Cele doua secrete esentiale ale caligrafiei sunt cunoasterea formei de baza a

literelor si ntelegerea influentei pe care o are tipul de penita folosit pentru crearea
acestora. ncepeti prin a folosi un creion cu fibra sau o penita de trestie, creati
cteva semne grafice abstracte sau caractere de litera si urmariti ce se ntmpla
atunci cnd modificati modul n care tineti tocul.
Atunci cnd ncepeti sa studiati mai atent caracterele de litera este bine sa
ncepeti cu o penita suficient de lata (de exemplu, o penita ronda nr. 1). Dar nu
aveti nici un motiv sa nu ncercati si tocuri sau penite mai neobisnuite -
experimentarea, nsotind studiul serios, aprofundat, va va ncuraja si va va
dezvolta ndemnarea.
n timp ce folosirea penitelor cu muchie lata se bazeaza pe tinerea lor sub un
unghi mai mult sau mai putin constant pentru realizarea de linii groase si subtiri,
pensulele si penitele ascutite realizeaza prin modificarea apasarii trasaturi cu
grosime variabila. Daca doriti, penitele cu muchie lata pot fi, binenteles, rotite si
manipulate, dar e mai bine sa faceti aceste ncercari numai dupa ce stapniti
aspectele de baza.
Ca sa va obisnuiti cu
instrumentele de scris,
experimentati efectele
diverselor semne grafice.
Formele si semnele grafice
libere pot crea si un efect
vizual placut. Pentru a
experimenta efectele pe
care le poate produce o
penita cu muchie, executati
cteva semne grafice fo-
losind un creion cu fibra
cu vrf lat sau o penita de
trestie si tinnd penita
sub unghiuri diferite.
\:
\~ 1111
Penita ronda nr. 2
Este o penita potrivita pentru ncepatori -
nici prea lata, nici prea ngusta. Este destul
de lata pentru a diferentia clar trasaturile
groase de .cele subtiri si destul de ngusta
ca sa se miste usor pe suprafata hrtiei.
Este penita ideala pentru a nvata sa folositi
tocul si pentru scrierea multora dintre
alfabetele din capitolul urmator.
Penita ronda nr. 3
n functie de volumul de lucru, aceasta
penita va fi mai potrivita dect nr. 2 pentru
scrierea unor pasaje de text lungi. Putin mai
ngusta dect penita nr. 2, si probabil ceva
mai usor de stapnit, aceasta este o penita
foarte utila si este adeseori preferata pentru
scrierea numelor pe diverse certificate. Aveti
o penita ronda nr. 3 n trusa.
Penita ronda nr. 5
Este o penita foarte ngusta, buna pentru
scrierea marunta si pentru nflorituri, sau
pentru scrierea literelor verzale. Chiar daca
lucrati cu o penita att de mica, e important
sa pastrati contrastul dintre trasaturile
groase si cele subtiri. Pastrati penita ascutita
si curata si folositi-o cu sau fara rezervor.
Aveti penita ronda nr. 5 n trusa.
Penita pentru afise nr. 2
Penitele pentru afise pot fi folosite cu
"dintii" fie n sus, fie n jos. Aceasta este o
penita subtire, cu dimensiuni similare cu
penita ronda nr. O. Asigurati-va ca penita
este bine ncarcata cu cerneala si faceti
ncercari cu planseta nclinata sub diverse
unghiuri, ca sa gasiti pozitia care va
convine cel mai mult.
Penita pentru afise nr. 5
Probabil cea mai utila penita din aceasta
gama, are dimensiuni potrivite - 13 mm-
nu prea mare ca sa fie greu de mnuit, dar
suficient de lata pentru a realiza, cnd este
bine ncarcata, zone ne te de culoare n
cadrul unei trasaturi. Este o penita
excelenta pentru realizarea unui scris
robust, producnd o impresie clara de
directie a trasaturii, ceea ce contribuie la
senzatia de cursivitate a scrisului.
Penita "portativ"
Dintre penitele pentru afise, penita
"portativ" confera literelor un minunat
aspect tridimensional. Stapnirea acestei
penite necesita exercitiu si rabdare. Este
deosebit de important sa o tineti sub
unghiul corect si sa controlati cantitatea de
cerneala folosita: daca este suprancarcata,
spatiile dintre liniile subtiri se vor umple,
ceea ce poate crea uneori efecte interesante.
tt
Penita lata (38 mm)
Penita foarte lata, nepotrivita pentru uz
curent, dar utila pentru trasaturi ndraznete,
creatoare. Este foarte buna pentru lucrul la
afise si de nenlocuit pentru realizarea un
stil de scris liber, expresiv. Pentru rezultate
bune, ncarcati penita cu cerneala sau
vopsea din belsug si ncercati sa lucrati cu
planseta aproape de orizontala.
Penita lata crestata (38 mm)
Crestaturile practicate n muchie duc la
realizarea unor litere cu aspect orna mental
sau texturat. Puteti obtine rezultate de mare
efect folosind-o pentru cuvinte simple,
izbitoare. ncercati-o pe hrtii cu diverse
texturi ca sa vedeti efectele pe care le poate
avea. Cnd lucrati la o astfel de scara, hrtia
trebuie sa fie destul de groasa.
Penita din lemn de balsa
Un instrument de scris necostisitor poate fi
confectionat din lemn de balsa. Taiati cu un
cutit o fsie subtire de lemn de lungimea
unui toc. ,'penitaii poate fi modificata
facndu-i o crestatura pe mijloc. Lemnul de
balsa absoarbe rapid cerneala, asa ca penita
trebuie rencarcata des. Nu este un
instrument pentru linii fine si precise.
Tragatorul
Acest instrument pentru desenul tehnic (a
carui utilizare de baza este trasarea de linii
cu grosime uniforma) a fost adoptat de
caligrafi pentru realizarea de semne grafice
expresive, de accent, cu trasaturi largi.
Latimea "penitei" se regleaza cu ajutorul
rotitei laterale. Aspectul liniei realizate
poate fi stabilit si prin tinerea penitei sub
diverse unghiuri.
.~
Penita din tabla de aluminiu
Un nlocuitor util (si ieftin) al tragatorului.
Se poate confectiona tind cu foarfecele
dintr-o doza de aluminiu o fsie pe care o
pliati n doua si retezati capatul ndoit pentru
a obtine o penita curbata. Slefuiti muchiile
cu smirghel. Veti obtine un instrument
excelent pentru trasaturi fabuloase - groase,
subtiri si mproscate -, adaptabil propriilor
cerinte si distractiv de utilizat; acesta va va
stimula inventivitatea grafica.
~"""""
-''"':-. .
Pensula din fire metalice
Acesta este un instrument de scris american
care, de regula, poate fi gasit numai n
magazinele pentru artistii plastici.
Confectionat din fire metalice, este excelent
pentru realizarea de litere impresionante si
texte temperament ale. Este att de flexibil
nct se foloseste mai mult ca pensula dect
ca penita. Necesita practica pentru a-l
stapni, dar folosirea lui e distractiva si duce
la rezultate captivante.
Cnd simtiti ca aveti mna mai sigura,
asezati-va la masa de lucru cu planseta
sprijinita la 4SO. Stati confortabil, si aveti
grija sa priviti suprafata de lucru drept n
jos. Cu ajutorul hrtiei de calc, trasati cu
creionul cteva linii orizontale (deocamdata,
distantele dintre ele nu conteaza).
Asamblati la un toc o penita ronda nr. 2 si
un rezervor si ncarcati penita cu cerneala.
Unghiul penitei
1 Tinnd vrful penitei paralel (adica la 0)
fata de linia de baza trasata n creion, trageti
penita n jos pentru a face o linie scurta
verticala; apoi, trasati o linie scurta orizon-
tala, miscnd penita de la stnga la dreapta
sub acelasi unghi. Aceste linii dau grosimea
maxima si minima care pot fi realizate
cu penita respectiva.
2 Daca va vine mai bine, ridicati putin
penita spre verticala si trasati cteva lini
verticale mai lungi, tragnd penita n jos.
(Constatati ca, la acest unghi, linia .este ceva
mai ngusta.) Daca aveti probleme cu
amorsarea penitei, faceti o miscare din mna
foarte usoara, tinnd pe hrtie muchia cea
mai subtire a penitei.
2 3 4
3 Mariti acum unghiul penitei la circa 45
si desenati cteva linii n zigzag. Sub acest
unghi, latimile maxima si minima ale
trasaturilor penitei vor fi pe diagonala.
Acesta este un aspect evident, dar esential]
al modului de functionare a penitei cu
muchie. Veti ncepe sa descoperiti ca penita
functioneaza cel mai bine cnd e trasa n
jos; penita poate fi mpinsa atunci cnd
folositi muchia ei cea mai ngusta.
4 Daca sunteti stngaci, ncercati sa
realizati pozitia pentru scris din imagine.
Daca folositi o penita taiata pe stnga nu
veti mai fi obligat sa rasuciti mna asa de
mult. Puteti, de asemenea, sa ncercati sa
mutati hrtia usor spre stnga (dar nu prea
mult), si sa modificati pozitia hrtiei pe
planseta (mpingnd putin nainte latura
din dreapta).
5 Daca marginile liniei trasate cu cerneala
nu sunt uniforme probabil ca exercita ti o
apasare prea mare pe o parte a penitei.
Verificati fixarea rezervorului - daca acesta
este prea strns, curgerea cernelii va fi
mpiedicata. Alt raspuns la problemele
legate de curgerea cernelii poate fi
incompatibilitatea acesteia cu hrtia
utilizata, asa ca gnditi-va sa diluati cerneala
sau sa ncercati alta marca.
~A~4\~4\ A~~~~~
L,L,L1C1C1 OO[J~[I~O
CEJ~EJ~EJ COCOOOOO
~~,,~~~~~
Stnga: Mentinnd
unghiul penitei la 45,
copiati modelele
prezentate si inventati
modele proprii. Scopul
este ca liniile sa fie ferme
si uniforme.
Dreapta: Problemele cu
curgerea cernelii duc la
obtinerea de linii
neuniforme si litere cu
muchii colturoase. Cauzele
acestor probleme pot fi
fixarea rezervorului,
cerneala, suprafata si
calitatea hrtiei, sau
unghiul de nclinare a
plansetei.
~~""'"'''''""''''"~
1 Prea multa cerneala produce
pete.
2 Unele hrtii sunt prea
absorbante si Iasa cerneala
sa se ntinda.
3 "o" rond: circular, cu penita
la 30.
4 "o" rond cursiv: oval, cu penita
la 45.
5 Marcarea Iatimilor penitei
(n imagine sunt prezentate
6 Iatimi de penita).
2
Ordinea trasaturilor
si unghiul penitei
Pe masura ce utilizati penita, veti afla mai
multe despre modul n care functioneaza
aceasta si de ce apar probleme. Totodata,
veti ncepe sa ntelegeti cum si de ce sunt
construi te literele asa cum sunt: ca, de
exemplu, un "o" circular este format din
doua trasaturi curbe, ambele de sus n jos.
Alte alfa bete cer ca literele sa fie trasate sub
unghiuri diferite.
- [:~---
3
4
Raportul dintre naltimea
si grosimea corpului literelor
Diversele alfabete (sau litere) au diferite
"greutati" (de cte ori se cuprinde latimea
penitei n naltimea literei). Scrierea ronda se
scrie cu naltimea de 4 latimi de penita, iar
ronda cursiva cu 5 latimi de penita. Pentru a
masura naltimea literei n functie de
latimea penitei, trasati linii scurte cu
latimea maxima a penitei, sub forma de
scara, perpendicular pe linia de baza.
5
1 Seriful (sau piciorusul) este o mica
trasatura (uneori foarte subtire) care
conduce spre sau dinspre o trasatura de
penita. n caligrafie, serifele dau o
terminatie clara si maresc lizibilitatea,
asigurnd legatura ntre litere. Trasaturile cu
care ncepe litera ofera ocazia amorsarii
penitei. Serifele sunt mai dezvoltate n cazul
literelor tiparite sau desena te.
2 Pentru a avea un punct de referinta, este
util sa cunoastem denumirile diferitelor
parti ale literelor.
Literele mici sunt cunoscute ca minuscule
(n terminologia caligrafilor), litere de rnd
sau curente. Literele majuscule se mai
numesc verzale sau capitale.
Prin naltimea literei se ntelege naltimea
partii principale a literei de rnd (fara
prelungirile superioare sau inferioare ale
picioarelor). Spatiul interior al literei
se numeste apertura. O forma rotunjita
ca, de exemplu, n "b" sau "p" se numeste
bucla. Acesti termeni, precum si altii,
sunt prezentati n imaginea de mai jos.
e
interlinie
2
tf1uafi 1';oaltime.li"eeloi de ,'od ~prelunglre inferioara -- ro
--~ linia prelungirii inferioare
brat
linia majusculelor sau linia prelungirii superioare
_____ . ,1
.. prelungire superioara ~
~~~aUSCUlelort-"n:t-~ 11- _ U' 1~I
linie de
baza ~
1- -
"-;;1
1
"
~~
JJ1- 1:-
.u. ;[
4-
~
1
"
}'--2-f--rl~-. )'1 _~1 .
2
Semnele grafice facute cu penita cu muchie
vor avea un efect reusit daca forma, sau
scheletul fundamental al literei, este
chibzuita.
Este util sa examinati aceasta forma de
schelet (linie simpla) a literei cu un creion,
ca si versiunea JJmbracata" - construita-,
scrisa cu penita. Acest lucru va va ajuta
sa ntelegeti alfa betele (att tipurile
standard, ct si exemplele istorice) si poate
constitui o cale de a va dezvolta propriul
scris liber (vezi p. 76) .
Daca analizati caracterele fundamentale
ale literelor capitale romane, veti descoperi
ca ele se nscriu ntr-un cadru geometric,
iar literele cu forme sau proportii similare
pot fi grupa te. Privind literele alfabetului
n aceasta lumina, este posibil sa se stabi-
leasca JJasemanari de familie" ntre litere.
Cadrul este un patrat (divizat n opt
parti pe latime) si un cerc nscris n patrat.
Literele se ncadreaza ntr-una dintre cele
patru grupe principale prezentate n
. ..
lmagml.
1 Litere rotunde late:
O, Q, C, G, D.
2 Litere late patrate:
M, w.
3 Litere cu latimea 3/4:
H, A, V, N, T, U, X, Y, Z.
4 Litere inguste:
8, P, R, 5, J, 1, K, E, F, L.
I
- - --1
2
3 4
Litere schelet majuscule
Literele schelet sunt prezenta te aici
mpartite pe grupe. Ati putea sa le copiati cu
creionul ca sa va familiarizati cu proportiile
lor - ncercati la nceput la naltimea de
circa 2 cm, pna va veti simti n stare sa
schimbati scara.
5 Copiati formele acestor
litere folosind un creion
HB. Daca vi se pare dificil,
ati putea sa le copiati la
nceput pe hartie
transparenta, pna va
familiarizati cu formele.
3-4 Liniile descendente ?i
cele orizontale setraseaza
tinnd n permanenta
penita la 30, ceeace va
duce n mod natural la o
linie orizontala mai
subtire.
1-2 Liniile rotunde ?i
curbe se traseaza cu penita
la 30. Aveti grija sa nce~
peti ambele trasaturi de la
partea de sus a literei.
5-6 Penita este ntoarsa
pentru primul picior din
"M" ?i picioarele
descendente din "N".
Diagonala groasa din "M"
este la 45, iar ultimul
picior la 30.
5
Modificarea unghiului
Pentru majoritatea trasaturilor drepte se
foloseste un unghi de 30. Unghiul va trebui
deschis pna la circa 45 n cazul trasaturilor
diagonale groase, asa cum se vede aici n
cazul literei "A". Unghiul trebuie deschis
si mai mult pentru a trasa picioarele
descendente mai subtiri (n cazul lui "N"
si "M").
6
3
4
Trasati cu un creion liniile de baza, astfel
nct naltimea literelor sa fie de 7 Iatimi de
"penita", ca n imagine si, tinnd "penita" -
cu precadere - sub un unghi de 30 fata de
linia de baza, trasati literele majuscule.
Acestea vor avea probabil naltimea de circa
5 cm. Pentru a realiza mai exact Iatimile
trasaturilor, modificati unghiul n functie de
trasatura.
2
~<\
- /1 \ \
: / \ \
1/ \ \
'/ '\ '
II \ . I \
/i \
, \
~m_\_
Influenta Iatimii unui instrument de scris cu
muchie asupra formei de baza a unei litere
poate fi studiata trasnd literele cu creionul
dublu. Creionul dublu se obtine legnd doua
creioane cu banda adeziva sau cu elastic.
Pentru stngaci, ridicati putin creionul din
dreapta (imitnd o penita oblica pe stnga).
Daca doriti o "penita" mai ngusta, subtiati
putin partile dinspre interior ale creioanelor
nainte de a le lega.
Cifre
Cifrele trebuie adapta te pentru a fi n
concordanta cu alfabetul folosit (desi este
bine sa se evite cifrele gotice, care sunt
greu lizibile). Cifrele "nalte" au aceeasi
naltime cu litera (fiind folosite n general
mpreuna cu majuscule). Cifrele "medievale"
(n imagine) au prelungiri superioare si
inferioare, si sunt folosite adeseori mpreuna
cu litere minuscule.
Acest detaliu al unei
pagini dintr-un caiet
de demonstratii al
lui Edward Johnston
ilustreaza modul de
folosire a creionului
dublu pentru a explica
forma si grosimea
literelor.
~ir~,jt~" ~ ((
~~j Rf ))./1 fffJJf'\
\
i o:,_' ,U}ltL1D~t1li .~,
~~ " f. \\1
-rt~~ twiJ~
~ - X:.~~ Z 1-1yeros o
~~,J leyo.s
':2;- &~47r -J 1)
t233,+t557&9~;
I~( ~ T5' ~~~-'~-n f ( li\ 16J(~L.ll .." JiiLm.. \~.~
Va veni o vreme cnd trasarea liniilor
ajutatoare va va deveni o a doua natura,
sau cnd nu veti mai avea nevoie pentru
ghidare dect de o linie de baza. Dar,
pentru nceput, linierea exacta este esentiala
pentru realizarea unor litere de naltimi
egale si pentru perfectionarea caracterelor
de litera.
Cnd v-ati hotart asupra dimensiunii
penitei cu care veti lucra si asupra greutatii
literei; puteti stabili naltimea literelor. Iar
odata ce v-ati hotart asupra spatiului pe
care doriti sa-I lasati ntre rnduri, puteti sa
treceti la trasarea liniilor ajutatoare.
Acest lucru se poate face fie pe fiecare
foaie de hrtie pe care veti lucra sau, daca
folositi pentru exercitii hrtia transparenta
pentru studii, puteti linia o alta foaie de
hrtie (o foaie mai robusta de hrtie groasa
de scris) pe care o veti plasa sub hrtia
subtire pentru studii.
2
1 Veti avea nevoie de o plan?eta de
desen, o foaie de hrtie, penita ?i cerneala,
o rigla de 45 cm (sau un teu) ?i de un
creion ascutit. A?ezati foaia de hrtie
paralel cu marginea plan?etei ?i fixati-o cu
banda adeziva. Trasati cu creionul o linie
orizontala la partea de susa hrtiei ?i linii
verticale cam la 25 mm de ambele margini
laterale. Asamblati tocul ?i ncarcati penita
cu cerneala. Cu penita la 900 fata de linia
de baza, faceti mici semne patrate sub
forma de scara, ca la pagina 38, conform
naltimii dorite a literei. Luati ntre
vrfurile unui compas masura naltimii
literelor de rnd. Caalternativa, marcati
aceasta masura pe o f?ie de hrtie. Aici,
sunt trasate linii pentru scrierea ronda,
avand naltimea de 4 Iatimi de penita.
3
2 Transferati aceste masuri pe liniile verti-
cale de pe laturile foii, ncepnd din punctul
unde acestea se intersecteaza cu linia
orizontala trasata n partea de sus. Marcati
puncte corespunzatoare acestei naltimi pe
toata lungimea ambelor linii laterale.
3 Cu o rigla ?i un creion ascutit, trasati linii
orizontale pentru a uni punctele. Estefoarte
important sa mentineti nclinarea creionu-
lui pentru a nu pierde din exactitate.
Folosirea teului
Daca folositi un teu pentru a linia, nu va
trebui sa marcati masura dect pe o latura a
hrtiei.
Crearea unei rigle proprii
Puteti realiza o "rigla" individualizata
marcnd pozitia liniilor de pe o foaie
ntreaga (sau a ntregului text) pe o fsie de
hrtie] pe care o veti utiliza pentru a
transfera masurile. n general, este suficient
sa fie trasate liniile ajutatoare pentru
naltimea literelor de rnd si a majusculelor
dar] ca ncepator, s-ar putea sa aveti nevoie
de linii suplimentare pentru prelungirile
superioare si inferioare.
1 Cnd ncepeti sa scrieti
folosind alfabetul rond,
lasati un spatiu de doua
naltimi de litera de rnd
ntre rndurile scrise.
1
~~~--u--1
=rlrf==
--glri-
2
....
3
Atunci cnd nvatati sa scrieti un alfabet dupa un model, sau alfabetar, va trebui
sa tineti minte ca studiati doar una dintre multele versiuni posibile ale unei scrieri
anume. n afara lucrului pe baza acestui tip de model, puteti sa studiati si
manuscrise originale (istorice sau contemporane). Atunci cnd priviti un
manuscris, ncercati sa va dezvoltati spiritul de observatie, astfel nct sa puteti
deduce cum a fost scris acesta.
Observati specificul general al unui caracter de litera. Este nclinat sau
vertical? Sub ce unghi a fost folosita penita? Daca aveti n fata manuscrisul
original sau o reproducere la aceeasi scara, puteti deduce care a fost latimea
penitei folosite si, de aici, greutatea literelor. Observati spatiile dintre litere, dintre
cuvinte si dintre rndurile scrise, precum si efectul global al ntregului
aranjament.
Daca sunteti total novice, puteti
ncerca sa lucrati pe o foaie de hrtie
pentru studii asezata deasupra
liniaturilor ajutatoare pe care le gasiti
deja trasate pentru alfabetele din
paginile urmatoare. Alegeti-va penita
n functie de naltimea literei. n
curnd, veti putea sa va trasati
propriile liniaturi ajutatoare, n functie
de dimensiunile foii de hrtie si de
penita aleasa.
Pe masura ce progresa ti, aveti grija
sa va revedeti lucrarile. Cel mai bine
este sa va ntoarceti si sa le apreciati a
doua zi.
Trecerea timpului are un mod ciudat
de a ne permite sa vedem mai clar
lucrurile.
1 o lucrare moderna cu
scriere ronda exprima
simplitatea eleganta a
scrisului, ideala pentru
aceste versuri pentru copii.
2 Ludovico degli Arrighi
(Vicentino) a publicat
primele alfabetare
(reproduse cu ajutorul
gravurii n lemn) ntr-o
carte intitulata L'Operina,
n 1522. Ulterior, multi alti
maestri ai scrisului au creat
propriile lor caiete de
copiat. Aici, o pagina din
Arte de Escrevir de
Francisco Lucas,publicata
n 1571 si prezentnd
formele italice.
2
-:Otro afesinfrinafl0J
1aa 6b((lle~[tlf
ft'Lq~~~e hfisiiJJaf
111 ml1~7~opPJ~qqr
r2!tj.( <fft Ht!fl-7.1 1/
, li 11'X 'X'\"v(:.':j(t.
-'" _/
Imfi;' JyCl1 510 c(crnlfil
tlljlad;'id~111adc.T-ro
nvatarea scrierii ronde
Daca nvatati sa scrieti lund ca baza scrie-
rea ronda, trebuie sa trasati liniile pentru
naltimea literelor de rnd si prelungirile
superioare (poate, daca aveti mna nesigura,
si pentru prelungirile inferioare). Scrierea
trebuie sa se distinga prin verticalitate asa
ca, daca scrisul tinde sa se ncline, trasati
linii verticale pna rezolvati acest aspect.
Cnd nvatati, scrieti la dimensiunile
propuse si ncepeti prin a scrie grupele de
litere prezentate pe pagina urmatoare.
Aceasta va va ajuta sa descoperiti asemanari
"de familie" ntre caracterele alfabetului.
Apoi, scrieti de cteva ori ntregul alfabet,
repetnd literele pe care le considerati
dificile.
rbabtc 001'
ca COlii d
.nnrn t'l'ln
Cnd apreciati ca formele literelor sunt
satisfacatoare, cnd simtiti ca stapniti
penita si controlati unghiul penitei fata de
rndul scris si cnd simtiti ca v-ati
familiarizat cu ordinea trasaturilor, atunci
puteti ncepe sa va gnditi la distantele
dintre litere.
Origini si utilizari
Scrierea ronda prezentata mai jos este o
descendenta a alfabetului elaborat de
Edward Johnston (1872-1944) n urma
studiilor efectuate de el asupra Psaltirii
Ramsey, un manuscris din secolul al X-lea
scris cu o varianta engleza a minusculelor
carolingiene. Aceasta scriere fusese
dezvoltata n atelierele mparatului Carol
cel Mare, cu mai mult de un secol nainte.
Folosita, n forma sa initiala, ca scriere tip
- scrierea scribilor copisti - si destinata
textelor religioase, ea este si astazi o scriere
utila pentru pasaje de text si lucrari n care
se pune baza pe lizibilitate, claritate si
simplitate.
nop
naltimea literei (de
rnd, sau corpul literei)
este egala cu 4 Iatimi de
penita; prelungirile
superioare?i inferioare au
cte 3 Iatimi de penita.
Penita formeaza un
unghi de 30' cu linia de
baza; unghiul este ceva
mai deschis (45') pentru
trasaturile diagonale
groase; diagonala literei
"z" setraseaza la O'.
Litera "o" are forma
circulara. Forma literelor
care cuprind arce este
foarte rotunjita, amintind
de curbura literei "o",
ie?ind din apropierea
vrfului piciorului dar
pornind mult din interiorul
acestuia.
Scrierea este verticala.
Serifele sunt crlige
subtiri, conducnd spre sau
dinspre picioarele literelor.
Toate trasaturile sunt de
susn jos ?i orizontale ?i se
folosesc frecvente ridicari
ale penitei de pe hrtie,
ceea ce face ca scrierea
acestui alfabet safie destul
de lenta ?i studiata. Urmati
ordinea trasaturi lor
prezentata n imagine.
Alfabetar - scriere ronda cu minuscule
-----..,~ 'b1C~,dhe1
1
11.~~=
=--1 ~qt1l~2$=[; 1~
1
~4
Litere "rotunde" - o, c, e, p, d, b, q
Toate aceste litere cuprind parti din forma
circulara a literei ,,0". Unghiul penitei
trebuie tinut constant la 30: Partea cea mai
subtire a literei este acolo unde se unesc cele
doua trasaturi, iar cea mai groasa la mijlocul
curbei, ceea ce confera literelor senzatie de
directie.
Litere "arcuite" - n, m, h, r, a
n formele arcuite se foloseste curba rotunda
din ,,0". Trasatura arcuita trebuie sa nceapa
n interiorul piciorului precedent, cu muchia
din stnga a penitei pe marginea din stnga
a piciorului. Serifele trebuie sa se apropie de
cea mai fina trasatura a penitei, dar fara a
exagera.
Litere "diagonale" - v, W, x, y, k, z
Pentru a realiza aceste litere este necesar sa
se modifice ntructva unghiul penitei. Tra-
saturile groase descendente ar fi prea "grele II
daca ar fi scrise la 30, de aceea unghiul
trebuie deschis pentru a reduce putin
grosimea liniei. Diagonala din "Z" trebuie
trasata la 0 pentru a-i mari greutatea.
1 ncepeti sa scrieti un "o"
cu penita la 30, chiar sub
linia care marcheaza
naltimea literelor. Trageti 1
penita n jos pe muchia
subtire.
2 Trageti penita pe
curba continua
semicirculara pna atingeti
din nou muchia subtire a
penitei.
3 Asezati din nou penita 2
n partea de sus pentru a
desena curba semicirculara
opusa.
3
1 ncepeti piciorul lui "n"
cu un mic serif, purtnd
penita n susspre dreapta
si rotind-o apoi pe directia
piciorului.
2 ncepeti a doua
trasatura din interiorul
celei precedente, imediat
sub curba serifului, si
trasati un arc similar curbei
din litera "o".
3 Trasati piciorul n jos,
paralel cu primul, si
terminati cu un serif curat,
ducnd spre litera
urmatoare.
2
3
1 Cu penita la 45,
ncepeti cu un mic serif.
2 Trageti penita ntr-o
trasatura diagonala pna
la linia de baza.
3 Cu penita la 30,
ncepeti cu un serif si
trasati piciorul din dreapta
pna la ntlnirea cu
primul.
1 Aperturile literelor sunt la fel de
importante ca si trasaturile de penita
propriu-zise, iar spatiul dintre litere trebuie
sa corespunda formei spatiilor interioare.
Examinati spatiul dintre cuvinte - trebuie sa
fie doar att ct sa puteti desena un "o"
ntre ele. Spatiul dintre rndurile scrise
trebuie sa fie de doua ori ct naltimea
literelor de rnd.
ncercati sa realizati o spatiere uniforma
numai prin exercitii de scriere, apoi
examinati mai ndeaproape principiile
spatierii literelor (prezenta te la p. 54).
Variante
te;
Scrierea ronda se preteaza la adaptari. Aici
sunt prezenta te doua variante care modifica
greutatea literei si constructia serifeloL Va
trebui sa reveniti asupra lor atunci cnd veti
stapni alfabetul de baza.
2 Cu o naltime de 3 Iatimi de penita,
aceasta scriere este destul de "grea". Serifele
de pe prelungirile superioare (ale literelor
"b", "d", ,,1<" si )") sunt facute din doua
trasaturi de penita pentru a realiza un serif
"pana" - un serif care se subtiaza treptat
spre ambele capete.
3 La o naltime de 5 Iatimi de penita,
scrierea ronda capata un aspect mai "usor".
Aici, serifele sunt facute cu mici trasaturi
separate orizontale (serife pana subtiri),
conferind caracterelor o anumita eleganta.
Aequa~I,:ementoreb in =trdui; crvarc men1
2
3
)a bcd ef gh ijk L111nO
pqrstuv~xyz
~dbcdefghijklmn
opqrstuvvvxyz
--~", -,.. "'-':
XAJ)(QA
".t.1 d~~i..t""\
Spatierea capitalelor romane
nainte de a scrie capitalele cu penita, este
util sa revedeti cadrul geometric al acestor
litere si sa examinati din nou formele
fundamentale pentru a avea o imagine mai
clara a proportiilor acestora.
nainte de a folosi o penita cu muchie,
scrieti aceste litere schelet cu creionul. Ca si
n cazul scrierii ronde, studiati mai nti
literele n cadrul grupelor, n loc sa treceti
prin alfabet de la A la Z.
O buna spatiere se bazeaza pe caractere cu
proportii consecvente. Pentru nceput,
puteti sa masurati latimea literelor pe o
bucata de hrtie. Atunci cnd spatiati
literele, ncepeti prin a aseza una lnga alta
doua litere cu laturi drepte, pentru a va
stabili sistemul de spatiere.
Daca va e greu sa apreciati spatiile dintre
litere, izolati cte trei litere odata facnd un
"vizor" din degetul mare si cel aratator sau
taind ntr-o bucata de carton mica
fereastra care sa cuprinda literele. Priviti
spatiul din zona mijlocului celor trei litere
si apoi mutati-va de-a lungul rndului scris.
n curnd veti constientiza orice
discrepanta .
Origini si utilizari
Caracterele majuscule care ne sunt att de
familiare astazi au atins culmea dezvoltarii
acum circa 2 000 de ani. Literele lapidare
sculptate pe soclul Columnei lui Traian sunt
considerate cele mai frumoase exemple ale
acestui tip de litere. Analiza geometrica a
acestor caractere de litera (vezi p. 40) ne
furnizeaza un cadru util pe care sa modelam
formele scrise cu penita.
Capitalele romane scrise cu penita sunt
folosite astazi att pentru titluri, ct si
pentru blocuri de text (deseori mpreuna cu
scrierea ronda). Sunt extraordinar de
versatile, permitnd varierea greutatii,
naltimii si a formei.
~~~ O
naltimea literei este
egala cu 6 Iatimi de penita
daca se utilizeaza mpreuna
cu scrierea ronda (7 Iatimi
de penita sunt de
asemenea folosite n mod
obisnuit ca punct de
plecare daca se folosesc
numai majusculele).
Penita formeaza un
unghi de 30 cu linia de
baza; unghiul este ceva mai
deschis, 45, pentru trasatu-
rile diagonale groase, 60
pentru trasaturile descen-
dente ale lui "N" si prima
trasatura descendenta a lui
"M"; 0 pentru di:Jgonala
literei "Z".
Litera "O" are forma
circulara. Caracterele se
bazeaza pe cadrul
geometric prezentat la
p.40.
Scrierea este verticala.
Serifele au forma de
crlig, dar pot fi variate
(vezi p. 39).
Toate trasaturile sunt
descendente sau
orizontale. Se folosesc
frecvente ridicari ale
penitei de pe hrtie;
scrierea este destul de
lenta. Ordinea trasaturi lor
este marcata pe alfabetar.
Exercitiu de spatiere
5 ncercati un exercitiu de spatiere. Scrieti
o litera "H" cu proportii corecte, apoi scrieti
lnga ea un )", la o distanta cu foarte putin
mai mica dect latimea spatiului interior din
"H". Acum plasati litera ,,0'\ foarte putin
mai aproape dect spatiul precedent, astfel
nct spatiile sa para egale. n sfrsit, scrieti
litera "C', putin mai aproape dect spatiul
precedent. Spatiile dintre aceste patru litere
trebuie sa para egale. Daca nu este asa,
repetati exercitiul. Amintiti-va ca sistemul
de spatiere al unei lucrari manuscrise este
stabilit atunci cnd scrieti primele doua litere.
Spatierea literelor
3 Doua litere cu laturi drepte necesita cel
mai mare spatiu ntre ele. Distanta dintre o
litera cu latura dreapta si una curba poate fi
ceva mai mica, deoarece exista spatiu supli-
mentar n partea de sus si cea de jos a literei
curbe. Doua litere curbe necesita si mai putin
spatiu ntre ele. Toate celelalte combinatii de
litere au particularitati proprii, care trebuie
rezolva te pe masura ce le ntlniti.
Verificarea proportiilor
1 Grosimea trasaturilor de penita face ca
"O" sa para ceva mai ngust dect un cerc
perfect. Aveti grija ca literele rotunde sa
fie ntr-adevar pline. Literele nguste, ca
"Eli si "F", sunt surprinzator de subtiri.
2 Ar putea fi util sa va confectionati o
scara de masuri pe o bucata de hrtie
pentru a verifica latimea literelor. Este
important sa stapniti acest aspect nainte
de a ncerca spatierea literelor. 4 Este clar efectul spatierii corecte si al celei
incorecte. Atunci cnd spatierea este larga,
textura este mai uniforma si lizibilitatea mai
buna. Daca literele sunt prea apropiate, apare
o textura neumforma a cuvntului. D 1FFICI LE
I [] 8 BJ&l HI FIe DGI DIFFJClLE /-
3
4
FG}fHHHJKL
r- I I
''"'v'''/' .. ';-'
1 t
~ .le
2
5
Majuscule cursive (capitale italice)
Istoric, literele capitale romane erau
folosite mpreuna cu minusculele cursive.
Astazi, se prefera majusculele cursive
C,italicizate"). Adaptate dupa capitalele
romane, acestea au forme mai comprimate
(adica litera "O" este mai curnd
un oval dect un cerc) si sunt nclinate
spre dreapta cam cu 5 fata de verticala;
unghiul penitei este ceva mai deschis
(circa 40-45).
Majusculele cursive sunt deseori ornate
cu trasaturi ample si nflorituri.
~ 'j~: 'C'iO'lE 'JV ~ 'fl:V' JI' J' 'JK
1LfM4'it'Jr O"jpnnt'~,f'UlV'
, ,W~ '~'l
3 --3
'lI /3, jtit 5,4(tj: '3&' r9)' (O,
2 3 1 3
Ritmul
Scrierea cursiva poate fi, pentru unii, un
scris "de nvatare" mai potrivit dect scrierea
ronda. Caracterele sunt scrise cu mai putine
trasaturi si pot fi scrise cu viteza mai mare,
favoriznd fluenta si ritmul. Desi, pna
acum, mpingerea penitei a fost descurajata,
aceasta si gaseste locul aici, n constructia
arcelor literelor. mpingerea penitei este
favorizata de nclinarea si constructia literei,
unghiul deschis al penitei si apasarea mai
usoara a acesteia. Cnd ncepeti scrierea cursi-
va, este rezonabil sa folositi o penita care sa
nu depaseasca n latime penita ronda nr. 2.
nfioriturile
Literele cursive se preteaza la ornarea lor cu
trasaturi ample si nflorit uri, dar trebuie sa
rezistati tentatiei de a nflori nainte de a
ntelege bine formele de baza, altfel veti fi
..... J.. ........ r "'''''''''''l> - ", ...... 'VI li
che la [ero interprli
ehe i greci tU.Cono a
arte, habbtam uo
dezamagiti de rezultate. Pentru nceput,
este bine sa ncercati nflorit urile cu un
creion sau un toc cu fibra. Secretul consta n
a face ca nfloriturile sa para extensii
naturale ale literei si (pna veti avea deplina
ncredere) sa fie relativ simple. nfloriturile
pot fi incluse att n formele literelor de
rnd, ct si ale majusculelor. (Majuscule de
folosit mpreuna cu scrierea cursiva sunt
prezenta te la pp. 55 si 59.)
Origini si utilizari
Cunoscuta, dupa tara de origine, si sub de-
numirea de ,,italica", scrierea cursiva s-a
dezvoltat n Italia secolului al XV-lea combi-
nnd mai multe forme cursive ntr-o scriere
de mna rapida si economica. Era folosita
pentru copierea textelor laice si religioase,
pentru scrierea documentelor oficiale si
pentru scrisul cursiv, mai putin formal.
Scrierea cursiva este extraordinar de
versatila, potrivita pentru o mare varietate
de utilizari. Este o alegere buna pentru
scrierea numelor pe invitatii si certificate,
pentru poezie si pentru nscrisuri oficiale, si
poate fi adaptata pentru a crea lucrari foarte
individualizate si expresive.
naltimea literei (de rnd
sau corpul literei) este
egala cu 5 Iatimi de penita;
prelungirile superioare ~i
inferioare au cte 3 Iatimi
de penita.
Unghiul penitei este
de 40.
Litera "o" este ovala,
comprimata. Forma
literelor care contin arce
este asimetrica ~i confera
scrisului o senzatie de
mi~care.
Scrierea este nclinata cu
circa 5fata de verticala.
Serifele sunt crlige
subtiri, ovalizate, n
concordanta cu celelalte
forme, mai mari, ale
literelor.
Trasaturile care pleaca
din picioarele literelor cu
arce sunt mpinse,
rezultnd o scriere fluenta,
rapida. Ordinea
trasaturi lor este
prezentata n imagine.
I
I
Modele n penita
Pentru nceput, executati cu penita cteva
modele pentru a va obisnui cu mpingerea
penitei si, totodata, sa "simtiti" aceste
caractere de litera. Trasaturile descendente
(att cele drepte, ct si cele curbe) trebuie
sa dea o senzatie puternica de unitate si
paralelism. Tineti vrful penitei sub un
unghi de 40 fata de linia de baza si impri-
mati verticalelor o nclinare de circa 5.
Litere cu arce (n sensul
acelor de ceasornic) - n, m,
h, r
1 Tinnd vrful penitei la
40, ncepeti cu un serif si
trasati piciorul n jos, cu o
nclinare de circa 5 fata de
verticala.
2 Reveniti cu penita pna
la circa doua treimi din
naltimea piciorului si iesiti
spre dreapta, cu un arc
oval, pna la linia
superioara a rndului.
3 Continuati arcul, apoi
trasati un picior paralel cu
primul si terminati cu un
serif.
2
3
Litere cu arce (n sens
contrar acelor de
ceasornic) - u, y
1 ncepeti cu un serif si
trasati un picior
descendent, terminat cu
un arc oval rasturnat.
2 Reveniti cu penita pna
la linia superioara a
rndului printr-o miscare
de mpingere, cu o apasare
mai usoara.
3 Fara sa ridicati penita,
faceti o trasatura
descendenta paralela cu
prima si terminati cu un
serif.
2
3
Litere ovale - 0, c, e
1 Faceti o trasatura
descendenta, cu o curbura
alungita.
2 n partea de jos trasati o
curba ovala, terminata cu
o trasatura subtire.
3 Aduceti penita la lina
superioara a rndului,
acoperind prima trasatura,
si faceti trasatura
descendenta opusa,
paralela cu prima.
Spatiere si majuscule
Pagina provenita dintr-un
manual de scriere datat
1523, de Ludovico degli
Arrighi (Vicentino),
scrib ?i maestru de scriere
papal. Sepoate vedea
spatierea larga a
rndurilor, care determina
claritatea, lizibilitatea
?i ritmul scrierii (care este
usor nclinata). Sunt
prezentate, alaturate,
doua stil uri de majuscule:
cursive nclinate si capitale
romane cvadrate.
nflorituri
Acest alfabet exuberant
este opera cartografului ?i
matematicianului olandez
Gerardus Mercator (1512-
1594), reprodusa din
volumul sau de exemple
de scriere publicat n 1S40.
Imaginea ilustr'eaza o serie
de variatii ale formelor de
baza ale literelor, cu
trasaturi superioare lungi
si cozi nflorite. Sunt
prezentate, de asemenea,
variatiuni ale semnului &
("ampersand ") si ligaturi
(reunirea mai multor litere
ntr-un singur semn grafic).
LITER A DA BREVI
~ el' C 'e e1JJJ b i {Cm no t 1r1t u xyz
,..:.}i~f(tU.A.niI~~ancUfl,:-
r:P itrj' 'V4lrsJWmji'cprm!J1ttmmntur~
.PnvciU'''!flrtJ carmina pa1a 1Mr.
itj-(on tIMd 60cj 1f!f'n'tietaf faulanla~ryti;Ilj
~ litat btU; ngi''VOJjrjn utrrp mOHft j
rDr6rtU JaUrm Difs tuminaJnlqtMqMt jft5
1({tf aati5.1mn.11()$ mc((iajxa JUt!H15
}- A'B BeC 'l) DeEJ It Grf HII
!<JLLfl M ':N N O P l' ~~ 'R. 5
StT T V V~ ",",XYZ,& ey.f/;;y.
~tU rvtcmfrnut jcri6e6at R-otM' anM
Jaf005 MDXXIII
'OhOO)I~ ISI
NClUOl SfI'(~S
'USCST. NOT
Spatierea si varietatile
scrisului uneial
Alfabetul uncial are multe avantaje: formele
sale ample, rotunjite; textura unica pe care o
ofera (fiind un scris cu majuscule aflate n
pragul dezvoltarii caracteristicilor de minus-
cule) si gama interesanta de caractere de
litera pe care le foloseste (litere ca "A" si "N"
arata clar radacinile lor grecesti). Scrisul
uncial a avut o evolutie complexa, ceea ce se
vede n literele sale. Textura scrisului variaza
mult, n functie de caracterul de litera,
sistemele de spatiere si unghiul penitei.
Pentru documente mai oficiale s-a creat o
forma "artificiala" de uncia!. Aceasta
foloseste un unghi foarte ascutit al penitei si
cuprinde multe rotiri de penita pentru
realizarea de trasaturi sofisticate.
Cel mai bine se realizeaza cu o pana de
gsca, care permite o mai mare flexibilitate
si manevrabilitate. Penita trebuie sa fie
ncarcata complet cu cerneala si apoi
ntoarsa pe colt pentru a crea trasaturi fine,
ascutite.
Caracteristica comuna numeroaselor
genuri de scris uncial este forma de baza
aplatizata, rotunjita a litereloL Mentineti
literele largi si spatiile ample. ncepeti cu o
versiune n care penita este tinuta sub un
unghi mai deschis.
~;: N O P
Origini si utilizari
Desi este una dintre cele mai vechi scrieri
de mna, unciala poate parea surprinzator
de contemporana. Uncialele, care si au
originile n caracterele de litera capitale
grecesti si romane, au fost dezvoltate initial
pentru scrierea textelor crestine. Fiind la
baza caractere majuscule (sau capitale)
scrise cu penita, uncialele au dobndit
caracteristici provenite din scrisul mai rapid,
care dezvaluie dezvoltarea timpurie a
formelor minuscule - dupa cum se poate
vedea la "A", precum si n nmugurirea
prelungirilor superioare la "D", "H" si "L" si
a celor inferioare la "O" si "P". Dezvoltarea
scrisului uncial era terminata n secolul al
IV-lea d.CL, iar utilizarea lui a continuat
pna n secolul al VIII-lea.
naltimea literei (de rand)
este egala cu 3 1/2 Iatimi de
penita; prelungirile
superioare si inferioare au
cte 1 1/2 Iatimi de penita.
Unghiul penitei este de
1So,ceva mai deschis pentru
trasaturile diagonale groase.
Forma lui "O" este ceva
mai Iata dect un cerc.
Constructia literelor este
foarte larga si rotunjita.
Scrierea este verticala.
Serifele sunt crlige cu
dimensiuni restrnse.
Liniile sunt trasate
descendent si orizontal.
Ordinea trasaturi lor este
prezentata n imagine.
eSTffio'bus
Spatierea literelor si a cuvintelor
Spatiul interior al literelor trebuie sa fie n
echilibru cu spatiul dintre litere. Spatiul
dintre cuvinte poate fi doar cu putin mai
mare. Aceasta va avea ca rezultat un rnd de
scris viguros, foarte lizibil si, totodata, o
textura interesanta.
Spatierea rndurilor
Interlinia trebuie sa fie mai mare dect
spatiul dintre cuvinte. n acest caz, cu o
naltime a scrisului de 4 Iatimi de penita,
interlinia trebuie sa fie de 6 Iatimi de penita.
Este un aspect pe care va trebui sa-I adaptati
n functie de lungimea rnd ului si de textura
pe care o doriti.
Prea Prea Prea Aperturi Prea Prea Prea Putin prea
L?"r~h--Tkr:S~; ~"~
lNneuus
Scurtati coada
Prea Putin prea pentru Prea Prea
lNT rilerlds
NIL"eSpeR~
Spatiere si textura
Aceasta copie facuta
de Edward Johnston dupa
un manuscris grecesc
prezinta folosirea unui
corp de litera nalt
~i destul de usor.
Absenta spatii lor dintre
cuvinte joaca din nou
un rol important
n stabilirea texturii
lucrarii,
n aceasta pagina de
manuscris dintr-o
Evanghelie latina din
secolul al VIlea, unghiul
penitei este foarte ascutit
iar literele sunt late ~i
deschise, cu spatii ample
ntre ele, Nu exista spatiu
suplimentar ntre cuvinte,
ceea ce creeaza un rnd
scrisviguros ~i o textura
generala interesanta,
...
~ ~.t! "StiP.~RF Iln-os:
.; -t ,,'ptirOSTRO'S
-: '~""""~"\4I'1q''CD~n!Sl'n'l ..l,lS .
(,., ...c-'lrrt .. I '
'J. (."('",,, ',,4~~.f\.\6BFIo:N
"t ~,AVl . OIt-"
11') O) 'f\:u-rCO'lJ'El. "'-G q1..1
.t. ~K~r .:r ..J ~
rj~"'i:>l~ l'
. ,~~,n~~1t~<tcBC<l~U'R'
""<';"a"", { U'N~b OO'pR~''e'S'n)'9
.l!< {'(V". g-uasm.,~le. kres't'l>:O.;. h\ ("'l"'""L .. , .. -to~""r ..... '.', ..
~. c-L"""vul~~Na~,q' f .Jlj... ~ ,
: CON9~M~1l.I __ ~~,llif,''
. I '~'$.iUtli~uw,,~~;,,~~
! " ... "1.- '" ~i~"' ' '
, CO.l'~.]~:.-;J!,."'l.' ,~~Q~i~~e~.'
I 'n'.)"foem~'Nei':-
!."* 'Q,)l.~~~.qteJ
1 .,' .. ~' ... '. ,,~'. ~ ~
cTp1;e~slC~R:o
'N~J~e~_'ff"~
~posuc"R'U'foo;lisu~i!-~ A,l'" ' ...
'"' V):w .. , ,,1. ',.
"'(:~: .. C~p'U',TC"OS" '~.~";"
" C'lh"RUN()JNen'IN~.,
.. ' ." .
.. ~.. , TCR~el~S.t'\J.','<',~~f
:C'l c~ N.uFJ.,Q~Q ~~.~~.j d":~
, ,J. - ...~l . ~c~ ", t \ , e,u(\')' ~. J1{J ,.' oi', ',_ '.' .. ' ....' . t' .f
, " ., 1 ":0.1 "'~ ,-f:.Si'l ~. ,
~'~_.,' _~_\'\ f:~ '1 _ ~~~~#t~ ~J_. ~
l<A]AErE)~
rrA"tONOTJ OYTO] OIAOrOI
ITICTOlKAlAJ\1-l81NOIEICI .
KNlflllOJ?JErONAN.
ErCDToA!<NTOCP,
HAPXHKA1TOTEAOC.
ErCDTCD]~CDNTJ
CDCCDE1<-mCffi-lrRC
TOYYAATOC.THC2CDI-1C
ACPYEAN.ONll<CDN
KAHfONO..llHCEJTAYTA J
]<Al ECOllAlAYTCOJ 8oc:"
1<AIA-YrOC,EeTAUlOIYl ac.
Scrierea literelor complexe
Verzalele nu sunt scrise direct cu penita cu
muchie lata, ci sunt construite dintr-o serie
de trasaturi facute cu o penita cu vrf
subtire (sau o pensula cu vrf). Picioarele
groase sunt construite din trei trasaturi
separa te, cele subtiri dintr-una singura.
Penita este folosita sub un unghi fie de 0,
fie de 90 pentru trasaturile drepte si serife,
sau sub un unghi mic (circa 20) n cazul
trasaturilor curbe, pentru a evita crearea
unor linii prea subtiri. Astfel scrierea
literelor este destul de complicata, dar ofera
lucrarii multe deschideri.
Forma de verzale cea mai utila pentru
nvatat are la baza proportiile capitalelor
romane. Trasati la nceput cu creionul
formele schelet ale acestor litere si apoi
dezvoltati formele verzale. Pot deveni surse
utile de idei si alte forme istorice, mai
ornamentale (cum sunt literele grele de mai
sus si de la p. 67).
Literele verzale se pot baza pe formele
istorice sau pot fi modernizate regndind
proportiile, nclinarea literei si tratarea
serifelor (de exemplu, prin eliminarea
acestora pentru a crea o forma "sans serif") .
I~f~ o E
Origini si utilizari
Literele verzale au fost dezvoltate pentru a
marca nceputul unui "verset" sau capitol
dintr-o carte. Pentru a atrage si mai mult
atentia, acestea erau deseori colora te n rosu
sau albastru sau transformate n litere
uiluminate", ornamentate si poleite fastuos.
Existnd probabil nca din secolul al V-lea,
verzalele au atins formele cele mai rafina te,
bazate pe proportiile capitalelor romane
clasice, n manuscrisele carolingiene din
secolele al IX-lea si al X-lea. Formele
ulterioare "longobarde", folosite n textele
gotice, ofera modele interesante, ornamen-
tale, dar cam greoaie.
Astazi, verzalele pot fi utilizate ntr-o gama
larga de forme scrise cu penita, pastrnd
rolul traditional de initiale la texte sau pentru
titluri, dar sunt folosite si n forme contem-
porane pentru scrierea blocurilor de text.
naltimea literei esteegala
cu 24 de Iatimi de penita
(grosimea fiecarui picior
cuprinznd 3 Iatimi de
penita, deci naltimea este
de 8 gresimi ale piciorului).
Unghiul penitei este de
O' sau 90' pentru trasaturi-
le drepte ~ide 20' pentru
curbe.
Forma lui "O" este
circulara, iar formele
literelor se bazeaza pe cele
ale capitale lor romane
(vezi pp. 41 ~i 53).
Scrierea este verticala.
Serifele sunt linii subtiri.
Fiecare picior gros este
compus din trei trasaturi.
n prezentarea ordinii
trasaturi lor sunt date
numai trasaturile
interioara ~iexterioara,
spatiul dintre ele fiind apoi
umplut pentru a finaliza
litera. Ordinea trasaturi lor
este prezentata n
imagine.
Alfabetar - majuscule (verzale)
__ .J=j2 'ltJ1: i ~ ~l\6 'f~r04'j : ~YQ;-' -
Litere rotunde si curbe
Atunci cnd scrieti litere care cuprind linii
curbe, tineti penita sub un unghi ascutit
(circa 20). Aceasta va conferi vigoare partii
subtiri a literei.
1 Pentru curbele interioare, ncepeti de la
partea subtire superioara, trasati curba din
stnga si apoi curba din dreapta.
2 Desenati cele doua trasaturi exterioare]
lasnd un spatiu egal cu o latime de penita.
3 Umpleti spatiul dintre trasaturi cu
cerneala din penita.
Picioare drepte
4 Picioarele drepte groase trebuie sa aiba o
usoara "talie" - subtiindu-se usor la mijloc.
Aici, s-a trasat mai nti seriful superior, cu
penita la un unghi de 0. Pentru trasarea
bratului, penita se roteste la 90 si se
foloseste latimea maxima a penitei.
5 Serifele trebuie sa fie trasaturi subtiri,
fine.
Trasaturi diagonale
6 Trasaturile subtiri, diagonale din partea
dreapta trebuie facute cu penita la 0
(de exemplu, pentru "V", "W" si "Y"; nu si
pentru "Z").
2 3 4 5 6
B ~b-F
~ )
(3DI
I
~DOP
G
~ I
tUjXtY13
2 Verzale n stillongobard
Aceste litere verzale
datoreaza multe dintre
formele lor influentei
uncialelor, dupa cum se
poate vedea cu deosebi re
la "D", "H" ~i"M".
ABCDEfG
H~JK(LM
OPQRST
UVWXYZ
1 Literele schelet explica
constructia literelor
verzale.
2
Texturi gotice
Formele viguroase, colturoase ale acestor
litere se bazeaza pe trasaturi paralele, cu
spatii egale n interiorul literelor si ntre
litere. Serifele n forma de romb si
jonctiunile de la partea de sus si de jos a
literelor trebuie sa fie toate aliniate; pentru a
realiza regularitatea puteti folosi o linie
ajutatoare care sa marcheze pozitia arcelor
frnte.
Rndurile scrise pot fi spatiate compact
pentru a mari calitatea texturii scrierii.
Scrisul poate fi de efect daca este folosit la
scara mare, cu o penita lata - eventual o
penita de trestie sau din lemn de bal sa pe o
hrtie texturata.
Majusculele potrivite cu minusculele
gotice sunt capitalele gotice, cu muchii late,
scrise cu penita, sau verzalele, care pot fi
ornamentate.
Prelungirile superioare nu trebuie sa aiba
naltimea mai mare dect 2 Iatimi de penita.
Li se pot face termina tii bifurcate (ca n
alfabetul de pe pagina urmatoare), realizate
prin readucerea penitei la partea superioara
a piciorului, urmata de ntoarcerea penitei
bine ncarcate pe coltul sau stng si trasarea
n sus a ramurii din stnga a bifurcatiei.
Operatiunea se realizeaza mai usor cu
o pana de gsca dect cu o penita metalica.
Origini si utilizare
Aproximativ din secolul al XII-lea, formele
rotunde ale minusculelor carolingiene au
evoluat spre forme mai comprima te - posibil
din motive de spatiu, atunci cnd se cereau
carti de dimensiuni reduse. Asa au aparut sti-
lurile gotice, colturoase, amintind de formele
elementelor arhitecturale ale timpului. Scrierea
gotica era complet formata n secolul al
XIII-lea si a fost folosita pna n secolul al
XV-lea, cnd a fost nlocuita de formele mai
cursive (cu exceptia Germaniei si Austriei,
unde a fost utilizata pna n anii 1950).
Scrierea gotica este folosita n mod
obisnuit pentru a evoca subiecte medievale
sau germamce.
Tipurile cursive ale scrierii gotice retin
ceva din densitatea de linii frnte, dar
literele sunt mai bogate n arce ramificate.
~~ fi 1211
naltimea literei
(de rnd) este egala cu
5 Iatimi de penita.
Unghiul penitei este
de 40'.
Forma lui "O" este
unghiulara si ngusta.
Arcele (Ia "m", "n" etc.)
sunt ascutite si situate la
partea de sus a piciorului.
Scrierea este verticala.
Serifele au forma de
romb.
Trasaturile sunt
descendente si orizontale,
penita se ridica de multe
ori de pe hrtie din cauza
detaliilor separate, n
forma de romb, ale literei,
astfel ca scrisul este lent.
Ordinea trasaturi lor este
prezentata n imagine.
I
~
~
1
;
,
!
i
t
~
I
8)
-
-
'
.
:
:
J
CC
f
)
nC1
-
-
-
-
<
~
C
J
Q
or
t
)
-
-
'
.
n~
f- ~}
tY~,'
3 -
--,,rtr;. ,fttt;~~
3
Scrisul gotic cursiv
Deoarece a fost dezvoltat ca scriere cursiva,
acest scris de mna este, sub unele aspecte,
mai apropiat de italic dect de gotic.
Minusculele sunt scrise cu o naltime
de 4 112 Iatimi de penita, iar caracterul
de baza are o forma migdalata, literele
atingnd linia de baza ntr-un punct.
Coada lui "fii (si unele parti ale altor litere)
este trasata rasucind penita si folosind
coltul acesteia pentru a trage o linie foarte
subtire. Forma unora dintre majuscule
(scrise cu naltimea de 6 112 Iatimi
de penita) este mai apropiata de cea a
caracterelor minuscule.
/\
~),
~
~
,(~2 '.~ ~ ~~ p} ~
,- 0::":
5
"a ,~ )&.4 L
~ r
2
'c!' 1)' ~)',(
6' ~ (2' it! w4 ,-
, '\2 3 2 f)' !'
,;}!I "" . \ 2 ~I -.. ----.. 4i ::.. t ! ~2 ~2 3 2
,~ 'i 1)'" ,r ,ti ~ '~' \" 1}J' 'r 1 f ,tW n~
~, t 'W' ~'~y p ,~'55:
~
t~~ ~y 'V~l 2~)'
1 1~ ~
2
M* ~ }fJ" 11l' ~1 ~ ,(~ '\J21' ~4 il, ~ 1~0l 1r '~' ~ ~
~ l~/
4~J-' ,t ,,;S ~;)' r\NN ~/ 'w "'\.-:'. LJ
:..--' '-~
2 4
~~
~~5. ,~'t'
l~
Folosirea apasarii
Pentru a realiza scrisul de mna caligrafic se
foloseste o penita subtire, cu vrf flexibil
despicat, iar trasaturile groase si cele subtiri
ale literelor se obtin prin apasarea penitei - o
abordare diferita fata de cea fald sita n cazul
penitei cu muchie lata.
Literele sunt scrise nclinat la circa 55"-
Ca sa pastrati unghiul, ati putea trasa pe
sablon linii cu acest unghi (pe lnga
linia tura pentru naltimea literei si
prelungirile superioare si inferioare).
Alt instrument ajutator pentru pastrarea
acestui unghi este o penita "caligrafica",
sau "cotita", care are un unghi stabilit,
sau un toc care realizeaza acelasi unghi cu o
penita ascutita de desen obisnuita.
Acum, n sfrsit, caligraful stngaci are
un avantaj, nemaiavnd nevoie de penite
sau toc uri speciale.
/lUT .totr //1.1(cA. t1;J.
1~ottb: UlOU/'e;:'
/17"/Juborlni ///I7..c.:
Va trebui sa folositi o hrtie velina, astfel
nct penita sa se poata misca usor, fara sa
ntmpine nici o rezistenta. Odata ce ati
nvatat trasaturile de baza ale fiecarei
litere, uniti literele una cu alta si ncepeti
imediat sa scrieti cuvinte si texte. Acesta
este un scris de mna curgator.
Scrisul caligrafic este util pentru scrierea
de mna a invitatiilor, a documentelor
oficiale si, de asemenea, pentru lucrari mai
expresIve.
Origini si utilizare
Caracterele de litera cursive adoptate la
nceputurile tiparului au evoluat, sub
minile tipografilor, sub influenta noilor
tehnici de tiparire. Literele grava te pe placi
de metal (cupru) au fost prelua te si de
caligrafi, care le imi tau cu o penita ascutita,
flexibila.
Folosita n mod obisnuit pentru scrisul de
mna, scrierea caligrafica (denumita uneori
scriere engleza) era utilizata si pentru
documente si registre comerciale.
L
/
./
(J i/1
naltimea literei si a
prelungirilor superioare si
inferioare este aceeasi, de
5 mm. Prelungirile
superioare si inferioare
sunt deseori mai lungi.
(Scrierea caligrafica nu se
masoara n Iatimi de
penita.)
Vrful penitei trebuie sa
se afle ntotdeauna pe
directia liniei nclinate
la 55.
"O" este oval. Formele
sunt rotunjite, buclate si
curgatoare.
nclinarea este la 55
fata de linia de baza.
Serifele sunt trasaturi de
conducere subtiri, care
curg de la o litera la
urmatoarea.
Trasaturile descendente
sunt groase (trase apasat),
cele ascendente sunt
subtiri (mpinse, cu o
apasare mai usoara). Este
un scris de mna curgator,
care poate fi realizat
foarte rapid. Ordinea
trasaturi lor este
prezentata n imagine.
I
I
~
.
~
~
~
.
.
i
..~
I
"
,
'
I
'
~.
~
~
~
~
r
.
~
~
i
.
1
l
i
,
,
!
I
I
~
~
Tinerea penitei
1 O penita cotita (sau un toc) vor ajuta pe
dreptaci sa tina mai comod penita pe directia
corecta (ndreptata de-a lungul liniei care
marcheaza unghiul de 55 al nclinarii
scrisului) .
2 Pentru a ndrepta un toc obisnuit cu
penita de desen dreapta n directia corecta va
trebui sa va rasuciti mna sau corpul.
3 Un stngaci va putea sa tina foarte
comod penita n pozitia corecta.
Trasaturi de baza
Pentru a "simti" penita si a obtine linia
dorita] ncercati cteva trasaturi de baza si
cteva litere. ncepeti litera minuscula "m"
cu o trasatura ascendenta "de legatura"
foarte subtire, aproape fara a apasa penita.
Aduceti trasatura vertical n jos] apasnd
2
penita, si terminati cu un capat ascutit
(sau drept).
Reluati drumul penitei n sus pe picior,
fara a apasa] si iesiti din acesta printr-un arc
fin, rotunjit. Terminati din nou piciorul cu
un capat drept.
Partea inferioara a celui de-al treilea
picior se curbeaza si apoi se ridica ntr-o
trasatura subtire, care se va uni cu litera
urmatoare.
3
N
-
I
I
,1
1
n ultimii ani s-a manifestat un interes
crescnd pentru dezvoltarea potentialului
mai expresiv si artistic al caligrafiei. n
special n Germania, caligrafii au trecut de la
modelele istorice spre lucrari grafice, de
mare expresivitate. Si caligrafii din America
si Anglia cauta noi modele si surse de
inspiratie.
n decursul secolului trecut, multi artisti
au ncorporat cuvntul scris, desenat, pictat
sau tiparit n operele lor de arta. Picasso si
Braque au folosit cuvintele pentru a adauga
o noua dimensiune operei lor, iar unele din
miscarile de avangarda din anii 1920, ca
futurismul sau dadaismul, au explorat
potentialul fortei optice a cuvntului.
Aceste exemple le-au dat caligrafilor curajul
sa abordeze opera lor ntr-un mod mai
personal si sa-si asume riscuri artistice.
Cautarea de forme noi
Atunci cnd studiati formele istorice si le
adopta ti n vederea utilizarii lor n zilele
noastre, trebuie sa apelati la o interpretare
pentru a le moderniza. Puteti dezvolta
varietati ale scriselor de mna prin
modificarea greutatii, formei, sau
proportiilor. Continund pe aceasta cale,
veti putea ajunge la ceva ce este mai curnd
o creatie proprie dect un derivat din ceea ce
ati studiat.
1-4 Dupa necesitati sau
dorinta, veti putea sa
creati caractere de litera cu
stiluri mai ornamentate
sau exuberante.
A
a
G
fh
2 3 4
Abordarea formelor moderne
de scriere
Sunt multe cai de a va dezvolta un stil
propriu si va trebui sa alegeti traseul care vi
se potriveste. Important este sa va simtiti
bine si sa savura ti ceea ce faceti. Dar tineti
minte ca exprimarea artistica libera nu vine
de la sine pentru toata lumea. Pentru unii
fara experienta n caligrafiei acest tip de
activitate poate fi perfect natural, spontan si
ncununat de succes. Pentru altii, studierea
atenta a formelor scrise cu penita poate sa
conduca la o eliberare treptata a stilului.
Altii pot sa se zbata pentru a ajunge la
rezultate si sa-si puna ntrebarea daca sunt
ntr-adevar n stare sa faca asta.
5
(7~
5 Stilurile caligrafice
curgatoare, cursive,
necesita o anumita
ncredere n sine. Aceste
alfa bete sunt scrisecu un
tragator, cel de-al doilea
avnd o forma foarte
comprimata.
6
6 Folositi rotita laterala a
tragatorului pentru a
modifica grosimea liniilor
desenate.
7 Experimentati
folosirea tragatorului
chiar pe vrf.
7
Caracterele cursive sau caligrafice, sau poate
chiar elemente ale propriului scris de mna,
pot constitui baza proiectului unui scris
...
curSIVcu o curgere VlOaIe.
Instrumentele de scris determina n mare
masura caracterullitereloL Acum aveti
ocazia sa folositi o penita sau o pensula care
permite o trasatura mai expresiva dect
penita cu muchie. Un tragator sau o
pensula, spre exemplu, pot fi mnuite cu
miscari energice pentru a crea semne foarte
individualizate.
Folosirea unei pensule
1 Dupa ce ati ncarcat pensula cu cerneala
sau cu vopsea, subtiati-i vrful ca sa puteti
controla semnul pe care-l desenati.
2 si 3 Modificati apasarea asupra pensulei
n timpul lucrului: tineti-o la nceput usor si
folositi numai vrful, apoi apasati mai tare,
folosind ntreaga lungime a pensulei pentru
a obtine trasaturi mai groase.
4 O pensula fina, cu vrf, din par de jder
poate crea o gama interesanta de semne
grafice, fiind deosebit de utila pentru
realizarea de nflorit uri ample, cursive.
2 3 4
'\N '
- - ...
'~
, fi'
, I
'" ..-'
Utilizarea culorii, a poleielii, a ilustratiei sau a altor elemente ornamentale
poate adauga caligrafiei o dimensiune suplimentara, Cnd reflectati la
dezvoltarea n acest mod a unei lucrari, trebuie sa va ntrebati daca aceasta
va fi o extindere fireasca a interpretarii textului, Daca sunt impuse
proiectului ca scop n sine, culoarea sau ornamentul pot sa para artificiale si
trebuie ev-itate,
Al)ahzat1 cum sau daca veti folosi culoarea si ornamentul din primele
etape dt planifica~e. Introduceti culoarea n schitele timpurii si observati
cum infl~uebteazaaceasta rezultatele, Daca folositi aurul, nu uitati ca
r' "
propr~etatile sale reflectorizante vor adauga lucrarii att lumina, ct si
culoare,
Nu uitati ca, atunci cnd introduceti
ornamente, e mai bine sa exagerati cu
prudenta. O simpla nflorit ura va completa
un manuscris, ca si o schimbare de culoare
pentru titlu sau pentru litera initiala a unui
text. Un alt mod de a introduce culoarea
ntr-o lucrare este folosirea hrtiei colora te.
Experimentati fara nici o inhibitie. Parerile
privind desenul si culoarea sunt mai mult o
chestie de gust.
Cara Wallia Derelicta -
omagiu lui David Jones
Aceasta opera este un
exemplu de folosire
abundenta a culorii si
poleirii. Rndurile
manuscrisului sunt realizate
n rosu, albastru, negru si
relief de aur, iar literele-
care urmeaza ndeaproape
opera poetului si artistului
galez David Jones - au o
valoare ornamentala.
Scrierea cu cerneala neagra pe hrtie alba
este un punct evident de plecare pentru
caligrafiei deoarece asigura contrastul
maxim, prin care lucrurile se vad cel mai
clar. Scrierea aceluiasi text cu o cerneala gri
pal va evidentia o schimbare clara a valorii
tonale (scara de la deschis la nchis) a
scrisului, influentnd impactul, textura si
lizibilitatea. Atunci cnd folositi culoarea,
nu uitati ca aceasta are o valoare tonala care
va scoate lucrarea n relief mai mult sau mai
putin. Galbenul, spre exemplu, este un ton
mai deschis dect rosul.
o reproducere n
negru ~ialb a
cercului culorilor
evidentiaza
valoarea tonala a
acestora.
Culorile analoge sunt
alaturate pe cercul
culorilor, de exemplu
albastru, verde albastrui
~i verde. mpreuna,
acestea creeaza un efect
armonios.
secundar
Culorile primare au,
fiecare, o culoare
complementara, situata
fata n fata cu ea pe
cercul culorilor. Fiecare
culoare complementara
este un amestec al
celorlalte doua culori
primare; de exemplu,
portocaliul, un amestec
ntre ro~u ~i galben,
este culoarea
complementara a
albastrului.
primar
Cunoasterea terminologiei si teoriei culorilor
va va ajuta sa ntelegeti culoarea si sa lucrati
cu mai multa ndrazneala.
Cercul culorilor
Acesta este un sistem convenabil de aranjare
a culorilor spectrului. Galbenul, rosul si
albastrul se numesc culori primare, deoarece
nu pot fi obtinute prin amestecarea oricaror
altor culori. Prin amestecarea a cte doua
culori primare se obtin culorile secundare
(verde, portocaliu si violet). Culorile
situate fata n fata pe cerc sunt culori
complementare (de exemplu, rosu si verde),
iar cele alaturate sunt numite armonice.
2 Amestecurile de culori
provenite din culori
primare calde ?i reci ofera
o gama convenabila de
culori secundare ?i neutre.
1 Exemple de culori
primare calde ?i reci.
amestecati culorile complementare, veti
obtine o gama de culori neutre.
ncercati sa evitati amestecuri IInoroioase",
folosind ct mai putine culori - de regula
doua sau trei. Rezultatul este influentat
de proportiile ntre culorile folosite.
Adaugati culorile nchise la cele deschise si
pregatiti ntotdeauna o cantitate suficienta
pentru ntreaga lucrare, deoarece va fi dificil
sa le reproduceti exact pe parcursul lucrului.
O culoare va fi mai deschisa dupa uscare.
Guasa, fiind opaca, se deschide punnd mai
multa vopsea; acuarela, fiind transparenta,
se deschide adaugnd apa.
Amestecarea culorilor
ncepeti sa nvatati despre amestecarea
culorilor prin realizarea propriului cerc al
culorilor, folosind perechile de culori
primare, calde si reci, pentru a obtine o
gama utila de culori secundare. Daca
Culorile care contin galben se numesc culori
calde. Cele care contin albastru se numesc
culori reci. Atunci cnd va procurati culori,
trebuie sa ncepeti cu alb si cte doua
nuante din fiecare culoare primara. Alegeti o
nuanta calda si una rece pentru fiecare, asa
cum se arata n imaginea nr. 1 de mai jos.
Albastru
cerulean
(rece)
Rosu
cadmiu
(cald)
Galben
citron
(rece)
2
Utilizarea culorii este un domeniu n care
subiectivitatea este la ea acasa. Studierea
exemplelor care urmeaza ar putea sa va
declanseze o revelatie cu privire la propriile
preferinte n acest domeniu.
Utilizarea traditionala a culorilor
1 Acest arbore genealogic este o lucrare
caligrafica oficiala, care foloseste culoarea
ntr-un mod conventional: scris negru pe
hrtie alba si folosirea rosului pentru
accentuarea numelui de familie si a titlului.
2
Text deschis pe fond nchis
2 Aici negrul, albul si rosul sunt folosite
-pentru a obtine un efect mult mai
impresionant, valorile tonale ale culorilor
luptndu-se pentru suprematie. Majusculele
mici sunt scrise cu decolorant si pot fi
vazute numai la o examinare mai atenta a
lucrarii. Patratelele stralucitoare albastre si
mov adauga o nota contrastanta.
Culori calde
3 Imaginea florii (cu linia sa alba
contrastanta) este elementul forte al acestei
lucrari. Pentru fond s-au utilizat culori calde
armonioase, iar scrisul auriu se integreaza n
gama de culori folosita, crend o textura
interesanta.
3
Culori progresive si retrase
1 Aici este evident efectul optic al culorilor
calde si reci. Galbenul cald si luminos iese la
rampa, n timp ce textul albastru se retrage
n fundal. Acest efect este utilizat adeseori
de pictori pentru a da o senzatie de
spatialitate unei compozitii si constituie o
tehnica utila pe care caligrafii o pot exploata
pentru a diversifica impactul literelor.
Culori armonioase
2 Acest text este scris cu pensula cu nuante
armonioase de mov si roz pe un fond de
culoare nchisa. Contrastul de tonuri face ca
scrisul sa ne sara n ochi. Scrisul mai mic se
retrage, nu numai din cauza dimensiunii
sale, dar si pentru ca este scris cu culori mult
mal reCl.
2
Foita de aur este atrasa de tot ce contine un
adeziv si de ea nsasi, asa ca cel mai bine este
sa aplicati mai nti poleiala daca lucrarea
contine si culoare, altfel s-ar putea ca aurul sa
se lipeasca de liantul din vopsea. n mod tradi-
tional, poleirea lata se face cu guma amoniac.
Alti adezivi sunt pelicanolul si aracetul. n
general, pentru poleirea plata se foloseste foita
pe suport, dar se poate folosi si foita libera.
nainte de a ncepe, asigura ti-va ca aveti
toate materialele la ndemna: creion, adeziv
pentru poleire, guasa rosie, pensula ascutita,
foarfece, foita de aur de transfer, pensula,
netezitoL
1 Desenati usor n creion litera sau forma
pe care intentionati sa o poleiti.
2 Amestecati adezivul cu putina apa
(daca este necesar) si un strop de guasa
rosie. Culoarea va face adezivul mai
vizibil si va ascunde eventualele mici
sparturi din poleiala. Cu o pensula fina,
ascutita, trasati conturul literei si apoi
umpleti formele, urmarind sa obtineti
o suprafata neteda prin lucru rapid, astfel
nct sa terminati nainte ca vreo parte
a formei sa se usuce si sa formeze creste
denivelate.
3 Lasati forma sa se usuce. n functie
de umiditatea aerului din ncapere, aceasta
poate dura ntre 15 minute si o ora.
2 3
4 Taiati cu o foarfeca o bucata de foita de
aur suficient de mare pentru a acoperi toata
litera. Suflati asupra literei pentru a-i
reactiva proprietatile adezive. Apasati foita
de aur pe litera] presnd usor pe toata
suprafata cu degetul mare. Daca este
necesar, aplicati o a doua foita de aur pentru
a acoperi orice spartura.
5 Cu o pensula moale, ndepartati usor
aurul n exces. Neteziti litera prin hrtia care
separa foitele de aur din bloc sau printr-o
bucata de hrtie pergament. ndepartati
hrtia si neteziti foarte usor, direct pe foita
de aur. Verificati litera si ndepartati cu o
pensula orice muchii neregula te. Daca este
cazul, acum puteti sa adaugati literei
ornamente pictate.
6 Poleirea plata poate fi folosita eficient
pentru o singura litera initiala sau pentru un
bloc de text scris cu caractere verzale. Poate
fi folosita de asemenea pentru a spori
ornamentarea unei litere mpodobite.
I,I,J/C.!.
4 5 6
Foita libera de aur aplicata pe o "perna" de
adeziv poate fi bine netezita, stralucirea
luminoasa fiind amplificata de efectul
tridimensional al adezivului. Foita de aur
este subtire si fragila, si trebuie sa lucrati
ntr-o camera fara curenti de aer; lucrul cu
gesso cere o atmosfera racoroasa si umeda.
1 Puneti ntr-un vas cteva bucatele de
gesso, adaugati cteva picaturi de apa
distilata cu o pensula si lasati sa se dizolve
timp de cel putin 20 de minute.
2 Adaugati nca putina apa distilata si
amestecati usor ca sa obtineti o consistenta
fina. ncercati sa evitati formarea de bule de
aer n amestec. ncarcati adezivul pe o pana
de gsca, sau folositi o pensula.
3 Lucrnd pe o suprafata dura si rece (ca o
bucata de geam), umpleti uniform litera cu
adeziv. Cu adezivul nca umed, mai
adaugati ca sa ngrosati stratul, astfel ca
acesta sa fie mai mare la mijlocul fiecarei
forme. Lasati sa se usuce peste noapte.
4 si 5 nainte sa asezati aurul, nu uitati
sa aveti toate materialele la ndemna.
Rasuciti o bucata de hrtie pentru a obtine
un mic cilindru prin care sa suflati.
(Astfel, rasuflarea umeda va fi ndreptata
direct pe adeziv.) Taiati cu o foarfeca o
bucata de foita de aur suficient de mare ca
sa acopere toata litera. Tineti foita de aur
de suportul de hrtie n timp ce suflati
puternic asupra adezivului prin tubul
de hrtie.
2 3 4 5
6 Cnd adezivul este usor umezit de la
rasuflare, aplicati aurul si apasati ferm cu
degetele. ndepartati suportul foitei si
folositi o bucata de hrtie pergament pentru
6
7
a netezi usor. Aplicati o a doua foita de aur
si neteziti n acelasi mod.
7 Neteziti direct pe foita de aur, acordnd o
deosebita atentie fini sarii precise a muchiilor
literei.
8 Cu o pensula moale (pastrata special n
acest scop), ndepartati aurul n exces din
j uruI li terei.
8
9 Neteziti din nou aurul pentru a-i conferi
stralucirea si netezimea finala. n imagine
este folosit un netezitor "colt de cine".
Acesta este deosebit de util cnd lucrati
muchiile si partile rotunjite ale literei.
9
Rezistenta fluidului pentru
corecturi
Se pot crea efecte interesante cu ajutorul
Huidului pentru corecturi (un latex lichid),
folosit fie pentru scris, fie pentru suprafata
de fond. Fluidul e rezistent la vopsea si
protejeaza culoare hrtiei. Fluidul pentru
corecturi strica pensulele; folositi o pensula
veche si clatiti-o frecvent. Veti avea nevoie
de echipament de scris: penita, o bucata de
carton si vopsea.
1 Scrieti sau desenati ceea ce doriti folosind
Huid pentru corecturi. Lasati sa se usuce.
2 Aplicati cu pensula vopseau a peste
HuiduI pentru corecturi. Veti vedea ca, n
unele zone, HuiduI respinge culoarea. Lasati
vopseau a sa se usuce complet.
3 ndepartati HuiduI pentru corecturi prin
frecare cu degetul, avnd grija sa nu
deteriorati suprafata hrtiei.
4 Pentru a crea efecte de textura pe fond, se
pot folosi amestecuri de culori aplicate usor.
Aveti nevoie de un burete si de vopsea.
Amestecati putina vopsea si aplicati-o cu
pensula pe o farfurie sau pe o bucata de
carton. Atingeti vopseaua cu buretele si apoi
tamponati usor hrtia. Puteti realiza
amestecuri texturate de culori lucrnd cu a
doua culoare, de nda ta ce prima culoare s-a
uscat.
/
2 3 4
1 Efecte de textura pot fi crea te
mproscnd vopseaua pe hrtie. ncarcati o
periuta de dinti cu vopsea si stropiti hrtia
prin frecarea perilor cu un betisor (sau cu
degetul). Prin mascarea unor zone (n
imagine, cu ajutorul frunzelor), pot fi
introduse elemente decorativ suplimentare.
ntinderea hrtiei
Daca doriti sa pregatiti un fond colorat
pentru o lucrare, s-ar putea sa trebuiasca sa
ntindeti n prealabil hrtia. Daca hrtia nu
este suficient de groasa, la uscarea vopselei
aceasta se va ondula. Aveti nevoie de o coala
de hrtie pentru acuarele, o planseta
rezistenta (PFL sau placaj) mai mare dect
hrtia, un burete si hrtie gumata de
ambalaj (4 fsii de lungime potrivita).
2 Cufundati o foaie de hrtie n apa (n
cada, n chiuveta sau ntr-un castron) timp
de cteva minute. Durata scufundarii
depinde de grosimea hrtiei. Scoateti hrtia
cu grija, tinnd-o de doua colturi si lasnd
apa sa se scurga. Asezati usor hrtia pe
planseta, ncercnd sa evitati formarea de
bule de aer. Neteziti cu grija hrtia, pornind
din centru catre margini, cu mna (curata)
2
sau cu un burete. Umeziti cu buretele o fsie
de hrtie gumata si lipiti o latura a hrtiei pe
planseta. Lipiti apoi latura opusa.
3 Lipiti n acelasi mod celelalte doua laturi.
Neteziti hrtia gumata cu buretele. Lasati
planseta sa se usuce, departe de orice sursa de
caldura. Daca hrtia se usuca prea rapid, s-ar
putea sa se ridice de pe planseta. Hrtia
trebuie sa ramna pe planseta pna cnd
terminati de aplicat fondul si vopseaua s-a
uscat complet.
3
Aplicarea fondului
Acuarela ofera numeroase posibilitati.
ncercati un fond ntr-o singura culoare sau,
adaugnd mai multa apa sau o a doua
culoare, ncercati un fon n degrade.
Puteti aplica si culori la ntmplare, cu o
pensula sau cu un burete. Aveti nevoie de
hrtie de acuarele ntinsa pe o planseta, o
pensula mare pentru acuarele, acuarele, un
vas sau paleta pentru vopsea si apa.
1 Fixati planseta, usor nclinata, pe masa.
Preparati o cantitate mare de vopsea si faceti
o ncercare pe o bucata de hrtie. Cu pensula
faceti o trasatura de-a lungul marginii de sus
a hrtiei, lasnd o margine de vopsea la
partea de jos a trasaturii.
2 Trasa ti apoi cu pensula nmuiata din nou
n vopsea peste marginea lasata de ultima
trasatura. (Daca doriti sa creati un fond n
2
degrade, pe masura ce coborti puteti dilua
treptat cu apa solutia de vopsea, astfel nct
fondul sa devina mai pal spre partea de jos.)
3 Continuati pna la partea de jos,
supra punnd fiecare trasatura peste cea
precedenta pentru a realiza o acoperire
uniforma a hrtiei cu vopsea. La sfrsit,
stergeti excesul de vopsea de la partea de jos
si lasati hrtia sa se usuce.
3
Aplicarea unui fond bicolor
1Fixati planseta usor nclinata. Preparati o
cantitate mare din fiecare culoare de
acuarela. Aplicati prima culoare (ca mai sus)
pe suprafata dorita.
2 ntoarceti planseta si spalati bine
pensula. Aplicati a doua culoare,
suprapunnd culorile cnd ajung sa se
ntlneasca si Iasndu-Ie sa se migreze una
n cealalta.
2
3 Pentru a definitiva amestecarea culorilor,
ntoarceti planseta pentru a lasa cea de-a
doua culoare sa migreze n prima, sau
tineti-o vertical pentru a obtine efectul
dorit. Puteti obtine amestecuri de culori mai
subtile daca aplicati o culoare deschisa pe
toata suprafata hrtiei si apoi ntoarceti
planseta si aplicati a doua culoare acolo
unde doriti.
3
A
acuarela - vopsea transparenta solubila n
apa.
alfabetar - model de aUabet folosit pentru
nvatare.
arc - trasatura curbata a penitei, care pleaca
din piciorul unei litere.
B
bucla - spatiul interior rotunjit al unei
litere.
C
capitale romane -litere ale caror proportii
si forma au fost perfectionate pna n
secolul 1d.Cr., constituind baza
caracterelor verzale folosite n zilele
noastre.
culoare secundara - culoare rezultata din
amestecul a doua culori primare.
culori complementare - culori opuse pe
discul culorilor (de exemplu, rosu si
verde).
culori primare - culori de pe discul
culorilor care nu pot fi obtinute prin
amestecul altor culori (de exemplu,
galben, rosu si albastru).
cursiv - stil curgator al scrisului
de mna.
D
discul culorilor - dispozitiv pentru
aranjarea culorilor spectrului.
G
gotice - caractere de litera ascutite folosite
ntre secolele XII si XV.
greutate (a literelor) - raportul dintre
naltimea literei si latimea vrfului penitei
(trasaturii).
guasa - vopsea opaca, solubila n apa.
H
hrtie de acuarele - hrtie destinata
picturii cu acuarele; folosita uneori pentru
lucrari caligrafice.
1
interlinie - spatiul liber dintre rndurile de
scns.

naltime - naltimea corpului literei (de

exemplu, naltimea totala a unei litere
majuscule, sau naltimea unei litere de
rnd fara prelungiri ascendente sau
descendente) .
naltimea corpului - partea principala a
literei, excluznd prelungirile superioare si
inferioare.
L
latime de penita - unitate de masura
folosita pentru stabilirea naltimii unei
litere n functie de latimea penitei folosite
(stabilind prin aceasta si greutatea literei).
linie de baza -linia scrisului pe care se
asaza corpul literei.
litere de rnd -litere minuscule, spre
deosebire de literele verzale, majuscule sau
capitale.
M
majuscule - caractere de litera mari, ca n
scrisul capital sau uncia!.
manuscris - document scris de mna;
abreviat mss.
minuscule -litere mici (de rnd).
N
netezitor - instrument realizat dintr-o
piatra semipretioasa, de exemplu agat,
folosit pentru finisarea aurului prin frecare.
p
pana de gsca - penita facuta din penele
unei pasari zburatoare mari.
penita de trestie - penita facuta din
trestie.
penita portativ - penita cu 5 vrfuri,
folosita pentru trasarea unui
portativ.
prelungire inferioara - parte a unei litere
trasata sub linia de baza (sub corpul
literei) .
prelungire superioara - trasatura
a unei litere care se ridica deasupra
naltimii literei de rnd sau a corpului
literei.
S
scriere ronda - alfabetar creat de
Edward Johnston pe baza studiilor sale
asupra unui manuscris din secolul
al X-lea. Este folosita uneori pentru a
desemna scrierea caligrafica.
scris de mna - orice scriere folosita
pentru scrierea textelor cu mna.
serif - trasatura cu care se termina piciorul
unei litere; piciorus.
stil modern (n limba engleza - fi'eestyle) -
caractere de litera moderne, deseori
cursive, transformate n forme
individualizate; utilizarea procedeelor de
obtinere a unui efect expresiv.
T
taie si lipeste - metoda de aranjare a unui
plan.
toc automat - toc cu penita ncorporata.
tragator - instrument folosit n desenul
tehnic, avnd doua lame reglabile care
functioneaza ca rezervor de cerneala sau
vopsea.
trasatura descendenta - termen utilizat
pentru a descrie trasatura unei litere
facute printr-o miscare cobortoare.
U
uneial - tip de scris cu majuscule.
V
velur - suprafata de scris obtinuta din piele
(de regula, de vitel).
verzale -litere capitale sau majuscule;
litere majuscule construite prin mai multe
trasaturi de penita (la origine, literele
initiale ale unui verset sau paragraf
dintr-un manuscris).
acuarela 24-25,83 de fond
verzale 64, 68
litere
din trestie 18, 22-23,
scanare 14
ampersand 59
tehnici 90-91
greutati 38
forme fundamentale 68 schelet 40
arc 39
hrtie 17, 81 guase 24-25, 26, 29, 83
40-41 ntretinere 20-21 scriere moderna 76-79
apertura 39
progresive 85 guma amoniac 27, 86
ordinea trasaturilor 38
late 18, 34
scriere ronda 48-51
aur 26-27, 80, 84, 86-89
retrase 85
raportul naltime-
sul34
englezeasca 72
aur pastilat 26
valori tonale 82 hrtie 17
greutate 38 pentru afise 18,29
scris de mna 48
culori complementare 82-
ntindere 91 litere de rnd 39
portativ 33
serife 39
bete de nghetata 18
83
pastrare 16 litere mpodobite 64, 87
rezervoare 20-21
spatiere 12, 51, 52, 54
brat (linie orizontala) 39
culori primare 82-83
hrtie de acuarele 17
litere schelet 40, 41, 52 ronde 18, 29, 30, 32-33, spatiu interior 39,51
culori secundare 82-83
hrtie de calc 27 litere unite 59 36-39
spatiu si culoare 85
caligrafic 39,51
curgerea cernelii 37
hrtie de scrisori 11 lizibilitate 10
topografice 18 spatiul dintre rnduri 39,
capitale romane 40, 52-55
hrtie pergament 27,87
serife 39
pensule 19, 64, 78 45, 51
capitale, forme
dimensiuni, micsorare chinezesti 19
stilouri 18
fundamentale 40-41
sau marire 12, 14-15
iluminare 28
majuscule 39 din otel 35
cerneluri 24
dotari 28-29 ilustratie 80 margini 12
din trestie 19
tehnica stropirii 91
cifre 43
instrumente cu muchie material de referinta 9 pastrare 16 terminatii bifurcate 68
cifre medievale si nalte
echer 28
28, 36-39, 42-43
minuscule 39
piciorul literei 39 teu 28, 44, 45
43
italic 47, 56-59 plan, proiectare 14-15
textura buretoasa 90
compas 28,44
fluid pentru corecturi 90 alfabetar majuscule 55 netezitoare 27, 86-89 plansete 28,36 tocuri 18, 20, 29
coperte 10
fonduri
poleire 26-27, 80, 86-89 tocuri automate 18, 33
creioane 19
acuarele 12, 92-3 naltimea literei 39, 45 pene de gsca 18, 22, 60, n relief 26, 27, 88-89 tragatoare 18, 35, 77
aurii 26
hrtii ornamentale 17
nflorituri 55, 56, 59, 81
68
plata 86-87 trasaturi ample 55, 56, 59
creioane cu fibra 18
tehnici de colora re 90-
penite 18, 20-21, 29 prelungire inferioara 39
creion dublu 19,42,43
91
linia majusculelor 39
automate 33
prelungire superioara 39
uncial 60-63
culori 80-5
texturate 90-91
linia prelungirii inferioare cotite (oblice) 72,74 principiile proiectului 8-15 unghiul penitei 36-38, 42
acuarele 12, 92-93
fotocopii 15 39,45 cu muchie 28, 36-39, pulberi metalice 26
amestecare 82-83
linia prelungirii
42-43 valori tonale 82
calde si reci 83, 85
gesso 27, 88-89 superioare 39, 45 cu muchie lata 30, 32- raportor 28 verzale 64-67, 68
cerneluri si vopsele 24-
gotic 68-71 linie de baza 39, 44
33
rigla individualizata 45 poleire 87
25
cursiv 71 liniere 44-45
din lemn de balsa 18, vopsele 24-25, 28
creion 19
cifre 43
lipituri 12,14-15,28 34, 68 sans serif 64 fond 90-93