You are on page 1of 31

S1. FORME FARMACEUTICE.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
FORMELE FARMACEUTICE (FF)
Formularea (conditionarea) farmaceutica este procesul de selectionare cantitativ
a si calitativa a substantelor active (S.Act) si a excipientilor in functie de f
orma farmaceutica si de operatiile pe care obtinerea acestora le implica.
Pentru stabilirea compozitiei si a FF se au in vedere factori si conside
rente legate de:
Proprietatile fizico-chimice ale S.Act;
Aspecte biofarmaceutice;
Biodisponibilitatea formei;
Proprietatile terapeutice.
Clasificarea formelor farmaceutice
Dupa starea de agregare:
FF lichide sol. injectabile, sol. buvabile, sol. de uz extern, sol. ofta
lmice, emulsii.
FF solide pulberi, granule, compriate, drajeuri, supozitoare.
FF semisolide (moi) unguente, crme, geluri, extracte.
Dupa sistemul de dispersie (criteriul cel mai adecvat deoarece orice FF
reprezinta un sistem dispers)
FF omogene (dispersii moleculare) = sisteme in care faza dispersabila si
mediul de dispersie au afinitate reciproca, adica sunt miscibile/ solubile una
in alta.
Medicamentele din aceasta categorie difuzeaza rapid in organism, se abso
rb usor. Ele nu pot fi separate prin membrane filtrante sau ultrafiltrante. Au
biodisponibilitatea cea mai mare.
FF neomogene (heterogene) sunt formate din 2 sau mai multe faze.
Aceste FF au caracteristic faptul ca prezinta suprafete de separatie int
re faze, ceea ce determina aparitia unor fenomene specifice de interfata.
In functie de marimea particulelor fazei disperse, intalnim 3 grupe: Dis
persii coloidale Dispersii microheterogene, Dispersii grosiere.
3. Dupa repartizarea dozelor de SAct: Unitare (unidoze), Multidoze (doz
e multiple) .
Doza terapeutica = cantitatea de medicament care se administreaza bolnavului pen
tru a obtine efectul terapeutic dorit.
Cantitatea minima dintr-un medicament care produce disparitia agentului
patogen sau a simptomelor bolii se numese doza minima curativa.
Cantitatea maxima pe care o poate suporta organismul fara a aparea fenom
ene toxice se numeste doza maxima tolerata.
Doza letala = doza ce provoaca moartea a 50% din numarul de animale test
ate. (DL50)
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ?
Criterii:
Dupa modul de formulare, conceptia terapeutica, calea de administrare, l
ocul de actiune, modul de eliberare.
Dupa modul de formulare:
- M. oficinale formulate dupa formule fixe, prevazute in Farmacopee. Sunt prepar
ate de larga utilizare. Se prepara in farmacii, in cantitati mari, care sunt apo
i supuse divizarii si se pot elibera bolnavului imediat.
- M. magistrale produse formulate in farmacie, pe baza unei prescriptii medicale
. Sunt destinate tratamentului individual al pacientului. Valabilitate mica; eli
berare in cantitati mici.
- M. industriale (prod. farmaceutice tipizate) preparate in industrie sau in lab
oratoare farmaceutice, dupa formule aprobate de ANM. Reteta fixa; actiune bine d
eterminata.
Dupa conceptia terapeutica:
M. alopate concepute dupa principiile medicinei clasice. Majoritatea pro
duselor folosite curent in terapeutica. Concepute pe baza legii contrariilor: cee
a ce este contrar vindeca. Actioneaza ca antidot, fie combatand agentul patogen,
fie neutralizand tulburarile cauzate. Sunt administrate in doze (de la mg la zec
i de grame), in functie de toxicitate, care sunt adaptate bolnavului.
M. homeopate sunt create pe principiul similitudinii: ceea ce este aseman
ator vindeca. Medicamentul este folosit in combaterea unei boli daca provoaca omu
lui sanatos aproximativ acelasi efect ca si maladia. Se administreaza in doze fo
arte mici. Ex: vaccinuri, antihistaminice.
Dupa modul de administrare
M. pentru uz intern se administreaza pe cale orala.
M. pentru uz extern cale parenterala (injectabile); cale cutanata; cai t
ransmucozale.
Cele mai utilizate criterii: M. interne injectabile, M. externe - pe tegument
4. Dupa locul de atiune si modul de eliberare al SAct:
M. cu actiune locala (topica) medicamente de uz extern ce se aplica pe
piele/ mucoase; prezinta actiune locala. (FF: solutii, emulsii, unguente, compri
mate).
M. cu actiune generala (sistemica) administrate pe cale orala, injectab
ila, supozitoare. Permit patrunderea SAct in circuitul sangvin.
M. conventionale (clasice) cu eliberare imediata; cedarea substantei med
icamentoase nu este modificata voluntar, ci depinde de cinetica formei.
M. cu eliberare modificata FF cu eliberare accelerata/incetinita/la tint
a.
5. Dupa toxicitate:
M. toxice si stupefiante (ex: atropina, morfina) actiune energica; se el
ibereaza pe baza de prescriptie medicala; in farmacie sunt depozitate in venena (d
ulap cu usi duble si cheie la farmacist); inscriptie alba pe fond negru si cap d
e mort.
M. active (eroice)(ex: fenobarbital, cafeina) se elibereaza pe baza de p
rescriptie medicala; depozitate in separanda; inscriptie rosie pe fond alb.
M. anodine (ex: bromura de calciu) se elibereaza cu sau fara prescriptiv
e medicala; inscriptie neagra pe fond alb.
6. Dupa modul de eliberare:
M. de referinta (etice) primul tip de medicament aparut. Medicamente aut
orizate in conformitate cu legea.
M. generice au aceeasi compozitie calitativa a S.Act. si aceeasi FF a me
dicamentului de referinta.
7. Dupa actiunea farmacologica:
Poate avea actiune asupra:
SNC (anestezice, analgezice)
Sistemului cardiovascular
Sistemului digestive
antiinfectioase
2. Procedee de sterilizare
Sterilizarea=opera?ia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa
?i sporulata, sunt omorte/ndepartate de pe un obiect/produs; succesul ei depinde
de natura microorg, reziten?a la agentul de sterilizare, natura materialului ste
rilizat
Metode de sterilizare: I. Distrugerea microog: caldura, ag. chim., radia?ii ioni
zante
II. eliminarea microorg: filtrare sterilizanta
Clasificarea metodelor de sterilizare
n func?ie de procedeul de sterilizare:
Procedee fizice:
Metode termice: caldura uscata, caldura umeda
Met netermice: radia?ii UV/ionizante, filtrare sterilizanta
Procedee chimice: cu gaze/ substan?e aseptice.
n func?ie de natura p.f.:
Procedee pt p.f ce pot fi sterilizate dupa condi?ionare:
prin caldura: caldura uscata, umeda
cu subst antiseptice/gaze
prin radia?ii: UV, ionizante
Procedee pt p.f ce nu pot fi sterilizate dupa condi?ionare:
Filtrare
Preparare pe cale aseptica
Procedee pt p.f. ce pot fi sterilizate dupa condi?ionare
I.Sterilizarea prin caldura
Frecvent fol pt sterilizarea: materiilor prime termostabile, recipientelor, uste
nsilelor, sol. parenterale, recipiente condi?ionare
Principiu: denaturarea macromolec. bacteriene sub ac?iunea oxigenului/caldurii/u
midita?ii (are loc hidroliza par?iala a lan?urilor polipeptidice)
Sensibilitatea microorg la tratam termic este determinat de: specia microbiana ?
i forma (vegetativa/sporulata), durata tratamentului termic, numarul de germeni,
temp de sterilizare, mediul n care se afla germenii microbieni.
I.1.Sterilizare prin caldura uscata: 1.prin flambare, 2.cu aer cald (n etuva)
Flambarea- presupune deshidratarea ?i carbonizarea microorg.; se realize
aza cu lampi de gaz, alcool, acetona; se aplica obiectelor metalice (spatule, li
nguri?e) ?i a celor de sticla ( anse, gtul flacoanelor):
-dezavantaje: se steriliz doar suprafe?ele n contact cu flacara; microorg
carbonizate ramn pe ustensile impurificnd preparatele cu subst pirogene
Sterilizarea cu aer cald n etuva-presupune denaturarea proteinelor bacteriene pri
n oxidare ?i depirogenarea materialelor; se realizeaza n etuve cu termostat, agen
tul sterilizant fiind oxigenul din aer, iar temp >> (140-180 => 250-3500C); se a
plica obiectelor din sticla ?i metal, uleiurilor ?i subst grase, subs termorezis
tente (NaCl);
-dezavantaje: repartizarea neuniforma a caldurii; oxidarea obiectelor me
talice; decalaje de temp ale aerului n interior; dezlipirea instrumentelor din ma
teriale cu coef de dilata?ie diferit.
I.2.Sterilizare prin caldura umeda (asocierea umidita?ii ?i presiunii la caldura
determina scaderea temp de steriliz)
Autoclavarea (steriliz cu vapori de apa sub presiune)- presupune alterarea micro
org prin coagularea proteinelor germenilor microbieni datorita ac?iunii a 3 fact
ori: for?a de penetra?ie a umidita?ii, temp, pres la care sunt supu?i vap de apa
; se aplica sol injectabile ?i perfuzabile, instrumentarului chirurgical, dispoz
tehnico-medicale; se realizeaza ntr-un autoclav alc din: o camra de steriliz (cu
pere?i dubli, deschidere simpla/dubla, oriz/verticala), un generator electric d
e vapori, un condensator, o pompa de vid, componente hidraulice, aparate de masu
ra (termometru, manometru), componente electrice.
Sterilizarea continua cu vap de apa sub pres- se folose?te sterilizatourl cu ben
zi hidraulice ?i se lucreaza continuu; se aplica pt flacoanele cu sol perfuzabil
e. Sterilizatorul e alc din: coloane verticale cu h=10-17 cm, cu apa la nivel co
nstant, men?inute sub presiune la partea inf, unde sunt injecta?i vaporii sub pr
esiune a caror temp variaza n fc? de nal?imea coloanei de apa (10m, p=1 atm, T= 12
10C), alimentarea cu flacoane facndu-se automat ?i continuu.
Avantaje:se steriliz cant mari de sol perfuzabile; toate flacoanele sunt supuse
la acela?i regim de steriliz)
I.2.c Sterilizarea prin ncalziri repetate (tindalizare)- are la baza principul os
mozei: membranele microorg absorb apa, ?i modifica permeabilitatea, iar la cald p
rotoplasma e coagulata; distruge doar formele vegetative; se folose?te autoclav
cu robinetul deschis; se aplica produselor foarte sensibile la caldura- seruri v
accinuri (temp de steriliz=60-700C); se asociaza cu steriliz chim, met aseptica
sau filtrare sterilizanta
I.2.d Sterilizarea prin ncalzire la 1000C, 60 min- f pu?in folosita; se aociaza c
u metoda aseptica; presupune folosirea unui autoclav cu robinetul deschis (vapor
ii de apa sunt satura?i la pres atmosferica); se aplica pt sol injectabile n cant
ita?i >5ml pt care se interzice fol conservan?ilor.
Sterilizare prin caldura uscata vs. prin caldura umeda
Metoda de steriliz se alege n fc? de propr fiz-chim ale materialelor supuse steri
liz, a.. sa se evite modificarile calitative ale acestora. ncalzirea umeda are o e
ficien?a sporita datorita ac?iunii hidratante, coagulante ?i hidrolizante a apei
?i aburului auspra proteinelor microbiene. Comparnd performan?ele sterilizarii p
rin caldura uscata ?i prin caldura umeda s-a constat ca ncalzirea uscata necesit
a temperaturi ?i durate mult mai mari. Atfel, se preferan tehnica, sterilizarea u
meda care se urmare?te prin pct termic mortal ?i timpul termic mortal.
Pct termic mortal=val temp la care sunt omorte toate celulele unei anumite specii
n 10 min
Timpul termic mortal= val timpului de expunere la o anum temp necesar distrugeri
i tuturor celulelor sporulate.
II.Sterilizarea cu substan?e antiseptice/ gaze
Se aplica: produsului finit n ambalaj, zonelor sterile ale spa?iilor de produc?ie
II.1.Steriliz cu substan?e gazoase= steriliz chimica- presupune distruge
rea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor determinata formar
ea unei combina?ii stabile ntre gaze ?i unii constituien?i structurali/enzimatici
; se aplica pt materilale termosensibile (mat plastice)- PE, PP, PVC, policarbon
at
Avantaje: gazele patrund prin ambalajele de hrtie ?i carton, prin dopurile flacoa
nelor; se pot steriliza ?i substan?e solide; temp de steriliz emai scazuta dect l
a alte metode.
Proprieta?ile unui gaz sterilizant: sa se utiliz n conc mici dar cu putere letala
marept germeni; sa difuzeze u?or n produsul de steriliz; sa poata fi eliminat ra
pid; ac?iune rapida la temp cea mai scazuta; pu?in iritant ?i toxic pt personal,
sa nu fie coroziv ?i inflamabil.
II.1.a Sterilizarea cu formaldehida- implica folosirea autoclavului, cu programa
tor; se realizeaza n cicluri sub vid prin vapori de apa (temp 55-800C) sau n ciclu
ri clasice cu vapori de apa sub presiune (temp 131-134oC); are efect bactericid
(distruge bacterii, virusuri, fungi, spori) prin alchilarea acizilor nucleici ba
cterieni care determina denaturarea proteinelor pere?ilor bacterieni; se aplica
compartimentelor de produc?ie ?i aerului din acestea, materiale ?i produse din
plastomeri, se distrug ?i insectele, rozatoarele.
Avantaje:temp < de steriliz; gaz cu miros f puternic, u?or de identificat; durat
a surta de desorb?ie a formaldehidei la majoritatea plastomerilor.
II.1.b Steriliz cu acid peracetic-este un oxidant f puternic ac?ionnd asupra pere
?ilor celulelor ?i constituien?ilor citoplasmatici bacterieni; se aplica pt inte
riorul izolatoarelor de mat plastic utilize pt fabricarea sterila de medicamente
; material de sticla ?i plastomeri.
Acidul peracetic se folose?te sub forma de sol de conc 3.5% care se ncalze?te la
40-470C ?i este antrenata cu un curent de ar cald n comparimentul de sterilizat;
este foarte pu?in penetrant; necesita o umiditate relativa de 80%; are ac?iune s
terilizanta puternica, dar ?i coroziva asupra metalelor.
II.1.c Steriliz cu oxid de etilen-distruge bacteria sub forma vagetativa sporula
ta, virusuri, fungi prin denaturarea chimica determinata de alchilarea ireversib
ila a acizilor nucleic; are penetrabilitate mare-trece prin ambalajele de hartie
, carton, lemn, plastomeri, PVC, poliamide; se aplica pt material plastic, cauci
uc,substan?e solide, solu?ii perfuzabile n pungi/ flacoane de plastomeri.
Datorita toxicita?ii oxidul de etilen tb eliminate complet=> un articol steriliz
cu OE se utiliz dupa 24 h de ventila?ie for?ata n etuva la 550C sau dupa 5 zile
de pastrare la temp camerei.
II.2.Steriliz cu substan?e antiseptice- consta n introducerea de subst cu propr b
acteriostatice/bactericide care distrug/mpiedica nmul?irea sau reduc vitalitatea m
icroorg.; se asociaza cu prepararea antiseptica; se reomanda n special pt prepara
tele multidoza/termolabile; se asociaza cu alte metode de steriliz (filtrare, pr
eparare aseptica)
Subs antiseptica= subst chim utiliz n anum conc pt a realiza antisepsia (cu rolul
de a mpiedica nmul?irea/dezvoltarea microorg), cu ac? bacteriostatica/bactericida
.
O subs antiseptica este conservanta- cnd are rolul de a mpiedica alterarea medicam
entelor sau dezinfectanta-cnd e folosita ca ag antimicrobian pe materii inerte ?i
distruge formele vegetative.
Mod de ac?iune: 1. Adsorb?ia prin fixare pe anumite locuri ale membrane sau prin
penetrare (cetrimidul-bacterii, iodul ?i clorhexidina-stafilococi)
2. modificarea permeabilita?ii membrane celulare ?i punerea n liberate a constitu
ien?ilor celulari
3. coagulare totala a constituien?ilor citoplamatici atunci cnd se folosesc conce
ntra?ii ridicate
4. influen?eaza metabolismul bacteriilor- ac? asupra constituien?ilor enzimatici
5. ac?iunea antisptica, n genral cre?te cu cre?terea conc (excep?ie fenol, alcool
)
6.antisepticele ac? n cond optime n sol apoase
Condi?ii conservant antimicrobian pt sol injectabile: ac? bactericida ?i fungici
da; sterilizare rapida; compatibil cu subst active ?i solven?ii asocia?i n formul
a preparat injectabil; sa nu coaguleze proteinele tisulare; sa nu fie toxic; act
ive n conc mici
II.3. Sterilizarea prin ac?ine oligodinamica-cantita?i infime (ordinal gama) de
metal: cupru, zinc, nichel, dar mai ales argint, foarte fin disperasate n apa, au
ac?iune bactericida
III. Sterilizarea prin radia?ii/ la rece
1.Sterilizarea prin radia?ii UV utilizeaza radia?ii UV (care sunt radia?
ii optice, electromagnetice)cu ?=1000 A ce se caracterizeaza prin putere bacteri
cida mare, penetra?ie foarte mica (sterilizare directa, de suprafa?a), fiind opr
ite de sticla cu grosime de 0,1 mm sau strat de apa de 1,5-2 cm
Se aplica pt aerul din zonele sterile( men?in asepsia ?i n afara orelor de lucru-
istala?ii cu flux de aer laminar sterilizat prin filtrare, conservarea apei dis
tilate (tuburi generatoare de UV se introduc direct n recipientul de pastrare a a
pei distilate).
Pesonalul operator e obligta sa poarte ochelari ?i echipamnet de protec?ie (efe
cte sec: conjunctivite foarte dureroase, acute, eriteme dureroase)
III.2. Sterilizarea prin radia?ii IR- radia?iile IR numite ?i raze calor
ice sunt raze electromagnetice invizibile (optice) cu ?=0,75-1000m produse de ogl
inzi speciale care transforma nergia eletrica n energie calorica; se aplica pt fi
ole ?i seringi de sticla.
III.3. Sterilizarea prin ultrasunete
Ultrasunetele=vibra?ii sonore cu frecv >20 000 de perioade/sec ?i ?<2cm care au
efect mecanic asupra virusurilor ?i microorg care se traduce prin distrugerea me
mbranei celulare; coagularea ?i dispersarea con?inutului intracelular; distruger
ea celulei bacteriene datorita denaturarii starii coloidale determinate de agita
rea con?inutului protoplasmatic.
Aceasta metoda se aplica pt sol de NaCl/KCl, acid ascorbic
Dezavanraje: impurificarea medicamentului prin con?inutul celular al microorg; i
nfluen?eaza subs medicamentoasa- r. de reducere, oxidare, hidroliza.
III.4.Sterilizarea prin radia?ii ionizante. Radioseterilizarea- utilizeaza radia
?ii electromagnetice cu energie mare (raze gama) sau radia?ii corpusculare elect
ronice (raze beta) care constituie radia?ii puternic ionizante care smulg electr
oni atomilor; se aplica pt materialul medico-chirurgical termosensibil, truse de
perfuzie, seringi din plastomeri, pulberi: antibiotice, vitamine, hormoni, extr
cte vegetale.
III.4.a Sterilizare prin raze gama/ fotoni- razele gama sunt radia?ii cu ? foart
e scurta, foarte penetrante prin medii compacte ?i puternic bactericide
Surse de radia?ii gama: Cobalt 60 cu perioada de njumata?ire de 5.27 ani, se ob n
reacotul nuclear prin iradiere cu neutroni a Cobalt 59; Cobalt 137 extras din p
rodusele de fisiune din reactorul nuclear.
III.4.b Sterilizarea prin electroni accelera?i utiliz radia?ii corpusculare beta
cu ?=10-8-10-10m emise cu acceleratoare liniare de electroni, au energie f mar
e 4-10MeV, sunt mai pu?in penetrante dect razele gama, dar o intensitate mare fac
ilitnd sterilizarea rapida.
Procedee pt p.f ce nu pot fi sterilizate dupa condi?ionare
Se aplica pentru produse sensibile la caldura, apa, gaze, radia?ii. ( vaccinuri,
amestecuri de sol pt administrare parenterala, pulberi liofilizate)
Precau?ii speciale pentru procesare: se prepara n condi?ii adecvate a.. sa se evit
e contaminarea microbiana; spa?ii de produc?ie sterile; echipamente, recipiente,
materii prime sterilizate; fabricare n condi?ii sterile.
I.Sterilizarea prin filtrare/ filtrare sterilizanta- se aplica doar pt sol apoas
e (injectabile/perfuzabile); este o metoda de eliminare a germenilor microbieni
din produs ?i se produce ?i clarificarea solu?iei.
Lichidul se trece sub presiune/vid printr-un material poros cca 1m (microfiltrare
-pori cu diametrul 0,1-5 m; ultrafiltrare- pori cu diametrul 5-300 m; osmoza inver
sa- pori cu diametrul 0,3-10 m)
I.1 Filtre din re?ele poroase solide: ceramice, por?elan poros, caolin, pamnt cu
infuzorii, masa poroasa de silice; au porii cu diam 0.6-2m; se utilizeaza pentru
prefiltrare clarifianta; se cura?a cu hipoclorit de sodiu ?i HCl ?i se steriliz n
etuva.
I.2.Filtre de sticla fritata- se ob?in prin sudura la topire par?iala a particul
elor de sticla neutra; au iner?ie chimica; sunt fragile ?i au suprafa?a mica de
filtrare; se cura?a cu ac sulfuric conc ?i azotat de potasiu ?i se steriliz n etu
va
I.3 Filtre cu membrana- sunt filtre de suprafa?a cu efect de cernere, foarte rez
istente, pe baza de esteri celulozici aocia?i cu polimeri sintetici (Acril, Dacr
on); au forma de discuti sub?iri cu milioane de pori cilindrici (80% din vol tot
al al membranei); se aplica pe suportuir rezistente metalice, sticla, plastic
II. Prepararea n condi?ii aseptice- se aplica pt produsele care nu pot fi supuse
la nici un tratament de sterilizare n condi?ionare definitiva; previne accesul mi
croorg ?i a partic contaminante n produele parenterale ?i cele oftalmice.
Implica condi?ii de lucru speciale: zone de lucru sterile cu sistem de ventila?i
e ?i suprafe?e u?or de decontaminat; se lucreaza sub suprapresiune, n atmosfera c
ontrolata ?i sterila (flux de aer laminar, raze UV); personal calificat echipat
steril n zonele de preparare ?i repartizare n recipiente; materii prime sterile; e
chipament de produc?ie steril; recipiente de condi?ionare primara sterile; neces
ita ctrl microbiologic ?i optic pe tot parcusrul procesului.
Sterilizarea aerului
Sterilizarea aerului constituie una din probl de importan?a majora n ing biochimi
ca. Dificultat?ile procesului de steriliz a aeruluisunt generate de varietatea m
are a microorg con?inute (bacterii, spori, fungi, virusuri), de rezisten?a lor l
a temp uscate ?i de limitele largi ale dimensiunilor lor.
Pt steriliz aerului au fost propuse met de steriliz termica, cu raze catodice, r
aze gama, raze UV, steriliz cu ag chimici ?i steriliz prin filtr. n prezent se ut
iliz procedeul de steriliz bazat pe principiul filtrarii combinat cu efectul ter
mic (fig ).
Astfel, aerul supus sterilizarii, trece printr-un filtru cu saci pt a se separa
particulele solide, apoi e ncalzit cu ajutorul unui compresor/ schimbator de cald
ura la 150-1600C. n continuare, aerul ncalzit este trecut printr-un racitor de ae
r, separator de picaturi, filtru principal cu material fibros (prima treapta de
purificare), filtru individual cu material fibros (a 2-a treapta de purificare),
dupa care patrunde n fermentator. n cazul n care aerul are temperatura ?i umiditat
e relativ mare, pentru a preveni patrunderea umidita?ii n filtrul principal ?i in
dividual, aerul comprimat se race?te sub valoarea temp pct de roua, se ndeparteaz
a umiditatea separata ?i se ncalze?te, cu aer fierbinte, pna la depa?irea temp cri
tice. n cazul n care aerul are un con?inut redus de umiditate, racirea se face pna
la o temp superioara pct de roua. n ambele situa?ii, temp la ie?irea din filtrul
individual trebuie sa fie sup temp critice, astfel asigurndu-se fc? normala a fil
trelor. n industria de biosinteza, presiunea aerului la ie?irea din compresor est
e de 1.5-2.5 atm, iar dupa filtrul individual 1-2 atm. Scaderea presiunii aerulu
i determina reducerea pct de roua, valoarea acestuia stabilindu-se n fc? de presi
une ?i umiditate.
Parametrii principali ai procesului de sterilizare a aerului sunt: temp pct de r
oua a aerului comprimat; temp aerului dupa filtrul individual; temp aerului dup
a destinderea adiabatica la ie?irea din barbotor.
Stabilirea regimului optim de exploatare a instla?iilor de sterilizare a aerului
se face cu ajutorul diagramelor care redau dependen?a dintre con?inutul de umid
itate ?i temp pct de roua si dependen?a dintre temp aerului dupa scaderea presiu
nii ?i temp ini?iala.
Pentru filtrare se utilizeaza filtre cu umplutura din carbune activ, din fibre d
e bumbac/sintetice, din fibre de sticla precum ?i filtre din o?el inoxidabil cu
elemente filtrante din fluoroplast poros sau cu umplutura formata din fibre baza
ltice superfine.
Stabilirea ecua?iilor de proiectare a filtrelor presupune cunoa?terea modelului
de curgere a aerului n jurul unei fibre cilindrice individuale ?i modul de separa
re a particulelor solide. Modelul curgerii aerului se analizeaza plecnd de la urm
ipoteze: fibra individuala e perpendiculara pe direc?ia de curgere; curgerea ae
rului e laminara; particulele ce se separa au forma sferica.
Asupra particulelor ce se separa ac?ioneaza simultan urm for?e: iner?iale, de in
terceptare, van der waals, de difuzie, de sedimentare ?i electrostatice; randame
ntul total al separarii fiind o suma a randamentelor separarii prin fiecare din
aceste for?e.
Randamentul total al separarii partic depinde de : coef de difuzie, diametrul pa
rticulelor ?i al fibrei, viteza aerului, porozitatea filtrului, frac?ia de volum
/goluri a fibrei, grosimea stratului de fibre.
Sterilizarea aerului prin filtrare utilizeaza n practica trei tipuri de filtre.
1.Filtrul cu fibre de sticla- este alcatuit dintr-un strat de material filtrant
din fibra de sticla/sintetice cu diametrul de 6-9 ?i grosimea de 7-10 cm fixat ntr
e doua site (pentru a evita antrenarea fibrelor filtrante), sus?inute de doua pl
aci perforate (diam perfora?ii= 0.7-0.8 cm); este prevazut cu manta de ncalzire c
e permite uscarea materialului filtrant sterilizat cu abur direct. Viteza liniar
a optima a aerului 0.15-0.30 m/s. n general, au diametrul de 350-360 mm, porozit
atatea de 0.2 m, iar placa este perforata a.. sa asigure min 6 cm de la marginea p
lacii pna la prima perfora?ie.
Avantaje: posibilitatea sterilizarii unor debite ridicate de aer; grad ridicat d
e purificare; durata ndelungata de func?ionare.
Dezavantaje: opera?ii complicate la schimbarea fibrelor de sticla; manipularea n
eplacuta a fibrelor de sticla; anularea efectului de sterilizare dupa umezirea (
pin patrunderea umidita?ii din aer sau a uleiului din compresor) materialului fi
ltrant fibros.
1.Fibre disc cu membrana (filtre absolute/minipori)- sunt membrane microporoase
cu dimensiuni ale porilor de 0,2 care se sterilizeaza cu abur direct introdus pe
direc?ia fluxului de aer (daca membrana este hidrofoba poate fi utiliz ?i ca fil
tru de ie?ire); folosite att pentru steriliz aerului ct ?i a lichidelor.
Dezavantaje: productivitate redusa daturita suprafe?ei mici de filtrare; durata
relativ scurta de via?a a membranei
3.Filtre lumnare-sunt filtre care n interiorul carcasei includ o membrana sau trei
straturi de fibre nfa?urate n jurul unei ?evi poroase; se sterilizeaza cu abur di
rect, iar condesul e ndepartat prin suflare cu aer steril.
Avantaje: suprafa?a ridicata de filtrare; sterilizarea unor debite mari de aer nt
r-un timp scurt; durata lunga de func?ionare (circa 200 de sterilizari termice n
timp de 3.5-4 ani), ntre?inere rapida ?i schimbare rapida a elementelor de filtra
re.
Datorita dificulta?ilor care apar n procesul de filtrare a aerului n filtre cu fib
re, au fot studiate ?i alte posibilita?i de sterilizare, dintre acestea ce mai i
mportanta fiind sterilizarea cu membrane hidrofobe, cu pori de 0.2-0.45 , adecvat
e pt ndepartarea bacteriilor. Cu ajutorul acestor membrane s-au dezvoltat filtrel
e de excluziune, de dimensiuni variabile n func?ie de debitele de fluide supuse s
terilizarii (aer/lichide).
Avantajele membranelor hidrofobe: re?inere absoluta a contaminan?ilor; eficacita
tea nalta n cee ce prive?te re?inerea particulelor mici; eficacitatea re?inerii nu
depinde de viteza de curgere/presiune; nu prezinta riscul de strapungere (trece
re prin filtru)
Dezavantaje: costuri mari, capacitate scazuta de ndepartare a impurita?ilor.
3. Ambalarea produselor farmaceutice ?i ambalajele
Ambalajul este considerat parte integranta a medicamentului n industrie, pentru c
a rela?ia dintre preparatul farmaceutic ?i ambalajul n care este introdus acesta
are o foarte mare importan?a.
Folosirea unui ambalaj necorespunzator poate compromite calitatea/stabilitatea f
ormularii formei farmaceutice.
Alegerea unui sistem de ambalare trebuie facuta dupa o evaluarea minu?ioasa a ef
ectului materialului din care e confec?ionat ambalajul asupra substan?elor medic
amentoase.
Se folosesc o serie ntreaga de teste care se aplica, asupra ambalajului (n depozit
), n condi?ii variate de temperatura, umiditate ?i lumina.
Ambalajul farmaceutic trebuie sa furnizeze protec?ie, un mod de prezentare placu
t, identificare produsului, informa?ii despre con?inutul ?i utilizarea produsulu
i.
Criteriile care stau la baza selectarii unui sistem de ambalare convenabil pentr
u produsele farmaceutice sunt stabilite pe baza urmatoarelor considera?ii:
Materia prima (cum este fabricata ?i procesata) cea mai potrivita pentru
ambalaje destinate unei forme farmaceuticedate sau a unui anumit produs.
Influen?a proprieta?ilor de bariera ?i iner?ia ambalajului asupra timpul
ui de depozitare a produsului ce se gase?te n interiorul lui.
Metodologia ce se poate utiliza pentru a previziona timpul de depozitare
al medicamentului.
Componentele ambalajului care pot contribui la efectele biologice ale m
edicamentului.
Proceduri de control ?i testare ce pot fi folosite pentru a asigura repr
oductibilitatea materialelor utilizate pentru ob?inerea sistemului de ambalare.
Factori mecanici, climatici, biologici ?i chimici care altereaza integri
tatea ambalajului.
Conform legii:
materialele de ambalare reprezinta orice material utilizat n ambalarea un
ui produs medicamentos excluznd ambalajul destinat transportului sau expedi?iei.
ambalarea se refera la toate opera?iile incluznd umplerea ?i etichetarea
pe care le suporta un produs vrac pentru a deveni un produs finit.
Una din cele mai importante faze ale procesului este condi?ionarea, iar pentru a
ceasta etapa se deosebesc:
Condi?ionarea primara
Aceasta presupune nchiderea formei farmaceutice ntr-un recipient care sa-i asigure
protec?ia, stabilitatea ?i eficacitatea pna n momentul administrarii.
Ambalajul primar
Reprezinta recipientul sau orice alta forma de ambalaj aflata n contact direct cu
medicamentul.
Condi?ionarea secundara sau ambalarea
Ambalarea propriu-zisa presupune nchiderea recipientului de condi?ionare primara n
tr-un ambalaj cu rol de protec?ie, de identificare ?i informare asupra medicamen
tului.
Rolul condi?ionarii:
? de protec?ie:
a formei farmaceutice n raport cu ?ocurile, deformarile protec?ie fizica
?i mecanica;
dar ?i contra factorilor de alterare prin impermeabiliate la agen?ii ext
erni, cum sunt O2, H2O, radia?ii protec?ie microbiologica ?i fizico chimica;
contra diverselor impurificari voite sau accidentale;
? func?ional
sa faciliteze distribuirea medicamentului ?i utilizarea lui de catre pac
ient;
? identificare ?i informare
recipientul poarta n mod particular o eticheta pentru o identificare u?oa
ra;
? de facilitare a administrarii ?i conservarii
sunt men?ionate: modul de administrare, condi?iile de pastrare, termenul
de valabilitate;
? de promovare
prezentarea atractiva conform con?inutului;
? de securitate
produsele sunt ambalate a.. sa limiteze accesul la medicament pentru anum
ite categorii de pacien?i (cum sunt copii);
Materialele folosite la condi?ionarea medicamentelor sunt:
hrtia
sticla
metalele
materialele plastic
1. Sticla
Sticla reprezinta containerul cel mai utilizat pentru ambalarea formelor farmace
utice, datorita rezisten?ei la descompunere n condi?ii atmosferice sau sub ac?iun
ea compozi?iei chimice a medicamentelor solide sau lichide ambalate n aceasta.
Variind compozi?ia chimica a sticlei este posibila ajustarea comportamentului ch
imic ?i proprieta?ilor de protec?ie la radia?ii ale acestora.
Proprieta?ile farmaceutice ale sticlei:
? puritate ?i permeabilitate structura neteda ?i fara pori a sticlei garanteaza
o suprafa?a exterioara continua ?i o densitate absoluta, ceea ce conduce la ob?
inerea sticlei sub?iri;
? sterilizabilitate rezisten?a n condi?ii de sterilizare (autoclavare);
? rezisten?a mecanica sub ac?iunea umidita?ii aceasta scade, iar sub ac?iunea te
mperaturii apar fisuri;
? fragilitate la caldura cre?te cu cre?terea grosimii sticlei (recipientele expu
se schimbarilor de temperature vor fi ob?inute din sticla foarte sub?ire);
? coeficient de dilatare crescut;
? conductibilitate termica slaba;
? proprieta?i optice transparen?a permite aprecierea calita?ii solu?iilor, obser
varea modificarilor de aspect, culoarea
? stabilitate chimica atacata de acizi ?i baze, dar mai pu?in de apa
Containerele din sticla pot fi:
1.fumurii (ambrate) sunt destinate protec?iei la lumina, iar de aceea ofera o pr
otec?ie luminoasa mai buna dect cele incolore;
2.incolore (sticla flint) transmit lumina.
Clasificare:
n func?ie de cantitatea de alcali eliberata de sticla n prezen?a apei, n anumite co
ndi?ii, sticla poate fi:
sticla de tip I sticla neutra (borosilicata)
elibereaza cantitatea cea mai mica de alcali;
prezinta rezisten?a hidrolitica ridicata datorita compozi?iei chimice;
cea inerta sticla disponibila;
folosita pentru: uz parenteral, neparenteral, snge ?i preparate din snge;
exemple: apa pentru injec?ii, produ?ii netampona?i ?i cei care necesita
sterilizare finala n recipient.
sticla de tip II sticla silico sodico - calcica
prezinta rezisten?a hidrolitica ridicata rezultata n urma aplicarii unui
tratament de suprafa?a;
folosita pentru: preparate apoase acide ?i neutre de uz parenteral;
exemple: produsele care au pH>7 n timpul depozitarii, produse parenterale
cu volum mare.
sticla de tip III sticla silico sodico - calcica
prezinta rezisten?a hidrolitica medie;
folosita pentru preparate neapoase de uz parenteral ?i preparate de uz n
eparenteral;
exemple: pulberi uscate ce urmeaza a fi dizolvate pentru a forma solu?ii
tamponate.
sticla NP sticla silico sodico calcica
prezinta rezisten?a hidrolitica slaba;
folosita pentru preparate solide, anumite preparate lichide ?i semisoli
de de uz neparenteral.
Factorii care stau la baza selec?iei sticlei pentru ambalaje:
proprieta?ile de expansiune termica
sunt importante pentru etapele de procesare cum e uscarea prin congelare
;
aspectul fizic al recipientului poate ?i el influen?a rezisten?a la ?ocu
ri termice ?i mecanice.
sensibiliatea la anumi?i ioni
daca produsele ambalate sunt sensibilite la ioni precum Ba sau Ca atunci
nu se pot folosi recipiente din sticla.
rezisten?a la sterilizare
daca containerul care urmeaza sa fie supus sterilizarii prin iradiere, t
rebuie sa se foloseasca un tip special de sticla ce con?ine oxid de ceriu, pentr
u a se evita decolorarea recipientului.
forma ?i marimea containerelor
concentra?ia materialelor care pot fi eliberate din compozi?ia sticlei s
cade odata cu cre?terea marimii containerului ?i cresc odata cu cre?terea raport
ului suprafa?a volum pentru o anumita marime data a containerului.
metoda de fabricare a containerului
se poate realiza prin topire sau reformare.
procesarea containerelor
condi?ii de depozitare a containerelor nainte de utilizare, procedura de
spalare ?i pretratamentele suferite, condi?iile de uscare, metodele de nchidere ?
i sigilare.
compozi?ia recipientului
tipul ?i concentra?ia ionilor prezen?i, pH-ul, proprieta?ilor fizico-chi
mice ale medicamentului ?i vehiculelor.
2. Ambalaje din materiale plastice
Ambalajele din materiale plastice sunt durabile, se toarna u?or ntr-o mare variet
ate de forme, sunt flexibile, n general se distrug greu ?i n marea majoritate a ap
lica?iilor tehnice sunt compatibile. Acestea cuprind: elastomeri, polimeri termo
plastici, polimeri termorezisten?i.
Ambalaje elastomere
Cuprind cauciucurile naturale, sintetice ?i siliconice; sunt polimeri alifatici
cu numeroase legaturi duble care le ofera plasticitate ridicata, dar aceasta sca
de datorita vulcanizarii cu sulf care determina cre?terea elaticita?ii.
Cauciucul natural- se ob?ine prin inciziile unor arbori (Ficus, Hevea), fiind un
polimer nalt al izopropenului (grad de polimerizare 3000-4000, M=2-300000); prin
cipalele dezavantaje: permeabilitate la gaze; sensibilitate la oxidare; migrarea
impurita?ilor ?i adjuvan?ilor (n special n sol n timpul sterilizarii)
Cauciucurile sintetice: poliizopren, stiren/butadienic/nitril/butadienic- sunt m
ai rezistente la mbatrnire ?i mai impermeabile la gaze ?i vapori; au compozi?ie ma
i constanta
Cauciucurile siliconice polimeri cu dimetilsiloxan, sunt stabile la varia?ii mari
de temperatura, sunt permeabile la gaze ?i vapori de apa, rezisten?a lor fiind
limitata de solven?i.
Aplica?ii elastomeri: ambalaje pt sol perfuzabile, capace de nchidere a fiolelor
sterile ?i a seringelor/pistoanelor de unica folosin?a.
Ambalajele/dozele din elastomeri pot fi n contact direct cu un produs medicamento
s. Selectarea unui ambalaj elastomeric pt produse parenterale implica considera?
ii de ordin chimic, fizic ?i biologic precum ?i aspectul profilului de stabilita
te al sistemului medicament-container.
Caracteristicile ambalajului elastomer ideal:
inert d.p.d.v chimic
constituie o bariera absoluta la permea?ie vapori/gaze
este u?or penetrat de ace ?i cuie;
rezistent la penetrare ?i fragmentare
men?ine integritatea produsului
Tehnici de control a elastomerilor:
Practici de buna fabricare curente - presupun ca producatorul de ambalaj
e parenterale ?a furnizeze beneficiarului certificate referitoare la componentel
e constituiente al ambalajelor.Pentru elastomeri se monitorizeaza urmatoarele ca
racteristici: identificarea spectrofotometrica a elastomerului/pirolizatului; gr
eutatea specific, reziduu de cenu?a, date spectrometrice UV ale extractibilelor.
Determinarea componentelor extractibile din ambalajele elastomere - prod
ucatorul trebuei sa ofere specifica?ii asupra procentajului de extractibile din
ambalaj
Determinarea integrita?ii ambalajelor parenterale : proprieta?ile fiz ?i
mecanice ale unui sistem parenteral afecteaza integritatea etan?arii. Se aplica
teste de imersare care utilizeaza presiune/vid, se determina for?a de etan?are
?i se realizeaza teste microbiologice pt a determina viteza de apari?ie a infest
arii con?inutului.
Polimeri termoplastici
Polietilenele- au o rezisten?a mecanica ?i stabilitate chimica buna; pot sufer
i fenomenul de mbatrnire sub ac?iunea aerului, oxigenului, caldurii, radia?ii UV d
ar care poate fi prevenit prin adaugarea de pigmen?i (carbune) sau stabilizan?
i
ntrebuin?ari: flacoane cu pere?i supli, pulverizatoare, tuburi pentru comprimate
?i unguente, tipare ambalaj pentru supozitoare, seringi ?i fiole autoinjecatbil
e, saci, pungi etc.
Polipropilena- transparen?a mare, permeabila la gaze, suporta sterilizarea la au
toclav (120-130 grade)
Rezisten?a chimica:
Buna pt produ?i organic, acizi minerali;
Dizolvata la cald de unii solven?i aromatic, acizi minerali concentra?i
?i puternic oxidan?i;
Influen?ata negativ de lumina, radia?ii UV, aer.
mbatrnirea determina dispari?ia stralucirii ?i fragilitate
ntrebuin?ari: filme ?i articole sterilizabile prin fierbere,recipient rigide, ser
ingi
Policlorura de vinil permeabilitate mica la apa ?i gaze; transparent; rigida astf
el e nevoie de adaos de plastifian?i
Rezisten?a chimica:
Corespunzatoare pentru ac concentra?i, baze, alcool, grasimi, uleiuri ?i
solv org
Incompatibila cu hidrocarburile aromatice (se gonfleaza), esteri ?i ceto
ne
ntrebuin?ari: recipient rigide sau suple.
Polistirenul-polimer incolor, transparent, cu permeabilitate ridicata fa?a de ap
a ?i acizi, rezisten?a termica moderata (max 70-900C), rezisten?a mecanica scazu
ta; rezisten?a chimica optima pt unii acizi oxidan?i conc, solubil n hidrocarburi
aromatice, esteri, eteri.
ntrebuin?ari: cutii, catetere, seringi, pipette (nu se recomanda pt solu?ii)
Poliamidele-rezisten?a termica buna, rezisten?a mare la ?oc ?i abraziune, transp
arent, permit condi?ionarea sub vid, pot absorbi apa dar ?i unele substan?e medi
camentoase- procaine, tetracaina etc, permeabile la gaze
ntrebuin?ari: picatoare, seringi dozatoare, canule, filme pentru ambalaje, valve
mitrale, vane pentru perfuzie
3. Polimeri termorezisten?i
Sunt rezine dure, isolubile ?i infuzibile, avnd o structura tridimensioanla foart
e compact:
Fenoplaste- condensare fenoli+aldehide (ex. Bachelita)
Aminoplaste- amine+ aldehide (accesorii de condi?ionare: bu?oane, capace
, cutii)
Poliesteri- acoperiri protectoare datorita rezisten?ei chimice si mecani
ce bune
Poliuretani- lacuri de acoperire ?i lipire, material dentare/de sutura,
pompe de snge
Majoritatea materialelor plastice sunt inerte dpdv biologic, nsa pot con?ine acci
dental monomer nereac?iona?i, polimeri cu MM joasa sau impurita?i provenite din
procesul de sinteza- catalizatori/solven?i reziduali. Aditivii, un grup larg de
subt cu MM mica, sunt cele mai extractibile component din materialele plastice.
Factorii responsabili de proprieta?ile plastice ale unui polimer: structura chim
, MM, cristalinitate, gradul de ramificare, adaugarea altor agen?i.
Modificari ale polimerilor
Polietilena ?i polistirenul constituie materiale plastice care ?i modifica propri
eta?ile mecanice sub ac?iunea factorilor de mediu. Testele de rezisten?a la fis
urarea au aratat ca printer agen?ii responsabili de deteriorarea polietilenei se
numara: surfactan?ii, ac organic, alcoolii, uleiurile minerale ?i vegetale ?i e
sterii.
Efectele sterilizarii cu abur asupra materialelor plastice:
Efecte de ncre?ire/mbatrnire
Efecte vscoelastice ?i impact asupra func?ionalita?ii
Modificarea solubilita?ii polimerului
Cre?terea con?inutului de umiditate a polimerului
Efecte dimensionale
Efectele sterilizarii cu radia?ii ionizante asupra materialelor plastice:
Formarea de radicali liberi ?i ioni excita?i
Rupere legaturi/ reticulari
Efecte estetice
Reac?ii medicament polimer
Efecte geometrice
3.Ambalaje din materiale metalice
Materialele metalice care se pot folosi pentru realizarea sistemelor farmaceutic
e de ambalare a medicamentelor sunt:
o?el placate cu staniu
staniu moale
o?el inoxidabil
aluminiu ?i diferite aliaje ale acestuia
Proprieta?i generale:
- puternice, opace ?i impermeabile la umiditate, gaze, mirosuri, lumina, bacteri
i;
- rezistente la temperature nalte ?i scazute;
- maleabile ?i ductile;
- se folosesc sub forma de folii sub?iri.
Dezavantajele ambalarii din metale:
-metalele nu sunt inerte d.p.d.v. chimic ?i de aceea pot fi atacate de acizi ?i
baze;
-sufera procese de coroziune atunci cnd nu sunt acoperite sau lacuite;
-unele metale precum staniul au pre? ridicat, iar plumbul are toxicitate mare.
Aluminiul (aliaj cu puritate 99%)
cel mai folosit metal datorita avantajelor pe care la ofera:
maleabilitate;
greutate redusa;
rezisten?a chimica determinate de formarea la suprafa?a a unui strat pro
tector de alumina cu caracter amfoter ce poate fi dizolvat de acizi sau baze.
este folosit sub forma de:
folii;
tuburi;
cutii;
recipient pentru aerosoli;
capace pentru flacoane tip penicilina;
folii termosudate captu?ite cu diferite material.
poate fi inscrip?ionat direct.
O?el inoxidabil (aliaj Fe ?i C cu Cr ?i Ni)
utilizat pentru confec?ionarea de containere, rezervoare, cuve de stocar
e, ustensile
ofera o mare rezisten?a mecanica, fizica ?i chimica
Acoperiri de decorare ?i protective
-n majoritatea cazurilor metalele sunt acoperite prin sinterizare (la cald) cu vo
psele de email sau alte vopsele.
-pe aceste straturi are loc apoi imprimarea diferitelor inscrip?ii ?i simboluri.
-acoperirile de protective ?i lacurile sunt pe baza de vinil, epoxi, polieteri,
rezine fenolalchidice ?i ceruri.
Utilizari tradi?ionale pentru produse topice
tuburile metalice pentru unguente construite dintr-un singur material, p
ot fi cu u?urin?a testate n priviin?a stabilita?ii produsului farmaceutic.
materialul folosit pentru acoperire, n cazul tuburilor acoperite, trebuie
sa fie inert pentru produsul care este ambalat.
acoperirile trebuie testate la rupere ?i la ac?iunea solven?ilor.
s-a demonstrate ca tuburile din aluminiu prezinta reactivitate fa?a de e
mulsiile ce con?in alcooli gra?i, compu?i cu mercur ?i preparate cu un pH situat
e n afara intervalului 6,5 8.
pentru a mari rezisten?a chimca a aluminiului se poate acoperi cu un str
at de ra?ina epoxy.
4.Ambalaje din hrtie ?i carton
Compozi?ia
Hrtiile ?i cartoanele sunt confec?ionate din celuloza ob?inuta prin tratament mec
hanic sau semichimic al fibrelor vegetale provenite din diferite surse (lemn, bu
mbac, cnepa).
n unele cazuri se folose?te hrtia reziduala ?i regenerata.
Procesele chimice furnizeaza o forma mai pura a fibrelor .
Lemnul e constituit din 50% fibre celulozice, 30% lignin, 16% carbohidra?i ?i 4%
al?i compu?i: proteinem rezine ?i acizi gra?i.
Proprieta?ile hrtiei ?i cartonului
sunt netoxice, au pre? sczut ?i provin din surse naturale regenerabile;
au rigiditate ?i rezisten?a satisfacatoare nsa aceste proprieta?i sunt de
pendente de con?inutul de umiditate, iar n func?ie de acesta fibrele se pot expan
da sau contracta;
sunt u?or de imprimat;
produsele finite sunt n general opace, dar pot fi ?i translucide;
nu pot fi bariere pentru gaze sau umiditate;
pot avea porozitate mare sau controlata daca nu sunt acoperite sau lamin
ate;
hrtia nu poate fi etan?ata prin ncalzire dect daca sufera tratamente de aco
perire n prealabil.
Hrtia cerata
-material de acoperire parafina cu polimeri sintetici;
-cresc caracteriscile de bariera, elesticitate ?i termosudare.
Hrtia acoperita
-polimeri: polietilena sau ra?ini monomerice aplicate prin extrudare;
-copolimeri de clorura de vinil vinileden sub forma de solu?ie apoasa;
-siliconi sub forma de solu?ie sau emulsii.
Hrtia metalizata
-acoperita cu folii de aluminiu;
Se folosec pentru condi?ionarea primara ?i secundara: capsule, pungi, sa
ci, cutii, etichete.
5.Ambalaje speciale
Ambalaje care evita/previn falsificarea
Aceste ambalaje sunt prevazute cu un sigiliu sau un indicator care daca
lipse?te sau este deteriorate indica consumatorului faptul ca produsul nu este o
riginal ci falsificat.
Pentru a evita falsificarea se utilizeaza anumite caracteristici de iden
tificare.
Un ambalaj greu falsificabil poate con?ine un sigiliu direct pe recipien
tul n care se afla produsull farmaceutic ?i unul pe sistemul secundar de ambalare
(hrtie, carton) sau orice combina?ie menita sa furnizeze indicia vizuale ale int
egrita?ii ambalajului.
n plus, aceste ambalaje trebuie sa ramna intacte la manipulare n timpul fab
ricarii, transportului, distribuirii ?i comercializarii.
Etichetele trebuie plasate pe ambalaj a.. acestea sa nu poata fi distruse
n cazul n care s-a alterat integritatea sigiliului.
Ambalaje inaccesibile copiilor
Acestea sunt realizate a.. copii sa nu le poata deschida cu u?urin?a.
Ambalaje de securizare a con?inutului
Acestea au rolul de a dovedi consumatorului ca ambalajul este original, intact ?
i ca nu s-a umblat la con?inutul lui.
Supranvelire cu film celofan, polipropilena
Ambalarea n blistere a comprimatelor, capsulelor doze unitare, n alveole i
ndividuale, aluminiu, mase plastice diverse
Materiale de condi?ionare avantaje ?i dezavantaje
Sticla Materiale plastice Metal
Avantaje Material inert, stabil
Transpren?a nalta
Impermeabilitate absoluta
Nu absoarbe S.M. sau S.A.
Suporta temperature nalte
Rezisten?a nalta la substan?e chimice Volum ?i greutate redusa
Utilizare multipla
Lipsa fragilita?ii
Modelare u?oara
Soliditate mecania nalta
Rezisten?a buna la substan?e chimice Impermeabilitate absoluta
NU absoarbe S.M. ?i/sau S.A.
Rezisten?a mecanica nalta
Rezistenta la solu?ii ?i temperature nalte
Dezavantaje Volum mare
Greutate mare
Casanta, fragile
Reac?ie alcalina Absoarbe S.M. ?i /sau S.A.
Rezisten?a mica la temperature mari
Permeabilitate pentru gaze ?i vapori (n func?ie de natura materialului plastic)
Se corodeaza
Condi?ionare Toate formele dozate
Fiole ?i flacoane
Sticle, seringi, capsule
Recipiente pentru snge uman ?i component ai sngelui
Serve?te ca material de compa?ie pentru testarea altor materiale Pungi
Flacoane unidoza, multidoza
Cutii
Tuburi
Seringi
Fiole autoinjectabile
Aparate pentru perfuzii Tuburi
Aerosoli
Doze
Cutii perforate
Folii
Tipuri de recipiente
Recipientele vin n contact direct cu subs farmaceutice, proddusele vegetale ?i cu
preparatele farmaceutice. Recipientele ?i dopurile nu trebuie sa cedeze din com
ponentele lor ?i nu trebuie sa interac?ioneze fizic/chim cu produsele con?inute;
ele trebuie sa corespunda cond de calit prevazute de normativele n vigoare.
Recipiente bine nchise- trebuie sa protejeze con?inutul de mediul extern,
prin evitarea contaminarii cu produse solide/lichide n cond corespunzatoare de c
onservare, manipulare ?i transport
Recipiente nchise etan?- trebuie sa protejeze con?inutul de mediul extern
, prin evitarea contaminarii cu produse solide/lichide/vapori/gaze/microorg ?i t
rebuie sa mpiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solven?ilor, n co
ndi?ii corespunzatoare de conservare, manipulare ?i transport
Recipient rezistent la lumina protejeaza con?inutul de efectul luminii in
cidente; materialul recipientului devine opac prin adios de oxizi metalici sau a
coperirea cu un nveli? opac.
Recipient cu o singura doza- unidoza- con?ine o cantitate de preparat de
stinata a fi utilizata o sg data. (preparate solide orale, oftadoze, fiole buvab
ile, supozitoare)
Recipient cu mai multe doze-multidoza permite frac?ionarea con?inutului
cu administrare an doze successive; nu influen?eaza calit, conc ?i puritatea p.f
.
Recipient sigilat-nchis prin topirea materialului recipientului
Recipient cu capac de siguran?a- prevazut cu dispozitiv special care oda
ta deschis nu mai are caracteristicile ini?ia (sol perfuzabile)
Recipient cu dispozitiv de siguran?a pt copii mpiedica deschiderea facila/
accidental de catre copii
Sisteme de nchidere a recipientelor
nchiderea- parte a recipientului care poate fi nchisa/deschisa sau manipulata n sen
sul facilitarii accesului la con?inutul recipientului. Sunt fabricate frecvent d
in metal asu plastomeri, prevazute cu rondele confec?ionate din diferite materi
al laminate. n general, nchiderea nu vine n contact cu produsul condi?ionat.
nchideri speciale care permit dozarea produsului:
Picator pt solu?ii buvabile, sublinguale, solu?ii aplicate pe mucoase
Flacoane cu bila pentru liniment, preparate antisudorifice
Depozitarea medicamentelor
n F.R sunt prevazute condi?ii generale ?i/sau speciale de pastrare pt:
Substan?e farmaceutice- n monografii individuale
Produse farmaceutice-n monografii generale ?i individuale
n cazul medicamentelor industriale producatorul trebuie sa precizeze condi?iile
de depozitare n fi?a de fabrica?ie ?i n norma interna, iar pe eticheta/recipient t
rebuie sa se precizeze ?i data de expirare ?i nr. lotului.
n general, medicamentele ?i s.f. se depoziteaza la
loc uscat
la o temp data
ferit de lumina- recipientele trebuie sa fie bfabricate din sticla bruna/
alte material ce nu permit trecerea luminii; recipientele din material permeabil
la lumina trebuie isolate cu alt material adecvat.
Ferit de umiditate- recipient nchise etan?/ recipient bine nchise n prezen?
a unei subst deshidratante
Medicamentele se depoziteaza n ordine alfabetica, pe grupe de forme farmaceutice
?i n fc? de termenul de valabilitate. Produsele industrial ?i oficinale, precum ?
i substan?ele farmaceuutice di listele SEPARANDA ?i VENENA se depoziteaza n dulap
uri speciale sub cheie ?i eviden?a separata.
Analiza ?i controlul materialelor de ambalare
Metodele de analiza instrumental disponibile ofera posibilitatea identificarii,
ctrl ?i evaluarii materialelor constituiente ale ambalajelor. De asemenea, exist
a tehnici de determinare acaracteristicilor fizice func?ionale ale ambalajelor.
Majoritatea metodelor de testare nedistructive implica mai mult dect o inspec?ie
de suprafa?a.
Principalele tehnici instrumentale utilizate pt ctrl ambalajelor sunt:
Spectrofotometria
Metodele cromatografice
Analiza de transmisie de gaze
Metode de testare fizice
Tehnici combinate
S4. STABILITATEA MEDICAENTELOR. CAI DE DEGRADARE A FORMELOR FARMACEUTICE
Stabilitatea medicamentelor
Calitatea unui medicament este generata de 4 factori:
Eficacitate
Puritate
Inocuitate
Stabilitate
Stabilitatea:
Fizica pastrarea proprietatilor fizice initiale (aspect, culoare, gust,
forma cristalina);
Chimica mentinerea in limite constante a integritatii chimice a fiecarui
component;
Microbiologica mentinerea stabilitatii sau rezistentei la dezvoltarea m
icroorganismelor in conditii determinate, precum si eficacitatea substantelor co
nservante prezente in produs;
Terapeutica exclude orice modificare a activitatii terapeutice evaluata
cantitativ prin indice terapeutic;
Toxixologica exclude orice modificare a toxicitatii evaluate cantitativ
prin DL50;
In timp studiata foarte atent atunci cand se lanseaza noi produse medica
mentoase; se indica perioada de valabilitate.
Factori de degradare (PA=principiu activ)
Multe medicamente au indicele terapeutic ingust, de aceea este necesara
o dozare atenta in FF astfel incat nivelul seric sa nu devina toxic sau prea mic
.
Degradarea chimica a PA ar putea sa se produca intr-o mica masura, aceas
ta poate da nastere la produsi de degradare mult mai toxici, care dau efecte sec
undare nedorite.
Insabilitatea medicamentuui conduce la diminuarea biodisponibilitatii ac
estuia si nu la degradare sau aparitia compusilor toxici.
Scaderea biodisponibilitatii conduce la diminuarea eficientei terapeutice.
Biodisponibilitatea = este reprezentata de paraetrii pentru cantitatea d
e substanta medicamentoasa care ajunge nemodificata in circulatia generata din d
oza administrata din FF, precum si viteza cu care are loc procesul.
Cantitativ raportul dintre cantitatea de substanta administrata sic ea absorbita
in circulatia sistemica.
Atat calea de asministrare, cat si conditionarea influenteaza biodisponibilitate
a.
4. Modificari majore ce pot aparea in aspectul fizic al FF
Aparitia de pete
Decantarea FF emulsii
Segregarea suspensiilor
5. In timp ce SM pastreaza eficienta terapeutica intreaga, unii excipienti pot d
egrada si compromite calitatea PA.
Cai de degradare a formelor farmaceutice ? 2 cai:
Chimice
Fizice
Cai chimice de degradare
Solioliza - PA pot suferi reactii de descompunere in prezenta solventil
or folositi pentru conditionarea lor. Descompunerea decurge in prezenta apei; in
reactia de degradare pot anticipa si o serie de cosolventi.
Oxidarea sta la originea degradarii celor mai multe medicamente. Mediata
prin reactia cu oxigenul din aer, in conditii normale de presiune si temperatur
e se numeste autooxidare. Sensibilitatea fata de oxygen poate fi stabilita prin
investigarea stabilitatii intr-o atmosfera bogata in oxigen.
Fotoliza majoritatea produselor farmaceutice sunt protejate adecvat impo
triva fotodegradarii prin ambalaje corespunzatoare. Reactiile de fotoliza sunt a
ssociate cu reactii de oxidare, deoarece oxidarile sunt uneori initiate de lumin
a.
Deshidratarea este frecvent intalnita. Reprezinta eliminarea unei olecul
e de apa din structura produsului. Deshidratarea fizica = eliminarea apei nu cre
eaza noi legaturi, dar fiind substante cristaline se modifica structura cristali
na a prod. farmaceutic si se modifica si biodisponibilitatea.
Racemizarea enantiomerii au actiune farmacologica diferita. Prezinta abs
orbtie, distributie, metabolism, excretie diferite. Insemnatate farmacologica: m
odificarea timpului de injumatatire, modificarea valabilitatii (de obicei, scade
).
Incompatibilitati intre PA - interactiunile dintre PA ale unei forme de
conditionare sau dintre PA si adjuvanti. Ex: inactivarea antibioticelor aminogl
icozidice de catre peniciline.
Hidratare, Decarboxilare, Piroliza
Cai fizice de degradare
Polimorfismul proprietatea unui compus de a prezenta mai multe forme de
cristalizare. Rezulta prin recristalizarea din diferiti solventi. Formele polimo
rfe prezinta diferente semnificative privind parametrii fizico-chimici (solubili
tatea, viteza de dizolvare, punctual de topire) care influenteaza activitatea PA
.
Pseudopolimorfismul proprietatea PA de a cristaliza cu una sau mai multe
molecule din solventul folosit la cristalizare. Substantele amorfe sunt mai hig
roscopice decat omologii cristalini si mai putin stabile.
Evaporarea PA si adjuvanti; la temperature camerei, poseda o presiune de
vapori sufficient de mare astfel incat sa scada semnificativ cantitatea de medi
cament.
Imbatranirea modificari, dezintegrari ale FF pentru care nu exista param
etric cuantificabili, pur si simplu cedeaza.
Adsorbtia interactia dintre medicament si materialele plastic; in cazul
solutiilor de uz intravenous depozitate in pungi sau infuzate prin seturi din PV
C.
5. Factori care influen?eaza viteza de degradare a produselor farmaceutice
Temperatura
Viteza de degradare este influen?ata de temperatura ?i concentra?ie. Mai
mult este prezentata sub forma unui produs dintre temperatura ?i concentra?ie.
n mod practic, la eliberarea unei forme farmaceutice se face o serie ntrea
ga de teste de temperatura.
Se exprima aceasta depende?a sub forma de coeficient de temperatura.
Q10 = k_(T+10)/k_T
k T+10 = constanta de viteza la temperatura T + 10
k T = constanta de viteza la temperatura T
Se ?ine cont de temperatura optima de pastrare ?i durata de valabilitate
a produsului.
Influen?a pH-ului
n func?ie de mecanismul de degradare varia?ia pH-ului poate sa aiba o influen?a h
otartoare asupra stabilita?ii.
Pentru o serie de produse, varia?ia pH-ului cu o singura unitate poate determin
a o cre?tere de 10 ori a cantita?ii de degradare.
Atunci cnd se pune problema condi?ionarii unui principiu activ sub forma de solu?
ie este obligatoriu sa se realizeze dependen?a dintre pH ?i viteza de degradare n
scopul stabilirii condi?iilor de pH optim (n literatura este o oferita o gama fo
arte larga de profile, n func?ie de natura produsului).
Influen?a solventului
n multe forme farmaceutice este necesara ncorporarea unui solvent miscibil
cu apa, cu scopul solubilizarii principiilor active.
Astfel de solven?i sunt: alcoolul etilic, propilenglicolul, glicerina, p
olietilenglicolul.
Efectul solven?ilor poate deveni destul de complicat ?i dificil de preva
zut anterior formularii.
Solven?ii pot determina schimbari ale coefien?ilor de activitate ?i a st
arilor de tranzi?ie ale principiilor active, pot modifica anumi?i parametri fizi
co chimici:
constanta de ionizare;
tensiunea superficiala;
vscozitatea.
?ceea ce poate conduce la modificarea vitezei de degradare.
n unele cazuri pot aparea chiar reac?ii chimice sau modificari ale preparatelor f
armaceutice. Ex.: barbiturice, aspirina.
Solubilitatea
De exemplu penicilinele sunt insolubile n solu?ii apoase datorita prezen?
ei ciclului lactamic care hidrolizeaza.
O metoda care nlatura ?i instalbilitatea medicamentelor consta n preparare
a sarurilor insolubile n apa ?i formarea lor sub forma de suspensii.
Aditivii
n scopul men?inerii preparatului farmaceutic la un pH optim, n multe solu?
ii este necesara folosirea unor aditivi, sub forma de saruri tampon.
Aceste saruri pot afecta viteza degradarii prin urmatoarele cai:
cre?terea concentra?iei n saruri, determina modificarea constantei de ion
izare, ceea ce va conduce la modificarea vitezei de degradare a produsului farma
ceutic
sarurile tampon pot cataliza reac?ii de hidroliza ale medicamentelor, n c
ataliza acida/bazica n func?ie de natura lor.
Surfactan?ii
Prezen?a agen?ilor activi de suprafa?a poate sa accelereze sau sa ncetine
asca viteza de degradare.
Comportari ciudate: hidroliza aspirinei (n domeniul pH= 6 8) este inhibat
a, iar la pH>9 este catalizata de prezen?a surfactan?ilor.
Agen?ii de complexare
O serie de medicamente sunt condi?ionate prin complexare.
Utilizarea complexarii mbunata?e?te stabilitatea produselor farmaceutice.
De exemplu esterii aromatici complexa?i cu deriva?i xantinici (cofeina).
Antioxidan?ii ?i agen?ii de chelatizare
Ace?ti compu?i sunt utiliza?i n scopul protejarii medicamentelor de auto-oxidare,
astfel acidul ascorbic ?i deriva?ii sai, bisulfitul de sodiu, sulfitul de sodiu
, tioglicerolul ac?ioneaza ca agen?i de reducere.
Ei se oxideaza cu u?urin?a prin auto-oxidare, ceea ce conduce la consumarea O2 ?
i protec?ia medicamentelor sau excipien?ilor.
Ei sunt a?a numi?ii gunoieri de oxigen. Ei sunt foarte utili n sistemele nchise, aco
lo unde O2 nu poate fi nlocuit odata consumat.
Al?i agen?i de oxidare (rol de ntrerupere) sunt: hidroxitoluenbutilat, hidroxiami
sol, vitamina E.
Agen?ii de chelatizare sunt utiliza?i cu scopul formarii de complec?i ai ionilor
metalelor grele. Ex. : acidul citric, acidul tartric, deriva?ii acidului etilen
diaminotetraacetic.
6.Condi?ionarea principiilor active sub forma de comprimate
Condi?ionarea principiilor active sub forma de comprimate (tablete) este deosebi
t de importanta deoarece formele orale pot fi autoadministrate de catre pacien?i
?i ob?inerea lor este mult mai profitabila comparativ cu formele injectabile.
Pe lnga avantajele economice ma apar ?i avantaje legate de u?urin?a ambal
arii ?i transport, stabilitatea mai mare dect a altor forme ?i falsificarea mai d
ificila.
Cele mai utilizate forme de dozare solida sunt comprimatele.
Acestea pot fi definite ca unita?i solide, sub forma de cilindri/discuri
ob?inute prin comprimarea substan?elor active ca atare sau n prezen?a de adjuvan
?i.
Majoritatea Farmacopeelor au oscilat ntre comprimate ?i tablete.
Majoritatea comprimatelor constau din amestecuri de pulberi, care sunt c
ompactate ntr-o matri?a, ceea ce duce la ob?inerea unui corp rigid solid.
Cele mai uzuale tablete sunt proiectate pentru a fi nghi?ite direct, urmnd
ca acestea sa se dezintegreze ?i sa elibereze substan?a activa n tractul gastroi
ntestinal.
O serie de tablete sunt formulate a.. sa se dizolve/sa se disperse n apa na
inte de a fi nghi?ite. Multe comprimate sunt formultate pentru a fi efervescente
principalul lor avantaj constnd dintr-o eliberare rapida a principiilor active ?i
minimizarea irita?iilor gastrice.
Un alt tip de tablete sunt proiectate pentru a fi mestecate, n cazul n car
e se dore?te o absorb?ie a principiilor active n cavitatea bucala sau cre?terea d
ispersiei nainte de nghi?uire.
Exista ?i comprimate care se sug n scopul ob?inerii unei activita?i local
e bucale.
Mai sunt o serie de produse care se administreaza sublingual sau ntre din
?i ?i gingii.
Pe lnga acestea exista o serie de tipuri de comprimate, mult mai sofistic
ate destinate eliberarii controlate a medicamentelor.
Proprieta?ile necesare pentru materiile prime utilizate n ob?inrea compri
matelor sunt:
Majoritatea formularilor sunt amestecuri de unui sau mai multe substan?e
active ?i o varietate de excipien?i.
Indiferent de tipul tabletei exista anumite criterii generale pe care ma
teriile prime trebuie sa le ndeplineasca.
Este esen?ial ca n scopul ob?inerii unor forme de dozare reproductibile,
componen?ii sa fie uniform distribui?i n amestec ?i sa se evite orice tendin?a de
separare a componentelor.
n plus, n opera?ia de procesare amestecurile trebuie sa aiba o curgere lib
era ?i sa nu adere.
Proprieta?i:
Dimensiunea particulei n general tendin?a de separare a amestecului de pu
lberi poate fi redusa prin men?inerea acelea?i distribu?ii a marimii particulei,
aceleia?i forme ?i a acelea?i densitate pentru to?i ingredien?ii.
Proprieta?ile de curgere ale pulberilor sunt mbunata?ite prin utilizarea
unor particule netede cu forme regulate cu o distribu?ie ngusta a dimensiunilor ?
i o propor?ie optima a particulelor fine.
Daca aceste cerin?e nu pot fi ndeplinite atunci se recurge la granularea
pulberilor.
Con?inutul de umiditate nivelul de umiditate prezent n timpul prelucrarii
pulberilor ?i umiditatea reziduala exista n produs, manifesta efecte deosebit de
importan?a n formulare (poate favoriza laminarea (stratificarea) comprimatului,
influen?eaza rezisten?a mecanica a tabletelor ?i poate ac?iona ca lubrifiant int
ern, identifica ceea ce se poate ntmpla).
Forma de cristalizare numarul foarte amre de substan?e cu proprietatea d
e a forma mau multe structuri cristaline (polimorfism).
acest fenomen impune alegerea ?i reproducerea formei cu biodispobilitate
a maxima.
formele polimorfe se deosebesc prin solubilitatea diferita, stabilitate
a diferita.
comportamentul formei cristaline ?i polimorfismul nu influen?eaza numai
disponibilitatea ci ?i rezisten?a tableti.
pe parcursul prelucrarii au loc transformari ale structurii, aparnd noi f
orme.
Puritatea materiei prime condi?iile de puritate ale materiei prime sunt
reglementate prin norme specifice ?i trebuie respectate cu stricte?e.
Prezen?a unor cantita?i foarte mici de impurita?i poate altera calitatea
produselor farmaceutice, ceea ce duce la o scadere a raspunsului biologic.
Un aspect important l constituie contaminarea microbilogica a formei de d
ozare solida. Aceasta provine mai ales din materii prime, dect din condi?iile de
prelucrare.
9. Conditionare principiilor active sub forma de capsule
Capsulele = forme de dozare solida in care medicamentele sunt introduce intr-un
invelis dur sau moale.
Sist. de eliberare a medicamentului de tip container ce furnizeaza forme de cond
itionare lipsite de gust sau miros si nu necesita etapa de acoperire finala.
Avantaj usor de inghitit deoarece invelisul este neted si este imediat hidratat
in gura
Scop initial mascarea gustului
Functii de invelis ? capsule gelatinoase tari si moi (geluri)
Forme: sferice, ovoidale, dreptunghiulare, tuburi.
Marimi : < 1 ml; 30 ml.
Capsule gelatinoase tari : pulberi , granule cu eliberare controlata, peleti
Capsule gelatinoase moi: solutii, suspensii de medicamente in liq. Care nu dizol
va invelisul capsule.
Forme de dozare compacte = nu poate fi deschisa fara a fi distrusa.
Capsule gelationoase moi = formele de dozare cele mai precise
Capsule amilacee = obtinute din amidon , utilizate la nnivelul farmaciil
or.
A)Capsule gelatinoase tari = obt printr-un process de imersare al unui s
et de matrite /mulaje intr-o solutie de gelatin, invelisul se formeaza pe supraf
etle mulajelor = o pereche de semicapsule( corp si capac) al caror diametru dife
ra foarte putin.
a ) Constituenti :
Gelatina pura = obtinuta din tesuturi animale conjuctive, oase si piele.
Proprietatile fizico-chimice depend de sursa si metoda de extractive
Gelatin de tip A ? hidroliza acida a colagenului din pielea de porc
Gelatin de tip B? hidroliza alcalina a colagenului din oasele din bovine
si porcine
Cele mai adesea se folosesc combinatii in practica. Gelatina nu trebuie sa aiba
gust sau miros dezagrabil , nu trebuie sa contina metale grele, trebuie sa fie u
niforma si clara.
b) Colorantii solubili si pigmenti insolubili. Rolul lor este identificarea caps
ulelor, acceptarea de catre pacient.
c) Agentii de opacizare ? dioxid de titan ? protejeaza continutul de luminare, m
ascheaza SM de ochii pacientilor
d) Conservanti ? parabeni. Pentru prepararea sol de gelatin ? apa fierbinte demi
neralizeaza? cu scopul eliminarii bulelor de aer ? plasarea sub vid.
Operatiile principale la obtinerea capsulelor( process automatizat)
Imersarea mulajelor
Mulajele = lubrifiante pentru a asigura desprinderea capsule de pe matrita. Imer
sarea in sol. de gelatina, timp = 12 s si temp = 50 C
Rotirea mulajelor ? mulajele sunt indepartate din sol. si rotite pana aj
ung cu capetele in sus ? distribuirea gelatinei pe suprafetele matritei si evita
rea acumularii de material. Peste matrite se trece un current de aer rece => sol
idificarea filmului.
Mulajele ? 4 etuve consective ? uscate? trecerea unor vol mai mari de aer uscat
peste matrite.
Trebuie evitata: suprapunerea (filmelor se strang si crapa), subuscarea( filmel
e lipicioase si pliabile)
Extragerea capsulelor de pe matrita
Debavurarea? Capsulelor
Asamblarea
Sortarea = analiza uzuala cu lampi special , capsule imperfect ? elimina
te
Imprimare inainte de umplere ? longitudinala, de jur imprejurul capsule
Pentru uzul uman capsulele sunt produse in functie de dimensiune, in 8 sortiment
e, simblizate cu cifre = cele mai mici 000 si cele mai mari 5
Pentru uzul veterinar: 30, 15, 7.5 ml
Depozitarea capsulelor ? sa se previna modificarea continutului de umidi
tate: u < 12% peretii capsulelor devin friabile
u > 18% ? capsule moi
u = 16 %
Umplerea capsulelor (proces automatizat)
Alinierea capsulelor = capatul inchis al corpului in jos
Separarea partilor capsului = dispozitive care folosesc vidul
Dozarea materialelor in capsule = diferite metode ( ex. Disc dozator)
Reatasarea capacului
Evacuarea capsulei din masina de umplere
B)Capsule gelatinoase moi ? SM liq, sol., suspendata intr-un liq
Reproductibilitate mare
Elasticitatea peretilor => se inghit usor
Component de baza : glicerina , pct de elasticizare se adauga glicerina,propilen
glicol,
Compozitie : coloranti, opacizanti, arome. Formularea implica tehnologia referit
oare mai mult la subs liq.
Pot contine un liq sau o combinatie de liq care sa nu altereaza integrit
atea peretilor capsule (pH = 2,5 7,5)
pH < 2,5 => hidroliza gelatinei
pH > 7,5 => rigidizarea + scaderea solubilitatii
nu pot fi umplute cu emulsii apoase ( inmuierea gelatinei), alcoolii cu
masa moleculara mica
Obtinerea capsulelor gelatinoase moi
2 foi de gelatina
Se plaseaza foaia pe o placa incadrata cu tiparele necesare pentru o jum
atate de capsula.

Sub placa se aplica o depresiune vid carea forteaza gelatin sa intre in
tipar
Umplerea cu liq si plasarea celei de a 2-a folie
Sub presiune se compactizeaza foliile si are loc ruperea capsulei.
10. Conditionarea principiilor active sub forma de produse cu cedare cutanoasa
si transdermica
Pielea reprezinta perimetrul defensive al organismului impotriva factori
lor de mediu ostili acestuia. Aceasta poate fi in mod involuntar zgariata, taiat
a, inrosita, arsa si este expusa la getergenti, solvent si alte nenumarate chimi
cale si rezidii. Un numar enorm de produse medicamentoase sunt aplicate pe piele
sau mucoasele membranare in scopul imbunatatirii sau recuperarii functiilor pie
lii.
Aceste produse poarta denumirea de produse topice saudermatologice. Un s
istem cu cedare topica se aplica pe o parte externa a suprafetei corpului, fie p
rin intindere, spray-ere sau pudrare.
Functiile pielii in organism sunt urmatoarele :
container ale tesuturilor si fluidelor organismelor
bariera protectoare la stimuli externi nocivi
receptori pentru stimuli externi
regulator al temperaturii corpului
regulator alpresiunii sanguine
rol in sinteza sau metabolism
Structura pielii privita din exterior spre interior are urmatoarele component :
stratum corneum care are o grosime de ~ 10 m
epiderma, cu o grosime ~100 m
derma cu o grosime ~ 1000 m
Procesul absorbtiei percutanoase
Atunci cand un medicament este aplicat local, acesta difuzeaza lent, independent
de vehiculul care-l poarta, prin stratum corneum. Ulterior are loc etapa de di
fuzie a acestuia prin epiderma viabila si derma, spre punctele de intrare in org
anism.
Etapele care intervin in absorbtia percutanoasa
Cale transepidermica Calea cavitatilor, gla
ndelor
Sisteme topice
Pentru terapia topica si scopuri cosmetic, exista o varietate larga de forme de
conditionare ale produselor. Cea mai intalnita forma de conditionare o reprezin
ta solutiile. Acestea sunt ambulate in cantainere care permit aplicarea lor prin
spray-ere cu ajutorul aerosolilor si atomizatoarelor. Emulsiile pentru piele su
nt sub forma de spume ale sampoanelor si lotiuni. Pudrele aplicate in general p
entru ameliorarea durerilor si lubrifiere . Suspensiile fluide sunt folosite at
at pentru uz cosmic cat si terapeutic si se prezinta sub forma de creme semisoli
de, unguente si paste. Uleiurile au o larga raspandire atat in sfera terapeutic
a cat si cosmetic.
Dintre aceste tipuri de formulari, sistemele semisolide sunt cele mai folosite
topice, acestea avand avantajul major de a rezista pe piele pana in momentul in
care sunt spalate sau indepartate mecanic.
Comportamentul general al sistemeleor semisolide
Sistemele semisolide farmaceutice includ : unguente si variante de emulsii A/U,
paste, creme U/A, geluri si spume rigide.
Unguenete sunt semisolide pe baza de hidrocarburi, ce contin principiul active
sub forma dizolvata sau in suspensie. Acestea contin hidrocarburi fluide liniar
e sau ramificate inglobate intr-o matrita cristalina fina .Unguentele se mai pot
obtine si prin incorporarea cerurilor intr-un ulei mineral, la temperature inal
ata.
Paste
Pastele sunt de fapt unguente in care se gasesc inglobate un procent ridicat de
particule solide insolubile. Pastele sunt folosite in scopul obtinerii unor bari
ere protectoare ale pielii care pe langa faptul ca formeaza filme rigide ce nu s
e ditrug usor, adsorb si neutralizeaza anumite substante inainte ca acestea sa a
junga pe piele.
Creme
Cremele sunt emulsii semisolide cu un aspect cremos, ca rezultat al reflectarii
luminii in faza emulsifiata. Astfel de sisteme de conditionare reprezinta o moda
litate elegant de cedare a medicamentului, fiind placate atat prin aspect cat si
prin senzatia de dupa aplicare.
Geluri
Gelurile sunt sisteme semisolide in care faza lichida este incorporata intr-o ma
trita tridimensionala constand dintr-o guma naturalasau sintetica . Gelurile pe
baza de de agaroza reprezinta exemplele cele mai edificatoare pentru ilustrarea
caracteristicilor structural a majoritatii gelurilor. Gelurile se utilizeaza dr
ept agenti de lubrifiere si ca purtatori ai agentilor spermicizi de uz intervagi
nal.
11. Prepararea solutiilor neapoase
In cazul in care solubilitatea in apa a substantelor medicamentoase este
insuficienta sau exista o stabilitate chimica a acesteia in apa, se poate alege
un alt solvent pentru prepararea solutiilor. In acest caz, trebuie cunoscut efe
ctul solventului asupra substantei medicamentoase, dar si a tesutului cu care ac
esta vine in contact, acesta influentand si asupra vitezei de cedare a substante
i medicamentoase.
Cei mai utilizati solventi pentru prepararea solutiilor sunt:
Esterii acizilor grasi cu glicerolul uleiul de floarea soarelui, de masli
ne, arahide, de germeni de porumb, de soia, ulei de ricin si de seminte din bumb
ac; aceste uleiuri pot constitui si faza uleioasa a unor emulsii
Alcooli: alcool etilic (cosolvent, in concentratie mica); alcoolul se ut
ilizeaza si pentru extractia principiilor active din produse vegetale
Alcooli polihidroxilici: glicerol, propilen-glicol si polietilen glicoli
i in calitate de cosolvent
Materiile prime folosite pentru prepararea solutiilor trebuie sa indepli
neasca o serie de conditii de calitate: puritate, continut cantitativ, uniformit
ate, contaminare bacteriana
Inaintea prelucrarii materiilor prime, acestea sunt supuse unor tratamen
te prealabile: sterilizare, reducerea marimii particulelor sau decontaminare.
Cea mai utilizata materie prima in prepararea solutiilor este apa distil
ata. Purificarea apei pentru a obtine calitatea dorita, se poate face la nivel i
ndustrial prin:
Distilare
Demineralizare
Osmoza inversa
Ultrafiltrare
Distilarea continua se poate efectua in distilatoare cu efect simplu sau
dublu sau cu termocompresie.
S-a acordat o atentie deosebita obtinerii unei puritati microbiene a ape
i folosite la prepararea solutiilor, in care s-au folosit tehnici precum:
Osmoza
Sterilizarea cu UV
Filtrare prin membrane filtranta
Circulare constanta printr-un sistem de tuburi in care microorganismele
nu au cum sa se inmulteasca
12. Prepararea solutiilor apoase
Prepararea solutiilor medicamentoase din substante care se dizolva rapid
in solvent se face prin adaugarea substantei medicamentoase cantarite in solven
t si agitare pana la dizolvare completa, filtrare, repartizare in recipient , am
balare, etichetare.
Atunci cand substantele medicamentoase se dizolva incet la rece, se recu
rge la incalzirea amestecului.
Pentru o anumita formulare trebuie stabilite etapele pt preparare:
Incarcarea tancului de preparare cu apa. Desi in aceasta faza exactitate
a nu este obligatorie, este necesar sa se cunoasca cantitatile introduce.
Incalzirea apei la 500C.
Se adauga pe rand cantitatea de substanta medicamentoasa si substante aj
utatoare conform retetei de fabricatie.
Substantele se cantaresc si se aduc treptat in tancul de fabricare si se
dizolva inaintea introducerii in tancul de obtinere
Dupa agitarea masei de reactive urmeaza o racier pana la 300C, iar apoi
se agita in continuare pentru o buna omogenizare.
Daca in formula de preparare exista alcool etilic se va face o cantarire
/masurare la sol. Si se dizolva in el substante care prezinta solubiliate mai ma
re in alcool decat in apa.
+conservant, aromatizant
Se adauga aceasta solutie alcoolica in solutia apoasa din tancul de prep
arare si se agita amestecul obtinut
Daca este necesar un colorant, acesta se cantareste si se dizolva intr-u
n alt vas, intr-o cantitate de apa.
Se adauga Solutia de colorant in tancul de obtinere si se amesteca pana
la omogenizare.
Solutia de filtreaza pe un filtru presa, se recircula Solutia intre vasu
l de preparare si filtru de unde rezulta apoi o solutie clara
In acest moment poate fi descarcata si trecuta in tancul de pastrare, ia
r apoi trecuta in recipient.
13. Preparate de uz intern
Potiuni = sol apoase de uz intern, compuse, preparate la scara mica, pwr
ioada scurta de valabilitate (cateva saptamani).
Vehiculul = poate fi si o solutie extractive.
Pot contine edulcoranti, aromatizanti.
Picaturi de uz oral= solutii apoase preparate cu substante medicamentoas
e active. se administreaza sub forma de picaturi cu ajutorul unui calibrat.
Elixirul = solutie medicamentoasa cu un continut de substanta activa foa
rte ridicat, aflat intr-un vehicul alcoolic.
Solutii buvabile = conditionate in fiole/ medicamente lichide/ solutii a
poase care necesita la preparare: stabilitate, substanta medicamentoasa, gustul
placut, dar si stabilitatea produsului.
Forma fiolei din sticla => cilindrica, ambele capete inchise, iar pt eli
berare se taie ambele capete
Pulberi, granule = substante medicamentoase instabile in solutii apoase,
se prefera conditionarea in forma uscata.
La utilizare se adauga apa pentru obtinerea unei solutii/ suspensii cu g
ust placut.
Pulberea => poate fi liofilizant?
Granulele => obtinute prin uscare sau aeroxidare
Siropurile = preparate apoase cu un continut mare de zahar, consistent v
ascoasa.
Se prepara din zahar, conc. 65%, protective microbiana
Pot contine substante medicamentoase, iar atunci cand nu contin PA se folosesc p
t corectarea gustului unor potiuni.
Prepararea siropului simplu (din zahar) => dizolvarea zaharului la cald,
fierbere cateva minute=> clarificarea acestuia prin precipitarea albuminelor ne
gative din zahar
Prepararea la rece => durata mare si risc de contaminare microbiana
Prepararea => dizolvarea zaharului in solutie medicamentoasa, amestecarea siropu
lui simplu cu solutie medicamentoasa.
In cazul siropurilor la care conc de zahar este mai mic de 65%, exista r
iscul contaminarii microbiene=> necesara adaugarea de conservanti.
Ape aromatice = solutii apoase obtinute prin dizolvarea uleiurilor volat
ile in apa sau distilare prin antrenare cu vapori de apa.
Prepararea= solutii hidroalcoolice care se dilueaza cu apa in raport 1:9 la folo
sire.
Solutii extractice fitoterapeutice = solutii extractive apoase, tincturi, extrac
te fluide.
Materia prima pt obtinere sunt produsele vegetale uscate si rar cele proaspete.
14. Preparate de uz extern
Prepararea medicamentelor lichide de uz extern => picaturi pt ochi, pt n
as si pt urechi, preparate pentru tratarea unor afectiuni ale cavitatii bucale (
gargarisme, spalaturi, clisme, bai)
Picaturi oftalmice => picaturi pt ochi = colire folosite pt diagnosticar
ea si tratamentul bolilor pt ochi, solutii perfuzabile, solutii injectabile, imp
lanturi moi sau rigide, solutii pt utilizarea lentilelor de contact, unguenti, a
erosoli.
Medicatia oftalmica poate fi intraoculara prin perfuzii si injectii si i
ndicatie orala cu efect la nivel ocular.
Calea de administrare=> produse cu o formulare adaptata particularitatil
or locului de administrare si a tipului de produs farmaceutic.
Se alege substanta medicamentoasa in functie de proprietatile fizico-chi
mice si biofarmaceutice, dar si in functie de modul de cedare al substantei medi
camentoase realizate prin utilizarea excipientilor.
Medicamentatia oftalmica se adreseaza unui organ deosebit de sensibil=>
asigurarea sterilitatii preparatelor oftalmice este o conditie.si rar o conditie de
calitate care tb asigurata prin formulare.
Administrarea locala a unei forme farmaceutice oftalmice, de obicei in s
acul conjunctival, informatia este influentata de o serie de factori care influe
nteaza biodisponibilitatea substantelor medicamentoase
Preparate=> picaturi pt ochi
Factor care influenteaza biodisponibilitatea substantei medicamentoase=>
pierderea sa prin canalul vaso-lacrimal. Capacitatea mare a lichidului retinut
este mica, iar cresterea volumului de lichid determina drenarea lacrimala si int
ensifica clipirea.
Alt factor = refluxul de lacrimare care determina ca excesul de lichid s
a fie eliminate, acesta ajungand in tractul gastro-intestinal=> se pierde din ca
ntitatea de substanta medicamentoasa
Factor = absoarbe substanta medicamentoasa prin conjunctiva si eliminare
a prin circuitul sangvin periferic
Pentru formularea medicamentelor oftalmice se gasesc alti factori care asigura c
alitatea medicamentelor oftalmice:
Puritatea = sterilitatea. In cazul colirelor, multidoza este asigurata d
e un conservant bactericid si fungicide si conditionarea se face intr-un flacon
sterilizat cu sistem de picurare
Stabilitatea chimica a substantelor medicamentoase => prezenta substante
lor medicamentoase in limitele prevazute si pe toata perioada de valabilitate a
medicamentului. Degradarea substantei medicamentoase are loc prin hidroliza, oxi
dare.
Inocuitatea produsului medicamentos => tolerant la administrare => reali
zarea unui pH fiziologic astfel incat acesta sa asigure si stabilitatea substant
ei active
Eficienta terapeutica => alegerea substantei medicamentoase, dar si asig
urarea biodisponibilitatii ocular.
Materiile prime folosite la prepararea medicamentelor oftalmice:
Substante medicamentoase
Vehicolul si adjuvantii
Recipientele de conditionare
Subst medicamentose se aleg in functie de actiunea farmacologica, dar si de prop
rietatile farmacologice si farmaceutice convenabile:
Micotice
Antiseptic
Antibiotice
Anestezice
Antiinflamatorii
Solvent = apa distilata, vehicole izotonice si sterile=> vehicole uleioase se fo
losesc f rar
Adjuvanti => izotonizanti (NaCl, ac. Boric, fosfati) => aceste substante medicam
entoase sunt in proportie mai mica de 1% si se pot folosi solvent izotonizanti
Subst tampon => asigura pH dorit, pH=5
Antioxidantii => pt subs medicmentoase usor oxidabile (biosulfit de Na)
Conservantii => obligatoriu la colirele multidoza, bactericizi si fungic
izi ( nitrat, acetat, borat)
Agenti de marire ai vascozitatii => suspensii + prelungirea contactului
preparatului cu cornea + manipularea si tolerarea limitelor de contact (metilcel
uloza, carboximetilceluloza sodica).
15. COLOIZI. EMULSII. SUSPENSII
1) COLOIZII
Sunt de 3 tipuri :
a) coloizi liofili : sunt dispersii apoase ale unor particule de substante orga
nice sau anorganice cu putine grupari hidrofile sau cu grupari slab polare.
- stabilitatea coloizilor liofili cu grupari hidrofobe depinde de sarcin
a electrica sau invelisul hidrofil.
- se utilizeaza dispersiile unor particule de argint metalic stabilizate
cu invelisul unor coloizi de protectie ( particule coloidale de argint)
Preparare : imbibare 30 de min + filtrare prin vata
b) Coloizii hidrofili: particulele lor prezinta o mare afinitate pt apa
Stabilitatea este determinata de prezenta unui sistem / strat de solvata
re. Cea mai mare utilizare : dispersii apoase pe stabilizarea emulsiilor si disp
ersiilor farmaeutice.
c) Coloizii de asociatie : dispersii micelare ale unor agenti tensioactivi amfof
ili / SM care se asociaza in micelii.
- moleculele lor individuale sunt micromoleculare care formeaza solutii adevarat
e in concentratii mici. La o anumita concentratie au capacitatea de asocieri in
agregate, formate prin legaturi slabe, rezultand micele de dimensiunea unor part
icule coloidale.
Utilizari: umectanti/ agenti de solubilizare micelara.
In formularea medicamentelor cu ajutorul polimerilor hidrofili trebuie t
inut seama si de posibilitatea interactiunilor fizico-chimice cu formare de comp
lecsi cu transfer de sarcina sau includerea unor adjuvanti in interiorul micelel
or.
Compusii macromoleculari si polimerii hidrofili sunt alcatuiti din unita
ti structurale numite monomeri, obtinuti prin polimerizare, cu o masa moleculara
foarte mare.
- nr de unitati macromoleculare = grad de polimerizare si determina vascozitatea
.
- gradul de substraturi = nr de grupari/grupe de substituienti aflati pe monomer
i
In practica prepararii emulsiilor si suspensiilor, compusii macromolecul
ari prezinta proprietati tixotropice, plastice, pseudoplastice ale mediului de d
ispersie.
In coloizii de asociatie, agentii tensioactivi prezinta o structura amfi
fila, astfel incat moleculele lor prezinta o portiune hidrofoba si una hidrofila
. Ei manifesta afinitate partiala atat pt lichide sau medii polare si nepolare.
2) EMULSII : sisteme disperse eterogene constituiti din lichide nemiscibile, dis
persati unul in celalalt, sub forma de picaturi.
- faza interioara, uleioasa este dispersata in faza cond. apoasa (tip ulei in ap
a )
- picaturile unei faze apoase sunt dispersate intr-o faza uleioase( tip apa in u
lei)
Emulsiile multiple - A/U/A - picaturile de solutie apoase sunt dispersa
te in picaturi de ulei, care sunt dispersate in mediul apos.
- administrare cu actiune prelungita, fiind administrate oral/intramuscular.
Microemulsii : sisteme disperse dar marimea picaturilor uleioase mult ma
i mare, actiune mai rapida a SM.
Emulsionarea reprezinta agitarea impreuna a 2 lichide nemiscibile, deter
minand dispersarea temporara a unuia in celalalt.
Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:
- tensiune interfaciala;
- sarcina electrica;
- hidratarea;
- forte de respingere/ atractie intre particule.
Instabilitatea emulsiilor:
sedimentare, floculare (reversibile)
coalescenta, separare de faze ( ireversibile )
inversarea fazelor ( schimbarea brusca a tipului de emulsie)
Forularea emulsiilor :
1. Alegerea fazei uleioase : dependent de calea de administrare a preparatului f
armaceutic, de o consistenta dorita si de eventualele incompatibilitati cu ingre
dientele emulsiei.
2. Alegerea emulgatorului :
Factori:
natura SM emulsionat
natura fazei uleioase
tipul de emulsie dorit
prezenta unor electroliti
stabilitatea emulsiei in timp
calea de administrare
- Emulsii de tip intern: U/A
- Emulsii injectabile : U/A; A/U
- Tensioactivi: sunt mai putin anionici
- Emulsii de uz extern : sunt lichide, semisolide, U/A, A/U ,
Prepararea emulsiilor
Agentii tensioactivi si asociatii de tensioactivi
Alegerea se face in functie de natura fazei uleioase in care se emulsioneaza.
Conservanti antioxidanti : contaminarea microbiana si fungica datorita a
pei si altor componente ( zaharuri, proteine).
3. SUSPENSII
Sunt suspensii eterogene constand din 2 faze:
- faza dispersata sau interna care este alcatuita din particule insolubile
- faza exterioara sau mediul de dispersie care in general este un lichid sau un
semisolid.
Suspensiile formate sunt suspensii de substante medicament insolubile in
tr un vehicol apos sau uleios lichid. Uneori se prefera in forma uscata iar susp
ensia lichida se obtine prin adaugarea vehicolului in momentul intrebuintarii.
Aceste suspensii formate sunt instabile. In formularea suspensiilor nu s
e urmareste evitarea sedimentarii ci reducerea vitezei de sedimentare cat si a f
enomenului de cristalizare precum si asigurarea redispersarii omogene a sediment
ului in vederea preluarii usoare a dozei de medicament.
Multe substante medicamentoase sunt hidrofobe si cu solubilitate redusa
in apa, deci prepararea sub forma de surspensie este avantajoasa.
Degradarea substantei medicamentoase in suspensie prin hidroliza si oxid
are este mult mai reduse decat in solutii apoase.
Utilizarea substantelor medicamentoase insolubile evita gestul neplacut,
iar realizarea unei forme farmaceutice lichide este mai avantajoasa fata de for
mele solide de uz oral.
Exista si dificultati legate de formularea suspensiilor formate:
modul de dispersare a particulelor solide in vehicol;
cimentarea particulelor;
sedimentarea particulelor;
cresterea marimii particulelor.
O suspensie corespunzatoare de uz interior rebuie sa ramana suficient de
omogena cel putin perioada de timp necesar prelevarii si administrarii dozei.
Formularea suspensiei se face pe doua cai diferite, dupa cum particulele
fazei disperse vor fi difloculate sau floculate.
- In primul caz stabilitatea fizica a preparatului si dispersarea individuala a
particulelor se realizareaza cu ajutorul unor vehicule cu anumita vascozitate.
- In al doilea caz de realizeaza o flocurare controlata a particulelor fazei dis
perse in scopul prevenirii cimentarii cu ajutorul unor agenti de floculare, iar
vehicolul ca atare sau in vehicol care poseda o anumita vascozitate.
Prepararea suspensiilor se face fie prin dispersarea pulberilor cu un gr
ad avansat de dispersie, fie prin precipitarea substantelor medicamentoase in ve
hicol. Indiferent de calea aleasa, trebuie stabilite influenta metodei de prega
tire a particulelor asupra stabilitatii fizice si asupra solubilitatii relative
.
Factori care influenteaza comportamentul particulelor in suspensii :
structura cristalina;
forma amorfa sau cristaline;
starea anhidra sau solvatata;
polimorfismul.
La prepararea acestor suspensii se alege forma cu solubilitatea cea mai
mica.
Obtinerea particulelor prin metoda condensarii sau precipitarii se poate
realiza prin :
- precipitarea cu solvent organici;
- precipitarea prin modificarea pH-ului;
- precipitarea prin dubla descompunere.
In afara de precipitare, conditia de recristalizare pt determinarea mari
mii dorite a particulelor trebuie stiut ca recristalizarea din solvent poate con
duce la forme polimorfe diferite.
Un procedeu mai simplu il constituie modificarea pH-ului, insa acest pro
cedeu se poate aplica numai acelor susbtante medicamentoase a caror solubilitate
este dependenta de ph.
In procedeele de recristalizare, procesul are loc in conditii unei solut
ii suprasaturate in care marimea particulei depinde de nucleele de cristalizare
si de viteza procesulu, ceea ce conduce insa la marimi diferite ale particulelor
.
Particulele formate initial sunt mai mari, fiind supuse solutiei suprasa
turate pe o perioada mai mare de timp.
In procedeul de dubla descompunere, obtinerea particulelor este rezultat
ul unei reactii chimice in care unui dintre factori pot influenta structura cris
talina.
Un factor care influenteaza formularea suspensiei il reprezinta umectare
a fazei solide de catre mediul de dispersie. Determinarea caracterului idrofob/h
idrofil, trebuie urmata de alegerea unui agent umectant corespunzator, tensioact
ivi sau un polimer hidrofil.
Suspensiile defloculate
In aceste suspensii particulele dispersate de gasesc sub forma de entita
ti individuale in vehicol.Ficare particula sedimenteaza individual cu o viteza d
e sedimentare unica din cauza gradului avansat de dispersie si dependent de mari
mea vascozitatii mediului.
Sedimentul se formeaza incet din cauza presiunii exercitata de particule
le sedimentate, de stratul de solvatare diminuat si de gradul ridicat de acumula
re a particulelor. Fortele de atractie devin mai mari decat cele de respingere,
iar particulele se unesc dormand un sediment cimentat dificil sau imposibil de r
edispersat. In mediul de dispersie, particulele mai mici raman in suspensie mai
mult, iar dupa sedimentrea celor mai mari, mediul devine opalescent.
Factori care influenteaza stabilitatea suspensiei:
dimensiunea particulelor care vor contribui la micsorarea vitezei de sed
imentare;
cimentarea particulelor;
sarcina electrica astfel incat incarcarea perticulelor cu sarcini de ace
lasi fel contribuind la respingerea electrostaticii si la imbunatatirea stabilit
atii cinetice;
vascozitatea mediului de dispersie
solubilitatea mediului in apa a substantei mediului greu solubile
gradul de hidratare
17. Aerosoli medicamentosi
Aerosolii medicamentosi sunt dispersii ale unor picaturi sau particule f
oarte fine in aer, ce au un diametru de pana la 50 micrometri.
Sunt obtinuti cu ajutorul unor dispozitive speciale: recipiente presuriz
ate de conditionare si preparare, dispozitive de preparare a unor aerosoli lichi
zi (nebulizatoare), dispozitive de aerosolizare a unor pulberi.
Aerosolii medicamentosi sunt destinati tratamentului unor afectiuni ale
cailor respiratorii (aerosoli de inhalatie), sau aplicarii pe mucoase (nazala, v
aginala, rectala) sau pe piele.
In tratamentul afectiunilor respiratorii sau pentru actiune sistemica, d
ispozitivul de preparare a aerosolilor este prevazut cu o valva dozatoare capabi
la sa masoare exact volume intre 25-100 microlitri, medicament care este apoi ae
rosolizat.
Dintre tipurile de dispozitive de preparat aerosoli, cele mai raspandite
sunt cele de conditionare si de preparare, in care este conditionat produsul su
b presiune; acestea contin un propulsor si concentratul cu substanta medicamento
asa, formarea aerosolului avand loc in momentul utilizarii prin apasare pe buton
ul recipientului, cu ajutorul valvei.
Aerosolii medicamentosi prezinta unele avantaje fata de alte forme farma
ceutice:
Medicamentul conditionat in recipiente sub presiune este protejat fata d
e agentii exteriori
Administrarea prin apasare pe buton se face fara contact manual cu medic
amentul, fara risc de contaminare microbiana, este comoda, practica, rapida; une
le generatoare de aerosoli sunt prevazute cu dispozitiv de dozare a aerosolului
(DDA) (valva dozatoare)
Administrarea pe cale pulmonara necesita doze reduse in comparatie cu al
te cai de administrare, absorbtia este rapida, asemanatoare cu viteza realizata
dupa administrare parenterala
Se evita efectul primului pasaj hepatic, proces de eliminare presistemic
a semnificativa a unor substante medicamentoase administrate pe cale orala
Este posibila localizarea si actiunea aerosolului la anumite niveluri al
e cailor respiratorii, in functie de gradul de dispersare al picaturilor aerosol
izate.
Administrarea pe piele sau mucoase este directa, comoda si prezinta avan
taje in cazul unor rani intinse ori arsuri, fara a mai fi nevoie de etalarea man
uala a produsului pe tesut.
Produsele medicamentoase de tipul aerosolilor contin substante medicamen
toase din diferite clase farmacodinamice pentru terapia de inhalatie cu actiune
locala pulmonara sau sistemica: antiastmatice, bronhodilatatoare, cardiovascular
e, vaccinuri, antialergice, precum si pentru aplicatii pe piele sau mucoase: ana
lgezice, anestezice, antiseptice, antriseptice, fungicide, descongestionante naz
ale, antiinflamatoare, emoliente, antihemoroidale, antipruriginoase etc