Activitatea poetilor Vacaresti,desfasurata pe intinderea a trei sferturi de

veac, lasa o mostenire literara insemnata.Ea reprezinat nu numai o schimbare

de mentalitate fata de incercarile anterioare,dar si un inceput de afirmare a
spiritului nou,modern,in poezie.
Comentariu - In dulcele stil clasic - poetii Vacaresti

In Dulcele Stil Clasic
Poezia In dulcele stil clasic a aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970. Are aspectul
unei jelanii de iubire in stilul lacrimoen al poetilor !acaresti. Secventele te"tului
urmaresc evolutia idilei# de la momentul aparitiei domnisoarei la clipa revelatiei# la
$ormularea idealului poetic si la revenirea in starea e"pectativa. %ltimul vers# rupt
din versul poemului# se trans$orma intr&o $raza a"iomatica de $i"are a starii de dor
perpetuu# speci$ica poetului. Primul vers# ilustreaza menirea oriinala de concepere a
relatiei obiect&calitate# proprie autorului' Dintr&un bolovan coboara( pasul tau de
domnisoara( Dintr&o $runza verde&pala( pasul tau de domnisoara. Prima secventa se
trans$orma intr&un ritual de o$iciere a intilnirii intre eul poetic si univers# intre relativ si
absolut. Secventa urmatoare cuprinde momentul de mazima tensiune lirica' )
secunda# o secunda( eu l&am $ost zarit in unda( *l avea roscata $unda( Inima&incet
mi&a$unda. Constient de unicitatea clipei traite poetul reduce comunicarea la cea mai
simpla $orma# sustinind&o stilistic prin repetitie. Senzatia este de contiunua coborire#
de apasatoare tristete' Inima&incet mi&a$unda. Poetul plaseaza accentul traic pe
substantivul inima pentru a obtine perceperea durerii in a$ara spre sine. Secventa
a treia surprinde poetul redus la conditia de victima a propriei iluzii# dupa o a$irmatie
ce ii apartine aici+ si a$ara+ la cumpana dintre ind si cuvint'+ ,ai ramii cu mersul
tau( parca pe timpanul meu( blestemat si semizeu( caci imi este $oarte rau+.
Condamnat la solitudine# el percepe viata ca o stare de boala+ sub semnul dorului
de moarte. %ltima stro$a este o rava meditatie pe tema scurerii ireversbile si inutile
a timpului# dublata de sanctionarea nimicirii omenesti'+ Stau intins si lun si zic(
Domnisoara# mai nimic( pe sub soarele pitic( aurit si mozaic+.
IN DULCELE STIL CLASIC - NICHITA STANESCU - REFERAT



Poezia I- D%.C*.* S/I. C.ASIC $ace parte din volumul 0 1n dulcele stil clasic
0# c2ruia i&a dat 3i titlul# si care a $ost publicat in anul publicat 1n 1970.
Poezia 0 In dulcele stil clasic 0 este o modaliate prin care -ic4ita Stanescu parodiaza
$ara ironie stilul clasic al poeziei traditionale $iind totodata o poezie 0liric2 alant2 &
sintez2 1ntre eleantul stil trubaduresc 3i lamenta5iile amoroase din timpul lui
Ienac4i52 !acarescu supus2 de -ic4ita St2nescu unui tratament de reenerare&
caricaturizare+ 6Al.7te$2nescu8
Spre deosebire de viziunea sentimentului de iubire din poezi9 0.eoaic2 t:n2ra#
iubirea0# unde draostea este devoratoare# aresiv2 3 buivcrsanl:# 1n poezia 01n
dulcele stil clasic0# iubirea esle caricaturizat2 persi$lat2# minimalizat2 dup2 modelul
liricii siropoase a poe5ilor !2c2re3ti
0Dintr&un bolovan coboar2 pasul t2u de domni3oar2.
Dintr&o $runz2 verde# pal2 pasul t2u de domni3oar2.
Dintr&o 1nserare&n sear2 pasul t2u de domni3oar2. Dinlr&o pas2re amar2 pasul t2u de
domni3oar2.
) secund2# o secund2 eu 1&am $ost z2rii 1n und2. *l avea ro3cat2 $und2. Inima 1ncet
mi&2$und2.
,ai r2m:i cu mersul t2u parc2 pe timpanul meu blestemat 3i semizeu c2ci 1mi pare
$oarte r:u.
Stau 1ntins 3i lun 3i zic. Domni3oar2# mai nimic pe sub soarele pitic aurit 3i mozaic.
Pasul trece eu r2m:n.0
/ema poeziei este erotic2# dar iubirea nu mai este o 0leoaic2 t:n2r20# o enerie ce
poate reordona universul# ci este aici un simplu prete"t liric# o iubire 1nt:mpl2toare#
nesemni$icativ2.
Ideea poetic2 e"prim2 nep2sarea# indi$eren5a jovial2 a oului liric pentru iubirea
e$emer2 3i conven5ional2.
Structura poeziei. Poezia este alc2tuit2 din patru catrene 3i un vers liber# ce se
constituie 1ntr&o concluzie re$eritoare la e$emeritatca timpului 1n rela5ie direct2 cu
sentimentul de iubire 60Pasul trece# cu r2m:n08.
Prima stro$2 ilustreaz2 ideea con$orm c2reia iubirea suav2 este o alanterie a naturii#
care a n2scut&o din mineral 60Dintr&un bolovan coboar208# ori din veetal 60Dintr&o
$runz2 verde# pal208# sentimentul $iind e"primat printr&o meta$or2 care suereaz2
e$emeritatea acestui sentiment uman' 0pasul t2u de domni3oar20. Aici viziunea
despre iubire este aceea de sentiment trec2tor# poetul nu mai este un 0centrum
mundi0 capabil s2 reordoneze lumea dup2 lei proprii# ca 1n 0.eoaic2 t:n2r2# iubirea0.
Stro$a a doua
& plasarea iubirii 1ntr&o 01nserare&n sear20# sentimentul $iind perceput super$icial 3i
e$emer ca un 0pas de domni3oar20# care trece la $el de repede cum a venit# 0dintr&o
pas2re amar20. !ersul 0Pasul t2u de domni3oar20# care este o meta$or2 pentru a
e"prima sentimentul de draoste# este aproape un lait&motiv# $iind repetat de patru ori
1n primele dou2 stro$e.
Stro$a a treia
& se simte rasu$larea unui sentiment super$icial# care dureaz2 pu5in# numai 0o
secund2# o secund20# din care cauz2 poetul are un ton persi$lant# 0inima 1ncet mi&
a$und20. Ca 3i 1n 0.eoaic2 t:n2ra# iubirea0# sentimentul are conola5ii cromatice# 0el
avea ro3cat2 $und20# 1n cealalt2 poezie iubirea $iind o 0leoaic2 ar2mie0.
Stro$a a patra
& poetul se a$la in ipostaza unui su$let 1mpov2rat parc2 de un blestem 60blestemat 3i
semizeu08# deoarece el 1nreistreaz2 60parc2 pe timpanul meu08 trecerea iubirii care
nu mai este un sentiment pro$und 60mai r2m:i cu mersul t2u08 3i de aceea nu simte
emo5ie 3i nici bucurie# 0c2ci 1mi este $oarte r2u0# cu trimitere discret2 c2tre st2rile de
c4inuri 3i le3inuri provocate de draostea din poeziile !2c2re3tilor.
%ltima stro$a
& este o rava meditatie pe tema scurerii ireversbile si inutile a timpului# dublata de
sanctionarea nimicirii omenesti'+ Stau intins si lun si zic( Domnisoara# mai nimic( pe
sub soarele pitic( aurit si mozaic+.
;inalul poeziei inreistreaza resemnat trecerea timpului# raportata la aparentul
imobilism al $iintei' <Pasul trece# eu raman0. /recerea pasului a imbolnavit $iinta de o
<boala demiurica0' eul devine semizeu datorita sansei intalnirii# dar ramane
blestemat# condamnat la a numi nenumitul# ideea 6platoniciana8 de $rumusete.
intalnirea ce se dovedise seducatoare e un <accident al semni$icatiilor0' pasul# semn
nonsalant al ratiei# il atine $ulurant pe seducatorul sedus. *liberarea de vraja
aproape erotica a <pasului de domnisoara0 este iminenta. Drama separarii se
<indulceste0 prin invocatia incantatorie' <,ai ramai cu mersul tau ( parca pe timpanul
meu0.
Procedee artistice'
Sunt de natura conven5ionala# suestiv pentru o parodie a liricii alante# 1n care
poetul se lamenteaz2 3i se v2ic2re3te.
-ic4ila St2nescu con$er2 1ns2 modernitate stilului# prin meta$ora suestiv2 a iubirii
60pasul l2u de domni3oar208# prin epitetele inedite 60$runz2 verde# pal20# 0ro3cat2
$und208 3i prin ritmul 3i muzicalitatea e"traordinara a poeziei.

,ai multi istorici ai culturii romane au sesizat ca ardealul este mai mult epic si
demonstrativ# 6 vezi mani$estarile Scolii Ardelene# mai ales epopeea =/ianiada>8 in
timp ce ,oldova si /ara ?omananeasca ar $i mai deraba lirice# cu un plus de simt
teatral 6dialoic8 pentru cei din sud.
In consecinta# iluminismul a produs tratate# memorii si istorii ale natiei in Ardeal iar
contributia poetica a $ost adusa de Costac4e Conac4i in ,oldova di de !acaresti in
/ara ?omaneasca.6Ienac4ita# cei doi $ii ai sai# Alecu si -icolae si $iul lui Alecu#
Iancu8.
;ormula lirica a acestora a $ost apreciata in special de catre -icolae ,anolescu in
=Istoria critica a literaturii romane># drept neotrubadureasca# in masura in care ea are
elemente pe care le recunoaste in poezia trubadurilor si a t
ruverilor.
*"ista o sensibiulitate de tip trubaduresc care nu e valabila doar pentru secolul @III
de$inita prin ' apetitul erotic# declaratii $lamboAante# inclinatia spre juraminte si printr&o
retorica teatrala a su$erintei 6indraostitul&scal# bolnavul de draoste8.
!acarestii sau Connac4i sunt niste neotrubaduri# cu obiceiuri $anariote adica mai
putin dinamici# mai leati de con$ortul plin de moliciuni al iatacului.
Poezia neotrubadureasca este alimentata de o andire cavalereasca# in sensul ca
$emeia este vazut aca un castel care trebuie incercuit# asediat si cucerit si isi aliaza o
e"presivitate melodramatica# in care centrala este meta$ora $ocului 6oc4ii care ard#
su$letul care se perpeleste8.
Sursele acestei poezii sunt in numar de trei.
In primul rand# este vorba de $ilonul $olcloric romanesc cu situatii simple# ritm $ara
complicatii# de 7&B silabe.
In al doilea rand# ocupatia $anariota# crease o leatura mai stransa cu )rientul in
sensul ca# se vad bine motivele principale ale liricii arabe ' $idelitatea# razbunarea din
draoste# ideea metamor$ozarii intr&un obisect intim iubitei.
In al treilea rand# $anariotii auaus s antaju unei relatii cu )ccidentul# pentru ca recii
ustau lirica alanta $ranceza. Discutam despre ceea ce se numeste in istoriile
literare =.a petite poesie $rancaise># caracteristica secolului @!III# de$inibila prin '
e"altarea placerilor vietii# cantarea nurilor $emeii# laudarea vinului ca esenta a vietii.
Se poate identi$ica insa si a patra sursa a sensibilitatii neotrubaduresti. In mostenirea
poeziilor de petrecere a vec4ilor reci# in special daca ne re$erin la Anacreon# bardul
vietii usoare si al 4edonismului. De aceea# !acarestii si Conac4i au $ost numiti
neoanacreontici.
*"presivitatea neanajanta este prima varsta a liricii romanesti# in care predomina
$iurile alante de iatac# motivul c4inurilor $ericite si din punctul de vedere al le"icului#
diminutivele.
) a doua varsta a liricii romanesti este reprezentata de pasoptisti cum ar $i
Alecsandri sau Criore Ale"andrescu# la car accentul cade pe dimensiunea morala a
draostei.
! trebui sa il asteptam pe *minescu# in a treia etapa a liricii erotice romanesti pentru
a putea discuta despre draostea ca reliie# despre absolut si traic in cuplu.
Ien2c4i52 !2c2rescu 617D0 & 17978

3 [Ce ai s-mi zici d mndrie?]
Ce ai s2&mi zici d2 m:ndrieE
*u n&a3 $i mai vrut s2 $ie.
C2ci s2&npotrive3te $irii#
7i leii# 3i omenirii.
)m la om s2 s2 arate
Ca cum nu&i e ca un $rate#
/ot cu rea d2osibire#
;ace p2 la to5i privire.
Cu turbare ca o vit2#
7i natura n&e ur:t2
Aib&o cinF va vrea s&o aib2#
Cu&n5elep5ii treab2 n&aib2.
.a inceputul painii

4 [A socoti c poate]
A socoti c2 poate
%n om s2 $ac2 toate
)ric:te va :ndi#
-u&i dus d2 isteciune#
-ici semn d2&n5elepciune#
7i n&o va dob:ndi.
.a inceputul painii

4 [De-a avea milostivire]
De&a avea milostivire#
-u&i lucru p:ste $ire#
7i cei ce au sim5ire
-u pot t22dui.
Iar $irea arat2
D&a $i nenduplecat2#
D2 ob3te des$2imat2#
-&am ce pov25ui.
.a inceputul painii

6 [La o-ntristare]
.a o&ntristare
Amar2 $oarte#
G-c:t cel ce&o are
S2&3i roae moarte#
-&ai ce s2 $aci.
-u&i m:n:iere#
-ici e putin52
Acel ce piere
S2&5i dea credin5a#
/rebuie s2 taci.
.a inceputul painii

9 [Urmailor mei !creti]
%rma3ilor mei !2c2re3tiH
.as vou2 mo3tenire'
Creterea lim"ei romneti
#i-a patriei cinstire$
.a inceputul painii

%& ['ntr-o (rdin]
Intr&o r2din2#
.:n&o tulpin2#
J2rii o $loare ca o lumin2.
S&o tai# s2 stric2H
S&o las# mi&e $ric2
C2 vine altul 3i mi&o ridic2.
.a inceputul painii

%) [Amrt t*rt*rea]
Am2r:t2 turturea
C:nd r2m:ne sinurea#
C2ci so5ia 3i&a r2pus#
Kalea ei nu e de spus.
C:t tr2ie3te tot j2le3te#
7i nu se mai 1nso5e3teH
/rece prin $lori# prin livede#
-u s2 uit2# nici nu vede
/rece prin p2durea verde
7i s2 duce de se pierde.
Jboar2 p:n2 de tot cade#
Dar pre lemn verde nu 3ade.
7i c:nd 3ade c:teodat2#
/ot pre ramur2 uscat2.
%mbl2 prin dumbrav&ad:nc2#
-ici nu bea# nici nu m2n:nc2.
%nde vede ap2 rece#
*a o turbur2 3i trece9
%nde e apa mai rea#
) mai turbur2 3i bea.
%nde vede v:n2torul#
Acolo o duce dorul#
Ca s&o vaz2# s&o loveasc2#
S2 nu se mai pedepseasc2.
C:nd o biat2 p2s2ric2
At:t inima 13i stric2#
Inc:t dore3te s2 moar2
Pentru a sa so5ioar2#
Dar eu om de&nalt2 $ire#
Dec:t ea mai cu sim5ire#
Cum poate s2&mi $ie bineEH
)4# amar 3i vai de mineH
.a inceputul painii

%+ [,ilele ce oi -i vi*]
Jilele ce oi $i viu
vrednic a3 vrea ca s2 $iu#
)$t:nd# ca s2 te sl2vesc#
dar cum poci s2 1ndr2znescE
Iscusit a3 trebui
s2 $iu# s2 poci zur2vi
C4ipul t2u care d2 raz2
soarelui# 3i&l lumineaz2.
)i putea oare vreodat2#
p2nG nu mer pe lume&ailalt2#
,2car pe scurt s2&5i vorbesc#
s2 vezi cum m2 c4inuiescE
)$t2rile&mi s2rcineaz2
pieptul# via5a&mi scurteaz2#
?2paus# via5&oi avea
numai Sti"ul c:nd o vrea.
/e"te culese din GPoezia rom:n2 clasic2 de la Doso$tei la )ctavian CoaG#
vol. I# alc2tuit2 de Al. Piru 3i Ioan 7erb# *ditura ,inerva# Lucure3ti# 197M#
Colec5ia Liblioteca pentru to5i
P)*/I I !ACA?*S/I
Despre autor 3i Libliora$ie
Poe5ii !2c2re3ti pot $i considera5i adev2ra5i precursori ai literaturii rom:ne3ti
moderne# al2turi de Costac4e Conac4i. *i sunt e"ponen5i tipici ai epocii 1n care
tr2iesc# at:t prin mentalitatea social&politic2# c:t 3i prin literatura propriu&zis2.
Intervalul 17B0&1BD0# cunoscut# 1n periodiz2rile literaturii rom:ne# sub numele de
<perioada premodern2+# are anumite tr2s2turi eteroene# diversi$icate# tipice unei
perioade de tranzi5ie. In aceast2 epoc2# domina5ia otoman2 se atenueaz2# in$luen5a
occidental2 este tot mai marcat2# c2r5ile 3i ideile apusene reap2r:nd 1n circuitul
societ25ii rom:ne3ti. Poe5ii acestei perioade nu au o con3tiin52 acut2 a condi5iei lor#
datorit2 lipsei unei tradi5ii literare <laice+# ei nu sunt ni3te pro$esioni3ti ai scrisului#
c4iar dac2 traduc 3i imit2# av:nd o deosebit2 predilec5ie pentru poezia de draoste 3i
$iind# totodat2# in$luen5a5i de poezia neoclasic2 european2. Pe de alt2 parte# datorit2
caracterului lor adesea $acil 3i de o e"presivitate apropiat2 de cea popular2# multe
crea5ii lirice intr2 1n $olclor# sub $orma a3a&numitelor <c:ntece de lume+.
Ien2c4i52 !2c2rescu e descendentul unei vec4i $amilii boiere3ti# de5in:nd el 1nsu3i
mai multe $unc5ii administrative 6vistiernic# mare sp2tar# mare ban8. Ien2c4i52
!2c2rescu e autorul uneia dintre primele ramatici ale limbii rom:ne# )bserva5ii sau
b22ri de seam2 asupra reulelor 3i or:nduelelor ramaticii rom:ne3ti 617B78. Aici
este enun5at2 limpede ideea latinit25ii limbii rom:ne 6<limba rum2neasc2 urmeaz2
limbii taliene3ti 3i celorlalte ce sunt asemenea acesteia# carele au 1nceputul din limba
latineasc2+8. De asemenea# Ien2c4i52 !2c2rescu eloiaz2 traducerea Libliei din
1MBB# propun:nd totodat2 o simpli$icare a al$abetului c4irilic 3i recomand:nd
1mbo25irea vocabularului cu termeni din limba reac2. /erminoloia ramatical2 a
lucr2rii este imitat2 dup2 limba italian2 6soztantiv# adiectiv# propozitione# nume
propriu# neutru# indicativ# imper$ectu8. %ltima parte a ramaticii lui Ien2c4i5a
!2c2rescu e consacrat2 poeticii# e"pun:nd# 1n spirit clasic# principii de te4nic2 a
versi$ica5iei# ilustrate cu numeroase e"emple# dup2 modelul prozodiei antice 3i
moderne. De asemenea# Ienac4i52 !2c2rescu a l2sat dou2 dic5ionare 1n manuscris
6turco&rom:n# rom:no&turc# ermano&rom:n# rom:no&erman8. In domeniul istoriei#
Ienac4i52 !2c2rescu e autorul lucr2rii Istoria prea puternicilor 1mp2ra5i otomani# 1n
manuscris# alc2tuit2 din dou2 p2r5i 3i relat:nd evenimentele 1ntre anii 1N00&1791.
?elatarea are# adesea# un pronun5at caracter memorialistic# impun:ndu&se prin
pitorescul detaliilor 3i arta portretului e"presiv# de coloratur2 moral2. In domeniul
poeziei# Ien2c4i5a !2c2rescu cultiv2 modalit25i variate9 sc2pate de sub constr:nerea
prozodiei riide# savante# poeziile sale cultiv2# totu3i# un anume conven5ionalism
e"presiv# dar v2desc 3i prospe5imea contactului viu cu $olclorul. Poeziile cele mai
reprezentative sunt' Intr&o r2din2# Am2r:t2 turturea# Spune# inimioar2# spune etc.
-u se poate t22dui totu3i# c2 unele poezii ale lui Ien2c4i52 !2c2rescu au# dincolo de
timbru ori de accentele con$esive# 3i unele dominante didactice ori moralizatoare.
,ult mai bine individualizat2# ca sensibilitate 3i e"presie liric2# e poezia de draoste#
care <arat2 deja o sensibilitate obosit2# crepuscular2# curioas2 la un spirit 1ntemeietor
6...8. Interoa5ia a devenit o subtilitate a stilului# o conven5ie rotit2 cu abilitate 1n
versuri# pentru a marca o sublimitate# o pasiune 1n rad ma"im# incapabil2 din pricina
propriei ei $or5e s2 se e"prime+ 6*uen Simion8. Poet cu o incontestabil2 con3tiin52 a
di$icult25ilor scrisului# ce resimte# cum ar spune ;laubert# <les a$$res du stAle+#
Ien2c4i52 !2c2rescu a $ost un spirit 1ntemeietor# ce prive3te cu eal2 3i constant2
preocupare 1nspre latura moral2 a scrisului# dar 3i spre praul O limitativ#
nedes2v:r3it# precar O al limbajului ce trebuie s2 1ntemeieze dic5iunea poetic2# s2
dea trup $iorului liric. Aceast2 latur2 a personalit25ii lui Ien2c4i52 e consemnat2 de
*uen Simion# 1n Diminea5a poe5ilor' <;aptul c2 poetul se :nde3te s2 e"prime
aceste lei morale prin poetice $aceri arat2 c2 l:n2 con3tiin5a moral2 st2 treaz2 3i
con3tiin5a estetic2. *a 1nt:mpin2 1ns2# cum s&a v2zut# imper$ec5iunea limbajului.
Ien2c4i52 are# atunci# convinerea c2 na3terea poeziei coincide cu na3terea limbii
care 1ncearc2 s&o e"prime 6...8. Sentimentul lui pro$und este c2 scrie prima liter2 a
al$abetului# stabile3te table morale# $undeaz2 o loic2 3i o estetic2. Sentiment# 1nc2 o
dat2# de 1ntemeietor# 42r2zit s2 devin2 model+.
C2rti de Poetii !acaresti
Alec* !ACA./0CU - "io(ra-ie - 1opera si scrierile2

n. 17M9 6E8 & m. 19 nov. 1799# /ulcea.
Poet
;iul lui Ienac4e !acarescu si al *lenitei ?izu# prima sotie a acestuia.
Se stiu putine lucruri despre studiile urmate# dar e siur ca ele i&au o$erit cel putin
contactul cu culturile reaca si $ranceza. isi insoteste tatal# e"ilat de ,avro4eni# la
-icopole 617BB8# apoi la ?4odos 617908. )cupa cateva dreatorii' ispravnic de
Dambovita 6179P8# apoi clucer# mare clucer 6179789 in 179B# e za4eriu pe Q judete.
!iata personala a lui !ACA?*SC% acumuleaza catastro$ele# ilustrand parca
vindicatia unei providente in$ricosatoare' casatoria cu *lenca Dudescu# din care
rezulta trei copii 6printre ei si poetul Iancu !acarescu8 e ne$ericita# inc4eindu&se prin
divort in 17979 cam in aceeasi vreme# !ACA?*SC% intra intr&un acerb proces cu
mama sa vitrea# *caterina Caraea# pentru impartirea averii ramase de la Ienac4e
!acarescu9 in $ine# culmea nenorocirii# e acuzat ca ar $i luat parte la asasinarea unei
matusi#!enetiana !acarescu# de a carei $iica se indraostise. ) jalba patetica#
adresata domnitorului Ranerli# il ajuta sa scape cu $ata curata. Dar la suirea pe tron
a noului domn# Ale"andru ,oruzi# dusman inveterat al !acarestilor# procesul e
redesc4is# iar# de data aceasta# calomniatorul# Scarlat Campineanu# se dovedeste
mai puternic. Se pare ca !ACA?*SC% e# in ultima instanta# condamnat si trimis sa&si
ispaseasca pedeapsa intr&o temnita mizerabila din /ulcea. !ictima a arbitrarului
despotic# poetul isi va s$arsi zilele in conditii inumane# in po$ida apelurilor disperate la
clementa si ajutor lansate mitropolitului Dositei ;ilitti si catorva prieteni.
Dupa toate aparentele# numai o mica parte a compunerilor lui !ACA?*SC% a ajuns
pana la noi# ceea ce ne indreptateste sa credem ca ele trebuie judecate mai deraba
ca semnul# decat ca $inalizarea unei vocatii. In orice caz# urmasii imediati# si nu
numai ei# i&au acordat ne$ericitului poet o cautiune care pune pe anduri. In oc4ii
$ratelui mai tanar# -icolae !acarescu# el intruc4ipa talentul si $acilitatea creatoare9
pentru !asile Popp era un adevarat <)vidiu al romanilor09 C4. Pesacov nu ravnea la
altceva# catre 1BN0# decat la titlul de <zelos imitator al prea stralucitului $runtas poetal
prea stimatului Alecu !.09 dar pana si )dobescu scria in 1B7D' <-u ma tem a zice ca
pana acum nici un poet roman n&a avut mai mult $oc si mai multa ratie0. Ca si ceilalti
!acaresti# dar la un mod mai dramatic si cu mai multa aplicatie analitica#
!ACA?*SC% des$asoara repertoriul bine stiut al declaratiilor de induplecare prin
complimente# juraminte de statornicie# o$taturi si lamentatii. Datorita barierelor
impuse de societate# desiur si nevoii de a complica jocul# poetul ra$ineaza emotia'
cultiva peri$raza# antiteza si pretiozitatile de $ormulare# convertind cele mai simple
e"presii ale iubirii in <concetti0 si incalcite propozitii bizantine. Draostea e prezentata
ast$el in termenii uneii dependente absolute 6<a $i rob imi este $ala08# puterea
sentimentului e masurata in suspine si rade de combustie launtrica 6<De lacrami
vars paraie( Cu roaznica vapaie ( Si su$letul imi iese ( Da o4taturi adese08# prezenta
si absenta iubitei declanseaza# deopotriva# seisme 6<Cand nu te vaz am c4inuri( Si
cand te vad lesinuri08. Don Kuanul $anariot se a$la intr&o dilema insolubila' sa se
arunce ca <pervaneaua0 in vapaia iubirii# isi pierde aripile# sa se tina departe#
in4eata de $ri# incat ceea ce&i ramane de $acut e sa conjue e"tremele' <sa arzi
traind# sa mori arzand0. ) mare subtilitate a $latarii apare in poezia )linda# a"ata pe
un vec4i motiv anacreontic# tratat si de Petrarca' imainea $emeii adorate# asa cum o
re$lecta olinda# se situeaza# din cauza imposibilitatii materiei# mai prejos decat
olinda oc4ilor poetului# care redau nu numai $rumusetea tanibila# ci si armoniile
interioare. Aceeasi cazuistica intortoc4eata $rapeaza in versurile recesti# dedicate
diverselor obiecte de podoaba ale iubitei' un cordon# un turban# un saric & toate
pizmuite pentru sansa de a&i atine pielea par$umata sau parul matasos. Placerea
arti$iciului si a lirismului decorativ o probeaza si incercarile de versi$icatie bi & si
plurilinva. ,anierismul acesta clasicizant# in care alanteria pretiosilor se uneste cu
psi&4o$izioloia sa$ica a amorului si ardoarea petrarc4ista# pare sa e"prime o
sensibilitate e$ectiv traumatizata si nu doar o conventie de stil. Convinatoare in
acest sens sunt cele doua satire in limba reaca. %na din ele. /atal nostru parodiat#
denunta cu un puternic accent de dezust coruptia si silniciile societatii $anariote.
Cea de&a doua satira e"pliciteaza rec4izitoriul# intr&o viziune si mai sumbru
mizantropica. Individul e incercuit# victima a dezamairilor de tot $elul# tratat de
prieteni# de rude# de cei de deasupra si de cei de dedesubt# pana si de slujitorii
bisericii# cu ipocrizie# perversiune si rautate. -imic nu e curat in lumea sublunara# nici
draostea# nici prietenia' ca atare# impasul se anunta irevocabil. Sensibilizat de
abisul dintre aparenta si esenta# !ACA?*SC% pare mai aproape de ?ousseau# care
condamna orice de4izare a $iintei ca minciuna# decat de baroc4istul Cracian# cu
pledoaria sa in $avoarea ostentatiei si disimularii. Intre o teorie care trans$orma
individul in personaj# aplicandu&i o masca# si o teorie care demasca personajul#
reducandu&1 la individ# !ACA?*SC% opteaza pentru cea de&a doua# asadar mai
deraba pentru preromantism decat pentru rococo. Desi se re$eaza pe
anacreontism# cultivandu&i temele si procedeele# in spiritul unui clasicism epionic#
inrudit cu <mica poezie a secolului al @!III&lea# traiectoria lui !ACA?*SC% incalca
zone diverse ale liricii. Prin retorica inzorzonata si e"4ibitio&nista# care ra$ineaza
vec4ile <topos0&uri petrarc4iste# se apropie de manieristi. !ibratia acuta a sensibilitatii
si setea puritatii inaccesibile il instaleaza in vecinatatea preromanticilor. De $apt#
personalitatea lui !ACA?*SC% ramane indecisa# captata intre limitele $luide ale unei
epoci# care&si cauta ea insasi $izionomia# nestiind incotro sa&si $i"eze privirile.
)P*?A
Poetii !acaresti. !iata si opera lor poetica# ed. inrijita si pre$. de Paul I. Papadopol#
Lucuresti# 19D09 Poetii !acaresti. Scrieri alese# ed. inrijita de *lena Piru# introducere
de Al. Piru9 Poetii !acaresti. )pere# ed. critica# studiu introductiv# note# losar#
bibliora$ie si indice de C. Carstoiu# Lucuresti# 19BP.
?*;*?I-/* C?I/IC*
-. Iora# Istoria# I&@!III9 I. C. ;ilitti in# Preocupari literare# nr. 1# 19NM9 C. Calines&cu#
Istoria9 Al. Piru# Poetii !acaresti# 19M79 ,. Ane&lescu# Preromantismul romanesc#
19719 P. Cornea# )riinile9 -. Camariano# in ,anuscriptum# nr. N# 19B09 *. Simion#
Dimineata poetilor# 19B0.

Iancu !2c2rescu 6179P&1BMN8
3ortret*l l*i 4anc* !cresc*
Iancu Vcrescu(1792 18!"# nscu$ %a &ucure'$( a )*s$ un +*e$ r*,-n
F(u% %u( A%ecuVcrescu '( a% E%enc( Du.escu/
A s$u.(a$ cu un )rance0 e,(1ran$# C*%s*n# a+*( %a V(ena (1823-1812"/ A.e+$ a% )*r,e%*r
4na(n$a$e a%e ,an()es$r(( .ra,a$(ce# a s+r(5(n($ 4n)((n6area $ea$ru%u( 1recesc .(n&ucure'$(#
$ra.uc-n. 7*ar$ea %u( Ce0ar# .e V*%$a(re/ Face +ar$e .(n 1ru+u% +*e6(%*r Vcre'$( care au
(n$r*.us e%e,en$e n*( 4n +*e0(a r*,-neasc# au a5u$a$ %a s$u.(erea 1ra,a$(c(( %(,8(( r*,-ne#
au s+r(5(n($ cu%$ura r*,-neasc/
Fa,(%(a Vcre'$(%*r es$e una .(n ce%e ,a( 9ec:( .(n ;ara R*,-neasc# 4nse,na$ 4n (s$*r(e
a$-$ +r(n r*%u% +*%($(c 5uca$ .e .()er(6(( e( ,e,8r(# c-$ '( +r(n )a+$u% c au e<(s$a$ 4n )a,(%(e
,u%6( +*e6( '( scr(($*r(/
=Ac$(9($a$ea +*e6(%*r Vcre'$(# .es)'ura$ +e 4n$(n.erea a $re( s)er$ur( .e 9eac# %as *
,*'$en(re %($erar 4nse,na$/ Ea re+re0(n$ nu nu,a( * sc:(,8are .e ,en$a%($a$e )a6 .e
4ncercr(%e an$er(*are# .ar '( un 4nce+u$ .e a)(r,are a s+(r($u%u( n*u# ,*.ern# 4n +*e0(e/> (A/
?(ru"
?r(,u% ,e,8ru a% )a,(%(e( care '(-a .e,*ns$ra$ $a%en$u% scr(($*r(cesc a )*s$
Ienac:(6 Vcrescu# cun*scu$ +e %-n1 c*n$r(8u6(a %a cerce$area 1ra,a$(c(( %(,8(( r*,-ne '(
+en$ru ur,$*are%e 9ersur(@
Ur,a'(%*r ,e( Vcre'$(
Las 9*u ,*'$en(re
Cre'$erea %(,8(( r*,-ne'$(
A(-a +a$r(e( c(ns$(re/
F(u% ce% ,are a% %u( Ienc:(6# A%ecu (177-1799" a )*s$ ce% ,a( $a%en$a$ .(n$re Vcre'$(# .ar#
.(n +ca$e# ce%e ,a( ,u%$e 9ersur( s-au +(er.u$# r,-n-n. .*ar c-$e9a $recu$e 4n$r-*
Bc*n.(cu6># +en$ru c se c*ns(.era +*e$ .*ar +en$ru s(ne/ A a9u$ un s)4r'($ s+ec$acu%*s@ a )*s$
c*n.a,na$ %a ,*ar$e su8 acu0a6(a c '(-ar )( *$r9($ * ,$u' '( a $r(,(s $u$ur*r scr(s*r(
.(s+era$e +-n 4n 0(ua e<ecu6(e(/
C+era sa# )r s )(e %(+s($ .e ,an(er(s,u% e+*c((# se re,arc +r(n cu%$u% (u8(r((# scr((n. *
+*e0(e %an1ur*as# .e a%c*9# cu *)$a$ur( ar$(s$(ce/ E%*1(a0 )e,e(a# c:(nur(%e )er(c($e a%e
.ra1*s$e(# 5ur,(n$e%e# ca un a.e9ra$ +r*)es(*n(s$ a% (u8(r((/
Fe,e(a $r.$*are es$e ,us$ra$ cu * c*c:e$ a%(n$are .(n +ar$ea +*e$u%u(# care s$+ane'$e s$(%u%
.e c*n9ersa6(e er*$(c# cu (,+u$r( 9*a%a$e# $ac:(nr( '( a,en(n6r(/ Dn$r-* +*e0(e 1ra6(*as
.e09*%$ ,*$(9u% *1%(n0(( care# .(n 1e%*0(e# nu re)%ec$ 4n$rea1a )ru,use6e a (u8($e( (C1%(n.a
c-n. 6(-ar ar$aE"
A%ecu Vcrescu a scr(s +*e0(( 1rece'$(# se,na$e cu +seu.*n(,u% = Vacaresc*%*1%u =# une%e
(n)%uen6a$e .e +*e$u%R(1as/ An$*n ?ann %e-a +*+u%ar(0a$ 4n 9*%u,u% ?*e0((
.e*se8($e sau C-n$ece .e %u,e@
BDn )run$ea %($era6(%*r +r*)an( a( ;r(( R*,-ne'$( .(n sec*%u% a% FVIII-%ea 9*, 1s(# )r
4n.*(a%# +e 8anu% Ienc:(6 VcrescuG .ar a%$ur( cu .-nsu% s$ )(u% su ce% ,are#
c%uceru% A%ecu Vcrescu# e<(%a$ .(n 6ar '( .(s+ru$ 4n $e,n(6e%e Turc(e( 4nc .e +e %a 179>/
D(n +*runca .*,n($*ru%u( A%e<an.ru 7*ru0(# A%ecu Vcrescu es$e e<(%a$ %a Tu%cea/ E% ,*are
4n 4nc:(s*area .e a(c(# .(n cau0a c*n.(6((%*r .e*se8($ .e as+re ce (-au )*s$ (,+use/
Iancu Vcrescu# )(u% %u( A%ecu# a ,*'$en($ .e %a +re.eces*r(( s( $a%en$u% %($erar '( .*r(n$a .e a
a5u$a cu%$ura r*,-neasc/
F((n. a$ras .e (.e(%e 4na(n$a$e a%e e+*c((# Iancu Vcrescu a +ar$(c(+a$ %a ,('carea .e
re.e'$e+$are cu%$ura% '( na6(*na%# s+r(5(n(n. $*$*.a$ 4nce+u$ur(%e 'c*%((# $ea$ru%u( s( +rese(
r*,-ne'$(/
A ,(%($a$ +en$ru (n$r*.ucerea (n96,-n$u%u( r*,-nesc 4n %(,8a r*,-n '( a (nau1ura$ +r(,a
$(+*1ra)(e 8ucure'$ean# $(+*1ra)(a .e %a C(',eaua %u( 7a9r*1:en(/
A )*s$ s+r(5(n($*r a% $u$ur*r (n(6(a$(9e%*r cu%$ura%e '( %($erare a%e 9re,((@
H ,e,8ru a% S*c(e$6(( L($erare .(n 1827
H ,e,8ru a% S*c(e$6(( F(%ar,*n(ce .(n 18!!
H ,e,8ru a% As*c(a6(e( L($erare .(n 183I
H a s+r(5(n($ $ea$ru% s( a $ra.us &r($ann(cus .e Rac(ne
H a scr(s un +r*%*1 %a (nau1urarea s+ec$ac*%e%*r# 4n 1819
H a s+r(5(n($ $(ner(( +*e6( (a su1era$ * (n.re+$are a +r(,e%*r 9ersur( scr(se .e I*n He%(a.e
R.u%escu"/
C+era sa a )*s$ reun($ 4n 9*%u,e%e@
?*e0(( a%ese 18!2 C*%ec6(e .(n +*e0((%e .-%u( ,are%u( %*1*)$ Iancu Vcrescu 1838
C:(ar .ac a )*s$ %(+s($ .e s$r%uc(rea +*e$(c ce e,ana .(n +*e0((%e $a$%u( su A%ecu
Vcrescu# +*e0(a %u( Iancu Vcrescu a (n$r*.us cu $(,(.($a$e s$ruc$ur( %(r(ce n*(# anun6-n.
+as$e%u% sau ,e.($a6(a/
S+ec(a%('$(( au a)(r,a$ c# 4n c(u.a ec*ur(%*r .e )ac$ura ,an(er(s$# re(e'($e .(n )a+$u% c ,u%$e
+*e0(( sun$ (.(%e cu +ers*na5e ,($*%*1(ce# Iancu Vcrescu a )*s$ un +*e$ .e $ran0(6(e 4n$re
ne*c%as(c(s,u% sec*%u%u( a% FVIII-%ea '( r*,an$(s,u% +a'*+$(s$/
A scr(s +r(n$re +r(,e%e s*ne$e 4n %(,8a r*,-n '( a (nau1ura$ +*e0(a *ca0(*na% +e $e,e
(s$*r(ce/
F((n. un s(,+a$(0an$ a% re9*%u6(e( %u( Tu.*r V%a.(,(rescu# a scr(s +a$e$(cu% 4n.e,n J%asu%
+*+*ru%u( su8 .es+*$(s,# .(n care .*u 9ersur( au r,as ce%e8re@ B S $re,ureK S $re,ure
cu,+%($a $(ran(e L.r*8($ 9a )( c(ne-a-n.r0n( 14n. .e $(ran s-( 9(eK>
L(r(ca .(n +*e0((%e sa%e er*$(ce es$e .e )ac$ur ne*anacre*n$(c/ Un e<e,+%u 4n aces$ sens 4%
c*ns$($u(e +*e0((%e =C 0( '( * n*a+$e %a Vcre'$(> '( =?r(,9ara a,*ru%u(>/ Se ,an()es$#
+r(n$r-un 9(u sen$(,en$ a% na$ur((# $en.(n6a .e a .e+'( 9ec:(%e can*ane a%e e+*c((/
Iancu Vcrescu a scr(s s( 8a%a.e +e $e,e )*%c%*r(ce# e+(s$*%e# *.e# e%e1((# (.(%e '( e+(1ra,e/
C s(n$e0 a )*r,u%e%*r c%as(ce +*a$e )( c*ns(.era$ +*e0(a ?r(,9ara a,*ru%u(# 4n care 0eu%
A,*r 4% (n$r*.uce +e +*e$ 4n$r-* na$ur n*c$urn# c*n9en6(*na%# .ar cu .e$a%(( +rer*,an$(ce#
cu, ar )( ru(ne%e *ra'u%u(/
V*c(%e re+re0en$a$(9e a%e cr($(c(( %($erare s+un ca +*e0((%e sa%e anun6au $*nu% B9ese%u%u(
A%ecsan.r(>/
A scr(s +*e,e )(%*0*)(ce cu, es$e BA.e9ru%># su8 (n)%uen6a (%u,(n(s,u%u(/ Dn c*nsec(n6#
(%u,(n(s,u% a +r*.us $ra$a$e# ,e,*r(( '( (s$*r(( a%e na6(e( 4n Ar.ea%# (ar c*n$r(8u6(a +*e$(c a
)*s$ a.us .e C*s$ac:e C*nac:( 4n 7*%.*9a '( .e Vcre'$( 4n ;ara R*,-neasc/ (Ienc:(6#
ce( .*( )(( a( s(# A%ecu '( N(c*%ae '( )(u% %u( A%ecu# Iancu"/
F*r,u%a %(r(c a aces$*ra a )*s$ a+rec(a$ 4n s+ec(a% .e c$re N(c*%ae 7an*%escu 4n =Is$*r(a
cr($(c a %($era$ur(( r*,-ne># .re+$ ne*$ru8a.ureasc# 4n ,sura 4n care ea are e%e,en$e +e care
%e recun*a'$e 4n +*e0(a $ru8a.ur(%*r '( a $ru9er(%*r/
7a( ,u%$( (s$*r(c( a( cu%$ur(( r*,-ne au ses(0a$ ca Ar.ea%u% es$e ,a( ,u%$ e+(c '( .e,*ns$ra$(9#
aces$ %ucru re(e'(n. '( .(n ,an()es$r(%e Ac*%(( Ar.e%ene# 4n ,*. s+ec(a% .(n e+*+eea
=;(1an(a.a>/
7*%.*9a '( ;ara R*,-neasc au )*s$ c*ns(.era$e ,a( .e1ra8 %(r(ce# cu un +%us .e s(,6 $ea$ra%
(.(a%*1(c" +en$ru ce( .(n su./
E<(s$ * sens(8(%($a$e .e $(+ $ru8a.uresc care nu e 9a%a8(% .*ar +en$ru sec*%u% FIII .e)(n($
+r(n@ a+e$($u% er*$(c# .ec%ara$(( )%a,8*Man$e# 4nc%(na6(a s+re 5ur,(n$e '( +r(n$r-* re$*r(c
$ea$ra% a su)er(n6e( (4n.r1*s$($u%-sca%# 8*%na9u% .e .ra1*s$e"/
Vcare'$(( sau C*nnac:( sun$ n('$e ne*$ru8a.ur(# cu *8(ce(ur( )anar(*$e a.(c ,a( +u6(n
.(na,(c(# ,a( %e1a6( .e c*n)*r$u% +%(n .e ,*%(c(un( a% (a$acu%u(/
?*e0(a ne*$ru8a.ureasc es$e a%(,en$a$ .e * 1-n.(re ca9a%ereasc# 4n sensu% ca )e,e(a es$e
90u$ ca un cas$e% care $re8u(e 4ncercu($# ase.(a$ '( cucer($ '( 4'( a%(a0 * e<+res(9($a$e
,e%*.ra,a$(c# 4n care cen$ra%a es$e ,e$a)*ra )*cu%u( (*c:(( care ar.# su)%e$u% care se
+er+e%e'$e"/
Surse%e aces$e( +*e0(( sun$ 4n nu,r .e $re(/
Dn +r(,u% r-n.# es$e 9*r8a .e )(%*nu% )*%c%*r(c r*,-nesc cu s($ua6(( s(,+%e# r($, )r
c*,+%(ca6((# .e 7-8 s(%a8e/
Dn a% .*(%ea r-n.# *cu+a6(a )anar(*$# crease * %e1a$ur ,a( s$r-ns cu Cr(en$u% 4n sensu% c# se
9. 8(ne ,*$(9e%e +r(nc(+a%e a%e %(r(c(( ara8e@ )(.e%($a$ea# r08unarea .(n .ra1*s$e# (.eea
,e$a,*r)*0ar(( 4n$r-un *8(ec$ (n$(, (u8($e(/
Dn a% $re(%ea r-n.# )anar(*6(( au '( a9an$a5u% une( re%a6(( cu Ccc(.en$u%# +en$ru ca 1rec(( 1us$au
%(r(ca 1a%an$ )rance0/ D(scu$, .es+re ceea ce se nu,e'$e 4n (s$*r((%e %($erare =La +e$($e
+*es(e )ranca(se># carac$er(s$(c sec*%u%u( FVIII# .e)(n(8(% +r(n@ e<a%$area +%cer(%*r 9(e6((#
c-n$area nur(%*r )e,e((# %u.area 9(nu%u( ca esen6 a 9(e6((/
E<+res(9($a$ea nean1a5an$ es$e +r(,a 9-rs$ a %(r(c(( r*,-ne'$(# 4n care +re.*,(n )(1ur(%e
1a%an$e .e (a$ac# ,*$(9u% c:(nur(%*r )er(c($e '( .(n +unc$u% .e 9e.ere a% %e<(cu%u(# .(,(nu$(9e%e/
C a .*ua 9-rs$ a %(r(c(( r*,-nes$( es$e re+re0en$a$ .e +a'*+$(s$(# cu, ar )( A%ecsan.r( sau
Jr(1*re A%e<an.rescu# %a care accen$u% ca.e +e .(,ens(unea ,*ra% a .ra1*s$e(/
Dn 1829# Iancu Vcrescu scr(e un 7ar' +en$ru *as$ea na6(*na% a$unc( 4n)((n6a$@
S%a9a s$r,*'(%*r 9es$(6(
Dn ca%e 9 a'$ea+$#
La r-n.# r*,-n(%*r# (e'(6(K
7er1e6( +e ca%ea .rea+$K
Aces$ ,ar' a% %u( Iancu Vcrescu# a$-$ .e 8(ne sus6(nu$ 4n $*n 8r8$esc '( 4n ce +r(9e'$e
accen$u%# ca '( 4n 9*ca8u%ar# ar )( .e a5uns# se cre.e# +en$ru c(ne 9rea nea+ara$ s )(<e0e un
+r(, +*e$ r*,-n ,*.ern# un +*e$ care# cu, s+une un a.,(ra$*r a8s*%u$ a% %u( C-r%*9a#
=s+ar1e )*r,u%e%e une( $ra.(6((># ar )( .e a5uns# 0(ce,# ca s-( ac*r., %u( Iancu
Vcrescu aces$ %*c/ Dar '( +r(n a%$e 9ersur( a%e sa%e# aces$ +*e$ se ara$ c a $recu$ .e+ar$e
+es$e c-n$ece%e %u$re'$( '( (,+r*9(0a6((%e anacre*n$(ce# +es$e +*e0(a u'*ar# sen$(,en$a% '(
sen0ua%/
C-$e9a .(n$re +*e0((%e re+re0en$a$(9e a%e %u( Iancu Vcrescu# ar )(@
H &una 9es$(re (1821"
H ?r(,9ara a,*ru%u(
H J%asu% +*+*ru%u( su8$ .es+*$(s,
H La ,(nc(n*su%
H &(ne4n6e%e'((
H Cununa %u( C-r%*9a
H Ie%e%e
H Lu( Jr(1*re A%e<an.rescu
H Ceas*rn(cu% 4n.re+$a$
H A.e9ru%
H ?ea0a rea
H Fru,use6ea $a
H D*ru% .e+%(n
H A.e9ra$a (u8(re
H La * :a(n 4nc:(s +-n sus
H ?acea
H S$an6e %a L(s$
H La +ra9(%a 6r((
H 7*ar$ea %u( Ce0ar (.e V*%$a(re"
H Er,(*na (18!3"
Iancu Vcrescu a scr(s '( 8a%a.e# a% car*r +unc$ .e +%ecare $re8u(e sa )(e 4n &Nr1er '(
4n J*e$:e# .e'( ,*$(9e%e sun$ r*,-ne'$(/
Dn ?ea0a rea se +*9es$e'$e * 4n$-,+%are a 8*(eru%u(# 4n ca%ea cru(a se (9esc ,u%$(,e .e
+(e.(c(# 4n ur,a unu( se,n ru/ ?%*u 1r*0a9# * +.ure ar.e/ ?r*0a(c 4n a+aren$# +*e0(a e
s$r8$u$ .e )(*r )an$as$(c# care e re%e9an$ (n scena .e n*a+$e s+ec$ra%@
D*.a$ ca%u% se 4nc*r.ea0K
S-arunc -n %$ur(# se s+a(,an$ea0K
Se s9arc*%es$eK .e )r(ca ,u%$#
N(c( 8*%.# n(c( 1%asu% nu-,( ,a( ascu%$/
A1er .esca%ec# 9a0 5*s $ur$($
A%8(n. * $ra,8a 4n9%u($K
Van$u% s$a$use# +%*a(a-nce$ase#
C ra0-a %une( se ar$ase#
Cea c-$ * ,(nce s$-rc($ ,(c
C 8%ea0n ,are-n sus se r.(c#
?-*8ra0 %sa$e crun$e +%e$e
Cu 'er+( (-a$-rn 4nc*9*(e$e#
Nea1r %a )a$ .(n *c:( sc%(+e'$e#
Nu se au.e ce ,*r,(es$e/
Dn Ie%e%e su8s$an6a e 8ur%escu% sa$an(c# .escr(erea 8reu1:e%(an a (e%e%*r 4n$r-* scen .e sa8a$@
J:e8*as# ,(cG
Cea ,a( sn*9*as
E *)$(c*asG
S( cea ,a( 8un
E cea ne8unG
T*a$e +(0,a'e#
De *, 9r5,a'e#
Neru'(na$e#
Dn9er'una$eG
C-$ s(,$ rc*are
Dau .(n +(c(*are#
T*$( .rac(( s$r(1
Ca s %e )r(1/
Una e c:(*ar
C-un *c:( .e c(*ar#
A%$a s+e$($#
7u%$ *8*s($G
A%$a 1u'a$
T*$ cear$ ca$G
A%$a 8-r)e'$e
?rea ne1:(*8e'$e@
Una 1-n1a9
S$ +e 1-%cea9G
A%$a 8*1a$#
Ac:(*a+a-n1-n)a$G
Dn.e*se8( (n)*r,a6(a sa e ($a%(an# 4n .(rec$(a can6*ne$(s$(%*r '( anacre*n$(c(%*r 9eacu%u( FVIII#
.e )e%u% %u( Sa9(*%(#J(*9an J:erar.* .eO R*ss( s( Iac*+* V($$*re%%(/
D(n 7e$as$as(* $ra.uce La +ar$en0a/ ?e .e a%$a +ar$e# se *8ser9 c rs)*(a +e Esc*uc:ar.-
Le8run# +e Jen$(%-&ernar./
T($%ur(%e a8s$rac$e a%e +*e0((%*r sa%e
(A.e9ru%# C%$*r(a# Ne4ncre.erea# ?acea# S(,+a$(a# Des+r6(rea# I,a1(na6(a#Pu.eca$a# Ca%e(.
*sc*+u%# Cc:(anu%# Ceas*rn(cu% 4n.re+$a$# La +a:ar" a+ar6(n +*e0(e( .(.ac$(ce 4n 1enera%/
Dncercr(%e .e a .e09*%$a +r*9er8e )(e '( 4n +*e,e s(,+%e# nu se +*$ .es+r6( .e e<e,+%u% .a$
.e 7*(ssM s( Car,*n$e%%e/
N9a%a .(9(n($a6(%*r 4n &accu# a.e9ra$ c-n$ec .e cra,# es$e .e un +ur s$(% renascen$(s$@
Sa$(r(# Faun( '( 7ena.e#
?an# S(%9an# Ha,a.r(a.e#
?*e6(# Er*(# L-ne# 0e(#
Care +*r$u '(-% sc:(,8ase
A( +*r$ .e &accan$( %uase#
Se a)% ,u%6( 4n$re e(/
E'$( a% n*s$ru# 8(ne-,( +are#
Dn *as$ea 8(ru($*are
De ,u%$# s $e-a9e,# 9rea, euK>
T*$( a+r*a+e-,( se a.un#
De (e.er 4,( +un cunun#
&accu s+une c-a% %u( sun$K
=Cu nec$ar# 4,( 0(ce#
S(%en a8(a , 0res$e#
Du+a as(n '*9e'$e#
S$r(1-=a'a# .ra1u6u ,euK
-nc:(n># S)r( 8*%*8*aca +%(n#
?rea 9*(*s +e &accu can$/
?(esa ,e,*ra8(% r,-ne 4ns ?r(,9ara a,*ru%u(# .e09*%$are a cun*scu$u%u( e+(s*.
anacre*n$(c a% (9(r(( '( a.a+*s$(r(( ,(cu%u( A,*r/ ?*e0(a e un ,are $a8%*u c-,+enesc# .esc:(s
cu +r(9e%('$ea (,ens a Car+a6(%*r/
Dn +ers+ec$(9a %*r# +*e$u% .escr(e c-,+ur(%e '( *ra'u% T-r1*9('$e# $ra$-n. 4n$r-un c*%6 un .e$a%(u
c(ne1e$(c '( 0u1r9(n. 4n$rea1a 1e*1ra)(e# 4n9(*ra$ .e (,+u%s(a er*$(c# ceru% cu s$e%e%e# a+e%e
a.a,an$(ne# +s$*r(( 5uc-n. 4n 5uru% )*cur(%*r %a rsune$u% )%u(ere%*r c-,+ene'$(# ca((
nec:e0-n.# 8*(( c%c-n. a+sa$ 4na(n$ea +%u1ur(%*r# $aur((# ,(e((@
?%cu$e 08(err( .e $ur,e
Aeru% 4% u,+%e $*$G
Taur( 1re( +-a%e %*r ur,e
A+sa$e ,u1(r( sc*$/
Dn +*e0(a c*nce+$ua%# Iancu Vcrescu are 9(8ra6(e# .(1n($a$e/ S$(:ur(%e )cu$e su8 s$e,a 4n
1818 (La +ra9(%a 6r((" se 4n$e,e(a0 +e un u,*r $r(s$ .e (,a1(n(@ 9u%$ur .e1enera$ 4n c*r8#
r*,anu% 4n r*,an/
Ceas*rn(cu% 4n.re+$a$ cu%$(9 (n$en6(*na$ ,*n*$*n(a/ Dn 9re,e ce +*e$u% r*a1 ceasu% sa $reac
re+e.e +es$e c%(+e%e re%e '( s %un1easc +e ce%e 8une# 9ersu% 8a$e (,+*s(8(% ca * %(,8 .e
+en.u%@
TuK care 9re,e ne s+u( c $rece# Ne-a.uc( a,(n$e# .es# ,*ar$ea rece#
V(n* acu,a# (a-n96$ur#
Sc:(,8 ne.rea+$a a $a ,surK
A$(( $(c%*su% *, ce +u6(ne
?*a$e s a(8 ceasur( .e 8(ne/
C-n. (ar asu+ra-( ru% se sc*a%#
C-n. s$+-ne'$e r08*( sau 8*a%#
Ve0( src(e# neca0# .urere#
C-n. 9e0( +r(,e5.(a 4n +u$ereG
A$unc( ) anu% .-un s)er$ s )(e/
E%e1((%e sa%e .e * $*na%($a$e su,8r# sun$ reun($e 4n 9*%u,u% .e =?*e0(( a%ese=/
Un +*e, =cere8ra% '( a8sc*ns> ( ?au% C*rnea " es$e =A.e9ru%=# ,esa5u% )((n. ,e%(*r(s$@ a$-$
sarac(a# c-$ '( r*8(a $re8u(e sc*ase 4n a)ara %e1((/
D(n %(,8a 1er,an $ra.uce $ra1e.((%e =Er,(*na> (18!3" '( =Re1u%u> (18!3"# +recu, '(
c*,e.(a =Jr.(naru% *r8 sau a%*(u% 4n)%*r($> (18!"/
&a%a.e%e %u( Iancu Vcrescu# =?ea0a rea> '( =Ie%e%e=# a)%a$e su8 (n)%uen6a (nc(+(en$ 4n
%($era$ura r*,-n a r*,an$(s,u%u( ne1ur*s# )rec9en$a$ .e J*e$:e sau .e &((r1er (> Len*re ="#
+re%ucrea0 $e,e )*%c%*r(ce# ca '( Vas(%e A%ecsan.r( +u6(n ,a( $-r0(u# 4n =&a8a C%*an6a> '(
=N*a+$ea s)-n$u%u( An.r((># sau D(,($r(e &*%(n$(neanu# 4n =7(:nea '( 8a8a =/
?*e0(a =Ie%e%e> se s($uea0 su8 ace%a'( s+ec$ru ne1a$(9# a% .e0%n6u(r(( +u$er(%*r ascunse a%e
une( n*+6( 9a%+ur1(ce@ =U,8re se +%(,8#Q V-n$u% se sc:(,8#Q Ne1ur( s-a.un#Q 7a%ur(
rsun#Q C:(*$eKQ T(+e$eKQ C:(c*$eKQ Ur%e$eKQ Hurur 8ru,8K &ru,8K (8(s"/> L1*,*$e%e se
+re%un1esc 4n $*$ un(9ersu%@ =Trec 01*,*$*aseQ Scr-'n(r( .(n$*ase#Q F%u(erQ Re%e%eQ Dan$eraQ
Ie%e%eKQ Hurur 8ru,8K &ru,8K>/
Ie%e%e sun$ )((n6e )an$as$(ce care a+ar 4n $*a$ s+%en.*area 1*%(c(un(( %*r# 4n $*(u% n*+6((@ =Cu
,ac +e )run$e#Q ?'esc s+re ,un$eQ 4n +(e%ea 1*a%OO
C*n$rar $ra.(6(e( +*+u%are# care ,er1e +e (.eea +er)ec(6un(( )(0(ce a aces$*r )((n6e :a%uc(nan$e#
(e%e%e .(n +*e0(a %u( Iancu Vcrescu sun$ .e * ur-6en(e 1r*$esc@ =Una e c:(*arQ C-un *c:(
.e c(*arGQ A%$a s+e$($#Q 7u%$ *8*s($GQ A%$a 1u'a$E> /
Descr(erea (e%e%*r a,(n$es$e .e $a8%*ur(%e %u( H(er*nM,us &*sc:@ =Cea ,a( sn*9*asQ E
*)$(c*asGQ A( cea ,a( 8unQ E cea ne8unGQ T*a$e +(0,a'e#Q De *, 9r5,a'e/Q Neru'(na$e#Q
4n9er'una$eGQ C-$ s(,$ rc*areQ Dau .(n +(c(*areEOO
L1*,*$e%e sc*ase .e +u$er(%e s$(:(a%e sun$ re.a$e 4n$r-un re1(s$ru *n*,a$*+e(c care e<+r(,
9acar, s( cru0(,e@ =H-r-(e#Q 7-r-(e#Q Du.u(e#Q L1u.u(e/Q Hurur 8ru,8K 8ru,8K>/ Ie%e%e sun$
+re,*n($*are a%e un*r .es$(ne $ra1(ce@ =Iar can. )r-n1 caraQ Cs-n.-a,araKQ F*c '( +(e(reKQ ?e
*,en(reKQ Hurur 8ru,8K>/ Ie%e%e au un e)ec$ ne)as$ '( asu+ra 4n$re1(( na$ur(@ =Ar. '( usucQ
Cr(ce a+uc/Q C:(*$eKQ ;(+e$eKQ C:(c*$eKQ Ur%e$eKQ F%u(erQ Re%e%e#Q Dan$eraQ Ie%e%e#Q Ca+u% (s(Q
C%ea$ana#Q Tru+u% 4s(Q Lea1ana#Q H-r(-e#Q 7-r-(e#Q Du.u(e#Q L1u.u(e/Q Hurur 8ru,8K &ru,8K>#
e)ec$u% +r*.us )((n. .e9as$a$*r@ =Iar ,(aur%a(reKQ Iar c:(u(reKQ Iar .e $ur8areQ R-sK Va(e$areKQ
Hurur 8ru,8K>/
?*e0(a es$e * a1%*,erare .e $*nur( sur.e# .e 4n$a,+%ar( $er()(an$e# .e sc:(6e +*r$re$(s$(ce
1r*$e'$(# cu e)ec$ r9'($*r asu+ra na$ur(( 4nc*n5ur$*are/ Lu,ea# su+us (n9a0(e( )*r6e%*r
+r(,are# s$(:(a%e# es$e cu+r(ns .e * 4n)(*rare cu,+%($# e)ec$e%e +*e$(ce )((n. us*r .ece%a8(%e 4n
$(,+u% %ec$ur((/
C*ns(.era$ .re+$ unu% .(n$re +r(,(( +*e6( .esc:(0a$*r( .e .ru,ur( a( %($era$ur(( r*,-ne# Iancu
Vcrescu ,*are 4n 18!/ Dn ,e,*r(a %u(# as$0(# 4n R*,-n(a sun$ ,u%$e (ns$($u6(( cu%$ura%e
care 4( +*ar$ nu,e%e/
D(,(nea6a +*e6(%*r a %u( Eu1en S(,(*n# care es$e c*ns(.era$ =ce% ,a( ree.($a8(% 9*%u, .e
cr($(c %($erar> 4( .escr(e +e +*e6(( Vcres$( ca )((n. sens(8(%( %a Is$*r(e/
La cu,+na .(n$re 9eacur(%e FVIII s( FIF se +*a$e 9*r8( .es+re * a.e9ra$ '( *r(1(na%
rena'$ere s+(r($ua% na6(*na%# 1enera$ .e scr(($*r( a( aces$*r ,e%ea1ur(# care au a'e0a$
$e,e%((%e ,*.erne a%e %(,8(( r*,-ne@Ienc:(6# N(c*%ae '( Iancu
Vcrescu# Vas(%e C-r%*9a# I*n He%(a.e R.u%escu# Jr(1*re A%e<an.rescu# A%e<an.ru
V%a:u6# I*n J:(ca# I*n A%e<an.ru &r$escu V*(ne'$(# Iancu C*ns$an$(n V(sar(*n# E%ena
Vcrescu '( S,aran.a J:e*r1:(u (7a(ca S,ara"/
?*rn(n. .e %a (.eea c B*r)(s,u% es$e * c*ns$an$# ,a( ,u%$ sau ,a( +u6(n 9(0(8(%# a +*e0(e(
.(n$*$.eauna># 7ar1are$a Cur$escu 4n eseu% su E$ernu% Cr)eu/ Re)%e<e a%e ,($u%u( *r)(c 4n
+*e0(a r*,-neasc# a+ru$ %a E.($ura A$((n6a# 222I# a.*+$ * +ers+ec$(9 a *,u%u( .e '$((n6
%($erar a)%a$ %a Bs)-r'($u% (s$*r(e(># a e<e1e$u%u( care cu,u%ea0 .(9ers($a$ea (n)*r,a6(*na%/
S$+-n +e sc:(,8r(%e .e 9(0(une asu+ra +*e0(e( '( a +r*cesu%u( .e crea6(e 4n c-,+u% (s$*r(c*-
%($erar# cu un arsena% %(9resc a+rec(a8(%# au$*area sur+r(n.e ,u%$(+%e ,an()es$r( a%e ar:e$(+u%u(
*r)(c 4n scr(($ura un*r +*e6( .e .()er($ +ara.(1,/ Cu )(ecare +ar$e# cerce$$*area re(a '( $rece
+r(n$r-* n*u 1r(% (*n$*%*1(c# cu%$ura%# scr(+$ura%"# re+ercus(un(%e ,($u%u( *r)(c asu+ra
crea6(e( r*,-n(%*r/
De %a +rer*,an$(c( %a +*s$,*.ern(# .e %a +*e6(( Vcre'$(# J/ Asac:( '( 7(:a( E,(nescu %a
7/ Cr$rescu# N/ ;*ne'/a/# ,($u% an$(c 1re)a$ +e s+(r($ua%($a$ea r*,-n (r(0ea0 9a%en6e
s+ec$acu%*ase/
Surse@
4ttp'((ro.SiTisource.or
4ttp'((SSS.crestinortodo".ro
4ttp'((SSS.poezie.ro
Ienachita, cel mai cunoscut dintre poetii Vacaresti (17407-1797), se trage dintr-o veche familie de
boieri pamanteni, a carei origine merge in istorie pana la Dan, voievod al agarasului, nepot de sora al
lui !egru-Voda, intemeietorul legendar al "arii #omanesti$ in 1%1&, fiul lui Dan, !eagoe Vacarescu
cobora spre 'ampulung si punea stapanire pe douaspre(ece sate de pe valea Dambovitei, ctitorind in
fiecare dintre acestea cate o biserica$ !umeroasa familie a avut participanti la evenimentele istorice de-a
lungul timpului, pana in perioada fanariota, cand )tefan, tatal lui *enachita, vornic de "argoviste,
casatorit cu o nepoata a lui
*on !eculce, este otravit, impreuna cu fratele sau, din ordinul domnitorului 'onstantin 'ehan-
#acovita$ +oet, filolog, istoric cultivat si erudit, *enachita Vacarescu este autorul primei gramatici a
limbii romane tiparita in romaneste, "Observatii sau bagari de seama asupra regulelor si
oranduelelor gramaticii rumanesti", scrisa pe la 17,0, o data cu aceea a lui )amuil -icu si .heorghe
)incai, si publicata la 17,7$ 'a poet, ramane in constiinta literara a vremii si in posteritate prin cateva
poe(ii, "Amarata turturea", "intr-o gradina", "Spune, inimioara, spune" si, desigur, prin vestitul
sau /testament/ literar, "Urmasilor mei Vacaresti!".
Urmasilor mei Vacaresti!
*enachita Vacarescu lasa urmasilor sai un testament memorabil, de o mare valoare morala si patriotica,
aceea de a conserva si pastra /cresterea/ limbii romane literare0 /1rmasilor mei Vacaresti23 4as voua
mostenire03 'resterea limbei romanesti3 )i-a patriei cinstire$/ +oe(ia este un adevarat cre( al vietii
scriitorului0 cresterea limbii romanesti e un de(iderat emblematic, care constienti(ea(a valoarea culturii
poporului roman si a literaturii acestuia$ 4iteratura devine astfel o oglinda fidela a trecutului si a
viitorului$
Vatra fara jar de suflet
Teodor Seran
In urma cu 130 de ani, o copila cu ochi inteligenti si luminosi pasea visatoare prin parcul conacului de la
Vacaresti. Dincolo de umbra arborilor cu coroana deasa, se opri sa priveasca valea Dambovitei. In vatra
Vacarestilor poposise o toamna aurie si blanda. In zarea indepartata, cerul senin ascundea sub mantia
albastra verdele tomnatic al campiilor. Pentru o clipa simti ca timpul se opreste in loc, asteptand o
minune. La marginea dintre cer si pamant aparu din adancuri o coroana de aur care urca stralucind pe
cerul albastru. O bucurie imensa o cuprinse pe copila, care batu incantata din palme. oroana de aur
stralucea pe deplin in inaltul cerului. Deasupra padurii se starni un vuiet amarnic si coroana de aur se
prabusi, in mii de !arame, in tumultul apelor. Din ochii copilei "lena izbucnira lacrimi !ierbinti. O ursita
napraznica tocmai isi incepuse menirea.
Sarbatoarea din vatra Vacarestilor
Pe scena ridicata in parcul !acaresti $ormatiile de dansatori din Aninoasa# Draomiresti si Produlesti danseaza cu
$oc. Lraul pe opt si braul pe sase. Sarba ca la ?uncu si sarba ca la ,alu cu ;lori. Ca la Lreaza si 4ora de la
Cornatel. Si iar braul pe opt. Latranii din parc aplauda. Inima le bate mai puternic# obrajii se coloreaza in rosu si
parca simt ca la spectacol a venit si tineretea lor navalnica. .a !acaresti se des$asoara <Jilele Comunei+.
Caracterizarea enerala a unor ast$el de mani$estari' <sarbatoare si voie bunaH+. .umea aplauda. Au urcat pe
scena cunoscutii interpreti de muzica populara# care $ara indoiala sunt si cei mai indraiti. %ndeva# in spatele
scenei se zaresc niste ruine. Sunt zidurile $ostei biserici de pe conacul !acarestilor. Atat a mai ramas din vatra.
/rei ziduri vec4i si triste.
Dinastia poetilor
/imp de peste un secol# intre 17D0 si 1BQ0# spiritualitatea romaneasca a $ost dominata de eniul poetilor
!acaresti. Ienac4ita !acarescu# cu cei doi $ii# Alecu si -icolae !acarescu si cu nepotul Alecu !acarescu au
reprezentat o stralucitoare stea in patru colturi care a luminat cultura din /ara ?omaneasca. Cei patru precursori
ai iluminismului si ai poeziei romanesti si&au asumat rolul inrat de desc4izatori de drumuri care este intotdeauna
supus criticilor si erorilor. Spiritul cultivat al celor patru boieri le&a trans$ormat opera intr&o imensa avere culturala
pe care au lasat&o drept mostenire poporului roman' <cresterea limbei romanesti si a patriei cinstireU+. Cine
citeste opera poetilor !acaresti a$la ca atunci s&a nascut poezia care avea sa astepte venirea pe pamant a
.ucea$arului *minescu.
Slujba si speech-uri lana ruine
Ceremonia o$iciala si slujba reliioasa au avut loc lana ruinele $ostei biserici din vatra !acarestilor. Primarul
;lorinel !oicu are emotii. ?osteste patetic discursul o$icial al mani$estarii dedicate implinirii a D9N de ani de
atestare documentara a comunei. %rmeaza cu discursuri reprezentantul Consiliului Kudetean si al Cuvernului in
teritoriu. -imeni nu uita sa aminteasca in cuvantare despre poetii !acaresti si despre mareata lor mostenire. ,a
uit in jur. Din cea materiala s&a ales pra$ul. /rei ziduri in ruina si un parc in care doar copacii mai poarta amintirea
unui trecut $astuos. Iarba# nuH Iarba e iarba si in zilele cand nu au loc <Jilele comunei+ o mai pasc astele si caii.
Soborul de preoti canta <!esnica pomenire+. Pun si eu mana pe coliva# pentru a&i pomeni pe luminatii boieri# in
curtea carora ne a$lam. Printre sutanele celor trei poeti zaresc valea raului Dambovita# deasupra careia pluteste
un abur. Cred ca sunt spiritele celor patru poeti care au venit sa asiste la <Jilele comunei+. Si sa asculte sarba de
la ?uncu.
!rmasii Vacarestilor. "atranii
Constantin Sandu are 9P de ani. *ste imbracat la costum si are prinsa pe rever o decoratie' <!irtutea militara+. Se
tine inca drept si vorbeste ca la cincizeci de ani. Doar oc4ii sunt putin mai umbrosi# re$lectand in ei atata amar de
ani prin care a trecut. *ste insotit de nepoata# Keni !arjo4e# educatoare la )cnita. <Am $ost mereu la serbarea
comunei. Imi place sa vad atata lume si sa ascult muzica populara. Comuna noastra este cea mai $rumoasaH
Cand eram pe $ront# ma andeam ca o sa mor si nu o sa mai vad plaiurile nataleH A dat Dumnezeu sa vin acasa
si am trait pana la varsta astaH+# povesteste batranul. Din coltul oc4ilor i&a tasnit o lacrima. -epoata il manaie pe
obrajii batranesti. <Il iubesc mult pe tataia# vin mereu la tara# ca sa il vad si sa&l manaiH In copilarie adormeam cu
povestile luiH ,i&a povestit de )dessa# de razboiH A su$erit mult tataieH+# il compatimeste nepoata educatoare. Il
strane in brate si batranul zambeste. Stejarii batrani si verzi mai plan si ei cateodata.
Copiii
Delia *remia este imbracata de sarbatoare si este tare mandra. *ste in clasa a !II&a si vrea sa devina cantareata.
<Astazi este ziua nationala a !acarestiului si o sa cant si eu pe scenaH+# ma anunta bucuroasa. !alentina Lucura
este in clasa a !I&a si este 4otarata sa devina 4andbalista. <Stii al cui a $ost parculE+# o intreb. <Da# aici a trait
*lena !acarescu# cu $amilia ei. A $ost o mare poeta# care a scris in limba romana si in limba $rancezaH Aici au $ost
niste beciuri care duceau pana la /urnul C4indiei din /arovisteH+# imi dezvaluie !alentina taina. ) tine strans de
mana pe sora ei mai mica# Iuliana. Are mereu rija de ea# pentru ca mama este plecata in Italia# la munca. <In
San ,arceloH Dupa ce termin scoala# plec si eu in ItaliaH+# ma anunta. <Si tuE+ Sora cea mica da indaratnic din
cap. -u# ea nu pleacaH !rea la !acarestiH Lravo# IulianaH Sa&i convini pe toti din clasa ta sa $aca la $elH ;etele ma
invita sa trec mai tarziu pe la scena# sa le aud cum canta. .e promit ca voi veni si se bucura. <Sa ne dati la ziar si
pe noiH+# ma roaa Delia. De4# artista tot artistaH
#oporenii
C4eor4e Dumbrava este amplasat strateic lana automatul de bere. Lea o bere la pa4ar de plastic. CratisH Asa
e la ziua comuneiH A $ost si acum doi ani. <Parcul l&a lasat mostenire vacarestenilor# cucoana boieroaica *lena
!acarescuH+# spune siur pe el. Ar $i $ost bine sa $i $ost asaH Cabriel ,arin se racoreste tot cu bere. Il corecteaza
pe consateanul sau. <Parcul este in proprietatea Academiei ?omane# dar il inrijeste PrimariaH Cat poate si eaH
Cand eram copil# aici am $acut radinita. De atunci si pana acum nu s&a $acut nicio investitie pentru restaurarea
luiH A ramas doar un loc de joaca pentru copiii din zonaH+. ,a imbie sa beau o bere la pa4ar din plastic. ?e$uz
politicos# dar tot se supara. <Pe caldura asta# zau asa# o bere rece mereH+# insista cu reret in las. -u intelee
cum pot e"ista pe pamant oameni care nu beau bere.
Intelectualii
;lorea %nureanu a $ost strunar. Acum este judecator si presedinte al /ribunalului Dambovita. Copilaria si
adolescenta sa sunt leate de sat. <De $iecare data cand revin in sat# devin un sentimentalH+# marturiseste. Crede
ca ar $i $ost si un primar bun# pentru ca are o mare capacitate de adaptare. *ste bucuros ca a primit diploma de
cetatean de onoare al comunei. -u suport si il intreb cu ce se mai imbraca justitia romana. <Din interior se simte o
sc4imbare. !om avea parte si de o 4aina deosebita in acest an' noul sediu al /ribunalului din /arovisteH+. -elu
Anca a primit tot astazi diploma de cetatean de onoare al comunei. *ste tot jurist de pro$esie si lucreaza ca
avocat. !orbeste cu multa pasiune despre vatra !acarestilor. </raditia !acarestilor s&a stins in 19D9# odata cu
colectivizarea. Cladirile si parcul au $ost ocupate de Cospodaria Aricola Colectiva. Din ordinul liderilor comunisti
care au venit din Lucuresti la conacul de la !acaresti. Atunci s&a distrus tot ceea ce amintea de luminatii boieri
munteni. ) zi si o noapte# presedintele CAC&ului# impreuna cu instructorul de partid au taiat cu barda icoanele din
lemn. Parcul# in supra$ata de Q#9 de 4ectare# lasat de *lena !acarescu prin testament Academiei ?omane# a
ajuns in paraina. -u s&au $acut niciodata investitii de restaurare. ,a doare su$letul cand vad cum a ajuns vatra
!acarestilorH Incerc sa vorbesc despre acest subiect in dreapta si in stana# dar pentru lumea rabita si ipocrita
de astazi# subiectul nu mai prezinta interesH /rebuie sa recastiam constiinta valorilor inaintasilor si sa crestem o
eneratie de tineri luminati de spirit# nu numai de valorile materiale. Dinastia !acarestilor $ace parte din spiritul
nationalH+. Daca este asa# de ce nu se $ace nimic pentru ca memoria !acarestilor sa $ie permanent vieE
$ viata sub semnul ursitei
Intre 1BMD si 19D7 o mare poeta din osul !acarestilor a dominat spiritualitatea romana si $ranceza. *lena
!acarescu# prima $emeie membra a Academiei ?omane# a copilarit la !acaresti# in vatra boierilor poeti.
;rumusetea dulce a acestor meleauri i&au sadit in su$let puterea de a visa si de a iubi peste $elul de a $i al
pamantenilor. Intelienta# ra$inata si culta# a devenit in tineretea ei navalnica# domnisoara de companie a reinei
*lisabeta# sotia ?eelui Carol I. -elumeasca intalnire cu printul ;erdinand
i&a adus o iubire pe cat de inaltatoare# pe atat de ne$ericita. Cei doi indraostiti s&au loodit pe ascuns# jurandu&si
credinta vesnica. Destinul a vrut ca $ratii lui ;erdinand sa renunte la tron si ca responsabilitatea de viitor ree sa
cada pe umerii indraostitului print. ?eina *lisabeta nu s&a impotrivit niciodata acestei iubiri tainice. A tinut c4iar
si un jurnal in care si&a notat impresiile despre draostea sincera dintre printul ;erdinand si *lena. Doi oameni din
a$ara iubirii au 4otarat# pe nedrept# destinele tinerilor. ) camerista vicleana# care a copiat pe ascuns jurnalul
reinei si careia istoria nu ii consemneaza numele# probabil pentru ca nu merita sa ramana in posteritate. Si un
Prim&ministru# .ascar Catariu# cu dulce vorba moldoveneasca# tras$ormata in pumnal in$ipt pe la spate. Acesta i&
a reamintit ?eelui Carol I ca o eventuala casatorie intre printul ;erdinand si *lena !acarescu incalca statutul
Casei ?eale. -e$ericitul print era sortit unei printese de sorinte reeasca. Din ratiuni absurde pentru doua inimi
indraostite# cei doi au $ost e"ilati si separati# iar *lena !acarescu# cea mai cultivata romanca din acea vreme# nu
a mai devenit ?eina ?omaniei. Se spune ca atunci cand ajuni aproape de stele si nu reusesti sa ramai lana
ele# ai avut la nastere doua ursitoare' una buna care ti&a urat sa $ii acolo sus si sa stralucesti ca stelele si una rea#
care a ramas ultima si a turnat in ursita otrava neimplinirii.
Iubire de poeta
Stabilita la Paris# *lena !acarescu a $acut mare cinste inaintasilor ei si neamului romanesc. -u s&a casatorit
niciodata# ramanand $idela unei sinure iubiri# cea traita alaturi de ;erdinand. Dupa despartire# corespondenta
dintre cei doi indraostiti a continuat pana la moartea ?eelui ;erdinand# in anul 19P7. Desi au avut parte de
onoruri si de lorie# au murit ne$ericiti# pentru ca n&au putut sa se manaie decat cu andul. Intr&o lume
in$ricosata# trecuta pentru prima oara printr&un razboi distruator si teri$iant prin omniprezenta mortii# drama lor nu
a mai impresionat pe nimeni. C4iar si in ra$inatul Paris# *lena !acarescu nu a uitat niciodata de locul copilariei# de
!acarestii Dambovitei# de care o lea <o vraja a amintirii+. .ocul acela# vatra inaintasilor ei# $usese locul de su$let
al tuturor poetilor !acaresti. Cu intelienta ei remarcabila# *lena !acarescu a intuit acest lucru. Si a 4otarat sa
cinsteasca memoria !acarestilor# donand prin testament vatra poetilor# Academiei ?omane.
Vacaresti si Epioni
,ostenirea spirituala a poetilor !acaresti reprezinta un izvor al devenirii noastre spirituale# iar testamentul literar
lasat de Ienac4ita !acarescu este o porunca sacra care tine de limba romana si de patria ei. In vatra !acarestilor
insa# nu se $ace mai nimic pentru respectarea si cunoasterea dinastiei poetilor. <;estivalul anual de cultura
intitulat ,ostenirea !acarestilor se des$asoara cand la /aroviste# cand la Pucioasa# sau in orice alta locatie
decat in vatra !acarestilor de la !acarestiH+# spune cu amaraciune primarul ;lorinel !oicu. Primaria a incercat sa
sesibilizeze Academia ?omana cat si diverse oranisme culturale nationale si internationale despre necesitatea
unor investitii care sa trans$orme vatra !acarestilor intr&un centru de creatie si cultura. <-u am reusit sa $acem
nimicH -ici ;undatia *lena !acarescu de la Paris# nu a reusit sa $aca nimicH In vatra !acarestilor jarul este stinsH+#
concluzioneaza primarul. De zeci de ani# nimeni nu se ocupa de proprietatea !acarestilor# pentru a&i reda
acesteia $orta de mostenire spirituala. ,ai recent# Academia ?omana se ocupa de mostenirea.... materialaH <In
prezent# Academia ?omana lupta sa obtina in proprietatea sa P00 de 4ectare de padure# despre care dansii
sustin ca ar $i $ost proprietatea poetilor !acaresti. /rimit pe capul nostru la Primarie $el de $el de juristi# care
incearca sa ne convina sa cedam Academiei ?omane P00 de 4ectare de padureH De parc si de mostenirea
spirituala nu se ocupa nimeniH+# se plane primarul ;lorinel !oicu.
Doua testamente
Ienac4ita !acarescu a lasat romanilor un testament literar. Cu siuranta# nu ne situam la inaltimea mesajului sau
spiritual# vazand cum romanii au uitat de poetii !acaresti. *lena !acarescu a lasat Academiei ?omane un
testament material. Cu siuranta# nu suntem la inaltimea acestui mesaj# vazand cum arata astazi vatra
!acarestilor. In ziua in care cele P00 de 4ectare de padure vor intra in posesia Academiei ?omane# cuiva ii va $i
probabil mai bine. In niciun caz# insa# < limbei si patriei+ romaneH Spiritul nemuritor al !acarestilor nu ne va ierta
niciodata pentru nesocotirea poruncilor de bine. Daca nu vom arunca de pe noi mantaua de epioni# vom avea
parte de blestemele testamentelor. Si vom deveni o natiune de inoranti. ) turturea amarata.