7 motive pentru care critica iti mutileaza copilul si relatia

cu partenerul
In urma ultimului articol, pe care il poti citi aici, o cititoare mi-
a lasat urmatoarea intrebare: “Este un articol foarte interesant si sper sa pot sa le ofer
copiilor mei libertate si posibilitatea de-asi dezvolta personalitatea. Am insa o intrebare: la
ce te referi cand spui critica? Ce inseamna sa nu-ti critici copilul? sa nu-i spui ca un lucru
este gresit? daca nu stie ce e gresit, cum poti construi pe ideea ca data viitoare va face
lucrurile altfel? de ce le-ar face altfel daca nu percepe ca a facut ceva gresit?”
Cand eram un copil mai mic decat sunt acum, mi-era teama de momentul cand mama mea
pleca la serviciu desi faceam tot ce imi sta in putinta sa grabesc acest moment. Stateam
aproape de ea ca sa-i dau cat mai repede fie o pereche de ciorapi pe care nu si-o gasea in
momentul acela, fie sutienul, umbrela, cheile sau crema de fata sau orice mai dorea.
In timp ce isi tragea ciorapii pe un picior imi spunea: „i gri!a la sarmale. "e mai lasi #$ de
minute sa fiarba la foc incet dupa care dai focul mare pentru %$ minute. poi stingi focul. i
inteles?” &aca nu raspundeam suficient de repede aceasi voce, insa mult mai ridicata si
amenintatoare imi spunea: „Copile, ai inteles? 'u muncesc si ma spetesc si nu vreau sa se
arda mancarea. E vai si amar de tine daca nu ai gri!a.” (ocea si fata amenintatoare erau
suficiente pentru mine ca sa-mi dau seama ca daca nu fac ce imi spune se va intampla o
nenorocire.
In timp ce isi pune o blu)a pe ea continua: „sa cureti frigiderul. i gri!a sa scoti tot ce e in el,
sa-l speli bine cu detergent, si pe urma sa-l fi*e)i la #. +u cumva sa-l pui la , sau -. i
inteles? Costa mult curentul si nu avem bani. i inteles copile?” .urmuram ca da, am inteles.
Intelegeam ca era grav tare, iar eu eram pe marginea apocalipsei daca nu opream tot sirul
acesta de evenimente tragice.
Intre timp isi da cu crema pe fata si imi spune ca trebuie sa scutur mocheta din bucatarie, sa
spal vasele, sa duc gunoiul, sa merg sa cumpar faina si )ahar si sa invat. Neaparat sa invat.
Ii dau repede geanta in mana si pachetul cu mancare sperand sa plece cat mai repede. In timp
ce se indreapta spre poarta continua sa strige sarcini catre mine: ai gri!a la sarmale/ .atura in
dormitor, sterge praful si adu de la matusa-ta 000.. nici nu o mai au)eam.
Inutil sa va spun ca pe cand era iesita pe poarta uitam !umatate din lucrurile pe care mi le
ceruse sa le fac0. Stiu ca incercam sa fac ceva imediat ce pleca, ma luam la !oaca cu prietenii
sau citeam ceva, trageam rapid ceva haine pe mine inainte cu %$ minute de inceperea orelor
1stateam la %$$ m de scoala2 si ma intorceam cam cu o ora inainte sa vina ea de la serviciu.
3e masura ce se apropia ora sosirii ei acasa creierul meu imi trasmitea semnale de alarma.
.a !ucam pe sant cu prietenii si ii puneam sa se uite spre coltul stra)ii sa vada daca vine
maica-mea. In timpul asta saream dintr-o camera in alta a casei incercand be)metica sa imi
aduc aminte lista nesfarsita de sarcini urlate de mama mea inainte de a iesi pe usa. 'rau alte
dati cand reuseam sa fac cat de cat ce imi ceruse. Sa bat covoarele 1aveam in !ur la %# ani2, sa
le pun la loc si sa fac luna in casa.
Imi amintesc ca o data reusisem sa introduc mocheta din bucatarie sub dulap si cum am
inclinat dulapul a ca)ut niste faina de malai. venit mama acasa si m-a intrebat direct: „ce e
cu faina asta pe !os.” I-am e*plicat ca a ca)ut cand am pus covorul si am intrebat-o daca ii
place ce am facut. „E bine ce ai facut, dar nu e perfect” a sunat raspunsul. „4otusi”, am
insistat eu, „iti place?” „+u e perfect a venit scurt raspunsul.” +u conta ca mi-a fost greu sa
ridic covorul pe bara de la leagan, ca am dus mocheta in spate si am ridicat dulapurile grele sa
o pun la loc. Conta ca era ceva ce nu era „perfect”. Am inceput sa plang. 4oate eforturile
mele nu inseamnau nimic. &e ce m-as mai chinui alta data?
+u are rost sa va spun ca nu stiu sa fac sarmale 1am facut cred ca de ma*im , ori sarmale in
toata viata mea2, insa am de)voltat o abilitate e*traordinara de a C5I4IC care mi-a adus
nenumarate de)avanta!e in relatiile cu ceilalti.
e ce! "entru ca atunci cand criticam se intampla
urmatoarele#
$. "ersoana criticata nu se gandeste la greseala sau la ce a facut incorect ci la cum se poate
apara. &e aceea i)bucnesc atatea certuri inutile.
3ersoana care critica insista si isi doreste ca celalalt sa isi recunoasca vinovatia in timp ce
persoana criticata face tot ce ii sta in putinta sa se apere. Cu totii avem un sistem de alarma
care se activea)a cand suntem in pericol. Critica este sesizata de aproape toate fiintele de
pe pamant ca pericol. Cand critici, cealalta persoana nici nu te aude/ +u ai observat ca urlii
ceva si constati ulterior ca nici “nu te-a bagat in seama?”
%. In momentul in care suntem criticati nu invatam. Capacitatea de a gandi in acele
momente este inhibata deoarece suntem setati, asa cum am spus anterior, pe a ne apara. &in
acest moment ulterior e*ista probabiltitatea foarte mare de a repeta aceleasi greseli in ciuda
faptului ca ni s-a atras atentia. &in acest motiv copiii continua sa aiba de)ordine in camera, sa
nu invete, iar partenerul de relatie continua sa stea la televi)or chiar daca i-am tunat si fulgerat
ca nu face nimic si e un lenes.
&. 'untem tentati sa mintim si sa denaturam realitatea in favoarea noastra. &eoarece
creierul ne averti)ea)a ca suntem in pericol, incercam sa ne aparam. Cea mai la indemana
aparare este minciuna sau „inflorirea” situatiei. „Stii, nu eu am copiat mami. Colega de banca
avea o fituica si a pus-o la mine in penar si a gasit-o doamna profesoara si a spus ca eu am
copiat.” Sau partenerul: „Sunt inca la serviciu. (in imediat” spune sotul cu o voce vinovata in
timp ce da mana cu prietenii cu care obisnuieste sa !oace fotbal atunci cand poate scapa de
supravegherea stricta a sotiei critice.
6lterior, cand uneori aflam ca suntem mintiti, ne indignam: „cum e posibil sa ma minti? &upa
toate cate fac pentru tine?” Iar cand vin la cabinet imi spun: „l-am invatat sa fie cinstit, sa nu
minta. Iar el ma minte. Ce e gresit cu copilul aceasta?” Educatia e gresita( Insa parintii nu isi
pun problema asta.
). Critica distruge dorinta de a face ceva. m va)ut in terapie nenumarate persoane, copii
si adulti, spunand: „de ce sa fac? Indiferent daca fac sau nu, nu e bine. 7ricum ma critica. &e
ce sa fac atunci?” &aca cumva ai cre)ut pana acum ca daca critici il indrepti pe cel de langa
tine, mai ai timp 1poate/2 sa te ra)gandesti. Critica este cea mai periculoasa arma pe care o
poti folosi in relatia cu ceilalti. Nimic nu distruge mai sigur relatiile dintre oameni decat
critica.
*. Critica il invata pe copil sau partener sa ii fie teama de initiative. Cand esti criticat
incerci sa eviti sa faci lucruri, astfel incat sa iti asumi riscuri sau deci)ii pe cont propriu ar fi
sport e*trem pentru tine. 3oate pentru tine ca persoana obisnuita sa controlezi lucrurile
1aceasta este problema esentiala la cei care critica2 ti se pare flatant ca copilul sau partenerul
sa te consulte in tot ce fac. Ce faci insa, cand copilul tau a!unge la varsta de #8-#9 de ani si te
intreaba ce paine sa cumpere sau daca sa isi ia soseste negre sau albe?
Imi amintesc ca am fost sunata acum cateva luni de o mama care mi-a spus urmatoarele:
„:una )iua. .a numesc;;;;;;;;;;; si as dori sa fac o programare pentru copilasul meu.”
„In regula” raspund eu. „Cati ani are copilasul dvs.” „#9 de ani” raspunde doamna. "a care eu
intreb cu calm: „si copilasul dvs. vrea sa vina?” Inutil sa va spun, sau poate nu, „copilasul”
era produsul criticilor si educatiei ba)ate pe control a mamei sale. cesta nu avea cura! sa
incerce nimic, deoarece ii era teama ca indiferent ce ar alege, ar fi gresit.
+. Critica te invata sa fii critic cu ceilalti si sa-i ,udeci. 7 persoana obisnuita sa fie criticata
va invata sa faca acelasi lucru. ceasta isi va trai viata intre incercarea de a-i convinge pe
ceilalti ca merita sa fie respectat si cautarea greselilor altora. Se va ba)a pe convingerea ca el
are valoare daca altii gresesc, considerand ca daca ceilalti gresesc el este valoros. +imic mai
fals/ <anditi-va ca un copil criticat si care invata la randul lui sa critice va a!unge sa aiba
probleme cu prietenii, colegii, iubitii sau copiii sai.
Ceea ce fac parintii si educatorii cand critica copilul sub emblema educatiei, este de a samana
samanta distrugerii linistii propriului copil/
7. Critica are de a face cu tine si egoismul tau( Cand criticam ne manifestam nemultumirea
si nicidecum dragostea. .ulte mame spun ca trebuie sa-si corecte)e copilul si atunci e necesar
sa il critice. Intrebare# -u te simti iubit cand esti criticat! 'imti dragostea celuilalt pentru
tine cand esti criticat! Sau simti nemultumirea acestuia? Cam acelasi lucru il simte si
copilul, elevul sau partenerul tau/
Ce poti face!
aca esti persoana care critica#
Aminteste-ti ca nimeni nu este perfect. ccepta persoanele asa cum sunt si pune mai presus
relatia cu cineva decat scoaterea in evidenta a greselilor sau lucrurilor care nu iti plac.
"ermite celorlalti sa greseasca. Indiferent cat de mult tii la o persoana, aceasta va gresi. +u
e*ista persoana pe acest pamant care sa nu greseasca. ccepta-i atunci cand gresesc si nu-i
critica. Aceasta nu inseamna sa spui ca ceea ce a facut e bine/ ceasta inseamna a nu-i
respinge si a incerca sa cautati solutii.
Incearca sa-ti urmaresti propria nemultumire in ton si cuvintele pe care le folosesti.
6rmareste-te pentru cateva )ile si observa tonul cu care vorbesti cand nu iti place ceva si
cuvintele pe care le folosesti. 3e urma, incearca sa le schimbi cu un ton si cuvinte lipsite de
acu)are in care celalalt sa simta ca este acceptat chiar daca a gresit. Aceasta acceptare il va
motiva mai mult decat orice pe lume/
Nu te folosi de rusinea sau vinovatia copilului.partenerului. +u astepta ca partenerul sau
copilul sa se simta vinovat. .ulti parinti=parteneri considera ca „au invins iar celalalt si-a
invatat lectia” daca observa ca acesta se simte vinovat. Cui ii place sa se simta vinovat? tat
copilul cat si partenerul vor obosi a se simti vinovati in pre)enta ta si vor cauta compania
celor care ii accepta asa cum sunt si vor invata de la ei. Sa fie aceasta companie copiii care
!oaca la !ocuri de noroc sau se droghea)a? 'a fie aceasta companie o femeie cu voce si
cuvinte blande care sopteste usor: „' in regula. Se re)olva. >ai sa vedem cum o scoatem la
capat?”
&aca citesti aceste randuri si copilul sau partenerul este inca langa tine, atunci mingea este in
terenul tau. Inca0000.. 'c/imba ceva(
0a diferenta intre persoana si comportamentul celuilalt. (aloarea tuturor oamenilor este
egala. +u e*ista nimic mai denigrator pentru personalitatea cuiva decat ca acesta sa fie invatat
sa se evalue)e ca si persoana in functie de reusitele sau esecurile sale. +imeni nu poate avea
doar reusite/
tunci cand gresim suntem la fel de valorosi, insa, e nevoie sa lucram la performanta, adica sa
E1E2'A3. '*ersarea=repetarea este singura metoda de invatare a oricarui comportament/
&in acest motiv critica nu a!uta, ci distruge.
aca vrei ca cineva sa invete ceva, este nevoie sa 2E"E-E acel comportament. (rei ca
copilul tau sa invete sa vorbeasca frumos si il critici cand vorbeste urat. 4u ce faci diferit de
el? Cheia consta in a-l a!uta sa 5'3'4' cat mai mult vorbitul frumos si in a-l
lauda=recompensa cand o face.
(rei ca partenerul sa-ti vorbeasca frumos? .ultumeste-i atunci cand o face si recompensea)a-
l/ 3oti aplica pentru orice comportament,
deoarece orice comportament este rezultatul 2E"E-A2I452.
4e deran!ea)a ca copilul nu invata? 3entru ce ar invata? Critica ii va scadea dorinta de a face
efort. ?ii constient ca a invata este un efort/ !uta-l si fa-l sa se simta bine cand invata, lauda-l
si recompensea)a-l si fa ca aceasta e*perienta sa se repede de cat mai multe ori. &upa
.6"4' repetari este posibil ca acesta sa se obisnuiasca sa invete. Insa cu critica,
NICI5A-A.
aca esti persoana criticata#
0aptul ca mama, partenera, partenerul sau profesorul sunt nervosi si te critica6nu e
problema ta( ?iecare e responsabil de propriile emotii. Cand cineva te critica, inseamna ca
sunt nemultumiti. Spune-ti ca au dreptul sa fie nemultumiti si intreaba-te care e solutia la
situatia respectiva si nu la nervii lor. &aca esti la scoala nu te lasa intimidat de urletele
profesorului isteric. Concentrea)a-te pe intrebare/ &aca te ameninta ca iti scade nota la
purtare ca nu stii raspunsul e bine sa stii ca nu are dreptul sa o faca, si gandeste-te si incearca
sa iti amitesti ce ai invatat 1daca ai invatat/2. 4u esti responsabil simplu pentru ceea ce faci.
a, esti responsabil pentru greseala si e corect sa ti-o asumi si sa incerci sa o repari daca
se poate, insa nu esti responsabil pentru modul in care reactionea)a celalalalt la greselile tale.
7aloarea ta este constanta c/iar daca ai gresit. 4oti oamenii gresesc/ &eci, si tu. ccepta
asta si nu pierde timp cu vinovatia. 5epeta-ti ca esti la fel de valoros chiar daca ai gresit,
important este sa inveti ceva din greseala.
Incearca sa vezi de ce ai gresit. Ce puteai face diferit? sta e singura intrebare logica
pentru situatiile in care ai gresit. &aca cumva incepi sa te invinovatesti si sa-ti spui ce prost
esti, foarte probabil ca maine vei repeta greseala. 7bisnuieste-te sa iti spui: „Ce pot invata din
situatia asta?” 4rage conclu)iile, invata-ti lectia si mergi mai departe/
&aca esti parinte, educator sau te afli intr-o relatie, te incura!e) sa te anali)e)i/ Stiu ca este
greu si uneori ni se pare legitim sa criticam. Insa e si bine daca o facem? 4raim vremuri
dificile in care oamenii se indepartea)a tot mai mult unii de altii. Cu totii ne dorim iubire?
Insa ce facem ca sa o avem?
tunci cand critici te iubesti pe tine si nu pe celalalt. In plus, pier)i putin cate putin
dragostea si respectul celuilalt.
Ca sa te poti bucura de o relatie po)itiva cu copilul tau sau partenerul tau sau elevul tau e
nevoie sa il accepti neconditionat si pas cu pas sa mergeti inainte. 3retuieste relatia cu acesta
mai presus de greselile de moment/ 3este ani, ceea ce va conta va fi calitatea relatiei si
increderea pe care o pot avea in tine/
In fiecare )i cand ceva ce nu iti place se intampla ai o alegere: a te iubi pe tine si a critica sau
a-l iubi pe celalalt si a-l accepta cu greselile sale. 4u ce alegi?
Sper sa alegi a darui dragoste si a fi un parinte caruia copilului sa ii placa sa ii povesteasca
lucrurile care il pasionea)a, intrebarile care il macina sau temerile sale/
Sper sa alegi sa fii o femeie intelegatoare a carui partener sa nu mai aiba rabdare sa a!unga in
bratele tale si careia poate sa-i spuna deschis si fara teama ca a gresit/
Sper sa alegi sa fii un profesor care motivea)a elevii pe drumul cunoasterii si al vietii si carora
le place la orele tale/
Sper sa alegi sa fii un barbat care isi spri!ina partenera iar aceasta nu foloseste minciuna
pentru a te linisti pe tine/