You are on page 1of 31

CUPRINS

pagina

CAP.1 GENERALITĂŢI. 2- 9
CAP.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE
INSTALAŢIEI ELECTRICE INTERIOARE. 10-15
CAP.3 ETAPE DE EXECUŢIE A UNEI INSTALAŢII
ELECTRICE DE FORŢA:
• ÎNTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI
INSTALAŢIEI.
• TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR
ELABORATE.
• DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAŢIE. 15-20
CAP.4 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA 21
CAP.5 VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA
INSTALAŢILOR ELECTRICE INTERIOARE 21-23
CAP.6 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE 23-27

CAP.1 GENERALITĂŢI

1
A. Definiţii si tehnologie

• Prin instalaţie electrica interioara se înţelege întreaga instalaţie electrica a unui


consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce serveşte
la alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice.
• Prin receptor electric se înţelege ansamblul electric care absoarbe energia
electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa, termica sau
mecanica ) folosite in scopuri utilitare.
• Prin puterea instalata a unui receptor se înţelege puterea nominala a unui
receptor electric.
• Prin putere instalata a unui consumator se înţelege suma puterilor instalate ale
receptoarelor consumatorului respectiv.
• Prin putere maxima absorbita de un consumator se înţelege cea mai mare
valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si intr-un interval
de timp de 15-30 sau 60 minute, in funcţie de caracteristicile sarcinii.
• Prin tabloul de distribuţie al abonatului se înţelege tabloul electric care
primeşte energia electrica direct din reţeaua furnizorului si din care se
distribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice.
• Prin circuit electric se înţelege ansamblul elementelor conductoarele curent
care alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuţie al abonatului
se ramifica circuite separate pentru iluminat si separat pentru prize,
dimensionate in funcţie de numărul de corpuri de iluminat si de prizele montate
in locuinţa abonatului.
• Prin curent admisibil in conductor se înţelege valoarea permanenta a
intensităţii curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca de
temperatura sa de regim permanent sa depăşească o valoare specifica.
• Prin curent nominal se înţelege curentul admisibil in conductor pe care este
prevăzuta instalaţia electrica.
• Prin curent de suprasarcina se înţelege orice curent superior celui nominal,
produs intr-un circuit electric fără defect.
• Prin curent de scurcircuit se înţelege supracurentul produs de un defect de
impedanţa neglijabila intre puncte aflate la potenţial diferit in funcţionare
normala.
• Prin curent de defect se înţelege curentul care apare ca urmare a unei
străpungeri sau conturnări a izolaţiei.
• Prin curent de defect la pământ se înţelege curentul de defect care se scurge in
pământ.
• Prin coloana electrica se înţelege partea de branşament prin care se realizează
legătura dintre firida de branşament si instalaţia electrica a consumatorului.
• Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalaţie de distribuţie a
energiei electrice cuprinsa intre reţeaua electrica si bornele de ieşire ale
contorului de decontare a energiei electrice.

2
• Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsa intre linia
electrica de distribuţie si firida de branşament. Racordul electric poate fi aerian
sa subteran.
• Prin firida de branşament se înţelege partea de branşament in care se realizează
legătura intre racordul electric si coloana electrica si unde se montează
elementele de protecţie la suprasarcina si scurtcircuit ale coloanei electrice.
• Prin pardoseala izolanta electric se înţelege pardoseala executata din materiale
care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc, linoleum,
bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante montate pe suporturi
neizolante.

B. Condiţii ce trebuie îndeplinite de personalul pentru


executarea de instalaţii interioare

1. Executarea instalaţiilor electrice interioare se face de către personalul


întreprinderilor furnizoare de energie electrica sau de către personalul altor
unităţi autorizate in acest sens.
2. Pentru executarea de instalaţii interioare personalul trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
• sa posede calificarea profesionala pentru lucrările ce i se încredinţează,
corespunzător funcţiei deţinute;
• sa fie instruit si verificat d.p.d.v al prezentei fisei tehnologice si al altor
reglementari in vigoare, sa-si însuşească si sa respecte disciplina
tehnologica care priveşte funcţia si locul de munca in care îşi desfăşoară
activitatea.
• sa fie autorizat, in conformitate cu reglementările in vigoare pentru
executarea de instalaţii electrice.
3. Autorizarea in conformitate cu prevederile „ Regulamentului pentru furnizarea
si utilizarea energiei electrice „ PE 923/69, este obligatorie atât pentru
persoanele care verifica documentaţia de proiectare si execuţie a lucrărilor in
instalaţii electrice interioare cat si pentru personalul care recepţionează si
racordează la reţeaua electric de distribuţie instalaţiile respective;
4. Nerespectarea prevederilor din actele normative in vigoare privind
executarea instalaţiilor electrice, precum si fapta de a dispune sa se
execute instalaţii electrice de către alte unităţi sau alte persoane in afara
celor prevăzute in articolele precedente, se sancţionează potrivit
dispoziţiilor legale, in raport cu gravitatea faptei si a consecinţelor ce
pot fi generate de lucrările respective.

C. Condiţii tehnice privind executarea de instalaţii interioare

1. Orice lucrări noi, măriri, separări sau modificări de instalaţii interioare

3
se vor începe numai după aprobarea de către unitatea furnizoare de
energie electrica a cererii de începere a lucrărilor si a planului instalaţiei,
care formează dosarul preliminar al acesteia.
2. Dosarul preliminar pentru instalaţia interioara se va întocmi in doua exemplare
de către electricianul autorizat si va cuprinde:
• planul general al clădirii in care urmează a se executa instalaţia
interioara;
• indicarea poziţiei tabloului electric;
• puterea si numărul lămpilor si aparatelor electrice care sunt prevăzute
pentru a fi instalate in încăperile respective.
3. După analizarea posibilităţii si condiţiilor de racordare la reţeaua electrica de
distribuţie a instalaţiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va
aproba planul prezentat. Un exemplar rămâne la furnizor, iar celalalt se
înapoiază executantului, care poate începe executarea lucrării. Trebuie avut in
vedere ca unitatea furnizoare a energiei electrice poate sa proiecteze, sa
execute lucrări de branşamente si sa furnizeze energie electrica numai
imobilelor situate pe caile publice.
4. După executare instalaţiilor prevăzute in dosarul preliminar si in vederea
executării branşamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor,
prin electricianul autorizat al executantului instalatei de utilizare, dosarul
definitiv al instalaţiei, care va cuprinde :
• cererea pentru executarea branşamentului
• declaraţia executantului, din care sa rezulte ca instalaţia corespunde
normativelor, prescripţiilor si regulamentelor in vigoare;
• planul de situaţie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea
fata de strada, destinaţia fiecărei încăperi;
• schiţă de instalaţie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa,
a întrerupătoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuţie;
• schema de distribuţie, cu secţiunea conductoarelor electrice la plecarea
din tabloul de distribuţie .
5. La realizarea instalaţiei electrice interioare se vor lua masuri de protecţie
împotriva electrocutărilor prin atingere directa si a electrocutărilor prin
atingere indirecta in conformitate cu „Normele republicane de protecţie a
muncii”. Inaccesibilitatea se va realiza, in funcţie de natura echipamentului si
condiţiile specifice de exploatare, prin una sau mai multe din următoarele
masuri:
• izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care
fac parte din circuitele curenţilor de lucru ;
• utilizarea de carcase de protecţie
• prevederea de îngrădiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile
cărora sa nu fie posibila atingerea cu mana a elementelor sub tensiune
• amplasarea la înălţimi inaccesibile in mod normal

4
Observaţie: Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta,
elementele care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot
intra sub tensiune datorita unui defect de instalaţie vor fi prevăzute
cu masuri de protecţie corespunzătoare. In acest scop aparatele
electrocasnice se vor lega la nulul de protecţie .Conductorul nul de
protecţie se va instala separat intre borna de nul de protecţie a tabloului
de distribuţie si priza cu contact de protecţie situata intr-un loc care nu
are pardoseala izolanta electric. Borna de nul de protecţie a tabloului se
va lega printr-un conductor de nul separat la borna de nul de protecţie
din firida de branşament. Legătura dintre borna de nul de protecţie si din
firida de branşament si nulul reţelei electrice se va realiza printr-un
conductor de nul unic de lucru si de protecţie, in următoarele condiţii:
• conductorul de nul al branşamentului trebuie sa aibă secţiunea cu o
treapta mai mare decât secţiunea conductorului de faza;
• conductorul de nul al branşamentului trebuie sa fie racordat la
conductorul de nul al reţelei electrice de distribuţie prin doua legături
distincte, iar la tabloul de distribuţie din firida de branşament prin doua
borne distincte;
• conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aşa fel încât legătura la clema
sa nu fie solicitata mecanic atât la reţea cat si in firida de branşament;
• armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie sa fie
legata la conductorul de nul al reţelei.

6. Pentru instalaţiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de


protecţie, protecţia la apariţia unor curenţi de defect periculoşi cu respectarea
următoarelor condiţii:
• protecţia P.A.C.D. va cuprinde in afara dispozitivului de sesizare a
curentului de defect (releu de protecţie ), si un dispozitiv de control al
protecţiei;
• carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor
fi legate la nulul de protecţie;
• protecţia P.A.C.. trebuie sa realizeze comanda deconectării
automate a receptoarelor electrocasnice la toate fazele, inclusiv
conductorul de nul de lucru, intr-un timp de maxim 0.2 secunde.
7. Pentru executarea instalaţiilor electrice interioare se vor utiliza materiale si
aparate omologate.
8. Alegerea tipului si a sistemului de montaj al materialului si al aparatelor, ce se
utilizează in instalaţiile interioare, se va face in funcţie de:
• categoria încăperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului de
electrocutare si al pericolului de incendiu. In cazul in care un loc sau o
zona dintr-o încăpere poate fi încadrata in mai multe categorii, se vor lua
masuri de protecţie speciala.

5
• evitarea amplasării instalaţiei electrice pe traseu comun cu acelea
ale conductelor altor instalaţii. In cazul in care acest lucru nu este
posibil, instalaţiile electrice se vor monta -deasupra conductelor de apa –
si – sub conductele de gaze naturale.
9. Se interzice montarea directa pe elementele de construcţie combustibile a
conductoarelor, tuburilor din material plastic (PVC )si a aparatelor electrice.
Montarea acestor materiale si aparate pe elementele de construcţie din
materiale combustibile este admisa numai cu condiţia interpunerii de materiale
necombustibile intre ele. Se vor folosi, după caz:
• straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime:
• o făşie de asbest, care va depăşi cu 3 cm, de o parte si de alta,
conductorul sau tub;
• spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice la
minim 3 cm de elementele combustibile. Se vor lua masuri similare si in cazul
îngropării sub tencuiala.
10. Traversarea canalelor de fum si a coşurilor cu elemente ale instalaţiilor
electrice este interzisa.
11. Traversarea elementelor de construcţie necombustibile, au conductoare in
tuburi de protecţie din PVC, se va face protejarea lor, prin porţiunea de
de trecere, prin tuburi de protecţie. Daca trecerea se face intre încăperi in
medii diferite se vor monta înclinat spre încăperea cu condiţii mai grele
. si se va etanşa cu masca izolanta.
12. Traversare elementelor de construcţie din materialele combustibile cu ele-
mente ale instalaţiei electrice se va face prin protejarea pe porţiunea de
trecere cu teuri din materiale necombustibile.
13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC
montate pe planşee, sub pardoseala sau pe planşeele podurilor, trebuie
protejate cu mortar de ciment contra pericolului de deteriorare mecanica
14. In încăperile de baie nu se vor monta întrerupătoare si prize. Acestea
trebuie sa se monteze in afara acestor încăperi. Fac excepţie prizele pentru
maşinile de bărbierit. In cazul in care se montează o asemene priza, aceasta
va fi alimentata dintr-un transformator special de separaţie, omologat, care are
izolaţie suplimentara pe partea secundara. Priza va fi de tip normal montata p
carcasa transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevăzuta cu
întrerupător special care sa permită cuplarea transformatorului de separaţie la
reţea numai in momentul folosirii prizei. Aceste prize se montează de obicei
îngropate in apropierea oglinzii la o înălţime de 1.2 m fata de pardoseala.
Carcasa metalica a transformatorului de separaţie trebuie sa fie legata la
conductorul nul de protecţie.
15. Întrerupătoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza.
16. Aparatele electrice de uz casnic se alimentează din circuitul normal de priza,
daca are puteri de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V.
17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple sau
duble .
18. Un circuit de iluminat poate fi încărcat cu maxim 12 locuri de lampa.
6
TABELUL 1.
Categoriile de încăperi in funcţie de mediu si pericol de electrocutare

Încăperile
Simbolul Caracteristicile Gradul de Gradul de corespunzătoare
categoriei principale ale umiditate pericol de in care se
încăperii mediului electrocutare executa
ambiant instalaţii
interioare
1 2 3 4 5
Încăperi uscate,
U0 fără ceata sau Maximum Puţin periculos Camere de
condensaţii pe 75% locuit
pereţi.
Încăperi umede
U1 cu intermitenta, Bucătarii,
cu ceata sau Nu depăşeşte Periculos WC- uri,
condensaţii pe timp Spatii
pereţi care se îndelungat exterioare
usucă repede 75% acoperite
printr-o aerisire
normala.

U2 Încăperi umede, Bai de


cu ceata sau In mod obişnuit Periculos utilitate
condens pe 75-97% familiala
pereţi
U3 Încăperi Încăperi cu
conductoare pardoseli din
d.p.d.v Periculos pamat, beton,
electric, in care mozaic, etc.,
pardoseala este
electric

19. La executarea instalaţilor interioare se vor folosi numai tuburi din materia-le
plastice.
20. La amplasarea elementelor instalaţiilor electrice interioare se vor urmări:
a. Evitarea încăperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care integritatea
instalaţiilor ar putea fi periclitata.

7
b. Asigurarea posibilităţii unui acces uşor la instalaţia electrica, astfel încât
verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa se facă cu uşurinţă;
c. Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitării
consumurilor nejustificate de material.
d. Evitarea montării aparatelor in încăperile conductoare d.p.d.v electric
(cat si CE)
21.Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit doze
comune pentru dozele de iluminat si prize.
22. Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea:
• Boilerelor electrice cu acumulare cu capacitate peste 201;
• maşinilor de gătit electrice cu puteri peste 2.5 kW
23.La locuinţele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va prevedea cel
puţin o priza in fiecare încăpere de locuit.
24.Secţiunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza căderilor de
tensiune si se vor verifica la curentul maxim admisibil.
25. Pentru diferite tipuri de conductoare, intensităţile maxime admise ale curenţilor
in regim permanent, la o temperatura a mediului ambiant de +25 ºC, sunt
prezentate in tabelul urmator:

Intensităţile maxime admise ale curenţilor (A) in regim permanent,


pentru conductoare din cupru sau aluminiu izolate, montate in tuburi:

Tipul Numărul de con- Secţiunea nominala a conductoarelor(mm2)


Conductorului ductoare in tub 1 1.5 2.5 4 6
10
1 2 3 4 5 6 7 8
Conductoare 2 14 17 24 31 40 55
de 3 12 14 20 26 34 49
cupru tip FY 4 11 13 18 24 31 45
5.6 10 11 16 21 27 39
Conductoare 2 - - 18 23 30 41
din 3 - - 16 20 27 36
aluminiu tip 4 - - 15 18 25 33
AFY 5.6 - - 13 16 21 29

26.Toate circuitele instalaţiei interioare trebuie protejate prin dispozitive de


protecţie împotriva suprasarcinilor si scurcircuitelor.
27.Dispozitivele de protecţie se vor monta pe toate fazele instalaţiei si pe
conductorul nul de lucru.
28.Dispozitivele de protecţie de pe tabloul de distribuţie vor avea curenţi nominali
cu cel puţin doua trepte mai mici fata de cele din amonte. Valoarea curenţilor
nominali ai fuzibilelor siguranţelor pentru protecţia circuitelor de iluminat sau de
8
prize va fi egale cu cel mult 80%, dar nu mai puţin de 60% din valoarea
curentului maxim admis in regim permanent in conductoarele de protejat.
29. Tablourile de distribuţie se vor monta in aşa fel, încât înălţimea de la pardoseala
finita pana la latura de sus a tabloului sa nu depăşească 2.5m.
Se interzice montarea controalelor in exteriorul clădirilor sau in spatii in care
temperatura poate sa scadă sub 0 ºC.

D. Organizarea in cadrul unitarilor furnizoare de energie electrica a


lucrărilor de executare a instalaţiilor interioare.

1. Pentru angajarea lucrării de execuţie a instalaţiei interioare, solicitantul


completează o cerere tip, însoţită de avizele necesare. Aceste formulare
se găsesc la caseriile subunitarilor respective . După achitarea taxei de
măsurătoare pe baza cererii de executare a instalaţiei interioare si de
branşament se deschide in cadrul subunităţii întreprinderii furnizoare de
energie dosarul lucrării si se programează măsurătoare . Cu aceasta ocazie
se da avizul de principiu pentru racordarea la reţeaua electrica de .
distribuţie a viitorului consumator.
2. Pe baza măsurătorilor efectuate la fata locului se întocmesc : schiţă
instalaţiei cu schema monofilara si antemăsurătoarea de deviz.
3. Antemăsurătoarea de deviz se întocmeşte in trei exemplare,
repartizându-se astfel:
• Un exemplar se trimite la executant
• Un exemplar se anexează la dosarul lucrării
• Un exemplar se trimite la solicitant împreuna cu devizul lucrării
4. După achitarea contra valorii lucrării lucrarea se considera angajata.
5. In faza de pregătire a lucrării se întocmesc extrasele de materiale , pe
baza cărora se întocmesc bonurile de materiale ,se scot materialele din
magazie si se transporta la beneficiar.
6. In baza formalităţilor de începere a lucrărilor se trece la realizarea
lucrării.
7. După încheierea lucrării , se întocmeşte procesul verbal de execuţie-
recepţie, in doua exemplare. Dosarul lucrării cu anumite modificări
survenite cu înştiinţarea de încheiere a lucrării se trimite la
compartimentul din sub unitatea întreprinderii furnizoare de energie
electrica care are sarcina de a recepţiona si racorda instalaţia electrica
interioara la reţeaua de distribuţie.

9
CAP.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR
ELECTRICE INTERIOARE

A. Conductoare electrice
• Pentru circuitele de prize si iluminat, atât conductoarele de faza ,cat si cele de
nul de lucru vor fi de regula din aluminiu unifilara , cu izolaţia din PVC de tipul
AFY (STAS 6865).
• Pentru nulul de protecţie si pentru interiorul corpurilor de iluminat se folosesc
conductoare de cupru unifilare, cu izolaţie din PVC de tipul FY.
• Conductoarele de tipul AFY si FY se livrează sub forma de colaci sau pe
tambure de lemn , in lungimi de 50m pama la 100m.Colacii se leagă in cel puţin
trei locuri cu sfoara sau banda textila . Fiecare tambur sau colac este însoţit de o
eticheta conţinând:
- marca de fabrica
- montarea conductorului
- lungimea conductorului
- data fabricaţiei
- semnătura si ştampila organului CTC
• Pentru circuitele monofazate conductorul de nul va avea aceiaşi secţiune ca si
conductorul de faza.
• Pentru nulul de protecţie se vor folosii conductoare de cupru, având ca
secţiuni minime : 4mm la coloana de alimentare a abonatului
2.5mm pentru circuitele de prize
• Conductoarele unui circuit inclusiv conductorul de nul de lucru se vor
monta in acelaşi tub.
• Conductoarele vor fi introduse in tuburi cu diametre corespunzătoare tipului,
secţiunii si numărului de conductoare.
• Conductoarele se vor lega intre ele si la elementele instalaţiei electrice astfel
încât sa se realizeze contacte sigure si durabile, care sa permită la nevoie
verificarea uşoara.
• Legarea intre ele a conductoarelor pentru îmbinări sau derivaţii se va face in
doze tip si dimensiuni corespunzătoare diametrului tuburilor in care se
montează.
• Legăturile conductoarelor se vor acoperi cu banda electroizolanta, care sa
asigure acelaşi nivel de izolare ca si izolaţia conductoarelor.
• Se interzice executarea de îmbinări in interiorul tuburilor.
• Legarea intre ele a conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii se
va face prin răsucire si matisare sau prin cleme.
• Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu , pentru îmbinări sau
derivaţii, se va face prin cleme de tip special , luându-se masuri prin care sa se
asigure realizarea unui contact bun, având in vedere straturi de oxid
neconductive ce acoperă rapid conductorul de aluminiu.
• Legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu seva face cu cleme
speciale.
10
B. Tuburi izolate de protecţie si accesorii
Tuburile si accesoriile utilizate in instalaţiile electrice interioare vor fi din PVC
rigide de tipul IPY sau IPEY.
• Tuburile izolate tip IPY din PVC neplastifiate sunt destinate protejării
conductoarelor instalaţiilor electrice interioare in încăperi de categoriile U0 si
U1 instalate pe elemente de construcţie necombustibile, in montaj aparent sau
îngropat.
• Tuburile izolante uşor protejate din PVC tip IPY sau IPEY se vor monta la
temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5°C si 40°C si se vor utiliza in
medii cu temperaturi intre - 25°C si ;40°C.
• Se interzice montarea tuburilor uşor protejate din PVC pe suprafaţa coşurilor,
in spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire.
• Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafeţe interioare ale pereţilor,
evitându-se traseele pe suprafeţele exterioare ale clădirilor.

• Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Se recomanda ca


tuburile orizontale sa se monteze la 0.3m de la tavan sau pardoseala.

Tipul Distanta intre elementele pe porţiunile drepte Distanta de la


tubului ale tuburilor elementul de fixare la
capetele tuburilor,
coturi, aparate, etc.
Montaj aparent
Montaj îngropat

Pe orizontala
Pe verticala

IPY 0.5-0.7 0.1


IPEY 0.6-0.8
0.6-0.8
0.7-0.9

0.8-1.0
0.9-1.1

• Se interzice tăierea de şanţuri sau goluri in stâlpi sau grinzi de beton armat, in
general, in elementele de rezistenta ale construcţiilor, in scopul montării
îngropate a tuburilor.
• Îmbinarea, curăţarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se vor executa
numai cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub in aşa fel încât sa
11
prezinte aceeaşi garanţie de rezistenta mecanica, izolaţie electrica, etanşeitate ca
si a tuburilor însăşi.
• Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeţele verticale ale
elementelor de construcţie.
• In încăperile de bai si bucătarii se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se
admite trecerea prin aceste încăperi cu circuite care servesc pentru alimentarea
receptoarelor din alte încăperi.

C. Aparate de conectare pentru instalaţiile electrice de iluminat, de prize si


de sonerie
• La alegerea gradului de protecţie al aparatelor de conectare împotriva atingerii
accidentale, pătrunderii corpurilor străine si apei, in funcţie de categoria
încăperii, a locului de montaj sau utilizare.
• Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lămpilor
fluorescente vor avea un curent nominal de10A.
• Prizele se vor alege de culori sau forme diferite pentru intensităţi sau scopuri
diferite. Tipul prizelor se vor alege in funcţie de tipul si caracteristicile
receptoarelor care urmează a fi alimentate din aceste prize si de categoria
încăperii dpdv al pericolului de electrocutare, in care receptoarele vor funcţiona.
• Întrerupătoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta numai pe
conductoarele de faza la o înălţime de la nivelul pardoselii finite pana la axul
aparatelor intre 0.6 si 1.5m.
• Prizele se vor monta la înălţimi de peste 0.1m măsurate de la axul lor pana la
nivelul pardoselii finite.
• în încăperile in care se găsesc doar lavoare fără duşuri se admite montarea
întrerupătoarelor. Se interzice montarea prizelor.
• In încăperile de bai se interzice montarea întrerupătoarelor si prizelor.
• In bucătarii se admite montarea de întrerupătoare si prize cu contact de
protecţie.
• In cazul in care se montează mai multe aparate unele sub altele, ordinea de
montare începând de sus in jos, va fi :
- întrerupător, comutator;
- buton de sonerie;
- priza de curenţi tari,
- prize de telecomunicaţii.
• Întrerupătoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la o distanta de minim
0.8m de la elementele metalice in legătura cu pământul.
• Aparatele de conectare pentru instalaţiile electrice interioare au , conform
prevederilor STAS 2000 următoarele caracteristici :
- piesele care conduc curentul electric sunt executate din cupru sau
aliaje din cupru, materiale rezistente la coroziune ;
- piesele izolante si capacele aparatelor se executa din materiale
termorigide si termoplaste;
12
- deschiderile executate in pereţii subţiri care urmează a fi
îndepărtaţi la montaj , sunt admise numai daca permit o protecţie
mecanica suficienta pentru îmbrăcămintea izolanta;
- Spatiile rezervate trecerii conductoarelor spre borne trebuie sa
permită legarea in ordine a conductoarelor la bornele aparatului , fără
a fi vătămata izolaţia conductoarelor si fără sa se împiedice
funcţionarea normala a ) aparatelor;
- Prin strângerea conductoarelor in bornă, nu trebuie ca acestea sa
fie forfecate din cauza muchiilor tăioase sau a prea multor îndoiri
sau răsuciri.
- Capacele sau învelişurile protectoare ale aparatelor trebuie sa fie
bine fixate de soclu, astfel încât sa nu se desprindă singure si sa
permită atingerea pieselor sub tensiune;
- Aparatele trebuie sa fie astfel construite încât încălzirea sa nu
depăşească limitele admisibile;
- Aparatele care întrerup curentul trebuie sa aibă o putere suficienta;
- Aparatele trebuie sa suporte fără uzura excesiva sau orice alta
deteriorare, solicitările mecanice, electrice si termice care se prezintă
in utilizare normal;
- Aparatele trebuie sa corespunda la o rigiditate dielectrica de
2000V, la frecvenţa industriala si la o rezistenta de izolaţie de
2Mohmi.
- Aparatele prevăzute cu contact de protecţie de legare la pământ vor
avea bornele de legare la pământ in interior;
- Stabilirea contactului de legare la pământ trebuie sa se facă
înaintea stabilirii contactului fazei si nulului de lucru, fisa fiind
introdusa normal in priza.

D. Siguranţe fuzibile si siguranţe automate cu filet


• Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet se vor folosi numai ca
elemente de separare, fiind interzisa utilizarea lor ca aparate de conectare sub
sarcina.

• Se vor utiliza numai siguranţe fuzibile calibrate si in execuţie închisa.

• Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet vor avea capacitatea de


rupe mai mare decât curentul maxim de scurtcircuit, care ar putea sa apară in
punctul de instalare.

• Siguranţele fuzibile se folosesc in instalaţiile electrice interioare montate pe


blocurile electrice de apartament conform prevederilor STAS 7804.

• Siguranţele automate cu filet se instalează pe blocurile electrice de apartament,


in locul capacelor filetate si a elementelor de înlocuire. Pentru circuitele de

13
iluminat casnic se recomanda utilizarea siguranţelor cu caracteristici de
declanşare 'L', având un curent de reglaj de 5A, iar pentru circuitele de prize
normale se recomanda siguranţe cu caracteristica de declanşare 'U', având un
curent de reglaj de 10A.

E. Tablouri de distribuţie
• La executarea instalaţiilor electrice interioare se vor folosi tablouri de
distribuţie in conformitate cu STAS 7804.
Varianta Denumirea Greutatea(kg)
Cu doua circuite bipolare Tablou de distribuţie tip 2C cod 1871 0.885
Cu doua circuite bipolare, Tablou de contor si distribuţie tip 2C, 1.65
sonerie cu transformator cod 1884.
înglobat, loc pentru contor.
Cu trei circuite bipolare, Tablou de contor si distribuţie tip 3C, 1.91
sonerie cu transformator, loc cod 1883
de contor.
Cu patru circuite bipolare Tablou de contor si distribuţie tip 4C, 2.75
sonerie cu transformator cod 1887
înglobat, loc pentru contor.

• Tablourile de distribuţie din tabelul de mai sus au următoarele elemente


componente :
- suport ;
- Siguranţe unipolare cu filet la care se pot monta si
siguranţe automate cu filet;
- capac de bachelita;
- sonerie cu transformator înglobat si întreruptor.
• Tablourile prezentate au următoarele caracteristici :
- tensiune nominala : 250V;
- intensitate nominala : IOA ;
- gradul de protecţie : IP 200 ;
- gradul de protecţie cu toate elementele montate : IP 201 ;
- soneria cu transformator - 220/9V, având intensitatea
acustica, la 1m distanta, de minim 50dB.
F. Corpuri de iluminat
• Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta numai intre faza si nul.
• Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin cleme de
legătura sau prin fise pentru prize.
• Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se vor monta cu dispozitive
pentru îmbunătăţirea factorului de putere.
• Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat incandescente pe
material combustibile.
• Tipul corpurilor de iluminat se alege in funcţie de destinaţia încăperii ;
• Numărul si poziţia corpurilor de iluminat se alege in funcţie de forma si
dimensiunile încăperilor.
14
CAP.3 ETAPE DE EXECUŢIE A UNEI INSTALAŢII
ELECTRICE DE FORŢA

A. ÎNTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI


INSTALAŢIEI.

Poziţia in plan a motoarelor electrice este hotărâta de poziţia maşinii sau


utilajului pe care-l antrenează. Acestea se amplasează la o distanta suficienta
dintre ele, sau intre ele si perete, pentru a permite manevrarea uşoara la montare
sau la demontare, pentru a înlesni accesul uşor in timpul verificărilor si
întreţinerii.
Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu si sa fie
prevăzut cu:

• Relee termice pentru protecţie la suprasarcina;


• Siguranţa fuzibile pentru protecţie la scurcircuit;
• Un aparat de acţionare (manual sau automat);

Pentru a limita curenţii mai mari ce sunt absorbiţi din reţea la pornire (care
provoacă căderi de tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai
mare de 5,5kW trebuie pornite in stea. In felul acesta, curentul de pornire se
micşorează de trei ori fata de pornirea prin legare directa la reţea (legarea in
triunghi). In cadrul instalaţiilor de forţa sunt cuprinse si instalaţiile pentru prizele
electrice de forţa , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa.
Pentru o identificare uşoara, atunci când astfel de prize se găsesc împreuna , ele
se executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt prevăzute cu plăcute pe
care este înscrisa tensiunea de utilitare.

Pentru întocmirea schemelor si planurilor instalaţiei de forţa se procedează


la fel ca in cazul instalaţiilor de lumina, adică:

15
• Se stabileşte poziţia fiecărui receptor de forta (motor sau priza) in
planul de arhitectura :

In schema numărul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct termic.


Caracteristicile motoarelor sunt determinate de condiţiile tehnologice, iar
caracteristicile prizelor se stabilesc astfel ca la acestea sa poată fi racordate unele
receptoare portabile necesare reparaţiilor, întreţinerii, cum ar fi : aparate de
sudare, maşini de găurit, polizoare, lămpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

16
• Se întocmeşte schema de distribuţie a fiecărui tablou de forta din
clădire :

17

18
Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care
se afla intr-o unitate funcţionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un
punct termic (schema numărul 2), dintr-o staţie de hidrofor, dintr-o centrala
termica, dintr-un laborator de încercări, dintr-un atelier mecanic etc. Numărul de
receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de forta este variabil. El este
limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea
tablourile de forta pot avea puterea instalată de valori de la câţiva kW pana la
zeci si chiar sute de kW.
În schema numărul 2 s-a desenat schema de distribuţie a tabloului de forta
TF1 din schema numărul 1. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare
(şapte cu pornire directa si doua cu pornire stea-triunghi, un circuit de prize
trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize monofazice cu puterea de
1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW şi un circuit de tensiune
redusa (24V), legat in faţa întreruptorului general, de putere foarte mica
(100VA) pentru lămpi portabile
Caracteristicile electrice ale motoarelor sunt date in tabelul de mai jos.

Caracteristicile
electrice ale motoarelor din TF1

Puterea Turaţia Randamentul Factor de putere Raportul


instalată [rot/min] η cos φ In/Ip
1,1 1500 0,73 0,78 6
1,5 1500 0,76 0,79 6
2,2 1000 0,77 0,74 5,5
7,5 1500 0,855 0,84 6,5

Tabloul electric TF1 are o putere instalata de 35,3kW.

• Se întocmeşte schema generala de distribuţie a instalaţiei de forta.

19
Aceasta se întocmeşte după aceleaşi principii ca si in schema generala a
instalaţiei de lumina.

B. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR


ELABORATE.

Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat decât cele de lumina,
deoarece pe un circuit se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu diferă de
cele de priza din instalaţia de de lumina. Circuitele se pot executa:
- aparent, pe elementele de construcţie. Aceasta soluţie cel mai des
adoptată, montarea circuitelor făcându-se pe pereţii încăperii.
Deoarece tuburile de protecţie sunt mult mai expuse la lovituri
mecanice, in astfel de încăperi acestea se executa de regula din
metal (PEL sau ţeava);
- îngropat în elementele de construcţie. Soluţia îngropat se alege
foarte des când motoarele se afla departe de pereţii încăperii, sau
când distantele de la tablou la acestea de-a lungul pereţilor este de
asemenea mare. În astfel de situaţii, circuitele electrice se montează

20
îngropat în pardoseala încăperii , fie direct in pardoseala, fie în
canale special făcute şi acoperite cu tablă striată. Canalele pentru
circuite de forta trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de scurgere si
evacuare a apei.
În schema numărul 3 este desenat planul instalaţiei de forta din punctul
termic din schema numărul 1. O parte din circuite este dusa aparent pe pereţii
încăperii, iar o alta parte este dusa îngropat în pardoseala . Pentru motoarele
m1 ......m3 , tuburile de protecţie ies din pardoseala chiar lângă fundaţia acestora.
Pentru restul motoarelor, tuburile de protecţie trec de pe perete pe pardoseală şi
apoi se ridica pe fundaţia motoarelor. Pe porţiunea de la perete la fundaţie aceste
tuburi sunt protejate de tevi din oţel.
Ca şi în cazul circuitelor pentru instalaţia de iluminat, circuitele de forta nu
trebuie sa străbată elemente de rezistenta ale construcţiei si nu trebuie sa se
găsească la distante corespunzătoare de celelalte conducte metalice pentru apa
rece sau calda, încălzire ori gaze.
Coloanele de legătura, atât cele secundare cat şi cea generala, se vor duce
pe drumul cel mai scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiţiile respectării
distantelor minime admise intre elementele instalaţiei si elementele altor
instalaţii sau elemente de construcţie ( Normativ 1-70-90)

C. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAŢIEI


ELECTRICE DE FORTA

Calculul prezintă cateva particularităţi faţă de cel pentru iluminat, atat


datorită naturii receptoarelor, cat si numărului mare de aparate de acţionare şi
protecţie ce se prevăd.
• Calculul circuitelor cuprinde:
- determinarea sectiunilor de fază şi atubului de protectie ;
- alegerea contactorului pentru acţionare;
- alegerea releului termic pentru protectie la suprasarcină;
- alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit;

• Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului:


- Determinarea sectiunii conductelor de faza a tubului de protectie:
U.=380 V, Pi - este puterea instalata a motorului; η - este
randamentul electric; cos ϕ - este factorul de putere
P
I = i
n 3 Uη cos ϕ
- Alegerea contactorului:
I -este curentul nominal al contatorului
nc

21
I ≥I
nc n
- Alegerea releului termic:
I - este curentul de serviciu
s
0 ,61I ≤ I ≤ I
s n s
- Alegerea sigurantelor fuzibile:
I - este valoarea fuzibilului
f
I ≥I
f n

• Calculul coloanelor secundare cuprinde:


- determinarea sectiunilor conductorilor ded faza si atubului de
protectie;
- alegerea intrerupatorului;
- alegerea sigurantelor
- alegerea aparatelor de masurat.

• Determinarea sectiunilor conductorilor de faza si atubului de


protectie:
C P
I = c i
n 3 U cos ϕ
m
C -este coeficientul de cerere al puterii
c
cos ϕ -este factorul de putere mediu al tabloului
m
C C
C = s i
c η η
r m
C -este coeficient de simultaneitate
s
C -coeficient de încărcare a receptoarelor
i
n
P ∑P
fs i
C = = 1
s P N
T ∑P
1 i
P -este puterea în functiune simultană
fs
P -este puterea totală
T
n -este numarul de receptoare în funţiune
N -este numarul total de receptoare alimentate

22
• Alegerea întrerupatorului se face tot în funcţie de curentul nominal I n ,
astfel :
- dacă întrerupatorul este manual, tip parghie, se va respecta condiţia:
I ≥I
r n

- dacă întrerupatorul este manual, tip rotativ (PACO), se va respecta


condiţia: I m ≥ I n

- dacă întrerupatorul este automat, tip contactor, se va respecta


condiţia: I nc ≥ I n
- dacă întrerupatorul este automat, cu relee termice, se vor respecta
condiţiile: I nc ≥ I n şi 0 ,61I s ≤ I n ≤ I s
- dacă întrerupatorul este automat cu relee termice şi cu relee
electromagnetice(REM), se vor respecta condiţiile: I nc ≥ I n şi
0 ,61I ≤ I ≤ I la care se adaugă I ≥ 1,2 I
s n s REM c max
I ≤ 4 ,5 I
REM max

• Alegerea siguranţei fuzibile se face punand condiţiile:


I I ≥ 3I
I ≥I c F ma
F n ; max ;
I ≥
F 2
• Alegerea aparatelor de masurat

Se face la fel ca la instalaţiile pentru iluminat şi prize, cu observaţia ca


instalatiile de forta fiind echilibrate, pentru ele este suficientă montarea unui
singur ampermetru.

23
CAP. 4 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

• Avand in vedere sarcinile deosebite de crestere a productivitatii munciitat


atat la nivelul economiei nationale la lucrarile de constructii montaj si de
exploatare intretinere este necesar ca formatia de lucru normata pentru
executarea instalatiilor electrice interioare va cuprinde doi electricieni ,
dintre care unul avand categoria a IV-a, iar celalalt categoria a II-a.
Y
• Verificarea instalatiei electrice interioare in vederea receptionarii si punerii
in functiune se poate face de catre un electrician avand grupa a IV-a de
autorizare dpdv al normelor de protectie.
• La elaborarea documentatiilor tehnico-economice şi la executarea
instalatiilor electrice interioare, se vor aplica prevederile din „Indicator de
norme de deviz pentru lucrari de instalatii electrice la constructii” si din
„ Catalog de preturi unitarepe articole de deviz pentru lucrari de instalatii
electrice”.

CAP.5 VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA


INSTALAŢILOR ELECTRICE INTERIOARE

A. Verificarea preliminara

1. Verificarea prelimmara a instalatiei interioare se va face de seful de lucrare,


cu scop de a stabili daca au fost respectate prevederile fişei tehnologice.
2. În timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele :
• Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume :
- adancimea de ingropare ;
- distanta dintre elementele de fixare ;
- modul de racordare la doze ;
- inclinarea tuburilor;
- corectitudinea imbinarilor;
- numarul si calitatea coturilor executate;
- trecerea prin pereti si peste materialele combustibile.
• Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :
- numarul, tipul si sectiunea lor;
- modul de legare in doze si la aparate.
• Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de comutatie
si anume:
- inaltimea de montare a acestora;
- distantele fata de celelalte elemente ale locuintei.
24
• Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume :
- tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ;
- suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protectie.
3. La incheierea lucrarii , executantui lucrarii va verifica :
- modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de
executie;
- modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute, luandu-
se masuri de valorificare corespunzatoare.
- aspectul estetic al lucrarii ;

B. Verificarea definitiva

1. Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de delegatui


subunitatii de exploatare, avand drept scop receptionarea lucrarii si
racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune.

2. La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se vor


urmari :
- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ;
- aspectul estetic al lucrarii ;
- modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, la
tabloul de distributie, la corpurile de iluminat.
- modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor
si a corpurilor de iluminat
3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera
receptionata si se trece la racordarea si la reteaua electrica de distributie si
punere in functiune.
4. Pentru instalatiile respinse la receptie se vor intocmi note de remedieri.

C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie.

1. Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin masurarea :


- rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ;
- rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele.
2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera
admisibila daca este de minim 500kohmi.
3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant se
efectueaza egand pe rand fiecare conductor la o bornă a megohmmetrului,
cealalta bornă fiind legata la conductorul nulului de protectie. Pentru
masurarea rezistentaide izolatie a conductoarelor intre ele, se vor lua, in
prealabil, urmatoarele masuri :

25
- intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia inchis ;
- becurile se vor scoate din dulie;
- transformatorul de sonerie se va deconecta.

CAP.6 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE

1 . Generalitati

Proiectarea, executarea si e~ploatarea instalatiilor electrice se face conform


prescriptiilor tehnice m vigoare astfel incat persoanele care se afla in apropiere sa
nu vina in contact direct cu elementele care sunt sau pot fi puse sub tensiune.
Organizarea locurilor de muncă trebuie sa asigure deplina securitate
personalului in executarea lucrarilor de exploatare, reparatii si montaj.
Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu dispozitive
de protectie si de avertizare.
In cazul in care lucrarile se executa cu mai multe echipe este absolut necesar
sa existe un conducator unic , responsabil de lucrare, care sa stabileasca masurile
generate de secuntate a muncii.
In exploatare instalatiile electrice se considera tot timpul sub tensiune.
Prezenţa tensiunii in instalatii se stabileste nurnai cu ajutonil indicatorului de
tensiune sau al lampii de proba.

2. Lucrari in retele aeriene

Lucrarile in retele aeriene se executa dupa intreruperea totala a tensiunii. Nu


se admiteurcarea pe stalpii care sunt marcati ca periculosi decat dupa ce au fost
sprijiniti si ancorati. Verificarea stalpului consta in inteparea acestuia cu un obiect
ascutit in diferite puncte, la baza. In timpul urcarii pe stalp, muncitorul trebuie sa
se lege cu centura de siguranta incepand de la o distanta de cel mult 2m de sol,
pentru a fi ferit de accidentare prin alunecarea carligelor.

3. Lucrari la tablourile de comanda

Lucrarile la tablourile de comanda, semnalizare si masura se executa numai


dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat paravane si s-a delimitat cu placute
avertizoare locul de munca, folosindu-se mijioace individuale de protectie din
dotare.

26
4. Lucrari la motoare si generatoare electrice

Inaintea de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice, se vor lua


urmatoarele masuri: "~..
- oprirea motorului prin intrerupator si sigurante si verificarea lipJki
tensiunii;
- intreruperea cablului de alimentare a motorului respectiv si
scurtcircuitarea acestuia la capatui dinspre motor ;
- montarea placutelor avertizoare « Nu inchideti ; se lucreaza » pe
dispozitivul de actionare a intrerupatorului motorului si pe
dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune cablul de
alimentare ;
- inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau
gazelor la pompa sau la ventilatorul actionat de motorul respectiv,
. blocarea sau legarea lor cu lant si asezarea placutelor avertizoare .
- dacă punctul de lucru al masinii oprite pentru reparatie are
legatura cu punctul neutru al celorlalte masini, el va fi deconectat pe
toata durata lucrarii.

5. Masuri ce trebuie luate la executarea bransamentelor aeriene

Inainte de urcarea pe stalp, se controleaza stalpul si mijioacele de protectie .


Cand a ajuns cu capil la nivelul izolatoarelor inferioare, lucratorul trebuie sa se
opreasca si sa imbrace manusile electroizolante. Executantui legaturii se urcă mai
sus, aplicand teci protectoare peste conductor si palarii protectoare peste
izolatoare, incepand cu prirnul conductor de jos si repetand operatia la toate
conductoarele cu care ar putea veni in atingere in timpul lucrului.
Legatura propnu-zisa se executa incepand cu fazele mai
putin accesibile. Dupa executarea legaturii, se scot tecile si palariile protectoare
de pe conductoare in ordinea inversa aplicarii lor.
In timpul cat dureaza operatiile de executare a bransamentelor pe stalp, ajutorul
supravegheaza de jos mersul lucrarilor. Pe timp de ploaie , furtuna, intuneric sau
descarcari atmosferice se interzice lucrul sub tensiune.

6. Mijioace individuale de protectie

Toate mijioace individuale de protectie folosite de personalul de deservire


a instalatiilor electrice trebuie sa corespunda normelor de securitate a muncii.
Mijioacele folosite pentru protejarea contra electrocutarilor, prin izolarea
omului fata de partile aflate sub tensiune , sunt : mijioace si scule
electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, prajini electroizolante,
platfonne electroizolante, covorase si presuri de cauciuc, scule cu unelte
electroizolante), indicatoare de tensiune şi dispozitive de scurtcircuitare si de

27
legare la pamant. Toate mijioacele de protectie primite in exploatare trebuie
controlate sistematic, dupa cum urmeaza:
- mijioacele de protectie electroizolante trebuie controlate in ceea ce
priveste rigiditatea lor dielectrica, in conditiile si la termenele
indicate de norme.
- Celelalte mijioace de protectie trebuie supuse unei revizii
exterioare periodice si daca este necesar unor incercari mecanice
indicate de normele in vigoare, referitoare la securitatea muncii in
instalatiile electric

7. Mijloace si scule electroizolante

• Cizme si manusi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constitue un mijioc


electroizolant de protectie auxiliar in instalatiile electrice de orice fel,
iar manusile de cauciuc constitue un mijioc auxiliar în instalatiile
electrice de inalta tensiune si un mijioc principal în instalatiile de joasa
tensiune.

• Prajini electroizolante. Prajinile electroizolante sunt folosite pentru


comanda directa a separatoarelor fara actionare mecanica, pentru
aplicarea gamiturilor de scurtcircuitare si legare la pamant mobile,
precum si pentru masurari si incercari de instalatii sub tensiune sau in
locurile in care aceasta poate sa apara.

• Platforme electroizolante. Platformele electroizolante sunt folosite ca


mijioace auxiliare de protectie in instalatiile electrice de orice tensiune.
Acestea sunt alcatuite din gratare de lemn cu picioare electroizolante.
Inaltimea de la podea pana la suprafata inferioara a platformei trebuie
sa fie de cel putin 10 cm.

• Covorase şi preşuri de cauciuc. Acestea se admit ca mijioace


auxiliare de protectie în instalatiile electrice la orice tensiune.Ele sunt
destinate a fi intinse pe podeaua incaperilor in care nu se afla instalatii
electrice mai ales pe locurile de pe care se actioneaza separatoarele.

• Scule cu maner electroizolant. Scule cu manere electroizolante


trebuie pastrate in dulapuri sau rafturi speciale. In timpul transportului,
sculele trebuie neaparat protejate impotriva umezelii si murdariei. hi
executarea lucrarilor acestea se folosesc
concomitent cu folosirea manusilor si a cizmelor de cauciuc.
Sculele cu manere electroizolante utilizate trebuie supuse mai intai
unei revizii exterioare.

• Garnituri de scurtcircuitare. Aceste gamituri constitue eel mai sigur


28
mijioc de protectie impotriva aplicarii din greseala a tensiunii pe
sectoare intrerupte sau in cazul aparitiei unei tensiuni induse, in cazul
executarii unor lucrari pe portiuni intrerupte ale
instalatiei.

• Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune functioneaza pe baza


fenomenului de luminiscenta a unui tub cu neon, supus unei diferente
de potential alternative.Nu este permisa legarea indicatorului de
tensiune la pamant. Indicatorul de tensiune pot fi
folosite in aer liber numai pe timp uscat. Ele trebuie pastrate în
cutii etanse.

• Mijioace de protectie impotriva arsnrilor. Pentru protectia impotriva


arsurilor se folosesc ochelari de protectie si manusi electroizolante.
Ochelarii de protectie se folosesc la inlocuirea sigurantelor la taierea
cablurilor, la deschiderea manşoanelor
cutiilor terminale din retelele de cabluri in exploatare, la lipirea
cablurilor si la turnarea masei izolante.

8. Verificarea periodica a mijioacelor de protectie

Mijioacele de protectie se verifica in instalatii speciale, de catre unitatile


energetice organizate in acest sens , conform normelor de securitate a muncii in
instalatiile electrice.

9. Masuri de securitate a muncii la executarea de lucrari la firide si la


montarea contoarelor.

La executarea lucrarilor in astfel de instalatii trebuie avute in vedere


lirmatoarele:

- usile metalice ale firidelor de braiisammt sa fie conectate la bara de


legatura la pamant prin intenmediul unui conductor flexibil de cupru
cu sectiunea de 16mm2, cu papuci la ambele capete;
- conductorul de protectie al coloanelor electrice sa fie legate la firidele
de bransament la bara de legare la pamant, iar la tablourile de
distributie ale consumatorilor, la boma de legare la pamant;
- la executarea lucrarilor la firidele de bransament alimentate prin
cabluri electrice subterane zona protejata se realizeaza de la capetele
cablurilor respective.;

- la executarea lucrarilor se scot de sub tensiune :

29
• instalatiile sau acele parti ale instalatiilor la care unneaza sa se
faca lucrari;
• instalatiile invecinate care se gasesc la o distanta mai mica decat
distanta limita minima in aer la care se pot apropia executantii,
utilajele, materialele sau uneltele necesare in timpul executarii
lucrarilor fara pericol.

In cazul contoarelor in montaj direct sau semidirect succesiunea operatiilor


va fi:
• scoaterea sigurantelor de la tabloul de distributie al
consumatorului;
• scoaterea sigurantelor din firida sau de la stalpul la care este legat
bransamentul;
• montarea de capace electroizolante colorate în rosu;
• montarea in firida a mdicatonilui « Nu inchide, se lulreaza » ;
• demontarea capacului de la barele contoanilui ;
• scoaterea conductorului de nul si aplicarea pe capul acestuia a unui
degetar electroizolant;
• inlocuirea contorului, legarea conductoarelor facandlUse in ordine
inversa;
• montarea capacului de la bomele contoarului si sigilarea lui ;
• punerea sub tensiune a contorului ;
• verificarea functionarii corecte a contorului.

30
BIBLIOGRAFIE

1. Normativ privind executarea instalaţiilor electrice interioare – 1995


Ministerul Energiei Electrice
2. Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori – 1995
Autori: Ing. Ion Mihai
Ing. Dorin Merisca
Ing. Eugen Manzărescu
3. Instalaţii electrice în construcţii – 1975
Autori: Binachi C.
Mira N.
Ionescu C.

31