai pe baOa e(amenului clinic= ci nece#it' şi o #eric
de e(plor'ri paraclinice şi de laborator.
"n ace#t #en#= pe 6oaia de ob#erva&ie= medicul indic' inve#ti4a&iile ce
Irebuie 6'cute bolnavilor interna&i şi le eşaloneaO' "n raport de ur4en&a şi
importata lor "n preciOarea dia4no#ticului.
PXIQ?IPII
Pentru ca reOultatele probelor recoltate #' a1ute la #tabilirea dia4no#l i
cului de certitudine= trebuie re#pectate o #erie de principii şi de norme= a l i i
de c'tre bolnav c"t şi de c'tre cadrul mediu= #tudent= #ta4iar #au #ecundar= t ;
are "n "n4ri1ire bolnavul re#pectiv.
1. Pre4'tirea şi in#truirea bolnavului pentru inve#ti4a&iile de laboratni
A#t6el :
Y mai "nt"i= bolnavul va 6i pre4'tit p#i0ic pentru a "n&ele4e importauF ;
recolt'rii probelor= "n #pecial teama de in1ec&ii= punc&ii #au tuba1e= 4enereaE ;
un #tre# a#upra bolnavului care devine preocupat= neliniştit şi alarmat= proiln
c"nd= a#t6el o #erie de perturb'ri "n 6unc&ia unor or4ane= #i#teme şi ap'ru 0
ce pot avea drept con#ecin&'= 6al#i6icarea unor reOultate de laborator >
:r "n acelaşi timp= bolnavul va 6i in#truit a#upra re#pect'rii anumil;D
condi&ii pentru prelevarea probelor. A#t6el= unele probe #e recolteaO' 5D
ncm"ncate= altele dup' in1ectarea anumitor a#ub#tan&e= altele nece#it' recul
t.!irea unui produ# pe )- ore= dup' cum alte probe nece#it' recoltarea şi p>i
lr>irea lor "n anumite condi&ii. /oate ace#te a#pecte trebuie cuno#cute şi re
prelate de c'tre bolnav= iar cadrele medico:#anitare re#pon#abile trebuie
,e4lieEe şi controleOe "ndeplinirea ace#tor condi&ii.
). Pre4'tirea materialelor pentru recoltarea probelor. Acea#t' nulul ;
ure revine cadrelor medico:#anitare care= din timp= trebuie #' aib' p re4al n
eele nece#are: #erin4i= ace= eprubete= 6lacoane= #olu&ii= tampoane #terile el .
ce l i c bui e #' "ndeplinea#c' anumite condi&ii:
eprubelele= l!lacoanele şi borcanele "n care #e recolteaE.' produşi !%
l trimit
1
#ii 6ie curiile şi u#cate iar pentru e(amenele bacteriolo4ice ele treimi!
.I l i e #leriliE.alc >
#lal tvele peni i u c5 ii nliele #au cut i i l e #peciale prnl ni 6lacoane #au Itm
t!iiiu! vor 6i et ni i l e . . i #eE > i l e la iudemiu6i= ea şi #olu&iile iii!ce#nre pentru
rt!ini
l arca de probe=
iF. ?antitatea de produ# nece#ar' pentru e6ectuarea unei analiEc e#t
r
i preciOat' şi ea trebuie re#pectat' de cel ce 6ace prelevarea. 7e a#emeni=
mintiile #itua&ii= produ#ul #e recolteaO' pe anumite #olu&ii #au #ub#tan&e
lire e ame#tec'. 7in acelaşi produ# recoltat #e pot 6ace mai multe analiE.c
% vor 6i ceiute pe bonul re#pectiv= "n condi&iile te0nice actuale #:au realiOai
virate UuOineD pentru e6ectuarea de analiOe= "n #pecial de bioc0imie.
n.#l6el de UanalP#erD poate e6ectua "ntre 15 Y +* analiOe dintr:o cantitalc
a deD #"n4e şi "ntr:un timp 6oarte #curt.
:l. Wtic0etarea produ#elor recoltate pentru diver#e analiOe #e va 6ace
mure 4ri1'. Pentru a evita deOlipirea etic0etelor de pe va#ele cu produ#e=
!%comand' ca ele #' 6ie numerotate cu un creion dermato4ra6 iar bonul
nunele= v"r#ta= #ec&ia= #alonul şi patul bolnavului= la care #e adau4' natura
.u#ului şi analiOele cerute= e#te ataşat de 6lacon "n aşa 6el ca #' nu #e piard'=
du#ele neetic0etate nu #e vor lua "n con#idera&ie.
=!t. /ran#portul produ#elor recoltate= la laborator= #e va 6ace de c' i re
i cure le:a recoltat= c"t mai aproape de momentul recolt'rii= pentru a evi ta
i urca ace#tora. Pe timpul tran#portului #e va avea "n vedere ca #' nu #e
+,\, #' evite udarea dopurilor de vat' şi #' nu #e #c0imbe bonurile " n#o1i:
n
1
. 7ac' produ#ul va trebui trimi# la un alt laborator din localitate #au
ill6t localitate= el va 6i 6oarte bine ambalat #i va 6i e(pediat prin curi er
.Iul
6i. "nre4i#trarea produ#elor recoltate= de c'tre laboratorul care le primeşte
1
icc "nlr:o condic'= pe #pecialit'&i Y 0ematolo4ie= bioc0imie= bacteriolo4ic
cu numele= #ec&ia= #alonul şi patul bolnavului= şi analiOele cerute.
E! . Ie4'tura permanent' cu laboratorul #pitalului pentru in6ormarea
i I6l a#upra po#ibilit'&ilor ace#tuia de a e6ectua anumite probe= metodelor
iirc Ic utiliOeaO' şi= le4at de acea#ta= a modului de recoltare a produ#elor
iiporl de te0nicile de laborator 6olo#ite.
.A/WXIAIW `l PXS7USW
Mn%r*n0% nece#are recolt'rii de produ#e biolo4ice= "n vederea anali
i de laborator #"nt "n 6unc&ie de natura #i cantitatea produ#ului.
Serin4i şi ace= de diver#e capacit'&i şi dimen#iuni= pentru recol tarea
Kpni0cle #au 6lacoane cu capacitatea de la )Y-* ml= pentru dcpoE.i:
!ii4clui #au altor produ#e recoltate şi tran#portul lor la laborator>
li nu merotale #au etic0etate= ca mai #u#.
Itorcane de dimen#iuni "ntre )5* Y+ *** ml pentru recoltare de urma
@n poal' 6i "nc0i#e cu dop rodat.
Sliilivc= cutii= l'di&e pentru aşeE.area şi tran#portul cpni0clclnr=
.i.cliiF şi borcanelor.
/ulii l!clri= cpru0ctc #terile= tampoane # t c i i l c . 6lacoane cu medii
il0n6l 0lcrtlc= pcnlrn iccollarca de probe "n vederea e(amenelor b a i l c i i o :
Sondc l!.mlmin #au l.cvin pculiii deci narea c0iini#inclui 1>=i#lrice
ilFm5 i! li. duodenale #un peni ni reeoll aica de .I? diD!D<l i, "n , ?I 5 ;U.
nnHi
*f*r i!il ilo4ice=
Y .aterialele anti#eptice alcool= #eptoOol= mercurocrom etc.G vat'=
ti6on= 4arou= pentru deOin6ec&ia te4umentelor "nainte de recoltarea de #"n4e
#au alte produ#e biolo4ice.
Y Solu&ii diver#e= "n concentra&ii di6erite= pentru ame#tec cu #"n4e= "n
anumite propor&ii= pentru a evita coa4ularea #au a permite e6ectuarea anumitor
inve#ti4a&ii #peciale #e vor preOenta pentru 6iecare tip de analiO'G.
Y Pipete Potain. micropipete= lame de #ticl' şle6uite= curate şi de4re#ate=
ba40ete de #ticl'= #patule= an#e din platin' etc.
Produ#ele biolo4ice care #e recolteaO' pentru doO'ri de laborator #"nt :
Y #"n4e inte4ral= recoltat prin punc&ie venoa#'= arterial' #au din pulpa
de4etului pentru probe 0ematolo4ice= bioc0imice #au bacteriolo4ice= "n raport
de analiOa cerut' doOarea #e poate 6ace din #"n4e inte4ral= de6ibrinat= din pla#m'
#au din #er >
Y urin' proa#p't'= recoltat' la prima mic&iune de diminea&'= la internare=
#au din )- ore. "n ace#t ultim caO= "n 6unc&ie de proba nece#ar'= urina #e men:
&ine la temperatura camerei #au "nt r:un borcan de culoare "nc0i#'= 6erit'
de lumin' >
Y #put' şi #ecre&ii bronşice de la tuşitorii cronici= de la cei #u#pecta&i
de tuberculoO'= de cancer pulmonar #au din c0i#t 0idatic pulmonar 6i#urai
"n arborele tra0eo:bronşic >
Y lic0id 4a#tric #au duodenal= ob&inut printr:o #ond' Win0orn #au Ievin=
introdu#' "n #tomac #au duoden. Iic0idul #e poate recolta ca atare pentru
e(amene lic0idiene= citolo4ice #au paraOitolo4ice= #au dup' admini#terarea
unor medicamente= cu #copul de a e(plora 6unc&ia #ecretorie a #tomacul ui
#au a 6icatului>
Y materii 6ecale= recoltate din #caun= la emi#ie= dup' o prealabil' omH
4eniOare= pentru eviden&ierea 0emora4iilor oculte #au a ou'lelor de paraOi&i
Y lic0id ce6alo:ra0idian I.?.X.G. Se recolteaO' prin punc&ie ra0idian.i
6'cut' de medic= cu re#pectarea #trict' a re4ulilor de a#ep#ie şi anti#ep#n
"n caO de traumati#me cranio:cerebrale #au vertebro:medulare= de menin4ii!
#au de #u#piciune de tumori= pentru eviden&ierea preOen&ei de #"n4e= cel ui!
atipice= doO'ri bioc0imice #au e(amene bacteriolo4ice>
Y #ecre&ii diver#e: oculare= na#ale= auriculare= mamare= va4inale= dm
diver#e pl'4i #au de pe unele traiecte #au tuburi de dren= "n vederea u i i D <
doO'ri bioc0imice= e(amene bacteriolo4ice= citolo4ice #au paraOitolo4ii ;
Y a#pirate celulo:inter#ti&iale= ob&inute prin punc&ie a#pirativ'= cn :=
ac 6in= din diver#e tumori= pentru e(amene citolo4ice= pe lam'.
/WHQI?I 7W XW?SI/AXW
#e rccolteaE.' "n vederea unor e(amene 0ematolo4ice= biocli......
#un bacteriolo4ice.
aG K(aiiH!iicle Imnul olo4ire uOuale care #e e6ectueaO' bolnavilor .
liemolciieo4rama= 6ormula leucoeitar'= doOarea 0emo4lobinei şi 0emaloci
lui. num'r'toarea de trombonit@ #i reliculocile= viteE.:@ de !#edimentin
In:iniiliilor şi determinarea 4rupei #an4uine şi I&ii . in a6ar' de ace#tea= n
riiE.iiri #peciale= #e mai pot e6ectua : probe tio coa4ulare= Irombela#lo4riiinn= cin
Emea num 6acloi i liemo6ili6i .I u dctcniiiniii!ea unor tuit<5t!ii5te iu ni#lrmiil !?9+E
Pentru ca reOultatele #' 6ie c"t mai e(acte= trebuie evitate 0emoliEa .
rna4ularea #"n4elui. "n ace#t #en#= #i#temul de recoltare ac= #erin4'= eprubelcG
va trebui #' 6ie per6ect u#cat= iar #"n4ele #' 6ie recoltat pe un anticoa4ulaul.
/e0nica de recoltare e#te "n 6unc&ie de e(amenul cerut = "n ace#t caE=
lu4cle poate 6i recoltat:
Y din pulpa de4etului= dup' o prealabil' deOin6ec&ie şi "n&eparea pielii
acul= #e şter4e prima pic'tur' cu o compre#' u#cat'= iar din urm'toarele
I iot 6ace 6rotiuri pentru 6ormula leucocitar'= pic'tur' 4roa#'=
determinarea
I1 iei #an4uine= timp de coa4ulare etc. >
prin punc&ie venoa#'= pe un anticoa4ulant citrat@ de #odiu #ol. +=$\G
propor&ie de 1E5 #olu&ie citrat şi -E5 #"n4e= pentru determinarea viteOei de
i incul are a 0ematiilor= "n mod practic= "ntr:o #erin4' de ) ml #e a#pir'
ml #olu&ie citrat de #odiu #i apoi p"n' la ) ml #"n4e. /ot prin punc&ie ve:
i:.6t #e va recolta #"n4e şi pentru alte e(amene 0ematolo4ice. Pentru a evita
liularea #e 6ace de6ibrinarea #"n4elui cu a1utorul unor perle din #ticl' ce #e
i In balonul de recoltare= prin a4itarea ace#tora timp de 5 Y $ min ute.
11 ni alte e(amene= recoltarea #e va 6ace dup' o prealabil' le4'tur' cu
ur'torul= "ntruc"t= "n 6unc&ie de dotarea ace#tora #e 6olo#e#c anumite te0nici
i cer anumite tipuri de recoltare.
0G W(amenele bioc0imice care #e e6ectueaO'= "n #pitale= au ponderea cea
l marc şi #"nt 6oarte variate= "n mod obişnuit= #e doOeaO': ureea= creatinina.
I u l liric= 4licemia= te#tele de 6loculare 0epatic'= bilirubinemia= proteinemia=
tiol!oreOa= amilaOele. "n caOuri mai 4rave #e doOeaO' iono4rama #an4uina
.= #odiu= pota#iu= calciuG= reOerva alcalin'= pH= elemente minerale 6ier.
mii. #lron&iu= 6luor etc.G= diver#e to(ice "n laboratoare #pecialiOate pentru
n nlu4icG= 6o#"ataOele acide şi alcaline= 4a#trinemia= 0ormoni tiro(ina=
!S multipli al&i produşi ai metaboli#melor intermediare= "n 6unc&ie
l i i i n e a bolnavului şi de dotarea laboratorului. Pentru acea#ta #e 6olo
Di4c inte4ral= pla#m' #au #er. "n prima #itua&ie= #"n4ele #e recolteaO'
i n l 9coa4ulant= iar "n celelalte trebuie evitat' 0emoliOa. ?antitatea de
niilicoa4ulant precum şi modul recolt'rii #"nt variabile "n raport cu
!%/ut'.
l coa4ulantele cele mai 6olo#ite la recoltarea #"n4elui pentru e(amene
i icc # "n l :
Iliiuriira de #odiu care #e 6olo#eşte pentru doOarea 4lucoOei= "n canti:
'I m4 pentru l ml #"n4e>
i i (t t l a l i i l de pota#iu #au ame#tecul de e(alat de amoniu şi pota#iu
i M' la recoltarea #"n4elui pentru determinarea iono4ramei= reOer,ei
%ti a pl l : nl ui "n propor&ie de ) m4 pentru l ml #"n4e >
licpiirimi #i liirudina #"nt anticoa4ulan&i ideali "ntruc"t nu au "n coiiipu:
clciiicntc minerale #u#ceptibile #' modi6ice reOultatele analiEclor=
inc In doEe de i KG u.i. pentru l ml #"n4e>
i!llleiHliaiiiinolcIraectalul de #odiu W7/A Qa
)
G şi cilralul de #odiu=
! Q? mai rar " nl i i i e " t modi6ic' raportul dintre compoOi&ia c0imica a
l n clementelor li4iirale.
l!6l recoltare= pe anlicoa4ulant şi= pe c"l 1:e &oale= l ! ai i i .aE'. #"n4ele
lilni! pentru a nu .: coa4ula.
A Inr.[rlIc #e lac din pla#m' #au #er= #"n4ele #e iccollcaE.6t iu epiu:
i9 ne n teaEn iu n l n t i v #i #e aşteapt' coa4ularea şi n:li ac&ia c0ea4ului.
iG r!.#iimenele microbiolo4ice cart! #t
1
e6ectueaO' din ("n4c #lut ropreE.cii
I n l r de liemorull uri şi ce rec l arca unor viru#uri= "n ace#t ul t i m caE= recoltare=i
#e l!ncc iu coiili5ii de #trict' #terilitate= pe anticoa4ulant de obicei liepariiiiiG
"1i #r 5<a#l reaE' la temperaturi #c'Oute -Zşi Y +*Z?G. Pentru 0emocullur'= #"n4cli
#i: recolleaE.' "n baloane cu medii #terile= "n timpul 6ri#onului #au imediat dup'.
Inlnicil alunei e#te cantitatea cea mai mare de 4ermeni circulan&i. .odalit'1il;
de recoltare #"nt diver#e Y cu #erin4a #au direct printr:un ac şi tub monta&i
la balon = "n condi&ii de per6ect' a#ep#ie şi "n raport de l unaG par i c
#"n4c şi 9 p'r&i mediu de cultur'= "n 6unc&ie de 4ermenul implicat #e pol
6olo#i medii #peciale de cultur'. 7up' recoltare= #"n4ele #e aşeaO' "ntr:un
lermo#tat= la +2Z?.
* r*n3! "n a6ar' de #tarea 6unc&ional' a rinic0ilor= permite #' #e aprecieEi
#i 6unc&ia altor or4ane:ce:şi elimin' metaboli&ii intermediari prin urin'= de#
coperind şi alte tulbur'ri e(i#tente "n or4ani#m= "n 6elul ace#ta= e(amenul
urinii #e impune la orice bolnav= indi6erent de #u6erin&' şi uneori preOint'
importan&' dia4no#tic'. Urina #e e(amineaO' 6iOic= c0imic şi bacteriolo4i c=
la emi#ie #au pe )- ore. Pentru e(aminarea urinii din )- ore= acea#ta #e colec:
teaO' "ntr:un borcan de )Y+ l= acoperit= de culoare "nc0i#'= care #e &ine "ntr:un
loc r'coro#. Atra4em aten&ia c'= recipientele pentru recoltarea urinii= al "l
la emi#ie c"t şi pe )- ore= trebuie #' aib' numai acea#t' de#tina&ie şi #' nu 6 u
utiliOate "n circuitul alimentar. 7ac' nu e(i#t' recipiente #peciale şi #e 6olo
şe#e #ticle #au borcane obişnuite= "n mod obli4atoriu ele vor 6i bine #p'lalr
pentru a nu con&ine re#turi de alimente "n #pecial dulciuriG care pot 6al#i6i; <
reOultatele analiOelor şi vor 6i deteriorate de c'tre #or' #au vor 6i #par0
de c'tre laborator= la #6"rşit= pentru a nu #e mai putea reinte4ra "n circui tul
alimentar.
aG W(amenul 6iOic macro#copicG al urinii apreciaO' cantitatea= culoarea=
miro#ul şi den#itatea. Pentru bolnavii cu diabet Oa0arat #au in#ipid= peni in
aprecierea cantit'&ii pe )- ore= e#te nevoie de mai multe recipiente "ntrucil.
la aceştia= cantitatea de urin' poate dep'şi= uneori= 1* lEOi. /ot "n c'di n l
e(amenului 6iOic #e cerceteaO' #edimentul urinar= la micro#cop= dup' cent n
6u4are şi #e evalueaO' preOen&a celulelor 0ematii= leucociteG= cri#talelor o(a0ii
6o#6at= acid uric= ci#tin' etc.G şi a 4ermenilor microbieni. 7en#itatea i&rin
#e m'#oar' cu uroden#iometrul.
bG W(amenele c0imice #e 6ac 6ie din urina proa#p't' de diminea&aG 11
din Urina recoltat' pe )- ore. "n mod obişnuit= "n urin' #e doOeaO': p i !
proleinuria= ureea= acidul uric= creatinina= 4lucoOa= pi4men&iF biliari= urobiliii!
4enul= amilaOele= iono4rama= iar "n caOuri deo#ebite #e 6ac probe #peci nl
pentru clearance:ul unor #ub#tan&e= doOare de 0ormoni ceto:#teroiOiG= enOinn
metaboli&i intermediari= metale 4rele plumbG etc. .etodele de doOare # i m
di6erite= de la cele cla#ice la cele moderne.
cG W(amenele bacteriolo4ice #e 6ac pentru identi6icarea unor 4ermen i
;%% #e elimin' prin urin' b. colii= b. proteu#= b. ti6ic= b. Koc0G #au a con#eci n
5elor ace#tora leucocituriaG. Identi6icarea 4ermenilor #e poate 6ace pe lam.<
prin colora&ia Vram a unui 6rotiu din #ediment= dup' centri6u4are #au ;<
a1utorul unei uroculturi= pe medii obişnuite #au #peciale pentru b. Korli
0. l i 6 i e etc.G dup' recoltarea urinii= pe #onde "n condi&ii a#eptice. Peni n@
Icucoeil urie= #e recolteaO' urina din + ore şi #e num'r' leucocilele pe minni
eu a1utorul unei celule= de num'rat. PreOen&a leucociluriei= " nl r : o urin' #tei "l <
pe mediile obişnuite= pre#upune e(i#ten&a unui 6ocar tuberculo# urinar.
74
.e#pcct"nvii noi mi!loi de rcciillnie &i cou#crviiic a inimi n#i4uia uluce
i l ci i reE.ulla&elor aiia0Eelor de Inlionilor.
S5Hiln #e recolteaO' diminea&a= pe nem"ncate= c"nd #e elimin' "n cea mai
% .utilate #au pe durata unei Oile )- oreG pentru aprecierea cantitativ'=
ir tu vedere c' #puta #e poate elimina concomitent cu #aliva şi= pentru
. I n= bolnavul trebuie #':şi cl'tea#c' "nt"i 4ura cu ap' şi apoi #' tuşea#c'
1
1 u eliminarea #putei.
Hecoltarea #e 6ace "n cutii Petri= pa0are [erOeliu# #au va#e de #ticl'
ura lar4' care #e acoper' cu un capac din #ticl' #' nu con&in' anti#eptice
prin 6 rol iu 6arin4ian şi larin4ian. Ia copii "n40it #putaG recoltarea #e
prin a#pira&ie Y#p'l'tur' 4a#tric'= iar la cei cu a6ec&iuni
pulmonare=
i ce prin a#pira&ie bronşic'.
Krotiul 6arin4ian #au Eşi larin4ian #e 6ace cu a1utorul unui tampon
l= montat pe o #"rm' "ndoit' #au un b'& mic din lemn= prote1at "nt r:o
0et' #teril'= bolnavul 6iind aşeOat pe #caun cu 6a&a #pre lumin'. 7up'
luerea limbii cu un ap'#'tor #teril= #e recolteaO'= la vedere= #ecre&ii di n
i5e şi larin4e. 7up' recoltare #e 6ace un 6rotiu= pe lame #au #e trimite la
i iilor pentru "n#'m"n&are pe diver#e medii=
Hecoltarea= la copil= prin #p'l'tur':a#pira&ie= #e 6ace cu a1utorul
Honde Ievin= diminea&a= pe nem"ncate= "n va#e curate #au #terile= dup'
cere metoda de recoltare şi cercetare.
Sp'l'tura #au a#pira&ia bronşic' #e 6ace numai de c'tre medic= cu
le #peciale .etra##G pe bolnav pre4'tit anterior #au c0iar ane#teOiat.
%iG K(amenul 6iOic al #putei= apreciaO' cantitatea= culoarea= preOen&a
%%lui= puroiului şi e(amenul micro#copic= pe lam'= pentru cri#tale= celule
i ice= #colecşi #au alte elemente.
IiG K(amenul bacteriolo4ic urm'reşte identi6icarea 4ermenilor prin colo:
i= pe lam'= #au culturi pe diver#e medii.
Iic0idul 4a#tric #e recolteaO' cu a1utorul unei #onde de tip Win0orn #au
ni= diminea&a= pe nem"ncate #au "n !cur#ul nop&ii "ntre orele )* LG.
7iminea&a= 6'r' a bea #au m"nca ab#olut nimic= #e introduce #onda "n #to:
= 6ie pe o nar'= 6ie prin cavitatea bucal' de pre6erat na#o:4a#tric "ntruc"t #e
n!l6i mai uşorG. ?u 4ura de#c0i#' şi limba a6ar'= #onda #e introduce= prin& r:o
piu' "n 6arin4e apro(. 1* Y 1) cmG dup' care bolnavul e(ecut' mişc'ri
lt!lluli5ic= "n timp ce #ora #au medicul introduce #onda p"n' la -5 cm=
1
ii5iin4e "n #tomac dup' care #e aşaO' bolnavul "n decubit lateral drept.
l i p i r ' con&inutul 4a#tric= cu o #erin4' şi #e m'#oar' cantitatea= din care
iccul] diver#e probe. 7e obicei= tuba1ul 4a#tric #e 6ace pentru #tudiul
il6l&ii #tomacului dar #e pot e(ecuta şi alte probe.
.1G K(amenul 6iOic apreciaO' cantitatea= a#pectul şi con&inutul lic0idului
i Ic n#piral. n #itua&ia unei 0iper#ecre&ii #indromul follin4er:Klli#onG
i l i i l e a nocturn' e#te cre#cut'= a1un4"nd la c"&iva litri de lic0id c l ' i .
ii.!incni= "n #tenoOele pilorice= cantitatea creşte dar a#pira&ii F con&ine
n! i i l e pu&in di4erate= "n caOul unor 0emora4ii= lic0idul 4a#tric con&ine
%! pion#p'l c0ea4uriG #au vec0i 0emoliOat Y a#pect de Oa& de ca6eaG=
i 1 i i l o i u l micro#copului= din #ediment #e pol 6ace #tudii a#upra celularil'&ii
l i r e şl n 4ermenilor identi6ica&i= pe l!roliii.
7 6
bG W(amenul bioc0imic= "n a6ara unor doO'ri de elemente ?I= Qa= ?a=
KG #au enOime 4a#trina= pep#inaG #e 6ace= "n #pecial= pentru #tudiul acidit'&ii
4a#trice c0imi#mul 4a#tricG.
/e0nica c0imi#mului 4a#tric e#te urm'toarea :
Y#e recolteaO' o prob' de #"n4e pentru doOarea 4licemiei>
Y#e recolteaO' #ecre&ia baOal' imediat dup' introducerea #ondeiG
şi #e m'#oar' cantitatea şi aciditatea H?1G liber' şi total' e(primat' "n
iniliec0ivalen&iE1 #au m4Z
*
>
% Y #e in1ecteaO' 0i#tamin' #.c. te#tul KePG pentru #timularea #ecre&iei
4a#trice= #e recolteaO' - probe la 15 minute intervalG şi #e m'#oar' cantitatea
şi aciditatea >
Y#e in1ecteaO' in#ulina ) u.i. pentru 1* R4 corpG te#tul HollenderG
pentru #timularea #ecre&iei va4ale şi #e recolteaO' - probe la 15 minute in:
tervalG "n care #e m'#oar' cantitatea şi #e doOeaO' aciditatea >
Yla #6"rşit #e mai recolteaO' o prob' de #"n4e pentru doOarea 4licemiei
la un c0imi#m corect 6'cui 4licemia 6inal' trebuie #' 6ie 1um'tate din valoarea
celei ini&ialeG.
Iic0idul duodenal #e recolteaO' cu aceleaşi tipuri de #onde cu condi&ia
#' 6ie opace la raOele L pentru a #e!vedea momentul c"nd a1un4e "n duoden.
Sonda #e introduce ca şi pentru tuba1ul 4a#tric= "n momentul "n care #onda
a a1un# "n #tomac la -5 cm de la na# #au de la arcada dentar'G= #e culc' bol:
navul "n decubit lateral drept= cu un #ul "ntre rebordul co#tal şi crea#ta iliac'.
7in ace#t moment "n40i&irea #ondei #e 6ace "n ritm lent lY) cm pe minutG
p"n' la di#tan&a de 6* Y 65 cm= c"nd #e duce bolnavul la radiolo4ie pentru a
controla dac' #onda a a1un# "n duoden şi pentru a o poOi&iona "n por&iunea
a doua a duodenului "n apropierea papilei. 7in ace#t moment #e poate colecta
#uc duodenal ce con&ine #ecre&ii 4a#trice= duodenale= biliare şi pancreatice=
pentru diver#e e(plor'ri citolo4ice= bioc0imice= bacteriolo4ice şi paraOitolo4ice.
aG W(plor'rile citolo4ice urm're#c preOen&a de celule atipice şi 6elul ace#:
tora.
bG W(plor'rile bioc0imice doOeaO' diver#e componente ale #ucului duo:
denal= "n 4eneral dup' #timularea #ecre&iei biliare şi a contrac&iei veOiculei
biliare= 6iind un mi1loc de apreciere a 6unc&iei ace#tora veOi tuba1ul duodenalG.
cG W(plor'rile bacteriolo4ice şi paraOitolo4ice cerceteaO' preOen&a unor
microbi #au paraOi&i 4iardia= #colecşiG "n #ucul duodenal #au bil'= "n cadrul
luba1ului.
/uba1ul duodenal= "n mod practic= urm'reşte e(plorarea 6unc&iei biliar e
6iind o metod' dinamic' de e(aminare a veOiculei biliare şi a #6incterul in
Sddi. "n timpul e(plor'rii trebuie notate di6erite #enOa&ii ale bolnavului=
core#punO'toare momentului e(plorat. Pentru e(plorare #"nt nece#are 16 epru:
l i i ! l c= 5* iul #olu&ie #ul6at de ma4neOiu ++\ şi 5* ml ulei de m'#line.
7up' introducerea #ondei şi recoltarea unei mo#tre de bil' A= #e in1ecteaE.6i
pe #onda 5* ml #olu&ie ++\ #ul6at de ma4neOiu c'ldu& şi #e pen#eaO' #ondn
pentru 5 mimili!. 7up' aceea= #e recolteaO' $ probe la 5 minute interval inlro:
9lucind cap'tul e(terior al #ondei "n primele $ eprubete 5 minute pentru 6iccu
i cG din Inia H produ#' prin contrac5ia vcE.iculci= #limnlal' de #ul6atul do ma6:
ii nE=1 u. Si! i nt rutine= >i 5 K n= pe #on d i 1* ml ulei caldul= #e pt!ilviiE.A #onda= din
nou=
pentru 5 minute dup' care #e recolteaO' alte $ probe la + minute i nlcrvnl.
l ii lot ace#t timp= #e noleaO' #enOa&iile #au acuOele bolnavului= la 6iecare prn0n.
M3t0r**0 f0%30 #e recolteaO' din #caun= dup' de6eca&ie "ntr:o plo#c' #un
11'= u#cate= 6'r' a 6i ame#tecate cu urin' #au medicamente introdu#e "n i ed
npoOitoare= pur4ativeG. Xecoltarea #e 6ace dup' omo4eniOarea #caunului=
i o ba40et'= din diver#e Oone= "ntr:o cutie Petri #au un va# de #ticl' #pecial.
aG W(amenul macro#copic apreciaO' cantitatea= a#pectul= culoarea= 6orm:i
!%. şi= le4at de acea#ta= poate avea unele indica&ii de dia4no#tic= A#t6el :
Y #caunul moale= ne6ormat= incomplet di4erat= e#te #caunul unei colii c
ni cnterite >
Y #caunul cu #"n4e proa#p't #triuri #au c0ea4uriG #au vec0i melen>iG
. I c #caunul unei #"n4er'ri la nivelul tubului di4e#tiv >
Y #caunul alb= decolorat= poate 6i reOultatul ab#en&ei bilei "n inle#liu
i!iul #e a#ociaO' cu iclerG #au al elimin'rii de bariu >
bG W(amenele paraOitolo4ice cerceteaO' preOen&a paraOi&ilor #au ou'lelor
u!#lora şi trebuie repetat mai multe Oile= la r"nd= "ntruc"t eliminarea lor #i
1
ice #poradic.
cG W(amenul bacteriolo4ic #e 6ace pentru identi6icarea unor 4ermeni :
i6ic= diOenterie= 0oleric= tbc #au "n caOul to(iin6ec&iilor alimentareG. Xecol:
irca #e 6ace "ntotdeauna "nainte de admini#trarea antibioticelor #au c0i mio:
rrapicelor= cu #onde #terile şi u#cate care #e introduc "n rect şi #e a#pir'
HG ml 6ecale ce #e "n#'m"n&eaO' pe medii de cultur'. Xecoltarea #e poale
U/ şi din ploşti= dar ace#tea trebuie #' 6ie #terile.
dG W(amenele bioc0imice urm're#c eviden&ierea bilirubinei= aciOilor l <i :
i i r i aciOilor or4anici= amoniacului= #"n4elui etc.
L*%K*du %0f3or3K*d*3n #e recolteaO' prin punc&ie ra0idian'= "n condi5ii
r per6ect' a#ep#ie:anti#ep#ie= de c'tre medic.
Ilecoltarea #e 6ace "n eprubete #terile a#t6el ca= din produ#= #' #e poali!i
Ic!dua at"t e(amenele citolo4ice cit şi cele bioc0imice şi bacteriolo4ice.
?.itolo4ia urm'reşte preOen&a de #"n4e= 0ematii= leucocite= lim6ocite SIHI
i l u l e atipice= bioc0imia cerceteaO' preOen&a unor elemente clor= #odiuG= iar
1
I. Icriolo4ia eviden&iaO' e(i#ten&a unor 4ermeni menin4ococ= b. Koc0 de.G.
S0%r0&**0 care #e mai pot recolta= "n diver#e #itua&ii= pot 6i oculare=
iun larin4iene= auriculare= mamare= va4inale= din pl'4i #ecretante #au in:
el imtc= de pe tuburile de dren #au din di6erite traiecte 6i#tuloa#e şi = Bn
l!
1
= #e 6ac= mai ale#= determin'ri bacteriolo4ice şi citolo4ice şi mai p u 5 i u
iurlii mice.
Xecoltarea pentru #tudii bacteriolo4ice #au paraOitolo4ice #e 6ace in
ni i i l i 5 i i de re#pectare a a#ep#iei:anti#ep#iei= pe medii de cultur' #au pe 0une.
culm 6rotiuri.
?.ilolo4ia #ecre&iilor #e 6ace pe 6rotiu şi nu poate orienta 6oarte umil
!HiAno#l icul= mai ale# "n caOul unor tumori mali4ne.
Itccollarca de #ecre&ii= pentru doO'ri bioc0imice= #e 6ace cu #crin=D=.i=
i l n #5H6ilitlnn #au prin colectarea #cur4erilor "n pun4i curalc din pl . : r . l n
ilc .. l!iEiolo4ic ;lnp' per6uOieG.
A*4n*%% %%**o-n%rst*C*3% #e ob&in prin punct ie a#pirai i vi i = cu u u
i In= din diver#e l unturi #au colec&ii lic0idienc in #cop e(plorator #un 9lui>
In pi : nl i i i r(.imrni
1
rilolopii ! . m l i ar l ri iuloAicc. l!imr5iu S;! l . ! i i i : i l i n
E.oua cea mai caracteri#tic' de c'tre medicul de #alon= #au de c'tre medicul
aiialomo:patolo4. [olnavul trebuie aşeOat pe #caun #au culcat şi= dup'
deE.in6ec&ia te4umentelor Oonei şi a de4etelor medicului cu #eptoOol #au dup'
ce "mbrac' m'nuşi #terileG= cu acul montat la #erin4'= #e p'trunde p"n' "n
P.ona re#pectiv' #i #e e(ercit' o a#pira&ie "n timp ce #e retra4e acul. Pro:
du#ul ob&inut #e "ntinde pe o lam' #au #e colecteaO' "nt r:o eprubet' şi #e
Irimite la laborator.
Am preOentat= pe #curt= modul de recoltare a celor mai obişnuite produ#e=
pentru inve#ti4a&ii diver#e= "n vederea preciO'rii dia4no#ticului şi adopt'rii
unei atitudini core#punO'toare= "n mod practic= ace#te no&iuni vor 6i com:
pletate cu alte te0nici= #peci6ice laboratorului re#pectiv= "n raport cu dotarea
core#punO'toare.
SUPRAVEGHEREA /OLNAVULUI
Sdat' internat= dup' e(aminarea lui şi "ntocmirea 6oii de ob#ervaGiH
1
=
bolnavul trebuie urm'rit= "n mod continuu. Acea#t' #uprave40ere #e 6ace
de c'tre #ora de #alon= #tudent= #ta4iar #au #ecundar= "ntruc"t= medicul=
e(ercit' o #uprave40ere di#continu' "n timpul viOitelorG.
Suprave40erea bolnavului= dup' internarea "n #ec&ie= urm'reşte compor:
Inmentul ace#tuia= 6unc&iile or4ani#mului şi apari&ia de mani6e#t'ri patolo:
4ice= "n cur#ul #pitaliO'rii= altele dec"t cele pentru care a 6o#t internat.
?H.PSX/A.WQ/UI [SIQA8UIUI
?omportamentul bolnavului internat e#te "n 6unc&ie de boal' şi de ni:
i!lul lui de educa&ie.
[oala= "n raport de natura şi 4ravitatea ei= determin' o anumit' &inut '
i comportare a bolnavului.
Po2*&*3 6on38uu* e#te determinat' de 4ravitatea bolii = "n a6ec5iimi
ionice= uşoare= bolnavul e#te mobiliOabil= #e poate plimba= iar "n pal arc
poE.i&ie normal'= at"t şeO"nd c"t şi culcat = "n a6ec&iuni "n#o&ite de durere=
%u caOul unor traumati#me cu 6racturi o#oa#e #au "n caOul unor #u6erin&a
peciale= bolnavul adopt' o poOi&ie aparte= uneori pato4nomonic' caraele:
i!ilie'G care #' diminue c"t mai mult inten#itatea durerii. A#t6el= "n piic"nmi:
urn( #au "n caOul unei pneumonii #au pleureOii= #t' culcat pe p]rlea bol:
iiv6i pentru a permite pl'm"nului #'n'to# #' compen#eOe 6unc&ia re#piratorie
!i!6ieitar' > "n a6ec&iunile cardiace ia o poOi&ie #emişeO"nd' #au şeO" ml6t
nrlopneeG pentru a:şi uşura re#pira&i a> "n ulcerul 4a#tric #au duodenal "n
ilE6t dureroa#' #t' "n decubit ventral #au lateral #t"n4= iar "n caO de per6ora&ie
li!;!leaE' membrele pelvine pe abdomen poOi&ia U"n cocoş de puşc'DG > "n
nlicii biliar'= bolnavul e#te relativ liniştit şi #t' "n decubit lateral d rcpl.
u membrele pelvine 6lectate pentru ca "n colica renal' #' 6ie a4itat= #e pli mli6i
nu şi 4'#eşte loculDG şi #' adopte diver#e poOi&ii= "n pat= pe #caun= l !'i:6i n
<i Hi i una care #':i diminue durerile.
Our0r0n pe care o acuO' bolnavul e#t e #ubiectiv' şi ea e#te de#cri#a=
0: linlnav= cu inulle am'nunte şi "l obli4' la adoptarea unor poE.i&ii .III
iHiiicvic deo#ebite. .edicul va trebui ca= din di#cu&ii şi la e(amenul oltice
i v = 06i prceiE.eE.e Incali!Earea= caracterul cramp'= ap'#are= 1en'= ar#ura e0!.G=
iiiilleren= inleii#il alea= durai a permanent' #au inlcrmilcnl'G şi a#ncieren
% un inodilicarcii durei ilor cu unele nele 6iEiolo4ice inie&iiine= del!eca&ie= tu#e.
li .! lui "l n:G
E74r0s*3 f0&0* poate #u4era anumite #t'ri pe care le "ncearc' bolnavul
#paim'= depre#iune= obo#eal'= indi6eren&' etc.G #au #' 6ie e(pre#ia unor boli.
7e e(emplu : "n peritonitele 4rave bolnavul are oc0ii "n6unda&i= buOele
cianotice= na#ul a#cu&it= privirea 6i(' şi 6a&a acoperit' cu #udori reci> "u
in#u6icien&a circulatorie acut' prin a6ec&iuni cardio:pulmonare in6arct mio:
cardic= embolie pulmonar'G 6acie#ul e#te cianotic şi an(io# > "n tetano#u"
incipient muşc0ii 6e&ei= 6run&ii #i ma#eterii #"nt contracta&i şi "i imprim' o
#tare de r"# Y Ur"#ul #ardonicD > "n 0ipertiroidi#m bolnavul are oc0ii #cli:
pitori= clipeşte de#= iar 6a&a e#te uşor con4e#tionat' #au tr'deaO' #paim'.
Con8us**0 W* %ontr3%&**0 involuntare= au o importan&' deo#ebit' "n:
truc"t= de multe ori= ele au o durat' #curt'= #"nt "n#o&ite de anumite mani:
6e#t'ri şi #"nt de#coperite şi urm'rite de #or'= p"n' la venirea medicului.
Se va avea "n vedere dac' #"nt localiOate #au 4eneraliOate= caracterul lor= du:
rata= dac' au 6o#t precedate de anumite #emne #au #imptome aura epilep:
tic'G= dac' #:au produ# "n #omn #au #tare de ve40e= dac' #"nt urmate de a#:
cen#iune termic' #au alte mani6e#t'ri. /oate ace#te lucruri trebuie bine cu:
no#cute şi interpretate pentru a putea preciOa dia4no#ticul şi a adopta o ati:
tudine core#punO'toare.
A40t*tu bolnavului e#te "nc' un indiciu a#upra #t'rii #ale 4enerale şi
a comportamentului= "n anumite a6ec&iuni= bolnavii re6uO' unele alimente.
Aşa #e "nt"mpl' "n caOul 0epatitei epidemice c"nd bolnavul evit' şi re6uE.'
alimente 4ra#e #au "n cancerul 4a#tric c"nd re6uO' carnea şi p"inea. "n alte
#itua&ii #e "nt"lne#c bolnavi cu apetit pre6eren&ial ca "n caOul 4ravidit'&ii
c"nd #e pre6er' lapte şi deriva&i datorit' lip#ei de calciuG #au de 0idra&i
de carbon prin #c'derea lor "n alimenta&ia obişnuit'G #au in4e#tia de alcool
la alcooliciG. Alteori #"nt bolnavi care au un apetit e(a4erat aşa cum #e
"nt"mpl' "n caOul celor cu diabet Oa0arat #au re6uO' total alimenta&ia ca
urmare a unor dere4l'ri p#i0ice.
.u6urRr*0 d0 %unoWt*n&R #"nt mani6e#t'ri 6oarte 4rave şi ele pot 6i de
diver#e 4rade= permanente #au intermitente. [olnavii pot 6i deOorienta&i "n
timp şi #pa&iu= obnubila&i= #au indi6eren&i 6a&' de ceea ce #e "nt"mpl' "n
1urul lor= apaticiG #au c0iar complet inconştien&i #tare de #tupoareG= 6'r'
alte rela&ii cu mediul e(tern #au "n a6ara 6unc&iilor vitale aşa cum #e " n:
l"lneşte "n diver#e come va#culare= metaboliceG > alteori= pot 6i e(cita&i=
a4ita&i= preOent"nd 0alucina&ii= delir #au devenind c0iar a4re#ivi= ca "n caOul
unor boli in6ec&ioa#e 6ebrile= a6ec&iuni cerebrale= into(ica&ii diver#e. Ie4al
de acea#ta Y trebuie avut' "n vedere şi po#ibilitatea #imul'rii unor a#t6el
de mani6e#t'ri= pentru a ob&ine anumite drepturi dar= numai dup' eliminarea
tuturor po#ibilit'&ilor patolo4ice.
At*tud*n03 6on38uu* 6a&' de medici şi per#onalul #ec&iei e#te "nc' un
mod de urm'rire a comportamentului #'u= care &ine mai mult de 4radul de
educa&ie şi de tipul de #i#tem nervo# dar poate avea şi o component' dr
lioal'. .a1oritatea bolnavilor r'#pund corect la "ntreb'rile şi #olicit'rile ca
drelor medicale şi au un comportament civiliOat ce #e "ncadreaO' "n normal.
S alia cate4orie "n#'= #e mani6e#t' mai aparte= 4'#ind replici şi de6ec&iuni
"n orice #itua&ie #au a1un4"nd c0iar la mani6e#t'ri mult mai 4rave. Ace#le>i
pot 6i urmarea unui 4rad #c'Out de cultur' şi educa&ie #au a alter'rii 6unc
5iilor orA"ini#miilui "n cadrul bolii aşa cum #e "nt"lne.şle la unii bolnavi p#i
luci= Iu cei cu colici diver#e= "n unele boli metabolice= #nn In r#iEnl unor in
lo(lca&ii 9.I #iilt#liin&e or611inicr #au cn niedicainriilr.
bUQ?aIIIW SXVAQIS.UIUI
bunc&iile or4ani#mului= la bolnavul internat trebuie urm'rite cu umilii
Kleu&ie= "ntruc"t alterarea ace#tora poate 6i recuno#cut' #au apreciat' priiilr ;<
pNrie de parametri ce #e pot evalua şi care #e con#emneaO' "n 6oaia de
ob#erva&ie.
ECr0ut3t03 %or4or3R W* BnR&*m03 bolnavului= la internare= #"nt impoi
iliute de cuno#cut "ntruc"t= pe lin4' #tarea de nutri&ie pe care o repreOint'
&i po#ibilitatea calcul'rii #upra6e&ei corpului= ele #"nt şi un mi 1loc prin ca ie
0l; #tabileşte doOa unor medicamente= mai ale# la copii antibiotice= ani "l ci
Itilce= anti#pa#tice etc.G dar şi pentru adul&i "n #pecial cito#taticeG. Wle #e
6lnlcaO' pe 6oaia de ob#erva&ie.
!"nt'rirea bolnavilor #e 6ace cu balan&e antropometrice cu un 4rad de
irii#ibilitate acceptabil "n 1ur de 1** 4G care au montate pe bra&ul pri n:
l!lpnl o ti1' 4radat' "n centimetri taliometruG= pentru m'#urarea "n'l&imii
dl eiirui punct Oero e#te la nivelul platanului balan&ei. Pentru copiii mici
H.#l' pediometre #peciale.
.'#urarea 4reut'&ii #e 6ace= "nto!ldeauna= diminea&a= pe nem"ncale=
ilnp6i ce bolnavul a urinat şi a avut #caun= "mbr'cat "n 0aine de #pilal= : i
c6lior 4reutate #e #cade .din 4reutatea total' a bolnavului a#t6el "mbr'ca l.
"nainte de c"nt'rire= balan&a #e veri6ic' şi #e aduce "n ec0ilibru la Oero RA.
?.opiii mici #e c"nt're#c cu balan&e #peciale= care= pe l"n4' 4reutatea lor=
1 ! i mii şi evaluarea cantit'&ii de lapte #upt proba #uptuluiG. Pentru bolnavii
! & i care nu pot #ta "n picioare= e(i#t' balan&e prev'Oute cu #caun pe care
i.iO' bolnavul. 7e a#emeneaA pentru bolnavii 4ravi= e(i#t' Upaturi:c"ntarD
i permit m'#urarea 4reut'&ii bolnavului= 6'r' a:1 mobiliOa. Ace#te== paturi!
< irD #"nt nece#are "n #ec&iile de terapie inten#iv' dar şi "n unele #ec&ii de
1
!mlo4ie= 4eriatrie= boli in6ec&ioa#e= ne6rolo4ie etc.
Uilmul c"nt'ririi bolnavului e#te dictat de a6ec&iunea pe care o arc
9bicei= #e 6ac ) m'#ur'tori ale 4reut'&ii= "n cur#ul unei #'pt'm"ni. tu
ui t e #itua&ii in#u6icien&e cardiace şi renale #au alte boli "n#o&ite ;5c
ne #au "n caOul tratamentelor cu cortiOon şi A?/HG= c"nt'rirea #e 1!nee
i= pentru a aprecia e6icacitatea medicamentelor admini#trate şi 4riului
nerdere #au reten&ie lic0id' din or4ani#m. 7e a#emenea= la bolnavii ?IU/
"l lic0ide "n cantitate mare v'r#'turi incoercibile= diarei pro6uOe= pi
1
H
1
i eu colonului cu manitolG c"nt'rirea lor #e 6ace de mai multe ori p<!
pciilni ca "mpreun' cu al&i parametri= #' #e poat' #tabili cantitatea
uir6i de lic0ide ce trebuie admini#trat'.
IV*u40r3d*r3 corpului e#te reOultatul mecani#melor de termore4larc= prin
iiimme c0imice şi 6iOice produ#e "n 6icat şi muşc0i #ub controlul #i#le
ni uciiro:endocrin şi ea #e men&ine con#tant' "ntre +6Y+2Z?. "n #i i i i i 5 n
!lo4ice= proce#ul de tcrmo4eneO' #au termoliO' pot deveni predoininculi!
0i ir.ll!el de #itua&ii= temperatura corpului e#te un indiciu import auG H!
"l iii1=iini.uului. Ka #e con#emneaO' Oilnic pe 6oaia de temperatur'.
/l!inpcral ura #e poate m'#ura cu mai multe tipuri de termometre:
lei moinei i ui ma(imal= e#te cel mai utiliOat şi e#te 6ormat dinii un
r i1i nu t u l i capilar "u care #e 4'#eşte:mercur= ace#ta l!iiud 6i(ai pe ;<
Hliidnlii de In 'M' ;1/!.. SulG in6luen&a c'ldurii= mercurul din rcEeivm
i l H şl nie6t Iu luliul capilar r6imiuiml 6 i ( >
.**4., M!Aril", I#III t$l, ,ll A . . .
In imunei iele cu #c'rii rcdli#6i= nun 5 i i i & i l i n l l l l E n l r imtAEl=
l i r a E ' l rin perul ni i #ulG +.
r
GD?. şi #e 6olo#e#c in #I?ulIc ;l r lii5ml rimlr ;! oi i l i olal6t=
unu nlc# in circnl.! itiii e,l racorporeal' >
l e i mometrele termoelectrice au la baO' deci u l termoelectric ce ia
ni i ş l ei e ilmlr:im #i#tem de dou' metale di6erite #udate "mpreun'. .etalele
Inlo#ilc #"nt 6ier:con#lantan= nic0el:con#tantan #au platin':6ier. Unul
din capete e#te &inut "n 40ea&'= iar altul pe #upra6a&a corpului= "n ace#t 6el=
in circuit= ap'r"nd un curent electric m'#urat de un 4al vanometru >
termometrul cu reOi#ten&' are o con#truc&ie mai complicat' şi m'#oar'
temperatura "n unele cavit'&i #au "n mai multe puncte= #imultan= "nlie
S! -5Z?= 6iind prev'Out şi cu po#ibilit'&i de "nre4i#trare= timpul nece#a i
l i i nd de 15Y)* #ecunde>
Ytermometrele cu termo#toare 6olo#e#c o(iOi metalici 6ier= nic0el=
,anadiu= man4an= titan etc.G "n cone(iune cu un aparat a#em'n'tor ter mo:
metrului cu reOi#ten&'= cu #car' activ' "ntre )-ZY--Z?= put"nd m'#ura tem
peralura "n c"teva #ecunde.
Iocul obişnuit unde #e m'#oar' temperatura= cu termometrul ma(imal=
e#te a(ila. Se mai poate m'#ura "n#' şi "n plic' in40inal'= "n cavitatea bu
cal'= #au "n rect mai ale# la copiiG= "nainte de m'#urarea temperaturii=
termometrul va 6i #cuturat= a#t6el ca mercurul #' a1un4' #ub +6Z?.
Pentru m'#urarea temperaturii #e procedeaO' a#t6el :
Ya(ila #e u#uc' bine cu un pro#op= #e aşaO' reOervorul cu mercur "n
#cobitura a(ilar' şi #e apropie bra&ul de torace= r'm"n"nd a#t6el 5Y2 minute>
Yla plic' in40inal'= #e procedeaO' la 6el= numai c' #e 6lecteaO' coap#a
pe baOin >
Ypentru m'#urarea temperaturii= "n cavitatea bucal'= bolnavul nu
bea şi nu m'n"nc' nimic "nainte cu cel pu&in 1* minute= iar termometrul
#e aşaO' #ub limb'= pentru +Y5 minute>
Yla copii= "n mod obişnuit= temperatura #e m'#oar' "n rect. In ace# t
#cop= copilul poate #ta "n decubit dor#al= ventral #au lateral iar termometrul
#e introduce "n rect= pe o lun4ime de - Y 5 cm= pentru +Y5 minute= "n mod
obli4atoriu termometrul va 6i &inut cu m"na= "n tot ace#t timp= de c'tre
#or'= iar la a4ita&i= bolnavi p#i0ici #au "n a6ec&iuni rectale nu #e aplic' ace#t
procedeu.
7eOin6ec&ia termometrelor e#te obli4atorie= "n ace#t #en#= ele #e men&in=
cu reOervoarele "ntr:o #olu&ie anti#eptic' şi #e şter4 "nainte de 6olo#ir e.
Pentru cavitatea bucal'= termometrul #e #pal' cu ap'= #e şter4e şi apoi #e
utiliOeaO'. Se recomand' ca pentru cavitatea bucal' şi pentru rect #' #e
6olo#ea#c' termometre #peciale= pentru 6iecare dintre ace#tea. 7e 6apt= e(i#t'
termometre pentru a#t6el de utiliO'ri= con#truite "ntr:un anumit mod #au
cu o anumit' culoare a #ticlei.
Xitmul de m'#urare a temperaturii e#te dictat de 4ravitatea bolii = "n
mod obişnuit= ea #e m'#oar' diminea&a şi #eara şi #e "nre4i#treaO' pe 6oaia
de temperatur' #ub 6orma unei curbe= "n caOuri deo#ebite= temperatura #e
poale m'#ura de mai multe ori pe Oi= la anumite ore #au "n anumit e #i
l ua & i i dup' 6ri#onG.
anba termic' poate "mbr'ca mai multe a#pecte= "n raport cu var a&iil r
diurne l!i4. +1G :
noimala= li ud "ntre +<D::+2Z?>
*)
78'
.GF U.t!IXtti
F*,ri W/b.PB:X-/UX.8A7II/I
7,inr79
7-,
-7-7-

! DE i .1 .urlu
1
It!lirilc . l. iioiiuaiii= 11 #ulili In i l ! l . i l <
I I I coiillim.6 0 .iir0c 6c0rile % I8 lU!mitcnl.!i = , I i i l c i n i !
! %ul i i . 8I Itccni6iit6l. c ?urlic 6ebrile % 8II l i i l ci i n. l ! : i i l . l i
nccr#o > 8 I I I l G c l l 5 G Inver#
!.iilil8Iu B l iile= ni o.#cila5ii ,!;!#5n!inlc In 1imil n =!FED=.!i
1G2!.Iii
ii!1ii i uni #e InG ilncşlc in l!c0ra de re#orb&ie po#lopcralonc #un "n l iilicrculDE i
5iiilniiin=!ii A incipiciil Di >
continuii= cu ma(ima pe#te >i$
*
? şi cu di6eren&a "ntre liiiiiiiea5a v
=1!in6t ce nu dep'şeşte 1D?= "nt"lnit' "n pneumonie= 6ebr' ti6oid'= 6ocare #u
purale " n l e i n e 6ebr' U"n platou!!G>
reinitent'= cu o#cila&ii ce dep'şe#c 1Z? "ntre diminea&a şi #eara. d.n
=c men&ine dea#upra ,alorii normale= ca "n caOul bron0opneumon<ei= #upn
i 1itiilor= #epticemiei >
intermitent'= cu valori normale diminea&a= dar cu di6eren&e de c " t e , a
%Briulr #eara tbc pulmonar' 4rav'= unele #epticemiiG>
Yrecurent'= cu perioade 6ebrile de -Y6 Oile ce alterneaO' cu perioade
normale= "nt"lnit' "n 6ebra recurent' #au boala Hod4Rin >
Yintermitent'= cu acce#e 6ebrile "n#o&ite de 6ri#oane= ce #e repet' l . i
dou' Oile 6ebra ter&'G #au trei Oile 6ebra cuartaG= #eparate de Oile a6ebrilc=
. i şa cum #e "nt"mpl' "n caO de malarie >
Yde tip inver#= cu ma(imum de temperatur' diminea&a şi #cade #eai.i
I 0 c pulmonar' 4rav'G.
Uneorr> putem avea #urpriOa unei curbe 6ebrile= la bolnavi cu #tare 4e:
nei ala bun' şi cu temperatura normal' la palpare. "n a#t6el de Situa&ii=
m'#urarea temperaturii= #e va 6ace "n preOen&a #orei #au medicului= pentru
a de#coperi o eventual' #imulare. .en&ion'm= de a#emenea c'= antibioticele
modi6ic' notabil a#pectul curbei 6ebrile.
R0s4*r3&*3 repreOint' un alt parametru de apreciere al unei 6unc&ii de
baO' a or4ani#mului. Se are "n vedere amplitudinea mişc'rilor re#piratorii=
6recven&a şi ritmul ace#tora.
YAmplitudinea mişc'rilor re#piratorii #e modi6ic' inver# cu 6recven&a=
"n traumati#me toracice "n#o&ite #au nu de leOiuni o#oa#e= "n unele a6ec&iuni
pulmonare pneumonii= tumori voluminoa#eG #au pleurale pleureOiiG c0iai
şi abdominale a#cit'= tumori mariG= amplitudinea mişc'rilor re#piratorii
poate diminua dup' cum "n caOul unor leOiuni ce produc in#u6icien&' re#pi:
i atorie= amplitudinea creşte şi #e "n#o&eşte şi de alte #emne tira1 #upra:
#ternalG.
Ybrecven&a normal' a re#pira&iei= la adult= e#te de 1- Y 16 :re#pira&ii
pe minut la b'rbat= 1$Y)* la 6emeie şi mai cre#cut' la copil -* Y -5 la nou:
n'#cutG. Qum'rarea mişc'rilor re#piratorii trebuie 6'cut' di#cret= 6'r' ca
bolnavul #' ştie= "ntruc"t= deşi e#te un act re6le( el poate 6i controlat de
, oin&'.
Y.odi6icarea 6recven&ei re#piratorii #e poate "nt"lni "n diver#e #itua&ii
6iOiolo4ice #au patolo4ice. A#t6el= ea creşte polipnee= ta0ipneeG "n caO de
emo&ii= c'ldur' a mediului= e6ort 6iOic= boli 6ebrile= leOiuni toracice= anemii=
into(ica&ii= cardiopatii= boli ce reduc #upra6a&a de 0ematoO' şi #cade bradi:
pneeG "n caOul unor ob#tacole ale c'ilor re#piratorii= tumori media#tinale=
i riE.e de a#tm= 6ri4 etc.= c"nd creşte amplitudinea.
Xitmul re#pira&iei normale e#te re4ulat= in#pira&iile şi e(pira&iile
#iirced"ndu:#e la intervale con#tante= 6iind controlat prin automati#mul cen:
trilor re#piratori. Wle #e pot modi6ica #ub in6luen&a unor 6actori to(ici endo:
4eni 0epatici= renaliG #au e(o4eni diver#e #ub#tan&e= medicamenteG= a unor
aler&inni tumori cerebraleG= traumati#me cranio:cerebralc #au "n4u#t'ri
:! l
i ni 0iirrliu l iiilicu bron0ie= l iillnii mm ulmului nnimal :il i c#pi i . i & i ci 5m.ul i
uncii
1
de li#piicc şi cu #e punic a#ocia cu creşterea polipnee= l iilii5 mcc
i
. #ciiilcrea 0nulipiiccG 6recven&ei le#piralnrii.
lGi#5inccii poale 6i ritmic':#au deOordonat'.
.G 7i#pncca ritmic' pre#upune o perturbare a re#pira&iei cmc #e H.
I r : . l . i priiilr:o periodicitate con#tant'= "n acea#t' #itua&ie #e "ncadic.iE.i
pncc.i de t i p :
?.0ePne:StocRe#= cu o #ucce#iune ciclic' de re#pira&ie accelerai.i .I
nplil mliiie din ce "n ce mai mare dup' care ele de#cre#c 6iind urmate de
perioad' de aproape 5Y)* #ecunde= dup' care ciclul #e reia. Se "nl"lucşte
i n,2= de 0iperten#iune arterial' tumori= 0emora4iiG= menin4ite= in#u6icient6t
K!tilalorie şi aOotemie >
Kii##maul= caracteriOat' printr:o bradipnee $ Y 1* re#pira&iiEminG cu
In#pira&ie pro6und' şi O4omotoa#'= urmat' de o pauO' lun4' şi apoi de=
e(pira&ie tot aşa de lun4' ca şi in#pira&ia. Apare "n in6ect
1
!F 4rave= coinn
0ilielic'= a4onie.
% [iot= "n care mişc'rile re#piratorii #"nt ritmice şi de ampli tudine
i ! l t i i i i l ' dar de#p'r&ite "ntre ele prin pauOe de 1*Y)* #ecunde= 6iind cu:
.!leri#tice pentru #t'rile comatoa#e şi #tadiul preletal.
1<G 7i#pneea deOordonat' pre#upune tulburarea re#pira&iei 6'r' o rilmi:
ili i l e #au periodicitate Y mişc'ri!e av"nd amplitudini di6erite= 6iind ;F%H:
! i i & i t e prin intervale ine4ale #au e6ectu"ndu:#e #acadat. Wa #e poate produce
i l impui e6ortului= ca urmare a "ncetinirii circula&iei pulmonare dar #i " u
"#= ap'r"nd at"t "n decubit c"t şi "n orto#tati#m. 7e obicei ea e#te ur:
=i unor dere4l'ri a centrilor re#piratori datorit' unor proce#e inlracra:
ence6alite= tumoriG= to(iin6ec&ioa#e o(id de carbon= alcool= mor6in'G=
. ile in#u6icien&e de or4anG #au neurore6le(e emo&ii= #t'ri de "ncordare
<a=#'G etc.
K840%tor3&*3 repreOint' eliminarea #ecre&iilor din c'ile re#piratorii pri n
i i He > "mpreun' cu #aliva şi #ecre&iile na#o:6arin4iene la care #e adaiit6rt
pilcl i i de de#cuama&ie ale c'ilor aeriene.
Ka are importan&' "n preciOarea unor dia4no#tice şi din ace#t motiv
l urca ei #e 6ace din produ#ul colectat pe )- ore. ?olectarea #e 6ace Iu
de #ticl' acoperite= "ntr:o #olu&ie anti#eptic'= iar e(amenul #putei apre:
cantitatea= a#pectul= culoarea şi miro#ul.
?antitatea e#te "n 6unc&ie de inten#itatea proce#elor patolo4ice de
!u nivelul c'ilor re#piratorii şi poate a1un4e= uneori= la l *** mlE)- ore aşa
uni #e "nl"mpl' "n caOul unei bronşiectaOii= abce# pulmonar evacuat prin
dle re#piratorii= "n caverne tuberculoa#e #au 4an4rene pulmonare. Kva:
%a unei cantit'&i mari de e(pectora&ie= "ntr:un interval #curt de timp=
l .!i u u melc de vomic'. Ia bolnavii pulmonari= cu e(pectora&ie "n caii:
% mare= acea#ta #e con#emneaO' #ub 6orma unui 4ra6ic= "n 6oaia de oii:
.ic.
A#pcclul #putei e#te "n 6unc&ie de con#i#ten&'= aera&ie= tran#parent 6i
eoE.ilale. 7in ace#t punct de vedere= deo#ebim:
% e(pecIora1ia #eroa#' Y lic0id tran#parent= roOat= aerat= ce apare In
i l e edem pulmonar acut>
% e,peclora&ia mucoa#'= 6ormat' din lic0id v"#co#= aderent= acrul.
i! l ei i i i ş ni = " i i t " l ni t ' "n bronşite şi "n a#tmul bronşic c"nd con&ine şi mici
i i .I i de imicu# >
% o(perlora&lii p#oiidomoin0ranoa#6i con&ine umil' l ! i 0l i na ce apaie
li lorma unor membrane albe= uneori #ub l!onn' do muie bron0icc >
% c,peclora5ia #oro:muco:purulent' e#te reOultatul ame#tecului puni
F1i mucu#nlui "nlr:o ma#' #eroa#'. 7e obicei e#le "n cantitate mare şi
#e #epara "n t roi #traturi: #upcrior:#pumo#= mi1lociu:#ero# cu por&iuni puni
leul o şi intcrior:4run1o#= 6ormat din puroi. W#te caracteri#tic' pentru bron
şieelaEie #i 4an4rena pulmonar'>
% e(pectora&ia muco:purulent' e#te 6ormat' din mucu# ame#tecat cu
puroi= de culoare alb:4'lbuie #au verOuie. Se poate preOenta şi #ub 6orma unoi
monede #puta numular'G >
% e(pectora&ia purulent' e#te con#i#tent'= 4alben:verOuie= omo4en'= #e
"nl"lneşte "n de#c0iderea unor colec&ii purulente "n bron0i i>
% e(pectora&ia #an40inolent' con&ine mucu# #au puroi ame#tecat cu
#"n4e. Se "nt"lneşte "n pneumonii= cancer pulmonar= in6arctul pulmonar #au
4an4rena pulmonar'.
Y ?uloarea e#te variat'= "n raport cu leOiunea anatomic'= "n a6ar' de
a#pectele de#cri#e mai #u#= #puta poate lua şi alte culori= "n raport cu pro:
6e#ia #au boala. A#t6el= minerii şi 6oc0iştii au e(pectora&ia nea4r' ca urmare
a in0al'rii pra6ului de c'rbune= brutarii au e(pectora&ia alb' datorit' pra:
6ului de 6'in'= icteric1i pot preOenta e(pectora&ie verOuie prin o(idarea bi li:
rubinei etc.
Y .iro#ul e(pectora&iei e#te pato4nomonic pentru unele a6ec&iuni
deoarece= de obicei= ea nu are miro#. A#t6el= "n bronşiectaOii şi cav!erne tuber:
culoa#e are un miro# de de#compunere or4anic'= "n 4an4rene e#te 6etid'= iar
in unele #upura&ii are miro# de paie putrede.
W(amenul micro#copic #au bacteriolo4ic al e(pectora&iei poate de#:
coperi preOen&a de paraOi&i elemente 0idaticeG şi 4ermeni microbieni.
Pusu! "mpreun' cu ten#iunea arterial' #"nt parametri pentru urm':
rirea 6unc&iei circulatorii a or4ani#mului. Wl repreOint' de#tinder ea ritmic'
a pere&ilor arteriali= #ub impul#ul undei #an4uine trimi#e de #i#tola ventricular'.
Palparea pul#ului #e 6ace cu pulpa de4etelor inde( şi mediuG la nivelul
arterelor #uper6iciale: carotid'= 0umeral'= radial'= 6emural'= poplitee= ti:
luala po#terioar'= pedioa#a etc. care #e 4'#e#c= de obicei= pe un plan mai
dur. "n mod obişnuit= pul#ul #e apreciaO' la nivelul arterei radiale. "n caO
de 0emora4ii #au şoc= #e caut' la nivelul unor artere mari. W(i#t' şi aparate
pentru "nre4i#trarea 4ra6ic' #au #onor' a pul#ului.
Xitmul de apreciere a pul#ului #e 6ace= de obicei= diminea&a şi mai rar
#eara şi ori de c"te ori #itua&ia bolnavului o cere 6ebr'= 0emora4ii= v'r#'turi=
dureri precordiale etc.G. Ia luarea pul#ului #e apreciaO' : 6recven&a= ritmi:
cii al ea şi amplitudinea.
: brecven&a pul#ului coincide cu contrac&iile cordului şi= "n mod normal :=
variaO' "n 6unc&ie de v"r#t'= #e(= condi&ii 6iOiolo4ice etc.= 6iind "ntre 6* Y
;SG pul#a&iiEminut. brecven&a pul#ului creşte de la adult la nou:n'#cut 1** Y
l!BSE"nmulG= "n timpul e6ortului= "n caO de emo&ii= "n boli 6ebrile concordan&'
piil#:lemperalur'G= "n a6ec&iuni cardiace= "n unele into(ica&ii= "n #c'derea
debitului circulant 0emora4ii= de#0idrat'riG şi= "n ace#t caO= vorbim de
l aliioardic.
tu a l t e # i t u a & i i = 6recven&a pul#ului #cade bradicardieG aşa clim "nt"lnim
in mioeardile= mi(edeme= icter= into(ica&ie cu di4ital'= bloc al rio:ventri:
elc.
Itiluml pul#ului 5 i i ui l i ! ti noului #un nere4ulaF unt nucG. Iu imul
i i i i i i i i i l = pul#ul rilniic c#le #epiunl de 5ianEc emilie ca durul . #i concordA cu
i i n l i i i r & i i l e cordului= l!ul#ul uniune c#lc #eparai de p>iuEc ine4ale şi poali
=1 nu concordH
1
cu contrac&iile ventriculare. Arii iniile pol 6i caiiE.ii l e de nlcc
II.II cardiace miocardite= valvulopalii= in#u6icien&a cardiac'G #au apai in
llvcr#c into(ica&ii ca6ea= tutun= alcoolG= boli 6ebra ti6oid'= lubciculoE.i
5i5ilnionar'= tumori cerebraleG etc. "ntotdeauna "n a#emenea caOuri= #e numai .i
uncoinilenl at"t pul#ul central c"t şi cel peri6eric.
Amplitudinea pul#ului e#te determinat' de cantitatea de #inAc re
umple arlcra. Pe m'#ur' ce ne "ndep'rt'm de inim'= amplitudinea pul#ului
.!nde dar r'm"ne "n limitele normale adic'= di#ten#ia arterei #ub impul#ul
undei #an4uine #e 6ace bine. "n ace#t caO= "n mod practic= vorbim de un
pul# Ubine b'tutD= "n #itua&ia diminu'rii volumului circulant #au a unor oii
.ncole pe arterele mari= amplitudinea pul#ului #cade şi atunci vorbim di
un Upul# #labD. Acea#t' di6eren&' de amplitudine poate #' e(i#te "ntre niein
lirele toracice şi cele pelvine #au "ntre un membru şi cel de partea opu#n
9% n urmare a unor #tenoOe= pe traiectul arterelor mari.
Sdat' cu palparea pul#ului #e apreciaO' şi calitatea pere&ilor arici mii
In #en#ul de#coperirii unor modi6ic'ri patolo4ice #cleroOe= pl'ci de al ci om
iinevri#meG.
/en#iunea arterial' e#te alt parametru care= al'turi de pul#= apreciaEii
tunet i i i circulatorie a or4ani#mului. Wa e#te determinat' de 6or&e de eoii:
6nie&ie a cordului= de volumul #i v"#coOitatea #"n4elui trimi# "n arborclp
9DImitator şi de ela#ticitatea şi calibrul #i#temului va#cular. Wa are dou' coin:
iionente : una #i#tolic' ma(im'G determinat' de cantitatea de #"n4e Irimi#a
in nort' debitul b'taieG de ventricul= pe#te #"n4ele e(i#tent "n va#e c ure
6ttt!e #' #e de#tind' pere&ii arterelor şi alta dia#tolic' minim'G= r'ma#' dup'
trecerea #"n4elui din artere "n capilare= ambele valori 6iind reOultatul eliiQ:
l l r i l i ! i & i i pere&ilor arteriali= "n mod normal= ea #cade de la cord #pre peri6eric.
.'#urarea ten#iunii arteriale #e 6ace cu aparate #pecial con#truit p=
dnmmile şi tonometre #au #6i4momanometre. "n principiu= ele #"nt prev6iEulti
cu o manşet':pneumatic' ce #e aplic' pe bra& şi cu care #e 6ace pr e#iuni!
icnim comprimarea arterei= ea e#te "n le4'tur' cu un #i#tem de "nre 4i#liine
pH! baE.' de arc= mercur #au celul' 6otoelectric'.
/e0nica e#te #impl' şi con#t' "n urm'toarele :
bolnavul e#te "n decubit dor#al #au "n poOi&ie şeO"nd'G. Uneori eHli
nrvoic de a m'#ura ten#iunea arterial' /AG şi "n orto#tati#m :
#e aplic' manşeta pneumatic' pe bra& "n aşa 6el ca #' nu compnim
5iDnil urile moi>
aprecierea /A #e poate 6ace palpatoriu metoda Xiva:XocciG= u#cnl
1
11 ori n metoda KorotcovG #au pe cadran cu a1utorul celulei 6otoeleclnceG
l ! r i n metoda palpatorie= #e identi6ic' pul#ul r#dial şi #e urm'reşte am
1 i l i l iidinca lui iar prin metoda a#cultatorie #e 6olo#eşte un #teto#cop ce #e
n1dlc6i la plic' cotului= unde #e proiecteaO' artera bra0ial'= imediat şuii
niimşrla pneumatic' >
#e 6iice pre#iune "n manşeta pneumatic'= cu a1utorul nuci pere de
tiiiirlnc p"n] di#par pul#a&iile #au nu #e mai percep "n #teto#cop #i #e l!i,eaEn
imuluiF pentru a nu ieşi aerul din manşet '>
#e dc#lace 5 <u5 i n ş i i r ul i i i l . pcrmi&"nd ieşirea moderata şi controlai ><
n iirniliu din manşet'= ceea ce 5 ermit o intrarea #"n4clui "n arter'. In ace#t
0mp= :.e palpcaE.' mici pul#a&ii #au #e aud O4omote "n #teto#cop= "n momentul
In cure artera a 6o#t decomprimat'= #"n4ele p'trunde cu putere şi produce
iiiiiplil mline ma(im' a pul#ului= iar "n #teto#cop #e aud primele O4omote pu
Iernice= ceea ce repreOint' valoarea /A ma(ime. Prin metoda palpatoric
nu #e poate aprecia dec"t valoarea ma(imei>
pe m'#ur' ce pre#iunea din manşet' #cade= diminua inten#itate>H
%EHmnotelor "n #teto#cop p"n' ce di#pare= moment ce repreOint' valoarea
minimei >
"n caOul aparatelor moderne= "nre4i#trarea valorilor #e 6ace automat=
pe cadrane.
.'#urarea /A #e 6ace diminea&a şi ori de c"te ori apar mani6e#t'ri ce
pul l!i urmare a valorilor ten#ionale. Ia unii bolnavi cu 0emora4ii= #tare de
#uc= in6arct miocardic etc. /A #e m'#oar' la intervale #curte de timp 1* Y
l.
r
< minuteG pentru a putea conduce bine o re#u#citare!#au reanimare a bol:
navului. Wa variaO' cu v"r#ta= #e(ul şi unele #t'ri 6iOiolo4ice. 8aloarea ma:
(imei= "n mod normal= la adult= e#te "ntre 1)* Y 1-* mmEH4. .inima are
,aloare normal' 1um'tate plu# l mm H4 din.valoarea ma(ime! .
Iimitele /A pot #' dep'şea#c' valorile ma(imei #au minimei= "n plu#
0iperten#iuneG #au "n minu# 0ipoten#iuneG. Hiperten#iunea arterial' poate
li urmarea unui #pa#m arterial= a unor boli ce #cad ela#ticitatea arterelor
atero#cleroO'G ca #imptom de "n#o&ire al altor a6ec&iuni renale= endocrineG
#au boal' independent' 0iperten#iunea e#en&ial'G. Hipoten#iunea arterial'
apare "n urma #c'derii 6or&ei de contrac&ie a cordului miocardite= endocar:
dile= valvulopatiiG= reducerii. volumului circulant 0emora4ii= v'r#'turi=
diaree= tran#pira&ii abundenteG= tulbur'ri endocrine in#u6ic!en&a #uprarena:
lelor= mi(edemG etc.
D*ur023 apreciaO' 6unc&ia e(cretorie a or4ani#mului 6iind "n concordan&'
#i cii 6unc&ia circulatorie.
Ia bolnavul internat #e va urm'ri cantitatea= a#pectul şi miro#ul urinii=
piecum şi tulbur'rile de mic&iune.
Y ?antitatea urinii #e apreciaO'= prin colectarea ei= "n borcane de
#ticl'= acoperite= pentru )- ore. "n mod normal= cantitatea urinii emi#'
pe )- 0 e#te "n 1ur de l 5** ml apro(imativ l mlEminutG şi variaO' cu v"r#ta=
#e(ul= #tarea de 0idratare a or4ani#mului vom'= diaree= tran#pira&iiG= unele
n6ec5iuni renale in#u6icien&aG= endocrine diabetG #au 0epatice= "n 6unc&ie
de cantitatea emi#' "n )- ore= #e poate vorbi de :
% poliurie= c"nd #e dep'şeşte l 5** mlEOi= aşa cum "nt"lni m "n perioada
de re#orb&ie a edemelor= "n de6erve#cen&a unor boli 6ebrile= diabet= #cleroO'
leual' etc. >
% oli4urie= "n #itua&ia "n care cantitatea de urin' e#te #ub 5** mlEOi=
I n l " l n i l ' "n in#u6icien&e renale= #t'ri de de#0idratare= 0emora4ii abundente=
edeme= unele boli 6ebrile etc. >
% oli4oanurie= "n care cantitatea de urin' emi#'= pe )- ore e#te #ub
l KG ml. Aşa #e "nt"mpl' "n in#u6icien&e renale 4rave= ne6roOe to(ice= #t'ri
de 11oc= ar#uri "ntin#e etc.
A#pectul urinii #e apreciaO' la emi#ie= deoarece mai t "rOi u pot pre:
nplla #6trurile. In mod normal= urina= la emi#ie= e#te limpede #i are culoare
IUI
;% illii! ii dc#cbi#. in raport 9li: unumilc boli #au medicamente ce H?
elimina
pini iiriun= a#pectul ei #e ponte modi6ica. A#t6el:
% Iu icter= culoarea uriuii devine bruna
1
>
% "n in6ec&ii= a#pectul ei e#te tulbure #au c0iar purulent=>
% piramidonul şi #alicila&ii coloreaO' urina "n roşu:c'r'miOiu #au ca
i mu roşu= iar alba#trul de metilen o coloreaO' "n alba#tru.
.iro#ul urinii= la emi#ie= e#te 6ad şi e#te datorat aciOilor aromai i c i
Iul i i i ce= #e elimin' prin ea. 7up' o perioad' de timp ea "şi # cliimlitt
n o#ul ca urmare a proce#ului de 6ermenta&ie. 7e a#emenea= "n #t'ri de aei:
<
r
,\, diabet= inani&ie #au dup' v'r#'turi abundente preOint ' un miro#
!iinalic.
/ulbur'rile de mic&iune #"nt urmarea unor #t'ri 6iOiolo4ice #au pa
lo4ice şi #"nt repreOentate de :
% polaRiurie mic&iuni 6recventeG urmare a 0iper0idrat'rii= a concentra
<i i l!oliculinice cre#cute la ciclul men#trualG= diabetului= a unor in6ec&ii , c :
i i i l e #au a cauOelor ce produc poliuria >
% di#uria mic&iunea di6icil'G cauOat'= de obicei= de ob#tacole #ub,eE.i
de uretrite= valve uretrale= #tricturi uretrale= adenom #au cancer de pro: 4
i l E i G > dar şi de unele a6ec&iuni neurolo4ice>
% reten&ia acut' de urin' impo#ibilitatea de a urinaG poate 6i c......
l ! : l a #au incomplet' #i= de cele mai multe ori e#te urinarea a6ec&iunileH
m#latice= a traumati#melor uretrale= a calculilor uretrali ob#truan&i #au a
.SI dere4l'ri neurolo4ice. Wa trebuie di6eren&iat' de anurie >
% incontinen&a de urin' pierderi de urin'G permanent' #au la orori=
oul e avea cauOe neurolo4ice= traumatice ruptura de perineu la 6emeiG #au
<.euGa unor 6i#tule veOico:va4inale.
Scaunul e#te e(ponentul 6unc&iei de di4e#tie şi a motilit'&ii inte#tinale=
i murirea Oilnic' a tranOitului inte#tinal a cantit'&ii= calit'&ii #i miro#ului
i nunului ne 6urniOeaO' o #erie de date a#upra 6uc&iei de di4e#tie a or4ani#
miliii= #trict nece#are "n preciOarea dia4no#ticului şi atitudinii terapeut ice
/ranOitul inte#tinal normal e#te Oilnic= de obicei o dat' #au de !B on
D% n, apare con#tant diminea&a şi con#t' "n emi#iunea de materii 6ecal H
1
#i
Si i E r . in condi&ii anormale tranOitul inte#tinal poate 6i la ) Y + Oile con#l i
i i i 1 i r G aşa cum #e "nt"mpl' "n mal6orma&ii con4enitale me4a: #au dolico
iilnnG= "n perturb'ri ale alimenta&iei normale= "n #tenoOe= tumori #au ul i i :
i6ri & i n u i ale inte#tinului #au #e poate opri complet= pentru o perioud6i=
9i iu caOul ocluOiilor inte#tinale. /ot "n mod anormal= tranOitul poale l i
uvrierul #i repetat de mai multe ori pe Oi diareeG= ca urmare a 4reşelibn
Ic alimenta&ie= a6ec&iunilor in6lamatorii ale inte#tinului= preOen&ei de 6 i#t uli:
ul no colice #au "n unele boli 0oler'= 6ebra ti6oid'= diOenteriaG c"ncl "şi mo
l l t l i ] #i calitatea.
!.autitalea materiilor 6ecale emi#e la un #caun depinde de vir#l6t=
Urmi a l e corporal'= alimenta&ie etc. #i variaO' "n 1urul a 1** )** #.
! i e # l e in in#u6icien&a pancreatic'= me4a:dolicocolon #i #cade "n cuE= 9b
0iene 1* :HS 4G.
.on#i#tci,&a normal' a #caunului e#te p'#toa#' şi omo4en'. Ka crc#l
<H ;iE= de niu#lipa&ic c"ud #caunele #e concentreaO' şi devin lari 91i #cud!
Iu euE= de diuree dud apar neomo4eue şi cu re#turi alimentare nediAerulc
H'i
r.iiloniea #nmimlm niirnud c#le brun' #i #e daloreştc #lercobilinei.
In pi unele E i l e dup6i na#lere co5Gilul elimin' un #caun verde:brun rneconiuG.
t.ulonre.!i , iiriaOA "n 6unc&ie şi de: alimentele in4erate de#c0i#' "n re4im
I n e l u l şi bnin':"ncbi# "n re4im carnalG= de tranOit de#c0i#' "n caE de
dnirccG #au de unele a6ec&iuni ca diOenteria #caune cu #"n4e roşuG= ulcere
#ln4criiidc #caune ne4re şi moi= ne6ormateG= cancere rectale #"n4e urmat de
#caunG= ictere mecanice #caun decoloratG= rcter 0emolitic #caun 0ipercrom=
lirun:"nc0i#G= precum şi dup' unele medicamente ca : bi#mut brun:ne4ruG=
l ier #caun ne4ru:verOuiG= bariu albG= c'rbunele medicinal #caun ne4ruG.
.iro#ul materiilor 6ecale e#te dat de predominen&a proce#elor de 6er:
menta&ie #au putre6ac&ie. Scaunele le4ate au miro# pu&in penetrant= "n diarei
prol! uE.e #"nt lip#ite de miro# nu au timp #' 6ermenteOeG "n cancere de
colon au miro# 6etid= iar "n in#u6icien&a pancreatic' au miro# r"nced ca ur:
mare a 4r'#imilor nedi4erate.
7in #caun #e Dpot e6ectua şi e(amene bacteriolo4ice= paraOitolo4ice #au
cil olo4ice.
VRrsRtur*0 con#tau "n evacuarea .con&inutului 4a#tric= prin 4ur'= de
obicei "n#o&ite de e6ort şi repreOint' un re6le( pre&io# de ap'rare a or4a:
ni#mului şi un #emn valoro# "n unele a6ec&iuni= 6iind con#tituite di ntr:un aci
re6le( cu centrul "n bulbul ra0idian. Wle trebuie urm'rite şi apreciate pentru
a putea cule4e datele ce ne intere#eaO'.
Ybrecven&a v'r#'turilor poate 6i mic' #au mare. "n primele luni de
4raviditate ele #"nt mici şi 6recvente= "n #tenoOa piloric' #"nt rare= abun:
dente #i con&in alimente vec0i par&ial di4erate= "n into(ica&ii #"nt ocaOio:
nale= iar "n unele a6ec&iuni tabe#= to(emie 4ravidic'G #"nt inceercibile.
YSrarul lor poate 6i matinal alcoolici= 4ravideG= po#tprandiale ulcere
4a#trice= nevroOeG= tardive #tenoOe piloriceG #au nocturne into(ica&iiG.
YSemnele "n#o&itoare #"nt importante de cuno#cut. A#t6el= unele #"nl
precedate de 4rea&' into(ica&ii= 4raviditateG= iar altele #"nt #pontane tumori
cerebraleG #au #"nt provocate ulcer 4a#tricG pentru a diminua durerea.
Y?antitatea lor e#te variabil'= "n raport de 4radul de plenitudine a
#ioinacului : mare dup' me#e= "n ocluOii #au "n #tenoOe pilorice şi mic' " u
eaE= de 4raviditate.
.iro#ul e#te 6ad= acid "n 0iperclor0idriiG= 6ecaloid "n ocluOiiG #au
i "uced "n caO de 6ermenta&ie 4a#tric'.
?on&inutul lor poate 6i alimentar= muco# 4a#triteG= bilio# coleci#to:
paliiG= #an4uinolent ulcere= cancere= varice e#o6a4ieneG= 6ecaloid ocluOii
l oa#e ne4li1ateG #au purulent 4a#trita 6le4monoa#'G.
8'r#'turile #e noteaO' pe 6oaia de ob#erva&ie= men&ion"nd toate ace#te
a#prele.
S0%n=C**K
"
43too(*%0 (0n*t30 at"t la 6emei c"t şi la b'rbat= ne dau iu:
loriua&ii a#upra #t'rii or4anelor 4enitale.
l.a b'rbat= #cur4erile #e datore#c unor in6ec&ii uretrale acute 4onoreeG
#au cronice cu diverşi 4ermeni #au paraOi&iG şi #e e(amineaO' din punct de
vedere b.!icleriolo4ic.
l . a 6emeie= #ecre&iile pol li urmarea unei i4icne inlime precare= a unor
i i i l e e & n Icuialc #au #peci6ice #au a uuor croE.iuui= l umori ele. Klc pol li #e:
'iii
i!iiii0i
1
= iiiiico pin nlciilc= pin nlcnlr .I. .inAuinolenlc #i ca nlaic #e
c(nmiiicnE.6l
ni II linclcriolo4ie c"l şi cilulnAie prin prelevare pe valve vn4innlc #lrrilt
1
=
diminea&a= 6'r' a 6ace lonlcla şi #e I r i i ni l la laborator ca alarc= dup' e(e:
i i i l n r c i i l!rotiului #au pe tampon de vat' #teril.
APAXIaIA AI/SX .AQIbWS/jXI PA/SISVI?W
Apari&ia unor mani6e#t'ri patolo4ice= altele dec"t cele preOente la i n:
%iiiare aduc noi in6orma&ii "n de6inirea cadrului patolo4ic. Wle pot deveni
< idenle dup' un interval mai #curt #au mai lun4 de la internare= ceea ce
rnol' c' unele erau de1a "n #tare latent' #au nu au 6o#t remarcai e In
.iinenul clinic.
Cuo3r03 t0(um0nt0or e#te e(pre#ia mai multor proce#e patolo4ice ce
pol petrece "n or4ani#m.
Paloarea 4eneraliOat'= poate #urveni ca urmare a unei 0emora4ii
%%e(terioriOate produ#e de ulcere 4a#trice #au duodenale #au a unei 0cnm
.iAii interne prin ruptura unei #arcini e(trauterine #au a unor or4ane p: i
i neliimatoare #plina Y ruptura "n ) timpiG. ?"nd e#te localiOat' la un
nriiibru poate 6i urmarea unei i#c0emii acute de diver#e cauOe.
?ianoOa e#te colora&ia alba#tr' a te4umentelor şi ea apare "n lnlbii
i i i i l e de 0ematoO'. "n #itua&ia "n care e#te 4eneraliOat'= ea #e poate dai orii
9%compen#'rii cardiace= apari&iei unei pneumonii #au bron0opneumonii #au
lilnr a unei embolii pulmonare limitate= c"nd #e a#ociaO' şi cu alte #emne=
iu caOul "n care e#te localiOat' la un membrii poate 6i produ#' prin&r:
o
% Him0o6le0it' pro6und' #au compre#iunea unui trunc0i veno# de o luinor6i
%nu al i a cauO'.
?olora&ia 4alben' icterulG e#te urmarea impre4n'rii te4umentelor.
9mpiiK!livelor şi mucoa#elor cu bilirubin' #au "n urma admini#tr'rii mtoi
.edicamente ca : atebrina= acidul picric= mepacrin' etc. "n caOul "n care
i Icnii nu e#te medicamento#= el poate repreOenta debutul unei boli in 6ee
l.IIIS? 0epatita epidemic'G ce obli4' la internare "n #erviciul de boli inl!ec
Hiin#c= al unei tumori #au litiaOe biliare ce "mpiedic' #cur4erea bilei in
i l i i i i i l cn #au a unei 0emoliOe ma#ive= "n toate ace#te #itua&ii e(i#t' şi ul i i :
%i!Hinc a#ociate.
Kmp&iile cutanate pot 6i datorate unor boli i n6ecto:conla4ioa#c
iiileinule "n perioada de incuba&ie mai ale# la copiiG aşa cum #e "nt" mpla
In m1eol'= rubeol'= varbel'= #carlatin'= 6ebra ti6oid'= a unor reac&ii aler4ici
ui l icnr!e= boala #erului= la diver#e medicamente Y al4ocalmin= deriva&i di
0ui= iinlibiotice etc.G #au a unor in6ec&ii te4umentare eriOipel= eriOipcloidi
%"nmii şi a 0ipere(citabilit'&ii nervilor va#omotori ai pielii.
Hemora4iile te4umentare pot ap'rea oric"nd= "n perioada internai H
:nli Inima mior puncte mici #au a unor Oone mai mari pete#ii= cc0imnE.ci
%d1 %!% pul in#o&i de 0emora4ii mucoa#e #au epi#ta(i#. Wle pot 6i urmarea in
: I i i l i ni i unei in#u6icien&e 0epatice= a unor tulbur'ri de coa4ulare= M\ iinoi
linii l i u# l e liemoliliiG care nu au 6o#t de#coperite #au a unor i i i l o(i cn5 n
M= llllll!nl Sa#e.
l.ilenuil icprcE.int' o trecere a lic0idelor "n inlci#l i&ii= localiE.ala
#un
i!1 n0Ealn= mai mull dcc"l normal= "n urma ace#tui dcEcciiili0ru= rcAiuiicn
UI
6 i 5 i i n r tume6iata= ?u pielea lucioa#'= "ntin#'= palid' uneori roşieG= !ar' cl>r=
l i c i t nle= iar la pre#iune r'm"ne urma de4etului 4odetG.
Ii , . #itua&ia unui edem 4eneraliOat= el poate 6i datorat unei in#u6icien&e
cardiace= a unor a6ec&iuni con#umptive tuberculoO'= cancerG= aler4ice #>m
#ubnutri&iei.
Kdemele locale #"nt= de obicei= e(pre#ia unor a6ec&iuni renale pleoape
#au maleoleG= in6ec&ioa#e "n anumite OoneG= tromboembolice localiOare la
nu membruG #au po#ttraumatice.
PareEele şi paraliOiile #"nt tulbur'ri ! de motilitate par&iale #au totale
.#i #e a#ociaO' şi cu tulbur'ri de #en#ibilitate. Wle pot 6i de cauO' central'=
urmare a unor proce#e intracraniene compre#ii= 0emora4ii= ramoli&iiG #au
peri6erice compre#ii= Odrobiri= #ec&iuni= in6ec&iiG şi au drept urmare diminu:
area #au abolirea mişc'rilor unui #e4ment= a unui membru #au mai mult.
/oate ace#te ob#erva&ii a#upra comportamentului= 6unc&iilor or4anelor
#i apari&iei de mani6e#t'ri patolo4ice #e con#emneaO' "n 6oaia de ob#erva&ie
#i #e 1udec' "n conte(tul altor #enine= #imptome şi reOultate ale e(plor'rilor
ob&inute= pentru preciOarea dia4no#ticului şi evolu&ia bolii şi pentru adop:
tarea unei atitudini terapeutice core#punO'toare.
ALIMEN.AOIA /OLNAVULUI
Alimenta&ia bolnavului 6ace parte inte4rant' din an#amblul m'#urilor
% iiipcutice care viOeaO' vindecarea bolii şi ea #e aplic' at"t celor interna&i
! l #i "n ambulator.
PXIQ?IPII
Principiile ce #tau la baOa alimenta&iei bolnavului urm're#c mai t nulle
lileclive.
l. Acoperirea c0eltuielilor ener4etice ale or4ani#mului determinate de
"nmiii precum şi cele nece#are creşterii "n caOul copiilorG #au re6acerii ir
tivelor= "n caO de pierderi e(a4erate 6i#tule= diaree etc.G. "n ace#t SI.IS=
1 portul caloric trebuie #' 6ie mult mai mare dec"t "n mod normal.
F). A#i4urarea aportului de principii alimentare Y proteine= 4r'#imi =
lucide= #'ruri minerale= vitamine= ap' Y nece#are unei de#6'şur'ri normale
i metaboli#mului şi a altor 6unc&ii ale or4ani#mului. Propor&ia lor trebuie
% i 6ie ec0ilibrat'= ca pentru o alimenta&ie ra&ional' şi= :"n acelaşi timp=
nliiplat' la #peci6icul bolii.
'.\. bavoriOarea proce#ului de vindecare a bolii = "n 6unc&ie de #peci6icul
.rc6irei boli= prin alimenta&ie= #e urm're#c anumite obiective terapeutice=
Iul re care: a#i4urarea unei bune cicatriO'ri= men&inerea unui titru cre#cut
Ic imlicorpi= evitarea creşterii nivelului 4licemiei = la diabetici etc.
-. Prevenirea evolu&iilor ne6avorabile "n caOul unor boli cronice= ero
iilriE.nrea unor a6ec&iuni acute #au apari&ia recidivelor = "n ace#t conte(t #e
InciidrcaO] ma1oritatea bolilor metabolice #au cu component' metaboli cii
i l l l laE.cleG= "n care alimenta&ia poate corecta anumite di#6unc&ii.
6i. ?on#olidarea reOultatelor terapeutice ob&inute prin alte metode.
AII.WQ/AaIA [SIQA8IISX ?U 7I8WXSW [SII
Indi6erent dac' #"nt int erna&i #au ambulator= "n raport de boala p<
i mu o are= 6iecare bolnav trebuie #' re#pecte un anumit re4im ali menlin
Inillenl de c'tre medic= at"t din punct de vedere calitativ cit şi cantitativ
nG Pe baE.a %r*t0r**or %3nt*t3t*80! re4imurile pot 6i 0ipercalorice #au
lilpucaloi ice.
H,ţiiiiniril, 0i894iralorice #e recomand' bolnavilor #l'bi&i= "n caE. ul uimi
Imll iii#iniipliQc şi la copii. Kle #e calculeaO' pe baOa unor 6ormule= "n
uipiiil tle ,alnarea ener4etic' a 6iec'rui aliment component al re4imului
9.omind iu pirul a 1<5 caloriiERilocorp. Ace#te valori cre#c eu KG :FF<\ I.
4.l
; iipii. cu 1*\ tu caE de ;li#tnic5ii ti#ulare= cu 1+\ pentru 6iecare 4rad
i l r a#cen#iune termic' şi cu 1* :+*\ "n caO de contrac&ii mu#culare 6ri#oane=
% imviil#ii= teliino# etc.G.
liriliin&rilr -i(ocalorice #e recomand' bolnavilor obeOi= 0iperten#ivi ele.
şi ele nu #e aplic' dec"t pe anumite perioade de timp "ntruc"t nu a#i 4ur'
nece#it'&ile Oilnice ale or4ani#mului. Wle con&in alimente cu valoare ener4etic'
#c'Eiil'= de obicei 6'r' 4r'#imi şi 0idrocarbonate şi "n cantit'&i redu#e 6a&'
de cerin&ele reale raportate la 4reutatea individului. Pentru realiOarea vo:
lumului nece#ar tranOitului inte#tinal Oilnic= #e completeaO' cu OarOavaturi=
le4ume şi 6ructe.
bG 7in punct de vedere %3*t3t*8! re4imurile urm're#c= de obicei= o #erie
de obiective terapeutice care #e al'tur' medica&iei. "n ace#t #en# #e va
5ine #eama de #tarea de preOentare a alimentului= de modul lui de prepa:
rare etc.
Printre obiectivele urm'rite de re4imurile calitative= #e "n#criu :
Y prote1area unor or4ane= aparate #au #i#teme de a nu 6i #upra#olici:
t a t e = "n caOul unor boli: colici biliare= a6ec&iuni in6lamatorii inte#tinale=
unele boli renale #au cardiace= ulcere 4a#trice şi duodenale etc. >
Y compen#area unor 6unc&ii de6icitare ale unor or4ane= ca "n caOul
ciroOei 0epatice= unor boli endocrine= in#u6icien&a cardiac'= colit' etc. >
Y completarea cerin&elor ener4etice cre#cute "n caOul unor boli con:
#omptive ce ar nece#ita cantit'&i mari de alimente= "n mod obişnuit= aşa
cum #e "nt"mpl' "n in6ec&ii 4rave= neoplaOii= tbc etc.
"n mod practic= pentru unele cate4orii de boli= "n #pitale= #:au #tabilii
anumite re4imuri ce poart' diver#e denumiri #au numere #peci6ice pentru
un #pital #au 4rup de #pitale= alc'tuite pe criterii cantitative şi calitative.
In alc'tuirea lor #:a avut "n vedere compoOi&ia c0imic' a alimentelor= va:
loarea .ener4etic'= pre6erin&ele bolnavului= po#ibilit'&ile de prelucrare ale
Imc't'riei şi #copul pentru care #:a alc'tuit re4imul re#pectiv.
Y Xe4imul 0idric= alc'tuit din ap'= ceaiuri "ndulcite #au nuG= Oeam'
;l e oreO= #upe #trecurate e#te indicat "n diaree= in6lama&ii 4a#tro:inte#tinale
şi "n primele ) Oile po#toperator.
Y Xe4imul 0idroOa0arat con&ine cele de mai #u# cu adao# de Oal'r.
Ia care #e pot ad'u4a Oeama de compot şi #ucuri de 6ructe. Se admini#treaO'
bolnavilor cu a6ec&iuni renale şi 0epatice 4rave= "n boli 6ebrile= debutul
0epatitei epidemice şi dup' reluarea tranOitului la unii bolnavi opera&i.
4 Xe4imul 0idro:lacto:Oa0arat con&ine= "n plu#= lapte= #m"nt"n'= 6rişca=
lir"nE' proa#p't'= iaurt. ba&' de cele de mai #u#= aduce unele principii ali:
mentare şi mai multe calorii. W#te indicat "n 6aOa acut' a ulcerului 4a#tric
şi duodenal= la copii= la realuarea alimenta&iei= dup' 0emora4ii di4e#tive=
biilr"ni cu a6ec&iuni di4e#tive etc.
He4imul pentru a6ec&auni cardiace e#te di6erit= "n raport de boal'.
In principiu= alimenta&ia bolnavului cardiac poate con&ine o 4am' mai lar4'
9l e alimente= uşor di4erabile dar= de obicei= #e e(clud #area= con#ervele
şi
t iiidiiiicnlele.
Kc4imul a6ec&iunilor parenc0imului renal e#te "n raport de lipul
9I c I (i al i i . In 4lomeriilone6rite şi in#u6icien&e renale= el va 6i 0ipoprolidii
. Inpo#ndat= pentru a preveni creşterea aOotemiei #i reten&ia 0idric' edemeleG=
un iu uel!ioEe ,a 6i 0iperprotidic= cu pu&ine 4r'#imi şi 6'r' #are.
Itc4nmil diatei icului c#lc poale cel mai importa&ii= i n l i i i c " l = #e punic
iunie= ca ci 6ace parii: inte4rant' din ar#enalul terapeutic. A#t6el= almicn
11 Ic permi#e con&in proteine= lipide= vitamine şi 6oarte pu&ine liidroE.a0aralc
i ! n l n i i v i i l trebuie #' cunoa#c' şi #' re#pecte= cu #tricte&e= calitatea #i r'nii
i "l ea re4imului.
Hc4imul a6ec&iunilor 0epatice cronice e#te complet= din pimcl dr
i!ilerr c'lit ni iv şi cantitativ= dar alc'tuit din alimente uşor di4erabile= 6ui a
• Dii#erve= al!uin'luri= varO'= 6a#ole= "n ciroOa 0epatic' #e vor limita proteinele
Xe4imul pentru a6ec&iuni ale veOiculei biliare e#te a#em'n'tor cu
i l 0epatic cu e(cep&ia 4r'#imilor şi alimentelor ce produc creşterea coiilrnc
i i l n l i i ' & i i veOiculei #au #pa#me ale c'ilor biliare.
Ke4i mul a6ec&iunilor di4e#tive e#te cel mai variat = "n
a6ec&iunile
% ! i i l e 4a#trice #i inte#tinale 4a#tro:duodenite= enteriteG #e admini#t reaE.]
! iimenle neiritante br"nO' de vaci= carne 6iart'= piureuri de le4ume= # upe
i !
1
E.nrOavat= #u6leuri= budinciG= p"n' la reluarea normal' a tranOitului.
In caOul ulcerelor 4a#trice şi duodenale= "n 6aOa acut' #e admini#treaO'
% : nu lactat #au 0idro:lacto:Oa0arat= pentru ca apoi #' #e permit' carne 6iart'
u 6ript'= piureuri de le4ume= budinci şi interOicerea con#ervelor= a6umat u:
<lor= #o#urilor picante= varO'= 6a#ole= alcool.
tn #u6erin&ele colice= re4imul alimentar e#te cel mai controver#at= in
. i l i l a l e = cel mai bun re4im şi:1 6ace bolnavul= e(cluO"nd ceea ce nu #uporta.
Pe parcur#ul intern'rii= re4imul alimentar trebuie #' #e adapteOe # t a
ilmliii evolutiv al bolii #au "n 6unc&ie de momentul interven&iei operatorii.
In plu#= e#te de luat "n #eam' şi 4u#tul şi dorin&a bolnavului.
/WHQI?I 7W AII.WQ/AXW
In 6unc&ie de boal'= de #tadiul ei şi de #tarea 4eneral' a bolnavul ui
iillmenta&ia ace#tuia #e poate 6ace pe mai multe c'i : oral'= parenterala
!literal'.
A*m0nt3&*3 or3R e#te cea mai 6iOiolo4ic' şi #e aplic' tuturor bolnaviloi
i #i are 4eneral' bun'= la care tranOitul di4e#tiv e#te normal #au nu pir
i pune alte a6ec&iuni care #' o contraindice. Servitul me#ei #e 6ace "n #ala
F
r me#e= "n condi&ii civiliOate şi i4ienice= de c'tre o #or' şi o in6irmiera
0ipate core#punO'tor.
Srarul me#elor e#te cel #tabilit de obicei + me#e pe Oi Y micul de1 u u
HS !.G=GG= de1unul 1+=**Y1-=** şi cina 19=**Y)*=**G "n a6ara #itua&iilor
u!i! impun un alt ritm de alimentare copii= opera&i pe tubul di4e#tiv=
liuE.e etc.G. Ia bolnavii care nece#it' #upliment alimentar de obicei= ca
i ! l i ci = copiiG acea#ta #e #erveşte la orele 11 şi 16.
Pentru bolnavii nedepla#abili ma#a #e poate #ervi "n #alon= la pal= pe
nl:.i&e #peciale= iar pentru cei ce nu #e pot alimenta #in4uri= ace#t l u c i u
vii 6ace de c'i re in6irmier' #au #or'.
Alimentele #ervite trebuie #' 6ie calde şi "n raport cu re4imul pre# ei "#
% Ir medic. In ace#t #en#= cu o Oi "nainte= #ora şe6' "ntocmeşte 6oaia de a i i
im!iila&ic= pe num'r de re4imuri= pe care o trimite la buc't'rie şi o a l i a 6oaie
i l c nimicul a5 ic cu re4imul 6iec'rui bolnav pe #aloane şi paturiG pe care o
iicil6t " n l i i inicrci şi dup' care #e #erveşte 6iec'rui bolnav= re4imul indicai
i5e meilir= in 6oaia de ob#erva&ie.
H5
"n lriri mai avan#ate economic= alimentele bolnavilor #e prepar'= In
mmand' pe 6oaia de alimenta&ieG "n 6abrici de preparare a mi nc'rii #i #e
ndiic preambalate= pentru 6iecare #ec&ie "n parte= nece#it"nd doar o #impl u
"nc]lEire a lor.
/V * *n0nt3E * u 43r% *t0r3R e#te indicat' "n caOul bolnavilor cu #i are 4e
neral' alterat '= "n come= cu v'r#'turi incoercibile= #au "n #itua&ia "n care
Inbnl di4e#tiv preOint' a6ec&iuni ce nu permite tranOitul alimentar. In
a#t6el de caOuri= bolnavul poate 6i alimentat cu #olu&ii per6uOabile= pe calc
mlravenoa#'. Solu&iile 6olo#ite "n ace#t #cop= trebuie #' core#pund' urm'
l oarelor cerin&e :
Y #' poat' 6i utiliOate de c'tre &e#uturi 6'r' ac&iune prealabil' a # u
curilor di4e#tive>
Y #' aib' valoare ener4etic' mare pentru a putea acoperi cerin&ele
cre#cute ale or4ani#mului bolnav >
Y #' nu irite &e#uturile cu care vin "n contact "n #pecial endoteli ul
veneiG>
Y #' nu aib' propriet'&i anti4enice.
Solu&iile 6olo#ite con&in cele + principii alimentare Y proteine= lipide=
4lucide Y la care #e pot ad'u4a vitamine şi diver#e #'ruri= "n raport de
reOultatele iono4ramei.
?ea mai 6olo#it' e#te #olu&ia de 4lucoOa iOoton' 5\G #au uşor 0ipei
ton' 1*\G care= pentru a 6i mai uşor a#imilabil' #au la diabetici= #e poale
tampona cu in#ulina o unitate de in#ulina pentru dou' 4rame de 4lucoOaG
Wa aduce apro(imativ -=5 cal. pentru 6iecare 4ram de 4lucoOa.
Se mai 6olo#e#c #olu&ii de aminoaciOi= "n diver#e combina&ii aport calorii
apro(. -Y5 cal.E4G şi de lipide 0idro#olubile aport 2Y9 cal.E4G #ub diver#e
denumiri= "n 6unc&ie de 6abrica produc'toare.
S a#t6el de alimenta&ie e#te 4reu de 6'cut şi nu #e poate prelun4i un
t ii"ip "ndelun4at= deoarece nu e#te 6iOiolo4ic'. Pe de alt' parte= ea pre
#upune un calcul 6oarte preci# al aportului 6iec'rui principiu alimentar= al
aportului aOotat şi a balan&ei 0idro:electrolitice= ceea ce e#te 4reu de realiOai.
/e0nica e#te a#em'n'toare oric'rei per6uOii de #olu&ii care #e 6ace con
tinuii= "n ritm lent şi #ub permanent' #uprave40ere. 7e aceea= o a#t6el de
alimenta&ie nu #e poate 6ace corect dec"t "n #erviciile A. /.I.
A*m0nt3&*3 0nt0r3R pre#upune a1un4erea alimentelor "n inte#tin= pe
alte c'i dec"t cea natural'= "n ace#t #en#= ea #e poate 6ace pe #onda na#o
4a#tric' #au na#o:enteral'= prin 4a#tro#tomie #au entero#tomie şi prin cli#me.
aG Alimenta&ia pe #ond' na#o:4a#tric' #au na#o:enteral' e#te indicat'
la bolnavii recent opera&i pe e#o6a4= #tomac #au duoden= la cei cu tulbur'ri
de de4luti&ie= la cei inconştien&i= la p#i0opa&i ne4ati viştiG şi la nou:n'#cu&i
care nu pot #' #u4' "n primele Oile.
Sonda #e introduce pe na#= p"n' "n #tomac= duoden #au c0iar "n 1e1 un.
In ace#t caO= #e 6olo#e#c #onde lun4i= tip Ievin care #"nt mai bine tolerai e.
l=a nou:n'#cu&i #e utiliOeaO' o #ond' Qelaton.
Pe #ond' #e introduc lic0ide bo4ate "n calorii: lapte "ndulcit la care #e
adau4' cacao= unt şi vitamine= bulion de carne= #ucuri de 6ructe ele.= la
temperai ura corpului şi cu viteO' mic'.. /oleran&a cea mai bun' #e ob&ine
cind alimentele #"nt introdu#e "n #tomac.
Sonda poale r'm"nc pe loc c"teva Oile 5 Y $ OileG dup' c a i c #e "ndc:
piulcaE.n= "ntrnc"t tolerauka ei nu e#te "ntotdeauna bnn6t= ini pe de a l l i i
11 r= ponlo produce leEIunF iin#o:6HrinAo:p#o6nii"iene do decubil. l i %
<i i 9
% ! i i 5 l = Honda #e inlrodurr nrnl= pentru 6iecare alimentare.
S nnt6el de te0nicii arc iivuntn1nl c' permite reluarea rapid' a alnneii:
5U!l la unii bolnavi= şi alimentarea altor cate4orii= p"n' la inlr.irea
In normal. 7eOavanta1ul con#t' "n 6aptul c' nece#it' alimente lic0ide=
i i i i i l nl G i l
v
care nu #e prepar' uşor şi acceptul "ndelun4at al bolnavului=
bG Alimenta&ia prin 4a#tro#tomie #e 6ace la bolnavii care preOint' al!cc:
ml c.#ol!a4iene ce nu permit trecerea bolului alimentar "n #tomac #tricturi=
mmnli#me= neoplaOii inoperabileG. "n ace#t #cop= #e recur4e la introducerea
ml #onde PeOOer nr. +$Y-* "n #tomac= prin care #e 6ace alimentarea
Iniivului. 7ac' nu e(i#t' alte contraindica&ii= "n mod practic= bolnavul
i : i l r in iaca orice. 7up' ce alimentele #"nt me#tecate "n 4ur' şi ame#tecate
.iliv]= #e depun "ntr:o p"lnie montat' la cap'tul e(terior al #ondei #i
Ini roduc "n #tomac cu a1utorul unui be&işor. Se are 4ri1' #' #e #pele
UI.I #onda= cu lic0ide= pentru a nu #e "n6unda.
7urata unei a#t6el de alimenta&ii e#te di6erit' "n 6unc&ie de operabili:
i i ! i i caOului= uneori r'm"n"nd de6initiv'.
Avanta1ul con#t' "n 6aptul c' bolnavul poate bene6icia de un re 4im
lipiri= datorit' preOen&ei #tomacului "n circuitul alimentar= deOavanta1ele
nil do= ordin te0nic incomoditate "n admini#trarea alimentelor= ieşirea #au
lilmbarea #ondeiG şi p#i0ic.
rG Alimenta&ia prin entero#tomie #e poate 6ace a#em'n'tor celei de
"l .IS= introduc"nd o #ond' PeOOer "n 1e1unul pro(imal= "n caOul "n care
.inunii #au duodenul nu pot 6i p'#trate "n circuitul alimentar #au prin& r:o
Iiino#tninip= "n continuare #au pe an#a "n 3.
5Ge obicei= la ace#t procedeu #e recur4e "n caOurile 4rave= c"nd bolnavul
tliule bine reec0ilibrat din punct de vedere nutri&ional şi ener4etic= pentr u
durut 6i mai mare de timp.
SP poate utiliOa aceeaşi te0nic' a#em'n'toare ca la 4a#tro#tomie= i ntro:
DI alimentele #au per6uO"nd lic0idele pe o #ond' PeOOer pla#at' "n an#a
i= #au= de cele mai multe ori #e 6olo#eşte UnutripompaD= dup' o pi e
prealabil' a alimentelor. Acea#t' metod' e#te 4reu de realiOat " ntruett
n&ii inte#tinal' e#te mai pu&in bun' dec"t cea 4a#tric' şi orice abatere
re4ulile unei alimenta&ii enterale corecte poate produce deran1amente
iinE.itului di4e#tiv.
U Alimenta&ia prin cli#me #e 6olo#ea "n trecut mai 6recvent = "n urma
% :.terii am'nun&ite a 6iOiolo4iei rectului şi colonului şi a apari&iei ailor
i l ee mult mai e6icace= indica&iile ace#teia #:au re#tr"n# 6oarte mult veE i
ll#meG.
udi6erenl de metoda utiliOat'= alimenta&ia bolnavului trebuie #' r 6i#:
i principiilor #i cerin&elor enun&ate mai #u#= pentru a:şi "ndeplini rolul
i lor terapeutic ad1uvant.
ini(llro:dili!ui!4lrnia Y cel. n
8
ADMINIS.RAREA MEDICAMEN.ELOR
A
7A/W VWQWXAIW
.edicamentele #"nt #ub#tan&e naturale= c0imice #au biolo4ice utiliOate
In #copul vindec'rii bolilor. Ac&iunea lor a#upra or4ani#mului depinde de ;<
#crie de 6actori "ntre care : compoOi&ia c0imic'= doOa= ritmul= calea de aclmi:
ui#lrare şi a#ocierea ace#tora.
Prepararea lor #e 6ace de c'tre di6erite 6abrici #au ca#e de medicamente=
pentru aceeaşi compoOi&ie c0imic' #au ac&iune terapeutic'= e(i#t"nd denumiri
di6erite= "n a6ara denumirii comerciale= 6iecare medicament e#te "n#o&it de un
pro#pect "n care #e trece denumirea comun' interna&ional' 7.?.IG= alte denu:
miri #inonimeG #peci6ice 6iec'rui produc'tor= compoOi&ia c0imic'= modul de
preOentare şi p'#trare= precum şi in#truc&iuni de 6olo#ire indica&ii= contraindi:
ca&ii= doOe= ritm etc.G.
borma de preOentare a medicamentelor e#te di6erit'= "n raport de calea diD
admini#trare şi ac&iune terapeutic'= ele 6iind #ub 6orm' de comprimate= dra:
1euri= 4ranule= #olu&ii in1ectabile "n 6ioleG= per6uOabile "n 6lacoaneG= buvabilr
"n #ticlu&eG #au deOin6ectante "n #ticle #au bidoaneG= un4uente= #upoOitoar e
etc.= ambalate adecvat= pentru a le a#i4ura o con#ervare core#punO'toare.
Unele produ#e care nece#it' un mod #pecial de con#ervare #"nt #upu#e unor
re4uli aparte.
Pre#crierea medicamentelor #e 6ace de c'tre medic= pe 6oaia de ob#erva&ie
clinic' şi "n condica de medicamente a #ec&iei #au pe re&ete= cu #peci6icarea
doOelor şi ritmului de alimentare. 7oOele= care urm're#c ob&inerea unor e6ecte@
medicale #"nt terapeutice #au ma(ime cea mai mare doO' #uportat' de or:
4ani#mG. 7ep'şirea lor intr' "n cate4oria doOelor to(ice produc reac&ii pericu:
loa#e pentru or4ani#mG #au letale omoar' or4ani#mulG.
Wliberarea medicamentelor #e 6ace de c'tre 6armacii pentru bol na, ii
in Ierna&i de c'tre 6armacia #pitaluluiG.
Wliberarea lor #e 6ace "n ambala1ul ini&ial dac' nu #e pre#crie o cantitate
mai mic'G #au ambalate de 6armacie= "n ace#t #en#= pentru a nu #e con6unda
#au ame#teca= 6iecare plic= cutie= borcan etc.= va avea o etic0et' lipit'= pe care
9%#ic: #cri# num'rul #alonului şi patului= numele bolnavului= 6elul medicamen:
lnlui şi cantitatea eliberat'. Pentru a nu #e con6unda= unele medicamente cu
c'i de admini#trare di6erit'= etic0etele ce #e lipe#c pe ambala1e au di vcr#o
culori şi modele :
Y albe cu c0enar alba#tru şi cu men&iunea UinternD pentru medicamciH
cli< %0 #e admini#treaO' pe cale oral' #au parenteral' >
Yalbe cu c0enar roşu şi in#crip&ia Ue(ternD pentru cele do uO e(tern l
nl l i c cu c0enar 4alben şi men&iunea Uin1ectabilD peni ni #olu&ii pertu@
ur'rii cu cnp U@ mori 9F lnnri!lp5ln ..nlruv6iD pentru #ub#tan&ele lo(icc.
l!6l#lr'rea lor e#lc ti#iAnriilA de #or6l. 6nlr:nn dulap= cu compartimenta
< i l ni U!?iirc bolnav internul= l n r admini#trarea #e 6ace numai de cal re cadrele
dlro:.inilui/ la orele #i In doE.ele #tabilite.
Pentru unele cate4orii de medicamente din 4rupa opiaceclor= k<]#trarca
11 . a #e 6ace "n dulapuri "ncuiate= iar admini#trarea lor #e 6ace de c'tre
=:ui "n preOen&a ace#tuia= mention"nd= #ub #emn'tur'= "n 6oaia de ob#er:
! i r a şi numele per#oanei care a admini#trat medicamentul şi doOa re#:
i PXIQ?IPII 7W A7.IQIS/XAXW A .W7I?A.WQ/WISX
Admini#trarea medicamentelor pre#upune re#pectarea unor re4uli şi prin:
l5 66lnl de care nu #e poate ob&ine e6ectul terapeutic dorit. Pe de alt' parte=
%iniile reE.ultatc din nere#pectarea ace#tora= pot duce la accidente 4rave=
uri= 6atale.
l = Identi6icarea medicamentelor admini#trate #e 6ace #ub veri6icarea
! i i p5 i e i de pe etic0et'= de pe 6lacon= 6iol' #au ambala1ul "n care #e 4'#eşte
i l l i "nnentul şi a a#pectului #'u e(terior. Per#onalul medico:#anitar trebuie
i uiioii#c' unele medicamente comprimate= cap#ule etc.G şi dup' a#pectul
i!(lerior.
P= 8eri6icarea calit'&ii medicamentului de admini#trat pe baOa a#pecl ulu=
i 6lEie. A#t6el= comprimatele care şi:au #c0imbat culoarea #au #tarea 6iOic'i
! ! D & i e ..I 6iolele al c'ror a#pect nu mai e#te limpede #au cel obişnuit= nu vor
mi#lrate.
Admini#trarea #trict' a medicamentului pre#cri#= "nlocuirea lui cu all
meni cu ac&iune #imilar' #e va 6ace numai cu aprobarea medicului.
Xe#pectarea c'ii de admini#trare şi a doOei pre#cri#e #e va 6ace cu cea
-irc #tricte&e. Admini#trarea #olu&iilor= 0ipertone intramu#cular #au #ub:
vn produce necroOe= iar a #ub#tan&elor uleioa#e "n vene va produce
i= dup' cum diminuarea doOelor #au dep'şirea lor= nu va ob&ine e6ectul
i l i c dorii #au va produce accidente letale.
Ilo#peclarca ritmului de admini#trare #e va 6ace "n raport de conccn:
niu(im] şi per#i#ten&a medicamentului "n &e#uturi= aşa cum a 6o#t #ln:
% medic. Se va avea "n vedere ca ritmul de admini#trare a medicaincii:
i nu tulbure odi0na şi #omnul bolnavului care 6ac parte= şi ele= din
I u l Ierapeulic. Am"narea cu 1Y) ore a admini#tr'rii unui medicament=
e6ecte mai ne4ative dec"t tulburarea ec0ilibrului p#i0ic al bolnavului.
Wvitarea incompatibilit'&ilor medicamentoa#e #e impune "n caEul
< ! .tracii mai mullor medicamente= din cla#e apropiate #au anta4oni#te
i pol #uina #au ani0ila ac&iunile. Pe de alt' parte= e(i#t' incompalibili:
rii(.iil combina&iilor medicamentoa#e= mai ale# in1ectabile= care pol pre:
%liii #e pol de4rada= şi= pentru ace#t motiv ele trebuie cuno#cute.
Admini#l r'rea imediat' a medicamentelor de#c0i#e #au diOolvate ne.
i i i ca(.ul 6iolelor şi antibioticelor. Sdat' de#c0i#'= o 6iol'= ca "şi pierdu
1
iilcu de a r]m"ac #teril'. 7ac' nu #e lidmini#treaO' tot conG inului ei=
=i! munc'. l!!ace e(cep&ie numai con&inutul din U6iola #erin4'D= din care
leuEu numai o parte din con&inut e(. calc ipa rinaG= re#tul ram "n " iul #teril.
i nc i i i = ani ibiolicul odat' diOolvat va trebui in1ectat "nlruc"l "şi pirrdo
;II
?All.K I G H A7.IQIS/XAUF!F A .W7I?A.KQ/KI =; <H
!..Iile de admini#trare a medicamentelor #"nt "n raport de modul lor dr
prcEenlare şi de ac&iunea lor ma(im'= local' #au 4eneral'. Introducerea lor In
urbani#m #e 6ace pe mai mulle c'i.
?alea oral' #au bucal' e#te cea mai 6olo#it' şi permite admini#trarea me:
dicamentelor #ub 6orm' #olid' comprimate= dra1euri= pra6uri= 4ranule ele.G
#au lic0ide #iropuri= decocturi= in6uOii= #olu&ii= uleiuri= emul#ii etc.G urm'rind
un e6ect local #au 4eneral.
Avanta1ele con#tau "n 6aptul c' e#te o cale natural'= comod' şi 6oarte
ncceplat' de bolnav.
7eOavanta1ele #"nt determinate de :
Yne6olo#irea ei la bolnavii cu v'r#'turi= tri#mu# #au intoleran&' di4e#
tiv ' >
Ynu #e poate 6olo#i "n caOul c"nd e#te nevoie de o ac&iune imediat' :H
medicamentului>
Ymedicamentul e#te di#tru# de #ucurile di4e#tive şi nu #e re#oarbe=
#au irit' mucoa#a 4a#tro:inte#tinal'.
Admini#trarea #e 6ace de c'tre #or'= "n doOe şi ritm #tabilit de c'tre
medic= "n #itua&ia bolnavilor 0r'ni&i pe #ond'= medicamentele #e pot admi:
ni#tra şi pe acea#t' cale.
?alea reetal' permite admini#trarea medicamentelor #ub 6orm' de #upoOi:
toare= cli#me #i #e 6olo#eşte "n urm'toarele caOuri:
Yintoleran&a 4a#tro:duodenal' 4re&uri= v'r#'turi= 0emora4ii di4e#tive
#uperioareG>
Ytulbur'ri de de4luti&ie >
Y#e urm'reşte o ac&iune local'= preponderent' >
Y la copii #au a4ita&i pentru ane#teOia de baO' #au calmarea ace#tora.
Acea#t' cale #e poate utiliOa numai dup' o cli#m' evacuatorie şi= "n mod
practic= e#te 6oarte rar 6olo#it'.
?alea parenteral' para d al'turi> enteron d inte#tinG pre#upune= "n
#en# lar4= admini#trarea medicamentelor pe c'i ce ocole#c tubul di4e#tiv.
"n "n&ele#ul #trict al cuv"ntului= a#t'Oi= prin ace#t termen #e "n&ele4e admini#:
trarea medicamentelor prin in1ec&ii #au per6uOii veOi cap. in1ec&iiG.
Avanta1ele pe care le o6er' acea#t' cale con#tau "n :
Y ab#orb&ie rapid'= total' şi e6ect rapid >
Y doOare preci#' a #ub#tan&ei in1ectat e>
Ypermite admini#trarea medicamentelor ce #"nt di#tru#e de #ucurile
di4e#tive #au care irit' mucoa#a 4a#tro:inte#tinal'.
7eOavanta1ul con#t' "n 6aptul c' nece#it' in#trumentar #teril #erin4i=
ace= #olu&ii in1ectabileG şi nere#pectarea ace#tei cerin&e ma1ore poate 6i cauEa@
multor "mboln'viri.
?alc' re#piratorie permite admini#trarea medicamentelor 4aOoa#e= vola:
tile= a celor pulveriOate "ntr:un mediu 4aOo# aero#oliG #au c0iar prin in#tilalin
#au in1ec&ie "n mucoa#a tra0eal'. Wa nece#it' o #erie de materiale= in#trumentH
&1i aparate #peciale care #' permit' a1un4erea medicamentelor pe mucoa#a tra:
06o:bron#ic' #au c0iar "n alveolele pulmonare.
Pe acea#t' cale #e admini#treaO' o(i4enul veOi o(i4enolerapieG ane#teEi:
rple volatile veOi ane#teOiaG= aero#olii şi unele antibiotice care #e utiliOeaE.6t
In url(m!le Iru0eo:bronşic ce trebuie #' a1un4' "n lobii pulmonari in6eriori.
1**
Aero#olii re p reE= i n l 6l un iuii99Qli
i
e de =!nE= aer= o(i4enG tn caro r#le di#per.nl
.II medicament antibiotic= lironliolll Ic= 6luidil!ianl do #ccre5ii etc.G cu ae1 i i i i i e
loeid6t n#uprn mucoa#ei re#piratorii. Admini#trarea lor pre#upune o #erie ;lc
npnralc &ii inşiniinenle= rcprcEcnlalc de:
4eneral orul de particule di#per#ate "n care #e 6ace pulveriOarea medica:
ini!itl ului de c' l re 4aO >
: #i#temul de "nc'lOire al ame#tecului>
#electorul tuburi de diver#e diametre= din #ticl' #au pla#ticG ce #elce:
! ! itE.6t numai particule 6ine pentru a a1un4e pe mucoa#a re#piratori e>
#ur#a de pre#iune 6ormat' din tub de o(i4en #au aer comprimat >
racordul de admini#trare= 6ormat din unul #au ) tuburi ce #e introduc
.I nari #au "n 4ur'.
tn mod a#em'n'tor dar 6'r' pre#iune şi cu o e6icacitate mai mic'= #e 6ac
i nl t nl : i 5 i i l e de #ub#tan&e diOolvate "n lic0ide 6ierbin&i ce de4a1' aburi.
A*% %R* de introducere a medicamentelor "n or4ani#m #"nt repreOentate
.Ir X
calea pcrcutan' ce permite admini#trarea medicamentelor prin 6 rec5ii=
nto6orcE.' cu a1utorul curentului 4alvanicG= badi1onare= compre#e= pulberi=
?ucute= b'i medicinale etc. >
#upra6a&a mucoa#elor Y con1 unctival'= conductul auditiv e(t ern=
i : & t l r naE.ale= mucoa#a buco:6arin4ian'= va4inal'= ureteral' Y care a#i4ma
e6ectul local ac&iune topic'G a medicamentelor ce #e pot aplica #ub 6orm' de
@olu5 " l = pudre= pomeOi= ovule= 4ar4ar'= badi1on'ri etc.= "n raport de #peci6icul
6ipi6iieia. "n ace#t mod #e admini#treaO' medicamente cu ac&iune anti#eptic'=
rtiillln6lamatorie= epiteliOant'= antial4ic' etc.
=<
.EHNICI DE ADMINIS.RARE A UNOR .W7I?A.WQ/W
/e0nicile de admini#trare a medicamentelor #"nt "n 6unc&ie de 6orma de
! tNnlnre a ace#tora şi de calea de admini#trare.
.0 Im * %3 HI% 3dm*n*str3r0 or3R e#te #impl'. ?omprimatele şi dra1eele #e
i ! l i l l cn pu&in' ap'. "n #itua&ia "n care bolnavul nu poate 6ace acea#ta= ele #e
!i diE.olva= "ntr:o lin4ur' cu ap' şi "n40i&i. .ai di6icil e#te "n caOul cap#ulelor
1
11 nliniE.ate= ce #e diOolv' "n inte#tin= unele medicamente preOentate a#ll!el.
ml di#tru#e #au iritante pentru mucoa#a 4a#tric'= "n ace#t caO= #e invit' bol:
%ni #6i 5in' cap#ula "n 4ur' şi #' o "n40it' cu o cantitate mare de ap'.
Siropurile= in6uOiile #au alte #olu&ii buvabile #e admini#treaO' cu lin4uri&a=
lin4ura #au "ntr:un pa0ar= "n 6unc&ie de doOa pre#cri#'= "n caOul unor ine:
i i i i i t ! i i l e ce produc diver#e #enOa&ii oleu de ricin #au para6in'G #e poate ad:
i i l = 11 n o lin4ur' de #irop #au limonada dup' "n40i&irea medicamentului.
.rm*%** HIo 3dm*n*str3r0 43r0nt0r3R #e "ncadreaO' "n re4ulile şi metodele
6tilinmi#lrarc a in1ec&iilor şi per6uOiilor= cu urm'rirea bolnavului.
IVI*nIr3 30roso*or #au ionto6oreOa pre#upune per#onal cali6icat "n ace#l
8 *7=%no0r34*u e#te metoda prin care #e produce o imuni tate activ'= 6a&ii
i i u i 5 i microbi #au viru#uri= prin admini#trarea de microbi #au viru#uri
i i c = inactivate #au omor"te prin to(inele ace#tora care şi:au p'#trat pit:
%.1 iinuiiiE.anl'= av"nd a#t6el o ac&iune pro6ilactic'.
8ucciiiiirile şi annto(inele #"nt produ#e biolo4ice livrate "u 6iole #au 6ln:
.lttH "nc0ine cu dop de cauciuc= ce #e altereaO' uşor şi= pentru acen#l>i #e
1*1
5innli6uE.6i In lipidei
1
la ti!ini.rr.iliini de ^-D?. Wlr piodur liiiimllnle Iu uiumillv
l l l l l l P1l= d= IK!ceil= 8accinarea S? IHmi?Hle S40%*f*t=f*.
AdmiuUl r'rea lor #e "nec pe cale #nbculanalA a1ilBU!l.ou*%! nnlii abuA
Itdini!i!ir= n0lttl6opiiniUric!G= iulr6unu#cu6ar' j/PAB= pe.rcutau' anSA/
ilolie= /U!"G= intra, cnoa#a, antibrucelo#G= oral' antipoliomielit"c= [!."G
i IniiimnE.QT] anli4ripalG #i unele dintre ele #e pol admini#tra #imultan.
/u &n_b:/ noa#tr' vaccinarea la unele boli e#te obli4atorie= #e "ncepe din copi:
I6irliH şi #6
1
6ace con6orm #c0emelor elaborate de .ini#terul S'n't'&ii= la v"r#te
%1l Intervale de timp bine #tabilite= "n unele #itua&ii= vaccinarea e#te ocaOional'
&i ea #e 6ace numai "n caOul "n care e(i#t' un poten&ial de "mboln'vire anli:
rn0ic'= anli4ripal'= antibruceloa#' etc.G.
Aproape "ntotdeauna admini#trarea unui vaccin produce o reac&ie "n or4a:
ni#m #i= pentru ace#t motiv= admini#trarea doOei urm'toare nu #e 6ace p"n' nu
au di#p'rut= 6enomenele primei inocul'ri= "n #copul de a preveni unele compli:
cu&ii 4rave= pulmonare= cardiace #au nervoa#e.
In a6ara vaccin'rii #peci6ice= #e mai 6ace vaccinarea ne#peci6ic' "n #copul
di: a ridica titrul anticorpilor or4ani#mului= "n lupta cu microbii şi to(inele lor.
8accinarea ne#peci6ic' #e 6ace cu a#ocia&ii de 4ermeni #au to(ine= cu viru:
len&a atenuat'= de tipul polidin= 7elbet= ?orPnebacterium parvum= ?an:
tn.#lPn= etc. "n acelaşi #cop= "nainte vreme= #e aplica proteinoterapia= ne#pe:
eil!icii prin in1ectarea de lapte #teriliOat= polipeptide #au liOate de &e#uturi=
HIUI auto0emoterapia care con#t' "n in1ectarea intramu#cular' a #"n4elui
propriu recoltat prin punc&ie venoa#'= tot cu rol a#em'n'tor proteinoterapiei
dur= "n ace#t caO= #peci6ice.
A#t'Oi= "n combaterea unor boli= "n #pecial a cancerului= #:a a1un# la
ndiiuni#lrarea de vaccinuri #peci6ice= de tipul anticorpilor monoclonali= cu o
nr&iune bine preciOat' şi diri1at' #trict "mpotriva celulelor canceroa#e ale unui
leşul dar nu au intrat "n uOul curent metodele de laborator pentru prepararea
lor 6iind 6oarte di6icile #i co#tul e(trem de ridicat.
Serolerapia 6olo#eşte #eruri imune= ce con&in anticorpi #peci6ici contra
lEeriiieuilor bolii re#pective #au to(inelor ace#tora. ?el mai 6recvent #e 6olo#e#c
n
' . / -- -"<-----------1 .'00 '... ..i .» , ......... 1 ' -,. .i..
./iiri aiilitelanice #i anti4an4renoa#e= admiai#trate in. pnnaele 6aOeA r11naJle
lo8l6iele #' #e 6i(eOe pe #tructurile nervoa#e "ntruc"&= dup' aceea= numai#"nl
dicai!e. DD___D
Provenien&a lor poate " i uman' #eruri omolo4eG #au animal'= #eruri
lidcrolo4eG= ace#tea ultime 6iind mult mai utiliOate deoarece #e pot ob&ine " u
i > i u l i l ' 5 i mai mari prin #acri6icarea animalelor cai= berbeciG şi au o ac&iune mai
5iicluu4it'.
!.alea de admini#trare= de obicei= e#te cea intramu#cular'1 locul de predi:
Irc&ie 6iind 6a&a antero:lateral' a coap#ei. ?alea #ubcutanat' #e utiliOeaO' mai
i . 11 datorit' reOorb&iei mai lente iar cea int ravenoa#' numai "n caOuri e(treme
ml incit poate produce accidente.
7intre accidentele #eroterapiei= cel mai 4rav e#te şocul ana6ilacti c cu
l unnil ! e#l ore i medi at ' şi 4rav'G #au boal a #erul ui cu mani 6e#t are t ardi v i i
&i mai pu&in 4rav'G şi au la baOti reac&ia an&i4en:anticorp. .ani6e#t'rile şocului
iinul!lliietic #"nl 4rave= brutale şi rapide şi con#tau "n #c'derea bru#c' a ten#iunii
iiilninlc= di#pari&ia pul#ului ca urmare a "ncet'rii contrac&iei cordului= edem
Aliil ic cu criEe de a#6i(ie etc. [oala #erului e#te mai pu&in brutal' şi #e muui
6e#lA prin erup&ii de t i p urlicariaii= diaree= 4re&uri = voma.
1*)
A.F6el de n!.c5ll npnr Inci!pliid di@ Iu n dona ndinini#lnuc n #enilul= Innp
iD < urc tu nr4imi#m npnr iiiillcnipii nnli:#cr &i= de aceea= Fn a#emenea cuEini=
mc nlili4alorie U!#larca #cn#l0llltn&ii individului la #enil re#pectiv. /e#lai!cn
icH
1
prin in#tilarea unei pie?iliiri diluale de #er "n #acul con1unctival= prin
i urca unei pic'turi din #enil nedilual pe pielea #cari6icat' #au prin in1ectare
Ini i iidennic' a *=1 ml #er diluat 1E1* Y1E1 ***G şi urm'rirea reac&iei locale.
.ni6t npiir con4e#tie şi edem= "n#eamn' c' e(i#t' ri#cul reac&iilor ana6ilae:
t l i r 91i= "n ace#t caE.= #eroterapia #e va admini#tra dup' o pre4'tire #pecial' a
l! liiiivnlni cu anli0i#taminice 6eniramin= romer4anG= #ub protec&ia de 0erni:
HHit de 0idrocortiOon ce are rol de#en#ibiliOant şi prin in1ectarea treptat'=
IoE.H
1
6rac&ionale= "ncep"nd cu *=1 ml din dilu&ia 1E1** şi continu"nd la in:
=1lc de )* minute cu doOe de *=+ ml= *=5 ml şi l ml din aceeaşi dilu&ie= dup'
% #e trece la dilu&ia de 1E1* "n aceleaşi doOe şi ritm şi apoi re#tul #erului=
% cincent ra&ie normal' dar re#pect"nd doOele şi ritmul dilu&iilor.
AtiticnnPiilantclc au drept #cop prevenirea #au oprirea e(ten#iei coa4ul'rii
I t i 0 ii.i#ciilare. kWle #e!aplic' pro6ilactic= la bolnavii obeOi şi la cei cu po:
t r n i : i l Irombotic şi curativ "n caOul declanş'rii proce#ului.
.edicamentele 6olo#ite #"nt:
licnarina care are ac&iune imediat' şi #eJ admini#treaO' intraveno#=.
li duE.e de 5*** u.i. 5* m4G la - Y 6 ore= "n rapor6 de 4ravitatea proce#ului
5 I.F oloaie. 7in aceeaşi 4rup' 6ace parte şi calciparina #i 6ra(ipar1na ce #e pot
l l i 5 i ! i ! l a #ubcutanat= la 1) ore= av"nd re#orb&ie lent'. ?ontrolul e6icacit'&ii #e!
6rtru pe baOa timpului de coa4ulare care trebuie #' #e dubleOe >
deriva&ii cumarinici de tipul trombo#top= #incumar #au pelentan=
9 % .? ac admini#treaO' oral= "n doO' unic' de -Y6 m4EOi= "n raport de indicele
prol combin' ce trebuie men&inut "n 1ur de +*\.
Accidentele #"nt date de #upradoOa1 şi #e mani6e#t' prin #"n4er'ri la
11 #e niveluri: 4in4ivora4ii= 0ematurii= metrora4ii= 0emora4ii di4e#tive=
;<;<pliE=ii. "n a#t6el de #itua&ii #e recur4e la neutraliOarea lor "n
or4ani#m
% i ndinini#tr'rea de #ul6at de protamin' "n caOul 0eparineiG şi de
vitamina K
6ltomenadion "n_caOul #"n4er'rilor prin cumariniceG.
T.nata tratamentului e#te "n 6unc&ie de 4ravitatea bolii şi poate dura=
uri= luni şi ani de Oile.
UX.jXIXWA WbW?/WISX .W7I?A.WQ/WISX
Holiiavii care au primit medicamente= pentru diver#e a6ec&iuni= trebuie
ii i 6 t v rE&lirali pentru a veri6ica e6icacitatea ace#tora şi a depi#ta= la timp=
% ut nulele reac&ii adver#e medicamentoa#e.
Suprave40erea bolnavului va &ine #eama de :
modi6ic'ri ale comportamentului= #t'rii p#i0ice şi conştientei= ce #e
uluc uneori "n #upradoOa1e >
: #enE.a1ii diver#e repreOentate de pare#teOii= 4re&uri= polaRillrie= 6ri#oane=
illll!6l= tran#pira&ii etc. #emne de intoleran&' medicamentoa#'>
crupFii cutanate= edeme palpebrale= paliditate #au con4e#tie a mucoa:
! !l
1
= modi6ic'ri calitative umorale= ale pul#ului #au ten#iunii arteriale= cu ace:
I Qcmnil!ica1ie ca mai #u#>
idlccacen 6unc&iei unor or4ane cu apari&ia icterului= oli4uriei= #"n4er':
i. Intoleran&ei di4e#tive= "n#o&ite de modi6ic'ri de laborator.
In luale a#emenea #itua&ii #eva "ntrerupe admini#trarea medicamentului
l ! i : cl i v şi :e vor Iu n m'#uri ur4ente de reec0ilibrare a bolnavului=
107
REVULSII
Xevul#ia repreOint' totalitatea mi1loacelor mecanice= 6iOice şi c0imice S8I
ac&iune iritant' local' şi cu e6ecte 6avorabile at"t local c"t şi la di#tan&'.
Ac&iunea lor #e mani6e#t' printr:o va#odilata&ie activ'= cutanat' ce are
drept con#ecin&' deriva&ia unei cantit'&i de #"n4e= din or4anele interne #pre
e(terior şi o creştere a puterii de ap'rare a or4ani#mului printr:o #ecret ip
cre#cut' de 0i#tamin' şi corticoiOi. Ia baOa ace#tei reac&ii #e a6l' inerva&iH
metameric' a or4ani#mului= care= de cele mai multe ori= re6lect' #u6erin&n
or4anelor interne ce au aceeaşi proiec&ie cutanat'= "n ace#t 6el= durerea produ#'
de #u6erin&a unuia dintre ace#te or4ane #e e(terioriOeaO' pe metamerul re#:
pectiv= iar modi6icarea circula&iei cutanate "ntr:o Oon' are repercu#iuni F1l
a#upra circula&iei or4anelor interne re#pective ca urmare a inerva&iei ve4etati:
ve metamerice.
i
7atorit' apari&iei unor medicamente şi metode moderne de tratament=
utiliOarea revul#iei a #c'Out "n practica medical' deşi= "n anumite #itua&ii= poate
ob&ine reOultate a#em'n'toare cu alte mi1loace terapeutice= mai ale# "n #itua&ia
"n4ri1irii bolnavului la domiciliu.
.IBISA?W `I .W/S7W
.i1loacele şi metodele revul#ive #"nt variate şi numeroa#e= unele ac&ion"nd
combinat= at"t prin mi1loace 6iOice #au c0imice c"t şi mecanice.
7up' modul principal de ac&iune= revul#ivele #e "mpart "n :
Ymecanice : ma#a1ul= 6rec&ia >
Y6iOice : 6ri4ul pun4a cu 40ea&'= compre#ele reciG= c'ldura b'i calde=
lermo6oareG>
Yc0imice : aplica&ii locale cu #ub#tan&e #au #olu&ii iritante Y cat':
pla#me= compre#e alcooliOate= pan#amente cu diver#e #olu&ii anti#eptice etc.
comple(e : 6ric&iuni= ventuOe au ac&iune combinat' Y 6iOic'= mecanic'
c0imic'G.
.a#a1ul repreOint' an#amblul actelor mecanice e(ercitate cu m"inile #au
cu aparate= "n diver#e Oone ale corpului= "n #cop terapeutic.
?uno#cut din vec0ea ?0in' +*** ani ".e.n.G e#te deOvoltat mult de şcolile
4receşti din ?o# şi X0odo# şi preluat apoi de romani= arabi şi europeni care U
6olo#e#c pe #car' lar4' #ub diver#e 6orme.
Ac&iunea 6iOiolo4ic' a ma#a1ului #e e(ercit' at"t local c"t şi 4eneral prin
e(cita&ii mecanice ale muşc0ilor şi nervilor acce#ibili şi prin creşterea re#orb&iei
lic0idelor iuter#ti&iale. A#t6el :
Ylocal= #e produce o accelerare a circula&iei #an4uine şi lim6atice= cu va#o:
dilalacea tnmc0iimlor= creşterea reOorb&iei din inter#ti&ii cu 15Y**\G=
1*-
in mal u0iiiiHcnl6t n 6ibrelor i.U.!ii0un 6ii 0ipertrn6ln lor &i o mal bun'
i c 1 l r n iH!i!0lom= prrrum şl n tniliiiiirtl6tGlri! u 6unc&iei nervilor peri6erici
i.il P(rlla&iilor de "ntrunii a l e mlr6t 1l mi1locieG>
.! 5 i i i nc 4enerala= ii#npin orAimi0imilui a p n re "n urma nia#n1iilui
pe
l;;5; luni nuni= prin activiEarca circulai iei= a inelalioli#nnilni
crcşln
.iien de aEolG= in6luen&area re#pira&iei şi a ten#iunii arteriale #pre norma:
Hc.
%6iiEc ma#a1ului #"nt :
a6ec&iuni ale aparatului locomotor= mai ale# dup' 6racturi şi entor #e
ii recuperarea 6unc&iei muşc0ilor care au #tat mult timp imobili Ea&i #un
% iR atro6ie a lor >
Intru: şi po#toperator= pentru activiOarea circula&iei de "ntoarcere 11i
ulmi Irombo6lebitelor >
de6ormarea coloanei vertebrale #au picior #tr"mb con4enital.
<nilraiinlira(iile ma#a1ului pot 6i ab#olute şi relative :
A liQotntc :
In6ec&ii #au colec&ii ce pot a1un4e "n circula&ia #an4uin' >
.adiul de 6lebotromboO'= pentru a evita mobiliOarea c0ea4ului>
boli 6ebrile=
l dative :
alterarea pere&ilor va#culari ateromatoOeG #au compre#iunea ace#tora >
corpi #tr'ini intrava#culari>
diabetul= pentru prevenirea e#coria&iilor şi in6ec&iei=
l!i roti&i rea ma#curului şi a bolnavului e#te obli4atorie.
.t"Qriiriil va avea un40iile t'iate şi m"inile curate şi deOin6ectate.
.iilnavul >
H? va #p'la re4iunea re#pectiv' pentru a nu #e in6ecta "n caO de e#co:
% lD. !
#e "ndep'rteaO' orice ob#tacol "n circula&ia #an4uin' >
#e pudreaO' re4iunea cu talc pentru ca m"na #' alunece uşor >
poOi&ia variaO' "n 6unc&ie de re4iune= "n ma#a1ele 4"tului= trunc0iului
......lirelor #uperioare= bolnavul poate #ta şeO"nd #au "n decubit dor#al.
!! linicilr. d, +aNij #"nt multiple şi de obicei e(i#t' o combinare a ace#tora=
11 .I 11 de 1* Y 15 minute= "n condi&ii anatomice.
QeteOirea con#t' "n plimbarea 6e&ei palmare a m"inii= per6ect adaptate
n l!iimra re#pectiv'= "n #en# centripet şi "n mod ritmic= "n ace#t mod= #t:
oluri: o 0iperemie cutanat'= cu activiOarea circula&iei de "ntoarcere venou#6i
l.ilic6iG. #c'derea e(citabilit'&ii nervoa#e şi inten#i6icarea #c0imburilor
! i ve . Srice ma#a1 "ncepe şi #e termin' cu neteOire.
Kr6tinintarea e#te o manevr' prin care #e e(ercit' pre#iuni a#upra ma#c:
i:tcnliirc cu una #au ambele m"ini. ?u o m"na #e prind ma#ele mu#culare
ci:urc' "ndep'rtarea lor de #c0elet cu mişcare alternativ' cu dou' direc&ii
!!%= iar cu cealalt' #e comprim' mu#culatura a#t6el ma#at'= mer4" nd in
pet. Ac&iunea bene6ic' reOult' din accelerarea reOorb&iei #ub#tan&elor
I l i l r din inter#ti&ii.
/ampNiarea #au tapotarea con#t' "n aplicarea de lovituri ritmice= cu
l5l palmar' a m"inilor #au cu mar4inile cubitale= de4etele 6iind "n e(ten#ie=
luminile re4iuni ale corpului= cu ma#e mu#culare= "n ace#t 6el #e produce o
a re4iunii şi o decontracturare a mu#culaturii.
1*5
, l i n I . ni E ni i t l ul l l ! i i i ? (ccn l u pi l i i t!S.l5U!;DiH l l!PHIUI 6lt D.I/ lll6
"nllnll pr u .i5iniln&' 0(6i #au cu , l i l i i l de4etului ini5liK<iii= pi@ liuii!clul nniir
nervi= imlrbia&ul linul in l!le(ie de 9*D pr 0iat= iar niliui In c ,lcii#ic. .i.şci!u ili
\
ne e(ecut 6i numai cu antebra&ul= 6in şi ritmic.
Ac&iunea directa a , ibra&iei #e mani6e#t' prin e(citarea 6ibrelor mu#culare
i&i dl"nmnaica e(citabilit'&ii nervoa#e= iar indirect #e produce bradi cardie=
ii:1Niru lii5Gerten#iune ailerial' şi creşterea ventila&iei pulmonare.
Inten#itatea ma#a1ului e#te "n 6unc&ie de individ= a6ec&iune şi metod'.
l . n copii şi per#oane #labe= manevrele #e 6ac cu bl"nde&e= iar la cei cu mu#cula:
tura bine deOvoltat' #e 6ac mai ener4ic.
Pun&i a eu &i0ea&' repreOint' cea mai obişnuit' metod' de revul#ie prin
Pun4a e#te un recipient din cauciuc= de 6orm' rotund'= "nc0i#' cu un dop
ce #e "nşurubeaO' pentru a 6i etanş'. V0ea&a #e #par4e "n buc'&i mici şi #e
introduce "n pun4'= "n lip#a 40e&ii #e poate 6olo#i O'pada #au ap' rece. Pun4a
nu trebuie #' 6ie mare pentru a avea o 4reutate c"t mai mic'. 7up' introdu:
cerea 40e&ii= pun4a #e r'#uceşte pentru a evacua aerul şi #e a#tup' cu dopul.
0ndicaţiile aplic'rii #ale #"nt date de menin4ite= peritonite= a6ec&iuni 4eni:
l . i l c 6eminine in6lamatorii ane(ite= metroane(ite= pelviperitoniteG= or0iepididi:
mite acute= precum şi alte a6ec&iuni in6lamatorii.
Ac&iunea 6ri4ului= aplicat pe re4iune= con#t' "n #c'derea 6unc&iilor "n Oona
ic#pectiv'= prin diminuarea c'li6arului va#elor arteriale cu reducerea circula&iei
şi cu #c'derea receptivit'&ii şi a conductibilit'&ii venoa#e. 7ac' ac&iunea lui
#e prelun4eşte= #au e#te prea inten#'= #e produc aceleaşi modi6ic'ri patolo4ice
ca şi "n caOul de4eraturilor cu apari&ia de necroOe #au 4an4rene ti#ulare. Pentru
acea#ta= aplicarea pun4ii cu 40ea&' #e 6ace pentru #curt timp 15Y)* min.G
cu pauOe #curte 1* Y 15 min.G.
Xe4iunea pe care #e aplic' pun4a cu 40ea&' #e acoper' cu o aleOa "ndoit'
"n ) Y 1 #traturi. Qiciodat' nu #e aplic' pun4a direct pe piele "ntruc"t poate
produce necroOe te4umentare. 7ac' pielea a devenit alb' #au cianotic'= e#te
#emn c' #e produc deOordini şi #e #u#pend' aplicarea ei p"n' la revenirea

lS6l
EB Y PurAa cu
aproape de normal= dup' care #e reiau aplica&iile. ?el mai bun #emn de e6icien:
&' "l repreOint' rcşea&a uşoar' a pielii şi diminuarea #au di#pari&ia durerii. !
?ompre#ele reci con#tau "n umeOirea unei buc'&i de p"nO' cu ap' rece=
dup' care #e #toarce bine şi #e aplic' pe o re4iune #au "n 1urul toracelui #au a
unui membru şi #e acoper' cu o alt' p"nO' u#cat' pe#te care #e aplic' un imeli:1
impermeabil muşama #au 6olie din pla#ticG.
S"nt indicate "n a6ec&iuni in6lamatorii şi ac&ioneaO' prin va#odilata&ia
blinda a va#elor te4umentare.
Sc0imbarea lor trebuie 6'cut' la interval de c"teva ore c"nd p"nO' a "n:
ceput #' #e u#uce.
/eimo6orul e#te un aparat de con#truc&ie di6erit'= ce ac&ioneaO' pi in
de4a1are de c'ldur'.
"n raport de #i#temul de 6unc&ionare= ele #"nt metalice= din cauciuc bu:
ioteG #au electrice. ?ele metalice au r'ma# de domeniul i#toriei "ntrucit elo
trebuie con#truite pentru 6iecare re4iune şi de dimen#iuni variate= iar pe de al t'
parte= nu men&in o temperatur' con#tant'.
[uiotele #"nt pun4i mari din cauciuc= "n care #e toarn' ap' cald' #i #e aplic'
pe#te o Oon' #u6erind'.
/ermo6oarele electrice perne electriceG #"nt cele mai 6olo#ite "ntruc"t #"nt
uşoare şi men&in o temperatur' con#tant' tot timpul eplica&iei.
S"nt indicate "n caO de in6lama&ii= dureri de diver#e cauOe= colici renale ele.
7urata de aplicare e#te prelun4it'= at"ta timp c"t #e men&ine temperai uni
dorit' perna electrica r'm"ne Ia aceeaşi temperatur' tot timpulG 6'r' pericol
de ar#ur' dac' #e re#pect' temperatura optim'.
['ile ealdc ac&ioneaO' prin dilatarea #i#temului capilar şi venular= produ:
c"nd o va#odilata&ie activ' ce are drept reOultat activiOarea circula&iei= creşterea
#c0imburilor ti#ulare= #c'derea e(citabilit'&ii nervoa#e şi diminuarea durerii.
[aia cald' are un e6ect #edativ.
['ile calde #e 6olo#e#c "n de4eraturi= "n in6lama&ii ale unor e(tremit'&i #au
dup' evacuarea unor colec&ii purulente= "n ace#t caO ac&ion"nd #i mecanic prin
"ndep'rtarea unor detritu#uri precum şi "n #t'ri con4e#tive.
/emperatura optim' de ac&iune e#te "n 1urul a -*ZY-5Z?= pornind de la
temperatura corpului şi "nc'lOind treptat apa.
7ep'şirea temperaturii optime poate produce ar#uri ale pielii #i &e#utului
celular #ubcutanat.
Se 6olo#e#c recipiente #peciale pentru m"n' #au picior #au li40iane obişnui&i
1
In care #e toarn' ap' calda şi "n care imer#eaO' e(tremitatea.
1*2
*n*3 do muWt3r #e 6ace cu ap' cald' la +$ZY-*Z? "n care #e adau4' 6'ina de
muştar care are un e6ect iritant a#upra pielii= la 6el ca şi alte #ub#tan&e c0imice
uliliE.ate= odinioar'= "n ace#t #cop cloro6ormul= cam6orul= iodul= terebentina=
.ilirilalul de metilG 6iind indicate "n a6ec&iuni pulmonare con4e#tive.
b'ina de muştar trebuie #' 6ie proa#p't' şi #e ob&ine prin m'cinarea boabe:
lor de muştar. Pentru o baie= #e utiliOeaO' "n 1ur de 1** 4 6'in' de muştar=
pentru copii şi )5* 4 la un adult. b'ina #e pune "ntr:un #'cule& de p"nO' şi #e
la#' "n cada cu ap' cald' timp de - Y 5 minute p"n' de4a1' eteruri volatile
ce #e #imt la miro#G dup' care #e introduce bolnavul= pentru o perioad' de 1* Y
15 minute= p"n' i #e roşeşte pielea= "n tot ace#t timp e#te bine ca #' acoperim
rada cu un cearcea6 pentru a nu irita con1unctivele şi mucoa#a naOal'. Ia
Hlir#it #e limpeOeşte bine cu ap' cald'= curat' şi #e #tropeşte cu ap' rece= dup'
care #e u#uc' bine cu pro#opul.
C3t343sm00 d0 muWt3r. ?atapla#ma e#te o bucat' de p"nO' #au un pro#op
l ie#le care #e "ntinde o #ub#tan&' revul#ivant'= "n caOul de 6a&' Y 6'in' de
muştar.
b'ina de muştar #e ame#tec' cu ap' c'ldu&' #au o&et p"n' #e 6ace o pa#t'
4roa#' care #e "ntinde "ntre dou' p"nOe= dup' care #e aplic' pe#te #upra6a&a
pre#cri#' pentru 1* Y 15 minute= timp "n care #e ob&ine 0iperemia cutanat'.
Pielea trebuie controlat' la )Y+ minute= #ub catapla#m' pentru a nu #e
produce veOicule.
A#t'Oi= e(i#t' catapla#me de muştar 4ata pre4'tite= #ub 6orma unor 0"rtii
% l i n #u4ativ'= p"nO' #au alt material moale catapla#me #inapi#ateG care #e "n:
moaie "n ap' c'ldu&' şi #e aplic' pe Oona re#pectiv' timp de 15Y)* minute
dup' care #e #pal' pielea şi #e un4e cu va#elin'.
?atapla#mele de muştar #"nt indicate "n con4e#tii pulmonare= in6lama&ii
articulare= dureri nevral4ice etc.
Nr*%&*un03 #au 6rec&ia e#te o metod' revul#iv' prin care #e e(ecut' plim:
barea 6e&elor palmare ale m"inilor= bine aplicate pe #upra6a&a corpului= "n ritm
rapid= "n #en# de du:te:vino= "n acelaşi timp e(ecut"nd şi o uşoar' pre#iune
a#upra ma#elor mu#culare. 7e 6apt= 6rec&ia e#te o component' a ma#a1ului care
#e a#ociaO' şi cu celelalte metode de ma#a1.
"n mod obişnuit= ea #e combin' şi cu aplicarea unor #ub#tan&e cu rol
0ipcri!iniant= pe piele alcool medicinal #au mentolat= o&et= #olu&ii #au mi(turi
diver#eG= ac&ion"nd a#upra or4ani#mului at"t mecanic c"t şi pe cale c0imic'.
liidlcnliilc #"nt a#em'n'toare cu ale ma#a1ului= la care #e mai adau4'
%il6ii!ile de curbatur' clin cadrul diver#elor viroOe.
Blle ac&ioneaO' prin creşterea "ntoarcerii venoa#e şi lim6atice= va#odila:
lu5ie peri6eric'= re#orb&ie de lic0ide inter#ti&iale= inten#i6icarea metaboli#mului
1i e(citarea #i#temului nervo# central.
bric&iunile pot 6i par&iale #au complete. ?ele par&iale #e e(ecut' numai pe
.inunile re4iuni ale corpului iar= cele complete pe toat' #upra6a&a lui dar re# :
5ii! cl iiul o anumit' ordine : membrele pelvine= #patele= toracele anterior= abdo:
niriuil #i apoi membrele toracice.
Practic= #e "ncepe cu o uşoar' neteOire a re4iunii dup' care= cu m"inilc
udate cu #olu&ia 0iperemiant' #au cu o m'nuş' din p"nO' "mbibat' cu a#t6el
EI&* .ilu&ii #e e6ect ueaE.' mişc'ri rapide= "n ambele #en#uri şi pre#iune a#upra mu:
prior mu#culare din E.oun= combinate cu alte metode de ma#a1. =
Y=%n**/*=%. 8entuOa e#te un mic recipient din #ticl'= d0 6orma unui pu0]6
tuni clopot= cu l!uiul rotund #i mar4ini 4roa#e #i netede ce .! tiplic6t pe pi9l55
iiiu
"n Oone bo4ate "n &e#ut celulo:adipo# #ubcutanat= cu #copul de a crea un a l l n (
;le #"n4e "n Oona pe care a 6o#t aplicat'. fona de elec&ie pentru aplicarea
vcn:
I liOelor e#te re4iunea #patelui.
Wle ac&ioneaO' pe baOa vidului creat "n interiorul ventuOei= "n momenlul
aplic'rii ei cu a#pirarea &e#uturilor moi şi crearea de condi&ii pentru e(lra:
vaOarea #"n4elui "n &e#uturile a#pirate. Prin 0iperemie şi e(travaOarea de #"n4e
ne in6luen&eaO' 6avorabil in6lama&iile localiOate= #e inten#i6ic' circula&ia #au:
Knin' şi lim6atic' a &e#uturilor din pro6unOime= #e reOorb e(#udatele şi #cade
Inlen#itatea durerilor la care #e adau4' şi e6ectul de creştere a reac&iilor de ap'
i!iire ob&inut prin auto0emoterapie.
Te-nica aplic'rii ventuOelor cere re#pectarea urm'torilor timpi:
Y#upra6a&a pe care #e aplic' va 6i #p'lat' cu ap' şi #'pun şi un#' uşor
; ii va#elin' #au ulei>
YventuOa #e &ine "n m"na #tin4' oblic= cu 4ura "n 1o# şi c"t mai aproape
ilc pielea re4iunii>
Y6lac'ra unui tampon de alcool aprin#= #e introduce "n ventuO'= plim:
.nd:o printr:o mişcare de rota&ie rapid'= pe pere&ii interiori= timp de )Y+ #e:
miido= a#t6el ca aerul #a #e "nc'lOea#c' şi #' #e creeOe vid >
: #e #coale 6lac'ra şi #e aplic' ventuOa pe piele= cu o mişcare bru#c'=
!ip0#ind uşor pentru ca mar4inile ei #' #e adapteOe per6ect pe #upra6a&a pielii.
, ului creat prin "nc'lOirea aerului= 6ace ca &e#uturile moi #' #e a#pire "n ventuO'.
Qum'rul ventuOelor ce #e aplic' variaO' cu v"r#ta şi dimen#iunile re4iunii=
i nud "ntre $ şi )*= l'#"ndu:#e pe loc timp de 15Y)* minute. Ace#t timp variaO'
in i aport de colora&ia te4umentelor de #ub ventuO' p"n' ce devin violaceu:
Inr0i#G.
@ciiiiierea #en&/ei #e 6ace prin ap'#are cu de4etul la mar4inea buOelori
l!lnrt ce aerul p'trunde "n interiorul ei şi ea #e de#prinde uşor.
Accidentele con#tau "n ar#uri ale pielii ca urmare a 6l'c'rii ce r'm"ne Bn
nliiE' dac' #e plimb' tamponul şi nu 6lac'ra pe pere&i şi "n necroOa &e#ulu:
u.r In caOul prelun4irii timpului de aplicare. !
. ii i e(i#t' ventuOele mecanice de tip [ier prev'Oute cu o pomp' a#pira:
iir@ diu cauciuc= pentru crearea vidului şi ventuOele autopneumatice tip
i; In caiv vidul #e creeaO' cu a1utorul unui balon 4on6labil= #ituat "n interiorul
illnEri şi prev'Out cu un ventil.
\,nn/de. %cari,icae au aceleaşi indica&ii şi 6unc&ioneaO' pe acelaşi prin:
i i l l i i&i dup' te0nic' #imilar' cu ventuOele #imple= 6olo#indu:#e at"t pentru
i ! l n l lor revul#ivant c"t şi pentru e(tra4erea de #"n4e. 7up' aplicarea de
% %i nEi
1
#imple pentru 5Y2 minute= #e #cari6ic' pielea re#pectiv' cu un aparat
l co produce #ec&iuni "n te4ument dup' care= pe aceleaşi #upra6e&e #e
ni doilea r"ud de ventuOe= pentru 5Y2 minute= "n ace#t timp #e produce
<= i 5 i c de 15Y+* ml #"n4e= "n 6iecare ventuO' ceea ce= pentru 1* ventuOe
i vuia cu )**Y+** ml #"n4e e(tra# din or4ani#m.
n #l ! i i şi l = pielea #e cur'&' cu alcool= #e u#uc' bine cu un pro#op #teril şi
linii cu pan#amente #terile.
!Hi ar#enalul ace#tor metode terapeutice vec0i= dar r'ma#e "u actualitate
ircli!li
1
lor 6avorabile şi de aulo#timulare a or4ani#mului= 6ac parii
1
şi altele
u li!i1il din nE.nl curent= datorit' ac&iunilor mai #labe #au a unor el8rte
M
"
.
@ i tlii6tlirn lor 1udicioa#'= "n a#ociere cu alic metode
1
terapeutice
conciirX
% . i i i i l e i i i i e mai rnpid6t a diver#elor a6ec&iuni patolo4ice. i % !
<!
b
PAQSA.WQ/W
Pan#amentul c0irur4ical e#te actul prin care #e realiOeaO' şi #e men&ine:
a#ep#ia unei pl'4i= "n #copul cicatriO'rii ei.
/ermenul de pan#ament a 6o#t e(tin# şi la acte terapeutice nec0irur4icale..
A#l6el= "n #en# mai lar4= pan#amentul repreOint' totalitatea mi1loacelor şi
metodelor care realiOeaO' proiec&ia unui &e#ut #au or4an 6a&' de ac&iunea a4re:
#iv' a diverşilor a4en&i= "n acea#t' cate4orie #e "ncadreaO' pan#amentul 4a#tricr
care con#t' "n admini#trarea unor medicamente cu rol protector a#upra
mucoa#ei 4a#trice precum şi pan#amentul antiin6lamalor care con#t' in apli:
carea unor compre#e umede pe#te o re4iune in6lamat'. Ace#tea= "n#'= nu 6ac:
obiectul capitolului de 6a&'.
Practica e6ectvi'rii unui pan#ament c0irur4ical pre#upune cunoştin&e d;@
a#ep#ie:anti#ep#ie= de mic' c0irur4ie şi de biolo4ie a pl'cii= pentru a #e#iOa #i
a reOolva= core#punO'tor= diver#e a#pecte ce apar "n evolu&ia unei pl'4i.
/ot "n capitolul de 6a&'= vom preOenta no&iunile 4enerale care trebuie:
"n#uşite de 6iecare #tudent şi medic practician atunci c"nd e(ecut' un pan#a:
ment. A#pectele particulare #"nt mult mai multe şi ele #e "nva&' Oilnic= "n cli:
nic'= la patul bolnavului.
.A/WXIAIW QW?WSAXW
Pentru e6ectuarea unui pan#ament c0irur4ical #"nt nece#are #ub#tan5 r
de a#eptiOare a pl'4ii= materiale de protec&ie= mi1loace de 6i(are precum 7i
in#trumentar adecvat.
Sub#tan&ele anti#eptice #"nt repreOentate de #olu&ii diver#e care au rol ul
#' realiOeOe cur'&irea şi deOin6ec&ia pl'4ii şi a te4umentelor din 1ur. Se 6olo#e#c >
alcoolul= tinctura de iod= apa o(i4enat'= #olu&ia 7aRin= bromocetul= acidul
boric etc. a c'ror ac&iune e#te de#cri#' "n capitolul UA#ep#ie şi anti#ep#i cD.
.aterialele care realiOeaO' protec&ia pl'4ii trebuie #' "ndeplinea#c' unele
calit'&i 4enerale : #' 6ie uşoare= #' nu 6ie iritante pentru te4umente= #' #e poatrt
#teriliOa= #' aib' putere ab#orbant'= #' #e opun' p'trunderii 4ermenilor din
96'r' şi #' realiOeOe o compre#iune ela#tic' a pl'4!ii. ?ompre#ele din ti6on #d
vat' "ntrune#c toate ace#te deOiderate= "n a6ara de calit'&ile de mai #u#= ti6onul
#i vata trebuie #' mai po#ede şi alte "n#uşiri particulare.
aG /i6onul e#te o p"nO' rar' din bumbac= av"nd )-: )$ oc0iuriEcmD.
Pentru utiliEarea c0irur4ical' el trebuie #' 6ie 0idro6il #i= "n ace#t #cop= #e dc4ir
#ciiE6t şi #e puri6ica a#t6el ca 1* 4 de ti6on #' ab#oarb' )* 4 ap'.
?.oniprt!#ole din ti6on au diver#e m'rimi şi #e conl!ec5ioneaE.] prin 6 m pil l n
i ni ! i i unor bucA5i de ti6on= "n L 1) #traturi= "n aşii l!el ca mar4inile #6i 6ie liG
llilriiiii. l%!=F% Q? pol livra prin 6unnacii= 4ata #teriliEalo= iiin0iilalc in pac0r0<
miri din iicrA."nml= dur nriinp6it uritr. Alteori liloiml c0lc conl8c&ionul d Iii
6ire de bumbac şi 6ire #intetice= "n ace#t caO= puterea lui de ab#orb&ie e#te inul
#c'Out'. 7e 6apt= ti6onul #e 6olo#eşte pentru protec&ia pl'4ii şi nu pentru n0:
norb&ia #ecre&iilor= "ntruc"t capacitatea lui de ab#orb&ie e#te mic' "n comp'rut i &i
cu vata.
bG Y 8ata #e ob&ine prin prelucrarea şi de4re#area bumbacului= 6iind
de diver#e calit'&i. Pentru pan#amentul c0irur4ical #e 6olo#eşte vata 0idrnl!ilA
cure e#te de culoare alb'= de #tructur' omo4en'= reOi#tent' la trac&iune= cu
l irul lun4 de pe#te ) cm= arde aproape complet la#' "n 1ur de *=5 Y 1=5 4 ce:
nuş' la 1** 4 vat'G şi care ab#oarbe o cantitate de ap' de 1$Y)* de ori mul
mure dec"t 4reutatea ei. Wa #e livreaO' #ub 6orm' de #uluri mari #au "n pac0ete
mici şi #e 6olo#eşte "n dimen#iuni şi cantit'&i core#punO'toare 6iec'rui pan#a:
ment "n #cop protector şi ab#orbant. 8ata din celo6ibr' #e preOint' #ub 6orm'
de 6oi&e de 0"rtie şi are putere de ab#orb&ie mic'.
.i1loacele de 6i(are a pan#amentului #ini repreOentate de 4ali6i(= rom:
pla#t şi banda1e.
aG Y Vali6i(ul ma#ti#olulG e#te o #olu&ie de colo6onium #ac"OG= 6iind
Imirte 6olo#it "n #erviciile c0irur4icale.
?ompoOi&ia lui e#te :
Y colo6oniu --=5 4 >
Y alcool +2=5 4 > ci
Y benOen 12 4> =U====P
% : ulei de 6loarea:#oarelui l 4.
Se realiOeaO' a#t6el o #olu&ie adeOiv' la te4umente care #e 6olo#eşte badi1o:
uiid= "n #trat #ub&ire= pielea din 1urul pan#amentului= pe l Y) cm l'&ime şi #e
. I ci i pt ' +*Y6* #ecunde p"n' #e 6ormeaO' o pelicul' la #upra6a&'= dup' care #e
plic' ti6onul de 6i(are a pan#amentului. Qu #e aplic' "n #trat 4ro# deoar ece
i i n u#care 6ormeaO' cru#te care #"nt #up'r'toare pentru bolnav. Avanta1ul
i l i . #l' "n 6aptul c' realiOeaO' o bun' 6i(are a pan#amentului pe#te pla4'= a#i:
ni lud protec&ia pl'4ii 6a&' de invaOia microbilor din e(terior.
5GeE.avanta1ele #"nt date de caOurile de intoleran&'= mani6e#tate prin erup:
i uri icnricne şi de 6aptul c' la bolnavii a4ita&i #e poate deOlipi uşor prin Iruc:
!imcii ti6onului.
I i G :: Xompla#tul leucopla#tulG e#te o 6"şie de p"nO' din bumbac= cmi:
D i i DI6i= de diver#e l'&imi şi lun4imi= adeOiv' pe una din 6e&ele #ale. [anda de
Iii#l nu ader' dac' pielea e#te 4ra#'= dac' e#te pudrat' cu talc= dac' are
de benOin' şi eter şi dac' are p'r. 7e aceea= pentru a realiOa o bun' a d tr:
il o= te4umentul trebuie ra# şi de4re#at.
,vanta1ul 6olo#irii lui con#t' "n 6aptul c' permite o #uprave40ere uşoar '
urnii operate şi nu 1eneaO' 6unc&iile #e4mentului re#pectiv=
9%Eavanta1ele utiliO'rii rompla#tului &in de 6aptul c' de#lipirea lui c.#lo
nii#6i= capacitatea de aderare are o perioad' mic' de e6icien&' termen do
n l i l n l e #curlG şi e#le impermeabil la aer= ceea ce produce macerarea Ic4u:
uliii de #ulG band'. Pentru evitarea ace#tui ultim inconvenient e(işirt
perl!oriite cu ori6icii de dimen#iuni mici #au #e. pol 6ace dimen#iuni muri
irlccn.
l [anda1ele= cu mi1loc de 6i(urc a pan#amentului #ini de#cri#e "n cu:
"l ..Inl!6iş"ireii c0irur4ical'D.
IiiQiriiii.!iilitriiI nece#ar e6ectu'rii unui pan#ament trebuie #' 6ie #teril 9F
i ! i i i i i 5 ninc din pen#e diver#e anatomice= c0irur4icale= I8!an= Koclicr=
liuirlcce diver#e= [unde cunelale= #lilcl bulonitt= cure&e
0'ig. E4 5 In#trumente nece#are e6ectu'rii unui pan#ament.
8olRman= t'vile renale. /oate ace#tea #e 4'#e#c "n cutii de metal care 6ormeaO'
tru#ele de pan#at. W#te recomandabil ca pentru 6iecare pan#ament #' e(i#te o
tru#' de in#trumente.
"n a6ar' de ace#tea= la #ala de pan#amente trebuie #' e(i#te şi alte in#tru:
mente şi materiale care #e 6olo#e#c mai rar ca : bi#turie= material de #utur'=
#onde metalice şi de cauciuc= canule va4inale= iri4atoare= precum #i alte #olu&ii
anti#eptice.
Alte materiale care #e 6olo#e#c la e6ectuarea unui pan#ament #"nt : ben:
Oina #au eterul care #"nt nece#are de4re#'rii te4umentului de 4ali6i(= un4uente
diver#e pentru protec&ia te4umentelor din 1urul unor pl'4i #ecretante= meşe=
tuburi de drcn= aleOe #terile etc.
.aterialele nece#are e6ectu'rii unui pan#ament #e 4'#e#c aşeOate pe u u
c'rucior #pecial care con&ine : borcane din #ticl' cu dop rodat "n care #e 4'#e#c
.#olu&iile= ca#olete cu compre#e şi vat' #teril'= tru#ele cu in#trumente= lavi&e
renale de pre6erat #terileG "n care #e colecteaO' pan#amentele murdare #au #e:
cre&iile din pla4'= t'vi&e cu #olu&ii deOin6ectante #au bromocet "n care #e pun
in#trumentele 6olo#ite= precum şi alte materiale din cele de#cri#e mai #u#.
?SQ7IaIIIW UQUI [UQ PAQSA.WQ/
Un pan#ament c0irur4ical bun trebuie #' "ndeplinea#c' mai multe con:
& i i G ii obli4atorii. Ace#tea #"nt valabile pentru orice 6el de pan#ament dar #" nl
.#ituaGii "n care= unele pan#amente trebuie #' "ndeplinea#c' şi alte condi&ii= tn
6unc&ie de caracterele pl'4ii= a leO'rii &e#uturilor #ubiacente= de a4entul vulne:
i i i n l = de moment ui evolutiv al leOiunilor ele.
tiG Y S6i 6ie I/iciit "n condi5ii a#eptice. Acea#ta pre#upune cu materialele
do pro tec 5 ic &ii iti#t nimeni arul cu care #e 6aci> pan#amentul #' l!ie #terile veni
A!.epuin =..: miliPc1i.uG. lu#liuiuailelc HiIieB1uiuBuU: Iu un buliiuv au 9u vot:
i iu
6iiln#i la al&i bolnavi pentru a "mpiedica ve0icularea microbilor de la o pl a4' l <
9Ha. W#te de dorit= cel pu&in pentru pl'4ile nein6ectate= ca m"inile celui cmv
%ce un pan#ament #' 6ie prote1ate de m'nuşi #terile= "n practic'= nu #e 6olo#eşte
lH!o#l lucru= dar m"inile trebuie #' 6ie curate şi deOin6ectate şi "n nici un caO nu
trebuie #' atin4' pla4a. 7e a#emenea te4umentele din 1urul pl'4ii trebui e #a
Blc ra#e şi deOin6ectate pentru a diminua cit mai mult ri#cul de contaminare ni
%I6t4ii.
Pla4a= la r"ndul ei= trebuie cur'&at' şi deOin6ectat'= 6olo#ind #olul i i l e
i#cptice. Ace#tea #e utiliOeaO' cu indica&ii preci#e dar nu la pl'4ile cu evolu&ie
plic'.
l i G Y S' 6ie ab#orbant= "n caOul pl'4ilor #ecretante #au drenate= ab#orb&ia
i e5 iilor e#te o cerin&' a proce#ului de cicatriOare. Acea#t' condi&ie e#te " nclr:
ill6i de c'tre vata 0idro6il' care= dup' cum am v'Out= are o capacita te de
iiirb1ie de 1$Y)* ori mai mare dec"t 4reutatea ei. ?ompre#a de ti6on nu a b:
i l i c dec"t o cantitate mic' de #ecre&ii= dar prin #uprapunerea #traturilor=
nurlie p"nOei de ti6on realiOeaO' un #i#tem capilar care conduce #ecre &iile
\i\ la #tratul de vat'. "ntruc"t 6or&a capilarit'&ii #e #upune unor le4i 6iOice
Hi#cute #tratul de ti6on nu trebuie #' 6ie prea 4ro# pentru a realiOa şi a mcn:
! cnpilaritatea.
eG Y S' 6ie protector. Un pan#ament bun trebuie #' prote1eOe pla4a de
niiir4ani#me #au 6a&' de p'trunderea 4ermenilor din e(terior.
In ace#t #en#= pan#amentul va 6i alc'tuit din #traturi #uprapu#e de compr e#e
i t l . i . Pentru a realiOa o bun' protec&ie a pl'4ii= #tratul #uperior trebuie #1i
!8==ra.#c' pe cel in6erior. A#t6el= compre#ele de ti6on vor dep'şi mar4inile
% u= iar #tratul de vat' va dep'şi mar4inile #tratului de compre#e. Vro#imea
;l ului de vat' e#te "n 6unc&ie de cantitatea #ecre&iilor şi e(punerea re4iunii
l ! i ! i 0ve la microtraumati#me.
" l G S' nu 6ie durero#. .anevrele de e6ectuare a unui pan#ament trebuie
H liUndc pentru a nu declanşa dureri= "n plu#= bolnavului = "n caOul "n caro
%ia #e evacueOe diver#e colec&ii= #"nt in#talate şi c0iar #c0imbate tuburi
% = e(plorate unele traiecte #au cur'&ite unele pl'4i #ecretante= #e va a, en
i .#' #e evite= pe c"t po#ibil= declanşarea unor re6le(e dureroa#e= "n nmi:
i nulii= #e recomand' ca toate ace#te manevre #' 6ie 6'cute #ub ane#teE.i c
IA #au c0iar 4eneral'.
ii#emenea= 6i(area pan#amentului cu #ub#tan&e adeOive #au banda1e
! u Ic #' 6ie prea #tr"n#' ca #' produc' dureri "n re4iunea re#pectiv'= dup'
i Irebuie #' limiteOe mişc'rile #e4mentului re#pectiv dac' nu e(i#t '
i In ace#t #en#.
S9 6ie #c0imbat la timp. Sc0imbarea unui pan#ament e#te "n 6unc&i i
11 tu pl6i4ii. "n caOul pl'4ilor c0irur4icale a#eptice= 6'r' #ecre&ii= #c0im@
l!nre c"l mai rar la #coaterea 6irelorG. /ot rar trebuie #c0imbat şi pan#ai
11
lilEiAilor 0i care au ap'rut mu4urii de cicatriOare şi epiteliOare deoarcctB
1
!
i.!6.lora odat' cu deOlipirea compre#elor "nt"rOie mult vinciec>ireit
%.i.
i nEui pl'4ilor #ccretante= #c0imbarea pan#amentului #e va 6ace in 6imr:
iiiUtuli!o #rcre5iilor. S"nt #itua&ii "n care unele pan#amente #e cer #rlimi:
r II r v u ori pe E.i.
!i.!meiu:a= c1nd bolnavul acuE.' dureri la pla4' #au r "mi prcmit6i 6ebi!A
• i r(pllrn& i e #e ,a controla obli4atoriu plu4n şi cu acea#t' oc6i(.ie patun:
.I U #c0imbul K.II FHuprunnl. = % % •;, • ; = . . < u i
/WHQI?A WbW?/UjXII UQUI PAQSA.WQ/
"n condi&ii de #pital= pan#amentele #e pot e6ectua 6ie "n #'lile de pan#a:
menle Y #pecial amena1ate pentru pl'4i a#eptice şi #eptice Y 6ie la pal ul
bolnavului. .edicul care a operat bolnavul are obli4a&ia moral' şi le4al' #6i:l
pan#eOe. Qumai "n caOuri deo#ebite şi cu aviOul c0irur4ului= pan#amentul poale
6i 6'cut de un cadru mediu.
"n condi&ii de ur4en&'= pan#amentul #e 6ace la locul accidentului= 6olo#ind
materiale nece#are din tru#e de ur4en&'= #pecial dotate #au= "n caO de r'Oboi=
6olo#ind pan#amentul individual. In#i#t'm a#upra 6aptului c'= de condi&iil e
"n care #e 6ace primul pan#ament depinde evolu&ia ulterioar' a unei pl'4i.
Indi6erent de locul unde #e e(ecuta pan#amentul= bolnavul trebuie #' 6i e
"n decubit pentru a evita eventualele lipotimii emo&ionale.
.a1oritatea autorilor recomand' ca numai bolnavii netran#portabili
politraumatiOa&i= imobiliOa&i= din terapia inten#iv'G #' 6ie pan#a&i la pal=
ceilal&i #' 6ie pan#a&i "n #ala de pan#amente. ?on#ider'm ca= re#pect" nd con:
di&iile de a#ep#ie şi anti#ep#ie= bolnavii care nu nece#it' tratamente #peciale
ale pl'4ilor= pot 6i pan#a&i şi la pat. Acea#ta permite medicului ca "n timpul
viOitei #' aprecieOe evolu&ia unei pl'4i şi #' poat' lua m'#uri core#punE6l:
toare.
W6ectuarea unui pan#ament comport' mai mul&i timpi:
aG 7up' ce a pu# m'nuşile #terile= medicul e#te #ervit cu in#trumentele
nece#are. Sora de#c0ide tru#a şi cu pen#a de #ervit= prinde pen#ele= de v"ii ;1l
le "ntinde celui ce pan#eaO'. 7ac' e(i#t' o tru#' pentru un bolnav atunci # e
pot lua şi cu m"na de c'tre medic.
0G Ia bolnavul operat= deOlipirea pan#amentului vec0i #e va 6ace cu
bl"nde&e= trac&ion"nd uşor banda de leucopla#t #au umeOind ti6onul cu benEin6l
#au eter "n Oona de 6i(are cu 4ali6i(. Se vor "ndep'rta apoi vata şi compiv#cln
de ti6on care acoper' pla4a. 7ac' ace#tea #"nt lipite de pla4'= #e vor unit!E.l
cu #olu&ii anti#eptice apa o(i4enat'= perman4anat de pota#iu 1E-***= #oln&ln
7aRinG şi nu #e vor #mul4e cu brutalitate pentru a nu rupe mu4urii de cicn9
IriOare.
cG ?ur'&irea te4umentelor din 1urul pl'4ii= #e va 6ace cu un tampon d@
vat' #teril'= "mbibat cu benOin' #au eter pentru a le de4re#a. /otdeauna #e , n
şter4e de la pla4' #pre peri6erie pentru a nu contamina pla4a. 7up' ciir6lH
1irea cu benOin'= #e deOin6ecteaO' pielea din 1ur cu alcool #au tinctur' de torG=
"n caOul pl'4ilor accidentale= cur'&irea te4umentelor 6ormeaO' primul
timp al pan#amentului. Se va "ncepe cu #p'larea re4iunii cu ap' şi #'pun .III
#olu&ie de bromocet dup' care #e va rade p'rul din 1ur. Se trece apoi la deEin@
l!ec&ia te4umentelor cu anti#eptice.
dG /ratamentul pl'4ii #e va 6ace "n 6unc&ie de natura şi momentul eva@
Iu&iei #ale.
A#t6el= pl'4ile operatorii cu evolu&ie a#eptic' nu nece#it' tratamentg
#peciali
1
= "n a6ara #coaterii tuburilor de dren= a 6irelor #au a4ra6elor = "u cuEui
pl6i4ilor #ecret aule= cur'&irea lor #e va 6ace prin #p'lare cu un 1et #lab ile #nli.
5ie imti#cplic6i= av"nd 4ri1' #' #e e(ciOeOe eventualele &e#uturi inortl6icitlp:
Seroiimi!lc #i liemaloamelc #e vor evacua prin #coaterea n l 5'B 6ire i5$
n&n= prin in&cparen cicatriceF cu un #tilet butonul #ini cu #onda cant!lutA= I.
ciilec5iile piniileiito #e de#c0id Inr4 şi .#e dicneuE.6t cu tuburi.
l
Pl'4ile accidentale #e cur'&' de re#turi ve#timentare #au telurice= :
lirideaO'= #e "ndep'rteaO' &e#uturile devitaliOate= #e #pal' cu #olu&ii
anti#ep:
;% core#punO'toare şi #e #utureaO'= dac' e#te caOul.
cG Protec&ia pl'4ii va "ncepe cu aplicarea compre#elor din ti6on= "n a#9
l. cii #tratul de compre#e #' dep'şea#c' mar4inile pl'4ii= iar 4ro#imea l ui
nu 6ie mai mare de 1Y) compre#e pentru a realiOa o bun' capilari i ale.
8ata 0idro6il' acoper' #tratul de compre#e= 4ro#imea ei 6iind "n 6unc&ie
cantitatea de #ecre&ii din pla4'. Se recomand' ca #tratul de vat' #' nu 6i e
% ?. 4ro# pentru a nu permite #ta4narea "ndelun4at' a #ecre&iilor "n
conFact
i te4umentul= evit"nd= "n ace#t 6el= iritarea şi macerarea ace#tuia= "n a#e:
i:iH!ti #itua&ii= pan#amentul va 6i #c0imbat de c"teva ori pe Oi.
6G bi(area pan#amentului #e 6ace cu 4ali6i(= rompla#t #au 6eşi. 7up'
uli1onarea pielii cu 4ali6i(= "n 1urul pan#amentului= #e aşteapt' +*Y15*
i unde p"n' #e 6ormeaO' o pelicul' 6in'= apoi #e aplic' ti6onul de 6i(are= av"nd
i56t ca e(ce#ul #a 6ie t'iat #trict l"n4' Oona lipit'= pentru a nu #e deOlipi prin
i0"nrccrea bolnavului "n pat. Xompla#tul #e aplic' pe#te compre#ele de ti6on
niciodat' pe#te vat'. bi(area cu 6eşi va 6i de#cri#' "n capitolul urm'tor.
Se va avea "n vedere ca 6i(area pan#amentului #' nu produc' dureri In
% nu re#pectiv'= #' nu limiteOe mişc'rile #e4mentului pan#at şi #' nu
1eneE.e
ni i l i i 5 i : i de "ntoarcere.
/IPUXI 7W PAQSA.WQ/W
In Itinc&ie de caracteri#ticile pl'4ilor= de #copul urm'rit şi de materialele
!InulFr= pan#amentele #"nt de mai multe 6eluri.
% l Pan#amentul protector= utiliOat "n pl'4i care nu #ecret' şi nu #" nl
I r = #e 6ace cu mai multe #traturi de compre#e )Y+ #traturiG= 6i(ate cu
i ..I rompla#t. "n a#emenea #itua&ii= "n loc de compre#e= #e pot 6olo#i
#intetice care= pulveriOate pe pla4'= #e #olidi6ic' "n contact cu acrul
nii!iiE.u o pelicul' 6in' şi protectoare.
l Pan#amentul ab#orbant #e aplic' pe pl'4ile drenate #au #ecretante &i
Ie6tinii dintr:un #trat de compre#e şi un #trat de vat' 0idro6il' a c'rui
un r#ic "n 6unc&ie de cantitatea #ecre&iilor. bi(area lui #e 6ace cu 4ali6i(
!;F. Iar dea#upra #e poate prote1a cu o aleOa #teril' care evit' murd'rirea
iul.
i .iorii mai vec0i recomand' diver#e pulberi ab#orbante care #e aplic'
iArt 1i in 1urul pl'4ii talc= c'rbuneG dar care şi:au dovedit ine6icicn5n=
! i i i pla4ilor care #ecret' mult #e pot monta drenuri cu a#pira&ie continuii=
illrlnd #ta4narea #ecre&iilor "n pla4' şi pe te4umente=
l Pan#amentul compre#iv e#te indicat "o #cop 0emo#tatic pl'4i #"n4e:
i= pentru imobiliOarea unei re4iuni #au pentru reducerea unei cavil6i1i
lirliile tlnp6i punct ionare. Pe#te #traiul de compre#e #e va aplica un #t nil
i im lin val 6i care va ncopcri şi relie6urile o#oa#e şi #e 6i(eaE.6i cu 6e&i In
l rn # 6i nu 1eneOe circula&ia de "ntoarcere iar compre#ia #' 6ie repartiOat'
.I 5n; Inal6i #upra6a&a re4iunii.
dG Pan#amentul ocluOiv= indicat "n pl'4ile "n#o&ite de leOiuni o#oa#e=
con#t' "n acoperirea pl'4ii cu compre#e şi vat' pe#te care #e aplica aparatul
4ip#at pentru imobiliOare o#oa#'= "n caOul "n care pla4a nece#it' "n4ri1ii i
#peciale #e poate l'#a o 6erea#tr' "n dreptul ei.
/ot "n acea#t' cate4orie #e "ncadreaO' şi pan#amentul cu 4elatin' Oi n:
cat' aplicat la ulcerele tro6ice ale 4ambei= cu rol iOolant= #emicompre#i v şi
ab#orbant.
Sc0imbarea ace#tor tipuri de pan#amente #e 6ace la intervale mai mari
de timp ) Y + #'pt'm"niG.
1t
=
K
=
l
.=
t 0
t
fiii
tg"G
=
i
@1
i
.iF:
\,\
':
INNAPAREA CHIRURGICALA
I u6 6i şarea c0i rur4i cal ' #au banda 1 ul repreOi nt ' met oda de 6i (are a unui
I .I I i i i nu! nt #au de i mobi l i Oare t emporar' a unor 6ract uri cu a1 ut orul 6eşi l or.
== nW3 e#te o band' de ti6on= de p"nO' #au de o &e#'tur' ela#ti c'= de l'&ime
It l nurl i i l e di 6eri t ' " n 6unc& i e de re4i unea pe care o acoper' şi de " nt i nderea
%. iiiiiii ! iilului. "n principiu= l'&imea unei 6eşi trebuie #' 6ie apr o(imativ e4al'
l I . met rul re4i uni i pe care o " n6'şa= 6i i nd cupri n# " nt re 5 Y)* cm cu
5 i 5 i a de4et el or pent ru " n6'şarea c'rora #e " nt rebui n& eaO' 6eşi mai l at e
l di amet rul l orG= i ar l un4i mea vari aO' " nt re 1Y)* m. Wl e #e l i vreaO'
6 or m' de #ul = av" nd l a e(t er i or cap't ul i ni & i al şi " n mi 1 l oc cap't ul t e r :
% I.
l''<iO( din i,on e#te cea mai 6olo#it'= are o &e#'tur' mai dea#' dec"t pentru
I 5 II/S? "ntre )$Y+) oc0iuriEcm
+
G= e#te moale şi #e adapteaO' bine oric'rei
nul . Se preOi nt ' #ub 6orm' de #ul uri cu l '& i mi l e de mai #u# şi l un4i me de
I
I
n#a de 1* cm l'&ime şi de 5 m lun4ime #e "ntrebuin&eaO' cel mai 6recvent.
l Pii a de (*n/$ #e poate con6ec&i ona din ori ce 6el de & e#'t ur'= atunci c" n d
i 6eşi din ti6on şi i #e pot da lun4imi şi l'&imi di 6erite "n 6unc&ie de #copul
1
/ot din p"nO' #e con6ec&ioneaO' = = banda1 e plineD care #"nt de diver#e
i m'ri mi t riun40i = p't rat = dreptun40i G pent ru a cor e#punde diver#el or
. i l e corpul ui şi care #e 6ol o#e#c 6i e pent ru 6i(area pan#ament ul ui dar
pentru imobiliO'ri temporare ale unor #e4mente "n caO de 6racturi #au
;i el a% i c$ e#t e & e#ut ' di n 6 i r e de bumbac şi de l at e(= ar e di men#i uni
nu #e deşii '= e#te uşoar' şi #olid'= nu 1eneaO' mişc'rile articulare= na
#lnE. '= #e recupereaO' uşor şi nu e#te #cump'. Se 6olo#eşte "n banda1ul
5 i i l or " n caO de ent or #e #au pent r u pr eveni r ea edemel or membr el or
i c #i a #t aOei venoa#e de cauOe va#cul are.
. i şar ea c0i r ur 4i cal ' a avut o epoc' de 4l or i e p" n' l a de#coper i r ea
l i ! l nr adeE i ve c" nd a " nceput #' pi ard' t eren " n 6avoarea ace#t ora care
n uşor ;l c mane,ral şi economi#e#c şi material = "n manualele cla#ice=
lo#cri #"i l clinica " n6'ş'rii cu lu( de am'nunte= pentru 6iecare re4iune a
i . l Gc a#emenea= re6ol o#irea 6eşil or dup' #p'lare a du# l a apari& ia unor
& 5 de# ci i 6 r ca unor t e0ni ci de r ul ar e a ace#t or a = " nt r uc" t r el ol o#i r ea
au i! #lo economicoa#' #p'larea= u#carea şi c'lcarea lor co# l' mai inull G
I I . e(i. #ln #i pericolul tran#miterii de 4ermeni reOi#ten&i la manoperei H
!.li0= l!e#ilc inlre0iiin&ate nu #e mai rcutiliOeaO'= 6iind ar#e la c re m a l ori i
u i i l l e materiale in6ectate. ?u toate ace#tea= "n caO de calamit'&i mari
lunile= u t unei r lini capacitatea de 6abrica&ie a 6eşilor e#te dcp6t#il]= do
ii! 6olotl= l uliul mti#ui i de cur'&1ret c'lcare 6< c0iur #terili Oare.
l4'ig. EG Y a. /e0nici manuale de rulat 6eşi: de c'tre dou' per#oane> b. /e0nici manuali
de rulat 6eşi de o #in4ur' per#oan'.
IQ7I?AaII
?u toate pro4re#ele "nre4i#trate prin de#coperirea şi 6olo#irea de şuii
#tan&e adeOive precum şi a pan#amentelor pe baO' de r'şini= "n6'şarea c 0i
rur4ical' "şi p'#treaO'= şi a#t'Oi= multiple indica&i i:
Y 6i(area pan#amentului "n re4iunile "n care #ub#tan&ele adeOive nu
a#i4ur' acea#t' cerin&' e(tremit'&i= re4iunea capului= pl'4i periarticulari
1
G i
Y 6i(area pan#amentelor unor pl'4i uşoare= #ituate "n re4iuni #upli nii
traumati#melor "n timpul activit'&ii m"n'= piciorG>
Y e6ectuarea unui pan#ament compre#iv >
Y imobiliOarea temporar' a unor traumati#me ale membrelor enlom
1
=
lu(a&ii= 6racturiG.
PXIQ?IPII
"n6'şarea c0irur4ical' trebuie #a re#pecte anumite principii. A#t6i!l
Y punctul de plecare şi de terminare al "n6'ş'rii #' 6ie la di#tan& 6l ;l5l 5
la membre= "n6'şarea #e "ncepe de obicei de la e(tremitate #pre r6til6l:
rin6t "n #en#ul circula&iei de "ntoarcere= "n caEuri #peciale= #e "nrcpe &i cllll
purica 5Gi!o,iiiial6i ralre e(tremitate >
! ! 6t] iiropere pan#amentul "n "ntre4ime= l ! ei i l i u acon#la. In 6lrnil6l
e(i#t' un #i#tem #pecial de inl6i#arc >
u
t
')f{
\
Aig. EH 5 Primul tur de 6aş'. 4
Y #' 6ie ela#tic'= ceea ce pre#upune ca banda1ul #' nu 6ie prea #tr"n#
"l ni a nu 1ena circula&ia= "n ace#t #cop= pe traiectul va#elor mari ce urmeaE.'
comprimate pe un plan dur plan o#o#G #e aşaOa un #trat de vat' pe#te
% #e trece 6aş' >
: #' nu produc' dureri. [anda1ul nu trebuie #' comprime prea tare
Io Oone iritate #au nervi= "n traiectul lor #uper6icial>
&
''
#' permit' mişc'rile articula&iilor pe#te care trece.
i

6
'
tb"
/WHQI?A IQbm`AXII
Aplicarea 6eşii #e 6ace cu ambele m"ini. 7up' ce #e #coate din "nvelişul
i l r l i c = #e &ine #ulul de 6aş' "n m"na dreapt'= prin# "ntre police şi cele patru
r 0: iar cap'tul ini&ial #e prinde cu m"na #tin4'.
l!rimul t u r de 6aş' #e tra4e circular= la di#tan&' de pla4' 1* Y 15 cmG.
Hui ini&ial al 6eşii #e aşaO' oblic şi va 6i acoperit de turele urm'toare
ie va r'#6r"n4e pe#te prima tur' şi #e va acoperi cu al doilea tur circular=
iro#i 6ol a#i4ur"nd 6i(itatea banda1ului.
/urcii
1
urm'toare #e tra4 "n diver#e moduri circular= oblic= "n evantai etc.G
un I8I ca tura #uperioara #a acopere 1um'tate din cea precedent'= 6'r' n
I l i ui i i pron taro de 6aş' pentru a nu produce compre#iuni şi 1enarea oir:
l lup' terminarea "n6'ş'rii= #e tra4 din nou 1Y) ture circulare= iar oap6i:
tcrmiual #o 6i(eaO'= la banda1= la di#tan&' de pla4' #au la punctul de #pri1in
! %ni i i i i i i c! t i l ului= cu un ac de #i4uran&'= prin coa#ere= prin lipire cu romplu#t
pilii luod.!irc. Pentru ultima modalitate= #e de#pic' 6aş' "n dou'= #e "n
@ I&niE.6t capotele la 1L*Z unul "nainte şi altul "napoiG şi #e "noad' "n 1urul
nli!iil ului ic#pccliv= "n aşa 6ol ca nodul #' nu r'm"n' pe o Oon' de #pri1in
po poitmiioii "n4u#ta a membrului= tu #copul de a a#i4ura o bun' 6i(itate
1
%i i i i l u5 nl i i i = inimile do a:l aplica= #o poate badi1ona te4umentul din E.onii
IaI 11, n. ru 4iilili(.
Pentru #coaterea 6eşii #e de#6ace cap'tul terminal şi #e de#6'şoar' 6aş' "nH
#en# inver#= trec"nd:o dintr:o m"n' "n alta #au #e taie banda1ul cu o 6oar6ec'
bulonat'= trec"nd pe#te Oone indemne de te4ument şi evit"nd proeminen&ele
o#oa#e= "n aşa 6el= ca #' nu #e produc' dureri bolnavului= dup' care #e "nl'tur'
pan#amentul.
.S7AII/jaI 7W TQbm`AXW
"n raport de re4iunea care #e banda1eaO' e(i#t' mai multe modalit'&i de
"n6'şare : circular'= "n #piral'= "n evantai= r'#6r"nt'= "n U#pic de 4r"uD etc.
BnfRs3r03 %*r%u3rR! indicat' "n re4iuni cilindrice cap= 4"t= torace= abdo:
men= bra&= articula&ia pumnuluiG con#t' "n #uprapunerea turelor de 6aş' una
pe#te alta. Are avanta1ul c' #e e(ecut' #implu şi rapid.
ţ
7eOavanta1ul con#ta "n 6aptul c'= pe #e4mente mobile= banda1ul #e poate:>
r'#uci uşor= mobiliO"nd pan#amentul. 5
BnfRs3r03 Bn s4*r3R e#te indicat' la membre= "n re4iunile tronconice şi: 5!
pe #upra6e&e "ntin#e. 7up' 6i(area prin ture circulare= #e tra4 ture oblice= "n. F!
aşa 6el ca tura urm'toare #' acopere 1um'tate din cea anterioar'. =
7eOavanta1ul con#t' "n 6aptul c' mar4inea caudal' a 6iec'rei ture nu
#e adapteaO' pe #e4mentul re#pectiv= r'm"n"nd dep'rtat' de te4umente 6aş' ==
cu vol'naşeG. Acea#ta #e corecteaO' 6'c"nd al doilea #trat= de data acea#ta de t
la r'd'cina membrului #pre e(tremitate #au aplic"nd tipul de "n6'şare r'#:
6r"nt'.
BnfRs3r03 Bn 083nt3* #e aplic' de obicei "n 6i(area pan#amentului "n 1urul
6
articula&iilor cotului şi 4enunc0iului. 7in punct de vedere te0nic e#te o "mbi: D
nare "ntre cele de mai #u#. Se "ncepe cu dou' ture circulare dea#upra arti: !
cula&iei dup' care #e continu' cu ture oblice de#cendente= a c'ror oblicit'Fe
#cade treptat= a1un4"nd circulare la nivelul liniei articulare şi continu"nd= #ub \
articula&ie= din nou= cu ture oblice= p"n' #e acoper' re4iunea. bi(area banda:
1ului #e 6ace #ub articula&ie printr:unul din mi1loacele preOentate anterior.
BnfRs3r03 rRsBrBntR #e 6olo#eşte "n aceleaşi re4iuni ca "n6'#area "n #piral'
şi are avanta1ul c' e#te etanş' pe toat' lun4imea #a. 7up' 6i(area prin ture
circulare= #e continu' oblic "n #u#= p"n' pe 6a&a anterioar' #au po#terioar' a
antebra&ului unde= policele de la m"na #tin4' #au un de4et al a1utorului= 6i:
(caEa 6aş' care #e r'#6r"n4e şi continu' "n 1o#= "ncon1ur"nd #e4mentul po#te:
rior= apoi= mer4"nd oblic "n #u# şi acoperind 1um'tatea turei anterioare=
p"n6i la 6a&a anterioar' a antebra&ului de unde #e repet' manevra. 7up' ter:
minai c #e tra4 turele circulare şi #e 6i(eaO' banda1ul.
Bnfo%3r03 Bn Ts4*% d0 (rBuU #picaG #e aplic'= de re4ul'= la r'd'cina membre:
lor precum şi pentru e(ecutarea unui pan#ament compre#iv dup' amputa&ia
de #"n la 6emei. Se "ncepe= de re4ul'= dea#upra articula&iei #e poate "ncepe
şi de dede#ubtG cu ture circulare pentru 6i(area banda1ului= dup' care #e trece
Inşii dede#ubtul articula&iei "n 6orm' de $= "ncon1ur"nd Oona vecin' 4itul=
Ionicele= iilulonicnul etc.G= "H aşa tel ca tura urm'toare #' acupcic 1E ) #au
'.',l',\ din luni procedeul A. 7up' acoperirea pan#amentului #t! tru5c turele cir:
9 ulnic di
1
li(iiru u blinda1ului şi #e li(eaO' punctul de #pri1in.

Fig. 37 — BnfRW3r03 In s4*r3R.
Aig. E@ 5 "n6'şarea In evantai. Aig. EQ 5 "n6'şarea r'#6rlnt'.

"» " / / » " @=
/:
5@ +
"u6'şarea "n 6orm' de $ e#te indicat' "n pl'4ile m"inii= "n cele pariarticu:
larc şi "n entor#ele articula&iei tibiotar#iene.
Se "ncepe #ub articula&ie prin ture circulare dup' care #e trece 6aş' oblic==
dea#upra articula&iei= unde #e poate 6ace alt tur circular #au #e revine pe 6a&a
opu#'= "ncruciş"nd prima tur' a#cendent'= dup' care #e continu' "n R, aco:
perind 1um'tate din tura anterioar'. [anda1ul #e termin' dea#upra articula:
& i ei unde #e 6i(eaO' şi are a#pectul de #pic'.
"n6'şarea recurent' #e aplic' pentru acoperirea bonturilor de amputa&ie=
In membre #au la nivelul calotei craniene.
Se e(ecut' de c'tre dou' per#oane= cu g #au + 6eşi care #e conduc circular
i1i vertical= "ncruciş"ndu:#e "n un40i drept. bi(area banda1ului #e 6ace cu 6aş'
circular'.
/IPUXI 7W TQbj`AXW PW XWVIUQI
"n a6ara modalit'&ilor de "n6'şare de#cri#e mai #u#= "n anumite re4iuni ale:
corpului= unde nu #e poate e(ecuta turul de 6aş' #au unde nu #e pot aplica:
#ub#tan&e adeOive= #e 6olo#e#c tipuri #peciale de "n6'şare. 7intre ace#tea vom
de#crie pe cele mai de# 6olo#ite.
Ia nivelul calotei craniene 6i(area pan#amentului #e 6ace cu a1utorul
UcapelineiD #au prin "n6'şare recurent'.
Y?apelina bonetaG #e e(ecut' cu o #in4ur' 6aş' de c'tre ) per#oane.
Se "ncepe cu o tur' circul#r'= pornind de la protuberanta occipital'= trec "n dD
pe dea#upra urec0ii drepte= pe#te 6runte= imediat dea#upra arcadelor #pr"nce:
iioa#c= apoi dea#upra urec0ii #tin4i şi #e continu' cu "nc' )Y+ ture circulare:
piu' la nivelul 6run&ii. Aici= #e 6i(eaO' 6aş' cu policele şi #e r'#6r"n4e p"n' la
nivelul occiputului unde e#te 6i(at' de a1utor. Se e(ecut' r'#6r"n4eri antero:
po#lerioare= "n evantai= care #' acopere toat' calota= pe care le 6i('m prin
'.\ - circulare ca mai #u#= iar cap'tul terminal #e 6i(eaO' "n re4iunea 6rontal'..
S9! mai poate 6i(a trec"nd )Y+ ture pe#te calot' şi mandibul'= preauricular.
Y"n6'şarea recurent' mitra lui HippocratG #e e6ectueaO' cu ) 6eşi r
una cu ture circulare 6rontooccipitale= de 6i(are= şi alta cu ture anteropo#te:
rioare de acoperire.
/ot la nivelul calotei #e mai poate aplica o ba#ma #au o p"nO' triun40iular'
u c'rei baO' #e 6i(eaO' "n re4iunea occipital' şi la care col&ul din mi1loc a1un4e:
pe 6runte iar celelalte dou' "l 6i(eaO' prin "nodare #au cu a1utorul acelor de
bi6&uran&'.
I.a nivelul 6t!&ei #e 6olo#e#c praştia şi c'p'#trul.
YPraştia #e aplic' pentru men&inerea pan#amentului din re4iunea:
un#ului. W#te o 6aş' lun4' de 5*Y6* cm care #e de#pic' la ambele capete.
I6t#tnd la mi1loc o lun4ime de 5Y6 cm care #e aplic' pe#te pan#amentul
.ii.ilui. ?apetele interioare #e "nnoad' dea#upra urec0ilor= iar cele #uperioare:
dede#ubtul lor.
?.np'#trul #e 6olo#eşte penlru 6i(area pan#amentului b'rbiei. W#te
tH 6iii&6l de li6on 0i 6el ca şi praştia. ?apetele in6erioare #e "nnoad' pi:calot'= iar
9!de #uperioare 0i cea6'.
PiiiiQiuncnlul In nivelul oibitclor #e 6i(eaO' cu 6nşn trimit tn monoclu #au
WnoclUi
c
.
(
[ +
07
,
» %
H
>

bii>. LE 5 [oneta capului capelin'G.
Aig. LL 5 Pan#amente ale 6e&ei: a d Praştia > b d ?'p'#trul.
Y .onoclul acoper' o re4iune orbitar'. Se "ncepe cu ) Y + ture cir :
rulnre 6ronto:occipitale dup' care= a1un#' la r'd'cina na#ulvi= 6aş' #e trece
poşte orbit' apoi pe #ub urec0e= protuberanta occipital'= re4iunea paiieto:
tnriporal' opu#' şi a1un4e clin nou la orbit' de unde #e continu' ca mai #u#.
S;: l!i.,eaE' prin ture circulare 6ronto:occipitale.
Y [inoclul acoper' ambele re4iuni orbitale. 7up' ce 6aş' a trecut pe#te
orbit' 6iice o tur' circular' 6rcnto:occipital' dup' care acoper' cealalt' orbit'
6i ne 6i(ciiE6i ca mai #u#.
I.H n*80u tor3%0u* #e utiliOeaO' "n6'şarca circular'. 7intir l i p ui i l e #pe:
ciali@ mnmlim : #pira #inului= banda1ul 7e#ault= bandii1ul 8i!lpcuu şi ba#maua
5 i r n l i u imobili H?. bra&ului #i iiulcbrnk ului.
?
Y Spica #inului #e 6olo:
#eşte pentru banda1ul compre:
#iv dup' amputa&ia de #"n= "n
#copul de a "mpiedica 6ormarea
0ematoamelor #au #eroamelor
po#toperatorii atunci c"nd nu
avem po#ibilitatea #' reali:
O'm drena1 a#pirativ.
Se "ncepe cu ture circu:
lare la baOa (i6oidului dup'
care #e conduce 6aş' pe#te
um'rul opu# şi #pate= #e a1un:
4e din nou la baOa toracelui
unde #e 6ace "nc' o tur' cir:
cular' ce dep'şeşte o 1um':
tate l'&ime pe prima= apoi #e
trece iar'şi pe#te um'r şi
#pate şi #e continu' a#t6el
p"n' #e acoper' tot pan#a:
mentul altern"nd turele oblice
cu cele circulare veOi 6i4. +*G.
Y [anda1ul 7e#ault #e
aplic' "n caOul lu(a&iilor de
um'r #au a 6racturilor #ub:
capitale de 0umeru#. Se "ncepe
cu ture circulare toracice dup'
care #e 6i(eaO' bra&ul bolnav
pe torace 6iind "n un40i drept
şi #pri1init pe epi4a#tru şi #e
trec ture circulare pe#te bra& şi
antebra& #i ture verticale pe#te
um'r şi cot care #e 6i(eaO' cu
ture circulare toracice.
Acelaşi lucru "l putem
realiOa cu o ba#ma "n - col:
1uri care #u#pend' membrul
#uperior ca "ntr:un 0amac= "n
poOi&ia de#cri#' şi ale c'rei ca:
pete #e "nnoad' "n #pa&iul in:
Icr#capular şi la cea6'. Ace#t
7
mod de imobiliOare #e cu:
!!
noa#te #ub numele de .=eşar6a
lui B. I. PetitDG.
Y [anda1ul 8elpeau aie
iici:Ieaşi indica&ii ca mai #u#.
7i6er' de precedentul prin
l ii pt ii l c' imobiliEraO' inem:
luul #uprimi cu nul clira5 ui "n:
l-'ig. 4K ImnK/urru m0m6ruu* u4orur %*G!
uCuo*** m*0* >uI*tm3. KWnrfI Iu .". tI Ptftt.
doit "n un40i a#cu&it şi m"na 6i(at'
pe um'rul opu#. "n aceeaşi poOi&ie
#e poate imobiliOa membrul #upe:
rior= 6olo#ind o ba#ma triun40iu:
lar'.
L3 n*80u umRruu* W* 37*0*
#e pot aplica banda1e cu 6eşi tra#e
"n $ Wat#on:Bone#G #au "n #pic'
precum şi o ba#ma care #e trece pe
#ub a(il'= #e "ncrucişeaO' pe#te um'r
şi #e "nnoad' #ub a(il' opu#' cra:
vata bia(ilar] .aPorG.
Pe l"n4' 6i(area unui pan#a:
ment= ace#te tipuri de "n6'şare pot
realiOa şi compre#ia re4iunii.
D0(0t00 #e pot "n6'şa #eparat
#au mai multe= prin "n6'şare circu:
lar' #au "n #piral'. Pentru police
#au auricular ca şi pentru 0al uce
#e poate aplica #pica pornind de
dea#upra articula&iei pumnului şi
re#pectiv a articula&iei tibiotar#i:
ene= prin ture circulare şi "ncon:
i'ig. LS 5 imobiliOarea membrului #upe: 1ur"nd apoi policele= auricularul #au
rior cu a1utorul unei ba#male triun40iulare. 0alucele ?U ture "n $
Bn r0(*un03 *n(K*n3R #e aplic' #pica in40ino:6emural' unilateral' #au
bilateral'.
PR(*0 d*n r0(*un03 4*%*oruu* #au articula&iei tibiotar#iene #e 6i(eaO' prin
"n6'şare "n $. Acelaşi procedeu "l aplic'm şi "n caO de entor#' tibio:tar#ian'=
6olo#ind banda1ul compre#iv "n $= acoperind piciorul de la nivelul metatar:
#icnelor p"n' dea#upra articula&iei tibio:tar#iene unde #e 6i(eaO'.
0. ,i ii Ini i:u In U#plaiD n umi8iilui 5< ?iuvntu l i l u n l l i i i n .nvor.
â
Aig. LQ a şi 1
"n6'şarea de4etelor m"inii. a d "n6'#area circular' a inde(ului=
b d in6'şarea "n $ a policelui.
i
/ontu d0 3m4ut3&*0 #e pan#eaO' 6olo#ind "n6'şarea recurent' cu ) 6e#i
#au "n6'şarea cu o 6aş'. Se "ncepe prin ture circulare= la di#tan&' de pla 4'=
dup' care #e r'#6r"n4e 6aş' anteropo#terior ca şi "n caOul calotei craniene=
p"n' #e acoper' tot pan#amentul 6i("nd turele r'#6 r"nte cu ture circulare.
Se mai poate 6olo#i o ba#ma triun40iular' a c'rei baO' #e aplic' pe l!a1n
po#terioar'= un40iul drept acoper' bontul iar celelalte dou' capete #e "nnoad6i
pe 6a&a anterioar'.
7e a#emenea= bontul #e mai poale acoperi cu o bucat' patrulatcr' din
ti6on 6i(at' cu benOi de rompla#t.
t-'lg, HO n şt l> S4fJ ***H*Ino-f0*m*rurt. u un*3t0r33 , 6-6utmtf.
Aig. G1 Y "n6'şarea pi: !
clorului.
i
P0ntru r0(*un03 40r*n03R W* 3n3R #e utiliOeaO' banda1ul =."n /D. W#te
con6ec&ionat dintr:o bucata de p"nO' de 6orm' dreptun40iular'= cu dimen:
#iuni "ntre )5Y+* cm E 1* Y 15 cm şi care are 6i(at' la 6iecare col& c"te o pan:
4lic' "n4u#t' şi reOi#tent'= din bumbac. 7ou' din ele #e trec "n 1urul abdo:
menului= iar celelalte dou' #e trec pe#te re4iunile in40inale şi #e 6i(eaO' de cea
de mai #u#.
"n lip#a ace#tui tip con6ec&ionat #e pol aplica ) 6eşi: una "n turul abdo:
menului= iar alta care o "ncrucişeaO' la #pate şi ale c'rei capete #e trec pe#te
re4iunile in40inale #i #e "nnoad' de prima= pe partea anterioar' a abdomenului.
!ii linul n0il coil6.l
l'ig 'i).
Aig GE 5 [anda1 "n U/D al permeului
P3ns3m0nt00 s%rotuu* #e 6i(eaO' cu a1utorul #u#pen#orului. Poate 6i
con6ec&ionat din p"nO'= a#emenea banda1ului U"n /D #au din &e#'tur' ela#tic'
#i de 6orm' core#punO'toare re4iunii. Se mai utiliOeaO' "n caO de leOiuni inila:
matorii epididimote#ticulare= pentru #u#pen#ia #crotului.
AstR2* e(i#t' mai
R
mul1e tipuri de mi1loace de conten&ie a pan#amen:
telor= mai ie6tine şi cu aceeaşi e6icacitate.
7intre ele= o utiliOare din ce "n ce mai mare o au pla4ele rare= de
diver#e dimen#iuni= #ub 6orm' de ciorap de tipul USur4i6i(D ce #e pol
adapta pentru 6iecare re4iune 6i4. 5+ bi#G.
nr
Aig. GE 1i% i la" da '@"gi,la!
CLISMELE
?li#ma e#te manevra de introducere a unei #ub#tan&e lic0ide prin anu#=
"n inte#tinul terminal= "n #cop evacuator= e(plorator #au terapeutic.
?uno#cut' din timpuri 6oarte vec0i= cli#ma enterocliOa eteron d inte#tin >
RliOi# d iri4areG a 6o#t 6olo#it' "n terapeutica medical'. Pe m'#ura de#co:
peririi unor #ub#tan&e cu ac&iune a#upra peri#talticii inte#tinale #au a unor
medicamente admini#trate oral care! ac&ioneaO' şi a#upra unor a6ec&iuni ale
colonului= cli#mele au "nceput #' 6ie mai pu&in 6olo#ite. ?u toate ace#tea= ele
"şi p'#treaO' unele indica&ii preci#e= "n raport cu #copul pe care:1 urm'rim.
Ia baOa ac&iunii unei cli#me #tau cele dou' 6unc&ii de baO' ale colonului=
motilitatea şi ab#orb&ia.
"n cadrul motilit'&ii colonului= di#ten#ia local' a ace#tuia ini&iaO'= prin
re6le(e mienterice= mişc'rile "n ma#' unde peri#taltice puterinceG care "mpin4
con&inutul colic p"n' la nivelul 6le(urii pelvi:rectale. ?"nd ple(ul Auerbac0
e#te leOat= a#emenea mişc'ri nu #e mai produc.
.ucoa#a rectal' !şi colic' au capacitatea de a ab#orbi anumite #ub#tan&e
aminoaciOi= 4lucide= lipideG şi ap'= particip"nd= "n parte= la men&inerea 0o:
meo#taOiei. Acea#t' proprietate #t' la baOa ac&iunii cli#melor terapeutice.
PXIQ?IPII
Indi6erent de #copul "n care e#te admini#trat'= cli#ma trebuie 6'cut' cu
re#pectarea unor re4uli 6'r' de care nu #e ob&in e6ectele dorite. A#t6el:
Ycantitatea de lic0id introdu#' "n colon nu trebuie #' dep'şea#c'
5**Y2** ml. "n caOuri cu totul e(cep&ionale= pentru e(plorarea unui bolnav
cu me4adolicocolon #e va 6olo#i o cantitate core#punO'toare de lic0id= nece#ar'
unei inve#ti4a&ii complete >
Yconcentra&ia #olu&iei 6olo#ite trebuie #' 6ie iOoton' #au c"t mai aproape
de iOotonicitate deoarece a#emenea #olu&ii #"nt bine #uportate de mucoa#a
colic'= nuAo irita şi ac&ioneaO' numai prin volumul lor. Solu&iile 0ipertone #"nt
iritante pentru mucoa#' şi antreneaO' o eliminare mare de ap' din inter#ti&ii=
ceea ce duce la de#0idratarea or4ani#mului>
Ytemperatura lic0idului trebuie #' 6ie= "n principiu= c"t mai apro:
piat' do cea a corpului. 7e obicei= #olu&iile reci e(cit' peri#taltica şi pot pro:
duce colici abdominale= pe c"t' vreme cele calde #"nt mai bine tolerate şi au un
9%6rct calmant >
viteOa de introducere a lic0idului nu trebuie #' 6ie mare deoarece cre:
nE6t o 5uc#iiim< cre#cut' "n arnpul'= cu di#ten#ie bru#c'= produr"nd dureri şi
..iEa5ia de d66eca&io. 7e aceea= iri4ai orul trebuie rid ic u l ilnm In D "n'l&ime
;l r F<G 21G cm 6ii&6i G;% nivelul anu#ului.
.A/WXIAIW QW?WSAXW
Pentru e(ecutarea unei cli#me e#te nevoie de un iri4ator= un tub do cau:
ciuc lun4 de 1=5* m= canul' rectal' de ebonit prev'Out' cu un robinet #au o
#ond' #pecial' de cauciuc ?0atel:VuPonG= un #tativ= lubre6ian&i şi lic0idul
de introdu#.
Ia copii= cli#ma #e e6ectueaO' cu o par' de cauciuc care are o capn:
citate de 5*Y15* ml.
/WHQI?A
/e0nica e6ectu'rii unei cli#me depinde de #copul urm'rit. Indica&ia 61i
re#pon#abilitatea actului apar&in medicului= iar e(ecu&ia intr' "n obli4akiile
per#onalului mediu şi nu a celui au(iliar. Subliniem ace#t lucru deoarece #e
mai obişnuieşte ca pre4'tirea şi e(ecu&ia unei cli#me #' r'm"n' la latitudinea
unei in6irmiere #au "n4ri1itoare= iar medicul #' 6ie in6ormat ulterior de c'tre
bolnav de#pre e6ectul #lab #au nedorit pe care cli#ma 1:a avut a#upra l ui.
7eoarece 6iecare tip de cli#ma nece#it' anumite indica&ii= materiale şi
manevre #peciale= "n raport de #copul urm'rit= le vom de#crie pe r"nd.
1. ?li#ma evacuatorie. Scopul urm'rit e#te 4olirea c"t mai completa a
colonului şi rectului şi are la baO' 6unc&ia de motilitate a inte#tinului 4ro#.
Indica&ii:
Y con#tipa&iile cronice= "n unele mal6orma&ii con4enitale ca dolico: #au
me4acolonul #e recomand' ca ace#te cli#me #' 6ie 6'cute "nc' din copil'rie=
combinate cu medica&ia pur4ativ' şi re4im alimentar core#punO'tor>
Y "n pre4'tirea preoperatorie a bolnavului>
Y 4olirea colonului şi rectului= "n caO de interven&ii operatorii pe ace#te
or4ane>
Y reluarea tranOitului inte#tinal la bolnavii opera&i care nu au avui
#caun #pontan dup' -$Y2) de ore de la interven&ia c0irur4ical' >
Y "n unele #indroame ocluOive >
Y evacuarea colonului pentru admini#trarea unor cli#me terapeutice
#au e(ploratorii>
Y premer4'tor unor e(plor'ri endo#copice recto#copii= 6ibrocolono#eo:
piiG #au radiolo4ice radio4ra6ii renoveOicale= uro4ra6ii= coleci#to4ra6iiG peni r u
a ob&ine ima4ini reale ale mucoa#ei colo:rectale şi ale or4anelor pe care le
ma#c0eaO' prin con&inutul #'u "n materii şi 4aOe.
?ontraindica&ii:
Y "n a6ec&iuni acute ale anu#ului #i rectului> anite= 6i#uri anale= tromboE.e.
0emoroidale= ano:rectite >
Y la bolnavii opera&i pe rect #au colon la care cli#ma ar putea duce la
di#ten#ia #uturilor şi apari&ia unor 6i#tule #tercorale >
Y "n pre4'tirea preoperatorie a bolnavului cu apendicit' acut'= 0orn io
#tran4ulat'= in6arct meOenteric.
Iic0idul 6olo#it e#te variabil= "n principiu= #e utiliOeaO' #olu&ia 6iOiolo4ii i
1ipu cu #'pun )* 4 #'pun la 6** ml ap'G= ap' cu amidon +* 4 amidon l
6<G* rnl ap'G cnre au ac&iune cmolient'= #olu&ia cu #ul6at de ma4neEiii #au d
#odiu ('.T IU E> p e n l t t i .
r
<G* ml ap'G= ap' cu bil' de bou #ol. )*\G caic .m
Aig. GL 5 aG ?li#ma : poOi&ia bolnavului > bG 7irec&ia canulei
rectale pentru e6ectuarea cli#mei. =
ac&iune peri#taltic' #au diver#e #olu&ii uleioa#e oleu ricin= oleu de para6in'==
oleu de 6loarea:#oareluiG care au ac&iune emolient'. ?antitatea de lic0id e#te
de 5**Y2** ml= iar temperatura "n 1ur de +$Z?.
PoOi1ia bolnavului e#te "n decubit lateral drept cu coap#ele 6lectate pe
abdomen şi 4ambele pe coap#e.
Se evacueaO' aerul din tubul de cauciuc= #e "nc0ide robinetul canulei de
ebonit'= #e= un4e c'mila cu va#elin' #au ulei şi #e introduce "n canalul anal=
6 n direc5iu ombilicului= pe o lun4ime de +Y- cm. Apoi #e "ndreapt' v"r6ul
r > i u ulei #pre promontorium= #e mai introduce )Y+ cm şi #e de#c0ide robinetul.
l!enlni ca o cli#m' cvacuatorie #':şi atin4' #copul= lic0idul trebuie i n:
luulu# leul. l K9 aceea= iri4atorul #e va 6i(a pe #tativ= la o "n'l&ime de 5* Y
BG cm de ori6iciul anal= iar durata de introducere :i rnii&inul ului din iriAator
, >i 0 Iu nu de 15: 1)* miiG.
7up' terminarea cli#mei= #e #coale canula şi #e invit' bolnavul #' e(ecut = t
c"teva mişc'ri "n pat decubit lateral #t"n4= apoi dreptG #i #' re&in' lic0idul pliu <
la apari&ia #enOa&iei imperioa#e de #caun.
). ?li#ma e(ploratoric iri4o#copiaG. Scopul urm'rit e#te e(plorareH n
lumenului= a #uple&ei pere&ilor şi a inte4rit'&ii mucoa#ei rectului #i colonului Fi
cu a1utorul unei #ub#tan&e radioopace.
Indica&ii:
Y "n con#tipa&ii pro4re#ive ap'rute "n timp relativ #curt= revelatoar e n<
unor 6orma&iuni tumorale recto:colice >
Y "n tulbur'ri ale #caunului rectora4ii= diaree ce alterneaO' cu con#ti:.
pa&ie= #caune 4leroa#eG= mai ale# cind nu avem po#ibilitatea e6ectu'rii uno.ai
"ibrocolono#copii>
Y "n unele #indroame ocluOive acute #au cronice pentru preciOarea nivcY
lului şi 4radului ocluOiei= "n anumite #itua&ii volvul'ri= inva4ina&iiG poatoiH
avea c0iar un e6ect terapeutic devolvulare= deOinva4inareG >
Y "n preciOarea localiO'rii unor 6orma&iuni tumorale abdominale voi uY
minoa#e= "n combina&ie cu alte e(plor'ri radiolo4ice.
?ontraindica&ii:
Y tumori ano:rectale ve4etante şi ulcerate >
Y #tenoOe ano:rectale >
Y a6ec&iuni acute ano:rectale.
Sub#tan&a 6olo#it' e#te #u#pen#ia de #ul6at de bariu= "n ap'= care #e i nlro::
duce cu a1utorul iri4atorului= prin anu#= #ub ecranul radiolo4ie.
Ini&ial= bolnavul e#te pre4'tit prin admini#trarea de pur4ative ol. ricin=
6eni#anG #i o cli#m' evacuatorie cu )- de ore "nainte de e(plorare= pentru ca "n
colon #' nu e(i#te materii care ar putea #' duc' la interpret'ri eronate.
Ia "nceput= bolnavul #t' "n decubit lateral drept iar #ub#tan&a #e intro:
duce lent. 7up' e(aminarea de pro6il:a rectului #e "ntoarce bolnavul "n decu0il.
dor#al #i #e continu' e(aminarea rectului de 6a&a= apoi #e introduce lent #u#:
pen#ia baritat'= e(amin"nd colonul p"na la valvula ileo:cecal'. Se urm'reşte
pro4re#iunea #ub#tan&ei baritate= umplerea colonului= .di#ten#ia pere&ilor #i
e(i#ten&a eventualelor 6orma&iuni #au ulcera&ii. Se pot 6ace şi 6ilme "n diver#e
momente ale e(plor'rii. %
7up' eliminarea bariului= #e 6ace o in#u6la&ie cu aer= "n colon= şi #e con:
tinu' e(aminarea proba bi#c0erG. "n mod normal= mucoa#a inte4r' r e5 i i i e
bariul pe toat' #upra6a&a #a liOereul de #i4uran&'G iar peretele recto:colic nu
preOint' modi6ic'ri de #uple&e #au calibru.
+. ?li#ma terapeutic'. Are la baO' 6unc&ia de ab#orb&ie a inte#tin u Iu i
4ro# şi con#t' "n admini#trarea unor #ub#tan&e medicamentoa#e ce #e ab#orb
kGc cale recto:colic' #au au ac&iune local' a#upra unor a6ec&iuni reclo:colice.
Kle au avut o perioad' lar4' de utiliOare p"n' la cunoaşterea e(act' a 6nnc5iri
de ab#orb&ie a inte#tinului 4ro#. A#t'Oi au indica&ii mult mai re#lrin#c.
"n raport ;F;< #copul urm'rit şi de lic0idul admini#trat= ele au 6o#t iiiipAi!:
5 i l c in cli#mc #edativc= alimentare nutritiveG #i medicamenton.#e. S micşoriiH
nparle ii IHi ineiiE6t cli#rnele 66lrnle "n #eop de de, olvuliirr #au di!E.iuv iiuiiuiri
1
.
Pentru a:şi atin4e #copul ele trebuie #' re#pecte o #erie de condi&i i:
Y #' 6ie precedate de o cli#m' evacuatorie >
Y #ub#tan&a admini#trat' #' 6ie introdu#' cit mai departe de ori6iciul
9n al la )5Y+* cmG>
Y ritmul de admini#trare #' 6ie "n pic'turi pentru a nu declanşa peri#tal:
ti#mul inte#tinal>
Y temperatura lic0idului #' 6ie "n 1ur de +2 Y+$Z?.
aG ?li#m' #edativ' e#te indicat' ca preane#teOie la copii #au "n calmarea
unor bolnavi a4ita&i= atunci c"nd calea oral' #au parenteral' nu Dpoate 6i
6olo#it'.
Se "ntrebuin&eaO' amital #odic )Y- 4G #au cloratul 0idrat -Y6 4G
"n4lobate "n 1ulep 4umo# pentru a nu 6i iritante. Se introduce o cantitate mic'
de lic0id +*Y-* 4G cu a1utorul unei pere de cauciuc.
bG ?li#m' alimentar' #e utiliOeaO' 6oarte pu&in a#t'Oi= datorit' cunoaş:
terii am'nun&ite a 6iOiolo4iei rectului şi colonului care i:a limitat mult indi:
ca&ia şi datorit' numeroa#elor altor procedee mult mai e6iciente 6olo#ite "n
ace#t #cop.
Sub#tan&ele 6olo#ite au diver#e 6ormule #ol. 4lucoOa -2\ Y 15* ml ^
:6: un 4'lbenuş de ou ^ 1* 4 pepton' ^ )* ml rom ^ 6 pic'turi laudanumG
şi urm're#c #' 6ie uşor a#imilabile pentru a realiOa o ab#orb&ie c"t mai bun' pe
calea mucoa#ei rectale. Pentru acea#ta= #olu&ia #e introduce= "n pic'turi= la
di#tan&' de anu# )* Y +* cmG cu a1utorul unei #onde ?0atel:VuPon.
cG ?li#m' medicamentoa#' cu ac&iune local' a 6o#t mult "ntrebuin&at'
p"n' la de#coperirea unor dro4uri ce pot 6i admini#trate oral #au parenteral.
Wa era indicat' "n :
Y unele a6ec&iuni in6lamatorii recto:colice >
Y diOenterii #au 0elmintiaOe >
Y rectocolita ulcero:0emora4ic'.
Se 6olo#eau a#t6el= cli#me cu #olu&ii de perman4anat de #odiu *=)5\=
#ol. i0tiol 1\= #ol. nitrat de ar4int *=5* \U #au #olu&ii de amidon= "n unele
colite.
"n tratamentul amibiaOei rectale #e 6olo#eau cli#me cu ipecca #ol. )\
#au emetin' #ol. *=*5\ iar "n tratamentul o(iuraOei cli#me cu #antonin'
#ol. *=)5\.
Autori mai vec0i au propu# 6olo#irea linimentului oleocalcar ulei de
m'#line şi ap' de var "n p'r&i e4aleG "n cantitate de l l admini#trat "n
decur# de l Y) ore= pentru tratamentul colitelor.
A#t'Oi #e mai utiliOeaO' #ol. cu antipirin' l 4 la +*Y-* ml ap' c'ldu&'G
tu tratamentul unor pro#tatite şi #olu&ie cu #alaOopirin' "n tratamentul
i/ctocolitei ulcero0emora4ice combinate cu tratamentul perorai.
l IQ?I7WQ/W `I A??I7WQ/W
"n e6ectuarea unei cli#me pot #' apar' o #erie de incidente şi accidente
?IU/ pol 5 inc al "l de #ub#tan&a introdu#' c"t şi de te0nica #i materialele 6olo#ite :
leui!#me rectale datorit' introducerii bruşte a unei riinliUili mari do
lic0id= a unei #olu1ii 0ipertone ce i r i t ' mucoa#a #iiu u nuci noln5n n:ri. Klr pol
product@ QcnE.ii&ia de #caun şi cli#mn nu mai ponte 6i eoni Inund =
Y dureri abdominale produ#e de introducerea unei cantit'&i pron m>ui
de lic0id "n colon #au la o temperatur' mult #c'Out' 6a&' de cea a corpului =
Y #"n4er'ri produ#e prin e6rac&ii= ale mucoa#ei anale= urmate de in#G u
larea unor 6i#uri anale ca reOultat al manevrelor brutale= a utiliO'rii de caimli
1
metalice va4inaleG #au dup' cli#me 6recvente >
Y per6ora&ii ale peretelui rectal ca urmare a unor manevre brutale I.
un bolnav cu neopla#m rectal.
biind o metod' care #e poate aplica at"t "n ambulator c"t şi "n #tal imun
şi care poate aduce multe 6oloa#e "n terapeutic'= cunoaşterea indica&iilor şi
e(ecutarea corect' a unei cli#me r'm"ne o "ndatorire a oric'rui cadru medicii G.
SPZLA.URI
Spal'tura e#te metoda prin care #e realiOeaO' cur'&irea mecanic' şi
deOin6ec&ia unor mucoa#e #au a unor cavit'&i cu a1utorul diver#elor lic0ide #lab
anti#eptice. Wa #e 6ace "n #cop terapeutic #au dia4no#tic at"t "n cabinet #au
#ervicii de #trict' #pecialitate S.X.I.= o6talmolo4ie= 6tiOiolo4ie= urolo4ieG
c"t şi "n cabinete #au #ervicii de diver#e #pecialit'&i medicin' intern'= c0i:
rur4ie= 4inecolo4ie etc.G. S"nt "n#' #itua&ii c"nd e6ectuarea unei #p'laturi
nece#it' ur4en&' şi ea trebuie 6'cut' de c'tre orice medic de medicin' 4eneral'=
%#tudent #au cadru mediu.
"n capitolul de 6a&' vom in#i#ta mai mult a#upra #p'laturilor cu care
medicul e#te con6runtat mai 6recvent "n practic'.
PXIQ?IPII
Pentru e6ectuarea "n bune condi&iuni a unei #p'laturi trebuie re#pectate
anumite principii:
Y lic0idele cu care #e 6ac #p'laturile trebuie #' 6ie di6erite= "n 6unc&ie de
mucoa#a pe care o #pal'= at"t "n ceea ce priveşte compoOi&ia c"t şi concentra&i >i
anumitor #ub#tan&e pe care le con&in >
Y temperatura #olu&iilor trebuie #' 6ie apropiat' de cea a mucoa#eloi
#au cavit'&ilor re#pective >
Y pre#iunea 1etului va 6i mic' pentru a nu produce leOiuni mecanice pH
o mucoa#' de1a alterat' >
Y cantitatea de lic0id #' 6ie mare pentru a realiOa o buna cur'&ire
Y #' #e re#pecte re4ulile de a#ep#ie şi anti#ep#ie.
.A/WXIAIW QW?WSAXW
Solu&iile cele mai utiliOate cu care #e 6ac #p'laturile #"nt : #olu&ia 6iE.iolo
= perman4anatul de pota#iu 1E-***= apa bicarbonat a&' :: -* 4 \=U apu
borieat' -D=!== in6uOia de muşe&el XomaOulanG= o(iciamira de mercur
1E1**1. ni t r al i i l de ar4int Y lE[ ***.
l!enlni e6ectuarea #p'l'lurii propriu:Oi#e= "n raport cu mucoa#a #ini
?IIQ i l a l c i i r]ie #e #pal'= mai #"nt nece#are: #erin4i de di6erite tipuri .şi clipii
cl l A& i = I n v i t e renale= muşamale pentru protec5ia bolnavilor= iri4atoiiro= t u l i
==*u%K*=* n i i i l c **8rr*0! Knrr3n0! , * t % 83KC %o0%o*u %
/WHQI?A
7eoarece 6iecare tip de #p'l'tur' nece#it' anumite materiale şi are UI/
iiiiumit #peci6ic= le vom de#crie pe r"nd.
S4RRturR %ondu%tuu* 3ud*t*8 07t0rn. 7e re4ul'= #p'l'tur' conductului
auditiv e(tern #e 6ace de c'tre #pecialiştii S.X.I. "n anumite #itua&ii ea #e
poate e(ecuta şi de c'tre medicul de medicina 4eneral'. Indi6erent de cel can:
e(ecut' #p'l'tur'= "n prealabil= #e va e6ectua un e(amen= #ub #pecul= al cou
duetului= pentru preciOarea dia4no#ticului a6ec&iunii şi #tabilirea indicaGici
de #p'l'tur'.
Indica&ii:
Y otite cronice= pentru cur'&irea conductului "n vederea aplic'rii tra
Inmentului local>
Y eliminarea unor corpi #tr'ini>
Y "ndep'rtarea dopurilor de cerumen.
?ontraindica&ii:
Y a6ec&iuni acute ale conductului auditiv e(tern #au ale timpanului >
Y per6ora&ii ale timpanului.
Maerialele nece%are pentru e6ectuarea unei a#emenea #p'laturi #"nl :
lipii boricat'= #er 6iOiolo4ic #au #olu&ie de romaOulan= c'ldu&e= o #erin4' VuPou
%le 1** Y 15* ml= #pecul auricular= o t'vi&' renal' şi o muşama de protec&ie.
Te-nica %($l$&rii e#te relativ #impl' şi va trebui #' &in' #eama de
iinalomia conductului auditiv e(tern care preOint' o curbur' "n 1o# şi "na:
inte= p"n' la in#er&ia timpanului. Pentru a #e putea eviden&ia mai bine= pavi:
lionul urec0ii va 6i tra# "n #u# #i "napoi.
[olnavul aşeOat pe un #caun cu capul
uşor 6lectat de partea re#pectiv'.! #e
prote1eaO' cu o muşama. Sora va i ne
o t'vi&' renal' #ub pavilionul urec0ii
re#pective pentru colectarea lic0idului
de #p'l'tur'. Se "ncarc' #erin4a VuPon
cu #olu&ia de #p'lat şi #e &ine "n mina
dreapt'= iar cu. #tin4' #e va traci ioua
pavilionul urec0ii TP #u# şi "napoi. Se
introduce v"r6ul #erin4ii "n conduci şi
va 6i orientat c'tre peretele #uperioi
pentru ca 1etul de lic0id #' nu vin' "n
contact direct cu timpanul= "n #copul
evit'rii unor per6ora&ii #au a unor #eu
Oa&ii dureroa#e care uneori pol produce
c0iar #incope. A#t6el poOi&ionat #r
apa#' cu pi#tonul #erin4ii pentru a rea
liOa un 1et cu o pre#iune moderat'. In
caOul dopului de cerumeii dup6i re
ace#ta va 6i bine "nmuiat= va 6i e(pul
Oa& .#ub nie#iuiiea 1etului= iar bolnavul
li SpAIAIiiru ruiidiirliiliii iimlillv .
6l(Uri/: b< recnp6tt6t auEul. I=a #6lr&utul #p6ll6l:
lurii #e şter4e conductul cu un tampon de vat' şi #e recomanda bolnavului
#' &in' un dop de vat' timp de l Y) ore.
S4RRtur3 (3str*%R #e poate 6ace "n #cop dia4no#tic #au terapeutic at"t "n
#pital c"t şi "n ambulator.
Indica&ii:
Y#tenoOa piloric' ulceroa#'= pentru 4olirea #tomacului "n vederea
e(amenelor radiolo4ice= a cercet'rii acidit'&ii 4a#trice #au preoperator. Sp':
l'tura 4a#tric' #e 6ace #i "n caO de #tenoO' piloric' neoplaOica= cu dilata&ie
4a#tric'= pentru pre4'tirea preoperatorie a bolnavului>
Yinto(ica&iile acute voluntare #au accidentale= prin "n40i&irea de #ub:
#tan&e cau#tice aciOi= baOeG "n primele ) ore de la accident= #au alimente
ciuperci= con#erveG etc. >
Ydilata&ia acut' 4a#tric' po#toperatorie.
?ontraindica&ii:
Y"n neopla#mele 4a#trice= cu diver#e localiO'ri>
Yulcere 4a#trice 4i4ante #au 0emora4ice :
Ybolnavii caşectici #au cu in#u6icien&' re#piratorie >
Ybolnavi cu cardiopatii decompen#ate #au anevri#m de arc aortic >
YtuberculoOa pulmonar' evolutiv' poate produce 0emoptiOiiG>
Yinto(ica&ii acute dup' )Y- ore de la in4e#tia to(icului= deoarece
"n ace#t interval de timp #tomacul #:a 4olit= iar pe de alt' parte= leOiunile
anatomice produ#e prin ac&iunea #ub#tan&ei cau#tice a#upra pere&ilor e#o6a:
4ului #au #tomacului pot produce unele per6ora&ii.
.ateriale nece#are :
Ytubul bauc0er. W#te un tub de cauciuc lun4 de 15* cm şi 4ro# de 1* Y
)* mm= cu un cap't rotund= di#tal= prev'Out cu dou' ori6icii laterale= şi alt
cap't mai dilatat= unde #e poate adapta o p"lnie din cauciuc #au metal cu
capacitatea de 5** ml. Ia -5 cm de cap'tul di#tal tubul e#te "n#emnat= pentru
a cunoaşte p"n' unde va 6i introdu# "n #tomac >
Ylic0idul de #p'l'tur' e#te "n 6unc&ie de #copul urm'rit. Pentru #p'l':
tura de evacuare preoperator= #tenoOa piloric'G #e 6olo#eşte apa bicarbonatat'
-* \
*
= la temperatura de )5 Y+*Z?. Pentru #p'l'tur' 4a#tric'= "n caO de into:
(ica&ii cu #ub#tan&e cau#tice= #e utiliOeaO' lic0ide care #' neutraliOeOe #ub:
#tan&a in4erat'. A#t6el= "n caOul into(ica&iei cu aciOi #p'l'tur' #e va 6ace
cu o #olu&ie de bicarbonat de #odiu -*\
*
= #au apa albuminat' apa "n care
#:au b'tut albuşuri de ou= )Y+ albuşuri la l litru ap'G= "n into(ica&iile cu
#ub#tan&e alcaline= #p'l]tura va 6i 6'cut' cu #olu&ii acide : Oeam' de l'm"ie=
ap' cu o&et ) lin4uri o&et la l litru ap'G= "n ambele cate4orii de into(ica&ii=
#au alunei c"nd nu #e cunoaşte to(icul= #e poate 6olo#i laptele dulce= ace#ta
av"nd o reac&ie am6oter'. "n mod obli4atoriu "n#'= din primul 1et recoltat prin
#p'l]tura 4a#tric' #e va p'#tra un eşantion pentru identi6icarea to(icului>
Yun va# colector al #p'l'turii li40ean= 4'leat'G>
Yp"u(.a cauciucat' de protec&ie care #e lea4' "n 1urul 4"tului bolnavuluiH
i>u 9!cl'lalt cap't #e pune "n va#ul colector.
Tr-nini %(iil,iliirii 4a#trice cuprinde doi timpi: introducerea tubului
l!iiiiclirr pentru #p'l]tura 4a#tric' #i #p'l'tur' 4a#tric' propriu:P.i#'.
uG I8ulni introducerea uliului de #p'l'tur' 4a#tricii liolmmil i:#tc aşeOat
pi; H?IIIIII. cu o ptnO' cunriiK!iilii proiectoare cu mai QUX. G5ini 9l mul !.t6i in
#pa:
tele bolnavului= de unde "l invit' #' de#c0id' 4ura= #' re#pire ad"nc #i ini n
tubul p"n' "n 6arin4e. 7in ace#t moment #e cere bolnavului #' e(eculc mi.şrni i
de de4luti&ie= "n timp ce cu m"na #e "mpin4e tubul uşor= p"n' la -5 ** cin
m'#ur"nd de la arcada dentar'G= dup' care bolnavul va re#pira normal= im
la cap'tul e(terior al tubalui #e va ataşa p"lnia.
bG Sp'l'tura 4a#tric' propriu:Oi#' con#t' "n introducerea lic0idului 5n:
tub= "n #tomac şi evacuarea ace#tuia= tot pe tub= pe principiul şi6ona1ului. l .1
"nceputul #p'laturiF p"lnia #e tine la nivelul toracelui şi #e va "ncepe turnai c.i
lic0idului. ?"nd p"lnia #:a umplut= #e ridic' la +*Y-* cm dea#upra 4urii= pi n. i
c"nd lic0idul e#te aproape de 4olire şi "n el apare un v"rte1. "n ace#t momcni
#e coboar' bru#c p"lnia "n va#ul colector= la -*Y5* cm #ub nivelul epi4a#lnilm
#i prin ea "ncepe #' cur4' con&inut 4a#tric= "n ace#t timp #e recomand' liol
navului #' 6ac' mişc'ri de contrac&ie a peretelui:abdominal pentru a a1 ul . i
evacuarea #tomacului. Se repet' manevra p"n' c"nd lic0idul apare limpril;
iar #tomacul va 6i complet 4olit.
"n into(ica&iile cu #ub#tan&e cau#tice= la #6"rşitul #p'l'turii #e vor ini in
duce "n #tomac +* 4 #ul6at de #odiu "n #olu&ie apoa#'= pentru a declanşa pui
4a&ia bolnavului= "n #copul elimin'rii rapide a to(icului care a p'trun# in
inte#tin.
Ia #coaterea #ondei= acea#ta va 6i pen#at'= pentru ca lic0idul de pe I.
#' nn cad' "n larin4e= de unde #' 6ie a#pirat "n tra0ee #i bron0ii.
"n caOul bolnavilor care au in4erat to(ice şi #"nt aduşi "n com'= nun
autori recomand' #p'l'tura 4a#tric' dup' intuba&ie naOo:ira0eal' şi aşeEart.
lor "n decubit lateral.
Incidente şi accidente :
Y tubul nu poate 6i introdu# "n #tomac datorit' #enOa&iilor de 4rca5ii
şi vom' din partea bolnavului. Pentru a pre"nt"mpina ace#t nea1un#= "naiuli
de introducerea lui= #e va ane#teOia 6arin4ele prin badi1onare cu cocain.!i
#olu&ie )\ #au (ilin] )Y-\>

'/%/. ,',e — 'I&Iini' (plliirll )u(tri'e * u
Intr+,u'ere li'hi,ului In (t+m'- ' .
turnre li'hi,ului In plinit'
e/'ure '+nţinutului
I@
,
Ytubul poate p'trunde "n larin4e. "n ace#t moment apare tu#e iritativ'
şi di#pnee. Se va retra4e tubul imediat #i #e va introduce cu aten&ie= urm"nd
baOa limbii>
Yper6ora&ii e#o6a4iene #au 4a#trice la bolnavi care au "n40i&it to(ice
6oarte cau#tice= care au produ# leOiuni rapide #ub ) ore de la in4e#tieG şi care
#"nt urmate de complica&ii 6oarte 4rave media#tinite #upurateG.
S4RRtur3 83(*n3R are drept #cop cur'&irea mecanic' a va4inului de #e:
cre&iile normale #au patolo4ice.
Indica&ii:
Yva4inite şi vulvova4inite >
Yin6lama&iile cronice ale [olului uterin >
Ypreoperator= "n interven&iile din #6era 4enital' 0i#terectomii= colpo:
perineora6ii= 6i#tule veOico:va4inale #au veOico:rectaleG.
?ontraindica&ii: A
Ya6ec&iuni acute utero:ane(iale >
! Y "n po#tpartum imediat.
.ateriale nece#are :
Yiri4ator de ) litri= prev'Out cu un tub de cauciuc lun4 de 1=5 m >
Ycanula va4inal'. W#te 6'cut' din metal #au ebonit'= lun4' de )* cm=
cu diametrul de l cm şi are o "nclinare "n un40i obtuO= core#punO'toare a(ului
va4inului>
Y#olu&iile de #p'lat: perman4anat de pota#iu 1E-***G= romaOulan=
cloramin' 1\
*
:
/e0nic' :
[olnava #e a#aO' pe ma#a 4inecolo4ic'= "n poOi&ie 4inecolo4ic'= "n #itu:
a& i a "n care nu #e poate realiOa ace#t lucru= #e poate aşeOa pe o plo#c'= "n pat=
cu coap#ele "n abduc&ie şi 6lectate
pe abdomen. Iic0idul de #p'l':
tur' trebuie #' 6ie c'ldu& l)5 Y
+*Z?G. Se "ncepe cu toaleta vulva:
r'= dup' care #e introduce canula
"n va4in= urm"nd peretele po#te:
rior al ace#tuia= p"n' "n 6undul
de #ac po#terior. Se retracta pu:
&in canula şi #e orienteaO' v"r6ul
ace#teia #pre 6undurile de #ac
laterale= "n urma ac&iunii 1etului
de lic0id= care trebuie #' aib' o
pre#iune mic' pentru a nu pro:
duce di#ten#ie bru#c' şi dureri=
#e realiOeaO' o cur'&ire mecanic'
a mucoa#ei va4inale şi a colului
uterin= prin eliminarea #ecre&iilor
odat' cu lic0idul de #p'l'tur'.
Se retra4e canula pro4re#iv=
!=E. n : /o0nlcH #pnm.urii vaKinale d
ie

invil'
[olnava #' l u#c:a#cn pc<n:
l<nE. ltla liolimvrl> l G canula vuKinul6l tru a elimi na lic0idul n! Bimit "n
l U@
va4in şi #e termin' #p'l'tuia cu toaleta re4iunii vulvare= dup' care .
\
aplic' un tampon de vat' #teril' acoperit de o compre#' tot #teri l'.
Ia 6eti&e şi 6ete cu 0imenul intact #e pot 6olo#i #onde Qelaton "n locul
canulei. P
Incidente şi accidente :
Yar#uri ale mucoa#ei va4inale prin concentra&ie mare a #olu&iei de #5iFT
l'tur' mai ale# "n caOul perman4anatului de pota#iuG>
Ydureri produ#e prin pre#iune mare a 1etului= "n #pecial pe mucoa#n
in6lamat'.
S4RRtur3 ur0tr%*. bolo#it' 6oarte 6recvent= "n trecut= pentru tratamen0il
diver#elor leOiuni in6lamatorii ale uretrei "n #pecial uretrita 4onococic'G=
are a#t'Oi o aplicabilitate 6oarte re#tr"n#' datorit' utiliO'rii antibioticelor şi
%c0imioterapicelor= "n tratamentul ace#tor a6ec&iuni. Wa #e 6ace de c'tre #pe:
ciali#tul urolo4= cu re#pectarea condi&iilor de a#ep#ie şi anti#ep#ie şi av"nd 4ri1'
ca #olu&ia de #p'lat #' nu p'trund' "n veOic'. W#te recomandabil ca indicain
de #p'l'tur' #' 6ie 6'cut' dup' uretro#copie prealabil'.
Indica&ii:
Yuretrite microbiene şi in6ramicrobiene reOi#tente la tratamentul cu
antibiotice= c0imioterapice şi corticoiOi>
Y urelrite recidivante cauOate de 6ocare uretrale litrite= mor4anite etc.G.
.ateriale :
Y un iri4ator ca şi la #p'l'tur' va4inal' #au o #erin4' de )*Y)5 ml >
Y canule uretrale tip Banet>
Y#olu&ii anti#eptice o(icianura de mercur 1E6***= 1E$***= perman4a:
"iat de pota#iu 1E5***= nitrat de ar4int 1E5***= 1E1***= protar4ol 1E5**G=
%antibiotice eritromicin'= #treptomicin'= tetraciclin'G şi c0imioterapice 6ui>i:
aolidon= nitro6uranG.
bolo#irea ace#tor #ub#tan&e "n aplica&ii locale impune ca 6orma de nl i :
!liOare #' 6ie cea mai activ'= #' nu 6ie iritante pentru mucoag'= #' aib' o #olu:
iHilitate şi re#orb&ie redu#' pentru a r'm"ne "n contact cu mucoa#a şi #' nu 0o
inactivate de condi&iile locale e(i#tente.
/e0nic' :
?a mod de e(ecu&ie= #p'l'tur' poate #' 6ie 6'cut' numai pentru uiHi.:i
anterioar' #au pentru "ntrea4a uretr'= "n caOul "n care mucoa#a e#te prinşii
an totalitate.
[olnavul e#te aşeOat "n decubit dor#al= cu membrele in6erioare "n e(ten#ie
#i uşor "ndep'rtate. 7up' deOin6ec&ia 4landului şi şan&ului balano:prepii&ml
#e prinde peni#ul "ntre de4etele + şi - ale m"inii #t"n4i= iar cu policele şi inde:
(ul #e decaloteaO' 4landul. Sp'l'tura #e 6ace cu o cantitate mare de lic0id
capro(imativ ) litriG. Wa "ncepe cu toaleta 4landului şi a şan&ului 0alano:
prepu&ial dup' care #e introduce v"r6ul canulei par&ial= "n meat= "n aşa 6el ni
#' nu:1 ob#truieOe= l'#"nd po#ibilitatea de #cur4ere a lic0idului p'trun# Iu
uretr'. Pentru #p'larea 6undului de #ac bulbar= #e creşte uşor pre#iunea t u
uretr' prin ob#truc&ia complet' a meatului= pentru #curt timp.

Ac&iunea #p'l'turii uretrale e#te multipl' :
Ypermite "nl'turarea #ecre&iilor prin #p'lare mecanic' >
Ydibtcn#ia urelrei datorit' pre#iunii cre#cute a lic0idului= 6ace cu
mucoa#a #' ia contact pe toat' #upra6a&a ei cu #ub#tan&a activ' >
Ycontactul prelun4it al mucoa#ei cu #ub#lan1a re#pectiv' 6ucilil
iir&iiiiic>i ace#teia.
Incidente şi accidente :
Y ar#uri c0imice veOi mai #u#G>
Y propa4area in6ec&iei la veOica urinar' prin introducerea #olu&iei #ub
pre#iune= ceea ce 6ace #' "nvin4' reOi#ten&a #6incterelor>
Y leOiunea mucoa#ei produ#' de lic0ide prea calde #au introdu#e #ub
pre#iune mare.
S4RRtur3 802*%** ur*n3r0. ?a şi precedenta= #p'l'tura veOicii urinare #:a
limitat mult= "n era antibioticelor şi c0imioterapicelor.
Indica&ii:
Y "n #cop dia4no#tic #e 6ace limpeOirea mediului şi cur'&irea veOicii de
#"n4e= c0ea4uri şi puroi= "n vederea e(ecut'rii unor manevre endo#copice
ci#to#copie= ureteropielo4ra6ie etc.G >
Y "n #cop terapeutic #e 6olo#e#c mai de#= pentru evacuarea c0ea4urilor
din veOic'= "n urma opera&iei pentru adenom de pro#tat' şi mai pu&in pentru
#p'larea veOicii cu diver#e #olu&ii anti#eptice.
?ontraindica&ii :
Y a6ec&iuni acute ale uretrei>
Y veOica mic' tuberculoa#'.
.ateriale :
Y #erin4' VuPon de )**Y)5* ml>
Y #onde uretrale >
Y ap' #teril'= #er 6iOiolo4ic #au diver#e #olu&ii anti#eptice o(icianur' de
mercur 1E6***= nitrat de ar4int 1E-***= #olu&ii de antibioticeG c'ldu&e
+*:5*Z?G.
/e0nica.
7up' toaleta 4landului şi meatului uretral #e introduce o #ond' "n veOic'
şi #e 4oleşte con&inutul. Se introduc apoi= 1** Y 15* ml din #olu&ia pre4'tit'
pentru #p'l'tura şi #e la#' #' #e #cur4' "n va#ul colector. Se repet' opera&ia
p"n' la limpeOirea mediului.
Qu #e vor introduce cantit'&i mari de lic0ide= "n veOic'= pentru a nu
provoca di#ten#ie şi #enOa&ie de durere #au pentru a nu pune "n ten#iune #utura
veOicii dup' interven&ii operatorii.
"n caOul #p'l'turii pentru c0ea4uri= dup' adenomectomie= cantitatea de
lic0id nu trebuie #' dep'şea#c' ** Y 1** ml. Pentru evacuarea mai buna a
c0ea4urilor= dup' introducerea lic0idului "n veOi c'= ace#ta #e a#pir' "n
#erin4a VuPon. 7up' adenomectomie= #p'l'tura #e poate 6ace pro6ilactic= "n
mod continuu= prin in#talarea unei per6uOii "n veOic' cu ap' #teril' #au #er
6iOiolo4ic= "n care #:a diOolvat penicilin' şi care #e va evacua prin #onda ure:
Iral' #au printr:o #ond' cu triplu curent.
Incidente şi accidente :
Y nu #e poate cateteriOa uretra din cauOa #tricturilor. Se vor 6ace mai
" n l " i = dilata&ii uretrale>
Y c'i 6al#e uretrale= datorit' introducerii unor #onde necore#punO'toare=
Bn mod brutal #au pe o uretra #tenoOat' >
Y #cnEa&ii dureroa#e= "n caOul introducerii de lic0ide reci #au "n can:
l i l ul c marc.
Alic l i pi i r i de #p'laturi con1imctival'= naOal'= bucal'= c#o6a4ian'G au
indica&ii mult mai rc#tr"n#c şi #e 6ac de c'tre medicii #pecialişti= "n #erviciile
rr!.pccl ivc de #pcciiilitalc.
SONDAJUL VEFICII URINARE
Sonda1ul veOicii urinare repreOint' manevra de 4olire a ace#teia cu a1u<
torul unei #onde.
Sonda e#te un tub din cauciuc= metal #au material pla#tic= de dimen#iuni
şi 6orme adaptate #copului urm'rit. W#te prev'Out' cu un v"r6 de 6orm' ci:
lindric' tronconic'= "n continuarea corpului #ondei #au uşor "ndoit şi c an:
are unul #au mai multe ori6icii laterale. Pavilionul e#te "n 6orm' de p" lnir
mai 4ro# dec"t corpul şi are "n#cri# pe el num'rul #ondei şi capacitatea ba lo:
netului la #ondele bolePG.
IQ7I?AaII
Sonda1ul veOicii urinare e#te indicat "n :
Y reten&iile acute de urin' >
Y interven&ii c0irur4icale "n micul baOin #au pe or4anele 4enitale. al;
6emeii>
Y e(plor'rile endo#copice ale uretrei= veOicii şi ureterelor.
7iver#e tipuri Uc
?SQ/XAIQ7I?AaII
Qu #e 6ac #onda1e veOicale "n caO de :
Y in6ec&ii acute ale uretrei pentru a nu "n#'m"n&a 4ermenii "n veOic' r
Y ruptura traumatic' a uretrei pentru a evita 6ormarea e'.ilor 6al#e:
#au a4ravarea 0ematomului perineal >
Y #tricturi uretrale #tr"n#e. "n ace#t caO #e "ncearc' #' #e cateteriOeOeA
uri!lra cu bu1ii 6ili6orme şi dac' nu #e reuşeşte e#te de pre6erat o ci#to#tomi e
temporar'.
PXIQ?IPII
"n timpul manevrelor de e(ecutare a #onda1ului veOical trebuie re#pec:
tate anumite re4uli pentru a evita apari&ia unor accidente şi complica&ii.
1G Sonda1ul veOical trebuie privit ca orice act c0irur4ical şi ca atare
va re#pecta toate re4ulile de a#ep#ie şi anti#ep#ie. A#t6el= c0irur4ul trebuie
#' "mbrace m'nuşi #terile= #ondele #' 6ie #terile= iar 4landul la b'rbatG şi vulva
la 6emeieG vor 6i deOin6ectate cu #olu&ii anti#eptice. 7e a#emenea colectarea
urinii evacuate #e va 6ace "n va#e #terile.
)G /ipul de #ond' #i 4ro#imea ei #e ale4 "n 6unc&ie de uretra care trebuie
cn l eteriOat'. A#t6el= pentru b'rbatul t"n'r= 6'r' #tricturi #au la 6emei #e poate
lolo#i #onda Qelaton nr. 16 Y 1$. "n caO de #tricturi uretrale la tineri= #e 6olo#e#c
#onde cilindro:conice= din material pla#tic= de 4ro#imi adaptate #tricturii=
Ia b'rbatul pe#te -5 de ani e#te bine #' #e utiliOeOe #onda /ieman= de aceeaşi
4ro#ime ca mai #u#= care #e adapteaO' bine pe o uretra de6ormat' de un ade:
nom de pro#tat'= 6ie el c0iar incipient.
+G .anevra de introducere a #ondei trebuie e6ectuat' cu bl"nde&e. "n
ca(.ul "n care #onda nu mai pro4re#eaO'= mai ale# pe uretre necuno#cute= cu
#tricturi= nu #e va in#i#ta pentru a a1un4e "n veOic' cu orice pre&. ci #e va ale4e
o alt' #ond' core#punO'toare.
-G Volirea veOicii nu trebuie 6'cut' rapid= ci lent= av"nd 4ri1' ca #' pen#'m
#onda timp de 1Y) minute dup' evacuarea a 15*Y)** ml urin'= "n ace#t
Ici evit"nd apari&ia 0emora4iei Ue( vacuoD.
5G 7ac' #onda va trebui #' r'm"n' pe loc= !#e va 6olo#i o #ond' de tip
l!!oleP= prev'Out' cu: un balonaş de 6i(are endoveOical şi al c'rei material
de con6ec&ionare e#te bine tolerat de mucoa#a uretral'. "n a#emenea caOuri urina
, a l!i colectat' "n pun4i #terile= "n #i#tem "nc0i#.
.A/WXIAIW QW?WSAXW
l!enlru e6ectuarea unui #onda1 veOical #"nt nece#are mai multe materiale :
: #onde ureterale #terile de diver#e tipuri şi dimen#iuni Qelaton= bolePU
/liicmnn= cu c"r1e= cilindro:conice etc.G>
m'nuşi #terile pentru cel care #ondeaO' >
compre#e #terile şi #olu&ii anti#eptice #labe ap' o(i4enat'= perman4a:
IIHF de pota#iu 1E- ***= doi amin'= #olu&ie de acid boric etc.G pentru deOin6ec:
5Fu 0uiduim #i a vi i l vci >
A
\ 5 ulei 4omenulat= ulei de para6in' #au 4licerina= #terile=
necc#aic In
bre6ierii #ondelor>
Y va#e #terile pentru colectarea urinii t'vi&e renale= urinare=
piui&i
din pla#ticG>
Y #erin4' şi ap' di#tilat' pentru controlul permeabilit'&ii #ondei=
peni i n
a#pirarea microc0ea4urilor din veOica şi pentru umplerea
balonetului #on
dei boleP >
v
Y [eniMue:uri= pentru dilatarea uretrelor la #tricturatii
v"r#tnici= caro
#' permit' apoi introducerea #ondelor.
/WHQI?A
/e0nica #onda1ului veOical e#te di6erit' la b'rba&i şi la 6emei.
Ia b'rbat. Iun4imea mai mare a uretrei şi preOen&a pro#tatei la
b'rbat=
obli4' la 6olo#irea unor anumite #onde şi la e(ecutarea unor anumite
manevre.
A#t6el= tipul de #ond' va 6i ale# "n 6unc&ie de parametrii enun&a&i mai
#u#.
7ac' #onda a 6o#t #teriliOat' cu vapori de 6ormol e#te bine #' #e #tea
c"tc.va
minute "ntr:un borcan cu ap' #teril' #au #olu&ie 6iOiolo4ic' ca #' #e
diOolve
microcri#talele de 6ormol şi #' nu vin' "n contact direct cu mucoa#a
uretrei=
pentru a nu produce u#turimi bolnavului.
.ai "nt"i #e #pal' 4landul şi prepu&ul cu ap' şi #'pun.
PoOi&ia bolnavului e#te "n decubit dor#al= medicul 6iind aşeOat "n
dreapta lui.
Se decaloteaO' 4landul şi #e prinde "ntre police şi primele dou'
de4ete. Se
deOin6ecteaO' 4landul şi meatul uretral cu #olu&ie de acid boric= ap'
o(i4ena&ii
#au #olu&ie o(icianur' de mercur 1E6*** şi #e şter4 cu o compre#'
#terilaD=
u#cat'. ?u m"na dreapt' #e prinde #onda= #e lubre6iaO' cu ulei
4omenol"il=
4licerina #au ulei de para6in'= #terile şi #e introduce "n meat= cu
bl"nde5c
p"n' trece de valvula lui Vuerin apoi #e "mpin4e lent= p"n' a1un4e "n
veE.icn.
"n tot ace#t timp peni#ul #e tra4e uşor c'tre Oenit. ?"nd #onda a1un4e
la bul:
bul uretrei= peni#ul #e ba#culeaO' lent "ntre coap#e. 7ac' #onda nu
pro4re:
#eaO' uşor= #e retra4e )Y+ cm şi #e "mpin4e din nou= cu mişc'ri 6ine=
66irtt
brutalitate.
Ia b'rba&ii v"r#tnici care au şi adenom de pro#tat' #e va 6olo#i
#onda
/ieman #au #onde cu c"r1e. "n ace#te caOuri= v"r6ul #ondei va urma pere
l ele
anterior al uretrei p"n' la intrarea "n veOic'.
?"nd #onda a p'trun# "n veOic'= prin pavilion ie#e urin' #ub
pre#iune:
care va 6i colectat' "n va#e #terile #au "n pun4i de pla#tic. 7up'
evacuarea
a 15*Y)** ml de urin' #e va pen#a #onda 1Y) minute.
7ac' reten&ia e#te accidental' #au pentru prima dat'= la un pro#t
al ir=
dup'
4olirea
veOicii
#e va
#coate
#onda
şi i #e
vor
6ace
recoma
nd'rile
re#pect
i, e
bolnav
ului
dup'
ce va 6i
e(amin
at "nc'
o dat'
rectal.
7ac'
reten&ia
e#le
repe:
tat' #au
calitate
a urinii
0emat
urie cu
c0ea4u
ri mariG
impune
#onda1e
repet
al e
e#te
bine ca
#onda
#' 6ie
l'#at'
pe loc.
bi(area
#ondei
#e va
6ace
prin
umpler
eH
balonet
ului cu
5Y2
ml ap'
di#tilat
' "n
caEul
#ondel
or
bolePG
#au
prin
dou6t
benOi
de
rompla
#t=
lon4itu
dinale=
"ntre
peni# şi #ond' şi alte dou' beuE=i cir:
culare una "napoia 4landului şi alta pe #ond'G pe#te benEile
lon4itudinaliH
" n caOul celorlalte tipuri de #ondeG= "n a#emenea #ituai ie= la pavilionul
#ondei
#e va adapta o pun4' #pecial' din pla#tic pentru colectarea urmii In
#i#tem
inclu#.
Aig. GQ 5 /e0nica #onda1ului veOical la b'rbat.
Ia 6emeie. Uretra mai #curt' 5Y2 cmG şi ab#en&a pro#tatei= la 6emeie=
/ac ca #onda1ul veOicii urinare #a nu 6ie di6icil de e(ecutat.
[olnava e#te aşeOat' pe ma#a 4inecolo4ic'= iar "n caOul "n care nu #e poate
:depla#a= poate 6i #ondat' şi la pat= aşeOat' pe o plo#c'.
?u de4etele de la m"na #tin4' #e de#6ac labiile şi cu un tampon #teril
şi #olu&ie anti#eptic' perman4anat de pota#iu= ap' o(i4enat' etc.G #e deOin:
6ecteaO' vulva şi meatul uretral dup' care #e u#uc' cu o compre#' #teril'.
Se prinde #onda metalic'= de pavilion= cu m"na dreapt' şi #e introduce
v"r6ul "n meat= pe peretele anterior al uretrei= pavilionul #ondei 6iind mai #u#
dcc"t planul oriOontal= "n timp ce #e "mpin4e Sonda= uşor pe uretr'= #e coboar'
pavilionul #ondei #ub oriOontal'. ?"nd #onda a p'trun# "n veOic'= urina ie#e
cu pre#iune= iar mai departe #e procedeaO' ca şi la b'rbat.
7ac' nu avem #onde metalice #e poate 6olo#i #onda Qelaton #au c0iar
#onde cilindro:conice. "n caOul "n care trebuie #' l'#'m #onda pe loc= utiliO'm
o .#ond' de tip boleP pentru 6emeie şi dup' umplerea balonetului= o adapt'm
la un #i#tem colector "nc0i#.
il6c
IQ?I7WQ/W `I A??I7WQ/W
"n timpul e(ecut'rii #onda1ului= mai ale# la b'rbat= pot ap'rea diver#e
incidente #au accidente. A#t6el :
#onda nu! mai pro4re#eaO' de la un anumit nivel. Acea#ta #e poate
dai ora unei #tricturi uretrale #au cre'rii unei c'i 6al#e= "n ambele #itua&ii
%%r va mişca uşor #onda= "nainte şi "napoi= 6'r' a in#i#ta #' p'i runda şi dac'
nu mnN #e va #c0imba cu alta mai #ub1ire alteori o #onda mai 4roa#' pro:
Hi/..iE6i mai uşorG >
1
5 "n caOul bolnavilor #trictura&i= la care nici o #ond' HU poale tiNo.
#e va cateteriOa uretra cu bu1ii 6ili6orme ce vor 6i l'#ate pe loc c"lcva E.IU:
dup' care #e vor #c0imba cu altele mai 4roa#e. 7ac' nici "n ace#t 6el veEicn
nu poate 6i 4olit' #e va recur4e la punc&ie #uprapubian' veOi punc&iaG>
Y dup' intrarea #ondei "n veOica nu cur4e urin' datorit' c0ea4uriloi
care a#tup' ori6iciile #ondei= "n ace#t caO= #e va a#pira urin' şi c0ea4uri= m
o #ond' VuPon= iar la #6"rşit #e va #p'la veOica cu ap' c'ldu&' #teril'= #omln
r'in"n"nd pe loc >
Y #"n4erarea uretrei "n timpul manevrelor de introducere a #ondei a ral n
6ormarea unei c'i 6al#e. Acea#ta #e creeaO' c"nd 6olo#im #onde necore#puii2=1i
toare #ondarea unui pro#tatic cu o #ond' cilindro:conic'G #au c"nd #e 6ac
manevre brutale= "n acea#t' #itua&ie #e va "ncerca o #ond' core#punO'toare
şi nai 4roa#'= iar "n caOul "n care nu reuşim #e va punc&iona veOica. Uneori=
dup' 4olirea veOicii #onda p'trunde mai uşor.
7up' terminarea #onda1ului pot ap'rea alte incidente şi accident o :
Y 0emora4ia Ue( vacuoD apare la #6"rşitul 4olirii veOicii prin #"n4enirca
mucoa#ei decomprimate bru#c. Se evit' 4olind veOica lent>
Y 6ri#oane şi a#cen#iune termic'. Se datore#c unei bacteriemii produ#e
prin mici e6rac&iuni ale mucoa#ei uretrale la un bolnav cu o urin' in6ectat.6i.
"n a#emenea caOuri= #e recomand' protec&ia bolnavului= dup' #onda1= cu
c0imioterapice #au antibiotice "n 6unc&ie de #en#ibilitatea 4ermenului.
NUNCOIILE
bunc&iile repreOint' manevra de introducere a unui ac #au trocar= "ntr:o
%cavitate= prin care #e!e(tra4e o cantitate de lic0id "n #cop e(plorator= evacuator
#au terapeutic. Iic0idul #e poate 4'#i "n mod normal "n cavitatea re#pectiv'
lic0idul ce6alora0idianG #au repreOint' un element patolo4ic rev'r#at pleu:
ral= peritoneal etc.G.
Qo&iunea de punc&ie are= "n#'= o #6er' mult mai lar4'= ea re6erindu:#e=
de 6apt= la orice manevr' de p'trundere= cu acul "ntr:o cavitate= "ntr:un
&e#ut #au "ntr:un or4an= "n ace#t #en#= denumirea #:a e(tin# şi a#upra mane:
vrelor de p'trundere= cu acul= "n &e#uturi #au or4ane= pentru introducerea de
aer #au alte #ub#tan&e "n #cop e(plorator #au terapeutic #au pentru recoltare=
prin a#pira&ie= a unui mic 6ra4ment nece#ar e(amenului 0i#topatolo4ic punc&ie:
0iop#ieG. 7e a#emenea= termenul #e 6olo#eşte şi "n caOul introducerii acului
"n #i#temul va#cular vene= artere= #inu# lon4itudinalG pentru recoltarea de
#"n4e= "n vederea e(plor'rilor paraclinice #au pentru introducerea unor medi:
camente veOi cap. in1ec&iiG. Ace#te ultime dou' a#pecte nu 6ac obiectul ca:
pitolului de 6a&'.
7enumirea punc&iei re#pective #e 6ace dup' cavitatea c'reia i #e adre:
#eaO' : punc&ie pleural'= peritoneal'= ra0idian'= articular'. Unele dintre
ace#tea mai au şi alte denumiri: toracocenteOa punc&ia evacuatorie pleural'G=
kiaracenteOa punc&ia peritoneal' evacuatorieG.
?IASIbI?AXW
7up'5=localiOarea_colec&iei= punc&iile #"nt:
Y#uper6iciale: colec&ii #ituate "n &e#uturi de la #upra6a&a corpului
#eroame= abce#e= 0ematoame= c0i#te etc.G>
Y pro6unde : colec&ii "n cavit'&i #au or4ane pro6unde.
7up' modul de evacuare a lic0idului punc&ia poate 6i:
Y #impl' : lic0idul e#te l'#at #' #e #cur4' de la #ine= pe trocar>
Ya#piratorie : pentru evacuarea lic0idului #e utiliOeaO' o #ur#' de a#pi:
ni5ic. /rebuie avut "n vedere 6aptul c' nu orice colec&ie lic0idian' permite o
9%viicunrc bru#c'= "ritruc"t pot ap'rea 6enomene de decompre#iune 0emora4ii
==e( viicnoD= colap# etc.G.
7up' #copul urm'rit punc&iile #e "mpart "n:
e(ploratorii : #e 6ac pentru cunoaşterea naturii= compoOi&iei #uu modi:
6ie6trilor lic0idului re#pectiv prin e(amene cilolo4ice= bacteriolo4ice 9uu c0imice>
Y evacuatorii: urm're#c 4olirea "ntre4ii cantit'&i de lic0id pal oloaie
;din cavitatea re#pectiv'. 7ac' #itua&ia permite= orice punc&ie e(pl orai orie
#e poate tran#6orma "n una evacuatorie >
Y terapeutice : introduc= "n cavitate= diver#e !medicamente antimicro:
lGiene= modi6icatoare= cito#tatice etc.G #au urm're#c decomprimarea unor or:
4ane şi reluarea 6unc&iei ace#tora. A#t6el= o punc&ie evacuatorie e#te= "n acelaşi
timp şi terapeutic'.
PXIQ?IPII
Indi6erent de punc&ia pe care o e(ecutam= "n practic'= trebuie re#pectai c
anumite principii:
Y pre4'tirea bolnavului #e va 6ace prin admini#trarea unui #edativ
cluminai= romer4an= meprobamatG cu una #au dou' ore "nainte de !punct io=
"n #copul calm'rii lui>
Y a#ep#ia in#trumentelor cu care #e practic' punc&ia şi anti#ep#ia re4i:
unii re#pective. Xe4iunea unde #e va 6ace punc&ia va 6i #p'lat' şi b'rbierii ].
7up' deOin6ec&ia te4umentelor cu tinctur' de iod #au #eptoOol #e recomanda
#' #e pun' c"mpuri #terile= iar cel care e(ecut' punc&ia #' 6ie #p'lat şi "mbr'caF
%ca pentru o interven&ie operatorie >
Y ane#teOia Oonei unde #e e(ecut' punc&ia. Acea#ta #e 6ace pentru l i :
niştea bolnavului şi pentru a "mpiedica declanşarea unor re6le(e in0ibitoare
%ce pot produce lipotimii şi c0iar #incope= datorit' bo4atei inerva&ii #e!nOi:
tive a #eroa#elor. bolo#im ane#teOia local'= cu #olu&ie de novocain' #au (ilin'
!*=5\ #au 1\= in6iltr"nd #trat cu #trat de la te4umente inclu#iv #eroa#a cavi:
t'&ii re#pective >
Y evacuarea lic0idului dintr:o cavitate #e va 6ace lent dac' punct ia
%e#te evacuatorie= eventual= "n mai multe etapeG= pentru a nu provoca 0emora4ii
prin decompre#iune e( vacuoG>
Y evitarea apari&iei unor complica&ii ca : 6i#tuliOarea= di#eminarea unei
in6ec&ii= şocul ana6ilactic= leOarea unor 6orma&iuni anatomice va#e= nervi=
vi#cere etc.G. Acea#ta obli4a la o per6ect' cunoaştere a te0nicii de punc5io:
nare şi la o bun' cunoaştere a anatomiei re4iunii ce trebuie punc&ionale.
@
.A/WXIAIW QW?WSAXW
.aterialele nece#are pentru e6ectuarea unei punc&ii cuprind : #ub#tan&e
1inli#eptice pentru te4umente= #ub#tan&e pentru ane#teOie local'= ace de punct io=
Irocare= in#trumente de a#pira&ie= recipiente pentru recoltarea produ#elor şi
imaterial pentru pan#ament.
Y Anti#epticele 6olo#ite pentru deOin6ec&ia te4umentelor #"nt: alcoolul.
; i net ura de iod= #eploOol= mercurocrorn etc.
: l!enlru ane#teOia local' a re4iunii utiliO'm (ilin' #au novocain' "iH
@;Hlu5ii de ;<..
r
<D>= #au \){,.

Aig. H1 4 /rocar pentru punc&ie =u#G cu canul' mi1locG şi tnandren 1o#G.
: Acele de punc&ie au lun4imi de ):1* cm= 4ro#ime "ntre S $:1 mm
şi 6orme v]nate. 7e obicei acele mai lun4i #"nt prev'Oute #i cu mandreDn.
: /rocarul e#te un in#trument 6ormat din dou' pie#e : canul' metalic'
cu diametrul "ntre l :- mm "n 6unc&ie de v"#coOitatea colec&I/ ce trebuie
r a/c]r u v/r e/ ! D /D@@ AA
` T

ma n d r e n u l

c
: e et an#IeaO] canul '
ş al carurv ir 6=ce dep'şeşte canula= e#te a#cu&it "n 6orm' de con #au de piramid'
cu +:- rnuc0n penm&md introducerea lui mai uşor prin &e#uturi Ia cap'tul
opu# mandrenul e#te prev'Out cu un m"ner. ! cap'tul
: A#pira&ia lic0idului #e poate 6ace cu #erin4i c"nd colec&iile #"nt "n
cantitate mai mic'G #au cu a#piratoare de diver#e tipuri. 7intre aparatele
6olo#ite m trecut pentru evacuarea colec&iilor pleurale cit'm : aparatul Potain
a#piratorul 7ieula6oP #au aparatul Boube. Ia aparatul Potain lic0idul #e
a#pira "n urma vidului realiOat "n recipient= cu a1utorul unei #erin4i= iar viteOa
d!: a#pira&ie #e re4leaO' cu a1utorul unui robinet. A#t'Oi 6olo#im mai mult
9#piraloare cu pre#iune re4labil'.
Incipientele pentru colectarea produ#ului de punc&ie #"nt alc'tui&i:
;!D< 9%l:nibote. rulii Petri= medii pentru "n#'m"n&are= precum #i borcane "n
9!DEni nmlil]lilor mari de lic0ide ce trebuie evacuate.
l!ini.ilul locului unde #:a e6ectuat punc&ia e#te oblit6nluiiii.
Aig. 6* J Ace dKer#e pentru punc&ie
/WHQISA
/e0nica unei punc&ii e#te "n 6unc&ie de cavitatea c'reia i #e adre#eaO'=
%de con&inutul #'u şi de modul de evacuare al ace#tuia.
bunc&ia colec&iilor #uper6iciale. ?olec&iile #uper6iciale #e punc&ioncnEli
re#pect"nd principiile enumerate mai #u#.
S"nt indicate pentru con6irmarea con&inutului ace#tora precum şi peni in
%evacuarea lor.
Se 6olo#e#c ace #au trocare "n 6unc&ie de v"#coOitatea lic0idului con&inui=
montate la #erin4'= re#pect"nd re4ulile de a#ep#ie şi anti#ep#ie.
[olnavul va 6i "n decubit #au aşeOat= "n aşa 6el= pentru a o6eri manevre
lor= re4iunea ce urmeaO' #' 6ie punc&ionat'.
Iocul de punc&ie #e ale4e "n Oona de ma(im' 6luctuen&'. 7up' ane#tcE.i.i
prealabil' a te4umentului= #e p'trunde cu acul= "n colec&ie= perpendi oulin
#au uşor oblic şi #e a#pir' con&inutul "n #erin4'. Produ#ul recoltat #e tr i mi l i :
la laborator pentru e(amene citolo4ice= bioc0imice şi bacteriolo4ice. l G : i r . i
e#te caOul punc&ia e(ploratorie #e poate tran#6orma "n una evacuatorie= 4olimF
:cavitatea de con&inut= prin a#pira&ie.
7up' terminarea punc&iei= acul #e e(tra4e printr:o mişcare bru#c'= l a i
locul #e deOin6ecteaO' cu un tampon cu alcool şi #e ma#eaO' uşor #tri c"ml
paraleli#mul &e#uturilor= pentru evitarea 6i#tuliO'rii.
"n caOul "n care colec&ia punc&ionat' e#te un a1ce% cald, ace#ta urmeaE.i
#' 6ie inciOat #au drenat. InciOia #e poate 6ace imediat= l'#"nd acul drept repei.
bunc&ionarea a1ce%elor reci #e 6ace cu ace 4roa#e= la di#tan&' de + Y - cm
%de colec&ie= trec"nd prin &e#uturi #'n'toa#e şi totdeauna "n partea craninl6i
Se evit' Oona decliv' pentru a "mpiedica 6i#tuliOarea pe traiectul de puneG ie
Puroiul #e evacueaO' "n totalitate= iar "n cavitate #e la#' #olu&ia de #l rcplo
micin'. Abce#ele o#i6luente nu #e evacueaO' deoarece #e re6ac rapid şi pculin
acea#ta punc&ia ar trebui repetat' la - Y 5 Oile. Abce#ele reci nu #e inciEciiEn=
preOent"nd ri#cul 6i#tuliO'rii şi al in6ec&iei #ecundare şi "nc' de la prima pi i i i ;:5 i ;:
#e a#ociaO' cu tratamentul 4eneral şi local cu tuberculo#tatice.
He+aoa+ele #e evit' a 6i punc&ionate deoarece preOint' ri#cul re6acem
•3i al in6ect'rii. Se punc&ioneaO' #au #e evacueaO' prin inciOii= numai arcli:
liematoame care= prin volumul lor e(ercit' compre#iuni a#upra unor l ni n
c0iuri va#culare şi ner,oa#e produc"nd tulbur'ri circulatorii= de 6:en#ibilitalr
"@au motilitate. "n a#emenea #itua&ii= trebuie 6'cut' şi 0emo#taOa va #ului
;:are #"n4ereaO' pentru a evita re6acerea 0ematomului.
0ncidene %i a cideiUe ale punc&iilor #uper6iciale :
Y punc&ia Ualb'D #au ne4ativ' con#ta "n lip#a #cur4erii #au a#piraG in
;le lic0id din cavitate 6ie datorita con&inutului prea v"#co# al ace#tuia l a 5 n
;le 4ro#imea acului= 6ie datorit' 6aptului c' v"r6ul acului nu a a1un# "n ;: ;<l ecG i r
#au a dep'şit:o caOul colec&iilor miciG= "n a#emenea #itua&ii #e va 6olo#i un
ac de calibru potrivit #au #e va mişca v"r6ul acului>
Y p'trunderea "ntr:un va#: pe ac vine #"n4e. "n ace#t caE.= #e #ioa0
Bicni şi #e punc1ioneaO' "n alt' parte>
: dureri #au pare#teOii= prin "n&eparea unui ram nervo#. Se pron:
9deaE' ca mai #u# >
in6ectarea cavit'&ii prin lip#" de a#ep#ie>
0#l uliEuri:u.
bunc&ia pleural' toracocenteOaG. bunc&ia pleural' con#t' "n introdu:
cerea acului "n cavitatea pleural' şi e#te indicat' "n #cop e(plorator dia4:
no#ticG #au terapeutic>
Y "n #cop e(plorator #e 6ace "n caOul e(i#ten&ei unei matit'&i toracice
cu abolirea vibra&iilor şi murmurului "n Oona re#pectiv'= pentru cunoaşterea
naturii rev'r#atului>
Y "n #cop terapeutic #e practic' pentru evacuarea unor colec&ii intra:
pleurale mari 0idrotora(ul din in#u6icien&a cardiac'= 0ematomul ma#iv
po#ttraumaticG care "n4reuneaO' 6unc&ia re#piratorie= pentru evacuarea unor
pleureOii #ero:6ibrinoa#e abundente care nu au nici o tendin&' la re4re#iune
prin tratament medical= "n caOul pleureOiilor purulente precum şi pentru
introducerea unor medicamente cu ac&iune tipic' antibiotice= cito#taticeG.
Conlraindica,iile racene/ei #"nt date de colec&iile "nc0i#tate para:
media#tinale #au paravertebraleG #u#pecte de anevri#me de aort' #au abce#e
icci o#i6luente.
Maerial&l nece%ar con#t' din anti#eptice= #erin4i= ace de di6erite dimen:
#iuni #au trocare= #olu&ie de novocain' #au (ilin' pentru ane#teOie local'=
aparate pentru a#pira&ie= recipiente colectoare. Ia ora actual' e(i#t'
#i#teme de toracocenteOa alc'tuite din trocare de diver#e 4ro#imi prev'Oute
cu tuburi de dren şi #i#teme de 6i(are la perete= livrate #teril= care #e introduc
direct "n pleur'= dup' e6ectuarea a#ep#iei şi ane#teOiei locale.
Loc&l de (&nciie e#te determinat de preOen&a #emnelor clinice şi radio:
lo4ice ale rev'r#atului pleural. "n caOul colec&iilor libere din pleur'= punc&ia
#e va 6ace "n #pa&iul 8III interco#tal= pe linia a(ilar' po#terioar'. Se va evita
re4iunea cardiac'= v"r6ul a(ilei şi por&iunea toracala de #ub coa#ta a IL:a
pericol de a p'trunde "n peritoneu prin traver#area 6undului de #ac pleural
şi a dia6ra4muluiG. "n caOul colec&iilor "nc0i#tate= punc&ia #e va 6ace "n cen:
trul matit'&ii= evit"nd traecte care #' leOeOe anumite 6orma&iuni anatomice.
Po/iţia 1olna#&l&i : aşeOat pe mar4inea patului= cu toracele uşor 6lec:
t >i l anterior şi coatele #pri1inite pe 4enunc0i= o6erind a#t6el o de#c0idere mai
mare a #pa&iilor interco#tale. A1utorul #t' "n 6a&a bolnavului şi:1 men&ine
"n acea#t' poOi&ie= "n caOul unei colec&ii "nc0i#tate= anterioare #au laterale=
bolnavul va #ta culcat "n decubit dor#al #au lateral.
Te-nica e#te aceeaşi= 6ie c' e#te vorba de o punc&ie e(ploratorie #impl'=
l ie de una evacuatorie.
7up' deOin6ec&ia re4iunii cu tinctur' de iod şi ane#teOie local' #trat
cu #lrat inclu#iv a pleureiG= #e repereaO'= cu v"r6ul inde(ului #t"n4 şi el ba:
ci 11onat cu tinctur' de iodG mar4inea #uperioar' a coa#tei a IL:a pe linia
ii(ilar' po#terioar'. "n caOul colec&iilor "nc0i#tate= #e repereaO' mar4inea
#uperioar' a coa#tei in6erioare #pa&iului "n care #e e(ecut' punc&ia. ?u acul
montat la #erin4'= #e p'trunde perpendicular şi bru#c prin piele= r'O"nd
m :i i 4inea #uperioar' a coa#tei in6erioare= apoi "n mod pro4re#iv= #e "mpin4e
ucu l şi #e trece prin muşc0ii interco#tali apro(imativ + cm 4ro#imeG şi "n
continuare prin 6a#cia endotoracic' şi pleura parietal'.
In ca2.ul punc&iei e(ploratorii= dup' p'trunderea acului "n pleura= #e
n#pii"i lic0id "n #erin4'= "n cantitate #u6icient' pentru e6ectuarea e(amenelor
ci l olo4ice= 0iocliimicc şi bacteriolo4ice şi #e retra4e acul= ina#"nd locul de
pnn;!5ic cu tui l.!impon cu alcool şi aplic"nd pe#te el= !un 5<:m#iiiiicnt #i prii
.lll mlmlmm


Aig. HB 5 PoOi&ia bolnavului pentru punc:
&ie pleural'.
Aig. HE 5 Iocul de e6ectuare a punct li
pleurale.


B
ni <i l M%Cul 2D inlr%Ciircrr u
u
1
!! in i ni imn l n i pli ni i ! 2
Punc&ia evacuatorie toracocenteOaG poate 6i #impl' #au a#piratorie. Wa #e
e(ecut' "n acelaşi mod= cu deo#ebirea ca #e 6olo#eşte un ac mai 4ro# #au un
Irocar= adaptate la un aparat de a#pira&ie de tip Potain= 7ieula6oP #au cu
pre#iune re4labila #au #i#temele de punc&ie toracic'= livrate #teril= cu pun4i
#peciale. Se recomand' ca "n caOul c"nd lic0idul #e #cur4e #in4ur #' nu #e
a#pire= ci la pavilionul acului #' #e monteOe un tub de cauciuc #au din pla#tic
care #' diri1eOe lic0idul "n va#ul colector #terilG. Wvacuarea trebuie 6'cut'
lent= iar cantitatea de lic0id evacuat' nu trebuie #a dep'şea#c' l )** ml
pentru a evita apari&ia edemului pulmonar acut. 7e a#emenea= dac' bolnavul
preOint' tu#e= "n timpul evacu'rii lic0idului= #e va opri #cur4erea ace#tuia
pentru c"teva minute şi #e va urm'ri= cu. aten&ie= evolu&ia bolnavului. Ia
#6"rşitul toracenteOei= acul #e va #coate bru#c şi #e va proceda ca mai #u#= iar
bolnavul va #ta "n repau# ab#olut= la pat.
0ncidenele nu #"nt 4rave şi #e pot reOolva uşor :
Ypunc&ia Ualb'D #e poate evita e6ectu"nd= "n prealabil= o punc&ie e(:
ploratorie >
Y"n&eparea coa#tei #e evit' printr:o bun' diri1are a v"r6ului acului>
Y#cur4erea de #"n4e pe ac relev' "n&eparea unui va# din pac0etul #ub:
co#tal mai 6recvent la copii la care peretele toracic e#te mai #ub&ire= iar #pa:
&iile interco#tale #"nt mai "n4u#teG #au pulmonului #"n4e aeratG >
Yoprirea bru#c' a 1etului indic' obliterarea acului de c'tre pulnion
#au de 6al#e membrane= "n ace#t caO= #e va depla#a v"r6ul acului #au #e va
introduce un mandren pentru deOob#truc&ia lui.
Accidenele care pot ap'rea #"nt "n num'r de - şi #"nt de#tul de 4rave r
Yedemul pulmonar acut poate #' apar' "n cur#ul toracocenleOei #au
imediat dup' aceea datorit' unei evacu'ri prea rapide #au prea abundente.
Se mani6e#t' clinic prin di#pnee= cianoO'= tu#e c0intoa#'= e(pectora&ie roOat'
şi #pumoa#' şi prin apari&ia de raluri #ubcrepitante ce umplu rapid ambele
arii pulmonare= urmate de in#talarea #emnelor de in#u6icien&' cardiac'= "n
a#emenea caOuri #e opreşte imediat punc&ia= iar bolnavului i #e admini#treaO'
tonicardiace= o(i4enoterapie etc. >
Y#incopa e#te un accident #ever= dar mai rar. Se produce datorit'
emo&iei #au durerii= prin re6le( pleural= "n lip#a ane#teOiei #au "n ane#teOii
incorect e6ectuate. Poate 6i 6atal' "n c"teva minute de la in#talare şi de aceea
tratamentul ei va 6i rapid şi ener4ic. Se "ntrerupe imediat toracocenteOa= #e
culc' bolnavul= #e "ncepe re#u#citarea cardiore#piratorie şi admini#trarea
de analeptice cardiore#piratorii şi o(i4enoterapia >
Ypneumotora(ul e#te un accident 4rav şi #e produce 6ie prin ruptura
pulmonului mai ale# la em6iOematoşiG= 6ie prin intrarea aerului "n cantitate
mare prin acul de punc&ie. "n a#emenea caOuri= #e va 6ace o a#pira&ie pleural'
continu' #au= la nevoie= o toracotomie minim' cu drena1 tip [eclere >
in6ectarea rev'r#atului pleural şi tran#6ormarea lui "ntr:o pleureOie
purulent'. Se datoreşte 6ie unei 4reşeli de a#ep#ie 6ie evolu&iei bolii. Se
va
Iraia prin evacuarea puroiului şi antibioterapie.
=*m%&*n 4or*%3rduu* #e 6ace "n #cop e(plorator şi "n #cop terapeutic.
0ndicaţiile #"nt repreOentate de :
pcricardilele e(#udalive tuberculoa#'= uremica= reumati#mal'G pentru
5iicriE.iiirii nai urii lic0idului #au evacuarea lui c"nd matitatca dep'şeşte
II l ?i cin "n loali
1
direc1iile >
Ypericarditele purulen:
te= ca prim timp "naintea peri:
%cardotomiei>
Ytamponada cardiac'
pentru evacuarea unei canti:
t'&i de lic0id 0idropericard=
0emopericardG "n #copul uşu:
r'rii umplerii cordului "n dia:
#tol' şi 6avoriO'rii contrac&iilor
miocardului.
Maerial&l nece%ar e#te a#e:
m'n'tor cu cel 6olo#it pentru
punc&ia pleural'. Se 6olo#eşte=
%de obicei= un ac #ub&ire= lun4
de $ cm. "n caOul colec&iilor
mai pu&in 6luide #e pot 6olo#i
#i ace mai 4roa#e= iar pentru
punc&ia de 4olire ele #"nt mon:
tate la aparatul Potain.
Loc&l de (&ncţie #e ale4e "n aşa 6el ca #' 6erim cordul= arterele mama ir
interne trec apro(imativ l cm lateral de mar4inile #ternuluiG şi lama din
pulmonul #t"n4 ce #e interpune "ntre torace şi pericard. ain"nd #eama de
ace#te deOiderate #:au propu# mai multe punct e:
Y Punctul 7ieula6oP= "n #pa&iul 8 interco#tal #t"n4 la 6 cm de mar4inea
#ternului>
Y Punctul 7elorme= "n #pa&iul 8I interco#tal #t"n4 la mar4inea #ter:
nului >
Y Punctul Xendu= "n #pa&iul 8I interco#tal #t"n4 la $ cm de mar4inea
#ternului>
Y Punctul Huc0ard= "n #pa&iul 8II interco#tal #t"n4 la $Y9 cm di: li :
nia medio#ternal' #ub punctul 7ieula6oPG >
Y Punctul Xot0= "n #pa&iul 8I interco#tal drept la mar4inea #ternului>
Y Punctul .ar6an= #ituat la v"r6ul apendicelui (i6oid.
Ace#te puncte #:au ale#= &in"nd #eama de 6aptul c'= "n caOul acu mul 6iri i
de lic0id= pericardul "şi m'reşte at"t aria tran#ver#al' c"t şi cea vertical6t
acea#ta #e 6ace mai ale# "n partea caudal' prin "mpin4erea "n 1o# a dRil!ra6&:
muluiG.
Po/iţia 1olna#&l&i va 6i #emişeO"nd]= pe un plan "nplinat la -5Z deoarece
"n decubit dor#al= lic0idul #e adun' "napoia cordului pe care:1 "mpin4e "mi
iute şi o punc&ie e(ecutat' "n acea#t' poOi&ie ri#c' #' nu 4'#ea#c' lic0idul
#au #' "n&epe cordul= "n poOi&ie #emişeO"nd'= lic0idul #e adun' "n Oona de:
div' şi pe laturile cordului.
Te-nica (&ncl'&'i trebuie #' a#i4ure p'trunderea acului "n Oona de ina(iinA
acumulare a lic0idului. Punc&ia Ae poate 6ace şi "n dreapta şi "n #tin4' #lrr:
7up6i a#epl iE.area Oonei= =#e 6ace ane#teOia local' cu #olu&ie de (ilinA
#>m iiovocninii l DU şi #e p6ilmiulc cu acuF "n unul din 5uinclclc de mni SIIH=
Iu cirEu l rev'r#atelor mici= pmir5ia #e e(ecnl6i pnni#tcnial " n punctele 7e:
Aig. HG 5 Iocul de elec&ie pentru punc&ia perl:
cardului.
Idi ine #au Xot0G. Se Dva avea 4ri1' ca acul #' p'trund' perpendicular pe te:
4umente= r'O"nd mar4inea #ternului= deci medial 6a&' de artera mamar' intern'.
"n caOul rev'r#atelor mari= punc&ia #e poate 6ace la di#tan&' de #tern=
Sn punctele 7ieula6oP cel mai 6recventG= Xendu #au Huc0ard= av"nd 4ri1a
ca dup' p'trundereH "n pericard #' "nclin'm acul uşor medial şi "n #u#.
Punc&ia pericard ului #e mai poate 6ace şi pe cale epi4a#tric'= "n punctul
1
.ar6an. Se p'trunde cu acul la v"r6ul apendicelui (i6oid= pe linia medi:
an' şi dup' ce am #tr'b'tut pielea= acul e#te condu# cranial şi oblic #pre
#l"n4a= urm'rind "ndeaproape 6a&a po#terioar] a #ternului= traver#eaO' dia:
6ra4mul şi p'trunde "n Oona cea mai decliv' a pericardului= dup' un traiect
de - cm #ub 5 ani şi 6 cm pe#te 15 ani. Avanta1ele ace#tei te0nici con#tau
"n 6aptul c' evit' pleura şi va#ele mamare interne şi poate 6i 6olo#itoare şi
"n rev'r#atele mici lic0idul #e adun' "n Oona decliv'G. ?alea epi4a#tric'
e#te contraindicat' "n de6orm'ri ale #ternului #i "n caO de meteori#m abdo:
minal.
7up' p'trunderea acului "n pericard #e e(tra4e lic0idul "n #erin4'= #e
trimite pentru e(aminare la laborator #au #e evacueaO' con&inutul pericar:
dului lent= av"nd 4ri1' #a nu "n&ep'm miocardul v"r6ul acului va 6i paralel
cu mar4inea corduluiG. Ia #6"r#it #e e(tra4e acul= #e ma#eaO' locul de punc&ie=
#e aplica un pan#ament #teril #i #e &ine bolnavul "n repau# la pat.
0ncidene 3i acei denie care pot #urveni= #"nt :
YleOarea va#elor mamare #e produce c"nd acul nu urmeaO' mar4inea
#ternului şi poate av:ea drept urmare apari&ia unor 0ematoame de#tul de peri:
culoa#e care nece#ita 0emo#taO' >
Y"n&eparea pmlmonului produce durere vie şi apari&ia de #"n4e aerat
"n #erin4a. Qu are urm'ri 4rave deo#ebite >
Ytraver#area pleurei are importan&' numai "n caOul "n care evacu'm
lic0ide #eptice din pericard care ar putea contamina şi pleura >
Y"n&eparea co rdului poate produce uneori accidente mortale prin #"n:
4erare şi tamponareient cardiac #au prin #incop' cardiac'= "n caOul "n care
acul p'trunde "n miocard= #e mişc' #incron cu contrac&iile cordului.
Pun%&*3 %3rd*3% R. Se 6ace numai "n #cop terapeutic şi e#te indicat' " n
caE= de oprire a cor9dului.
Maeriale nece%are #"nt cele de#cri#e pentru punc&ia pericardului la care
#e adau4' medicamentele pentru re#u#citarea cardiac' #tro6antin'= adrenalin'=
noi adrenalin'= clomr' de calciu etc.G.
Po/iţia 1olna#&l&i e#te "n decubit dor#al.
Loc&l de punc&ie e#te #pa&iul I8 interco#tal #t"n4= la mar4inea #ternului.
Te-nica. 7up' deOin6ec&ia re4iunii #e "ncarc' #erin4a cu #ub#tan&' de
ni1cclnt şi= cu acul montat la #erin4'= #e p'trunde perpendicular pe torace=
i6iE"iid mar4inea #t1n4' a #ternului= "n #pa&iuA I8 interco#tal= pe o ad"ncime
;F;% FD<:: i cm= p"n' "n D#entriculul #t"n4. ?"nd acul a p'trun# "n ventricul= "n
#erin4' vine #"n4e ?
m

caO
de contrac&ii cardiace= "n momentul "n&ep'rii ,en:
I riciilnlni ace#tea #"6it imprimate şi aculuiG. Se a#pir'= totuşi= "n #erin4' pentru
n vedea dac' vine 6"n4e #emn c' #"ntem "n cavitatea ventr cular'G şi in1ec:
I6nn #ii lG#l ii ii5 a re#pectiv' dup' care #coatem acul şi continuam manevrele
rvlniie de ic.#n#cil.are cardiorc#piratorii. Ia nevoie= #e 6:i; <• ;< nmia 5Giinc5ic
5 i cnl i n intiodiict.!t!ti unei ui t e #ub#lan5e. Se paie cii #ini5il i mii 5uur .1 mm
i nulului ni ii.!n d!cel i i i nt i up poEiliv.
Procedeul mai e#te 6olo#it şi pentru tran#6uOia direct' de #"n4e= i nlrac.!u
diac= tot "n #cop de re#u#citare.
Accidenele 3i incidenele #"nt a#em'n'toare cu cele de la punc&ia pericar
dului. "n plu#= ar putea #a apar' Oone de necroO'= "n caOul in1ect'rii de .I li
#tan&e 0ipertone clorur' de calciuG "n miocard "n locul introducerii lor in
cavitatea ventricular' "n caO de dece# necroOele nu mai au timpul nece#ai
de a #e con#tituiG.
Punc&ia peritoneal' paracenteOaG. Punc&ia peritoneal' #e 6ace "n #cop
e(plorator dia4no#ticG= evacuator paracenteOaG #au terapeutic introduceien
unor medicamente "n peritoneuG.
0ndicaţiile punc&iei peritoneale #e re6er' la :
Y preciOarea naturii unui rev'r#at peritoneal dia4no#ticat clinic >
Y polilraumatiOa&ii la care #e #u#pecteaO' leOiuni ale vi#cerelor i nlra:
peritoneale şi pe care e(amenul c0irur4ical nu le poate eviden&ia clinic >
Y evacuarea unei colec&ii libere de lic0id= din cavitatea peritonealii
a#citele din ciroO!a 0epatic'= in#u6icien&a cardiac'= in#u6icien&a renal6iG
care provoac' tulbur'ri re#piratorii şi circulatorii>
Y colec&ii pelvine= mai ale# la 6emeir #arcina e(trauterin' rupi 6i=
c0i#t de ovar= 0idro: #au pio#alpin(G.
Conraindicaţiile paracenteOei #"nt:
Y colec&iile "nc0i#tate peritonita tubreculoa#a= a#cite "nc0i#tateG >
Y imediat dup' 0emora4iile di4e#tive deoarece ar putea produce repe:
tarea lor >
Y "n Oonele cicatriceale po#toperatorii #ru po#ttraumaticeG din cauE>i
e(i#ten&ei eventualelor aderen&e peritoneale >
Y la bolnavii cu meteori#m abdominal >
Y bolnavii 6ebrili.
Maerialele nece#are #"nt a#em'n'toare cu cele de la punc&ia pleural] :
trocare 4roa#e )Y- mmG= eter= tinctur' de iod= c"mpuri #terile= mu#amii
pentru protec&ia patului= pan#amente #terile= aparat pentru a#pira&ie= vu#c
colectoare= eprubete.
Loc&l de (&ncţie di6er' "n raport de 6elul punc&iei e(ploratorie= evaeua:
torieG şi de cantitatea de lic0id din peritoneu. "n caOul colec&iilor mici #e va
punc&iona 6undul de #ac 7ou4la# 6i4. 62G. Pentru evacuarea unei c]ni ii a5 i
mai mari de a#cit' #au pentru e(plorarea peritoneului prin punc&ie:#p'l'liirn=
#e va punc&iona "n 6o#a iliac' #tin4'= pe linia #pino:ombilical'= la 1um'lateu
di#tan&ei "ntre #pina iliac] antero:#uperioar' #t"n4] şi ombilic punctul .oiiroG.
Punc&ia #e 6ace "n #t"n4] pentru a evita r'nirea inte#tinului "n dreap ta=
cecul e#te 6i(= iar "n #t"n4] #i4moidul e#te mobil şi nu poate 6i "n&epai= uşorG=
W#te bine totuşi ca "nainte de a ale4e locul de punc&ie= veOica şi colonul
bolnavului #' 6ie 4oale= pentru ca #' putem determina c"t mai corect poEi5in
an#elor inte#tinale şi preciOa limita #uperioar' a lic0idului din percu&ie:= prii li 11
a punctiona "n plin' Oon' de matilate.
V'o:ilia 1olna#&l&i e#le "n decubit dor#al= la mar4inea #t in4' a palului
şi uşor "nclinat #pre partea #tin4'= atunci c"nd #e punct ioneaO' "n 6 o# ii iliucA
. "n4'. ?.apul e#le uşor ridicat pe pern' pentru ca lic0idul #' #e adune "n p6tr:
i l e decli,e ale cavii'5ii peritoneale. ?"ml #e punc1ioucaP.a 6undul de #m
#. l G i i l n: i , ui c#5c nşeEal pe ma#a 4inecolo6&ic'= "n poEi5ic
Aig. HH Y PoOi6ia bolna.iIui şi locul punc&iei peritoneale.
Te-nic$, aG bunc&ia "n 6o#a iliac' #tin4'.
Se deOin6ecteaO' re4iunea prin badi1onare cu tinctura de iod şi #e iOoleaO'
cu c"mpuri #terile. ."inile medicului #"nt prote1ate de m'nuşi #terile. Se 6ace
ane#teOie local' cu novocain' #au (ilin' #olu&ie l \= prinO"nd şi peritoneul=
dup' care #e monteaO' trocarul la mandren #au #e 6i(eaO' acul de punc&ie
la o #erin4' de )* mm. "ntre inde(ul şi policele m"inii #t in4i= #e 6i(eaO' locul
unde #e va punc&iona= iar "n dreapta #e prinde trocarul cu #erin4a= 6i("nd acul cu
inde(ul. Se "mpin4e perpendicular pe peretele abdomenului= cu aten&ie=
pe o ad"ncime de +Y- cm core#punO'tor 4ro#imii pereteluiG pe care acul
0au trocarul o #tr'bate 6'r' pericol= "nt"mpin"nd o oarecare reOi#ten&'= "n
momentul "n care am p'trun# "n cavitatea peritoneal' avem #enOa&ia de
#c'pare U"n 4olD. Se a#pir' "n #erin4' #au #e #coate mandrenul şi pe ac #au
1 rocar vine lic0id din cavitate= "n caOul punc&iilor e(ploratorii= lic0idul e#te
e(aminat macro#copic şi la laborator bioc0imic= citolo4ic şi bacteriolo4icG.
Ia bolnavii politraumatiOa&i la care #u#pect'm o 0emora4ie intern'=
"n caOul "n care rev'r#atul peritoneal e#te "n cantitate prea mic' şi nu #e
poate a#pira "n #erin4' #e poate e6ectua o #p'l'tur' peritoneal'. Pentru a:
cea#ta #e introduce pe ac= "n peritoneu= +**Y5** ml #er 6iOiolo4ic c'ldu&=
la +2Z?G care #e va ame#teca cu #"n4ele adunat "n 6undul de #ac 7ou4la#
<i #e va a#cen#iona p"n' "n 6o#a iliac' de unde #e poate a#pira "n #erin4'.
7up' inten#itatea colora&iei "n roşu a lic0idului e(tra#= putem aprecia e(i#:
I cu5 a şi inten#itatea 0emora4iei.
S punekie e(ploratorie a unui rev'r#at peritoneal liber= "n cantitate mareH
6 poate tran#6orma "n punc&ie evacuatorie paracenteOaG. "n a#emenea #itu:
i 5 n= la pavilionul trocarului #e adapteaO' tubul de la aparatul de a#pira&ie
% in =#c iulaplraE' un tub de polietilen care #e introduce "n va#ul colector.
l <c pir66ial= lic0idul e#te l'#at #' #e #cur4' liber "n va#. Se va avea 4ri1' ca
111 recrea lic0idului #il #e 6ac' lent= pentru a nu provNn o lecoinprc#iune
Itni#crt n c> i vi i ri 5 n penioiiralc. Se recomanda ca debilul iln [cut!4nre 11 .olii:
dului #' nu 6ie mai mare de
l litru "n 5Y6 minute şi #' nu
#e e(tra4' mai mult de 5Y6 l
"ntr:o şedin&'. 7up' 6iecare
litru e(tra# e#te bine #' #e
pen#eOe tubul pentru c"teva
minute= pentru a nu produce
tulbur'ri bolnavului prin eva:
cuare rapid' a a#citei. Ia
#6"rşit= lic0idul #e #cur4e "n pi:
c'turi. Se prinde trocarul "ntre
inde( şi police= #e e(tra4e
bru#c şi #e ma#eaO' locul
punc&iei pentru a #trica para:
leli#mul planurilor= dup' care
#e aplica un pan#ament #teril
şi un banda1 compre#iv "n
1urul abdomenului. [olnavul
va #ta la pat.
bG bunc&ia 6undului de #ac 7ou4la#.
Yla 6emeie #e 6ace pe cale va4inal'= bolnava 6iind pe ma#'= "n poOi&ie
4inecolo4ic'. ?a materiale= "n plu#= ne trebuie valve va4inale= iri4ator şi
canul' pentru #pal'tur' va4inal'= o pen#a de col uterin şi:ace lun4i.
"nainte de punc&ie bolnava "şi va 4oli veOica.
7up' #pal'tur' va4inal' prealabil'= cu #olu&ie de 0iperman4anal de
pota#iu= #e pun dou' valve va4inale şi #e deOin6ecteaO' va4inul cu alcool
Se prinde buOa in6erioar' a colului uterin= cu o pen#' de col şi #e tra4e "n #u#
?u acul montat la o #erin4' de )* ml #e p'trunde "n 6undul de #ac va4inul
po#terior= pe o ad"ncime de 1=5Y) cm şi #e a#pira lic0id "n #erin4' pe cure
"l e(amin'm macro#copic şi la
laborator= "n caOul colec&iilor
purulente #e poate evacua tot
con&inutul prin a#pira&ie şi in:
troduce antibiotice= la #6"rşit=
"n cavitate. 7ac' nu #e reu:
şeşte evacuarea colec&iei prin
punc&ie #e recur4e la colpo:
tomie #au celiotomie. Ia #6"rşit
#e e(tra4e acul= bru#c şi #e
tamponeaO' locul punc&iei cu
o compre#' "mbibat' "n alcool
#au cu o meş'.
Yla b'rbat= punc&ia 6un:
dului de #ac 7ou4la# #e 6ace
pe cale reci ala. Pentru acea#ta
vom 6olo#i un ami#cop= ace
lun4i #i 4roa#e= #erin4i= alcool
l'g 92 :: b. l ! i i nc& l . i funduu* 9I r #=n 7oilUui@
Alg. HS 5 a. bunc&ia 6undului de #ac 7ou4lai In
6emeie.
"n prealabil= Dbolnavul va 4oli rectul #au i #e va 6ace o cli#m' şi= prin
tuşeu rectal= #tabilim e(i#ten&a colec&iei "n 7ou4la#.
Se aşaOa bolnavul pe ma#a 4inecolo4ic'= "n poOi&ie 4inecolo4ic'= #e
introduce anu#copul cu bl"nde&e= #e deOin6ecteaO' mucoa#a rectal' cu alcool
şi #e ale4e locul de punc&ie pe peretele an! .erior al rectului. ?u acul montat
la #erin4'= #e p'trunde uşor oblic şi "n #u#= "n Oona de ma(im' 6luctuen&'=
pe o ad"ncime de l Y) cm dup' care avem #enOa&ia de p'trundere = "n 4ol !!.
Se a#pir' "n #erin4' şi #e e(amineaO' lic0idul= "n caOul unei colec&ii purulente
#e poate evacua pe ac şi proceda ca mai #u#. Ia #6"rşit acul #e #coate printr:o
mişcare bru#c' şi #e ma#eaO' locul punc&iei cu un tampon cu alcool.
bunc&ia 6undului de #ac 7ou4la# #e mai poate e(ecuta şi cu acul 6i(at
pe inde(= prote1at de o a doua m'nuşa #teril'. Se introduce inde(ul "n rect=
#e localiOeaO' Oona de ma(im' 6luctuen&'= la pulpa inde(ului= şi #e "mpin4e
acul prin peretele rectal dup' care #e procedeaO' ca mai #u#.
0ncidenele paracenteOei #"nt minore şi #e pot reOolva relativ uşor :
Y impo#ibilitatea per6or'rii te4umentului. Se reOolv' prin #ec&iunea
ace#tuia cu un v"r6 de bi#turiu >
Y punc&ia ne4ativ' #e poate datora a#tup'rii acului cu un mic 6ra4ment
de &e#ut. Se introduce pu&in' (ilina #au #er 6iOiolo4ic pe ac pentru a:i re6ace
permeabilitatea= "n caOul c"nd nu vine lic0id "n#eamn' c' #:a determinat
4reşit locul de punc&ie şi #e va punc&iona "n alt' parte >
Y oprirea bru#c' a 1etului e#te cauOat' de obicei de a#tuparea ori6iciu:
lui cu o an#' inte#tinal'= cu un 6ran1ure epiplooic #au cu 6al#e membrane. W#te
#u6icient #' mişc'm pu&in acul şi lic0idul va cur4e din nou >
Y in6ec&ia peretelui #e produce prin nere#pectarea re4ulilor de a#ep#ie
#i anti#ep#ie.
Accidenele punc&iei peritoneale #"nt 6oarte 4rave şi ele pot avea= uneori=
urm'ri 6atale :
Y #inc=opa e#te datorit' n 6le(elor produ#e prin "n&eparea peritoneului
#au "n urma 4olirii rapide a lic0idului. Se evit' printr:o bun' #edare preopera:
lorie= prin ane#teOia tuturor #traturilor la locul de punc&ie şi prin evacuarea
lenl' a rev'r#atelor peritoneale >
Y 0emora4iile intraperitoneale #au ale tubului di4e#tiv apar= de obicei=
"n urma decompre#iunilor bruşte ale cavit'&ii peritoneale= la per#oane cu
poten&ial 0emora4ie ulceroşi= cirotici= denutri&iG. Se evit' evacuarea lent'
>i colec&iei peritoneale. Se pot a#ocia uneori cu edeme pulmonare= tot ca ur:
inare a unei decompre#iuni bruşte >
Y leOarea va#elor parietale artere epi4a#triceG #au #plinei m'rite la
ciroticiG pot avea drept urmare apari&ia de 0ematoame #au 0emora4ii interne=
rare= de cele mai multe ori nece#it' 0emo#taO' c0irur4ical' >
Y "n&eparea vi#cerelor inte#tin= colon= veOic'G #"nt rare dar 4rave=
l nud urmate de in#talarea unei peritonite 4eneraliOat e>
Y 6i#tula parietal' apare la locul punc&iei şi #e mani6e#t' prin #cur4eri
;F ;% lic0id la e(terior= care pot produce şi in6ectarea lic0idului din peritoneu.
St! produce datorit' 6aptului c' nu #:a #tricat paraleli#mul planurilor #au
in mina creşterii rapide a lic0idului intraperitoneal şi a m'ririi pre#iunii
ilni cuviin&e. Se evit' ma#area locului de punc&ie= pan#ament cu colodi um=
li i ni l i i 5 abdominal compre#iv şi diuretice.
=*mr*** r**K***3n*. Se 6ace "n #cop dia4no#tic şi ternpi.itic #i emi#ia "n
p."l i muierea= cu acul= in #pa&iul #uliara0noidian.
0ndicaţiile ei #"nt multiple :
Y "n menin4ite şi "n lue#ul nervo#. Prin e(amene citolo4ice şi bacteri:
olo4ice #e preciOeaO' dia4no#ticul bolii re#pective >
Y "n traumati#me craniocerebrale pentru aprecierea a#pectului lic0i:
dului ce6alora0idian l.c.r.G dac' e#te #an4uinolent Y #emn de 0emora4ieG
şi pentru m'#urarea pre#iunii lui>
Y "n tumori ale #i#temului nervo# central ence6al= m'duv'G pont ni
m'#urarea pre#iunii l.c.r. normal la lombara a I8:a d )) cm H
)
*G= pentru
in1ectarea de lipiodol "n #copul e6ectu'rii de radio4ra6ii #au pentru in#u6larea
de aer "n vederea e(ecut'rii unei ence6alo4ra6ii. Ia bolnavii cu tumori cere:
brale punc&ia ra0idian' #e , a 6ace cu mult' pruden&' deoarece poate produce
accidente 4rave >
Y pentru introducerea de medicamente "n l.c.r.= "n #cop terapeutic=
ca "n caOul menin4itelor tuberculoa#e şi menin4ococice= a lue#ului şi uneori
c0iar a tetano#ului #er antitetanicG>
Y "n ane#teOiile ra0idiene veOi ane#teOiaG.
Conraindicaţii : "n tumori cerebrale cu alterarea marcat' a #t'rii 4ene:
rale şi cu tulbur'ri neurolo4ice :
Y la v"r#tnici= 0iperten#ivi şi atero#clerotici>
Y "n come de etiolo4ic nepreciOat' >
Y imediat dup' traumati#me craniocerebrale cu contuOie cerebral'
4rav'.
PMaerialele 6olo#ite pentru punc&ii ra0idiene #"nt : ace lun4i S cmG
#i #ub&iri $E1* mmG pentru a evita crearea unui ori6iciu prea mare "n dura
mater= prin care #' #e #cur4' lic0id= cu biOon #curt şi prev'Oute cu mandren=
tinctur' de iod= #erin4i de ) #au 5 ml= eprubete #terile= #olu&iile de in1ecta i=
aparat Vlande etc.
Po/iţia bolnavului poate 6i şeO"nd' #au culcat= "n prima variant' bolna:
vul e#te aşeOat pe un plan dur= cu capul 6lectat la ma(imum= umerii aplecai l
şi contele pe 4enunc0i veOi 6i4. 6)G. [olnavul mai poate 6i "n decubit lateral=
cu capul şi 4enunc0ii 6lecta&i la piept. Se recomand' ca un a1utor #' 6i,cE.e
bolnavul= trec"ndu:şi bra&ele pe #ub 4enunc0i şi pe dup' 4"t şi urm'rind cu
umerii #a 6ie verticali iar picioarele #' r'm"n' pe planul me#ei. Ambele #olu&ii
o6er' o l'r4ire a #pa&iilor inter#pinoa#e şi evit' mişc'rile de tor#iune #au
"nclinare lateral'. PoOi&ia corect' e#te o condi&ie ab#olut' a unei punc1il
bune= 6'r' de care acea#te nu #e poate realiOa. 7e cele mai multe ori= punc5i i l e
ne4at0 e #"nt urmarea unei poOi&ii incorecte.
Loc&l (&ncţici poate 6i variabil= pe toat' lun4imea canalului ra0idian=
in raport cu #copul urm'rit. Pentru acea#ta trebuie cuno#cut' conli4ura5iu
coloanei vertebrale= "nclinarea apo6iOelor #pinoa#e şi lun4imea #acului iiicnin:
4eal. A#t6el= #e va &ine #eama de curburile 6iOiolo4ice ale coloanei= de 6aptul
c' "n re4iunea cervical' şi toracal' apo6iOele #pinoa#e #"nt "nclinate "n 1 o#
iar "n cea lombar' #"nt mai aproape de oriOontal' şi de 6aptul c' m'diivit
#e "ntinde "ntre atla# şi lombara a Il:a la copil p"n' la lombara I8G= iar dr
nici "n 1o#= 6undul de #ac menin4eal e#te #ti'b'lul de Ucoada de calD. Adtn:
; unea #acului iiicum4cal #e aila la +Y5 cm de te4umente= la adult şi la li : A cin
la copil.
?=o locuri de clec5ie #:au ale#: Eoua #uboccipilalu= re4iunea cervicala
Ini u! 86rli!brele 8I #i 8II= Oona dor#ala "ntre /== şi I
.
#i P.omi lomlmiA tnlrr
II:1:+
#a
D I==YI1. Pentru determinarea ace#tora #e cuno#c c"tcva repere :
A#t6el= prin #impla 6lectare a capului #e pune "n eviden&' apo6iOa #pinoa#'
a vertebrei a 8ll:a cervicale proeminentaG > unind cele dou' apo6iOe ale
#capulei inter#ect'm toracala I8> linia care trece pe la v"r6ul omopla&ilor
inter#ecteaO' toracala a 8ll:a= iar linia dintre cele doua cre#te iliace trece:
"nlre lombara a IlI:a #i a I8:a.
Te-nic$. 7up' deOin6ec&ia ri4uroa#' a te4umentelor= cu tinctur' de iod==
#e "mbrac' 0alat şi m]nuşi #terile şi #e monteaO' acul de pr.nc&ie cu mandrenul.
"n caOul cind #e urm'reşte in1ectarea de #ub#tan&e in #pa&iul #ubara0noi:
dian= ace#tea #e tra4 "n #erin4'. Pentru 6iecare punc&ie #e de#crie o te0nic'
proprie.
aG bunc&ia #uboccipital' #e 6olo#eşte pentru in1ectarea de Hpiodol şi:
antibiotice şi pentru recoltarea de lic0id "n #copul dia4no#tic'rii lue#ului.
PoOi&ia e#te "n decubit lateral. Se 6lecteaO' capul bolnavului la ma(imum
pentru a "ntinde li4amentul occipito:atlantoidian. Iocul punc&iei e#te la
"ntret'ierea oriOontalei ce uneşte v"r6ul ma#toidelor cu verticala ce coboar'
din protuberanta occipital' e(tern'= dea#upra apo6iOei #pinoa#e a a(i#ului.
Acul #e introduce perpendicular pe te4umente p"n' ce "nt"lneşte planul o#o#
al apo6iOei #pinoa#e a a(i#ului dup' care #e orienteaO' "n #u# c'tre v"r6ul na:
#ului pentru a nu "n&epa bulbul ra0idian= #tr'bate li4amentul occipito:
atlantoidian= dura mater şi p'trunde "n por&iunea in6erioar' a ci#ternei mari.
bG Punclia cervical' #e e(ecut' "ntre ?
-
Y?
2
dar cu predilec&ie "ntre
?
6
Y ?
2
= "n poOi&ie culcat' #au şeO"nd'. Acul #tr'bate te4umentele perpendicular
dup' care e#te "mpin# uşor= oblic "n #u#= urm"nd c"t mai aproape de apo6iOa
#pinoa#' a cervicalei a 8ll:a.
cG bunc&ia toracala #e 6ace "n poOi&ie şeO"nd'= "ntre /IHYII unde #pa:
&iul inter#pino# e#te mai lar4. "n Oona #uperioar' #pa&iile inter#pinoa#e #"nt
mai "n4u#te şi oblicitatea apoi!iOelor #pinoa#e mult mai mare. Se "n&eap'=
te4umentele pe linia median' şi #e "mpin4e acul oblic= "n #u#= pe o ad"ncime
de +Y- cm. 7up' ce #tr'bate dura maler 6 c #coale mandrenul şi pe ac #e
#cur4e l.c.r.
dG bunc&ia lombar' #e e6ectueaO' cel mai 6recvent şi mult mai uşor da:
torit' oriOontalit'&ii apoi!iOelor #pinoa#e şi #pa&iului mai mare dintre lamele
vertebrale. [olnavul e#te "n poOi&ie şeO"nd' iar locul de elec&ie e#te "ntre
I
)
YI
+
#au I
+
YI
-
. Acul p'trunde perpendicular pe linia median'= imediat
dea#upra apo6iOei #pinoa#e a vertebrei #ubiacente= ca şi "n caOurile de mai
#u#= #tr'bate li4amentul inter#pino#= li4amentele 4albene şi dura mater. 7up'
- Y 5 cm #e #coate mandrenul şi pe pavilionul acului #e #cur4e l.c.r.
7up' prelevarea de lic0id= nu mai mult de 15 ml #au in1ectarea #ub#tan:
&elor re#pective= #e e(tra4e acul cu o mişcare bru#c' şi #e ma#eaO' locul punc:
&iei cu un tampon cu alcool. [olnavul va r'm"ne "n repau# la pat.
0ncidene 3i accidene: punclia Ualb'D #e datoreşte unei poOi&ii necore#:
1iiinE.'loare a bolnavului= a#tup'rii acului ci 6ra4mente de &e#uturi c"nd #e:
5nme5ionc:iE.1 cu acul 6'r' mandrenG unei 0ipoten#iuni mari a l.c.r. #au une"
dii/;!5ii laterale a acului= "n a#emenea #itua&ii= #e retra4e acul şi #e punct io:
9euE6i eoreeUiid poOi&ia bolnavului şi direc&ia acului #au #e introduce pu&in
ner pe ne. Uneori= #impla r'#ucire u acului 6ace #' nptir6t 0eliul >
Y ob#tacol o#o# ce #e "nt"lneşte imediat #ubcutanat datorit apo6iOnl
#pinoa#e #uperioare. Se retra4e pu&in acul şi #e punc&ioneaO' mai 1o#. 7ac6t
9ob#tacolul o#o# e#te mai pro6und #e datoreşte lamelor vertebrale imbricate
9date de o poOi&ie incorect' a bolnavului tor#ionareG. Se retra4e acul şi #e re
6ace punc&ia >
Y #cur4eri 6oarte lente de lic0id. Se datore#c unei 0ipoten#iuni muri
%a lic0idului #au 6aptului c' v"r6ul acului nu p'trunde #u6icient "a #pa&iul
Ara0noidian. "n ace#t caO #e "mpin4e acul pu&in mai mult >
Y pe ac #e #cur4e #"n4e. 7ac' nu #e limpeOeşte dup' c"leva pic'turi
"n#eamn' c' #:a "n&epat o ven' din ple(ul menin4eal. "n ace#t caO #coatem
acul şi punc&ion'm "n alt #pa&iu >
Y durerea 6ulminant' "ntr:un membru indic' "n&eparea unei r'd'ci ni
nervoa#e. Se retra4e acul şi #e va punc&iona "n alt' parte >
Y lipotimia apare mai ale# la bolnavii an(ioşi la care punc&ia #e 6ace
"n poOi&ie şeO"nd' şi care nu au 6o#t #eda&i anterior >
Y ce6alcea tardiv' cu ra0ial4ie= mai ale# cervical'= produ#' prin #crt
9derea ten#iunii l.c.r. #cur4eri de lic0id prin ori6iciul de punc&ieG #e reOolva
prin in1ec&ii intravenoa#e cu ap' di#tilat' şi co6ein' >
Y #incopa e#te un accident 4rav= dar din 6ericire 6oarte rar. Se "nt"lneşli!
mai ale# la bolnavii cu tumori cerebrale. Pentru acea#ta la a#emenea bol
na,i nu #e 6ac punc&ii ra0idiene.
Punc&ia articular'. Se 6ace "n #cop e(plorator= evacuator #au terapeutic
la articula&iile mari şi mobile.
0ndica8iile ei #"nt limitate la :
Y artrite acute şi cronice c"nd lic0idul nu are tendin&' #' #e re#oarb'
#pontan >
Y 0idartroOe voluminoa#e :
Y 0emartroO' recent' po#ttraumatic'.
Cnnlraindicaţiile trebuie re#pectate= "ntruc"t pot avea urm'ri 4rave :
Y in6ec&iile te4umcntare periarticulare >
Y e(i#ten&a unor 6orma&iuni anatomice periarticulare va#e= nerviG .#un
%colec&ii #upurate.
Maerialele nece%are #"nt cele trebuitoare la orice punc&ie : ace 4rNuH?=
#erin4i= alcool= tinctur' de iod= eprubete etc.
Po/iţia bolnavului poate 6i şeO"nd' #au "n decubit.
Loc&l (&ncliei e#te variabil= "n 6unc&ie de articula&ie= de topo4i l < ;
#inovialci articulare şi de 6orma&iunile anatomice va#e şi nerviG cu care
raporturi directe.
Te-nica. Punc&ia #e e(ecut' cu acul montat la #erin4' şi cu re#pectul
1
H!H
ri4uroa#' a re4ulilor de a#ep#ie şi anti#cp#ie= "n mod di6erit pentru 6 iveai ;%
inlicula&ie. 8om e(empli6ica c"te,a punc&ii articulare mai 6recvent practicate
uG Punc&ia articula&iei um'rului #e 6ace pe 6a&a #a dor#al' unde cop#ul.i
H!ltriil.!ira e#te mai uşor abordabil' şi unde nu #"nl 6orma&iuni anatomici
1
rinH! pot 6i leOate uşor. Se pune bra&ul "n uşoar' abduc&ie= #e repereaO'
1
nun
Kiiie1i po.#tcrioar' a deltoidului şi baOa acromionului #i #e p'i runde cu acul=
ta acr#l nivel= cu direc&ie #pre apo6iE.a coracoid'.
bG l!imc&ia articula5iei cotului #e 6ace pe 6a&a #a dor#ala cu Hiilebra5iil
In .!iiii6lc(ie. Acul #e introduce i u l i e mar4inea lateral' a olccniiiului ii cupiil
rn diivr&i6l SB./ cpitrorlilcti % r',#; .m i : = i. = <E
Fig. HR 5 bunc&ia articula&iei um':
rului.
cG Punct ia articula&iei co(o6emurale #e poate e(ecuta pe 6a&a anteri:
oar' #au pe cea lateral'. bunc&ia anterioar' #e practic' la bolnavul "n de:
cubit dor#al= cu coap#a "n uşoar' 6le(ie şi rota&ie e(tern'. Acul p'trunde
lateral de va#ele 6emurale "n punctul unde linia bitro0anterian' "nt"lneşte
mar4inea medial' a muşc0iului croitor= mer4!"nd "n direc&ie anteropo#terioar'=
p"n' "nl"lneşte 4"tul 6emural.
Punct ia lateral' #e e(ecut' cu coap#a "n e(ten#ie= "n uşoar' abduc&ie
şi "n rota&ie intern'= "n aşa 6el ca #' e(pun' pr elun4irea po#terolateral' a
#inovialei. Acul p'trunde imediat dea#upra tro0anterului mare= oriOontal
şi "n plan 6rontal şi dup' +Y- cm a1un4e "n articula&ie.
I4'ig. ea 5 Puncliu uri icului iei co(o:
lomiir.ile : n <C 5<r nilr Hii
1G :l 5GP l!llll! lllIl!l!.ll
l %U
Fig. 10 L Nun%&*3 3rt*%u3&*0* (0nun%K*uu* X
3 [ %0ntru rotu0* s4r0 %3r0 s0 Bndr034tR 8trfu
3%uu* , 6 [ o%u 4un%&*0*.
dG bunc&ia articula&iei 4enunc0iului #e 6ace la bolnav "n decubit dor#al
pe 6a&a lateral' a articula&iei= "n şan&ul laterorotulian= pu&in dea#upra vlr:
i!nlui rotulei şi la *=5 cm de mar4inea #a. ."na #tin4' #e 6i(eaO' pe condilii
6emurali= ap'#"nd pe cap#ula articular' pentru a "mpin4e lic0idul crani al
iar cu dreapta #e introduce acul "n punctul de#cri#= #tr'b't"nd te4umentele
#i planul 6ibro# #ubiacent "n direc&ia centrului rotulei #ub care #e in#inueaO'.
Iic0idul p'trunde "n #erin4'. Pentru evacuarea articula&ie #e comprim' 6un:
durile de #ac laterale şi #ubcvadricipital.
eG bunc&ia articula&iei tibiotar#iene #e 6ace "n poEi&ie şeO"nd'= cu pi:
ciorul #pri1init de un #caun. Acul p'trunde premaleolar= lateral #au medial=
"n l re mar4inea anterioar' a maleolei şi tendonul tibialului.
7up' p'trunderea "n articula&ie #e e(tra4e lic0id "n #erin4' şi # e tri:
mite pentru e(plor'ri paraclinice #au #e poate 4oli articula&ia de con&inutul
patolo4ic şi introduce diver#e medicamente "n #cop terapeutic antibiotice
cortiOon etc.G.
Se recomand' ca dup' evacuarea con&inutului unor articula&ii 4enunc0i
libiotar#ian'G #' #e e6ectueOe un banda1 compre#iv "n 1ur.
0ncidenele #"nt minore :
Y a#tuparea acului cu puroi= c0ea4uri #au 6un4oOit'&i. Se "ncearc' de#:
lundarea lui prin a#pira&ie #au in#u6lare de aer>
Y in6ec&ia articula&iei prin nere#pectarea re4ulilor de a#ep#ie şi anii:
rp#ie >
Y6i#tule pe traiectul punc&iei. Se previne= punc6ion"nd arlicnla&iilr
iu por&iunea lor crauial' şi ma#"nd locul de punc&ie.
=nn%&*n d.so3sR. ?on#t' "n introducerea unui trocar "n #pon4ioa#a oa#elor
laic= "n #cop e(plorator #au terapeutic. Se pot punc&iona oa#e #uper6iciale bo:
Hiile "n 5e#ul #pon4io#: #ternul= aripa o#ului iliac= tro0anler= maleola libinl6l=
; ulciiiiciil. Sl mai 6recvent #e 6olo#eşte punc&ia #ternului.
Inliraliilc #lut "n #cop dia4no#tic şi terapeutic:
=
.
e(plorarea 0emulopoeE.r i> "l
unor 0cmopalii anemii= leucemii= l lombopmllG 1i !Uri 9o
2
r
t;2. ;@) Y Ac pentru punctie #tenul'.
Y tran#6uOii #an4uine #au lic0idiene pe cale intrao#oa#'= mai ale# la copii=
c"nd nu #e pot punc&iona #au cateteriOa vene #au la adul&i la care orice cale de
admini#trare a ace#tora e#te impo#ibil' >
Y admini#trarea de m'duv' o#oa#'.
Conraindicaţiile #"nt re#tr"n#e numai la tumori ale oa#elor re#pective.
Maerialele nece#are cuprind anti#eptice= #erin4i= lame= eprubete= mate:
riale de in1ectat şi acul de punctie. Ace#ta e#te un ac #pecial= 4ro# şi reOi#tent=
prev'Out cu dou' aripioare : una la 1* Y 15 mm de v"r6= re4labil'= care limiteaO'
p'trunderea "n 4ro#imea o#ului şi alta mai la di#tan&'= ce permite priOa #olid'
de m"na operatorului.
Po/iţia bolnavului e#te "n decubit dor#al.
Loc&l de punctie e#te manubriumul #ternal la l cm dreapta #au #tin4' de
o#ului.
Te-nica. 7eoarece punc&ia #ternal' e#te cea mai utiliOat' o vom de#crie
ca atare.
7up' deOini!ec&ia Oonei #e 6ace o mic' ane#teOie a te4umentului şi perio#:
tului. Se prinde trocarul "n m"na dreapt' şi #e p'trunde perpendicular pe te:
4ument. Prin mişc'ri de rota&ie= #e apa#' pe trocar #i #e 6oreaO'= cu bl"nde&e=
tabla e(tern' dup' care #e p'trunde= bru#c= "n #pon4ioa#'. Avan#area acului
:e#te oprit' de aripioara di#lal'.
Se a#pir' cu o #erin4' #teril' pulpa ."l e ni ala şi #e trimite pentru e(amen
%citolo4ic.
"n caOul c"nd trebuie #' !ntrodiicem #in=.>g #a!i a!te #ub#tan&e= a#pirat!
+
de
m'duv' #ternal' are avanta1ul de a de#c0ide calea pentru p'trunderea
#ub#tan&elor.
0ncidenele 3i accidenele punc&iei o#oa#e #"nt :
Y punc&ia =.alb'!D. Acul nu a p'trun# #u6icient .#au a p'trun# preo ad"nc.
Se mişc' p"n' intr'm "n #pon4ioa#' >
Y per6orarea corticalei pro6unde prin re4larea 4reşit' a lun4imii acului=
poate produce r'niri de va#e #au or4ane interne >
Y in6ec&ia m'duvei o#oa#e o#teomielitaG prin nere#pectarea re4ulilor
de a#ep#ie şi anti#ep#ie.
Pun%&*3 802*%** ur*n3r0. Se 6ace "n #cop evacuator.
0ndicaţiile #"nt ma1ore şi #e re6er' la :
Y reten&ii acute complete de urin'= la bolnavi cu #tructuri 6oarte #tr"n#e=
de nelrecut= la care orice tentativ' de #onda1 nu a dat nici un reOultat>
: : "n caE= de rupturi uretrale= p"n' la e6ectuarea ci#to#tomiei>
.Maeriale nece#are #"nl : tinctura de iod= #eptoOol= alcool= Irocare= #erin4i=
#ionde #ub&iri din pla#tic= m'nuşi #terile= muşama= va#e col ectoare. A#l'E=1
%lut .#leme #peciale pentru punc&ia veOicii= livrate #teril &i prevnnitV cu tot
ce e9lr nece#nr= = F % % . i t n = . i . E . % =
Loc&l punc&iei e#te "n re4iunea 0ipo4a#tric'= pe linia median'= imediat
dea#upra #im6iOei pubiene= "n plin' Oon' de matitate.
Po/iţia bolnavului e#te "n decubit dor#al.
Te-nica e#te relativ #impl'. Ini&ial= bolnavul trebuie ra# "n Oona rt#pecliv6l
dup' care #e badi1oneaO' cu tinctur' de iod şi alcool. Se recomand' o mi c 6i
Oon' de ane#teOie local' cu (ilin' #au novocain' 1\.
"n mod cla#ic= cu acul montat la #erin4'= #e p'trunde perpendicular pe
te4umente= imediat dea#upra #im6iOei pubiene şi= dup' ce #tr'bate - Y 5 cm.
reOi#ten&a peretelui abdominal #cade şi p'trunde "n veOic'= "n #erin4' #e a#pir'
urin'. Volirea #e poate 6ace cu #erin4a= lent= #au adapt"nd un tub de polietilen'
la pavilionul acului şi colect"nd urina "n va#. 7up' 4olire= #e e(tra4e bru#c
acul= #e ma#eaO' locul şi #e aplic' un pan#ament #teril.
"n caOul "n care punc&ia va trebui repetat'= #e recomand' ca "nc' de In
"nceput #' #e punc6ioneOe cu un trocar 4ro# prin care #' #e introduc' un cate:
ter #ub&ire din pla#tic= cu mai multe ori6icii laterale #au cu #i#teme #peciale do
punc&ie veOical' uri#tilG care va r'm"ne "n veOic' pentru un drena1 continuu=
"n ace#t caO urina va 6i colectat' "n pun4i #terile din pla#tic.
Indi6erent de metoda 6olo#it'= #e va avea 4ri1' ca evacuarea urinii <
#t< 6ac' lent= pentru a evita 0emora4ia Ue( vacuoD. [olnavul va 6i #upu# un< i
li.lameni cu c0imioterapice #ul6ametilG #au= "n caOul unei in6ec&ii urina %
cuno#cute= #e va aplica antibioterapia #peci6ic'.
0ncidenele 3i accidenele #"nt de evitat "ntruc"t ele pot aduce nepl'ceri
. %%: " t pentru medic c"t şi pentru bolnav:
Y punc&ia ne4ativ'. Se "nt"mpl' la bolnavii care au un perete abdominal
6>ro# şi detru#or 0ipertro6ie. Acul va trebui "mpin# mai mul t>
Y punc&ionarea 6undului de #ac peritoneal preveOical #au a unei an#e
6!le#tinaie. Se evit' prin re#pectarea locului de punc&ie >
Y 0emora4ia .=e( vacuoD #e produce "n caO de 4olire rapid' şi totalii n
, i!E.icii >
Y in6ec&ia #pa&iului XetOiu# #e produce "n caOul urinilor in6ectate c"nd
i prelin4e rnn] pe l"n4' acul de punc&ie #au #e produce o mic' 6i#tul' la locul
pmutici de"ni#orului.
bunc&ia ludroeeluliii. Se 6ace "n #cop e(plorator #au terapeutic.
0ndicaţi8le #e re6era la rev'r#ate #eroa#e= 0emora4ice #au purulente "n
va:
E mula te#ticulului.
Conlraindicaliile #"nt redu#e :
Y 0idroce0il care comunic' cu cavitatea peritoneal' prin per#i#tenta
%mi ori6iciu "n4u#t= pe traiectul canalului peritoneo:va4inal. 6u a#emenea
un&ii e#te bine #' #e preciOeOe dac' nu e#te vorba de o a#cil' care comunic'
! vat6innln >
: Fn c!iiP.ul coe(i#tentei cu o 0ernie in40inal' #au m40ino:l!niiinil.!ira!.
M al cri ni ii , nece#are #"nl aceleii#i cu la orice punc&ie.
i l jicni de punc&ii
1
e#te #il unt pe l!a5a anlero:lalerul] a liriniQcroiiilin.
l'+l,ln boliuivnliii e#te "n dcmbit dor#al. i
Te-nic$. 7up' deOin6ec&ia te4umentelor cu tinctur' de iod şi alcool #e
%ane#teOiaO' ?. #olu&ie de (ilin] l \. Se prinde 0emi#crotul "n mina #t"n4' şi #e
comprim' uşor pentru a pune "n ten#iune lic0idul şi a nu leOa te#ticulul şi #e
punc&ioneaO' "n Oona re#pectiv' cu acul montat la #erin4'. Se a#pir' lic0idul
şi #e trimite pentru e(amene de laborator #au #e continu' p"n' la 4olirea com:
plet' a cavit'&ii.
"n #cop terapeutic #e pot introduce #ub#tan&e di6erite= de obicei iritante=
care #a produc' #im6iOarea va4inalei şi #' "mpiedice tran##udarea.
7up' punc&ie= #e ma#eaO' locul cu un tampon cu alcool şi #e aplic' ua
pan#ament #teril. Se vor lua m'#uri pentru tratarea corect' a cauOei care
produce 0idrocelul deoarece evacuarea #au introducerea #ub#tan&elor iritante
nu reOolv' cauOa.
9v> %
t
%un
,:,<• I? l; ! 11= 11 0 0 0
E4
PUNC.IA-/IOPSIE
Punc&ia:biop#ie repreOint' manevra de introducere a unui ac #pecial
r
= "ntr:un &e#ut= pentru recoltarea de celule #au a unui mic 6ra4ment= "n vede:
1 rea e(amenului 0i#topatolo4ic.
Acele de punc&ie:biop#ie au o con#truc&ie #peciala.
Unele #"nt alc'tuite dintr:o teac' cu v"r6ul t'io#= lun4' de $ Y 11 cm=
l a#em'n'toare acelor de punc&ie obişnuit' care 6olo#e#c drept mandren #i#:
1temui de recoltare 6ormat din dou' valve #ub&iri= t'ioa#e la v"r6= mai lun 4i
cu ) cm dec"t teaca tipul 8im:Silverman:branRlinG 6i4. 2)G.
7up' ce lamele au p'trun# "n parenc0im #e "mpin4e teaca acului car e
are v"r6ul t'io#= pe#te ele. #ec&ion"nd "n ace#t 6el un 6ra4ment de parenc0im
ce r'm"ne "ntre cele doua valve. Prin r'#ucirea acului #e rupe 6ra4mentul de
re#tul parenc0imului şi #e e(tra4e cu acul "nc0i#.
Alte ace tipul /ravenolG au #i#temul de recoltare montat pe mandren
6i4. 2+G. Ace#tea au lun4imea "ntre 15Y)* cm= 4ro#imea de )=5 mm şi #"nt
Aalc'tuite dintr:o teac' cilindric' cu ori6iciul di#tal t'io#= "n care culi#eaO' un
h1iandren cu v"r6ul a#cu&it care permite penetrarea "n parenc0im şi care nre IA
F
,rj(nn 1io(%ie -e(aic
tlod
L&ngi8ne B c+
W8i,,ie,ri8 88n +
2,alii
l 0 i 0 l 0
i
2 l ,' I <; i
larj +ncj +: ni
: r Y
2 i
;9;%;EE Ki +
M. 1 ' l ' l ' l ' ' '&
E 1X 0 0 l Y Z 8 L i
5!9
«
Ko
n
*
IO
% Acul ,lmSil,miiiiii: l Imiirlr .I9iG &i Iri.cH Bo9G > !B %% 1Honlll5 ;E
.....! : In llmpul p inctl6l i $ Y lilnii In mniiicutiil rc!ciill6lcll=
-r
SE 5 Ac tip /ravenol.
=1 de v"r6 o #cobitur' lateral' lun4' de ) cm. Prin alunecarea tecii
cilin:
=i pe#te ace#t mandren= #e poate #ec&iona parenc0imul re#pectiv şi #ec0e#tra
tac'. Acul #e introduce "nc0i# p"n' la parenc0im= apoi #e "mpin4e man:
l!6ll= iar pe#te el #e "mpin4e te*ca= #e #ec&ioneaO' un 6ra4ment de &e#ut
! r'm"ne "n interiorul #'u= la nivelul #cobiturii mandrenului.
! " n alte #itua&ii #e pot 6ace a#emenea punc&ii cu ace obişnuite de punc&ie=
itei 4roa#e= recolt"nd &e#utul prin a#pira&ie cu a1utorul unei #erin4i. 7e
i1tionat c'= la "nceputul aplic'rii ace#tei metode= punc&ia:biop#ie #e e6ec:
ipiin a#pira&ie cu a1utorul acelor obişnuite de punc&ie şi a unor #erin4i bine
61ate= pentru a putea crea vid "n interiorul lor. .ai tirOiu= odat' cu inven:
11 acelor #peciale #:a trecut la recoltarea de 6ra4mente de &e#uturi.
PA#anajele unei a#t6el de manevre #"nt apreciabile prin 6aptul c' #cuteşte
5+8ul de o interven&ie operatorie= "n #cop e(plorator şi permite preciOarea
lao#ticului 0i#topatolo4ic "n perioada preoperatorie.
i 2e/a#anajele #"nt date de 6aptul c' recoltarea 6ra4mentului #e poate 6ace
I1:o Oon' indemn'= deoarece nu #e e(ecut' #ub controlul vederii şi de 6ap:
!c]= "n drumul #'u= acul poate leOa unele 6orma&iuni anatomice va#e=
ii= or4aneG. 7e a#emenea= de multe ori apro(imativ )*Y )5\G= punc&ia
!!te r'm"ne ne4ativ' 6'r' a putea #coate vreun 6ra4ment.
DPunc&ia:biop#ie #e e(ecut' cu re#pectarea tuturor re4ulilor de pre4'tire
!iK] a bolnavului= a#ep#ie:anti#ep#ie şi ane#teOie care au 6o#t de#cri#e la
piui punc&iei.
l! M&li#iaMe nece#are #"nt a#em'n'toare cu cele trebuitoare oric'rei
6iu.
/6!EiriEr6l unei punc&ii:biop#ie e#te di6erita "n 6unc&ie de or4anul #au
itul c'ruia i #e adre#eaO' şi de aceea o vom de#crie #eparat= pentru
6iecare
! par t e.
in
7intre orcanele şi &e#uturile care #e pot punc&iona= "n #cop bioptic= cit'm :
ni liml!al n!i= mamela= 6icatul= rinic0iul= pro#tata şi= "n ultimul timp= odat'
l5iiHriia cclio4ra6elor şi acelor /o#0iba #e poate punct ionii şi pancrea#ul
Uniri.
8om daH?i!lg te0nica pentru 6iecare din ace#tea.
PUQ?aBA:[ISPSIW A QS7UIIISX II.bA/I?I
?on#t' "n punc&ionarea şi a#pirarea unor mici 6ra4mente din noduriF
lim6atici #uper6iciali.
Indica&ii :
Y "n adenopatii de cauOe necuno#cute >
Y "n unele 0emopatii.
?ontraindica&ii :
Y adenopatiile tuberculoa#e 6avoriOeaO' in#talarea 6i#tulei G >
Y adenopatii #atelite unor trunc0iuri va#culare mari.
.ateriale nece#are : anti#eptice= #erin4a= ac 4ro# de punc&ie= lame= com9
pre#e #terile. <
B
i
/e0nic' : 9l
D
Y dup' deOin6ec&ia Oonei re#pective cu tinctur' de iod #e 6ace o mici:
ane#teOie local'= numai la te4umente= cu (ilin' >
Y #e 6i(eaO' nodului "ntre policele şi inde(ul m"inii #t"n4i şi cu acul
montat la #erin4'= #e punc&ioneaO' direct "n &e#utul 4an4lionar= dup' cariG
H#e e(ercit' o a#pira&ie "n #erin4'= "n ace#t 6el= #e pot recolta mici 6ra4mentH
de &e#ut care #e trimit pentru e(amen 0i#topatolo4ic #au pentru citodia4no#tic
pe lam'G >
Y dup' terminarea punc&iei #e ma#eaO' uşor te4umentele şi #e aplic'
o compre#' #teril'.
.anevra e#te lip#it'= practic= de incidente in6ec&ioa#e= iar "n caO de acle:
nopatii tuberculoa#e punc&ia poate 6i urmat' de in#talarea unei 6 i#tule.
S
PUQ?aIA:[ISPSIW A UQUI [D2KL ..,.An
c
Se practic' "n #copul recolt'rii de celule #au a unui mic 6ra4ment= dint r:iui
nodul mamar. W6icienta te0nicii 6iind redu#'= a#t'Oi #e 6olo#eşte biop#ia 6'cut'!:!
prin #ectorectomie e(tirparea c0irur4ical' a unei Oone din mamel'= circumH@!
%criind 6orma&iunea re#pectiv' p"n' "n &e#ut #'n'to# macro#copicG= urinatei
;lr e(amenul 0i#topatolo4ic e(temporanen. Qu #e mai practic' biop#ia prin!
=.loi>i5!! drill:biop#PG.
Indica&ii : :=
1=
"n 6orma&iuni 6 umorale diver#e ale mamelei.
?ontraindica&ii: nu e(i#t' practic.
.ateriale nece#are: ca şi la punc&ia unui nodul lim6atic= cu condi&ia c\
9i ni i#6t 6ie .ib1ire. !i
PoE.i5ia bolnavei e#te "n decubit dor#al.
0+liiiiefi *
li!Ei1i6cc5ia te4umentelor cu tinclur6i de iod> == = = 1 = .
r
= ! @! ;
nn%Nt N7* 0 l ocul E l cu 7 * nf * "\, = •'<>,
: eviden&ierea #i mobiliOarea 6orma&iunii "ntre policele şi inde(ul #t"n4
"1i 5<imc5ionaroa ei cu un trocar 4ro#= montat la #erin4'. Se a#pir'= ca mai #u#=
=şi din recoltat #e 6ace e(amenul pe lam' citodia4no#ticG #au 0i#topatolo4ic.
7up' terminarea manevrelor #e aplic' o compre#' #teril' #au colodi um
l H! locul punc&iei.
PUQ?aIA:[ISPSIA bI?A/UIUI
"ncerc'ri pentru punc&ia:biop#ie 0epatic' #e pare c' au 6o#t 6'cute "nc'
din #ecolul trecut de Iucatelle. Abia "n 19+9= [aron public' e(perien&a #a "n
le4'tur' cu -5 de punc&ii bioptice 0epatice prin a#pira&ie. 7e atunci= "ncerc':
rile #:au "nmul&ii= mi1loacele de punc&ie #:au "mbo4'&it= iar te0nica #:a per6ec:
&ionat mult.
bunc&ia 0epatic' #e 6ace bolnavului #pitaliOat.
0ndicaţii.
7atorit' multiplelor mi1loace moderne de inve#ti4are a mor6olo4iei şi
6unc&iei 6icatului= punc&ia:biop#ie 0epatic' a #c'Out "n intere#. ?ombinat' cu
laparo#copia= ea devine mai preci#' "n recoltarea 6ra4mentelor de &e#ut şi mai
pu&in nece#ar' "n unele a6ec&iuni al c'ror dia4no#tic e#te evident prin laparo:
#copie #au prin alte mi1loace. ?u toate ace#tea= dup' #tati#tici mari #:a demon:
#trat c' e(plorarea 0i#tolo4ic' a 6icatului preciOeaO' dia4no#ticul "n $5\ din
inve#ti4a&ii= "l con6irm' numai "n 55\ şi corecteaO' dia4no#ticul de laborator
"n +*\. X'm"n totuşi unele indica&ii ale punc&iei bioptice 0epatice pentru pre:
ciOarea dia4no#ticului #au a pro4no#ticului unor a6ec&iuni ca :
Y 0epatome4alii de cauOe in6ec&ioa#e= to(ice= imunolo4ice= proli6erative
#au reticulopatii acumulative >
Y detectarea neopla#melor 0epatice >
Y dia4no#ticul icterelor prin colo#taO' intra0epatic'= de tip 7ubin:
Bolm#on şi al adenociroOei>
Y pro4no#ticul unor ciroOe de tip Iaenec= a atro6iei #ubacute ?aroli
şi a 0epatitelor cronice po#tvirale :
Y #tudiul activit'&ii metabolice şi a enOimelor 0epatice.
Conraindicaţiile punc&iei:biop#ie a 6icatului deriva din incidentele şi
accidentele care pot urma unor a#t6el de manevre şi din po#ibilit'&ile multiple
de dia4no#tic care ne #tau la di#poOi&ie "n l'murirea a6ec&iunilor 6icatului.
Wle #e re6er' la :
Y in6ec&ii cutanate #au peritoneale>
Y 0eman4ioamele 0epatice #au 6icatul polic0i#tic eviden&iat laparo:
#copicG >
Y de6icitul de protrombin' >
Y c0i#tul 0idatic de 6icat>
Y abce#ele 0epatice. Se poate 6ace punc&ia lor numai #ub laparo#copie
şi "n #itua&ia "n care #e poate interveni imediat c0irur4ical= #ub ecranul ra:
diolo4ie #au #ub control ec0o4ra6ic >
:: icterele prin 0epatit' şi mecanice >
Y anemii marcate >
Y tulbur'ri de coa4ulare a #in4elui > !n9.niia9il
Y bolnavi curo nu coopereaO'. ;U ! : D%D! !!! !!! !D! ! ! ;% %@%
?u +Y- Oile "nainte de e6ectuarea punc&iei #e 6ac bolnavului in1ec&ii cu
vitamina K pentru corectarea de6icitului de protrombin' şi prevenirea 0emo:
ra4iilor.
Maerialele nece%are: tinctur] de iod= (ilin'= #erin4'= ac 8ira:Silvor:
rnan:branRlin= #olu&ie pentru 6i(area 6re4mentului recoltat 6ormol 1*\G=
pan#ament #teril= c"mpuri #terile şi m'nuşi #terile.
Po/iţia 1olna#&l&i e#te "n decubit dor#al= la mar4inea dreapt' a patului.
Loc&l (&ncţiei e#te "n #pa&iul 8III #au IL interco#tal drept= "ntre linia
a(ial' anterioar' şi cea medio:a(ilar'= "n Oona de matitate ma(im'. Ini1inl=
#e determin' limita #uperioar' a 6icatului= la #6"rşitul unei e(pira&ii şi apoi #e
ale4e locul de punc&ie "n Oona de#cri#'.
Te-nic$ :
Y #e badi1oneaO] Oona alea#' cu tinctur' de iod= #e iOoleaO' cu c" mpuri
#terile şi #e "mbrac' m'nuşile #terile >
Y ane#teOia locului de punc&ie cu (ilin' #au procain' "n #olu&ie 1\=
inclu#iv muşc0ii interco#tali= pleura= dia6ra4mul= peritoneul= cap#ula Vli##on
%şi parenc0imul 0epatic >
Y pentru p'trunderea 6'r' di6icultate a acului= unii autori practic' o
mic' inciOie te4umentar' >
Y "nainte de introducerea acului= bolnavul 6ace )Y+ re#pira&ii pro6unde
iar din momentul introducerii acului p"n' la terminarea punc&iei r'minc In
e(pira&ie= "n locul 6i(at= #e introduce acul 8in:Silverman:branRlin= cu v"r6ul
#i#temului de recoltare 6ormat din cele dou' lamele= retra# #ub nivelul v"r6uliii
tecii acului= pe o ad"ncime de 6Y$ cm= orient"ndu:1 "n direc&ia medial' şi
uşor caudal'. Se "mpin4e obturatorul #i#temul de recoltareG cu putere= p"n' ce
partea #a 6inal' intr' "n pavilionul acului= men&in"ndu:1 pe ace#ta 6i(. "n ace#t
6el= lamele p'trund "n parenc0imul 0epatic >
Y #e 6i(eaO' e(tremitatea lamelelor şi #e "mpin4e teaca= cu 1=5Y) cm=
"n ace#t 6el= aduc"nd an#amblul la rela&iile ini&iale= "n ace#t timp= v"r6ul acului
va #ec&iona 6ra4mentul cuprin# "ntre cele dou' lamele iar prin rotarea an#am:
blului cu 9* Y 1$*Z #e de#prinde 6ra4mentul de re#tul parenc0imului= r'm"n"nd
6i(at "n interiorul acului>
Y #e retra4e acul= #e ma#eaO' uşor locul punc&iei= #e aplic' un pan#ament
#teril= iar 6ra4mentul #e introduce "n lic0idul de 6i(are şi #e trimite pentru '\4;
men 0i#topatolo4ic. "n alte #itua&ii= 6ra4mentul recoltat #e e(amineaO' imedi.ii
6'r' a mai #ta la 6i(ator. /oata manevra de punc&ie:biop#ie dureaO' 5 Y $ .#e
9%unde.
7ac' #e punc&ioneaO' dup' te0nica .en40ini= #e 6olo#eşte un ac mai
.ib&ire= iar recoltarea #e 6ace prin a#pira&ie= at"t "n timpul p'trunderii acului
"n parenc0im c"t şi c"nd #e retra4e.
Alteori= #e poate utiliOa calea anterioar'= evit"nd traver#area pleur ei=
piiurlia 6'c"ndu:#e tran#peritoneal.
7up' e(ecutarea punc&iei bolnavul r'm"ne Ia pat timp de )- ore= #ub
.#uprave40ere medical'= recomand"ndu:i #' #tea mai ale#= imediat dup' pune@
5ir= "n decubit lateral drept= "n 6elul ace#ta= prin 4reutatea 6icatului= c(erclr
li!ndu:.! o oarecare compre#ie a#upra locului punc&iei.
0nriil'.'iilr 3i &cridenl,:
puuc5iii alb' : nu #e poale rerolla 6ra4ment de te#ul >
pcrilonitii biliar' "n iirmu .#cur4erilor de bil' In periloiim= tu caOul
1irEArii unui cunnl 0epatic mare #au tn iclrrrlr incriiiiirr >
Y 0emoperitoneu prin punc&ia unui 0eman4iom 0epatic #au a leO'rii=
va#elor colaterale dilatate ca "n caOul ciroOelor. W#te principala complica&ie
letal' a punc&iei bioptice a 6icatului>
Y şoc ana6ilactic= "n caOul punc&iei unui c0i#t 0idatic 0epatic cu #cur4eri
de lic0id "n peritoneu >
Y rev'r#ate pleurale #au 0emotora( #ocotite ca urmare a reac&iei
pleurei la "n&epare #au leO'rii unui va# interco#tal>
Y pneumotora(ul= ca reOultat al traver#'rii pleurei= e#te de mic' im:
portan&' şi cu #emne di#crete >
Y "n#'m"n&area tumoral' pe traiectul acului= "n caOul punc&iei unui can:
cer 0epatic. W#te o complica&ie #erioa#' >
Y p'trunderea "n or4ane abdominale= #e "nt"mpl' numai c"nd #e 6olo:
#eşte calea anterioar'. Poate 6i urmata de complica&ii 4rave peritonite= 0e:
moperitoneuG>
Y "n caOul a#ocierii punc&iei:biop#ie la laparo#copie= #e adau4' şi inci:
dentele şi accidentele ace#tei metode de endo#copie peritoneal' dar diminuat
ri#cul unor incidente ale punc&iei 6'r' controlul vederii.
PUQ?aIA:[ISPSIW A XIQI?HIUIUI
W(ecutat' "nc' din 1951 de c'tre Iver#en şi [run= prin a#pira&ie= cu a1u:
torul unei #erin4i #peciale şi a unui trocar lun4 de 1$ cm şi 4ro# de ) mm= a
cuno#cut multe "mbun't'&iri te0nice pe parcur#.
Indica&ii :
Y dia4no#ticul ne6ropatiilor or4anice>
Y ne6ropatii #ecundare altor a6ec&iuni amiloidoOa= cola4enoOe etc.G.
?ontraindica&ii:
Y c0i#tul 0idatic renal>
Y rinic0iul polic0i#tic >
Y in#u6icien&ele renale avan#ate >
Y #indroame 0emora4ipare.
.aterial : tinctur' de iod= (ilin' #au novocain' l \= #erin4' cu ace lun4i=
ctmpuri şi m'nuşi #terile= #olu&ie pentru 6i(area 6ra4mentului recoltat= pan#a:
ment #teril= ace de punc&ie:biop#ie 3im:Silverman:branRlin= 7ucrot:.on:
Icrn #au /ravenolG.
PoOi&ia bolnavului e#te "n decubit ventral= cu un #ul 4ro# #au #ac cu ni:
#ip #ulG abdomen= "n aşa 6el ca #' "mpin4' vi#cerele abdominale= #' e(pun' 1inU.4M
re4iunile lombare şi #' 6i(eOe oarecum rinic0ii.
/e0nic' : punc&ia:biop#ia rinic0iului #e poate 6ace prin a#pira&ie #au priH
recoltare de 6ra4ment renal. 7ac' nu avem alt' indica&ie= #e punc&ioneaOa=.
de oliicei= rinic0iul drept care e#te mai acce#ibil.
"nainte de e(ecu&ia unei punc&ii:biop#ii renale #e recomand' #' 6acem
bolnavului o tiro4ra6ie pentru a 6i(a mai preci# poOi&ia rinic0iului. /e0niciH
e#te nnnnloarea :
% lupiG deEin6ec&ie cu tinctur' de iod a te4umentelor şi iOolarea re4iunii
cu clni5iui!i #i orile= .#e "mbrac' m'nuşi #terile>
Y #e repcre.iiE6i punctul co#tomu#cular do part ou dronplA I n unirea mu:
ici .lcrnlomlinrc cu ultimii rua#tnG= cam la . 5 l rm Inimii ilc pi!lmu 8ortelii!R
lombara şi #e "ncepe cu ane#teOia te4umentului dup' care #e 6ace o mic' in:
ciOie a pielii şi #e p'trunde cu acul= montat la #erin4'= perpendicular pe perc:
rete= ane#teOiind #trat cu #trat= p"n' la o pro6unOime de 6Y9 cm= "n raport
%de 4ro#imea peretelui bolnavului= "n momentul "n care p'trundem prin 6a#cia
lombar' şi punc&ion'm rinic0iul= avem o #enOa&ie #pecial'= de p'trundere
"ntr:un parenc0im de con#i#ten&' 6erm' iar pavilionul acului #e mişc' odat ' cu
re#pira&ia : cranial "n in#pira&ie şi caudal "n e(pira&ie. Se 6i(eaO' acul la t e4u:
ment şi #e e(tra4e= m'#ur"nd di#tan&a p"n' la v"r6. Acea#t ' di#tan&' #e m'#oar'
apoi pe acul de punc&ie:biop#ie= "ncep"nd de la vir6= dup' care "l introducem
%cu bl"nde&e= p"n' la pro6unOimea notat'. Se mai "mpin4e acul "nr' ) cm ca #a
%avem #i4uran&a p'trunderii "n parenc0irnul renal şi #e recolteaO' 6ra4mentul.
7ac' #e "ntrebuin&eaO' acul pentru a#pira&ia de tip [r un:Ivcr#cnG=
#e procedeaO' ca mai #u# şi #e a#pir' puternic "n #erin4'.
7ac' 6olo#im acul 8im:Silverman:branRlin= #e p'trunde apro(imativ
l cm "n parenc0im dup' care introducem lamele şi apoi #e "mpin4e trocarul
.) cm= "n ace#t 6el apropiind lamele şi permi&"nd recoltarea unui 6ra4ment de
parenc0im. Se roteşte acul cu 9*Z dup' care #e retra4e= #e de#6ac lamele şi S-

introduce 6ra4mentul recoltat "n #olu&ia de 6i(are > =&
Y locul punc&iei #e ma#eaO' uşor şi #e acoper' cu un pan#ament #teri l
Bar bolnavul r'm"ne la pat timp de )- ore #ub #uprave40ere medical'.
Pentru evitarea punc&iilor albe= al&i autori 6ac o mic' inciOie lombar'=
#ub coa#ta a LH:a şi eviden&iaO' polul in6erior al rinic0iului= punct ia c6ec:
0i"ndu:#e #ub controlul vederii.
Incidente şi accidente : 5
<
Y 0ematurii moderate şi pa#a4ere care #e urm're#c şi #e trateaO' pri n
repau# şi 0emo#tatice > &
Y colici ne6retice de #curta durat'= prin microc0ea4uri>
Y 0emora4ii care nece#it' tran#6uOii de #"n4e >
=
Y 0emora4ii 4rave care au impu# interven&ii c0irur4icale unele termi:
m"ndu:#e cu ne6rectomie>
Y 0ematoame perirenale= unele dep'şind c0iar -**Y5** ml #"n4e >
Y 6ibroO' perirenal'= urm"nd unei 0emora4ii>
Y 6i#tule arteriovenoa#e intraparenc0imatoa#e.
?u toate ace#te ri#curi= "n m"na unui e(perimentat= metoda r'm"ne va:
Inbil'= cu ri#curi #labe dar nu lip#it'= uneori= şi de accidente.
PUQ?aIA:[ISPSIW A PXSS/A/WI
"nc' din 19+2= A#teraldi a de#cri# te0nica de biop#ie a pro#tatei po cnle
nm#rectal'. S:au 6olo#it şi alte c'i de acce# : perineal]= tran#urctral]= rolro:
I.ibian'. [iop#ia pe cale tran#rectal'= permite acce#ul direct a#uprn 4land6li
d&r o#ie urmat' de o #erie de complica&ii ca: in6ec&ii pro#tatice= 6i#lule ur9:
iro:roctnle= peripro#lntilo #cleroa#c etc.
I!uitr&ia:biop#io po culc Iniu#reclal' e#te cea mai 6olo#ita a#l6iE.i şi nc:
i il>1 do ma1orii ni ;;u nul orilor duF orii 6l uşurin&ei cu carH #o prnclicA= a In:
uleltir redu#e şl punt m 9cen#ul d l roci pe riini:l o6or6l 66lr6l InterpunereF
Q9uturl=
Indica&ii: A&
Y "n tumorile de pro#tat'= pentru preciOarea dia4no#ticului 0i#topat c0v
lo4ic.
r
>.>
?ontraindica&ii: =
%=
Y unele a6ec&iuni pro#tatice ca: abce#ul= litiaOa ma#iv' pro#tatic]>
Y #indroame 0emora4ipare. "nainte de punc&ie #e e(ecut' probele de
coa4ulare #an4uin' >
Y unele a6ec&iuni rectale ca : 0emoroiOi interni= papilomatoOa rectal'=
leE.iuni rectale ulcero:0emora4ice.
.aterial : ace de punc&ie= #e utiliOeaO' 6oarte 6recvent acul /raveaol
datorit' 6aptului c' e#te mai #ub&ire şi permite recoltarea #i4ur' a unui 6ra4:
mentG= dou' m'nuşi de cauciuc #terile= lic0id pentru 6i(area 6ra4mentului.
PoOi&ia bolnavului e#te cea 4inecolo4ic'= pe ma#a 4inecolo4ic'. 7ac'
nu a avut #caun "n diminea&a re#pectiv' #e recomand' o mic' cli#m' evacua:
torie.
/e0nica :
Y #e "mbrac' o m'nuşa #terila pe m"na dreapt'. Pe#te inde(ul ace#teia
#e aşeaO' acul de punc&ie #teril= cu v"r6ul lui la v"r6ul de4etului dup' care #e
"mbrac' a doua m'nuşe pe#te ac >
Y cu acul prote1at de cele dou' m'nuşi #e p'trunde "n rect= "n aşa 6el
9%a v"r6ul acului #' nu per6oreOe m'nuşa e(tern' şi #e 6i(eaO' locul unde #e va
e(ecuta punc&ia pro#tatei. Acul #e va &ine 6i( la locul re#pectiv >
Y cu m"na #tin4' #e "mpin4e mandrenul "n &e#utul pro#tatei= pe toat'
lun4imea de culi#are )=5 cmG dup' care #e "mpin4e teaca cilindrica pe#te man:
9Iron= p"n' la cap't şi apoi #e #coate acul= "nc0i# >
Y #e reintroduce de4etul "n rect şi #e ma#eaO' uşor Oona punc&ionat'.
" ii mod obişnuit manevra #e termin' 6'r' a avea 0emora4ie.
bra4mentul recoltat #e #coate cu aten&ie din ac şi #e introduce #olu&ia de
6ormol 1*\. "n ace#t 6el= #e pot recolta c0iar mai multe 6ra4mente= din Oone
di6erite ale pro#tatei.
Incidente şi accidente :
Y eşecurile #"nt 6oarte rare prin acea#t' metod' >
Y #:au citat unele 0emora4ii de inten#itate variabil'= reten&ii de urin'
&i c0iar tromboOe venoa#e >
Y 6ibrinoliO' urmat' de dece#ul bolnavului= "n caOuri 6oarte rare= la
bolnavi cu tulbur'ri de coa4ulare.
.etoda de punc&ie:biop#ie tran#rectal' a pro#tatei r]m"ne cea mai #impl'@
cea mai acce#ibil' #i cea mai pu&in 4revata de ri#curi.
PUQ?6lA:[lSPSIW A PAQ?XWASUIUI
Se e(ecut' #ub ecranul ec0o4ra6ului= de c'tre #peciali#t= cu acul /o#0iba:
7up6i reperare:H Oonei de punc&ionat= #e p'trunde cu acul şi #e a#pir' ce:
lule .#au nu mic 6ra4ment care #e trimit pentru e(amen cil oloaie #au 0i#to:
pnt oloaie.
.clmlu i:Ql6i comod'= rapid'= cu incidente şi accidente pu&ine deşi #e trece:
cti ucu l prin ornii9 cuvltun
1
. = 1=
HEMORAGIE L HEMOS.AFA
=
Hemora4ia repreOint' ieşirea #"n4elui din #i#temul va#cular ca urmare %%%E
leO'rii ace#tuia.
?IASIbI?AXW
?l a#i 6i carea 0emora4i i l or #e 6ace dup' mai mul t e cri t eri i :
7up' 6elul va#ului leOat 0emora4iile pot 6i :
-<i
Y arteriale : #e recuno#c dup' culoarea roşu aprin# a #"n4elui car e ie#e
ritmic şi #incron cu contrac&iile cordului. W(cep&ie 6ace 0emora4ia prin F9%E.9:
rea arterei pulmonare unde #"n4ele e#te de culoare "nc0i#' >
Y venoa#e : #"n4ele e#te de culoare roşu "nc0i# şi #e #cur4e prelin.#= mai
ale# din cap'tul di#tal = "n a6ara venel or de calibru mare unde #e ob#erva un
oarecare 1et. Hemora4i a din venele pul monare e#te cu #" n4e roşu:o(i4e nat>
Y capil are : #e produc " n interi orul or4anelor parenc 0imat oa#e #au In
nivelul te4umentelor= prin leOarea capilarelor. S"n4ele are a#pect veno# şi #e
#cur4e " n ma#'= pe #upra6 a& a l eOi uni i >
Y mi(te : l eOare de artere şi vene de diver#e cal ibre.
7up' locul unde #e produce #"n4erarea 0emora4iilor #e "mpart "n :
Y e(t ern' : #"n4ele #e #cur4e " n a6ara or4ani#mului= la nivelul pl '4ii
care a produ# e6rac&ia #i#temului va#cul ar>
Y intern' : #cur4erea #"n4elui #e 6ace "ntr:o cavitate care nu comunic'
cu e(teriorul. 7enumirea #e 6ace "n raport de cavitatea "n care #e aduna #"n:
4el e 0emoperit oneu= 0emot ora(= 0emopericard= 0emart roO' et c. G>
Y e(terioriOat' : 0emora4ia #e produce "ntr:o cavitate natural' carp
comunic' cu e(teriorul= de unde #"n4ele poate 6i eliminat. W#te caOul #" n6&e:
r'rilor "n tubul di4e#tiv 0ematemeO'= melen'G= "n arborele re#pirator 0emo:
pt i Oi eG " n apar at ul ur i nar 0emat uri eG #au " n ut er met r ora4i e G>
Y inter#ti&ial' : #"n4ele #e adun' "n &e#turi şi "n unele or4ane pnrenelii:
mat o#e #au "n #pa&i i celulare şi 6ormeaO' 0ematoame.
7up' cant itatea de #"n4e care #e pi erde 0emora 4i a poat e 6i :
Y mic': #e pierde p" n' l a 1*\ din ma#a #" n4elui t otal . ?a n0tal c. i c i r
#" n4e e#t e #ocot i t ' l a 1E1+ #au 2= 2\ din 4reutat ea corpului >
Y mi1locii! : pierderea de #"n4e a1un4e p"n' la )*\ >
:: marc: c a n l t l a l r i i pierdut' #e ci6reaE' p"n' la +*\>
: nioiliil6i : uilro pierdere de 5*\ şi pe#te din imi#n #an4uin' e#te io:
?olilii a li i m! i i i i i 5 i i l llilltt rli viil&n.
l G9% e(emplu= un om "n 4reutate de 2* R4 #e #ocoteşte a avea apro(imativ
5=5 l i l r i #tri4e. Hemora4ia mic' e#te #ocotit' "ntre +**Y5** ml= mi1locie "ntre
$*1 l *** ml şi mare "ntre l )**:1 5** ml. Hemora4ia de pe#te )***:
'B 6HD* nil #"n4e devine mortal'.
tu 6unc&ie de momentul "n care apare #"n4erarea= raportat' la momentul
producerii IcEinnii va#culare= 0emora4ia poate 6i:
% primitiva % #e produce odat' cu leOarea va#ului= "n caOul pl'4ilor prin
Odrobire= va#ul poate #' nu #"n4ereOe imediat ci la pu&in timp dup' trauma:
ti#m >
Y #ecundar' : apare dup' un interval mai lun4 de la r'nire cuprin# "ntre
B YFIS Oile şi #e datoreşte= "n cea mai mare parte caOurilor= erod'rii peretelui
v6l#eular de c'tre un proce# #upurativ #au elimin'rii unui #6acel.
?AUfW
l'uOele unei 0emora4ii pot 6i di6erite.
:: traumati#mele : au drept con#ecin&' producerea de pl'4i #au contuOii
ni IcEiuni va#culare >
Y a6ec&iuni in6lamatorii:ulcerative : produc pe Un4' in6lama&ia re#pectiv'
şi ulcera&ii ale mucoa#elor #au va#elor #an4uine. W(emplu : e#o6a4ite= 4a#trite=
nUer 4a#troduodenal= colita ulcero:0emora4ic'= ci#tita= tuberculoOa pulmo:
111111= urinar'G :
% : a6ec&iuni va#culare : rupturi de anevri#me arteriale= ruptura varicelor=
0emoroiOii>
% tumori : #"n4!er'rile apar mai ale# "n cadrul tumorilor mali4ne cu loca:
liE6iri di6erite= care produc erod'ri de va#e #au ulcer]ri ale mucoa#elor şi te4u:
mentelor >
boli medicale : cuprind totalitatea a6ec&iunilor "n care #"n4erarea #e
daloivşlc "mboln'virii or4anelor 0ematopoetice 6icat= #plin'= m'duva o#oa#'G
#au apari&iei unor tulbur'ri de coa4ulare. W(emplu : ciroOe 0epatice= 6ibrino:

pcnia= 0emo6ilia= purpura Henoc0= maladia lui Werl0o66 etc. >
@
: a4en&ii 6armacolo4ici: #ub#tan&e anticoa4ulante admini#trate bolna: !=
vilor "n cantit'&i cre#cute cumarina. War6arina= 0eparinaG.
H
1 bIfISPA/SISVIA HW.SXAVIIISX
Srice pierdere de #"n4e care atin4e o anumit' cantitate devine mani6e#t'
pi iu producerea unor tulbur'ri "n 0omeo#taOia or4ani#mului datorit' a doi
6urt ori : diminuarea num'rului de 0ematii şi #c'derea cantit'&ii #"n4elui circu:
Innl. lulr:o 0emora4ie #e pierde #"n4e total şi con#ecin&ele ei #e repercuteaO'
nriiipra tuturor &e#uturilor şi or4anelor dar #e mani6e#ta clinic= "n primul r"nd=
din parten acelor &e#uturi şi or4ane care nu #uport' pentru mult timp= lip#a de
o(i4en= Hemora4iile:= "n cantitate mic'= indi6erent de 6elul lor= nu #e "n#o&e#c
d4 reac&ii mani6e#te din pnrtea or4ani#mului.
Vraviial.cu nuci 0cmoi!Ht6ii depinde nu numai de cantitatea d6l#"n4o pierdut
?i &i ;F;9 l impui Iu caro @
1
9 pruduH Ucinora4ia. de repetarea ol &i de virata or4a:
ni#mului. A#t6el= o 0emora4ie e(tern' la care pierderea de #"n4e e#te rapid6l
şi ma#iv' #au #e produce la copil #au b'tr"n= 4ravitatea ei e#te 6oarte mare.
"n 0emora4ia intern'= o parte din proteinele e(travaOate şi din 0emo4lobina
#e pot re#orbi= lucru ce nu #e poate realiOa "n caOul unei 0emora4ii e(ter ne.
Xeac&ia or4ani#mului 6a&' de pierderea de #"n4e e#te comple(' şi ea aru
ca reOultat= intrarea "n ac&iune a unor mecani#me de adaptare= mai ale# di n
partea or4anelor cardiore#piratorii= la noile condi&ii create de 0emora4ie.
Ia nivelul aparatului cardiova#cular #e produce va#ocon#tric&ie şi t aniH
cardie.
Y 8a#ocon#tric&ia e#te cauOat' de diminuarea ma#ei #"n4elui circulant
şi apare 6ie datorit' unor re6le(e baroceptorii peri6erice= 6ie unor re6le(e cen:
trale din centrii bulbari #au dience6aliG= 6ie unei #ecre&ii cre#cute de adrenalin'.
Wa #e in#taleaO' cu predominen&' "n teritoriul circula&iei peri6erice şi #planclmice
abdominale şi nu a6ecteaO' iri4a&ia cerebral' şi miocardic'= a#i4ur"nd cR!?i o
circula&ie cva#i:norrnal' "n ace#te or4ane. .ecani#mul e#te comple( şi # o piiro
c' circula&ia= "n Oonele a6ectate de va#ocon#tric&ie= #e= 6ace numai prin aiiu#Ul:
moOele arterio:venoa#e= ocolind metaarteriola şi produc"nd "n ace#t 6el o #cur:
tare a timpului de circula&ie şi o readaptare a con&in'torului la con&inut.
Y /a0icardia #e in#taleaO' ca urmare a 0ipoten#iunii creale de diminuHren
#"n4elui circulant= printr:un re6le( #inocarotidian şi cardio:aortic= la care "
adau4' re6le(e venite din centrul cardiac bulbar "n urma 0ipercapniei= picruui
şi ac&iunea catecolaminelor. ?reşterea 6recven&ei cordului a#i4ur' men&inereH
debitului pe minut şi con#tanta cantit'&ii de #"n4e "n or4anele vitale la un ritm
de p"n' la 1+* b't'iEminut. Pe#te acea#ta 6recven&'= umplerea dia#tolicu Hr
6ace 4reu şi cordul bate .=in 4olD.
"n caOul 0emora4iilor mici şi mi1locii= va#ocon#tric&ia şi ta0icardia #tnt
#u6iciente pentru a#i4urarea unei 6unc&ii normale a or4ani#mului.
bG Aparatul re#pirator reac&ioneaO' prin creşterea 6recven&ei ventila&iei
pulmonare datorit' acumul'rii de bio(id de carbon "n &e#uturi şi #" n4o uur
e(cit' centrul re#pirator din bulb= "n mod direct= #au prin intermediul cliemo
receptorilor. Acea#t' polipnee duce la creşterea ventila&iei pulmonare caic Iu
r"ndul ei a#i4ur' o mai bun' o(i4enare a #"n4elui.
cG ?ompen#area 0ipovolemiei #e 6ace= pe de o parte= prin trecerea liclil
delor inter#ti&iale "n va#e= ceea ce are drept reOultat creşterea volumului circii
lan&= men&inerea ten#iunii arteriale şi diminuarea va#ocon#tric&iei= iar pi: dr
alta= prin mobiliOarea #"n4elui din reOervorii #plin'= 6icat= ple(urile #ubpapi
lare etc.G "n ace#t 6el put"ndu:#e #uplini micile pierderi de 0ematii. PrntcitiHr
pierdute "n cur#ul 0emora4iei #"nt "nlocuite prin altele produ#e de 6icat.
SI.P/S.A/SISVIW
/oate tulbur'rile volemice şi 0emodinamice determin' o #erie de #imptomi!
caracteri#tice care permit recunoaşterea unei 0emora4ii c0iar atunci c6nd ala
4ole mi #e #cur4e la e(terior. Srice pierdere de #"n4e #e mani6e#t' prin #einnr
locale= 4enerale şi de laborator.
Seninele locuit! depind de .#ediul 0emora4iei. Wle #"nl net evidente tn cnr.ul
nuci 0emora4ii e(terne şi 6oarte variabile c"ncl e#te vorba de o 0emora4ie in
I c ! I I I U.
in 0emora4ia e(tern'= a#pectul #"n4elui care #e #cur4e "n pla4' pune dia4:
no#ticul de 0emora4ie arterial'= venoa#'= capilar' #au mi(t'= aşa cum am ar'tat
mai #u# cu ocaOia cla#i6ic'rii.
Bn 0emora4iile interne #emnele locale #"nt "n 6unc&ie de cavitatea "n care
#:a rev'r#at #"n4ele şi de 4radul de irita&ie a #eroa#elor. Semnele locale #"nt indi:
recte şi #e "n#o&e#c totdeauna de #emne 4enerale care apar mai devreme #au mai
t"rEiu "n raport de 4ravitatea 0emora4iei. 7ia4no#ticul 0emora4iilor interne
.< 5<ime numai prin coroborarea #emnelor locale cu cele 4enerale şi cu datele de
laborator 0emo4lobina= 0ematocritG.
Semnele locale #int "n 6unc&ie de cavitatea unde #e aduna #"n4ele.
YHemoperitoneul produce balonare prin pareOa inte#tinal'= urmat' de
"ncetinirea #au oprirea tranOitului= dureri la palparea abdomenului şi la tuşeul
rec I al.
YHemotora(ul #e recunoaşte prin durerile de la baOa 0emitoracelui
re#pectiv= di#pnee= matitate la percu&ie şi di#pari&ia murmurului veOictilar.
YHemopericardul #e mani6e#t' prin #emne de in#u6icien&a cardiac'=
prin l'r4irea matit'&ii cardiace şi prin a#urOirea O4omotelor inimii.
YHemartroOa #:e caracteriOeaO' prin tume6ierea articula&iei cu di#pari&ia
relie6urilor o#oa#e articulare= durere la mişc'ri= impoten&a 6unc&ional' şi cc0i:
IIKIE? periarticulare. "n toate ace#te caOuri de 0emora4ie intern' punc&ia
cavit'&ii re#pective #coate #in4e.
in caOul 0emora4iilor e(terioriOate= eviden&ierea lor #e 6ace la di#tan&'
de l lic'rul 0emora4ie ceea ce "n4reuneaO' preciOarea topo4ra6ic' a #ur#ei de
0emora4ie. Pentru .#tabilirea cauOelor ace#tor 0emora4ii trebuie 6'cute inve#ti:
.&.!ilii comple(e= de un real 6olo# 6iind datele anamne#tice.
:: HematemeOa e#te e(pre#ia e(terioriOat' prin v'r#'turi a unei #"n4er'ri
di4e#tive abundente #ituate de obicei cranial de pilor = "n caOul #"n4er'rilor
mici= cantitatea de #"n4e din #tomac e#te evacuat' "n inte#tin. HematemeOa
#e mani6e#t' clinic prin eliminarea #"n4elui adunat "n #tomac= prin cavitate
bucal'= "n#o&it' de 4re&uri şi #enOa&ie de vom'. S"n4ele poate 6i roşu:c urat
ccra ce denot' o #"n4erare actuala şi abundent' #au de culoare ca6enie ceea ce
denot' o #"n4erare mai vec0e cu #ta4narea lui "n #tomac. Alteori el poate
6i .une#tecat cu re#turi alimentare.
"
: .elena e#te reOultatul unei 0emora4ii produ#e "n lun4ul tubului di:;
6e#tiv care #e e(terioriOeaO' prin de6eca&ie. A#pectul #"n4elui din #caun poate daF
unele indica&ii apro(imative a#upra re4iunii "n care #:a produ# #"n4erareaB
A#t6el= dac' #"n4ele e#te ne4ru= cu a#pect de UOa& de ca6eaD #au ca Up'curaD
#ln4ernrc>F #:a produ# "n #tomac= "n duoden #au pe inte#tinul #ub&ire. 7ac'
nln4clr e#le de culoare "nc0i#' şi ame#tecat cu materiile 6ecale 0emora4ia #:a
produ# la nivelul colonului. 7ac' #"n4ele e#te roşu:proa#p]t #"n4erarea #:a
produ# la nivelul rectului #au anu#ului= "n ace#t caO el poate preceda #au urma
urmului iar 0emora4ia #e numeşte rectora4ie #au anora4ie. W(i#t' şi 0emora4ii=
UoculteD #"n4er'ri care nu #e pot ob#erva cu oc0iulG "n care preOen&a #"n4elui
HI: evidentiaE=6i numai prin e(amene de laborator proba AdlerG= pun"nd "n
rmiliirl o emul#ie de 6ecale cu un ame#lcc de benOedrin' şi acid acetic. Proba
n6itc puE.ilivtt ducii nparc culoarea verde. /imp de= )Y+ (.ilc bolnavul trebuie #a
&iuA un irAim 6 Ar' ciirnc= E9rOuvaluri şi 6ructe. AOi #e 6olo#eşte te#tul UHemo:
uultD.
Y HemoptiOia repreOint' e(terioriOarea prin v'r#'tur' a unei #irienii i
9are #e produce la nivelul pl'm"nilor şi c'ilor re#piratorii. Wvacuarea #"n4clm
are loc "n urma unui acce# de tu#e #i e#te "n#o&it' de di#pnee şi #enOa&i a de
#u6ocare. S"n4ele e#te aerat= roşu de#c0i#= con&in"nd numeroa#e bule de uer.
Y Hematuria e#te o 0emora4ie produ#a la nivelul aparatului urinar dea:
#upra uretrei= care #e e(terioriOeaO' prin mic&iune. Wa #e mani6e#t' prin pre:
Oen&a #"n4elui "n urin' dovedit' clinic urin' roşie cu c0ea4uriG micro#copi c
0ematii "n #edimentG #au bioc0imic.
Y .etrora4ia e#te 0emora4ia care #e produce "n uter şi #e e(terioriOeaO'
prin va4in= "n a6ara ciclului men#trual. S"n4ele poate avea o culoare mer4lnd
%de la roşu de#c0i# p"n' la ne4ru:murdar şi ea #e poate "n#o&i şi de alte ma:
ni6e#t'ri : dureri abdominale= 4re&uri= lipotimie etc.
"n 0emora4iile inter#ti&iale #emnele locale #"nt repreOentate de apari &ia
unei ec0imoOe la locul traumati#mului şi a unei tume6ac&ii dureroa#e= p'#:
toa#e renitente= cu limite relativ nete 0ematomulG care poate #' a1un46i Iu
%diver#e dimen#iuni= "n raport de cantitatea de #"n4e e(travaOat şi de la(ilatea
&e#utului "n care #:a adunat. Prin volumul #'u el poate #' e(ercite şi pre#iuni
a#upra 6orma&iunilor şi or4anelor din 1ur. "n caOul "n care comprima trunc0iul
principal al arterei= apar o #erie de #emne locale care intere#eaO' "n mod inc
4al 6orma&iunile anatomice #ubiacente leOiunii= "n raport de #en#ibilitateH lui
6a&' de lip#a de o(i4en. A#t6el= nervii reOi#t' cel mai pu&in la 0ipo(ie= dupn
%care urmeaO' muşc0ii şi oa#ele care au o reOi#ten&' mai mare şi apoi piel ea &i
%cartila1ele care reOi#t' cel mai mult la lip#a de o(i4en. 7e aceea= primele #einii6
%care apar #"nt repreOentate de di#pari&ia #en#ibilit'&ii #au motilit'&ii al ntnu
%de paloarea şi r'cirea te4umentelor. 7ac' i#c0emia nu dureaO' mai mult t ir
- ore ace#te leOiuni #"nt rever#ibile= "n caOul "n care lip#a de o(i4en dep'şeşte
6 ore apar leOiuni mu#culare iar c"nd a1un4e la -$ ore apar leOiuni ale tc4umcn
telor.
Seninele 4enerale apar de obicei la c"tva timp dup' cele locale= #"nt tu
6unc&ie de 4ravitatea 0emora4iei şi #"nt marcate de o #erie de mani6e#t Un
#ubiective şi obiective= "n 0emora4iile interne #au e(terioriOate aparii ; i U H
nelor 4enerale precede in#talarea celor locale. Semnele 4enerale= apar Hl m i <
tea tuturor or4anelor şi #i#temelor dar #e mani6e#t' mai pre4nant la n l = : . =.
au o contribu&ie mai mare la men&inerea 0omeo#taOiei cardiova#nil n=
re#pirator= #i#tem nervo#G.
Semnele #ubiective #e mani6e#t' printr:o #tare de #l 'biciune cu al&i mai
mare cu cit 0emora4ia e#te mai 4rav'= prin ame&eli= v"1ieturi "n urec0i #i cliun
lipotimii= datorit' a6ect'rii centrilor nervoşi "n urma 0ipo(iei şi 0ipercupnirt
produ#e prin pierderea de #"n4e. [olnavul are #enOa&ia de #ete ca urmare u
%de#0idrat'rii inter#ti&iale şi celulare= prin trecerea lic0idelor "n #pa&iul 8U.
%cular "n #copul men&inerii volemiei.
Semnele obiective #"nt repreOentate de :
Y creşterea 6recven&ei pul#ului care poale a1un4e p"n' la 1** Y 16<*Eini
nut şi e#te "n 6unc&ie de cantitatea de #"n4e pierdut. /a0icardia a#i 4ur' pinii
la un punct men&inerea minut:volemiei şi un tran#port core#punO'tor de o(i
4en la &e#uturi >
Y 0ipolcii.iiiien arterial' produ#' prin #c'derea volumului con&inu
tului la&ii de con&inlllor. Ini&ial= ten#iunea arterial' poate 6i normal' #au c0liu
9tor cre#?iilX t l i i l ui l t n 6aptului c' or4ani#mul reuşeşte #6l rompen#cE.p plcrita:
rea Hu6erita priit 8Quntumutrlc&io tPi prin moblliOm!@ mielul din reE.crvorll.
7ac' 0emora4ia continu'= ten#iunea arterial' "ncepe #' #cad' şi #e pr'buşeşte
bru#c a1un4]nd la Oero >
Yta0ipneea #urvine tot ca un element compen#ator= contribuind la
creşterea cantit'&ii de o(i4en in#pirat= a#i4ur"nd a#t6el o mai bun' o(i4enare
n #"n4elui. .ecani#mul in#tal'rii ei 1:am e(pu# "n cadrul 6iOiopatolo4iei 0emo:
ra4iilor >
Ypaloarea te4umentelor şi mucoa#elor #e datoreşte va#ocon#trlc&iei
peri6erice şi diminu'rii cantit'&ii de #"n4e care a1un4e la &e#uturi. Pentru
ncelaşi motiv temperatura cutanat' #cade= mai ale# la e(tremit'& i>
Yşocul 0emora4ie repreOint' mani6e#tarea clinic' şi 6iOiopatolo4ic' a
unei 0emora4ii mari şi pune probleme deo#ebite de reanimare.
Probele de laborator dau indica&ii a#upra 4ravit'&ii unei 0emora4ii= dar
nu #"nt totdeauna utile= mai ale# in caOul marilor pierderi de #"n4e. Wle orien:
teaO' totuşi terapeutica compen#'rii unei 0emora4ii.
YHemo4rama cuprinde doOarea 0emo4lobinei= a 0ematocritului= nu:
m'r'toarea 0ematiilor #i leucocitelor şi 6ormula leucocitar'.
Hemo4lobina poate a1un4e de la valoarea ei ini&ial' de 1- Y 1$ 4Z
n
Ia
valori 6oarte #c'Oute de 5 Y 1* 4\= "n 6unc&ie de cantitatea de #"n4e pierdut=
I Icmatocritul e#te un indicator al depla#'rii apei "ntre inter#ti&ii şi #pa&iul!
vn#cular. "n 0emora4ii el #cade gub valoarea normal' -+Y-9\ la b'rbat
"şi =!U<Y-5\ la 6emeieG a1un4"nd p"n' la valori de 1Y1-\ "n raport cu 4radul
dilu&iei= uneori c0iar mai mici.
Qum'rul 0ematiilor= dup' 0emora4ie= #cade. ?u toate ace#tea= "n primele
oi c= din cauOa va#ocon#tric&iei= ci6ra ace#tora poate 6i "n 1urul valorilor normale
laloril' 0emoconcentra&iei c"nd şi 0ematocritul poate 6i cre#cutG.
YQum'rul trombocitelor= doOarea 6ibrino4enului= determinarea unor
l!uclori ai coa4ul'rii devin 6oarte nece#are "n caOul unor 0emora4ii medicale
.ini pentru o buna inve#ti4a&ie preoperatorie a bolnavilor.
/XA/A.WQ/UI HW.SXAVIWI
/ratamentul 0emora4iei cuprinde dou' etape: oprirea 0emora4iei 0e:
mo#laOaG şi compen#area pierderilor. Srice compen#are 6'cut' 6'r' oprirea
0emora4iei nu d' reOultate.
I. Hcmo#taOa repreOint' totalitatea m'#urilor luate pentru oprirea une"
0emora4ii. Ka poate 6i #pontan' #au provocat'. Ia r"ndul #au= 0emo#taOa pro:
, orala poate 6i proviOorie #au de6initiv'.
llnnn%ln/a %(onan$ con#tituie o reac&ie local' a or4ani#mului= 6oarte
coinpU!(il= "n care intervin o #erie de 6actori #an4uini cu rol "n coa4ulare şi
cure realiOeaO' un c0ea4 ce acoper' leOiunea va#cular' şi opreşte= "n ace#t 6el=
0emora4ia produ#' prin ruperea unui va#. "n primul moment #e produce con:
%=lrie5ii< va#ului #ec&ionat apoi #e 6ormeaO' c0ea4ul alb trombocitar şi in cel de
ni licilca timp apiirc c0ea4ul 6ibrino:leiicocitar. baOa ultim' o con#tituie re:
Imetili clinicului. /oi nce#t proce# #e produce dup' #c0ema coa4ul'rii #"n4elui.
tn iir6litt mod .: pol opri 0emora4iile capilare #au cele produ#e prin leOnrea
llGi!i! nrlninl6 #au venule mici. ==
.

Hll
N6iiiUn !D.
il9t
"n anumite condi&ii= 0emo#laOa #pontan' poate 6i a1utat' prin aplicarea
tmor produ#e care activeaO' proce#ul de coa4ulare ca de e(emplu :
Ytrombina #ub 6orm' de pulbere u#cat' >
Ypulberea de 6ibrin' ob&inut' din pla#ma uman' inte4ral'= #e poate
aplica pe #upra6a&a pl'4ilor #"n4er"nde c0iar #ub pan#ament>
Ypelicula de 6ibrin' are a#pectul unei pelicule ela#tice ce are propri e
ta&i 0emo#tatice şi cicatriO'rile >
Yantipirina "n pudr' #au #olu&ie 12\ `i )*\ "n ap' o(i4enat'= #e 6 ;
p
"o#eştc "n caOul tampona&ii unor 0emora4ii naOale.
"n #"n4er'ri de alte cauOe dec"t cele traumatice #au "n locuri "n cu re
nu #e poite 6ace o 0emo#taO' proviOorie #au de6initiv' de ur4en&'= aşa cum B.
"nt"mpl' in unele 0emora4ii interne #au e(terioriOate= #e 6olo#e#c o #erie ;1
t
a4en&i 6iOici re6ri4era&ieG= 6armacolo4ici er4otin'= adrenalin'= clorur' &5

:
calciu= vitamina KG #au biolo4ici tran#6uOia de #"n4e proa#p't şi pla#i&&n
proa#p'taG care poten&eaO' 0emo#taO' #pontan'.
00e+o%a:a (ro#i/orie repreOint' totalitatea ma#urilor luate= pentru \\\\
anumit timp= "n #copul opririi #"n4er'rii. Wa #e 6ace prin compre#iune locu0=
şi prin compre#iune la di#tan&'= ace#tea con#tituind doar manevre de nece:
#itate care obli4' la e6ectuarea 0emo#taOei de6initive "n cel mai #curt lintp
Y?ompre#iunea local' #e aplic' "n caOul pl'4ilor capului= 4"tului= li!iin
c0iului= r'd'cinii membrelor şi cavit'&ilor. Wa #e poate 6ace prin compre#ia n=
direct' #au prin tamponament.
aG ?ompre#iunea direct' #e 6ace cu unul #au mai multe de4ete= dir ect
din pla4'= "ncerc"nd #' a#tupe va#ul care #"n4ereaO'= p"n' la e6ectuarea K0-
mo#taOiei de6initive.
bG /amponamentul pl'4ilor #"n4er"nde "n ma#'= #e realiOeaO' cu a1utorul
meşelor care #"nt indicate "n caO de #"n4er'ri mari ce nu #e pot opri "n alt nu n5=
""i locul accidentului. Se bureaO' pla4a cu meşe care r'm"n pe loc= p"n' Iu de6i:
nitivarea 0emo#taOei.
Y?ompre#iunea la di#tan&' #e poate 6ace di4ital #au prin aplinm!u +\.
rouliu "n caOul 0emora4iei membrelorG.
aG ?ompre#iunea di4ital' #e 6ace pe traiectul trunc0iului principul n
arterei #uper6iciale= "n amonte şi la di#tan&' de pla4'= pe planul o#o# al N:
4iunii. W#te o mei od' e6icient'= care nu poate "i aplicat' dec"t pentru #curt l i mp
deoarece e#te obo#itoare pentru cel care o e(ecut' dar care trebuie cuno#cut A
de c'tre 6iecare cadru #anitar. Wa nu #e poate aplica "n timpul unui t ran#porG.
"n raport de locul pl'4ii= compre#iunea di4ital' #e poate 6ace po nrlt.;
arter' #uper6icial'= acce#ibil' palp'rii. ?arotida primitiv' #e comprim' la ni:
%velul mar4inii anterioare a #ternocleidoma#toidianului "n caOul pl'4ilor 6a:
dale #au ale calotei craniene de partea re#pectiv' 6i4. 2-G. Subclavia #e com:
prima "n 0emora4ii la nivelul a(ilei #au bra&ul ui "n 6o#a #upraclaviculiir[=
.!ip'#"ncl pe prima coa#t'. A(ilara #au 0umerala #e comprim' "n caOul lit!iuoni:
4iilor antebra& ului. A(ilara #e comprim' la nivelul a(ilei ap'#"nd pe !.ap&ii
0uineru#ului l!i4. 2.DGG iar bra0iala #e comprim' pe 6a&a intern' a bru&ii Iul=
.%ip6i#"nd pe pliiniil SHSH al dia6iOci 0umerale 6i4. 2*G. bemurala #e comprimt& In
triun40iul lui Srurpa 6iA. 22G "n caOul unei 0emora4ii 0 nivelul coiip#cl 5tu:
lit l n:i mc a mi1lm!lo n mitp.6ll tu caE.ul 0emora4iilor poplilec. Artera pnplili:n
9e comprim' "n pl6l&&lli@ IteinoriiAlrc de la nivelul coap#ei plciunilui. Iu ;% < : u r i
Aig. H 5 ?ompre#ia ap:
terei carotide. \ţ
6
fi

G-
l
l-
H
ti
Aig. 25 Y ?ompre#ia ar:1
terei a(ilarc.
-..-
/.'1$ fi 9
r
:

Aig. SS 5 ?ompre#ia ar:
terei 0umerale.
e(treme= de leOiuni
va#culare la l'd'cina
coap#ei= #e poate
Ienta comp
.m =i
aortei abdominale=
ap'#"nd cu pumnul=
paraombilical #t"n4=
#pre 5Glanul SHS@.
al coloanei lombare
6i4. 2$G.
bG ?ompre#iunea prin 4arou #e 6ace circular= cu a1utorul unei le4aturi
con6ec&ionate din orice material= de pre6erat ela#tic= care #uprim' circnln&lit
at"t arterial' c"t şi venoa#' "n trunc0iul principal şi pe colaterale. Ie4n0irn
cu care #e 6ace compre#ia trebuie #' 6ie lat' pentru ca #' nu produc' OdrobireH
&e#uturilor pe care le comprim'.
?ompre#iunea prin 4arou #e poate realiOa cu a1utorul urm'toarelor mn:
lei iale
Ytubul W#marc0 : e#te un tub de cauciuc lun4 de *5 cin #i 4ro# ctl un
4olire care are Ia un cap't un c"rli4= iar la cel'lalt un mic l'n&işor de ciur Q?
li(eaE.' cro#e ui. Wl #e aplic' bine "ntin#= "ncon1ur"nd circulator #e4mentul
le#poctiv= de cel pu&in ) ori. /ubul W#marc0 poate 6i "nlocuit de un I u l H tron
dr cimciuc >
Ymanşei n pnniiniulir6i e#te a#em'n'toare celei de la ten#iometre &i
iraliEraE.' o liemoQtn(A liunX prin ridicarea pre#iunii din manşet' dra#upru
ten#iunii arteriali
1
nUlollrr= Se ponto utiliE.u şi In timpul unor interven&ii ope
rnlorii pe iiH:mbr6l p#iilrn n l : i 0einoHluP.a preventiva > = = = = =
(
,
j l l
.===U=1=11 %<
Aig. SR Y ?omprimarea>!
aortei.
YimproviO'ri 6'cute din tuburi de cauciuc= ti6on= buc'&i de p"nO'= cor:
doane etc. "n a#emenea #itua&ii #e recomand' ca pe traiectul arterei principale
#' #e 6i(eOe un #ul de ti6on #au alt material= pentru a realiOa o 0emo#taO' e6i:
cient' cu o compre#ie mai pu&in brutal' a &e#uturilor>
Ybanda1ul compre#iv #e realiOeaO' cu o 6aş' ela#tic' W#marc0G por:
nind de la e(tremitatea unui membru şi mer4"nd p"n' la r'd'cina lui= unde
vo pune 4a i oul. 7up' 6i(area 4arou0ii #e #coate banda ela#tic' şi #e realiOeaO'
o E.on' e(#an4u' pe cave #e poate opera.
"n caOul comprcriunii prin 4arou trebuie &inut #eama de 6aptul c' i#c0emia
pe care o creeaO' #e adau4' celei e(i#tente de1a= produ#' de 0emora4ie= ceea ce
accentueaO' ano(ia. 7e aceea= men&inerea 4aroului nu trebuie #' dep'şea#c'
niciodat' ma(imum ) ore= iar "n ace#t timp el trebuie #l'bit la 6iecare )* de
minute= pentru l Y ) minute ca #' permit' iri4area #e4mentului #ubiacent prin
colaterale şi ab#orb&ia metaboli&ilor= cu tot ri#cul 0emora4iei care #e produce.
7e a#emenea= totdeauna c"nd #"ntem obli4a&i #' aplic'm un 4arou bolnavului
d trebuie #' aib' un bilet= pu# la loc viOibil "n care #' #e #peci6ice ora e(act'
a aplic'rii ace#tuia. [olnavul cu 4arou va 6i tran#portat "n#o&it de cineva
şi "n timp util= pentru e6ectuarea 0emo#taOei de6initive.
.en&inerea 4aroului un timp mai "ndelun4at= produce o #erie de t ul:
Inir'ri= "n #e4mentul i#c0emiat= mani6e#tate prin acumularea de bio(id de
carbon şi de metaboli&i= e(travaOare de pla#m' şi c0iar 0ematii care= la #u:
primarea compre#iunii= trec bru#c "n curentul #an4uin şi produc Uşocul prin
4arouD cu 6enomene 4enerale 4rave. Pentru a evita acea#ta= "n caOul "n care
4aioul a 6o#t men&inut un timp mai "ndelun4at= va 6i ridicat treptat= av"nd la
di#poOi&ie toate mi1loacele nece#are comabaterii tulbur'rilor care pot #' apar'.
/ot "n cadrul 0emo#taOei proviOorii #e poate vorbi de 0emo#taEa c0irur:
4ical' preventiv' care #e aplic' "n caOul c"nd opera&ia ce #e e(ecut' poate 6i
liemora4ic' #au "n caOul unei interven&ii pe va#ele mari. Wa #e realiOeaO' 6ie
prin aplicarea unui 4arou #au a unei bande W#marc0 la r'd'cina membrului=
6ie prin aplicarea unui 6ir Ude aşteptare!! #au unor pen#e #peciale pe trunc0iul
principal al va#ului= la di#tan&' de locul opera&iei.
He+o%a/a de,inii#$ pre#upune obliterarea permanent' #i de6init 0 ' a
va#ului care #"n4ereaO' şi #e realiOeaO' prin mai multe procedee.
YIi4atura va#ului e#te procedeul cel mai utiliOat. 7up' ce #:a pen#at
va#ul cu o pen#' 0emo#tatic'= perpendicular pe direc&ia #a= #e li4atureaO' la
v"r6ul pen#ei cu un 6ir re#orbabil cat4utG #au nere#orbabil a&'= nP"onG practi:
clrid + noduri. Pentru a putea e(ecuta corect primul nod= pen#a trebuie pre:
Oentat'= "n aşa 6el= ca #' i #e vad' v"r6ul= iar dup' e6ectuarea ace#tuia #e #coate=
nrm"nd ca celelalte noduri #' 6ie 6'cute 6'r' pen#'. Prin Odrobirea va#ului
do c'tre pen#'= #e rup #traturile #ale interne ceea ce contribuie la eliberareH
9le t!iiEime care duc la 6ormarea unui c0ea4= 6irul r'm"n"nd= practic= #pri1init
doar pe tunica e(tern'.
YHemo#taOa cu pen#a pe loc #e 6ace doar "n caOuri cu totul deo#ebi te.
clnd li4atura unui va# care #"n4ereaO'= nu poate 6i 6'cut'. Ace#ta e#te prin#
Inlr:o pen#' care e#te men&inut' pe loc timp de )Y- Oile. "ncep"nd cu Oiua
n li:a .
1
6iice #l'birea treptat' a pen#ei= "n tot ace#t timp operatorul trebuie
0iiprnvcAlioul= continuu peni ni ca pen#a #' nu #e de#6ac' bru#c. Ace#t #i#tem
de lii!tiiii#ln(6i 0i!limo #6i H!pieE.iule numai o metod' de e(cep&ie.
/umpomii/U .: 6iice In caE.ul .#"ri4erilrii unor cnvitX&i nnlurnle cnvita:
I r i ii.Enlrt. iilorG .IH upH!iiloni pl6ip 0epatice= lo1ii pronlnli!1= r0lnii!Xiii pcl:
Aig. T> 5 Sac .iculicE : \ d de#6'cut > b d #acul şi pen#a cu care #e 6i(caE."l >
c d modul de 6i(are in cavitate.
%vin'G= "n caO de 0emora4ie "n ma#'= c"nd va#ele care #"n4ereaO' nu pot 6 i
li4aturate. Se 6olo#e#c compre#e mari= meşe #au #acul .iRulicO care pot 6i
"nmuiate "n #ub#tan&e 0emo#tatice ap' o(i4enat'= #olu&ie de trom0inilG F<F
%care #e la#' pe loc )Y+ Oile. "n interiorul #acului .iRulicO= care #:a iul rodim
"ntr:o cavitate #"n4er"nd'= #e bureaO' meşe care realiOeaO' o compre#iune e6i:
cient' pentru oprirea 0emora4iei. /rebuie avut "n vedere ca la #coal cren lor
#' nu #e mobiliOeOe trombii 6orma&i.
Y ?apitona1ul con#t' "n apropierea pere&ilor unei Oone # "n4er In de pro:
6unde= prin puncte de cat4ut ce #e trec de la un perete la altul= bine #t r"n#c= 6n
#copul de a opri #"n4erarea.
Y Sbliterarea va#ului prin corpi #tr'ini #e 6olo#eşte "n #pecial= "n c0i:
rur4ia cranian' şi con#t' "n introducerea de cear' #pecial'= burete re#orbitH
bil= cat4ut #au c0iar un mic 6ra4ment o#o# "n ori6iciul o#o# al arterelor prrH
6orante #au al vreunui #inu# cranian care a 6o#t de#c0i# "n timpul lrepnnn5iel.
Y ?auteriOarea e#te cuno#cut' din timpuri vec0i. Se poate rcnliE.n ni
a1utorul unor a4en&i 6iOici curent electricG= #au c0imici nitrat do nr4inl. neld
cromic= perclorur' de 6ier -\G. `i "ntr:un caO şi "n altul= mecani#mul prin ni n
1
#e realiOeaO' 0emo#taOa con#t' "n precipitarea albuminelor care con4uIru(A
va:.nl ce #"n4ereaO'. A#t'Oi #e 6olo#eşte mai ale# electrocauteriOarea caic eilr
%e6icace numai pentru 0emo#taOa va#elor mici.
II. ?ompen#area pierderilor. 7up' realiOarea 0emo#taOei trebuie reec0i:
librat or4ani#mul care a pierdut ma#a circulant'. Pentru a compen#a= "n buni@
conditinni= ambele pierderi pla#m' şi 0ematiiG #e 6ac tran#6uOii de #lu4r@
inte4ral= "n cantitate e4al' cu cea pierdut' prin 0emora4ie= calculai ' pe luiEn
reOultatelor 0ematolo4ice şi clinice= "n lip#a #"n4elui #e mai poale tran.#iuE.n
pla#m' #au per6uOa di6erite #olu&ii macromoleculare de(tran= mncrocle(tG
A=an cri#taloide 4lucoOa= #olu&ie 6iOiolo4ic'= #er Xin4er etc.G dar cu reE.ultntp
mai pu&in bune ca ale tran#6uOiei de #"n4e.
In mod normal= "n urma tran#6uO'rii a 5** Y 1 *** ml #"n4e #e reuiPei10! K6t
#e redre#eOe ten#iunea arterial' şi #' #e men&in' #tabil'= #emn al coinpcii.irtl
voleiniei. "n caOul "u care ten#iunea "ncepe #' #cad' din nou= trebuie 4 indii In
po#ibilitatea coiitiminrii 0emora4iei mai ale# "n caOul 0emora4iilor iiilerneG
şi iiili/vcn1ia opctaliirie cnp6ilu o indica&ie de ur4en&ii.
A#pectele clinice &i biolo4ice nle tran#6uOiei do bln4e vor 6i pnv.eulule lH
;6951ilolul
.RANSNUFIA DE SNGE
VWQW[AII/AaI
/ran#6uOia #an4uin' e#te actul medical care con#t' "n introducerea de:
e "n #i#temul circulator cu a1utorai unei aparaturi #peciale.
/erminolo4ia 6olo#it' "n cadrul ace#tui capitol trebuie bine "n&elea#' ş "
preciOat' de la "nceput. A#t6el:
Y tran#6uOia "n#emneaO' introducerea #"n4elui şi deriva&ilor #'i "n 1et
continuu= şi "n ritm rapid. /ermenul #e re6erea "n trecut= mai ale# la admini#:
trarea #"n4elui= cu #erin4a #pecial'= direct din vena donatorului "n vena pri:
mitorului >
Y per6uOia #e re6er' la introducerea ace#tor #ub#tan&e #au a #olu&iilor
coloidale "n ritm lent= pic'tur' cu pic'tur'= "n practic'= "ntre aceşti doi ter:
inoni= #e 6ac 6recvente con6uOii= "nc"t nu apare deo#ebire >
Y iOotran#6uOia repreOint' introducerea "n or4ani#m de #"n4e de la ace:
raşi #pecie= 0eterotran#6uOia de la o #pecie di6erit' iar autotran#6uOia con#t' "n
perl!uOarea propriului #"n4e "n caO de #arcin' e(trauterin' rupt' cu inun:
d>i5ic peritoneal'G= dup' recuperarea şi prepararea ace#tui a>
Y imunotran#6uOia con#t' "n a tran#6uOa= la un individ= #"n4e de la alt'
per#oan' care con&ine anticorpi contra unei anumite a6ec&iuni. AOi e o metod'
miill mai pu&in 6olo#it'>
: e(an4uinotran#6uOia repreOint' "nlocuirea total' a #"n4elt ii unui in:
div id prin tran#6uOarea de #"n4e iOo4rup= p"n' la "nnoirea complet' a ma#ei
IS/SXI?
Ideea tran#6uO'rii #in4elui e#te 6oarte vec0e şi a preocupat= la "nceput=
pe: l!iluE.o6i #i apoi pe biolo4i. A#t6el= "n #ecolele L8I YL8III= pe lin4' #ocie:
inlca re4al' de 6iloOo6ie din An4lia 6unc&iona o comi#ie care avea drcpl obiec:
l i v #lmliul e6ectelor tran#6uOiei de #in4e de la un animal la altul. In acea pi
1
:
iiniid' au e(i#tat c0iar medici care au preconiOat tran#6uOia de #"n4e la om 6'nl
In#a a o practica.
Sdat' cu de#coperirea rirniln5ici #an4uine= "n #ecolul L8II= #e practic6i
i1i primele. Inui#6iiEii di! #int6p= 66ir6i cu şti #e ştie preci# "n ?HI/ 5nrtt #:n 6 "l r u l
pentru primii I ut i i . Si; piirc ;!6t In I t t i l i u n 66irut:o [ellimo. In l;nin5a B. Ucu U
C1 Kiiinii!i!l inr In Au4llu. l.itN6r= rum pe la mi1locul #ecolului L8II= Si5ciir
r#le I t i pl l l l l!6i= plinirii! ll..Q6iull # nu lacul eu #tnAe de la nni i ni i l miri= vl5 i! l<
la om urmate de accidente 4rave date de incompatibilitatea #an4uin' ne:
potrivirea dintre #"n4ele donatorului şi receptoruluiG. !
A urmat apoi o perioad' lun4' de timp "n care nu #:a mai "nre4i#trat nici
un pro4re# remarcabil "n problema tran#6uOiei p"n' la de#coperirea 4rupe:
lor #an4uine.
TH anul 1$$5 B. [ordet arat' c' #"n4ele animalelor de di6erite #pecii a4ln
tineaO' atunci c"nd e#te ame#tecat= ceea ce dovedea o reac&ie anti4en:anli
corp. "n 19*1= Iand#teiner demon#treaO' acelaşi lucru= cu #"n4e de la oameni
#'n'toşi şi "n urma ace#tor reac&ii de iOoa4l utinare #tabileşte e(i#ten&a= In
#pecia uman'= a dou' a4lutino4ene principale A şi [ şi preOen&a a dou' a4ln:
t ine a şi p. .ai t"rOiu= "n urma lucr'rilor Iui Ban#Ri 19*2G= .o## 191*G= Iaud:
#teiner şi Wiener= #e #tabile#c 4rupele #an4uine şi 6actorul X0 iar tran#6uOii G
.#an4uin' #e pune pe o baO' ştiin&i6ic'= reuşind #' #e "nl'ture accidentele po#t:
Iran#6uOionale. UrmeaO' apoi #tudii am'nun&ite privind e(i#ten&a #ub4rupelor
din cadrul 6iec'rei 4rupe #an4uine= a#pectele 4enetice ale 4rupelor #an4uini!
precum şi determinarea 4rupelor leucocitare şi trombocitare.
Prima tran#6uOie la om a 6o#t e6ectuat' de Vrile "n 19*9= la "ncepui prin
#utura radialei donatorului la #a6ena receptorului= iar mai t"rOiu prin unireii
>icc#tora prin intermediul unei canule. Vreutatea cea mai mare era "n#' "m:
piedicarea coa4ul'rii #"n4elui.
bolo#irea citratului de #odiu pentru combaterea coa4ul'rii #"n4elui i&i
per6ec&ionarea continu' a metodelor de con#ervare a lui= au permi# "nl!iin&ar6ti
unor centre de tran#!.uOii= adev'rate ..b'nci de #"n4eD care a#i4ur' recoltarea=
p'#trarea #i livrarea #in4elui "n condi&ii core#punO'toare şi= "n plu#= preparu:
i c a unor derivate de #"n4e.
Ia noi "n &ar' prima "ncercare de tran#6uOie #:a 6'cut de c'tre ?arol
7avilla= la #6"rşitul #ecolului trecut= iar tran#6uOia de #"n4e= pe baOe ştiin&i6ice=
#:a "nceput "n anul 11G)$. Sr4aniOarea primelor centre de recoltare şi Iran#:
lu(.ie la [ucureşti= ?lu1 şi Iaşi "n timpul ultimului r'Oboi mondial a avut
un
11.1 deo#ebit "n r'#p"ndirea şi 6olo#irea ace#tei metode. A#t'Oi= pe lin4' rolul
9l e recoltare şi con#ervare a #"n4elui uman= ace#te centre prepar' o #eric de
9Ieri val i ai #"n4elui= şi de 6actori ai coa4ul'rii= cu rol deo#ebit "n terapeuticii
uniunilor a6ec&iuni.
VXUPWIW SAQVUIQW
In urma reac&iilor de a4lutinare #an4uin' #:a #tabilit c' 0ematiile umane
rnii1in dou' anli4ene #au agl&inogene 0emoa4lutino4eniG Y A şi [ Y inr
urnii uman con&ine= Ia r"ndul #'u= dou' agl&linine 0ema4lutinineG aY şi " Y =
6ure pot reac&iona #peci6ic cu a4lutino4enii re#pectivi. Pentru ace#t motiv
lWn0ema4lulino4enul şi iOoa4lutinina #peci6ic' nu pot e(i#la In acelaşi mii.
ni/ii#la 6iind incompatibil' cu via&a.
l Icma4liit ino4cnii variaO' de la o #pecie Ia a l t a şi c0iar "u interiorul HSP:
li!ea.şi #pecii= de la un individ la altul iOo0ema4lutino4eni #au a4liitino4eni do
&iupG. I8 baE.a #indici ii ace#tor 0eina4lulino4eni din eril rocile= oamenii .S:HII
l ni 5 <i i i 5 i l In 4rupe #an4uine care #:au cla#i6icai "n mai multe #i#teme 4enetici@ :
A ..S.= H0= ..Q.S.= KHI:?HIimn. I.eNi#= Kidd. I.ullieian. P. ,,ri90t. 7u66P
pir. l ! t c r a i c din liceul c HlH59!iur UI/ mm multe anli4ene din combinareH cii!um
. : ul l . - iutii multe t6i!iipn t=. ;•;
In practic'= doar #i#temele A.[.S.= X0= P şi Kell:?ellano pot produce
rriu!5ii deo#ebite po#ttran#6uOionale= de aceea= cunoaşterea a dou' #i#teme
% UIU. tran#6uOii #an4uine e#te #ocotit' #u6icient'.
Si#temul A.[.S. cuprinde - 4rupe #an4uine "n raport de e(i#ten&a iOo:
linii.i4liit ino4enilor "n 0ematii şi a iOo0ema4lutininelor #peci6ice ace#tora
6u pla#m' #au #er.
Qotarea lor #:a 6'cut cu ma1u#cule S= A= [= A[G de c'tre Iand#teiner
şi ni ci6re romane I= II= III= I8G de c'tre Ban#Ri. Pentru a evita accidentele
4rave ce pot avea loc "n urma unor con6uOii date de acea#t' dubl' nomen:
clatur'= .ini#terul S'n't'&ii din &ara noa#tr'= a 0ot'r"t ca denumirea 4rupelor
#an4uine #' #e 6ac' cu ma1u#cule urmate de ci6re romane "n paranteO'.
Y Vrupa S IG nu con&ine nici un iOo0ema4lutino4en pe 0ematii dar
con&ine iOo0ema4lutine Y a şi p Y "n pla#m'. W#te 4rupa donatorilor univer:
#ali #i primeşte #"n4e numai de la S IG.
Y Vrupa A IIG con&ine iOo0ema4lutino4enul A pe 0ematii şi iOo0ema:
AIiilinina + "n pla#m'. Poate da #"n4e la aceeaşi 4rup' şi la 4rupa A[ I8G.
Y [rupa [ IIIG are iOo0ema4lutino4enul [ pe 0ematii şi iOo0ema4l u:
tinina a "n pla#m' şi poate dona 4rupei [ IIIG şi 4rupei A[ I8G.
Y Vrupa A[ I8G are am"ndoi iOo0ema4lutino4enii A şi [ pe 0ematii=
&1i nu are nici o iOo4lutinin' "n pla#m'G. W#te receptor univer#al= pri rmind do
la toate 4rupele şi poate dona numai la 4rupe A[ I8G.
"n cadrul 4rupelor ace#tui #i#tem A[S= e(i#t' o #erie de #ub4rupe numi te
UtariD #au U#labeD= "n raport de compoOi&ia di6erit' a iOo0ema4lutino4enul iu
An A1= AA= A
)
[G. brecven&a 4rupelor #an4uine= la noi "n &ar'= e#te di6erita=
pi imul loc 6iind ocupat de c'tre 4rupa A IIG d -5Z
*
= urmat' de S IG Y
: +): +5\= [ I II G d 1-: 15\ şi A[ I 8G d 2\.

iliMiAHI 2!22
Iu %3dru 9Uli!imilul ,HS=
Si#temul X0 a 6o#l de#coperit de Iancl#leiner şi Wicnner "n 19-* prin
in1ectarea de #"n4e de la maimu&a .acaccu# X0e#u# la cobai şi identi6ic'ri!
"n #"n4ele ace#tuia de a4lutine anti:X0e#u#= capabile #' a4lutineOe şi 0ematiile
umane= "n ace#t #i#tem e(i#ta doua 4rupe : una "n care a4lutino4enul H0
o#t e preOent pe 0ematii ..X0 poOitivD care #e 4'#eşte "n propor&ie de $5! la
popula&ie şi alta "n care el lip#eşte UX0 ne4ativD= "n mod normal= "n pla#m'=
nu e(i#t' a4lutinine anti:X0 dar ele pot #a ap'ra "n caOul iOoimuniO'rii prin
tran:6uEii repetate de #"n4e X0 poOitr# Ia un receptor X0 ne4ativ #au "n cadrul
#arcinii la o ieineic X0 ne4ativ al c'rui 6't e#te X0:poOitiv= prin trecerea an:
I i4enului 6'tului= prin placent'= "n #"n4ele mamei = "n ace#t caO "n urma apn:
ii&iei iOoa4utininelor anti:X0= "n #"n4ele mamei= #e poate produce moartea
latului "n uter= icter 0emolitic al nou:n'#cutului #au anemie 4rav' a nou:n'#:
rntuliii.
i n
!ui
7W/WX.IQAXWA VXUPWISX SAQVUIQW iii t
7eterminarea 4rupelor #an4uine #e 6ace "n #copul #tabilirii
compatiliill:
I 6i & ii potriviriiG "ntre #"n4ele donatorului şi al receptorului şi #e realiOeaO'
prin metode indirecte= pe lama= cu a1utorul #erurilor:te#t #au a 0ematiilor:
Ic#l.
"n a6ara probelor indirecte= pentru determinarea 4rupelor #an4uine=
e mai 6ac o #ene de probe directe= "ntre #"n4ele donatorului şi al receptoiului=
l rntru veri6icarea compatibilit'&ii #an4uine= #au pentru #tabilirea ei "n caOuri
de ur4en&e e(treme 6'r'= "n#'= a de6ini c'rei 4rupe "i apar&ine #"n4ele.
Stabilirea compatibilit'&ii "ntre donator şi receptor prin metode indirec&i!
% i directe e#te obli4atorie şi trebuie 6'cut' cu mult' aten&ie şi re#pon#abilitate
l ! 6 i i l r u a evita apari&ia unor accidente po#ttran#6uOionale. Wa #e mai 6ace &i
ni caOul tran#plant'rilor de or4ane şi &e#uturi= av"nd un rol important pentru
%lelenuinarea 0i#tocompatibilit'tii= "n #copul diminu'rii reac&iilor de re1ec5ie.
: .etoda prin #eruri:te#t a 6o#t conceput' şi realiOat' de [et0:8incenl= tn
nul 15G1$ şi a 6o#t completat' "n 19)+ de c'tre /OancR. Wa #e baOeaO' pe ideu:
licarea iOo0ema4lutinorenului "n 0ematiile receptorului cu a1utorul unor
%niri:le#t ce con&in a4lutinine cuno#cute. W#te o metod' uşoar'= rapid' i1i
R!ur6i cu condi&ia ca #erurile #':şi p'#treOe e6icacitatea.
Serurile te#t #"nt preparate de In#titutul de Hematolo4ie şi o culie ar,
6iole= 6iecare con&in"nd iOo0ema4lutinie a şi p core#punO'toare celor dmi]
upi! #an4uine A IIG şi [ IIIG şi cu durata e6icacit'&ii notata pe cutie. Sin:
%I c Ic la receptor #e recolteaO' cu o #erin4' #teril'= u#cat'= "n cantitate do
I 1 l va tul= pe o #olu&ie de citrat de #odiu -\.
l! e o Iarn' de #ticl' #e pune= cu pipete deo#ebite= c"te o pic'tur' di n i!ie:
iro #er:lo#t cuno#cut. Pe#te 6iecare din ace#te pic'turi de #er ad'u4'm rltc
plr6tlni!6t de #"n4e de la receptor= cam de 1* ori mai mare ca volum= pe enr6i
iiiiiiDtlcci-in circular cu c"le un col& de la o lam' şle6uit' şi aştept'm )Y+ mi:
Dl i
1
dup6t caro cil ini roE.ull alele.
7 n o6t nu are Inc nici n aA!lulinnro "n vreuna din pioituri Fn#o:imii6t r6t #tn:
ir nu .I/ nici un Imunului li(iArn `i :ipar5ino 4rupei S IG > duc6t nKliiliniirnu
i<..itiica iu pU!Aluut Ui
1
R9i!:U;Ht Z IIIG SHt!e arc nAluliiiin6t a ni nu QS
prnduco
i...................... % ! DD
In pic'tura de #er:te#t A IIG care are a4lutinin' p= "n#eamn' c' #"n4ele con&ine
a4lutino4en A şi 6ace parte din 4rupa A IIG> dac' a4lutinarea #e produce "n
pic'tura de #er:te#t A IIG care are a4lutinin' h+ şi nu #e produce "n pic'tura
de #er:te#t [ IIIG care are a4lutinin' a= "n#eamn' c' are a4lutino4en [ şi
atunci apar&ine 4rupe [ IIIG= "n caOul "n care apare a4lutinare "n ambele
pic'turi "n#eamn' c' #"n4ele con&ine ambii a4lutino4eni şi= "n ace#t caO= #"n:
4ele 6ace parte din 4rupa A[ I8G. [et0:8incent au 6olo#it doar dou' #eruri:
te#t pentru 4rupele A IIG şi [ IIIG= ca mai #u# iar /Oanc a introdu# şi al trei:
lea Aer:te#t pentru 4rupa S IG.
Y.etoda cu 0ematii #p'late SimoninG #e baOeaO' pe identi6icarea iOo:
0ema4lutininelor din #erul receptorului cu a1utorul 0ematiilor #p'late din
4rupeDte A IIG şi [ IIIG.
Serul de la receptor #e ob&ine prin centri6u4area #"n4elui 6Y$ pic'turiG
recoltat pe l Y) pic'turi dintr:o #olu&ie de citrat de #odiu 5\. Hematiile #p':
late #int 6urniOate de ?entrul de Hematolo4ie= "n condi&ii a#em'n'toare #eru:
rilor:te#t.
Pe o lam'= #e pun B pic'turi din #erul cercetat. Pe#te una din pic'turi #e
adau4H= cu col&ul unei lame= 0ematii #p'late din 4rupa A IIG iar pe#te cealalt'
cu un alt col& de lam' 0ematii din 4rupa [ IIIG şi #e ame#tec'. ?itirea reOulta:
telor #e 6ace dup' )Y+ minute şi pot ap'rea tot - #itua&ii ca mai #u#.
Ya4lutinarea #e produce "n ambele pic'turi deci #erul con&ine ambele
iOo0ema4lutinine şi apar&ine 4rupei S IG>
Ya4lutinarea #:a produ# la pic'tura pe#te care am ad'u4at 0ematii din
4rupa A IIG > #erul receptorului con&ine iOoa4lutinina a şi apar&ine 4rupei [
IIIG>
Ya4lutinarea #e produce la pic'tura pe#te care am ad'u4at 0ematii
4rupa [ IIIG= "n ace#t caO #erul con&ine iOo0ema4lutinina + şi apar&ine 4rupei
A IIG>
Ynu #e produce nici o a4lutinare= "n a#emenea #itua&ie reOult' c' nu
e(i#t' nici o iOo0ema4lutinina "n #er şi ace#ta apar&ine 4rupe A[ I8G >
Ybactorul X0 #e determin' cu a1utorul #erului:te#t de X0:ne4ativ=
preparat de ?entrul de Hematolo4ie= de la 6emei de 4rup S IG= iOoimuniOal6
"n urma mai multor #arcini #au a tran#6uOiilor repetate. Pe o lam' #e pun + pi:
c'turi de #er:te#t. Pic'tura din #t"n4a o ame#tec'm cu 0ematii X0:poOitive=
cea din dreapta cu 0ematii X0:ne4ative iar cea din mi1loc cu 0ematii la care
urmeaO' #' #tabilim 4rupa= "n volum de 1* ori mai mic dec"t pic'tura de #er.
Pic'turile de la e(treme #erve#c drept martori= pentru a elimina eventualele
erori. Punem lama "ntr:o cutie Petri= pe ) ba40ete de #ticl'= #ub care aşeO'm
0"rtie umeOit' "n #er 6iOiolo4ic şi o introducem "ntermo#tat Ia +2Z? peni ni +* mi:
mi t p= dup' care citim reOultatele. 7ac' apare a4lutinarea la pic'turile din
.#t"n4a şi din mi1loc atunci #"nt X0:poOitive. 7eterminarea 6actorul X0 .#e unii
poate 6ace şi "n tuburi cu 0ematii #p'late= dar metoda e#te mult mai 4reoaie.
Probe directe pentru determinarea compatibilit'&ii #an4uiniH. ?u tonic
ma#urile l ual c pcnlru delcrminarca 4rupelor #an4uine pot ti pa ren micit
1
act!idrnlc l ran#l!nP.ioiuilc!= prin incompatibilit'&i= datorit' e(i#tentei #u066ni
peltir #an4uine
1
A== AU .= i
1
rlr.G. Acea#ta #e inlimplii mai ale# dupEi Iran@:
6nOii iv5<rlal;, cliul l!pri;5i5=onil tr IniiiniE.cnE.A #au 0ui 6(Ql6t 4inpc UIlirlD.
12'3
l
A#t6el de accidente mai pot ap'rea şi "n urma unor 4reşeli 6'cute "n
Impui determin'rii 4rupelor #an4uine şi care #e datore#c :
Y#erurilor te#t: in6ectate con&in a4lutinine la receG= e(pirate ca data
produc a4lutin'ri ne#peci6iceG #au prea proa#pete con&in ale(in' care produce
lioinoliO'G>
Y0ematiile te#t: in6ectate #au 0emoliOate >
Yte0nici 4reşite : u#carea pic'turii poate produce o 6al#' a4lutinareG
ian coa4ularea pic'turii de #"n4e nu mai produce a4lutinare normal'G.
Pentru evitarea ace#tor accidente= pe l"n4' metodele indirecte de mai #u#=
6olo#ite pentru identi6icarea 4rupelor #an4uine şi #tabilirea compatibilit'&ii
% i: mai 6ac o #erie de probe directe "ntre #"n4ele receptorului pe de o part e=
%u4ele donatorului #au #"n4ele din 6laconul de tran#6uOat pe de alt' parte=
!Uainte de in#talarea per6uOiei= 6ie imediat dup' in#talarea ei. Ace#tea ne
i i i t #' #tabilim compatibilitatea direct'= 6'r' a de6ini c'rui 4rup apar&ine
de.
Proba direct' BanbreauG: #e recolteaO' *=5 ml #"n4e de la receptor=
i #olu&ie de -\ citrat de #odiu= #e centri6u40eaO' şi #e #epar' pla#ma.F
<une o pic'tur' de pla#m'= a#t6el ob&inut' de la receptor= pe o lam'
%lec' cu o pic'tur' de #"n4e de la donator= #e la#' )Y+ minute şi #e
iltatul. 7ac' pic'tura r'm"ne omo4en' şi de culoare roO atunci
patibilitate. "n caOul "n care apar 4run1i de a4lutinare e(i#t' incomp`AllH
1
a te "ntre #"n4ele lor. hN[!
Proba biolo4ic' SeleRerG #e e(ecut' la "nceputul tran#6uOiei şi con6UR
tran#6uOa c"te )*Y)5 ml #"n4e la un interval de ) Y + minute "n + repmle
1
#uprave40ea bolnavul 6oarte atent= "n caOul apari&iei unor #emne clinico
li6e#late prin 4re&uri= 6ri#oane= dureri lombare= di#pnee etc. oprim tran#:
.1 deoarece ele denot' e(i#ten&a unei incompatibilit'&i de 4rup #an4uin=
>i bolnavul a #uportat bine acea#t' prob' #e poate continua tran#6uE.ia=
l i n nu are valoare "n caOul bolnavilor #ub ane#teOie 4eneral' unde rcac&iild
d! incompatibilitate nu #e pot mani6e#ta clinic.
.A/WXIAIUI 7W /XAQSbUfA/
lF
Se poate tran#6uOa : #in4e total= deriva&i de #"n4e #au "nlocuitori ai #tn:
U! Iul= .
lotal #au inte4ral #e poate tran#6uOa proap't "n timpul recolt6trii
in n Imediat dup' recoltareG #au con#ervat.
Xecoltarea lui #e 6ace de la donatori vii #au de la cadavre "n con6l
lin6eclS a#ep#ie. Se mai poate recolta şi #"n4ele placentar. Ia noi "n 6i
loIo.!tPlc numai #"n4ele de la donatori vii. Aceştia trebuie #' "ndepUne
% i nuille condi&ii :
#6t nib' v"r#ta "ntre )* şi 6* de ani şi o 4reutate pe#te 5* R4 >
Y tabloul #an4uin #' 6ie normal >
.9 e(clud cei cuie uu avut boli tran#mi#ibile prin #"u4e lue.#= malnrie=
i Dl <i i i F l l epidemicii= SI7A= bruceloO6t etc.G cei cu boli aler4ice= luberciiloE6t=
% l uni . In6lama&ii dlvn =F%= nt6tri 6ebrile>
In momentul ilmulrll 9A 6ie Iu per6ect' . urc dr #6ln6tUtu 6i i6t nu
iluprt imt#S cre&lo rontluuliil= iu 4rllQlml alo #lnAelulG=
i ,
Se rigeolleaE6t )6G* tul odaia şi #e poate repeta la )Y+ luni.
l!!liiroam!l;! in care .: recolteaO' şi #e con#erv' #"n4ele #"nt #peciale= con&in
.#uli#l>in5c ani coa4ulante= #"nt "ncap#ulate şi etic0etate obli4atoriu cu : numele
donatorului= dala la care #:a 6'cui recoltarea= cantitatea con&inut'= 4rupa #an:
4uin' in #i.#leimil AHS şi 6actorul X0. Pentru a evita erorile de 4rup' #an4uin'
elic0clele au culoare di6erit' #au o dun4' colorat'. A#t6el= alb' pentru 4rupa S
IG= alba#tr' pentru A IIG= roşie pentru [ IIIG şi 4alben' pentru A[ I8G.
In ultimii ani= "n unele &'ri= #"n4ele #e recolteaO' "n pun4i din pla#tic.
blacoanele a#t6el pre4'tite= #"nt p'#trate la 6ri4ider "ntre -Z şi $Z? şi numai
"n poOi&ie vertical'. Wle pot 6i 6olo#ite "ntr:un interval de )* Y +* de Oile 6'r'
a pierde din calit'&ile pe care le au dac' #:a 6olo#it #tabiliOator 4lucocitrat.
?on#ervate la o temperatur' "n a6ara limitelor de mai #u#= produc 0emoliOa
erilrocitelor. 7e aceea tran#portul de la ?entrul de 0ematolo4ie p"n' la uni:
t'&ile #anitare #e 6ace "n l'Oi iOoterme.
D*ntr0 d0r*83&** s*n(0u* #e 6olo#e#c : pla#ma= ma#a eritrocitar'= ma#a
leucocitar' #i trombocitar'= 6actori anti0emo6ilici şi #olu&ii de albumine= 0emo:
4lobina #au 4lobin'. "n #pecialit'&ile c0irur4icale #e utiliOeaO' mai 6recvent
pla#ma= ma#a eritrocitar' şi 6actorii anti0emo6ilici.
Y Pla#ma repreOint' cel mai important derivat al #"n4elui datorit' pro:
priet'&ilor #ale #ub#titutive= 0emo#tatice= antiin6ec&ioa#e= de compen#are
a pierderilor lic0idiene şi de #timulare a 0ematopoeOei. Indica&iile tran#6uOiei
de pla#m' #"nt date de caOurile "n care #e pierd lic0ide 6'r' elemente 6i4urate :
şocul= ocluOia inte#tinal'= peritonitele= pleureOiile= ar#urile etc.
Wa #e prepar' dup' metode #peciale şi #e utiliOeaO' #ub mai multe 6orme :
Y inte4ral' #au nativ'= dup' #epararea ei de elementele 6i4urate >
Y de6ibrinat' Y e#te ec0ivalentul #erului #an4uin >
Y con4elat' la 1$Z? ceea ce permite o con#ervare "ndelun4at'= "nainte
de "ntrebuin&are #e "nc'lOeşte la +2Z? >
Y u#cat' Y are o #tabilitate 6oarte mare put"nd 6i con#ervat' la tempe:
ratura camerei= 6erit' de c'ldur' şi umeOeal' timp de 5 Y 1* ani. Pentru a 6i
tran#6uOat' ea #e #olubiliOeaO' "n ap' bidi#tilata #au "n #olu&ie de acid citric
1%42/
D! Eoo:
Avanta1ul tran#6uOiei de pla#m' con#t' "n 6aptul c' nu nece#it' determi:
narea 4rupului #an4uin ci numai o eventual' prob' biolo4ic' SelecRer pentru
a nu e(i#ta #en#ibilitate.
Y .a#a eritrocitar' #e ob&ine dup' #epararea pla#mei şi #e con#erv'
"n aceleaşi condi&ii ca şi #"n4ele= pentru o perioad' de 1* Y 1) Oile. Se poal ei
6olo#i ca atare nativ'G #au dup' re#u#pendare cu o #olu&ie iOotonic'. AMe
indicat' "n caOul 0emora4iilor dup' inter,en&ii c0irur4icale= "n 0emora4ii re:
petate= anemii po#tin6ec&ioa#e= "n tu!bur'ri de ab#orb&ie a 6ierului şi "n t oale
caOurile "n care e#te nevoie de un aport mare de 0ematii "ntr:un volum mi c=
1
de lic0ide cardiopatii= 0iperten#iune arterial'= a6ec&iuni pulmonare acul.
bilaterale etc.G.
Y .a#a leucocitar' ca şi ma#a trombocitar' #e ob&in prin clinici #pcciiile=
din #"n4ele inte4ral şi #e con#erv'= de a#emenea= prin proceduri .#peciali
1
.
?oncentrnlele leucocitare #e tran#6uOeaO' la bolnavi cu leucemii amic=
6u in#u6iciente medulare cu 4ranulopatie #ever' #au a4ranulociloEa= cu I/Q
pcrlarca re4ulilor de conipnli0ililale #an4uinii= deoarece Aranulocilcle poii!drt
imli4cn A .S.
B 9- n
l
Y.a#a trornbocitar] e#te indicat' "n #indroamele 0emora4ice
prin
trombopenii #evere= "n aplaOiile medulare mai ale# dup' tratament cu
ci:
to#taticeG şi "n unele trombocitopenii cronice. W#te contraindicata "n
purpura
Irombocitopenic' idiopatic' deoarece plac0etele #"nt di#tru#e imediat de
ca:
Ire anticorpi.
Ybactorii anti0emo6ilici #e 6olo#e#c numai "n caOul #"n4er]rii=
"ntr:o
Iii:rno6ilie dia4no#ticat' preci# #au pentru pre4'tirea 0emo6ilicilor "n
vederea
Interven&iei. 7intre aceştia= ?entrul de 0ematolo4ie din [ucureşti
prcpai:6t
pla#ma anti0emo6ilic' ce p'#treaO' 4lobulina anti0emo6ilic' A 6actorul
8I I I G =
nioconcentratul de 4lobulina anti0emo6ilic' crioprotein] 8IIIG şi
6ibrino4enul
In1ectabil. Primele dou' #e 6olo#e#c "n #indroamele 0emora4ipare prin
lip#ii
6nctorului 8III iar 6ibrino4enul in1ectabil "şi 4'#eşte indica&ie "n
6ibrinoliEe
ru 0ipo:#au a6ibrino4enemie.
Se mai prepar'= de a#emenea= trombin' u#cat'= bure&i de 6ibrin] şi
pe:
licula de 6ibrin]= pentru aplica&ii locale.
7intre *nloc&iori ai %*ngel&i #e 6olo#e#c o #erie de #olu&ii cri#taloide #au
9%oloidale care pot "nlocui= pentru moment= #"n4ele #au deriva&ii Iui= deoarece
nproviOionarea cu #"n4e nu e#te totdeauna uşoar'. Un bun #ub#tituent al
#"n:
Hi!lui trebuie #' "ndeplinea#c' anumite condi&iuni:
Y#' con&in' macromolecule care #a:i con6ere o pre#iune o#motic'
e4alEt
ni a pla#mei>
Y#' poat' 6i #teriliOat 6'r' a #e de4rada >
Y#' #e men&in' #tabil "n #olu&ie pentru un timp mai "ndelun4at şi
la o
; oncentra&ie adecvat' >
Y#a nu inter6ereOe cu mecani#mele biolo4ice de ap'rare contra
in6ec:
&iilor >
Yprin metaboliOare "n or4ane #' nu produc' compuşi to(ici=
reac&ii
#au reac&ii piro4enice.
Solu&iile cri#taloide #"nt #olu&ii 6iOiolo4ice care con&in un ame#tec de
cu o compoOi&ie 6oarte apropiat' de a pla#mei umane. Se 6olo#e#c:
#alin' 6iOiolo4ic' $=5\
*
= 4lucoOa -=2\= #erul Xin4er= #erul Hin4er:
I ;<cRe etc.
Solu&iile coloidale con&in macromolecule care nu permit trecerea
rapid6t
I. in endoteliul capilar normal. 7intre ele amintim :
:: polivinilpirolidonul #ubtoOanulG "n #olu&ie de +Y5\ şi cu o 4reutate
....Ircular] +* ***:5**** >
Yde(tranul= polimer al 4lucoOei= cu o 4reutate molecular' "ntre 15 ***
%
P6itl ***. 7e obicei #e 6olo#eşte de(tranul cu 4reutate molecular' de -*
***
.06omucrode(G #au 2* *** .acrode(G. Are nea1un#ul c' d' reac&ii
aler4ice
&i poate produce 0emodilu&ie prin reten&ie mare de lic0ide "n #i#temul
circu:
i.lnr mai ale# 7e(tranul -*G>
:
#olde(t
rinul
e#te o
#olu&ie
coloida
l] a
unui
derivat
ob&inut
prin
0idroliE.
a
9"nl6lo
nuliii
care
con&ine
clorur'
de
#odiu şi
de(troO
' 6iind
o
#olu&ie
0ipcrto
:
6llrtt.
Se
men&in
e mult
timp "n
circula&
ie şi
e#te
contrai
ndicat
la
diabeti
ci 1
4elatin
ele #"nt
#olu&ii
macro
molecu
lare
produ#
e prin
de4rad
area
co:
rnului
#i
ob&inut
e prin
diver#e
metode
mai
ale#
prin
0iclroli
E.a
&e#uturi
lor
> nl e In
cola4en
G. Se
6olo#e#
c : pla#ma4elul #ol. +\= p0P#io4el -=)\. mai!i:
), cu 4reutate molecularii +****G= 0acmacel +=5\. Qu #"ul to(ice= .#ini=
i Ic Itine tolerate &i men&in 0eiiiodinainicn "n condi&ii normale pentru
o
unuia iutii lunPA tir liniKG.
iul
.EHNICA /XAQSbUfIWI
/ran#6uOia de #"n4e #e 6ace direct= de la donator la receptor= #au indirect=
prin tran#6uOia #"n4elui con#ervat din 6lacon la receptor.
?'ile de admini#trare a unei tran#6uOii #"nt multiple.
Y ?alea venoa#' : #e poate 6olo#i orice ven' #uper6icial' venele de la
plic' cotului= antebra& #au m"n'= 1u4ular'= #a6en' etc.G #au pro6und' 6emu:
ral'= #ubclavieG. "n caOul "n care
nici una din ace#tea nu poate 6i
punc&ionat' atunci #e de#coper'
c0irur4ical o ven' #uper6icial' şi
#e in#taleaO' per6uOia pe ac #au
pe un cateter.
Y ?alea arterial' #e 6olo:
#eşte cu totul e(cep&ional= "n
cur#ul re#u#cit'rii veOi capitolul
de re#ucitareG şi 6olo#eşte orice
arter' acce#ibil' punc&ion'rii ra:
pide de obicei 6emuralaG.
Y ?alea tran#o#oa#' e#te
6olo#it'= de a#emenea= e(cep&io:
nal= mai ale# "n clinica de pedi:
atrie precum şi "n caOul ar#u:
rilor #uper6iciale "ntin#e= al in:
6ec&iilor cutanate care nu permil
punc&ionarea unei vene #uper6i:
ciale #au "n caOul unor anemii
cu aplaOie medular'. Sa#ele 6olo:
#ite "n ace#t #cop trebuie #' aibEl
mult' #ub#tan&' #pon4ioa#' caro
#' permit' ab#orb&ia #"n4elui "n
circula&ie şi o tabl' e(tern' #ub:
&ire care #a poat' 6i punc&ionatl
cu a1utorul unui trocar. "n acc.#l
#cop #e poate 6olo#i: #ternul 6a5n
şi mar4inileG= crea#ta iliac'= mu:
rele tro0anter= condilii 6emurulF=
platoul tibial= epi6iOele peronH
1
@
ului= calcaneul= maleola inleru6l=
Sdat' cu punc&ia o#ului #e po>il9<
recoltaşi lic0id medular priilm
e6ectuarea unei inielo4rame.
Y ?alen #inu#ului lon4ilu
dinal cranian #e 6olo#eşte mimul
la nou:n'#cul= c "n d nu #e polii@
punc&iona 1u4ulara e(tcrnA .IIII
alia venii. Se pal runde "n ulmi:
,l g. %i J ?6lll ...... H.lmlnUliHi.... uiiH Imnuri.E.FF lHn PQU?5iounrra 6!oiilundci HH
% 0! nliiH!! lerioiirc. .=.
"#$
Y ?alea intracardiac' e#te 6olo#it' cu totul e(cep&ional= numai "n car.
de colap# irever#ibil. Se introduce #"n4e "n 1et= direct "n ventriculul # tiii&6=
"n #copul de a #timula b't'ile cordului şi a a#i4ura iri4a&ia miocardului şi
centrilor nervoşi.
/ran#6uOia direct' e#te cea mai vec0e metod' şi con#t' "n in1ectarea 6<Sn:
4elui "n mod nemi1locit= de la donator la receptor. A#t'Oi #e 6olo#eşte "n caE. uri
cu totul e(cep&ionale.
Avanta1ul con#t' "n 6aptul ca #"n4ele tran#6uOat e#te proa#p't= 6'r' a mni
li con#ervat. ba&' de ace#t avanta1 are "n#' o #erie de nea1un#uri:
Y #e 4'#eşte 6oarte 4reu un donator "n momentul nece#it'&ii de a tran#H
l! uOa #"n4e proa#p't>
Y #"n4ele coa4uleaO' 6oarte uşor >
Y tran#6uOia #e 6ace numai pe cale venoa#' >
Y nu pot 6i re#pectate toate re4ulile de a#ep#ie "ntre donator ş i \ţ4
n:plor. U=
Pentru practicarea ei #:a inventat o aparatura complicat' care e#t e 4reu
;l c #teriliOat şi care nu "nl'tur' pericolul coa4ul'rii. S:au 6olo#it #erin4a BoubS=
:i paratul /OancR iar la noi "n &ar' aparatul lui .. Pope#cu.
7ate 6iind accidentele tran#6uOionale şi coa4ul 'rile 6recvente metoda u
lo#t "nlocuita cu tran#6uOia indirect' de #"n4e proa#p't= admini#trat "n primel e
'.' ore de la recoltareG #au con#ervat.
/ran#6uOia indirect' con#t' "n introducerea "n or4ani#m a #"n4elui rc:
i iilRiI şi con#ervat= cu a1utorul unei aparaturi #peciale= "n primele )* Y +* Oile=
9R la recoltare. 7up' ace#t interval de timp #"n4ele pierde din calit'&ile #ule
"ncepe #' #e altereOe şi nu mai poate 6i utiliOat.
Pentru e6ectuarea unei tran#6uOii indirecte trebuie pre4'tit 6 "aconul di!
i!n1&e= tru#a şi bolnavul.
Y blaconul cu #"n4e #e veri6ic' pentru a vedea daca #"n4ele a paşi rut
l ! i nt c calit'&ile. Un 6lacon bine con#ervat are urm'torul a#pect macro#copic :
Y un #trat 4ro#= roşu:"nc0i#= #ituat la 6undul 6laconului care reprcEinl6t
aproape 1um'tate din volumul #'u şi cuprinde 0ematiile :
Y dea#upra lui #e a6l' un #trat #ub&ire *=5 Y 1 cmG de culoare al 0irioa#6l=
6m!"nnt din leucocite >
Y #tratul #uperior e#te repreOentat de pla#m'= are culoarea 4albcn:de(:
i l i l l &i e#te limpede.
"u caOul unei recolt'ri #au con#erv'ri necore#punO'toare= #"n4ele din
i! ! i on poate avea urm'toarele a#pecte:
Y pla#ma de culoare roşiatic' Y #emne de 0emoliO' > =t
mici c0ea4uri #ub 6orm' de 4run1i Y #emn de in6ec&ie >
pla#ma are a#pect l'pto# Y #emn de in6ec&ie ma#iv' > l
pla#ma arc a#pect 4'lbui Y donatorul a avut icter. '\
"nainte de a e6ectua tran#6uOia= #"n4ele e#te adu# "n #alon şi #e la#6l #6l rt6c
lurniE.en#c6t lent. S "nculOirc bru#c' produce 0emoliO'. "n ace#t timp #e. veril!ie6t
I&i mod obli4atoriu 4rupa #"n4elui din 6lacon şi #e e(ecut' proba compatibili:
lrt5ll pe larn6t .leaiilireauG.
! /ru#a de tran#6uOia e#le 6ormat' dinlr:n #erie de pie#e din malri!inl
5il .U= 4ala prr46tl i&e= Qtrrlll(nlr la raOe 4iumiia şi ain0iilulr la pun4i clin n, "mi
...........llllliEetiErt ;5@ .I i
1
u @ln4nr' ilnt6t. l3nlni lniii:tl!uE.ia de nin4@ &i
Inimi 9!FHlc pi!pvrtE.nlA cu un 6iii m In pirnr'lor cu rol de a opri eventualele c0ea
&5nrl cure Q:IIII 6ormal "n lacomii cu #"n4e #au pla#ma. Xe4larea cantit'&ii de
96u4e rare #e tran#6iiE.caO' #e 6ace cu a1utorul unei pen#e .o0r.
Holiia, ui #e pre4'teşte mai "nt"i din punct de vedere p#i0ic. W#te bine
eu lrnn#l!uEia #a #e e(ecute "nainte ca bolnavul #' ?i mincat= e(cept"nd caOurile
de ur4en&a!= "nainte de a e6ectua tran#6uOia= #e 6ace a#ep#ia re4iunii "n care #e
l ran#luEcaE.ct #"n4ele prin #p'lare cu ap' şi #'pun şi deOin6ectarea cu tinctur]
de iod #au alcool iodat.. Se aşeaO' apoi antebra&ul "n poOi&ie comod'= pe pat #au
6u 140eabul #uportului re#pectiv.
Pentru e(ecutarea unei tran#6uOii= dopul 6laconului #e cur'&' de para6in'=
#e deOin6ecteaO' şi #e per6oreaO' cu trocarul= "n aşa 6el ca toate ori6iciile ace#:
l u i a #' 6ie "n'untrul 6laconului= apoi #e introduce tubul pentru aer. 7up' 6i:
(area 6laconului pe #uport #e #l'beşte pen#a .o0r şi #e la#' #"n4ele #' umple
tot= #i#temul de per6uOie p"n' la evacuarea complet' a aerului= dup' care #e
#tr"n4e din nou pen#a pe tub. Se punc&ioneaO' vena şi #e racordeaO' tubul la
acul de punc&ie #l'bind apoi pen#a #i 6i("nd ritmul de tran#6uOare. "n cele mai
!inulle caOuri= introducerea #"n4elui #ub 6orm' de per6uOie= "n ritm de +* Y
-* pic'turiEminut= "n #itua&ii de ur4en&'= #"n4ele #e poate tran#6uOa "n 1et con:
tinuu #au #ub pre#iune 6'cut' "n 6lacon= cu o par' de cauciuc adaptat' la tubul
de aer.
Incidentele tran#6uOiei de #"n4e &in de o #erie de 6actori de la nivelul #i#:
temului de per6uOat= cauOa "ntreruperii #cur4erii de #"n4e 6iind #ituat' la orice
nivel. A#t6el :
Y aerul nu p'trunde "n 6lacon > Y #e controleaO' dac' tubul nu e cudat
#au #e #c0imb' dac' e#te caOul>
Y coa4ulii din 6lacon au a#tupat 4'urile trocarului #au 6iltrului= "n ace#t
caO #e #c0imb' tubul de per6uOie >
Y acul din ven' nu e#te permeabil #au nu e#te "n lumen Y #e #c0imb'
acul #au #e punc&ioneaO' vena "n alt loc >
Y biOoni acului #e #pri1in' pe peretele veno# Y #e #c0imb' poOi&ia
acului.
Accidentele tran#6uOiei pot 6i date de erori "n determinarea 4rupelor
#an4uine= de calitatea #"n4elui tran#6uOat #au de 4reşeli de te0nic'.
aG Accidentele prin erori "n determinarea 4rupelor #an4uine incompati:
bilitate de 4rup #an4uinG #"nt 4rave şi #e datore#c 0emoliOei mari care #e
produce "n or4ani#mul receptorului. Wle #e mani6e#t' clinic prin apari&ia şo:
cului po#ttran#6uOional care apare numai la bolnavul #ub narcoO'. .ortalita:
t e a a1un4e p"n' la 5*\.
"ncepe prin dureri lombare= #enOa&ie de con#tric&ie toracic' şi #ete inlen#A@
7up' pu&in timp= ten#iunea arterial' #cade= pul#ul #e accelereaO' şi devine
lili6orm= apare cianoOa şi ta0ipneea iar temperatura corpului poate a1un4e
p"n' la -)Z?. Urina devine #an4uinolent' datorit' elimin'rii de 0emo4lobin6t.
"n urma 0emoliOei şi treptat #e in#taleaO' anuria.
.'#urile pentru combaterea ace#tei #itua&ii trebuie aplicate de ur4cn5A=
Klo au drept #cop principal re#tabilirea ten#iunii arteriale şi con#tau din >
:% "ntreruperea iiucdial6i a tran#6uOiei>
: #"np/iireii ;e UI.t =!1** ml urmat' de o perl uEic cu #"n4e iEo4nip &i
Qolii1ii liipcrlmii! de
.IBI
Y combaterea a4ita&iei bolnavului şl a durerilor prin in1ec&ii #ubculn:
nate cu mor6in' #au derivate>
Y in6iltra&ie lombar' cu novocain' 1\ pentru combaterea #pa#mului
va#cular renal #au prin in1ectare de novocain' intraveno#= "n per6uOie >
Y admini#trarea de anti0i#taminice pentru combaterea 6enomenelor
ana6ilactice>
Y e(an4uinotran#6uOia şi epura&ia e(trarenal' "n caO de in#talare a au u
rici.
Incomatibilitatea prin 6actor X0 #e produce "n caO de tran#6uOii repet nit
1
de #"n4e X0:poOitiv la un receptor X0:ne4ativ= "n urma 6orm'rii a4lutinineH
lor anti:X0. Accidentele apar "ntre ) şi 6 ore de la terminarea tran#6uOiei= 0i.G
>>#cam'n' cu cele. de#cri#e mai #u#= #"nt mai pu&in accentuate şi #e combnt
prin aceleaşi m'#uri.
bG Accidentele datorit' calit'&ii #"n4elui tran#6uOat #"nt de#tul de #erioa#e
1
F
vi ele #e pot datora :
Y 0emoliOei #"n4elui "n urma unei con#erv'ri necore#punO'toare #au In:
r'lOirii bruşte a 6laconului "nainte de a 6i per6uOat>
Y in6ec&iei #"n4elui "n momentul recolt'rii= datorit' unei manevr'ri nc:
core#punO'toare. benomenele clinice #"nt cauOate de 0emoliOa produ#' dn
4ermenii de in6ec&ie #ta6ilococ= #treptcoc etc.G #e in#taleaO' la )*Y+* minute
do l.i per6uOie şi con#tau "n 6ri#on 6oarte violent "n#o&it de o puternic' rcae55p:
6obril'= urmate de alterarea rapid' a #t'rii 4enerale= cu #emne de i nlo(icn:
& i e 4rav' care duce ade#ea la moarte >
Y impurit'&ilor con&inute "n 6lacon= produ#e de #olu&ia #tabiliEatonre=
do con&inutul e(a4erat "n 4r'#imi "n caOul "n care recoltarea #:a 6'cut Iu #curt
l i mp de la in4e#tia de alimente #au de tru#e re6olo#ite şi incomplet cur'&ite.
1
o mani6e#t' prin #enOa&ie de 6ri4= ta0icardie= 6ri#on şi 6ebra care pot du ni ci:
ii ! va ore >
Y anti4enclor din #"n4ele donatorului la care receptorul e#te #en#ibiliEut
!medicamente= proteine etc.G. W#te tipul reac&iei ana6ilactice ale oarei l!eiio:
! iciic #e in#taleaO' la )*Y+* minute de la per6uOie= #e mani6e#t' prin 1!ri.iiii
%6idee= edem al pleoapelor= limbii şi 6e&ei= erup&ie urticarian' pruriAinouli
6ebr'.
/ratamentul ace#tor accidente impune :
Y "ntreruperea per6uOiei imediat ce au ap'rut primele #emne >
Y de#en#ibiliOarea or4ani#mului prin in1ectare de #ub#tan&e aiililml6l:
.ilidoe >
combaterea a4ita&iei= durerilor şi 0idratare= ca mai #u#.
cG Accidentele produ#e prin de6ecte de te0nic' a tran#6uOiei #e daloi?H?
i;!6ec5iunilor "n #i#temul de per6uOie #au "n manevrele 4reşite la in.#laliii!nu
i %% iluOiei. Pot ap'rea :
%: embolii prin microc0ea4uri= "n caOul "n care #e. 6olo#e#c tru#e Inrtt
% I I ni mm oind iioe#la nu e#te e6icient. ?el mai ade#ea= emboliile #e prrdiin
! nivelul piilmonilor .şi #e matiil!o#l' clinic prin di#pnee= #eii>:.a5ie do compro:
HUS toracic'= liciuopliE.ic= ta0icardie= 6ebr' >
Yembolia 4nE.oa#A #e produce i!"nd norul i6imii# In .Qlrinul do pertu:
e= Iri.!o In #l0lciuul v UQ?II l n r #au clnd p'trundo aer In .l0loiuiil do
pert!iulo.
1
ttiHitl6md' prin ucrleii&l 6enomene en &i eiuliolia prin nilcniclioii6linl >
Y 6enomene de #upra"nc'rcare a cordului= la bolnavi cardiaci= la care
no traii#l!uEi.E' #"n4e "n ritm rapid. Se mani6e#t' prin di#pnee= cianoO' #ad
c0inr edem pulmonar acul. "n a#emenea #itua&ii nu trebuie dep'şit' cantita:
teu de +**::5** ml #"n4e odat' #au l *** ml lic0ide pe (.i doc"t numai "n ca:
Ouri deo#ebite. /otdeauna #e 6olo#e#c tonicardiacele.
A?aIUQWA SIQVWIUI /XAQSbUfA/
/ran#6uOia de #"n4e are o ac&iune comple(' a#upra or4ani#mului recep:
torului.
Y "nlocuirea cantit'&ii pierdute= contribuie la re6acerea ma#ei #an4uine
circulante= la redre#area 0emodinamicii la parametri normali şi la a#i4urarea
unei cantit'&i #u6iciente de o(i4en la celule şi &e#uturi.
Y Ac&iune 0emo#tatic' prin aport de elemente nece#are proce#ului de
coa4ulare şi de 6actori anti0emo6ilici "n caO de 0emo6ilie.
Y Ac&iune 0ematopoetic' mani6e#tat' mai ale# la anemici prin elibe:
rarea de 0emo4lobina de c'tre 0ematiile tran#6uOate care #e 6olo#eşte de c'tre
or4ani#m "n cadrul 0ematopoeOei.
Y Ac&iune antiin6ec&ioa#' prin #timularea #i#temului reticulo0i#tiocitar
care creşte produc&ia de anticorpi "n or4ani#m.
Y Ac&iune antito(ic'= "n caO de into(ica&ii cu o(id de carbon= barbi:
turice= ciuperci etc. Hematiile introdu#e #upline#c 6unc&ia celor blocate de to:
(ic mult mai e6icient dac' #e a#ociaO' şi o(i4enoterapie. 7e a#emenea= "n
caOul e(#an4uinotran#6uOiei= "nlocuieşte 0ematiile alterate #au produ#ii to(ici
cu #"n4e proa#p't= depur"nd a#t6el or4ani#mul.
l IQ7I?AaII `I ?SQ/XAIQ7I?AaII !F!
i
ain"nd #eama de ac&iunile de mai #u#= tran#6uOia de #"n4e are o #erie
indica&ii :
Y 0emora4ia #ub toate 6ormele #ub care apare= con#tituie o indica&ie ma:
1or'. Se tran#6uOeaO'= "n principiu= o cantitate de #"n4e e4al' cu cea pierdut'=
&in"nd #eama de pul#= ten#iune arterial'= 0ematocrit şi 0emo4lobina >
Y şocul de toate cate4oriile. /ran#6uOia vine #' corecteOe tulbur'rile
produ#e de pierderea de #"n4e= pla#m' #au colap# >
Y in6ec&ii di6erite. S"n4ele aduce proteine= 0ormoni şi vitamine care
a1ut' la combaterea 6enomenelor to(ice= la 6ormarea anticoprilor etc. >
Y boli cronice ale #"n4elui= prin ac&iunea #timulatoare a 0ematopoeOei
&i prin 6actorii de coa4ulare pe care:i aduce.
?outraindica&iilc #"nt 6oarte limitate şi ele viOeaO' o #erie de boli ca :
Y miocarditele şi in#u6icien&a cardiac' 4rav' cu tendin&' la edem pulmo:
mir acut>
Y boli renale liiporl.i#ive >
Y iii.i6irientn lirptilir6i 4rav' >
:p bolnuvi KIII8= lH HK!.iir= irecuperabili>
u U
1
re6ii5iloiuliii 1
ii;rrln nl6t şl In 6lenernl irmnnntl.nHp 0r3no%0r%=6rnU
"
.
RESUSCI.AREA CARDIO-RESPIRA.ORIE
Xe#u#citarea cuprinde totalitatea m'#urilor care trebuie aplicate de ur:
4en&' pentru re#tabilirea #au "nlocuirea temporar' a 6unc&iilor vitale alp
or4ani#mului Y re#pira&ia şi circula&ia. Ace#te 6unc&ii e#en&iale ale vie&ii pot
6i 6oarte mult diminuate incit #' nu mai poat' 6ace 6a&' cerin&elor or4ani.#mu:
lui "n a#i4urarea nece#arului cu o(i4en #au pot 6i "ntrerupte total= am"ndou6t
#>iu numai una din ele.
"ntreruperea uneia dintre ace#te 6unc&ii atra4e= la pu&in timp= şi I ul re:
ni perea celeilalte ceea ce ne demon#treaO' interdependen&a dintre re#pira&iei
#i circula&ie şi ne obli4' ca re#u#citarea #' #e adre#eOe ambelor 6unc&ii. 7eci=
#copul principal al re#u#cit'rii e#te de a men&ine re#pira&ia şi circula&ia In
parametri cit mai apropia&i de normal deoarece de6icien&a uneia dintre ele
produce tulbur'ri "n tran#portul de o(i4en şi bio(id de carbon cu e6ecte rn9
pide şi 4rave a#upra "ntre4ului or4ani#m. A#t6el= lip#a de o(i4en ar&ioncnKit=
6oarte rapid= a#upra #i#temului nervo# central duc"nd la "ncetarea 6unc&iilor
#coar&ei cerebrale= apoi la oprirea re#pira&iei ceea ce atra4e dup' ea oprimi
cordului şi in#talarea mor&ii clinice aparenteG.
ae#uturile şi or4anele au o #en#ibilitate di6erit' la lip#a 6a&' de o(i 4en
"n raport de 4radul lor de di6eren&iere. 7in ace#t punct de vedere= cele inul
#en#ibile #"nt celulele neuronale din #coar&a cerebral' şi acea#ta e(pli c' do
ce o lip#' acut' şi total' de o(i4en produce pierderea imediat' a cunoştiii5ci=
6iind #u6iciente doar +Y- minute pentru ca leOiunile cerebrale produ#e #il do:
vinii irever#ibile. Srice "ncercare de re#tabilire a 6unc&iilor cerebrale= diiplt
l i : 2 minute de ano(ie= e#te #ortit' eşecului c0iar dac' alte 6unc&ii Y ro# pi@
i a&in= circula&ia= e(cre&ia Y #:au reluat la parametri normali. [olnavul trtt:
ic:1lc dar r'm"ne decerebrat şi moartea de6initiv' #e va produce Ia #curt In:
terval. Ace#t 6apt ne demon#treaO' ur4en&a a1utorului ce trebuie acordat
cure de multe ori e#te #implu şi poate 6i realiOat de orice cadru #anitar. /re:
Imie re&inut 6aptul c' omul poate reOi#ta +* Oile 6'r' alimente= + Oil e 6.lr6t
lic0ide şi doar + minute 6'r' o(i4en.
"n anumite #itua&ii= "n care metaboli#mul e#te mult diminuat= 6unc&iile
i iirdiorc#piratorii pot per#i#ta par&ial. Aşa #e "nt"mpl' "n caO de moarto apn:
H!iil6t la cei "n4ropa&i "n O'pad'= "n caO de into(ica&ii narcotice a#ociat e cu 0i:
5nitermic #imultan' #au "n caO de aplicare a unor metode de 0ibernare. In
loute ace#te #itua&ii cerin&a de o(i4en a or4ani#mului e#t e 6oarte mult diml:
mml6i= timpul de aplicare a m'#urilor de re#u#citare e#te mai lun4 iar 6unc&iile
niidiore#piratorii trebuie Ua#i#tateD pentru a nu "nceta de6inii iv.
Aplicarea practic' a metodelor de re#u#citare trebui e #' poal' 6i 6iicul6t
6it orice #itua&ie= cu cele mai #imple mi1loace pe care le avem la "ndcinlnd=
I5P o6F mai multe per#oane. In intervalul de timp cel mai #curt p6n' la + inimileG
&i nX .< adrc.#eEc dcopoluv' nl l l . re#pira&iei c"t şi circula&iei. 7e#crierea lor .9:
1mnilrt #e 6ncc mimul In 9cop didactic pentru a uşura In&elcAeren no&iunilor
l 0 2-'! lulH.
. . / , XWA XWSPIXA/SXIW
lle#ii.!ilarea re#piratorie are drept #cop re#tabilirea #c0imburilor 4aOoa#e
In nivelul alveolelor pulmonare prin completarea #au "nlocuirea mişc'rilor
re#piratorii cu a1 u Ioni l re#pira&iei arti6iciale. Acea#ta #e poate realiOa prin me:
lode directe care in#u6l' aer direct "n pulmon #au prin metode indirecte care
ac&ioneaES a#upra cuştii toracice şi mobiliOeaO' con&inutul 4aOo# al pl'm"nilor.
1inE.i!lc tulbur'rilor re#piratorii #"nt multiple #i= ele #e 4'#e#c la orice
nivel al drumului pe care o(i4enul şi bio(idul de carbon "l au de parcur#
intre aerul atmo#6eric şi celulele or4ani#mului. ?unoaşterea lor va permite luarea
celor mai adecvate m'#uri pentru o corectare e6icient' a tulbur'rilor care
.apar.
Y ?auOele e(terne produc tulbur'ri re#piratorii datorit' lip#ei o(i4enu:
lui din aerul in#pirat. Acea#ta #e "nt"mpl' la mari "n'l&imi= "n caOul depre#u:
riO'rii avioanelor la mari altitudini= a accidentelor de #ubmer#ie= accidentelor
ane#teOice etc.
Y /ulbur'rile de ventila&ie pot 6i de ori4ine peri6eric' #au central'=
!.ele peri6erice #e datore#c ob#truc&iei par&iale #au totale a c'ilor aeriene
precum şi diminu'rii amplitudinii #au ritmului mişc'rilor re#piratorii prin
leOiuni toracice #au pulmonare. ?ele de ori4ine central' #"nt reOultatul para:
liOiei centrilor re#piratori "n urma traumati#melor cranio:cerebrale= a in#ola:
&iei #au into(ica&iei cu diver#e medicamente barbiturice= opiaceeG #au alcool.
Y /ulburarea #c0imburilor alveolare #e datoreşte unor rev'r#ate la
nivelul alveolelor aşa cum #e "nt"mpl] "n caOurile de edem pulmonar acut
#au de "nec.
Y /ulbur'rile "n #i#temul de tran#port al o(i4enului apar "n caO de 0emo:
ra4ii mari= colap# #au de blocare a 0emo4lobinei cu o(id de carbon.
Y /ulbur'rile #c0imburilor de o(i4en şi bio(id de carbon la nivelul ce:
lulelor= le "nt"lnim "n caO de into(ica&ii cu diver#e #ub#tan&e acid cian0idricG.
Indi6erent de cauOa care a produ# in#u6icien&a re#piratorie= m'#urile de
a#i#tare #au "nlocuire a re#pira&iei trebuie #!a 6ie aplicate "n cel mai #curt timp.
.etodele 6olo#ite trebuie #' 6ie #imple= uşor de realiOat= c"t mai apropiate
;1F condi&iile normale şi #' poat' 6i prelun4ite at"t c"t e#te nece#ar. Wle pol #'
ac&ioneOe "n dou' moduri: #au .9] in#u6le aer "n pulmon la nivelul c'ilor aeriene
#au #' mobiliOeOe con&inutul 4aOo# al pl'm"nilor ac&ion]nd= indirect= a#upra
cuştii toracice.
7cOob#truarea şi men&inerea permeabilit'&ii c'ilor re#piratorii con#tituitF
condi&ia de baO' pentru a#i4urarea e6icien&ei ace#tor metode= indi6erent de
procedeul care #e aplic' şi de timpul c"t el ac&ioneaO'. Acea#ta #e ob&ine pri n
mai multe metode : imprimarea anumitor poOi&ii capului "ntor# lateralG=
şi corpului decubit ventral cu baOinul mai ridicatG= a#pira&ia #ecre&iilor 6ari n4o %
l ra0eo:bronşice= intuba&ia tra0eai'= tra0eo#tomia şi utiliOarea de mi1loace
medicamentoa#e.
Y ?apul "ntor# lateral a#i4ur' drena1ul #ecre&iilor din cavitatea bucal i
şi na#o:6arin4ian' şi nu permite c'derea mandibulei şi a limbii care poate >i
lupa ori6iciul 4lolic. "n a#emenea #itua&ii manidubula #e #u#&ine "n poOi&ie <F%
pro1I&nati#m prin "mpin4erea 4onionului "nainte 6i4. $)G.
7ecubilul vcnlral= pe l"a4a avanta1ele de mai #u#= "l arc #i pe Bicclu do
n uşura evacuarea cont mul ului in0alat "n caE= de iniicc #au "n caE.ul
con&inui ului Kii.#lric= In timpul unei vKr#6tluri.
, . ., .. i . ' . . '
325
l4iij. RB 5 .en&inerea mandibulei
prin "mpin4erea 4onionului "nainte.
Y7aca bolnavul nu elimin' #ecre&iile "n ace#te poOi&ii= ele #e pol cnrii&l
cu de4etul "n6'şurat "ntr:o bati#t' #au #e pot a#pira cu a1utorul unei #oiulo
de cauciuc= pe cale na#o:6arin4ian' #au oro6arin4ian'. "n caO de in0alare X
con&inutului 4a#tric= a#pira&ia trebuie 6'cut' p"n' la nivelul bron0iilor.
Y?"nd #tarea de inconştien&' #e prelun4eşte şi manevrele de re#pira&ia
.%trti6icial' trebuie aplicate un timp mai "ndelun4at= #e recur4e la int.t il<n5ln
oro:tra0eala #au na#o:tra0eala a bolnavului cu a1utorul #ondelor tip Kuiii:
0ard:Vuedel.
Y"n #itua&ii de ma(im' ur4en&'= c"nd nu #e poate aplica nici unn din
manevrele de mai #u#= #e practic' tra0eo#tomia de ur4en&'. Indica&iile şi te0:
nica tra0eo#tomiei #"nt de#cri#e "n capitolul re#pectiv de mica c0irur4ie.
Y7eOob#truc&ia medicamentoa#' a c'ilor re#piratorii e#te indicul6t in
raOul unor a6ec&iuni medicale a#tm bror.şic= edem pulmonar acul= #5ni#iii
4lotic aler4icG şi are la baO' utiliOarea bron0o:dilatatoarelor adrenalin'= Ini:
l!ilin' şi deriva&i= aleudrineG= anti0i#taminicelor romer4an= 6eniraminG şi cor:
licoiOilor "n in1ec&ii #au #ub 6orm' de aero#oli precum şi a e(pectorauF doi
admini#trate parenteral #au per o#.
"n raport de mi1loacele utiliOate= metodele pentru realiOarea re#u#cit Arii
re#piratorii #"nt de + 6eluri: re#pira&ia arti6icial'= re#pira&ia a#i#tat' şi ren
pirat ia controlat'. Ultimele dona metode cer o aparatur' #peci6ic' şi ele nu
.! pot e(ecuta dec"t "n #pa&ii amena1ate #pecial.
»,= 0- l'%rlţln Gnl'illiir pritlru
Miiffl IH Gmi
P ! ' ! - ' ' l » '0«(
Ai8j. 6;g!; Y PoOi&ia m"m!lor
pentru re#pira&ia 4ur':la:4ur'.
I. R0s4*r3&*3 3rt*f*%*3R are drept #cop #uplinirea mişc'rilor re#piratorii
\ie toat' durata opririi re#pira&iei= care= de obicei= e#te de #curt' durat'. Wa
#e realiOeaO' prin manevre cu ac&iune direct'= prin manevre manuale e(:
terneG şi cu mi1loace in#trumentale.
Mane#rele c& acţi&ne direc$ pre#upun in#u6larea aerului direct "n c'ile
re#piratorii 6ie de c'tre reanimator 6ie cu a1utorul unor aparate. ?ele mai
#imple #"nt repreOentate de re#pira&ia U4ur' la 4ur'D #au U4ur' l a na#D 6i4. $+=
;S-G.
Y Xe#pira&ia =.4ur' la 4ur'D e#te apreciata ca 6iind metoda cea mai bun'
şi cel mai #implu de realiOat. [olnavul e#te "n decubit dor#al= cu capul "n e(:
ten#ie şi 4ura de#c0i#' iar reanimatorul #t' al'turi= "n 4enunc0i cu o m"n'
#ub capul bolnavului pentru a:i imprima şi men&ine 0ipere(ten#ia iar cu
cealalt' m"n' pe 6runtea lui 6i4. $5G. Vura pacientului poate 6i acoperit' cu
o bati#t' #au cu o compre#' de ti6on= "n primul timp= dup' ce reanimatorul
6ace o in#pira&ie pro6und'= aplic' 4ura #a pe 4ura de# 0i#' a bolnavului= in#u:
6l"ndu:i ace#tuia= cu putere= aerul pe care:1 e(pir'= "n timp ce e(ecuta acea#t'
manevr'= cu de4etele de la
m"n' #tin4' pen#eaO' na#ul
bolnavului= "n timpul doi= de:
p'rteaO' capul de 4ura bolna:
vului pentru ca ace#ta #a
poat' e(pira= dup' care ma:
nevra #e repet' "n ritm de
1) Y 1- in#u6la&iiEminut. S:a
ob#ervat c' dup' $ Y 1* in#u:
6l'ri= ame#tecul 4aOo# pe care:1
in#u6l' reanimatorul 6ace #'
reia 6unc&ia centrului re#pira:
tor al bolnavului. ?ondi&ia
pentru ca o a#t6el de manevr'
#a 6ie e6icient' e#te ca reani:
matorul #' aib' o capacitate
vitala normal'. Peni ni a "m:
piedica limbii #' radii pe#t.9
cpi4lol' #i #6l a..ii5<c orii!iriul
l'ig. =#.i : HNplratlu Umir':0t 4uraH J timpul K
1
D
1
!
1
!: HS pune= in tuia boliiu:
lim5ilmt9r= vui&ii u 44ft E***%do Ef*(. 9IIG.
l'lg. @e 5 Pipe Vuedel.
E8cea#ta #e introduce "ntre arcadele dentare= cu concavitatea "n #u# #i .@
"mpin4e= pe dea#upra limbii= p"n' la v'lul palatin= dup' care #e e(ecu&i i n
mişcare de rota&ie= de 1$*Z= a#t6el ca baOa limbii #' #e #pri1ine pe curbura pipei.
Hi:#pira&ia #e poate 6ace= "n ace#t caO= in#u6l"nd aer direct pe pip'.
.ai e(i#t' #i#temul Wlam
;F%9. $2G alc'tuit din dou' pipe
liiit!del #udate cap la cap cu
miluirile "n #en# opu#. Prima
5ilpi1 6i(eaO' baOa limbii iar pe
%i doua #e in#u6l' aer de c'tre
iiiimator.
: Xe#pi r a& i a U4ur ' l a
8 .c 6ace prin manevre #i:
iliirc= cu deo#ebirea c'= "n
mt caO= in#u6larea #e 6ace "n
! i l n naOale ale pacientului= iar
i H ace#t ui a e#t e " nc0i #'
9. .HG.
I8iilni men&inerea unei
t 6 i : l de re#pira&ii timp mai
!Irlmi4iit #:a recur# Iu o #crie
upiirato #imple= tn ucottt
" 6olo#e#c liurdn6c HIIII
cu
0 iun i
% % ni cXrora un pot
ti l de. .I/= Iu
ir:n6H5tlr9ilH 9rtirioUl] : A1utorul %UUmulul
l= Imn.
Aig R@ 5 aG Xe#pira&ia U4ur':la:na#D Y timpul in#pirator > 1> Xe#pira&ia .=4ur':la:na#D
timpul e(pirator.
tra0eobronşic al pacientului. Pentru a a,ea o bun' e6icien&' şi a "mpiedir.:i
c'derea baOei limbii pe#te epi4lot'= ini&ial= #e introduce o pip' Vuedel "n 4uia
bolnavului. Apoi= aplicarea m'ştii de la aparatele de ane#teOie pe#te 4ura şi n> i :
#ul bolnavului= ma#c' la care #:a racordat un burdu6 6i4. $9G #au un balon auto:
4on6labil 6i4. 9*G o6er' o condi&ie mai bun'= pentru re#pira&ie arti6icial' direct n=
pe o perioad' mai "ndelun4at' de timp. Primele trei de4ete de la m"na #t"ni<gi
a#i4ur' etanşeiOarea #i#temului prin comprimarea m'ştii pe 6a&a bolnavul ui
iar de4etele - şi 5 proiecteaO' mandibula "nainte pentru a nu permite cade
rea limbii şi a#tuparea ori6iciului 4lotic. .a#ca #e mai poate 6i(a cu a1utorul
unui c'p'#tru #pecial. 7in timp "n timp= bolnavul trebuie a#pirat de #ecre&ii.
Meodele +an&ale e(terneG pentru realiOarea re#pira&iei arti6iciale #"nl
cuno#cute din timpuri vec0i şi ele con#tau din imprimarea unor mişc'ri c u
tiei toracice= "n aşa 6el= "nc"t #' permit' intrarea şi ieşirea aerului "n arborc0
re#pirator. Wle #"nt indicate numai "n caOul c"nd= din anumite motive nu .:
poate aplica una din metodele de#cri#e mai #u#. W(emplu : bolnav "n conirt=
cu v'r#aturi= condi&ii i4ienice bucale precare etc.
W6icien&a lor e#te mult mai redu#'= 6iind "n 6unc&ie de #tarea imi#cula0iili
toracice rela(are "n caO de poliomielit'G= de #tarea peretelui toracic "n urmii
traumati#mului #u6erit nu #e pot aplica "n caO de 6racturi co#tal e #au de Iii
1
mora4ii ma#iveG şi de 6aptul c'= "n toate caOurile= e(pira&ia e#li< timpul aci 0
iar in#piralia #e 6ace pa#iv. 7e a#emenea= ele obo#e#c pe reanimalor= oblicind
ca ace#ta #' 6ie #c0imbat la #curt interval de timp. "n plu#= aplicarea lor pentru
nu timp mai "ndelun4at poate produce leOiuni ale cutiei toracice #au or4aiiolni
mlcrne. Hilmiil in care Ircbuir clcctuate e#te lot de 1) l lEminut.
l!oO16i1i l!uliiuvuliti poate ?i tn dcrnbil dor#al #au veni nil tu nipoi!l Ir
Irlul accidculului lui ri!npli!it5la #e poale 0icc de imn QIIII doii6l pn!#onilc.
uG 7rciilil0il ilmunl ;mli< mai ;l .uni n1oi peni ni 6aptul cA pertu II c cit
9U!reu mniiililiiilrl &i n llin0ll 6i .. ii6t dn:inmil 6ci99.i9iui.....n........H !
@%%
' ' , 8 ;* Y a. Xe#pira&ie arti6icial' cu a1u:
i burdu6ului cu aer racordat la ma#ca
i?HdvIc : 0 Xe#pira&ie arti6icial' cu
. nil bulonului auto6ion6labil racordai
l unt ;F<! unp#tcE.ic > c Xe#pira&ie arti
6iciiilii cu burdu6.
% ne rccoiiiandri introducerea unei pipe oro6arin4icnrG. [olnavul trr0nic
D06t umerii mai ndini5i pun ini roduccroa unui pled nilal= o pornit 6i #au n
tui6t= tu ace#t t!i!l i nmi5Iml şi incii5iui!ren rapului in liipci!c(U!n#ic.
i.cli! *nu* riH!oiiiiuiiliili! procedee #li,=> Silvc#ler .ro#cli= !miilor== Mo
Y"n procedeul Silve#ter:[ro#c0
6i4. 9*G reanimatorul #t' la capul
bolnavului= "ntr:un 4enunc0i şi cu
cel'lalt picior #pri1init pe talp'.
In#pira&ia #e ob&ine prin tra4erea
bra&elor "n #u# şi lateral= p"n' la
planul de #pri1in iar e(pira&ia #e
realiOeaO' prin comprimarea perete:
lui toracic anterior= la nivelul baOei
#ale= prin intermediul bra&elor pro:
prii.
Y Procedeul VuilloO are la ba:
O' producerea mişc'rilor re#piratorii
prin ac&iunea dia6ra4mului 6i4. 91G.
Xeanimatorul #t' "n 4enunc0i= c':
lare pe#te coap#ele bolnavului. ?u
ambele m"ini= apa#' abdomenul in:
lerior= "n 6elul ace#ta realiO"nd e(:
pira&ia prin boltirea dia6ra4mului
de c'tre vi#cerele abdominale caro
#"nt "mpin#e cranial. W#te timpul
activ al ace#tei manevre. In#pira&ia
#e 6ace prin revenirea dia6ra4mului
dup' ridicarea m"inilor de pe ab:
domen. 7eOavanta1ul metodei con#t' "n po#ibilitatea de traumatiOare a vi#:
cerelor abdominale #i e#te contraindicat' "n caO de 0emora4ii interne. Pentru
a ob&ine o e6icien&' mai mare #e poate a#ocia la manevra precedent'.
Y Procedeul HoNard:/0om#on e#te o combina&ie "ntre primele doua şi
#e e(ecut' de dou' per#oane : una #t' ca "n caOul manevrei Silve#ter iar cea:
lalt' ca "n manevra VuilloO. "n timp ce primul reanimator "ncepe #' ridice
bra&ele pacientului cel de al doilea e(ecut' o compre#ie #curt' la baOa tora:
celui= #ub mameloane= realiO"ndu:#e o e(pira&ie activ'= "n momentul "n care
bra&ele "ncep #' cad' "n 1o#= compre#ia toracelui "nceteaO' iar in#pira&ia #e
52%1
Aig. QX 5 Ke#pira&.ie arti6icial' prin metoda
Silve#ter:[ro#c0.
/./,/, f t #
6
'i
ip
lr
u|
l7
ur
tir
irl
n
M
8
pr
+
'
e
,
e
u
%i
ni
il
+r
.
ti
m
p
ul
'
r9
pl
rn
tn
r,
l
1
! v= ! @
(4L' 51 1 J Xe#pira&ie arti6icial' procedeu VuilloO Y timp in#pliator.
produce at"t prin trac&iunea e(ercitat' de bra&e c"t şi prin revenir ea diunu
Irelor cutiei toracice la poOi&ia ini&ial'. W(pira&ia #e realiOeaO' ca "n \nnreU
deul Silve#ter. . A
A
= = = %%
t
: : v =.
bG 7ecubitul ventral e#te indicat la bolnava care au #ecre&ii abundente
"n caO de "nnec. Wl are avanta1ul c' nu permite c'derea mandibulei şi limbii
#i a#i4ur' drena1ul #ecre&iilor oro:6arin4iene= al lic0idelor a#pirat@! "naibori!le
ira0eo:bronşic #au a con&inutului 4a#tric "n timpul manevrelor de compmtlp
loracic'. [olnavul are capul "ntor# lateral şi #pri1init pe antebra&e= c mi cu
pormite şi o oarecare e(ten#ie a capului. Xe#pira&ia arti6icial' "n decubit 8?il:
11 al #e 6ace numai la bolnavii cu activitate cardiac' preOent'.
Procedeele cele mai cuno#cute #"nt: Sc0ae"er= Qiel#en:Sc0ac6cr şi Wmir
J Procedeul Sc0ae6er 19*+G e#te recomandat la "neca&i. [olnavul .6l
pe un plan dur cu baOinul ceva mai ridicat ca toracele. Xcani malonil nHU!
.i#o(at "n 4enunc0i= c'lare pe#te coap#ele pacientului şi e(ecut' cu t oul n pil
ii!rea ap'#area toracelui la baO'. "n ace#t 6el #e ob&ine e(pira&ia şi rc6ulim:n
unei cantit'&i din lic0idele con&inute "n c'ile re#piratorii. In#pira&ia #e oli&lin
1
prin ridicarea bru#c' a m"inilor reanimatorului 6i4. 9)G. W6icien&a o.#lr di:n
I n i de #lab' şi #e utiliOeaO' mai ale# pentru 4olirea arborelui re#pirului! dt<F
lic0ide şi #ecre&ii.
l
l<'lg. a a
9rl
U.tiI
6t
p i i n
procci
lciil
Sc0nd
6Nr=
Hui:
timpu
l
ii
Hinpul lnn5Glrut;ir. r

*0'*<*0
1 1 !!#pira .i e arti6ic ala pria procedeul Qiel#en. Su#: in#pira&ie> Bo#: e(pira&ie.
YProcedeul Qiel#en #e e(ecut' de un #in4ur reanimator aşeOat Ia capul
bolnavului. In#pira&ia #e 6ace prin ridicarea bra&elor de pe planul pe care e#te
aşeOat iar e(pira&ia prin revenire la poOi&ia ini&ial' 6i4. 9+G.
YProcedeul Qiel#en:Sc0ae6er 19+5G nece#it' doi reanimatori : unul
aşeOat c'lare= e(ecut' e(pira&ia prin comprimarea baOei toracelui iar cel':
lalt= aşeOat "n 4enunc0i la capul bolnavului= real OeaO' in#pira&ia prin ridicarea
toracelui de pe planul de #pri1in trac&ion"nd de bra&e 6i4. 9-G.
YProcedeul Wmer#on 19-$G #e 6ace de un #in4ur reanimator aşeOat c':
lare pe#te coap#ele bolnavului= #pri1init "ntr:un 4enunc0i şi pe talpa celui:
I i i l l picior. ?u bra&ele ridic' baOinul de pe planul de #pri1in şi realiOeaO' e(:
pira&ia prin boltirea dia6ra4mului de c'tre ma#a vi#cerelor abdominale "m:
pin#e cranial. In#pira&ia #e 6ace pa#iv= prin aşeOarea bolnavului pe planul de
.#pri1in şi ridicarea uşoar' a bra&elor. Are o e6icien&' #c'Out'.
Meode in%r&+enale pentru realiOarea re#pira&iei arti6iciale #e 6olo#e#c
gn caOul "n care e#te nevoie ca acea#ta #' 6ie prelun4it' mai mult timp. Wle
mprind o #erie de aparate de#cri#e de1a "n caOul metodelor cu ac&iune direct'
burdu6ul manual= balonul auto4on6labilG şi procedeul patului ba#culant.
YPatul ba#culant al lui Wve= cuno#cut şi #ub numele de metoda mari:
n' rca#c'= are la baO' realiOarea mişc'rilor re#piratorii prin depla#area ritmic'
n vi#cerelor produc"nd boltirea şi revenirea ace#tuia şi realiO"nd= "n ace#t
I8I= e(pira&ia şi in#pira&ia. .ecani#mul con#t' dintr:o #c"ndur' lat' ce #e
ponle rota "n 1urul unui a( p"n' la 9*Z?. [olnavul e#te aşeOat pe acea#t'
9%"ndur' "n dectibit ventral= bine 6i(at de ea prin centuri #i cu articula&iile
ro(o:6emurale la nivelul a(ului de rota&ie. Se ba#culeaO' #c"ndur' "n aşa 6el
cu bolnavul #' a1un4' cu capul "n 1o#= Ia un un40i de -5Z. "n acea#t' poOi&ie
dia6ra4mul e#te comprimat de vi#cerele abdominale şi realiOeaO' e(pira&ia.
= U/ ==/ H%=N9+rn9*= **rtfonf 4r*n ***n**08*=G mH*******= C*ru%ud%u N0U%n-Som%for!
P 1 P 11 =F ; H lUK!i! l ini.'iiii l= iui=!...H!
l4'ig. Q j 5 lU:#pira&ie arti6icial' prin metoda patului ba#culant Wve.
7up' aceea= #e ba#culeaO' "n #en# inver#= "n aşa 6el ca bolnavul #' a1im&&A ni
capul "n #u# la un un40i de -5Z. "n acea#t' poOi&ie vi#cerele abdominale ciul
"n baOin= dia6ra4mul #e aplatiOeaO' şi #e realiOeaO' in#pira&ia 6i4.

.G5G.
.etoda e#te indicat' numai la cei cu activitate cardiac' preOen& i #i tu e
avanta1ul ca realiOeaO' şi oarecare mobiliOare a ma#ei #an4uine. Wa poute li
aplicat' şi la nou:n'#cu&i #au #u4ari= aşeO"ndu:i pe aceştia= "n decubit velit nil=
pe bra& şi e(ecut"nd mişc'ri ba#culante.
II. Xe#pira&ia a#i#tat' #e 6ace "n caOurile c"nd e(i#t' o paraliOie a niii#rii
laturii re#piratorii poliomielit'= di6terie= come prelun4iteG şi nece#i t6t .iplF
uirea mişc'rilor re#piratorii pe o perioad' "ndelun4at' de timp. Wa #e rcallE.enElt
cu a1utorul unor aparate complicate= co#ti#itoare care ac&ioneaO' a#upra ni
liei toracice şi care nece#it' per#onal #pecialiOat pentru a le #uprave40ea In
mod continuu.
Un a#emenea aparat e#te pulmonul de o&el= repreOentat de un clic#on
ermetic "n care #e pla#eaO' bolnavul= capul r'm"n"nd la e(terior = l ! r i n impl:
rarea aerului din c0e#on #e realiOeaO' o depre#iune pneumatic' ce provnnrrt
m'rirea diametrelor cuştii toracice şi in#pira&ia aerului atmo#6eric. W(piraG0i
#e ob&ine prin realiOarea unei uşoare pre#iuni "n c0e#on ce 6ace #' #e comprimi
1
cutia toracic'. .anevrele #"nt mai bl"nde ca "n caOul metodelor manuale d9!
realiOare a re#pira&iei arti6iciale deoarece #e aplic' pe toat' #upra6a&a nitlc!l
toracice şi pot 6i practicate un timp "ndelun4at. Xitmul e#te "n 6unc&ie di;
v"r#ta #ubiectului: 1$ re#pira&iiEminut la adult= )- la copil şi +* la #ii4iir.
III. Xe#pira&ia controlat' e#te o adev'rat' re#pira&ie arti6icialA rmi;
#e e(ecut' "n #ervicii #pecial utilate= cu a1utorul unor aparate care= permit con:
trolul cantit'&ii aerului introdu# direct "n c'ile re#piratorii= a anie#teciiiul
6&aE.o# adecvat= a pre#iunii de in#u6lare şi e(u6lare şi a ritmului re#pir ului.
Ace#t tip de re#pira&ie #e e(ecut' cu aparatul de narcoO'= cu re#pirul orul cu
Wn4#trom= cu aparatul XPX #au [ird. Pentru ob&inerea unei e6iciente mii(lnu@
"n utiliOarea lor #"nt nece#are dou' condi&ii : #' men&inem c'ile re#piratorii
libere iar bolnavul #' nu #e opun' ritmului imprimat de aparat. In tur.#t 9nH1<=
bolnavul e#te inlubat iar mu#culatura re#piratorie c#le pu#il In repau0 prin
cnrariOare. W#te nevoie de o #uprave40ere continu' pentru n a#pira eventualele
#ecre&ii bronşiee #au a "nl'tura anumite incidente ce pot nparca.
.ei oii r Ie n1ulnonn< re#u#cit'rii re#piratorii con#tau In admini#trarea ill
Ieritelor niedicnineiile şl o(i6&enolerapie.
% : 7ini n@ ini!dlniinPlilHp 6olo#ite amintim: nnnleptlcele tuil0ar@ m
ac&iune c(rlUnt0 iimipru reiilrHnr re#piratori &i va#oinotorl din bulb= IndieniH!
In mE de Inln(li n5ll ni di;5n0iitmtr cenlnilr luirbllnrlrr= iimi6iiiA= nlronlG=
=Sc 6olo#r.#c : nicelamid= penlelraOol= amino6enaOol= me4imide= do(opran etc.
n enror aclame #e mani6e#t' prin 4r'birea treOirii= ameliorarea in#u6icien&ei
ic#piralorii şi re6acerea ten#iunii arteriale.
Y S(i4enolerapia a#i4ur' creşterea pre#iunii par&iale a o(i4enului "n
=!iorul in#pirat= m'rind a#t6el cantitatea de 4aO care a1un4e la #i#temele enOi:
matice ale re#pira&iei celulare. Wa #e realiOeaO' prin admini#trarea o(i4enului
prin #onda naOal'= pe ma#c'= #ub cort #au "n camere 0iperbare veOi o(i4eno:
lerapiaG. Pentru creşterea e6icien&ei= o(i4enul #e poate admini#tra "n ame#tec
cu bio(idul de carbon #timulentul natural al centrului re#pirator bulbarG=
"n concentra&ii de )Y5\ numai "n caOul "n care ace#t centru nu e#te deprimai.
Ame#tecul #e mai poate admini#tra şi "n into(ica&ia o(icarbonoa#' deoarece
acidoOa pe care o produce accelereaO' de#6acerea carbo(i0cmo4lobinei.
= XWSUS?I/AXWA ?AX7IA?A
Xe#u#citarea cardiac' are drept #cop reluarea b't'ilor cordului= 6olo#ind
manevre e(terne #au interne. Sprirea cordului poate "mbr'ca dou' a#pecte :
#incopa cardiac' şi 6ibrila&ia ventricular'. `i "ntr:un caO şi "n altul mani6e#:
t'rile clinice #"nt aceleaşi= de aceea ele nu #e pot di6eren&ia dec"t numai cu
a1utorul electrocardio4ramei #au prin ob#ervarea direct' a inimii. Se mai
poate b'nui e(i#ten&a 6ibnla&iei ventriculare "n caOul c"nd dup' aplicarea
ma#a1ului cardiac e(tern nu #e reiau contrac&iile #pontane ale inimii.
Sincopa cardiac' #topul cardiacG pre#upune oprirea bru#c' a activit'&ii
cardio:circulatorii. "n 6ibrila&ia ventricular' per#i#t' unele contrac&ii ventri:
culare dar ace#tea #"nt a#incrone= parcelare #i ine6iciente pentru a a#i4ura cir:
cula&ia peri6eric'.
?auOele care produc oprirea cordului pot 6i rever#ibile #au irever#ibile=
aG ?auOele rever#ibile care pot opri activitatea cordului #"nt :
Ylip#a o(i4enului #incopa ano(ic'G produ#' de oprirea bru#c' a re#:
pira&iei care duce la tulbur'ri "n o(i4enarea centrilor nervoşi #i "n meta:
lioli#mul 6ibrei miocardice>
Y6actori to(ici ane#teOice= o(id de carbon= bio(id de carbon= to(ine
microbiene etc.G cu ac&iune direct' at"t a#upra miocardului aşa cum #e
"iit"mpl' "n caOul di6teriei şi 6ebrei ti6oideG c"t= mai ale# a#upra centrilor
nervoşi= prin 0ipercapnia care #e in#taleaO' >
Y0emora4iile ma#ive datorit' #c'derii ma#ei circulante şi diminu'rii
Iran#porturilor de o(i4en>
Yre6le(e nociceptive Y trac&iune pe meOouri= lovituri "n Oone rc6le(o:
4enc #inu# carotidian= ple( #olarG electrocutarea= dilata&ia anal'= #p"nEu:
i6itoarea şi c0iar emo&iile la vr4otoniciG pot provoca re6le(e va4ale #au #ino:
ciirolidiene care duc la in0ibi&ia centrilor bulbari şi la oprirea cordului şi
n re#piraG iei.
Aplicarea manevrelor de re#u#citare cardiac' are reOultate numai "n
rnEiil r"nd .#incopa #:a produ# rn urmare a unora din ace#te cauOe rever#ibile.
0G ?.auEelo ii/8rr#il<il;@ *0 rcl!ciEl la unele a6ec&iuni or4aniciH 4rave cu m
-ir 6i: poliiraiuii6llituiNlt! urnvr. iimi6icicn6a cardiac' 4lobala 4ruv'= iii#nli:
drn5a 0opnticA
)1)
0 - - - 9 >
Aig. QH 5 IKV : 6ibrila&ie ventricular':6 iOoclectric
Sprirea activt]&ii inimii e#te precedeat'= uneori= de c"teva #emne pr9:
monitoiii : tulbur'ri ale ritmului cardiac mai ale# bradicardie "n 1ur de
%-*EminutG= 0ipoten#iune arterial'= apari&ia midriaOei şi diminuarea 6recventul
re#piratorii bradipneeG.
7ia4no#ticul de oprire a cordului #e #tabileşte pe baOa unor #cnino
Indirecte #au directe.
@e+nele indirece #"nt repreOentate de :
Y di#pari&ia pul#ului la arterele mari bra0ial'= carotid'= 6emural'G 91
$ ten#iunii arteriale >
Y "ncetarea O4omotelor produ#e de contrac&ia cordului>
Y 0ipotonie mu#cular' cu are6le(ie>
Y apari&ia şi in#talarea midriaOei>
Y electrocardio4rama arat' di#pari&a undelor normale "n caOul #inropol
%%i preOen&a lor= dar de un a#pect #pecial= "n caO de 6ibrila&ie ventriculari
6i4. 96G>
Y electroence6alo4rama e#te de un 6olo# mai mare ar't"nd #emne de
i#c0emie cerebral'= dar apari&ia ei repreOint' un #emn tardiv.
@e+nele direce #e pot ob&ine numai "n caOul interven&iilor opcrulorli %
Y "n opera&iile pe torace #au pe cord #e pot ob#erva tot timpul = pro:
i ! i i & a şi ritmul contrac&iei miocardului= "n caO de oprire= colora&ia cordului
Iov ine cianotic' iar miocardul devine 6la#c şi ia a#pect de 6runE' veşted' >
Y "n timpul interven&iilor c0irur4icale obişnuite= oprirea #"ii6&rr6trll=
% umoOa #"n4elui #au #c0imbarea bru#c' a a#pectului macro#copi c al or4a:
nelor cianoO'= 6lacciditateG #au Oonei pe care #e opereaO'= trebuie #' ne
lucii 9' 4"ndim la eventualele #emne premonitorii de oprire cardiac'.
7ia4no#ticul trebuie preciOat "n minimum de timp deoarece m'#urile
lerapeutice #"nt e6iciente numai "n caOul "n care #"nt aplicat e 6oarte do tim:
puriu= pe c"t po#ibil= "n perioada de in#talare a #emnelor pr emonitorii.
.'#urile pentru re#tabilirea 6unc&iei inimii nu drept #cop principul=
lelnarea rapid' a iri4a&iei cerebrale cu #"n4e o(i4enat. Acea#ta #e renliEeuE6t
pun mai multe metode In raport de 6orma clinic' de oprire a cordului:
% linşa1ul cardiac e(tern= ma#a1ul cardiac intern= delibrilarca electric'
n cor:
I i i l ni .&i metode medicamentoa#e.
nG Manii &i riinllii( #rrn. Principiul metodei con#t' iH comprimareH
nel n cordului Intre Hloin Pl coloana vertebral' ceea eo l a eu @' trimit'
le din !.vil6t&iln eiutlli0il In marea .I tulea circula&ia.
,
ii]. '; 5 Ulinica ma#a1ului cardiac e(tern. @!
[olnavul e#te aşeOat "n decubit dor#al= pe un plan dur pat de lemn=
ma#' de opera&ii= podeaG= cu capul ceva mai decliv poOi&ie /rendelenbur4G.
Xeanimatorul #e aşaO' la dreapta bolnavului cu palma dreapt' pe #tern
dea#upra (i6oidului= cu de4etele de#6'cute pe#te aria cardiac' "n aşa 6el ca
antebra&ul #' 6ac' un un40i drept cu mina. ."na #tin4' #e aşaO] pe#te
do#ul celei drepte şi prin 4reutatea corpului #e comprim' puternic #ternul pe
coloana vertebral' şi apoi #e rela(eaO'= "ntr:un ritm de ?SY 2*Emin. Prin
ap'#are #e realiOeaO' contrac&ia miocardului cu trimiterea "n circula&ie a
unei oarecare cantit'&i de #"n4e iar prin rela(are #e ob&ine o relat0' um:
plere a cordului 6i4. 92G.
Indica&iile #"nt 6oarte lar4i= ma#a1ul cardiac e(tern pu& ind 6i e(ecutai
de c'tre orice per#oan' ini&iat' "n ace#t #en#= c0iar la locul unde #:a produ#
accidentul.
?ontraindica&ii : leOiuni ale cutiei toracice= 0emora4ii produ#e prin le:
Oarea va#elor mari= rupturi de cord= 6ibrila&ia ventricular'.
?omplica&iile ma#a1ului cardiac e(tern #e datore#c unor compre#ii #ter:
nalc prea puternice care pot produce :
Y6racturi de coa#te #au #tern= mai ale# la b'tr"ni şi bolnavi cu a6ec&iuni
o#oa#e. Wle nu obli4' totdeauna la "ntreruperea ma#a1ului >
YleOiuni ale parenc0imului pulmonar cu in#talarea pneumotora(ului >
Yrupturi ale va#elor urmate de a#pira&ia 0emotora(ului.
7ac' dup' 9* de #ecunde de ma#a1 cardiac e(tern nu #e reiau 6unc5iilo
inimii #e recomand' "nceperea ma#a1ului cardiac intern.
bG Ma%aj&l cardiac inern. Principiul metodei con#t' "n comprimarea
dired6t a inimii= cu in iun= pe cale Iran#toracic]= dup' ce #:a mciE.al pericurdul.
/oracotomin ne= 6iice iu #paiul - #au 6< inlerco#lal .iii6t= cu o inciEm
ce pleac' din apropiereH maiAnm .eniului= şi mer4e #pre a(il6l. cu ma#iniA
ur4en&ii= c0iar 6[iA Nt5i9. UIUH m'nunlur de u#ep0ie şi aiiti.#rp#ic şi l"li6t u
UI4
Aig. QR 5 PoOi&ia mtinU prnliii
ma#a1ul cardiac intern.
: ;3 ;i|
9ie preocupa de 0emo#taO'. 7up' "ndep'rtarea coa#telor cu m"na #au cu uH
U:p]rt'tor auto#tatic binoc0iettoG #e 6ac c"teva ma#a1e tran#pericardic= apoi
#e de#c0ide pericardul pe 6a&a anterioar'= "n 3= şi #e "ncepe ma#a1ul ini ni
pericardic.
.a#a1ul cardiac intern #e poate e(ecuta cu o m"n' #au bimanual= reuni
matorul 6iind aşeOat de partea #tin4' a pacientului. Se aşaO' cele - dr11rlr
po#terior= "n aşa 6el ca #' nu cudeOe va#ele mari şi #' nu 1eneOe umploi/U
coronarelor iar policele r]m"ne pe peretele anterior al cordului 6i4. SSG. Sr
comprima cordul p"n' ce #e alipe#c pere&ii ventriculilor dup' care #e rclu
(caOa bru#c m"na= "ntr:un ritm de 5*Y6* contrac&iiEmin= pentru a pci
nule o bun' umplere di#atolic'. "n tot ace#t timp #e are "n vedere ca inimii
#' nu 6ie trac&ionat' pentru a evita ruperea atriilor #au a va#elor muri
.a#a1ul bimanual #e realiOeaO' prin comprimarea cordului "ntre pnlinr
9 % , i l " n d a#t6el po#ibilitatea ruperii cordului prin prinderea lui "nlio dc!6&Hr
=
l'ig. 00 — Mn$73 rnr'lliir Int+rn <
triut+ru'l' i 3+i
;< variant' n ma#a1ului cardiac intern o con#tituie ma#a1ul tran#dia:
6iii6&nuilir ce #e poate practica= "n caOul opririi cordului= "n timpul unei in:A
t;/,cu5ii abdominale. Wl #e e(ecut' cu o #in4ur' m"n'= prin deOin#er&ia #au
F<%;%ionurca dia6ra4mului dar e#te in6erior ca e6icien&a= celui tran#toracic:
!99% 99G:
Indica&iile metodei #"nt de nece#itate şi ea #e aplic' cu ma(im' ur4en&' :
Yori de c"te ori ma#a1ul e(tern r'm"ne ine6icace dup' 9* de #ecunde>.
Yc"nd #topul re#pirator apare "n timpul unor interven&ii c0irur4icale
pe torace #au abdomen>
Y"n caO de 6ibrila&ie ventricular'= p"n' la aplicarea de6ibrilatorului>
Y"n caO de tamponament cardiac prin rev'r#ate intrapericardice.
?ontraindica&iile #"nt 6ormale şi practic nu e(i#t'.
?omplica&iile care pot #urveni #"nt : deOin#er&ia va#elor mari ale cordului=
ruptura atriilor= a unor pilieri #au c0iar a ventricu0lor= mobiliOarea unor
trombi intracardiaci "n caOul "n care ma#a1ul #e e(ecut' pe un cord bolnav
#tenoO' mitral'= endocardit' lent'G.
W6icien&a ma#a1ului cardiac #e eviden&iaO' prin reluarea contrac&iilor
#pontane ale cordului= reapari&ia pul#ului şi ten#iunii arteriale /.A. "n 1ur
de 6* mm H4 #e con#ider' #ati#6'c'toareG= apari&ia #"n4er]rii "n pla4'= di#:
pari&ia treptat' a cianoOei cu colorarea normal' a te4umentelor #i mu:
coa#elor= reluaiea #pontan' a re#pira&iei #i di#pari&ia midriaOei cu rein#ta:
larea re6le(elor pupilare şi oculo:palpebrale.
"n unele #itua&ii= ma#a1ul cardiac #e poate prelun4i Oeci de minute= el
nu poate 6i p'#trat dec"t "n caOurile "n care apar #emne nete de ine6icient'
cardiac' mani6e#tate prin :
Ycord 6la#c "n ace#t caO nici o metoda de ma#a1 nu mai e#te e6icient'G>
Ydi#pari&ia oric'ror #emne de activitate electric' a cordului lima
iOoelectric'G eviden&iate electrocardio4ra6ie > veOi 6i4. 96G.
Yre6la(area #6incterelor>
Yapari&ia #emnelor mor&ii biolo4ice.
7e6ibrilarea electric' a cordului. Principiul metodei con#t' "n ani0ilarea
contrac&iilor parcelare #i a#incrone a miocardului ventricular cu a1utorul
e(cita&iei electrice. Pentru aplicarea ace#tei metode e#te nevoie de un de:
6ibrilator= de ) electroOi #peciali= "nveli&i "n manşoane de ti6on "nmuiate "n
#olu&ie #alin' iOotonic' şi de curent electric alternativ. Wa #e poate practi ca
prin aplicarea electroOilor pe torace de6ibrilare electric' e(ternaG #au direct
pe cord de6ibrilare electric' intern'G.
Pentru de,i1rilarea elecric$ e9ern$ electroOii #e aşaO' pe peretele anterior
al 0emitoracelui #t"n4 unul "n 6o#a #upra#ternal' iar cel'lalt de v"r6ul cor:
duluiG şi #e aplic' uii şoc electric de -5* Nol&i cu o inten#itate de 1=5Y+=HH A
pcnlru un timp de *=)*Y*=)5 #ecunde dup' care #e reia ma#a1ul cardiac
c(lern. 7ac' nu apar contrac&ii #pontane "n timp de 6* #ecunde #e mai pol.
aplica +Y- impul#uri la *=5 .#ecunde interval. 7ac' nici dup' acea#t' ten:
tativ' nu #e reiau coiilim 5 iilc alunei .#e 6ace torncolomie şi #e trece Iii
nia#ii1ul cardiac Intern 51 dc6lbrlIurcA intern'.
)16l
*
p
Ai7 1XX 5 ij iiorilator eRAl!i
In de,i1rilarea elecric$ inern$ a cordului inten#itatea curentului electric
i6lm"ne aceeaşi dar ten#iunea e#te variabil' "n raport de v"r#t' 1** N peni ni
!!opii şi )E* N pentru adul&iG. WlectroOii #e aşaOa pe o 6a&' şi pe nil a a 8PII:
iiini0lor şi #e aplica un #in4ur şoc= 6'r' a mişca electroOii. 7ac' mai nm:
i i n i i ] #' 6ibrileOe continu'm ma#a1ul intern care a#i4ur' un oarecare K
1111
!
;l;!liii4a&ie al miocardului şi #e repet' impul#ul #c0imb"nd poOi&ia eleclroE.ilor.
.etodele adiu,ante de re#u#citare a cordului con#tau "n in1 ectarea Ic
medicamente şi per6uOarea unor #olu&ii cu #copul de a men&ine 6or&a de con
i i u c & i e a cordului= de a completa ma#a #an4uin' circulant' #au de a combiilr
irlduEa.
7intre medicamente #e 6olo#e#c :
Y adrenalina #au noradrenalina= "n in1ec&ie intracardiac' "n cnvitalen
.ilricular' #tin4'G= pentru #timularea contrac&iilor şi e6ectul va#opre#oi
i.ont] ac&iunii lor la nivelul #inap#elor terminale #impatice>
Y clorura de calciu 1* ml #olu&ie 1\= intravenlricular= pentru ac&iunm
! l rontrartil' a#upra miocardului>
: clorura de pota#iu 1* ml din #olu&ia 2=5\= tot i ntrnvontrictiliii=
.!iitru c6ecIul ei rela(ant a#upra miocardului= ceea ce permite a#i4ur n re n
i i i 6 l unu bune iri6&a5u. Se pul 6ace in1ec&ii #ucce#ive cu clorur' de culciH
t durur' de polaalu.
In1ec&iile intriu!nnlliiro pm 6ur tn #pa1iul P inlerrn#tnl .ltnA= la murA"nrn
1
inului= ru un 9e luiiA= ninPlncl ptna Iu l 6G cm tu pnilunE.line 8.i oH:
ni pniH!llG. D! i D6 :
Per6uOiile #e pot 6ace intraveno#= intraarterial şi c0iar intracardiac "n
caOul "n care oper'm pe torace de#c0i#G. Solu&iile care #e per6uOeaAa #"nt :
Y4lucoOa i.v. "n #olu&ie 1*Y+*\ ca #ub#trat ener4etic= "mpreun' cu
in#ulina o unitate de in#ulina pentru ) 4 4lucoOaG>
Y/HA.= #olu&ia alcaliniOant' care combate acidoOa >
Y#olu&ii macromoleculare pentru men&inerea #au completarea volu:
mului circulant>
Y#"n4e= pla#m'= deriva&i de #"n4e.
"n unele #itua&ii= tran#6uOia intraarterial' 6emural'= 0umeral'G "n #en#
centripet= in#tituit' "n primele + minute= la o pre#iune de 1$*Y))* mmH4
şi numai pentru timpul c"t #e reiau contrac&iile cardiace +*Y-* #ecundeG=
dup' metoda Qe4oN#Ri= are e6ect batmotrop şi inotrop poOitiv. Pre#iunea
e(ercitata a#upra valvelor #i4moide ale aortei ar produce contrac&ii la ni:
velul cordului iar ma#a tran#6uOat' men&ine volumul circulant şi ten#iunea
arterial'.
Indi6erent de metoda aplicat' pentru re#u#citarea cordului= "n mod
obli4atoriu #e a#ociaO'= concomitent= o(i4enarea bolnavului şi re#pira&ia arti:
6icial' prin una din metodele ar'tate mai #u#= "n raport de #itua&ia "n care
ne a6l'm= deoarece= oprirea cordului atra4e dup' #ine oprirea re#pira&iei
şi inver#. .'#urile terapeutice vor 6i con1u4ate "n aşa 6el inc"t #' aib' v.n
ma(imum de e6ect c0iar dac' e(i#t' o #in4ur' per#oan' care e(ecut' rea:
nimarea.
0n +od (racic #e va proceda dup' cum urineaO' :
Yprimul 4e#t va 6i in#pectarea toracelui. 7ac' nu #e ob#erv' mişc'ri
re#piratorii #e va trece imediat la a#i4urarea permeabilit'&ii c'ilor re#piratori
#i la re#pira&ia arti6icial' prin una din metodele de#cri#e de pre6erat U4uii"
la 4ur'D= U4ur' la na#! ! #au cu a1utorul #i#temului WlamG>
Ydup' e6ectuarea a + Y 5 in#u6la&ii #e caut' pul#ul la nivelul arterelor
mari carotid'= 0umeral'= 6emural'G. 7ac' e(i#t' pul#= #e continua re#pi:
ra&ia arti6icial' p"n] la reluarea #pontan' a mişc'rilor re#piratorii= "n 7i:
lua&ii "n care e(i#t' po#ibilitatea #e 6olo#eşte o aparatur' adecvat' pentru
re#pirarea bolnavului>
Y "n caOul c"nd nu percepem pul#a&ii #e recur4e la ma#a1ul cardiac
e(tern #imultan cu re#pira&ia arti6icial'. ?"nd ambele manevre #e e(ecuta
de c'tre un #in4ur reanimator= #e vor 6ace mai "nt"i dou' in#u6la&ii şi apoi
5 compre#iuni "n ritm de unaE#ecund'= "n continuare= ace#te manevre trebuie
#incroniOate "n aşa 6el ca la 5 compre#ii #ternale #' #e 6ac' o in#u6la&ie "n
ace#t timp toracele nu trebuie comprimatG. Ap'#area toracelui realiOeaE.ii
e(pira&ia. ?"nd e(i#t' doi reanimatori= unul e(ecut' manevrele de re#pirai ii
1
arti6icial'= de pre6erat prin metode directe U4ur' la i:ui'D #au U4!ur' la na#DG!
iar altul e(ecut' ma#a1ul cardiac e(tern= "n acelaşi mod ca mai #u# dup6to
i.#ul ! l a5 i c #e 6ac FD< compre#ii #lcmalrG >
dac6t dii1!6t !.III 0ccmulc nu reuşim .#' producem cont racG ii cardiace
prin ace#te iiieUiUe. .I l rece Iu utu(a1ul cardiac intern= a#ociat cu nDpnii5lH
arti6icialii= In nrelni<F r*tm m n*n HUI.
l'ig. 1X1 4 Ut!#u#ula!v 6'cu!' de o per#oan'.
i@
l
. l
In #itua&ia "n care metodele de re#u#citare au 6o#t urmate de un i:6cct
poOitiv= #e va continua #uprave40erea bolnavului şi #e va a#ocia terapia u1utl:
toare. Po#toperator #e va trata bolnavul core#punO'tor interven&iilor e6ect unle
&i #e va urm'ri p"n' la revenirea la normal a tuturor con#tantelor. Qu #e vn
5<ur'#i reanimarea bolnavului dec"t atunci c"nd apar #emne nete de ine6icient'
ciirdio:re#piratorie aşa cum au 6o#t de#cri#e mai #u#.
l
t "G" H*tut0t3rt fArutR dH D 4*-r7mnI!
el l l
OQIGENO.ERAPIA
S(i4enoterapia e#te metoda prin care admini#tr'm o(i4en= unei per:
#oane= "n #copul combaterii 0ipo(iei ti#ulare. .ecani#mul prin care ac&io:
neaO' con#t' "n creşterea pre#iunii par&iale a o(i4enului "n #"n4e şi= impli:
cit= a cantit'&ii lui la nivelul tuturor &e#uturilor.
Sc'derea o(i4enului #an4uin poate 6i produ#' de multiple cauOe= "nce:
p"nd cu rare6ierea aerului la mari altitudini #au vicierea lui cu o(id #au bi:
o(id de carbon= continu"nd apoi cu tulbur'rile de re#pira&ie= de tran#porl
.#pre &e#uturi şi termin"nd cu incapacitatea celulelor de a:1 utiliOa veOi Xe#u#:
citarea re#piratorieG. Pentru ca o(i4enoterapia #' aib' o bun' e6icien&'= me:
toda de creştere a cantit'&ii de o(i4en "n #"n4e şi &e#uturi= trebuie #' a#i4ure
"n acelaşi timp şi eliminarea bio(idului de carbon reOultat "n urma arderilor
metabolice pentru a pre"nt"mpina= a#t6el= in#talarea acidoOei.
Admini#trarea o(i4enului #:a 6'cut pe trei c'i: re#piratorie= #ubcutanat 6i
#i intravenoa#'.
"n condi&iile moderne ale deOvolt'rii te0nicii= a#t'Oi= #e 6olo#eşte num=
ri
.i
calea re#piratorie= celelalte dou' 6iind p'r'#ite datorit' #labei e6iciente deo: :
rece ele reOolv' numai a#pectul creşterii cantit'&ii de o(i4en "n #"n4e din
nu şi al elimin'rii bio(idului de carbon din &e#uturi ceea ce duce la acumn
larea de metaboli&i şi apari&ia acidoOei metabolice. Pentru acea#ta= preci
Eam "nc' de la "nceput c'= adev'rata o(i4enoterapie #e 6ace 6olo#ind calea
re#piratorie= 6iOiolo4ic'= capabil' #' deOl'n&uie şi #' "ntre&in' o #erie de re:
6le(e interoceptive nece#are bunei 6unc&ion'ri a #c0imburilor re#piratorii.
In ace#t #cop= "n anumite #itua&ii= #e recomand' admini#trarea o(i4enului
"mpreun' cu bio(id de carbon= ame#tec cuno#cut #ub denumirea de carbo
t6en 95\ o(i4en :6 5\ bio(id de carbonG datorit' propriet'&ii ace#tuia.
de a 6i e(citantul 6iOiolo4ic al centrului re#pirator.
. IQ7I?AaIIIW SLIVWQS/WXAPIWI
Indica&iile o(i4enoterapiei &in de cauOele care produc 0ipo(ia ti.ilar6l:
.en&ion'm 6aptul c'= "n ma1oritatea caOurilor= o(i4enoterapia e#te un 6actoi
ad1uvant al trat'rii 0ipo(iei ti#ulare şi totdeauna ea trebuie a#ociat ' altui
metode de tratament care viOeaO' "nl'turarea 6actorilor etiopato4enici.
?.ondilia de baO' pentru admin#trarea o(4enu0ii pe cale re#piratorlr
6.U
1
permeabilii alea c'ilor re#piratorii.
S(i4cnolcrnpia e#le indical' "n :
Yinio(iea1ii cu bio(id de carbon #nu o(id du carliou >
Y tiil0nrliri nl9! ini!; unicii rc#piialorii ca urinare a "nmuiat Urnelor loriH
i iee unu a unor al!i.!llimi ii<n5<li!itti<i0 >
= 0
0 i n\
Y reducerea cimpu0ii de 0ematoO' pneumonii= bron0opneumoniiG :
Y anemii #evere= mai ale# c"nd #e "n#o&e#c şi de #t'ri de şoc >
Y "n timpul ane#teOiilor 4enerale= pentru contracararea e6ectului to(ic
al ane#teOicului şi pentru prevenirea complica&iilor pulmonare po#toperatorii
Y rare6ierea aerului la mari altitudini.
?SQ/XAIQ7I?AaII
Y ob#truc&ia c'ilor re#piratorii cu #ecre&ii= #"n4e #au diver#e lic0ide =
"n a#emenea #itua&ii= primul 4e#t va 6i deOob#truc&ia arborelui tra0eo:bronşie=
prin a#pira&ie şi numai dup' aceea #e va admini#tra o(i4enul.
F .W/S7W
S(i4enul #e 4'#eşte "n tuburi de o&el #ub pre#iune de 15* atmo#6ere
care #e pot monta pe un c'ru& portativ= la patul bolnavului #au pol 6i mon:
tate "n baterie la #ta&ia central' a #pitalului. Pentru a nu crea con6uOii= t ubul
de o(i4en e#te vop#it "n alba#tru. 7atorit' capacit'&ii #ale cre#cute de a e(:
ploda cu uşurin&'= tubul de o(i4en #e va 6i(a "n mod obli4atoriu= de= peret e=
eu a1utorul unor #i#teme= "n aşa 6el ca #' nu:i permit' c'derea #au lovirea
eu alte obiecte. 7e a#emenea= manevrarea robinetelor #e va 6ace cu uitau
per6ect curat'= 6'r' a 6i un#' cu 4r'#ime deoarece e(i#t' pericolul e(ploOiei
la contactul ei cu o(i4enul #ub pre#iune.
Sta&ia central' de o(i4en e#te "nOe#trat' cu aparate automate de #ein:
u.:iliOare şi re4lare a con#umului şi e#te "ncadrat' cu per#onal #pccialiE.al.
Pentru #itua&ii de ur4en&a= auto#anitarele moderne #"nt prev'Oute cu
tuburi de o(i4en şi cu toate cele nece#are admini#tr'rii ace#tuia.
S(i4enoterapia #e poate 6ace la pre#iune normal' #au Ia pre#iune crca:
! %i i l 6i o(i4enoterapia 0!perbar'G.
Admini#trarea o(i4enului la pre#iune atmo#6eric' #e poate 6ace prin
Diid' naOal'= cu a1utorul cortului de o(i4en= pe ma#c' #au cu aparatul de
!iie#le.E.ie. Alte metode balonul de o(i4en= oc0elarii de o(i4en ele.G nu au
% 0eieiil' şi au ieşit din uOul curent.
Pentru admini#trarea o(i4enului din tuburi= la 6iecare tub #e moiileuE.A
u u reductor de pre#iune care re4leaO' debitul şi pre#iunea 4aOului. Un a#e=:
nienea reductor e#te prev'Out cu dou' manometre > unul care indic' pre#i:
unea din tub şi altul care re4leaO' pre#iunea de admini# trare a o(i4enului
1
i bolnav +Y- atmo#6ereG= "n le4'tur' cu ace#te manometre #e 4'#eşte nn
a=# cu apa barbotorG prin care trece o(i4enul pentru a l !i umidi6icnt şi un
i r l i i l metru care re4leaO' cantitatea de o(i4en ce #e admini#treaO' pe minut
n medie V Y$ litriG.
?="mi e(i#t' # t a & i i centrale de o(!4en= re4larea pre#iunii
i
=e 6ace la nivelul
i H5 i e i . Ia palul bolnavului e(i#t' doar va#ul pentru nmidi6icarca
4aOului
l debit metrul.
aG S(i4cnolerapia pe .iudA naOal' e#te metoda ;?. mai 6olo#im. .'
o #omIA din riiiicliie moale 9au din pla#tic= #leriliEalA Iu prealabil.
care #e pune "n le4'tur' cu un tub de
cauciuc adaptat la debilmetru. Sonda
e#te prev'Out' cu un ori6iciu ante:
rior şi cu mar4ini netede pentru ca
1etul de o(i4en #' nu leOeOe mucoa#a.
Qu #e vor 6olo#i #onde al c'ror v"r6 a
6o#t t'iat cu 6oar6ec' deoarece are
mar4ini t'ioa#e. Sondele care au şi
ori6icii laterale nu preOint' inconve:
niente.
Pentru admini#trarea corect' a
o(i4enului= "n #copul atin4erii unei
concentra&ii mari "n aerul in#pirat şi
a a#i4ur'rii unei pre#iuni par&iale ridi:
cate de #"n4e= v"r6ul #ondei va trebui
#' #e 4'#ea#c' la l cm #ub v'lul pa:
latin= poOi&ie care trebuie men&inut'
pe toat' durata opera&iunii 6i4. 1*+G.
"n ace#t #cop= #onda va 6i introdu#' pe
o narin'= pe o di#tan&' e4al' cu cea de
la aripioara narinei re#pective p"n' la
tra4u# 6i4. 1*-G. 7ac' lun4imea e#td
mai mica= v"r6ul #ondei va r'm"ne "n 6o#a naOal' şi o mare parte din o(i:
4en va ieşi la e(terior. 7ac' #onda va 6i "mpin#' mai pro6und va lovi l uet"t
şi va antrena re6le(e de 4rea&' şi vom' #au dac' a1un4e "n 0ipo6arin4e
e(i#t' ri#cul dilata&iei 4a#trice.
Introducerea #ondei "n narin' #e va 6ace perpendicular pe planul 6e&ei A
7ac' #e "nclin' "n #u# va lovi cornetele naOale iar dac' #e "nclin' "n 1o# #e
MZ opri "n planşeul 6o#ei naOale= traumati#me care produc dureri bolnavului
şi vor 6ace #a #"n4ereOe mucoa#a naOal'. Pentru a uşura manevra= #e recomand'
ca #onda #' 6ie lubre6iat' cu o #ub#tan&' ane#teOic'.
E%!EE. E ! E E Ai l i i i l ni # t r i i i ! r i i o(iKi!.iilul BL! #omlr niilimiiE.tlr. A
Imi6llmt!ii 5H! curo Irt!luiltF IntroduşiF no*nn , II :@ umilul ilo Intro:
dui! crc ** 9nudei=
l' ig. 1XE 5 PoOi&ia vir6ului #ondei cndo:
i mOale pentru admini#trarea o(i 4enului.
L'i7. 1XC; 5 ?ortul de o(i4en.
Sdat' introdu#' pe lun4imea re#pectiv'= #onda #e va 6i(a cu o bandit
de rompla#t= pe obraO şi cu alta pe 6runte dup' care #e va da drumul Ia o(i4en.
?antitatea de o(i4en admini#trat' pe minut va line #eama de 4riului
liipo(iei şi de 6aptul c' o parte va ieşi pe 4ur' "n e(pira&ie. 7eoarece e(pira
I ia dureaE' dublu 6al' de in#pira&ie= debitul de o(!4en va 6i de + ori mni mim
1
dcc"t cel de care bolnavul are nevoie.
bG ?ortul de o(!4en e#te alc'tuit dintr:o p "nE' dea#'= cu o 6erea#tra
1
dlit
pla#tic #au dintr:un cearcea6 din pla#tic tran#parent care #e "ntinde pe#te un
cadru metalic= aşeOat dea#upra patului şi care #e muleaO' pe#le capelele &i
inai4inile lui 6i4. 1*5G. W#te indicat "n admini#trarea o(!4emilui In copil.
7eoarece o(i4enul "ntre&ine arderea iar cearcea6ul de material pln#tie e#le
uşor in6lamabil= e(i#t' un pericol cre#cut de incendiu care impune "iiliUurarca
oi!ic'rei #ur#e de producere a #c"nteilor= inclu#iv cele electrice= "n cuinern iunie
e(işi ' cortul de o(i4en.
Pacientul e#te aşeOat "n pat= #ub cort= unde a1un4e un tub de c] nelui
1
pu# "n le4'tur' cu tubul de o(i4en= "n interiorul cortului #e crceaES= a#t6el=
o concentra&ie cre#cut' de o(i4en= "n aer şi bolnavul re#pir' din ace#t ame#tec=
a#i6&iir"nd= "n ace#t 6el= creşterea pre#iunii par&iale a o(i4enului "n #in4e.
Inconvenientele #"nt date de c'ldura şi vaporii de ap' rcE.ulta&i din e(pl
l a & i e care #e adun' #ub cort şi care #"nt 4reu de #uportai de c6ilre bolnav.
eG .a#ca are avanta1ul c' permite admini#trarea o(i4enului pur= .ib
pie#iune= ea 6iind aplicat' pe 6i4ur' "nlr:o manier' etanş'. K#te de dorit ea
ma#ca #i 6ie etanşat' unui #i#tem de ane#teOie de tip ..dn:le:vinoD #au nit Q?
uliliE.eE.e m'ştile de avia&ie are#tcn 6iind cele mai avanta1oa#e dar nu llp#l0:
di
1
inconveniente.
7eE.nvanln1ele iiiA&ltl roiuluiF I n :
pre(=eu5u el tHt!P n6t !renuri Hp95lul mort aiitiloiuir reeu re
o0lIAA
6ir U #cndemi 6recven&ei "mplini orii 6ie In c ret l e re n volumului re#pirul or
curent pentru a con#erva ventila&ia alveolara. Pentru evitarea ace#tui nea1un#
#e. caut' #' #e "nlocuia#c' m'ştile cu pie#e bucale din pla#tic= a#em'n'toare
celor 6olo#ite "n "nnotul #ubmarin >
Yla bolnavul ane#teOiat şi mai ale# la copii= #e poate produce dilata&ia
1&a#lric' prin in#u6larea aerului "n #tomac. Pentru acea#ta e#te bine ca ane#:
liv.ia bolnavului #' 6ie 6'cut' prin intuba&ie tra0eal' ceea ce permite o admi:
ni#trare controlat' a o(i4enului.
dG S(!4enoterapia cu aparatul de ane#teOie= "n circuit "nc0i#= e#te indi:
r . i l ' "n caOuri de interven&ii de lun4' durat'. Wa e#te economic' deoarece
i on#iim' numai o(i4enul re#pirat de bolnav şi e#te avanta1oa#' pentru
6aptul
; 6i #e poate controla permanent şi #e poate admini#tra "n ame#tec cu bio(i:
dul de carbon carbr4eno:terapieG.
7eOavanta1ele #"nt date de nece#arul cre#cut de calce #odat' şi de #e:
cre&iile care #e adun' "n arborele tra0eo:bronşic şi care trebuie a#pirate 6rec:
, ent.
K01enoterapia 0iperbar'. 7e dat' mai recenta= o(i4enoterapia 0iper:
liar' SH[G a cuno#cut un av"nt deo#ebit "n prima decad'= 6iind 6olo#it'
"n multe #itua&ii. ?u timpul= indica&iile ei #:au re#tr"n#.
Y .ecani#mul de ac&iune al SH[ con#t' "n creşterea deo#ebit' a pre#i:
unii par&iale a o(i4enului "n #"n4e= prin 6i(area lui pe 0ematii şi mai ale# prin
diOolvarea "n pla#m' "n procente de +Y5\. "n plu#= are avanta1ul ca poale
produce di#ocierea carbo(i0emo4lobinei= ceea ce devine 6oarte important "n
tratamentul into(ica&iei cu o(id de carbon.
S(i4enoterapia 0iperbar' #e e(ecut' "n c0e#oane #pecial con#truite
#au "n camere de 0iperpre#iune.
% ?0e#onul e#te de#tinat unei #in4ure per#oane şi are avanta1ul c' poate
l!i montat pe auto#anitare #au alt6el de maşini= put"ndu:#e acorda primul
a1utor c0iar la locul accidentului c0iar de c'tre pompieriG 6i4. 1*6G.
Wl e#te compu# dintr:un tub 4ro# de pla#tic= tran#parent= "nc0i# ermetic la
<!t i D Tl 6el H ?0tinn do *=11=11=
l
ambele capete= prev'Out cu o tar4a pe care #t' bolnavul şi cu o #erie de apa:
rate de control manometre= termometre= 0i4rometreG şi de comunica&ie cu
e(teriorul.
% ?amerele pentru 0iperbari#m au o con#truc&ie #pecial'= din o&el= cu
n<i care #e "nc0id ermetic şi #" ut dotate cu toate cele nece#are unei inter:
ven&ii operatorii. Pentru realiOarea 0iperpre#iunii p"n] la + atmo#6ere ab#o:
lute şi controlul parametrilor= pe toata durata 6unc&ion'rii= au un dublu
circuit de comand' care #e cupleaO' şi #e decupleaO' automat.
0ndicaţiile DH^ mult mai lar4i la "nceputul aplic'rii #ale= a#t'Oi= #:au
l!e#tr"n# şi #:au limitat= pe de o parte datorit' 4reut'&ii de aplicare a metodei
şl pe de alta datorit' ine6icientei #ale "n unele #itua&ii.
Indica&iile ma1ore #"nt:
Yinto(ica&ii cu o(id de carbon >
Y4an4rena 4aOoa#'= dup' e(ciOia &e#uturilor morti6icate >
Yinterven&ii pe cord de#c0i#.
Se mai 6olo#eşte "n arteropatiile cronice ob#tructive= "n traumati#mele
cnmioeerebrale= "n in6arctul de miocard= "n con#ervarea de &e#uturi şi or 4ane
In vederea tran#plant'rii etc.
Pentru e6icien&a ei #e va avea "n vedere a#i4urarea permeabilit'&ii cnilor
Nriene.
Y/e0nica admini#tr'rii o(i4enului 0iperbar con#t' "n introducemH
bolnavului "n c0e#on #au a ec0ipei operatorii "n camera de 0iperbari#m
şi creşterea pre#iunii din interior p"n' la )Y+ atmo#6ere. Sdat' atin#' pre#i:
unea optim'= #e men&ine o perioad' de +*Y6* minute= "n 6unc&ie de indica&ie=
dup' care #e "ncepe decomprimarea treptat' pentru a evita embolia 4aOoa#'
Iu caOul camerelor 0iperbare unde compre#ia #e 6ace cu aer atmo#6ericG.
.anevrele de comprimare şi decomprimare #e 6ac de c'tre per#oane
%.pecial in#truite= dup' #c0eme #peciale.
Incidente şi accidente :
Y #enOa&ii de #u6ocare "n timpul compre#iunii datorit' creşterii bni!1lD
i pre#iunii. Se va urca pre#iunea "n mod lent>
Y#emne de embolie 4aOoa#' "n perioada de decomprimare. So v u urc>H
l!ir#iunea la valoarea ini&ial' iar timpul de decomprimare #e va lun4i F1i %<D
or 6ace mai multe paliere dec"t de obicei>
Yv'r#'turi= la bolnavii "n #tare de inconştien&'= din c0e#oane= urmul!!
% i ! : pericolul a#pira&iei "n c'ile re#piratorii= "n a#emenea #itua&ie #e va decom
puma rapid şi #e va a#pira bolnavul dup' care #e va comprima din nou.
S(i4enoterapia r'm"ne o metod' important' "n tratamentul bipo(iol
i i #i i l ar e de diver#e cauOe care= a#ociat' altor mi1loace terapeutice= a 1 u t 6i I.
. ec0ilibrarea or4ani#mului. D
ANES.EFIA
Ane#teOia 4r. an d 6'r' > #ti#i# d #en#ibilitateG e#te metoda prin can
"ntrerupem= temporar şi rever#ibil= perceperea #enOa&iilor dureroa#e #au
tran#miterea e(cita&iilor dureroa#e prin admini#trarea unor #ub#tan&e c01
mice #au prin aplicarea unor a4en&i 6iOici= "n #en# lar4= termenul de ane#teOii
ar "n#emna lip#it de #en#ibilitate= "n c0irur4ie= "n&ele#ul lui primitiv #:a re#
tr"n#= pe de o parte= re6erindu:#e numai la #en#ibilitatea dureroa#' şi #:.i
4eneraliOat= pe de alta parte= şi pentru #itua&iile "n care #uprimarea #enOa&iei
dureroa#e #e 6ace prin #coaterea temporar' din 6unc&ie a #i#temului ner vo
central.
1 IS/SXI?
"nl'turarea durerii a 6o#t o preocupare permanent' a medicilor din cel;
mai vec0i timpuri iar mi1loacele de #uprimare a durerilor au variat= de 0i
"nceputurile rnedicinei= "n raport de cunoştin&ele oamenilor= "n perioada
preane#teOic' ace#te mi1loace #e limitau la in6uOii de mac au la baO' opiuG=
0aşiş= alcool #au alte #ub#tan&e cu propriet'&i 0ipnotice. 7up' cum vedem
#ub#tan&ele utiliOate "n acea vreme produceau doar ame&irea bolnavului ş i
nu ane#teOie.
"n cadrul c'ut'rilor de #ub#tan&e ane#teOice= #e #itueaO' de#coperirea
eterului "n #ec. LIII de c'tre XaPmond Iulle care 1:a numit Uap' alb'D #au
Uvitriol dulceD. Sub#tan&a e#te rede#coperit' "n #ec L8I de c'tre Paracel# u#
şi "n #ec. L8III de c'tre 6armaci#tul breboniu# dar 6olo#irea ei "n #cop ane#
teOic #e 6ace abia c'tre 1um'tatea #ec. L8I c"nd e#te utiliOat de c'tre .ort on
1$--G.
Y 7eşi "n 1$)- HicRmann 6ace prima opera&ie #ub ane#teOie 4eneralii=
la un animal adormit cu proto(id de aOot= narcoOa devine o metod' aplic>i
bil' curent= la om= "ncep"nd cu 1$-6 c"nd #e 6olo#eşte eterul pe #car' lar 4><
Pe parcur#= "ncep #' apar' aparate pentru admini#trarea ane#teOiei .
#' #e de#copere noi produ#e cu e6ect ane#teOic 4eneral. A#t6el= "n 191* ap. !m
ma#ca SmbreDdanne 6i4. 1*2G care domin' "n ane#teOia 4eneral' prin in0alat n:
c"teva Oeci de ani= iar "n ultimele decenii au 6o#t 6abricate aparate din celi
mai per6ec&ionate pentru admini#trarea de ane#teOice 6i4. 1*$G. 7e a#emene.i
dup' de#coperirea propriet'&ilor ane#teOice ale eterului= Iu practica ane#d
Oic' e#te introdu# cloratul 0idrat 1$2)G iar pe m'#ur' re #e de#copei6i arie#li
Eicele intraveuoa#c:dial= pernortou= cvipan= Wee#e= 19+)G pcnt0olul= l=un;5,
l!.GH-G mion:lii(atiU:lr :Ei #letmEii 11G55G= te0nica nurcoE.ei #e i<eilecli9iueaE.i
l . u noi "u I.UI. prima nniru(A cu eter #:n 66icul "n 1unii imului IS.l ;l ;
r 6i l ie l! inl 7i ; l ! S6l8i!iriimi.

0'0_. 1X1 Y .a#ca Smbredanne. Aig. 1XR Y Aparat pentru ane#teOic.
: Ane#teOia local' şi cea ra0idian' apar ceva mai t"rOiu= c"nd 6.ollrr=
! 1$$-= demon#treaO' "n#uşirile ane#teOice ale cocainei aplicate pe ?S.U/
i "a 19$- ?ornin4 o in1ecteaO' cu #ucce# "n canalul ra0idian. "n 1$$9 AuAu#l
U/ 6ace prima ra0iane#teOie la om= 6olo#ind cocaina= cu toate inconvenini
Ic I.. 7e#coperirea #tovainei de c'tre bourneau şi mai ale# #inteOa procaiiu.
% citre Win0orn 19*5G aduce noi pro4re#e "n ra0iane#teOie. 7e atunci "ncepi:
lumea de e(tindere a ei "n lun4ul canalului ra0idian.
Ia noi "n &ar'= prima ane#teOie ra0idian' e#te 6'cut' tot de Pro6. lG r. ! . IG.
%vereanu "n 1urul anului 19**. Prin lucr'rile lui /oma lone#cu= Wrne#t Buvarn=
lacobovici= AmOa Bianu= I. ['l'ce#cu etc. ra0iane#teOia cunoaşte o epoc6t
% 4lorie prin e(tinderea ei p"n' "n re4iunea cervical' "n opera&iile pe AII
oracc #i prin aplicarea ei la copii.
Ane#teOia a adu# o contribu&ie "n#emnat' la deOvoltarea c0irur 4iei ;F;%
H! i!ce= prin #uprimarea temporar' a percep&iei #au tran#miterii durerii= a
%6ini# l'r4irea c"mpului de activitate a: c0irur4ilor.
En ultimele + decenii= datorit' 6olo#irii unui num'r tot mai maro de #ul H
.unte ane#teOice cu ac&iuni variate şi a unei aparaturi de mare 6ine&e şi corn:
e= ane#teOia a devenit o ramur' nou' a medicinei Y ane#teE.iolo4lu.
h ?I.ASIbI?AXW
Ane#teOia #e cla#i6ic' "n raport de ac&iunea pe care o are a#upra #i #te:
uilui nervo# central #au peri6eric= "n raport de ace#ta deo#ebim :
Y ane#teOia 4eneral' narcoOaG are ac&iune a#upra #i#temului W/8SH
% " l iar abolirea #enOa&iilor dureroa#e e#te completat' şi cu pierderen
1
K.ilului>
ane#teOia re4ional' de conducereG produce "ntreruperea U:mpouir6t
ilitbilit'&ii şi conduciibilit6i&n nervoa#e= ac&ion"nd a#upra plc,uriloi .IU
Inurilor nervoa#e >
ane#teOia loriil6t .iprlm6i percep&ia durerii prin bloc#neH ilivoctX u
itorilor iH.!voşI de r6t55i; Qiilintau5ii uncHleE.ic].
%F)2
PXWAQWS/WfIA
Indi6erent de 6elul ane#teOiei care #e admini#treaO' "nainte de aplicare=
ei= bolnavului "i 6acem o pre4'tire #pecial' numit' preane#teOie. Wa cuprind!
totalitatea m'#urilor care #e iau pentru pre4'tirea or4ani#mului "n vedere.!
ane#teOiei.
Preane#teOia= are= de 6apt= dou' perioade : una mai "ndep'rtat' car o
urm'reşte pre4'tirea bolnavului pentru ane#teOie şi care practic= #e con6und6i
cu pre4'tirea preoperatorie şi alta mai apropiat' de momentul opera&i ei
numit' (re+edicalie care #e "ncepe cu )- ore "nainte şi are drept obiective
Y #edarea bolnavului prin admini#trarea de barbiturice luminaiG ne
uroleptice clorpromaOin'= noOinanG #au tranc0iliOante meprobamat= napn
ton= diaOepamG "n #eara dinaintea opera&iei>
Y diminuarea #ecre&iilor bronşice şi #alivarea prin admini#trarea di
atropin' #au #copolamin' >
Y calmarea durerii pentru 6avoriOarea induc&iei ane#teOice prin admi
ni#trarea de anal4etice pe baO' de opiu mor6in'= dilauden= pentopon= #copo
laminaG #au deriva&ii lor #intetici care au la baO' petidina mecodin= mial4i nG
cu o or' "nainte de "nceperea ane#teOiei. 7atorit' e6ectelor ne4ative ale moi
6inei deprimarea centrului re#pirator şi #timularea va4uluiG ea a 6o#t "nlocn
i&' aOi cu deriva&ii #'i #intetici care #e admini#treaO' "mpreun' cu atropin'
*=5 m4G #au #copolamin' *=- m4G.
Ale4erea premedica&iei ane#teOiei şi doOele "n care #e admini#treaE.i
#e 6ace "n raport de :
Y 4reutatea corporal' a pacientului >
Y terenul bolnavului>
Y comple(itatea interven&iei c0irur4icale.
Ane%e/ia de 1a/$ e#te o preane#teOie 6oarte puternic' "n care e6ecln
0ipnotic al ane#teOicului e#te dep'şit dar 6'r' a a1un4e la #tadiul narcoEi %
c0irur4icale. ?u alte cuvinte= ane#teOia de baO'= poate 6i #ocotit' ca un prin
#tadiu al ane#teOiei 4enerale. Sub#tan&ele cu care #e realiOeaO' #"nt 6oarl!
di6erite #tructural şi unele dintre ele #e 6olo#e#c c0iar pentru ob&inerea aniD=
teOiei 4enerale pentot0al= avertin' etc.G
I. AQWS/WfIA VWQWXAIA
Ane#teOia 4eneral' narcoOaG e#te metoda prin care #e #uprim' percc
perea temporar' a #enOa&iilor dureroa#e la nivelul centrilor corticali= a#oci nti.
cu pierderea conştientului.
Sbiectivele ma1ore pe care le urm'reşte ane#teOia 4eneral' #"nt :
:r #uprimarea durerilor an.il4eOiaG >
Y pierderea temporar' a conştientului 0ipnoOaG>
rela(area mu#cularii >
preveniri
1
GG şocului.
))1
"n raport de calc' de admini#trare a narcoticului ane#teOia 4enei aln
poate 6i ob&imit' prin in0ala&ie pe cale intravenoa#'= intramu#cular' şi ini ia
i/ctal'. "n mod curent= ane#teOia 4eneral' #e realiOeaO' prin combinarea ?.H
re#piratorii cu cea intravenoa#'= celelalte doua 6iind 6oarte rar 6olo#ite.
Sub#tan&ele= doOele şi te0nicile de admini#trare a ane#teOiei 4eneralH:
apar&in medicilor ane#teOişti:reanimatori= "n cele ce urmeaO'= in#i#t"nd a#uprii
nne#teOiei loco:re4ionale şi locale cu care c0irur4ii şi medicii din unele #5 <r
cialit'ti #e "nt"lne#c 6recvent.
II. AQWS/WfIA XWVISQAIA
Ane#teOia re4ional' e#te metoda prin care realiO'm "ntreruperea lenipo
rar' a e(citabilit'&ii şi conductibilit'&ii nervoa#e= ac&ion"nd la di#tan&' ;5 r
re4iunea intere#at'= prin ane#teOia ple(urilor şi trunc0iurilor nervoa#e= l Gr
uceea= #e mai numeşte şi ane#teOie de conducere. 7intre ace#te tipuri de a ne#
IcE.ie= ne vom opri a#upra unora din ele care #"nt cel mai mult 6olo#ite in cin
rur4ie şi care pot 6i practicate de c'tre medic. Aplicarea re4ulilor de n#c5iHii
şi anti#ep#ie e#te obli4atorie şi #e va 6ace cu mult' aten&ie. Sub#tan&el e rrli
mai 6olo#ite #"nt procaina şi (ilina= "n concentra&ii di6erite= "n raport de Iipi8
nne#teOiei re4ionale. Propriet'&ile lor #"nt de#cri#e la ane#teOia local '.
Pentru te0nica ane#teOiei unor ple(uri şi trunc0iuri ne<:, oa#e= "n divet
1
D
puncte ale traiectului lor #au "n anumite #itua&ii= #e vor con: uita manuale 6i!
#pecialitate.
An0st02** 30 407ur*or W* n0r8*or. Ple(urile c ie #e ane uv.iaE!i !6
mai 6recvent "n c0irur4ie= #"nt ple(ul cervical şi cel bra0ial.
Ane%e/ia (le9&l&i cer#ical #e 6ace "n opera&iile pe re4iunea a nl ;: i H<= H
n [itului 4uş'G 6olo#ind procaina #olu&ie *=5\ #au 1\.
Iocul de elec&ie e#te pe mar4inea po#terioar' a muşc0iului #teriim U<ii5n
mu#toidian= la 1um'tatea di#tan&ei dintre v"r6ul ma#toidei şi clavirul.G #ini
l . i locul unde vena 1u4ular' e(tern' "ncrucişeaO' mar4inea lui po#lci i oni i .
punctul lui WrbG 6i4. 1*9G.
MM
l !l'l . E*ru * * * =
I r / I n 4*=M*** **
fur*
Mlt=I:
55U
Se in1ecteaO' 1*Y15 ml pro:
cain]= la 1Y1= 5 cm ad"ncime=
apoi c"te 1* ml dea#upra şi dede:
#ubtul ace#tui punct= "n lun4ul
mar4inei po#terioare a muşc0iu:
lui pentru a 6i #i4ur c' #:au prin#
toate ramurile ple(ului.
Ane%e/ia (le9&l&i 1ra-ial #e
6ace "n caOul interven&iilor pe
membrul #uperior= 6olo#ind tot
procaii&' #olu&ie 1\.
Iocul de elec&ie e#te 6o#a
#ubclavicular'= la 1um'tatea cla:
viculei= primul reper= #uper6icial.
Aici r'd'cinile ple(ului #e 4'#e#c
"n a6ar' iar #pre linia median'
4'#im artera apoi vena #ubcla:
vie 6i4. 11*G.
[olnavul #t' culcat #au aşe:
Oat= cu capul "ntor# de partea
opu#'. ?u inde(ul ap'#am "n
6o#a #ubclavicular'= la mi1locul
claviculei= p"n' #im&im pul#a&iile
arterei #ubclaviculare. Introdu:
cem acul "n a6ara pul#a&iilor arte:
riale= "ndrept"nd v"r6ul #pre apo:
6iOa #pinoa#' a vertebrei a Il:a #au a IlI:a toracale= pe )Y+ cm ad"ncime=
p"n' c"nd atin4e planul o#o# al primei coa#te.
Ace#ta e#te al doilea reper= pro6und şi indi#pen#abil care condi&ioneaO'
reuşita ane#teOiei. ?oncomitent cu oprirea acului "n coa#ta I= bolnavul acuO'
o #enOa&ie de pare#teOie 6ie "n teritoriul #uper6icial al nervului median 6ie "n
teritoriul pro6und al nervului radial. Ia ace#t nivel= in1ect'm )*Y +* ml pro:
cain' #olu&ie 1\.
Ane%e/ia ner#&l&i inerco%al #e 6ace "n caO de nevral4ii interco#tale
reper"nd mar4inea in6erioar' a coa#tei la nivelul arcului #'u po#terior 6i4. 111G.
l ; l l 0 0 0 .I?SIl8I.I l l l l l l l i ! l l II!=I u l
l'iij. 11X 5 Ane#teOia ple(ului bra0ial.
Aig. 11B 5 Ane#teOia "n colateral de4et=
Qrrvul #e 4'#eşte "n şan&ul #ubco#tal= "mpreun' cu pac0etul va#cular= 6iind
uit imul de #u# "n 1o# ven'= arter'= nervG. Se p'trunde cu acul= r'O"nd 6ie inar:
i.nea #uperioar' a coa#tei in6erioare şi "ndrept"nd v" r6ul lui cranial= 6io p6t:
iiimO"nd cu aten&ie= cu acul p"n' la planul o#o# al coa#tei şi apoi " ndrcptiud
li/ul lui "n 1o# şi #e "nainteaO' "nc' *=5 cm #ub mar4inea in6erioar' a coamei=
unde #e in1ecteaO' 1* ml procain' 1\. Pentru a ob&ine o bun' ane#teOic inlt:r:
% n!.lal' e#te recomandabil a ane#teOia "nc' un nerv dea#upra şi altul dcde.ili:
i ul lui.
Ane%e/ia ner#ilor colaerali ai dege&l&i are indica&ia "n interveni ii mici
i H: 6alan4ele di#tale panari&ii= un40ie "ncarnat'G.
Se p'trunde cu acul la nivelul epi6iOei pro(imal e a primei 6alan4e= pr
UtH dor#al'= medial= şi #e in1ecteaO' 1Y) ml procain' #au (ilin' #olu&ie \)8
H
.
ipoi #e "mpin4e acul perpendicular pe lun4imea de4etului= #pre 6a1a vcntral6i
!"nde #e in1ecteaO' din nou )Y+ ml #olu&ie ane#teOic'. Se procedeaO' In 6ol
i pe partea lateral' a de4etului 6i4. 11)G. Se realiOeaO' a#t6el= un 0loca1
unitar= la r'd'cina de4etului= care "ntrerupe tran#miterea e(ci ta&iilor duriH
inU.!.
An0st02** r3K*d*0n0. "n ane#teOiile ra0idiene introducerea #ub#tan&ei ano#
lHP=lee= #e 6ace la nivelul r'd'cinilor nervilor ra0idieni= "n #pa&iul o5<i;lural=
1irridural #au #ubara0noidian.
Ane%e/ia e(id&ral$. W#te metoda prin care #ub#tan&a ane#lcP.irii t!#lr
Introdu#' "n #pa&iul epidural= la nivelul 0iatului #acro:cocci4ian iitlcrc#li(l
lirivii din canalul #acral. Wa a 6o#t realiOat' de ?at0rlin #i Sicard "n l ! . l l l l
K#lc indicat' "n opera&iile de pcrineu şi pentru #upriinarca durerilor in
5 i 0 i 5 i u l travaliului= deoarece ini in6luen&eaO' conlrac&iilc uterine.
Holnaviil e#te In t5c; ul i i i latnal= cu 4enunc0ii l!lccta&i pe loi!acr. 5 G i i 5 i = i
ii!irp#ia P.onei cu nn in I.II.= !%9! 5uinc5ionc:i(:' incinbrann .#iicro:cocri(iiin i
Iu l i l nl i i l .Firi>il . . i 1 i ni . . Iii in I0i i 5 i i r ;! & i u lui= 5iai>ilcl cu canalul #acral= \\<
'>:\\
Aig, 11E Y Ane#teOie epidurali.
o ad"ncime de +Y- cm= in1ect"nd +*Y-* ml procain' )\ şi av"nd 4ri1' #'
nu p'trundem "n #pa&iul #ubara0ncrdian. Ane#teOia #e in#taleaO' "n )* min şi
1ur de o or' 6i4.
"n
dureaO'
11+G.
Ane%ie:ia (erid&ral$. W#te
meloda prin care #ub#tan&a ane#:
teOic' e#te introdu#' "n #pa&iul
peridural= cuprin# "ntre du ia
mater şi peretele o#teo:li4amen:
tar al canalului ra0idian= la ni:
velul r'd'cinilor nervilor ralu:
dieni 6i4. 11-:1G. Ace#t #pa&iu pe:
ridural #e "ntinde de la 4auia
occi pit al' p" n' la vertebra a
doua #acrat'. .etoda a 6o#t pu#6H
"n practic' de c'tre Pa4e# 19)1G
şi 7o4liotti 19)+G şi #:a impu#
din ce "n ce mai mult "n c0iiui:
4ie.
Solu&iile 6olo#ite #"nt :
pro:
cain' 1\= (ilin' 1\ #au
percain' ) \U #au procain'
^ percain' *=5\U.
Are indica&ii la 0iperten#ivi=
cardiaci= ca#ectici= renali= 0cpa
tici= "n c0irur4ia memlm! loi mic
rioariH #i a clapiliii #nlnm!ENoliv.
1:l#lc 9!oul r.!tindic.!il >i la #roliiGG
ici=
olicEi= .111 ,inAi şi % ne "l n Di i,
)\
l ig 11B Y 1!oO.i&.u ptnt.ru 1iit#teOie pemluiaU
Iocul de punc&ie variaO' "n raport cu re4iunea ce urmeaO' a 6i ane#te(l:
<i >i dar #e pre6er' re4iunea lombar' I
:
Y I
-
G deoarece e#te mai uşor de abordat.
[olnavul e#te "n decubit lateral= cu coap#ele 6lectate pe abdomen F
%DIoana vertebral' "n 6le(ie ma(im'. A1utorul e#te "n 6a&a bolnavului 91i:t
0(eaO' cu o m"n' pe dup' 4"t #i cu alta #ub 4enunc0i 6i4. 115G. Se aleşii
locul de punc&ie= "ntre ) apo6iOe #pinoa#e şi dup' deOin6ec&ie cu ti ncutr] do
Inii= e#te bine #' 6acem o mic' ane#teOie local' a te4umentelor. ?u un ac de
i n li ane#teOie Ia caiNam montat o #erin4' de 1* ml "nc'rcat' cu #er 6iEmloAir=
p'trunde pielea şi li4amentul inter#pino# şi a1un4em la li4amentul 4.il0cn=
.i!icit"nd pre#iune continu' a#upra pi#tonului #erin4ii. ?"t timp #tr'0atcm
imnentul 4alben= lic0idul din #erin4' nu #e in1ecteaO'. I medial ce v"rlul
ului a #tr'b'tut li4amentul 4alben pi#tonul #cap' U"n 4olD= lic0idul #e m:
; caO' cu uşurin&' iar bolnavul acuO' o uşoar' durere datorit' complinirii n
m.idiivei. 7econect'm #erin4a de ac şi aştept'm c"teva #ecunde= mm6iniuF
%i ic6i nu #e #cur4e lic0id pe ac= #envn c' am p'trun# "n #pa&iul #ubani0nnidian.
i HN6r nu #e #cur4e lic0id ce"alo:ra0idian= #e in1ecteaO' procain' #au ,ilinii li\
D< ml şi aştept'm 5 min pentru a vedea dac' nu #e in#taleaO' raliianc.#leE.le
t urmare a p'trunderii= cu acul= "n #pa&iul #ubara0noidian şi care #e t miiil:
#l6i prin apari&ia #enOa&iei de amor&eal' la nivelul membrelor i n6erioure
prin pierderea motilit'&ii la nivelul de4etelor şi picioarelor. 7ac' nct:Hton
ii npar= in1ect'm şi re#tul cantit'&ii de ane#teOic= p"n' la )*Y)5 ml= In ni port
durata interven&iei= "n ritm de 1* ml la + min interval. Ane#teOia conipli!IA
9i01ine "n )* min şi dureaO' +Y- ore 6'r' a produce modi6ic'ri de i t i l n
iu ten#iune arterial'.
6aliiane%e/ia. W#ic metoda de ane#teOie prin care #ub#tan&a ano#lcEir6t
introduce "n .#pii1iul #iibara0noidian= "n contact cu r'd'cinil e nei,iloi= Iu
iir;!6i lor diri mAduvri vi!El 6iA. l H:)G.
l.a ace#t nivel .i0#luu&u prinde deopotriv' r'd'cina nnlerioni6i mo
<u9
\
G #i po#terioi,r6t . i,Elttv6U 5tt6;.im #i 6ibrele #impatice cupriii.! ti, uniliplN
nincini ale mliilnvi!l şt 1nln "nlilliUUi rl 1i< terile nervilor şi tn n(on= lGliHi:li6Hg6t
rii iiilliuii0iG HPl.iU Hiililiilic!ilivin nn nit n cQniEn .#lcinill piuu
%#impatic= "n concluOie= "n Oonele metamerice #ub1acente bolnavul nu va avea
nici o #en#ibilitate şi nici motilitate dar= "n #c0imb= va avea mani6e#t'ri din
partea #impaticului. Wliminarea #ub#tan&ei ane#teOice #e 6ace prin ple(urile
lim6atice şi venoa#e #ituate "n 1urul nervilor ra0idieni= la ieşirea lor din dura:
mater.
Sub#tan&ele 6olo#ite pentru ra0iane#teOie #"nt: procaina #olu&ie $\
*=*6:*=16 4G= percaina 5\
*
5:12 m4G şi (ilina ):5\ ):5 ml diii #olu&ia
)\ şi 1:) ml din #olu&ia 5\G.
"n preane#teOie= nu admin
:
#tr'm dro4uri 0ipoten#oare deoarec> ra0i:
ane#teOia 4enereaO' ea "n#'şi 0ipoten#iune prin va<odlata&ia ce #e produce
"n urma bloc'rii 6ibrelor #impatice şi prin "ntreruperea mecani#mului de con:
trol re6le( al ten#iunii arteriale= "n re#t= #e urmeaO' aceeaşi #c0em' ca pentru
orice ane#teOie de conducere.
Indica&iile ra0"ane#teOiei au devenit mai mici datorit' deOvolt'rii mari
pe care a luat:o ane#teOia 4eneral'. W#te indicat' "n c0irur4ia membrelor
in6erioare= a abdomenului "n eta1ul #ubmeOocolic= a lombelor= la bolnavi
cu #tare 4eneral' bun'.
Wite contraindicat' la caşectici= anemici= arteritici= 0ipoten#ivi= decom:
pen#a&i cardiac= #epticemiei şi luetici.
Pentru e6ectuarea ra0iane#teOiei= bolnavul va 6i aşeOat pe ma#a de ope:
ra&ie= "n poOi&ie #emişeO"nd'= cu picioarele at"rn"nd= cu capul 6lectat la ma(i:
mum= cu umerii apleca&i şi cu coatele pe 4enunc0i 6i4. 116G #au "n decubil
lateral 6i4. 115G. ?oloana va 6i uşor 6lectat' pentru a #e crea o di#tan&are
a apo6iOelor #pinoa#e care #' permit' o p'rtundere mai uşoar' a !acului "n
canalul ra0idian.

l ni
p+ntrii Nitit7lt;tl* ntliiilUiiA l ' i u i i i > . . . . . .
rr, t$
?"mpul pentru ra0iane#teOie #e de4re#eaO' şi #e badi1onegO' cu tind uni
de iod pe o "ntindere #u6icient' "ntre v"r6ul omopla&ilor şi 6e#eG "n aşa Ici
ca m"inile c0irur4ului #' nu atin4' Oonele ne#terile.
Iocul de elec&ie al punc&iei e#te "ntre a doua vertebr' lombar' şi #acru
cel mai uşor e#te "ntre lombara IlI:a şi a I8:aG. Wa #e poate e6ectua din ie
4iunea cervical' p"n' la lombara I8= aşa cum a practicat:o /oma lonc#en.
cuno#cut' ca Umetoda rom]nea#c' de ra0iane#teOieD. Pentru uşurarea idcn
ti6ic'rii Oonelor de punc&ie e(i#t' c"teva repere o#oa#e. A#t6el= unind cele
dou' apo6iOe ale #capulei inter#ect'm toracala I8= oriOontala care trece prin
v"r6ul omopla&ilor inter#ecteaO' toracala 8II iar linia dintre cele dou' cre#te
iliace trece "ntre apo6iOele #pinoa#e ale lombarelor III şi I8 6i4. 112G.
?u un ac #pecial #e punc&ioneaO' pielea dea#upra apo6iOei #pinoa#e= li66ii
mentul #upra#pino#= #e trece prin #pa&iul inter#pino# şi apoi prin li4amcn
lele 4albene apoi p'trundem prin 4r'#imeA !! raA #
>
prin dura mul ci
"n #pa&iul #ubara0noidian. "n momentul "n care acul a p't n n: "n #p'l iul
#ubara0noidian #e #cur4e lic0id ce6alora0idian. Ia ace#t nivel #e in1ectcaEn
ane#teOicul din #erin4a "nc'rcat' cu cantitatea e(act'= "n mod lenl= 6 6irii % <
e(ercita varia&ii de pre#iune a#upra lic0idului (ce6alora0idian şi a#pi i"ml
pu&in #pre #6"rşit pentru a vedea dac' acul şi:a men&inut poOi&ia #au nu. Sdul6i
!erminat' in1ec&ia= #e retra4e acul bru#c şi #e pre#eaO' locul pentru a iui Hc
pierde lic0id= dup' care bolnavul e#te culcat. Ane#teOia #e in#taleaO' " n .!H
mentul de corp inervat de r'd'cinile #ituate #ub nivelul punc&iei şi diirriiP.it
.F Y 9* minute dup' prccain' şi (ilin' şi )Y+ ore dup' percain'.
Incidentele ra0iane#teOiei:
Y #cur4eri de #"n4e prin ac= datorit' "n&ep'rii unei vene peridiiuili
Se retra4e pu&in acul şi #e "n&eap' din nou >
Y "n&eparea unei r'd'cini nervoa#e #au a m'duvei #e mani6e#t' prin&i <
durere nepl'cut' la nivelul membrului in6erior. Se retra4e acul şi #e " u5cnp.i
9%a lic0idul #' #e #cur4' "n pic'turi re4ulate pentru ca ane#teOicul # 6i mi In
In1ectat "n m'duv' şi #' o dilacereOe >
Ynu #e reuşeşte punc&ia ra0idian'. Se va 6ace bolnavului o alt' ano#t orie
Accidentele ra0iane#teOiei pot 6i imediate şi tardive.
7intre cele imediate cit'm :
Y 0ipoten#iunea arterial' care apare "ntre 15Y)* minute !le In c6ct
l nurca punc&iei= "n#o&it' de paloare= v'r#'turi= #udori reci şi #enE.a&iii di
6ric'. A mai 6o#t numit' U6urtun' ra0iane#teOic'D. Se corecteag.:1 prin in
(lularra unei per6uOii= imediat dup' terminarea ra0iane#teOiei şi prin adun
ni ! = l r'rea de #impaticomimetice e6edrina= neoc#erin'G.
Accidente tardive #"nt marcat ele:
ce6alrca poHlrn0iaiu:#trE.ir' care apare de obicei dup0 L6 de ore di
Iu iinc#lcEir "nli n pnipni5ic de 1Y+\. Se crede c6l #e dalorc#tc vurin5lil;n
Irii.imii lic0idului rc6iiliinilililliiii In unim ieşirii lui la nivelul ori6icinliii de
pnii65le= de muie nlillPntlvIl6etAQ ta n 6olmi ace nuli&lriG. /riitmnenini
Sn creşterea ten#iunii intracraniene prin admini#trarea de #olu&ii 0ipotonice
i.v.= #er 6iOiolo4ic "n #pa&iul epidural şi medicamente care cre#c ten#iunea
intracranian' co6eina i.v.= co6edol per o#G>
Y paraliOia nervului oculomotor e(tern care are un mecani#m a#em':
n'tor ce6aleei. Se vindec' "n 2Y$ #'pt'm"ni.
III. AQWS/WfIA IS?AIA
Ane#teOia local' e#te metoda prin care #e ob&ine #uprimarea durerii
prin punerea "n contact direct #au indirect a termina&iilor nervoa#e cu #ub:
#tan&a ane#teOic'.
7up' modul "n care ane#teOicul a1un4e la termina&iile nervoa#e= ane#te:
Oia local' #e cla#i6ic' "n :
Y ane#teOia local' de contact Y ane#teOicul #e aplic' la #upra6a&a re:
4iunii de ane#teOiat>
Y ane#teOie local' prin in6iltra&ie Y #ub#tan&a ane#teOic' e#te intro:
du#a "n imediata vecin'tate a termina&iilor nervoa#e din re4iunea de ane#:
teOiat veOi 6i4. 11- Y6 şi 2G.
Sub#tan&ele 6olo#ite "n ane#teOia local' #"nt :
Y ?ocaina= #olu&ie e(tra#' din 6runOele de coca= are ac&iune at"t a#upra
.#temului nervo# peri6eric c"t şi central= mai rapid a#upra #en#ibilit'&ii ter:
mice= dureroa#e şi apoi tactileG şi mai tardiv a#upra motricitatii. Are şi ac&i:
une va#pcon#tnctiv'. A#upra #i#temului nervo# central produce eu6orie şi
#limuleaO' re#pira&ia. Se utiliOeaO' pentru ane#teOia mucoa#elor 4ur'= 6a:
rin4e= larin4e= con1unctiv' etc.G "n #olu&ii de 1Y1*\. 7oOa ma(im' e#te de
K.G m4 din cauOa to(icit'&ii mari pe care o are.
Y ?lorura de etil KelenulG #e utiliOeaO' numai pentru ane#teOia de
contact= prin proiectare pe re4iunea re#pectiv'. Ane#teOia #e realiOeaO' prin
r'cirea te4umentelor "n urma evapor'rii #ub#tan&ei şi 6orm'rii cri#talelor de
40ea&' şi dureaO' 1Y+ minute. Se utiliOeaO' numai pentru interven&ii de
.!iirl' durat' inciOii de panari&ii= abce#e= 6le4moaneG.
Y Procaina novocainaG e#te #ub#tan&a cea mai 6olo#it' "n ane#teOiile
prin in6iltra&ie. Se re#oarbe rapid datorit' e6ectului #'u va#odilatator. Pentru
ane#teOia local' #e 6olo#eşte "n #olu&ii de *= 5Y)\= care #e in6iltreaO' "n re:
4iunea re#pectiv'. Ane#teOia #e in#taleaO' "n 5 Y 1* minute şi dureaO' "n1ur
de o or'.
: Lilina (ilocainaG are ac&iune rapid' şi de durat'. Se 4'#eşte "n con:
%cnl ra&ii de la 1Y5\. "n ane#teOia local' prin in6iltra&ie 6olo#im #olu&ia
9I c l \. Solu&iile de )\ şi +\ #e 6olo#e#c "n ane#teOia mucoa#elor ane#teOic
de contactG.
: larboeaina 6ace parte din 4rupa (ilinei dar nu are şi ac&iune aue#:
IcE.ic6i de contact. K#le mai bine tolerat' de &e#uturi şi produce o ane#teOic
mai de durat "l dcc"t (ilina.
.crcnina e#te tot un aiictl.H2.lo local= prin in6iltraGic= cu o dura&ii de
r&lunr umil nuli
Ane#teOia local' e#te indicat' "n #pecial la bolnavi= "n ambulator= "n ca:
E.ul unor interven&ii mici. Pentru interven&ii mai mari #e indic' la bolnavi
ni tare or4anice #au alte a6ec&iuni la care nu #e poate admini#tra ane#teOia
4eneral' #au re4ional'.
W#te contraindicat' la obeOi= copii şi la bolnavii 0ipere(citabili #au cu
9m p#i0ic labil.
.0Kn*%3 ane#teOiei locale e#te "n 6unc&ie de #ub#tan&a 6olo#it'.
Ane%e/ia de conac #e poate 6ace prin :
Yre6ri4erare: "n trecut pun4i cu 40ea&'. A#t'Oi #e 6olo#eşte clor ura
9le etil proiectat' "n 1et= de la *Y+* cm= pe re4iunea de operat= p"n' la apa:
ri&ia cri#talelor de 40ea&' care o6er' o ane#teOie de #curt' durat' #au #u6i:
cient' pentru inciOia unor mici colec&ii purulente 6uruncul= 0idro#adeni t'G >
Ybadi1onare : #ub#tan&a ane#teOic' 6olo#it' e#te de obicei cocaina= i@
Holu&ie de -Y1*\ 5 ml din #olu&ia -\ şi ) ml din cea 1*\G cu care #e pul:
veriOeaO' #au #e badi1oneaO' mucoa#a re#pectiv'. Se mai 6olo#eşte (il ina
!BY+\= tot pentru badi1onare. 7urata de ac&iune e#te "ntre +* şi 6* minute.
Ane%e/ia (rin in,ilraţie con#t' "n in1ectarea #olu&iei ane#teOice la ni:
velul &e#uturilor re4iunii pe care o oper'm.
Se "ncepe printr:un buton dermic şi #e in6iltreaO' pielea de:a lun4ul
liniei de inciOie. 7up' o bun' in6iltra&ie ea trebuie #' aib' a#pectul co1ii ;F;%=
portocal'.
Se continu' apoi cu in6iltrarea #traturilor pro6unde p'trunO"nd perpen:
dicular pe piele= cu ace mai lun4i. Se in6iltreaO' &e#utul #ubcutanat pe o l':
&ime care #' dep'şea#c' mar4inile inciOiei şi #' permit' manevrele operatorii.
Straturile pro6unde pot 6i in6iltrate= de la "nceput= prin aceeaşi manevr' #au
dup' ce #:a 6'cut inciOia pielii 6i4. 11$G.
"n interven&iile pe abdomen #e in6iltreaO' obli4atoriu peritoneul şi inc
!iirile.
"nainte de a in1ecta #olu&ia "n &e#uturi #e e(ercit' o uşoar' a#pirat
:
o In
rin4'= pentru a vedea dac' nu #:a punc&iongt un va# #an4uin.
lg, l IX — &%linli'ii HMMlrrlrl
Inculc.
-- Ini=iiiuil In=rmlirli! l li " liillliriiri««
lr:n I=iimul Ilillul ile l
' - liiflllnirfu nli'HliiiIlHf (nni.
Com4*%3&** W* 3%%*d0nt0 #"nt "n 6unc&ie de toleran&a bolnavului= can:
titatea #ub#tan&ei= #teriliOare etc.
?ele locale #"nt de minim' importan&' şi con#tau "n : ec0imoOe şi 0ema:
toame mici "n caOul "n&ep'rii va#elor= "n&eparea unor trunc0iuri nervoa#e=
"n&eparea unor or4ane parenc0imatoa#e #au cavitare şi "nt"rOierea in#tal'rii
ane#teOiei #olu&ii vec0i #au cu o concentra&ie #lab'G= "n caOul de6ectelor de
#teriliOare a #ub#tan&ei pot ap'rea abce#e #au 6le4moane "n Oona de in6iltra&ie.
?ele 4enerale #"nt dominate de reac&ia de 0iper#en#ibilitate la procain'.
"n raport de 4radul #en#ibilit'&ii= #e mani6e#t' prin paliditate= ta0icardie=
pul# 6ili6orm 0ipoten#iune arterial'= ce6alee= 4rea&'= convul#ii= di#pnee= #in:
cop' cardiore#piratorie. 7e aceea "nainte de admini#trarea procainei #e va
6ace te#tarea #en#ibilit'&ii bolnavului cu )-Y-$ de ore "nainte= "n caO de
ur4en&'= dup' e6ectuarea butonului intradermic= #e va aştepta 5 minute şi
#e vor urm'ri reac&iile bolnavului. 7ac' apar reac&ii de 0iper#en#ibilitate
#e va interveni de ur4en&' prin tratament medicamento#= pentru "nl'turare>F
lor #i #e va ale4e alt tip de ane#teOie.
"n capitolul de 6a&' am ar'tat no&iunile cele mai 4enerale de ane#teOic
pe care trebuie #' le cunoa#c' un #tudent "n medicin'. Pentru apro6undarea
lor ca şi pentru te0nicile #peciale de ane#teOie 4eneral' #au locore4ional 6i
invit'm cititorul #' con#ulte tratatele de #pecialitate de#tul de abundente
"n literatura medical'.
PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU OPERAŢIE
"naintea e(ectu'rii unei interven&ii c0irur4icale= indi6erent de v" r#lu
pacientului= de a6ec&iunea pentru care #e interneaO' şi de durata actului ope:
rator= bolnavii vor 6i pre4'ti&i p#i0ic= biolo4ic şi c0irur4ical. Acea#t' pre4't in:
ii reoperatorie #e realiOeaO' di6eren&iat= "n 6unc&ie de terenul bolnavului de
1 arele biolo4ice pe care le preOint'G= de 4ravitatea bolii pentru care #e intervinH
1
şi de comple(itatea opera&iei care va trebui= practicat'.
7in ace#t punct de vedere= "n clinic'= "nt"lni m mai multe #itua&ii:
Y bolnavi tineri #au v"r#tnici cu a6ec&iuni uşoare ec0ilibra&i umorul <<i
p#i0ic care vor 6i #upuşi unor interven&ii de #curt' durat' >
Y bolnavi "n v"r#t'= cu o #tare 4eneral' bun' care vor #uporta o ini r r
ven&ie mic' #au mi1locie. Ace#te dou' cate4orii nu nece#it' dec"t o pro6it iu:
de #curt' durat' şi #impl' >
Y bolnavi v"r#tnici cu boli mai 4rave #au cu diver#e tare or4anice nin
1
nece#it' interven&ii laborioa#e şi de durat' şi la care ec0ilibrul umoral .
p#i0ic e#te alterat= "n acea#t' cate4orie #"nt cuprinşi şi bolnavii mai 0uni.
;:u boli 4rave la care #e vor e6ectua interven&ii de lun4' durat'= "n a#oinoncii
9%nOuri pre4'tirea preoperatorie va 6i mult mai minu&ioa#' şi mai "ndelun4ul n
Y bolnavi "n #tare 6oarte 4rav'= la care #e impune o interven&i e ;lo m
I1i:n&' pentru #alvarea vie&ii. Ia aceştia pre4'tirea preoperatorie va 6i 6oarli
.:iirt' şi #e va a(a pe reec0ilibrarea umoral'.
PXWVj/IXWA PSIHI?A
Pre4'tirea p#i0ic' a bolnavului internat e#te o etap' deo#ebit' "n cadrul
&ire4]tirii preoperatorii. Wa "ncepg din momentul intern'rii şi are drept #cop
adaptarea bolnavului la noile condi&ii de via&'= ob&inerea "ncrederii In pnr#o:
nnlul medical şi re#tabilirea ec0ilibrului #'u p#i0ic= tulburat.de 4ri1a peni ni
boal' şi de 6rica pentru interven&ia c0irur4ical'.
"nc' de la venire #e va a#i4ura con,or&l 1olna#&l&i "n #alonul Iu caro 9QF a
internat. Ace#t 6apt e#te uşor de realiOat "n cadrul #aloanelor mici dur mul
9li6iril "n #aloanele cu paturi multe şi cu bolnavi 4rav.
?amera #alonulG trebuie #' 6ie curat'= bine luminat'= 6erit 6i de OAomolo=
liintlE.il6t "n 1ur de )* :))Z? şi cu po#ibilit'&i de aeri#ire per6ect 6t .inim
modern' 6olo#eşte norul condi&ional In ventilarea tuturor "nc'perilor din ipl:
Ii i l G. Sri do o"lc ori r9lo riiEul= =#o #t.oriliE.onE.6i prin vapori do 6ormol.
So rccomandn cit pulul Inilituvului #rt aib0 o #oinier6t din 6ilm@ de#n= SU o
9Xea mniilo= %r0linlint prniuplU ou ?6lnrşu6uri curul c. tn cur ;F;%
traumatice ale coloanei vertebrale bolnavul va 6i aşeOat pe un pat tare #c"n:
duri #ub #alteaG. W#te recomandabil ca dup' plecarea 6iec'rui bolnav patul şi
#alteaua #' 6ie #teriliOate #au cel pu&in deOin6ectate= pentru a evita tran#mi:
terea in6ec&iilor intra#pitaliceşti. Unele #pitale= moderne #"nt prev'Oute cu
a#t6el de in#tala&ii "n care= dup' e(ternarea bolnavului= patul= #alteaua #i
perna #e #teriliOeaO' "n autoclave #peciale. Spitalele noa#tre au "n dotare
paturi tip .ini#terul S'n't'&ii care #"nt de mai multe 6eluri "n raport de pro:
6ilul #erviciului re#pectiv adul&i= copii= cardiaci= reanimare etc.G.
Pentru #ervitul me#ei= bolnavii pot mer4e "ntr:o #al' #pecial' #au pot 6i
#ervi&i la pat= pe m'#u&e #pecial con#truite #au adaptate la capul patului.
Per#onalul care #erveşte ma#a trebuie #' #ervea#c' re4imul #tabilit 6iec'rui
bolnav= #' arate toat' #olicitudinea la diver#e dorin&e ale bolnavului= "n limita
indica&iilor dietetice şi #' aib' o comportare core#punO'toare.
8iOitarea bolnavilor de c'tre membrii 6amiliei= rude #au cuno#cu&i trebuie
or4aniOat' de aşa manier' ca #' nu d'uneOe de#6'şur'rii pro4ramului medical
#au men&inerii i4ienei #pitalului dar nici #' rup' bolnavul de rela&iile cu cel
din a6ar' pentru un timp mai "ndelun4at. [olnavul are totdeauna nevoie de
#pri1in moral şi de "ncura1are din partea 6amiliei şi prietenilor 6apt care con:
tribuie la re4larea ec0ilibrului #'u p#i0ic. Pentru acea#ta= #ocotim c' viOitarea
Oilnic' a bolnavilor= pentru #curt interval l Y l
1
A or'G imediat dup' ma#a
de pr"nO= de c'tre un num'r mic de per#oane= pe baOa unui permi# tran#mi:
#ibil= "n aşa 6el ca bolnavului #':i mai r'm"n' şi timp de odi0n' p"n' la contra:
viOit' contribuie la realiOarea deOideratelor anun&ate mai #u#.
Cu%0r*r03 Bn%r0d0r** 6on38uu* de c'tre per#onalul medico:#anitar #e
realiOeaO' printr:o comportare core#punO'toare a ace#tuia= la toate nivelurile
per#onal de "n4ri1ire= per#onal mediu şi per#onal medicalG. [olnavul trebuie
calmat de U6obia bolilor mali4neD şi de teama care:1 domin'= la 4"ndul c' va
#u6eri o interven&ie c0irur4ical' care ar putea avea unele urm'ri ne6a#te a#upra
per#oanei #ale. "n di#cu&iile cu el #e vor 6olo#i cuvinte pe "n&ele#ul #'u= evit"nd
pe cele care ar produce team'. 7i#cu&ia am'nun&it' a #tuden&ilor şi medi:
cilor cu bolnavul= pentru preciOarea anamneOei= "n #copul #tabilirii dia4no#ti:
cului bolii şi a indica&iei operatorii #"nt mi1loace care contribuie la convin:
4erea bolnavului c' va 6i bine e(plorat şi "n4ri1it. 7e a#emenea= di#cu&iile
purtate "ntre bolnavi cu a6ec&iuni a#em'n'toare= opera&i cu o evolu&ie bun'
şi ncopera&i= contribuie la ridicarea moralului şi al "ncrederii "n reuşit'= a
ace#tora.
= R0st36**r03 0%K**6ruu* 4s*K*% al bolnavilor an(ioşi #e poate realiOa prin
admini#trarea de #edative uşoare de tipul barbituricelor #au tranc0iliOantelor=
odat' #au de dou' ori pe Oi şi prin admini#trarea de anal4etice pentru calma:
rea durerilor.
7in 4rupa barbituricelor #e poate 6olo#i luminalul= 6enobarbitalul #au
cicBobarbitalul *=1* 4 de ) ori pe OiG. ?a tranc0iiOante #e pot admini#tra
im:probamat *=)* 4 de )Y+ ori pe OiG= diaOepam )Y5 m4 de + ori pe OiG=
nnpoton 5 Y 1* m4 de )Y+ ori pe OiG. Anal4eticcle celp mai utiliOate #6iit:
iil4oculinin noval4inG per o# #au i.in. "n aceleaşi doOe= 6enilbutaE.on' alindorG
d.)U 4 de +C\ oii pe EiG= mitint!vrnl4ic *=6<* de )Y+ ori pe OiG= "n anumite
iuEmi #e 1ioulc irciii11H! &5 Iu uniilAclicc mai puternice.
PXWVj/IXWA [ISISVI?A
Pre4'tirea biolo4ic' a unui bolnav care urmeaO' #' #uporte o interveni H
operatorie viOeaO'= pe de o parte= cercetarea con#tantelor 0omeo#taEice mi
pe de alta= tratamentul unor tare biolo4ice care pot "n4reuna de#6'şura u
1
=F
interven&iei #au evolu&ia po#toperatorie. ?unoaşterea ace#tora ne va per mit r
aprecierea ri#cului operator şi ane#teOic al bolnavului şi adoptarea unei al i
tudini terapeutice core#punO'toare "n 6unc&ie de cate4oriile de bolna vi emi
merate mai #u#.
"n raport de v"r#ta bolnavului= de tarele or4anice pe care le are şi de ?HI.
ple(itatea interven&iei= "naintea 6iec'rei opera&ii va trebui #' e(ecutam o
#erie de analiOe nece#are #tabilirii dia4no#ticului= aprecierii #t'rii biolo4ice :.u
pre4'tirii preoperatorii a bolnavului.
E3 6on38** t*n0r*! 6'r' trecut patplo4ic "nc'rcat= care au o #tare 4enei alA
bun'= care vor 6i #upuşi unor interven&ii mici şi la care e(amenul clinic nu dcce
leaO' nici o a6ec&iune or4anic'= ne mul&umim cu cercetarea unei 0emo4rame=
n timpului de #"n4erare şi de coa4ulare= a unui #umar de urin'= a ureei #an4uini!
şi m'#urarea ten#iunii arteriale. Xe4imul deviat' şi alimenta&ia ace#tor bolnavi
p"n' "n #eara care precede opera&ia vor 6i normale= "n ace#t 6el #e a#i4urX meu
&inerea ec0ilibrului p#i0ic= #e previne 0ipoproteinemia şi #e m'r eşte reEnviH
de 4lico4en a 6icatului.
L3 6on38** 40st0 $:Y$; d0 3n* "n 6unc&ie de con#tat'rile e(amenului
clinic= de probele de laborator şi de comple(itatea opera&iei ce urmeaE.6t a lF
practicat' vom e6ectua= "n plu#= o #erie de analiOe nece#are cunoaşterii #l6lrl
or4anelor cu rol "n metaboliOarea anumitori #ub#tan&e. 7e e(emplu : te#tele d9H
di#proteinemie= 4licemic= iono4rama= tran#aminaOele= bilirubinemia= proteine
inia= electro6oreOa etc.
"n caOul "n care aceşti bolnavi #e preOint' "nt r:o #tare 4eneral' allrrullt
#au c"nd reOultatele analiOelor cerute mai #u# #"nt "n limite patolo4ici : r#lr
nece#ar' o e(plorare mai am'nun&it' a lor şi cercetarea unor probe 6iiiir5i;mulr.
Se va cerceta 6unc&ia renal' clearance la creatinin' #au uree= proba cu U`I
1
G=
6unc&ia 6icatului proba cu [SP= electro6oreOaG= 6unc&ia aparatului re#pirului
capacitate vital'= 8W.SG= 6unc&ia cordului probe de e6ort= K! . ;1G.
6unc&ia aparatului di4e#tiv c0imi#mul 4a#tric= probe de di4e#tieG etc. Acolo
unde e#te caOul #e vor 6ace e(plor'ri radiolo4ice= iOotopice= endo#copiriH=
pnnc&ii #au biop#ii "n #copul preciO'rii dia4no#ticului şi atitudinii c0iruri&icn0!=
"n a#emenea #itua&ii= pe durata #pitaliO'rii preoperatorii= #e impune eiH
re4imul alimentar al bolnavilor #' 6ie adecvat bolii iar pre4'tirea lor #e vu 6ar9
prin corectarea medicamentoa#' a con#tantelor biolo4ice= 0idratarea puiciilc
nil]= a#anarea 6ocarelor in6ec&ioa#e= tranc0iliOantele pentru men1inercu eclull:
irului p#i0ic etc.
Ho*n3r** t3r3&* cu o evolu&ie lun4'= cu tulbur'ri ale con#tantelor binloAKv
QI ni tulbur'ri metabolice= nece#it' o pre4't 1re preopcratorie #pecialii nu e 06t
l i n a #eama de particularit'&ile proce#ului patolo4ic şi de 4radul din caic armlii
. produ# dere4l'rile din or4ani#m. Wa are drept #cop #' aduc' bolnavul In
i undi&ii de a #uporta actul operator= "n a#emenea #itua&ii #e 6ace o pre6&allii!
ililercn&iiil6i pentru 6lrcan: :ale4orie ;le bolnavi.
aG l'n'7H00r,a 0+ln#llor H,inilrl(i nece#it' o cimoa#tac amnntin5lln
auE.clor l ;! E ci l i l l l l i i ulnl mi0lttv n bolnavului şi a eon#tiinlrloi i
"n unele caOuri= ei pot a1un4e la caşe(ie. Un a#emenea bolnav a pierdut din
4reutate= ma#a mu#culara şi &e#utul 4r'#o# au diminuat 6oarte mult= bolnavul
e#te palid= preOint' edeme şi tulbur'ri tro6ice ale te4umentelor= 6or&a 6iOic' şi
intelectual' au #c'Out mult. Probele de laborator arat' 0ipoproteinemie
anemie= 0emoconcentra&ie.
Xeec0ilibrarea ace#tor bolnavi trebuie "nceput' "ntotdeauna prin corec:
tarea 0ipoproteinemiei. "n ace#t #cop 6olo#im urm'toarele mi1loace :
Ytran#6uOia de #"n4e inte4ral care aduce proteine= 0emo4lobina şi 0ema:
tiile nece#are tran#portului de o(i4en >
Ypla#m' #an4uin' "n cantitate de )** Y+** ml pe Oi= timp de c"teva Oile= le
aduce ec0ivalentul nece#ar de proteine dar are deOavanta1ul c'= "n cantitate
mare e#te eliminat' din or4ani#m >
Y0idroliOatele proteice "n admini#trare oral' #au i.v. au o valoare
nutritiv' mare şi #e pot re#intetiOa "n or4ani#m mai ale# c"nd #e admini#treaO'
"mpreun' cu 4lucoOa >
YaciOi amina&i admini#tra&i "n #olu&ie 4lucoOat' 5\ i.v.= de tipul Salvia:
min= Amino6uOin #au /rop0P#an contribuie la re6acerea bilan&ului aOotat a
or4ani#mului şi a prepar'rii unor proteine pla#matice 4lobuline= 0emo4lo:
bina etc.G>
Ylipidele e#en&iale= 6olo#ite "n per6uOie contribuie Ia reducerea con#u:
mului de proteine "n #cop caloric= ele av"nd o valoare caloric' dubl'= nu au
putere o#motic' ceea ce le permite utiliOarea "n orice concentra&ie şi nu #e
elimin' pe cale renal' 6apt care le permite ram"nerea "n circula&ie p"n] la
utiliOarea lor total'. Pentru a nu produce accidente embolice= molecula de 4r':
#ime nu trebuie #' dep'şea#c' ) microni şi #' 6ie in1ectate i.v. "n ritm 6oarte
lent 1* pic'turiEminut "n primele + minute= -* de pic'turiEminut "n urm':
toarele )* minute şi apoi 1** de pic'turiEminutG. Au 6o#t utiliOate cu #ucce#
per6uOii de UIiponD şi de UIn6onutrolD >
Y#olu&ii cri#taloide 4lucoOa= lic0ide 0idroelectroliticeG care au rolul de a
redre#a ec0ilibrul ionic al mediului intern.
"n ec0ilibrarea unui bolnav denutrit trebuie avut "n vedere c' aportul
caloric prin per6uOia diver#elor lic0ide #au diver#elor alimente trebuie #' dep':
şea#c' +***Y+5** caloriiEOi.
bG Y Preg$irea 1olna#ilor ane+ici impune= pe l"n4' cunoaşterea cauOelor
anemiei şi aprecierea 4ravit'&ii ace#teia.
Xaporturile e(i#tente "ntre #t'rile de anemie şi o a6ec&iune c0irur4ical i"
#e pot #c0ematiOa a#t6el :
Yanemii acute po#t0emora4iceG produ#e de boala care nece#it' inter:
ven&ia c0irur4ical'= uneori de ur4en&' >
Yanemii cronice datorit' a6ec&iunii c0irur4icale re#pective >
Yanemii cronice independente de boala care nece#it' o interven&ie r l i i
rur4ical'.
"n caOul unei anemii acute produ#' prin 0emora4ie ulcer 4a#lro:duodcnal=
varice e#o6a4ieneG #e va urm'ri re6acerea rapid' a cantit'&ii de #"n4e #i de 0c
ma&ii pierdute de or4ani#m. In are#t #cop #e vn traii#6iiOii1STn6&6l inte4ral "n
rant.ilnto apro(imaiiv r4itlA cu cea pierdut'= #au mu#6l rrilrncitnrtt urc uit
0ematocrit de $5\G la bolnavii cardiaci #au v"r#tnici= pentru a evita pl H;
#an4uin' şi accidentele cardio:pulmonare dup' 6ormula :
... . .. V ( 8S\ ( +5 : HcK> ( 1*
8mlG d::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
HeiU
K d volumul de tran#6uOat "n ml>
V d 4reutatea bolnavului "n Rilo4rame >
8S\ d procentul volumului #"n4elui total 2\ la b'rbat şi 6=5\
6emeie din 4reutatea corpuluiG>
Hc
1
` 0ematocritul ini&ial 4'#it la bolnavG >
Hc
B
5 0ematocritul #"n4elui tran#6uOat >
+5 d 0ematocritul care #:a urm'rit a 6i corectat. Se va urm'ri pe c i l
po#ibil realiOarea 0emo#taOei. Pre4'tirea lor preoperatorie e#te de #curta durai A
"n caOul bolnavilor cu anemie cronica produ#' de boala care necc=#il6t
interven&ia c0irur4ical' neopla#m 4a#tric= colic= #au uterinG pe l"n4' pierde&i
tepetate de ma#' circulant' şi 0ematii= bolnavii preOint' 0emodilu5ie şi
0ipoproteinemie. "n a#emenea #itua&ii= c"nd interven&ia are caracter de urAen5 u.
e va tran#6uOa bolnavului ma#' eritrocitar' dup' 6ormula de mai #u# şi #ulul n
0idroelectrolitice. ?"nd interven&ia nu are caracter de ur4en&' 0emonuEi=
0ernie= 6ibrom uterinG #e va urm'ri corectarea anemiei prin admini# trarea di@
l ier redu# 4lubi6er 6Y$ tablete pe Oi #au 6ier polimaltoOat 5* m4 i .m.G timp do
l :$ #'pt'm"ni. [olnavul va 6i operat c"nd 0emo4lobina dep'şeşte KG AD
"n caOul bolnavilor cu anemii cronice independente de a6ec&iunea cliirur
ical'= anemia va 6i corectat' prin tratament medical #peci6ic cauOei care u
ii!odu#:o= "n caOul c"nd nu #e impune o interven&ie de ur4en&a şi pri n Iraii#lu
ii de #"n4e şi ma#a eritrocitar' c"nd interven&ia cap't' caracter de iirAeulrt
cG Y Preg$irea 1olna#ilor c& &l1&r$ri de coag&lare trebuie #' preciEeEr
mai "nt"i caracterul tulbur'rii re#pective prin cercetarea unor probe de mu
iilare : /S= /?= timpul HoNel= con#umul de protrombin'= timpul de Aeneiuie
l l rombopla#tinei= num'rarea trombocitelor= 6ibrino4enemia= 6actorii de roa
ulare= trombela#to4rama etc. Qe putem a6la "n 6a&a unor tulbur'ri de coaAn
0ire date de modi6ic'ri plac0etare= de o 0emo6ilie= de 0ipoprotrombineiuie= de
lip#a 6orm'rii 6ibrino4enului #au prin #upradoOarea unor medicamente cu nr
l ni ne anticoa4ulant'. /oate ace#tea pot 6i cuno#cute anterior= #e pol de#rupeii
Iu internare iar alteori #"nt eviden&iate c0iar intraoperator.
/rebuie &inut #eama de 6aptul c'= tulbur'ri de ace#t 6el #"nt capabile % rt
produc' Z #"n4erare aşa de mare= "n timpul interven&iei= "nc"t #e poale #oldn
! n moartea= pe ma#'= a bolnavilor #au cu urm'ri po#toperatorii 6oar te Anm:
"n a#emenea #itua&ii= #e impune corectarea #peci6ic' a 6iec'rei ea nE.c 1@1111
nierale mai #u# prin urm'toarele mi1loace :
Y tran#6uOie de ma#' trombocitar' "n caO de t rombopenii >
Y admini#trarea i.v. a 6actorului care lip#eşte "n caO de liemo6ilie= premiu
i tran#6uOii de #"n6<e proa#p't iOo4rup= pla#m' proa#p't' anli0cmol!ilic6t #ini
i i l e preparate de lipul I!I!SP pla#m'= protrombin'= procoiivcrtinA= 6aclm
ilnarlG= !.Sil cinivei l In6t= l!aetor St nari şi 4lobulin' ani iliemo6ilicA .G >
Iraiin6uEil d9H @li< % lotul= plii.ii6i #au 6rac5imica l ?.o0u l!uclor 8 I I I
"l 6llirlnouriiG tn r iu iltH @ rH n 6lbrino11i!uulul unu n 6i0rinemlel>
Yvitamina K i.m. #au deriva&i 6itomenadionG "n caO de 0ipoprotrom:
liinemie #au de #upradoOa1 cu medicamente din 4rupa cumarinelor >
Y#ul6at de protamin' i.m. "n #"ii4er'ri produ#e prin #upradoOa1 de 0epa:
rin'.
7e aceea= inve#ti4area am'nun&it' şi preciOarea tipului de tulburare a
coa4ul'rii= trebuie 6'cut' cu toat' aten&ia iar pe l"n4' pre4'tirea preoperatorie=
a bolnavului= vor 6i luate m'#uri e6iciente de reOolvare rapid' a unei #"n4er'ri
care poate ap'rea intraoperator.
dG Y Preg$irea 1olna#ilor (&l+onari trebuie #' &in' #eama de dou'
lucruri: dac' opera&ia #e e(ecut' pe pulmon #au dac' #e e(ecut' la un bolnav
cu o a6ec&iune pulmonar'.
"n caOul unei interven&ii e(ecutate pe pulmon #e va urm'ri :
Ycorectarea tuturpr con#tantelor 0omeo#taOice şi a ec0ilibrului acido:
baOic= prin per6uOii de #"n4e= pla#m' #olu&ii 0idroelectrolitice şi admini#trarea
de medicamente adecvate >
Ytoni6icarea miocardului prin di4italiOare= aport 4lucidic şi vitamine
din 4rupa [ şi ? >
Yreducerea #ecre&iilor prin a#pira&ie bronşic' şi atropiniOare >
"n caOul bolnavilor cu a6ec&iuni pulmonare cronice care urmeaO' #' #u:
porte o interven&ie c0irur4ical'= pre4'tirea preoperatorie va &ine #eama de
urm'toarele elemente :
Ycercetarea 6unc&iei re#piratorii capacitatea vital' şi 8W.SG şi #ta:
bilirea tipului de in#u6icien&' re#piratorie : re#trictiv'= ob#tructiv' #au mi(t' >
Yoprirea #au diminuarea acce#elor de tu#e prin admini#trarea de anti:
tu#ive codein'= dionin'= tu#an= calmotu#inG #au e(pectorante cu ac&iune #ecre:
to#timulant' acetat de amoniu= iodur' de pota#iu şi #odiu= ipecca= terpin
0idrat= oleu de eucaliptG #au #ecretolitic' acetilci#tein'= brom0e(in'= c0emo:
I rip#m'= #treptoRinaO':#treptodornaO'= aero#oli cu #olu&ie de ap'G= "n ace#t
6el #e "nl'tur' declanşarea durerilor po#toperatorii produ#e de tu#e #au peri:
colul de#6acerii #uturilor ca urmare a e6ortului de tu#e >
Ycorectarea de6icien&elor re#piratorii prin admini#trarea de bron0o:
%dilatatoare= #impatomimetice adrenalin'= e6edrina= aleudrin= bron0odilatin=
9ovodrin= alupentG= mu#culotrope amino6ilin' şi deriva&ii #'iG.
[olnavii care preOint' a6ec&iuni pulmonare acute #au #"nt "n convale#:
cen&' dup' a#emenea a6ec&iuni= nu vor 6i opera&i dec"t "n caOul c"nd au indica&ie
de ur4en&' şi li #e va practica interven&ia cea mai pu&in şocant'.
eG Y Preg$irea 1olna#ilor cardiaci va avea "n vedere reOi#ten&a #c'Out'
a ace#tora= adaptabilitatea lor di6icil' la cerin&ele 0emodinamicii "n timpul
actului operator şi po#ibilitatea apari&iei unor accidente #au complica&ii cardio:
va#culare #au de alt' natur'. Po#ibilit'&ile moderne ale tratamentului medical
ale ane#teOiei şi reanim'rii= au permi#= totuşi= "n multe caOuri= e6ectuarea unor
1iili!rven&ii c0irur4icale de mare anver4ur' la bolnavii cardiaci.
7ac' interven&ia #e e(ecut' pe cord repararea de6ectelor #epl.ale= valvnlo:
loinii= implant'ri de valve arti6iciale ct!c.G e#te nece#ar' o e(plorare am'nun&ii 6i
ti bolnavului şi o pre6tiUire #pecialii cnre #e 6ace "n #erviciile de. cliirur4ie cardio:
va#cularii= "n a#emenea Hituu5ii= " are In vedere toni6icarea miocardului= co:
i arca tuturor cuii0liiiilrlnr 0oinrn#laE=irc= a#anarea 6ocarelor de ml8c5it! şl
%u imn 0uni
1
0iFH!5 Imun F u npiiral ului re#pirai or.
"n caOul "n care interven&ia c0irur4ical' #e e(ecut' pe un alt or4un la
bolnavi cu o cardiopatie= ace#tea poate 6i cuno#cut' anterior #au de#coperim
1a internare. `i "ntr:un caO şi "n altul a6ec&iunea de cord poate 6i compen#at'
#au decompen#at'.
Pentru acea#ta e#te nevoie de e6ectuarea unor inve#ti4a&ii #uplimentare
W?V= radio#copie pulmonar'= şi cardiac'= e(amenul clinic atent pentru de#co:
perirea edemelor= 0epatome4aliei= di#pneei #au altor #emne de in#u6icien&'
cardiac'.
[olnavii cu a6ec&iuni cardiace compen#ate= nu nece#
:
t' o pre4'tire prea
"ndelun4at'. Se va urm'ri men&inerea tonicit'&ii miocardului şi a ritmului
%cardiac "n limitele 6iOiolo4ice= prin admini#tra&ia medica&iei #peci6ice toni:
cardiace= antiaritmice= coronarodilatatoareG #ub directa #uprave40ere a car:
diolo4ului şi ane#teOi#tului:reanimator.
Ia bolnavii cu in#u6icien&' cardiac' decompen#at'= pre4'tirea preopern:
lorie e#te de durat' mai lun4' şi urm'reşte aceleaşi obiective ca mai # u#.
in plu# #e va avea "n vedere :
Y a#i4urarea unui re4im de via&' core#punO'tor repau# prelun4it=
linişte 6iOic' şi p#i0ic'G >
Y re4im alimentar complet= bo4at "n 0idrocarbonate şi proteine n.şor
9li4erabile= cu admini#trare moderat' de #are "n 6unc&ie de eliminarea #odiului >
Y reec0ilibrarea tulbur'rilor 0idroelectrolitice= a reOervei alcaline şi
i 0ipoproteinemiei>
Y medicatia tonicardiac'= coronarodilatatoare #au antiaritmic' "u
"nnc&ie de a6ec&iunea re#pectiv'= la care #e a#ociaO' diuretice şi la(at .ive >
Y a#i4urarea unei bune 6unc&ion'ri a aparatului re#pirator. Se reco:
mand' ca momentul interven&iei #' 6ie mai ale# dup' un interval de ) l uni
%F ! % la compen#are= &in"nd #eama de e6ortul care #e cere= din partea miocardului=
D timpul actului operator. [olnavul care a avut un in6arct de miocard şi
4'#eşte "ntr:o 6aO' compen#at'= dac' nu nece#it' o interven&ie de ur4cu&n=
i l!i am"nat cel pu&in + luni de la accident.
Indica&ia c0irur4ical' de ur4en&'= la un cardiac= #e pune "n caOurile c"nd=
di6erent de #tarea aparatului cardiova#cular= interven&ia e#te #in4ura #aii6t'
#upravie&uire a bolnavului 0emora4ii ma#ive= peritonite= ocluOii i nt.e#tl:
i l e= embolii arteriale etc.G. "n a#emenea #itua&ii #e urm'reşte "mbun't'&irea
pid' a condi&iilor 0emodinamice tran#6uOii= reec0ilibrare
1
@ ten#iunii nrteri:
%G. toni6icarea rapid' a miocardului #tro6antin'= lanato#id ?= di4o(inG
u ameliorarea tulbur'rilor de ritm.
6G Preg$irea 1olna#ilor dige%i#i pre#upune pe de o parte= rcec0ili0niieii
ilriUv' şi 0idroelectrolitic' iar pe de alta= pre4'tirea tubului di 4e#tiv.
Xeec0ilibrarea 0idro:electrolitic' şi nutritiv' #e adre#eaO' bolnavilor
.! au preOentat v'r#'turi prelun4ite= tulbur'ri de tranOit= #au #e 4.r.eQS
l r : ;< #tare de demitri5ie avan#at'. .a1oritatea ace#tor bolnavi #6iit. Iiipo:
!ileiniP.ai ceea ce 6avoriE.eaE' in6ec&iile po#toperatorii= ini irEieri ale proe6l:
l i u de cical riE.are #i iiG1i avurm i i l l or a6ec&iuni ocull.e "n urma l raumal
i#i ni i :
i operator= "n ii#eim!neit .ilui&ii= #e va proceda ea #i "n caEul bnln r v i l m
uuln5i. "n plu#= .H vii Ine nnttmu de compun#areu pierdcnl:i , \ , 4 rlrri mli& i
ni v'ruituri inul itlpH i!lunilG 99u prin d i u ret: potii#iiilG.
l
l!re4]lirea lubului di4e#tiv comport' o #erie de manevre preoperatorii
"n raport de re4iunea pe care #e opereaO' şi de a6ec&iunea re#pectiv'= care:
vor 6i de#cri#e "n capitolul urm'tor. P"n' la interven&ia c0irur4ical' "n#'=
tubul di4e#tiv va 6i pre4'tit prin :
Y re4im alimentar cu pu&ine reOiduuri şi care #a nu #olicite un e6ort
di4e#tiv deo#ebit carne= ou' br"nO'= unt= lapte= #m"nt"n'= iaurt= dulciuriG >
Y cli#me evacuatorii şi admini#trarea de pur4ative= cu )-Y-$ ore "na:
inte de opera&ie. .anitolul= #olu&ie 1*\ "n cantitate de $** Y 1)** mlEOi=
a#i4ur' o bun' 4olire a tubului di4e#tiv >
Y 4olirea con&inutului 4a#tric prin #p'l'tur'= "n #eara dinaintea inter:
ven&iei la bolnavii cu #tenoOe pilorice >
Y antibiotice polimi(in'= neomicin'G #au #ul6amide 6tali#ul6atiaOolG şi
c0imoterapice metronidaOolG cu ac&iune a#upra 6lorei inte#tinale= admini#:
trate "n doO' unic' cu )-Y+6 de ore "naintea unor interven&ii pe colon şi rect.
"n caOul interven&iilor de ur4en&' toate ace#te pre4'tiri #e vor 6ace "n
timpul cel mai #curt.
4G Preg$irea 1olna#&l&i -e(aic, e#te de o mare importan&'= "naintea ac:
tului operator. Prin multiplele #ale 6unc&ii= 6icatul repreOint' un or4an e#en:
&ial "n men&inerea 0omeo#taOei or4ani#mului. Alterarea 6unc&iei #ale produce
di6erite 4rade de in#u6icien&' 0epatic' care impun luarea unor m'#uri de
protec&ie şi prevenire a de6icitului 0epatic care poate #' #e mani6e#te "n tim:
pul opera&iei #au po#toperator.
Pentru acea#ta= pre4'tirea po#toperatorie a bolnavului cu de6icit al
6unc&iei 0epatice va urm'ri:
Y creşterea reOervei nece#are de 4lico4en a 6icatului prin #upra"nc'r:
carea lui cu 4lucide= "n ace#t #cop #e vor 6ace per6uOii repetate cu 4lucoOa
a#ocit' cu in#ulina o unitate de in#ulina la ) 4 4lucoOaG care pe l"n4' rolul
#'u ener4etic şi de economi#ire a proteinelor creşte şi reOerva de 4lico4en > i
6icatului>
Y #timularea celulei 0epatice "n re4larea metaboli#melor pe care le
e(ecut' prin admini#trarea de e(tracte 0epatice= "n plu#= apiterapia 0epatic'
6ace #' retrocedeOe in6lama&ia di6uO' şi c0iar proce#ele de necroO' >
Y vitaminoterapia= "n #copul complet'rii ec0ipamentului enOimatic al
celulei 0epatice şi al corect'rii 0ipovitaminoOei şi :avitaminoOei care pol.
a4rava in#u6icien&a 0epatic'. Se vor admini#tra vitamine A= [1= [
6
= [
I)
= !.=
7 şi "n #pecial vitamina K mai ale# "n caOul c"nd bolnavul are un indice de
potrombin' #c'Out #au tendin&' la 0emora4i i>
Y completarea nece#arului de proteine a or4ani#mului prin tran#6uOii
de #"n4e #au pla#m' #i prin per6uOia unor 0idroliOe proteice #au a unor aciE.i
amina&i e#en&iali= "n acelaşi timp= ace#te per6uOii au şi ac&iune bio#timula
l orie a#upra celulei 0epatice.
Y a#i4urarea unei ra&ii calorice de )5**Y+*** caloriiEOi printr:iiu
re4im alimentar bo4at "n 0idra&i de carbon şi proteine şi #'rac "n lipide= cure
#>i nu con&in' #ub#tan&e to(ice pentru celule 0epatic' şi care #' 6ie #peri in
pcnlni 6iecare tip de in#u6icien&' 0epatic'.
"n caOul e(i#len5ei a.#rilci Irrliuie redu#' in4e#tia de #are.
Ii G Preij,iliri'ii (rriiiirriilnrii' n 1olna#ilor renali obli4a In nmoii&1lrrni unui
nu iiF " l . !Di n r. ! i 5 i:i ; "l >i5 i l cu irniili;. In ure.#l #cop #e va ce reci n 6unc&ia re nul A Plo:
l
0al' #au #electiv' prin probe 6unc&ionale renale clearance la uree şi cp!iili
nin'= [SP= uro4ra6ie= reno4rame iOotopice etc.G şi prin doOarea con# tituiriiH
biolo4ice ale or4ani#mului care #"nt #ub dependen&a rinic0iului uree= Bicni
uric= creatinin'= iono4ram'= reOerva alcalin'G. Qe putem a6la "n 6a&a uimi
bolnav cu in#u6icien&' renal' acut' #au in#u6icien&' renal' cronic' car e v n
trebui #' #uporte o interven&ie pe un alt or4an #au la nivelul aparatului urinai.
In caOul celor cu in#u6icien&' renal' cronic' bolnavul va 6i pre4'tit = prin :
Y 0idratare cu per6uOii de 4lucoOa )*\ şi #olu&ii electrolitice p "n 6i Iu
corectarea con#tantelor şi ob&inerea unei diureOe la l ***Y1 5** mlEEi >
Y re6acerea volumului circulant #an4uin prin per6uOii de #"n4e #au nin#n
eritrocitar' >
Y 0emodialiO' cu rinic0iul arti6icial dac' e#te caOul>
Y drena1ul urinii prin #ond' ureteral'= ci#to#tomie= uretero#tomir .I u
ne6ro#tomia c"nd in#u6icien&a #e datoreşte unui ob#tacol #ub4loinrnilni >
Y pentru tran#plantarea renal'= bolnavul va trebui #' bene6i cirEr de
o pre4'tire #pecial'= a#an"ndu:i toate 6ocarele in6ec&ioa#e= cercet" nd Ie#tele
;le 0i#tocompatibilitate şi admini#tr"ndu:i 0emodialiOe repetate p"n' l:i uli5l:
nerea unui rinic0i compatibil.
Ia bolnavii cu in#u6icien&' renal' acut' pre4'tirea preopera lone ur:
m'reşte :
Y combaterea #indromului in6ec&io# prin antibioterapie "n 6 unc&ie iln
datele antibio4ramei. Se recomand' 6olo#irea penicilinei= ampicilinei .! ev "l m ea
antibioticelor cu ac&iune ne6roto(ic' #treptomicin'= neomicin'= RanamiruiA
etc.G >
Y 0emodialiO' cu rinic0iul arti6icial= pentru reducerea aOol rmin P5
liiperRaliemiei>
Y reec0ilibrare 0idroelectrolitic'= anaboliOante #i vitamine di n 4rupa II >
Y "n caOul e6ectu'rii unei interven&ii de ur4en&'= tratamentul ;l r ir
ec0ilibrare circulatorie şi umoral' trebuie 6'cut "n #curt timp pentru n mi
.#e pierde momentul "n care actul operator mai poate 6i util prin # iipnmiiirii
6actorului iritativ #au de "ntre&inere al deOec0ilibrului metabolic din c'di ui
in#u6icien&ei renale acute.
iG Preg$irea (reo(eraorie a 1olna#&l&i dia1eic ridic' probleme complr#i!
#i nece#it' cunoaşterea am'nun&it' a tulbur'rilor produ#e de boala= "n m H.
ni#m. 7atorit' complica&iilor 4rave= de tip in6ec&io# #au 4an4reno# c arc 111-111111
uneori actul operator= p"n' la de#coperirea in#ulinei= diabeticul era con#idenil
ca o contraindica&ie operatorie. In#ulinoterapia a permi# pla#area diabeticului
6it condi&ii relativ normale din punct de vedere metabolic car e #6i:i prim " l . i
e6ectuarea interven&iei operatorii.
Pre4'tirea preoperatorie a diabeticului va avea "n vedere dat rlr nli5imilr
de. e(amenele clinice şi de laborator şi #e va 6ace #electiv= dup ' rum 6ile
vorba de un diabet compen#at #au decompen#at şi de ur4en5 a intervenitei
e are trebuie e6ectuai '.
[olnavii cu diubrt. compen#at vor 6i #upuşi unui re4im alimentar e r l i l l l
bra&. c a l i t a t i v &i rnnl II allv caro #]:i aduc' "n 1ur de li **1 4'B .
r
<** ruloi I I E E I
)/< .!&=
r
< i al ini i EE. FG= Iii nuc 34 vii a#ocia in#ulina #au #iil0uuidc liipoAlii
median= l olliul .inlilG i6lilru u c ret l e inten#itatea arderilor ll#iilaie de
Pentru re6acerea reOervelor ti#ulare şi 0epatice de 4lico4en= "n perioada pre:
operatorie= va primi un plu# 4lucidic= per o# #au "n per6uOii lente de 4lucoOa =
iar pentru re6acerea reOervelor de proteine #e poate utiliOa at"t calea venoa#'
llidroliOate proteiceG c"t şi cea oral' alimenta&ie 0iperproteic'G. 7e a#emenea
#e corecteaO' deOec0ilibrul 0idroelectrolitic= dac' e(i#t'= "n momentul "n care
bolnavul nu mai preOint' 4licoOurie iar 4licemia e#te "ntre 1=5* Y1=$* 4\
i
el poate 6i operat.
"n caOul diabeticilor decompen#a&i= cu denutri&ie avan#at' şi #tare de
acido:cetoO'= pre4'tirea lor va 6i mai inten#' şi de durat' mai lun4'. Xe4imul
alimentar va con&ine mai pu&ine proteine= mai multe 4lucide anticeto4eniceG
#i va 6i lip#it total de lipide alimente ceto4eniceG. "n a6ara obiectivelor de
mai #u#= #e va avea "n vedere combaterea acidoOei şi ceto4eneOei prin admini#:
I r'rea de in#ulina care diminua 4luconeo4eneOa #ur#a 6orm'rii corpilor ce:
I uniciG şi #timuleaO' arderile ti#ulare de 4lucoOa. ?orectarea deOec0ilibrelor
Iiidroelectrolitice #e va 6ace prin admini#trarea de lic0ide şi electroli&i #ub
6orm' de per6uOie.
"n caOul unei ur4en&e c0irur4icale= dac' a6ec&iunea permite o tempori:
Oare oarecare= #e va 6olo#i ace#t timp pentru reec0ilibrarea bolnavului = "n
caOul "n care interven&ia trebuie e(ecutat' imediat 0emora4ii= accidente=
embolii etc.G #e va in#tala o per6uOie cu 4lucoOa şi in#ulina= #e va 6ace o inter:
ven&ie minim' şi #e va reec0ilibra bolnavul po#toperator.
1G Preg$irea 1olna#&l&i o 1e/ va trebui #' &in' #eama de tulbur'rile meta:
bolice date de dere4larea neuro:0ormoral' cit şi de r'#unetul obeOit'&ii a#upra
6unc&iei altor aparate şi #i#teme : #c'derea capacit'&ii vitale= tulbur'ri cardio:
va#culare= 0iperten#iune arterial'= deOec0ilibrare 0idroelectrolitic'.
Pre4'tirea pentru opera&ie e#te lun4' şi #e baOeaO' pe re#pectarea unui
re4im alimentar 0ipocaloric şi e(erci&ii de 4imna#tic' mai ale# re#piratorie
ceea ce va permite o reantrenare a or4ani#mului şi revenirea la condi&ii de
4reutate şi 6unc&ionalitate a or4anelor c"t mai apropiate de normal.
RG Preg$irea ,e+eii gra#ide "n vederea unei interven&ii c0irur4icale va
trebui #' preciOeOe dac' #arcina evolueaO' normal #au patolo4ic. Se va &ine
#cama de tran#6orm'rile endocrine care #e produc "n or4ani#m= "n raport cu
v"r#ta #arcinii= de ur4en&a şi amploarea opera&iei.
"n eventualitatea unei evolu&ii normale a #arcinii= "n caOul "n care inter:
ven&ia nu poate 6i am"nat'= pre4'tirea preoperatorie a 6emeii 4ravide nu pune
probleme deo#ebite= "n a6ara celor de ane#teOie= deoarece actul c0irur4ical
nu produce reac&ii #peciale din partea or4ani#mului matern= "n a#emenea
.#il na&ii #e p'#treaO' normele de pre4'tire "n raport de tipul interveni i ei.
"n caOul evolu&iei unei #arcini patolo4ice di#4ravidiaG #e va c'uta tcmpori
E..ira interven&iei c0irur4icale dac' acea#ta e#te po#ibil = "n caO de iir4en56t.
pir4ritnra preoperatorie a 6emeii va trebui #' &in' #eama de natura di#4ravi
9lici= de modi6ic'rile va#culare şi de 0emodinamic'= de tulbur'ril e incln0n
li#mului 0epatic şi ti#ular peri6eric şi de anemie. /otdeauna #eva 6ace con#uli
cu medicul ob#letricinii= niii!.i!E.itit:reanimator i1i cardiolo4= pentru adoptareH
atitudinii
PXWVj/IXWA ?HIXUXVI?AIA
Pre4'tirea c0irur4ical' a bolnavului= "n vederea opera&iei= pre#upun@H
aplicarea unor m'#uri care #' a#i4ure de#6'şurarea actului c0irur4ical tu
condi&ii optime.
"n ace#t #en#= vor trebui avute "n vedere m'#uri privind i4iena boluu:
vului= pre4'tirea aparatului #au or4anului pe care #e intervine= e6ectuareH
unor tratamente preoperatorii= preciOarea tipului de ane#teOie şi #tabilir eH
tacticii operatorii "n 6unc&ie de aprecierea ri#cului ane#teOic şi operator.
I(*0n3 bolnavului trebuie avut' "n vedere "nc' de la venirea "n #pi tal=
"n ace#t #cop= bolnavul va trebui #' 6ac' baie obli4atoriu= la internare= #au
dac' ur4en&a caOului nu permite= va trebui #p'lat cel pu&in= pe por&iunea
%care va 6i operat'= "nc' de la camera de 4ard'.
?u o #ear' "nainte de opera&ie bolnavul va 6i ra# pe re4iunea pe ca ic
#e va interveni şi pe Oonele "nvecinate şi va 6ace o baie 4eneral'= dup' care
va "mbr'ca ru6'rie curat'. W#te recomandabil ca re4iunea pe care #e va opera
#' 6ie deOin6ectat' cu alcool #au deriva&i de iod dup' care va 6i acoperii ] cu
un pan#ament #teril= "nc' din #eara premer4'toare opera&iei. 7ac' ace#l lucru
nu #e e(ecut'= "nainte de interven&ie= re4iunea de operat va 6i #p'lat' cu ;l Ht<r:
4en&i= u#cr.t' şi apoi deOin6ectat' cu alcool= mercurocrom #au deriva&i de iod.
?ur'&irea cavit'&ii bucale şi tratarea 6ocarelor de in6ec&ie buco6arin4icnc
#"nt obli4atorii preoperator= &in"nd #eama de 6aptul c' ele pot 6i #ur #e de
%di#eminare "n or4ani#m.
?li#ma preoperatorie a intrat "n tradi&ia pre4'tirii preoperatorii. Se obiş:
nuieşte ca "n #eara dinaintea opera&iei bolnavul #' 6ie cli#mat. Socolim r6t
ace#t lucru nu e#te indicat totdeauna= mai ale# dac' &inem #eama de 6aplnl o6t
dup' o cli#m'= bolnavul #e obo#eşte= şi #e poate c0iar de#0idrata = "n caE.ul
in care pur4a&ia #e poate ob&ine cu un la(ativ uşor la(en= ciocola(G iar inter:
,enlia nu #e practic' pe tubul di4e#tiv= putem renun&a la cli#m' şi adniini#:
Ir'm unul din! la(ativele amintite cu 1)Y)- de ore "nainte de opera&ie.
li#ma devine obli4atorie "n interven&iile de ur4en&' şi pe tubul di4e#liv.
Pr0(Rt*r03 343r3tuu* s3u or(3nuu* pe care #e intervine #e 6ace #peci6ic
pentru 6iecare "n parte. Wa viOeaO' mai ale# or4anele cavitare şi mai pn5in
l ic cele parenc0imatoa#e.
Y "n caOul interven&iilor pe aparatul re#pirator bolnavul va 6i a#pirai
! F;% #ecre&iile bronşice şi #e va urm'ri diminuarea lor prin medicamente= 11911
; iun #:a de#cri# la pre4'tirea biolo4ic' a bolnavului re#pirator. Int nlm&la
t!tilnavului #e va 6ace cu o #ond' #pecial' ?arlin#G prev'Out' cu ) bra5e cili!
mini pentru 6iecare bron0ieG iar aşeOarea bolnavului pe ma#a de opera&ie va 6i
% I c aşa manier' ca #' nu produc' inunda&ia pulmonului #'n'to# "n caE.ul cind
!% opereaO' o colec&ie pulmonar' abce#= c0i#t 0idaticG.
Y [olnavul cu o a6ec&iune di4e#tiv' va 6i pre4'tit "n raport de #e4ment ni
.: cure #e intervine. A#t6el= "n interven&iile pe e#o6a4= pentru 6aplnl c6t cir
ii:.#c0id toracele= #e va avea "n vedere o bun' a#eptiOare prcoperalorie a ar
ni!clni re#pirator şi a#i4urarea unei ventila&ii e6iciente. .c4ac#o6a4nl va II
i6tlat şi a#pirat "nainte de. opera&ie pentru a preveni re6lu(ul "n c'ile rc.#pi
Horii "n perioada de induc&ie= iar pe de alt' parte= pentru a lucra pe un or4an
n5 care nu "mpiiişlie ron& inul #eptic "n pla4'.
In caE.ul iniei vrutului pe #tomac= dac' ace#ta "şi 4oleşte cont inului
<l c #u6icient ca lHolnii,til in nu inun"urr "n #eara dinamica npria&ici ! = i tu
diminea&a re#pectiv'. 7ac' 4olirea #pontan' a #tomacului #e 6ace 4reu # 'iH
deloc= aşa cum #e "nt"mpl' "n #tenoOele pilorice= #e va 6ace o #p'l'tu r' 4a#:
tric' , & apa bicarbonatat' -* \
*
G "n #eara dinaintea interven&iei iar bolnavul
nu va mai in4era nimic.
"n caO de per6ora&ii di4e#tive #au ocluOii inte#tinale #e va proceda la
a#pira&ia con&inutului 4a#tric pe o #ond' Win0orn "nainte şi "n timpul inter:
ven&iei.
Pre4'tirea colonului şi rectului va urm'ri evacuarea con&inutului lor
#i a#eptiOarea ace#tor #e4mente. Volirea #e va "ncepe cu +Y- Oile "nainte
prin admini#trarea de pur4ative uşoare care #' nu de#0idrateOe pe bolnav
la(en= ciocola(= ulei de ricinG emoliente ale #caunului ol. para6in' = şi prin
cli#me evacuatorii 6'cute cu #olu&ie 6iOiolo4ic'= ulei de para6in'= 4licerina
#au ap' cu #'pun. Ultima cli#m' #e va 6ace cu )- ore "naintea interven&iei
pentru a permite bolnavului #' #e redre#eOe "n urma ace#tor traume = "n tot
ace#t timp va primi un re4im alimentar #'rac "n reOidii dar care #':i a#i4ure
nece#arul de proteine şi calorii carne= ou'= lapte= br"nO'= unt etc .G. A#epti:
Oarea re4iunii #e va 6ace prin admini#trarea de antibiotice #au #ul6a mide
cu ac&iune a#upra 6lorei inte#tinale aşa cum #:a ar'tat mai #u# neomicin' ) 4
"n doO' unic'= cu )- ore "nainteG.
Pre4'tirea ideal' a colonului #e poate 6ace= admini#tr"nd bolnavului=
"n preOiua interven&iei #au cu ) Oile "nainte= #ub o ri4uroa#' urm'rire medical'=
o cantitate variabil' de manitol 1*\ "ntre l 5**Y) 5** mlG= "n 6unc&ie de
anumi&i parametri biolo4ici. 7oOa total' #e "mparte "n 5Y6 priOe= )5*Y+** ml
la )* minute 6iecare. 7up' acea#t' admini#trare= bolnavul preOint' "ntre
i Y1- #caune= la "nceput normale= apoi 6luide= şi pierde "ntre ) ***Y2 *** ml
lic0id= "n ace#t 6el= #e realiOeaO' o e(cep&ional' pre4'tire a colonului= at" l
din punct de vedere mecanic colonul 6iind complet 4olit de con&inutG c"t şi
din punct de vedere bacteriolo4ic ultimele #caune au un con&inut de 6lore :
microbian' de IS
2
6a&' de IS
11
YIS
1)
la "nceputul emi#iuniiG. .etoda e#t'
contraindicat' "n caO de #tenoOe "ntin#e ale colonului #au rectului. Se va urm'ri
bolnavul cu aten&ie pentru a lua m'#uri ur4ente "n caO de de#0idratare mare.
Y "n interven&ii pe va4in #au perineu #e va urm'ri a#eptiOarea cavit'& t
va4inale prin #p'laturi repetate cu #olu&ii anti#eptice perman4anat de po:
ta#iu= romaOulan= cloramin' etc.G şi tratamentul medicamento# al #ecre&iilor
locale #au care vin din uter "n raport cu 6lora e(i#tent' şi de reOultatele ant i:
bio4ramei. Qu #e va interveni niciodat' pe o cavitate #eptic' deoarece :, >i
compromite o interven&ie c0irur4ical' local' #au de vecin'tate.
Ef0%tu3r03 unor tr3t3m0nt0 4r0o40r3tor** are "n vedere o #erie de obiect i, c
care #' previn' complica&iile po#toperatorii #au #' permit' ca actul c0iru i:
4ical #' 6ie 6'cut "n condi&ii c"t mai corecte şi complet.
.ai "nt"i trebuie a#anate 6ocarele in6ec&ioa#e cu di6erite localiO'ri caie
" i r putea deveni #ur#e de r'#p"ndire a in6ec&iei "n tot or4ani#mul. A#t6el= im
#e va interveni pentru o alt' a6ec&iune la bolnavii care preOint' 6le4nmaiie
nbce#e= lim6an4ite= trombo6lebite etc. p"n' c"nd ace#tea nu #"nt complet vinde
cate= dec"t numai "n caO de ur4en&' ma1or'. Pielea re4iunii pe care o opereaE.i
va trebui #' nu preOinte nici o urin' de in6ec&ie. .icile Oone iritate= punctele
de 1!olieulil.'= aencilc= ceEemu= iuleitri4o etc. din apropierea pl'4ii operai oi ii
#lul #ur#e #i4ure de inl!ec5ie po#loprintorie. Pentru evitarea inl!ee5iei po#lopein
Ioni pielea l ei ! i nni i , a li 0 a l a l = i i n ani i#epl ice alcool= l i nc l ui i ile nulG uni ! i i :
en&e cu antibiotice tetraciclin'= #Pnalar Q= neomicin'= triamcinolon H c=G
pudrate cu talc #au mar6anil şi acoperite cu pan#amente #terile. Sperat in
va 6i animat' p"n' la completa vindecare a te4umentelor.
"n caOul bolnavilor cu anumite neopla#me mamar= uterin= veOicalG c.#lr
indicat ca= "nainte de actul operator= bolnavul #' 6ac' radioterapie #au c0imio
terapie= pentru #ecuritate oncolo4ic'= "n #copul prevenirii di#emin'rii bolii
intra: şi po#toperator. belul radia&iilor= doOele 6olo#ite şi durata tratament ului
preoperator di6er' de la caO la caO şi #e individualiOeaO' "n raport de #lnn:a
4eneral' a bolnavului şi de 4radul de evolu&ie al neopla#mului.
Ane#teOia ocup' un loc important "n pre4'tirea preoperatorie a bol u a
vului. Wa #e va ale4e= de comun acord cu medicul ane#teOi#t:reanimator= de
aşa manier'= ca #' 6ie potrivit' bolii pentru care #e intervine= "n raport cu
#tarea biolo4ic' a bolnavului şi #' nu "ntreac'! 4ravitatea actului operai or.
Y Xi#cul ane#teOic #e #tabileşte &in"nd cont de o #erie de 6actori : reac&in
or4ani#mului la a4re#iune= amploarea actului operator= e(i#ten&a altor a6ec:
&iuni cu cea c0irur4ical' etc. A#t6el= "n aprecierea lui #:au 6i(at mai m u 11 c
#c0eme= baOate pe criteriile de mai #u#.
"n #cara .oore care cuprinde 1* trepte #e are "n vedere mai ale# in Ion:
.#itatea reac&iilor endocrinometabolice po#t:a4re#ive "n 6unc&ie de comple(F
tatea interven&iei c0irur4icale. W(emplu : ri#c
l Y) : mici traume #uper6iciale
+ : apendicectomie= cura 0erniilorD
- : coleci#tectomie= ne6rectomie
5 : c0irur4ia de e(ereO' di4e#tiv' şi pulmonar'
6 : adenomectomie de pro#tat'
2 Y 9 : pl'4i penetrante toracice şi abdominale
1* : ar#uri 4radul III şi I8.
Societatea American' de ane#teOie evalueaO' ri#cul ane#teOic "n rapoi l
;le amploarea actului c0irur4ical şi a a6ec&iunilor e(i#tente. Actul c0irnrt6icnl
poate 6i uneori ma1or #au de ur4en&' iar pacientul poate 6i 6'r' a6ec&iuni
9%oe(i#tente #au cu a6ec&iuni cronice "ndelun4ate. 7in combinarea ace#t oi
criterii ie# 6 cate4orii de ri#c ane#teOic la care #e mai adau4' a 2:a Y i nt.c!r
,entie de ur4en&' la un muribund.
Xi#cul ane#teOic trebuie con#iderat şi pentru perioada po#toperatori e
imediat' a#upra c'reia ane#teOia "şi pune amprenta prin complica&iile
direc&i!
l ie care le produce : 0ipo(ie= 0ipercapnie= recurariOare= into(ica&ii diver#e=
v'r#'turi= tendin&' la colap#.
Y Preane#teOia #e va "ncepe din #eara premer4'toare opera&iei c"ud bol
navul va primi barbiturice luminai= ciclobarbital= 6enobarbitalG= neurolcpl.ic:r
c%lorpromaOin'G #au tranc0iliOante meprobamat= diaOepamG care #' redn:#cEi:
9%c:liilibrul p#i0ic şi #':i a#i4ure o noapte liniştit'= "nainte cu
1
E
a
Yl orA cir
admini#trarea ane#teOicului= bolnavul va primi o in1ec&ie i.m. de morl!inii
..I deriva&i dialudcn= dilauden:atropin'= #copolamin'= mial4inG "n #copul
poten&'rii ane#teOic!F. /elmicile moderne de ane#teOic au modi6icat. m:?Kl
nlAorilm cla#ic i&i n#l6tE.i m
1
pioc:nleaE.6i ceva mai di6erit= "n raport= de inc:cli
-ii5 ia aiu:#leE.ic!A t!olimlIA.
Stabilirea tac:Sicii operatorii #e va 6ace "n raport de ri#cul operator al
bolnavului. Pentru #tabilirea ri#cului operator #A iau "n di#cu&ie o #erie de
6actori care pot duce la moartea bolnavului. W(emplu : v"r#t'= tare or4anice=
comple(itatea actului operator= ur4en&a cu care #e intervine el e.
/rebuie 6'cut' di6eren&ierea "ntre ri#cul ane#teOic şi cel operator deoarece
e(i#t' bolnavi cu un mare ri#c ane#teOic cardiopatii decompen#ate= in#u6ici:
en&e re#piratorii= 0ipovolemii= in#u6icien&e 0epatice etc.G la care ri#cul c0irur:
4ical= apreciat "n raport de amploarea opera&iei= poate 6i mic apendicectomii..
0ernii etc.G.
S:au 6'cut di6erite #c0eme de apreciere a ri#cului operator. Pentru e(em:
pli6icare o red'm pe cea a lui Adriani:
Ui#c I Y [olnav t"n'r #au de v"r#t' mi1locie= 6'r' tare or4anice la care
#e 6ace o interven&ie c0irur4ical' mic' #au mi1locie >
II Y [olnav cu boli compen#ate #au care nu pune probleme deo#ebite
de reec0ilibrare= la care #e va practica o opera&ie ma1or' >
III Y [olnav cu tare or4anice avan#ate care nu #"nt mortale imediat
şi care va #u6eri o interven&ie ma1or' >
I8 Y [olnav decompen#at care va 6i #upu# unei interven&ii ma1ore :
8 Y Spera&ii de ur4en&' la bolnavii din 4rupele I şi II >
8I Y Spera&ii de ur4en&' la bolnavii din 4rupele III şi I8.
/rebuie &inut #eama de 6aptul c' acea#t' cla#i6icare are o valoare relativ'
deoarece bolnavii r'#pund la a4re#iune "n mod di6erit "n 6unc&ie de tipul loi
de reactivitate. 7e aceea= medicul va trebui #' &in' #eama şi de e(perien&a
pe care o are #au pe care o "mprumut' de la al&ii şi nu va trece niciodat' 0i
e(ecutarea unui act c0irur4ical 6'r' a cunoaşte bine bolnavul şi 6'r' a apreci a
ri#curile pe care le poate avea.
PERIOADA PEROPERA.ORIE EIN.RAOPERA.ORIE+
Srice interven&ie operatorie repreOint'= pentru or4ani#m= un 6 aci or de
a4re#iune capabil #' produc' o #erie de tulbur'ri "n 6unc&ia di6eritelor aparat e
şi #i#teme. ?a r'#pun# la a4re#iune= or4ani#mul declanşeaO' o #erie de reac&ii
de ap'rare= şi de comportare.
?"nd actul operator #e de#6'şoar' pe un or4ani#m cu reOerve 6unc&ionale
#u6iciente şi cu po#ibilitatea de adaptare p'#trat'= reec0ilibrarea #e produce
#pontan= 6'r' a 6i nevoie de o interven&ie deo#ebit' din partea reanimatoniliii.
Pentru acea#ta e#te nece#ar ca interven&ia c0irur4ical' #' repreOinte o a4ic#i
une c"t mai pu&in traumatiOant' pentru ca e6ectele #ale nocive #' poala li
c"t mai rapid compen#ate= de or4ani#m.
7ac' actul operator e#te laborio# şi de durat' şi dac' #e e6ect iicaE.a pe
un or4ani#m tarat= cu tulbur'ri 6unc&ionale= la care reOervele de adapt'ri
1
#"nt diminuate= po#ibilit'&ile #pontane de ec0ilibrare 6unc&ional' #"nl mult
mai #c'Oute= "n a#emenea #itua&ii= pot ap'rea deOec0ilibre irever#ibile i&ii
pentru pre"ntimpinarea şi depi#tarea la timp a apari&iei lor e#te nevoie de
#uprave40erea continu' a bolnavului de c'tre medicul ane#teOi#t:reanimator.
Aacorii care pot declanşa reac&iile a4re#ive intraoperatorii #"nt complec&i
şi #"nt repreOenta&i de emo&ii= de #timuli din Oona pe care #e e6ectueaO' opera&ia=
de ane#teOie= de 0ipo(ie= de durere= de de#0idratare etc. ?unoaşterea lor e.#li!
important' pentru practica c0irur4ical' deoarece dac' unii #"nt inevi tabili
al&ii pot 6i "nl'tura&i #au mult diminua&i ca inten#itate.
Wmo&iile bolnavului care #e opereaO' cu ane#teOie local' #au :re4ionalEl
#e pot "nl'tura printr:o bun' pre4'tire p#i0ic' preoperatorie ane#teOic'.
Xe#pectarea anumitor re4uli de conduit'= "n pla4'= poate diminua 6oarte
mult di0 inten#itatea #timulilor nociceptivi declanşa&i de actul operator.
A.# l 6 el= trac&iunea pe meOouri= ba#cularea şi ap'#area diver#elor or4ane= mane:
vrele brutale e(ecutate pe Oonele bo4at inervate ve4etativ= Odrobirea de te:
#uluri= decol'ri "ntin#e şi #"n4ererea intraoperatorie= to&i aceşti 6actori #"nl
; apubili #' produc' tulbur'ri ale 6unc&iZi or4ani#mului mani6e#tate prin , a.#o:
con#tric&ie= #taO' #plan0nic'= ano(ie etc.
Ane#teOia 4eneral' contribuie şi ea la declanşarea unor re6le(e inicl:
i r p l i , e prin dro4urile utiliOate ce pot ac&iona ne4ativ a#upra re#pirai iei &i
i ncula1iei= pi iu l ulliiir6iri de o(i4enare date de o #lab' ventilare şi prin .#ena
"nc' or4ani#mului le #ulG controlul unor centri nervoşi= l rm]rii!ca alenlA
i lGolna, ului in: pi!"nnlr .:#iEaira= din timp= a unor I n l l i u i a r i ce pul apareu
ml i iiopcr.!il ni
".13
SUl!ltA8I!LaiKKK.A IQ/XASP[K.8n G HI K
Suprave40erea intraoperatorie a bolnavului #e va a(a pe urm'rirea unor
indici vitali cu a1utorul unor mi1loace clinice şi paraclinice= ace#tea ullime= pu:
l " u d a1un4e p"n' la monitoriOarea inte4ral' "n caOul interven&iilor laborioa#e=
de durat'= #au "n caOul opera&iilor pe or4ane vitale cord= creier= pulmonG.
Sbiectivele principale ale #uprave40erii intraoperatorii a bolnavului #"nt :
a#i4urarea unei ane#teOii corecte= men&inerea liniştei operatorii şi depi#tarea
la timp a incidentelor şi accidentelor ce pot #' apar'. Pentru realiOarea lor=
ane#teOi#tul:reanimator va urm'ri : 6aOele ane#teOiei= e6icien&a ventila&iei
pulmonare= men&inerea con#tantelor circulatorii şi aprecierea pierderii de #"n4e.
YN3200 3n0st02*0* #e vor urm'ri cu aten&ie= "n #pecial pe baOa #emnelor
clinice veOi capitolul ane#teOiaG dar şi prin metode paraclinice WWV care
con#tituie o metod' e6icient ' dar ne#peci6ic'= diver#e di#poOitive electronice
capabile #' o6ere date preci#e şi rapide a#upra anumitor con#tante or4aniceG.
YV0nt*3&*3 4umon3rR poate 6i tulburat' "n urma curariO'rii= ac&iunii
anal4eticelor centrale= apari&iei unor complica&ii pulmonare #au cardiova#cu:
lare #au a unor de6ec&iuni te0nice ale aparatelor de ane#teOie. In#talarea unor
tulbur'ri ventilatorii bradipnee #au apnee poate 6i evident' prin apari&ia
#emnelor de 0ipo(ie #au 0ipercapnie cianoO'= midriaO'= ta0icardie= #c'derea
p*
)
= creşterea p?*
)
etc.G. /rebuie avut "n vedere şi 6aptul c' apari&ia unor
a#t6el de #emne= "n a6ara tulbur'rilor re#piratorii= #e pot datora #i altor cauOe
ca 0ipoten#iunea arterial'= dro4uri para#impaticolitice= trac&iune pe meOouri
#au pe or4ane bo4at inervate etc.
YConst3nt00 %*r%u3tor** #e urm're#c clinic prin aprecierea ritmului
cardiac şi m'#urarea ten#iunii arteriale iar paraclinic cu a1utorul electro:
cardio4ramei #au monitoarelor.
Xitmul cardiac poate 6i in6luen&at de 6actori multipli. A#t6el= para#impa:
licoliticele= pnal4eOia in#u6icient' #au şocul intraoperator produc ta0icardie=
"n timp ce ane#teOicele va4otonice= 0ipo(ia şi trac&iunea pe meOouri produc
bradicardie. Aritmiile #"nt produ#e at"t de unele dro4uri ane#teOice c"t şi de
0ipo(ie= 0ipercapnie #au de unele manevre c0irur4icale.
.'#urarea ten#iunii arteriale trebuie 6'cut' la intervale #curte de timp
pentru a #e depi#ta= din vreme= varia&iile #ale= "n plu# #au "n minu#= şi a lua
m'#urile core#punO'toare. Hiperten#iunea arterial' apare "n condi&ii 6oarte
variate ca: ane#teOie #au anal4eOic in#u6icient'= per6uOarea unor cantit'&i
mari de lic0ide= tulbur'ri de ventila&ie etc. Hipoten#iunea arterial' e#te mult
mai 6recvent' şi ea poate #' apar' 6ie datorit' unor dro4uri ane#teOice= 6io
dep'şirii 6aOei c0irur4icale a ane#teOiei= 6ie unor re6le(e nocive.
Wlectrocardio4rama şi monitoarele dau rela&ii mult mai preci#e şi mai
rapide a#upra modi6ic'rilor cardiocirculatorii din perioada intraoperalori r.
LA4r0%*0r03 4*0rd0r*or s3n(u*n0 trebuie 6'cut' c"t mai obiectiv= &in "n d
#cama de comple(itatea opera&iei şi de 4radul #"n4er'rii. Wvalu'rile #e pol
6ace prin c"nt'rirea compre#elor utiliOate "n pla4' comparativ cu un nurn.#r
rţi:V de compre#e 6'cute "n acelaşi mod= m'#urarea #"n4elui din a#pirai oi!=
cercetarea volemiei cu radioiOotopi= determinarea 0emo4lobinei "n lic0idul
9Ic #p'lare a materialului moale etc. Se con#ider' c' in timpul curci operat oi n
u 0erniei #e pierd apro(imativ )* Y 5* ml #"n4e= la o 4'#i rect ornic #ii0lolalu
"nlro )5* : 12** ml= In o piclntomic Intre 1)5 Y.!9GG ml= l:i o #plcnccloinio
)6H!I
Intre !11 :H 1* ml= l n n rmiKii6opla#lic "ntre StG Hr<* iul #in4c= la o 5m; mn9
nedemne Intre 'BXX 'B 6H** ini #"n4e= la o 0i#terectomic "ntre )5* Q.!UG ml.
la o liroidcclomlc #uliloUil' "ntre 2*Y5** ml etc. Wvaluarea corec&ii a arcului
pierderi permite adaptarea unor m'#uri ur4ente de corectare a lor şi dr l i n
piedicare a apari&iei unor complica&ii ale ace#tora privind con#tantele cn
culatorii #au tulbur'rile de ventila&ie.
A??I7WQ/W IQ/XASPWXA/SX1I
Accidentele care pot ap'rea "n timpul actului operator= ca urmare
declanş'rii reac&iilor nocive= #urvin din partea tuturor aparatelor şi şi#t cinei
dar mani6e#tarea lor clinic' poate 6i mai mult #au mai pu&in evident rt.
6u
6unc&ie de po#ibilit'&ile de compen#are ale or4ani#mului.
Wle pot #' #urvin' "n orice moment al interven&iei= "ncep"nd cu premedi
ca&ia şi lermin"nd cu treOirea bolnavului. Unele dintre ele pol 6i determina&i:
de ane#teOie= altele de actul operator propriu:Oi# iar altele pot #' aib' amlic0:
cauOe.
A%%*d0nt00 4rodus0 d0 3n0st02*0 au 6o#t de#cri#e la capitolul rc#pnliv
şi nu mai revenim a#upra lor.
A%%*d0nt00 4rodus0 d0 3%tu o40r3tor au cauOe comple(e re6le(e= lanH
or4anice etc.G şi pot 6i de diver#e 4rade.
?ele mai importante #"nt: oprirea cordului= edemul pulmonar acul=
0iperten#iunea 4rav' şi şocul po#ttran#6uOional. Wle pot ap'rea la orice bol
nav= indi6erent de #tarea lui preoperatorie dar #"nt mult mai 6recvente &i
mai 4rave la bolnavii cu cardiopatii #au a6ec&iuni pulmonare cronice.
aG D(rirea cord&l&i e#te cel mai 4rav accident intraoperator şi #e poale
produce "n orice 6el de interven&ie c0irur4ical'. brecven&a ei e#te mul t mul
mic' "n interven&iile de c0irur4ie 4eneral' şi creşte "n caOul iniei,cn5ului
pe torace= va#ele mari #au cord. Accidentul e#te 6avoriOat de miocardopal II
cronice= de 0ipo(ie #i 0ipercapnie= de tulbur'ri de ritm avan#ate= de. medical Iu
cu ac&iune depre#iv' a#upra miocardului şi poate 6i declanşat de o in#u6icienta
coronarian' acut'= de tulbur'ri re#piratorii= de #c'derea 4rav' a ten#i unii
arteriale #au de re6le(e va4o:va4ale.
7ia4no#ticul şi tratamentul ace#tui accident au 6o#t e(pu#e "n capii olul
== l Xe#u#citarea cardiore#piratorieD.
7up' reec0ilibrarea bolnavului= actul operator #e va termina " n l imput
cel mai #curt= pentru a pre"nt"mpina repetarea 6enomenului.
bG Ede+&l (&l+onar ac& apare mai 6recvent la bolnavii cu a6ec&iuni cm
iliacc decompen#ate #au compen#ate la limit' in#u6icien&' ventricnlar6t
#tin4'= #tenoga mitral'G. Wl poate ap'rea "n#' şi ca urmare a unei #upra"nrar
e 6iri bruşte şi necontrolate a arborelui va#cular= prin per6uOii #au datontrt
unei permeabilit'&i capilare pulmonare cre#cute "n urma admini#tr'rii şuii
#tan&elor adrener4ice.
7ia4no#ticul #e pune pe apari&ia di#pneei= cianoOei= a ralurilor broni1ici:
umede care acoper' c"mpurile pulmonare şi a #putei roEale. Ia bolnavul
"nlubat= ace#te #emne #"nt mai 4reu de evidcn5iat şi ca atare= urmiiiiiea Im
.I@ va 6ace cu mai mult' aten&ie= de c'tre ane#teOi#t.
iu
/ratamentul con#t' "n "ntreruperea imediat' a interven&iei= ridicarea
toracelui bolnavului dea#upra planului me#ei operatorii= in1ec&ia de mor6in'
#ubcutanat #au c0iar i.v.= emi#iunea de #"n4e= cardiotonice cu ac&iune rapid'
in1ectate i.v. #tro6antin'= lanato#id ?= iOolanidG şi o(i4enoterapie ma#iv'.
Xeinterven&ia poate 6i reluat' numai dup' ameliorarea 6enomenelor re#pira:
torii şi va trebui terminat' "n timp #curt. 7ac' accidentul #e produce la
"nceputul interven&iei= #e va #tabili de comun acord cu an#teOi#tul reanimator
te0nica de urmat.
c> Hi(oen%i&nea arerial$ e#te un accident care poate ap'rea 6recvent
"n timpul actului operator= la orice bolnav şi "n orice 6el de interven&ie. Wa
e#te produ#' de re6le(ele ce ac&ioneaO' a#upra Oonelor baroceptoare datorit'
medica&iei #edative= ane#teOiei= 0emora4iei #au manevrelor c0irur4icale. 7e
obicei= #c'derea ten#iunii arteriale e#te moderat' şi nu pune probleme deo#e:
bite de reanimare intraoperatorie. S"nt "n#' #itua&ii= c"nd 0ipoten#iunea
atin4e valori 6oarte #c'Oute= a1un4"nd c0iar la colap#. Wl poate ap'rea datorit'
unei 0emora4ii mari produ#' "n interval #curt= unei va#ople4ii dat' de dro4u:
rile ane#teOice #au unei in#u6icien&e cardiace acute 4rave.
/ratamentul unei a#emenea #t'ri e#te o ur4en&' şi con#t' din admini#:
trarea de #"n4e "n cantitate cel pu&in e4al' cu cea pierdut' prin 0emora4ie=
#impaticotonice "n caO de va#ople4ie şi cardiotonice "n caO de in#u6icien&'
cardiac'. 7e 6apt= tratgmentul e#te mult mai comple(= "n raport de cauOele
;gare au produ# 0ipoten#iunea= de tarele bolnavului şi de pre4'tirea lui pre:
%operatorie.
dG aoc&l (o%ran%,&/ional e#te de a#emenea un accident 4rav datorit'
tran#6uO'rii de #"n4e incompatibil. Wl #e recunoaşte uşor c"nd bolnavul e#te
"n #tare de ve40e şi poate avea urm'ri 4rave la bolnavii a6la&i #ub narcoO'
a c'ror reactivitate e#te mult mai diminuat' veOi capitolul U/ran#6uOia de
"n a6ara ace#tor accidente ma1ore mai pot ap'rea unele mici accident e
repreOentate de :
Y0emora4ii intraoperatorii "n cantitate mic' >
Y0ipoten#iune arterial' moderat' ca urmare a ra0iane#teOiei >
Ytulbur'ri de ritm cardiac declanşate de re6le(ele va4o:va4ale #au de
0iperproduc&ia unor 0ormoni cardiotropi >
YcianoO' prin tulbur'ri de ventila&ie >
Ydi6icult'&i te0nice date de terenul obeO.
?orectarea lor nu pune probleme deo#ebite din partea reanimatonilui
3\b nu obli4' la "ntreruperea #au 4r'birea actului operator. %
Prevenirea accidentelor intraoperatorii #e 6ace prinlr:o bun' pre4'liir
preopcratorie care #' a#i4ure or4ani#mului reOerve 6unc&ionale #u6iciente
pentru a putea declanşa reac&iile compen#atorii şi prin luarea uror "n'#nn
de a#i#ten&' intraoperatorie a bolnavului care #' a1ulc or4ani#mul "n rcac5i
ilo de compen#are.
Uinli/ ace#te m'#uri amintim urm'toareleD
: 5GoEi5ia bolnavului pe nia#6t= va 6i de aşa maniera ca #>i nu 1ei(vc 5ic
diiimiK şi #' nu icncEc eimila&ia do "nloarmv= 6unc5ui cordului #au vmlila&m
Y "nlocuirea pierderilor #an4uine peroperatorii "n cantitate ceF pu&in
e4al' cu cea pierdut' care #e vor aprecia cu a1utorul 0ematocritului .HI
prin metodele amintite mai #u# :
Y per6uOii de #olu&ii coloidale #au macromoleculare care #' a#i4ure men:
&inerea volemiei şi #' evite #c'derile ten#ionale. Wle #e vor in#tala "nainte di@
"nceperea ane#teOiei>
Y a#i4urarea unei ventila&ii core#punO'toare a bolnavului şt o o(i4enare
permanent' pentru a combate 0ipo(ia şi 0ipercapnia intraoperatorie= mu l
ale# la bolnavii cardiaci= cu a6ec&iuni re#piratorii= obeOi #au 0epatici>
Y #uprave40erea ec0ilibrului acidobaOic prin determin'ri periodice nlp
pH:ului şi pre#iunii par&iale a o(i4enului "n #"n4ele arterial şi veno# cu a1u:
torul microec0ipamentului A#trup şi corectarea lor cu a1utorul lic0idelor
electrolitice şi o(i4enului>
Y re#pectarea principiilor de te0nic' c0irur4ical' netraumatic' cu mu:
ne,re blinde şi 6'r' trac&iuni pe meOouri #au pe Oonele re6le(o4ene. ?"nd #H
impun a#emenea #itua&ii e#te recomandabil #' #e 6ac' ane#teOia cu novocuinti
l \ a ace#tor re4iuni >
Y "n caOul interven&iilor de ur4en&' #e va avea "n vedere corect urnii=
pe c"t po#ibil= a de6icien&elor con#tatate preoperator= "n buna 6unc&ioniU!t!
a or4ani#mului şi e(ecutarea unui act c0irur4ical #implu= paleativ= c" l inul
pu&in traumatiOant şi "n timpul cel mai #curt.
In#i#t'm a#upra 6aptului c' o bun' pre4'tire preoperatorie a bolnavului=
aprecierea corect' a ri#cului operator= ale4erea core#punO'toare a inomen
tului şi a tacticii operatorii şi o urm'rire atent' a bolnavului "n timpul int er
8en&iei permite o bun' de#6'şurare a actului operator şi a#i4ur' evolu&ia 6 n rEi
accidente a perioadei po#toperatorii.
]NGRIJIRI POS.OPERA.ORII
Perioada po#toperatorie pre#upune= din partea medicului şi a "ntre4ului
per#onal= o aten&ie deo#ebit' prin urm'rirea operatului şi tratarea= la ti mp
şi corect= a eventualelor complica&ii ce pot #a apar'. Acea#t' perioad' e#te
caracteriOat' printr:o #erie de reac&ii din partea or4ani#mului care a #u6erit
interven&ia c0irur4ica ] a c'ror totalitate alc'tuie#c Uboala po#toperatorieD=
aşa cum o numea Ier.c0e şi care #e a#eam'n' cu şocul traumatic.
"n raport de terenul bolnavului= de pre4'tirea lui preoperatorie #i de
comple(itatea actului operator= reac&iile po#toperatorii pot #' 6ie mai alenu:
ate #au mai accentuate. Indi6erent de inten#itatea lor= ele repreOint' ..reac&ia
do adaptareD a or4ani#mului la noile condi&ii şi au la baO' e(citarea #i#temului
nervo# ve4etativ şi a a(ului 0ipo6iOo:#uprarenalian. 7in ace#t punct de vedere=
perioada po#toperatorie evolueaO' "n dou' 6aOe : aG prima 6aO' numit' cata:
boliEant'= dureaO' +Y- Oile şi e#te dominat' de #impatic şi de #ecre&ia de
adrenalin' #i de cortiOon > bG a doua 6aO' numi t' anaboliOant' #e caracteri:
OeaO' prin domina&ie va4al'= prin #ecre&ie de mineralocortico1Oi şi andro4eni
şi prin eA olu&ie #pre vindecare.
7up' a!li autori .ooreG= "n evolu&ia po#toperatorie a unui bolnav c0i:
rur4ical= uni.cleiat ec0ilibrat nutritiv preoperator= #e di#tin4 - #tadii:
Y#tadiul corlicoadrener4ic #au de a4re#iune= "ncepe "n momentul in:
lern'rii şi dureaO' ) Y - Oile po#l operat or. Se caracteriOeaO' prin #impatico:
lonie cu 0iper#ccre1ie de adrenalin' şi 0ipercorlici#m #uprarenaIau di#ociaF
#ecre&ie de aldo#teron şi mai pu&in de 4!ucocorticoiOiG >
Y#tadiul de tranOi&ie= #e "ntinde "ntre Oiua + şi 2 po#toperator şi core#:
punde unei #c'deri 6unc&ionale at"t a corticalei c"t şi a medularei #uprarenale.
W#te perioada de reec0ilibrare a or4ani#mului şi de cicatriOare a pl'4ii >
Y#tadiul de anaboli#m= dureaO' )Y5 #'pt'm"ni şi core#punde conva:
le#cen&ei >
Y#tadiul de c"şti4 "n 4reutate #e "ntinde pe o perioad' de c"teva luni
&i #e #ocoteşte terminat c"nd bolnavul a atin# 4reutatea dinaintea opera&ii
1
F
/erapeutica po#toperatorie trebuie #' tin' #eama de ace#te 6aOe #i tt6i
6ie adaptat' lor.
"n4ri1rile po#toperatorii #e adre#eaO' condi&iilor matei inie= nienlineni
con#iliatelor 6iOiolo4ice "n limitele normale şi prevenirii #au l rat'rii e, ml u
ulcior complica&ii care pol #' apar'= "n ace#t #en# perioada po#toperatorie
punte evolua #implu #au poale nece#ita "n4ri1iiF deo#ebite dai orii 6i tart!loi
r(i#lenlc= i ! i i i npl e, i l n5 i i udului operator #au npari5iei unor complica&ii.
i. TQVXIBIXI PSS/SPWXA/SXII SI.PIW
"n cadrul unei evolu&ii po#toperatorii #imple= 6'r' complica&ii= "n6<ri5iicn
operatului nu nece#it' probleme deo#ebite.
P0r*o3d3 4osto40r3tor*0 *m0d*3tR. 7up' terminarea interven&iei= boln:i, ui
e#te tran#portat "n #alon #au "n #ec&ia de terapie inten#iv'.
Y /ran#portul #e 6ace cu brancardul= indi6erent dac' bolnavul a #u:
6erit o opera&ie mic' #ub ane#teOie local' şi ar putea mer4e pe 1o# #au o opera:
&ie mare #ub narcoO'. Ace#t lucru evit' eventualele lipotimii #au complicaG ii
de alt' natur'= "n timpul tran#portului bolnavul va 6i bine acoperit şi 6erit=
de 6ri4 şi curent.
Y Patul va 6i curat şi "nc'lOit pentru a evita #c0imb'rile bruşte de tem:
peratur'= "nc'lOirea #e poate 6ace cu buiote #au #ticle cu ap' cald'= teimo:
6oare #au perne electrice 6'r' a le l'#a "n contact cu operatul dac' ace#ta c#lo
adormit= pentru a evita apari&ia ar#urilor.
Y In#talarea "n pat #e va 6ace cu bl"nde&e= evit"nd manevrele biuşle
#au traumatiOarea re4iunii operate.
Y PoOi&ia bolnavului "n pat= "n #pecial a celor adormi&i trebuie #' permit'
mişc'rile re#piratorii şi eliminarea #ecre&iilor. ?ea mai recomandabil' e#te
poOi&ia in decu0it lateral= cu membrul in6erior re#pectiv 6lectat şi 4ura ori:
entat' in 1o# pentru a evita a#pira&ia #ecre&iilor "n c'ile re#piratorii.
"n alte #itua&ii= "n raport de interven&ia e6ectuat'= #"nt recomandai r
alte poOi&ii pent=:u bolnav. A#t6el= la opera&ii pentru morb Pott #e recomanda
poOi&ia central'= la cei cu #upura&ii drenate #e recomanda poOi&ii laici ale
iar "n caO de circula&ie cerebral' de6icitar' #au de e(ten#ii ortopedice la mem:
brele in6erioare bolnavul #e aşeaO' "n poOi&ie /rendelenbur4 culcat "n dcruliil
dor#al şi cu partea patului de la picioare ridicat'G. PoOi&ia boNler 6i4. 11 UG
poate 6i 6olo#it' "nc' din #eara opera&iei 6iind #ocotit' odi0nitoare pcnlni
bolnav. W#te o poOi&ie #emişeO"nd'= "n care #patele bolnavului #e .#pri1in' po
pt<rn
e
#au pe un #p'tar iar corpul e#te "mpiedicat #' alunece de c'tre un #ul
6i(at de pat care trece pe #ub 4enunc0ii 6lecta&i. Are deOevanta1ul c' 6avori:
P.eaO' complica&iile Irombotice la membrele in6erioare. 7up' treOire bolnavul
poate lua orice poOi&ie convenabil' lui şi actului c0irur4ical e6ectuat.
Y /reOirea bolnavului #e poate 6ace "n mod liaiştit= printr:o trecere
lin' de la #omnul normal #au poate 6i "n#o&it' de 6enomene de a4ita&ie #au
do Apari&ie a unor incidente şi accidente ane#teOice. 7e aceea= pe toat' du:
rata treOirii bolnavul va 6i urm'rit continuu 6ie cu a1utorul monitoarelor
6ie
6
le c'tre #or'= prin aprecierea c"torva elemente clinice capabile #' eviden:
&icO6H "n timp util= in#talarea unor tulbur'ri "n 6unc&ia or4ani#mului.
"n acea#t' perioad'= pot ap'rea unele complica&ii deo#ebite cu e6ecte
4nr,e a#upra or4ani#mului 0ipoten#iune arterial'= recurariOare== #topul cardio:
re#pirator= a#pira&ia unei vome etc.G. Semnele clinice ale apari&iei ace#tor
comP
uca
&i!
#m
t : paloarea 6e&ei= re#pira&ie #uper6icial'= pul# accelerat şi #lab=
#mlcri reci= 0ipoten#iune arterial'= cianoO'. 7e aceea= cel care #uprave40eaO'
bon<
vi
!l
va
trebui #' aib' la "ndem"n' toate mi1loacele nece#are combaterii
ace#tora.
"n acea#t' 6aO' de treOire= bolnavul poate preOenta 4re&uri #au v'r#'turi
po#tane#teOice= mai ale# "n primele ore de la treOire= care di#par complet dup'
1) iire odat' cu eliminarea total' a ane#teOicului din or4ani#m. Pentru evi:
tarea #au diminuarea lor bolnavul nu va in4era lic0ide "n ace#t timp.
Y 7urerea po#toperatorie #e accentueaO' pe m'#ura di#pari&iei ane#te:
Oiei= creşte pro4re#iv c'tre #eara Oilei "n care a 6o(t operat bolnavul= culmi:
1u:a!' "n noaptea ce urmeaO' opera&iei pentru ca= "n Oiua urm'toare= #' #cad'
1
n
inten#itate şi #' di#par' aproape complet dup' +* Y-$ ore. Inten#i6icarea
ci 1ioate 6i cauOa apari&iei unor re6le(e cu e6ect ne4ativ a#upra evolu&iei bol:
navului. 7e aceea= ea trebuie comb'tut' imed!at cu a1utorul anal4eticelor
alipcalmin= noval4in= mecodin= 6 ort ral= mia0>in= pentaOociu etc.G. Anel4eti:
ccle care au la baO' opiacee #e vor utiliOa mimai "n caO de dureri puternice
ş1 nu mai mult de )- de ore po#toperator deoarece produc pareO' inte#tinal'=
ma
<c0eaO' evolu&ia unor complica&ii peritonea!e #i pot da obişnuin&'= "&i
caO
il per#i#ten&ei durerilor mari= dup' ace#t interval de timp. va trebui #'
control'm pla4a care poate preOenta diver#e 4rade de in6lama&ie.
"n a6ar' de durere= v'r#'turi po#tane#teOice şi #tarea de nelinişte= bol:
preOint' şi #enOa&ia de #ete datorit' pierderii de lic0ide din timpul
i operator #au unei re0idrat'ri incorecte. /oate ace#te elemente carac:
prima Oi po#toperatorie.
WR!iiiente ele apreciere a evolu&iei po#toperatorii. Sdat' cu treOirea bol:
na8i0ii din narcoO' şi cu di#pari&ia e6ectelor ane#teOiei= po#ibilitatea aparii ici
complica&iilor de mai #u# diminua 6oarte mult. Speratorul va trebui " u#6t
.
=5i:ave40eat "n continuare de c'tre per#onalul medical.
"n #erviciile c0irur4icale bine dotate= la bolnavii care au #u6erit i nter:
vciilii de amploare #au la cei cu tare or4anice mai ale# cardiace= re#piratorii
şi [a#culareG e(i#t' po#ibilitatea de urm'rire comple(' şi permanent' n lor
di n1ulonil UtnoniloarelorD= "n raport de 6actorii care emuliF ioneaO' ri#cul
arilor operat i i . .miil oarele #6nl aparate #peciale care pol "nre4i#tra per:
nniient unele con#Unte nl6l pnciriiliilni operat pul#= ten#iune urtrrialn= pH!:
.ion#6t rrnlnilA= reupll!nlii
1
= Icmpc:ral ur6l= el6clnicnidioKrniiiA=
ence6alo4ram'= pre#iunea o(i4enului #an4uin= pre#iunea bio(idului de ciulinii
"n #"n4e etc.G şi care #"nt capabile #' detecteOe şi #' anun&e imediat orice 6e:
nomen amenin&'tor pentru bolnav. .onitoriOarea #e men&ine p"n' la com:
pleta reec0ilibrare a bolnavului= dup' care ace#ta va 6i urm'rit pe baOa cle:
mentelor clinice= "n lip#a monitoarelor= clinica r'm"ne baOa #uprave40erii
operatului.
7intre elementele clinice care permit o urm'rire corect' a bolnav u l u t
operat amintim pe cele care au valoare "n depi#tarea unor tulbur'ri 6unc&ionale.
Ybacie#ul Y revenirea la culoarea normal'= preoperatorie indicii o
evolu&ie bun'. 7in contr'= paloarea= cianoOa= roşea&a e(a4erat'= u#carea Ini
Oelor= etc. #"nt elemente care arat' per#i#ten&a unor tulbur'ri circulatorii
#au re#piratorii #au a unor deOec0ilibre 0idroelectrolitice.
YIimba umed' şi normal colorat' arat' o #tare bun' a pacientului.
Iimba u#cat' denot' o proa#t' re0idratare.
Y/emperatura are o valoare clinic' important' "n urm'rirea evol u&iei
po#toperatorii a bolnavului= "n primele Oile mai ale# c"nd valorile ei nu dep6t
şe#e +2=2 Y +$Z? ea poate 6i etic0etat' ca e(pre#ie a unei bune reactivii 6i&i
a or4ani#mului produ#' "n urma irita&iilor nervoa#e din pla4'= a tulbur iiriloi
va#omotorii şi a re#orb&iei de #ub#tan&e to(ice din re4iunea operat'= "n mod
normal ea nu a6ecteaO' #tarea 4eneral' a bolnavului #i #e remite "n ) Y (\ (.ile
de la interven&ie. 7ac' #e prelun4eşte pe#te ace#t interval de timp #nu duc6i
apare dup' +Y- Oile de la opera&ie cauOa ei trebuie c'utat' 6ie la nivelul
pl'4ii in6ec&ie local'G 6ire prin apari&ia altei complica&ii pulmonare= va#ru
lare= reac&ii aler4ice la tran#6uOii #au antibiotice etc.G.
YPul#ul #e apropie treptat de valorile #ale normale= c0iar din primH
#ear' a interven&iei. Per#i#ten&a ta0icardiei "n a6ara admini#tr'rii dro4uriloi
para#impaticolitice e#te un #emn de #"n4erare #au de de6icit volemic prin
re0idratare incorect' #au in#tal'rii unor complica&ii in6ec&ioa#c= t rom 0o:
embolice etc.G.
Y/en#iunea arterial' e#te un alt element de apreciere a evolu&iei 4e:
nerale a unui operat. 7up' terminarea interven&iei ea trebuie #' aib' valori
apropiate de cele preoperatorii. Srice #c'dere a ei relev' apari&ia unor cum
plica&ii de ordin cardiac= circulator #au re6le(.
Y7iureOa e#te un parametru important. Prima mic&iunc l robii ic #' #e
produc' "n mod normal= p"n' "n #eara dup' interven&ie= "n caOul "n care
operatul nu are mic&iune #pontan' #e va #onda. 7ac' nici dup' aceea nu #e
reiau mic&iunile. #eva continua #onda1ul la 6Y$ ore interval #au #e va pune
o #ond' ureteral' re#pect"nd toate re4ulile de a#ep#ie= p"n' la reluarea mie:
Hunilor. Se va aprecia cantitatea de urin' de )- de ore şi #e va re0idrntn liol:
na, ui treptat= p"n' ce #e va a1un4e la valori normale ale dinreE.ei l 5** mlE(.iG.
Sc'derea diureEei #ub 5** mlEOi denot' o tulburare 4rav' a 6unc&iei reunit!
#au in#talarea anuriei= pentru combaterea c'reia= lerbuie Iunie m'#uri ener:
4ice core#punO'toare: re4im lacto:Oa0arat= per6uEii cu 4liicoE'= vilamiiio:
Icrapie. S;> va controla pla4a şi con#tantele biolo4ice şi #e vor lua m:!iQiii!l
pentru corectarea de6icien&elor con#tatate= "n caE.nl in#tal'rii annriei #e 6 N u
epura&ia e(trarenalu a or4ani#mului.
%:: Starea abdomenului e#te important' de urinarii al ii in i ni e i , ei i 5 i i l i @
pa nl(lomen elt #i In interven&ii pe alte or4ane. In prima #itua&ie= 0nlnii(nl
va p i ! ; n l n o ir n.ir6i ten#iune n peretelui alHlnmiiuil şl c i n u o l u p i i ! ;.
#uper6icial' moderat' şi durere= mai ale# "n primele ) Y+ Oile po#toperator. Pre:
lun4irea lor pe#te ace#t interval de timp= arat' unele tulbur'ri care #e produc
6ie la nivelul pl'4ii parietale= 6ie la nivelul or4anului intraabdominal care
a #u6erit interven&ia= "n ambele #itua&ii= putem con#tata o uşoar' blocare
a abdomenului datorit' pareOei inte#tinale po#toperatorii şi "ncetinirii tran:
Oitului= ceea ce duce la acumularea de 4aOe "n tractul inte#tinal. VaOele provin
de la 6ermenta&ia microbian'= din "n40i&irea aerului şi din #c0imburi 4aOoa#e
"ntre inte#tin şi va#e ca urmare a #taOei "n interiorul #planc0nic. ?ombaterea
balon'rii abdomenului #e 6ace prin mobiliOare precoce a bolnavului= prin
a#pira&ie 4a#tric' #au 1e1unal' cu #onde Win0orn #au .iller:Abbott şi prin
admini#trare de #timulente ale peri#talticii inte#tinale 0ider4in Y 5* m4E6 ore=
mio#tin Y l 6iol'E1) ore= cli#me mici repetate= tub de 4aOeG. Acea#t' balonare
po#toperatorie imediat' trebuie di6eren&iat' de balonarea care poate ap'rea
datorit' unei peritonite #au unei ocluOii inte#tinale= "n a#emenea caOuri=
corte4iul #imptomatic apare mai t"rOiu= e#te mult mai bo4at şi mai #ever
iar tratamentul e#te c0irur4ical şi de ur4en&'.
YStarea 4eneral' a bolnavului e#te un alt element clinic important
"n urm'rirea lui po#toperatorie. Se va &ine #eama de toate acuOele operatului
care vor 6i analiOate 6oarte obiectiv= av"nd "n vedere #i modul normal de evo:
lu&ie po#toperatorie= "n 6unc&ie de comple(itatea interven&iei #u6erite şi de
tarele bolnavului. W#te nevoie ca= "n primele Oile= bolnavul #' 6ie #edat cu
anal4etice= tranc0iliOante şi barbiturice pentru a:i #uprima durerea şi a:i
a#i4ura cel pu&in $ Y 1* ore de #omn.
Ace#te elemente ne permit aprecierea evolu&iei po#toperatorii a bolna:
vului= #e#iOarea din vreme a apari&iei complica&iilor şi luarea m'#urilor nece:
#are pentru "nl'turarea lor.
"n caOul unei evolu&ii po#toperatorii= "n4ri1irile po#toperatorii #imple
#e reOum' la m'#uri minore care au drept #cop re6acerea c"t mai rapid' a bol:
navului= "n ace#t #cop #e urm'reşte : mobiliOarea bolnavului= reluarea ali:
menta&iei= re#tabilirea tranOitului inte#tinal şi pro6ila(ia in6ec&iilor po#t:
operatorii.
Mo6**23r03 6on38uu* e#te o problem' importanta care a 6o#t pu#'
la punct "n ultimele decenii şi la care unii dintre c0irur4ii rom]ni W. Buvara=
I. lacobovici= I. ?"mpeanu şi al&iiG au adu# o contribu&ie important'. Se
recomand' ca= "n raport de natura opera&iei bolnavul #' 6ie mobiliOat precoce
po#toperator deoarece ace#t 6apt are o in6luen&' 6avorabil' a#upra "ntre4ului
or4ani#m. 7up' opera&iile mici şi mi1locii= mobiliOarea "ncepe "n pat= c0iar
din Oiua interven&iei iar cobor"rea din pat #e 6ace a doua Oi po#toperator=
"n mod pro4re#iv= p"n' c"nd bolnavul cap't' "ncredere "n 6or&ele #ale. .obi:
liOarea timpurie a operatului activeaO' circula&ia "mpiedic"nd a#t6el apari&ia
complica&iilor trombotice= creşte #c0imburile nutritive= re#tabileşte 6unc&ia
inte#tinal' şi 6ace #' #e reia mic&iunile normale la bolnavii care au preOentat
rclen&ii urinare acute po#toperatorii. ?ondi&ia de baO' e#te ca pla4a #' 6io
bine cu#ut'.
YIic0idele ce #e vor admini#tra "n prima Oi= con#tau "n ap'= ceai mai
put ia "ndulcitG= limonada= Oeam' de compot= "n Oiua a dona #e poate #ervi
bolnavului= la ina.#u de prinE.= #up' #trecurat' e(cit' pcri#lalti#iuiil iate#:
tuiulG= apoi HS punte Ui!uu Iu liiptr= Imdinci= pumni d;< locuim@ #i ciu!lu0=
ni#ol=
carne 6ript' etc. S dat' cu reluarea tranOitului inte#tinal alimenta&ia ponlr
6i 6'cut' 6'r' nici o re#tric&ie "n a6ara caOurilor de interven&ii #pecial e pr
tubnl di4e#tivG c"nd #e re#pect' o anumit' #c0em'.
?antit'&ile de alimente ce #e admini#treaO' bolnavilor opera&i vor rrr&lr
treptat= a#t6el cala reluarea complet' a alimenta&iei #' #e a1un4' şi la citnli
tatea #u6icient' de alimente care #' a#i4ure nece#arul Oilnic de calorii.
Xe#tabilirea tranOitului inte#tinal la un operat repreOint' o problem n
pe care #ora şi medicul trebuie #' o aib' "n aten&ie permanent'. 7up' trcrc
rea perioadei de pareOa inte#tinal' po#toperatorie= bolnavul "ncepe #' omil.i
4aOe= #emn c' #:a re#tabilit peri#talti#mul inte#tinal. 7in ace#t moine n l
alimenta&ia poate #' 6ie mai abundent' şi mai variat'= dac' nu #" nF alic ?on
traindica&ii.
"n mod normal= dup' -$Y2) ore de la interven&ie bolnavul are pi imul
#caun. 7ac' ace#t lucru nu #e produce #pontan= #e realiOeaO' cu a1utorul
unor pur4ative uşoare ciocola(= la(en #auG a unei cli#me evacuatorii.
"n anumite #itua&ii opera&ii pe colon= rect #au anu#G #e recomanda "ntli
1
:
Oierea primului #caun timp de 5YV Oile. Pentru acea#ta= re4imul alimentul!
al bolnavului va 6i 0idric şi "n plu# i #e pre#criu şi con#tipante. Xeluarea tran:
Oitului #e va 6ace prin admini#trarea de pur4ative= per o#. Ia a#t6el de bolnavi
nu #e vor 6ace cli#me= pentru a nu pune "n ten#iune #uturile colo:reclal6l &i
a nu leOa cicatricele anale la opera&ii pentru 0emoroiOi= 6i#tule #au 6i#uri.
Se recomand' ca po#toperator #' li #e admini#treOe oleu di para6in' pcnlm
ca #caunul #' 6ie moale.
Y Pro6ila(ia in6ec&iilor la un operat= va trebui #' ocupe un loc impor@
tant "n terapeutica po#toperatorie. Wa #e re6er' at"t la prevenirea in6ect i iloi
9nor aparate şi #i#teme c"t şi la men&inerea a#ep#iei pl'4ii operatorii.
"n #copul prevenirii in6ec&iei unor aparate şi #i#teme= operatul vu i
&inut "ntr:un #alon= unde nu #"nt permi#e viOite ale per#oanelor #tr'ine ptn
la completa re#tabilire 6unc&ional'. 7e a#emenea= #e va avea 4ri1' de n %
practica a#pirarea #ecre&iilor "n perioada de treOire şi de a#i4urarea un
bune ventila&ii pulmonare prin mişc'ri ample de in#pira&ie şi e(pira&i e cNi
#' evite atelectaOia= de activitarea circula&iei #an4uine prin mobiliOare= preeo; <
ma#a1e uşoare ale membrelor in6erioare #au in1ectarea de anticoapilani
care #' previn' complica&iile tromboembolice şi admini#trarea de a n t i l n
otice #au #ul6amide= "n doOe core#punO'toare= acolo unde e#te caOul.
Y .en&inerea a#ep#iei pl'4ii operatorii #e va 6ace prin prote1ar ea ni
;!u un pan#ament #teril= aplicat la a#6"r#itul interven&iei= "n ab#en&a #ecre&iH
ilor= durerii= a tume6ac&iei locale şi a temperaturii= pan#amentul poal e 6i
l'#at pe loc şi #c0imbat dup' 6Y2 Oile odat' cu #coaterea 6irelor= "n #il.uit5.iu
unor pl'4i operatorii cu poten&ial in6ectat= pan#amentul #e poale #coate ilupA
)- Y -$ ore= c"nd #:a 6ormat de1a pelicula de 6ibrin' şi #e urm'reşte viEual
#
#i palpatoriu de c'tre per#onalul medico:#anitar pentru a #e#iOa= Iu timp
orice modi6icare= "n caOul "n care pla4a #ecret' #au e#te drenat' precum &R
tn raOul "n care bolnavul are temperatur' nee(plicat' de alte cauE.o .9
6ace o e(plorare a pl'4ii iar pan#amentul va 6i #c0imbat mai de#. br ecven&ii
#c0imb'rii lui #e va 6ace "n raport de cantitatea #ecre&iilor iu aşa 6el ca pan#a
meniul "mbibat #' nu permit' circula&ia 4ermenilor de la interior # pro plaAn
i1i #a nu #tea mult "n contact cu pielea pentru a nu o irita. ?"nd #e mu#iul A
o #upurai ie. localn= c0irur4ul va trebui #' ia tonte m6t#uriln nnoeinrc pmitm
drena1ul rotari Ini= curA5ir;<a pl'cii 6i a uşurarea nic.itriE.Arli.
I I . INGK"J"IU POS.OPEttA.ORII 7WSSW[I/W
In mumiile caOuri= evolu&ia po#toperatorie a bolnavilor poate ridica
probleme deo#ebite= "n 6unc&ie de diver#ele tare or4anice e(i#tente= de com:
ple(itatea actului operator #au de apari&ia unor complica&ii.
In caOul e(i#ten&ei anumitor tare= pe lin4' "n4ri1irile obişnuite enumerate
mai #u# #e va urm'ri= "n plu# reec0ilibrarea corect' a bolnavilor= corectarea
de6icien&elor or4anice "n raport cu tarele e(i#tente şi prevenirea complica&iilor
po#ibile. 7e 6oarte multe ori= e(i#t' tendin&a de a 6ace o ec0ilibrare corect'
a bolnavilor preoperator 6'r' a:i controla şi urm'ri cu aceeaşi e(i4en&' "n
perioada po#toperatorie. Ia aceşti bolnavi tara&i trebuie continuate toate
m'#urile de ec0ilibrare preoperatorie.
YIa bolnavii cardiopu"monari #e va a#i4ura o re#pira&ie normal' şi
e6icient' "ntr:o poOi&ie #emişeO"nd' boNlerG= prm admini#trarea intermi:
tent' de o(i4en prin a#i4urarea permeabilit'&ii c'ilor re#piratorii. Se vor
calma durerile şi #e va a#i4ura o mobiliOare pa#iv' precoce "n #copul acti:
v'rii circula&iei şi prevenirii tromboOelor.
Y[olnavii 0epatici vor 6i #uprave40ea&i mai atent deoarece urm'rirea
lor po#toperatorie oblic' la cercetarea periodic' a con#tantelor alterate pre:
operator şi la in#tituirea unei terapeutici comple(e re6acerea volumului
#an4uin pentru a#i4urarea unei bune o(i4en'ri= antibioterapie cu #pectru
lar4 care i' ac&ioneOe a#upra 6lorei inte#tinale= vitaminoterapie şi re6acerea
reOervelor 4iucoproteice a 6icatului prin per6uOie de 0idroliOate proteice şi
de 4lucoOaG.
YQe6reticul operat #au bolnavul care a #u6erit o interven&ie pe apara:
tul urinar va 6i urm'rit "ndeaproape prin m'#urarea Oilnic' a urinii= controlul
periodic al con#tantelor #an4uine uree= creatinin'= acid uricG aprecierea
curbei termice şi a#pectul pl'4ii. Se va avea "n vedere diminuarea catabo:
li#mului din perioada po#toperatorie= prin admini#trarea de #teroiOi te#to#:
teron= madiolG #i prin admini#trarea parenteral' de 4lucide şi lipide. 7e a#e:
menea= #e va a#i4ura ec0ilibrul 0idroelectrolitic şi acidobaOic iar "n caOul de#:
6'şur'rii actului operator "n mediu a#eptic #e vor admini#tra antibiotice con:
6orm antibio4ramei din urocultur'.
Ia diabetici "n4ri1irea po#toperatorie are o important' deo#ebit' deoarece=
"n acea#t' perioad'= pot #' apar' complica&ii 4rave datorit' 6ie tulbur'rilor
metabolice acidocetoO'= 0iper4licemie= 0ipo4licemieG= 6ie terenului diabet ir
in6ec&ii= complica&ii pulmonare etc.G= 6ie deOec0ilibrelor in#talate po#topera:!
tor de#0idratare= 0emora4ieG. /erapeutica po#toperatorie a diabeticului ,a
urm'ri :
Ymen&inerea nivelului arderilor de 4lucoOa #i diminuarea 4lico4eneOi!l
4eneratoare de corpi cetonici prin admini#trarea "n continuare a in#ulinei:
.#au #ul6amidelor 0ipo4licemiante #ub controlul 4licemiei şi 4licoOuriei deoarece
In urma reac&iei con#ecut0e ace#teia #"nt mai 4rave>
Ycon#ervarea reOervelor 4lico4enetice din 6icat= şi alte or4ane prin
per6uOarea de 4lucoOa cu in#ulina p"n' la reluarea alimenta&iei orale>
Yprevenirea de#0idrat'rii şi deciorur'rii prin per6uOie cu #olul ii clei:.
Irolitice= aminoaciOi şi #"n4e dac' e#te caOulG. 7atorit' tendin&ei diabeticilor
iii: a ri!1inc #area e#le. recomandabil ca= in prima Ei poBoprralor= #' nu #e adi
mini#tre#e #olu5ie cloniro#odii!' > =
"^<
Y pro6ila(ia in6ec&iilor prin admini#trarea de antibiotice cu #pectru
lar4 "ntruc"t orice in6ec&ie amenin&' ec0ilibrul metabolic al diabeticului.
Y ['tr"nii opera&i vor 6i urm'ri&i "ndeaproape deoarece labili tatea
reactivit'&ii lor produce 6recvent #c'deri ten#ionale= tulbur'ri re#pir atorii
cu 0ipo(ie con#ecutiv' şi de#0idratare. 7e aceea= e#te bine ca dup6i inter:
ven&ii c0irur4icale 6'cute la b'tr"ni= aceştia #' 6ie urm'ri&i "n #aloanele de
terapie inten#iv' p"n' la completa lor reec0ilibrare. /ratamentul va avea In
vedere "nlocuirea pierderilor 0idroionice= mobiliOarea precoce şi cu pnidoii16i.
a#i4urarea nevoilor calorice şi prevenirea in6ec&iilor= "n acelaşi conle(t ::
"n#criu şi copiii care= pe l"n4' reac&iile deo#ebite pe care le au= po#toperator=
nu #emnaleaO' diver#e a#pecte ap'rute pe parcur#.
?omple(itatea actuiui operator impune= de a#emenea= o urm'rire şi o
"n4ri1ire #pecial' a bolnavului "n 6unc&ie de 6actorii care domin' ri#cul oppH
ra&iei e(ecutate.
[olnavii cu interven&ii pe or4anele toracice pleurotomii= e#o6a4ecl.oinll=
pneumonectomii= opera&ii pe cord etc.G pe l"n4' urm'rirea obişnuit' de mai QUQ=
vor 6i controla&i radiolo4ie= "ncep"nd cu Oiua urm'toare interven&iei #au cliiui
1
din #eara Oilei de opera&ie= pentru de#coperirea unui eventual pnemnoloi!u(=
0emotora( #au atelectaOii. Pentru o mai bun' urm'rire a lor= #e recouiaiidA
ca aceşti bolnavi #' 6ie monitoriOa&i pe toat' perioada c"t dureaO' reec0ili:
brarea lor po#toperatorie. Se va urm'riH de a#emenea= cantitatea lic0idului
drenat= a#pectul lui şi #e va avea 4ri1' ca "n momentul #c0imb'rii bor canului
de drena1 #' #e evite in#tituirea pneumotora(ului.
Ia bolnavii cu reOec&ii "ntin#e ale or4anelor abdominale 4a#treclomii
totale= enterectomii= 0epatectomii etc.G #e va urm'ri= "n permanen&'= #i arm
peretelui abdominal #i a#pectul lic0idului care #e dreneaO' şi #e vor lua Ionic
m'#urile pentru reluarea tranOitului inte#tinal şi evitarea balon'rii.
"n interven&ii comple(e= tratamentul po#toperator al bolnavului cerc
* terapeutic' mult mai #u#&inut'= pentru a compen#a c"t mai rapid divcr.telo
deOec0ilibre care apar 0idrice= electrolitice= acidobaOice şi nutritiveG.
aG Xeec0ilibrarea 0idric' &ine #eama de cantit'&ile Oilnice b]O]ie ni!?t6H
#are de apa -* mlERilocorpG şi de pierderile patolo4ice v'r#'turi= a#piraG ic
4a#tric'= drena1ele= #caune etc.G care vor 6i m'#urate cu ri4uroOitate. .ult
mai 4reu de apreciat #"nt pierderile de lic0ide prin tran#pira&ii= prin pania:
mente şi lic0ide care #ta4neaO' "n lumenul inte#tinal #pa&iul al lll:leaG. n
#itua&iile "n care nu putem "ntocmi un bilan& corect #e va aprecia #tarea cil@
nic' a bolnavului con6orm #c0emei propu#e de [er4man= dup' ce #:a admi:
ni#trat cantitatea de ap' nece#ar' Oilnic >
Y dac' limba şi a(ilele r'm"n u#cate #e adau4' "nc' l +** ml de lic0ide \
Y dac' 4lobii oculari r'min 0ipotonici ad'u4'm "nc' 5** ml >
Y"n caOul per#i#ten&ei pliului cutanat abdominal #e ad'u4ii iu plu#
1 +** ml lic0ide >
Yla bolnavul "n şoc ad'u4'm l )** Y 1 =G!G ml lic0ide.
?antitatea de lic0ide admini#trate #e reduce #ub nevoile 0aEale in eaEui
apari&iei reten&iei 0idrice aşa cum #e int"mpl' iu caE de in#ii6icicnlA renalii
acut'.
bG Ucecliilibraiva electrolitic' va ine .#eama de doE=anle elerlroli5lloi
Qa
1
= K
1
= *1 := ?S.511_ etc.G in #in4e #i diver#e lic0ide ec #e pierd din or4uuimii
urinai uQ5ilnitiil Au#trie= 6i#tuleG. Iu l uEa raliiliolin!i. diiloril6t ci!6şlrt!ll d@!
A?/H şi corticoiOi= #e re&ine mai mult #odiu "n tubii renali= elimin"ndu:#e
compen#ator pota#iul prin mobiliOarea lui din celule. ?lorul urmeaO' vari:
a&iile #odiului iar calciul e#te de a#emenea #c'Out. Pentru reec0ilibrare #e va
&ine #eam' de nece#arul Oilnic de anioni şi cationi iar admini#trarea lor #e va
6ace "n urma calculului iono4ramei pla#matice şi a lic0idelor pierdute.
Xeec0ilibrarea 0idric' şi electrolitic' #e va 6ace cu #olu&ii de 4lucoOa 5\=
1*\ #au )*\ la care #e adau4' o unitate de in#ulina pentru 6iecare )Y)=5 4
4lucoOa #au cu #olu&ii de clorur' de #odiu 9\U= #au molar' de 5=6\ la care
#e pot ad'u4a şi alte #olu&ii 4luconat de calciu= clorur' de pota#iu etc.G= "n
raport de electrolitul care #e pierde.
cG Xeec0ilibrarea acidobaOic' urm'reşte men&inerea pH:ului #an4uin
la valori normale 2=+5Y2=+$G. 7eterminarea lui #e poate 6ace 6i# direct cu
microec0ipamentul A#trup cu care #e pot ob&ine şi pre#iunile par&iale de o(i4en
#i bio(id de carbon "n #"n4e= precum şi baOele totale [[ d +* mWM\
*
G=
6ie indirect prin calculul reOervei alcaline )5 mWM\1 #au 6* voi. ?*
)
\G
dup' mHoda 8an SlPRe.
Pentru combaterea acidoOelor #e 6olo#e#c #olu&ii de bicarbonat dg #odiu
1=-\ şi $=-\ #au lactat de #odiu #olu&ie *=+ mo\
*
de tri0!;dro(im"til:amino:
met.an /HA.G. ?orectarea alcaloOelor #e va 6ace prin admini#trarea de #o:
lu&ie de acid clor0idric l \ per o# #au 9=) \ i.v.G #au clorur' d% amoniu "n
#olu&ii 1Y)\ "n cantitate de +Y$ 4E)- ore. "n caOul acidoOelor mari re#pira:
torii bo"navuiui i #e va 6ace o re#pira&ie controlat' prin intuba&ie orotra0eal'.
?alea de admini#trare a ace#tor #olu&ii va 6i= la "nceput parenteral' şi ea
va 6i "nlocuit' cu cea oral' imediat ce va 6i po#ibil "ncetarea v'r#'turilor=
reluarea tranOitului etc.G.
dG Xeec0ilibrarea nutritivii po#toperatorie va trebui #' #urprind' toate
principiile alimentare nece#are or4ani#mului proteine= lipide= 4lucide= mine:
rale= ap' şi vitamineG "n cantit'&i ec0ilibrate şi #u6iciente pentru a acoperi
nevoile calorice Oilnice şi pierderile din 6aOa catabolic'!. P"n' la reluarea alimen:
ta&iei orale= reec0ilibrarea nutritiv' #e va 6ace parenteral= dup' aceeaşi metod'
şi cu aceleaşi preparate ca şi "n caOul pre4'tirii preoperatorii a bolnavilor.
?omplica&iile din perioada po#toperatorie #"nt 6oarte numeroa#e şi 6oarte
di6erite "n raport cu comple(itatea actului operator şi #tarea 4eneral' a bol:
navului. Wle pot ap'rea imediat #au tardiv şi #"nt condi&ionate de o #erie
de 6actori ca : ane#teOia= actul operator= re6le(e cu di6erite punct de plecare=
tare or4anice ale bolnavului= #tarea po#toperatorie etc.
7e#crierea cauOelor= #imptomatolo4iei şi tratamentului ace#tora ar ne:
ce#ita un #pa&iu prea mare aşa c' ne reOum'm la enumerarea unora dintre
cele mai "nt"lnite :
Y a#6i(ie prin c'derea mandibulei #au baOei limbii= prin a#pirarea v'r:
#'turii #au prin recurariOarea imediat' po#toperator >
Y #incopa cardiore#piratorie >
Y 0emora4iile po#toperatorii imediate #au tardive >
Y pareOe di4e#tive : ileu# paralitic inte#tinal= dilata&ia acut' .!a#tric' >
Y complica&ii pulmonare Y pneumotora(= atelectaE.ii= pneumonii #au
bion0opnt!uiuonii= rev'r#ate pleurale etc. >
Y complica&ii r.nrdinrc Y in#u6icien&' cardiac'= edemul pulmonar acul.
rlc.= ca iirmni/ n ntulndlllnr or4anice #au a UIU. 0ipcrlmlriitari >
Y troml! vnH; ni.ire= cmlnilll arterial@@= in6arctul mr
YocluOii inte#tinale mecanice prin volvul'ri de an#e #au prin adere n 5i@ >
Yper6orarea #au #"n4erarea unui ulcer 4a#tric #au duodenal e(i#tonl
anterior interven&iei >
Y coleci#tite acute po#toperatorii >
Yin6ec&ii ale pl'4ii #au la di#tan&' di4e#tive= pulmonare= parolidiene=
#epticemii etc.G >
Yevi#cera&ii= eventra&ii >
Yreten&ii acui=e de urin'= oli4urii= anurii re6le(e #au datorit' in#u6ici
en&ei renale acute po#toperatorii >
Ycome di6erite Y diabetic'= 0epatic' etc. >
Ye#care de decubit >
Y6:#tule di4e#tive #au #upura&ii Ia nivelul pl'4ii operatorii >
Yreac&ii aler4ice la diver#e medicamente= anti#eptice #au cat4ut >
YparaliOii di6erite etc.
.ultitudinea şi varietatea ace#tor complica&ii= momentul di6erit al upn:
ri&iei lor "n 6unc&ie de e6ectuarea interven&iei c0irur4icale= le4'tura #au inter:
dependen&a de actul operator precum şi 4ravitatea evolu&iei lor pre#upune
cunoaşterea am'nun&it' a "ntre4ii patolo4ii c0irur4icale. 7eoarece uc9Hl
lucru dep'şeşte limitele capitolului de 6a&'= con#ider'm c' enumerarea Im
#en#ibiliOeaO' pe medic "n urm'rirea atent' şi am'nun&it' a bolnavului operul.
pentru #e#iOarea la timp şi interpretarea corect' a oric'rei mani6e#t'ri upi@:
rute "n evolu&ia po#toperatorie şi pentru adaptarea atitudinii terapeutica
core#punO'toare. = .=
0M='
,( «n
INNECOIA NOSOCOMIALA
?A7XU QSSSISVI?
In6ec&ia no#ocomial' 4r : no#o d boal'= KomiOein d a "n4ri1iG cuno#:
cut' şi #ub denumirea de in6ec&ie interioar'= in6ec&ie iatro4en'= in6ec&ie "n:
crucişat' #au 0o#pitali#m in6ec&io#= are un areal #emantic mai lar4= "n #en#ul
c' ea apare nu numai "n #pital ci şi "n alte colectivit'&i a#em'n'toare Y lea4'ne
de copii= creşe= c'mine de copii= internate= caO'rmi etc. .. . > 7enumirea de
Uno#ocomial'D e#te important' prin 6aptul c' nu a#ociaO' no&iunea cu denu:
mirea in#titu&iei #pitaliceşti= recuno#cut' şi reputat' a 6i de protec&ie= de
"n4ri1ire şi de recuperare a bolnavului.
?a atare= prin in6ec&ie no#ocomial' "n&ele4em in6ec&ia ap'rut' "nt r:o
colectivitate= ce are diver#e obiective şi #copuri= "ntre care şi men&inerea
#au redarea #t'rii de #'n'tate a membrilor #'i. Wa poate ap'rea at"t "n e(:
terior p'r&ile moiG c"t şi la nivelul or4anelor interne.
W/ISPA/SVWQIW
Nr0%80n&3 in6ec&iei no#ocomiale e#te cuprin#' "ntre + Y15\ dup' #ta:
ti#ticile S...S.= cu o medie de 2\.
Wa e#te preOent' "n toate &'rile lumii= 6'r' e(cep&ie= "n procente variabile=
"n raport cu #tarea economic' şi de deOvoltare a &'rii re#pective= cu 4radul
de cultur'= de educa&ie #anitar' a popula&iei etc. 7e e(emplu : An4lia d +=5\=
S.U.A. d 2\= bran&a d 2=6\= Suedia d 11\. "n &'rile #ubdeOvoltate rata
in6ec&iei no#ocomiale a1un4e la 1)Y15\. Ia noi "n &ar'= procentul e#te #ub:
unitar dar nu pentru 6aptul c' nu ar e(i#ta ci datorit' necunoaşterii şi nera:
port'rii e(acte a datelor.
7eşi= "n unele #itua&ii= procentul pare de#tul de ridicat= in6ec&ia nov<:
comical' nu trebuie acceptat' ca o 6atalitate ci ea trebuie bine #tudiat' peni ni
a o putea preveni şi trata=
C3u200 care duc la apari&ia unei a#t6el de in6ec&ii i<"nt multiple şi ele
5in do individ= de in#titu&ie= şi de #ocietate.
nG Individul e#te implicat= in apari&ia unei a#t6el de= in6ec&ii prin :
_. ncre#pecItii/a re4ulilor ;U; i6&ien6l individuala: plut6i #eptice= niiilll
murdari
1
= "mbini ncl6ilalr= lcn5i!iic nmrditr"i etc.>
Y contactul cu per#oane in6ectate #au purt'toare de 4ermeni.
bG In#titu&ia are rol preponderent "n apari&ia unor a#t6el de in6ec&ii
7atorit' :
Y nere#pect'rii normelor #anitare obli4atorii a4lomera&ii= "n camere=
a ritmului de deOin6ec&ie= a a#ep#iei şi anti#ep#iei= Y "n caOul #pitalului= 1nct9:
p"nd c0iar de la internarea bolnavului>
Y i4iena necore#punO'toare a unor "nc'peri b'i= W?= o6icii= #piUX:
torii etc. >G
Y i4ien' #lab' "n 1urul cl'dirii prin preOen&a de reOidii= animale clini=
pi#iciG= ce 6avoOireaO' e(i#ten&a roO'toarelor şi a unor de1ecte cu polcul ml
in6ectat >
Y admiterea de 0aine per#onale ale bolnavilor interna&i= necore#pun:
O'toare din punct de vedere i4ienic #au de alte obiecte per#onale contamina&i!
la copiiG >
Y e(i#ten&a bolnavilor #eptici şi a#eptici= "n aceeaşi "nc'pere #au In
paturi apropiate >
Y nere#pectarea circuitelor interioare cu in6ectarea celor curate.
cG Societatea= prin membrii #'i= cu o educa&ie #anitar' precar'= şi m
1
:
%core#punlO'toare= contribuie şi ea la apari&ia şi men&inerea unor a#cmcni:u
in6ec&ii. A#t6el :
Y viOitarea bolnavilor la ore nepgrmi#e= "n condi&ii necore#punO]Umi6
de &inut'= "n num'r mare pentru un bolnav= cu nere#pectarea celor mai el e:
mentare norme de i4ien' >
Y intrarea per#oanelor #tr'ine "n lea4'ne= creşe= c'mineG purl'loarn
de microbi #au boli tran#mi#ibile= 6'r' a "n&ele4e 4ravitatea pe care o repre:
Oint'.
Mecani%+&l apari&iei ace#tor in6ec&ii e#te= aproape "ntotdeauna= d i roci=
prin contactul nemi1locit al purt'torilor de in6ec&ii cu per#oane #'n'toa#e.
.ai rar= "n #pecial= la copii= unele in6ec&ii #e pot tran#mite şi indirect= pr in
1uc'rii= c'r&i= #au alte obiecte de uO comun.
7e a#emeni= "n unele colectivit'&i= nere#pectarea i4ienei= a deE.iul8c5i;.
ciclice #au a #c0imb'rii len1eriei= poate 6avoriOa apari&ia de in6ec&ii prin meca:
ni#m indirect.
ASPW?/W ?IIQI?WI
?linica in6ec&iilor no#ocomiale "mbrac' cele mai variate a#pecte= !
5 5
"n colectivit'&i cu per#onal permanent= cel mai ade#ea #e "nt"lne#c In:
6ec&ii ale c'ilor re#piratorii= in6ec&ii cutanate #au 4a#tro:inte#ti nale. = = = % ;
"n #pitale= arealul in6ec&iilor e#te mult mai lar4. A# t6el= #e inlllncic>
Y in6ec&ii ale pl'4ilor #au interven&iilor a#eptice >
i
Y in6ec&ii cutanate cu 4ermeni #apro6i&i deveni&i pato4eni #au cu 1er9
meni reOi#ten&i din 6lora intra#pitalicea#c' >
Y in6ectarea unor cavit'&i ca urmare a unor e(plor6iri endo.#coplpp
e6ectuate "n condi&ii de nere#pectare a re4ulilor de a#ep#ie: anli#ep#io >
= = Hr =:t: in6ec&ii localiOate #au di6uOe= urmare a unor procedcuri terapeutici!
In6ec&ii= i u l i l l r a & i i = pan#amenteG #au interven&ii operatorii cli(cr#c >
== = Y mierlii Ai!uuraliOalc de tipul #epticemiilor ca m maro u unor
reOi#ten&i !%nu !i unor ude Ic.i!iiprulici>=
>
= = = = = = = 0 =
/XA/A.WQ/
/ratamentul in6ec&iilor no#ocomiale e#te pro6ilactic şi curativ şi el e#te
di6erit "n 6unc&ie de natura colectivit'&ilor.
/ratamentul pro6ilactic= "n #pitale= pre#upune re#pectarea unor re4uli
cari
1
#' previn' apari&ia in6ec&iilor.
aG .'#urile de i4ien' #pitalicea#c' pre#upun :
Ybaia bolnavului la internarea #i "mbr'carea de len1erie curat'= per#o:
nal' #au de la #pital>
Ycondi&ii de caOare core#punO'toare "n #en#ul #c0imb'rii len1eriei
de pat şi= dac' #e poate= #teriliOarea ace#teia #i un num'r c"t mai redu# de
per#oane "ntr:o "nc'pere >
Y6unc&ionarea #i#temelor de aproviOionare cu ap' şi de evacuare a
reOiduurilor >
Yre#pectarea circuitelor= a ciclurilor de deOin6ec&ie periodic' a "nc':
perilor şi de cur'&enie 4eneral' >
YviOitarea bolnavilor la anumite ore= "n 0alate şi de un num'r redu#
de per#onae >
Y&inut' re4ulamentar' a per#onalului din #pital şi a #tuden&ilor.
bG 7i#cern'm"nt "n ale4erea procedeelor de inve#ti4a&ie şi tratament
"n #en#ul:
Yre#pect'rii cu #tricte&e a re4ulilor de a#ep#ie şi anti#ep#ie al oric'rui
act e(plorator #au terapeutic >
Ypre#crierii e(plor'rilor= "n #pecial a celor endo#copice= numai "n caO
de nece#itate şi 1u#ti6icat >
YutiliO'ri 1udicioa#e a antibioticelor >
/ratamentul curativ e#te cel cuno#cut pentru orice tip de in6ec&ie= "n
raport de localiOare= 4ermeni= 4ravitate etc.
XWfUI/A/W
.ortalitatea variaO' "ntre 1=2 Y 2=5\ dup' diver#e #tati#tici= "n raport
de &ar' şi de 4ravitatea in6ec&iei= a1un4"nd la +$Y-*\ "n caO de #epticemii.
?on#ecin&ele economice ale unei in6ec&ii nopocomiale= "n #pitale= #e reper:
cuta a#upra :
Y prelun4irii #pitaliO'rii= a1un4"nd uneori la dublarea Oilelor de #pitali:
Oare= "n caO de #epticemii>
Y co#tului cre#cut al #pitaliO'rii= ca urmare a anUbiolerupiei şi altor
medicamente #cumpe >
Y pierderilor "n produc&ie prin Oilele de #pitaliOare şi de concediu medical
l>i care #e adau4' şi #c'derea capacit'&ii de munc'.
?on#ecin&ele individuale #"nt= uneori= de#tul de import'rile şi #e re6erii
la 6aptul c& #u6criii5a putea 6i evitat'= bolnavul r'in6ne cu #ec0ele şi= iu plu#=
diminua incrcdcrcii in medic.
In raport= ni #peci6icul 6ier6irei activit'&i= in6ec&iile noinratninlc nu mui:
i i ni i ! 5<nrliciilui!ilA5i privind ntlnpaln66rniii. elinic'= &i terapeutica urc'torii.
M
%in: ; 1
ct
EInI=,' 2!-' .66=H.f=6f.fi»
l!?[= lF! p ! !
1@2 t
iH iuluiMi.iinuK i
2*1 =.:<nHi .IcUE
n.
ir@
8I!
3 - /
'' .'
2' 2. ' ' 0 '
' . ' - ' ' '
!.;F .UE@F.:F . n
i l .
; < : ! :tgHF
%% :
i: 8
Hi: @
AL7XSQWS?U S. Y /ran#6uOia "n #indroamele 0emora4ice. 7oc. Haemat.= 192*= l=
p. )1:+*.
l
')
AQVWIWS?U L. Y Wlemente de propedeutic' c0iru4ical'. Wd. .ed. [uc.G= 19$1
ALVHWI I. Y /e0n!ca "n4ri1irii bolnavului c0irur4ical. I...b. [uc.G= 1925.
APA/WA.QU 8. #i colab. Y Xecoltarea= con#ervarea şi tran#6uOia de #"n4e. Kd.
[uc.G= 1922.
AX/f ?.P.. H,X73 I.76 Y ?omplica&iile in c0irur4ie şi tratamentul lor. Wd. .nl=
[uc.G= 1969. :H<!!!
A/AQASIU I.= .AXW` W. Y ?0irur4ia "n campanie. Wd. .ilitar' [uc.G= 195*.
[A?IU I. : biOiolo4ie. Wd. 7id. Ped. [uc.G= 1929.
[AIIILVWX b.W.. 7XAPAUS /H. : Practic o6 Sur4erP current revicN. 8oi. I ;U<2!-G=
8oi. II 1925G= W. W. .o#bP ?o= St. Ioui#.
[,Q,>U 8.W. Y Patolo4ie c0irur4ical'. Wd. 7id. Ped. [uc.G= 1929.
[WIA?HWW A. Y /raumati#me 6erme de l!abdomen. Inter]t de la ponclion li
peritoiieale. Acta ?0ir. [e"&.= 1926= p. 6-*Y6--.
[I7UIWS?U A . [S/WS?U ..= PALj S.= PSPS8I?I ?. : bunc&ia cu #pnl.iri!u
to.ieulu! ca nv1loc de dia4no#tic "n abdomenul acut traumatic. ?0irur4ia [uc=G= UI8-=
)= p. 155:15$.
[IABA ?.= ?XI87A S. Y /eoria şi practica reanim'rii in c0irur4ie. Wd. .ed. l! iii
1
=G=
1959.
[SSS3 S.= .S/S.AL?WA 7.= PXSILS8 X.= ?XIS/WA .. : Xeanimare.F
cului in p /io1da po#toperatorie. ?0irur4ia [uc.G= 192)= l= p. 29 Y $6.
[SU?HW/ du Q.= [XIVAQ7 le B. : Ane#t0e#ie reanimation. Wd. blanarlon l ! i i i l i G .
1952= p. -+9:6+6.
[UHVHWIW /H. #u!( red.G Y Studiul terenului "n c0irur4ie. Wd. .ed. [uc.G= llWrH
[UXVH?IW /H. #!ib rrd.G : Patolo4ie c0irur4ical'. Wd. .ed. [uc.G= 1925=
[UXIUI S.= ?SLS/AQ/ILWS?U ?. : ?ur# de #emiolo4ie #i terapeutic'
I.b [uc.G= 1926.
i.!`U I. Y ?ur# de c0irur4ie #emiolo4ic' Y p. I Y ?raiova= 1926.
?3bXI/A \' [U?UX A. Y Primul a1utor "n ur4en&ele med!co:c0irur4icale. Kd= I .I t l l
[uc.G= 192*.
bi#. ?U/IWX [.. 7S7SSL b./.. SIIA!8 W.8=D.= 8AL7WX B./. Y .aun.il o6 ?llnli!til
Problem# in Sur4erP. Iitt"e [rov=n et ?o.= 19$$.
?AXSII B.= XI?SH7W,U e. Y Indicalion re#pective et place actuello eu U!putHUi9U
de Ia "aparo#capie et de Ia ponction:biop#ie du 6o!e. Xev. Prat. Pari#G= I6lli!.F= )1= II
p. 1*$:11).
?jIjXASU W = APA/WAQU 8. Y Pro6ila(ia şi tratamentul accidentelor
7oc. Haemat.= i9tH9. l= p. -+:5*.
?j[B!IQI`AQ ?.= S /A L A. Y Patolo4ia c0irur4ical' a toracelui. Kd. .ed. HuoG= IU2I
?IQ?.A U.= ?S.AQ ?.= .IHmIIWS?U ..= .IUIWS?U F.= PUSIQS8 F%!=. .AIlH l=
XA7U V.= /HSIALWS?U S.= U7XWS?U I : .anual de mira clilrui4ie pnill!. Hiulli
de a#i#tente medicale. Kd. Med. [uc.G= l!l6il.
= SHIS/KA I.= ?1SHALU .. Y ;B0id de ane#tcOie:rcanlmare. Kd. .i:d. Huc G=
?.I878 S= .A,GII::S?U X. : /e0nici curente de minimuri:. Kd. .od. .urG. I8UQ
= E > K1, I <A S. Ui#curi >i erui!i la unc#teOie ,i rcuniiimro. I*d. .ed Ili ic. G= 1112ii.
7K!I!HII:: I! H : Petite clIirur4ie. Kd. A6u##on= I!.I/V
@ @ @ 7lc&lomir medicul. Kd
IU>.UHU! 8. : /NUnlcA
.m ii llliilllnl= HI8 l
. .
.1'd
tlpr1il6tliM!i.Biii
!9b!98 D :A E./F!
S.: .M =6l .Qgr .WW.
' ,
l
1
j< , >0-'I. '. 4' '.;; ;'
4Mio %Hi6t.-i1A9WHi".!@tir
6el
WF A trtH
& F.: :%;! U==! % % /I/LIOGRANIE
B1
1.
).
+.
-.
5.
J.
7.
K.
9.
1*.
11.
1).
1+.
11.
15
.
16.
12.
1$
.
19.
19.
)*.
)1=
)
)
)
+
GitU
)2.
)Q
Me'i,
Hue.G=
uilci vli
EHf*tru %n*=n***u I
7U= % @ @ : lGlrni;5lu SuiilliirA n .unicipiului Hiinire&tl % KpIdPiuInlntil. 5l cninlmli!i!ei
lil6n;tHlor llilnuplliillcrull K;l. .ed= .uc.G= 1*2.!t.
.11. K7.SQSSQ II . A. %% Qcrdlc blop#P In dl66erentlal Biiit6no#l# o6 9cnli
1
I I H rr dlicme.
.G. Am .i9d. A..= 1**5= 191. l= p. -$* :-L6.
IU. HIUI!KS?U E.. .US/AaKA Q= [XI?H/ H. : "nlocuitori coloidali de pla#m'. Wd.
.6.l. Huo.G. 1U2$.
:t>i. KII.II!KS?U E.= ?U.KI.AXU I. : Xeec0ilibrarea 6unc&ional' a bolnavului In ur4en&'.
I.. .ed. Uuc.G= l 9SK.
>I-. VA8ltl.U IG.= SI.I?I P. Sub red.G Y ?ur# de mica c0irur4ie şi #emiolo4ie c0irur4icali.
1.K Uuc.G= 1925.
+5. iKA8."/IB A. Y "ndreptar elementar pentru "n4ri1irea medical' a bolnavului. I.b
Hui:.G. 1*25.
+*. liKSlU"WS?U I. Y 7ia4no#ticul bolilor renale prin punc&ie:biop#ie. Wd. lied. [uc.G=
1929= p. 5:)5.
=12. VSI A 1. 5 Propedeutic' medical'. Wd. 7id. Ped. [uc.G= 19+-.
:t$. VXIiWQWAI/ /.B.= PWXX3 S. Y Pre#ervation and utili#ation o6 t0e blood. /ran#6u#ion=
192*= 5= p. +1) Y +)).
.9. HAH8W3 A.= BSHQS X.= .c KUSI? 8U SWWQS A.= XSSS K. Y /0e principie and
practic o6 .edicine. Appleton et Ian4e= 19$$.
%III. USX/SIS.WI Q.= aUXAI I. #ub red.G : ?0irur4ia= voi. I. Wd. .ed. [uc.G= 19+5.
%11. IA?S[S8I?I I. Y Propedeutic' c0irur4ical'. ?artea Xom]nea#c' S.A. ?lu1. 19)2.
%1). IA?S[S8I?I I. şi colab. Y ?0irur4ia voi. I= Wd. SS?W? et ?o= SAX= 191+.
%l.!i. 13WXSSQ P.= [XUQ ?. Y A#piration:biop#P o6 t0e RidneP. Am. B. .ed.= 19+1= 11=
p. +)-:+)6.
%II. KSQ7I P.8. Y 7ate noi "n practica tran#6uOiei #an4uine şi a deriva&ilor de #"n4e "n c0i:
rur4ie. ?0irur4ia [uc.G= 19*+= -= p. +$5 Y +9+.
%15. KSQ7I P.8.= PSPWS?U X.W. Y /ran#6uOia de #in4e. Wd. .ed. [uc.G= 1956.
.5li. @ @ @ J Iarou##e medical illu#lre. Iibrairie Iarou##e Pari#G= 1921.
%12. .AQ7A?HW AL. #ub red.G Y Semiolo4ie şi clinic' c0iru4ical'. Wd. 7id. Ped. [uc.G=
1955.
%IL. . UUQWS?U 8.= II/AX?fW?K V.= SW/IA?W? 7.= bS/IA7W [. : Xe#u#citare re#pi:
r.Uorie şi cardiac'. Wd. Acad. XSX= 196+.
%lFG. .W..7WS da ?SS/A P.= BWALLW P0.= ?AXPWQ/IWX 3. Y Lutrition parenterale.
/ec0niMue de cat0eteri#me veineu( central ] lon4ue duree. Acta c0ir. [:l4.= 1926= 5= p.
5+*:5+6.
5*. .IHjIIWS?U ..= /WS7SXWS?U AI. Y /e0nica tran#6uOiei. Wd. .ed. [uc.G= 1965.
5*. .IX?WA Q.= AQVWIWS?U Q.= BIAQU W.= ?SQS/AQ/IQWS?U LU AV8PIA IWS:
8WALU Y /ran#6uOia ma#iv' "n neopla#mele tubului di4e#tiv. ?0irur4ia [uc.G= 19$2=
+*= l= p. 21:2$.
51. .IX?WA Q.= AQVWIWS?U Q.= BIAQU W.= [USU V.= QW7WI?U Al.= AVA.PIA IWS:
8WAQU Y Premedica&ia "n practica ane#teOiolo4ic'. ?0irur4ia [uc.G= 19$2. Ut= l= p. ))2 Y
)+5.
5). .IX?WA Q.= AVAPIA IWS8WALU Y /e0nici de ane#teOie şi anal4eOic #p!nal' Y Wci.
,cad. XSX= 19$9.
5+. .SSXW b.7. Y .etabolic care o6 t0e #ur4ical patient. W.[. Saunder# S.= P0iladelp0ia=
196*.
51. .SfWS ?. : /e0nica "n4ri1irii bolnavului voi. IG= voi. IIG. Wd. .ed. [uc.G= 19$+.
5S. SKIQ?f3? B. Y Xe4ulile m'runte ale c0irur4iei de#'virşite. Wd. Bean Ieon [uc.G=
1*15.
52. SXSSQI P. Y Soin# pre: et po#toperatoire# ] l!u#a4e de# in6irmiere#. Wd. .a##on Pari#G=
1926.
5$. I!AUQ I. Y /erapia inten#iv' "n bolile in6ecto:conta4ioa#e. Wd. .ed. [uc.G= 192).
5*. PAlBQ X. #ub red.G Y /ratat de medicin' intern'. Wd. .ed. [uc.G= 19$9.
*. PSP 7. PSPA I. #ub red.G Y Patolo4ia #i#temului cav in6erior. Wd. .ed. [uc.G= 192+.
1. PXS?A W. Y [iop#ie pro#tatic' tran#rectal' #impli6icat'. ?0irur4ia [uc.G= 192+= l=
kG. $)1:$)2.
IU. I!US?A. F%:. #ub red.G : /ratat de patolo4ie c0irur4ical'. 8oi. I= Wd. .ed. [uc.G= 19$9.
IU. ..,I<U.iS?U AI.= ISQWS?U ..= AQVWIWS?U Q. Y Ane#teOia re4ional' a membrului
.ipi/lor. ?0irur4ia [uc.G= 1961= 5= p. 269 Y 225.
I I I . nAll.KAQU X. Y Accidente in6ec&ioa#e ale per6uOiilor prelun4ite. X9v. med= I n t . c0ir.
I nş i G = 192-= l= p. 25:$*.
)2)
Ui. UI:>niQ;i K.= ISHKQE l!rtGl<lniic# i:liiriii!itU.it# ilnir. F<% t i . i l l i nu ni iln ilmln
l! ipi!
1
Am. ?0ir. 1926= 11. p. $11: : $1 i .
6. XSUL ?= .AX?HAI B. :: I.ite diiriirKD
1
d Ic!diniMm! nn! i l i r. i l i i i i i i i . i nl r ,lnvmii
ct ?ic= 196*.
S. S?IIUI.AQQD C.. Y Iiiop#ic pro#taIiMui! #implilirc par , i i i r I r1 i n#n! c! l nl i
1
,rl i l ml
kicl4.= 192*= :i$= p. +61 :1562.
$. SI?AX7 A.= .IAIAXW/ ..= USUL ..= S., I Wl l .1. = ! I. l ! . l . SI! l . r , l ! l . l . . 1 . 1 1
VWX I. Y Pat0olo4ie c0irur4icale: cd. III= .a##on ol ?=ic Pari#G. 1!.26i
9. SI.I?I P. Y Patolo4ie c0irur4ical' şi mic' c0irur4ie pentru cmlro "nrdnG I. ,lnl
[uc.G. 192-.
2*. S/WIQ ..= SA??ASA W.I. Y PreoperatorP pulmonarP cvaHuilimi and I0rriip1 ur
#ur4erP patient#. BA.A= 192*. )11= p. 2$2:$1).
21. S/XSWS?U 8. : barmacolo4ie clinic' [uc.G= 199).
2). aUXAI I. : .ic' c0irur4ie 6iOiopatolo4ic'. Wd. I8= Wd. .ed. [ue.G= 192*.
2+. /SXSWIIA 3.= .A//A W. Y ?0irur4ia /.I. In#tituto del libro ?uba= 1922
2-. 8AQ7A..W B.P. Y Severe and 6atale reaction to r0comacrocle(. Acta ?0ir. Hi:l = 192. i=
o= p. 5+1:5+5.
SG. 8SI?UIWS?U ..= .AKIQWSVU I.V. 4 Hepatita po#ltraii#0uidiial'. l!nclc ii#po:li!
clinice şi implica&.ii cpidciniolo4icc. 8. .ed. [ucG= 19*9= 1*= p. 1 1)1 :l 1)$.

•Â,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful