Transporturi

Plan de trafic = totalitatea analizelor situatiei actuale a traficului si necesitatile exprimate prin studii de prognoza.

De importanta majora reies a fi trei categorii de deplasari:  1.     Intoarcerea din zonele de odihna, recreatie, turism. In timp ce plecarea spre aceste zone se face esalonat, întoarcerea se face mult mai grupat, în câteva ore în seara premergatoare reluarii lucrului, în interval de circa 3 ore, între orele 18-21, interval cu caracteristicile orei de vârf.

2.     Deplasarile pentru munca - este o faza generatoare de mari fluxuri, în ceea ce priveste circulatia autoturismelor, a transportului în comun si a pietonilor. Schimbul de dimineata coincide cu deplasarile altor categorii ale populatiei: intrarea elevilor în scoli, a studentilor la cursuri.

3.     Deplasarile pentru vizitarea dupa terminarea lucrului a unor zone de atractie pentru desfasurarea activitatilor social-culturale, aprovizionare, etc ale caror valori maxime pot fi considerate între orele 17-20 vara si 15-18 iarna.

Denumite faze de circulatie, aceste deplasari reprezinta o descompunere analitica a traficului. In afara de aceste trei faze principale ale desfasurarii circulatiei, planurile de trafic mai iau în considerare alte doua faze denumite partiale, în comparatie cu primele trei considerate ca totale:
 

1.  deplasarea catre zonele polarizatoare de transport: gari, aeroporturi, autogari; 2.     deplasarea catre zone polarizatoare, altele decât cele de transport: stadioane, sali polivalente, manifestari culturale si politice.

Dupa studiul fiecarei faze de circulatie totale sau partiale, se elaboreaza pentru fiecare în parte o diagrama de trafic. Diagrama de trafic este alcatuita dintr-o schema la scara a axelor arterelor si strazilor luate în consideratie, pe care se figureaza la o anumita scara, în vehicule conventionale, valorile de trafic constatate. Reprezentarea se face pentru ambele sensuri de circulatie pentru arterele care functioneaza în dublu sens, respectiv pentru un singur sens de circulatie pentru arterele care functioneaza întrun singur sens. In dreptul intersectiilor dintre mai multe strazi si artere se face verificarea corectitudinii datelor, numarul vehiculelor conventionale intrate în intersectie trebuind sa fie

Acest tip de diagrame se executa pentru fiecare faza de circulatie, totala sau partiala, pentru autovehicule, pietoni, calatori transportati cu mijloacele de transport în comun. Pe baza diagramelor elaborate pentru fiecare faza de circulatie în parte, prin suprapunerea lor se obtine o diagrama centralizatoare care reprezinta o trama stradala considerata, valorile maxime provenind din diferite faze de circulatie.

Dupa elaborarea diagramei centralizatoare urmeaza dimensionarea arterelor si anume a numarului de fire necesare raportat la cel existent. Prin împartirea valorii maxime de trafic rezultate pe ora si sens pe un anumit tronson (exprimata în vehicule conventionale) la capacitatea unui fir (în vehicule conventionale) se obtin numarul de fire necesar, indicatii asupra denivelarii intersectiilor, a sistemelor de dirijare a circulatiei, etc.

Pentru diagramele de transport în comun, prin împartirea numarului de calatori pe ora si sens la numarul maxim de calatori admisibil în conditii acceptabile de confort, se obtine numarul de vehicule pe ora, deci frecventa acestor vehicule pe o anumita artera. Daca aceasta frecventa este mare, pentru vehicule de transport în comun pe pneuri se stabileste necesitatea introducerii unui fir special de circulatie în exclusivitate pentru acestea sau intercalat cu alte tipuri de vehicule.

Din valorile diagramelor de pietoni se trag concluzii asupra latimii trotuarelor, frecventei trecerilor de nivel pentru pietoni, necesitatii trecerilor denivelate etc.

Transport intermodal   Transportul intermodal este acela în care mai multe moduri de transport sunt combinate şi integrate pentru a furniza un serviciu „door to door”, uşor de utilizat, care poate concura cu folosirea unui singur mod de transport. Avantajele potenţiale pentru comunitate oferite de transportul intermodal sunt importante: reducerea congestiilor de trafic şi un transport mai benefic pentru mediu.

Călătoria constă adesea nu doar dintr-o singură deplasare; în cele mai multe cazuri se fac conexiuni cu alte moduri de transport.  Intermodalitatea ca bază a comportamentului de transport este practicată deja zilnic, de mii de ori. Călătoria combinată, şi anume utilizarea mai multor mijloace de transport pentru o călătorie este un fapt de la sine înţeles pentru multe familii fără autoturism.

În privinţa transportului public o mare atenţie trebuie acordată călătoriilor “door to door”. Se doreşte trecerea de la utilizarea maşinii personale către transportul public şi către moduri mai durabile de transport cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta.

Definire facilităţi la interchange •        „Walk and Ride”   „Walk and Ride” asigură facilităţi pentru pietoni la interchange-uri, dintre care cele mai importante aspecte sunt considerate accesibilitatea şi traversarea străzii în siguranţă.

•       „Bike and Ride”   „Bike and Ride” asigură facilităţi pentru cei care ajung cu bicicleta într-un interchange, de unde continuă călătoria cu transportul public, bicicletele fiind lăsate în acel interchange, sau îmbarcate în mijloacele de transport public (dacă este posibil).  

Facilităţile pentru biciclişti constau în:          asigurarea de rastele sigure pentru biciclete (eventual acoperite);        asigurarea de benzi pentru biciclete, separate fizic de traficul motorizat şi de cel de pietoni;        înfiinţarea de centre pentru închiriere, reparare sau cumpărare de biciclete, în principalele interchange-uri;        facilităţi privind îmbarcarea bicicletelor în mijloacele de transport.

•       „Ride and Ride”   „Ride and Ride” asigură facilităţi la schimbarea unui mod de transport public cu altul sau în cadrul aceluiaşi mod. În acest caz siguranţa şi semnalizarea sunt considerate cele mai importante aspecte.

•       „Park and Ride”   „Park and Ride” asigură facilităţi pentru cei care ajung cu autoturismul într-un interchange, îl parchează aici, cu sau fără taxă, şi-şi continuă călătoria cu transportul public.

Aceste facilitati sunt:          securitatea şi protecţia contra furtului şi vandalismului în ceea ce priveşte autoturismele;        distanţe reduse de mers pe jos;        trasee de mers pe jos acoperite şi fără obstacole fizice;        creşterea capacităţii de parcare;        facilităţi de tip“Kiss and Ride”.

Zonele de „Park and Ride” bine proiectate şi amplasate pot convinge conducătorii auto să-şi lase autoturismele aici pentru ultima şi cea mai aglomerată parte a călătoriei lor.   “Park and Ride” este văzut ca un element cheie pentru strategia de transport durabil şi singura cale practică de reducere a traficului în centrul oraşului.   „Park and Ride” este un element esenţial în menţinerea unui nivel scăzut al traficului în oraş.

•       “Kiss and Ride”   “Kiss and Ride” reprezintă o parte a facilităţii „Park and Ride” unde o parte dintre ocupanţii autoturismului coboară pentru a se îmbarca în vehiculele de transport în comun, autoturismele continuându-şi călătoria. Aceasta presupune rezervarea de spaţii de oprire în acest scop la fiecare interchange

Parcaje  Traficul urban modern genereaza o problema dificila a circulatiei în orase: parcarea autovehiculelor, în cea mai mare parte a timpului vehiculele aflându-se în stationare.  Dupa modul de amenajare, parcajele se clasifica în: •parcaje descoperite la sol; •parcaje acoperite la sol; •parcaje în constructii speciale subterane si supraterane; • parcaje în constructii cu alte destinatii

Dupa functionalitate parcajele se clasifica în:   •       parcaje de domiciliu care asigura stationarea vehiculelor în imediata vecinatate a locuintelor proprietarilor lor. Capacitatea parcajelor de domiciliu este direct proportionala cu densitatea populatiei, gradul de motorizare si mobilitatea parcului auto;

parcaje de destinatie care asigura stationarea vehiculelor în zonele din apropierea unor puncte polarizatoare ale circulatiei orasului: dotari administrative, social-culturale, comerciale, sportive, de transporturi sau industriale;
•      

•      

parcaje de descurajare care fac posibila evitarea aglomerarii cu autovehicule a centrului orasului pe baza deciziei libere a automobilistilor sau potrivit unui sistem de restrictii de circulatie si stationare aplicate în anumite zile si ore. Parcajele de descurajare sunt amplasate la periferia zonelor centrale ale oraselor, în legatura cu traseele unor mijloace de transport în comun pentru a permite o circulatie rapida.