BIBLIOTECA ÇCOLARULUI

LITERA
CHIÇINÄU 1998
Cinel-cinel
Ghicitorile romanilor

Biblioteca ¸colarului
CINLL-CINLL
GHICI1ORILL ROMANILOR
Antologie, note, bibliograrie ¸i aprecieri critice alcãtuite de
CONS1AN1IN MOHANU
DAVID LI1LRA
Bucure¸ti Chi¸inãu
2000
Coperta de
I.S.B.N.
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Ovvt
1 Ce ·ie(uitoare
Umblã diminea(a in patru picioare,
La pranz in douã,
Si seara in trei·
2 Am un pom
Cu ramurile-n jos,
Si cu rãdãcina-n sus.
3 Spune(i-mi acum anume:
Ce pom e acel in lume
Care ramurile sale
1oate le are la ·ale
Si ·inele, rãdãcina
Îi stau in sus, cu tulpina·
4 1are ca cri(a
1
¸i slab ca oul,
Ghici, cine este·
1
Crita - o(el.
"
CINLL-CINLL
1rv¡vt ovvtvi
¯ Sunt douã scãunele,
Pe scãunele -
Un polobocel,
Pe polobocel -
Un bostãnel,
Pe bostãnel -
Pãdure,
Prin pãdure
Umblã lupii.
6 Am o crãcanã,
Pe crãcanã - un poloboc,
Pe poloboc - o cobili(ã,
Pe cobili(ã - o tãrtãcu(ã
1
,
Pe tãrtãcu(ã - o pãdure,
Si in pãdure ramã porcii.
¯ Am douã crãcãnu(e,
Pe crãcãnu(e -
Un ¸tiubeia¸
2
,
Pe ¸tiubeia¸ -
O cãpã(anã,
Si pe cãpã(anã -
Un huci
3
.
1
1artacvta - rructul unei plante cu aceea¸i denumire din
ramilia curcubitaceelor.
2
\tivbeia, - diminuti· de la ,tivbei ,aici cu sensul de trunchi
scobit,.
3
ívci - huceag ,pãdure tanãrã, crang, sturi¸,.
#
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Ca¡vt
8 La o margine de crang -
Douã blãni de blid,
Langã douã blãni de blid -
Doi lucererei,
Langã doi lucererei -
O moarã rerecatã.
9 Un do·leac
Cu ¸apte gãurele.
10 Sus pãdure,
Jos pãdure,
Sub pãdure - douã lacuri,
Între lacuri - o muchiuli(ã,
Sub muchiuli(ã - un bordei,
În bordei sunt douã (arcuri.
11 Am o pãdurice,
Langã pãdurice -
Douã poienice,
Langã poienice -
Douã luminice,
Langã luminice -
|arcã spurcãcioasã,
Langã (arcã spurcãcioasã -
Moarã pietroasã,
Langã moarã pietroasã -
|ap-(aparig.
$
CINLL-CINLL
íirvt ae ¡ar, ¡arvt
12 În pãdure mã dusei,
O nuia imi tãiei,
Cand locul cãutai,
Lu nu-l mai arlai.
|recbite
13 La o cãpã(anã de ·ultur -
Douã jumãtã(i de blid.
14 Pe-o margine de zã·oi
Stau douã bliduri moi.
Ocbivt, ocbii
1¯ Douã bobileie de argint:
Cat le arunci, atat se duc.
Ce e·
16 Am douã pietre nestemate:
Încotro le-arunc, acolo se duc.
1¯ Doi lucererei,
Pri·esc lumea cu ei.
18 Am douã lumini
De ajung panã la cer.
%
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
19 Douã ape-aprinse
Sub douã pãduri intinse.
20 Am doi berbecei:
Acum sunt in curte,
Acum sunt in munte.
21 Am douã turturele
Mici ¸i rrumu¸ele.
Cat le-arunc,
Atat se duc.
22 Am doi porumbei,
1oatã lumea se-oglinde¸te-n ei.
23 Am doi pui de greiera¸,
Joacã sub un pãltina¸.
Ocbii ,i va.vt
24 Am douã rerestre:
Diminea(a se deschid,
Si seara se inchid.
2¯ Sunt doi rra(i gemeni:
Vor sã se ·adã,
Dar un munte ii desparte.
&
CINLL-CINLL
Cevete
26 Pãdure deasupra,
Pãdure dedesupt.
´¡rãvcevete
2¯ Am douã surori gemene,
Ce dorm de-a-n picioarele.
28 Pe coasta castelului -
lrunza pãtrunjelului.
Ocbii ,i .¡rãvcevete
29 Iepura¸
Sub nozora¸.
30 Pe douã delu¸ele
Stau douã sãge(ele,
Sub douã sãge(ele
Sunt doi lucererei,
1e ·ezi mereu in ei.
De ·rei ca sã-i ghice¸ti,
Cite¸te-n ochii mei,
Si-i ·ei ·edea pe-ai tãi.
31 Sub douã pãduri intinse -
Douã ape-aprinse.
'
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Obra;ii
32 Am doi rra(i,
Care nu se pot ·edea.
Cvra
33 O cãsu(ã
Plinã cu osu(ã.
34 Am o ra¸nicioarã:
1oatã ziua ra¸ne¸te,
Si noaptea se opre¸te.
Cvra ,i aivtii
3¯ Am o co¸ãri(ã
1
Plinã de oi(e.
36 Am un co¸erel
2
Plin cu mielu¸ei.
3¯ Sus masã,
Jos masã,
La mijloc
lasole-aleasã.
1, 2
Diminuti·e de la co,ara, co,ar ,aici cu in(elesul de ingrãditurã
de nuiele pentru adãpostirea ·itelor,.

CINLL-CINLL
38 Am un obora¸
Plin cu iepura¸i.
39 Am o poie(icã
1
Plinã de carlani albi.
40 Într-o poianã
Pasc douã herghelii de cai albi.
41 În jurul lacului mic,
Pietre albe stau chitic.
42 Am o rantanã largã
Plinã de pietricele albe.
Cvra ,i tivba
43 Am o sobã
Cu cociorbã.
Cvra, ocbii ,i vrecbite
44 Unul numai cu·anteazã,
Doi se uitã ¸i ·egheazã,
Iar al(i doi, care-au rãmas,
Stau ¸i-ascultã rãrã glas.
1
Diminuti· de la poiatã ,adãpost pentru pãsãrile de curte sau
pentru ·ite,.

OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Divtii
4¯ Douã randuri de solda(i
În straie albe imbrãca(i.
Divtii ,i bv¸ete
46 Sãcu¸ori albi
Sub stre¸ini ro¸ii.
4¯ Între douã maluri ro¸ii
Stau mo¸negi bãtrani la srat.
Divtii ,i tivba
48 Albi¸orii treierã,
Ro¸ioara mãturã.
49 Bãlan treierã,
Ro¸a-ntoarce.
¯0 Am o ·acã intr-o luncã,
Stã-ntre lupi, ¸i n-o mãnancã.
¯1 Am un grajdi cu cai albi,
Si numai unul ro¸u,
Si cel ro¸u
Bate pe to(i cei albi.

CINLL-CINLL
íivba
¯2 Ghici ghicitoarea mea:
Ce ¸ade-n apã rãr` sã putrezeascã·
¯3 Ce ¸ade-n apã
Si tot se adapã,
Omu-mbãtrane¸te,
La nu putreze¸te·
¯4 Am un butuca¸ de tei,
Umblã prin bordei
Si strigã: Martei, Martei.
¯¯ Am o cã(elu¸ã ro¸ie,
Care bate totuna
Printr-un gard alb de os.
¯6 Ce-i mai dulce
Si totodatã mai amar pe lume·
¯¯ Oase n-are, nici aramã,
Dar ¸i pietrele le srarmã.
Cervt ¸vrii
¯8 Care cer n-are stele·
!
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
^a.vt
¯9 Am un ciocãna¸ de piele
Cu douã gãurele.
60 Ciocãnel cu douã borte
1
:
lãrã el, rar ai pãreche.
61 Am un rluiera¸
Cu douã borticele.
^ara
62 1oatã lumea
Nare are,
Dar ¸i popa
Are nare.
Mvcii
63 Ie¸i, Ilie,
Din chilie,
Cã te-a¸teaptã cinci la u¸ã.
Mv.tata
64 Sub muche de deal -
Douã cozi de cal.
1
ßorta - gaurã, scorburã.
"
CINLL-CINLL
6¯ Sub cãlcaiul unui deal -
Douã cozi de cal moscal.
ßarba
66 letele ¸i remeile n-au
Si nici doresc sã aibã,
Bãrba(ii o (in de o podoabã,
Iar cand o au
Cearcã sã se curã(eascã de ea.
Cãtvt
6¯ Drãgan la noi,
Drãgan la ·oi.
)ãtete
68 Am doi saci de secarã,
Li pot sãtura o (arã.
69 Am doi saci de nãgarã:
Dacã n-ar ri sacii de nãgarã,
N-ar mai ri lumea in (arã.
¯0 Pere nu-s, ¸i-s dulci,
Cu ele te culci.
#
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Pie¡tvt ,i tãtete
¯1 Am un munte,
Pe munte sunt douã dealuri,
Si pe dealuri sunt doi nasturi.
íviva
¯2 Bate rãrã incetare,
Începand de la nãscare,
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci ¸i ea a tãcut!
¯3 Am o iconi(ã ro¸ie
Sade lipitã-n perete.
Nimeni n-o ¸tie
Numa` eu ¸i Dumnezeu.
ßvricvt
¯4 Alunã pe tobã.
¯¯ Cuibul ciocarlanului
În mijlocul Bãrãganului.
¯6 În mijlocul Prutului
Stã cuibarul cucului.
$
CINLL-CINLL
¯¯ Cuibul berzei
În mijlocul bãl(ii.
¯8 În mijlocul lacului
Lste cuibul dracului.
Mãva, vãivite
¯9 lurculi(ã cu cinci din(i,
Cãpãtatã din pãrin(i.
80 Am o greblu(ã cu cinci din(i¸ori,
Pe zi imi trebuie de-o mie de ori.
1ãva
81 Balaur ·ãrgat,
În pãmant bãgat.
Pietea
82 Ce se coase singurã,
Dupã ce se rupe·
De¸etete
83 Am zece copila¸i
Cu cate-o jumãtate de cãciulã-n cap.
%
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
84 Peste tot gãse¸ti in lume
Cinci rra(i cu acela¸i nume.
8¯ Douã mame au
Cate cinci reciori.
De¸etete vãivii ,i vv¸biite
86 Am zece cai
Albi,
1o(i
Cu postã·ile-n cap.
Patva
8¯ Am
O latnicã
Platnicã
Ghisco·atnicã
Cu cinci
Lãtnicele
Plãtnicele
Chisco·ãtnicele.
Si rãr-acea
Latnicã
Platnicã
Ghisco·atnicã
Nimic nu se poate
Lãtnici
&
CINLL-CINLL
Plãtnici
Ghisco·ãtnici.
Si rãr-acele cinci
Lãtnicele
Plãtnicele
Ghisco·ãtnicele
Nimic nu se poate
Lãtnici
Plãtnici
Ghisco·ãtnici.
Picioarete
88 Am doi cãlu¸ei
Cutreier lumea cu ei.
89 Am doi cãlu¸ei
1ineri sprintenei,
Numai sã m-arunc pe ei.
Catcãiete
90 Am douã ·aci ro¸ii:
Cand le duc la apã,
Se uitã acasã,
Cand le duc acasã,
Se uitã la apã.
'
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
91 Am doi boi:
Cand mã duc la rantanã,
Li catã acasã,
Cand mã duc acasã,
Li catã la rantanã.

CINLL-CINLL
MANIlLS1ARI UMANL,
SLABICIUNI, BOLI
Mivtea
92 Cimiligã
1
-cimilea
2
,
Ocolesc lumea cu ea.
93 Ce-i mai scump in lume,
Si ce pre(uie¸te
Mai mult ca toate·
94 Ce nu po(i cantãri·
1, 2
Civiti¸a·civitea - diminuti·e de la civititvra cu care incep,
uneori, ghicitorile.
1ot ca rormule introducti·e se intalnesc in general, riind
prezente ¸i in culegerea de ra(ã, urmãtoarele prescurtãri, deri·a(ii
¸i construc(ii: civitica; civitiv¸a·btiv¸a; civitea¸a; civiti¸a·ti¸a; civ¸bitita;
civ¸atie; civ¸a, tiv¸a·tiv¸a; civet·civet ,in modul cel mai rrec·ent,, civetv,;
civetv,·civet; ,ivet·,ivet; ,icbitiv¸a·biv¸a; civet·civet; civita,·ta,; civite·i,
ce·i, ce·i; civv, ce·i, ce·i; civvrcei, ce·i, ce·i; civvet·civvet; civvite·i; ce·i, ce·
i; ,ivvet, ,ie·i, ,ie·i; cvtveciv·cvtveciv. 1oate aceste rorme pro·in de la
cu·intele: cimiliturã ¸i a cimili cu ·ariantele ¸i respecti· pronun(iile
lor regionale.

MANIlLS1ARI, SLABICIUNI, BOLI
Cãvavt ;cv¸etarea,
9¯ Nuia
Vajia,
Ocolii (ara cu ea,
Mai rãmase un crampei,
De-l rãcui obor de miei.
96 Nuielu¸ã argirea,
Coprinsei lumea cu ea
Si-o pusei tot acolea.
9¯ Nuielu¸ã ·anjã(a
1
,
Înconjor lumea cu ea.
98 Am un cal sprintenel
Si-nconjor lumea cu el.
99 Pãsãricã minunatã,
Ocole¸te lumea toatã.
100 Ce ruge mai repede decat toate·
101 Ce trece prin perete,
Si nu-l sparge·
102 Cine zboarã rãrã umbrã
Si se-ntoarce rãrã zgomot·
1
1ãv;ata - neastampãratã.

CINLL-CINLL
103 Ce-i ne·ãzut,
De al(ii ne¸tiut,
Cand ii dai drumul,
Înconjoarã pãmantul·
1orba
104 Ce se leagã cu gura,
Si nu se dezleagã cu mana·
10¯ Dacã-i dulce, mult aduce,
Dacã-i rea, rug to(i de ea.
´ovvvt
106 Ce-i mai dulce decat dulce,
Si pe talger nu se duce·
10¯ Ce e dulce ¸i mai dulce,
Si pe taler nu se taie·
108 Ce e dulce ¸i mai dulce,
Îl alungi ¸i nu se duce·
109 Ce e dulce, roarte dulce,
Si nu poate sã se-mbuce·
!
MANIlLS1ARI, SLABICIUNI, BOLI
1i.vt
110 Mã ·ede(i ¸i nu mã ·ede(i,
Nu mã pute(i ·edea decat ne·ãzand,
Lu ·orbesc rãrã ca sã ·orbesc,
lãrã sã mi¸c, mã mi¸c, alerg,
Sunt mincinos ¸i totu¸i uneori spun ade·ãr,
Ce sunt darã·
Rã.vt
111 Rasã-mi-se,
Îngamrã-mi-se,
Mãr se race,
N-ai ce-i race.
Ptãv.vt
112 Un butucel de jele
Cu douã gãurele.
íacriva
113 Ce apã este-n lume rãrã nisip·
114 Apa cea mai linã
Si mai rãr-de tinã.
"
CINLL-CINLL
íoavea
11¯ La masã rãr` de mine nu stai,
1otu¸i nu ·rei sã mã ai,
Cand mã ai, chiar te grãbe¸ti
De mine sã te lipse¸ti.
^eca¸vt
116 Ce e mai amar ¸i mai amar·
´vravt
11¯ Care om
Nu ascultã cantece·
118 Cine are urechi
Si nu aude·
Microbvt
119 Ce e cel mai mic in lume·
]vv¸bivt
120 Restei rece,
Prin inimã trece.
#
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA
NAS1LRLA, CUNUNIA, MOAR1LA
1iata
121 Cinel-cinel:
De ce-o lunge¸ti,
De ce mai scurtã-o raci.
.vii rietii
122 Douãzeci de rrumo¸i,
Patruzeci de ·oinici,
Saizeci de in(elep(i,
Optzeci de nebuni.
Zorite, oavevii ,i .oarete
123 Negurile se ridicã,
Viermii capete ridicã,
1alger de-aur se despicã.
$
CINLL-CINLL
Zorite, coco,ii ,i oavevii
124 Mun(ii se re·arsã,
Diblele
1
cantã,
Viermii se mi¸cã.
1iv¡vt ;rrevea,
12¯ 1rece ne·ãzut,
Repede de necrezut,
Nu ruge, nu sare,
Rost mare in lume are.
126 luge rãrã de picioare
De n-o prinzi
Nici de-a cãlare.
12¯ Ce ruge rãrã picioare·
128 Ce trece pe dinaintea ochilor
Si nu-l po(i ·edea·
1iv¡vt ¡ieravt
129 Ce nu po(i cumpãra
Cu toate bogã(iile din lume·
1
Dibta - ·ioarã.
%
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA
Cvvvvia
130 Nodurel legat cu gura,
1e-nnoadã pe totdeauna.
131 Ce nod cu gura se-nnoadã,
Si cu maini nu se deznoadã·
ßatrãvetea
132 Cãrãruie-ruie
1
,
Peste umeri suie,
Peste umeri pleacã,
Umerii s-apleacã...
ßa.tovvt batrãvitor
133 În pãdure rusei,
Al treilea picior ajunsei.
1
Rvie - repetarea ultimelor sunete de la cu·antul precedent
din cerin(e de ·ersirica(ie. Lste un procedeu des rolosit in alcãtuirea
ghicitorilor. Procedeul ·a ri intalnit ¸i la alte ghicitori din culegerea
prezentã.
&
CINLL-CINLL
´vftetvt
134 Am o lãdi(ã
Cu o porimbi(ã:
Dacã zboarã porumbi(a,
N-ai ce race cu lãdi(a.
Moartea
13¯ Cine nu mai intreabã
Dacã ·rea sã meargã
Sau dacã-i pregãtit
Pentru cãlãtorit·
136 Am un iepura¸
Cu urechile de ca¸:
Lu ·reau sã i le mãnanc,
Ll mã apucã de gat.
Mortvt ,i cei care·t avc ta ¸roa¡a
13¯ Pe cea gurã de ·ale
Vine-o matahalã mare,
Cu cinci capete,
Patru surlete
Si-o sutã de degete.
'
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA
Co,civ¸vt ;.icrivt,
138 Cine il race nu-i trebuie,
Cine il cumpãrã nu e pentru el,
Si cui ii trebuie
Nu-l ¸tie ¸i nu-l ·ede.
Cto¡otvt ta ívvorvãvtare
139 Sus cantã,
Jos plange.
1oaca ta ívvorvãvtare
140 |ãndurica bradului -
Jalnica pãmantului.
Civitirvt ;tivtirivvt,
141 Care-i satul
Unde cainii nu latrã,
Coco¸ii nu cantã
Si oamenii nu lucreazã·
!
CINLL-CINLL
MLDIUL lAMILIAL
Co¡itvt ív fa,a
142 Surle(el ne·ino·at,
Mai rãu ca un ho( legat.
íea¸avvt
143 Surlet (ine,
Surlet n-are.
íeveia
144 Am o rloare-aleasã,
Sade singurã in casã,
M-adastã
1
sã ·in la masã.
íeveia ív.arcivata
14¯ Merge dada pe cãrare:
Patru maini, patru picioare,
Patruzeci de unghioare.
1
. aaa.ta - a a¸tepta.
!
MLDIUL lAMILIAL
Ovvt cv feveia, fivt ,i fiica
146 - I·ai·as,
I·ai·as,
Unde-ai mas·
- La un cap de ora¸.
- Ce-ai ·ãzut,
Ce-ai auzit·
- Ce sã ·ãd,
Ce sã aud·
Am ·ãzut un coco¸
S-o gãinã,
C-un pui
S-o puicã.
1atat cv fiica
14¯ - Bunã ziua, omul cu omoaia!
- Mul(umim dumitale,
Dar nu sunt omul cu omoaia,
Muma lui e soacra mumei mele.
Ghici, ce rudã sunt·
Parivtii
148 Lste un lucru
Pe care unii il au intreg,
Al(ii jumãtate,
Iar al(ii deloc.
!
CINLL-CINLL
UNLL1L GOSPODARLS1I
1o¡orvt ;.ecvrea,
149 1oatã ziua: cioca-cioca,
Vine sara: boca-boca.
1¯0 Pac, pac,
Prin copac.
1¯1 Am o ratã mare,
Cu capul de rier,
Cu coada de lemn:
Intrã in ·alcele,
Scoate la nuiele.
´ecvrea cãva tore,te tevvvt
1¯2 Am un pui de grec,
lace-ndec,
Îndec,
Îndec.
!!
UNLL1L GOSPODARLS1I
1o¡orvt ¡e vvar
1¯3 Cand merge de-acasã,
Acasã catã,
Cand ·ine din pãdure,
În pãdure catã.
ßaraa
1¯4 Cam a¸a, cam a¸a,
Cam para(atachi¸tea.
íere.travt ;;oa¸arvt,
1¯¯ Pe parãul din Cioatcã-Boatcã,
Lste-o ·ulpe harcã moartã,
Dã din coadã har-pocãr,
Vulpe albastrã in pãr.
1¯6 Ardelean taie-n deal,
A¸chiile cad in ·ale.
1¯¯ Ganj
1
ganjuit,
Sarpe potco·it.
1
Cãv; - impletiturã rãcutã din nuiele sau din scoar(ã de tei,
intrebuin(atã in loc de runie.
!"
CINLL-CINLL
1¯8 Are din(i mul(i ¸i mititei
Si nu surerã niciodatã de ei
1
.
1¯9 Boulean
O(ãlean,
Împungaci
Si scurmaci,
A mancat,
S-a bãlegat,
Si pe datã-a mãturat.
160 Am un bou:
Intrã-n co¸ar
Si lasã coarnele-arar`.
161 Am un junc, ce cu gura rumegã
Si cu coarnele rluturã.
162 Am un berbec negru,
Si scoate mi(e albe.
163 Cinel-cinel:
Am un godãcel,
Cu ratul de o(el.
164 Cinel-cinel:
Picior de purcel,
În·elit in cojocel.
1
O rormã pu(in direritã pt. ¸rebta, ghicit. nr. 1162.
!#
UNLL1L GOSPODARLS1I
Rivaeava ;¸eatavt,
16¯ Am un purcel
Cu trupul de lemn,
Cu limba de o(el:
Înainte curã(e¸te,
Si in urmã neteze¸te.
Cte,tete
166 Cui cu cui
Se scoate-ararã.
íavtvt
16¯ Am un copil:
De-i dau pace,
Stã ¸i tace,
De-l iau in bra(e,
Plange
1
.
168 Cand il iau, (ipã ¸i suspinã,
Cand il las, s-alinã.
1
loarte asemãnãtoare pt. rioara, ghicit. nr. 1613.
!$
CINLL-CINLL
169 Am o scroarã cu purcei:
Unu-n manã dacã iei,
1o(i gui(ã.
Mev¸biva
1¯0 Ce e micã ¸i umrlatã,
Si la rãlci stã mereu dreaptã·
1ocita
1¯1 Pe pãmant - lemn,
Pe lemn - apã,
Pe apã - piatrã,
Pe piatrã - rier,
Pe rier - carne.
Pirete baie,itor ;,teav¡vrite,
1¯2 1rei dau,
1rei stau,
1rei se uitã,
1rei ascultã.
!%
CASA, LOCUIN|A
CASA, LOCUIN|A
Ca.a
1¯3 Sub pãdure grãmãditã
Sade lumea in·elitã,
Ziua de soare rugitã,
Noaptea de lunã pititã.
1¯4 Am o grãdinã din patru pere(i,
Împãr(itã-nãuntru in mai multe pãr(i,
Si deasupra pusã o pãlãrie.
1¯¯ Am o ·acã nãzdrã·ancã
Si-i ·orbesc ma(ele din ea.
1¯6 Am o clo¸cã:
Noaptea strange puii,
Si ziua-i risipe¸te.
1¯¯ Puii - ·ii,
Clo¸ca - moartã.
Ca.ete
1¯8 Mo¸inoi langã mo¸inoi,
Numai bune pentru noi.
!&
CINLL-CINLL
Cortvt
1¯9 Ce casã-i pe care
Într-o clipã o rãcea,
Într-o clipã o strangea,
Si pe cal o punea·
ßoraeivt
180 Casã cu douã randuri:
Sus cainii,
Jos stãpanii.
Ca.a cv co,
181 Am o ·acã mare
Cu (a(a-n spinare
1
.
182 Am o bi·oli(ã,
În rrunte c-o (a(ã.
Ca.a ,i v,a
183 Ursul ¸ade,
Urechea ii bate.
1
loarte asemãnãtoare pt. vtcior, ghicit. nr. 484, ¸i pt. bvtoi,
ghicit. ¯0¯ ,primele douã ·ersuri,.
!'
CASA, LOCUIN|A
184 Am un bou ce ¸ade,
Si urechea-i bate.
Peretii ca.ei
18¯ Patru rra(i stau ra(ã-n ra(ã,
Si nu ·orbesc.
Cottvrite caverei
186 Patru rra(i se ·ãd in ra(ã,
Dar nu pot ca sã se prindã.
Crivaa, ¸riv¸ite ;vãrtacii, ca.ei
18¯ Vacã breazã:
Cu coarnele ierneazã,
Cu trupul ·ãreazã.
188 Am o ·acã:
Cu trupul in casã,
Cu coada ¸i coarnele-ararã.
189 Am doisprezece boi:
1o(i se culcã p-un cãpãtai,
Si nicidecum nu se-mpung.
"
CINLL-CINLL
190 Am nouã rra(i,
1o(i pe-un cãpãtai culca(i.
Cra¡atvra ív ca.a
191 Ce e rãcut la casã
lãrã manã de om·
Cvivt
192 Ho(ul intrã in casã,
Si capul ararã-¸i lasã.
193 Am un om mic:
Lu il bag in casã,
Ll numai trupu-l ·arã.
Capu-l lasã-ararã.
194 1rupu-mi ·ãreazã,
Si capu-mi ierneazã.
Cvivt, cviete ae atãrvat
19¯ Jumãtate e in casã,
Jumãtate e ararã.
196 Am un mo¸ intr-un picior.
Ghici, ce e·
"
CASA, LOCUIN|A
19¯ Pui cucuie(i,
La cumãtra in pere(i.
.co¡eravãvtvt ca.ei
198 Am o manta largã, mare
Sade pe patru picioare
Si rabdã ¸i la ploaie, ¸i la soare.
.co¡eri,vt ,i ¡eretete ca.ei
199 Douã surate
Se-ntrec care de care
Sã rie mai curate:
Una - cat se spalã
Si se-mbalã,
Si-i tot cioarã,
Alta - o datã-n an spãlatã,
Ca ghiocu-i de curatã
1
.
\ivarita
200 O mie incheiate,
O mie descheiate,
O mie sã ri(i,
O mie nu ghici(i!
1
O rormã asemãnãtoare pt. rotite vorii, ghicit. nr. 1193.
"
CINLL-CINLL
´trea,iva ca.ei
201 La Ilie -
Pãlãrie
Si pe ·arã
Si pe iarnã.
Pra¸vt ca.ei
202 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-aduse,
Vãtar de curte mã puse.
203 Nici in casã, nici ararã,
1alpa mea e drum de (arã.
204 Orice musarir ·ine
1rece peste mine.
|,a
20¯ Lu la orice casã
Sunt slugã aleasã.
Lu pe ori¸icine
Întampin cand ·ine,
Cand pleacã ararã,
Lu il petrec iarã.
"!
CASA, LOCUIN|A
206 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-au adus,
Primitorul casei m-au pus.
20¯ 1oatã ziua: huhuri la deal,
Huhuri la ·ale,
Iarã sara: huhuriã-hohoarã.
208 1ilic ararã,
1ilic in casã,
1itilic cine mã lasã.
209 Si ararã, ¸i in casã.
Ghici, ce e·
1
210 Am o ratã:
Cine ·ine ii dã branci.
211 Ursul stã,
Urechea-i bate,
Rãman scorburi destupate.
|,a ,i rãvtvt
212 Leica (urudeica,
Nea Stan rluierãtorul.
1
lormã asemãnãtoare pt. ferea.tra, ghicit. nr. 234 ,primul ·ers,.
""
CINLL-CINLL
|,a ,i va.a
213 Am douã rete:
Una umblã ¸i nu mãnancã,
Alta stã ¸i mereu mãnancã.
|,a ,i ¡atvt
214 Unul zice: De-ar ·eni
Noaptea, sã mã hodinesc!`
Altul zice: De-ar ·eni
Ziua, sã mã u¸urez!`
|,a ,i cviervt
21¯ A·em o babã ¸i-un mo¸neag:
Baba umblã toatã ziua,
Si nu-i imbrãcatã,
Iar mo¸neagul stã pe loc,
Si-i imbrãcat.
Ctavta ;cteav¡a, v,ii
216 Cã(elu¸e
Jucãu¸e,
1oatã ziua latrã-n u¸ã.
"#
CASA, LOCUIN|A
21¯ Intrã-n casã, ies ararã,
1ot pe mine mã omoarã.
218 Cine ·ine, cine pleacã,
Îi dã mana doar oleacã!
ßroa.ca v,ii
219 Ziua in plimbare
Mereu mã pornesc
Noaptea mã pun iarã
Casa sã pãzesc.
220 Ce ¸ade la u¸ã
Si plange din gu¸ã·
Zarvt ;¸arorvt,
221 Am un rrate cu buricu-n spate:
Cum il prind de buric,
lace uic-uic!
222 Cand il bagi iese,
Cand il sco(i intrã.
"$
CINLL-CINLL
1eri¸a ¡evtrv tacat
223 Ziua sunt uitatã,
Stau ¸i mo(ãiesc.
Noaptea mã pun strajã,
Casa sã pãzesc.
íacatvt
224 Am un dulãu bãtran,
Sade cu u¸a langã san.
22¯ 1ortel-bortel,
Îi scurmi ma(ele c-un surcel.
226 Am o cãtãnu(ã tare,
|ine u¸a in spinare.
22¯ Coco¸ berg
1
,
Legat de gard.
228 Cercelu¸ cu toartã,
Nime` nu mã poartã,
Da` mã tot aca(ã
La u¸a din ra(ã.
229 Am o gãinã buhuiatã,
În cãmarã incuiatã,
1
ßer¸, berc - cu coada tãiatã, ciont.
"%
CASA, LOCUIN|A
Cand o descui,
Ha( cu mana de cucui!
230 Nu latrã, nu mu¸cã
Si nici nu impu¸cã.
În casã
Pe nimeni nu lasã!
231 Mutul de la u¸ã·
Cbeia
232 Am o purcicu(ã ·ijnea(ã:
Cand o prinzi de urechi
lace ra¸ti in co¸tirea(ã
1
.
233 Cine intrã mai intai in casã·
íerea.tra, fere.trete
234 Nici in casã, nici ararã,
Ia, a¸a, o dardaialã.
23¯ Nici in casã,
Nici ararã,
Nici in cer,
Nici in pãmant.
1
Co,tireata, co,tereata - cote(.
"&
CINLL-CINLL
236 Jumãtate e in casã,
Jumãtate e ararã!
23¯ La mãtu¸a in perete
Sunt trei gãini boghete.
238 Sunt atat de apropiate,
Le-ai crede alãturate,
Una cu-alta nu-i certatã,
Dar nu se ·ãd niciodatã.
239 Ghici ghicitoarea mea:
Care sunt ochii casei·
Ceavvt
240 M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
Sã (es panzã rãrã de rost
1
.
241 Lumina prin ce trece
Si nu se opre¸te·
1
Ro.t - aici cu in(elesul de spa(iu intre rire.
"'
CASA, LOCUIN|A
´cara
242 Douã lemne
Odolene,
La mijloc
Un bra( de ·rescurele.
1
243 Am douã re(e
Hodrobe(e,
Celelalte - mãrun(ele.
Caraviaa
244 Din pãmant mã nasc,
În apã mor,
La aer mã ·e¸tezesc,
Si la roc mã intãresc.
Paratra.vetvt
24¯ Bici de roc cumplit
Peste cer z·arlit,
Dar tot rocul lui
Îl prind intru-un cui.
1
O rormã asemãnãtoare pt. .¡ata, ghicit. nr. 646.
#
CINLL-CINLL
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL,
ORNAMLN1A|IA
Ma.a
246 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acas` dacã m-aduserã,
Horã-mprejur mi se puserã!
24¯ În pãdure sunt nãscutã,
În pãdure sunt crescutã,
Din pãdure sunt adusã
Si la mare cinste pusã.
248 În pãdure na¸te,
În pãdure cre¸te,
Vine-acasã,
Si e mare jupaneasã.
249 Patru picioare are,
Dar sã ¸i le mi¸te
Nu e`n stare!
Ma.a cv trei ¡icioare
2¯0 Am o gascã-n trei picioare.
#
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA
Picioarete ve.ei
2¯1 Patru rra(i cu-o pãlãrie
1
.
´cavvvt
2¯2 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-aduserã,
Vãtar pentru stat mã puserã.
2¯3 Sub un singur coperi¸
Patru rra(i se (in propti¸.
2¯4 Am picioare, dar nu merg,
Oboseala o-n(eleg.
2¯¯ Am un purcel de tei
la(a-ra(a prin bordei.
Cvtvea ;¸rivaa ¡evtrv baive,
2¯6 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acas` dacã m-aduserã,
lrumos so·on
2
imi puserã.
1
O rormã asemãnãtoare pt. .tãt¡ii ta oboroc, ghicit. nr. 1141.
2
´orov - ·ãl purtat de remei ca podoabã, panzã albã.
#
CINLL-CINLL
2¯¯ Peste zi ¸ed de¸artã,
Seara mã incarcã,
Diminea(a mã descarcã.
Cvtvea ,i v,a
2¯8 Am douã surioare:
Una a¸teaptã seara, sã se odihneascã,
Alta - diminea(a, sã se primeneascã.
Cvtvea, v,a ,i ferea.tra
2¯9 Am trei rete intr-o casã:
Una zice cã de-ar ·eni duminica,
Sã se gãteascã,
Alta zice cã de-ar ·eni noaptea,
Sã se odihneascã,
Si alta zice: ¸Ori ·ie, ori nu ·ie,
Cã mie totuna-mi race.
Patvt
260 Ce-i gata,
Si tot trebuie gãtit·
#!
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA
Patvt, v,a ,i ¡otita
261 1rei rãrta(i
Încertura(i,
Unul zice: Bunã-i ziulica!`
Altul: Ba-i mai bunã nopticica!`
Da` mezinul totdeauna:
Ba mie, zãu, mi-i totuna!`
Patvt, v,a ,i cvtvea
262 Am trei surori, una zice:
¸De-ar ·eni ziua, sã mã u¸urez!
Alta: ¸De-ar sosi noaptea, sã mã odihnesc!
A treia: ¸Vie zi ¸i ·ie noapte, totuna mi-este.
Periva
263 Sichilinga-binga,
1atanica pur
1
.
264 Cine are pene,
Si nu zboarã·
1
O rormã asemãnãtoare pt. ti¸ara, ghicit. nr.1¯16.
#"
CINLL-CINLL
íata ae ¡eriva ,i ¡eriva
26¯ Pielea ·acii-i la parãu,
Vaca stã unde dorm eu.
íaita
1
, v,a ,i ferea.tra
266 1rei surori din ceea casã stau la srat,
Una care-i mai lene¸ucã zice:
¸Bine hodinesc eu ziua!
Alta, hãrnicu(ã roc:
¸Ba hodina mea-i la noapte!
Iar mezina:
¸1itiri-pitiri, mie totuna mi-i!
íaaa cv baive
26¯ Iau iepei ¸aua din spate,
I se ·ãd ma(ele toate.
268 Am o ·acã surã,
Cu ma(e de panzãturã.
1
íaita, tarita - scandurã latã rixatã de-a lungul unui perete in
casele (ãrãne¸ti, care ser·e¸te drept bancã sau chiar pat.
##
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA
Matvra
269 Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
Si-o pusei mai acolea.
2¯0 Cuturu¸ã
Dupã u¸ã.
2¯1 1ãrãlog-tãrãlog,
De la u¸ã pan` la roc.
2¯2 Nu-s rrumoasã,
lac rrumos,
Stau posomoratã-n jos.
2¯3 În·artitã
Si legatã
Si (epoasã,
Noduroasã,
Dã ocol mereu prin casã.
2¯4 Strans prea tare, Dorortei
Geme, bietul, sub curmei.
Cvvoivt aiv ca.a
2¯¯ Împrejur mã in·artii
Si-n ungher mã grãmãdii.
#$
CINLL-CINLL
O¸tivaa
2¯6 |andrã
1
mandrã,
Stã in grindã
Si aratã la oricare
Chipul, ra(a, cum o are.
2¯¯ Lu n-am, din rãpturã,
Nici limbã, nici gurã,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
Si-oricat se manie,
1ot ·a sã mã (ie.
2¯8 Lu sunt anasurã
lãrã ochi ¸i gurã.
Lu orice-oi ·edea,
|ie (i-oi spunea.
2¯9 Am o surioarã-n lume,
Si drept ca ea nimeni nu spune.
280 N-are limbã ¸i nici gurã,
Si-aratã orice rãpturã.
281 Lipie pe lipie,
loaie ·er·erichie.
1
)ãvara - de la ívtãvarat, ívtvvarat ,impodobit,.
#%
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA
282 1e-am ·ãzut intr-un loc
Unde n-ai rost
Si nici nu puteai sã rii ·reodatã.
|tcica ív cvi
283 Mo¸ul cela din perete,
Cu mãtu¸a de-o ureche.
#&
CINLL-CINLL
CALDURA SI LUMINA
´tãt¡ii retrei
284 Am doi unche¸i la un loc,
Stau cu spatele la roc.
28¯ 1imorei ¸i Dorortei
Stau in ·atrã mititei.
´oba
286 Albã ¸i sulemenitã,
Cand uratã, cand iubitã,
Vara nu ·or sã mã ·azã,
Iarna to(i mã-mbrã(i¸eazã.
28¯ Iarna to(i grãmadã
La tine ·enim,
Vara dacã ·ine,
De tine rugim.
288 Baba mea cu pãrul breaz,
Numai iarna are haz.
#'
CALDURA SI LUMINA
289 Cand ·iscole¸te ¸i-nghea(ã,
Lu strang pe muta mea-n bra(ã.
290 Am o ·acã bãlaie,
Care mãnancã ¸i lemne, ¸i paie.
291 Mãnancã toatã ziua,
Si tot rlãmandã rãmane.
Ca.a ,i .oba
292 Am o casã,
Si-n ea o ratã.
Cand lipse¸te rata,
Înghea(ã casa.
´oba ,i tevvete
293 Am un grajd impãrãtesc,
Unde caii se topesc.
´oba, bvrtavvt, focvt ,i .cãvteia
294 Mama lata,
1ata lungu,
Ion rluierãtorul,
Si soru-mea:
Uite-o, nu e.
$
CINLL-CINLL
29¯ Mama lata,
1ata lung,
Nenea rluiericiul,
Si lelea zupãiatã.
Co,vt ca.ei ;borvvt, bo¸eacvt, cabtita
1
,
296 Am un sac
Plin de mac,
Sade-n jos cu gura,
Nu-¸i ·arsã stransura.
29¯ Am un sac cu mac,
La amandouã capetele dezlegat.
298 Am un sac rotund,
lãrã nici un rund.
299 Ursu` pe bordei.
300 Cine zi ¸i noapte tutun rumeazã,
Si nu se mai saturã·
301 Sus pe casã a¸ezat
Si rumeazã ne-ncetat.
302 Ciutur-mutur cel bãtran
Sade sus ¸i bea tutun.
1
Cabtita - diminuti· de la cabta ,co¸,.
$
CALDURA SI LUMINA
Co,vt, ratra ,i ¡ara focvtvi
303 1ata lung,
Mama latã,
Si cumnata ralraiatã.
Co,vt, ratra ,i fvvvt
304 1ata lungul,
Mama lata,
Nenea rluierãtorul.
30¯ Mama latã ¸i tata gros,
Cantã-n rluiera¸ rrumos.
Co,vt ,i fvvvt
306 - Unde te duci, strambule·
- Ce mã intrebi, gãunosule·
30¯ - Unde mergi tu, rãsucitule·
- La ce mã-ntrebi, gãuritule·
Cã la coadã-a aurit,
Nu ca tine, tot cãnit
1
.
1
Cavit - ·opsit in negru.
$
CINLL-CINLL
Co,vt, focvt, cv¡torvt ,i ¡ãivea
308 1ata inalt,
Ginerele turbat,
Maica milosti·ã,
Surioarã albã.
íiarete co,vtvi
309 Sade mo¸ul pe corlatã
1
,
Si-i atarnã nasu-n ·atrã.
Cortata ,i co,vt
310 Am patru rra(i,
P-o manecã de cojoc bãga(i,
Si to(i beau tutun cu lulelele.
Crevevea ,i avvarvt
311 Nãstrapã
2
din apã,
Ginere din lume.
1
Cortata - un rel de poli(ã in jurul ·etrei (ãrãne¸ti.
2
^a.tra¡a - canã, ·as, cupã.
$!
CALDURA SI LUMINA
ía.ca, avvarvt ,i crevevea ;.ca¡aratorite,
312 Mireasa-n pãdure,
Ginerele-n |arigrad,
Si nuna in garlã.
313 Rage Rujana din pãdure
Si cerbana din genune,
Si taur
De la raur.
314 Mama-i din pãdure,
1ata e din targ,
Si eu dupã prund.
.vvarvt, ia.ca, crevevea ,i .cãvteia
31¯ Vi(elu-n targ,
Vaca la munte,
Si¸taru
1
-n prund,
Laptele se duce-n ·ant.
1
\i,tar - ·as de lemn cu gura mai largã decat baza, rolosit
pentru muls sau pãstrat laptele.
$"
CINLL-CINLL
´cãvteia
316 Cimilicã
Mititicã,
Nici de Vodã nu-i e rricã.
31¯ L mai micã decat un purice
Si mai grea decat o majã
1
.
318 Uite-o
Nu-i.
319 Iote-o, nu-i,
Dacã nu-i,
Nici eu n-o spui.
320 Cinghili(ã
Minghili(ã,
Pac! Pac! tirichi(ã.
321 Cum na¸te, mu¸cã,
Cum mu¸cã, moare.
1
Ma;a - unitate de mãsurã pentru greutã(i, egalã - dupã
regiuni - cu ¯0 sau 100 kg, cãru(ã pentru transportat pe¸te.
$#
CALDURA SI LUMINA
´cãvtea ,i fvvvt
322 |in(iriga-n rugã,
1oroipanu
1
- dupã ea.
Cbibritvt
323 Be(i¸or de tei,
lãrã dansul piei.
íocvt
324 Am un bour ro¸u:
Unde pa¸te
Multã ·reme
Se cunoa¸te.
32¯ Unde se culcã Boian,
Se cunoa¸te ¸i-ntr-un an.
326 Unde doarme boul ro¸u,
Nu mai cre¸te iarbã ·erde.
32¯ Am un giunc ro¸u:
Unde zace intr-o sarã,
Se cunoa¸te intr-o ·arã.
1
1oroi¡avv - bã( noduros mai gros la un capãt, ciomag,
mãciucã.
$$
CINLL-CINLL
328 Cat a pãscut Bujor intr-o sarã,
Nu cre¸te iarbã intr-o ·arã.
329 Am un bou ro¸u:
Cand il uzi, moare.
330 Am un bou bujor,
Si nu-l pot scoate
Cu runia din ocol.
331 Am un armãsar nebun:
Unde se tã·ãle¸te,
Iarba nu mai cre¸te.
332 Pãsãricã micã,
Nu bea, nu mãnancã,
Pe unde-atinge, rrige.
333 Am un copil:
1ot mãnancã ¸i nu se mai saturã.
334 Vantu-l stange,
Vantu-l incinge.
33¯ Cat de mic,
Dar noaptea tot se ·ede.
336 Ce e mai tare ca rierul ¸i o(elul·
$%
CALDURA SI LUMINA
Para focvtvi ,i cabtita
33¯ - Unde mergi tu, rãsucitã·
- Ce mã-ntrebi tu, gãuritã·
Coada mea e-ntrauritã!
]araticvt ;carbvvete a¡riv.,
338 Aur - bucã(ele,
În gura sobei mele.
339 Ce pui in apã
Si moare pe loc·
340 Îl bag ro¸ in apã
Si iese negru.
íocvt ,i fvvvt
341 Pãrin(ii acum se nasc,
Si copiii-s in ·arrul casei!
342 1a-sãu nu-i rãcut,
Si ri-sãu joacã pe casã.
343 1atãl incã nu s-a nãscut,
Si copilul i-aleargã prin sat.
344 Popa-n casã,
Pletele-i pe casã.
$&
CINLL-CINLL
íocvt, .oba, co,vt ,i fvvvt
34¯ Sora mea-nrlãcãratã,
Mama groasã,
1ata lung
Si nenea rluierãtor.
ívvvt
346 În roc s-a nãscut,
De roc a rugit,
De roc despãr(it,
Iute a murit.
34¯ Ciutã mohoratã,
Umblã ¸o·ãitã
1
.
348 1oderel
Din riricel,
Sus se suie
Din cã(uie
2
.
349 Copil negru-·anãt,
Cioarã rãrã aripi,
1ata este ro¸u-luminos
Si zbor in rotocoale panã la nori.
1
\orait - cotit, intortocheat.
2
Catvie - ·as de metal sau de pãmant, in care se ard mirodenii.
$'
CALDURA SI LUMINA
3¯0 Mo¸ Stan lungul
Mãsoarã crangul.
3¯1 Se suie mo¸ul in pod
lãrã scarã,
lãrã maini
Si rãrã picioare.
3¯2 Iese mo¸ul din stramtori
Si se-nal(ã pan` la nori.
3¯3 N-are maini, nici picioare, nici gurã,
Umblã singur prin ¸urã,
1aica-l scuipã ¸i-l injurã.
Ll nu rãspunde nimica:
Suie-n pod, sã caute purcica.
3¯4 Ori ii iarnã, ori ii ·arã,
Suie-n pod rãrã de scarã.
3¯¯ Ce se suie rãrã aripi·
ívvvt, ratra ,i cortata
3¯6 1ata lung,
Mama latã,
Cumnata ¸o·alcãiatã
1
.
1
\otrãtcaiat - ¸chiop, ¸oldit.
%
CINLL-CINLL
1atraivt ;cociorra,
3¯¯ Am un cal negru:
Cand il bag intre cei ro¸ii,
Pe to(i ii gone¸te
Si-i risipe¸te.
3¯8 Am un ocol de boi:
Cand bag un taur negru-n el,
1o(i boii-i imprã¸tie.
3¯9 Am un mo¸ bãtran
Si stã cu nasu-n scrum.
360 Undrulas
Cu nasul ars.
361 Ispas
Cu capul ars.
]arvt ,i v;o¸vt ;ratraivt,
362 Am un grajd
Cu doi boi ro¸ii,
Numai unu-i negru
Si pe to(i ii dã ararã.
%
CALDURA SI LUMINA
1atraivt, .oba ,i ;araticvt
363 1ata lung ¸i-ncarligat,
Mama latã
Si-arumatã,
Iar bãie(ii - mãrun(ei,
Iese tata-arar` cu ei.
íevvvt ae foc, tevvete
364 Cresc departe,
Cresc la munte,
Iar cand acasã mã aduce,
Bucã(ele mã race.
36¯ Primã·ara in·erze¸te,
1oamna-ngãlbene¸te,
Si iarna te incãlze¸te.
1rea.cvt rv¡t
366 Indoiturã
Cu pocniturã.
%
CINLL-CINLL
íevvvt ,i ratra
36¯ Rage buha din cenu¸ã,
Si buhaiul din pãdure.
Cra¡atvra tevvetor
368 Ghici una:
Ce nu pui la car cu mana·
ívvãvarea
369 Lu in toatã ·ia(a
Mereu strãlucesc,
Dar cu strãlucirea
Mã ¸i prãpãdesc.
3¯0 Mititeaua
Umple-argeaua
1
.
3¯1 Micã-mititicã,
Bagã ziua in argea.
3¯2 Dobra grasa
Umple casa.
1
.r¸ea - construc(ie micã de scanduri, in care se a¸azã ·ara
rãzboiul de (esut.
%!
CALDURA SI LUMINA
3¯3 Lui Ioan lungul
Îi picã mucul.
3¯4 1rup de sãu
Si inimã de bumbac rãu.
3¯¯ Am o ratã
Cu inima de re¸tile
1
.
O¡aitvt
3¯6 Omu¸or de lut,
Cu pãrul de roc.
3¯¯ Ce-i mic cat pumnul,
Si ·ede-n toatã casa·
íav¡a
3¯8 Sus casã,
Jos casã,
La mijloc rereastrã.
3¯9 |andrã mandrã,
Stã in grindã
Si luce¸te,
1e orbe¸te.
1
íe,tita - aici cu sensul de ritil de lumanare.
%"
CINLL-CINLL
380 Am o babã burduhoasã,
lace casa luminoasã.
381 Sade doamna pe corlatã,
Lumineazã casa toatã.
382 O lalnicã
1
-palnicã,
Panã nu se ·a lãlnici
Nu se ·a pãlnici.
Lalnica-palnica,
Ghici co·alnica!
íititvt tav¡ii
383 Într-un ·arr de arina¸
Se zãre¸te-un sorina¸.
384 Am un ¸arpe in iaz,
În riecare sarã ii arde capul.
Ca¸vt ív tav¡a
38¯ Stejar ·erde,
Varru-i arde
2
.
1
íatvic, taivic - rãtãcitor, hoinar, ·agabond.
2
Aceea¸i rormã: pt. bv;or, ghicit. nr. 916 ¸i pt. ¡avv, ghicit. nr.
169¯ ,primele douã ·ersuri,.
%#
CALDURA SI LUMINA
386 În stancã rusesem,
Dupã ce mã scoaserã,
lrumos mã curã(iserã
Si sã luminez mã puserã.
Cvrevtvt etectric
38¯ Pe sarmã se-ntinde,
Si-n casã s-aprinde.
388 Urzitoare-nalte,
lire rã¸chirate.
Stele aurii
Ard ¸i-n plinã zi.
ßecvt etectric
389 L-au legat pe nea Ilie
C-un curmei de bagdadie
1
Si-l hrãnesc printr-o rranghie,
De ia roc la scãrarlie.
390 O prãsadã
2
atarnatã,
Dar nu poate ri mancatã.
1
ßa¸aaaie - ta·an.
2
Pra.aaa - parã.
%$
CINLL-CINLL
ítectrificarea
391 Pe-o colinã sau pe sat -
Jãratic imprã¸tiat.
392 Si la badea in unghere
Ard acuma stele.
íiarocevtrata
393 Un balaur,
Solzi de aur,
Stã in munte priponit,
Apã band necontenit,
Si pe nãri cum surlã para,
Lumineazã toatã (ara.
394 Clo¸ca-n ·ad s-a pitulat,
Risipindu-¸i puii-n sat,
Însã noaptea, grijulie,
Îi hrãne¸te pe-o rranghie.
%%
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
AR1ICOLL SI OBILC1L DL
UZ CASNIC ,MLNAJ,
1atra cv focvt, ¡iro.triite, ceavvvt, a¡a
aiv et, vataivt ,i facatetvt
39¯ Latã patelatã,
Peste latã - imbojoratã,
Peste imbojoratã -
Crãcãnatã,
Peste crãcãnatã -
Mãciucã,
Peste mãciucã -
Limpezealã,
Peste limpezealã -
Gãlbenealã,
Peste gãlbenealã -
Hurdule(
1
.
396 Sade lelea latã,
Peste lelea latã -
Lelea ·al·oroatã,
Peste lelea ·al·oroatã -
Lelea durdulia,
Peste lelea durdulia
Sade badea burduhoiul.
1
ívravtet, bvavtet, bvtvaet - ·argã, rãcãle(.
%&
CINLL-CINLL
1atra, bvrca
1
,i .¡v¸a
39¯ Latã,
Peste latã -
Bosumrlatã,
Peste bosumrlatã -
Chioara cu ochi.
1atra ,i fvvvt
398 U(u(ui la Cãlmã(ui,
Iapa este
Murgul nu-i.
Cv¡torvt
399 Am un mo¸ bãtran:
1ot mãnancã, ¸i nu se saturã.
400 Am o cãma¸ã:
Numai din petice rãcutã,
Si nu-i impunsã niciodatã cu acul.
Cv¡torvt ívciv.
401 Din ararã-ntunecos,
Dinãuntru luminos.
1
ßvrca - turtã de mãlai coaptã in spuzã.
%'
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
402 Pe sub rapile rapite -
Ciute
1
negre, mohorate.
403 Sade na¸ul sub uluc
2
Si rumeazã din ciubuc,
Apoi, dupã ce-a rumat,
Îl hrãnesc cu aluat.
404 Ur¸ii -
În sat.
Cainii nu bat.
Cv¡torvt cv ¡ãive
40¯ Veni titirigile,
Luã pipirigile,
Rãmase doctorul gol.
)e.tvt
406 Ce stã rezemat rãrã picioare·
40¯ Am un ciuciulete
3
Sade la perete.
1
Civta - cerboaicã, sãlbãticiune, riarã.
2
|tvc - jgheab rãcut din scanduri sau din tablã ¸i pus de-a
lungul stre¸inii casei, pentru scurgerea apei.
3
Civcivtete - un soi de ciupercã comestibilã, cu pãlãria zbarcitã,
zbarciog.
&
CINLL-CINLL
ßatvt te.tvtvi
408 Dubas
1
Cu capul ars.
Piva ,i ¡itv¸vt ;¡i.ato¸vt,
409 Unul stã,
Si unul dã.
410 Lenea dã,
Si munca stã.
Pivtita
411 Am o ra(ã rãrrãrea(ã,
Numai cu coada se negoa(ã:
Nici pe mere,
Nici pe pere,
Numai pe nuci,
Bucate dulci.
1
Dvba. - om gros ori mancãcios.
&
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
´ita, .ita ,i cervvtvt
412 În pãdure cioca-boca,
În campie mi-ho-ho,
Iar acasã lipa-lipa.
413 A¸chiu(ã din pãdure,
Mi-ho-ho din camp
Si liop-liop in casã.
414 Roatã uscatã,
Cu pãr rerecatã,
În cui acã(atã.
41¯ Ce nu (ine apã·
416 Cinel-cinel:
Sus bat dobele,
Jos curg negurile.
41¯ Jup in deal,
Jup in celãlalt deal,
În ·alcea
1ot ningea.
418 Icea banc,
Icea (anc,
De·ale ninge.
&
CINLL-CINLL
419 În pãdure na¸te,
În pãdure cre¸te,
Vine-n sat ¸i joacã ne·este.
420 În pãdure na¸te,
Pre raturi
1
pa¸te,
Mama dacã o suce¸te,
Ninge de haie¸te.
Piro.triite ;cbiro.teite,
421 Ciontei-bontei,
Picioare de cotei.
422 Sunt trei rra(i,
Numai c-o cãciulã-n cap.
Piro.triite, ceavvvt cv a¡a ,i vatai ,i
facatetvt
423 Cracaia,
Negraia,
Albu¸,
Gãlbenu¸,
Mo¸ Neculae deasupra.
1
Rãt - li·adã, paji¸te.
&!
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Ceavvvt ;cataarea, tvcivt,
424 Am o ·acã neagrã:
Cand o mulg
O intorc cu rundul in sus.
42¯ Am o ·acã neagrã:
Cum ratã ·i(elul,
Îl mãnancã lupii.
426 Am o ·acã neagrã:
În toate zilele ratã,
Si bãie(ii stau imprejur grãmadã.
42¯ Vacã bãl(atã,
În toate zilele ratã.
428 Hurbuz-burduz
1
,
Din |arigrad adus,
Sub lai(ã pus
2
,
Cu mãmãligã uns.
1
ívrav¸·bvrav¸ - ca un obiect care stã atarnat de ce·a ¸i se
bãlãbãne¸te ,onomatopee,.
2
O rormã asemãnãtoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 1022 ,primele
trei ·ersuri,.
&"
CINLL-CINLL
Ceavvvt ;cataarea, ciobavvtvi
429 Am o haitã
1
neagrã:
1o(i mun(ii aleargã,
Si numai urdã ratã.
Cataarea ,i toarta
430 Punte strambã,
Vale-adancã.
Cataarea ta foc
431 Am un bou negru ¸i altul ro¸u,
Cel ro¸u linge pe cel negru.
Cataarea ,i ¡iro.triite
432 - Scurtã, groasã, un` te duci·
- Mã intreabã ciorbul,
Negru ca corbul!
433 - Scurtã, grasã, un` te duci·
- Rã¸chirat, la ce mã-ntrebi·
1
íaita - cã(ea.
&#
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Cataarea ,i aovita
434 - Dobro groaso, un` te duci·
- Arso-n burtã, la ce mã-ntrebi·
43¯ - Scurto, groaso, un` te duci·
- Arso in rund, de ce mã-ntrebi·
Unde eu mã duc,
1ot (ie (i-aduc.
Cataarea ,i feaete,vt
436 A plecat hurdu-burdu la rantanã
Si s-a intalnit cu arsa-n rund.
Covavacvt ta cataarea ae fiert rivar.
43¯ Bute pe bute,
Sus coadã de ·ulpe.
íacatetvt ;ve.tecavt, vete.tevt,
438 Într-o ·ale-adancã
Descantã un popã de brancã
1
.
1
ßrãvca - boalã contagioasã la animale, speciricã indeosebi
porcilor.
&$
CINLL-CINLL
439 Iese mo¸ul din colibã,
Cu nasul plin de mãmãligã.
440 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-aduserã,
Mãmãligã sã rac mã puserã.
Oata
441 Din pãmant nãscui,
În lume trãii,
Si cand murii,
În gunoi mã pomenii.
442 Am rost la sãpat,
La palme m-au luat,
În roc am intrat,
La targ am plecat.
Mul(i ani am slujit,
Pe to(i am hrãnit,
Si cand am cãzut,
|ãndãri m-am rãcut.
443 Am o mãtu¸ã
Cu gu¸ã:
1oatã ziua horcote¸te
1
,
Iar noaptea se odihne¸te.
1
. borcoti - a horcãi.
&%
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
444 A trãit
Ne-a hrãnit,
A cãzut,
S-a prãpãdit.
Oatete
44¯ La mama sub perete -
1ot gãini boghete.
1
Oata cãva .e ia ae ¡e foc
446 Cinci in branci
2
,
Neagra-nainte,
1u(uru¸ pe urmã.
Ca¡acvt oatei ;feaevt
²
,
44¯ Am un rrate
Cu buricu-n spate.
448 Clopul tetei
Pe gura retei.
1
O rormã asemãnãtoare pt. btiae, ghicit. nr. 4¯3.
2
ßrãvca - manã.
3
íeaev - capacul de la oala rolositã pentru riert.
&&
CINLL-CINLL
.bvrvt
449 Cimurcei ce-i·
Ce nu stã-n oalã·
1i¸aia
4¯0 Am o copilã:
Cand ii dau mancare plange,
Cand nu-i dau, tace.
4¯1 Sade baba in cotru(ã
1
Si-o tot linge-un pui de ma(ã.
Cratarvt
4¯2 Cat am trãit,
Pe roc m-a parlit,
Iar dac-am murit,
În drum m-a az·arlit.
ßtiaete ;.tracbivite,
4¯3 Pe la noi pe sub perete -
1ot gãini boghete.
1
Cotrvta - ·atrã micã, parte sau col( din ·atrã, loc intre
cuptor ¸i perete, unde se a¸azã ·asele ¸i unde stau de obicei ma(ele.
&'
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
íiv¸vra
4¯4 latã mare-n comandare
1
-
Nici colac, nici lumanare.
4¯¯ Buturugu(ã uscatã:
O ridici incãrcatã
Si o la¸i jos u¸uratã.
4¯6 Buturugã cam prelungã,
Cine-o are ·rea s-o ungã,
O ridicã incãrcatã
Si o lasã descãrcatã,
Cand e plinã,
1o(i se-nchinã,
Cand e seacã,
1o(i s-apleacã.
4¯¯ Gãinu¸ã-ncãrcã(acã,
|u¸ti la mo¸u-n poie(acã.
4¯8 Vrãbiu(ã-ncãrcã(icã,
Hu¸tiuluc in poie(icã.
4¯9 Am un cal:
Cand il sui la deal ii sãtul,
Cand il scobor la ·ale-i rlãmand.
1
Covãvaare - comand ,praznic, ospã( la inmormantare,.
'
CINLL-CINLL
íiv¸vrite ív .tracbiva
460 Într-o ·ale-adancã
Multe ciori s-aruncã.
461 Am o sutã de gãini.
Si stau toate cu coadele peste gard.
462 De la locul lui Istrate
Ies co(oranele-ncãrcate.
463 Am ni¸te boi:
Dau sã-i bag in obor,
Si ei intrã numai cu capul.
íiv¸vra, tiv¸vrite ív oata
464 Lupul intrã in moarã,
Si coada-i rãmane-ararã.
46¯ Vi(ei mul(i intr-o co¸arã,
Si to(i cu coadele-ararã.
Ceaivicvt
466 În stomac e apã,
În nas - o sitã,
Are o singurã manã,
Si aceea pe spate.
'
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Pvtiveivt
46¯ Buturugã bulburã,
Sade jos ¸i tulburã.
468 1rupinicã scorburã,
Sade jos ¸i bolburã.
469 Am un lemn scorboros,
Pe care-l bat riind jos,
Ll nu tace,
Ci tot race:
Diitai geeantai!`
4¯0 Am o babã ¸i-un mo¸neag,
Bur! in oala cu chi¸leag
1
.
4¯1 Ulduc
2
- bulduc,
De barbã-l duc,
De barbã-l aduc.
3
Pvtiveivt ,i batatorvt
4¯2 Hurdu-burdu prin cãmarã,
Ia-l de pãr ¸i dã-l ararã.
1
Cbi,tea¸ - lapte inchegat, care rãmane in ·as dupã luarea
smantanii, lapte prins, lapte acru.
2
|tavc - cu·ant care imitã zgomotul produs de cãderea unui
corp in apã.
3
lorme asemãnãtoare pt. vtcior, ghicit. nr. 488.
'
CINLL-CINLL
ßota
4¯3 Hurduc-burduc,
De mustã(i te duc.
Dovita ;cofa,
4¯4 Cinel-cinel:
Am o gascã, cioantã-boantã,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar smance¸te,
Ia portim ¸i mi-o gace¸te!
4¯¯ Cimurcei, ce-i·
Am o iapã,
1ot de coadã-o duc la apã.
4¯6 Am o ·acã albã
Si-o duc de coadã la apã.
4¯¯ Am o iapã sureapã
1
:
Cand o duc la apã
De coadã o duc,
De coadã-o aduc.
1
´vre¡ - sirep ,nãrã·a¸,.
'!
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Cobitita ;corovã.ta,
4¯8 Slabã ¸i sub(ire,
Grei cercei mai (ine!
4¯9 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-aduse,
Cercei grei imi puse.
480 Lste-o babã-nghebo¸atã,
Si tot cu cercei se poartã.
481 Mare, lungã,-nco·oiatã,
La capete inrieratã,
Si pe umãr e purtatã.
482 Mã duc cantand
Si ·in plangand.
Cobitita cv cofete
483 Mã duc cu cerceii seci,
Si ·in cu ei plini.
'"
CINLL-CINLL
|tciorvt
484 Am o ·acã
Cu (a(a-n spinare.
48¯ Am o gascã ¸oaitã-boaitã
Si cu gatul ¸ui-burlui.
486 Galgãu(-galgãu(,
Ciu¸ti cu tine-n parãu(!
48¯ Cat am trãit,
|i-am rost de toate roloasele,
Dupã ce am murit,
Mi-ai aruncat oasele.
488 Burdur-burdur:
De barbã-l duc,
De barbã-l aduc.
Carafa
489 Am o ra(ã toaipã-boaitã,
C-un picior turlui-burlui,
Si unul pãhãrnice¸te.
490 Am o ra(ã goibãra(ã,
Cu grumazu ¸oibãroi.
'#
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Cavcvt ae bavt a¡a
491 Am o ratã uratã ¸i scobitã,
Cine ·ine o sãrutã
1
.
492 Am un bãiat,
Cine ·ine il pupã.
Cava
493 Galgãu(
În parãu(.
494 Am o reti(ã,
Sãrutatã de to(i in guri(ã.
Pabarvt
49¯ Rete·ei umrlat,
La rund retezat,
La cap piperat,
Si umblã prin sat,
Se4 dã peste cap,
Spune cã e beat.
1
O rormã asemãnãtoare pt. cava, ghicit. nr. 494.
'$
CINLL-CINLL
496 Pistornic
1
bumburat,
Se dã peste cap.
\i¡vt
2
49¯ Saicula¸
Baicula¸:
Cine n-a ghici,
Capul i s-a suci.
Cãtvt .tictei
498 Cine ¸tie:
Care gat n-are
Nici carne,
Nici ·ine·
Do¡vt
499 Mo¸negu( in pielea goalã,
|ine ·inul de nã·alã.
1
Pi.tor vic, ¡ri.tor vic - un rel de piramidã cu baza
dreptunghiularã, ser·e¸te ca sigiliu sau pecete de imprimat pe aluatul
precurilor.
2
\i¡ - sticlã, rlacon.
'%
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
íeaete,vt
¯00 Hurdur-burdur,
Din pãdure-adus,
Sub lai(ã pus.
¯01 Am un mo¸ - bãtran:
De barbã-l duc,
De barbã-l aduc.
¯02 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã de m-a adus,
Plin cu apã m-a pus.
ßvtoivt ;botobocvt,, bvtea, baterca
¯03 Într-un camp inrotat
Sade ·lãdica umrlat.
¯04 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus
Si-n pi·ni(ã pus.
¯0¯ Am o ·acã mare
Cu (a(a-n spinare
Si-o mulg pe la coadã.
'&
CINLL-CINLL
¯06 Am o gãinã cucuiatã.
O (in in pimni(ã-ncuiatã,
Si cum intru s-o descui,
Îi pui mana pe cucui.
¯0¯ Lina
Magdalina,
Cu smicele pe spinare,
La buric,
Calabalic,
La inimã, ·eselie,
Ghici(i, boieri, ce sã rie·
¯08 Lemnu` (ine balta,
Si balta (ine lemnu.
Cercvt ¡e bototoc
¯09 Ce-i rotund
Si rãrã rund,
Si de ·in
Îi pare bine·
1ãtrvt
1
;¡ãtvia,
¯10 Coada ·ulpei
Pe dãoaga bu(ei.
1
1ãtr - rructul tig·ei, intrebuin(at la scoaterea prin aspirare a
·inului din butoi, unealtã in rormã de palnie, rolositã in acela¸i scop.
''
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
Pto.ca
¯11 Am o pasãre ro¸ioarã,
Pe la gu¸e gãlbioarã,
Si mai are pu(in glas,
Si nu mã-ndur sã i-l las.
¯12 Am o puicã cucuietã,
Sede-n cãsoaie-ncuietã,
Doar sã mor sã n-o descui,
Sã-i pun mana pe cucui.
¯13 Am o ra(ã
Soantã-boantã,
Din picior (urlui-burlui,
Ghici(i-o, cã eu ·-o spui.
¯14 Am o gascã ¸oancã-boancã:
La grumaz e slãbãnoagã,
Din clon( imi pãhãrnice¸te,
1rude¸te-te de-o ghice¸te!
¯1¯ Coco¸ potco·it,
De nuntã gãtit.
1
¯16 Gãinu¸ã potco·itã,
De nuntã inso·onitã
2
.
1
O rormã asemãnãtoare pt. ¡i.tot, ghicit. nr. 1281 ¸i pt. car,
ghicit. nr. 13¯1 ,primele douã ·ersuri,.
2
ív.orovit - cu so·onul pe cap, gãtit.

CINLL-CINLL
¯1¯ Am o ·acã de lemn,
Si ·i(elul e om.
Ce e·
1
¯18 Broascã-(ãstoasã,
În cui atarnatã.
¯19 Am o ratã mare
Si-o atarn de plete in cui.
¯20 În pãdure m-am nãscut,
În pãdure am crescut,
Apoi de om sunt rãcutã,
1oatã lumea mã sãrutã
Si necazurile-¸i uitã.
¯21 Am o toitanã
Doloranã,
Ca(i o rotesc
Se-n·eselesc.
¯22 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
În ¸urub legat,
În cui aninat.
1
O rormã pu(in direritã pt. tvtea, ghicit. nr. 1¯12.

AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
íãraavt
¯23 Ciutuc-butuc,
De urechi te-apuc.
Pvtiva
¯24 lierul (ine gorunul,
Si gorunul - apa.
Pvtiva cv rar¸a ;caaa cv cvrecbi,
¯2¯ Alunul (ine gorunul,
Gorunul (ine tãul
1
,
1ãul (ine broa¸tele.
1
1av - lac, baltã, apã stãtãtoare.

CINLL-CINLL
HRANA SI BAU1URA
Meivt
¯26 Soarele-l sore¸te,
Vantu-l rãcore¸te,
Gãina-l inghi(e¸te
Si se prãpãde¸te.
Mataivt ;,i veivt,
¯2¯ Cotcobana
Umple mana.
íaiva ;¡riv .ita,
¯28 Ce intrã prin grãdinã
Si nu race urmã·
´acvt
¯29 Cand ii slab,
N-are os,
Candu-i gras,
1otu-i os.
!
HRANA SI BAU1URA
´acvt cv faiva
¯30 1ata gros,
lãrã os.
¯31 Burtea gros,
lãrã os.
De.a¸ii
¯32 Am douã ga¸te
Într-un gatlej.
¯33 Am doi lupi
Într-un gat.
¯34 Doi caini gatui(i
Peste poartã az·arli(i.
Ovvt cv ae.a¸ii
¯3¯ Pe ·aea lui Berbelu¸,
Un curcan cu douã gu¸i.
1rai.ta
¯36 Am o ·acã:
Cand o duc la camp
"
CINLL-CINLL
O duc sãtulã,
Cand o-aduc acasã,
O-aduc rlãmandã.
1vrta ;bvrca,
¯3¯ 1urtel,
Burtel,
Buzã de ·i(el.
¯38 Cand eu mana bag in spuzã,
Pe boanca apuc de buzã.
Mataivt ív te.t
¯39 Am un bou mare,
Care de-abia are loc in co¸are.
¯40 Am o ·acã,
Cand o bag in grajd,
L rãrã piele.
Cand o scot,
L cu piele.
Pãivea
¯41 Din pãmant in soare
Din sac in dogoare.
#
HRANA SI BAU1URA
¯42 Chinuitã
Si muncitã,
Peste tot locul bortitã
1
,
Cine-o are ii bogat,
Cine nu, ii om sãrac.
¯43 Cu ciomege m-au lo·it,
Între pietre m-au stri·it,
Chiar in jar am rost bãgatã,
Cu cu(itul spintecatã,
Dar de¸i mã chinuie¸te,
Lumea-ntreagã mã iube¸te,
1oatã lumea mã dore¸te.
¯44 Roatã rotitã,
De om muncitã
Si de lume-nghi(itã.
¯4¯ Roticã, roticea
Si mancã lumea din ea.
¯46 Am o gãinã
Cu creasta de rãinã
2
.
1
ßortit - gãurit.
2
lorme asemãnãtoare pt. rã,vita, ghicit. nr. 11¯6 ¸i pt. vetc,
ghicit. nr. 1¯6¯ ,primele douã ·ersuri,.
$
CINLL-CINLL
íravãvtatvt ,i co¡tvt ¡ãivii
¯4¯ Ur ¸i ur! de sco(i sudori,
Si-apoi rlea( pe-o rotunjicã,
Pe sub boltã raci ¸urhu,
Stai, cã o mãnanci acu...
Mavati¸a
¯48 Dobra grasã,
lãr` de oasã.
¯49 Cimel-cimel:
Clãoi pe apã.
Mavati¸a facvta ív ceavv ¡e ¡iro.trii
¯¯0 Cu crãcaia
Si negraia
laci mãlaia.
Mavati¸a ,i ¡ãivea
¯¯1 - Bunã diminea(a, cãlcaie crãpãcioase!
- Mul(umesc, nesa(iul casei!
- Bunã diminea(a, sa(ul casei!
- Mul(umesc, cinstea mesei!
%
HRANA SI BAU1URA
´area
¯¯2 Apa mã na¸te,
Soarele mã cre¸te,
1oatã lumea mã iube¸te.
Iar cand mama mã-ntalne¸te,
Mã omoarã, mã tope¸te.
ía¡tete
¯¯3 Ce inghea(ã ·ara
Mai iute decat iarna·
ía¡tete ae vava
¯¯4 Ce se mãnancã
Si nu se pune pe masã·
Ca,vt ív ¸ar
¯¯¯ Am un inel,
Care doarme in rundul bulboanei.
&
CINLL-CINLL
ßrãv¸a
¯¯6 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Sã-mi dea carne burghioasã,
Albã, rãrã oase.
Ocbii aiv ca,carat
¯¯¯ Cu cat am mai multe,
Cu atat cantãresc mai pu(in.
Ovt
¯¯8 Albaie
În paie.
¯¯9 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Sã-i dea ·in ¸i cu rachiu,
1ot intr-un buriu
1
.
¯60 Si ·in, ¸i holercã,
1ot intr-o balercã.
¯61 Am un butoi necercuit
Si (ine ¸i ·in, ¸i rachiu osebit.
1
ßvriv - butoia¸, rolosit indeosebi pentru (uicã.
'
HRANA SI BAU1URA
¯62 Am un poloboc:
Dacã se stricã
Nu-l poate nici un butnar
1
tocmi.
¯63 Am un buglena¸
2
Cu ·in ¸i cu ·inars,
Si nu se amestecã.
Ghici, ce e·
¯64 Am o bãrban(ã
3
Cu douã reluri de branzã:
Una inãlbe¸te,
Alta-ngãlbene¸te.
¯6¯ Vinu` ·oi·odesei
Si cu-a-mpãrãtesei
Stau intr-un butoi
Si nu se-amestecã amandoi.
¯66 Am o casã ·ãruitã,
Peste tot este boltitã.
¯6¯ Am o cãsu(ã
Micu(ã,
Vãruitã,
Si panã ce n-o spargi
Nu po(i sã intri-ntr-insa.
1
ßvtvar - dogar.
2
ßv¸teva, - butoi, ·as.
3
ßarbãvta - putinicã, rãcutã din doage de lemn, in care se
pãstreazã de obicei branza ¸i laptele.

CINLL-CINLL
¯68 Am o cãmãru¸ã
Plinã de mancãru¸ã,
Pe nicãiri n-are u¸ã.
¯69 Var ·ãruit,
Zid zidit,
lãrã u¸i, rãrã rerestre.
¯¯0 Sus albu¸ tare,
Jos albu¸ moale,
La mijloc galbenã rloare.
¯¯1 Cine n-are cap deloc,
Coadã deloc,
Si se race dobitoc·
¯¯2 Ce se na¸te din insurle(it,
Si-i neinsurle(it·
¯¯3 Ce nu po(i sã pui
Sã ¸azã in cui·
¯¯4 Arunci sus, ii alb.
Picã jos, ii galben.
Catbevv,vt ovtvi
¯¯¯ Am spart ghea(a
Si-am arlat aurul.

HRANA SI BAU1URA
Coa;a ovtvi
¯¯6 Am o cãma¸ã rãrã nici un rerec
1
,
lãrã nici o deschizãturã.
Cattabo,vt ;¸ãtba,vt, cãtba,vt,
¯¯¯ Am un balaur mare
Si-l pun in rrigare.
Catv,ca
¯¯8 Inelul doamnei
În rundul oalei.
´taviva
¯¯9 |igan arumat
În cui agã(at.
Mierea
¯80 Ce-i mai dulce pentru gurã
Si-i strans cu alergãturã·
1
Refec - cusãturã cu ajutorul cãreia se imbinã douã bucã(i de
panzã.

CINLL-CINLL
¯81 Ce e mai dulce ¸i mai dulce
Si prin bazait s-aduce·
|vtaetevvvt
¯82 Ce stã in umezealã
Si nu se udã·
.raeivt ivte
¯83 1ãrtãcu(ã ro¸ie,
Plinã de carmojie
1
.
2
¯84 Ro¸u ca rocul,
Uite ca dracul.
Pi¡ervt, boabete ae ¡i¡er
¯8¯ Cinga, linga-linga,
Lega-(i-s-ar limba,
C-un rir de mãtase neagrã,
Limba-n gurã (i se leagã.
¯86 Ghemule(e cre(e
Umblã prin jude(e.
1
Cãrvo;ie, cãrvoa;a - resturi, ririmituri ,de mancare,.
2
O rormã asemãnãtoare pt. vacea,a, ghicit. nr. 1890.
!
HRANA SI BAU1URA
¯8¯ Am un mãr cre(
De la un precupe(.
¯88 Ce-i din lumea mare-adus
Si la mare masã pus·
Patta¸ica vvrata
¯89 Varai mana-ntr-o gãleatã
Si scosei pe lelea beatã.
´vocbiva
¯90 Sus piele,
Jos piele,
În mijloc mãlai cu miere.
¯91 Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
Ptacivta
¯92 1urtã peste turtã,
Si la mijloc urdã
1
.
1
lormã asemãnãtoare pt. rã,vita, ghicit. nr. 11¯¯.
"
CINLL-CINLL
¯93 Petec peste petec,
Sus pe desuietec.
ßovboava
¯94 Ghici, ghicitoare micã
Cat oul de randunicã:
Randunica nu-l cloce¸te,
Iarã-n gurã se tope¸te.
Racbivt
¯9¯ 1u mã raci om!
Lu te rac neom.
1ivvt
¯96 Sangele Domnului
În capul omului.
¯9¯ Lie,
Lie,
Ciocarlie,
Cã la nunta noastrã joacã
Sranta poamã busuioacã.
¯98 Cingãlie,
Dingãlie,
#
HRANA SI BAU1URA
Vino de la-mpãrã(ie,
C-am sã-(i spun o mare bucurie:
Cã s-a mãritat
No·idita,
Înrlorita,
le(uiala snopului,
lloarea busuiocului,
Iar la nuntã
Cine-i joacã·
Joacã:
Sranta poamã busuioacã.
¯99 La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Si rac poznele adese
Celor ce mã prisosesc.
600 Cine aduce sãnãtate, bucurie,
Dar ¸i nebunie·
1ivvt ív bvtoi
601 Merge mo¸ul prin sat
În cojoc de brad,
Canii dupã el nu bat.
602 Nebunul satului,
În cãma¸ã de lemn.
$
CINLL-CINLL
603 Nebunul satului,
Îmbrãcat in coaja pãcatului.
604 Gorunul (ine nebunul,
Nebunul nebune¸te oamenii.
60¯ Bolundul
1
satului,
Cu cojoc de lemn.
ßra¸a
606 Dobra, sub(irica,
Umple putinica.
1
ßotvva, botãva - nebun, smintit, nerod.
%
LUCRU DL MANA
LUCRU DL MANA ,1ORS, |LSU1,
CUSU1, MLLI|A1 etc.,
Pie¡tevii ae tãva
60¯ Am doi mo¸negi:
1oatã ziua se trag cu din(ii de barbã
1
.
608 Am doi mo¸negi
Cu barba ¸argã
2
,
Cand se-ntalnesc
Se trag de barbã.
609 Am doi moroi,
Se trag de barbã
Amandoi.
610 Am douã ma(e,
Care se trag de mustã(i.
Ra¸ita ae tãva
611 Lãtãru¸cã, ru¸cã
De bagi degetul
1e mu¸cã.
1
O rormã pu(in direritã pt. ¡ie¡tevete ,i barba, ghicit. nr. ¯43.
2
Sarg - galben-deschis.
&
CINLL-CINLL
íviorvt ív fvrca
612 Iarna,
La toatã casa
Pom inrlorit.
ívrca ,i vãivite cãva torc
613 Cumetri(a supãratã
Sade tot nepieptãnatã.
Cand o piepteni, ii picã pãrul.
614 Am o ·acã:
Catã-i ziua o mulg,
Panã rãman numai cu coarnele pe ea.
De¸etete ta tor.
61¯ Cinel-cinel:
Cinci sub strea¸inã, ¸i-i plouã,
Cinci muncesc, ¸i n-au nici rouã.
616 Am cinci ·oinici,
Sed sub strea¸inã ¸i plang,
Si cinci aleargã-n ·ale ¸uierand.
61¯ Cinci mulg
Si cinci aleargã.
'
LUCRU DL MANA
ív.vt
618 Hur in sus,
Hur in jos,
Picã noaptea burduhos.
619 loltea
1
-n sus,
loltea-n jos,
loltea ·ine burdios
2
.
620 Am un purcel,
Si-l (in de coadã
Panã se-ngra¸ã.
ívrca ,i fv.vt
621 Sub un pãltina¸
Joacã-un iepura¸.
622 Am un mo¸neag burduhos
Si o babã stren(ãroasã,
Pe mo¸neag il sucesc,
Pe babã o smucesc.
1
íottea - burtos, mancãu.
2
ßvraio. - burduhãnos, bor(os.

CINLL-CINLL
Cbevvt
623 Bete peste bete,
O mie-ncheiete.
624 Am un pui de urs,
Cu mii de bete-ncins.
62¯ Motoralcã de purcea
Aruncatã-ntr-o argea.
626 Îl (ii de coadã,
Dar el tot ruge de-a dura.
Ra,cbitorvt
62¯ Hui in sus,
Hui in jos,
Hui un pui
De mãtãhui.
1ãrtetvita
628 Am un mo¸negu(
Într-un picioru(.

LUCRU DL MANA
629 Oaie, oaie, oacãnã
1
,
Sade jos ¸i deapãnã.
2
630 Într-un ·arr de plop
Joacã un iepure ¸chiop.
´vcata
631 Am o cã(elu¸ã,
Cand ii dau cu palma,
lace: tudiriu-tudiriu!
632 1oatã ziua rãcne¸te,
Si n-o doare gura,
1oatã ziua se-n·arte¸te,
Si nu ame(e¸te.
|r¸itoarea ,i terite
633 Am o iapã cu doisprezece manji:
Cand trag de cãpãstru,
Necheazã to(i manjii.
1
Oacava - neagrã la cap ¸i albã la corp.
2
lorme pu(in direrite pt. vvti,ca, ghicit. nr. 16¯2 ,a se compara
cu primele douã ·ersuri,.

CINLL-CINLL
Ra¸boivt ae te.vt ;.tatirete,, te.vtvt
634 Hotara -potara,
Sairea - boirea,
Hop - hop!
63¯ Ha(a-ba(a,
Boca-boca,
Hodorog!
636 Am o juncu(ã,
În rrunte cu stelu(ã,
În spate
Cu pãcate,
În ¸ale
Cu gre¸ale,
În pantece
Cu descantece.
63¯ Murgu calcã-n ·ie,
Via se-nco·ie,
Murgu-noatã,
Dunãrea inghea(ã.
638 1reapa-leapa,
Apa-nghea(ã.
!
LUCRU DL MANA
Pãv¸a ív ra¸boi
639 O mãtu¸ã imbrãcatã,
Su·eicatã,
1ot pe lat ¸edea culcatã,
Douã rete-i joacã-n spate:
Una sare, ¸i-alta piere.
´vtvrite ae ta ra¸boivt ae te.vt
640 Am douã rete:
Cand una se gole¸te,
Alta se primene¸te.
641 Sunt douã rete:
Una se tot incinge,
Alta se tot descinge.
642 Am doi porci:
Unul e slab, ¸i altul gras.
Cel slab se ingra¸ã,
Cel gras slãbe¸te.
ítete
643 A(e cre(e
Puse-n be(e.
"
CINLL-CINLL
644 Baie
1
cre(e
Pe cote(e,
Lu le-ndes,
Si ele ies.
64¯ Douã plã¸i lipite,
Pe¸tele nu-l prinde.
´¡ata
646 Douã lemne
Codolemne
Si mai multe mãrun(ele.
64¯ Douã lemne,
Douã pene
Si o mie de surcele.
648 Am o babã oarbã,
Care-ncheagã apele.
649 Am o ratã:
Pe unde ea calcã,
Locul inghea(ã.
1
ßaie - prescurtare de la baierã.
#
LUCRU DL MANA
´vreica ;.vretvita,
6¯0 lelie de pepene,
1rece sub poduri repede.
6¯1 lelie de pepene,
Intrã pe rost
1
repede.
6¯2 Iapa trece,
Marea-nghea(ã.
6¯3 Saica trece,
Dunãrea-nghea(ã.
6¯4 Pãsãrica ici-colea,
Mã(igu¸ul dupã ea.
6¯¯ Am o pãsãricã:
Va¸ti in crang,
Va¸ti ararã.
6¯6 |u¸ti, ¸oparlã, printre gard,
C-un rir de iarbã
Legat de barbã.
6¯¯ Peste ghea(ã
Pe su-ghea(ã
1
Ro.t - aici cu sensul de spa(iu in rormã de unghi, rormat la
rãzboiul de (esut intre rirele de urzealã ridicate de i(e ¸i cele rãmase
jos ,prin care se trece su·eica in timpul (esutului,.
$
CINLL-CINLL
Printre ele
Cant-o ra(ã.
.vareava
6¯8 Am o iapã:
Panã n-o inhãmi de coadã,
Nu trage.
.cvt
6¯9 Ce e mic, mititel,
Îngrãde¸te rrumu¸el·
660 Mititel-mititel,
Mai lungã-i coada decat el.
661 Ce ruge mereu la ·ale
Si-¸i lasã ma(ele-n cale·
662 Ilie trece pe ·ale
Si-¸i lasã ma(ele-n cale.
663 1odirel,
Mititel,
lace gardul rrumu¸el.
664 Alecu(ã mititel,
Cu buricul dupã el.
%
LUCRU DL MANA
66¯ Ganganie rãrã surlare,
Urmã impletitã are.
666 Am un coco¸:
Cu ciocul urze¸te,
Cu coada-mplete¸te.
66¯ Am o purcelu¸ã:
Cu botul ramã,
Si cu ¸oldurile astupã.
668 Am un bou:
Cu coada sparge,
Cu capul drege.
669 Am o caprã albã,
Hamãtã de coadã.
6¯0 Manz de rier,
Coadã de ruior.
6¯1 Luciu-lucior,
Îi pun coadã de ruior.
6¯2 Luciu luce¸te,
Luciu strãluce¸te,
La gard mereu implete¸te.
6¯3 Urechi are, dar n-aude,
L micu( ¸i tot impunge.
&
CINLL-CINLL
6¯4 Lunecu¸, in·artecu¸,
În hainã-¸i race culcu¸,
Si se leagã, ¸i se-nnoadã
Chiar cu propria sa coadã.
6¯¯ Intrã, iese, intrã iar,
Si codi(a-¸i lasã-n dar!
6¯6 A¸chie lucioasã,
Coadã mãtãsoasã:
Mereu gãure¸te,
Nu rupe, urze¸te.
De¸etarvt
6¯¯ Am o cãsu(ã
Micu(ã,
Si are mai multe rere¸ti
Decat casele impãratului.
6¯8 Am un bã( de carne
Si-i pui tichie de rier.
Cãrti¸ete ¡evtrv ív¡tetit ciora¡i
6¯9 Am cinci cai:
Mu¸cã unul din botul altuia.
'
LUCRU DL MANA
.varetete, firvt ,i ív¡tetitvt cottvvvtvi
680 Cu cinci pari ¸i c-o nuia
Lunge¸ti gardul cat colea.
íorbota ;aavteta,
681 Ce-i rãcut rãrã ni·idealã
1
·
íoarfecete
682 Douã rã(i¸oare
Cãlugãricioare:
Pe unde mergea,
Malul se surpa.
683 Douã surioare
loarte tãietoare:
Pe unde trec ele,
Surpã mãlurele.
684 Douã lungi alãturate,
Douã scurte-ncarligate.
1
^iriaeata, varateata - trecerea rirelor urzelii prin i(e ¸i spatã,
in ordinea cerutã de modelul (esãturii.
!
CINLL-CINLL
68¯ Douã o(ele,
Douã inele,
Sade un cui intre ele.
686 Am o ·acã,
Panã nu-i bagi de¸tele in ochi,
Nu pa¸te.
68¯ Douã a¸chii
S-un buric.
688 Douã babe-ntr-un buric
lac mereu
1arlic, tarlic.
íoarfecete ae tvv. oi
689 Cine race saca-baca pe sub strai·
Maivt ae rvfe
690 În pãdure na¸te,
În pãdure cre¸te,
Vine la sate,
Si sub mal rãcne¸te.
!
LUCRU DL MANA
ßa,ica ae .a¡vv
691 Gargolic peste colnic,
Si-nãuntru nu-i nimic.
Metita ,i vetitatvt
692 În pãdure na¸te,
În pãdure cre¸te,
Vine la (arã
Si hãpãluie¸te
1
.
693 Merge in pãdure,
lace cioc-boc,
Vine acasã,
lace treapa-leapa.
694 Am o cã(elu¸ã clu¸ã,
Alatrã p-o ·alcelu¸ã
2
.
69¯ Pe-o mo·ili(ã nãltu(ã
latrã o coteicu(ã
3
.
696 Latrã cã(eaua ne·estei in bãtãturã
Si-i sar din(ii din gurã.
1
. ba¡atvi - a manca repede, apucand ·iolent.
2
O rormã asemãnãtoare pt. te.oi, ghicit. nr. ¯66.
3
Coteicvta - cã(elu¸ã de ·anãtoare.
!
CINLL-CINLL
69¯ Latrã alba la rãscruce,
Si din gurã a(e-i cade.
698 Cinel-cinel:
Cã(ãlusã
Din pãdure-adusã,
Lãtrãtoare intreg satului pusã.
699 Am o cã(ea:
Pan` n-o iau de coadã,
Nu latrã.
!!
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA,
AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
Ctv¸a
¯00 Pãsãricã cu cucui,
Ce mi-i da sã nu te spui
C-am ·ãzut izmene-n cui·
1
Cacivta
¯01 ledele¸ rotund,
Bagã pãru-n rund.
¯02 Bucium rotund,
Strange pãru-n rund.
¯03 Putinei rotund,
Bagã pãru-n rund.
Pataria
¯04 În ·arr cuma¸
2
,
În poalã gurela¸.
1
O rormã asemãnãtoare pt. ¡v,ca ,i ¸eavta, ghicit. nr. 12¯9.
2
Cvva, - storã.
!"
CINLL-CINLL
¯0¯ Scut pe soare, scut pe ·ant,
1rebuie omului numaidecat.
¯06 Si-n·artitã, ¸i rotitã,
Si se pune cu soarele-n pricinã.
Cava,a
¯0¯ Am trup, dar n-am corp,
Am gat, dar n-am cap,
Am maneci, dar n-am maini.
¯08 Cine are un gat rãrã cap,
Douã bra(e,
Si rãrã picioare·
¯09 Am o cãmarã cu patru u¸i:
Pe una intri,
Pe trei ie¸i.
Si cand te crezi ararã,
L¸ti tot inãuntru.
Pavtatovii
¯10 Intru pe-o u¸ã ¸i ie¸ pe douã,
Cand am ie¸it pe cele douã,
Sunt inãuntru.
!#
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
¯11 Cine nu poate alerga,
De¸i are douã picioare·
Cvreava
¯12 Noaptea - ¸oparlã,
Si ziua - cerc.
O¡ivca, o¡ivcite
¯13 Am douã co·ã(ele u¸urele.
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
¯14 Am douã albioare:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
¯1¯ Am douã legãnu(e:
Ziua-s plinu(e,
Noaptea - golu(e.
O¡ivca ,i vo;itete
¯16 Am o casã
Cu cãpriori deasupra
Si coperi¸ul dedesubt.
!$
CINLL-CINLL
¯1¯ Ra(ã
Cu ma(ele
Pe spate.
.ta ae ta o¡ivci
¯18 M-am dus in pãdure
Si-am tãiat o nuia lungã,
Si-am ingrãdit o poiatã
Si-o zãhatã
1
,
Si mi-a mai rãmas o bucatã.
¯19 Am o nuia ·ergelea,
Vãrguii
2
(ara cu ea,
Mai rãmase un crampei,
lãcui ocol la ·i(ei.
Ci¸va ;ciobota,, ci¸vete
¯20 Corb negru,
Înghite ciolanul tot.
¯21 Am douã ¸tiubeie¸e:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
1
Zabata - perete de nuiele in·elit cu paie, rolosit ca adãpost
contra ·antului ,pentru ·ite,.
2
. rar¸vi - a ·ergelui ,a intãri ce·a cu ·ergi ca sã nu se rupã.
!%
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
¯22 Am o groapã
Panã la genunchi.
¯23 Am douã surori:
1oatã ziua-aleargã,
Seara dupã u¸ã se bagã.
¯24 Ho(, co(,
Cand o sco(,
Har, bar,
Cand o ·ar.
ßocavcii
¯2¯ Am doi rra(i,
Cu srori lega(i.
Piciorvt ív ci¸va
¯26 Piele peste piele,
La mijloc os.
¯2¯ C-un pai de ¸o·ar
În·elii o casã ¸-un co¸ar,
Întai il in·elii,
Si-apoi il mãrtãcii
1
.
1
. vartaci - a pune vartacii ,stalpi de lemn intrebuin(a(i ca
material de construc(ie,.
!&
CINLL-CINLL
Ci¸va ívcattata cv ciora¡ ae tãva
¯28 Oala - piele de juncan,
Varza - lanã de carlan
1
,
Si cãrni(a de mocan.
Ciora¡vt
¯29 Lanosul
Poartã cãrnosul.
Co;ocvt
¯30 Am o panzã lungã, latã,
Nici prin i(ã, nici prin spatã,
Numai din cu(it tãiatã.
¯31 Oaie bãl(atã,
În spinare purtatã.
Mavv,a
¯32 Lanã peste lanã,
La mijloc e ·anã,
Vana se zgarce¸te,
Lana se clãte¸te.
1
Cãrtav - miel in(ãrcat.
!'
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
¯33 Ce are rorma manei
Si tot nu-i manã·
¯34 Golu¸icã
Nrloco¸icã
Covcivt
¯3¯ Într-un ·arr de deal
Lste-o potcoa·ã de cal.
1
Pie¡tevete
¯36 |andãrã
2
turceascã,
Cine-o gici-o sã trãiascã.
¯3¯ Barnu(ã
3
de os,
Duce porcii in jos.
¯38 Haidos-paidos,
Manã porcii-n jos.
¯39 Cine are din(i mul(i,
Si nu poate mu¸ca·
1
O rormã asemãnãtoare pt. tvva vova, ghicit, nr. 2114.
2
)avaara - bucã(icã sub(ire ¸i lunguia(ã, care se desprinde
sau sare din lemn ¸i piatrã in timpul cioplitului.
3
ßãrvvta - diminuti· de la bãrva.
"
CINLL-CINLL
Pie¡tevete cv aivti ta avãvaova var¸ivite
¯40 Sus pãdure,
Jos pãdure,
La mijloc
L loc de joc.
Pie¡tevete ,i barba
¯41 Am doi unche¸i,
Ce se trag de barbã.
Peria
¯42 Gogonea(a de purcea,
lugi de-aicea, ·ino-ncoa.
¯43 Motoralcã de purcea:
|in cu mana,
Dau cu ea.
¯44 1otolina
Umple mana.
ßricivt
¯4¯ Cosor de rier,
Dã pãdurea jos.
"
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
¯46 Cu un plug de rier
Ar un munte de os.
¯4¯ Cal cu din(i de rier
Pa¸te muntele de pãr.
¯48 Am un boulean bãlan,
Pa¸te pãrul pe ciolan.
Cercetvt, cerceii
¯49 Usturime cu durime,
Cand mi-i pui imi pare bine.
¯¯0 Încarligat ¸i-ntortocheat,
Si de urechi e agã(at.
¯¯1 Drot incarligat,
În carne bãgat.
ívetvt, ae¸etvt ,i ivetvt
¯¯2 Sade lãt-lrumos
Pe un cal de os.
¯¯3 Urdel-burdel,
Bãgat in coadã de ·i(el.
"
CINLL-CINLL
¯¯4 lrigarea de carne,
Si puiul de aur.
Ocbetarii
¯¯¯ Sunt o ¸a,
Pe care nu cãlãre¸te nimeni,
Sunt rereastrã,
Dar nu la casã.
íravtaivt
¯¯6 Am o gãinã:
Cand bate ·antul,
Întinde coada.
"!
CUR1LA CASLI
CUR1LA CASLI
Caravt
¯¯¯ În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã de m-aduse,
Pãzitorul cur(ii mã puse.
¯¯8 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acas` dacã m-aduse,
În horã mã puse.
¯¯9 O sutã rra(i,
Unul langã altu-n¸ira(i,
Si unul de altul lega(i.
´tãt¡ii ¡ortii
¯60 Doi boi tã·ãluci,
Nu-i dai nici pe mere,
Nici pe nuci.
""
CINLL-CINLL
\o¡rovvt
¯61 Am patru rra(i,
Într-o cãciulã bãga(i.
1
Patvtvt, co,arvt
¯62 Cãciula unchia¸ului
În mijlocul bãtãturii.
¯63 Am o ·acã:
Iarna-i grasã,
Vara-i slabã.
¯64 Patru oameni
Poartã to(i o cãciulã.
Patvtvt ¸ot
¯6¯ Am un bou slab-slab,
Mã uitai pe sub coadã-i
Si-i ·ãzui mãselele.
1
O rormã asemãnãtoare ¸i pt. ¡atvt, ghicit. nr. ¯64.
"#
CUR1LA CASLI
íe.oivt
1
¯66 Într-o ·alcelu¸ã
Latrã-o cã(elu¸ã.
1atevt
2
¯6¯ Lungã, cotro·itã,
În ea - nutre( la ·itã.
Pvtvt cv cvv¡ava ;fãvtãva,
¯68 Ciocarlan mo(at
Strigã noaptea-n sat.
¯69 Sara, langã smarc,
Hojma
3
(apã-un cocostarc.
¯¯0 Am o gascã potco·itã,
Cu grumajii ¸oibarloibi:
Cu gura pahar clãte¸te,
Multe boale curã(e¸te.
1
íe.oi - grãtar de nuiele, pe care se bat ¸tiule(ii de porumb
spre a li se desrace boabele.
2
1atev - jgheab de lemn, in care se a¸azã nutre(ul sau apa
pentru ·ite.
3
ío;va - mereu, incontinuu.
"$
CINLL-CINLL
¯¯1 Am o ra(ã cioaicã
Boiacã,
Cu grumazul cioi
Barloi,
Si bea apã tulbure¸te,
Rar ·oinic care-o gace¸te.
¯¯2 Am o ·acã:
1oatã lumea o mulge,
Si laptele ei nu se isprã·e¸te.
¯¯3 Ce e-naltã,
Crãcãnatã,
Îndãrãt cu jucãrele,
Si-nainte cu ghizdele
1
.
¯¯4 Hoha-n sus ¸i hoha-n jos,
Coada hohei cat hoha.
¯¯¯ Noaptea odihne¸te,
Ziua cantãre¸te.
¯¯6 Ion lungu
Îi spanzurã bumbu.
¯¯¯ I·an lungu
Îi picã mucu,
I·ãneasa
Scorburoasa.
1
Cbi¸aea, ¸bi¸a - imprejmuire care rormeazã ingrãditura unei
rantani de la pãmant in sus.
"%
CUR1LA CASLI
Civtvra, civtvra ív fãvtãva
¯¯8 Cãciula mutului
În rundul pãmantului.
¯¯9 Bazdabac...
La popa-n gurã!
¯80 Vine-un cap de ·ulturoi,
Bu¸tiubuc in rundul apei.
¯81 Am o ·acã:
1oatã ziua bea apã
Si nu se mai saturã.
¯82 Am o ratã de pandurã,
1oatã lumea-o pupã-n gurã.
Cvv¡ava ,i civtvra
¯83 Urcã mo¸ul ¸i coboarã
Cu mãtu¸a subsuoarã.
Catetite ¡vtvtvi cv roata
¯84 Douã ouã de sitar
Intrã popii-n posunar.
"&
CINLL-CINLL
íãvtãva, civtvra ,i cvv¡ava
¯8¯ Una zice: ¸Ai sã dãm,
Alta zice: ¸Ai sã stãm,
Alta: ¸Aidi in scarcium
1
sã ne dãm.
.¡a ív fãvtãva
¯86 Oglinda cerului
În adãpostul pãmantului.
1
´cãrcivv - scranciob, leagãn.
"'
ANIMALL DOMLS1ICL
ANIMALL DOMLS1ICL
1ita
¯8¯ La cap - rurcã,
La mijloc - cotargã
1
cu ran,
La ¸ezut - sitã.
ßovt
¯88 Cat a rost mic,
În patru trambi(i trambi(a,
Dupã ce-a crescut mai mare,
Dealurile rãsturna,
Iar cand a imbãtranit,
În cra¸mã cu el juca.
¯89 Cat rusei mic,
Cantai cu patru rluiere,
Cand mã rãcui mai mare,
Mã purtai intre douã lemne,
Iar cand imbãtranii
Îmi ·eni cher sã joc la horã.
1
Cotar¸a - co¸arcã, pãtul.
#
CINLL-CINLL
¯90 Panã-i mic,
|ãri cuprinde,
Dacã cre¸te,
Pãmantul risipe¸te,
Dacã moare,
În joc sare.
¯91 Abia dupã ce-am murit,
La horã m-am ·eselit.
¯92 Cand suge,
Cand arã,
Cand race din el ciobote.
ßoii ív;v¸ati trecãva rãvt
¯93 Un mort intre doi ·ii
1recea printr-un ·iu intre doi mor(i.
Si zice ·iul dintre cei doi mor(i
Cãtrã mortul dintre cei doi ·ii:
¸Nu te ·ari a¸a a·an,
Cã dacã s-ar da ·iul la ·ii,
Rãman numai mor(ii!
ßoii ,i ¡tv¸vt
¯94 Doi inainte ·ii,
Unul la mijloc mort,
Si stãpanul la urmã,
#
ANIMALL DOMLS1ICL
Cel de la mijoc scormone¸te,
lace pãmantul de rode¸te.
ßoii, .acii cv ¸rãv ,i vacivatvt
¯9¯ Patru neteplii
Duc patru sute de mii,
Si le duc la impãratul
Si le taie-ndatã capul,
Si le schimbã numele
Si rãmane albele.
1aca
¯96 Patru implantate,
Patru spanzurate,
Si-o plerturã.
¯9¯ Patru-mpinge pãmantul,
Doi se uitã-n cer,
Doi se uitã inainte,
Patru dã datoria.
¯98 Patru merg,
Patru stau
Si ·amã dau.
¯99 Înainte rurcã,
Înapoi mãturã.
#
CINLL-CINLL
)ãtete racii
800 Sunt patru ¸ipu¸oare,
Stau cu gura-n jos,
Si nu se ·arsã.
801 Am patru rra(i
Si-mpu¸cã intr-un corci
1
.
)ãtete racii, ¸ateata, ritetvt ,i ,v,tarvt
802 Patru ree,
Pastaree,
S-un riu,
S-un rastariu.
)ãtete racii ,i ate ie¡ei
803 Caulea are patru,
Nihaha - numai douã.
Mvt.vt racii
804 Zece strang,
Si patru plang.
1
Corci - turã, sturi¸.
#!
ANIMALL DOMLS1ICL
80¯ Sus crãpatã,
Jos crãpatã,
La mijloc cinci trag de patru.
1itetvt
806 Cand eram mic
Cantam din patru ca·ale.
Acum, cand sunt mare,
Nu mai cant din nici unul.
1itetvt aiv ¡ãvtecete racii
80¯ Opt picioare trec prin apã
Patru numai mi se-adapã.
Catvt
808 În pãdure
Cioca-boca,
În targ
Mi-ho-ho
Si acasã
1eapa-leapa.
809 Mandru, inalt ¸i rrumos,
La ochi este luminos,
#"
CINLL-CINLL
Urechi are, coarne n-are
Si te poartã in spinare.
Catvt ,i ,ava
810 1eleleaua pe cãrare,
Cuciu-muciu pe spinare.
\ava ;tarvita,
811 Gasculi(ã chepto¸ea,
Bine te mai (ii pe ea!
812 Îi ¸a,
Si-i a¸a,
Si (i-oi arãta-o,
Si tot nu-i arla-o!
813 Hop pe ¸a ¸i lat-a¸a,
Si (i-o spun ¸i n-o ghice¸ti.
814 Pe sange stã,
Sange poartã,
Si-n ea nu-i sange deloc!
##
ANIMALL DOMLS1ICL
Catvt ,i cataretvt
81¯ 1reapa-leapa
Pe cãrare,
Hingher-mingher
Pe spinare.
816 Surlet - sus,
Surlet - jos.
81¯ Pe drum merge ¸i grãbe¸te,
Unde incet, unde mai iute,
Urechi patru ¸i ochi patru,
Iarã unghii douãzeci ¸i patru.
818 Sase am,
În patru umblu.
819 Patru rug
Si douã-atarnã.
Catvt, cataretvt ,i ,ava
820 Deasupra surlet,
Dedesubt surlet,
Si-n mijloc lemne uscate.
#$
CINLL-CINLL
Catvt ,i carvta
821 Dupa-dupa pe podele,
1ata ursu
Dupã dansu`.
822 1ropa-tropa pe cãrare,
Lnghel-menghel pe spinare,
1etea ursu
Dupã dansu`.
ía¡a ,i vãv¸vt
823 Stropa-stropa pe cãrare,
Slatauzul dupã dansul.
Caii ,i oi,tea
824 Un mort
Între doi ·ii.
Cvivt aiv ¡otcoara
82¯ Ce se propte¸te in cap,
Ca sã-(i intre-n tãlpi·
#%
ANIMALL DOMLS1ICL
Ma¸arvt
826 L un dobitoc
loarte nãtantoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
82¯ L sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
Are copite, dar nu-i bou.
Ma¸arvt cv ae.a¸i
828 Pe ·alea lui I·ãnu¸,
O curcã cu douã gu¸i.
Oaia
829 Patru resteie
Duc un car de ran
Si nu se rãram.
830 De pe deal pe deal -
Cand in ¸ubã,
Cand in cartan.
831 Am un car cu teie-teie
Si curmeie
În patru resteie.
#&
CINLL-CINLL
832 Am o manta mare,
Stã pe patru picioare
Si in ·ant, ¸i in ploaie.
Ghici, ce e·
Oite ,i ca,vt
833 Am o mie de lebede
Si rac toate un ou.
ßerbecvt
834 1rece badea manios
Cu cojocu-ntors pe dos.
Coarvete berbecvtvi
83¯ Încarligate,
Îmbarligate,
Pe ·arr de munte-a¸ezate.
ßerbecii cãva .e bat
836 Opt opintele
Si patru izbele.
#'
ANIMALL DOMLS1ICL
83¯ Patru bat,
Opt opintesc,
Mii ¸i sute se clãtesc.
838 Douã-n douã se lo·esc,
Patru-n patru s-opintesc,
Mii ¸i sute se clãtesc.
839 Buturã
Pe buturã,
Mii de mii
Se scuturã.
Ciobavvt ,i oite
840 Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
Cand a stat ¸i-a chiuit,
Cãciuli mii s-au imbulzit.
841 Ciugurele mãrun(ele,
1ot pe drum in¸irã(ele.
Ciugur-mugur cel bãtran
Sade jos ¸i bea tutun.
842 Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum in¸irã(ele.
Ciugur-mugur ãl bãtran,
Merge-n urma lor cantand.
$
CINLL-CINLL
843 Alunele ciugurele,
Cantã mo¸ul dupã ele.
Oite, ciobavvt ,i cãivete
844 Ciugurele manan(ele
Merg pe drum in¸irã(ele,
Ciugur-mugur
Dupã ele,
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-manan(ele
Stau ¸i dorm,
Halea
1
- palea
|ine calea.
Cto¡otvt ta oaie ,i ta raca
84¯ Ce merge la apã
Si nu se adapã·
846 Merge la apã cantand.
Vine-ndãrãpt iar cantand,
Si apã nu bea.
84¯ Ce se inchinã la apã ¸i nu bea·
1
íatea, bata - dihanie, monstru.
$
ANIMALL DOMLS1ICL
848 Strigã ragurã din mãgurã
Si gorgan
1
din gaurã,
S-aducã cãldãrile.
Sã mulgã manzãrile.
Ca¡ra
849 Barbã are,
Popã nu-i,
Coarne are,
Vacã nu-i.
íeavt
8¯0 Am un pui de drac
Cu doi din(i
De greblã-n cap.
)a¡vt
8¯1 Ce are barbã.
Si totu¸i nu e bãrbat·
1
Cor¸av - mo·ilã.
$
CINLL-CINLL
Ca¡ra, rar¸a, ovvt ,i cbiro.teivt
8¯2 Cinelu¸-cinel,
Cinel piciorel:
Cel cu patru picioare
Dã sã-l mãnance pe cel cu un picior,
Cel cu doauã picioare
Îl apucã pe cel cu trei picioare
Si-l aruncã dupã cel cu patru picioare,
Ca sã-l scape pe cel cu un picior.
Porcvt
8¯3 Unu arã,
Doi se miarã,
Patru-mping,
Si-un co(orling.
8¯4 Patru opintoi
S-un tarnãcop.
8¯¯ Unul arã,
Patru umblã,
Doi se uitã,
Doi ascultã,
Unul dã cu biciul inapoi.
8¯6 Patru opintitoare,
Douã bourate
Si-o ra(ãitoare.
$!
ANIMALL DOMLS1ICL
8¯¯ Sindil, mindil,
La bot ca pitacul,
La pãr ca acul,
Vara - in glod,
Iarna - in pod.
8¯8 Unul arã,
Doi se miarã,
Doi rulãi,
Patru umblãi
Si-un ri(ai-ri(ai.
8¯9 1urtã-n nas,
Carlig in coadã,
Butoi la mijloc:
Uitã-te ¸i te mirã,
Gande¸te-te ¸i ghice¸te.
860 Boier cu sapa-n bot
Catã peste tot.
861 A gemut,
Nu l-a durut,
Cautã ce n-a pierdut.
862 Cine geme nebolind
Si cautã nepierzand·
$"
CINLL-CINLL
|vtvra ív ¡orc
863 Iepura¸
Gola¸,
Cum de nu e¸ti crunt
1
Si cat e¸ti de-arund·
864 - Cimila¸-la¸,
De unde e¸ti isda¸·
- De pe cei mun(i
Crun(i.
- 1u de ce nu e¸ti crunt·
- De ce· Cã eu sunt arund.
Pvrceii .cvrvãva
86¯ M-am suit in scai,
Ca sã ·ãd de cai,
Dar nu ·ãzui cai,
Ci oastea lui Mihai,
1ot umbland ca ·antul
Si rãscolind pãmantul.
´croafa ,i ¡vrceii
866 Beau boierii pe-ntrecute,
Geme butea pe ne·rute.
1
Crvvt - plin de sange, insangerat.
$#
ANIMALL DOMLS1ICL
86¯ Beau boierii pan` se moaie,
Geme butea-n paie.
868 Am o butie mare,
Care tot se sparge,
Si cand este la soare,
Se adunã o grãmadã de buticele.
Porcvt ,i tv¡vt
869 Hara
1
baba
Cutreierã dumbra·a,
Vicleanul tãlhãros
Se pune jos
Si rãpune
Capul babei jos,
Si-¸i race cinã din el,
Ca dintr-un miel.
Porcvt ,i vv,tete
8¯0 1itiri¸cã srarlã
Geme in mocirlã,
1itiri¸cu(ele pi¸cu(ele
Se dau de-a u(ele
Peste titiri¸cã srarlã,
Dar titiri¸cã srarlã
1
íãra - boalã lungã.
$$
CINLL-CINLL
Nu se poate da de-a u(ele
Peste titiri¸cu(ele pi¸cu(ele.
Cãivete
8¯1 Am un doroban(
lerecat in lan(.
Cãivete ciobave.c
8¯2 Prin ·ãi, cãtre stanci,
Sade mo¸u-n branci.
Cãivete ,i vãta
8¯3 Prietenii de casã
Umblã pe sub masã,
Cand se intalnesc,
Rãu se mai srãdesc.
Cateava
8¯4 Are tata o oaie laie
Si-a rãtat doi miei in paie,
Lu zic barr!
La race harr!
Lu zic barr! oaie la stanã,
Si ea race hap! de manã.
$%
ANIMALL DOMLS1ICL
8¯¯ Lste-o cuconi(ã:
În piept poartã noduri
Si sare gardul
Cu mainile-n ¸olduri.
Pi.ica
8¯6 Mihai Srarancioc
Sade langã roc,
θi unge curelile,
Suce¸te mustã(ile.
8¯¯ Care-i dobitocul
Ce pãze¸te rocul
Si-¸i spalã cojocul·
8¯8 Opincã nerasã
Zoapãnã prin casã.
8¯9 Labe moi, trec pe oriunde,
În lãbu(e gheare-ascunde!
880 1oarce, toarce,
Ghem nu race.
881 Nici tu rurcã, nici tu rus,
Si cicã la tors s-a pus!
882 Giupaneasã torcãtoare,
Nici rus ¸i nici caier n-are.
$&
CINLL-CINLL
883 Sade baba langã sobã
Îmbrãcatã intr-un cop
1
,
Si tot toarce: horc-horc-horc.
884 Cine toarce,
Si ciorapi nu race·
Pi.ica ,i ,oarecete
88¯ Soldicã-boldicã
Bate pe starcea-cotarcea,
Dar starcea-cotarcea
Nu poate sã batã pe ¸oldicã-boldicã.
886 Hodoli(ã
Pe poli(ã
Si ma(ã
Pe cameni(ã
2
.
88¯ Iese timturugul
Din huliup cacancea
Si-ntreabã de clopo(el.
1
Co¡ - mãsurã de capacitate de aproape un litru.
2
Cavevita - ·atrã bãtraneascã, rormatã dintr-o platrormã
de piatrã.
$'
ANIMALL DOMLS1ICL
Motavvt, cv¡torvt ,i ,oarecete
888 Vine buhosul
Si-ntreabã pe grosul:
Unde-i sprintenelul·
lacere-i-a¸ relul!
\oarecete, borvvt ,i votavvt
889 A ·enit ochiosu`
Si-a-ntrebat pe grosu`:
- Acasã-i musteciosu·
- Îmi pare rãu cã toarce,
Cojoace (-ar race.
%
CINLL-CINLL
PASARI DOMLS1ICL
Coco,vt
890 La trup - pepene,
La cap - pieptene,
La coadã - secere,
La picioare - ra¸chitoare,
Împunge cu clon(u-n soare.
891 La cap - pieptene,
La grumaz - co¸ cu grãun(e,
Si la coadã - secere.
892 Cantã badea-n zori de zi,
De rãsunã to(i campii.
893 |up-(up-(up pe sub perete,
la(a-ra(a printre rete.
894 Rege nu-i - coroanã poartã,
N-are ceas, dar ora ¸tie.
Caiva
89¯ Vine ra¸na pe cãrare,
Culegand la pietri¸oare.
%
PASARI DOMLS1ICL
Caivite ,i coco,vt
896 De la noi
Si pan` la ·oi
Merge nunta
Cu cimpoi.
Caiva ,i ovt
89¯ Ce se na¸te neinsurle(it din insurle(it,
Si insurle(it din neinsurle(it·
898 Viul na¸te pe mort,
Mortul na¸te pe ·iu.
Pi¡ota ¸aivii
899 Înãuntru piele.
Si carnea ararã.
Pvivt
900 Ce iese din lucru
Si se race riin(ã·
Pvivt ív ov
901 Am spart ghea(a
Si am srlat aurul.
%
CINLL-CINLL
Cto,ca ,i votavvt
902 1andalica are mere,
1andalic ·ine ¸i cere,
1andalica nu se-ndurã,
1andalic ·ine ¸i rurã.
903 Gungulica rierbe pere,
Motoloi ·ine ¸i cere,
Gungulica nu se-ndurã,
Motoloi ·ine ¸i rurã.
Rata ,i ratv,tete
904 Am o puicã lainicã, bãlainicã,
Chiscopainicã,
Si race ni¸te pui¸ori lainici,
Bãlainici, chiscopainici,
Ca ¸i mã-sa: lainicã, bãlainicã,
Chiscopainicã.
Cvrcavvt
90¯ La cap - ciucurene,
La trup - pepene,
La picioare - ra¸chitoare.
906 Am o pasãre rotatã,
Stã cu coada-n·olburatã.
%!
GRADINA CU lLORI
GRADINA CU lLORI
ítoarea
90¯ Ce trãie¸te dupã moarte,
Si-altul ·rea ca s-o tot poarte·
1ravaafirvt
908 Am o ma(ã ·erde
Cu ghearele ro¸ii.
Macvt
909 Oastea unui crai
Într-un ·arr de pai
1
.
910 S-a suit in ·arr de plai
Mandra oaste-a lui Mihai.
911 Oastea lui sultan-tãtar -
Într-un ·arr de par.
1
O rormã asemãnãtoare pt. .¡icvt ae ¸rãv, ghicit. nr. 1014.
%"
CINLL-CINLL
912 Ciutcã
Butcã,
La ·arr mãciucã.
913 Într-un ·arr de be(i¸or
Am un rrumos targu¸or.
914 1argu(
Într-un ·arr de mãcãu(
1
.
91¯ Sub o mãciulie
Locuiesc o mie.
ßv;orvt
916 Stejar ·erde,
Varru-i arde.
Zoretete
91¯ Coco(ate sus, pe srori,
Noaptea ne ascundem ra(a,
Si cand ne trezim in zori,
Spunem: Bunã diminea(a!`
1
Macavt - diminuti· de la vacav ,bã(, ciomag,.
%#
GRADINA CU LLGUML
GRADINA CU LLGUML
Cea¡a
918 Ca¸u-i,
Albu-i,
Pãturi sunt,
Plãcintã nu-i.
919 Ro¸ e,
Mãr nu e,
Pãturi sunt,
Plãcintã nu-i.
920 Îi un mãr ca mãrul,
Si nu-i mãr,
Îi cu pãr ca omul,
Si nu-i om,
Îi cu pãturi ca plãcinta,
Si nu-i plãcintã.
921 Sus pãdure,
Jos prescure,
La mijloc miezure.
922 Am o gãinã ·erde,
Cu ou-n pãmant.
%$
CINLL-CINLL
923 La coadã ·erde,
Si la cap bãlaie.
924 leti¸oarã
Cu rochi(a ro¸ioarã,
Cand prind a te dezbrãca
N-am de ce mã bucura,
Cã incep a lãcrãma!
92¯ Am o doamnã in cãmarã,
Cu cosi(ele ararã.
926 Sus plete,
Jos muste(e,
La mijloc cãma¸e cre(e.
92¯ Cu picioarele in ·ant
Si cu barba in pãmant.
|.tvroivt ;aivt,
928 Ciumel-ciumel:
Albu-mromoiat,
Ga¸, ce-i acel·
929 Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
Si usturã ca (ipirigul.
%%
GRADINA CU LLGUML
930 În pãmant clocesc,
În pãmant scot pui.
931 Capu-i alb,
Si coada-i ·erde.
ívvia ae v.tvroi
932 Capuri spanzurate,
La ·ant in¸irate.
933 Plete impletite,
Capete spanzurate,
În pod aruncate.
Morcorvt
934 Popa in cãmarã,
Si pletele-ararã.
93¯ Coadã ro¸ie sub pãmant,
Pãru` ·erde joacã-n ·ant.
Patrvv;etvt
936 Sede popa-n stranã,
Cu pletele-ararã.
%&
CINLL-CINLL
Civbrvt
93¯ Am o sitã
Rotositã,
Umblã ·ara prin grãdinã.
.raeivt, cbi¡erv,vt
938 Curtea - ·erde,
Domnul - ro¸u.
939 Într-un pomu¸or
Arde-un rocu¸or.
940 Stejar ·erde,
Varru-i arde.
941 Ro¸u ca rocu`,
Iute ca dracu`.
Ca.traretete
942 Var mana prin rrunze
Si-apuc pe mo¸u` de buze
1
.
943 La o rãdãcinã de lipan,
Sapte bate de mocan.
1
O rormã asemãnãtoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 1028.
%'
GRADINA CU LLGUML
944 Ce se na¸te cu ¸treangul de gat
1
·
Patta¸etete, ro,iite
94¯ Bucle cre(e
Pe cote(e.
946 Poame cre(e
Stau pe be(e.
1ar¸a ;cvrecbivt,
94¯ Am o ratã tren(ãroasã,
Sade cu Vodã la masã.
948 Anghelu¸
C-un picioru¸,
Haine ·erzi
Panã-n pãmant.
949 Am un miel alb,
Cre¸te-ntr-un picior.
9¯0 De aici panã-n hotar
1ot gãini intr-un picior.
1
O rormã asemãnãtoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 101¯.
&
CINLL-CINLL
9¯1 Hotrocol
Prin ocol,
Gascã albã-ntr-un picior.
9¯2 1rupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna,
Cãmã¸i am nenumãrate
Si le port toate-mbrãcate.
9¯3 Sade baba pe rãstoace
1
Într-o sutã de cojoace,
Priponitã pe rãzor,
Ca o barzã-ntr-un picior.
9¯4 Rostogol
Într-un ocol,
Curte ·erde-ntr-un picior.
9¯¯ Ulcioru¸,
Bulcioru¸,
Sade intr-un picioru¸.
9¯6 Culmeciu-culmeciu:
|ur(urel intr-un picior.
9¯¯ Saptezeci de haine are
lãrã ·reo incheietoare.
1
Ra.toaca - loc unde o apã este pu(in adancã, garlã. bra( de
rau abãtut ¸i secat.
&
GRADINA CU LLGUML
9¯8 Carpiturã-n carpiturã
Si nu-i nici o-mpunsãturã!
9¯9 Înroiatã
Si umrlatã,
Dar o taie
Si-o despoaie
Si-o a¸azã in copaie,
La un loc cu seu de oaie.
1ar¸a, ovvt ,i ca¡ra
960 Strigã cel c-un picior
Pe cel cu douã, sã ·inã,
Cã-l mãnancã cel cu patru.
Riaicbea
961 Albã-i albuie, dar ca¸ nu e,
Coadã are, ¸oarece nu e.
lrunzã are, pom nu e,
Limbã n-are, sare linge.
´fecta
962 Ce-i ro¸u, - mãr nu-i,
Cre¸te-n pãmant, - ceapã nu-i·
&
CINLL-CINLL
963 Sade Iuda in cãmarã,
Cu rlendurile ararã.
Cartofii ;barabvtete,
964 Mã dusei in pãdurice,
Arlai ouã de bobice,
Luai nouã,
Lãsai douã,
Ca bobicea sã mai ouã
1
.
96¯ Pusei una,
Gãsii douã,
Pusei douã,
Gãsii nouã,
Pusei douã,
Pusei nouã,
Gãsii nouãzeci ¸i nouã.
966 Gãina ·erde,
Si ouãle galbene.
96¯ Am o clo¸cã -
În pãmant cloce¸te
În pãmant scoate pui.
1
lorme asemãnãtoare pt. butucul de rita cãva .e taie, ghicit. nr.
10¯¯ ¸i pt. tvfa cv vviete, ghicit. nr. 1891.
&!
GRADINA CU LLGUML
968 Sus - pãdure,
Jos - prescure.
ía.otea
969 Pãsãruie-ruie,
Pã copaci se suie.
9¯0 Albã pãsãruicã,
Pe arac se urcã,
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
9¯1 Rasca
1
Prasca
S-ar sui la cer,
Dar n-are scarã.
9¯2 1ãndãli(a
Mãndãli(a
Carcei
1oboli(a.
9¯3 Sade baba pe arac
Si-¸i (ine boabele-n sac,
Si-i atata de bãtranã,
Cã-i cad din(ii in (ãranã.
1
Ra.ca - de la ra.c, rascote, rancote ,·reascuri,.
&"
CINLL-CINLL
9¯4 Panã sã se coacã miezul,
De ce-i mãnanci coaja·
9¯¯ În buzunarul Stoichii
Stau cerceii Voichii.
9¯6 Cercelu¸ul doamnei,
Stã in rundul oalei.
Pa.taite ae tivte
9¯¯ Pungi
Nu prea lungi
Cu bãnu(i
1ot mãrun(i.
íiraaa
9¯8 Mireasã rrumoasã
Sade langã casã,
Întai cu rlori se gãte¸te
Si pe urmã rode¸te.
Povvt
9¯9 Primã·ara te ·esele¸te,
Vara te umbre¸te,
1oamna te nutre¸te,
&#
GRADINA CU LLGUML
Iarna te-ncãlze¸te,
Portim de ghice¸te.
980 Lste-un om ciudat,
Vara-n cojoace-mbrãcat,
Si iarna gol despuiat.
981 Jos sub(ire,
Sus turos
lace demancat gustos.
.ttoivt
982 Un om cu capul tãiat
|inea p-un mort in bra(e.
Cel mort striga:
¸Vai de mine, am sã mor!!...
Iar cel cu capul tãiat ii zice:
¸Sã nu te temi, cat eu trãiesc.
Prvva ;¡er;a,
983 Murgana o ratã pe Rujana,
Rujana - pe Bãlana.
984 Ghici ghicitoarea mea:
Am o ·acã cu ·i(el,
Si-n ·i(el - alt ·i(el.
&$
CINLL-CINLL
98¯ Am o ·acã a rãta,
Dar cum sã nu rie a rãta,
Cand ¸i ·i(elul in ea,
Încã e a rãta·
986 Am un cal,
Care cand il bag in grajd
Îi smulg coada.
1
Marvt
98¯ Jos sub(ire,
Sus turos,
Si mai multe mãrun(ele,
lrumu¸ele,
Ro¸iele,
Si mai multe gãlbinele.
Para ;¡ra.aaa,
988 Am o iapã grasã:
Panã cand nu-i rup coada,
Nu intrã in grajd.
1
O rormã asemãnãtoare pt. ¡ara, ghicit. nr. 988.
&%
GRADINA CU LLGUML
Cirea,a
989 Ro¸ior
Si mic¸or,
Rotunjor,
Lucitor,
Înãuntru un oscior,
În manã un be(i¸or.
^vcvt
990 Ce e nalt cat casa,
Verde ca mãtasa
Si amar ca rierea,
Si dulce ca mierea·
991 Înalt cat casa,
Verde ca mãtasa,
În toatã creanga ou,
În tot oul pui.
992 Am un pãun,
Cu penele-n drum.
^vca, vie¸vt vvcii
993 Patru rra(i, gemeni nãscu(i,
1ot imbrã(i¸a(i crescu(i,
&&
CINLL-CINLL
Oricand ii ·ezi la un loc,
În·eli(i intr-un cojoc.
994 Patru rra(i
Îngemãna(i,
Prin¸i la joc
Într-un cojoc.
99¯ Patru rra(i intr-o cãma¸ã,
Dinlãuntru indulcitã,
Iar ararã amãratã.
996 Am un bordei
Cu patru ·i(ei,
Panã nu spargi bordeiu,
Nu ·ezi ·i(eii.
99¯ Am un tãbuie(
1
,
Cu patru bãie(i.
^vcite·v .ac
998 Hurduc, hurduc,
Într-un burduh.
1
1abviet - tãbaltoc ,sãculte(,.
&'
CAMPUL
CAMPUL ,CLRLALLLL, PLAN1L
AGRICOLL SI 1LX1ILL,
Porvvbvt ;¡a¡v,oivt, cvcvrv¸vt,
999 Cum ii rupi (oalele,
Ll rade.
1000 Cum ii rupi hainele,
Î(i aratã din(ii.
1001 Cine se na¸te-nrã¸at·
1002 Lste un om cam ciudat:
Vara-n cojoace-mbrãcat,
Si iarna gol, despuiat.
1003 Îi inalt - dar nu-i copac,
Îi ·erde - dar nu-i brad,
Are copii - dar nu-i om.
1004 Iese mo¸ul din rãgoz,
Cu cojocu-ntors pe dos.
100¯ 1inerel -
Cu mustã(i albe,
Bãtranel -
Cu mustã(i negre.
'
CINLL-CINLL
1006 Sinel-¸inel:
Merg pe drum, insã nu e drum,
Prind un pui, insã nu-i pui,
Îi smulg penile, insã nu-s peni,
Îi mãnanc carnea, nu-i carne.
1
100¯ 1rei sute de rra(i
Galben-ro¸ca(i,
Pe-un bã( aduna(i.
Din ei peste noapte
|i-o da ·aca lapte,
Si ouã gãina,
Iar porcul - slãnina.
\tivtetete ae ¡orvvb
1008 Deasupra hartie,
În mijloc prar,
Si dedesubt parhai(ã
2
.
1009 Botã
3
mazaratã,
În pod aruncatã.
1010 Bã( aurit,
În pod az·arlit.
1
O rormã asemãnãtoare pt. ¡e,te, ghicit. nr. 1¯44.
2
Pãrbaita, ¡rabaita - ciupercã a·and carnea albã cand e tanãrã,
mai tarziu mãslinile ¸i brun-ro¸catã, dupã coacere se deschide la
·arr lãsand sã iasã un prar brun-ro¸cat sau gãlbui-inchis.
3
ßota - batã.
'
CAMPUL
1011 Am o rurcã cu rusele pline:
lusele de n-ar ri
Oamenii ar pieri.
Crãvt
1012 Înalt cat casa,
Verde ca mãtasa,
Si-n ·arrul spicului
lirul mãrgãrintului.
1013 De pe camp eu ·in in ¸urã,
Si din ¸urã in hambar,
Ararã dacã ies, ·ia(a mi se duce.
´¡icvt ae ¸rãv
1014 Într-un ·arr pe pai
Sade oastea unui crai.
101¯ Am douãzeci ¸i patru de purcei:
Suge unul de la altul,
Si cel de pe urmã e cel mai gras.
´avãvta
1016 Cinel-cinel:
Se-ngroapã in pãmant,
Ca sã scape de mormant.
'
CINLL-CINLL
Dorteacvt ;bo.tavvt,
101¯ Ce se na¸te cu ¸treangul in cap·
1018 Pe dealu` rotat
Sade mo¸u` bosumrlat.
1019 Pe ·alea lui Baibarac
Sade Vlad mort ¸i umrlat.
1020 1rece mo¸ul peste gard
Si rãmane spanzurat.
1021 Pe un ·arr de deal
Stau mo¸negii de manã.
1022 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Sub lai(ã pus.
1023 Cine se tarã¸te ca ¸arpele
Si-¸i race cuib ca iepurele·
1024 Am o casã:
lãrã u¸i, rãrã rere¸ti,
Înlãuntru plinã de bãie(i.
102¯ Am un butoia¸
Plin cu copila¸i.
'!
CAMPUL
1026 Am un bordei.
Plin de ·i(ei,
Panã nu sparg bordeiul,
Nu se ·ãd ·i(eii.
102¯ Am un coticior
Plin cu manzi¸ori
Si n-are u¸ã nicãieri.
1028 Bag mana prin rrunze
Si-apuc pe mo¸ul de buze.
1029 Baba-n ·ale,
Ca o rloare,
Mo¸u-n deal,
Ca un bu¸tean.
1030 Am un bou galben-ro¸cat,
1oatã ·ara il (in legat,
Si toamna se sparge de gras.
1031 Din surcea - nuia,
Din nuia - butuc,
De nu pot sã-l duc.
1032 Ce este:
Aduni ghemele
Si rãman a(ele·
'"
CINLL-CINLL
1033 Hop indop,
Blãni
1
ingrop,
A(e-ntinse,
Gheme stranse,
Urdubela
2
priponitã.
1034 Blãni ingrop,
1ei intind,
Gheme-adun.
103¯ Pui panã
Si iese ghem.
1036 Sub o roaie de lipan
Stã ascuns un mocar(an.
Pe¡evete ;barbv¸vt, tvbevita,
103¯ Hop-hop,
Surcele-ngrop,
Ghemuri stranse,
A(e-ntinse,
Malul ro¸u,
Ghizduri ·erzi.
1
ßtava - scandurã.
2
|rav·betea - pacoste, belea.
'#
CAMPUL
1038 Strãchinu(ã ·erde,
Untul nu se ·ede.
1039 Am o rantanã:
Apa e ro¸ie,
Pere(ii - ·erzi,
Si pietrele - negre.
1040 Lste o baltã
Cu malurile ·erzi,
Cu apa ro¸ie,
Si cu pe¸tii negri.
1041 Sus - ·erde,
Jos - ·erde,
La mijoc - rlacãrã de roc.
1042 Hurdubelã
Priponitã.
1043 Pielea ·erde,
Carnea ro¸ie,
Si oasele negre.
1044 Ciumel-ciumel:
Mã dusei la targ,
Si de un crucer
Cumpãrai,
Mancai ¸i bãui,
Si-n cap - comanac.
'$
CINLL-CINLL
104¯ Am o ulcicu(ã cu miere
La cumetri(a in buruiene.
1046 Capul, trupul mi-i totuna,
La pãmant is totdeauna.
104¯ Am o mãnãstire ·erde,
lãrã u¸i, rãrã rerestre,
Si-nãuntru - o mul(ime de cãlugãri.
1048 Cimu ce-i, ce-i·
Am un bou:
În runie na¸te,
În runie cre¸te:
De nu l-ii clãti,
Acolo-a putrezi.
ítoarea·.oaretvi
1049 Care rloare
Parcã-i soare·
10¯0 Într-un ·arr de garni(ã
1
-
Un ocol de ra¸ni(ã.
10¯1 Pãlãrie-mbumburatã
Numai cãtre soare catã.
1
Cãrvita - ·arietate de stejar.
'%
CAMPUL
1ita ae rie
10¯2 Pe ·alea lui 1erteleat
Legai ·erde pe uscat.
10¯3 Butucel rrumos,
Curge din el ¸i sãnãtate,
Si ·eselie,
Si nebunie.
10¯4 A ·orbit un impãrat
C-un alt impãrat
S-adune la pãdure
Copaci usca(i cu rrunza ·erde.
10¯¯ Am o ciotu(ã
De tei
Si-amiroasã
A bumburei.
10¯6 Am ¸apte rete,
Si riecare ratã are ¸apte ruste,
Si riecare rustã are ¸apte buzunare,
Si riecare buzunar
Are cate ¸apte bani ¸i jumãtate.
'&
CINLL-CINLL
ßvtvcvt ae rita cãva .e taie
10¯¯ Mã dusei in deie,
Sã caut douã resteie,
Nu gãsii resteie,
Si gãsii un chenar cu ouã.
Luai nouã,
Lãsai douã,
Ca chenarul sã mai ouã.
´trv¸vrete, ¡oava
10¯8 Dimirlie
1
Cu dimirlie,
Mare ·eselie,
Siminoc
Cu siminoc,
Crengu(ã de busuioc.
Ce-i·
10¯9 Chipul meu e tot bubos,
Si nu-s la nimeni scarbos,
Chiar de-mpãra(i sunt cinstit,
Si la masã sunt primit.
1060 Am o ratã buboasã-buboasã,
Sade cu Vodã la masã.
1
Divirtie - ·eche mãsurã pentru cereale, bani(ã.
''
CAMPUL
1061 Am o gascã buboasã
Sede cu Vodã la masã.
1062 Vacii mele-i a rãta,
Si ·i(elei - tot a¸a.
1063 Ciumel-ciumel:
Gãinã borzoasã
1
,
La domni pe masã.
1064 Gãinu¸ã porumbacã,
De coadã spanzuratã.
106¯ Soarele o coace,
Mana o rupe,
Piciorul o calcã,
Gura o bea.
íara¸vt, frvv¸a ritei ,i .trv¸vrii
1066 Mama ·erde,
1ata uscat,
Pruncii cre(i la cap.
106¯ Mama-i ·erde,
1ata-i uscat,
Si copiii - dulci.
1
ßor¸o. - zbarlit, zbor¸it ,despre pãsãri,.

CINLL-CINLL
íara¸vt, rita, .trv¸vrete ,i rivvt
1068 1ata lung, mama latã,
Sorã-mea imbarligatã,
lrate-meu, nebunul satului,
Sade la masa-mpãratului.
1069 Nenea lungu, mama latã,
Sora mea zgrimburatã,
lrate-meu nebunul satului,
Cu cojoc de lemn imbrãcat,
Sade cu impãratul la masã.
Cãve¡a
10¯0 Ce inrloare ¸i nu se coace
Si inrloare ¸i se coace·
10¯1 Strigã Petri¸or
Din coti¸or,
Sã-l apere de gãini,
Cã de caine
Nu se teme
1
.
1
lorme asemãnãtoare pt. vera.tvica, ghicit. nr. 16¯8 ¸i pt. rãva,
ghicit. nr. 1¯89.

CAMPUL
íãtaavvt
1
ae cãve¡a
10¯2 Sade mo¸ul rãcãle(
Cu cãmã¸ile pe bã(.
De cãma¸ã sã-l dezbrac,
Îl murez pe mo¸ in lac.
1
íãtaav - rirul de canepã plantat ¸i recoltat special pentru
sãman(ã.

CINLL-CINLL
MUNCI AGRICOLL
´a¡a
10¯3 La o margine de luncã
Nedelcu(a se aruncã.
10¯4 Lelea Sarta cea buzatã
L-o dãdacã minunatã:
Cre¸te-n (arinã ¸i-n lunci
Zeci ¸i zeci de mii de prunci.
Oticvt
1
10¯¯ Cum e el a¸a de mic,
lace treabã de ·oinic,
Si din lanurile toate
Buruienile le scoate.
1
Otic - aici cu in(elesul de sãpãligã ,sapã de propor(ii mici
rolositã la tãiatul buruienilor din lan,.
!
MUNCI AGRICOLL
Ptv¸vt
10¯6 Opt opintele,
Douã scar(aiele,
S-un (u(ui
1
dupã ele.
10¯¯ Opt impingãtori,
Doi rluierãtori,
Ghelbuia gogoa¸ã
Înaintea lui Musta(ã.
10¯8 Ce hiarã incornoratã
Umblã cu gura cãscatã
Si numai cu limba ramã,
1ot rãstoarnã ¸i dãramã·
10¯9 Ce riarã cu limba ramã,
Si cu spatele dãramã·
1080 Am un bou:
1rupu-ararã
Limba-n pãmant,
Si coarnele-n aer.
1081 Am un bou-bourel,
La rãpturã rrumu¸el,
Are coarnele-napoi,
Abia-l mi¸cã al(ii doi.
1
)vtvi, tv¸vi - ·arr de deal sau de munte, cre¸tet, pisc, ·arrul
ascu(it al unor obiecte.
"
CINLL-CINLL
1082 Am un pe¸te:
În ¸ezut sclipe¸te,
Patru boi abia-l clãte¸te.
1083 Porumb ·anat,
Cu clon(u-n pãmant.
1084 Iepure-mpãnat
1
,
Sarpe potco·it,
Poruncã de domn,
Me¸te¸ug de om.
108¯ Un ·anãtor,
Un strigãtor
Si doi trãgãtori.
.ratvt
1086 Mã suii in deal,
Sã ·ãd al meu cal.
Nu ·ãzui calul,
Ci ·ãzui ·antul,
Rãsturnand pãmantul.
108¯ Mã suii in deal in cucã
2
,
Mã uitai in ·ale-n luncã,
Vãzui ·antul
Rãsturnand pãmantul.
1
ív¡avat - impodobit.
2
Cvca - deal inalt ¸i izolat.
#
MUNCI AGRICOLL
ßotavt .travvrarii
1
1088 Într-un ·arr d-anin -
Pu(inel senin.
ßiciv,ca
1089 Am o gascã cioantã-boantã
Cu grumajii ciobarlan.
ßra¸aete
1090 Pe ·alea lui Marmarac
Se dau porcii peste cap.
2
1091 Pe ·alea lui Maimarac
Se dau turcii peste cap.
3
1ractorvt
1092 Am un cal rotund, bordoc
4
Si mãnancã numai roc,
1
´travvrare - bã( ascu(it sau prãjinã cu ·arr de rier, cu care
se indeamnã ·itele la mers, nuia lungã, ·argã.
2,3
lorme asemãnãtoare pt. taratv¸, taratv¸i, ghicit. nr. 110¯, 110¯,
pt. voara, ghicit. nr.1189 ¸i pt. .acii ta co,vt vorii, ghicit. nr. 1201.
4
ßoraoc - ro¸iatic-inchis.
$
CINLL-CINLL
Iar cand il pornesc la drum
Srorãie ¸i-aruncã rum.
1093 Bi·ol negru a scãpat
Diminea(a de la sat,
Panã seara-n lung ¸i-n lat
Dealul mare l-a zgarmat.
1094 Ramã porcul rãrã ·ia(ã
Cu trei raturi dintr-o datã.
109¯ Badea Ghi(ã, cand lucreazã,
Surlã-n pipã ¸i rumeazã.
Nici nu-l po(i urni din loc
Panã nu-i ia pipa roc.
1096 Iarbã nu pa¸te,
Bici nu cunoa¸te,
Da` cand arã
Sapte pluguri carã.
109¯ lan la iesle n-a mancat,
Si cat zece a lucrat.
1098 Duduie ca aeroplanul,
Dar in nori nu se ridicã,
Si rãstoarnã bãrãganul.
Ia ghici(i, cine-i ·ultanul·
%
MUNCI AGRICOLL
1ractori.tvt ¡e tractor
1099 lãrã ¸a, pe-un cal cãlare,
Diha-diha pe ogoare.
´evavatoarea
1100 Diminea(a cand se scoalã
Ia un sac de boabe-n poalã
Si porne¸te pe ogoare
Sã dea brazdelor mancare.
1101 Leli(a c-un sac in bra(ã
A plecat de diminea(ã,
Sã hrãneascã pe ·alcea
Cu grãun(e o tarla.
Cra¡a ;boroava,
1102 Un arici sãltãre(,
Umblã dupã plugule(.
Ptv¸vt ,i ¸ra¡a
1103 Rãstoarnã strambul,
Piaptãnã din(atul.
&
CINLL-CINLL
1104 Lup tãpãlãgos
Coboarã pe munte-n jos.
1aratv¸vt ;ratatvcvt, ratvt,, taratv¸ii
110¯ Pe ·alea lui Gansac
Se dã ariciul peste cap.
1106 Mo¸u Gheorghe-nceti¸or
Se dã tumba pe ogor.
110¯ În ·alea lui pitpalac
Se dau ur¸ii peste cap.
O¸orvt
1108 Am un ¸arpe cu ciulini,
Doarme ruri¸at in spini,
În·elit panã la brau,
Si-mi mãnancã-un stog de grau.
Roata ae vaat
1109 Hurduc, burduc,
Umplu sanu`
Si mã duc.
'
MUNCI AGRICOLL
ßvt¸arete ae ¡avãvt
1110 Bumburel rostogol,
N-are stare pe ogor.
íotaete
1111 De aici ¸i pan` la munte -
Numai pãturi a¸ternute.
´ecera
1112 Rete·ei de tei
Pe miri¸te de mei.
1113 Mãtu¸icã chercheri(ã,
Cu din(ii de ·e·eri(ã,
Cu mijlocu-ncarligat,
Cu coada de lemn uscat.
1114 Garni(ã-po·arni(ã,
Cu din(i ca de ceperi(ã
1
.
111¯ Am o cã(ea cu gura de rier
Si cu trupul de lemn.
1116 Ogãrcu(ã neagrã,
Peste camp aleargã.
1
Ce¡erita, ce¡ar - srredel mic pentru dat cep la butoaie.

CINLL-CINLL
111¯ Am o scroarã mangoli(ã
Cu din(ii de ·e·eri(ã,
Cu coada de lemn uscat.
1118 Cinci in branci,
Ranjita-nainte.
´vo¡vt
1119 Nouãzeci ¸i nouã de rra(i,
C-un singur brau lega(i.
1120 Am un om mic, gros ¸i scurt
Si strans pe langã pãmant.
Miri,tea
1121 Mii de mii de ochiurele
Se uitã noaptea la stele.
.ria
1122 Într-o ta·ã spoitã
Sade-o nucã curã(itã.

MUNCI AGRICOLL
Parvt ariei ;,tea;arvt,
1123 Sla·ã Srantului
|ine ¸i el umbrã pãmantului.
.ria ,i ¡arvt
1124 Strachinã spãlatã,
În rund un cui poartã.
112¯ Într-un taier spãlat -
Un par implantat.
1126 Nalt ¸i sub(irel,
Latã langã el.
ívbtacivt
1
;ívbtacevt,
112¯ Douã lemne-hodolemne,
Cu grumazul tot de piele.
1128 Douã lemne-hodolemne,
Si la mijloc brau de piele.
1
ívbtaciv - unealtã agricolã rudimentarã, rormatã dintr-un
bã( gros, articulat cu o prãjinã, cu care se bãtea recolta de pãioase
pentru a ob(ine semin(ele.

CINLL-CINLL
1129 Douã noaje-ngenuncheate,
Un ciocan ¸i jumãtate.
ívbtatitorii
1130 Unu` (ine,
Unu` stã,
Unu`-n cumpãnã se dã.
1131 Doi stau,
Doi dau,
Doi se mirã,
Doi se-nchinã.
1132 Doi izbesc,
Doi lo·esc,
Iar o mie pãtimesc.
ßato¸a
1133 Am o ·i(ã nãzdrã·anã,
Stã culcatã in poianã,
Nu-i nici ·acã ¸i nici taur,
Iar pe nãri ii curge aur.
Covbiva ;covbaiva,
1134 Cose¸te, dar nu e coasã,
1aie-taie, aur ·arsã.
!
MUNCI AGRICOLL
113¯ Cine-i oare, cine este
llãmanzilã din po·este·
De i-ai da un camp de grane,
1ot rlãmand mereu rãmane.
Crãvt ,i ¡teara, rãvtvratvt
1136 Cimurce-i, ce-i·
Am douã ra(e:
Una zboarã peste casã,
Una nu poate de grasã!
113¯ Bãlana sare peste gard,
Dar bãlan nu ·rea.
1138 Bãlan sare peste gard,
Dar galben rãmane.
1139 Am ni¸te cai gra¸i
Si ni¸te iepe slabe:
Iepele slabe sar gardul,
Caii gra¸i cad jos.
Divertia ;bavita,
1140 A¸chiu(a bradului,
Mandruli(a satului.
"
CINLL-CINLL
´tãt¡ii ta oboroc
1
1141 Sunt patru rra(i,
Si to(i stau sub un clop
2
.
Coa.a, co.itvt
1142 Cã(elu¸a li·era
Pa¸te campul oto·a
3
.
1143 I(a-i(a
Prin pãi¸,
la(a-ra(a
Prin costi¸.
1144 Cã(ãlu¸ã ¸argã,
Mult rana( aleargã.
114¯ Cinel-cinel:
1ot campul aleargã,
Cand ajunge-n drum, stã.
1146 Am o ·i(elu¸ã pagã
4
,
Care tot campul aleargã,
Numa-n turi¸ nu se bagã.
1
Oboroc - ·as mare, care ser·e¸te ca unitate de mãsurã pentru
cereale sau pentru transportatul ¸i pãstrarea acestora.
2
Cto¡ - pãlãrie.
3
Otora - unirorm, oblu, tot intr-un rel, monoton.
4
Pa¸ - cu pete albe pe cap sau pe trup, (intat.
#
MUNCI AGRICOLL
114¯ Nãparcã neagrã,
Vara pe camp aleargã.
1148 Mi¸-mi¸
Prin pãi¸,
Haci-haci
Prin copaci.
1149 la¸-ra¸
Prin pãi¸,
Paci-paci
Prin copaci.
11¯0 Curelu¸ã bra·ã
Peste campul de ota·ã.
11¯1 Stiuca din baltã s-aruncã,
Dumbra·a o culcã.
11¯2 O pornirã ¸tiucile
Ca sã pascã luncile.
11¯3 Luce¸te, sclipe¸te,
Pe campii gone¸te,
Reteazã tot ce-nrlore¸te.
|rva coa.ei ¡e co.iri,te
11¯4 De la noi
Si pan` la ·oi -
$
CINLL-CINLL
1ot cu(ite
Rãscu(ite.
Coa.a ,i ¸rebta
11¯¯ 1ata rage
Prin parloage,
Mama-nganã
Prin grãdinã
1
.
Cre.ia ;cvtea,
11¯6 Ghici ghicitoarea mea:
Cine dã la altu` ce n-are el·
11¯¯ Dau
Ce n-am.
Poto¸vt
11¯8 De la noi
Si pan` la ·oi -
Pãsat
Vãrsat.
1
lorme asemãnãtoare pt. cto¡otvt ,i toaca, ghicit. nr. 1486 ¸i pt.
ecov, ghicit. nr. 2030.
%
MUNCI AGRICOLL
íãvvt
11¯9 Iarna sus,
Si ·ara jos.
ívrca ta fãv
1160 Cumetri(ã
Nepieptãnatã
Sade mereu supãratã.
Lu o pieptãn
Si pãru-i cade.
Crebta
1161 La o casã cu trei rãchi(i
Lste-o ratã cu trei ghim(i
1
.
1162 Din(i rrumo¸i ¸i zdra·eni are,
Si nicicand gura n-o doare!
)a¡oivt
1163 N-are cap,
Dar are coarne de (ap,
Vulpe nu-i,
Dar are coadã.
1
Zim(i.
&
CINLL-CINLL
´to¸vt ;ctaia, ca¡ita, bo¸bia,
1164 La un deal rotilat
1
,
Sade-un mo¸neag bor(o¸at.
116¯ Pe dealul rotat
Sade mo¸ Mohor umrlat.
1166 Am un mo¸:
De tare ce s-a umrlat,
Cat casa s-a ridicat.
116¯ Nenea cel gros,
Numai cu un os.
1168 În capãtul satului -
Slicul
2
rartatului.
1169 În mijocul campului -
Cãciula ·oinicului.
´to¸vt cv brãv
11¯0 Pe cel camp rotat
Sade mo¸ul bosumrlat.
1
Rotitat - in rormã de roatã, rotund, inco·oiat, indoit.
2
\tic, i,tic - cãciulã de blanã sau de posta·, purtatã de domni
¸i boieri, iar mai tarziu de negustori ¸i lãutari.
'
MUNCI AGRICOLL
Cãrti¸vt ae .vvt. ¡aie
11¯1 Am un bou, dar tare,
Iarna tot cu nasul in paie ¸ade,
Si de gras e ca un par,
Si burtã n-are nici un dram.
11¯2 Am un bou c-un dinte,
Smulge ¸ara toatã.

CINLL-CINLL
MORARI1
Rã,vita
11¯3 Latã peste latã,
Mazãre ·ãrsatã.
11¯4 1urtã peste turtã,
Si la mijoc urdã.
11¯¯ 1urtã peste turtã,
Si la mijloc bortã.
11¯6 Am o gãinã
Cu mo(ul de rãinã.
Moara
11¯¯ Me¸te¸ug de om.
Poruncã de domn,
Casã incheiatã,
Pe mare aruncatã.
11¯8 Sus chisc
1
,
Jos chisc,
1
Pisc.

MORARI1
Printre chisc,
Mo(ochisc,
Pui de ra(ã motocea
1
,
Voi zice(i cã nu-i a¸a·
11¯9 la(a-ra(a
Cotora(a,
Pe la nãri
Cu lumanãri,
Pe la pantece
Cu descantece.
1180 Am o gascã ¸oaicã
Boaicã,
Cu grumazii ¸obarloi,
În clon(
Cu nouã core(e
2
de orz.
1181 Mere
3
de candu-i,
Si tot pe locu-i!
1182 Cu apã, cu ·ant ¸i cu roc trãiesc,
Mancarea pe limbã eu nu o primesc,
Pentru ori¸icine pregãtesc.
1183 Merge ¸i nu merge,
De ascultat te ascultã,
1
De la votocet - canar, ciucure, ghemule(.
2
Coret - unitate de mãsurã pentru capacitate, echi·alentã cu
aproape un hectolitru ¸i un srert, intrebuin(atã mai ales la cereale.
3
Merge.

CINLL-CINLL
lace ·orbã multã,
Ce-i dai i(i dã,
Cu talpa-n apã stã.
1184 Am o ·acã priianã
1
,
La tot satul dã hranã.
118¯ Am o ·acã.
De ce-o mai,
De-aia se balegã.
1186 Am o ·acã neagrã
Cu (a(ele-n spate:
1oatã (ara
Îi mãnancã zara
2
.
118¯ Am o ·acã plã·i(ã:
Pe la coade cu iscoade,
Pe la pantece
Cu descantece.
1188 Gãinã seinã
3
,
Mo(ul de rãinã,
Ra(ã potco·itã,
Gascã-nso·onitã.
1
Priiav - cu pete sau dungi albe, rãtat in luna aprilie.
2
Zara - lichid albicios ¸i acri¸or care rãmane dupã ce s-a ales
untul din smantanã.
3
´eiv - de culoare cenu¸ie.
!
MORARI1
1189 Pe ·alea lui Baibarac
Se dã ciuta peste cap.
1190 Baba Rada stã-n parau
Scurundatã pan` la brau
Si mãnancã saci cu grau.
Moara ae rãvt
1191 Am o ursoaicã cenu¸ie,
Ce se-n·arte¸te-ntr-un picior,
În gurã-i curg boborate
Si le scoate pe urechi pisate.
1192 Dã din aripi,
Dar nu zboarã.
Rotite vorii
1193 Ghici ghicitoarea mea:
Am douã rete,
Una toatã ziua se spalã,
Si totdeauna e murdarã,
Alta nu se spalã niciodatã,
Si tot e mandrã ¸i rrumoasã.
"
CINLL-CINLL
.ri¡ite vorii ae rãvt
1194 Sase surori se in·artesc,
Si de ajuns nu se ajung.
Cvreava ae ta voara
119¯ Ganj inganjuluit,
Sarpe potco·it,
Sudoare de om,
Poruncã de domn.
Macivatvt
1196 Sute nesutite,
Mii nesocotite,
Merg la judele
1
,
Sã-¸i schimbe numele.
119¯ Pe poduri rerecate
1rec mii nenumãrate,
Si le taie capetele,
Si le schimbã numele.
1198 Pe poduri rerecate
1rec mii nenumãrate,
Strãi(ele rupandu-¸i
Si numele schimbandu-¸i.
1
]vae - judecãtor.
#
MORARI1
1199 Sus bat dobele,
Jos cad negurile,
Care cum ajunge,
Capul ¸i-l rupe,
Numele-¸i schimbã.
1200 Pe o ·ale-ncornuratã
Stã un podi¸or de piatrã,
Si trec mii nenumãrate,
Ce-s din silã aruncate:
Care cum trece,
Capul ¸i-l rumpe,
Numele-¸i schimbã.
´acii ta co,vt vorii
1201 În rapa lui Mo¸ Harap
Se dau popii peste cap.
Pãr¡etita
1
1202 Am o cã(elu¸ã ·anãtã
Si race numai urdã.
1
Pãr¡etita - jgheabul morii prin care curge rãina de sub pietre.
$
CINLL-CINLL
Moara cv votor
1203 Bubuie, nu-mpu¸cã,
Haraie, nu mu¸cã.
Moara ,i vorarvt
1204 Cine-i slabã
Ca o scoabã,
Si inghite pan` sughi(ã,
Dar se-ngra¸ã nenea Ghi(ã·
Morarvt
120¯ Cand am apã beau ·in,
Cand n-am apã beau apã.
%
S1UPARI1
S1UPARI1
.tbiva
1206 Am o ·ãcu(ã stearpã,
De la care mulg dulcea(ã.
120¯ Uite mãciuchi(a gla·a
Cum inconjurã dumbra·a.
1208 Mãriu(a graba
Stã cu zãba·a
Si ·ine cu graba.
1209 Cimileaga gra·a
Încunjurã dumbra·a
Si race ciu¸ti in nas la Sa·a.
1210 Baz in sus,
Baz in jos,
Baz in toate pãr(ile.
1211 Mititeaua
Umple-argeaua.
1212 La cap - limbã cu miere,
La coadã - limbã cu ·enin.
&
CINLL-CINLL
1213 Coarne n-are ¸i impunge,
Buzã n-are ¸i suge.
1214 Lligã-meligã
1
,
Merge la bisericã,
Închinã-se,
Mirã-se,
Vine-acasã ·aietã-se,
De cap trage-se.
´tv¡vt ;,tivbeivt,
121¯ Jos un dop,
Sus un dop,
Si la mijloc iarmaroc.
1216 Cinel-cinel:
Butucul de tei,
Limbã de cotei.
121¯ |ãndãlu¸
Mãndãlu¸
Sade intr-un picioru¸
Si-aruncã sãge(ile
Mai in toate pãr(ile.
1
Prescurtare derormatã de la civiti¸a - rormulã introducti·ã
la unele ghicitori.
'
S1UPARI1
1218 Am o casã
Într-o grãdinã,
Mul(i ·oinici
În ea s-adunã.
1219 Sub perete
Ciuciulete,
Cu mustã(i
În toate pãr(i.
1220 Ciuciulit pe sub perete,
Papã miere de la zeci de rete.
Roivt
1221 Mii ¸i mii de cãlugãrei
Pe-o creangã de tei.
ía¸vrete cv viere
1222 Ce cre¸te de sus in jos·
1
1
lorme asemãnãtoare pt. tvrtvrete ae ¸beata, ghicitorile nr. 1941
¸i 1943 ,primul ·ers,.
!
CINLL-CINLL
Ceara
1223 Am o rochi(ã:
O spãl in roc
Si-o usuc in apã.
1224 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Ca sã-i spãl iia in apã caldã
Si s-o usuc in apã rece.
122¯ Ce moi in roc,
Si in apã se-ntãre¸te·
!
VANA1, PLSCUI1
VANA1, PLSCUI1
Ca¡cava
1226 N-are minte,
Dar te prinde.
íiervt ae ¡riv. ¡a.ari
122¯ Am o gãinã cu gheb in spate:
Cand pui mana sã-l iei,
Dã cu ciocul.
1ãvatorvt
1228 1unsul,
Unsul,
Cainii
Dupã dansul.
íe¡vrete ívtre rãvator ,i cãive
1229 So¸oi
Între doi.
!
CINLL-CINLL
|vaita
1230 Stanca lunga, garbo·a,
Prinde caii ne-n·ã(a(i.
1231 Am o babã oarbã,
Prinde caii speria(i.
1232 Inelu¸ rupt
Scoate hãrmãsarii din rund.
Pta.a ;varoavt,
1233 O mie innodate,
O mie deznodate,
O mie sã ·orbe¸ti,
O mie nu ghice¸ti.
Pe,tete ív ¡ta.a
1234 Întru-n casã sã scap,
Si casa-mi iese pe rereastrã.
Mrea;a
123¯ Gãinã-gãinã
Cu ciocul de rãinã,
1alpa de nac,
Serpe-n¸irat.
!!
DIVLRSL ÎNDLLL1NICIRI
DIVLRSL ÎNDLLL1NICIRI
íri¸ervt
1236 Înaintea cui
1rebuie sã-¸i scoatã riecare pãlãria·
ßir;arvt
123¯ Cine stã cu spatele la rege·
Croitorvt
1238 Cine race toate cu mãsurã·
Ciobotarvt, .cavvvt, cãivete ,i ci¸va
1239 Douã picioare ¸edea pe trei picioare
Si se juca cu un picior de ra(ã,
Patru picioare o ·enit ¸i o luat piciorul de ra(ã,
Atunci, douã picioare o luat pe trei picioare
Si o az·arlit dupã patru picioare.
Atunci patru picioare o cãzut jos.
Douã picioare o luat piciorul de ra(ã
!"
CINLL-CINLL
Si l-o pus iarã¸i pe trei picioare,
Începand a se juca cu el.
írãv¸biervt
1240 Pã¸ind tot inapoi,
Lucreazã pentru ·aci ¸i boi.
íoivt
1
;foatete,
1241 Douã ga¸te-ntr-un batlau
2
,
Surlet au, dar ma(e n-au.
1242 Am un coco¸,
1oatã ziua surlã-n co¸.
1243 I(ele-momi(ele,
Zdranca, redele¸ele.
Ciocavvt ,i vicorata ;.av to¡orvt ,i tevvvt,
1244 Un mo¸ dã,
Si altul stã.
1
íoi - roale ,aparat rudimentar pentru pomparea aerului la
rorjã, rolosit de rierari.
2
ßãttav, bãtta¸a - butoia¸.
!#
INDUS1RIL, MASINI
INDUS1RIL, MASINI
|¸iva
124¯ La margine de ora¸
Am un stup care-i rrunta¸,
Iar albinele din el
lac miere din o(el.
|¸iva .iaervr¸ica
1246 Am aici, sub deal, un zmeu,
Care rumegã mereu.
Si cu limba opãritã
Mestecã rontã topitã.
´trvv¸vt
124¯ Roade toatã ziua-n rier,
Si nu se-ngra¸ã derel,
Cand de ros a terminat,
Iese lucrul drag, curat.
!$
CINLL-CINLL
Ciocavvt avtovat
1248 Mo¸u Ghi(ã, rurios,
Cand se dã cu capu`-n jos
Si pe sine se prã·ale,
Sar scantei din nico·ale.
ßorva,iva
1249 Am aicea in uzinã
O sprin(arã balerinã,
Ce danseazã-ntr-un picior
Cand ii cantã ·reun motor.
!%
OBILC1L DL APARARL, ARML
OBILC1LLL DL APARARL, ARML
Ciova¸vt ;vacivca, bãta, ba.tovvt,
12¯0 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã dacã m-aduse,
Judecãtorul satului mã puse.
12¯1 Nu mi-e rricã,
Nu mi-e teamã,
Cã am capul de aramã
Si piciorul plumbuit.
12¯2 Am un mo¸:
Panã nu-l iei de barbã,
Nu merge nicãiri.
12¯3 Pe bãtrani sprijinesc,
Pe cãlãtor inso(esc,
Pe cei rãi ii pedepsesc.
12¯4 Cine race urma ca paraua·
!&
CINLL-CINLL
^viava
12¯¯ Ce e ·erde,
Dar race dungi ·inete·
1ar¸a
12¯6 Cã(elu¸ã
Pestrilu¸ã
1
,
Parai-parai
Printre u¸ã,
S-a parat para-napoi.
Cvtitvt
12¯¯ Am o rrunzã
Care te omoarã.
12¯8 Putinei
De tei,
Limbã de balaur.
2
12¯9 Barbã are,
Popã nu-i,
Gurã are,
1
Pe.tritv,a - de la pistrealã ,sãgeatã,.
2
O rormã asemãnãtoare pt. .abie, ghicit. nr. 126¯, ¸i pt. cto¡ot,
ghicit. nr. 14¯9.
!'
OBILC1L DL APARARL, ARML
Caprã nu-i,
Oase are,
Om nu e,
Scris este,
Hartie nu e.
Cvtitvt ív teaca
1260 Ie¸i, Anghelu¸,
Din lãcãtu¸,
Cã te cheamã
Cinci ararã.
1261 Ie¸i, Io·ãnicã, din cãscioarã,
Cã te cheamã cinci ararã.
1262 Coadã de pe¸te,
lãrã cinci de¸te,
Nu se dezlipe¸te.
´a¸eata
1263 Surlet n-are, surlet duce,
Si de pãmant nu s-atinge.
1
1
lorme asemãnãtoare pt. corabia, ra¡orvt, ghicit. nr. 1416
,ultimele douã ·ersuri,.
"
CINLL-CINLL
.rcvt ,i .a¸eata
1264 Coardã stransã,
A(ã-ntinsã,
Bã( in picioare,
Îndreptat in zare.
´abia
126¯ Într-o scorburã uscatã
Sade o cã(ea turbatã.
1266 Limba dracului
În pielea ¸arpelui.
126¯ Rete·ei
De tei,
Limbã de balaur.
Pv,ca
1268 Am o ·acã branco·ancã:
Cand se pune brancele,
Se rãsunã luncile.
1269 Am o juncu(ã
Zbarnãcu(ã,
La mijloc
Parã de roc.
"
OBILC1L DL APARARL, ARML
12¯0 Cinel-cinel:
M-am suit in pod sã caut i(ã-cotroi(ã,
N-am gãsit i(ã-cotroi(ã,
Ci-am gãsit o berbeli(ã,
Pe la pantece
Cu descantece,
Pe la nãri
Cu lumanãri,
Pe la ¸ele
Cu darjele
1
.
12¯1 |ãnduricã, lemn uscat,
lace larmã-n |arigrad.
12¯2 Am un porumb
Cu pene de plumb,
Cu oase de o(el,
Ai grijã de el!
12¯3 Co(oranã breazã,
În munte necheazã,
În Dunãre rãsunã.
12¯4 Am o noatinã
2
neagrã,
Pe dealuri rancheazã.
12¯¯ Rage murga in cetate
Si rãsunã mai departe.
1
Dãr;ata - bã(, batã, mãciucã, prãjinã, miner.
2
^oativ, voatev: aici cu in(elesul de manz de la ¸ase luni panã la
doi sau trei ani.
"
CINLL-CINLL
12¯6 Am o puicã cucuiatã,
Stã-n cãmarã incuiatã,
Doar sã mor, sã n-o descui,
Sã-i pui mana la cucui.
12¯¯ Ce n-are surlet
Si surlet rurã·
12¯8 Unuma,
Dunuma,
Zaia,
Paia,
Chicura,
Cucura,
Hurduc,
Burduc,
Sacalie,
Pic,
Poc.
Pv,ca ,i ¸eavta
12¯9 Gãinu¸ã cu cucui,
Ce-mi mai dai sã nu te spui
C-am ·ãzut izmene-n cui·
Pv,ca ,i ¸tovtvt
1280 Vaca muge,
Vi(elul ruge.
"!
OBILC1L DL APARARL, ARML
Pi.totvt
1281 Coco¸ potco·it,
De oaste gãtit.
1282 Scurt ¸i gros,
Si rrumos,
Si te dã jos.
1283 Am un rac
Zbiarã ca un drac.
Ctovtvt
1284 Ce ruge
Si muge,
Si-napoi nu se mai uitã·
128¯ Ce ruge ¸i muge,
Si moarte aduce·
1286 Sus zboarã ¸i nu-i pasãre,
lier duce ¸i nu-i raur.
1vvvt
128¯ Nu ·orbesc ¸i nu sunt ·ia(ã
Dar rac zgomot de te-nghea(ã,
Stau de pazã la hotarã,
Vãrs prin gurã roc ¸i parã.
""
CINLL-CINLL
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L
DL MASURA
Ziva
1288 Vara se mãre¸te,
Da` iarna se mic¸oreazã.
1289 Douã rete-mi poartã salbã:
Una-i neagrã, alta-i albã,
Ne-ncetat se tot alungã,
Si nu pot sã se ajungã.
1290 Sunt douã surori in lume,
Neasemenea la nume:
Una-i albã, luminatã,
S-alta neagrã-ntunecatã,
Se gonesc prin lumea lungã,
Si nu pot sã se ajungã.
1
1291 Am o clo¸cã,
C-o aripã neagrã ¸i una albã:
Cu cea neagrã i¸i adunã puii,
Iar cu cea albã ii imprã¸tie.
1292 Lu nasc pe mama,
Si mama mã na¸te pe mine,
1
O rormã pu(in direritã pt. .oarete ,i tvva, ghicit. nr. 2100.
"#
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
Si totu¸i, una ¸i alta
Suntem cand mari, cand mici...
1293 Vaca albã lumea scoalã,
Vaca neagrã lumea culcã.
1294 Vaca neagrã intrã-n sat,
1oatã lumea s-a culcat,
Vaca albã cand sose¸te,
1oatã lumea se treze¸te.
129¯ Una albã,
Alta neagrã,
Neagra adunã,
Alba imprã¸tie.
^oa¡tea
1296 Aruncai cheile
Si se-nchise (ãrile.
1
^oa¡tea, rãvtvt ,i ¸iva
1298 Surioarã oarbã,
Ginere turbat,
Maicã luminoasã.
1
O rormã asemãnãtoare pt. ceata, ve¸vra, ¡ãcta, ghicit. nr. 1996.
"$
CINLL-CINLL
\a.e ¸ite ,i avvivica
1299 Sase potcoa·e-ncheiate,
De me¸ter mare lucrate,
S-o manã de bucurie.
Ghici(i, copii, ce sã rie·
´a¡tavãva
1300 Sunt ¸apte surori,
Si toate domnesc
În lumea mare,
Si nu au nici o schimbare.
ívva cv ²ô ae ¸ite
1301 Un rrunzi¸ intre ·alcele,
Cu treizeci de rãmurele.
ívvite avvtvi
1302 Doisprezece rra(i aleargã,
Anul cat este de lung,
lug de zor prin lumea-ntreagã,
Niciodatã nu se-ajung.
"%
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
.votiv¡vrite
1303 lloare ¸i soare,
Ploaie ¸i ninsoare
Se laie
1
pe rand,
Zile, nop(i rurand.
íarva
1304 Cine ·ine cu stelu(e
Albe-n rrunte
Dinspre munte·
.vvt cv .vbairi¸ivvite tvi
130¯ Am un copaci
Cu douãsprezece ramuri,
Jumate ·erzi, jumate uscate,
În riecare ramurã - cate patru cuiburi,
În riece cuib - cate ¸apte ouã,
Jumãtate albe, jumãtate negre.
1306 Am un copaci
Cu douãsprezece crãngi:
În toatã cranga - patru cuibare,
În tot cuibul - ¸apte ouã,
În tot oul - doi pui,
Unul alb ¸i unul negru.
1
. .e ta - a se spãla, a se imbãia.
"&
CINLL-CINLL
130¯ Am un pom
Cu douãsprezece crãngi:
În toatã cranga - patru lãmuri
1
,
În toatã lamura - ¸apte rrunze.
1308 Am un pom. De¸i e mare,
Numai patru ramuri are:
Una rlorile-nrlore¸te,
Alta rructele rode¸te,
Alta rrunza-ngãlbene¸te,
Alta prinde strai de-argint sã (easã.
1309 Am un pom inaurit,
Cu rlori dalbe-acoperit:
Cand e ·reme cam rrumoasã,
Crengile luminã ·arsã,
Cand e timp posomorat,
Crengile-aratã urat,
Cu doisprezece crãcu¸ori,
Cu doisprezece bujori,
În tot cracul cu treizeci
Rãmurele
Mititele
Si mai mandre,
Si mai hade,
În tot cracul - cate ¸apte
Cuiburele
lrumu¸ele,
În tot cuibul -
1
íavvra - aici cu in(elesul de ramurã, creangã.
"'
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
Cate douãzeci ¸i patru de pui golã¸ei.
Cici, rartate, asta ce-i·
Cea.orvicvt
1310 Nichidu(ã mititel,
Se ia lumea dupã el.
1311 Ganganie rãrã surlare,
Umblã rãr-astampãrare,
N-are duh, nici nu ·ieazã,
1oatã lumea indrepteazã.
1312 Minte are,
Surlet n-are,
Umblã rãrã stampãrare,
Ce nu ¸tii te-n·a(ã.
De-i gaci
|i-oi rrige-o ra(ã.
1313 Cine bate
Si nu e bãtut·
1314 Am o casã micã,
De tot mititicã,
Cu pitici,
Cu rirririci
1
,
Ziua cantã,
1
íirfiric - monedã micã de argint, bãncu(ã.
#
CINLL-CINLL
Noaptea cantã,
N-are nicidecum astampãr.
131¯ Sede dracu` in pãrete
Si tot dã din douã degite.
1316 Am aici o jucãrie,
Care cat e ·remea ¸tie,
Dar nu race nici un pas
Dacã n-o in·art de nas.
131¯ Gurã n-are,
Nici picioare,
Cateodatã amu(e¸te,
Dar cand merge ¸i ·orbe¸te
Îl ascul(i ca la poruncã:
Sai din pat ¸i mergi la muncã.
1318 Olog, umblã ne-ncetat,
Mut, rãspunde rãspicat.
Cãvtarvt ;batavta,
1319 Am o pãsãricã bie-bie,
Din coadã adie.
1320 |a-n sus,
|a-n jos,
1andi-mandi
Hop!
#
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
1321 Am o puicu(ã
Cu codi(ã,
Cu capul bãsãrãgel,
Cu picioare harja-·arja.
1322 Am un pi(igoi ¸chiop,
|ine-un bou in cioc.
1323 Am un coco¸:
Cu picioarele carjã-marjã,
Si cu capul ¸oc-mondoc.
1324 Gãinu¸ã-ciu¸ã
Cu minciunele-n gu¸ã
Si cu dreptatea-n spinare.
132¯ Unghie de gaie
1
,
Cap de udubaie
2
.
1326 Unghie de gaie,
Coadã de tigaie,
Creastã de coco¸.
132¯ Ghearele uliului,
Capul ·ulturului,
Coada co(orenii.
1
Caie - pasãre rãpitoare.
2
|avbaie, bvavbaie - pasãre monstruoasã, monstru.
#
CINLL-CINLL
1328 Sus carlig,
Jos carlig,
La mijloc un basalig
1
.
1329 1andalicã-n sus,
1andalicã-n jos,
Dacã nu mã crezi,
Uite pe cristez.
1330 Logoli(ã-loga
Spanzurã-n Moldo·a.
1331 Pisicu(ã
Mãtãcu(ã,
Cu picioare
Motãcele,
Cu capul
Gãurele.
1332 Am o caprã gãgãu(ã
Cu ghearele ca de ma(ã,
lace mãrunt din codi(ã:
Na, tãicu(ã, na, tãicu(ã!`
1333 Mã suii in pod
Sã caut i(e-cotroi(e,
Nu gãsii i(e-cotroi(e,
Ci gãsii o mãgãri(ã:
La coadã
1
ßa.ati¸, ba.atic - porcoi ,grãmadã,, de obicei de ran.
#!
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
Cu iscoadã,
La pantece
Cu descantece.
1334 Sus botã,
Jos botã,
Si la mijloc ha(a a¸a:
Zice(i to(i cã nu-i a¸a!
Crevtatea ae ta cãvtar
133¯ De-abia-i cat un ou,
Si trage cat un bou.
Metrvt
1336 Ce se rrange
Si se strange
Si se bagã-n buzunar·
#"
CINLL-CINLL
CAI SI MIJLOACL DL
COMUNICA|IL
Cararite, ¡otecite
133¯ 1oatã casa -
Si rã¸ia.
1338 De la noi
Si pan` la ·oi -
1ot rã¸ii de tei
Si capete de curmei.
1339 De la noi
Panã la ·oi -
1ot ¸rãru(ã trasã.
1340 De aici panã la munte
1ot prãjini mãrunte.
1341 De la casã
La casã -
Vi(e de bostan trase.
##
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Cararite aiv ;vrvt ¡vtvtvi
1342 Am un bou mancat de lup:
Pe la toate casele
Înainte i-s ma(ele.
Pãrtia ae ¸a¡aaa
1343 Braule(ul iernii
În marginea poienii.
Drvvvt ;,o.eava,
1344 S-a rãcut de cand e lumea
Si ·a ri cat ·a ri lumea.
134¯ Dobra lungã,
lãrã umbrã.
1346 Panzã-ntinsã peste deal,
Ce sare din mal in mal.
134¯ De s-ar ridica-n picioare,
Ar ajunge pan` la soare.
1348 Am un popã lung
Si n-am panzã sã-l ajung.
#$
CINLL-CINLL
1349 Am un giune,
Cat lumea de lung.
13¯0 Ce se arlã pe pãmant,
Care dacã s-ar scula
Ar ajunge panã la cer,
Iar dacã ar a·ea ochi,
Multe ar putea ·edea·
Drvvvt ,i cararea ;¡oteca,
13¯1 Steran lungul
|ine drumul,
Sterãneasa
Intrã-n casã.
13¯2 1oader lungul
Ocole¸te pãmantul,
1odereasa
θi gãse¸te casa.
13¯3 Mama latã -
Scorandatã,
Nenea grosul -
1erregosul
1
.
1
1erfe¸o. - zdren(os.
#%
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Drvvvt ¡rvvavit
13¯4 Pietricele
Mãrun(ele,
Cianga
Langa
Dupã ele.
13¯¯ De la noi ¸i pan` la ·oi
Sunt tot cã(ei de usturoi.
Pietrete ae ¡e ,o.ea
13¯6 Sangurele-sangurele,
Se-mbulzesc pe drum ¸i ele.
\avtvrite
13¯¯ Cine ¸tie sã-mi spuie:
Doi drugi,
Cat drumul de lungi.
´tãt¡ii ae tete¸raf
13¯8 Stan Lungu
Cu luleaua-n gurã.
#&
CINLL-CINLL
13¯9 De la mare pan` la munte -
Numai (ãndãri inripte.
Pvvtea
1360 În pãdure nãscui
În pãdure crescui,
Acasã de m-au adus,
Cãlcãtoarea satului m-au pus.
1361 lie scurtã ori ingustã,
lie latã ori bal(atã,
Po(i s-o-ntorci
Dacã po(i:
Nimic ei nu-i pasã,
Cãci te trece-acasã.
Pvvtea, vviava ,i ,ar¡ete
1362 Mã dusei pe haia,
Vãzui o ghebrea,
Luai o regea,
Dãdui in ghebrea,
Ghebreaua ruge in haia.
Poavt
1363 Cine trece peste garlã,
Dar tot pe loc stã·
#'
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
1ãv;ata
1364 L cu clon(, ¸i nu-i pasãre,
Cu coarne, ¸i nu-i bou,
Cu ochi, ¸i nu-i rereastã.
´avia
136¯ Picioare am patru,
1ãlpi - numai douã.
1366 Patru picioare,
Le-ncal( cu douã opinci.
136¯ Cu(ita¸,
1oatã iarna
1aie ca¸.
1368 Iarna ruge,
Vara zace.
1369 Am o ·ietate,
Duce-n spate
O greutate,
Încãrcatã cu bucate,
Si dansa nu poate gusta.
$
CINLL-CINLL
)aravvt ,i .avia
13¯0 Cinel-cinel:
Cel cu douã opinci
Încal(ã cu douã opincioaie
Patru picioroaie.
Carvt
13¯1 Coco¸ potco·it,
De oaste gãtit,
Gãina carcaia,
Sã meargã ¸i ea.
íavvrite ,i carvta
13¯2 1eleagã, beleagã,
Sapte co(i de a(ã neagrã.
1ãrte;vt carvtei
13¯3 Chi·ãr cu 1ichie
Duce in spinare-o mie.
Carvt cv vviete
13¯4 Am pe un munte
Oi mii ¸i sute,
1oate sunt (intate-n rrunte.
$
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Carvt cv fãv
13¯¯ Lup tãpãlãgos,
Merge pe cale rrumos.
Carvt ,i .avia
13¯6 Sunt douã surioare:
Una a¸teaptã iarna sã se odihneascã,
Si cealaltã - ·ara.
13¯¯ Am douã surioare:
Una roade ·ara,
Si alta iarna.
13¯8 Am douã surori:
Una-i oloagã ·ara,
Alta-i oloagã iarna.
Carvt, .avia ,i catvt
13¯9 Am trei lucruri laolaltã:
Unul zice: ¸1are mi-i bine ·ara!
Altul zice: ¸1are mi-i bine iarna!
Al treilea zice: ¸Cum mi-i ·ara, mi-i ¸i iarna.
$
CINLL-CINLL
Carvt, .avia, boii ,i ;v¸vt
1380 Am patru rra(i:
Unul zice: ¸Vinã, ·arã!
Altul zice: ¸Vinã, iarnã!
Doi zic: ¸Ori ·ii,
Ori nu ·ii,
Nouã tot atata ni-i.
ßri,ca
1381 Am o ·acã
Nãzdrã·ancã,
Si prin ¸olduri
Îi tot bolduri.
Prota¡vt, oi,tea
1382 Un mort
Între doi ·ii.
1383 Sotoroagã
Botoroagã
1
,
Nouã co(i de lemn intreagã.
1
ßotoro¸ - lemn tamp, rãrã ·arr.
$!
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Prota¡vt ,i tevca
1384 Postrungã
1
Lungã,
Poznã cucuiatã.
íevca
2
138¯ Cosoroabã
3
strambã,
Surlã coco¸atã.
1386 Nãsãrambã
4
strambã,
Poznã cucuiatã,
La capete legatã.
Roata
138¯ Cinci carligate,
Zece bãgate,
Si una indreptatã.
1
Po.trvv¸a - pãstrugã ,pe¸te de Dunãre ¸i de mare, inrudit cu
cega, cu corpul lung ¸i sub(ire, cu botul in rormã de spadã,.
2
íevca - accesoriu al carului constand dintr-un lemn inco·oiat cu
un capãt imbucat in osie ¸i cu celãlalt ser·ind de sprijin pentru loitrã ,parte
lateralã a cãru(ei, a¸ezatã deasupra ro(ilor,.
3
Co.oroaba - barnã a¸ezatã orizontal deasupra pere(ilor casei,
pentru a sus(ine cãpriorii.
4
^a.arãvb - prost, greu de cap.
$"
CINLL-CINLL
1388 Cinci cotite,
Zece-nripte,
Si una d-a curmezi¸.
Rotite carvtei
1389 Am patru surioare,
Douã mari, douã mic¸oare:
Una pe-alta se alungã,
Si nu pot sã se ajungã.
1390 Patru surori gemene
Scapãrã din cremene,
1oatã ziua se alungã,
Si nu-i chip sã se ajungã.
1391 Cimu ce-i, ce-i·
Am patru rra(i
Într-o cãme¸e,
Si tot rug,
Si nu se mai agiung.
´¡itete rotii
1392 Sunt zece rra(i,
Într-un pat culca(i,
Si nici unul nu-i pe margine.
$#
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
1393 Am zece rra(i,
Într-o cãciulã bãga(i.
\iva rotii
1394 Ce-i rotund
Si rãrã rund·
|rva rotii ae car ;fa¸a,vt, ra¸a,vt,
bo¸a,vt, rotaia,
139¯ Am un drum:
Lat cat pã¸e¸te gãina,
Iar de lung, cat ·ezi cu ochii.
Pacorvita
1
;aibovita,
1396 Ploscu(ã cu apã neagrã
Unge muta ¸i aleargã.
ßicicteta
139¯ Are coarne, dar nu-i (ap,
Cand merge, merge la trap,
1
Pacorvita - ·as de lemn sau de scoar(ã de copac, in care se
(ine pãcura pentru uns osiile cãru(ei.
$$
CINLL-CINLL
O aleargã mic ¸i mare,
Dar nu cere de mancare.
Rotite bicictetei
1398 Douã surioare,
Iu(i ¸i sprinteioare,
1oatã ziua rug,
Si nu se ajung.
.vtovobitvt
1399 Ce ruge iute,
1rosne¸te ¸i pute·
1
Catea ferata ;arvvvt ae fier,
1400 De aici pan` la Bra¸ãu -
1ot un ma( de-a` tãu.
1401 De la noi
Panã la ·oi -
Douã runii de tei.
1
Publicatã in 191¯.
$%
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
1revvt
1402 Pe drum drept ¸i inãl(at
1rece-un ¸arpe inrocat,
La ¸es ruge nebune¸te,
Iar la deal cam garaie¸te.
1403 Din deal gonesc,
În ·ale cãlãtoresc,
Ca moara grãiesc,
Pe la carciumi mã opresc,
Pe unii ii primesc,
Pe al(ii ii gonesc
Si pe cale lungã cãlãtoresc.
1404 N-am a·ut nici eu,
Nici neam de neamul meu...
Iar dacã l-am pierdut,
Zãu cã-mi pare rãu!
íocovotira
140¯ Am un cal,
Nici nu-i cal.
De ·reu,
Un sat duce-n spinare
1
.
1
Publicatã in 1891.
$&
CINLL-CINLL
Drvvvt ¡e a¡a
1406 Care drum e rãrã pulbere·
Dvvarea ;cãva a¡ete .e vvfta, ,i ¡e,tete
va¡aae,te ív ;e¡,i
1
,
140¯ 1ulbure, tulbure.
Drum rãrã pulbere,
Cand se ridic-apele,
Umplu porcii jep¸ile.
Ptvta
1408 Am un uliu care zboarã,
Si nu s-atinge de pãmant.
ívvtrea, barca
1409 Am o ra(ã:
Cu ciocul bãlãce¸te,
Cu coada primite¸te
2
.
1
]a¡,a - loc mai scurundat, umplut cu apã in timpul re·ãrsãrii
unui rau, baltã.
2
. ¡riviti, a ¡riveti - a mãtura, a ·antura.
$'
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
1410 Am o ra(ã
lãrã ·ia(ã,
1rece apa cat de mare,
Ba te duce ¸i-n spinare.
1411 `Noatã ra(a-n hele¸teu
Si mã cheamã s-o port eu.
1412 Gasca-n baltã,
Si penele-n pãdure.
1413 Am o ·acã,
O trag de urechi la apã.
Ce e·
1414 Am o cutiu(ã,
Si-n cutiu(ã - o rã(u¸cã,
Rã(u¸ca cu aripele relezuia
1
,
Cu coada ·ant trãgea
În nasul cui nu gacea.
Corabia, ra¡orvt
141¯ Panã-mpãnatã,
Pe apã lãsatã,
Cu manã de om,
Cu ·oie de domn.
1
. fete¸vi - a mãtura plea·a cu relezãul ,mãturicã rãcutã din
nuiele de mesteacãn,.
%
CINLL-CINLL
1416 Panã-mpãnatã,
Pe apã lãsatã,
De ·anturi manatã.
Surlet n-are, surlet duce,
De pãmant nu se atinge.
141¯ |ãndãricã, lemn uscat,
Venitã din |arigrad.
1418 Am o gascã pe apã,
Si cu rulgii in pãdure.
1419 Pe cea ·ale nouratã
Vine-o riarã-ncornoratã,
De me¸teri streini lucratã:
Surlet n-are, surlet duce,
De pãmant nu se atinge.
1420 Cand eram in ·ia(ã,
Umbream cu multã dulcea(ã
Pe tot omul ostenit,
Acum insã, dupã moarte,
D-altã soarte am eu parte:
Ca sã (in necontenit
Vii pe mine,
Vii sub mine.
Sã ·edem: ghici-·ei bine·
%
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Corabia cv ¸batvri
1421 Gãinu¸ã gãlbenu¸ã
1rece marea-n picioru¸ã.
íarvt
1422 Ce ·egheazã peste mare
Si nu-i stã nimic in cale·
1etefovvt
1423 Alo, aici
Se-aude, ce zici.
1424 Ce e mic ¸i (ãcãne¸te
La ureche ne ¸opte¸te·
142¯ Cand eu strig
Se aude la marginea mãrii.
.riovvt
1426 Pe deasupra satului
Merg caii-mpãratului
Si cãru(a Radului.
%
CINLL-CINLL
142¯ Vantul ca gandul,
Nici cerul, nici pãmantul.
1428 Pãsãricã ·ajaioasã,
Zboarã pe sus, curajoasã.
1429 Surlet (ine, surlet n-are,
Umblã rãrã de picioare -
Nici pe drum, nici pe cãrare,
Nici pe apã curgãtoare.
1430 Ce pasãre nu stã-n pom,
Duce pe spinare om,
Zboarã ¸i se pierde-n zãri,
1rece peste mãri ¸i (ãri·
Para,vta
1431 Sunt umbrelã cãlãtoare,
Nu mã tem de ploi sau soare.
1rec prin nor,
Vin in zbor,
Oameni, lucruri eu cobor.
Racbeta ív tvva
1432 Globule(ul de argint
Ce aproape-i de Pãmant,
Dar nici scara cea mai lungã
%!
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
N-a putut la el s-ajungã.
Numai me¸tera luntre
A rãcut o punte.
´atetitvt
1433 Cine, intr-o clipitã,
Pãmantul inconjoarã·
%"
CINLL-CINLL
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
ßirvt
1434 Ce e greu peste bordei,
Cand n-ai bani de un` sã iei·
143¯ Ce greu pe bordei
Mai mult ca pãmantul, dacã ·rei·
1436 Ce e greu pe casã,
Si cu mana nu se ia·
´aracia
143¯ Împãratul mai rar,
Iar badea Stan ¸i Bran
Întotdeauna.
Privarvt
1438 Sleap(ul satului,
Necazul sãracului.
1439 |io·ul impãratului
În mijlocul satului.
%#
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
]avaarvvt
1440 Pana cocostarcului
În mijlocul targului.
´taro.tete
1441 Ochiul impãratului
La mijlocul satului.
Privaria, ¡v,caria
1442 Cerga dracului
În mijlocul satului.
1443 Inima dracului,
Beleaua satului.
1444 lierea dracului
În mijlocul satului.
144¯ Casa dracului,
Inima ·rãjbilor.
1
1
Aceea¸i rormã pt. cãrcivva, ghicit. nr. 1¯01 ,a se compara
numai primul ·ers la ambele ghicitori,.
%$
CINLL-CINLL
1ra¸atoarea
1446 A¸chia bradului,
Dreptatea satului!!
íe¸ea
144¯ Ce e mare ¸i mai mare,
Si de nimeni teamã n-are·
ßavii
1448 Ce-mi cere, le dau,
La nimeni nu stau.
1449 Ochii dracului,
Moartea omului.
14¯0 La minte cald,
La manã rece,
Îmi schimb stãpanii -
Ca ·ai de ei,
Si n-am odihnã
Nici in mormant.
14¯1 Ce ·ã trec prin maini,
lãr` de-a le ri stãpani,
Se pãstreazã-n san ¸i-n ladã,
lãrã ei nu race(i treabã·
%%
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
ív¡rvvvtvt
14¯2 I(ele,
Momi(ele,
|i le dau
Si (i le iau.
ßavvt fat.
14¯3 Acel ce mã race
Nu spune, ¸i tace,
Cand mã iai, nu mã cuno¸ti.
Cand mã cuno¸ti, nu mã prime¸ti.
Pvv¸a
14¯4 Gãinu¸ã gãlbenu¸ã,
Cu boabele-n gu¸ã.
14¯¯ Am o ra(ã
Suguba(ã,
Singurã coada negoa(ã,
Si cu ciocul cigãle¸te,
Pas, bãdi(ã, de ghice¸te!
%&
CINLL-CINLL
Covoara
14¯6 Cãciula mutului
În rundul pãmantului.
Po¡a
14¯¯ Co(oranã raurã,
Întunecã-n gaurã
Se manecã
1
Înspre duminicã.
14¯8 La un copac gãunos
Urlã lupul bãtãios.
14¯9 Rage ursul din cetate,
Si ·acile nu ·in toate,
Si ·i(eii-n jumãtate.
Po¡a batãva toaca
1460 1unica ¸i punicã
La sranta bisericã.
1
. .e vãveca - a se scula dis-de-diminea(ã ¸i a pleca la drum.
%'
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
ßi.erica, vãva.tirea
1461 Am o ·acã
Porumbacã,
Pe la coarne
Cu icoane,
Pe la nãri
Cu lumanãri,
Pe la buze
Buburuze,
La bãrbii
Cu rãclii,
Pe la ¸olduri
Cu bolduri,
Pe la pantece
Cu descantece.
1462 Cire¸ inrlorit,
Sarpe-ncolãcit,
Poruncã de domn,
Lucrare de om.
1463 Am un coco¸ ro¸u, potco·it
De manã de om,
Din raptã de domn,
Din bardã ¸i din topor.
1464 Am o ulcea pestricea,
Cantã-un coco¸el in ea.
&
CINLL-CINLL
146¯ Cãciula-mpãratului
În mijlocul satului.
1466 |uguiul curatului
În mijlocul satului.
146¯ Dragostea-mpãratului
Sade-n dricul satului.
1468 La stana bãtranã
Ciutele s-adunã.
Cto¡otvt
1469 Cand scutur rrau-n curte,
Necheazã murgu-n munte.
14¯0 Rage Buga
1
-ntre hotarã,
S-aude-ntr-a ¸aptea (arã.
14¯1 Rage murga din cetate
Si s-aude-n nouã sate.
14¯2 În mijlocul satului
Rage un ·i(el de aur.
14¯3 În mijlocul satului
Rage buhaiul impãratului.
1
ßv¸a - denumirea clopotului cel mare de la manãstirea Putna.
&
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
14¯4 Bululumb-bululumb,
Din |arigrad adus,
Si agã(at sus.
14¯¯ Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Aice mare ·odã, domn l-a pus.
14¯6 Sade domnul Buzdugan,
Sade sus, intr-un di·an,
Si cand porunce¸te,
Peste tot ·este¸te.
14¯¯ La Orhei se taie lemne,
La noi cad surcele.
14¯8 Limba cocostarcului
Bate rruntea targului.
14¯9 Putinei de aur,
Limbã de balaur.
1480 Sunã din cetate
Si s-aude peste sate.
Pe cei ·ii ii cheamã,
Pe cei mor(i ii plange.
Cto¡otete
1481 Cerbii-zbiarã,
Ciutele s-adunã.
&
CINLL-CINLL
1482 Am douã ulcele,
Cantã doi coco¸i in ele.
íivba ae cto¡ot
1483 Sub o roaie de lipan
Sade-un pui de mocar(an.
Cto¡otvita
1484 Spanzurãtoare mare,
Cãutare are.
1oaca
148¯ La noi taie lemne,
La ·oi cad surcele.
Cto¡otvt ,i toaca
1486 Badea rage
Prin parloage,
Lelea-nganã
Din grãdinã.
148¯ Strigã Dobra din Moldo·a
Si Neaga din 1eleaga,
&!
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
Sã ·ie ·acile toate-
Îmbrãcate, ne-mbrãcate.
Crvcea ae ¡e tvrta bi.ericii
1488 Pana cocostarcului
Bate ra(a targului.
1
Crvcea, crvcite
1489 De aici ¸i pan` la munte -
Numai (ãpi inripte.
Ptvtovvt ae .otaati
1490 Zece-n lung
Si trei in lat
Bat picioru` ne-ncetat:
Cand la stanga,
Cand la dreapta,
Azi bunicul,
Maine tata.
1
lorme asemãnãtoare pentru .tea¸, ghicit. nr. 1493 ¸i pt. .oarete
cãva ra.are, ghicit. nr. 2084.
&"
CINLL-CINLL
Coarva
1491 Pe deal necheazã,
Pe ·ale ureazã.
´tea¸vt
1492 Coarnele sunt din targ,
Capul - din ogradã,
Coada e din pãdure.
1493 Pana cocostarcului
Bate rruntea targului.
´ireva
1494 Nu ·ede,
Nu aude,
Si urlã.
Pacea
149¯ N-are chip ¸i nici rãpturã,
Unde-i ea nu este urã,
L scumpã ¸i-atat de dragã,
C-o iube¸te lumea-ntreagã.
&#
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII
LLLMLN1L DL MORALA
NARAVURI, VICII
ßetia
1496 lumul dracului
În capul omului.
ßavtvra
149¯ De o cumperi, ea te ·inde,
Îi tot udã ¸i s-aprinde,
Si te arde ca un roc,
Si de dansa n-ai noroc.
1498 1u mã raci om,
Lu te rac neom.
íavvt
1499 La o margine de drum
Sade mo¸u`, bea tutun,
Bea tutun ¸i rachiu tare,
De cade de pe picioare.
&$
CINLL-CINLL
Cãrcivva ;crã,va,
1¯00 Ochiul dracului,
Ibo·nica satului.
1¯01 Casa dracului
În mijlocul satului.
1vtvvvt
1¯02 Buruienu(ã gãlbinu(ã,
Rar bãrbat care te cru(ã.
1¯03 1ãmaia dracului
Plãcerea bãrbatului.
ívteava
1¯04 Oala Necuratului
În gura bãrbatului.
1¯0¯ Gãinu¸ã-ciu¸ã,
Strange-n nas cenu¸ã.
1¯06 Gãinu¸ã cu gu¸ã
Poartã in plisc cenu¸ã.
&%
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII
1¯0¯ Am o gãinã
Care rãsurlã pe coadã.
1¯08 Am o gãinu¸ã:
Cu trupul de pãmant,
Cu inima de rrunzã,
Cu coada de lemn uscat.
1¯09 Ce e cu trupul de pãmant,
Cu ma(ul de rrunzã,
Cu gura de aramã,
Si cu coada de lemn·
1¯10 Apã de rrunzã,
lunie de lemn,
Si pu(ul de pãmant.
1¯11 Am un lemn:
Lemnul (ine lutul,
Lutul (ine rrunza,
Si rrunza (ine rocul.
1¯12 Am o ·acã de pãmant,
Cu (a(a de lemn,
Iar ·i(elul - om.
1¯13 Scobitã,
Gãuritã,
Cu iarba dracului otrã·itã.
Ghici(i, ce e·
&&
CINLL-CINLL
)i¸ara
1¯14 Sus rum,
Jos scrum.
1¯1¯ Ciucite,
Bo(ite,
La un capãt rum,
La celãlalt un nebun.
1¯16 Cimilinga-blinga:
1ananaua, pur.
1¯1¯ Bala spurcatului
În gura sãracului.
Civbvcvt, tvtvvvt, tvteava ,i .vracvt
1
1¯18 În pãdure m-am dus,
Ciubuc mi-am luat,
Laptele in targ,
Si ·aca in grãdinã,
Vi(elul in (arinã.
1
´vrac - sulã de metal sau de lemn, intrebuin(atã la
desrundatul lulelei.
&'
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII
Cartite ae ;oc
1¯19 Ce se pune pe masã,
Se taie,
Se-mparte la riecare,
Dar nu se mãnancã·
Craivt ta cartite ae ;oc
1¯20 Ce crai
Nu are (arã·
Cbiocvt
1¯21 Îmi schimb locul,
Sar rocul
Si ghicesc norocul.
Prietevia
1¯22 N-o po(i cumpãra sau ·inde,
Nici in manã n-o po(i prinde.
Dar o po(i lua cu tine,
Sã te ai cu lumea bine.
'
CINLL-CINLL
Mivcivva
1¯23 Într-o ramãturã de oaie
A crescut un corn de porc,
Un orb l-a gãsit,
Un gol in san l-a ·arat.
1¯24 În ramãturã de oaie, subt mal,
Gãsirãm coarne de cal,
Orbul le-a ·ãzut,
Ciungul le-a luat,
Cel cu pielea goalã in san le-a bãgat.
1¯2¯ Un orb ·ede un iepure,
Un ¸chiop aleargã dupã el,
Si un mut strigã la un surd sã-l prindã.
1¯26 Astã-·arã la Crãciun,
Mancam mere dintr-un prun
Si cire¸e din alun.
1¯2¯ Pe un ·arr de deal
A ouat o prepeli(ã,
A clocit o bi·oli(ã
Si-a scos pui de mangali(ã.
'
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII
Cteretitoarea
1¯28 Bat ei cainii,
Bat cum bat,
Dar cand bat cã(elele,
Picã toate stelele!
Rv,ivea
1¯29 Cine mãnancã nãrile omului·
íacovia
1¯30 De dorul cãp¸unilor
Mãnancã rrunza.
íevea
1¯31 Ciolane rupte,
Sale durute.
íeve,vt
1¯32 Gandul mu¸tii,
Laba ga¸tii.
'
CINLL-CINLL
ív¸ãvfatvt
1¯33 La stat
Nu-i inalt,
Dar la nas
N-o sã-i ajungi
Nici cu scãri
Din cele lungi.
írico.vt
1¯34 Iepurilã incãl(at
Stã in margine de sat.
'!
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
LLLMLN1L
DL VIA|A CUL1URALA
´cri.vt ;.crierea,
1¯3¯ Campul alb,
Oile negre,
Cin` le ·ede
Nu le crede
Cin` le pa¸te
Le cunoa¸te.
1¯36 Cine mã-n(elege
Cu·inte culege.
1¯3¯ Arãturã albã,
Sãman(ã neagrã:
Cine poate,
Acela seamãnã.
1¯38 Ce rãmane pe ·eci
Si ·orbe¸te de trecut·
´cri.vt cv ¡ava ae ¸ã.ca
1¯39 Gasca arã,
Omul manã.
'"
CINLL-CINLL
Covaeivt ;tocvt ae .cri.,
1¯40 Dã-mi de bãut,
Sã stãm la ·orbit!
1¯41 1rei mã (in, trei mã poartã,
Cinci mã duc de mã adapã,
Din nasul meu curge miere ¸i otra·ã.
1¯42 Am un bou:
De iute ce-i, trei il (in,
Glas n-are, dar grãie¸te,
S-aude la marginea lumii.
1¯43 Lu is ·rajba ¸i dragostea,
De tare ce-s, trei mã (in,
Cu capul tãiat,
În douã crãpat.
1¯44 Ce semãnãtoare seamãnã
Grãun(e negre pe pãmant alb·
1¯4¯ Pitic sunt, de to(i m-agã(,
Si pe toatã lumea-n·ã(.
1¯46 De iute ce sunt,
1rei abia mã (in.
Din gura mea curge
Miere ¸i ·enin.
Glas nu am,
'#
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
Dar sã strig de ·oi ri pus,
M-aude in rãsãrit ¸i in apus.
Lu lumea o impac
Si o in·rãjbesc,
Pe to(i ii bucur
Sau ii intristez,
Dupã cum lucrez.
Pava ae ¸ã.ca ¡evtrv covaei
1¯4¯ Din carne e crescut,
În carne a crescut,
Capul l-a tãiat,
Corpul a-n·elit.
La plimbare cand a ie¸it,
Pe stãpanul lui a ser·it.
1¯48 1aie-mi capul,
Scoate-mi limba,
Dã-mi sã beau
Si sã-(i ·orbesc.
1¯49 Omul manã,
Gasca trage,
Si eu rac brazde negre pe pãmant alb.
'$
CINLL-CINLL
De¸etete, covaeivt ,i ocbii
1¯¯0 1rei orbi duc un olog,
Înto·ãrã¸i(i de doi chiori,
Ologul seamãnã pe un camp neted sãman(a,
Si rãsar in acela¸i timp ¸i rlori, ¸i sãman(ã.
Cerveata
1¯¯1 Zamã de boz
1
,
Cãrturarilor rolos.
íãrtia
1¯¯2 Ce este:
Începãturã
lãrã neam de strãmãturã
2
·
1¯¯3 Bur! din pod, dar nu se stricã,
Apa insã il destramã.
1¯¯4 Dai de piatrã, nu se stricã,
Dai in apã, se despicã.
1
ßo¸ - plantã erbacee cu miros neplãcut, cu rlori albe ¸i
rructe negre.
2
´travatvra - lanã toarsã ¸i ·opsitã in direrite culori, rolositã
la (esut, cusut sau brodat.
'%
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
1¯¯¯ M-a trimis doamna de sus
La a de jos,
Ca sã-i dea o cusãturã
lãrã pic de ti·iturã.
1
1¯¯6 lere-mã de apã,
Cã prea rãu m-adapã!
´v¸atira
1¯¯¯ Nu-i rierbinte,
Dar usucã.
^vvete
1¯¯8 Ce lucru este in toate,
Si rãrã el nu se poate·
1¯¯9 Ce intrã in toate
Si rãmane dupã moarte·
1¯60 Ce se pune anume
La tot lucrul in lume·
1¯61 Cinel-cinel:
Stã pe tine,
Si nu-l ·ede nime.
1
Pentru ultimele douã ·ersuri rorme asemãnãtoare: coaaa
¡a.arii, ghicit. nr. 1683, ¸beata, ghicit. nr. 193¯, ¸a¡aaa, ghicit. nr.
2011 ,la toate ghicitorile a se compara tot ultimele douã ·ersuri,.
'&
CINLL-CINLL
Cartea
1¯62 Rãdãcinã-mpleticinã,
Ales ·oinic o dezbinã.
1¯63 Rãdãcinã pãtrãcinã,
Rar ·oinic care-o dijghinã.
1¯64 Gãinã pestri(ã
La popa pe poli(ã.
1¯6¯ Cine mã-n(elege
În(elepciune culege.
1¯66 Are roi ¸i scoar(ã,
Dar nu e copac.
Cine o-n(elege
Minte are-n cap.
1¯6¯ Are roi ¸i nu e pom,
Îmi ·orbe¸te ca un om.
Si cu cat o indrãge¸ti,
1ot mai mult te rolose¸ti.
Cartite ív bibtioteca
1¯68 Colea-n stana de la noi
Sunt ·reo douã mii de oi,
Însã-acela le cunoa¸te
Care ·ine ¸i le pa¸te.
''
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
ßibtioteca
1¯69 Ghici in care ¸coalã-n·e(i
Pan` la adanci bãtrane(i·
\tiivta
1¯¯0 O cetate minunatã
Stã cu poarta descuiatã,
Dar nu po(i in ea pã¸i
Dacã nu ¸tii a citi,
Are-n ea comori potop -
Orica(i iau, nu scade-un strop.
1¯¯1 Ce a·ere este in lume,
Pe care n-o po(i lãsa altuia·
Cto¡otetvt ae ta ,coata
1¯¯2 Sus sunã, jos rãsunã,
1o(i copiii se adunã.
´cri.oarea ;e¡i.tota,
1¯¯3 Veste duce,
Veste aduce.
!
CINLL-CINLL
1¯¯4 Am o gãinã canipie,
Dã de ·este la domnie.
1¯¯¯ Am o gãinu¸ã pestri(ã
Duce ·estea la bãdi(ã.
1¯¯6 Limbã dulce sau amarã:
Grãiesc la rãsãrit,
Si se-aude la apus.
Pecetea ;,tav¡ita,
1¯¯¯ Sunt rotundã ca un ban
Si stau mandrã pe di·an.
1ivbrvt ae .cri.oare
1¯¯8 Ce sãru(i pe spate
Si merge departe·
1¯¯9 Ce uzi in spate
Si race ocolul pãmantului·
Ziarvt
1¯80 Am un prieten priceput,
De toatã lumea ¸tiut,
!
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
Îmi dã sraturi ¸i imi spune
1ot ce se petrece-n lume.
Raaio
1¯81 Ll in casã locuie¸te,
Si atuncea cand ·orbe¸te
Numai cu un ochi pri·e¸te.
1¯82 Cand il pri·e¸ti se pare o cutie
Sau mai bine zis o jucãrie.
Însã cand ·orbe¸te,
Maicã, te uime¸te!
1¯83 N-are ·ia(ã, n-are duh,
Însã prinde din ·ãzduh
Vorbele care se plimbã,
Si ·orbe¸te orice limbã.
Difv¸orvt
1¯84 Sus pe stalpul ãsta mare
Prins-am o pri·ighetoare.
N-are cap, n-are picioare,
Dar de-i zice o cantare
Satul ciotcã
1
, lume multã
Stã-mprejurul ei ¸i-ascultã.
1
Ciotca - grãmadã, mul(ime.
!
CINLL-CINLL
1¯8¯ O cutie minunatã
Duce-n casã lumea toatã.
.vteva
1¯86 Nu-i ureche, dar aude,
Vocea ce-n ·ãzduh s-ascunde,
Si-o culege dupã ton,
Ca s-o bage-n megaron.
Civevato¸rafvt
1¯8¯ Panzã albã pe pere(i,
O panzã ¸i doi bãie(i,
Si in riecare searã
Strange lumea ca la moarã.
1eteri¸orvt
1¯88 Hai la noi ca sã ·ede(i
Numai umbre pe pere(i.
Cbicitoarea ;civititvra,
1¯89 Lumea o race,
Lumea o desrace.
!!
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
1¯90 Strãina cu ochii ·erzi
Ar ·rea braul sã-i dezlegi,
Numai cã tu... nu-n(elegi.
Cvte¸atorvt ae fotctor
1¯91 Poposind din rloare-n rloare,
Sapte sate-am colindat,
Si din sacul plin din spate
Si pe ·oi ·-am inrruptat.
!"
CINLL-CINLL
INS1RUMLN1L MUZICALL,
JOCURI
Civ¡oivt
1¯92 Am o gascã ¸oaitã-boaitã,
Cu grumazul ¸oi-barloi.
1¯93 Am o ra(ã
Gudurea(ã,
Grumãjui
Cu gudurlui,
Cine-a gici
Sapte sate c-a zgarci.
1¯94 Colea-n ·ale,
Colea-n deal,
|ipã porcul
Lui Drãgan.
1¯9¯ Strans ¸i umrlat,
Zbiarã prin sat.
1¯96 Ce se na¸te rãrã surlet,
Cantã jupuit
Si moare (ipand·
!#
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI
1¯9¯ Am douã mere,
Douã pere,
Douã ruse de aur.
Vai de puiul cel de graur
Care se suie in nuc
Si strigã la cuc,
Din ciubuc trãgand,
Din aripi dand,
Din gurã ¸o·arleagã-leagã,
Nimica sã nu s-aleagã.
Caratvt
1¯98 Am un lemn de douã palme:
Cand rãsurlã, sunã ·alea.
ítviervt
1¯99 În pãdure na¸te,
În pãdure cre¸te,
Vine-acasã ¸i hore¸te
1
.
1600 Sub(irel ¸i mititel,
Joacã lumea dupã el.
1
. bori - a canta un cantec, de obicei o horã ,din gurã sau
din rluier,.
!$
CINLL-CINLL
1rãvbita
1601 1ura-·ura neamului
În mijlocul satului.
1oba
1602 Bãlaie, hurdubaie,
Bunã de bãtaie.
Cob¸a
1603 Doi purcei nego(ei
1
,
Bate gasca la tiulei
2
.
1604 Am o ·acã
Bandraboacã,
Pe la panteci
Cu descanteci,
Pe la ii
Cu bãcãlii.
160¯ Vine gasca
De la Basca,
Cu-aripile mototol,
Cu ciocul rãcut pistol.
1
^e¸otei - de targuit.
2
1vtev - cotorul penelor de pasãre, purul puilor.
!%
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI
1ioara ;.cri¡ca, aibta,
1606 Pe o ·ale-ntunecoasã
Vine-o babã grebãnoasã,
Pe la ¸ele
Cu darjele,
Pe la buze,
Cu sumuze,
Pe la nãri
Cu lumanãri.
160¯ Am o haitã:
Soaitã-boaitã,
Cu grumajii ¸o·arnogi
1
,
Pas, ·oinici, ¸i mi-o ghici(i!
De-(i gre¸i
Si nu-(i gaci,
Sapte ma(e ·-oi zgarci.
1608 Am o scandurã uscatã,
De-un mare me¸ter lucratã,
În cui atarnatã.
Cand sunã ¸i rãsunã,
1o(i oamenii s-adunã.
1609 Cantã un gandac
Pe o drani(ã
2
ro¸ã.
1
\orãrvo¸ - care de-abia i¸i taraie picioarele, olog, ¸chiop.
2
Dravita - scanduricã sub(ire din lemn de brad, mai mare
decat ¸indrila, cu care se acoperã casele.
!&
CINLL-CINLL
1610 |ãndãrica bradului,
Veselia satului.
1611 Gãinu¸a mea,
Cand sasaie ea,
Se strange lumea la ea.
1612 Scoicã uscatã,
În cui aninatã.
1613 Am o ratã:
Cand o iau in bra(e, (ipã,
Cand o las, tace.
1614 Cand se ceartã calul cu oaia
Si oaia cu lemnul·
1ioara ,i arcv,vt
161¯ Sub o sabie uscatã
|ipã purceaua ro¸catã.
.rcv,vt, rioara ,i coaraete
1616 1ata - garbo·ul,
I·ãneasa - scorboroasa,
Si copiii - drep(i.
!'
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI
161¯ Calul pe oaie,
Oaia pe lemn,
Lemnul zbiarã,
Oaia cantã,
Calul tace.
íavtarvt ,i rioara
1618 Strigã gagiul
1
din pãdure,
Si gajgura din gaurã.
1619 Strigã gagiu` din copaci,
Gãgiuleasa - de la ·aci.
íavtarii ,i ;vcatorii
1620 Unul race tri-li-li,
Altul race di-di-ri,
Iar o sutã -
1ar(a-par(a.
íora
1621 Ce nu-mbãtrane¸te niciodatã·
1622 Ce nu piere niciodatã·
1
Ca¸iv, ¸a¸i.t - instrumentist ci·il, angajat in ranrara unui
regiment, aici cu sensul de lãutar.
!
CINLL-CINLL
,ßvbaivt ae .vvt ^ov
1623 Am un taur
În ogradã
Rage,
Dacã-l tragi
De coadã.
´crãvciobvt ;,avta¡vt,
1624 Hetica,
Petica,
Sus cu bizuietica.
162¯ Pe ·alea lui Baibarac
Se dã dracul peste cap.
Zvevt
1626 Voinic ·artolomete,
Cu pipota-ntre spete,
Se suie-n sla·a cerului
Cat ai potco·i puricele la un picior.
!
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI
Miv¸ea
162¯ Sare ¸i cade hai-hui,
Niciodatã n-are cucui!
1628 Cade ¸i indatã sare,
Parcã ar a·ea picioare.
Se lo·e¸te ¸i nu plange.
Ce sã rie oare·
!
CINLL-CINLL
ANIMALL SALBA1ICL
íe¡vrete
1629 Cinel-cinel:
Ciugule(
Canipel.
1630 Cimiliga prin turi¸,
|u¸ti din iarbã-n aluni¸.
1631 Ulcelu¸ã unsã,
Prin buruieni ascunsã.
1632 Am un rãt
1
raur,
Cu patru cucioaie,
Cu coada acana
2
,
Cu urechile (icmandru
Si cu botul riu-riu-riu.
1633 La deal rug de nu m-ajungi,
La ·ale cad in branci.
1634 Cui ii pare dealul ·ale,
Si ·alea deal·
1
íat - recior, riu, bãiat, copil.
2
.cava - mai la o parte, in lãturi.
!!
ANIMALL SALBA1ICL
163¯ Ce stã ghebos
În rogoz,
Strigi o datã
Si se-ndreaptã·
1636 1rece dracul ghemotoc
Pe ·alea lui O(o(oc.
Cãivete ,i ie¡vrete
163¯ luga, bãl(atule,
Goana, urecheatule!
De-l ajunge bãl(atul,
S-a srar¸it cu urecheatul!
íe¡vroaica cv ¡vii
1638 Am o scroarã surã,
Purã,
Cu purceii suri,
Puri,
Sug,
lug,
Ciu¸ti in huci!
1639 Am o purcicã
Suricã,
Care moare de rricã.
!"
CINLL-CINLL
Are pui
Numi(i ·ãtui
1
,
Sug ¸i rug:
Uite-i, nu-i,
Cine-i purcica
Surica·
Cerbvt
1640 1ãtãnita snop,
Panã busuioc.
1vt¡ea
1641 Anã codanã,
Cat ·rei prin poianã,
Da` prin cotecior
Mai inceti¸or.
1642 Iese puica din cote(,
De n-o prinde nici un jude(.
1vt¡ea ,i ¸aiva
1643 A luat-o I·ãra
Pe Ki·ãra
1
1atvi - pui de iepure.
!#
ANIMALL SALBA1ICL
Si a dus-o-n ·ie
S-o-n·e(e cojocãrie.
ív¡vt
1644 Si codat,
Si col(at,
Si iste(,
Si-ndrãzne(.
164¯ Noaptea ochii ii stecle¸te,
Si cand urlã te-ngroze¸te.
1646 Mangu stã ¸i-ascultã.
ív¡oaica ,i ¡vii
164¯ Am o cã(ea plãtãnãgea
Cu doisprezece purcei plãtãnãgei:
Vine, suge, ruge-n ture.
ív¡vt ,i oite
1648 Ciugurele-mugurele,
Merg pe drum in¸irã(ele,
Iar Ciuguru-muguru,
Pe branci tupilat,
S-a pus pe ·anat.
!$
CINLL-CINLL
1649 |inghi-linghi
1
-o ia pe ·ale,
Soldu-boldu
2
-i iese-n cale.
16¯0 Jnapu
3
-n mãrun(ele
lace drumurele.
16¯1 Otrocol
Prin ocol,
Unul rade,
O sutã plang.
|vti,ca
1
16¯2 Am o oaie rapãnã
¯
,
Sade-n deal ¸i deapãnã,
Si se-nchinã rugului,
Si se roagã cucului:
- Cucule, mãria-ta,
Am ·enit la dumneata,
Sã-mi dai calul dumitale
Sã mã duc la socrul-mare,
C-am auzit c-a rãtat
Sub un munte rotunzat,
1
)iv¸bi·tiv¸bi - imitarea sunetului de clopo(el.
2
\otav·botav - pozi(ia lupului care stã pe ¸olduri ¸i cu ochii
holba(i.
3
]va¡v - de la a ;va¡ai ,a bate, a lo·i,.
4
|vti,ca - cantecul oii rereritor la lup.
¯
Ra¡av - boalã de piele asemãnãtoare cu raia, pe care o
capãtã de obicei caii, cainii ¸i porcii.
!%
ANIMALL SALBA1ICL
Si-a rãcut trei reciori,
1rei rrã(iori,
Unul a murit,
Altul a pierit,
Unu-n munte s-a suit,
Cu sangele-ntr-un sãhan
1
,
Cu ma(ele-ntr-un pahar.
|r.vt
16¯3 Pe o ·ale-adancã
Vine un cioban ciobancã,
Si de ¸ale e mãtancã.
16¯4 Vine mo¸ul pe cãrare
Cu cojocul la spinare.
16¯¯ Am un mo¸
Cu cojoc intors pe dos.
16¯6 Vara umblu dupã miere,
Iarna dorm sã prind putere.
.ricivt
16¯¯ Han(ur,
Ban(ur,
1
´abav, .abav - ·as adanc de metal, talger, rarrurie.
!&
CINLL-CINLL
1rece pe uli(i
Cu o mie de suli(i.
16¯8 Merge mo¸u` pe cãrare
Cu-o mie de ace-n spinare.
16¯9 Garaie mo¸ Sa·u pe cãrare,
C-o mie de araci in spinare.
1660 Merge pa¸a pe uli(ã
Cu trei mii de suli(e.
1661 Ce ·iteaz intrã-n cetate
Cu multe suli(i in spate·
1662 Am un motan mare,
Cu pãrul ca acul,
Cu trupul ca dracul.
1663 Pe ·alea lui Ociocioc
Vine dracu` ¸omoldoc
1
.
1664 Mã rac ghem
Si de nimeni nu mã tem.
166¯ Cui ii place sã se-mbrace
În cojoc cu mii de ace·
1
\ovotaoc, ,ovottoc - ghemotoc.
!'
ANIMALL SALBA1ICL
íitiacvt
1666 Zburãtoare
Cu patru picioare.
166¯ Ce pasãre na¸te puii ·ii·
1668 Am o pasãre
Care zboarã-n cer
Si sug
Puii la ea.
\oarecete
1669 Nucã nucoasã,
Piersecã rlocoasã,
Dã in el!
Dã dupã el!
Lasã-l la rocul,
Cã ¸i-a gãsit norocul.
16¯0 Cimiligã laurã,
|u¸ti in gaurã!
16¯1 Moara lui Bubu(ã
Îmblã prin grãun(e.
16¯2 Ulcicu(ã plu¸atã,
Umblã noaptea toatã.
!
CINLL-CINLL
16¯3 Ulcicu(ã laurã
|u¸ti in gaurã.
16¯4 Puri-nainte, puri-napoi,
Pupuri-purea-napoi.
16¯¯ |u(uru(ã-pupuru(ã,
luge iute prin grãun(ã.
16¯6 Încui,
Descui,
Si ho(ul rãmane in casã.
\oarecete ,i ;irvt
1
16¯¯ Picuru¸u` picurã,
Gã·ãru¸u-n gaurã.
^era.tvica
16¯8 Strigã Mari(a din deal
S-o aperi de gãini,
Cã de caini
Nu-i e rricã.
1
]ir - rructul ragului.
!
ANIMALL SALBA1ICL
Cãrtita
16¯9 Ce este:
De trãit trãie¸te,
Dar rãrã ochi se hrãne¸te·
!
CINLL-CINLL
PASARI SALBA1ICL
Pa.area
1680 Cine trece pe langã pom
Si n-o bagã nime-n samã·
1681 N-are maini, lucru ciudat,
Dar clãde¸te minunat!
Coaaa ¡a.arii
1682 Am o carte:
Vantul o-nchide,
Vantul o deschide.
1683 Douã gheme de mãtasã
Le-am trimis la Voduleasã,
Ca sã-mi racã cusãturã
lãrã leac de ti·iturã.
Pava ¡a.arii
1684 Are ·ia(ã, n-are ·ia(ã,
Si tot ·ine de la ·ia(ã.
!!
PASARI SALBA1ICL
ívt¸vt
168¯ La trup sunt u¸or,
lãrã aripi zbor,
Dar nu-s nici rum, nici nor.
1686 Ce trece pe apã,
Si ·aluri nu sapã·
1
Pi¡ota
168¯ Deasupra carne,
Înãuntru piele.
Cvibvt
1688 lãrã maini, rãrã bãrdi(ã,
Si-a rãcut bunã cãsu(ã.
Rãvavvica
1689 Doamnã nouã
Cu coada in douã.
1690 O sãgeatã neagrã,
Merge pe deasupra lacului.
1
O rormã pu(in direritã pt. vvbra, ghicit. nr. 203¯.
!"
CINLL-CINLL
1691 |intã mandrã
Bate-n grindã,
Bãsãde¸te pãsãre¸te,
Nime` nu se nãdãie¸te
1
.
Rãvavvica ,i cvibvt
1692 Spilcã spilcuitã,
De grindã lipitã,
Vorbe¸te nem(e¸te,
Se-n(elege rran(uze¸te.
Pvii ,i rãvavvica
1693 Purcelu¸ã surã-purã,
Suie purã pe topurã
C-un maldãr de pur
2
in gurã.
1rabia, rrabiite
1694 Ciuturele mugurele
Stau pe gard in¸irã(ele.
169¯ Saltã, saltã ¸i iar saltã,
Nu race un pas o datã.
1
. vaaai - a se asemui, a imita.
2
Pvr - usturoi sãlbatic.
!#
PASARI SALBA1ICL
Pavvvt
1696 Am o ra(ã
1argo·a(ã,
Singurã coada-¸i negoa(ã.
169¯ Stejar ·erde,
Varru`-i arde,
La trupinã
Are-albinã.
Cvcvt
1698 Cine-¸i cantã numele
Prin toate pãdurile·
1699 Cine umblã mut prin lume
Si tot se strigã pe nume·
Cotofava
1¯00 Ce e lungã
Cat o drugã,
Si de groasã
Cat o ceapã,
Si necheazã
Ca o iapã·
!$
CINLL-CINLL
1¯01 Cine-i la cap ca o ratã,
Si la coadã ca o daltã·
1¯02 Domnul scurt,
Si pu¸ca lungã.
1¯03 Intrã popa in altar
Si-¸i lasã toiagu-arar`.
1¯04 Mai mare a¸chia
Decat copacul.
1¯0¯ lata de pandur
Cu ·arghea
1
-n spate.
Cotofava ,i ¡orcvt
1¯06 1itiri¸ca-rri¸ca
Sare pe (an(oi-ban(oi,
Dar (an(oi-ban(oi
Nu poate sãri
Pe titiri¸ca-rri¸ca.
1¯0¯ Mic-pestric
Se suie pe moc-mondoc,
Dar moc-mondoc
Nu se suie pe mic-pestric.
1
1ãr¸be - par, barnã.
!%
PASARI SALBA1ICL
1¯08 Anghelu¸ca-menghelu¸ca
Sade cãlare pe angheloi-mengheloi,
Dar angheloi-mengheloi
Nu poate ¸edea cãlare
Pe anghelu¸ca-menghelu¸ca.
1¯09 Sotanga-motanga
Duce pe ¸otangoi-motangoi,
Dar ¸otangoi-motangoi
Nu duce pe ¸otanga-motanga.
1¯10 1ulea¸ca-rlea¸ca
Se suie pe tule¸coi-rle¸coi,
Dar tule¸coi-rle¸coi
Nu se suie pe tulea¸ca-rlea¸ca.
Cotofava ,i birotvt
1¯11 |an(a-man(a
Sade pe (ãn(oi-bãn(oi,
Dar (ãn(oi-bãn(oi
Nu ¸ade pe (an(a-man(a.
Ciocavitoarea ;¸beovoaia,
1¯12 Suli(ã pestri(ã,
Caragea
1
de os.
1
Cara¸ea - rluier.
!&
CINLL-CINLL
1¯13 Coco¸ ro¸iu, zgaibã-n cap,
1oacã noaptea pe uscat.
1¯14 Joacã popa crãcãnat
Cu zãbunul
1
cãrãrat,
Cu tichie ro¸ie-n cap.
1¯1¯ |apu` mamii, (ap,
Sare pe copac,
1oacã noaptea lemn uscat.
Caita
1¯16 Dacã-i albã, nu-i cocoanã,
Dacã-i neagrã, nu-i (igancã,
Dacã-i lungã, nu-i prãjinã.
Cioara
1¯1¯ 1ãrtãcu(ã neagrã,
Peste camp aleargã.
1¯18 Am o (arcã bulearcã,
1ot campul aleargã.
1
Zabvv - hainã lungã.
!'
PASARI SALBA1ICL
Cioara ,i ¡orcvt
1¯19 |o(oi-mo(oi
Duce pe (oa(a-moa(a,
Dar (oa(a-moa(a
Nu duce pe (o(oi-mo(oi.
1¯20 Dudulana ¸ade pe dudulan,
Dar dudulan nu ¸ade pe dudulana.
1¯21 Dan(a-man(a
Sade pe dãn(oi-mãn(oi,
Dar dãn(oi-mãn(oi
Nu ¸ade pe dan(a-man(a.
1¯22 1itiri¸cu-pri¸cu
Poate sã ducã
Pe titiri¸ca-pri¸ca in ciu¸
1
,
Dar titiri¸ca-pri¸ca
Nu poate sã ducã
Pe titiri¸cu-pri¸cu in ciu¸.
1¯23 Sunt douã dobitoace:
Unul 1utãlã,
Si altul Mangãlã,
1utãlã duce-n spate pe Mangãlã,
Dar Mangãlã pe 1utãlã, nu!
1
ív civ, - in carcã, in spinare.
!!
CINLL-CINLL
)arca
1¯24 Ce-i lungã
Si nu-i dungã,
Si-i albã,
Si nu-i doamnã,
Si-i neagrã,
Si nu-i (igancã·
Cvcvraia
1¯2¯ Strigã noaptea
Cã ·ine moartea.
ßvba ;bvfvita,
1¯26 Noaptea rãcne¸te,
Ziua se-odihne¸te.
Civbvre¸vt
1¯2¯ Gascã titianã,
Zboarã noaptea in poianã
1
.
1
O rormã asemãnãtoare pt. tvva, ghicit. nr.2108.
!!
PASARI SALBA1ICL
|tivt ,i ¸aiva
1¯28 - Gaie-papagaie,
Ce duci in tigaie·
- Duc papa puiului
În ·alea plopului,
C-a ·enit ·ipãra
Si-a luat pe chipãra,
Si-a dus-o-n deal la cetã(uie,
Ca s-on·e(e blãnãrie.
1¯29 A ·enit mimura
Si-a luat pe pipura,
Si-o duse-n deal la ·ie,
Si-a-n·ã(at-o cojocãrie.
1¯30 Vine, ·ine ·iura,
Si apucã piura,
Si-o duce pe ·ene(ie
1
,
Si-o-n·a(ã cojocãrie.
1¯31 1uchilu¸ pe sub perete,
Ciu¸ti intre cele rete!
1
1evetie - ·apor, corabie ·ene(ianã ,reminiscen(ã a rela(iilor
comerciale din trecut cu Vene(ia,.
!!
CINLL-CINLL
1vttvrvt
1¯32 Ce ·anãtor
Vaneazã din zbor·
Rata .atbatica
1¯33 Pe cea baltã latã
Lste-o ciuciurã
1
bãl(atã,
Cine-o ¸tie, las` s-o ¸tie,
Cã-i la bot cu scãrarlie.
Cã.ca .atbatica
1¯34 1ig·a albã, titianã,
Strigã noaptea in poianã.
1¯3¯ Gu¸iu, gu¸iu, guguianã
Strigã noaptea prin poianã.
ßar¸a ;coco.tãrcvt,
1¯36 Mo¸ul Niculae
Doarme pe casã-n paie.
1
Civcivra, civcivre - plantã erbacee, acoperitã cu peri moi, cu
rlori ·iolete sau albastre.
!!!
PASARI SALBA1ICL
1¯3¯ Badea nostru Nicolae
Doarme-n horn pe paie.
1¯38 Ce sã rie oare
Cu-a¸a lungi picioare,
Ro¸ii peste tot,
Ro¸u ¸i pe bot·
Cvcoarete
1¯39 Singurele,
Mititele,
Se tot duc in¸irã(ele,
Si se duc cu mare jele.
Pa.area catatoare
1¯40 Iarna ruge,
Vara ·ine.
!!"
CINLL-CINLL
PLS1I, 1ARA1OARL
Pe,tete
1¯41 Apa mã na¸te,
Soarele mã cre¸te
Si cand nu ·ãd pe mama mor.
1¯42 În apã nasc,
În apã cresc,
Ararã dacã ies,
Via(a mi se curmã.
1¯43 Soldat o(elit,
De oaste gãtit.
1¯44 Merg pe-un drum, dar nu-i drum,
Prind un pui, dar nu-i pui,
Îi smulg penele, dar nu-s pene,
Si-i mãnanc carnea, dar nu-i carne.
1¯4¯ Cine secerã apa·
1¯46 Mut s-a nãscut,
Mut a trãit,
Mut s-a prãpãdit.
!!#
PLS1I, 1ARA1OARL
Pe,tii ae .vb ¸beata
1¯4¯ Pe sub podu` lui Pene¸-impãrat
Umblã caii lui Calarat.
Pa.trarvt
1¯48 Ciu¸ti prin apã,
Zup sub piatrã.
Racvt
1¯49 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos
Sã-i dai cerceii
De pe rundul mãrii.
1¯¯0 Cercelu¸ul mãrii
Pe rundul cãldãrii.
1¯¯1 Cercelu¸ cu coarne,
lierbe-n rundul oalei.
1¯¯2 Cu cozoroc la cãciulã,
Cu roarreci la manã,
Cu mustã(ile ca hã(urile,
Si din coadã: lip-lip-lip.
!!$
CINLL-CINLL
1¯¯3 Îl bagi negru-n apã
Si iese ro¸u.
1¯¯4 Pe ·alea lui Sara·ac
Vine un turc inarmat.
1¯¯¯ Ghici:
Ce e cu opt picioare
Si cu douã perechi de coarne·
1¯¯6 Cine nu-¸i ascute roarrecele niciodatã·
Metcvt ;cvtbecvt, cvtbecivt,
1¯¯¯ Rãsbuc pe cãrare,
Cu doba-n spinare.
1¯¯8 Coarne are, ¸i bou nu e,
Samar
1
poartã, mãgar nu e,
Maini n-are,-n copaci se suie.
1¯¯9 Cu coarne ca boul,
Cu ¸a cu un cal,
Se urcã pe copaci ca un ¸arpe.
1
´avar - ¸a mare de po·arã, rãrã scãri ,de-obicei pentru
mãgari sau catari,.
!!%
PLS1I, 1ARA1OARL
1¯60 Am un bou:
Cu trupul in grajd,
Cu coarnele ararã.
1¯61 De tare ce e - duce o casã-n spate,
De slab ce e - o gãinã-l bate.
1¯62 Vine mo¸ul pe cãrare
Si-¸i duce casa-n spinare.
1¯63 Am un ou, ¸i nu-i ou,
Si cu coarne, dar nu-i bou.
1¯64 Am un bou
Cu ochii in coarne.
1¯6¯ Gãinã seinã,
Cu mo(ul de rãinã,
Ve·eri(ã nu e,
Pe copac se suie.
1¯66 1otdeauna sunt acasã
Si de poaie nu imi pasã...
Merg incet, dar chibzuit:
Pe-unde merg las drum albit.
Am ¸i coarne,
Si le rac
Lungi sau scurte -
Dupã plac.
!!&
CINLL-CINLL
´coica
1¯6¯ Sus copaie, jos copaie.
La mijoc carne de oaie.
1¯68 Sus cer,
Jos cer,
La mijloc carne de miel.
ßroa.ca
1¯69 Cã(ãlu¸ de langã baltã,
Saltã, latrã, ¸i iar saltã.
1¯¯0 Langã balta seacã
Mereu bate toaca.
1¯¯1 Ce-i goalã-goalã
Ca o oalã,
Si necheazã ca o iapã·
1¯¯2 Nu-i pasãre, dar pe copaci ¸ade,
Nu-i ·acã, dar pa¸te iarbã ·erde,
Nu-i pe¸te, dar in baltã inoatã,
Nu-i lãutar, dar cantã noaptea toatã.
!!'
PLS1I, 1ARA1OARL
ßrotacetvt ;bvratecvt,
1¯¯3 Sub o roaie de leu¸tean
|ipã-un pui de moldo·ean.
1¯¯4 Am un pui de grec
Ce se suie pe ceorlec
Si race: ¸Indec... Indec...
ßroa.ca·te.toa.a
1¯¯¯ Sus gã·an,
Jos gã·an,
La mijloc carne de cal.
1¯¯6 Pe o ·ale nisipoasã
Merge o babã grebãnoasã.
1¯¯¯ Sus casã,
Jos masã,
La mijloc carne grasã.
1¯¯8 Hocã mare,
Hocã micã,
De sub hocã
Pui de ciocã,
Hoca cu monicu
1
-n cap,
Cu cioricu`
1
dupã cap,
1
Movic - damb mic, mo·ilã.
!"
CINLL-CINLL
C-un talger de branzã-n buze,
Pa¸te iarbã pe costi¸ã,
Na-(i-l (ie de-l sumu(ã.
\o¡ãrta
1¯¯9 Curelu¸ã ·erde,
Prin iarbã se pierde.
\ar¡ete
1¯80 Cimurcei ce-i:
Curãlu¸ã unsã
În iarbã ascunsã·
1¯81 Pesteu rece,
Dunãrea o trece.
1¯82 Am o batã tãrcatã,
Pe camp aruncatã.
\ar¡ete ,i ovate ae ,ar¡e
1¯83 Mã dusei in pãdure
Sã caut douã resteie,
Nu gãsii douã resteie,
Gãsii douã ouã de hechea-bechea,
1
Cioric - ¸orici.
!"
PLS1I, 1ARA1OARL
Hechi sã le iau,
Hechi sã nu le iau,
Hechi mã temui
De hechea-bechea.
^a¡ãrca
1¯84 Co·al-co·al
Prin iarbã,
Lungã-i,
Sarpe nu-i.
íi¡itoarea
1¯8¯ Ce e mic, nesãturat,
Si suge pan` la crãpat·
1¯86 Obialã neagrã tãtãrascã,
Cine n-o ghici sã se zgarceascã.
1¯8¯ Cine te mu¸cã
Spre a-(i race bine·
Rãva, rãvete
1¯88 Strigã Dobra din Cosoba
Cã e micã-mititicã
Si de gãini i-este rricã.
!"
CINLL-CINLL
1¯89 Strigã lelea Anghelina,
Ca s-o apãr de gãinã,
Si tot strigã ¸i mã cheamã,
Cã de caine n-are teamã.
1¯90 Curelu¸ã unsã
Pe sub pãmant dusã.
1¯91 Am ni¸te rete:
Cand i(i ·in in curte,
Sã nu le aperi de caini,
Sã le aperi de gãini.
1¯92 Ce trãie¸te in pãmant
Si n-are oase·
!"!
INSLC1L
INSLC1L
Pvricete
1¯93 Cinel-cinel:
Mititel
Ciup-pipel
1
.
Ce e mic mititel
Se tulburã Vodã de el·
1¯94 Am un cãlu¸el
Mic ¸i sprintenel,
Negru ca corbul,
Iute ca rocul:
Unde sare,
Urmã n-are,
Unde pa¸te,
Se cunoa¸te.
1¯9¯ Ce-i mic ca ¸i-un rir de mac,
Si sare-n sus ca ¸i-un (ap·
1¯96 Peste-o mãciuchi(ã
Sare-o neghinu(ã.
1
Crea(ie spontanee din: ciupe¸te piele!
!""
CINLL-CINLL
1¯9¯ |up de ici,
|up de colea,
Poparlita
Poparlea.
Paavcbete
1¯98 Peste-un tãlerel
1rece-un unche¸el.
1¯99 Ce e mic ¸i mititel
Si-¸i ia Vodã cãciula la el·
Pto,vita
1800 Burdujel umrlat,
Umblã noaptea pe sub pat.
Paiav;evvt
1801 Mititel,
Vine(el,
|ese rrumu¸el.
1802 Ce e mic ¸i mititel
Si umblã cu runia dupã el·
!"#
INSLC1L
1803 Dumitricã ghiburel
1
Si-mplete¸te casa el,
S-o-mplete¸te rrumu¸el.
1804 Am un rrate:
|ese-o panzã minunatã,
lãrã i(e, rãrã spatã.
180¯ Într-un ·arr de pai
Manãstire de crai.
1806 Pusei chila
2
-n poli(ã
lu¸tele
3
sub poli(ã.
Mv.ca
180¯ Sade-n grindã, (itãie¸te,
Nu ¸ti` nime ce ·orbe¸te.
1808 Spune(i-mi cum mã numi(i,
Si ·ara pentru mine
De ce ·ã pãlmui(i·
1
Cbibvret - de la ¸bib, ¸beb.
2
Pila.
3
ív,te - batã, toiag, suli(ã, lance.
!"$
CINLL-CINLL
)ãvtarvt
1809 Îs mititel ¸i slãbu¸or,
Si mã hrãnesc cu sange de om.
1810 Hidedi¸i
P` ingã cri¸.
ßovaarvt
1811 Zboarã, dar nu race ou,
Si muge¸te, dar nu-i bou.
Raaa,ca ;rvae,ita,
1812 Am o ·acã neagrã,
Si tot prin aer aleargã.
1813 Cerbul nergu
Zboarã-n cer.
ívrvica, fvrvicite
1814 La cap dac,
La dos dac,
La mijloc riu-riu-riu!
!"%
INSLC1L
181¯ La cap bobalc,
La mijloc ririchi,
Si la coadã roralc.
1816 La cap nod,
Dinapoi nod,
În mijloc ¸rt!
181¯ La cap galcã,
La dos modalcã
1
,
La mijloc un rir de a(ã.
1818 Ciumile-i, ce-i, ce-i:
Gargan(e, paran(e, ce-i·
1819 De la noi
Panã la ·oi -
1ot mãrgele
Mãrun(ele,
De ruge ma(a de ele.
ívrvicarvt, vv,vroaiete cv fvrvici
1820 De-aici pan` la munte -
1ot zale mãrunte.
1821 Pe drumul lui Scarlat -
1ot mei ·ãrsat.
2
1
Moaãtca - umrlãturã, nod pe trunchiul unui copac.
2
O rormã asemãnãtoare pt. cervt ,i .tetete, ghicit. nr. 2068.
!"&
CINLL-CINLL
1822 De la Nistru pan` la mare -
lunduri negre de cãldare.
1823 De-aici panã-n Seleu¸ -
1ot cãldãri cu rundu-n sus.
1824 De aci panã la Beci
1
-
1ot capete de berbeci.
182¯ De la noi ¸i pan` la munte
Sunt tot cãciule rotunde.
1826 Într-un ·arr de munte
Clocote¸te-o oalã de linte.
Creierete
182¯ Am un nepot:
Ziua tace,
Si noaptea cantã.
1828 Cine cantã toatã ·ara
Prin rane(e, cu ghitara·
1ie.¡ea
1829 Ce e micã-mititea,
De ruge Vodã de ea·
1
ßeci - numele ·echi al Vienei, rolosit indeosebi in Ardeal.
!"'
INSLC1L
íacv.ta
1830 Sãriturã de ciutã,
Urmã de nimic.
1831 Am o ·acã:
Unde zace,
Strat nu race,
Dar tope¸te
Ce-nrrunze¸te.
Catvtvt ae iarba ;co.a,vt,
1832 Sare iepure¸te
Cantã scripcãre¸te.
ítvtvrete
1833 Aripi are,
Cioarã nu-i,
1rup sub(ire,
Vierme nu-i.
íicvricivt
1834 Scanteioarã
Albãstrioarã,
!#
CINLL-CINLL
Zboarã pe-ntuneric, zboarã,
Lumineazã ici-colea.
Ce-i: relinãra¸ sau stea·
Licãre¸te... licãre¸te...
Numele cine-i ghice¸te·
!#
lLORA SALBA1ICA
lLORA SALBA1ICA
Cbiocetvt
183¯ Clopo(el
Mititel,
Scoate capul din zãpadã,
Primã·ara sã o ·adã.
Mvra
1836 Pe-o potecã ¸o·ãitã,
Merge mierla-nso·onitã:
Surlet n-are, sange are.
183¯ Am un lucru cu gustare:
Surlet n-are, sange are.
Rv¸vt cv vvre
1838 Lung e, runie nu e,
Gheare are, pisicã nu e,
Mãrgele are, salbã nu e.
Ce e·
!#
CINLL-CINLL
1839 Lung este, ¸arpe nu e,
Verde este, gu¸ter nu e,
Gheare are, pisicã nu e,
Roade race, pom nu e...
Atunci, ce e·
Rv¸vt
1840 Sarpe cu unghioare
Se ca(ãrã la soare.
1841 Verde-i, ·erde, nu-i ¸oparlã,
Are din(i ¸i n-are gurã.
´¡ivvt
1842 Harbuli(
Carbuli(ã,
Cu gurã
De hãrpãri(ã.
íra¸a
1843 Într-o roaie, catriroaie
Sade o oaie oacãnã.
1844 Micã, ro¸ie, parrumatã,
Sade pe pãmant culcatã.
!#!
lLORA SALBA1ICA
Civ¡erca, bvretete
184¯ Manãstire-ntr-un picior,
Ghici, ciupercã, ce e·
1846 1atarita-ntr-un ocol,
Curte albã-ntr-un picior.
184¯ Cetate albã,
Stã intr-un picior.
1848 Gascã albã-ntr-un picior.
1849 Omu¸or intr-un picior,
Ghici, ruroaso, ce-i·
18¯0 Hotrocol
Într-un ocol,
Babã albã-ntr-un picior.
18¯1 Pãlãria ·oinicului
Pe marginea drumului.
18¯2 Am o casã ·ãruitã,
Într-un picior sprijinitã.
18¯3 Am o casã:
Pe dinararã ·ãruitã,
Pe dinãuntru ¸indrilitã.
!#"
CINLL-CINLL
18¯4 Rãsãri langã pro(ap,
Pricolici
1
cu cu¸ma-n cap.
íeaera
18¯¯ Colãcel,
Bolãcel,
Într-un ·arr de muncel
2
.
íaveivt
18¯6 Am un (ur(ar:
De-ar a·ea un par,
S-ar sui pe el
Panã la cer.
ßo¸ia
18¯¯ Ce-i:
Micã - ·erdicicã,
La mare - rloricicã,
La bãtrane(e - cãlugãri(ã·
1
Pricotici - ,in supersti(ii, om ·iu sau mort care se prerace
noaptea in animal, pricinuind rele celor pe care-i intalne¸te.
2
Mvvcet - munte sau deal mic, care race parte dintr-un ¸ir de
inãl(imi asemãnãtoare.
!##
lLORA SALBA1ICA
|r¸ica
18¯8 Ce n-are limbã
Si ciupe¸te
De prãpãde¸te·
18¯9 Ce buruianã
O poate cunoa¸te ¸i orbul·
´caivt
1860 Pe ·alea lui Handrabac
Se dã ursul peste cap.
1re.tia, .tvfvt
1861 Bute peste bute,
Sus, coadã de ·ulpe.
1862 Jos - copac,
La mijloc - poloboc,
Sus - coada ·ulpii smoc.
Co¡acvt
1863 Ce om ¸ade cu capu-n jos
Si cu picioarele-n sus
Si n-ame(e¸te·
!#$
CINLL-CINLL
1864 Vara imbrãcat,
Si iarna dezbrãcat.
Raaaciva co¡acvtvi
186¯ Ulcelu¸ã unsã,
Pe sub turã-ascunsã.
Maavra ;iviva, co¡acvtvi
1866 Ce-i inalt cat pãdurea
Si nu ·ede derel lumea·
´coarta co¡acvtvi
186¯ Ce are ¸i copacul ¸i cartea·
írvv¸a
1868 Ce cade-n apã,
Si nu race stropi·
1869 Vara sus,
Iarna jos.
18¯0 Vara sus
lrumos,
!#%
lLORA SALBA1ICA
Iarna-n glod
Pe jos.
Pvtre¸aivt
18¯1 Ce trece prin copac
Si nu se aude·
Paavrea, coarvt, crãv¸vt
18¯2 Singur se race,
Singur se desrace.
18¯3 Cine se dezbracã
1ocmai cand e rrig·
Paavrea, crãv¸vt fara frvv¸a
18¯4 Se ·aitã ciocoiul Radu
Cã i-a rugit satu`.
18¯¯ Se ·aitã coconatu`
Cã i-a perit satu`.
18¯6 S-a speriat cocoratul
Cã i-a rugit satul,
Are bucurie
C-a¸teaptã sã ·ie.
!#&
CINLL-CINLL
Maracivete
18¯¯ Ciuta mare ¸ade-n cale
Si a¸teaptã carne moale.
18¯8 Stã-n cãrare,
Janduind mancare.
18¯9 Ce stã in cãlecicã
Si a¸teaptã cãrnicicã·
Mace,vt
1880 Ce e cu panã,
Si nu-i cãtanã,
Zgarie,
Si ma(ã nu e·
1881 Ci¸coi ro¸iu
Cu zgaibã-n cap.
1882 Ce are (a(ã,
Si nu-i ma(ã,
Si-i ·erde,
Si nu-i ¸oparlã·
!#'
lLORA SALBA1ICA
Macea,a
1883 1ãrtãcu(ã ro¸ie,
Plinã de garbojie
1
.
Porvvbetete
1884 Mã dusei intr-o pãdure
Sã iau o poalã de mure,
Nu gãsii mure,
Ci gãsii grãun(e sure.
.tvva
188¯ Memuricã-memurã,
Sade-n ·arr ¸i tremurã.
1886 Cucuiatã, ·ai de ea,
Sade-ntr-un ·arr de nuia.
188¯ Domni¸oara, ·ai de ea,
Sade-ntr-un ·arr de nuia.
1888 Aulea-aulea,
Într-un ·arr de nuia,
Vinã, bade, ¸i mã ia,
Cã rãu mã tem c-oi cãdea.
1
Cãrbo;ie - garmojie, carmoajã ,resturile de mancare,
ririmituri,.
!$
CINLL-CINLL
.tvvvt ,i atvva
1889 Ll - lung, ea - scurtã,
lrunza-i bate, ¸i ea-i mutã.
1890 Vajãitul sãrmãnel,
Puiu-n ·arr de curcudel
1
.
1vfa cv vviete
1891 Mã dusei la pãdure
Si gãsii un cuib ochi-bechi,
Luai una, lãsai douã,
Ca ochi-bechi sã se mai ouã,
Dar ochi-bechi nu se mai ouã.
´atcia, racbita
1892 Ce se prinde degrabã
Si nu race roadã·
Pto¡vt
1893 La care copac
1remurã rrunzele rãrã ·ant.
1
Cvrcvaet, cvrcvav, - corcodu¸.
!$
lLORA SALBA1ICA
1894 lrunte albã, naltã,
An cu an se saltã,
Cre¸te in zã·oi,
Suierã din roi!
Cbivaa
189¯ Lemne-nlemnite,
1roace introcite,
Pãhãru( cu coadã.
1896 Am un lemn -
Nici de-o ¸chioapã,
Nici de-o palmã,
Si race:
Douã mese mesuite
Si douã albii scobite
Si-un potcap cãlugãresc.
189¯ Am un lemn bun -
Nici d-o palmã,
Nici d-o ¸chioapã,
Si acela-n douã crapã
Si se race douã durbace
1
,
Douã re(e de masã,
Un copac de lulea.
1
Dvrbaca - cada teascului de struguri, ·asul care con(ine
serpentina alambicului de (uicã.
!$
CINLL-CINLL
Cbivaa, ¡orcvt ,i tv¡vt
1898 Picuru¸ul picurã,
1repãdu¸ul treapãdã,
Gadea-ãl mare
Sade-n cale
Si ar manca carne moale.
1899 Picuru¸ul picurã,
1repãdu¸ul treapãdã,
Mongea ¸ade-n dosul turei.
ßraavt
1900 În pãdure nãscui,
În pãdure crescui,
Acasã de m-aduse,
Sã joc in horã mã puse.
1901 Iarna-n rrig, ·ara la soare,
Neschimbat e la culoare!
1902 Cre¸tetu-i in nori se pierde
Si totdeauna este ·erde.
!$!
lLORA SALBA1ICA
ßraavt ,i frvctete tvi
1903 Ce e nalt cat casa,
Verde ca mãtasea
Si nu se usucã
Nici ·ara, nici iarna,
Si spanzurã jar pe maini·
ßraavtvt ae vvvta
1904 Rã(oi potco·it,
Pe bordei suit.
Cetiva braavtvi
190¯ Ce-i mai mic decat acul
Si mai inat decat bradul·
!$"
CINLL-CINLL
LLLMLN1L SI lLNOMLNL
NA1URALL
Pavãvtvt
1906 Oricat ii zbura,
1ãt sub tine-a rãmanea.
190¯ Ce e mai gras
Decat toate in lume·
1908 Cine mãnancã,
Si nu se mai saturã·
1909 Ia gande¸te-te ¸i spune:
Cine-i mai bogat pe lume·
1910 Am o bãtãturã
1
intinsã
Cat (ine ochii.
1911 Lu la to(i le dau mancare,
Si ei mã calcã in picioare.
1912 Cat e iarnã
Bei ¸i-nghe(i.
Cat e ·arã
Crãpi ¸i usci.
1
ßatatvra - curte, ogradã.
!$#
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Piatra
1913 Ce stã in apã,
Si nu putreze¸te·
1914 Lu sunt mititicã
Si in pãmant cresc,
Arar` de mã scoate,
De to(i mã lo·esc.
ßotoravvt ív a¡a
191¯ Am un cal sur,
Se ·ãd din(ii ca prin ciur.
Rã¡ete
1916 De la munte
Pan` la munte -
Numai blãni inripte.
Deatvt
191¯ Am un mo¸ inalt,
Vede toatã lumea din sat.
!$$
CINLL-CINLL
Mvvtete Caraivavvt
1918 Cine este ·ecin cu Omul·
Mvvtete Caiva
1919 Care gãinã
De mai multe sute de ani
1rãie¸te ¸i acum·
N-are cioc, n-are pene,
De uliu, de ·ulpi, nicicand se teme·
Croa¡a
1920 Cand iei, cre¸te
Cand pui, scade.
1921 Lu ii iau, ¸i ea tot cre¸te,
Dacã-i dau, se mic¸oreazã.
1922 De ce o mãnanci,
Se race mai mare.
Carbvvete
1923 Pe apã inoatã,
Si-n pãmant nu putreze¸te.
!$%
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Rv¸iva
1924 Cine poate manca rierul·
.¡a
192¯ Dumbrã,
Sumbrã,
lãrã umbrã.
1926 Maicã lungã,
lãrã umbrã.
192¯ Lungã-lungã, latã-latã,
Si nu mai stã niciodatã.
1928 Dacã n-ar ri,
Lumea ar pieri,
Iar dacã multã este,
Lumea prãpãde¸te.
1929 Dacã nu-i deloc - mori,
Dacã-i multã - tot mori.
1930 Ce nu stã in ciur·
1931 Ce nu arde-n roc·
!$&
CINLL-CINLL
.¡a ,i ¸beata
1932 Mama na¸te rata,
Si rata pe mamã.
1933 Mama o race pe riicã-sa,
Si riicã-sa o race pe mamã-sa.
.¡a ,i rãvtvt
1934 Rag gioielele-n genuni,
Rãdurenele-n pãduri.
Cbeata
193¯ Am un ghem de mãtasã,
Si-l trimit la-mpãrãteasã,
Sã-mi (easã o (esãturã
lãr` oleac` de bãtãturã.
1936 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Sã-i dea un proco·
1
:
Neurzit, ne(ãsut, necroit.
193¯ 1ot in jos,
La ·adu` gros,
1
Procor - ·ãl, panzã, pãturã, posta·.
!$'
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Coase lelea cusuturã
lãrã leac de ti·iturã.
1938 M-a trimis doamna de sus
La cea de jos,
Sã-i rac pod peste mare,
Dar rãrã picioare.
1939 Ce pod pe apã e aruncat
Si de manã nelucrat·
1940 În apã plute¸te,
În roc se tope¸te.
)vrtvrete ae ¸beata ;.toietete,
1941 Ce cre¸te cu rãdãcina-n sus·
1942 Lste un pom:
Cu ·arrul in jos,
Si cu rãdãcina-n sus.
1943 Cre¸te-n gios
|ur(uros.
í¸rorvt
1944 Am un purcel
Mic-mititel,
!%
CINLL-CINLL
Si cand pui mana pe el
lace: ¸Guic... guic...
194¯ Mic ¸i bun de gurã,
Sã-l opre¸ti nu po(i,
Nu-l adapã nimeni,
I-adapã pe to(i.
Pãrãia,vt
1946 Ce luce¸te,
Serpuie¸te,
Si la ·ale o porne¸te·
Rãvt, ratea, ¸ãrta
194¯ Rudã lungã,
lãrã umbrã,
1948 lãrã umbrã,
Lungã, lungã.
1949 Ghici ghicitoarea mea:
Zi-noapte cãlãtore¸te,
Si nu se mai obose¸te.
19¯0 Cine-¸i roade mereu patul
Si aleargã cu srãramiturile-n gurã·
!%
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
19¯1 Ziua-noaptea ruge,
Si tot in albie rãmane.
19¯2 Am un bou medelean:
Pe unde pa¸te
Se cunoa¸te,
Pe unde sare
Urmã n-are
Si ruge-n mare.
Matvrite ,i a¡a
19¯3 Am douã surori:
Se tot uitã una la alta
Si nu se pot intalni.
19¯4 Unu` ·iu
Între doi mor(i.
19¯¯ Ruda se duce,
Boii stau.
íacvt ae vvvte cv ¡e,te
19¯6 Într-un ·arr de plai
Sade cu oastea un crai.
!%
CINLL-CINLL
1atvt
19¯¯ Glie-glie,
Ghemul meu
Merge-n ·ale pe parãu.
Mocirtete
19¯8 De la noi ¸i pan` la ·oi,
Numai plãcinte moi.
^orvt, vorii
19¯9 Ce trece peste apã,
Si nu se scurundã·
1960 Ce trece peste apã,
Si nu race ·aluri·
1961 Grãmezi de cal(i,
Peste mun(i.
1962 Sute de sacale
1rec pe sus agale,
Ca s-adape pe aice
1urmele de spice!
!%!
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Ptoaia, ¡icatvra ae ¡toaie
1963 Sus bat tobele,
Jos curg lacurile.
1964 Ghicã(ica
Mãrun(ica
În·erze¸te
Si-nnegre¸te,
Si priie¸te,
Si bele¸te.
196¯ Multe rire de argint
Leagã cerul de pãmant.
1966 De dorit, to(i mã doresc,
Si cand ·in, to(i rug de mine.
196¯ Din pãmant ¸i ape am ie¸it,
Pe pãmant ¸i ape am cãzut,
În pãmant ¸i ape am intrat.
Crivaiva
1968 Strugur nu-s, nici piatrã nu-s,
Însã cad din nori de sus,
llori multe prãpãdesc,
Si la cãldurã mã topesc.
!%"
CINLL-CINLL
ívt¸ervt
1969 Scanteioarã-ioarã,
Pe om il omoarã.
19¯0 |ãndãricã lemn uscat,
Lumineazã-n |arigrad.
19¯1 Lu ·in cand nici nu gande¸ti
Si mor la na¸terea mea,
Cine mã inso(e¸te
Niciodatã nu ·ine rãrã larmã.
19¯2 Sãgeata impãratului
Sparge casa dracului.
1vvetvt
19¯3 Urlã lupul la hotarã
Si s-aude-ntr-altã (arã.
19¯4 Strigã bica
1
-ntre hotarã
Si se-aude-ntr-altã (arã.
19¯¯ Am un bou mare-mare,
Si cand zbiarã,
S-aude peste nouã hotare!
1
ßica - taurul.
!%#
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
19¯6 Huhurezul huhureazã,
Peste mun(i inal(i necheazã,
Si nimene nu cuteazã.
19¯¯ Sus in munte
Se rãspunde,
Jos la (arã
Se resciarã
1
.
19¯8 Bate toba la Moldo·a,
Si s-aude la Craio·a.
1vvetvt ,i fvt¸ervt
19¯9 Mo¸u` taie lemne-n deal,
A¸chiile sar in ·ale.
Cvrcvbevt
1980 Cimu, ce-i, ce-i·
Lan( inrocat,
Peste casã-aruncat.
1981 Serpe ·ãrgat,
C-un cap peste sat.
1982 Bolbuc in genune,
1rosc peste pãdure.
1
. .e re.cira, a .e ra.cbira - a se rãsrira.
!%$
CINLL-CINLL
1983 Ser·e(el indoie(el,
Peste mare-aruncã(el.
1984 Stergar ·ãrgat,
Peste Dunãre-aruncat.
198¯ Nãrramã ·ãrgatã,
Peste mare aruncatã.
1986 Un pe¸chir
1
in·ãrgat,
Peste mare aruncat.
198¯ Am un brau ·ãrgat,
În cer spanzurat.
1988 Sapte rete, ¸apte bete:
La iz·oare le spãlarã,
Si de nori le atarnarã.
1989 Plãnticã
2
coloratã,
Peste ·ãi aruncatã,
De gace¸ti, i(i dau o ra(ã.
Ceata, ve¸vra, ¡ãcta
1990 Pe o ·ale cotitã
Vine mierla-nso·onitã.
1
Pe,cbir - prosop, ra(ã de masã, nãrramã.
2
Ptavtica - panglicã.
!%%
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
1991 Am o ·acã
Branco·ancã:
Cand intinde brancile,
Acoperã luncile.
1992 Am o ·acã surie,
Vine din pustie,
Cuprinde luncile
Cu brancile.
1993 Am o ·acã brancãlaie:
Cand sloboade (a(ele,
Umple toate luncile.
1994 Ce trece prin ·amã,
Si nimeni n-o bagã-n seamã·
1
199¯ Mã suii in deal
Ca sã-mi ·ãd de cai,
Si nu ·ãzui caii,
Prãpãdii cheile,
Se-ncurcarã ·ãile.
1996 Aruncai cheile
Si se-nchise (ãrile.
199¯ Singurã se race,
Nimeni n-o desrace.
1998 Ce merge prin pãdure
Si nu sunã·
1
O rormã pu(in direritã pt. rãvt, ghicit. nr. 2046.
!%&
CINLL-CINLL
Rova
1999 Cercelu¸ul doamnei
Din rundul mãrii.
2000 Cand ie¸ii ararã,
Lacrimi jos picarã,
Luna le ·ãzu,
Soarele le luã.
2001 Ziua-i aer,
Noaptea-i apã.
ßrvva ;,i rova,
2002 Vine mo¸ul pe porti(ã
Si i¸i scapã o chei(ã,
Vine luna ¸i n-o ia,
Vin stelele ¸i n-o ia,
Vine soarele ¸i-o ia.
2003 Mã suii pe scarã,
Cheile-mi picarã,
Luna le ·ãzu,
Si sã le ia nu ·ru,
Dar cum le ·ãzu soarele,
Îmi ¸terpeli cheile.
2004 Ce se na¸te cu luna
Si piere cu soarele·
!%'
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Za¡aaa ;ovatvt, veava,
200¯ Ileana
Cosanzeana
Cand o intins brancele
O umplut luncele.
2006 De la munte pan` la munte
Picurã stele mãrunte.
200¯ Laptele gerului,
Sub strea¸ina cerului.
2008 Cate stele logustele,
Picã pe hainele mele.
2009 De la ·ale
Pan` la munte,
Numai stele mãrunte.
2010 Vin oi(ele din munte
Cu stelu(e albe-n rrunte.
2011 S-a dus Chicã-Vodã
La Vodean,
Sã-nceapã un iz·or lat,
Cu mare cusuturã,
lãrã leac de ti·iturã.
!&
CINLL-CINLL
2012 Mã nasc imbãtranind
Si mor intinerind.
2013 Na¸terea mi-i sclipicioasã,
Îngropãciunea mi-i tinoasã.
2014 Nu-i rãinã, dar se cerne,
Nu-i co·or, dar se a¸terne.
201¯ Zoroclie
1
-clie,
Întinsã-n campie,
Nu sunt borangic,
Dar sunt pe colnic,
Si pe deal in sus
Primã·ara nu-s.
2016 Alb ca creta,
Moale ca lana,
U¸or ca pana,
Si piere ca spuma.
201¯ Moale, albã ¸i puroasã,
Pentru camp e hainã groasã.
2018 Ce ·ine ca un domn,
Ca un leu,
Si cand se duce
Se duce ca un caine
Cu coada intre ·ine·
1
Zoroctie - cãma¸ã bãrbãteascã, rãcutã din panzã groasã.
!&
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
^iv.oarea ;fvt¸ii ae ¸a¡aaa, ,i .oarete
2019 Zboarã-un stol de porumbei:
Uliul ruga dupã ei,
Si-i apucã rãrã ghearã,
Nu se ·ede unu-n (arã!
2020 Mii de pãsãrele zbor:
Vine-un om rãrã picioare,
Si le mãnancã rãrã gurã.
1i.cotvt
2021 Urlu ¸i mã in·artesc,
Pe drume(i ii ingrozesc!
Cervt ,i brvva
2022 Sus stele,
Jos stele,
Vai de picioarele mele,
Iar steloiul cel mai mare
Rãu mã rrige la picioare.
2023 Sus stele,
Jos stele,
Vai de zilele mele!
!&
CINLL-CINLL
.ervt
2024 De n-a¸ ri eu,
Nime n-ar trãi pe lume.
202¯ N-are culoare, nici miros,
Dar la to(i ii de rolos.
Cbiotvt, .vvetvt
2026 Cinel-cinel:
1rece peste apã,
Si nici nu se-adapã.
202¯ Ce trece de-aici la celãlalt mal,
Si nu race nici umbrã, nici ·al·
ícovt
2028 Cinel-cinel:
Cine aude rãrã urechi,
Vorbe¸te rãrã gurã,
Pe orice limbã·
2029 Î(i ·orbe¸te
Si turce¸te,
Si-orce limbã nimere¸te.
!&!
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
2030 Murgul rage
În parloage,
Lelea-nganã
În grãdinã.
2031 Cine te-nganã
Si nu te superi·
.¡a vortitor ;íata Mor¸ava,
2032 Ghici mici:
Cat e zare
L numai mare.
|vbra
2033 Si eu am.
Si tu ai,
Si cel mai mic rir de iarbã are.
2034 Mã ·ezi,
1e ·ezi,
Sã mã prinzi nu po(i.
203¯ Ghici ghicitoarea mea:
Ce ¸ade pe apã
Si nu s-adapã·
!&"
CINLL-CINLL
2036 Pe apã merge,
Nu strope¸te,
Prin trestie trece,
Si nu lãrmuie¸te.
203¯ Cine trece garla
Si nu race talazuri·
2038 Ce trece prin tinã,
Si nu se intinã·
2039 Latã-latã,
N-are urmã niciodatã.
2040 lug de tine,
Si tu musai dupã mine.
2041 Ce este mare cat o bisericã
Si nu cantãre¸te nici cat o cirea¸ã·
2042 Ce nu e nimic,
Si tot se ·ede·
2043 Cu ochii o po(i ·edea,
Dar in manã n-o po(i lua.
2044 Ce n-are corp
Si tot se ·ede·
204¯ Ce nu atinge soarele niciodatã·
!&#
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
1ãvtvt
2046 Cine trece cu miresme prin ·amã,
Si ·ame¸ii nu bagã de seamã·
204¯ Cine trece pe la poartã,
Si canii la el nu latrã·
2048 Lste un iepure ¸chiop
Într-un ·arr de plop,
Si ·anturã bob.
2049 Nea Stan
lluierã p-arar`.
20¯0 1uchilu¸ prin pãiu¸,
Mo¸ Ilie te-o ajuns.
20¯1 Amanar
1
de mischiu
2
,
De la Dunãre ·iu.
20¯2 Merge tatã-tãu pe drum,
Si boieru-i surlã-n spate.
20¯3 Ce-i in manã
Si-i minciunã·
20¯4 Îl sim(i ¸i nu-l ·ezi,
1e bate ¸i nu rugi.
1
.vãvar - amnar.
2
Mi.cbiv - o(el tare, din care se rac tocile sau amnare.
!&$
CINLL-CINLL
20¯¯ Ce zboarã pe sus
Si nu-l ·ezi·
20¯6 Iliu(ã cu tichie
Ridicã mai mult ,mai sus, de-o mie.
20¯¯ 1urcheazã neagrã,
1ot campul aleargã.
Cervt
20¯8 Am un ceaun umrlat,
Peste lume rãsturnat.
20¯9 Am un pom mare-mare:
Noaptea inrlore¸te,
Si ziua pãle¸te.
2060 Ce-i mai lung decat drumurile
Si mai lat decat mãrile,
Mai rrumos decat rlorile
Si mai uracios decat babele,
Mai drag decat icoanele
Si mai rãu decat tunurile,
Mai luminos decat lumanãrile
Si mai intunecos decat pi·ni(ele·
2061 Un (ol bortelit
1oatã lumea a acoperit.
!&%
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
2062 Ziua ta·ã,
Si noaptea darmoi
1
.
2063 Am un crin:
La rãdãcinã ·e¸ted,
Si la ·arr inrlorit.
Cervt ,i .tetete
2064 Am o sucnã
2
mirie
3
,
Plinã de puzderie.
206¯ Am o rochioarã
Plinã de pozdeioarã.
2066 Am o piele de taur
|intuitã cu (inte de aur.
206¯ Lste-n lume o ghea(ã latã,
Cu mazãre-mpestri(atã.
2068 Pe campul lui Basarab -
Numai mei ·ãrsat.
2069 loaie mare, albãstrie,
Scris de aur pe hartie.
1
Dãrvoi, aãrvov - ciur mare pentru cernut cereale, semin(e.
2
´vcva - rustã groasã, simplã, rãrã incre(ituri.
3
Miriv, vieriv - albãstriu, albastru-deschis.
!&&
CINLL-CINLL
Pavãvtvt, aervt ,i cervt
20¯0 Am un copac:
La rãdãcinã uscat,
La mijloc ii ·erde,
Si la ·arr ii cu rlori.
20¯1 La ·arr inrlorit,
La mijloc uscat,
La rãdãcinã ·erde.
Cervt, ¡avãvtvt ,i rãvtvt
20¯2 1ata - nalt,
Mama - groasã,
lrate-meu - de la unul la altul.
20¯3 Nalt e tata,
Groasã-i mama,
Nebun e rrate-meu.
´oarete
20¯4 Bulgãre de aur,
Joacã pe-o piele de taur.
20¯¯ Bulbuc de aur
În piele de taur.
!&'
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
20¯6 Am un ou de aur,
Se joacã pe piele de taur.
20¯¯ Am un mãr aurit,
Umblã pe sus rãtãcit.
20¯8 Cimurce-i, ce-i:
1alger inrocat
Peste casã aruncat·
20¯9 Iese Barna de dupã munte
C-un rrau de aur in rrunte.
2080 Mic mititel,
Joacã rulgerii pe el.
2081 Am un bru¸
1
de unt,
Cu el toatã lumea ung.
2082 Ce se scaldã in apã,
Si nu se udã·
2083 Un mãr de argint
Leagã cerul de pãmant.
´oarete cãva ra.are
2084 Pana cocostarcului
Bate-n ra(a targului.
1
ßrv, - bulgãre, cocolo¸.
!'
CINLL-CINLL
´oarete ,i ¡avãvtvt
208¯ Cine ruge ¸i n-ajunge,
Cine stã
Si treaba-i merge·
ívviva
2086 Închisei u¸ile,
Lãsai perdelele,
Si ho(ul - tot in casã:
Sade ¸i nu ·rea sã iasã.
´oarete ív avvr¸
208¯ Am o ·acã ro¸ie,
De se uitã seara prin leasã
1
.
Ra¸a .oaretvi
2088 Dã in piatrã,
Nu se stricã,
Dã in apã,
Se despicã.
1
íea.a - co¸ar, desi¸ mare intr-o pãdure, mãrãcini¸: desi¸ul
ramurilor unui singur copac.
!'
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
2089 1rece prin rereastrã,
Si n-o sparge.
Pvtberea ív ra¸a .oaretvi
2090 Ghici ghicitoarea mea:
Am o runie de nisip.
ívtvvericvt
2091 Ce se ascunde sub pat
Cand intru cu lampa-n odaie·
´oarete ,i tvva
2092 lrate ¸i sorã -
Nu se-ntalnesc niciodatã la horã.
2093 Douã talere-nrocate,
Peste casã aruncate.
2094 Am douã talgere pe mãsurã:
Unul arde,
Celalt nu.
209¯ Am doi bulgãri de aur,
Se joacã pe-o piele de taur.
!'
CINLL-CINLL
2096 Am douã gheme de mãtasã,
Le az·arli peste casã
La crai ¸i la crãiasã.
209¯ Dintr-un ciurel de alune,
Numai douã gãsii bune.
2098 Am o strachinã cu doi pe¸ti:
Unul cald ¸i altul rece.
2099 Zi ¸i noapte cãlãtoresc,
Si nu se mai obosesc.
2100 Douã surioare,
Iu(i ¸i sprintenioare,
1oatã ·ia(a rug,
Si nu se ajung.
2101 Ce trece prin pãdure
Si nu sunã·
ívva
2102 Din deal in deal
Si din ·ie in ·ie -
lloricicã nãrangie
1
.
1
^arãv¸iv, varãv¸biv, varãv¸iv - de culoarea naramzei
,portocalã amarã,, ro¸u-portocaliu.
!'!
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
2103 Am o ·acã bãlaie-bãlaie,
Joacã noaptea prin gunoaie.
2104 Manzã bãlanã,
Pa¸te noaptea in poianã.
210¯ Am o oaie bãlãoaie,
Umblã noaptea prin paraie.
2106 Ce stã-n apã
lãrã umbrã·
210¯ Gãinu¸ã gãlbinu¸ã,
1rece Dunãrea in picioru¸ã.
2108 Gascã tutuianã,
Umblã noaptea pe poianã.
2109 La marginea satului -
Cãciula rartatului.
2110 Cine umblã noaptea prin sat,
Si nu-l latrã cainii·
ívva vova ;crai·vov,
2111 Uite-i
Spanzurate-n nour
Coarnele de bour.
!'"
CINLL-CINLL
2112 Bulgãra¸ de aur,
Cu coarne de taur.
2113 O secere rãrã din(i
Pã¸e¸te peste mun(i.
2114 În ·arrul dealului -
Potcoa·a calului.
ívva vova o¸tivaita ív a¡a
211¯ Inelul ·ãdanei
În rundul bulboanei.
ívva ,i .tetete
2116 Am o clo¸cã cu pui:
Seara s-adunã,
Si diminea(a se risipe¸te.
211¯ Am o strachinã de alune,
Si-n ·arr - o nucã.
2118 Pe ·alea lui Sgaidarac -
O chilã
1
de mei ·ãrsat,
Numai unul bobonat.
1
Cbita - ·eche mãsurã de capacitate, egalã cu circa ¯00 kg,
intrebuin(atã mai ales pentru cereale.
!'#
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
´teava o¸tivaita ív a¡a
2119 Cercelul doamnei
În rundul apei.
´tetete
2120 Peste mun(i,
Peste mãri,
Numai ochi licãritori.
2121 Licuricii zãrilor
În adancul mãrilor.
2122 De aici panã la munte -
Numai zale de aur mãrunte.
2123 De aici ¸i pan` la munte
Numai (inte sunt bãtute.
2124 De-aicea panã la muncei -
1ot cãru(i de rulgerei.
Pavãvtvt, cervt, .tetete, .oarete ,i tvva
212¯ Am un poloboc,
Peste poloboc un prosop,
Peste prosop mãzãrele,
Printre mãzãrele
!'$
CINLL-CINLL
Douã tãlgerele,
Ce s-aseamãnã-ntre ele.
Cervt ,i ¡avãvtvt, .oarete ,i tvva,
¸iva ,i voa¡tea, riata ,i voartea
2126 Ce este:
Douã stau,
Douã aleargã,
Douã se schimbã
Si douã se srãdesc·
´oarete ,i tvva, cervt ,i ¡avãvtvt,
focvt ,i a¡a
212¯ Douã merg
Si douã stau,
Douã judecatã n-au.
2128 Douã merg,
Douã stau,
Douã du¸mãnie-¸i au.
!'%
APRLCILRI CRI1ICL
APRLCILRI CRI1ICL
Interesul ce se dã literaturii populare nescrise, in toate (ãrile ¸i
la toate popoarele, e mai presus de orice indoialã. leluritele ei pãr(i
sunt pretutindeni studiate ca ni¸te ·echi monumente limbistice ¸i
etnologice. Între altele, Cbicitorite au a·ut din antichitate ¸i au panã
in zilele noastre o deosebitã insemnãtate. ¸Lle nu numai cã au dat
na¸tere unui intreg gen literar, dar au rost epoci cand au jucat un
rol de cãpetenie in rilozorie, ba chiar in politicã. De la enigmele
·edice panã la lupta prin ghicitori a zeilor scandina·i sau
minnesingerilor germani, de la raimoasa intrebare a Srinxului panã
la íito¸ofia evi¸vetor scrisã de pãrintele Menetrier, de la regina din
Saba panã la publica(iunea intitulatã Mercvre ¸atavt, de la ghicitoarea
despre care se spune c-a rãcut pe Homer sã moarã de necaz la cele
ce atat de mult desratã pe wolorii din Senegal, de la petrecerile
copilãroase ale retelor ¸i rlãcãilor no¸tri la ¸¸ezãtoare panã la adancile
cugetãri ale bãtranilor octogenari, catã ·arietate, cate contraste ¸i
totu¸i catã analogie rundamentalã nu se intalne¸te in nesrar¸itele
ghicitori ale popoarelor.
ívi¸vete ae cvrivte trebuie distinse de evi¸vete ae tvcrvri: numai
cele din urmã sunt in ade·ãr populare ¸i adesea pãstreazã urmele
celei mai ·echi concep(iuni umane. L numai un pas de la metarorã
la enigmã ¸i se cunoa¸te imensul rol pe care l-a a·ut metarora in
dez·oltarea limbajului ¸i in rormarea mitologiilor. Lnigma,
ghicitoarea sau cimilitura e o metarorã sau o grupã de metarore,
a cãror intrebuin(are n-a trecut deloc in uzul comun ¸i a cãror
explicare nu este e·identã. Multe din ele insã dateazã dintr-o epocã
!'&
CINLL-CINLL
cand obiectele exterioare impresionau spiritul omenesc altrel decat
astãzi, ¸i prin urmare il imboldeau la metarore care, la prima
·edere, par nein(elese, dar care ne incantã, indata ce le gãsim
cheia, pentru cã de¸teaptã in noi intipãririle in·ãlmã¸ite ale unor
perioade dispãrute in marea dez·oltare la care am luat parte prin
strãmo¸ii no¸tri.
¸Ca ¸i basmele, ca ¸i cantecele, ca ¸i pro·erbele, ghicitorile
adesea se gãsesc aproape identice la popoare ¸i in timpuri roarte
depãrtate. 1oate ipotezele imaginate pentru explicarea acestui
rapt se pot reduce la douã: originea comunã ¸i transmisiunea.
Dupã unii, intreaga literaturã popularã a popoarelor indo-
europene se suie panã la o epocã anterioarã despãr(irii lor, epoca
cand incã nu cuno¸teau intrebuin(area metalelor, nu ·ãzuserã
marea ¸i duceau o ·ia(ã pãstoreascã. Dupã al(ii, monumentele
acestei literaturi, nãscute intr-un loc determinat, s-au propagat
de la un popor la altul prin mijlocirea indi·izilor izola(i. O a
treia ipotezã, seducãtoare la prima ·edere, nu place decat celor
ce nu s-au ocupat in special cu asemenea studii: e ·orba despre
identitatea procederilor spiritului uman. Mai la ·ale se ·a citi o
ghicitoare cu patru rorme rranceze, una germanã, alta sco(ianã
¸i douã ruse, in compara(iune cu cea romanã, despre pe¸tele
care stand in casa lui ,apa,, se ·ede impresurat ,in plasã, ¸i casa-
i iese pe rerestre, iar dansul rãmane prins. Cum se ·a explica
existen(a acestei ghicitori in cinci limbi·
Zice-se-·a oare c-a rost in·entatã deosebit de germani, englezi,
rrancezi, ru¸i ¸i romani·... Lste roarte pu(in probabil. Negre¸it, se
·a presupune cã, englezii ¸i germanii riind de aceea¸i rasã, enigma
e germanicã ¸i cã rrancezii au imprumutat-o. lie, dar aceea¸i
ghicitoare se gãse¸te sub douã rorme in ruse¸te ,¸i sub o rormã in
romane¸te,. Atunci trebuie sã admitem cã prima rormã dateazã
din perioada cand sla·ii ¸i germanii rormau un singur popor ¸i
a·eau o singurã limbã, cã in acea limbã ·a ri rost compusã ¸i cã a
trecut in idioma germanã ¸i in cea ruseascã, surerind transrormãrile
!''
APRLCILRI CRI1ICL
acestor dialecte. Dar pe atunci se cuno¸tea plasa·... Nimic n-o
do·ede¸te in ·ocabularul acelor limbi.`
1
,G. Dem. 1LODORLSCU, Cbicitori, ívtrebari ,i ¡oeve vvverice,
in ·ol. Poe¸ii ¡o¡vtare rovãve. Culegere de G. Dem. 1eodorescu,
Bucure¸ti, 1ipograria Modernã, 188¯, Ldi(ie nouã la Lditura
Litera, 1982, pp. 2¯1, 2¯2,.
Întocmai ca pro·erbele ¸i zicãtorile, sunt ¸i ghicitorile o
expresiune riguratã sau mai bine o descriere pararrasticã a unui
obiect de ghicit.
Patria ghicitorilor este Orientul, cãruia ii place expresiunea enig-
maticã tot atata cat ¸i cea aroristicã. Lxpresiile cele mai ·echi de
ghicitoare le gãsim in ßibtie, unde Samson intreba pe rilisteni o
ghicitoare, nerezol·atã panã astãzi, cãci dezlegarea ce se dã acolo
nu explica cu totul ghicitoarea pusã de Samson.
Din antichitatea greceascã e cunoscutã ghicitoarea ce o pune
Srinxul la to(i trecãtorii langã cula sa, panã cand ·ine Oedipus ¸i o
dezleagã. Cu toate cã au trecut atatea zeci de secole de atuncea, totu¸i
regãsim aceastã ghicitoare in literatura popularã romanã. Aci sunã:
¸Ce ·ie(uitoare umblã diminea(a in patru picioare, la pranz in douã ¸i
seara in trei· ãRãspunsi: ¸Omul, cand e mic umblã de-a bu¸ile, cand
e mare in douã picioare, ¸i cand imbãtrane¸te mai ia ¸i un toiag.
Literatura eticã ãrabula, po·e¸tile, ghicitorilei este rãrã indoialã
partea cea mai originala din literatura popularã, cu toate cã nu se
poate tãgãdui nici aci o inraurire literarã. Dar ea a dat mai mult na¸tere
unor produse originale, ser·ind ca model ranteziei populare, care a
imitat ¸i a ·ariat o rormã datã in multe chipuri, asimilandu-¸i-o astrel
intr-atata incat uneori de·ine greu de a ajunge la prototipul original.
,M. GAS1LR, Cbicitori, in ·ol. íiteratvra ¡o¡vtara, Bucure¸ti,
Ig. Haimanu, 1883, pp. 224, 2¯0,.
1
Gaston Paris, Prefata la Derivette. ov evi¸ve. ¡o¡vtaire. ae ta
íravce, par L. Roland, Paris, 18¯¯.
"
CINLL-CINLL
Civititvri .av ¸bicitori.
Deosebirea dintre ¸bicitoare ,i civititvra e aceea¸i ca intre ¸ev ¸i
.¡ecie: riecare cimiliturã e o ghicitoare, nu insã orice ghicitoare e
cimiliturã, dupã cum orice om e o riin(ã, rãrã ca orice riin(ã sã rie om.
Cand in lungile nop(i de iarnã, bãtrani ¸i tineri se adunã la
¸ezãtoare, ¸i un mo¸neag srãtos, purtat prin lume ¸i in·echit in zile
rele, intreabã cu ·iclenie: ¸Cine, dupã moartea lui, a intrat in
pantecele maicã-sii·, aceasta e o ¸bicitoare, la care se rãspunde cã,
dupã moartea lui, Adam a intrat in pantecele maicã-sii, adicã in
pãmantul din care a rost alcãtuit.
Aceste ghicitori sunt cunoscute ¸i sub numele de ívtrebari ,i ra.¡vv.vri.
Cand, din un alt ungher al ¸ezãtorii, un rlãcãu sprinten ¸i ·oios
·a striga:
Cimel, cimel:
La trup pepene,
La cap pieptene,
La picioare
Ra¸chitoare.
aceasta e o civititvra, care se tãlmãce¸te prin: Coco¸ul.
Aceastã specie de ghicitori, civititvrite, sunt cunoscute in toate
pãr(ile locuite de romani, ararã de Macedonia, cu aceea¸i numire:
civititvra, cu mici direren(e de rostire. În Moldo·a se numesc civititvri
sau civ¸bititvri, in Buco·ina ,ivititvri, in Ardeal civvetitvri; iar ac(iunea
de a spune o cimiliturã se exprimã prin ·erbul a cinili sau a cinghili
in Moldo·a, a simili in Buco·ina ¸i a ciumeli in Ardeal, de unde
¸i rormula ini(ialã obi¸nuitã a cimiliturilor: civet·civet, ,ivet·,ivet, civvet·
civvet sau civvetei ce·i.
La armani sau aromani, adicã romanii din Macedonia, se numesc
av¸vtitori, de unde ·erbul a av¸vti, sau v¸attitori, vv¸vtitori, ívtitori.
Cimiliturile se incep sau cu rormula civet·civet ori ¸bici ¸bicitoarea
vea, sau se intrã de-a dreptul in descrierea pararrasticã a obiectului
de ghicit, sau se incep cu o ·orbã deri·atã direct din expresiunea
"
APRLCILRI CRI1ICL
civititvra. Aceste ·orbe sunt ·ariate, ceea ce constituie o do·adã
despre generalitatea expresiunii civititvra.
A¸a putem cita urmãtoarele exemple:
´cãvteia se cimile¸te:
Cimilicã
Mititicã
Nici de Vodã n-are rricã,
sau, precum roste¸te (ãranul din Moldo·a:
Cinghilicã
Mititicã...
.........................................................................................................
Care e originea cimiliturilor·
Cum se explicã raptul cã aceea¸i cimiliturã se gãse¸te, uneori,
exprimatã mai prin acelea¸i cu·inte la popoare a¸a de indepãrtate
unele de altele ¸i in spa(iu ¸i prin origine·
S-au incercat mai multe explicãri. Cred insã cã, in starea ac-
tualã a rolcloristicii, este a umbla pe dibuitele cercand sã dai solu(iuni
unor probleme a¸a de grele. Deocamdatã ceea ce trebuie de rãcut
mai cu rolos este de a aduna cu sarguin(ã tot materialul rolcloristic,
a-l coordona, a-l studia in compara(iune cu rolclorul popoarelor
strãine, ¸i numai cand nu ·a mai ri nimic ascuns ¸i cand unele
enigme istorice ·or ri rezol·ate, numai atunci ·a ri sosit timpul
pentru descalcirea acestor cestiuni.
,Artur GOROVLI, Prefata ta Civititvrite rovãvitor. Ldi(iunea
Academiei Romane, Bucure¸ti, Institutul de Arte Grarice Carol
Gobl, 1898, pp. V-VII,.
Spiritul ¸i puterea de a pãtrunde a poporului nu se poate
studia mai cu inlesnire nici intr-un gen de literaturã popularã ca
in ghicitoare.
"
CINLL-CINLL
În rondul ei, ori¸icare ghicitoare este o derini(iune a unui lucru,
de aceea unei ghicitori i se cere, pe langã spirit ¸i ingeniozitate, o
logicã stransã. Nu toate ghicitorile, cate circulã prin popor, sunt de
aceea¸i ·aloare, multe nu numai cã n-au ·aloare, dar n-au nici
mãcar un rost de a exista ¸i sunt absurditã(i...
Altele insã intr-ade·ãr sunt scãpãrãri geniale pline de spirit ¸i
de rantezie ¸i dau o puternicã do·adã de echilibrul puterilor
intelectuale ale creatorului lor.
Asupra originii ghicitorilor nu se poate spune nimic hotãrat.
Cei mai mul(i dintre creatorii rolclorului cred cã ¸i ghicitoarea, ca ¸i
basmele, descantecele, colindele etc., i¸i are originea in cultul religios
al popoarelor primiti·e, deci au origine miticã. Într-ade·ãr, ¸i astãzi
multe ghicitori ale neamurilor, ¸i chiar ¸i la noi, i¸i trãdeazã originea
miticã atat prin rondul cat ¸i prin rorma lor. Do·edit este cã poezia
popularã ¸i poezia religioasã stau intr-un raport direct la popoarele
care sunt incã pe treptele inrerioare ale dez·oltãrii culturale, cã
adicã pe cat e mai dez·oltat ¸i mai complicat cultul religios, cu atat
e dez·oltatã mai mult poezia in toate genurile ei ,basme, descantece,
tradi(iuni, imn religios, ¸i prin urmare ghicitoarea, ca parte integrantã
a poeziei poporale, i¸i are ¸i ea originea in mit ¸i cult. La relul acesta
de ghicitori ne ·om opri mai tarziu.
L greu lucru ¸i poate ¸i zadarnic sã cau(i ghicitorile originale
ale unui popor, adicã acele ce s-ar ri creat de un anumit popor ¸i
intr-o anumitã ·reme. Ghicitorile sunt un bun comun al tuturor
popoarelor ¸i multe dintre ele sunt roarte ·echi, rie cã au origine
comunã, rie cã s-au transmis de la popor la popor. 1radi(iunile
grece¸ti spun cã Srinxul punea o ghicitoare tuturor trecãtorilor:
Cine umblã diminea(a pe patru picioare, la amiazã pe douã, ¸i
seara pe trei·`, ¸i numai Ldip a rost in stare s-o dezlege. Aceastã
ghicitoare a omului circulã ¸i astãzi la relurite popoare ¸i are o
·echime de ·reo trei mii de ani.
Despre Homer se spune cã a murit de ciudã ¸i de necaz cã n-a
putut sã dezlege o ghicitoare.
"!
APRLCILRI CRI1ICL
Astãzi ghicitorile ¸i-au pierdut insemnãtatea lor ¸i au ajuns simple
intrebãri al cãror scop e mai ales sã producã ilaritate. lãrã indoialã,
ele pentru poporul de la (arã ¸i astãzi sunt cea mai inteligentã
petrecere, pentru cã dezlegarea lor cere spirit ¸i putere de
obser·a(iune sau ¸bãtaie de cap, cum zice (ãranul. Dar ghicitorile,
in antichitate ¸i panã in e·ul mediu, au a·ut o deosebitã insemnãtate
¸i au jucat un rol important nu numai in religiune ¸i rilozorie, dar
chiar ¸i in ·ia(a socialã ¸i politicã a popoarelor. Multe chestiuni, nu
numai intre doi rãzboinici, dar ¸i chestiuni politice intre douã popoare,
s-au aplanat nu prin sabie, ci prin ghicitori, prin puterea min(ii.
Lupta cu intrebãri ¸i rãspunsuri, cu ghicitori, a rost in ·echime
roarte rrec·entã in tot relul de imprejurãri ale ·ie(ii.
Orice moti· de ceartã da prilej unei lupte intelectuale ¸i astrel
cei ce se certau i¸i cãutau dreptatea prin puterile min(ii, nu printr-ale
rierului. Lupta aceasta a·ea tot aceea¸i ·aloare ca ¸i lupta cu armele,
cel biruit i¸i pierdea ori libertatea, ori a·erea, ori chiar ¸i ·ia(a,
dupã cum erau condi(iunile luptei. Dacã, de exemplu, doi se luptau
pe ·ia(ã ¸i moarte, ei i¸i puneau ghicitorile ¸i-¸i dãdeau rãspunsurile
in ra(a poporului. Cel ce biruia a·ea dreptul sã ucidã pe cel biruit,
iar acesta i¸i pleca el singur capul ca sã i-l taie biruitorul. L probabil
cã relul acesta de luptã, adicã duelul intelectual, este rorma cea
mai ·eche a duelului, mai ales cã moti·ul cel mai obi¸nuit al luptei
era orensa.
Cam de relul acesta este ¸i ghicitoarea lui Samson despre care
·orbe¸te ßibtia in Cartea ]vaecatoritor. Samson arlã, in co¸ul unui leu
pe care-l ucise el mai inainte, un roi de albine ¸i raguri. Ajungand la
rilisteni - cu care iudeii trãiau in ceartã - Samson propune acestora
o ghicitoare: ¸Din cel ce manca a ie¸it mancare ¸i din cel puternic
a ie¸it dulcea(ã! Samson se gandea la leu ¸i la ragure. Dacã rilistenii
ii ·or dezlega ghicitoarea, in timp de ¯ zile, Samson le ·a da 30 de
cãmã¸i ¸i 30 de haine de schimbat, iar dacã nu, sã-i dea rilistenii lui
Samson acelea¸i lucruri. lilistenii n-au putut ghici decat cu ajutorul
ne·estei lui Samson, care ¸i-a amãgit bãrbatul sã-i spunã ghicitoarea.
""
CINLL-CINLL
II
Ghicitorile sunt de douã reluri. Unele sunt simple intrebãri
glume(e, al cãror rãspuns e bazat ori pe ·reun joc de cu·inte, ori
pe ·reo asemãnare intamplãtoare intre douã obiecte, ori pe ·reun
rapt particular ¸i altele de acestea.
Acest soi de ghicitori, ararã de spirit, n-au alta nimic - nici
rantezie, nici inteligen(ã, nici putere de obser·a(iune ¸i nici mai ales
de logicã. Lle rac uz nelimitat de imprejurarea cã inteligen(a cautã
rãspuns demn de seriozitatea intrebãrii ¸i deci aleargã departe dupã
el, pe cand rãspunsul e aproape ¸i nu e serios.
De aceea rãspunsurile de multe ori orenseazã inteligen(a ¸i
supãrã pe omul serios.
A¸a, de exemplu, la intrebarea: ¸De ce stã cioara pe par·
inteligen(a cautã raspuns serios, ·reo cauzã oarecare naturalã, un
obicei al ciorilor etc. Iar rãspunsul e o pãcãlealã: ¸liind-cã nu poate
¸edea in par. 1ot a¸a: ¸Cate ouã putea sã mãnance Goliat, uria¸ul,
pe nemancate· Desigur, roarte multe, ca uria¸ ce era. Nu, unul
singur, cãci al doilea ¸i celelalte erau pe mancate.
.........................................................................................................
Ade·ãratele ghicitori insã sunt altele, cele descripti·e.
Ghicitoarea descripti·ã este in rondul ei o alegorie. La descrie
un obiect oarecare dand multe insu¸iri ale lui, rãrã sã-l numeascã.
Ca sã rie ghicitoarea corectã, ea trebuie sã ne dea cat de multe
predicate ale subiectului ce este de a se ghici. lorma in care se
exprimã aceste predicate poate sã rie serioasã ori glumea(ã,
predicatele au dublu scop, ori sã lãmureasca subiectul, ori sã-l scoatã
din mul(imea de subiecte asemenea, ori dimpotri·ã, sã-l intunece ¸i
sã-l amestece cu alte subiecte, deci cum zic, scopul lor e ori sã-(i
deschidã capul, ori sã te zãpãceascã.
liindcã ghicitoarea e o derini(iune a subiectului, predicatele
toate trebuie sã rie precise.
"#
APRLCILRI CRI1ICL
III
Compara(ia insã nu se race numai in insu¸iri ale lucrurilor, ci ¸i
in ac(iuni intregi. Acestea, dupã cercetãrile rolclori¸tilor, sunt cele
mai ·echi ghicitori, prototipul lor i¸i are o origine mitologicã. lorma
acestor ghicitori este epicã, narati·ã. Lle descriu o intamplare
oarecare, de multe ori chiar rac genealogia lucrului, ii aratã pãrin(ii
¸i rra(ii, ursita lui, luptele etc. Lucrurile in ele sunt personiricate, iar
rolcloristul ·ede in ac(iunea descrisã raptele ·reunui zeu sau ·reunui
renomen din naturã, care a rost zeiricat, ale naturii personiricate.
Ceea ce e lucru ·ãdit intr-acest rel de ghicitori, este cã toate se
ocupã cu renomene ale naturii, cu puteri elementare, au un subiect
cosmic ¸i cautã sã explice oarecum legile naturii intr-un chip, se
in(elege, roarte nai·. Se poate cunoa¸te intr-insele ¸i partea religioasã.
Apa mã na¸te,
Soarele mã cre¸te,
1oata lumea mã iube¸te,
Si cand pe mama intalnesc
Lu cad jos ¸i mã topesc. ,Sarea,
Si-a pierdut doamna cheile:
Vine luna, nu le ia,
Vine soarele, le ea. ,Roua,
Mai amintim, in treacat, cã ghicitorile au dat na¸tere multor
snoa·e, tradi(iuni, basme etc. L o trãsãturã caracteristicã, in basmele
popoarelor, cã un uria¸, bunãoarã, (ine prin¸i pe doi rra(i, pe care ii
scapã al treilea rrate prin ingenioasele rãspunsuri ce dã la ghicitorile
ce le pune uria¸ul. De multe ori acest rapt e denaturat ¸i, in loc de
a rãspunde la ghicitori, eroul ·orbe¸te in pilde ,tot un rel de ghicitori,.
Sau spune absurditã(i ¸i biruie pe uria¸...
Morarul race o azimã ¸i o coace spunand cã o ·a da aceluia
dintre (ãrani, care ·a spune o minciunã mai mare.
"$
CINLL-CINLL
1o(i spun, dar rãrã rolos. În urmã un bãiat ca¸tigã azima prin
absurditã(ile ce le spune. londul po·e¸tii e denaturat, numai tipul a
rãmas.
Într-ade·ãr, morarul a·ea sã spunã ghicitori, iar azima a·ea sã
rie a aceluia ce le ·a dezlega. í ti¡vt ´fiv·vtvi. Într-alte basme ori
snoa·e, rondul po·e¸tii a rãmas nealterat. De exemplu, bogatul ¸i
sãracul au judecatã. Împãratul le cautã dreptatea prin ghicitori: Ce
e mai iute· Ce e mai dulce· Si ce e mai gras pe lume· ,sau alte
asemenea intrebãri., Bogatul raspunde: iepurele, marea, un porc
ingrã¸at, sãracul: soarele, somnul ¸i pãmantul. Sãracul ca¸tigã
procesul.
1ot pe tema ghicitorilor e bazatã po·estea íata cea cvvivte.
Împãratul, auzind cã este o ratã istea(ã intr-un sat, ii trimite un
ruior, sã-i racã din el haine pentru toatã oastea. lata trimite
impãratului un bã( ¸i rãgãduie¸te cã ·a race haine pentru oastea
intreagã dintr-un ruior, dacã el ii ·a race intai din bã( rãzboiul
intreg ¸i toate uneltele de (esut etc.
,G. COSBUC, Cbicitorite ¡o¡orate, in ¸Albina. loaie enciclopedicã
popularã, Bucure¸ti, anul VI, nr. 42, 43, 20-2¯ iunie 1903, pp.
1104-1106 ¸i nr. ¯0, 14 septembrie 1903, pp. 1289, 1290,.
În in(elesul ade·ãrat al cu·antului, ¸bicitoare ,¸ãcitoare, sau civititvra
inseamnã o descriere scurtã a unui obiect, o in¸irare de cate·a note
particulare cu·antului. .cvt e vic, acvt coa.e ,care prin pararrazã
ív¸raae,te a(a in (esãtura panzei, sunt douã propozi(ii din care rezultã
douã note sau insu¸iri despre ac. Ghicitoarea acului poate ri deci: ce
e vic ,i ív¸raae,te. La ¸i este la temelie. 1ot astrel ¸i cu altele.
Chiar din exemplul de mai sus se ·ede cã notele unui cu·ant
pot ri sau catificatire, sau ¡reaicatire. Cimilitura coco,vtvi: ¸La trup
pepene, la cap pieptene, la picioare ra¸chitoare cuprinde numai
note caliricati·e: ¸Voinic sunt, haine port, nerãcute de maini de
om, strig noaptea pe la miezul nop(ii ¸i in·iez mor(ii e tot cimilitura
coco,vtvi, alcãtuitã insã numai din note predicati·e, ararã de intaia.
"%
APRLCILRI CRI1ICL
Ghicitoarea e cu atat mai u¸or de dezlegat, cu cat con(ine
insu¸iri ¸i predicate mai multe. ¸Sunt cercel cu toartã, dar om nu
mã poartã, decat mã aga(ã, la case in ra(ã e ghicitoarea tacatvtvi,
ea e completã prin con(inutul ei ¸i prin urmare u¸or de arlat.
Dimpotri·ã, cu cat notele enun(ate sunt mai pu(ine, cu atat
dezlegarea sau arlarea este mai grea: sã ne uitãm la cea a tacatvtvi,
dacã ar lipsi jumãtatea din urmã.
În¸irarea sau excluderea cator mai multe note din notele totale
ale unui obiect constituie un derect de construc(ie al ghicitorii. În
primul caz dezlegarea este u¸oarã, e·identã, in al doilea caz e grea
¸i neprecisã. O ghicitoare bine alcãtuitã e cea care (ine mai mult pe
ganduri pe cei ce ·or s-o dezlege... Poate sã aibã mai multe solu(ii.
Lxemplu: Am un colac plin cu petece` se zice cã insemneazã:
rar¸a ,curechiul,. 1ot astrel poate insemna ¸i cervt cu nori, cãv¡vt cu
deosebite semãnãturi, etc., ¸i chiar co;ocvt plin cu petece.
Priv vrvare, ca cv¡riv., o ¸bicitoare bvva e cea care e.te ae.cri.a ¡riv cãt
vai ¡vtive ív.v,iri ate obiectvtvi, aar ace.te ív.v,iri .a fie cete vai e.evtiate,
vai ¡articvtare.
Ca rond, ghicitorile nu se rererã numai la obiecte, ci ¸i la
raporturi dintre obiecte care constituie un sistem, un obiect mai
mare. Lx.: mo¸ul suie ¸i coboarã cu mãtu¸a sub(ioarã` ,cofa ,i
cãrti¸vt,, aceastã ghicitoare se mai poate numi ¸i ¸bicitoare avbta...

Ghicitorile riind ni¸te produc(ii ale graiului ¸i sim(irii unui popor,
ele trebuie sã trãiascã, sã circule prin urmare ¸i sã rie memorizate.
Pentru a ri memorizate se cer douã lucruri: a, sã rie interesante
prin con(inutul lor ¸i b, sã aibã o forva. Întaia cerin(ã atrage dupã
sine raptul cã multe dintre ghicitori sunt scanteieri geniale, simboluri
de descrip(ii inteligente, iar altele picãturi de humor ales. lorma
cea mai u¸oarã de memorizat e ·ersul rimat sau ·ersul ritmat: Iatã
cate·a exemple:
"&
CINLL-CINLL
Macvt: Oastea unui crai,
Într-un ·arr de pai.
Prota¡vt: Un mort intre doi ·ii.
Pvrecete: Am un cal
Cat un mal:
Unde sare,
Urmã n-are,
Unde pa¸te,
Se cunoa¸te.
Umorul ghicitorilor de·ine cateodatã prea exagerat, cãpãtand
nuan(ã pornograricã.
,1udor PAMlILL, ívtroavcere la Civititvri rovãve,ti, Bucure¸ti,
Academia Romanã, 1908, Din ·ia(a poporului roman. Culegeri
¸i studii`, pp. ¯-¯,.
CLASIlICARLA CIMILI1URILOR
Dupã insã¸i natura lor, cimiliturile sunt de douã mari categorii:
proprii ¸i improprii. Cimiliturile propriu-zise sunt care pro·in din
considerarea directã a unui lucru ¸i sunt de urmãtoarele reluri:
vetaforice, ¡erifra.tice, vetaforico·¡erifra.tice, vetovivice, vetovivico·
vetaforice, vetovivico·¡erifra.tice ¸i .ivecaocbice.
Cimiliturile improprii nu pro·in din considerarea directã ¸i
imediatã a unui lucru, ci au o origine cu totul specialã, ¸i pot ri:
civititvri·ívtrebari ,i ra.¡vv.vri`, aecevri, civititvri·,araae.
VALOARLA L1NOLOGICA A CIMILI1URILOR
Cimiliturile, ca orice produs rolcloric, sunt rerlexul poporului
insu¸i care le produce. Cimiliturile romane¸ti aratã pentru poporul
nostru spirit ob.errator, ivrevtir, ¡oetic, .arca.t ¸i ¡orvo¸raf.
"'
APRLCILRI CRI1ICL
Romanul obser·ã bine lucrurile cu care ·ine in contact, atat ca
intreg cat ¸i ca pãr(i, ¸i intre ele surprinde asemãnãri ¸i deosebiri
uneori nea¸teptate. Spiritul sãu in·enti· produce neincetat cu·inte
noi, uneori extrem de interesante. Spiritul sãu poetic produce riguri,
mai ales metarore, adeseori roarte ingenioase. Spirit sarcast, el nu
pierde ocazia de a plasa, sub rorma unei cimilituri in aparen(ã
ne·ino·atã, o zerlemea la adresa aproapelui. În srar¸it, numãrul
considerabil de cimilituri pornograrice aratã pentru roman o
predilec(ie pentru genul pornograriei.
Dar pe de o parte aceste insu¸iri se ·ãd la romani ¸i din alte
produse rolclorice, a¸a cã ele nu constituie ce·a speciric cimiliturilor,
iar pe de alta aceste insu¸iri se intalnesc, ca rezultand din cimilituri,
¸i la alte popoare. Pentru a arla deci care este ·aloarea catitatira a
insu¸irilor romane¸ti, cate rezultã din cimilituri, ar trebui intreprins
un ·ast studiu prin care sã se studieze comparati· cimiliturile la
popoarele romanice, germanice, sla·e, balcanice, ural-altaice ,turci,
unguri,. Pe langã anumite lucruri care ar trebui puse pe seama
rondului comun omenesc, se ·or gãsi, desigur, ¸i lucruri specirice
pentru riecare din categoriile de popoare in¸irate mai sus, ¸i in
sanul riecãrei categorii se ·or gãsi, desigur, lucruri specirice pentru
riecare din popoarele respecti·e. Un astrel de studiu ar arãta deci ¸i
anumite insu¸iri specirice romanilor. În sanul insu¸i al poporului
nostru s-ar putea gãsi lucruri specirice pentru moldo·eni, munteni,
transil·ãneni, macedoneni.
Un asemenea studiu prezintã greutã(i considerabile. Pe langã
cuno¸tin(e ·aste ¸i prorunde, obiecti·itate desã·ar¸itã in cercetare,
ar trebui sã dispunã ¸i de un material respecti·, dacã nu complet cel
pu(in aproape complet, ceea ce tocmai ne lipse¸te in starea actualã
a ¸tiin(ei.
,G. PASCU, De.¡re civititvri. ´tvaiv fitoto¸ic ,i fotctoric. Lxtras din
.vatete .caaeviei Rovãve, Seria a II-a, 1om XXXIII, 1909,
Memoriile Sec(iunii Literare, tipãrit in ·olum 1911, Bucure¸ti,
Leipzig, Viena, pp. 1, 193,.
"
CINLL-CINLL
O ghicitoare rrumoasã in ·ersuri ¸i in prozã nu e ce·a la
intamplare aruncat, pentru a cãuta doar numai dezlegarea. Ca ma-
terial de chintesen(ã tehnologicã-esteticã are o ·aloare nespus de
mare. Nu-s luate metarorele sau perirrazele la intamplare, ci ele
prezintã un constructi·ism bine inchegat cu anumite criterii. Nu
numai dezlegarea sã rie punctul distracti· pentru cititor, ci insã¸i
ghicitoarea cum e croitã ca ·aloare literarã poporanã. În alte capitole
de esteticã in rolclor m-am re(inut cu precizãri multiple. Aci ·oi
rãmane in cadrul ghicitorilor.
Un exemplu:
Pe cea ·ale-nrouratã
Vine o riarã-ncornoratã
De me¸teri strãini lucratã,
Surlet n-are, surlet duce,
De pãmant nu se atinge.
Luand riecare ·ers in analizã, ·om a·ea de cercetat din ce
·alori e croitã ghicitoarea.
Pe cea rate·vrovrata`. N-ar crede nimeni cã aci e ·orba de corabia
intre ·alurile spumegande ale mãrii. Llementele deghizate sunt
·alea-nrouratã`. Alt criteriu: din ·ersul al 2-lea rive o fiara·
vcorvorata` ·edem localizarea ac(iunii prin analogie, astrel aivtr·o
rate·vrovrata rive o fiara·vcorvorata` ne dã imediat impresia unei
localizãri sincere. Cu ·ersul al 3-lea ae ve,teri .traivi tvcrata` ie¸im
din aceste elemente deghizante ¸i ne apropiem de obiecti· - din
fiara ae ve,teri .traivi tvcrata` ne apropiem progresi· de ractorul
principal, cã nu e o riarã lucratã de me¸teri, ci o altã substituantã
trebuie cãutatã: esen(ialul.
Din nou nu ne abate de obiecti· ·ersul al 4-lea ´vftet v·are,
.vftet avce`. Iatã elemente de circumstan(ã, ce deghizeazã din nou
esen(ialul ,dezlegarea,.
Cãci .vftet v·are, .vftet avce`, de unde sã incepem ¸i cum sã
tra·ersãm acest nou mediu· Cãci n-are riara surlet - duce riara
"
APRLCILRI CRI1ICL
surlet, imediat trebuie sã ne oprim, panã ce ne sal·eazã din nou
ultimul ·ers
De pãmant nu se atinge`
adicã tot dibuind dupã esen(ial dãm ¸i de corabie, cã aceasta trebuie
sã rie.
Rezumand analiza acestei ghicitori, a·em urmãtoarele ·alori,
care indicã esen(ial:
De me¸teri strãini lucratã,
De pãmant nu se atinge`.
În ghicitoarea aceasta a·em elemente re¸re.ire ¸i ¡ro¸re.ire ,ca in
multe altele,. Cele re¸re.ire deghizeazã ¸i declan¸eazã ac(iunea in alt
mediu prin intermediul analogiei ,rolul metarorelor, perirrazelor
etc., Cele ¡ro¸re.ire sunt ractorii inductori ca De me¸teri strãini
lucratã - de pãmant nu se atinge`, prin ¡ro¸re.ivve ne apropiem
panã ce ne oprim inaintea esen(ialului ,dezlegãrii,.
Aruncand o nouã perspecti·ã asupra ghicitorii, ne apare aceasta
ca un rarmec deosebit al estetismului localizat ¸i deghizat de
rrumoasele elemente constructi·e: substanti·e, adjecti·e, ·erbe,
elemente circumstan(iale etc.
,Lucian COS1IN, Cbicitori bavateve. ´tvaii a.v¡ra fotctorvtvi
bavateav, ·ol.III, Craio·a, 1ipograria ¸Unirea, [1941], p. 4,.
De obicei, oamenii in·a(ã pe de rost ghicitorile cu dezlegarea
lor. Bune, rele, ghicitorile sunt in numãr mãrginit, a¸a cã cei cu
(inere de minte in·a(ã, cu ·remea, sã dea raspuns la toate cele
cunoscute. Dar se arlã printre sãtenii no¸tri oameni iste(i care pot
alcãtui ghicitori noi. Schimbandu-se imprejurãrile in (arã, se schimbã
¸i ·ia(a. Ies la i·ealã ma¸inãrii, unelte, nãscociri pe care pãrin(ii
no¸tri nu le-au cunoscut: de pildã, trenul, aeroplanul, tractorul, moara
cu aburi sau benzinã. Oamenii iste(i incearcã sã alcãtuiascã ghicitori
"
CINLL-CINLL
¸i pentru aceste scornituri noi. Nu le nimeresc totdeauna, dar
cateodatã le potri·esc. Cele bune rãman ¸i-¸i rac drum in lume,
celelalte se uitã, a¸a cum s-a intamplat ¸i cu ghicitorile de demult.
Ghicitorile noi pe care le alcãtuiesc pricepu(ii ¸i iste(ii cautã sã
aibã haz, piper ¸i, dacã se poate, potri·ire de stihuri.
.........................................................................................................
Sunt ¸i unele ghicitori in(elepte. Oricat or ri de in(elepte, dacã
n-au pu(inã glumã, sunt ca mancãrile nesãrate... Mai sunt ¸i alte
ghicitori, unele cu douã in(elesuri ¸i cam lipsite de ru¸ine. θi au
cateodatã ¸i acestea ·remea lor. Dar la ¸ezãtorile cu mame ¸i copile
e bine sã pãstrãm cu·iin(a ¸i ne putem lipsi de ele.
... Cimiliturile bune sunt ade·ãrate poezii mici ¸i ·esele, care
bucurã pe om ca ·remea bunã, ca primã·ara inrloritã, aducandu-i
desrãtare dupã muncã.
,Mihail SADOVLANU, Poe¸ia civititvritor, Bucure¸ti, Lditura
pentru Literaturã ¸i Artã, [1949], pp. 4,¯,1¯,.
labula ¸i parabola sunt insã alegorii ívcbi.e, cei doi termeni ai
compara(iei subin(elese care le constituie riind deplin cristaliza(i,
astrel cã spiritului ii este cu u¸urin(ã posibil sã recunoascã pe cel
dintai sub in·eli¸ul sensibil al celui de al doilea. Lxistã insã ¸i cazul
unor alegorii ae.cbi.e, adicã al unora in care termenul neexprimat al
compara(iei subin(elese este oarecum acoperit de termenul exprimat,
a¸a incat ii re·ine spiritului nostru sarcina de a-l descoperi ¸i de a-l
articula. Acesta este cazul ¸bicitoritor: ,Cive e.te avivatvt - intreba
Srinxul pe Oedip - care vvbta aiviveata ív ¡atrv ¡icioare, ta ¡rãv¸ ív
aova ,i .eara ív trei. Oedip ghice¸te cã este omul, care umblã de-a
bu¸ilea in pruncie, pe douã picioare mai tarziu ¸i sprijinit in toiag
cãtre bãtrane(e. Catã ·reme rãspunsul ei n-a rost gãsit, ghicitoarea
rãmane o alegorie deschisã, adicã una pentru care termenul
neexprimat al compara(iei subin(elese care o constituie trebuie incã
arlat. Dar plãcerea erortului eliberat, care se inso(e¸te cu percep(ia
"!
APRLCILRI CRI1ICL
1
Ale lui 1udor Pamrile, Giorge Pascu etc.
oricãrei metarore, este aici tocmai din aceastã pricinã mai mare. O
precizare trebuie adãugatã in ce pri·e¸te caracterul fivit, de¸i ae.cbi.
al ghicitorilor. De¸i deschise, deoarece compara(iile care le constituie
sunt numai cov¡tetabite, dar nu cov¡tete, ghicitorile sunt totu¸i
compara(ii ·irtualmente rinite, deoarece termenul regãsit al
compara(iei completate in cele din urmã este o idee sau o impresie
bine constituitã, perrect cristalizatã, capabilã de a ri denumitã printr-
un cu·ant propriu, a¸a cum se intamplã in cazul tuturor alegoriilor,
din categoria cãrora rac ¸i ele parte.
,1udor VIANU, íabvta, ¡arabota ,i ¸bicitoarea, in ·ol. Probtevete
vetaforei ,i atte .tvaii ae .titi.tica, Lditura de Stat pentru Literaturã
¸i Artã, Bucure¸ti, 19¯¯, pp. 11¯-116,.
Primele ghicitori romane¸ti ,cimilituri, se publicã la mijlocul
secolului trecut, de cãtre 1. Stamati, in ¸loiletonul Zimbrului ,Ia¸i,
18¯1, ¸i brosur,. Concomitent, Anton Pann colporteazã cimilituri
in douã ·olume intitulate e·ocati·: O ,e¸atoare ta tara .av Pore.tea tvi
Mo, .tbv ,partea I, Bucure¸ti, 18¯1, partea a II-a, Bucure¸ti, 18¯2,
care a·eau sã reaparã in mai multe edi(ii.
Culegeri de circumstan(ã, de tradi(ii ¸i ·ariate manirestãri de
literaturã popularã, semnate de George Baronzi ,íivba rovãva ,i
traaitivvite ei, Gala(i, 18¯2, sau anonime, cum e Rovavvt ¸tvvet,
18¯4, dacã nu notau ghicitorile cu migala pedantã a textologilor,
atrãgeau aten(ia ¸i asupra acestui gen literar, cãruia Vasile Alecsandri
ii atribuie mai pu(inã importan(ã. G. Dem. 1eodorescu, in culegerea
sa de poezii populare, dã cimiliturilor locul cu·enit, rie reproducand
unele publicate anterior, rie adãugand altele culese de el. La srar¸itul
secolului, Artur Goro·ei dã la i·ealã o colec(ie remarcabilã
,Civititvrite rovãvitor, Bucure¸ti, 1898,, alcãtuitã din ghicitori
rãspandite in di·erse publica(ii, precum ¸i inedite. Contribu(iile de
mai tarziu
1
completeazã lumea cimiliturilor rãrã a-i modirica
perspecti·a generalã.
""
CINLL-CINLL
De¸i culese la datã relati· recentã, ghicitorile s-au nãscut in
timpuri depãrtate, a·and altã runc(ie decat cea de astãzi. Unii
cercetãtori aratã cã au rost rolosite la oracole, al(ii demonstreazã
cã deri·ã din limbajul con·en(tional al primiti·ilor, care e·itau a
numi direct animale, plante ¸i renomene ale naturii socotite tabu.
În cele ce urmeazã ne ·om ocupa de ghicitorile romane¸ti, in stadiul
in care se prezintã la culegerea lor.
Deosebite de enigme, intrebãri ¸i rãspunsuri, ¸arade, aritmogrire
etc., ghicitorile ,cimiliturile, reprezintã un gen aroristic lapidar, ca ¸i
pro·erbele, deseori in construc(ii simetrice, ca ¸i acest gen.
Similitudinile dintre ghicitori ¸i pro·erbe sunt exterioare:
senten(iozitatea, rolosirea de nume proprii etc. Deosebirea e de
substan(ã ¸i runc(ie. Pro·erbele sunt manirestarea in(elepciunii ¸i
eticii populare. lormule de propor(ii minuscule, numai rareori ele
se spun izolat, pe cand ghicitorile au prioritatea ranteziei ¸i ·ia(a lor
proprie. Intercalarea lor in texte populare apar(inand altor genuri e
mai curand intamplãtoare.
Aristot a spus cã ghicitoarea e o metarorã bine compusã`.
Obser·a(ia lui rãmane ·alabilã, cu oarecare precizãri asupra modului
metaroric propriu cimiliturilor. Metarorismului, in cazul dat, trebuie
sã i se conrere un sens special. L rundat pe paralelism ,uneori
negati·, ¸i lunecã spre exprimarea alegoricã, rolosind perirraza,
metonimia ¸i sinecdoca. Obiectului ghicit i se e·ocã prin compara(ie
cate unul sau mai multe aspecte, indicandu-i-se rorma, cuprinsul,
sunetul, originea, dez·oltarea, intrebuin(area, rabrica(ia, durata etc.
Metarora in cimiliturã nu e in mod necesar logicã, substituirea riind
rãcutã pentru a surprinde.
Llementul metaroric race parte deseori dintr-o lume indepãrtatã
de obiectul respecti·. Dacã in ghicitoare se comparã douã
·ie(uitoare, acestea sunt cu precãdere din specii cat mai depãrtate.
Gaina e comparatã cu catarul, ariciul cu mo¸ul, cu purcelul sau cu
motanul, calul cu mo¸neagul, cã(elul sau iapa cu broasca, coco¸ul
cu gandacul, ciocãnitoarea cu (apul, cocostarcul cu Mo¸ Neculai,
"#
APRLCILRI CRI1ICL
co(orana cu iapa, lãcusta cu ·aca, lupul cu oaia, melcul cu
codobatura, pãduchele cu oaia etc. Acela¸i lucru se poate spune ¸i
despre plantele asemuite intre ele. Bujorul este e·ocat de stejar,
ceapa de pãdure etc. Nea¸teptate sunt ¸i asocierile la care dau na¸tere
obiectele, uneltele, renomenele naturii. Iatã cate·a exemple: acul e
comparat cu capra, cu omul sau coco¸elul, cuptorul cu bi·olul,
calul cu lada, coco¸ul cu apa, gãina cu lingura, morco·ul cu popa,
harbuzul cu raul, coasa cu cã(elu¸a, hulubul cu plugul, graul cu
herghelia de cai, cerul cu pielea de taur, iapa cu sita, rocul cu baba,
tigaia cu copilul, moara cu scroara, cu ·aca, cu oaia sau ursoaica,
dopul cu popa, hornul cu ursul, lan(ul cu un copila¸, pe¸tele cu luna
¸i soarele, ·e·eri(a cu briciul, bruma cu cheia.
Spuse pe la ¸ezãtori sau in toiul muncii la camp, cimiliturile de
cele mai multe ori au destina(ia de a deruta tocmai prin astrel de
asocieri pe cel care e pus sã ghiceascã, spre a pro·oca hazul. Se dã
na¸tere la echi·ocuri, la dublu sens, deseori cu aluzii obscene.
Ghicitorile uzeazã de rime ,nu obligatorii,, riind compuse mai
des din douã ·ersuri. Rareori sunt mai extinse. Alitera(iile sunt
rrec·ente: Peste rapile rapite , ciute negre mohorate` ,cuptorul,.
Onomatopeele abundã, s-ar putea ·orbi chiar de ghicitori
onomatopeice: 1reapa, leapa pe cãrare, hingher, mingher pe spinare`
,calul ¸i cãlãre(ul,, Vaj, ·aj, prin paiu¸, (ane, (ane, prin copaci`
,coasa,, 1oatã ziua cioca, cioca,, ·ine seara: boca, boca` ,toporul,.
Obiectelor li se atribuie calitã(i umane: Pe un deal rotat ,¸ade
mo¸u` umrlat` ,bostanul,, Cand merge de-acasã, acasã catã, ,cand
·ine din pãdure, in pãdure catã` ,toporul pe umãr,. Am un om
mititel, ,race gardul rrumu¸el` ,acul,. Astrel de personiricãri nu
sunt simple urme de animism, ci denotã, mai curand, arec(iunea
oamenilor muncii pentru obiectele de produc(ie. londul ·echi al
ghicitorilor este e·ident in imagini legate de timpuri depãrtate. Dar,
ca orice gen rolcloric, cimiliturile au o existen(ã concret-istoricã, ¸i
ca atare, cu incetul, eliminã prin ·ariante reminiscen(ele di·erselor
stadii parcurse de popor.
"$
CINLL-CINLL
De¸i nu se cautã anume un erect poetic, compara(iile riind
elementul de surprizã ¸i un mod de incercare a iste(imii, imaginile
poetice nu lipsesc: Vin oile de la munte ,cu stelu(ele in rrunte`
,zãpada,, Am un crin ,la rãdãcini ·e¸ted, ¸i la ·arr inrlorit` ,cerul,,
Sus bat dobele, ,jos cad negurile` ,sita,, Nãrramã ·ãrgatã ,peste
mare aruncatã` ,curcubeul,.
Cimiliturile sunt do·ada unei obser·a(ii directe a lumii
inconjurãtoare: Sede intr-un ·arr de nuia, ¸i nu se teme c-o cãdea`
,aluna,, Vine mo¸ul pe porti(ã ,¸i i¸i scapã o chei(ã,, ·ine luna ¸i
n-o ia, , ·in stelele ¸i n-o ia,, ·ine soarele ¸i-o ia` ,bruma,, Dacã
n-ar ri, lumea ar pieri, , iar dacã multã este, lumea prãpãde¸te`
,apa,.
Utilitatea plantelor culti·ate ¸i a animalelor domestice este e·i-
dentã. Ce pui una,, gãse¸ti douã,, ce pui douã,, gãse¸ti nouã`
,barabula,, Cand suge,, cand arã,, cand rac din el ciobote` ,boul,.
Cimiliturile cuprind un ·ast registru poetic, tot ce cade sub
ochii, sim(urile ¸i experien(a (ãrãnimii, iar estetica lor rerlectã procesul
de muncã. L o e·iden(ã de surprindere a proprietã(ilor ¸i destina(iei
renomenelor naturii, a animalelor, plantelor, uneltelor ¸i a obiectelor
de tot relul ·ãzute cu ochii producãtorului de bunuri. Uni·ersul
ghicitorilor e mai apropiat de ·ia(a practicã a poporului decat al
altor genuri minore ,precum recitati·ele copiilor sau anecdotele,.
Istoricul culturii materiale poate gãsi amãnunte pri·itoare la locuin(a
(ãrãneascã ,construc(ie ¸i mobilier,, la unelte casnice, obiecte de
gospodãrie, imbrãcãminte, unelte agricole ¸i de (esut, la animale
domestice ¸i de ·anat, la instrumente muzicale. Cimiliturile, pri·ite
in totalitatea lor, nu numai cã dau imaginea in·entarului (ãrãnesc ¸i
a indeletnicirilor oamenilor muncii de la sat, dar ¸i a mentalitã(ii
populare, intrucat intreaga perspecti·ã a lumii i¸i gãse¸te
coresponden(a in metarorele lor concrete, e·ocand ·ia(a de toate
zilele a poporului. Gen ·echi, pãstrand rorme ¸i imagini ale unor
obiecte desuete, cimiliturile nu e·itã progresul. Pe langã unele
rudimentare, precum imblãciul, intalnim trenul, ceasul etc. Sunt in
"%
APRLCILRI CRI1ICL
unele cimilituri urme de supersti(ii, dar intalnim ¸i imaginea cãr(ii, a
scrierii etc.
.........................................................................................................
Uneori ¸i in ghicitori se pot recunoa¸te inrluen(e li·re¸ti.
Cimiliturile i¸i pãstreazã insã modul lor speciric de oglindire a
ocupa(iilor ¸i ·ie(ii oamenilor simpli, alcãtuind, intr-un sens, o
enciclopedie metaroricã a ·ie(ii poporului muncitor. Studiul
ghicitorilor pe aria unei (ãri e·ocã ·ia(a materialã a poporului ¸i
treptele lui de dez·oltare. Lxpresia artisticã a cimiliturilor e o ¸coalã
a metarorei, care nu poate ri nesocotitã de scriitori.
,Valeriu CIOBANU, Cbicitorite, in í.toria titeratvrii rovãve, ·ol. I.
íotctorvt. íiteratvra rovãva ív ¡erioaaa fevaata ;11ôô-1¨ºô,,
Bucure¸ti, Lditura Academiei, 1964, pp. 190-193,.
Cbicitoarea este una dintre speciile de literaturã popularã cu o
mare ·echime ¸i o considerabilã ·arietate de teme. De propor(ii
reduse, cunoscutã ¸i sub numele de civititvra, ghicitoarea constituie,
sub raportul crea(iei, un joc de metarore ¸i imagini, care solicitã
agerimea min(ii omului pentru identiricarea obiectelor ¸i no(iunilor,
transrigurate inten(ionat ¸i ascunse totu¸i sub culori ¸i linii sugesti·e.
Necesitatea acestui joc al min(ii ¸i al imaginii a existat din
·remuri ·echi, constituind un mod de a rixa obiecte, renomene,
caractere in reprezentãri ·ii, metarorice sau perirrastice.
Ghicitoarea este prin excelen(ã de origine rolcloricã, iar structura
ei a dus cu ·remea la ·ariante de structurã similarã, ob(inandu-
se, la ni·el cãrturãresc, ,araaa, rebv.vt, ava¸rava, to¸o¸rifvt etc. Dintre
toate acestea insã, numai ghicitoarea a imbrãcat rorme artistic-
literare. Se poate spune cã panã acum tocmai ·aloarea de artã
literarã a ghicitorii, ca oglindã a lumii ¸i a concep(iilor omului
despre ·ia(ã, nu a rost pusã mai sus(inut ¸i ¸tiin(iric in luminã,
de¸i asupra ei s-a atras aten(ia de multã ·reme ¸i s-au rãcut tot
mai multe ¸i interesante culegeri.
"&
CINLL-CINLL
În a douã jumãtate a secolului al XIX-lea a inceput sã se
manireste interesul pentru ghicitoare
1
. V. Alecsandri insu¸i atrãgea
aten(ia asupra acestui gen, printr-un numãr de exemple, intr-un
comentariu la Ptv¸v,orvt, in care creatorul popular nume¸te cernutul
de rãinã cu sita prin rrumoasa perirrazã a ghicitorii:
Pe sus tobele bãtea,
Negurile jos cãdea
2
.
Ulterior au rost publicate direrite culegeri, dintre care notãm
pe cele date de I.C. lundescu la edi(iile ·olumului sãu de basme
3
,
P. Ispirescu
4
, G. Dem. 1eodorescu
¯
, Artur Goro·ei
6
, 1udor
Pamrile
¯
, Leca Morariu
8
, Gh. I. Neagu
9
, ¸i numeroase altele mai
·echi ¸i mai noi. Ghicitorile au rãcut, de asemenea, obiectul studiilor
1
Vezi 1. Stamati, Pe¡etea .av traaitivvi vatiovate rovãve,ti, Ia¸i,
18¯1, Anton Pann, O ,e¸atoare ta tara .av Catatoria tvi Mo, .tbv,
Bucure¸ti, 18¯1,18¯2.
2
V. Alecsandri, Poe¸ii ¡o¡vtare ate rovãvitor, ed. a II-a, Bucure¸ti,
1866, p. 393.
3
I.C. lundescu, ßa.ve, oratii, ¡acatitvri ,i ¸bicitori, Bucure¸ti,
186¯, 18¯0, 18¯¯, 189¯ ,numãrul ghicitorilor cre¸te de la prima
edi(ie la cele ce urmeazã,.
4
P. Ispirescu, íe¸evaete .av ba.vete rovãvitor, Bucure¸ti, 18¯2,
pp. 1¯4-163, Pitae ,i ¸bicitori, Bucure¸ti, 1880.
¯
G. Dem. 1eodorescu, Poe¸ii ¡o¡vtare rovãve, Bucure¸ti, 188¯,
pp. 216-249.
6
Artur Goro·ei, Civititvrite rovãvitor, Bucure¸ti, 1898.
¯
1udor Pamrile, Civititvri rovãve,ti, Bucure¸ti, 1908.
8
Leca Morariu, Civititvri, Sucea·a, 1930.
9
Cg. I. Neagu, Cbicitori aiv íatovita ,i 1eteorvav, Ro¸iorii-de-
Vede, 1939.
"'
APRLCILRI CRI1ICL
de rilologie ¸i rolclor
1
, iar rrumuse(ea lor literarã n-a scãpat sim(ul
poetic al marilor no¸tri scriitori
2
.
Într-o ·reme cand cercetãrile erau mult atrase de cãr(ile
populare ¸i de rãspandirea lor la direrite popoare, se considera cã
elementele de rolclor au o origine cãrturãreascã ¸i descind din
asemenea cãr(i, cu circula(ie de la un popor la altul. Lra o incercare
de a explica, pe calea aceasta, asemãnãrile dintre crea(iile rolclorice
a di·erse popoare. În acest sens, M. Gaster gãsea, in mod eronat, o
origine cãrturãreascã ¸i pentru ghicitori
3
. Cercetãrile au do·edit
insã cã ghicitorile sunt indisolubil legate de rolclorul popoarelor, ¸i
din aceastã rormã de culturã au pãtruns in direrite cãr(i. Într-un
stadiu de ci·iliza(ie ¸i culturã, ghicitoarea inso(ea anumite practici
¸i obiceiuri.
.........................................................................................................
Negre¸it, din timpuri indepãrtate, ghicitorile au cãpãtat caracterul
unui gen literar independent ¸i s-au circumscris tot mai mult ca
atare. Numãrul lor este deosebit de mare la riecare popor. La srar¸itul
secolului al XIX-lea, J. Lisen a cules peste 9.000 de ghicitori
estoniene
4
, culegerea lui D.N. Sado·niko·, apãrutã in 18¯6, singurã
con(ine peste 2.¯00 de ghicitori ruse¸ti
¯
, cea a lui A. Goro·ei,
publicatã in 1898, are peste 2.¯00 de ghicitori romane¸ti ,inclusi·
·ariantele,, iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din direrite colec(ii
plus noi culegeri sistematice, la riecare popor, le-ar mãri numãrul la
multe mii.
La un numãr a¸a de mare, uni·ersul ghicitorii este excep(ional
de larg, de la tot ce constituie riin(a umanã ¸i tot ce o inconjoarã
1
G. Pascu, De.¡re civititvri, Ia¸i, 1909, Civititvri rovãve,ti,
Bucure¸ti, 1911 ,anexã la De.¡re civititvri,.
2
Mihail Sado·eanu, Poe¸ia civititvritor, Bucure¸ti, 1949.
3
M. Gaster, íiteratvra ¡o¡orvtvi rovãv, Bucure¸ti, 1883, p. 2¯0.
4
Rerve ae. traaitiov. ¡o¡vtaire., IX, p. 32.
¯
D.N. Sado·niko·, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de
V.P. Anikin, Mosco·a, 1960.
"
CINLL-CINLL
panã la astre ¸i cosmos: pãr(ile corpului omenesc, calitã(i ¸i derecte,
proresie, rela(ii sociale, obiecte casnice, elemente din naturã, raunã,
rlorã, cer, soare, lunã ¸i stele etc. Ghicitoarea este un rel de
enciclopedie popularã in metarore. lormularea prin compara(ie,
metarorã, perirrazã, este un mod plastic de a rixa caracterele no(iunii
respecti·e ¸i a le imprima mai u¸or memoriei omului de culturã
rolcloricã. Ghicitoarea ¸i ghicirea au constituit astrel un sistem popu-
lar de caracterizare ¸i percepere a lumii ¸i a renomenelor ei.
lormularea caracteristicilor poate sã rie mai scurtã sau mai lungã,
dar ea nu este strãinã de esen(a obiectului sau renomenului la care
se rererã. Cand se depãrteazã, de·ine conruzã. Astrel, ghicitoarea
Cvretv,a vv.a, .vb ¡avãvt a.cvv.a caracterizeazã scurt rãva, moale ¸i
umedã, de rorma unei curelu¸e, srredelind mereu pãmantul rea·ãn,
in cãutarea hraniei. Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate ri
pusã in unele cazuri pe seama altei ·ie(uitoare ,¸arpele,.
.........................................................................................................
Imprimand etape ·ariate de culturã ¸i ·ia(ã socialã, ghicitorile
au pãstrat uneori in componen(ã ¸i ·ariate urme de expresie: limba
·eche, dialectalã, construc(ii onomatopeice etc., cu toate substituirile
de exprimare pe care le-au surerit de-a lungul timpului. Odatã
in·echite, aceste urme i¸i pierd claritatea sensului, jocul de cu·inte
de·ine ininteligibil. O ghicitoare ca:
Drãgan la noi,
Drãgan la ·oi.
pentru gat` pare anostã. Si totu¸i, cand·a era probabil u¸or
perceputã schimbarea inten(ionatã de sunete, in cu·antul Drãgan`
transpunandu-se .vi ¸everi. un cu·ant ·echi ¸i dialectal gardan`, cu
sensul de gat` ¸i gatlej` pro·enit dintr-unul sla· indepãrtat, ¸ãrtav,
pãstrat in rusã ¸i ucraineanã sub rorma ¸ortav ¸i in alte limbi sla·e
sub alte rorme. Astrel, cu·antul Drãgan` este o criptogramã a lui
gardan`. Lste de remarcat in plus cã o rormã ·eche de limbã este
atestatã indirect in rormularea cripticã a unei ghicitori. Pe de altã
"
APRLCILRI CRI1ICL
parte, numai analiza adancitã a termenilor poate duce la lãmurirea
pe deplin a in(elesului ghicitorii.
În urmatoarea ghicitoare:
Picuri¸ul picurã,
1repãdu¸ul treapãdã,
Gadea-al mare
Sede-n cale
Si ar manca carne moale.
este ·orba de ghinda care cade din stejar, de porcul care o cautã
pentru hranã ¸i de lupul care-l pande¸te pe porc. 1ermenul care-l
desemneazã insã pe lup este gadea`, ¸i el reprezintã, prin apropiere,
pe gadinã`, cu sensul popular de riarã`, lup`.
Se intalne¸te destul de des rormularea:
Pãsãricã ¸uie,
Pe copaci se suie.
dar ¸i:
Pãsãricã ruie,
Pe copaci ,pe araci, se suie.
Ghicitoarea nu este destul de speciricã, ¸i de aceea este in(eleasã
uneori ambiguu: pentru rasole ¸i pentru ghionoaie. Dacã in prima
rormulare, termenul ¸uie` este perceptibil, in a doua ruie` este
intrebuin(at mecanic. Analizat, nu are un sens, riindcã este un rest
dintr-o rormulare, in care era utilizatã rigura de stil numitã
paranomazã, adicã repetarea in ·ers a ultimei pãr(i a cu·antului, ca
in unele cantece de ritual:
Caloiene-iene...
sau
Paparudã-rudã...
"
CINLL-CINLL
În acest caz, rormularea ·eche a a·ut, negre¸it, urmãtoarea construc(ie:
Pãsãruie-ruie,
Pe copaci se suie.
dar in preluãrile ulterioare s-a ajuns anormal la pãsãricã ruie`, in
loc de pãsãruie-ruie`, termenul ruie` riind luat ca un neindoielnic
epitet, cu un in(eles oarecare.
A¸adar, parcurgerea unui timp indelungat de cãtre ghicitori
este imprimatã ¸i in direrite substituiri ¸i schimbãri de expresie.
Ghicitoarea este genul care se preteazã prin excelen(ã la direrite
riguri poetice ¸i de stil: metarorã, perirrazã, hiperbolã etc.
Construc(ia ghicitorii merge de la rormularea simplã in prozã, apoi
in distih ¸i catren, panã la descrierea dez·oltatã, cum se intamplã,
de pildã, cel mai des cu ghicitoarea capului ,atat in rolclorul romanesc,
cat ¸i in rolclorul altor popoare,:
Am o dumbrã·i(ã:
Sub cea dumbrã·i(ã
Lste-o poieni(ã,
La cea poieni(ã
Sunt douã brãzdi(e,
Sub cele brãzdi(e
Sunt doi ¸oimu¸ori,
Sub cei ¸oimu¸ori
L o gaie spurcãcioasã,
Sub cea gaie spurcãcioasã
L o moarã
Rotunjoarã.
Descrierea pro·ine aici din ne·oia de a reprezenta metaroric riecare
parte a capului, mai degrabã a re(ei. Lste, de rapt, o in¸iruire de ghicitori
pentru pãr, rrunte, sprancene, ochi, nas, gurã. La rel se intamplã cu
ghicitorile care au obiecti·e complexe, cum sunt cele despre turma de
oi ¸i cioban, despre an, luni, sãptãmani ¸i zile ,luate la un loc, etc.
"!
APRLCILRI CRI1ICL
De obicei insã, cele mai tipice ghicitori sunt scurte, cu o
raportare metaroricã plinã de culoare, sugesti·ã. De exemplu,
reprezentarea graricã a casei cu co¸, transpusã intr-o metarorã,
este realizatã scurt ¸i cu mãiastrã indemanare, pro·enind dintr-o
idealã percep(ie a intregului:
Am o ·acã
Cu ugerul ,(a(a, in spinare.
sau
Am o ·acã mare,
Cu (a(a-n spinare.
Casa ·eche ¸i simplã de (arã, cu un singur co¸, ie¸it adesea din
spinarea acoperi¸ului, este prinsã, in linii pu(ine, de gra·urã.
De asemenea, sugesti·ã este ghicitoarea ciupercii:
Am o casã ·ãruitã,
Într-un picior sprijinitã.
În procesul ghicirii, metarora se desrace ¸i lasã loc obiectului in
realitate. În rormularea de mai sus, ciuperca apare ca o nai·ã
acuarelã din cãr(ile de basme.
,I. C. CHI1IMIA, Prefata la Civet·civet. Cbicitori, edi(ie ingrijitã
de C. Mohanu, Bucure¸ti, Lditura pentru Literaturã, 1964, pp.
III-IV, V-VI, XVII-XXI,.
Bogate in mijloace de exprimare dintre cele mai subtile, cimiliturile
constituie un gen incã roarte gustat de mase, tocmai riindcã ele sunt
rrumoase ¸i au con(inut interesant. Altãdatã ele se spuneau la clãcile
de tors lanã ori la curã(at porumbul, inso(eau cu hazul lor acele
munci care imobilizau, rãcandu-le grele, obositoare. Cei aduna(i in
aceste scopuri, ca sã nu adoarmã`, introduceau ca tonic in·iorãtor
cimilitura. Astãzi, genul este roarte cãutat in mediul ¸colarilor.
""
CINLL-CINLL
Spunandu-se ghicitori sau cimilituri, cei mai iste(i la minte ¸i
·orbã rormuleazã intrebãri ascunse sub ·alul metarorei ¸i al
limbajului poetic ascuns, solicitand un rãspuns din partea celor adul(i.
Li trebuie sã do·edeascã agerime, imagina(ie, o mare putere de
asociere ¸i disociere ¸i deci de intuire a realitã(ilor ·ie(ii. Cel care
pune intrebarea aratã pricepere ¸i destoinicie, dar ¸i cel care dezleagã
enigma do·ede¸te cã se mãsoarã cu el, astrel cã spusul de ghicitori
este o competi(ie: care pe care sã in·ingã, cel care ghice¸te riind
distins cu semnul respectului ¸i al admira(iei tuturora. Dacã
ghicitoarea nu este dezlegatã, insu¸i cel care a propus-o comunicã
rãspunsul, ¸i astrel prestigiul lui cre¸te ¸i mai mult. Cand cimiliturile
sunt prea u¸oare, dezamãgesc, iar cand altul incearcã sã strice jocul,
el este eliminat. Din relul cum se spun, rezultã cã cimiliturile s-au
nãscut ¸i trãiesc .vb .¡ecie tvai - in ·irtutea unui joc nu gratuit ¸i
superricial, ci gra· ¸i cu anumite rosturi sociale. Iar pe cat de po-
eticã este intrebarea, pe atat de concret urmeazã sã rie dar rãspunsul.
Aparent, acesta ar putea ri dat in mai multe chipuri, ¸i totu¸i intrebarea
pri·e¸te o anumitã riin(ã ori subiect ¸i renomen din naturã sau o
anumitã laturã a acestora.
Într-o roarte bogatã colec(ie antologicã, publicatã de curand,
lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manirestãrile legate
de riin(a lui rizicã, apoi rlora ¸i rauna, cosmosul etc
1
. Din orice
srerã a ·ie(ii ar iz·ori aceste crea(ii populare, o bunã parte dintre
ele constituie admirabile tablouri poetice, imagini tipice care sunt
(inute minte ¸i sunt culti·ate ¸i astãzi, deoarece plac. În maniera
artisticã a celor clasice sunt create altele noi, care exprimã esen(e, ¸i
ele noi, ale realitã(ii sociale de astãzi.
1
Civet·civet. Culegere de ghicitori, edi(ie ingrijitã de C. Mohanu,
cu prera(ã de I.C. Chitimia, Bucure¸ti, Lditura pentru Literaturã,
1964, in colec(ia Biblioteca pentru to(i`, nr. 219, ¯60 p. Culegerea
intrune¸te 2¯¯2 de ghicitori.
"#
APRLCILRI CRI1ICL

Lxpresie a unei arte mai concise, cimilitura exprimã totu¸i in
douã-trei ·ersuri o intreagã lume, datoritã mijloacelor poetice pe
care autorii lor le rolosesc cu atata pricepere. De multe ori, aceste
mijloace ·ariate se intalnesc mai multe la un loc, iar prin ac(iunea
subtilã a spiritului popular ele sunt de a¸a manierã topite intr-un tot
artistic, incat cei care incearcã sã le ghiceascã in(elesul intampinã
greutã(i asemãnãtoare celor puse de ¸arade. Academicianul 1udor
Vianu ·orbe¸te de runc(iunea uniricatoare a metarorei: Dincolo
de deosebirile dintre lucruri, sesizãm unitatea lor prorundã, ¸i aceastã
descoperire, care race din metarorã un ade·ãrat instrument de
cunoa¸tere, ne incantã ca orice descoperire a spiritului`. Si citeazã
in acest scop destule exemple din literaturã. Urmãtoarea cimiliturã:
1inghi-linghi o ia la ·ale,
¸oldu-boldu-i iese-n cale.
suscitã interes ¸i destule diricultã(i in a ri dezlegatã. Valoarea ei
constã in puterea de abstractizare a maselor a unor realitã(i de
·ia(ã, prin mijloace sintactice ¸i rigurati·e. |inghi-linghi` este o
locu(iune ·erbalã onomatopeicã, care desemneazã turma de oi in
timpul pãscutului ori al mersului la ·ale, ¸oldu-boldu` este tot o
locu(iune substanti·alã, ce desemneaza pe lupul care ¸ade cinchit,
in ¸olduri, ¸i-¸i bolde¸te ochii dupã oi, ie¸indu-le in cale. Dacã primul
·ers al cimiliturii race parte din srera unei metonimii onomatopeice
,(inghi-linghi` exprimand erectul clopotelor de la gatul oilor,, cel
de-al doilea exprimã o parte din intreg, particularul pentru general,
ceea ce-i caracteristic lupului care stã la pandã, riind astrel o
sinecdocã.
.........................................................................................................
În ultimii ani, in periodicele noastre literare s-au purtat lungi
discu(ii dacã inceputurile limbii literare sunt legate de inceputurile
scrisului ori pot ri impinse cu mult in urmã, ele i·indu-se o datã cu
"$
CINLL-CINLL
poezia popularã. Studiul limbajului poetic al cimiliturilor - ca ¸i al
mijloacelor artistice ale baladei sau ale altui gen rolcloric - ilustreazã
cã acestea posedã un sistem poetic bine constituit, autorii anonimi
rolosesc cu·inte ¸i imagini specirice, cã ei au rost preocupa(i de o
exprimare mai rrumoasã decat cea a ·orbirii zilnice. Si deci, limbajul
poetic al rolclorului precede limba artisticã a literaturii scrise.
,Gheorghe VRABIL, Div tivba;vt ¡oetic at civititvrii, in ¸Re·ista
de istorie ¸i teorie literarã, tom. 1¯, 1966, pp. 28¯-288,29¯,306,.
În determinarea ghicitorii pornim de la criteriul runc(ional.
Ghicitoarea, in rorma ei acti·ã, este un joc de societate care se
realizeazã dramatic, indi·idul sau colecti·itatea popularã cãreia i se
adreseazã ghicitoarea este un copãrta¸ necesar.
Ghicitoarea constã din douã pãr(i:
1. O sugerare sau derinire concisã a unui obiect, a unei riin(e
,sau a mai multor obiecte sau riin(e arlate intr-o anume legãturã,,
mai rar a unei ac(iuni sau no(iuni, prezentate in·ãluit prin intermediul
perirrazei sau tropilor.
2. Rãspunsul prin care obiectul inrã(i¸at in rorme deghizate
este recunoscut prin ·iu glas.
A¸adar, ghicitoarea presupune intotdeauna: un emi(ãtor A, un
obiect sau o riin(ã etc., reprezentat in ghicitoare O, o persoanã sau
colecti·itate B, cãreia i se reclamã elucidarea sensului ghicitorii -
dezlegarea.
Raportul necesar in economia jocului dintre A-O-B este
e·ident in structura ghicitorii.
lorma interogati·ã este generalã, chiar atunci cand nu apare
transcrisã graric, ¸i cand absen(a ei nu se poate atribui neglijen(ei
culegãtorului, interoga(ia este implicatã. Ghicitorile presupun de
obicei un prilej - o ¸ezãtoare, petrecere etc., deci un auditoriu
bogat, in asemenea imprejurãri ghicitorile se succed una dupã alta.
Ghicitoarea arirmati·ã inseratã intre ghicitori interogati·e
"%
APRLCILRI CRI1ICL
imprumutã de la contextul mare semnirica(ia unei interoga(ii. Cel
mai adesea insã, interoga(ia este suplinitã sau accentuatã prin rormule
ini(iale ,civet·civet, civita,·ta,, cbici ¸bicitoarea vea etc., sau rormule
rinale ,civet ¸bici, ¡a., baaita, ae ¸bice,te, ae·i ¸bici, ti·oi aa o rata etc.,
lormulele ini(iale ¸i rinale indeplinesc roluri multiple: pre·in
asupra naturii intrebãrii, anun(ã deci intrarea in joc, men(in treaz
contactul dintre A ¸i B, reclamã o aten(ie mãritã, o concentrare
asupra obiectului O, inrã(i¸at de ghicitoare.
Raportul dintre A-O-B nu se exprimã in ghicitoare doar
prin interoga(ie sau prin alipirea unor rormule la derini(ie date
obiectelor. Spre deosebire de alte genuri, cel liric de exemplu,
ghicitoarea are un scop imediat, precis: reprezentarea concretã a
obiectului inrã(i¸at - dezlegarea ghicitorii.
În ·ederea acestui obiecti·, ghicitoarea race apel la di·erse
scheme gramaticale, care prin multiplele lor runc(ii stilistice pot ri
asimilate tropilor. Aceste scheme subliniazã interrela(ia elementelor
ghicitorii - men(in ·iu circuitul A-O-B, sugereazã continuitatea
obiectului, ii dau relier, intr-un cu·ant, stimuleazã la gãsirea cheii.
loarte numeroase sunt construc(iile gramaticale care pun in
luminã raportul dintre A ,emi(ãtor, ¸i O ,obiect,.
În construc(iile gramaticale de acest tip, A nu se reduce la rolul
de a derini obiectul la persoana a III-a. A, emi(ãtorul, se prezintã ca
riind el insu¸i in stransã legãturã cu obiectul propus spre ghicire.
Cele mai rrec·ente sunt construc(iile gramaticale care debuteazã
cu persoana intai a ·erbului a area, ca de exemplu: ¸.v o copili(ã,
Cu o ro¸ie rochi(ã ,ceapa,. Ghicitoarea utilizeazã schema roarte
simplã: av, obiect airect, atribvt. Stabilind un raport de posesiune de
la A la O, schema pre·ine asupra prezen(ei apropiate a obiectului
propus spre ghicire.
În unele ghicitori, obiectul este derinit printr-o micã rabula(ie
relatatã de cãtre A la persoana intai: A, emi(ãtorul, se inrã(i¸eazã ca
un martor ocular, ca un garant al ·eridicitã(ii episodului prin care
este caracterizat obiectul. Relati· ample, ghicitorile din aceastã
"&
CINLL-CINLL
categorie incep de obicei cu un ·erb de mi¸care ,de prererin(ã va
av.ei, va tvai, va .vii, urmat de un complement circumstan(ial de loc
,in pãdure, pe munte, etc., care situeazã ac(iunea in spa(iu, se succed
apoi unul sau mai multe ·ersuri constituite din ·erbe ¸i complemente
directe, ca de exemplu: Mã dusei in pãdurice,, Arlai ouã de bobice,
Luai nouã,, Lãsai douã,, Ca bobicea sã mai ouã` ,cartorii,.
Raportul dintre A emi(ãtor ¸i O obiect se poate exprima in
ghicitoare ¸i prin ·ocati· ¸i dialog.
¸Rãdãcinã-mpleticinã,, Rar ·oinic ce te dezninã. ¸Rãdãcinã-
mpleticinã - reprezintã o substituire metaroricã pentru carte,
prin rorma interpelãrii - ·ocati·ul - se opereazã un nou tran-
srer - ¸rãdãcinã-mpleticinã este introdusã in srera umanului.
.........................................................................................................
Concluzii:
1. Ghicitoarea, in rorma ei acti·ã, este un joc de societate care
se realizeazã dramatic: derini(iile prezentate de ghicitoare presupun
totdeauna un emi(ãtor ¸i un adresant care intrege¸te ghicitoarea
prin rãspuns.
Raportul necesar intre emi(ãtor, obiectul derinit ¸i adresant se
rerlectã in rorma interogati·ã a ghicitorilor, in rormulele ini(iale
sau rinale, ca ¸i in di·ersele construc(ii sintactice, schemele
gramaticale, prin multiplele lor runc(ii stilistice, indeplinesc in
ghicitoare rolul unor tropi.
2. lormularea derini(iilor se subordoneazã runc(iei ghicitorii:
a, 1autologia este in general e·itatã, apare doar in rorme
deghizate - inutilitatea rãspunsului ar anula jocul.
b, Sunt ocolite rormulãrile plate, locurile comune, cli¸eele
rrec·ente in rolclor.
c, Interesul jocului este men(inut prin diricultã(i, elemente de
surprizã ¸i trucuri. În acest scop, ghicitoarea rolose¸te:
- crea(ii ling·istice de circula(ie redusã,
- paradoxul, sub rorma paralelismului antonimic,
- alternan(a nega(iei cu arirma(ia,
"'
APRLCILRI CRI1ICL
- tropi in rorme adaptate genului: compara(ia elipticã,
metarora barocã, metarora obscenã.
3. Dezlegarea ghicitorilor este inlesnitã prin:
- antonime tipizate,
- metarore de rela(ie,
- metarore anatomice,
- rormule con·en(ionale.
4. Rezultat al puterii de pãtrundere, al ranteziei ¸i ingeniozitã(ii,
ghicitoarea nu se adreseazã totu¸i, in primul rand, inteligen(ei.
Dezlegarea ghicitorilor pretinde ramiliaritatea cu unele in·en(ii
lexicale, ini(ierea in anumite trucuri sau con·en(ii, cunoa¸terea
sensului rormulelor.
În mediul rolcloric, care mai de(ine prin tradi(ie aceste date,
ghicitoarea nu este ermeticã.
,Monica BRA1ULLSCU, Cbicitoarea - etevevte ae .trvctvra
.titi.tica, in ¸Re·ista de etnograrie ¸i rolclor, tomul 10, nr. ¯,
1966, pp. 441-442, 4¯2,.
În rolcloristica europeanã, ca ¸i in cea romaneascã, ghicitoarea
s-a bucurat de o surprinzãtoare aten(ie, atat in ceea ce pri·e¸te
editarea de ade·ãrate cor¡v.-uri ale ghicitorii la direrite popoare, cat
¸i in ceea ce pri·e¸te publicarea de studii sintetice, cu caracter
monograric, asupra aspectelor ghicitorii in rolclorul unui popor. S-
au incercat sinteze in care s-a urmãrit nu numai istoria ghicitorii in
cadrul rolclorului riecãrui popor, ci ¸i istoria uni·ersalã a speciei.
Aceastã predilec(ie - similarã, intrucat·a, cu aceea indreptatã asupra
basmelor, in cercetarea ¸tiin(iricã - nu se poate explica numai
prin dimensiunile mici ale ghicitorii ca rormã literarã, nici numai
prin substratul ei uni·ersal ¸i prin similitudinile de rorme pe care le
atestã ea la cele mai direrite popoare. Pro·erbul inrã(i¸eazã toate
aceste caracteristici, rãrã ca sã se ri bucurat de un tratament egal in
rolcloristica europeanã. La crearea acestei situa(ii pri·ilegiate a
"!
CINLL-CINLL
ghicitorii au mai concurat ¸i al(i ractori, istorici ¸i mai ales sociali.
Istorice¸te, interesul pentru ghicitoare - ca ¸i pentru basm - a
rost stimulat puternic de romantism, care a cãutat in ghicitoare, ca
¸i in po·este, sensuri de cele mai multe ori inexistente, care
con·eneau atmosrerei de taine ¸i penumbre in care se complãceau
romanticii pasei¸ti. Caracterul enigmatic prin excelen(ã al ghicitorii
pãrea cã rãspunde acestei apeti(ii spre ·isare. Dupã cum romanticii
·edeau in cantec primul limbaj al omenirii, tot a¸a cãutau sã explice
·echimea ca gen ¸i structurã aparte a ghicitorii prin ipoteze tot atat
de enigmatice, pe care le ·om urmãri sumar, la locul cu·enit.
Socialmente, interesul ¸tiin(iric pentru ghicitoare se explicã prin
raptul cã - cu toatã ·echimea ei impresionantã, ca specie literarã
- ghicitoarea manirestã ¸i in zilele noastre o surprinzãtoare putere
de ·ia(ã. În al doilea rand, ghicitoarea - specie rolcloricã prin
excelen(ã - se intalne¸te, de la primele mãrturii literare scrise ¸i
panã astãzi, intre preocupãrile timpului liber la cele mai direrite
categorii sociale. Paralel cu rormele orale, create de popor, s-au
dez·oltat, incã de la apari(ia literaturilor culte - pe langã similii
literari ai ghicitorii propriu-zise, populare, ¸i pe langã intrebãrile cu
caracter enigmatic, multe de sursã cãrturãreascã - o sumã intreagã
de rorme ale enigmei, a cãror existen(ã nici nu se poate concepe
rãrã de in·entarea scrisului, precum: rebusul, anagrama, ¸arada,
logogrirul etc., panã la cu·intele incruci¸ate. Departe de a ri moderne,
cum ar putea sã ne aparã astãzi, cele mai multe dintre ele atestã o
mare ·echime, care poate ri uneori pusã in legãturã chiar cu
inceputurile scrierii.
1oate acestea au men(inut interesul pentru ghicitoare, atat al
publicului cat ¸i al cercetãtorilor, ¸i au concurat ca publicarea
culegerilor de ghicitori populare sã inceapã ¸i la noi roarte timpuriu,
aproape concomitent cu aceea a poeziilor populare, ¸i s-a dez·oltat
¸i pe calea publica(iilor cu caracter rolcloric, dar mai ales pe aceea
a literaturii de colportaj, cu obiecti·e pur comerciale. Aceastã
di·ersitate ¸i incertitudine a intarziat intrucat·a apari(ia culegerilor
"!
APRLCILRI CRI1ICL
rundamentale, care ¸i-a arlat condi(iile prielnice de inrãptuire de-
abia la srar¸itul secolului trecut. Într-ade·ãr, ·olumul publicat de
A. Goro·ei in 1898, Civititvrite rovãvitor, e o operã rundamentalã
pentru cercetarea ghicitorii romane¸ti, cuprinzand toate textele de
ghicitori ,tip ¸i ·ariante, publicate in bro¸uri ¸i in periodicele care
au dat aten(ie literaturii populare, panã la 189¯, anul incheierii
lucrãrii, in plus, o sumã apreciabilã de ghicitori culese personal de
autor sau comunicate de rolclori¸ti cunoscu(i, ca S. ll. Marian,
Pericle Papahagi, I. A. Zanne, I. 1eodorescu-Kirileanu, V. Sala,
precum ¸i de mode¸ti culegãtori amatori. În secolul al XX-lea, sinteza
lui A. Goro·ei a rost completatã cu o serie de culegeri mai mici,
care ne dau posibilitatea sã urmãrim e·olu(ia ghicitorii panã in
zilele noastre: În 1939, Gh. I. Neagu publicã o bro¸urã cu 32¯ de
ghicitori comunicate de ele·i, roarte interesantã, pentru cã unele
dintre ele sunt alcãtuite de ei. Cu ce·a mai inainte, in 1930, Leca
Morariu adunase 2¯0 de ghicitori din Buco·ina. În 1949, M.
Sado·eanu dã la luminã o bro¸urã cu ghicitori, dintre care multe
cu totul noi, precedate de un cu·ant plin de in(elegere pentru arta
poeticã a acestei specii rolclorice, ghicitori noi cuprind ¸i culegerile
recente ale lui 1. Bal¸ ¸i Cicerone 1heodorescu.
În ceea ce pri·e¸te cercetãrile ¸tiin(irice, primul studiu, apãrut
la scurt timp dupã colec(ia lui A. Goro·ei, nu e decat o incercare
de diletant. Studiile publicate de G. Pascu, constituind un ansamblu
omogen, au la bazã o muncã de in·estiga(ie extrem de minu(ioasã.
Din pãcate insã, cercetarea literarã intreprinsã aici e pur rorma-
listã, structura metaroricã a ghicitorii riind mãrun(itã in reci categorii,
de tipul celor gramaticale. Osatura rilologicã a lucrãrii insã rãmane
panã astãzi solidã, mai ales in ceea ce pri·e¸te explicãrile etimologice
¸i stilistice ale aspectelor de in·en(ie ·erbalã, caracteristice ghicitorii,
care dupã descantec e specia rolcloricã cea mai bogatã in surprize
lexicale ¸i ronetice.
Cea mai substan(ialã scriere asupra ghicitorii romane¸ti panã
acum rãmane cea a lui G. Co¸buc: Cbicitorite ¡o¡orate, articol mai
"!
CINLL-CINLL
amplu, publicat in ¸Albina ¸i reprodus in ¸1elegrarul roman, in
acela¸i an. lãrã a-¸i ri propus un studiu sa·ant, poetul nãsãudean,
ajutat de prorunda cunoa¸tere a rolclorului nostru, a izbutit sã
rormuleze ¸i asupra ghicitorii romane¸ti o serie de obser·a(ii
rundamentale.
,O·idiu PAPADIMA, Cbicitoarea - forvete ei ae arta, in ·ol.
íiteratvra ¡o¡vtara rovãva. Div i.toria ,i ¡oetica ei, Bucure¸ti,
Lditura pentru Literaturã, 1968, colec(ia Studii de rolclor`,
pp. 231-233,.
Lxistã o istorie concretã, milenarã, a ghicitorilor, ¸i in lume ¸i la noi.
Obar¸ia le este imemorialã. În orice caz substan(ial anterioarã
erei noastre.
O sumã de indicii mai mult sau mai pu(in indirecte atestã
practicarea lor, probabil, rãrã discontinuitã(i, de cel pu(in 3000 de
ani incoace cu runc(ii ¸i semnirica(ii di·erse ,unele, pare-se, de
accentuatã importan(ã socialã,, nu totdeauna limpede reconstituibile,
in spa(iul culturilor europene, asiatice apusene, de miazãzi ¸i
rãsãritene, la semin(ii ale Asiei Centrale, in ·echile culturi siberiene,
in culturile insulare ale Oceaniei, in Arrica, sporadic in America.
Dar, precum se ¸tie, in ultimii 100-1¯0 de ani, transrormãri
de rapiditate crescandã ale structurilor sociale ¸i culturale dintr-o
serie de (ãri ale lumii, ale Luropei ¸i Americii de Nord in primul
rand, au dus, nu rãrã insemnãtate direren(e de amãnunt determi-
nate de di·ersitatea imprejurãrilor na(ionale ¸i locale, la diminuarea
ponderii relati·e a rolclorului in ansamblul social al culturii ¸i,
totodatã, la restrangerea inegalã - din pricini di·erse - inãuntrul
srerei rolclorului insu¸i, a creati·itã(ii ¸i a amplorii circula(iei acti·e
a unora din genuri ¸i specii in raport cu celelalte.
Ghicitoarea se numãrã de regulã anume printre genurile lo·ite
de pierderi de greutate speciricã mai pronun(ate.
În linii mari aceasta este situa(ia ¸i in rolclorul romanesc.
"!!
APRLCILRI CRI1ICL
Dispari(ia sau - dupã loc - numai treptata dezarticulare a
·echilor cadre sociale ,precum ¸ezãtorile de rete ¸i rlãcãi, clãcile
in relurite scopuri etc.,, care odinioarã reclamau ¸bicitoarea ca
ingredient necesar in complexul úzurilor de grup ce le alcãtuiau
con(inutul, apoi modiricãrile in substan(ã ¸i lãrgirea gamei
op(iunilor culturale ale adolescen(ilor ¸i in general ale tineretului
,categorie de ·arstã prin excelen(ã menitã potri·it con·en(iilor
tradi(ionale sã roloseascã ¸i la rigoare sã sporeascã rondul de
ghicitori al comunitã(ii, de¸i, in aceste pri·in(e, nici rostul
·arstnicilor nu e neglijabil,, inter·en(ia compactã a mijloacelor de
comunicare de masã ,a celor audio-·izuale inainte de toate,, care
exercitã presiuni modelatoare irezistibile asupra unor rorme de
bazã ale sociabilitã(ii ,reuniunii de prieteni, ·ecini etc.,, ca ¸i asupra
prorilului bugetului de timp al tuturor categoriilor de ·arstã, in
srar¸it di·erse alte aspecte ,culturale, demograrice ¸.a.m.d., pe
care nu le mai amãnun(im ale procesului de urbanizare a mediului
rural ¸i ale industrializãrii, constituie principalii ractori ai declinului
ghicitorii ca institu(ie rolcloricã.
Ghicitorile de·in astrel ¸i la noi, progresi·, bun de tezaur cul-
tural, chiar dacã circula(ia lor se men(ine incã, indeosebi in mediul
copiilor, notabilã.
.........................................................................................................
Si la noi, asemenea, culegerea ¸i publicarea de ghicitori, ca
acti·itate rolcloricã spontanã ¸i prioritarã ,Cipariu, Stamati, Anton
Pann s. a.,, de(ine un considerabil a·ans in timp ra(ã de primele
studii pe problemã ,G. Dem. 1eodorescu, Gaster,, studii elaborate
abia in cel din urmã pãtrar al secolului trecut sub - cel pu(in -
indoita inrãurire a ecourilor entuziasmului romantic ¸i a spiritului
de metodã` poziti·ist.
Asupra ghicitorilor in rolclorul romanesc nu s-a scris mult. Iar
dacã din totalul brut al titlurilor exegezei publicate cam de o sutã
de ani incoace le-am exclude pe cele acoperind debile compila(ii,
specula(ii de¸arte sau ·orbãrie conruzã, ar rãmane atat de pu(in,
"!"
CINLL-CINLL
incat ane·oie ar putea ri dublat in condi(ii de realã exigen(ã numãrul
modest al textelor de rererin(ã.
S-a scris, cu alte cu·inte, despre ghicitoare considerabil mai rar
decat despre alte genuri, ¸i mai rar decat in alte pãr(i in lume.
Ar ri nepotri·it sã procedãm aici la cercetarea cauzelor. Cu
toate acestea nu putem sã nu remarcãm cã una din pricini pare sã
ri stat intr-un anume sim(ãmant, mai larg impãrtã¸it, de, sã zicem,
minus-·aloare` in ra(a ghicitorilor ,joc de prunci`, rleac`, mort`
etc.,, stare de spirit incontestabilã ,o poate ·eririca oricine
intreprinzand rie ¸i cel mai rudimentar sondaj de opinie,, in ciuda
declara(iilor rormale de pre(uire care, pe toatã intinderea rãstimpului
e·ocat, nu au lipsit.
Pu(inãtatea se arlã compensatã totu¸i, intr-o anumitã mãsurã,
de catitatea contribu(iilor rerme.
Oricate rezer·e ¸i obiec(ii - unele serioase - ar ri de rormulat
in temeiul unei examinãri se·ere, monograria din 1909-1911 a lui
G. Pascu rãmane prin amploarea analizei ¸i rele·an(a majoritã(ii
concluziilor text rundamental. Si nu numai pentru cercetarea
etnograricã romaneascã. Se adaugã apoi un numãr de contribu(ii,
mai ·echi sau mai recente, de mai micã intindere, dar de bunã
(inutã, in primul rand amplul studiu monograric al lui O. Papadima.
Demn de subliniat intre altele este cã, de¸i elaborate in general
in condi(ii de independen(ã de gandire ra(ã de bibliograria
interna(ionalã, aceste cercetãri au ajuns la rezultate coincidente sau
echi·alente cu cele ob(inute de cercetãri strãine pe material strãin.
Se poate, a¸adar, ·orbi de existen(a unui asamblaj relati·
consolidat de cuno¸tin(e acumulate - cu Aristotel din Stagira
incepand - in egalã mãsurã ·alabile ¸i pentru ghicitorile romane¸ti
¸i pentru ¸bicitoare in genere.
Aceste cuno¸tin(e se rererã intre altele, desigur, ¸i la datele a
ceea ce am numi istoria abstractã` a ¸evvtvi evi¸vatic - socotit
printre cele mai ·echi ale tradi(iei orale in general -, istorie a cãrei
reconstituire ,origini, itinerarii de diruzare, raze ale ·arierii in timp
"!#
APRLCILRI CRI1ICL
etc., a rost schi(atã cu pornire de la repere ·echi sau strã·echi -
texte egiptene, ßibtia ,episodul Samson, episodul Solomon ¸i Regina
din Saba,, texte ·edice, texte grece¸ti consemnand mitul lui Oedip
,ghicitoarea Srinxului,, íaaa, Koravvt, 1ôô1 ae vo¡ti etc. Dar rondul
lor esen(ial ¸i totodatã cel mai impunãtor ca ·olum deri·ã din erortul
descrierii, clasiricãrii ¸i explicãrii ghicitorii, ca practicã ¸i text,
sincronic.
Astrel, o bunã derini(ie sunã: ghicitoarea este o descriere
¡arafra.tica ,sub. n., a unui obiect de ghicit` ,Gaster,, obiect adicã
pentru care aiv ¡rivci¡iv nu se comunicã, ci se re·endicã numele.
De.criere deci. Si scurtã, de regulã. Care descriere poate ri ,·.
Papadima, nemijlocitã cand se intrupeazã in denumirea simplã de
insu¸iri ,alb, mare, rotund etc.,, orerite implicit ca structurale. Poate
ri mijlocitã, cand sunt desemnate nu date ale structurii, ci manirestãri
ale acesteia in rama unui e·eniment` ¡re¸evtat varatir la persoana
I-a ori a III-a ,un x s-a dus, a rãcut, a dres etc., respecti· m-am
dus etc., sau in apostrorã ori dialog ,de pildã: - Un` te duci· -
Ce-ntrebi· etc., Poate ri simultan ¸i mijlocitã ¸i nemijlocitã, cand
inserierea denumirilor de insu¸iri, pe de o parte, micã nara(iune ¸i,
sau rranturã de text dramatic, pe de alta, se imbinã inãuntrul unui
aceluia¸i context.
Dar, precum se ¸tie, descrierea constituie una din modalitã(ile
clasice ale aefivitiei ca act logic.
Ghicitoarea este prin urmare ¸o derini(ie ,Co¸buc,, ce o
distinge de modelul derini(iilor curente recomandat de logicieni riind
- cum au arãtat cercetãrile - discontinuitatea, enun(area de
trãsãturi in chip metodic disparate ¸i in plus, adesea, e·ocate nu
direct, ci pararrastic.
Ghicitoarea riin(eazã, a¸adar, nu numai ca ¡arafra¸a nemijlocitã
,etimologice¸te pararraza inseamnã ¸rrazã, enun(, ¡e tãv¸a, ci, e·en-
tual, ¸i ca pararrazã a pararrazei.
Iar pararraze - au conchis cercetãtorii genului - se constituie,
cel pu(in in ghicitoarea romaneascã ,·. Pascu,, prin ¡erifra¸e, e·en-
"!$
CINLL-CINLL
tual comparati·e, constituite din in·entare de acte sau proprietã(i
caracteristice ,dimensiuni, rorme, culori consistente, sa·ori etc.,
ale obiectului de ghicit ,de ex. ¸cine strigã noaptea· sau ¸ce este
lung cat lumea·, sau ¸ce este mai lung decat..., mai ·erde decat...·
etc.,, in·entare comportand adesea, complementar, limitãri ale
campului de rererin(ã supozabil, gra(ie unor eliminãri explicite ,¸ce-i
alb, dar nu-i lapte·,
1
, prin vetovivie ,surlet in sus, surlet in jos
etc.` - cãlãre( ¸i cal,, prin .ivecaoca ,¸tiv¸bi tiv¸bi tive catea etc -
oaia - cu talanga - pe drum, ¸i, mai cu seamã, prin vetafora,
modul precumpãnitor al construirii sensului in ghicitoare.
În legãturã cu toate acestea au rost propuse scheme ale selectãrii
¸i runc(ionãrii termenilor, tipologii de tropi ¸i de tehnici stilistice de
conruzionare, e·aluãri cantitati·e ,boul, de pildã, apare ca reper
metaroric de mare rrec·en(ã ¸i echi·aleazã cu cele mai incongruente
obiecte, urmarea riind anemierea ¸i a semnirica(iei ¸i a capacitã(ii
de expresie.,
S-a remarcat de asemenea ¸i cã rondul metarorelor uzuale in
lirica popularã romaneascã - spre exemplu - nu se regãse¸te
decat accidental in ghicitori ,Brãtulescu,. Ghicitoarea a tins ·ãdit,
din imperati·e de gen ,consemnul cirrãrii, al insolitului etc.,, la
elaborarea unui uni·ers de metarore autonom ¸i - am remarca
- de o rãspandire interetnicã enormã, paradoxalã, incomparabil
mai largã decat in cazul altor genuri tradi(ionale, genuri prin aceasta
implicit vai .¡ecifice.
S-a spus ¸i s-a scris insistent, poate chiar prea insistent, cã
in·entarele de insu¸iri, metonimiile, sinecdocele etc., ·ãdesc
competen(a in pri·in(a lucrurilor, a proprietã(ilor acestora ¸i a
corela(iilor lor. Li se e·ocã astrel lucrurilor, in mod corect, obar¸ia,
timbrul sonor, durata, dez·oltarea, con(inutul, erectul ¸.a.m.d.
1
Douã specimene caracteristice: ¸Ce se manancã , Si nu se
pune pe masã· ,ta¡tete ae vava,, ¸i - pãrand sã elimine totul -
¸Nici in cer ,Nici pe pãmant ,v,a,.
"!%
APRLCILRI CRI1ICL
Lste intru totul ade·ãrat. Si nu este de mirare. Intimitatea rizicã
cu lumea ambiantã riin(eazã ca o condi(ie ·italã permanentã pentru
orice societate de tip tradi(ional. Drept urmare ea se instituie acolo
ca o constantã a educa(iei, practicii ¸i gandirii riecãrui indi·id.
Metarora a rost ¸i ea deseori explicatã, in ghicitoare, ca rod al
¸perceperii juste a analogiilor intre obiecte. De banalitatea unor
atare comentarii ne despãgubesc uneori obser·a(iile in adaos,
judicioase, pri·ind distan(a de obicei considerabilã care separã
categoriile de lucruri intre care se (es metarore: ciocãnitoarea - se
constatã - este coordonatã cu (apul, rocul cu baba, moara cu scroara,
morco·ul cu popa, ·e·eri(a cu briciul etc. Apropierile bru¸te sunt
desigur menite sã starneascã haz, uneori sã ispiteascã pe cãi gre¸ite.
Înrudite ca runc(ie cu ¸rigurile de sens mai sus pomenite,
abundã in ghicitori onomatopeele ,sugerand speciricul unor obiecte
prin sunet, capabil sã sugereze uneori ¸i ·olume, densitã(i sau rorme,,
paronomasiile ,apropiind cu·inte semantic depãrtate, dar ronetic
asemãnãtoare,, crea(iile lexicale aa boc deri·ate din necesitã(i de
simetrie, de incirrare etc. ,Brãtulescu, Vrabie,. Alitera(ia este
rrec·entã ,Densusianu,.
Un numãr insemnat de ghicitori poartã insemnele ·izibile ale
·ersiricãrii, rime ori asonante, alternãri de ·ersuri albe ¸i rimate,
paralelisme, ritm pregnant, rorme strorice ,Papadima,.
În srar¸it, a atras rire¸te aten(ia ¸i un izbitor detaliu de
construc(ie: in rolclorul romanesc, ca ¸i in rolclorul european in
genere, aproape totdeauna ghicitorile sunt, precum basmele,
incadrate de forvvtete institu(ionale, cu o tipologie indeob¸te limitatã,
rolosite, de cel ce le debitã, rie una, rie alta, dupã loc, gust sau
inspira(ie. liecare in parte insã c·asirixã. Sunt rormule -
precumpãnitor - de inceput: ¸ghici ghicitoarea mea, ¸cinel-cinel
¸.a. Si rormule - precumpãnitor - de incheiat: ¸ciumele-i, ce-i·,
¸ghici(i, boieri, ce sã rie·, ¸pas, bãdi(ã, de ghice¸te! ¸.a., uneori
rãgãduin(e - ¸de-i ghici, (-oi rrige-o ra(ã!, sau amenin(ãri, ecouri
de uzuri pierdute.
"!&
CINLL-CINLL
Rostul rormulelor rezidã, in primul rand, in a sublinia statutul
categorial, eminamente interogati·-examinati·, al textelor ¸i, prin
erect, de a sugera mai energic celui cãruia ghicitoarea ii este adresatã,
un model anume de a¸teptare` ¸i reac(ie.
Aceste detalii canonice de text subliniazã solidaritatea intrinsecã
- e·identã - a ra.¡vv.vtvi cv ívtrebarea pusã perirrastic, metonimic,
metaroric etc.
Ghicitoarea este nu numai intrebare, ci intrebare S rãspuns
,Chi(imia,.
Împrejurare ce atrage la randu-i aten(ia asupra dimensiunii sociale
a ghicitorii, a statutului sau de obicei sau, poate mai potri·it spus, de
v¸avta ,care, ar ri cazul sã reamintim, poartã in limba romanã numele
de ¸bicit, ¸ãcit, resp. ¸bicitoare, ¸ãcitvra etc. in Muntenia, Oltenia,
Dobrogea, Moldo·a de miazãzi, 1ransil·ania sudicã, sporadic in
Campia 1ransil·aniei, ¸i civitit, .ivitit, respecti· civititvra etc. in Moldo·a
de nord, restul 1ransil·aniei, Maramure¸, Bihor, Banat,.
Dar acest ¸joc de societate tipic pentru societã(ile patriarhale
,Vrabie, de(ine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale
precedente ¸i actuale incat cercetãtorii, ¸i la noi ¸i aiurea, sunt incã
departe de a le ri determinat tuturor cu acurate(e contururile,
ponderea ¸i rela(iile.
.........................................................................................................
... Cum s-a mai remarcat, practicarea ghicitorilor inseamnã
plimbarea rascicolului de luminã intensã al spiritului de obser·a(ie
pe obiectele uni·ersului ramiliar (ãranului.
Plante ¸i animale de casã, camp ¸i pãdure, unelte, gospodãria,
acareturi, notabilitã(i ,birãu, jandarm etc.,, inconjurimea cu mun(i,
ape, ·ãi, drumuri, marile ror(e ale ririi etc. se desemneazã unele pe
altele in ghicitori, cand ca mãdular de intrebare, cand ca ¸rãspunsuri.
1radi(ional, a¸adar, puterea de pãtrundere s-a exercitat in
rormularea - ¸i s-a exersat in dezlegarea - de enigme pri·ind o
lume mãrginitã ca numãr de categorii abordate, dar ae.cbi.a ca
mãrun(ire a aspectelor.
"!'
APRLCILRI CRI1ICL
Lxistã neindoielnic ¸i ghicitori ¸de epocã. De pildã ustensile
de in·entar agricol tehnologic depã¸ite, precum te.oivt sau ivbtacivt,
au ie¸it indeob¸te din inzestrarea gospãdãriilor ¸i persistã doar ca
obiecte de arheologie culturalã, muzeale. Dacã existen(a acti·ã a
insu¸i genului enigmatic e astãzi problematicã, cu atat mai pro-
blematicã ar trebui sã rie persisten(a unor ghicitori citand sau
incirrand atare obiecte.
Nimic mai incert. Dincolo de generalitã(i ¸tim incã pu(in despre
·ia(a nemijlocitã a ghicitorii in ·ia(a satului. Cercetãri rele·ante de
sociologie a ghicitorii sunt la noi ca ¸i inexistente ,·. Barlea,, ¸i nici
in alte pãr(i lucrurile nu stau cu mult mai bine. Dispunem, cu toate
acestea, de suriciente temeiuri sã presupunem cã renomenele de
revavevta proprii in ansamblu rolclorului in toate razele ¸i genurile,
au a se maniresta ¸i aici. Cu atat mai mult cu cat ¸bicitoare inseamnã
instituire de diricultã(i, iar intr-o lume din ce in ce mai bine inrormatã
tocmai arhaitã(ile pot ri o comodã sursã de perplexitã(i rructiricabilã.
1otu¸i majoritatea ghicitorilor se rererã la clase de obiecte cu
durata indeajuns de lungã pentru ca acestea sã imprumute aparen(ele
eternitã(ii.
Lste o imprejurare - altminteri derinitorie - care, laolaltã cu
alte determinãri, conrerã resurse rerme de aderen(ã la actualitate
rondului principal de texte al genului enigmatic.
Pomenitele alte determinãri, ce sus(in ·iabilitatea interesului
ghicitorilor chiar ¸i pentru societã(i ori grupuri sociale care nu le
mai culti·ã ca joc, au rost stãruitor semnalate de comentatori,
stãruin(a trãdand nu numai sincerul ata¸ament ci, adesea, ¸i
preocuparea de a legitima elogiul ,sau numai ini(iati·a editãrii, unui
gen cu reputa(ie incertã.
¸Monument limbistic ¸i etnologic, s-a zis ,G. Dem. 1eodorescu,,
icoanã de ¸·ia(ã ¸i ci·iliza(ie trecute, pre(ios depozit de ¸rorme de
limbã ·eche dialectalã ,Chi(imia,, ¸coalã a ¸imbogã(irii ¸i inmlãdierii
intelectului prin erortul dezlegãrii ,Papadima,, oglindã a ¸concep(iei
populare despre lume, despre muncã, unelte, rela(ii sociale ,Val.
""
CINLL-CINLL
Ciobanu,, ¸pendulare intre luminã ¸i obscuritate, puternicã ¸sursã
de rarmec ,Papadima,, ob(inutã prin aceea cã orice ghicitoare
·alidã trebuie sã imprime, simultan, ¸i ¸o anumitã tensiune dezlegãrii
prin diricultã(i, elemente de surprizã, trucuri, ¸i sã orere puncte de
reper suriciente recunoa¸terii obiectului ,Brãtulescu,, mãrturie a
¸puterii de crea(ie a poporului ,Chi(imia,, ¸model pilduitor de
concentrare ¸i esen(ializare in stil ,Val. Ciobanu,, ¸rorma cea mai
comunã in care se menirestã in(elepciunea popoarelor, alãturi de
pro·erbe ,G. Dem. 1eodorescu,, ingemanare cu ascunse ¸i,
probabil, adanci in(elesuri deoarece, acolo unde este culti·atã,
¸expresiunea enigmaticã, tot atãt cat ¸i cea aroristicã, place ,Gaster,.
Surragiile nu au mers insã toate in acest sens. Credem astrel cã
operarea rãrã suriciente precau(ii cu criteriul dupã care un gen
tradi(ional se cu·ine e·aluat in conrormitate cu mãsura legãrii sale
indisolubile de solul tradi(iei na(ionale - de¸i intreprinsã tacit - s-a
rãsrrant la randu-i ericient, ¸i nu tocmai ra·orabil, asupra opiniei
medii ¸i a pre(uirii reale a genului enigmatic, atat la noi cat ¸i aiurea.
Cãci toate cercetãrile moderne riguroase de orientare interculturalã,
cate au rost realizate pe plan interna(ional asupra ghicitorilor, au
conrirmat uimitoarea asemãnare a unui considerabil numãr de tipuri
pe imense spa(ii ale geograriei umane, depã¸ind limite de continente
¸i oceane ¸i ade·erind astrel obser·a(iile generale in aceastã pri·in(ã
rormulate, mai mult deducti·, de un Gaston Paris incã acum o sutã
de ani.
Cercetãri comparati·e sistematice asupra rondului romanesc de
ghicitori tradi(ionale nu au rost incã intreprinse. Paralele ¸i comentarii
pre(ioase rormulate de-a lungul ·remii existã totu¸i ,·. G. Dem.
1eodorescu, Gaster, Goro·ei, Pascu, Chi(imia, Papadima s. a.,.
.........................................................................................................
Selec(ia ghicitorilor se cere apoi complinitã de regandirea reaactarii
¸rafice a textelor. Problema graricã a textelor de ghicitoare ,judicios
semnalatã de O. Papadima, nu a rormat niciodatã obiect de studii
corespunzãtoare. Culegãtori ¸i editori au notat cum s-a nimerit. De
""
APRLCILRI CRI1ICL
obicei, pornindu-se desigur de la raptul cã ·ersul popular romanesc
cantat este hexa- sau octosilabic imperecheat, s-a preluat ¸i rolosit
acest tipar metrico-graric. Se poate intampla sã rie rormula potri·itã
uneori. Nu totdeauna. Ghicitoarea tinde ·ãdit cãtre libertate in
organizarea discursului poetic. Cãtre heterometrie, ·ers liber, ·ers
alb, cu rime incruci¸ate, rime imbrã(i¸ate, modalitã(i pe care uneori
le adoptã, abandoneazã, alterneazã, cu o ·irtuozitate stuperiantã,
subliniatã adesea, in paralel, de rolul extraordinar asumat in economia
contextelor de expresi·itatea riecãrei silabe. Conceptele inse¸i de
rer. ¸i ovo¸evitate prozodicã sunt drastic repuse in chestiune, im-
plicit, ív ¸i ¡riv textul poetic, zbucium al rormelor pe care metricienii
par sã-l ignore.
.........................................................................................................
Sinteza, intr-o imagine esen(ialã, a tuturor celor ·azute panã
acum impune o dublã subliniere.
Sublinierea, in primul rand, a locului pe care ghicitorile, ca
elaborate culturale, il ocupã in limitele folclorului.
În cadrul acestuia, ghicitorile sunt singurul gen cãruia dintru
inceput i-a re·enit ¸i ii re·ine drept misiune titularã punerea in
chestiune a sensului, interogarea ¸i zgal(airea reprezentãrilor
impãmantenite. Ca atare, ghicitoarea izbute¸te sã existe doar in
mãsura in care ii ae.co¡era sau ii ivrevta obiectului sãu conexiuni noi.
Ceea ce re·ine, de rapt, la demonstrarea practicã, nespeculati·ã, a
caracterului inepuizabil al obiectului ca iz·or de sens, chiar ¸i
atunci cand e ·orba de categorii de mare modestie, ac ae cv.vt sau
cvi. Dar prin aceasta ghicitorile i¸i arogã, simultan, ¸i runc(ia cea
mai adancã a poeziei, apãrand, astrel, ca voaatitatea fotctorica cea vai
a¡ro¡iata ae ceea ce av vvvi ,¡oe¸ie ab.otvta.
Se cu·ine prin urmare subliniat, in al doilea rand, locul unic al
ghicitorii - ca poem - in cadrul poeziei.
Iscodirea srredelitoare a realului genereazã, in ghicitori, un
discurs discontinuu, dar mereu reluat, lipsit de retoricã, despre eterna
incompletitudine a ¸imaginii lucrurilor, despre lucrurile inse¸i ¸i,
""
CINLL-CINLL
mai ales, despre trairea tuturor acestora in spirit. Iar ¸discursul
este poezie. O poezie ce acoperã o gamã intinsã de posibiluri,
mergand de la rime de sau pentru copii, prin be.tiarii ¸i berbarii cu
rãpturi himerice rigurand obiecte aie·ea ¸i obiecte aie·ea rigurand
himere, panã la poeme despre supremele probleme existen(iale,
poezie care, in ansamblu, nu poate ri anexatã, nu poate ri redusã la
alte modalitã(i. Lste ea ív.a,i. Inconrundabilã. Llipticã. Abia incepand
¸i brusc oprindu-se, cu rarinata intui(ie, tocmai spre a recupera
pri·ilegiul ve.fãr,irii, ce re·ine de drept oricãrei ambiguitã(i
nerezol·ate.
Arinitã(ile ghicitorilor sunt numeroase. Dar sã nu ne in¸ele. Lle
sunt doar expresia multirormã a unitã(ii de adancime a culturii. În
plus, ele riin(eazã chiar mai numeroase ¸i mai complex suprapuse,
interrerente, contopite, decat am putut-o sugera.
Mai cu seamã aparen(a lipsei de prejudecã(i, a dezin·olturii
rãrã margini, recalcitrante, exuberan(a imagina(iei apropie ghicitorile
de moduri poetice ¸i de tipare de gandire tipice poeziei ¸i artei
moderne, incepand cu romantismul.
Semnirica(ia acestor analogii sau identitã(i - pe unele le-am
semnalat - e departe de a ri simplã ¸i clarã. Ceea ce pare insã de
pe acum limpede este cã a·em a race nu - sau prea pu(in - cu
¸inrluen(e, ci cu ovoto¸ii iz·orand, paralel, din mecanisme adanci
¸i durabile ale spiritului uman, operante dincolo de limitele gustului
de epocã ¸i dincolo de prererin(ele indi·iduale.
lolclorul, prin ·echime, prioritate, statornicie orerã astrel poeziei
¸i artelor moderne ¸ansa nu numai a unei legitimãri capitale, ci ¸i a
unei ¸noi con¸tiin(e de sine. La randul lor acestea din urmã, prin
practicã, manirestele ¸i teoretizãrile lor, scot implicit in e·iden(ã
sensul ·aloric imediat, palpabil, a ceea ce altminteri ar rãmane
nebãgat in seamã ·egetand in cotloane de colec(ii de rolclor.
Din acest unghi ·ãzand lucrurile, o ghicitoare nu este rrumoasã
¡evtrv ca .eavava cu Lminescu. Ci seamãnã cu Lminescu ¡evtrv ca e
frvvoa.a, rrumoasã ívtr·vv fet avvve.
""!
APRLCILRI CRI1ICL
Atare antologii sunt ca atare, ghicitorilor, instan(ã a ·alidãrii
¸ade·ãrului imaginii, alãturi de introspec(ie, alãturi de asumarea
nemijlocitã, experien(ialã, a lumii.
Încirratã - pe temeiul contemplãrii intense a lucrurilor ¸i a
conceptelor - ¡evtrv ;oc doar, ghicitoarea, ca o piatrã de incercare
a nedomolitei ·oca(ii umane cãtre plãsmuire spiritualã inaltã, de·ine
poezie ív .ive a lucrurilor ¸i a conceptelor, tot a¸a cum ·ictoria
cutãrui potentat ii era lui Pindar doar prilej de poezie sublimã despre
om, polis, mit, la o parte de orice conjuncturale con·enien(e.
În pri·ilegiate cazuri, ghicitorile ingemãneazã rãrã erort poezie
etern nouã ¸i ·eche in(elepciune deschisã cãtre cele mai largi cruguri
ale min(ii. ¸Douã, Merg,, Douã, Stau,, Douã, Du¸manie-¸i au
spune ghicitoarea soarelui ¸i lunii, cerului ¸i pamantului, focului
¸i apei. Lmpedocle nu ar ri zis mai bine.
,Radu NICULLSCU, Prefata la ßvt¸are ae avr ív ¡iete ae tavr.
Cbicitori, Bucure¸ti, Lditura Miner·a, 19¯¯, pp. VI-XII,
XIV-XV, XX, XLIII-XLIV, colec(ia Me¸terul Manole`,.
Ghicitorile, aceste produc(ii gnomice ale spiritului popular, pe
langã ·aloarea lor literarã ¸i esteticã intrinsecã, mai posedã ¸i o
serie de alte insu¸iri. Pe parcursul dez·oltãrii lor istorice, ghicitorile
au a·ut direrite runc(ii cogniti·-educati·e, corespunzãtoare epocilor
respecti·e. În trecutul indepãrtat, ghicitorile constituiau mãsura de
bazã in pre(uirea omului, in aprecierea capacitã(ilor lui spirituale, a
in(elepciunii lui... Lle jucau un rol important in ceremonialul ini(ierii.
.........................................................................................................
În ·echime se dãdeau ade·ãrate lupte cu ghicitori. Urme ale
unei asemenea inrruntãri` intalnim in legendele strã·echi. Astrel
Srinxul de pe muntele likion, de langã 1eha, propunea trecãtorilor
ghicitoarea ¸omului: ¸Cine e cel ce are un singur nume ¸i ajunge,
pe rand, sã mearga in patru, in douã ¸i in trei picioare· Nererici(ii
care nu puteau rãspunde erau manca(i de monstru. A dezlegat
"""
CINLL-CINLL
enigma Oedip. De ciudã ¸i ru¸ine Srinxul s-a sinucis, aruncandu-se
in prãpastie.
Acest mit a persistat mult timp in tradi(ia popularã greacã. La
a rost introdusã de cãtre po·estitorii populari in basme, dandu-i o
nuan(ã mai puternicã de rantastic, o alurã alegoricã mai pronun(atã.
Moti·ul in cauzã a rost utilizat ¸i de slujitorii clerului in cãr(ile
religioase. Mitropolitul Varlaam spunea in Ca¸avia sa: ¸Dia·olul
speria cu gacituri ce gacea oamenilor.
lenomenul ghicitului a a·ut in trecut o importan(ã destul de
mare in ·ia(a socialã a omului. De exemplu, ·echii estonieni,
condamna(i la moarte, i¸i sal·au ·ia(a rezol·and corect una sau
mai multe ghicitori, propuse de jude. Sunt grãitoare in acest sens ¸i
subiectele unor po·e¸ti moldo·ene¸ti: po·estea despre rata sãracului
cea in(eleaptã care-¸i scapã prietenii de ruria boierului rãutacios.
Conchidem deci cã ghicitoarea cunoa¸te o rlexibilitate runc(ionalã
destul de mare, in toate timpurile, insã a pre·alat runc(ia sa educati·ã,
runc(ie majorã ¸i pentru ghicitoarea contemporanã. Anume
posibilitatea de a o rolosi in procesul de instruire i-a determinat pe
in·ã(ãtori ¸i pe alcãtuitorii de manuale ¸i cãr(i de lecturã pentru
copii sã apeleze la ghicitoare, acest instrument ericace ce inlesne¸te
insu¸irea cuno¸tin(elor, a preceptelor morale sãnãtoase. Acest rapt
a cãlãuzit prezen(a ghicitorilor pe paginile manualelor ¸colare,
incepand cu ·remurile lui Ion Creangã ¸i panã in zilele noastre.
.........................................................................................................
Nu incape indoialã cã ghicitorile populare au parcurs secole ¸i
chiar milenii. Cu toate acestea, ele sunt in ·ie circula(ie. Se poate
arirma, cu destulã con·ingere, cã enigmele populare constituie una
dintre cele mai ·iguroase ¸i acti·e specii ale crea(iei populare
moldo·ene¸ti contemporane.
,Sergiu G. MORARU, ívvea ¸bicitoritor, Chi¸inãu, Institutul de
Limbã ¸i Literaturã, Academia de Stiin(e a R.S.S. Moldo·ene¸ti,
Lditura Stiin(a, 1981, pp. 21-23, 101,.
""#
BIBLIOGRAlIL
BIBLIOGRAlIL
,·olume, periodice ¸i arhi·e care au stat la baza
alcãtuirii antologiei de ra(ã,
A. VOLUML
,culegeri, antologii, bro¸uri,
Alecsandri, V., Poe¸ii ¡o¡vtare ate rovãvitor, adunate ¸i intocmite
de..., Bucure¸ti, 1866.
Alexici, Gheorghe, 1e·te aiv titeratvra ¡o¡orava rovãva, tom. I.
Poe¸ia traaitiovata, Budapesta, 1899.
Bal¸, 1eodor, Pe·vv ¡icior ae ¡tai. íotctor ¡oetic covtev¡orav,
Bucure¸ti, 19¯¯.
Bãnu(ã, Gh. A., ´atvt Cririva, ;vaetvt Prabora, Monograrie,
Bucure¸ti, [1936].
Blaga, Aurelia, 1ó: ¸bicitori ,i civititvri ¡evtrv ,e¸atori... Culese
de..., Oradea, [1938].
ßvcvrie vãvara ftoare. Culegere de rolclor poetic contemporan
din regiunile Sucea·a, Sucea·a, 1962.
Budulãnescu, Margareta ¸i G. l. Ciau¸anu, írvv¸a rerae. íiteratvra
¡o¡vtara ottevea.ca, Ramnicu Valcea, 1938.
Bulgãrescu, George 1., Div ;vrvt retrei. Ghicitori culese de...,
Bucure¸ti, [188¯].
Ciau¸anu C. l., G. lira, C.M. Popescu, Cvte¸ere ae fotctor aiv
;vaetvt 1ãtcea ,i ív¡re;vrivi, Bucure¸ti, 1928 ,Academia Romanã.
Din ·ia(a poporului roman, XXXV,.
""$
CINLL-CINLL
Ciubotaru, I. H. ¸i Sil·ia Ionescu, 1ãvatorii. Mahograrie
rolcloricã, Ia¸i, 19¯1 ,Casa jude(eanã a crea(iei populare, Ia¸i,.
Cãvtece ae ¡e íatovita, Slobozia, 19¯1 ,Inspectoratul ¸colar
al jude(ului Ialomi(a,.
Carstean, Stelian, Ion Ani(ei, Vasile Iancu, íotctor titerar aiv ;vaetvt
ßoto,avi, 1969 ,Casa jude(eanã a Crea(iei Populare, Boto¸ani,.
Costin, Lucian, Cbicitorite bavateve. Studii asupra rolclorului
bãnã(ean, ·ol. III, Craio·a, [1941].
Culea, Apostol D., \e¸atorite co¡iitor, Bucure¸ti, 1924.
Dumitra¸cu N. I. ¸i I. N. Popescu, De ta fratii vo,tri aiv Mvvtevia.
´voare, ¸tvve ,i ¸bicitori, Sibiu, 1932 ,Biblioteca popularã a Asocia(iunii
Astra,.
Lminescu, Mihai, íiteratvra ¡o¡vtara, in O¡ere, ·ol. VI. Ldi(ie
criticã de Perpessicius, Bucure¸ti, Lditura pentru Literaturã, 1963.
llora, Radu, Cbicitori rovãve,ti [Ldi(ie biling·ã romanã-sarbã],
antologie, prera(ã ¸i comentarii de Radu llora, traducere in limba
sarbã de Momcilo D. Sa·ici ¸i Radu llora, Belgrad, Academia Sarbã
de Stiin(e ¸i Arte, ¸Literature orale des Balkans, Volumul ¯, 1981.
Gaster, M, íiteratvra ¡o¡vtara rovãva, Bucure¸ti, I.G. Haimann,
1883.
Cbicitori, Bucure¸ti,......1949.
Glinsky, Victor Al., 2ôô ¸bicitori foarte frvvoa.e, culese de..., Hu¸i,
1929.
Goro·ei, Artur, Civititvrite rovãvitor, Bucure¸ti, Academia
Romanã, 1898.
Ispirescu, Petre, Pitae ,i ¸bicitori, adunate de..., Bucure¸ti, 1880.
Jucan, Gra(ian, De .vb vvvete Rarav. íotctor aiv tivvtvt Cãv¡vtvv¸vtvi
Motaoreve.c, Sucea·a, 19¯1 ,Casa jude(eanã a Crea(iei Populare Sucea·a,.
Jungãnar, Lugenia Macrina, 1ô1 ¸bicitori, av¸ite ív ,e¸atori, ae ta
fete ,i feciori, Cluj, 192¯ ,Biblioteca popularã ¸Lumea ¸i (ara,
Manolache, C., íotctor aiv Prabora, Ploie¸ti, 19¯2 ,Comitetul
jude(ean de indrumare a crea(iei populare ¸i a mi¸cãrii artistice de
masã, Praho·a,.
""%
BIBLIOGRAlIL
Mirea, Ilie I., Cotectie ae ¸bicitori ;civititvri, ¡evtrv ,e¸atori, edi(ia a
II-a, Bucure¸ti, [1943].
Miron, D.G. Cbiciti, co¡ii! [Boto¸ani], 193¯.
Mohanu, C., Civet·civet. Cvte¸ere ae ¸bicitori, edi(ie ingrijitã de
C. Mohanu, prera(ã de I. C. Chi(imia, Bucure¸ti, Lditura pentru
Literaturã, 1964 ,Biblioteca pentru to(i`, ,corpus insumand 2¯¯2
de ghicitori,.
Morariu, Leca, Civititvri, culese de..., Sucea·a, 1930.
Moraru, Sergiu, Cbicitori, antologie, articolul introducti· ¸i
comentariile de S. G. Moraru, sub redac(ia lui L.V. Junghietu,
Chi¸inãu, Academia de Stiin(e a R.S.S. Moldo·ene¸ti, Institutul de
Limbã ¸i Literaturã, Lditura Stiin(a, 1980.
Moraru, Sergiu, ívvea o face, tvvea o ae.face. Ghicitori populare,
selec(ie ¸i articol introducti· de Sergiu Moraru, Chi¸inãu, Lditura
Literatura artisticã, 1982 ,colec(ia ¸Mãrgãritare,.
Munteanu, Aurel, ítori ae vvfar, 1ulcea, 19¯3 ,Comitetul de
Culturã ¸i Lduca(ie al jude(ului 1ulcea,.
Mu¸lea, I., 1ivotei Ci¡ariv ,i titeratvra ¡o¡vtara, in ·ol. I. Mu¸lea,
Cercetari etvo¸rafice ,i ae fotctor, ·ol. I, edi(ie ingrijitã de I. 1alos,
Bucure¸ti, Lditura Miner·a, 19¯1.
Mu¸lea, Ion ¸i O·idiu Barlea, 1i¡oto¸ia fotctorvtvi ív ra.¡vv.vrite ta
cbe.tiovarete tvi ß.P. ía.aev, Bucure¸ti, Lditura Miner·a, 19¯0.
Nanu, D. Al., Div titeratvra ¡o¡vtara ar¸e,ava, Pite¸ti, 19¯3
,Comitetul de Literaturã ¸i Lduca(ie al jude(ului Arge¸,.
Neagu, Gh. I., Cbicitori aiv íatovita ,i 1eteorvav, Ro¸iorii de Vede,
1939.
Nicoarã, Lug. ¸i Vasile Netea, Mvra,, Mvra,, a¡a tiva. íiteratvra
¡o¡vtara aiv re¸ivvea Mvre,vtvi ae ´v., Reghin, 1936 ,Din publica(iile
Astrei,.
Pamrile, 1udor, Civititvri rovãve,ti, Bucure¸ti, 1908 ,Academia
Romanã. Din ·ia(a poporului roman.,
Pann, Anton, O ,e¸atoare ta tara .av Catatoria tvi Mo, .tbv, edi(ia
a II-a, Bucure¸ti, 18¯3.
""&
CINLL-CINLL
Popa-Pleni(a, Constantin, Movo¸rafia ora,vtvi Ptevita·Dot;, Craio·a,
1938.
Papahagi, 1ache, Craivt ,i fotctorvt Maravvre,vtvi, Bucure¸ti, 192¯
,Academia Romanã. Din ·ia(a poporului roman,.
Pascu, Giorge, Civititvri rovãve,ti. Anexã la De.¡re civititvri.,
Bucure¸ti, 1911 ,Lxtras din .vatete .caaeviei Rovãve, 1·1ô-1·11,.
Pa·elescu, Gh., Cercetari fotctorice ív .vavt ;vaetvtvi ßibor, 194¯
,Lxtras din .vvarvt .rbirei ae íotctor, Cluj, Bucure¸ti,.
Pa·lo·, Paul I., \e¸atoarea ¡o¡orvtvi. Cuprinde cele mai de spirit
ghicitori, enigme, probleme, chestiuni de rezol·at, jocuri, rrãmantãri
de minte ¸i de limbã, miracule etc., Pite¸ti, 1909.
Pãsculescu, Nicolae, íiteratvra ¡o¡vtara rovãvea.ca, Bucure¸ti,
1910 ,Academia Romanã. Din ·ia(a poporului roman,.
Popescu-Ciocãnel, Gh. Patriciu, L.I. Sal·iu, ßra,oare, Bucure¸ti,
190¯.
Rahmil, Monica, Cbicitori ,i ¡rorerbe. Culegere alcãtuitã de...,
Bucure¸ti, Lditura de Stat pentru Literaturã ¸i Artã, 19¯¯ ,Biblioteca
pentru to(i`,.
Sado·eanu, Mihail, Poe¸ia civititvritor, Bucure¸ti, Lditura de Stat
pentru Literaturã ¸i Artã, 1949 ,colec(ia ¸Cartea poporului,.
Sima al lui Ion Crigore, Div batrãvi. Ghicitori, intrebãri ¸i
rãspunsuri, rrãmantãri de limbã de... Ldi(ia a II-a, Sibiu, 1886
,¸Biblioteca poporalã a 1ribunei,.
1ãnase-1eiu, Constantin, íotctor aiv tivvtvt ^eavtvtvi, ·ol. II,
Piatra-Neam(, [1936].
1eodorescu, G. Dem., Poe¸ii ¡o¡vtare rovãve, Bucure¸ti, 188¯.
1heodorescu, Cicerone, í¸roare fervecate. Culegere de rolclor,
Bucure¸ti, 19¯8.
1ocilescu, Gr. C., Materiatvri fotctori.tice, ·ol. I, partea I ¸i II,
Bucure¸ti, 1900.
Udrescu D., Pe ¡taivri ar¸e,eve, Pite¸ti, 19¯4 ,Comitetul de
Culturã ¸i Lduca(ie al jude(ului Arge¸,.
""'
BIBLIOGRAlIL
B. PLRIODICL
.tbiva. Re·ista enciclopedicã popularã, Bucure¸ti, 189¯-191¯.
.vicvt co¡iitor. Cãlindariu comun pe anul 1891, Sibiu.
.vvarvt .rbirei ae fotctor, Cluj - Sibiu, 1932-1940, 1941-194¯.
ßvcivvvt. loaie pentru strangerea rolclorului. Organ al cercului
rolcloric ¸Buciumul, Brãdiceni-Gorj, 1924-1926, 1936-1938.
Catevaarvt ..ociativvii 1·1·, Astra, Sibiu.
Catevaarvt ..ociativvii 1·²², Astra, Sibiu.
Covoara .atetor. Re·istã literarã de rolclor, Blaj, 1923-192¯.
Doiva. Re·istã de limbã, literaturã ¸i artã popularã, Jorã¸ti-
Co·urlui, 1928-1930, 193¯.
Dvvivica ¡o¡orvtvi. loaie sãptãmanalã, Bucure¸ti, 1914-1916,
1918.
íavitia. loaie enciclopedicã ¸i beletristicã cu ilustra(iuni, Pesta-
Oradea, 186¯-1906.
íat·írvvo.. Re·istã de literaturã ¸i rolclor, Sucea·a, 1926-1933,
Cernãu(i, 1934-1941.
íat·írvvo., Re·istã literarã, Barlad, 1901-1910.
írãv¸vrete, Scoala normalã ¸Al. Vlahu(ã, Sendriceni-Dorohoi,
192¯-1942.
Ca¸eta ¡o¡orvtvi. Organ social, economic ¸i literar, 1imi¸oara,
188¯-1892.
Ca¸eta 1rav.itraviei, Bra¸o·, 1838-1842, 19¯8-1860, 1918-194¯.
Cbitv,vt. Re·istã rolcloricã, Balota-Gorj, 1912-1914.
Cvra .atvtvi, Re·istã satiricã, Pesta-Arad-Gherla, 186¯-18¯9,
1901-1903.
ía¸vt .atvtvi. Re·istã glumea(ã, Mu¸ete¸ti-Arge¸, 1901-1916.
íov Creav¸a. Re·istã de limbã, literaturã ¸i artã popularã, Barlad,
1908-1921.
í¸rora,vt. Re·istã muzicalã popularã, Bistri(a-Mehedin(i,
1919-1940.
ív.evvari .ocioto¸ice, Cernãu(i, 193¯-1941.
"#
CINLL-CINLL
ívvivita. Re·istã pentru ¸colari, Pa¸cani, 1931-1940.
^eavvt rovãve.c ¡evtrv ¡o¡or, Vãlenii de Munte, 1910-1916.
Ottevia, Craio·a, 18¯4-18¯6, 1888, 1896-189¯.
O¡aitvt .atetor. loaie lunarã, Valea Copcii-1urnu-Se·erin-
Mehedin(i,...
Reri.ta critica. Publica(ie de cercetãri rilologice, ling·istice ¸i
literare, Ia¸i, 192¯-1940.
´cãvteia. Re·istã literarã, ¸tiin(iricã ¸i de rolclor a Societã(ii de
lecturã ¸Ion Creangã a ele·ilor Liceului ¸Petru Maior, Gherla,
192¯-1929, 1934-1938, 1940.
\e¸atoarea ,´ieaietórea,. loaia poporului roman, Budapesta-
Oradea, 18¯¯-1882.
\e¸atoarea. Re·istã pentru literaturã ¸i tradi(iuni populare,
lãlticeni, 1892-1899, 1901-190¯, 1916, 1922-1931.
1iverete. Re·ista ele·ilor Scolii normale ¸Vasile Lupu, Ia¸i,
1936-1943.
1vaor Pavfite. Re·istã de limbã, literaturã ¸i artã popularã,
Dorohoi, 1923-1928.
)ara vova. Re·istã ¸tiin(iricã, politicã, economicã ¸i literarã,
Bucure¸ti, 1884-188¯.
Zorite Rovavativtvi, Caracal, 192¯-194¯.
C. ARHIVL
Arhi·a Institutului de Ltnograrie ¸i lolclor ¸Constantin
Brãiloiu, Bucure¸ti, lond Manuscrise ¸i lond Inrorma(ii.
Biblioteca Academiei Romane, Bucure¸ti, lond Manuscrise.
Biblioteca Na(ionalã ,losta Bibliotecã Na(ionalã de Stat,,
Bucure¸ti, lond Manuscrise.
"#
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
A
- Aburul 88
- Acoperãmantul casei 41
- Acoperi¸ul ¸i peretele casei 41
- Acul 126
- Aerul 382
- Albina 22¯
- Altoiul 18¯
- Aluna 3¯9
- Alunul ¸i aluna 360
- Amnarul, iasca, cremenea ¸i scanteia 63
- Andreaua 126
- Andrelele, rirul ¸i impletitul col(unului 129
- Anii ·ie(ii 2¯
- Anotimpurile 24¯
- Antena 302
- Anul cu subdi·iziunile lui 24¯
- Apa 36¯
- Apa in rantanã 148
- Apa ¸i ghea(a 368
- Apa ¸i ·antul 3¯0
- Apa mor(ilor ,lata morgana, 383
- Aratul 204
- Arcu¸ul, ·ioara ¸i coardele 308
- Arcul ¸i sãgeata 240
"#
CINLL-CINLL
- Ardeiul, chiperu¸ul 1¯8
- Ardeiul iute 112
- Aria 210
- Aria ¸i parul 211
- Ariciul 31¯
- Aripile morii de ·ant 224
- A(a de la opinci 136
- Automobilul 266
- A·ionul 2¯1
B
- Banii 2¯6
- Banul rals 2¯¯
- Barba 14
- Barda 33
- Barza ,cocostarcul, 332
- Bastonul bãtranilor 2¯
- Batoza 213
- Bã¸ica de sãpun 131
- Bã(ul (estului 80
- Bãtrane(ea 2¯
- Bãutura 28¯
- Becul electric ¯¯
- Be(ia 28¯
- Berbecii cand se bat 1¯8
- Berbecul 1¯8
- Biblioteca 299
- Bicicleta 26¯
- Biciu¸ca 20¯
- Birjarul 233
- Birul 2¯4
- Biserica, manãstirea 2¯9
- Blidele ,strãchinile, 88
"#!
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Bocancii 13¯
- Boii injunga(i trecand raul 1¯0
- Boii ¸i plugul 1¯0
- Boii, sacii cu grau ¸i mãcinatul 1¯1
- Boldul strãmurãrii 20¯
- Bolo·anul in apã 36¯
- Bomboana 114
- Bondarul 346
- Bordeiul 38
- Borma¸ina 236
- Bota 92
- Boul 149
- Bozia 3¯4
- Bradul 362
- Bradul ¸i rructele lui 363
- Braga 116
- Brazdele 20¯
- Brãdu(ul de nuntã 363
- Branza 108
- Briciul 140
- Bri¸ca 262
- Broasca 338
- Broasca u¸ii 4¯
- Broasca-(estoasã 339
- Brotãcelul ,buratecul, 341
- Bruma ,¸i roua, 3¯8
- Buha ,burni(a, 330
- Buhaiul` de Anul Nou. 310
- Bujorul 1¯4
- Bulgãrele de pãmant 209
- Buricul 1¯
- Butoiul ,bolobocul,, butea, balerca 9¯
- Butucul de ·i(ã cand se taie 198
"#"
CINLL-CINLL
C
- Caii ¸i oi¸tea 1¯6
- Calea reratã ,drumul de rier, 266
- Caltabo¸ul ,gãlba¸ul, cãlba¸ul, 111
- Calul 1¯3
- Calul, cãlãre(ul ¸i ¸aua 1¯¯
- Calul ¸i cãlãre(ul 1¯¯
- Calul ¸i cãru(a 1¯6
- Calul ¸i ¸aua 1¯4
- Cana 9¯
- Capacul oalei ,redeul, 8¯
- Capcana 231
- Capra 161
- Capra, ·arza, omul ¸i chirosteiul 162
- Capul ¯
- Cartea 298
- Cartorii ,barabulele, 182
- Carul 260
- Carul ¸i sania 261
- Carul cu ran 261
- Carul cu nuiele 260
- Carul, sania ¸i calul 261
- Carul, sania, boii ¸i jugul 262
- Casa 3¯
- Casa cu co¸ 38
- Casa ¸i soba ¯9
- Casa ¸i u¸a 38
- Casele 3¯
- Castra·etele 1¯8
- Ca¸ul in zãr 10¯
- Caucul de bãut apã 9¯
- Ca·alul 30¯
- Cãciula 133
"##
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Cãlcaile 18
- Cãldarea la roc 84
- Cãldarea ¸i doni(a 8¯
- Cãldarea ¸i redele¸ul 8¯
- Cãldarea ¸i toarta 84
- Cãlu(ul de iarbã ,cosa¸ul, 349
- Cãma¸a 134
- Cãrãmida 49
- Cãrãrile, potecile 2¯4
- Cãrãrile din jurul pu(ului 2¯¯
- Cãrbunele 368
- Cãr(ile in bibliotecã 298
- Cãr(ile de joc 289
- Cã(eaua 166
- Caucul de bãut apã 9¯
- Cainele 166
- Cainele ciobãnesc 166
- Cainele ¸i iepurele 313
- Cainele ¸i ma(a 166
- Canepa 201
- Cantarul ,balan(a, 2¯0
- Carciuma ,cra¸ma, 286
- Carligele pentru impletit ciorapi 128
- Carligul de smuls paie 219
- Carti(a 321
- Ceainicul 90
- Cea(a, negura, pacla 3¯6
- Ceapa 1¯¯
- Ceara 230
- Ceasornicul 249
- Ceaunul ,cãldarea, ciobanului 84
"#$
CINLL-CINLL
- Ceaunul ,cãldarea, tuciul, 83
- Cerbul 314
- Cercelul, cerceii 141
- Cercul pe bololoc 98
- Cerneala 296
- Cerul 386
- Cerul ¸i pãmantul, soarele ¸i luna, ziua ¸i noaptea 396
- Cerul ¸i stelele 38¯
- Cerul gurii 12
- Cerul, pãmantul ¸i ·antul 388
- Cetina bradului 363
- Cheia 4¯
- Chibritul 6¯
- Chiotul, sunetul 382
- Cimbrul 1¯8
- Cimitirul ,(intirimul, 29
- Cimpoiul 304
- Cinematograrul 302
- Cioara 328
- Ciobanul ¸i oile 1¯9
- Cioara ¸i porcul 329
- Ciobotarul, scaunul, cainele ¸i cizma 233
- Ciocanul ¸i nico·ala ,sau toporul ¸i lemnul, 234
- Ciocanul automat 236
- Ciocãnitoarea ,gheonoaia, 32¯
- Ciomagul ,mãciuca, bata, bastonul, 23¯
- Ciorapul 138
- Cirea¸a 18¯
- Ciubucul, tutunul, luleaua ¸i su·acul 288
- Ciuhurezul 330
- Ciuperca, buretele 3¯3
- Ciutura, ciutura in rantanã 14¯
- Cizma incãl(atã cu ciorap de lanã 138
"#%
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Cizma ,ciobota,, cizmele 136
- Clan(a ,cleampa, u¸ii 44
- Cle¸tele 3¯
- Cle·etitoarea 291
- Clo¸ca ¸i motanul 1¯2
- Clopo(elul de la ¸coalã 299
- Clopotele 281
- Clopotni(a 282
- Clopotul 280
- Clopotul la inmormantare 29
- Clopotul la oaie ¸i la ·acã 160
- Clopotul ¸i toaca 282
- Coada pãsãrii 322
- Coaja oului 111
- Coarnele berbecului 1¯8
- Coasa ¸i grebla 216
- Coasa, cositul 214
- Cobili(a cu corele 93
- Cobili(a ,coromasla, 93
- Cobza 306
- Coco¸ul 1¯0
- Cojocul 138
- Col(urile camerei 39
- Comãnacul la cãldarea de riert ·inars 8¯
- Combina ,combaina, 212
- Comoara 2¯8
- Conciul 139
- Condeiul ,tocul de scris, 294
- Copacul 3¯¯
- Copilul in ra¸ã 30
- Corabia cu zbaturi 2¯1
- Corabia, ·aporul 269
- Corlata ¸i co¸ul 62
"#&
CINLL-CINLL
- Cortul 38
- Co¸ciugul ,sicriul, 29
- Co¸ul casei ,hornul, hogeacul, cahli(a, 60
- Co¸ul, rocul, cuptorul ¸i painea 62
- Co¸ul, ·atra ¸i rumul 61
- Co¸ul, ·atra ¸i para rocului 61
- Co(orana 32¯
- Co(orana ¸i bi·olul 32¯
- Co(orana ¸i porcul 326
- Crãpãtura in casã 40
- Crãpãtura lemnelor ¯2
- Craiul la cãr(ile de joc 289
- Cremenea ¸i amnarul 62
- Croitorul 233
- Crucea, crucile 283
- Crucea de pe turla bisericii 283
- Cu(itul 238
- Cu(itul in teacã 239
- Cucoarele 333
- Cucul 32¯
- Cucu·aia 330
- Cuibul 323
- Cuiul 40
- Cuiul, cuiele de atarnat 40
- Cuiul din potcoa·ã 1¯6
- Culegãtorul de rolclor 303
- Culmea ¸i u¸a ¯2
- Culmea, u¸a ¸i rereastra ¯2
- Culmea ,grinda pentru haine, ¯1
- Cumpãna ¸i ciutura 14¯
- Cununia 2¯
- Cuptorul incins ¯8
- Cuptorul cu paine ¯9
"#'
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Cuptorul ¯8
- Curcanul 1¯2
- Curcubeul 3¯¯
- Cureaua 13¯
- Cureaua de la moarã 224
- Curentul electric ¯¯
D
- Dealul 36¯
- Degetarul 128
- Degetele 16
- Degetele, condeiul ¸i ochii 296
- Degetele la tors 118
- Degetele mainii ¸i unghiile 1¯
- Desajii 103
- Diruzorul 301
- Dimerlia ,bani(a, 213
- Din(ii 11
- Din(ii ¸i buzele 11
- Din(ii ¸i limba 11
- Doni(a ,cora, 92
- Dopul 96
- Do·leacul ,bostanul, 192
- Drumul ¸i cãrarea ,poteca, 2¯6
- Drumul pe apã 268
- Drumul prunduit 2¯¯
- Drumul ,¸oseaua, 2¯¯
- Dunãrea ,cand apele se umrlã, ¸i pe¸tele nãpãde¸te, 268
L
- Lcoul 382
- Llectriricarea ¯6
- L·antaiul 142
"$
CINLL-CINLL
F
- lagurele cu miere 229
- larul 2¯1
- lasolea 183
- la(a de perinã ¸i perina ¯4
- lãcãle(ul ,mestecãul, melesteul, 8¯
- lãina ,prin sitã, 102
- lantana, ciutura ¸i cumpãna 148
- lanul 21¯
- ledele¸ul 9¯
- lemeia 30
- lemeia insãrcinatã 30
- lereastra, rerestrele 4¯
- lerestrãul ,joagãrul, 33
- liarele co¸ului 62
- lierul de prins pãsãri 231
- lirul de pãr, pãrul 6
- litilul lãmpii ¯4
- lloarea 1¯3
- lloarea-soarelui 196
- lluierul 30¯
- lluturele 349
- loamea 24
- loarrecele 129
- loarrecele de tuns oi 130
- locul 6¯
- locul, soba, co¸ul ¸i rumul 68
- locul ¸i rumul 6¯
- loiul ,roalele, 234
- lraga 3¯2
- lrãmantatul ¸i coptul painii 106
- lranghierul 23¯
- lricosul 292
"$
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- lrizerul 234
- lrunza 3¯6
- luiorul in rurcã 118
- lulgerul 3¯4
- lulgul 323
- lumul 68
- lumul, ·atra ¸i corlata 69
- lunia de usturoi 1¯¯
- lurca ¸i rusul 119
- lurca ¸i mainile cand torc 118
- lurca la ran 21¯
- lurnica, rurnicile 346
- lurnicarul, mu¸uroaiele cu rurnici 34¯
- lusul 119
G
- Gai(a 328
- Garara 94
- Gardul 143
- Gazul in lampã ¯4
- Gãina 1¯0
- Gãina ¸i oul 1¯1
- Gãinile ¸i coco¸ul 1¯1
- Gãlbenu¸ul oului 110
- Gãle(ile pu(ului cu roatã 14¯
- Gãlu¸ca 111
- Gandul ,cugetare, 21
- Gasca sãlbaticã 332
- Gatul 14
- Gatul sticlei 96
- Geamul 48
- Genele 8
- Gerul ¸i bruma 381
"$
CINLL-CINLL
- Ghea(a 368
- Ghemul 120
- Ghicitoarea ,cimilitura, 302
- Ghinda 361
- Ghinda, porcul ¸i lupul 362
- Ghiocelul 3¯1
- Ghiocul 289
- Glon(ul 243
- Gluga 133
- Goarna 28¯
- Grapa ,boroana, 20¯
- Grãtarul 88
- Graul 191
- Graul ¸i plea·a, ·anturatul 213
- Grebla 21¯
- Greierele 348
- Gresia ,cutea, 216
- Greutatea de la cantar 2¯3
- Grindina 3¯3
- Grinda, grinzile ,martacii, casei 39
- Groapa 366
- Gunoiul din casã ¯¯
- Gura 9
- Gura, ochii ¸i urechile 10
- Gura ¸i din(ii 9
- Gura ¸i limba 10
H
- Hameiul 3¯4
- Hamurile ¸i cãru(a 260
- Hanul 28¯
- Haragul, rrunza ·i(ei ¸i strugurii 199
- Haragul, ·i(a, strugurele ¸i ·inul 200
"$!
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Haldanul de canepã 201
- Hardãul 101
- Hartia 298
- Hidrocentrala ¯6
- Holdele 209
- Hora 309
- Horbota 129
I
- Iapa ¸i manzul 1¯6
- Iarna 24¯
- Iasca, amnarul ¸i cremenea ,scãpãrãtorile, 63
- Iedera 3¯4
- Iedul 161
- Iepurele 312
- Iepurele intre ·anãtor ¸i caine 231
- Iepuroaica cu puii 313
- Inelul, degetul ¸i inelul 141
- Inima 1¯
- I(ele 123
- Iz·orul 369
Î
- Îmblãciul ,imblãceul, 211
- Îmblãtitorii 212
- Împrumutul 2¯¯
- Îngamratul 292
- Întunericul 391
J
- Jandarmul 2¯¯
- Jarul ¸i ujogul ,·ãtraiul, ¯0
- Jãraticul ,cãrbunele aprins, 6¯
- Junghiul 24
"$"
CINLL-CINLL
L
- Lacãtul 46
- Lacrima 23
- Lacul de munte cu pe¸te 3¯1
- Lada cu haine ¯4
- Lai(a, u¸a ¸i rereastra ¯4
- Lampa ¯3
- Lan(ul 3¯
- Laptele 10¯
- Laptele de mamã 10¯
- Lãcomia 291
- Lãcusta 349
- Lãutarii ¸i jucãtorii 309
- Lãutarul ¸i ·ioara 309
- Leagãnul 30
- Legea 2¯6
- Lemnul ¸i ·atra ¯2
- Lemnul de roc, lemnele ¯1
- Lene¸ul 291
- Lenea 291
- Lesoiul 14¯
- Leuca 263
- Licuriciul 349
- Liliacul 319
- Limba 12
- Limba de clopot 282
- Lingura 89
- Lingura, lingurile in oalã 90
- Lingurile in strachinã 90
- Lipitoarea 341
- Li·ada 18¯
- Locomoti·a 26¯
"$#
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Luleaua 286
- Lumanarea ¯2
- Lumina 390
- Luna 392
- Luna cu 30 de zile 246
- Luna nouã oglinditã in apã 394
- Luna nouã ,crai-nou, 393
- Luna ¸i stelele 394
- Lunile anului 246
- Luntrea, barca 268
- Lupoaica ¸i puii 31¯
- Lupul 31¯
- Lupul ¸i oile 31¯
M
- Macul 1¯3
- Maiul de rure 130
- Malurile ¸i apa 3¯1
- Masa ¯0
- Masa cu trei picioare ¯0
- Mãce¸ul 3¯8
- Mãcea¸a 3¯9
- Mãcinatul 224
- Mãdu·a ,inima, copacului 3¯6
- Mãgarul 1¯¯
- Mãgarul cu desaji 1¯¯
- Mãlaiul in (est 104
- Mãlaiul ,¸i meiul, 102
- Mãmãliga 106
- Mãmãliga ¸i painea 106
- Mãmãliga rãcutã in ceaun pe pirostrii 106
- Mãnu¸a 138
- Mãrãcinele 3¯8
"$$
CINLL-CINLL
- Mãrul 186
- Mãtura ¯¯
- Mana, mainele 16
- Meiul 102
- Melcul ,culbecul, culbeciul, 336
- Meli(a ¸i meli(atul 131
- Menghina 36
- Metrul 2¯3
- Microbul 24
- Mierea 111
- Minciuna 290
- Mingea 311
- Mintea 20
- Miri¸tea 210
- Moara 220
- Moara ¸i morarul 226
- Moara cu motor 226
- Moara de ·ant 223
- Moartea 28
- Mocirlele 3¯2
- Morarul 226
- Morco·ul 1¯¯
- Mortul ¸i cei care-l duc la groapã 28
- Motanul, cuptorul ¸i ¸oarecele 169
- Mreaja 232
- Mucii 13
- Mulsul ·acii 1¯2
- Muntele Caraimanul 366
- Muntele Gãina 366
- Mura 3¯1
- Musca 34¯
- Musta(a 13
"$%
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
N
- Nara 13
- Nasul 13
- Nãparca 341
- Necazul 24
- Ne·ãstuica 320
- Ninsoarea ,rulgii de zãpadã, ¸i soarele 381
- Noaptea 24¯
- Noaptea, ·antul ¸i ziua 24¯
- Norul, norii 3¯2
- Nuca, miezul nucii 18¯
- Nucile-n sac 188
- Nucul 18¯
- Nuiaua 238
- Numele 29¯
O
- Oaia 1¯¯
- Oala 86
- Oala cand se ia de pe roc 8¯
- Oalele 8¯
- Obrajii 9
- Ochelarii 142
- Ochii ¸i nasul ¯
- Ochii ¸i sprancenele 8
- Ochii din ca¸ca·al 108
- Ochiul, ochii 6
- Oglinda ¯6
- Ogorul 208
- Oile ¸i ca¸ul 1¯8
- Oile, ciobanul ¸i cainele 160
- Omul 3
- Omul cu desajii 103
"$&
CINLL-CINLL
- Omul cu remeia, riul ¸i riica 31
- Opai(ul ¯3
- Opinca, opincile 13¯
- Opinca ¸i noji(ele 13¯
- Oticul 202
- Oul 108
P
- Pacea 284
- Paharul 9¯
- Palma 1¯
- Pana de gascã pentru condei 29¯
- Pana pãsãsrii 322
- Pantalonii 134
- Para ,prãsada, 186
- Para rocului ¸i cahli(a 6¯
- Para¸uta 2¯2
- Paratrãsnetul 49
- Parul ariei ,¸teajãrul, 211
- Pasãrea 322
- Pasãrea cãlãtoare 333
- Patul ¯2
- Patul, u¸a ¸i culmea ¯3
- Patul, u¸a ¸i poli(a ¯3
- Pãcorni(a ,dihoni(a, 26¯
- Pãduchele 344
- Pãdurea, codrul, crangul 3¯¯
- Pãdurea, crangul rãrã rrunzã 3¯¯
- Pãianjenul 344
- Pãlãria 133
- Pãmantul 364
- Pãmantul, aerul ¸i cerul 388
- Pãmantul, cerul, stelele, soarele ¸i luna 39¯
"$'
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Pãrin(ii 31
- Pãstãile de linte 184
- Pãstrã·ul 33¯
- Pãtlãgelele, ro¸iile 1¯9
- Pãtlãgica muratã 113
- Pãtrungelul 1¯¯
- Pãtulul, co¸arul 144
- Pãtulul gol 144
- Pãunul 32¯
- Painea 104
- Panza in rãzboi 123
- Paraia¸ul 3¯0
- Parpeli(a 22¯
- Partia de zãpadã 2¯¯
- Pe¸tele 334
- Pe¸tele in plasã 233
- Pe¸tii de sub ghea(ã 33¯
- Pecetea ,¸tampila, 300
- Pepenele ,harbuzul, lubeni(a, 194
- Pere(ii casei 39
- Peria 140
- Perina ¯3
- Piatra 36¯
- Picioarele 18
- Picioarele mesei ¯1
- Piciorul in cizmã 13¯
- Pielea 16
- Pieptenele 139
- Pieptenele ¸i barba 140
- Pieptenele cu din(i la amandouã marginile 140
- Pieptenii de lanã 11¯
- Pieptul ¸i (a(ele 1¯
- Pietrele de pe ¸osea 2¯¯
"%
CINLL-CINLL
- Piperul, boabele de piper 112
- Pipota 323
- Pipota gãinii 1¯1
- Pirostriile, ceaunul cu apã ¸i mãlai ¸i rãcãle(ul 82
- Pirostriile ,chirosteile, 82
- Pisica 16¯
- Pisica ¸i ¸oarecele 168
- Pistolul 243
- Piua ¸i pilugul ,pisãlogul, 80
- Piuli(a 80
- Pi·ele bãie¸ilor ,¸teampurile, 36
- Plasa ,nã·odul, 232
- Plãcinta 113
- Plansul 23
- Ploaia, picãtura de ploaie 3¯3
- Plopul 360
- Plosca 99
- Plo¸ni(a 344
- Plugul 203
- Plugul ¸i grapa 20¯
- Pluta 268
- Plutonul de solda(i 283
- Podul 2¯8
- Pologul 216
- Pomul 184
- Popa 280
- Popa bãtand toaca 2¯8
- Porcul 162
- Porcul ¸i lupul 16¯
- Porcul ¸i mu¸tele 16¯
- Porumbelele 3¯9
- Porumbul ,pãpu¸oiul, cucuruzul, 189
- Pragul casei 42
"%
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Prietenia 289
- Primãria, pu¸cãria 2¯¯
- Primarul 2¯4
- Pro(apul, oi¸tea 262
- Pro(apul ¸i leuca 263
- Pruna ,perja, 18¯
- Pu¸ca 240
- Pu¸ca ¸i geanta 242
- Pu¸ca ¸i glon(ul 242
- Pu(ul cu cumpãnã ,rantana, 14¯
- Puii ¸i randunica 324
- Puiul 1¯1
- Puiul in ou 1¯1
- Pulberea in raza soarelui 391
- Punga 2¯¯
- Puntea 2¯8
- Puntea, nuiaua ¸i ¸arpele 2¯8
- Purceii scurmand 164
- Puricele 343
- Putina 101
- Putina cu ·arzã ,cada cu curechi, 101
- Putineiul 91
- Putineiul ¸i bãtãtorul 91
- Putregaiul 3¯¯
R
- Racheta in lunã 2¯2
- Rachiul 114
- Racul 33¯
- Radio 301
- Ragila de lanã 11¯
- Ra(a ¸i rã(u¸tele 1¯2
- Ra(a sãlbaticã 332
"%
CINLL-CINLL
- Raza soarelui 390
- Rã¸chitorul 120
- Rãdãcina copacului 3¯6
- Rãda¸ca ,rude¸i(a, 346
- Rãzboiul de (esut ,stati·ele,, (esutul 122
- Rama, ramele 341
- Rindeaua ,gealãul, 3¯
- Randunica 323
- Randunica ¸i cuibul 324
- Rapele 36¯
- Rasul 23
- Ra¸ni(a 220
- Raul, ·alea, garla 3¯0
- Ridichea 181
- Roata 263
- Roata de udat 208
- Roiul 229
- Ro(ile cãru(ei 264
- Ro(ile bicicletei 268
- Ro(ile morii 223
- Roua 3¯8
- Rugina 36¯
- Rugul 3¯2
- Rugul cu mure 3¯1
- Ru¸inea 291
S
- Sabia 240
- Sacii la co¸ul morii 22¯
- Sacul 102
- Sacul cu rãinã 103
- Salcia, rãchita 360
- Sania 2¯9
"%!
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Sapa 202
- Sarea 10¯
- Satelitul 2¯3
- Sãgeata 239
- Sãman(a 191
- Sãptãmana 246
- Sãrãcia 2¯4
- Scanteia 64
- Scantea ¸i rumul 6¯
- Scaiul 3¯¯
- Scara 49
- Scaunul ¯1
- Scoar(a copacului 3¯6
- Scoica 338
- Scranciobul ,dulapul`, 310
- Scrisoarea ,epistola, 299
- Scrisul cu panã de gascã 293
- Scrisul ,scrierea, 293
- Scroara ¸i purceii 164
- Secera 209
- Securea cand lo·e¸te lemnul 32
- Semãnãtoarea 20¯
- Srecla 182
- Sirena 284
- Sita, sita ¸i cernutul 81
- Slãnina 111
- Smochina 113
- Snopul 210
- Soarele 388
- Soarele cand rãsare 389
- Soarele in amurg 392
- Soarele ¸i luna 391
- Soarele ¸i luna, cerul ¸i pãmantul, rocul ¸i apa 396
"%"
CINLL-CINLL
- Soarele ¸i pãmantul 390
- Soba ¯8
- Soba ¸i lemnele ¯9
- Soba, burlanul, rocul ¸i scanteia ¯9
- Somnul 22
- Spata 124
- Spicul de grau 191
- Spinul 3¯2
- Spi(ele ro(ii 264
- Sprancenele 8
- Stalpii de telegrar 2¯¯
- Stalpii la oboroc 214
- Stalpii por(ii 143
- Stalpii ·etrei ¯8
- Starostele 2¯¯
- Steagul 284
- Steaua oglinditã in apã 39¯
- Stelele 39¯
- Stogul cu brau 218
- Stogul ,claia, cãpi(a, boghia, 218
- Strea¸ina casei 42
- Strugurele, poama 198
- Strungul 23¯
- Stupul ,¸tiubeiul, 228
- Sucala 121
- Surletul 28
- Sugati·a 29¯
- Sulurile de la rãzboul de (esut 123
- Surdul 24
- Su·eica ,su·elni(a, 12¯
5
- San(urile 2¯¯
- Sarpele 340
"%#
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Sarpele ¸i ouãle de ¸arpe 340
- Sase zile ¸i duninica 246
- Saua ,tarni(a, 1¯4
- Sina ro(ii 26¯
- Sindrila 41
- Sipul 96
- Soarecele 319
- Soarecele ¸i jirul 320
- Soarecele, hornul ¸i motanul 169
- Soparla 340
- Sopronul 144
- Stiin(a 299
- Stiuletele de porumb 190
T
- 1atãl cu riica 31
- 1ã·ãlugul ,·ãlãtucul, ·alul,, tã·ãlugii 208
- 1anjala 218
- 1al·ul ,palnia, 98
- 1eleronul 2¯1
- 1ele·izorul 302
- 1igaia 88
- 1imbrul de scrisoare 300
- 1impul pierdut 26
- 1impul ,·remea, 26
- 1oaca 282
- 1oaca la inmormantare 29
- 1oba 306
- 1ocila 36
- 1oporul pe umãr 33
- 1oporul ,securea, 32
- 1rãgãtoarea 2¯6
- 1rambi(a 284
"%$
CINLL-CINLL
- 1ractoristul pe tractor 20¯
- 1ractorul 20¯
- 1raista 103
- 1randarirul 1¯3
- 1renul 26¯
- 1restia, sturul 3¯¯
- 1rupul omului 4
- 1ura cu nuiele 360
- 1unetul 3¯4
- 1unetul ¸i rulgerul 3¯¯
- 1unul 243
- 1urta ,burca, 104
- 1utunul 286
(
- |apul 161
- |arca 330
- |ãpoiul 21¯
- |ãranul ¸i sania 260
- |a(ele 14
- |a(ele ·acii 1¯2
- |a(ele ·acii ¸i ale iepei 1¯2
- |a(ele ·acii, gãleata, ·i(elul ¸i ¸u¸tarul 1¯2
- |an(arul 346
- |estul ¯9
- |igara 288
- |ur(urele de ghea(ã ,sloietele, 369
U
- Ulcica in cui ¯¯
- Ulciorul 94
- Uliul ¸i gãina 331
- Umbra 383
"%%
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
- Undi(a 232
- Untdelemnul 112
- Unti¸ca 316
- Untura in porc 164
- Urechile 6
- Urma coasei pe cosiri¸te 21¯
- Urma ro(ii de car ,rãga¸ul, ·ãga¸ul, hoga¸ul, rotaia, 26¯
- Ursul 31¯
- Urzica 3¯¯
- Urzitoarea ¸i (e·ile 121
- Usturoiul ,aiul, 1¯6
- U¸a 42
- U¸a ¸i cuierul 44
- U¸a ¸i masa 44
- U¸a ¸i patul 44
- U¸a ¸i ·antul 43
- Uzina 23¯
- Uzina siderurgicã 23¯
V
- Vaca 1¯1
- Valeul 14¯
- Valul 3¯3
- Varga 238
- Varza ,curechiul, 1¯9
- Varza, omul ¸i capra 182
- Vatra ¸i rumul ¯8
- Vatra, burca ¸i spuza ¯8
- Vatra cu rocul, pirostriile, ceaunul, apa din el,
mãlaiul ¸i rãcãle(ul ¯¯
- Vãtraiul ,cocior·a, ¯0
- Vãtraiul, soba ¸i jãraticul ¯1
- Vanãtorul 231
"%&
CINLL-CINLL
- Vana 16
- Vantul 38¯
- Vartejul cãru(ei 262
- Vartelni(a 120
- Veriga pentru lacãt 46
- Vi(a de ·ie 19¯
- Vi(elul 1¯3
- Vi(elul din pantecele ·acii 1¯3
- Via(a 2¯
- Viespea 348
- Vinul 114
- Vinul in butoi 11¯
- Vioara ¸i arcu¸ul 308
- Vioara ,scripca, dibla, 30¯
- Viscolul 381
- Visul 23
- Vita 149
- Vorba 22
- Vrabia, ·rãbiile 324
- Vreascul rupt ¯1
- Vulpea 314
- Vulpea ¸i gãina 314
- Vulturul 332
Z
- Zarul ,zã·orul, 4¯
- Zãpada ,omãtul, neaua, 3¯9
- Ziarul 300
- Ziua 244
- Zmeul 310
- Zorelele 1¯4
- Zorile, coco¸ii ¸i oamenii 26
- Zorile, oamenii ¸i soarele 2¯
"%'
CUPRINS
CUPRINS
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC, ............................................................. 3
MANIlLS1ARI UMANL, SLABICIUNI, BOLI .......................... 20
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA ............................................ 2¯
MLDIUL lAMILIAL ......................................................................... 30
UNLL1L GOSPODARLS1I ............................................................ 32
CASA, LOCUIN|A ............................................................................ 3¯
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA ..... ¯0
CALDURA SI LUMINA .................................................................... ¯8
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ, ................ ¯¯
HRANA SI BAU1URA ..................................................................... 102
LUCRU DL MANA ,1ORS, |LSU1, CUSU1, MLLI|A1 etc., ... 11¯
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA,
AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL ...................................... 133
CUR1LA CASLI ................................................................................ 143
ANIMALL DOMLS1ICL ................................................................ 149
PASARI DOMLS1ICL ..................................................................... 1¯0
GRADINA CU lLORI ...................................................................... 1¯3
GRADINA CU LLGUML ................................................................ 1¯¯
CAMPUL ,CLRLALLLL, PLAN1L AGRICOLL SI 1LX1ILL, ... 189
MUNCI AGRICOLL ......................................................................... 202
MORARI1 ........................................................................................... 220
S1UPARI1 .......................................................................................... 22¯
VANA1, PLSCUI1 ............................................................................ 231
DIVLRSL ÎNDLLL1NICIRI .......................................................... 233
INDUS1RIL, MASINI ...................................................................... 23¯
"&
CINLL-CINLL
OBILC1LLL DL APARARL, ARML ............................................ 23¯
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA ................ 244
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL ...................................... 2¯4
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI .................................................. 2¯4
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII ....................... 28¯
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA ....................................... 293
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI ....................................... 304
ANIMALL SALBA1ICL .................................................................. 312
PASARI SALBA1ICL ........................................................................ 322
PLS1I, 1ARA1OARL ....................................................................... 334
INSLC1L ............................................................................................ 343
lLORA SALBA1ICA ......................................................................... 3¯1
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL ................................ 364
.¡recieri critice ....................................................................................... 39¯
ßibtio¸rafie .............................................................................................. 44¯
1abta atfabetica a ¸bicitoritor .................................................................... 4¯1