Către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
-Domnului procuror general Tiberiu Niţu

Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în municipiul Satu Mare str. Mircea cel
Bătrân bl C 26 ap. 19 judeţul Satu Mare, senator în Parlamentul României, ales în
Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul nr.1, CNP 1600802124052, vă
înaintez prezenta
SESIZARE PENALĂ
solicitându-vă să efectuaţi cercetări faţă de numitul Sârbu Ilie, senator în Parlamentul
României, având locul de muncă cunoscut în Bucureşti Calea 13 Septembrie nr.1-3
Sectorul 5, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la
omor calificat, prev. şi ped. de art.330 şi de art.187 alin.1 lit.f din Codul penal, cu aplic.
art.37 alin.1 din Codul penal.
Motive:
În fapt:
Originar din judeţul Caraş-Severin, numitul Sârbu Ilie, poreclit „Părintele”, este
licenţiat în teologie şi ştiinţe economice, absolvind Seminarul Teologic din Caransebeş şi
Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara. În perioada 1976-1978, susnumitul a
activat ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, iar în perioada 1978-1981 a
deţinut funcţia de director la acest seminar. În perioada 1981-1991, susnumitul a activat
în calitate de consilier economic la Mitropolia Ortodoxă a Banatului din Timişoara. În
perioada 1991-2001, susnumitul a derulat afaceri în domeniul comerţului, agriculturii şi
morăritului, deţinând funcţia de director general la firma germană SC FANGMEIER
AGRO-IMPEX SRL Timişoara .
Începând din anul 2000 şi până în prezent, numitul Sârbu Ilie a deţinut o serie de
funcţii politice şi administrative de demnitate publică. Astfel, în perioada 1.01-
31.12.2000 a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. În perioada
2001-2004 a deţinut funcţia de ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
în Guvernul PSD condus de primul ministru Năstase Adrian. În 2004, în 2008 şi în 2012
susnumitul a candidat şi a fost ales senator în Parlamentul României în Circumscripţia
electorală Timiş. Susnumitul este membru al Partidului Social Democrat şi a deţinut
funcţia de vicepreşedinte al PSD, iar actualmente deţine funcţiile de lider al Grupului
parlamentar al PSD din Senatul României şi de membru al Biroului Permanent
Naţional al PSD. În cursul anului 2008 susnumitul a deţinut
2
temporar funcţia de preşedinte al Senatului României. Susnumitul este cunoscut drept
tatăl europarlamentarului Sârbu Daciana, candidat pe lista Alianţei electorale PSD –
UNPR - PC la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014 şi ca socru al
actualului prim-ministru al Guvernului României, Ponta Victor, preşedintele Partidului
Social Democrat.
În exercitarea atribuţiilor parlamentare, mi-au parvenit relativ recent, de la foşti
ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, informaţii de o gravitate deosebită din
care se conturează săvârşirea de către numitul Sârbu Ilie, fost şi actual demnitar de
rang înalt al statului român, a infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la omor
deosebit de grav, astfel că atât în calitate de cetăţean cât şi în calitate de parlamentar am
atât obligaţia morală cât şi obligaţia legală de a sesiza instituţiile abilitate, recte
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a efectua cercetările de
rigoare:

I. În anul 1976 numitul Sârbu Ilie a fost recrutat ca informator în probleme „
culte – secte”, în reţeaua Direcţiei a I-a a Securităţii ( structură cu atribuţii explicite de
poliţie politică), fiindu-i întocmit dosar Fond R ( reţea ) sub numele conspirativ „ Ovidiu
Marinescu”. Ulterior, socrul său, care era colonel în Securitatea Statului, l-a recomandat
Centrului de Informaţii Externe ( serviciul de spionaj extern) pentru a-l lua în pregătire
în vederea trimiterii la post în străinătate.
Şeful grupei teritoriale Timişoara a Centrului de Informaţii Externe, colonelul
Crişan Aurel, a primit ordin să se ocupe de pregătirea numitului Sârbu Ilie în vederea
încadrării ca ofiţer acoperit în aparatul de informaţii externe al Securităţii Statului. În
acest sens, colonelul Crişan Aurel l-a prezentat şi l-a recomandat elogios
reprezentanţilor liniilor de activitate externă din Centrală, iar, după evaluarea şi
testarea sa pe mai toate liniile şi spaţiile spionajului, susnumitul a fost stabilizat în
legătura colonelului Nădejde Nicolae, care l-a predat apoi colonelului Găină Constantin,
ambii făcând parte din UM 0544/102. Conform surselor, colonelul Nădejde Nicolae a
fost implicat, împreună cu locotenent-colonelul Nica Sergiu, şeful UM 0544/R, colonelul
Diaconescu Ion şi maiorul Vitescu Andrei ş.a., în operaţiuni de intimidare a unor
persoane incomode politic din emigraţia română din Occident, asupra căror s-au
realizat ori simulat atentate ( Nicolae Penescu, fondatorul Consiliului Naţional Român
din exil - Franţa, Virgil Tănase, Şerban Orăscu şi Emil Georgescu, angajaţi ai postului
de radio Europa Liberă, medicul Ion Şerban şi inginerul Rudolph Bruchner, foşti
ofiţeri de Securitate, care au defectat la inamic, primul stabilindu-se în Elveţia iar al
doilea în Republica Federală Germania.
În timp ce se afla în stagiu de formare ca agent ilegal clandestin al unei unităţi
deplin conspirate a Centrului de Informaţii Externe al Departamentului Securităţii
Statului şi îndeplinea funcţia de consilier al Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu,
numitul Sârbu Ilie a fost trimis în misiuni informative externe, dar şi de verificare şi
acomodare în climat contrainformativ ostil, pe teritoriul unor state occidentale ( Elveţia,
Anglia, Republica Federală Germania). Din documentele arhivate în dosarul operativ
„GUGULANUL” de către colonelul Găină Constantin, fost ofiţer recrutor şi formator
de agenţi clandestini în UM 0544/102 Bucureşti, menţinut în activitate şi după 1989,
rezultă că ofiţerul deplin conspirat ( O.D.C. ) Sârbu Ilie a fost maşrutizat în anii 1984-
1985 în Elveţia, pentru controlul referentului informaţii externe ( R.I.E.) Ciubotea Dan
Ilie ( actualul Patriarh al Bisericii
3
Ortodoxe Române), care era profesor şi director adjunct la Institutul Ecumenic de la
Bossey (Elveţia) şi profesor asociat la Institutul Ecumenic din Geneva şi Fribourg
( Elveţia ). În anul 1989 numitul Sârbu Ilie a fost trimis în Anglia având ca obiectiv
crearea de relaţii de interes operativ utile susţinerii biografiei de acoperire sub care
urma să fie naturalizat într-un spaţiu occidental.
Sub criptonimul „Ovidiu Marinescu”, numitul Sârbu Ilie a continuat şi
colaborarea cu organele interne ale Securităţii Statului, furnizând un volum consistent
de informaţii – note olografe - opisate în dosarul personal de informator, arhivat la
Fondul „Reţea”. Fiind apreciat ca „informator valoros”, a fost preluat în legătura
personală a adjunctului şefului Securităţii Judeţului Timiş, care l-a utilizat în mai multe
probleme: „activităţi duşmănoase regimului politic desfăşurate sub acoperirea cultelor
şi sectelor religioase”, „legături cu reprezentanţele străine”, „vest-germani”,ş.a.
Ofiţerul deplin conspirat Sârbu Ilie a fost în legătura colonelului Găină
Constantin şi după evenimentele din decembrie 1989, inclusiv în perioada în care
colonelul Găină a activat la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a
Ministerului de Interne . În perioada 1991-2001, când ofiţerul deplin conspirat Sârbu
Ilie a deţinut funcţia de director general la SC FANGMEIER AGRO-IMPEX SRL
Timişoara, colonelul Găină i-a valorificat noile posibilităţi informative asigurându-i
pregătirea specifică de misiune şi pe perioada specializărilor efectuate în Germania ( în
1994 ). Totodată, susnumitul a fost folosit sporadic pentru cercetarea informativă a
mediilor politice din România.
După încadrarea colonelului Găină Constantin la Direcţia Generală de
Informaţii şi Protecţie Internă, acesta i-a raportat şefului direcţiei, chestorul Ardelean
Virgil, că l-a avut în legătură pe numitul Sârbu Ilie şi a solicitat aprobarea să-l menţină
în contact operativ, cu înregistrare în evidenţa ofiţerilor acoperiţi ai DGIPI. În perioada
în care numitul Sârbu Ilie a deţinut funcţia de ministru al Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltări Rurale în Guvernul Năstase, colonelul Găină Constantin a exercitat, inclusiv
la solicitarea şefului DGIPI, un trafic de influenţă sistematic pe lângă numitul Sârbu Ilie,
până la un moment dat, când după consultarea prealabilă a primului ministru Năstase
Adrian şi a directorului SRI, Timofte Radu, susnumitul nu a mai dat curs intervenţiilor.
Deranjat de refuz, chestorul Ardelean Virgil a deconspirat calitatea secretă a
politicianului Sârbu Ilie, făcându-l astfel vulnerabil la influenţe şi presiuni, inclusiv faţă
de un serviciu străin, în legătura căruia se afla şi Ardelean Virgil. După ce chestorul
Ardelean Virgil a deconspirat existenţa dosarului operativ a numitului Sârbu Ilie, acesta
a fost pus în dependenţă de forţele politice adverse şi folosit, ca agent de operaţiune
clandestină, pentru dezbinarea şi slăbirea conducerii Partidului Social Democrat,
respectiv pentru controlul politic şi manipularea stângii social-democrate .
Având în vedere că numitul Sârbu Ilie a completat şi semnat, cu ocazia investirii
în funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, de ministru al Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de preşedinte al Senatului României, precum şi cu
ocazia depunerii candidaturii pentru Senatul României în anii 2004, 2008 şi 2012,
declaraţii în care a consemnat că nu a avut calitatea de colaborator al Securităţii ca
poliţie politică, consider că se impun a fi efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii, în
concurs real,a unui număr de şase infracţiuni de fals în declaraţii, prev. şi ped. de art.
330 din Codul penal, cu aplic. art. 37 alin.1 din Codul penal.
4
Menţionez că dosarul respectiv mapa anexă cu informaţiile furnizate şi acţiunile
realizate de numitul Sârbu Ilie au fost evaluate de Comisia Specială Tripartită
(compusă din preşedintele Comisiei parlamentare de control a Serviciului Român de
Informaţii, preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi
directorul Secretariatului General de la SRI ) în anul 2004, când s-a stabilit regimul
special şi destinaţia unor categorii de dosare excluse accesului, deşi nu mai privesc
securitatea naţională, ori greşit încadrate ca fără legătură cu securitatea naţională.

II. În timpul evenimentelor sângeroase de la Timişoara din decembrie 1989, fără
a avea sarcini în acest sens, din pur exces de zel, numitul Sârbu Ilie a raportat, de mai
multe ori pe zi, legăturii sale operative ierarhic superioare din Centrul de Informaţii
Externe tot ce afla şi avea în raza vizuală de observaţie din perimetrul Catedralei
Mitropolitane Ortodoxe . În data de 17 decembrie 1989, când, la ordinul şi exemplul
personal al generalului Chiţac Mihai din Ministerul Apărării Naţionale, a fost declanşat
foc de arme automate asupra populaţiei civile din Piaţa Catedralei, mulţimea s-a retras
să se adăpostească în catedrală. Din propria iniţiativă, consilierul Mitropoliei, Sârbu Ilie,
a închis şi a baricadat uşile catedralei astfel că mai mulţi oameni, care au încercat şi au
sperat să se salveze în catedrală, au căzut seceraţi de gloanţe, înregistrându-se şase morţi
şi zeci de răniţi.
Aflat în străinătate, la un congres ecumenic internaţional, Mitropolitul Banatului,
Nicolae Corneanu, i-a comunicat numitului Sârbu Ilie, după represiunea armată din
Piaţa Catedralei, să nu-l implice în deciziile şi acţiunile sale. Totodată, din centrala UM
0544/102, şeful colonelului Găină Constantin i-a ordonat acestuia să întrerupă imediat
orice iniţiativă a numitului Sârbu Ilie, deoarece evenimentele în desfăşurare nu privesc
ordinul său de misiune şi nici competenţele Departamentului Securităţii Statului,
contravenind ordinului expres al şefului acestuia de neimplicare împotriva acţiunilor
populaţiei.
Având în vedere înlesnirea către de numitul Sârbu Ilie a acţiunii de represiune
armată împotriva populaţiei din Piaţa Catedralei din Timişoara în data de 17 decembrie
1989, soldată cu şase morţi şi zeci de răniţi, şi ţinând cont că, în cursul anului trecut,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis dosarele privind
evenimentele sângeroase din decembrie 1989, consider că se impun a fi efectuate
cercetări faţă de susnumitul sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la omor
calificat, prev. şi ped. de art.187 alin 1 lit.f din Codul penal
Menţionez că generalul Chiţac Mihai a fost condamnat definitiv în 2008 la 15 ani
de închisoare şi degradare militară pentru infracţiunea de omor deosebit de grav,
referitor la implicarea sa în reprimarea sângeroasă a manifestanţilor civili de la
Timişoara în decembrie 1989.
În drept, îmi întemeiez sesizarea pe prevederile art. 223 din Codul de procedură
penală rap la art. 330 şi art. 187 alin.1 lit.f din Codul penal, cu aplic. art.37 alin.1 din
Codul penal.

Satu Mare, 22.05.2014 Marian Valer

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful