U{M

..A1.l. Cuza,,
EdituraUniversitdtii
 G1l0 ll( ,{
JO

MODER N I TATEA VI E. N EZA

$I CRI Z EL E I D EN T I TATI I
..t,
JACQUE+LE RIDER

Jacquesb Rider Traduccre

dcMAGDA JEANRENAUD
Modz iti viennobeet critex dz I idzntil' (dupnediliaa [-a, r€vtarti qi adiugit )

@ Prc,sses
Univccsitairssde France,1990
108,boulevardSaiJlt{erlnain, 75006Paris

Versiunemmaneasc{subv.'.tlion'atr& Pmgramul "Nicolae lorya" a!

Ministcrului Afac€rilor ExterDesl Retublicii frdnceze

EDTTURA
uNIvERsru\Tu
"AL.r.c(zA"
IAS! . 1995
 .r iiI_ , il
PE COPERIA: Arlel€Bloch-Bruert. Sumar t
dt Guttar Kliml
1t862-19t8)
qF
F
{
?R]VN PARTN
Des.onpunercd ti re.onstuclia idzntitdlii d
I Refiectii asupramodernnnfiivioeze, 17
2. Indilidualism, soiirrdine, crizl a idcntit4ii. 42
:. Misticul ti s€triul, 61
4. Nrciq78
J
I r
(,;.a id?nualiitutc,tn
5. Scleber, Weininger,Hofmbnsrhat, 97
6. Fenininul a4ionnddn1(post)nodimit2re, I 26
?. kgea namei / Irgea utrlui. in jurui lui O0. cross, 158
r[
il[
ifr
l,i
I'

3- Eleclta. Antigo& qi Ariadna, I 84

#'
PARTE{ A 1A€IA
Mosculin I F.niri, I ludaic
ilF
9 CoDilgultiile uui lriqghi de .poci. 205 riF|
{qR
PARTFII APATTTA lF,
Crizel. i.lehtitdl i eve ie$ti llF
10. Sinraliainiel.cEralilor ewi vienezi asimitali,23l ,
I l. siErDud FFud ti Th.odor Herzl. A / ln.houl ghetro,,.253
*lF
lF

12. Sismud Freudti TheodorHeai. B / Cei doi ..brrbali Moisc" i

la incePutulsecotului.28I
13. Karl Knus sau identilaieaevreirscAde rcgdsit, 309 &t.
ISBN 973914933,2 14. 'Sionismd cultural" al lli Rich.'d Be.r-HofmarD! 333 [t
t-
O Editura Universitalji 'At. I. Cuza", 1995
St PacurariIu. 9, 6600lati
CoN{rLD?"E. - Iftler€minarea (posr)modemAa ideotiteFi,363
tu
,:li'
ffiF
*r
r,ll.
fr&
 INTRODUCERE

Dup, ce ajn c€rcetalopera lui Otro Weininger, in WecialGeschtechtund

C/ta/"dtre.,precum $i rasunedl ei ieth din comuD,am ajuns in chip firesc s6
examinh, dintr,o persp€ctivamai amplA,rei reme: c.iza -Si strategiile de
.estauarc -a sentimentuluide identitatein modemitale:Dunereasub serurul
rnreb4rii a rradilionaleipolarizarisexualemascutin-feminh,fundamentul
aparent natural pe care se idemeiazi o plne esenlialAa traditiei noa$re
culturale; in fine, criza idenrjrAlii eweietri la stutitut secotului al XIX teA
marcatin Europacentralade lncheiereaemanciparii,de progr€seleasimil6rii,
dar Si de apnrtia antisemirismuluig a nafionalismetorcontemporane.Aceste
lrei ieme, la priha vederetoarte diferire, s-audovedit a fi stdns leeat€.Daca
.cceptam conctuziile I'rcrtrir de fata, pulem chiar su+ine ct et€ sinr
indisociabile, camcterizlnd o perioadedin istda cutturii cunoscuti cet mai
ades€asnb numele de modemirarevieftzA", pe care o vom defDi cu mai
muftapreciziein cadmlprimuluiclpitol.
Emanciparea individului la nivel politic $i social, realizata de citre
modemitatea de la finele secolului al Xvn-lea Si a primetor decenii din
secolui al Xx-lea, se lmbina cu afimarea lncrezitoare 9i orgolioasn a
individualitagi in domeniul eticutui $i at esreticutui.Abia SchoDenhauersi
Nietzscheanalizaserailuz'ite ti deficientet€indj!idualismutui,iar o ase
meneacri.ica iti afla prelungircaln psihologia ;i sociotogiade la sft.qirut se-
coluluial XIXlea ti inceputulsecoluluinosEu:aulonomiasi solitrdineaindi
vidului par a consrtui unul dinrrefenorncnetrcele mai ambivateote ate con
diliei modeme. Tra'ha.c o ciz\ a senti sntului identirrtii. cdza individua,
Iismuluise dna in cenrrulinlerogaliitorlirerarurii$i ate;!iinletor umane.!i
operelrlui HuBovon Hofmannsrhal (a Siin ceteatetui Freud(cap(otut2).
Ca o reaclie Id sen0menrelede sotirudine,de lraqilirate ate eutrI
subierliv. de insrabilitalea idemificantorin@noaresi ; idenrirrritoro,j
supralala,unii ciearori ai anilor lqoo erDloreazi caile de rFsraurarea
idenliatii prin mijloacele oferite de c€ea ce am Dutea numi r.dicalizarea
Figurile n sricului rde exemptuta llofflannsdal), ate
'ndivrdualismulur.
geniDlui (aSacom ll vedeCxroWeininger) ale tui N.nis (rcinterprerata
$i de
t"ou Andre$ Salori€) se degaj! ca .rei tipuri principalc de aturnare a
indiv;dnlui izoial de orice coniunirate onreneassaia "er ui"
"utosuficienle'
cotrcerFat asupraluilnsr{i,lrn: un sci Ce "infnulaF dire.ln', nemediaaa,.u
reaiitatea lumii. Afinnarea ideditalj eului lrecc in a;est .az prin
r€{orm larea unei lilosofii a Idenlrrrlil s?nitui i ! Iiirlei, . llnifilii
"si
,Acest€iigud (mini(ul. ireniul $i Narcis) s€ dovedescin realil:it d:osebil
.le aneninlare, legale finid d! eiipe eieflt'e de beatrudlrc sau d€ {recftoarea
amcleals a atoFuldnitiei. Oda'"i cu ;nevirabila iol-p1ibu,sire, s biectiv;lltei
se adirce{te i r ur senlimenr !i lnar duteros de discoriinulra,e l; de llcrdd|e
a identitifii Ca 1om1e de exislerti, ulopi;le mistjcismului, gen;aliln1ii !i
narcisisrnului au in comri aspiralia cdtle det'atnea ingadirilot ;mpuse dt
!ia1i: eie atJollscdiliziunea nas.ulir/te.rn;nin ;i tind c;ite ull i{Gal andmgin;
.ie as;)i-rd autodistiLgere, l].1ui eu care sufert de lrepuiinia de a t a.:c.tla
'propriilE-tn$r:jiri.
'a capAlatepnn voiatnfrnplani i,{t, rasi),5i la reorcareaunui
eu m:1il)erfe{ionar {capilolete 3 $i4).
l,lden rc.ili, ilinu'o ase$euea I)e spec'rrla, ntemariile delianre alt
ilet"dtmelui D:lniel Paui Schreber, consrrcliile leontice ale. lxr {}rn;
We' rger. dar si cilera dilnie tex.ele iiniltll'i i{oihanns ral, .a lx)veslil; ah
cnr.elof nlrslice sau ale psihoniuozeior nd.isia.e legalc de,luthurat.r:
idemir.rdi seru?ie. Fali$iinru! idenririlii mas.ulirie se con3liluie lntr.r 1etrl.
Lle lulrrA ir: inctte (. ap.opierr irre cei trei autor! a.,t!'!d!i 5). Dottlrja d:i
Ie ini;nre care I zgudui{: I'e s.lner'(j' ii ienizul ingro)tii ai ii:l: nidi;: ce
cat.c Otrc Weruirgcr inspir;i :rcestti iio; \eb{r,i $1ta1i'' recii?ii,lrii il
adresadecadenleicanLempotate,prccum !1iprogkin( de regenirare i l'xnii
mo{ie1re lare se dovedcsc caracterilij.e pen$u on { me liJ) ile crrac, a
mademitatii, iarg iaspiidilli de 1aFleiri.h l"iierischeji \laller lli.:r.tiritn. ti
mai aies li eiiidl lienez, .i: la f-ari Kr,iil| ia;{oten n iusil (capiiohl 5-1.
iu acesLrcnrext. cazul iur Orb Grcss ar nerita a at?ltlie rperiill r'ti
rrirJra rar-e$e si'.reaza,-x:c1 ia pJt,l qJus.rlui rl iui i)ila Weinit;lri in
\ret\\e.e Ge!.hl itt u,a/ alrd.rixa. inDinge anti'.(tili,(m,jl ia l,ifoxism, ctr
o r,:acre la .oNiarr.ca leuh;zirii cdhruii floder]le, .:p.t.a tsihtuldrstul'ri
'' saii,atec' orlo dross !e ih.t eje pnalr un rpel lx re!olu1,i,rnarnadalti di fl la
.lboliic;! i.efii lar;r'u' (.npnolrl 7).
Jnierogalriie. ulol)iile !i argorsel.j inlFiraie de .ellci'1in ,supfu
redisniillirii ro,i1|ilof maslrllt ir Grinin in modernr{r1.se erptm, i:t freud
rii;a ituhnannsdlai, d,tr Ei ili pi.tuiie iui Custlv lilinl, prin intermediulunei
melafore ,uheolrSil]e: .ea d eiemsntului crero m;ireni,ll, siadiui arhaiLl
anierior cult f;r grec.lti clasi$e. Nietzsche preligurase iceqi€ teme
lr:rodueind ! alalli .ie l)iflrysos p: turNdia, sQpina labirinhrltt cretan. Dat
anilor 1900 nu Erai eve cea a tdmilor runirlj.ir in limp ce- 1r
'nodentitnler Holde.lin,
lradncerea
lui Anli8ona rje reaolla i'npohi!i1 ptllemjcei dictaturi a
l.g;i p,rr;:irhale a jui Creor, [:lr.a" Iui Hotrnanrlrh.ai lntrunli o lu .
ha,rli.a, in c.fe auloriirre3 l]]a".,,iini delenise rn.,xdstentii. ksnrd .ale
.i he,. i rr er.' .'. r , or . , r xn- ': ir nr , , , . r nr " Jr r , . ! 1- ! . 'l! nb cm ; l'm uf t , :
.onleri:to.:rn, nrd'lzne+e s, sJre rnEie.tulia vieneza ;i.-ra Mayreder ilr
1905. n! D rai ec! ! r i in. l€ipor ; sDr r l'{r nalilor . . i in nepnt inr . lor de a
r,esI-ionrc|oincn mei lumi CeeiD4rtrlrl, (iatiro[i 8]
in djs.ur:rll pra.xirai de lirituit',tl'rn l]!ii lriait se rraiifeslii pri.ir o
r!..:Jarr onriti.2dri,l .:r ti cales.r;ri. {ie lnls.ulin si le$rnrill o 4i1.1fisuri:
.c;. r!i .xkri. Viiiunilor f cr ii! r r il"ii . ult u. ii l': . . or uspnn'1. elc r le
'nri!;7rrii" s;,ij-, arrifcmi lnrul rnor ;rilici ai iurdenil4ii ,rc nl1;lul.iazll
' ' ,., , . nr r ul- . . 1, . r . ^n. r isr "l, , , f t . ier l. t r t r . a, , Jluqi. .
-:
rurilrrffsii o ,;!i'!cns;utrc profuxtll j! .,rltu'ii e]rocrl 1900r .c:alia c. se
:nrbrl .. i!ijr( .:;zh nl.,n1;txiii !1,]s.ioiiae. !cdjs$ibrirea narcLLlillul!.i ii :
i r.r!l ):.r;!;,,.,i rt ; c; i: ; i sir nnogj! , ! . Jlr , r iluie la ul ; t a. el. doui in; *a. ; . li
rr!^' ! i t,a,i . ,, i. I r liiior , si r i. t pilnf . ar 'i, ir . llisl. iir if li, ese. . onl di. {ii s;
:te(!r; t,:rriei. a.inli,mr L.riifr-i i::!niiel.. nntifenirirxnil ,!i anlisemil;.:nrdi
,i. reir, lt . riiiii.:n.i n.o.rnrrll ..Bnnrl l*l.l.ir 5i .lreul imi,ait. ir
vtzrun4 iui,Annn. Sclriil;j.r. roiui dilirii i; deori uagi. de ffotr i; vi.1itrr:i
r m.de|rtiralii a.ari1,)lol.}).
Sifxir!ir i:rioj:a ; iuili.ci,rlllii{,i .vrei asinrilali itin Vienr ni, iiula sir
inieleg.flr dr .r la.r!:ii rcqLri; r. ;bsr prcdes nal, si til|isli crftnenl;l
.ijze illRjente r :..r1;rili;. Srdj.rirl r rei .,are irrc',irarzl r-lni!r:siiar"i 1l(
ti. \rieu ce n iriigli utiiueioi rei rie.erii ai! io(!n ui rr -'{i}: Ie, ide ir
Aurorrira i i Ji':n:tr'J i'r.ki. .!r. ;r'r:r lri r$i!einj|Jr., ir, Iti -r. i.-.e, a ,:i:
Iir.l kfnu:j :ri. rigi rncej)i: nr.jriii sLtli:rioir. -jr l3trrl: .;atDrtii ro'f ir'r!i:
a'rl;se8r;ri!'ruhi I.leoiogllr lilJcrrli .t iiirrii :vrerio. in so.;etr(,a l:
.ullura rieneza- tnoflelni dLr lr lit4il. -sLr.sff r,io;ni1 pds;! li in.e.c$I,.
lirjofitalea rnLeiecluaiiiorevrei sulcr, u! 51).deosebiid: Fi]n;bii. d?ta..,rir ilt;;
rnuh ,iall nrai pr4in iesn.. Lledj trloDi iir.Jr ie retuzi j{ienlilaleape.de qi ar f:
rnr:i o 5i /.loriLo :nodul .rl nrrr :iponran. nrln,Naliraler geimali' ah
..luc,tl!a r,n;tl ii indeplr:ase in rarc nrisDii de iudaismul indilional t.te
c.rl.: !n?i ftrulre.fi lcesta nu ma; hsenln. penl;.rei decl o a imire .ie f:dr}ihr,
arroarr dnu tri:;.ii. Dar.no, ftr$mrnij lo!. ti fo2ne.u*rd i; rlneroaseie
nrit.,ir; .vrei.i1, .afe se dez.votli li Vie,r! ir' pnlr|ui slelf n1sef.luhn :rl XIX
ter. le x4& arllinie nie.eu Je ;d.irlilare,r io. evreins.::, Lri sr !iJ siiilr si
relilenteze pe coni prolri! afl definilia tennenului de "evreu", c?1$i sensul
prop.iei iudaiHli (capilolul l0).
Coniruntali cu false,cevidenleale mtisem4ilor, carecred a *i foane bine
c. este rln evreu. acesti intelecluali h; reconsiruiescideniitatea evreiasc,
.ombinind demenreprelualsdin jslo.ir lor pri\ata, redescoperite in istoti:l
''p,Jpor!ui" lor klin ce in ce maj desdesemnal ca rasa'),ti imprlselor prjn
l,.irtaevenimentetor corlenporaDeCeul lui SigmundFreudsedovcde$ea Il
deasebitde interesan'.: decis sa $ 'iudailatea",el reIuz, ln esetia
lraditiilc ftligioase ale iudtnsmujui ^sumeobservn fire nicj o nrmi de
$
roD.plerenld (inlalid,nnrn,ndrdnilor saic\ret ln liaupd.uturt. Fiemenrri
e'roiesc apareca fiind inradicinalin incon$iemulauto{lui, dat cel mai
rietca legatde amhlireaunilinlelor qi a nedreplrlilor'indurat(c.rpilolulI 1).
L, capatulunui drun mevoiosti sublil. Freudslii$e*e prin a l'i spunr
ullimul .ullft ln chesriunea idenni4ii evreieqri. in Der MannM.i.tesunddi,.
nonatheistische Relipion Ac sta ca{e fioalanu semnificiin nici un chip o
revenire la $usete reliEioaseale iudaismuluj,ci. dimporrivi. inven.area.
rduiror de liberi {i pe alocwi r}rolocatofq a unei identildli e\Teietti pe de a n
lre$rl redefinite. hrdxibrea lui SibanundFreud lncepe prin a se cxprima ln
propria autoanalizati sfi.Ae$teprin a'Si afla {ormrlarea finaln sub ?nfaliia-rea
utrui ronlan istoric" al carui erou, Mois€, ar putearoi adr de bijle.iniruchipa
Droieclia autobioeraficr, iderljficarea finala a omului Signund Fre . Un alt
evreu rienez, Theodor Helzl, lisa s, devin{ penrru poporul evreu un Moise
i'odern. Aces{edouadesline.al loi Freudd al h Herzl,ar pdea 1j atezalein
pdralel:pu@masrfellnlele,gernai bine cecace Ie se!ar,. de ce Freud la
lnlilnit pe Herzl inlr tlnul din ais.le din Traundeut nS $i de ce a unnarit cu
ate fie $ simpatieprogreseiecaMei sionisle,firi insa a'i acordavreodaia
depiinul sri asentime (caDitolui 12).
Paradoxal,am puleasuslinecn. deveniiin ochii dmiratorilor sai chiat
sinrbolulspirituluicritio elibeiatde orjce legdnfnrde .redjnJa,Katl Ktaus a
lac r de cele mar nulie ori dovada confoftisnlului clnd idenntatea sa
ev:eiascae,.aameninFra.El,.are nizuia sa acrediteze prin toatemijlodcele
propria-i diferenli h interiorulmediului inreleclualvienez.a $ferit de-3
lungul iniregii sale vieti de noslaigia unei asimilad fari iisutn in cultula $i,
mai presusde toare, limba germana.Tot ce pirea sa ameninlerceasli
.stnilare ii provoca lui Karl Kraus reaclii pasionaleqi, de ce s{ nu o
r.cunoagen. puti]1convingatoare: s a sihralde paneaantidreyfusatzilor ti.
comenlindFoccsulonorul i rirual.de naru.Aa I expDne pe evrcucelor mai
curryliE prejudecai artisenile, a fbsl preocupatmai ales de a se delimita de
orice solidaritateevreiar,ca"-L-a gizduit ln paginjle revislej sale,
!L'
copletinduI cu laude,pe HoustorSlewanCharnberiain, in vremece n a iasai
sa i scapenici o ocazie de a-Ei ifrF dispretul iali de Heintich Heirc. n"u
slnrem oare de aleea indrcpt4ili s4-i aplicdm lui Karl Kraus, daci e sI o
redefinin cu €xactitate, expresia "ur5 de line evreiasca" (jiidischer Selb-
srhaB)? (capitolul13).
lircl.ddBeerHolmrm a ,osr'ingxrulrefre, ntantil literdtruiiI irrrrr
Viene"preocupat de apArarea fi ilustrareaidenlitilij eyrei$ti. "Sionismulsiiu
cultural",situatla opusulscepticismului lui ArthurSchnitzler, ii disphcealui
Hugo von Hofnannsthal. Ro'ltar t Der Totl GeorSr("Moanea iui Georg") al
lui Richaid Beer-Hofmannlncepe printr'o cridce Ia adres€iudaisinului da.
uilirii si a 'spirituiuj evreiesc" perveni de esletica individuatistl. Dupa o
schemnaminrindde ttilogia romanescia lui MauriceBanes,"cuhul eutui"
determin, redescoperirea'energiei oalionale". Ile ia Oeorg Lukics lncoace,
roateanalizeleromanuluiDer'Iod Georgsau insis.aiasuprarupturii ce ar
separanarcisismui protagonislului, la inceputul poveslirii, de con$ientj"area
unej responsabilitAticolective in ultimele paginj ale 1ex1ului.Originalitatea
lui Richard Beer-Hofmann con$e, dimpotrivi. in a irfali$a ,firmarea
idenritalii evreie$ii ca pe o aprofindare a narcisismuluipelsonajuiui si , ccl
mai fturnos omamentlnchipuit de estet.Richad Beer-Hofmarnpare a srgera
(prrrfradnd tormula luj Nietzsche)faptul ce iudaismul nu Si aflljusliticdrea
declt ca fenomen estetic. Daca o situtn in contexrul "misclrii tinere
evreiesti" (jungjiidische Bewegong) !i a 'sionismului cultural" care se
dc^olta in jlnd lui Maflin Buber ln arii 1900, ,ceasii reconstruc(iepulin
oriodoxi a identiBln erreiegi ln odenilal€ ld capitd intregul sels
(capitolull4).
Elemenlul comun din des.iflele tui Sigmund Freud, Theodor Herzl, Karl
Kraus ;i Riclrard Beer-Hofmannil constiiuie uluitoareaiibertaie cu careace$i
intelectuali au incercat si defineasctr "evreul", ln epoca asimiltrii" r
anlisemitismului ti a sionismului. Tulburtrrodea lalielate a rispunsurilor lor
sugerenzioi, in situafa istoric. Ei culturali a mddemitilii vieseze,nu se mai
Doalevorbi decit de un "evreu imaginar". Identitateaevreiasci se formuleaza,
pentru fiecare, sub lorma unei ficEiuni, a unei nari }Dvestiri, unde istoria
indmn qi inconsiienlul personalall tot atlta ifnport}n11ca Si Isto.ia poporuloi
evreu $ textele tradiliei religioase. "Golul" dureros, resimlil de ace$i
intelectuali ewei in clipa in carc constatl falimentul strategieide asimilar ln
confomitate cu principiile liberalisnului $i se trezesc impin$i s?re o
identilate eweiasc, pentru ei inca de n€gdsi! ii deternini se caub, tn
deceniileurmatoare.risDunsuriinedi.e la "Drobiemaevreiasca".
11
 Redisl blr;iea rojririlr. Jdl rale lll:r3r!lirr \i iem;nin ira'na t ciiz. .:iji. .ir .l;:r:r;r1 tJe rcrri.tti perio:ri1.i,l,lJ a reurir itJ i).t Horn tttit
;nCi'iduale.le ptrtrrbr:rr., lplli nc rederi,nr., a l.l.nli1fi,i iie).rlii., in rii ir !f i:t::.:.rh4it"t: abst:^a:ir nrCnnrri,aie
;; "efle.{li tFntn; inrrprnrder,i
e ri aFi i l e
i r li' . er al, r r .j s ii r.(r,l :r.,.' j ri ( s c n r,? u .r. l ,i , sesi i l e3r' i i emrLrl sl !j . Si. r,ri :il: . r.,l,r\tl ? dcgat:rt i.r!t dir orizonld.ir. iie irt:rt-,:rn,, :r
'',,'r.1
il:'ri.ism{h!, ale iii;!r..filiei \ao audy]jirisjrlxhi hlncic:r i.r ils,ru1r,r (}r ,i n' i i { j J,ni i r lii:r . r lif il. lir l r
Si f ar e r r et , ihr zi. , . li m ap. - r iiL. r iiCr , r ii. 1i. r
.iat. lrtisrr;fisrl, ri lrii.1nil;iri r!eeilf r l-. .ullura lsr:lna (i.'rrrint ,rntnrzi, i r.:'f':1r . i rje rinn l!r:i :l,alvr:: .lii1 r.er.lr, i ri1i. r:ieTiidr! je sP. rjrim] (]Jtt)
;ne!rili!,r;i e'r€ies:i irrr'r ljmjloare rii'i:'iit?te {ii troJrla indi\id{alN !ir, r.: frire .e Ii jc.i,.er, ci]rrr di.r.rr si .er rl.,xi iipsir:i rie.rt.naiit;1tr. .j
ri.:riillcare .u milldi !i .r:f,rr; .lp tl:ii:r;ni.l tcrson,rl. ii rol,:.r.1!.. A.esr: doui i ' i : r3:r,,' , . o. r \ r r r er r . r sir l! : ! lie 1; den. ir a! ii, r lc: : r i. , . jl
'jp,:i de i..iri!en. i]tr,rrFr:ii ir.hil) sfl.r:iulos rrirjta Ji:ei iderlila.lii - . de ie.rhll:i i1" la.c k,lil,iirl '1i. N
, if : d. f \ j
sat,riirii :t io,verii;i{:j. ,ir
'r{r.:ir
)r r'., dislrntjrvi ;1rn.ni':ni1i1i rirnezf. --i:r: ti eyiic;t rrrrr;vaienfr ,i..slei ,,l fl ;j 5ri i 1r r lf r . |it i ia i] ii: . . 0: r : r ir't.f,,r!Lnrin,
jn! er i slr illa ! i f f e. iz, ar ea, ?/ ill; r l
idioid"-. V:e',r j|r:.l1r...i]n;c'r!ii!,'nr rrirl di) lir;r! a! mi.del1'il,l.ij ij oc , i f., , r! . -" . ,,...,.,i ,l
'::hrlator de exirerncntrre :t silrgiluloi r.|rl;;". d|lrl oxl)re.is lui Kail t(r:rr. . .n ,.,",. , ,. -u.,\,.
l..r-.
Ai%{Ia p.nau,i:1 o as.nerei.r;2, gerraiizaLa I idenL:1ifr des.hid.i.al3, iri..i$irjx1.1 !nrn:iri :Il lorl,: ::.tr!!i.le rjxi.-: :nlji!r, ilLeftr. I;oroa:r
riro.t'a d; L ile n..3lncii alr rc.oiului.l l') lea. cun ar I ;lntise1l]itis ul il) t . : r r i! . . *, : t . r , ; r p; I i! i. , r , r r : : ir ! r t uiJir r eci! r! ,
i ,' l ,ti r - . i :i f \ . I i, r f : r , , , , ',
i,Jiili. !i fr'a{lerra xriiolrati:m:,ior. pL.r11r s; nrlenran,i !urr; nou r!| d.: ar!Jri l eiI Jj l r:t'. : . \ i! - i] ni. r iir - ilr i; xr sii, . r c'. r f j{xr ir , t , r t r : il|r 19q/ r r , f . , : :
or , ant al' , , . ar e ;a R o b e rtN l i s i i i ,)C a rrri ,r.l p dr, .!t l .fi i rsl tr:i " . 1;.-q frlnrrrl qrhl]irirr,l tn 11t81 :r!.!.ri!.:tia d" ir atirtr!i ii.mtidl.
'If€i :r'rtori a! s.1vii dreJ.l ghid ti r.1.i!|ii d. a ilnr(oJ areslei lucri.ii ir,rnrr, r:ri, l.i:r!. L afr.nlyps. j., f,I ia' a rtrlvociil .r rtr{ irrl;Jesional:
iliedinl Nielzs.ine. l,i!:IllrlnJ iiclrri $i lioberr hiusii. ajircf rj d..ar:lenir :i l)rf!!.rir1,r I,ir ihtere: sirrjl; ;r jr ..rirler!^r ii ljilte ve.inL
trit,jl _r; i,r
i,:.13tnpo!arlt $i ap.irtl la regenenirearii:r:i)du1ij ;nodern., l^ lilelz-rc\.,. i-a|t rlrr!ei, li.'ie {r, intin: eri,.zi1i;i. i:1: !!ixi irnlrrrr;rri. itnpieoni orj
r]la,cal prei,rnd |e l.ri; Jrcafctii t; inrelcij:idij vie.ezi CtlFr. .uc 1r f; vorb:r . ,irtfi,'rari-ei. oi l*)ri ca.e lcn,rinri,r lni atitea ii{Ari .i.r rcf.nr|.
ni ,,eje ci irnneaz!. hedift dupi trlirrnrer cel,..i dn',:il Utt!.illenni$el a\t,rri nr.u I ' elin, , l. .:,r . iri. : \ iir n llr \ r t 9r ( J, la Ku|slh; r r t ;dir , H. l. r hlr x-
/;",tr,rchtur!. t ..ln[): iii Nicl:s,ihc. ab;: r':i i!a!,lri :lisea ti tn niil dts.ilnli l:! r'r!l: I-+ lni ! 1,jelrft: lrnita !.rer:,ili1r xlla .:L.rsr2 dt:lt.Imp..
l ina Unii, r,lecuDrfi..]|lri. i :r fefuzlr t'irxrind 1r x.elati l;rf xrnpr€r1ado .r.lnr.l:i.r' l.r Brei :i;:r,1. la Veieiin iini !|:j.t: _Wien. i870 jt:l0r Traurn t!rx;
Jr..:i"rs,,i:esre; iniiiri:i inlrrictr]xlei l,,:rlH nu-ioiLxLeani,ie.^iirtr.ri.nezi, ',":!1.)t: rii.n ir :iiilsrierh,rf din \ti*r,r. 1935i .-Vii:,|ia tq0{ii l,i
iielzsch.njliirxrii ? Ff?.rer,talrrn p)n(:t iolxur de ple.re,'i il;r.rltiltoi loi 'r.i jrilecin,-., de!j!jr". oi i/irie Ajl::in N?u, 1!.1i, 19q6: ..jlns
rrdividljale. -,lialrir!r K;iset i:j1nz'a;!t:s"-!ur Jr:irpir,r, :. 'l,il: tulti! !q1(!. (itariz n,r1 i:.!en,l,.
i'ihdraiizr |rerdiai{ :r! n ra., pri':1r. leoriil. .e zutr}' es. tcndiija i dJlen. i-irJinc:{ '. ,1(!|na iriLnoar-a. iir3t. iir.ar.e drlj 1.qiri er^pozilii ,,
rlnrna li Yliqa ciizei c:orlice a iCeniitiilr;. l,om .olilrDca.l€ itnrai ;lrt.b irl$r]i:. ]n frifl tlaD, frLrz*r,liIi irsi !i r ,as'r dorumrjirbtjr.
"edea.hiar.)
i&ir'iitrie disfare ilc lrlt {iin aralizi, t,,rnru a lrre lJc nn.i irlar,lxrl rxrr i ,, :l lo' , r lll
' .. "c d r.-. 'nr r . lc , i , , ! 'r r ir . , €, r . . / f
ln li slru mai pulnr ilnbile di iJ--niiii.a.i- Lucrrrct de lr'1a ilalorerzi /,ri..r.nl1popollr:rxre a rcnelor .1i:re.re (je areo cinijisrrezece ani infoarr
psiha'taiizei .ileva ide; ese$liele.{iar a l+J c!,n(rtuti nici ra !*r itticl - ,a; {ieler'itxA st nf inirebirn care s t nlott'atiile acrulliririi lllo{jemjlifi
ii nicj exclusiv --p,tihanalilici. $lllul slymuld Frerd va fi la tei {ie przetr \ iii,r?,e ii 3rri; tlr;i '8{1. niircr{iit. fec$re din jurut ideii de .,f,osr
ca ii teoria freirdianir CNn] si rezisti i.sratei de a-i aplica lui F'erd ?nsDt .ur fr,'ddrllie'- ir prri; clieri urrle ele erlc |eitru rn er-.n1{ralrariptllrs:efoca
dem.rs de inspiiali. !si]1arll:ti.1, at$ici cind ili propni si nne4relezj :rJa{.'l frt;ri dir trt.tirclin dir,ticli ti n Vir:qei de Ie sji$irul
bosar.le nralcrialc scr],!.sell iunrna (n! biografii sAi? Este 9i ceea ce an .j.iolului 1r.i.ur !i ir;epuldl a.drlui se(oi 'm.te.luata
!i.ti ites p--r$eciiva .ririii I
incercal alunci cind r,:.aii ocrpal de odui s.lu foafc sI,ecial rle a sesiza rdrcsx rrt emil4ii. rerfi*i pe r.eo.xfari d. nxturi !b1e!ic,! cljirt g
id. ni- r at F !e! , €i rs . :1 . lisilrnlogica. sreFjlir iala .ie uneie iJci modeffle. cum dl Ii t.ilgresui cdlruzil
,le .alnxl,ltalea liiriilici
-AIn pdea spu e c, lnreaga olertr iomriesca $i leore{i|a a lui Robert ti iehnioi, $atrt..rgrrnul. tuNrfleir de oprilnismul
Musjl a plasat t€ma .rizei idcn.itilii i]| centrul preocunnrilor sale Con ldninilor, dr eman,:iirare i indi./iziicr jldem ilderprera nodemiratea
re$poran cu nodemi$lea vienez3 si, in anii 1920:ji 1930. isloric ii analisr !,.rcza ca le o r)lticriinrc r cirofl,a dinte mariie teme..pc'slmodeme..
-irl

l2 ii
"'l
.i
 ti.

Lucririle lui Carl E. Schorskeadunarein volumul Fln de siitle Yienw:

Politicsand Culture,p]ublicalla New Yo.k in 1980Silunareaenciclopedicr t;:
a lui William M. Jol'nson, The Aurtiatl Mi"d: An Intrllectual and Social ril'
PRIMA PARTE
Histot't, 1848-1938,p\tblicall la EdiiuraUniversitegdin Califomiain 1972,
dar ti (cu rezervacilorva crilicj de de.aliu) eseul lui Allan Janil Si Stephen
'Ionltr'i'r. Wittqenstein'sVi€r'?a, publicat ia New York in 1973,au influenlat ri
r mod decisiv demersulprezenratin studiul de fa6. Acestetrei lucrAri au
D ESCOMPUNEREA$I RECONSTRUCTIAIDEI',ITITATII
oferit exemplul unei pers?ectivecategoricpluridisciplinare. striduindu se sa ,1.
degajezefizionomia intele.luali a mdrii epoci vienezeprin sup nerea Ia un
acela$i1ip de interogalii a operei lilerare a lui Hugo von Hofma.nnslhal,a tl
psihannliz€i lui Sigmund Freu4 a es€urilorpolidce aie lui TheodorHezl, a
lucraritor $tiifllifice !i filosofice ale lui Emsr Mach, farA a,g inrerzice
tnvocarea picturilor lui cuslav Klimr, a manifesrelor asupraarhitectuii Si
utbanismuluj ale lui Oito Wagner,sau a conceplilor rnuzicaleale lui custav
Maller ._ca si ciaarndoar citeva nume. Culegereati€ Wiener Modern,..
Litemtur, Kun and Mb,ik zt"ischen 1890and /910. oublicata de cotthan
Wunbery Ia Stutrgrn in 1981,era odemau in acela$isens,delimilind lnsa cu
mai mulr.n rjgoare cadrul cronologio ti corpusd de rexte Si documefle ale
modemitlii vieneze. Pirea evideni ca tema crizei identitAtii invira la
incursiuni in diverse domenii ale isroriei cuhurale. chiar dac, lireralura.
filosofiati psitranaliza consliluiaupuncrulde plecarei referinlaconstanEa

Textele iiienre sludiate aici in mod speciai(aparlinind tui Hofmannsrhal,

Schnitzler, B€er-Hofinann, Kfiuq erc.) au lost alese ln fun4ie de rema
genenl, a anchetei:esteposibil ca selectia,precum d inte.p.elarearezuftind
din perspectivade ansamblu,s, i sulprind-tpe exegelii tec,rui autortn pafe.
Dar iocmai in aceastaconsta avanrajul srudiului pluddiscipLinar:tn lumina
ipotezelor inspirate din filosofie, psihanalizAti istoria culturii, unele opere
literare aparlntx-o ipostrze rcvelatoare,iar caracrerisiicilelor de m lte v.eme
recunoscutede Aadilia c.itici doblndesco nouAco€Ieritl. hoce(fnd as1fel,nu
lnsealnnaca le rcducem la o schemade inrerpretarc,c; doar cn profit]amcft
mai mulr cu pu1i4t de faptul ca sensulunui texr evoiue^zAlir6 doar $i poare
in funclie de contextulin careesreaFza(.
 t!{

i,

Refleclii asupramodemitdlii vieneze

I
I Dcli,try. n pa'hrularihtL
inlre 18909i i9l0 capAecomur ti i!flore{te la Viena ceeace i$oricii
ideitor ti aj literatu.ii au conveni s, denumeasci 'moiiemitatea vienezt..
lraducere a expresiei gemane "Wiener lvlodeme". De,a lungul cetor doua
decenii de tufeptuiro a mnaliilor polirice, sociale ti culturale ale crror bsze
tuseseri asezaieln 1848, g care se prelungescla Viena ptnd fttsFe 1938, se
poate observa coincidenla, ln interiorul mai mulbr domenii, a unor noi
I

$
mi$cdri: in filosofie (pozilivism Si episremologieln jurul lui Em$ Mach,
lenomenologie$i filosofia limbajului ii jurul lui Franz Brenrano),tn {riinlete
umane(psihanalizalui SigrnundFreud, istoria anei ir jurul lui diois Riegt !t
Franz Wickhof), in ltiintele sociale (reinnokea economiei politice de care
Carl Menger !i discipolii sai g a dreptului de caft HansKeisen),in liteiatura.
( Tintua Vienl" intemeiatAde llugo von HofrnannsthalSi HemrannBatr), in.
lf
artele plastice (Guslav KlirDt !i Se.esiunea, anele decoralive { Wiener.
Werk$atte, eruplia expresionis.nuluila OskarKokoschftaSiEgon Schiete).nr
arhitecturl (de la Otto Wagner la Adolf Loos), ln muzici (de la custav
Mal er la Amold Schitnberg),dar ti in polirici (aparitia aniisemirismutd
nodem $ a sionisnlului,na*ereaaustomarxismului).
O parte din trdstrturilespecfice ale "nodeffit4ii vieneze" se expticl prin
situafia socio-cuhurali a Monaftiei austro-ungare,in inreriorul circia efecrr*
de intirziere s€ conjuga cu un efect de recuperale.CorDpararivcu celelalte.
mari capilsle europene,Londra, Paris sauBerlin, Viena de Ia finele secohdui.
al XIXlea joaci, pdn structurile sale sociale, ecoromice $i politice, .olri
ullimului venit. Ramtuerca}! uime poaaefi observataqi in don€niut cdrutal:
persjstenfaunortrad4ii specific austriec€a tinul pe!![l.erllla. viefle \4erla.ta
rc
fd,rcr - ':l'
1 7 ( $ r ;,, r . .
 repliere sFe iderioritate- in tilnp ce naturalismuiera preocupatde stA.ile de
,Jistan0 de clteva mari cwente: de exemplu' filosofia aust iacn nu a urmarit
lnc ti, de Sdchenshnde,cum spuneBahr prifir-un joc de cuvrnte b^zal pe
dezlatrile posl-kanliene, iar naturalisnul artistic ti liierat nu a cAp.lal exprcsia lranceze, vienezii aveau sa se concenteze asupra "sttuilor
licinC relief la Viena- sufletesti'. Ceeace inseamnnca individualul $ subiectivitat€avor Ii cultivate
Rudolf Haller si. mai recenl, Alberto Coffa au evidentiat singuladtalea qi exploratein derrimentul ideilor sociale !i al stilului r'ealist' Nu ar trebui
tladiliei austiece in f,losofie (Coffa vorbe$e de o "tradite semantic'"). toiu$i sa interpretitr absenla"momentului natutalist' din evolulia litoraturii
vdzind ln aceas.a ch€ia penin i4elege.ea tendinlelor ce domina vienezeqi auslrie.e ca pe un fapt asumatsausuponatde care dn€rii scriirori
"1}1odemira|ea vienezi"'- Dupa Haller, doi mae$rj at fi delerminatorienhrile
ai "ruzgly;en. gederile berlineze ate lui HofmannsthalPrec m $i s€ntinentul
filosofiei ausitjece din secolul al XIXlea: JohannFriedtich Herbad (1776- de rivalitare pe carel nutre$e fatl de Gerhan Hauptnam demonstre,zl ca
18,11)si tsemardBolzano(1781-1848). RogerBauera subliniar!i influenla
vienezullsi cultivi deliberatdiferent4 retuzind avaryanla naturalista'.
luj Jac;bi (1743 1819)'. Bolzano, pe care unul dinirediscipoliisaiil de!'ea
Trebuie s, amintim tu acest context splendida analizi a ll|i Carl E'
anti-Kant' (aluzie la Faratul lui Ben€diL1Slattle( AnriKd'r.
Schorske cu privire la ttaiecroda lui Sigmund Reud Geneza ludArilor
pu;licat la Miinchen ln 1788'), d Herbart au aparat punctul de vedere al
lntemeietoareale psihanalizqi,tiiI, speciala TmundeutunS,seinternelazape
;mpidsnuhi, realismuluj, cnticii linba.iolui li filosofiei$iinlei, in fiiialia lui recluziunea sociala si ideiectuale. Dificultalilor inttnpina.e de Frend i,l
l-eibniz, l,ocke ii Hume, lmpotriva idealism lui 'german" Si mai es
cariera sa uniYersitara!i giinlifica li s-au adaugatdecepliile Poiitice. Odata
inrpotriva lui Hegel Si a hegeljenilor'
pecetluind cu victoria cresiin-socialuluiartisemit Karl Luegerln alegerilernunicipalede
FranzBrentano(1853'1917) reiaSidezvoltiaceasttmosrenire'
ca fiind mai apropiatade gindirea la MeBa din 1895, panidul liberal, cu cale Freud simpatizasetu mod firesc'
farticularitatea unei filosofii "austriece",
:englezt', decir de ourenteleposf-kantiene:astfel seexPlicl de ce JohnStuan pare a li fost eliminat din sfera puterii politice. Adinc deceplionaide politice'
i$i {ixerza drept lel inrelectnal "neutralizarca politicii pin reducereasa ta
Mili pare sa exercite ln 1900 o influenli maj nare asupra rnodemiutii
lieneze decil Kant (Freudcontribuis€in 1879-1880 la traducerea DPefel'Jl catqot i i psihaIogice"'.
.o plere ale lui J. St. Mill). Aceastagenealogiea "spiritului vienez'-, iffan16 Epigraful larinesc drn Truw?tdeutunq, Flectere si nequeo suPeros
Jc pozilivrsmulluf hm(r Machlnolelelui Blenr^no l^ t Ac"flni' und hrtud Achzrontd rnlrvebo C'Daca nu mi st{ ln puteri sr-i lnving pe cei suspu$r'
r l;i Ma.h consdluie,m ciuda (riticilo' de detaliu' mi,lrlIia un€i ldrnci atuooi voi pune ln milcare Acheronul"), dezvaluiecheia st-ategieifreudi€ne
convergenlede vederi), duce la Ludwig Wittgenstein, la Cercul de la Viena $ de repliere cntre interioritate. ln eseul devenit clasic de'sprcSignund Frc d
ta Geialipsychologie, fondlre de Ctuistia' von Ehren{els (1850 1922)' rfu Je '0,Emsl Simon a arrtat cd acestepigmf, extrasdin Eret.td, fusesedeja
disciDolai lui Brentanoprin medierea luj AlexiusMeinong(18531920) Pdn utilizat de social-democratul Ferdinand Lassalle llt panfletul din 1859'
trrmare. 'lnliflierea" Austriei in domeniul filosofiei. comparativ cu iJ.fitul?nLa Buetre d'Italie et la missionde la Prusse.O scrisoarcadresau lui
dezvoltareaglndirii gennanes a dovedil putatoareaunei Prelioaseli fecunde Wilheln Fliess, daata 17 iulie 1899, confirmn ci tu aceeali epoca Sigmund
origillalitali. Freud fl lna $ sine pe "lnssalle" ca lecJuil de vacanli. Cum spunea
'fi
Tini.a generaliearc i,'r 1890sentifienlul izolrrii' exPrimatretros?ectiv Schorske, "L rdlle ii ameninla 9e cei ruspugi>cu decla\area fo4elor
1901.de cdtre criticul literar Herma.nnBahi 'Aminlili'va de situatia n@strA htente ate.e luliei 1...1. Frcud bansJeraaluzia 1a subvrsiune prin
{le acum zece ani, din dmpui lristei Perioadea anilor 1880' cind erarnizolali rcintuarcerearcJulatului" .
de viata ,nis.ica e ropeann"r.lntelectualij vienezi privesc spre Berlin cu o De la Sadowa ti Sedan ircoa.e, Prusia devine o mare putere ln
oarecaregelozie. "Cei de oolo aveau Sedarul, Pe Bismarck Si pe Richard ascensiune,in vreme ce Monarhia habsbugici pare a cunoa$e un declin
Wagner.Noi lnsa ce aveam?", exclamaln 1923HermannBahrln tuenoriite irevocabil. Exprimate h FraBla, in Marea Briranie sau ln Germania, tema
sale;. Succeseleputetii "ext€me" cu care Germania se Pulea nindri prin decadenlei,care domina lfteratura de la finele secolului, Puteasa Parafoane
vicloriile sale militarc, prin aparenta soliditate ir Re;c'-ului li prin dep{rtati de realit4ile sociale $i politice. Vienezii hse o r€cepteazi ca
presrigioasasa l{l,ltrr, sifl compensalede odtre creatorul austiac priflr o

deosebitde plina de adevar.Hugo von Hofinannsihalnoteazah 13 mai 1894,
,n rrrma unei plimbiri prin Viena ln tovirr{ia prietenului sau Richard Beer-
Holmafft "Ce generaliedisperan kr^peratd) d. arti{ti sinten, noi cei care
ne zbatem i.n irtejul furtunii conJuzeSi zEonotoasea venii, 4lutwind
cawla a ei,. Cei care|or wni dupdnoirorli nni mari, tnsd oi DdniAen
tot,{t primii anigi compleli de la Sturn und Drang incoice. In nd
swprinzdtor, stntem poate u.ltimii oattEni care Sind.sc 1n Vien , ultimii
oanrni co'n?tel, pa-tedtndua su|let, tn vetnc ce dupd noi |a wni poate .)
nare barbaie, o lwle slavd $ eveieascd, a lume senzualA.Sd te Slndz$ti la
Viena distruid: toate zidurile dnrim^te, interiontl trupului ort$ului ..lespuiat,
rnni dcoperite de o veqetelie cdfi/dtoarc dezhnluitd, peste tol li unzit l)erde
ti lunina:i, tdcere, clipocitul apei, nici o untundz riald; ce supefie liziuni {i
pe/spectil'e! {i apoi sdfi pL.nic in -una din colodneletruiane incd intreqi,
infala Eisericii Catolice gi sd te preunbli printre ruine, Stndindla lucruri pe
carc nimeni nu le nai tnlelege"". Peisajul oraiului ln ruine imaginat de
Hofmannsthalfl Fefigueazi pe cel descrisde Alfred Kubin ln romanul siu
f^\tasric Die anderc Seite. Tema este srlns legatd de cea a decadente;care
saribateo m?re parte din literatura iusttiari $i va inspira romanelelui Joseph
Iioth. Viena, aSacum este ea vezutl de Hofmannsthal,se situea?i printre
locurile de marca ale decadenfeieuropene,printre ora,selesimboluri.ale anei
I mo4ii, alituri de Venelia si de "Brugesceamoarta"'.
2 - hn.e rcaliat. gi mi
Numeroti slnl cei care merg ptua la a se fudoi de existenla unei culluri
vienezeautonome.tn eseul"Der Anscl un ax Deulschland",datind din 1919,
Roben Musil sc.ie retrospestiv: 'Cuhuft awtriacn constitaia o eroare dt
perspectivd rienezd. Admilind cd Au:tia at fi hst deaNebitde boqatd in
cultura indivi&ald, trebute sd recunoattemcd eru ctt se poate de sdracd in
ce pri\)e$te cultura propriu-zisd, intelectualA. Sd mpafim dotarea
uniretsitdlilor austriece cu a celor Semnnz, nwnnrul $ inporta la
bibliorecilar ti a nuzeelor, posibilitatea ata
de a descoperi st/dinl, nundrut
ii v.ilDarca relistelor, ihten:itatea Si anploarca dezbaterilorpublice asupru
problemelor intelectuale, calitatea reaLizdrilar scenice; 3:'d.ne aminlim ci
aprorlpe toate cdrlile austiece sint Jdcute i1 Gemlania, cd aproape toll
scriitorii aust ieci datnreazt editolilar gemani hijloacele de exktenld.
Fabula ulturii austriece ptospertnd pe terenul stdtului conpozi, tu1i bine
dectt oriunde altutldel)a u zste declt un punct lle lJedcreteoretic ce nu rt
20
ll'
puut Ji &tvedit vreodatd"''. Musil ftNu$ia ras fuviFninte din acej.srianalizi,
instalindu se pe ru o perioadA mai lunga la Berlin. Alti vienezi tnsa, tn
prilnul rlnd Hugo von Hotmannsthal,vor ciuta din contras, consolidezesi s,
ilusfczesenrir',enrul L'neiidenlilaticulturalespe(ificevienei ti Ausniei.infa
din anii 1890.HermannBatu devine heraldul retnnoirii a;shiece. in 1908,cu
o,a7jr .elei ae.a tdizeceaanilersaria urcarii pc non a tuj Franl Josef t
(anmci in virsta de $apiezeci$i opr de ani), grupul lui Klimt organizaza o
expoz4ie, Kunstsclau, care-$ipropune 'id ofere o d.enonstatie de lug a
wintei afii$ic. austriece"". Prterr\ alirma cA" aproape farn excepfie,
jnteleclualii artiEtii vienezi din epoca 1900au situat pibtema ideftilitii
ii lor
nalionalepe fundalul culturii sernane.
Vienezii cei mai protund ata$li de ora$ut lor rrec prin perioade de
adev&atadisperare,numite de HermannBahr Wiersr Selbstl4, rra da sllle
vienezului'', expresiecarc rraduceSi dificultarea de a fi novator, ..moder!",^
tntr un mediu culrurai rcpurdlconsenalorti osril celor mai neirs€mnale
tndrAzneii.PentruFreu4 Viena inrruchipeazAoraqulin care nu se poale trai qi
?n care el esre rotu$i condamnar se traiasctir_ In coresoonrienrasa cu
berlioerulWilhelm Fliess.fune .onslaDrcele doua caprrali paratet.de
exemplu la 29 august 1898: "AtnasJera dz ta Viena nu este',t1 ,te naturd sd
intdrc.Ltcd roinp sau sd inspie acea tnnerlere in succesul carc fi
carur.rcizeazdpe voi, berlinezii"'3. Emesr Jonespovesreqtece la incep1rrui
.etafiilor sale cu Freud, $i lnainre de a-i cunoatle aversiuneapentrx Viena ii
sptseseinar-o zi cu buna crcdinla cA rebuie sa fi fosr Dasionantsn locuiesti
inr un ordSafi de plin de idernoi. Spremareasasurprindere, Freuda sanr;d i
ars, Fotestind pe un 1on sec: "Md aflu aici de cincizeci de ani {i nu ant
intibtit nici o idee noud"" .
Putem obs€rva opinii s.semanitoare la aproape tofi reFezentanljj
modenitdlii vieneze-Hofmannsrhalii lcrie la 10 mai 1896 lui Richard Beer
Hofrr]3jll:| 'Viala pe care o ducem la Viena Fste cunptitd_ Ar bebui sd o
interwem nldcar din ctnd in cind prin cdtdtorii fdrd nai prctenlii, prin
gederitn ofi€ele banalesau la ldrd. Din punet de yedereintetectuli, trdim ca
ni$e cocote cale n se hrd esc dectt cu talatd Iranluze.jscd li cu jorbe,
rri"'. in schirnb, viala la Berlin ti pare tui Hofmatu$rlal ca o adevarata
cliberare, iar depaftaEa nu I face decft sA consrientjzeze si mai acl]1
neplrcenleviedi vieneze.cum reiesedrntr.o scri5oare adresautaklui sauin
I9O9: 'Ahnosfe.ade inridie, de vajbd ti de sraSnarccare donne{te taviena
nu poate fr gustatd dectt cu nnderalie g cu intrerupeti, iar destinut tui
2l
Gritlparzer esrefdrd indoialn le84t de acest soi de ptostie sinistrd cdrc
iraprcgneazd stilulde viald " .
Un purct de vedereretrospectiv,-foima actuala a "rtritului habsburgic"
-t indearnnaprin udnare Pe unii istorici ai modemitilii vieneze sl se
rninunezede exceplionalafertilitate a acestuimediu culdrral, ca Si cum ar fi
fost vorba de o "silicon Valley" a spiritului (exPresiaii aPa4inelui Allan
Janik)'. Co emporanii lui Freud $i Hofinarursthal ti-au rcsimlit situa$a
vien€z, ca pe lln obstacol,aFoape ca pe un exn, 9i nu au lncetar si invidieze
viafa cultuIale, int€lectuali" universitarAa celorlalle m€tropoleeuroPeneNu
le'ar Ii dat prin cap sn qi laude oralul ca pe un centn, al modemir4ii. L at fi
prezenaatmai curind dlePt un bastional tuturor atiaismelor.
tr
) M, dcmizd,ea(onomid li lociala
Relativa rAnrftrcreln urma a Vienei $i a segmentuluiaustiac al Monarhiei
dir punct de vederee.onomic Si sociala fost totugiPa4ialconPensaoFintr-urt
elorr specta"utosde recupemrelncepind din 1870. ln perioada 1830 18?0'
Drocentul medilr anual de deqtere economici ln rcgiunea coreq)unzabarc
;eritoriului austriacde dupa 1919 este de 0,72% (fa!, de 1'27% h Frar{a !i
aceb{i Procent l,46qo
l,l7q, h Germania);it pedoada1870-1913, ^ri'rEe
Decatajul al deveni fara doar
{fata de 1,06% ln Franla $ 1,51% ill Germania).
si Doate mult $ai semnificativ daci am lrla ln considerare ansamblul
teritoriilor Monarhiei habsburgice,Prrtile orientale cunosclndo dezvoltarc
mai lentn !i rnai nesi$ra- !n @nneni de PNB pe locuitor, la o baze de 100
pentru teritoriile corcspunzlndAustriei de dupa 1919,se observ, ca produsul
nalional brut pe locuitor in Franla estede 120ln 1870$ de 101in 1913,faPt
carc sugereaznc, bogrlia nalionda a Austriei, rapotrat la numatd de
locuitori, a aiuns din ulme aFoaPeiD lnttegime Pe cea a Franlei din 1913-
Confolm ac€sior analize de istotie economice", modemizareaeconomici a
reritoriilor ausldeceale Monartiei ar fi fost mai intir'riara d€.cllcea a FnnPi
saucermani€i, dar mai tapide inceplnd cu anul 1870,si ar ti atins tu cele din
rme ln 1913ac€lali nivel precumln celelalremari tiri ale EuroPei.
Sentimentul de 'lnarginalizare PoliticA" ti de "deradeng" l9i aflA
radacinile ln evolutia sociologioa a metopolei habsblrgioe: lrl jurul aiilor
1900, area burghezie lunarist!, lit€rad Si anislice' carc contlnua s' dea
lonul ir viap cr tutalA, nu mai rePrezifii decll un nuclcu exEcm de
22
minoritai, format din vrco 4.000 de familii, aproximativ 20.000 indivizi.
BurgheziamicA {i nijlocie, mai numeroasa,ln orice caz maiorftarefu vasrul
ansaibblu denumit BiirSertum, a t ecui de Ia ideodai; Uberatisniuiui
''iozefinist" la ceaa anrisemitismuiuicreyin,social,i. ,
Il nitu absbulgico Aella leueratwa austiaca noderna a lui Claudio
Magris, a carei prima pubticaredateaz6din 1963(iar raducereafiancezn din
1991, cu titlul Le ,hjrhe et I'enAire dans ta titftrature aut chienne
noderne), marcai lnceputul unei lenre redcscoperiri I ..modernitalii
vieneze"-Cei ^ aprcape
rreizeci de ani care au rrecut de la:Fceada$ au creat o
neinfetegere tundarnenralA:cine mai credea inc6, tn 1963. tn -mitui
habsburgic"al frMoaselor armonii Si at unei dlr pierdute?Magris pulea si
$coata acest mir ln evideng pentru a I putea persifla lnai bine, rfafndu i
lorodata cu o ironie afectuoasd-Dar astizi toala lumea crede iir .,mitul Vie
nei", ca virsta de aw a cultwii europene,iar teza pamflet a lui Magris ris.I sa
ftaca drept o aparareSio ilustrare a mottenirii vieneze.
In realitate,Magris scria cu ionul usturitor al unui lukncsian in plus. cu
d,
spiritul criric al unui Triestin, per:rru car€ Imperiut i,ut"turgic n,; ra"u.".
vreodad altcevadecft s, sufoceliberdtite democrarjce.Act"tnito absburRico
reprezrntapenFu el o "talsificare ideologica, o frumoasamin Una a
propagandeioficiale care, prirtr-o alchirnie sin!,ylara, deveniseo .,idee,de
to4a auEnlica$i pozitjva-pentruo inrreag6galeriede mari <crijlori,de Ia
FranzCriffparzerIa JosephRol'l:.'B,ndha Ausfti?karcl d(s.lretea.a.:t"
flad a, ca |i intrcaga rcalitat?. pe n$ip, aparca vb vducarcarca intaf4atc
a odikii,.t totalitqii anlonioase, gi dnAca nayere unei t;teratwi ce
detnasca,cu o luciditate dezantngitd,yidut citiitizaliei gi nihitiffi. t cuhoarterii
nodeme [... ]. Istoria mitului habsburgice$e ceaa nei cilitizatit i:are. ih u-
mele ubirii pentru urdine. descopetddezurdineatunii '
De la piirDulrAzhoimondiatti dezagregarea Monarhierdanubi.ne,de td
anii intunecatiai marij infla{ii ti ascensiunea n€"ismutui.ace$ mir. consn ir
penlru a asigura coeziuneaunui slai dir ce ln ce niai a,racronic,evoca
o-
Vft$a de aur a pierdutei amronii a popoaretorg a rrajului dulce. Confrunr4i
cu dezltu{uirca nationalismelor gi a rasisinelor din Europa cenaalr.
nenumara$scriilori ti inktectuatiaj vechii Ausno-tjngarijin\;ca miskrul
poldnc zl nnui sacriJiciufl narrorir carel tranjforma pe individ, din geman
sau ceh, ln 'austsiac". Acea$e m$atgie insp;r, una din.r€ fo.mele
ale rerodcii reaclionareb,foane diferiu de tradilia gonnana.
::ll"Tp:.ry
''Mitul habsbuigic" exaltA formula patematista a b&rimlui
ft; Iosef
23

principiului vohmtarist al statului prusac, dar $i la ideologii acelei dId,
habsburgice, cum ar fi Leopold von Adrian. tun mai put€a adauga ci
mut4iile actuale din Europa centrali. sub efeclul conjugat al unificarii
german€Ai a dislocirii l$periului sovietic, au reactlalizar mitui habsburgic,
ca ulopie a unei armonioasecornunititi a popoarelorain bazinul danubian,de
la Viena la Marea NeagJ, ti la Adriatica:'.
in sp;rilul acestui mit, imobilisrnul apal€ ca 'o stadca cuminte $i
grandio4sa.maniiesrindo abilir.te magisnalain a amina soluliile. u.
es.hrvaconflictele.lasindu-lesl sefarimiFze . cdci'fiecarepas.chi"r $rcel
mai nelnsemnal,ar conslilui un pas spreun abis" (formularile ii apartin lui
Franz werfel). Imobilismul politic corespundeunui model de comportame
uman. unei erici a diluarir nrsiunilor. mei as?iralii spre exreriorilalfa
ordonatd, chiar birocralicA, ln lirnp ce orice individ alism tece &ept
exhibilionisr qi anarhic, inrl un cuvtut dtbpl un pical capilal. Aspiralis cAtre
ordinea Iucrurilor $i a fiinFlor face ca dezordineasl delinA perceplibih -9i
Inrolerabdr: fie.de deLaLiu. fiecaredeslinmargrnal se !edePUrte (rlJpdul
unei totalititi pierdute, al unAi ierarhii ferimilate- Iar miiul habsburgicexer-
citi a.supraspi.itului austriac un ascendentcu adt mai petfi4 cu cl1 pulem
vorbi, cum sugere^zAClaudio Magis, despreo 'adeziunenegativd" la uiii
autoricarese consacra demolAriimituiui habsburgic, de laDas Schlossal lui
Franz Kdltd. lr Vernijrung de Thoma Bemhard.ClaudioMagfls nu se
refera la Bemhard$i abia dacn'l pomene$epe Freud,pulem totuti sugeraca
mitul habsburgn se insinueaTaIn psilunaliza pnn inrermediultoprcir
ierarhizate a inconqrientului ti a modetului freudiail, foarte dezarnigit $i
re€mnar.al adaptariiecuatieiindividualeta odineasocio-pol'dca.
Spiritul mirului habsbugicpreferd,in locul individuatismului dezllnluit aI
romartisrnului, hedonismul discret ii oarecummelancolic Si sceptic cale se
intrevede ln cornedia populard Si in operete,de la pipwa Fanemr. la
Liliacul. Acel dl. Prudhommedin prima pade a secolului al XIX lea austtiac
(din 1815 ptue tu 1848, de la Biederneier Ia yorntrz) ihKtiea"a "eroismul
neputinPi", alcAtuit dintr-o circurnspecfieneincrezAtoareti din preferinla
marcal, pentm fericirea cazanierr: acestecalita! fl cardoterizeszA pe s,uPusul
perfect al regimuiui Mettemich, lntemeiat pe "absolutismul tempeni .le
neelijenF'. Claudio Magris amu cu multi limpezine ci noul patriorism
austriac, care prinde treptat lotlne dupn rizboaiele antinapoieoriene, se
asociaza unor eroi asemenealirolezului Andreas Hofer. in care baronul
Homry !ede durmanuloncareinoutafi)i al oicarei pr.rcipitari.
Untrldjntrecapitolelecelemaipasionanre alecar!r esreconsacrat marelui
dramaiurg Si prozator Franz criltparzer cffe, dupA 1848, avea sa devin,
poelul oficial al liberalismului conservalor aust ac. Anti,tiranismul lui
Grillpafzer ne invata ca fiecarc trebuie sl se conformzerurei ordini superioare
Si sa cultive vifu(ile fideltalii, pieulii, curajului, modelafei $i sacrificiului
de sine. Neincrederii faE de acliune i s€ asociaza"de la Crillparzer la Stifter,
cullul naturii, concepulca o culegsrede legi inuabile $i ca un remediu penrru
iluziile individualismului prometeic. Condamnareapicarului colecriv de Ia
1848estelnsolln de o fascinalie fafa de lumea slave $i ungari ale carei maii
spalii Si legendepopuleazi imaginarul mitului habsburgic.
Conform acesruimit, statul nu se intemeiaza p€ drepturi, ci pe darorii.
Lnpnntul insu{i se considera ca lnfnFuilor al unei lndatoriri pe care o
indeplinealn calitateasa de prim funclionar al proFiei adminisiralii. Purerea
!i responsabilitilile individuale par redurabile,dar ierariia ofere o proreclie
liniltitoare. Poetul insu$i nu se glndetle nici o clipi sa,!i diriguiascnpoporul:
la Griltparzer, el deline rolul bietului muzicanr, simbol al resemnAriimodestc
m detnnilare,Ia Srrtur, descrieredmericuloasa esreremediuineura eniei.
Aceslconsenalorismese unut angoaat:oriceproges ascundeun regrs. o t
intoarcercla barbarie.
::
inspre anii 1900,mitul habsburgjcestesubminatde fo4ete disrrugerii care
vor anuenaEuropahabsburgicAin razboiul mondial. TernadecadenFi devine
acumomniprezenta!subtini^zAClaudio Magris. La Hofmannst,al Si la Rilke,
bitrinelea nu mai simboli?eMe inlelepciunea Si derndrilea, ci' i
descompunerea:acestipoeli slnt "moqienitorii unei civilizatii apuse": Musil-
M lizeaz| ln ftile$ stama de confuzie a unei socier4j '$lretre I
9i ln
de,scompunere".Sinsurele retusii ramin paradisul anificiai al calerelei
vieneze,dispersiairnpresionista$i eslericaAagmentului,nepnsatealui Analotl
al iui Schnitzler- Hugo von Hofmannstall va sllr$i, arala Maeris, "rn
somnolenlatufiului siu anacronic"; Karl Kraus anunJ, apocalipsac$la{ii.
virneze.in limp ce Schniklerii va faceo duroprieI'psirade induigcnla.
Paginile lui Claudio Magris despre"modemirateavienezt' din perio.da.
anilor 1900,au devenil, dupi teizcci de ani, l.ocudcomlme,prcstigioaselrri
doar ti poate, dai loane sihemaiice. Toat, slridania rnea tn ,ceasd .afte a
25

constal in a sublinia. din contra, marea vitalitate a cuhurii Yienezeln jurul
anilor 1900, precum Si orizoslul ulopic al fecundiElii teoretice a 'cr|zei
identitrtii" care reprezinta numitorul comrm al modemilor vienezi- Este
nelndoielnic cA Viena nu a reprczentat numai moiga supralncAtcal, de
omamenteneo-baroceln mijlocul careias€ l,16l1amalete catafalc ,tl mituitti
habsburgic. A admitE aceasti viziune oarecumunilaterala ar echjvala cu a
emile o judecau peiorativd la adtesaintregii teceptari aclualea "Viene; de la
inceputulse.olului : Llaudio Magri' msu:i. dup, acea$aPrim, cane a
publicat atitea studii Si texle stimulative, consacrate acestut momenl
exceptionaldin istoria culturalAeuropeana.incll operasa ulterioee reprezifld
un soi de anularea "pernisului de lnnumare" eliberat ln 1963 In realilate' ar
tebui adaugatun nou caPrtol acellj Mito AhsburSicodin viziunea lui Claudio
Magris,pentrua a ta cA spiritulvienezdinte anii 1848$i 1938a devenil'
lnceptud cu anii 1980, un rnit cit se Poatede actual. Dar acesl mit nu se
reduce la 'mitul habsburgic". El face pane inregrantd din arheologia
postrnodemil4lii noastrede la finele secoluluial Xxlea
Referindu-sela modemitatealienezA, unii vorbescde un rmjt"' nu ca o
aluzie la Claudio Magris, ci din sceplicismfall de unificarea fttrospeclivl,
operatl de anii 1970!i 1980asupramodemitalii vieneze Admlalctii lui Karl
Kraus admit cu greu ca acestmare satiric ti polemist si fie aqezalpe acelaJ'
plancu vieneziide cdres-adelimirrrcel mdi adesea - de pil,li. pc dcelali
Dlancu Hueo ton Hotmarlrs$al Si fie oarenecesdr sddilereflliemo -prim;
g o - a do"a" modemitalelrene/al Prima.ceda TinereiViene . mai neo
clasici qi mai neo-romaniica,a doua, cea a lui Karl Kraus, mai apropiati de
generalia expresionistt Walther Methlagl, in "Criza $i c.itica lirnbajului:
ceorg Tr kl, FerdinandEbner,Ludwig Wittgenstein".subliniazi in preatabil:
"S a cedat de prea multe d pini ln prezenrtedaliei de a-i adunalaolaha pe
reprezentanfiiacesteimodemitali, deli ar fi fost mai normal sa fie practicate
oieragii de scedere$ de lrnpn{ire t...l O lntreasa lume este cuinnsn lture
scrirrared t ordului Chandos(1902)D;operapoedcnde Ia ftnele vielii lui
Georl]frakl, Tractatus ttl lui Wittgensiein sau F/a+mentelepneuwtologlce
ale lui FerdinandEbner(ambelepublicateln 1921).[- .1 Aceastidiferenliere
esle fundamental, $i trebuje s{ ns intrebdm daci noliunea de ' modemilale
vienezn",consideratA ca termengenericdesennlndo ePocA,nu conslituieo
sursede contuzie. At fi mai ifldicat s4 vorbirn de "o prima" li de o a 'dout'
modemitate; Fima, tnai cuind considera$ ca o epocd caractedzali Prin
atitudinea sa afirmativi fali de proceselesociale-iar limbajul ptacical se
26
afi, int un acord lundamentalcu respecdvaatitudine-, cealalu ca o epoca
O asemeneaconcep[ienu esteinse mai pulin a$ittar6" decft cea care-
ca
cum procedamin prezentaluctarc -acceFa si consr'dei wiener Moderne
de
De u; tot. Walter Mehtlagl, din gija de a-i diferenfia'Pe HoftDannsthal
i<raus, sftqe$e prin a fi nedrept fata de Hofinannslhal, calificat drel
atinaariv,aainu ir criLic Eeimamdin .ontra ce. dincolode opozilii-unele
superficiate ii anecdolice. allelemdi profunde-care divueaTA{i complicn
peisa;ulinLehcruat{i anitiL al -rnodenxlilii viene7e". se degajao fi-
zionomie de anrimblu, fall de care chiar ti polii reprezentalide
HolmannsthalSi Krausau in comunmulte ttasatud esen$ale.
Acesteafiind spuse,lm?Aftalim nelncrederealui Waltei Methlagl fag de
adunnriSialte juxtaplmeri de sorginreenciclopedica,care a{e^zalaolalta totul
si conrrariul sau pentru a construi ansambluria c,ror singure coereng $e ln
iitlul unui votum colecliv". Analiza noasd asuPra"modernit4ii vieneze"
esteuna seledivn $ nu sepretinde encicloPedica.
De-a lunsul secolului al XIX lea dezvoltarea economiei austriece $i
i rseie rncelinjt, de diversi laclori ChelturelilhpenEutransponul
'reneze prime (ninereu de fier) enetgetice(clrbune) determina' chiar !i
materiilor ti
ln 1900, un nivel mai ridicat al costudlor de produclie Pentru produs€le
metalurgicela Viena decft la Be in. Lipsa de minn de lucru calificati a fi{nat
Dentu multa \teme avlntul industriilor modeme: legile liberale privitoare la
;stuciia publicA se fac lndelung aqtePtate(Rttclt1,o&.rschulSesetz d^re^zadirr
se inregistre^zi in Cisleitaniaun procentde 27E analfabeli
1869),iar fi 1890
(r57, ln 1910).Ceeace nu va lmPiedic4la celilalt capil al scirii sociale'o
miscde permanenr|de emigrarea posesorilorde diplome spF Germania-
unde D€^Dertilelede a iace car;erasinr mai aragaroareLipsa de caPiral
rnobilizabi pentru investiliile induslriale constituieun hndicap suplimentar:
bogiliile austriecesint in primul ttnd de ordin funciar, bdncile funprumurdcu
Drecaderestatului, sEucturalindatorat, $i harilor familii aristocratice-Puterea
;Ancilor, cate nu consiituie o Saranie a dinamismului,parc deosebitde mare
fu Austria (nu e de mirare cA un asemeneacontext speciflc i-a inspirat ausFo_
marxisnlui Rudof HnferdinE t^taral Das Firutnzkapitdldin 1910)
Monarhia habsbugica duce liPsa de elite capiialiste Ii de tutrePrinzitori
industriali: aristocralia prive$e investiiiile itdustiale cu ieticenti' abodln-
dule sut' proteclia monopolurilor Foiejate de administratialn coniormitate
cu o ideolosie mercantill. Acea$a slAbiciune a elitelot este pa4ia!
2',7
compensatAde ailue4a capitalurilor !i a industda{ilorgermani,dar 9i de rolul
emiflent al proteltanlilor $ al evreilor. Regjunile prosp€re ale Monarhiei
tutxeJinrelatii de 1ip cvasi-colonialc! provinciile din Est, ceeace thseamna
ca marea indusnie austriacanu beneficiazacu adevaratde 'matea pia1l" pe
care i-o pirne la dispozifie un vastteritoriu (uldmele bariereva$ale inleme au
cnzut ln 1850"odatAcu Z.rllrnton)''. Spafiul economichabsbugiceste divizat
din cauza uror solidarit4i divergente, care se id€necteaza patfial cu
oodflictele dintre nalionalitali. Ausiria rrr;.t, .rexr&cauramai curitd sprijin
djnspreparteaCemrrniei decft lnsprecelelaheterilorii ale Monarhiei".
Observam in treacai ca modemitatea cultural, a Vienei, ca qi
modemizarea sa economica,va rtuDinetdbdara h primul r'ind str6inild$i.
Wiener Moderne lncepe printr'o miqcarede intensi imponare a ideilor Si 3
modelelor gemran,francez,italian, scandinav,chiar anericanr Adolf l-oos va
fr proiund marcat de tedereasaln SlateleUnite, mai ales la Chicago 9i Nell
York. lnte anii 1893si 1896.Hermaff Balr va juca rolul un i adevaratagenl
de import-export inteleclual, lulnd aprirareanoilor talente austriecela Berlin
$i ln Paris, poputarizlnd la Viena ultjma moda a cercutilor litelare ftanceze
Factorii propriu-zis economici ai "timlneni ftl urmi au,stnece"acumulate
de a lungul lecolului al XIX-lea sint agrav4i de citeva rdseturi qtecifice ale
societitii. Sectorul agrarpis'treazao preponderenlastrivitoare (ln 1910,537.
din aclivele e€onomice luqeaza in agriculturi ln Cisleitania, 6970 ln
Ungaria). Mentalira@abirocraiic4, dirijisti fi prote.lionisti la toate nivelele,
pare a constitui unul din liantii cei mai solizi ai societatii habsburgice:ea
explicA ln parte absenla unui ade!6rat conflict fu1re Casa domnitoare,
aristoffafie qi burghezie,dar $ atasamedulmicilor meseriasi$i comercinnti
fafa de o ordirc diriguit, de corpornlii $i caneturi (reformeleliberale ale vietii
econonice nu vor fi niciodati cu adevrrat acceFateSi Yor conduce,mai ales
dupn crahul din 1873, la reaclia creqtin socialA $i la exlinderea unui
antis€milismde masd)-in linii mari, separecr, in Austria anilor 1900,fo4ele
anti'capitalisre rrmin dominanle:poateca o consecinFlndepA{tati a Contra
relomei c.area viduvit Monarhia de aceast{llite protesta a, decisiva penrru
modemizrea gemana descrisi de Ma.x Webel. In schimb, capitalismul de
sldrse bucurJde o cerrapopularitate: incepmdcu sfi irul s{colului.Luegetil
pune sistematic ln practic, ln interiorul Municipaulaiii Vienei (crile ferate
vieneze sint nalionalizate din 188q Ia fel $i najoritalea lntreprinderilor de
serlicii publice. tuaine de 1914: apa, g^2, eleclricitate) Persisteniamode'
28
lului social arislocratic este locanta, mai ales ta Viena. Un studiu at nl al
arhitecturii Si habitarului de pe RingstraBel aratn cd modul de viaF ce
serr'e{tebugheziei inari $i mijlocii drepl referinli (de neegalal)ramlne cel !l
palatelor aristocratice.AstJelse explca remarcabilapro$€r are a breslelor!i
a micilor indusldi de iux la Viena, ca $i a\4ntul integului sector al "adekr
decorative", pe lerenul ciruia avea s, infloreasca,mai bine de€it oriunde.
Jugendstil-nl vienez. ,Avintul economic al Vienei s-a inirerupt ln 1873 ln
urma crahului Bursei care marcheazAqi stu$itul prematur al erei liberalc.
Ctiza a atins doui din lndeletnicirile cele mai prospere ale Vieneii
construcliile de lmobile ti lucrarile publne ('rctusiv impon,nrele
ctuamidarii) $i construcliile de material feroviar. Criza se exlinde la loate
s€ctoarele$i este resimliln plnl la iiceputul anilor 1880. Secrorul cel mai
dinarnic plna la primul razboi mondial va fi cel al industrjilor electrotehnice
lntereselegemune joaca ajci w rol deterDjnant.Siemensincercasedeja sa se
rmplanleze lc vtenanrre l85h)i l8o4:seszhjle;tedefinilira'c|n I8,v. in
1898 se instale^za li Viena $i AEG. ln 1902. aceste doua tuaeFinden
controleazl jumltale din piall. Daca adnugamla acesteaqi alte filme shdne
ca WestinghouseSi Brown Boveri, rezulB ce dou4 treimi din ind sti:le
electricevienezedepindin 1914de capitaluri str:ine.
Celelake secloare de vlrf la Viena sl matinite agricole (Cla]'ton &
Shutilewodr) 9i manufacrurilede armamentc,re, in ajunul rizboiului, dau de
lucruele singue la 12.000salarinti.IndusFiilealimeniareSifabricilede bere
au cipatat ti ele o nare imponanfai. Djn 1890 pina in 1913, economis
vieneza cunoa$e o continue creqtere.Un indicaior dezvdluie gradul ei de
modemizare: 1\ 1902.44,8E dintre lnteprinderi {i 50,87odin salariali nu
lucreazndirect pentru Fopria clientela, +$i comercializeazeprod sele prin
intemlediari"- Marile inteprinderi constit ie lnsd ln continuare o exceplie:
87% din lntrepdnderile recenzateln 1902lolosesclntre 1 $i 5 salariali; doar 8
?ntreprinde.i, dina-m iolal de 133.870,utilizeaz.i mai mult de o mie de
saladali"- Modemizarearelelei economiceesteplin urmarefoane relativi-
Creqtereademografici constituie frri doar !i poate mutalia vienezi cea
mai spectac loasa Populalia totalA a aglomeririlor vieneze (arondismentele
centrale f cele din suburbii) ajunge de la 842.951 locuitori in 1869 la
1-927.606in 1910.Aceastarepreziffa o cresterede 80.3% ln arondismentele
crntale $i de 25J,.'@.In arondismenrele drn suburbij". Tor ro aceasra
perioadi, crestereamarilor aglomeranse pmduce ln majoritatealirilor. Din
1860 plne in 1910,populafiaB€rlinuluitece de la 496.000la 2.0'11.251
29
Iocui.ori,cea din Paris de la 1.696.141la 2.888.119locuito.i, ri cea a
Lond.ei, de la 2.800.000la 4.522.961".C^ !i in alte capitale,la Viena
imiglalia este considerabilaln timpul acestei perioade: cele doue grupAri
etnice cele mai masiv reprezenra€ in populafia de inigranli sl cehii ti
evreii- Polonezii Si, intr o mesuremai mici, unguii cons-tituiealle minorhali
Esle o evideng, dar se cuvine s o subliniem:prin aceasti larg, mi$carcde
imigrare provenind din teriloriile estice ale Monarhiei, care delermina
ftnprosp4rareapopula[iei vieneze!i a cultudi populare,se explica $i faprul cA
ln Viena, ca !i in Paris li Londra, se concenteaz, cfteva dintre talentelecele
maj tecundeale lftregului irnperiu. Signund Frcid aveatrei ani atunci clnd
familia sa s a instalal la Viena, h 1859.TheodorHerzl s a stabilil la Viena tu
1878penFu a !i contin a studiile universitar€,dupe ce trecusebacalaureatul
la Budap€sia.
Slatisticile pietei muncii ne ajuta se ne lacem o imagine mai precisa
despre populalia vienezd. In 1900, 120.960 salariali sftIt tunqionari ln
adminisrraiiesauln birouri (cifta include 26.622mittari ti 36.795funclionari
sau slujbaSiln profesiunileliberale),101.866lucrea"eca persoFl casnic,
432.483munciroriti 17.500zilied"- in 1900Viena este-ca majoritatea
metropolelor europene-tul orag al coolrastelor,unde proletariatul mizer
traie;te in condilii dintre cele mai inunane. ViaF grea a lucratoarelor din
ateliercle de croitorie $i confeclii, a lucrrtorilor din c&,midarii $i constructii,
a {ost descrisnde manori clljn ar fi Alfons Petzold sau Max Winter{. ?n
memoriile unor militanti muncitori Fecum JohannBithm''. ln rapoanele de
inspeclie a mlrncii sau tu anchetelesociale'?,in fine, ln publicaiiile social-
democrrte (l,re d mai lua in consideraredocumentelefolografice"l.
Descoperimastfel o lune remiloasl pe care liferalura lui Hofmann$hal ti a
prietenilor sai nu ne lasadefel si o bdnuim.
Ora$ulViena a fost modemizat considerabilsub adminislralia lib€rald qi,
ultenor, sub cea a creitin-socialilor. Epoca marilor lucrari, care incepe prin
construircaRingstaBe, estelnsolte rb o rcnovarea infiastructurilor nu mai
pulin spectaculoas4.CanalizareaDunarii $ a fului Viena, renovarearelelei
de apl poiabilr" consruiea mei relele feroviarc ufbane,alimentareacu gaz $i
electdcitateriatn 1otatrteaamenajAriinportante carehdrcpr4€sc comparalia
cu celelalte capitale europene",chiar daci unele aspecte(locuinfele popular€
$ s?italele publice, spre exemplu) nu erau rczolvate.. Harta administradva
fusesemodificatt in 1890. iar vechile suburbii devin de acum incolo noi
30
arondismentevieneze. /V,, este prin urnarc necesarci te aco e nici o
inpt rnrt,i ,pc(nln nMelu o'atutut.Ptecun uae Dw,te onle.,e ih.hcea
din nercBularitdriti prcfaceti, din tucturi ti afacei ce lunecauunetepe lini,n
rclplultc.Jivettcntc. tn r,,nt'atit ? [ . t -a.
2 Vidpolitic g lit alia intetectuatitor
Acea$a tre.ere in revisg a loane realei modemizarieconomicesi sociaie
a Auslrieiri a capitrleiei ne deiermjna sA rratam,u prudentioprnirte
pesimiste ale contemporanilor, care mai alimenleaza g aslizi inca unete
cliqeedespre decadenlt'Monarhieihabsburgice dinrrei848 tj 1914.Isloria
ecomnticaconfirmafaput ca.inre 1850qi 1860,Vienaa tnreaisralo anurne
r,mrnere in urmd in ce pritege modemizareaeconomi.aiomparari, cu
Buddpe'r,!r Berlinu| precurnsi Li. de a tungxl.etor dou; decej,ii.are Dre.
ce{tprimul razboi mondial, cregereaeconomici a progresaltn acelati rirm tn
celetei capilalealeEuropeicenlrate,delem nind evotuliiituru rolDidnaioSe
alenodului de viali {i aleproblemelor sociate
Cliseelecu privire ta decadenla vienezasinl inspirarelira doarSipoatetn
primul rind de problemelegalede viala poliiica din Viena din interiorul
Si
Monarhiei_Conrras:iuldinrie un stil de guvemareneo-absolutisl,inareunat de
arhaicesr o socieraFrn mde mtsura modem;zaLa- a suryrins
'emrn'scenle
dintoadeauna. Anriparia personala a imp&alului Franz Iosef
!€r|lru toale
manifesttuile vietii rnodeme", aversiuneasa faF de 1etefon, auromobil.
acensoare, slli de baie, lumini elecrrice.ca ,i fata de arhirecrurasi Dictur:r
conremporanr a de\enittegendara. rimbolitnd (onrradicl,ire uneis;i de
rucrufl penfu care cea mai neinsemnat schimbarelnlruchipa a amenintare.
Sru. in lemenii lui JearPautBted. pe nA\uft.c nrut J ,itsta acuz\i
lb(nul p?tirnaiulut lui F'anz lo,et. qunindu se punrutui Je nL,,are it
nte to.t"tatcase ntajale, .r&nea n,atnhita .c d, mrclc ir ,,tgrnruca
iklor il instaleazd teptat intr-un <stfirism trun.tios,, ttup,i
Jornuta tui
La lnceputulsecolutuial Xxlea, principatetetinptiniri democnlicedin,
1848 stu. goiite de confinul Marile padide de masa care domini v;ala.
polid(a Ju$riacaodalacu declinutIiberatito,. panidut.,egin.soc,at$i
pa.ridulso.rrl.democral au e$uar'm dou6direcliie:en{iate: . u, ,ro,.ai,
neput,ncioasein a controta bnocrEia ce rau
$i in a inregn problema
nrl:ona]rl:UIor prosramurloi". uropid emancipan, a amlon,ei
|i
nalionaljtalilor"in'nregimde egatitdre.
la r arevijasf progrdmultiberatd,n t848
31
 rlrtren,ra,es,in,ea:/
ts'c'cn.
a itulas neln]pliniir. in Parlamentul de la Viena, i eresele gnpadtor ,.,*i",iil:1;i",*ii,j;11'- ""t;", "' F
nadonaleau sfinil plin a se subslitui programelorpanidelor !i pdn a paraliza !rnr!., ri ii.i;lllrii poliri."- t rt).{j{ir jirai{S,ii,,r
crr desdvlJ;irejocul in$itutiilor. Chiar qi la Viena, cheia de bolri a "mitului de , bs1ialie: alltel p!:1ie
". , ,,,,,,,-o,r :,i .J , . .,
habsbureic"analirat de citre ClaudioMagds", adici ideologia suprjnalionati I .11_,1 r\ d..;nr er ec ,..i .
care ar fi trebuil sn reunea$a nagonalftAlile,paregrav fisurara. Manifestarile ;:,1" i " r " '::" " 1' " ' ,'u ,1,,!'nr '.r .:' , i a, ,i r ,,r ena.'.n
pangemunice ale nafionali$ilor gennani, xenofobia faF de imponanta ; ;l ,l ,,'::J ,l'I ' ". , . ," '''* -- i"u'i' ' ' ro 1
colonie ceha (a crrei ameniciuneeste tanspusa de poerui Josef Svatopluk
Machar in culegerea de poeme Tristiun Vindabona. I.-/'X.. 1889-1892, :,',lx;n::,x ::'*;.;ff'.t*ii'$;$"i1"""fl;J:ili
pubticata ln 1893), propagareaanlisemitismului poliric frc din Viena mai r;1,",,,ri*,"r,i,,.,,*
::-.l:l,l',":,
muil un clmp de luptd al nalionalilililor decfl w creuzetrnolrinalionat.
Acest bilanl negativ nu exclude torug cfteva reusite, recunoscule de l:lll.,,*". ^
-,,,;;ffi:'#:.:i:T:_r:::Lll,::l
rr.siiuri i|l .:alrrunirlsri]i d ,., e* ;'.r,*
;,'u,i;ti,t.
.auind :r, rii rorreregeneraro:,re, r,n"*u i,,"n,,e,;",,,.
rnajoritareaistoiic;lor. Serviciile publice funclionaubine, id birocralia de slal :l::::i::l :i- ;
c?ie!'ce..asii por;,r..p.",. J."
isi irdepline$e ln chip onorabil misiu,.tea,in ciuda unor rergiversar; s; l;111,1,111;;,J;
^,"',"'rsrau..,fF. "rin,;n"
insuficiente.JosephRoth, ti nu numai el, Iaudasirnful darorieila n cii 'M;aldJraLsl)urgr.. inlleinrnr de C:rse ,ronrr]oare .are
tunciionari ?nsercinali sa reprezifie puierea publica i,.r provincii. Edilorul ,,r ' !rl .r t ". r , lp. , se adresil
i. - li. r . r . i, , r -
monumentalei islorii a Monarhieihabsburgice in pe oada 1848ai t918, in i rl sffrJL ,i rd iir r r r r G e.ij, r , d. . i, , pr r n. r t jon, ,
curs de publicare sub auspiciileAcademieide gtiinle austrjere,Adanl .pru,?,.,-crunr,.ru
. , , ;;;,,,;";lt;::l",xlll,"".li.i,
Wandnrszka, i,ii intiiuleaza inroducerea la volumul ce i.aleaEd despre ,Ft.t( rurt,J,rr
. ,"1*..1"r",, .,..,,.,i." ".]
administratie$ drept: ?i, rorhildlicherRechtsst.,. ?" ( Un $a1 de drcpt ance*r;
.seu pemm;:;l;,;" ;.":'1il;:';i,l,,,ilt^;;l:l11,,'i"l
-"
e\empla,r"r'. in ciuoa pre.ruriunrlor rerori.esJbtinia!eprin uritizaria necasjr ",Lrr, \ed% in src.iat cum ir cazL e,fcrror ;;
senmului iDlerogaliei, stidania isbricului pare a se afla sub influenta l-11
a.easr, dcfi.ienlr asimitatjdin \.,;era.
''mitului habsburgic".Saconchidemca dincolo de arhaisme de dispurelecu t acea!.d.iurar. a" un.i ,'renrdrrinaiio,rale:u i,,spii,l
!i ,*..; *, l"-"," .r,,;,_ r.;.";;;: ""''
privire la nafionalitali, starul habsburgics-ar fi consiiiuii loruti lnr-un star
modem"? Sau ar rebui si cAudm mai degrabi adevnrultn scrierile lui Franz
Kafta ti satirele lui Karl Kraus?
itr
La capatul u,rei refleclii de a,1sambiuasupra defecielor ti cakadlot I Molenu rcspectuosicu cei tetjti
statului habsburg;cmodem, isroricul Rober. A. Ka'|n gereazaa coktra.io
. r 4.
Iaptulcd ereculmLjoral Monarhiei,incapabrta sareductplurdtisrnut deosebrr . ..i i e,,ul t,nJ. . J, , ,or :m udem i. , r e r e. 1, I r r \ , a ne, , nh. idr a. , ncd. m r t . r r e?
de oomplex al socjedlilor pe care le adminisrrala o concepliesraralAunirara
ti ralionala,nx a cons:iruirdecii cealaltafaleta a meriruluisru principati
.:j"il.iiil
::il1f illJ:riiil;:';.",I:.ir:,.f"#"T"ril#
recmosoaulorita€ainaintngtor.lnciira!
rnoderalia ai respecrul diferenlelor. Penrru cn, observa Roben A. Kann, ort ..sec*irnt"In",n, n*.g p,i, f,
singura solul;e eficienta a problemei nalionalil4ilor ar fi fosr un regim to, o--soDdare
t se.esiunea.'paronau de Kt;Dn
lalitar, or logica habsburgicnera orienhrA lnspre un pluralism organio". :,,:l:ra..- .slrun,'r ;;;";.,i:,.; ;'"*":"if;l: ;:,lj,,llll
Paralizia inslituliilor polilice, imobilisrnul de fatadi at tnparatului g al f'lhir,c ^.,u.;,,,'
i\u.d.oras oarc Klunr t",ncepururire.ari.reisare
anrurajului siu. despotismdlaparenrimpa4jal Ii neutrr al birocraliei: ioale
acesleaconstituiau,dupa formula luj Hermarn Broch, 'vid l poliric".
consecinti indeplfla{n .u||.ei"uhime tentatire dE a saha sistemuLstatului
I
:x:".;:
l:,f:,,:"w,;,*,lxxt,*,r
ii",..[:::rir.ltrJ;"f,
acee rcvohrljonarconservator,. admira
prtarcr:

n;lr p. fu pa.a*.f, s.,trt"t.i;:

^
33
32
 Karl Kraus ?l celebrerzA pe Nesrrov; Schatnbergll pasliwzz, ocazional pe
Johann Srauss. prosresxl medicinei nr o va elibera de sufennlete slle, nici jurispmdenla
llofmannslhal $ prielenii sli se aulodefines!ln egal4 masurd!:a nolarori, Incremenj r iJ int o. , dnle L'lsr |r utnU ir o \ a pur edt r olcja de dbir r ar ut, eilet ; r
. r d r i J onun u d ro ri u md n i rra d ,,r. .1 " .;ce i n l { r01, R uJot, tJ!r.1,arJl r5l hLnari i - - ' De/ SUsr ut; r a dc I , m t unt e m odenr e . ar r - , nuber e \ m J
pronunl, la Gijttingen un discurs consa.rat lui Hofnlnns ral: ii jlaci in pamflelari !i saririci fl conducepe Karl Kratrs,inaiire de 1914, dupl
cfisva
1rsacft lje propagato.ii ' artei modeme-, .lutmani a; Ionnei riguroase,susline ocolun care I au apropiat de sociat democratie intr o prirni perio;da, la
o
el, predisputi la ncel trg pe care ei li denumes( nuanla, fj la dezitnareai,e poz4ie violenl reacgonarr, dominald de nosraigia unei vt ste a
inocedlei.
care o nurnesc schip". .rinovaii de sasraldizareaipoeziei pc crre o redrc i:r vorntin. u1!1" ierarhiile elice, .srelice
$i sociate ar fi rrmas tnc, intade.
njge mpresii ii ltr aunosfera,pradli ararhiei nloravurilor t? car. o masllrcaz, AJrnge chinr sA declare in Die Facket, in t!]3: ,ietest arice,egtesiuna
'pfln snobism5"Aceas[ ijljtica (a carei aioielli lrebuie si I ii sliDgherii pc nunai pe r! td ea pri, .t se tasaantrchafi de pr.gresut tn diteclia
tlofr,annsthai, putir pretlispusia.xc3sei. li3 linrbaj) dezralure .:1. jn acesr .?dr.i , ti ei inlareste rpusele aflm1iid c. t,piniite nei p;titice, atitea;
'iqe[te ?
c.r.. .aliilcarirui moden pui*a capara1lr ,,en!dinne c"-icir:ri pcioralive. dn, s( opr?sc ta Reyotulia liancezd ."".
Modemjuie^ vienezii nu rcflezin in nnri un !:nif r! nrndernis.n Am purea iiii ti alre exenple penrm aceasti tipsi ile incredere ?n
r.iunjf:llor tj ritur de sine. Ea a* mere seniiir-nld. iaari. !iu. al r,n.i nlodemrlde. pc care JorjephRorh d Robed Musit lc lor infafla .etros:pecrjv
]rierderj, al rl.]lcidec.identeimirotd!, .tu:;i estr re.esara o rairlre, ai rr,.i drepr o trisllrt distinctir,aa nediutui ,nltxrat vierez (esreaijevn:arcn Musil
luljrl .are s. prlb,u$es1e!i at unxi !;ito; ircr in..fr Mridri:ti \.;enc:i se rr )l! jl'r.3 dr.rdenlej tl! ror :rift, n(tnc.edereia
po cea a progresului..rtm
lnir.tiiazt pe cara nroilemilri1iicn ioD$rlllr urrei lece:iritr f|" I rre o rcsj!]r r{,i.e .ln' ii.!!l s,n ..;:rc d:{tie tjte r inr3g inoral;j-esii,larr: .si:
sl:;
ap.circ ljr pc.r Ialslilale. Ei s€ gi|disc ft|c.fi s;t redxci r.ensli! sLarede rrilr)!r'lirr.;l rli. fli;ri3.rl|i r:ne; \.irtdrii lr|lrlriakrirc. Antllci .in,l il;
4rriir;nlc ia o tfoblelrr,l \lc of.iir poliiir g iinde{ rlor.rnirllea ,r,.ili!x,l rt]ni i';,ri.nl.^Lir iri.rir rc14!orr r;iujiljnii. Aflrn,o S.n,jrberg se sxpri,ri
cu li1
iJ r r ( nr oni e s te r;c i .,rtr:1 ,i ,i i h o l c l a i c t.i i i .sol i ri . l oktearnr:ni i ri rduai i !l i _ ici !c_ lrri.j!; !r "iiL ht: p!: tItqu itr-r eitd iir.cli". !",td ti.tur. tri:i
Dislrelll rui Niet?sctrerrlJrrru i.leile rno{lla}e {rL;i. t rriui:tr; ..io. slai,; ! .nnrrin!:.'i
'1.ti ,ute"rt..: .i.t:, arii u.:enLt.k,.: se\ "atrt hirt.t;i ,1; rtt
, nNtlu}ior|aii,r:irc rrb inJ:ii*ic, den.orarrcr. tntrolllrliftr i|l i ,\,rti rt,.n rr r a: ; enxnt oluet qz, t t , t : ht it s<, / at t ".
'ne{iic.
is!o'i.isi:r. ...rllul orb l]e,1:iir tliirttr) j I irttiue|l.r r roir !lftiriti!,ii: sa,. il. .. I pri.rire pe Adojf Loos, s a incerilsnir o neinletegere.xrc de.,{jr!:
l'lrel:soiF CeIiDe,r.tir lt.,.,r ildn,, r,e!51:l..it:\i.ti titu.t. .
i! i:tt! ,i tiL tiu djr rinnennl de fuo.,licnatis;l.' inLr o corrferinla .jin 1965. intirul;a
{ lir pii c unr ul l l e a z a : /i i .d .!r,..,1 d i i i l 3 t) tti r, j .,.j .{ .?4.i . , .:l tj Lr, .r ''FuDcfionalil ul asri.zi'.'jtr!a.C.,r yi:.
Ad.mo inc.p€a t.ir1 :! i cria te :_o6s.
nx)d.nririi' lMddsr,lrn;) .- liitu tt .-$.tLt1. \ti y!. nt,,tt,t;!. .!t1/!. tel'lru r se c(!,cenh ri!.orri,urie r.roriie dhtte.nrii anilor 1950 $i 1960.
t x t ler t p t nt i .:h i d t !.!i tc a ..1 .!rn ..u .t.t i )trt.1l .rr.' u ttj ,!i : d:utr1i Fka n siabil; :itll.ir o tcfjrur..t jlluza-efed. et stlgijra u|I rapon gerier.logic
npt . t ut . J t ut . t tc e s k :t:i t,.t.d trt).i i i l l l a rtu i | ri ..,c1l tpdt]!/,t:td.i t:utl t1!1 ,.,l ri i de' l ( ,,r ,L \ ) dn. t , . , u, , Lt . ., r u ; c. r l d. J: J! , it e, r i: / ho, r xoi, , r ,
.
' r:renur d.- t un. lr , r , r t i\ ! i r r , , onor alii n- ?r , . , r : . ( l , v, , . J , r onlni, . I . r r
Maiornrte. tllod.inild' vidr.zi iiilp;iri.iesc senli lclltut orehr:coi;, nt ralioiralitLiii econonic.: ti tehflice niig;nile. Or, AdaU i_.rcs a reluiar t:r
Iri liofniamsllral, care der:da nt 1906: -( ?r.ld.ristica epocii noasire.oisli na modemisnui .are facrin 0u produdi:r irdlrstriah de masa_gl iicejr
'lea
in anbipitare i; iehqlArt e. Ex nr !e pcate ip jini decii pe haz,,nesi$rr., elo.giul erlizan.nrlur. .ofsiderindd sc nu arhil.cr. cj .onsr ct..l.itaunei$er)
farl a jr;erde con$iinF cr, acolo unde e!n.rr!iite arlerioxfe .r-dear a veile:l ''Funclionalirqrul" sdr esle de f,ttt un umanis'n. Fiinla
onla]li rii, nrtrlra
baze solide. tolrl esle lunecos"t. Wemcr Hoturaxn ti Krrt !: Scho.ske ar iunrt' {r .llnr esl. pa, iirtr {ln .|l)u it nroirenl islort{j rl cuiturii, cu n.!oil'-.
evidentiat pesimismul cnltoral ce domini inspiralia luj 6ns1lr litim! in rrdiliile ri rrilri ei. fjlrr,slarronrl
fresceleconceture peni.rr Universirat. hre inrerprelaviziulea tui Klinrl rdlr isJrnri,,,..cnorii,r saripoiitic.
in nodul unrAlor: nici lilasofia et .athedru n\:t !a lunina nariraicr, nici ]-rus r--iriz.rlri nasuri lira,ja uorr etor Si iretserironiranei. Atclnn
ltira rlr rut. rlliniuoaft ".i:ca-!i
Crn lcrlut iieja litrl: ^:;plp.ter,t!1ie ne .rna (L

-14
t.:
drtd, &re ku rrebuics,1-i p!.pund sdpla(:.;,I .astj tebub ln tit.t oj|ui ,
tenlJu a subl;tr;aperi.olnl xnei iird.iri esteri.N.t afiitec1u;jtnrod.4e. ir
realirale,Lo{x afirma do ct o culiuri n rre nevoiede al1Ld l).nru I ji
tncdelahabiurul,!:' doai ac .rniza-ni-constructdi rricepuli.Acelsrl penrruc,
nrtjstulnu an crean;cicilrdo.irirecl r! lo.uibilr, 1orata cuft nici biologia
nu va producelreodatatcnrele superioar.rte vielii. Daca!r posedxo cuhura
a rentici. Europan ,J nai rebui sr se ideroghezeasupratjroprieiarhiteciuri
Sobrierateafaladei Micht.leryIatz r pmv e dinjr o vojnF nrodemisra
a.linilabitr lun4ionrlismutuj.,A.eastifaladi nu -ahicipapinlda sa epoci,.:
am fi ienlali sao inlerprer:imma_r degrdbaca pc o arhirelturiin sxspensie, tn
alteptarca unui nou coJ spcnra! al linbajului arhirectu.at. refuzind
omamerlele!i c;lareleistoricetnenilesn ftasdrezeabsenla.je slit. Va exisla
oare vreodati la Vienr o c Lurd ma.lemd tt deplin'rl inretes al c,Jvi,rtutui?
DacNn . spennlaurlej returoiri a arhite.ruriiderin. !an.- Ace$a esreltud doaryi
paalemesajulpe careAdof Loosil inscriepe l?.rad"din Miciaele4,tn!..
2 - Moderhitlii: Attu)WaB,et, Henmw Behr
O parle dinlre menbrii nodemilrlii vieneze pnciica un jimbaj lnaj
entu2iasr$i mai optimisr. Arhik rut 0L0 Wagnerde exempiu,in rhatul sau
din 1895 Modeme Acltitektur^, dectatt deprtira vrenrea istoricjsmutui
ectectic al consruclilor jn stit neo,' {ncoetenisric,neoromai, ueore-
nascenlisl neoflaman4 neogotic, neol,aroc)de pe Xingrrdle. Onc !i agner
selimileaziinsa la a Fopovdduinoul Sila a recuzavechjul.El nu Fopuneun
program precis, cu exceplia neoesareirdaplari a irhitecturii la progresul
tehnic- Evoiulia iui Otlo Wagner de h u JuBendstil decoraliv sple o
sobrierat mai marcaia nu face dovadavreunei cediludini, ci a unei cdurari qj
a unei perpetue del,lsiri. Purerile pubtice austdecenll i-au oferir lui ()tto
Wasner mijloacele necesirc realizirii anbjliitor sate celor maj mari.
Refirzurile srccesive de cne s au lovir ploi€lrete salepenru Muzcul om{ului
Viena, de a Iungut primului de.eniu al secotului al XX tea simbotize.rzl,
dupaPeterHaiko, "e$eculnodemitagi .rhjreclonice,.
in capilalaausrdaci6l.
Grand;orseleproiecte de ulbanizare ale tui Oro Wagne,rau rnnras g ete tn
stadiul de viziuni futurisre qi de p.ograne uropiced_
DepaSire, Uberwindunt, iatn cuvinlul cheie fotosi. do cnricut titerar
Hermarn Batu, a carui influenll asupra..I'rotejalilor,, sii vienezi nu ar treb j
exageratA(Iofmannslhal sau Schnirzler se amuze foarte curind pe seama
36
t.eslli ,\a zis ptdiro. ri. Juvint al nrod|nnlilii vicneze),dar ri rarui irir:er[
.irrin: L do('Lmeirt erl)ntinr !i simptoruii. t)eDltu i.oDdilia modirni'
unde node rii iie.J zi sc tranafon,Ild ci-rid.tlrin.ei,Ve,.hi, lurde irircailx
modem;late esie condar,Iati la(. pieire rproape in$an'.:rnoe.imperariutri
dantriist d evoiuliei atli t,rctl{n3/ es1€iniffir la B$r prnir o aspfa1ie nail
nufnilli ci*e dcpefire. I*1r d1., sa hu k i;\tzi, sa na httezt, i1 nu finii
idetti ck tine insuii:.,i<:i otice rcutat. tuetit/i 4tui lie ,:ltiat :ti pe,tril
Ld est:.t ulirccentii clecit!e./r;r/ , scrie i.i ifl l B86' - "tult
Hcnnann Bahr ?nsuqi ra oferi exeflplul redigino's al unei nodemi&ii
.roleiiorne: rhd I)e :ln.i wagnerinn iti bism.trck;an, m{xisi, naturalisr.
simbohli. secesioni$,expresionis! ti, in cele din umli, fl nlcepere din 1912.
catoli.i (fara si mai .ocorim stadiile intemrediaie). Ceea ce frapeazi ti pare
specilic ri.,nez ll acesl criric mercu er;juhr sli o ia lnainte cu n is i , csr.
faptul .i modernitalea nu reprezinta in cile din ufr,n jterrr.u el decil un
corlirul dinc: donnrii irdia;dualisnul,.rj. Creatorui .roderi es!--oel car!:
Du se increae in nici o Dcoali- in nici o regule sau radilie, ti care nu
refLinoxqredccl'l o sjnguri tege: cea a propriilor rervi. simluri. instincl.
sul.:ectjv;ta1i- Pentu Herr,ann B,,hr, HL,gr ron Hofnaanstfial incamdlzl
aceastnmodeinitale la pirfeclie: esle nou in mariem celor Vech; (pen{ru a 1
pal2rfrazape Chdnier, din noi. Hoinannslhal f,cca v.nurj ve.tu), dar
-qlnduri
rimir. lolu$i p€rfeot rlodem crci, dupi Balu, ru unn&e$re de.ir
stonl 3ila1eanaturalaa sensibili1nlii.a neniloi' g a propriilor idei.
7 htdivinudLisn estetic[i cultul gcniului
A.easle perspe.iivi asupramodemului, carel define$.ec, ario afimare x
ii)djvidualismului, ne face sn lnFlegem de ce aflia rnodemi vienezi, de la
riofnrarnsthal la KIim1, par rearospectiv a li rnmas in ex])ectalivi comlarari!
c1! alli crcatori (gei.rnani,francezi, m$i) din.aceea$ perioad?i,lnai aplecali
care experiment, mai novatori ti 1nai revohrljonari. ing4orat de relativisnrul
rl1odemlsme,orsuccesive, Baudel^ire obsewa ci definirea modemului ca
irarznotit' rdd.uye:te nuh prer. Iesn. frunosul de ieratteruL edu
ari:tacrdtic 't fi tot el precizai Moderniarea. ta 1 ticd h.dnzitoriul,
JisiLit)ul, c.fltiagental, j ndtatea dtei, ftatah.i junilt.lte JiinLl etenal {i
r'
inuabilul . Eien\enlul tulbure cxre, ln opinia lui Hermann Balr, ia natler€
din caraclerql fanzitoriu al modemului, l9i afll m corecri] ij] atirmdren
individualitilii "geniale" r qealotului, garantind, dincolo de orice lnetamc'l
foze, coerenla$i legjtimitatea proiectrtui modem-
37
I

Imt'e'iuiu,, Ronar. ir scojut at XII tca.in ronrexrutunuiadinrreprimete

CumnoraReneHu!gh.in!r.uneseuLonrrc,a'ldr D"tdrrourr BauJet.,,re.
''indiridualismulesteticnu v Duteaimplili (le.:itprin unceplia modffni Lonrl,tredinlr( \e.tri ir Moden[.GrutrerMap e\ocarcel
n, daaitas,cJte
rep.ezenta pentruel bitanlulcrilic at u|ei,jvolull dej4tndetungate,,.
a:upru SeniuLui'1. Or, tocmai cultul geniliui consrituieo rrtsiturAcornna
Modemizarease caracrerizerze in secotulal {rX lea frh exrinderea
nujontl$i reprezenranfilor modemiralii vieneze. Pentru Ofto Weininger
srrr. prosr.rrt 5riin rr..:r r€hnicder.rminnit.pe t.,nrd
seniul devineel insurs;obiectulunui studiupsilologicdeialiat.Ktimi. Loos, :::':lnlsrnrier.,l:
.nrD.nJr,,o.,rre. di,J.ariti"unorrrrd ir,ul trdte.
Kraus, Schonbergcred in geniu'. in primul fnd in propriul Ior geniu.
e.ononrici. mbarr;aiea 9i dezlulrarearnijroaceror "re5Le,.,a",n6g,21,""-rt
instanla ulrimi a legirinarii gesrului inau$rat al crearoruht, citadeli de.o.r,i.oi" 1; ,i'.
niformare.AcesrenNtalji au .ondrs ta redefinjrearemren;tor
proleguind mademitatea impoi.iva derractorilor sai icademici sau filisiini. uneirteztar,,,;.
I,rD(..seconomic.so.ial fi poliric, rnodemizarea pu! sub semnutinrebnrii
"Geniul" constituieo remdcareprescnpain c.l maj in.rlrgrads}jrite dinlre
celemar critjce:Freud.MNil, Wiftgensrein. Poaleci remaesleindisociabila ' iPnrr'dr- .'rlutulj
- r,ole.rr\rrdtrlo,.l,e.r,n )r ,denlirJte,r.uhr.(,r!1 J
,.,,i'\,/rto' \4Jt|m,. ,er corert{nde Lrr pr.rr doL,,rn.,,E
de insai$inoiunea de modemitare. ArtrDcictndtradil;ite,|coijle, canomete{i , Ireto,
cri@dilegustuht se vad s pdsennei cririci radicale.irr legjrimilarearr1eise ,1. r,,er(. .) pr,,rurr, d. rn.ru.,,In d.rrer,r,j(Jrri r,.
".11"",
\' t' l 1.,r, ),
'iulemeiaziexclxsivpe fo4a indivldualit4;icreat/r3re,.geniul,.nu -' r. tr np.nu. . nr i. dl, , . I . n1iln. . i/ . , r ir r n. r t le\ r : t r . Jp j, r nJiFr , J.
Nare decft rl.rlie celnr c!ili im])erarj!||t sJrimbirii
Ai inoritliei. prrlrild in;ceta, linD
.r crj!!;1xn1.;i[j.ii. erfdnali in 1.-rneni.slerj.i
I, teo.er;ci, a ntode;iztuii.
fir i'| o arrulre r;ir,.aria irli de mclienjis j La
1 M.)Li..ttit.tr' :ar ii.ttt4..!tttii t.' B.rudehne, demrnlrr:
vi.rl'r,l; ir luj|lii lncr:1ilfar,:r.x.e se Lrrb;ni cu .xaltarea mo{lefnui . t.ot anIet,
'','',.':' 'i,.:),rrFrilareaai*neza!e C('."ede+eanr; nrldemi 1';n renurn;|ratea!pe!rc
i.ir:rli,{r!i.nri:!ri..4;rl ! i{ne; o.ijiti rur j.:j apj.Le E:Jr l]olitrit ft nind:d, J-... jr i, , . . r r t J, . . , r ir t . r ( , . . , r . , ,
rienerij !i f, f.ellgur.rr l1r!re d1I1tne;iie leme aie trslmcijein],tri1j;rojulriirj
' :: , r r
' ncrn,.,, . ! l[ . ( , , . . . , . " . , , r ", ", p- o. u. . , " :
ti i) t . . , t . r / . ot . . i, , . ] , . r nir a, c, r nilu . . . 0 jr I br , .
.rnra ilrdi,/;dqairsrlului (ir lcrtsxl pc ca'e ,1 dar Louis Drnrom :i ariti.i t. r, , '" . 1. . , it . L n, t e: I ir r i \ . r . uF. . . , d. r . r . . r , . r
I-jiroveisjql'. nosraigia r;laic8iilor sxscepibjie de ! r\rgerera si,.ieixler , ': . j; ' I
'. . r n . . r , r . i. '. , r . . e. pr r : odd. . . r e r . it , . r . . r r f t . dr , '. q
(.o])eff de a{i rctali la ca.e viseaz, rfi,lrii Se..jjirlnj:.ir,!i sirbord,rien?a ' ,' -" i "
. . i ( uf i: 'r . r , . : . . . . i. . . 1. i j
t . . , t it i . , , / 1. . , , r . 1n, . : - r . r e|.
noulul slil loite esp.crele lietii. d. l.t arhrrectur,pinj i? dehliile deco.rlrr ' ' n, r:r, ir t H, lt , , . , , u, t pr . r : - . . , , , F, t r
, , i. : n. , r . , . , 1. . . . . , ,
inre.ioarc, dirifurle de .ilivx xixfi cdalLrziror;,de pijd. .jnsra! !;tnr1 .riellcr. ::oine\larca .'.ogrdeior.rre ar: dekJri Iri.e rr.rorm)sore. prertrll]
rr.zi.llnd concerrrd palatului Sloirler; d.1 $i sioDis :rt rji nationalismej. ,i1::t.roiia tu !,i!1ur:i...cfialiltnul tn n:rzi.a. furcl;onatisnllt
,r irhi;e.rr!:i.
,nrenrein.h'ii utopiile in tfecutul inrjepiflxr unde i\irri.r se .onflnd:i cu l.,trlr rellzi roirl. noite conrhill.lii".
nila'). reirarea liisculiei cu pri\,ire j, raljonalira*ia $iiirliiici ii tehnice (i r: rostrr(sd'1iiri? .c iinrcabit drca
. !ro;.-cLul a.ei"-i lalirirzrl8 esr,- dorr
irremrediul (ritjcii ii$baiuiui sar!.al efcirului d|fi:l.ltitor d"- a corcijix h.1.rl dr!. sir i.ij: i, r i nr ounir a x. iual p: r iy t ir n, nu.
Er inslr uie5r r . ir i, a
d$orarirrl $r tun.liorulul). inlerrgafia as"rpra statutrlui adej lrtn,l.re. ful rl ror.r :r lbr . . r r jiui . i - . r e3r nr bit . S. f . c! ! r o*ir e
?n. r jt ica psilr ologj. *
osoifrd thrre elitism ti .iemocrar.iznre. !rti! df. ll NietzsclE ;i liieu(i inijoari,, ties(jcpera
ur Ahul al raliunii.
Dup,i foml ta l .ter,r Bar{lilirq 'itl qrice conr.m catlural, \,e(,}JiJt.\i *:rt\lrsnbil de liagilitrrex srhic.rllui ilu&rctn. R.io pe.onr
pr"p,;u p"i,,.*i
noul altemeaza ln mod senrnificaiiv. Ce.a ce rrr lnsen ri inrr:t cri frlir|lii irsl.u;nenhJe !i idenlirare care, ]a adomo g
Horihenner, ;enrasiji
p.clrdindf r exis$ o <lllodemir.rs,:, id;.r: a s:rucl]ri isl,j.ici !t.hrrti c.rrsritoriyrr | .uolrhri sui]iecl,/obie.i.
S; ll)tlrnriri :r Se.apon.zl tx filoso1;a
rctnnl;irii si crizei"'". {-irntLiirtl ll$clemiLrlii .rsil 1{tes:r lrsDlil!: tte lJirlrrjliui r:rre, ia Wiclr(jr$cia_ d.coirs[xje{{.
sub;eclul (ja aulor. <ta, ti ca
srrlnltlrlernrl d.cadenlei. .illcquir. I-e Gotf alrlinr! ...err c:t iriiir;ier jrlecitor xl propriitor jnlen{ii senr.}nl;ce.
in fine. poshnodemiurea eslcti.a
.ulltrirld l]xdein_', inr.,!r scns aprolrat de .et r'. :.irr i cnnie!1.'n r,azj, lonlerl 1'r$rr avang (ielor. p.ecum idce. &ryn
ti care ar e)dstuiD fiecare
:e r:rsri1).1!!eitr :*i:cti i. rtl V l.:a i xl vt L-a. tn oirtnernlt tlifr..ririi

lt8 -19

ii
epo.,l a srarr (ie trolres ai Jnri, ;:ljrnj..l ile la.ar .. :,r tulca d.c;de ..,:. fe
,t' 1"" ,. ccar e Pur t m od. nr iin': '
esre €rslet].e.{ilelrceDlabii Aj1li, ?nlelcrsr. porh:xrdcroiialc:rreinrcl.ir," Jr :,. ' ' . ':
..,' .,ir , , u; . , , , r r ulJ: r . f i I nn. j.m , r . . . . epr idu .
cr iiir d. Fr nnr , r , r , , ,
radj.:riizc.iza g.!rr, inld.;riiiti:, farr ! ezila Jii n n^ ]a indointr nrj.r: a!n'rg.r.(:riof i; su|[ria !{ iiL.ria itnei poare fi scrist .ioar
duDa ;e se \a i.i
aun{h.ren!el. r1lod.nrul)-!l N., cu orir frer lri I nr,.rir. J. ,e.tl L..\{ r u: . r . r jr 1' . ! r ( jr , d. . , aL, . . , er edp L r L. Dur ul \ e. olnt ur
, j, .
..r.:.:ri-*r Si lr isn,ric;tn... .i]t)L"uieile
iuiiin frlrii troLl; ii Ccr.lio.ii .i .i (, l . pc.r,." ir . . r r e. ulLi pr , aFs|lallr un\ . bin dcer ct i per f c( r i\
r.:i.ri.:. a nnrienrirarii. .lrr.,':r. ii ir i1.iirica rrodemui peulnt: I tir,Jrari l :rc.rr,r' rl ,i r: , . r 1r Fr ! ?ut ea, J. . , l, , . , , Jdm . 1
, r J, J, r . eohi, . :
:)e la o eirrril la ailx. li:in,rciir de difere',F. apr tlneic,tli'il.1r iIr.re Iiri in i. ne p.ive$e. am reiihodar inl.-o oareffe rnajura.
pnn s,ste!i:
\{|li.rrtte .,tl.irii!r ai. lrlorlei'nlr,i& Asrfe; v, i.!en; Iroiih;i,t iei..rar..l asu|r3 crizei lrdili.jualisnul i nodern,. qi a .orOrr*tU
n:eDrarfijl.f rljrtlre in.d-rri1ri.r r*njlNi rorn]]nrieiti ncdemrrater rir.jr.zj. ,i.
rdentrlal., .u lradilta analizelor tui (ieorg Snnmel, .are "au.jum
".iru
arita omul
1ia. si;nr- i;.'rd'i dir l,n1t ir $odenir.tea wejn ariaxri a axtl'Jr :]:.4, ti !rooen). tmgnmt rnspunzator de sine in fiF vatorilor,
se afl, inlr o
l(r:10 lin.l! r.irin€ de.ir,ir. rle m,rdemilaiii as.rnd iin fni.rliirl pennancnr. srare de netiniqlei Cii.i $entd
nodzrnului.. scrja Sr:L\
t)otrnocq! |. .:!r'.. p.rji.rlo.irnrii.ajerrnonsrri ji .iolqiegc ir sirle si le ct)h\t.i ir psihotqlhrn, arti.a in.epaatated de a
;rc1u:r1i7ez.-.liiie*nilal-.errrai:(xrsideri ci glndirea lui Nielzsche rslc.3r 'rc;, .9,4. rune tumea Ia ina.r-
ure t.t utre1tet.!, Nnf,m rcactiiior ptoprici t1,.tsre in?rkr.itdli,
.).'r marcheerj ;slar,1rea pr{nidsmil,:r1ii filosr,fr.p' Dar p rn:. ;,:..ufir u
pe . twhe tneioara, &r I h Jir.twrca (nnlinututitor
s,dbite in sk,
Ensr F.ijL,r sa reC.|. rii ;n F !.i .h Schilttr ur p:e,:uis,r ai
ro:xrFden.;ra1;i"' . iJnr r..rrr:i ir.rrj)edi\'t. .iodomiirlea aicrezi r coijrtiruil,
t " i. : . r . . r ' , r ^ ,r. rrs u rrr a pn: x;pn."r!i . no" :l
' c,
Siruali irlr un.onrexr so,..:ne.,rno1]ric$i l'olir;. nrulii lremr rxnlonar tn
s1a.erre jrxdc'r1i :i n raldj .nud,-rnizire rnninei rnrc,qteli in cjnlaralje
. ; . nx . , : . . ri .n r.,.ru v .s tr., ,n r-tp , ..,t i r ,; ..e" !rr,,r.,r..; re J. I
!o:r c\,oca .rrl x iosr d:,ose!n d. sensihilifn!, {i3 ciuete trorocale ia flnrle
re.airlui al XiX lea. is roale ioneniile vielji. de un proces de modernizxre
accrjeral- A.exsti silurLie sti(ictflc, ..iplicA fara indoirh de ce cazui viensz
apare ca relelrni'i najor. in .lezb?lereaacrualr .iii jurut toshodemitalii
Je:JnFranroir :,yotard nota sr. exentlu i| La ontitio, t1osttu).i'ne, tn
caDirciul i(rilulat Lr ddlegitiuralion", ln sprijinut tezei s,le dupt care .n
cuhura D.rrhwkni. .he:;tu&4| iettintlrii pLterii rc pune in dttt temehj
Ma.{,t porcstirc g a !rc iut tredihiLitalea, .ric.tte ar Ji modatiktea de
uhtit:are cdrc-i este <\Jnletd.i: ri.restite jpe.ulatiii, poreltir. s ?tu1n,
rip.i/ri ' , oi acesl tip de pesLnisnra alDnenlalgenerata de incepdrde recol
.ht Viena: artigii, Musil. Iiraus, Hofnmnnsrhal,L.'os. Schdnberg.Bro.h, dar
fi pe lilosofij Mach ;i Wil|genrxein: 'FAfi Indoiala cii au dk\ t:.h:ttiit a
' , ' p t , , t - i. t t t :n t;, u J ,;ttt ttnrrt, L;ttr t,, ttnt pt, .:;,

Expoziliade la Cen!ruiPompidoudin 1986a fosl .rrDcepura de Jear Clair,

aurclruilucr:rrijConsiditultnntsw i ttat desbeau^1tlts.Clit;qk t( it1n )
I .tensibil Ie starea celo aqi, a cnrcr fiing ii e$e cu desdytttbe indilerentd,
i,
2 lalli ca pe nitte biete fantome fdrd de realirate [...].,Or, aceastd rioleqd a
, Individualism,solitudine,crizria identitifii
{,
I ca.e Schopenhauero ofera genemliei anilor 1900: ea cohstituie, spre
I lndividfulisnul.Mladie ti \itr'te mrdernd
SchoDenhau.r,Nietzsche,Simel, D ikhey
it,
O modemiate inemeiali pe exalra.reaindividualismului $ a
subiectivildlii: astfel se contureaz, ea ln numetoaselemanifesteale orilicului
iiil literar HermarmB3]u. Or, ac€stadin urma nu lace ahcevadec4sa propun6o
1 varialie pe una din{fe temele tundameflale ale epoci; 1900: ascensiunea
irezislibih a individualisrnului. Ceeace Lurninile consideraserA dreprcondilia
lilr progesului constituie, lncA din Filna perioad4 a romantismului, un punct
cenral al ce€ace s-a numit (ritt r*rtti*. Modemitatea 'luminatt se a.Sezase
I subsemnul libenitii subiective,garaftatl la nivelul ordinii socialede dreptul
It: privat, la njvelul statului de rev€ndicareaegaliHlii polilice, iar i,'1slera vielii
private de autonomia moral, Si de BiAunS. medir4ia individuala a unei
Kultur colecljve. Spiritul subiecliv pusesesub semnul lntrebarii formele de
vial.t legitimate de religie saufadilie. Procesulde emanciparcesteins, foarle
cudnd resiqir ca un per:col de alienare,ca pierdere a fo4elor de integ'are
sociala'. Cucerire modemr, individualismul este considerat de cilre ma
jo.itatea criticilor modemitatii ca fiind ambivalent:de$i inslituit ca exigenla
eticr, logica, estelicd, se impune necesitaleade a-l difetenlia de propriile_i
limiiiri gi deformari.
Pentru a explica modul in cate cdaclerul uman aduce raul tu lume,
Schopeniauer arAtace ef estg prizonierulunui Vrl]cipiumindividuadonis
nu se dezice de btala sepa ft dstfel instituitd intrc propria-i petloana
toatecelelahe; ata incit el tindedo.t sprepruprio'i hund are, fininind in'
separutd clza sa p ktr-o pfipastie adtncd, ba chir'consid.erlndu-i pe cei-
voinlei este deja prin ea insdg gi ln chip itlvdiat,o sursd de nesfryifi
sule.intn. Mai tntii pentru cd otice rtiqA ia na{teredintr-un deficit, deci din
suferinld. Apoi pentru cd tnLdnluircacauzawa lucrurilor ti intenice in chip
necessrindeplinirca najoritilii dorinlelor"'. bdiyidualia umanAs€ctioneaza
slrbiectul marii 'inlanfuiri" a lumii, ea cre€azailuzia egocentismului Si a
individualismului, careorrevegerelafiile umane$i sociale,precum ti sfltierea
subiect-obiecl condarDnlndu-lpe individ la nefericire. Iata marea le4ie pe
ex€mplu, punciil culminant al romanului Die Buddenbrooks(1901) al lui
Thomas Mann- Cufrrdindu-se in tectura volomului Di€ WeIt als Wi e und
Vofitellunq, 'Iho',:,as Buddenbrook descoper, dinrr o dari ca propria i
individualirab nu reprezintA decft un obslacol "sringheritor, deJectuos$i
denn de urd" care-t lmpiedicn s, devina mai b.uft, "o tnchisoarc, o
barier'n"'. Doar intuilia estericn poaE determina, susline Schopenhauer.
sfdfmarea individualiei SiiinpA.areavoinlei individuale.
Nrerzsche deTvofua.eeati tema in Di. Gehu aer Tragndie: in feno.
mznul dionkiac, artistul s-a despuiardeja de subiectiyitate[...]. Glasul Eului
poetului litic se dicd din ltrdfundu.ile abisului fii4ei t...1. fn mnwra in
c.tre subiectul esreartist, el se sink dcja eliberat de winla sa indh)iduald
1...1. btistenth ti luhea nu se justificd in eternitate dech in calitate de
Ienomen estetic " . Pe parcusul textelor li lragmentelorsale, NieEsche apro
tundeazadifereqa esentiali dinre individualismul abjed al sociedlii mo
deme $i nobilul individualism al voinlei de pulere. Nielzsche obs€rvnca, pe
de o p^nt: "Cele doud trdsdtLrrlcare-i caructerizeazdpe europ€nii nodemi
stnt in aparcng opuse: indiyidualismul (das lndividuatistische) r-i revsn-
dicarea d. bepturi eqale: in Jine inleleg"'. "A aeeaspi.it flarofc", $ie elln
Mewchlichet,A zu,lg6chlicher,'l:,sfai]nr.^"sap&icipi pnn cunoa;tercla liala
€i la fiin(a altoru, heconidcrhnu-rc un indi|id incretnznit,Mitar ti stabil'".
Pe de altA pane lnsl, afimarea individului pregfte$e reirnoirca culturii.
Condamnareaindividualismului repr€zidn, dupi Nietzsche,unul din ultimele
.e ecoud ale cre$inismului ln moraH: fiecare pare se afle astAzimuhrmire iir a
suslineca societareatrebuie sAadaptezeindividul la cerinple colective Si c4,
Ei
pentru individ, fericirea con$a h a se considen un membru folositor
cole.tivitalii. in realirate, spune Nierzsche, se vizeazA astGl nrinarea ti
43
nrmicirea individuh '. T;rm 1 5; anarhislul.li.care in felxl sil, lreli$reaui .onred' in torlI de nrLesr,rle de.i dorr dac.rrexte$e sa .desubieLr;vi:eze
rezis.en{a ta o asemema lirelare: Ci}d .nntutrutile .\e tlei? teazn, !( individ .rld''.
iwsc nai nltii dcel. Jiinte p. (r]rc ie nwin tottrni: ei sint pttl:ars.rii y ca 'Wilhrin Dilrhey
lle infililexze o perspeclivar-n.dditi.cu.e;1r lu; Sidlmel
n , pd4c n as J p t.ru n p r4 l - y " t r,, d . tl Jt 6l h: ' . l ' u un rr-grnenr dlupra cursuluijstrriei .3 unut deremtnarde imeracrnrnea dinlre indjviz;.
darind din anii 1880,Nietzschedelineqteindi'idualisnul ca pe o '/or,ri,,r' Ce"a ce I dermine pe Dilrhey si A; tmr:rneiezeacrivitateade isrorrcpe
dcatd {i incd incon[Iientd a t.in!?i de p t(re Din acea$n pe.lpec1ivr, 'rr- ,relada psiirokJ8icri$i sd coniere vaioare de modct auiobiografi;i.
cialismul nu reprezintd decit M nijl.t tu agitale a indiridwlisnului" , i^l Autu)hktutofia rcpre'infiJ.ma c.a nai ir.lltdili ceatai instudi,d in carc
''an hismul, la rindlrL sdu, n rcprcziri Llecit u nijbc de dgtatie .l
tnit n.,r,ae; .Dr q; inatri(Lrarui,t,,nL,rtcye
..,t,dt,;!rtcttFt"k "rcr o
Opozilia di re dualitaba conaadicrorieindivid/socieialerji viziunea lnca 'enx1iJlLdlr( trdnr:uh'e!ti\d . unrrlrec
mdr.i,esta i loarcopclfierfdrlinind
ulopic, asup.a cuplului individualirrle/sociabilitar€ domina majorikter ae AqkurunF sax roman.ismrez tri din fap.ut ca xnut qi acetai inlvid,
teoriilof caracleristice pennu o Lellensphilowplr? poslnielzscheana. rnul $ icelari suflelse expimi fie nr poezie,tie tntr un sisternfitosofic,fie
Refteclia asupra indilidualismului modem se afla in cenrrul glndirii
sociologice a lui Georg SiIIInlel. Sinrmel distinge indivjdualismul
''cantitativ", moqlenit din secoh at Xvn-le4 ( in fiecare petsoana 2. Splendorileii niztiile rothud.inii
ihdiridual'I siilntluierte, ta eletuzntfundinentuL, .'rul anirer.t4l, turtd{a &n
Diagrostic$i cririct a individualismuluica naladie nodema a cuiturii.
liecare pdrticicd dc naterie, o caft tar.li str ctura Nfticulard, reprczintti exaltareaindividuaiDluica fimdamenlulrnn al cuhurii aurentice:conrinuinl
in esenln leYile tadilonale ale n4teriei in generuL Sinten prin urmare
dt]-t pe Nielzsche,sffrgtut tj inceputulsecotuhioscileazlinrre acesledoua
tndreptdl\i sd usocien .lin capul lacului libertatea i egalituka "') de vs'uru asupraunri fbnomenresimlit ca .rlntrivalenr.Or. fomla de viale
individualisinul "calitali!', cara.terisiic pentru secolul al XlX lea car€
parea se potivi cel maj bire unui asemenea individuatiffreslesenljmenll
l Pttbtena nu h@i c.nsfi nL a Ji tn Eenerul n indirid liber, (i in a f un rdlt&drrit. SolitudiDesenlel asrtrnata.solirudine durerosindurata. Texble tui
indirid dnune, deterninat, incanfundnbll [...]. Aceastd tendinld trurerceazd Nielzscheiiusrrea?aaceasdpozjlie. ,O, solitudine,st)titu.tinea
intrcaga epocd &ntemporunti: iadiridLtl se tautd pe sike, ta $i cum nu s-dr
p,inintutui
aLu ndul P'ca mrlt atu iai! , a uh \attdler pe ur panim
prlseda incd, ru (ertitudinea de a liisi in EUL sdu sikgunlL punt! solid de fa nu nLi trr' f. , aft tinc .u trthi "atbuterda lrtAtn
-. ;r ,,.ht 1...1 4then /s!e falti.,itea.
rprtlr"')- P€rspecliva lui Sinmel asupr: sociabilulii nu nai pune sub alt.e,a solitudinea: asraai itudtat acun!
,i cd,ei ldni,e n reu ;dtbate,: li
semnul lnaebArii domnia conlernporana tr individualismului $ lransfomrA sl/arn prLntre oameni: - sdtbatec strdin chiar
,i Si ut kci dnd ei te |or iubi :
intemcliunea dintre individual g col€ctiv inrr o dinamic, crearoare. RAmine tuict, tai prcsus de a .:e, ei rtu/"escca nimeni sd nu se atinga
rte eil,".
lns, o lensiune ireducribilr, cnci sensibilitatea subiectivA a omului modem il A .easr, rol i tudr nees. culd l, : r dleldLa. . unrni se. t une n. '"p ot ut
dt , n
lmpiedica sd participe la gruparile raditionale sau sa se supuna rmor legaturi tlrothu,tta tnttlrtat Auf dern Octhejge : Inletep.tunea 1p,62,o
nuurj thtc.\uttct ut ut m . u lir t de a\ o nJt 4a it c. ! , a ,,
ionstrngatoare. incapabile .a r respecr gusturile r, :en'ibilirdrea persondla'r. ku, ^nt uneze @t u ) i
Ajungind la conclnzii aseminaloare observatiilor lui Sirnmel- is.toricii vielii nicifunukile inehelate: sn nu camulte,e nici ntuicardeSeftturile.
Sotitudin;a
private constati ca, de-a lungul secolului al XD(lea, indi idul modem unun este luqa bolna|utui; sclitudinea attuia,
fusa depafle ile bolnari,,,n,
reu$elte treptal sl ti prolejeze secretul li intimilatea existcr4ei privare de cind trjumfi&ffe f; provo.xtoarc Sd in*dznesc otre sd nat ewc t) uLtit t!1
influenq colectivului. Dreptul inregistreaz a o drtlinerc in urmN faJa .b Itrp1e; tt.tsdtttd dfnii nvle carc nu,mi u.;ureaz| delet ruparturite cu seftEnii?
!...1.
din ce ir ce mai oaneni se rizvra&sc linpotriva disciplinei colective Si th..c mi i pri v?s t ?. , ?nt im pnr ut uM ht t t it ii nu t epilnld d, . i! r , vnm @ \ ; -
a celei familiale,'1uti
revendichd nevoia unui tixnp sau unui spa!iu''. Indivi- tot tp atup'a t, ni1c-i4\utu: Am ir"a net, ip de .otirudine, ali.a d? inldna-
dualismul reprezinta o fo4A de dezintegraJe pe care sociabilitatea nu o poate Ir.yrc. dc . rt i aL a, , cr c t a f t t nc- inskm ;d( t 4t ut u"ut a?t pur . at p , a. f i( dt c
rbp' I ..t. Ldl au\ t snant . t r c at r c?t ade. it n d, t ianb , r a, , a, ea
", t uu, r int
45
ir
sau, dacd an fost bine lkleles, ln onoalea purit4ii. "'' Solitudinea pare a
reprezoniaprelul afimlarii indjvidualisnului.
Nietzsche introduce in filosofie o tema prezentA in iradilia literare
.geniul btestemal . \'zionanl nenlelesdl romanticilori'tise rerlamade
la o forma de vial, pe care cei aFopiati lui au considerat-ouneori drepl o
lnscenare: '1{n era ctit .le solitar pe cit |oia sd paft", FfiJ.z
O\erbeck, "se compLlce.tin acedstdstarc, wia sdlie solitar""'. ^flll,J'z
in realitxe
aceasti tema nu izvorage, l,n crzul lui Nietzsche,din simpla anecdotasaudin
emfazr- Ea determinl fizionomia acesreigi,.ldiri pe care mn putea-o calfica
drepamonologica". Soliludinea ireversibila a ind;vidului modem este frra
indoial, una dintre consecinfele"mo4ii lui Durbnezer"-
Aprcape loli a{ilrii $i intelectualii reprezenlaiivi ai modemit4ii anilor
1900 au alimenrat tema solitudiniir provocare !i maledictiune ca la
Zarathusra, - amprenta specifica a "emului vielii modeme", ca ln cazul
dandy.ului baudelainan.r.itacind izolar in multime. ln iragmentelelui
Nielzsche datate din 1887-1888,gtuim mai multe citate din Baudelairepe
tema soliludiniii "Omul de Beniurrea ed:fie unul, deci solitar [...]. Cloria
tnseamndsd fimii unul, $ rd te praeluezi intrun anwnc nod'"'. i tintprul
Sederiila Nisa, ln loamna $i iama 1887-1888,Nietzschea.ciiit edifia
Gtocmit. de E. C'.€per)drn Oewres posthunu.\et co espond.ln.esinadite!
d lur aaudelarre. de cutrd pubti.ara. m 1887"inlilniml" Bdudelaire ceFace
ceorges Blin numesteo 'superstilie a diferenlei": 'l[i cucerc{te solitulinea
cu pasiune, $i totu{i sulerd din cauza ei, datestind-odin vtrjul buzelor 1...1.
PrecurnJulien Sorel, Baudelaire a&azd it pldnul imperatfiului categoric o
neasenuireconsideratda I un pdcat de cdtrc oanYnii de find'"'. Cirind:u-lpe
Baudelaire, Nietzsohe va fi in acelasi timp fascinat 9i lngrozit de acest
sentimeit "decadent" al solitudinii, care culmineaz6in masochisrnulacelei
Heautontimrounvnos qi ln dispreFl de sine. Dar nu-i putem oare aplica lui
NietzschefonDula lui Sartre despreBaudelaire: "€ia ret'endicat solitulinea
t a ca Q-i , el p4n d? ]a el lnsu.ti. .a il nu nwif. oblilat sd o supone ?3
'ina
lnE o formule in slil niet?schean,Rilke voftettE th Florcnzer Tagebuch
deqre \oinla de solirudjne cre I insuflelethpe arlis''. ;ar Ruaof Kasmer
rezumr, in 1928, a viziune Asupraexistenlei "Salitudinea tnseamndpentru
personalirarca nod.emd ceen ce rcprezentanimbul aurit al slinlilor pentru
pictoii primitivi'^. Dltx gloria solilamlui estesuporrad {i ca o malediclrunei
maltezul Laurids Brigge al lui Ritke dlscrie solitudineacare1 coplesetieln
"camerele hazardului": 'UhitM hea spetunld detenea de fiecere datd
Jercastru. L11iir/nqinan cd ar putea sd mai eirte incd, uJdr.l,ew carc sd-ni
apa4ind, chiar ti acuh1,in clipa acesteibru.Itedespui<iia morlii. Da. d.ecum
privean in acea direclie, dorcan ca fcreasha sd li Jost b$icadatd, tnchisd
aidonlt unui percte. Cdci acun ttitn catdcalo tdul'continua in aceensiindi-
Ietenld, cn nici in alard nu eristd alxera dacit solitudineanza. Solitu.Ineape
.ate I produtcspnin ttuu-raiji a.t"i notctc hu p,apc na\wa inmii nELe3.
Arn puteagnsi in lileralura epocii 1900 nenumaraieexemplede personaje
solitare, aQezatesaustind in picioare Ia ferea$a: aceastireprezentarepoate fi
lntllnita in specialin te)tteleautorilorvienezi."Sin!w. a.reza!la fereaslra",
sunaprima notalie scenicApdn careHofnannsthal il intoduce pe Claudio ?n
pie$ lirica rer Tor und det ?od (1893);ln nuvelaiui Schnitzlersre/b€n
(1892.),bolnavut Felix, cl|rtud priasit de toatNlumea. ii a ajezat patul rnge
fereasrraprin care li obserya pe cei vii; in Der Tod Geory: (1900) a lu;
Richard Beer Hofmann, Paul. pe caie moanea prielenului siu Ceorg il
cufundain soliludine.estereprezenlal la lnceputultovesririilingi o fereastri:
''ContwuriLede pe pereteintruchipauumhruintunecatZ a cadruLai letestrei
1...1. Ftuhzi[ut teutui ie deslu$et1 ptin feteastd aidonn unui stilaj !L inini
neerc"'". Ese!]. lui Homannsthal despre Swinbume atinge un paroxism;
izofarea ani$ului est€ inchipuili de ni$e ferestre n3trhr "Fercstele sint
ascunsedup.l tapiserii, in spatelecdror.l sepoate Ehici o Erddind amintind de
W.1tteau,cu kinle, Jinliki arteziene[i ledBdneaurite, sau dr un parc in
lunina aprcului, cu pllcuri de pLopi intunecdti. ln rcalitate insd, afurd
continunrial.t z|omotoasd, lipdtoare,hrurald{i inf.mi ".
Uldch, "ornrl firi insu$ri", punind ampremaereditari a 'mod€miralii
vieneze", este lnfilqat dintru incepul cititorului in picioare, la fereasbi,
s;jllw: )n picioare, in spatele uneia dihtte Ierestc, prirea strade cdfenie
priAfiltrul de un rede cru.dal aeruluigrddinii,nunklrindde zeceminute,cu
ceasul ih nina, natinile, trany.tiele Si chiputile ". in ultimul capirol, care
precedelr roman instaurarea'imperiutui milenai', Uhich resimre c6va
asemeneaunei disfocA.i a rcalirati inconjurAroare: Md schimb $i, din
aceastdcauzd,tot ce esle in relalie cu mine se lchinhn de asenenea!" tin.li
Ulrich oare c.edea cd se .bsena cu e&ctitate. S,at li putut spune cn
soLitudinea sa (o starc ctle nu sdld{luia doar in el, ci Si in jurul lui, unnd
astfelceledotun pd4i), s,arJi pLtut spunc.deci,Siag siqea {i el, cd acea.sd
solitudine dewnea nui densdsau bI nai eninsd. Pdtundea ptin pereli, te
intindca asupra orasuluifdrd d se intinde cu adelJdrat,cucerealwnz.a..Care
tutn!"". gin& ct. Luwa pu er\ta; t ,e pateo ro nLli ea ao t,,tnd dp
47
 apro{undezr
i. 'd.otsi1c"l ale iui Herrnann tsahi hJrYr'iualindle prelera si $
i(r].( Pasat'Jieste escntial p.nlc.icnrersli nunrr.-n nicil lorr ilrfefti !' L( l' r a'. 1
.,' ., r, . , , f '", . t r o: 'nr . l . 'r 'r r t r ' r ''l u r er lt n f cn'lcnla
,rirriln. ln r.izei id&nlilr,lii euth i:.oial dc lt|rn" i i. asariL'i riirpr''rrcl' " ' " t,r,' schnit ,i
pier.ierii sinrlulxi ruriirafii. adici i,Dnereasub sen.ui inltub,rii a lde,n'1ri!' ;;,,;,,,' . ", , , r , ', n- r "'; i. r '; ' r " "'r oni "er ( / ' '
' . """, n, 'li, r '"r ', ul I r r er r nPr c'i 4'f ile 'ur nr ecr Jr r
..,' " ,.u,,, ut I
.i ....,,.. ., t{i, l'. r ; 1 . : r , nr br r . '. r r , r Ll l' / ' r r ol lr 'vr r :
Sen{imelrlr; lolir din!; este r1?l de pulenri. la r.ri;io.ii Tir.rt V'eftr'. "
i89l J uDit:iuL' lui ."1it\'ll 1N ii'll\ri i!r' eFluzr asll-
umrrle pa, suirerfitiaie iiuzorii C. htLoottanla rtLttat) !ezervdin
".-:i"l*U*" 'r
in.1r toate leSailurije i; asD!'i
jt riL. ) tui \:ate rn \ntqut tN tiitt icmed;alr;:. :r itdrliiltrh; di n;Ele" !n?i
tun:. c:te( tud|e !'e,t ttih Jii
.i' . : r ' r r : r " ' 'n' r : "
''doieijJ r r \'
de.l.i . exdrnrl l" ||
, , ., :, ". : . ; ; .u. :' ., .' ,, - 'l
nn !!i., i1.ko1t tatdeauha si|ltkri I Na! !.nte rtuicin,Ata ''.1, ..,"',ii, ,, .,..; r,,:'r.Ji
., ,
'i.. :f ilLi
Hoiina.imslhxlir !,re ul lrallad{r \!In iu8eten'i.eb.It': {1895) Ir potrrtt .r li:nairl.'i' -:r'iirrrsi!' leffir '!i"|
2n'r'' tndemirriii
(is97l, lonsacar de Itich d Beerllof,l d ,,:,'.1" t,r" *u.r,,
''sclilrflied fir Mirjad' ' e'iiiic!hr"r:;
unn.tc'nil lriiii;,1',''r';,',,, ,t;r{ E:nik(itt s,,nt!'i t 1eiin"''i
celebririi "ielii cx.e ia raslere Ii ferici-riide , f al:!. itlil im lorLrlsr ili,, !q{l!. i:il: )'liu1;!1e! l:r :' 1;: oiitJil' a fo$ l]ralilr'l
i:r
irilu'4'1r
\e.j: Orh! indihfi s.litdri.lql {i nineni pe pAnilt nu P.qt. l! ,rr4ultttj ntldE n'':1,].I; (:t)'i":ri
n,.,.".ii'', :",1',,r".rn !': ,a.-;t|rltf Lir'\ai*c:i"'
nit unnut- iDt ,n ' i rrp i l a !.p i l d ,d d .,n i l ' " ii? l" ii4t';Ju! ;'
, ,,,,,',:i, rrt.',:t, .t itrt't'i; :t u:t';'.'idr leN''|'r P'
Felix Salten. ]xr aprotial al gnrpului Tinara Viena evoca in xmintilile "i,,,,
sale iiterare rh,rsfe.a de cordiahale rezervatadin reialiile personaiiiditrre : dt^ t

tinerii sriiion. dind imptesia lipsei de ctldufn, chiar a rAcelii Sallen ruslinca
cn Adrur Schnilzler dele$a orice.c'niacr lizio, reaclionltrdcu bruscheF :.',n.i,, nirii \. st)t!:a iinttt: !!i tiil: i' (irl t:!t' t!': rtrf'r rr"rqrr r'-'
'ljtd i\lrc tt rctt!
limlea pe um{' adnSereaunei nfid }}rielenoase.Beer llo{mann pafc a li , t::t.:i t': atrq ': i.t il ttu t a ::' uinnLt "|t'J
nni'ttt t nn"i a"'tc
nI'rf' (; ri
pistral lotdeauDao dislanlAce ii se pirea tullror de nerrecur.Se pge .1 i d i; 1i .i.r't .ittrir: rt!)!h!r rltlit/tn' tn i') k tttt:rn'\cn!e
"i'
iar'
de.iarar lui Salten. privitor la gtnNl "Tinerci Ytene' : "Prieteni! Ir J.nl t1,l ltirJ::a.i h]rn a. r1.''. it li"n:t T't a!'1 t! i'nllrti''.1
'',1-.i:. 'r,.ti",,. ! 4t t t i. t t iLu: t +'it h! : elsic'r 4'f ut r k t/
sinteh prietetli, - tur ti simpiu n'am puted sp tle cd hu ne rupo am 'nd, t , i '\ t '- it d'
r'. ' -,' ,,,i ' ,' * ' ,t, , , , t'!ar!"i!
.e.il'l,. Hofmdnsthal se des1linulein jumalul siiu intim: Sol,tx.itre tt!i;.,. tr t,ttt.,lri :r ijr!!!1tu:.;t .! ,1/1 't 1.i tnt': it'uidi ':'r{t
"' i
Sctiin(tu-i lui ltudolf Borclwtdt, ttn hofirdtc td i vatllesc despte s.rlituditu.4 ),r. tatl:itt it).uiI t,,'.::t::t :"t ln'ti::'l
':u,it:i
t''
'M!tirrina ':3trinrirtdt
,,1i"i,.i",.;.. ,.^,",1 .i;trl:r,rsL"-' ti'rzl rilceri:t in chiar inema&'rl-:ier'
de carc mi1limt inco jurdt, atit ed t:it y operelenele Ceed ce ar putec pdte6 ".. plinui nc
ipocrit; d$ in 1celati timP ini dau sednu cd cristd intr-aderar m(t mutte l;' linrrljrrhli d+ | (r;'rir'ra ertrie'tilirarea ei p:c;
';;r,:;i'",;" for d'!*ri lel1]e om'iF zenle
felwi .le solitu.iin., ti chiar ui, in ptezenta
jie.:arui Prieten ih pttltc v' sori,r:1uira.-.inrl' .{ rlr:liila un)n' .
' ;nCiv'2r 'if
.llcl.tn;eaza un nou tip de salittldine, alc cdrei ape ihturetate lint iLu,tuinate itri,t :,i iL;rirea-oat i:;i li ni:rrlrr prerea 'Jr., i ^Proirilt '
Senrlmenlul de soliludinc se asocirza la Hof annsthtrlctr .,,i, a*r'r" |t,*, i,' v*.::o"i":'!t' Ir''' l'"iwic r'i;rseii avea sn !;r'
de a(:ett nauia.')'. ' rF
",,^r,,r , lo. l- Jr r . r . l, r c. I 'r e ir 'b'c'. f : l( 1r 'a "r \ r ''f
retu?iil de r se lasa inregimental de crilica literara intr'o nnqcare anut'e ..ri ./, '( r , Fr caP: '"
\ 1, "\ ''lenla analt ?r
Dupi 1898 el ii reproteaza lui Hemlrnn Bahr de a sE fi ficur do8 l )' tt l .r,.t : p, . r ui Roher 'er "
creeaza leg'1ui de srmpatre: ea:r:
propagandisrul diverselor tendn4e din cririca litelard.i spre deosebirc de o 3e1ia erori.a, $$t;rirza Kinges, nu
l\ t r nr cnr d r r '{r h le r n u"
asenrenea pozlie. spune Hofrnannsdnl, canteazn daat (:e elte inLiiNidulin ,,ni t' ,," o.., l, t ul t t r 'crdr : r r niJ" - / / ''l'1'r '
alr
. ildr r . , lt . ( ' nJ. "i, l'r l-'haen( r ilur ' 3r e'nlluxr l r r r t or r
gi
sine ceei ce eI produce, canteaza bar indsiduaLitdt.d Y.dt't1i,ii""- ^',.
t,nut raninc un ercs 1l deliflirii ia ir' eid'uril' sal'
'" ",i*," , r 'r a"t , lLt \ 'r t dP'n r 'nhlnp'"l t r ''
3- Scriitwa ihtitud. etusul depbfiri; ,Jt\.rl ,t.,tt , t , I 'Pr ' jt i
tn t ! r aR'ut lot r *t at
' ," ,,,' .1,' ,. 'i'; " "a'r "'ut u "t "h
la, , , una ,l i n re rrr.r' ru ;te mo d e mrl l l ri \ i eneTe:f' ,ri 4r mani l c:re.tul i ne Klages' mar-
unei nopli purputii " Ilrbi'ea Dmeneasc'' sP'rne
programe .olecrive, inafara celor (tolde ma provizo.ii rii nenite a Ii "i,itrra*'t"

48
 mult ascunde decii dezvaluie 'secretele lumii". lA Gedanken iher das
Liebesproblen,Lo An&eas'salom6considerain 1900cAdoar cel in starede
staplnirese dovede.ftesusceptibilde a fi iubil cu statomicie,caci doar el, prin
autosrlflcienlasa vie. poate simboliza p€ntru celnlak puteftz Vletii- Fiecare
tebuie sd-ti culunde fiddcinile tn ptupri -i sol, pentru a putea int/uchtp.t
Lunea in ochiiJiinlei turt?"'. ln 1910,tu tratatulDie Eror*. ea denunia.
citindu I pe Schopenlauer,"amagidle iubitii" ti sugeraca nl iuble este mai
bine sa nu cunogi prea bine {i sA ramii pentu celAlalt un strAin"'. Este Ai
parereatui Rike: 'Pe te En lung, ti pind spie dn rSul rielii, iltbirea nu
este decit solitlldine, solitudine tut nai intensd .li nai adilcd. Iubirea nk
inseamndsd te datuieqti deindad, fr te ne€ti cu celdlah J...1. Este ocazitl
unicd de a re nuturiza, de a cdpdta o inldli{1rc, de a dzl,eni tu lnsuli o lume
pentru liiqa iurird" '". La Rilke iubirea pare de cele riai multe od foart€
apropiatd de "erosul cosrnogonic"unde eul, etibelar de flagelul con$tiintei
subiective, nu este altceva decft suflet, gata sn se unea-scadelndat cu "ima'
ginile", cu toate ca fiin1a iubit4 se lmpotriveste prin prea multa i Fezeng:
''Anantii, de n-ar Ji ceLdlaltcarc sd le intunecerederca, I a/ fi.faafte aptu
piali, nituti.I Ca printr-o inad'e enld, uneoti, a deschizdturdse it'"ge in
spateleceluilaL. I Nineni insd nu trece de celdLalt"'.
4 - Monolag €i dialog: Weinineer,Ebner
Cu emfaza ce tanspare din Cescl echi und Charakief (1903), Otto
Weininger propune o lormulare metafizici pentru tema solhudinii: Omui
estesingur ln ul|lvers, o singurAtaleetema $i imensa.Nu are nici un ala scop
lnafara lui insuti, nici vreo alte raliune de a lfAi decil el lnsuli. Departe,in
urma sa a drspArulodce sooietaleumana $i orice edca sociala; este singur,
singlr [-.-]. Deasuprasa nu se aflA nimic, solilarul este una cu Totul, deqi
trebuie lotu{i sA ascuhede acestimperativ nelnilos, adica categoric,caci nu
suferanici un cotuprords. El implore iertrrea, seroagnca repaosul!pacea,cel
pulin, sa i fie acordate [...]. Interogheazelftregul universcu privire la sen$l
luplei srle. Acceptareasolitudinii aminbsre de 'dionisiacul" lui Kant, ia1d
adevira1amoralitate"".
ln acest pasaj, Weininger incearcasa conferc individualisoului $
solilrdinii carecaracterizeazi condiliamodemaeroismul"supraomenesc' al
lui Zarathustraal lui Nietzsche. De fapt, Weininger lnsusi (sinucide.ea sa la
douazeciii .rei de ani, ln 1903, o dovede$e)$ toli modemii vienezi au triil
t
acea$a soiitudine ln acelali timp doriti $ indurat ca o adevirali maladre
cronica: a maladie 'metaJizict', cum o lnlelege Kiqrkegaard, dar qi o
perturbalie de ordin psihologic. ln cartca sa Das Wort und die SeistiSen
kealifiten (publi.art in 1921), filosotul Fetdinand Ebner a formulat o
interpretaredinte cele mai grtritoarepenl$ aceasti latire "exisienlialistt" a
lui \ieininger, Geschtechtund Ciula,tre,' constituie unul dinte
^preclnd.'A u&i lcheinsatttkeit(solitudine a eului) carc
simptomelecele mai frap
^nE ^le
afederzl existenfa individului modem !i car€, spune Ebner, nu se poate
vindeca decft prin expede4a unui Tu a.cesibil pdn iotbirc". Dialogul cu
celalah, care trece p.in dialogul cu Dumnezeu,se opunemonologrrlui Poetic
saufilosofic al geniului ferecatln proPria-i subie€tivitate
II
1 - Deperronaliz.lreti nemozitate
Sub;ec'i\rrrrea or.de se inctudeindividulparea con$irurun nucleu
fiagil si ameninlal "Autorul asistt la prcpri.t-i danSregarc"' d'clad
Hofmar,nsttrat referindu se la Amiel, ii lii lncheie rccenzia citlndul pe
autorul senevez: "Starc dpdsdtoarc,ttncezealda cdmii ti a spiritului Ctr de
yeu tli tine sd rdiegti,o: inind-ni obositd!'*. S'avorbitlh legltua cu ope-
ia ttnirului gofrnannsttral de "schizafrenia ca rtucturd poeticd" tl de "un
sindron dE depercanatinre'-- Un asemeneademers al cnticii literarc s€
stiduie sa nDcarU din nou ln psihoparologiaaplicdn la lit€raturi 9i arte' atit
de des practicafd la inceputul secolul i, de exemplu de Max Nordax tu
Entartu;s 0892193), rurde ioate res:urselediagnosticului psihiardc' de la
simpla neurasteniela isterie sau psihozaerau exPloata@penfu a analiz4 ln
cazul lui Nordau de fapt pentu a condamrq modemitalealiterari.
Modemii vienezi foloseaulesneun rermensugesti\$ vag peDtu a fl
defini stareasufleteascr:"^efloz:t'fE". Essaisde psJcholoqieconkmpordine
ale lui Paul Bourget (autor binecunoscutvienezilor, caruia atft Baht cft 9i
Hofmannsthalii consacra-sera cfte un lung articol h 1891") contdbuiser! la
tansarea acestei forrnule. ln pdmul caPitot din Erruri, consa.rat lui
Baudelue, Bowger evoc^ taedium lilar, plictisul manifest ln
^cel
modemitare: 'O srea4 uni|ersald in fala insuJicienlelorlwnii se rerarsd din
inina llavitot Berynnt.ilot y launiloL Ea se Mnilesd la tci dinii prih
nihiLi'm.ta .c alji p,in pcsmisn iar la hotpnn 'iudate nevrc2?solitarc-
Richard Beei-Hofmairn se pllnge in 189t- lntr'o scrisoare adresatelui
Schnitzler. ci suferl de o nervozit rie care i tulburt sonuNl ;i-l tnpiedic, s,
luc.eze''; lll 1899, Schnitzleril'i exprimi in jumalul intim relnisrea cu (aulorul unei ca4l despre Die zunehmendeNervosiral unsererZei1" 18951,
j Binswang€f $i IGifft Ebing, apo; aduce uDele comPle$ri. care anunli ds
t vne la ptopria nervozitateilh. in augusi189?.Hoinannsrhal sienierjte
pe Le-opoldvon Andrian si I consull€ pe Afihur Schnirzler,el ir,sr\i n1edic, tlnb.h,len in der tr lr,r-. insislind asupra faptului ca inajorita.ea leorjilor
pentu a $i lnsdji "neura$enit'3r.in jumalul siu inrim din 188e,Huso von conle porane ale nerlozit4ji" nellijezi cel mai ithportant dinlrc faclorii
Hofmannstlal (pe arunci in vlrslll de .incisprezece anl) r.oteaz^: Rela\arc care intewin ln etiologia acestor tulbwnri. Dacd facein abstmclie de ripudle
nerft,ata 1..-1.Joc pe.iculos cu risc\I de vrescitdt. intelecluzld(dchi2i mai i precise de st.lti "ner,r'oase", spune Freud. $i dacr luarn in considerare
tirnarca c.;4iltr lui Larlhtiso. Krullt'Ebing,intetespenhu psihiatrie)".1n rnaladiile nir,/oase propriu-zise. influenla neiasta a civilizafiei se reduce in
1896,PeterAltenbergvorbe$edes:p.e o femeiecaresufereade 'hipenropja principal la replesiunea nociva a aielii sexuale (ln special la unele patuir
eulv i : I ' ' t . , Ml a d e , ? !,. a d u u n r, d rgrahnd pa' td t" Ja,. h,l r.ot dt sociale) de cdtre morala ' ciYilizati"'"- Ideea de a\stabili un raport intre
nervozirat $i sexualilare nu mai era originali h dala scrjerii alricolul i- Dar.
Prinre cei dnrtli, NieEsche stabilise cvasi sinonimia (propria i leciuri diD cum a ohserval Pe.er Gay, loli romancierii ii psihologii srabilesc o legalufi
li.lsais de psJ(holoeie contenpatui|e dateaza din l8i3'") dinbe mode' intre dezmet ii nenozilat. Rertd este piilllul care rtrstoatnApetspeclivr! ll
nitate" ii ' nervozitate". ii Mo.v:htichet AlLzunen.x:hlicltesscia: in apo- fa.e din eJLcesul rep.esiurii senualecauzamajori a nrlsdiilo' neryoase'.
pierea nebuni.i: suna lenzqliilt'r, t cultoa[terit'r, erpe et(lu.ad;.din- Cun] ve{]em,toart lunrea rorLe$e de -nervoziule" 1r incepulul secoluiui
trcaga pow/!d. a.ultulii caft d deveriaattt de apasdbarc incit. s rescitare a AceasE tigrtra obsedantr a discunuhli conlemporanilor nodemitilii vieneze
b4eb nen,Bse $ d,.aruLitiiiilat gi Atii constituie un peri@l EercnL, ihtt-alil constiluie indi.;ul umi senrime( de criza critorali denumit de Cdrl E
'inctt clarcle cuhivdte din
lilriie euftip?ne lint comrilet nertuzat..Si apnape SchorskeinstaErarea'$rbiectului psihologi.' inslnbii, angoasrl,care se ivefle
Jiecarc din faniliile lor nai insemnate nunnfi un nernhru allat ih prag l J)e ruinele euiui lilreral" s1nrcluralde rclionalismul unei ,i1.tu,8
clasice''.
r?rrn,?i'5?. Rerunoa$lem rna dintre lemele cenlfrle ale lrli rNierzslhei Ciid cetebreiT:i inshurafea a.tei nervilor'', Henn.nn Bah' convcrle$e ln
aliza decaderPi. "Ne./ozitata" devine maladia rrrodenli ptn eicelerti. figuri pazidva a contdinlei ntoderne ceea ce mrjodtalea .realorilor lienezi
etapa inevitabil6 care poale duce la o Doue renailere. au tesrlt1tirsnu analiztr ca pe o s1a.ede pennanentanolinilstea rnodemilalii
au naivilalea ti sirnlul exageradi care'i sini obiinuile. Hennantr Bahr
drilivi,Jul se ani tu silurilir de a stit'itli doar ptin lurerile p.opriei
1:3azi 'nenozitalea'" in centrul tnairitstului slr I)ie Ul)eryihdun{ tles
subieclivtili probierne .are I Cefatesc cu nuli: criza sub;echrlui soc;^l li
Naturulismus din i89l Pule cixar alrnta cao ridica l! ran8ul de noliune ghiar.! eFcul marilor straregij d3
centrula a noii alre poerice: 'Ndrl ;.lerlisnt etprimd noua u anitatc L.i t!!( Ioi;lic conll.rirtd.u.onsecinlele. uneor;
dldtuitil din nert,i: restul este Dnfi. wseit, usctt. La nu nui tni.$e d.cil .rn-arcipare: ii cu relaxdrea io4elor rhdjiionlle ale i'iegririi culrxrale
re$.Lir;mul rienez .tpare ca o consecinli a diluirij t'oliiniului); (iza
lrin ntrri, nu Mi Na.Inj,e.t,A de(it i, confomial. cu tLtrrii. Td tc i !.
iltimpld line .le erri, .k.t.le ft obli, prin nettt. Ddr .utr .le sil:l r:rbtectulu; psihologic n .arui 'ecoflomvi libidinalt lexpresia ii rpa{ut" iri
rdlioaale stlu s"hznLe ; de acera iu *. rodt( slkji ac tle decit ca d., limhaj iean FrannaisLyotn d) in.eercl sii SesLion€r.c. ur,eori cu pf.lul palobgiilor.
,rllloril.r: Linbajal siiu esle lokleauna Nt1.hold [i sinboi l,( podte lchnhbu .oDfli.re itrsolubileirr realilaler s.,.iall-
udesea,dci ele rnmitl kldedura apnttinari,e ! ne.rnvtinqdx)arct adrct, l.t
urhn urnelot, tlalr.) rlethi.erc. (.rlinutul koului idealis t liu ,erri;, tttflii 2 l.). la ,k!.anrrtuircd illen inlii la autuJicliu"e
y nr nenii i -un rctmhn: decedenlepr&t $ Ieta s' d,l]d\.:a-
ftdei Botice"s'. Ridicolul ace$or decl;.ragi sarein orhi '.c.c.nuLutp;r-infle1ul Ansambhrl :'cestor .rizc constiluie crizn identitifij, daca admileln ca
Ei, in stu
.lin 1899 ifi;$lal Die dernolirte Literutff" Karl Kr^\rs nu rateazri ocazia dc a-i noliunea de idediLne poare fi detinirn a5a culn p.opune Paul Ricoeur lntr un
ironiza pe "noii nervo$i" care se lnfineau la cafeneaua Griensleidl. eser inspi.at de anaiiz| locrtuii Errd;r so l'indtlidrcli.lrrs de Louis Dtmonr
In artioolul siu din 1908 intitolr,l Die kuhurelle Sexualmovl und die Cnm se irroducet e.erea de la noljunei de individ la cea de identinte? Prin,
maderne Ntnasikit, Sigmund Fr€ud lrece ln revista teoriile tui W. Erb dap, este propiu zis episremologica qi se refern la indiYidul dare.dr" in

52 53
 f'
tt
if
il' rapon cu specia.Ricoeur yorbette ln c z de ind )idualizarc. Tranzila
^.est probletue cu un instrumentar
umtrtoare rezu[A din exaninarea aceleiaqi
pragmatic: jntelloculiunea distinge individul mu, de individul ln general,
li favorizlnd un "eu sprn ca", "eu afirm ct'. A douaetapaconstaoarecumln al
extragepe e|l dineu spu cd, pent a aj\l'].Bel^ a spuneeu. Paul Ricoeur
lt inter?rere^zA acest momenl nu sub sermul individualizdrii fur sensul
epistelnolosic al cuvnrtului, ci al identificdrii, $i aratz cum cin€va se
ideniificA pe sine spunlnd ?r. A doua lranzilie implicA o reflectie arupra
ide it4ii narative: operaliuneanaradvn conducede la pragmadca,care nu
line cont de limp $i nici de hansformarile care necesftndftp, Ia implicaliile
etice ale actelor de discurs. Este astlel instaurat un subiect resDonsabil
r'srhiect alimput)rii r. Abrarn ,.esr gadiu avemde-afacecu un ?re. un x/l
Aceste definilii ale lui Paul Ricoeur ne ajuta si inlelegem identiralea ca
proces continuu de construqie, dupl siadri succesive (individualizare,
idintifica.e, impurarc) o3re cores?undunor noi definiiii de corelafie inrre
"eu" ti "non-eu" (lunea, ceilalli, altul). Purem lnlelege prin crizA de
identitate punerea sub semnul lntebarii a sinelui", abegind dupe sine
regresiuni ale individului cAtre stadii anlerioare consrruirii idenliteli sale
personale!i conduolnd la interogalii asupraindividualizrrii: intr-un cuvinl,
este vorba de preocupareaminicn a majorititi modemilor vienezi. Acesle
inrerogalii se referl $i la identificne, $,Si afla raspunsulln ioagirarul erEas
din istoria penonalAqi din discursulcuhulal, de exempluidentitaaea€vreiasca
pentrucel pe care-l denumimevreu,dar ii identitateaserualA.
Crta identi.alii este procesul dp deconstrunein cursul caruia se (re)-
construie{teo identitaie noul, mai mult saumai putin stabiln, dacAnu cunva
aparc imposibilitalea de a reconslitui o identitate solidA: ln acesrulrim caz,
subiectultebuie se se acomodeze,dacAreu9ege,cu o starede crizi mai mult
$u mai pulin permanenttr.Din chiar acesrFoces de crize $ de restabilizarea
idenritA(ii rezulu de regule o noui formulare a conditiei modeme, care, din
acea$Ape6pediva, line de prr, modemitate.Oarenu reprezentafusisi critica
todunii de subiect o tema esenliah a deconsFuirii posinodeme care, cu
cuvintele lui Manfred Fmr*, c^ "deplina tnJlorite o idzii de
subiectiritate constituie cea nai ^tuml
recentd erpresie a iiu fului ralionalit4ii
asupra "roinlei di puterc" (Nietzsche),a 'fiintei" (Heideqqet), a "difJ6-
rance (Deftide), a non identizlii" (Adorno) sau aswra 'alkritdtii"
(Urinas, Foucaul|)"-?
54
Analizefe lui Paul Ricoeur din Tempset /icir* infadq$zn consrituitea
idenrir.liica pe o ope'afiune narariva. Indrvidul idenrill().u ceea.e
'e
Poveslegedespresine$i cu ceeace ceila4ipoveslesc despreel. Exisri, dupa
formula lui Wilhelm Schapp, discipol al lui tlusserl, 'in Getchichte/l
r,rr.!fi.It", implicat in istorii, iar "eul insu.{i esle fArd de calitate, oric.
calitate rczidihd in istoriile sale'"'. Aurobiografia'" qi jumalut brirn!'
conslituie cele douA forme literarc majore ale consruirii identit4ji pdn
naratiune, ale acestei "auloficliuni" care este ulilizali !i ln ftaramenrul
psfianalilic.
hincipalii rcprezenrantjai modemiralii \iene/e. dm maj spus.o au
cultival genul scrierii intirne: Hofmannsthal,Schnhzlerti Musil nu meditar in
jumalele lor asupratemei crizei ide itiii, plasaleln centul operei lor; texrri
fondator al psihanaliezei, Truumdeutung, este conslruir ln pare ca o
combinalie de camel intim (redarca visetor consemna@zilnic) ii de
aulobiografiei pe parcursul pe.ioadei in care -invenrezzt' sionisnul poliri..
TheodorHerzl lncredinleazajumalului sauinc€nitudinile !i angoa-seie care i
insotescefortul de recon$ruire a idennaalii evreiesrj.Elemenlul auro-narrdl,
auto ficfional al soluliilor aduse de fiecare propriei crize a idediiitii
constituie, dincolo de diferenlele de gen, o rasAtur, comune pertru
majoritateateitelor pe care le vom exrmina aici: esreti unul din elemenrele
carc conferaunitatecorpusuluinostrude documenre.
3 Onul Jdrd calnali: Mach, Freud, Nietzsche,MLtit
in plini dezagregarea unftaii persornei Si a "subiectului clrsic", oIl1ul
frra insu$iri al lui Roben Musil refuzn identificarile grabir g se mentine in
starede suspensie,de disponibilitate. Despreacestpersonajnu !e poare spurlt
ca ar pomi ir cAurareap'opriei idendt4i, precum eraul traditionaluhrj
Bildung$rcnnn; el se sirueaz,maj curind pe o pozilie de expecrnliva-Dar nu
esle votba de lm exercitiu gratuit al romrncierului, cAci aleger€aomuiui fira
insu$iri e{e de fap. dictarn de o situalie islorica: cea a Vienei de la inceputut
serolului, ajunsi pe marsinea prapastiei ln 1913, in ajunut primutui razboi
mondial. Analiza dezin{egrarii individutui tece prin cea a dezintcgririi
luniii"". Personajelecare graviteazafurjurul onului fara lnsusiri ;'llruclipenzd
lot atirea lentative de a intemeia o idsntirate srabili: b,tbarul de slal .
Leinsdod care mizeazd pe o pozilie de fortl seftimemala Diorima ti.
Amheim cel cJlcuiat. care apeleJzi Ia putereasuflerutui rn fap unei
ralionalit4i care sAricegte; dedzoriul generalSrulnln von Bordw€hr care nu
cunoa$tedecir o ordine, cea a disciplinei milirare; Hans Sepp, padizanul
sec1a.al unui,!/,, rr, ,rler anrisenrjr$ patrgermanic.tul] fftea,nuhiplici
c:erq)blc xce!.or personal;lrili care Si s,ilvetzi echililrrul pre.a. vidul srbiecr;'ira1ii.ln t9tX. cu oarecarenjtirzieref4d de ..Tinda Vjeni,.,
rije.riticrrtin se .D .oiu.i soride ideoiogi{je. Rrfuzul Herman Bahi prclxasesloganut..eutui cu nepudni, .Je srtvat,,,penrru a
insurirriin.'rsi al iden1i1i.tril'r ll londu.c rdrrii po indi!iC ta m.t.riicr .nena ta o notr,iconversine,de asti datAIa expresiosism.
sir|'rridcr;i C^.i, cnftr rdrja (]un1lel Anderstn 1936: Da.:d rntt ;i,at !.r, I SigmundFreud jnlroduce5i et necluitateain noriunitede permanenti.
h n.!.lirsit vchea ia neprtuia i.jentijichn d? sin(. tu i-ar nni *irLin! tt.! cqnlrnu,t|r1e,
coeziune,rrad4iomtlegarede ideeaidenliulii subiecrului.Corn
alri i!tir.. p.t1ru ( ;,! .ri.tu.4 {ii}.i ..t:r4tn.tt. rezunz a.ndeGrcen. ,,t t t.kt. :n.uv.dttnu t:t" u. i, u1t,",,.
ti?.it sita!:itkr.d
nhtlutu pe , drt: .) intr:.a'.dk rr.r.li 'i J tt ,"h,e.rul.,,t. t"t. .t atrcttnt;r_ "..."r,.
st,4t-tu nu.\ercat
; rr 2xr.td| 4lk7 t1tlt..r n rt.ti .L.1 .tL.,u
1.14t.1,t pc
r. tltt4tt ti srltr ,1. no,,,iht::L/i.,,lt a.t/l1i: toxtjr!€nk. ' r . t t n t , t hat dlit ; d t . . it it t clr t . , cL ) , . t , r , , nt . at . Ld . c
l'rlr: rr rreste t)cf::rnie x cltur v,!iC;rate ene i:uzoiie .iJer:, .!l:i.: bun sa lriai vorb;fi incA, duta F.eud. de i,lenliEid.sutieclului, decir do.u
ilnirreu: Dr;r, ra/Lrl" r.r !n1o1o,.rj.,rorbiCitaleaunr: .xJ(,ri Lji,f. i hr.r D. fenlru a corlsrrl;r .a.a.1erut iluzoij! Sau:nai deg|aira,se cuaine de aculr
in olo sa' r bsrirLrirn noinDii de ldentirare pe . ne dentiJiuru
''|l '.'J,'n |'-J|.'l 'i .'''',' i' ' l.' .t' ' .' l|||' ' '
ldcntr[i.ie) uri; C\r fi preterabitsi vorbim de idenlificifj. la phraii S$Lje.1!i
tr:i
' lir i, r ' t rc -, 4 ..!" tt:, L i rr(.,/i . i tr' i l tr:n:r.r/i | \,Ioosbtu,tr.r. nu are c{'nsritenli decir in ntlrura in care s€ jdeniilici.u imagrii
. r ! . t 1r I ' jhr l s i,i rrl . trl .:::u r rl .{ ,i ri r.u ri f. :rcr.1n!r n:..!.r tr rrrt .ri ttr; ir . dr ined |] r dlur . r m . , r ') ed n, am . i i, nJ8in. d Lnr ur . r . . .
! ! . z e. r l,r lr t s i i .n n e r.tr,l l ai l a ' i rri l s r:r..e 3 i s ledri .P r!.r Ih(i i r. i 1,," ,,1" " 1f
r{e| l rrrrtrl . sr t 'ur \ u! I FJ". dir p. I . , . j , e dn. I n con(ur enlr . . h, d sJ
&r \'i.:ntr .)hnt L::jt.'t\t:n.iit.,,J.i!.'ic. Drin in|crneC;'t inL'itnili:' .ijrj!.srtr r.mri ni :r inr r c
le in .otrfi!t uneie c'r aheta, ta ni$e -.vizilxrori ai erlu;',,, .are
iiinli .rri. ti disrrt,ri
!,Jri:.r,::),|rri.n{i r);rL;.i! Irebuie s:i rrlcrpreraD ;r irl r.fu; .,; 4onxralj:' slri--iecruhri_ Iiecare dinlre eie esr€iDsrabil{ nanipulabiia {i!l se;$
-si
idsriifi.tr;lo. pa.tj.Lriak, r.e;*1a rrnur:!areli, exi (ic n.1l:!ijr. xle:,jti1J'i.r1.1. oobil: aln rurea stune ci rrriranlenrol analirjc substiruie p,og.esiv -si
o
de rr. in fiirla dl:t)t r:istjunsr!luiiirr rl iln l,Iilsii? i.onir :o'r;,r,.ierriu; .:]j. id.Drficare mai nsor de suslinur de .i1re s biecr cetoi .are i conpronirea
t ) r . r r ; , ' iLnr i i ).n l r,rr :j . f| ,:rfi n i ri v l a a (.j,r{ adi i r al rri i e.r{ ri ei t!; U ti cn .chilihruli in sens Eegariv: subjed t lieuiti.$ se ditueaza cu usuring
;,,
Dd lr|njruirtlninL .-lri1 | I rrctur]ll Dfltrni €r'iqe. ei.de I{rr,ib,ti h.,rid.. nrasn:jatrmultnDe)
'alr1z, rdinrui1ii
ir'rr| irnf ii.j.rii senrqi riiriin.Lir rj Ir(,ri.nri,iLji .
P:rhrnalsa mr clu.idedur slru.ni r $i dezlotla.ea
it.,:onali.rlji psin;.e
!i.r,ez!: tJoi niinil1rl ai fcrEra:rei cr.rliyilor ll]drrrrilriii. lt.'r!t ti.tr:i) decl| pnn re:rurger.a ta pr!.esel. rrrolosice. ct i dc.$ul n.nijiocit
;i ta I
:rirtrud Fierd. au litrat ac.isri tinra i! cent t leoriilo. t., lrla.h. tett...r)tar.: ttt.'rdte a i..
jilnuh "nornn:trlui, e!rc tipros implrihil s r ta \,|r
culL,i cu ret)u1irlla de sr{val' r'ra\ khtetbaft jt:tt 'oi } |tlJ\t\: ir {nir nxrmerr .c exisri i,ientitic,ri aie vis hri, uneori do:r'dupi
unete
liharrtt .t,,t lt.jiltncht)rtnl.r (pr; edilk d.reaze din 1iti15i. inc.r{,na' , c.naclcrslicj ale sale. rn chilr iirio.ule d conlersilir atror pss6anr).
nera'rs;holo{xcri a fitos,,ii.! iizicianulul .a.r a reto|mul.n il'J,nn FTlDnrl srrdru !i reori.i freudie[{i a i.]exdfi.iril(,r
:,jtiili.Ii t"g^, a.
ai':nez dortrina nronish i pazirivismului. Reduclion^rnlt sisrern.Iic ni hi nevrozeto.Ir al irreiei: idenlit.irr?.. r.vrolica esreje n""r.xri ...omanes,r ".u,1;*t
il. . ca
lvlacl restriirgc e l ti hnne;rIx compt"-xede ser)zalii', aratizabite s,rh jirmvr ascuhi ri. un rnud Ce g'indirc i.rconlDelt .at. Dodifi.r ^r er|I. Acesla din u-r.i
rDl}' proce$ bio fizioe elenenrare. Tineni viene:i vor redei, ir x(esr .1" .,n,.rp._:ei. , lor ': 1lFrs( \ u, t e, nr r u. t r ; p, r e. l-
'feno.teL'ism inteqral"'' cca mai .rud6 dinrre dsnrisr;ii.i,ile i,rLurur f - r . onJr et e. , um . . dr ur .
rsrP tl ! 1rl "t r : , , Jt o J. . l! . , : . , n, ot , , , r t t t ut d, . \ , n1, nt u, pa\ , ut t " . .
.enrluiirnilor idenl;r.fe: de ai.' se insDiri ltofnannslhat 'in bkl etj t,,,11 t1.l t Id lt , t \ h d 1t 1, ; a.
. ut u. . h . , . t f , t r . . t n, . a d a ur | dnn, ,
Crdnbr. We;ringer se sinre ohljgal sa l reflingi" De lfacir F:nn| a sntla dt( r.t Ll4avdfrttr nbtire rint int\t:bil d(
lhtu dad nu wtutm i|d
culturJ. i Musii. cum $tjrn. v,t ramifle profun.l marcar Ce acetrs!, Co.rrinrl t.tentilit,i ln,. /\t:c!te .br.fl.4ti t,t,iiii ki r1d,fien stuc,un dt: lisiu]tt
carei! ii consxcr; leza s3 de do.loral suslinrrA in i9al8. La {e$i aulori, tIr.Jre. urthc, t.dtuti sut,apl\te "e ai( iuhirit infanrite), dat ,i sructwa Ltt
infloen1, lui Nielzsche se adangi celei a iui Mach Denln a su8er; cr. arunci tt:tru,! lt1)htn. idetrifi.dti)a eutui ,,.
cind ni'\rile $i iluziile subsranjialjsr??le l;mbajtriui ,)ad,vede,n culn se fasca l:seul.Ein. Kindheitsetincruns dei Laonanto tut t-rr.;
0910) insrsd
asupra idefilificArii f, iunclie genet;.i si srrucrurata.Hornosexualira@a
tuj
5b
57

Leonardo rezulta dintr_o ;dentificare cu o mamA prccoce, sedrcaloare 9i
neglijatd de cfire ta.a. Identificarea cu mama permiteca ea sI Iie da1auiarii
ca obiect incestuos.dminind mereu prezenlain fiecare legilxri ,moroas.i li
ln fiecare elan homosexual.Aceasta idenriiicate esle de naturi narcisiacn,
convenbd libidoul obie.lual in libido narcrsiac.con'enrar pe eu in
Tokm und Tahu (1912), Fre d arata cum individ l dobindesle o identitate
dupa ce a refirlat incestul ti canibalismul,identificlndu-secu toternul-Relalja
fralilor cu idealul (Tatil mon) deternina apoi identificarea subieclilor ca
membri ai unei comunitati condusede legeapatema.
Capitolul? din Ma$?rpsrchalogieund Ich-Anaryre(1920)e*e inlilulat
''Die Identifizierung". Freud dislinge identificarea primarN a tatnlui. care
prin
FegateSte conflictul oedipian, identificrrile nevrotice' reperabile
simptome pe car€ psihanaliza rebuie si le descifreze cu rabdare' ln line,
identificarea cu o persoanl admiJar| (tn F ]trer' un stnptu un Fieten lual
drept exemplu, etc.). Jean Flor€nce conchide ca, la caprlul tl,]1uiasemenea
parcurs, psihanaliza sA 'gtndeascdriSura: nan-i.lentk:ul tu sine.
Freuda alesidentirtcarea pentrua erprinmne'inllinirea identitdlii "
'JrceArci
ln Das lch und das Es (1923), Freud se intreabn ce anume. ln acesle
condilii. rnai poak fi prezenralca nucleual eului ' Nu.leudur" Ne r'n
putea glndi rnai degaba la nucleul atomului, care admiie fisiunea Este
imaginea propus, de lbserl i\ Peer Gynt (1867' prima reprezentarein 1876)
care ar putea fi definii ca o drama a ciutArii rmei identidli de negisil. Spre
finele actului V, PeerCynt medile^znasupraexistenteisale$i smulgeuna cite
una foile uirei cepe, fiecate reprezentindcite o metamorfazaa sa: Peer Gynt
consr^tl "Ceapa se nic;oreazat, dispare, se to|e|te,l I nu intrefid nici
nucleul nici capdtul"'". Pentru Otlo Weininger, care consacra'in lucnrea sa
die let2tehDihE?tl9}4t un eseului PcPrGJnl. imedialJuPa
'lostwnal|het
oremieradin mai lq02 de la viena', acesrpersonrj a /orr t It talitrte liptt
de eu t ...1nu arc hici su\Ietii1/lculat,{i nicindcar un sulqer negru"'
Sentimentulidentitafii fiecnrui subiect aparc din perspectila psihanalize;
ca un joc constant ti imprevizibil unde se combind 5; se oPun ideniilalea
bonqtientaSi cea a inconqtieflului, idenrirata de proieclare in viitor $i cea
care se hrnnegedin rememorareiidentitateade apaftenenl, la o familie' la un
glup sau la un popot, $i cea care rece fiirl respingerea aparlenenlelot' a
I cum o trdiegi in prezent ti a$ cum ai tdit'a, w trebui sd a trdiefti tncd o
"normal afi"; identitatea conferiti de viata (sex, rasr, vtfla' etc ). Ai aspi
rala cate negafie Si depa-Snea acestor limile" Perspectjvapsihanalirici
confrmd ;i cd fantasmeleidentificarii por inlocui, peniru destinulsubiectului,
i 59
58
l,
iCentitatea"reala", intr-alit lncit opozitia dintre realitate Si failasma si-$i
piarde orice semnificalie pentu tentaliva de 3 intelege o personalitate
IaiA ce 2r putea constitui un asPectesenJialal (postDmodernitl$i vieneze:
pmerea sub semnul intreb&ii tu chiP radical a subiectului clasic Si criza
cvasi-pemranedl a identitAlii. Or, noi insistarnrnai dqvremeasupraceleilahe
caracteristicia acesteimodemftAd:apelul sdu la indrvidualism ca fundame
al crealivitalii, singurul in stare si preia Stafetastilurilor 9i a academiilor
devenite istorice, certitudinea dupa care cultura modemn tebuie sa fie o
''cultura a eului". Este un paradox singulat: "cultu"lui eului" i se alatura
descoperireavidului sau a fragilftAFi eului ln cauzr- PAntfUa lnlelege aceasta
contradiclie aparentA,irebuie fira tudoiali si revenim la SchopenhauerSi la
Nietzsche,$i sa distingem doua accepliuni ale "Eului": eul ca individu4ie qi
eul ca loaalitate. Cici generalia Tinerei Viene rcgAseSte- conthent- -
iiinemrul nietzschean.
Gi)tzendirurcrung denunla 'eroarea unei false cauzalilali"l 'Ce ,rd
spunendespteEu! A derenito labub, o ficliune, unjoc de cwinte: d incetat
cu desbiryirc .\d Sindeascd,sd sintd ti sd voiascd! Ce rezultd de aici? Nu
nai existdnici cea nai neinxennatdcauzdspirit@ld! Ata-ziv <erpeflenld'
care-t statornicea se duce Ia *acu! I^ta ce decwge de aici!"". P\\tin nd
departe,in ace€ali cane, Ni€tzscheptopuneasi un exemPlupozitiv de criztr
de identitate depaqita:Goethe. "Marele eveninent 4l vielli sale l-a constitui!
intilnirea acestui ens realissirnurn pe nu'flele sdu Napaleon. Goethe a
conceputun bdrbat puternic 1...1.Un astlel de spirit elibeftt se idicd in cen'
trul universului cu w Jatalism vesel ;i increzalor, cu coDvinBerc^ptoJiold'd
cd doar indiri.lu'lul este condannabil, dar cd totul.ta li s.tlwt ti rcconciliat
in Totalitul?, - el r mai sPunenu. Dar o aseneneacrcdi4d este cea nui
tnaltd dintre toate credinple posibile: am botezat'o din&+i nuhlzle de Dio-
nysos"6r-Dac, esie adevrraL dupi formula lui Gotdtied Eenn, cl 'N,e,:r.ll€
sernrirtcdpie Erca edui in sensbiografic'!", berbatul"pu&mic" va fi
cel care va $i sa-Siconslruiascn identitatea ^unci
inieSrind ,or tecutul sAuln eul
aPfica eului lnainte de a fi o teorie a
prezent. l-egea etemei refutoarceri s€
cum anunla sub dtlul de la Ecct
tumii", iar o aulobiogafie reulle tebuie,
'"'. Cmd se incredinle^z^,
homo. sA ?date"cum dewnin ceea ce sinkm Pre
cum ln fragmentul 34 ditr Ffihlichen Wisset\cwt, cL aceastd riqld' dta
datd iti 'incdde o nie de ori: ti nimic nu w f nou, ci toate necazurile[i toate
pldceile €i toarc gindurile gi toate surpinele li roale lucrwile nesput de
neinsemnateti de imp.rtante ale etii yor tlebui sd se rcintoarcd spre tine,
intr-o aceeati ordine ti a aceeati inlanluire'a'.abia atunci eul'fictiuneiai
descoperaidentitatea Atunci se va manifestarm nou sentimentde identitate,
cef la care se lnalla Zaraihustra atunci cind exclam| Nu lace decit t,1 se
int.,arcA, sd se t taarcd in cele din urnn acasd- propriul neueu insumi, cu
tot ceea ce d.in el rdtudsesenultd rre 4 strdin {i disperset printe tuate
luowile gi hazardurile'^.
Cei cate au suferil $cul "Eului cu neputinl,i de salvat". care carac'
lerizeaz, modemitatea dupa opinia lui Mach !i Freu4 aspira la o solulie
"dionysiacd". Ei sint in ciutarea a ceea ce eroul lui Robed Musil numelre
"cealalri $are", care srabile$e comunicrrea lntre Eu Si Tot Ai tece de la
cons,tatar€ainexorabilului faliment al individualului" la tentativa de
"re.oncilierein Totalitale".Adica, ln primul fnd, a roralitllii sinelui: a.ea
Ionne de "reconciliere" nu estetu fond nimic altcevadecil radicalizareaindi
vidualisrn'rlui- Si mai exact, trei slnt figurjle cme au obsedatlnceputul de
secolvienezi misticul, Narcis !i geniul, ca bl atftealenutive de a recons1nrio
idenritdle Derur:rele suhi4rului.
60
3
Misticul qi geniui
I
I Neo-empirisnul lui Mach ti efuidului
Dupn fomula lui CeorgesCusdorf.aplicabit. ti in -'neoromanlismul"
modemn4ii vieneze, mi$area romartica ar pulea fi definitn prin revalo
rizarea erlui'. Romantismul reacliona astfel la viziunea ralionalista $i enl
piri$e a secoluluial Xvlll-lea, ce m:nifestalendinfade a reduceeul la "un
punct de aplicalie peniru un adevsi pref^brica1". subied Cramaticai al un i
discurs asupra universalului, sau la u,'r receptacoi de senzafii. Statuia luj
Conditlac iluslra a.e{fi des..onsiderare a eului'. Rousseauqi Kant pregatesc
reactia romdnrici: cel didli redascoperdeul de nei,rlocuit al autobiografieiti
jnbrioritaka visnrii soliftte, celilalt resrarueaza,ca reaclie impolriva enpi
fisnului, tm Eu transcendental. Dar un asemeneaEu nu are nimic comlnr !
identitateapefsonali: "Prin <eLr,ptin .el> saupin acejt lultu LarcBindeSt(,nu
ne rcprezenti,nnimic ruti mult dzci! n subiecttranscendennrl .rl Eindirii = X, li
nurai prin Bindwile carc-i senes( d|ept prcdicate cunoaltemrubiectul, desptc
.irre . in sine. nuputen ftntiula nici ce! ,ai heinsennatconcept"'
Schelling rupe barierele idcalismulnj transcendental,iar eul lai croieile un
drum citre luc l ln sine.FilosofiaIdendt{ii s€ ridica impokiva erorii p.in
crre sDiriftl esleoonsideratca s biect {i naftra ca obioct: spiritul $i nalura
si un sutrieclohiect.picatuhd unul prir erces de suhie.riviute,cealalq
Itin excesde obiecrivitale.Penru :r corrhalemenlalhatea dualisti ti divo4ul
stir;tului de malerie,filosofiaIdenlililii crmesDditerengti proclami aiianin
tlinrrer&lita1j afa.ent opuse.Ceea.e. la Schelling,se dezvaluieca un dar
imedia{(ocullattnsd) al con$iinlei,Iloalefi deirnjl ca un monismuniversal
ijnsa Schelliosnr ilizcazaacea$, notinne).Monismul atiinlific al epocii
 1900. asa cum il formuteaza Haeckel, Ostwald, dar ti Mach"', inspira in despre
centrul ,idtrlui european al valorilor'". in celeb l slu eseu
lirerarura $i filosofie noi aenlarivede restaurarea Idemirilii subiect obiecr, ca
HofmannsttnlundseineZ.n
o reacliela crizamodemaa ideniitali eului$,ln acela$timp, la sentimentul 'p'i" \alor'loi , W{t vakuLna.HermannBrqh inle'e8eadonnia
lmei pie.deri a rcalitnli. "i,ftr sleptic, care aleaza pe cea mai inalia culme a valorilor
rationalismului
In panea filosoficA din Geschlechtund Ch4rakter, Otto Weininger insistA cuiturate cercetarea rtiinlifica !i tehnicd; un asemeneadis'urs
asuFa
asuprasemnificaliei evenimentului inaugural,preze in multe a tobiografii pnn
sugerionlalii cunoasteriirtiinliirce Fne de nlrura sa exasperere
rcmantice: Weininger il denrme{e 'd4slch-EreiSnir'^, referindu-sela J€an P'"'t'i
LanallraLe. cum consLara ti Musil m lezd sa din lo08 desprelvlalhi
Paul, Schelling 9i Novalis. Acest capitol explicit neoromrntic din Ge.rcrl€crr de wdere dt tui Mach prewleazd indeobtte astdzi Conte'tll ii este momen-
"
und Chatulkter este deindat umat de respingereadocEinei iui Emsr Mach. t", ittt i" n**tiL ti"n tubuie sd ne linifim td aecunoatte fdptele" C1)
Weiningei considera cn Mach a conceput universul, precum Hume Si Jt" Mach rezuma d.,rd modema- wettvakuum repreziml ii
Lichtenberg, ca pe o masi coerentA$ eul ca p€ m punct unde acea-$emas, "u'inte, social utilirari$: la Mach' nolrunea
reducereaeticului la un punct de vedete
boftn a
coerenii ar manifestao mai mare consistefue.Reatear fi doar senzaliile care de utiiirate in sensul sau c€l mai concr€1se transform' in cheia de
ar foma un ansambludeosebilde coerentln interioml individului. Eul nu ar de
sub denurnirea Princrpiu de econode : ttin? in'ati
constitui prin urmare o rmitale reali, ci doar o unitate pracdca,irecuperabih ""iol.of*;.i, * pbtena unii nninun oPuneIaprcte
r1"."
'ne, iivti -i'a."taa" n '-nst;nd.ina
.u ccanwi nira n'cle'tnlt-
{unrettbar), in a$a fel incft am putea renunla firA mari regret€ la ideea o,'arc
^pi"t 'hrltuiata
' inuuLhipeaz, impoholirea reari\ iritir Penonale rn
imorralitqii individuale. "ln concepfuilui Mach", conchideWeininger, ?/ W",,-V"tuu^
I1
nu ?-stp nimi. dk.cva d"cit o \ald d2 att?ptarea s?nzatiilor''. eclectism 9i istoricism. Ceie doua tendinle pot fi lesne descifiare chiar !i
de
In tratatrl fui Mach intilulat Die AMryse der Enpfrnduneen, pir[i Mach: eclectismul filosotului ale carui refleclii se lndepaneaza F€ptar
ed4ie a apdrut Ia Praga ln 1885, gAsim relatarea aurobiografiJn ^.Ltni a unui funr, ."""ninO lu Berkeley"; istoricismul savantului subordonlnddisciplina
evenrmenlinauCxrdt. andlogprin caraclerulsau de revelatiecu acel l.ir- cercetltorului unui principiu "isiorico-critic", referinla la istorie tnlesnind
dal
EreiSnir romantic, dar opunindu'i-sedguros prin conlinut. Aurorul povesle$a int€leEerea Drocesuluipnn (ate conluTiadtrttrea ?iori li experienua
cum a alut sansade a fi dat.foarte devfeme(cam la virsta de cincisFezece n^t","e unoirotseo.ostime: Cit?rrohtcnc uhs'utc sc linpcTc!' d"indata'e
ani), ln biblioteca htalui sau, peste ProleganEna zu einer jed.n kiinftiqen te u,nnnn ewtulia no,iczt' . exctalnaMach
de
Metaphlsik a lni Kanr- Aceasa,scriere a produsasuprasa, mArturis{te el, o in fne, Weri'Vakuum reprezi a hiuinful unui individ alism lipsii
imFesie riscolitoare Si de neritat. "Doi sauiei ani nai nniu, an simlit dintr-o once prelentie la individualible: la capdtul tavaliului de deconstruirE 'l
psihologie
dotd rotul ,up"tlut pc carc-l jdard .tuo ,, n,?", . conrinual6a.h. Inn-r metafizicii;repnns de Mach.eul devine irecuperabil"pentu o
riguros' "cu nepulinF de salvaf chis $i de etica
reseldzi d. wrd, ln larn, lurE t, inclLrir propriu-mi eu, ini apAruft dinta datd urmlnd un demers
metafizicienilot- Nu mai rAmin decil elemenlele"' senzaliiie ;i comphxele
ca o na-d coerentddz tehzalii,.are 4U tn eu a $i nni putemicdcteziunz'i .
Imporra4a psihologiei lui Emst Mach pentru modemitateavienezi a fosr de senzalii (culori, sunele,presiuni, spalii, duraie) Marii idolj ai metafizicii
nu
ad€seareleva$. Reduclionismulpsiho-fizic al lui Mach a fost lnsa prez€ntal sifl dArinati. ceea ce, subliniaz, Musil ln crilica sa la adresalui Mach'
de cete mai multe ori ca uu din surselede inspirag€ ale impresionismului lmpiedica srbstanlele de a se reintoarce in disPersia elenentebr'
Iit€rarr. Vom insista aici asuprarddcliei lui WeiDinger-la carenevoia de al Revenim odati cu Mach la "statuia lui Condiuac" desprc care vorbea
depiti pe Mach este exprimau clt se poa€ de limp€de - dar Si a lui Gusdorf-Locke compari spiritul uman cu o paginAalba lat Hum€' definind'
Hoftnannsthal Si, ulterior, a lui Musil fall de Mach. Pentru intelertualii pozigiafilosoficl la carese reducconcepliilelui Mach,se c'ntoneazl iba-o
Tinerei Viene (care i-au fost ii studeng la Univenitatea din Vien4 unde antropologie a impersonalird$i sau a depersonafizadi: "Cind pdtrund na'
Mach a predat lntre 1895 ti t898), neo-ernpidsmul.lui Mach reFeziniA un n leea ce ninesc eu-insmi dau pesteo senzalie sau aba' de cdlddtd .
"ani de Mu
simpiom al criai culturale, rezumatede Hemann hoch ln formula "yierd, sau rti8, de lnmindsa| de obscwitate'de i bire s'iu de urd'de durere
tle placeie. Nici o cliPd nu pot sa t n sesizez lnaJatu \)/e nei pztreplii tt

63
 atciire ,u p.t nhsend alrtva dccit nerr:ey1itt..-i d, peftr, u, titry) drur|
ptt.q!!il. ,L.,lp-iint surui@kj. t:u', !? i,rihdn inttetr rra:l d.liht: .tjjt tir:il ChandosdevineincaDabilse aderela ideilepe carele lnfine$e in ca4i: ?m
ped lt a au. .tte tp . )n .!. ttr a ,n ri n l i a \u ptu n.\1 i h\kni ., k:pt,.tt,l lolxutlini: imi
ti [o:t cop]eth, in niilocul lor, de sentinentulunei teribile
, 1r er Ic t r r inl. t " u rt r.j n ! ..t;\" ' cu statut
Nream nie itlsu]raio fiinld carc ear li ziilortt tnt4 Srddinnflind
fd.d achi; an tuat-ola Soand,indrePtindund din nousprecerulliber"'
: aanrcft.M.a tLittr,ll D t,.t&k! Choad.\ Deslinalarulsciso.ii lui ChandosesteFrancisBacon,fondalonrltradiliei
La M;fh. disclutil sd5.ri,il)ittarncraiirice prrhlu r, .o,rduc, ie isrifil(:j, empiristeengleze.qi deci srano$rl fitosofic al lui Locke. Hume 9j l\'hch'
i . , r . , 4' . in ' p r..ru t. ...,..i :..:" .rf,. r.,.-. 1., ....,.,. ./n.L
Gouhart Wunberg" a subliniat influenla lui Bacon asrllra lui Holrnannsthal.
'
nrlrnprjut! .a | ,raiastr.l.r li.trrlijrn tiriri, caj.e-tiscrx, e:,.ul d.strr. l,,fa.jhjr: caretansparespreexempludin aceslenole ale jumaluiui indm dill 1894
Iu9'tl9(i0 ( der.,pfr!|,J' r|LLl1i: ijli r$i1 feea ce Hotni,l,rslhat ii prertni: 1895: Culintele sint tnchisori ferccdte de n Tcr'E[UNdivin de adertu
s r i r i' . jud. r r nul ).r' o ...s r.$ .i :! r;r* r,! 5 ri c d e asri .l hnt\\t.t, I:.rl pj trtE rtt; Idoldlria, adorulia unui g'6titl'o.v,simbol cinba f ib Frtr fiinla 'meneq'c'\'
l-,rir jnrr-.r!.ii;ui l(ljrrrri, tr,r'n.j1 tur 'tjraodul. ilitjnl. It t tutrt(it.: ti. it carc a fdcut nirucole, carea constituitrewlalid iadiantd n misteruluidivin
l)lrt.hhalita t18i:t): Ii::h,)!t !I( it!,itijtltri @nEtu (\tt ! lttJrth!: at tumii: c.nceptele timbaiului sitlt dstlel de er6/i.^'& Indeob$tenu sint n@t
!hi li
it ! , t . . r , t ; r k : llit t c ,.r.tj a ti l .ti t.t:i e n .,ta (i| e,.,ti sacrcdeciteJisiileid.titor, nici rui autentic 'bogdte decito nA inhurLatd
tei .i !j ! rl u\t \.
.|.t\tttjt\-. tierts.dat) pttn.t. t; ti zrili:; itu4Di it txttr i,n dji!.ho.nr:,i tt1:i si nici nai altentic putenice" decir o spada ingtopatd Tot ceen ce este,
o,.\.tin t::itnr u, ,.1' :rinL \ai ,,\tt,nrtu /../ i iti,irn,rnrjsiirt. rie cjrur este - , fii'la €i semnificdli.l hu fa( tlectt und; tn cotlseci"l'd' Jiindut in
lunli. tn1;mr ..Jl l.; fasaie r: ir:,: sf.js. sutr id,l cDli ii,r:.il] a ir;: Mhh' intrcSime este si bol ". Exptesi^ "idola" esie probabil imFumutatd d€ i6
:inriit"-ui rr;r..:d;r r)irrc|al,:,iii rn i, .: t,t ].o't ahdtnj., Bacon cde vorbesteln Nol'un OrSanan (publicat in 1620) desprediferireie
Aresj ier\1 'Jr,i l1)0: ri.rzi.ri , s1,1.ir;!er I,c .al. I.lat,rp LJrd Ltiud,r, Iorme de idala suscepribilede a intunecacunoa{tereaqi judecau o reneasc':
,:l1iu,ul iiu ri ..,,i,:iul ,ir Jt.t|ir_o adi€!e?.iri tri lrraD.ir Ii,r.nr. idotd tribus, idola specus,idola [ari, idala lrcdrri- Hofmannsthalse
rre!rn.! t.
jpi; i: : . f i ' _ l ]:,.i rt j r l rri .r.i ..ri rrr tj n :i { .i ' . i \' F i nr faniliarizasecu Baconprin intermediulcursuilor filosofuluiFranzBrentano'
' 1r tul l :r i i j Lai ,{rii "
: ir , J r ilJ r j$t l) ii.i i i l ri r:i ;u l L l r- l l .l r!:-ti u n a c ., r.:rt,.i l c.l r r| .aj ,a, r;.!r!1)rr.) adeseaprezentatdreprpari ele tradiljei ausrriecec,re duce la wittgenflein ii
frri,.;r sx !,'iz,a,ii .nl!l.s3r,ii i,j L-,tt ire darirzcj; ;; ,,U ,1. ir{, jtr .)rj:r la Cercul de la Viena. inca din primul siu senesru u,lilersitar.din 1892
, ! trrrr. ! ,rti:u :ri :ie,rer!, .r,li (ijrulrx, ti irj[aje]ila f.: .!r ,t,ro;i,. ,ui l. 1893.Hofnamsthal umrasecursulsru de 'Filosofielraclica". $j se $tie cre
,)ririni. ir.lf iirif|:.:r!r iti:r .i,r_i).ii.1. ,::qttu p. r.it1..ii. :i...tit ri Brenianolti siluacu plncereinspiralias b sennrulloi Bacon
, !irc_ ,:. perspectiva, "criza iimbajuluipoe!ic"' adesea ca
ri:{., irlirri,ri'l i ,,i,;;ul ril:!r,: I (ji:.r ji,, dilt Cir{l!., aJs;j;. ir i,r,radt Din aceastA 'onsiderd'
lema centrali a Scns.ir;t lnrdului Chandos,devine ln re: 'rate o @rna
l.{ i i i r, : 1 r| rt,.r' :1 . i r 1 i n | r i i i i ri rl ,rj :i!| 1r1i i l Ii i :l rl i rr ti
subordonateaceleia,mai generale,a crizei i4enri$1ii euiui Pus la indoiali de
o crilica de dp empiristcarereducesubiecrjvilatea la perceplii-Originalilaiea
rir r ' : : r , r r, ir ! . r ! 1 r .r .,;;.u 1 r..e r:i i a d i :rp a rL rt.
rti t ,j l l !i rj i rj ;ti sal r. i j :t $i ri j .
;'.crtr.i iLr.rii. , rf.. il n{irasprei::..r .tri. iicnii tL r.,ijrti r.t
lui Hofmannsthal(carc, plecurll Weinitger, cruta si depajeascil"concluziile
lur Mach,stain surpnnzaloarea.onversiune,e_i permiterrtlu''ir(onsrurt--'
, rjr.rel. .el. nui &s jrirtiL.. lirxji!r1r re sii r.d:1c1.'. . iufi:n._ ,r.i.k.Iftti..:.
desrompu\ in comple\ede sen/a(ii. sd se inlrun Pranmrucde
ni.iinni n' :te las. ji ':cl,r r..lerii .a!ir,l:tor t, :, :a:l|ors,,, irmt, e i.l'ir,i,,tri -onsliruie
reconstru4;ea lunii in acord cu eul ca simbol
penrnj ri llltreg. ir I i)ui'. orci',,, in.(,srrroi. .!i,ire i.Nr.1 | it!p;t:Lrlri!tl
SAreluim firul ScTtsdrjilui Chandos Viata pe crre o duce duPt ace4s$
stingh.tt:aln /\1tt4i id ,tk el : irt,itll.t :u|t.t . .:t,t .r4)
Urit:t | i "crizn" de depenonalizarese desfiqoara.scrie el. inaJara spi/ttului Solit de
T.:in!tu 4r\ra!1i. ti" trr. limrrt :rhui! k)tu:ii ;it :;. iitt1.\.t;\,1i i, (jt,i
tirdrli'. Cunoa$eclipe ale uneifericiri p€ clt de Doi,pe a1ftde intense: O
..e.n.r,.1,ri ..r,,r,t.,,
stropitoarc,o |rupd pndsitt in ctmf, un ciine fntinsla saarc'un cimitit sdr'i'
,, !. Iu t,p I.
cdcios, un infirn, o cAsutd rAneasca,tudte alteu pot &wni rcceptacolul
reveLalt,- nele Fkcdre Jinuc ac"!'c bl't"ae ! ltP a\enrnc'r ' Ni r(
65
 a vielii pe
care ochiul de rind Letrdteazdck o etidend indtfuenla,pot calpdtadintr. care ise dezlrluie lui Chandosestepur !i simplumareaunitate
cele mai neinsemnale' ca
dntd pentru hine, int4 clittd ce nu v.l ih putercanea en . pratuc, ur care o recunoatie de acun lncolo in orice luctu, ln
Chandos duce de la
caructer sublih fi atit dc emaliona inctt, pcntru aJ traduce, toate curirtele si n.ele n)ri mdri Crila pe care o lrdterseaza
livre.ca:rJe la lalsa.lmunitilea $iinlei la \iaF adevarala rn
ini par prca s.irdc€ "'. Deziniegarea eului 9i a iurnii exterioale, lnai inlii cunoosrerea
resimli16ca o pierdereSi o catastofd, pentru ca pune in incurc ura notiunjle ,.er,si,i|]lpi"ai''au,risj ti Lnamoniecu realilaLed Ctndfie(areobie'tdrn
convenite,risipegede fapriluziile substan$alisle ale hnbajuluicareopunein *"ri"l a*i". p*o" o epifanie' Chandostucepe se semenecu Rodin al
"f atit
chip artjficial eul {i Iumea, de$, ln protunzime, subieclul Si obiectui sinl fri Rilke: t/ d t !.il.rt s,n inbr.lliteze aceastd iald cu o dftSoste.cu
"
ntmtc'
ui d"rotatd. Ett i se denilluie ca wai inilidt' nenaiascur'zindu'I
tn cele
nenttiinckrlndu'sede el. I el o recukoatte tn lucrulite nici M Si
1 Miiic.: $ iap: Kassnet,
Rilke,Hol"ahnsthnt ,-i: tr' * .na a"rd este vizibil cit ti in ceeace este nendrginit"lt '
"""" srfi de beatitudinese produc insa c\t int mnf,$'t "Am atunci
Asernenea
Regasimaici, intr o noui pers?ecriva, nrorismul care caracterizeaza
tM! e\n .d lrupul nPu estelanu in inuc|ne dih niste'aractctc 'Oote 'u
gindtea lui Mach. Experienla Lordulri Chandos esle cea a necesarei
o"*n" o,rre scrier'handos Saucti ?!te 'u rutin!'i sd
conrersimi a subiectivita$ila o rl]ai buni captarea realidtii. Hofmannstal "ii,''*t -'*" -' cu Inncasacxivcag 'u 'rnd4ta :d
i,'ittt^
numesleaceasliconversixne"ni""ticismlAftDumezsr "!, subiectulalingind ^i..i""","
-i-' ru nim Dar asipe$etu noi \iN tn stat? s'd
,ncepema- -de'p,cxindt |nia
'e
'tnd inalaru
fericirea senzalieisdevlrate pdn care eul se afla la unison cu lunrea. t .t a'e!t't hazatduri'iudate pe
nini
suprimtud :Lnificiala segmentare$rbiecvobiectacrednari de limbaj Cele flai "pui du'
;ate nu yu d; ,'lfet dacahchuic sa te atttbut sptriului sau truputui' ,t)
completecomemarii asuptaacesteiforme singularede 'rnistici estedcr" sinl a" Roald v-tl1tvt4c Peu td'i as'und solrct
indirectoferirede Rudolf Kassner,in prima sa cafe, publicatAir 1900,Die .an'J4,cata
",^te,li,"g,"r,'- dtmcnutdtdetc
Mysik, die Kiinstlerundd.tsLeben.nberengli!,:heDichterandMaler iM 19 tirr(t wL?. rtt \uhahc,nilJ'ndilPrcnPla! de ala'cttte
momenle
extazuf mistic este prin excelenlA o stare instabili, ale care;
Jabhundert. Acco e.
cukninanre $ relaxiri seamina cu ritnul imPrevizibil al insPi$(iei Poetce'
in capitolul dedical lui William Blake, Kassnetscrie: Cunoa$eren regtsrea
Restaur aa pasageri a ldetuitalii subiecvobiect nu inlesneqte
mitticuLui eie pukrca poetului. Dacd la origine tutul era arw)nie, poelii, senrimenlulur de idinlitalepeFonal;
conrinuititii
--
acetti consolabri metafizn:i .. resLaweazdin diyerre nodltlitdli ' . aira 9i lui Chddos ex!li.a rum se ele(ruea4 rlstumareanegrriwlui
i"..'pr"f
poezia, mai spune Kassner, dezvAluie maraa '.Jxitate ("All-Einheit ) a Iigura rrusrlcului: individualis'nul resimLir de r?narur
rn ;;,;,i'
huurilor din lume, mai ales unitatea srbiectului Ai a obieclelor. a '" )' de
ii.r'i'-"',r,"r Ja o- srarede c'id morala.de 'olirudine \"AlleinJpit
inGdorildfii Ei a realit4ii exterioare,dar ti unjlalea sufletului Si a corpului, a se radicalizeazl $i se tansformi ln valoare Pozitive luind
;"-.til;;,
vieiii ti a mo4ii. EIe creeazi prin fo4a nnaginaliei o lume apropiau de cea a Lqlatisarea individualilaliin drooniecu lunea cu Viata I AlfEt'r'?n )
'inei nbi.inti'
magiei,a credintelora.haice,a miraculosului saua visului-Kassnerafirmain Cu.,i"inteh rui CeorgSir.lnnel"Ceamai'ProIuada' oncentrarc,in
1930,refedndu-sela prima sa cane,cir "Nu yofie{te desprcHofnahnstlu, Ae.cieDasind nuhiptiritdt?aldnii rc tuaduc' lPtc uniat?a ablotutd a lucru'
&t aluziilela el nu lipserc ". Hofmannsthal i-a scriscr-icitise cartea cap€ ,.i.,' n. i"ai'laut nu mai este o cimpl, individuatie un banal atom in dezd
o carte, uneori chiar ca pe o sctisoarccarc ni-ar li firt ridresdtd1...1. gregare,el redevine rotalitate regnsindu_li locul ce i s-a aribuit ln chiar cen'
Niciodatd, parc.rtind {ral BinduriLor lui Sclnpen}nuer, Nietzscheqi ale - lumii ai al Vielii-
ln
Bahr
ahot autui, nu simtiseno ateneneafericirc. . aseneneailuninareo eului io,a"uirnu p*mpt ln u sesiza tendinlele conteflpotane' Hermann
meu pind in stfifunduri "'. Dio aceastAperspectivA,Hofmnnslhal in j"*utut Ain filgi "Urnnrin oiunde sint'za dintre exterior {i
amalgameazlempirismullui Mach cu mostenireanietzscheana pentru a "or"-a "iu
eu,forla cea nai dezldn4itd (brutald' fdfi nici o relinere) 9r
interiot, l;ne {i
regAsicuenrul dominantal sensibilitatiigermanedin 1900:cel al krer. al ,afino^"rtut it a^os hipersensibil," Concluziile psihologiei exPeti'
li
^"i pArasiindividul
i Vielii':". Caci ce€a ce se manifesl, in acea{a expene4{ mi$icn a imanenlei m'entalesi ate pozirivismul;i p;iho'{izic' care sllr|esc prin a
;,
67

l.i
 pnnfte ruinefe acelui unletrbareslch, captuaun nou sens.ca deconstruirca linbd ome eastd
celorlalti, decit.loar ce se poate spune in cutarc sau cutare
rtuziilot identitare qi a cer.iiudinilor superficiateacredirindconsistentaeului. Naturu nt,.ttrpune de ur linhaj Polau care sa IP
lunP t a Sl
ca labulatalo unde* por inscrieno; percepliifondaroare in staresaiecreeze tarud, adat ramPnt pd sfuc cevo des\e erin{Y sL'lesfre
o lume in armonie cu subiectiviialea.Datoritn lecliei de urnilinF pe care i o jumalul inlirn deja cilal Mautlmer vorbefie
Hotrndnnslhallrl Iragmenruldin
da f6rA menajamemesubiectului, psifiotogia reduclionisii devine un fet de limbajul'' El drsrnge
{reierndu-se la Plalonl despre lldu}o care consrituie (di'
Scoatisobra$i pauped ce trebuie urmari peniru a cunoalrerevetaiiamistica. i'ii-i".i ."***,'n4 la rlei ronnede viap: rumea-adjecdvau
ietr), a4ozpesinorima ou expresia'lumn sensibile"' h'
4 Scepticism, lngicd{i nistitih; Mauthner,Wittqenstein, Mu:it "ai"r,iitrn" prin iimiaj' 'accesibildln cel mai bun caz prin arti; lumea
".;"'r."irh
;"ut..*e""tr'i tai, n]'','ischrwelt), ce a credin!€ift1Jealt-
Sub influenla lui Frirz Maurhner, cusrav Landauer constara in 1903 "rf"L ^l-\in!ei, 'verbalt' (dte
,""" f""t*ii". a'it tp"fit' a mitologiei,dar si a misticii; lumea
.ena$tereaconremporanaa misticismului il c'dtea sa Skepsisund Mrstik. tordeaun doctd
a" w"ttl care;sre, la un nivel superior, cea a $iin!ei'
Velsuchein Anschtui an Mauthnen Spruchkririk ",. Et rezuma Etndir;a iui "it
ipnora ia d$ cauzaintnficienleilirnbaju lu i uman
Maudureropunmd \lera acelei -ra o . care une$e rut ., Lrr* orin " l tu,ti"ri., t*l Dunnezeu- a I'ri Mautlmet recunoA{edoua aulorjtdlr'
mijlocired. ut jnreloldar acest!djn urr]r eruealain a trans?une tumearrajta d€ Guslav
in limbaj) Si sfera misticii, unde eut Si lumease contopescf6r, vreo medierc, Maestrul Ecknad (ale cAlui operemai importanteau fost publicare
Agrippa von Nettesheim
lntr o stare de uniune fuzionalr- Mistica Fadiiional4 observa Landauer. Laniauer tn rgOf, intr-o Senna:rl modemizata)", Si
vorbeade uniunea Iumesculuicu o rranscendeq,a,a eului cu Dumnez€u,in (1486-1535),autorulratatului De incertitudineer rdnitate scrennarume-I
iimp ce mistica anilor 1900 cau€ doar uniunea lumii ;;;';; i' ;;;;;;; ;"rbi Dei' edit^t de tuia Mautl'"er rnsusi rn 1e13"'
$i a yjeJli, fuziunea ita tn"i fin"- *"-" !i de influenla budi$nului{- Invoclnd autoribtea
lui
eu]ui cn eul plofu.ntt. Frilz Maurhner tnsu;i tg realma propria taiectorie "a scePlicismului sau
ffr-" li U^"ft, Mauttr,rer atinge punclxl culmina$t al
prinr,'o lormulr ftapdlnt' CrLu.a timbaJutuia
lost pri;ul [i uttinut nau metafizic: "Fdrd nici o indoialti reprczentareaunui eu
pernanent nu nll
c@int. Dttcd pririm in unhd, critica lintbojutui apdre ca uh scepticism cdtre care m am
Doate(t salwtd (bt nicht nehl zu retten) Mistica agnosticn
unirersal di.ttrugd.tor,dar dacd priyin tnainte, iucl du_ne cu ittziite. ea 'tndrepnt, o confesiune oarecdre
tu
derineaspirulieantu unitate,nisticisn"33-pli,n,.\rnitate,', Mau0mertnfelege Si care nu are tntr'adefir nimic de'a Iace
fafi doarti poatelle Dumneze ' '"
umtatea cuvinrului Ei a realitllii pe carc o desemn€aztr,iits-un cuvint, 1...1se tipse{te un
urutateasubieci,/obiect. in cele din urrra, mistica mautheriana se nuanteazi ptrn esretlsm;
fara lirnhaj Poare c' ti in
Or, parcursulfilosofic al lui Fria Maudmerneriu sa fie relevat aici, cAci n.'i', to*. el, inlelegelumeafara concepreSi
'|J| filosofie eiista asemenea crrpe
amrnte$tede cel al lui Hofrnannsrhat.Descriind genealogia iindirea adevarara. ceea 'r numim
Fopriei sate iii.""r"r"*" de cornprehensiunemuta "orelE aurorei si ale trezici -cind.
gindiri, Mauthner declarA a fi fosr influenlal de ratamentul esretic al prccun in noapleactard' nisterul Matii Uhildti
ii, ii
Iimbajului slnliespearian1nt&itat 1n Shakespeare-Srd;snde Otto LudwD, "i. 'at"t "it"i "ind,
ce'descoperitoruilace un paspe dtunut intrezdtit
i'"i t , aa,ia"tt
de eiemplul Iui Bismarck, care proctamac6 discursuile nu ctottuesc defel, "t",a. "i
u n"niat an *u De cum deschide ochii, claritatea redaine obscu'
dorr spadaSi singele,inii-un cuvlnt aqiunea, au valoare, tn fine mai ales "t"tiatp.Dcindatdce inccarca:atlueze in concept?'au in cuvtnt?pcnrru1r'
$i $ n!'tt fat
de Nietzsche ti de Mach". Maudne. (t849,1923) urmaseculsurite lui Emsr lau Denou ceilalli,cumvrefunsiweale sltnimn Mateo Unitatc
Mach ln perioada ctnd fuseseprofesor la Universitateadjn praga, din 1869 i eul tac tncacl?lo p'imut 'uvi ortc untta.tP sc
wia
"oez'u*a'deca Mi pualc sptl\ tNt'hts
pinn ln 1873.Aceast influenli, conjugatacetei a tui Nierzsch€ a lui Mact! dislocdti disparc, indusy .ca a Pului Nirntcnu li
i
eee_sesirabili|i la Hofmannsihrt. lah
'" stci nchr saBanl"'
In opinia Iui Maulhner, "Nu areh despreIw,E dectt inapini de ordinul r-Ja lui vill"er * ajurasa inlelesernmai bine sernnificdlracn?ei'
lmbaiuln. nu ,un ninr desprctune, nid prh noi tnrine.;ici din sptr|'.te Lordului Chandos.Sa ne aminhm ct scePticismulPrivitor la lntreaga $iinl6
r
umant corlstituia punctul de Plecareal conversiunii sale: li scria maestrul

68 69
 r
fl
i
sauFrancis Baconpeflru a se scuzade intreruperealucre.ilor sale
,iijnfifice.
Mai lDlelegern$i ca Lordul Chandosnu reprezituAtn fond decft o modatirare
a Afiistului contorma primej filosofii a lui Nielzsche, un spirit care a atins
contemplarea esteticA, acoto utde acel principiuln indiridua.ionk
$i
tulbudtoarca dislanlaredintre subieca!i lume esteaboLitA.
ln Tractatus lo|ico-phitosophicu.t, Witrgenstein cireazn numete lui
Maurhner,pentlu a se d€tinrn,. de et: ,.4.003I _ Otke Jitosofe este<criticd a
Iimbajului>. (Totuti nu tn acceptiuneatui MdatneL) [...]. Daca Wjtteen,
stein lqelege se evire sceptici$nul universal9i coturadicfiile tui Maulhne;, in
s?ecial cea care const{ in a des€nna limirele limbajului pdn ftijtocirea
limbajului lnsug-, ne putem inrreba daca tendinta misticA a ultimetor
propozilii din Truc@tw t\\ decrrgc dirtr-o atjtudine analogAcelm ate lui
C'handosHofmannsrhalti Matlttmer": .,6.52- Separe cd, chiar Arcd bare
rhe\tiunle yiirttfrc. au prinir un raryua:. problenele cuc se rckra ta viata
n.asod nu aut,t in.a m.t nt(ar au ?.'0.522- in oi.e uare de treriti
existd inexprinabilul. Acesta ?trate,esteetenantut z,istic.| _ DesDreceeace
nu purem eorbi trebuie sd pdstfin tdcerea(W,Jeonnan nicht sprechenkann.
dariibernutl Mn s.h\ei|?nt.
Propozilia 7, ultima fraz6 dn Tructatus, ar putea da na{rere unei
neihtelegeri. Nu se cuvine oare s6 ddm exprcsiei "daiiber mut man
schweigen m.ens eminame e acliv. a pa$.a racereanecon$inj puryi
simplu ln a tace, ci in a desemnao arirlrdinede agteprare,de deschidere,de
cAuare fArAcuvinre, probabil indisp€nsabilapentru ca ceva sAse ard,e. c|lln
se spune in propozilia 6.522'! Cz Si ta Chandoq p.eocupareamisiica co
raspunde la wirqensrrin unei gravecrizede idenriuie.pe careo rraversraza
in ajunul_primului r.uboi mondial,in unxputrazboiutuiIi pina b incepurul
anrrorfvzU'-{dru
dFtacere,cu erceptiapublicariita.rd!\e a Trac@tus-t tt i.
Scrisorile lui Wittgenstein catIe Berfand Russell din aceastAeDo;a au
lonul scrisorii ficdve a lui Chndos car'e Fnncis Bacor Un disciool
sr uciror ii explicAmaesEuluisaucA esreobligarde criza sa inrerioarasa
amlne p€ntru vremuri mai prielnice scriercaunor lucrari acaderDice.li scrie
lui Russell chiar ln ajunul izbucnirii rezboinlui: '.Astdzinuli pot scrie nimic
care sd se rekrc la logicd. Poate crezi cd-ni ritipesc timpd
Bindindu-nn ta
r tne inswti; dar cun at putea fi oare togician dacd nu lint tncd o liintd
unandl lrminte de orice tebuie sdJac ordine In nine insazi,,'. Winsensrein
il cirete p€ Tolsroiti comemariitesateasupraEvan8heliilor. i",in ru
misiicismul cre$rinisnului prinitiv, Ia sfhtul Augustin, "ur. Kierkegaard,
Dosloievski.
'70
_iacere crcatoare" prin care se lneheie Ttuct1tut'1rl
Noliunea de "t^
constitui un puncl de plecare pentru Rob€rt Musil, qarc a{eazaln 1906, la
incepurul lui T.'jllel. un epigraf exttas din capitolul i'Die mystische MoEl"
dta Scll/,tzder Affnen de Maurice Maeierlinck: Imediat ce expimdm ce'/a'
dininun ln chip ciufut acel lucru. Credem4 nc li cuf@dat pin'd tn adincul
abis tui €i cikd rcrenin la suprafaF, pknturu de apd care sctnteiart qSdldtd
dz vntul de|etebt n.'atre pahdenu wr seatuina.u na'?a de und( prurinc
t..-1."Musil i9i va revizuiulteriorjudecalaasupralui MaelerlinckSi I va trata
cu severitatepe acesl rtIosol de salon'*. C^ci Musil se va saAdui arunci st
se disra4eze de moda mistica din ce in ce mai rAsp?nditAin Pdmele doua
decenii ale secolului al XX lea (Walter Rathenau' de exenPlu) Hemann
Bahr vorbea deja despre 'b nanie misticd (Sucht nach dem MJsticsheh)
specifici decadenlilor de la 'finele secolului""; lnaintea lui' Paul Bourgel
constalain legitura cu Baudelane: "Crcdinla se M risiPi dar nisticishul
chiar e'?ulzat de cdtre inteliSenld, rdmine in senzLlie't' lar He':,f,at'n
'a
Broch se refereain 1930 la rlei'ild inrocare a misticii' la care recurge
filosofia contefiporan6'". Originalitatea proiectuiui musilian se madlbst,
lscep]il,ddt TdrteIl. Meditaliile elevului Tiirle$ asupraridicinii Patralea lui -
1 prefi8ureMi alianla dintre ralionalilslea matematicaqi cunoa$ereamisrica
la care lisa Ulrich in Mdnn olme EiSenschaften Musil depatelle opozilia
propusade GustavLandauerintre "ratio" sriinlific qi 'unio- mistic.
Dublr semnificale a titlului ales de Musil, Der Mann oh'e EiSensclwften,
ilus&eazaexcelenl uluitoarea fuziune a ralionalulii Stiinlifioe $i a moralei
mistic€. 'Firr lnsDfiri": noliunearezul6, pe de o parte, din refleclia astpra
lui Emst Mach, care reducearealitatea, inclusiv eul' doar la ins$nile sale;
plecind de la Mach. Musil face un pas rnginte, anunlind disolu$a tnsusirilo.
realului. Acestaesle obieclul primelor capitole ale romanulu;:sa demons$eze
ca abundenta descrierii nu reu{eSte ld d"n'dluie altce|a decit o luna
.califcabild"
1...1.Putemsituain ea un ansanbluak me, desemnahil diepl
''onutJdfi tnsulii' 1...1.Delinenlaici un real literalmenteincaliJicchil""
Aceasd disolutie a lumii d a $rbiectului in ?nsuliri elibere^za "sensul
posibil'rlui".
"FAra insusiri": noliunea este imprutnubta di.ect di|t vocabllml
Maeslruld Eckiart. Uniunea mi$ica cu Dumnezeupteiinde un travaliu de
despuiere,de dezgolhe a subiectivitilii ti a d'vinidlii Sulletul lrebuio si'
moaf, ln existe4a sa teresld pentru a rena$e ir co$act cu Dumnezeu-La
71
 idei,e
din,re
una ma
ceie a,e,,ii"::f^;:::j:!i::i:"#"ii,
fel, toate imaginile Si toare adbutele pe caie unanitatea i le a conferil lui 'ocanre
Drunnezeutrebuieiniaturatepentu a se des.hidecaleacareconducela Fiinla
imposibil de numit, la un Dvft,neze:u"ohneEiSentcrdren ", suslineMaeslrul
E€khan". ln concepta inisticului, insu$irile apa4in lumii operelor terestre'
*ini:,il#;,:ii,;f i.il;,",'":i:,#",::
non'imediaiului. (Recunoailern anprenta trad4iei mis.ice care opunea 1;;;'
i],;!i,i', ;"'; ::j':;!;;,:i"{ii
"t,ii.iiJ:::;":
li,":' fXif :,,::
;;;:;::",;,! :;1 r'iil:llf,:;;;j;'; i'o-'""*'* *'''
paupertds fui proprietd!). Sr,de nistici "fari insuliri" este intruchiparea
dcelvi Entwerden" despre care vorbe$e Ulrich la lnceputul celui de-al ";,:"',,
doilea volum al romanuluir', 9i care i pune traduc4.orului o problerna
insolubila: aso,;d ', traduceel, !i adaugi o notai tk sensliteral "tncetarc a
dewnirii,,
"dincolo-de-t
iaF, . F;,-."gi;.";,* ,;#{fl[l
**-*il,"ru"
*:+l*,
:'
La Hofmamsthal,Mauthnersj uherior la Musil, poate chial li la
Wittgenslein,cdza identitilii subiectuluiprovocatl de neo-pozitivismul
doninant al finelui de secol. a carui docrina e$e reznrI, taLde "unrcttbares
rm*tlr:l'mx""ru:"*'""1i;il
:**-=l;i.ll',
1cr". eul irecuperabil $i cu neputinla d€ s.rlvat al lui Emst Mach, caua o "''l'j'il,";.'"r.,. neoromanric'
dimensiunea l"icroco'mo' care
a Beniurui
solulieintr o deconstruire sistemaricA qi mai lntii a ljmbajului
a subiectului,
snu, fiindu i astfel posibil sa tuiinpine iluDinarile unei "alte strri':. Figura ',,ru;*lf lli1llli
** *Yll'i,;.ll'i, i"*f"lril:i
"i.1.il"f
geniuluiva asumain czzullui Otto Weiningeio tunclieanaloga. de solicitare
Si de salvare a eului ruinal de a-saltudleneoernpirismului $i ale psihologiei n:ii*:*l,1:'gJ'JH,'H',;1ii'":**r'#,TJ
expFrimenldle

II x#',-i,
t;::,i:i
il[{:i|p;::;; Iff,,;ii,i
1 'Inpetutirul cateEaricdc Beniatitdte
dupdlyeininEer
"1,::;';i.tr:;1";!xi::::.1,.7:i':Ji,::,i::
in rnartie 1902, O11oWeininger cate, la lhceputunle s3le, resPectase
auioritatea lui Emst Mach ca ii majoritaleastudenlilor de vlrsla s4 ii scr;e
prietenului sduHemann Swoltodat Am incheiatcu teoria [tiinlei lui Mach d
::i$lHri#:;x :T*.'r#,a*ffi*+*"#***
Avenariu:"". Primul capitol al pd4ii a doua din Geschlechtund Charaktel
dogmaric"al lui Mach,atomismullui Weismam,Wundt
*'J:'"T':l*T'^lHT:*lili.inliiT'"'.i,*iu:;;;'*'*
ahca scepticismul
$i Petzold! psihologia experime alA a lui Wiliam Srem| Ctnd are pretenlia
Ld sepoatelipsi dertL,sttre,psihokJ?ia o platituAinel..l Pozitirisnul
de\)ine
:x-*m*:':';1";:"*'ffi ;r#;
r*r:T#*1":i"Lf
se demdluie ca un autentic nihilism ". Apoi Wetninger consacrnmai multe
capilole teoriei geniului, caracterizatln primul Iind prin dezvohareaexcep x"P*r'?..;i.{*
:i*lf*lfftr*'l;ll"rltx;:r't
###',,'*:ffi{l**t{!{
tionalAa memoriei:in coDceplia lui Weininger,geniulesteonnirerniniscenF,
amintindu'ti propriul trecutul mai bine decft majoritateamurilorilor de rind {i
capabil a'Si scrie in mod exhausiiv autobiografia. Schoten]tauer irlsu{i
(capitolul 31 dllnDie welt als Wille und VoreellunS esle intilulal "Despre
geniu") i; indrurnncoDsideraliile.
li;i{#-li 73
'72
 cuvine sa i se substituie
Friedrich Schlegelnota: Gehiul nu este in nici ttnlel I chestiuneatukrdfi' Clnd morala coledila devine prifuiti $i sterili' se
sirei maxime noii oameni farllnsusiri" sAIe caute
ci una de tibe ate, ca unVttIz, i birea $ crcdinla care 1)artrebui tnrr-o hun'i itdt"ia""fi",n.
";;J;;" "1" influenta lui Nietzsche asupraa'estei utopii a rui
zi sd (le|ind afic ti {tiiqe . Trebuiesdprctindem fecaruia |eniu,Jtud iNd sd ;i;*s".
cup'rins'nl ac€strecurs
Ti mizam pe aeesta Un kanian at ledea in aceasta inperatitul cateSorical vuslt. iar sesizarnqi p€ricol l de incomprehensiune
,;;"".4;; foarte con$tientPromisiuneade relmoire
Senialifilii - . "'u
Astfei, univetsalitalealegii morale esreine$ata individualului' iar geniul .'tntrri"-1"""r*"',
"u..'r"iu"lde cedtdldlrrsrare esrr cdicaturlau de sptnrtrl
ilustrezza,?n conceplialui Weininger,principiul erunlai de Georg Simmel ca l"r,,i careaqionearan Luropadezorienlau a
"^ponalise se
fiind o caiacterislicaa modemitalii-Doar legealndividului poate gestiona
"t"i'a"**
;r*';;;.-::o-;'.;" i nelinigte Gernania Joie{te k secte Pril)irite
fiecarefeiie de via1A,cAci ea consdluienimjc nlai pulin decii toialjlatea **.ut oriim tnrlia Esrcaruzald?con"nia civilgalia
';",;";;;'"," n^*.
i,,-|
transmutati ln datorie, cenfalita@a vielii lnselsi' scria Simmel taglnd *u',ati,nut cste ImzsnQI tuctinut detdsarcaraleL I l
.oncl:|zia"Morala le|ii ralionaleEi uni|ersalelace lot notuki legii indiNi' indccrp
ii,, i,"ra rd ne'am pLerdutttu)ruta A|tt ai nc'an Pic'du!
duate'". Ajnnspe cuthile individ alului, subiecol se dezvaluieasttel ca ;;";;; p"^,) .a*^o inPrcund it narut ti demonul
fiind invesrit de universal. Aceeali formula s'ar Puteaaplica misticii asacttrn ,rt?l?tlualildlii.
'i', lar allii cd at trcb ta depatimclvilimlia pe,ntrua dlunge
o ve{te Robert Musil"- El noteazi lnr-o recenzie1^ c: tea Zur Meclnnik de'l depan?
la. ,\tua oscnencaccleia ve(htlu Sreciti asdnat
Geirres de Waller Ralhenav "ExperienldJundlnentuLd a nisticii ia naltere raspuns ditect la criza oulturii Pozilia sa
de t"t"" ft{""if nu propune un
1...1dini-a dxpiftfie analognIo4ei iuhirii dintr4 p tere an'ntun Nogune' de
:'e'talu stare ramiflece\ a dili(il de
a
cancentrdre,dini'a odowrc, o re8/uparct\inlerio.Ir'd Jorlelir.int iti'')e ,r-.. *" .J;ti.r.
sora sa Agdrhaincal('
Ceea ce tebuie i?]}ins.nL este o JarG cdntarte ntct o tnerlte' ntcL t) ,r-.l}t*. +.",t pe^ondl. chiar asocialrulnch ti
situeze marsinea sociel'lii) ti'
Ia
su\etintd,d o paruliziet .l voinP sedezteagil. nu nai si em nAi'intine ;i tr."-"lrttt ut t"t* *"-ln, prelerind sa se grlbit sn
totu€i,penttu pritra d1td, stnten noi'in$ine sufleul carc se ttezetteitltrn) f.'f*a. l"iZ"tif. Dar epoca.ontemporani lui Robert Musil s a
nu promite ninic' ceea ce nu inteamndcii caricatrrizlnd o Prin asimilarea lui Ulrich cu
dlene ea clipd nu toiegte tlinic, i.fafrul"r u,opiu
bufonii'
ar fi nni pulin actir- I'e*ea nu-i rtnosegte la nihic: principid sau etic este rolurile de ra,nsuldoi din roman (Precun lnsolitorii lui Zarathustra'
-u"iliane
trezia,6lintul. Acli|itatea eticd nu nai eristl, fimtne doar o sinpLn stdre in ameninlaride tradde
malmurele,riricir li demonii incamarea permanenlei
interiorul cdreid act l sau frirla inorcld nu'gi nai aJIn loc '"" .;;;;;; doctn'ei s,re,: Hans sepr' dntisemrturpmgermani''
""*; punese
Amieirn,.el .are reducem ile remedlemisli(iild locui comune
2 'Ceataltd st e ' $ crcatiritatca no ld in lui MLsil 'r-inao"t, moralizator' S a subliniat c'
'iziLtnea micul burghez rigodst li
"-f-a, stiri" prezenta unele
Slareaoistica ii permileeului sa se elib€rezede legile tnoraleisociale' *t"ifl- utilizal ln descrierea"celeilalte
sirnple convenlii, consti'rgeri sierile qi sn se regaseascl.la u son cu legea
'o"-"t'.i.-f i'ro*""ar"
lt"a;t'i vocabularul altot scriitori' convertili la "cehlalt
"u Asemeneaapropieri nu_l
etic{ acordrti crealivir4tii sale intime. 'Ptnd acum norala era staticd "*
stati tstatur cferufo_fasoist austriac'statol nazist)6'
Caructer stabil,Iegestabilitd,ideaLuriin prezent'noftl.t estedinurnicii' * *.i* *"ff * dar ne obligt sa linem seamade an$igtritilile
acestenotalii ale lui Musil"' ne ajutasi sesizlmsensulprotundal celeilalle ",- "auzi'
r.Aspunsului "misric" ls criza identitdtii lubiectului'
stari"- "Eul irecuPerabil"al condiliei modernea atar dupi sine' r'rinindu le,
sustine Mach, codurile morale lraditionale Daca refuzim idedific'rile m
grabite cu curenlele de idei, cu mobilitarea rimprhrj ( OatlVnii nu-qi nui
(Gfuppenteete) ulre
gdsesc r priul stfLet$ adoptdcet dintii lullet de Stup De lo iad^idMlisn ta rc\tawafto rcmunitdlil't
li se ofefi {i care le disPlacecel nai putitl"'J. nu ne mai rtuninedeci' sa
\a mlirzra mullr vreme In
lasateln suspensiede "eul cu Un all teprezenlanl dl modem'rafii \rene?f, nu
cautam ln eul proftmd rasl,unsulla ituebarile estelico-mistice:Hofmannsthaldvea sa cede/e
i"*Sir'i
neDutinti de salYal". ".." ".""".planj
in fdra necesirilji unei idenlificiri m s|aresi salveze pe lun8 temen eul
};"xffi I
Tff:'Yr:]''l$
.-eninr,r ae dullul sauCbandosReconcilieriiinditidualerindi\iduali'terLu
ffiI l"'#l;ffi"i'i['
$l"i',
Totalitarea, Hofmannsthal li va gasi foarte cunnd un echivalenl intr_o
''ceremoniea Totului", o ritualizarc a Polilicii, din carenimeni sa nu se simta
excius,a.monizindimpulsiunileconflictualeivire la nivelulindivizilor-El va
incerca sa reslaurezeordo a. ]|Il|tti regim anterior ReYoluliei franceze'
pnn
intemediul teatrului $i a operei civilizatoarelncredinlarede el Fesrivalului de
la Salzbug, sftSind pri\a invoca "Eul izolat, ierecurgtnd dectt la sine
t*#-Ut'***+#'3
il:ri.l:*;,1i..1:***r,:*,rr*
',$#qi.lff
tnsusi.at ctutatirului tita;ic tcarel ieseIa lumind pentru a patunde tn cea
;"H;l care
Langbehn'
tui inaltd comunitate, rcunind in sine niile dc Jisuri ce tragncntedzd ul
# mt *# llHliii'llfr ;;";"ur-ius

b:flfi+xsfi'ffi
popor, pe care nici un liant de secate nuJ nai tncheagdi tr'o culturd ' si ^
a""p.. 'o renlutie conseflatuaft de o nenaia zitd intinderc in istoria
'o*i
"cealalu
in opinia lui weininger.geniulesleli mai erpusla critici def,ir
nare lrineranul lui Welrringerinsuli. ir' Ger'/tlecfiI und ChatakteL
dezvrluie orientareape carc culrul geniului riscA se o capetein acestiincepul
de secol: ultimele capilole lnclinl Src un *agnerism antisemit $
fnffffi lfiif cu
.,a-u'Ibure'ioar
fu"%'j;*f;it-ca,ura*'
odnsermanr.dFclaral tzilarea sa consrantd inre noliunilede geniu $ de
:lni. turtui a. -"'ou aminrhd de ThomasCa'lvlecondu(eih celedrn literare analizalein ace$ captor'
figudle
urma la afirmarea unui soi de Fnhrer'Pinzip Weininger rdmlne totull
""u
visceral anti-politic $i-i conrest, $fului stablui calitatea de "mare b6rbat'i
acerteoitnain ornais iu s€ cuvine declt lnGmeietorilor de religii li' in epoca
modema, de Weltanschauuns\n, sau marilor arti{ti (al c'ror model esle'
desigrrr,Richa'd wagnet-
ia l.tetzsctre, ideea de geniu permitea deP&irca situa(iei nihilismului
contempofan: Prin individualismul siu anarhis! geniul substituia moralei
a.t"nit. i"to;". un "alecizionism" creator de noi valorin Geniul avea
tlasanmle aristocratului, dispietuind nivelatea democralic6 a maselor !i se
contunda cu supraomullnsuflelit de elanul dionisiac al Vietii Un Richard
jJl
wasner. din oinozdz Geburr der Tru|ndi?. li Scbopenhauer- Unz''II-
,"iaB"n *r)""t'run*"r, incamau acesr ideal Dup' taa cri!ica din
'uenrhlicha
Altzumnl.hlich?\, c'md geniul era derDascalde Iilosotul
dezilu/iei,Nretz\chereluaideeaintr o tormarcinnoilAGetiul seprezenbde
*u^ fn"oto mai mult ca un imperati',' dcclt ca o lmplinirc' intruchipa
depi$rea, cont€starca,cAutarea;risul, dar$ui {i jocul; vointa de Putere'
reeyaluareavalorilor. etemareinfoarcete.
De acest ultin1 Nietzsche se leagl ndnijlocit cautarea rnusiliane a
"celeilalte sttui". Dai lncepu$rl de secol ll Preferi mai ales pe primul
7',l
 generalia lui And{ian cu
Totusi rermenul de narcisism insemna Pentu
,t i ,'tli* i""o p""r- sociolosii Postmodemitilit :ontetTrorTe. !] 1,e.4--:
unerculr'nl
i'i.."tl*. *.oi.i. in timP ce asrinievocadoarpsihopatologia
4 ca sr in cercerarea *:
.i,-"""i.*,,1-r u criz{ in narcisrsrn ii.:..i
ftdicauzan a
il
.\arcis i^""*r'url de senralilate' este rezurnala s?eranla uner 'r4l
ca rtsPuffiraprocesut a'e
de individuoti
i,i*i'"'^'ii '," reactie$i
p** triiruri Maurice s,nes'
;:ffi;Ji""ilil;"^Zi, *ri'i ii""ip"ti
[:*i*-l1*l'n*r lJ:x ;":il*rx#::
*"#']tn: paradisanificiat Ese li ceeacel liitra sd devini
r'.rt-."'*;
-.i." ;". r"-" piptt^ta de 'Narci€ii itnhecilit4ii contemptindm t-
I a poeruli)iculrivaindivi
".i'"J'. n^*,:'; Ie qtindeve inasinea
'ii,r," ^ ;;; ; nn' :p,uu.'^i t'^ *titP v ti'aretot:ccanli'
il:lilj :"-;J;
l - Narcis, ercul lie$i ode e nelotositoarcpenttu indhrid'
,iii-i li" ii*it p*t," "ameni' ial societatea zi 'i
Tillul cklii lui Chistopher Lascl! publicas nl 1979, a c acterll.?,at sttnuliniu t sa se octniteJatd thcen" p" sinc tt chnt inpir.Eind-u'l 'Jc
uhde admirn rlttputde \at'ts
"sfit$ilul de secol", al nostu de asti dati, printr-una dinte formulele sale k.t nwt dfr,'apede pdpaltiu lummoasa i
favorite; raim, ni se spunefu eseu,in "era narcisismului"'. Ide€as-a bucurat
ln Franta de un renarcabil eco]utn L'ire du de. Essaislur I'indiriduqlii,ne 2 Duhtodw.!rc a narc$ttmulut:Lru Andtea!'5atow
conknpotuih de cilles Lipovetsky, teoreticianul "postrnoderrititii":'Wdr-
Noryinmu\a!\ Doppebi ung es-re tirtul unui eseuPsilanalirics''ris de
c'sismul se tuegte din dezerliuneo generalizdtd a wlorilor $ Jnnlitdlilor
t;;#; ;;'"J';i publicat tn 1e21 in revista ltutqo' ret'lttl
sociale,pro|ocatd de procesul persohaliznrii. Dezafectarca,n4 lor sisteng programuleselrc-\i moral-al
*-nd.""."rr, cu terulul a do'razeride ani
de sens este insolitd de hiperin|es.irea Eului: 1...1 totul concurd Ia un e\eu publrcalcunno
ptumovlrea unui indtui&&lisn pur, altfel spus un "psi"-indh'idLutlkn, eDocd1q00.PoalepareaParadoxalsa vedeminlr
razboi mondjato marurie reprezemadva pentu se'lribiliraled
deharasat de lncadrbile de nasd ti tensionat sprc punerca ln rdloarc al"r-"i*rf
Ilql4 lq16)
genzralizatz a subiectului''". Sociologul Richard Scffrett vedea deja o Dir o le{rua drn Einnasungende' lerzrcnJa'i'r
";.t'i;at. prna la sffrrirul vie i'
legatud tutIe "decrderea omului public" $i "ascensiuneaomului privat'; tol .i^nrrn, ., i"" AndreasSalom6nu ti-a dexninlrr'
cu Nierzsche-Ei
aqacum, dupa moanea lui August, de.linul vielii publice a detenninat o ili"it .^ i"fn a" ta"rr" p. care le'a aFof ndal tn dialogul
apoi.la lui Frcud Glnditea ln
suFalicitarc a tanscendenPi religioase, iar in modemitatea noastre, i.iri".- * iezvoltlndule $coala
dezintercsul faF de orice angajarc publica ifiensificA tendinla de repliere 1", *Jf ""r*itr'a"-r"
*-."r.rn.' a'rrl tordeaunadrepr funddl t' ""-'t : ?-
" nierzscheana ln eseulsaudeq're Nietzs'hedin
asuprasinelui'. ,",'"i,,i'r,"" de Iiliatie
nni crede cd
La "sfr{itul secolului" precedgnt Kulturbitik Fnef\gunseacesteteme h isqi .."i^, 'J floso|ia sa a viiturului' Nietzsche nu
"u trebne nni ihlii td t
aprecierilesdle despre mediile anisdce ti inletectuale.1n Enra ung su aunnnitateae,re de'a garadatu: umul insli.i
',,i,
a * a,spne deit de 1"r1ete etrcnrorc 'a'e pe i te lurri?ca''r
(1892/1893), tadusa in franceza $$ rin|lr Dig'h'rescenc€ (1894), Mar| n
".;", se sd i se pleJe'e lut'Iii prezente
Nordau li acuza pe fondatorii modemftetii, Baudchnq Oscar Wilde $i natura. Prin utnare u PuneProbletna
lunea'de'atcl ah
Nieizsche,de "egomanie". g8o rvllrciss,.r: iarAepigraful abs de Leopold voo dinc&) tr.tnscendent'ci de a lace sd se iveascd' din chiar
seandn in Zararhtts$a-Dich'
Andria.l pentu ruvefa Der Garten d ErI"nntnis, sintcza a estetisii moder' irr.u a" pt"^itA* {i de o hosdlie Jdtd
' supren dl indi\tid&tisndtu mo'
nilor Tinerei Viene. t ng, p" ,ori l-o^ p*"o consid.ru imnul
'79
?8
 I

nici o simpatre
''.onfuzionisuli1"lui Carl Grsra! :u^g" F-reurlnu sinrlea irr
monistli' incu'ajind-o pc Lou Ardreas'Salom6
dern, Nietzschea gdsitaexen.ede a ine|alabild frumutele pentru a telebr't ,'"
':::i: " ;",",t
',f,.;r-".-"rr-8 ad.ni{arodJclsatepen"r

i,;::i : : " "..""i.i,

"""r.', ;rrni, io,"l;i.sustttl
eliberu.ea?rt.rgiiturvitaleole indtvtduatlitli " :;;:;;J ; psriranarrilc",
ln aproapetoate texlele scrise de Lou AndreasSalon6 este preznta
nostalgiamarii unit4i pierdute,carel legape individ de lume, !i carelrebuie :,,,: :i ::
:.:i{{,t:-:"
;:!i:;';::::,::::!:,:"",:::;,:::,::,,::,
d
rcg,sh, penau a testaura echilibrul pierdul al exisienFi Ea proiecleaza , " '. '" r . '. l t'ttn yte 'a r 'l 4 tr i i ':
aceasli preocupare asupra glndidi lui Nietzsche, ale cinri concl zii le
rczuma ln urmalorii tetmenil Omul se sinte indlgt din P nct de redere ln schinb nni
misticptun la a coincidr cu totalitatea aniwrsului :ti a rielii I . l Du ne,ea t)4tl(kt to( it4.t!al't' n'at':tnnd rtI' a'enliutt' s{tiali.
r)1tn'Lt't!ri Pierd' int'tut
!-
tumea$i <eul, se contopesc astJelintl-un concePtunic carc'i.fefi indivi' ';,iii.,., t; ,,Ylni:rrcti tt ta@ "
dului o rcguld d. cohlpo arhentla lel ca oricare sisten metalbi. ' mdtut sau i
,,,.., 5' : , ' , ' ' "' ' , 1:"l ; ; : ; l"l ll":
',,^,.i'.'
f l i l' '
, l lll'
l: : '; : r ."'",:-l l '' ,': i ",i ;',* ,'" " \ /,, si '/i
,'eli8irr"'. Autobiogtafia Iui Lou AndrcasSalom6i,'rcepeprin aceasll fraz6:
"O clipd hai devrenzlo nn un tot indi|izibil, to.ttdfiiqa eta inseparabild
de noi; {i idtd cd an fost proiectali ln na$ere cd am derenit o micd t,
' .n
ttr' "a"ntJ
nl u'v:
t r ' Lor r Ana- is sal''n'
pdtticicd"T. L^ capAtulacesruiprocesde individualie'ajunti t3 deplina :;,.,, =
:
el, FreLid nlne' de nlull' vreme la r'effid
constiinta de noi-lnline, nu devenim doar mai Anpfinti' mai inbogi(ili' dd oi,i'g"l
'u 'en
"nq"i";
.!.tv,nfaeti Iiir anii dc srudii
suf;rim $i o pierdere, afirml ea in eseulintitul Mein Dank 4n F;eud' d;n ""';:r,;,"";; Lttilur'Fre\d si a exprin:'
^ in erosul ;;;;;' ;i" t)6
:-;nlEh'[tl'(Jiir'|
1931".Acestsentimentde pierderea Unilrliiiti aflao compensare 'i'!" nume$e-'rciLicd
3 ceeace
cosmogonic"(Lou ll citeazacu aceasgocaziepe Klages)',in a ,' sar in rnra e.,tri",rcscerrriclsnul |?1i d! bal' iomlele 'l
i.,i."i" t"'r'"a un;en'linen'l in apinla
ot:eanic"''
mardmelelui GoedE qi intelepriunea orientali. I1il;;;;;i,;;;;i;,
Faptul ce lD cazul lui Lou AndrcasSalom6,psihanalizalnsisi conribuie
Ia a fortifica, cu prelul unot reinterPretati,ace$ curent de gindire este de :f*:l:,*.t*"-rffit,i:TJ.lfi 'x,il11j1".::::il
'';,i'::ffi .;
natura a surptinde.in Mein Dank an Freud, e define$1e analizareusila ca pe
un act de iubire, o reintoarceresple sineJnsrsj care estein acela$ilimp Si o
rcirtoarcerc la sentimentultuziunii cu totalitatea'', iar pulsiunile ca pe ni$e
iiri',:':;lill;':'ffll,:1ru:".'1":::,:llilx"i
"'
;;,,,, : ;;:; t, ; ",:".are o inluiar;'arr cusia! ru''s "'u
taareaoesrea'
cconomi? dovezi 'lr
de
legaturi contopind "fiinta univenalt' Si fiinla eului''. AceastAviziune gasea l"i"',]. 1"",r..a..,.,-s^lo-e. Freu'l riu rr Incul
rceieia rola nistic't rtrune h necaft:
ln doctdna monismului o confitmare Iilosofictr ii $tiinlificn Afitmarea unui o-d"-J.t. deli in 1e'iiele
continuum materie-psihism, a mei continuieli necesarelntle teona ele_
mentelor $i doclrina sufletului, alcatuiao sranie sideza dinre pozitivism $i
t'i""li*

:#ini" r"ru
:r::m, i;
";i:i:xf
:r*m$;Hi'"
.l:L rn pa(*e Ior
Naturyhilosophie, invoclnd marca coeziune universati 'ln sprijinul senti' ;il;;;;; i; r'us'"'m" a snsaobiurilor
"*;e*t"i" o
mentului de apanenenia Ia tolalitalea macrocosmici'" Hofnannsthal' de qi ln acce atea trolizo'ie I obscxrri4liin confruniarea'u
"ornpone'i"
.hesriuneiDcrilEelucidalr'-
exemplu, scria, sub influenla lui Emst Haeckel 9i a I'ri Emst Mach
in lnt nireadint'e.l-o{
(cond uceforulramurijvicneze a monismulu; ): Sintemumcuh'trcc\istdst Teorian3rciiismuluia consntur!un lun't "":ienlial
* limPezine din lui
sori\oarea din ir ie 1917: Ni,1ic
dz la nimic nu conrtltutm un r, nr.'i. r.tu'i *.*
cu tot ce a eristat veodatd, nu sintem exclu.Ti

De$ epistemologia psihanalizei datore^znmult anumitor p,niculadtili

;,,::,:,::,:"i,i:.i":;,i,tr|',','
,y:"',T^;':;::i.
.'',.,,',';,,,'",'"[",,,,:: nu'En orevtal cdtt't! \i
aledoctr;neimoniste'',Freudnu s-arcclanal niciodataexplicilde la aceasta i *i;,i,'t" ri'o 1! 'I,:'I ttrhtt'!M
Cind vorbeqte de "monism", o face in sens peioraaiv.Pentru a desemna -,|,r:rt
81
 Varia Rilke
acestua Lou cireaza conrinuare poemulNd'zd (lat?' al lui Rainer
asa nni alesde cind utilizez conceprutde lihido naft:isiac ln lipsa 'n poem sein'he'e cu a\esreversun:
at pP titcn( Pe ;;;-;"#;", *'*"nara"
tert.a e dum4.awastrai'alt li Jtc'vP 'unstru't'|iti 'Ic "re
Junp.saunw Jel.abd P?Adl?r " ''Ceeace pnndeformaacoloy mi seamana
a lur Lou Andreas prin semneplinede Iacrirnr'
i.rcisismut aauiaa'?.liP: rrra ideedtunddmenrala liuem'rnna "e inarta
-
Salom6din eseulsiu din 1921,carerezumacel Inai bine aportul sd orisinal a Purut,asdel,intr-o temele
-sau poa@"splendida-iinfidelrtale"?-la teoria
psihanaliticnSe impune' st renascA:d-arramine de neatns'
doar la o
aiirma ea, larirea concepliei desptenarcisism,care nu se reduce ln ea
investire a libidoului in eu, de natud €go-centrica'ci desemneaza
qi proptrd olicft de muli m_al srad i sll rmtresc ''
lncorPordlt' Dar, aPlecatPe$e aPa unduiloare'
noastrd inrddncinare in starea ariSihard in carc ftntnem de roze'
detatindu-ne in acelari tinp de ea. astmenea plantei le?ate de p'dnint' dzti indifer€nta,$i subcununa_mr
qre lumind'"' ASa l4elege l'ou pot lndelung s4l contemplu' srlrpnns'
se tnd.epdrreazd (1e e1 in cft$terea sa
"ldentifi rea inrwtird I
Andrear-Salom6 a doua direqie" a narcisisrnului
cu TotLI ca lel pozitfi Jundamental al lihido.ului "" Acolo, nu esteiubii Nu exi$4 dedesuht
frtut, ,"-tf***
''wlaptatea de a mer|e dincolo de sine'de a nu conttitui un obstacot
pehtru decftPicr€ nesimlitoare'Pr'buSrte'
si nr douprea bine seana crl de lJisl.sinr
onginarc'
sineti in calitatea sa de eu in procesulJernitui rcSdsiri a stdrii
ili" *"1* I*'e;*" ,oea'in ochiisai: '
ir.a sftaind?utut -. @lilalji di-tt-44f
" eului,
inlrecate. i\ iIralid Iinde$ InslduF/e-
-
l d+tr.-ery.***:o''" !I,loa.e.
rya.eis.ul'$a:srr,ria-?l a' p"rrecta
?.!P-g?qe
circuraritare
rtOnunnreti."*iiifrJffitri'e*"t :11['ffi;;i ;.'riffii
in--aceeasip'oblenu"" dar o asemenqt
" "i#;*-*-ur;nra;tr-0.-:d*"D':y::::1:::l1;lili''#.,i''::i
".":1, ""i["aliu
paraleta culiii tii--frGTaian
apropierear oc,lta esenlialul:dimensiunea nacrocosmicn a naroisismului in :il::.'::::. **;m
il:,T,t;ffi-i"' HmX'l#i'if
*andar'ursau Tillll;
rrnrina'\iLarepare
Iezenar
conceoria tui Lou), clt !i ln dezintegtarea eului la psiholic' Lou Andreas li.r,'il;.*;*;;;;reb"da
s^ro;; descif'e^za;;tii:-.!-nlrr.n fi-fiindemamtftiiFeul conslient Ii pentnl ferneia cu oglindi"'
distinctia neti a
aspnaia s?re diluareacontururilorindividualdlii, difie plmar
3 AmbiSuitAlile n')tiunii (k narcis8m
eu:luiqi a non eului 9i starile tuzionale-Tipurile umanepe careLou Andrea's
forme conslain largirea-noliunii de
Salom6 le denuneqle omul religios" $i "filosoful" ar reprczenta Gsin.rliratea lui Lou Andreas-salome \i rean
ctr "'lotrul"' "Marele :;"*abil) la Freud'cum arararean Lapranche
stabilizate ale un i sentimeni originar de identificare
relieios,narete liL)soJ I.. l {-att pdstrct imPulsiuni;: Ior cele iai in|ldcdrate
'J"il;;;
#i*Tf*rl:i,r ":;!:i,!:",:
"' #re fl.'l'"'ili'1'ir
lix;ir,
"'-";' ; "t."1*tl,'l ;?*flf*."rr!-g|ol#i-',
dinsprelarla olisinafi a narcisisnutui' '
Aceasta penpectitf dmire spre o reinierpretare a mitului l
i Narcis' il"1""1"i0,"' "i''ll
pe eu'
Percepemint'un mod prea unilateral
afirml Lou An&eas-Salom6,qi uittut !4, ln
numai erotismul
legenda'
concentrai
Narcis nu se pnve$e ;"hfl::,:ff
't#,i1,-; ;"
JiX$L-l,l1i:i'L"il;r;*lu*'b'r"res..
":Tflristnls 'aoobiectualasau nediierestiatt firi
pe sme ftsr'"
lntr-o oglinda artificiala, ci ln cea a natudi: poaie ci nu s a zadt declt
i"'-*t-tr"J
.enr|l]lentul"*,
aal .-
"azt
ca parte integranra di r-o roralitatesl
narcisiac<inl deci reunilg t'r'rlea r' I'irt?lc.J'?4 c? I
'10'-
r!4Dd :ilxl#lil:fi
{i$t'*",**rq*it*#mi#tiH es'!e
s'iadru
.4_Jst:n?il" siarpnarca
tu;11e 'st !i'x;"; *ui aseme'ea
H:l^T.::i:".ff#'i:fli;l#i,l^f
-:ry_gl_le.vne
83
82
fc,ane problematici: unij autori eslimerzl ca de la bun incefut srgaml ''::;,1:,:"'":;:,:';i:"':
,:::'.,::,:,i,::::,:,"i".::,!';,:."::[:,:,:
intreline relalii de obie.{. o iubire de obtuct prurara", duti formuiarea lui
Balint, in a$a tel incit rrlnrnea unui necisinr prhar. inieles ca tdrr stadiu
,nobiedual al vielii exrrarterine.estecontenri de ei ca fiind n!ili.''.
';.,..*:,:j f n .,"- u " :,b ,,i ,a,",' / r ,u h ttn ; d "'
' ;.:' ,,,i .- ,,
Prin ac.sl bilar4 ne plllem da seama cil .le adinc s , angajal Lotr pe un
x;lll,nj::::iill, ::iI":;I''::'
;l,lfiiill,,"'i,i,i'ii,:,:'
reren delicat. Texieie lri Freud rami! aluzive !i aparenr :onlrad;c1o.ij in
ri:: ::';:#":itf::;"$:.$:f:;:#:
;! :,:::::"^:',"
|x::l:*::t
dclinire.r narcisismului Drimar ca sladiu.tl efoluliei snbiectului'. lcoal:r lui
Slrdor Ferenczi a aproi$dat leoria lnr-una din direciiile schilaie de Freud.
.ea care consr^ in a orune narcisisnrul erolismuki obieciual. RadScinile
naroisisnului s-ar locaiiza in 'rilfa prenJ1nll, iar amintirea G;-nntul :x*:f,'##"",i{!'4i$ffi$*r*,:f
:l::#':ifi
r?cdn$riiaj- af trnC- sriii*de-ffiuffi e. lip-dl5-de corifl icte $ de excnalii
("paradis ?ierdut", virs.i de xur"). ar hrini o noslalgie comuni lulnror ffi:rj.::]"t" ll'iil;H';';;;; ;;;d'i
j":"#HillT;l'1'ff
indivizilor". Dar perqediva rrmine mbigu4 daca lnem seamxde faplul c,
ispiralia crtre o slare de tolall leerchrbihate consrituie o con$eri a
gtudjrii lui Freud, legad de pulsiunea nloilii tloliunea - in urare misu|.
l;lll'i'ifi1ffi *,
T,il"
:ry$*:is,u#
.'*:'g+l'ffi
speculatlva -de narcisism primar anobtuctual trinife deci la altematila
fturdanrer1tala Fopusa de Andr6 Gteen ir Lebensnanifimut, Tt;desna*

F r eude" k n s .l L i m bn ru k ma r e rtl i c i r In rtl i crea l eori pi nar.i sl snrul ur

ln donreniul antiopologic. I^ Toten uhd Tahu (1912/1913).rext care precede
cu p\\!n Zur EinlahrutLt tles N.ttil3nus \19t4). Freud expune un model de
#t[**i[l+i*;U*,i:if
';Jilli;,Ji
rn
ohiecrur
.":: :i::::it il.ilii "i:::;';;;"'; ' ' ' du:r
evolulie lbrmat din trei nari etapei prima fazA, carc se referA Ia umanitntea
de!i,\ une,,udec,i
obie.1,,,
'-i,.1,Jil ::*'ii;.'li"",iillil',1';-inferioar'

", fri x*ii:l'l,*:":*f

prjmitva $i, in istoria individuale. la copilul nic, esle cdrderizali de
,l din punct de veoere
nti Freud ca egoist' li
credinia in "alotPu|emic;a glndurjlor" $i ir "puterea magica a limbajului". a.
""i".". "" "p-"
Fre.d nuineste acest stadiu. asemanAtor cu slarea de visare. stadiul
animismuiui, l,r c,Ie mita€a edxi n a atanf in i i,'r individ. - ceea ce nu I
inrpieitica pe Frcud sal califice drept "egoisl"
;i;Iffi:1;"'ffi Vrrstr ne"nroro""r'
;; ai,"ot'e.ri'.sr :l:"":*
Esle un exemplu al alrlbigxir.ililor, deja svi,liniate, care insolesc constant
utii rrcDirirdepali!' Doar i:.:lli
risir-olll iqi,-
leoria fr€udiand a narcisisnului primar" O contadiclie analoga apare de nodul'trLa{iic' erotica
ri
pilda lil1re pasajtl din rds lch uhd d^ Es (1923) care er]untl: "lr1 origine, ffijii #io*t,;
libidtiul este in i trceine tLtncentnt ih tine lEsl, in timp ce eul este incd in
IH
""*dt'*"t-il;cte$e
prinsacrijl:iu]
*,. rnriuo,,,,",.,imividuluiseobtrne
lon@rc sou slab co,1twat. Sinele ltus Esl deturnedrd o pa e din acest libi.to Y::l:Ttll
sprc ituestiri erotice de obie.t, apoi eul a pliJicar cautd sd intre in potesia
ocestui libida de obieti ;i sd se inpanA sinelui ca obiect de iabire.
*illlffiw.-":t
r"iifu 3redecilerecte o'f
Pemicioas:' ii: o:-i:t'*
\la'.6r'mttl eultt! ew dc. \erLnJor, :a'ra. -si de la Atu;IJ
"bifletor'"'
ttet Pqrctuanallse (p\tbtical in 1940) carc evoci "eul, in.are s-a innuqa-
zinat initial bltreaqa rczend disponibitu a libidoulai. Nunim dceasft starc

84
 lui Lou acea$a specificitale
$rbiect d obiect, diotre sullet 5i corp in opinia
cel4!41.Pedurb,raFnul subiectuluicu realiratea a"fect Din contra, ea semnific' s perioritatea femeii
-eare sarace$erelaliacu ''l irniinsese ore pe Freudsa inroducr noliun€a r" ai"t-*
patologic
Rdl.-4@ffifi;zei'u "r"'rl'it"i"
iiri'"'irr. a cixui condilie modem' accentueazi Pina la
de narcisismln Fopr;a reorie"? Analiza cazului Pre$edintelujSchreberarata "*"r"
dezradacrnarea :i intelectualizl|ea
cum ruptura legAtwitor de sociabilitate{i recluziuneanarcisiacadetetminauo -- qaniera sa specific' mult
iou endreas-Salomdexprima acesle idei in
pierdere a realitalii. Asupra utuior ac€stor puncte, L-ou AndreasSalom6 narcisismuluiii oferi
n'"ii a. J it r",fr"i p. Freud EiPsihanaliza" Teo'ia
adopti m punct de vederediterif sugefnd dinpotriva ci narcisismulcreeazi ; ;;;""; odaramar rnuh Reelatuinda doua
direcde a
::;;"' "
conditiile cele mai favorabile PenFu relalia annonioasi $i creatoar€ a tehnice'
r,";, L* *n'f.aza Si o crrricaa ralionaliDltitriLnlifice{i
subieduluicu celilah ii cu realitalea ""i'"' p"it'*ui;ur."uai*a 1" r"&,:!y':^
"Erczia" l i Lou AndreasSalom€const!, Pe de o Parte,in a complera$i ;""',..;;r,i."ut" TYo:.'!d se rmPuneoe
rcinterpreta opiniile fragmentare ale lui Freud asupanarcisismului Primar' rists'- fr.ua atrrmi ca opo/iliaeu/noneu subie'r/obiecl
prin expetimenrarea proPriei capaciraP.de.a
peotru a-l pr€schimbaifir_o "a doua direclie" de sine $ftntoare qi, pe de alta i*r",i" iti.' urdi'iduale
pane, in a reevalua narcisismul care nu niai pnsfeaza atibutele unui siadiu i"l;"" *Uoa'e cn ajutorutaqiunii musculare'riminlnd ar
-n"putln"ioa"a
;; i-i.irf "*nEl
"."o ln fa1a excitatiilor pulsionale Activitat€a
inferior din plmct de vederc moral, fiind considerat ca o hsugire acesl
torbogtlitoare, pierduta de'a lungul dezvoltadi individuale $i coleclive' ca un poateaparcaca un domeniuunder'mlne suverane'iar
in@le;balaii-"ti-t*"
element indispensabilechilibrului personalSiinfloririi cultumle. Din acea$n spiritul de investigare"conirolul asuFadorinlei'
""",i-i"i'it
ilot.*attU*t' careesre$ rddicinaurii' a masochismului li a
diferenta eseotiali dinte concePtiile hi Freud $ ale Iui L-ou rezulta alte Yiziuni asirpra
^r.^" a*it" r" ff9ud condi$anecesafia unei lriinliflce
diverg€nte cu nePudnll de trecut cu v€derea-, de exemPlu in ceea ce lnainteaz'precum
""ii"-uti,
f,r.l. i^"t * pt.*a sa cerceutorul
diferenlialoare'
privetle teoria feminitilii.
l.ru.f..ur ,;i'. " Prn cal2ctrrulei debordanr' iubireareprezrnu"ac€apuletr
sa o lra8menleze sprnruroe
4 - Feneia narcisiacd rentbculara te careeiorlulleorelicse sttdduie
un caz patticular aj
obiectiviiatenu ar reprezentala urma mtrelor dec
inrr un pasaj d'r zw Einfiihuns desNanitnLl\' LE!g-.E"a-!3 ."i' la bw tncepul
afii, 'f""t;.r-f ' obiectivulti ohiectuluii ar fi de
timpul demoaii pubetnrc.Iomarca orgdndorsevak leninine t--l "gr"*i"i
t towt(ro-cl?stefe -'.Jlafc ac'dz@ i tubiri de
d:i;iituiri
bbiect con:rant, insoltd dc o supraestinnres;xuald. Aparc astfel' naj qle.stn
i+i
""li "aii;,a'ri "."'trunlEa.a-1!fr;1;
iia,iaka aieie,ird" "o* i"^".
obrciti" ca,Z "i;i" ""t,i','
,iipm"a
,i*,i,pa,tii-,inrii
er. AceastAaulosuficienlanarcrsidcA
lace ca lemeia sA devina
corrrrr.i
enigmadca ;ti'i;I. h4\asrl
pemrutarual-preci'ntr S @dati'pi,i.it.. a'e$er p'rcepen
--ias-Fsar€le,c'kBin'Mltri Do$lievski si umorisiul. exisla si ahe modalilili de cunoa$e'ea narurii inatdJa
inlesnetlc
;a;;Ait util s6 @;i;ln ion?,luzia la acestpasaj ci nu este Fin ;;": ;" inrerm;diul spinrului $iinlrrrc Narcisismul
mlime imuiuve a I'rmii ce-li
nimic dominat de"o idee prcconceputd de ndtwd sd injtseascdle cia"". O i"' i""*I rnu"i,' orfic al unei cunoqreri \i
femeie din zilelc noastre comenteaztrd€zmintirca ln felul urmdtor: 'Irt aflamodelulin creataarristic'
..;;;;;;;'..
remeni
n@Ele a ce dr f narcisivdtl feneii suscePtibilsd o injoseatcn?In numelea * ** a.''1-"r-rm-13lrsiac" inra'1rl
"i', o "in
re'onroflaff fl o
ce. dacd nu cumra tn nwzle unei anunite etici care identificd narcisismul .n*t-ttgr.sie. olerilld larr rndoiall
-iui';nan" netinir(eacivitizalei" dar inca{'abil s{
cu un elaisn "d" d.pdtit,? ". Narcisismulieml!-in-dgbitdeSreo cu rotul altA il'..r". ii*r", r"=Atr**'*re
tuadacinrtii md adnci a reali'dtii, nici chia{ sa confibuie ln mod
semnilicarie lal-,ou+ad+es-sab;mo;;;de r" t-gtr a"
", ;Jf"" "*oa$tere
ggft!lt!9-9eCi!u*-"are o ocrotescde fismle plea abruptedintre
.1111:!.!
86
 Yii:.1..1,-.l::.:ll-:lli.ti ,D+r4+"r ir. .arersinanxi'za e!,r,i.ri II
€' t li. i n' " l ,rt n a , m !t .,,,,t1 t..;r--.,, .i ,l er" rr..,tn.J...r:" r..,.l | r-t
r
re.onurcabiti dc.,aruriz..e. dr)xnr$i 1';;;-i;;;lJnrei,rzr, Narcisisfttutdnnitiac at paelt.r "Tinerei Viene
de a rtev;ni /ni9
.{ ffltl. o conl':rsiune ta c.i:u.e ttrteudrrnne$e stjil lrii.ijiic_ p.jrLnr |.oil
Andreas Salome, {lin conlr.n,A.iisrut :sls cet .are prcfituleaz, Putem afirma ca pent u majorilalea scriilorilor Tinerci Vi€ne,
..re,i r. r I{ofmannsrlal. Andrian sar Beer Hofmann, criza idendiqji subiectului
pulea il Snoraonlul. irr rGfrarl .t e; este te fet ie
trotund fre.din tri rj incepe prin erperienla narcisismului n]orlii pentr-u a cnlr1a o ie$ire in
iliinlel. Ea r, ine rsrfei ..eiJir.ioast ideild linirului Njeizsche !! at. iri
arciisrlul vietii. Bsle adevarat ca aceasra solulie fi vr fi refuzda
Rilke
personajului povestirii lui Leopold von A\rlrr,atr,Der Garten der Erkenntnis
f1895). din momefl ce isloria se termina cu ftaza: "Altlel nuti prinlulfaft a
se li inparkilit din cunoa;tere ''- Printrl prezentalnca de la inc€pul unele
i. !i slarile suliere,lri,li;fi,i simplolne caraclerislicepenru personal,taleanarcisiaca.La doisprezeceani.
scne Ard.ian, Etwin en nui singar I nui introreftit ca ni.:iodatd tni
ri,ziui trupuL ti luq.tul sd hdidu unuL in aLtul, in thiF misterios, o ria$
aDtu)apedtduhlaLd; lu.rurile lumii exteioare awau pentru el wloarca ft
geliiul crexic. Si Dl nrrczeu: lt etementui .r.ai (1ttet) au in us; conslituiau rthele unui limbaj care, intimpldtLv. era a! sdu,
r;tiihin .uLrtj,. s!
tnrpl.tt tr t .:t,. ., t,.ta ..t .tr., rtrr nuruti v)iila v Ie conftrea un sens,un toc. o cutaarc"".
"
:t-t rrut!]ut.urn ,e Dwnez.u.a ,( (:rednntt t hii t, iac.j hu nunti rc:!it!/ tl La vi.sla aulorului sdu (Andrian a scris nuvela la no a$prezeceani),
.ryjna iubea. <.iSi neturu - ra/.t\iar.t a dft ti Du,tne.e!: !.iiti tk,r: Finlul ilrwin devenise melancolic ti ipohondru, obsedat de o nuladie
t. tutr.. Dntuii!t(dsld dt tt.tt/.nD,:,i tiiut.,j ti:r.;ttj\ji !:rttUtl!6 linpuriu ionrractau (flizia care ii va provoca noanea). iar viala sa sexuata
kli!,i.,tri L!l
nu s ut .t;1u/ti.rd de.:n it t)ft:r.Ntt nki Duhr!..1 (or. era deslul de platonica: aras de tineri tprecum Andrian ln realitare), se
nat j.rir.i.r: \..j
alrina oterai. n:.it.Ntr; tun. .'. casalore$e cu o fenreie despre care ni se spune ct: Etd frunoasd. cu
]]oilrl .ri. .rilual ]:r a.elalj n;\el ixr a..esrzcu .rrrril ftunuselea husturik,r trccute, ih fata drcta ne intrebdm o clipd da& ne
'iiralt grad 9! nrt crst,rcir, .st n*i
i. t? r4t htt.. D.rni,lc, d!.:a ttur.t.- iDreair, ciiDAarut intdlieazd un tihdr vr?ran asidk: sau o inpdriiteasd tunand ihbdtrlnitd "' .
dir
StunLlenburhdi Rilke (Foc.rul dit, 190:t). ,i,tptcttt.t ,,,, Aceasrn iiinla hemafrodiri simboljza fanrasmagenului neutu care exprimi
,,ri," ,i, p,",.1*
ortc. vns. l nupn nit., ru re' nat arcd n,ci uh sniii I ir.:are retuzul diferenlei sex ale. !i pe care And# creen o aieazl ln cent l'
\.i i. la,ax,:
iht inpit a, ay . ! 1 i d te ti &ttk ..u | i U rl l l ri j l q f jt - m on L' uhi al m l', 'nt lut ' r 'n't a in t , 'r t r t t 'cn
t.t. t .. (:e t( ,t!! ta.,t U odmne,.i !,j i .
1" ^" ; r r ' t r rJ ,rd l u l t trc n :,-,r, Brtu Lt'n,' ,?turl,tlt it-7',ti4r 't i', .Uaitut
; t ul Pti!_!]!' lup-l t, \"uril, nu,Ih.nr1.
rd .i ri .4,," r1d:r t8o4. um;r.,.,r.. -
r er r L. lle i, u h ,u ,i .., t. priwr nd. iette Jie dtrc noatu Jie. .:dne imdtl.tlitate. cee4 ce este
t, .1uq,.-.,
d(3dri\re c.: mibititat(. de ,nr;ctue. Et sc tJtn !r'na. aerlir€itii ()ot!..t!
it! pldsnuic e ne ).\it .tieti N|!(tuti, idtd .percie Inlr'o zi in ca.e-Sinu $ dla soDrnul.prinlul Erwin, inca rreaz. pe
Llte Organ.lc :c*t, jumA.areadorhrit.areo halucinalie:inrrezare$le un chip care-iface senmd;J)
Lore(turi, priti carc rcllectedzii,.fe bercdzn
li ia deciziL. rinr anttrtii.,., spatelellnei teresireiclnd aDrjndelumina in o3merl, Erwit nu mai vede o
hrdirjdualisnul ti cutlul geniuiri se intitnesc slrf,
semnur narcjsrsn)utuj. fereanra,oi o oglind{in cxrei sereflecl, chiful Si, trcnutind de dotinjd te
Aceasll ulofie trfirma pulilr, .1e a.re.i tjoa: .u ajlLo.u_t lurlFiol
sutiecrivil.lii cosmogonice vclori susceptibirede a Vnini de perck t s4lielu-ise rleddtd4mintindu-tienolia pe carc iupui.
conferi sens ,ielii. in tiiu. itlercase ". Naraliunealui Leopoldvon Andriansfir$elteprin a da
cruda socrer{ij de masa_ a desliinuirii turnii prin
,riijnia 5i rehnici, gi a dreplale-anlicipindu l-anicolului hri O11oRank din l9l4 despredublu,
dezridicintrii condi!jei modenre.s.
I',trptLdrger.renrAdadlrlrt,l.a \rrinslegarade nar.isism"Prinlulr'srn
88 89
 lntflne$e ?n cfteva rinduri un personaj sfrriu care i seamana$i care I
i,rgroze$e: moaredupa a treia lntilnire de acestfel.
Claudio, eroul &arnei Doeticea lui Hofmannst]t l Der Tor md der Tod
(1893), esie Aiel un tip narcisi,.ct Ce ttiu eu despre,)ia!a oarnenilor?| Si9ur
cA n-am cufundat in ea, I Dar cel nuh am iqeles4, I Nu am pah inril sd
md contopesccu ea, | $ nici ptadd nu i-an Iast veadatd. I M-an linul
deopdne, mut pe dinnunr,r "r5.spuneel in primul tablou. Mai lirziu. facind
bilanlul viefii sale sentimenale. iSi arunci scrisorile de dmgosteexclamind:
'Pivel? s.'teri. picyeJ". dc Juanmk pline i de vt'rhearuroa\e ti
de lahentalii, I crc2i cd atn sinqit rreodttn ceeace ele I Ceeece rAspuhswile
melepdreau a spune?| Iatd, privetti taata riiala hea de iubirc, t ln carc doar
eu ntud.f'ncean auzit "t.
Claudiotraiestecu noslalgiasiidi paradisiace a narcisismuluiprimar:
''Copil Jiind std.teamnenitcat in sclipitile prindrerii | ;i credean cd plutesc
in Tot, I O netdmuritd nostaLgieI Md str.lbdtea in yalwi tncdrcate de
presentimehteI Apoi a wnit yremedcaldturiilor, scdLdatein belie I Unde
intre.tSa lume scinteia uneori"". in cele din urmi insa doar rnoarrea ii
procurn lui Claudio aceabelie dionisiaca,moMea carel intimpinn cu aoesre
cuyinre Ridicdre! inrin|e Jricali instinctird! | Nu sint fnspdimhtdtu, nu
sint uh schelet! | Trdglndu-se din Dio"Jsat , Venus, I Un narc zeu dl
suJletului std inainte-1i"'3. Acelati personaj dionisiac venea, precum un
duhlu. In prinlului Er$in" ( laudio se Jh,rndoneaTa euforiei
unei Nirwana 'nrimpinarea
complete, reculeger;i narcisiace exbeme. lx.'oafteat Din
tu'nc .e moath-n 4a viap.I; tlato-tu a rua et ^
Conversiuneanarcisismului no4ii in narcisisrnulvielii se va nnpfini in
.Scrirdd/€ziLordului Chandos.Existenla anterioar, a acestui discipol al lui
Francis Baconera reconfortat, de sentimentulaparrenenleila o mare unhate
cosmic[t "Ik intequl nalurii n1npercepeampe mine-insumi[...] prctutindeni
e.am innmiu n'. Enciclopedianatudi Si a spirirului pe care Cbandos
Foiecta sI o scrie, tebuia sApoafie titlul <Noscete rprrm) "'1.in limpul
crizei sale, Chardos triiege moarieaeului snu superficial,o moarre care are
acelaqisensca $ cea a prinFlui Erwin saua lui Claudio, dar cale permirere-
najtereaeuluip.ofiind.Atunci Chandosse instalerz{?nnmcisisnulvielii, ca
in modalitatea 'religioasa" descris: de Lou AndreasSalom6 in eseul siu
despre cealalfidneqie" a narcisismului.
Povestirealui tuchard Beet Hofmarnl,,Det Tod GeorSr (1900), nare^zao
conversiuneanalogacelei a lui Chandos,carc conducede la un narcisism
90
autodis|Iugalor la un narcisism purtar de elanul vilal al individutui.
Originalitalea lui Beer-Hofmam con$a ir a silua descoperireaidentit lii
evreietli $i opliuneapenru ceeace s ar puteanumi un sioniyn esretic" chiar
acolo unde Chandosaq€zamisticismul panl€isLCon+ersiunealui Paul, eroul
dtnDel Tod Georgs,\a fr o conversiune mai solidd!i mai dumbiladecftcea
a lui Chandos-Vom reveni asupraei ln capirolul consacrarlui Richard Beer
Ho{mann.
Toate figurile caracreristicepenrru criza identnalii ti pedru dephirea ei
Fin misticl sau Fin narcisismul cosmogonicsinttecule ln revistA irtr-o
scrisoaredin iunie 1895,adiesati de Hugo von Hofmamsthal prietenului stu
Karg von Bebenburg.In micul orat de ganrizoanaunde,si sarisfaceserviciul
militar, Hofnannsrhal raieqte cu deosebiteinrensiraresentimentutsolirudiniil
''Un rcnlimenlAespurti suloft de lolitudine..a ! .un k,at?aast?anr
lnceau par@ in nici unfel din yialz, din viata adEfirutd, ci dintr-un te briu
ciudatpe carc nu-lt,qeleg, care nd speric ti unde,daar Dumnezeu{tie de ce,
nA simt rdtdcit'"'. Acea$a solirudine €oplesitoare il face pe iinArul
Hoftnannsdal sa devinn indiferent la 'chestiuneasocialr". ln ciuda mizeriei
salelor slovace p€ care I€ $abate: "Nu cunosc
"poporub. 8i nai cred cA
poporul nu existd,ci doar oanE ii zrisd, cel pqin Ia roi'i', iar conlroversa
pe tema nationalildlilor ii pare dinrr-o dati vanA. De altminleri lumea in
intregul ei li pare incomFehensibih: toate nofiunile absrracteli-a pierdut
lnPlesul (ca $i pentru Chandosla lnceputul crizei sale)-
Acestei nelncrederi fata de formulele gtunorle se asociazanecesitatea
de a gAsi adevaratavialA: Majoritdtca oarhznilornu' tdiesc 'tnr)i^ld, ci inn-a
aryrenla, intr-un loi de al\ebrd, unde na existdninic {i unde totul es.e doar
semnificalie- Af uea s, sint intensli4a taturor lucrurilor Qi,cufundar in
finfd, sewul real gi profund'"'. Hofmaimsthal viseazi sa atingA acea$n
dezvaluire a fiinlei, precum Chandos ln momenrele sale mistice,
impregnlndu-se de prczlnla lucrurilor d€lor mai neinsemnale din lume,
transfomind senzaliile cele mai obisnuire ln epifanii, spre exenrplu "ciad,
tntr-a zi calduroasd, pAnunzi tn ficoarca holului, pe pardaseala incd
ar?zdd'n'. Revela{ii asemrniroareale fiintei lumii au mai mula valoaredeclt
toate ca4ih, chiar cele mai importante,chhr decft Ribli^. Ele at loc "cind te
indrdgdtefti de ,ine-tn:t4i d tot fxtnd cu priyitea propriu-li refler, cazi in
apd, precum Narcir; o,wci ai dlunecat pe panta cea bund, precufl copiii
nici care yiseazd cd alunecd prin hlneca paltorului tatdlui lor in lumea
vrdjitd, Iingd muntele d. cistal ti flntiw regelui hroagelor. dindrdgostit de
9l
 the insuli, aliol de tiald, t. t p.dt( tt tl. D nE:?u, t n r/dt 'i. puli :
texle din .po.a 1900 rra,luc cu rLia df;tale sel ut nusrij:; 9i rl
ntrrcisi$nolui.a.ispunsu la crizr idenlirAliisubiectutui.
Il
Narcisg otnantntuL,Kiimt ti Makdft
'","
@i decurse din narcisisnul
sfir$ituluide secol.Viziuneasa desprelulne 1inede acela$irnetis ca ti
curentele decademe,sinrbolisreti neuromanrice, care inlelefleau sa
reaclionc?e la xr4enia"ti Ia neglijenlatormaiaa erejraruralisre_inrr un caz
ca Si in celniall.mici eUte,carese considem[ca atare.se retuSiauimr,o
lume a ap&enlelor fi-umoase.urde problemetedin ce in ce mai presanreate
reahtilii lehnice, economice $i sociate nu mai rrebuiau infruntatelr.
Relerindr'\ela poerulRichardDehnFtJosrIlermdnd
ob.en;.a etemenrut
decontiy $i viziunea monisia farmeazao unilate iDdisolubiti si renma cl@va
din rnisiluile comune lui slefan Ceorge, Alf.ed Momber ii uito. po"1i in
urmalorii tenneni: Darin in cele dn umij s.1ne cuJundan in etementut
reEetat,ta cap, ul unei netanad)ze inwnate. Lrnut dinhe snnboturite
esenliale cle acestei dmarleli n niste eee jiguru tui Narcis care, bt
contemplintlu-[i propriul chip, derihe incdpahit sd prireasc1 re$ut qi e.tte
ttunsjomltt de Alrodita In ftoare "t".
Inainle de a fi fost degradarin manierism d. cetre maerlrii minori g
imitatori, omanrnlul Jugendsrilutui era incircat de un sens profund: el
exprifia legatua originari car€l unege pe om cu lumea. El tirgetle
comururile irnaginii umare peDtrLra o cuftnda nrai u$or in releaua linjilor
naturale, stfnge Si hcercuie$e lumea tnconjuriroare penfir a o polrivi pe
ma.$ra omului c,re o locuie+e. Esleteren, Viala care circuti prin ornamenr
conferind:r'i dinamism. in eseul s.u Gelrl ,lc. Urrpie, in capirolul ;.1itulat
''Die Erzeugungdes Omamenis",Emsr Hoch situeazds.iluriteegjFean
$i
golic ih conllast, ca paradigme ale unei ane minerale
Ii germerrice.
manifesdnd dominalia 1olali a narurii neorganiceasupravielii, -$i ale rnei
arle a etervescenfeiorgari.e, exprjmind o ..caprarea vielii. Si un fel de ..a
doualilosofie a narurii"'. Ornanentalismul epocii 1900apa-{inefi.;i nici o
indoialaacesteia douacfegorii a ..goricului', in acceplialui Bloch.
92
Pi.1o.a hi Klirnl c.rnriituie !nu] dnr ceie mai hune exenple de
trnsptn.re a a.esiur "orrienrenl .osnrogonic,. Fiimosul ponret al Adelei
8k,cl Barer eslc njr ad(vnr:1 dez!'il omanrenlatrochirl abia daca disl,igc
conlurLrrieroc'1ieide cele al. lapiseriei, argimul tj aurul sini raspindilc cu rol
atita.isipi c: pe o icoala-bizrnlinn; chipul femeii devine un etenenr ,tproape
s€cuidar, lolj,- 'in decor- In peisajele din care in1agineaumaDae$e absenti.
lomrcle nalr.Ie derin omamenrale,ir prelucrareaculorilor se inrudeste cu
.ed d N; r r l. lor lur ( lJr Je M dner . r nu dr , , I n; jur ; r n. r r , ir r r enrsit r , i ,
obs"-rviim atent bogrilia oonvelor penrru a dislinge conlururile cerrlui.
paminlrlui 9i vegetatiei-
La KI;ml feminitabr corespundeunei s|ari fuzionale crre simbolizeaza
omanrenlul. Comentind pioturile expusela r,/,nr.ln, de ta Viena din t908.
crilicul de arti Ludwig Hevesi insisra asuFa: ,p,n tui ktimtian: acett
etementproteiatm, pincipiu .rnadentd pth etetehld. O natc e oriSind)
naleabila la neslir$it, ce paat. fi netezitd,increlint, tndulatd, tnno(htn. N.)ri
scintetetl'ri carc capdtd bdte toru.Le, lut|er fuLguftnt ti lit th.j de
JarW,
plantd ag,il.itaate, legdtwi de nedesldLut, r.ljt
tiroind g rtku intih!. il
reden t pe Kliml cun id din natuft ac?astd materie n Ei{:d. codtti
inpletitd, todmd bucfu, cd naterie prin4 a unei inu|indlii iNentie. Gtitint
in a.:etk linple schile, M intr-a stenoydJie, retnenii nahah ai arjcdrei
tnurgna! artisice, irtte dintr-o riafi cit se poate de lre,". pemru Lrdwj{
Hevesj, aare rezuma ,rci convinserea prorundn a tusend*n :ut|'i.
omamentalismul nu are nimic de-a face cu anificiut. Controlat de geniu,
on $enhrl se ive$te din viara'_ El face vjzjbil etanuj vilal_ Nu aie nilnic
arb'tar: Hevesi insista asupra nuneroaselor s.hile pregrliroare dupti natwi
care per1tlilcaplareaom:imentului din abundenlaformelor reaie.
La celilall capal al mxrelui lant al Vielii, in universul Iui Ktimt domesle
moaflea: bltrlna din."Trei viree ale vieii,, fragiliratea uneori vtaguira ir
lrupuilor lirlelelor fele, infloriren Ireoaie !i deja recu$ a peisajelor. qrera
lui Klimt, de exemplu in fres.ete destinale UniversitAlii din Viena,;s€
insufleliti de sentimemul acelei VeryAn|tichkeit. Ludwig Hevesi scrir in
acelA$i:nicol: Pririli noul snu tublou initutltt Dannia mo4ii.. Cite nr? a
ttetretut ,ara acca.tt.t in .tala de disecjie a pnJesorutui Zu.:kerkondl
n.senhid lebil, rhttu a extige dit atit.t nutatte un asetnetlea joc tirid ,i
increne,|i! tit culori qi linii. Cddar,rcte rtitizdteptutes( hlayntle de tint iii
dlbe, pttate de un cuteit misrc )s,.th tinp ce {erpii de un alb&tru
ihlunecat, sublbi ti eidstici, ch tapul.:tu,it ca r4!e re|ine ale ,iermibr, rc
desctndcesr"''. 'Narcisis'rntl omaneniat,' $ne
lindir de co$niaruri_ Ca.i
93
 t
I
I

narcisa,ne arnintette mitologia geacr, esle $ fl@rea divinitallor chioniene,

adica subteranc !i infemale, floare seducitoar€, tarcinanE, care poate
provoca moartel Plularh explica de ce: narcisaare p narcolice. Unii PARTEAA DOUA
-ropriet4r
au sustinut chiar ci "narkissos" provine din 'narkd"". Viala ti moarteasini
confundabileln omament.Uneori omamentullnffemsne$e viul intr-un lical
ucigitor, alteori fl beacl inlr-un curent vital care-l depAt€$e-Oiamentului i CRIZAIDENT'ITATI
I MASCULINE
se aplica perfe4tdistinclia dintre narcbismul vie$i $i narcisismulmo4ii.
Ludwig Hevesipropuneao inreresangparaleli lntre HansMakart, marele
decoratat Ringst4Se $i ana noua a Secesiunii.Sub pana sa,Makart devine
un demiur8 ^l narcisiac, instalat ln alotputemicia propriei subiectivitlii: O
calitat. esenliald a nbdernilnr de axdzi est. cd ei ttiu din nou .sd wdn
Mtura intr'o naniefi ornamenbb. Ei spw astdzi oruvn4ntal", altdda.d le
spmea "decoratit"' [...]. Hans Makart avea cwajul -nu, nu era cwaj -,
spu inc(tpdlinarea- nu, nu era nici incapqinare, ci pur ti simplu o evidenld
inconttientd &tre-i locuia fiinp -, dz a consideralunea tnteagd dintr-un
punct de vederc unic. Din punctul sdu di wderc. Adicd de a wdea l&rlea
intreael ca pc ceva decorutit,, undr contau d.w aryenlele, iar nu
lundamcnrele
'tun 1...1.EI insuti.m o Naturdin stat. fi reorpantz?ze intrcapa
kco4uaoar{@E;;;nMl;T4ijno.;n
en r aia-infi.l. oripiMl iat-e-lusc-1io:Iz-ne--<*ipin6litale 1...1. Vis l
*-a,i,prii. iii',i"'s; r?inn6inrrea1aip?rdA-[rtfr;Gii-. ltlnsn'l
Ju8.nL$iL1jllJi, discipol al lui Makai, se idertificn cu Narcis-ul vis4tor
descris de Andre Cide 9i cu artistul narcisiac analizar de Lou Andreas-
Salolni.
Ornamentalismul,Irserdrt j.ului, a crmi inflexiune vienezn o reprezi a
Klimt, este lnsufle$t de o ideologi€ anistice unde se articule^zn ambilia
orficl si cosrDogonica(sa dglefmini -viq4-ql_19!beasci-?rin inlermeniul
omamenrulul i!,lolindu€Lcrlriuqurite p. junLtale -arcunceh Natura). $i pe
de"ald pane pe$peclivismuleminamentesubiectiv,legitimat de geniu
(limbajul omamental iitemeiaz, un strl centrat pe "punctul de vederc"
$uveran al creatorului). Din aceast{ persp€ctivi, omamentul constituie
scmbul distinctiv al unei viziuni "nietzschcenC' asupra lurnii; evoclnd
panjciparea misticA a Artisiului la totalilatca cosmici, Lou Andieas-Salom6
wecizat "Pe luntlal rcAdsim insd id.?a cd univ?rsul nu estealtceva dectl "
nctiu,?aft at-Eo;n'=fr ;;;iEmlaa*ituzF-cin--deluritr-del-ou
Aj]dreas-SAlomdin teoria sa desorenarcisisrnul aflistului ca "rcintuarc.r.
tenpora.d la fuzjlLea orisidni - Si ca-rEptfnF5fi6A-Ein;lit-d'a crtl r?
'+_#---j-
taponeazd.l tn nnd con$i?nt laiitiP_tnsu+t, ci ata cum s? raport.azd la
londul conun,la acea copilbie esenliald a tururor indivizilor'"0.

94
 Ir
I
Scheber,Weininger' Hofmdnnsthal

I Difercnlele sexuale ti bisetulttttdtea

tt
'l:,ffi ' I ":l'
::::li:"i:,TI;1.: fr
;l:"".11;fr ':;:,:fi I""liJ::' i
".f"!.''"ti;flii ";,''''mur cosmotsoni'
auuneremenr in 'omunroaret'( i
"",
#;fi;i;il
i"ii-r-"
;';;;,
ort;"*i"",
w. win;icot,
""numeqte
".
siu intjiutar'Die Frihis
in studiur
'rr8a'n!i
ealai ' o juisare asemandoare I
lf-r,;i,j,xnx^ ffiii/,'
",::;;':i,'i: #"f;i'J;
::';:J'l;*: I
exFrien(e rr'
unei asemenea
r"J r.;.', n.opiluh'i carespunde
"',.""i". ., l comparamcu roculi birii hsexuale
lem
";; "r-"*
*,'!!,:i,::i::::::,:'{:xi:;,TY:':':;i:i:':#
;'*j:$.1#;ruf
lfffifi.j!:"fril.*,fi
*lk:"*::;;.:f
aiuneemla concluziacA masculinulimttract'

*:l':lilL
*.1'f,:,r*:;*'*if**'";tr':"f
'i?ii'"i",.i'"iii"i,::' tn si puremvorbiti deun elanpuhional. Aeea$r'
pu' t"'inin ctl 'slnur" +ust'eazi ideez dE ob'ec'
l"iilT"a;;"";..r;
'"riaitir. rcspins tn ctllitate dz
a rtnui obiect cate nu a Iost incd
"':;;" subiecdr'\a
^ai"^ Ple.ind de Ia aceas' experi'lltade ohi'cr
'".r^i,uro.rna.'p.';.nt,aesubiedobie{tivcondilea;'I#i;Tlu;':il;;l
",','",
care intemeiazicon$rrnlauner rdendraliO

9',1
 (sen nu se poate intetheia decit pe sentimentutde a
I. Sentinentut de a fi culturau a sdrbllorilor "primilive" celebfnd $nrile dionisiace ?ntr-o
csteant @ uut a-tr-uha-tu.r.nru cn ifta nu a nni. atkeva ded! undepsihdalita iii Fezerv, damniraleaFaptulexplkr
"^Lrat crvjti/dlie
i.lentiarea [...]. Aceastdprihd erperienld inau|uredad taak expetienlete de 'nodemr.
disranla pe care a pasEato totdeaunafali de nictzscheanismsi scriilorii
idrntificatecarc yor u.na'a.
reDrezentativiai modemititii litemre.
Pu.em deci completa concepfjatraditional4 reluald de Freud, duDi care -
in tlO: apar doui c14i destinateunei celebrita! erceplionale, ambele
masculin = acriv, feiDinin = pasjv, cu adauglea c6 feminin = a fi. Acea$a legale de tema crizei identittlii masculine:Denkwtardigkeiteneines Nenen-
inradalinare intr-un a fi provoacainvidia barbarutuifa(a de femeie, penrru ca
banken A lui Daniel Paul sclreber gi Geschlechtund Ctu akter fui OLlo
el consideri.poale pe nedrcpr,etemedulei feainin ca pe unut de ia sine
Weininger Prirnul esle aulonrl unei relatiri autobiograficea ceeace^ Freud va
irfeles. Wiruicott enunla urmatoareaconcluzie: Cind etinentut
Jata Ia su- considera drcpt un caz tipic de paranoia. Identitatea sa rnasculini se
gar Uatd"sau_b,iiat) ftu la pacient descopernsinut,inseamndcn a f.st reedsit prnbu$e;te, voci vorbesc ln interiorul siu, devrne femeie !i se auto'
acetself [...1.After beins- dDin|end bein| donetoo.But
first, ie;ns tiupd lncredinte^znln scult timp de valoareaFofeticA a experienleisale: devenind
aJi-.aface Eia acceptasd se.tctioneze astqra k1.Dar nai intii esteaJi):". o nouA -Eva . pregalesleremnoireaunanilalii. in ce I prive{te. Ono
Nelini$ea civilizatiei $iinlifice { rehnicese rraduceprin sentimentuiunel
Weininger constat contuzia cu neputinli de solutionar dinEe masculin $
pierderi a fiinl€i $ c4urareaunei resrauraria comunn4ii originare dintre eu
si feminin in sinul urnanitalii contemporane.Aceastabisexualizarea culturii ii
lume, firuocosmos qi roralitare_Di$esiunea de mai suspennite s4 tnFlegem
inspiri maximul dezgustc?ndl{i da seana ca, ln realitate, elementul feminm
de ce criza identitalii se traduce in chjp natuJatprinrr o crize a elenen;lui
cittigd ter€n, iar elem€ntul masculin s€ aJ| i'I plini decadenfr. Otto
mascuiing pdn nostatgiaetementuluifeminin.,pierdul,., ca evo;area unui Weininger pome{te atunci o lupti neobositalmpoiriva a tot ceeac€ considera
paradispierdui.
a fi feminin in cultura !i in sine insugi. Se sinucidetase luni dupa publicarea
ca4ii sale, la douAze.i Si trei de ani,ln octombrie 1903.Aceste doua destine
2 - Nosral\ia femininului
individuale condenseazAin mod spectaculosceea ce lntelegem aici prin
Fred critica aceasdlorma de reacliela condiliamodemala inceDurul ''c.iza identitatii masculine".
eseului s.u imirulal Daj Unhetn|cn ih det Kuhut Cum sa explici
s€ntimenol unei relalii tnrre subiect $i Iumea i,rconjudloare? Frond;rete II
exterioareale eului nu se abotesc-inlemitenr _decit in srareaamoroasi
Si l - Fenininrca Prc;edintelui Schrcber
in unele maladii mentale".Poarefi vorba qi de indepafiaraaminrire a prim;i
virste a viefii, ctud bebelu{ul nu Si disringeaeul rle obiecreteexterioare.
de Daniel Paul Schreberunnaseiffe 1884 1885 un prim tlatamenq condus
dorinlade a ryinstaurcun natcisLv nettm ar". TorusiFreudnu \ede .n
de psihiarul Flectuig.la Leipzi8.p€nru. ipohondrie. ln I89J. are c'rci4. I
acen seDrimenr ocearc o dimensiunees€nliataa retigiozirr!i,. -rru p\re
de ani ti recenta sa numire in impofantul posl de he$edinte de Carneri la
t.a/? n"ptAcut\tn tu.te? .u darc nq,irabite . adaugael. Odai6 respins
Curaeade Apel din Dresda ftcununeazd o adevirati ieut e prof€sionala.
pun€iul de vedereal iui RomainRo and (care,tn aceastacontroversA,
nu esre "Sarcinile prcfesionalr care-mi rereneou erau enonLet...1 iA ala fel ihcit k
decft reprezentanrulunei sensibili{ili ndscutedin mjsticisrnut sfi4itutuj
de capdtul cttona sdptdnini s4ferean deja de sur,newj intelcctual"'. Schet'et
secoU,se poare reveni la concepliaclasic{ a irebuinlei retigioaseca
viseaze ci maladia sa nervoasi va reveni St" "tntr-o dithineafi, pe ciad tu4
dependenlt ti solicilare de r'ob4ie patemd. Freud opune deci ;dau
mai afan tncd in pat I...1 am sinqit o senzaliecarc fti-a prctocat un efectjoarte
mulr I egeaTataluiunurrnodelfuzionatde rjp ftare.r'. Tralamenrl va avea
ciudat ctnd h-am Stndit Ia eo pu.lin Mi tiniu, cu spiri.ul conplet tredz. ba
dreF finaltare \onsotidareaFului. domeslicireaafecretorsfunile prin t,€dr ul
idcea cn tubuie sd fi fost foarte plncd sd fii o feneie pe cale de a ndi o
cuvintelor deci rocmaiconrr-driulw|ei deconsrruiria fiontieretoreului, care I
ar acupldre"tn. Cnevz zlle mai t}ziu, se duce la Leipzig pentru a se lngriji ln
pune poale odatn mai mult in conract cu non eul_ Freud contesri
valoarea clinica psihiatdcn a ProfesoruluiFlechsig.
98 99
 Tot acum incep ti ulunoarele sale experiente. Mai intli Schrcber
descoperafmbajul nervilot: In alaru hnbajului umn oh4nun, erbtd ti un
sai de limbaj al net'rilir, d. cdrc in nod nomL oanznii sddtafi nu rint
congtienl 1...1.Curintele acestuiad.ihwmn sint rccitate tn ftcere (precun ik
oralia mzntald, la care ctedincio{ii sint iNirali de la lndqinwa drAronului),
adicd onul tEi incitd nemii sd producn yibralii corespunzdtoarewrbelot"' .
Schrcber estimeazi mai 1n6i ca nervii sdi sint manevriti de profesorul
Flechsig. cste a det mat acfiunealui Dunnez€u capabil si puna ln
-singurul
acjjune,lmpotdva voinPi individului, r zele divine caredeclanieazafimbajul
Dar Sch.eber s€ resemneaz, cwlnd la "kndinta, intcrisd tn o inea
uniw.tului, de enas.ulare (Ehtnnnnun{ a Jiinlzi ulwne supusepe te.men
lung Ia actinu acelor tuZe"". Caci planul de diriguire a universului
prevede, in c.rul unor calastrofe care ar distruge umaniraaea,posibilitarea
renr{terii speciei umane. Unicul individ supraviefuitor, "evreul rascitor",
lrebuie sa fie emasculatSi rra,rsformath femeie, pent a puiea aducecopii
pe lume. Schreberse Stiedestinata fi a.el din urma b{rbat, dupe ce decaderea
culturala$i moralava fi decimatOccidenlul.Mai alesuna dinre viziunile
sale dezvnluie grava crizn a poporuliri german,ln speciala protestlntismului,
care ar pu|ea deveni prima victiml a sfir$itului lumii daci un erou lup$ror nu
i-ar lua aplrarea. Schreberse mai aratapreocupattot acum qi de asc€nsiunea
calolicismuhi.a iudaismuluisi a slavilor'r.
in acela$inoment, afld citu-"u est" lo"itr a" t"pri ti ciumt Pomene$e
"LeFa onentalis", "l€pra indict', "Lepra hebraict', 'Lepra aegyptica",Si de
ciuma alba-sri. ciuma bruna, ciuna atbi Ai ciuma neagra.in tot acesttimp,
feminizarea iui Schreberprogreseazd,dar vestigiile vechiului stu eu rAmfu
vn '<lezutii,, adiddJdrd indoiak s4levle deftncte ale urct fo$i lezuili, sau
strdcluh.le nui nulte oi sd-ni bage in cap m alt <nen Arector,, nEnn sn-nj
nodirtcc can$iinla identitdtii; perctele interior al craniului n u a hst
acoperk de o alfi (menbrund cenicald,, pentru a {erge amintirc.t
propfiului neu eu. Dar lbd yten suices durab;i "'.
In iunie 1894, Scheber este transferaala clinica Doctonlui Pierson g
dieste "cea nai fornidabiln dezordinea miracolelor". La sflnitul lunii iunie
1894 esre din nor lransfera! de &dra aceasrala clinica difi Sonnensteix.
Schreberi$i recapituleazemetamodozz sexuali: emascular€asa fusese mai
intii deturnad de la scopul ei ti folosid ca mijloc de a fi umilit. Razele
&ergeau chiar pina la a-l nuni, ln bataie de joc, "Miss Sckebed'. Attmci
100
rezistase ptocesului de feminizrie. Dar luna ooiemb'rie 1895 constiluie c)
cotitura in viata lui Scfrebe{ ln acedstdperio.tdd semnelefeminizdrii de Pe
truful ncu,l?\cki'?tu a t.1? tnhit? ln, nu Mt putcan sa'ntiar'rtJ
scopul inanent sprc care daceautodte acestea ln noptile imediatprccetlente
dacd nu at fi crezutcd trebuie rd nd opun cu toatd hinla nca, asc ltivl de o
nesdire a hindriei lirile, pdrlile mele fexuale nnsculirc s'ar fi rctractat cu
ader'atrat;aft de aprupe era tnplinnea niracolului". Volupta@asufleteasca
pe care o experimen@^zaPresedinteteschreber a devenir ati. de put€mjcd.
lncft el sirnlo in brate. tnlini, apoi in picioare, slni, fese Siin celelalb pa4i ate
coryului, senzalia trupuloi feminin. De acu incolo dereni pentru mlne
netndoietniccn udine/i lunii reclama inperios ettascularcamet1,cu saufafi
yoia mea,{ cd, in cansecinld,nu putean enMi Jac ninit ttltcew decit sd md
rcconciliez cu id"ea netdnotozei nele in fenEie. CD6etinla et@sculdrii
nele nu putedfi decita fecundarepentrucrearcauneinoi ulmnitdli [. ]- Din
ace.tctipdam inscnscultulJbni ixaliipe stindal.lulneu"''
Umeaza apoi mai nulte capilole unde Schreber poveslegtederalial
percep(iile sonorecare i ajung la urechi, limbajul singltar carei se adreseazi.
apoi conc€pliilesatecosll1ogonic€ Ei teologice,At fnte stlDselerelalii care s au
stabilit lntre ordinea lumii, Durmezeu $ el insusi. Temindu-se ca aceste
descrieri sa nu fie puse la lndoiali, iti inviu judecarorii sI conslaterealitatea
nelamorfozei salein femeie. Ultimele pagini ale memodilor lui Schrebersl
autojustilicalive. Nu a pierdur ninic, €xplica el, din scrupuloasamoralila€
carel c.facteriza pina la boala sa. 'Voluplaiea sufletului" li este dati spre
salvareaspeciei umane ti nu penru proPria-i Plrcere. Este aidoma acelo!
crucialicare$i lnscrisesera pe flamuri cuviniele"voia Donnului". Ce se va
inlimpla cu el pe viiior? Daci Schreberar fi murit, misiunea care-i revenea
lui Dumnezeu deveneafoarte deiicatr- i:n orice caz, plnA la improbabila i
disparitie, Schreb€rse simte destinat unor sile glorioase. Nu se i,'rdoie$e ca
tribunalele ii vor reda libertaiea ti ca uma,"itateava onora mafiitiul sau'
asemuindul cu lisus Cristos.
ln 1900, lribunalul din Dresda ll declarasepe SchreberiresPonsabili;
pronunlasepunereasa sub tubla. lnre oclombrie 1900 ti iunie 1901Schteber
redacteazacea mai mare parte din "Memodi", inilial destha@sa convinga
j stifia asuprasinet'lii sale mentale. fu 1902, oqine ci{tig de cauzA:tutela
esre ddicali, Schreber ptueselte azilul qi poate reveni priflre ai sit
Publicaiea "Memoriilor" nu face nici o senz4ie, iar farilia obtine ca
exemplarele ne\tudulesa fie rerasede pe piara.in noiembrie1407.Schreber
101
 esle din nou intemat lnlr-o clinic, psihiarrica,ln l,eipzig- Moare ii aprilie
1911. In acelati an, Sigmund Freud publica imponantul sau eseu despre
Sckeberr6,iar Jung ii consacrAde asemeoeacfteva studiirr. De atunci incolo,
cazul Schrebereste consideratca unul clasic ln analele psihanalizei qi ale
psihratriei. A servil drept referinla constantelui JacquesLaca4 de la teza sa
djn 1932.D. la psychoseparanol:aquedans se! rupportscr'ec la penonnaift,
plnA la Seminarul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele clteva
inrerpretiri independentede psihanalizA,o putdn cita pe cea a lui Elias
Canetli di'] Masseund Macht" .
Psiioza lui Schreberparodiazefttr-o manierAtulbudtoare figxrile literare
ale depeNonalizArii$i ale rccoostruirii mistice ti narcisiaceale eutui profund,
studiate plna atunci de Hofmannsthal,Rilke sau Lou Andrcas'Salomd.Cmd
vo$etre despre"limbajul nerviloi' care se face auzit 10 el de la lnceputul
bolii sale, SchrebetfoloseStejargonul cel mai rtuplndit printre contemporanii
s6i: este foarte bine informat asuga stadiului cercetarii psihologice !i
psihiaaic€, irr "Memoriile" sale atesta de exemplu o lectur, atenta a lui
Kraepelin. Nll e de mirare deci ca viziunile lui schreber drnintesc de
de.laraliile lui Hertrani Batu des?re nervozitatea arti{tilor modemi. Cit
despresumbrelepronoslicud ale lui schreber priviE la decadgreaspe€iei
umane qi apropiatul sfttit al lumii, ele afidntesc discursul literar despre
"Decadenlt'- ca qi delirul hi Schrcber,acestdiscursare drept caracleristictr
aansfomarea unei crie personalelnF o fdtff*rtri* generalizintL
Sind.omul depersonalizarii, al dislocirii "eului", implica situarea lui
Schrcberin seria marlidlor l\i "uftetabareslch". Dar [j din contra, cazul lui
S€hleber permite diferenlierca mai subtilA a unei dimensiuni esentiale a
deconstruirii "eului", de exemplu la personajelelui Hofinannsthal-Identitatea
'eului restdns" pierdut este cel olai adeseao identitat€ legati de elementul
masculin,ln timp ce "celelalte stiri" la carc eul aspiri (misticism, genialitare,
.ompletitudine narcisiaca)rcrctiveaza ebmentul feminin. Pentru a desemna
aceastaidentitate superficiali $ fragilA inlAtuat{ de psihoza sa, Schrcber
folose$e o expresie gesii\rt 'fliichtig hinqenachtu MAnner". Ace{i
oameni "bacl6s i Ia six-quatre-deux",cum suntr taducerea francezn a lui
Lacan, slnt infirmierii, pazrdcii, doctorii care populeazA noul rnivers
psihiatdc al lui Sctueber ;i care-i ins?iri cel mai marc disprel- Dar
d€constuirea identitelii "masculine" . eului este lnsolfte de o vehementi
rczisteng inconstientl aceastadevine la un ltroment dat atft de puiemicr"
lnclt est€luata decizia provizorie de a fi lasat "de panea masculilor"; Freud
vorb€$iein legAturac acestepisod despre protesrviril" ft| sensulpropus de
Alfted Adler'
2 Basmulcelei de'a 672-a nopti ' al lui Hofnannsthat
Din acea$a perspeclivi, putem recitt MArchen der 672. Nacht (1895) al
lui Hugo von HofmairNthal ca pe o povestire a crizei identitS{ii seruale a
unui personaj masculin carc se simre, cu o groazi crescindA,invadat de
fen nitate. In interpretarealndeob$readmis4 a lui Richard Aiew)r4, acest-
"Basm" reprezinu o noua parabola pe tema oonvenirii estetutui, egoist Si
prizonier al paradisului snu anificial, la viala autentica:personajul..fiutui de
negustof' se inrudestecu Cl^\dto dtn Der Tt und d.r T.Jd.smulsdin vis€te
sale de lo4a imperioasi a vielii care-l pedepseEtesub tufaiqarea mo4ij. O
variantl a acesteischemede interprerareconstain a tnlelege ..Basrnul',ca p€
o istorisire a "crizei de maturirare" a arislului sau a poet lui care rrebuie sa
moara inaintea -pre-exisrenFi" sale eslerice (expresia ti aparline tui
Hofmannslhal), sa ti piade genialiiarea infandll inlemeia$ pe iniimirdea
mi$jce cu lurnea,dacavrea sA atingeexistentarduftA$i sa doblndeasca o
idenritateaslabila''. Dar acesrelecturi nu sinr suficientepenrru a explica de ce
"cAliloria inilialica" a fiului de regustor capi{A foma unui cosmarango}sar,
a unei adevarate coboriri in infem", dupaexFesia luj Marcel Brion".
Prolagonistul povesririi esre un exemplu perfecr de personatitat.
narcisiaca:"Un linir fiu de negLsror,foarre fnrmos, $i care nu aveanici ratA!
n'ci mana, se simli, pulin dupe ce lmplini douazeciti cinci de ani, dezgusrir
de frecventarealumii ti a socier{ii"?r. Prefern rovarisiei prieienitor sri o
existenfa solitara !i nu suporta prezenla nici unei femei tn preajma sa. Se
consacrnlngijirii propri'rlui rup ti a frumoasetorsale rniini, iar imaginea sa
ln oglinda li ftzetle cea nrai marc lncitudre. Decoratia inreriorutui in ctre
raie$e nu ale a invidia cu nimic pe cel al lui des Esseintes;covoaft, vaze,
tampi, lemnarie $i bibelouri creeazAin juul lui un decor ale carui omamenre
lntruchipeazr, rezu fndule, formele hmii: "Re.unoirea in combinareaoma.
mentelor o imagine vrijilA a minunAliilor lntI4esure ale lumii'.". in cn4il€ q;
versurile poelilor gise{te adevaratavial.{ iar estelismut seu cuhEingaztrcu.
viziunea 'frumoa.s€i sale mo4i"; "Spunea: (Pa$ii re poartn ?rsprelocul unde.
lrebuie sA no.i>, d se vedea, frumos precum un rege rfieli! Ia vinebale-,
inaintind subaibori ciudali, spreun destinextraordinar!i n€cunoscut,'.r.
r03
 5
ta
Ji

i4elegern la inceputul ceiei de a doua pd4i din "Ba$n" ca acele ooleclii

Esleinconiu' de paru se.wilori:o bstrina' a cllei fiica defiIrclil ii lusese de bibelouri decorative!i de op€re de ani acumulatede estel l$ daioreaza
I
vreo optsprezece
doicA. {i care o inlocuie$repe rnamadisPatuta;o rinira de valoareaafectivl unei identificerj cu tat{I. Dar, de la o rreme, fiul de negus-
ca ii a(tuce z'lnic la masl plalourile cu fn'cte !i
ani, de;precrre n; s€ spune tor se lndoia de acest simbol al forrnei de viate pareme: Con{tientiza'
Eb ir,cameara seduclirlefemllrralir de are fiul neruslorului $ line
Dariseni. ' concomited cu Jiunu.tetea lor, goliciunea acelor luffwi; Stndul tw4ii nu'l
fenlininii aPare.a lnhdiul ni'lPrt' \ al uPe' Iuni m;rt''
o.n*. o..r,*l pdfisea niciodatd pentru multd ',Yeme"' . ldenlificarea cu taidl se traduceain
birbal, un serviror inlilnit la
,?aicqi nririre "'. Mai esteir anturajulsauti un visiri megalornanepe tema marelui rege"i fiul de negustorse vedeamurind :
Petsiei,careexercitaln chip evidenl o fo4i
o receptiertatade ambasadorul ca un rege riticil la vinetoareti citea cu delicii isloria glorioasea rizboaielor
io-""r.t* *ro* ri.r"i de neg sior: Mantlesi pentru stdpinul sduw rar unui 'rege foane mare din timpu.ri recute"" Curlnd, aoest"marc rcge" va fi
nvel
ataqnent, anticiPindu-id.rinlele $i 8hi'indu'i intuitit' 'nbiciunitelt explisil desemnaica imagine a iar4lui: ln clipa ln care lsi inlelege furia de
dcesta nnlni|esfi la ndul siua i'tcLinate k' Mi rddifi
riuniLe,int-ath in(:h copil lmpof iva dalui carepuria mai multa afecliunebogdtiiiot decft copiilor
sri, isi di seanu ca rnarelerege al tinpwib trecuteur rt mwit dacd i s-ar
o
Primatuiburaresravadin existenFliului de neguslore$e provoca6de Ji luzt grile pe care Ie cucerise ".
sn o adaPoslea'sca in casi
ietiF pe lare se invoise ca balrlna Suvernan$ Desi liul de neguslors€ identificAcu ligura patemi a "mareluirege', etl
e."rtra rinatr, in vll$a de abia cincisprezE ani, i se pare inchisa ti de
sau ramlne extrem de fragil. PrezenF servitorilor ii lillbura solitudineai
nelnleles.De c€ aceasla. inlr'un eiande furie $i de disperare's-a d noatle acesria se tn\)i eau in julu-i ca ni$e ctini $i, de{i nuli se adtesadeloc,ii
fereastrr.rinindu-selCtudvine la cApadiolei. iiului de negusro'r i se pareca
sinfea nereu prcacupal sdJ seneascd bine. De aceea incepu $ !.
acesichip de copil estenelilll{i'rot: Deo(latded desLhiseochii' Prit'indu t clt gindeascd din cind in cind la ei"'". Aceas$ nelinilre a fiului de n€gustorse'
'ti
ae, it,rci"L rdutaciL's t1tl)i' strtngihJ buate 'u furie { \tdptnindu ti transfoma intr-o adevaratl fobie in timpul verii urnatome, cind se instaleaza
"n a
suJerinla,se tutuarse cu lala la Percte' crlcintlu'se astlel Pe pdrlea 'dnxd 'insolit de s€rvitoti lntr-o casa de Frn; se ctede s?ional de ei !i nu se mai
trwutii. in acertsi clipd chiputtirid cdpaLn o nuanld wrz ie' ea-{i Pierdu glnde$e declr la ei: ii simlea tfiind ndi fiu, ttgi intens decit el insusi
t uiottinta si aazuca noartd 'tnpbzilia a tetioira '" Penrrupropria-i penodnd sinlea uneori o uIoard induia€ares/.luo oarecare
N" vom r4efeg" cu adevaratsensulacesiei"furii" de copil decil la nira,e dat ci it ik\r.inu u mtrtc\oala an|lasa'.
rnceDrrul celei,lc a,louatr4i a pole'lirii:dupace ' plrnil o :rrisodede ln mai mulie rlnduri (ln lnsemnarile sale la Gertltlecht und Clnrukter de
arneninltue. fiul dc netsusro' {imreti el o lune \ rolenri\i t:i seant!penrm
'Ia OBo Weininger, lnF o scrisoare catre Stefan Gruss'"), Hofmann$haf
prima iata de ceeace, cind era c.pit it inlwia rctdeautut iuhirc anxioasd propuseseo paralela intre acea$Afragilitate inlerioara a fiului de negristot Si
'pe
cdft o nnnifesta tdtll sdu Penttu ttt ce T|onisise pe"tr hasAliile lm citat al lui Keats, care scria in 1818: Cthd nn allu in aceea€iincdPerecu
'tnptdntdite subhottelenaSa,inutuildu' Pentru ti inseniihili' ahe persoane, iri dacd nu sint cufuhdal [n meditalid asupra crcqliilor
'L'piiifrumosi
Aceli$i tip de furie o impinsese
oipct"le p,eocupa,il,,rti neliniqtiivlle'"' spiritului nzu, atunci propriul neu eu nu se mai sinte aldturi de el i":u.Ji $i
j se airnce pe fereasiii: gelozia copilul care se simle neglijal de
oe l"rila idenrnaka liecdrei persoaneprezente incePesd exercite o pres.une asuPra
iatal (saude subsritutul tatalui)carei preferape 'copiii insensibili"'oueclele mea intr-a{a o ntsufi lnctt in scurtaimpnn simt anihitat"3' Peftru Ke,:E ttt'.
caleiiilor acun late la fiul negustorului li ln mastrzinul1atilui slu Flul de prin cl, pentru Hofmannstlal, fragilitatea eului caracterizeazagEniul poelic,
incercase aceea$itune la adresapropriului tatd; fetila era dublul deschiscalre lume qi cltre celilalt, deveninrisensibilitateln starepura
"egustor infxrtil. Violenlacareiai sesupusese ea,$i pe ca'e el n o inielesese'
eului snu Paralela cu Otlo Weininger ne permite sa ptecizlrn adevamtanaturd a
corcspundea violenleipe ca'e et o enercita?npoEiw l;i insuii, identificindu-s€cu
nelini$tii carel macini pe fiul de negustor.La cltevapagini drpa analiza
imag;ea tadlui $i retuhndu-$i propria dorintA de reinloarcere la starea de genialnalii ti citarea lui Keats, Weininger proclama il Geschlecht und
copitarie,dar 9i la sferamatemi,femininA-"'
105
104
 esle din nor iJiemalintr o clinica psihiatici, in Leipzig.Moa.e in aprilie
)
l9ll In acclatirn, Signund Freudpublicl importantulsiu eseu despre
schrcber',irjung ii consacra de asemenea cftevastudii''.De alunciincolo,
cazul Schreber esle considerar ca unul clasicin analelepsihanalizeiSi ale
, psihjatriei. A servil drept ref€rinla constantalui JacquesLacaq de la teza sa
diJJ1932.De Lupsychoseparantiaque dans set rupporrsawc la personnaliti,
I pina la Semharul despre psihoze din 1955-1956.Printre cele cileva
interyretari independenrede psihanalizi, o putem cita pe cea a lui Elias
Carcrn din Malseund Machl'".
I Psihozalui Schreberparodiazalntr-o manieretulbwatoare figurile literare
ale depersonalizarii$i ale reconsFuiriimistice qi narcisiaceale eului protund,
studiateplne amci de Hofmannsthal,Rilk€ sau Lou Andreas-Salomd-Clnd
vorbqle despE"limbajul nerviloi' care se face auzit in el de Ia incepulul
bolii sale, Sclneberfolos€Stejargonul cel mai raspindit prinire contemporanii
) sai: este foatte bine informat asupra stadiului cercetarii psihotogice Si
psihiatice, iar "Menoriile" sale atesta de exemplu o lectura aiens a lui
Kraepelin. Nr e de mirare deci cn viziunile lui Schreber dmintesc de
) declarafiile hi Hernann Balr despre ne.vozitai€a afittilor modemi. Cit
despresumbrelepronosticuri ale lui Schrebercu privire la decAdbreaspeciei
I umane li apropiatulsnrtit al lumii, ele amintesc discursul literar despre
"Decadenlr" - ca {i delirul lui SchrBber,ac€stdiscu$ are drept caracterisdca
lransformareauneicrize pe'sonale1n,d- o K ubw kritil generalizan$-
Sindromul dep€rsonatzarii, al dislocirij "eului", implica situarca lui
I Schreberin seriamanirilot fui "uvettbarcs lch". Dar !i din contra, cazul lui
Schreber p€rmriediferenlierea mai subtilA a unei dimensiuni es€ntiale a
deconstrujdi "eului", de exenplu la personajelelui HofrDanisthal.Identiratea
"eului rcsEins' piedut esrecel mai adescao identitats legata de elementul
) masculin,ln tinp ce "celelahe sttui" Ia careeul aspira(misticism, genialitate,
completitudinenarcisiacA)reacliveazi elementul feminin. Penhr a desemna
I aceasri ide'ttihte supernciali ii fragiln lnlaturati de psihoza sa, Schreber
folosette o epresie sugesdva: .'nctulg hintenwchteManner". Ace{i
oa$eni "bacl6sI Ia sir ouatredeux". cum sunaFaducereafrancez6a lui
I Lacan, slnt infinnierii, paznicii. do.lorii cnre pofulc zl ooul unive's
psihiatric al lui Schrcberti caroi )flirl cd nrai nrarc disprel. I)u
dsconstruirca idenliialii nrrs.nli,R" r .nlui cstc lDsolitadc o v.h.nl{)rll
.ezistenlAinconslienli:aceaslr'dcvi,rch u'r or('rtcDl,hl rtil rl. trtl.rni(1,
I lncft esteluat{deciziaprovizori(d( r li lisrl df t)r'l trrrs(llilrtr i li.ul
t02
I
vorbesieir legalura cu acesrepisod despre proresrviril" ln sensulpropus de
AlIte,l Adlet -.
2 Basnul celei de-a672-a nopli al lui HoftMnnsthal
Din aceastaper$pecriva,punemrccii MArchen der 672. Nacht (1895) al
lui Hugo von Hofmannsthalca pe o povestire a crizei identitilii sexuale a
unui personaj ma$ulin care se simte, cu o groaze crescindn, invadar de
feminitate. ln inlerpretarealndeob$readmisAa lui Richard Al€wln',, acesl-
"Basm" reprezinta o noua parabolApe tema convenirii estetului, egoisr g
prizonieral paradisuluisiu anificial. la viala autentici:personajul'fiului de
negusror' se inrudeEiecu Clafiio din Der Tn und dsr ?o4 smutsdin visele
sale de fo4a imperioasaa vielii carel pedeps€$esub tnfaliFrea mo4ii. O
varianre a acesteischemede inrerprerarccon$Ain a tnlelege 'Basrnut' ca pe
o islorisire a "crizei de maruritate" a artisrului sau a poeoluj care trebuie st
moar: lnaidea pre-exisrenlei" sale estetice (expresia ti apa4ine lDi
Hofnlanrsdnl), s5-li piirdi genialiralea infaftila inkmeiad pe intimharea
nristica cu lumea, daci vrea sl alinga existenla aduki !i sa doblndeascao
identitatea slabild''.Dar aceslelecturinu sinrsuficienae penrrua explicade ce
"cahtoria inilialica" a fiului de negustorcaptte forma unui co$marangolsarr
a unei adevarat coboriri in infem", dupaexpresialui Marcet Brion"
Protagonislul povestidi esre un exemplu perfect de personalirate.
narcisiaca: "Un linir fiu de negustor,loane frumos,Qicarenu aveanici 1arrt
nici mama, se simti, pulin dupa ce lmplini douazeciqi cinci de ani, dezgusral
de frecventarea lumij Si a sociedlii"?r-PrefernbvirA$iei prierenilorsii o.
existenlnsolitara$i nu suportaprezenlanici unei femei in preajmr sa Se
consacr, tugrijirii prcp.jului aup ti a frunoaselor sale miini, iar imaginea sa
in oglioda li tezeqle cea mai mare lncin&ire. Decoralia inreriorului in ctre
irAiestenu are a invidia cu nimjc pe cel at lui desEsseinres;
lAmpi, lemnArieqi bibelouri creeazAin jurul lui un decor ale carui omamenle
tutruchipeaze,rezumlndule, formele lumii: "Recunoileain combinareaorna-
mentelor o imagine vrijiti a hinunrliilor lntrelesureale lumii'.". in cn4ik 9i
versurile poelilor gasetle adevtuataviatd, iar estetismui seu cukEinEazt cu.
viziunca frumoaseisalenorti"; "Spunea: (Pagi re poarri insprelocut Dnde.
lrebuie sa nori'. Qi se vedea, frumos precum un rege rfiAlil la vinabaF,
inaintind sub arbori ciudali, sp& un destinexrraordinar!i n€cunoscul,'.r_
i03
 E
i
f
,t

lntelegem la lnceputu, ceiei de-a doua Pi4i din "Basm" ca acele coleclii
li fusese
E*e inconiurai de paltu serailori o b6lrina, ' ':it'i fiict defuncd de bibeloDri decorative $ de opere de afid acumulalede estet lSi daioreaza
pe dispatuta; o fnara de vreo oplsprezece
doicl, ;i care o inlodDielte mama valoarca afe€tiv, unei identificarj cu tatal. Dar, de la o.vreme' fiul de negus-
platouile cu fructeqi
a:ri.rlesprecareni se spuneci ii aducezilnic la masi br se indoia de acesl simbol al forinei de viala piteme: Con$ientiza,
Daliserii- E, incaneazi seducliitefe iniratii de care fiul negustoruluise line
concomitentcu frumusepalor, goliciuneaacelor lucrwi; Eindulmorii nu'|
al uneilumi ninu'
departe:acestrrup femininii aPatecr "limbdjulnieerk)s pdrdseanicindatd pentru multd |rene ". Idefitficarea cu ratal se traduceain
intihn l:
,o'r" rl ir.l,^" '". lroi ..re in annrajul sauti Dnbarbrt' un servjtor visAri megalomanepe tema marelui rege": fiul de neguslorse vedeamurhd
o recepticdarade ambasadorul Persiei.careexercis ln chip evidento fo4i ca un rege rlt,cit la vlnitoare Si citea cu d€licii isloria glorioasaa rizboaielor
iu-.Jri i", ii"r'j de nes'rslor: Manilestapenttu!tupikul sduun '41 unui 'rege foafe mare din timpuri tecute"". Curind. acest"mare rege" va fi
"'"p'" Y av't
atdsament,atnrciPihdu'iturinlele si thilihdu'i intuit^' \Ldbk:iuniLe exDlicil desemnatca imagine a 6talui: ln clipa ln care l9i ntfeieg€ luria de
]a findnl rnu o inclinarc tot nai vddit'i
,i,),U. nu olt i,nit *"sta MniJcstd copil impotdva tatalui carepuna mai multn afecliune bognliilor decfl copiilor
sai, isi di seamacd nurele re|e al timpulilor ttecute ar fi murit dacd i s-ar
proloca1ade o
Primalulburaresravadin existenlafiului de negustoreste fi luat ldrite pe mre le cucerise""
o adapostgascA in casi-
Ielili pe care se invoise ca batina guvcmanLisa De{i fiul de neguslor s€ iden.ificd cu figura latema a marelui rege"' eul
,q""*ia rina.a. ln Yirsta de abia cincisprezeani, i se
pare lnchisr $; de siu ramlne extrem de fragil. Prezenla servitorilor ii tulbura solitudin€'a:
s a aruncar pe
nelnleles-De ce aceasla,lnuun elande furie iii de disperare' acesria se invineau in jwu-i ca ni{e ctini Si,de{i nu li se a&esa deloc' ii
se pare ca
feieastrr.raninduse?Cindvine la cipitiiul ei' tiului de negu$or' (u siaea nereu prcacupali sd'l setueascd bine. De accea tncepu sa le
acesichit de copil esle nelint'ltirott Deotlatdn deschiseachii Privindu't ltndeasod din cind h cind ld ei '". Aceastl neliniqte a fiului de negustorce'
huzetecu Jurie '5i'sfipinittdu'i
*-*, it"r*t'si raaacios ipoi, srringind aansformalntr-o adevarati fobie in timpul verii unnrtoare' cind se inslaleaza
tu;-,se r:uJata ta perete cutcinrlu-se attJetw Nrtea r'nni't a lnsotit de s€rviiori intr'o casa de Frn; se crede spionat de ei $i nu se mai
"al"ri,;,.,ek **rqi aipa, chiputti'id cdpdft o hu4nld wEuie ea'{ pierdu gindeqte declt la ei: ii sin4ea tftikd nai riu, rnai intens dectu el insus;
'i,iai'i.
t:uno$inla;i cdzuia nodrtd in poziliLanteti'a'd ""' Pentru pfoPria-i persoandsinvea Meori o usoafi tnduo$are sau o oarecare
copil d€cit la
N' uo* inpr"g. cu adev6rai sensul acestei fwii' de nir.tre . dar ei li inspirau a misrerioasaangoasd'n'-
de
inceoul l celei de a doua pa4i a povestirii; dupa ce a ptimit o scnso;re in mai multe rinduri (in insernnarilesale la G€scrlecli und Chardkter de
el o furie violedn li l$i de seama pentru
arnenintare.fiul de neg stor simte i Otlo Weininger, inlr-o scrisoare crtre Slefan Gruss)' Hofman6ftal
ahYk)as'n
pnna data de 'ceeace, dnd era copil, il inlurid tokle'tutu iubirca propuseseo parateh lntre acea$elragilitate interioara a fiului de negDstorli
pe .are o tuniksta tatdt stu pentru tot a|mbke' Pentru hoSaliile un citat al lui Keats,carescriai|r 1818: 'Ctttdnnalluinaceeali incdperccv
'e
inefinddite ruh batteLe nngazinuLui sdu Pentru tt'piii,uru)Qi ti insensibili' ahe pers,'ane.;t da,a nu lint ,uJund^t i, nPd alia atuprd 'r?qliitd
nle"'" Acela$itil de furie o impinsese
oiiecteLepreot:uparitorsi neLiniqrii spirituluiher,.ttulci pt.'priul neu eu nu se nai simtealAturide el insuli ti
geloTrb copilulur cde 'imte negli:at
se de
f",itu*.. aJunrcpe lere{sua: identitatea Iiecbei penoahe prezehte incepe sd eterc'te o Preslune a'upra
"" talaluil(areiprefetaPe -coprri insen'ibili "bie'lele
latal(saude suh.tnulul nea intr-afa o hnsurd i:ncitln scurttimP mn simt anihilat " Pe Ker4l6ti.
cclecliitor acum"tate ta fiul negustotului li ln hagazinul tatdlui stu Fiul de prin el, penlru Hofmannsthal, fragilitaba eului caracterizeazn geniul poelic'
in."r.a". ace€aqi turie la adresa propriului tala; fetila era dublul purA.
deschiscatre lume Sicalre celrlah, devenindsensibilitatein $are
^.go"ro, inta il Violenlacdreiai sesupusese ea' pe e' n-o inlelesese'
eului slu li 'd'c identificindu-secu Paralela cu Otlo Weininger ne permiie s, PrecizAmadevitata naurrA a
Yiolenleipe careel o exercira lrnponva lui insui'
cotespundea nelinigii care-l macini pe fiul de negustor.La clleva pagini dupr analiza
rtato' 5i retulindu 5i propriadonn{ade rernrodcere la 'rareade
genialilAlii ti cirarea lui Keats, Weininger proclana ir' Gescllecht und
^,gin*
cotilarre.dar:i tasferamalema'feminini-
105
104

Charakter:"Feneiaabsol td nu are ex"'" Feminilateasi genialilatease
dezvaluie ciudal de aprotiale. in continure, Weininger va trebui dealtfel sa
reqmoasc, cA matemital€a reprezinti o forma inferioar, a geniului" Prin
fragilitatea eutui sau,crcarorulgenial sedezveluieca fiind profurd ieminizat'
Fiul de negustoreste sfitiat, ln prima patte a povestirii, i,ltre identificarea cu
inaginiie pareme (in f3'lasmele sale de "mate rege" !i iubirea penrnr
obiecrele frumoase) $ dislocarea, adicA feminizarea eului ln prezenla
senrrorilor sh'.De dceea.eniroarele ir insp|rau; arnesrec de f}cindlieli de
repuisie,in timp ce, fa16de servitorul seu persan. manifesta un da|amenl de
in oglnrdd.Ndrcis descoperiun ctup de femeie. O datA,a zarit in oglinda
inclinatt o tinirl {atai ea raversa o camera adiacen$, uSor inalFli: in
oglinda,loiusi,e.rristueaspreel din sinuladlncimilor[-.-l Ceeace ea p'r€a
a puna cu atita eiorl Ei solemnitate,era [...] frumuseleapropriuiui ei cap cu
greaoa podoaba de aur intunectl ti viu, lnlAgurati in form{ de melc' de
fiecare parte a frunlii sale ljmpezi, precun o regine pomind la lupid"'-
Chilul femeij razboinice pe care Narcis o znre$e in oglindi reprezinti o
aneninlare. o agtesi'rne. De acum incolo ptolestul viril" se an ridica
impolriva chenarii femininului. lncapabil sA suporte prezenF lizici a
frumoasei sale servnoare. fiul de negustor pnrlse$e casa fl cau1. s1-qr
calrnezetulburareacrufnd indelung o floare a carei forma qi parinm' sax o
mirodenie a ctuei aroml evanesce a sI fie astfel itcft si_i procurepentru o
clipa cnzalia de posesirmecalml a famtecului delicios pe carel raspindea
servitozrea lui, lulbufndu I $ lipsindu I de liniste "'. Floffea sau planta
aromaticdinEuchipeazafeli$i, prin care incearc4 sa masch€zenelinbtirorul
rrup feminin".
Un evenimentaccelereazipolestirea: fiul de Degustorpnmelte o scrisoate
ciuda6: 'scrisoareanu puna nici o sernnaturi.In termeniobscuri. acuzape
seFitorul sau de a fi comis in locuinla unui sdpin anterior, ambasadorul
|ersdn.o crimaJhominabila. Aulorulnecunoscul lrra d nulripenruseniro'
o ura violeda, iar scrisoareafacea risipa de amenin1tui"". Naratorul nu ne
spune nirnic in plus nici desPrecrima repro$arasei'r'itorului' nici desFe
ameninlari !i nici despre aulorul sctisorii. Sa fie orre vorba de un mesai
adresatfiului de neguslor de proPriu-i inconstient?Crirna servilorului se fi
constat ea oare in a fi provocat dorinle homosexdale$Apinului? Scrisoarea
sugeraodrensct'l lemini/arij. acuTaria de homosexudft!ate: in oticP ca7. jl
scoatedin min|j pe fiul de rcgrrslor-
106
ln.erprelii "BasnNlui" 3u sPeculd adeseaasupra semnficaliei acestei
scnsori de ameninlari!. Indicalii dinte cele mai preloase slnt oferire de
EugeneWeber, care anintetle ca fnarul Hofmannsthalscria povestjrea in
chiar anul procesuluilui Oscar Wilde'". in 1895, OscarWilde, intors dintr o
calAtoriefacutn h toverdqiaptietenului siu, Lordul Alfted Douglas' gasisela
clubul pe carc-l ftecvenra o carte poqtah injurioasa scrisn de tadl acelui
prieten.Wilde facuseimprudenlade a intentattalui un Prcces,dat Procedura
avea st ia o intorsAturAFoa$A $i sa_i aduci, o condaiDare de doi ani de
inchisoarepentru atentatla bunele mora\l|ri. hoc;ul lui OscarWilde avea
loc in pdmsvara anului 1895,iar ziarele, la Viena ca $i aiure4 li rezervasera
largi spalii.Prirneledndud din 'Brsm'dateazadin aprilie 1895.Amanuntul
de ftra lndoiah adevaratul snu s€ns unei scrisori pe care Itugo von
Hotmannsthalo adreseazatarilui snu la 9 augrst 18951 'ln acealtd istorie nu
<am vd sd spun, ahcel)a .lectt emct ceetl ce <vrea sn sPund' orice Japl
diven din ziarc "' . Dn acea$npers?ectivr,mesajuladtesalfiului de ne$stor
d putea Ii de acelasitip ca scrisoareaPrimiti de OscarWilde.
Fiul de neglsior se hotirrie sa iasi din casap€ntru a scoateafac€reala
lumina. Povesllea ili schimbl riftrul. In timp ce Primaparte descriaexistenla
indolenra Sisraritesufleregi conremplarive ale liuluide neguio'.po\e$lea
continui cu o succesiune precipitati de €venimente, care se Ya lncheia cu o
catastrof4-idaquirea faptelor asculti de acum lncolo de o cauzalitat pe clt
pe
de imperioasr, atit de mistenoasa-Care este impulsul care ghideaz, pasii
fiului de negustor,lndrcptlndu I s?rc cader€le cele mai rau famate,tu strada
prostituatelorSipdntre cocioabe?Ciudatasa hoinireah prin ora\ul toroPit de
soareaminte$e de cea a lui Aschenbach,eroul din Moarte la Venelid' Poropir
de dorinte homos€xuale, pdn vechile cartiete nrpadite de ePidemie.
Arthur Scbnitzler, mul dinEe primii care au cilil Basmul" hti
Hofmannsthal,li scria acestuiain noiembrie 1895. "Powstirea I . l se scaldd
in lunina verde.albdsnw a visului..u oaaz\ii ntst.tu4s? i va\i 'v
ciulitul amestec dintre precizia unot detalii ti paklarca lucrarilor
pa icularc, care caructerizeazdisul. Dacd e sd'ni innginez a|enturite
fiului de nesu.storc.t pe un vis, le 8ds€scloarte tnduiotdtoare "". Ptelttlr,d
sugestialui Schnilzler, Donif Cohn a sugeraio lecturi a celei de a doua P,4i
a "Basmului" ca un vis ale cirui elementeat fi tnprumutale de la realita€a
descrisaln prima parts".
O asemeneaperspe€tivapermile sr lnl€legem de ce "Basmul", fu cea de a
doua parte, basculeazi ln fantastic- In concepfia lui Tzvetan Todorov,
to7

fanta$icul ia naqtere tocmai din ezitare, din incerlitudinea cititorului:
evenimentelecare nu pot fi explicate p.in legile lumii famiLiareiin oare de
nebunie. de yis, de suDranaturall'oln cazut ratacirii fiului de neerstor,
fantasiicul ilusx€aze perfect analizapropus6de Freudln eseul siu din 1919
desprc Das lJnhzinlichc. Una dintre fo.mele "nelinittitoarei straneitn$"
apare, dupa Freud, odaia cu tema repetiliei legate de o compul$uoe a
subiectului care cauta se repeteexperienlelep€nibile gi angoasantecdtora nu
le-, pulut face fala de pdma da$". intt-adevff, lrl "Basmul" lui
Hofmannsthal,fiul de neglsior pomeite fu cautareaacestuielement femmin
pe care I futtmpinaseangoasatln pdma pane a povestirii.
Povestirii con$ruile ln sl1l|ulcelot O mie $ uM de topl i se potrivea o
naraliune guvemat, de legile visului $i al; inconqtientului.In eseul sAudin
1906 despreO nie $ wa d? ,rprj, Hofmannsthalsclj.^: 'In tinercFa ihi,nilor,
h sltnudinea safietului, ne afan in mijlocul unui oraf Ioarte nare Y
nisterior, an ninldtor ti atrdgdtor,prccum &rgdadul sauBasru. Seducliile $
ameningrile se anEstecau tn od straaiu; ininile nottste sinleau o
stranietate neliniftitoare {i o nostalgie;ne temeamde solitudtneainterioara,
ne teneam sd nu ne fitdcim ti totu.ti cumjul dorinlei ne imboldea fi ne
inpingea pe tun|ul *urn lahirintic '" . O nie $ una de nopli il lndealnj,l pe
cititor sa FeacAacea 'Porta Otienti! desqe carc vorbea Hofmannslhal ln
IegAhrn cu Viena, orasul psilanaliz€i frcudiene: "Po.ta Orientis care lard
cale liberd nisteriorutui Orient interiot, donnia incongtientului"'".
ln ciutarea elementului natem ti feminin, fiul de negu$or inttA lhtr-o
dugheanade btutier, atlar de un bedl montat pe o btotA veche; vtea sA
cumpere bijuteria penrru bitina sa s€rvitoara 'Era coryins cd o vdzuse
purttnd a bijutetie aselnndtuarc,pe wemea ctn(l eru innfi'i3. kt pirna
vmianta a "Basmului", bro$a era destinat, rinerei s€rvitoare"- in dugheana
bijutierului, Narcis l$i ztues.epent a doua oatA dublul feminin ln oglindn:
"Cu spirnul Eolit, prh)irile ti rdtdceaupesteunnrul bdtrtnului {i se oprira pe
o micd oBIinM de ntnn, din aryint, cu lu:tul pe junntu e {tcrs. Atunci,
ivindu-se din stfifundwile Mei a|linzi interioare, ihttSinea .inerei Jete
tnaintd spre el, incadratd de doul capetelntwecate de zete d.inbronz; si,rqi
tinp de a clipd cd famecul prownea nni ales din umilinlt ti grulia
copildreascd cu care whgrii ti Bttul ti purtau capul, un caP de ttndrd
.e8trd'"'. idflnirea cu elementul feminin din propria-i con$in4ie bisexuala,
peffu lnnia oari resimlitA ca o ameninlare Ii o agtesiunc, este acum
omamentati de fannecul copilrriei-
108
t
La ieihea din dugheand,fiul de negustorse hotiraQtesa teaci pnn curea
din spaie $ se cufunda ln|r-ru| domeniu mistenos simbolitnd o iniliere
erotic, -unde se lnvecinau ln mod straniu voluptatea$ moaiea. preveslrte
de florile "infemale": Fiul de nelustor se indrept4 cu repeziciune nergind
in lungul peretelui, sPre sera cea nnl apropiatd' pdtlunse innuntu 11
descopei acotn a nu\ine de narcise $i de anemone din sqecii rare ti
hinutlate " . F.eEasim,jci tema serei ca simbol al depravarii sexuale' a cnr^ei
frecve4a in liieratwa "de sfft$il de secol" a remarcat-oRoger Bauer'- In
Pornetul lui Do an Gruy de OscarWilde (1891),Dorian Gray z'rea in
spateleferestrelorunei serechipul arneninl4toral f.atelui fostei sale r]iclime.
Sibyl Vane. Fiul de negustor ate o intflnire analogA: 'Meryea incet de'a
lungul perclilor din sticld ai celei dea daua serc' cind, deodatd, tresa
iny,ozrr IJn,hip onznet. tl prhea liPtt d?Iercatt,d l l. Coptlul'arcJ ti e
ctncr"rre
Ia,a a schip ,,"n geJls,nan'ain ^ud uinitur .u adote!ftntade
zeceani care locuia in cara lui ""
Ca ti prima datn, fetita incameaza inocenfa femininului agtesati de
inhibi{ii care-l face pe fiul de negustorprizonier al identitqii sale masculine'
De cum Dttrunde in Datadisulfemininului, fiul de negustol ndevine cal'ul
copilei ci reprezentapropria-i feminitate refirlaB. O ia la goana cuPrins de
angoasa.copieqit de sintimentul culpabihalii. incearcAsa selntoarca lnapoi,
sa regnseasct lumea ocrotiti a estetului Si a "lx,ryelni reg€'t Dorea cu
inJldcdrureun pat. Cu a nostulgiepucriln, se SindeaIa Jrumosuls'nupat atit
.le lr.tt ti se mai Etndea si la Paturile Pe care narele rcqe din titltPuril'
trecute Ie tndtase pentru ei-tnsu{i gi peniu tovotd{ii sdi in cinstea cdsdtorlet
lat cuJiicelereqilor inlinti. ""
Aceastaviziune dtu urma. a unei masculinil-4i riurnfltoare, s€ dovede$t€
insel.roare:in fug. sa nebure"scainalara paradisuluifeminin fiul de
negusrorre simr€inrpinsinspreo viriliLarebtutal eletnent L -tntre tthlp
aiin:esein lata und cases(un(lcwde'l. nu rnldali Nu's d'ndulcom
*t. lr'sDatele unci tere:tP.u sral stdteaunni nuII Juldali ct
'i"a"
chipuri Sdtbi ti ochi t/iE i, c\re'i stigafi ce\ja [..]. Dar nu tnetese ce
,orau'-. strigatut soldalilor cra f6ra indoiala insulta catan€i adulmecind
ba{batul feminizat Brutele masculine adunateln cutea unde ajwge fiul de
negxstorsearDinaucu ni$e ocna$ijalnici, ingrijind nilte cri' descriii ca fiind
url1i, putemici $i infrico$ ori, aidofia callor camivori ai hoardei barbare
care. fn oovestnealui Katu^intifilard Ein akes Blalr, "Un vech; pergamenf .
se strlnge rn fa1apalatului bArtlnului lmpnrat tJnul di re cai 'tcerca 3d
nu.tte ; dinlii ;di t'ai wdrul otnuJuicarc, tnqenunchi^t'ii cu$P coPita ''
r09
 ppt.?rIfitla in' t Hr n n sulrc to dau nJra'ii e)a tt drula^mi{drilur
Cum sa nu oe arnintim, in acestconiexl de ftica de cai a micuiui Hans' in >t2,lero re
tnkrne alc nr'uanPl," melP oualc r"tgc'Ii(i tinBetutneu
c^zul cnruia Freud analiza, in 1909, fobia unui copil de ciflci ani"? Pentru lngaduita
Seelenwaltust' lu; Schreber detn
micul Hans. calul reDrezinri ob;ectul urui interess?ecial llr faza ln care se conrnarahilr volLrptalii suflelulu,
drt, ce s a acomodalcu nouasaidentitate 'feminind" ?'
aIIa. Dr€oLuDmdu-se de descopenrea dilerenleiandromice dinlre ma\culinli
f..-i". ftiiu de muscarutacalulLrisernnifr' In ca-tullui HancanFo'sdde
' 3 Schrebetsi KuLtwkritik
castrare,legata de fobia faia de feminin in aceiasit€xt' F eud aborda'lnr-o
notn, cazul lui Otto Weininger" ''Memoriile" lui Schrebe. acordau lm larg spaliu delirului privjior ia
in fata cailor ameningtoi adunali ln cunea acesruicvanir de soldafi' fi01 orotestantismt german qi la evrei Capnolul 7 din "Memorii"' unde sinr slrins
"acetaqi-coneor criza poporului
ac negustor slmte angoasaaneantizirii eului snu'masculin 'in acea clipa' i;;;i;- h" serman' crc$erea fo4ei
calul-ihloa^e .aDul r\e el )i'l li\a tu dahile ruLtuP talanrc si "" a iudaismrluil; a slavilor'in fin€ izbtrcnireaepidemiilotde
ro olotind inlri, ln rclo o'""ru' np ingr'-;|tr' liul de leori si de ciumi. lmbraci din acea$AperspeclivNo imPonanli
""'.il"irrn"iu. deosebitl
".hi "saun 1 1
nel .eor refizu fullefitor un chip onen;sc demuk it'lt I l ;tiu cd era Ci"ur iu; Otto weiringer, a ci{ui lucrare Ger'l'lecfu und Claruktet constirnle
chipul strinbat al unui om sdfutcgi wit pe cate-l ziiise o ringnd {i unrcd proeJ viril" imPotrjva ameninlnni de feminizare coplelind
datd in naSazinutui taldlui sdu.$tiu ti cd acel on se stimba defricd' Penfu "'-i*-ia"uil criza idendrafi
.i in *.n"tut cullura, conflrmi sdnsa coneniunedinte
d oawnii il ameninlau' dci tL,?an ni\a o nq?da Mtc dc out "i nu wio "ut
*""i"ri"i ai* de feminin Iii unele obsesii: declinul protestafiismului
sd spund da unde o ovea.'^ Angoasacaslririi este indisociabila de figura conoaalde mas;rlin in opoziiiecu caloticismul"feminin"'
ateiui: fiul de negustorhi aniffelre o sceni mde, f,ra hdoiali, tat snu in
iegarura
-"..r" dinlrc elemenrr evreiesc (sau slaY) $i feminizatea generalizald'-
"tr";"
ordonases, fie aruncai afari din magrzin un ho! suslrins in flagrant delicl de fin'e rema epidemiei farale' sinbza a tululor aceslor nolive
Examinind
necinste.ScenAln careunilirea vinoYatuluinu ire egal decit ln atqtputemrcra aicisitudinile senimentale {i avedurile sexuale
nremonile5i scrierileinrime.
celui de-al feilea Reich (Emst Jijnger' Emst von
arneninlitoare a latnlui- ate unor pion;eri ai
Fiul de negustorface o mi$caregreqiu Si broEadin beril se roslogoleqre a ajuns la
salomon. Le$ow Vorbeck.Rossbach.erc), Klaus Theweleil
sub copita caiului. Odaia cu cumprrifea bijuteriei lncepusepenttu fiul de concluziacn inuta ma4iala a aceslor eroi virili ascunde un eD slab' ce se
negustorcr tareamamei, a fenininului, cufud tutrem a de 'protestul viril" un*titir, de mareeabo\evica" sau de "cloaca iudeocapitali$e"'
al-propriului incon$ied- Acest simbol al dorintei sale de feminitate l1 "i..
conslrrldsinrilale cu lmaginea teminiliiliiperve'e '
parl.gte; precum tnvinsul l$i aruncainsernnelela picioarele invingatomlui, Am Dureadefiniin'enliilelui Schrebet returndlomutd lui Winnicon'
sperlni, poate,lnaurarea.Dar nu selndmpli a!a: Seaplecd, calul il lovi din dunr .aie arr,ari ri ctewt'Lutlcd'nin al pa'!?ntului Jes'rp?r'd lt.nut
ioate puierite cu copita tn coaste {i eLcdzupe xpate '* Nu a fost crulat d€ t.i*^,' , , ,u,n sell-r/ Prin melmonozi sa in Iemerercaresennificl
cast are. Moare lamentabil, genfnd "ca un copila$ u de d rere' ci de " sine insuq; a elemenruld feminin refulal de constitulia sa
eliberarea in
dr€pt corolarl
disperare,
'in in tinp ce dinlii ti cldnldneau''' biscxuala),Schreberumere$teidentificdreacu mama' avlnd
cazU noni de negustor, distrugerea eului resolns narcisiac nu autnrice, prefetabili celei a aoelor
."nust"..u *"; idenril4i masculine
reDrezintdritualul de iniliere care ar conduce Ia reintoarcereafemininului M.jnet. .i..||''necde Fle{edrntele schreber Insuii
)ir'.i,i, na**"n"
reiulat ti la satisfacliaunei lmpliniri bisexuale.Abia transgresiuneaLordului -.rr"dia sr' un specirnen ln delirul lur Schrebet aceasta
,"'..it,|., p]., r"
Chandos.care consti intt o deschiderea eului spre feminin (sub ibrma unor preocuparese transformalnir-o liziune megalomaniacA:si dai na$erc uord
suri fuzionale misrice), pare a asigua salvareaacehti 'unrettbareslch" D'ar ia'', un"i Fter Inrr-ountanrrare renascurild s' l'oncurezipe Dumnezeu
prin intermediul " hJeher rl Delinr$e$eproPriaI
$ Chandos declarl ca "nu 4r p ea explica nai bine ,"-.,""ii" *"1 noi lumi De dlrm'nrPrile S'
cuvintelor ralionale in ce constaaceastd arm'kt' cdre ne tratersa Lumeatn
rn""n.].. .. \a inrimplacrt DumneTett d'(a \a fr :ilir saq desmrc? sinCur'
tntregul ei ti pe nine, cu plttilea ei suspendatd, nici cum tni de\ienise fArASchteber?
1lt
110
 ln acestmomen! narcisismol psihotic al lui Schrcberatinge paroxismul elnlen$ ixptLl ca lalolile civilizaliei sr leaga.irt 'onoeplia lui Freud' J'
Or, literatura impregnatl de filosofia post_nietzscheanA a inceputului de secol elcrrerirll nrasar'inirelate de *nlinre fali de obrrct) Or' iocrnaiun astlel
infa!$eaza fanta$ne comparabile: la Rilke, de exemPlu, care nota in dc puncltt(:redereesteconleslalde nlodemilatea enericali kulturkritisch'
l9g9 "Afiistul nu w rdmtne la nesJiryitdf partea Mrhalilor' Atunci ctnd
artistul, nai aget, mai proiund, va cunoatte basdlia ti lo4a prcc.eatoare III .,
ctndra trdi ceeace constituieasLzi unris pentruel,atwci bdfuatulw pieri
Ei se w stingepulin cite pulih. ArtistuLesteetenilatea care pdtrundc tn lirul 1 \\'enirit.t Atidkd K.li.l
zilelor'n.in tema fuzfunii eului ani$ului cu lutnea!carese regase{teconslant oe*:trie.:rr tLnd Chdrftlet d. O11o i^'eininger coicenlreaza !i duce h
subpara fnirului Rilke. putem frri lndoiali recunotrltedorinta de rcstaurare lextelersaleto1 fi inrerp'etalt
ir{orilrn iradilia occidental, a miso8itiei, iat
a idenrifictuii primare a primei copillrii, asociati elemenfirlujleminin. .' . r.pr" .' ,' , 'icr J, \ ili. 7du'r cjr r isi\ e ) i dul! r 't nt c. Lnle: ner arf 'e pr incipir r l
La capet l unui studiu inspitat in maremisura d€ reflecla asupracazului pre' " rcr' + n '. r r r ; n. . l. Lt u'a . r r _ , 1u6'n' 6annyr "f ia pe t ar e i_an
lui Schreber. Robed J- Sloller conchidecNsentinedul de a fi mascul precum ;.".r..^i sc\thle.:ht tlhd a:hd/dk.?/ nu :e Preocupninsa oare in egal'
ti dewoltarea ulterioafi, rnasculinitatea,sint mai pulin solid lnradacinatela r)lisu.i de t nrba! Si dc feneie ? D. nngolseie nrascrlinirlui. dat a; de
"".
ba{bali decft s€nlimentul fomelitl$i Si al lerninlalii la femei. Daca ata stau ''infe'orilarea' tennrinultt? Diatrilele aniileministe ale hji WeiningPl
ludurile, inseamnacn barbalii lntrelin, inca de Ia inc€putul vielii lor, o reialie irldeaz, o cnza a mdscriinuhri, in chilr l)aredc ;hrslrati de siDucidereasa
foArte intima, de natuil fuzionala, cu ntama. Cltdr ]a bnielelul cel mi (;?s te. h, rid (hardktel .eprezinli un ltrigil de dispe'a'e ri o nartLrisire ;r
narocas,sentimentul apdrtenenlei ld sexulmasculinascundeo leqdtud nei sl.bi.riunii Wenringer nu u.iite ferncia (fernlniraieaj de'il penttu ca se rem:
primiti,d tu identitatea nwrneLIa Jetitd,leqdturacu pncina nuiace dc.it sd-i ,je ea * sarr penlru .i i l]oari, o nostalgie ttulrt'i- El lrimbileazr legile
intensifice sentimentulJenelitdlii [...]. Ataclia pe cdre o rcPtezinLdo noun palrialtrl lui I'enlr! ci i se pa,e cfi asiil-l ia inslrlatca un notl malrrlrha1
uniune cu Jemclit1tea tnternd ti tn|nze{te gi ii caPtireazdpe bdtuali; este i;uirl' or. Cetbrerz, iastul ti sllemnnatel lnasculin lui penlru a ft:ui:a r'a!
cintecul sirenei. Cazul Schreberne-odemonstreazn.'"' birlj C..a,len(a vi.ililrlji srodenre- SL agalr in cele dit 'rnna de ideaiul
{leni,ritri. rr ltare si I s.onli d'n ilnprsitl d Ges'}'4:ht un'l (lnrail'l
Aceas$ aractie-respingereconstituie o sursAde inspitalie penrru o mare
rcinrcgrindu-l in a' i(nl;a !ie1ii, ideal .ar:: se doledei1. tusi' in cele drn orm'
pane drn lilemtura, arta $i fxlraltr'ril de la sft$itul Silnceputul secolului.Ea
este stins determinatade o crize a modemizArii, interprctata $i irait1 ca o . i rn.l our\, r iar ur ir .
alirmarc prca exclusivislAa valorilor legale de elementulmasculin. Incerclnd Augusl Slrirdberg il considera fe Cl.lo Woininger ca FJe nn ger{l
sA lrmweascl ce lntelege pdn Krlr,4 Freud propu'],e,i Das UnhelaSenin .onl'.i."'. int o *ti".'^'e ddresati ir. !901 iui Artur (rk, Gerbet prielerrul
inriln nl lui Weinhge., g?isini acelte cuvinre: Cir'e'ri rielit ii 'Iewnis"
der Kultur- o formula simDla. definind ca civilizatoare (kuhurel[\ ltarr'
inr('i)rkiril. "'' We;ninger ar fi .efDzal co llrtoni!:.rl moraiei rdealisle'despre
activitilile qi lalorile carel ajuti pe om sndevinastrPlitul limiriului Si sn se q,ii'l lomn c;tt'itortu din dr4Ltrrc'
c . s. une ci ;nealul sdu anu.s
prolejeze impotriva violenlei fo4elor naturii' Freud aW^zA deci
civilizaliei- Pulin mai ."tentenruitruyesc fnnl atceya! *i rr,ltttR .) pasiunr 4 luJletului Ddr un
ralionalita@aStiinlifica $i tehnica ln fnmlea valorilor subniMt le un 'I1asi-t'alism' A(castit
dsen.n.e itleat c e trfftdrl
depane, insistd asupra celeilalte caracleristici fundamentale a oivilizaliei: senlibil l4 tlecottufi l1 t'
arture 11 lace rc burghe. faat? SLuttu
aceastainstituie o ordine de drcpi, la conslituireacireia toli (cel pulin cei care parnrgrcrJie El ,,;" .","; p" buze uh 2i tbet.j;n! "" weininser de'r r1i
slnt apli penau viata sociali) au coniribuit prin sactificiile lot pulsionale, ipcri;iile motalci n1o$eniie de 1.. Kanl - care avea deja difiotrltilr sii
capabihsr'i prorejeze(s b rezervaaceleia$i exceplii)de Yiolenlabnrtala". inlesreze in erica sa sexualjtateaconjugali. lolerala doar ca o teminiscenla :i
Codificat4 in termeni de drep1,moralitateaesredeci asimilati din capul Dnn;ii animJle la virsta raliunii Practice- Weininget gindeire pinl la capnt
locului cu un contol asupB narurii i erioarc. AcestedetiniFi ale lui Freud adica pini Ia absurd.rendinix ".tngelic," .I etjcii kamiene Cautateasa nie;ca
sint clasice Si nu aspirA la originalitale. Ele au insd meritul de scoate in esle o ciutate aPufiltl".

t12 3
 printPo lumc abswd nu /1]"ti^' O
ahsut(|, u1tt1tt,LWl i4 nl')tt ahsutd 'le
in acest sens, Otro Wejnin!'pr li searnturnlui Antonin Aiaud, "rebunu!"
;;lrti'"'l*:h:Tf
:li*;;::*:tl" ii :'.'J:,'i!
!i
care sc tr inspre femei, cind intilnea vreuna pe culoarele nzilului Rodez.
':]J::i;ll:::*f 'lil
l-*.:*:lrtki,j$mk{#*
faclndu-i oslenlaliv cruce. in ce,e doui opere (maj ales daca ne::indim lr
Uber die letzten Dinge Desprc t.tpLrile e/rtne de Yr'eininger)intihiior
aceeaii fascinalie pentru astrologie. xlchjl11ie.oclrilis:rnrrceeersi ciuiare a s'
Unil4ii lucrdnlor, care ar duce la rm androginisn orignrar, la o srare care. rcl i de a inc^marenral;ile!si-amen{'1'nre
sorie Anaud ln flllosabdle, reutlette b.irhatul ti Jeneia p.lii ottilt. UNUL o ncrafizi., unde
an,lsdlin"l"i
'*:1":ixi::i:^fi:':;;1.'i1l;Tlx1.i'.
ti DOI, ri nnrcheazn sfnsitul cantratticliiior""'-. ceniul wcnrjngerian esle
''b1rbatul-TatA,nici barbat, nici 16la
&rc \\seazaArhud.
r,,ideniilic'i,:'''l
n'.i*u,i"',.',,r,' :i::i.iilii;'l1;r:l1y:l:,."l'"1;
leneie
Eiperienla loralj|alii pe care o Irce Ge,riul-njcrocosmosal lui WeininSer u'
umiispre ri.
ince,e
;:,:;'.*fi#::$ff:;1il1':'"::'::';,"""
.:,.':i
se reducela o experienF a v;dului, a no4ii in vialii. la cee, ce lttuud numea
'dpetitul Lle a nu fi - Soliturul o fizbundt Rdul irindu-se ha knebrele ;;-i: ;;; .*"* ," ":,::.Tl;ii",,.,,,iii.ll'ii,$
Feneii, prin In4a pe t:are t.cmdi e rtin,r'entat-r.Forla &k i a fost n.cefura
pentru a se desprrnde i-a d4t o lbrtd i erli. I Era L l.4d de noa I :l,i:Il:*;;i..*ii*'"
iilitfilir1'r[*:rui1*i3 l;
De\tinul Nnstru al tuturor (ste un Deltin de Moafte. Un ciclu ai LMii ".s a
i cheiat"". Penrro Arr.drd. ca qi penru Weininger. a refuza femeia, lnsealnni
,;;.,'.i",ni-
lll;";";l'fi
l:l ;:il;*';,::,'l,;:.'l"ill"T' "^"';i'.,*ii
ut r r r i qinn'! r u p I r ': lJ \ or nr erlum i; r r o''eai'-
,,.
i .,' " .. r , , 1''r , 'r . 1
x refuza exislenla.ln eu, a cd,d ilqr.zik)r carc arcd {i care i1ap ri e din 1r r 1
"i ,,"
, ' " " ,," . le'r n nJ 'ui'n lr 'r nic J'r ' 'r " lr "dr so 'r 'r u!
nine, d dih ,enehrcle .arc sali{luiest ln nine. gi h curiui nk rd nni fimin.
deLit: nase obs.:end a celui carc .ini.ste inte sKlha [i ]ical..'" .l orL a, arurr n r 'm a r r I I Fiigt nt r ll'
A
spiritunlizacan'e^, a reconslruiMascuhrtrl, :i negainrudirea .n latel $i rnrm4 xLaldtLi'ndea i'ntu!ihili
a treca trupul pina ra:nine curatr trup prlf" tr p fnri s"^ sru orgr,re: 'lr"no-ra 2 Hrn.:sertnLttaLc anris'tMlitatc:
tliscxualilal' Primn pkrte
ai , Iniliere .nperia{^ w f lrudul a.estet Mlrli Si dt k)t te jine d( In Get:hlet:htuntj Or:rtrlre' lrtul incef de 1a
sexMlitat? w.fi ars in acea d lnitierc sutletioaft, iat vnpaiaprcichimbafi ih
:'ill:':"ll:il':'l':I'';"':i:"':
;.r]l;l.t;i::ll':;;:11;
,y,t**tnurru
Itlili?re. Pentru d rcin.ttauta oriuhde Sltprenatia dhs.Iutii a Batuantlui. ''
Misoginia metafrzica" a hi Weininge. ne poalc duce cu gindul la Frnnz
Kalka, tu a,reerti rllisuri ca la Anlonin Arlaud -o panlell lnlenreiata. {ie ;k;'"::jr:;i**ir,
;:,:',
asG daG, p€ biagrafie: ,srimci Franz lkfka i fost infldenlat de Geschle.l*
und Charakkr". Oroate de sexlalitate se exprini ln jumalul sau ,lir iSlj: t',i,1..iu':l:*,f::{*i.;i'*':;:;1
;t:r"tr:]il,!:'JH ::;
at:tul . a p a ? o f.,a ! !^ ,i' t. dc \ tt.^.t .cl tat +t.ht
':,:;i.::
::il":::"i
i:",:;"{r:x i:iii;::*:i i:: il
:i: k, j;
arcetisn p!tibil, tui ,ist:eticdech un rcLibatar, ,etleihtti p(t$n nin( unicu
posiliilitate de a supa d .iisantil Du ea7 t' O scrisoa.ecalre Milena din
lS20 sralrile$leo p.traleh de arela$ ip qeinirg€rim inre sexualilete t'
";d'|ibair(es'ie
j!;li,:[il"l"*,"'1,:,.,"nenea
Y::;::r;;;!i,i,::l!,'::"',:;' "ei"'
)ljd^it^le. Ttupul meu, adescd cdln ani ir *,lL! din naL zg|dul find l/1
ll joaci' la
insupatabil de acea dorikld . unei tu:i hni.ii ar un lel .t"Me, cerd "'i?'i'.;ru," a snblirilr rolul nalo' pe care bisexnalitalea
rc.tping.itur.jenant, murd4r. d.!r pt'.ttlbil chiat in Luctul crt ai bu" dLh oi,,a"irii'.,", .t*'1"':::,-':;1:::;"li5;:iJ';"t',"-.',,ti::;
ceea Le-niJu.lal aelo, eru pulin din dtra, an anuie nirns nepldcLu,pulh Feren./i ' O r . -"'r''",'1
. "esr " di'idcnl" cu pn\ r e
Fetrcitetint tetut
suU,pulin xrtl Aceast.itlukiun( a,)ea .ev din errcul rdtaicitur tirit in m.)d ii""it" o" o*'ipn!" tn t"garo'a"' tenit\Lao^
'"i**
115
li4
 .#,{.ii!l;!f,;Ti;";i;tilI"fi
ir,;." :::.,11:,i:l
;f :; J
a..tetar w.t ciJfi!:,)itlt. i, iin,t ce f?l,j.ii
Dei! ia ilaDdehire lnflnearr c rra eseminiloui f;{i d' sexlrll!4l'x
''nrmralli ci|r'e ",cdn'rindl::ttrr' t:[ . 1lrnni lati cu un tci dti!uti;al '''
i:.t pulin *,., ."**,..r.ai,,," ., soginii rliaie nlstdgiei tturi nundus nuii'htis zi

j:,*,,";";;fu:i};[* jfu:ffi ::ifr *: l]:::,Ti,:ffi :riii

asr'rrlenexu:r':i rioiente
.oriiaiei Cun a ara,lat 61ri lvlrllenl:lcit relerindx ie la piclorul '\rbr:,1
Bexrdsle! t, 1a,Stet Georgc' . iro rosexurlilateanu e$e decn unul diiir{e
iezd1.ijin s;npjtri,rensiricnre
i: ;",;; i,j'''.lii"iiliX" lll"'-:iH: l: Ilumelc pe care le pLrrenralcge })ent,l1la den:rmi revoha impolriv! 'lalero:
h r " . u. r 1it ar . ,n, fl :rn d ,-. O n tu :c " rrl " n o s rh ur-ne,/.. ',rarurale' .rte sexullnalii lji ieninizarea arle; !i r ineraturii caracteristi'e
rni J.ututur\r .,
renLrr nrodemil eu epc'tii 1900 ti r nrcepulrrluide secol Vom reg'si uiiericr
I i::l"i:,: ^-^,*."", ,,,;,"
,i " ," ..,_:
ilfi'':::illtllll:'lil;l:T:,;,:: o bndinu rir;eh arralc'gi lr arllJs.i al lui Joy'e.' d&l vom con:ridera'
ir,ll)Futa cu )ecls Kiberd, personajtl lui Slcom drepl rln
*anrt-'rcu

,r"#'* siliT+ri-llr:].;xi1}ir,.',:,1},
:rj
aiiJrogrri $ drq,r "ir'::rrilare' spernilelor utopice ale \ui Jovce": IdentitakI
I i ?\;. tngilti li P'1)rizr e. id.:uti h a':ehli timP din taI li din ninii: 'ti tz
/.rid,Bi,. "'' Kibsrd inle.P.eteazl Ji8un ulopic' a androginului clr Ie 1-.
;::;^.,i,,:,:,t,":;i:,
';T'".';;:^:,"', J :,,,::;::,;;:' i:
,ii,:,:':;::: re,rolti! a in:elecluriuhi irlandez imtotriva colonialisnuiui brilalli'
jd€ntiiilii nasculine raduce o revolili
Re.fiqg::rea f:rlselor certitudini ale
imporriva lrre' or,lini sc,:ialed ct iLlu?lercsilnlire ca sxltcante ti represi!'-
:";::,::i*:'
;:.,:::"::'
.i:L;:':;l:liff
,I:llr::":lyi:
-;iiil:i#:1,;,1ft j
lil. :l;",ptil:l
3 Ct ttdt' M ahie. lt SiNtnund it r.ud'tntiltlnea d. it I e!'le

r.ili
".jj,r.{''!;:11.
u m dF s L' n, J i rn r' .t i h o to 3 ..r r" r,." , c ,,n or" nr" r" "
ii :. ;,.;" ::
L, 26 eugu:i ii)10, ta Leyde, S;8rlrun{lFreuCI a intllrlit le Gus'tarMnt i.'
Si ! putut s'lila o .naiiz, a Mutterhlnduttg'
leg'tuta cu manu' a
c- &ea.sri srateoriginff, ierj!rrd, J"rnrorit rn ", ", comprzlrorului". Irreu<invea si i precjzezelui Theodor Reik, inrl o sc'isoare

ffi"J:H;':
ff:iit';,J#
drcnLrrdrea,p:,F.,unii
liiliii'r"::;':ii';
+,',;;'*'j,!"'
c0,",.'',",,,,*.,"
iiin .l irllrlarie 1935. cnl anal;zase pe Matrlet o intreag' dupi'aniaz' 1l
Leyde )i. Cut:i inf.malii ulterioa... cu un rez-ullatnorabil A'casra !izt1.' i'
-'" -t panse i0i &{dhler lndispenlabjla,sus1ireFrcrtd. pen"ru'i solja lui se 'eaolla
-'iJ.;::.Jij;."":"'
#ilT"J"'ilHT:,j1, ';*;::'rl:1,
,ij',,nt,iijl "x:r: in acer penoad:i nnpotrirl lipsei.i€ libido Pc cnre o nran;1estala adfena ei'
''t-atr iun,r,tar iala intt'un m.'d l.ine
dkpat:ijiile !1ntutuase, in rPc.i.1L(npletul
intercft'1t ti Lam d't()Petit
Mdt;ci il?gdtuta cu nltnal; dil

trljtj;T,ffi;"',.ffiti",-
". Freud'"

*,.'":.:j
arut iaz;a ,t adnu dani'i n.a genhtn aacstu; 'n 'onchide ele'nen1c
Dupi ipoEzn lui.lens Malre Fischc/'. Freud nr li reluat cileva
din scuria ia arralizaasupla lui Mahier ln cseut si-udin 1912 desp'e 't*rer die
anarizrnd,
cuareuDente
s.',;;";;";;";iij,l'i allgemeinsl," S.nieddgung des Liebeslebens" carc sugereaz' ci
vjxia
lr HofmJnnsrhat"l
sao Ia Kafka',. Dar un ase "lX,,il"llT],"il":ifr:: ami.oasa a rLnum;rorpersaanernoline divizala lnfte dou' direclii' denunile

61i.4^r;ini:i#*1iTil,-*i$:*T}#tr
l,ii|9h." -^*li"tu.
careni separesrrinsr.g,ra..in"as;';a""u
.nir..
' ' ;utri rercel esla"ii juhir ear er cslr ^"'Cindi! t . Y: . nudor csc'li( inddar et r '
nu pot iubi. Cautti rbitcte pe cdre nu du,e,aie sd le iubeasc!1,p'tttru n:i
,tenfuie senzualitatea]a dista ;n de obiertel. iubirii, iar ciudatul tl?' 41
"lentibiLifiiii Ialii de tomPte"i
nepii\ei Nit,i':c intenine onfurh !esitor
,ii,,i'ant,;i relulatutui", alutici .ind ! Pa iculailate meoti cltilt
"i
It6
1:7
 care'
putih izbn.i.)re, a obiectului pe .drc l-a\ ales pentru a erita itu:lstnl, lt Alma Mahie'-Wedela ltetruilsl semullumea'acu o vialr:conjueal'
iml'ust"-lntr afir I urmirea pe
aniltelte tle abiedu! dt Nritat '"'. s.rie .ain Mcin t'"hen. x consiiluito asoezr:
tunclic de productia sa
forlorn acesreiperspeciiec, vlala amoroasi a lu Gustav l\4rrler s xr tj romtoritor. a .arui exislcnFeraimpi4ii:i exclusi!in
mea cdfibrte
d*umar Ce la 'obieciLil ;ra{or!i. solia !a Aiiia. pcntru a se .iJrenla cilre arrisiicegroaza,lea pierdeimlrul desrinalluorului Ciulattl
' r c ic l- J r ' : |Jl r, rl F .f(,l re rfl r.x ;,e t; a ' F ;JFrr' rl ui .i ' , rr.qu' o. l , ' u. , ucurtoi ttonL",, abstncliun? tui n?hlina? in tnl'pulPrimil'r ani
"r""'td rni.ita
Mahl.r;omFure pentru Ainu uir poem a o?irui ultiml' srtoft conline o .tin iatd nrca conlli?nld Pe dinnuntu lubean sPiritullui Mahler'
dc dragoste"Dlxtoni.i", inaginea nrddoneiiml.ula1e subsLi|xin,to se n-rrul sau raninea in unlnrtl penrar mittt:"""' declataAlma' adauglndpqln t
'leclda{i. 4 :e
ceiei a siliei, in tirnp.e rnranlul cnmatre o fe'ic;e leruf;ct !i inanrriall: nr;i derafle: E th celiha@ ;i'i et lricn de jemei Teana st1de
de
ihi.si etu n.md\1utifi Sietlugeatle ialn aditd lbmeie '"'
'Te inbes.l d.ierr, /, lcrtiict;i a:ciel
(:. J.rict d\ dorni, .ia!.p.tt!!tl! lum( ;i.lt: ris,
I Laa,Pn ' l \e n t'\cl Ba ta i l l '
o, lube$e mA! a!.(rirr 4 anlt|lut neit:
ta:t.lr lint ffr'n 7fl'1i lwne . fijutr' ir prrl! " s-a nabil;t cn romrncierul Darid Herbett Lawrence' airtotul
Wonetl in hv sl IndJ Ctntterlef's Lorat' ciitse operele
romanelor
tui Otio
i
Re(ujxraliern in !.esl ,F€m tonul Lied lhti .ompus .iui,, Li lexl dr rnai qtie ci Lawren'e fie chiar $ numai prin inrermediul
Weininger"'. se 9i
unele cwenle
Riic ler t h air s u s il 9 { l l i .:! b t, d < tI,.L td h l ul i d?,| tel .)nnu.ti i l ,4,1tA i " t,-l Friedei_Weekley(nasculavon Richthofen). avuseseconucte cr
|!! sVtkle ia /,n.1. in rcoit:la.,'r<jinede idei. {isre jde;.sa dr re,La'.i|" ate Leb<nsDh;t;rophiesermee, in special cu cercunle din Schwabing'"''
no{ifi.a.ea t cufi de lvllhler rn poemul lu; Frieddcn Riicken; ,.rr.,r iiD tui l. H Lawrence dezvohA o metafizict coren1Aa
Rooranele ti .*t".it"
cilera din
u,nt- $r ln{illei. cu eesre *dr. vssri i.:t! i':h ir nn unC alnvat li*mci; sexualitil;i $i a cuplului mascuh/rennrin'", unde regasim
i"tlzei modeme" a identitililor sexuale Pnlem stabili o
h n.incn Lieirci in nelhut Lie,:l (Trtiittc in mtne lr i,i pr.t)ti1N! i:et: ih ,"n..r"r.."iot" .r.
viziunea
iubtr.ti. r'rat !; in cintu! ,r!t) , Nf:rhlty s!rie: L:h icbalieri r),i.inehl paralel: inr; weininger ii t,rwrerce Cei doi autori sensibili In
de ln inlttiiii asc Eniloste se slrlduiesc sn-ii reg'seasc'
Liinn1t ! ( Nh, n i e s c d rc i t i n | * a l (u ; s ? ;' t:,ai esca,g ri nR rui tu,:!) . iiutui. po"."". li
''Sindania a opla". .or4nrsi in ti pul verji l!i05 inocenfr. in .xtalel inon slareade gralie sa tevin:i rn lume
ti .jedj*l; ljJiei, !e
'in.he;c ;'J rlr "Inn: nal.re.cr,€r,,suhri . Reuoind diuli lrxie de ndurll ap red Lawrence .lescrje, cu iol ali1a cruzime ca ii Weininger' iiifltntatea
acyunea
foJfre dijirrila, '-V:ni. Creaior Sp;ifirs" de Hr?biius l,4ainr! iRairir MauO, distrugalorre djrtre birhai li ferneie qi. cu propriile i 'u\inte'
El ldauga: p'"1' a
ilnD din s!.ohrl al lX tea veniter SfintriDi Duh de Rxsxlii, j; s.:.ra .1.'ashtot!,e d acti')kntii le(tal( nodrne ffri'r'
!e\!l Li nu cunosc tle'it
'elebrinii nrykge <1"ce ctLticii md bldmed.d .:ihd exntt '
fllitl, diii /ia./rl, Gustav [l,,hler t]cclarrL sinre?:adirrre o C$ilar'' cre.slin:l tu
s;itgutt':l,vrru1 ttese*alitalc: suualiktea alhd netMas[r' pctsltnrtd ti
$i er.rsrl srcaior din viziunra lui Corth!. 'Drr E\.,i!-tu eihlicltt i Zieni uns itdt( uzuald est(lLtcmat {:ottlurtul a ce(a le rrcdu
trtcitu e i.:edtlA,itu
hitnn (Etcrttutleni"in | :te ineitgt lrte inn\ini . Adorno nu npr.,.ia deto. ilisoginie o sgaleazap" cca
.r r?rtrl,r' "'. Cist'n la l,awrerce pagini I
"a cpra'. repriljllrdu i dc..,rlrivul Crandios"'". Din perspecli'a r)oasr.a. 'ilor wrnen in Lore' ln'a'neaza
a lui wentrflger. Pcisonrjol |lerrlionei lit\
almosrlra sr 'p.trsitJiar'i' r.line tn precid€.ii arerlia. Acert .it dedicar
r.sDinsltoarea feminirah modemli 'P€htt tiala |it1'litit' a sPirilulut' 'a'
(dupa drid ceiei de a palra pa4i) gloriei erosul'ri nr se dezvalqie ca unrl tcn ei rdkitLri't itLsdun tink de'dstdtut Nu
t,ic-,'p",r a^ in
. dintre cele mai desc;rndr din intreaga oF.a , conpozilorului. "txa [,ruu Jdk( Nk tr?ded in fial" rntetloard
itd& in praPriilc-i Mir{sdiii
Nierzsshealisnul linirului \4ahler (c,|re se glndise in 1895 si dea celei de a p"nuu eo onil;"tu. Si reaLitute Nu cre.lea kt lune!1 spirit?ntLit' P(ntr ea
"Trcia Sinrfonii" sxb-tidui Dts lrt)hliclt Wissenschdlt) lrcea loc "u un' diarot care
aJccttlr. ih uhimd instanla <ftdea h Mannui, ttL $
risticisnmiui celui mai dialan ln celebrareaiutlirii lji a lemeii. nncat, reyeknktu rr..t itnpo{uri
'u
118 119
 ,iE
.!I
'F
un,eicutinuttdli prtnare care ne
Barbalii prevesliiori ai un:i nri lase v ilc din rorranel€ hx La\lren.e jrc duratei acesteiperisabilitdti awn obsesia tr"i ['tne.
ta tolt bdfta\i
cxperien!3 anrifeminislnrilur. BfkiD, ir vln|.n Dt 4't. se reue de ,3'i leapadc fiinlo t...t Ar1astdtu'mllie cotun&i'
';;';,,':",;;i: 'el?
corpurilor' e'od$nur
(ulnasd .iitt,uct;rlat. krnt,in1 . Lat\dea!.n lac refierui luFri lrarut4ind 't' ceorges Earei.lledisinee erolisrnul
'e
inpre( xlii la adresa.,'ybelxi, Bley.nala:ltrx! De.r'. p11-.rottrc:reaC.,.injei
$
{grcsilr a Lrneii. S. irdoieatr de irbner h€tcroscxu.rlalpe care o sinr
'TIT;I'H :;1'"'H 1',1*u"*" prinari. Jireb
cau'|a,
ondweininser
'Elanut ne pdrdsesteta i'1eea cd ind^)iduatitatea
I
boiizerzl scear pugilrlrlui dinlre Birkir r; i;errld). H.scxurlirarea cuilrrii ii :**.'
d4td scie
ureslecul caracJerisljcilorse:-uale.onsdt|ie un fiagel nrodern. lsrr, .,
";;i;i
;:';;;;h* ,-" sdtdttuie$e in nii se poate putueriza dini4
:orich rle mtuunk ar fi fii4ete' nu ne "Plm
t\:;/}.iii t1nritlt biitht4i,l(r?tlc rini llnirk, sd.lk x/tl.l '. ex.:anl,i pr".niJnl i"Jii" r',..rr* toc, t
" Weininger rraverseaza
reDrezentufnr,n efort dktrugerca Jiinlei di' eJe ciftnnr
donieni;ior l,ady ri Chaaeiiey' Iar Irj.kh oere resinurarer diie.enlelor':
r'rs*u'ia c'i"r u minu'iepoate
fi t,ti
'' f f t t ut t . r ir ld . t.r4 t:i ti v l l D n ti !t!" u l ti cehl l ol tl i i ,!!..t1l l trz i tl 'i;:;
'ii",i'"iilsoi. -l*i"a
s''pu'it? "a'"i ti in rrasmen'ere
uhimet drn
c,u.h .jtlrtcl(b! .it,:!. t\.'i kirrar L \n Ji nuruti ,t7rb . ]("t.n huno!
;':;"','i^'i,,i" 'o".p"Llesimholuri
i",ni,^,,t:; a,,u,r. e*p1ii i"*l' 'il"t' { ::T.i:]
.k:"t(r:: ti rtit Jj p?'1rct l.jiatizdli Aha,tinebitd iua)rpntt.(. .,1!:tr.
"1" i"""t'tii u *"".i *, p. cie Ceshtecht und Clnrul'er ll agezacu naivrlate
ctilkit,! ikiiir t jtui tlbui. t4 dwe.e , lt. Sd tLtr.ilte dlrt sitjtitx ttut. tnu etktd eu kuexhtd sufiet Eul inteliSibil.nueste,
ir ,"i"..*ftt,
irnpas r
litate d pthrizdtii, lie.at e sn fi( itpcat de .\'laktLt ""ro"f
)i""ii',.,ti"";" o*^ g',zavn zguduirecale I ar fi putut scoatedin
pe weininger Ia
Br.brlii cafe reu$escla D H. Lawreoce sa detit{,as.:! rtl,oiul serelor
it b","iit, unJ ( hatoktcl I a condusin ' ele din urma
i,enrD r.r.,cede h erdjsnrti ccsnrogoDiclrec trinr o.fiz, .vas! u.rg,toxr.. filosorica?Mai degraba o inr{'erFhrus inrteruptl'
.*rnu.ia.t".J."-.
I r ' d o r r f ll
' ( . r p j . : r.u l J . b ' 1 .r. - i i _ e r- ,,i .r' Jrcur
.r" !rn I l ..i \-
indinrede a fi uniune a cu
harbat'rlui eneis etorisrnulene rn v'zlrnea ru'
dii flg .'Te ctl Hemr;ona Pazdcul a lic,rl lata uror redulrhile inc.roiri !i divinul in considemtiile sale
l-^*t."". mrt" * 'r"*l' cu fluxul vital cu
initial rctrza al ansuile re cart i Ie facc Corsixrc. Chriterley ,4.7/rid l concluzii asemanfioate
i""pt" g""itfti, W"i"iteer pfea a se indrepta spre
f.tf! t:'d m.ft : ac.s1 lillu ai iri Lawn.ic€ rezortA jdcea ,, riala esle o vrut s} faca disrincf}
n,i *ui"a-i ll sefericire au consla{ln a nu fi
inili.re, care tr--huic !a lrearii prinlr. idihire.u ratlea. inriDl. dj a fi ".o-" erotisn. rormi superioad de aProbarea
'"rir"'aj" j* ",* o reruza,si
;;'";;;,;i;. O
i)osibiil Ir un niv.rl snperior.
t.t ,".1 indjvidualiratieliberalede iluriite individualiri
P(:nfr Lawrence. ft t;pcn1ru Weininter. ri.atul co exlcnsir vielii tlnuie ' dar dilic;la smulgeredin ex;'tenla dominata 'td tlde
"".*"t ullime' risce se
esle pierderea Unilnlii arltinffe $i sntiercr $rhiecvobie.l:ratr mrsc! ".""r** i" r'"Citt" *rebrale (care, prin consecintelesale
lin./iemnri.- Crln sA regArc:stitunea l.t,:,'r.ii;a1a de dir,ainiea pdcareior ])e
i'"i'i"
-r""*",1 **- a resasi armonia cu sensul imanelt al lielii' a'
"*.'ae'"1' de a lransformadialo$
.are tsiblie le denuneite cu un iiirgrlr cu\:rl: ir.unoa$le? lnleleNUner" hi
o*"tirri *irn a"rtinufui .asculin Aceastucu dscul
Eios
Weininger.onstd i. a r'ii h s.,'r geoirhrli; i i, t{.i1i1, lrh.lt y lui @l masculin/femininlntr-o infruntare dintre Thanalosai
dev:nit unui;i nu.ktti iu.,rr'''). itu .ea a lr;;- vrcn{e irt r re.trnoage c.t^ ii
clt, nmit t.u e.tteni(i i)t dt h!.i 4b\olu! i, alalelin.it iwlirtlu,llLv"ll nn:u IV
rererint.i h rcdlitat. .) .luzt. '' Aimra.er superfrcialatjfic L:minin.r. .j!
spune Weidnget a individulrd ii a nicilo. srle loinle egocenbice frJloa.:i AI patrulea sex EiSroan delenzi
dezbinar.a didre subiecl ti lume. infnnid€r dinlre rexe. seruald a lillpltilol
'lar tt
Experienl:-iimili, apropi?tN ile moane, |re card o curr.]xil. eroui
in canea sa Ddr Setfulleben unseret kit (viatn
sexologul terlinez Iwar Blocb insera un capitol intituia:l:
lawrencian. rninlcie muh de ei..periei4ainlerior.. in conleptia lri Balxille: ,;r;:ilO.
con$dera
''Suptrnilnt an?voie, litualia lintuindu ne de o indiridiaLitat( inli,lt1ldt.we, 'Renunlatt la Jerhli; , penrnr a sl dia un f'nomen pe car€-l
vielii s€xualecontemporme
de intlirilul perisahil (drc sitnem. Cancrnitent tt dorinlt1 Mg,a.\dtil t distincl de homoiextralibte Acest nou curenl al Ia
i"** t *r, Prefigurat de schopenhauergi'qi afla referinlele
"".""p1'"
120 v.1

Sirindberg $ la WeiDinget. 'Dqnanii Jeneii con ituie dltdzi un loi de <al
pdtrul"d\p\.. dtn ic . !,c u moda\t Ja,i pa,lc't. lwanBlochledearn
*eastA rnisoginie(evidentiin lucrtuilemai multor sivanfi contempora) ''
afiinarea unei noi cuhun oasculine"qi a "ernancipadibarbatului".Accsl
din u.mAsloganpffadoxalii oteri lui No$ert Crabowskyideeatitlului unei
ci4i datinddin 1897''".Ilvan Blochinterpretaapariliaunuj al patulea sex"
ca senrnrevelrrcrpeturuconvulsjilecareinsoleau lhchetareauneinoi eti
an.'h d,e Mt ,, hla \ i M P. n\ at uar c
Un pasajdin iumalullui Anhul Schnitzlermenlionain 1892o reflecliea
rharului Hugo von Honnannsthat manurisindu-$i oroarea de femei' qi
''uneoliuhgrn.tatc.)reticdde a nu simli niciodatdrrc.t tlotit4dpenttufenui.
An sinlit acert sentimantla zece,unsprezece ani, erciraliilenzutle,etc. , Sj
adauga,cu referire Ia Schni.zleri de alminteri, cd4ile dunrcavastd ini
i spid rednn de lenzi'". Pulem inteereraromanulAnd.e.rral lui Hof-
mrnntllul, irceputln 1907,rclualde mai ulreorj $ prelucratplnain 1927,
ln cele din urma ne1erminat'",ca pe isroria unei educalii sentimenaale treclnd
?nrevislnangoasele ai esecurileunui rinrr in plina crizAa identitafiisexuale
in fala lulburatoarelor chipuri ale feminildii- Conceflia romanului. ala cum
se prezinti in p}4ile incheiare ti in schilele tragmentarcadunale de edilia
crilica, fimite la un roman de ucenicie""- Pentrua perfe€lionaeducalia
iln&uiui lor fiu, pldnlii lui Andreasvon Ferschengelder l,au trimis la
Venetia, cu rur peculiu deslinal sn acoperechelruielile de c4litorie $i sa i
permitl o $edereagreabila-Dar Venelia lr Hoffnanosrh^l ca ti in Moarted Ll
venetia de T\on s Marlr, se dovede e a fi un loc de perdilie, un labirint
unde tiiArul An&eas se rAuce$le,in ,Sa fel incii "romanul uceniciei"
povene$b in reaiitale prabutrea unei personalitAfifragile ti mereu
ameninl,re de lenomer,e l*fiopdroloCrce dedisociere"'.
Acest penonaj seamanadin numeroasepuncte de vedere cu fiul de
nerpstor din M.;/'rlrer der 672 Nachtt mai multe nole ale lui Hofmannsthal
conluretrza explicil aceasrd apropiere"'.in fiagmentuldin 1912inlitular"Die
Dame n t dem Hiindchen", Hofmannslhal precizeaz|t Motivalia acelrei
cdldlorii: o conyolescenltiditrcild ti lentd.lupd o crizd spirituald, urtE de
nt*donia, de pierdere a sin\utai vlotitor, confuzi, id"ilrr"''". Recunoarlem
clteva din principalele simprome ale crizei spirituale a Lordului Chandos
Andras estedivizal ln do.0a.juqldtdli diyertente"''3, de unde insrabilirarea
caracteruluisar. Acen lip de schizoidie provine din clilajul dimre
s.nzualitale$i "ideal""' careahemeaza in cazullui Andreas,dominalclnd de
t22
inpulsiunileviolenteale dorinfei,clnd de dezgu$ulcanij li asphaliilecele
mai elerate.Hofnanns$al rezumaidnera l Petsonajului.sauln u|maiorul fel:
''Mtti intti sa devii apt pehtrl' &a?oste,1poi sa iNeli cd spiritul qi trupul
fonneazdo untate. tAndreasl a sulerit constantde dudlisn ci d unul' ctnd
celdlak ti pdrea lipsit de orice wknre ln prezent inva$ sd'l simtd pe urul
as.un\in spaklc ""lu!lat!. uhulpuaiadu'tp? .elanh "
Va duce el la bun sfir$il ace$ program de lnsinab$re interioad' de
reconciliere a celor doua @ndinte disociate, de consolidarc annonioast a
cancterului? Ne-amFrlea imagina !i un luPp) erl alwmanului: dupa ce-!i
ya fi depisit inhibifiile gi-$i va fi rezolvat conflictul interior' Andreas ar
reveni ln Ausnia li' de data aceasta'ar 5:tisi cucereasctrsi $dpastrezeiubirea
Romanei, prima sa lni nire din Carinlhia, pierdud prin acumularea
nelndemtunritor9i a greteli-lor"'. Dar putem $ sn ne gindim ca neterminarea
romanului se exptice prin indecizia fundame aln a destinului lui Andreas E
adevaratcn Hofmannslhala contural unel€ perspeclivede reconcilierefmala-
Totu$ fiagmentele care permia si se intrevade o posibill continu're a
povestirii par dominate de descurajareti pesi'll\iji\lt "Rezulbtul lejurului
wneiatt: simte c groazd cd nu |a putea revni la e:.is1entusa limltatd lle 1a
Viena, cn s-a detprins de acea iald- Ddr noutt sa $arc nai nult tl
nchrt$.{e d?citit,atir[ace."'
Clivaj l subiectivftadi lui An&eas se traduce ln Povest're prm
omniprezenia temei dedublarii Personaliiilii Valetul Cotdill' Pe care
Andreas face imprudenla de a_l angaja cu oca"ia tederii la Villach' se
dezvaluie cn dublul sru satanic Nalaliunea Provocaroare9i vulgT e a
rventurilor erotice ale contelui Lodron, fostul sau ${pln' ii Fovoacn lui
Andrcaso mare emotie,un soi de vis reaz lnl€sar cu violenle sexMle "- Pulin
mai tirziu, Golthilf tanspune ln rcalitate scenele sadice din cosmarul lui
Andreas,urmarind-oqi violendnd-o pe Romana9i rasplndindteroarcaln toau
casa'".
O arninti'e penjbila il urmare$e le And-reas:i)i Jminre$recum la
doisprezeceanj, rupsese $alele micului snu ca(el, cedlnd unui impuls de
cruzime'3'. Una din f,tadelegile lui Gotlhilf a constat tocrnai ln a otavi
ciinele hotelierului'". El este tutr-adevrr dublul diabolic al lui Andreas'
personificarca aplecirilor sale sadice, a sexualit4ii sale agesive $i
disrugatoare, lnclinat€ mai cuind sPreviol declt spre dragoste Andreascei
iubitor de ideal, lndragostit de Romana,nr simte decl repulsie !i anxiera@
pentru sexuali1ale.Observi perPlex curioasamanevraa Romanei cu caprele
r23
sale'r', Si, clnd se aventuteMa,la clderea nopfii' ln cameraRoman€i' incure
unea ; se tansfoma in deruta Dublui chip il lui Andteas' cind virgin' *)"t"*':j','-";:;':.)'ffIilDII";:;:i"17:
Si non?ntul pe rut(
l aleg' pent

##:x:#"
;#;'
Uo"o
candid Si inhiba., clnd geniu rau, ln starede cele mai leribile rnalversalium'
corespundeunei irnagini duble a femeii. ciird obiecl pul al iubirii inaclesibile
ia sexualitare.cind ohiect lubric, ulor de cucerir,!i demnde disprel $i sadisn
*li#;i'^i*;;*:
"u"
*r;,1'xnr"*T'
La Venelia, Andreasface cuno$tinfi cu Maria-Mariquita: 'Doanna
(M4'
::l:il1,:'j#:"ffi '$"J.1'L:';i"illJ:Jif""i;'l
;:11#'ii;1ff
ria, ,.ocru tMatqwn) wt l l dtvtziuniale uh?iaY acel?ia rc^oane
,"i,-,i 7,",a tc.tptock\tP'" Mrio nu inspir'barhalilor
*nt religios,nu iubire 1Novali9"; ea nu simtedecftdezgust
decitun rPnti-
la ideeaactului *r*:rlm:ffi ::Hrilnji'lii#iili:Hii,kdi[",#
propriu zis-'" Din conra, Mariquita esle numai senzualitaie' seduclie' darsrarca
::"1'iI"3x'Y:i'i"'"ffiT,'T:':T::;:,'" rcmanu,ui -
'*oii"*r i""u-"-a 'diferitele chiPqri ale demonului """ Conceplia decit la supozilii'" -' atunci criza
i.""-"",-, ." ne indrePtaF$e
personajului
o"i$ur.otui
"u Maria Mariquila ii tuseseinspitag lui Hofma'rnslhal de studiul
Monon Prince, The Dirsociltion ol PersonalitJ"''
".-,tftt
*::lllm:r:*:;r"x"*i-i:.11fi ilT:
il"'x;:"ll*l'tr':;Tf
"-".i"an
;ualisdrut spiritului $i al trupului, provoclnd disocierca caraclerului lui ttti'* iaa
Andreastu timpul episodului de la Villach este de a_!tadata transpusasuPra ;#:::; ;:;:":1,'; r cureie
ifi:l,ll: :T:!1ruxua,

[,]if;,"";T:l.#;ffitlt;fl
unui pr.onal iemurincarereune$eLntto ace€'li Persoana cele douatipuri:
seducAloded timadona
"
Persorijul maltezului Sacramozollrnine enigmatic' linind cont df starca
de ne€rminare a romanului Acest dmirator al Mariei joaci rolul unui
maeslru pe nngi Andreas- S b autoritateasa' An&eas se angajeazA?ntr-o
f;t#*tr#,iit d4,d."1uut arc
ii:;ifr' x:,: :,;,""*,:: ;i"; ::,;,'i::",: i,,,,' r.aa.eaautriardt et nc
ad€vnrati iniliere, din cate trebuie sa iasa tegeneraf" $i rotuqi' Sacrarnozo
esteDroftnd s{i$a!. El triie$e, scrie Hofmannsthal' "ptdbu€irea cotnPtetd't
t>ariatutui tle oitruzeci de dni "" qi sufernde " nept!ti4n"'" ' trr'PAn1{,J{ec\l
;,:s'i.,
i"r*"r' it'""' dc ani. ir PDtt"Sin t808'tb'e '\d|(drca

;::"rfl"::
:.:#;!
:il:/:i,::;:::"':"::x''
x ; ir:w;:;; von
p-"p""ti'r, uliima generafiea. descendenllor lui Andreas
finarulsru discipoloroateade serualirate:Malt?ruliimA uisl 'a nu a atins ii" *""J
vieneze Desihul
fo."h"ns.fi". este cea a rinerilor poei ai nodemnAli
hiciodafi o Jeneie. Anrheas ii intoa'le mbrturisirea Mahezul il felicitd""'' -#;'iJu"i din preaJmasa au
ur rui ,qna'"o, qi dereglarearelaliilor dinte sexe
Un alr persondjal romanuluirl descnepe Sa.ramozoca pe un atnantridicol
$i ghinionin.
in relalia care se creeazi fute Andteas,li Sacramozo,aracla homo_
;*Em;:'*::'"xil11Tft':"fj;1::"'ffini'"
sexualdare ou s+:rtranli o mare importa4n. Inci de la Pdma sceni a roma-
nului. chiar la sosirea sa Ia Venetia, Andreasi$ radase aPlecareahomo_
l#':Jl":ft
ffi frl#.#''fl ::*11i;:T;"tr'i:l
l:i":itil"vfi
masculin $r feminin.
sexualainconqtientl lnt nindul ln zori pe jucntorul mascal$i dndu'qi s€arna
cA anestb&ba1 nu purta declt o cr'rna$asub Palton (l'i pierdusehainele la
joc), Andteas "ist iescnzie inl'oluntar pattomi d2 od'Idtorie"'"' Mzi tu\lre
;o1e ale lui Hofmamsthal sugereazic, relalia dinrre maestru$i disciPol este
nuantarAde homosexualitate:Maltezul esle succesiv comparat ou St€fan
ceoree. cu Winckelmann ii cu barcnul de Chfflus''"'
t25
t24

6 ''Eristenta Mui hetmhaditisn rcd este dc necontestdtIa plante { aninale
Femininul aclionindin (post)modemitate
I Cltamktet nn ne vor mira cu adevatar. "Eyreul": prccum "femeia" !i
I Bi:etualitat.ti petiodt int?: in.ohtucnul estcI,tLr;.
in Fima patte din Ger.rrlechtund Charackter,Ofto weininger araG ca, in
mod paradoxal,diierenta dinte sexe,opozilia dintte masculin * feminin' nu
coresprmdenici lmui element empiric. Cine n a padiciPal s€ inbeabd €l' la
discutiile adeseaadmate despre "birbali $i femei' sau despre "eliberarea
femeii"? ln ac€steconversalii ii dezbateri,"barbatii" $i "femeile" snll siiuali
ln opozilie cu o monotonie exasperanta"Precun bilek albe ti bilele roqii"
DesigurcA nici un acord nu esteposibil, ca totdeaunaclnd lucnr; diferite stut
des€mna@de un acela$icuvlft, cAd Imbajul li concepielenu se potivesc.
"Ne puten indoi L,nhaturu ar fi stabilit aceastd separdliedintre nascttlin {i
feninin ti cd o fiintd |ie ar putea Ji dertnifi atit de smwr". con\in'ua
Weininger, crci "nici chiat SraMtica nu este.tttt de strictd -
Conpantia cu bilele albe !i roqii este fara indoiali un ecou al
scepticismului Iingvistic al tui Emst Mach care, t\ Ana\se det EnAfin-
dungen, d^dea urmitorul exemplu cu privne b imPerfe4iunea cuvintelor:
"Pnnintul ti o bih dE bilia stntenindaui: sferice, doat dacd nu vren sd
vedemtot ceeace le .leosebettedeforna skricd, ti llacn considerdn inutild o
mai nare precizie'". "Brrbat" qi "femeie", 'lnasculin" $i "feminin", sint
conskuck cuhulale,noliuru impro\izare'a,e ne ajurasa ne orienran. dar
cme cel mai d€sne dezorie.teazr. Subiectulni se dezviluie lntr_un nelncetat
deralaj fala de trupul sausexual
Acesle consideraiii nu-l turpiedic, pe Otto Weininger s, afirme la
inceputul celei de-a doua pa4i dn Geschleclt!und Charakter ci, pentru a
cunoatle realftat€aopoziliei dintre sexein lntreSrrl ei, treb ie sa admitem ca
t26
barbarul ;i terneia nu pol fi conceputi decit din punci de vederc tipologic.
1...1. D.tr desprcfiinfa unnnn se poate alima cateqorlt cd, din punct dc
!e.le?? psihologic,ertc b un nment dat, in chip neae&r,f'e bdrbat,fe
femeie ". Wetnin9et \amedita de acumincolo asupraunor "tipuri tdeale" (pe
care le dennme$te'H" ti "F"). Va vorbi despr€masculin Si desFe femnu!+
nu desprebirbali $i fernei. Ceea ce nu I va pune la adapostde revenirea
masr\a, celo' mai Invial. ejecrede sen'cu privirela inferiorilaleafemeii .
A$a ca judecAtile peremplorii despreevrei din capirohl 8 din Geschlechtwd
''barbarul". o noliune cu nepuri4n de definit in inod sarisfecfior, t]I| lenneF
asupracAruiatoatalumeaeslede acord,mai alesln al vorbi de rau.
In conceplialui Weininger,incontliemulesle istoric. Teoda sa despre
bisexualitate se intemejazipe o leorie a penodic 4ii. Nu numai hdividul'
lrece prin perioade de masculjnilate tj de feminitate (recunoalremuna din,
ideile in Iegitura cu care Wilhelm Fliess s a consideral "plagial" de
Weinineerqi Swoboda), ci, ti ln aceastaconst originalita.ealui Weiningor,
intreaga unrrnitale taverseazi epoci de maj mare sau mai mic gonochorism
(seprffe oompleti a sexelor ln indivizi). trirrd epoci de gonochorisn na;
pttln ptupuntdt..;rd \c nat Mt nult t(n nns-uln? fl barbatif"nn'Ai ".
Referindu'se la lacob BurcklErd., Weinirger consider, Rena{leea ca ulra
drnrreepcile de gonochoti'mmai pulin aLcenluat. h celebrasa Di€ (alr!.
drr Renaisrancein ltalien, clrci innucnF asupralui Nietzsche ti asupra
^
intregului sfir;it de secolesle binecunoscuG,BurckhardtreaminleacA, pentru
a inlelege socielaleadin perioadaRena$terii,este esenlial sa ldm ca femcia
era considerataegau cu brrbatul. Itrlienii din Renasterenu vorbeau deloc
Jespreemanciparea femeii.penrruca aceasra erade lr sineinteleasa. Fen.ia
de ranglnalt trebuia.precurnbirbai l. sAtind1 spreo pnsonalitate disiincta Si
complela din toate puncrelede vedere. 'Cel nui m&reelogiu care li sa putul
aduce italiencelL'r rcnarcabile din d(easil epocd const.t in a spune cd ele
awdu w spirit $ un sqlet vbil. Nu ttehuiedecit sd lunm in considzftre
atiudine.t innu btul vitih d naiotit4ii eroinelor epicc, nai ales a celor ali
lui Bojarda [i Ariosto, pentu a ne da seaw cd esk wfta .le un ideal biDe
deJinit. Ternenul rifir8o", pe care epaca noastfi iI considefi ea pc w-
complinentlodrte echivac,ercpe atuncicit sepaatede nzSulitor"'.
tz'l
 I
il
{
J eli utoti u] pdt r iarhaI lti1"L, rlath'e n, Wtry nct N E |tlt :ht
culturii: dupi Weininger' -in )
tu exista astfel perioade de bisexualizarea {
Xx: in a'Fs1e epc | d fi (;]inde.z.t (ept).z t naloriiol]. era hisnrarukioDncare egaiea 'sffrlilul

,r
*""nn-i,iuuXut"n'dinnoun'rcolrle)CXri ' ,*
sexualeinlermedrare se.olului !i narca apgeul cxfansninii econorr'i\c. a imperialismulti
.^i .*ita riPuri de androguri forrnaljLrnr
din ouropea! ti a ptogesului triinliiic )i rehnic. se definea sponlar ln lcmeni d€
"r**
*L--tnn., .'*.-, rnsapropnul mcepurde "erol la un nilel inferior
cutr,rmrcet"r al Renatkni dta cum o
lizuse Burckldrdr: liriiirale eroicli. Ileinrirh lon ]r'ri'rl'hke, in Leuts(tu Gesthichte im 19'
;:;;'.;J.'.
,.rn.ile erduimpodobire cu rrinciparere riduti mascurine ' ./drrh"rd:.ft. descrie iir Ltrmllorii le.nnenilintuul slar aflaf in pragui car;erei
il;;;.;;;.. ttt|izionomia i jwenild iwturd
se lrdnsmil sllc europener 'Seindka culatld'iMr!tutd
\e
"olri,roare ca, din conua. tn efoca 'a cdra'ledslicile lemmine
inLn &, llirl tlddit'i,.:u pti'lit.x ri|uroasn {i i drl.realn infi liPsitn dc
$
i"' , i-
: s" , c 'iune' e s a iry a a'tuatn(nt?! rcrc sttueazd
"*. 'ot jiunus?te, de srulic t-ide nohlele| inptitifi d furtn;iiot l l Se indtld p'
;;;':;,,; ,",i" t".^'" ihahc tu vtduri i'tbte ;! peput rta! [ ]
'i'i,ili,' pnnintlrile tenane .u pi.ntarcle tdrchirdte, pte m cobsuL de la Rhode
a",it".utui cit t'| o tbnL"\uat atu in uhimii ani au r"t ti CttlftiL
',ii' " cd EBtuL hine nlilte pe reptei. anennlate .11eRhinulai li ale Memelullli
-){i, d""tt prnr-o f"miniz"7rc Seneftld Nu esrc intimpldtor geniului i; ai marelui bdrbal il carui model sup'em este incamar "
de clte
"rol;irot" incepa tu secot 4i cautd modetcte in drta prc-
a *^ia BismJick, slihr! nronunerl xnlic in Mhileciurd !i piclutl, lncrederer ie
"i """^i
tufaet4itot' . prosres, cejebra.eavirnrli,or rlizboinjce. Palriotisn \i Kuhu*amp|: vointa d'
Uneori
Mi;rl an&osinulut esLepunaror de fanusme conubdiclorii furerc se tiezlanluic in loale doneniile Ponrelul lacu1lui Treilschke
de cftre
roLalaposcsiune a ralus'ului (arha'cul zrus
Iiklsoful Dillh.y rezuma fiziollol'ta iDlelecrualar G ndelzen: Se puteo
"^;;;;-j.;'.,0'remicie Arreorisernnrnca subiectu rui st1 care t''1
;;;; 'uprirnarea .capabir
n'cr spune .ii ettl \in+elui ti d armelor aire se prcSdtea in tinerelea li
",;i'";,n"-ie, radolescenrul gralios al alexandnnrsmD'ur' ttar ji
de aonnla5i negatiarexului sexe' ie ti i liptLt, pr ..ind ajultlete la ri-lta hnrbdliei prin raEht":tkLegen ane nu
iii
dinge
ili"i, r""'-"1"1 Bisexualizareapoaie abnua diferenleie ptutu sasi hn ftpre.e tdnt mai i Pundnt. Etuim .l snLntlui.ttn inim JiinleL
'ii"i rnitak de schimburi
Doaleinsufleli comunicare-taniele de consens'le vle. O stuturi iahn.larg h hmeri. c memhrcl( puternice 1 ..1" il:
e"t'itio"rt economu " sa se ruPadjn ca'rzaunei Aserrenea ilegotii sau ligxri monunenaale slnt caracle.'stice pentru
i."ri. i".".irrJ'1,'sr "a c4ci' atunci,vulnerabilitalea ril
lui Eros fa1' de spirilLrluiRcic/r ului german-Ar fi imposibil sa le aplicam ca atare Monmhiei
l11*'Of"**ffzfi
"r"" "t
;;i"t'il';;;"" se intensificl, discordia
narc sd eninb sausd
pulsionala devine
crceze
posibila $i'
conunL&rea o
auslro-ungare.Una din constanlele mitu,uj habsbxtgic constA lD inslstenla
Kbnig Ottokars
it
asupra ccmrporrentelorfemioine ale xustricildiii' . in &an
'rr*.., c,rrna, "ceea cepdrea in
ioarte
An^-ir** *utitd o ccleilahese'tu1ttht!'? ahcrcazo d?qe4 lh'l Gtit'k und Ende (1823), Franz Grillprzer descrie Auslfia in utmltorir- l;*
d
cu ertcie QIe' terimeni: inrt c<tpilulltatio {i barbatui GennLnia, te aJLi,u, eleh cu.braiii
;; ;,,',,', d le andmlin ctc?rnq 'o'xd' lala
"';";,;;; rr{;i ". Aceasli parlicul.}ritate a mitului habsburgic esle expnmata cu rea
lrun&s?Le dilercnle I
Pentru Otlo Weinintserbrse\ualizareacare dupt
el carackrize^zd mai mffe vigoarc de cAtteHofnannstlul in eseul consa.ral lmptuaaese;Maria .:
eslelici rnorah El denu{a Tereza. care deaine sub pana lui intelrreieloarea ide itnlii aus|rie.e:
*f*" *it". 1900, rep;ezinti o decadenia 9i
dar n.. se glnde$e la o restaurare a fo4ei '^Otdinea lucrurilort cdrc s'a ii1ltautdt odari cu ed €i c$e .lureatd ih ,{
;;; ;nJi,,1r ..;E-Porani'
cdtinuAre .:ap'nfi pehtru noi o importanld emin ntd [..] Da(d .rtstehla
.^.t,f". ir"Oi,a*n. .acr once sexualitale ii proroac' oroarea lmaginala
rarsnara' naasltdarc o sndtu*e sPeciaLd,pe cate Sermanii o lint dtunci cind in dit
,J
sa \iseazala un erou asexuat a c'rui Fefigurareo inrezare$e'n
dovede$e a nu fi l nu tu intr a noaltft, ei i te ddtorca2d,Pritl niiLoace atit de conple:e
rui Wa*.. af opri.i f-asma genutuineuru!' cxe se
incit p.)nd i$oliLuLui esteneputincioala1it 4le ttescrie ''.
decit o-fantasmr a mo4ii lat' prir ce e$e interesantPenfu
demsrsul-nosmr
ill mai multe texte, Hofmannsthal opune virilitatet' naliunilor vecine
'i
exleptionalr clanrare ufla dinlre figurile
Ono WeLninser'Et 'ontureazdcu o fenrinitalij Au$riei. De exenrl,lu eseui din 1915 lvir 1sterreichar nnIl
i'.i-""i"iil'. tesimlir;de Fl'a o cre$etein foaa a lemini lr
^.a"-rtl!ii. Deutschland ( Noi. auslriecii, Si Gemarit'), se incheie prin evocarea a doi
Duluis; deconstruire a nasculinului'
129 :1
 "pairicianul Bachofen".oum il numesteEmsr Bloch' relntoarcereala valoriie
vienezi p.in adopilnle, prnllul Ellget de Savoiat Beelhoven,careinctmeaz' democraticeale matriarhatului.eprezinH o decadenfa '
''cee,tie l,ust;a a prinit de la Eurapa ;i a putut fdfi reticenld' s'n{i Parerile acestui patrician crestin se doredes' la urma urmeror
insuseatcti:da I4 Velt , un tip d. clarit1te a sriritului 4 forlei de acliune' a ambivalente-Culr1obs;rva Bmsr Bloch. Ahkt a latt priandrit tattiarhatul
unei liti4i Idra fisurd:de ta Nard,Pntunzimeasulletutuisernan $i unut ca "poezie in ktorie, Ei ratd cd gloria lai Apoll') prinil' a rnluci; dteptul
$i celntalt depdys( ceea ce at putea e,t etttdge din prcPriile'i ptufuhzini' nnan se distingeprin.puritatea superioarii" PrinciPiuluisdu patern'
atit de boeater.t4i"L3. Sau in micul rablourecapituladval caracierelo' .ftstin$nrt erreahsLtuttzar .a rctide a tJ dtd; t. .l 1titu lui BathoJcne:t"
nalionale serman$ n stia., pe care I schileazai' 1911 snbnn]'ll PrcuJ3eund i"'r",i", *,"*n"*nt dur niir"a ttt d? to'Pa pauLarhatutui' L^
oi"."i,i* ("Prusacul {i a1tsLti^cn1"): tPtusacul:l tn aParcntd irit - caprtul acesteievo8ii a jurisprudenlei' J&! 'rzt'rale sb vede recunoscutde
IAustiacul:l aparenldninor (unntn diS)"'
in ca;e raliunea masculina ca findament originar al &eptului' ca o orone
Colosul masculin al G nderzeit g-ermaneavea Picioare de argili ln I}laledall inaneda. Ot acesrdrept naturalinteline protundetelalii cu dreptul
spateleacesteioslentalii a fo4e' ririle, in adlncurile acestuidiscus aclivisl $i mariarbal. Bachofeninsuri conchidealntr o conferi4n din 1841' la Ba'sel:
belisos, fermenfii sceplicisttului !i ai renun!,rii lncepuserase acloneze t' "Sd rcnunlim Ia di nizdrea raltunii unane ti Id idolarizarea eliSiilor pe
putem descilra l, cei trci rnaeqrri ai luj O1ro Weininger: Johann Jakob care onui nsusi { le-a creat Sd arc ltdm, Pentru a alla pacea'.de
Bachofen,Richard Wagner$i Friedtich Nierzsche. prcviziuneaoferird lli Enea de cdtu nracolul antic: Anliquame'qutrte
Coffadicliile ti no*algiile ne; culturi doninatede valorilemasculine
La
izbucnesc in si ezai$orici Sianlropologica a tui Ba.hoter!DasM tlerrccht Neoromantismullui Ludwig Klages!a invoca autotilatealui Bachofen-
se uanslorma in anlagonism al
Eine Untenuchunt bet die G|naikrktutie der .lheh Wdt Mch ihrct KlaBes.opoT4iddrnrremd'culin \i feminin
doun generalii de inielectuali'
relitiajsenund techtlichenNatw (prirna editie in 186l)' Aceastl va{n sp;riturui iraui rnodeml 9i al sufletul i Penlru
ar
anchet asupracivilizaliilor mediteraneene anliccdescriedificila instalarea cea a tui i'{ietzsc}le, aPoi cea a lui Klages li Bloch, lecfia lui Bachofen
consta in ace€a cA, ln acest sftli1 de secol XIX' nodemilatea este
patriarharului,pe care Bacho{enil consideraca inPlinire a valotilor sPiritnale
\iziune Ll
;unate de crestinisrn.Dist uBereaCarragineili a cultelor sale matriarhale 'r caralrerzr'lade revenirealenrrninulurin culrutl ReglsimJLedst6
{i salvatuma,iitatea,iar Augusl t; juri$ii rornani ,r fi imPlinii opeta inceputa aleeoria modemitAlii a criticului Eugen wolff. h 1888 ' O feneie invdldtd
dai pura. tnsulelin p,c.un lrunul tinPului 'u h'cna umnatu ttc tint ti
de Scipio !i Cato. inl'-un cuvinl, filogenezaculturii occidenule reproduce'in
psihosexuale a Iui Weininger: pari unaui,i. inaintin.! ru iPtttdzn?ald" ln con'eplia lur B'choren
t"i Bachofen.sche'naonlogenezei -(Weininger
"o"""p1iu rddicina arheologica bisexualA, dominau mai intli de va dezvortaaceeaii tema)' feminirnea submineazi fundatnentele
ivitn dintr o
pe
caracteristici feminine. umanilalea aringe. printr un Fotesl masculin. virsta ordinii iorale qi ale cr.dinlei ln pro$esul $iinfei: adice inseli valorile
barbaliei, dominad de caracterisriciiemasc'rline caft seintemeia G inderzeit.
I se
Contdbutja lui Bachofen la tona modemilalii nu poate fi subestimat- Cu inima la marriarha| cu mintea la patiarhat formula ar lutea sa
s a scaldat alit de
Aceastn tues.a a isloriei antice descrie progesul umanira$i spre culrura aDhcerot aril de hine lui Richard Wagner'Sieghied
\itiltale incil ne !rne
aDolinicaa Dafiarhatului-Dar viziuneaciclica a lui Brchofenconducela indelunglll ideologiaiulonlara.incaroLrdun modelde
o istorie
perspedive nesigure-Scepbul lui Apollo ar Putealesnesn recadAln miinile ereu sa"neptecdrnln tala evidenleir tefalogia RtnS_uluireprezinta
iui Dionysos,zeul femini P,rvesul senzualifilil', scrieBachofentntr un iem;isa' care constati falimentul mascuiiritalii insuficient dezamorsate
Dasai etrdenliar de EmsrBl^c\' '.' rapuNl! 'ttut'd" dLtoLulict ' tcanizutiit't rsiepfried,,sauincremerukin propriilei straugemefwolan) Totul incepe
'pot'ii
e i'cadcaei tuttt Pkht(P it t ett t'"uate' dtvtsn4 se inTunc odar-rcu furrul aufllui FijcelorRhinuluiii cu oidarr' princiPiuluiiubirii in
'keea ,t
denocrdltei, a nu\inii infornc cd {i 4.:eea 4 lihertdlii Si etalit'1lii ce numelevalodlor masculine:posesiune,P tere, fo4a Si gtorie Erda' lnleleapia
promoreazd\rialanaturalA,Mi dlesceleirrtuMte ut societatecirild ti care divinitate a protunzimilor, consultau ln acl 1al teilea al lui S'e&fie4 anung
apa4ine de paftea trupeascd Ei Mteial| a ndtutii konne '' Pen!rn
131
130

.fop'rscu1'.!lbirbrl;lor: A.tele batitdliltn imi .ufL"dn r::at;.tent.iu ir
knehte "'. \iegfri.tJ n .s1t (iecil1lr.perronrJrrc.)i Si iresporsal,it. ln;,i inrjj
o{lios,simpalicin ceiedii uln.ii ii led.tn la ln.etnt reFz;ndo ! Ia.il airreg,
fJebierrl Mine, car"'inpteser€ lolusi foafi: irine .e r lipseJlel i iiegirled:
''Ptu$telint,am ilet es?nliciul:atft trcb lt s<Iinrel anaiub.: nxid n-a
r.u:it deloclAiul(i cut sn I ihfi! t:.'i tna! '
imilnind-o pe BrunhjliE,Siegf.iedinvali ce e ftca Dat prinnd slu sesl
de iubire,'inrunecaidc bruralitale,.oincide cu c niS€aresdCicr:sfitie .x
sabiare$lintLrl Walkyriei.Te-ai fi aqteplalsl inaug[rezeas.fclrena;le.ealn
regatulcorlpl al Woranului(frccun Parsitalla Amfoflns).Dar Siegtried
?nruchipeaza masculinilaiea in starepuri, adic{ liitF Li lila|a, inrotnpleB
Ceeace Simamrisettecu naivilaielui Gnnther: Drcpthtu{enift, r-d,l1ttrul
a3.
decitptrptiuani iup, tl il tunsun rdnd
Mai pudn de un an inantea lno4ii. Wagner! inc.prt ii slric un ese
l|nnttrlarUber dds MAn liclp unt Weibltche nt Kultur lnd Kunst ('Desprc
masculin!i femin;nin culturi Ai a.ri"). Nu a redaclaldecl puline fndud.
Cifim nrrnitoarea [r^zl: O cu]turd nu at puten alinge perfe\:liunea decit
dacd dr aholi sepcrareadmte nafl:atin i feninin"' . Utopia androghuiui
dolninl opera lui Wagner. Cind inoele sn compunaPdnfiil. incearci si
rrin+una pe muzici euharisriaii decltrrn: ',4r trcbui sd Putem reda
imaterialitatea, anesteculde vot:icare fi nu Jie nici hdrhtll,nici f?meie,ci
neutlu in sensulcel Mi indlt al cwinrului "'. RichardWar$er ezira inlre
tema androginiei, promisiune de fericire $ reconciliere, Ei lema genului
neutru,promisiunea reinvterii $ a puntaij - dar ii a mo4ii.
Nietzsche,discipol !i d'.l!man al lui Richard Wagner, nu se va tuuela.in
CazuL wdgner, il persifleaza pe acel Cagliosiro al modemitali" care
minuie{te o lntreagi "matintuie nervoasi" perru a $i femieca publicul:
"Succesullri wa\net skcesul ldu itl ldta nertiLor,prin unnt" k lala
feneilor"'". Pinn1; discipolii mae$tului de la Bayreuth, 'wagnerieneie'
consiituies?eciacer maj rdutabilf', ial Nietzscheincheiecu urmaloarea
definilie a wagneri$ismuluii 'iln c,"?St;dsnun eputpentre Wagneriene,
poate chiat de cdtre Wagnetiene- c,nci1\aBneraJo$ ln amurgul rielii intru
totullenini Beneris^.
Nietzschevettejeqte decadenlacontemporan,ale carei simptome sint, ln
vjziunea sa, contuzia qi pierderea caraclerelclr sexuale- Femeile devn
brrbatoase,iar barbatii molareci. dec*ind in poilronerie moralr- Feminizarea
btubalilor !i viritizarea feneilor lhc ca umanitaleasa devine $enli din puncr
r32
," .p r.r- .,rl I' d ' , ,j , . . . ' * r " , . . ' u. . 5u, . Jlr 'u; . in
'. r ". ac ', ' ' ". c.
,ra; n lr. re{rc, l\ir12sche e:ptLlr:.iol3o4r inlclleierii onei n.i cpczilii :!
.irr!rdlrjiicr ie\d!kr. urei f.cuflde polariii:li dc nitnra si leianse?eleniiihlea
librtlnral-i dir1l. adevrralii" bdrbafi ti rdevrtalele" fbnti. O 2semene:t
slgi.g.riic a prlesnc; $i ,r gheceui i ar corlslirui uDa dnr I)c spectlvele tele
flrtri ltcziluz;onane ale nietzscheanismulrLi.
3ri inleiegen md degraba .:i Nierzsrhc dislinge. pentnr d tuter tlnifi.a
inai bine. lrragnrenrxl 33<)di.n tiiihiicht Wit!..nrlLali qe indi.a o cale ln
,..)tt rens Pt)dte ih a!.a!td corild ldmk.:ul t:el Dni intcnsdl rieli: ea este
atoDerit.: cu ln fil lesut dh dM, fiLul JiunEatelor pl'sibilit'i!, .,ce i
r./t!oil m ..r prcmiitu. re[icetut,pu<lic,oori., ittduioldt.r, seducatur'Da,
rotd .st fetBie! " Fc4a lui Dionysas. cel cu care Nierzschesnr$elte prnr a
se ;.lenlilica, ccnsli in a supo(a ti :r i tri viala. Dionysos i1b oPinia lui
k.hoien/ esle lsi ze lfemeiior. ur zeu ssrzurl, slapinul nel,rulal al nalurii
l|lxurirr{r ij al eie|ne'tului lichid'. Pe dc o pafle, NieLzschei$i insuw*e o
iigur, cvasi :tegorjcai adevairulca fe eie, sau c! mi;.are a \'alului i'tdorii $i
$Cuciei feninine. Dd fiiosotul, credr tj dogma{ic, c,ire crede in adevar
p'ecu in femeie nu d inleles ttitit nici din ddrrnr, niti lin lemeie Caci
da(:d femeia este aderatul, ea sti. cti nu erhtl: afurir, td dderdrul nu Ire
t cFnLt c t ?nnr t \ t c.
rl ttu . tn nu ! cadr aa. . t ut | . I . i, . u- t "n,
Impotriya cnrotu liietzsche iti ca centreazri sarcdsnuL, situ b'nrhulii.
lt.ml]iis,"ul e e opemlia pitl cdrc kneia vea sd sett| e cu b,ifiatul, cu
liblaful d.EMtir, Nwndicind ddevnrul {tiinla, obiectiritatea, adiLd
inl,una cu tuafi iluzia rbib { electuLnstftrii carc i le adau|n", scrie
IT
'| tloden ndta riene.d: pentrua poLehol.tie a seftlar
afi$a o masculi{itate agresiln, dar la cei trei mari
A)tt]lla Griindereit
;jrlerFrqj ai condiiiei modeme, care domini sfirqitul de seool. Bacholen,
Wagner $i Nierzsche, llc.are,t lbninin lui ameninla supr€maia rnasculini-
Bpoca 1900 esle trafti de contemporani ca tribusire a cenitudinilor l; a
vrloi.lor sale tradilioral "ririle", care cedeazalocul unor "s b ansdnbluri
incetle", roludlo. sexuale redistribuiie. ui!.le. se pde, temhilaiea ciarign
lcrel|. Ci: pul vienez se pe,eazi deosebiide biqe la un nudiu de polemologic
sexuala: putem sa i reoonstituinr liniile cenl]ale, ofensirele ti conka
133
li
 te mtnsiie insidios ca
minliiet.we, minatutndrda tutritor idr'dSostite' cdre
-,.il'':'lJl,:'";'.'';';'''::
::::"i,'"",';'i:'"l,;""lilii,"1.
"flils:ll a ritne vechesi palida ;i ni tpune renin:eu
jint' Lorit [ ] Foa e titudr'
;;'f mt.ll"*'l'*iltr;:ili:[:".1'1?,lx*-,"m* i,",* a" i",ia*,i ai ani Ei enezpindn vitut unqhiitor'un hetuvim'
l"'r""nlti Lao*", a", Pulininbtizitti notstec'curiasaturi
"iii nzi delicate
j,"iil#i:i,.',.nai,'1rp....'". "itri"ir".*
a'* w)tiau sauFragonard
i*, r.or; d( I;nd'd in
k'at fr iututPicta[ ]ochi
Jata 'are tisarc' spennld
}j'i'#T::Trt;:$t{'i'"t ,or,,ri. '"*t,
ti' ;"tr"'rq, " '? amctteni' 'L ' ' r'hctdric
'unaade
aoin tuten nu i dbrla'

::ntrFm;l:*li';";::,':,,n:::";";::,::itr:;i';':!i . hc,tdctcst P'Dril' ''hlt' P

scriilurii
2 - treminizarea

ri{i##Wr!,#5i'{#'i,f,*il:;
i:if:|.;,n;X,:;':"T*.:;',,ii::,T,;i;:,2;:;':x:';Hi"ii;i:'::^ """"u"
i"
in In ftwlution du tangageP'6tique' Jnll^Ktisteva lansa'
U"rir'.e, 'o*,- la"* *"i r"ni;"iraii u
-.*-riit.^ti",
a rezurna-hedonisrnul
""Ait*ii'in 'odemitaie;
scriironlui care
abandonindu-sejuisatii solului sonor' non-sensurui
se
in legaturt cu
it{elegeaPrin
dezintereseaza

(.1864) z l\i M^lla1ltr'61 Muza

* n rnonio"". Citim itt Slnphonie litt,ruire
can
;:"*'" debineanniri}ire a Neputiqei cqre'ni interzici de muLtd vreme conoara mea
Tl";"#':';:;!oi{,J:,';'flf;:1 rurclemd
'tii"i,o
dnab \upti'iu' ta a tulacc atrcw
ni,^,,i1- \i nd
'd"cir , 't "tan
htitat' dc L\ ft | do\odn
*+;iiu*i="[;::^r:::^::i:::'.;r]ilii:rl'l'''l \d,a,k!. | . t 4i ddt. i4

'{#"'::;1f nea scrise ln arcle clenente tn carc

de iubne, acejrccile;a rinddi din |h!a

#-r!),##;#l!ii!'ffi
':,;;;:;'
;;;;;;,'.,,*"' i!ffi tu nu-ni inspiri ura Ja!,nde crellie i stetila iuhire a neuntului Vei descopen
dz'it Icm'k dar

rffir!{^sffi
-*,.,
iu,<a,iate irut sullerpn par,vante nu estc dcrcatutata
',.),
.;,* ,"r" vaI annut
oeaioat iepenaenleimaremeJuisea-/a
"
Jscri"
"r pt""a
in scnirura

r" eseul sau despre{rnz' studiind

Jr""'. .,*|n" saurede!inevr/ibila comlonamenrul
de
subiectul
pl'cerea
doun
re\ine
non
cazuri
(opilului
la siadjulpre
sensrlui-
unde
pe
Pe care
aceasts
cale-d' a
##jit:itt1#ii";,ril1Tiii1l;rr,',,,*"n."dispepsiile rnvrta si cel al adultului Ln <dre de arnFleal"au ebrieldte /n
tmhii'uP'r
vte

.rd#?i:[$l$f i*:t-T*F*::Tm5:ry
r".tl,it"#,##;rr;*;A
"*:i'J:',i;'iiit:Tiij":Tffi
,",,i'"ai, ;, .atP ,,'p!1tt Ih\otd sa lottsea\M v'abutuut
',-t",r". a
,,ii
"""
ui "i^"
a'
'
o piacere et'idenu in a :'eryerinenta

',
D e n t , u d u M xc -"Pr i n ? l c "l c' tu t d ! r l a 'Pt? a l tttm a t
'- t';"*ir. Guutre' oi,"'ua. r"renndu-sela Bdndel:ane:Penuu Ptvt:
jrcindu'sc'
.'a^bt?a: d \ rl hPtP@ o a t cspe'lotundtiit?:.s?n\tut
(&!d

'Wf
i"#::"#;i::#iii#iYi*r"Y.-trixi;w ,-.i^i ou ;,
"t"u,*tc
ti i,ata'a tch'ututpP 'ate I e1tirn I'iunw'le ti
val.ore pt.pttP rPru'1 pktret" p'eltua'e ih'a ncci clate inaink
'* ,,','iri". (,tie,e iaPt?" Putem spune- dezvohind
dc 6ll
libe'
*[##*:* -i',"'" 'at de secol se insc'ie
poveste$ern urmetoriitermenitrtdnirca sa cu
Lods' r".ro..,iiu ft*ii*a -cn poezja "modema" a sllrsitului
*"; duartali p; ca.e Baudelaireo definealn u'm'torii termeni'
i'i"!;
xni*nx*l*i,!;:#!;::;';::,:.:f",,#i'!'^i;i
i" ,.i*i'*"
''Dualitated artei e$e consecinlaldn a a durLtitillii hdrtutului C&xide'a4i'

134 135
 d) at le: e l e *L e n t u l r d i a b i ! t : d t r o r l
cilaieca-r'nexenpru
lo'deauna :'-*-l::r'"i::si"dT##'tr$,i"-:l
it,.\itlt t,,trt,t lt r r t nt t nt t t t : r 1' ) ' J l' t
revnlttut4 tlat ait. "*:'* ele s'ltlluieso roatu
snrsit l secoltrluj-in

;]'*'m:t;,",'lll.^'L',';l'llll;'"',1'Ti,i';lf
, 1,. t)' ,t', tti \tt t t lh111v t t t Lm wt lt n( f lt 1t u: n " 6
'',
'.
,t , , , ; ", ", ' , , t t lt '
'h i d t
nt" ldidc dP "-"tt
ta
Lli':iTft'Ti
,'. ,r' , , " , ' I ur '
sr+u|:
,,,n,,,t" ,,, .',,i'ta tl.ltrili. i:i dePdsetLe
' t r r "u"' euc r r I 'r o n r r " u : i r I 'r ''r 'r i
skPun'mui Pttc
'a rdtl rett(
ea Prtn tesn(
Dux
hL:,ltti-*"'x:l lil,iiii?,n
*:.1"1i.,i,:l #:1\ffi ;: :;:::'!"
ttrt,,^ rl,,1lutrt tttltnrt uriabil 6i feticrii;
!, u) r , t il t l. t t h r t(ru | \n u ,tri s to ' rd ti ' Aceasl ad$| urc ar f{l i a l !
!
i:;:'i,i:i, ;:r;:'J
:,t:::;':: :?,ilry{t:i:i!ii
;,i,,iiJii.i!i!i
r"t.sir!)ui liril" icAnlate
a fitinlosului aristo(r'tlic) ti ai
:j:r:,'::i::: : :l"^;' :"':;"t;:"'f ::;;;::":",i'r:',
"' ::::::;;,':
,'.,,,,, ., ,',
'"",*rl' opoz4l e fafe
L. I r l, r , ( r L : uirrrti i (s .rri l u tx c a p ro n i s i u ne de' ;errci re)'
:tr,,rr',
'- r. ,1trO4lratrdehire !rsr\i. pe cea dinlre s flel li itup-
iu,,,.ii" n*nl;," ., .e nr!;lelei coexi$€n1a la Baxdelsjre'
3 ctrllrtltri ltrj
"':,{iTl";i,i,i""".f,,ji:'^i ii:y; viene(Hormain$har' schnirzrer)
il bansfomu |,e toli;*il"ii
n,u,i,t, +i a urii lrlii de femEie lispiralia Poeticn
.-'ri"-,",i.'J."'*-q. r.iadresa rtjmann:
iuiFettx
^ut,"h,n
L"*i"'', noseriar'-rei.ragirrile lunrii si de cuviDte' el 'ie
ofc;i ti se l::ryT
iill;;;;t-ir,*rei^a-r..s"i'
,n'i;"
;..':;';", i', o -ineldhiLii.tNi. i l slntd Prtstitutie
iti;nttqiiL., poezieli cdritata n(prefizutului ':arc
tl sufietutui c' sc 4ni
se i.|!ltc n{ n'tcututul :,S,Jj,ff J"ll,:fl
:f i:3"'#,*.1'"
acc;roi ''. Mrsoginia bartdelairianaiBseamnl o
trc.stei l,t1lri fenirine a idenlitaln subieciului crealor'
lenlalilrii de re inSere T
eton tu a pune ;*,*l;*;;iruil;;xf i#:;:,'t?Hif.irr'y;:r;:.
*'::
ia acordal *"il]',i""i:#]i*"il1,il'i{';l
rr' a"rivri D;p' formuia lui Michel Bulor' ritilnutea
'np tn n".",care
r.,ixalr
ir""'"i""*
i; r,
"tir
*;"".i
".'
tdtu.itoare 1".'it n Ii rritd 'uterftn sdu nui
eract
nn t' t" ^ f" ' ar' 11fl:l'::::
':i",i-'"t,",
]*l";?lii1T'llii""-ii"Jil';;tse., *r-i".*" ".i.-.,
" , , u c t i. v 1, ? h d t. f,/ /' .fru h J ' 1 I:Jt Poesrcn sind\t)rmett anntt'tt' die neisten.
inhahtich
nti 4t1 11' ni :ttttd in cc
at,"e p.en;tesalestntirite la niwtJomat'tur
. . tvca ,o it r t' l L t' t tPn ttn !4ti am"n
rri l rr.u re ' ru rte ri !u " re d l d' i ' - " \etrtl ri l cu' l el " i rran
iiii;,'ilii"i'",.
:j::x,jj:* ;.:;*'::;",jlj"j':r#:l'j'Tl..'{fi
fi "'"l"l'.f,'Tg:
i. " . , " ' , ' . ' , ' ,
p n r "l
. 0lt " . - " f tn r l ,.4 e d ' ' rv i n l ' ' o t ' o fl l i ti c te5" i rr ndr' r' rra
disciplinr' ide'thl
limbriului. ele'ne;r iuzional ieninin)i nlxnca' eligenF
cias;cisnLrlui: inte acesli doi poli se lnscriu textele
|emin;z -ea scfriturii reprezin$ pericohrl pemrarcnt 'l
rinttuiui Frugo vorl
i:*;fr,,f,l;"t"#;:'.::::'""i iffix
f.Ti:"Tl*T
s'f:Ti1":;l,ll'
llol,rrrn{hal.
lro(lenrilil1ii t)oetile: ea ar !rcr st spunl cri s'riitorul se
cLrrr[ro', cr A;smrsul funclione,zi in locul eului lara
l:rsi scris de cilre
sripin' ]a adApos{de
qn*'*:l:*.U.'?:n:'um::l'i*111iffi
d'd:!:iq.
iji rui Karr Kraus'de"triire"' de un
jmanent al linbajului ;;;;il;: ;i"i din perspectiva
..-*r. * *i"-. inafarzrrefulirii", ci geniui
'"""

--t'cuullui Felix DormanD

nr
"
inlocuie$e gen;ul arrisrului Aceasu tenlalie exish in
ea se nanifestd cel mai Pdernic
poezia "Tirrerei Vlene ':
"'"#;'il:1il'T'J"11rpsa $ dinscriituri'a acerui
mascurin
erernenturui
i8qr. .ln,t pub[ca N.l'ltot;.a, ]rima sa culegere de poezii' Felix
n,t""..". .* rlouizec; Oe rni in lE92 apare a doua culegere
,telrdrk)netr. Cele doui ca4j ar1avuLtn n're succes'au fo(
cu trrlul
reediiaie de mai
il':l'"'#:11"'::H;J;i:Ti';::;".'
:il:::,,::1,;":lI:lt
:1.;11;
::r:.1,i:*'l':iJT: ;:
:;ffi,:T;:,
ill,$lixil'illl"l'ii':';* $
$
io$ conl'i:cata li
nulre orj, dxr au prorocat !i scMdal : N€ror;'z a o I'psn: at ea vae Mt,w^oLa,
junila vienez, pe moriv de i$oralitale Po€ziile lui Domann' miint | .1. E\.csut .r? h"xoltc €\P tn 'cat dte
imerzisd de
Au e\te ntmt. altr"ra dz' it rel'u"hla disp?ruld de a \c ttmLn I t rtutu
compralia cele aie lui Hofmannsthal' silr1 torurii
care nu trai suporra 'u
t31
l3t)
,i
ii
 t incapabil sd acc.adl. la forml''', asifel sun, judeca$le pe care
'itcdtor,
Hofmannstlal Ie emite desFe scriitura lui Amiel. Totu$i aPreciazdlntrega
modemitate a ac€stui Jumal intim, consacrat descrietii amenmlile a
"maladiei eului" unui individualist, ca prototiP al nervosului suferind de
depersonalizare,a irnei "un et,bares lch" ln stilul lui Mach, geniul modem
prin exceledfr, dupa HermannBafu. Ot esteitferesant sa notam ca la Amiel
conqtiinla autocritice de a fi un "Rafael liPsit de mlini", ni "fluid inform", se
exprime spontan prin fantasnele feminiz&ii scriiturii: 'Nu 1ai ltiu sd
i hrdlitez cu vigoare & nare ansahlhlu,Iorla de conhinare, de concentrare,
de continuitate, tntr-un cuvint, da producete !'a evaPotut Diseminez
risipesc,hlatilizez p lina actiritate ti putere ce'ni ftai rAnih [ . 1. Mania de
a psihDlogizaasupru noa insahi ma coweftit,Idrd a tud rcqenerc, tn con-
ttiinld contemplativd,al fel spus,m'a ena.rcubt'"" S^t lnct: '[. ] InterefuI
meu dotninant,dacd nu cu,nvaexclusiv, I-a conrthuit 1ji4!aintintn, conttiinla
emoliilor {i afecliunilor al cdror teatu I'a constituit st4leull meu. A sinli
propria-mi viatd a fort nai ales nanieru nea de a o trdi Am trait deci
leminin nui cwtnd decit nar&lin'"". Totuli Amiel nu accedela voluFalea
sufletului carel copleFa p€ Pre$edinteleScheber ''Ctrd scriu; sint in
situalia Mei natteri inarminabih, a unui tawliu puerperalacare se
conftariazd pe sine iksuli cu obstinalie, ti nu pdstreaza decit suferihta
nasteriilbd a-Eiacorda .liberarca fiMk"" . Pr*em reciti faimoasaS.rtroa.e
a t ordului Chandosln lumina fantasmeifeminkirii sc.iiturii ln modemilale
) Stareapreafericfta a lui Chandosinainte de "criza" sa, fuziune nareisiacAcu
I eleheotul matem al Natudi, se cxptimA Fin urmitoarea ttn,'Einet Cind, ln
coliba me.tda vinabr, tnghileamlapt.le cduq, spunos, mub (k o creaturd
hitsdd din ugerul unei wci eu ochi tqndii gi carc cddza lntr'o gdleatd de
Iehn, Iucrul hu eru penttu nine prin nimic difetit dz ceeace sepetreceacind
atezdt pe o bancd incatt att ltnSd Ier.a$ru atelierului nEu, ni addpam
dintHln in-folio, lu8ind hrand spumoa:dti delicioatd d lpititului'"
Aceastasc€nade 'laclifiere" "fun4ioneaza ca o scenade autosuficienti $
autoerotisrnoral car€-l lnchrde pe Chandosqi provoacacriza ca anorexi€:""
Cum sa arad cem mostenirea"Patern6" a culturii livreqti in limba materna
hranitoarc?t €ctura tu lactifiere? Putin nai departe,in timPul "crizei" sale,
Chandossimte cuvintele limbajului abstracl patem, descomPunindui se ln
guli precum ciupercile putrede-Limba nouAp€ care o intrevede la slirtitul
Scrisoii I'.efrq\$euA o noui scriilura po€tic6 pe modelul fernininului
narcisiac.Dar ac€asti limbt nu ar mai fi cca a sociabilitalii t a comunicarii:
138
ea ar constain 'hietoglife", firi lDdoialacu neputinF de lradus Prin suvintele
si sintara l)zual,. Contrastulcare subzisti la s{hlitul lextullri intre frumoasa
;ero.icl a scriitorului Hofrnatnsthal ei limba "fcminizate' la carc asPiti
Chdndosrideaza eiecul s.iiloruluj in con&unlateaau tansgtesiunea
nodema. Hofrnann$hal tunPingedeconstu4ia limbajului'plni la marginea
ircparabilului. La margineaptapasti€i,cuprins de fricA -de ace'ealifrio' pe
carei-o inspira fiului de neSwor ProPriafeminizarc-, da lnapoi d revine pe
D:mtutul solid al limbajului clasic.
Fantasmafeminiz{rii scriitoruluis' $i a artistului se reEascgtela tm maic
nunar de reprezentanf ai orodemitatii cPocii 1900. Ne afiintim de ?d'io
Krii.er (lg1l) al lui Thomas MarIi,i "ln Jond csre artistul bdrbat? Sd i se
DuAd"femeii aceastdtnnebare! Cred cd noi, artil,ii, inlpdrtAtift toli int-un
'Iel
st'arta centorilor pontiJicali <pr.Sdtili>'81. Lou Andrcas-Salom6nota ln
eseul sAu din 1899 dEsW.Der Mensch als Weib . "Nu cate in'inlpldtor cd
descote n atft d.edesla arti$i calitdli fertnine , tau cd Ii se Lrucd in obraz
reproqul de efeninare "'".
3 - Matiarhaaul ettetic al lui Gustar Kli,tll
ftofelia lui Barhhofen,car€ anunlacA sceptrul lui APollo ar pureasa cada
ln rniinile lui Dionysos, ca haosrl senzual $i barbaria primitivA ar Purea
invinge din nou, minnind achiziliile culturale ale civilizatiei masculine a
pati;hatului, - aceasti profctic pitea a s€ lmPlini ln pictura lui Custav
ni-t. in t89+, rninist"tul austdacal lnvrl5llfmiui li comandr lui Klimt un
numar de hesce dcsrinatesl tnpodobeascAplsfoanelc noii universit{ti ln
1900. Ktimt Frpune o ptitnn schili: 'Filosofia'. Majorihrea profesorilor
lienezi lu{ ln lml. 'Medicma" suscila reaclii si tDaj
vehemente.in""*a^ti-tl.
1905,Klimr decidc sa renunteilt mod oficial la comanda
rninisleriala ti returne3zlonomriile
Ministerul definise astfel tema dc rtatzri 'Yictoria lwninii asupra
intunericului'o' . fues.Ele lui Klimt sugdeari cu rotul alrceva-Pozitivismul $i
lncrederea in proFes sifi dczmin$re cu cruzime. .Filosofia nu lumineazi
umanitatea,medicina nu o elibercaza de durcri; doir atta ti contemplarea
esleticAar mai Puteaoferi un scr|slumii. In "Filosofia", o prcoteas6ln exiaz,
lncununata cu ramuri lntmzitc dc vit4 dirijcazf dansul visttor {i lasciv al
nualurilor feminine abaDalonlndu_sc cur.ntului vi4ii- F esca "Medicina"
fufA$gezi din Dou umanitatea PAsivA,dusa sPre moetlc. Teribila zeili
Hygieia, irdep,iratA ruda r ligurilor cEtanc din Palable minoene, flutura
139
 corduce umanitatea' Irecventea"a mai intli cercurile"Tinerei Viene"'in speciatgflpul lui Arthur
caduceulca pe llr| tresnet leqtudlnafari procesiuniicare l"fr"i rr".. s".ir" s^ Die (tertulDleLircmtw (1896)-Frovo^ca lpy1
o
un sol de
in"at"inutf. cu b^zin{l expus farn pudoare' consrituie revista Dit Fdcll'
"
i.-.i"
lr.r"."]U, * *"p*ri'"l mediuinteleclual$i ariistic in
altemativaD€ntxuscheletelelnllnlnite in dansul{acaDar
.;; ii"J"i l" rsss. K-' K.a'rsintrepdndecriticaestetismului
vienez' presitind
;;;;r'r,", .,r ct"r''are. rror'so"roruni\ersitilj'dln
'raro"ro'"' r rolul $rtnlerotIn dl doi l P a\ al Jl m odem iLilii
VienasimleaLr ia rrescele lui Kldrr. deodne 'lc dloriliLa ''A.c!t: ,amct,t ira'o8't 't I atn {?td 'a'e crctc azt prccuh
lihp le rrad'r'eauo
*^iciul proeresul,ri,dupa .on(enuh iL?lei Bildua? pt'o'" ,"^"ia' h ierca hizo" c'nbinatii
di cutori
In"pabrlr sr ('ph'dsrl narura ,,,pi,ii" "t,po
uirl*. o..;,iitta. ..pr"u 1' '""t'"'' ,Jnu :orber s, td n tut .t? ahe aws?rui l l Nflozrctea stcretd te
fitosofilor qt pqn jnFriruil' mrdnilorl umanrrarei cacea
r"rin intileociunea ',rruesre drepr lugon \a'tt \ttutez( sfilil' \uFek[ti votnd sd
in"mare o< o Iemrnit"re mariarhdla' lt au n"r
ii*ri'.."'nr.. ' impo'ivacurtuluinuanFia vaporosului'
'"'"a,
'-Er;"J""; nr"i t,-r,.,n "otpuremiLe
lq08 in 'dlonulrdr ierd re'enrr ta Kutt"hau' ),ti)-"L,"-tr"",,i," . t*'r,r/or
conluz'riceo" rn
Xlimi'ex.o,rnesaisprez.celicturi relani"are "' lurul r
Itei-mari leme , \olulei, Ka!l Kraus"fima oroarebfaUid' lor L€ e inced
ptezinra lgtcfir.r , declarnca: "Tidin int'D epocdde tranzilie de
r."i.ri pisajui renmr a ildsua rrmanit"reaKlimr *f"*"*" a"
"f.A"."
"-*i",.1, (un cuDlu imb{alilal' doar feoteia poale fi v1zut5'din
''Sa{utul" iaF)' 'Cele i'-i"" t'"r" un iot' ti 'Ne1u&nJtii sint intenlediaii nn4ii'
"r' tntena-
Jf iJr,': to remeie:'"lPil adulrr' L'arnn'' ' tiana' {simbolul wlsarizatorii, internedia i cunoaSerii' iar furmele intennediare'
homosexua-
"J""t.
i.*rll*i,. a."irn"'n. (u rrPi a^f'ri'i '{rreri ninrlenarddeuereider' iialele votuptatii""- p* 'forme iniermediare" se subl4elegea
rc ao'mne\reneze sPeidrAdele idlsa cunoa$ere molctesc moravunrc:
por,upon'"re ';rr lirarea. Decadenla, mercanlilismul'
'"#i,il:'b""1*.u-. {r,nb'ro,rgr, u"roen''eL'' in nne rasemouve J'n unul !i acelaqi luclr]' ',l l
fi;il;;ilil;;.' pina 'Lqacesle '"- ser€dlrc la
bate
.^t"ii' riri"'i .ln"i paa"ri' sidini, arbori trlcliferi' flori si pt"".- i"fto"s""g; muzicli, Karl l"raus nu are i'lcredere i'| ''tranz4ie""'
feminira e'r' rt donrrrrr'r:al"r'"3a cp'ra ' lui Klimr fie separaUde viaF
blDrelindeo I'our.jezare 3 lrlnlterelof Ada uehujesa
".i""i..
i.ot.;,'rtt"
'."* .drcsa'ler'linil)tii 'rr"l onsolahdre\i o3'oradva- ."riai-, ,*, 6;n,r."166''n'ere 'ale'ele
marcelebre spune:AdoUbos ti
"*.-^gr"disttlrgircare prin cu\)inte nu 6m nimic altceva de-cttsd
';;;i;iamenjnutoareri
crnd .n", a t" pr"irir, . ldcut
sei*iun'r .t,rez' ort."'itLr' d dnerolde'orarive ", in|e wnd lti oala dc noapte' ti cd dodr o
.I ;;";."
ProdusaleWi.r?; W.f(rrarle Jcpur'mi'durie cr n'd mulL;
<aumar tulna
domsiile \iefii
ardtdn difere;F cdrc exbtn
asenenea'aifer"Aie,e iau lac (llltutii Ctt despre toare celelalk' ele se (i
.;entak;lr,8sndr'ir extinsta bare und nu dc nuaPte tt cet care
;;;i;.;;il
preamb'l- Dorqi- o rcpa i,?a-n nre c?t ,ot? utilzea:n
;;H;;' i;; .l elementul reminin servege d'ePt ulilizeazdrah de nuaPle wna "
,..
tnt'e dounrcclk; u a anlrne sinlloas'
cdli,ard2 lat'o: naiadcse i Lbdiazd 'etneata' Si Adoli Loo. pleda-Inceprndcu I'nele anilor t890 pentruo (
cealolta hiriDulDorii.sdun a"la:J: u dtnsa'rat"tcrpLnrate\e alera Revenise din lunga sa t€derein
diJcr;e uIreaJlo, u.*-ut t; J-rhjr€'rura
pu*1i ,'ttut '$a'tt ir ot;t" 4 " Pe de o pane fturnosului nu trebuie s{ ftnpietze
i"r',;i"' de alla' itatele'Unite, cu convingereaca ambilia
Secesiuned 'i mvaluieAna Si Iemeia Inlio religioTrr''eededranr' Pe
"o "^u*
asumadubluluimperdtrvrl.oniorrului lmctjcfl al malenalulu
natural Md rl
anele decoralivecelebre.Tr aliania dinrre 'rearor ti Prosrrtrall, pe lrepicdele Sec€siunii prefcra sA
-('eararla ..i"a a.." .r 5, .nu,.t. Irupul
figurAa modemiralir in.on.ellid lui Baudelrire)ope'amrrli raceocnl Thonel l'oos rea$a
Iolosea-sca vechilesca'rneBledemererdin 'asa 'ffi'I_ullx
dulci "amatorului de artd'- ca:eprerindea i ditigti pe anirari' arhhetli urbani'$i'
anisrulu secesionisl,
Sa faci din vialao olletr de ana lotrlir Dar' de ce sl nu ordonicontrolonlor
4 Anti+ndernii $ aN(emini$ii; Kraus'Laas'Weinineer Loose-
din tramvai sa clnre Wagner,?n loc sa mlnuiajlcnfluierul' sugereazi
viena penrru ca serve$e' dupa
Adolt Loos !, Karl Krdus J$t 'er doi pioruen l '"d'Tt?l'] ,T]: Culrularreri sc paredeo,ehirde Periculosla
de rdeorogra profindn a culturii dc a
modeme'. Cel iitt,ii '. a"tq.u.u progresi!de secrsiune\i
'C",r".tf*t*-1, Ddrerealui, la i arllrlca vllul peste incapacilat€a
de "opera ie arll hralt' Pamlletr si]u ArnanEnt Md structuraun mod de vialA asemeneaculturii anglo-saxone'
Cel de at doilea
ierbrechen (l9t)9) face bilanlul a zece ani {te l)olelnici
l4l
140
 penlru a unj apoi, la lln nivel profund.A restaurao virililate intada Geniul) $
a
La Kad Kraus, dar 9i la AdoH Loos, luPta lmPotriva omamentului Si o feminitate purA (sexul), a distruge o societatede batbali efeminali sau de
amesleculuide 8enu.i {arla 9i utili{atea praclicl lrleratura i' Presa' femei barbatoasepentrua reconslruisocietateaadevaratA.
erc.)
ftDcfionalul, capara forma dlifeminismulur' Anrcolul rur
omameniul$i Daca custav Klimt urma panta estetizantAa nielzscheanisrnului,Kad
cd tot ce
toos despreiDan;nmodc' (1902) estetevelator' DuPi ce a afirmat Kraus regAs€{teun Nietzsche al batbariei pozitive, itl punctului de vedere
de a-!i aima
esre mai'nob h ferneie se teduce la o singud as?na$e:cea orizntal aswra leneii", a rc\efi:dii Ia o seneloasApolaritate a scxelor.
ca asemenea
locut altturi de un ba6at mare qi putcmic, Loos conslata ''Prostia Ieneii este ceea ce nu p conformeazdpropriei feninitdti", Vner'l
Ddf
,.oirati. nu poa|f,r"utizadecitdacafcmeiaoblineiubireabarbarului cili 1n Menschticles A zunenschliche!. Karl Kraus luplt tnpotdva
". 4 se t?de
il,"ii ,*u esretipsiu tu larmec pen'ruhdftat l 't dr aeea nervozidtii modemq cfie .rce zA foflrele sexualeintermediarc !i re.lamA
'consninsd
sd soliiire senzuolinrcatuftatului Prin vqninl'' sd-t erctte lntoarcerea la cultura dominatd de geniul masculin !i f€cundafi de vials
ePocii [ "]'
s.nzuali atea n\ltldivd, cor. decurSenumai 9i nwai din spifuul feml/iind. 'Cultwa ereacd a epocii clasice esteo cultwd a bdrbalilor', sciz
Fenzia a.
Ve$ntntutfenaii se distineetn exterior pin orn Ente {i culori Nietzs.he, 'fenrile nu awau altd datorie dectt adutd pe lu,t1"Jrullbasc
puna {i el 'i
,i^ n ir* Jota a" o)olulia restinentarn ln iecut' btubatul nupuri puternice, in corc spiritlll tatdlui sd retrdia:cd pe c posibil ldrd
rw.rura
v?smintebopattmpo.tobiteMagnitrca.voluli( pe carea 'uno\cuta' inrreruperc. $i prin aceasta sd opuni o rezistenld surelcifirii nemoase
i-r t",s"t"ru"i **t a avur Jiricirulrczutratde a drpdti onam'n'ul Cu crescindea unei civilizalii superiat dezvoltate.In ace fel chilizalia Sreacd
cu
ctt niveiul unei cutwi cstenai coborit' cu 1ttt omamentulse twni|e$n se nenline intr-o tinerele atit dz dulabild:-cdci prin nanele Brecodicc,Eeniul
Greciei a .erenit totdeaunacite naturd ' .
C"'a ir*" c"*t urnt Charakte\ in 1903 KT lKraus a\ea doute{i Contine4a sauhaosul-iau altemarivape care W€initger a propus-o in
"nd de aru' tnlle
si noui de ani Otlo Weininger se sinucises€la douAzecili trel Geschlechtund Chatukter. Sau rAzboiul sexelor,ln care femcia s€ ingrije$e
:["1i 1;"i* ql de la DreFac'terst leasao alianF poltuma' sa distrugi asphaliile etice ti culturale ale bdrbatului, reinnoind la infinir
.";; i;i ftius ii ua ramine nedezmitlir lidel Andte inisrnul
'eaacrJrul
paoalul de promiscuitale. Sau eroismul geniului, al carui exemplu fi da.
;t"it*;; i se par€solidarcu lufl'a sa lnPof ila minciunilor$i.a falsei Parsifal, respingind avansudle lui Kundry. Bftsr Conbrich a obs€rvat eu
und { hatakt.el
cutturi-.v;eneze.Kraus aduceinsa concluziilst dinj'Gelchlectu ironie ci atacurile lui Adolf I-oos lmporriva SFresiuniirega€eautonul purilan
"C.t admiator al fenEilot subscriu arqwrentetor
o corcctie Pandoxala: al lui Cicero liudlnd virtulile elocinlei atice, sobre{i disciplinate, lmpolriva .
n. Karl Ktaus aproba toalc asP€'teled€scrierii caraclerului
nisopintei noulu! baroc al oratorilor la modA. Cicero vo$ea de frumuseteanarulale a
rn moo
fcrn;in de catr! Otlo Wcininger:principiul feminin sr opune Iemeii.crft nu afEnetoiede lddun Side bijureri;I.
ir€ductibil, si fari v.sun posibil compromis, princiPiului masculin
-
Kad --
Kraus
Oar acoto unrte Wiiningcr vcdea rm antagonism fatal' 5 - Mode ii ascetici: Schtinbery{iWittgensteih
adori femeia naturald' ce al cxei
cebLazl o oolaritare crealoarc.Kraus
lnd Charukter' - gtoaza pe care CealaltAfamilie de crcatori vienezi ai modemit4ii cultiv4 un i&al ascetic.
DorFerinFo;tot I gAsim lh C?ff, .citr
in Predile4ic El ate msa oroa'e djsp'tluie$e' in emancipareadisonantei" la Schitnberg,in delimitarea trcerii crrc, drpa:
k;i K;;.
" "on""-*$" binei4eles dat ti pe
er.r.?IitciPara' Trdcntus -!l lui Wiltgcnstein, protejeaza €stetica 9i etica imporiva
Doncsesrc fArn odllnl lenzia tu&na'
dobldite "la tcoata lemeuor prcvaricaliunilor propozilionalitrlii, rcg,sun macerarcaelita.A a scnsibilititii
mic'tllrehczarubdre foane de calificarilcle
nai al?s Iatd intimitat'! Dacd putem vorbi de ln lugenhtil fiilzic^\, tecognoscibil in prima fazt a.
din bun;societate( Sd l. culcicu 'I tl^'-dar'
viseMa la ferncia senzualL snlbateca' operei lui Schdnb€rg,etapele succesiveale rcfomci sale asuFa conpo"ilioi
* ufoti"ln foi xrtf Kiaus) El
"i wedekind' pe care o admira.am' capata lorma unei afirmAri a elcmentului logic $ rational iElpotiva-.
-*"
iridrAlostitA si insolenti' precumLulu a lui
lr#i- sptrilsi.an' m{ {1 |
n i."itil * p"l'ntc seniu$ sex.lntre senzualildlii $i a misticii''. La fel, chinczedilot Sec$iunii, Adolf Loo6 lr
ann ti viaF A s€paramai infi mod raorcar'
n opunejaponisnril, acel LcJJ i,r norc al urlei modemitrli despuiat€.
femcie. ald;l spus, }|r.
143
142

SchijnbergdispreFia lasiralen'luj RichdrdSlrauss'caredaduseinrPoi'
ingrozit, ln fala perspectivelorce sc deschideauin tdbnrc (1945J$ lilektra
(1908),at caror cromadsmint€graloores?urderunei feminizariextremea
atmosfercimuzicale(celor doui e.oine a)e lui Sltaussle reline partitura
malilor isterice): pe disonanlelecrude pe care le conjurase'SrraussrePartiza
clteva acordud rlerfecte $i salva o aparenli de lonal;'.nlepe care Schbnbe.go
considera"ipocrita",lrellicind "enanciirareadisonanlei",adici acceptlnC sa
sacrificeconsonantarl. PrcclunWeininger', care den!r1,1 iluziile iubini ".2'e
se'?ei,tetaLtnascapticatulmai curindllecit la c'ltt1rt 8e'car. inLbfilt&az'n
nini;ut fi"Si inaeineazd cii eiibereaznlu ea de negarlltdle"" PrecumKstl
Kraus, cate lua in zeflemer gaunoasarelotioi r unel norale pUI decorative'
masclnd"criminalitatet comportamentului$urghezilorfaF de prosliluate'"
in 1938, l+eodor W. Adoflo recurgeala rindul sau !a tonDule de
moralizaresexualapenrrua opune rerresiaauzului"ir muzicade masa!i
exigenleleavangardei. Obserlaca as..za.in nunrolecareiao anum.exigenla
esletici fusesemuttd vtene reprirnut;in1.o nanjerli .eactionara.devenise
acummarcadistindivi a anei lnai are: Dtsitur cd hu print4 Parcim.nie
arhaizantd a nijloatelor, car? erahd LiljstlriLeti sdrdcia ci Wtn stncta
excluziue a oricdrci umpierenlektulinate' aPeLiNI la &nsumuLimedAt'ca
{ cun in a d scnzuat nu $ Ji purtllt.rul unui llement imteledal tuniJest
nu in nntiw izolate, ci ih anMnbluL ope.?i Attd inrctistrcazA hellatir
aceast'dposibilitate de Iericire pe <:arealLlzi anLiciparea pDzitir'1 Ei doar
paryialdafericirii o corupe;i o ingradeite Ork e erln afaciw' li qqrcahild a
devenitiluzotie i nincitlodsa:ceea te ni se Prezint'i suh todt. speciile
pldcerii nu mai prawacd d.ecitgrea1a". tln pasajdin Nielzscheexprin]ao
opinie apropiatlde cea a lui Adorno: Disdndnaa [i caaso"anlain muzicd:
1...1Durerca, cant (ticlia sint aderdrul.fio{ei Ph.(rca arnonia do'|I
aparenla"" - Asceza a devenit caract risticA penlro o anune modemitate'
Probabil ca ln acest sens trebuie sa lnplegem de ce Schitnbergil cita pe
Weininger printe referinPle morale,in prefalala Hatfunielehre
Ascezalingvj$ica Predjcatade Ludwig lvitlgensl€in in Tructatur seamana
cu refoma muzicab a lui Sch6nberg. Acestadin urma refuzi blocuile de
material muzical prefabrjcar,$i se sirrduie sa scrie noid su nola. rec rgind Ia
unitali rcduserintervaluri izolale, molive scwe. La lel. Willgenstein ii scrie
lui Ludwig von Ficker: 'Lu(unlor desprc<:arcnuld Luht PeturcLzdastdzi
in gol, lein dat in cqftea mea w atut |erm' rcspedit u le tdcete'1 '" o
tendint{ asceticl semanilesla Siin gindirea !i biogrefia tinarului tr'i genstein
1,1,1
qr
E
I'
(drumul care &rce la PhilosophischeBenerkuneen rrece prinrf,o retaxafe
progesiva): ad$iralia fafa de batrfnul Tolsroi, penirenleleasumareca angajd
la o mlnrslire Si ca invagtor de 1ari, refirzul bogigei familiale, obsesia
prcarului (unii biografi ai lui Wittgensteini-au scosln evidenF homosexua-
litatea, cauzaa unor gave angoase)'o.
Modemii fie se abandonerza,precuJ! cusiav Klimr, visului ameninlat de
cogmarud,erosului cosmogonic aduciior al unei noi lumi, ln care vaiorile
marculine slni delronate,fie seincorde^zr, precumKad Kr3us.in ala fel tn{rn
criza culturii $i a crealiei anisrice sA poata fi staptuid de geniul viril -
Schitnbergridici o barieri in calea feminidrii muzicii, a senzualitalii cale
utureaznaudifia, cu prelul unei "regresiuni" insa, cuiudlndul pe compozirot
in impasurile ronalititii; el revine ln cele din urme la rablsle cu legi ale
ratllni,In Moise $ Aarcn Asalrul pos$nodemialii se va concenrratmpotriya
pretinsei lipse de crldud, inpolriva aridiidtii ti a dificultAtii acesleimuzici.
Nu incepe el deja la Alban Bery,in Lulu,ln Konze zw Eihneru p an einen
E,8el, und€ femirizarea clqtiga din nou teren?
m
1 - Trawliul fenininului in cilrilizatie in yiziuneatui Freud
"Travaliul femininului" care lnsole$e criza modemi a cuhurii se
manifestA$i in sfera socio-pofincA,.In Unbelngen in der Kultn, terJ|eizeste
mentio-nala in clipa in caredevjne€\identca Erosnu poarefacecasabuna.u
Klrlrl4". ln fond,gindirealui FreudselntilnetrFasupraacesuipurcr cu ceaa .'
lui Bachofen:la origine, spuneFreud,femeile au pus bazetecivitizatiei,
aprrind valorile iubirii $i ale senzualitrlii, dar cufid €te serransfo|mi inr. rm I
obstacolin caleaprogresuluiculturii, clnd acesradin urmddeplge$resimpleld
inleresede familieii ate sexualitalii. BArbafil prin aptitudinealor superiodr
penru sublirnare. poarre mai depane ficlia progresutui. ASaintlr "feneia
este trimisd in planul al doilea de cdtrc e:igenlele ci|ilizaliei gi in,rd in
conlict cu acearta", scie Frcnt1.
Femeia joaca un rol corectiv, estimeazeel fu confruntdea cu.
arneninlfuile tolalitare carc apasa asupra individului: ln rna.ile rnullimi i
artificiale, Biserica Si Aftraia, nu este loc pentru fem€ie ca obiect sexua].
Relalia arnoroesi dintre ba,rbat gi feineie rirtrlne exterioard acesror
organizalii. Clnd tendirtlele s€xuale direcle domini cotrDortamenrul I
individual, ele lmpiedici oricc foftnare a un€i mutifli. Biserica carotica-era
t45 I
I
t
indrepl4ita se le impund preolilor celibdtul. luhirea pentru femeie rupe
legatulile speti|ice .asei, diriziunii th naliuni {i si.xemuluisocial al claselor
din interio.ul nubimii. indeplinind tn acestJel rcalizdri culturdle inpo*
/drr? , conctuoerreuo
Femeiaca obstacolin caleaprogresuluiculturii, -femeia ca un corecliv
al civilizaliei: acesteapar a fi cele doudmari roluri pe care Freud Ie atribuie
feminirelii ln K/r/rar. Ar lrebui sa menliontun$i femeia ca simflom al crizei
organizdrii sociaie!'. in esetl Massenpsycholosie- und lch-Analyse (1921).
Freudelaboreaza o torie a lege0rii sociale.El reia ideeasa fimdanentalA,
dupi care ucidereararelui a intemeiat legdurile primitive carc uneschoarda:
doliul tnDirarsit al acestei crime colectilo a creat senlimentul unei
apartenenlecomlnre, 'turre barbati". Tatal resuscitatprin acest lravaliu al
doliuhi este atezal in centrul mullimii: eul. care este la ongine propriul sau
ideal narci".iac,isi lransfereideaiul eului asupraimaginii ia$lui- Astfel eurile
individualese idedifica cu un idealal euluicolectiv.Ferneianu s a implical
direct ln uciderearatlui; ea nu panicipd la acestmod de idealizaremascDlin,
care-l leag, pe btubat de bnrbat (ln ala fel lncit legAtumsociall este cronic
homosexuah,c m rrepoale obsewaln douAdin mullimile cele mai bine
organizate:armata Si biserica). Freud sugereazachiar ce homoselualul este
deo'ebirue predjspu.la a .e contundacL mu\imel . Freudi{i ilusrFaza
1@riali schemaurmatoare"":
- Umind caleadeschisade Alfred Adle., Wilheln Stekel va consacmtrmsi
---___:
*- - ;*( Obiectul
(Idealul (Eul) (Obiectul) exterior)
eului)
Putem merge pufin mai depart€ ln direcfia schiF.a de Freud, $i sA ne
lntrebrm dacn o crizl de idealizare" afectind "obiect l exrrior" (imaginea
iatalui, qeful, FiihreH)l) n\t se aaduce lnlr-o repliere a eului asuprr
"obiectului" sau, adic, asupra femeii (manei). Moartea unuj rege, o
revolufie, o criza de autoritate (care poale lncepe sub forma unui exces de
rutoriute) ar avea drepr puncl comun provocareaunei dislocrri a nultirnii
(sudal.lplin identificareacu id€alul eului/imaginea talilui) ti a unui reflux al
indivizilor ctue feminin- Pulempropunedou, ipoleze(lntr o speculalieliber,
t46
pomind de la Freud): uneori excesulde autoritar€at figurii ratituj provoac,
tentativa de a i se substituiun obiect feminin, fisuri a mamei ar fi cazul luj
Schreber, dar ;i, voln vedea, cazul lui Oilo cross. 'Legea manei"
(matriarhatul) preia atunci, mai mult sa mai pulin ilu?oriu, lrafeta '.legii
tatalui". Alteori pierderea de autoritale a fig rii rar4lui lmpinge ed calre
obiectul seu (feminin), dar provoacl un "protesr lnit", o dorin!, de a "satva
talAl'". de a I apAra,precum Parsifal zbufnd in ajuroml bitrinului Amfortas,
tunpoaiva ameninltuilor care apasi asupra sa Si care.se prezinti cel mai
adeseasub chipul femininului. Acesl al doilea caz ar Ii cel at luj Otro
Weininger.
2 - Adler, Groddeck,Sinnel, Benjamin
Alfr€d Adler a pus in lumini mai ales legrtura dinrre ..sentimentul de
inferioritate" 9i 'protestul viril": in culruia noastra ai clrei ".?nce." tl
constituie supr€malia abuzivd a principiului mascutin, sorie et in 1910'?,
voinla de putere a individului -bArbar sau femeie*?t determinasa dorcascA
sa fie bdrbar Adler consideri aceastaaspiralieimpifi4iia de arnbelesexesub
fo':trr ufiui hzmatoditism psihic""'. Nevroza apare detndati ce succesul
acestuiprotest viril este cornpromjl de condiliile reale ale exisrenlei Si daca
subieciul Du descopernln sine accenruareat*sAlurilor "feminine" (supunere.
pasivilare,etc.).
studii diterselor rulburari ce rezuha din acesr con,rti,r interio, din;
masculinir_ate Si feminiaa@:homosexualitarea,Irigidilatea feminini, nepurinla
masculini!'- Vointa de puterc, pe care Adler o infelege tn sensulsAu;el mai
larg, direct inspirat din Nietzsche, nu grse$le o expresiemai spontana,un
''Modusdicend.i',de.lt"jareonulsexu&lit4ii.sa:uat"ficliuniisexuate"'o,
pemifhdu-i subiectului sa povesreascaoui lnsug 5i celorlati) propria-i
istorie, dar $i pe cea a inregii lumi tnconjurrroare,tn remeni de viole4a, de
lnfruntare $i de pariu sexual-
c:md recitift istoria crizelor culturale euopsne de ta incep'dtulsecolului,
ala curn poate ea fi descifrati ln numeroaseleopere rcTrltzte din Kuh rkritik,
putem sAiegdsim, ca un kirmrril obsesiv,rematnfruntnrii dinbe masoulin si
feminin.Deconslruirea valorilortradilionalmas{utine9i punereasub semnul
inhebarii a foriFlor autoritare de inregrare socialt inspirA fie discusuri
utopice desFe instaufirca rmei feminitali reiivieroare, fie disdrsuri
pesimisteSireaclionaredespp necesitateade a restaurarraditionalapolarirale
dinae masculin si f€minin.
t47

Fernininul doblndege la Ceorg Croddeck o semnificalie cu adevarat
rnesianici. Ultimile douAcapitole ale c,'rlii Eh Itaucnproblen, pu.blic r|ln
19C3, se inliruleaza "Femeia" !i "Orptlrl", "Viibrul ii aparline leneii.
Crckrul bdrbatului estepfifuit. Doar fenEia ested.estulde barbard pen ru a
tansforttut c Luru viemldhoasdt...1. Sd i se dea posibilitatea dc a deveni
conttienti de ea"insdti. Dewnirea unnnit4ii d.pihde de ea. Bdfiatul
tlispar., dar feneia este eterni. "'. Croddeck pledeazl in favoarea unui
adevarArmariarhat O profunzimesacrd sothnol azd tn Jencie. Dar cine w
$i sa o trezeascd!De cind existd luhva, feneia 4Iott invqatd rd seneascd,
tind w tnr.tle ea sd domneasct? t...1 Trebuie ca Jemeia sd fe lds.ltd sd
creascA,eliberad de orice nbdel nasculin $i de orice Sind nasculin! Cu.ente
nctfrst@d" not td"t vurltrt. s? vot iq rctisii nui. noi zet.not tuni 1...1.o
.nhntae,cf,ulutput?rnrcatew .lete2?$?-'.
Dar apailia unei cultud femirizate va lnsernnati mai mult relntoarcerea
Imanititi ceft lumea copiliriei, conceput, ca paladis pierdut al
bisexualir4ii, al atotpulemiciei eului ln simbioze cu llmrca exterioara, al
jocului creator. Recunoailem o mare tem6 a sensibilitrlii, spe.ifrca penEu
ac.al?ber,thilo\.phie poe-nietzs(hes.ni de la incep lul secolul$i."lrn.,
nna'e Ja.a eldevine!@arr', DlaispuneGrodde-{k in Ein Frau.h-ptohlcn".
Fiinla copil (aproape confindlndu se, la Groddeck, cu fiinfa-feminina) se
opune fiinlei-masculine Si fiinlei-aduft€, Fecum viala dupd naord se oPune
civilizatiei rnodeme.Otto Cross,vom vedea,formule^zl idei foarte apropiate
celor alor lui Groddeck.
Ceorg Sinmel dA, ln 1911, ultimului ca?itol &n ese.'J.Philosophische
K,r?rrr, ritlul de WeiblischeKuhur, "Cultura feminini". Se i rcaba asuPra
semnificaliei !i a anplorii femini$nului contemporan. DupA el, aceasli
migcares ar indrepta pe o cale gresiti daci ar prelind€ egalirata barbatului$
a fenreii ln societatea modeme. Ar trEbui, din contra, sd aspirc la o
nprofundarea diferenlelor esentiale, la lnflorirea aptitudinilor specifice ale
fEmeii, piie atunci sufocate,repdmate,d€valorizatede suFedalia masculina
din cultura. Daci am da femeilor posibilita&a de a merge plna la capelul
paoprieivocalii, ele at produce complementrul, corectivul $i relnnorreacare
ar oferi un nou suflu culturii occidentaleaflatein crizA.
''nacd no@ tibcnatcp,etinsadeI.neie tu roAducela o obieelivarea
Jii4ei f.ninine a* rnea celci a Jiinlei rusculine ie care a produt-o ptnd
acun cultura, ti u la o repetilie a conlinururilor tusculirc de cdttc femei
[...]. arunci s4t d.escopericu adcfirut un nou cohtinental culttoii"*. D8 ce
148
-
lnlelege Georg Sinmel prin 'fiin1a feminina"? ln fond. nunic altceva declt
arrifeministul Otto Weininger. Ca.acteristicilefeminine enumeratei, Gdr.,L
lecht und Clnrakter doat pentru a fi vestejite sft1laproap€toate convenit€ de
c&re Georg Simmelin panaceual maladiei modeme.Cognarul lui Weininger
devire la Simmel vis utopic. Cei doi teoreticieni pomesc de la o aceea.!!
presupoziliei aceeadupi carenimic ln culturi nu poate fi consideratca fiind
asexual,ca fiind independentde o reflectie asupradiferenteisexuale.
Exlragem ulrnatorul pasaj, datat 1913, din corEspondentalui Walter
Pl€njmn 'Cit desqe mine, la drept voftind, evit aici orice Ii baj concret Si
rorbesc tnai curind da t@:culin ti d.efeni in: ti ctt dc anEstecatestnt ele in
frinta unand! Europa estefdcutd,din indil)izi (co'/Ao tndfiecate un iuscutin
qi un feminin), nu din bbbltli gi fethei. Cine gtieptnn undese intinde natura
profunda a Jeneii? Ce ;tin desprel.noie? Tot attt de p4in ca Ci drspre
tinerete. Stnremincd tipsiti de expetieqa unei cultwi a |eneii""'. A.east^
constalarea tinArului Benjarnin, care implic, o critici a inculturii europene
modeme.dezvaluiepreocupArianalogec€lot ale lui Simmel, dar mai subtile,
cici 1in conl de decalajul constart intodus de bisexualital€intre subiectul
sexuat$i idendtateasa pfofunda.
Doua decenii dupe ac€siedeclarrlii de tinerele, lucrareasa despresecolul
al Xx-lea parizian va ariu cum, lll formulareaCtuistinei Buci-Clucksmam:
"Plecind de la noi luni inasinarc care apat odlttd cu Baudelairc (pros'
tituatu, Jenteia lterib, lesbi.tna, androqinul ca aleqorii ale nodemitqii), cu
ori\ini tn curentele utopice ale secolului al XIX-lea Irancez (saint-stno'
nismul,Jenini"ffiul lui Clairc De ar, istoria sectelor), ti cu o posreri ate in
LlJJn a lui Bcre sau tn fen8ile-flori pubere ale Juqendstil-ului, Benjanin
rcconstruie{k un tnteg evrntai 4l inaginafllJui feninin specifc moder'
nit&ii-". Randel;'re este deosebit de in!.iesant pentru B€njarnin afr prin
acuitateaanalizelor socio-economice,cft $ pri! imaginarul sau.De exemplu,
noul statut al fcmeilor ln marile ora$e,unde difercnla dintre sexeeste din ce
in ce mai putin perceptibila in munca ti viala cotidiana, unde "aura'
feminitAfii se degadeazaln imagine publicitara de masasauin prostituti€, nu
pare disociabil de exp€rienlaliricA a poetului "feminizar', identificlndD-secu
eroineleprotestuiuilrnpotriva timpurilor modema
Benjamin consideri ci Baudelaire formuleazl mai clar, mai congient
decft in oricarc cdticn a modemit4ii, ideeactr modemizareaatnge dupd sine
restumarcaidentrtalilor sexuale,cu cons€rinte majore pentru culturar $i la
t49
 .1 rd majonra@a sfirirerormascurine arenreta acqsrproces.
9jl:"1"":. Fascismeievor oleri masculilor o ocdzie de a-ai lua revan$aasupraunei
cer mai virutenr..prore$utturt.. impori!a remjnizr,ij
1::.Tg'i"'
currunrsut jnsolLede idendncarea feminitali al crrei chip imprumutasemodemitatea.Futurismui d6dusetonul
fu c era ri8rri feminme de predite,e. acestei 'revolutii conservatoare".Manifestul lui Marinetti proclarla in 1909:
Fascinalja unor eroine-darnnaF {prosutuata sau lesbianatsi a tururor ''Noi vren ld Blorificdn firhoiltl -sin|uft i|iend posibild tn lun -,
srruaFrtor caresubmjnea/6roturitesexuateronvenire".rraduce revolacontra
'ralorral'ei pahintkmul, gestul distruqdtor al at hi€tilor, ftunoasele ld.ei care ucid ti
ri aspiralja
ra revoruna
\exu^t^ i;i;";;;;i;;;;;
.bursheze
6e0Jam'n. ctscemem disprclul Jald de femeie .'"" Pritind insprc literat ra italiand de astdzi, an
p"ipcut de a dcduce dint-L hem"keutic,j a
?ompoftanentutut \oual cvotutn un putea crctle cn bli mascalii aL murit , .cie Giovanni Papini ln 1912, {i cd
ihuc|i rucieati, dc a e,!rure din doar Jenelebr ]e este dat sd sctie. Sa nu fi qind\i 1afiLtte sau la dife..nk
?rptomka rJet"t cet.t nai intiw a.rpenentet |dite a te",;e
o constiruitti anatumi.ce:rint einingerian! E ittd sexespiauale \i nu nu.nai s.xe fizice.
t:Ioncc ascme,ea preo.updre o inritn?ye pe cea a tui
.a ,:u!::.utui .o
r.out:aun an fr'stone de ta sexua|lne. Cind vohesc de Mscul, nn gtnderc la farld, ehergie,dutitat., hindrie; cind
"Baud"tairc" at tuL Benjanih i.a sea spualeneld, nd gintl.etcla nurliciune,tan&ele, vluptate a$oard,ton hin.r,
dz altminteri &ept exenplu "x-
lacriw lesnLcit'.1sd, eorbdriespirit@ld ti muzicalitatesincopata'-. 1n
persoana Valenlinei de Sainl-Poinl (pseudodimul AnteiJeanne'Valentine-
2 - De ld Marcle Mzboi k Jascijn: ydbu4itea,r rcactn \rmtitdlii Marianne Desglansde CessiatVercel, slrlnepoata lui Lamartine), futurisrul
mondiatd reprelenlar.
duparormulase\oroptuiMasnus glse*e ferneia'alibi.Ea publicasein l9l0 un eseuintrxlar Unefemnv et le
,,,_ryi1
rrlrsc ?td.'yb'
-(ea"mat nare desir, in c$e Schopenhauer,Nietzsche si Wagner serveaudrepl refe nle.
catuv,bla s?\u,1ldcare a torrr vre,tdata wianr
. rnsrrruiiteUaddionahs-auprahurrrrpautFedemvorbete Manikste de ta fenme lururiste (1912) proclami ca este absurds, divizezi.
:,,:,i:.:'!,"
trr.rereoespre -socrelared jArt tali.'"1.i,r !ajorilesecolului umanitateain femei $i ba$ai. Ea nu estecompusadecit din feminitare 9i din
al X.Ix lea au
pfltrr o tragrci dezminliie,n marelemaceldin lat4 masculinilate. Perhadele Jec nde, nde din tercnul culturii in fietuerc
lCtg. Anii de haosau
emancipatfemeia, silir, sa munceascatn uzine, spitale, s€rvicii publice,
in lhnesc cei Mi nuUi erai fi tehii, sint perioade bogate in tnsculinitate {i in
timp ce. sotii ramineau pe fiont. AcesF vnihate [...1.Cele&re reneagdinstinctuleroic [i ca.e, rdsucitespreftecht,
subminar si
mascul'nrlaka.Nevrozete kaumaliceale soldarjjorrnergeau prn6la accesed; se dilu.eazdin rise de pace, au fust epoci dominate de Jetkinitate. Trdin
prurodnemrre8i erau .uprinse de criz; de racrirDi siirtitul uneia din acele perioade. Ceea ce le lip.'e{te cel nai ult Ienvilor,
:1T._.i!."1, Freud^rnsLst,
vomrsmenle. si ca $i bd$alilot, esrevirilitatea [...].In perioada defeni itate in care tdin,
asuprarefuzutuiprorundat roturilor rnascutine
La nrodrcerer'acasi. soldarii demobilizali aveau nuMi o e$perare contrafi este salutantr.:bruta trebuie sd derinn uh
'..-p-l1tr1: r,
seDnrDentur *.'
regtsesLo tume pe dos. ln Kapu2in?ryaJr,:os.pl noO
povestettc dec€pJiile locoaenenrului Trotra: acesta
Elisabed. deveniraindependenld. \i tegasegte so1ia, N
traind pri, propriite-imtlioare si ouln
orspusa. sa rernsraureze aurmiLarea pariarhala.rr cercut conjugat.iroira
rrcearcas, residbUeascd siruaFade\enindtaratunuiLopit.Dar pi;rde loruSi. (Posrru)demiture qi trantsexualitate,de ]a Schlegella Musil
cifi Elisabe$ parastte (ammut jamiliat pennud Eaj Lu
o ardna tesbiara ln ealizele recenle ale "postnodemnalii" noasue, leme precr}rlr
c.updtut scurr {i cu punarjbajelefli.ln lall. RobenMusit inriruteaza
un feminizarea culturii, crira identiiilii nasculine qi a instaudrii unui
Inlc-rextmatr!os.dirijat_itnpotriv, psihanatizei.-OedrpameninFi.,n.Ce mai
androginismgeneralizarrevin in for!4. EIe sint exploatate,spre exemplu, irl
sinuruimakm. . intreab.Musit.intl o c;!itizatie
T1..:r_i:rln.
unoe temeias a ma$ut-rni..ar cartea lui cilles Lipovelsky, L erc du |ide. Essai! sur l'indi|idualisntg con-
-"ytsii radicatg undeferninjratea nu mai repr€zinla;
*!qi, barbar?va raceoarerocoedip lui oresre.se tenporuin. Am ar|rar deja,referind -ne Ia narcisism,cum criza anitor 1970 ti
l-:l T_'"1.*:.*
rnlre..aDa rentfu
Musrt.va indeptinicrima asuprama.rneiprntru a.t rlbuna pe rarat | 980, ln vizjunea lui Lipovetslt, (ale cnrui opinii sint reprezenradvepcnixu un
anume tip de discurs sociologic conlemporan),reproduceclteva temc deja
foane prezenleIa sftrsitul secolului vienez: Privatinrea lbgitd, eroziunea

150 t5l
 identitdlilor sociale, denlectarea ideolo|icd
Ii pt)lititd. rlestabilizarea
ccceteratda personatitdlitor, rcyotqia indiyiduatistd inrr o iune uode 'didie.tica unului Ei tt Cetuilalt lface tocj asennnd i
1...1.Mafite ue ntu(ler,
ne au lost deafec,tate; optirnisnut tehnologic ilfule .tete ', inii-/idualismul cautd calea unui Eu, contpler Si
{i StiiAlilic s-a istari t...l de -ndrogin
acun l"ointe idul ne conduce"'-. C\xn sa nu auzim ecout \ti -uaritiar* aurosuticietlt. ca$e mai cuiind solirudinea tiecfi. cofftdngerea sau
/cft ' qi al |rnui 'Wert-Vakuum",fotm\rl"le lui Mach ale lui Brochrezumlnd insarisfac{ial Se in$aureazl un nou l;p de rctalii 1^tE sexei Modelul
,i
criza culfifala vienezaa anilor 1900? as.tuinntii, dimpreund e replierca pe sine, par a fi ditolwt chestiunea
Cu o ironie care s€ potrivelre mai bine vremuritor noasrredecft predica putetii. De vene ce bunnezeunu nai ,:onstituie pentruO':cidento mirt, e
. .
haluLinard.a lui weinmger.Lipovebkyregas.rlein mot paraaor,at cne,a drn nlposibii sd .r)nstatdn ,ts&ndentul uhur se, .lsupm celuilab, caci anindoun
obsesiiledeta preze r'tn G"s.hlech!und CharaLtet:aceeagiconstarare ai r . , 1 ,tt. ,'n 'r ,d u tu t. p D i ttn u l L t, r '.n tu l u , ,u h u 'a l "tn . er. " .
o -J "
unui haos etic provocat d€ senzualira&ardumfatoare- "ln'jurul inflagiei Aparenl, nu nrri subzisla declt un singur lip de pur€re,care se exercid de la
erctice .te a azi g a ponosrafiei, un soi de denunlarc*ori"a n*,iiti"a individ la individ, Prociea{i:!r{rnlne singura'puiere"pe crre femeiao nrai
femlniskle, mruti$ii. estelii t...1. Dat dacd nu ace a at Ji esentiatut,dacd pan!e^zr:i1sen$praprill.Dar bio-tehnologi!S;manipuhtilegenericedeschid'
pornosrufia insdsi nu ar f dectuo Jieura a seductiei2ce odzontwi irnprevizibile tt'luror visuriio. (sau co{marurilor) procreatiei
Ja;e ea ;kceya dEcit
sd incalce ordihea a aicd"a Leqii $i aIntedictici, abolind oftJineacoercitird
a Centurii ti a rcfuldrii? "'"'. Srrqitd ae secolnunea..ngura seauc!ie;;,,;e r.
Ce€r ce la i.rceruluise.oiuluise n ner lenlinizare,iar wemurilenoastre
Bachofenlncoace,"fem€ie", iar dornniakosului, ..mari;hat,,.
preleri si denumea:cA bisexualizarea cutlurii, se afia insqis ca o uropie
culrurii esre insodta de prabu{irca valorilor kad4ionate: prngtarnul pnmei ronanrire. in Lzcrra."rie
,^E fo-.":
'Opozilia 'lr;erdtoarc'leta Lr1
dintre sens ti non-rensnu nwi este slitie,.,aruiii-ti pierde
Scl'rl.Eei.opoz4ia sexelor apare ca 'nodemiLlli
obst3colulnajor ln cal€3 un€i noi
rud.ati@?a.tn tala yi,utiutiL sau o zdddniciet i"aei. . asi-a,,t",
uillanjrili, depiAir€a sa fiind con$iderau c" o condilie eser4inlS. 'Condilia
pubh.ihliL ln eru spc.tacuto\utui.artuumutc du,c, adevarutsr
1otni. marciiiad, con.tumnttd :a dieiziuke Ai la akalin, treb ie nd v un?asencu
Jrumosul ti urttul, realut ei ituzia se estompeazL,anta*onisnele deyin
ne.aleqortc?,in.epen sa inrcte?en. \d nu v \upprc mcnlzkkdt ieminii.tted,sitwtd tu partea naturii ti a ntocenlei.A.easrd leco ciliere
,t arctl]ureard rehichegafta unci societdli in €rizd "'. ln contextul criticii sale
antim,enralizicieAii, cd d? acun inainte esteposthit tftin
lanj s.op i !a;A generxtizaL a progr].nului €marciplrii !i a romaniismului, Nieizsche insisfa
rerr. . wFrnngerpropusese o Ianomenologi€ detaliaraa acesleimodatiGli asupraambiralenleiideahlui "modern"de bisexualizare a cultudi:lnletesc!
a exrstenleiumanelt| analizaripul ideat feminin; alogic, a_moral,insensibi
o nivelarea caracleiisricilor seiuale,ej sennilicaaboiireaoricareicreatilir4i
la exigentele Anei, perfecr non-sens,absurdiraleconsremanta:astfel
este olnane.ti, ln umu umrl.r, a oricire; vietij lnleiesca pactintre Dionysosti
infAtigatafemeia, adici elementul feminin din consrilulia bisexualaa fiinlei
Afiadna. ca bise)iualilaledinam'ca,el conlinea promisnr,i. unei roinp
rJm?ne,in Geschlechtund Charakte..
ln legatura cu disp,rilia frontierelor dintre masculin
,. ,i feminin, Preocrpd si recree,jepr;Il ane unitaEa pierdut6 a comuniadlii nalionale
Lipovetsry sublhiazi ca feminismur destabilizeaza opoz4tiie aare
9i modeme,Richz.rdWagner r€curgefrecvenrla metaforeseruate:poezia,
ame$ecareperelesrabile. Una dintre cele mai vecfu diviziuni anrropologice,
inspirafanlrsculinl t mnzicase asarnbleaza precumsot{l Sisolia;poporulSi
precum Si conflictele care erau legate de ea, dispare.Nu mai esrevorba
de melodi::se imtreuneaza- Revoluliape carc Wagncro va instauraun
r.izboiul dinre sexe, ci de sffnirul lumii sexului
!i a opoziljitor sate no "conNnism ', inleles ca o comuniunelnbe yd,t !i Narrr.'nvocaNoua opcra de
codificate. 'C, ctt feninishlt.t interogheaznhai nnt
rtihta jeni;inului, cu Cestlnltkultsrt)..,t,creuzeral lnilal aftelor $i iirurghie potirici, va
atit acestt k diluzazA Ei se pierde in incefiitudine; c.u ct; ^t?t"at^}\
fenleia drtemind avea o ftlnclie retigioasa". Poerul, barbar cr€a|m de minrri, va lrehri sI
dispar4iaunot lawr al? statututuisautad\it,nat. cu a! t;ritilat?a inrdtr
iri fecundeze nuzica'femeie. In fal&$ele saie narcisiace de alottutemilie,
pierdc id.ninca "'". Cta*tor retativomogeneate serutui
li se suhsuruie Wagner.nlutcianql-poe1punftor al principiilorfeninin $i rsasculin,geniu
rdentitilidin ce io ce mai alearorii.
compler.se consideriandrogJri''.ln tetralogiaiin1 d.etNih€Iungen,v\itrea
t52
153
 onginare a arlelor in bora celor rei fiic€ ate RhiDutui esle inrerupta
de luctutile', raspttde Michel Maffesoli, 'Dacd orgianisnul e.\te neqaftl
.",.1, siesfriFdincameaza poeiul.crcarorulviril. si .e unesreLrr
ll*ljl
bruntutde.muzicz.Da' principiutmas.utinpredomme: lstoriei absnack, atunci este ti afi,ar14rcacolectird a istoriei tunik zi de
femeiaes,ede5tinau 2i "". La capatul opus, psihanalistul Frangois Roust&'rgatrage arenla, prin
sacrificiului si monii
leuerbach,Si inlemediul unei refle4ii a$rpra aventudlor lui C^sznova: Unll dintrc
Fajdlujsau despreEs"nld.rettini\nutuiltg4l) au
proDab'trotut unui catalizaror.Feuerba(hofera exemplut Ju(ar cawele nebukiei rezidn tn inposibilitotea de a detenftinaserul, pentru cd ea
unei cdtan reprczintd nepu.tinp de a suqine diJercnleledintre sexe.Pehtru cd, odatd cu
a rora[raF-r:-inrerprelarea sa despreChrisr*li"-r,"" rra,t,,,
Te'ifi"n: ea diipare unul dintre reperele oJerre de cultur'i pennu a-i distinge pe
JUmaLare lemeie- Si infa(jFrea iudaisrnutuica .reti8ie a ;Soismutui..
t.ru
impresionatpe Wagnet carc a gAsitla Feuerbach noliunea
ti Je -cornunisrn". ''Zeul ce va si vint' este el oare Dionysos, c;l care deconstuie{te
In rimp ,e. m trimeh eseuriale tui Wagner.masfutinutpoeziei
dominj individualia, atraglnd fa.r6 deosebirebA{balii $ femeile fi orgie, abolind
anorogrnur uner dupa l8S4 {i dupl teclura tul
.Lierantkunrtu(tk,
schoprnnauer. etenentut oruricat teminin dobinde$; progresir diJercnlele dintre sexe, eliberlnd umanilatea de diviziunile sale penrru a
o deschide calea uno. diferentieri noi qi creatoare"'? Sau lsivosiris, cuplul
supenorirarF melafi/rca Dar in ulrimiisaiani.obsesia d*ua.n1.i. p,'og,r_.r. incestuoscdruiaMusil li consacr6lm poemln 1923:
0e regenera'esexuati Si .,rasiaja. se colnbmd cu o
y un
anl'semitj\mdrnce in ce mai pronuntare. parsiiatrfuzd ;r, _e,*i.;:
-;*gi"i. "PeIrunzele astrelor bdiatul dom.a
Lt Incamedziun androginangeli. asexuaL."niu^eadl unei - Luna de aryint linittit -
^unory )i trototip uma.
njlal' nor. car^e a-depltjr di\ tzjunitein se^ Si rasa.Fanusmetinarcryace gi edlbemqul rolii soalelui
ate
wagner. rn rorsttar. n\ mai cunosrnici o rnisura:geniut i Lcantenpla rotindu-se.
'ur androgina
ihvinstimpul Siseidentifici cu Dumnez€u. Dinspre devrt s!4Lr rint ro.lu ,
mirut nndrosinutuinu pee de{lr pun,rorut ituziiroryi $i nici o ptnzd sprc nnluri.
_!1,.i*:' uar tar, al
regresrunri. indoiataca t.ebu;e sa distingemma; ctar ngurrte
ddroginului 9i hermafiodirului_ Flanz von Baader giiea mutt Or, soru adornitului , inceritor,
Ia aci.asta
yi_.T 1 j.T".girut incameaza juxrapunerea Dezlipi sexul,tl ntncd,
mascutme
sr cumurur l,ureritor
tr leDun'ne.bisexuatira0ez
in .cl: rnas(utulac(edela atolputemrcie $i-i oleri in schimbbltnda-i innhd,
anexlndu,$i roare catjtalte pe carc le invidiazd Ia f"_intta,", Iaina ei tulie, i-o.tti n.
tirrr".r..
feqrnditate, tarniliarirate cu narura. S ar cuvenj .a Atuici rana in yis se vind.cd,
''Wagnrr hermalrodjtuI decrr ,ndroginul. a""i .J"r,ii,l
C6,r In"p*"r"
cazul iiu mascutinuj $i ea ntncd sexultndrngit [ ...] """
oon|lna,rin unruneacu femininutsemniticaposesiune
supunere:rema
reconcilierii conrrariilor nu raduce declr o nostulg;" * ,r ii Der Mann ohneEigenscra/rsr4iflflrirea diffie Ulrich Si sora sa Aga&e
ua*mr totafirura, reproducemit!'ll lui Isis !i, Ositis. "Ubich spusese:<ln aceeoti nasurd ca ]a
ncapab;16a se impeca cu gtndut diferenlei. Androginia,
din conrra. nu esre nitul f.inki intpd4ik, ne-ampuka Btndi la PJgnalion, la Hen afrodita, la
concepda ca o coexisGnlda conlrariilor, ci ca depAsirca
lor. tuis {i ld Orili.r. este acela;i lucru sub fome difetite. Doinla dubhtlui
Androginismcrearorsaugen neurruucigaror:ie Oeo pdne.
. otrirnismul celuihtlt se, este Iafel dc vechzca omd. El cauld iubirea uneirtinP care sd-i
fui Michel Maffesoii ne anvng.,in L,onhre de Dionysos.
C_"iniA, a ,;" semenelntru totul, find tn acetati timp atta>1...1""'. ln iubirea sa fa$ de
s", tolog'e tle I otErc. tcta^ia,ca n",ratet
,"'",,,
* .yy,^",1a
a".
",g.,*"",;;':;,:":"::,;"i,i:";:',"l,lilJ!]i;
"gemenii siamezi', Ulrich gAs€Etecu intermitenle acc€s la "cealalta $are"
misticA, unde etica individualistA atinge iinplinirea, fiff o scnzatiede juisare
audrua.vt riebuiesd vedeminu_oas€menea persprctivdo repliereasupra
slerei privare sau semnul unei de.adenle? .Dupd ptuerea $i de alotputemiciesolipsiM mult mai perfecti decft ceape careo poate oferi
mea, nu asastau it'birea Celuilalt.

154 155
 Iubitea hemufrodig reprezint{ crlnea hipetuonei eutui g . !'rdivj. i:oilrunicareaarmonioasadinre seie, .i_i rimite p,'',indivizi citre Propriul ior
dualismului. alte.itatoa interiorizari. eul ca sur,redaneuat tora;ititji divirc. autisrn, cdtre ihlzoria lor autosrdcientt, care nu .sie delit o incfusoare ln
Agathe este fragmentul lipsa care permire eriuj lui Ulr;ch sir .ilnoa-s.i acea{nn.garea diicrc4ei djntr. sexe,separec1 senl masculines{ematele
implinirca f; compleritirdinea-"Fdlia din e! det,ineliribitu. O anrLtd,sd i llni perilan!:.i)slrareaiuj OsirJsii permilelui isis s1-qiincopo.ezeDrascrtlijlni
fi tl ?opleSegte. Agalhe este dutkmul sdu "n. noreeTi Musil in .turtidt. Si. nfncind sexul lratelui. Ablaliunea sexului insiaurcazai erFnjabilturea
pulin mai deprne: 'Tftbuie apbahi ck hotirire iubirea tlipie f).ate ;i s\rd. ccrynrltar preoum S; oilanda reci;;rocl a ini iiot, pare a spune !3emul
Andetr Juirichl o tinte ca pe ur. sentinznt jodrte p.otind, Ietat de tefuz l Ronunul tuJaijlezi insa tni.nile pln:areln1l-rut B n corvoi" tunetar"-
tunii. Componentauiisrd a Mtuhi tale Jui.)neqzd,aici cu iuhirea. Estea1a
din ru.ele pasibil.itdli de unitate care-i stntdat( "''
Dat aceasg"aha stare"sedezviluiela fel de aFropidnde moaflecn si de
\iAl^. - fund.barc haruritc h, atk r.frp-. td tM. ;, 1" . ,","i -.,-
Crcaliei, ctnd Dumneteut lume6 erau ind ingun,:fArd ",,, btirbd!;!", obsery^
Ufrich,nu f&i o arune neiiniSte, caci simre o bizad amlagie"'tl.lre liaia
pe care o duce de la lntilnirea sa or Agathe ii arta nalurii nro6ie, roale
acesfeapefndu-i se deodala a line de comedie: "Dar farme€ut ciutbt al
naturiLMane nu esk.ar? ti el conedi(!?Un soi da t,ectuJitieek.dfi?")'_
Descrierile celeilalt sltui an{irogire in Der Mann .nne E4ensctvlft? ."
scaldl in acee.a$iclariiat tunllle ca qi poelnui "i$is g Osiris"; tlrtnea pare
inclenrenitr, J'ielrificat1. 'Prin trdra i t.arsna, linbtiul ti tdcerea
n&sia ietii {i a morlii -tesmlstecau t...1. Inimite ca inct.menit.. ca'aturii..to4!e
din piept,p'lrccu a re asac:at fizd h hcutujt i conroi.<Atunti i"iha ni-a
fost rdpiLddin piept", a spusan mi ic.Agalheii aminti"'lr.
"Inperiul milenar'h c&e patflnd Ulrich !i Agai.hela slirgil t ronanutui
lui Robe( Musil reprezinti o alegorierulbuiba.e a retalici dinre merculit ti
feminin la virsla poslmcdemiLlii. Desprejnuirea dinire sne, iraugurala ie
primut romantisll ca p1ocesde enancipare $i de elitJerare a unui nou
polettal cleator, bis ua[zarea so.ietitii !i a culturii au perrwbar econonja
tibidinali a iubirii $i flumoasele difer€nle. Fanrrsna ,ndroginiei inctinl
ftspre narcisismul ucigator. Sirualia iranssexuald nu produce neapitat
revolulia vielii prin sfrqitul rzrboiului dinre s€xe,ci poatedoar o confuzie ii
o Fomiscuiaatecare detemina hdiferellia sear.lalA. IaiA o posib;ld perspedjva
asuFa _postmodemitalii", ca rezolvarea nrtuior ccntrasleiorin1r un cenuQir,
gereralizat. Dupa JeanBaudiillar4 lumeaposlma.l€mi a inlral inlr un procrs
de indistinclie .rescitrdl Economia dereritd transecanomtu, estetk:a
dzretird transesteticd,setul deyenktanssztwl, toate ::owery irt-an proces
transyeryal li uniwrcal, unde nici un discurs nn ar i?lai putee unstit:ti
metalbra altuia"tli. kedistribuirca narcuLirului si a f:mininuh nll Drovorct

i56 15i

Legeamamei/ Legeatat4lui.in jurul lui OttoGross
I - Marc esteDiana efesienilol
foo-y1."q rext din 1912, lltrifrrtat Grc! ist die Diana der Ephzsert,
^.
Sigmund Freudlormuteazaobservaliilepe carei Ie a inspild lecruralucrarii
de arheofogiea lui L Saflirur. Villes no cs d 4ri? Mia?u,c. Fteud ese
captivat de istoria cultului lui Artemis din Efesi cam tn secolul aMll-lea
lnainte d€ Iisus Christos,emigl.nlii ionieni au cucerit ceratea,i au descoperit
cultul asialic al divinirAtii Oupis, pe carc au identifical-o cu zeifa lor Anemis_
Templul lui Anemis. disFus)i re{onstruirin mai mulre nnd;ri. in sDecidl
dupi rncendiulprovolarde ErosDaros. a tosrunul dinrrecrtern.; oooutu*
Ioruri de pelerinal dir Amichitr!e. un fet de Lourdes aj Asi;, mici.
in anul54 al erei noasrre,apostolulpavel, evreu converfi la cre$inism, a
venrt s, predice la Efes. Noua dogmi faceao inlens6 concurentAcultului lui
Alrlmis ti ameninlatntreagaindu$ie ntrisrice.povesre$eFreud.ln&nali.
anrzarij au organizarun corregiude prorel condusde Demerios, sub
sloganul"Mare es1€DianaejesiFn;toi. Bisericainteneiarade pdvetta Efes
nu i-a dmas mirlttr vrcme fidela g s a aliat cu Ion, venii ta Efestntovaragl de
Maria, mama lui Christ. Nu dupe muhn vreme, a fosr construir4o baz i;i in
.*stT care Freudo numeg.e ,,@ d\initak at.nd a .rcyF
::|.j.ry
|titor"'. Vechiulpelerinajputuagfet si reinceapa- cu un succesIa fet de mare
ca p-evreme lui Oupisij a lui ArrerDis. pinata aparitiaIslanxului.
Islonr pelerinajuluidin Efes qi-a aflar epjlogutin viziuniteretigioas€i
. Dolrrina \'!ali\r, a lui Hans Drieschri servestetui Ono Crossdrepl lian,
./rnnarsfianna bmnerich fl774.182r. carej, j a jlujir de s€crelarClernens
Brcntano,din 1819ptne tu 1824.Kalharina ErDmerichs,a dovedit tn stare
sa
153
descrie casa Mariei din E{es, iar arheotogii i au confinnat viziunile. De
atunci lncoace,lasa Fecjoareidin Efes a redevenitun.loc de Delerinajfoane
frecrenidr.A:a se lace Ja relrg'a dupJ ,trntut pavet a iosi in."patita sa
inlocuiascl culrul matriarhal al lui Oupis,Aiemis-Mqria_
Snfful Pavel se lovise de Demetrios, om t tui Demeter. aDirabrul
\alo'ilor,emminuiui. PuremLrrerprela dcesr lexrat tui Freudca o parabolaa
disidenlelor ctora psihanalizaaveasAle facAfati' "Freud intuill cd tn chiar
sinul n4cdrii dnalitice, cei asenenea tui Denetrior'tor intemeia o facti-
me '. o.to Grcss,rurbulentut discipol al Iui Freua, i:a numaratprintri aca
Demetrios.Destinul$i teoriilesalemeritAalenlianoastratr acestconrextele
conslituie o andrezi perfecta cu viata $i ideite lui Ono Weininger. pe cft dc
antifeminisl {i de ascetfuses€Weininget pe atft de -feminist', Si de partizan
al "imoralismului sexual" era Cross. Toruli, cele doua opere g cele doni
penonaje inpart4esc intuilia findamenralAdupa careaiza culturii rnodeme
csle intii de toate o crize a valodlor ma$uline, a$ezindumanitateaeuropearli
rn idla alrmati\ei masculiryreminin. weininsermai crcdeainca ioro
posibila renaqterea legii tatalui. Din conba, crcss doretie din.isputcri.
hstau.rarealegii mamei.
2 Otto Gross, inoralistulsexwl'
in prirnele sale lucrari, Ono cross (ntucurin 1877)se consacraDsihiariel
de inspirat,enedrofiziolos(l. dar dhordddeja meite proht€meat; eric;i ti
ale vielii sociale.subinfluenlararit i sru, criminatistulHars cross.Drofesor
Ia Lrnilestildled din Cra?'.( anea,onsacrdte in lo0l temer.Die ceFbral€
Sekunddrtunklion"ll ftcuse cunoscu.p€ Ofto cross in mediite psihologiei Si
ale psihanalizei.Emest Jonesdareazai]| 1904prima tnritnire dinire Sigmund
Freudti Orto Cross'. FAri a inloarce spalelepsihiariei organicisrc(Wemicke
ii serveadrepi referinli), Ouo cross inlegmsein lucrnrib sale, de ciliva ani
deja, concel4iile freudiene, realiztnd o sintezt foart€ speciata Si p4in
onodoxl lnlre psiiiatda clasicaqi psihanalizi.
In 1907publid un rratar jJfintt^t Das Freudscheldeopenitiitstu)tEht und
s"ineR"dcuturyin Mnisch-dcprcssteen t*e,?n Krcepelnl, in cue ranine
fidel perspeclivei monismului psiho-fiziologic Si cade un corcspondcnr
oiganic pentrr roateproceseleanalizated€ Freud(simbolizare.rcfutare. .rc.),
pentru a i aduna laolalta pe Wemick, Freud 9i Kraepetin', prezenfnd
afecteleca pe ni$e reacl de adaprareate organismului $i ate psihismqtui la
159
 gg

t(r.id,.l* |rnhienr:i s.xrrli rs:.' ilt xrr!ihli' { i)roblerDi socjal'- L;l

noile situalii aiile Dup, ei, fiecdre exciiafie icsis
rlin corrun lgjdrte ''rt'ru! 'id i:
('le ei,!d3rs'rzr, lnLferu,l \,:.l.:n1ri !ij!ur!r li roiite.ililLidj(1iiie dnr ctht'il
ii^i iat intr-o tilua1;ede nrPiurr a octrilibrul.i nt lii--3r . rril! r,'octi'i 'lrr"::'':is :rii credeftt
"f'-'l't'ia'i"r, ar : at:izJ in.ii!iiiirii 'lare 'a
,'"," .""r,. .i.'""i n €^od'r se d^o'r'rr "rn'r'r 'ur 'p:'r:t'a aJei;fila i*,air)not;.. I rrdi\ inii'f lt!!r.ie Ji' ! r:ri!'rr' ' nirraniriloj I {It'
l r:b!i -dF
(r J s l ' z rr;d e mhrrundra' odr' rP { i l
*' r r , i" " t l] ' . . .tn p ..r} i l , (lross rsl. C. !-,uri1r, lircr..!r vi":rr:r i'J,r;L.tf':ji' iI) lrotilitt deciati'1'rl
desohise- [trg;mlsmul
dezrottare stftrctural; ti tunctionala sinr din nou "'rrn
; **;" mai bine El rc1ilzi aj'umirc opliuni dalorit' lnti
i-r l: s.i,li.rl'.ie l!)l-17.Jur! ii ,rjri. ]]'1 tljirr: iitlss tlri a spur c'i ri
""r,iiUr"r" "-" "el de reaclie oonlenabil' a' se
rnecanis.nede inhib,tie' Pini c. !i gise$e un Inod l.ariitl .i;r, ;.rt,ri iii!l!i Je 1.rijl:rfttl asllti irrt'rt'rrii'rj accsl.] i'
sdril areazi "i
;;;;;;; ;,. * ;" ;rhirib"u. Aceasti revenire la srabiiiralr !fursic!'r;i} t,: i'rr:.'i tn ;r'idriiii; 1:,.ndi .Tjlrrritini 3''ri)ra l,ed;'ultl iii
de {}ito Lir'rss
.u rn".o,,l.nt de adzple.e' lns'i,ita d' o senz't1ie fli'ere r;
"n -Cea dai bnd erpre\ie Pe"trx e tesenna d(ett pnncLptu i i rai ! l ::l ' r "LiI r i, , Lr : oosliLuii, , , ilr l.il. ddr il lr r :s'r r i: Ji r i a'lnt 8t u: ir ''
$e.izenza: ,iiili)oirrl rrtl :ilare;i jtr
" i.nn'it:; rrl:.1 r:i s;r.ftolli, lt.rt]r
' t, ni, . , , \r i - (rrP o c:" ' r\ry 'e|lliiri r'ja'i3
' i" , u" u " - o tt,n ' t , :!r "t l -' ' te .,irrxrat !.':r,a:.tr,;l r!\:5i.rii ri(r|!il' .' l, iii"irli.,,'irl l'ritral f'fin
'l
,,.r' ;' sd { i P l { Irc:i
0"" " l ' r' reac'Pil' lir'i oprcli$i' ri ,,!r,.1r.i :: it ; i lJr . t r s.h( . O r . t r . ir r r r if f i. liiJl! ! J s'r : ni! li e: 'i': ioi'nt '
t,"tui" rn .r.ip necesarsa fie trail pini la lrenrn
du"bil Aict Gross s'j io"'r$E iir'.'l lrlra ,, i r.lisi,.nsairiix . r 1r.ri.'. '-iltur'ri. .l ar ,1:' s': i(irelll fatu:rt'r
-oir*.
: Jvolua pina la fonnarea unui nou automalism - i{1. 'r . , : ! r ! r ; : r r r , i; }n"nt r iinle pe hr ne
indjlidului la ansambluicond;liilor sde {le
v;3i'" ;r.i i r,ru;,,rrr iiur t , ir l. r r iiie -'
L"rl.lirn"-, {r!r nn! i r, . . . , u, 'u. r , ', u" lr r , , , . ii iu- n, r il. ' t r e; r lji': xle, r se
4i par c'a i t r ' r '
"a"pt"ii coletrriv:aiii nu lriiesn's'
i. **i.r i" consri;seriie sociale Exisenlele ai. 1r r : ide ! ! iJen: - t r Li{r f r r nL{u1: ser it !
individu'ria" &io iilo:ir con3lrri oni .l e rcr.l t i, ! ie 'lr 't nuir r
ilt*" a necams"'eror de :it'r:iirral:,. D;fi d tn glsi. fi tiux| irnro{l'i li dir nf.rj
""ti,'* 'egtare Cupl Er' sursa !n'ipnl' a ciri riu r.:1. njr;
ounctui de ve,lere treurtiat ;n! un punc! e'€lrtal: ,nrli!. ora. rtl,,-; n! ur, lr,r1o. f|'Lill|iror de i:rlarri' Acette rctr'tnlf
buna sait Irrai !ro^itt!
irrrrurarilor psihice n,r o reprezi l sexraliiatta !i nrai lJir o ( l'o! s r , r l iau ilm lie'iical f '
l ,r:,i i or.. l u i. ir ; i: ; t ; pr soulr t r iil I n;
xdaDlarea irdividuiui la socreiate'
"- ircu,r r.',, irri-ri,irrt' i,e r.fsli!.1it; nrrlr l! C'rSrcsirl l\ i'silnnalizl de lr
al cluz(tln
ii"*rrt aceqei contoverse o rcia' 'ArPettul esenlun
ftrte'lnt'j psihi' ln. l :.1/br!.!. h 3r i( r iini iur ii ait r ilif ; r r 1't . ; oDgdr nj'1 din nor r lr it ' lil: '
a"iit"-'i,t. ;nt",p,"n,"o iekdi( a 'onni:.at d' t
r J ir2lt)rolr:r;,; !rl.r. i',1r a !ri.orc lih!alit lui Linesl i.r)e!j. rn fd'riiat;' i90ljl
;.;. ,, ; u tl rtd ' ttu a t '{ r,:i e l.irl)iit it|r ie itl,rrrr' .r til'r:rJ$! sa ;' !"':1 lt carc 5e
,
^, , 1" u, ",
t . a' :,.,' ,a d ' i ' J? a ri tJtt -ti t.rl:!
^ "*. ' "'" nnrN kntt s!.,iira .irjiir..ii:,i r.r )u{ele .i|1) 'rir!iHrro tlnl l'rljn:ta|e Atilu'lili'rr
,t.rl xl,tlucit de cAt. C. G Jutg Etidogia seruh
'st(
!! ltj!'tqenitdjal i-\lrerrr F (!r] (, rop..zinlx {;.os'{ isle ir.trllitr;i|il u]];t Ete.(jl::ij eiLfun'' i:l
i,.leeentlentdde aspetteleJuutt/twntaLedle teorieiJteu;;ede t!i,(..|fe ".
r" \' rP itrieol inlrea!-r
;r;, . , " " , ,' ' J rL t n a tu ro ' c :' tt' | h d dtt r' u::t' cr' D ,r' e
d" d!el (' re rn ' d ir 1g{)tr.{}lriJ Gro,(s !e inual.-r:i ia;'ir'lr,.hcll 5e irnegre;rzi raprd ril
i" o rn ., . i n * a l i )ri l { j u n g i c n i U .' " Gr" * ' r .,erun.il. iirlel.( Lu!,c. irlislice li iroli{irc din 3.hw.,hi!8. ttndE |lec'i 'irejr'
' ir . - , lui Freudin exFiienPle s^h!r1'ri€'
n"."a"*i, r',; r*.a. eu"rd;d meloda ret)Ezcnrxnrulati.;d ,l psiiranaliztj. alon.reptiiJc\,le 3ll.!'ta "i'nor'rlis xlol
I ' nt r . a et , .c i fre fro n e a p a l !l s ;.o n s td ' r t I ' l i di l drebreol ' Ll nrne!da1' e
rrnlic pr!v.,dr, bi cir4eles adezirri.a drtuziasti | 1r,r"r?iiilot de bo'xyi i:t
. i, o i .-t., ..^ ," 1 i .6 n n " q 6 1 s, u,r' ri ode ese ' r.' rr a u '
".,"" ^ D r" ' o' r' i :r" l C ' n' :' r!.nloriile s.tle.!t;ch Miihsam 1l clo,rll.t.i sxtrnpl le Olr!' Grcss !t pe r'fl
. , " " " t 1. a" * ." ^ U fo a rl e rp e i r' i t ti l o zfl r hni al ' w inp,,'raki .ilnrr di:tt;pt)lii lti Siltltktlt Freud '. ir.'ionia din Sch!{l:rnrr
vr' rr' e rudr" rr \i e
. i. J ' . , , r ; r " i ,,, rre u J s ,r c o n ' i n n a rn roar- iri rve, l,r'!l tii '1. ritegiAiufr: srltrl 4r.otra. in Alpii tcainezi unde se
l :' c rt\l et i r' ' ' ' t\' tt' a tt
, , " " . f t if . , s r,-J ,.r4 inlilneau LlJii reltezealanlii .tr r/unri ir Lie astr':i
. E ..1 l " tL ' n l l r:): ' ?tr' tac u ' nu !! ' :" 'je'ma!t;a
, , nnr c r c b. ,c .rri "rllernari!4"''. Ue celc nrai multe ori Otlo (]r'$ 1$i petr€'e
-t rn' o C ' " I Jrd 1:j J ' sutr.uirirr
l " t l n (i h .' J n ' l rdP l
-,-"',rt, ,' t ' r' ! '
rr' dr" r)' i ni i
;';:;;;r,. ;i "; ' " " ' " t rnterrl i i ui ' i i '
' ni c'
" ' " -* p re tc n s r" n .a
t6r
160
 La l,tnn.fhen. are o le;ind. r lllte Jrrtt r.i Ri.hlhoGn. I yietena,
sotidi sale Frieda Schhtier, p(::rlrtr' ?uiri,j[r, Fise. d-::j^:,im]i 1d:! -
cot,ii, aiixce fe tume ln j90? ur 'niirL.ar,. i,, rtrlre rt..,,rDe ir r.--irsj jirt|r ftr
iiul le!ili hi Ono. ae; d,]i lorii rii:,tr r:r ijetiir !11, r{}r nur1,)n.jela:si
'l
f r enur r r t P e re f AF ro :N i n a .r.N .' D :rl o:1;i l .l j { c C .oss rr. rt r;rl 1i l
ir r .,. .i i :i.JJ \1,.1t.,,
Coc ur r r ir ei. ( u p ri a r : r;,l e !i i l ri l e s ? h .! :.rro tf r.oi tI,i r,hi .i ei r,;,A .el sri
por ganr e: p i | e . ! fu n e r. i n trti J i .i ; a rl" n;i :rl tl uti r rrexl l .i i ,.tj . i r !r,e
psihanll;si-ulOllo Grossrgea!1f' xrleljrnir.lir(1ri,? ilrrefloafri r.!,,; .j.. l. .ji
alle z!4!urir ir l!:i16, ritlieir Iur a;n,sscn. j.;j;,: de nlde,ioasa jiiur ile( x
anlxhislci i-ofte alhdi.in.r k As.{,oa. 1.)!,,.|ross .:{o han.iir tr irr t.i
furnizat ilF8nrile lala i 1u frovo.!1 :; lii I in.,r:,riri o rl r.!re.t!a
'r1ra.n.r
alrisr de la lrcepu-Lujlrtni.rilor :,,rir.{rio lrross :t ser!ft corli rii.nr de
exer{tu n.gali! ri de referinl! |]enrru:nnjrj dilrft .onlemp.r|l.,jj rii. ;a..
r{j !r iii.xrau decl! a idee deslrl de r/a!i derp,e psinanaliza.i}e!rn! unji. et
oleren o sclipjroafti.on{'mrare r trei\rJrllLii Je i orrtirare.e ap:is:i:r.jnpfa
desco!,rririio! ire,dienr. Pu nr ;irii. .t pr.i)u!ei; o inrerprej)re qrgi:s1ir:ra
''lnesairluj" Dsihanalizei, inlesniu.j asocl.rc! s: ur .rhe tit,uri .le
tleUanthauwtN. cn .utleleconcel)!ii h nrcdi \:jesprelur. ni.piJrranismrl.
rilaiisflul, ,iife.ileic curenre fiilnnr't penrr! retbnna rnoralr,it..
ij lDnrqr
,.1rffi ea rerolutionafii.
itinlre rei care au va?ut il excrs.ie li O11o cirs:r .oflrnrar.l
bnidieljk,r lor cu frilire l! psihrD.tiz;i. ti rluldn c;k
|,e sociot1r3uttfrrx
WebeJ". C'{col (le la Heidclbe'g ruzise rNlr. desprc {)]to G.oss prin
inlermediul surorilor von Richlolen. F,ls'j J,rlia il incurljase
|a Cross jra-i
p.ot)una lui Max Wcher ur:rli(ol l)enfnl.evirta sa de sociologie. Reaclia r
Iosl loafle vehemenli. iar crolica biogafic.r a Mjrinnei web.r leljreazi
ep'sodul Ea poresle$te cl1_ t. t907, de pasli,
tinuse t, [i,n!]rcsul
Proleslanlilor Sociali de la Slrrsbouflr o conleljn!. despre pt$id de rt"
Irixcipi ale e cii seruale''. Aceastailrenenlie ile o lltare eteratie a ideilof.
coDente4zaMarianne Weber. ii lusese jnsF;rali de stecracolul unui dnir
Si
genial discipol al lui Si$rund F.eud, '.r.e interyeta te.tiiLe bnesnutui in
prot'nan nanierd $i trdtea canchzii r.tdjcate, pft,ctdmind u comunisn
sexnl, aldturi de .afe a;a-zila <nou.1.ticd, pAtea l.re podte d. an.dinn .
Ma,\ Weber, expiica Marianne,era .oDsrematde ravagiile acenui ..Dr_X.'
asupraanumiior persoltne.Deiii aprofundaseleoriite luj Freud le recuno$ea
$i
t62
rrtorlartr, n s r mulfumilcr: illtnrprerarea pe c;|l€le .)di.jeauunii apoltoli
ai psil:rn,rhzei. r,e laror er.ese consijtuiaudrjr:i el,o aneninjarepenaru
valonlecelc Inai inxlre ale virlii. Max Weberretiza deci drticol l lui Gross
cu urmitoereieargunrenleil&,.iild lui S. tr&.| au er'ol@tnuh irt dtiDlii
dn! ,. dupdap;'lt: tneudt:rfttLu1,hk 6u /.u:it hlcd sd ajuhtd.ta o lormulare
liMli I..1 l.iti hltiti ihtLoicl/t,sindift.t 1uiFteud ck pririre luoseri( te
fcnonEnealr tst.,iei &lturii, akt dle teligiei ri ale noravwilL,r,poalefi
"ei
Ac t narc taqo.anld, dLiot tid.:n din puiiul d!"vderc al ilbtn:uhi
pe ..tft, ix
.:tlitutii, ?a i]Jtecu situ@rin inrd depd e de uttiNet.\alitatea
utu?arnlui lor fottrte de i pLes fi itl bucufl/JrL descoperitor,Frcud ti
dit1thh .rni '(d a . Ii ainls ''. Ar lrebui, continudMs !]/eher, .a
afli.a!iile p:,ihinalize;la $iinlele umanesa facnobieclultulorrerificari mai
,tffoiundate.pe un n rnir mxi ln|re de cazui. I)enru ca dis(ipoiii lrd Reud
st Du .adi in alrra|orism.sau in spe.ul4ia tseudosdn4ificrr. S,f .:uveni,
rpuue in incheiere. Max Weber reierindu'se la Otlo CIa-Ss,sa fie pasrate
Iiftilele care separa rivaliul .:iintific de un militantisrn dintre cele lnai
suspede.Mai mulle fomr le deosebilCevehenenrelrAdeaze reacliaafectivA
a unui onl tcandatizir de concepliile lri Otto Grass.Mai rirziu, ln scrierile
sale de sociologiarehgiilor, Mtu{ Weber va incerca sa descriein teoriile saie
_!ocul'!
f'rovocalde aleastaintildre '.
ln prnnivara anului 1908,Ol1ocros.srm1eazAun tratamentla clinica
B rghblzli,subsupravegherea lui Crrl GustrvJung-Eslelngrijil pento abuz
de droglri- Din 1inere1e, Iua opin"cocainati morfina.Fusesedejalngrijit la
Burghdlzliin 1902.P'f,alelcu lratarne u' de dezjntoxicare. Carl GustavJurg
irtreprinde Fsihnaliza lui Ono Gross. Tratamentul se desfasodn inr, o
mmieri insoliLi:Jung .ond(e iflr ur1riftr infemal,pelrecemai mulreore
pe zi in conpania lui Gross,poartd cu pacie ul lui conversaliisavanteasupra
probleneior de psiharalizi. in cele din nna" tulalizase oprege bn,sc.
punindu I pe Jung in mare in urcaturi: Otto Cross, .arr tusese admis la
Burghiilzlila 11 mai, eyadeazri escaladind zidul palcuiuila 1? iunie. Jung.
ale carui talenrede psihanalistsint seriospuse sub senmulinteba.ii de
aceasli afacere.ii !a turta o adinca ranchirlla lui Otto Cross !i va da unul
dhtre cele mai r€ribLle verdicte psitualrice pronuqa@ vreodat{ la adresa
acestuia:'Denefl tia praecox"-
"Evndltrea"din Burghitlzlindcheaznrn pun.l de rupluratn biografialui
Ono Grosn-Viala sa basculeaza definitiv hspre rcvolt $i lnarginaLiza.e
''Demenijj1
l,raecox"iGrossnu va naj reu$ sa scapede acesldjrgnostic$i !a
 !?{

{i de acum iraink conside.arbol,r.rv.rhiar un rcbun care

anrenirl! ordner 'il terasin spilai;zat
fublici. Toluli tru lo tncel3 niciod:U sti si: colsidnre psihJndist i; sa ;rperc. i,enl'u defresie $i loxicdmtrnie inlr'o clini.a
impotriva derracturib" sii I anunita idce desirrij ?,iihixrrr.a. l,a slirtilrl Iui narLie l!i11. est urhsle{nl h chica Sreinltci.
tsth ralDri p\1.r.rmbolesc:r llr!; V;eD?{n.ri]e ci,idiri .rle a.esiui saoatoriuar {ost.i:iau!.xrn1.irr lt{il ri
ai"rere co Eiisat'erijl.anA djn loamla a]1uhj t90t ii ofe'i
octria {1ea.$i tac; si r ixirjuile dc superbabiicli,)i conslrujle de Olto Wagner. $ul dirte.ele
publici.con.etlia ilarr(. stc.niii destrc
irsihan:ttizitj psiljai rti$i f.c!$!se nr(nnrmen1e:!lc .,Irf.nrrii-l.nr; \,ieniiz). for1. udtarreN.l,-
1,, l0 odombrie i908 .evistn bcflj.ez:i Di. Zukxr.tt , 'Iii,
t; Maiiflitian :redi.r1. 21., lui O11oO.oirs \'!n1plitn. iie r.t1il iui. care rnsislri t),j Jilngi
Il.rfden publiri un 1()i de scrisode rJes.hlslr ll
lrti Cras: idirrllan di r..l i i J. ti ,e. sekr chiici. i f r r i sao. a' i) . 'ncli. iezede 'jeie nr ai bun.
t-i-tcng?\ra1t(l'irknla !,rf;rreaszr.i/. Gross
loveslerfe) cuni I irtjetur si n :r)ndj{ii. l,! slirtiruj lrnii iru e 1911. (}i11'Cross Dl;ica.irn nou h Zurj.h
lrixe,r-epe Elisaberh l..i.rg. 6 dnijr in coqijj,r cu n1l1Jiul
el fdr irJ. $i .urn s a Arr Nil.rlla sl knrdeze nlpreuni r:r pri.tertrl lir lirilir Mnhs.tm .
.. i'j , a jI iF a li: , ' r1 ! : : J ' : ' i'
rl nc
- 'l.lflqrl l ntll-
jr r.* i'n,'rr"'|{i rir' J ' .\.idemi. rnirhisli' h Ascona. in au!:dri!-esi. qlrrlit de polili3 canlonnidl
.r.. u D r' ..t, rrc u r,..j rrr.v ,.r.du i rr;..erel dL,c.r, ,arJ C ros,
.eer ce nir I ainpiedi.al Deacesl" din llrmi si o .' :,' ;.I' f_, 1. l, r ' i: , ' . . ' r . . nua u- r cr r r lr , . , .Ft , '. r ', nn"r r r ilor .
a,rimcasci.tmdesdD pen.n; o.irltf,rie !911. {ift! i;ross le afli ,tn iori ;a Vicna. ln trimnvrra ui-rnaLrlii
' . . ur , lr | . l o a r' .i ...,.:n rte ,l i n u n ,J t,ari i l i r r)r i nr-n.ea,..ri r.k rrr...
',, .ltiiiorljrite h fk)*rir,. ir 191:l::i irNialc;u;1ia B,rrii,
. l. nr . l J r \ i , i, .r.i . d ;,. I i i h ,.p ,.n .D rn tp .trI,, nputri \ ...r,rr7,.tu.
" " d.. ?,roj :r1l e..
' ' r is ' 1. p! r D ' i d ' u r' ., F o p n ,.ti r,. u trt ,...r -r" ,,,{dn" .. , ,ri d .,.d ,./rm-, '
r n iir . r e in L .te f€.tp rtr p s d ,j n a L r? i 1).:i!tr.:.ttii s)ti lat.d !:nninluitli'
c \rr' ., I r| rro n u re ." .,,,,,.;" , ih rirnrul n.Fsl.i poriordr rgiin'.e, OrLc Grosr i) blic! r .arre inpofiantr.
- Lrlab
ri, 1l- : Ja. ' 3. cAror sursii esontratilo consrituj. inreBonismuj dirtue -.i l l j .
" |lhi., t x pdt;st:h?:Mir.l.n,?i:ifirlt n- un volurn rie ll2 d. t!$oi a|;Dr
;nd;!iduau !i p'e.litnije elrerio:re cafir.leristice coJritiriei. +i.z\rtrar.,r
Ceer ce cros:l ia 190!, U edrrorul ltrarsDiilier i.rr3 publicitse \i G!!!:hle.:ht antl
"/i.-rx.'rlr
rurlre;re sugesliile (lli'aliej-' (lem,en c! seni aselllinlllor
ceiuj Ltc.,sugesric l-tdrutt?.]- Rccurcelie$ diiul singuiar rl jiirjirii lul aross: loare elapei,'
h,pnori.:") declan!?nz,1co.ftcnel3 inlerioare ornlre
Drolfni $ str[in,. ..dd.r r.rniir;i rxle nleiirule s1rl Lre.r{-a auon}r irrn exu.plie:n revista f1
Iiiti?t unlt das f,retnCe . .dcdarta formqii ernrBtege 5rar.ril,ne ct prelui unui generos linc.lrisn hihialrii W..rd.he fi Affr:!
d.j L,t sijmef care
r " ., t ,n \. !..? .,,,tn .:y1., i , d(s,i Lr rillr mer ' cirdi c) riiEle aurorirali Ceea ce n -i i tiedi.r si ra{nie. hrci dr
.:nt- . ,f1-
f . r"f1. 0: t' .,1 ce r' r :rc
ir dnd' -,n n u { a ' a ..) -n.J a.,rr,,
h i n .,.u t,.i IaIdfi l .r.u,,rr,. ir prmi psgirt drscopdrite psilraralizei freudiene. .onsjdenle
du-. Ja an larea eiecretor educatiri. l! rt:xalrarea mecan,smetor " ,1,i ,.. cro+ ,
de auro
reglare individualr !i Ia ci)nsol;dareavalor;lor ln alt! r).rde, Gross ia .irepr relennti lnldirea lui Ni.tzrcln:. ViziLilr.
indiv urte. E! 1,rec;zeazn ci,
drr. acesrpund .le redere. noli nea de .sinirare-, j'trrrleiijortrloi tsiho jonatj. ii instjrd Dmraroarer sinlez.: lii,carui fatir ri
esre.et i!, Qi poalr: vaiir
de la un individ Ia alrllt. lietii tsinice ii co.espur.je un proces iri!td!:io. l,leer iii'etioare .oatinui s.
Lr. iceeagi pqioa{ta- a}rio cross ne.e dr.t}r rtll Jalniiiar l:iece:r ,i reglirii elhjlibrelor in evoiuli:! sx nonnaln, indjvidui Je r.iapl.aza ii
nt gftIurilor
aurhisledin Mnn'her !i Ascora Enanue!liunvirz . p"r,r;." rezohri lionflictele dinrir en $i non'er, rft:onslituind l:i fie.re sladiu un nor
i"pl*.i.
9oiiliei gemraneSi eiveiiene,in ..lre Oro Grcssesle menijonrl .a fiind t!.hilibru. in evolDli, tsihoparologica. !ii.iriciunile Iiziologice $i psihologide
rjtsl]8clatde propagdndaara*isri ti lips.:rc pe iDdrvid de capaciiateade a de!6!i crizele. ConilicLeieprolc,ac,
!i nrd1nitita,i$a. precurnEj de trafic {i de
consumde diogur'i.Din 1907.o cunoalLepr :imsra_pr.ron1A
$i dnarhisti iratologij ale ci.or principale liprd sinl rllali"al€ de ciire O11oGross, cee:r
miinchenez,SophieBcrz. h vara l91Cse in;areazxcu .e I dereimini s4 reeiamineze nolnenclnruraafu{junilor ps;hoDa&logice.
ea la Ascona.Srarea
psitrotica a Sophie; Benz nu tucereMd s,t |'e agraveze. Pe cii slnt de greu de citit dezvoltarile erudire ii tehnjce. intru.ii preiq'ui
Se sinocjdein marde
I9ll. Si de dala aceasla,ca in ca:ul srnuciderii o anume faniliarizarc cu teoriile unor psihialri demulr uitali. -- cu a1ft rnai
Ai Lorr,eiChaflemer,Gross
esresDspectarde incirare la sinucjdere. caplivant esreuliimul capitol al ca4ii, unde lonul lui Ouo cross devine mai
pe-rsonal$ iulde formul.aza toate iudecilile de valoare ca.e constituiau
t64
r65

g-":r-''--i- 1-
 t ubli. as e i1q 0 5 n . !n .i r.l i r!' l ru l a r,!X.,etti ti : I bep.t.,i hr' . t:. i e ..t,!tt .i ,. int lai) ii. . . . , I
c i' L' ln: z e] ere c a p i l U l e d z rfu :G .o s s l i l a l senej i l 1i !te1edec0| l i ai l j 1]:l ]

oI er , P os ibi1 i ra tc a d e a s e re | ' o d u c e .p ro l oci fJFj n!cea$l unrj l .' i j rn| ' :

degenerescenFx :liri, i;r.!: l)rior.ir. (lr l; fa.inli banii de.flrri surrivlc|,lliri;, daf ti p..i1,.ii:r
' ir npo{ ila a c e'xsei
s 1 e i p o z i 1 j i ,G ro s s fu 1 i | il v0capeN i e!zsche9i sbl i l i azi
ca. dirrorrirl,
pr o. . $llna1u a l d j s e l e c 1 j e ' c i c ]i a Ire d e l i n e $e$j coreci eaz:i .ri l .| i ' }e' ]el :]| .J.di nl 9l 3l ri I1j i ]i l ,.]5.
s,rrclje, evirind ca abarcritede Ia normt sa fte cenzLrrateo,!)ege. pi,nrr ci rrc!.irt .x fiul s,iu.
de la norm! esrelocmai spaliul unde se poate inscrie geniul. adica rr.s Liross.teveniseJei rnri .eiebru per1al;1ri.rnlin.rto! r' Monarhj?j
^tralerea
opus!l degeneraruiui:geniui nrcame;izi
um ans pr b' c fm e s u p e ri o a l ' e i ' e d i te ' $ i 1 o l u $i f' nti ei rdi ' l !.egeni usi i l si i l .]l i cLi ' r| .t91rei Ze.i d.rl
degener s c e n 1 i Pa re a tfd e i n c e n l Ac e a s t1tul bnra1oareasemha' ei i ofe.a" .!l r..l l .tL}| r
lui Otto cross ocazia de a er.tama: .Detenetlii
AsuJ'rauui sjngur puncr esteinsa de acord cr .,d
Narht)iiitdlii speciei urans.
v aI oar eac ul tu ra h a ti p x ri l o rc a re Ia r.i Ie g e nerate,' -A cesteamani fesi i .el l z,!une1' | ci l l !l l l i n1i ]l i ce... . 'in
f 0r r nadeada p ta re i a c o n d i 1 i i .fh a i c e d e v i a1asoci al i ' i ncontpa1i bi l ecu\,j l te| | nrt]I
nrodemi_ Aparenta lor inadaptar nu rebuie sn ne
inc am eA z ap mtv i j | o ru l c u h u ri i ' E i s ft,s p u nec.ossi nul thnafrpaacn4i i i i ' a]:j r| i .ol l dnoeA i evi sLal l .,l '
_mareria
sale. D.imt" a evolnliilor virloa.re. Kttrjr,.ttt!tuk.
G r os s jaa i c i p o z i 1 i e i n m a re a d e z b a 1 e redi nj w ul decaden1ei care.i :i .tfn]ndI,i e| dC :re]7tn1P | ' | l . pi] k}, |: I . d|. sA
P ' eof uplF in| e Ie t| U J l | .| n -(p t]l d .U N | c tz s . h| ..,.' ,' ni ' .," r]i Lerora" H ' ' ' ' ' | a* l ,1* l ,' ' ' 1' l ' /' ' 6' .' i l ,,orl ' ,J| 1| .'^lu|}bu
'cetadenlilor" Esk SFnixl un degenerai superior? Conslituie nah'n, uNd Ps\)cn.undb'r4.lDhlicrl mai lDlii in rev;sla ./'clr;' t tui l{ars
' degenerescenla femlenlul civilizatiilor cetor mai rafhaie, chiar o (;rors. in 1q06. fireud scoar" rn er r,tenp ,meresut t.rh,atia: pcn$u
a modemitilii? Aceas* disculie esie in acesl incepul anct,.let. jrdiciare {i propune celebrx paralela dintre reiateur ti judecAroml
'areleri$ica lrezenlia
de secol' in majoritatea iucrtuilor apa4;Dindde Kuiturkritik
lne gindirn spre de nillrcljc. etoctnd ptin de respe.t Foaia lui Hans crosst'. Ac;$a din unna
| ex e mp h l l a es eulluiM ax N o rd a u i n l i tE | a t[n | a fu n * .D e g el ere!cen1i ' ,);i ]rsei | r1e' esafoar{edeapl oaper1epsi hol o gie{jpsihanaliz{. considedu1e
f at " 1eledc ps i h i a ti e .c u M o re l s i L o mb ro s o ,i nfi c1i U ni | eIi teIare(romanel el 1nnl earxj l 1epentruan.h elacnm inald- l, a( z'seap'opi1sedecolegu|
Thomas Mann atrord€azi aproape loate aoesi subiecu. in canea sa r:lin sAu Rjchard lon Kraff1 Ebing. a.&ni P-rcht)p.tthiar€.ulaltx ctp.indea ur!
, 1ul
' Olio Cross se declarl de panea lui Nierzsche, care slria ii ..penalisr...
1109, capnol
M ehs c hlic he s ' Al l z M e n J c h l ;c h e r| ' ,i n n o b i IareoP ri ni l egeners| :en| d:I' ' .]D e.i | 1l l l aj ori tareacazuri l or incar e1'om I ulaojudat adeval
ih. li|iz ii. : eina i i n d e Pe n d e ,4 i ,c e i m a i p u | i , si 8uri | i nar.1Lh]entecei i ni serenaJcapri ntr-onedezni n1ir isever i1a1e'scr iinddeexem p1ulegaf iacu

166 16?

j'

L.=.- .--.. r r
 figanii: I.., Ttii; t:utu.s.Itunii &k|mti & ei iint I dmestecd? rd,)tdtt.
r Llatitak, drlpdrie, !! rit.irtte ti i"dLietollii. Nu iu hi.i., umhdi .ie
initlit:cLfi riiLt ti 11!41i|!::n cu .rk aai nuliii ri.lcnl { rfi.tit
'trdsdturil. k, c!L( moi
lrardrie !;nl \erriliate6, i,tu1eh14.rcan oedinli. ,,
kndin l+\n l. ru4o.re, t ier. Jdfi awEili. tti6 i|.ir11 i' trtsid.rL .
dnvrt ul ttest.t pdttk ulllrin:4;,puten inlet.te kli hine a .le j i\e dr
iiyl Mai dlet lattlka l.r hif,lre uh elcneht cs.nli.l 1...j "".
(:uor se poai., irf.!:!pLtlle, tlalls crosi illejege !a conrtral, prrnhli:i.
hamose{ aijtal.a. })er\eiJiu;liki" sei:urle !i pornc,lraila.chilr arunci cnrd $
I)r.zirtt srb Juslif;.:a.e lji.rariii lrebtrie inlerzise romrnelc cate raslrlndr:sc
inieclia }]cri.:rl(j rirc. dtrp.rtarfl.ea sa, {jc la de3enerescerlarirrl
'norali.
muliiplirl 3r..t1iii: d. la nomal;tare. Barhali; rinr eiemina!. tirncile
virilizde. in ti lagnb rzii..rlolulion[ij. dra.hillii, ai cniar holii sinl nr
lirrunea sa uitle d3lc.eraii iir 1905, in r:oNctuzir trxinlutdr pe .3rc Or!!
Gross ll v; ak!,r jr.arlea ia din i909. Hans cross p.c,punedeport{rea
deserentil.]r irr cojonii. in Airica de SuC!es1do er.rnpld. sao ir insutei. din
II
I R?rolutid nktt/&thdtaiui
irr 1913.Orio Grossse illsrlleaza la Berlilr. Se asoriaz;illrrpului lui F|ar,z
irlenilert.dre tubli.i,in revislalili.)a un! dinrre cele maj inporlarlle rJ!tr!.
rle iritqclrii exprfsionisie. li nce}:1i re!ist. Orio cr.ossiti prlbtic1.ln .;Jdlic
l9ll. lnrnifeslul i$fi|^I Zur Ur4r,rih.lunt der luL oellen Kr;tt tLun s,i
d.pt1[Ln (nm lrdtntii). Elprezinl;i cele reiplgin; ale, ilesluhi ca pc o
replirt dafi anarho socialistului (irlsrirv Larda,er, care aucase psitanatitrr.
I'rin clarilalea mesajuhi siu rclili., acesl anicol marchcazao ..oti1rr|i ii
gindiiea lui Cro.s PsirokrSh nrt.,t.stient.lui esrc lit6.te re"tuttti .
declari el din cap l locul\t;. Nici kna dtnte rcr.l tiile jnnat. itj ilt!tu nu
rt rculii !4 stabiledsfi libertatea i iriduaiit4lii Ete du dr, nocnit ,i s dt1
\tins in d.tu1la rrubnnd &.t ihtra h rind r! d. t1 !? onJoma ktei .e v
&nlnieru indeoh:te t:afiitld honzlitatefl '". A|lazi, coniinu, Otto Gross, ne
d.|m in fine seama ci ridicina oric.re! aulor;rAfi.se gasege in familie, .:i
mcongruenta dlrtre serualitale $i aurorirare,a$a cum exint ea ir famitia
condusade parriarhatulmereuin vigoare,aservealeindividuatirilile.
168
Perioadelor de criza culruBii ii se asoci.rzn,declardCross,punereastrb
semnulinr'ebrrii a ctualoriei$i a legdturilorianiliale: se votbeqlealun'r1
derprcdecndeuF.d:r se rece cu vcdereapacatulo{iginarcareconsu'in a
reducefeneia la sciaviein numeleprocrealiei.$i colchkJe."RevolulioMrul
de. t,i.i, carc Bruttepsihol.tiei:Siincoh$tienttui caisidefi rclaliile dintr.
.teie din perspTljva unui riitor liher SiJeriut, lup tmpotrila Niolului ik
Jnrna sa &.t "ni atiginard, inpotriea tatalui ti tnpotriw Patriarhatului
Rerolr:liacate w izhucniesteo revaluti(.t natiallntuLui. Nu contedan sub
*. Aclst manifest al lui Olto
ft Iornn ti ptu1 cc mijt.arc se va indeplini
Gross este premoniroriu: el anunli prograrnul $fngii freudieDe din anii
1920': al lui Erich Frornm,wilhelm Reich!i O11o Fenichelqi, nlai tlrziu, at
lui Herbert Mffcuse. Pe dc alLaparte. referinla la antagonismulmatriarhat/
palriarhal il aleaze !e Olro Crossln descendeniarerolulionart a lui Johann
lrtob Bachofen,dupa Augnsl Beb.l (Die Frcu und der Sozialisnus, l8'79J;i
FriedrichBngel'r(.DieUttpriih|. der Fanilie, desPriwteiSentunsund.Ies
Sta.a.r.1884) influenlalui Bachofen.Mai drziu Emsl Bloch,
Max Horkheime.,Ench Fronlm.WilhelmReichilvor smasiala rindul lor pe
Rachofen'', faia ins, a-l evocape Otto Gross.
C'iteva sepranrinimri 6rziu, in mai 1913. Ono Gross ia apitarea
psihanalizeiir aceea.Iirevistl tie Atuidn, impclriva scriilcrului Ludwig
Rubher care scrisese.a spirilele creatoriloravea! .evoie 'ide o nooa
miroloSieSj nu de psilulogie" $i cA psihanatizanu pulea servi decit la a
rlra!..r caracrerele slabe(deexemplupe arti$riiimpresionigi$ pe femei),Ei
N l^ a ,it ru sp -llelepu@ni.:e . Olto Grossii raspundelui Rubiner
relrind o expresiea lul Freud.carc ii spusese, cu ocaziaCongresului4e
psihanalirrde 1.rSatzbure: .J/nf3r ntedit:iI rL'rit sd tuninen ru:dic; :
Cro,.s refuza con.e'r1ieqi cmltiDxir '{r;m asfizi cd .('kl
G in|ini nai itqork$t . Ailislu] fus.se pn)a at'n.i
f?sihauti.eil fu:t
einllD.rliin s1rrc sa pntundi in.on+ierilirlui:de aclllrrincola in
secre,tele
rebni :;) hcn ul) ocol prin ptlnraiizri Crossii.heie cu aceslectvhre:
''Lutdit R bn{ enite . fatN]ne ct? d. apr?cierc,,tt\nti chulat?d.n i,
..nt st lemckt:i sp} itui libe! (reden,d /;nn ddefitqtaircl\nulit r,t li
ta pt:nr! ut. j.n1!itl, Uherta\:cS; tpiritul rLr i;lstmtw unk! $ d\.ka
l-n slilirrl riului 19,1, ll.titn, rrai flrlle alLeardi,ie sr1 !.
aie ^pt!it1l);.
Gr.ss. h DL. ELtuu! nq &t \llr ttihcit tij
riar inrp.Jrlanr. iu; Or.
.idt lntliNkl ftntiLk eic rne.lirinli tstti)tu itxliri.tula,i , el se alcaz) d.n
 T

ptopriul lncepe pnntr'o

nou s b a toritatea lui Nietsche, iar Freudesleprezentat&ept conlinualorul De dala aceastaOatoCross le exPunecitrtodlor l'z-
direct al acestuia.Gross reia ideea conform ctueia confliclul dintre eu Si ;;J;.'.... de so$asa Friedacross ti de
a dificulutilor imiLrnpurare
societate s€ traduce pdn conflicrele i €rioare ale eirlui. Sexualitatea ili;;; ;;. ; ."* H-''c'o's". st'aar';u'r'i "'pT,ll"l.liiTl'ii
constituie terenul privilegiat al acestor abuzuri ale societeli asupra principalelecapete \r la punercasa suo
de acuzafecate au dus la aresldtea
individului, iar femeia prima vicri'':,l. Annefiun8en zu einer neuzn Ethik tutela.
la Ascona' orava
teir"va rcmtri .lesp" o noua c cdt tmpNlllprcvocdrea ti mai depaae.in Reqmoa5{ece ln 1906 i_a fimizat lui latte Chatemer'
SophieiBenz pe care o caractrizraz' ca pe un
Dumelebisexualitilii originare a indivizilor, Grosspreconiz€azanu numai o ucisasl Evocl li sinuc;derea
purea aduce a' fi de a
totalA toleranli fali de homosexuali, dar chiar Si necesitateaextinderii .-"il"in-r, ii a*r*, ca singurl repro)carei s-ar
psfiatric reprol care I
tendinlelor homosexuale-Declartnd cAseloriaca viol $i aservirea femeii, el nu o fi inremar la timp pe SoPhieBenz ints-tul azil -
chea,n| la "distrugerca nbnogamiei $ a Jamzi sale celei nni morbide, cA arnenintt ordinea Public''
onoreazA,s€rie el. $i Pentfl ca rot e$e acuat
poligamia"", pentru a permhe intemeiereaunor noi relafii inte sexe ti a iil*i "N" *,iiucu1 d. o inea socintd etistentd [ ] Dacd tudm in
't* M odinii existente'
scoateindivizii din solitudinealor subiectivi. consiae,arefaptul ca no n/ltitatea constd in 4 te conlo
La 9 noiembrie, Otto cross este arcstat la domiciliul b€rlinez al t^"ii'i'c* mza at putea f interpret'atd ca un semn de tulburare
pdetenului sau Franz Jung de c6tre politia prusacAqi exputzatln Austria. "r*ri- tutt'ror virtualitdlilor innds'
,nniU. Oo, a""U trU* drePt nomd inllorirea
Hans Gross, care se liuda pft1natunci c4 $i'ar fi utilizat relaliile sus-puse din ?xperienfi cd.otatnea
c t? al" fiinlet unuw ti dacd tltm ntuiuv ti
pentu a-ti Foteja fiul de politiile Buropei,snrgiseprin "a'$i pierde rabdarea" a individuluiti a
r""*tr*u n* i^potbild ac?asainplinirc suPtemn
li pdn a cere ac€a$aiftervenlie poliliei din Berlin. La frontieraprusaca,Oto '.rntu
unanitalii, atunii cel .arc se nutumegte cu
ordinea e:'isanfi \'a fi con'
Cross este preluat de polilia aushiacA ti intemat, ln conformitare cu
instnrcliunile lui Hans Gross,ln azilul psihiadc privat din Tulln-{HansGross din TroPpau
&o 6ro"" ra-rne prni la 8 iulie 1914 pri?onieml azilului
obiire o expeniza psihialricl semnau de doi med;ci, carel declari pe Otto preia tratamentul sau-
Grcss nebun Si nesponsabil, re€ornandftd punercrea sa sub tureh. La 9 B$" ;Doi ri-is la B;d Isc , unde Wilhelm Stekel
i"""laln ot r" fn ..^*i"f stu lnchinat lui Go Gross !i publicat ln 1920'
ianuaie 1914,tribunalul din Graz confirma aceast,sugeslie$-l desernneazi ci Gmss sulereade o gava
ca tulore pe HansCross- va critica aiagnosricuttU C. G. Jung, considerlnd
nu a ldflnit vreodataun
Ince din luna decemtnie 1913lncepuseo cafipanie de presAi,'r favoarea newozf conrilicatf prir toxicomanie; va aIifia ctr
lui Oito Gross!i contralui HansCross.RevistaDie,4lrirn, condusi de Franz .- ft ,- ,rfi", *ceptional sa se fi irosit lntr-adf''
^r, "i
Pfernfen, la Berlin, $i revista Rewlrtrn, la Miinchen, publicased numere
speciale de omagiu Si suslined". Puteaufi citite conFibufiile lui Ludwig 2 - Istorii defamilie ; fat ilia Grots ti familia Schreber
Rubiner, Blaise Cen&ars, Erich Miihsam, JohannesR. Be€her,Jakob van Ene momentul sA ne aminrim ca Denkwi)rdill?ikn einesNen'nkranlen
de$nala sa I
Hoddis, Ren6 Schickele, Els€ Lasker-Schiiler$i ale unora dintre cei mai de Daniel Paul Schrber fusesericonccputEca o aPologie
cunosculi reFezentanfi ai miscArii expresioniste-Cufnd, esre fndrl mdii con'inJ pe iuaeraror;sa punacaParintmatii sile ii azilul psihiauic $ sar
presesArelatezeacestfapt divers senzalional.Chiar SiMercur. de France Si memoriile sale Schreber slosa chiar
*4"^ lri.it"L" i"t' un ,a.p.nai'i' Ia
L'intransiqeant e\oca Dire4ia azilului din Tulln sftSe$e prin a se alrcnatd poat' f rctinun tnftu
* t*" l, ,, ,t^aitti t peisoanaconsitumfi
teme cd prierenii lui ^f^cerear'.
Otto Cross vor lncerca s6-i organizezeevadarea$i Iliii,*"' iitai,i, t,'ponva,oinlei ei etpticite: ' De cind s€ acomo-
"pacientul" este transf€rd la 25 ianuarie 1914 la femeie pentu a
din Troppau, ln a-u"r mis;tioasu ordi"" a lutrii care-l destina sr devina
Silezia. Otto Gross reus€{ie lotu$ sa trim a o ^zilul sorisoare deschisi lui .ntr,
"uo-"nitt"", Schreber estima ci "martiriul" siu rrebuia admirat in
Maximitian Harden, redactorul revisiei t€rlnr.ez.e Die zuk nli, care-i justitia nu decft sA tecunoasca
aceeaqim*ura cu cel al sfintilor ti ci Putea
publicasedeja in 1908artico\tl inril'jul^tEhernEe ,ah (Violentd pdrinteascd). deplinul siu bun simt.

t1l
 In,\iziunjlelur rhro cro{j anunrrnd -revot i mtr,ndtrdr.rtui rt r-ga}im 1oraflisde cercetare al ulalui sAuin pimele salelucrnriunivetsir,lre, ptotq:ll
s: r"eb:r ulrlnla .,rrere..nt \ur.it:t uh?,J,r n,,.,.a K,,.ftrl
T
tt'ct ]n
ttLdt desprc.-.,n-i,,",,,,-, de aceslain cariera (ourind intre Pra) de la UniYersilaleadin Graz, urmrtil
i) o (ir,,5Jin.i.ri Jjutr, hof;lic,
InL,'rroare poiifenqle de el b trimele sale legtuur: arnoroase,Otto Grossnu purea lrai
pe careonruto dsrorer..d h,s-xutrtirltir
)i 1i in,rra. rrrrorii,r ie, decil penru -ti impotrila - latAld Mo!flea lui HansGtoss,la 9 decen'
liber.ourshomosexualiralii lor t.jeme,sr re_gaseascaI sa curiive feminjnul brie 1915.a conslituilpe8truel o lolituti ir urmacareianu aveasa se mal
tainuir.ln ei tlrsiqi.Am pxreaspLneci ieo;ite lui O11"Gr"*
*p;;; ; tef|.cl. "TafiL nnarc . Trehuie td rma.e n notui cutd tle dezint.ricare pet!
nodul \afionaf' nesajulconlinutin nebun;apreledinletuiSchr.ber.
1ruabuz d? .acaihii. D. ac ,/L incaLoninc nu L li Poateinchide,ame'
Puncrulcomun, deslinetorh,i DanjelpautSchreber!ial lui
Oflo Crcss ninq |ti dn seana.da pie ut Lucrulde .dre se ,1sil,t.Isi paiiseite lucrd'
fira nici o lndoialaprezerlasurvroarea {aurui, iubjl
1,.::illl*
*:1"1.,l-q remur.mudetde idenrit,cde (,n|, a revotrerpersonarriare" ti rn rile, rcnun& slt nni faca fa$ necetifililor nurterialeate eristenlei,nu poat(
ti Ildi mdependentOri( inhihilie parc d fi .Iispdtttt din eonP.flamental siiu,
rararurrur s,tueher.DanietcoirtiebModD , tg08.t8htl.
5e idrnriii.d.u nr( catriita un Mmcter cateSaricinfantil. Parc menit unui slir{iI dpropiaL
a.€la$ilip aurorilarca g oeaa tui HansCross,raril lxj Otlo.
tdealulordioij $i lui; ih/.li. rnficette pin llie'ta,Idld n bdn,ldfi ad,iPost,ld
Saltlttitn:ihi,
al progreslui soctatse tnvecineazah cei doi rali cu
o inclinalie pentru eid intilnirilo dia cafenel? , poleslelsleFnnz Jun8".
melodeleccle mai dur represire.Onopedisr pe,ti,uu.,pc.rati"r
ri in Taul lui DanieiPaul Sch'ebermuiisein noiembrie186i. Ia cincizeci!i
grmnasu.a.orccri\r. D. c V S.hrebt'rera rurorutunortucr;n puputd,e
p:ecttm ArzilidE Zitnltzrqlnnastik (Gimndstic!1na(licatA llei de ani (fiul aveape rtunci nouasprezece turi).5i tot la cinlizeci Sitei de
i,, care,al 4 ani, ln noiemt'rie 1895. dupl Deziwr.d;ekeiten eines Nenenbanken.
Kallipaedk od{ Erztehunszut Sctujntuit zur naturBe,teue
w(r tkichru.ilti;e Schreber fiul (spitalizatde do; ani) lqi dr sexrnaca feninizarea sa se
F;ndetu"c
"tnMh.t,,: "u thrttnr,Kdtt.potat, .ak p.L.d,can:oLJtua,,. lrrecipitati se resenneatt' la a Si ac.eptadeslinul.La Schteber,ca $i la
?c ht lih"ab. l
rorputui).Merodald D.G.M_Schreber O'lo Gross, moaflea ktilui provoaca o destruotunre a lersonalitaii Si o
se ifleneia in intregimepe lotosirca rcgresiecatreun sradiupsihicpritriti! trc-oedipiande identilicarecrn1rm?.
.iq€ndricJ a con*nrderii a pedepserAc.esori;je
:r onopenicej("enare te
trantere manuatetorsdle. a \aror f.,tosrn;lLr pronunea
educatorilor,semAnaucu $e insrrunenrede ronura. tarinlitor )i 3 Pnrddiltl si infenuLMtri.ihatului. Grosssi Beer-Hofmnn
*11!.. peJep.etc corporah(,r{ rrebuiau .dn).nrsnJre cofiitor Lainceputulprimulxi rizboi mondial,OtroGrossseinroleazAvol$1ir $r
_..,?ll:lo
oupa In'careInL cJr i linutei.orc.re.pr:.cnirer relnm".ea lucreazain r,ai inultespilaie:rind pe rnid ln Oalilia,la Viena,in Slavonia,$i
lr m rrrrr,arii
infantile connituia una dintre obsesiilesale g isi inscriaprecepreie in Ronenia,in Banat.Acolo, la Tinj$oara,va fi din nou spilrlizal Pentru
rn* o
lupli nemiioaseimporiva ..tnimderiiBroravurilor,, a .,decadenfei toxicomanieln slirtiiul anului 1916. Ripine $aselu,'i in tralame,nlla
Ei lun i
contemporane"''. Majorilareadelaljjlorciudaleale vjziunjtorpsihod;eale lui Timboarlt,irainle de a fi transferatin mai 1917la clinica Steinhof,hnga
Schreberfiul izvoresc djn bizareriile disciptmare ale latdlui. Viena, pe care o pll6$ e curind dupa ce fusesede.laral inapt de a fi trin1is
Iar Frerd _
lui schreberr"ratun onasill ta jet de reteren(ro" . a f, tui pe fronl. LocuiesteIa mamasa h Miinchen,apoi la Viena.Calatoreste mrlt
:ll: ' :".1" 1920 O11o
anatizp..z,d.
n imerpreLnrea pe cdre o da det,rutu, tui {i se opresl€la Praea,la Budapesta ii Ir Berlin.La 11 februarie
)(nreDerlrut. runqronrrea .ompterutuitarem, a relalierdnh,vdtenre Grossestegasit. slabil de foame qi de frig, pe un rotuar din Berlin. Primeile
ru
rarrL!er?!e(are!onqiruieo dlnrensiun( eqnuatla .onrnlexutur ingrijh la sanaroriul dt' Pankowpenlrupnerimonie 9i toxicomdnie.Moarela
lur Oe.trp, .
d iosrg ei rrezarsubimpenui,nu, var",la-,"i", 13 februarie i920- Este inhumal. din greFaln" susfineEnanuel HLrwitz'. la
., ":1-l l,t 3"^G*s
rru unrc rschreberllul ant.ese Insaul] irdL mai
mdre.crre se .inucisese). cimitirul eYreiescdin Berlin.
tusese crescd cd.unpnnt . dup!manuriarui ElseJrUe.,.ropii Acetti uliimi ani deosebitde negri. marcali de rizboi, rffaciri, mizede,
9l:-9'o::
rasraFledurarcd un.supradorJr". mereuin cvd. falJ de protnh.ivusa. solirudine ti drog (farN a mai tine seamdde Eacasnrilejudjciare legate de
rutelafronunlara u1iaruarielql4r .nr toruli an' de I'oauqie conslanl;. jn

173
F
l9l4 apare studiul Uber Destuktionsstnbolik 1n knialblat Jitr p{)cho-
analrse utld PEchotherapie sub oonducerealui Wilhelm Srekel. Din l9l5
pllln tu 1918,face parie, ftnfneunacu FranzJung,din comirerulde redactieal
rc\isrei benin.ezeDie Ireie Srr.aJJe,care se situeazAla jumArateadnmului
dintre expresionism qi dadaism. in 1917 g 1918, Ono crcss esre adesea
prEzentla Praga:li lntiln€{te aici pe Max 8rc4 ftanz Kafka $i F anz Werfel.
ln ultima perioadi a vielii sale,colaboreazala Berlin la rt.rislele Das Forun,
Die Erd., RAkz.tuFg \i Sor./pr.in l92Om f''le: la putin limp dupAmoaflea
sa, aparevolumatul intitular Drei AufsAbeiiber den innercn Konfikt, oped
care Fezinta ftft-o formn des6vtu{ftati s€duceroareideile ultimei faze din
ghdirca lui Otto Gross.
tuncohl Uber Desiuktionssymbolik ; lotemeiaza pe observagile tui
Otlo Gross la Troppau, in azitul unde tuses€ in.emat ln 1914, cft Si pe
romad]ulK.t,nerudenal l\ti Fraju Jung,u.rdeo femeie exclamA: 'Le urdscpe
fenEL At vea sd liu bdrbat gi honosenutld". cross relevi in toate cazudte
prezentatetema refisului relaliei seruale, considerardca un viol al femeii.
Acest refuz este, sprme el, de natud etic6. El este ftNolit de oryanizarea
pulsiunii sexuale li conformitate cu modalitareaunui a violda fi violat.
Inspiribdu-se ln comeftariile sale 1€oreticeln special din Alfred Adler,
Wilhelrn Stekel ti Sabina Spielrein, Cross a!€az6 ln cenrrul analizei
conflictul interior dintre sadism ti nazochistrr, proloca! esrimeaz.iel, de
prejudecata sociala a sup€rioritAlii elementului masculin, legat de pozilia
femeii ln societaE $i familie. Or, acea$aordine familiala patriarhalAa fost
instauiati cu prelul unei victorii Fin violenrareamatsiarhatului.Este, afinni
Gross, conofuzia celor mai recen@lucriri de antropoioiie. "Matiathatul ii
asiquft fenleii independela econonicd €i,prin untarc, sexurb g waend tn
rupo cu bdrbatul, inoedinltndu-i, tn calitatea ei de t@nd, o respon-
sabilitate dircctd fald de sociektk: nisibnea de .t pre?dti viborul. Mitoloqia
ttturof popoarclor pdsteazd amintirea unei perioade prcistorice de
natri.rhat liber tn idee.t unei ytrste dz ow rezultind din conbinatia dintre
jutilie Siparadk oriei,wr [...]. Sperunlaintr-un yiitor nti bun ol wtu nidlii
se orienteazdspre o rcintaarcere Ia libertatea matriahatului'41-
Otto Gross dezvoha acelea$iidei iir afticolul sAu Die konmunistische
Grundidee in der Parudbssynbolik. ptrblicartn rcvisra Sowl€r, la Viena, h
iulie 1919- El comparAcopilAria individului, bogatl tn vinualft.Agspontane,
reprimale saucanalizateprin educafie,cu copildria umanirAlii, pieduta odate
cu aparilia civilizaliei, care a sacrificar libertareaspiritului pennu afimurea
t'74
puterii: puterea asupra natuii {i asupra oalnenilor, cultura materiau $i
instltutlite autoritare dezvolilndu'se ln detrimentul ftifloririi p€rsonalititii'
Umanitatea pasre^za aminttrea nostalglca a vlstei de aui arhaice, a
paradisului Genez€i, ca$cteiz tL in Primul rind dt.relaliile libere dintE
fiinle, Siln specialdintre barbal $i femeie. CAsAroria$i dependenfafemeii au
provocat decederea.Instauraleapatxiarhatuluiesle pacatul originar. Acestz
din urme nu desemneazas€xualitaleaca atare,ci mai degaba o Perveisiunea
simtului profund al sexualitaii, de acumlncolo prins{li capcanabinelui ti al
raului. Din povestirea biblici a Paadisului pierdut rezuld ci' renu4i|d la
matriarhat, umanitalea a prcliuit lmpotriva voinlei divine $i a ptovocat o
Revolutia comunista va trebui si restaueze ordinea matriarhala Cici
matriarhatul, afirma Otto Gross,impiedica degradarearelaliilor dintre sexeftt
obligalii de ordin moral saujuridic sauln constrlngeride naturaeconomicASi-
sociald.Matriarhatulpunese{ualiLalea la adaposde corup{i3pe careo aduce
spflrul de dominalie. El purili.d l,r:.solutlelde nri.c ontad ti d" r'irc
aurcrinte, dc "asaute y de prosn4ie "" Concomitentar fi suprirnal$r
fundamentul autoritrtii sociale $i rezolvati Problema ecodomice: ctci
mntriarhatul lncredinpazl colectiviralii grija de a veghea la subsist€nla
mamei si a copilului. Adevarata eliberare a femeii presupunesuprimatea
tarniliei paltiarhale {i sociatizarea responsabiliiali matem€
in uhimelerindun ate dnicoluluisau. Orro Grossremarca.intr o nord"
faptul ca glnditorul Genezei ar fi avur in vedereprobabil conflictul din$e
monoteismul ailtoritm $ teocEtic al prof4iloi qi cultul lui Ashne' cale a
hofttt destirul lsraelului antic ;i sfeta sa de inflvf-nli- "Cultul I i Astdrte
trebuie sl| li concentral in acea epocd td ce se pdsnase in *nEne de
libertate { de dennitate a Ienzii. Orgia ca act cukarul cantinu4 stl 4pere
judecata pozitivd a societdii natriarhale asupru sexualitqii, i&r fen'eia
preo.easd inca a vechiul spirit al suprennliei leninine Pentru a di$rage
cuttuJlui Asta/te, prcJetismula instdurat nanopol l reliSios &l bdrbatuhi in
cultul evreiesc,prin intenhediul cdruia injosireafetteii a pdtruns tn viziunea
enreiascn, cre$ind $i musutnandasupra lunii . in acest sens.xclusiv' cel'al
prinii terori albe dezldnluite tnpotir.t libe dtii leneii' s'a ruIiat ulterior
iutuisnut helenisntulai'"'. Tonul violent antiiudaic qi anticregtin al ac€stui
pasaj, ca qi referinla inplicitn h Bachofen.€vocA noul "piginism" al lui
Ludwig Klages si Alfred Schuler.Iudai$nul reFeztnt,s€ ln istoria culturii 'r
viciorie a rdSostld $i a Parriarhablui asuprasuflelr"r'l :!i nsupra erosulni
175
 cosmogomc.susllneauei. Ono Gross idflnise pe Ludwig Klages in
elenlenlul fenrin r in doun din incxmlrile 1orlipice penru stilul 1900i lemeia
Schwabingg ror acolo auzisevorbindu se de ideite dd,zuoltate in XoiAcA" {rrgila cu fizicnomir trerafaelita ti feneia arnenintatoJJecu trtslturile lur
Rrrde de prietenii $i discipolii lui Srefanceorge,'.. Astarte. in trim l siu vis, Pxul se vede logodil cu o'linet, ce se ivise de pe
Polestirealui Richard Beer,Hofinann, I)er Tod Ceorys (Mod ea i i de mislerioasa $i
- Lm cinp cu narcisei ea moare de o cpuizare il'iel
Gcd,.g.),publicma iir i900, cuprinde una din cete ntai remarcabite a lui Maelerlinck sau
irevocabili pre].ulrrcea care o ctrprinsesePe M€lisande
reFezent'trilite.are ale culrll,uimajriarhatal lui Asrane,bea SyLa. pall.
pe Bdr6nicea lui Barras.
troul povestirii.
eslcchiJrritute{erutuide ta sj.qirutserututu,.rgo(rnrn,}l Laincsprnrl celuide-al doiiea vis. Pa zarefe un ternPlu la Hietapolis in
natci"iac-. 1,.;a/a de a r,oi tace d th r ,,,e<1 ,rald aleJsr:r siria, pe r|n virf altDp! incoqtrral de un zid dulr(u' constmit din blod]'i
formnlaexlraladin eseultui ceorg Lutics "ltmra
despreMoarteatui ieorU,in Die cicjopeene. in Slinrul licaq ironeaza zeila a ca.ei infnlisare amint€lte 'l€
Seeleund die Fomen''. scoa.ein evjdentiunul din firereconiiucaioare
ate Jrrdith si de srloneea lui Gtsraye Morean. sau de -Aslarte Svriact a h'i
.e\r'l,ri. Un t lrhar ne..arisfa,
ut Je t,Jl; paut. (hinurr Je ptic,r\ut. Dante dabriel Rossetti": i,oniurdk1 (te strltuit trite .te zei. narca zeild oa
n rers.u'ra . de/ onent dr ed. : x ler r ! t r t r lr nehurdred .dm I mar(hp-/a at.tutd irnltn.d t.|cttrc erdu inhi ali lei, iwetmintuna cu piete preli'M\e
ex'stenF, pnme*e vizita nearleplad a prierenuluj sru Georg, pe cird
rev'lzuse de un an. Oeorg esle opusul luj paul: un temperament inlreprjnzaror
care nu I ti puttut . tot.a't:i in JtJmil de J'. nrcdla luminhLdu-i tinpLa Noaptea
sclLpiile biitlt?rribr dlktsLre ca apa ti dt culoarea Jor:ului st stt geau, n
$i anlbilios, o natuii viguoas, (lexrul insi$n de maj nulte o asup;a slalurjj phftd ne.unoscubndin coroani v lumnn temPlul Ochii deschi{i ai ze4ci
alletice $ a chipului bronza0; rorul ii reu$eSre,iar viala sa
medrc se ltnunl, sriluciloare. pentu paut, Georg incameaz,raaevrrala
Fofesionale de rbedu in.chii c?lui ik snt,. sa se alr.)ie de @ ri tl umnrcar Ptilindu-l llx
viala (ird tare,$ saLa,.niantu salr ii indrapnt ". ln templui bogar decotat in
r i. r n a. . c as e d ri . d u p ; o In u F d o dJ u p a -a m i Jzdperre(utarmp.reu-l ai ..r dr aur (gralie oirrndelor adusede linerele lele !i de b:iietii cnre se p.ostituu in
r an, a de r er i .o i L t tJ .a re e s te e \p u .: c e r de J
ti rdra ,i aqi i A e , ri ,." r numele zfilei, in tndudle sacre de lingA maluri). pele.inii se inghesuritl
de n' a re l cc u re n l\i ti t r!re I p o trn j cu i mFtuozi l Jrepe C eurB . pen1ru a siiviili cnllul erotjc at slirbatorii p miverij" ("Ver
' I eopf ie
r n ic eea$ rn ..' p l p . i n ri m p .e p " ,rl rs re m a.i nar df g;ndurij ,(prc. Geo,.
r,rl ul Sec. sr uniidin Vr enr 'r .f t r o! r r . t P \ ecr F t r ner i. er du er nuc; d
noare subii in carlera vecirri. El, adcyirrli fo4a a na.urii, invjiital ' e!ri r.r
in ptinn; ciror nlis;une cons1,in a celebradesfriul. Pe lreeria de h po4ile tenlpului se
capnol. va I redus in rt lreitea ta $area ite cadavru,al carui ranspon
iaut it inalta un Lrlus ntonumenlal din Sretie rosie Tot acolo erau ini4ate rD8uri'
v,t inro!&AEi. .u lrenu:. spre oralut mde nrma sa
fie ingr;pal. Dup, )enlru depunefea de cfrande. odau c cAdetea noplii' mullimea inuida
anedntzareamodelului careparea inposibil de umrar at1efolme de !ja1i r..
preeria s^crl, tiperele se pomeau ii se rasplndeaupatfumurile. OrEia incel-'e.
rcele s: incolleascn in p!ul. in utrinrut capilot. ya cuDoage
iluninarer in preaplinul plicerilor, cliva indivizi pie': slrivili sub picioarele mullimii'
I r " nir , : r r on :o i ,4 . ..e n u n re n n rl
u n ,, \ e ! rFtJ..ute.nr.r, purem,!r ., nr" i ftnpinti spre prapa$liede reiluxul nareei unane. Orgia provoaci o dinal}lic,'
\o r" rrn a rl u i F \' !i F - . o q \ fl :i unpr i :r.r. i JrrJl ,.,ta
t,, u.r: rl a mullimii ln care individualilarea se n\€^cl Mul|nrca tti.t ti simlea nai
J i r uF ls lr . .r.l r -. As rtc l rn . V .a" i.i ,- t ri G,.t.,j
f.r c:t.re,1, rrpr . timpadedecit itldiri.ii. ReculeNercaaLlincd$ inlldcdrutd a zilei.) sadaseti t)
..l,enrc !a vtalr. .era$terealui P3ri.
unilk:as.: ..ea ce nici dnlie indirizi nu putea Prcsi4i sdlAiria in
La ir(cpulul povestiri;, paul e,a un fet .te f.?1e rl acctcr...uri.lr "ul
v zqiile utuor [...l.V.iau sd sintai, sai-[itinnn in sfu$it riafa "'.
netulrnli de salvai', un @r<alara.r tr}r asenenea Lorduiui
C:f,,ndcr l.r Orgia esle o vJrianta a princ;piului dtonisiac al lui Nielzsche din Cedr
in*puftl '.rifti" snle. sru jidui de regustor di;r,&r,nnt etci dc t:!
5r,2 t der'tntsidie: ea aboleste acel ptincipium inLtir'iduationis lemeia pe ulre
,op!. D.tapadecisiya I rrseuhi cari I readuoela vir,,i isle
ralenaill in personajul din vis, amestecalln mulfjme","o iinb.ali;ase, moare in bralcle
cautclul a] doilcl dir M.1a c, iui (;\n.8 Acesl cal!il.;1.[l
nrai hjzr. tj ;.1 sale. epuizati de placerea prea inteDsa: 'i" tlnp ce toLdurile rihrintl .le
.1ai 1asljna din carLe.poreste$e .:ii,r!r .i]n vjsel. lui part" noi'
mortji ll|i Georg. Or" cekj douri vise principare.onsrru d 11r
in noxp...n flit:erc se rasucea tPre el Si heau cu atiditare curentul arzator dl rielii
!, relenire ]a el n Si dd.lea seatu cti suh satruturile sale bu.ele intrelleschis( inqheldu

176 1',]7
 incel$i cd ochii in.-c.tti.- nu depldtele ircremeneau prirod rcru\"'". Ca
in primul vis, unde{emeiafragili murisepentnra i pulcarfltr.snileviala Itri
Paul,trupulcareofererfhcere personajuluj din vis esle'inghilrde moane-
ullima 'lransgresiure". ln termer j lui GeorgesBataille.a orgieisacre.
Peturudescrie.iledheologicedin acestvis, lrcute cu un lult de amlinunlr
$i cu o impasitililarecareamintescde Saldlo,/,nde Flauben".Rich.rd ileer
Hofmannutilizasecu precldereDe Deo \\ria.a de Lucian sr lucrarealui
Jacobhrcknardt desptellie Zet Cakstanlinsd?s Or(,&r''. Unnrrise ti
teodile lui Bachoiendesp.e matriarhal reprezerriirdviala in inreriorul
saDctuarului ca pe un laradis rnde oaneDijrraiauin annoriecr nr1ur4tara a
ca{a s: o slaplneasc, prin lehnici. Dar zeilaAsLartecapatain poveslireasa
rasriturileunei "Mame falice (ln sensulproprir al culintului, frlusui dnr
gresierosiefiind inalFt pe preeriasacraa templuluj),orajmuli infricolrroare
decil binetacltoare. iar orgia se lranslomra inr,o sinistri invrinA$enl, de
lruprli ln cjre moaneaseceri fara sd nrmre.e.
Utopia nutriarhatului rimine, 'rn cazul lui Oro cross, o formuli
imprecisaqi insuficientgindita.Evo.areaclltului lui A{ane tare iub panasa
prer naiv idilica. Textul lui Richad tseerHofmanndespreaceea$i1ema
mergeSimai departe.El araEclar ambjvalenla sohrlieimalnarhalE. aleasica
rezoiv,rea crizeide identtalenrascul;ni.i]Iolramul de feninizarea culluJii,
aplrat in deplinAluciditatedc Orlo GrossEi. intr-m deli. paroxislic,de
Pre$edinteleSchreber.badeazl noslalgia inloarcerii Ia sinul nralem.
frscinatia euforiei fuzionale l.t contactulcu elemenLulfeminin. iuisarea
ame$ecain cu pasivilarea eroticl mascnlinide lip irans-sexuaj. Dar lextul luj
Beer-Hofmarn Sifobiile lui Sctueberdovedesc cu clar;tarect p.omisiunitede
terjcireextatici ti de eiiberareimerioarrnu inling ang$sa sinrliu in fala
mr.nei talice,teroareaprodusade pierde.eaidenriraliipe careea ar putea,o
pfovoca-
''In clipa ih carc este Liplit de sin, ..pilul presimteceeace ar paiea
inscnnaabsenlapenisuluirdu 1...1,tuv comtonanEntalsdu la adultd
seintemeiazd pe acestdubluJundanent 'tustd
diti necutularhaic:euJoria
lu,iondld
as.ciatd auietdlii itltolerahile tAitu ti na si cealaltd int-a htatd
dependenld fald de.feneie "'. Otto Grossnu a vazutdecft un chip - cel
zirnbitor- al mrtiarhatului.El nu a vrul sn vade9i cel|lair chip a Magnej
Mater, devoraior, falic ti caslrator.Ar fi rebuir sa se plece ln fala evidentei
ci 'legeaMamei". atfi de des invocali in utopiilerevolulieisexualede Ia
in.epntul secolului,nu estecu nimic mai pulin severadecit leseaTatilui.
acuzaude loalerelele-
178
ItI
1 Fran. l, erfel ti Mat Btud imP.EiNa lui Otl'' Gr's!'
Oito Gr!s' a arcat islo'ia lileraluii rcesluj secof in aceeali nrisuf'' ai
pore chiar mai mull decft istori. psih^nrlizei. I'rezenl ln fiecare eupt a
;lograttei si:,le ir cercuile s.riiloilar reprezenrativi ai modemiElii li
!',.:;gardei Clrc G.ocs a Ins?.lasryta turirror o adlrca ;npresi: Autorii cei
nui apropraiirle el, l,eonhitrd F ank t1882 1961) li &anz Jurg (1888 1l6iJ'
i au rezen ai rln loc lroeminenl ii! romdl.le li nemcriile lor' D H Lawren'e
it cvo.i r. J.u1in Twiiisht r/l l:a11"'. in timpuJ Jiilor i'nchenezi' Grosr J a
c nos.u: ri t. ioha:tnc; R iie(iLer, Katl Otten, Vr'aller lNaseDclever'osce
\iaria arii. iJ) al. caro. opere recunor$Em urfiol' aceslor int niri Aparilld
hr OiLr Crosr h Pfaga, in lqlT a la.d scnzalie!n 'erc l lui Frant Wcrfel'
h{rr }|od Si FDr,7 Kafka. cum c atiilir n meroasedocumeale-La Eer':r nt
fin.- h l91ir, recriile lui OIto {jrosr au infiuetlal gr|ul dadaistrior' curi: o
doledele lr .rp{,cial mr;furia Iui Raool }tarrsma r' Soana no'o|oasii a
carie{ei lilcrare a lui O1b Gross 5 jarul obieclul llnri studiu !rccis'"' Vom
pe ctrre
insisla astlFraiffiinirii cu Wed;l. ,Jrod Si Kalka pentru ci nnaginea
mai bnre xiil
aie5ri autoii i au constnrir o lui {r11oGrossfe iie sn inPlegcm
$lzr, penn:nenti in cllre rriia in Ftic: a teoriiiot saie des?re mm;arhd
'il
Si .a ?ele es,ecrlhtsix.
Ffulr1 Werfel iniilile?zil llt, puncr de vederc nmhiYalert asuPra lni Or|o
Cross. unde.onriarnnxrea elLe nLai pDlemictr iolnfi lecft fascitxlia ln
rar-tllttl Butl'.ra odlr di. Frii,rniSkcit' \l;n 1929' tB{t:b r'1 sdn pPtd"d )'
ulrde trl] fi.Em|]lrl descri. contuzi: irrrelecluald!i social' senerari -Cel"llnoj
rizhoi nrr,lirl. egare pe,sol'2j!l G.hha.! nrconitra.Lde le$ei 5i de lra84i
"; tat' J(j'met( d' .Jistr'ln v tunk f''m"t' ltaldie tuvte
'lc'],fa:
';re
irltttutiile ,niik. s( incnciazi pt nienrc a't<trita'1 lt dLtexzi drtl
,,"*,"iut i,aot at distru'\.tii raahithatului nat nl i? t:iltr( pat 'I|8t
i
s'Ll lccen:arl
oi(l de puteft. ,\.:castd lrct(:ald cle mnne va peryet*n li
consecinld ';oLentit tl
Jizrn incewe iinii in zilel. n dit.. l:LtiM
.:oh:ttttuit-. rLt:r'iu! blo&t dl at.e crlt singeft't 'lt rel*ici Pfinii
'x ;'en\!'r
Cebhafl, I,loiie. pr.'feiii, Platon li /-lhr;stosairdin geneatogiei unei irur'ii
cure rLucste rilric alr.eva de.ft nr3linclri violuloi li care se mmifesr' ltrn
rcspeclrti fala de ta1d. frin n.,ioteism li monogamie Gebhart ii P-ijier'
religia brbil,rnianr, cuhul iri Asrarle; el chearrA la o'revoiirlie serrrai: '
soli<lara :Lr revcluli;: comlriisl, t anarhisld line ''ctrzat de orim'' 'l'r
t79
 Gross' in
oferise unel rinere depresive ti sinucig.r.se otxvn. i-o.uie!s1eintr un dn1 1917.Milera iocmai ii anu,tlaseIt Kafta vesreamo4ii lui Otto
muldarqi neinsdiir.donnindasxprarnui haremde femela ciror scul O|to Ctl)ss \ scrieKafi:^' dar
npartament rebnfarie 1920. Abu ddcti I am &n rc
viaF erolicdo diriguie$e,orgdrizindo.gii la o tin*, vaduvi de razbc,i.$i ea in intinpindrca ne?' pe n fuidal de
dm siniit td cev intlotrdnt wnea
subinflue4a sa. tidicol Ae tl tlestuwn, 4l
at Fietenilor si ianiliei sqle (Y\ia cun@tut'
Ocupalia preferafi r I i Gebhaf esredizertalia despreerolism. F:rce in thiat n sugor cildat tu ficut depus intrun sac de |'oiai- ca sd nu ca&i
specialelogii'l honlosexualitajii: "Acea$aavea,CupapArerea iui, un mare.ol tlin pat cini rtiminea sinllur - {i cdre bea calea wat<rd
'
minca ITucte mi c'l
de jucat in viala spiri.dah a umanitalii.Ea inilF pulsiuniledeasunrr tc,tce i se Mrlea) nfi rluiea &reun cu rindul la des&mpdnted disdP'lik'
,nimalitalii-Doar ea pulealnlesnicelordouasexe ti aprecierer ln ziua dceea tt)(mdi mi int')rceanl
lui Christos in pici.ate. thrya1ctu.:irtcat
mutualn.BarbAtulcare -cunoa$ierea
resinlea in el insusi, printr un senrimenlde t L d' la B"dar ct u undc' t n'al"Pn
tdP tot:.t r' .t t t hd t : t "\ r ahen"t
homofilie,raliuneade a 'ru fi iubir cn bArbal rAmineafrusl ti violenl. l-,Ifura p. 1,' E.Jr .. r n r . r . t "'t "t ' '*pla f u'| dt \ il', : ot ia r '
r nnnt ut I a\ ct a
homoser ald .t caracterului sAuil putea aida sn l4elergn $i si respectecu 'acctiti porcstit ten tualn naaptea (inLlJqrd
tren de noarte l l Gtl)ss mi'a
landreF iubireafemeii"*. Acestefrum€Neclrvinlenu-l Lnpicdicl insa pe cd i$i iaced
rte ciewt ni,:i intretuPeri t tinp ! cdt('rd faane Ptababit
G€bhansn neglijezein chip vjnovatcopilul al cnrui 1ali era ti cnruianici 4t - a f at ht d la dt cP' 'r t hild nu an
,ni Lcr.,r:," 1 t, ut u.
nncrx nu-i dlduseur nurne. n; r *nnt 't , 'in' iqt P\ p, r a dJ't i'r 1u ie' t nJ de t a
Punclul de vedere al lui Max Brod asupralui Ofto Grcss. exprimat in ' ^r,.iai"
-u,," "pon'1 ' -Biblie
' nu'l cun'tteatn dar Llin lqsitute ti din
ronunul Ddr gtoJSeWagnis('Marea sfidr.e') din 1918,este inca ii mai Pe care
nt i'an \Puta tti"a. PasaJulJar11 nneraper? ii aducea ttot
.t.ir""ti
negati\,- in timpul unui rnzboi deraealor, ctila dezertori Si refugiali a ^n
(:ered aptubarea mea Dddedn necanic din cal'
elemente,Jdrd intretupete
in@nreiato colonie utop;cl, Lib€ria, condusAde un anumeDr. Askonas- cre't cd'
Aoesl personaj, casatoril dar inconjurat de amanie. predica gliberarea in timp t:e inasinea iui le incetota in fata ')chil't nei De dltJel
(e'ni spunea mea fibltj
hterjoarAa indivizilor. "Nu M ihcrcderein nici a Jdpt.1a amuluiinp.//..a chiar'1i t:u capuLtinpette nu at Ii ntleler Etndirca
Lui insu;i. Sd k ituutgi pe tine insqi- de atutuL,dltcii asemen.aictorie nu ,"1" oi n*^i t...1.t" p,asani l'an nai rcvnzurdcr:itpeJusd"^'
ar Ji tn acelaii timp i a tnlringere pe cdte ti-o rekni. Des@mpunetea 0110Grossii ProPusese lui Kafta saparicipeimpreunacu ei DiItlli c4j!a
-d Bckinplt't
iubirii, o unanitate cas rltil {i &darb ard,prAhusiat lwnii in abstra.lii, - idki nl;ercnll" lonoJ'cdur'eire\l$e,r/ 5 Jr hi ttul'l Dldtt"
prre
unde duc |ictoriile asupra Lui tine ins4i! In dcestjoc iubired ti bundtate1 \e: Ua"tih"lb,, ( Re\,.raJe luprrtnrPrrira\ornFi ,le pu'er' ) 1i 'e
si t &!:irtcdte!'*. Dr. AskonasFovoacanelncrederea erouluidin ronrdri cr. pemruo vreme,KaIka tusesesednsde an asemenea proiec' El li scrje
''Cihee$e acestDr. Askonas?Uk nintuitar,cdrele sdctifictipropriului ris? spreexemplului Mtri Brod ln noienlbt\e 1911: Datd a tevistdn d tentut
Sauun trdddtor, un ctininal &rc-ti defulcd,ns nhrcle instintte subpulpana (lestulde multdvene, este!o*a de cea a Dr' Otoss Pent cd tu separuse
mesianismului? ''.Isloria se lemini prost.Cufnd se doveietl€ ca Liberia cel pLllinix a se na$e din flat\ira unei anune ttmpa t
esle un laga.r de recluziune, uDde domneqteo autoritate lnspiinidntoare. pe"sanaL". Sen,ut unei aspirulii comuneti d un'r le+Aturipetsondle iatd'
Locuitorii Liberiei se revolti imporiva lui Askoflas. iar lagrrul esle in cele revistd"'
din lmna distus de rtzboiul din jur. Consratlnd falime ul utopiei sale, Ialn itLdoidla,tu ca ff poatecerede la o
Dincolo de acesieanecdole' cum ar ltebui apreciati o eventuali influen!'
Askonas exclamt Nu ar tlebui !.i ,e Sindin ]e saharca ubunnAlii d.cn a conflictuluidinte
dupaic? ne tunfi achitat dr sarcina cdrc conshdin a iace bc purit\ii in nai- a lui Olto Crossas pra lui Kafka?Violeqa nemaiauziia
iatal !i fiul Gross.d;r"dtantulame$ec de revolti $i de depende4d al lui Otto
cros; ia16de la1d snunu pureaudecft si i par' Iamiliare autorului faimoaser
biel a; tleh Varar"- (Hans Gross fusese Profesor de drcpl penal. si d'
) Kalka.inlrc G,u" tt Wcta!ry?l
criminolog;ela Univenitateadin Pragaln Perioada in care Kafka l|ii incea
In scrisoareacdre Milena, scrisela Meranola 25 iunie 1920(scrisoare ln momentul inflnitii cu
studiile in aceea;i Facultate"; ne putern imagina ci
publicatain 1983),Flw Kafka povesletreepisodulinlilnjni sale cu cross

180 181
 Iiul, m l uikse pe rati). Ntr rebuie tn.n nici o irdoiata s, ne mul$mim Olgiij. tulalici {i a lui Pepi nu I face pe K. sa Progresezg,ci mai degrat'a il
cu
judecaradezamagitaa lui Kafka despreconversala
sa cu Grossdin scrisoarea re le ir 1indetr{eaza de imn.
cttre Milena din iunie 1920.in all. pafle. noteaz,id. elen pta: ,.Fn Brirtratll solila., uicrpa5il sa lsi orienreze viala, tere rotu,si Ia fel de
ihdonr
td cd GDs.t nu se in€eatn, rla.ri it inleteg eu bine l' . condlllnnal lx elec. I-egea ldllui sau legea Mamei? $1!I]a ii cedahe pa.
A r ?/ hd re tre z e rrd rc a r(u J ti r. rr i i d re ral ri l ordi nrr. t-Jrbdtj :, fenrr d,, inurile ti se rcdft la o raricaturii Klamtn, hirocratul abuzjv. pe de o pane;
I 4J r . / z / . ! r b \e m n u l u n e rl e .t r | | n n rh i n a t e arn t Io W ernrrter,,i i rrroC r,* Gisa,lnlilaloarea sad:ca iranizindul pe Schwarzer.pe de alra. in aparenla
Hartrnur l;irxler deschide o perspecriva deosebn de snr;sd,r,,. reduse ia un slalut de.!nE inferior, lbmei)e dh Prr.".rrl $ din Cd.ltelrl siri
deri r,r
lretrureneapa.arsal c.eden pe.riri.. rllnrci cindvi.i,e$c. srins leglle de pnlerei ele cunosc toate ascurzii!.ile. Tribunalului ;i se
firi a defiii trcx
hr 1! . e r nt e l e u ..l p ri n a .e s r \,n r. d e ,tre o Inl tdpnrd
,Lri\r .i It rf;r.i infilreizi in sferele inalle ale casl,eluhri.DeSi satui este atezar sub regirnul
ur c ' . r ' ut r a l ' r' K d rh .r.P u r.rn m.. re , a c ,,r utrn.ut r dr ,onrr, "
,t ,,r . f, fdri{hdului. Donrnri ca:e exeniri pirl.rea p3r supusi, iD inriritatea lor.
prr cu&irjle rre fuseser, li .elc de tui Weininger 6ross. unui nutrirrhal ctr arft nai suveran.u cit rdmine inisterios". Ca Si cum Otro
ti {} ase elroa
.rpropnere inlre rnriferinisrut -ndsifatian, Weininger qi Otto Crcss Ltrfi in cele din urmi lteza! aieturi-
i; fcninisi[t ]nrrriaritatutut nr
.sr.. drcir in atar.nl, laradox.rta. I,.ica de tenreie ,rdutarc;,
\i te.r;rnrrtli )ri
.r.r{reea$irada.$ar: cr;a iderli'ili; rr:,scutme.
:.a sosirer sa tn sa1,I(. csie intimrfiai .a un eliberaror
de !,|e f.neii.
' J . U|' Ul. jj. ' ..' :l ' l c J | l | ' i ' :...,l ' a h 1 | n .l j a ' ' ,
r . 1, 1, r ' i, l .{ n rOtr.. r:.i I.i ,t d " r..F ...,p( 1,.,.,t,.
rok.c.br lete .?r,rjmp-F Frieiji;. iin
l!.ina.hfi. i se otera $i g.isesle.rulaiui
de:' I sfida pe Klalrlnl, pure$irnl
,\e{ de ba.ou de ie .arr,i. .ami,r ii r"line
rulriiuttit de r s{verna i,iAia erol;.i a salutui. (. ijrsuir pue
disrls si.loace
acesl.ol de anturl elib(Jal<\r: /\t trr|jt i s,i I paftsli p( K Ldw! y
li ri.rentl
..- . s t{ n e .., I n rJ e , . J .,,ru ,,u crted..i n ..i , .i x, urn j ,. .
: *:
t P. ,t 1t . r , t ,.h , | tn ..,1 . j " 1 . . f .1 " "d.t :
.., ,r ,.4rt,t,.t. .,
urthh? kxrlki rt iib. , K. tu1!..r.,i(l$etut k, d.ra trm Ltb\te ;.tlal
.n1I Ii
.edu&lin sa kntihe aLi:i,,uut d;rtte
'nt.)uttered.ldcd klutiLe t..tt .L|?
unt.1. in.erftiri ar li esu.r ta i.i t. lune"tabit,,
. \ $t , f e' x ri b t u r re r,, . I r.:,,r.,,..rr" rd drn t;, . . ." u ,..I
dn .. tl .t
I r t r I r per ' ! rIII cI i , |\ r i ! r. \ , d ( . ,n r.." ,r, td rdJ e ,,u :rnj r a. t, h:ruj n. (., ,..
. or ' r " r r u,
" \ . -n t.rt -u tr, ' ..,.:.J L .J |d rr , 5Jr ,, _, ,t .m,r,J. !i .r .t,,
rnatriarfirl D itr?dstai supt:rirNtate h J;jlc t:ir.n bii ]arbaLii tr lu.tittd
nu.le fk).u,rj ./c'1!:itor hi.:t j.i.:it-tr
ti i:i Libttetetl et( oefiinLtl)
rotectLv, prLn J.rle s.xuhi hr nLai J..ttabn i:tatit ih rirt
t.a vt.rii tt,.
pctk tqie dNt-ielirj.it tk, ,u .I:i i\ lotd delit k a i; i.. s::ijiL:rdt.. t? aic;
te. !!r.t tutc.t .othtc,i it tt|-t.pt!r1j stdrit: K. &:,rette
ui ii. n1:wr d! it.mei.
;.- tt p ..., ..
. : t i" " r : . , , : . . ,,,d .,;
tl t.? ,,,u t,;" t D e. .11i .,n,..,,e

! dLlelulu' . ( , rn D l i .e mj rJ ra r,cti nrel e c" i _ ubi re; ..ri .,i ,;,

182 183

8 de anlichirate? casi.^: 'Dt|.d analizilm conreplia despn€A,tichitdte a lui
Eleclf,a,Antigonagi Ariadnr.
l ti Renasterea. simbolizind o viziune ralionalisli asupra lumii'
1 M]renes, Cnos!.s Viend
Stilul isrori.ist ai nnrsrrdl. !i rxodemhaica vienezi a et]ocii 1900 au o
tisaluril conru|a: relcinla consirnra la Anrichitale:j tr :fheotogi.
Obsen'aliile lui Marthe Roberr tu legriluri cu edncalia rrr;nriri de Sigrnml
F eud sirr valabite i)edru majorilalea in.elermaiilor vieDezi ai aceeej
ger"-rnlii 5i ai oelei urmr:loxre: "k|lina [i gredcd aby,hcdu t& {ett ,jik
.:u:surile claselt it:i. da., ih.:€!inl .:u .k^u o neia. kt rdu .:.rnsa.ntl(
tub1dl6rettn or(, ih tintLjc. 3.rha,a nk.rupa tuiit up Vafiu st(undat J ..1
Dr[i t:.tpdti la Fteud pr.porlii n.rktnuite rtliijie anlit:hilnlit hu t.pr.zinii
t:u kici un chip w lanamen etqliljnal ih ve/kea I : & etk laatk
ftrpindnn b gernani m ri, dc abl.i,]a ?rreii asinilati.ate tjnstlt astj(i
unul dintt. mreie ter.nlri neu|? pe .:dre vi- ptdrn initni gazdefu ..Iotj
nodearii rienezi vor fi impreg.aji de greac;i. lalina $i jslorie veche. in
omagiul siu inlidlat _An einen allen Lehrer" ( Care rlr h,nrin t1raesrru..).
Rarl l(Jaus deciari: Tu h ai inrdtat latih.t .ti Betrun1 i De.n ili d,k,t.
Sernnna, estu pennu & an studiat latina. I Ce a.I(wnit gernana pehtu
mrh. chtd I eu dh llutu! sd-l citescp. iutlitut tij Oyittiu! '.
Personalilalealui Theodor Gonperz (1832 1912), aulorul itusllti iucra.i
de rel'erirtli 6rie.,rrilcre ils,ter (1896-1906), dor,rniar!iala miversirara
\,jenezii ilul srD Heinrich Gomperz (187:11942), aulorut c^rlii Gruntlteguhu
det keusokratischen Philos.phi" (Fun(i nentele J,it.s.Ji?i ne.kn/1tic.,
1897), exercir, r';rfl enli direcla asupra lui Hugo von Hofnr$nsrhal
fi a
sc.iiiorilor "Tinerei Viene-. in 1897. Rudolf Lclhar ii calrfica pe a.etti,
drett 'neo socralicj". discipoli ai hi Hejnrich ComplE. adelLi ai ironiei ai
!i
184
lilosofij care interpreleazl lum€a !i rr.tla ca pe un joc'- Holnunnstha, a
'ne;
exprinrr, cu solemnitate?finiutta g.ofundi tdre leaga mo'demitateavienezi
Witlltn l. otilluri de c?a a lui Nietzslte sdu de tea o lui lac.ob Burcklntut ne
.td.m seana .d, inLr4 ni.turt ndi nwre dectt .eleldLte nafiuni noi aborMn
Anti.:hitatea.a pe I oglold.i nagrcA in carc sPernm sii rcdem iruISinea
ptupia! h.sttu chip suh a inldli$re snnind;i putificatd '.
Or. Drodemitarea lienezi esle caracterizat, prn{r o schimbare de
generaliei libe.ale a anilor
faradigma: in linp ce tevenirea lr un stil anric a
1850 :i i860 lua drepl referinle perioadeleclasice geaci $i romane' prednx
lncrezAloare ?n
Progres ii inreme;atape ed calia armonioasl a specjei nmane' - gener4la
'finerei Viene se r'nroarcespreperiosdeleprimiriYe Si arbaice.care core$und
mai bine sensibililrlii sale. Voln insista aici nsuPrarmui nspect l'anicular d
a.eslei schimbr.ride perspectiva:lascinalia penlru civilizalia crero-micenrana
ca reperioriu de legende,de nitologii !i de fofme plasnce.
: rrcud. & hl ;?t ut u, F\ aa'
Odati cu anii 1870. civilizrliile pre elenice, rtunae plnd atwrci ln matE
nisuri cuirndalc in ttister $i cunoscure ln. ptincip. prin inlermediul
mrlerialului honleric. incet sr-!i dezviluie secretele Heinrich Schliemant
face saDaturiin 1868 la haca, incepind cu anul t8?0 la Troia (H'ss,rlik)' aPoi
Ia Mycares in 1874. in 18?6 descoperafaimoasele morminte micedene !i
comorile lor. Schliemann se.glndea sa ;i continm investigaliile.in Crela' ia
Cnossos,dar noare in 1890. Marile descoperiri de pe ierenul crctan i se
dalorcazalui Anhur Evans,ln special inrre rnii 1900 ti 1905. Srpaturile lui
SchliemsrD ru rep.ezental penlru conlemporanii sii una din cele mat
pasnrnanteaventur; arheologice".Ni-l amnrlim'pe profesorul de lilere clasice
Wilibald Schmidl, care, in romanul Fr.tu Jennf Treibel al lui Theodor
Fonrne, umlireqte carnpaniilelui Schlienann cu to1a1ftainleres ca Si clin 3r
,,l osr \o' hd Je t , cr or iilenapoleoniene.
Ca ti Wilibald Schmidt, Sigmund F.eud se interesafoane de aproapede
progreseiearheologieilroiene, nfceniene $j cretane MLdn oJerit <llios' al
lui SchlieMnn €i nam deteLlat cu ktoria coPildriei lui Ac.st b'd,rbata tost,
Mt"
Ierich cind a desciperit cohoara lui Prian, cdci m. etistnJcricire rnat
ca atunti cind n d.rihla din (\tpildrie se rcdtizeazn '',li scrie ei lui Wilhelm
Fliess ln mai 1899. in decembrie al aceluia;i at, el anu4a in urmatort ter-
r 85
 meri succesulr?urral in turalizaunui paciem: Adin( ingtup.ttilsub ] 'Te2euin|atri,a Mihottluruluide la Nietzsche
la Klittu -
Idn
tasme,am scnsh L'ealda rcend din reistoria tui 1...1.Ca cun Schtie
Si Bachofen, careconsacra un intregcapitolal ci4ii s^le\desqtMutkrecht
hann at fi !rcs ld lumindpehtu a doua o.tfi Troie tegentara,.t.in
auSust1901.ij scriedin nou lui Fliess:.rj ?x;tr ^cet lum;i crcrane.ofereao justificareacesteimetafore,careidenrifi,,, elementul
rn en|lezii at fi s.o.t ta
tumind in C/etu (la Ch6s.s) un patat wchi. cofisideruta cretorniceniancu o faza malriarhala"de nnde purerearna...ulinapaie
fi a.lerdrctut e\lu'r. la \rer?,chedcta.aceasrd inr.rpreLare .e la,e" di,eclrir,'r,r" intr ur'
lahnitu dl lui lvinas? Se pare cn Zeu! at fi lost ti arigine @ur. Vechiut
lo tu zeu ar fi bst nni intii adarut subfornn de hur, inei$e sa inknind fragmenrdin 1869/1870 esieinsrituili anttteza Stltul plabn t,r, -Stutul
.tubliMrca prowc.nn de peryi. Faptut M de glndu, dar nu pot incd sd:li cretan,ca st.ual nuzicii"". Filosoful care,in ulrimelFsale ,,!,oren1ede
scriu detpt,edcestsubiect '. seni luciditale.semnauneledin scrisorilesale cu numdlede lr,on,rsos,o
b ese,uldin 1931despresexualiratea feminina.Freudva expiica sursa alesesedreptsoali miticl pe Ariadna,una dinre fiicele lui M,r(,s. ,etele
_ ..A rre.buil Cretei. Abandonat la Naxos de lnvingntonl Minolaurului, ,tx,i (,1tr1,i1
fascinadeisalepenlruarheologia crerorniceniana: sa renunlande
multi wemela a ne a$eptala un sinplu paratelisninre dezvolttuitesexuale versiuneaceamai optintistaa mitului) adaposrira de Dionysos.,,r dercrisc
masculine;i feminnre.Descoperirea unei peioade amerioare pr€oedipale eaoaresoliazeuluimuzicii$i a beliei,ti preoleasa rempluluisaul
ta
reutaprovoacio surprizncomparabiia_ inlr u, ah domenju.cu scoalerea Acesicreferinl€la Bachofen,Freudai Nietzschene ajus ca J.sizii|llrrri
la
Iumini a culturii ninoeniene$i micenienede dinain@a cuhurii grecesti.Tot bine sensulscenelorni{ologice alesede GusravKlimt penhu alit,rl Irin! i
ceeace e-sielegatde primateg4ruracu m3mami s_apinrr deosebilde {iificil expozifii a Secesiunii.din 1898''-in conenlariuisnuasuprartr.srui rii.!.
de descituaiprin analjza:etemenrela fel de vechi.lanbaatice Ca.l Schorskesubliniainsislenfaagresivacu careKlimr exaha r,,rarl(,,
fi greu de -s,
rctrdit ca ti cum fi fon supusela o refutaredeosebirde nemii-oase,,,". dorin9 ei de eliberare''.TezeuucideMinohurul penlrua i elibe'i, tr' { o|i,i
Descoperi.eafazei'devenirii,femeie..arlerioare con1pteruluirhi Oedip Adtenei:Schorskel'minlqle c{ o imerprets.epsihanalidcaidenrili(i rrunrJ
aQen{ cercerareafreudianaint-o silualie simitara cu arheotogiaIunij cu inDgineataului''. El vededeci in grafismullui GuslavKiimr suDful ,l('
greceitifafa cu eni8matinearutuiB (descif.a$in celedin umr, d; Michael ralierea \ebeliunij oedipiene',de ndicarea Tinerilorimporiva relor vc.l,i.
Venris in 1953)i.sai neglijat oare psihanatiz:r pini alunci inponanJa$j Ar lrebui ad:iugatca pedeapsa cu maa$eaa'lotemul'ri ltaw gnlic lui l ezeu
ilurara ara$amenluluiferilei faF de mainat,' con$ituie,in viziunealui Freud din Taten und fdrr, un se$ .iviliza(tr.
O noii din ultima carreimporianfi a tui Freud,,ef Mann Mosesund die Acea$ri s.enn de luplA imporiva Minoiaurului exprima null mai nrlr decil
mokotheistische Reli\ion,re\ine la tema maliarharului cretan: ..€rarr un banalconilict dinte cei Vechi $ cei Modemi:ea il streazi- in filialia
presupune c.t 46trutereadeljniti'd a patatutuiILi Minos,ta Cn.sros,a dFcr^ Unzeitgeni!3ehBetrachtungetla lui Nielzsche - convingereaci
ft)sl
[...] consecinta unui cutremurde pdnint in Creta,ca probahil in tot ristut ^
falsa culrurA a taFlor (cea Gritnderzeitti : vafianiei sale vieneze.
tumii egeenc, eru adatutu no,et1 re4d nnnLd. F.tpnl cd ra (L,ledil n;,8sirare) n! reprezenradecit^ un avatar al barbariei,ln dn1p ce reiinoirea
incapdbil,l de a-ti.tpdra l.cuinla impottiD .lttlcuribr uneipureri supe/ioare d orata Seces;unii"in&eDta umanitateasDreadevtualacuitura.
a contribuitpoate la elininatea se de cdnc o diyinitatemascutinn,iar in Dllr panea superioari a a{isutui lui Klimt lnfa(i$lnd scena lnliuntarii
at:estcazprcctszeutrutcdnitora awt nai h L decitaticareahut tteptut ta dinbe TezeuSi Minotaur, nu poaie fi izolata de ansa blu fi trebuie Icgari de
succesrune.Zeus erte ini-ade&r adesea catificar d? <z|ulluiior al panea venicala care reprezintao Atenn rzboinicl, cu coit inarmate cu un
pnmintului,.Fdrd ind.idld.d 4ceste,lre.iaiohscuteau asistarIa inttx:uirea
scut omamentatcu un ca! de lueduzi rrhaicr. Ne amintim ci Aftena era
dirinitdlilor4aw prin zei (pt)ateta oisine chiar qut br?). DestinuLLui mottenitoareaunei divinii4i miceniene care proteja locuiofa regilor:
P_allas Athenaestedeaiehitte itAreliohanr.Ea, carc repre,ekraprohabit laimoasapoarLtcu leoaj.e,la Mycenes,inf6tiSazaun al1armonumenral, de
lornu .loca6 a dirinitdtii nun,4, .t Jost cabofitdd; rcwiujia reti|it)asd ta foma creiana,pe care doui leoaicei9i sprijini labele de dinapoi, cici Adrena
tan gu l d p lit,d . ' at a ph, t 1t , ?i , dt p M h. !. rtn titintdreo ,ate td h,t esteqi Doama s biticiunilor'".O putemidentilicacu Pohia din Cnossos.
inp usd. J4L t t v . \ c lk . adet a at eFut t at nt c, n . ! a t e :
suplna lrbirinlului, zeila chthonianaasociaua$orelui lrniislinul,snnbol al
r86 187
 Lnitdlii). ialpelui (c,fe evoclicealalatra pore.lux Hygieiaer.zi:i,.asin,jirij) 'I)e.dpidrc .astrnrc". scrie Freud in eseul s{u despre 'Das Meduser
-
li !ararrj{tu;Iilr,: a.ea.t;ALh.n,.p.,!n,a er. hel..oa.,., r,..,-,r,.. .,. hrupr". C/oaz pe .dft . inspittl Meduzn esi€ 9rl)a'a dc ':dsndrc' ctn&n
scutul ii sinl impodobire de egid.. rimi$ila a Cors,onei,ucisri ti jupulr.i ile er ''t , t t t t,.t\ u 'd 4 r a 1 PJl :i {d a o t? t4 t'ttt:"t
ir iupra cu riadi. Eschil o infili$e,za ca p€ un indriznet conducalorde t ' d u i n J L -' , i ,.- ,, ', " l P a c l i r a a tL '.t tu \'td \'1 a d n ? ' t' l a t' : t'
lupie: ii doboarape nrjaAiipa as $i Enciiadeti invenleazadansrt inarmar \ei.s. .a\ttu ur st't lzniii ". F,ste suficlent si rAsfoim Inmloasl]
gxletre
tkonbs). Ii Vorejedzipe croi: Dionrede.Achite,Ulysse.Tetemncllerukles. de..tere de M?divi, reunile in c rlopl expziliei Zaubu det Medat'r'.
PPrreu >i,hn. urleles. I?/eu pcrtnr a s.siza incomparabilaongjnaliulc a lui GDsrarKlimt ajznvj rJe
Dnaf h \iparutuner, \otutjiJp,|lrtLjetung;Arhenrd,,rn-. rn periodu" :rranierismul"epocii1900 81 oFeazi pen1ftchipullrhdc al Corgoneicare'
clasi.e,zeifaraliunii $ a anno ei. l"a orjsine.eae$e roafe ,seman oarecu aro.iata cu frlULrcas:l Si leribila PallasAlhena' incameazlmai mull deci1
Meduza.Cryul de coreonr cu careAihen.L. 'Eitur a"d Bin lcate| 4
dlpi surseiecelemaj vechi.lsi ienrinilaleasedu.alo c li ralala,mai mutl deolrun
sperjeadversarji.ar fi fosl inilia; proprjui cap. Dolr mai rirziu, cind in tdlttdt I.atc sctlutttil( tu{l.tulai iit ihn'un lewc'ltur tup de lenei' '
aspe.tul ei exlerior iii in caraclerui siu arc toc meramorloza DrcDriuzis iirrp,ifonnxla lui Barrdelaire desc.iindo pe Ptllas inarunfi iritldu'setli4
hrreu'cd.ld c.rpa'ulcdeib se rrdns.um,jrnr,_od:\ ,irdrea iltirnDuiuj. ciierut lui Zeus ", - tealmenteprincipi l malriarhalrl Legii Mamei
ar?ectulde Corgon.) m\prirurnraroare.c drsocrd/z.le mbsrne,Ji. or.umn roncririndLegeaTa1llui,ideeaunei ler rizri'i a culruriiin nrodemitateS; a
du i re ca pnncipru drcgonir.del n,r h f, Invu,s. iecon$ruuii valorilornusculine-
Prezer4,lui Pallas-Arhena pe afiSutht cusravKtimt esredeci idsrificala 'Alhena crelo-miceniant',rnz ra dir fati' cu capularhaical Gotgoneipe
o,n doul pundede \eJpre:ea.ctenJtrrrirdpe prop u j rereq.rd srdprn,d p1a1o,sn, reap{e in lebto l din 1898 intitulal 'Pallas Athent"'. ii, sub
labirintul i. $i l prote.jeazape erou. Dar pdvirea sa lrlgeraroafe,tj ;hjpul rr,rsituriieze4eicr' terpi Hygieia.in ties.a Medicina destinatiuniversilrlii
strlmbat al Golgonei care-i omerza egjda, o iprc,pie de ieribita
Si din Viena,derprccareWemerHotmJn. spuneaci celebreazillitmllul aflei
alolputemica zei!4,rnanri crelana. pe de o tarre, deci. infrumarea dinrre 'dionisiace"mai curlnd Cecilpe cel al sanililii'" Criticul de an' Ludwig
T€zeu $i Minotaur scena oedipiant, in care aclioneaza Legea Tatatui
$i Hevesiscriain noiemtrrie1898 despreubloul 'PallasAthent': P/abra
afirmarea valorilor virile ale reinnoirji; pe de alta pafie, Stuera mai muir egi.tasolzaasa a Afi.nei, proroacd. rie ihdigndteO mie d' o'hi 'duroitort
dominatoaredeclt prolectoarea Arhenei arhaice,a$reDtindltumfi fnnnrlui ;iau dat rleinrtam seaw cd inJdli$rea MedtE?i carc leflette eSidei 'l'
etoufemru a I aleza\ub semnutLf,ei' malrej. ace,t.:apd st Lz.asn din nnobgie' estensetu1t1'1tuarc celeidepe dfiEul
lihutd
Sui pnvirca zeilei rrzboinice, Tezeu nu mai apare ca un eliberator .Se(:esiunt,, cdte pr.ncase dei| printuara trecutd sarcasmeleintrcSii
tiu1nfator. ci ca vulnembil qi a$eni4ar, apa{intud ra;ei oamenitorinfilisa! Vi?n?.Ac.st (farie!,. run fasesedenumit'cu limbascaasdesteini aderar
in a Doun UnrtytuiBe Bc a.htn,t lui N,eusche.rieq.re Uritrrar.aj, repradut:ereafidek a chipurilar cebr mai wchi de Med ztt reddfi c tol
rn.onveolenrul "
\idta . bathal arondisnentel'a
fenfu ,l cp!.it?, utc ,?^c. vt4u ihaknut ei iutentic, rlai poputaliadin cele ntudsprezece
'\ronel
JuAecind$i di.rftqttnd k te&' finin mercu hiirhdti I epoci peliculDdse,i lMt .lftpt unp,odustwril at iru\ikaliei (lelirantea Sec'sionittihr' dcstihat
amenintate[...]. Esteo tentutirdde a ke tJei in rreunlet oarer:areun tecit
*,a, si 1"cit senzalie | .l Fiecare salz de pt e8i.1dare n&nIe d' cutor.i
a posterioti. al . dru! Jt- end?n'an d",, \a !a. ;a .,po4t" , u n"tutut du
dilerite. TonNiIe .iba$/e ti alete se .tcorild in modul cel ttui suhtiL
cdte Jetctn.len in ryaluatc -trpd!\j t, tdtauna pctt.t tra.a penoL ,d ctrl
nnintin(l de alhasrut de olel (.k tk pe platoteleetutk' honerici Si i1
a lLt rc g tcd dc r d. . it u lt nt t d ia r px ar c t , t t d ! u t u t , . p e n t t u ^nos) .t!i|j d. cuPtu dur gdlbenni(ennn
ft paru,ttc niitoc scitteiaza curut, aer duriu, fdtai
MJe !in !.i. , pt c nat nuhc J n nn, \ t r h t d " c i . ; ! p Ji"ut " Metatot"
:e.,.
klrm!d t d m odenr it dlr r r r r ijez v aluie pajJ do \ u l . . i u l
m"r.putemic de- ri- pnrirea p"llds "rnenrnFr
ucjde pe rzlal
Comtaraiia dinrre Picirra lui Kliml lii staru;alui Pallas Alhena' sculprau
tul c$end a itu,rD ton;,rtalui
warF. ttenjdmln. / h;pul mod(tnhu n}ar n? fare de Karl iunrjfrann pentru a lnlpodobi fintina desenaldde Theophil Hansen
IutBcta.u ,. p, trnp int ho. peffu peronul nou1,i Parlament din Viena'!, pemrite si sesizlm inlreaga
t taki. fre.un prili.4 Meduzeila preti .,.

188 189
 *ffif;n,ff:"':ff:,1.;T:?#;
;;ffi;i*::;i:ffi,r;;l
(undmann (ca.e nu a tosr arezata
scie Nietzsche (sub infl enla lui Rohde li Bachofen) la inele celei
Doua Unzeit senn$e Bet rlr ht un S
de a

ta tocxt
douazeci de a"p.,.""i"..., ei ilTi; H:fi:
Prelerinf; lui Nieizsche penttu Grecia dionisiaca,'mai sugesiiva decit
"*ai;;ffi:f:l
-iEa simbolizeazainleleDciunea
stilului helenic- Alhena claNici, f seserotdea;na sesizabili la Hofinainkfial" A|' se exptca
dr r r l8o2 despr e S$int m e d'dr
pot
cattuzezsca .;;i;;;;;#;Tf 'H'ff;:i",ili frD tul .5 el eseul
". lu
lu'I I ct t L. C! e'
^.t1.
parlamenraredin Cisleirhania:in falzr
dezhnFjrij a;nt.
i t" ,,,.ut
" 1 un
1r t a't t at . a. nnt t ut a'r
pnsiuni
\ t t a I 'aiadnn
Ele aleryau precum nvnadek cu
cia orficd o;igindr'n, lntunecatd de
"on}lo"ro,
fri+li:';iiTft?'s":":hTi:"r"i:f
a,!\ ndtiJor "*;:'";:Ltyrlr,lf;
R,nrvrr.utui.
uci,,an't r,lnp ttpuul
' ,.hi
et 4;nat r ,
,,,t",i,
'
t i""i,a"
n1, , -
in
or
vi'tt.
u, '
viau
a ir
se
d"|'/
inl,j!'.a'a
t I u' \ dr a!
ssh

ietii cetei nni inflotitt)are tu cete ale nk)tlii: iar

"; n
nnsco
r uhul
lv?dl'ci
CJhel"i
u
'?

gilgiind de
Dktnystt, zeu rizaatr Si mwitar' si'nbdkLl o l me nclinittitoarc'
a {tecoratila manierisd a nieizscheanismuhd itt va
!id&i " Aceastararia Qi
sa cea nui desavirlira in livretul lui Hofm'nnsrhal la opera
I Electa tui HaJnannsttnt alla
"xpresia
mai
.,
i, r nnr r , en: u t i n c J e z b o rd a to m ,\,a l ta
t-teku.. srte. H ugo \on Holmannsthal ne cufundl in Elelr.a intr-o ahosfera mai s mbta !i
Hofma-nJt.$al etu horrr|r ra rup, cu uadi!ja tragici. inclinala sa pentru "orientAlisnl' aminte$e de Friedrich H6ldetlin"'
roerheanJ c umdnrzdrii
de la cfe inipnmrura epigraful celeilalre mari adaptiri a unei tragedii
,::!!,a
^ntichttalii:
Md gtndeam td uh stit care .r

-,:t* ;;i;;;,;;;;,"
;;,,;;iil ::ii,!i"!l;!i,]!i?iil;,ii Ere.e{i, Adipur und dic Sphin\T L^28 seprenttrtie
1803, Hi'lderlin ii scria
Publicutui t l o inastne
E:i.i'#,!ij{{;ii
i:7.e:,:i:xfi";
Rohd-.Ja,ob,Burchludr-
!!,!ii,:f,fm:;".f::';t;l
pea( o lare. ti |e.toser'e*"*
;dnomlui sau Fried'ich wilmans:
nuri ie .lecit de obicei .lesprc
(:are L a rcne8aI dinn,tdeauna '
atua
.
Spzr
?rcacd
Punctul
sa cree'
d':centuind
de vedere
caructerul orientaLpe
al luj Hblderlin es:le
pe de rlu lrr rnJn.iriilejejr(.e. Hotrn"nnr6at oi S,g-r,.J F*"d, l80lr "Cfed cd
,",.r_a, *g,r",,1", _ clarificat in scrisoareasa cate Bbhlendorff, din 4 decembrie

7i;T:";tr ::'"i,;:;:T:;:
:;iiI;,:::):;! "!;,:l:i tr;,*,;,^,"
J ev nF tl r i ma g rn a trd . puf" uf arri ri ro,
s d o ri e n L a l i a a nr
Li pezihea expunerii ni se pare la lel de naturald precwn Erecilot fu{:ul
cnzl4din ter. Din chi a&st ruti', trchuie sdlie nrti usdt sd'i depdte{ti
ln homeric.l br prezenld de spirit 9i in darul
in

'xr . F n' an i lrumusele.l pasiunii t l, decit

'n r ar , iez e
. pec r a ru ru tu i o ,? t? c tp m p tct ,rp Ja, to naat, t,"" "rn!( tui " .,
at. ertiunetii. I Cee.t ce spun sknd paruda:r.tt Dar tePet: [ ] ptin prostesut
o::::tutu: sd eaft a.th de ltanii nd f uli'
si de misterioase,,l'.El d.re$e f;;e; tuLtur;. ct" nu"! ul pur 4ut t , \ at r a . vPst t t utt 'd?a"na a'ant dt ut
r. otDht I t k pr ra I ? ,. ! t ut par t usnulut wt t u ear i
- t o .k t^ ? !/u t d c tt i muta,e, i r,,,r. d w eu ta tnp,,tdnl L t n d. c? yP. , ' ; nt r ulin'M evt r t
p. ,,M , ' f " - |n" O ri " ^ u 1 r; "14 s.:himb e'telea'zd de Ia Hamer incodce prin
rl r(,s tu n l e ,a r. ,ti et," p atm,..t" top,,vcIti t,- aiesn te era innascui, si in
(latul tryunerii, cdci ace* om extruordihar 4 arut destaL rufet peniu a
X r . unoas em , n a tu n e L a re e a g d l z a b " re . t!.8at lui sdti apoli'tiln sobietatea junohiand &
..- | e l i ng; el erentul g,ece,c, a incinta, in pralitul
s e re l r' e m a t o c a n .e p l j e m o trc ntl i Je l d..rena.rerea dtte.itdtec l La noi lucrwile stau inl)ers
ori en Orcidentului. gi d ti intbti astleL
:l l : : nidnului-
,d'd qe carre pfimur rom"nU,m
ri . crLul de la B25et.l)emru ce orice ele t...1*'.
nlcm cl.L(icar fi !onslar rntr u.{donrre i .hho{utui
otientat... , ( rh&t tt,, TraducinduI pe Sofocle, Hitlderlin': - Si' un s€col nai tlrziu'
ndlu v re n p tu h a r, (tc ta w . i .k tdct atanc. - se straduiesapunain raloare$omentulce rAmases€ vo'lat
Hofmannslhal
b:!:t:ntep:. " cht re,
i
reaprindd focul cerullri" innbuait de
ll,erE :
e.c:etene. ia, retisia un adc,dta! cinp tnchis unde
se in- in original. Trad cerea lrebuia sa
ltuntaa,eii Orientutui [...]. Grccii au iwdtat rep.zr M organjzeze "sobrietareaiunoniant'- De aceea aTft Holderlin. in traducerea sa ra
haosut.,,",
190 191
 a legii'
AnIigotut, t:it !i Hoftnannslhal. in ilclfa, ac.erlreazi cu predile.lie Forra carc se o|dne Elect.ei nu e3l' lumea mrsdrlina 'i
hdkt ClylenD'sire Fe'ton1a nivizibili N lur
xroriveie 1e:ate de inrie. neSrnie. slilb.ricie !i belie. Hofmannslhalse inspir.r irrgrozirooea Muglr
Dar
djn lileraiura psihlarici ti psiharraiir;ci. lransformiDdo te €le.tr,r iuli o As;.l]'crr]ron r:*sirlal ie nal]rt lxnglhl bittuie ?n 'ito$tlri ;i con$iinle
,,,',r,,, ."1. ,,", tnr" ,i,"uneire $i i..asli dutrnie rnr !un'ra*e leg'ililalea'
'i
(cin'l
Calea care pe|mile degajlrea din convenlieurncazi deci parcursul inrers uriii.n:i crrsol nne: 'i(,ltl.i! ol]lir. ti hror:ce Curr spirneatsaiiofen
Bto'i)'
evoluliei erecegi. La H{tlderlin ti la Hofmltnnsthal.nldcmiralea pacri?errA I'i!l sri !r.b.ns.ii *4;Gned si ri! ininra, dDpri lomrula lui tl]nst
.1r ,rrhaicul. Or. oesa ce Hdlderlin numea rtrstunarea patriotici I ruhfor rr: , ,
r r J, lji i .
'i eIn'l
ncdurilor d.: reprczcnlare ". ceea ce inseinnaftril niu o indoiah o relolutie i ::a;;,t'tLe (lf3:i] ri ln cie't: rffilu1a" vt'-a&il!t't!ttSe
;:.intrrtn f:t8:li,k' j'r! Lik-\''titit1r"!'x i Pr'i"nrl'ul 11 o
cultural, 1elicii, eslelicii ti a poliiicii, eslr alegoizd in mod sponranirrr i) tc.ttittt;
t i98:ii'
figura fbminini. Antigona e$e an.idrecs', adicn se mfiriicsil precum cinela rrv..ln.,: { lrr:rrnii,1 Cci'-e.t]:ir d. i!}erl'i linu&'
, nl.il it QDirrd ir irreDrelire f''itiri ';rirki!n"
1. nr lmnn:)
caft, in nun l? lui Du,,1n!r.u insuiji, pare a a.ti"na imp.tiv lui ,'hrisL \inll
crcro micenient Clnisra Woif p'rg
D nlnezeu, ti rc.khoafte, fdrn d atcalttl de nici D 14., spititul ael i 1L r,:ureliiil,,r lui I? -l'!lrn. a I'ril.ioAiei
1900i ea se si:i'e mai dti"!':l
,ta''"'. Nici spirilul modemjulii nu ascdlll de vreo lege tj nL lare I se rlrsir ;rrl* lcl,:d'e ,e DiotlerrilaL.a $l:tui
sau din l9l7 Ke'' O,J
acomoda cu vreo alii alegorie cr exce ja feminililii in mipare. De la atrofi,tll de Nroiicitriirr.! anilal 180$ {te'rDl
nu lxs, si sr|zis€ iici ,r indoi'll tn
Ildlderiin la Hofmannsrhal.nodenrii imnA o Crecie care nu a exisral probrbil ,,1,,ti,,t", - tt*. ut: l.(:, rictjLeti
a interpreta srlualia aclual'li a
ricjodal, !j care este prin rrml.e srr;.,.) J!ir& innnitabild. Intiralia r':ea,,r: p';viniil, diti.are se ir$Pira l).nfu
Chrisrei WolI unne:lzi
modomilor esle iD realitare pura ofiginalil e- Ea lrmeaza nodeldl aulo R ]).fr. Nr nc lon mira p:in urnlue cd seisibilihlea
trtt
tonnarii. lnod de.realivitale traditionil aribuit genjului"'. lii care capiili d. i.n)^ Antittinei lul Hnlrteriin, n1ai t:ufn1l de(ir w cea a Elektrci
acru incolo chiFl fe,llinnalij.
SDr. deos?bir. {ie Car! Cuslav lunlr propuoea inlrodtcerea noliunii
'are unei simelrii a atir dirii
2 - De ]a Antiq.na LuinnUerLin L Lleira, rle Jornpbr al tlie.u.i'i'enru a nlnrci exislenla
sau de la m.dernildle kt postno.lcntih faF Ce ;.tinli I! cele doui scre"'. Fre d nu acce a ideea uDu; celllaii
I:nririr'i l;r ,:onplexrl llli Oedtr' "N; se Parc cn rcea t:e tpu"tm d''Pte
lntre Anti*ona I i Hdlderlin t DLekDahi Hofm.mnsrhalexisrd tc,lu\i o nJDlde\ul lai {}enil' ru tirurui decit trpiLului de sex tuts'utin sl
"e '.!plit:n
diferenla fundameni'rh. La Hitlderlin, lemeia ptrnind fo.ul din cei' se ., ,,t,n, t t ', , t t ! t ct r 'an. f iJor ' r t pt ' 'nt f lat ''i iat ': r 't ( J
lovelre de o lig1tra m$culinn nulernici: Creon, reprezentantulvechilor legi. ,!.ul rd,t . : - , i d't lt nt - 't Ln, r ') l'Pl JLLd '?( ) n r m l; "
ru neputinla de tuIrufl.{. Srriliti de el. Adigona devine manira tmui ideal .or:ni . r l Ji i, idir . . ^nqhu, r \ J"Le1, ! ', : "r h1r I lt r i r epr e/ ;r r i f r \ iTiuaer
denocraric !i insurectonal. Din contra. cind prtrunde pina la srraturile cele hi Freud insalii iraza ori.ifti civitizalii tmrne' rel4ia dinte fiica si rl]anti
aDa4inr unui univers drlaic Jnlerior oriti.ei unjvers care hendre
mai prolunde Si redescope.asodjd anr€riorlui Soiocle. sradiul 'orienral' al 'uhuri, in odn;31lui Frfld ru
.uhurii elenice. Hofmannslhal ne c4lauzeslecilre malriarharularhaic descris a;ol;l penlrtl ca Dlnanirateasa cunoascd tegea trorala
de Bachofen. Curi renarca Maximilian Harden,ia fremiera piesei la Berlin. erista o Lege a Manei" Piesatlsttft Jondeazi rcdutabihl n;steruI felaiiet
(clm
ir 1903, roluile rnasculineocupa un loc cn rotul secundal.inlr atil alentin a'nbivatenle Si lioienle diitte fiic, li lnamil dar dac! esre adevd'a1
ap';'
tiofml:rrnsrhaiinsuti o !a afimr. ln 1916, ciiur'rndpoate sa arunce lulini
aulorului se conoentrezar pe personajele {eminine. Holmannsthal ins$i sa din 1903u a!'insese)'' c'. iria ffa
.cc nf ; t of t ed lHat re ' t a i L tu "re .p e I te k + a nn" pesre focul ttin cei pe care tletta
h un n, atunci rclerir4a
" .rS u' ut ' u Te xd lqle.n^l l uea?n p.ntru inktdrtet ea .ttnoniei in l'n€"'
pe cdrc l-am citit rre.datd e.wpra dcestui subiect:dnume Ld ar Ji o piesn y t I Pst anue'ild
l d ol el c ol u dur " o r 5ea. / aJe par ledlar dlui: ! ac\ t ct "t dl
nui frunoasd gi o opera dr.lttit ji tui pura, dacd Ot.ste ar Ii l.st pur si J. nt t t ' hn deei'DaN in'at i) ?a enP
;,' t' ,a , . "a

t92 l9-l
 felninistl liberala ar fi pur r
3 . Abdica4a il.tbaito lif?noi:t ui R.ut lt'lt\r.tie' obieu de crrr:crir".lielracile Roti M'r)reder'
de soc;al'denocralieAsirei
u ;;':; ;;""" uror at; zis iemini'lti ^prorali
Prinu moderiitr:. .e ! irti Iliilde:iiir. imsa .' tiiirf:r. ire AnrilLt . \EininSltietnet
'inr i,,'""", i|'*^r. i slxuatltt Ln! til1]drhrdtedas ideet
rsrll impoti!a l!ittt:i nrxscuii.e .irrrj)1. drr in.4 'i!rrrpuleniicr' ircrrilLl
:; r,1,'-',r'r"rriu; ru.r-,ii u'I n/' /'f rr' tLurt't"' "' i,t'
.:;.;,,
HolDannsthal, O.'\1)no{lcmitarer rieni/lr ! anilo. i9011 u mai olcri lrLrr'n 'r' L rd
rr''t ., U.i Lrlh.r{ r'pai' con'_lrii iour'e radiliondlrslc I'r'v'rr
masiulio denrn, Si nic; .aprnil str e.h;iih.ez' :rrezirta Ll.tire; Lrrrea ''inteleorul
" tenlioin".
aulori|are a lui arccn nri |.'se$ in:i o narecrfc clinsisl3rlar in l lrlcx hri punctde ved"f
].'""^la"r. *r.' RoseMavrederajrnse ln un '*:':1]
EgisL in talatu! d.v:i.t,ilal lJ! Aginclr.tnt. l,le.!ra rliilui.. sjrfnrrl --- 'ici f'minisle: in misttrair careba'barii$i rt' p'r'1sll
rllbul Orcste n! i oteri rici irn spfijirr --, sii tellusriJirsti 'intrlll' Jasi ; r,xl^,i'"ri ,"'r'* nitl
i,',," i,u.l;.,-.r., -it..'ii ri..asrr n! este tloar o ni'scarrede 'ucerire'.
talorilc masculilr ru fo$ minrrate, ]n liuir ce ul!)tia nralriffliatului s 1 sule" mii ult de dertrrn
e",,',,'ri'""*" de rtlolti. c"i luareamodenri
discre.iilat ireversiril p;ln s.ubrri3 Ciiie's|i:srrei l-.g!a l''"ilui crte abol'Ll. mrsc$line decir {le aLrlorilalex lor' Di}r
nr,rr.rri ,-t,:iletalrful "aloriior
iar bnrhalii tar incatabili de a ..nroh ordiner lurn;i. 1i .tci lr:':'irall nr
|-r,,ri,, or.t"tii * ac'r'ii-r'm?i excirmi RosaMalreder' tem''lc
diiluiiori au fos: cindva Pe de alti pane'
r,,, *"a i" rcrcnutd? untu au tt('zerkr''
in .seul siu din l'105 iri;ruhi Zro Ktitik del \\'?ih!irltL!it ((;titi.a lenti "*1* t 'i d3veniliatft de
"',).,,)
i""le'," i.-"' suirrez'rs'l .simai lnulr le barbxlii
,rrdJt). feminista !ieneza Rosx Mayreder |ralrea.onlcftrle]e Dt!litrdej crize ". "" "l i ajures' re!:aseasca
q' 3n
rotir, siqlri de ei riliii; ele rrebuicdin 'onlra sa
r, idenriqii Dasc lire in modernnare Ea susern chi;rr 'l Jtxlinismxl si r;.rni reLaliiloriiin!'e ba$nli li iemei si redevma
i'.i;i;L'"i
contentporar Du s. explicl )i iru se mai jusliti.a ci c sinlpli lisiiarc dc ""* de a relxnsadialogul
c!ralo.t.. Iemeiior.tod(]mele tevrn3trnsux$ inens'
i:tancipare 5 femeilor in ]ufla conlra ahuzwil.r |I!r.rii masculint. c; renrha
:;;,:;;,;' ,,,",.... iuc ",,,,.rr. !.rur rbdr dL^rad;'i tbrrrdrrrdJe
{lin schnrbirile inlervenile dinsPreparlea l,irbafiiof inlili'' Cullur3 Uoasktr' ,:'.1'" r:r' rdo'r'r" rnJsurrr:P nrre"rt t"o'r/ inrd
scria ea, s a Ieminiz.tL.Cu .n bnrbalii ajune mai .tl.c:rle de culLur' li de ^-,.' ",..r",',i"'. "
.;" huF,,' ur I c" \r": 'in ''-,'i
: ;:;";'.,;
raiinamenl. cu alit fonna lor de via1, se apropie de cex I i.lreilor' Rlzboiul o Dnrerga
a nascu penru femeileueh'riansJ i?constujasc'
ic,rinilllrll s '1,' i
nrodem nu m., lasa loc lradilionalelcr 'rirlu1i ale rilzfi.'ini(uiui": na'el 'i1 i
crltuti Decimpulin ruineplrlsil de b;itbali
dis.4ninat $i rehRic, el depinde d"' o sdp.e ra lasiriltrre (Ros:r Mavreder --" si rLrjl-oLI I
;;;.",; ;.^o*""4, nosa ivlalreiierajLrnge "iric€ roz{iairt
evoci aic; rablour razlroiului modenr d.scris if l- dabtlcte l\)i Zola)'^ (oele doui fcmei se inlilnisiri 1r Viena I
^ a"at * s"ft*i 'adia
Ostlnhlia virilnnlii cale se l)lacliorr lnaa in unelc clsourj masctrlin"'. de ca c firrla
n'pri u..a*a djn urm' ferneia se rezirtr
exemplu in corporntiile srudenlalridin universiiale nu inri Paredoar odioasn. lx :
';*r;ril
ruto.uncicrrrr. ;rcf,;si in s;ne ]ti snletani cue I i r3az:iI,e badral'-'
cj Si ridicola. ltit?urile, tejghekle. shile"l. atclier.L? rint ht atit?(t tklie d't'4nntc
..a,l t\'.tk a.istdratte cu sik!' tthdttru' i^1nLltd Pe l
;;;i1';..
dt. ritilifilii. Pur'u aceastadin n n14 \'idld ruIriki u ale reprc.tnkl uh \ ast ,, , r-"rr, Irrai 'pune P^ l'4d\red '"- t
, . ' '
tlvfutu.4t Jd",,,+ ";", a,t,i ,: : t' n' i tr" ^d' t"
'.t 14,ct2,,.,!
Cililizalia ncasra occidelthla, insisli Rosa I'Iavreder. sutor' ile
' :r'
s'rron6 despre
In limp .e ;rlle cullini a$e)z7itn ;;;;i;dli;;l Dar, p.,o,lo*or. r.o"iit' iui LNn Anil'eas
lernaNenlamiturilor rrhaice ale lirili|ilii {lecitcapabili xbsrracliune' inrldaiinals
valori preolul satr lirc'a1ul. ontul rnodem d'ropean lil iJ"ii".". '.serati!''i 'ie ie'l/r
viriLj s.irii lor de ",^i'lni'r, rrr''rl 'FJ're m;'"F:q dl iiriurtr'ui
ca pe o dc.idete san c maladie ncnoasa'" ,,, i,,L:.i r,',,' ". '.'rln.'c l 'lcM"\reoFr'
conr,idera propri^ intelecnralizate
,1**"4i;lork"€ tirrcnrjrrnrrmar! Fr13l nrl
I{osa Mr)reder' oe€a ce-i sefjr'zi pe bitbali de fcnLei in ','"J l,
Pe scun conchide "',' Andreas Saltm' in t;n\)ui anuluicxrd |lrlna l'oara
Dar britbarulesle slibil de din ru ahri'ririutde Lori
lumed nodeme se oprclle la deralijle accesorii" In r"rul reTelor rrri Ur! wcirL 'st'
prizonierul tradilionaluld dualism dint'e corp rri f,"-. ,, ,q:L,urr dP " 'ii*dlir
'"i,'"ii",,i
un serios handicat: el rAmiDe
t'- t,t u d i ' a i'tt"' J" r\"t"l d' \'&t'
$i spirit, incapabil sa annonizeze et-igenlele n{elecluale $i roiul sexual' '','.', "'" aiun;e fd'n i:ndaiali ta
tipt,r i )unu,a t! nlrcisiat nt iemzii 'arc nu
ti
ceea ce I delemina si corNidere ferneia ca pe o aneninlare sau ca le un

194 195
 .T
t
E
f
'I
.f
supremele intuilii nle sPttitului,dar carc,.:aatatc,4i .xtruee?s(hlatttntta
intuiliea')iej;i [i a spiitului. Feneia.:a1ninuL&ducdtordeIericitt "'. ;,'::'.,',:i;;;';,"',i:; l;.lii#I
;':::, ;i,:J.ili,i"..l;,{fi I
t
itl,""'*.;- prohrn'J
.are, dupaconrrngcrer E
in fond, adaueaRosa Mayreder. un asen€neatip de femeie narcisiaci ii r-",f;i^)ilfl;"ily":.lil
convine la pefeclie ba.bltului modem, s{iqiarlntre spirit Si camal: $ ea. iji .";-.,'",," r,1n:o.ur,,,,"n,,,,2,r
mulrmdn'ul'
I
I
r, n'' .i
felul ei, este sfltiata. Sufera de o codadiciie intre forma sa de erotism ","d.-'"ri' "" "i,ii ";r:' capabil sd rel'Illse?c co unicarca -cexe
dominati de supunereSi pasiviiale,* nevoiade r-$ afimta sryerioritatea"'
Ea se supunepenhr a domina. RosaMayrederii reproseaz t lui Lou Andreas
.i""aa
"''r"r"," "i"gurul
TTI
'tlnite
r
Salom6 ca pracdc{ ceea ce Joan Rividrc avea sn numeasci' ln 1929, \ \
4.
''feminitateaca mascaradA": calitelle feminine sl puttale ca o masci,
penlru a ascundeo nasculinitate profundi, care d pulea Fovoca oncarut I Nictzsche,Alidtlnd ti Lou Andretts S'tlo'Lt
amanl teama6r-Aceastaconsljluie lenla comunea majoriBlii detacbritor lui ''Viktlemind eftritlul fragmen1ulj 339 d frlihliche \yissenschali'pe
Lou A.dreas-Salom6.pina !i la severul sau biograf Rudolph Binion'. #;"" ^Da' €stcoJeneie! ,l
i;#"*; ".fri.^'a" '*i""' '\'iaq ."^'"'
Tendinla masochisti a lui Lou And.eas-Salomese exPrimi de exemplu in ",." contralVug'er' \amai afirma: Cdci nuzicd esteo Jenlelc J

i::l*;::ii;::l,..';';:'ti'.':
iNatzscne
(Un d.zra . publicataca o uontirtua'ela
nuvela ,ine Ausschu)eifurg
Fenitschkt,ln 1898. Ercin4 o arti$a caretriie$e ca o feneie 'ernanciPatt' fi::T:':;il;Tl'.:
T1"""'#" :i
viseazela o lnrobire brulalr, sirnbolzata de gravtra lui Max Klingel. 'Die p' .." .," ' ^., lur o 'edr r 't r e ir eTr {r bil' djn m om enr 'e
"t "i. u" ^upt " geniului vieli"' manifesr, e srprema a It
Zeit vemichlet den Rulnn". unde un iitlir in amuri masacreaz, o ainata ;nirea imtodobitd cu masca
&eti si dumnertwastd .I
zacind la picioar€ie sale' . ffi;'rtf;.;; r'"*.a lui Nietzsche Poate
Penau a dep4i aceasli situaiiedc'razboi al sexelor".care face ca
erotismul nasculin sa se nuanlezede sadism,ti erod$nul feninin de
masoctusrn, Rosa Mayreder;rpeledzila genialilalcaerotistuului"care ar
( de.oin
*",;^"* "t,,a,n',ai,^t
a umepresentim.nldl lr; 'l-
iil.i,"i. l"* r scrisese:
? "".
dib,".*il"f"J#:i;
rnsurnde
"Ea1ro", r:i,ii
;l ;i3,,ffi i; +
provocala fiecaredin ceiedounsexeo lnai buneinftilie a celuilalrli-Acea$a -
dunnti rtastrd" - Lon apnrusetu {antasmele
*#fi:,#f ':"::{',:':, 1
idee a geniului erotic reinvie ulopia androginului-La inceputul es€ulDisiu I
''''f-* coletiw'F a*'pra
Zut Kritik cler WeiNithk ir, RosaMayredet se stdduia sn-i faci dreptale Iui A"a."* s"rt"e 3 avul efectulunei ]nlucinalii
halucinal'e ar
Ofto Weininger.Ea nu'l atacacu indiSnrrea$i repulsiacate,in aceaepo.n, intJ"*ri;ro, ."'op"ni pe careii subjusacu r1ftadezirvolrura' li
are
hspirau de cele mai mulreori reacliileinlelectualelor feministecu ptivi'e la iter r.."r"', ,t r;Flese dac:i;e amftim cd temeledecadenleili
Getchlechtund Ctarakte.l'.
Weininger,care punea in
Ea
lumrnA
sublinia din
bisexualiraEa
cootra ca prima
fiectuui
partea ci4ii lui
individ, rcdusala o ::**;:::lffii
'i*
;l-XTil
llr";*,j:';:!HL'rfih,il:1.la
ecualie "xM+yF", deschidoa perspec.ive foane promiFtoaie, dnl nefericre vorba de acel taediutn ritae 'lespre care vorbca Paul Bourget ln Esiarr d'
i'c,
parasi@in a doua parte dtr:,G^chLecht und Clnfttrel. Ea Ptcda penrru un ;;;;"*.,,i,": se erticd raPtat .": "':,"'::-
.;;j;;;;';; . tu hai n ttd energtt @
transformism cultural alezat sub semnul lui Nielzsche, penru aparilia unei . ionst,uoz,tate, pe, iitild nu *a tuttifestdt ni'iiiei
noi rase urnane. a "formetor intermediare". eliberaie de "tirania nomlei" Ai care rau imbandt(tlit in
in likretum secoLului nostru, lntt'un se'(Jl in
';'";;;,;;
depalindarharcaoporrlredinuen,ascrlLn ii leminm-'. *;,', c,ndiliite tte ri'ttd dacii nu p n aceea cd dceste
Nu rc vom mira se consratam cn figura milice a androginu,ui este, ln pentru cd camPtrcdt
ii",i"tt,t * fu*t inaPti pentu f'ri&e' 'e'au
conceplia lui l,ou Andreas-Salonf, - ca sa sPundm ala - anexa.a ^"
sarom6'
Lou Andreas
femin n{ii: ef nu se incAmeaz,decit ln lipul marnei: "Cea rni solid'nfuziune ""i'i*"J,":t^'*t
""t ' o*t- tericire"dupi ronnurarui
qi
dintrc masculin feminin esk i ielnufi de sentimentul mate , in sensd an t*il'p.l*" {ilosofuiui, oferind-i poemul "Lebensgebet'
'"*"
19'1
196
( Rugaciune lie1ii') pe Lrar. I scrisesc Ia Ziirich.
tuir {juo, ce prrisisc
ll.usia, Si in cde lui Ni3t,rsfhe i s'r parea r recunorg.. m t:onttnaiu t.:
Frdhliche Wissenschrti |...) t.otsri :Ie do tpannnent in t.sirtru ttc bd, 't':
' T r ' rrl _ .. . rt rl ne n rta rri rldr ,-
Fie c:t al frcur sii eruh sari sa ptin:r
Fi. c. l}|i :r; adusfericirea sau suterjnla
Te;ubes..r inftaga li .jruzine""'
Unul dnr capitolele eseuluj hi Gry d1 Pou-rlatas.Ni.r.!.:i.: h lrrtia,,.
inliirla 'I-lonui$oafa LoU la Nanos"". Ne rom le.i si i,rrce{itrn la o
idenlilicar. prtpili jnte Ariadna ti l-o'r. lr rLilde arbjlJxr:ica o dra. indeob\if
admni, care vede in Corilu W4ner cl,ei. personarrrtuiAriadnci', Oi:
iturla.d.le nioie Stie.. ..tt( Atir.:ita! , ex{:iami Nielzsche iD t..re /k)n..").
htenl dorr sugera ct Ariad{a ,r rerrczenlal in rnitoto-iliaperso.alj a Jui
N;elzsche.ccea ce Lou intructupxsein bi.gralji sx: o inc,mlre a positlitirilii
rl1rrnc lelej mai desavir$iLe ae : duce o vjali s.rlb-(emnrl lui Dionysoj.
Pdfttitti .le o!t. ritlr ta :;upruo , spunc Ariadna in.r.xn.iia! enl
scd: in \am anntui i8S3'. Netji-ja{i la Nir:icJ dc jezeu. A.iadnr {ise$r in
noua sa slle.inla resu ele xrej ullnne .tepiSrri, .arij i vn t. rnle si se
renliliezc p;n Djonysos. S a lefiidrr de inbire, de et,urile de miti cire o
nnpmgedu.indva sr:.] rjrre pe Tezeu !i: iasi din tabiririr. Nu ftaj este
indrigostiu. ci solit:di- Suternria ei o egaleaza pe .-ea a fitosolului {tin
''ZararhLrsta": N;mit dsenfitiitur nu alt)st rteadatd (rnip^r jir4:r,
sufcrjl.
d,ar un r.u, un DiatLls..t s'4er.i as.4(1.Ptispu stl kt bn .^etn.ned tiitdnttj dt
ansingw.rii klarc i,lunhi i-at onstilui ,^.tiaLtt1t".
2 DhnJs.s, sttu inc tltftd dL1lb!!inL
Parasil, la Naros, Adaiha lriiesre o disiperareccrnplit:i larr,r egaleM:r
doar pe cer a Vr.iiiroruiui iirillijl rle Zaraitxr{ra, 1.tst" "penitent tl \!titutul
1...; pfttul i rtdin)rul !:.te ,;rs.!:te g ri i\lci spiit t t Da ii,t llti
iitsuri, .hul nxetdnt)rJo?4tintiteist tte')tu1
N4u6 si ltiihid .ri
nrtiinli.l. \n
stLliiiulsau din t935 dr:sprelememalia Ariadnei. Karl Rfintr!!h renarcase ci
in 3cestcapirol din Altj.l Erdi ;lirath&'tfli. "Pen;temut spirin,itri., on: dill
figurile nilnlis-mului, proneiir a.etea$i ianieBlrlii ca i\t:,hdna iu Dinyfls
-
DithJmnbek". C|yi|,rcle sinr accieati*. dal, de l. un rext le at{rl. oon.hrzja
este foane dilerili. Ir ZzrarrrJrz, Penire&rulsTlirirllluf. €s1ebn!u1i iratat
de camcdian [i falsificror de b3ri de cftrc Zarafiustra. in diri mb, /uiac]r.r
il vede ivtudu se pe Dionysos care,i sp!!n: Itii cuminte,A.iad.na!
198
' A j ur e|hiuger nici. r i ur e. hit cnr elci
Slre.oxrarn ele rcesle vorbeinleleplej
r.I! 1rc|.uiearr. .rai int;i si ne !rim. d:iei to1lrebuic sa ne iunim'l
ilo sini irlririntui lau. '
U.ectriut,rleiirrarritii.e;r! sraura is.uhe ile un Sr4nr ti rrri ales ru vor
:ra aud, fric\rt,l,rle m,,r,riei r,rettinr,.ta auzdi ci.ora se deschid larg uri:.hilc
trL.trrului. ljretliutele nn per.e]r Je!rl'!c.- vor. (e rrebnie atlzii". Labif;nlul
Criadne; cstc rcun, Dion)sos. Solikr" din Na.{u-csi riil cil ir jrbirinlrl
durerii. I,.ectrnr- Pelit.nid lpiritulu; ilj lrbir;xrl splrirlui. Da' din.!.ensrri
,venlurr. Ari.rdDx I icril licronoasr, tlgerefell} de erpe.ieDl^ nihjtisnnrhi
a.liw. lsilioDdusliW.c virla dionisia!:11. in rinrp .e Peniientul .iminea incnh in
nih;iismul siu plsi\, macinrl de r.l€ntin1elnc,side dorinla de uroand'.
Filosolia $i viala la nlodul dionisiac sint o crperienta a labitinlului.
I' ernidrl (,1cr.St./rt(. un lascuiin) rc infunLldintr un k 1i nt, ntultqli./i
( r nie pric.lele deta inercnt. iclLi, dihtre .:arc t.esta ku elite cel maj
h..insrmrat: iimrni ,tj nu nij lL tt.ptii n.:lti .uet li unde t. rdti1.:({te,in .:t
nlitudikc (st.. sliytt, hutillii (u buraln, de rt.uh tkirt)tdur dscuns ih
&vrn?l? .nnttiuUei J,l? ''. Dii ateasll e;iFrienln l[ortal de pericuioasi.
doar cei avi n d ior la Ar ia. lneiies ne! , t ar nr aliid$eiinlif i Dol sr lco ba, cain
ceaialla lersillne ,r lnituhi. relinul, de Racine: Ali.dna, lL'ra nea, de car.
.lrogt)st. rdnik:t. I Ali murit pe nwlutil? untle ali Ji)st p'nrdsitd \t <ML se
intinpki in-t iulles. p. nturit.tb -el lrunrwl
Jnfta aluzie ia Aridlna carc
{d droL) .ii &,is;t1.r F h tit.ti t/.t pe ni[te anim'1]e ugredhile,
t:tr,lir c, ihrctlir( nu etistii hlJui|I d:h cdre sd nu iain. Le dot?s( bii.lc:
,'n fiden:4d.\cd ld ntijloac(|e,1( a t li1.:esn ptu.grcscze€t sd dev'tfi nni
put.tnt(i, t'1ti fuji, ntu p.oJuhzi,.. .M.tl tttt. it:i, Mt tdi, mat pt.lun.i:)'
Ihi intrabnt spetnn <Da,tepeti.tl, nnitut.rmci,nai tni, prL,funz;, ti
'rai
areorilrlrti A'irdnei pare mai hine numala p!:nhr in.ercarea
l.birinlultri. rdi!:. r vielii. decil e.oul mrs.:uliD Llar ea rr! ti gisege calea
decil d{rp, ce a ru}rt legalurije de iubire c^re o rc!;reao lingi Tezer'. Se pare
ci solilu,iiDea cu roaresacnfi.iilc pe care le r tpnne -rcnsriluic o condilie
x inlilnirii cr1Dionysos. S ar pule, chiar ca iuhi.ra oneDeasc, dinlre barbal ti
feneie si fie la urna umelor una din rcele linuli "crestine", pe c$e
tratrsnrutareadionisiacn a valori lor lrebuie sa o desllinleze Cun scrie Gi es
Deleize, atitd tihp (it Arfudna tl iube.jtepe Tcze ti este iubitd de ace.tta
lenihiktea ei rnbline pti,.nield, legdtd le un fit. Dar .ind Dionysos Taurul
199
I
 5
t
{

I
v ap.t4rr. ..1i wla .e itvtlntui atutrirdt.r dJirwr(. 4d?rnrltlc a.:,tati. tir tr\ifituu tt;.t: ti an ida! ft .tJ,!Nt: rlr? td abe fibd.arc'1 de a 1a
izrytvti'rt+ "6 in aces: rupla slt,[or]enesc" lJerhrrul, rllaslrt'rl |nrtrn. G.Llta,a] ti'.:1n., rcT tiip'n Altndjlt i::i p'erd i:ttdl'eu -' isturh ig
'!
lpt""
t.t.t..ta .,r.tttria ;)ritu:i ;ntk Sc,Jct li l?:trJ-*r "',.' lonnuL!'
h 1r:irir.r nrili!!i,ri nirologir .l tuirdner la il*os. J.jiigo !,rr lo, t'rthtli I k.ntx| ldce.tsrii t Rlrnpli tlct,t 'pnrccnstd' 2(4'i i
,l
H. llir , ' lr . ' 1hr ) s. l i rre i r d i 5 ri l r1 i d c .!e !i .a cfoo:i A i nt' rr.d.. i .) l cl col r rt:':t r't taio,tti ,ljirtlitlte.t Jr t t,l .ha h !.tnand ih ruli ijldlliltture:
t |/ r , r ( hic Cull r! (l u rl i .! rl t;fl ri j e !:ri - a r i rai .erl ,r ri rl ,ei .i U rdi i ' rr.J .i ri i l l ai ottt:: , . 1t ; dr N'. , iil! t t : . iLd,At - r ina . 6at nL c\ t e; ccil pr t iir ist ': i
. c l. iai . . : l. bre i rb b !.i ,l e l o i I-Ia u !MN [rn . p " -.are.ipui er, l r,i er ]i ti azi tr t:ii,'t,|j. ei.ji|,!:t. !:) 1',tltn.j t)rrfl!.: \t,]:.pttal ti ta:rnir .t a |ub .' I
i1. , l. ia. . r r . lr l! i fi .!r.d ,,r: h Vi e i rq !. Lni i ri :azi ' ]i i !rl i .l _{fradri ei ita)nfi! (;,t1r t!.1: 3i 1j&;!::: l!- ;: Laaitltt l.<tt! rur't;tte sr.'u't'
'nr
li! lj, / 7. ir nr ec .rr i rl i .ri ,,l .i .d n ri d o rn ]l l j p ri j r spl i x} l i i j r;. di ral e ur gi ,p ,t:ibilitutt. c!, .tllhtr't li' t . :! t:ttrlusc ' t:ittdra jte T'2a4 pti' i
Ce sii.ri ti & ni;ntr ber. ii. lin !i ,lr ir|i.{rrr, incrl]$rd ,liir:l he{brisnuil; htr.ilLt ,iqel s/ ,i.)'e.ii .a /;-tid'1!; !.it;!)!.t., in e.;!].1!;a ei lilrsrJitd ':il
vicricz. p.e'jnni . cn,ina !i. ofrra ni'r..11 irr,loSi.d arti|li;ld de i!.qris ,tot; m!en:: i;r u,nui "" i,{aes'rnl s|] iairl dljel1ir de etclr glnJirea P. coirn:'
:F
i),1!'nrxch satril': J.rlL r Stralsr. Ikfma'rristlJnl.dil .anir., ie.c .tin Ariadnd -di(i:risri.d . !r t;lr ili.Ds.,h. 3c srr;{ri! \a !l'1in4 i( ar ti purut c'lerr
ti.ar!1arLr;dnei 1rrriririli ..ierrt. Id iurrir.lca drLrmuluidLrrri. renria tahjA r'i flrrlrl'rril trLl on nor! dogmalilln rieie
irar:.ric d.lir!-lrt., 'ltdt dac:' .|r
tj Ienoia lragil?i a elrelicii 1900. La ei. Bac.hus nu lllai :lri rnni. dinrr m rtuui de a:r .i. r".rline'e in rm!,i a ;!l]adr,ei reitezlnia doni 1nii de :'rli ie
'liiir ptnfflili
lilerr; dimpor.ilr. il lre2irll,l .n pe un frumos ldolescenr rinrid rRi.hffd n u,s lTcrxrli cxft indepad:;:zi sli.irdl de lileraiLr:, filosj1i.A
srla ss insi, mai apropiatdj Orenba.h {]e.ft dc !firitul msdemnrlii vie'ezc, r.rrldata de ). Fldon n:coac.]. li il r!:adrr.. lpre gindirea a rnt]ca a auo''1
va fnce dlr el un Jleldc,tek,- h limira ri.ii.oiului) qlndiriigr.t€,tli.
ir scrisorrer !a .ilre It;chrrd :irrauss.llofmrnnslhal observi tgmenlin.t Alealiti Jiscii'ol., cu lterJiu$e ni.i are auzul Iin Ea I dema$i pe
Atudra La Na:,): l]t::chut.tk ttraape un (r)br! ti krtuti cne n.eu, ni j.iicrzsch€Lrion)sor.a pe o paodi€ n ruiinricuhi Dionvs$s. Penrru ci | !
nruil dc.i1 llr hirbaL"' . Anr irure! aslf.t lomrula dubla te.lie a lizjl||lii tui .iofiporiat ca xi ,;cdu.aio. cucnircr (rei 3rprelind rolnl lui Tezeul)l
l.lielzsche despre r'rirdEa: feDeiie reprczimi sexu) pxtemic. br$rtii serut NieLzs.he-Dionysosii dezarllAgil_ope./'.riadna.Cici tansnularea valorilor iri
slah FeniDitat,-a are mai inulre:anse dc , aecedeta "sup.aollenesc..dect zcce.ul la supraolnenes. ifiruchilJ.aza o laulare telncet, l'' niciodara
nresculi larea. inci inrpoholila in nthilisn Zarattrustrl)Dr relrtclde sa incheiali!, ntere! de tel rt- Nu !e prn!. froblema si ieli din lsbitinl' Precuflr
ajungi ln aiirnar.e Etrmer hroarci:ri Jecn cu prelll uneinlrla,lil s.lcre;i a 'Iezeu. ri r;1 d.vii $ lnsuli rtn onr'l2birlntic" Un ast{el de birbnl at'eapta
unfl conlalescenle ,.h.eror3s. Se !a situr ei vreodat, l. a.elati rnrcl cu Aliadna: "Ofi.. ne at sp n.. ur hilrh.$ labiintic ru cautu nicn'iata
DionJ-$s. cu aceeatipe.fe.iinr. ;i rratufttleleca l,'Iildna? ndefirul, ci nzrcu pe propti.t-i Aria(Ina "'"
Ariadna lntrochiDeazi ahceva deeil ciasica inspiratoare'feminitatea gaia'
a Ati.tdna cu rcthurse mt.i Si bdrhatul (:u ure.hi tte nnSa' si sari in a.iutor,care oferi firul salvator eloului m!$culin lnaine de a pleca
a crezri oare Nietzsctte cn o re.unoxisre pe Ari na in L.u Afldreas frunlea ln fala i. Ea anu4a iB realitale femeile fatale ale ePolii i9O0'
''Ariadnd, sprse Di/rJsos, aTu e$i un labi nt: Tezeu fi-rl hdtut .io( de tih(
Salonel Episodul irlilnirii snl. din l8S2 c Lou'" poare Ii conrirlerar c:r I
de
,r.rr.,e, scenaorig;nara a iniiinirii dintr. temei.r iatala, si bi.banrl.!iclinrii, i nu rui are ici un lb; l,i ce-i scrwtte aum ca1nu a lost delordt
Minatawl Ceea rc-l devft e$e nni rdu dectt t Minotaw,- <Md fiatezi'
,ria crin se reperi eLide,a lunBol sl'irsiluluide secotqitn elloca 1900. Fene;a
este fatnla". Fntru .li cruzimea aliafi frulrluselii apr4ine narrfii inseri a raspu.nseAriadn.!, .dnr n-dm sdturat de ptapria'mi rdbdarc, cu nine t14i
ritd.lcnitn, a vieti diorisiac.. lar ba ralui esle in cele d;r unni vicrinti. etuii tebuie sd meogd sprc pienaniet iaft ultimul cu,'iut al iubirii mele
penlm .A marjcujinltalealui nu nrelira d.!il si fie dhlrusi :ai. depi$iti. . pe tru Tezeu: il trimit tc pierzanie> ""' .
N;elzsche Dion]sos voia st taca dir Ariadna {tiscipotut sa . Iall cum ilt laimoasa tolografie ficuu ln studioul hi Jules Bonnet la Lucema in
poveste$te episodul: Slind noi le rolhat, ni.an eryus Idtu t.lLnerc 1882. unrle o vedem pe DonrniqoaraLou von Salotn6 lntr-o kasurica docil

200 201
 trasi de Paul R6e $i Fiedrich Nierzsche,Lou lDthuie$e biciut. Ea relateaz,
ln autobiogr-afiasa ca Nierzschercgizaseaceastefoto8rafie ln cele mai mici
arDenunte.In mai 1913, noteazAfu jumalul scris la $coala lui Freud. ca
PARTEA A TREIA
NieEsche era "sado-thasochistfagdc el tnsu.ti"'6.
In acest sens, Karl Kraus va fi deplin ..nietescheah',.',Un bdrhat cu
irnaeirwlie atisticd ya pure.t deyeninasochist tAfala uneifenai autentice; ri
sadir. in Iata Mei fenei neautenti.e.Aceasran f btutati?atdpcntru a ae
MASCULINI FEMININI IUDAIC
extirpe din ea artiJiciul cultwa!, prnd ce reaparc Jeneta. Iar ctnd aceasta
este .tela prczehtd, nuli nai fihthe decit sd tnpenunchiezi" afrrlxt^ t! ll
dimreaionsmelesale'o Ftu, a uirasaia cu sinebi;iut cind viziteazafemeile
"modeme", birbarul lntinde nuiaua p€ntru a Ii batut ctnd fo,t nesre femeia
arhaicag intacta-carevdtoreaza muh maj mutt der mascutinih;a in ptina
decad€n1i.
Din p€rspectivatmnslormismului 'nietzscheanist"al lui peter Alrenbers.
pe care Egon Friedeufl aposEofasublittut Ecc" poeta'*. ca w.ec{)u ta Ecie
/rofta, niitorul unei umanitifi mai buneEeceprin aneaniizareamasculinilalii_
El li scda Iui Ricada Huch 1n t896 "Sint int-adeldr u4 dwman al
"barbatului . Crcd cd Salvatorutdm ct nu se w purea rtezi g va ne,eu
li
nentiIut k ,tue d? QM I I p4" sotidutrdu sin\ bushcz at alaceriror,l
vr'clir"-"-.O trlsdtura disrinctivaIa un mare num6r Ao reprezemanlir
modemitilii vieneze o constituie ..antivirili$nt l,' lor Cun aminteste un
aforismal fui y\nt" drn Dic Fackcl: Eu nu rint pentrul.racr, d impottiva

242
 i

Configurafiieunui triunghide epoci

\ Femeid:li EvreultaWeininger,Schopenhauer' Baudelairesi Grcddeck

tradilional
Relua.eadisculiei a-aPrarePrezentarilor$ a valorilor culturale
asociatemasculinutui qi iemininul i, de care se leagnsimptomeleindividxale
afi; *.tale, a constituil turadin marile leme ale modemilali
"ti""iia*ri Yizut cum
de la lncepurxl secolului, mai ales in conlextxl vienez Am
^i"
il,l+;; t".lu p"."onuFr. masculine djn ficliuni) hrepindeau o redefnlre :)
;aentiiad tor-sexuate:lie printr un "prolest $asculin" impotriva feminirali
moderne'
oe care o ilescopereauln ei hqisi $ nnpotiva feninizarii culturii
'ne or:n cultul iemininului. leeat de crilica li de "deconstruiret' valorilor
n'asculine.
cea dindi:
O a doua tema pare slrins legata, poate chiar indisociabil' de
la capltul u,'rui secol de emancipare' ln chiar
criza identitAlii e;eiesli
tal pus'
rnornentU rn care asinJtarea,care prrea aproapelncheiaia, este b
care
sub semnul lntrebirii ile cltre antisemitism intre uitarea iudaismului'
oodremerqenina la Ftulareaori'lJei iudiitali ti revenira la iudaibre 'air
*pl', . Iormi religioasa.poLricr 'au pur li simplu 'ulru'ala se
"""" r..uia alu"t.. itinerarii indiviauale' foane lariate' ce vor fi Fecute ln
ion
revist, ln capitolele urmaioare.
criza
Strinsarelalie careuneqtecele douateme' criza identitilii sexualeSi
cr cea mai mate intensitat la Otto
identitilii evr;ieiti se manifesta
Weininger const' dintr-o ctrutare a Unit'lii
*ehingo. intt""gu op"tA a lui
obieciul
Unitateiinte indiuid $i yol*, unitalE dintre subiectul cunoscatotti
unitte dinrre viafi un njvel superior al
lume, unirate dinrre suflet $i trup, 9i
iri"t"l. rr*"ir*" rauluj se rraduce la Weininger prin fisudle sliiierii

205

:
 jemeia sinr dor panizaniz'lo$i ai
Individualismul contenrporan atomizeazi societatea in subiectivitili Drocrealiatpenm weininger, evreul li
{ovnftoare, iinla techna separa fiinta umann de aPartenenp sa la saunoa"eiideide Progres). in fine.reisnlulnai posruled'za li neceshalet|lnui
tnbui sr-li manifeste servil gratitudinea:
dscrocosmos. s€xualitatea aansformtr camaliratea lntr-un "Fup $din" ;realor fafa de care oarnenii ar
Rrfuzftd viala trtiia tu dtmul "decadenlei", Weininger ou poate 4proba Schopenhauer nu are alecftdisPrel pentru o asemenea pielate de tiP feminin'
as€lnenfioare la Baudelaiie Femeja parc
€xisten(a decft ca o depa{irc, convefslune $i rc-nasrerc.Fo4ele raului se RegZsim o schema aproape
barbaiului identitarea vielii a doritlei'
irnpoaivesc. Ele .Ap'dt| ln Geschlechtund Charakter tnltitarcz Etemultti facud pentru a'i aminti coD$ant $i
feminin $i a evreului. ''Misoginia' poetului expr;mI refuzul condiliilor naturale ale exist€nloi;
Weininger scda cu luciditate in ullimele fraFDente ti aforisme ca "llrd resimlirAca o decadereperpetua,lmpotriva materialiqrului spontanal temcii
fafi d.ejemeie u este decit ura insulicient drpd{a
(t bdrbatului inpotri|a c,lre 'nu {ie sd separcsufietut de corp Ea estelafel A! sinpLificatoan ca{i
ptupriei sexuali4i"l.La fel, antisemitisrnulevreului Weining€r oristalize^za animatele'i. |n]trnneze]ul Bisericii, autorul acesteiCrealii unde domne$terar'|i
to! ce u.A$€ ln sine lnsuti, din mome ce iudaitates sa pune sub semnul Denetualde dorinta anorului. se inJalireaza ca fiitd eteminat:esle 'fln a
lntebarii aurenlicitaiea wagnerianl Si 1'6ikischl^ c{e asPid. Din violenla iei nat p,osritu"ta", de\ldre Baudelaite.care !orbe{le "de ['nininra
qr
masochis$ ce s€ re'/arsi asupm obiecteloi cmoa{redi 'ltiinlifice" Oio- Bise cii ;a raliune a omnipatenlei MIe"' Ideolo'iz progresului ($i ea
caractemlogialemeii Si a eweului), el rAnfne cu uD sentirnentde intensi desar $ire leminina, n', i insPira dern dezgusrt"lnPIcS prin progrcl
culpabilitate, de care s€ elibereaztrcdticlnd "$ii4a evreiascr" (a lui' prin r"'gu"to o sulctuLuiti donlo'ea pte|rc\itd a r&letd ' lo
^,rt,"i,"o
Mon coeur mis a nu gnsirno stranielnlrnfuire de 6\dnn: "Despre inlania
ursarp) qi efectele negative ale "spiritului el''eiesc' (al seu)care analizeazn
Side,soonlpune realitaca, in loc sAcautea o lr4elege$i respecta. imprimeriei, turele obstacol tn denoltarca Frumosului. I Fru'nosd
Pa4iala omologie dintre suma antis€mig $i cea antifemini$a conferA cans\iralie dc orSanint pentru extelmitutea Rasei eveietti l Eveii'
oliginalitare Extelor lui Weininger- Ea nu este totu$i unicl O relasim la Bibliotecari Ji da o,'i dt Mlntuirii". Claude Pichois precizeaznftIu-o nota:
schopenhater sau la D- H- Lawience cu o sermficalie analogd. La ''Orice ineryretarc antisemitd esreaici inaportund"'" Foarte posibil, dar dc
Schopenhauet,riul se afirml Fin& un a-dori se-riiegti' dar existl $i un la Schopenlauerla Baudelaire$ Weininger, misoginia ti antiserhitisnrulse
posibil dincolo al acestei voinlt direclionate spte lume, o realitate de aniculeazAconfotm unei "logicf' analoge.
dinaintea prcatului: ne afl}m Ia jonqiunea dintre doua lumi. C noa$erca Tot ceeace Schopenhauer,Baudelaite9i Weininger urisc' ln ei ln$i$i ltlai'
Uol'nA poate fi pusA in serviciul voinPi de a trri, dar deschide $ calea lntii, o pun pe seana evrcului Femeia 9i elreul slnt doua figuri ale acel'eiasi
filnhritoare care trece pdn abolirea acelui a_dori-sr-tliie$i: prin internediul tentaii: a :pr,ntuit to evl. a inrddannarupe un pa1;nt al dzgraliei 6
contcmplrdi esteltc€,saua experienleiduredi, deschizindu_se cAhemila fali pactizdtit ru b naturd de.dzuta.a a.omo.Lirii cu un deltit' minor" Sd
dc ab$rdele suferinle ale vi4ii. nottrm c6, lnlr-o aiemeDeaperspecliva, existA in jorul cuplajelot care
Or, accesulla aceasti "cunoaSterede al treilea tip" dsca s, rimina bchis siructureaza dunghiul Malculiry'FeminMudaic tot atfta hazatd cfta
din vh. femoii, cvre "nu esteprczentd in chip fundlnental decit pentru a necesitate.Ceorg Groddeck,}l eseul stu Ddr ZttieSeschlechtder Menschcn
dsiSurapropdgarearasei ti a cdr.i wcdlie se oprette aici"3 Ea E,x'fi,tee''A (1931), scde referindn'$ b e\rcit "Nr eri$A pe Pdtnint uh ah popot alt dc'
percnitalea acelui a dori-sa-traieqti,ea ascultl de o obscurenecesitatecarc erplicit nasculin". Dispunerea timghiului (Masculinul clnd ln vlrf' la
lnsuflcl€$e la infinit elanul vital. La fel, duPaSchopeihuer, "iulaisnul arc Weininger, clnd la baz6, la Gioddeck; evreul itlaidbil lab^zl) dePi'da de
drept caruckrkticl Iuhdan nnle tralisnul ti opunirmul t'.'ins inrulite ecualiile personale.Weininger este dominat de fanta$na unui prea plii de
reprc2entind tu Iap nndliile teisnului" Reafismulconfixdn cu naivitatE f€minittrte. Groddeck (ln haniera lui Ono C"oss) de obs€sia liPsci de
fcnomen€leti lucrurite ln sine, iderziclndu-9i intuitia pelui mai lnalt nivel al felninitate-
Fiintei (Weininger va suslin€ ca EYreul nu Poate acc€de la Geniul De rctinut oI evtehl este lotdeauna identilicat cu ceea ce constiauiem
coo|tmptarii). Oprimismul ii inspira lui Schopenhauerlol arftn dezgus ca $i obstacol: obsiacol, tr rilti|h{ anatze, peNru itueqia de a nega ti dcp4i

2M 2n7
 existdfinle ii liprite de'WilJt,inacher" ? ]h acesl caznu ar f t kici un chip
insrficienlele condrli.i rtnraDe Orodd?ck inteitr'ra ilt nnaiorn rern'en' aberant cA cinew sd wea sdJ lipseascdde 'Wiwinncher" {i sd-l trunsfon E
$irnoij.a !ifcuincizi.i elroi.*i. tJsf;(ji, ene Lirdt P€nlru
ca sd spltiem a{a in Jercie!"''. Textul ar€ o ders€biti inporta4a p€ntru
.i!i-t..trt.t(:isu.di?tnl it,i dih ih'.rnnal. autcrlliti lii; ui't l'el'Nittt !it(
istoria psihanalizei, ca€i analizarcamicului Hans a Jdst hotArtlo|re pentru
ler!:ni\ a et? r.tl:t l h &tr !s\: rltltulafi ts'ltLda ttutrultnt" i I i'tt descopedrea,de crtre Freud, a complexului de crstrareq..
.tfti tu.ut'il( lLaN niliti ,:i;tt!;nlkt!t, i. Pel4ui i i :;e tiin'it' trtte\uo' Nu esteprir urmaredeloc lipsit de importa4e ce aceasli descopcrircva fi
iitdita ir:it intr.iu:. t4t.]tt!jui ieninitl 6i ,tutsculiuuiul It r'tlul"i arttct ir
tt'titt:nrt deindali urmat6. sub forma |lnei note. de formularcaunei teorii a rrdicinilot
litt.jdr.d .itrirniiil i':;t.ts:lt la t:qi!.:.tJt"Q it't LlA:t'i l))'
' comme ale antifeminisrnului Si anisernitisnului: "Conplexul de castrare
.it.:ur(itic..rrtui i.fi,. ttLintt: [t hhn& ba'.L)at S' atui':'ii'' ltttiit
pn'Li t t'! e ln 1tit Llr este rdddci,a incon$tientd cea nai proJundn a a4isenitisnului lAnti-
trt,t:a t,tttt:ttrul';r (r/!L!|. : ,k 'Ji:n n.ltr Pe l;t
senitisnu.sJ, cnci, incd d. la yirsta cea nai Jraeedlt,bdielehnaudespninda-ft
lt:1ii.tt ,Li:t tlri . Pcneu Srodje.li, .xPresia 'iras'uir|' cd penisului evrcului i se taie ceva-el inlelege: o buiatd din penis -, ti
inlrles eroic. ni.i rjliir P(-'ri1i!.El Drc.i'zenta.. Dr& I*it11 iritiatul titLP! qceasta ti dd dreptul sd-l dispretuiascdpe et'reu. Ia fel, aroganla lald d.
<tc r:e tsrc, r j')n|l nnrin'd"!., NeLibtt;1ie|d'n & coli(iiat!pint! 1 ttie ti?
sFatad;L 1t de erclat* dtbt Pe'ttu turt fenvie arc a rddncind inconttientd tot atit dc puternicd. Weininger, ttdrul
Jit.. !.tpdhila t. riPr,;!i..i'u! filosoJ deosebitde dotat d pertwbat sexual, carc Eia put cap viclii pnh
tir.t. t: Jiullti a.a ei jortn pttudn.ttti! rk rc.i.lit j'n o:cxali! i, in !q)une/'t
sinuciderc dupd ce a scris ciudata rd .drre ceschlecht und Charakter,
ut i,g", u1t.s"r^ au,,,,i i,l tun|ttt.iu .n .vt;i aLtrefr.t$ fe\tinihkl atit cit ie n
wrbea, tntr-un capibl ades renarcat, despte erreu gi desprefcneic c* o
aceea[i ostilitate, cople{indu-i cu aceleati critici. Weininger era un naDozat
Ott.o Weirlinger iilirma ei{ac1cc,tfia.iul. p€n1ru el frul re!(nstind in in tnte\ine doninat de conplerc infantile: relalia cu cohplerculdc casndrz
.efuiarca tentninuhri, ci in excesul ile teiiinitare" Croddeck ;i S'riningei
la.c. in ftzul luL.Ie|dtua dinne?w.u ti IctLi?'.
ilnl,tuli;esc insa refuzul umaoului pre;l urn3n" !i exigcnla "suFau'-''anului Un an mai ttuziu, tu eseul Eine Kindheitserinnerungd.eskonado da
Duira parerer llti Roger kwinler, care r explicial cofecr pinttu! d' vcd're al
Vinci (1910\, Fteud fac€ din nou legrtura lntre complexul de casirdc,
iui Groddeck,critciDd in acelaqidrnl anliiudais$ul siu irqllcit c;'r'umcizia
antifeminism $i antisemitisn. "Sub influenla acesteianeninlbi de castrur." ,
retoleaz, inr adetAr in bartraror;ce semn de femini{ir1e:er senxriiici' pertru
scne FrtJJd, "lbdieleluq ti nbdificd d.e dcum tn4in e concepti.t d.sprc
liinta nl.tn:i. o renunlareIajocul biser'.ral,c,ue ar coxst'lLli ut sacrilegiu o organele Senitalefeninine; vo tremura de acah lncolo pennu l,irilikltEa liti,
rivalitale lariasnrxlica .D D nrnezeu. Dislanla care slpar', cfeaturN oc
dispreluind crearurile nelericite Lt ca.e, dupd pdrerea lui, cruda san4iune
creaior, delinindu i, nu poare fi lransgresata ludaisnul 'sk e|ecttr un
ftsese deja conswztd"t'. in acestloc din tcxt, Frlud adaug, o noti tn cde
uw isn: apliun. penou iiinCut in'are.1sfi-l\me din Qre ! Pfton3nescui alimA ci i se pare incontestabil ca in accsieelementesc afl, o rrdicinl a
atli<:dbisexutlul, esre ex:ius "' antisemitisrnuluigudznh$, .are sc mardfe$i la popoareleoccidafalc tu{
manierA arft de elemenhd ti iralionala. 'fircuncizia esQ pentru accttl.
) Atltifeminismul,atllisenitisn ! $ !:onlptuul de cdstrurc
oameni incongtiefttaiimilad castdrii. Asuntnda-ne scul de a kc tanrpun
Referindu se la Otto Weininger, Sjgn rd Freud a aso'iar' lntr o nou din presupunerile in preistoria ufianitdli, he putem inagina cd circlutcizia a
escul snu Andb,.re der Phcbie eines liinfjabisen K'ah'n (1909), constituit probabil la o.igine un substitut atenut [MiVerungscrsav] carc a
nnufemjnisnul $i anlisemidimll, situindu-le sub senrnul ca$erii Freud preluat {tafeta castrdii "'".
rezuma inrrebatea angoasatn cate alimeda fobir m\crtltti ts'a s' Umuririle ln continuareaoper€i sale, Freud iti va largi gi aproimda teoria asuFa
pe cde Hans tocwti Ie primise, canfotn cbora Jemeite antisehiti$nului. Complexul de castmrertuftIc tnsAun elenenl csclrlial d
adefirat "l\ipittncher", nu a Puttlt dccit td b llreneze lncrederca in sine $i teoriei sale. "Printre obiceiwilc prin car. et)r.ii s-du izolat, cel d
sd-i trezeascd conplexul de castrdre Attt cd s'4 afitat recaLcitrdnt la circurrlciziei a prod&t tot.ledwm o iftpresie kepldcutll, nelinittitoar. [un-
Ldnuriri $ de aceea i"fomolia nu a 4\)ut ckct terapektic Este ade|dfttt cd
 dso ato cu o ual, ca pedeapsapentru darinlcle sale Fohibite. ConstatAmca Loewenslein
heinlichl,
'*-i care se expti.d JArd illtidald Fin /ar'tu! tit 'ste modifica intr o oarccare rnisffi miza teo.iei lui Frerd: el reduce rolul
Lu; ptirnittr tesn?
atiigtnd astf'l un ltdsn'znt dl tecut complexului de caslMreca rAdacini l! nntisemitismului,la ura Ei teama fali
FLa in"oe' iani Mosesund die knnotheistkthe
;;fi
""n**,
,""-;&
TfT',..';"'lilllJ'Jri de psihanali-?aqi dc psihanatisE mmife$are de pacientul cffe tinde si
identifiee aceasli dircipii : cu o qtii4e ewtiasca" $;9e medic cll un 'evreu
*1"':ruI",":'ru1':":L-il"j*.,'"fi
;;;;;;, a. in El'me ten eiw! Pqci''jn4tvtis'hen.1'heork ln Ac.ele celni de'al lvlea Congresat D€r{r.re GerelltchaftJ t Pttcho-
leotieifreudiene
il' i,ti*.iii"*^ 1llis), inroa"" enpuner*sn ns'Pra
";-P\j,
therupie und TieknpsJchol.,sie (Wiesbaden,5 mai 1962),care alesesedreF
*1"""'**;:fri:i;Ti":,ff"i;,,1
"i"""l'";""J-"p*"
p,r,,
:iic in(inenas
cdini
tema afiisenftimul, notunea Je complex de ca.rtrargocupa un loc r€laliv
redus- Alexander Mitschetlich define$e antisemitismulca pe o "maladie.a
i:":)'*^:": ;;;;; i ^n
::;::::i,i'fr J!if",ii!i" iJi'J' prejuderAfii", prezenB in stare endenica $ mereu gata se se tezea-scr:-.
pe et ta
';:;;;"r," din unnd sii nu t' nzt'une suttutlitldk'i {i
ace{tia AsemeneaperspecdrSne fale sa ne tutebim care ar pute-afi contribulia
';i,;u',,ci"ie.
L@;urit" ltnt Pulin nai.*T,::::, spe.ifice a psihanalizei la lupta lmPotriva artisenitismului. lntrebarc cu atft
o1
reprezintd dactt unut dinre nume asele ":',,"i;:""':";i,,#, mai justificati cu c& cnm sublinirzA Martin Wangh in Acr€l€ Congresului,
noDm cl rezd pe rar' FenntP: u ptelirrlacd fiind
trlnnantirhs- sa ,ntisemitisrnul nu-$i ptme ;nobiema propriei vhdecari: din conir4 el consi-
d{rt r' ? r{ li"riram tr rroteredin
i#rii"i"",l' r,"* n inpurd.al"i l r: 'rr cel dern cn pasiunea€i "con1l]1getEa"s'r reprezinidun senn eminent al propriei
.iJn-"^* .r."lu' :lan' r: ! rur r ' an:uoo"f in': in srddiul "sanitrti"', un puncl de spriiin Penau P'opriui echnibru.WanShobservachiar
"i"*^ prct)Et!\e' 1* Det.Ma l
a""*ian ai gindlni freu<lieneasqra ac*iei ca, dacn psihanal;srxl insisli asupra probiemei antisemitismului in timPul

r",jJ;:,lxml,T.;tx{!}11:1:$"i#Jiltnti:*.i*:k
-"i

O alti lucrarede referin{apentruteortaI

txata$en1ului,atunci tncieltr.ri are lendinia de a-$i consideramedicul ca pe
un "evreu" ai de a r,u mai conthua tratamenrul"".
in timpul Congies1tl de ta Wiesbaden,mai mulle intervenlii dovedesc
noaotprregiuiorprrI!'l) Loewel$eir'incePudln 1941ir preocupareade a-l "rectilica.' pe Freud ln ce pdve$telcma oa.strAdi.Asdel
"*;til j:fi''#;J'l'!###'11
1,"'ir;#l;::,"1y:ff"::,i":"''':'.'': B6la Grunbergerafim,a ci e'"reul este asirililat rurei lii4e castrate,nu pentu
ci erte circ mcis, oi pentn .a este marginaliat de societate'' Martin
polirice'economica ocupl
$i religioase
-r- O.pn*,t*. Aspeclele Wangb la fndul seu. stibsdnrie teoriei freudiene o tezt sooiologica'
i."""*"iid*itri raurt spaliu Loe-{ensreinprezinti teor;a freudianaa similiiudinca dintre lemeie $i evreu constlnd ln pozilia lor socialA de
"iat
l::,Ti::'1.:lll
:":nfl::*:,"t;r'r :::;ilj:
x;:::,T:';i",::' ('r b'rbati Nu ne proplmem., aiscu{nn aici "/alidititea relaliei explicative p€ care
;;I;;;; d;;"-p*n'*" *
'" 'del'rricc'u eroi sau Sigmund fteud, citind cazui lui Ono Woininger in spdjinul tezei sale' o
ii er \Lnr trardri'
ili.J.i .i 'i'iri, ti s. I imjre r' rid ne'ro/a rzbucnF$e stabilea lnl]e complexul de casEate $ aniisemitism, ci mai degmb, sd
subliniem ca psilunaliz4 pdn legauta pe care o siabile$e intIe masculi&
i:**::t,y".i;;,,"::i:1gl:.:l:#f,ffi:il;"1'':ru:il.'if feminin Si iudaic, formule^za ln limbajul saupropriu o tema centrali penru

':::;i;";'*A'' ::':::i,*,",:;:
;:"::',:i:: i;':.:::':;:
;,|':;;i,i:: ?r't\i\ot
Kulturkritik de la finele qi locePutul de secol. Nu este vorba la Frcud de o
simplA omologie dintre iudaic $i feminin. Din conE4 clteva diferenle
il"rrrpr, a",*'; ca u Jtrn$ ncttsftt?h' a ! d uh h4rhot 'dsttdt flmdamentale ies in evideda: in timp ce feminitatea se c^ra.1€,t'rzeaz6l^
,trc u n .' tt a c i a tcct:d nrtttal ntptta t rroa' d
F aDr ulc a er l ? i t s i n l Freud printr-un "supra-eu" slab, evreul esle plalat sub imPeriul Legii unui
;' ...,re z r;i ,i t 1 an e ' roral i ' e' orea i n\onr.enra'rrtr de
.;:;:-;;;;
mutilat' cas
supraeu imperios care, ni se explica in D?. Man Mrrer, hranefte etemul
oiiEtio t".ti". fui",' susline psihanalizr' de a fi emascuiat'
21r
2lt)
 sentimenl dc culpabiligt! s?ecific consiitu$ei psihice iudaice. in timp ce
discurul ftcudian (ca ti cel al lui Weininger) desprefemeie admite o destul
dc mare vsdetat€ de figui (isteric., femeia narcisiaci, mama, etc.),
pcrs?€ctiva asup.aevreului prezinta un lip psihologic unitar $i definitiv fixat
de la Moise incoace.
AceaslA doctrine frxisra fundament€azi fuse in interiorul corpu$lui
fteudian un puncl comm dezvoltrrilor desprefemeie {i e\reu. O femeie de
aeizcci dc ani 5Pede, spune Freud tu conferinla sa din 1932 despre
'Fdninitatr", "prin trtudturi fte, inuabile", .z"ti cttm "libidoul sdu,
adoptind pozitii deJini ive, ar pdrea .L acum taainte incapabil de
tchirfibarc "B. l,A f.l, "poporul eyreu esteapftMpe singurul care lia pdltat
ptnd azi nunele {i fdrd indoiald ti subnanla. El a sfdat nenorocirile {i fiul
nahnant cu o capaci ate de rcistenld neeealard,gi-a dezrohat t sdtwi de
caracter paticuJare gi fi-a tnsufit, tn plus, cordiala atersiune a tuturor
celorlalte popoarc"". Ar exista prin ufinale rm "errcu E1em" analog
"8t€mului fetdrin".
?eoria Aeudianea complexului d€ castarc ca rrdicind a antisemitisrnului
prr€ la fel dc susceptib e de a servi cauza unei glndiri feministe: Astfel
MargarcteMitscherliclr in culegeieasa de eseuriDie Jriedle ige Freu. Eine
psrch.a@lytirc he Unkfi u.hrnq zw AEBrctsion der Ge$ hl.ec hter, intJ1]l].eazA
unul allffre capitole: "Der Anriscmitisfirus:eine Mirnerkankneit?" ("Antise-
hitismut o maladie slasculini?"). Amintind ci, p€ntru Freud, castsarea
simbolica constioie nu$itorul comun al tulburarilor privind stima de sine,
Marga.ete Mitscherlich afirmn cA modvatiile psihice inconstiente ale
a[riseDirismului nu slnt cu adevrrat pertinentedecft Ia birbat. Daca femeile
cad pradl antbeBitisrnului, estemai pufin din cauzaangoaseiIor de castrare,
a conflictelor lor psihice $ a proiectiilor lor, derit dinE-o identificare cir
prejudrta$le ma.culine&.
Una dintre varia$ile cele mai rccentc pe tema "triurghiului
masculMcminMudaiC' a fost propusi de Jean-FrangoisLyotard in es€ul
sru din 196Eintitulat ltrid.gqer et hs "JuiJs". A.uloftl analiz€.zi ceca ce tot
cl fitfre{t "tncaea pe care a rc}pectat-o ptnd Ia capdt gindi orul din
Todtnauberg cu priyire la extermirarea etreilor'^, 5i Lredeci "ens la
Frcud destule elengnte pentru a anicuta acestWadox al inanmrialului"u.
Anrintind cn h Freud difcrc4a scxuau provoac, dnanlui ac€ea$it€roareca
9i capul Meduzci, Lyotard sugercaz, cL "ceya precwt difercnta sexwln
joacd tn Btndirea Occidentului (european)nlul utei tcrori il@ncnte ncidcn-
tifrcate ca e,arc, clenereprezentat,al unui aJectinconttient'n.
2t2
Acest "rol" Ie-ar reveni elTeilor caft reprezint, 'poporul celuihh, <un
popob altfel dectt popoarele'^- Din aceastAperspeclivr, "an isemitismul
occdentatnu clte )enolabia\a. .i uAuldintrc nijloaccli Iotoste dc culturd
1...1pentru a paru tercareaori|inard, pentru a o uita'la natlul a.1iv"1'.A
vorbi despreevrei dupa "Auschwitz" ageazdsensibililalea contemporanaill
fala indicibilului, a neinaginabilului (pe car€ Lyotard sc strlduie sa-l
descilreze prin "sublimul" estedcn kantiene). Asifel incit relafia mobila Si
s€creti dntre dit€renla sexuali $ identitatea evreiascr, stabilitd cu atita
insistenti de modemii vienezi, regeselteo actnalitate4eprevazfi.i sub pana
unuia dintre teoreticienii posunodemititii noastre.
3 De la bisexualitatela anbieale4a iudaicl neiudaic
Pdvirea anlisemitului, a carui fobie provine, ca 9i cea a antifeministului,
din complexul de castrare,creeazAln psihanalizalegAturacea mai putehica
lntre Feminin $ Iudaic. Dac6 pestrtur vie fu minte ipoleza bisexualitalii
psihice, antifeminismul masculin nu lnsea$ni derft ura birtatilor pentru
partea feminina crre se afli ln ei. Putem oarc merge plne h a concepe o
dualitate psihica iudaic/neiudaic, comrma tuturor indivizilor, ca
bis€xualitatea?Otto Weininger plrca foafe aproapede acean4 ipo@zA-La
lnceputul lucr&ii Oerctlecht und Cfuirakter, elpreciza ce nu va vorbi despre
bArbali Si desprefemei, ci de "substanle" masculineti feminine, de "ideile"
de virilirat $ feminitate. La fel, iudaitat€adevine in capitolul XIII a p64ii a
doua din carte o "idee in sensplatonician", iar Weininger cobstad ce "€-rirrd
arieni care stktdelap, nai errei d.ecttetJreii'tu
Weininger ajungeprin urmare la o noud explicalie a antis€mitismului:cei
care rnsc cel mai mult iudaitalea sltrt $i cei mai impre8nali de ea- Doar
Iilos€mi1ii sin perfect puri de orice iudaitate: ei nu $iu, spuneWeininger,
despr€ce vorbesc.Richard Wagner tebuie si fi avut multe evreit4te ln el
pentu a fi ajuns la o fude antisemfta atft de nobil, (tot a{a cum, explicA
Weininger, a extras din cotloanele feminine ale tempeftmentului seu
inspirafia care i-a pemis sA creeze personajul Krm&y). "latd de cc",
conchideWeininSer, .ei nui virutenliantiseftilis. gds.scprinte evrei"t.
Nietzschehsu$i nu ezitase,ln 1888, sA almentez€ zvonurilc care sltebAteau
Germarfa, cu privire la misterioasa ascendenl{ evrciasci a lui Richard
ln jurul anilor 1900, calificatiwl de "evreu" hinegte jocurile de limbaj
cele mai artiEare. Vedem de exemplu cum Carl Dallago fl caliict pe
213
.Heffn?"rrn&,rLride '.t/r.! tu!'un.t!r' ; #air il definette pe vienet ca gemani i en f r r ", de. laf ?lll. ier , . i, r . 1, r 'r , , r r i, ! , t : ! / t t : . : / h. , ; t nt nr l: ii|ia
fi;lrd 'evreiiat', /-,r::r .e Jiri ini.if{.riir iJlrJr'l.l*l un c(}1nplirnent.Ev.eul carc kci..j.tj .tttlii.iiirr ,ltfltr tit ::ni:;{irrirlj ,tdL k't aitoFiat at
"adevarii- expli.li Lr;ti lti.r:i, ri.:.i?r {; l4ele,ie ptin a.easlr) n arc animalit lrc canstitu. ,r'i .tpLtk .\:!',r;4 :)tJr.!.,i' Jil]eirl :!!:dir"'. \:.:..
putei{: a!rri.d4 {f;trrrr !jr-,,l l! .::!4 !it4.l1 rirrs, B:i.rrr.cnci vienezii at av€a dintre f ilalmcb rirnsdrutrfc ald f,rijrei z!*i,i,!r1. :i p11::i illr ,ie'/4r ii
oevoie,ie r.zis1*nir. r:i i. etrL,1.il| :rnFl 5rr irlretrinzltor, de serioziaatea cu tearna de at descoprri ]E ii):1risd,i ) l;,i1fi rlrer, L-; iei cl"rl; n{rogiflri
.are p.iveallcai,Ir ii':r tutri;,ie.l ijasul r: ci gal'( .e $feri \a Ostjuden, tremura de airn4de a fi d.n!ii:!:ai .:. ilti{l i.!,r,:j.
sdrar; ti r-..r1n.il,rf i, .i'ednrllli /rr,,l,,rie; i "'r iev4 nu iubelte ceea ce este
p..'du.hr, lnaft, t,nk.!|u:, il .i!: i).:r erl. l cdte nu wi vea sdJie evreu,
tfidntutu| p'opti.i ,!sej j.e t.art ti jiiitdle\t., toiY(iianul carc imeazd a
ahd atat,pn(rt',, a.eli i; ti:;ta i2tudi!. Latino artificiald a enstenlelar I tJtatt ttt.o .
d:lndn.ittli!. c.tti, :4r)1.. '+. dlnflL\dspittnl cu ariditate i.:r'rilri:
Un, dinte fl'rfle.,tivci. r.r,i;,., r1.ii;,tii r :.ir 'r_r:,',-.,r -rr:biiite
aritc F.elet;: !; nrt:. ':,ir)t ,,4;.:i .:a. rc tiiicid.tiiii! in fie.:dte zi, apabile
ln no{i.mlat{. ilrr* F.lrij'1.. ii :'ii.j., .:r:: irr.1:X,r.x.ii!l. !);.,l.l.it:. ller
,le ..1*a li nitir, llt tL: /j !i);.kc;t:Po3:ttt:, -- |-a se,iurtottkaund pe vienezi.
gd rr r?:;drerr"" it] .:i: i]i re. :ietnl. ruten t|.r11!. t:ii erte complel4mente A Ll ti raF; i. '1, , l. , i ' l :. ' : "L . 1 _. |, 1
scfisn ture 194:l t: i!:14. :i ir:rlri "ili i.- :':1i r_ :rrii-l,,...iiirtni: .{rdiifiri
el't-ei&!,' )irlt ilejr !!n$ i,1 t ,L ta:tk€a Priint!.iri flrcr "''. Tot a6a cum ,r
fundnnrenlal /jird. .Jri: j.; ,..riril :. ttt::1i.::ttj ;,: infij' i,lri?r,r.1i,ri-
exisu o ]rr;i .ie 5;f. i.l,i. vi:::l.ir;- lr.: "tvi3'{r Srlrrrt!4f. conpambilA cu
jiid;!::re. ileftjttixrli. $ i:.;j:r:i, \ilir,! t!.:int"rn Fahi. 9; o asern6narc inlre Capiblisflul mffe7rl:rr:i. J, rrltli;J rLr.1 :r. i,,.r,: ::r,'!rl. el:, ii.:r!lr,i:!ei
onrufri asupra ol|,ri'r: qJ)r
"'ilf!a{en!t"r"r.rhi .lirr;lai ti .r!ar::'1,'i!rit
arer.:xilj n1od4rn.
e.rplt)atare6h.1re .n!l t:.t:;,1::r;tti| !t)rr.!!r..j. .rr.r.i,;t '':.
tl!:le l, fri.iiC u!;1Jerl; .r{ri r.rrlii irr:piai:,.ie ;,eaa lui v.r'einicgei,ca.e
Acesre rellecl:i der\r1tt !r., .i.r;: ,r;:"1r:irr '11 iiii'i:!i{,ir1J.r ir ,ai.
si!r, durli:$if! (:rrelx,,: .,riLr '1. i.ir;.i..erii|li ror';rinrllei psihi.e evreiesti $i
AnIt) g! der biiry.rli.!,.1 6 ?.:.:|ti.ttt.tji!.ll:' \ r.,ii:;: " 1rl]:li ,ir':i en:jr despre
c.|rr: ar d.i{!i |]rrd:F,ni:'.r. r!;l dr.iiri ura inililidliri peun: pafiea de iudaitate
$iinia $i tehnicr i{en,!$eril .ii fi|.i i;-, r.rl,1ri :r irllri:!11;! r$litic6:
lrezerl,:i iir .i-''r ijr. iir'lrC ri' ". inljolli! .i cffs acea$A dualiaate ln
conceptici asupra naturii ca im.,nir ii! ri.elir;j :r!t':ni1i; .rl,?s.ti'rlBdea cr
lrersanali'ia.ci I l,lni). rtl::irl!.] :rr, rgipreanJ" lare a se angaJape .alea
'o conceplie asuprnc,mul : c.: rlrie.l .ir..lcr:j:,xi i.,'trx; rlr1ii rd:'h.';r,si Ce la
lui W.jninger, ilrier'Jlerifil:n;.,enti1i!tlrul ca te un conflict interior al
kitschrift fiir Sazinifurs.ta,S +r,riu,r.ll-rc:li. 1rj arii rrlr.;j, ::.,irti relr1a
evreaiui, firlt :i ,q!dc r.r; /:itr:4al :.-t1,eig1a tg augrist i933: 'Ne apdfin ln
Leo Litwenlh.rl. Ce exempjl, rr";i,:?, ilj 19-ii i:.isiil[i.;:.re :.fas,]is1i" a
toate fel*ile de cltsi'..e. Si t:r'B:e i p: ni.i re a.,cbnde tu nbilitate o anu,ne
.omrncierului Knut Hrn:su. srbiiriiiri .,.. i,r lilrn:i:]r, i.r[ : ,::ai! inainte
cpozilie ldt.1 de prcplir]'i jt.ki;r;n. iriati. nottru tuaestra Moiv era, la untu
de toale ca o roaiilare pe oaie rrllil teLriie .::,i i1;t4tui$rt Jr.rir} :.ii ftAri
urnclor, ur ,L1€t1! t :ui;':tkit t: t.r .) .4:'ireea. ?octe cd era intr-adeldr
bogAliiie maleriaie. Asliri, ad;iLEa Lb\n.]j|]j::ii. t)E ,i.vriie ,-rll i@rl care
lrebuie sn-i consolrze pe oxnrclri dc di..:rj;:lii i,fnai,.:"i!.le.aisrenf,
tur! i Lflali sa imfineeft tnai del,arle in lilia lui Weininger, care
colectivd- Irdividul, I)e .a.e fil.llofia 1i:re.ai{ il rrtsit.;. ahibunlda-i o
rcduc€a odce antiremilisin ln rn .r ll|gonism subieciiv in1tE iudajtatea li
firn4ie superioad, aspir! la a re eufur,e. aicmjrrr('n on4i de.',edt pasir,
neiudaitatca inteica.a, la tel lrurll orte dnlitet$nism s'ar p tea reduce la ur
totalitalii atoiputemice ? viefii ijt.:, .rbsc.vr l,.r.i1li\.t. "id*tiu! u.kei ricLi
protest a! mascui-dhri .rili$a proFri.i feminitrti. liitler insu$i a prelins ca
conforme cu iaiwn est. ftrlttt.tialt p"ni ,/r:"-"r.r.i tJiji.(i.d re car.'
cet4enij gennn'1i ri td.a telrltad uergliid pl46 la a tteja generalie, p€ntru a
Hdnsun {i'a Jhc( derpre rcN hoii. e.n r a.ew tt id a:.!::t!n ideolaleie:
se a$$ra cn i: gerpln.gi] l3r n{r 5E asflftle} vrem strAmo$ evreu care st le
sentinentalismul ti brutalilatea t/. tb:':Lrir'tt nt iip.\:! ,t;.|lti lntlrtwdia -.-
fi conldiirlxt ms.-, lal il.ea*n rL:jesie a F']ril4ii rasjale s€ dovedea
anestec spetific , in !ck! p/opi u. tirtriui t, '.- 6t.,t, iti" 1l pr,renntui s\. 'ln
indisociabila de learta c, iflireia'rat.lbill de {oale tidadle fatr, de slngele
1934, Erich Frorr^m p btici 1* rc'-"as; r.:';ji.i "ni krzlri"!{y.iiratotliict€

214 l: li
 Bedeutungder Mutterechlstheorie",,orintind ca, lll civilizalia patriarhali,
dominafieiasupranaturiii se alociazainrobnediemeLj'
Tema esle reluate i\ Dialektik der AuJklAlun+. ln panea intitulati
"Julieae, odet AuJklarung und Morul"i "Domilatia dsupla naluni se
reptuduce in interiorul umanitdlii [...1. Ca giin cazul autohtanilot supu{i in
interi,trul pnnglor Jonhaliuni stat\le, al indiSenilor di11colonii, inJerioti
cuce torilor lor prin organinte gi anne, al erreibr printre drient
incapacitateafeneii de a se apdru ii conJerduk soi de indreptdlire legaLl la
oprcsiunea indurutd. Sade anticipeazn rcfiecliile 'Lui StriulberS "'. OnEi-
nalitatea analizei lui Adomo Si Hortheimer consti in a lega stlhs deslinul
femeii de cel al evreului. ln calitatea lor de "vlctilnae" z1e Aulkla'
rungt"Semnele de neputitgd, ni$ ile prccipitate ti Prost coo onate'
anSoasaueaturii, panica ei, ercift apetitul crininalului Detlaralia de urd
fafi de feneie cowiderafi a cftatwd inletiodrd din Punct de vedere
intelectwl ti ti2ic, puttind pe frunte anprcntu senitqii, este {i o declarala
de wdfaq de eveu. Femeile {i e|'reii poartd inscrisPe chip Japtul cd autoll
inldturati de Ia putere de nilenii. Ei trdiesc, deli ar putea fi qliminali;
aneoera {i sldbiciunea lor, nai narca lor afinitate fi1ld de nttturd suh
impactul opresiulii pe care o suportd: iatd elenzntul lor'"'.
in capitolul intitulat 'Elemente des Antisernitismus - Grenzen der
AuftIarun8", Ado/Tloti Horkheimer rcvin la paralela dinlre evreu $i femeie
Evreii, explice ei, incameazi ln chiar slnul societalii modeme, scindate de
naiud. a$intirea lmei forme de viati arhaice,cici Iberalismul le acordase
eweilor proprietatea, nu lnsa 9i puterea- Acesta era sensul Declaraliei
Drepturilor Omnlui: ea promitea fencirea, chiat {i celor care nu aveau
puterea.Continuarearalionamentului lui Adomo li Horklleimet poate Plrea
paradoxatl Pentu ca masele in$elate presimt cA aceasti promisiune
univelsali va rtunine o minciune aftz vremecit vor existaclasesooiale,furia
lor izbucnetle. Ele l$i refuleazedotinla acestuiliP de 'fericirc fAra p$ere" 9i
reneag, cu atit mai multi fillie ins,li posibilitateafericirii. Inpoiriva a tot ce
le amintette ca aceastaidee poate sa se realizezeln cele din urma, ele nu se
pot lmpiedica si nu reFod cl represiuneainpusa propdilor lor aspiralii
"Cel carc provoacd a asenenea/epe.\ie, chiar dacAel insu{i este cufundal
ln neJericire, Atnmer evreul rdtdcitor sau MiSnon, elementul sl/,nin carc
Iminte$te de pdr.ttntulfdgdduintei,Irunu.seleacarc erocd sexulrespinsca pe
un onbkal blcatenat {i rcspinqdtor, rcprcnntind Promlscuitatea,to.tte aces'
tea atraq na ditttuctird a indirizilor chilinli, ffirc hu au putut niciodaLnsd
vinn de hacduerosuLui ocesde ci1)ilizarc'".
zt6
ln aceasti viziu.ne, evreul, ca $i femeia, reprezina o provocarc
permanentApentu cel care trdie{te "nelinittea din civjlizalie" analizati de
Freud. Ideeacon{ormcircia senzualilateafeminini ameni!4etronul Si aluml
nu este noua. futem in schimb si subliniern origbalitatea irlerFltArii
eweului ca incamarea utopiei fericidi f,r, de putere.LI alta parte din acelati
capitol, Adomo {i Horkheimer iti generalizeazAintuilia; evreul lncdneazA
utopiile bog4iei fArAmuncr, a patriei fAri froatiere ti a religiei fAr, mit
Asfel esle inversat4 !i convertit4 in figura pozftivn imaginea ev.eului
cemelar ii parazil, beneficiar al unei "imbogi$ri fArA\cauzt' ln detrimcntul
celorlalfi, a elreului cosmopolit "frLrA aeding $i lege", care populeazi
imaginalia artisemililor.
Evreul ar fi deci, ca $ femeia, o modalitate a "fiinlei umaneconfoimc cir
nalura'', a clrei existe4n ar anmca un soi de sidare ln fala ralionalitAlii
instrumenlale a modemftaFi provenind dio Lumini. Aceast6 prezenli
resi4itn de socielatea ne-evreiascaca o provocare ar suscita reaclii de
cenzura,de refulaie, care alimenteazi andsemitismul.Concluzieparadoxali"
din momein ce Drale&rtt der Atutklarunsrei^ pmctul de vederc,de alhintEri
mai pujin original, dupi care evr€ii s-ar fi ideDtfical cu spiritul $iinlific, cu
etica $ politica Luminilor, intr-ati! inclr s-ar Si confun& cu acestea,fiird
chiar "responsabili" pentru ele ln ochii diferitelor qi!€r.i de opinie art;
liberale incepnd cu finele secolului al XIXlea
DacA unele aspecteale "Elementelor mtisemitismului" se p€teazd ia.
controversr, asuFa cel pulin unui punot persp€criva lui l{or-kieimer $i
Adomo rAmlne exemplarA,iNpidnd o mare pane dfu cercei6rile de isroria
antisemitismului: e|ecul enancipirii evreilor, .onfcrm progtamului
AdftLi.lzg de-a lungul secoluhri rl Xixlea. !i repuiinla tradilie; libcrale de
a rezolvape lt|ngi dljrali liresrior€! eereiasci"erau andcipatede h buh
lnceprt de llf,ele Ieli.i€rte.ric Jo.tflnei LinniDiklr.Aici Eet'uie crura.,t
lii1).1Lrrrri,rre drstrnuiiemeilor ti cei al'evreijor, d;nre antifemlnism$
nnr;senni'sm:fellreia9i evre l du fbsl p.inciFatii"t'eneficiar" ai ideii &
nlt$.iparr .oucepuiede Lunrini; dar in ambelecazuri.aoeasriidee a fosr
irsolrli (le |i€a ntullerelicenleca sApoalafi pusai. Factict cu succas.
I
in {rograiia iui Rihel Vamftagen. Ha nnh Arenlit a :,Sezatin prralel
rcesi., doua lnati niscar: de €manc;pare,pentru a evjdenli:r "ifuzi;t ft
.rpdrneie \tnei^ tj ale celcilalte*, no numai prin rnijlocirea reactiilor
suscihte ptiitlre cool€ml]orafli: sdi d€ "cariera" iui Rahel v.amhagcn-Le",/in'
lI
dar $i rlrin iniemediui crizei dc idenrit{e lriili de ace4ri femei€:
I
ztl
I
I
 "Identitdteaei negatird eru dubk: ruginea oriSinii sale e\treietti le
tnfidacina tn ru{inea serutui ei. A Ji lengie insenna sd fii la nrarsine.l
societ\ii, sd tc Ji ndscul8.e{t 'r'- intr-rm spiril apropiatde cel al lui Hannah
Arcndt Si al lui Horkheimer-Adomo Si-a compus Hans Mayer lucrarea
ir$jnnltrrAAur!3enNeiter (Marsinalii), care lncepe printr-un capitol consacrat
tenei "Marginaliiii A4l11Arun8", ]ur'deaf:d.r,^fArAocoliqud:,4c€drrd.a/re
pleacd ..leLac.rnstatareocd bwgheza }nfklittliJl,ga eiutt'*
Hans Mayer Ur€e$e compaqia, adduglnd evreilor $i femeiloi lm al
teil€a grup de "rnarginali" produ$i de elec l Luminilor: homose{ualii.
Aceste apropieri au suscitat obieclii: s-a subliniai ca feneile rcprezinH o
iumatate din umanitale, a carei oliminare nu este de conceput i[l lifnp c€
evreii au fost cel nlai desaatati ca o minoritaie. Unii au suslinu[ cd te naltt
evreu, ln dmp ce derii homosexual, $i au sugeral ca existl in tradifja
europeanimultealtecaregorijde margina'ie^istentiali' . SandetL Gilman
a comparat discursul psihopatologieimodeme cu prilire la iemei, evrei Si
negri: punctelecomunenu lipsesc'".Fapt esreci, de la lnceputul secolutui !i
pi,re ln prezenl puline leme s-au situat atit de diect ln centrul reflecliilor
asuFa crizei modenre a culturii, precum criza idenritadlor masc lnn S;
feminine sauc za identitalii evreietti-
htoricul Reinhaid Riirup a ltrtemeiatpe o inportanta documentateintui$a
comundIui Horkleimer, Adomo, HannahArendr EiHans Mayer, stabilind o
legntura de cauzalitate lnire Fmerea in practici a ideii "luminate" de
emanciparc!i nagereaadisemilisnului modem.De oe cultura germand,una
dintre primele care a formulat clar $i hotarft ideea emancipArii evrcilor,
lnainte de Revolulia ftancezA.a fost $i una dinire natiunile cele nai f€nile in
teorii Situ politici antisemitealela finele secoluluial XIX-lea pina in 1945?
iftrebarea se prmei,r aceea$imnsuraqi penhr Austria. Caci se cuvine sA
aminlim ci ln ajunul Revoluliei franceze,Viena da popoarelorEuropei un
exemplu de legislatie liberali ln materi€ de emanciparea evreilor. "Edictul
d€ tolera4n privindu i pe evreii vienezi" (TolerunzpatetuJtu die Wiener
Juler) semna!de Josef al II lea Ia 2 ianuarie 1782, un an dupl pubiicarca
traiatului Urer die hnrserliche Verbesserunqder Juden (Desprc reio n
ciyild a elreilor) al prusacului Christian WilhclrD von Dohm, se mrmartr
printre primele reforme ale epocii ln ma@riede "chestiuneeweiasct' lr-
denfraqe). Acest raxr, e{e adev,ral, ela ins?irat mai ales de un mercantilism
bine ir{eles. Se pllnea problema ultei cit mai bune utilizari, pentru prosle
ritatea Monarhiei, a fmanlelor $i magazinelorevreie$i. Prin politica sa de
218
bleranti (li mai multe provincii ale Monarhiei se aplicau edicte de toleranli
comparabile celui de la Viena), Iosef al [-lea inPlegea de aseoenea si
suslinaconcuenta cu regele Prusiei, sAnu para mai puin "luminai", Si si !i
,sigure loiaLitateaevreitor din provinciile de hontierA"',
De altminted, Viena perea a reprezefla, hccptnd cu finele s€colului al
X\4Ilea, Si pe parcusul primelor lrei sfenud din secolul al XIXlea, lm
mediu favorabil lsimilArii evreielti. $i rotu$, tocmai la Viena se vor lnfiinl4"
incd de ia tnceputul anilor 1880 primele pafide. antisemite de masa,
ptopunlnd -ti se puna stapinire pe desrinul lumii germanedin secolnlui al
)Glea- Analizele lui Reinhard Riirup au meritul de a recapitula "tarele
originare" ale concepliei despre emancipareaevreilor, nottenire de la
Aulkliirung, c2le explic{ln mare parte eseculaceshriprografi generos.Prirna
problema tne de faptul ci emancipareaeste conceputaln principal dupi
modelul de asinilarc a evreilor la cultura sermalrj'. "Eveul estenai tntti om
ti apai et,reu", scria Dohm". in pracrica, aceastAconceplie se vede lns,
re.dusa la o exigenFbrurala: EweulsaF dciudaLTa! 4.
ISna $i relaliile dinrre lnmanuel Kant Si Moses Mendelssohn,intemeiate
totu$i pe o admiralie $i o sirnpatie reciproce, nu erau lipsite de o anurdle
arDbiguitate.O nota din Der Steit der Fakulftten formtleazi unele indoieli
aiupra bunelor intenfii ale lui Mendelssohn.Kant dezvolta ln acestpasaj al
textuhi sru ideea unei "epurAri" a religiei evreietri $i ajunge la urnatoarea
con llJzie: Euthanasia iudaisnului estepuru rcliqie thoruld, cu aband.onul
tuturor yechilor doqnv"' . El atage atenlia in tecere ln josul paginii:
"Moset Mendelssohn a d4t la o paie aceastd prcte4ie [cea .t unei
comersiuni generale a elreilorl iftt-un nod care lace onoarc ifienge'rlei
sale (printr-o aryunentdtio ad hominen). Atita timp, spuneel, ctt Durnezeu,
.le pe nunte Sinai, N! dbrogd Legea noastrdcu.ot atita solennitate ut atunci
ctnd ne-a dat-o (tn lwnina soarclui $ prihtre fulgerc), adicd pinn inff-a zi
care nu va veni niciod4td, sintem legaIi d2 aceastdLcge; Iucru prin care,
dupd tuate aparenlele, r'oia sd spund: (Crettini, faceti nni intii td dispord
iudlisnul din prcpria voastr| credinln; atutci o yom pdrasi $ noi pe a
oa.ctrd.>Clt desprc faptul cd, p n aceastd a:prn exigenld, el distuge
sperahla propriilor sdi coreligio@ri ln cea t@i iad ultL.are a poyerilor
care-i oprinz (deti nu-i nai cansiderudecit tn nic nunnt ca frind esentiali
pentru qedinla sa), -rdntne ca ei intigi rd hofirascd dacd aceastaJace
onoarc b'tn|voh\ei sale'i1. Convergenlareligiiloi purificale prin ragune spre
un ideal de momlitate universalAtrece, fu opinia lui Kart, prin *euihanssia
219

iudaismului"; pard,.du qi credinla, neacceptlnd sa se "deziudaizeze"
cotuple! evreii se expun la binuiala de a nu juca sincer jocd acelei
AuJklarms".
Dezbaterca care divizeaza spiritele tuceplnd cu slirsitul $ecolului al
XVItlea se refera la modaliaflle emancipArii: trebuie si li se acorde
drepturi Si libertafi evreilor dintr-o dati, considetind cN aceste dreplui $i
libe|t4i nu puteafi flaclionate sauteslinse; sa trebuie sa-i considernmp€
evrei ca insuficient pregrlili pentru cond4ia de cauleni liberi $ egali ln
drepturi? Revolufia ftancezAopteazl p€ntu €mancipareaimediata {i total6,
in legeadiir 13 noiembric 1791.in statele Bermane$i ln Austria, djn cootta,
p.evaleaza ideea unei integr,ri progesive sub contiolul puterii publice-
Aceastaorientarea awt cons€cin(enefericite.
lnca din 1809, Wilheln von Humboldt sublinia, intr un iaport adresat
Ministerului de Inteme din Prusia, i.convenieniele unei politici de eman_
cipare Pfogresiva. Numai emancipareaimediati $i completa i se prrea o
solulie rezonabih. CAci,preciza el, statul nu are nici mijloacele, nici vocalia
de a lnEeprinde "educafia" eweilor pentru meseriade cetqean. Pe de alta
parte, spDneael, "o abolie prcErei1,n aducejustificarea discrinindrii Pe
carc preiinde o o supritru in toate doneniile undz persistdsegregdlra.Intr-a'
davb, noile libetdti acordate dubleazdatenlto co cenftatd pe restricliile
care subzitft d, in acest bd, abolirea lucreozdlnpotriw ei insa[i". As$el,
urmeazi Wilhelm von Humboldt, numai atitudinea sincera a statului ar
pethite sAfie coinbitute cu eficacirate?rejudecilile rAsplnditeln societate;
}I caz contmr, poporul va consideratoldeaunape "bunif' cetileni ewei ca Pe
ni$e ercepgi-.
Ac€st avertismentpremomtoriunu a fost luat ln seama MaJeamajoritale
a guvemelor g€rmane Si ale Austriei au ales ln secolul al XIX lea calea
eaanicipArii teFare, considefnd pe de o pane c! e$eii nu erau pregililr
p€nllu o integrare imediata, Si, pe de ali4 ci socieiateanu era lnci dispusn
$t-i aocept€. Birccra$a ausEiaca dn Vonniiz a acumulat interminabile
raporrte ti anchetemde P.o 9i Conrra emancipfii evieilor erau oirtirite cu
balanti bijutierului. Dar Contra .lnrAre ln generalmai geu, iar deciziile
.-on.I.te fttil-ziau. ln tot acesttimp se lrunulirau pamfletele Si studiile ostile
emanciptuii, carc l.slnea la ordinea zilei, faxil irNa a se $ lndeptini"'. A
|l btit si tIeaci mai bine dc o jumetate de secol Pentru ca emanciParea
cw?ilor sa parn aproapede lmplinire (o putem dat4 ir Ausliia, odal6 cu
ronstitulia liberalA dir decembne1867; ln Cermania,odati cu legea din 16
22I
&
.
lf
re
aprilie 1871, care extinde la intregrl Reicli legea, suprimtud ultimele IF
dissininiri, adopiatd de Noddeutschet Bunl tu'1869J'). Dar cnrd
emancipareaa parut in fine bcheiatn, lncepuscdeja epocaantisenitismulur.
Doua elemenle agavasern defectele inerenre . tacticii emaficipirii
h
F.
progresive. Pe de o pane, multitudinea statelor germane a determrnat *
dis?aritdli accentuatede la o regiune la alla ln statutul evreilor. Prejudecetile iF
combAtutede legea civ a dintr-un $at slnt men$nute prin lege ll1 statul
vecin. Antis€trritii poi denunta lntr-un loc excesul de.liberalism, invocind
dincolo arhaismele care subsist{. Pe de alt, parte, mai ales ln Austria,
drepturile qi libendtile apar ca "acmdaie" evreilor pdD bunul plac al putedi
publice: chiar atunci cind statutul sAuesteln mare mnsuri liberalizat, gupul
evreurenfne aributartutelei, cind Fotectoare, clnd a$irara, a administraiiei.
In 1900, la Viena, prinarul aniis€mit Karl Lueger exprima cu cinism acest 'fi
it
patemalism dintr-o alt4 epoca,proclarnin4 lntr-o formuln deverit, celebd:
"Eu sint cel care decidecine este evreu [Wer ein ]un' ist, bestinme ichl".ln
timp ce, la polul opus, lmparaul Franz Josef sc erleaz, in Eoteclorul
evreilor, considerali ,traatrrr&-ul prin excelenF al Monarhiei, lntr o epoci
F
unde tot raul venea dinspre nalionalita!.In Monarhia austro-ungara, F
afiinlirca represiunilorcelor mai brutale dmases€inci vie b chiar clipa in
care auloritilile l$ etaleazi roleranla. Cu mai pulin de patnzeci de ani
inaintea "edictelor de toleranF" ale lui Iosef al trlea, lmprrAbasa Maria-
Tneza ar|ening,ln 1744,sa-i expulzezepe toli evrcii din Praga.
F
&,
Prenn nd (ti oblinind foarte adesca)de la evrei "eulhanasia" identitalii r
r
lorrcligioase,9i rcfirzldu-le bn'{i emanciparca integala $i imeniad carele-ar fi
uquml fArn lndoiala integrarea, liberalismul german !i auedac a expus
progarnul de asimilare imui dublu pericol: evreii eemani {i austrieci au
sacrificat mult din identitatea lor pentru a pttrunde ln cultura gelmanr, $i
h
totuli au rtunas condamnalila statutul de Gdstl)olk,"popor oaspete", supus
liberului nbitru al poporului g^zdd. Cucerirea lib€rtiFlor ti a egalitatii ln
drepturi raminea iluzo.ie, din moment ce ln acela$itimp imagin€a arhaicAa
ghettoului evreies€era ltuelinuri de rcsticliile qi disparirifile din legislagil€
h
!'
ln vigoare.
Putem afiinna cA de-a lungul s€colului al XIXlea a existat o rela$e
dialectici analogi intre proglamul ale emancipare al femeii conceput de
Lumini $i reacfiile artifeministe. Aqklinunq-ul a pus la punct rm vast
progra$ de educare a tinerelor fete, ce lrebuia sA gearg, progr€rry
F
inegalit4ile. Dar penau c6 Feze4la sa contfasta cu cea a majoritatii a
221 I
i
i
c€todalte femei, femeia emancipati apare ca o abralie a civilizaliei
oloderne,ca o ftrcelcare a legilor naturii. hincipi'rl emanciparii fcmeilor, a
clrui sld.biciuneconstain a rationa in tenDenide eg litate a sexelor, adica de
a{imilare a rol dlor feminine cu rolurile masculine,este constant pus la
Moiala ln numele teoriilor diferenlei es€nfiale,chiar $i a polarit4ii absoiuie
dinFe vocalis masculin, ti cea terninina.
Progamul "luminat" de emanciparese preleazacu atft mai mult la critica
!i irode cu cft rrrnlne a$€zatsub semnulunei ralional A! aqa-zisuniv€rsale,
dar ln fapt Fondzrorii Au/kkiung pireau ei ln$iqi foafte
exclusiv mas€ul]tr:.,'.
r.l].cEnli.ln Anthropologie in pra|n&tisch Ahsichl, Kant relua majoritatea
ctitcelor tfsoginiei tradilionale. E&ancipareafemeii de-a lungul secolului al
XD({e4 deti precar, ;i adeseapusa sub sernul lntebirii. este insoliu de
dczvoltalea artifeminismului.
2 - Feninik te. iulait.tte, moderniate
Da.A"dia'lccti. Attkldrrr8-ului" explica dificultalile intlmpinate de cele
doua inari progarne de emancipare modeme, emanciparea feneii sj
o&anciparea.evrcului, perspeclivApsihologica Si psihanalitica !e ajut, s,
relinem un alt aspectesenlialal acesteievolulii, comun$ el desiinului femei
ti al eweului i modemitate: tot asa cum a,ltifeminismul oranifesu o crize
proimdl a identitilii iodiritului mascutin caft se rcvolt, impolriva
leminiDului din cl hsu$, $i tot ata cum criza individuah se dovede$ede {api
legaie de o ctiz^ Eener?'li,:z^,a culturii - Si antisemitismul rcFezinta
simpiomul mei crize a id€ntitrlii indivizilor $i a mediilor sociale afectatede
Aff putea spun€ cA antisemitismul mani{esti prolestul u,nei societali
lmpotliva libe.alismului prruse a se ide ifica lnairle de a-l
rcn.ga- Iitelectualul antisernit esaeadeseaun fost liberal: el proiecteazd
asupra evteului propria "uri de sine" antiliberalL Prototipul andsemilului
r.negat al libenlisrnului esteRichard Wagn€r,carc explicd fu eseul siu Ddr
ludentan in d Mutik (Iudaisnul tn muzicd),1i 18501"Cind luptamp.nnu
erhancipareqevrcilor, luptaft in fond t@i muh pentru un principiu
dzctt pentru w caz concret; tot av curn liberulisnul nocnu nu era ^bstr.tct
decit un
joc al spiritului, nu prca cLntaudtor. din noment ce ne dgban pe ru
libertatea poporului, Jdrd a cmoafte poporul, fdrd chiar e dori lireun contact
r.sl cu accsta-, tot astfel zelul nostru in seniciul egalitqii ln tuepturi a
cvrcilor se hrdnea nai mult dintro idee generald, decit dint-o simpatie
reald; oricit turbean ti scrian pentru emancipare'teveilor' tiecarc cohtacl
real si act^tca ei ne inspiruo awrsiurLeinwrlunkt'd"" '
Piezentind contextul istoric qi social al "modemitalii vieneze"' am Flttn
constatacum cteqtercaeconomice$i demograficl a ca'Pitaleihabshrgic€ a
ous Ia qrea I'ncercate doua eiemente fundamentale'ale miclocosrnosukf
i;.nez tradirioral. Libelalisinul e€onoinic a zguduit ProsPeritateamicului
come4 Si a aftizanatului, ial crahul b rsli din 1873 ptoloaca nulnetoase
falimente printre lnlteprindetile mici $ mijlocil niscarea crettin-sociala'
care inlocuieqte rapid panidui liberal, l$i lntemei^zi lopulatitatea pe hrpta
inpotriva "rllarclui capital", iar actst anticaPitalbm cip'li forma
an;Iberalistnului. CreqtereP demografici este resimtiti de majoritatca
ausiriaca !i catolicn ca o ameninlare a propriei identit'li' ii mai ales I
sunrematiii sate sociale qi culturale. Minorit4ile einice qi lingvistice ocupi'
.,i toc t,:t rnai mare. nai ales evreii rasaribni !i cehii' It 1900, aproxirnatie
77. din populaia vienezAvorbe$e ceha;}r arondisnentul 10, unde "coloniz
ceha" ;s; de;sebil de ptezenta. propo4ia atinse 20%" "Antislavismuf'
gerrnanilordin Ausria se{iezvoltaparalel cu antisemitismul-
Ten3iunile sociale din slnul capitalei reproduc la scara micn codliderc
dinte nationali$1i care sffqie Monarhia (ln 1893, Karl Lueger lanscazi' cu
ocazia ,rnui discun electoral. fontrulai "An de|enit ilolii iudzo-naghia"
rilrr"". :tranie sintezna ralionalismului antiungarli a anlisemitismului ) ln
ac€eaqiepoca,807. din vienezi fac pane din confesiuneacatoLcerodlan5l o'
maloritate srriviroare,am sPunela o pdhe privire. $i totuli procentolde 20%
de necaloiici li se pare clencilm o ptovocare; ei vorb€scdespredecreqlmate
ti vestejescateismultimpurilor modeme-
Toale nelinigile mediilor sociale ameninlatede modemizarea€ooionict
decad€nla gtuesc t$i
!i toate obs€siile tradilionali$ilor care vort'esc de
rlerivativ comun: antisemitismul. Un discus al lui Katl l-ueg'er cu ostzit
dezbaterilorparlamentaredespre"Legea fiibd slatun civil al colnufi Atilo!
oonfesionile e.'reieSti'* este deosebil de revelalor p€ntru dalgatrltd'-
oreocuDarilor dl ctuo' punctde convetg€nF il consdruie antisemitismul: fu
Vi"no sint t^r atitia i,ei nrerum ftrele dc msip la t@lul twarii: oriund2
nerli, dai p{te evei; datcd nargi I4 tedtru, evei; dacd te plinbi pc
Rini*raI3e, iar evrei; dacd ihtri in Stadtpark' diu rtou elreii dacd nqrSi Ia
coice"t. dacd te dtrci Ia ha! evei; daca ergi Ia wri'rersitate avrei-
"u,ei:
Nu sttitldm prin wmare hzp, hep' r€P tstrigitul de ralictc al adis€mi$lot
g"rln-i''], Lt nici nu puleh adlnirc ca toli creltinii sd f. oprihali ti ih

222 223
7

locul |echiului imperiu cregtin al Austriei sd se lntemeiezeun nou regat al ideal de emanoipae
Palestinei. Iatd in ce constd motiwlia antisenitiffiului. Nu uru ta adrcs7 lea italian susereaza
-f fiiri lndoiale un asemenea
'd
indirizilot, nici ura inpotriva nicutui sdrac. Nu, Domnilor deputali, i"-rJ, . il", irealiz$il ln $ena anilor ie00 Majoriraleacelodet'te
^rreu carc e snilre{teqi caft se aJld
noi nu ri4im wd decit pentru huele capiklL, i"-"t. J*-" de stereotPtrriledic|atede convenie4elesocide'
",J" ' ",; divina nige rnarginaleanare si Ffrlnte' dePresiveei
in niinile eyreilor"". ;;;;"""
Fantasmeiculturii "feminizate", carel ingrozeape Weininger $i-l tnctnra "tYff,ii""."t,", constituiecelllah
pe Croddeck sau pe un Otto Gross, li corespundef,ntasma cukurii ti a
codruntaticu antisemitismul'
piesa
societilii "evreizate", unul diDrre locurile cornnne ale Kulturkritik t *;il;;;-"t;;alilor "r*tlali, li'relleclilor lui schntuzler'ln
p-,",1", Ai nn",,l' ilor2l va merge.el mri dePaneh denunlarJ
antiliberale din ultimul sfert al secolului al Xx-lea. La Weininger insu$i ($i
la pnncipalul siu admirator, Karl Kraus), la pr€cusorii ideologici ai rnrginrndLn sorde afacereDreytustansnusa m'diul
^.il*rnr,1.*,r"', rca4iile e\teieEt'
Weltanschauung-.rluinzzist (HoustonStewanChamberlain,Adolf JosefLanz neaic^t vienez.Schnitzlernu se mutumelte sl atatizeze
menlal I delcrrnind
von I iehenfels.Altred Roqnhergr.si in discurs;lmaJoriratii per\onatirdtitul ,at.! de an,rs.mrlisan.cr detnonleart li me{anismul 'are t
." " " * sa aqione?eca un ant isem itNu\ ela kxt r d' ',i
rcprezentadveale mitcirii fa.scisre,cele doun t€me sinl srins tegated_in Der " .1,' . '. *"sca: i ir ii
Li.,, ,:i"""i."."*r " c,.rl ;e'te deosehirde tFvelatoare caci n
Mrthos der 20 lahrhunderr.r al luj Rosenberg,haosul raselor crre permite
cate ttrntaRd Mt tini ! di'dulut ?'r dcl''ltto klnit'l'r 8ds.el,t'in,
"'/'a
evreilor sa subminezeyalt'ul g€rmanic prin rnetodeiecete mai diverse si " c?to'tallt ot
haosul sexelor care provoaca anarhia roludlor feminin ai masculin stnr n",i u, t"t MrhDtutdt orcto " ' rluhd'j1rd t1t"'u'rut
"utlu; ;
aFzate ln paralel. "O'huleli ttopdind pe furi[, cu incdlldri lustruite { ciorapi sc
"'"J;i:::ff;i".t*' s portno seriede umli,i: i"l timpurconcertutui
ma!, acoperili de bfildri {i de inele deliate, Jardali cu albalttu ta ochi $i cu
de poziliasade inleriorirateculLurala $ socialr n
rc{ sub nas ', ia1r, dupi Alfred Ros€nberg.srar€ade b.srardizarqti care a "rr."r.t"
tio.'1t..-:'ienr
rt pune la puncr rn vestiarulsalii dc a
["]'. de rei,rl sar,brurar'
cezut Germania modemi- Emanciparea eu€ilor (care or.avege rasa ']'':.;.ir-. pamrnsc
germanica) $i emancipareafemeii (care submineazavidliiaiea birbatilor) concei: usrurroarerananarrrsia'apentruun soldalin unrlorm'r' li
d€ ur!
intruchipeaz{ cele douamari cau?€ale decadenlei". ..iri-.".-.r cas&i sale proiesionale-cum sa spele "aftontul" adus
ptetinde'
condife este prea wlgdr' pentu a'i putea I
^at"** " "m arme? Militarul "dezonorat'' ar netmi oare s6-9i F ia capat
3 Eyreii , feneile {i antitehilii in yiziunealui Schnitzler otin
"",i"iu.tiuii.J** criza de con$iin1a tagi-comica il determin' Pe Gusl st-E
"Lr]ii
O temn cenrralAa operei dramarice!i nararivea lui Aihur Schnitzlereste ,** decerliilede 'decldsa!social : uial mic tunclionarPensioflal
locmai paralela stabitta de vicisirudinile emrncipirii, pdn p'omisiunile, drn lipsad( z€sre' sndiile
-[*
;;.;;itt ;,'t" sl";.,*. o 'ora s'eu de marirar
cont adicliile $i deziluziile sale, tmre evrei Si femei in modemirare. ralate care I a delerminat si intre ln almala'
-_'p"-"t*t*f ate
''lmagistica vienezt'- a lui Schnitzlerne prezin.i principaletemodalit4i ale llonologului interior al lqi Gusil se lfirbulzesc viziwi
femitit4ii burgheze de la lnceputul secolului: femeia integraln (fnira de .*p'"Lei femei ir acdrnate'r' glndd de disFel trtisogin
..ri
farnilie bunn, mama virruoas6),fata bArrtnr, Iibertina, prostiruala, mondena. [ *.i temeipna ugoaredtr' m 'onttaPndere anirnireaferici!'ft"
"ir*i.^a"
cazarmd
"femeia fatalA", Iemeia copil seducatoare(da.! .irle MAdel), isr.i.:... t:t,.:,t., unei nriclenii \itrle. far, indoilla homoseluale'dln dormrlmul
".1'*
"eliberatd"". cu leSarura cu o modrsti inrclinutl dF
l"',1". *"rru'*1. |<ntJ!rmo$ent
ExemPlelede emancipare femininareuffa ii,r,r,r,,: i fr,l!:;:..r,.', ., . .. i. hotsarca el Dc at(el este J','Id (tot { PoaG ?wa:
;;'";;b;,n,1
tn acests€nspe Matcolinadin J'.!cv,f..i r.,i,:',', ..r t).:t,,!::t,r: ttt f.it\,11 inirt"t.', ain ,e I creazatn*o bancd{i poa d mustaldneagrd $i
famecul !i spiritul cr o ,ii,1, *).r;ii: iiInf. ii jr i:;::t :tt,r:,r ti i;i i iirdt,,: ^.r*i !4 se p'drcasrad4'd
""r'i"" mai h Si lot'aenet'ttn rcz?trd! h hin?
culturearririir;i :: f-ii,rtrl':.:.ierljrn.j 3 ,{!!j,iinfii iilt1,r1rr. .- !!.tr,.ai,niiri it t?l],.cntut m?u'fotuti rind te Eindcsli ca toli."t::i'
t"
alls:ir,crn.ll,{ hirri ril ,:iclrri:il1rJi:t s;,,!)j r{iv{:stl3, 13iu,..itrilit L i.tu "**'l*!i'a!''a devnd ulita i - nu t a mrar pata dr an sct'utst :
a"et n u,r
).24
125
 Senlimentul e$€cului social este insofir, ln cazul locorenentuluiCusrl, de o
criz6 a identitrlii masculine,iar aceastaalunectrspontanspreanrisemitism_ vJ*#{fu d"':^il."r,i$"
*ffi
x':#:iitri*?ffi
"Analiza cea mai nua4ate ;i cea mai subtili a crizei de idenlilare a
evreilor vienezi asimilali esre condensatelrl romanul Del WeB ins Frcie
{1908), al cdrui titlu a fosr transfonnat in editia ftancezd h Vienne au
crepuscule, de$i SchniEler punea accentul pe ideea eliberarii rataie, a L:niTft%":'c;#
;*ft':"',ffl'*'l{:nff
emancipirii avortate: "Drumul libenitii". S.mlrrecule frl revista principalete
tipuri de reaclie ale eweiloi la anrisemirisrnulmodem": doctorul Srauber.
deputatsocial-democratinsulral public de antisemili, alegeexitul Sip&iseqte f"#riff:#x
*:.1-[--i+[1
Hhlil':
Viena pentru a s€ stabili ?n stiAin6tare$i a,ti cominua acolo cerceririle
medicale. Opulentul indusrriasSalomonEhr€nbergs a raliat cauzei sionisre,
culrivA din instinct de pfovocareacceniulidii g seprelace ca ar dori s, ptece
ln Palestina(rtuninind lnsr la Viena), ln timp ce sotia g fiica lui Else inae[in
un 6alonmond€npe Rirsrrale, iai liul lui Oskar se agafd,vistud sa uir cn
*#-T[+ft
nT-:"*ry:h'',u$i'ft
^x.".T.l"JlilJi**;*"*lv^*:lh;':':ill"il'
i;[riinl:Wm:*P
esteevrer, de prietenii sei apa4inind auritului tinerer neevreiescyienez.
ThereseGolowski a devenit miliranta socialdemocrafi qi g-a sadificat
ferichea de femeie pe altarul exigenjelor polilice. Leo Colowski esre g ei
social-democrat,dar mai mult sionist. BAtrfuulmuzicianEissler a oompusarii
de vals carc irec drept chinresenlaspiritului vienez. Scriitorul Heiffich
Bermann(ln care majoriiatea contemporanilorvad un dublu atnobiografic at

,*nfef
romancierului lnsuli) sufera din gleu din cauza anrisemirismuluiambiani,

tlf'ntrt:f,**o
plii la a ceda intermitent aceleiSelbsthal."trij de sine e\.reieq1i";nu simte
totu{i nici o atracfie pentru sionism,ii estede acord ca Viena Si Ausrria slnl
singuralte.rnat de carese simte legat.
Nici unul dintre evreii descriqi de Schnirzler cu compreh€nsiuneSi
simpatienu ofera vreo solulie satisfacaioare"chesriunii evreie$ti". Romanul
nu lransmitenici un'mesaj", cu exceptiacoD;riinFi conradicliilor !i a
{awiiii;ii':"j
insuficienFlor reaqiilor evreilor asimilali fatA de sndsemitism.Schnitziernu
indicn nici o ie$irc,impresiafnata frind ula pesirnisu_CauzaA4&Arurg,utui,
singuraln careSchnitzlera crezutcu sincerirateu,paredis?ente.
Un aspect al romanului merita sA fie subliniat din punctul nosru de
",-rr":i/rn:ii:f
n,','r"r'l:r:
.mitxr,,*;*i';#.rfu
vedere: puerea in parr.lel a crizei ideftitafii evreietli ;j a e$ecului relatiei

W::ffi'ritrr:'i::'t
amoroasedintse Georg von Wergenthjn{i Anna Rosner Aristoffarut c€org
von Wergenthin incarneazd,prin e{ecul sru personrt, mai multe figuri ale
decadenlei: declinul Austriei (este fiul unui dipldmat de rang iralt g
neputinla sa de a asumamo$€nirea familiali simbolizeazedemisia elitelor
Monarhiei); criza crcaliei aftistice (de$i compozitor indragostir de o con-
22',1
226
 1-
,fl
r,?ccnzl"'6.ln dspursul 6au,Anhur Schnitzlerjusiifice construcia romanului
Frntr-o irnperioasl necesirareinrerioara: .Lrcrind, sinqeam ai ovean xd
ajung la a.?st re-uhat: dat nu am puut -
ti ni.t nu an ttd _ sa rui PARTEA A PATRA
I
dztwn z dz la e1"".
O n€cesitate de acela$i ordin, dictara lrlsa de o situalie islorica si de
t
reflexuf ci m liFrarura. psihotogie.Kuhukr it
$i litosofie. ne au indrepl,alil CRIZELETDENTAATIIEVREIESTI t
66 considerdtr 'lriunghiul masculiny'feminiry'iudaic"ca De o sFucn;a
+€cifi.6 a modemigfiivieftze. 'lg
I
i
s
J

22E
 10
Situatiaintelectualilorewei vienezi asimilali

''A G ntetoPa Lsupru itknutdlit ?vr'ic;ti .ln'

seanra 'a o-[r pterdu tleia Da' in\eamnd.t' 'd
i,io-,*ii,, r" l. ahntnie'iaLtu ntrebaritc
a'upra ei Inttt a, et deja ti o' c r it'c'i t? contu'
reaza linita, iminsa P'?,tn o tirnd !?apana l'
tu'
tre iuJt,'n,tl oleilot n..id?ntah 1( @
reazd si sc equne
Elnm f iueJLEvN4s

\ - Asimilarc,&nwrsiune, libetulistll

,^ 3;:i "TtH,:'"il
:''iill;.'ffi ;;
;1'.: ffL'-5:lxTl:#Jl'1
rorerale initiarilereti
;:";i;.';;; in ts4a' E'ou rcruri

x.';;;:jnn'il::
ijn'L'lr,lli: #":iH:e:flJ5.:;
j:ffi lH
:..":lil':fr
v:::iJ;*1;j;:*'*:'-*,T,,"#:"1;'l
;";;;, .*"-;*',"r .:i:lf *Fi; iJ-fJ?f*f",tr*X;
:#,ffi.:5 il'""J*i#'*';'T,i"#3u^ -*n c?doliciroi-
aoren
-
o**,
";#fi:""11*'"
:**:ir"*l*:n1:Yt"ils:fi*trffi
i.,
ewei6{i a
sa li araleroadele:ld viena asirnilarea
""ii -*
*:*1":::l*:'*':;";5"J;.Hil";',Ir:*1"1;:"'':H
.;;;;*.sei eiigenleso'iale pentru' rac€cdicra m.tcatn)'

;'''lt*"m;'#"*:[
H;',"

ir,ih:;;,::;,ir*":l
231
 rlt
l{,
ds
if
al convea4ilol nu 1
ale Monarhiei, chiar $i decft ia B€rlinr' D" numarul total
'"
a"pal ti"ioa"*'fOq" din numarul
iumitdle d$tre contenili de\'neau 'atolci
i-,"""t'i".
i^"'-l-""
.ilnDr.Ini.
(oo!une de;rbir de

^.,r.i"..1"
a. z Parai
total

frec\enla
commrrarea
t ir alr 'ten r;minea
al evreilor-
Un
lrinrre
evreras'a
rila
"fen
lara
De aidel' doar
opla Dentru
inrele!tualai
ursa
conlesiune-
erau fira indoiali cele rnai numeroaseln mediile
a
careti
la'e
'(rd
un ti*ffi*:ti;*,,g*#
'x)*.#:';1.;:l"i#1"1t;rL,;.JJ"'.'"1.
IF
F
d:

:Xtru*ii*t:-' #';;*"'".q*
"**l''l
ii,'**r";tle ;ii
i""";l,"r*i.
rnod
'J*ei"""'il *t'r''.eheze;. din cnntr4 ele se pioduceau doar ln
e-i.ce ional printre Os4dler' l*,
evreiroraslnilatidin foncr ile rede'e 'ulrural ev'eul
ir'*^"pU"
*""".iii, .li"rr"r"*, * e\ "Tauiu(k" ftirrnttulni tlamfler de Fritz wittles')'
treceadtepl o figura p'4in glorioasa in l9i3' Kad Kraus
(care se converuse
acela$lemeni ca
n::H'rtnli:'':+illll-qrl*Hnr
-''"*"r ;f*l* i!5,
rf
x*ti:i'.m'il#'#r:[T#Hffi
la catolicii.r la 8 apriiie1911)li vestejea pe "renesdli" ln
nimic comun cu 'dkruisrd'J
ti *','**U, 'ioismrl ' lor' scria el' rru are .$
p-namrill;lll""i1:l"Hlli,
iii'i""p"^*i",.."*y"rzhcupat'uzni
"" Nret'tic"ure acioneart cu stndul la viitar ti un'
i.i*r" at
"o"u"'tiiut cNnrul secrer Ll ffi
,"on..t" s3,uq,'t- "
sensul Dropriuet, cm dade,uneori
Ktauc
rc'i'Ler
inteteBea
sale/r" Fd'Atl
tace'e'
c
?ncalclnd
dcl'rur unu'
de "Tt:L;;
tlj:Y.{:,#r$j'rr$*H:',fr:"";*t'#
ir'
,ii
til

ju*;:ill',,;r,*,;:i
sub Ractul
' i,-J i.urilr, ru; trecuse propria conversiune
tansparen$ care'l lega de ciriroti. l.
Pentru-evrei, ca ii pentru lntreaga Monarhie' ani 1848 reprezenlase
cotiturn i$orici. Intelecrualii evrei' indeosebi
Iifiein universitari accesibitaevreilor inainG de 1848)'
studenlii in medicini (singura
jucasera un rol de
o

ffi*'^m**ii f
Drim, mirime $ evenimentele
,1316-1gu31 cons;ruiellgura lor
retolqrona'e
Irrlelara Si
de
va
Ia Vien'
r'mine
Adolt Fischhof
prni la moane
cicr
::i:i;l,r:tfl::("::X't!:'1t?:1.'frlf''{' .fr il

frtr*tri;kry;fl'
$ramolul legendaial liberalsrnului ausrirc JJ un s:rrimol rncomod
et.* q;i"fonnutor tnflacitat intr-o perioade tn care clubul liberal nu se ,11
"ru marii burghezii' Cele
mai glndea deci't cum sa apere cu clnrsm 'Itereseie
r*i a" *"ol;!onara de {tupi rnanie 1848 scoseser'la iveali !
"gi "1;"

'#llH#1rrffii".Tffi
"rt"'i
antisemitismul tuncitorilor ti mic-burghezilor' ctuora Ie disPl6cea.reven
dicareaesatlatij dreFrurito!-caci se l(meaude clncurentanr'senaSrror
romercioililotevrei li a(uzaufinantaeueiasca de a-l
neicrtrrag-;l avuseserotuEi rigazul de a vota suprimareaJxdtnstewr.
sprijmi Pe Venernich
Sra

(tm
cu
I#xa4$ffi careconsrituiau,inlpiniai"rff:n:Sff* I
oozitul ireiesc)- Conslitulia din 1849 recunoslea comunitalea israeliti "-"ti.n,ii.,r"i "'*i""''
iuiaismului, ri insisraasuptaaspecrelotedu(
'Jeonui deoline. dar Franz Josef o abrogas€tucn din 1851' iar vremea l
aiscnminUtor paru"e gatasareinceapd.
OA",a p'i-"r" air-r,ati militare ale Monarhiei,ln 1859'
-
Italia, Solferino), care obligasereputerea la conc€siuni polidc€'
(razboiul di'l
liberalismul **?fi*t*'"*r,P;:f+r;*"
 i lrr
Dutetnnt ,eattalLa' ir'1<lcg^n '1' ' t lar: "^e ') er rot e rtirea
iu
ralii-r!,i:!rr:r;'r j L!;!ri! ri!i'. lutinrru.nt u'n,lgu
i:-"i li:';,i'",!,ii|"'iffi
idealului l;b.:iil- i!'1 lt ;; rer)rosau.il
reacltoreazA cr irr.a nrLrltr\ ji maj lllulie
rnqqrrlrriirill ii!13Jr:Ljse.ijtjsnntur.
:t;:1,.
;:t:;"i.-T:il*"
-r;'(t'rilr"'uiJrrIarr:riJ
rritciri sax dest;niil de.]3 pi.tn:, Fui{:r.rara rr lrLaiirlirilrl vigoare
inlercseleevft,iioi la vienr ii ir /ruriia: de rxcrnpl lrl'nul unui cadie]'
popularrienez iiloridrdorl). Jr$':i Llinuol Ei'].r. iriertn 1E8l in llenrrFar
":
"ij:,:,:i:'i;il;:::;'i^i,,::'.i:;i;-'::,,' ':,:
{ . d ! r elu, - r " : -l " ri tt:ct t ,.h,
W..:h!n!cht ;l! t1 itt:r\eie|1)r i, ilJ,i,r.r!rl]l.L:.ii tei:t:s(:k Lltlt()nuin 1&8(l
I 1,.'.i'-i'1.':*'J:,
lxr:l J*:''::",:ii:':i,::i;
Sa! co eniiann, Sjg,m l M,y(1, ,r'rl riril- rtira.cfii xcesrej "Ijriuni
aurtftr'israrlilc", .16r notc;i:lt ii! r'e'r!,riiir salr. 'i)ilayn .'r dele,bgr. t:ii :'*k";;"r'l*l
"Ol,i-".r"U,s,-;. "':::lii;:".:",lL
1i,l'1,,'.1il':J$:;:: ;#:
dezbatrea
\ar
In r88' rnmrrl erreilor'' Dar
eratu erreu. Lttr it tlt..nt &,srx14' ,La tbilEu !:i !i( g.:eatni nepkicuti. '""sacra-
dzstope*. ". l:t!1.lit^dt! I:'t!;u:e,!:,11.r,l,1r s. in1f,orrir.n .u vl()ienlt
iniliadvelor iL'i Jaiei Snruel ltlr.jr. ,:rc .efrj?enr,u in .rpinin sa o rovocdr.
periculoasi ia adrer,n[ser[1jin:] i, c.!o iirir.l..orisiderr rrxi aoi] sa s.
#*,r,,ll*1.:'-*ni"il:l':H.H'Jl,li,J';:"
':"";
acomodez. cri :-ue1t3.,?l .;:rii ijriti:r.r:Dtj:ni ir,t!-irtx, elre adevrral. muhe
adafn&i. Dx' aircerer i.ln:Jslira1r,-,ii! s,:oara i.r.alii rLlnfir,ji.Jiiie urei ffi"*.'hil"*'.*::lt:u:1'jtr"ii"'Ll;:
ffii'j;'J";ii'tt"l*"1,]'""I.11T-X"14*":Y)X!;;
lsemcnea t,olilj.; irhern:c: ll,ti.Ltof !.;i Jar!.ria iii|e.lol al loan.
i!,T!.;,ii,
r,"p*i':'"
irnpofanici b;irri l,i.Crr-ili.,lrr.,1r.rrr;t !i ii,:'lri,
I rroeltt isthe K uit usy
al cclrhetuiui dijfclof d
l.,.rrti;rsi. tln .r.rd;t .olsiilerat'il rsuv.muiui ;;i,,"J"J
l;i*1t",:'.;*'1i::lliil|'::1':fj:'.li$;i; "",r"r
"F,?{i.tr,
Ffist. chial ti nlrnri,ltrl .lml a.esb. .lii; rirr,rAl.ierrsc. .fdir incurajas€, *'r*-'rr ca.e
*i""tii, Fedideau
" "'"T;fi:**:#,i'*,fi:
IJog.amurile anil,errne .lin Ru3ir- (l.nilxJral .n i .anrar;e indignar, !
:*:'111??ffiliJ$3i::fiil:"[i"i'"' vosn, oh,isn!'eun '"are
naionaliiril.]r .ar*i ti ! rnrni..i;l,r;, f rssj|; 5 ! vdznr .onsrrtns si
demisionere lli 1{l{,6 .in e !pl,n!,1'ilirn1i1. exle in corl',rnitarc^ evreii}scA nunrar ac ir,tetedltati !i de rlnireriilltri evrei
' sa ia pzitie ln priuJ4a
prielen
lJ*niuJi r,;sa scrisoa'es'ri$a ln J894 {te Jose{Breuer'
""t"Lctr. es'e revelatoarettl ce
ii*rr..,f r*"i, * *ac1ie ia o :hemar: a radimah
2 - Nafbwliul!. E n.&j1|i, n3r'ncli.t?t .r, t ktst.
'Iradili3 aostria.a n lil'{aiiin1xlri nFrl.;! iil1tr. na ijs o potitici a
gormaniui.ii $i a cerrrftLlirir_:lur. B, *rplcat: niiarila dbiec.lvi dirtue evrcii
rh::"9':;m"m:,':t"':3;.,y
""
t
gentejutltticus'i' ldeea sionisd rct_.'rlnul'ii
hlodifrce termcnii disculiei
asnnihfi, corFideratr .:\ ' ttd,ttti,aLi.prh ..;,:tle'4n , ti auslro germani. Dar
clubul Liberal vtghe: c rinric a;: llu IJiiat{ .rcrfirrxa rcp{italia sa de
3 - Evreii ti ctdtuld viefte-n
"complezenlA f,t1r:de evrci", iar oporifir sa iali de an&sen iisn prrea des€a
lir dA". Coniradiclia pernltne la d;nn'e ur! dJ!flrrs -pluralist" 9i rcaiiratea
unei polilici favorabiie n]inoiulii .iirigrilLir.. ir di:rrimenrrl radonaiirdlilor T:,
",#'"*ii"f"ffi :,[':{'H$H""i,,l;";1,$
provinciale conlribuise ndlt l, i:dliirsee, eleriorali a libcralismutui. Or, tn
marea lor 1najorilate. evreii din Cisleirania rcceptau.a pe o eviderg F;Hil:,.H:H:*#i::i.!:{l:i1:*il,T1;
ai
s periorihler culnralA Si pclili.i n terrariiio. dia Ansria Jetlinek declara
in 1877, Irrn indoiali p.ea dir.(jlr "frlcii atl I alihitate d!:6ebttd lafi de
si
if,T:fi,f iT#lt#^l'i' Ii,i;;;,;;,;.';*";in,880'
naliondlittit.a gegnrl|, ei ih.lirii paa . .\tt.fl.i? t]lerd:iatd pe un Butertl i?,t
234
cArd prift directm a fost TheodorHerztlG, fosnrl qef al serviciului economic
.-?'#,il;TT ffili.TL'HryHl!
;l$:fl:Tlil'"Jiil
dE l^ Neuz Freie P.eJ.re. Burghezia evreiascase reqmosteahsa lD lr'rre
Freie Presse. Stefan Zweig povesre$recom a fost primit, ca tinar poer, de
Th€odo. Herzl, 9eful ser.,,iciuluilirerar al acestuicotidl?ft, ct era oracolul [I*',i""il",-;rutrl*:"fl "ffi;Tl,x::'i:ll':
'H:Ii'i"i,:;T"fl
pdrinlilor,rEi fi ldcayl capetelorincoronatecu un nir tnyptit J...].Iat u ta
wnzlor la Viena nu exista declt ul sinqur cotidian de yind mA m., Nejoe
illiii:iT;lli:
il;l,m'{*'lt':**r;""J'L:JT"}ffi inJuml anilor 190030qodin elevi'
Ftcie Prcsse,care, prin linuta M distinsd,preocupdrile cultwale {i prestieiul ,*crr-?r,a" un*..tmii reprezenlau
* rn-" densiut de popr I II $ IX acesr
atie ei'reiascd-
politic , ocupa tn nnna ia antta-ungard corn.tceLtgiloc ca "f]trnesin lwnca i"'L"***"n
dnglo-tuond, rau LETempsin Fruntaa. i."L"i-.. a**ula."p".*.{::, Ty*: flK"'iflg;
*p.ff|ffj:,
Cel mai lndlrjir adversarintelectual al lui Moritz Beneditl a fosl Karl bazul numit "Leopoldstadt
cartierulLri
Krau8, tare pirisis€ ly'ele Fr€i? Pr€i.r€ pentru a-ti lntemeia propda revisrr,
t.,m*l xl1"-,1;Hll3,ll
ff,m'if
*x,:m::Ui..111"
^(aron(
Die Fackel. Retoic^ pompoasaa lui Moritz Benedik {i a rcdactorilor sti se
preta la satki, Atu-atft de pulin mascaneputinlaideologiei lib€rale de a face
fata problemelor coflempomne.Acest discru.s,a'a,zis umadsi $i universalist,
ff #'r*,';n,r*uruia3i;1;1gg;.
ascundea fapt opinii favorabile mediilor diriguitoare 9i minoritrlii iumat;te din studenfii de la medicin' din Uni\
germane. -deIn ceie din urmA, ii rimpul $zboiului din 1914-1918,MoriE
B€nedibtijumalul slu s.ausituarin primelerindudale parriduluioilitarisr.
,'T,'"ii"ff
$;:**rilt"y't.,m:':i:ix*"::#'ffi #':Ji"";
fidel alianteicu R€tc, ul serman.
Celslahretugiuai evreilorno$algiciai Uberalismului. dupac9 acestaa
lril.f'T:li."Ti
:*tltii{;*',9:;'t'i"';;"';:'ff
culruraledat rrindniYelurlor de ro'marie\(orari
foe indepiiat de la putere,se ana in Aildx,g g in auriliandsaup;vitegial- ;il*;;;:; fi;l;i de zrdreti
a$a, conceputi ca substitul laic al rcligiei, ca sursd a valorilor umane. dar ti un segmenlesenuaiar publiculuilcrlitori
si universitara.
er')
RingstrarSercprczefia pentrugeneralialibetah un soi de muzeuin aer liba al la4i. specutoriae ralru. amalonde muzica'
patrimoniului artisric, destinat s{ educ€ popoarele. Bwghezia evreiasct
ded€a ctr ara (cel pufin ada patronati de academii) era in mAsurAsi II
confime teufita astrnll^ti. "Oriundz tnerqe.trd, scrie Stefan Zweig in
memoriile sale, "au:ze4maduUii discuttnddewe Opefi sauBurgtheater.Nu ni'tzscttean
I Tineretd eveu pan|ermanic, wagneristti
nututmu pri,t,e pdstunileinoc.nte.spte d.eusehire
d. jocul d. cd4r sau d? Burehezia (Eicasi.mare)
evreiasci
T #:'frr;?t""3:Lt:"",H1
oniversitate oentru a_i ajuta sA doblndeasci
Cu luciditatea care i face orbirea cu atit mai p€nib e, Weininger are o k-arn saranht
i'i"i. * ?.ia"-"itu.."r'. in*siarc:,.Hf
rntuilie corect,, cind scrie ca evrcii par delsebit de dorali pedru ziarisdca modeme ln!€legem lesnede ce cri"r liberalr :'fffi "T:"Sll
'tn juul-anLlor
(atribuie 'dcest talent unei ettreme adaptab;litdli, asemindtoare cu cea a i"riri"a. al,"ritit"t g""eralia care atitgea vtuia uniY€rsitffi
leneii, unei incapacitdli dErefie4ie adenticd ti ori9in4ld'a). Ate &eplire Ai fi ;;;;il;;;^-ilP*:l:"1liil#l,%i';::,i::;i'I',tff;)
"
L€l
''cerculuilui Pcmersrorfer" a asocraFer
ti
clnd observi dominaliAeueilst ln .!lw^ ("cwn nu sc nai in inplaxe de pe
t)rethe.tregelui Eerodes""). Capitroltrldesfne evrci, hrAnit cu o asemenea
clarvizime, devine mai tulbura&r de-cftorice libele .otisemiti obi$nuit," *i's*ixt#'Yx*rl"x:mff I
#";:::lni;;l'?#'ft
Geislnm Scholemremarcaln legnturi cu Kurt Tucholsky'ci privirea acelei
Selbsthal3a{l'tl]naiudaismului modem rrn€ltc cu rnult mai multi cruzime
de€h cer a anrisernirismuluiconventional. #rffi"xfi:ffi
;':lffi "ffiffi i'T
1"il#'"';.#H.#
737
236
 dinae putinii ne-evrei din grui,), Victor Adler, Heinrich Friedjung Ace$i
pa eYlei. s{-li ftrieiulea'"ici' cu sa|] fari voie'
rincri nu se mai mul$rmesccu ideolo8ia libctalA pe cnte o cohsidefl prea a v/)ilrl$i, li va obiigr a sorial
individualisrd, prea indrferet$ la Foblemele sociale, ptea co$mopolita $i i*"rltr*i . ',.,*. Llii sc vo' Jrcnt" spte n'irtdiea "loluljuarl
"
lrea tranai rationalisli. Ei simpaiizeazacu mi|carea sociallstA, nfliteazA
pentru nalionaiisDrul g€rman qi impot iva poliricij habshurgicc, $ apari ::,t*n::':::*:lx**:li.Til,ll #?l'T,i'ljtr;
IJ'ji'il;,llii:
"ooile valori"r nAttm, patrir. ar'.a,norramitolo8iB ti yol,t-ul constituib idciie
:#;;";.;;;*d, . rureo.i dscm^dz'o'
de fo4a ale rnilcArii lor, care seplaseazi subs€fimultu{ NietzscbeSi Wagnet ifii""n", saant,o\, 'lra de sille evreiarcq'ln fine' '3llii '/or l'4erca s:-ti
unei
C€.cul lui Pemersiorfer devine. ln Universllatea alln Vieha, tuclcul '*l*" *ai"* i,",1 sub iam$ unei reilierj nld;tidnatisre li a 'auidn
idele€tuai al lui &.reve.ein .let deutschenStuilenien,fondatfltu 1871,tl cdrc sr,breci;!c, unu;noueJlLilihrui'arlur$t
dobtide$e ln scufl timp o influentl considcrabilA.Prinh. rttrdcnl crie
2 - Rddicinlle anlijfnL;tisi\ului aettrn(:
frelvefieaz.a discu$ile $i al€zbatetilepublice alc cetcultd, s. mtnrri Sleg-
-. friod Lipiner (celebru prin corespondenlaisacu llict"sche, aPol cu Wagncr, .url.emrti:,ul arsL:a' rrdlirinna: ' i '1"irr:i "rr rori nr&irr
! intilnind pe cele riouagenit, Richard von Krafift", viitond fondatoratrGrzral l],€ Ia panflclele
u,*"ii""-^r"tlf"a"i.-t! aristocrarir" 1i rnai aiei
'lPrical-
/'/rd r"Liga Gtaatului , . dar$i muzi,ienii Gusla!VaI €r SiHugoWotf i;7';;t,;;^;,t tErr ' J,.r:t."\r'r!: Auiu' rtarr"! *" 1'' I"-i-
iateve.cir det deuts'h.n Stud?nlenWierr 6e trmatcl Pri .cxallstea '^.,, fi tci e\- l{u !r ar"lrrrui irrci Dec;efl l'
pairfeananismului-a ni"lz.cheanismuluiql wsgnctianlsrlului bth arlst "i,i-"i,,"*^t'r.,,
uoii-;r&n5, lnt€treial nr i$43dc s'rbanian Brunner si
li"*iiit",",
mor-i' 11 arrapenflrlrcder.a autorirltilo, universirate.h 18?6. fllosot l ii"'r, .i* ." cr-raniil8i]0" s'riefle c'toli'e
*rierruiesi:irrcepind
Franzli"nr:oa e(.r br\itrl sa tina o conterinli ta cercullul Potn.rsorfe_r. "''* -t
tmllrl{csc- Ele aliii jarLtl anlise ilismului l:ezenr in xnele
Brentanoiusesenumil profesorta Universharea din Vienain lanuarie1874' ""rir"t"lt" ""pi"trAr'p.r"la'e, li alineate^a{' n''/roz'iie eciezicsrict'ite'spt
Dl incama o orientare ml;onalisls 9i $iinliflca a lilosoflei, la opirsxl ndilof "ii.,irJ,r
"oibe, r'i'o.i"i rree'in c,ftensa;l$:,,::il:i:1,::',fl"1";
cnrente nietzsrheene.Intervenlia sa pe reme '"in cc rnod $l Itsi filosoni "o*"
Liebe.2(N0l.lhrc Judentumqnd Chrisle
t
amprentaasupraprorriei epoci?"! frcea aFella r4juttea ppbli.Ului $i lhcerca 'x-,iotit"t, h at ati ae
aa"t tti,i", PIIM 't1tt't a tt't Dtqn:et fi '8
s{ s brnineze ru|lriul€a pinditorului la lncdi, Nielzrrhe. euvintel€ sale ';ili; G'nera calt c,tu'| dusL'rt"' Hitt'r'' b'
l, ;;,,t;;"t"* ^r'itt (a'airnati dc
ponderate nu !u re tit sa calneze spidrel€ shdenlilor de lB I'zsewreih $l ti**J" iino. Ltori"irmu! sociai ;i 'apiraiis'nlul "$lbate{"
asoeialia a fost ln cele din ulma dizolvatl in d€.€tnkie 1878, s b acuzade arsr nent'ile antisr$ite
;;;A;;,-'G;; a g ?.ir*\tl $b', v atctulndJ
"malinatiuni subvetsive"si de lncllctre a ordinn publice. Multi didfe redhii *',Hffi""rrfi"'
membriar aso.ialiei .teau sd se regas€asca alitud d C€orEvfq lSh6hetet' i:riiror c\n'i to!iu"'iJu n4iorrairuliii:
nalional;uli
cu oc^zia inremeieriilui n euts.hev?tkspa ei\i a tE&drr{i'#ollsibulot do ungara in pane a
ao.inn,i. tnu.* g.*aJli !' Cltrei{snta "lldlt'
la Lin? ,l8c? | al affstuiparildanrilihenl.pmgernrtfr ij popdist. a antis€mitismulir
Monarhiei) coqstituie o llta componenta'uadilionrtn o scrie
Lr acea vreme, Schitne.ernu era lnci ur d$i9€11l*dedara1-h Yi.na; . il;;;-. ilil;epind cuofirgilulsecolului il xlx-lea ssadaet
eruptia antisemitismuluipolitic se situeazi la inep{tul atilor 1880.Adeastd miwnrilo{ politicean'tsamiie "mo-
a" Foi' expiictudemcrgenta a c'rui canera'
va ras{rma stategiil. indiyidual€ ale evt€i16 asirnilali. Itbda cetcuhi hd "t"rnJn"
l*ii;f-!"lfiae" a lui ccors '/onsofidnetcr'
pansern"attici
Pemerstorfersi a ksewrcin deurschtt Saudc$cnltLN &r',o'l5ijeatA cL lrt Atrsria idei
ml,n.6 se soldrd?6€u un etec oar Lt-re poputati/ed'/A
noua genera(iea cvrcilor vieoezi, cta care atingeavlsta dc dou6zeti de ani dlei Fnidul 're$n soc'al
Liit *i* a" o liolen$ neobbnunr si mat erproabr
in jurul anilor 1880. sc siinlea spontaninclinaii sitrc nafionali6rnulSctman' barhd4r pulitici rd'
*;;"i a. r*f r-*e.'. unul dintrelriinil 'u
spreNietasohe9i Wagner.Inceptrd cu anii 1880,andsemitisul, cate avea5[ ca insltunenl de cuc'rue a purErn
--Crlalrsrde lsSogiaarti3enlti
dEliberal
r cortuitnlr flrr
denatueze in mod iraveNibil ideologi.apsq8Drmanicas tdntdtll culrorde ii iJorogtsfica r grr4s!i! ernttot vicmzi
&
#t"il*i;-bGs"t;;horoh;i ;i. lft cstilret€ s:'!D'"€' a tn$etii
' v[ri-- ' . * XS i.
t
I
concurentaevreiascaln 1857,se lnregistraula Viena 6.217 evrei oficiat
inregistrati (2,16% din populatia !otali). De clnd e\,reii beneficiau de
Iibertatea de circulalie $ de stabilire pe teritoriul Monarhiei, imigratia
l4#iiffiil,xHT:lFn'r#trdl;ffi
crcscuse rapidla Viena.ln 1880sclnreeistrau
ii 1890,118.495,146.926in 1900, 175.318
72.588evreivienezi(10,067.),
tu 1910.Totuqiar fi sreairsa -irffi*"!ru*'nr:3mli':.;r.mr"l:iT
ii:'il';H;:l
:'l::l'.i'#l';
lifii
;rj ;#tl"ut*,.ffi"1
iffi ili:xsffi'11,itll,-;"r'...**1
stabilim o legAtura de la cauza la efe.t lntle imigragia evreiasci $i
artisemilism. Ar trebui si alrmim mai curind ci antisemitismuli-a facut pe
vienezi si devinn sensibili la acea-sti creqLte demografica. Penlru ci
obs€rvatoriiantisemili * 9i clteodataelreii insiti - se dedaula exagefid cu
neputinfe de negat. De exempluin cazul eweilor galilieni care, dac{ e sa ne
""-x
in .iescneril€vienei S_at putea
'mtl#tl#*i*.';;;:H::iiit"';
cruar vor

luirn dupn unele d€scrieri, ar fi lormal o adevarati nasi in mijtocul

populaliei vieneze. L1 realitate, un siudiu minulios al originii geografice a

rirl::t*rlrn*f,ry::,,ffi
evreilor vienezi dovedestecA gal4ienii fiu au rcprezentatniciodai4 mai mult
deci un sfen din grupareaevreieascevienezer'.
Unele fapte a fost stabiLitede cercetareaistoiicA: de eremplu, relativa
concentrarea habiiatului eweiescln unele cartiere,chiar ln unele elupuri de
imobile (20% din evrei in arondismedul Ii 34Eotn arondismentulII, supra'
numir "Leopoldnadf'; 217, in arondi$nemulIX), ar puiea lasa impresiaunui
'.*
It*t':i
:fi!ir::X,,nr{i#,i{[n;,:!::ffi
"nou gleno"'. in schimb, a vorbi despreptezenla domnwla a evreilor in
Fesi, banca !i profesiunile liberale, sau a evoca fnrA vreo alra precizare
amploareaaverii evreiegi, line de exag€raresaude iluzia opticl Statisticile
-'*t'nt"*Xlii!|{*:!|#'{t.:,:::;t:;
: ;:'*
(nu ugor de intocmir pe bazadocumel|telorde epocn,pentru ca unii evrei erau
convertili, iri lmele interese e\feie$i, mai ales incepind cu anii 1890, se
ascundeauin spatelenumelor de imprumut p€nFu a scapade teaua voinld 'rr til#:#i';;;q:',**i -:^ f:;:#,
anrisemita) conlirma o putemica plercnF eweiasca ln aceste sectoare
pro{esionale''. Dar o asenrnea constatarenu rfe, in sine, o semnificafie iti,ii;'ii,iii:,i:i,"#l,i',1'i;:i'::#;::f-:i:,:#
evidentl. Merita pnn umate s6 vorbim desprcun lobby evreiesc? in
iealitale, multi obs€rvatoriSi istotici alunecapreau$o. de la un fapt eyident
-proceniajul evreilor printre ziariSti, de exemplu,esie incomparabilsuperior ;f#'{i-ilt,l'r
ffi ffi-+',*'*=* ;iln
H.n'
procentajului evrcilor ln ansamblul populaiiei vieneze - la o judecata
conestabil, cu privire la "preponderenl2evreilo/ in plesr.
lJl.i.f#;,ilTil''lil!'i;;;;;; ;, rase c,
i:'i,ilx,',ti conc'uzia
Nu ne mai putem mulFmi c o fotmuli de tipul celei a lui Ha.nsTielze
care scria ln 1933,ln legatuti cu uneiedomenii de activitate (cita de-avalna
comerlul de gture qi a ichit4ile, confecfiile, ptesa si opereta): 'Acerte
sectoare stnt in mare parv h nfinile evreilor. Esleinutil sd citnm ciJre sau
t$:l$rultl,*'ru.*"'""
t i.lil',:;
'#Ttrff*x*";;il'"ji{f", iff,"}l'L*'i
"l",liii,"
n@v in sp jinul acestei conttatdri'*. lnsederea spoftana tu anumite idei i
primile risc, prin urmarc sa reproducaafirmaliile polemice ale antisemitilor. imisrali,!enili din provinciiledin Est '
241
2&
 Ru$nea pe care le ir provoa.a acesteflde saraceevreilor asimilali este
analizatAde Anhur Schni.olel ln Der Weg ins Freie (1908), unde personajul
H€inri.'h Ilermann declari. "Nu rreau sd neg cd sint d"osebit de sen:ibil la
defecteleerrcilor. Fnfi indoiald d lucruLse etplicd yin educa$ape care
tw primit.o nti toli, inclitsivclreii, li carc e-a inculcatsi.ltenaticaceasltl
igilenld ?riticd. De tiaeti, sintem incitali sd qdsit1 deosebitde ridicole sau
rcspin9dbarccalitdlile spe.ifc e'rcie|ti. ceu.e nu se tntinpA rizqvi de
narlicukritdtile altar indivizi. Nu ti 6"cun l cd dtunci cind un ew'euse com-
t,"ta in pr e4!an, a it nod 4dt.ol ,au.d uAtr,'!t de\. , nd nt uneori
introzitor d..je'at, a€ ven ld dilpat k o sutd depicia1re subpdntnt"'a
Regi-lim aceeali ruiine la Weininger. Cum aitfel pot fi interyretat€
p^sajele dtn Geschlethrund Char.tkkr, cue-l pe evr€u,pentru ca e$c
^ctza
"contarul dnnj gendeman". ca prefertr si $ea ghemuit lh gruPul
consrngvinilor, cn se supunetegii oelulei {alniliale $i c, acceptncasitoriile
p€rtru bani puse la cale prin intemrcdiari"? ln chip evideri, Weininger se
refera aici la Ostjuden, pe cal'e JosephRoth avea si i descrie cu compre-
hen.'une>i ImdietFltJ,d.' tlu| w dhdert I&, ' .
. , | 1 p ] ' ' d ' c a | c a n t | 'lF | t.
Cehlalt elemetu nou de la finele secolului vienez 11constituie insl.larea
in fo4a a anrisemilismuluide inspilalie germana,influenlatln acelasitimp de
wagnerism !i de antopobioiogin u,sislr, prs in sefliciul lJtr'eiKulturkfiik
reaclionare.Houston Stewai Chamberlain(1855-1927)a ndit la Viena din
1889 pinA ln ta0951.Weltansclnuuh| tl sru se turne$e ln acelali timp din
Stiinla pozidvi (a studial biotogia in laboratorul eminentului savant evreu
vienez Julius von Wiesner) ii din ideologia waSneriana.EI amalgameaza
ioale a.este elemente cu ntosolia idealismului german, cr Kant $r Fichle.
Interprerareasa co pri./ire la Kant, ca.uia ii consacreo cane ln 1908,faclnd
din iilosoful de la Kiinigsberg un erou al rasei prusace,ll contrazice pe
Herlna,rlnCohen care, in aceeaqiperioada,vede ln Kar{ o demonstr4ie a
convergeniei spiritului geftnan Ai a tradifei evreie$i-. Cnamberlain va
reprerenla a{leradfful rrodel al iui Weininge.. Capirolnl dt', Geschlechtund
Clarakter cons^crntettellat rcfnodaceGrundlagendes 19.Jahfiuhdens. pe
JareChanrberlam ro,n,di lF pLblnar la viena in t8cc. dedicindcanFalui
Julios von lvie$er. Aceada dedicalie, cu lotul neageptaaa lnir-o lucrare care
avea sn devinn o referinll a antisemitisnului german, este prin ea lNqi
graiioare!n ce pri\rege .apcanele dialog lui germano-eiteiesc"-
242
Ideologia pangermanicea contarninalmai indi Universitata din Viena
Aqitrtorul Ceorg von Schdnererlqi recru(oazadc aici grosul patlizanilor
C;rpo'-.tiil€de srudenlisermanirnceps, i ex.luo. pe eJtei dln rinduile lor
odara cu sfrrirut anilor 1870" \Teutonio \i Lir'r&rr introduc clduze
antilreite tu slatutul 1orinccptud cu anul l877r8l) Definitia dat, evieului'
ftl virtnea citeia sint legitimate excluderile, anuriln legite de h Nnrerbergl
estc eweu oric. descddent din ptuinli evrei: coo{esiuneade€laraai nr
schimbdcu nimic daleleproblemei-Sevorbeqtetot mai desde "arian" pentu
al desemnape Semanul ne-€.!,reu,iar evreul convenit sr| beneficiazade nici
o cxccPse.
Antisemitismul se numera p.intre opiniile "de bon ton" din mediile
miversitare. Celebrul profesor Theodor Billrorh !ffie ln 1875, ln broiurd
tlber dar Letueh und Lernen der nedizinischen WisrenschaJten"t"Uitdn
Meori cu desdvtrtire cd err.ii fo.nedzd a naliuie cakSotic distinctd, $i ci1
un evrcu este Ia fel de pulin tndrePtdlit c4 un pers<tniaa ca un Jrancez sd
davind vrcodatd ,eman". Pulin mai rirziu, ln t891, Billroth ili ra revizui
punctd de ved€re ti se va alAtura asocialiei de l pti -rhpotriva
aoiisemitismului (yetein zur Abwehr d.esAhtitemiri$ru.r): ln conformitateui
un mecanbm din nefencire clasic, intelectualnl cllfe a oferil mgumenteqi mai
ales rEspectabilitateantisemitismuluisff$e$e prin a selndepartadezgrsaatde
migirile anrisenite'\rulgarc".
Hcrmann Bahr, antfuemitlnriit la lnceputurile sale, Pe qemea cird se
rcmarca prin discursurile salE pangermanistcfl Pnntt un wagnerisn
fuflIcnrat (s a numAratprintre instigaiorii manifestalieiprovocatela Viena de
soartea lui Wagnet ln 1883), publici in 1894 o culegerede interviuri care
prezinta opiniile.a vreo Patruzeci de scrntori, savanli sar oameri politici
germrni, fiancezi, englozi sauitali€ni. antis€mili saufilosenili' desFe natura
pe Hermani
ti caurle adinci ale antisemitisrnului. Canea" ni-l ln{iliteazi
Bahr cdindu-sede pdcalele sale de tinerete..l$ Propune,exPlica el lntl un
scun cuvinl b.inre, sa elucidezeanlisemirismul. FnEu ij | lomhsle mdi
bb;- Argumertele Pro $i corira, aproapetoate perspectiveteposibile asupra
fenomenului sl jurtapus€: interFetfile psihologice, sosio_economice,sau
rcligioas€. Din cauza acestui ta!.rne!_ballne!,,nch6t lui H€rmam Bahr nu
trcbqie sa-i fi lotDinat prca mull p€ contemporani-Dar ea cotfirmA tn oric€
c|:i o cotrstataie imPortantl sifieza tutluor elementelor care intra ln
compoziga mdsemitismuld "modcm" s-a lnch€ial ino, din ulfitrlul deceniu
al secolului".
243
 In scurtul saucuvirtfiainte, HermannBahr noia:'An isemitisnul ii este
sieti surtcient.Nu esteun nijloc in sediciul uhcifinalit\L Sinswa linalitate
a an.isemtisnului esteantisemiliffiuL Egtiantise it pentuart anisemit. Te
imbeli cu acestlentinent '"". Bahr compardaceastaformi de antisemitismcu
un drog sau cu o misticA. ln viziunea sa, el se nunllla prinhe numeroasele
simptomeale reinfloririi sectarismuluircligios (ocultism, s?iritism) pe carc le
aializa in Fimele saletexte desprcDecad€nF$ Sfir$itul de secol*.
Aceasta "rcligiozilate a.ntisemite' se marifesli la Viena ln jurul anilor
1900 prin intermediul fumic{ului unm secteti grupusculela fel de gore$i
pe cft de netiniStitoar. De exemplu, cea a lui Adolf Jos€f Lanz von
Liebenfels (1874-1954),fost novic€ cistercianln abatiaHeiligenkeuz, editor
al revistei Oraald , care a reabilitat svastita ti Sia propussA relnvie ordinul
Ternplierilot pentu a-i uni pe arieni ln lupta conta evreilor qi a celorlalte
"rase inferioare"''. Putem cita $i s€ctalui Cuido List (1848-1919),fondatotul
teltisi OstdeutscheRundr.lu!, ideolog al "Uniunii Cenlanllot" (Bund dzr
Gemnnen), fondatA1n 1886 de partizanii lui Schdnercr,fi propagator al
"fuiosofici", disciplina iitemeiatA fu acela$ timp pe rasisnul lui Gobineau$i
pe teozofia Doamnei Btavaisky*. Mai mentiontui Si cercul admiratorilor lui
Ariur Trcbitsch, e\Teu vienez olscul, ca !i Wcininger, ln 1880, care
]mpinqev jiidischar Selbsthal3pln| l^ exlreme neatteptate,considefndu-se
perc€cutatde o "A]ianl{ israelitN" Si cerfud medicilor si-i mesoarecraniul
pentu a constah ci posedacu adevarattoate caracteristicileanalomiceale
unui arian',
Diverselc secteantisemitegmpale ln jorul micilor lor profeli nu ar merita
sn fie luate in serios daca "mistica lor antiseritA' nll l-rr fi marcat prcfimd
pe Adolf Hitler, ln perioadaformarii salevieneze,lntre 1907Si 1913,daspre
care el lnsusi spunea ln Mei, Kanpf cA oteise'A "baa de granit" a
Weltunschauane-llltl sau Esist". Alte fenomene intelectuale din Viena
lnceputului de s€colul arate cA defirul nsist al unui Lanz sau al unui List
putea inspira dire€! politica oulturalA. Cazul "reatului arian" al lui Adarn
Miiller-Gutrenbrunn este revclator. Apropial de ideile lui Guido Lisl, acast
sritic de teaFu Si frrrrlrl,iler, care awses€ res?onsabilirateadirecliei lui
Rbinundtheater , t^ peioada clnd se consideras€liberal, prieten cu Hermaffr
Bah, a devenit dirccto. la "Kaiierjubilliurls-Sladttheatef' (actualul "Volks-
opef) ln 1898.C\ spdjinul mmicipalilAlii lui Lueger $ a amisemililor de Ia
zixcle DeutschzsVolksblat qi,(rl€rilr, nutr$ anbilia de a rcgeneracultura
vienez{, climinlnd pe autorii Si actoni evr€i din repertonul sfi! dnd
244
Drioritatepieselorilustrtnd culnxa ariana germanicali r;tili li incuraitnd
.reatia pieselotcu teta cdresas€rveasca cauzalegermanicali anlisemila
NelndemlnarealacticA a lui Adarn Miiller-Guttenbnm4' care nu a tnut sa
pasrezeincrederea primilor sai paaizani. $ mai ales publicului
indilerenta
dea demisia deja jn 1q03"
i".au ra-l .on$fnsi
"a-ii
4 - Reactiierleie$i tn lata a tisemitistnului
Privit retrospestiv, attisemitismul vienez de la tiscrucea s€colului ar
Dute,Dareaaproapebenign.Aminrindu-si'lumeade ieri de la distanlacelui
h*l L eu.a..toi .onoal, stlatr Zweig se atarnplin de indulgenGfala de
frumoasele vremuri de altada6. E adeverar cn violentele veftiale de la
nniversitate €rau mai lotdeaunalnsolrte de cerirri sau batdi ti bid'rinii al
ca{or obiect il cqnstituiau evreii. Dar ln mediile politice, disclrlsudle arlti
evrciesti nu renratau la rutina insultelor schjmbatelnte nalionalitili' lnt'e
germani qi cehi, rti exernplu.Iar ln viaia economicr, itreresele elreilor erau
;para€ $i iti plsrau o Pozifie de fo4e tu utele sectoarccheie, b ciuda
tuturor c;lo; c_arepretindeaurevenireala reglemeffArile discriminatorii Se
$ia ca, in ce Five$e tun4jile publice. procenrajeinvitbile inc€dneau
inainrareaevreilor.ma; ales in armau li in malla admini$nle Dar nici
macff antisemitulLueger odatainslalatin himnria Vienei' nu se SindisesASi
punain practca ad hneramPrograrnulNu pulini evlei vienezierauprieleni
el: Dinie toli
;u Lueger; rabinul Joseph Samuel Bloch spunea de!f.re. *'
ntn nelinittea cel nai p
hqnaniL Luzgei era cel core lin
Inrel€ctualii tvrei din ve.hea generalie nu luau h serios ag'italia
atuisemita. Daqiel SPitzer (1835-1893), celebru Pentru ctonicile sale
intitulate "Wien€r SPaziergitngen",publicate regulat ln rve!" Frcie Preise.
din 1865 Dlna fti 1891 (Th€odor Hel'zl ia uflDal la conducereas€rviciului
literar) sc;a iirr;un editorial din 1886cd toat4 aceastaagitatie anii-evreiasci
d€tuma atenlia de la adevirabl€ problcme: iglenA publjc'' ftwAlamfttt'
construciiile de drumuri. Era voceaarieryard€iliberale
RAnile provoiate de anris€mitism erau totu$ adinci Cllln sclia Anhur
Sch&i%le\ "nu era cu putinld ca un eveu, n4i ales dacd era on public, sd
uite cl era evrei, cdci ceila\i nu uitau, nici crettinii' nici' cu attt nai pultn
evreii. Aveai da ales tntre a pdrea insensibil inapolIun sau 'trorytnt' sau
suscep,ibit, timd Si d.ins de tnaladill pervcqiei Chiar dacd rcuteai sdTI
pdstrezi sin|ele: rece gi linuta $ nu aveai nici ua' dintre aceste doun
atitudini, tli era.tol atit de inposibil sd finii intru totul indifercnt' ca unut
 lt.hu( ,n priv?ottd. ncar, cu uchii lart r,ri rr; ;,:irli.;g
d .. ,. ..., arn. ta;ndpnaft stngcte iveye4. fi mo4ii- Expwer€a contradioliitor va corlslirri qi ri,iltrq.
lijr p!,r'iruqernsi,:l8iirtil tr conainurrecrizele de identitate traversatede cafe, din acesr punct d€ vedere, apmo c:! lrn conairr{',r rl iili lid*b::,
dr'tcut lri-rlmdlilaii lie ezer Si$1und Freud ,i Theodor Herzt, Kart Kmus, Rezulta ce din acea$e perspectivi, aplicrbiln ti i i iinrJ Frr0s }i i..1iti.1i9
ilirhz(i li,rrr-11{}l.i]1,lnn.?ffo vedea c, unele trilliuii W;ttgenstein, Sprachkritik exp'itr,l indire.l !i'jr.irrei:. !f:r,si,$,iiri iii t
snccifice ale ln vinulle asimitarii
dp,;,;'ii ..F,,"/-,r.!po hrrernFlese lnorederii "iiberale".
', ', decrrdacaFnem con;de Drotuda
:. i', , .'r'u..,. - Jqri:emrusmutincepmd cu anii 1870.
il!1e..,r:-.u],tli I'il!tt, artei penrr ari ti al esierismuluivienez, asezate IIJ
-
:-nrj-., lniiiJ1l iron;lCe ;!:ralizete^l lui C.nl E. Schorske.,.Estetismulcare, Deste
e;!r:tu ht Lt'npa. .t tlet iomn unei reyotte impotri,a cuhuii burghize, a I Str(re giile in lir iduale: ZweiI, lt e .k !, L t'pt'.!- l a r.i,:.,1
'at
t..',"ri' !t"" vifrij iny$i nodut da erprinate at acesteicuhuri,"'. denenga Reacliileevreie$i Ia antisemili$nLaje'Jre:. nr :,ii l;iri :if, rii ,rx|r. rii,j
:i:, r'r)rxrrleltti4e Clvoiiuiea fata d; an:Aqi literatur, ca de o scoal; a solidare". Ele nu au deierminal o crqrele a Jr'r:nr!i., f:. rir': ;xr.1,n, il
'3fll.i . . i..,1 i. 2 nt -:.;r, J.ea$ap"srune,dar a md;calzar_o: dispersa.eaccenluaaaa $raiegiilor individuale !l n smttl:ili:.:. $i :ri,5r a
srelan
l": ,, ', \' M,rie.w L p?nttu anctc-ftunoase, glpusculelor de orice lendinF'. Casurile i]ri:iirntnalr .ir:riir:'!jr )!r j:'.{;4ii,..
' ' I,tnati( o
"'r', ;.rt,: ::" , ,h u.d dp. ,up-aelna vatotit? e ?tice"'. uftriloare du epuizeaztrcinpul posibilia{ilrr. .a d..,li:ri ;liiirJt !ifr:!r::. &
I i'ci$rr_ ,:: ?:jteri:mut vicne; nu a reprezentat o aritudine intelectualiivienezica respunsindilidual1, sfirir.x rnliF nii;ii!'rl j
jxr?!:..n,rlih. .{fei ilaf la ?ce$riael lmbracl Foprie
o sennificatieensten;ata A. trebui de pilda s6 citarn !i cn"ul ht Sieiari ;'reiE, crfr ri. nll,i
" ' - ' ' , .1 r ,,ri1ne:Jm .a pe u reaqie ta pierdereastruchfilor exemplul a ceea ce Claudio Magds define$te.: ff/ ..txotolt;tat ra! :ji
:){rliri.: ,li I !:.,ribili,,4!1!r de idenrificare socio_cutrurala,ca pe g replierc a imprccis, o aspirale la ukirersalitate dieled in..6iai:t. t.l.ti.d it .;;.:;.al
:ndiiCltirl srr. .t.", |e.iusii: ttulDos"introspe4ie, vis putcm astiet inplege rrxr?"".Karl Krauscita in 1913,pentrual ira ln Ce Cr!'r-trrit.riiil iror,:r al
.: ,, , F. c.t mai hrneplasa!pemrua ducemai depane lui Slefan Zweig, s€mnarde Leo Feld: A.er, tini]f zi.tat1t, !:reit ti t:tt
,' ^. . -,'1 .-,"1^i -, .rdsdturi fne { nenoase derpre .arc nti k podI,i ipune &1.!! 6p.r\;!: :iitr!
r.. : hr |.nr-r! . .ridcr) rugainalaratunii
Ej negarea poet sau unui linclionar de barcit, acert temp..t lltLstkk r; i,1trc
re:ljlai;i € irrilr n 4^n$.irtjir ara perrru fii_ Ceeac€ numim m;demitatea
'r4t1t !:
pnnzdtor, care nu se dezice niliodatA de Bentile?.t dpdsdn
vrr,i!i:.:r.t,: rr,:..!rn,r iiai lnlii de toar a rrii criza subiecrivitidi, doar apoi a ,fi!tu; tb bur-
$i Bhazbinecrcscut,debotulndde idei artistice,politit., {tihi;ii.!, ndu::trial..
r-r;nrarn |!.rniriy: +i. Ace;rstAcrizn esl9 expticit legad de cttiva aurori de
pe carcJ tnt nin azi tn Canada,niin? La hiaio.ll, ast1.; ,:itlitntht iti,. t
rn.:r1,t.r.jrl],/.ei:xi;;.rentro Otto Weininger,..deradenta, constituievocatia hescdpoeticda trecutulu;,ti cttew xile nai tir.iu ir &tsatu;t.i.l,tbii Pfltu!.
:. r., i-, ttu,iu/"nndir Jontr4 na,acestpoetj ttluziciah, filosoI, cdre-lJbriuatet? udt.r? t&:tj/ ta.,-rte.tt
'.u! . constjemizarea idenriftii excelente,c@e scrie editoriale, poefire, utre trutika d t /!h.:.:.; i nre
: ,t,,,r crl' nihitisrr. Ace\1edou; adtudini,cea a tuj adapkdzd scenarii pentru cinen+ acesrpeti:etuu tr(l,"t-4t)!!:!. ..r{ t. ltk .
;i!i:.1..h.' SrllI,tl/$ ?.tLli Wsinbgern. $i cea a ..sionismului culrural" al Iui ca acas'n,Intra rcPa de mii da prietenii, la Parir, i'ratr.. llta!'.:1i..,:,Rttnra.
Ii.)'; i;liri:rd rtufur r*jolta con{raclimatului intelesrualvienez. Komotau,Mddrid, Neb yui ". Cosmopolidsr1ruiki Srcfa. ?:eieia aciperea
Prqtdlsdi ?ilii;,:ial xt :rioi p€nau anA nu este singura €xprsie a crizei tur chip evident lipsa unei apanenentenalionale. l)ierdLii,: ;i Au{r4 slrL
e'rrorearl 11rre.Inelrii ljredcji. Relutnd fiiul reflecliilor lui Adomo, t eon dublul elert al desconpunerii oricarei cocziqi'i nrt('lali, ilrsir.lr:neri{ iri .l
Ee:-':ieir'' ,.rati c rll !r:.i1l1irmul iui Mahler, carenu oai crerleafu asimilare, antisemitisrnului. Acest cosmopolilism rer,tna. sp_rrl]:]lia^nal .{ftrdt, cu
?l Lltiici:ni:i;i j; rrlf, rf esteti." seninnSi,".alionalt' s lui lrq*tsFta tlhul din acele paFpoarre ibtemalional€ careli t)fera liberi iinrerc 3n lciie
Fcnau
' !' i .. rr c, n ?,r t,/,rri{ m,rzicdla,punind la indoiatacrireriilc grila lu$ii, numai lha,s ta nu".
.lat1r .h alllc:i1litr; si cllri-/ind cu Iate fdrt lndoisla cum trebuie explicaf uluilcnrl enlriia*r * Ci3.it\r] c,
Fodileqie moliveh snsiern, dispererii
ca.teZweiS fl abordeazi pe Enile Vertaej.sn, ryai iri li1]xla;i: ;trlland |3
246
24,'
 :rtt.r1i i;rri',r cc- r s;i'ir irnr.': !r,:a:ll't. rxtiri lopr r'rn:rlli ril?loi
care-l traleazi, de-a lungul lDtregii sale vieli' ca pe direcloml sau de ir r ! jr i. , z; 'r el o: Ti: ideile pr ec; 'u'
l l ],rr,l l ,i ' . 11, : : 'ui ll: , r ; I hr r ii: i r i- ;
con$tiinli, cu o exagetatn defeten[i'. Uneori, cosmopolilismul aproale j i ' ir iir r r . ulr ir i ir : r ; i. |i! r ) l'iL. r : : t t lit ': i"'a1) ' il ': 6r ui Lii! t ,
pe un i ,:i t.-r.
iralionai il orbeEe pe zweig Dupn ce l-a celebrat pe Verhaerenca ir{/,4' r 1t'|i3 I'::!:1. i.r;, ?nrcalil !1e
ca maesEul tr,,irnsl: 'ir'i: 'v'r'i: Fdr'Ird'i
"Pane ropean", cade de la mari lna4imi descoperind'in 1914, r . r i, r ii. .ir ( i. l: r J'i r r n: r : . er ii: xr . t 1] ] r J: r ':
nu o l l -..r .i o.cr ir r pr 'l l, r r r r . . it j:
sAu belgian este un Palriol tu:1tigerman, capabil -nu se poate sl ti Lr,,' .,,r" ;:'. 1' , t i", 1, . , , "', f " iiJr t 't 'i'! t \ 'lr ja:
illq'ir
consti ln a 'lr di; \ l'; , : r la: nlr i'
t""**St"- -de declaralii viotenl antiserDte" Iluzia care 'ir
1,{ J!;l r-t i , .r 'r , r or , i. . i , i: i, ; : r i r ! ' i{ ili' l: r r ; 'ir ilui t t r r l'lc ^r i'isr"igr r r er
l emei; .oate speranlelennparii pacifiste pe prielenii mondene intre marii
el . . , jii'i. t l: l jr r r l! : ' r i t | i) 'ollle ''l' r ot u: lailt r "' ! '
i i ' .i ,l ,,i i .i ti : Lr r ii; r , r ltiiLr
scriitori se asociaznln cazut lui Zweig proPrieiinconsetvenle:nu cedeazi .j",','"r,.''" ,.,,'i .. il1li; .r',.iiii.i 1111t I i':i'tiiiattttt lit'''ah ct:t 'l'!'dril'
oarenalion!lismului.ln prirneleluni rle razboiului.cum o dove'lesc Jumalele
i !.r' trf,r: ..; : i: ir , ziar ', ! lr . r j: ! ili. r r e '; Li r ': 1r : l Pint t pjr i t "n'l! cil'r
ir r
sale iniune, precurns' condernanrasa scrisoare An meine Freundeim i .refi i i ,, ir ' . iaic cr f , : . ! ld t r i JA. r i1! i r - Jr elnr t ii'r r i! t ! t f izilJI
'; ': 1Lr 'r ;
l""r*a;, p,itri."u i BertinerTagehlattla 19 sePtembrie1914"? cnza i :i r," .-.,," i , i. i'r ! , 1i r , r ilL f it lf t Lili. I r r r ! ir i, i '! ?. n. 'illni ! ; a se! ! it ir lr i
idendralii evreie*i i$i afla, in cazul lui Stefan Zweig' o sol4ie iluzorie in r.li,r;:: 1rr, r ifirla il -n;Larljr .trr rNfllil 'ie a iislJtnr nr;i dt 'ia1^'
iirj'
' ,rirl]u ! rti :isicrr d€ vrrrrnt;rrr:t1
intemalionalism. *, iilt, ilnr:,|i.:Nr,!i.*ilo. ,ia.i, r, irr.rrxl!t'
,tcea*a srategie incon$ienra de comp€nsarenu este fara legaturl cu -'Jsrl i'1.tjp.! Lyriti:'rs rarslj.rt !1ra!:r!'rlt 3i:l!!arilea Inti f;!oxofil
ideologia supranalionalaap6ral| de Monarhia habsburgica,ca o 'eaclie fag r,"s.".,;,,. i , lt,,nito ,,irii'Jr i rii i',rni:rnir i! lltzlLivisurnl nrdrnerafizjt ri h;i
ae irezlstibila ascensiunea rni$cirilor nationale ln iurnalul lui HefmannBatr ii4r.l' l,oprir i! |lrilc"r. 11. Pilmr:i n':iji. a i ujjiii t int' r'! la in"p|
gasim urmAtoriea rctleclie: Poate cd noii austrieci au drept vocdlte ra rcr'1l,.rrirrse.,u rnticlr.r ' !,nuleiii' x;xlrra'i. rr rurnriiale deFrerl
'r
'tiei
inrentezeonul apotitic, ntt nwruri itulat de arice naliune, dar chidr de orice :.n.r or)ri," Pcprler t1'i*3uJ se ricirne: 't
r:ir s'rcralisr' dri ro';ia
'ri'
stat,w1 soi de Acestei fra"e a lui Bahr ii face eqou cea a lur .rtorli:,)r. ,iLle1?ifrinc:!iiior . tr;lairsr!rrttr, r:llrfid ir) ncell.rr lrillp
n:a;r
NarlranBlmbaum,cate i derine$e ;n Iq15. pe ewer ca poPoraustria : s|.r i: i. irrr.scrlia stilllni f! g.|.alrr al iutililiei slciale S; r:r!r!;"rln'1':
"Fiind sinlurul popor de culttid de nultd vemc ti cu desdrit{irc inter' (o.oii.:* :"1ii.!I!rti sr'r pfivil(i ilI r{Iai''itrl iti$etlaf obliS^'(ti1:
naliondl,;i slntfdrd doLr ti poate prcdestinali sd aprche li sd iubeascd iAlii(trn ii,iiirPjl!:iti):ri,re nr rrtei.i.c le Scirriral'r soclal''r il eciromt
ear'ia'''. Aceasu paradoxali identiJicarea destinului 'evreului ratacitor" nril.i.|ir Ir,:J.: r{, arreire.: iLi.ir. ii:r;t'r,tti i: tle i-'h!t!stcjdt}tlrtu'r/rnt:
cu milul unei Austlii supranalionaleseva verifica ti ln cazul lui JosephRoth' (r.,Dxi*1 11 un cohilrl'it' 1i.r,r.j: trj r':rrrsclor gi ft'""'o:lo;i' 1ir
Am Dutea de asemeneaarAta cum nostalgia liberalismului iteversibil .i"itl,Lsi.frri3nt:ui (P!'pt't i''-:lJti:lli l'r':'rorriz:3rii edr'n?sia li a!otftl lraainl
Die.dut li anrreneazipe unii intelectuati evrei spre o modalitate de glrdire r .vn! :rtrli,.tluislia) \i di ditiiiiir,nrlirt llnir3r" La ir;'iputui rnil'!
*opi"a, reped L nes{iryit credo'ul ralionalismului $ al Progesului' 19211. lnJrr, itii Jgsel Poa'ijc: i'J'r"6rs ertr ;irri'rJ ir Arlslria !!i fiefmi*ia; r'
"-" ln modelele"ceralilot viitorului", la fel de generoasepe cft de
Droiectindu-l Nei4',ttthL s' |elialna d? ia el'
riLflral. tniiifr.e, asocili;t \ilvuu:tt
'ireatizabile- pilda TheodorHertzka, fostul
De tef al serviciului economicde r-t':t ii'sirrer sJriilor uhltiii il'drnc:i':ir'+jirltll; c*a c' s'a 'runr'l !
'!iirflorrr ln vi.t:r ;ll ju l anjlor ilrt(f"
1a NeueFreie Presse,ylnLrl -$i nenorocosul-redactor $ef al cotidianului lora ,4rlrlilrr:n3 ', crr. a
'oni!'ixti
liberal fondar in 1880, Wiener A|Seneine Z'xn8: ln romanul s'u uiop'c n:nn i tl&lst:iuuunt i,l fa.trdelor li a: ,(nljxiirir;ier nalicJuli:itr' "ntrs nlr'
I reila'd din 1889 (tadus ln francezi lncA din 1892' ctt titkrl Teffe Libre)' el r; !lj,'riir,l. ilr ciztl lol iosei Poppef
Liikeus- a'leiuft I{ a dor''
exDse oroeramulunei colonizariin Ahica prin cares-arrealizap'incipiile /,uf*in-,;'r: eta irtiisl-{l"biil de iijerLiiatea::' {ie clreu t{imilar' fir dc ll :
tun. dinte lumi , conlorm. cu ideologialiherala O romanesca ne;r''rf;i,1sli!:ll.,trj lirln, Ll;n Eoenria. it''s'r1ir) ll3$ $i venrld in I8"I l;'
-.r"; -"i alricann, tutreprinsAdupe modelul din roman s a soldal cu un e|ec
expeditie Viena. jnsrllellr de roale s!{ rl"lr\ele spiriillhi ljt'eill d' l* 134!-
t^sr,tiiator. 'Frciland'Be\re8&28"fondat4de TheodorHerizka' a fost preluall Pnri i. ]..!ura riisco,;lore 3lr:tlaiolui :'rliscmil al iui F'DgenDiihfirg'
in
ln Germanrade IarmacistulFranz Oppenheimcr'adtnrnd crreva\ute de l88l. Josef Popper se dc.iarase lor{:l'iauna fara i'ntsiune" Brolura
'tt
249
248

tnrrrxlatl Filrsr Bisnwrck und der Antisemiiflk:, din t886" ti rAsPundelui
Diihring. Josef PopperFeconizeazalntemeioreaunui stat evreu ca remediu
hpoirva antisemitismului, criticlnd cu o rigoare nemiloase(denrnnde un
anrisemitl) defectele "rasei eueie$i". Pina h sftlitul vi4ii' a ramas
favorabil miqcarii sioniste D?r atirudinile sale $vine t militariste (el'
pacifistul, panizanul aboli.ii serviciului militar obligatoriu) de la lncePutul
primului rrzboi mondial scoses€ri la iveale contadicliile mei identitali
evreieli profundasirnilateLulrurijgermane.
2 turcii $i socialisnul
Pentru a completa lipologia reaclillor intelectiralilor evrei vienezi
asimila(i faF cu antisemitismul,in cadfli cAleia se siiueazAstudiile de caz
mai detaliate care vor ulma, avem flfi doar Si poate daloria de a meniona
una dintre caile cele mai frecvent lmnale de intelectualii revoltali de
falimentul politic si social at liberalismului: mitcarearevolulionarasocialista
Itinerarul lui Viclor Aallers' este deosebjt de rePrezenialivln acest sens.
Nscut la Pragaln 1852, ele\ l^ SchottenstMa.rior Ei nembrr fondator a1
faimosuluj cerc al luj Pemerstorfer, pangetmanist$ wagnetian, autorul'
inpleuna cu Schtjnererti Friedjung, al "programului de la Linz" (1882) al
padidului nalional-gemran,pariniele-fondatoral miscarii socialisteaustriece'
el era lnsufletil inilial de doua Pasjuni:antiliberalismul(care se confundacu
anticapitali$nul) 9i asimilzre la o Kulturrcffi.vat|de ideile lui WagnerSi ale
lui NieEsche.
Contadi4ine lui Vicror Adler asupn chestiunilor relative la "ptoblema
eweiasct' $i la antisemitism se explica prin redacinile sale intelectuale.
Convertit la protestantisrn ln 1878, considefnd asimilarea co&pletn a
evreilor ca perspectivaceamai de dotit, $i socialismulca pe un mijloc de a o
lnlesni, Victor Adler nu rata ocaziile de a tecupera,p€rtru Pmpria i cauza,
clnd vorbea de "alianla olriecdva Lueger-Rothschild",cli$eelePopulate ale
"evreutui lapitalist" duSmanal PoPoruld.
Partidul social-democrataustriacsutereade o contradrcliefundamenbh-
Nunlnrl considerabil de evrci asimilafi din interiotul instanlelor sale
si vorbeascidespresocial-democralie
dinsuitoarele penBileaa.nlisemililor
!_.
ca aespreo'"."spla1ie evreiasca $i lotuli locmai ace$i conducarori
social democrali consideraude da.oria lor sa eviG orice declaratie 9i orice
a4iune car€ sa-i califice drepi "valeli ai evreilor" (Judenknechte)'dnp|
expresia tavorita a antis€mililor, respectind un soi de neutraliraE ln
250
.
"problema evreiasca", ti laslnd chestiunea dispariliei spontane a
antisemitismului ln voia vremurilor de dupA lncheierba luptei socialiste".
Social{emocralia austriacaevita sa ia o pozilie prea.categorichln cauzele
celebre, de la afacerca Drcyfus la afacerea Hilsocr., Si nu-ti ascundea
osrilitatea fal.a de sioni$r Si fala de toate formele de najronalism eweiesc,
taxatede "rruc-burgheze"ti de reaclionale.
Dosarul galitian a facui sa iasi la iveali contradicliile social'democrafiei.
Un panid sociafdehocrat galifian tuseselntemeiat Lq 1897". Era condusde
militanti provenind din burgheziaevrciascaarimilatl' Unul dintxe ei, Mar
Zetterbaum, explica, lntr-m anicol intitulat "KlassengegensAtze bei den
Juden"", ca dutmanii er.reilor eraupe de o parte burgheziaevreia$a corupti
9i cinica, pe de alta fo4elc obscurantisleale ortodoxiei, hasidismului Si
renajterii nafionale evreielti. A-i apifl pe euei ca cvrei nu ar fi ar,rl alt
rezultat decft erac€rbareaantisemitismului,susfineaconducereapartidului.
La CongresuluiPartidului Social-Democraldin 1897, Victor Adler a fost
aaacalin acea$eproblemade un militant galilian, JakobBrod Nu tebuia el
oare sA-i apere pe €vreii proletari din GaliFa. in loc sA s€ multumeas.a a-i
denuntape evrei ca p€ ni$tf,capiralitti?inFebael in esenp'. In lucrarea
firndamentalda socialistului Otto Bauer despreDte Nationalidtenfruge und
die Sozialdemokrctien(190?), mai citin ca evreii fomau o "naliue fdln
istoriC', o "cultura ofiliti", care urma o evolufie jnversa tald de c€a a
celorlaltor nalionalitili ln ascensiuneale Monarhiei habsburgiceSi care nu va
lntii"zia st dispad la Est, cum disptuus€deja la Vest.
3 "Evrcul fdrd iruuliti"
Ca {i capitolele umntoarc, aceastaprezentarea situatiei intelectualilor
e\iei vienezi de la rnscrucease.olulli nu pretinde s, lntocmeascaun caialog
sistematic:un asemeneainventar a. fi cdpdtatflIA ftrdoiali propo4ii imense
datoriia efi€glei variet4i a rcacliilor eucie,:ti ln fqa ,ntisemitismului.Ne-am
p.opus mai dcgabi sd ar{gm c, pribu$rea ordinii ljberale, care garanta
individului modalfti$ r4ionale $ previzibile de socializareti de integraie,
obliga fiecare subiect si'ti ia pe cont proFiu noua dezordine culturalA $i
sociah. Unclc subiectivitid se scufunda pira ating dispemrea acelei
jiidischer SelbsthqlS. Pettu'ua-ti salva e.hilibnl propriei personaliliti, fiecare
trebuic sa'ei elaborezc congient, dar $i incon$ieng o sirategie personalr,
psihologicl $ intelectuali, pentru a rcu$i reconsEuireaunei identit4i.
ADtis€mitul este ullimul deliniior de certitdini cu privir€ ia idenrfta@a
evreiasci. Cit despre inrDlertualul evrcu asimilat, cl pare condanr'tal la
251
r r t r ix . lii de .l re ! ;rtu fi rri -" ' l ,rd a ,rr+1 ,.-.tti . .r r)c.l i :ri ' t rri rnr' r"
iir.rogrlie tr iivittlie. a.ia.!., t r;ri !l.:Yrl '!!rr'.i|rlir.- plri! n'rli'i lr)l
I-elter uN]r rrd tigidl. .L ir,,: a.rnr In'rrriljr li ,.1t'r.rrninrt C.irr t' !' li
jr'lii
DrtJrrar,Irlrjit\r .rra.lenrliliil. elel.nlal? ri. ':1xlli {|n.runl : :rtjr o"
Ce x.unr i1. lrlo iA ;nftiiltle! :r,r (!r1m3i re.1r1i i.it. fritrl'ir'rtiiic iJerz1
iigrnuiri! ! llrril rti i"ii';19ii"r1
'rii'!'r'
. elem r i pli] a i i c te l u ri e .a i i r,.| ' .r] $ i r:l . i rtrl ri nr!ri se,d.vni B )ri tai e
A.je.r.*.i desuirsrarJializrt. a r1lei1t,1;{iiolielllrr atittilal iact nir' -'l urJ
Irr,t lir al ,_t'iui :tqn:jod.rmi inirlrbil I lii;.r. irji4rit, oic, 1l d!r.lle. iir t i j
'';
,di..i!;iil. ..{'icii!.. arrJr)!;,.lliji ktnt ri.lrrr xelini!s:i!dD friY;rir
'uliiiir'11,
p l;r,ic ie,.rr{ia ilc;t abCiJtr'-1.ri lr|rril.liul ijr, onftrftbii ne i il i]i] ';1!
;.i{rl insuiiri" perunr a .,r(lea prldi idi:nrii::;altri r{rr(1!ti!r'bL1' I sirrl
'nr'r

\ 11r.*1,iniYc tuuurt
apa{nl ,.?l*ia!ji.gr-re*iii
li.uri lni\ful ir' llljir) li ]le*i (niritxr in iSdll)
*i:i-:'ar'rl
r^'i,'$i r'" sei'azns.'rpeprosresr!f
a. ;J.:.i.."ri.'-: "",'il.
, ., 1 ,r i:i;,.i
* v ''. l <h I l r ''P' r ' ' i L 'r i j "t'e :e {
r , ', , - .-, ' "r :
^ :''r d ' aceri
'.
illr,,r:rinrri '. c, ",. ,,tisir, crel{ini, de rafiunc),qi in acelniiirinp '5r
ri .tr"'
r" *i genrranliBi credeau tih?rnlismRoiutatrs:i tr rr
i"''"
,, , l. l; u,.,t.,"ri,.,nr'c
";"i,,-..r.t.'a, -" t,"l-llt'r/rr'....i, r"r'!r$u nuf" '
i" I
,; ,-; ;; ".,,.di at': re 'ln rtv'|r' J '"^""'n!:rr '!
a;sda xntiserritisriulru v' 1n1iJzia saCisprri '
" '"i.r'i,*,u".n*, "0,,if"
.,,ri',i
mei nn lu^testrn intt-n !''
)r*a"'u.', r*.Ld !rovr'-telr': PbtLtii
i"'" ,^t'i""" nni int'-unadin (a[ch'i''
' ",''"',,ti",i",',"' '*al'i*"" r' masnId $ p'ntru'
t.' dit. I'ftt,!. Ar |Jzut un (,n ur( wrszu J: tu 'Lt"h?at"
i'',. , ,.' ,"\.\t!:''| r'n doLnit -' t ta' o
t1
;, ,. , : ,' i r', ,a. ', L\"'ni'-" " 'l' s" ,
14i ttiurne htlr'' zL mlnttttu tni
citrrlt v.tturi ih t:insea nreqr":i(:ittd ':ti
'"i,i'*,'i a'!:"d'ht t ptutet!':
i1,'" ir,";,'p,"'i; o" ,'* '"i''M "'i't'i
t l
' tc c o d u {u a 'a
,) . ,.'.,* ',.' ?? bu o ':L 'tPtu
" " '
'
y.i'),."," i ,,ti" ',urvnczt Gi'I'a t.x'" Firr4 4'
'i tt:
He't'- .i: :/.;;..
'!:.1ernl.,.rtuluhilnilein otdea a'?stt't dnmni I'tintte ei te nunkttaacttt'tt
ptin unwlt' 1'" portofaliunnlislertuL
ti ,'iit' ,,,;r, ""ptt **u st''lnr Purta

252 :53
 i: sco.taLp.rohabiliDwt"riit. cute!?tn
lhio?.lan!t^tu:.de aceastd
epordn-du
onentat rat inr,i spredrcpr'". EduardHerbst,minisEutjustjtjei. cutoruluj lor Hafianr. ln contiruare F eud menlioneazaca sa$aba.ea Purim
Karj Cjska,
.'.:e. roserunser{; rohann cadeade data aceeala 13 martie, ziua idelor lui martie $i a asasinatuluilui
111.1 :f", 1.,panedin mai N€pomuk'Berser.
mini$ri
oe sraLau,acur mullf cabineteguvemamenrale Cezarde care Brutus'. Am putearcleva o upari eroare\comisade Freud in
in rimpulere;
pinain r87a Dupa.,itrrngerea
de ra sadowa
(1867.,.
legitud cu calendarulroman. Dar este mai intercsantti observarncu cfta
11.3i:-Y.llut
monaflxahabsburgcdpareagaia .u lib€itate inter?rcieaza Freud un obicei evreiesc, cornpadndul cu istoria
sa faca fu|e unete concesiipotirice.
Promisiunilenetinureh 1848 aveau,se credea,sa devina romani, pentru a ajungela lema care-l pasione^zl revolta iinpotriva tiraniei
realitare.ln familia
Freud.
ra {i m majorirarea
ramitiiior
**i.ei *i_ir"", ri eliberareaeweilor- De-a hmFrl lntregn sale viefi, se poate observaaceeali
:1l11ll:try*o
vxroruleraprivir.u oDrjminn, fibenab creatoarein interptebrea toeudianea Bibliei 9i \tndiliei eweietti.
a descriseducalia primila de Freud- car€I aFza .,rrrrc Fapt estec, SigrnundFreudnu pos€dao cultura aprofirndatai,r1materie de
, Y11.
aoua l:\' iudaism. Chiar dacdsludiaseebraica$i scripnra la $coala(profesorulsdu de
cuuurt.. td ctreprvobind mai aproap€de germanaNar!.
decl de ebraicl, SamuelHarunerschlag,deveniseunul dintre cei trlai buni prieteni ai
Itaoiua ewerasca veji alta Id tndoiald cu interes
cd tael nzu prorcn.a
electiv dimr,.unnzdiu hasidic.Ia nayaea nea. ava patra?ct sei), chiar daci dovedeaadeseao farniliarifate remarcabila cu Biblia (dar
tat kSatutre sate .u pdminurite Mtalc k diluasera [r unu d" ani, asemeneafarniliaritate nu esie un s€mndistinctiv al eveului germ,'],i ez c^-
de apr"api douazecidc
an:. An prin.it o edhftlic a! de pqin cvren:rd. tncit racterizeazAadevnratac lturd gennnd, de la Goethe la Thornas Mann),
asrdzinu \i,t iA
nusufa ta ttks( d.di.atia dum^eavoasid s.rild Freudtreda uneori $i o ignora4a srlrprinzttoarc,precumin scrisoaea din 21
lard tndaiatd cu titerc
ebraice. Ulterior am arut adesea ocazia sd re?rct o""asta po4iun" septembrie 190? c{txe Martha, unde poveste$€o vizita ln caucombel€ lhn
incultura nEa", ?i va scrie Freud lui A. A. Roback di, Roma. notlnd ci a remarcat numeroase rcprezentari ale supottului de
fa ZO i.t uarie fS3O:. "se nuiEgte, cred, me\orulhl", ed.ind \)
acesrearaj.ManheRobensusereaza lumlniri cu tapte brale Si
:^oiellind c6 btal lui Freud..indepanar ^d^\t9a
oe uaope pnn bruscasatrecerede Ia o micacomunnare asupranunrelui, $i asupraortografrei'".
ruala Ia oras,
iudaism viu penrru a nu deveni a i"su|t p";.i,iJ";asrra AceastA relative "incdlrurn" iudaica a lui Frcud explici poate unele
l-.'ln,: .d.1]
oezrada( mai. rn vremece copiii lui nu ar fi mosrf,niL
a. prejudecAlivizavi de religia e\.reiascApe carc le lniflnim fi .exGle sale. Cum,
de la et decil ftu rne de observt L6on Poliakov ln bgatura cu Der Mann Moses und die mwth"
rorclorsaucileva a.minuriumijitoare:ei nu nai dispuneau
dec de un tr€cul eistischeReligion, interpretareareligiei ancestrale,imperfect cunoscu[e,se
morl de un.viilor nesjSllr.Si de un prezenl und€ rorul
trebuja crear,. resimPa de pe urma defom&ilo. pricinuiie de cultura cregini ambiada,
umr[bare. de eremplu. aminrireacAciulii cules. din
norci, relatal1 in care avea obiceiul de a opune legalismul Si rigoerea Vechiului Testanert'
t ratma.eutung rntr-o zi. ft ld-thi arate ca vwhurile ncle
enu nai bune bnnde$i mateme a Noului Testarnent. Doua prejudea4i najore se intflncsc
dectt ale lui, Itatol mi-a powstit umitoarea intthptarc: *Oaara,
cfnd erai constantsub panalui F eud: ceadilpa carc iudaismul ar fi "religia tatahi", b
t.intu,-inomlul tn care k-ai naftur, an ieri! i, stradi inn-o
linbdrd, bin. timp ce ar existaendirle 'maaiarhale" proprti crc$inismului; ti ceaconsrind'
moncat tt cu a cat.ua de blaad nau-nould-u" crertin
a rreru p. stradd ,i in a prezcnta iudaismul ca purtdtor al unei exigerte ralionalisre, peatru a l
ath.f-o brnufd mi-a atuncat cdciula ln nofoi shiSi"d:
" Evrcule. foboud L opunetendinl€lor "mistice" ale cte{tinisrnului.
p: I,:t2r!" -.ti ce-aifdcut:, _ aMi_an cuteJ cd.iuta,. tdspurls.tata
AcesredouAjudeca!, asupracercra vorn aveaocazia sd mai revenim, po!
DetiJacobFreudnu ia darfiutui sfir o educalieretigioasr", fi luale ln disculie. Putem ln oric€ caz sa notAmo, au un aer de tudcnie crt
familiaFreud unele clisee ale artisemitisr'J\rlvi: '"Pentu it@ginaliile cre{tine", sctle Li:$r
rtuna!€sefideli anumirorobiceiudevreiegt. lnr o *i""*"
O, fl .*,t. Poliakov, "evreii deicizi ercu p n excelenld ni$e Pdrinli cruzi ;i inJsnti-
16/r. care pnetenutsAuEfiil Fluss.fnArut Sigmund
Frcudpovesre$eca a cizi "'. La fel, tema "inaptitrdinii spiiitului evreiescpenlru gitdirea misticr"
m|erpre|at,.
impreun)cu surodtelui, o piesade tearu cu ocaziasArbalorii
runm, a de bucuriecomemodhdeliberaFaevreilordupapedepsirea revine in numeroaseaatale antiscmite din cpoca modemr, urlde 'spiritul
pels€_ arian", germanic tu special, este prczf,,it^t ca nistic ptin erccletrlA.

254
255
 a/? dn ,i.ir l! Dr c i, ide. l] 1li, : . uilt ijr : . r ii, it ini f . r i J r j r t | , t 1 ! : 1 f 1 i t , : r r n r . . r . lionic!: gi.,1iJnl-cat I le.r.l. dh Senllni, sh1onii, ver*a i:l vi::iti. Tho'icr
I.i!hrl rr. t ir . ud t n3i r r iil nir it I r lj, r i jir i ; t j t t i s p r r . i i j r r l r t . j , - i r f j l i . r i Uc.zl lirbilorise. ll.eur$ rilajolilaie.. '"ineliler evr.i 4rn llrediul si Sa;-
I iiilriiiri. ie r , ; { . iir f ) r . . , : ei. , ar ir ! : . ' jnr ; i. . ''. i t i e : r . j ( *t 1 , i i i : i o j : : j ! ; i r i ; : Mitzrrh l|a;:, :jl tiiiiii; sa, srr nrr]lrlli:, rin1lrltl, rlollln$arc'r\. ln .rzul
3 i .l ir :),r.1.r nl) r ir l: 19t , . r n, t r , r . , r :inii; . f _ ; r i r a . . e {j {, . a t r r ! : : ! , i L , r l l \ t . ;;milrei ri"rzi,.:
_: r r r J t : r lFj. 1;l t L j ii 4l leilliiji i i:r.xd se pul.r Yrfhi d. "iudairalr'
fii.li r irtis \ . ; n . r ir r i - r i: i r r {! l i r . . , ri tl] .rrjar,, l /Lrl r , r . , . 1r y . , l l : 1r .
: ! r .
". ' -
ti'o r;i'a i :tir lo ! . r li: r i i; ; ! r \ i|i Nr r r gr .; t t r i r r f i . i r , i i d i . ; . ! ! j n r r t ; , , _ ijr :1,13,.rac.b ilerTl 1r r.rir.a::i.,'i1 c|;llrrl Bij/s.i dr l:r Vjlna. ia .lrij:
'!rlrrsi;iir.:t: i I I 1,r.. L I i r r: . ' : i. r . , . r . t . ; r - - f ! r r . . j j i 3 t n d n r i . ! r r r 2 r . i '. r '. :,i , unliiofi ra .eu$ oi r.::u.er.rrL.r: . riur:1iir pra:il).rI. Vo.rLia :jtertrrl .t iri
;i,lL r.:rir !,,, l: ; ; t , \ r ir . . i: : , . ! : t - t) llli de. i ir i - - e e : r r i , r \ i r , ! . i . r i i ,:.. Tiircdor lierzl s. rlinnA l. iint|unri, r:rs1Jn.i !.,hrma gen.aiogica a$r .1.
"d,rl,,i r,lrt
;r.ti -'{:..t!;:r t ilr r . r ijli. : lr Di. ii: r Lr alr , , f . i: r:i.,oi.rir ii,.j;ri.; ii,, jr.rl:l 5 c dfs.fiiri dc -iri.1ir Zr!.i. ':, !)!,ia.!.eki\i, dtpiraji4 tLtI'ag;!|. i!
,idf,:,,r,n 1i. iit i. : r iir i. ir ! r li] Silr r ; d: . r u t . j r t u r ! i , r l t d e ! n ; r i , i . i 5 r i r d . t ) eFi;ire.t .lipi Ll.ua, el rutt tr(; #.|(1iiri i\tt I n.:eldti lirri::!; li lncnn:
!t,sl llrl irn i: r : ! . 1ii, r r , r n: i, 1, D! . t $i. a. ii . r r r o t e , r J ] i : I t | l l : . . , : i ! r . N ,trl in pu?rni.ii. 4;iia.*ii ji;' lni Wii,t dirt)uti i pih h.ircii., !.itlittl.
t g ;jir si ji. d: 1* , r . ; . 1: nli r nliii U . i , ; : : i : d f r i t t i . d p . i i r r s ; r s t J r i ! ,I/ar.iL. ;t.sDere a:. trtntll.t ,it iiu i,lnhtitllet m LoJ RotlttthiiC zt.:
nnl3ri:: i! r,!i {r;l:ir, fi i; li.araullr tir+!,, I Jrl{ .i, iradr. r,.llro?r.]i .r ,),n!loit)!. ur y|'.tl)r.g tsirrit: l? irt!;. uii a lsij t:! Jin,loi, m.\atrMI pa?t. ?;
1i.' ii. i.:fsu!, ll;i, t!.iir n:rtt! J,e Sojo.)j. Lii,.i,irt pri,r nr.a,,it r.l ; i l-ii,uj. t)ti du ,^ :ul\a .1. tu:ltasi irtitirili i|-..j1.;ti fia ,i! a,;t t:ilrett i. nt .:eea..:
.i.riot, re iririt j r l. $ unui: r dr t ir lei. is r ; r i j i t a i n i u i : : a ! t,r tti,,;.: t!i. a it::tusktj :,l.tta1rl,,lt :.,.u lon\lj di 1 r:it?4te balt. li pnate fi ii'$
,i.1 7 t1 ' .r , i1' ) i. i . s e r r , nenir t ( ily ; { , ) s r j i r t r r . .a,ir .::r. i!t!' !. .\i1 js-:t l:l::i \r.;.,tt tti':4i;. ;e a !.ar't. i.:it:t'ut! /efd,tiu .t
$t lot el ris r,.r!r
I . .P ;tl ttutl .l ..' : . t t : t ! . st . r e. ni'. r t t : it ! . :
4t..,.:.. !- . ,4.. I.t. t t .....;t,.
: ii. t jL n 3t t r r l. ; ) i t : ! tt-t t r t hik: !t ! -
t r t iut a? . 1) i .6 r, i ,,ti i \..l n i n e d d .ti a .trL tttral ttort,tu!tr!t:,:tu!.tL
i .i !::.i,t !,r tt rrt.r i:d.:i,1;.r:tL?:iirrt :,.!titt?)oh:ti ttrhtli!,:.!1!t, irrL\a i)rit.ii i,ri,r; r: riri flrnd.'r i,,r:rl ii, litcrn!urll :r!:ilr tr.;!ridri. ierLlr .]
utr stl h!t \! itrtt('ddii . !ptj rr., i ,.n i , : . 1, . la . r lr r r u ! . r r L'! l: '' , 1 l] i! ! au. r i)?r
] , : t l4 lf ccr c t ir e. . ir
ii:.]:n. f.,J!i")s d3illiiii i)'-i, . UlU:! i?:.n,r.r!i.. lierr'enrrazr ii..!i jtrn
2 le' a. l4, r i, i .' 1 i .:r0 ' :,-i i c t.! tesri!n !:i,, lrrrli. tii,ani:.litL.\ r.ltn+rtsttttt). .el !!!i s:rrn]rn {li :l
In 1. "i!1 r.it, F:ihe tht Nrtlt!;sti|tt\! ir!i1xiiil. ii!. in{ilr 1nL :r..r!rda. CJ .atir.rla ui:!,a!, rndr tre.,r1r|}
aLj d.t Abrt i:;,.):;tiraai i):
tiin'ra.i. r9:rai..:ift!!iti :1r; Rrmir ltou:ind, tjr..)it .!o.t lrn dnu:]rrr.,.e I dr$'r;jc inr.:illirr tirj3.;i} Evr.i,l: iardjie l-r.mi tn irl]rxa.ic ls'?3. d r.',
rniri i'rnri|.r de lr"r.ds f:rr! x sr |]:lm;;r l, t:rtfrrr : ,l..tLit ;t..t:-): i.tLtltt r1oarteasorei iur 'l hrodor. L,^Llirc. lullr-tfd,\ilia IIc,z: lJnfiseire Btrdapesir!li
si iflsralclt:a ja \ierra. ln r:.{nna aruloi 1878, lhcodor lierzl !e hscrif;;)
ri l\!;t.litlrit !\' ! t( ]|: lat,i.tlit,! td:1. bt&t;tr: (1. r.Llib,i.i rtatlttu: lhi a'.rrllat:a de drepr a {Jnilersit:l1ii din V;e.a-
t1r r'rti!1!\t /e irbrare '' ltl:.rio! 8:rzi
ssrtrlrerl dc |tiljt it).irtl, a iiiL,r' . u:rCei. r:rlede.lj orsoii t a Frcxd, ortisemitismul y nict.tscheanltaul '
Si ,-iilfal.j
iliin.-':. ,lir| nrenerl .. l;tlniril lri J.tf{,b }f,J:t .u.rris. 4':Jatr n, dlpen,i r,, Freud scria tu l9:.5, ln .rdobirijrafir sa: Uni'le^iktfta u,tu a inna( in
ihs.nlnar rrnrj sc.jri si ,rulrtrnJ.La r.jslcreir jui :i,c!do.. ?, tf6t, jx ii;r !:t 1E73, tnL'a ddus n6i irnii citera i de.qlii. An lrft kni ales ftinx de
av:x slar!), .il lI ilra:t in ale reji:jci, iira!|Ji in ir.,ljlrtja si ActIljxr:t i. trciude&t'1 dupil .art tr.b i.t satnrd si:nt i4e"i<, ti tutin d! ac?st popor
cr lti,a. h'da;rnul s.u rr df'rr:.! j!jj1r{.,:etl .: t.h}clil'. rjldrferz.
!1entru cLi .ttrh 1rreu. Am rexpitts tat,l8.ric primul punct. Nu an inrcle!
clerrirruli:vfeu )sinr;)r!. n r.rin .o Dionsl,'.u
rnltnlr€ d-- irnili..,.. nici.datd d.: ce dr fr sd k)qes. de .igined m sliu, cuut ircepea sd v
l:rrrit;? lierrl rlrnis$. credinciorsj i';ltu:ji|Itlji ev.ei.tii. irc.r.n1ind .tpunri, d. rasd ned. 'rcbuir
Cit lerprc apdrletenla la &t unitats de ,edh, qtr.
r?grle1 sinagog;i d( la iirirli, cetehrjld :a drnicltil re unlat tu ea fafi tu]ri rc8rete. lmi spuneamd trcbuie sil eiee, pentr un
lfincipltele sarbnrori
relilrio:|!€. Dar nu !. r€.rocrru inlerd4ii;e ilJrernare decir alri,:.i cind nahorator .elos. un nic loc in sinul ,Mnitdlii, chidr I in tipsa uh.i

251

'''il
atenvnea inreBimentdri.Dar o conreci4A inpoiantd pentu yiitorul acestor
prine inp.esii de la unit'ersitate a fost familiarizarca nea .impurie cu
destinal de !1 mn ri ua in opoz4ie fi de a fr pus Ia stilpul inJamieide cdtre
dnajontatea conpqctd'. AstJels-a implinit tn nine o onune independenldd.
D€ceptia tr€buie s, fi fosr cu atft mai d ri penr.u tindrul Freud cu cft se
simtea spoflan lnclinat, precum majoritateastudenlilor evrei, spre mi$carea
nalionalistAgelrDani. Faptul transparccu claritare?n frdundeulung, in "!;srtl
contelui de Thun": "Muline. Adunarc de uae4i. Ufi conte (Thun sau
Tade)votuette. In,,itat sd iputa ceya desprege ldni, declard cu un Best
sarcartic ad podbalul elte Jloarca k)r preferutd $i-gi pune apoi la butonierd
cera asemdndtorcu ohunzi fetenind, Ia drept ltarhihd un lchelet dehu'\zd
fefenigd. Md infwii, md inlnii ptin umare, nnf:ndu-tul in acelati dt p de
stareahea de spiri"^. Pntin ma; depane.Freudinsistl qi precizeaza:"in vis
nn ni deprcpriile nele opinii de nalionalistgenan'a'.
S a stabilit cAFreudaderasel^ Lesewrcin der dedschenStudentenWiens,
de la intrareasa la Universitatein 1873,plna h dizolvareaacesreia,tu 1878"_
Freud se gasea tu aceastaasociatie de srudenti alaruri de Vicror Adler,
viitorul fef al social democralieiaustriece,iar acesradin trme aDa.ein ,.visul
contelui Thtm-. inca de la finele anilor 1870,a.nrisemiliise sdfiiau, cu un
succes cresclnd, sA "stranguleze" LeseyerciL Acest^ era climarul care
domneala Universitateadin Viena in timpul studiilor lui Sigmmd Freud. Se
lr4elege lesne "via decepfie" pe care i a inspirar-o deriva antisemiri a
mi$cirii national getmanela carese raliasesponran.
Fuses. oare Freud prezent la ieuniunea lni kselerein in ziua in care
Franz Brentano, ln ianuarie 1874, prezenraseconferinla sa patial dirijalt
lrnpotriva lui Nietzsche $i consacrateaperArii rationalismului $iintific? in
orioe caz se $ie ce in acea vreme urma cusurile lui Brentanocu cea mai
marc fervoare,dupi cum o dovedescs.risorile salecefe Edtard Silbers€inr.
Brentanoa alut o influenla durabili asupralui Freud: nu de la et a tnvafai
oare Freud cn psihologia nu purea sa se lipseascade "perceplia iftema,,,
posibiln dabrit6 memoriei, 9i c, ea se colldmnna la e9€cdace voia sa se
lntemeiezedoar p€ frziologie?" Dar influenla lui Brentno asupralui Freud a
fosl tn', indoiala qi mai profundi- Probabilci ea a contribuii ta a I indepnna
de WeltanschauunS-\tl "nietzcheist', convinglnduI de necesitateaunei
isscns.ha I ti h" w.ttaufia,suf8".
" de acfi$ea politici, Sigmmd Freud va gesi alte mijloace pentu a lncheia
Tinlnd cont de atmosferacare dohnea ln siati lli kseyerein der deut-
schen Stu.denftnMars, s-ar putea crede ca Freud a auzir foarte devreme
258
vorbindu-se de Nietzsche: ll cunogea bine pe Siegfried Lipiner, de
exemph:6.Relicenleletuereuvii ale lui Freud la adresalui Nietzschedateazi
din aceasuepocalele se exptica.pe de o paft. prin innuenlalui Brentano:_.
dar fala indoiala qi prin nelnlelegerile c! privire. la relafiile dintre
"nietzscheism" (care reprezint, o urlgarizare, chiar o deforrnate a Iui
Nietzsche)$i iudaisrn.
Majoritateatineritor evrei vienezi adrnhalori ai lui Nietzsche,lncepfrd cu
Lipiner insu{i, suferea de o violent, criza a identitilii evreielti. Pentru ei
'nietzs€h€ismul" se alitura wagnerismului.Cln4 ln decembrie1883,apoi ln
rimpul pdrnelor tr€i luni ale anului 1884,JosefPaneth,prietenul lui Freu4 fl
vizireaza pe Nietzsche!, cei doi barbali vorbesc lndelung des?re iudaism-
Panethtrjmile fariliei sale info.malii foarte lini$itoare: nu, Nietzsche nu
ene defel antisemit.'" Dar Franz Overb€cknoteazatr amintirile sale,dupe ce
a inshtat asuprasimpatiei spontanepe careNielzscheo simleapentru Paneth:
"Nietzschea Jost un feroce du.ynn al antisenitisnului [...]. Cu toate aces-
tea, cind se erprina incer, junzcdlile sale aupra elreilo. sint nult ntai dure
deci, tot ce spun antisemilii. Anti-crc{tinismul lui este eseqialmenteinteme-
iat pe antisemiti sm'oo.
O as€meneamaftude relanseazediscufia asuprarelaliilor complexedinte
Nietzsche Si evrel. Ne vom mulFmi aici sE sugednnctr sentimentul rmei
"incompalibifitnfi" adlnci l,'rtreafimarea unei identit4i eweiesti $i adeziunea
Ia nietzscheanisma putul influeDjapozilia lui fteud fag de ginditorul penrru
care sirnlea,dupdpropria-i formula, un marc interes,dar pe carepretindealn
acela$ilimp a nul dmoa$le''; a nu sn cuno$tiar fi f^r, tudoiald expresia
'.ezr
sub $ocul antisemilisDului, studenol signund Frcud tece prinlr-o faza
de protundi descurajarepoliticat "Am cdzutatit dejos tn ce pri)e€tepolitica,
inctt nu pot nici nacar ld nai spun cd a{ Awa rrco opinie", scie el (la 7
nartie 1875) pne&nului snu Silberstein, care-i vorbea despreprietenii sri
social{emocr4i, ti adaugaln ace€asisffisoare: "Mi-ar place sd gtiu dacd
soci.tl-dEthDoalii tdi stnt re1)oh4ioa $i pe krev/l frksoJic {i rcli9ins; cred.
cd atitudinea tn aceasadpriri4n penhite nni bihe ca oicare altu id-Ii dai
r'. Acesre
teann dacdt:aracterultor.te cu adcvaruIradrcatin prolunzin'.
documcnteconfirmi feri putinta de firdoiala teza lui Schorske": deceplonat
socotelile cu o societatecarc le contesb evreilor locul lor, mijloacele tiiinlei
qi ale glndirii "radicale"-
.t IItrzl,t)agneristt4!.prittrc']ntt!.Itil ,i. ::ttu)?,1,.r.; lllr..sl..I2ti ilt ft.rcie e\r. t, loftdrt.l este tu.la iuii "
in roamra uuhi 187!. .ird il; i!..1'i: sr rilf dr 4i?rL. Theodor Iir luri t:rzN. il r:t siatui pe Mnx GtrI, ll!:il tritrruhl siu pacieni "ndlul
".
jilnpatjzesi nai iJrtil c! lni\L:lre ii!,nn,rti!{ gena?na. i; jdt t, dr.i i;,
-l H :r'-. ,ii ilrf ;i loltzi i-r'rl. {:i,tt iik: ee;! i a hntr:lrr loveslc$e Ni4x firat
''nrt.1:f i:t::.;\n d4.tj t\t .1t(.ur 'J.li!ft' 4r .'l DtuL(.lx 4jnJ''tt t '!!.)
.otroiaria rldeutexfrl 4lai,:r. urn* ,jonirit ri.ill,'si:i p.|lr::eill,ini:i, ti
t;!.. 1ii i.. i :it it .tttu.1 duli r/zt:!4/: crclinti !7r(ui n-a sjdt\r fi
i".€nerifii. ll.rzl s. tiei,ioe si li:niiiiionez.i dir, ,11r,,:rln iSll:1. !n ulllj'. 'x'i
nu ln. .'r4: ri)dt:n n-l lli\uti |r' liul Atm/ttctll:$;i sd t:ttat.r, rQ r ('t!1:
ii; ljor s , ji s a.b ' 1 ,c r.i ;.,t1 ^ ;:!1 r 1 1 : l i ,,rl i !: l :i :l ,i e| $ri )o.di i i e s1o!i .nl ,j rj
*r t,^. tt.(:! a: r!i; liplli ,i. .cei. 3!!.t. 4. 1tt.:Nt€l..rtt iMn ttu 1' r'
r,3.,tjilnn!t'iic. ii.rrr'! r I !$!gra pe ai(:h,1rd?r!ftr- nll]|i l! V(.DeLi!;,. I : 1k, : t t t . 4: h
t , i t . . t ur ! . . , : t t t t r t ct \ l: t t . . bt t ; (t a
i;,lxft.ie r*..CQ'. ir iurlrel. .4i.r;.i. .rrr r.r.l.ci,r,r!:.1ncnir. ! itr{rr'rrl I:1-\l ' ):!t.,:i tt..t:tr. t / t t r r u ':
tl tj tt ,i !:tj !.t.n . it v 1zr L,tl: . , : i. Fnt r r . . t 2t t i t r pt i: . Nu- l lilt ili. n:
frorlur4riie un ltie.arr e.ian;rd rlr,ra.eaiJ rir":ji !l :le.lrlrr a f|;irL'riiiri
:r, t: r!\n\tt.t !r t3te, rir.r i ii.rit ir.zr, hi E.iest lone!, irn Intud n! ': ;l
!ar: dr,e t]!r, morarir,i irxl,:,llric;.L .e re i r iliias eri.,lrdeiea :iln
r r,riv.isitrlea dir Viersr' tl,:liirl {riljl 1] iin.}ra daln !{ *. ci}it a'!r14sri la plnrellaJrrJ]!. din |or'lJ
.i;ire. lsLrta! 'r ".:t1tinlie ttr!:r.Ltt tt! ..';i1a1!.:a'e ..i( t.4i1tlri,i er.ti.lt! rlt'
ir , . i, lin ie tn r:rru J.. i l l j ; i !,r8 l l l l i ...rl r 1;r s,i 1i .)\.ai .a Li t..," f ,,-/:i rfi ).r,r" ' !! ! J3r 1t . ! : 1sr l) r jie, . lir r l^1au. lsi\ r : i, 'cilr ir 'ln: r ir lP; t r l. '.
rnlfo{iDlesi 1n stardleir ltl11.$r rni.o; .nll]lnn r:lEria r.1i't'. .i,;xr.o,iveftili,
rir i'itcan r, !+-Lni,ier?irfi 8:fulri, ...t. 1 :,(,rJ,icr:)i.i.:,1..;ii nr trnu!;lj .:one. s!ri.1.rr!! ci |it!]d nL iLr.x,'rii'l$d;i\ ir 3elts ;lo.;rl'i id..'
ii r,,,:ca]ji,:i..;ce. l:r.tril inv)ia, sii tisir;i:|d;. d.tr:tti irrobl.'ie ,
..:por,lfel. Httli.,:atr { de lx,,:l,ri; ,r! iicr.eai'r '!t,j)\\tt ih!r,t :3 j€n"t ur erfo'l
'rr!s3 1f4.1:rtniLrr !.;:.: iril{rnaii.:loili:tra Lia'.trrie rfurli$t
iittrl t.t) a t!j!r ;1!,lnfosnil,l€.. targnrl,r -.ru.j(rti,rrl.}l v.eriii, ru sl
djr !r,:,| :Jrt rr i,lsri:rr,&ri 1r/tin'1ai: !ir;l.r uji:rril. pnsi lrrl{r :ititnli$
sl tlit'ai rij:ri" {r.I,rlr3r). J,fn:ftr! irltim :r! lri '{irsr&1 tl*Lt poaia "i.r:,,;,
,le,irxri Cr .riiii& lt ,rilii.nxie.:rt D. t)ni: dlr i l)ie le,.l're !{i"'{;,r:i'r' in
1n: p1. 1! 1r ar i ft:rj s rl u l i u | ]rri u !.i . l !.i d , .i .l f,i -| tr .at.' l n:r,. l i ., < tj r.
r|cir,. rt 1'.iij;,1.1:" rili lilel rxri rr!1,.,:,,ri.a,e cYre, .tt lc rr i'11:oratrtrl{i i
:i.ai r*r'ici.. Ni.iaer ti di t,:t!t.,!yttat", *..e.t ti'tuit litl] ,1.-'r(.it!< '
,l.r,i;lrircr. ;;rr liiJ]]rli,.rlea gel-1rlalr;i. .er :4n.'aie .'.reul t?lrti pri*j (l
't'o.\.:: J ! ; .\. | . i- ,' ,ia:
i.,rfrl !t';n.'.!iu; nr fi r..b!l .n :je srlr]|r iturl;n:1. re iile re:uzata evreilof d:)

L:
l;ri)r. r I ,aiizllr '!j lui Ffe!'t ii;r illli* a iu,tl niatcal d{: lm rf,crd$:
'i jiNad: i:.)idre r.riain,!i u/.uaulte itl.1rioi rlerei:it t()Ltl$r::,.i tni:mni ii:,,rlc nsnil trjr)isiru de iiz-l{ri- ir
,'!',r,; rre: r.:;rtlir ia .rr: F end f,''er. lnvlr?i, ]r|r!rfirrui firii'i d' h
P.nlru Frewi. .. i' i,el:l ,r !l.r"l. ioi.'!j pr!ro.?1 rc ;r.ii.remiti:jr:,'rlilidrra: 'i).ir'::1,, I i;.s!:i! tur:ni,lri)ila is\,.Ei ti tarc frr:'.c"ii rtr i/of idli.r:i3 sit .'
iz trxireisitaL in,rra.i o i.mnili.ral(: 3l]!ln,r. :il nE?r:iiuie til:ii;r:!!tr. i .:..ir|::: :.,irn aijiuf a:fFui i I 1.',r3i;il'rnia ci rrti si s;'!1er inrti;..l. rl.!il; f
acldzjiiilor si(iale ;r lroiili.. ll. l:i:erii;sn luj ai pe.s.sreJ-!:inrii d .dri ;,n; :iirr:jr. r,i., arlri..id{:,:i ':,:,1" ir ri.'1i3o:i!er'.;rr' solli i, l!1 '::1:i
. i. r r m " 1, . . . - , n .' r:.,.:r ' .' r ' t' L rt;I r ,o r,l . ' 1 ,' ,t. J..I.' ru: ,. ..iltlrl .1:r:irrrrilrri, Fierxl r.l:t,::i tlrinlloill cotr,.il:nn!: Irl;r&rrr?':
&r'ptl .eiilr dori deoeri; C;l|e .,iil t38{} 190ti. c:"f r:.ceC !. bl:.a:e." .r,,..rtdtli |,ji sitt l,tti.t!!$a jt\,1. tr."iitilt: Drnru $ iin! mit\:i\.l!t 1e ij)
i|'.ftti Trau!ruledux4 ! ?rrelieierer psihanaiiifi, Siglnulid Freulj ie red. trire dr.; .r,1 t.:nan t tat. ntt :r;tdtii d. r:rhii rttN1. tn'L teluLT'
olli8:rt si Si redefiileas.r identilatea Lli: e\ae! aeri]l! i1 .onlormilrre crj iiilrge :jylvenr. Vicie.L. r'nl| !n inj.r"ir din 1920. .?laltoa :|:e3:iril
iaUment i. a.um evid.n., al idealagiei adimilalionisrijib3rrle. j.lniiutl a tni F:'od .a{e reztrnra intrca!tr lrobleftni I'inhc wa r3t.
O anurne lentalie pare de arun lnainle dcllnhi\: er.k$i1i cea a tctlr1ltrt . tiluln ,E!t, tdtfi.ilile n!4e :itli Eer&nne. l4a t:onsi.ieram8.t'
conYersiunii.Freud trie ci rcea.stA soluli. f,rcih, chiar ldj:i. nu mi serve{tel, ,Lt. t j tr .J c d?' : ttL.t1tt":
nt J ' e luc r u de c rn J a n ri s .mi l i i n d l l g .m .d i ci Jr' rretur si \ri . pe rrdurj ! .ktilii,v anti:|:n'te in Gct'rania $ t,! Aultrin Scnenn. be 4tun i incoa&
Vienei sloganul rasisl: tvas dtr Jude tlaabt. i""teinarl?i. ln dEr I.tsse LieEt au nn nai nliJer EerM'1. Prckr 5a sput cd sint crleL ^"

260 26r
 Freud plnxegte"decizia" de a nu mai lncerca sI fie altcevadecit evreu,tn
limpul anilor grei care se scurg inrre sligitul studiilor sale univedrare ai
hremeierea psihanalize;, prin ceea ce Mrihe Robqt a denumir o anume
"izola.e sociald'"'. "Frcud arf putut leqapieten[i cu unul din qcei crc€tini
liberali, poate pt4in nun4 o$i, dar curajag, dtLthwni dectarai ai dezor-
dinilor antitctnie t...1 ti, la unna umelor, i ic nu-l obliga sd-{i ateagd
solia tocn4i dintia fanilie cunoscutApentu ortodoxia ei, mindrd de
"inlelepii> ei ti de trecutui snu. Dar tn chip eyident,le siryea bine printre ai
Mi'-. Cei mai buni pdeteni din acei ani stm sarduel Hammerschlag,Josef
Brcuer sauWilhelm Fliess.
ln 189?, aderd la seqimea vienezA a asociafiei evrcietti B'bai B'rirh.
Trcize€i de ani mai tfziu, in 1926,le va scrie membrilor Asociafiei penru a
lc dullulr}i ci l-au s6{tdtorit cu ocazia celei de-a qaptez.rea aniversari,
iimintindu-$i de propria stare de spirir din 1897 "t...1 Md infean tndara
leqii, re.tpins d.e tMrd lumea. Ace.a\tdizolare a ldcut sd se nascd in nine
dorinta tnfldc&atd de a descaperiun cerc de oaneni ete;i, cu spirit elevat,
care ar fi yrut sd mdprineascd cu prietenie, tn ciu.date zitdlit mete.Mi s-a
tennalat Asocialia dunnea\rostA caJiind locd undeagli putut tnt ni astJet
dz pefxoane. Faptul cd eruli errei nu putea dec sA-ni conlind, cdci eu
i6umi eratn eyreu,ti dintotdeautumi s-aptuut nu nwrui nedahtl, dln ;i dza
dreptul absurd sd ne| acesrlApr'i'. Cercetariletui Demis B. Klein au aratat
cA, mai ales din 1897 plnA ir 1902, Freud a panicipat foarre activ ta
reuniunile asociatiei, prezenlind nuheroas€ conferinte, animind o serie de
disculii ii rccrutindu-ti primii discipoli"'.
2 - Freud inryotri% rcliqiei
Atasamentul la mediul social $i cultural ereiesc esre1tsa fusotia de o
con$antt ostilitate fatA de odce rcligie, inclusiv faF de iudaisn. Mrrrhe
Roben comenteaza?i ufiDdtorii termeni scrisoareadin 23 iulie 1882, mde
Freudli povestette.logodnic€isale intfloirea cu un bArtn fabricant de hAde,
evIeu din Hambuxg,credinciosinvAlififii lui IsaacB€mays,fost Sefspiritual
al conunitaFi evreiesti din Hamburg g tlunicul Marrhelt "Din cauzo iluziei
Ia a cdrei soh,arecontribuie, Haskala nu m.ritd sdJie aptudtd nai mult ctectl
oicare ahd tentatiyd nndernn de rctntincrie a prci$oriei gtndirii (tn attd
Parte, Frcud w spune cd pihd ti bdttnul catehism est. de preferat uaor
aienznea tncercbi de mode izarc)i dat tn nsura in carc pretind. a face
loc <exigenlelbr tot mai nu ale logicij>, ea prcEdte{te venirea ceului
262
nostru, ln\osulr, singura divinitate odreia ikrentatorul psihanalizei podte 6i
.lred s.i i se setifce, tn schinbul uhei seri.nse speranfede pro|tes'r'-
La Scoalalui Briicke ii a lui M€ynert, Freud deveniseun om de laborator
Si cercetare,un pozitivist convins, a ctuui ttiinle (jne locul rcligiei. Fad
de
lndoiala ce aici trebuie sa cauum adevarala"nalionaliiate" a celui care nu
voia sa fie "nici germai\ nici ausriac": evteul Freud s-a asimilat ln
romDnitateatransnalionalAa ralionalitAlii. Evreu, se situeazatu marginea
oricarei natiuni, - cerce$ior, este ceufean al Iumii $iinlilice. "Izolarca" sa
socjala!i politici esle cornpensatiln realitate prin apaltenenfaintelecruall la
niversatitatea Logosului. D\i aceasti pelspectivi, "asimilaret' lui Freud
capile sensulprofund al oricerei asimil&i a intetectualilor evrei din hmea
germana, tuc€plnd cu Moses Mendelssohn, cun a ardtat cu limp€zimc
Hannah Arendl ln es€ul desFe 'Aulklarun| nnd l defiidge"*: seDsulrnei
asimilaril, edcati la episremologra Lminilor.
Peler Gay a insistat indelung arupra aspecauluianGreligios, chie
''vohairian", al pozitiilor intelectuale ale lui Frcu4 pentru a ajunge la
concluzia ca, daci i,'r cazul lui s a produs o identificare cu iudaismul, ea a.
cdpftat o forma "aSrsriv secutarizatd'"'. Aceast4 "agresivitale" se concen-
Feazeln speciallmpotriva a tot ce€ace, ln religie, iine de Lational, miraco'l
sau dogmtr De la studiile asupraisteriei (pe care lrcu4 dupd modelul lu;
Charcot, o interpreteazaca pe o explicalie a miacolelor !i a accesetror
mistice), pina la ultima sa cane despreMois€, }figsat ca "omul Mois€",
psihanalizati va prop ne, ori de cite ori se va ivi ocazia, si "demistficd'
credmtelerel'gioare.
Dislantareafat, de religie se transfoma la Freudlnlr-o adevArat,alergie
cind este vorba de riiuri 9i relebrAri. in 1884,dupt ce a asisiai Ia sinagogdla,
ctu o a prietnului sAu Paneth cu Sophie Schwab, exprirna, scrie Ernest
Iones, "intr"o scrisoare de visprczece pagini cate Ma ha (din 16 nuj
1884)intreasa aversiunepe care aceastdctremonie i-o inspiraie, descriin'
{. Freudcntict c! fcro
du i cu u irdhienat4toasabak neplacutele denlii
cirate in scnedle sale religia ca Biserice, ritualurile Si clerul. Asdel, in D?r
Mann Moses urd die nonofieistische Religion, Freud pune in Paralel clerul
primilor evrei cu "oamenii lui Moise": "[...] Preolii 4u alut dtept sarcihn
p rcipald dezroltarea $i supruregherca rilualului, Si, in plus, pdstrcrca
Sfrntelor Scripturi i folosirca b d.updplopriile inteklii. Dar ce at,cc|a
erau sacifciile €i cercnohialul, tn esenla lor, decit agi. li vrAiibTi., toc'
nai acelepractici pe care lnvdldtura anticd a lut Moise l. resp;n:.sc din cd'
263
 pu.llaculuil s-auridi&t din tnijtadttprprrutt!) !. .l ptufeiii..s. ))&,\
.Atunci pare destinat sa devina avocat sau om politic; ,va avea constant rul
rcirgia 'lumina&" dupt Moise(crnside.arsraniJ$l spiriluit al Haskilei
hj cornportament"juridic", chiar Si in scrierile sale sionisle, $i atn putea affma
isaaclremay, ii inspt! respecrlui F.e:rd.L schjmt r;tud;e doEnele
ti ii c, o ftfreagd secfiune din refleclia sa se va concen]a rlierior pe aqezarca
felujnA 1ncei maii,:atril.ad.
A.,eas!i tri\il1nra tundatnemalaa g-rndirii tui Freui] iragitizeazi piui aspiraliei evreilor la un 'camin nafional" pe teme-lii de drept, intemeind
t, legitimiratea viitorului stat evreupe notiuneade stat de urrenlS qi de legitirn,
forlresuft suNele.ale v:id tn lradjlia m;slicaevreialca,,sauix Tatmud i
. aphare, descriind cu minuliozitate marile principii juddice de inspiratie
lursa_de inspi.ate)' I€r1ru psitanatizr,.'i_O scriso3reiJin j9i0,
scrisd {te
Firud ca.istuns mui sruderre\rcu. A. Urujdnow,eslere.reldtoafe liherau care tor rebui sA conduca noul nalr5. A.easla p€rspec!6
in icesl
lcns At.nlia kd a hll atter& anrlstide ultete .bs.nalrr esenlialmenlepolilic, ;i juridica a problemei e}feie$li va p6rea insuficieda
din Tat trC
p' 't ur tt vi " j,,o,.,n1",;,',ou.-a1.,rL.eJ t,! rJntttc\.aluneo vnot Kuburzionbten precun Alad Haa$ (Asher Ginsberg) sau Martin
.i\.t -
.,t
'nitt m ai t.rd , r r do i d r d f - i , e p e r e d . d e t i c . d r c Buber, care vor prefera sn caureln tadilia culturali $i religioasa evreiasci
drri
ruzania.a.ti rte.igrrd, a nralogiilor inre cultlre docrrirl , justificarea statului evreu.Dar tocmai cunoatterer $i congtiinla ace$e;tadilii
rladiriei clreie$i fi
c.lar!, asiect al Leoiej psil ulitice nu consriruie cea li lipsesccel mai mult lui Theodo. Herzl.
nai brDri cale de;
labili o ielal;e imre id4nrjrarenev.eiascr a iui Freud gen.z:r Cealahadmbiliea lui TheodorHerzleee de naruralilf,'ara.iSi propunesa
ri psihanatizej
ln ce ne p.ivet1e, freferAm rneioda crre coosu i. I cucereascacele doua bastioaneesenlialepenlru o reutita vienezn: sa devinA
i, in cc nrcd
'i:dniiatea' iui Frer.i, il4ereasaL firi ni.i o reterinli ia areo deflrnile srrfl cronicar (adica sa lina rubnca d? Foiteton'r, de prefeinga la Neue Freie
r . i; t J r n | ,d e n ti tr.i - v re \.1 i . d .:.tru -c,dl .orr.urh,i FL,c:.F P/effe, Si sn i se reFezinte piesele ln teauele din Viena, daca se poate la
rte cr,i l ::r.
qr i.
t r ec utn ri J p t,rn i tes rte l n e i F ,n ,d l e . Burgthedter. h anii 1880, Herzt pozeaz| ln dandy, €,r o eleganF ;i o
disnnc$e carel {ac sa pnleascnchiar Ai pe Schnitzler. Se alatur, grupului
:t Her?!, d? ia 6nii.r. la sionis.rl tinerilor "modemi". Succ€sulpare asigural: cronicile sale din diverse ziare
laLiJaJfterd t6raNrs"Stett ul din Gati!;a in jr!ruI anitor vieneze au un succestot mai mare"; incepind cu octombrie 1891, Herzl este
n,1:l penrru a sil
m$alr ir1 Moraria. tr treiberg, inaim. d, a se slabiti la Fimis de Ne,/" Frcie Presse drepl corcspondentpemanent la Paris; la
Leipztg, apoi la
viena in 1359, ih cffrierui Lec,poldsradruride s€ iegrLpau euell. lnloarcere, ln toarnna anuluj 1895, devine redactor ref al ruirricii de
uneo cci
Ifti ttrfin instririli, reoentinigrali; da: nu rcbuie si confundiln
Leopotdslattl
Feuilletun de la NeuEFreie P/€.!se.Postul li oferA o mare putere intelectuali
. ln . 1o, .J C tn n d l -tu r. a rc e !e ), /,rj r: un
a,ond,sU rrt hurF:.,.. ..u Si politioa, pe care o ulilizezzn pentru a promova qauzasionisia; succes.le
! anr c r ul f r o l e ta l rl a ro n J L rn e n ru tm tr J !r, .e.oj utdtX X rcJ,. sale teatrale sint mai pulin rtrsunatoare,dar citeva din piesele sale au tost
Ior in Leopoldsladrse inslale^zn f.nl;ija ilerzl tr) t8i8. totuli reprezentale l^ Bulqrheakr (Der Fliichtige, in 1689; Die Dane in
Ei T]tit, dupe ce
se ruineaza in 1873. lncepe o nour cariera de agenr de sclimb Schwatz,in1890tI low jaa, in 1900).
h Bursa djn
Viena. D^r l,rrdacinarea rtnirului Herzl in ITna in 1895, Theodof Herzl pare foatu depan€de ideea sionista. Esre
rradiga elrsiasci esre Si mar
f . d8; lr r n. : d ..rr , j J a l u , s i i ,o l u n dF rp ud.i r . oi F;r,j ra .r ,pn .i ..rrJJ,r-r,. cotvins de necesitateaunei asimiliri totale a evreiloi ln poporul germd .
nr : i' ir ur ' r ' to x :4 J .{ ti n rrr ro .tr(c i ,,: asi rnrl are ,a Clnd citette ln 1883 toarte re.entul tratat antisemit al lui Eugen Diihnng
tL { ut,urd } r tr
nalronalrrareagennmn este mai exclusivr De aceea..anii de desprcDic JunenlraSeals Racen-,Sitlen-, urd Cultw|rage,1i dL &efi^re tui
ucenicie,,;i tuj
Thcodor llerzl, de ta in1rnea sa la univershare h 1878 plra Diihring h ceeace prive;te descriereatarelor iudaismului contemporan;cel
I:r "corr
.i o rs u d u l t8 a 5 n o J rn p.enra ," n!,r,i .j , schnnhri
l*' i, s*"t e. un,- muli corectezzl viziunea lui Diihring. insisilnd asupra tuprului ca 3cesre
bnr nc c u' ,,o \u re d e L re | | Ji n a .-e ,]s r| e fl ud,tr.
defonnad au cauze istoricerr. in limpul s€jurului parizian, in fala spec
r n ! m pu t a c e $ o r a n i T h F o d o r l te p l e/i r" n,!re aD U j
rdenri ral rcap iacolului afacerii Drcytus Si a fanatismului lui EdouardDrumoln, contlien-
corcspundunor opruni siraregicepe calearerrirei. prin
$udiile sale d; drepl dzeazagravitatea antisemidsmului 9i acuitatea'chestimiievreie$i".
264 265
 Dar pdmele sale rea.lii doledes. o adhca dezorientare_
Unea; declafr ca
o jumatate de dMi:a de duell|fi .,u conducaroriiantiselnilismxhri,c| lninlul
Lie.ht€nslein. cu l-uege,r,cu Sch6nerer,a fi s licieDfi penrru a rezolva
problena- :laca ar nuri. s n: gasi i,i lrsra renrrl sru o gandjoasn denuniaren
fligelului modenl. Daci d a. rcide ndversaftl, af n sirbitoril .a nn c.on.
Alteot; vise^za si I ronvinga pe Papa sl oreanizez( o .eremonie de
torversiune ir ma-si ]i catolicism n eueilor ru3tr;e!i. la 5rj/d,r,tD.ne din
Viertair. Le.lrra Jltrnalt ui lu\ Herzl dazrl.luk ca ameninjirea acelei
Selbsthdrt3 n\1rcaie fi compler deflltirl. Li 5 rrlie j895 mai norea.i: "De
alt|e|. rldca a! dnri ceta, at tuli sdli nohil iruyx de ri4 rech€ ".
C?tevr zile mai derrenre, la 2 iunic 1895. ii ldcuse o primi vizira
Bafonului 4e liirs.tr, lre stradalrlysi€. pentru a incerca si I ci*igr la deea
'ln.a neco Lraltin minlea lui Her"l-unui
star evreu.ilirerior.ll.lztii lcrie
inrerloculoruhi sNu, care I luase drept un visitri;. rctenllst: 'Ckdeli-mn,
palilicd un.i ,tliu i este detcrminatdle ia(:tari ihtj. derahii $ tlsesizabiti
I .l Anintiti'vn de undc s-a irtt Rei.h-ut Ee.Mk: dih rintece. ,izi ni
ri p.lnt:lici h\te ft';i ti autii-in 'i!.iri,
scurl timD,lt bltttrk a stuturat .opa(ul
te .are-l sddk?ri yiyltotii -.
In clipa ln cJJeincepe sa conceapaarlllr] .ul erreilor ijin Europa st)reun
Phinr al pronisilniior inra inpre.is siruar.Tb.odor Herzl se identifica .u
Bisorarck.Pesiecfteva zile. la :2 nrrie, ii scrie t lslrnDi.anceiar at Ie;.n ului
per:ltu a i cere o lntr.redere. Mai t}zirl- va aveao.?zia sa i laude irntimruhi
rvanlajele siorismului din punclul de !,:dp"repnngernanic: sralul evieu ra
seni (hiertului mijlociu drepl pozilje inainrau penru interesetegemraoe Si
peirru cultura european4in plus, v.!.analiza lnxlara Gemlanie; o I'unl pafe
diri socjal denocralji de care ft"(l tli ar fi d11 de mulFmjl s, s.ape.
Siorismul lxi Theodor tlerzl .ttare ca un rc^hat rl crizei de identirare a
evreuluj asinilal care rimine rnereufidel cllllnJii sale de pre.{tileclie:cultura
german6. Djn lcesl puncl de vedele. sionismui snu va conslilui larj.}nra
evreiascati neolibcral{ a pangernanismului.
AJn tutea merge ctuar plna la a sugera ci Theodor Herzl gtnde$e
iudaismul ca reinnoil de un sionisrn confo.m cx modelut wagnerisl at unei
''milologii modeme". inlesnind reconslituireaunei comunirAli pierdute La
Herzl, iudaisnlul nu esrein prinul rtnd resnnF ca o retigte. Se Sriede altlel
ca programul sllu sionjst s a Iovil de opozitia majoriulii cten ui evreiesc,atil
in mediile evreietli ododoxe c { printre rabinii parlizani ai ritului luminat
ti
266
nto{teflrjzai.P:'tin, cei drdii, sioni$rul F}iiic se i|Sel:t asuprasensului pur
spirirual .il Sionului; i,.niru ciilallt, prograrn! hi Herri punea ln pericol
rode a.tizilr;le asmilarii- Th.odor ticrzl girCea iudaism l .a pe o identilate
hrinrld din isioria ;i rLirurilc fondl1oa,"e,dup) urodelul celodah.
'atitlnrlr. ..
n.tl r' : J1. , r , 1- r hr - , . . lnoi, 'r l, "t i, r : J. ii. ', . r ei\ pm ni"
h 1898, Ia drs(:hider\iasolemra,r celui .ie rl lI lea Congres.ionisl de la
Lla,ei, lleizl a lrotrs inte.rrerarea uDli f.agmenl ilin T"zrld!r... Heinri.rL
Rls.nnerrer, secrcla'1rls,r. int'eabi i' gltrmar 0 dtikide d2 ltxtisenili t'f
tjqpttlr.ta..t.u,.iitaJrrtr.i? nrxr unui t:)r\pn.Lr", nbrai ''' I',rsimea lu;
llerzl ltr.lnr acrasl;l operi N iui ll/,:!:nei s3 r:rfri'iri intr nr Fas:.jtir, Jarl.rl!/
iri;u, riarlr.li:! 5 i!:rie :8:iir "Aia:nati i..ttri arl drtt lltit .dntJ
yi 'tuti
ntrlt t.\?tt .:? h.\eam|1.i ur Jc"ot"':'t !!( !\i nrta )c'n.ni !,]tt. or. itl yl
trin \t't.'jnuli, itl n h;:.4/). it turt:LllJt tl( te; in.ox,'d., pe l'ru,:e?
P .tj :' :,.t:\t.rt! w: i( t ! ) u. ni. i t t i*l) , nii ci, Lt , 1tl:i e't *L slt nnit it lt ,
N!t:i\::: tt'r.rj,l rl.u.:it Pri,{tt.(t?rbat:it .:u. t,e vor ttutr.e srt?e. tn
Fe.! n'r.aler rcei ;xrb|i i1nDcnd...ibili r. .are l,erzl ii invo.r 1'.
r.G.'f..r !r if jutxific,je .ilirc i'aronul de l{irr.h. ludai.n}ul c;rre se.veile
.ir'pr jr,,xih.ur s;o:ismubr !cn$i.Nir:. din accns$ pcrstc.tilA, o opliun!
.,a'ri.'iiilsri'. ai3ioga ...l;r rtaf;re de uop,-:areleAtrstro-Urg,riei prii{
r.ri:zrli a s. a.i]l;ii l? idenljlrlea ,raiional4 ha6s|urgra dir .ie ]rl oe ntlri
'le
l-ln .Jiori:il wagned3t tl pangel-J]anr../\semenea combin4i,, Irare con-
tadicrorie. Dar €sre ca cr a.l€r'rjrt nl|i.oqnadiclo.ie Cecil.c:, a lui t,.!os
(ossuli! lscfdiisionc ii ,,4ionalismrlui ungar, care nu se mai tltred.a dc.n
in sin$le nr€ihjdr. deili ?n Dropliile j lene nu piea curgea.din 6.r!1en1ce era
d.:scxndenl.'id!:e; famiiii de:nioi lloL,i! slola.i . irali? (aeea:e ar dole.li
tnri .urii,C ci afa.erer.litut tnd lj.de nu rie imic de'a ture cu s?ngele[r
ii.: ca sohrl. $; .I ar Ii r!!i corccl str st.ure : . coia ,1re,rdlr) fa 9i un lnare
runrr d. ivrei asimil,t! dir v.emea s,!"',Hel:l s-r sirnlr tn cel mai inali grdd
reconlonar de wagneri,.nrul care i pronilea reconstiluire, unei .otlr'.uitili
nationate pierdute, gralie litarthiei secula'izare a trn\i Gesamtk stiae.k.
Regisin aici vo(afia literari jnilialli a iui Theodor Hetzl. Vonl vedea nr
ccndnuar. ci el se a1n'$sede proiectul unei pjeje cu mafinj, cale s ar fi intltulat
M,is"- Parienr r:a $i-ar fi altal inspiralia nnei asemeneaopere ]a maesuxl din
IiayFu{r.
261
 n tarea unei piese: Das neue cheno. Putem recu oatte cu uswiqd, tn gin_
l - Frcudgi Herzl;tnt nirea dirl yisut"MeinSahn,derMJop"
Sigmund fteud nu l-a ftrilnit niciodatape TheodorHerzl (mon ta 3 iulie
1904). Dar $ih, dalorira lui l-€o Coldhalnmer,ca SigmundFreudti rrjmitea
vr exemplar din Tr.tundzrd@8 lui Theodor Herzl, Ia 28 seDtembrie1902.
rugtndu-fs, iniesnedsca apariFauneirerenziiirrNeu?Frcie itesr?. Scnan
d9djzlr^ sa- "Cu re.tpectulpe care-l port -, +a mulgiatii -4? aki de zite po-
etului {i apdfttofului drepturilor poporului nostru,a_ putem vedeain sesrul
lui Freudo t€nradli de a provocainleresulpublicului.p.maaruncimar curind
resttlfs, pentu Traundeutung. Redacrorul$of al Featle ton-ult\; de la Neue
frere P/e$e nu a iosr, separe, deos€birde impresionar,din moment ce nici o
recetzie asupmacesteica4i nu a apirut in ziarul sau-
Cu ocazia uneia.linrre conferinlelesale de la Universitareadin Viena. ln
1905 sau 1q07,Freud ar fi povedir unut dinrle visele sateunde aparea
Theodor Herzl, ne sDuneLeo cotdharDmel in acesrvis, Herzt apirea ca o
figula maiestuoasicI ba*i neagd g ochi triqti, $i rndernnapq Freud care,
adinc rascoh. se ir.,reba cum ar puiea salva poporut evreu,i Oar singura
evocarcindirecg a lrti TheodorHerzl in operelepublicate de Sigmud Freud
estelegat, de visul analizati\ Traundeutung,,,Fjul meu, mioput,', Drezenlat
u' doue p64i: y$c in -o,i ca unutdiht'e .rreRu n?i Je ia Uniwuitar"
.ip!,e: Fiul meu, m:rpul"'". "Iatd.tiisutprincip.tlpe carc nu t-am rctatat
{i
carc ne afefi ocazii de a explica un neotqi: absurd.!i incomprchensibit:
nte oarccarecareau toc Ia Rann, caDiiiiehuie ld
pt..c. ata Je y fru. d
-a.Scenaequraaturci irtanun,iuli.u.oauna
in stit antic (Pata lt )mand de ta Sienna,cun &iam deia in
pe hu'pircu uaei tt tini \irt loane rnrth.hot. aptuqpeptn.]1 '.'s). Sint d$ezal
O fcn;ic _
inJirmiefi, cdluB1/i!. ii aducepe cei (toi bdieli gi-i inpinge rpre tut,jt lar
care nu :;int eu. Cel Mi in rtfsfi dintre Lei dlJi elte caterork: fiut ,tzu rnai
nat e. thir t, eluld, tu l vad.ten?ia,are.r rdure Petiw ij,.ete,-" in-
brdliteze la despnrlit ?.Eu se rcnarcd printrun nas rc{u. Bdiatut nu vee sd
o inbftIi{ue, Car ii : tu e intinztndu-i mina: A f c,el'f'tes,si noud lsau unaia
&nrc nai dai) Aul rngeseres. lzr ine idzeaca a rt,.uajornbtainhti,a.
Ttelerinla''. in corn,nruiul cae umred6.Freudprecizeaza:
A.tstvistrc.
Dutepus pe seamabu an.tambtuconluz de ginduti prorocate de reprezen-
268
durilz din ris, chzstiuneaeveiascA, grija p.ntru yiitorbt copiilor cdrofti nu
le puten ojeri o patrie, Erija dE a-i oegte in a€at t incit sd podtd dewni
independenti'^.
2 - Attlbiguitdlile "Noului ehe o"
PiesaDas neue Glprrd fusesescrisi de Theodor Herzl tn rimDul sederii
sale la Pdis. in chiar clipa in care izbucniseafacereaDreytus,in roamra
anului 1894, apoi publicau ln 1897 in revisra sionisr.i fondati de Herzl in
itnie 1897, Die l4lerr, $i ii cele din ulm, rcprcz€nratAta..Carhheater- din
Viena. ir ianuarie 1898"".Premierau u*t io".**t ta 5 idnuarie.Dufa
Didier Anzieu, visrrl "Mein Sohn, der Myop', dateazn drn " ptdntna 29
decembrie4 ianuArie 1898, sau din zilele inediat precedente sau unha-
roare 0.Prinurmare.Freudar fi avuraceslvis in Irerioada prenrereivieneze
a Naului Ghetto (Eestneobi$nuitpeDau Frcud, desprecare biogaiii spun ci
mergea rar Ia teatru)- Dintr o scrisoarecarre Wilhelm Fliess. la 4 ianuarie
1898, rezultd ca Freud ar fi visar piesa (a cerci temd Febuia sa fie
binecuno$dr1i vienezilor, numele aurorului fijnd suficienr pentru a evoca
tntreaga"problemt e\aeiarct') i,ainre de a o fi vazul din moment ce sDune:
''lvter. n. r|"\!em ru inhcatal
lamitie.Brhcty$i Ri?/ta tcatut C;rt s,j
teden o piesd despreerrei [ein Judenstiick] a tui Hent, o premierd care a si
ju.at d?ia un tut ih visclenete .
lnte 181.t I 1898, adicn tnft momentut tn c,re Herul scriseseDiesa-si
cel al reprezenlai sale ta Viena sionismujpotiric se nascuseonci"r. O"s
ne e Gheuo reprezenra lnrr-adevar o opera de rxanzilie. E^ ajalizeaza
"chesliunea evreiasca" cu elocinla, dd ttua mare originalirare: singxra
"ralirne" a antiseDritisnului 5r fi purereafuranciarAa elreilor; tot resrut Dare
legarde rn soi de iarili'rre inexorahitl.dar ne'expj'cara.
erpunindu;pe e;rel
la a'ttipatia concerAlenilor lor ne-evrei. in epoca in care Theodor Hefll
compuneaacenso presa.carc trece dre cea mai reusiat dhrre operele sale
dtaliatice. viz;uneasa desprelurne era inci foane pesihisr, Sjreseimari.
In octonrbrie 1894,lntl o re.enzie ta piesa tni Alexandre Dunas fiut, Ir
Jenrne de Claude, Hetzl exclud€a ide€a sionis$, luind tn rAsptupersonajul
evreului Daniel care. la Dunas, visa sn,!i vade poporulreveninrttn 1Pra
stramotilor sni. "Daodpintr-o hnnpbre e'reii .t-a/ intoarce
()a cdn@rhia, a do@ t .a ;rau f;ealu "L1ei dco.sd,,€iar
.unune de muth v;nc.
'ndadnrk
S-au ikr,idncinat dE sercle in noile k)r patrii (Heinmten). sint nalionaLizali
269
(,ationohtn:txl, d{./ili arii dt aUii. pnstti d lrnsanuri fthtn. d..r din
Lau..:lttesunili caft i itltinfuaii tic plste tDt tt. ir n paaid antisemil, din convingere,dlr $i pentnr a Ei uF.ra canera. Jakob
Erirrrilo lui $eodo.li.rzi s 3L lraduj o!in_!.hi irtuil. :;u.;eirre p. .rre se simte impins c6..e gl€t1o-rl de care voia si fugr* Pulin mai t?tziu.
_ prime$l. po n nnmcircy milirant social-denocrat (Jakqb pledase adesea?n
lr ,, aCur Lrhiniei irene dirl iJ.:r ,.[ Ot.ft. in Uinlui nra!trsrris. liDete
cwinir llc.ronlri pe I rrre f.oclL4rI: t'rei,jrnlii nci,.u iaitli \N favoarea nemirrilor ace$ui prdid, firi a pr6ti0de onalarii). Muncilorul se
th:1,1 itr ou tie.it .L:.:n j.tli ld nt:ii . UJurl d;rbe pifiii 'rt|j; pliogc de coniiliiie de muncn diD mina Dubnilz ti-i cere lui Jakolr spriiimtl
cirircii aj
nraiusit'sdhri iri ilorzi /,.r5w Sdrnil:ler. n sctr 1! !7 nojeirLri. i:9..1. ._,i pentru g.e!a .are se pleg:lrea.Prinir o .oincide!4i, minr apa4inea baronuhi
i, ) eo\ r c , |r : ir i trrc i ;c tl t,.4 i !i td n t i k : p ( l j :ut; . l cu j tr.ufi \i i n !on s.ruJr' r. un. I r \ en. ir f ?, p er - ) r Jut m unur|er onr l dt iui r {oh i. r
ttt.!.s; ilisltt:rj tlai.s.i ' " t; plus. rnediiie evreie\stide li Brrrsi specnlerz, tflele de cirbune de la
\ \tr1! !.lotE.i3rn ai.n. ASaca. I. t.tlr,nliti krrt
Dubirit. cA.i ba.oDul "on Schramm esLetlin de dar6rii, $i Jakotl aflase
in llrina re#r{rn. pL!;i;: ar.ri;r ti. ti,elrl TT,eod,.rr tterzl iar. . cr!"{riurii despreacesrem^neare I'nanciare.
q drcjis si ,r iiprir.rsci ltr.l,jLa,ii n J, tu r., Jt tus4i sa ,.;:ti .ti| ,i,!t Din generozitale, .l xkob se oferi si ,uslin, Creva- Opirea luo.olni in mha
tl.\'i. d,ci.. : i,af;:;i litir;i4ri din frr.i erte irJecuiri-trin ir.i |urcrd tte Dubniiz prol ua.e o inund4ie $i o prnttusirc in care mai Inulli rninerj t$i
s&sper(n,: Ac.:asi:. en!]1llilina. r! Ii returli. .! .t|llziri gasesc mol|tlea. nicluri! cei care-i sdicitas. pr Jakob in acrul al doiler.
ii'i lgqs !; !, rjgirrr in C.?Fatl;. :irij;f:rr.r. ti'L'i,ir t:r,n turg?jarea lui Jakob a frcrt, in mad involuntar, jocul speNlxlorilor evrEi:
'-frezenlalie;
r'rc8re. l).r' ,!u( Gh.u. i1t ..ltij: Dir: !,r nssaj rion;si. ir! tFri. d!,f .drsul aclirnilor de la Dubnilz !e prabore$tc.B ont von Schramtn esle
.ielelrFriLei:i:ii?neodor ii..zi. iie!,ll:i1.iridu.:ir,rirl mi:t ii.rii :i.)ri:!,i. a rr,r1rl ruinal rsi roat urirele s^le pol fi ra5cumtLate l.r un pret de nimic de
influenla i n1.ryrera..?pi.!rri. 'p etenii" elrei .ri lri Jakob. Von Schrammfl considernpe Jakob vinovat de
,4,.:tirea din lrnr r,r', j_,:n.ll,)r. frlfrle tt: i/iena. Tiritut ai..rr i':!t\oll roale aceslea,ti I trovoacn la dBel- Jakob €s1e.inir $i moare. Rabinul i,
S;r.o!r idrbril.fetr i: fii'trl rd i:i!!'ofla lir .r lier i!rl:. iii ltii dven;/a.e:, .' .c at 1, ( \ r nm elp. 4it t n ut n,/ 4t p nnkt it o': . r l I n'r chdr
liiieirlterg. llr tl p.rne:ri1. Jf) voi.lrete Feulir.,:, r .ii: ei pe Jxkob ln aclul al lreilea. in:ri e de a rrovesti istoria l i Moses ben
pul.mir A.3sir ,j!ii: inediui .vr.ji.rr aciin hi (:afe J.a! )isritr: Abraharn.irilimplatr Ia Spire in secolui al XVI'lca: auz$d stigNte Ia Fr4ile
^.i.rrl.
' r aCi. - iniie' r n o ri .e tn r' i trn a .rh e r { j ;rn e lreu.anrenrr. B i . .r, te.i ri . gheiioului din Spire. Abraham istjse afari. p.ntnt a-$j oferi ajurorul; esteucis
itJ!'rui in!tut Ia .eremori. ji cer tr .r b'trler.:. in rmrpui sercl!]oniei de t,r
$nr!.qi. jcble llli ru lald aii.evi .lc.ir Ji o:rsci\e rji sa .rn9a!c raalerf,let: Lrclin ,\,(lri 8/.d/to este in Iond desttrl de confuzn $i de resennari. N{}
moda. I-n r:fiiltui frinriri tu-r. J:rllob !j r,ii'trut Frirdl]einer se ;.rirL1liLa.i avuseserabinll !.iedheimer in cele din rffnr d.cntareclrd li sfatuia Dr .aci
fubinui otsent.a disprt.i;i; dF1l|)ulqj ;a *fls p(] svre,ii .orlrrltlj,Jr,tni Ia
-crtnr iasa din ghe11o?Penrru a mefee trrn6 Ir.apilul aceslei conceplii, at
Ire.j.oiclc u'iei sociellli f{ti1e cafe te rjste oniia. :.1 rsrirlenz.l .i reprearla re sio.ismnl un 1;i1or ghetto liber ales. ca altemaivA la gheno
e,niseroilisnrulpoate avea.hir!. t! o larula irdnr. .ici ii h.ila pr Err.i r;t se ul sqcrtat in Diasporal AngajareamrantuarAji po,ilica n lu! Jakob alaturi de
rcpjiez., redescoFlrindL* lfof ijle rradili; g tfupr;a religie. Dtr jnnifa. ninerii in greva se doyedegle. contrar intenliilor sale, complicc cu
Jskob r.en ra iasa dil1 acest'nou ghciiou _ Conversaiir!e inlleLr
t)ir a..,sif manipx:ariie bursiere ale specularo.ilor evrei: orice ar face. Jaj(ob g,re
replicil ',7M0, T,ebun: g;.Sin in ghetbi RAtnt;L!. Idt c! ra lnvutiil !:ondamnalIr o 'solidarirate evreiasct" te care o .etuza ti care da apa la
t:d N pkten! 1...1Vai tu, .eI t,r. iese din {ettol '"._pasajni esr" jr,reresant moara rnliserftismLiui. Din piesa lui Her?l nu se desprind€ nici o
caci aniffcge in ce masurAideile hri neo.ioi Herz! eraq chiar $xinr de a perspeclirA coovingiitoare.Este adevirat .A in ianuarie 1898 nirneni ntt rnai
fi delenii sionist. i]l ooturadil;e tlr .eligia erreiasca. Cum .rver sd qmni pdea ignora progl'eselecauzei sionisre.
David Ben Gourion, sionismul €sle o relrkanntokiYl radilici Fry€je;ri. De fajri. tiesa sta mA.turie l)enitu criza personala pe crre o trav€rsa Hcrzl
In aciul al doilea, Jalcb priine$ie vizita vechirih: sin prieien Franz. un ln 189,1. Personajul lui Jakob are Fasatun ptternic autobiograficc: dtfi
vienez calolic care vine sn I amtnle ci rrebrjE sa rup6 relatiije ca !a adera cultAlile sale conjugale le evo.e pe cele ale ld The.dor Herrl (al€ carui
ii

z'74
21r

cllilorii nesift$ite prin lume aveau si sensul unei fugi inafara crminului).
indisnareapersonajulri ln fala mentalitatii lipsile d€ eriji, de "lnavufili", din
familia sotiei sale seamina foarte cu cea a aulorului insu$. Herzl impingea
satia medrilor evreie$i asimilate ale finanlei vieneze alft de departe,incit
Arihur Schnirzler,descoperindo replica a lui Jakob care-i spuneprietenului
sdu "Acum poli sd4i dai seat@ cn e\,rcii sint nift€ ciini , i-a atras atenlia:
''Aici, intenlia dumheawasnd exte e\)identd-tnt'a{a o tunsur,ninch md
Socheart!La fel, <evreullipsit de sinqulonoarci,, desprccarc vorbili, nu
erc de ce d-mi plaod. Dali-i lui Jakobp4in n.ti nuhd libertate interio.lrd,
ideeasenerutdnuw s feti, iat persanajutw fi {i Mi sinpatic.Ntt crcdeli?
{i constatoclatdtnai muh: dupdpdrcrea mea,din piesd lipsette tulul e|reului
si\ur pe si e. Nu este debc adatdrat cd tali er'rcii se plinbd astfeL,ctnd
deprinqti, ctnd corupl pe dinauntru. Erittd fi allii -ti tocnai pe ace;tia ii
urdsc cel itdi tare antkemilii. Piera dunnea'ostrd estec raioasd, a{ fi rrut
sijfe qi i sotentd"'t.
Cu obi$nuitasa luciditate, anlisionistul Karl Kraus scoatein evidenlt, in
doua cronicj apArutela 15 ti 16 ianuarie.slabicimeanajord a piesei lu;
TheodorHerzl: '{i totqi autarul Noului ghetto a pt.r'd&t in mad naa{teptat
sinpatia antisemqilor. A cams eraarca, in chiar niilocul larnii bursierc
des.rise din panctul de wdere cregin-rociaL, tle d nu nega p.rribilitatcl
instintteloteroice,g a conpu-tpersonqtulnabiluluiDoctarSahkeLUakohl,
carc nu put..t dectt sd locJeze chiat si hat:liehea din public carc dr f lost
di1usa :a ta atanrea arlirtut inpr|t,d tltrutil"r erf"rr'" ". C'nil rl
acuzi pe Herz' de a fi ales,ir sathaeweiior asimiiali,perspecriva antise
mitilor din panidui lui Lueger, Karl Krausesteneie{aror. dar nu putem declt
sa i dirn dreptate
ln nie Zir, Uerrnann Bahr (fostul "camarad",al lui Herzl in corporalia
studenPascaAlbtu), antisemitulinrfi1 din faimoasasirbatoarewagneristadin
5 martie 1883.de cufnd pocNjl.dacne sa ne luam dupabio$afirl sau,care
scrie increzabr: "lincepind cu anul 1890Jd conbdtut antisemitismulori de
cite .ri i *a oferit ocazia"'", - pvblici o recenziela reprezentaiiaDar nere
Gher;o.lncepe prin a amnrli ilinefful personalal lui TheodotHe.zl, ale cirui
prine pie-e seaoiauinsulelile de " spiritulfrancez"si slriluceaupinlr o elesad e
frivolitate g prin lalura lof "spumoasa"(Bahr vorbe$e de das MoLtsieren
d?"), dar e.au prea afectale!i anificiale- Intre tinp, umeazt Hennann Bahr,
de cind Herzl a stat la Paris, a de,renjtmai serios.Apoi Bahr explicl ce lnle-
legeel prin sionism:contientizareacaEcterulu;iluzoriual asiinilirii
2',12
l
"Cei nai buni germani dintre ei eruu consider.4ide Semnnii din M{ter.
& ni{e strdini, un Jel de umbre ale unol Sermani tipsili de sirge Serman-
Ptin nndul lot tu iudecafi stnt sernani: au pimit ideile Senmne;i
conceptele Sermne.Le Lipsesc ihrA instincteleSernme:Dar cuft 4i pot el
tdi, .hcn {i-au pierdlt inrtinjele eveie$ti? Astfel id:tdcesc ei, fii4e
omenettidoar pe juhdtale, anputate de cele n@ibuneforle, creaturi lihitate
doar la iude.atd, ciudate ti nelini{itoare (ukheinnich) pentru ceilalli,
insuportabilipentru ei-in{ili". Sioniqtii,conchideHermannBah, slnt de
pArereca un evreunu va puteaniciodala sn devinl un adFviraagsrman$i nici
un adeva,ralfrancez, iar evreul carc face o asemeneatentatvA Pierde ce esie
mai brm ?n el, frri a clgtiga nimic. Consider cd onul nu pose.ld in si e
ninic nni nobil decit eherei.twnind dinsPrcinltinctelerasei:ale Fiecate
are .latoia rd le riimina credincios. fiecue trebuie &d le tndrdSeascd
Eyrei, idnineli e|rei, nu rd pdrdsili pe roi tngh'n, fili mrndt|"" Apoi
Herrninrl Bahr aduceun omagiu apisal "concepliei eroice' a sionisftului lui
TheodorIlerzl
Noltun in treactrlderivl bandsisli a h HemrannBaht, care inaerpre@aza
lncepL(xrilesionismuluica pe un "romi|n al energieina\ion^le".' Un errtu
nu p tea kiciod,id dewni un adefirat eer an, nici un adefiml
'e
Jrunc.z': iltri leclia - coniemantl - pe careo inspiraN.ul thetto l:'ll
Henn. n Bail'. Semnal slabiciuniigindirii acesrlti'papaal crjr.jcii".Dar 9i
semnuiuncrpericuloase ambiguitiijalenesaju)uiacesleipiesea lui Theodor
Herzl.
vrsul McJr Sol;rl.Je' Vyop ., fo.l rdesed reutrerprerdt'. Vom reline
aici clementelecare ne permit se reconstituim r,spunsul dat incon$ient de
Freud problemeilnfifisate in piesa lui TheodorHerzl: unde pot merge ev.eii
atunci cifld lara lor de asimilare li respinge, clnd nu mai pot nici sd se
intoarci in ghello-ui de care se crealseia eliberali! nici sn iasi dh el fara a ii
pune via.laln pedcot? Bineinlelesca The.odofHezl dramalizelzl problema
in 1898, Austria era o 1.114 unde erfeii poreauttAi bioe, in ciuda unor
dezagremente.Dar iltrebdrea estelndreptirti. Hefll o pune, iar inconsiiantul
lui Freud raspunde. Pulemchiar sprr@ca nce$ raspunsciirat din 1898
,nunlI lntlu rotul 1)ecel cdre se va impunc patruzeci de ani mai tftziu, in
ionie1938.
Acesl v;s inlervine, cun a $bliniel Marrhe Roberl, ln rimPul unei
perioade de crizn iniedoara, intrelinut, Si plnn la un punc! agavatd de
evenirnestele contemporane: z8lduirile afacerii Dreyfus in Fra4a.
 ascensiroea lcriri a iitiknr.:. cait 't;i.t' t)'r. li t1c' l' dePlol i1tah/Iiea
"nisellrlrisnlutu; 1xslri,.r. iiuceeaii epcla. ta e .( ipu.t.!L 'p&
l'(btua:i.r 1898.fre$d ii :jcri. lrr fli:rs: ?)rt ft lrle t:r ttslra!:( tttiaiti.,::e
uie Angiia
o".:u,nitsl Cu ?l 4r ii trsiitit fi t: ix,rk::ti C|e|atame,ttul t!'rutr\ ai .xirri j! frur,l rr! iiJ, ct 'aline..ll. lrl')gftlir )'. t$c subsi
un'rl din?'
ij.nc':.itu nti-r ltdt$ (minc .+ tt,!!ltil. :die Lle'p.( le.tldent.t frnn(/.i i"r..,;n*;, ,".;!,.,r*l 5ir.!luii r"ernl rrrrcriuc:' ir fru:rin:r/e)r|".tr8
c'titrn PsilLtul i:1;
.:arc :i\i dis?!.ltutefi kt ittga: ". Eririlr1enrele r:eiDpo{aurc de t:r Dxrrpr.ieJe,rlrll)rlr.irrirr; 3aL lr ""trl.nr lio;rl:' ier Illop
Romr" alr in chip c..jdent o legitiu.i.ri anris.ririsnrul. Rcrh d;: lis esie i",";,,,,,',- .,, !er',ir:: A.olr, !\'tt.It! iL;ri;1'r *il)ii'i1ulu;t '1'']to vlu't it
.elnrln biseri.ii clr.licc, rnslirl]tii lx lr1rbrn r:ireia Frctrti c,ezrse crt I ar Ii rltrv,r, i.trt s..i. 4i' dir Vat::|'r) iheil tai'" ui M': w'int'n
'Ard::Nr,,fr -lthJrle,n r rc1at ri ii3'r,r ci|n lrrri dldnLj Cupi Poeixr! lui
i,uru1 ir.ial. Jeftliriv. inc;l iri ieb.!"rie lil:j8 ii !'.r s.rie Mari.j &rnalartcl
''Nr d\,(q dc aics de.tu l! 4 ra it," ,tut. Sn jie !:arc poiibil u:
t:nnt r.:fu!iu Alf:r,,,.. ilrJla-s :ii,trl-tri,j :;ltr,et i11rlr,m atll'rl'n;s \Dbli'al ft) l8{19
:i k&titate ii sirul bit(ricii &blk\/ 2uie!1 \aile2 "' i,t ti.. t.,t,s aJ lrtl,tl.ti N.? t'!! tl,.'trr dt'] 1''('r '' Gernanl]l (' t'r!
in visul din l89l Ronra deveqis. deja uri duin.an, i.r irf.rd detasis. liiaikrT !!r. ar !prol)-;l Je i,l ii;d rtn r " dr.l] d: iliaiie. nde isle 1{)
epocain care visa sil !neal!., acokr ii sn se txrpani$asca diri .u|un eii aclur rosrr ir are; lo. jtu'ai . Fr*Lrri ldeaz.i ir n! Sico englez:sc" Fox)r'e
se atli a.olo. dar en I rirrga ii I orlirrt si inparrlFasct srlia rragicn a jorl,1iilll i{,.r ,:!rcu vier.z iirt tpo.a lit'etalt snk'mor Hetnunn r'!c
popoirio! evreu". in comenrarlul sir. F erld 1s,-)irzri .rjlinlel. di!i, ..Auf €'ilrrl. xlex.re in I:iliik ikt le::nia 't t'rixll;i l'rai al'opiata dt Bibi'el
t;esere$/Auf UnSeseres"& .n|l!r "G!.sau.flAingesauert": /r fap iar .ti| 4,,- , . Ji,
c'
|llt . Lttpii nu du r ut timt sai /tuii atiete .a al&t i sti ,r.ur<:n [i, in t| i :r..f,, rr;,.? i r r t r E; nr f lLl',l,i if , ii: , i. , - ud ! lr 'r iii. I i'lel Jeilr ulu; 51!
a|lirlrea acehr')temwi, tnijni rn li attl:i i( Pa$. pime latai *.jdie t'. erreL (rl:r lliiliJ,rri! li triieti rii c\ ii. !1rp1ir.nc t I n' ionduce spre sr!nl'*t1'
Frsa din itona (adica din Viona clroii.a) e,{. asimil^ar.cu iuc:t dnr ffgipl, h ftrlrl. r' ,lq'a in.E:I.ie.alda !ien.'!" de trilaDal;ra cecidc ljJnsfer&ra
und. Josephtti pusesela adaFrsl hdrinul tara ti fr:tii. in vis. Frcrd $1iecri nu :redi'iur !,r,r :r ol:inl liir ca.e .e. v, irtsi:t!^Freud, ri:eiiradin nn' comenle'ztl
tq'
ene vorba doeJ de -Ios€ph,prolejatul Pha.aonului. ci !i de Ia.Lrb, fi t mai in n;rrjl!r:, irirrenii i):qtn ,e Ttti,":a li::trut topld rle la leruulin
a tb'x hlda t' vantti La
inarc rlp,inj:trhul i Li ;t i,rit:),n't b.t1 trl:i.ri d.?tut t:ltnisiheo.b
it.t, Vont kt ln u|tw urmrk)r' iitti't
D.r' cnre va fi Pin1inllrl f:iita,i i$1ei?irllr o noLa *daugalt foxrenrnrirtui idb!.i t'e,t,k lrt(iwe' i Po&4a lel
::tt P'r
siu, Irr*ud re.narci: S(:enadih ,is, i .:nrc | ir,Jettutez pe 4!ii ant Rrma. t;tlil::le roislrt, inr p! unii ,li|tt'e roi arcrknjn n(au ottttnutt
! dieri irci un exenrllu de suprapunere a !rror!re'
etle de dllmitteri de.liturdtd de | rcttini.n enld tl t iinerclea n?!t t.eatii it \r,.l(;ric Aneeii.,1a
un i,erimtnt ana{.E. T.at( /rcesreainsnmn.i ti ii i ridie, p. pdrntii caft obrai'e fef. ol]lil':rea pen'r! Alrglia (n P:imin1 de rctugitr' Plectnd spre
at Dutut, .u muti ani in vtun, ld-ei iu.:a @piia in lininiitdt( "t_ i)jtliet l-on.lra iilll,l va a,'ea sentirnentrl dr .t pe?e1ua. ta feLui nu' o natiil'1e
/rnzieu oferA umratoarer erpli.:lje: lacob, rio.ra sa sode t' .ei doi cop'i l'r
Anrinl.u, h nc:sl conr€t. .a itr 1') sep!'nbde ltg?" Freud aii"i
dint.o r doua cesilorie (Signund jsi i\r.,na) s ru indrcput tDlr o directie',, d)rr'3nitenr c! €tiz t
Viena: direclia neferjciii f(;esercs). Cei doi t i'iieli djn prjmi .iisarorie a:,'r.ia!ir .vreias.,i B'nai B rjrh. - deci aptoaPE
,',rre se rraauce ir "isrl 'MriD Sohn, rlef rvlvop" Aso'iafia D nri
(Emanuel ou solia !i copi! sii, precum ti Phil!ru) s au indreplar in alte
;'rith { F;ii Aliantei) inseselnlclreiau'in 1843 hNew York Eat;i fixase o
'er"r'nati
directie, Manchesler: direcJia fericni Gngeseres).'?.rfirld srrrd.srr.: de
<prcferinlei, terminale a risulri .!te urmdn)arca dacd at fi ptrcat .:u misiune educd;vi ii umanir:tra, defin:tA in rerDrni de laiitde'
co$nolJoiidsm Ai de fidelilate falil de lradilia liheral' a ssimilbii L) slirqihl
cedtaltn runurd a lamilici in Akqlia , dat:d ar fi lbst iiut Lui Ewu1u"t, a{ li
scdpat de entikntkism'"' secoluiui a! XIX'lea. ,lociali! B'ilai il'ri r f'rca de exemplu di tforltti
pentru a i intimPira pe imigranlii evrei in Sialele tinite' subacriiionlnd
Visul "Mein Soln, der MyoD" dovederjreo solid$itaie prolundn cu
,rrrsdri de americ,riizare"".
poporul Exilului ti. in acexslt scenacvasi-bibiica,Frlud pare nai apr$pe ca i'Meil: Sohn' der n'lyop"
Daca admiteu ca problernapteooupJrtrddin visut
oricind Ce ai sii. Dar, remarca Marrh. Roben. ca tortleautla, arcrentete sint a
e5te.ea a alegerii unei parii .te exil pentru ut evreu vieDez Si familia sa

27::
 il

ilisr-,*;";#;.t#i:;il:;:i,#.i#i:i.;"::i:
spllrte Emesl Jones'''. La nouasprezeceani Freud a intreprins prima sa
crlrtorie in Anglia. Vizita, precize^zl Jones,confirmasetechea admiralie .
I
luj Freudpentu Oliver Cromwell (al cnrui pren me I a dat celui de al doilea
*,:nfit":,";
lffitrl{{tl;r
'.::,l:;,";;:;.*.-;li fiu al siu''). in PrycrropdthologiedesAtba|slebenr'', Frevd m,rturiseqte ci
ar fi dorit sefie fiul lui Bmanuel,caci anmci ar fi ai,r|t o viat, mai u;oara'*.

h"t";::!::h:T.5,ffi?J'i.#fi1.1T*:l'l*":t""';*::mfj
iiffi,'i'::.!##;.f,:^L\::Ti:::;i::T:::f
in corespondenlacu logodnica sa Manha, evoc, ln mai multe rtoduri
ipotezade a merge sa taiasca ln Anglia (uneori vorb€$e ti de StateleUnite
i:";#i:,:,"_ sau de Auslralia). Scrisoareadin 16 august 1882:ene deosebit de
impresionjntrdjn acesfpunctde redere: Asp;rin tu'd Auretosla ud?p"h-

!i#:ry!#if/:!:j
i'i,-;rt,,,.i#{l:!i:;'!f
denld,penftu a putea iL Jine sd-mi rcdlizez dori4ele. InaBinea Angliei ftsa-
rc tn lala mea; nn ttndesc la strdllania ei lerioasd, la Senerosulei dewta,
ment pentru hinele public, la pelsistentul €i ralionalul sentitnenrde just4ie
din care se nutlesc locuitorii sdi, Id entuziaehulinJLncdruIprorocat de inte-

ffi{#hr#*khi"*"J;;,#j##,i#}tq rcsulBenerul,carcface sd !4nedsonscinteitn ziare;toateimprcsiilede he-

tters cuLetein tinpul cdldtoriei pe carc am fdcut-o acoh acum Vpk ani, {i
care a artu o in|luz fi clecitiydasupruinnegii nele |ieli, toate acesteaniau

p;#i.l:frt*l',I*:i#rT,n
{::dt::i; H;
"iil:,:,.nffi rewnit in mit e cu d narc intensitate[...] Trebuiesd fimtnen aici, Martha?
Dacd lucrul estepasibil, sd ne inttuLnmacola unde dennitatea aneneascd

*f1',,;":*fu1
Ea'*fq-[lr*r'5ffi
estecea ttui respectatd.Nici o idee nu ni se pffe nai drprinnmd decit ce.t
.ie a zdceacindra tnh.un mottnint din Centmlfriedhol"'"- Aciste reme apar
deia in lunga scrisoareadresati de Freud prietenul i sAu Silberstein, la 9
.eftembrie 1875, la irtoarcerea sa din ,Anglia "Ag preferu sn tdierc acolo
;?fl,'i#i'1fii,1ff1',$-i1"";,:f psa,'"u,ui
.enru, nni.urtnd decttaici, in ciudacelii g a ploilar, a alcaolisntului
;l;",*"'oru,i ti lt spiritului

f::[^"X ::; y::,;!:* iii':

:;" l i#' {il#'i iiJi;Ili iii:i;"!, ,:cnsenatar" . s.ria el, ldAugindcA-$ promitea sarnrnlnAcredinciosspirilului

";i'; aceior englezi carc i sltuniseri

Thomton.L<tckver. erc. 'ta'. ^dlllr4izt
'TJndall, Ht6ler, Ltell, Dar*-in,

3 - Pdhintul fagd(tuinjei la Frcud:

Si.)nuts.u Arbionut?
1 f'pt!1 la Rtma Vrire at l \4t.hcL, E?tu .
noas[6, visur .,Mein sohn, der Myop,.
,""3: T:::r1."" exprin. ef€cliv Dupi tublicarea luqa.ii lrduruleutu,lg Si nzgterc^psihanalizei,in dml'ul

ffii
i$l"i
fiTfr +!* *1;i;
,:,l*ri{":l
nsr* r#**l,ffi pimuhri deceniual s€coluluial XIX lea, identitateaevreiascA

!..rneA "cucer;rjlF.omei"pareafi venir-fondato.ul psihanalizei

a lui Irreud
pdre a se fi s1abilizil- Suocedindepocii de repliere ti a viselor de evazi ne.
aveaacum
[fJ:,:'::":';#Jg:i,,,*lj forla necesaii penhr r cuceri aceaRorD, carotrebuia p4rasia tu visLtl"Mein
Schn,de. Myot". Inte 1895!i 1898,Freudlicuse circi cil ori; in Ilali:i,

:;frl'":lnrl;f*dri",.:ii,';.u"st,:"r,fl
:"i:1i:
lira a fi njuni vreodati la Rornai". O innibitie parea sAl ogeascn. in
Truumdeutunq, ,r$atiza pallu vise al cirof .entn ll rcFezenta Roma-
Comtarnrd dorinla. m€rex contariala, de a inaa in Roma, cu ;r/oria
276
277
 ewer! I
b:er.irt .\,r.t! rdre .t a irr.. r.lt ititi biilt itl t/rpiLiNlJ. a.jti\tad, . ( r,:r/r. i:1o,r;1it1rl pxfei hirus al It lea {:' rcebs"A oper'' artrstur n':
t:itiltat dir !t!, ii filrtr': .1i,,trrl si (i! t.da1 din & h.e t'l nlturldDIi| ienla lbiCaloare :t lradiliei {!r,rie$i pun'ixd o-in ser"iciul rcligisl
4j ,ai
d ev ir i. c t f f . l iic rj -rrri n re rrj i i I ::i $ j i rri i L ,o usri i Lri f di nl re.j i i nrerl r.l t.
unul .loiire Dir IrersteJlixa iudaisnlriui nrr .ra or'e vo'br de n sacrilegittl
r.cinl,r "vji.j ronu,]e . Cuir ii a.!:etli eiigi! lelui clre inl.rzicea culirl ;'loiilor? Freud atribrie
'i
lh ali et . l ]i e rx a l i !:s ,rr \' i * 1 ; trfr.ri nri ;.rr:,i ra l t )dri !i r nri i"{nlelaxgelo rn g.s1 dc disrclxlizffe tnji Ei mai considcrabi;:Moise nu
, ,"n ,:r"j,.r,Jld:. . ' 1, , ' i- , :,ic .el din tiiblic. .i m cr tolu! all pers!]nrj. rAslrnzlnd sen'imen'ului unui
core.r:i iexlele sacre !+'etr nodilic!
.1111tlth nutiht ta:toai.lt: pii , { , rinryatfu tu t 1.6ti ! nklrt h.jei; ,! lt!., lrilli.rre li ar fi ha1 ljbertalea de a li
' :.-.;t ,.. ..rr, ,,. i,..t..., LLr.a.lcrui omulu; diliJr '. Or- Freud a.iungeh conoluzia sorptinztloare ca
',
t:.'a.., -kt! nri kLi:k.\ '-! trjtt\t.:.|tt! a: pulen urit p.ttttli t,i.. jdprti tc /l Moisc al tui Michel rgrlo ii estc supcrior llt Moiqe diLt isro'ie li din
ct)t:t'!tra,kittt t:.te sr-nb? i; .in: t.t;tinltl. lvttE.nlik dt( eitriitt n!.t :.jajt rradilie '': eoeslt si r ilcminat pasiunile, a ninicir protda fuiie li nu
'si
nrltt4t t! krr Ltfo:4it .:Iqrir, on rlmildt .:u tlti tui r,tkti ue ot:ci \1.i'.ni.: 1'rtiele Legii. a dotedil adevliralaio4a de.araclEr-
!;.t1it. ;ldh11tb/J.ti Rt/!:. ltu sinri)'ii.ct f.rtru ahle!..!tni!i ih ninl: !.rt:. I-a in.e;utul studiuh six drspre Moise de Michelangelo (ptbljcal i lial
a
titrted erfti(nLt: ii artanlzarea t::t:;l;cd "". ?nIHdr, t;rl nume de aurol), Freud irecea in reviei abrl'tdentahibliogj:afie
sr0riiilor consacrrte acesr.i slatui. in.lceasti enrnlerare lairidioasl nD
Eenunlii.l si se razb|llre ]r. r'jrl]n:"". aba dorlnd. t; srudiite (le cjre]rr
car( irebulall. ccnionn prolelie] rroerlriuitvbli. din Pralef. ri t rordr.r |le tiq!r.a,6 pr'\rul "l'4ichelangeloxnd seirie Sraliren"al lui Conrad Ferdinald
ifiAml roslfl! 6vfeu 1! pcaul .lc iniilil'lr F!.erJ rcnllllja sa c,r.crerlcri iirrim ir't-.i'e' apui,i;calin i882), cafe sugera tor $; in nqine c \ide o inrerPrelare
jrr tortri- Dar, lntreabi.-iit' l'rahtC.u tu'tit, .]i t i ie lcan paut, aip. .. ide;i.i1 cu a lui Fre"d: tii dP,.i hatba cu. nind ptternith' I Dar nu te
pate6 sputla t:dreditutreei iti sriir4h.a .u)1 "a, in it!r! s-n iai, lu mli t,rttLil ri(l" i, Moise, de p? s,:dunut rdtr"t scri! C F. ileyer' care incheia pa" ela
wr'ihalre, fl. ni h .ai. ioi.:.t?]l ie d ne.!:r la Rotu1..]J,}.,irai iirlr. rnai multe scu\nun p'in aceasla apostroia a lui Michelangelo 'ftre
]yoi c.'piii nei la' itud durete! |
,,:1.b.i,icul \,tit ltik:keLnuan pr.rettorul: slalL'ilcsaie: ?cprr.€;Ia li g.stul dureri; t
' . Aulorul lucttni 1atu"r(u- sufti4c depntift de Niatd '' Srotcnl i'le
i!r8 - onrul de ttiirti tr'nrcke]1nau,.av.n ;n.ete dix lan1n sr pilrun.i. iri /-stfel tpir]tul .tib{/at lc(:n C?rd
al dr slapinire de line in sutetinli n! $ alid o ilusfare perfecl' decit in
i 9 01 io Ronr n. vrea spunn C F Meyer"' Aceaslt
crealiiie de adiri esle flri indoiala !i ce 5a
''A Jast, { olruu ninc,. u/ttrerit .bn id!1bild !i,.un tti, teati.tr.t riziun. :!t. foatle apropirli de cea a lui Frerd. $i dacamai Stim ce Mevet se
unei !i.orn\. l. demult ,li scrio Freur! lui Fliess la 19 seJr.mbde ieol po€m
''Cun le hninpid tni,)tdetiurd n n,lrl pdn1re aulorii sii Preferali"', sintem lentali si credem ca acesl
. asenenu rea|zar€ 4i eie*te pu:ijj dL! j
nu puLirses.4pr ndnlei sal€ 5i ai li putut iniiuenla siudiul a$unra lui Moise
lrlL:are ,-itld 4i prea it,leluaS .lat t.1uti: a J.st o .:t ne a
^t.y.ptdbo a! lui \,Iichelangelo.
e.(sr.nle; tnele. la rrcbp ttlttT t€ .tdrt .t; to ti t:6pri1,ri,| ftrd rttuh tjt; ''Asimiiin.t;1" l€ Moise esret;cii Renriil.rii, geniul lui Michelangeio a
iiinC, de izitarea ase.An1int.l1)r antic. 1...j, m|a l.ti iml,:ibit sa n,i tlu:nl rn' r!s Ir.,drt' eie\ I er Fyr un 50r de cor e. lie cue o r nr lt d la unive'salul
p. Lplin dt c dotut Ronti, innir"leb ei trfi lrnniau. ult nd put:tlnt ttJ:.i s/i S{npt ur ilor Anr
umdi r. el rtetr nou Je r ^- le I r m r lat ileim Puaed€ aur ur ildlea
tlu nti tindes.la ni.(ria mea €i la tui restxi, qi nk ah Vortal bi,e n^iuri h aceea:i mlsorA cu
l'utea alirn^ cl, in acest teit. Freud se identifica
re.atterii urut4itdli;, (dre i.ti ridk:d & atita mlndrie .dpul spr: r€turi. |1 ,e- Michelan8clo ca 9i cu Moise (de obicei se insisli mai ales asupra aceslri din
i.t, Romn italiand, mi s-a p4tLi prcmi&taarc It ri'rpdri..t "r. A ..dora., personal sa "asifiileze' rdeD'
urmi aspecl'Nl. Nu lncerca o,ire geniul" sau
Rom4 capitala carolicismul,ri,nu ,'er cum ri-l inclnle pe FrerC tr: acecrti riiatea evreiascl unui ideat etic Si $iintific? Scriereasa ullerioara despre Dzr
mdsuri ca Roma arheologici. M M hlas.ts Md die monothei-xiscl'eR€li8io, n aroa ea oare sa prelinda a
Pentru a lnfrlnge stinghe.eaia lrovoceti {ie poilpa car.rLicismu)ui ti dr se ird..IJinn de tsiblie .u to1 atfta libe.late ca $ opera lui MichelangElo li si
minciunile rsinlildrii. Freud rrerge sa conlcmple ln tn4)ul ac.srri prin scjur riitioe personajullui Moise la lrn rang inteiectual qi noral "sup€rio"' c'l[i al
roman staruia lui Moise, sooh'rari de Miohelar:rrlo penrar a i$p.!.tobi unui Motse lradilonau

218 2-19
 5 losef,fi t lui la?ob

ramlF igurd bibtic, cu care Freud se \a

idenrifica cet mai jerne

;njl"::
j;lJ,t;
n^-Morse
17
rjiit,":,:'.:l6H:_T;:iril:#:.1.,ffi
hr.H.Jff
mmi*]r",,*
li:i1ill;"':*[!:.J;,'"'fl SiemundFreudqi 'lheocJor
llerzl
fff;::;:i:'i:ff; "tr*"a^,**,"ii
::::;i,,'!i;:; f
l,:":* i;":,;:i
;:;:;l:;::,
:::;i#1i';ii,{i#xf",f
i, il-- { gr rjr,,i"btrbti: ,1flir' lc :n.ei,t u! *.a! .iui

;t#fr.,ffi:*:f::tr1x"*",i,;ffii:l::f.l.i#il,n:fl
Unul djnlre personajele rltlnite h Trcu

Tl
lrse:r,
;:xJil1"5:#.
*$iit:,:;r**r,1
"",*,1' ##1i"1:
esre$i un ministruluminar va fi in cetedin ,.n,.
n,r j,"r",, iJ
I

r.iu,nrora
-"liji#1':";::",fl"",[T*;"1"jlyi, " ,",ni,e inrgipi.
"i j ,r.!,nr:, rf. rrt.i4trn o iu: tn.,!t iG.,ai!9t4

;r;:f ***t"*kix.:#rl".l;iil!?':i:'l' l'T'l;i":* ; PriJr;l :i )!i :rarlJi.rl 1: :.r:,,,r.:1 :ni l-r.!li r...everi-'r :i'o.irlJrrt r
j.x!jar.riflj' .ali,,irllrr. f":: .:.ri: ii lllil,$r' ir .ir.!a,e Lr:tl, h
"
_.1.

51s,
r,:T':ev ,ami,
runa z ..,.,,;;;;;;lij,lll,llXll,*J.:,j::J * .:,r| i ...' ri i .:: . t r ' ! . J, : r izl. a; : t it t t l. t t i: a: \ t t ; , , . r . r r , i i! : t : t 1ii. ht i\ ) i

li1i"l:Hi'::i#iT mn:;;llr*mii
:"tilT".:ffi; '
'.;
.).r pati ::.i ::\: r " , : i: c. - e r u ir r r lnni r . r :r ) ulir lii, iar Jr , uh;sim pale t r i, l
1;ririlil:r'i,(!ri ,dl&i fi,ilirih(:r'i. ',j,/Jdr
fr!.. r" .:;nt ;i rtrtr \irYtt? ti.
;::,"-.,lT,J:T,;,,ff
3;i],1$::;ffi ianin,',rc,
a
lii;"I;:;i:
iona",o,r,r,,
J/rrrrd;r' .l i r ir it . l lr i lr e. , r i( r . rir i: n. , i. iini'c.
-'i ]r''r';rt1 .t.t t.. t:r r:?dr:1!r it,:u.k! \t l)i 1.,
iar t ur cuy. t
Jr jNde.rtil r
trti !t.
i|- ,,'i
J,"lJlj,:i Jililll"""Jeamh" pil,""r,,.i,. ljt), )t :t itt..::i\. l;rt)t :). ri:i:tt:
: .
r *.T., oreudsepoabconsidera airei'r .j:!1j s.r(,;rd illa,i!,",;r!!ti) er]J!i,enr:, rn )nri ir'ilar lr)l.li ti l,r: il:
un demjr ulrnasal lu; rosef:
" -^l']'.0-T1,
a.rrxrrl ner'e! a 4stmitar..
f)snndu $; cooconirenr idenrirareae,reiasca; a
t.srerJrux:r ii f|,ii a xnrir.iDriris$n.iirir.;.-rn*j:i ir ilerna:ri:, \i Arr:.urr. ii vnt
oli€r, f:;1,-r r sa..riilrrni rJit fl2, mxii chesriuniatdexnfirir l'rle ewek$i.
iiltiJ"1
i#11;#1;
il: tili i'".*1,
iT:":::,
; ;;f ::^,i,
*i C. rurir]]1iv!,j ri.;.fli k llilt l iil90. r;luriir sa esle cu rotul :tha' i:le,,r
!Dr(lu.e r (r:!rijr ti:i:rtijicr: 1,,iLrlr.{ttr,1liid;r.e irr.:': n',ri ferirn($ciri. id
ffi;ff ,:li"*'J.T
i:il.i:J*,;";;;llT:"r,a""",i"".-"-,
".ii ''chesliu,r{,r .t-irirct' eroilase .r u.rlt- l;c,ll mul pciitc ioregietric
t:rigrese: a],, ;.,rarja Bxi'sir or(e:ira drl] : noie,lll,rie l9!;, Udv€rriiriir
f;,ra,ci d; i.ruialirn r rosi rntenr{ji3tl in 191,J.iar erip.al:', evieiasli ,rrr
fr)estrna rNp! airirloare.
i n B .r- ' . J. ,JLI . , ir lr lr r nr . i. . I cr r t , r nll . . C. . r qg . I "r . JJi l: r ( r "
a'rodulesenr:ri ]llLrircformllari rdedil'lfrd id.:rn.rr psitur.liza ar tri alui .le r
280
281
 ?
lr

i! r r . c t r o jl&r e r s t,i ri i s p ..,j fi .:r, i d :.t;.r r ar l rt!.i tri sefl e.l c,l :rr,ru:,1;lne :;:1t!!nit.i. rr;'. "r';il
Lir;',r,.ii:,:'- : ,i'.:i irnrLair *:1rr "r{:|rrr':Irlul
, r es f ir er rijsrrrj ,,n!| re :i t,o n :l e u !i( 1 ! f:ri l i l,r,l .;]l 1 i rrt 1908. Ii i L:.:!:rti :\i "rs:r e!ti:trr:'i mci rr ni'l
1t t t . : x 4r t . . i n t.i ,.l ttrr,:ru 1 .l v i .\i .ra n .r,.ti t.,,i 1i !xr.:\!tt1 r',r ..rr,i r r'irr;i.ri. iJs;t!.rn.liti irlr ii'r:i r;;'i 'r{loit'1
jrlifron'rlla
:i :);i ttti s'f:sori drr'
otsii; i-!.rir il 1'.;iLn :!3nlri ;it'rrri Innr'l ir Colril
:iLlirc!. - :t1)a lirL'ri r.r Lu,l :\!iit!,, .:,.i tj!,; :.tt;i .t:ttlrji i:! \1.| ,;r :r,:.
!!,ji'. l; ,"; F,,.i .' voridli. c'v.: rrct^e!prlrii':rs: rx! 'nrdir irlirrlar /'
.tttjtJLl, , t 4 :;t) ; t;.:.) tt.; ttlt:..tjtr ttt,i.r r ,r : ,1ri ?1. .t.tr!'r \i :t!., !r;j : ',r. ,;tton,'t,f",tl.ri tipnrl r'i inr unrii 3s iril;' prer rii;cejii
.]l)i,,rlr r, L ) ,!i.r r itr r lr !:.1 t.' i" ;i,tin ,1 . ,i .1.:,i :1: , ) i :,,:i . 'ri./I,-1,',. 'Lr'sta
e'errrsnudi"'Fll rbesriri'tca-';atttliri'
.lt j.,,.:,a
':!i i"ii .i" r'.,ir"*lix, .i cirx rrf lirr "r:re
.,iii.' i r . r l .lJ.ii. t! !.) /,tl :,!..t : ,r ' ): i :t 1 .,tr:..:i t !:: " . :n t' r''"i: a "t:
...))t.t.. ;.,,;,. 'ta
:i. . : , ' i t i i | ! ,- ,: ,..i.!:. t::,.!, ,., : ' lt "' 'x L '
"r
:1,)i:r,J.:r .t:r :,t;t:. 4..a.j '..ri \t..!r, i .,,, r ,'r ',:,,]'",n
j , , , j r r ' r , : r it: ,i.\ \.:.:,
-,, o, ,,t ,
L-_ r ' . r , : i ;.r ' :r r /,. r ' . .,,r i ',
l*- i! !i, .i a' i rrri :.tD :l r]
r" ct' n "r '
, , .: r ', ' "'!":
- j "l r l 'r "' r"
. . r r j , . . . l , i i l r : ; i l.lir !r r :r i[.i ; ,i ,]ri tj j l :!i i .n, :i ,i ,l ,r . i .,.. r . , , r tj .,r ' r' '"1 1 '''fl 'r r l d
ir,,,
sfirinnui {r!"i'srr' itilJ ix'trlu
,.r:.r i r ; . c 1 i . ,.,,:.1 i,r i,!i ,.. r , .ir r :... ;: .r r-;r i :,,.1.:r:j ,rr:.:-,,!.:,r.r,..,i iDi,ir:rtr.jraa:x ,ii:,rt:lile; t, tr.ldur nl ''r'r
.e,lrit,iA ilD r[eair,i s.r;jonrc.
'ifri:,r.;:.l\:fi,,)rrl :;I I: i, i;,,Iiu , ,.: ,r .i ;rrr ':i : .\,,,t.t ..,)t |.,,,
\! ti t) .! t: ,,a r . ,1 1 ,.. , :;::r,tt:,-1.:J, :: .t ,r ,r::: i r,.r! t-rfrrrr'-'urii(i !i ,kincteiI urtArt1itI
-r--
. . : : . : n : l | | ' ' : | ' . ' | ] ,.' ..i' tl;' .' | .| | | ' : l9?6 ei iti t:{'illne\ie
iiir i !.-iro,rr".ritr JMF! rn'i.'tl. r; ;r'a'lllilrai
.;;, ,r ' t ,t, 'lt" 'rf
!.);. J,. ' , :;.. .L !..t. ti ,. j i ;r,.,:! t.: ,., t_ | .. | -: l r a r ' tr i
... ;rr., i d a , / 3 - r , . r! x i r i . l f$ i l : Pr i 'r l : te - n r c ;x:r 'r !c
"'i i l '
: : t , t \:,' .j,. . : 1 t;.,;.j r, 1,, ,i ,,.. , ' .)
rrer:.[p sa rr, r,.i,r|),,ririi ;u p irrr;,vr1tu rri]ru tf jirz;u
.r,,
.:lt ttflt i!.. , j! ::: ::t1 :,',,r"i. ;;":':mil, i1,:xit,rnrlizl" ilil'!a lrd i'!i 'rt' i' rrraile26'
r r .{ , ,i l , , rj . . , ,,r . r . ,; . . r. .: \" ri -a
' l r , : . r 1 . ; ,.r ' j: . :
".i
.i i i rrj , r i rt-.,..,.
' '., 'j i r,':rr' r're 'r' j r'\'rr ' 'r'i-
" ', ''' ,- ,'- '';..
r i! r ij' :,r i;r .| ,

,-, ,,u'
lr ri r , ; | L rsDi: r i| ir ,,. ,!,1 r , .i .,Lj :!: i i i rl i ...i i .f,r ..i t !'d tt: :t' i" i
";, r ,,j .r
r,,.irirr i j i r r i l , ,i,r iii,r 1 , . ir r .:r jL , .l .i
r,. .j :r:: i , r:r, r,.ri i .t!r ,i rrrr;-, tj ' r r r "i l r t
', " - . , , . ',, ';\ ' ' "t_
lrL,.rli .,i :i )1 l .u r .: ff :,u ,r ' r t | ,iir : lt1r,.r,i :.]rni .\r ,i i natl ,ri ,,t i r,rr. ','1)-,,rr;i',.'t' i*." i ':n ratiti: .;'t tetut"::o';'r "rG!t'lr' hxii"tu i'tti ' 'x(
:i,in,t:ri.,l: r:r ,ij.,,r li:..,\, t.."t"a :t:.t' .. ,]c,:rnr.!i ,, l rrl ..l :t( i c,:i 'tn .4 .i r ctcTn tt'/ . tr tL( tti t!
a:rl i , :,r i ....! ti 1 i . , . ; i t n t tti ,e v? n ..u r .l i :sti ,i
. r : t'.'":,.,.,
r" o i
iir nri :.rri.\{r, ,' r, \',. r'r'
!:t \!tttt r. ia ,n ka t..:.jta l .i.,i.j:,,i1 ,- ,1 ,r ;,..,1t1i !]a,,1.,;,.:.t.:,i t::.tr:1.. ,,..,.,,,,.^ i ":, li '
" '
i 'e' !t
.!,r.rar.d r!, r. itr ,) tlt tn i:.:!jr it.t!",!,r ..t .l l : .r,!,.,j t.-.:1,',tt r:t:.ttr,:i ,:,",,,.,..r , ...,r."r;1,. ' " " "'' '
, : t :r 'n ' t\"t':
tl f:lrLu ,.1e.:iu i ,iri dt tra: i,J.Il,air a:;alir.::i t: nl.: !t:1."1i jt:;xni 1-.h1 . ;,'t.
!r!,u!1. /: it).tt:,:dti: jilttr trtIi.nte ;i :':'r?'tri utoei atcle;tt]t ':"ttxtn"l'l
t,tnti l.ia,.\n i)tud::,:n ttica: i. .!!).!tli," !rt:l'Li1;1,1rc ri. t'iji tnenr \r.
I uf;;J
.:.ftxtrarii :. t:tectk! s t' /ttl)E(.t )\1 i:utu i untkttarei 4 lttrum
..1'n1. lli:1 carc id.; tl.ft)vrn. i" y,r!t\)il )titt arL. rt: r! !itL [,1:t :,, /ric, lr
'*tr.i, ce| Cnuii t:nL,.ti r'LtLrt ti''t'' !';d:|petrvbti' ':!':
d.t:t i' pLdre nbiolui ildirp&atbili. i:i. .; Dsih'ttt:.,a./t ::ntift pr.d.i.tntl
',i.;" ^*.t,r i t' : ;t
i t 'i I r r'a\
l t! :
t, Lr,' -l ':n r i "r tt ,, : ..q ,.;.a r t ,t,t '
in i]rdi di f€ c.le.]oua ra"noaje fton,llat:. s€ pere ii Fic,ld I rerirlDlaisi ,,i.,::,,",.., t.:...,i
*an' lel t!)d.!nt( 1'
nai insis:tearrpr,, "iud:ritAlii ' tsiha;rnlizer, t urind ,rr; .uriid ac.cntut pE 1'oLa!;ftr fn])/i k\i iriel!(t ii; kn a cwett ft:cittpt't
tt.l ni d'r!'E'ht' L:t
t.,zi;!e ;i si rcnr;n! ]a '' "ai)rr'klttL 'Dm'D't'\':)
282 28i

-l
 . !1i'.!li;rr l, . r | : . r r . : r r : I t t r i, r l , r : :r . ; . i ; i . i i , . j t : : r . | : , r : i : : i .,.t:t l: t\',n. , i t ) ): 1 . . r' )t :
i. i: i . . : r. t: i.| .,!1 ,::::t lt
jrrlr':r e ii:i':'.i i: . , , : , : r l. i , , j' r r . i; . r . r . r , l: l rr .r.r.j.,ri.ijri.jr,..l, j..,-". I. r "!.r ::i r 'i .:i . j r i r :!,r }. rr :r {.i . t::/r r a ilr i
.
...i::,.!ii.rl .r.r : : r . , r ; i: . : . t : . i, r t , ,i.i.i,:, r: r,rrt: I r.:jr.tr
,\!t;l!ri.r r..lrfr ij .r!!. r1pil . l r : ,, u ,..n i r a i i e n i i t:i ,j '':r 1 .r ..i r r 1 :t::.
, Ji . . ,.... ., .:. .t. .. 'i .,i ,l .r :i i .;
,, ,1. i. . i l : : . r a r l r . t i r , ) : r i . 1 !. i r i .i i l u n :l l ( ) r r i r i : r td e o l :* ) h r1 1 0 n ,si .r n !:ir r i fi t!*
psitli]ji": ipoteza unei {e:ini!,; "bio'!gi!r" ,r n(ir;rjiir re ,ie.rgur €{chr!,i,
:urn lieud va riirma n,1tll.i1inr-rj srrillare cftr) ArD{,tn Zr:,eiS tin 8 uaj tn.dd
:l {i rirr/.rt.ri
1932: 'Nu se poatc VkrLt rc 4t)r piilr.dt not di' ,| ac.. tarLl
'io!' ijr lerioada miio. 19il',] $i 19:10.Frziii, lui Freud lt1i & sioni$n se
iFale ,Lnl co no$etire in skt,:i. nt:stru i in h.t1ii n!!t/i j.:tn re heh.!,
lat dr.pi
H alinat) "'. A$eplind sd t!: ac.cs lr mai ftulra inrllrczime. Freuii se tr+.izei:.: lleja iil ltl 'lerenrbrie liltl it s..i! tui Karl Abiali,J\\:
\t.ri C in eresr tu netr! sin|um ntea buttrie e:te lurea i,:rLLtaln ului ti
a$madeaz;i cu sec18tul. cu eniE:a
.\ierirnq !.. !:at. /.1 inc.at(i enr!.zii cu Pporu! dl,,r"'. Frrud a'ea sa
Adopt6 aceciti atuuJine (le iict}]piu lri legar$ri cu g!-nr j clcaror til]
conciuzia e&ulrri rje$rc L.orardo & Vin(i)'' sar cu fenein". in 1936 ?,fi, rtdr.:e o !.dirxjli at r:Ia1ie lala dc l-otdui BalfoLrr..are, In fridul sltr ja
'iilr o scrisoare c;i1re Sarilara l-ow" ekrcnrdt elo.rai t'e Uertison. gir,stei ti Pe Freud ca te cei lrei gtndirrd cvtei can aD
9i coieBrl tsihanatis:rergtez
Eder fare tocmnirrrdl'f. |]e]li s.ie: .1t1indoierdn evei | €ti:n ti |,lut! r!ai"a! cel nixi mr.lt dml'u.il. nodern.'; Freud i a transnis lucrarea sa
.(lnJnh cn n{hrtt\eN}rarcl it:ru nt;ratul.!, .1 .t: intti inac.'4ihti j,rlujtei i.illdtttuLiuyt irln ifte tredinl lui Jones''. ateud ij ,ie.llrn tu 1931
dnatite l! cara.i1riz(tn r! e!rc '1. D;tr."r se indrll,t:i ra F.4r!d s:i nd',irntu;',i $1!r -Ilsrfh Wo{is ci
nu :ne Gnrnis.t, - ce! I)uf i, nr in fehr: tui
:il]eeilr. Rir rt;$e !.lut -rnaree l{lef. ie a"'r,).!ie" , ctciri! tn lune a
(t
'lescoirereo enignr, i!r* sAincerce a rezoiva Dirpi rnoh. :trlri:|zic , c. !i ,!nri .!nlr!r frrriesc, .,xre reprezrntalln :r:r.1 de raliere p.nJ:u idenlurite
irt o?1ol ferhililii. te !\n^flin Der ,Il..an Marct untt I! n..)notg;nilLht:
'! .r.riersli. D1.n 3c..1lc. n' ii Ls1 .ituat in Lig^nda, proieclul tiu :tr ti a!'rl
]iiltsdri, sA abo.de"r:ir.,r)ral ch.:ri'.rrea i{1e 1ti evreteji r,.liE aie.-
ii', liind cl1icid,1,i;d .se l d'n 19,11.lespreDie 4:eih d( !: iL!:!i;i:t j;i ti ;x,..rl!: \ak,lr.. 3.rncer: irr.ud. i$PorlzLrta senri$ental: t ;)iie:idnei era
,in:erjnla ciin it32 ietpr. Lit Weihiirhk.i;). .j|.irsi. AiruElr' 'a rrelN h 4tt1.t€rl t rt !:ktt,ismdlld ,tu lur !2..t rt:.j;ia
ljrelala lui licrild Ia edilia eb.;.a la I tt.'x u,d i"atrr. cin .ieelj brie :': .. r.:L(na w,la \?iilti., la! . ei ttr e ,cu dut aroll' n-nu dligutat ,'1
).)a:t\,sbj\t\tA .:u deslrJii .la.rjratc !un4n ie x ajunse h rntrlrJ ..cnigmei. :i,!a; ?rru;. in tu4it"irllltn t,v n:r 'trt;t tel;lirt: , .c.a .. .rtc a|1 lutl"'l
i '1,. !)$ ,we ,t' !:r:e.: nr du !)ni. irr':n . ! Psihandj:zn '. IJ.l' 1r cotlesri
dentif:4ii erreieqlitin lrtjil.';crde irsiirrxlizei. l!i.i rnri db lr'iilnri; r.es1e;
,ri'r',ji,rjrari; jrsl,ir: i,"i.r')iriii.fr.j uri 1ri:irr, rxl;on,ri, !'':e':d iti de.inia
ctrlr" nDntti lreud nr t! sl] se sii e;:r.$ otufinla if, situtrjia rurorutui.
,f,,,.r.f,i i ,];l j l ar.n: r ! : 1! nsiai. t r . r , lr ii. f ilil. sle. ilr onisnr r r nu ni, iiile. iin
!;ilr nu inkJ.ge L;rbr rnc-a '{ier.are r'i:c:' !rlc-1$!-tir: de roti!:ri, :rrJario( sit,
i :i i r;i i ,, (: rd{ -f : l't r i Lllez; Lli: . iilr ( '- . 'r i. 1. : r r i t iir r : 5 q, iiiir 1r ) - 6 clr r e
pr,:c!,ri tt .lx't Ce l:ri:3lr ;rii} t!l,Eir, iar{ nu ptiniripi h id,jle r4icn}lisie.
rii iinfe tctls; nr ti a n*Se: ntri"€neri,r ia iii .ii'i;,1 i-lri.lrerr.,:i t.: itrie: 'ri, ,ar rln&i !tr\1.n( ldkl t! ti.l1istn.lnnL
l'ropnu-i pori.r. i]:ttti it li . . i: '. : t n. ! : kf r ict , l. , l: , , t , t t , t blet . t , 1
:rh-ihtil: re t$/i elie anrii r,!rc:r.t. i', tir,. .iir tr.tt etl rc.t. ,1.::t.i*;tb.t1. ,j tt,t.,.:r!!cl .tl ri . , . i. r gt ! ; ia: . , : ( ;
ttisnrtii€ ..r']tuv .:u lrtmht| t.p./u,ti .atr ni rn\j*.t.1:: t4ur! !!{:':t.i
i1ri, probabii ljehiidlu:. d. d..st eLarki: !,.,'tt,)t |! 1-.:t tjt.\t (V,t)r:i :1r ,l/:'ii: iurir:lj, 3r1!l snr nu:Jli., .lq,J.. ni|htr; d:.j'r. relol:lic crntF
dc1n11 tt curink iintiezi.lnrn ! . .noitiet.,e itii li.jlt:dM pn;.a:i( .!t.\|ru , . r r r r r 'lihem our r st r t r i; ii Fr ( \ i. l
i :tr(l ,r rtr' .i al iilc ct r : ! i; : r li i, sionisnr J)
r':ses. xtirtea rlioirat di rf:r:miz?rii ev{iiesli at lo: feh; {--ntd liirt a rle
r.ttfi tlnn ia acesi ?lemcnt . l.l1 nit}l |riag::af difl fnfxla, tre.rizerza c, "r3
r .'ilniiizrilie r ! v(.a!i. .rliu|aLi sa! 1n:trnitrri. nu reslnger ofe$a Prjiu!:a
T.tEn undTabu cste ! (iark o.r'r r.rreazi Cslllr ,rigii,ea .etiitiei ii i n(.r
litnlii, dar farn a adoprr rr.un plr,cr de ledrre evr:ie3c, f&i I fac. \,reo C..,a!sn iif coll]d?rn1 un 'ev.ex ideil, i$ ghid al l i Is|xei", duPa Propri,f
\!
excepliein tavoarca ;udaisml"l|t;. "r.?r a,n]?I rrcft fi re dii!t,? t:itit.tit.r e*prcsie"'. (ion:utir:d flavirll .ie mesaje de tuii.iiare .e.e i s. adresau cu'
!ili!r, .,iij; de r laue€cer airiversnri,ii atnFe alenlia M:riei Bonapafe,

281 ?85
 ina n siiri$c.$eCin 10 rlar l.r11r:"Arrr;i/iitc :r:e, €rt ,iijl Viere,:i t;. ait*r.
{it'ir'.silaca din kl tal;n atii c.11tittt |t.r ,;itt!},pr tcul .ve}r !,
!et!!tji
n 4t :nrblittrlt co t1e cu,i id najidral. in linp t:( ntrrnul neu iu .:eea t?
jlt!!.tLe ..!u7a errcnsca sc litlited,li Jart la lnpiut t:i hu ni,um ae$t jtli,
nttn proptia iudanarc"" Cu ocuia .clei de a aaptezefiS; cirrer. iiniversiri,
Dnl;,gijk,pe.sonalirAliloroficiaie air: i;rdxismuhi ti rion;sr]Il:ui:rve3u din ro!
ra -rnnu\easri, rrddlnd doiixp d.: I 1-ace.a gtotin toi Freud !A s" re!|rse
"e
ltsuprn propnei lor cauze. Mar.l. rrbul il r/ier,41,Drlid Fer.hurn8er" Je
pildA. adreseaz,leliciti.ile eal. ir]3retij savrii err.u', c junenii"du:
''Poure ,:d rdtiit:itlii€ adiuti ^.est
ate ,p!r,ei dum?,1,oasr-A intut..
Sern?kii ti
t'ste t ujh i/| ui tc.e.tiu d ,!.d.ti$,uiii. A torut ttuxil.ii Dje ?"nkllJ:
einer lllnsio:1 irrd'.tierrz ,l? i q.apiat (it':h s,:!]r cftde',tt .
llaca Frsrd a:cceptar si figu.ere prirtre cur:tori! Ud\6.siulii r,.brai..
.lin Iemsalim, era pentrLi n oi afima slerarla ca $arut e\ru ilin paleirina r.r
t r n' *m . . r ] | I. n i ,l .J r ,u l r,l fu J . s r ,., f, r-trrre ..d fe !ej :,i rn,,,,
ndd{ , nr li{ c r r r..rp ,n d r t, c r, i ,r\n ,ol tl;/r ei € S ; | ,eId, qe : ,,b-},/
mt.ll desirte sio&$in. Ceea ce Freuc ij rptole;tzi prjetenututsiu Zq.i! t..|N
de a nr r€ putJa iiFsj d.- apa.br!._njat]alicruie. ii esie Bielr ra irlelear., jrani.
trersonau tr hri Amol{t Z!'rsis, riti;: i :re iobmi u.e i , de ai8n1arjra ;i
cn1aziasnil sjo*!r. r.a 5 lxai l9:t:. it pu ., ir gardr pr Zweig j].np\rlri,:r
lnirjelLlr palesliriil'ner";\t;.!!r1a n t p)otd! k:a)tafi de.k teltKi , nebunit
sa(fi, kntattr. tjrt.lknle pcnu a 3tit;ihi o;ttz.rie rl.,,e ?$er;.afi Dri"
' t , . t ne. lt ut un t.rrt. t,.t.,i t" , J , j r. \r ' . i ,,. tr tR au::,rs:,' . I ., ;U ,,
ci'! vede pe Z'reig cerllna "rirre.ei Jn!1dcdre d trcbui rt lji
Ee*alt . Nr! s
,e1:'ut {ate fi idtdrn lt:est p.par pi.:jiu lptie|taxenj ih rr;t ,.ropfu i
r^odnel '. i!1.. far, indoiaia ,:i t; deraija de la 5rn ir:epllr
t,{: Fr€iid i:,
sFecu.ohrl hi llerzli s;o l\,rioJ i; ar&ea ca o col];tensar€
trcrrru
3lndmenrel€ naijonale frusirrir l.nr i:rliir.nrjri$n. t:re}d :r fnserier-n,_,i lx tel
de p;ofl'nd .onl3milrrl de llarria jje. ,ioa,, ltjr rnniea d,o. ieylii
l Ar li lon rfimrl c:!rc a realizd siffeza modemt inrftr .eligie t sra..Rei;gia lui
I - ilf.iir. D.futtea ul: Frcalf, t hilict t;.rtte, Heine si poDpetL,Jht:rr.!
bet ivaln ldo!;.r und lie nonDliteirkdtc )tetigio, va ,etrererra penrru
Freud op€rr exilutui. Primul cu\'-rnr.ina;nkijin padeaa rreia, ..sfl;s tnainr€ rie
nranje 19-18,1aVien,", e{oci p.orf..liatsisern:ii:,T7.iin aici in\,o
larn .c,
?85
.rdr;.
i.li..:,skh pti,teclu; a.eski iliietid iii a li cit rin\ he w r/d fi ea ai
ljrdin " , inainre de a ...rpli.a de ce e€euldL:iprelt,,loisenu,-vafi pubiicar in
,Lrii,Lrlai{fii :uio!.lui: :\ti. ri p tit caistn. tnu:i, n(: tetren i! .hip tlaturai
ia.ru,drxtr si larcrl rtlvL Lare ar piea \ii ,! ana!4 anim.Tir1ka uise-
i,lr in 'rii Mei;! :;oi)ir &. l\,1:'np, fl,il t{ir, Rom, I a do1,e{lilRe.erara.
r.,,l,Nndra, Dre.ar!!:J.,.:u. i.ltilz;nu lubir'arex fseirili de.Fre Mois.l ru mai
rr-: n.rc.rr;r€. i;nii tii: .:itlr.t \i!t.ti:.tij. .it .iureei
tcl.t€lr ,11 .'t:
fiflr :i: ri.rii ir! ll i,iil4l ir!-i,!' iliin,j ir f:!r!r., a,:e;r _!loi!e, Dcfdrj t,t
.i aF,r,:i ir r ' . , ! , ' t : iil1i iu . , , r ; , it t t it , : ue
:: ' i i i i r| j l. . 1. Lc t r . <t n. t c. i,
' :.1.:j :tt.rr r!)rt,it r e. ) i) i\ nL)ti . j. ! r . t . nr . . : r i, r t ,r t t i. : ) t i Llr , r 1. ] t t qj t : ! , . n,
.:r\uja:t, i. \,1h,!tta .\!l.tri,r itt,, L;t.r'Lt ar;tllc t.iil. ld Cirktut !
',):.)., sti,i ''!t)tir':....,.rri.r :xiy{E..lri i ,l''" ,!.{:saroi{r.te lrdnaerit.
i.!,: rur: !,i I,,r' l)l|aii:j{,t'ilrtir', i,ij }1r,-,{:r-:!j rr)rfetlri I rer!e:j. !e Firl'd ;:;
r,!,1 d;li."r.i xnir ilt:, irlsi.tir:r. d,r"ri rirfr. dr:,i..rliiij:.r; 1.,rie r.rlr,i,r s;!t.
i :i r:C i !.11 t,!,i l r||, ; r i r i r ei: ir , : : r . r r t nr r : je : ] : r lf ( . r | . . : r r eia. : i. , , ln
.: c.1 :iir!::/.ri .ri:l.,, ji. trr Moi:i: c.:aiira *|srl ,!x.i .riilJi. $i ind:r.t.
.,rilrl1,,1iilc1.r ir: 'liti; rn.r.l{xrt F.fLIl ,ri{..i t.:i fidf;r:jrtea !a lalA ii
flCiril c!r:jasr:r-.rr.."
l.ir ex)zi? r1lreirer.itertarirr rsit)icr:]i csihircgle I
1j rr,,l .,:rr' .n l j , r / , , : r iir t : r t iinai. r l . ! 1, r ir l . r lir jl] i dr lj ! ii lf ii{r *r . , ;
::.n,i i i . i l n:,,1' fi 'i. l, r ihl 4r it r j, : r . , r t j. r r siir u; c. - . vFnnr ln r r lse. la f 1l
' . /,ti " I,r.:f.. , . : .
ri!ri.7r :i.!:lnrirl:, ::e F-,e{rd.f.jiJ.n:i .:u.ii lkris. a! ii osr cglt'rean.
i.irl.zrn:r.! r:2!rflt. l"n.nrl ...i mai fi,;Iil .lln .aite_ l)ar.sie !i fei 1arr?tu
Prelr 1;rtea.;ji ri,,! n,xli: t' .ir aiinri niai cni.if ic .:ir -tvtoi.reeeitrlm,-1.ri'
r!:1r|1 snr!:i t-"'v rfri, a (lilic uit:i rlo!' sr:,r. .r rrl nr.ii rnuii iqi ill.itn cit;toi
+ .€ailtr jil l.fnai i]nlo esnrr r.1ul srfl,lr, il je
-n'r l ;,a!ljia inli e fr|,
;r!:erxn'" insis!;n.i ai'fr orilrjli1.r egiptenc rte ! i Voire. I,fe.rd ili instDea.
.,jiistli.rl snr nr. o .:{he lezt pojeni!, a l-lt'!!r,il.i'.
ln *., r.inil'ri t /8cr.S.hilier frorrinia la tilireKiaiea inr icnn. tn crdflrt
.relsat6".
'rnui .ri.iu de .rnierinlr. llrlilulat ")Jt1lodrcerei! iFr'ria u curs
desp(e Misixoe? lt ltpise' ("Die $e.rdnnitMose-c").Dq'a S.hiller"'nMoke
Moise cre.a:A rnlilater le .a.e legile nll jlfi suficienle pertru a o i enreiai
ea trad cc adevarul intr un limbnj comprehens;bil lenru Fopor; ea lucreaz,
pentnr emnn.ipeea :.estui popor d perlru duhlul in\ntnti (Vzrnunl\ in
istone. Moisc xr Ii deci indepiJlalul srrAm{f al l-omiuilor iAuJkliirund co1}
2:d7
 Schiller ss reter.a ia hErarei: iui C?rl L. Reinlold. ktlrtian it lianciraso(
prot€isor la iJnivcrsiraea dio lem, D's rlebftir.hen lvlrterier lt.iet njl
Attesteteiitiis( Frel iaurcle) ("Misterele ebraice s.tu .ea nrai ve.tre liax.
nusonerie rcliSioasa', Lerrzi[, 1738.pxblicda suh t.eu,lonjflu] Er. ileci:s)
und.-se putea!'rr; cl ld rNrti: r.]i(i tlit1E!4ip!.triu! en in tt*:
"!!pieun. d(
l!] aurlft ti s'tltxtllii r? cnte, tualeil it1 \eo i lr* lor pinn lu intLj, , .
.:ixr.a .:on.Li.dt.)/r.lki t1 Le\tsLlttiturrLtr '. R(ii[hci<i {i.zncllr altie: f]t,rr
11il,jc ved.!| !l ;!i Manerho. un rrelr cgiprea! din i]i,rftCr i:el.nir1i.'i .l
\!,1tri ai Iii ii:r.'i!.!iie c. :.lh.ii!5j'. I.ittujinir I D. Iir,,jljltroi.t.ii,:irii:.r:
. \ i) ; r . ji . onr l l .,i :i :i l .s i i . ;r i l l l rl i ::i p r.11 rl t{ i i cl i .rpo;L:;rr,i ,,.:.
f niir F r . r . ! | r i r.i .r !rtri fl r,. I ,..i i i !i r,,iC {:ni acJl i l r1 l i i r:.i dr .. ,ri . .,
tu)clsla ir!.nlk -qij:1,iari :jr'itleJ::a iirl]t; z.ril rtrtrrndl rj j:r!it!.r rr, .r
ler u] iqa, t ial i r u , s ri ri . fi .rj e rl .;s l rrl l h i n !rr" ;.;ui rai i rJl i i . r' ri j ,j ri
f.izl$re -cchi,l,-i,ii irli!cri1:ri; \iii R.iilrrnd, aiin:rel de c,:a :1 Lrrirrnj;rl
ifair.,r:. i'r.ltr!r. :a ptihr.:);!4 r, t hir.i!!. ii:;ri Ftcct$ Ari.:.:;
B it r is r g. r " il-r.J r.nl k r .tu t :..:q ,rt ::!1 *1.\I.rt;sd.. i i ;.1i i rt. l ri al . ei , ,.
xrarti4liril tc!;,li-i.r di: , i nrilri-!r ir. irrdrur;ie1!iii ri:lsi:; j,njro,:,:jl,,r
tjr\:ft dr:;itLiilo.i irLsrai d,: !i?iI?:i,. i.lej[,r 5i xlifrr]r it fi ijx r rct!ij.r,,rl
i:ot.rftl rl! rr\:i {iri :!r:.4.ri! :i; :,r)ii,rai,r ii p.;!!rr , l1aru:iertii{ ! irlr
l.l, s ri ri:l-r:ir ,l'ii fnvi r |rix,t.iit i.::rul ld; Jrhilr., ti:t car{r ri!,t;,:
: . 4,nr . . et ' ! r . ! r , ,-r,i i r,i i a l i i j i D i ::,-' ri 1 ;!ri 1 1 1ll i .i .i 1$i .,l if.r1l ,rrt;.:' Ii .\l ,rh
rtrireriir'arit; pri;n: punei:: ;t irri,ir i | ..!rbi:.i i)ri!r1i. :
iri Fr.eud,.lrd rli'rtta ci lvf::lsi.i.i de oriitrr. e;ij;,r.xir. i'.r,ririri rr?i;t
aestui ro1l1,, i.nori. . iire.d il iranslenlft r ]'l,':e ir r ui ,.,i
-.r
ft:rncnzsorr nr.lr k1 te|t?. nr, pionief rl rrtnhrli,1|i,iui i_rirri,i:r,, (,r
' . ies potllF iu: ' .a
!a s trn .h \rr,.a re l l j ' il i z! \r;,l ..,raj rr.i i :,i prf]l .u :
jl;.$ri a;c.11,r:i, .le.ilr. ur,
]roi,,rr jnrr lrirsr.,j1l .:i :.,r..iior jjjrnrili-.r. r
r,rr: nesai irllrj:;i1, l,:r,Eresijrr;i ri',jffr, i,a llila Llrirr:Lrr.oi.f, ju: V.j i.
f f f i f os l. anir ra ' o u l re i (rl i e r. re ;rd i l i l f,i n s rR ri !rj i !i r!i .,!er:{!I.,1::.1
irviJrlui .inlir ,I _rchairi. i { n lir.:id. n;j .u{r.a i nl)|.,! tlivornbill |r3r
:rn'epli l?npruie det!'i. t:dnt '.i .i.t)n:itti tit.i;,ii n$. 4 r(.ldz,t:ttituil
,;... tt,14i ". ,iotl rerlrlerii trt"j, r. r irni i ! lui l{e|'d dij r i4 jiqr i]ri,. Iei"''.
Daca es.ri iiri Schiller n1l .s1e ..,ra:de f1i:ud. :n s.ii'rb i: :r.{Jrl,'rr', !:r':
sratu hir Goelire. x .lrri :!i. irlvo.alil irl *rijinur f(Jer ic.r (tad^
rirolezetosrrlal. de Freud, ^ulndhtc
iari vleo rlli doradi il€,.ii t.rn, s.r conljnrx)re:
tuasinarul lui Mirsc ir de,.ed. L 1797 Coelhe scrisrr. Irni! in d.j yr'r.ttr
(Ltruel in .L{et)": s.iriso.ile 3al" .Arc Scliller ni," pe..rrir tli i umra.i'r
28t
geneza" ln interpretarea pe care o d4dea Cd4ii exodulai, GoeOF aplica
docurnentului bibfi. o metodA de cririca istorica inspira{ de reismul stu
Freud d,uoreaz, desigu mull descrierii caracteruhti lul l\4oise. Prezenta!
ca ita$ihil, liclean Si liolent la neloie. DnI nu I urmed* P€ Goelhe in ce
priveite 'deiecrele" lui Moise, prezenlal drept cnrd. incult (dupa Caedle,
Moise era fiu de cioban; dupe Freud, rrbil prin naitere, braF drcpt al
fosful uiftrraonA l $ enat onj. neinder nlnal. . caSef ; isFar eg- 'DinneJbr i( it . ,
M.i!.: ar?d ii tut; WIin talent G tene.al de!:it c.I .r&v?t rr ", scria Coeihe,
'l ...l . N u .ra la inii\inen nulrii .,ale mi.:t;rt; " l'loise relr|Lqte to. mai gteu
si se frci .ts.ul1a.: rebeliunile se 1rm1ulles.;il elimina pe Aato.r care se
ri.lica'e impotriva lui; sucombi in unna unei Astfel extlic6 Goethe
'e"ohe.
uci(lerealu; tr4oisein deterl
trreu.i nu i daroerza doar aceasra il)olezr. El gi.se91eh Goethe $
po.1rc1ulunui Uoise utnnizat. h\ .onoluzia textului sltr, Goethe
'adical
r?ist,mdea'linairie celcr .:de s ar fi f'.indit si I acuze de a fi denigral una di!
cele mai rr.dn figufi rle Bihltei Nu tdl,:ntel., nk i ahilit.ttea intr-un domeniu
sau ahul |ar L:uedcvat din cineta ut1 .n rl. 4.!iu,e, ci petsonutitatea st.,
de ta.e tleprnfu nnul hLasemeneacicLmlkln!. aarcne,ul.|te itemeiat pe
p.r]l) alitdl€. nu p( talc,te [...1. P\ten l.sn(.:nde.r de a.rrd cd pr.towl' :
l;tat.a lui ML,l!e. de ltt pritu sa rrond Ll! lirit, ti !.rin bat! actele s.11.dt
.tu:"n': pitrl la tli:p.t ilkl vt .lern in4tina kosehit d( llnnfi.:ativd Si tle
d?hnii, d krui dt ittpot! pnt mtura sa spre ctie ruti ihllltr teluri ".lvter"r
frequpunr cli li,eud li dala.esA nrai ales ltri Gretlr, ideea de a insisla asupta
' on:uioi V!ais-- . Poxre ci. a r--.-rsa1 asuprac.l r;lalt Moise. din tonrnul sir
ll
isroric. arupra a.elt'j Moise.nr(lisnirul. pe.de I ofune;ui Moise egi'/etnd
defeclelc d!.s?fe c,r. vorka Goelie Moise rikd;aniiul erte prcietui lai
l;n'e.A\- sc parc tai nu ?tu;; niL;.,,rh'inln !fii lden ret:id.Erc unz.u
!..ti ,sr.k tilinit'1! inretat rle siay "'
"ntlenr !
in .,tionaiizrrea !i lnrariza'ex" hli Molse. FreuC t.gase*e astfei
in.;llirnlia mlrilrr mxrlqlri :,i ANltltrrnS l{ii. E} fri{ iderperarea cri!aci}o:,
i31c.ric;ri B;bli.j dir epo.,tsi, nrir;!o:, rare ticcau {lit Mnt,e n AuJkliile.
avlnt !!i iettre. Cerim .-' :ninude , ates:le! inrerPrcra.fi.Je erenplu I:j
Lolderlii:. r;re li scria kalelui sat la I iarn .ie 179'v: 'Kantesteu,Moircai
]latilhii n.asLre: elaJd.ut-r sa ntld 4in In.lleaia l ettPtccn.i Pentru a o
cotldrce :*,re de$eflu! lihet ;i lolttar a! .pecuiali?i \qie, Si pentru a aA cc d?
pt n,unt te ,;a':ruLegea ene"gk:n " -
28)
 !-r,atLtr,'11 :;iir r i..r . ,' - ) ,:li.il,i,..lr i fi . :,i ,,.,,r,i ,...: iii. !..,]:r.
i!r.rli.rr :: r,nlirir':I!. irr,r'| .)tuerr::lri:'-ni'ailri,;i l!'lr.\rlrr' ries A'err
,r..,i
,,, ," ,,., i ': ; : : r . : i i, ir r ( r r . i lar ! , 'r ir ll ir . r i'. r }r lr r ''$t 1 *r spi';
i . ! , ! r , i i ; , i 1 l i i ;ti . . :t:::t. . r' I ti t ,. " ,,.,.,, "
\i,-'r!
tt:, !.!' t!,':),
'
t.tl!ltitir:t, t::ti:.r t:ir t,,t .rrri .r r r;,.! ..r:
r .r . ., ' .:|.;,1 '. i, ,' .r'..tt tt it: u,':,1)li: ')::a i | ; :tttllkf ilitl
i)r.llr.,i!1 r : r j!r xr n ,- .:r r ..1 r \.ir ) - :: t..:.,t::!1. /.1j ::r\):;,ti t ,r,tr,
".,:f
i{ ;tr l , ,i:,,, t' l i ,i :;:i :1r(n/i1i, l, r 'i|, _'r iLL. r '! ul: iihr : r : : lt : r r r 1, r rlti i l: . ; r . j, t 'd 'i'i
il(.;1r. i,rL.rjr :.,. ,.,r , ,i i ..r'.,.,:, , i ,j '.,,i 1,,;, , .;r.r !-,
i.:in-a; , \. ',!t:\!A.tr\*!.'ii lhlr!r:i': i lf.{I iirr riarl aa'r?iI('rr:l l'ol'irrl
'\.t:rti. rii! .:.,:) r ' r : :i. 1 ,r it r'r ., ,! ' il i :.i :
.rLr ,:,.r11i i ; . ..r.r I f.i :i .i 1,)
i
' ir''' I ',iir ,., i r jili:irirlrl ilili liil ri;r lr:rr'r.1r ir:rirli':i 'r,$..1r.' s.)is|rr rr
l- i i r.rr!i ,! r!,' ,r: i i l. - r C l; e|xr r iif ir : r t , . i l'o! r ir u i, ) li'*: ' ar t i li! $L lo"'11'
; : , " , r t nt r td . rr, l ,r:,:i .' 1 !:i .r,!rr rri .ii ,c. i r' i ,i .r,r:;i . ,rr,.
.:i, : I ,' n,i.,,1'ri, d.ii ;::Jriir s: tl:!' !'lu::,0tn:n.r. lltTl'rr./r .u err
er , r r r er ' : i. r i ,ri i (i i t;t,i i ri .!f,j i ,ri r,,rt,f,r.,r.i 1i ,,:i i r;r.;r,,rl i l !,,!i :rn:rr!,i , nirl!
i.!!-rri. .:! la)!i,?nlili M!i.,.lc.r!1nrri;11. rgif'r..ln" i !. p'j" rrli ltlrl
li c.,riiailifi;zrJ r-, t nui ti.t tttr .t! 1. ...i iii t,rh.i 5.Dj:!.:t..t!t.tli .1
nli. hni, l I t:i l t;t: | L i t;,t,:t ,,tt.::: I' i i ri u t 1.1..; l t LeTtri dct)f.
l ;i n, lrri:l r !,: .:l !r..i r 6tui "i'icitc !)|. .lct:n' rifii.rlef ln Irri!t:r :i'l]sid't
',er r n dr lalir i r nl: 1r : sa31l
nL€iint lis ( ij/t,\tti j ,r;l l l ,!+ .!a r' tn i i i d i j r ri .;r $; )ri | .re$:tj i . i -j j frt.i i .:rr | i i ,) .,r' !:Irr i 'r l: i. lr iniisait lLp l$. lr . {r l. r ilar f : l
'itNr.' .irJ-t-. !4",t.i l'i at'?"ia' ii'ttl"it n':('3!'i
h trei{ a:i::irtiii*:,, l:drrirj ir I rL;r:L::t.jn,;1,, t:f,irr.i.. i}1..t..:!"1.la,aa',1 '. tlrtit':. i!'.:irr!l '!t'
:' i l t!:ti )' r x,i l: . t i{, . 1! ; i. , , i l. . t 'i! , , t t l t t 'inn 4r r 4! i' }lant 1t u
lt:ti rii,:i\t; & .t.:k: I irt:! ki..:. !.)it.1 ,i\;..i. .i i,ii/1i le q't :ui :\t!t,t ,.r ;' :iry
;:,,1r' . (.!r:.irt ;!tih r,!fr1. l-1ffl)t:liil] zlrtr\ i|Crut,lie!'r d!:l
l,'t:t: ,,1.'ft tiltnti ,.t.il!.r::., ! , ,t/.rt ; ,: i L::\ tx i: l! :ii i: &?1, ir (.i.
t'. tt:i /; Jrn nLilitut.t .iitr ;).t;it d: ,Ii"t,'t:..t ji M',:i,;,1,,i:t' : i ' . Mii 1| l,;,,rtr/tu|'t; n4oirr ur .r! r.iii;ioaliirr l!de., .ii ,iirl 1$bxik lui
'
li'.rr,:iei:re;\i r;, rl iri!i lu!!!. i, .1..!lr,- ir:oi1Lsi il] dit,[ei. ,r!f tl1]c. il ' ' r.: I ' :,:r
r' . t:t1pt.d, !t.::t tl , t t u- t . ! t r s. n! '
t' ri tr' ,' .:
deir{c l-i}.4r1 ltrs.ui,rlisi !r::ii :n.z:!i::: tinliirrt,:'.- ::![n j, r!!.,j; pr L SlD. ntr,:r ,lisljrl.lre diri,j li',t: \r IrJ.ta rru r'r|ot?7*nti li'nrni
..r1.-Er..J;Lrinfrimriirll'r ! ir,i Ilirin., tnuliir {:il iir;i rlrtrerir .. j{: Ir.irf f],rlni,,, li:r ,1.!i' I slrlrri{jt:i rllrni|; s,: 'rltli'.rscn ilCaismui 1lo r!:ri3
.)ar irn ocr auroriLtrieaunri p/Jrl care. ..,r.ii r:, ji|llsc iin a : :iir,1,riJc ]yl.i:;! ifei!;:i. L:llrtr?li t:esriii,irse. i)unn1'llil? it. r?ai.r: ,lnui .tlt l'rlJot, r'r'_ri
-1. i'hrurh'fidn
lr]urrrel,ecx$orir Artirr:i,;1l]3'. iriiiil:,r.ri:rrrild4 re$.rclrri ,rili;i xntiifJirir Tuar.lfri;.;rlijle l
i!1., t-i!( lft I alont:! j'uorir{ilor,
.iosei loDlrer i,\:ri!ers, a .llrdi irirrertl o|-Er;i :re insclle irl 1'.rdi1r, iluslr.t?ri :jitrr-.ardr hit.liliei I-tr nil'lr
i; ir,-:.!r!rr) .r:!r;riultir i|1;ter :,r dirt lriifi, irrlirrr|,11 t.'ri(ltt?rl tr rnr tar' din
Lunrir.lor, $anra ;h r,u'iel;t 1 iririrulal, l)l!r Sahn des Knnigs r.rr
;ri:'sci!l ';: lf l:irnigrb(rg uf' trro,{tnilar;i rI rbrr al ro.ri l\eln:asrhc url
Agtlrrr", dh .\te}el!z !'tkt' asi.:ttritt.s itearst.n.,r ltalerl ,di, l.!hui.
;-,, , ( . nc ir |Jlr ir r s: s! r . lixl. . r r ilt ; : ci blar '$ca i r '; isnului
si i fi tllul hri frutd irot,p.r l)rnp,rn. !; el i& Mors,r rgiltcrr: i3u, nui !.::!i rr:c., l :]r
.rxa'rr. m lylorse t..1!in\iu se Cjnir o r:!ie;cl. irbira ta.roilului Ihrd rir :,: l, silr li l,:i1aiJni.Eii np$it" n lrtn.slnrlli 'n lf W,jinnr"" L rlt' a lu
(rrls.ira1a, '4:l' iui
tt tkt.\d i to ii t,leetitl!, llorr.r,r Sr.i,ad alhafibtrl,jr,.sre txti lJri,. dt nri3li!,
,rnunls. :p,n.rd hlctisnrii iud!.,egtrte,t:.
Ddnt! ..s!eodre t) vt(i,tflt4 t^l1ti1lout I i :r ,u,iuiui Ia ilnli f!r?( l.1caj
cd dintrl) u|1iu,t mtr.i r.l re ivutnri.:itiai ftl cate oc.i tit tlut L?X;l. ir; 4rrijifrl ipreze; ,lslrfe ASai)re' Moses". ChJll,hlilrh 'ii? o irx;i
Ctstiutecs.ilr.dt(1.tid.nli:ateae',,rcirr.i.sctle rarobirski". adlrrgird cli. ,iin Rerar. :'rrr,i. .!d-l t:. tiirrii,t i.t Moitt ,:t: (9iprea!' li lr' Mnlfc'n
din aceasri perspectivt. luplx djnre Maise ii Jara$n.ratil sau, rep.ezinti o rdalind o it'.iliie egj('leatlalDl1folri .irei,r t'ailase'J fi fosi Iut freor tlgjl din
variinla a confictului oedipian, dar g cn i.spir4ia lui Pot'l)e;re.a iraime dc Ii€liop.li:. I). nure Osarsyph..{cs::srl tonrerger{a ne,'$eltall iintft: freld
Freud se angarasePe
toale parlnrfonah' ti univ€rsaiistA.Iniili$ndu I pe Moise .a De firl unui $i UlhnberlnrJr dovede$. Ja. in ,:rnex :ja .Lesl'reL'bise'
egiptcan. Popper Lynkeus conlesraorice pxdiculnrisnt" evreu qi r+adu..a la uD lerer fo.irL. peri.rlos, expunindu'se celor n:,ai grave neinlel;g'ri Cl'i
cnitorl nvenizati al luj let MaM M.sd a,il die nlnotlleistirc]t! Reliqlor.

290 )91

publicat, in 1939.nu puleau sa nu se gindeascala Cha$berlain. Cu alit mai
mult cu cft un all jdeolog ai anlisemitismuluipangemranjc.orient islul Paul
de Lagarde(18:7 1891),autorullucrir;i indtulaleDe&r.!.tuS.hritien (1878
!i 1881), din care Chanberlainiti emulii se putus€rA;nspira din plir'!,
su{rnus€ deja areeali rezi,li 1880,inrr un arlicol savanlinlitul:r fr,tli/lJnr
hebrtiischer Wanki". Lagarde relu, imerpretai:ealuj Minel}ro i.el dinnj
carel idemificasepe Moise cu Esi eanulOsarsyph)asrp.a tugii din Egip1.
Vedem pfin urmare ca, tuca de la finele secolulxi al XIX lea. teza lui
"Mois€ egjpteanul"deveniseun loc comunal artilemitilordupi.e tusese,ur
secoln]aj de\reme"lansalade unii rritici istorici, de idspiralie antidogrrarici,
ai Bibliei. Nu pu.em nega c, invcr$unareacu c,re Freud contestaorigilile
evreietli ale lui Moise tiida o anumi.a animozilare lx adresaiudaismuiui
radilional. l{e amintill) scrisoareasr carreAmoid Zweig, din 18 augusi 1933
(care nu se afl6 in edilia cuprinzlnd corespondenlaFreudzweig, dar din cai.
Max Schur ne ofera un exrras semnificativ): 'In urna umelat, marcle
n stru macatruMoite cN foqrte dntilenit ri u fdc& un mktet din dc?asta.
Poateeru cu dd.idrat e|ipteak "u
Unii inerprcti,c ln ar fi de pilda Paul Roazen.nu ezfta sa vorbeascA.ir1
rcesl contexr delical, de o urd lfltp.h ira propri.i iudaiifili '' , t
a, fa.e
^re
din Frerd un reprezefl:r,rt al lfi jitdische/ :;elbstlafr. a udi de sine evreie$li.
desprecare von1mai avea ocazia sl vorhinr in legaturacu ]turl Kraus. Ofto
Weintnger, h scurta dar memorabili sx inl nn,j su Fieud", Iuseseun crz
rpec.aculosal acesteipatologii, I cirei reorie a lncercxl -.fiii ir reu$l c!
adevtuat-sl o facAThecdorLessing.nici el rocmaisinpad. lui Freud.in
fatatul sau ,€r jnd|tche SelbsthalS.Fblica. in 1930. in a.eass cafe,
Theodor Lessing ficea dln Freud, a$ezalpe acelati pian cu Adler. un
mostenitoral lui Paul R6e (evreuinclinat sple a iseniiis ) Si al lui
Nietzschc, sugednd c4 ln resr, rotul fu$ese deja spus de Herbart g de
TheodorLrpps.Lq atl: pMe. in e:cut FutuF LadA\ie,, sa dcd;cr uneicri.
tici nimiciloareia adresaosihanrlizei.
Emest JonesreiaaeazAcirculnslfileie in care a awr loc intllnirea dirfre
Theodor Lessing Si Freud. ln iulie 1931, Freud poveslea(lui Eilingron) cs
l?icuse,ln clipe de destindere.o "listS a celor pe care i ura", unde figurau
|apte sar opt nune. Singurul pe care,l menlionaseera cel al lui Theodsr
Lessing, care i dedicase recent o carre, pe care Freud o califica drepi
"abjectA', Der jiidkche Selbsthai. cu urmaroar€adedicaiie: "De la un
dusman,cu fefloare". Kurt t{iller scrisesein 1936un eseubiografic despre
292
T
TheodorLessing.Primindul. Freud i a rispuns i Ih ce ntn Prire{te, nutresc
fcntu pt .' antip,t!1. \r' /?r/d . rt rhia anorli a cxPucuprn'ileasuprhfeno
menulu;;ad,..rc, i?l.iha0: r'"hrnffLl ayate"n J un iadivirl;i ra,
,
, I'l
'$
tut(it.1t ititen|ikue,Ce[is( identilicdcu e|,te.uttddc aici o ur,i de sineqi un
(lirdj al persotutndlii". Freudadnuga:"Nucrcdelicd u;'de sine 4[at no :i
(lescie Tha'dorLessinS. ?stcun fen.m4 ti,ic eveiescl Eu aga.red"" Cru
.hte declaralii,carepar !:i]i deadrsptarelui TheodorLessnig.respingirduI t1
L tuelr.i'rmp.u \eher! lra
3 Te./iaiftudi.lhd a artisemkisnulaiti psihoparaLgiaiulaisnalui
Llireva din cele mai iireresantB pri-sa.iedin Del M nn M.:tes und dit
i
tu'nrtheistischeBrlifid sinl co sacraleslhiFrii unei &orii a art1selni
rismului.Dupa pireler lui Freud, cauzeleprinciPaleale anLjsemirismutui
trebuie .iutate chiar in iudaism.Un asemeneatunci de redere estede nalura
i! i
si I surprindape cei care considetii,impreunn ou S|trlJe..t antisetrtitisthul
nu cst( . problet'Llcveidscd.ci pt obleha noastrt'.inafda rnot.a!'uni ale
ant;semi.ismuiuipe carc el lnsusi le considernsecunda.e(faPlul ci eYreii ar fi
sriini de lara de exil, in snu.{ie minoritara,cuhivind "dcile diferetle"')'
t,i
.i
trreud reia cea mai vechetez, ! sit despreaftisenritisn: acestaIt fi provocat
dEangoasad. ca5lrdreirrirelinul, {ie ritul citcumciz;ei". ln conlinuale insisti
:rsupraaltcr cluze lundanentaleale antisemiiismuiui, inlroducindlezenoi ];
i - Anlisemit l enunlAurm&o}jea ac zaiie: "SPredeosebirede noi, care
nrnnurisimaceslplctrr,de cale am fosl astfelienali.9i no vor srirecunoasci .;
.n fau ucis pe Dumnezcu",iar Freudcomenleazd in urmffodi termeni:"Ne
putem ulor ;a seamacU adeYir s3 afli in sPaleleaoesleiac ze inlrebatca de
.e evreii r au fod in nisuril sd se impirn4easca din progrcsn pe cde I
(:ompor!a, ln ciudatulurortravestirilor.recuno"qre'ea ncide.ii lui D nnezeu
ar constihri.biectul unei investjgaliis?eciale.Dar din areasidcauza'au lDal
asupra'le o responsabililatetragici, p; crte iu ispdqil-o din greu"" Doua
pagini n1ai sus, Fre d cotNidora ca edca evreiasci nu poate nega ct qr
daloreaza o:iginea un i sentiment de culpabilitate ivit din oslilitatea
reprimde fa& de Durnnezeu. Aceasre eicn are prjn umlare cataclerll
ne'rncheialrji cu neputioF de lncheiar aj formafiuniior teaclionale ale nevro
2 - Certitudinea evreilor de a constitui un popor ales ?i expune
resentjmentului celorlalte popoare: "lndrdznesc sd afim cd gi attdzi tucn
geloziafa4 de poporul carc pretins tel dintii ndscut,fa|oritul lui Dutue
'^'a
zeu-Tafil,ette rie "3'.
293
 1-
r\i n: tir.. t .t jl.a.'1j td:jtat i.:t d Ltijiti se i.. rr )! ,t.:jt:: t. t!tti!:l .< ' ^' .!:,ri :,.'r'. :ri r !i , r :lt - inr . l: r ir e ! - . r t 14ns''! ! - i': . : ir . r '3 r olr t ?. 'iiJii! !'lf esi
'

: , 1 1 ,,..,,,, ,r ,. t, .,..,,,,.? ii ji.rrr,. !, r',. il{t ! i l',4rr \u.i:u. (ritri ;ii!f il a,;ilnii :irn iurrea 8/ii xl'
frI i i .i ,r,i r.r,_ri ! i, r 'ir iilr i i1lr t , ir . r : ilr i: n r 'iir ! , i: nr ll; er n, r , 'ir ' ' r c'
lrir r,;r( a..rxr ''ri!r:r ,rl: Jlri,\riiriin:!;juj , il?: dlli:nt.sri )liu!if:rj;,
iud?is:rrxlD;.-lode iieieinltc srni l-.ai ltrlr 5ar rrrt rrjlll ie:*lc ii. o.rr, ij[.r hjri,-]]i. iiu!)ii.li.ll, riil iliqiio! !,rr?:irti i lirr !l r$ isii'jrtru :itr'l'rr
WnsrFiJir:ir" e?rerrs.ii. L,:t .,t,,lrtr,l ji:.,ra.i: !r* Lt.bt:int.r b1 dlt l:ritt. 'i. .jrirtrr r;i. ,'rli:!i b:,.lier. .olx:orrlrf Ir'€rr ir .1hi.i;i ii:r.th5l7-li.
iinnJ evo.a Er+:ce1;!ti In.i .,a1.'i,'llji r iom,inniliitui .uhafa:c" irt ar:,ri ,!i )rel j r 11.l 1:15,i r ia: r i; , n, i gr lr I i] nit i, ijt , ) ; t r icn. o clf ut ieie r . r r - r .
*:op, flrii. intecre;ul c J*ol.+. i inliaisrurh, ca .{,;ifi.. itu .sre .:r flrr ::rr|:,,ririi.; *rr::rs|ri hrif" irk,!if. ri'.r rt..ii'" ?eilfu ir.rtlrel 3'i l'':
ln.rir. a :riihi liir"rra sotr.ri:rir!,i Droz!i. terrru ;r cii!cr^ irit;lt!mrl iil ,ri:i,ilr,:r; ,:rr fii;:paia trrcrla a r.!nii :)e:.,lir.ittr!i nril):er'rx'
' ':!rei;
'ndvroz, obsesi.rnala. :iltnD.a.i, 11.ur oJlrirrer ,1i,rnfbrinrikre cooriml*i i! ura de sirre
t!'..itrxre I uoei rr;ci :rrlinras., dii nu r)r;il fu1{rj
rAspur2lloa.r de fe: n1ait.nihii,-, neiiniStf r civ;tiralj::i' itt! (,! i t,l!.{te
f,e Prrfrir slidoe,irri'esta c jear lrr|rrtois i y ard c^'i|\ M.]it., f 'etli itj
e'r.ei. ditr \i penlnr o$ilirarer r:lnn iorj;,rr .rrlrv.at. anrecilr. i Alir)r|ij .l tt!tt\: .rr:ltini\fl1u1 .lasar,.a a Tote'n un.l Trbu, ik t:(t?totia lote'
'nnxt
predesihar.a.v.cijo{ nu I ( oisrjmjr cpptu hrr i}r.irn.,::!, tnsur; .:i.rj,!lr Mll; ,ti\tlttn . ti ti i)'tilisnlulp,irllt, '. prsz€nla1r,u d!1iiai ca (l nearrzli obsesivi
re ovreii, rrio;sr. inrent,itorul !iii!lil,: i.:ii t,i$lriri. ileu,l nr se sirriltuie rl | l oi u !.,i ;l -.i i .' i n,] f ir ; r ili f |eud. Ft nr u or ir ii r s; igj. ) . . i ca c' adellr ar a
ci oate si reiltivz:ze ide.a (re }rrrieilinar.I iiiee .{. d€rine rJt|t frr!, ,\,ii',:. itrt{,lDd t);l.r!fi!;.et I'a JidLlhii ofil-iinar' iudristDui se inchide
.jnt: jlro.iei arillnr (deci. caDririgerrl) !r :n .! [niI]rslaro I ',ioini, di,,;rte_ iiif. i!g,t'r rtaitail; li.,,ttd des.i.;trr.i tjrr rxoiori sorbid ai ;u{tiiitrIulli.
Esle iriri: iidoiali ne.esar si' rr1tl:n.ia."i r{fe.r din M.i.1. at lui l-rcrd tn '!
nratrql rmrr s.rliDrrl.rti rLxi.isiii:rl rreaisiririfi; isllr irso{il de o lr"fuitdi'
ran..*1ul d:s.orsuluj fsiiriarn. {! tsjhoiorjii rt silolutui jj It,ylic1 rji r
;.eirn,.o:r- rura r.sratNlre iirerrtrL a i .lis.llira 2e t)Lnrnern' I. crrndamtit
ep.,.ii l(r1,0 .u prilire ln defon.iescenr; .',cii.rd. ..lesp,(] jd,ciciia pnt+ n. Cuc
rtlnar* nrelral, !.vrert.r d a:e. rnia,-: rnll 1,rhd un : ani,rot ritui M
1i !c r i: il'suli, ii,(13$i .li tu irrrrili rlai lrLri", erc i. Ul]ele
.t!i!i .x ginddi dn.-d lt iill'r lioidinr l,:irirJli.i iiegencresccrla evreisstri
BouLin. puhiicat 1n 186-1iD 3/ri.,i,rrl .!/).i:* lii tte a,n.rrtotle dih |n|Il .:unl)iif:rtrr cu etoii Bre.o gcrlnlruci ; t.cti"t:.,1':i tu 4ft atlen'jtlk|t
:lndogamia aii&, auroml. erliicri h.verFl ri;eDj.iior irrrnrjitJ ii, e,rei
to,p .i! ter tL,rn nii d( aki a!fuI|,iiiP \j'iri.ati? !t: t*4n itoponiui .rreu a
.teanMaiin Chrrcor, in rti!|. ,tii. n" n,arri de b ,!,11rlr,r ta... r::l]! a.cfuri
ln.tit ilineinlei.s ti ott!)tt:fi [ i. Ar\btti6 ,lunrc cuLwa !,c!i'idlilol
ie.main 1889i 'Maktdiile Lrt\ces. d( tua1?.jttar;te \int Ltiantrtt.tbi.t ntii
lrea"nte p nna e\'tei"" liii:barj ka1tt,".:t'rngrepi::J preiLtdecara Vjril&ie 1i ce.;d n.!titiilikv ,r'rprale. tyt ta,t a ati'1tt' bopotul8r,.. ie-a lt:x
rn mal]ur.
i u l s a deps iinr Lr i e d i n l .' ? (.i ' D i s i :rrrn ,l ' l c d rn l d :,rJf' :,' rel rori i i l rei a!.i , rcn..ati .l;ttii.n . F.eud .onlhide 3tu'sir 'lh i eds\.1t.Ltiune. ttdftr s au
luscre introdus ln mednrl t..inatuhic de rsj$r l;adser c;lre, r.r dcar;d i"ir.pkt,ltra & eru nt hk1 '". trl
rellri rii dj l:r Socieiareali.nezi d{t tsjhanalizr, oi'r:11}iturririe t90-,1,l€Sa in !-.aro!o:tiriodaisnuldi", Frcud ;nsisla n i !l!s asupranecesitilii de i'
acsa$a predispar-ifie de 'iendinlx sltt .njediralie rep.4rir:t rin. ti {l.zam.\r.5rd'l:rul predc'linlJii, expllnindu'i ,n rvrei la Selozia ne ea'eiior.
ura.reizeazA de nit".inii" isturlinl Tnhnudului..rc.i- r.a:et. uari FrLief ir silecral , g€nrranilot, carti suter, la iinilj lor dir na$tere de PaiSer-
afirtna. c orazi;i lDei r.urlrllr; , Socioriii. la 1l r.Jir,rb.jr i90t: nrani{nul rmui 'delir al Predesri'narii"ciudal de silrietric Ceea ce dr explica.
''N.rro,el( st,1tMi jrea,.n:r l. rr/r;"!1. ^.d.ir+i rulx re;:sc Cnr cottenrariul lol Ren€ Major pe acdsli tema'' {ap1x} c'
--
Mai m lfi auro.i siulist i (Jiu e,:ol lreleialj .nurori.. tiiihlifice. AsLiet inlihirea dixlre evrei \; gemrani a geneml o ura anliremiia de ne{ieP4lii
M.rrdn Ellgla:nderpubljca ta Viej,a. iJr l.,0.1..uii eseu despr Snr4,n,/,ete Pe$peclivele des.,hisede lexlrl lui F €ud lin ftrl nici o lndaiala de on
.n.rbi,le delsebit de Iret'e r in rar1 crftiii1r.ri". $i suserr cti neirastenir anume $iiiudaisn (chiar dacA, am vilzut dtja, Freud .fimrA sul'€riorilatea
crerasdl ,tr consr;tui un asped rezidx;,t : p.rseculiitof. inbefjnut d€ iudais rrlbi asupta allor relig'i)- Ac.st antiiudaisn se leaga de anipatia pe

r91 2t5

.it..
 car. Flerrd o poana reiigiei in generat. Oricil de inrempesrivi ar parea
in
1939, nu poate fi coilund t cu 1,!a dc sine evrejj.,rca.,,pentru cn Freud a
vorbil totdeauna despre iudaitals s:r firn cea l}lai nrica nuanlA
|eiolarila,
.rrln d dovedetre dir! pliJr d"crmEnlalia rrccuin rici in rcvis|a. Dar fnr.
indoial, ci s],inrlii nouiur iudarsn. pe ca.e I invo.a in p€taia sr la edilia
elr.aiol , lui nite,t un.i 1'eta: vebuia s, se ctibereze de rr"dirir iudai;i.
pe|ilro . !e pure la lrison cu ciritizrlia spirituiui
siiinlifi.:. rdQi, di,
Frspe.liva h l,.eud. !i le elibeiez€ de iluztle reti:ioase.
(:urn snblinja Jxrqr(s i-lr.an itr selrliliuul siu desrre
E:i.a psihrr:rlizei.
'lorrjl $, h,zenh te d;sliriclja dir,rfe Mois. Egipreanut [,torse
ti M].iianitut
i. j. iv{cse e*e Marei!' Il.rbar. legisialotul. dar ti poliricianrl. r?lionalisi,:
1.... Alinlri n3 f"loisr Madjinllrt. gjne.ete tui Jerta.o,pe car. j:,eud it $,ri
JJll|n3,ite si r.l djn Sin,i. din;iofeb J...j nlspi.irut, otrscur.undiui,,,..i. atinia
lui Frexd. iudarsrn|t nr! Ioale ii .,satvar'.dr.n s|rbtuiJlt$r]ea
ire ;xr1 i ;, dar o
Moisr llrirleanrl..r t)l)p.denri.i a |piitrtui ,cftn!;ii,. cjr.el;qie.ordu.ir(i
lr drip recelar la depatir.x orjcaJejreiigji.
Irrerd rpe..r fal'.t ;lkloirla c. di,rpr.ijje il{?iiloi' lcli!:;onsc at,:
irdrisntrlu; ,rr .umi rnjiserxitsmul Va lnaj rrlrni . ntlillli :tr,i aslFr,
p.otlt iei anlisemjti$uhi inlr-i:n rt)r s. n pui,tic:lr in lir:8, :lir.
w.n
:a'rn An,.iser:liiisIllli"'. Cii.nra nrt,Jang otedrair ur!i reevre! ,:.nrr:
anrrsml'tr!mutui. i' rlr:nli.ie3za i. sffr:iiluj arli,ruiniui .arrea lu; i{eirirj.l
I(,u.Jenha!. Kalerili. trs Ut,v.n J.r.r tl tjtnttisut,tt :i crrr.j prim, ,3Jl.l
lusrrJj tubli.iaL4in !q0l lierll srnruleazi reedirar.a.arlti ap,irlr!,;tr. lq_a9
.ir o f r eialr t pc . a ri o ,:a ti i ;.:i rd r.f: a d n rj ..a ti t,i ):r t.i dni r l dN i uj . ti i ri r;i ri 1
l.J l;ldenha,. Kale.ji A..er .ut:in cu!i:jl: !es.,i{., iils!:rlrrl,r-r!J
|rixa .*
r.|(iCe.. ri lnlretri lerF de .,,n:rJrl.,e r anlt:erj:i.;.it|!! 1: ;,]:,,i.r..i1
:'.'!.rr {liiirgIi iird{i .rc!ln :, !r1 a )r r.jtr.,i,.r.-t:aliijji s1n1d.ir.illJ;.r:irl
Sllbi;Firi! an aspeil ij\: Ija\ V,..{t, (tet A,:i.t.rj.|*rn:. !. n$uri s;
rlaiiiir. ins!\i nnn.ir; \if 1,i.iej. al hi fr.r!i:
$jnriu i{.iru,.:i! ijo,r4ieit:cr.
l i rlif t i, s 3er t . , l ;n .i rj 1 r!:n fl ;r.q re i ,,..ri ' ru ; rj .nCrnl ::xl ;nk).rd C ei .i al i .l
.rsl'e.tr ai( i,j{,,:tertlii:i. ,::ri}. rrJirlrli .onjedt,!rrli il] aT,r.ent! fjr,:
icflrrrA .'i .niri1.i Fh!io... sirr Die,j.n,.,.r .n n:$. :rnl,,!r!!r i.i.i nrul-.
r1r.
rrr! I$n ind.pllr:ai: ;i. rn.rir!..ilirlrrrrrDiLsle
t|olat,it .{},i.r).i irjrrjlres--a
rc.easr ftr'vrirger:. li'.1* e:, .iCnr;jta ri ui eee i.! p.inut rind Jc nar.i
Ftrgiol!1i. Lupla im!trri?a ainls.rri{i$luhri cat A in .tip nalurrl
ii ne_r:,saj
:onna llnej luplelmporrir,: Irra,lrr religiitor pentr,rjpintut
t; {liiri.ific.
iIt
') Moise dl lui F.eud, o
fahul.qie inpatrivt tuturLtr
Cel.- dou{ ipoleze pe care se inremeiaza inreaga ofiBin:tlirat e ideiior lui
rrreud cu ririre ia Moise, ,si anuine oridnea edptean. si ucidorea narelui
bnrtrar" de {:itre €vrei, :ru un skur epistcmologic destul de diferil ln i e.iorul
re.xtuht. A doux iporezi, cca a lui "Moise asasinai",rezultd dintr-o analizi,
c, iA irpunem ata- slrucluraln a texlului biblic, Si dintr o €xigelrln teorelicl
decurpjnd din concfiEi;le pt?zenlJt. in Taten kntl Tar{ tj rczunale ln partea
a teia din D.r Mann Mo:;es". Frcud pr€tinde a fi gasir la Goerhe 9i la
isrc,licu!S'lt;r "dovozile" validil6lii aceslui asa.sinatal lui Moisc. Trebuie si
spunen ci Fr.ud ;i seleclioneaz, dll lu.ra le lui Sellin decL tezele car€ i
convin. simtliliclnd $i delormtuJu i girdirca, refuzi,rC se lin, seama de
fap$l .I. ln alte publicalii. acesla rcvine asupm ipolez€i sale asuFa
itsasinatulujlui Moise". De flti!. l-..rd se increde br aft, daca nu mai ruh,
ln "documenle psihice"" sfecifice, scoasela lumint d€ metoda psihanalilica
$i amesibile doJJlr;n ea.
Chesrilrnea"egillenirnlii' hri Moise ndici problemeinci Sl mai deli.ale-
Daci inlr adeyar importanla rezei omorului loi Moise este evideng penlrr
solidiiaisa conslrucliel leoretioe a iui Frerd. s 4r pArea,la p.ima vcde.rc.c4
doar o in.:lpillnale pulin jusrii;.ari li inTing. sarinveslighsze acel "dacA
Moise era egiltean" in trima ri a doua pade a cl4ii. Si ioru$t ii s.ne lui
Amold Zweig, lnrr rn nrone de desc'iajirc: Nu . erenlid!, cleti rq!"exlntd
lLtn.tul neu dr plecare ", ti, lD cete.iin ur.nl, admite: O.laki tjtr"{i it1
acett putlct, sr porr!! pune inhehdrca: .4t4,in der;I,thd onote;-thkl
"*
evreu din nbnx(itnut esiptean: in fand nu Jacem dectt td deplafim p/a"
blena: td nit dfidn nni nuLt. despre Eenen ideii de wuneisnv. An purea
rdxptndc .n au se pun? pnbleru! a te ci[tigdtt, ci a u,lei nunc; ie .:c,c.-
rare ''" Raspunsfoane p lin sarirtdclror, la care an prlct repli.a ca dacu.
intr adevnr, .i$ligrl final al "deftonstraliei" sale esle la Fina vedere
indoielnic. in schinb rste foafle linp3.de ce pterde Frud pilfllrd acea$a
indirjirdu se ln st$linerea ipotez6 egiplenir ii iui Moisc, Frcud :
.onDromis c'edjbililatei $iinlillct a lnlregii sale cI4i3'ln ochii leologilor li
* istori'ilor .elor ma; bine inienlionali, iar judeorta lui Manin Buber esle in
acestsensrelelatoate: Fdptul d un nvant atit de e inett in donzni ldr
ca S. Freutl s'a putut de.ide p$blice !, nie atit de furi, ttiinirtc'n, coE
 s'i ducl l't bur Jiiirqil o
stt'rltd uLpruA tu t. ip.te.. ;ip:it? d. i nilfun.ni. ..tt. utunot l! t.:.?t4h1l 'u. umdte de Freud. Acesta dir, rrflnri adaugecn do'e$u
Ntr puTerr chillr itrieba diti !ri:!el {ie ae*ear r{' cri pte.. ofr,:lli, f:nd, lRi Ysrushatni "lc Cedrce t$'
LlturcktLttr*lte: adrrii d'Jre-sitdnpa i{prcsi't
loriinrd dispre ,resrii,4iii.iixtr,. lrlorici li.o.li.ne d;r b.t M4t!:1 M4rs. charxcl.r .llk -iewsftul-' th:l ai Mo|es
--lit*n
inluc:i r relralJt?reijr li. isi{rria+jiria:'l' Mi.rhrl di aeJreauri'ix o i.risnnre ;",r"p'"";t]tuditrrile frcudiene lir* iir ntiodz lsli$lifioa din ri't
a lri Fr.:u.i cAte Afllold Z\teig in iegi1xr:i.,n c crrls.t i:tli,.ic'rl,i .\r€f|.l|h Mcd tt.,v,r, pe liceai" ?.elrce ale itrui 2tr1'r: de'.rdn'dn isloric ' un
"r, din irx'nrar;ft'r turatecEtrlflrt$lla ca i:
,|e$'r. Wii\\! und GtLjatri' la"d. int. ad,l!', i.ero declara: '/. I ;1 ir,,i. it.l,.,
".""; "i.ti" "e.r.rtijr {iuirr;ch $imi'is'"' cnre
Mt)ite al nltt-,tr t:sk M.is. ai %eu, ni
":ti
.i! t,1d4ia. ?.ntrr , t:trt!. id dil i+it..tr.!.;tuit. F.s1eilloteza soslllrul 'L llse
,lntstd pttitr,ria s.: :.1'tirli , der'ir,;nqd i,rtrrk, 5lJeciilrilar.n ri; ,'risuiiri ...a . - t - , ', " r io. r t le . r . ' / 'i'a'a t ': '
Cecr .. nlrl lltsjedic;; re t'ietl r;1 ada{ije: r'.'r:\, !nr! i ,:lr r r " t 1'L l r ' {r " Lr ': r J
:rsihnnatili.e.
{li i,13rrrun1 ,: ii rtttntdli'r" iint
t.:pr. lk'ii.nner tu^jtu.:nil.t n.l" !..i.tit:. r.lxe D' .t ..lnat i. 4/ ! prbi; - 1,,t3!kj,: r?'. din i908' , rerueni;
-rlaL
liie'raff' A.r:3l iris diun'
c.t d.:.tt!nl :r.rde, kt t nnll$',:tt " L rcF:i,cnde{, dtr're |i.nd $ 1". r,r ,;',,.,,1t,j .:r"i s,: ;!irli.a l, cr.a!r.t A:risliti stlt
na"1s:1ir nl
:l!reig. il: to;orda lui.ur;3.. esre niesea v.rrb3 d. er]]ld $ lrhr);tr ar 1; fiii!,. f.r.!ia hri Fre C lx ll n[allsriril '^rf]serLiris6rului
ronurrrlu; ;s& r. !n l9:ri.;lia.ig i: ]inunla De .io:.ispordeni i srn liener.i ;n1eie'lrrald 5i aiedive)
.{ikn,i. ,i.r li }iellnjs o desl;ldere a aul(ltcn:ifii '
sc ElnC€.<eIa flnie.ld tmui rom;llr hli,ri. r,,irvriat hi ldelt!.he, i' j .er. gr riiil}asa 1 il:r'rlir4"
)Lin!rlxj ri iid€itttirsa nnej du'irlt l?deftr:irt''
"1r'ielitaJi c"li'ri falir d' !triiarsil li
tJarrreaiui r.i:rd'. Din di'erse nr,.]ri're,F eud:e s1i:idrie$ I ir]let!1.2e f1 r,.trni3i,'.t isi :rrend. inl.lreixia pe 'r
Zweig de 1: nieana;dec. liiorl niri nruli. riiiLrii care, in rfini:, -r1,ia. i,-"t L rj,iL!;oti!!r li".iilirl {' ii p{:atris pe oi: alln la'b :-'! fle
'".,,,1',; .il
:nrprsjlrii. rru;ila tire, iseri.tls:r h;ti.rt. It.;t)f:ri. errti.n.t: M, 5.l',. .i'l* :a(]Llle ak i'ii.rr:jul!i it orclr!: tsi\)aiairifrr {€tabortrer
.,i 'itiitteti' r.oi;lenm li'tttdlit p'.,cttrr lui i , r Pclndt.a ist.:!i:a. i;ttu '1, ".,,t"'",,
,rt lurnt ',11t:11wke x xe\'(,:eh'. x ex'r)li'"iie; anrise!rtielrtiui ';i -a
irrer'C' hilnne oa
firrr.. t|.,.t h taterie cs!. ur.ll)t1r. .rn*.-lttolrr l.th /i7. ') irttri! :tx'l1ir,lii .ar'i€lli;. n..linr :ii*ie. !i:'el'' 1;|rni:''ilri. ddtA
nco ; ii ajrttl
ti bir|"liit, r les.:hid? | !,t.Nti i.ca,dinbild. t\,:i!i; p.lk fi':tt.dc ii ir"r:,res;it<1,r"a,",i" rve|initrrltlc iri:'rd;ei r:r'rf 'a-nri' 'ri '!r
i,t.:erut !n :hiceasd tut :: 4L pete.ltL ltlu rt;!!. lt.trn.iNltltLtt r.tu..in, !t ;li i-iui}1l.t Sijr-1iti' !;i depirse'tsti r g"3]
rslrel ld lireud. dtP, opini! ilstl
pootc iastui. iflx,X:raiii : .ltr:,.:; "it1d ;-\t.r;: e.tt': ,royocbri! ile tersecutd.r ratrisl, 'ar' i re'l:r;\.;r ar)Fr0sElt irl'r{ile"' i! r'
':tee!urii,: t)'Ltpti!i imrilit'ln' relidn:Fa'
.x\,):1ctlt.d,tltr trca ,.tht :l !t!dit|4 i! .ut,Ejt::t.a i(n.n!n. cl f.rrid rn .r irli€soi.rici espirg.r:a iric;rei del,(ardillr
' r" r' ' I ior ": aF inl; C' ir r r 'n''nrre"i "i
' ' rnF j.loric" li 1is diuri' siif;etalf, de Si€n] nl l're'i'i
:i.riin'i:r i a.cih rindui irii Arn"l.l Zv..ei[, SiEl,rtt,l Fredd )a'; ill dea i-p".",I. ',"-rn
M't'3 tt'iJ it':
mr;iimele pJoprieis3:3 rrir ilocri.. h.i tr:'ftle c'mpozllia iui .44?ri!e. ?ulin n:suri .s:n:rie:onrntar0nl si, lenfiu i c,'trdff!1 ttet M'tt1t1
ir erorrt r'11
mai iiffiu. nr ,:i,coaii t,;r:sttrndtnti1. a!{flt ,r:i !i r! illii.irla c:in*1 ir:r Md,,l ntint,:'1?]:iln:h. nair;itr' xr ptllca roLtrii 'i1 r' rniiirc': 'l::);
jietirliile itsFuns"l li
M!!es, i*tlrii.:het kotutli (lr"isoater .lrbe Zweig dilr :r0 septer*..e l1):'14). r:uiii.fj: ;r.lri*r drqi,r dxi. .tnrli.l::: uri'; iinri;';;
qrer'i -
Lrn a..asli t)ers|eciiv.a.dlciurenn d coFril.ie Yolti Ua,vtn,'yenisnalmi r '.'rizii ri,r iliilinun1; ia r.alirxt - li in i:.'-''r;:i co(1t rl;'re1ia
tetLrn-tli fondaneotni: tr
capaia o irare il|pol1arll: o .icrni , .iurintllui inrint Iat.J M|l,rr it4os(':, inro.ueirile irrl,rrle 3ie iri I'reird .i]'!trr: sPre t'
doledeate ca Freud a .ial ac€s'! {ub tllE {"or, rc1nan is!ott") deja ,;' ;;;;;,;," ;, r '"'
'", , "' 'r \ ''''' "r 'l
ini,nusc.isllui snu din 193,1.Ciiin ilt.ionr. "to lntrcpind. p]ir .'nare - . , L lr . r ': : r ': : ln\ 'r "''' : " 'l: dr r _
:,fr.r.l ,-, n " .' , u: '; r , t , r ""i'
''titrem culnlrz:
ttd*lrea fiecArci' din p.\ibilitdlil.: olerLtein tex. (in Matcria!) ca t puncl ileii' r'l :.knriial"x sirsii.s,a ii rro:le.!,ltale .r;' i'' ilir
proles{'!t1j3'nu1 j! de
.t? spriiin [i ca posihilitate d" umplerc d kzdthelat dintre u fraqnant { c'! (in rcn$i in {irde !,.t rkari 'ihornas NipFer'i"- rofir'r: ie
LL'-itdtor, re.Vectihd, dacd s. padte \rune rlta, Leged celui nni nLic efurt, ,:rtolicrsr:ri ;erna,r,l:r secolelol{X li XX ia *' drt ":rislorne
'r'itl"t}d
adicd priyilqiind ipoteza cnreia i se poate /rco a rc4 nMi maft vcridici- car: Il.*rr n:n Germauia nLode:D' o 'so'ier]ti l]; 'ulrurrl6"r" Shlllmii
I-un;ri:or
krr?"". Iata un elemed cate oferi o porspecdvatevelaloare asupm melodei Volkov rublnliaza c. proiecirl de 'isir'ila'e 'r! prog lnollri
:
298 :t!i9
I
l

i,
 nu poate sA
ainbjtionamult mai mull de.ft o modemizarea rcligiei evreiesri:proiectul srriulului '.loclnnelelor psilice" scoasela luminn de psihanaliza
cu modelut
viza o refoma protunda a vielii evreiegj sub ioare aspeclele-Conresiind ,jll n-int rt"i nosialSi; exllicaliiior reduclionisle'confolrse
pemru
proiectul de astnilarc, sionismul iEi propuneaIa rindul sAu sil rcgenereze psiho chimic, care reprezhd uneori in opera sr o contrapondere
"sistemul cultual" eweiesc subloate aspectele.Or, acestedilerse elonuri de elanuile
' meuPsilologice
modemizare!i de regenerarea idetuitalii evreiegi tr,,€,/l1u de fapi o traditie, l" n** *t,-t'b ine!itabrlelecnlr'i l-reudmsuifr mulriplnarin
" de
thd€p6rttudu'sesensibil de aadilia oaodoria !i alim€minduse din arsenalul rexulsru a.relede me,.ulta ale 'avdrului lrins in nzFranr'lelcr
istoicismului !i al spnitutui $iinlific lnodem, inventind o istorie (opcrA a i*p."a4i ,"*"ti.a. Recurgintlintr-un notl atil tle autoritat €i de Personal
unei WissensthaJt.l.e!Ju.tuntok!), o eicL, o esrelic, 'ev.eie!!i", capabile de io'mailii titttica, gr*ntl Ic nevoiein u o canfinurc ti respinBintl4ldra
d?I!'L1ta,rr
, concurao k4krr tsennanjca. Invenrare,uneieri.i crreie$uadaprate la . on ? i tp in.aTul .J4uar' !u \nv'.t't toptul'a "e e\ptRrn
ntQtne
dilia modematrecea prjn i\cotporarc liberalirm ui tir a spiritului {tii4iJic .etn'dsa r].i tt , n \ldbin to4d d? r' nriaset?a d!?4tkrttrt
tu 'tradilia' evreiasca. Din perspecliva deschise de eseul lui Stulamir ':An subliniat deja elementul indoietnic (tin aceste analize' l-an ltansfomat
sd nu-l rlw
Volkov, romanul i$oric, visul ditml al lui Freud asculaade o tege supra- chiar, ca sa spun av, in derizd: ini pot Prin utmarc permite
lucrarc
jndividualA: el urme3zA foafe exact dirccfia originad a proieclului de awoc ta tiecire paragntf'.' Pentru simlut meu ctitic aceastd
pe "'- xn
asimilare a evreilor in lumea gennanr. Acea$e asimilare nu conduce la o intetnanti pe anul Moise esteateneneaLuei dansatuarc Po'nte
(falsi) modestiedestinales'-i
pierdere a identitdlii, ci la invemareaunei noi tradili evreie;ti, capabila sa ixt"" pt"r*d [sta acesbr declaralii de
suslinatucredereareinnoitd in idenritateaevreiascn. dezarmezepe cililorii prea pozitiviqtr-
Examenul minutios al surselor (isroric€, reologice, Iiterare) u.ilizate de
Fi,f,'tdit Der Mann Moser dovedelreci, ln ce prive+e majoritatea acesror 2 - Sd nuJi lost dzctt o qlunn?
Gze, Frend pu.ea sii se lnlemeieze frr$, n,do pe bibliografia pe care o a zecea
adunase-Numai ipotezadupa careMoise ar fi fosr egipreannu era implrtni 6 Toa@ eforturile din dernonstraliasa nu erau decir o glum'? ln
conferin$ din zur linliihrunS in die Pslchoandlvse din 1916' consacrau
de nici unul djntre acetli rurori. Reunindrere hele'ogeneg disparareiFreud al lui otto
construie$e o imagine dinr o bucard,ceel ce face ca expozeul s1u si fie renei Tramrynbolik.ireud evoc't deja 'rnitul na$erii eroului"
ln M'dire Spunea ln 19161
deosebilde abrupt. Criteriile p€ carete apli.l in fierea t€zelor, ca $i cele pe ir"x, .r o"ii, p. care-l comenteazldin nou
''CiNl tn l,is t.tt'dn o Persoanddin ape ne distihuim in rolul nanei acetel
care le resprngeli s,inl dicrate de o idee preconceputA.Uneori Freud jnvocri persoana care lulvean un coPit
cliar tezele unui autor facind absftclje de context, lnrr,atft lncil le oferA o p"^."n", t"u i" e"niol dI runei: in mit
ca daeraran Mmn a acellli capil inta' glund
seDnificaie cu totul diferiri{. De exemflu, Freudil citeazi din abundenfi pe din ape se desemneaza
hinecundscutiln intu {i inteliSent biiiat evrcu esteinnebat ddcd ttio cine
is'loricul E. Meyer penlru citeva din lezeie sale, de$i Meyer neagA orice nu' i se rePticii.
inllue4n egipteanaln reiigia evreiasci. era nlna lui MLrise EI raspundefdrd ezitare: prinlesd Ba
eat'a scosdaar din dpd ia skslineasta'rcPliad el afitind dstfelca a gdsit
In Der Mann Mdrer, mai ales atunci cird intrepdndc demonsararea
originilor egipiene ale "marelui birbar", Freud pracricl o manipulare a interurctareacorcctda milului'"'
prn ace'r.ta lormulare, Freud oferea htr o fofln! concenirad pnma
surs€lor. Ceea ce nu-l irnpiedic, si pestrezr spersnla,aproapenaiva! ca o a inmduce
descoperirearheologic, neagleptati i ar pr{.r da dreptarein ciuda ruturor versiune a leoriei sale despre egiptenita@alui Moise Penru
out".unt profana' a Istoriei evreiesti' Freud se adipostea tn
celor existede. Coresponde4acu Amold Zweig dovedegepasiuneacu care u""u"ra t*i-ta,
pemitea' sirb forma unul
urmdrege sapiturile de la Tell el,Amama''. (ln 1904 deja, recenta desco- sDatelezlmbetului unei isiorioare evreieqti Ea ii
lii,,, *n r.^ arectuldezagreahil rpenrutubli(ul evreies"cr' depisind
perite a "Codului lui Hanrnurrbi" la Susati inspiraselui Freud o conferinla ", incon$ientulut.. (da t m
prez€ntatl ln fala asocialiei B'nai B'ridL ln care Dennis B. Klein vedea
"
in aceldsi timp a omatismelede afarare ale
elemenl mdsocrus care_r
primul germeneal reinterpr€ririi isroriei lui Moisen). Acea$a ezitare asupra untoruletreie.c,ur cdneadespreMorseexi$a un
chiar
contesln poporului evreu una dintre certit dinile sale fund^mentale'

300 301
 )1rn.! clnd lume? 'rrrrc,E, :_r de"iiiluia trltrotri,ra en.eito.. Ca
ri i.r) itr. iliiaiie !si, dupa io|mdla kri Eugare Enrll|8z, se in$irnie ca generlnd ei
crnporamenhl $nanriur b1il|l evrir din ane*Coi! felatjilarde t..erd. eljstr in .i::g r ne.ale pnte.,cStnericr. popofl (:axeI I es- M,rrs ii"i atct rnp.'
tolojs. :" ml1.clafle de !Irjt,!.]|r !i de pibce.ea jo.ulrr; cr ipo:ezcb rroi.e. r,l it.it\rlil ltci,Je. .ta, lar?ld ...:ir!x i! it llitt'tt ir t:ltidte dr turn;fiii stnl
, .. . t i. t lt t - : ' ! t i "lt - et 'r \ r '. t \ t , 'Ji' J: i
Prnrnr cr a.eaqai ccr.!t!*i. ienlni cr ,!..r!ti irrnirt Cujia r, .1Frii c, . ', .
ilre.irl r,r.}i rnei eiorluri .i ii .irl:: un.I .ircunrsi.rr,leo€l rtrli. .i:j.r!,|;!hiic; it'.n ln;.i tlc ta!.i '\'
Srfe.r{i raspros l,.sibij .t1r <:. Dd Mai1n,4d,,r:,riringe^ caa.l^ .|li llrli Ialtr jlr re :uclisrrLi 9!t. p!-zerd d,:'Fflrd ,! :r reiigie fini dtirtsalli din
u ',i a, , . : r u. dr y is 1u A.f,. .. ,.s u ,r.L :r ,.ru ri .... !-nn.r J1ev.dere r,{ion;tl l; rnat fid"ln 1}ijiner3gea latihi ile^fi {:elelaile
loso_re:tre lli4itul vielii t|r411.r,'n!r' irJlharaiize:.l.i.iirj.t.rnr lrrl!?rJ.,rlrr reir:il: !I0grrea ldjhii C3 oiie firr nx tsle posibilr d€.ll {Lacriilrlolscrrl
!1cfmnsse niTlnll,rerea]e\l.j.i;i.; ,j'!:.jpinre. Ie:xsrf in ririe.Jr{:: rj;r]]re ....2i asqr.a sinl'.rrikrl ['ic; lt 1. siftttti" doai' rxt.r.niirtec eirlr
c(eu @rnetuii.trEnrate .omr|t |rl !|esrxl cer. i fitiriiei si ..r,: !, i,t::lnalii i oLrnrr.,s. ioila il rxrirod.rl|"' L.re i'rr., in{rdrd3 :i tiolil1tl unei curioac
evrehislr.i{d r,r,t ilcA d:Lr}.ur '!.airLrl iiror;..,, ref ri{.r, ,iti,rj.r i:irl. |rn 'o,rljs;rnl'con,ric.t. Ii. ,l 'u, l].f llflnn fi.,::.s in 1912, ?iarl Ab.tran
(Ekhnal,rn)"'"' {;
ro nn 1irrilla! rrde llrr,,; i;i ric.,rsrruic+e f: ultitrla aaL) io:rttnLe;J irrbllcrre n, irk-Ig, !r artic,l .!l.s!.ral lll r'\]It.nhorepIt
,r(esl sl!.ii .nger3 .n Atrnliotel iuses. PiecrlrsorLd itij J'.{sise Dai Karl
./r,rri$rl! iiNisla ln.ieiurJ]! rsur.a folutui Certl|irarrr a] nrinei Faraomlui"
Gnie.fiJxirl.r lur tloij. 1rrsrer|:r?yreircL.r, t::r,i i$ .rne.L,;
troi,rln ,.!i1 Ti!, $i rre'zes1. oj]e;jr lvi A.menlroltil ., ar. e.eio.$a x mogtenirii
fili'$:.. b: linu,llttltyt irDt, 1. !. .d:iarf.r:. (( ,s,i,g!rjin rour r!.i. .l.r.ri pliretea
rste Jj tryi|iro-rc i!r.'r:! .r.i{r:ri ra lilr]iiete r,u.r,-Labirf al. i:rlf1{Jlritlii tr:cn,e irsrirala de ;tflrctla nr2remi. Sirrtirn l:o:ii1i sa imlarta$ft
. : r. r{i} r k j j
fl:r,:iler [toitii:i', Lare $fl.fcazli ci r.esl i:sieci diI a{ii]oli:l i]Ji Ka'l
i .i' r ,.,.- .,.1 j".d ...,,.., .r Abrlham. srcll cdrtJatjbil .{ ideeritixi" lr |ri !!eud imorol€isnill ca iege a
ulti oe isr a a:,t-'J1i1irii. niil:,. !.1i i !io,!irn|utJ:. Iraru de..nii i|r,; Lir.i-,r,
'Itr" l:l1iiril erqri;c, .cnTirnre -conflietia s!.r ir,ronllientil --a a!1i{jol'tri llr;
r s t t ; : upr int tk o l i tt1 .tt..:ti ;i r? a .4 1 .!tt;\ j .taJl :i ci rt.t i ,,:," li arl Alrrtr;1dlr'!n Ir.. ,rlrlrn, !'[r.t?tt ior di!: tr,::i,;t1t!.!risrhe iI. !i8ion
t:ibilc !:/k : tt:rice$e 2. pt.:." tr: j i'itti!1:;u.i . .tit::::. ,) !.se, ut ,i1!rtt .
,'!lrrnrc,: dcir dc oDnlxrirl. ori !i n. sa ,!).1idJi, iic' ar)sr!j^., li1) i :.iStuotti Fr.rd li lht)Mt Marlit, r.tut, i.rl ritJib!
gcrlnan. .4.iuni. nrri..f:i .l:rr .:t x}r rr ii enr:a! b rn:r,rt :rii;D,.ri, ,i
.evblrld;. lln.ieuliu il srrprinde pe cititorul :ui rtl.r.re.!: ptin inlcrm.'Jidl \rnei tcne"'- i
l).,.?.fr. \d ftz titi: rian.u; j; d- ,;j.d.r. ,),6 j.t,i
\,ut.r:
ir4ud f,'ce rhrzie la ro'nir'nrl originiloi' lui slrakespeare.l''tattite Rohe( a
des.ris cu umcr inleresill ru adevirat p,lsioFt crr care irei urna.ea dis-
i.,ri:nrr:::ii;,: gerrealoSi:::ri]Jt lkMnierttlt;: lrrri 1:r,I rc{.i .:r;: ,,..:lj:.a.r;
.ulijie -{?€'iiiiirilo..le!!re ofisirile hi sbitk."1':are. !r ltorinl. hri de:-l
tind cir Girihald:. cib.l.x Pi Ji. sorrr i'ir,'ren. .,il)d .,.i ilr,,rit.:ar i.tlrx, ra :
!,iib,' dl:pt nl] gertilon.ie cea mai bun* e;Lra4ie'"'. lle! rm pulea sa ft
l$ Iilil:nirrl. jr il Roazer :,1.:,1.)rrn!i1;rrrr)1j, rjor:rr'):riitii iui fri.Fl t!: .
rtlrjiim grsind accasta drgr.si ne ltrr-t cattr deip;t Moisr: ilncl! Freud se
J. al,_Jlt.iori,iallt;rsr:reio!rr:1.r.erii.i, n: r s. rid;r:r !l::r:nilri J;,:,rirr: :i,t: l
r'.ttr..ie. Irr--1rdr!!ine lr: l]rlrrtxrra,j ll..*tii .r!,,I-ir i..rrr; ii,"r..irsllr,,l rorifiqre :iii .onsidore Popotul evrer ca fiind :t{ sau , aceas:6lantacnra*u aE
.irli!.1..r face cu vrea iiegradareorrecre. F:etd ne asiguri c:' in Egip!
rJtilullt ],i.i l3ra in .ar,ir .," .rn.r:,rrr1;! rut j.r...nrr:ir:j1.,'inc. !l:rrj]f
iri.!r, Moise e$ ur a.islocra1 de rang ioane iftr'ii 3i el ir8istli in contltft2.re asuPta
ir a €lara .' iepen;i igirrerrltr +:slr. lrilniii .n,1L,niiij i. !in... Le.rr,ri.i:, .il
I'u1r]craasilor titl$i de tDirlele crr cale '|€ IJd ,nlndi evreij Sermani: 'ri
turt.:opil'!L!!iii-, iaci iuscre r...r.ru: Ji:)i.|.! , r. .:eril sar!llrrrrif. .i.r.:, j!
tlt. kr(ut;. tveii aparlii l'tturilNl celor kai vchi dle populuiiei, ti in ,n"'
\:!ns!4!ro ia ,trti ttt:!F:::i.t|t ti"-tl.ttr.,pti.!l ldtr iel.j,. conciridr Rol:ett,i,.
l'. c!!.t li t'Iit' dt.k' t:hiar ina;n1ealtcdtarilr)r a.:ruli. tle {tenPlu hi arutul
Unt, ce s a con!.rr.i: :a::.rr,oreiln si ;i:: sJiiirtrar nnj.ele, nll,jrrui lur Xilt.. uil. ew?ii ru venit aiIfi cu rottutttii, innitte chiar .i orctul td fi tost
tlo;5.e. iaraenuj Alli.-nr.. . c.lutitnlt dih !t-!t/, itt.,iD!;it. r@.
))Mnr',] :.tutui otrpat de genhani
i. aturt tn.i,h rc!1,),i; i; citiat de acni. !t.t.. ete cuprir., i, mer: Acersli dlgresi ne ptin shntespsare trinitc Ia "ipot€za englezeasce .
^tha'..i .tdu, ,+,'!nbt.p Il '
qnl "'. l,a trt. Moise Egiprealut rul)e tegittu.ild sate deia lorndatn h leg ura .u risul 'Mein SofL|}.der Myap": cind lucra la

lii: 103

t.".,._- _
 Mnrc"-Frcudd fi dwl rendijrlr.t ronJude nrnnlrientFprDruj. Dauidlur
Vor.c ri a monorersmului sau lurnindl. c Anglrr Intro scriso-ecrr*
Emest Freuddin 12 mai 1938,Irr cftevazite de ta plecareasa la Lon.tra.
SigmundFreud scria: "Md n,hpar ukeoti ck bdttinut ktcob p? care t.piij sdi
l ak d^t 14 o |irsti inainkttd in ligipt, .un ne w p.,vesti Thrnds Mdnn ih
urnfitarut sau runtn. Sd sperdtucd nu v urru, .a pe vl€mui, o
JuEd (tnr
Lgipt. E.tte timpul c.i Ahan.l sd-{i .tlte und.N repaorA .',". ,qceasraatuz;e
ne arninkq.e de cor.actele frervenre carei au apropiarpe F.end pe ?homas
ii
Manl1in cpocascnezei tui M.Ji:|e_
S a insistarde nrulie ori asuprainfluenleipsihanatizei asupraletralogiej
-
loseph u Ll vih. B/ndet ai asupranlllclej ,ar G,?ffi: (..Legea,.J.
scrisi .ie
ThonrasMann ln 1943.a careiaerniestetocmaiMoise Dar fardindoiatacA
n:tlj.ar s, se ia ln considerafie influenF lui ThomasMann asupratui
:a
F eud-Primulromm din rettab'ie, Die Ge,tchichten Jaaroh, aparei; t9:tj,
d.lduilex.Da iu'.r" .t, \. rl - rn toJ4.Frcud
turu,c ,d rd culo:unti.!i o.
L'.,?th tr \Fvpr?t. fl').1Cl,ndrnlejpubltrarij turr,tntur
(atede.preVor,- ,dte
cnreidoui I,ri r pri4i, in speciat.ea imitulau ..DacaMoisea iosl egiplean,,.
ap^reznii 1937In ImnBol.?nianua.ie1937,Freudtuseserizil_{ de.Thonus
Mann ia Viena"_
Asenani.ile dinrre Egiprul itnfaiigal de rorlanrier
)i cel un.te Freud ii
situerzape ir{oiseslnt fr;|pDrre.Cei doi arrori au atesexacraceeatiepoc,
pentrurornanelelor ;srorio.rdonniite lri tunefhotepIII qi IV. a oprspre
zeceadrnastie,ia finelesecohluial Xiv-lea inainlede Chrisios.pen1n,ibo
niasMrin esreepocalui loseI.per1nlSig und Freud,esreceaa lui l,{oise.
La drcI)1 vorbind, tapbl nu esrs prea importnnl. inlr-a1ll cei daj aulorj
mlruies. islodadupabllnulptac,prerinzindin aceta$irjmp unutsi .etilatl
$j
ca $i'arspri.jinip.opriiteipolczcpe documentatii ;ep.oFb;le.
Descope.ireN r.lblifetorde argilade la Tc el Alnanra,in 1888.te oferise
.-giprolosiloro ciHsiderabilidocnmentalie despredomniiletui Amenhoiep
III Ai IV. Aceslet{blile conlntdu in principalscri!,,ri(n scriere,rlncifo.m,
ale funcliondrilordin provinciit!:difl Siriati Crnaan,precum ale vasalilor
ri
:rsiatici ai Fanonutul. Unui dinre p.oc ratorii cei mai puremic; ai lrii
AmcnholepIV era un anurre Jall]urnu.un fet dc vice,regeal paiesrijrei,
insralalin palalrnsa din deirr Nilutui. Arheologultlugo W;nck;crcredea'in
1903cn aceslJarrhariua. fi pu1ulfi identificarcu Iosefbiblicut,g-j asocircu
Anrenjlotet Mcllrlaton. Freud $i Tholn$ Maln au uiiliztr amindoi lucrarea
lui A. Erman,1)rzd8)Ziir.ne te,Sjor. Freudsercferata ediliade la Bertin.
304
din 1905.ThomasMaIl| utilizeaza edilia de la Tlibinge.\ din 1923, revdzutf,
de H. Ranke"'. Or, Erman, sustine winckler, srabile$e o relalie lntte
Janha u qi Iosei spre deosebirede ThomasMann, Freid nu a rctinut aceast,
indicatie
Freudtebuie sa fi fost impresiooat,la lecturaFimelor volume din Jos"prl
und seineBrtider 9r'at ocazia conversalrilorsale cu ThomasMann, de oPG
zilia foarte pulemict pe care o slabile$e romancierulfu1relumea biblic, Si
lurnea egipteanl. Bitfnul Iacob traiesrelhca lntr-un i{dvers mitic, liPsit de
cronologie $i de individualism, mde subiectul s€ esiomPeaza tu tudePlinitea
voinlei divine. Iosef, in schi$b, se asimileaza total lunii egiPrene care_l
intlmpinA, ti pe carc Thomas Mann o identifica fttca de la tomul al treilea, $i
mai mult ln al pauulea,cu civilizaFa anglo-saxonl
Ulrima part€ din ciclui romanesc,explica ThomasMarm intr-o conferinlA
dn 1942, s-a ndscut lub cerul arnericaA,fi ftai cu seana sub .elul in'sori
al Califomiei, attt da asendndtor celui din EgipI""'. HansMayet a obscrvat
cA Iosef al lui 'momas Mann, devenit ministru al Faraonului,se coliporia ca
un gestionarcapitalist in stil amefican,ln sPiritul prclestantpe carell analiza
Mai weber"'- Sanottun cn Max Weber. Ia fndul sau,considen iudaisrnul ca
pe unul din primii pasi decisivi ai umanftalii pe dtumul cat€ erici !i
rafionalizare, a carui desrvirtire o reprezentaln optica sa Protestantismul"'.
Concepliedesiul de apropiata,la urma urmelor, de ceaa lui Frcud.
Dar cum comparata nu este totdeauna $ larnuritoarc, vom opri aici
paraleladintre "rolrlanul egipteanal lui Mois€" la Freudti "ronnnul egiPtean
at lui Ios€f' la Thomas Mann. Vom relrne doar t€ndinta comuni celor doi
autori -amlndoi intr-o perioadi tulbure de tuga $i exil -carc consta ii a
suprapuneEgiptul biblic $i lurnea anglo-saxonaa secolului al XX{ea. Daci
ene adevaratca Freud s a identificat cu figDra lui Mois€, cum s-a demongmt
in chip convingator,de la Marthe Robert tava.ianne Ktlill"", trcbuie aturrci
sa vorbim despre un "Sig und Freud Egipteanul", adicA, dupA iPoteza.
noasfra, despre "Freud Englezul". Moi$ ti nonokismul ar fi consdruh o
rentadvade a concitia ireconciliabilul, pe Freudeweul cu Freud englezul, de
a subslitui sionismului un indetm al Diasporeisprc lirile ljberr4ii.
4 - MoiseegipteanulSiF.eudenglezul
Pleclnd la Londra, Freudar fi indeplinit prin u.nllre o dorirlA din tircrcle,
de a se instala in Anglia, paftia lui clomwcll, oroul adolcsc€r4eilui, parria
spirirului $iinfific modem, $ de a pirasi Ausiria Ei Vier,a acelH.innt &
^fr
305
dificil de lndurar ti unde se ajunsese-ln cele din urm, -c! nepu.in!6 de
OAit Una din ultimele declaratii ale lui Freud va fi deslinari sa apere unul
dintre "mitudle salepersonale":la 16 noiembde 1938,din re$ediflfasa de la

-q,*#si*',rrg:il
Maresfield Gardens,Freud acceprnsa respund4editorului reaisrei firr€ 4nd
fide, carel inviiase sapaficipe la o anchet, desFe antisemitism.La stutitul
scrisorii sale, Freud scrie: Sirt p.o&nd intristut de patajll din sdisoffea
i:"#: l*'#:lffi i:iit i*anu
.t' uaaa"'
"u,'"
duhneawaird care recunaaqte<o anume reinviere a antisemitirnului lh
aceastdPrA,. Perseculiile prezentului nu ar trehui ele nni curltld sd pra.
^W
1)oaceun wl de simpatie in aceastdlard? ""' . Penlru evreul vierez angtofil
Sigmund Fieud era de reaccepta. se qi imaginezeparrja iiri Disraeli altfei
decit ca un Pamlnl al fig{duinlei pefiru evrei.
F eud repetasedeci calfioria ftcutn la nousprezeceard, cind fl vizitase pe
{ratele siu vilreg Enanuel, stabiiir la Manchester,acest fraie care avea
doudzeoide ani mai mult decii el, care ar fi putut sa-i fie iat4, lnlesnindu-i o
viag mai utoarA.Fantasinaorigirii egiptenea lui Moise exprima dorinta unei
alte natteri, care sn nu fi frcut din iudaisn o falalitale, ci o oplune, opli'rnea
-ilfl*'fei-5*',H;gif
t#'*:$^ll-frH
ffi[,:]fi,'*-]
deja implinita de insu$i Moise, opdune confom, raliunii ti progresului

:i[[**r#*l';lrr.*+
umanitafii. Tot ala cum Freud dorea sa qi rezervelibertateade a aiege lara
unde si lriiasca, fira a ine cont de injonoliunile sioni$nului.

5 -TheodorHenl, Moiset'ienezul sarase

av'"'irmp sa
arua'1u]
In 1898,clhd schila planul unei op€recares-ar fi imilulat Mrre!, Theodor
Herzl llli descria eroul in umitorii termeni: Un nare bdrbdt, i"{it din
x[:ilil*1*.-;*'*;r*:-
canun, plin delo4d itald [i t1eunor, subninat pe dinnwhu, dat salid prin

E$sffi*r;*,m'*
rornla sa, carc nu re preacupaattt delel cit de cdldt.rie [...]. Bnttnul Moise
yede cuh reliine fard tncetare Korah, ritelul de aw, g nereu aceleagi
carav.inede sclai. Epuizetde toateastea,trebuie totuti sd-i insulleledscdck
un elan hercu rcinnoit. Este trueedia anui $ef IFiihretl carc nu este n
seducdtor [Verfiihrcr]""'. h cartea sa dtn 1896, Der Judenstaat,Tlrcodor
Herzl explicai '<SocietyofJet)s' estenoul Moik al eveilot. Da.lnheprin-
derea nlarelui procwator [Gestar] al yechilor ewei este,Jald dc a nodstld,
asenenea unui splendid oratoiu de altddatd laln de o operd ru)damn.
Ihteryretdn aceea{i neloche cu multe, nult t@i muke iori, flaute, ha*,
**r#-*t*:"*r**.l:mi,rt+l':l*:r
rioloncele qi connabqi, proiectoarc ebctrice, decoru/i, coruri, accesorii
strdlucitoare, {i cu o distriht4ie deprina rntnd"tt".
Se spunecd, pulin lnainte de moart€asa, TheodorHrrzl i-?r fi povestil
unui prielen un vis din copilArie: la doisprBzeceani visasecAMesia se ivea i}l
#iH'i""'"";#il
lt#+#ffi 30?
306
 i!:!::!*:,r:.,. foa e.arij;i peicuto,i.A$rpunepu. linptu cd
et setttueazat proprieineteopercdz savant.Uu"ia ri
ra.jiu:ut":,t
_irta in
d".^":rut tor si dcaie face sdde"in ri,,p*i ^." gi
i::":y:,"1t"
a'n contru,procedeazd t.,"i". ii, 13
inle*, conandnrumii,ei ,n*i .inni i
padc a oelinzi.ipsihk.. Eu psihanatizd. . . "*Lii)
Iac . i Iac psihosihrezd,
Accslf oprnx,poarein maremasnraapocrife,
ne_ pdea incila sA Karl Kraus sauidentitateaereiascAde iregisit
prezental.dedinul lui Herzt ca opus
desrinutujIui Freud.il;,;;;:";
comune-dinrcc€i do, birba! sinr ta ret
Ot
ryT T"d Ansria.asre sinsura,* * ;#flf;t;:il :f"lj.L:
urcrederea
evr€ilor,gi .tacaunuj pleaca spr€Sion,in,in]p * *rnrr, iiir,
ccre dln unD6 calea Londrei, ei au in
rcatilaL *"lai ia."f irr'tniri
con$nlrea un€i tumi tib€rate cosmopotjre.
$i f,rA anrise;""., ."*.
r'ru tiberseniurui tor specific. "rO.
fira..a*"unrai,-;;;Fl:
f^fY,1,
rrogresulur,- aieprogresutui
,riinlific. retnic Sicivilizaror.penrruHerzt;.ate t-OcotuandpentuSiotl
,n",":Ill 'n "iit, "pTtutui.. tFonsctuit!in d"t G.rvrst"irrpenrurreuJ Pe p.ima paginAa pdmului numArdin revista sa Die Fackel' Katl Y*a$
vrsir.rcomuh.acesror doi inkle.ruaUcvrei vienezi ar fi fosl IAra indoiala sa
re$aureze{rdih€alibenta. iremediabilpierduu.a AusEd de fsi *ai-" rn'rpiiu" 1899 prograrnulintr o iorm\lat "w.ts wir utnbrineen"''
to/u. $ sa regaseasca la fuele ar jo; U sfagitul acetuiagi numar, mai multe pagjni erau consacratereclamei lir
pafad;sulDierdu din adotesceDla r.r. ...r":t.p*
marbunc ''. prezisein rinerelcd;perinli favoarea celor dou6 marifes,tefondatoare,preliminariile intelectuale de la
tor.
Die Fackel: Die det lolirte Literatur d\n 189'7" 11Eine Krone liit Zion (O
cotuanl Dentru Sion) dur 1898.P.in acestePafiflete' Ktaus infaptuia ruPtura
cu douAmefi care ar fi Puturfi ale sale: "Trnira VienA" Iiterari Si rnqcar€a
sionisti. Primele affflatii ale e8r-ului kausian consiauln "a Ii ftnpotdvt''
Doar ultDrior ti la ailma Did Fackel prcPn e valori, gAsindu-ti o cale
Propne.
Daci Drimrl din acestepuafTere,Die d"nnlirte Lir€rdrf' s€ recltelte 9r
astazi cu plAcerc,lntr-arft ferocitatea sa suna cor€ct $i deounlt cu luciditate
ridicoH ;€cadentisnlului de sffnit de secol,celrlah pgInflet Eine Krcne flr
Zon, nu mai estecredibil. Amintirn Pe scurrcare_islnt tezele: sionismul$-ar
fi lnsutit progtamul antisemitismului,alunglndu-iPeevreii din Viena sFe-tT
"nou ihelto'l rezind pasiunile antis€mite carc, iir lipsa sa' at Ii fost cudnd
dateuitarii. Inventia evreilor asimilali $i lnst{ri$ le-ar oferi evreilor samcidin
EuroDaCentmleiluzii inevitabil destinat€a fi dezmtrrgite lntelectualii esteg'
nodemilti ii ln$ninati de tladtia erreiascase reclamnbrusc de la Biblie !i
de la profqi, suslineKtaus. Sionismul intervine chiar atunci clnd binefacerile
asiniidrii si ale sociafdemocraliei erau Pe cal€ de a rezolva Problcma
evreiascn,adictrcea a disdiminirilor $i a slrAciei. La Congresulile la Basel'
continua Kraus, s-a vorbit des?rePalestinafrrA s4 se $ie unde era situat6' iar

308

I
 *;li$$f#*it*Iffi
vaT-c1,ll,er
sirnveFeqa,",'
,"ffi *#b",ffi c!)t.na itrrhuit44,: e ant;\.:ntt^1|ut':ri
Z' D.:!tis,1
Fieca.. nurar {iir ti.,{,r-t:il !a ad * o nou, ilusFarea acestuiplo
:jr)ril: dDcs ia ii. l q: 'lr.pl !rni, "Jdisrinilii. t:ind coruplia iudeo-liberala a
u,',""" * ili,'JIJI;[J; fifffiT' ''
", fininlelor ii ,r ii.sr; .rs1e.ar:" ruittol .rlelor. i!truexis6 o "solideitate
*,vrciasel'"lalri,ik nr rti ja lD; lli.].ns"o pur 9i 3iq)lu o coliziunedinfe
y:{,.ffi i:i.'i:,f
,;I,t:Jl:t$..:tt j;,11,
;ll"ll;:ll;:l;;l iibeiai'sm evrer ii a(.iienatisrx".ln dlil)txbrie 1899(atul lansAdirevistei
j$:':il:'
jl"i:-:i,:,
ii+Hjl"Tp:ill T. :u,:r;I;I1.,:di saie. ctud in din
dreytusdEilod, K,lll',e:ir.re
na; cdeg{rir licrilie in "Afacere", contla
L,-rt!:. i,irls;:r tu mod oi.ial corD nitat€a evreiasEa

;.*:lu;.ll;
Sigtrd l'a Soiei.il' .n$ider, ca. ln...Pitd d acest moment, problema
fi.ii.',i:t'i
:*fifdiHiJr ;.,:,;;;:"f asimilalij o.npn uL lo. trai pJiiil ;npllJ.titr in .DteFacl?/. In ce ne priveqre,
riniem dr alli rrii.,a. Ac'3sl,r prol,lern,rcvinc obsesivit textelelui Kel
:'ff f*'if.1iliT:1",ffi
;il'l'",;1,..:,,;i;;.";';ir.*;;: Kraus pini l! li'uillul lieiri, q.artidu se clliar. Ahaliza reac$nor hi Karl
Krals fag ile afa.erc; Dretf"dr esle deos€hiidg re,velatoare'.
rr|ai n,lh€ din cr;licite fomurar. .je Ka s a inrercr. jN.ifi.j.fta ,rrirdditii lli Kar; Xrausln afacareaDrcytus, Fin
_._1:J'' rrarx, farlt a fa.. stura.eaei ln tc'tertr|i i.jirrri duse d: /rie nackl fixpotriv! Pefletsiunilor
il',ffiri[l:;"n:;l
-al,'oba

H::L:rf,,l;! :'::1*l"in,:
":' ;: jx$alismuiui mlilelr]. Asli.i HelrlrutAulzejt, h eseulsAndesPrera.l,<ra&r
und die l"t t:ss,-.elrint':xzl rai irr despretrft,tes l Dreyftrs vorbeqt€Kad Kraus,

:.:.{,,Tq?:-!i, ';
ri'liltf r.l;:,
"iu:1r,,;
:::i'l""ll": ci desp..,i:rlornr4;i;et(l!it:r. destti.i.esLa.Ce€ace esterelaht sauce nu
e$e relar^i I ar fi inlcreirll nrti pu& d*ci1 eviGDliereamodaiitaliloi prin care
presarecepls jt'ocesri ti vo.b{:: despE el'. Ktans ar fi a\,llt merirul dc a fi
xF"ii:,i:"i!1't"#LiltJlH;:1t*1**l";*i*:J;'ii denuntr{"hill]clr{l drer'lu3alC" de,VeusFJ'ei?Pr'€$" ii de a fi scoe
l.,it!.xjcal
la luminAnroirilrrilcas.rnle aleacestei sentinedalidli".
{H$,:"xT#'"iH:.;:xi:ili,*:;.#:';*,*1ru:n:*:f
jtlil'l;,n*"*1"l*i::l
Aceste arguren'.e nu sinl lipsile de greutate. Dar ele neglijeazA si'
evidengiezeci prostul gusrti camtro isurile liberalilo. de la fiFP putcaDn
ffi:!:ryqiH;tTtril*.::T*.f, crinca.e dc pe pa"ifjile un,'i a,agajiri ferrne de lanea lui Dre)dus.Atituditea

in*;,t.fii,
r#J$*H*i:;: rH,ffi
;**:rl***: tui Arthur Schnilzler $n mirtuti. in l.e$ sens. La 9 scprembrie 1899,
Schnitzler ii scrie 'je i, Is.r,i prietenulri snr CusravSchwarzkopf;strecoarr;
p!in r dl'.,.e
',ou,,U.
r,r'n.dtvar. J I,lle"lrc- V' /.r"/ tt toa?.?l.lalk
n6 ilJu!,t d. a .itri tn 'tt")1 lu \ebc Frerc . Ca 1i Kraur

y,,ry".!i;tlTit*i"*$'ruru,,.1!ifix#:Ti 'onalti
Schnirzler,care rimlne ur dreyfusardconvins, virceral ostil Minisrrului &
rnzboi Me.rier. simte nevoia a sc delimila de fleue Fteie Presse,lntr-,/.tt
aceasti, prin apologia rnorctond 'ie qi melodrafiaiici a lui Dreytus, fdcea

;-*i:r:i
't:""^H#,f
I:i:fi,fi,f:,:
ii''#:fi';r^:"'r;. :::**r dificiu suslinerea unei opinii ar{enlice de lngrijorare cu privirc la
deznGLnftrtul omce$rli]i.
;}.*T:|,,:"::;";:::f ';r*,^,nIsein'{eiens,da,in Dar deti lrnpiftnte$re iritar"l iai trrats la adresamodalit4ilor ziaristtc

tr*"#*Hru 'il
rni#ll:{:fi:tif
ffii":l:::ixlr.' de exploatarea sinpariei fag de Dreyit!, schnirzler tofiulraza irl scr*oarE
o iudecatl sever, l, adresacofltetuponnului siu vi.r&t "A*udinca sa fuF
d? antiahry Lr. tu Ll ,t: qLt tlp'Ftttt?t pe rare l<n vd2LE ur.ohtd.

3i0 3il
 Mdcar dacdat rt fost inspirutd de ctanriziune, dint -un sentinznt de echitate Ftei. Ptei!€.li[t f.prezinLa nn iuctaisD ,sinitrr 1;a!€ se mulrumege cr
:
44r ta una urmetor nu ette declt set"vitiate,_imi ahinte$te d? o scendla lranzr.ljile it.heinle cu o socielnred;jr ce in.e lr]a_
.are an asint ihtt-ozt in oa^at. Itnd rconiarcujaki.,ela.6cnrc dnarsemnA.Karl K.ans
cfit,c. asen,.,ra .iorltro:njsuri ,l l splendida *r,.llri:"ri.
in lap lui Lu.Se, \punindu-i..va tug. HeryDdklor,..ti nr.." .!
fat.a in'at nouhtrc cftin fror I'e n.e.;.ld!e,rz. de L\uryheziacvreiasc,
.,?r cd t u"Bct nu-i d,ndusc lib r:t"? Nimic """i. alicevr
uk ri.bt i" Iurd. pe s.w!, atitudi,ca mrcutui oecll ulotrr rioi asimitiri ..ad.nric: ._al cirei progian
Ktaus/nlap anti,cnilitoreuc ttptcc| eias,a'". ralionalisj pare fagic
dr r.rli,1 1., rr.sr ticeful de s..ot. .liundlnCu
se teDr in a isemilisrtul
. -se_cu\rnedesrgur_sa nuarlamaLeasaiudecara sublintindca. ,. . J. J, u; . . r - : r : i. r , p, b . n. r . r , . , t - id. it e , ". . ', - n, , "
ulrlectualii \ienezi. afa(ereaDreyrusnu aveaaceeaiiimporrdnlacd |)enou , ,,,l .
J. I .
IEntru | . , . , , t , dink r . e. r , . ; e. t "r , 3esr r i, Let a v, . n. . .
* rr se |djea indepanara,i compricdLa.
111""i tinind de probGmete prn. ,r ' \ r" , 1r . , ar , i t r . l, hnr r
rnleme lranceze.tumea oultuminou.srsl o Drlnareas.,prin mlenediul Fj, or 'd/ i t , bf f ! t c. 1d. . . s
cir'! de'r rrrir::rte in'rmonrentut
F; - t du/ il, r t ,
nr.eme;erijziar!,, ti Dte F6.:ket.
Fezetuaribr din presa.Toru$ireacfiite inrelectualilorvienezi Ia Afacere stm Ijs1. ii:+nrr r;i ci,n*ai,im in .e nr:isuri sensibiti{atea
caraden$Eepenrrucuthlrator polirica'. Cercd. au dcenluatesensibiliU!i . d" tir ,Vatriir:,
rDerxremdruend o simpariesponranapentru Dreyfus.rnareadoamna ill,lll:ll"-1 inlr:2r?rrF.i a rll; rirnlrsri ideoiosi!ei: lr,lrnrsiaaurli
a ' ,, n
. , ( , . , t ie. ut r J:
Irreretorrusrie. e. Mxrie \ on EbnerEschenbact^ { t8J0-tqlbr. ,i .otegutei de -, ] ' '. r , . r r . , / r 1. . , t . , . n, , r aLc, : r t ui \ e ! d\ r
genemle.PelFrRosegger i l r' " , i ,.,,, ' I ir F. hpr Fr , h, , , . - ", ; , , ". .
rlB43t9t8r'. ca ,i Bertha,on iunnei 11841 t , , , ; ; J. . . , , , . ,
r!141. antrnatoarea . - r , p. a ", , , . . ". ,
mi{carii paci,'-i,rei.
adopral|ozitii puremicdreyJu\arde. ,:1,.,' ,.,, 5. r . , 1\ , , i. , . . - j. . . , . r / . . , , "s. ni|
nmue modemr. spinFte(elemaiarenre . , d. , , , . a, , . r , r l. , , r : . , , r r ur r r , . , , , ur , r f r '. . r d. . . - , . 1:
la potidLa ddoprd areedlipozilie: l .;:l : | j: , , .
Sismund Arthu Schnitzler dar g Rdolf j&ber, f;;datorul ': . , , -
-Freud, - l lr e. , : . u, - r , , m r ] - io. , , . r , r
antroposofiei. . .1,,"r.d !|lei id!,irij !.i iarr p.c!rm.
aDlrsem,lrsnui !j 1i!
Tinerii est€li ai avangardeivienezepar sa fi remasindiferJnli: nu gasim ::ill::l|::
nzrnPrrar.:;,r^i!rei pablic.. lt;ar. rr.je ihi rare. nrerrenlia tri
. r o.r.l ,,: ,' . .- r JF\ r , r c l Jr ! ir . , . . F I r Jr .
lirnit,^ Zr;la
nrcr o urma.despreAlacere in srnerite corespondenld tui Hugo von , , , , , un, . 1r r ,cJt t m r r pii. r .
$i . li
*.: *n.dtureun:imrromar-aporirism;rui-
sru:dar sr :r.:i ,r" i , .'. t a. r . : t , t o, A, r , r , r t . nr . _dr it , - r it r , , . r ) , . r i, . ;
ll:Tlisir
ar rendurler :. rot
de a retl|ta re
r inr p. r , Jt , . .
ar fi nururatimenla-probtemaevrerasca.. 0om r . r n Jet up, " r : , . t r iL, d, r er "n, r Lrcr : Jor eJ. r . u. t ar 'r - , r .
rev€nrasupa acesei rendinlein tegiTuracu reaclite lui Hofrnannnhat ja l \Jr.K j ni . n, , , c, {r " . r . , t , v. . t . r , Ut uLr a. cir , r , r
, olve:s'ule }l
. a prierenuluisauRi(hardBeeFHormannr.ln sch,rnb, . r , r c t u r,i r . h r t " , ,r r : r 1 1 . r r o r r , . , r i ,o , , s e . a , n , r o .
i ::nis.ra
rn.slnul mrl arilor de lupraimporri\a anrisemirismutui, : , -. ' ll..'r.
l.n'e
-. .r. ,pn ir- 1.r,r,r-t,r. q..ca.r.,ih.ELtr,...rh"i,.ait,on.i,,.rr*
-r ,
maj ales u. rFvista Droe.
rahurxlurJosephSamuefBtoch.O pnci, hi,.h" l4ocr?n.hrifi. Cenout,nltrp n lopid lara dih i ti firl ;ciir$, ta o crndartrrre
il] btrc. la un rerr"
1w at?Sesaamterratercssen de! Judehthan\,.ca I; prinre s,oni$tirTheodor ..,r.r..r f,f,., i. v,c. up,n.,?nr1,1 .rre ..r zn;i,,,ca
Herzl. Mar Nordau),risunetut afaceriiDreytus esreevident Ioane tnseinnai. lj, : "'1:
uarn'. ! ...::.",
:
Aceasil rrecercjn revisti a situatei vienezepemite sn inlelegem
mai bi- L, r,.: I,r lrr ,,,.1r-llrlrriri...po\:\r,n.rrrun ,rr
ne pozrpa personataa tui Kart Icausi sarcasmetesate ti lovesc :;rro-,ui,,
i ;- l l , rd.lit,rr,run,^:), ,.,,,dir,.r:ro s, ,. . tu.a
ftontat pe r,,c,ur...,p_,1.raa,n,:ns.on
liberali pe sioni{u. dar s(rrrura anorlealaapotirjcaa tortitor ..^:: r
on lindra
!i
-Si vichd.Ploce(ljnda9fel. nDpare
saj prieleni jt li 1,. ,*i,,".i "n:,,p dn? (tu,, r;:J i ad"usr I
delo. deranlarsa se afle ur veri .rcl ).? ,,rf
.{r . , , , r ] , lj. ldl" . " \ . , Jr e. ,
, . h{. , " , , , , , r e
natateaziarelor austrieceanrisemite. r im hi: . , "n; "n.
oe.al re c.nter,i. r ar ii r lil. "
rre117;1. Krrl fraus vede feste ld mrncxdra gi s.!n
3 - "Intelectualul Ka Kra'(t li spusasapanfletard . .I)ar
4Jl tI , dr"-uu1 h. ur".5imb;l
u , . , . i . Je. lr r . i e( pt ; . : r . i o. ont inuiLor ; .
' .:r ,u
Credo'ul asimilalionist !e care Karl Krausil expnnealn Eine Krcne
,d,?
-. nu estecu adevimt diferit de cel pe care I propovaduialn felul sAu fiir rqi !-i, rrrl ni ,. , ir ( J Zot r . Kr t kr r s r pr e. , / . ,p. , r - x . J\ r n, ul paf , n. . j
N;!?

312 I]
 annlizarde Marr A.scrrr. ui! ilrtri pinicllarj(4r j.,ii jlusrreara 't)roloh
pa td.)xal,i D( carc pai',Jq:11,tl .ti-r la.e de\"r. niti.,i.un(l
"ki1.1!4ui
frcpusculaft a luttii .are ii .!k a oftratrd, Lo4aisl.ht t ttunilitn i*t
<persusiu,ea si ri.leLia" r? dn, lcqdnra i,te ddoat lib.rn eal1litt,
dlne,j.Lprul d pan|ltLu! i. lerintt ( | ui iittur: lipnt t.lt!:.! ltn.ri ti! li
al Put?rii. telrrducihdu"ie i,ta.ehi) titip trntdturile inrr cm ct ter.;ri:tti
todte aest. tat.lcteristii:; ru ri../t/t d!:rL.aj s'u ie di!t!,tiL t a
capucitilii ,:riii/:e '. P:lnrlleidlui olert dcritre el inslsr iii;alrn une;
cs j;n4e lolirrre, cu jo3s€ !i lon t(j .far.j. &t'}ftiatui !n- rar. !i l :rrinriie,
de cavnler ai drefldtii. carn'll.zzi rb:an1alegiiniragii s!.iale de .ar. ruler.i.
El l$ intem.iizl qralegia re nqnura .u medinl snn ateo.igine: ..iarce! mai
adescalti duce irFa lniporriaa acostuiadii urmli, )i inlr o mi$r't mulr ntrj
mica inpo..ivn advercar;lor::ai nalur^ii
tutlel incil Karl Kraus i$i construie$e pertun.rlihrea lilerarA pe rup$ra cu
'l'inara Vieni, iar cari.r? de iumalist p€ sfidarea lansali mesei iiberale.
Dr\manul sAu na.ural! antisemili$rul, ntl rEDrezinla penLru e! o tinl:
piotitAjt <LotL,.ile comup.' llerin 6inia !d, eed LotLlom cdrt ia tulenis
tul. printtt tt jurtunint patetic, se decLatdEala sn l" ap e tihC la tltithele
coniecinle . La fel. Die l:tunei (fira a se pronrtnlatotuQicareg,rfic)'aparil"
ieza eventuaiei c lpabililarli l] iui Dreyfus, c.re era lrejudecate cea rnrj
I.'lsilndiu. O arene,ed operuli. te.tclirea2amitu| indepcnd.ntei Spiritul! ,
lax:eptibil, printf-un fi:dt a! t.inl.i i\dirk taLe, ) se .Lihoe'. de conslrit
8e/i1enutte,idle ti de cele al. opitiei tririrls"-
Karl Kratrr prutaga r.est individnnlisn pina la rultul 'Beniului" pe care,t
nllpune cilitorjlor sei. Pamlleiarul i{tenlifica ideologia adversacu un scanddl.
Adversarul siu nu amai ca gl.ie$ei ero,rea sa este inciun, $ imposrurd.
ea de?rr'aluieo ade\rirata pen-'ersiurle morala Asemenextesimism ii inspira
panfletaruioi o "viziune crepusculareasupralumii'. Dt lo Henri R'cheirrl
lri M.tut;c. Cld|ei, pdrtJletari; du iJrt tcltrc ;derloti lu4ii kt 1ltinga,,
.lar I cnftr "liherkliL de spirit h,:putt.t fi n ruscite Ia cank:nLpannii lor
indoieli .teri.as. .tst4ra toracteruIui rDriqr?sbt, al po.itiilt !.r"". Se poa,
ie spune desPre Karl Kraus! care ledea anunlate in colornele djn N?r? Fr€ia
Prass€ 'ultinele zile ale umanilitii", ci ar fi fost de sfnga? Desigxr ca nr.
5e ponte spune ca era de dreApla? $i dr ti nu.
De la un enun t l d a l tu l . i ,J ,n n (rr' ru\-
I e \p u n c fr" reami rri corul u' de r
s€ conlrazice-El detnascAipocriz;a moravurilDrti a jusr4iei, se vrca a icle
rical, daj aparn cauza adidreytuMrdi; anlimonafiis! !i mrimilikri$ in unele
114
riserza L:i|d ; sc ofe|a ocazi! l1 ur .egnn auaor;1ar.arear face si
prit;li.
trirlmle.a'r;rh ..a bunir "lt:rst arreste( denl.ti erte %tti/.,it d. uk putcnic
':;uti?'Etlt tl. {1}!r( lii i.lena ?d?ttlletul, tintiin al contradi:liibr inlc
l..tuailtlui din kttidat.a ,natlend ri tThd dcpairc i d;eskra, a?arc e
Nll|itlalx n unei atil'tilini ie Vn it tudit:L,le , o tnre,-rite d n ht:ii de analizd in
infu.i. ti r(.s€ntniunt '. Anal;ele lui Mff. ,Angenots. refera la un dnsa$
blu dc rerte Frinre cxre , ie Fackel nD r'gurcaal. ln multe pnvn4e. ele sint
rolu$i .rplicabile la "p terea inleleclualA' exe.citatii de Karl Kraus- Ele ar
putca exDlic,r de ce !nr aibritalor .A Dic F,:ckzl yerrm 5lia},Carc[i a p$8t nr
a.el6i dmp sl onagieze d.€a{-a $LoaU a rerj$en1ci' Ei sa denmte rm slil
pijmllehr cJIe ii u'tnslolnla prlili.ui intr o rnas:i 3gresivl nustird de rrd."'.
'I
L Lird d/: iine er.e;.s.:i
Poj.iliile rntielreiesi ale ld lierl Kraus, .re i siruau lrecveni in cimpul
anrirenilrlor, nn t.eceau reooserv.uc,le oolrlempranji sni. Theodor Lessing,
in esert D.rlrdi.trn. S.itlrlult, ll defillelte pe Karl (.aus .a t,e exemplul
rel ,i innnxJs de llra de sine evreiasce"'
[arl Kraus ii rrspundd tui Th.odor Lessing in nltmif.tl dir. Dic Facke!
intitulat -Warum Die Fackel trichr c.e.heinr", din iulie 1t34. Karl fraus
lcrie, ./orblnd de el insrqi la pcrsoanaa lreia: 'I-.rrt&Iotst1se reraqd tn
Iula Ji.tllrei acuz.tlii piil:i h linila fs a.e o tuaryl3a7,i notu de pe .aperkl
rcl)i.ltsi, lunde sli scris de rri de ziie rorire fpi de cor$trn.jen!,r e$e
hedonr^>1 ptupoz4ie wkb d .hiar ;i ih .tbltrgt oricdrui .onlinw, [i tarc
est. un \ettrr tie iLdlitate, de(izie de iutu.rtlenarc inpotriea tuikror
u!t.!;!]Lil!r i\tel urlle - id .tusul oltijlki rdlpi'ilite in ce\:uriix
psihok,2iicr, enf*ut ctjrcia awnines ro inlobir,! neg.tnL,ltd. intelitenld
d: t:. rt;tui u,r a'::t d;stl't.]j Ce (autorfilLere d iu.tujisn i i') 9 este otke,
fumdi istu nu. i! noi, editotu! 1ui D\e Fa.kel .!,t€ chnaatten.k muti ani
t.1i:.. int</io.t. dle auh,ului -ath t,)t..t,:l?.on{ieni. cit [i pe.ete ai!
otcon;tientdt; nrc nu scapd is.tditoribt ,le tk|Iet. -, outen $niji(:a:
':tiit! \a ic adlEsa iudaism lui nu trldcdttt nici cll mai nit sernn ai a&lei
auri d. siner, trczLk in ukinul timp totrlni .le un isbrn: al culturii, ti a cnrei
lhbal.i.r ler|it dintoideauna drcpt.otupehnlie cDlp.rtnilor de |)ik,
e)tclutiiot rtin literaturn" ".
3lJ
,-
I
!

Eseut lui Theodor Lessing esreo carLeetllrlionamrr,scrisi .a o lifcsiure $nd se plezinr.a o slrategie de "di!lrnu1are", reaclionind la e8ecul
sutobiograficA,djn monrent ft rnrorul recnratr€ a fi .edar c.i|du et iftusi ;,sinrilnrii. slonismrti i .efhc uneori ti el tiporlxri nea$eplarecu ideologia
in faF unei lrdir.t€r /tcrlrli.r- iucrn re.lroi.r tio.iei saie ci; pfezjnra .ura !r(:. conserliii1.'ife. ADr elo.ltt deja cazdl lui Max Nordru. cate denunla
d. sine" ca jx o trliritura diltir.rjvi I .,.afa,rilr riur evreiesc,. T.jruii inluiri.r '.;rSeDere$cnti ilrodemilor in lemeni harte as;.iianibri spirjtulur
lri neodor Lessing s.: doreije{e corortA, Iaiji! o (0lrptetilx, f.r.ror.rr Ji ms;st, lleiiclnd o regenerarea rasel ev.eiiil,l 0hbire de secolele
t! Lle.J l,arnj.
definid mai sld.t cadll .,onoiogi. in .al. sc apLic]]noliunea te jttitst:hfr n+ ithe{c, gralie edm.aliri fizice rii vi:l.i i! ner libel. Clr despre Vladifti.
Selbsthaf:' , * de alt:a,al.:oti|td der.ierjlor $er.t.l;ce al: tuj LessiDgpLrtin ,rlr1;!sk,v, a.,esi. '.'r ii! umula de la .llir,ftlisnrui Sennlil .ireva dtrl.e
nid mulLr prerizie ,(o.roiogjca. A.e$ dnblu efoi d.i x.r{,eiizare , ios r:.!itu'il. lale c.ie {nji .e]e ,!i. ifr 1ni; lt:0, vn td,rlrn desciris nodetui
i:Ddepliiil i. Iucrl.i;e.erte, in speciat dr I{$s t)i.,er lt.jlltge nr fuvi!)'. ilin a.esre i illtati: sllsle.rt€, ctr I.:!!iii r-xlrcnii la ialinrentul
lrLlrod ccrea 'rai;nuitcsa ra s..espondenla tui wrkher krlirenau !i Marifri:i$ ririnil]:ii Liberule.{!r:li curenre slorrsle !i |tlicr?/ latbrtry'J intrelin o
H;trlen". 1r'd.tartiti! rrlatie {iirlr.ilca.
Faraleia ditur. Kraus $i Hnr.teD p;nire sa corc rn {:rojrcr do
persl}.cflla r lui Anre;d Zf,eig cafe. tjlj ut eijeu dirl l.r:7 i lilui,l '.: x,!iKtdu-t { avs.m4ii Cinhherhia,$ei inser.l;utz Iiebenl4ts
''Calibar', prezi-,r.. jkjis.her Setbtrhd/Jc., pi: o ,/jenezt. iu
,eriaii!:le
c.,fi,rlr habsbur;rc{. e,iplicj el- crlLur:r ri iarnrele d{, virF! ,'re.elreieqli l^rr^ judicncr Seiattl...l]! lri (arl Kfal\, a c?asi eiiologi:, psiho socjal''t
pristeazriinar adevlr ur; presiitiu illreBs.t_trtljlr otue idrai :i)i desdnsc, S;a fiiii -rloci.int' la dci rufori: llorrstoi Srewan
,er r.|,1s..r.priea
dc r r r j. i enf i i d r,. Bp ' l i .r" l ,p , l .j ../r..( " r.rr.,C e,,t.u" " r. n..,,.i tr,rn,d. alh:{,Le.hur i;, ll1ri ales, Utio Weitinger. Drr re;4;iie amLri!!( tlinrre l(ari
' i. Lal, ! nr ' asi ru i re I r.' .!r... l ] .,r'r, . n i i rr ." dj j rJrr l'.ir,r'sti rasisirl I-;l'1?'r'rn Liebirriels :'rara.n a.ie{ adisemirisrl melaiizi."
- e; - r . 3r / J r d ." ' ." ." d i n r" ri t. ,ir:In.iiriai :ri cada'in niologjs1!!l cel rrii 5tnnar.
.tt, ..11.,r, J:r, rf,.,, r.i ..,
l. . t ' 1' , ' ur 1, . i n ,J .H ,,j .. r,.e o n r rr. I. ,.rdrai ,rrr rj r' \.,,e,, d," m;,, ,r. iirle ;9[.r1Ii ]'102, li./l t-j.ris plblite dou rni.:rlie qi.jo'it scrisori ale
c,rdi riilr.ird tuJiisienemu nu nr:re lrcrr :n comln c! V;en;,:,\| aru ltrrr iri i-i3itb"-rlrn1. a:el nrri.{ri.,| di:l.Je n.osle ilo.umenie e.'re ilrrl lndo;ala
l.p't;e & un sentihr|i irlr r:ikjr, t tiui: reblti., t.11 p,in.:r) p! ,uht:. utd rrrii:ihl i il iat [attlolisch., Univtrs]lliien '_'- c$e fi tari: tui Krnts dL N
d4slx[..] At:.t] k,i tit fuf;?.!ot.t.trji?t r,,ri. null t&i lt !! 1tet,!iLL.i.t n ;r,,!rIt1 atii de evi,lenrn, in(il fflpi sinS.rr L1nilrtr.8 nuDrdr din ii.
t r(.te ! . I. R..rt..ul .;! .\!|: Ituie dtnie, ( ui! "ct,)t i itl fin!.t kluhd: tr!q.ut, i:a.ti: A. Cura prea ndit sA .eluifl ai!:utl]edrlia iDlort,chcrrl ;, lui
l;nlia. ttdd4i;k, teliti., chLtu:i."" tsL: ,!j?!.i.1i.i tlira{rherli|n. cllre lu'rr.a rxod$|I,! eltr de {rtrd lrin.ipii:
nilreninlal:1
},tben trt..jrmi m s. "fllir.i
glildeg. si-i prezini.r l,) erril c1})e sinijuf.ie vic(irne ate acerlui rif de psi ;j.rlrl' {i I,irtrlaiimlll, ,!; larr.hidi,^Ji prot slajilismui $i .3ro:i.is ul Jr a\'e.
hopirologje: "Z:!t,rtd. ,/d!!labi. n ,.eutu;. t.t tt{4 .k}1 .ti.tt;j r L.Slolonie lir:r.! sa ;F jnfl,rdri':jt ticiproii. h x.esl c.nn'r;l ne inr':rese:r1a, pasaiul ttrd.
a ' . : alui. t ., t,k t.' D . i i,rn1b.,f,aindcscfir anl. iDlarea ven;1. ain:rrre tirusaitni: .a eite irlnui
" t.,. t,..,,,-..t . ttr' t. * di
r " it lnut de. 1 n t .a;irr:1o iir-|ea de L:ln1isaf, siiirgll r()9|l. 5t: irriilitnazl, in tonlr rneiliii. S(
aele doua nari tani:ll:ie alc iui X;r.l Kiaus !r?ci. sirrr*an. an, pfirlru ft:nrir.l, }esle 1.'l l)rit vninl, +e posrsiune qi ie puretc Nu coniruleqle
z|.fra, esEtisnnrl fi cultui eului specifi. eleirilLrr,fineftj VE ei Die d.nbiirt. nlr;,r. lal nli.lerzl tri disimge loL croa te .ucere$ler xna. tadilijlc
, ' , , e, t r , . r i p e q o ri rl l In l :;/a h ,.r.c ,i , ,t,a i r, lnsr{rrenLLri ei cei 1r; re.iutal-.il:1resa".
I.," ,' K ra,"
$rnpalizeaz6 (de depane) cu sociatdell1ocrbr,;..dar "curind, .e" " ," n- TxeiJ ie. din ncleri.rire, sa .on$atenr ri. a.eisti liliPici .mris:elnil a ln!
suh blil|!:nla lui
jiUdischer Selhsthafr.bascuieazi de parte., dorlservaiorisnulllt arirlocmtic. alr..mberldr reia o bunn parte din credinl"l. lui Karl Ktaus tnsxli. a ctuor
iafi ce i sirueazd pe liarl }tuaus tn cadrilaten cclor patru reaclii lipice ale for ulr a gis o ligllrd Paul Scheichl: .l tutlinea iui Ktttur in .lald
elreului asim;lat fali de antis€mit;sm:esterismul(pe car€ I refi!:?i).sionisinul nd^isnxuiui r. {leL,.itd l/Jr- n pdnrlelisn peied cu Proptia'i Kulturkrnik
(pe cdr€ I refiizll de asernenea), socjalisl1rut (pe care-l {rbservd cu sintpalie) i, $nsma iL c.rc etrcii par sA ia pane I.1k)etelenomehetec.rxenporane pe
,i r. le j ie..i neptir: tibetalismuL,.oruPlia liberald a resei $ a econ.'
neo-conservabrismul anlisemirciruia i se raliazi in cele din umti.
niei, lr,xisiuneaMtur;i h matuid i'ur8hezn "'.

316 317
 Edwal.dTimms: pris ir lulr]ini nlotiv!.le r.e{e: rulfurrt{oarccanvergerl^.l
d,nlre Kraus ri ChAmtli.lainr tn,ritindr i r.edui. din urm{ .o.e.mrild
dnr . ulr l, r . l J x : rr, ,. e rr" n d i -., f, t,n p.ea \-un fe1 i ., d
'i ' c r tu,
&operi crle treizeci !i ioui d. pagini ile un!.i nlnlidr din Dia Facket. ii
:uge.a lui Cli.rnberjah st adxusc cileva dezv.lrari suplimenlare la ,an.a
conshcralil crilicii "Iefusarin loi' si s, insisaea3upra rolului coiupaic. 1l
?fEsei.Kraus mergeat:n, la a arexa lx aceasli scr:soareproFia hri cxrlnn',
asup.a aneluia$ subicct. C!.alnber:ain a acceftct sulJesri:tiarn diii.ultate.
Krrl Kraus a fosr prin llnnrr. p:uliri cc,aurqrul :Fcunoslut at acesruipamfler
,":1tisernit''.Fo4ele rrul ui de[n ]ire "len':!alinl' vor reaparcajit nai I !] I 6 sui)
numelc de "Israel", ir poqnrl iuj Karl .var!r$ "Cebe1 an die Sonxe rot
Gibeon' .
Daca Chmberlain pafr sa li iucal un .ol foarre impo$anr penfir t{rrl
lkaus, irflucula iucriri; G.r.r/scir u"d Chdftkter a tos! d: aseircies
dinct" aift tn .e prive$e mirolu:ia fernini.itii cir \i p.drr conlepla asup.a
genirlui, a (ut1uni, modernlttt . fsilmnalinei -da: Si I iudaisirlului". irl
.iteva pnnctc esen$ale. a'l .remitislndl lui Otio Wcinin3er se spiii:jr?rpe
GruN .qe" des 19. ioh'ltunCE^ lu\ Cialllireflrin, inprumuiinilr-i vi;.rl
nea conversiurii radicaie p. .are a.r ^ ,delrrar. lt". Nk tdte t.ctt itl Lr:iLiplatitudike.t de!tuiryitd a Pieseli s.tle,
.onstiNi-o renliikrea irdais rtui duFi
nodelul acrului ilurerrcii.rnr tri jui li;us Clir:lslis. i:r/r&*rn;i $ctrilara if;
Cetrltlecht Lnd Cljltr.lker ljlinde ci evreul, odaii inlr'.:l in r(rjruf, a detin
rat r neconlenii de ia si:nsdlei- La lel clll l /agn(. tufsr vizirlri cuiLrd|at3
Si bnrdna muzi.a Eemrann,in .:are .,;bra suileLDll'r/i nlui, cad!: in rniidl*
un..,rvinuozi prea man peniru a rnai li,ii.insr;fi, ioi a$i ii Olro Weinjrigcf
pretjndea ca qdinlr, nobifuJ ]}]rie{ t.ruslijl pe lare Goelhe !l car:epuie .a
|€ o cosrnologie $.iin$ficr, s: .edusese.Ji;r ernx,?a salanlilor evrei, la {i
Jalrica lnrrepnnderc de mrnl lare dizox,aori. Da., li sar fi 'tal au,. Ia.r fi
-A,ccsi pasal diJr {ie.u:ile.tt u|d a,hodktt " srria irrr,adevif ci! |.rn:a
Weininger. evrer reprezenta rg.nnrl modeniznrii crie nitate dupa sine
"F)rizarbenng der Weit"/ "rie.&rer ihriilor h hlme' ilonnuh il apa4ine
:uj M:r: WelEr). inNrauri'r{io nlionriit:rte griinlificr g iehnica mlltgirjil
insiftmertaln. W'.iringer s. n.:vihie ai.i !r un lrrLel reprezenta'i al
''modeinftati redlionare". care refl ge lx traditia ne,o'.onanrica
l€nrru ?
?$piedica limitareo ratioRaiirilii la o uiiliu are, 'pczitivisrd". Ura taiE de e,,i J|r
rrduce neiini*ffI dh civilialia con@$porana,reluzul rnodenisfln ui. (leri
ce€a !c eLplici apropierea. apercd biara, pt .a.e Weininger, conrnruildu I
313
i
ril.,
!n tr'a8Jjl:r, n slat;le$e i;rtrr e'vlen rji erglezl'. :i{Tra.xnul \^reiningeliani('
!r.ianr, r 'tnitului arirn' erplcftl de r,e,Jr Polialior)" esle un g€n;t'
rri.rr..stni., ui nou i.{oraiis. cale rcltrie sa rcsraurere cLnoaglek:,
i0' noirla pe si palia dinrre .unelul irdriiC al i; Strfie.lulLurii.
Re(li2;ruiul lmp(itJ.ra elir iui ii sefl.tte lqi ()1to Weinnr;:ei in .riti.ia
;hsiik'r $! r impasuiiot L.uuinilo. . A! e.xjslar,rhiarlenialiie de a I .tmpnr..
pe Wcininger cu Thsodor W. Adomo dir trdl.Ittl der Att*k/u"s'.
JiJi.r:h! Selhllh.tl3 Jre ,i!,'i;r;si iim.rNiirne li (ar[ Kraus: csa a tev{,liei
.tn!,ritiie impof ila .ontadi.liiior raijoL'dnili: lno(Llr]e a mei e;vilizatii
rtp,iifnt trdiepl.tte spte Ptotr$. dar c . l)reg.{.Ql. razboiul ti "Uhimele zile
ale nmariuiii . i'rincirJdlulriao\al p.ntu :rceaslliirpocalips, ya ti Tn cel{ ditl
unn: lor evreul liberal- su$ roale infuitirile s.lie. iroiiiicia,r, jumalirr,
sr."ecula1or.fals sav$1 distr-uEird Natura, psilralaiis! disrugind geniulr?. Ials .i
!f isr dislrlgin.l Culturn.
De'i -B;/dmg liheraii r! .tri poale ser/i drept religie secularizal, perdtu
evrell or;em. pro.laml l)i;o Weirnlgar. l.lu e de nirare cr-ai dezlin'llie
r'.rvji oeamai plinri d. ur, inrpo'.fila lui Schiller. clasicul gemrai ci.ui4 cum
.Lsublil;al Gc.shan Schrlen!. r'vreii asimiiati ai elei libera]e lj ded;ca un
nulitdtca l(' ntL.rfizicd? , ii(rie 01io V/eiringer. fne unul di"tre fon.jotarii
.tltuziastn iui ip.crit nL adtrdlnri:o, Pngresuhti, otit de nnnetu$i printrc
rl" d;i ". Karl Krarls re.producein D,e fd.iel, pe pagira lnriia. Ia 1l
"!..it
rrielnbric 1909, iicmai acest anicol despre Schjller, tublical ln cartea
i rJsn' n].a Iu ; Wein lpe, .t 1\ 't Ji' . t t ', dr Dt nt t ' .
S a afimlat lesea (isle li pirerel iui SiguC Paul Scheichl) c6 nici
Chaj|berlain, nici Weininger nu sirn rasi$i ir sensul srict al ierlnetrrlull
penln| ca nu gdslm la ei o perspecdla iugust b;olo-qicl asupra iudaismrjlll.
Esre in parte adevarat, d;n momeni ce gei doj autori ,i{iserllili accep{l
p.sibililatea umi conversirni aulenlice. Dar nu esle adeviral docil in parie.
I-a Chin!,erlain se rnanifesl, un intreg conlext rasist, care trc4c ptllr
Gobineau ii Dar\v;n, flra al omite pe Wagner, li trebuie si amimim c, lorlii
taneA inriia din G?Icnlecht u11.1Ch$akterline d. @seudo)$iinF btologicd.
Purern alirlna aceia,ri lo.ft despre Xarl Ktaus. Iudeofobia sa de tip
kultffkritich esie conslar{ anenintata de deriva rasisti- ia clipa in care I
lrlircler Selrrttul., ;i sinpaliilc rcaclionar€alc lui Karl ltuau! ating paroxis
nrul, ir ajunrl ti la lncepulol p.irnuiui rizboi mondial. g,.sim in Die Fa.ldl
pasaje faaite nElinitliloaJe. lnCisnarea larporril'a lui Moritz Benedikt capati
319
 valoareanrci t/:4oLDi.t t.tdn!.t.t c.tt.irc dte h:tjci sa!. )t.it:t
?|rrj.ot\n
''Die Hisrcisclren nrd die Vordrirrgende:1. ln rest,adaugl el, defecleleevreilorau deveniluniversale,incepind.r
Eb yr'ofl an den Adel,. (..Islo.,rii
si p'$e iiii L:r dres:r af:.1ocr;rjjci,),..rul Xraus av..tizpa?i ar;st,rcni, cupiditalea ma@nalisu. Karl Kraus conce{leca "rcnegatii" e\rei care si
rstrpra a:.eslfr'{rlo'. rtc sin::. .;f:,ezlit. convertescdin interesmeritt drsprelul $ atac[rile mtistmililor. Dar el lnsusi
dfu trea.r.dula f; .ei.4ie .r
se plaseaza mult deasupra acestui oponunism 9; tnrczbL: Crcdeli ctl
Cii.i. er.pli,:aei. ()M ar iztrkc | rusn, a .i.et rrtiitic st .jirtt( ilst.iltntd .Llet)dratcd ?rcneg, iudaismul,din carc nl trag, pentru a-i lrecrehta d.
t:ntC.nui s. jrptt,t..:zt1tit,.it ,qr!.:.a.ea jc .tirt bt n/i!. pildd pe tonli ofl€ri ti prelali? Nu-ni rreceprin up stt &nte .a pcntru
t\fudh;L. ,n tu ji. tuine, ale cdrui cohcepliipaltice, dacd le dn, se oprcsc ld nevoluliu
,.t h ,,..,,tt
- ...:, Francezn, cDntii, oiilerii ti preldlii sint tn ptihcipitt nai buni aliuli aL
xa,.it.tttui.i ri r c.:ia1n t..t .tj. .tran ,Jut ietlti d :..ldjatii: t;:;t
a ,\i,
t : i. . t : din ' .rrj .t t:i r1 ti \,u t.,tt!,4 fi t? ,)eni tftj tci .tnkrrJn.hhLt..\n regenefirii speciei uhn e d.ecitspeculatorii, plihobgii ti jurnalittii". DWa
tdt i/imin.t I th.ti\ihL.k .ic a i Ler"at. d. aceaita pofesiune de credinll rcaclionari -ca-re este, s-a spus,un corsla'
tt litld lr.tt{u I t. ii1t:N lipio al lui ltuircl€r Selbrlhal' -, Kdrl Kraus lasAsa se intrevada o tema
tr!iturk,t lt t-t)tralid ttthrie i t.^).dx(\.ti rnt.::rel
&tcti1d, \a .r. :1.. i, utte et M ranllkti , t.)(\t:t.ta:i:n:m.!rta weiningeriana: Alfa $i otreEa api ilat mele palitite constduin .: fcte
,itui tthtro d. iar')h,iali ".nttx.c vinorabn pentt rkina lunii $i ti|speciala sbtului,- a acestuiltat c4rc est"
".
U. r , . d. l ' 1 .,r' J (.,u . ' i .; ... .,f.J.....a ,.,..r. h rcalitate cu ade\,Arct cdtulimto ll hoosului ii a .lectdenlei ekminute -)
.r,r.,j .
. . nd( ' nr nr i - ., ,;tt ,,:, atitudinea spirin&U lipsitn de ri|ifutte, punt"d la ind.iald toale crcdial?lr
Io i J 6 . i r? \t. .r,td.r.-r lrr?it' "'. Ca $ ia Weininger,anlisentismulseanresreca cu alltileminismul.
.,t .:r,L. ,
uji. i- l: . \ ' . , n t. ' .J re c ,; t. r...,o .n l c t..,.,t..i n., I ur... ... D pa ce 9i a ptoclamal dezgustrl pentru Sclnilzler ii .dmiralia pentnl
drar,la l)tt 1.t7k,tj Td# .ter Mertdtj.i: (de -rn Blse Lasler-Schiiler si Pete. Altenberg, Kail Krausronchide: /{u si'r ar iJ
tiliti ::rirl.rn rtir* tiplioli,. materie d. Msii" 9i pentru ca cilitorul a carui hrrebare era la origjrca
r jr " ] : ^c r ,' .n d c f r.\-n .1 .:,rr r .r.,r hi .- i 4, \r.
" l i :r,.., . L aces.ui eseu ll cita pe Lanz von Liebenfels. Karl Kraus il ;a pe a.estr di]l
' nqr c ||' . . . r - . o r,rrm:., i ' , F . f l ,, i , (. ,I | \r.,r : ..r,u.t.r,..r..,' | ...
. . , an' r ||. | ]l e c e dM.tr.i e t:j z b o r i .o x v e r si ur.a ta.rl ol i ci sm rmi drept manor pentru a demonstrain ce mAsurerasi ii 1n$it se contradc
i l caz?,Ji n
l9l1) rji pini la in..plrrut arjior t9:t .u tuit'sennr.,rtrr falrrt. rn judeciljle lor. ln numdrul consacrat lui Kraus de cftre revista Der
T . . ' - r . 1r' p l . " .' ," ," , 1 t^ ,,a r,,, :n. i t.r. ,. r... i ,//..n./ :" Brcnner*, Lanz lon l"iebenfelsI defineape acesladin urm6 ca pe 'idllaro-
lir . u :, t ul.triano-gemnnit\ii, iar in propria'irevista,Ostara,ca W" un er.eu dt
r . \.a .. j ' r" .rrr' . t.,.-., .1 , ,o,r:l .i,.,f.:,,,,
M3"'- Karl Kirui rrsfurldf irrlrcJ;irili,rprlsere n .rrjt.)r care_t tip blond ti nonqol". speciefertili ln genii, cireia i-at fi ata4inDi Spinaz^.
rnlrei{ daci
e.col'\rrs_ci! 4l iisrili:' iorjl s.uiit rL! .f.articullririliif.!.ero$i,., Karl Kraus ironizeazi absurditalilelui Lanz von Liebenfels,dar citeazAroru$
pare.ea desp{e riirnuii.t arrisenjttof f:rsiSi !i ! cerer c o nuantade cocheiirie pi.ena accfii anlisemit care, spuneel. nu este ur'
i,,. ui-1l]p!n l_.,rl,r v{r
' . r el' r , : . 1\ r . J ,t,, ,rF r. i r aeitaror,ci un 'cAutatoi' (Fdrucrel).
| ;,.,r l , . ,
l, €. r / J , i n. r,,| t;; .r -u ..;:.,r.c f..: n. Siima de care se bucuraJdrg yon Liebenfels,invihl de doul or; si scrie i:E
J..t" " c,, Der Brenner'", esle a$Azi de neinleles. Revista O.rrdr?conslituje ur monlr-
ndaug, cli in sirul ntur.r rrselor' .xisci
tr,I;jLjh1a,.-, i)enrru Lrdj./izi: .lil
exoetrllr, d. n r..ede i,! (j rraftr !:rrJ3rioari...tjl a:ril,* ;:a. menl de fanatism rasist $i de anli.semitis1nprimar. Pe copefi se puca .:ii;
ilj Neia c€ l
l{l fr. "\'r' f t 1. t ; , , , in. urmatoareaprezenlare adresatacitiloriior sdii "I epoca noestrd tare se
tctltL/r:).,.n hu:t tnc ltin ,\1t. qtctc t.r-a.t?rtltLci
! \(ieii! pr cct. tt41.n.r!
tusrije[k de ekhina[i ii de nsete i'lfetioare ti care elihina fdrd sctupu]e
.1.(a ,dsd lc oft.ltiin i:i iltk ) oa.ar? , ,k !. aftd t ,;,r.., lasd bbn&i ehicd, bibliote(ablonzilorrcprezinfipuhclulde Hliere a tutu-
$;.or.i;deri.6
limbaj'rl pra.lical.de,rc ta.rirl esreincompnrabit
snp:riorcelui ye c:ireI ro! idealiltilor h cAutareatun&sului, d adefiruLui, a laliunii de a xrdi g a
pracrrc6amrselrlilrii. lui Dumnezeu "o. InteresulSi consideraiiapunab de Karl karN, dar Ei de
I-udwig von Ficker lui Lanz von Liebenfels dovedesctn ce mas,uraandsem|
:r'10
121
 thmul devenifseln aresrincepul de secolun adlipost de rasd ti de bani, de ctasd, tie stradn g de muuine, pe scurt de
,ioc de limbaj acceptatde o serie
arice fel de rd "'. Emottooante,de$i rardivi revenire la esentaunui iudaism
.warumDr r?c*er "pur", pe care Karl leaus afimrA a-t simti in adincul siu, $i care s,ar
nichrercheinr",
n,:,::l;;i:;i:#;ji:,
11111 {l**"Inurndr Karl
::;":r:,ffi^'tr;,]x:,,:,",
",.1
:,:i:i'*,:: diierenlia de caracterul evreiesc ata cll1n iqeteg ,,rroglod4ii', (prin care
Icaus li irlelege pe nazigti).
Dar nu tot el pronunfas€,clleva rlirduri tuai s.us,judecata cea mai
i::::"': i:::;;'#:i:::",:!:;::;:;::::,:!, nedreaFri cea mai absurdacu purinta-con,idenndca: in ce privesre

;;;;'1i;i:!;";:;i::i:ii::,:.ffi
ii;fi:tr":iili c ifa so a upulilot evrcrc$inlenoatc .Ne, th lletatua.a st'tn
psiholoqie, stnt inol)ate de rcprcsalii crudz tnpotriyc spi;itutui a natwii,
{i i

f;i!!;{"!:r;:x' "::i:
!' ::;:;
;"::;';;;;:"'
. i, u p
:,,
i:, ":tx' ii
re pare cd acestefdfidelegi -cu toate co seci4ele lor dtupru suietului ,i a
li hii, consecinlepe care nai'itatea driann te-a a(joptatdz nukd vrene j+u
sint rnai pulin gruve pentu istoria ideitor dectt rioteklele carc pmtaacd
"
:::":,";: i;|#;" : x:;;,T,;:: :T::#.:rc
!. bp,i,,
i, h
rant leme compasiuneapentu suferinla onzhe6ut,"'. in aceasta
se pune penru d'lid atr' luaecau,
u,'erel,uarieu,open,." :;;;;;;;";;".#*:*: Fetinsele "cdm€" ale evreilor contra culturii par dinrx-o da& a fi a$ezatel;

*{; fiilxTffr$"i:T;
;ru;:*":fffi';, ;-*il; acela$inivel cu crimele nazisreimporriva evreitor!

u
3 Kar[ Kruur tn anii ]gJ1: mustrdti
de culet.ri contra(tictii
(.":i..: .t, .ct mar mutr t - Saloni: "petuersiuni se:.aale" , iudaitate
. ul rnji tq2o)i tqr0 la Kart ,*uu" nu
xre\uabjlelc, urgenretecoreclii .r, Jiidischer Selbsthal gsvemeazdpin, Si economialibidinali amoroasaa
Ile ,are i
p6,11pii*J; *#l.;uir ;i*iru:r
; .*":l#
.';;:i;;;;;
lui Kad Krars. Am subliniat cara.terul masochisral erotismului lui Karl
Kraus.,le carui fdnadsDle fen:ininecapar.chiputfemeijfalate.desbuclivesi

:ril:',".'}HltiJ'Tj;il,,.$:1,:;:.:l
. soridd
reruzurui
:r- i
hecredincioase. a demonilordes{ri$ide Oflo weininger$i a tui LutU a I;i
Frank Wedekinds. ln relaliile dio.re Kart Kraus $i sidonie N,dhemy von
r,arir
.,i"*0. i,o o_il,;i,.:il,ii.l T'I;TT
is:{:t :{iti ,r;ff::lilum#i,:l
:i?:f#,"f.ff
Borutin, masochismul se titrbin, cu unut dintre elementeletipice aie tui
jiidischer Selbsthafi:fa:Einaliafat, de mediul arisrocraric,ir carc ltarl
viseaz{ s, fie admis. Dori4e neftnptiniti, penru cn Sidonie va rcfuza
Kraus
seruneze,
precizl,dc, apararea casatoriacu un eweu, incompatibili cu exigenlejeun€i aristocmte,cum i_o
sermaneift Germamat separeo sarcinamai
j..t,dpa,ra,ed ehrdi.iim Rusjasovieri.i. ;i,.r,"i. va arninti cu perfidie prierenul sauRairer Maria Rilke, vizfud_o pe Sidonie
T":*11 si *r.,lni.i
*';"'i"':ff ntdrAgostitade Icaus, in albDmulsaude copil,-ta hrretarea,.pe cine uraEtiiu
;l'i)[)Tli:T::,.HIT''ecisiv penrru
re,u,ui
sau " cel mai tare?". Sidoniedsrunsese ?e evrai"".
ne!o
asaocar,.*,'"*',"s,
o";;.;;':"JJ..illi,iT:Tiil"T;:i Shqierile idenrirAgi sale evreiestifl chinuie p€ Kart lcaus tnrr,arit tucft ii
inlluenFaz6 judecat! turr,una db temete sate cele mai celebre. luDra

i"-Sly[ 2:t
::,;'::
:ff;;,?:
" ::,:,,#
],#n:,
rh,,:H::!,*"
;
" l:;
;!):#,j:: neincetati tnpot iva ipocriiei mora.!,udlorburyheziei, itrrpotriva asim ;ii

r:",:,:,i:;;: ::":# si i'".,"*,,,rj .t^1"

", "
onor comporlarnentesexurte (adulrer,prosritulie, homosexualilate)!.u crime
pasibile de codul penal, imporriva tncelcd.riide cdtre ordineapubtice a viefi
mar "';:;:'#';
presus
d. orke,& ceN.t ,,.ri#tiT"l!/*1.:;-;:'H:;E private. Pe banca acuzalilor din Die Facket fiErte,d,a totdeaunarnora'la
".,",,,,,"
323
 '';tdeoiiregine", id. Kd.l Krausjnsisti de bunAvoie asupradirncnsiunii
evreieDli.Precum Weinin9er 1i Geschlechtund Chna&rel, el acuzi budre
zia evreia$A ce lansformA clsaloria int-o afacerebtrneascn pusala cale prin
i|lermediari. Crilica i daisn lui se conpleteazdprin crilica prostitul;ei. Ne
ani .inr deatrffelca problema traficului de femei" o.ganizat de proxenetii
eyrei in Galilia qi Bucovina, ca Si imponantul procent de evreice printe
prosrituatelevieneze.li preocwau pe contemporari. Beriha Pappenheimva
fa.,e d;n lupr2 nnpotriva prostiluliei urul din obieciivele l\i Jiidischer
lttl'teNere;n. ln 1892, tatrusprezBcedeputati cre$in-sociali adisernili din
]leichsrrl depnseser, o moliune reclanind masuri energice nqorriva
proldr4iei aia-zis organizaaede evrei5l. Se lnlelege cA ideresul lui Karl
t{raus pentr.i p.oblema Fosrituliei nu era, ldr-rn asemeneaclimat, lipsiL de
iegaflrrtr .u aninrozitatea lui fa$ de iudaism- Reaclijle lui Ka Kraus la
leprez.efiAlia visnezd a piesei Salomi de Oscar Wilde, la snrqitul anulu;
t904, sini deosebilde reveltu)arc. DcutschesValkstheaterdi'nVien^ prezen
tas€ o produclie a ffeuer Theater dn Berlit],,cu Adele Hartwig in rolul lui
Salom6. To;ulua anului 1903 fusese melcatd pe rn Karl K.ars, de
sifttciderer lu; Otlo Weininger, care devine deindill unul difire 'gcdile
blesLn1d(t'ceietrarein t;e Fa.lel. Numrnl dir 23 decenbne1901 carese
deschidcaco critica iui :talo,'1l de l.r Volksthea{er,publica $i o scrisoarea
tatnl'rilui Ono Weidneer'".
Oscar Wilde a fosl (l,.npreunacu Shakespeare)
care Karl Kraus admi-ra cu cea mai multa
aulorul de limb, engleza
pasiune
l:'€ {i consranfd'. Dar in
acel a.n1903, pl€zen1alui Wiide in Di" FdcLT era indisociabila de dis'ufia
desprehonosexualil^le. In nlntrarul din 2 decombrie,Kari Kraus e.vocaun
stdiu despre Viala sexualAtn Angli.t rtrecumAi recenziile la a];easlacarle
api.nfe in presagemlann,subliniind ca gemanii aveaudestulemotive penrru
a'i invidia pe briranici pentru s'uperiorilatealor ln materie de "cultur6 a
perversiunilor sexuale",in starede a fi dai naltere geniului lui OskarWilde-.
Pentu a vorbi de reprezent^li^ yienezaz lu Salomt, Kraus licepe, dupa
cum obi$nuia. prin a ffitica articold alilrul asupraacestui subiecl ln Ner?
Frcie Prerse. Tinta atacurilor sale estede a-stl dal, Friedrich Sohiitz. Acesr
dnlic turirodusese recenziasa din NFP prin consideratiimoralizatoareasupra
destinului lrisr al lui Wilde, str4lucito. eprezentant al culturii engieze,
discreditat de pe.vershnea sa sexuala. Kraus se irfl4ctueazA, ln lermeni
dintre cei nraj violenli, lmpolriva acestuifilistin confonnist. Singura gdjA a
tut Schiilz, ali.ma el, esle de a suEine sus$i lare ci "nu se numiri pdntre
€estia". Irr Ktruq la ndul sau. i)roclan]aciL,pledlnd cu pasime pe fl
carzahoxrosexualilor, sirnieo placercnaligna de , lasasa se c'reada ct s-ar
numarap.intreace{tia. ii
Apoi afticolui lui knu! schnnba slbiectul, pentru a at'orda chestiunea t
Dresuousuluirfltiseinilistil ai ftd Oscar Wilde. F edrich Schiltz s,trsfineaci B
Wikle li Drezentasepe elrei lntt o luminA loarte pulin magulitoare:Herodes
er,i un taLtr;ncestuos.Herodiaso malni denatwatl, Salom6o mare istedcl,
ra, er.eii |enersi sxual sau pe!.onaje Itote!i. Reprezentatea de le
F
r
V.lksth.edterdin Viena to4ase,in opin;a lui Schntz,nota, punlndu-i pe evrei
selorbeascape scenacu accentuigaliliande Orr"den,lA nnutcheln. Pefitu
Kraus, articolul lui Schilt, rezumainsusi sPirilul de l^ NeueFrcie Presse.ge
h
F'
de o patle sporoviiala puriiann desFiehomosexlulitate' pe de alta api{area
ioaaismllui ]i cei mai nelnsenr,Inlpretext hin reaclia sa sarcastici' Karl
lkatrs arataca, in ceeace I ptjveiie. deca Si ffiuna de buna voie dscul de a
r
f,,r
rrece dreEl un crieren al homosexualilor,in s.himb refuza energic sa fie
diimilat evrcil,trrdin aceasta categorie. F
in realilate. a'licolul lui Friedrich Schiilz descifracu lucidrtateuna dtnre i
droile succesuluilui Sirlrfti tu Germaniasi iJl Aust ia, curlnd ccnfirmat Prin
arhplare:i pent|u operl a hri R;chad Strauss. Cum a aritai Sander L
Cilman''.iud.esulrcprczeniatiilor cu tdldtl in lumeagermanicoincideac
F1
,5
$centuarea tl'ror stereol:Dari eYreiesli. adeseavecine cu antisemitismul
Gilmar a$in1€$e ca "perversiunile" s.xual3 c.|Ie se dezlanfuiela cutea lui
Herodes {lendinte hamasexusle. jncesl, islerie) recapiruleazn caulo8ll 1[ h
h
anomaliiior cansiderate,ln ps;hiatria de la sfr{itul secolului al L]X-lea, ca .F
l,$rl nr.,ffrc(\entelr e\rri !mai "le l^ Orjkl"nr' decit $ alle grupuri
I
Luind cu o asemeneainflacarate dpararealui Sald-l de Oscar Wilde $i
copte$indu'lcu atlta dllrir3te Pe evred conformist de laNeue Frck Prcsse""
li.
Karl Kraus dndeao ioviturn dubla. P€ de o pdxte,3eralia avangardeiani$ice'
conli.rnlndu-$ tngajarnenhrl penru cauza libed4ii sexuate.Pe de alta' se '!,
delimita o datam:i mult de "evreii de la NFP" qi flutura ca pe un manifestal s
rnodemrlilii o pte.\Jf Lare ldaplarile fermine o nuantaseriprin dnli\e it
2 Krau.t inpotli,a lui Heita: limbaful re$et al evrcului Setrwn I
Elerxentul txndamental al esteticii li al eticii - pentru el tosrna -ll lf
consdnriatpenlru Karl Kraus, .ultul limbajulti. "Spunemj cum vorbe$ii ai

!:
ii;
 cu{l scrii, $ili voi spune cine eiti'': a$aar purea suna adagiut care inspin
ioaie bftaliile date de Die Iactel. Or unul dinrre manifesaelefondatoar€ale O.ttefteichischeRundschau,intitJlrlt .,Heine g Rothschild,. soiis de Hirrh.
uner a$menea arte poetice $i program erico poliric reprezing rextul din edirorulcoresponden{ei tuj HerDe.TinLaprincipajaa lui Kart Krdu3constain
ar|gu8t1911(ir plin, perioada"rea4ionari" a lui Karl Kmus), intitulat lte;re cn ca manier r'totogrcea gema.ni$ilor.care ar rmhtsana ctasicii
und die Foleen. Ace{. eseu,unul dinte cele mai nedrepleprodusevreodatA ,j in
-se.insain publicarealmor texte cft s€ po6re de
de altoml siu, nu poate fi lnleles cu ad€vtrar derlt dacevedem ln el ,i un 9l"r: ""Tt":",^l"qi'jind
secundare. ProfuAtusA de ocazie pentru a comparafugiriv pe ..aderiratuf.
snjJptomal lni jiidischcr SelbstlalJ.Llul^d,&ep yn pe ac?/ poer evreu ger- poet Goerh€cu jalnicut facftor de rime Heine penrru . evidenlia
man cel mai des atacaf de antisemili, Karl Knus ofer, garanfiile aurenticei 9i ronul
"fanilionar" din corespondenlaIui Heine cu Rothschild.,.
sale "asimileri" $i se delimireaza-eL desprecarc s-ar fi putut crede cd esre In fond, ceeace Karl Kraus ti repro$eazecel mii muh. lui Heine este cr
lmul dintre scriitod germani cei mai direcr tnscri$i i'l desc€ndenlaspiritului !orbe$te.ca un.evT1. ct urjtizeaza a,et jdgon. careesreunadt]rlrrluirtele
sati.ic $ a vifirozilili verbale a lui Heine -de un nrodel cu car€ nu ar fi ,
ravonF ife re\ isreiDrp F4ctr1.Deja in nunrerete din Dp ra&et de tinajr,tE
suportatsA fie compmat.Iat{ fira indoialA c€eace explicA ciudata Domire a de razboi, utilizarea jargonulu; ftnbraca o tuncle siinbolicA. bnia
lui lkaus impolrivalui Heine:leamade d fi confundar iu evreutHeine. de
neotrositconcehtrarAla adresagermaneieweilor, cafe nu mai este idi$,
' De la lsceputul secolului, Kad Kraus il situasede fie.are daii pe Heine dar.
inci nrci g€nnana,ou dre vreoatu semniJicrtie decnde a s..oarein cvirlenla
din perspecrivaantisemitismului ti a prop.iei sale lupte iinporriva iudais relalD vic;iri dinbe inrelig,enla e!,,eiascafi spbir. prin inrrnnediutretati;i
muiui corupitor*. Eseul "Heine und die Folgen" l$i lnruF$e un m.re numrr sarepemrbalecu limbajut-. in noiembrietol2. cirevatuni dupaeseu!
din locudle comune ale polemicii antiser te inpotriva lui H€tne. Mai tntli, srr,
despreHeine, fraus prezi./.aln Die Facket r}ica pres.de reatu flarakii
colmopolitismul $i spiitul Irncez: "Fdrd Heine, n-ar li etistat foitetonut. Et und
Feillcrd. careLonsradinrr un djatogimaginarpjssalIn edaclia de ta
ne-a a&1! nalddia hancezd '''. Apoi absenlas€nrihentului profi[d al naturii: N.r/
r-lek rtesse rn rniroducerc. se preLizeazrcApersonajete vorbes{in dialerr.
"Dar cel carc considerd poemul ca pe o rcyetaie a poet tui cufund4t ,n Uera ce! spune el, nu lnseamn, cA tj ar propune s6 ne facn se credem
cantemplareaMturii, g nu.t natwii cufuhdatetn contehlplareapoetulLi, se c6
penoane rerje, trnind ft mediul pres€i liberate, ar vorbi respectiml
va rtunrgini !d-l aprecieze ca pe un t.hnician abit tn a etprina bucuria ti dialcet,
cel pulin nu ltur,o mani€rnaft de apasata. .Dar nnrtwisesc cd nu
dwerea, si ca pe un talenbt conbi@tor .le anbianje Fefabricate". }'},senla a, fi pg,ltt
pune un.att.Brai t'1 tura personajetord cdro. rasd
sentinrentului autentic al naturii line de dezadicinaiea lui Heine, cAruia si se alti tt o
sutd de leghe de wt aseneneadiatect. Cdci insu$isufietut "auca1*
Kraus il prefera pe Deilev von Liliencron: "Detler yon Litiencron u ayea toi wrbe5te acest
dialeet'6'. Katl Kiaus rcia telna in ,,Er ist dach a Jud,,: ,,Nu qiiu
dectt o rizi ne regionald [ktndanlchau,rr?8,joc de cuvinte de t^ Wettan- in ce
con$ta a:tdzi particularitdlile e\,rcie$i t...1. Da! dacd nu ar eiista
schlruunE, yizhrne a!i+n luu]njl. Dat, ni re pare, tn inurut sdu Scuesoiq- deett
un, y anumeihtonalia cintdtoarc cu carc tliscufi
Holstein era nni costti.c dectt Heine in intrcEul uniwrs".ln cele dn ||.rr.a ti-li cohducdacerite, a€
spunecd celelahe s-ar putea recuhoa$e lk acearta, cdci este into/tltlia
car;
4pa.e$i acuzadeschisantiseftita: "ln oediqd, ca [i in necredinltt,Heine nu lnsoktte docil zdngdnitut banitor. Este timba tumii, etre nosralsis ei.
se debsraseazdnici o clipd dc apucdtunle sale de neeuldtor',. CFf,,ace nn-l si Dc
buad &eptate tedem ln ea o trdsdturd e|reiasod'n
llopiedica pe Karl Kraus sAdecla$ cA se plas€azadeasupraanrisemitismutui FrrA lndoiale c, nu s-a insistat indcailns, ln ,nalizele .ntfuemiiisrnult*
\ltlgaJ: "Vai! acea$d.urd meschihdla adresalui Heine ceJ zeazdpe eyreu
8rftan. r$pra nouun de rar6m tjrgrr. ic. Sande.L. Cihnan in siudiuls6u
€t nul atiftge pe poet, bewie printre acordutile celei nai $ntinEntale dintre trespreAnrisen ismu! und die v.rborqen? Spta z det Judn
nuzici, chiar g Jdrd aiulorul hwicianului'* . a strns o
fnpreeonan&documenralie asupraa(eslei lomle singutarede lasien, care
In octomtnie 1915, Kad Kraus revine rsupra lui Heine in doue anicole mJrgemull mai depad€decfio simptAcrirjc, , arcentutui.a intonalj.i
publicate unul dupi altul b Die FackeL "Di. Feind€ coethe und Heine" Si sasd
_Die vocabularului-. IdiomoI evrtlor prczintdcaraderisricicu
F eundeH€ine ii Rothschild". Kraus reaclioneazala un arricol apdrutln atrrmai ftapamecu
c'n .le rirnin disirDularc. ldtiul vorb de O!.ju,t"n
,i unch delonnei ate
irmD gefmaneta rrniSranllievrei din provinciitf din Esln
nu constituie
326
32:/
 F.
h,
F
ienonenul col n]ai pl€ocupant ln opinia antisDrfl;tri:or.Ac3$tia dill urll)a li;itionele isr.riei de .;tre sub.i Aqra t-1.,et insiil?, aqFra piefderjj de .at'e
p.
pindescmai ales'largonul evreiesc",.areI lual illtili$Ilfeagerftrnej cetei sa R lnnlujri* gelr':ranrjneoii .Jerinlrln, in!, ! liflba slrdinr. ln engtez, {ie 6-
,;
mai pure $i ilepro$abile. ei;.niftu,.1[ t r;( l:,ri$llt s5 dili?rr:e ceea .e Brere, n(mei1e un .jargn
In opinia lor, chiar alunci cird vorbeie perfe.l gennana,ai mai bine decl1 i1.;!inrr. IA,r i,!.;r;trli ltr; amede.: il-
Jt-nlari ii de ldit'". fljtterior, Berihr
gellnanii, evreul vorbe$e evreiegle.Acaaslasubvcriiunee9e ucigAtoare P?)lenh.iil. ali.ii {nna l}.. I trqijr rtat mrite cad idi$ penrru puhti.uJ &
pentu ge.mana lui t,urher $i co€1hei in guia 'cvfuulri semrar", accasu x:'flrtnn). tn rrr,rr4'!,l!rf. rj .ljrr in..rtca r,r des.rreIrer Wit u)a rrrr" ili
timbi &i pierde din proft$?ime, di tb4a elpresiv,!, din "ne1.rfizica
imanentl".Gilmin a evidenliatpenn^nenla acest.iobsesiiIa V/ith.]in Marr.
ttt:trrt'\\:i.r,r l: h€rru!.ir:n.Freul .r .jr::i f.nze, si r;ci .rlirte in tdi,1, F
L
EugenDijiving. Heinrichvon Tr.jLschltesa! chiar l"t TneodorBilfto$.afe.
lii:i:ri !i lrai|r., i)rfi o [elmar]i rcr,e.ri rrnr_e;.i.nrioa.eteev:eir*i 1rh,,rl
''|""r:ir t:]|.r. d,r. Mr,i'D, rj!1e rnd .i!r.j .?ilj. .r"l!,.i .iriri .
,'.I!e tn {t:,t,,
tr:
In pamllerul.au drn l8?h d..pre i1,e" .id. titu.n und Lmcn der
medicinischen Wissenschaften", afirm, cn cel mai tine as;milarriinrreevrei
.liiqol.r rr..)ri'nriul!ri s1\t,llul \;.,.]tj, dt/i l)tt(s.r.s l; r;ideazi .c!\rj_
!n!i IiJi:.,:rini. IJrlra uiiliz^re' a
rF
va vorbi toldeaunaeweie$t€,ch;a. dacati uluie$e al)luraiutprh aplreDia dr:rnnnei {:s1ennrl .iir frine}e t,rrflri care ii-
::erriinrr.|..u11] rC:nritarei.elrerjt:!i i:.rnnan6!te pusi latr,jo;alr.
eieganli a genn:$ei sale". rF.
Mulij din.re evreii de limba gennanaasimilali .eaclioneaza
toma a antisemilisnuluicontempomn printr-oadclara1a
la aceasrA
obsesiea ulilzarii
corecteqi a purismuluilingvislic.Cdnealui ECu.rdEnrel ,Sptk'hdeulf.hl
': lya!nt'ith..'li l,1i Ka.! li!(fi.t r: ti*nd tir.bni.iu;
{'irC s. jr,.ill.jctre inD.Lriv! ;!i ueine. t;ft
t
,F
lifaus 1;nte$e,ir.
Eih Buchzur Ent ,etschung"esteoperaunui errer delenir arbitlrt puriGtii ''Mnus.,ik: )ar x.esi
8ej, {n: tlrtf,\iri,r1.e c$nd?rnrar:ja regrseas€i r.-r*,r} 1F
lingaisrice.iuptlnd codra infiltaliilor-francezei!i ale iargonuiuievreiesc,
nat$cheln" Un asemeneapurjsm duce uneorj l^ i dtschet Setbsttl^xll.
'rni,i
Iiiiir!ft -$ 1;rer c$rCajr;iir.i.r i pL rrrl; i\4.r.ieis$}n,Eanhokir- in
ere.,r:ld.,
"trdr.n.,r ;;r ,.r l,{,11tj..r!'.
.irrrll*}r ior
e,,c1a,ed arrei .daj.
ir
it.
ScditorDi evreu g€rmD esieobsedalde teamadr a se leder Drinsin fla,.rart rs ;: ixsi$a .lsrtra .j.{r.:iri p. .r.tt. (\,..tii :i ^
dclill dr naus.h.ta. G eaiage zu ene. Xn',1 dc, \!,a. he. fnu nrrurrrcr illr]rr:"jrl .r.i,, ,:).:irai dt:rt' e .
i,rixtt c.,^q;t.rno.lstd !/d
i.-u,rtdi !k. pj.ldre .i rcJ.teciiito. ni,6!o:
h"
se expnma cu ierocitatelmporiva iudaismului.:rcuzatde a fi jnrodus
superstiliacuvltuului.fet4i$nul limbajutui,precumSi impotriva evreitor,
\.:yp.. it,i;r.,:.) lrt.i.:t ir /n$:i.:a. irreii ,.ti.$? Ltth
:,::tett. r!,, t:t.!fu4r. tr i:!n.ruii?. Li4r o rorb:$l. ta:deua "ariun;i
i. ,$e $l
care vor continua sA formeze un trib $riin ir cermania atil timp cit vor
ca un stfiin "1.
aeer.:,. eJ,-!ij..',di (r, .!.rfa $:'ar:ef. erreuj e(e i .llrabil d. a cre&p!rc"ic:
'!1,nr.st linr:,i ir d.:ea,ii rte.!!;tu;
F
'largona' in limba hi "Mauschel"(Moise.evre[l $aman,tn ehrajci-idjs)".
ln G":"hl..ht undI hatu&/c,.OUoWerniog(rarifmr ct flreul -)i femFr,. - ., l;d?rnrJt,;rtr, !t; fr!\!.. lfcr. i:.: .i.ic, .
p.)njc.i.n utLirl.,u:En si $i ritr
p
nu {hu ce ins€amnA si vorbqti: ei trincbesc mult, darnu .rp ! nimjc". ;i rrrai deri: ile acriul ,.l)1i-, ell€ .,rrenl jc .rtrrr., a €,rtic
t, til ii* '
cnr,!r,;;rit. 'ir,rrne
Unul dittre lexlele cele mai su.prinzdloareale hi TheodorHe'zl, publicar
'iq 1897, se in]invleazAMau.schel.ii crftica pe evreij asimilaji carc sr
,1. rrd,',Jli. i'ii.! ,-niai ,rrltut asmitat {i irlir::
l" ao'rrr!;,!r priz:e., orj k- :idca .a{i reste.r..srsijn{: f,i[:lef. se,i:rldi!-
ni! ,!,,n e n.c'3._rtr
I'
L
comporll ca nisie anlisioni$ri, $i care-i insp;ra, sliie ei, de a dreprul greaF: ,:irc..,.l ir: 1tls$,c1d l.l L;tni,de .,.!e e"rjr rilmtne ,lrlir. Fyrc r,u poa€
"Mauschel este o cqicatura a u anittilii, ceya nespus de abject Ei de Jd $r insrLt,jascldecft carlcro.ek, surerficinl. 1ie flrei nationale, ?fi nr, tel iit,
.erpragdrrr".Mauschelestemaledicliunea raseievreie$li.caci arnisemitiifl inrjt "arjdelc !nr2xat\.. trr.;.\ti ;,rt.;t!. a.r.va asurl/t /wasi'.a &cetctl li
confimdi cu evreul adentic. Dar sionistii il vor lnvinle .t doua snseatda irdpt.\tc td lt t.t"t,1uh poe at itli a:N!t:.:. d. {Enpju, nt.^a!.ti ire {r'
tionismuluiw str,ipunqe pieptu!Luilt4dusthell',corchide'fhcodorHerzt",
la capatul nei liiade in carereia cliieete cele mai peribile ate anliserni- ln orini. hri t/agnei. Ereuli cet mar fr.i.ncieJrste { consirxie
t ht ifl
t,
t€
ti$nului. tirn{ierssc,trJ,..xr,li ariv cu nurii lnaellr; ai ff ricii gerna.le, r1!L-,h,
Teana de "Mauschel",dublul carepare .n sonnoleaza?n orice elren Mozrd. Bee:irnv.l. Faisa cre;tl\,ild:; I lrri Mdldelsscl n caF1ln ta *:xiE !.'f
asimitat, se iosinueazaplnl ln ircon$liem. Cind Josef Breuer descrie t:scurr:ia.rpl!''ljc.r an.; iraludji a inlrclrt llne contenrror^ne. .Ne ut,nla.:$c jri
328 r.:11 li{i
j"r5

It
 sxuaid in iniu{i .tpiritll atbi h.r!tr! _ \r./!e. inrj jili dlett erfrxtJirt. . rnler.ri7ea:r i.ii ne n pc.malenla punep st'ti sennul inlrebinr;. .cll c/r
lnrlar3 dom€nixl i ,nrjzi.:i. ;)o.ijj! ronle,ri)oranl, jt e,i.i pe ije,rri.jr
Heine. , r I € un s n i l o l a i 6 o s n ,i .:ro .;. .i n (i r ,,l ,/r,r;a 1..:er..]1i,tri irnrrlr ktj lr.l.atjr)tlp. |.tj .arin!.:t; dt?.!kt.ti ti( dcponeVriv,ltte et ihjpt.
i ..tnti . acr"x, sarr,; rii,l! aiorisn at hri lir.ros \r i$e lorbr, qum aritna Waircr
ljr{exl rrea iotar a an-!i.al ;.!t,|; r)oc?i(i ! 1naneve}rjinaut inlrcdrei srl:
lea:fice, rl rp;iirirlui sir de,nrti:j;! al zefriqnslei!vt:. ..it)ir benj.tnii. d: . i*btr. nlr1o1rl.:d : l;mtaj!tri,,, cr a. e^p.elsraune: zngoasp.r
litl t1t:iihi.l ;ubrii u.iAr:lc$.'. rrecum cea te c!'e ? crqoscur-o Kraulsir; retatin ra or
litda\n lui, k)t tta .u,i idin\nuj . e n:alo !.tjrstiatjt . :oili;!l.i na,t.trr Sid$nie N:idir|rrv, observaNike Walrne/' Lr
froxtrn,r,re .ire se rcreta a 1' q
nrdepar:re {, ;r ni:rri' .,rrc !!i panrelza sDxnie.atea.snscinnl sentirnenr:
Dar, .a loli andsenjtii. Richrii Wa3l.r
ti-a gis,t e!,eui (ir ex.j:rlie c.r. :r iricl|; .$.a tndojrls de)Tre carc lorbe$e ltii de de$ Kraus, alnn.i .ind
ill consolezedo lcli l,lstrdetssohrij si de He;n6: esre vltrb! .i. t_udwig
Adme. l.rebuic, eurie el. ra evred si i,rce1vz. a mrl l evrer: s..lltt,rri] eva.il prelur.rrea lil1lbnj!riui
Bitme ar fi rerltit-o- ildr lo.nai €ienlplul llalr in:e?ret511 msrica" kfausi$n a ii$bajr'ui (:a o inrflsji. 1 l i
!e
-{u, s.ne Wagne., ne ania iri o jilnin ir: .,.lijttlallFiu !cri,rri, nri;tc de p,€;ni ii, tr. Fd.ftet p,r areme
nu e$e . irurirli inr un ctimal de rrmriezen!' j'.a ,'nti rrii ihilezes. ridi.al inpotrjya inutlimi; aSresorilor
!i
faeilitate: din conr.q ea are rrevlie de ..disireflre.mgonsA.quferid, xlrisenili. $i
li dilri.re mai rJ.s ilnpor.i'ra banrlicii, iareric$.. mer.u gala si-i {,onrestear,..rlenenlzl
dtu abundenfi". gi Wagncr rociarni, reierindu-seta..i:,et: -Luati p6rk.
Jii!-.ij li! ir.Jstrla $i i^ iitrha g( atte. in luplr sa inpotdva lui f{etne, ei lupi.r
:linduri cs.utlse la a.eattd op.rd leinn.iktare, Llue Demre rcrarterc| pr1,
brtolrira d blului s, , :mporiva sc.iirorotri (evreLr)gemran cdr€, fa:a
atuoditt.qerc, cdci nmlai asttel hh ajunlr s.1 j1eitentiJi.:ain ihtt-1, d.?ea!i
u"itate! Dar dfia[i c.i eliberare tt. ndt.ti.!tu,,es ctrc aNki dy4,t ,oa.,t/tt indoiali. ii ssmina cel mai nrutt. i'r ti Heinc. Kraus a fosr corshnr utilizar c.r
lreceprLnt.4 enqurd ti unifd.)aie: etiherat.d tui A]tdNrct,,_j1ini.ir.a ft tt {rg.ulnenide alrlisexriiij cerc I acuzru ci ,.s.rje evrciegE..in ri.l"dct.I
I i. p' , 1lur Ri .l a rd W. p n ., r\e a ,r r;e r.tn . cr.,,,^.,,, , ,r .c, .t,rt .,t yl X S.ri..area adresataproducAlodlorile radio de ta Kiitr. la 21 apiilie 1933,
lear i alX X lpr d r.J re L o ri .,n r,c .n ,l ,r1 x fF t,,-ntr.utm,.,,crt huri :,,, ni i?ntAlltcazt p. Karl K.aus.a fijnd tnfe.{ cangier,i de vn_qilarea op.re!
I ouN !ai!j de arjntlare ia.r[lu.a gejmruri ::i .:lsrunder ne;ni\ unci cered de tr
voibeqte in 1909 a'l Die .jeu$che t,Ius:k det Geg.:nr,.t.!. letednrl!.e Ia
Gr61nvMahler, despre .anctetut cat.prit: ri rriilrLe i. seryj.iul de p':sl lradtrcereasa dirl $one1.tetiri Shajicspear.. .rn
f!|dnt,ehh! !rte;e,r: . 6ei otraU./.. tten a dixpr.t lqnutui ei aiLjpta:ce sdk,tei.r iui Sh.;klsp.arc
uuzic.r sa ar fi vorbn dire.i clreie$te. ea ar fi ,r'njlrn..si
tunn pirea chiar dpRrii itlaki ,i; Kati raklu ar,;i intntde\tu
''eroticA Dar \ ea jatgoneiza inrr o qemranit ewen^!^, in nnftc ttetti' . ijuhin:aft it1 tem\tfi..k.
Evreului w.gnerie ^11 i/:ta itliispehrciii.j l,.e.tza:e ,:d .st. \.tb:; f? l"lpt dr ., trtttN.:er. din
((xto Wentnrrer, de .iemplLr) nu i nlrj rrrriie.te.ij
!a xnneze calea liri Bijme al iui Wa8lle.. El reinr€4rreteazi?similarea, !:.1!it:4. aesrtxt r,n w & :, ddr:t prckili .. nzrlut,.! titef1,1 iL tt,,ttrti,
!:.
c^t AltJl.liitu|E ,jlib*alislnut o conce|xs..rt ca li N.irut4')mili .u tet /: )|a \:?iar.Jaory? "'
' om , um , . , nr c j i d n i In i q i .- q m fe o a.teziure .alionai,.r.sutl ':.
t,rrc r:p U,r- runr rl rddo\.ri .rni _qrr ' !. ::c .,. tr JL t p K' , , . .
. r ' 5' J ' bdnir a ' " ru l l u i J r.i rrF I p i rF a .I' ) cJ. ;r t(rut.du,
l i i t| i :udu. erre
{rn "evreu wagnerisl':. Da!. }Enfu el. mislerul carB lrebuie sa $deze l\4Annr;r hr; Franz tu{k le ColeCe$e cr. de_parle{t. a constlrui o
L.munnlne. dintr. scrinond e're ti .utrrre gennanr se indeptinesjc pdr aoonralk. laz,ul lui l:a.l ]{r.|!i r,li ooledett. .e ezerradY
Fmru si.ilierer
limba- idenl!Liiri; ,r!"€i .!u ;, f:l{!r1ir diure ..i nral ;npoftand scriitori de limbi
A.jeasta Frs?ecrivi ne Dermite sA inleererim inr-c nou:i lrmin6 $rarzra '' acesnrirecul. Ilrp, ce a cilil "Li|ir:rlur, od.:r r,,lnn$drd doch da
erotsmul bausian al ljmbajuiul, ln .nre mrsoch;smul descnia. .atea sehen". r'operfitn r,!!gi;,i ? liri ;:fli iira,rs. orb:l.ara in t9tt. jln$e iu
Dld. er iiorLelu r n a i ,J fi n i re -!,4 i , ,.u .n : p p dt? tt!..., | ..a .r.tu t)?\t.t. spelLJ i !r werlil esr.riidr.ulizai ! .rdzinr, Franz Krfta ij scrii: l!!i i,{d,:
EtrJ,i: ! i t4. s.tt tdrtrt ;o k,resk trosehit i! i st ii])evc .tt.pt i, trt\t:
olice, pe care rnriie irut o i trevedeia evrerr,$i te .arc iiitJis.:tat Seti iaR t..l ttlnkn; ru {tr ln i.:t,',r:e:e peeun Knu: ti.fi, in n.edsri i|av i&.jt:.|
t:e4r.'tit, t)t*.tti t:N !h. .t. .i.trd altc(ta,i.ct ln ja,.!ltt.,t: t:.tirtr: rtr|(,
.r0
t3l

ru .il
 - '-l-
E
|f.
&,r
Jiind lua! in sens1$8, \ineuul in !:are €i lrci\ie lmt
caliaateate..tpr.priere -- ztotuio0sA r'r iil sau
in, ne.lcthintitt,.:i dptuat .:u I nint griihttt:
t.rlur.ttil
tttl,tttr) ti
|N.1u .ti spLn in
-< unu: bua ttd-
t:6re rdmitteun ba'
14
fi
sttdir, chiat da.d nu putemsd Sntir nici c.i nni nidl Peterld tu lirnhai L"
De c€, se intteabi Kafka, siit eueii irezis.iiil r1m* de aceast4lilrrbi "Sionisrnulcuirural"al JuiRichaldEeer)lloftnann F
r'
"r'
" a fos{ liicicirrd ?tit de Fu!i! '/ariar;l .i astizi. Poarecirnr li-a pierdut
diversitaba?" 'Deizdinta gelrtlanei sa se explice ea .rr! prrn puremioa
prEzerF a erreiior lu iileraturi? Aceaiti asirnilde fixibdnda la lit:rLi3gelma
nn sta manxde p€nfi:J "rapofiwile tinetibr eNrci|u prcpri\i iutini t'1' cu k- r.
ihila litualie i'lterioarrt a dcestor !e:!e.dtii, tur Kta&\ a rct:utlt)scut bale L
ua
f
tn scrisoarea cAlre [4ax B.ad, Kafka se lanseazatu contiJrqarelnlr o F.
impresionanii desorierea sihralici carepoale condu.e 1ziitd;lche! Selbstlu'Ill L 0 .tsitkil/:trefd!d ilazii
''A.crt canele, petern, care-i fudrclte din Putt t .le vderc spiritnl pe
Alu\i, nu arc legntuft & tufi| ,evibrai, ci cu itftiaisttul tufi| ; Ivt!11)rnate' Pe cir de sfitiaie $i de p adoxal, ne apdruseidentitatca erreias.a a lui
.elo. c..re incepus.rd sd s,:ri( in gewnhd nazuiausd pdraLsed\cnirdaisnl!'l Ka.i (ra!s, pe it de suveran echiijbra.a se lnfalireaza cea a tui Richa.d
evintl tn ,eherul aprcbttrea ra|n a tullar hei dlcs acesl r|dg' eN levol Beer-Hofinann(l8itn'19,15).Ca roti evreii:rs;Filali din sene'alia sa, el
lltot ); ei nutt-eauarcastd!iori,\d, dar Labeledc dinap.i li le lipeauin d' :nifirftA la nniverjrar€, in rmia#- in viA@ colidiana. anaisemilisnrul
daism .l tadlui, t.tr teie din Jald l<iseautc/e ul ':el n )u Dtsperareac'1' d+minart. Dar. sl)rc deosebnede Herzi sa|i de Kraus. acesreexperienlenu I
'iu
le a uj'ndl ie-a hrAnit ntspiraln " dderninn snpllna 1! tuldoiaii ridlcinlle sa:eeweielri. Sinrernchiar surprhsi
s, constattun.n descriereaanri.enriti$iului viener nu oc pa vreun spaliu
,J.o, de luel ln seamein fragmenieteaotobiog?fice i,tirutate pa,rtd, scrise
inlre l94l {i 1945la New York !i dedicar,e nemoriei solieisalepaulaLissy,
.ire murise,a Zi:rich ?n oclombrie1939.FitndliaBeer-Hofmama facurin
l!36 o c{hrorie ln Palenina. la invitalia unor organizalii siodsre_
Puria numele t5talui sir! Beer, 9i pe cei al varului snu, Hofmann.
lir.i o$i sni-venili clndva din Kdtn !i din Trier, dupi rradilia iamiliak -,
r.ieu le lnceptrtul s€c-olulrdal XVlI,lra I' Moravia de Sud. unde se
slabiliserdde Ia sffr$itu! secolului at XVIIllea ca fabricanli de Fsaruri_Tatal
iui Richaid Beer Holmanri venise sa studieze &eptut la Universiratea din
Viena- De multa vreme. o alaeramura a fa$iliei Beer udia la Viena: tliero
c)nlus Beer, docto. al Universitagi din Padova.devenie in 1848profesorde
. rdicint leFaldti oe psihialrier.
Mama tui Richard Beer-lio{mannmoare la na$tereasa.in 1866.Tat snu,
liirrrul avc'catHermann B€er,ll ln.redinleazi familiei lui Atois Hofinaq la
Briinn (Bmo), unde $ va pelrece copilAria ti rinereiea.in 1880, cind Atois

332 333
tr,pi;nel i irci:e.r d. ar,;. :.lriii: -Ltohnarr i;i rindc !zin3 df 11 lhinn:';
.u r!;lii llri i$obii.r ln (1rri3.!; aini;.r.rclir 'ii, 1ir?na.unin n: ii ilila;$ii
ir.cirtn?s4:ura1a a. rrrlle btllrrt irohilixr. li |etfjlil. t n];ii.i t!.e. llcfrranr
!i adofi. slilDj de !ii1, .l brr{heriei lienczi, dr: .,iLrtaie }-i rilr.irl sd;,
:isrnar-t1 h"€r l$i descfiideri l E69 llr .ixiriDeide in Hat rid'Ie.gd:irc-
^\i.at
iSi exer.ila prlfesi!,nea pini ir tgS(;'. intreaSr f,milie ! !i*;ias fi'teia
"a
.rnnfesiurii err.ie!r;'. dir enroriil.lri Ri.hdd Beer ll.finarN nu i;e3za
.lari a ortmil o !d oalie reliq;.,td:, tnxi mollnl:i1l de(n se {ihrtnrja l;
lamlliile Lurghezie;el feie.rli llsinrilal..
in 1880,Rich;r.d Beff nofnann e.re lnscri:i i; iic.t\ Akademj.;i!.! t;Jri-
,a!;ra. !n prcsrigios llatrii;rcnt di;r p.j:nr' arcndjffiehf (Arth$r q.hnl|?le'
fus.ie edu.at aici din l8?1 ijini! ir 1879. ii 1ol aic; ll von1intilni li l. llnatur
ku t , v on Hnf m a x a rl :d l ' r' : ' !\4 ,' rr: i n t8 L ' l .e:,
" r' .1.' ' .d. rJ
mult de 45'l. din ei."ii lir,.dlui provin d lanii;; :!|ei.$i' ]r .renrotiiia
sale. Scinitzlet a dcscrir alntosJtjr! rcesiu; ji.reu, ir speli^l lerriioiul i
iniiitererla care lrsolen'j or.le ol'iig3tori; dr r.lieie ev.eiasci'. ir, 1i81.
Rifkrd Be€f-Hofnunn init,i la universilate,!i .jilihe docrarin dr--plin 1890
Taral sal] dorea sa-l il .h .rsocid, dlr llul reFodufe confii{hi dintr.j
Sen.Talii,ero.al de.Jade n..u,rnr!te ori aic; !i analizd ij. Stelarl Z*eig: .i
rlir:i s,:deagao trese.i. "lBigh|!." !i se deil;.i .,a.je.ri li1erar,l
il1eni6 connm, bioFai'lcr lui tueud, lle.zj. Rarl Hr:t$ sau Katta. ,)i;
n$adslacli! 'finot" lata ctj euategir de isi$rilar: nai' .irlNnilii :au, trrirl
sp ne3f,:t ien \ntei |)".t vag, ti nlCeclri. lnri:i:: ai;1l
'1.:'r:rli-'-
do.unrentc biografi.e dezvrljuie jrFlrr .i, 1i: .:rzri l'ri Ri.,!:rtl Leot
f'lafn\arn, se produ.e snlnli^ ir-.ersai larii li ar..,ge areriir 1,utui asupr.r
p:.d.rj.lor.:Kcelulri .ic..edi:i;iar.. ir l8tf. r;n,; RFh.fd, in aoul do,1!,
ntuhri.rif, rsle .lenru o ue1!E.,oi:enuar ir qzu. din ltriiffr. talil slr
hJci'.i1 it ..!rie- sfiluirrdlr i ri, ru lup1c.tr rbor.air I' si se irrlr1rjt\ia$i. Fl
rdurglt Da.:n tenrru tine (t)ari.)" /!( atit d. ,ntili !a!%t!, ,, la J.l .tr!:k
la.)inl..u inine. 0 l.irtri citre ,t rrc.{.i, ljp.iili & ap,lrurc, wliimi; infil
rit!(, g it! tilus parc a .\. :;al€.:1a.:a sufertii.lc n,atae, :i . nrc w rc naka:.i
in m.c.tqi .le(t an.rci ciui e votla i* t tliTaliile na:r1 , dr. i.;i !i.t-\r.t:.a:
drati:ur'll?fict [.k ite .
houa.|ni $ni rli"nr .rid prore!$i fJsn;ir ' onro itt}al ' se de?t:inF.
jbrtotriva cvrediui llilsne: ia F.inzr. Alois H..ftrari ij srrre tri Rl.ilard Beri
llatat: tt: Ptr.Nrc/ui niri: ienat,l, t'r.:..rtc! in t|::d.nrn tu cr r:nora:
C( .nior itut i, lar un a\wle ].tr t;:]fi (t,.,.Drcrrr n! r ir :! rt l j t !. iuat t.
3:J4
t:r; !1ii,, rir; ur Li Lit i.:ta..'btral.te '4ttde lie ;t.i' li).aLsch.r \nkrblai!1,
i! ]li.tt::t)it. :d.nirj !,i \t.tt,r'h],i iv!!.et1.rLd. Zpituq itir dic isrcr
':
)/;r.tcjr inlMrt:niti p.]ral .:n ii v p.e ,:ii s'n .i.reiit /:tl oteiktr
"r\iIa
''';c 4 t:t
l.ari: r;' ii.,ldr.atrr $ii::rllligiia x lul Ali!.., ilof.nm! l-: cnrtatpe lintflri
i-ich:trn B.)i:r lioimar r. Irc l unni lr.t.!..trl !r;hnal. indurat de at4;a
.linr'. ;,onremrr.anjjs;t. bris. decepllonafiic I'reamarcnincredereasint
lr.!,oiisr,ri,tienil, d. h rn!:;lof dir E(Jreralia iilrer:'ii.
: l'titij,tlT 6teret V!,.re
alrrie'4 i;reraiil I tri iiicirarl Beer HolnrnD su sub semrul unei slins€
:-rtflnire dateaz, d;n toanna
FiierF-ni; .r ijugo vol! liofirlarns$rnl. Prina lor
a-1u|ri l89l) Uhina scris$re a iui Holmann$hal cire Beer Hofmalm .sle
drrad Rodrltn. l5 iutie l9l!): chiar ziut uloriir sale.ih t919, Hofmali]1s.halii
i,,.e rur llecr'Hollnann o fierbirre declsalie de F*rtenie: Cind tui uit in
$tm/, uiti ttc; pena,tu rk ci(rr bi eJa.?i rd'iitt penbr nine .te est6s:
tuna uncit bdtuai jnli tt &, buf; ti de phL .le t:aft.ter, .Lre a dispa c.limre
thi {Ebethar.t ,dn Bodenhausenl,ri Dut't @Mstd. 7h mult la Dnhned-
tt)usf.i llihatd. Tou;, Ritln4, islui ik Du,inea,ndsttd in; estc si patic:
p rtrtu, ,t.(:&, .\ipui pe Late |u-i ndi $d l:.ic, ri ittr-un lel t:u totul
diferit Si lt na; randel - , ntirtilt dutinear.insn A, ae ri lerios giutiele ,
"1 | ti itlut.un! -- , clct ti Lnrrazicerile. 1...1''. ln enoea
incurtuuai!€
trimelo' lo. i,ontncre, llofrnanll..lllal eta tt., licean 1^ A.kadeftisches
alr n !!iun, iar Eeer Hrflnann tornai isi l ase hicalaurearri Beel-Hofrnarln
juca pe hngri p.i€tenul slu rolul mer orului.
lri.hafd Bee' Holmann apxrii €a .lirei Tine'ei V;ede", c.t.e s$ltiva
;r.ii1oc.a1ir.piriluhri ti dandysmul- Le va lisa txlllror amint.e.a unei
nlfircsionade sieuranle de sine ii a unui so' de strilumii'tare olimpiand.
tiudoli Eorchrrdl ij va d.dicr un [}oem tndd iI compntt cu un rege
ltiumfno.. i'lt.h lon K:rhler r;t eyoct in a! nlirile saie atilrdinea sa de
llteriottate, ca.ei3 nimic nu-i rezisla, via{a lesn;c'olstpe care i-o pelmiie3lf
;:vercL linrlra de p.io1'. Duta' nlaftria iui Feljx Salten: 'E/a ?hb.n'-It cu o
nrblele loo'te , du1iti1,L eie:<ald rd[inad $ un gusi dintre cel4: tkhti]?,
'!.ai
i-tre awd tultlzdura .erd rl.rocdtrn.ln leure zi arhora Ia hrtartieri .
ll.a,? aled.nl cu t:rild in Junclie .te a hiantd. A.t?a larc ti auni a elL't:iald
dtt a! , ittihild, utrspirit atit de htmhos €i de pdtuhtdtot, in.k iom n nil
it /lt?tl vtme nt(.e"a inlelegetii . i,n ihcePut, nici t'icar nu pdrea cdar
trca ld !t:ri.t or?ai inprcsid t:n ft ritltea tledinptu.$estui l cru'\.
.',r::
 Ar
r.r
t*
T.

1\\jjl,]al ou acixsl;t au, Ce ,ra.r.isiJri.ta!.JrarcEeer :Jofuann

t,kox !ne!,i multe rindui, gisim ir scrisor;le iui Hugo von Holiuarulsthal adevarare
h
E
i'rea furdetrnat- r!';.n jj ni3relii..r r.elc, n!,n aln!:,!aii, .Unl ,i.rv:ll.ii,i F:
exona!. lrqa Rda'd. t.d.lttittta \! l\lrtt rc nac..'tdtplpa, n toa ti
scricel lnca din 1894;$i Saseani mai ri!"i]J: "Sintfotjne inpijordt ta etndu! F
li9c . ; : i. . . r . ! : , t .t.,:..' n ' t. e t!; fl t:: i i t:ti | l e.he .t(i i t urd(t. ti t.i ti tt:
tl utlut'1ti .u ttltrt: .:t r4t. t tttut!' ,:;Ltt:t:u act. .: b!iLl\& rc.,!t ck .att)i:..
d a datdt@i htuhali renunfatsd lu.rai 1...j" 4.Ca sj celalatrprielenat tui
Hofrnannsthal, Leopoldvon Andri,n, a caruiopernpoericri,r rarnasdeosebit
F
h
e*n.r _mufl,tj :: ... sir t:, :: Etitott? ) Darc!. @ a( !.tt. llotut rhili. ji \ j
rtn. i it 'i , |! r t . , ir , n y .l l l j :,i t:.ti e j . . r.t .tt l tnx nt:n! tl r-j ..:trt.,t.: de sub(jre.RichardBeer+lofmannpn e a fi losl jo'rir de aceeqi naladie ca
rxtJurottl...tur. lit t.]itaii al:,d:.i. ir..t).i tt .. it;Atnt., itrr-,e ii:)ei:,.:,
Lordul Chandos, careserecunosrea incapabilde a tuapanatnmtnr
Cele doua nxvele dir 1893 exprin, chinresenta"decadente;,.{i a
F
F
k:$er ,l Arlvilt\ ,i irnl:'ta!. :,: L niir !t!.,!ti ' ln iurrjr lr.:..
Jloln&nsrl.rl ii r,u!tplr., lr: tr.:fr-jlof$,mn l.nlf! ...; intrnrr,,!!1.,r tri
dandysmutui lienez, ca S; ai tui Schnirzlerin Canelias",Freddv,tro t
B
celibaiarde treizeci!i opt ^,ar,/
de ani, parisegeun bal ia primele.easuri ate
.ianrj$h. el /h t.e.r!. Et &is11.,r;. llxri,!."-D Au6!;ily'
resarituluj, merge spre acasn,se Sindetr,esi nfn.u anianrasa pentru a se
rn tol tinpirl ii.fii laie rii.e?e. IlL,i],]rd Seer,Holir-rln !r
$; !:i piiii.t. crsaion cu Thea, o fnara de SapEsprezece anj de caretocmai seindragostise!
3.l]!l slil arisl."cr:1ic. L 1.,$,)rr a,:uiui i905. ro !i ir.!.at, co tarrili, 1n g.
:rut.rbr /i;l .{ld,"iriii ilittru ct i:.: rrhjtecn dar glndul la o casatorieburghezail speri€; t.enunp la proiecrul sau qi se
C,ilci:rr in spB,iir) iAxtrisrl 'itatar Sutcr'. din ts.ux:jiet). h cnrr;eNri
"{oref fio{inanx {.tfllia il muttumesk sa $miri, ca de obicei, un bucbetCecnlnelii iu; Franzy"ainaDta h
sa, o xrl?r Mtid"l din suburbiile arft de des des.rise de Schtrirzler.Freddy
,l.rurjl 'Cona':. itin aroil.liroinrll r.zt,i.rrial Jin tJeitt;r!, Iiisen?le,
este un dandy obse.datde teamabatlineliii line I]e nnsu{a de ta cnpul patutrt
f
$tftLle. nr. 59'. ;]er-ilotulan! cerus. sri $. d!€r.zc pe lairda ! lrei . irl
rvid. Casa. Lll1rdi re !r,le rnxi re$.lrcabilc to. inle ije ,r-ti$l! d. la ?,r!..
c'aJrealgiena drugostei de Mantegazza,nnde se voi+sge deqlre maladi; b
putul secc,luiui.(rn:jlis{at, di'frdziAl! n! l1]it. a insl LIinlei,jjjfair diirnlsi i,
.lir{:tu] aniior ttdC.
veneice$ neputinlasexualA
ln Ein Kind", Paul cauti o ocrizie pentru a se deLarasade anranras4
subretaJulie- Cind acea!.iali munF n)oafea cclpiluiui lor. care tusesedar tn
F
F
LloRrile lilera.e aie ir: it.c.Ii.i.-ra.x al" ibsr lurin
;.t.ioxlna .:Lbr,crre iie fonreel|]crani ari.r1 mari reut,ic. dori nr. i:lr 1n sj|
tiecadc daiiiid .l.l;:!ll9l l(dm.:iir\ :,, i;tJ KinA,.ir.!d r)r):r1l?(ir i,:.:..1
grija unei doici la 1arA,i se paie ca a sositmomenllll tuplurii. Dar nu se poare
lnpiedica sa nu se gindeascala copilul nort pe care nu l-a omoscut
F
F
's.lllafinxi fnl n4jrjajn" dir .8!r. rle\jicxl litjci niciodata. Pentru a risipi gindul carel chinuie. se duce in satul unde muiise ,f
s^te ris.urs nr ijt,.ntt j
lX!1, pof.is,rr;r "Der 'io. :ieo1:\" ij900l. care rnr{ l" ijr i$n.i. iiii.alafti
copilul $i se lini$e$e msdirind la cursul inei crabjt ai destinutui.paut
locuiesteintr-unaparlament din crnierutdc pe RinSsr'dfi",decorarin ..srilut F
fa opera sa .ex lnri relrezei!.:tliv:i .r rriirr:l rn stii eJiz^h.tan iffp;raii .L r.
ires, ,le Plriiipp Mn5sjrrer ri Nalolr3et Jiieid: I)$ t;t.tt \,!i a:iu|i;. "
Malia{", cdrac@risticpentu Ctiihderreu. ii ptace sd pdveascabulevardcte i'
(190.1t.clleva as.i;ii cu'x ir ir-Ge.jr:*,.de aui !r'ofi.rerrEi,ri
.:i , l, , Un M 1.
d.!s Mo!rr!
din balcon, $i Beer Hofrnann oferA in acea$i nuvela cfteva deslrieri care.
spunealJtl criric djn epocl. se numnrdprinte rcba ce !-a lcris nai bLtl ?n
&
. i l u rr r.. r,. In." I , tr ...r.- f.v i ..
l,rdv;l ti cnevn prner: ir !..n^ Vierd despreytera ''. cindurile consotaroarecare I liniltesc pe paut dupn 1:l
E\.tii.e,t.t .tin .,;i t.i:t0 $i I q30.
'n moarteacopilului sinr inspiralede o viziunenronislr a lumii, apropiarAde T
i-? drepr
'orbirl{l,
rrirari\italea jui R;.tirl 6ei: Iii,tmalln pne : ii
cunos.ul ,1leva eclifs.. n.,l:r rLiraat. }x'r|r|r uie.ren;i .j riln;rniorii s:j. ?r
(ortvorhiili, 53le .,u 1!e$re1 \:ordriedr. .l n(r.e!r.{e ,ix .rincerilatc
r.i
labehrphiiotophie, penld]ucareexisrenla9i moaneafac pane din narele cich
al Vietii.
tu
1|
vo.alia :a hera.A tlu iusese d.;.rJala piea inselr al.i dar, aitauga i:1. ..i, Nuvela "Ein Kind" conlinein germeneroareremele.'perei ut1e.ioarca lui
.'.e lal lu: i[ol annslllal, ,\tinttz]e. Bal'tl r4i e4u k)n,inS.i t.t .-t!i s$ie :i Richard Beef Hofmann: crilica formei de viag decadenre,,zguduiri brusc *:
ti: rot ti Ln sct::;.,-iun. kli i,Lt;:tta* dc o itl.retier. netm .ttd, jtu hunn; de intruziuneamorlii, ca in Der Tod Georgs;"wcea slng€lui" care serreze$te
dupn moaneacopilului $i crre I ra condDcepe Beer-HofnranncAtreafrrnarca
inaiate d. a ii rutiliuti, d.r, rt\ar itaLfte \te rt f rrj,lr .,1 t" ./,.,,, ln l11ai
idendlalii evreie$i; ln fine, Fezenla unei merafizict esr€tice d€ inspiraie $r
lltr
33ri
3-17 i
li{
iill
1i
posinietzscheanicare con{erdiextelor lui Be€FHofrnanDun soi de profun "Donni Miriam? - Mitjarn' copila mea'
curge
zime, dar {i acea densilate pulin prea apisAtoareonre, ftnb;nard cu m stil Nu slntem decit ni$e malud si nr strfundurile noastre
Jge <pre fiintelece va salint
extreorde pretucral va lace din Dfl ldd ocdlEr un lerr dficjl de L'1i1.in SiLnsele fiinlelordin Eecul- sesc
snlele ralilor noqri' plin de nelini-iresi de mindrie'
legnturi cu E,n ,f,a4 Hofmannsthalli atldge3atentialui Beer'Hofinam ca,
"in uhimele do 'd capitole, refle.lia, nNditalia flosofcd hec pe primul plan l" noi. toti srnrprezeng Cine se simte solitar'l
[...] {i aceste capitale pat int-ddevtu adnuqate"". Lor Andreas-Salom6ii Tu e$i \ ralalo' - vial' lot ene a ta -
scda ln acelasispjril lui Beer-l{oturann,compafnd nuvelele sale cu cele ale Miriam, \iak mea-coPilamea'- dormi: ''
lui Schnitzler, ti conchidea:"S,lteti nai ddni arti$ ti rtLoso[,in tinp ce el de etma genealogiea
lemd smgelui.cdreI leaBi Pe ndivid'rl elemer
estethai muhsoiitor" . p"p;;i;-' care'**o: "LTll';,,T1;'*il5"'lll,r:
;.". mindria
o,riaa.jn-ii .o|nunilaleistorirl
3 - Beer-Hofnmhn€i Heftl 'no-o ll_o-","* *.* Luvd esteica lui
in acesleprime rexte ale lui Richard Beer'Hoimann.nu Casiminc{ nici o **,:T;l#,::i.T1.L'fl:,ruffi.", errodGpor8,,-Moa'Ea
LumAa vreunei refie4ii asltpft ideniir4ii evreic$i. Dar printre inlelecrualii
"Tinerei Viene", el este cel care se i:rlereserz, cel mai mull de miqcarea :nT:fJ'ilffTffi[..:"tTi:
h*it;l';,* {'T:i"x
sionisladin jurul lui TheodorHerzl. La apariliain 1896a tuc'^ii ludenstaat. cicl;lui dranalic "RegeleDavid ''
li scrie autorului: "Md mult incd decit tat ce eru in cafted dunnedvoastfi,
nH aftds .c ," allo n.,paLeLeet.lr linc utd ur on ft'c nu)i II
'mpaud
poat n iuddismul cu resennarc,ta pe Ltportird sau ct1p. o nemroci.e,ci
care se aratd indru dz a fi mo$enitorul leqitin al unei culturi ancestraLe"'". I Afirnnrya iuda altiin Moaaealut GcurL
Acest mesaj de suslinererradeazl tu realitate divergenteledinte Herzl !i
Be€r-Ho1mann-Acesta din unnA evita sd vorbeascadespreproiectul politic .".it,il:l i:ft
i:':#ll:i,ff :.fi?HiJl l['ff
l;T'il
do eaar
r:*{j
poveslirij'
sioni$: malturiile de care dispunexdpen t sa afimam ca era linpotriva H#:i;.;[;];iliil p..,.n'u'in ar
lapirorur
sionisrnuluipolitic ' $i ca, pentru el, afimarea idenritali evreietti treceaprin
con)riinla.rtrrara $i ilu.trdea nnei.ulturi e',ep{;. llmrli
^,,u,*
[:i"*:x"j";;.;i',,:*n*:l:;m"*r^ruffi
Or, tocmai aici era shbiciunealui Hezl, care nu s€ lisa .rlduzil de
instinctul infailibil al conlinun4ii unei tradifi evreietli, ci rnai cufnd de
voinF de a-Si depnti propria crizl a identilAlii prin-miiloacele politicii la
x'i,,';;H-1"" x;*i,*:i5:';
*
llji*:i:*;'Tis"'j;,Ji1{
oarein realibrerDe la Primascenda poveslitii'
i,i-1".T-"
ordineazilei ln 1900i nalioralisml Si Realptlitik. In rlspunsul siu cate
Beer-Hofmann,Herzl tndeazA de ahminteri o anumealrxietaret SdJie oare #**Ti";;ff:Hi.:.tr
'r.r"*a
:,:$i,TTts H "i,lL'",:::ll
ade\)dn1tcd sihteli pdilizanul i..leilar exptithateln brotutu wa? ASf ntndru ;'til;i;;;;fi ci aeiraliirevisurui$iexisent'le
;; ca4iioovedesc
dacd at f pufit et cmuziasn?T ppr\d4p ,a dunncavrasI,,t')r.Relaliile
rtuntu disDntel,rrre .ei doi birbali, care,ln ciud, sp€rai4elorlui Herzl, nu s au '"-#ir;"'ffi'{SiiiF!i:i*nl,i:f#H,i:l::ffi ffI*:
legat prin prielenie.
In 1897,Richzrd BeerHofmanncompune"Schlafliedfiir Mirjam", o i:Ti:T"#":eff *,:.,T'#"JiT_*:''l"lr*tt}*ff i,itil
rneditalie asupravielii ti a no4ii, pe un ton lnai cuiind nelancolic, dedicat
copilului nou-nescut.tlltima sfofa conferatutl-adevar nota specifica idemi' i*l i:::',mn, *:lri"li'il?,lL'Jl;;;;;;i.'--inau .isa'lo;'l
".
te}ii evreie{ti aeite de Be€r Hofmnn: cu eaql ueihinaaejata caP.riiulpatul i ei de asonre

338 339
 *
F
Acum, in parcul Schijnbrunn,et iqi anide*e visul, iar arDinrireapune in
m\czre ruecanismulimprevizibijti nrisreriosrt .memoriei involunlale.
(dupa exFesia lui MaJcel Prc'Jst). "Amintirea unui yi! pe carc,t arurese cu
liec.rre dintre actete sqleinsemtu o misiune,dwerca o dennitate' tI ma
'poate.
.en|Jrirare"
fur,uc ". Ca Sr personajul nulel€i Ein Kind ,oareii
urreleeid ca moaned.opiluluisause Inscriain susul necesaral
tea
regasea e
tl
hni mube luni in uenl, in tinpul acelei nopli de aueustctnd Geory murile, vielii. Paul reu5elresa ajunsala o reconcilierea eului inpe cu nisrerul
ILsctp c?zttdde trulwca ,n.u ftte dou, /enct. n, a.esea dkparuo dir
ex$tenla lui ca {i cun misiuneaLotse se inptinise,,e. La capatulunei impre
l*iii. C,rtr
'i.rii
exisrenleiIndirrduale.
*
"lat*a
cuhului molii. care apare(a o reinliere a
h
vizibile ;i veniginoase intenluiri de aminriri brusc snulse uitarii, De firul Paui accede.ds.ulrindvoceastngelui.la un soi de cunoaslere de un al
unorarocralii lrbe'e.\ a reveniUl. on$iintarredztd tui pautnsisi idenr,ratea Eeileadp, ca.rereTohacontradiqiiledintre Si vis realilateCfteva pagini rtrai K
deDane.Brer-Hofmannd, .onturuti mai Precise viziunilo'{ui Paul lntuilia
"Amindrca unui vis" a fAcut posibill disociereace-i producearuferinta- mareluiciciu al lumii se tra$lorma intr-o intuilie a genealogiei e\,re'efdin
ceacares€pda lumeavisutui.a incon)rientujui pralut tuturor convoaielor de
$i a reatiidtii:-Em care este iiiius: "Strdn",{i care rAtdceau cu
intro_Iun strdind€i de nei tetes,ceain caretfiia in starede wghe; ",,,;ar
tu.ru_ tuzbatin Dtt tL hathd.,ur?tmintc,drcntwk eoplesli de toateumilinqle
nte de care M en coh{tient aclionau in et, iar ceea ce
fdcea se pier.tea in a,;1,a" uare iu^ea.,e,pinIi chia' v de cet Mi umiLi-dar neteneStndu-s?
ecunoscut.In timp ce lumea in carc yisa se k,iscusedin et: timitete ccruritor pe ei tryi{i 1...J. $i in spatelc lor' un popor coi'e nu ce'S"o nintuirea' ci
',"*i*'i,iitr- grea lipfi binecuvintarea zeului sdu; naversind arile'
ti ale contihentelor sale,de el contwate.Acoto,em omniscient ,otul seru_
pn4atael 1-Pa te nneahdasup'!legaturitor careunes,\isutsi reaiilalea. hv,neind d4 turite.ti mercula Jel d? plin d? seuim?ntul'z?uluisdu hepl
Nu ar lr oarem.i bme s, nu se mai rrezersc,de toJ, ca Georp.s6 moarA , a de sinsele fe l?.urq"ain vin?l l.$i2te'adirsingetelor'
pemruc! \ isul cddureze)i ci mrinCarealul? semnificariacea mai e\idenla a po\estf.'iD?r 7od Ged 8r sr leagi de
In viaf,, Viala pare pierduta. inafara visului, narcisismul lui pqpt pare mDul de ler;e ale lui Hofmrnnslfialsi ale lui Schnitzlercate-indicnd slilul
despuialde 1oa1,profunzimea sa cosmogonicapentft a cadealntr-un banal :bJ.a."t.it p"."rrr pertecliunir'c'iticau in acelasirimp torma de vial'
egocentrismr 'Paul s-a dpropiat de nargiketl bazinutui; "
a*. la cinism$r al crei esletismderurneaz'2ru de la
Ije ogtinda apei .^"i"".r*
nemi$ate, 4i rdzu chipul deta;ituluae cu cla tate, dat nai intunec,Tt$i mai "i.*i
rocaria si reecneratoare I de la Det Tnd dasTzian la MArch?ndar 672'
ftLt dcdl in ,"ati@G.s, (arcJ pt weat...1.ir Itccc t*"u. nu u a",,, Naci. de la inatol la ReiS?n.tsle ri remaPecareceorg Luklcs o va aFza
pe sne, g infiece lucru nu se gdsisedecit pe sinet.J. Or|otios, "a"io,i
v dapb- in centul eseului sru desPreRichard Beer Hoimann, "Der Augenblict-und
tare de ceilalti [,..]Jdrd ril se Et deasc,ncn t,ia!a- aces! stdpin impe os -ar die Formen, clrncdneasa din lct l Di? Seeleund di' Fotm'ni LU,kcs
put?a sd Ii{ea\ca dtn ,ru. sa-t tniJare y ant<nnliruare. laclAelersonalcuno$inlacu BeerHofrDannti el prezinu Det Tod G'orgs
'paktc "a.i
o one: <Joacd-tecu mi,e" '." Brusc,1r; p..t t se face ruqinede viala fatsa int -un spirir desrulde apropiarde cel al lui HennannB[ocb-rn€seuldespre
pe care a dus-o, iar arnintiriie cife,i defiteazaprin memorie i se par a ti ate HotuannsthatuAd vln;kir. in acelatitimPca pr o chinlesrnlili ca pe un
;dtcu;va'. orocesal esrerismului si impresionismului vienez" Esrein|fresanlde nolar
Totuli, Paul simte ca nu va gasi s:llvareadecit tn el.trfrltsii '.Orice lericire ca, la Ld'rc' t-u.tii*.u finald a personajului din povesrirea lui B€er
ri otirc tansdse olnu in cadtut ipTu\t at trctii tate nnia,e; nu ce Holmannnu lace obiecruinici unui comentarius?ecial:cera ce dovede$e
puka ivi &n alli1pa e pcntruo4 reni in aiutur..Inruila unei "i^ic proba6il sentimentuldeien, Pe ci; I Provocaprintre contemporaniaceas6
a..rreia
lumi'-. urde visul $i realiralease re{oncitiaza_ ii aduc€tui prut u$rareape modaliiatepulin htflirita de a trata Problemaidentititii evreie{ti'
careo cduti! Aceastaform6 superioaludi exinenF li apareln acela5i.timpca "ConveKiu[et' carelncheie Der Tod Geargs raprodltcemitcarea FefiS!-
depAnala.inaccesibila. -g toane apropiau,prezFntnin et insuri precun rati de Mawice BArrbslii irilosia si rohanesca Cuhe du moi, cale lxecea1n [F',
propnuisinge. Acolo. se sirn'eprinsinlr-un"vhej mare soleo$...ribnal chiDnatural de la aprofundareaeului itrdividual la descoPerircaeului colecF'
ti
dr "legile etem?. Acolo. ,,ir .u Totut.nt?sat i nd$p"ntahit TotuIui "l;diviAn eee cdkuzit ds acaeali'lesc ca ti rasa s4'[...] O tnteasd ra't se
rh
340 341 ry
!ft
\
ii'
li'
 l.twlinegte in nine", declara Baras tn Un horne librc (1889). Narcisisrnul
lui Paul cunoa{te ln Jtovestir€alui Richard Beer-Hofihanno schimbarede
r€81struanalogd.
Ca li ln literalura "Tinerei Viene", gisrm in opercle franceze ale
deceniului care iicepe insprc anii 1890 o mi$care dc rea4ie inpotriva
decadcntei,care capit4 chipul unui rcfuz al individualismului!. ln 1895,
CtrstavcLe Bon aratt ftt la psyclnloqie desfudes ca, p€ntru ca o civilizatie
sl ia na{tere, este necesari coezioneaunui ideal, de limbe {i de 'rasi
is{orict'; in timp ce ba6aria primidvi rcducc societaieala o juitapunere de
indivizi. Penlru Ir Bon, decadcniaconternporanis€caractqizeazrpir aceez
cL 'resa pierde tot t@i ntulaceea ce-i dctemina cocziuned,unitatea,forla.
Individul poate sd creascdca persondlitatefi in elieenld, dar ln acelati tinp
individualisnul colectiy aI rasei es? tnlocuit print-o denol@re excesifi .t
esoitnuJui individual, insolitd de sldbirca ca.acterului ti dc mic$orurea
aptitudinilor pentru aqiwe "8.
Vocile reclarnlnd "sadificiul eului" se inmultesc. Filosoful cabriel
S6ailles scr;e fuce din l89li 'Ca pedeapsdpe tru cl ai nlzwt sd te ridiei
dz&rupraviclii, :n Jii u.nt@re senior, decazila sbdcia aniftltlului, lq mizeri!1
unui eu indi|idual, care nu se hralnerted.ctt cu iluzia cd existd'n.A\M
Waltcr al lui Gide inciu la ie$rca din sine, la a ",1ute lnchidz daat tn pro-
pria riatn: in prcpriul trup: ldli din propritrt sullet ldcatul nai nuhoru"l'.
Acelaji elan estereclamat do Maurice Banas:culiul eului implic, datoria de
a depasiacesteu, de a-l lega de peisaje,de rasl g de no4i. Acea.stAdepegre
provoace cfteva alitudini caracteristic€ pentru lnccputul de s€col: anti-
intelectualismul, cultul energiei,lndeoscbial 'encrgiei naionalc", !i conver
siuneareligioari-
Ilurninarca lui Paul din povestirca lui B€er-Hofinannline mai pugn de
converciuneareligioasi (irdaisrnul cste invocat ca o traditic mai degrab,
is{otici si culturalA),decft de d€scopedreaunei "cnergii nalionale" Fezente
fu strifundurile individului modem. Aceasti energiefsce sa treace prin el
curentul Vielii, lntr-o manied mri durabila Si mai p4in iluzorie declt orgia
erotic, a culn ui s],riac al lui Astsne visati de PauliD capitolul al doilea.
2 - Cultul Eului Ei critica "spiritului eyrci.sc ' d.cad.n
Hugo von HofmaonsrhalfAcuse,lnct din 1891, lectura publici a lucr&ii
Culte du noi a l\i,M^rnice Barras.Punctul de plcc € -unde'l r€cunoa{lcm
pe cel al lui Paul din Bccr-Hofurann-, esteconstatare^cA "ne sqocdn eul.
342
Putem fl cu tt'tul lericii cu o asetkekea viald, dar sintem in realitate
ingrczibr de neferic4i. Stnten o u hfi, tnsullelitd de M linge sndin' utl
sclav strdi suh ochiul ltapinilor , ni€tebarbari" . Suflelul aspfa Ia saiYarea
carc consti ln ttdi individualitatea ptnd Ia capdt {i 471 lua eul in
^-li cu B6renice,
rtdptnirc'"'.ln$trllnea Pe ru Fhilippe cel din tiil,ogia romarcsci
a lui Banis, cap a la Hofmannsihal semnificalia unei prirne apropieri de
ToralitateaVietii. "O soft a naiadflor {i a driadelor, sord a lui Lorclei {i a
Mtlu:inei: astlel d fost conceputd Biftnice, reeina qfidikii, P.oieclia
sulletului acestuilinut. Ea este incarnarca incongtientuluj,''a nelancoliei {i
blindelii din ldzdlt . Hofmannsthal compar, armonia in care B6renic€
traieSrein mijlocul E adinii sale cu fericirea vegetarivaa Vitginiei ln pndrrea
sa tropicali. Interpreteazi lnclinaiia Iui Philippe pentru B6r6nice cl pe o
nostalgie a paradisului pietdut $i ca Pe o "religie goe.hean, a amloniei crr
na!urt'. dat ti ca pe "un cult indo-crestin al suferintei"- Hofirannslhal
conctu.de: Philippe arc presektinentul uhei fuziuni in cun<m€tercaTotali-
fi]ii-'.
Primul vis al lui Paul,in mijlocul ciruia era inseral visul erotic al cultulti
lui Astade din capitolul al doilea al povesfiii, povestestelogodnati cdsnoria
sa cu o "femeie fragilt', moarta curlnd Aceast46nar6 carc aparePe ilndalul
unei clmpii pres,ra& cu n{cise, i Moa ea lui Gerrs, va juca pe nnee Paul
rol l lui B6r6nice. Ea face se inrevadn misterul vielii, unde moartea ii
viata se intrepitund plnA la a se confunda,'Sii aminte$e de coPilaria sa: in
limpuf agoniei tinerei femei, Paul cite$e O r't€ $i ll,a dc nopli 9i sE millu-
neazl de viala mai frumoasa pe care o duc personajele", s€ntimen( ca€
evocd fericirea lecturilor sale din coPilrrid'. Femeiamoare ln visul lui Patt
Drecummurea Bdr6niceln romanul lui Btrres: Chipttl {i miinile ei, Polide
precu.m agtelnurl pe careodihne{k,pdstrauun aer secrctpe carei-l .tbser'
tasem dintotdeaure'. scrjaBadics, '[. .] Nrenice M disparca, nd Slndeatn'
dar eu pdstrezpaflea cea r ai band din ea. Mi'nn lnsulit sensulri.tii rale,
pmerea ei fald dc instinct,claniziatea dsuPrunatutii; cu sintprima etaptl
a inonalitdlii ei'"".
Ce€ace Hofmannsthalnun€a "cultul indo-crc$in al suferinlei" caPAtdla
Beer-Hofmann aspectul unui cult iudeo-crettin. Aluziile antorului lrec
neobservat€la o primA lecturi' crci nimic, lnaintea ultimelor pagini, ru n
indica faptul ci Paul ar fi evrcu. Dsr unele arninunte din descriereaagoni€i
tinerei fetnei duc cu glhdul la lntflnirea dintre Iuda $i Cftrisaos (se alrirlrim
ii treacn uII detaliu biogafic: Paula Lissy, solia lui Richard F.€.t-Hofmairl
343
 F
F
R
[E .
era creAtinASi se convertise la iudaism cifiva ani dupa cisalorie)r1. '?e
albastrul p.tl al cuyerturii le proiecta umbra lntuneutd a penazului
r.
/cr.r cr'. observaPduipauunzindin cameramuribun.tei Mai ri'riu. Irupul
evreiesc. Ea insearnna qi trecerea a ce€a ce Kierkegaard ar fi numit
rndividualismul demoriac, lmpotdvindu"s€s€nsuluivi4ii, ti confonnlndu-se
unei caricaturi a 'spnitului evreiesc"modem,unei forme de viati a$ezatesub
dublul semn al li kben ii a unei iudaitrli autentice. Dis.uia lnsuflefira
r&
n:

tinerei femei esle spalatcu olet ildoir cu apa,apoi Paui,carese simle vinovat

de moartea ei, lngenunchiazallnga ea Si-i siniA mliniler esre sirutul lui
Iuda'".
$i rnai linpede ca Ia Barras, moarlea "femeij fragjle" apare la B€er-
Hofmannca un sacrificiureligios:ea moare.nevinov^in, in locul lui Paul,a
cArui greteala a fo$ sa rArnlni imperneabil la chenareaVielii. Paul. in acesl
stadiu al povestirii, nu are din evreu decft hasilurile negarivepe ca.e i le
imprumuta imaginarutunei KuLturkririktaoder,e: inteleclualilateaaflalidcaQi
scepdca,opusa naivitilii credinlei {i a instinclulni: "Dinr,.n si'8,?. rri.r
uneori, sauprin ingenioaseintrcbd aparcntjucAu.te,el atinged ceea ce ei i
se pdf se de tlecli'1tit Ainereil. O lipsea de crcdinla int uk Duhnezeu hun
F
constanide criticii lui Beer'Hofrnann,inceplnd cu Anhui Schnitzler, asupra
coerenleipovestirii'" !i a aparenieilipse de tranzilie lntre pafea principala a
lexlxhi qi rvelatia finala a destinului €vreiesc, poate, din acea$a
perspecdva,si pata supe.rflue- e
O leorura a Der Tod Ced.8r doar ca o criticA a estdtismului $ a unui
individualism lng n" ar fi deci prea unilatenli; "boala ucigitoart' care I
indurerezzape Paul la lnceprtul polestirii, lmpolriva careiase zbatEln visele
F
i
sale. $i de care se elibereazein iluminarea finala, lmbracn Si dimensiunea
ascunsaa unei patologii a spiritului eweiesc arimilat ti seorlarizat, a cdrui iF
salvare irece printr o intoarcere la ridicinite culturale ale iudaismului. h
E

\)eghindd.\upradestinului ei {i nu-i nni I'nsade(it o deraranrn osttltie dupd
crcdinld: in locurile unde ea pdtise pe un teren situr [i cu spiritul liber dc
orice prerentinent, o fdc :e sd asculte sut mle rihori dh adihcurile
prdpastiei gi o lntdlase sd le lntebe gi sa-ii ,ad.npl.ptia etistehfi cu a.hii
tndoielii. Ceea e hietul ei spirit topildros considerudrept posesiurlileteLe
ai nobile.ti nai imuabile,ea-i ofe^e cu credulitat.;{i clnd el tinuseacele
lucruri in plin,l lunind, intre degetelelai leci li tctutdtoarc, orice strdlucie
se stinsese,ti ce ea crczu:e cafiind etem lunihos nu nui erau dec hucdtele
de sticl,nldrd sclipne'"r.
Pulin mai depafle in poveslire, licerea apesatoaredin carnera tinerei
t
Originalilate3 Iui Beer Hofmann const, in a ftrpleti, pine la a le confund?!
doua lemer cea a dep1qirii egotismuhi morbid al estetismuluiSi a relntoar
cerii ia viala adev&ata,qi ceaa conversiunii"spirituluievreies!"la "spiritul
iudaismului"- Paratelapermite sa inplegem sensulpe carc Beer Hofnann lt
d, afirm,rii identiiAlii evreie$ir ea lnseamna depA{irea individualiei Si F.
reslaurareamarii Uniratri, o modalitate a exal1lrii diodsiace descrisa de
Nierzschedtn Cebuft der Z.dgddl" Si.in aceslsens,un "fenomenesietic".
Intr-un asemeneacoffext, visul cultului eroiic li dea S}ria capl'tt
F
!1.
sensulunei tentalii anafogecelei descrisede Flaubert^lin li tentation de Saint
Arroire, evoclnd extremlsmul Nicolaililor ('?efuru a ne debatu-tade cupidi-
I
i,i

fi
muribundeesterupti de strigAlelecopiilor caresejoaci ?,rgrndinl rji yin s, Si tdlile carnii, noi o cufund'nmin deliciile carc o epuizeazdt, dztitul prcla-
tipeasca felele de tereastri, din curiozitate. Paul reaclioneazl mlnios la nator aI omorului {i aI luxului al Carpocratienilor,rcgina Sab€i, pidata,
zgomot ti la aceasiaintruziune. Agita purnnul sprecopii, cu un gesl 31ftde precurn A$ane la Beer-Hofmann,lnlr-un slil luxos care duce cu glndul ]a
violent, ?ncftse ranetle la mlnl spArgindun geamal ferestei. Chipurile lipire labloudle lui Gusiav Moreau, sau Ennois-Helena,al ctuei lnsotitor deal&ir
dE ferea$rn i s-au parur penlru o clipa desfiguftte Ei defurnate, precum ''Am lenit rd distrut le|ea lui Moise, sd rdrbi prcs$ipliile ei, sd-i purifrc t"
trdsdturile copiilor nzndsc&Jitr.d ' . $i aici, Paul aparedrept negatorulvie iwwidlile; sint cel care propovdduiegtezndd.rniciaoperelor'*. Acesi vie
$;
1ii, care a hansformat-ope tinara'i solie lntr o "femeie fira umbr5" (ln sensul
pe cale Hofma,.lnslhalI'a dat ace$ei formule).
duce de asemeneacu glndul Ia visul lui Custav von Aschenbachdin lodi^
yenedrS(capitolul VI), ce desciie o orgie dionisiace, ln concepcrcaciruia
Si r'
Cum am subiiniatdeja,doaro a doualechra permiieproiedareaasupra Thomar Mann s a inspiral direct din swsele publica@ de Erwin Rohdc,
pietnul lui Nietzsche, E
H
visului lui Paula uneidimensiunieticoreligioase. Darminuliozilarea cu care ln P,ryc,e".
Beer'Hofmannti-a compDstextul ne face sAcredemc4 aceas.aapropierenu O nota a lui Beer Hoftnann ln documentalia penfu "finirul Darid"
este lntlrnplAtoare. Din aceastaperspeclivi, "convorsiunea"lui Paul de la dovede$eca, h imaginaia sa, proltitulia sacr, din Hierapolis este asociata
stu$ilul povestirii nu esle doa. o ilurninare provocat de chemareaslngelui cu pasajeledin Biblie evocind curtezaneledin Cafla n (dc c\ctftptu Geaeza,
f:i
344 345 F
!+
*

34 !i 38): '?i*,rr.r, in ]iasdn, lotul ,le &lt a! ,echii ditiinitdli asiatice a
natwtr Astdrte ,.renelati pt pdtnintul CanaLn-uluisub nunzle astar, astoter
(da unde derifi t,, arunednd Aphbret, in eteacd Aphrodita). Un loc de tutl
celebtu eru Hienplis, tn Siria. Lucian, De dea SFiaca. Ed este nanm
zeilor, ze4a pncleapei li a Jecunditdtii "'. Visul lui Paul capatadeci s€nsul
unui 'cull al vilcjulxi de aui'. al unei inndeltAti falA de t_egealui Moise. in
acest stadiu a! poveslirii, doua inspiralii inrrA tn conradiclie: cea care
unneazscaieaprincitiului dionisiacdescrisde Bichofen, JacobBurckhardisi
Nierzs.he, ti !e, a ruaaismutui hini'1.in s.hirnb,in utLimete pagbi ate
povesiifi, cele doui inspiialii converg !i sflr$€scprin a se contunda, prin
conversime, lui faul la radili, evreialca: afimurea vielii Si fidetjtatea faE
de iudaism-
3 - Mo4ii, otnanentuiri riala
Am sLfbli al cr, 1n D.r 1'.d t?orgs. conversiunealui paut corespunde
aceleiasi nevoi de ! ieri din sine. a.ieleiaAirea4ii tmpotriva deondentei,i
indivjdualisnulu;, ca qi in cazul lui Uarres,in I-e cuke du nni_ Mai Doatr fl
reletatrr un ar IUn.r.on\ur' celorda; durori:l: unul La sila ietatalr,
congientizarea idenrilatii coleciive din rare decurye individul lrece prin
cultul mo4ilor- Dupa accasll!.omponenrdmacabri a sensibilitilii barresiene,
care are nevoie de recrlegereacimirirelor qi a nonumentetorfunerarepentx
a simli fioml energiei nalionale" jndivid l nu esredecir o veriga a lungului
lar4-care-iune$epe cei 1ii cu cei rnorii.
In prefata ta cxleger:a GesanmeheWe en ale txi Richard Beer-Hof-
mann, din 1963, Mani Buber subiinia omniprezentamo4ii Ia acesraulorlr:
copilul mon din nuvela E x Krrd, viziunea pesimi$a a no4ii desprecare
noul-nnscut n ilie lnca nilnic in Schlaflied fiir Mirjam,, $i domnia
Thnnatus ldl]ui1n nuvela Def ?".d G"diSsr ceorg moare tn pu.ereav?rstei.
Paul lnainiea conversiunii sale finat€ e$e un "morr-viu,' a csrui esEtici
lrnpietregreviala'^, care viseazao fetr],.ie agonirnd Si o orgie erorici a crrei
supremi lransgresiuneestgimplinita prin mornea viotenti a {emeii pe care a
ltnbr4i$at-o, $i care g recapda conEdinla iudairatii s-aleasculrind vocea
singelui vorbindu i desprr no4ii ale ciror cadal're au tnpftrzit catea
Tema rno4ii osre ilustata ln "Der Tod Ceorgs" print1-o alegori€ a
medicinei careaninteqrede ceaa lui cusrav Ktimr. ln rrenul carel ducesprc
ota5ul undr v, fi :runotmLllarueorg rricriul, precizeazapo'esirea.
3
c4t6toregecu acela$iten), Pantl$i imagineaza?n visareasa cum ar fi putut
ar)racarieralui Geotecd proleso'de oredicin,l" tr paneJe a li repreTentd
u,i txiunf a-suprarno4ii $i a suferintei, Paul il v.d. pe Georg evoluind ln
mijlocul bolnavilot $; a muribunzilor care I implolt disPerati,cufundatlnlr-o
stoici rbeditatie asuFa fragil;ralii tuturot lucnriiir omenesti,incarniid tipul
ln$$i al acelui "niiitism terapeutic"ln careWilliam M. Johnslona vizut una
din caracteristicile esenlialeale "spintului vienez"" in rolul sau de medic'
Aeory rcallzeaza aproape ad lineram Fogra.nul kasat de Nierzsche in
fiagmentul din Gbtren.DAnnerunS, intituiat "Moralirpentru folosinta
mediciloi: Fdld ,elel?.in 'chhb. zitni . t haui Jr7d dc dezgnslp?nt'u
Frcientul lor'o' . Penldj.)frescadeslinatnsi celebrezemedicina qi sd iinPodo_
beasci plafoanele Universit4ii din Viena, Gustav Klimi computea ui dans
macabrulnsufletit de moarte,domeniuln care ltiinP omeneascaParearedusi
la foarte pulrn.
in cazul lui Richard Beel-Hofmafll estetul chinuit de grndul mo4ii
reuseqtese ajungAla seninelareadefnd la o viziune "monis1A"a rmiversului,
care i permite sA lntezireascA ul]iiatea profundn dinr.e moarte 9i viaF ln
marele ciclu al devenirii. Con$ientizar€a mo$enirii evreie$i complete^zA
acea$aviziune linj jtoare, dndu i individuiui cedtudin?a sensuluiprezenlei
sale tu lume $i a locului care-i €ste desenrnatlnlre vielle trecute qi vielile
Der Tod Gearys aduce o ilustare perfecti teoriei ornarnentalismului
Jugenhtit pe c,de xn abotdd-o ?ncapilolu, .onsacra.lui "Narcis". Textul lui
Beer-Hofmarurpemite confirmareastinsei relalii care existAlntl€ a doua
dire.clie a narcisisffului.orfi. ri cosmogonicsi bogaliaomamenulacitre
caracterizeaziaceslfraSllenl de anlologie a stilului 1900-S a ar41atci Pa l,
careincameazi la lnceputut povestirii chiar tipul lui Narcis de h sfirAirul de
secol, $rferi de m soj de tulburare a perceplisi: "Ceet1ce subkctiviatea sa
percepe, se pierde imedidt Ia nhreiul ProPriei ,utonomii, ceea ce sesizeazd
sinlwile, inmgiAlia sa ,ranslormdint-M ondnent tatal s bordnndtpropri'
ei subiectirildli"". Hn intermediulprivjrii sale,omrrnentDldevineucigitor.
ln pasajul cel mai de,scifat, unde Paul o lnfl'leste pertro prima oara pe
"femeia fragilr" pe carc o ia ln cas&ode $i care va muri tu scun imp' tiirAra
femeie pare, pe fundalul ctunpieilnflorite, deja inanimat4: "Pdrea aproape
dzscdmafi; din ed nu nni rdmtnea dectt propria'i inagine albd, carc se
deta;a intr-un contur din diferite Jlori {i d.in tmpletiren lujerelor tapkeriei
prefirate cu narcise.Dinsple narEinea pddurii unde,suh h4itul des tn care
34',t

soaretenu putea pdtrunde, persistape tunzele brune { putrezinde zdpada
tncA tare a iernii, stlla u.n yinticel rcce, iar ea iri stinqea wnerii tremu-
/nd''r. Clteva Fesaturi caracte.isticep€ntru,.gendrrl'/ se regAsescin ac€aste
descriere:f€mcia in rochie alba 9i cu uinbrele,pe tundalul narcisetoralbe g
al zApezii, decorul floral a$mAnttor wui motiv de raper (Be€r-Hofmarur
scrie: "nazisseniibersate Tapete"), joc\tl liniilor ondulftrd, tmplerire ;i
stufoasc,ln carc contuurile personajuluiuman se cufund, in marea unitate,
abs€4a de profilnzime Si de p€rspeaiivi redu,ind imaginea la doua
dimensiuni, ca in peisajele lui Klimt", idila unui locar anoen,.r ameni4ar
p.in prec?ritalea sa (ftagititatea siluerei feminine !i ameDintamar,t utui
lnghelat caresuflAla poalelepAdurii).
In textul lui Beer-HoIinaru\ omamedtul tmbracn o dubla semnficatie:
c.stesimplomul solipsismului esretuluicare tnnsformA roate fiinlele !i toare
lucrudle ir| ofiamente supusedecrctelorgustului siu suveran;dar esreSi un
semn.El pune h evideng maiea coeren9 a tutuor lucrurilor, a omului g a
natutii, a fupului uman Si a lucrurilor carcl lnconjoarr- Omamentul este
legitura care rcline microcosmosul uman fu slnul macrocosrnosului.
Intdnirca cu "feoreia fragilt' va aveapentru Paul acesldublu s€nsjmoartea
lin€Iei pentru care Paul se simte responsabilin chip trrisreriossanclioneazi
inaptitdinea sa de a se pune la rmison cu Viala; dar aceastdmoarte este,
penEual parafr^zape EarrdsdescriindmoarreaB6r€nicei,!i "pdma etapaa
unei fttouceri la viattr' -Visul cultului lui As:larle,care dezv uie celatalt
pol al feminitalii din imaginanl anilor 1900, 'femeia fatata", va permite
trav-eruarea unei a doua etaperJ,
In cele doua vise, dean4ul omanerral anuntaca Viala se insufle[eqte{i
circulA prin tablou, dilulnd contururile individualiei ti cutundhdu-l pe
subiect lntr-un mediu inconjurebr mai tncaprtor Nu indmpldor personajul
lui B€cr-Hofmani tdiette aceastilirgire a eului sauin vis. Caci visul, Freud
ne-3amintit-o adesea,esteo produclienarcisiaci asculrindde un egocenEism
absolur*. Totu$i, ln fi4imea lui Beer-Hofuann,vis€le surprind prin efertul
lor de obicctiyitate (btr-atft tncft cititorului ti vine $eori greu se distin8a
ceea ce tine de lumea diuftA de €€eac€ apa4ine lumii onirice). Pentru cA
narcisismulln actiune tu rimpul soffrului lui Paul umea?"ntn mod esential
'cealalti dire.tie", analizata de Lou An&eas-Salom6, {i ant|rne cea a
narcisismului pdmar, undc se rcgisesc marile Un eg anEopocosmiceSi
moni$e ale virstei individuatisi.
348
&
i
I
!
,l Ndrcir;j,n {i iLuziede EtuP
Visui srgiei erotice {tin tenplul Dea Sr/ra pune ln e'"idenlAli cealalta
tatua a n;isismului lui Paul, cea care-l detetmina p.e subiect si caute
fuziunea fu rnultime, confom mecanismuluianalizat d€ Freud fu eseul stu
dn 1921, Mas;enpsychologie und lch'Anaryse". Mecanismul decwse, ln
-Cha$eguet
cuvintele Jninei Smirgel, din difercnla fimdameffaln dinlre
idealut Eului. moslenitor al narcisismutuiprinar' ;i SuFaeul, mo$lenitor al
conplexului tui Oedip. Cel dintii reprezintl o tentaliva dGtecuPrate a aiot-
D'rFrmciei oierdure.Al doilea se iveste. ii PerslectivafteudianA'din
cornplexulde casrrare. Celdinrritindesare'slaureze luzia" cel de-aldoileasa
prornovezercalitatea. Supraeul sepad Pe copil de nam'' idealul Bului
irnpinge spre firziune". dr, fenomenelecolective tind s' ProvoacedisParilia
sup.*uloi- rna;'iaul in m ltime poare slabi rcpresiunea tendinlelor
in;onstiente care se aflA la baza orictuei morale' pentru a ascultade o noua
atrtori;te (cea a multirii), penniiind lndePlinireadorintelor ln mod obisnuit
intr un studiu .lespre 'iluzia de grup", Didier Anzieu a stabilit o analogie
lntre rnu\irne qi vis'", deosebitde lam#toare d4cao aplicamIa Povestircalui
fuchard BeerHofinann, din momenl cc, aocmai ln vis, Paul, personajul
narcis;ac, se conioPe*e cu multimea $ panicipA la orgia erotic' DupA
Anzieu, ln grup, ca !j in vis, se lndePline;te o triph regtesime: guPul are
tendinla de a regesa Ia narcisisrnulFimari Eut $i suPraeulnu mar exerciia
F
nici ur1 conuoti Sinele se instauteazi asupraPsihsmului pdn intemediul
Eului ideal care. sc.ie Anzieu, 1ncearcd sn rcalizezefuziunea 'u nahl/l
atatputenicd { resklutarea innoiectird a prinului .'biect de iubile pierdtt!'
Gn pul derine pentru nznbrii snisubstituttl acelui abiectpie ut"' t
intrezarim aici sensul Fofund al "matdafiatuluL' carc donne$e la ;.
Hierapolis ln visul personajului lui Be€I Hotnann. Iluzia de gIuP aPifn
I
subiectul de angoasacastririi, alungi figula iattlui, iar SuPraeulProclatna
venirea mamei alotputemice ii satisface dorinta de fuziune primaia-
Abandonul Supraeului explica ulurinla cu care subiectul conroPit in gmp
participa la atrocitali colective, oum ar fi uciderea indivizilor celcali ln li
picioa.e si violentati ln iimPul orgiei sacre. v
5 - Narcisisn li iudaitate f
in doi$ rinduri, moarteasfdrftnaseelanul vital cc p&us€ a fi fosi regasil
ln vis. Orgia eroticA sfutise in macabruqi odad cu moartea"femeii fragile"
t
349
i
I
vieul lui Paul ia sfir$L Pentu oa narcisismullui Paul sAse alime definitir ca
lm "narcisism de viatr", Richard Beer-Hofmannisi lncheie povestireaprin
convorsiuneapffsonajllui. 'Vialn de al rreiloatiP" la careacc€d€Paul va fi o
viag dupi legile $i ptofetiile Bibliei. De asiAdatr' narcisisnul se hrge$e
Dmala a cADalno prolirnzitDereligioasa Pdredeci imposjbil sa ne alaruram
inremra-arilor oovi*ni De, Tod Ceor# care ntezaresc o nrptuta prolunda
lntriexisrerya narcisiacaa 1d Paul, la lnceputul povestirii' $i dtscoPetirea
din fin6l a destirtului evreiesc.Nu sepoatenici mecarvoibi desPreo depAtlre
a narcisisrnutui'. Sentimennn identitalii evreie$i se aiirma la Paul in
Drclursirea
'
narcisismuluisauiruFal.
Cac; paul drbreaza sieli. chemarijPtoPriuluisinge.sentimenruluide
filialio c.re se treze$eln el, acea"gratie imanentl". $i arb Pute4 f;rA a fo4a
prer lare notar sA afirmern ca rcgistrul omameffal nu este abandonatin
aceasti conversiune, caft intoduce lntorsatura finali a povestirii in
a$intirile srte, OIga schnitzlcr evocd o convemaliea lui TheodorHerzl cu
Richard B€er-Hofinarm:"Henl visa la o Palestindin tnneSimedupd nodelul
ewopean, pc carc o descrlaprietenului sdu Beer'Hofnann ln unnd:torii ter'
neni: <Vom avea universitateti opetd, ti |eli putea ngrge Ia spectutcoletn
$nokin| cu a gardeniaalbd ld butaniefi, Dar Beer'Hofuwnn'nai coerent
tn conieplia n desptepra \tfimo[ilar, protestd Slumind: <Ba nu! Cittd von
acoperit de
acolo, ;eau. sd n: inve[nintez intr-un bwnuz din natuse
li"la4u.i
^lbd'
de aur {i coaldt cu n turban c o hro€ddin dianante>''' Aceast|
"Doz, sionist " se iiscrie ln linie drapia cu dandysmulde la sfr$tul s€co
flui'. Era qi obiecd noniei (prea) crude a lui Kad Iftaus in Pamflelul sAu
Eine tuone lib Zon: "Ei sau r.fdc t uluitor dc rcpededupd sufetinlek nn
tenareale iudlti$nului, cAteli ajutd acum sd arborezenii dePozeinedite"" '
6 - "WdlsunEenblut"al lui Thonts Mantl
Comparatiadintre ,er ?, d Georgsri rruvebwalsungen9i,l' a lui Thomas
Mann pemite o mai buna desciftarea originalitAlii legnturii stabfite de Beer-
Hofirann intse tema narcisismuluiti cea a identitAlii e\Teiesti.In povestirea
lui Thomas Mann, scrisa iir 1905, doi gemefli, frat€ $ sori, Siegmwd Si
Sieelinde Aarenhold sfrtt evrei hima ve.siwe a textului o PrecizalimPede:
duplascenaincestului, Sioglindsexclama,Slndindu-sela logodnicul "oficial"l
"ii bine, c. ftumos l-an insel1t pe cre$tin!'^. TttomasMalm va Prefera st
suprime aceastaftazi Precum$i exFesiile idil Pe care le conlinea' Pentru a
eita scandalul provocar de prima versiute, ln care lmii vians€ra o satirA
antilemit a mediului evreiescdin familia socrilor autorului
350
Dincolo de acesteanecdolebiogalice' trebuie subliniat ce ThomasM'$n
descrie ln aceasti nuveli un caz de "perversiune sexuala evreia'sct"
reDrezentativpentru pre.iudecefle,dsplidite ln cultura cie'lrin' (9i devenile
un raoas al literaturii, a,ntopologici $i psihialdei)' dcspre endog'nie !i
casit;riile consangine, consideratea prcvoca"degenerBscenla" "tas€i" ewe
ieiti q; perversiunite"serualitalii evrciqti"- "SPiritul elr€iesc" al lri-sieg
m"ni ri SieglindeAarenholdinrnphipeazn modalitatea cea mai eracctbatt a
Decadenlei.
Mai multe detalii ale poveslirii dezveluie c, narcisisnul lui Siegmund
Aaren]rcld se hrin€lte din sentimentulapanenenPila o "ras' diferiin"- El 19i
consideraidendraleaevr€iasci ca pe o marca eleclivA' Ca un p€tfe€t dandy'
petrecelungi clipe ln fata oglinzii pentu a alegeoravab asoftalala co$lln $
se minrmeazi la prlveliyea ploFiei singulatitali: "Nimk rlin toate asted nu i
se plrea Mn, cdci pretindea cd (hcd nepdsarca,cizrAelemoi €i Suletele
a"ifarut" u potrivisc atistocralilor btonzi el at'ea insd datoria dt a-ti
inp,rti tinula.de a ti mperahl din eap pina in picio'r'e
d Beckeralhlosod-
.iiui rui si.eiind., .s. *ut din acei 'hlonzi pto\r imbracali: 8?'l?rdlh
spuseSie}li;de, ili poand crdvdtele chiar $ Pe cele colorate' cu mici tloduri
i"pa a" o"it t u"t Becketuth,rdspunseSie1hund, esteliinlo cea nai
^.a"asupru cdreia \)irea mea s-a atezat rrcodatd t l De altminte'i
l';leaft P
am-sdte ro| sn hu nai faci alwie ln ace\ttd seardla acestneatq '- '
ln dnpul spectacoluluicn Wdllqfia lni wagnet, Sieglinde $i Sie84flr|d
Aarenhol; se i;endficA cu cele douapersonajecu acela$inume' descctdenlii
lui wotan, de singe diYin, creatuti sublime carora gtosolanul Hunding le
serr'egedrepacontrast". R€venit ln apanameote'le sale' Siegm$d Adenholil
se contemplatlin nou in oehtrdlt 'Cu ochii culundali ln prcplii sdi o'hi. i;t
contemplichipul.li emmindrtecarctrdsdtuld cu inuliozitate,cutios[ "]'
Rdnar; ata ndtd t ern4,studiind tn trdsdwile chipului semnete"riSinii
sate: nasulpulin cwbat, buzele ptine $i blinde, ponelii iesili' pdlul des'
nelru 8i buclat, care se ldsa cu Sreu nnPdrlit tntr' cdrffe Y 'are utprt
piia i ttnple, tnfine, ochiisubsprtncenele 7rcase,thbinate'aB '
prezi e pe gemenii Aarenhold cr Fe o
Ironia iui fiomas Mann, care_i
cadcatura a decadenn$l lui wagnerist,nu Punedesigot deaft Frlrn prcf pc
"narcisishul evrciesc" al lui Steghund. A.€$a ra:dno ligust c8ocenftic li'la
fel dBst€ril oa 9i lnvititula aitistica pc csrc o prirbe$a de It sd db^cei rl&i
buni arti$l ai lretnti, iar desenelesale dovedcsrdoar lipsi lal'dltshf' Ir] caa*
Iui Paul, personajullui Be.r-ltofrnann, conttiernitlrii idcntit4ii evteiegli i s€
351
 - T.

F
b
il{r., errilrdiio.r']1ii l:t.rino8.xra, irr lirip.e Beei fllrfmann pare a nu
vDr sa r-
alAnsl o aprofundare"cosmogonict' a narcisismul i Con$iln1aunei solida- ;rrt'ze ernorle' tlllJei q; rJnpJri h JaAk'br TrdlrDL ljr slil hieraii' F
ritAli istoric€ cu destinul poporului eweu tansformi ln c^zul lui Paul senlF
mentul predesrineriievreieqrilitr o obtigaie sole'nn r-o,lrli ric!.r i r d;rPli,tin dnr.:atul l';tuhti lui i-iofnramr}11'?i' insoirtudL I I
III
iir!r!i; s.nscare r"'c(urrr )g.esiv. 'iinr o lT'tqttordeni'
.,: Aeer l-.lttrar,r,. 5cr;s.'a.e! esle .;drt;1 Cin dumini'r
.le'FamlzeJt
Pa$eloi. 10
de rn'
qtrl'e
F
'tf
| - Sionisnutlcukural al lui BeetHoJnnnn ti rcticenlele
j.jttt. l.i..s! tltrrtltd\iner ini ?r.tlut. . nnD.slc rta i! i, lrailtil b
lu Holnn \thal i al( lui Schnilttel
..i .ltltlrtu; ,4r. r1l .tt. u| tut; \ttdin ri cn&ne aple'dter can(
v) ni\ft| tt ,,1':.itut nr'lihti an.i( lr.rtra .] rrri)t'.u sutci?ild i' P
nu ryhct d. r?tcr. i ttiritluttl iu llot r L'a eet:;l tltildt:ttta F
"Conversiunea interioart' trAis de autor dup' modelul celei -a
t|i,lMr.tj
ruturr 'r:leitr - de\ru,: qri ,'.tttibil .\i ,t2^)al1!
'td
Frlurha !t)t atl:t
trt:!ii!ur.i i!. !h/it'ttt1t! sru r' r.iutak: 2. 'm. nl d!st:op'r:aj p' un ch'p ib:ii
't!
lt '' r
Dersonaiului Paulpde a Ii intarirn"rcrsisnullui RichatdBeerHnlmaru ln t
iminririje sale.t;ch von Kahlerevo.d in leBarw)(u pri"relul sau\iene/ ilolirirtnsrhal ;dangil ci sinlis. a..et;i nelini{te de(Qe'iri'l piesa lidr
"strenia solit!.tdine,dtstanPle subiectire pe care Ie lunft fag d! Lunlt' care
contrastauru tnradadnateasd ?tln'flolo ik lunc'l ti ia c 'nunttttc't
ttnno{tor sdi'"", pe carenici mncarperseculiilenazistesau exilul nu au
{;t.rj r,,1 t.:lalninl i lu; lieef }Icitianni cot.lirnnsei ia r)roafl8 3 sqPi
coni:lri i s. f1'..a ra.iczr.lrria 1) r$,r.iie dr nejticleJi ir' iler ijr'li !''l
cat'
F
t'
ar.!4ndi\ pe.son,rrui ire|llr" ra!c41 , trediro' ai
afecrat-o.Citind cuvintele pronunfat de Richard Beer-Hofnunnin 1936' cu
putea
^p^.e
tnerilde ce t !.' !irt!:ni ii cere rlzrruise
p.nt! Pcrre'ruliile
'oficlui'
indruale de k
ocazia calftoriei sale, prima qj ultima' ln Palestina'aproapecNne am (!iEi'L 5!1.i p..sibil .'4. !d atit .il ii rr{:ol'.'iia" J' (]rarotais (1'
al 'E' 'cffelui
elndi la lm sionism subiectiv, la un Pamlnt imedor Pronisiuniior:' 'ri ,:!liin1e.l rrlli.it (or;Llatnnilriir pi3!a lnl B.o1 llotnr! 1), !1:osiplsaj 'i' I ll
aflu de treizecide ani pe PdmintulPromisinnilor'Cdci nu poli scriedespte (n,Lii.r1 F !tr'irxarns!hrl
tenele biblice fdrd sd te sinli inn'o c.muniune sufeteascdcu PLle''tina Ah .scrisc*:a unLiroae a lIi Hofniau1slhrl il.?^r,j1:,1 :aiila asltp:;raiiEst;r
tocuit in peisajul Palestinei, iar aceastd existenld a reprezekt'tt k'deawn il.rlrfxlii. s, ie i'ut! t. scam:i fcb.ei .a:e i titdia li! tJ;L La 7 ttai i9lll
pentu mine o realiate IRealifitl , dar o rcalitdte care se sitre'lza 4easupta Firjrrr.l B.ei |l,rlTtann fsL,rlrde FIinti (' scr:\t'tre a ctue; lqn!:irne (mai in[il
Iu,rlii ftale Mirklichkeitl " ' . {le do )spret..ie plgiDi) lrral; ix ce tlr,isrrr ntac|riic i}i Hofinanrsihe; ;!
in opera lui Richard B€er-Hofmann poslerioara poveslirji Der ?od r,nisera i; Jrs!'r.a ir '-viDla afuza!;ci .le lo"hisrn iri d' o:Eolir nllionil
Geol8r, acesi sioni$n interior care sprijina 'rt atlta iniensitaie narcisismul :jIl;i;'iail i,, t)r{iesrir}sd iui iac$l iiu ar!.facre'li u]lei e'ch'ziutj r'
individului s€ exprimn prin intermediul temeip,'ed?e;ndr't, situatain centrul ,rJiorlaifj. l; .ri i, pt'"tuliia i.tl ittt\ rTeq Jieutt. t|t,Llie:;a ntiiriat' '
ciclului Die ntsrdrte wn Knnig Daid' q; mai ales al Fologului intitulal ;,yt'tta'ti zgei,i,r' o,,t",t.,,i,' telrtic!!; : c'a Iacob.Jtr iiflsi! d€ {tice
Jadkobs Traum, conceput lnceplnd cu anul 1898 $i reprezentatln toamna iorjnil ac pu|elr .{r de doniin.iiie. $i, in.o!r;nude: Citd i t. lpu e aPttl
anului l9l8 la Berlin !i in aprilie 1919la Viena".Prb intemediul acestei ilirbcl t:at' t' ptit' t';rinf at : kc?e! ii irtdbdi nv
piesecare aminte$e de misterul sacru'autorul lansao sfidarela adresailunji l!.tn de v,!
'?t:ut '!3!t|t
. ntr lui'.rttitt td n" vi .'tr/i kt t.sl:\it"'Cc!i " iii aceanc'tie t
;ontemPotane, zguduite de razboi Si de antisemitism lacob stabile$te o Drilolru trtt.tLt].t;dtt tolit;.snr'l i !rti:;-r.1 Pkti itr!'dblt l1r''ttttl tii'l E
relalie direct Si nemediatl cu Dumn€zeu,care-i apareln Yis Bl revine la E )arsleii.! (tL4)nMdki. .iisus ie<|slux: uclicitiianr. i :icnftutu: pt'ttr''|
realiuk, intArirSi convinsdc eficacitalea pemanenrda 3_esleipredesinan . , .i.t'/ihit o piar'a dc i.n" <lan|"bs 7''1ut]r'
Putem compara;cea{a piesnbiblicl a lui Beer'HoImanncu cea a lui Stefan
pe c!,c.;daii ':u druttt':lt (/\1€sul'
.r it prtut .t)t tltit de hit? a|& drclt skbti u $u 'i'lolul'
Zweig, Jerinia:, publicira in 1917 si reprezentaidla Zfich" Conftuntal cu (Henu;rLttn, d sul:t'ur t(tatii ir trca Lt:.Art:i'tiir, 'j in s'ris$riie rrflil'rr
aceeagicatastrofaewopeanA,Zweig adofla un ton pa1e1ic,nu flri a cndea
l5r
352
 lnmdire3 ilinerariilor
re. Hotnann$hal va incetcn $l se faci ienal penlru acc$ul de furie d;r: tuel. Tonrsi. dincolo de Jcesledirergenlena'il'ese'
persotarl aie lui Hornamsthai {i Beer-Hofmann edr cli nePutirF de nega:-
zile de Pa$ledin 1919.acoperindopereleh'j F,!.r-Holmann de eiogii.
lurner omamenial' la socreratea
Acest schimb de sciisori Eiine arenliii r.,;'i ales prin iezvillrir;le asupra i'""..1" ,r. lr vis lr realirate de la
are lo. la acestrvecnrretn'en1anli ai "Tinerei Viene Pr1n
lui Hugo vor *Iofuanlisth;,1. Calli nce!1 ar:or n0 3borderz, rticiodala .x'ntemlnrrai;1. .
ra
*tlurale: lnn'o larinnri indiv;dualist6'a sionismului
chesliu:tebpropriei idendlaij bv.eie$li,dr|Jr doar strt)o fomrl fo4i," o'olitlt. ,',.-'"ii"i i'ia'iirt.
reinbarcerea ia tradita learrurui
iar dial^g'rl slu cu Rich l Betr Hatmrm rlovgie!-tccr' Fintru ei, e:re lor l'a ;;;;;i.i;;-, ia Hoirnannsrrar' prin
carolrca: la Leo-pold vo'
de o che$iure relulad- Per1nr un plus de exa;ltlate, ,r fiebui sr lotbim in -"'.** ai" . .olul dt XVII led Sr lJ ioeologid
Au'uri ier"rhizire conromr uner
;egilr,r.i .u llofrdarnrslhal de{te un sleri de oiigini evreie$i l da' And::an.pnn retormul.rclminrlureFmet
.ontenpo:xni; s1i m se lncurcau calcule: culegelei! idlilitlau r diri'r.
'- -i.t",""-".f;
^ra
''Juden inl deulschenKulturbemch". incheialrt io 1934, ii acorda un loc de " nu s. inttiaul 1tr lwnalu] str din anul 1919' Herma:rn
t, u-a's ,r
'r;";'i r.ierrc derd aprcareddr' uit'trir'
rnoa'e lui Hofmanrsthrl". I:ti in.i din 1912, \4ori1z Goldstein il sirua Pe u*
'i.i;]"
;.;-,;:;;.;i
"t r,,,,n rre recr'urreatrubaro' 1carui unic]
Iloimann$hal ln "Parnasulgennaro evteiesc"" '-t, "ninr"1Le a t nut!'rni lui
in esed sau despre tlrljnam*|nl #d sene Zait' Hemrann Rro(h a analj \o.dticir'..ulln's:|nt.da aJ MriJe rc D"mncc\ 'b la
zat cu subtilitale alrtisemitismuliatetiat" al evreului asimilal' in .are drs i,-"^, )i, i.";"i,"p, r,,.n' a" iL"rc":'rar\ecmeri'ur 'Le:'a'1inr'
tulEE un fe omen de k"drckbn cu tuud etaje, Chktr llupd o asint;i'tt? ttu' ",, n. ron'ertJlolIor it 'pl" identrtared e' reia* Beer
..
"''."^*"1; rn $aorrra
i td d.-a iun.iul nai nlrar xenialii, finii leSat
(tn pen&nbra tncon\'ti "',. "i"
11-,r,",',, 11.r'r:.r'sthaldreru 'idlcini ornuneti adij'cr
etnului) de si.aata in\iald .de izolqr Slori)Its,, Mediul de asimilarc .are
': oonsta larl indoiara irr a n
il arisinalilatea rui Bcor Hofin^rrr
d dabindit de faaie rnuhd rrene l&niliaitatca nei lnri nartle esle consiLl?' ";;';;;;;- irlentitarer culturala vieneza li' iD ateelt$i mi'sula'
opa.rt ;; ;1,""r,
n1t t gindre de la o distanld are l\t:e din el un nediu strdin Atin,ilalul 1( ".iof.nt
idenlilaca eare'a.sca.
sinc itftl un akt de un srai superior. El altt ales in sinulpoparuiui ates ^ - srorr'mrrl'|rrhirr''l-1l lr'r Rrchlr'l Be r-
p iur nuni "Ale!at" sau "Artislx!': -A.o,nurea.hjdt suqU"e'l mul ndiionrr': n
Iacob al tui tseerHo{main s-ar li
s.-rrr",f".,"..;. tn hr 3rrume n losrcrIml)enului
loclnai o rsemenea forma de Lrredestirare, care ftcc din el un prirl al '""dl ideolofier oJt"r''le'otani'n(- cunrele I eLn\urnrr
.n:incnlrctrelentrnr
Doelilor, li convine lui Hoftrann$hal- Dar, ?e ru ca narcisismrl unui ,rrr" lui Ulrict' nr Manl oihe EiseNchafran' .'Prei.nsa:.
asmener lip psihologic sa se inrcruifice. ptedeginareaevteiascil tebnie sa ""i"*-p al t)krdred dintH) dltd tk':d evrcii s'at tntart sd
!i'it*-"
rnminn, cum spune Broch, 'in Fnurnbra incan$ientului". ,Agrsivilaiea lui poatte castunut
,.lAn,ca ",*.*a etra;,a' sn-:i teia vechiterutrcniw gi sd
Itofmannsthal fa{, {ie p.ietenui sau Beer-Hofrrann se eipljcn locmai prin alerc la noi Si carc
otient'!. Re(:anist:.nutt Ealiliahcarc tocwi a fdcvt
acee, ctr acesta din urmi dezviluia ceea ce trebuia s6 rlmrnl ascuns. 1\'i'l nuatatitaa'
.,*t',aA" ,;nd loptlirt Pc 'lrldnada
Holmannsthal aseazAproblema I'e terenul luptelor dintre nalionalilAli qi se "',i..-",;
"',",";,. pn c l; ttttt | alc
,, !ein;' "''ptl ru i'ldLt't rtP .'i
refugi4zn ln ideologia universaljsld propagate oficial de citr. puterea i a n rciP c^tPr' t
.amtr!. t, 'rtt
habsburgica si adoplatA de un mare nltrndr de evrei asimilati din Cisleilania: t-
, , , " t r ''" , , . '" * """t 1 "'',o 1 tt ? P\tc ''u m r u 'L i 'e ; e tn c
un universalism care masca in realitaie alianla obiectivi di re evteii t:
^
t"ttttl tta e \u
. . , l i r " ; , , ', ' t i , u e t"i p t e t'"a 'r p ' ' Ptr tl a '
asimilai qi austro germani. 'r ' u n o "t '
t P'd '. a tc 0 4 a tr " \a to e n p h zt '*
Erolutia polilicA a lui Hugo von HoinaDnsihai, care aYea sal faca sA ,"r,,.ni.",u:a ' tto t
natwd li r|li ca
vo.b€ascd ln 1927d de o "revolutie conseflatoare". line de paradoxxl retevat intenniwt:ii s; pe,tct l'',, keda1i'leeveilor artevdraia 'etlca
sptciait in .sinuL
de ce'shom Scholem in legiture cu Rudolf Botchardl: Acest otfl etba' var deLeni it hijuteie' .ry spun? chiar ' 'ttisto'ratie
s'tk
odindr d. dotet, contins cd a .listrus tnt cc erc erreiesc in el insu{i. d .lew' ,.,"',, nrins rcc nricntuarc in iwut tronutuiMajesriii.
'*lr,
";,',;;"t,, caft se plinhi Pe
nit purtdtorut de cutlnt cel nai eloc|et1t dl fadiliohalisthuLai Senmn ti al ira p'"tu.t;. i^ieinc ui sinPla nai cotidiain
poii int ni' a es'
conser,'atorismul ui c uh ural "". xnis*r"!:i i,"(ld unica in tLalc,penru cd dt'ur'aici

354 355
 din Viena ln
t.t,t1L1u-\eft|eina vtbild.iega!1!n tur!r..1!Ld, tt't,fldn Li.h lr\ rllyt, .Jj.nr.iD l8lt. ele. ra Le berg. BDbet rnlr'rsela rJdversitatea
r c- i d'
siotdtut intl-ia!:st it-t., ,i.Le tle td!e ieu !:ti':e::ul t' patrtuiani p;nd i! ." . i ,:" i ,," ' 'i, L- ut . r r ' vdr ; e' r 'r 'u5 'or ''u|'ion -r'
''lr i/ 1 or do. , ! - r .
:-;; * . , ; , , , , , . , , n' , ind 'r r t r ''r
t?'r,.n.ri]"'. '-lonte:rri ri raaului ltri n{l|'il ,rda.u.l:!rl:itc r:i :,ccil coi1.- -,,,1 l'p: 'r 'ir r la iuJiii " r ir i I
J-etrrsdorl esre irn'rrelral:d lia;or.r: rnr,e1[:ti3or s|a:ifi. r]inci :inle t t t - ait . ' r . ' 1|r r 'r ' 'r '
^t-., c''rr*urr' u;
.irinocrmioe Dar .xplnar,)a li c4rc r o iru|tunnl, ro:ir..!(rrl : -. : . ; ..',. i.':,',,. 1i,.,:,\' ' 'un'nj a1'
.: i'l c. t i l'ir zl'r _' Ficl t '. i'
!.ixlimeutoazi rcll:f1ia deiLoru rsrti! r.i.ii,tri tl'rl..ii.Lr ,1re r.,,sl siinj ri ' ,,1r,^; ' 'r r ': ' 'f n'r su''"r '
; r '. ', r , '*i''n- ' t "r nr r 'J?r ':
-- .hjl1r ti in fonnr :ia t{kurda'- ie lulrire|r1rim. . ;.;' tcr
'' ' ui co rrne ir'sint si if iliretarixl 'co:rvcrsidn'i
lras
U$ dt itr;ortjr :!1 fuj ili.na.ri ;lr:r;loiir:rr,+ ,^ultr. Siinilzi.. iti ,,.,,'r,,,4. , ",'"."
r]'niiesl'lse iie jr b1|I]in.rpul reti.rnl} lali.r i:rrie rrii43 i;ni.lt Jes.fisi ;! ,;i rnj .n,:.
r 'l'r e/ r 'lr "r r ''
!|et 'loC C!./CN. El scria la 2 n'd.lii i91)0. ,,rirt .' lirf$ulirri iinl,rieii r:i , .,, .r, l, \ ldr ur Rr '"r : 'lli nit 'r d' r ".
t)r!;re i:, coerenlx rJolesdtl tc cer(.r .,omtnra rlJ $n .oi,er a.- JrltR tre . ," . l ' ", "
,.i l', r - 'r '': "r '- 'l 'r " s '
i r' r r i I u'' ur r n Det l"
iirise..iar neirtirar* pe utl tiri ir t q:it)iui 1i ldt;Ni..t.t. !t!.:i'.!L /, '' '-' ' ' ' ; ,,, r , r , , nr el t e '
nt:.inrnlti ir!(*:itt ;.: rtu te l)oat. !.i rt! rt; fi ti4t trt1yl1.,ttitit/t:..ii htj!:r. ..", , l; 'l \ 'ar r l l"r nr )' ' \ 'lI I Ji t ; c' t '
t! .tirl. o {pi::rdo/t :,ttack, D,\\FrePt'zi'td accEtttt tltctut !)'Pol
rci.|*ul, t! $lti .|ui .ti? n, r.t!it.tt. ,ir, tirir:. nvi,er *,re, 'ldit.:/ir.a Lnui tt
,' ., r. : ', ' ; ttr t J: \ 't lLt r 'c
r;rrt.:'" Lflnrdz, atoi .neva.iiir,ii .u prililt la lre.rrer li.cvenli iie i, t , ( Lpac, , " '
reaLible l:! rir ldin.aie r.otiv. strne S.lLni'.zJ.r.eilc leioir dt, ?cxtl san lfei t t t i ! t tt i"
t i 'k:!i '4 t' - 4 ':\'
'. '
le.c|,rrid. ans:jmb|i .:n s, le pr(i 01,.rit,l- ii In riil. , ri,ie I r.,ri\id.itn !i i, ,, r ' t" I' : ' tl r a 1 t " t "
:.t " "' '
" "" a s't it ta translrtt'1et'
aloliul lrrr oralrri. $i 4.rnrrli.- ,,i;t", ,i.,,,rit,"'otr'," i,,r+ fmitr'li' i\rtd;:iI
'u A'"1
Dirt notive rorrie iileiile de !sle ,i. itii Il,,ln.!'rslh:l lrici 5:Li1drlor fir ,,. .-. o! l P\:\n
a;]ft...in"siclrisnul suhie.il;! al lui ll.r :iolrlr;:1ti. j-idi liiloiitlt cl, r.*i: ir, , ,, r, , 1 " r r n r "i ' F':" r t'i ! ' i tl
n r c' \"l Pi n ' m tt
r!.!la a rti$dirc Frer irJlionrln !i i'ri aJriip;al, de etnilLl rei;gi.s, rcntru ',;;"; scrii'oruhi neo'br,i' rvricha 'rorct
l;;,;' ur,ii) f,nr
ai s!'duce J,e libenn trNel.lof din .i. 'ia s' lnc.e{i.1 rr.r irl s.it'ii;I3 iriee'r eie$:nrrr a'imsrta rer elt t
ii,j1ii,!.ze*;ki,t, ': e .tn nie'zith".rirl|l
doi,in{iile ir.i,t16feqlru lord*rrrr. Nr. rLli.rn sl r itraln roiirl]ri sau . i ofcii liletarr !i rllosoli;]i:
.rrioiaiismului err':ies;'" 0lnteagi mi:icr'rearisli:L
!e*;pe..l;va .ea tne: ooniFi!1l N{p ..iCilie; c"reilu r;enez;, I'ria ti 3J i']r ceea ce rf"tb tsirilil
.r/.]t.. oA ni.i una din reacl;ile la adr,rsriu,;\etuilisxrdui ii tr cr;z.r asiriiil$ii
,.L,ii"t *" ,*-u rn''ecruali ey'ei av'a s'! iilstreze
_f,",rlt"*,
', (|
*,"ias!t' Fsntr']I promove s'ria €! in angrsl i9Cl i,
(sociaii:rmu1, siorisnrui, ssiiniialionilrnui r;r;ngridil, ilCividollilmu;. eL..l iu ",*r"" si conduc' re&'lia tlis'ci sionisle na foD'ja1et" i
€ra pe de a{tregul saislacatodre'l ta fala unei asemcneacongiEnrizii!! rd.ide ,;; ;"."i, ;;.'"t,
;..;l ;;",;
""" a 'iunii{r' evrei"nui era sPrijinitr I'rn'a ec'
ir t
5i oarecun disfer?l€ ) protlcnleior .r!.nlen1poranc, ln lala iidd.izrei tuinilc '.r,."i'ewest ae tiit:'scti"' tietras cnreineiarede pidcnli
dtl) s?iriiirl clili., conversiunea iu: Rccr'i{olhann nu puten de{ft s,', lrart :l.:''' t;;;;;;;; 6 !
Fej$el' tr{arlin
,,' ,;;,,;i Epbl;.rrnMoses l-ilieo' de posnri Be'Lhoid
i;.;'l"j,'i; ;i!; t;,;i"c1uari), Ar'?arac'Pute anmra
edilo'errn'rrrclr?r
J'sP"J'i/ Llui ft-
rde'l '-rer >i ecrericii
2. Miscarea 'junilar e!rei": Manin Bubet Si ilicl"lr.l Beer-lloiruml " '. ^-.;. -ctr'ur, henlialu' rie+i nrudeme I nul dirrrt'
{
,r,'l,"" :' ,"""., i; rru'!r'reaunri cu)rtr:
Tendinla de care Richard Be€r Hof$ann se simlc.a cel mai npropial era
rcwezgntatA de junsjiidisctg Bewqunt (MiE atea junilar evrei", iorrnlll. ln n.;.i'p,'l'i'"ur.^'".'.
"'.::.:-:lT:T" 1;;"'jJlfi
.serrtor Die Natiinale Wiederqebult aesll
l-.lTil;;ffi:
care recunaa$em cuvintul cheie il epocii: jr.n8, ca in JxSendrrtl s:u 1n "Ti- Modene(18e6)
nard Viena ): unul din cer mli rluttd metrrbriar aceilerb r lo$ Manin BIbe'
)i"i,i*i )*' i*"e a" urieniaeeQ8e3)si Die^iiabch'
AhadHxa$"'
(prefalatorul volumului din 1963 de ope,"e ale lui Beer Hofmann). Nascui la ii p"t im*r' .r 'p*ao' sc'iitorul'ri t
356 157 rI
r
I
l
 A.easli varidnll a snrrisrnxtui. c?re consi,le,.aali rarea cullLrnl:i 2
iudai$lului ca pe s priorilat€ (turpotrjva r.eiei lRed/p.,/i( practi(are de
Theodor Hcrzl), nu licen tll: misrer din daioria sa fala! de nietztchemjsm.
Unele declrafii ale "sioriigiior.qlturaii' aDrinrcscde ideologia singeiui Ei .
rasei. h pre,rentarea sa la Jiid'scher Altuma(j!.lleiwel sffie Axtkl rcmel.
errcie€ti {i punLtul * verlet. ?rraicsc sint rcye.thtate nici rl toari rarie-
tatea lor' (:inrldd?rc infi,lacixdte hl p('p.r ti tradili(, cun este,tel nrni ad(-
sea,ptutlur:lia e\)reik* din L.r: citd decld.dl pktd\se tk .rdtum .u!op.|wt
pentlu a-tl asacia iulaismal nalional n.de,n, c n estepr.itlut:lia siDnistilo,
dit Ewopa tct:identatd. Se ru1i td1.r|4 $ opete;? s(riitotiiot ql ale nnittihr
jiinlx prr' eine4a \.nreid dlrsotutu!,in nbil in ltdefirul sdu,podte dobindi
din Europa accidentuA cdre. ntc.nrtient sdit inrd u urms inD ls i)reLnui
elan rulional declirat, dau .Nrei lar a notil erretuvd sDecificn..:.1t.twre d
compohenteirasiale car4 .,t:1le{uiefi(ih ei"".
Unul din marile surcese lilefare ale luj iunsj dst:he B.wegung I a <'atl
stituil publicarenin 1900 a unEi rexi inlitulat Jul? (ia drept vorbina ecltvoc)
jl lui Biiries von Miinchhauselt, ilusnal de E.M. Lilien"". Karl W''li$kehl.
discitlol al lui,(refan George, ii SEfan Zweig ! au nunaral printe colabora
lorij cei mai celebri de la ; iidircher A loa nach. " S. hlaflied ftr MirJ nri al llri
Richard tseerHoJrrianl)a iost de nenumAraleoi reprod:rth relisleh a.rslei
mi$iri'"- In acest conlext d 'Rena$eni culiurale e\,reietti" !o tusctia ti
finalul po,,e$nii Del ?lJd C.,.jr
3 - De Ia l,lietzsche la nistitiln l ettreicsc
Teza {ie d.,crorat a lui Mar.nr tsuber. suslinut,r in 190"1la Vieira. si hri h a
Beitrage zv G.schrhte des l,i'riridkarnnlpnbiem ''; consacrati lui Ni.oi&'
de ares Si lui Jacob Bijhne. intlnenjrte Je Sch.rpenhauer!i inai al.t Ce
Nietzsche. dezviluia preo.up\i .orliure irlregii gen€raiii tJe ca.c :!JD
prez€nlal'o 'rn pdmele patrri .aiji1oi. aie acesrei lur;jri- Cele dori direclii
tundsmenlale ale acestei Blndlri Ie constitda nec$arr dririiir-- .t acelui
;n lo0r"r.
t 14,tpiun ihJtvnLattunl 5, .fl.rrdcJ L.lui indrt;,iru!'sn cFaror.
Brbcr li consrm m articol i lin:t7sclie", anf|qhd .i acesh dir lmtn
nnaginase on lir di o erois .ar.'tj era tropriul creala.. depai.Cu-r€ in
acela-_ritimp pe sine- ln locui unri altn sn ::rcril. corrinua el, Niet"s.l,e
prociamaseegoismul propi;ei dezloltt i. It conceFl;aJui Buber, SuFaotrul
ii opune acelui D,mrnezer ,le h'irxjepuhriie lumii un ieu in derr'enire,I'1 a
cArui crealie conlrituie Supraomul,$i eare;F.p ?ii!r, rcu$iraunor evolulii pe
carc Nietzsche le presimtca.
:i58
Dop. .e a des..'perit nriiricr Bennanna evleiascr, acest "?eu llt
.l'!:ni.e" ,rs(:onlundr'l in .onceplialui Bubercu z€ri le3lizat' al comuni nir
r':r''.e ),. m! r|,?ir,ur.r..I u',r,; 'c.la sirla(iec,
'n
i;nicg. ,,4:,{ii ;luberexpli.a. l}i, l90A nn JIs! nnrt:at de inlluenir mirt;cii
t:er,,\tue,.;e la Maljtrul ,tktuFi ia An(eius \itesiur, pentru &re Jundi
t'i.txli fiit4ti, dirtkul dt),nim:i inpxrs.tl!, cunoatteo prind.rt{t(t., ih
:ftll.tu! unnn, at.'ai dr tr.iluen1adeze.ltirilot lirzii al€ cdbdlei, arc
ii:.rordtluicsc t:n omui.poat( .hbindi pukrec de a inbina xeul a!?za,
&atqra lumii d ptapri! sa a:r.kluna, ihantinti:rastlela ludt nu{tele in
nitu Binduidesprcr:aliztru lu! Dumnezea prin om, !'nul tmi apnreaia
. dractelaide rcdlitate"".
Aceasn !;ziune r nnui nldividualisirteogonjcne rjula sA sesizrmmai
irole :niicarea l.in care, ll stutih:l povestirii ,c/ Tdd 6eor8r a lui Richad
Itee, Holftann,pemonajullreeede la narcisismul mo4.iila narcisisrnul vielii.
de la indiyiduaialngustl la nidividualitarea creato.'re, de ia visul egoceniric
ta o rcligiozital€nisricr-.La dreptvortlird, nu e$revo$a de o conversiune ia
religia .rreias.A- CershomScholema scos tn evide4a tocma; aceasta.
distinclie cJre lace io4? li slabiriurrea glndirii lui Maflin Buber: opozilia
riligiereligio?ita1e,ird"isn oiicial/indairmsubteran,cared cxtlic, de ce,
dupn folmula l i GershomScholenr,linnrul B ber aveao adinc5ave$iune
penrru Lege !i peDlru hal*}aii ln loate formele sale. Nu nurnai, spune
Scholem,ci nu i ,rcofth nici un loc legitim in iudaisml a teniic. 4i. ca
rommdc,o considera ca pe o putereosrii4vielii".
Sa notin .n o aseneneapsrspectiviasupraiudaismultiprir mijlocttea
lizi nii hi{ic€ se s!tueazA exaclla op sul celei a lui SigmundFreud cde
prelindcaci iudaismules.ereligiaanti-mislicaprin excelenF- religia ca'E
proclama l modul cel nai explicit Legea Tatilui, adauga Freud- (X.
contempomnii fui Buber erau .u deosebir. s€nsib i la nora femininl carc se
(iegaJadin concel4ia sa asuprateligiozitrli;. Gurrav Landauervedeain el pe
.e1 care intie qi apdrd o sindne specfc feninind, Jara de ccrc nu va av&
lnc hici ftnilstcrc, nici intiherire a cultwii noastrc ajunsd la Jin tl ti mergttrd
spredetlin'". Deja Lou An&easSaloln6,o altAma.re":nisdcaiara religie"
din e,poca$ilor 1900,sugeralntr un eseusincretic, ittitulai ln&aznel "Jc$N
der Jude"^ ce nsus Ckistos datota iudaismului tcligia sa pamtu$ean4
mesajrl s6u de iutlire constlnd, spunea€a, in a I cortopi pc Dumnez€u Si
lrea$a in uniiatea iubiril- Apropiere care arati lntr-rdevar ca iudaisrnul
359
 t
F
F
l
h.ruli,.ri i-frlnl '.rno trleqri"-t.ri md niul! s::r mrl rut ltlcr:. nr sett,', Li.
''feniiizsa cuttuii' . .trrac,i'iiri.,! pe)ltu .l1$ru!e,rlecohrui. Illlr.ir f ri,ir ;il jtttLi:r uvtu. "'". Mis'licisF[! e!r.ies. .r] ldi But]er 5i 61 lui Bee! Hof$rarir
,.trezint?l uni. dir vid,xiirele d.sceDd!n1sr r'l*zsc'l'iene de ta rnoe.ir5l,!l
r
Vier€i. Adrli Jeiii!ck, sut'lili, in ca.tel sa Srd,,dx und SLi,rlh ,cr tai,.!,1rtt:
:...ol'liui Ir!!!1. eroul lir'tlir Tod Ceorgr :ri fulca fi liezat trurf.
:n6hn. irhtrqklphi;..r. S{1r.. din 18b9.trisarlrrile eL:delrvn r. feJli
Erscn:r.lr ronxnrl j/l'J,n itp, [.iN.r\.]ul,e,t t,i1eareiniilx .i j!'!usil , clLri F
nine";:ie irrdsismuiui: vi!a.i:!!ea. r:rpi'ii1ate,ginCiJii, adripiatrilirsrr.r.rnf
lerni.r, d.j ti stirirlll vindi.llir, capabil de ur;t violenti. d. vaniure .j; ,le er JnDios
,,lrtri
Lhtlatrlci{'Koniessi.,)cn"
r,+rio.;.i.,rie $aril)r nti{l.e-
3le lli Buber
:r,
nr descriefiie cild il:|],odi.r
i,,iunui J:ir '). irte,r'ilicarr:r
t3
perliciliilrie. dri lipsil d. nt;!ina[rat{, tr .:errerareri$iir4ili.I'r- par.nela.tiir. 'rur.rtl,.rns.
11eleniid&re ii iudrit;tle elrl ieirsel,ii .ie ife:!en1r. ii nn tloi. ra lln1;setriir -vrria\rn.rnsii1ui. l|i raijrLms la (.izn od.riti ;r i{ienl;Ll;ii. iijn car. tlec.nl
Ca $i Uuber. l)er:nrfuilr tcveq;ii iui Bec: lloiniar,n .jes.opeli fe :arl 're.s,,:t! .ti ft,manuk!: iu; ||1ls;l iti {l5d-slc rrorJr;r!.ale .1. ietire- llid.h.
ovreilof lonjuil .i. ir eul siru s!!i:.ril. Acest ueu esF srnsnin cu 'lirii . .ri,!i i r;:rui iJertilate te ,,oiislixrie inl. uc jt,tJruLr praie.1. tr il pri!il
"sing.r'. I,r.r7t.Subi..jliyitaJ.:3 djJl];!ir.i, i)frr,rliii .li limpahc r.rirnnl !1ii1!r.ai l)rr lirii dcar ;j pcale d:, :tr !r
d€tiaginCtin1rrcle iod ,id(ni;ei.
,,.asidr:,ir o r\r.rirner ft,.nt;] d. ie:rrau.ar. a ii.nrilalii (ie|! ii zo/ie.
derine crernrr.a hi Durxr:.''ii. h a.esr sear jir1. h{etege ri refleL.ijaiLri
tr-i.ha.il Beer'Hotnr;,D strrli'd c. sui rillul pie:rei\ttt. :d/iko!'t I roun ! ii
pu:ur fi -.{r.ismi'. I;rcob .el r|i.? jntrl tn dialog .r Durt,ire:jru (n?na,urpi! !i r; f.isl-.henrare, slns,eiil , pr c:t.t Parrl lrezriie a c percelc ln.i
k .are se ginnin ll.er.HoJllrann 1!c,r! s, .asue ire scenrr !..*r lnrrti, rn ats. n lralucnr,:ie? Ul,-i'j1eleira:e .tio i'.,vesGij lui Beer Holmlr*
t{i
Dunmczen .obonla dln boheJel A*!lljcirr,.) esle rnr N1r$1,c.ea1.,fat tril r lrl.oiuce c indoi,lli lsriryri natuii re elrtici si.'nisle a perssnajul}i:
':r'':.. ,rs. ..ft ..a!.:
tj, $i.:r C.pdrta,tl.tut, ,d) dtr.!n. de toseal.]. Fdtrl t.
in .oro.i1ia lui llube.r.siorlismtrl.ruiirr,rl- fo1nrula; se fctri'c:!i! rr t,ri .i!ti..t tetlir ti pt: .tott. Ct! it cut]t,' .4irta luk:lnttii sr c;r:zuse ,:.
'ixu'
8ee. l{iinnnrr -- se reduc. l, i:rrdr,rl Slonisri .arc |ni rr.iia' t'exn\ d-i lstilti I r ! <dkir.1: .,1:i .:un sinLi t .:um hak: ate)
,aL li:;?ictr./ 'x!1:i! *'.
..:cstui .)u1.intF ;. ht lt.tit. An ci: ih! Frc ut t)tu & .eo Dtti ilti n slntu:l rliiJi r,.,crl,i.. Dar.eec tt tt,!;!ea n dt:.it ,iiiatu pruDrithti sitt.
'.u
C'.,xiit urd r,oi tIrrc, ititt li, prtlutizinu r.et si \ut ilnli a t..ttrat!: Vis.ii,'r hlrsi din.atii(nri !i arl!:a. r.rft i t)rinJ bcldra r povestiri! li
din i..t'1 uhittl, ln.rh?drlbnr ':!!rir,q.h r! grer le terjita:!". le:i Jurceilat., reilitrl.,:are pnre a tpa4tra
lt lnry?lui, .11'! .t Jrst atiic ten,. i ilax\it;
.ci.rsn ld titpr.tiutri'itatu, iltd :deald .ar. ' ehui( ffupar ,a\.mt;tl il,rNinru'rl!i Jden!rate; .rreiisra. ,.ier.otrrilr: int 1n soi Jc iiuminati
l!
.,,i;1.r4, 1ji. er oar| d. ri.ri ri.ar. a. iluro li,r1i!n! l lt;chard Bier l{l;f.
trteu. i t!.tl:a nirttnttltt:1,jt ErDt.iei !:s.n!r: ,ti-!i latp llttiau! \d e\pldtr.
jr',;1r r! ;:tl:rga i,r Jrarariri,r.;:ia !:r.i nn rlrnrrrr d. iahu:l r riJitpretcarcs
irttl nrun izior? dsuplu ri.r,i/ rx- Irenrru a xjuogc lx r.easd.faliv;1!.:.
indi'/iCul ll?buic n:ii intii 3i r,lltnmdt in srl}e ixsu.si.s, rjlDga rr '..}roprir. ' i i i rol l ,:rr i 1r ] ! 1r . i. , ( : n, i ?l ] ?r ; ! il! ?: I |1l ax7r la l't l ; 1eCislin. t -' "o. cr i
::iritiiri :ienril:li,.,c!i rirn3iriiii !alc r..e;!Jri ranin$ irr .i.jp irep,r.ii1
ilr aceas{irDcrspsiL!vd,d,.renrnnr n:r; cr[1.1:4, din niome.r l]c
'n.lil;dul
il giselsle!e ze l carc i vo.i)sst.. Ili ]nlologia \.\ tkst.nirhc K.,i!t.ti.rc!t.
.lpinrta tu 19t9. si pe cire Blbef in.epuse xe o r.rie inc.'i .ljn lt0:t. nisri.ii
genrdDi qi iu\idis:nul se alili lr l.'. dc cn.ire. Dar jir rlivertii misrtc;
euronen',laoislnul ch'nez. rti:ili.n efhreana. Lr;zrl]riniisarl inrir,rn.:.suflsmri
din Arabia qi Persia"'. lrrn|itr dc a tun!l{|t secotelo..Ctn secoi t at VI Fir
pli:i iir secolul al XIX le!. ,a,ceasusensii}iilale mieici, jje liirs,:$e ioane bin€
de o {eoiogie riguoas:l; e:, F(rale chjar sl le .on.riil arcihr. Astfei irirz
Ma{hner, rurrele soeltic, ioleazi dupr o irriini.c l]x Mani! Brbe:i
''Perlnnalitlte dc o wlaarc {r.". ptietcn c LaNttlct.
fln'atd. tveu:},tah(

360
.r6t
 CONCLUZIE
I ndettrm.inarea (p ost)modernda identitdlii

1 Cejoc trcbui.jucat? Witttenstein

Panicularitaieamodemiior vienezi a constatln aceeaca au tiit, lnainte
de a 1;cc djn ea rema operelor 1or teoietice, ljterrre Si artistice, cdza
individualismulli sub forma unei pierderi, urma6 de o reconstruclie,adesea
prrcara. ,i identit4ii subiectul i Pentru cea nlai mare parte dintre ei,
"condilia modemt' rczulta din diluarea $i dispadfia tradiliilor, qi era
asimilata unui rriumt al fo4elor de dezorganizate9i de dezagtegare,ln faF
c*ora fie.are indilid se gasea intr-o situalie de incetitudine !i de
dezorientaregreu de st{piiit.
Retospeciiv, Ludwig Witlgenstein se numardPrinte cei care au exprimal
cei mai bile acest"spiril vienez" nrin observatii pre€um umritoarea: '?re'
crm kchii fzicieni d.esprecare sc xpune cd ar fr descoperit totul dintt.
datd, cd {tiau prca pu}ind nmterulti(d pentr d putea stdptnifizica, tinerii din
tilcle noastre se gnsesc dinh-o datd intr-o situalie in c.tre tnlelegerea
nomala nu nwi exte ruficicntd pentru a face fa$ eziSenlelorsinsutare ale
ielii. Totul este atlt dz incurcat inctt, pentru a Jacefdid, at fi necesaft .)
puterc .te tnleleqerc excepliondld. Caci nu.nti este suficiefi cn ttii sd joci
incul tlupd toate re+ulilei se pune netncetatlitebdrea: trebuie cu adefirat
sdjoci acettjoc ti careestejocul cel bun?"'.
Comendndpa-sajeledin Witlgensteincare se refere la conditia modemt,
JacquesBouvercssesublinlaz| cA "an (joc de linbaj , nu poate in nici un caz
la rcz ke tn totalitate din canceft.treaMei cftalii sau a unei tran{ottdri:
trebuie sd aibe o bazd sd rcprezintece|a spontan"'- Acesip\nct
"natwau>,
de vedere anti-convenlionalis! car€ provoca ostilitatea lui Wiigenstein, de
pilda faF de proiecrele de creare a tmei limbi universale,a llnui esperanto,
contesta faptul ci omul poate in mod liber Si doar prin mijloacele

363
 r.li{i!a;rt.}ii saic s?rfrei::, l) r:.{i il( jr nx s| irsrJi:j jf (rtr|ii
ri]tr.;jj
5.,ri;rori tj trnlit.n rei.r .si aucl'.rnne?,ri |enre tre[i3laie. iteori chi;lr
ff;::::,';,::j:.l;l"t,i,.;;;,:[
.rfu,!1rrgrili rni nor U ir:.r,,_
i,l,:;t"ll;:t;:
]":;,::::i:ll;.,,,,:::l iJ;.i;,i.1 ionr'!iar. ir. juru' aniior 1900.tir llclm;|nr5rliai rie .{elrtllu.
ila i$i lntcl..nraiii carei ,silnil i, Wiltljcnsliiirt se rieroga asr;pr:I
i,, n.il d.t,nrar
sill iicrLj:r!1rj ..r:.{:ili. i,,f irflueEl) jui 1)1. Weidnger ii a l i Krtl Kraui 5e
lli:i . ii ri.rr{,,rr,rd.rr, .;,,;,,&tiL. ja.e :rim1i1.irr rcm,n.il: s:Jr niai de;lrr'rl ,ici,reci.itve l:r adresa p.oP.j.,i
*::,:"lf
f". . r ir :.-;:,,i,tr
i?s . r r rrtri ;i :-' 11:;.!,..;)
i t{ i ,t:: te Id j i l r i j n l :i j ,ari x,, r;\j l tzr{
: ;.,, ti ,.,,,.,,1, i,rCnrr.li'. i\i n,rduriseL peDie{i ler: &tfesl anti!',:riitier Lt: Cilr,i n/l
:ji:ril. i,rr.::n,:,;.!,ri i(,/,r,j ro. 1,r;..i.
:r f,,..,,,.1,".1",:r:r.,dr.:ir, !u.: dejLi.Et.:!tt \dri tt!4t r't.titi
llN.-ti 'l.tr1,:. 't; '..1. t:.1 rr:: irkiitltt
Tffili:;l;;:"]:::lt,i.
:;,;i;il;:i,,ii,Xl,,il
;;;"lll;;.,::;;:]. Lle,:!t!1t itu)t, ii
! lr.hr* ji.i
'a:l
n.ti r)n\,ltarit
i,)!n.k.'t
/i.) rcruaodt^:li. (At1!h(a1iii!;:11)
rari tuNttc li\)tri:.
C..r
(:xi G t"-t lr.bui!
' rtitlti
n.'p.,\a::,i,i,,..,.,1'.u,,,,;.
:;:;;::,:'i:;,; :;::,,i: ::;,::t,, Iti.|t.ii., ir L;i:l. ra.*t, linP*1c'" Ll!.iii turi aCliugant-r!(a lv;tige$ritt
nt i, t:'t8t,!".,i :,::;::,': -
,/,:.,,,;,,,,,
,,,,,,;,:,.'
,t ;,,;;;t,:,r' ii r .i:niN,xr!i ln:rnele per|rade ale rr.t;i. aliefffez i$l]ros.:Jlrali, :ritr
,,;'iilii;1i,i,;",',!,i,,,iji';,
,n:!i'.:.::,:
;;:
:l;jii:"1ru:"ffi,,"l;t;;;i:':i;;;,;'*;;,;;.";,,,
giinJii.r. :nrr ur as..li:iln de insiri:xiis {einng'r'ianli isru -tclsloilti').
-ljriel'r'.', r'r!ce nrilura .{irx id?n1i1.4iievrci.iiLi so iubieai, in ca rl sau de .'
r.iri i i,lerilulii :j.xutl..
tqt.:.* ..i.r,,::t1 jit,t \i,1!.;!.: .Et.k,:tt
t:iviii.!,t;.; ;,:.j"ri,1. iar|.ri!ri. i:coslo! do; f?jarri perrtu g;[di'ea lui Wjrgeaslein cale uneorr
;,1n 1 , jt : a- : i: f : t . , . , r : t ) a! it . , t . !! L t , n v 4 : . \ . t . o n L i . .
,!.uro brtu ., :!i;sj.j..ro ca neslii.ririi; dc .itre irnilrrr:; sii. clriar coHresratn1n tlio.'.
r. pal'ij drt coi,,r,rJ3ii.ir:t|i,ft. i.jirr;i, i|rr.u.l,
i! i;::Dz ;:a1],i r$irt.,.i1.
': i, : i: - ' - ; : i ' - ' , i :.', ,,; ::,,;;,.,.;,:.:,: T.tr-ir. ,r,iheu d sa in ;r!!ii lrlulr1 ir l.g,ilrrl .rr al$ petsonrJc:rugereazi.i.
Inrj r,r,t,. .,]n€.inir:e rc.sr'i rhrldecn-:e r identilliii a. ivea o liollder|'r{li
d. , r . . r r r f . ,nr; .,lrrid.:rbila de.:r cir!'lrtdu.!.rt. rd is. rd xorxai 'io c. I,f;ve.rif
. .tr: r,,,.1
r/i;!.. - inlelecnrali, c; !h;rr jrdrtnr iontul Jlirili,ii i]li $iilgensltlrl
ti ti,t.t:,r ,",.,,.,,,,"i'i,i::,,,'::,:,::',::,::,.'r:,;,'';:,,'i,::,':, l,er:'.urir!:1a1.a
(lin riin l'*krrparile Bre sln i! iihir elidenl iidl5.J.irbil. c. 2.easi;i :rizt
).k:.t. !; :,: t ',,,..',"
!ni! t.t .t. / tti:t.:ii ttL fiic. I 'r
'?to: a ,1i met'' .j. lMi tri:;t. ,r iirntlniji: iri?resn! trenlj! Wcirirlr:i _r! penr t,'ill,l 1;r.i"', iendiria
...t.' ' , trtt,t, .. ,.tr' ,

,'.i .,.,* .,'

,,: ' ;, l , .1' 1: '
''"
;. ri;i:,tica.d:|r .sir,:fle.iii1'
i.er tjLrr rrnre far. r"suf,"
g.nnrlxi, ertili ,;i !tiiii.
"nnd.:i!Jor rlr; r.iodernif; vidlfz;' , le}rrezPrrr:i1i
., r - ,,,,,i ,r ,r,,.,r.1r,. .., " ,' ,ri r'rorlc;rlilitii. iu r\ ar.i gi.,ieascariiliz:r ci,Jtnrii in jcnlien; dirc.l tolili;l
:::.t,", ; ,''I ;; " ' '.,^ l:;1:".:.
t
il: {r rtrrli'zr! . c.i m.i :iC.,serii lemreni e$er-iri. .1ici. p!ih.'hg;ci. lrgnr;.
,';;l lrin |rmif iil ierner indiliiraljqti PA"cl-iiir;. Fi,crlr -rilepl ;l3ir. nohli:ia t
" : , ] , ; : ." :., r,,i !,,/ir+.,ir.;.l, .r.,r, rr,:iri, as.i.pid |]Lrntr! o hL,re lline o'dca.l;:. !!n{lr fi..ar':, * ail. tr locul .ffe i 5e,r,l're. I
..,..,1.::|]:l:1l,r,.uh!r:rr .r;sktr;:rii dl,r!.,,ri1ein cansi'ieli ilt,ielrdtai.r i:. irind lc!ili d: ;tirrht;i. (](lrrri
. 1, ,,,,:1, ,:; . , ; i,l);rrq, .j .;, ,.i a pi.';r: lorta de jnr.ar.!.e, d.t;.rrienlinih i pe irlitiiiz:
; ";, ;, :l ,,, 1".: l :: :inFlril .jlr. ,, salrgri.l.:lz:t ulr..i:iijirr! lii .),rleativilale ltrroohl: sinl .rl L
ri.,,r. rg;.1!!.Jr. li r{!i.rcE.i bi:i'aiii r'n*i'1,,1. xd;ci e.i rl]ar rlst..rti. .':t ,

E:.errlta
:;*,Lml,l
i:ri:jlifii':i;lir:;jji,':"fi:;rill *j.iI
9 9,)t'.1., i .irdr i]rx.1i!rrar,till:rnr:i $ r.Drcri.i !e rlilm.i in
.,i::r,nr i]!i r3'o:e le .,rt 'i:rgeri. ti.:i ,ir r4]li;i.e tei irio lr ,{ l.a; .x stip',fli
la i ,rr.eini o hurla irane ij;n irua:id ri atsluCilarr, ::ei in sure Ce o gi!'ine
-.o].: nsun]l omrlui dezil|:ioral, ii nrgnlili, ta.I2 s,i slm1idin aiesi nor;l
iT:ih?H':::J
;:*;;;T;iiI^:i,,T,
iJ";;t' ;,1';.;*l""",""""* ri.i $lictcraii. ^rntl.
lric; descsrni,iji". FreLrrlar fi p r.rr.otsliLci un e;elIlriu Fnrrd
rrcaNta"fo45"qi iqel.pciuFe.

?,65

i
 2 - Haos gi t,i.i: HenM n b.ach
dovedegeinsrabilaSi manipulabilA,sensibildla chemareairationalului,
,

rpri
,",*,,6 *;yi*f tjlitl,*ki,ilr
Trilogra romantsscAa tu, Heanr'ln
Broltl ilcindara ce ai lace aparilia un Fiihrer poLtic sau teligios care trie cum s,
desrabiiizeze economialibidinalaindividuali$i saprqvoacemitcari cole.tire

delzori'r
":
sauperjcuio\
i,r^.rfrrutu.n" L,,,",. , "
de idenlificarei acea-ltaat trezfi concluzial\ti Schw\andler'
Eseui iui Broch despre Hofmanflsthal ne "Planul lielii una;

:f;:"tl:ii;_:
*r,g;;"."i*
;,|k::i,::.::;!,,::':,*':;I;,i11".fi
.::,#:,tl
ri,'::,,J:iii!i' ;;:1""1;; "",*i"". nldirid
ri care-i
creator
npune
clre d
propia
lnteznrit cu visoarc
pertur,alitdle "'
''ezi'ntt
ridul wlorilor
Elemenrele
carc'l inconjoqd
fondatoare ale unei

$ffH;1$*f,ffi ji :Nernenea personalitali ar fi, dupa Broch, asimilatea evreiascr'

naickiacl a copilului'minune,apoi e "geniului" esretic,ln fine afinnarea
nei s?lvari prin ritualul ariei, care nu-l satisfacepe Brocht "Nu ne aJidtk
replicrea

p11{ffi;rr::,:',.l; iii:;"r."fl
Asemene?lui Wirigenstein,Brcch analiz{

pnn an-.hjdsrsrcmetor #f ."ffil#

oale aici in |ecindtateaIoarte eliAittitoare a lui Wa|ner? Prin aceastdsu
preni suhlinlat"ea stilului teatral, prin luhlinwea linbaiultti pind la maz;cd
,lu se anuntd lrarc operu de a.rd tataldl "'. Ceeace Broch nume$e angoa-
Jc rclori ,ndiridudlisF
(a,e!oexrrrr.rflonr.dU sa" sa il irnpiedica tlrru$i pe Hofmannsthalsa deyinl, aidoma fal$ ui lrotel
{e4g [mp. adeseachjarexttllzrn,r,r_se "r i.

or-spersrune
i;iil::n#l',;:H,rl
r,::lll"lt;:::ir
nromizerra
i1::1;murr din Barreuth. un F rf"/ ideologic: 1inl ScrisoareaLordului Chrndos,Plinzi
de antoasa,,)bsed4td
disalulia, creatd de
de haas1...1.tep'esinleaupeticoleleurc gen
vid, a nomebr [...]. El cdun o leqdtuni cu ceea 'inau
cc
in
ot6'
rr Ld;\efr?-azl.ultura ta, incd nai etista, ti de aceeein arta sa ca li ln viald, d febuit sd se dgale
tlndeptbrr.,.[&] rritI un ler Je coerenF tin) tr; *,tr... ,;,;'.;::
"
suh5in*.n.,",r,",;*,,if.,.,"" .te trudi[ie!...]. Nu ignotuct1,in ukituni'stanld,seasimilaidului"l'.

:"},"Hi;:
3ffi {1::1i,f !:,:,.":;.li
*:;I ::i:t",::,"
r '.\ Apoc.tlipM I'eseld: dr la Fesimismla utopie

jlii
ffi ,:fil!;-:::!;"':':;,::';t:;f
;;:i;i;,|;i
fony,L,: ? kaknra paui,"";.i
Am inalizal criza'modefid," a culturii, cale se traduceprjn dartabilizaFa
rolurilo. si a ide itAlilor individuale, prin intennediul a dDui figuri cars s-au

x;i::;:x.i::
::.,':::::,** ah.anbtu,u, ;;;;., doledit deosebilde rep€zenlatjve: punereasub semnulinrrebarii a identiiEii
r.:,,i::,;:i",:;;:),:,;";,1T,t",",1,',#i.ljj;
pagt.mt,kn.t. paehla .\e det.\,npu|e
rnasculire ln nou, de'rgglare a coduiilo. sexualealc componamentul$ li ale
sensibililalii, Si avatrorile identiradi eyreje\.1i,dizolvale in asimilare, re2ie

: ?',il'J'J#l;:lffiJ
:;'::.i"i:; pL.nt,u,r brusc de trovocarile a.nlisemilismului, in fine rcconstruire aie fitclee
: t:;:: ti:;i;:l,i;,;;;"",:;" subiectir;tate i,r parte. la capltul unei 'elatrorrri" (tueiJd s.ne: Dwchar
,cit ns) mai mult sall m:ri pulifl dificile, ades€adtatnalita $ un.ori ralata.
J,f,I
*T';hl*,i,r
* *,,*iiliH111
Cale doua paradigme, a pierderii identitafilor cultural prestahilitc, a rede-
:*ii,:il!:*J:::.n:il"x.. finirii aleatoii lsill)eie ieholifte a dderer4clor,a asumfii de.zordiniihuEii
#'llI;5;;"1;
;;"'.^,'i;: ,,'"'"'
J:,:T":ff " -"'.r
"""" de :are 3ubiD.tul .i$a! singu, permil o de{inire lnai precisl . uro&mitatij

rr il.S;*j",:l'j
"-jn, ffiil ji.fjii\ T":'un ;;;l vieneze.ln sensril aforismllui lui HermarmBrnr (din 1889): Modenliutea
este tot ceetl ce ine dupdJalinentul indiidualitttl lui: tot ce hu nui e$c.

:r;urll*l*l* :i*iilh,;dt,n"_".:#r,i:t dar seafd tu devnirc"'N.

O as€.ieneapeispectivt confrma ilotez!
vienezi,lnci dil] !904, a pf.Iiglrralc?levadin 'loa$ra
dup4 car€ modcmitaloa
marilel"nle ale lui ,fal..t&.ttl
366 36r-
l- 5
i

i*:fir{*ii
ft{iiir:l;.,:;'r: iil:':la
i
{l; rc!e&i:,. , r.,!,i lJiaii.. ijaaemas ailr.i e$e cd Adomo ill}.oe8 uhtorl
tain{ra.a '-.l.irililrb nri..,,il!;'" a lu; f'etsr AlEnbetg ca ex.mph, d.
;naividna;ie i{},insa ii e*ftxn, ca un ulri ratugiu al unei vieli !'rivare

;*"i{ili'*
::d:r"r; ;ril;;;;nr*:h:lf,
;fi;"1;.,f ;',,.;,lli,.;";:.
l;::.:;;;';,;',
::i.;-*,1.i"1,,
l;; i' , ' ;'I ' 'Ii,-
,'",,..:.;l t- ,,
:'u!&se irxirj!,:iiiui o{rcL.,rt {a4c li arj!tuor adeziun!tolalitare, anticipar! a
iinei ulnrrl|aii mai Ui::,re". Tor aitfel am Puea obsava Fcdigi$sa
.-ier)ger.ilme ;d;lr.aia ii i rgaisti.a a Monarhiei habsburgiceifffi a v€de?'
j';,t
;.;i ln sa $i clura inevitrbiiei dislociri produs€ de "identitAlile flatiotalc"
trili'}rfitoffc: ar i.ehrj iie rsernenea subliniai pote4ialul democtatic a1
faccnin unii intelectoalidIn
J.-]u|alisuhrilltriiiiculnutll$ lii'riiliqgaisiicca|e
i; ':'l ',,,''" ; leclI(,a ArNlr. lt'rglrie splhe cu devaral €uropene'. E$e adevArd ca *c.*'
1,. ,", , , ", , !,ileniri !u er. Peicrput rle contemporani, care considerau plutalftr&a

*r;$,,l',ru:xrli:j j*iii :**,;; i:i:

oolirtni.i a Mofialhie!
ronparal., cu Rei.h-ui
cr|lftral.
mutl n1ai
gemlalt,
mult
decft ca
ca
un
pe o
creuzst
slrbiciune,
pcarrir rm
io ryeciat
nou codi
:
:ti,il';ii,,;
i,lli;il.l"ti;t ",','
"
l1;,"ll,i;::,:,*-,,,',.,,,,.,"',i, ?n &nr!l siu tuinlir! ' indilititufiai" din culegerezPrAdtundt dbr Ys6,
Alrenbe,rg?ri,tiaDa: 'h! astt'v in larc c in(liridualiate poseda o rattu t

;itlffi?i' F*t*t*+t aaE.:ct tu d fi,lic .hiat $ apdre la u ei ruliuni de a fi ea nt tr.bwc rd

t.nnrnf'i lrlicera.!e!it ati ptdntip, o atlicipare in stnul unei evolulii o4o'
ce a L$txt!1u!,|;;r k,n,er'1i.&nfa*hA caii naturalc a Potenlialelor atolqiei
j

li::li._ l;r;';,,,,::.:,x,::i;,,1;,'
:irri .,.',r.ti;;
i!:rn iln ijt n.i ijot ni. r ir ar i ;,,,,j:;::f; itut(ti ku'jti;inli"". AgaA iriedeli ?li prezenlaes€ula$tpra-lui Pert Altcn'
be€ .a pe a "jstsri. narurali" a 6!,etiei urtane ln mutalie-. Exerciliul de
reduoer. a er,il|entei LodividuaiEl, o viald din ce ln ce lDai &spuiart dir} ae' i
ln ce }nai ,il ronfonnkli {i mdlinala, creeareac€^ tabula rata W crte k
r..'l;,,,.,:,,
,:;$:|r;t*;r,.,-:.,:::l-,: ;,,,:',;.,; .ra nrtea ri:r,onstnii i. fomil de
"iai: maj buni, elibefat
ettludi. irr .gateie n<xrgri.ntsiFetului boem qi tilndav"
aleloate coovcnl-lile
se atcurde' in caa{

:il1;n;:; ;"':,:l,r;';;,;.*
lui l,*er Alferbcig, uri soi de prcielism itonic.
;li..,'i;i,J,,;;,f: ;i.;:,.i; n,ortra.t4d|rE .an -pieciJ cnl.gerileld All,:nbcrg-subliniaca poz! sa
rir* 'i'i'];'
'r'irr') ' , rr raroo;eIr ,; r h4w at l* Nietz-shE'.intr adevAt.Allenbetgsc com
;l ru;,:",;n:i :"nru}i: ''""rrr'r :..-,,:.
"
porta ca n roi dl] Zaralhusbs de la Caf6 Central.Tipul rcu de urrmrftait pe

'. ".' il' t'.-'

'.,,,;:,,.:,;{;'"',,::::,,:,,1:i,,; pretinrle, cn o in.anerz, {sou cel putin ce o Profigurctz*) r avc*
." 'rre
desiexr nln'c din SufJraomul"putemic" al lui Ni6lz3chc- El cxlib6 rrr;
sudnd urr tu nedetenninalSi flu.runn! un spttiu flotant, fgrt P6tre frt€ sa&

lil"":"1;t':"'
;;,:::;." l*::iiiri'",,::l:i:';; i: itpere, o puri disporitJititale. deschidtuftror oolhbinatiilor, tututot !cd!e'
liilor. in permanentniofmate, lnsusi liPul nodlui itdividualisn al €tei vi.h ui.

-1.
'.,:':1"-i.':::;:;
l:ll:.,:i jl'.lll .,;ii:ljl;::n:,
:::,::
La l-ndreas Salom6, ca{e fi s€ cuDo$it4i cu Altonbctg ctr ocaia
qederiisal" vienezedin loarnna$nului 1895,totel "Chd k alai iB cotrynia
i&i, nu te Et%lebi hiti ln un bdtbat, kici l4 o fcmcie, ci Ia o ctc^tlr.d & o 4

r08 J69
|.. :

rr*M i:,n':;''W)ut* tnr o nelncelata metamorfozi; ea nu constituie un cod lncremerut, ci o

creativitate combinatorie- Eliberat de rolurile $ de identficfile pe care

r ,ri, , : f f i
societateaar dori sA i le impun6, ornul f,ra calititi t9 afinna ca un oln al
posibilului si al lentativei, care nu se alameaza vazindu-$ identitatea i,.l
consrang remanierc. El prefed acersta libertate fncia din nedeteminare
tururor certitudinilot care aservescln juul sauperonajele romanului-
Luind ad liueram rr,^xn':,ehlui Nietzschecarereclarnaii cu\,intul lnainte
1^ Menschlichzs, AllzurEnschlicher, "penttu spibul liber ptirileeitl
pericuto! de a ndi dE prob^"', $i care ptoclama"in Fra;hliche Wissen-
schaJr"Noi ven sd ne scrutdn experienleletrdite cu tot attta riqoare ca pe
o experienldEtiinlficd, ord de ord, zi de zi!Vrcn sd senin nounintine drept

Hfi$,if,*,j#':trffi
propriile nodNte erperingntdri, propriile noarie aninale de labora.or"".
Robe( Musil prezintAin Mann ohne Eigenschafte, o "utopie a eseismului"
care consd ln a "obse^'a nndilicarea posibild ti consecinlele acestei
tu'diJicdri pentt u fenon'enul compler pe care-l numim ald''". 1n
modemlale.indi\uii sinrchemalisa devina stsren?aut"pai4ice ''.l'l:ltr-wl

W
continuu proces de recrealre, $i sd procedezeftue dl]nn la reorganizarea
selective a dezordinii lunii Si a proptiei lor vlet. "Care poate f singwa
no^{x^ docbind?, se lntreba Nietzsche 1rt Gntzen-Dttmrcrune }i. tot el
"Nitheni sd nu-i dea omuluj calitdlile sale: nici Durtnezeu, nici
'asptJ,ndea:
societatea,nici pd.ir\ii $i srrdnn;ii, nici el tnsusi'*.

Nimic nu este in apalenle mai tainic $i mai irevocabil fixat decit

4 - Idzntit.j. tn n..i{care identitatea sexuala,care il ficea pe insu$i Fr€ud sA spuna: "Anatomia este
dcstinul.penur c parartazacwtntcl? Iui Napoleon""; nimic mai consuin
gator ii mai imuabil tu aparedfi, decft identiiatea eweiascA desFe carc

fr*fit#ffi
*el*;"
Fleud afiIma c4, dinte toate popoa€le bazinuloi mediteranean,poporul
evreu este aproapesingun carc a rAma! identic, ca o fosili a timpudlor
biblice, de a lungul secolelor Cfte valori etice si esteticeale tradifiei noa.itie
cultwale, dar Si clte opresimi ii crime contra umanftadi s au lntcmeiat pe
acestedilerenfe mai mult deaft evidenteptuI Ia a deveniorbitoare.

r-rt#*;;-ilts,iffi
Or, modemitatea vienez{ a constatat ruina acestor vechi certitudini.
Androginismul constituliei psihice modeme $i intrepfirunderca de acurl
incolo de nede,sfrcutdintse e\Teu Si a ne e!.leu creeazacea mai vefiiginoasa
dintre confuzji. Unii vor invoca d€cadeng !i desfiintaDa culturii, altii vor
vorbi de o rcdislribuire creatoaieSieliberatoare.Al doilea sfet al se.olului al
Xx-lea a restauat cu pasiune ac€ste idediuli pierdute; fascismele ti
310
371
F rt
j
f
ruzi6ctul au rccorutruit ..nafira
i
nx,l*;nnnm:r;ru
,emminA. Dr

il*,1i":ffi
:jlffi ;i
I i;:I:
,* "l:::fig,;q;; ; ml;*,;;.F",
reiz 'an"rru*,
l,'ff fflJJ"L*-t.ff';,"J"ii.",:'laprofjara {e.o,F,e
i,,
"'il
caracreriza*
rnoaemiirrl,;;# .r. ce, ,1ii

"* rum#1. :,,-,"TT,,.::

,il,;;ll^r'.

$3{*$ts:i.;1:,;,i:,,1 Littti
^bre
eri'lor utilizaten

tr'#--^'"""*,:l*::ri:*,1ffi
r;"{r,,,,,1r;,ffi
: ANDRE aS_sAj'OME rnu:
d'h.- .|\rnbnu! al! DoDn.L'rntuA . i ttusr zr$chrift fu- Ans d'asd't
Plrthzdaaba
ur I'6t"'-tu;"i
s! r,rfsf
'F.;a, l92l 7 \r'4 Pt' 161
rtunnnih.Jaa 136
i-" e"or*s"iioe, a'iat''r'l ed Ern$Plei{fd'FFnr'-
i
1
BEER-HOFMANNRicbdd:
toaonvoMMjnBdh* Pls*tunMr'ln ta63
iiitr - c."--4"o.t F
rL,- nc /,l..o.sr. cd Hmur slhsibl'. sd6eai' !c80

ed F J Mrhael l-Ilkrer' 'or' o/l'

$
ti s,-i]" t,,,"^' t Konm'|n'tu w?tk'^l'b'
",
PrM.fJri/Vd, l9?5 jf
PRIIUD S{toud l 8 ttu l
,i* ti.--an r tu ,n .* Ar a h r Ba h Er .\n L I l ? .L n d u n l q j Gl g t2 :\o L
I
cRoSS Ono:
""i",1^"*. rdr EbE PFT'lad' r' lf, tude Pus vaido'r
I
ii *' u ai,^. tndrca
r {8 8 .

HOFMANN\THAL Huso vo!: C.ttuh' w'rk it.z'hnDand?"d CerdScbu'[er \i RudoL

Iri6ch. Fdti|nlMdr, r9?9-1980. ii
D2 - DrM.a .l89Ll9O5-
D5- DrMn v, Ot.r^dirhtu4s.n
r
lliq - Eaatl"ag;a Edad.n G.tpriAh' ud araft R'k'a'
cDl- G.d;./ik. D@.r I l80ln898
RtAl - R.d.n @d Auhiid. I ' lEgl'lgrt f
Rl?.lt- R.d.n dAuhnE. .191+l9U'
RUAUI - R.dd sd Aut!.E trI. te25_l0zaAuf:'i'rDu3fl

KRAUS I{61
f
F- Did Fd.tzl. i899-1936.

372
o*;9:y:y^*,*,:y.r.. pramundstnru Kkk. prc$. Apro.wh. Au,abus.aphr,
zssyt bd x.d.n, xa ..n. AdoUFro..R.inb.L4rarbur8.t9?8, h.,,
MtE- D.r tl6t oh". Eig.Mtn{kn, .d. AdollF'i€, ia.i.bek/iublrB, 1978,

NIETZSCHE rricdrich:
KsA--Santli.h. Wqtz,I<rili$h. St di.@gab. in t5 Bnnnn, cd.OiorgioCo[i NOTE LA CAPTTOLULl@aginile 17-41)
bd M&ho
M@tirdi E riin-N.wyort. 1980.
Philaoptia r@n@ lo?gi CY Alhsro CoAa lJ
r RudolJHaiF. S&a"t t@ bia ftt^inh'n
' p"'i*. r"ea*.
sW -.siihrlich. W.rk , .4. *.iJt -AEniv, Rur! Si.bq,Riltc, Ehd Zim, 6 voL, FEnffurt^rab,
r,0"d*t--'r',1':fY.rL1,1# r'6q t'WAY.W
;,nm"/vr.d lm seb.sit i Anriu sdEr' ,,4
r955-1966. Ps\Jjl3:,Tit#
i",i" "i L "'a.- *"&-..1r AreA @Phita'oPhi': X'iij;.;
SCHREBR D&i.l Paul:
DcN - D.tuwiitdiea.en .ina N.n.rln r..n,.d-p.'jla tt iricqdal g Reinh4d Volt, Fmt_
Iffiiii-
"ffirffi mfl'ffi:iltr"Y;Y#*
il$i#}"Hffi L tji*"*' a@'Khirh'^ PhloePhk\'at\ ts86
WEININGER Oco: '$'rj;'nr.l'r-H
';*i:#'l';ll'"tvx'#;T'J'::'Jjli:'"ff
G.CJt - c.scht..ht
"nd
Chamtc.., Elrirr Mibclt6, 1980,
r;nri.Y i:irr:n:;I;:*:';
""^::xui:t:;";n|nr, ::#
, E d d . l q Sl ,p cm 'Fo n u &Fr a Ga l o r l u r R o g 'r EU 'r

1;# m^'*,m.l"Tf;.'J#fi:'ffi
3 |btd.,D.t1
lilT#,';ffi ,i?#f.;:
,' ;";**tXJ"*;.'';:flffi'J:.1;Ti;:i:.J' *"* g;!v'.1f,'!4f c Dlvu Bdu
''md
it#-T::t",",'f #'J1:i*:*;;,1't llll i"l!:
Dn '8''
.ii
"i*^,
iv;*"r.;*. 6r' ood'miror tid'zl ci Benhrd Kr'Drhm'dr
r'e"*lM'h B'm'
trf'#iiiil5;ft#a*t#:x:#x.rr;:,*"
6.iemM Bal8,t lriDldnir' D'.lin, 1923'P 12?
; r#flH*;.*"H::lfl ffd:i ;l#ffiffi :.1:f il,*il il;'flT
Ri*rlllm i' r'i' ritod"^' Dk Aafus' d'\
rcrr cr' leB
t#i::r::H*#!X;,:ffi:ym;,W"":i,?t;,ir;.'-j"f
izlj"*i"ti"e"". ^dlruA
T#
Lv'tu d"
"'. i.';;r**:ru:l*"il:;.y,:';11jil:11'.X"
;;;ii,;.-- , aa'r raer'i'n' b'8"" uan bturt'i'hsch'

ffi:'"i[fii;:i:q:"':":
t.*it.*i.**. *nl' o."' i^Ft^ sncl' F rld{r/rrt'a 1982p l3l
''dca4t*haf 'h
p lR|
tr:i.i L.oaa t t*"au v^, a,ol.lol2 t'trdh le5't

',*-",,",
Ii fl1lll"$"';'""1fi
d'(odlic
le,e),,' !ir04r'
p ro3e
cwlr,
i'; f;fri1[:iLi:'i::ffi'ffi1jffi 1e?0' r r'
s6!'hae' P
ii.i'iitw*lnt.*c,-,Kti' @ddew'M !d11tt!"td'?Mnd!'
16,Hem&n Bats, Widt,Srlraarq 1906'P 9

374 3't5
 ' fJT 'jTfi r; au,.
^i',":,::k";::,i;::,^.-*'t;"
n a d., " . L.
30. Un cxcelenl eren,tiu de asrcsat encicloPddr.cansoral tpirnllui viencz , de asLi daf, 8trb
rc
; Ii:#,i#;tiil;:;T;.d " , i,,,1!:, , ridul Toma.r de sid.le vimoiJ', est lmizai de voluaul d e.ri! dl lui JiirAd NruE ti
,"";_ff.f!1;*;t
t''ts'rnnz\ \,sn,u,o
t.ad. ..n,
tucndd vanlenl@p, citatln nola p@eddtl, un volun consisEntde 9?0 pasini
3 r. Cl, Jono KDnlos, DE urrruts.ttMtchic ak zollLniot DieWnrs.h4r!rntwirJ44 Otkt '
'' iliili:n' "'r'!4 BenL
stoqr, bo ..,

t^
;ii*i-:rr-#*iir#]'.*i#'t b
ru r
^a': rcih-Unrd ! ih 19Jdhthbd.i, \iila, 1986
3?. Ct Kur1 w- Ro$shild, "wutrlr ud Tneb-kr:ifteder Lt rwi.klung der bsEreicLtch.n
wituctElrstNktui , i, wilhelm Weber (ed,), Orr.rr./.rr t/'feld,4rsruktu , tl.sr.m. h.t.,
nor4.n, B.tti, 196I

ri*i#,iyf
!i#{$i:t#{ffii!;1,#rtiil',
33. Cl Frdz Banztrek, Alrred Hoftum, HznnessEkl, t,ra.id, untl (].selscialt d.r wi."zr
SbdkN?ikluns,Wiesbtdd l9?5 (vol5din senaD,rwt n.r.friBlnale Biu.it t Epo.h.,
ed-RenabwaencrRieser)r Lt schonlc.,, .ir, nolaI, p ic5-'
34. Renatelr,nir.-schweitzer, G.thtd rtk\91, l ndus1ri!tudt Wi.^ Iti. Durchrebung .Lt nt!,v
6ell.n Matkp..tlLlti in d.r HdbsbL4.tftrid.n., viena,1983

*ir*,-f*r*5;i'i* rI:#,ixt: E:ki ",

i!,,;i: 36. tes B.bet, ElisabeihLichl€nbelc.t,Ivieh lkrlichl Gclab u"d LnNt,lMg seit d.r Mitt
d. | | 9.J ahrhun.Uat, I iena, | 966.
x"ry;-;
":,"*-;;);;..H$rd:lj:1#%x i; r 3?.Perd Fcldbder, stod&d.rr tM und lV.hntn$rot, liq^, l91 t . P 19

"iilIi 1 8 R . i M d o C P{_ m m , tL '.'n 7 a M n 'Kd tvl ta ":J4 cT}

cc privege inisftd
/ \''e n J l a i r 'p l o 0 l n r e e s
$ ninoni{ile culbrale, ehice sau linsvnke dr Vicoa. a F Yeder

;Nr;!il;:i,ii-*rii'i,:lHfm:?;i;,t;ir.:*'' MichaelJolrn!i Alb€d Licbtblau,Schnel"icg.lwi.r-.in$

G.p.hedrt wn Zleakd.ru"s unrtM itl.Lrh?ncn, v i..a Kdlr', 1990
m.] iekt iur G.Yh(t& wd

'{":;*flTr*,".;:}l.i;fii:,ff
jjj:j,:
;dfrT"yi#
39.Jose(Ebmcr,
(ed.:),
Wi.n.r
Gtltuicn & \|n ^rr.rs.r.r
au t900, i, Hub€dCn EhaLqCehorHei8. Hmcs SleH
vrslltT Dasdnltut.Vi.n un tgAt,lid4 1986,p.\9'1
40 Afons Petz.ld. Dar ra!tu krc,, Graz, 1979iMd wintr, Da! s.htoft. Wienerhed So'i.tt'

"#dd:'H;[ti#;,frJ;ffi reportutleh dd d.n Jrnh.n 20. Jdhthlnllcr, \ien\ 1981 Ct EsiL V'l'cq, D,rch .ti.
Q6rtin dt Nat uad d.t V./h/r.r.ns, Viena, 1908i sreld Ri.smfelte! (ed.), ,4rr.rsetl
M 1900 T.lt zut Alttdsss?schicAt ran Ma lVitut. \i.t^, t98a
.tr. .loio. B6hh, Eiinn.rura.n tut tui^.n Lrb.n. \iq^, 1953

i-,*;i,,t:**
" *;[l#Jfi? {ill :'i:"":,;::,.;.yi;:,. F.,an],.o,.
".",p. i,,i : F,,
.12.l]cdeis Lenbeiger, Di. Wi.net Wat.hdnd,sh., Viq4 1901: Di. tub.nv u"d kbeatr
t.rhmhiss( d.r Wi?h.t hnntrb.nal-n.,
Enque.teiiber Frardarbcn), Viena, 189?.
(Erscbnis und sbnoeraptis.hd Proroto! der

4!.ClvanTagw.rLde.Jahthund.rtue^.1(.Bilrl?td.r Arb.it, J,970t9Jr,vieM,1985 A3evc_

dca iotoslaire rui H.mm Dn*e, in rem clair (ed.),vt ,,., 7uu0I93a LdPa.6ltp@
Auui'b' d Eepr..n.are . LaDtbtu.tu n . . c 1,
" *.fi ;::,f" 1;;,.y;"sne a E .r_v.!r., calaloguldc i! Centrll Pohpidou, Ptri3 1986,P. 390 $ um-
44.DonaldJ. Oben,Ir. Ciryar A W.rk .J An. Iandor, P1rit, Vi.ntu, Nev Havo 1986,putc ais
'" fifi.H"
H:.t;:1it leoaric cele@i .apiale in pMlel
I;Nl*fittj!;1il::il,l,fl-""r,x'H#oJ#: :
"*ii;{,*:trtTf 45. CtMlmS€lied, XmlUcokd.Wi.a,Frti^clt G$chiht 1740',/934,Vi@d_Muthd,1985.
46. Robeit Mlsil. D.. MaM o/'n. Eis?ntchnJkk (MaE), p. 10.

ii*,irf{fr
4?. Ct RcnareBsik-Scnweiiz.r, 'Eerlin-wien-Btrdap.sr Zu sozia!?imlichen E ei.*lmg der

H*,T#ffi
ip.ir,:t[*,I diei HauDrstidF ir der zweitcn Hdne des 19. Jahnundens , ,n Wih.lb Rssch (.d ), Di,
J|'adleMnubuapt n^ !9. Jdbhthtun,Ll[z. $a3,tu.139'lS4 ConPuCa dhiE vie tr
B€ in d fosi siJtedatt fAcutl L urmAtoeelc lucreti: ll.L$ul Rupl.i .d, Ina.r. S@e

ffi;fr*;;{H'{r,,-ft'n:erilffi-#H;,ffi
bndu"! Lad +lad.rarkrr-a 0n?F4.h r-d D.anrlatu lAoTt-l'lal4 Httunl/'
E?vrn, h in, r /.h.Brnd?. cputltl D?^n nlnad. \ irnr_Vuncliq le9l: Wi*Bedin
Deux sites de la nodemite (1900-1930) . sub .o.duce@ Lui Mauice Codq be'id Haas $
Jrqucs Le Rider, Car'..s / ?& d.t s.mniqkr, 1993,ff. 24. Conp@lia cu &rdalosta ee
sch{ard in Pdler Hd& "V.'{'iirserlichuns und UrbeisntuE Ein Velalctub der sad-

376
3',77
 F

lcrLin,t3 od.nb'ie re63,0Joh,. IaitbitdPe4^^6'nctid'

r'o oo',ra,"I:':T^:lY::"If":::l
fl*t!ft.fl|),"""*fi#'" }::"ff i.1_1a: 9'".r.1,:1.":t!,e (e4).ce!enkhaft
.;iil-l;H.::'.,.?f , f'Y. :";:':;,:;; );;,:; eJ.r,nn'r"i,'. e
1*il:n]1:j:;ffl,j;11"",
!; xai,,!;::!:::
'',i."f"::::,
!ffi ::"::Ni ::
i;i,;;:,1
;J;pa*
y--;'-n" ;;d:;;. ;;';;;:"TiI""l1? ,?g
tl::J ;,i: ;,';;: ;;i ;;;;';;f=9*"15q1r,,r... u'9e1iry qT ffj"lK,!tu T9::jT::
,2i::^;;y1..
;,,1; h
:'."::::r "";;;; ;;;;;);. tr;:;;' ^:: "::,::;,lL',
' ; i"/",. dbc,ia unt-)uasti"t'*.i' ,o, K'n$
il.;;; @dB.Jr.i@g
"|:P:.'
3:;:;;;
#,jf"l1i#
n,""r,:f t;ii:
;'""1i,?"::"
,lTlj""ll,:".::
1-;:p1 ;;^;;;;,;i;;';::.;f"
;t,:t_:j_tii"r
vetqt.tth tttkn uad Bunapar a I oOo,
lllx#ffiT;
; ::1il: i:.^;L[,l:,,i",laj uu.ii.-&.i'** **^" rru, vi6' r1895(dela ediF q /La din l9l4' cutidulDE
V,_n i dqz. aduk nlLnt.tat2d) ^/dnt
Phnz Jo!'f'Sbth v^'@
'" ':f:xi::i;,:;7i'ii:)?l "e;
ffi i;;; o "iu" ' "
B,?dtj' !o'd.4?4,
o., - i p"r' n"ir" I n*"* r6\al Miflla. Otrt $tsr? Dd d^
""- ttn:t too, a- uoa-,e r ttQr' c-Erosulrlpo'rlre' del' Hrtutish's Vu€6 der Sbdr

" f,;H,i,:::;"::":1y"::"..tr
l'i;,Tii;lli1illi*J:T:-f-",:::11."r:.?
a. vr"i"."r. ", aufti'.t
rii".,iiii.Ti,::
i - Ln,eaaur
;i;.".",:.,,,:i::.;:" * .i. iiir, i"."",*' u- P?i6d ona n ala'' IMt'1e18 unh'8r'nt'ctnnand'Be'
;;" ;;;: 6:
fr,l,ifi*H::i):",;::.u.d,;
AGde.. sdhnBthrt Wka, vi.h,, t9a5.
;;;:;i':';il1#".H',,j
tl,i'; edn attud.rnen
u*,
'
Ar.hilektu,
t;
salzl'utE' 1964
vu.; ve''"L d' schoidt vida lorl p l5a
* i** z!' a'u$
cuitd Dadr" D( ^ddb'n Modan? u a&.'nh
:i3:;i;Jw:#.r:;::;r;##{,y:ilf
4#:ifi;fi#.ffi
;tii:li!;;
" i:;-;;
']"";iii,"
l. i"m.
-.,u.*
",,-
igs?r'
i"*W";" e' bn'n't^B'
t,' n@m Atnt b i
h'n xun!
onErEl!'u
M i000
vid'z
virns Kdrn les6 m

" '..1a*"^"t
-*r* s"ra"b".. p
o",*", ..,,p&t s, ed Claud' Pic6ois'Pdt' 19?6'ioEul 2' 6e6'
stlcdri birccturca
si tr,no'a,icede o izblloa.
tn. ii-r..
' *i'"*ff,fi}.1:,:.T:;lddes*
n. Roh€fi A. Kan, .Di. Hsbsbu;emonmhi. n*. *"t"t,., a .,*,,9- ,. I iiditd'dbtu A ioe'rs D'Lt'oit tt Bavdzbn' fin' Z2hn
@d da r'robln dcs tibehanon.ten srut
i,, id ". rofi lfdw ror la55l,odord.I955'! 15
54.Iteden Bbch,t !. D.l5s. testi Gilt.r Lipove*t l"'/' elt
-,.;.;;'.;-""'. E*". u t ndt"iulba.Pui'.
coetnpotM. raL tt$
ii l.'.iJ1"iL"
ilijfill,'.1":X:
:,:"i:it;i,T-*',""-*"*'
FBat\ \Lr I indteid@liw
nu,a.r*a, *ti.otot "M.Aemitt da EncrctoPa'dia U'iv"slis
(corput' toout 12'

jJrr**'n1'*:1$;:';"-;"-
,'#,tii.rr*1[{4[ir*,,T
r+. i*

r:. i-q* r"b"r,'e"oq* f*cid)A'lodme", t! Le coll /li$oi"

't
hnwn'' Ptis' t9aa'

Psns 1969: D^iEr g"it' Th' conLas aJ Pa!'

rilJ"*;fii,r.i.Ttr:lil,trut"J"Tl:;i.l;:,*::,t".Wl*;l ,o K;'i.ut^..t
tda'Lzl Soci.t), New
p,snnd6ti.l.,
lo!t' l9?3.
-"tttz

T:*,"rrrTli:
Dt'rc$r'' N'a
Tr'. oi'. e,&.m.ni ol otpht6: Towdt d Pottua'

+rrir**i:q;i';*i;il5ft
n,.:ft 1;,*ff
*-- rhk'u
d"DLN
(a'd'"
,.,' ii n
_A.c. i-
"
n^*,
i"lk. "tr sii; (ll;;"
r'-c.,
r"*k" ,Th. Rir. ol Po't:Mod'm A'chit'ctw"tand4 t975'
rl o"tC R*!m L bodenit Cz'aB d' Phtlosopha'Ltllctgag at 5
u! r.m"d u u!43' EluDr prcbremdica
**:"*mn*ihfikffii:,:J; ; ;"';'Po'*dm.

";I:::.::,,i,\i;";,L?##n;T,y#"-:##itll"rlL:;fu
::, lr. ;-s;

s0. ;st
"-i.8;,;;:;;;l
r;b.**,
";p.
N dia

Pf,;q. "fii.4ich schlee.b Itcor

cdta D.t ptilosophith' Dilkll d't Mod't^t Ftuk-

V'Bteho!: H'm'odrit od'r Dekons*'

* ti'zpr.on de'iD$m@{'a rz.ques "" ru'i*r '14 pi" ot''-rita'd?/FnttMtitPandho'"
t"a.l
ii"[,,Te.iiifll;,,";] F Ri',.'}i urd ili'i fs;'in'd irlo"ii

-ii,tr":"rT#*;;jr,.t##,il+..y,F:r"!i:,#*i":y3:":iii:I i ! rer-Frucod
"Nmod;-l.
L rcBrd. lz cohdtion postuA.m? Pn' l9?a P 6J cf lfqua
I in c"M.n@., s 54,lagI v@!P 281-2el'
L' tudd 'Lr

m rdili
60 N he. A.f. }]a@, r(,t4, lol 6, D.l5o ii." rr^iqs3, c'v s.,ip.tt", n' t i,Pr.t , Pdi!' 1985,sblitia cI ErdinF via'zi
docp' d' d@losiil' (ci willi@ M
6a.di lD a * !Gr!'lic'
'eee
fi [ #"]",i
HffiLY;.T.Tl
i,#,^ *, **
;.,f];;r
.1'1,"" .,ir..tir"
r"r'.'".. ""_r.roa.-m..r wmodcm'@ de! la Pml& dc I AuEich' lrD d' 3rsr' D 4

::ri* " sr7^L/(r'rr

Js'' '"'i-i, t i*"iin*i*, d dcMirlor Mob& li An{trtR'et{ Psis' le8e pp
'i -!?3-
ffis
:;i;;';:*:Ji*i1#:i{i,:i,!:
6.. Th.odor W Adomo. -Funkjoh,,lsous
s9 Narhal. Heinnch ri
i ia;,':
Mich&l Potlat"i vi.na' a Pdh Patuan d u'

Pdtul
"patM4
*"L"r oi" p*"P*i"u Fciolosr! ioP4tul qPozilic' d' LaMdl PoDPidou
$br"dr @n'cpr o'
heur.i.,ni"up -
8!. Penn a Elu o tomtrl, a lur alain Ren,ut lt ?'. L l tr'ild4
i, tup tu. O"u,,.* **.tuu.r

378 379

I
 ;S:#*,'{+ftilri.Tr.'r ;::'*'r [ili"t":,**lg]t::",*r1:rir:.r;t;"..;::;:[:Yih::*1
ilHr"}"r:i[il,ltrii!r;,'i;:s: r q N € t z s c h e , E . ./'tu 1 'SAr l l o P
2?5riurm
-.

#tr',,ft jil,lh,:Lryii.::
if'iliH"n:T:\i-,tii:: ,,Jlf,o." u*'*",""'rt'.,"i1t'
T,ll'Xffi;hY:"il;i:::;1"ii,,,
85. ca.c Si@cl, pritavlrn;, e KLttot (t923),tuttir t9tj3.o- t51,. :' ""..''.'. r.,-*"
:' *"*:t ;;,;ii.ii".y
:l#T:',"ffi;:"".1."*c"d"" -g "a*
lil,i;111
,,if,li,l.ll^"T;l :'.f*':1",1;:f *,,-
r f;i:f".'.fl:11",
'"l:"*;,i"id;1i;;:;'J:'L*!1fi
'fi:J::;.{i"i*:fr;:;nxr*nn::
AusdddedcEue sit der fidi;{scb
NOTELA CAPTTOLUL
2 (paginitea2{O)
F: Ni.arhcs
Ni2reh.s.unien' l9a9'
rfr'r#.xi"l?Jl
I, cf JirS.n H,broa. -D. thditr r dk porbrodme.. j.

;;;; "J;;",.
;;,;.
Ma*!,. !oL l?. rd. _, ocl t981. " iij:* y.x:." :^:x;*,;i.; :",il;.T;lT"ill1lill;
g ,"a cl a i r si R d b $ d ' p l 7 ' si r a
: fr1j; i:il"TH:
D*ff
liii,"!":",;11
;.X";;1
;-'" -
i " " *i , a . . p " i ",."* ,

1. tn.n4 rttu. Buddad4t!,

4. r'hedn.h Niea*".hc, (Jr, vol Lp
pr,. a \ di..-Dru/tut).
44 I, um.
lfl.:iilff'??i#ii;.llilli,T;'i,i";1"'l;,''-'*,.'
ili;ii*'$ii';'zt'',Lr'*;;l*;:':itnq,.-r'"
j;r,r""v-';""'
j./\rerzrhe.
&5/. vot.t t. D 642
6. Nierktrc, rSA, vol.2, p. 349.
?9.Rain.rMdr Rille JW,VI'P 36l
L N@rhe.r$r. &a
\o 1 3 , p l2 t,J Um 30.tuoh{d Be*_Hofdm, rG, P liiBHGW'L

i',lf'::..,i":'tt,:;.::iltr:1",1::;L#;rffi
6 N'eu.che. r.tA, vol.l,D. t96.

,a
N h E \ . h f . ( J L 4 r ct.lt.p 5 0 2
. il iiil""'
il,iiT]lrf H:;
Lnd Cs.Ushrl.r D t€be0&(hauunle :il,i';il;1fii'fffi. r*o'u*a'
;fii;'.^X-ili!'l)i'i":;:;,:' n''* *'
gi*U'*:";*.^
,rnor\duh
I pp.250?80
D@stadt, 198?,

##f ji,l:#,#i!i::#i,
-";;t1*""try.i:,'ilil'611.i1"1THff"lrfl
;r"Iii:i:rr*;!,iiii,fr
i:, j;.li:'-;Y"":"1,ffi.t.,,
l; ;i"",:;il #;;;;;:";:r:l
"Dr
p 2 tu'hdd*p-Hur'm Gr'" 'i no*{op o<a
*":::rmm:,f,ff :;:#;:[:H
,,|,:K|J:,iy,!"Ti".,'|)i,,#,:"tr1T,1:;L1l]**p.;;i;;,;:"#;i:
jl :e"u :Pbef 9er4r.sa d.' r.. ol'sn. op ;u. p.\ t. no@1o.
1981,P.85.
steiry'Ts

" ;ilny.Ji;":;i::"#::;,y;:ii,{: *' v.,e.rlkhdtus

!{^!*- E}vs
;'iir*'i"l;*r;',';*ttgtiiil1f
itfii,*;'ff
'' ?,ff: f# :;Tjtii:i,j?.*ffi
i;# ;:fill.
bD,,! Dc,2R.v.'udon
!h
" :;ltffilrif:l'i
19, Cf. Fnrz MdrrD<
#;:;;:;
Sp.,.,E wd kbn A^s6'ilft T'
',il;il.l'1i""),ilii,
i,'i,,il.ff !;i;#,j.":ff\ii i,^, l:i;;:::i**:l'li,;ill,?l;itrlri,Sliri
*il#:'i;.*l'J ;i}:;3;"!:(;
-"..ffi {;
ffi;*{fustrfirf;:tr,:i|",ili::r,f:;x,: * #I:"il::'#;i,Y;?l,u
i'nurI'
re82'
*,* *, ,,''*.0^*rurt-Benin-vioa'
nt. Lt3"li[*n t r.o,"'.. ed de AdotrFri€' Rei'bck/Hdburs'1e76'cai'ni 2l' le20'
il ll?ill,Hi: fJfli,#'..'nq u.tut pui\' .p.14
^i|oi..
",;ltJ'-fl:Ji:-
^,**::,::^:: il,.ljn.
!:'.:i",:j.];iii,l;t.""f
x?'"$-ii'.10,i", *
*u.
^-*.,,.
" H.15:;i",H''r'j'fr*i 'u"**.''".o
380 381
 44. Lou And,lss.loba, DA Er,r*, D.10, ! Un.
u::!. Di.t/. FEd6d/Mah.Ie?e.p.15ri um a-tr RLoet,I.drs a vol l P&it lgSl EEile E nv'n* ona P'"1'4r dr ld' !
12 Yl. ^..:,".,y"r * *nntuic caa@ pm Li'bai
il H';,lJi.?jj3'j.i.i3;'*'"&'
p"r? ap nabze
'a vorr'p7t',iutu "
*
'
:'"1*;;,;;;;:";,
i'li.i"' i.t;tt ;
'lrit i p xo "s'ti*t
""1w'E*! 7M s'i^ vonM"nA dd Dns rro5r\' F nr'
''* tlk' I
48 ""--
*i*r*ia;#ffiHfl
*ffi:ffi #ir""l:H}"ffi:
..
"" Hg:::,';:iJJ::- "rro
biI:I'H.*r{H.cl!,!,K{i!iY,!,,i;:'i
*p,.r"u-'tr"r'*
:::;,"i::;,:::;fy#:;i.iiil''!ffiiiil;tri;';.;'tii.'ienb.
i y6r ), cd. dr waher Meihtael p.br XdDlt!
if iio*;L*iffi
ui3;f;1*'i:nlli]'1ff
d rr_
trJ i?*ti' lp.p..a" r I'i,,u'':'pili'd deta-'m''rtdqc
p 5eti@'
1". HuEobn Ho.6Desrh,l, -De ,l 'll1';li'l'i;ill,lfl
+cbkh .D.r Wilt.Drt eta..{ t 89r L i!,4j. p. I I ,.
* *ilrui;';m,:;ll
;rH,:-I".fl-
J;:::'ff .,::
iliil':,!'fq"i:,{i
r
Y._u^oi1'd.]Y jirlds. Dz l jt Hoh@Nrhal sinor?np ah drhwhh.
3q kjln-Kdh_MMu. te65. k Lt, Wot rd Mar sn^tut, stun.
r"ull:l*xilr;;:::H::,:#';,i#'#:;J'tii;",i"H
'dqDrakd..tr' d..rroh*;;r:;;;:ff';ETi.T,H"::rf:;:i#V::n:;
- l,jl;:;,ruu*Hl";:'trff
1984.p '145lilm
Je;s.J,New YorL_Orrord.
o,NdneMB tad w.rLtuubu. Ea. pwho,a,iat.
r., r H.@@ talir. "Die Kiri! d.r Natur..li!ou...
t;ktpr.wiaa.
L Oo
Mti.h*, I o?/. ;l*Jffi
miffi:liry,.ry:i
lJ:mf "*# # ffxff j#:r"i#:Tf,lf"t.?r,ffi Ii; tueza|o4&tu UnkMhagc" 2u d'" Bets 8o1td

"
"H*
., j:S:lji* ^T"''",*o*."0**u.*'.?X#"?l;l:y;'-'-"
""" ""
d. pr./'akse .otuhpordi^.. \ot. I ttssj;.diri! ""
HH*"fi:
R..h?^het philbsoPhq!.t
li-'r"p.rhoroe,. d' L rib'neE$sirtu ri nonidatiri'aton
lglh pp 22'54
in

;H::!ou'3i.'.oh;:6 derb,h, {, ddaucir!. v.n&ha B<^nk'nq'"' cd de ceors ltdil vo' wriertr;

ro i-i"* vf,"r*ti..'
t4 Do.l@m ciDr Di R!jI* HdrL Mo4fiaaon ftakJun^1,in, 197?,
P. 2l
ud kfttuoaa8. /tu vnanderynzalh.nr

!;:, *,, **.i.,n"E)'0,,)?

(rutt lui Robcr vusil Po! J"
iii* )' 7r Pr;ftq, i, rDaai"r lui;ad Liumr arsu in p,tAr$t
,,,i#ffi tA:*!:!"r?;"fr .;a\@t@n;6 dn.nn6 d. LtEh Ptil tgss
t.,. ;;;;;;, Abme dr P"-tr d Rr'uonr o'drpie*" D I t/'rd' sub'onducera rui
vonAndrie,
Br,,r../i*r. *r1". ,. o*1u*n- Claudel-tvi Snuss,(197?)Pari5l98? p 32
" f,Hin#,1;rTJ*:**,ou ,3. ,lt* a" VtjoU. a, *u., 6 ttu tui Fdnt4n" d in'htiftzi:o''
ldis 198l '
".
ra.sofumslraL -euarruu8{,us derNchbB,.,
rr. PeErAibnb.e. t/, i.r 6 r/,. I18961,
t 8d9.npr.///,p.3tJ.
B.rliD,. t 90a,e, 220,
";lil*;?;;1?tx{xr:;#r:!;r:;*i#:1":;ff
ii r.- n...i'.. L ra*.urcadoN-, & Monhue David-M'ndd rcd noe&e'
#:f"1*,'Lr;is;
Julia K$teld

l; ii*fjEijfflll?#.rcf sMikc,,.kb!;&
2a
58. H@@ Balx...DG Obwidqs dq N.udi,aur- ?5.lee FloFnce./ril, P. 155dlm'
irl89l) r' ooul6 wbbcre,cd.,. Dz.
rua. svr. rubnso, t9?o.b.ut r, tj8.
e.
)e. s'gDud FMd, CW, Vn. D.l4R.
oo. ,,r::. *\tl.is F,p.a.,\.. vtu,ia to ?8. Fe!d, CW, X!I, P. 256 (nob?).
r or{riord, 1986,p. j5l:.i D.vid F,r!by,.t{dw F,.ud. l rh. t.nd.t p$,ioa. Ne*
X.p:"f
t9. Henrih lbsen,P..t Crnt Ale't'uta 193?'P 146
F\1stutu! .tM.dan
u,n otu wembser' D'rla Liusene lo8I p rs
&y*1,,:rfr!":!x:;?ilff"1dffif.:H; .t" oo . ii. n'a.:,; n-,i'+-p'
'. n D i n
';
g r
.. p m l M 0 r i h 'n 1 9 8 0p'rrin'r'
l 8 ti u m
",.
62. PaulRicoeu,-bdNid!.er igoric pcm,"Uc-,
8 t t D t d . . t.a !.Ab .td i kzt
t S_ l..diyttd!, @L.tiv. pd,
",i"Lri.
lo3?.
li liil5fl:f JliffiX"i.fl:5,?fr v'v?r
l,:*-.*, "* -a,r,iid.H,drsd
igq.. *"" -as**'l"r *,,_;
D.55j
n-TLTTfl""J ii.ffi lH"ffT:,J*). ;:::il
ll
t1
_ . .:::^ :y:y!.r:;^yy^;;ffij;ffi ,:i:;J,JT,,Ly.";;;i"' f'#Jrifr
v,i:i*,I'*l#;*.fi:,f,{ Tl
:'#*i:J*11r:,i
^, 4q ,,q
i|!t!M
ue w@ryM*.t
!r&I dod
w r.di+jdL'rtdd,ttula,lM4,
poho&Eii6- t986: to aH5i c@.
LttM.'6L2,rd$idsv's.6tnt' Ttibslo la?8 Pp al I
via.z4 pp. i96lt ci
Mdrq! F,r"\,.UG;; 84.Niebste. r,tA, vol 6. P 9t
dt r.pir6obsE, d. t..dd;u. d d. b Er{,.t
l t {
-d 'uoD!NoFlh
Mrr4(. !a,rr, d. 9, To!.@ i9Sj. r
N,a,N'..tnb,aoL'iir(
^e.d
ait
*-,tv"*,.i6fic;
r
^*t-
B 5 . 1 r i d . ,KS,4 ,vo l t5 1 $ u m
6 , P.
il ii#Ex*::"'[.ri lJi?t.',H; f,"ru";,fl*;
$TI']$:li*l,Hi
-0"***.*,iiffi,llf;",rrlNf.ana tgsg.i.tsz
3E2
J 383

I
r
l!
F.
n
jth?
8 -. q.^ Al.rt uder . N. hr ' 6. \ l. an4e I Lr i r . Dh t n r L t ? , ( e o n J l r ( {6 r r h u *F t s
rru $Lum.: ra.4uFfLrcrdo b^u n I at.itt d" , alrt taabos,nphi? nu,t.r^
te8j.b
rno":
,e.
.i,,i, brte qi dezbaLfi $b conduccEa tui claude Lryesqu.
!i abrntie v. Mc Dorald, i UuSo{r Hofimi,Nlhrr',.itr, f 4br
Mont.^t 1982.p.64:"Au.bbS,"fn du tk pw;. i;. rl. sindnat et.rtui;;:
ttut..tibNiettch?". 'z^i.ltz
88. Nie?s.hc, E6. roz. Wie tun
89.Nietzshe,(SA, vol 3,p.570.
.d, wastu n ilt,r\SA, \ ot.6. p. lai.
:1 at.{trrr 1vuri,e4.nl' 'rr' t'r:
fLrlll i iilr !
16 ! l{,n $,uar
un!
;fP
90.Ni€usche,(SA, vol 4,!.I93. :j. uoiu:fr!!iL.iI

I i .o G l n lr^
, {r , - ! n l r l $
:,..,.
. , ,
'n n c1 ,,i
./ " r o ''r /'n
vr |- '
r ''1 1
"0 f
nli(p
.va
/
hi
'.- - . . " . , ; - . ', ".,. D "u : ,':J f
r'.r - , n o . .r 1 ,.1 \"n ' a r
NOTE LA CApITO]_UL 3 (pasnite 61 77)
'" 1 . . , '".
-.*
. , . r ^ . r _ . r . . .,.r .
....,;'
1^, 1 1 'r "tL '
r r 'C
'o ;"
00. n. D .- "
':
Sq n d r a 4
/. $
L 6.orses Cudorl, , trm. ,, M"tiqu. ytis, jt84, t ,!,6.
2,.Ibi.L,p.2a. " l l t u l k 'r , l l i . l o i 5.f ? 3 :r ' rS
3, KmqIVrk, ed.deWi,nclb Weis.hedet,r.t?, D@$adl, 1956,!.344.
ltr. H.lninn\rirrl, IlCa, p 169$iun
rr)10! l5
ia.9
:r Ce.rg s nndcl. Harlrrn )/r.'r dfl ll','v't/li'.liilzi!
3a.cf. lJoBt Hill:J:'J]lm, .Zur B€ErifslqrdnchGvo. <Moninu$".i
1916. rr. 20, tp, 2t1-235.
A,.hit Jrr Desnfssdrkclxe, iI H.n;u 8tr1r./" rtrr d., M.l,)r. tt.:t.],ichtt I3$t')'c1.''j de lirdhnl Fnrhs Vier!' ffl
4. Ono WeininSer,c!cr, p. 2i 4 g un.
1t Publn:ill: Bdlin in 1903
5. Gr.i, p- 198!ium. D , .D ' 1
t " V r 'n . .
6 D-r r,"1\ v d.: rnpha.lu.pr {)tb.d ed,k. t-rd rr {h. m rr.rdr" rau,8.
T1l11h.d..LnplnltunScn).lrnl."t!l /..
"i "
V, a.n. rriJ J,.4.'d o' {ierJiro0\i'3il(: Sizbure
J4.(lt tu{z 1!,rudrntr.
1936! 419I un' f,r
| ! l4,noF t. j'r dix Dk lf.i arirJ, /.r r'r''l! E aaler' l9:5)
^4at$e
7. Cl Mbk.d Die,s b. L,,r.luar r!:nL 3) ll / f . l nr&as
aatt tn-,., . o"rnb Utt. B.. rhnp, n \ t h.,
;::':;(;.^,:::'":;I!;:;'tr,ft:,t't"-":,::.;z:::,,'z""):il:jT,:_;::.:i,:
tdu uadihrl?th'thr ru, /radrior, co. UoJrh8 pauhen \,,M,,;;.r,L;hnnit,h/lt.",r/rr.,Ji:r.,.'dLl'n:vLr{iautr'B'tin
rr03 il lcsduri iili
Bcma.Vu,ho. to8O.pI ti '!
2r. Ad2lbcn5.hb-dL -IJr efl\ug- r,*a rn,..ul lr' f.Ita!e, E;had 11i.':cl)lnrLe"luLuL. ci ir'h'r s\lrrtt Ott\? tdthv'di1rn
w.. - rnrprc$,uni.tuui,,n J,;rl., lifu db. (ry'l: fiinin!.n 1915-fll 53 t3
d.! Wnher c..there rci$. |t14, pp 9O-r08."gin.l." Iilr tiliu, ) \ t
't
il rilt\
8. w'Im M . lohds n s r r az a. aeaM pr c b, c m . u . e
K u. tj.rk.
! ') i t . l : n . ! L t : r r l t ) ,\i :h ? r h .tr .'fl i l r .tr .l a J4 ."d i 1 e l 'i i i zM a u th n 'r 'l n n ci 'n - l 9 l l f,:
"
a..cnt tu. op:11,.hal rrd td?.a th D.MLM ^ v . . t . t/oJ,s
, h b , avrn4
p "1a .1l)aaIrrilzNnr{llrr,D.rt r' l.tt i.: Orutarutt}uddhn{n"h'n teirtis l913
/,rzx "d K!.n U.J l(_4, ddL/rtr t;'\'i't:ht th1ll'nlllaa'le 1"r
rL {)r. t,norr14,p ?:l3 Grtns dir DflA.l.r!n
9. Hetum BrocL,Szr,!. t53. hi.c, Sn{l!r lr'i !!r, 1(rl0- lr'rl:r ) :.1
10.Roberi Msil, B.traa ?d re utujllns d.r khry^ Mach!.Reinbetrr!rdburs, .l? t,tr t.la5 (.rIlid:. iri..1..t,il,/..lf lt!lr. EdanE€n1925)
1980,p. 4.1. Tc! lnu. l, t?!'rsr'r'r lv/'n_Miinfhln Vien' 19*'1 5li 6
o.t,.r.,Nu kruqh6,.,8.h rj Ca Atlrllrik lisittl {'n
r.u.., a"-snlr,...odt.
p. sto 'ap
rilt. T.1"9'.?"I"11.
D4 A4at!s. drt Enpfndu,s.n.q .u. nnb b, D.2e9. :.1 r'I i!{trct trruv.rcnf, l!l)_s'iirR er lLi!ir|'' ii llnrr''xntut: ltt 'int '! la tuilo' \t"
ll. Cda rdeP L A$uun. , p . r . noh t 0. p. ll . t t a . i t i r t h . r! tn h ;n r ,.,l 'a \r . l t7 3 l 2 L !r u n r
V. H@e 7I an d. h @ e @,4e, @ :: anrl nr kun N$i'e ! lt .ldoli iliibner' 4,.!1t \l it(etr{'ut rt 5'tha"uta6t'h tnt Ril'l'
L pl@ a !4 E lua o, ftd N{ Drvid. prj\ l9t2 D ::
rur. hb o p€rp.cw, dealM$lu h$pE Foriilo-des idquLb h hd4j tu John lnira./r.x l.. sli.k/ti.$bu.g, l9?9'i. 5l
L!.k aoi (:d l a'd'l/'r
IdmjD &d Dve{J . i'-Irto. L n,.mas HM t qit tudus. tboa..drjJa oodaqo. l7r 1{1.at Jtr.lu.r L, Rider. Jvfisil3r Ma.rerlin&'. l:r Ffttri'c van d' Ket'kntrvr
r a fi.,t lJrt l!,r.1,\, ttRtrcll.s,l9u?-pP :13-17
1;iff jrsA.rst*'qsrAnd;q
t":#iffik;):!:li[f.H3,,i,111fi
I 5.Hemen Bolu,-Da.unrnD& trh.. I Dhl.S voa ?r,Srri,c.. BertDtco4.p olt
f, r gcnnrrr &til, DtO&ad ro"tI39ll,int&tun;xf ](,dl'trM'L''''Fhktun'Nla;'
.13trulBooe.J,E,tr?6LF!'rnJ.si.,rr.dwro'ah..(i88llcdilicddtnidrisi
l89i
Iq)l Pi
':--i

in He,* rcDredrs Ddr:l lnod!. din irnrc

2_i l9l0 ;n 'ugiri"Pda
uerntm B6'h D't'l'
B.Ir. zu UD.di,dMs &, r\;u,"1,\-ut:ed d. C;; n;*;;;i;;;; 49. S.r rrel $iHcd.nn 8n,ji :!re
( pp.
1q68, 1 8 3L 9 2 l .pt3 9 tt1,)]t l,ttit),'!1Kt^/x.nt.rtol,Qtu^sah.,& deFaulMirh!'l uitz'|4, vol l:l/l.Frur'_
i.
tut/thin itsl. t 9? G.n$mndin27 'ulic 1910)

384 385

;,
 r

50.Paull-aurenrAss!u., ,? fd., nor! I0. J8l @.

I. Sr
I ci'os r'./1d'v'o":F::'::, , yi!.i"Yli',\".iilxfliliil:l,i';il];
Lrpol.6kv.
51. ClJo.h.. Schftidr-dp..ri, ior? 13.
.:';'ji,,[::i.;.::;i,;, ri"l;", _,",:::;'r ;"ii,[,.",;i" ii!,i."i!1;i"i; .::
n
, ; . i, l; j:' . :l ' ;.i 1 - - ;"l ::;: - i ,; ' ' . ' ' "- o t' *i ' "*n "u "' ' "t
51.Roblt Musil,''r&!. ?j3
' '-r"l ir l. L Rt r r ( Ln .'.t. .,
- , , , 8t h L 1 , . t - k Lo'dr a, lc8'
P&\ t,'Rt. I r,l ".,. L r.rlr\t. oi ' ,a v' .r,,.1 i. '' """:':;
J."*-" &d'P'h"'
.' o. ^ ?ruJd"'|'d'
5,1.Ot Weininler UraI. t. lot liurd. li:lllJ" ;;"."i "*
;udLr:, rrr r o7b, r - 'I
55 aircft, t. f,20tiun.
5 h ,I Ot r . W . in' np. r Ft . I nt r . "ph. r s m .r . t ! \
,. | , A ,o.i .s l or..\l D
i L 'D7' rnr - , lwl! . ?. iodr \ F c , . . r a h h ua +t . . f : r t \ r u . . e . , ! . u , i !_s .!pr d.,.s mr1Mu.,-i l
J7 all. JeaDLo{k Vicilrd Barn, ..Mich.(r!re",, ct nremcoss
dt r J,,.
chcz Novdii.j t ftviera a.r "Tff,'ji:"i ,1:,'i:li l;""l;i'ii; ,8ored n,oA
r Ln{5:
i o81,P ^i,1,'
ylphiqk r (..p,on4rsnE!n.i!4d,,), pf xu
apiitieiudc,I983.pp.195-208. pi e1te,.Frrl tu n^t
-- i-atrtJ*rhit
58. l.frdtr &nr, ol. .t , nora3 I , !. 69. 'n
9 /D /,P ra l ! - I l "r: P ' $k tunw as dr ra j
59. ii!.r,,t .r'.noia5,1,I 233sinnn. ro ' t a18" La P ' /n' r' 8' "J
i ", o -n R L:Lt ' "
" t'feilft r."*L dkfu ^ "- lcla, P e
-, rt^iM.
61. F;edricb Scilogd. "AlbolmsF.arm.nk ]?t ri ?' ntu tl ' n'
, g J6, in (/,.rbclt Fri.In n S.htq.l Aus!rt,., ', i -;;;"," . tr' 11 u.' \L)"1 o' t
"t
J 0""Fr"
"D
^ d J r . q BetL t ' r qok J , n: . . i, r _. . 1 . . . 4 . 6 r i ^ c q u 1 d h r d i \ . n t , , b ! ena i al l P l r! urn'
tcO,. J C .hrrJ,!
d! Hds f ' c hn: . Vdn. hr n- pr der bun, t 06- .D t r t l q
|..\,ta1-8, t.' ra(h{ J |tu. 1 :
<) u. "B \M i. / - - , r r r r , n. k L I t , . .a-. p. ^a
lor ro . r ' r : . . r , eo, r s , , dd. / , ! i. " ",,., 14 , , i . , , A n o \ L M " , . , , . , L r r ! , ! 1l 4? .i r.not l l Mei nD nnL P
17-
,r , " , t . ^ . 8 pt,t,,,t., bt,;"., o: n
/^nm? .,,1.ddp r\r.. $ t,,b,hnL un-\tu . 'th'nE
MichaetLbdnam. noua.di!e lrbkaur/xtao. r98?.
61. al. MqG L.oise Rdrh'R.betr MlsiJ ruF Dtubtondcr E|jlik,.it i: ,!'';1,: i::l.f';"
o r.n, !? h'r''rn'nPr''car
ti$a|! tu lt.h.t M6it,Satbit.t3n, t9B7.n, ?5_97
t.rLtntea urtt l)a.hrtrr
^;;;i;i"',s"",; r. l so i R L a l // n J- 6
, . ; , .'.
h n u 4 :e n d 'tu \''h l r i
6i Rol'edMlsit, cttll. n. lOt? rail r L '0 ' Dr'
''- t - *t t' ^ tu tL l r t'P'\'4 r " E t'- 'd P{a ' Pd i \'
tt^ L
05 Citlr d. Mtui: LouJseRoi!.,1 .r,.et2 i,3,p.83. i ..
^ * - "XU l .P 5 r '
1 3 S r e" n , iu, .n. *"
d F r u .lG
5 r rL 4 Fh . s'u 0 ' \n 'L r r l d m r 0 i d L ^ 'a r 5 )
6?.Murii, Dashjlits€ E!mpr,.,6tt , !. t0j6 !i hr. : ; . i . '- . '" - . 'r " '. _ n 'e N 'r r 'w ! 4 ' h a n o L - q l u \tr tr c 4 r r
* n b r tr l o h F'!
68 rl.L -db , r Ao. , or . . r ' and1. Z, ho t L . r O . i , . . r " , " . t.t o - ".
U, Bdu) . L' v r h
,n. vu.tdnd"u,"e/tr _u...n.
dc \ eJ . . r . \ , , VLr l I 4 . / . , . , ^ r ! , , , t \ . r , A n . . u v r . . , . O . h . . 6 n c hT . J at , M u r h 'n , 1 9 7 5b f i r r 'p a )
I Anu- 1
. h.' a,.F"..^.".J .,anuorrhJrdPor'inRurrddnrrIa'har
::i l l:^,:*i,1.o1
( . i . r r h e n5 5 T ld L D" L'"nnt I illll] ) )t;;
.,,,
I l " L ]L tn n 4 /"- n .,Dltr e
h .t d t. J",.,.ip L1i l rl
Jq to q 5 p r tr9- oU L a^u!
,. I ;;lfjl ;:l;l ;"T:";;;:; . l''' ::':"ll'l:li':'1";'
?1. CJ. Johar! Wilibdd Nagt, Jacor Z.ijler ttduad
cNle {cd.), D.rdr.r..rjr./i.,.t.r.r.
t , r t t o t,,r h . h t,\o l.t..\o o r 8 u ' .,. t,,F .vrc,-.tt,t.F t/0!.
ill il.l1J'l;i lili*e.!,a ri L'uArd'* satnd''A,o'
psy.h'arvsrntJoducee
/, r^. r n 4 . n n u s ? 0 ,p tll3 .
"
-'. C. pal p r d m r za lu HiJ- ;r d , \1 [ h., .a.r] ..r.nc ., tn:,^a Ler..r4
,""-sr d, r!,, /! j. I d-
,. rnr*-',nu,.
,,1,llj'ol}-.r".,,
::::': (;,;''{,:i::::;;;:i i "l"i:fi;;.' J\iuD 362
36. Lotr Ardrea Salome, ,f
2l. Lo! Andr.atsabne. lVzD'l 36l
l d L . u A d r 6 Sa r n n r 'N 'D F l o a /0 / l o l r ':''r
,r.i.' *" . - .r .r ". l '| .a u n D e i q 't 1 ,{.? h "a "') ^ tu /
"
, i"i::fr;T,^i.:;: *a^ -rqi-nni ni sr'!'\id''r'''dr" 'ddcPh"
NOTE I_,ACAPITOLUL 4 (pag,nite78 94) CescLlsh.Ir,Krrlsn'he.la36 pp 46 14
31. L.u AndM_Satomo. NzD' P 366
3:. Irn A.ds-salona, Nz'' P 366 $ !d
I Chrin.ph.r Lrsch.ft. airlu. dNlr.rrsru, Nev york t 979. !a',P 16?
33.|Ju Andrca$ sabbe

386 3117

t
I -'
 ,,,.,il:",J,J,:.L";:,
" ';Y;"Tliiij""lJtlT;:,i;:",",Tl.""1ili,fi_IiiliT
j,llll: :t. ill. An!.t! l-ri,r!*one.I-.]u 1^:Ir'atian'n' Lrnt1 l9S4 cat r'r: 'Esal5 !n Lo'e ad

."1: ,
#,i,Tiil,r:i:;#t::i:;xtrit:5,,llii::}::;,ll;:r
i:itl{;iji'j :. .,..,ru..-,
iil
.. .... *" ...,..^
\tt ft.rn, l ,:rti . r.|t! l tk h!.hi .tQl .
-, ' r,n.r, -,
dr1.X ,!' l b
r 'r ' , P ' r 'c- . 16
9" t r? r , L 4r l ,,, rri l \' f jc
u!m ol r. E !u,1?
: i , : . ' . ,, i '." 1 ''.:,: ,)^ '-.-'* 'o - - ," ,
",; ;; "" , "^J- .rr rr
"'b
3i! RiiI:,'\di8 / _i fiv\'ll o i -0
, i',:,'Ir', rcL f. t.56 i rrij. .'.,, t1., ". ' t rl c t J r' " -l F
* 6:. ai. fr:i, rd rt, j.iv a, d.r P ryrlr&l,vr'.
" .r rjd' vtll p {1?
:i.[:I"i;.1:li;.l]i1;[:::],i;:1iiii.,:,?*,*' .,!en.
sc,in,,h.ii,uedc^.!,np1.n
i." ,.u*. S"t'"u. tt* \rers.h !s \f iir' {l1i99l ii Lleinsi H'i11'r'
'n '/ih1 'd
.,;- ,,; ". " .;', -i .,",'.",i'i,i".l
C I j \ l u c c r l.r li-
r
' ",t ,f, L d .,\t,h r j_ d ,:u n \1 ,r
".. v . r h . ; , t 9 re .q 2 1 .
': i,' . '.,'"", , :j. Lou \riors 511i,ri N'l'.| 186
06.Lille. ! ! 1) l?5 siumr'
3li. il: pJl|3, D.!r vor dqn Sr,:c!cl, il 9ilr.),i[ .]4,. n (- H(ptl{ Jd\1,ta.li.t l.r M.'lunt J1E'l'kh'' I rirt../
q)1, :J. .lc ReinilLFdhri VFm.
i. 624.
l , a . m ! , t utr !ir , kn d !,\+ L
*
j""-Iij:;,,"1"'1,-
, r l,t,{ r r r p in
r01f, 19 intstdr !su'a
r : - ,;,l;.:" ^:,:,r" " -' " ll' 1; * ir dd;olul dti dc
'- ;;:.:I.;;'.;"
.oi. l' narcirlrnc drll{qu'i n' R M i'ili''
J",;"4, .i1 .r .Fcii niioi l'r'lc, cvo'n'duI $ Rudorrtii$rcr'
Rorren
j: iiij ;,Y ::r..' ," ,' , 1 ; - : lr' ll''"; ' ; ii'i.r;, r,
'-"',.,ii,
t",r,r,
',,tlr-i
lui nrtui! d' r1o!rdi! nr'o?cc
f'e h Rrur*r!l
h PloriD

" l]il"J:'il1':',iTi[:;]:'
*"*t",1":ll*::::"':ll;iililijllli,""1!riiii
"i ." t'

.;'". , - ' . . r - , i
lt n_'1

."1:.r,;.;:-.--,;1":
notsil "/P'
,' ' ;: l; "; t;t 1,,
f:,:'Li'! ' B l Fi

t. ... "" " , .:i ; b . " " , : , : , , . ' . : ; , i, , ; : , . ^ :,

t,, u, '"" ",.1",;ri;,;iJ;l;:
'.1""* * , ., ..nu ,." ! . r,r,.".,i o. n '' '
;;,']" j" . " *;i."':';".'' ' ' " ,uL.'- a
"^i,- -. -
" . li', iijj. . i ] l l x i ; i l ; i i 1 l ' j i i " i ; t ' ei\.t9 i]5 iio l..tia ' ' !I!.:j' ,:::; l,^;".;.:; ,, ;,',,'li' ' ;" ; ';1,)'i-l::'
: I ",1;;: \mr' /Lc
.rr ArdE cirn. Nir:r jda. ,. w:. trt.r:;i\* .;,...-.:, v ,' ' .i ' '|
ttt t^rn, rss. t grir r:,t t' nrk, rv,r r/: "ll:r rlane' E Ltrrbis n1 M Dthtl trttiat I nt tx rt'
. ,al;r
'ilij{,#:i;"'1!;iiii)#:ri'r' rr' !'!}'hoo'rv!r';csI'i'nr. :;i! n sl ,;:,r t1",, t r-"..ja 'l'r
" A'drian inRtus' si ru'ni ltr
'lrd "t"
i';;:.'l:"1 ;;.;; t.;!- irlrr' t r""u-r, rn'o^ '""u nN'ra
14. et, H.azllenscb .r..(, ,. n-...iit. .r.*'i r. .d'l 6duk txch dct w'tantclRuns A'east !'bl!i r;e
r.ra 41. "4", s ?r li nlscr iin illD 1 d' strs i rLn
ci urils$trl
" .":; . .;; .' 1,,,i:,
;,.,1 ;i'l "l;.t"-,
.."t."
"'..',
t"-*
, r 'Lr l. F
r,i.ii $ su!'E
'': t r '' r r ' i- ""'t
l='.:,{l1|r_:^1, . .." ij:
:;"'"
. n:. i"'

l:ll.,.,J ,,';,;:'r:
"'iJ.ll'; ; ",.,"i,''-
a 1. F rtr{,:!,b Finfthtuha ,tu! tia-,J: ,,,, t:s.t i-
i,i r"i.i.I'Lrr".'"
,.;, .--.. ; - , '*,lr*.or
utudr,rr! desi'erxi rdsturuicorsrids nrshil:riL'i
1- u"'{
r.'
, ,. tt:. -i " ." ;;: . , . 1; ; . . u. , i. . , . - . , . , . t . L. - . n ''q {. 'h'- 'cl
1!.F rt,l, Iote n Lnt lahLCly lX. n. 1t 05j! n, .
; '. ! Ii
r.i Nr(i.;trbr$1,nrl. ci Ur:ulai.'s'r ;rtp'kt to^ Aadrian! Gcnl| i! Etken'/aln
a .\.lLin .n.llt) .
ir{nclrs PnrItli!tu . th.t t).ntitu^Ltit' n 1l it unI9CA l}-Ttr l9al
I
"'1:j l* :";::'r,:;i:;'i,,;:'.:,,,1j1.,p.n n .:v., . '10.D.r Gtn.n ht :lrk.n hts ol .ttll +

jI 1"y.
.l FNrJ.Zu ,-^1 '.' " , :,,',.;_"'"''i;;_ J'-, "
12.ArdreCre€n, in,,,tssir:ht d. vi., trur.rrrst.,?
'13.IterGnti, d.' litinn!!;.,/' .f.nol 69 1 11
'Lri
fLi'' l96J't i9l

5' t l:t . t ut J \ a( ^, , ir r Dr , , , |, r _- . 1911, nr' -1. t! 91- lor iEprtdur in

J.5 .+. r"- r"*. )er DoPtiek.nLgca',/,6t,,
5r. /b,d l5(i.
I - i,ln)'"i t.'"-*'Lii,ii.".',.,i .a ,i"r""'v'rt r"a*i, !'rhin!"!t80'ppro'i'Dt"
136)
55 Sftarr Kofae. t- r,isa. d. l.t ldux. ral.M.
6,i trlf bt tdkt /. /r.r ra, ?dis, 19,j0,p. 15.!!po lon ljolalm$h,l,i]rr, F 182!i um
salod'l'
dr:'jerualc n,,u,i',o,,;u*"a" ':ti
' !l;?i11"',Ti,li;t l;,'i',Ani?;as 'd^-t"'",io
388 389
 n.L :t nd dtrfo''ilf \\nltu {'rlrc-
79 Cf.lcr tu(I.rndn
r' o ol' rd ' ' 'lr ' :
gs u v ' ral dr
',ir?d:iud Dr., \* " r"".^,i
6!pui.. \Jn ..nJ.id
Der Cdft., ,', n"r,r" rJ
' !i |rrrn' unl
pa m d ' F \l z
ti!.t ,|;tab 'r,tu-enL' L
i -,*," " b ' ru'i 'hY nn", c ai d' "k $!euk A i us da" ia
80 Derlor uhd.!erf.d.eD!,e ,1-9j. "-"a (l rur:, d' n-!L' h. u' J "4t dF t nk w ;"' t"'
i ,.;-,, d ' r\t' rh(t
\ o- r ' oo "r n
Nl. Hu s","n Hot m r ns ! , l; .Ear ,
x2 ll,il..FGt p.463
t
D.r 0, 1

r're eohbcbe'bue.,a.'.r".r'dr
, .:;,. , "'' .",,

' " -.;,;. , - ,; " ,.

d.-.F
;
'
" : ; i; ' ':
F 5'r r l . or .
' 1; ln cugr wr : 'r
1 du-
'bdromrd
'r Nr F
ThLr n'
!'rDF'
I
s,r.d. vtuyE.c,rben. 'r,'nn"
*il;::inT'rtu '
Fian
1
l

6 5 Fr$.1,Dn: t|lb?tuialenin d.f,(!lro,in:O XVI'p a2ltlumr'

jj"*,.. er h leminir{".tu D.stir d' tu/ni"r' Prb' 198? p 4i ti

li.jili}T;lij]"t"',,it.teirus.h.t, ,.at netu,l'emand,snnl.a,.
reb4,!.6,. s. it. .*'i"', '.*"d
t
" *$;|1i,:.1';,*fl,#,:l
H ;-:::#.
;i,:;;.tt;l..x:.;.
"-.-;,:
e.;:;r P.urs.hrcb.,. D.N, P rr. ri

T:.*i:,",;l
e.
l*::;;:i:: ;,i l*illii:;ilt:
"':.:;:r,;lr
h!r@z dbe artuj n,.r*r.,, I
'den! 'i,:.:,.-..:,,':lf.
J.r,i.i,,
,,-sv,". 'n ,::"";;;
11.li,"j.; iill'.ll;J;::;;::::l j
'l)..ffi,,"n**t,o",,,*, ,".e$r,n.{vrc,a,I eo6),
fprnn}trarenrun,
L84.r.4.re. 16.IrBud,Cif , VlIl. P 239-3?0 :
t1't
tt cc. tun'., Wunitt,"s"n u'1d srhl'.tc J.' I ibidb B'i!'att tut E^'wicktlt'ssqcrchichk
"' ".1#,ff1.."h11'i',"'i.'il:\:,:,.::' **' o*o."..' ,,,*-.. , 0 o , A . r r , l 9 l l /l 9 l ?
'i r + \ iul . , . n* , t r r , p. z oo
l':l 'i" 18.ZhsCarctri. DfFaLl scbJe(El,in Mtrr. !'lMa'tu HnEbus l!60'p
50l}5l3
'MarS or _. 19.iEud. dr..ir, notu16,1.27i
;:;::fl:;:*ffi,3:;i*11".",",
"',* 20. Iiiclrrd Alcnn. Ur.;:tar.
ite.intirtat, t t;frersthat .d?t D ie Gun
wn HoJaenaehal. Gi:l1ir'cn '196?' t l74 si Un
n i. d?s Sbki'$ Pstchtt k't'tLe und
rdat*ld
ikonotn
.i i '' td l b l r l o a l "o r h u n o r r In ktu Pu r ' F'u i r n ':: f
" , ' i "^ .t T F U d u i h u i nm o |J{r u rh r o l e ro D
- t
r . . n , : - p 1 i !L d o 'r '.h d .'._ ' l'

21. JcnsRisokltan, 'Von dcr eenshlilhen UnzulrinAlichleit n Hotnr'sltals Dd M&'ra^

d.t 672 Nd&t .1i fh. C.rMn Oer.r./|t, 54. i98 l , pp ?98-3 10
NOTE LA CAPTTOLLTL
5 Oaginte 97 125) 22. M.n:€r Biiot, Aideas d. luso van fioftrdblrnaf. tu l :AlLfusr' tuMnnqat ' \'r a u
s '
,,,"", o r Jr r ,";i " l o r 'Pr ,a Ol 0 0 'i M r 'e l Bn o c "ve FU h "i n e tIa F'
t '"," ',,. r 't r - ? ' \' l i m Jo q S Fr L m 'i r e l l D 'd i t'

; ;,$i*:!i;rf::qt"tuni
n_^:':"'l;.:::i
;:,)r *. " -
;,",t:^
*. " 'i .
",
s'- * " tn U .r
Lbnluny I vr \ti.lLnd hi Xafa, FranHud^nait,
21 Honndn.d'ai,tOa. P.45.
'h .r
1966

I
Ittt*lu*" ii*'i#,H",ifi,P
2 4 , I ] G A . p ,1 5 .

;#Td}fliffi*hr**$#;*ffi 29.rdB,; 5?.Pat+l ic ducec! cindulla o noralieautohiuerat'datui Hdirann$lral

190. (Rbutl. p '15r 5i utu )-
:O Cl.Ii.ir Cottn, .r.it ro*, et$l$:!b' Caselor I leudi R'adineot
daha d$

'{n6ll!Ds{ial
s

390 391

T
t
I - -' - - - - - - '- - -:::+--r-----.-. 1l
 ; 'x

: i", .' :,, .;;- ,i 1 .,, ' : , : t.

jll tiunn) HenlaDr tr!.h (L,i.rri r, nitul.rnr' lt JnrrBiu lluintursdat.sr rrn)

" . 1 ; ; . . , ",,"" , , , : : : : ,: . . , , . , :;l_, , tj trl re (.1iLa,ry .s ri ri \nr3n1!l c .i :1, t..1; i L

l: . . 1 : ,**-
;:::: hr, n :\ '' < u qni , , , _(:r Hofnlolllirl.
I ttt
lrlil, I 195 \
l
' "i'i"i',| ''. '''
i

i, !.r!u, i;ir!r rtr' ;l"t l!r{ ..!... lt: Qr n. it t i::)Rti |iti!t,ri.t|:! \aa, !i)*p.in/:r M'.,t;
.it: l",jt,r:jit, J./: rr.i,r!r. lf: iirir\.ir!.i;:tl.r rrn dli_!i.ritu', trfn,h2j. F,.rr t..:r,r,

l:_i,;"-;1;;1;,;
i 9F. \rj r l -r.,(r3rrj { ri t.I. ;i :i { r!,r

li I't.,"';:,;:r,:.,::_."i
, i; n0. r:6 t ! | I J; drnr.: ni ,!ri.L. :,.hil: i 'lsuuui
' ." ' ;
.":' ; ' ; , , ; ",.,i.r " ' 1l' : " ' " ' :l *" ' ,l ,' ' d.lrurr i.ii31Ll.r'titt.nlt nnr.v.t
, !oiia,!sd[t
rr.Nhlr,"
ii u! rns osfccLe d it r
trrta,il :itij?,t:eb.t. 65.

t.! F-rtt. An.l.\'.t.t fh.t'i..,,rr frtiiibie.r )r,.tr., .C:i.\:11.r.1.1.

,
,i',;j;:|;':,,.'1;,'i:..,:.i.::
! x r o w e L , ,n ,, Cr .t.l :4 0

!?.i.:la!.Th.Nelei,Mnirr.rrlkifur.rl.:{r:..;iidrl:irr/Itu!r.197?-tq'78,
b3. R l.:. rl.tr"n:., lif.b!.,' /1391). f.u.kinr/ttuo, l9ti2, r :9. A.B{e viziuni nUiecr. :riir
,:#il:it*:.mi),i'i;;:t;i;::;,::,,,,;:,i::.;;;;i.;a,;,.,n\.tuk*;ri,:,, irnrbabd hJlucn1al. d. Cctt(.r t)(r'I/.tnA? a irr l,li.1rscire. lDde e4iut in rliurt..
',r.d l n.rl
':
6'r. llorn.!. S!,ller, F3i1stx fiyldLerer. lir rR.-iren dx..rr.pl ltuudier d.l'iscir&L{a.. ni
*"*",, ,,,,'rhf.,i: IrixrlRhirr,.,r,im,,hi,..
ll il;.;.;;" E ;,,.i, r1 \: ,,,,,. \a. t:. P .
-
: ra,,. .,.,!."1 , ,.l .! t. .
1\). Jl.\tl, Dat l;nh.hq.f '
ih.Lt KLld,, Atf,t:I\t.t.14t
'1"::',,1'.j.:1.1,r';tr
. "..1t",i
:t",, :::l;,l:,:, 7? rr( qu.! L. P,i.r, & ./r (r!. 1.,{irh i:.t ttt)fur J. I o tdfinini\n! .t d. I dnrlahr;:!tu .:'j
\s.lg|:],9.r I.tlL()ro l,trhnql.'. r:, Viena. i935.
l " : , " l" ' " 1 '" l,!:" '," i,,,.,
;' , "",;:i.'1
':3. AtrFlsr Sr.trdbfa. r.rn,arc! ,lin t 'rnducee.on|l.t
ie.emhiie ti0.l .trc Anur lr.j cfrter. r, a\! !v.rnn.
;,"1.',,,,-,i, N.t, itsch.trr.h rr.i lt:i4e rh ?nan Fr.u,ti..7

: ::":.;, ;,- '"'r , , ,,

dc /*rr Gerb.r. Vierr l.!txi!, lqlt,

"':i:""':ii:i
'r,,..;:lli.'.. ,
t.l 0i . rtmnrs n, ai aLl h.!.651.
14. P$<,J.tc(3rtii.rir,r1rnn ,./ z! r,r.ln n ti.f!!r1 itu*JdVirair,
?,!. Ar'!rl. An:,Ld. i?llkgdlr.t( .rt lot.n l\i., L.rr. t. i.,t6ud,
I tt:r, !. ,rrO.
,,!'r,r .,,ftar.j, tm.l
;,.,rrii ,,..,.
. ,,,... L. vl,r,nni, t9a':.p 105 i atu_
.! { n n , r \ . t n,r L : urn 16t,t:a\n.U \l nn hrent,i ri rl ^\tJ O?rrt.t..hql ?n:,j s moi tX ,tJ ,rk ,"l 9' 19,!.13

;,..:,1^j:;il,l,' :. li'": Jr h n ,ir a r r !|

i l',,. i", i:i;' :
! , tr
I'i. Adru(l.I,rr x,'rr./l.r t,,iilr!,r & I i;a., l'rt?, tu arnd, ar!/r.r .ruztha, bErr !,t.

;, Cr D.drcotrn.rr, .n
1.
;.i "',1:-lr ..t.i ,r',,\\|.L.t|i ltnt!rd,!!..t.ntuni ' 16,Ir:,1$' r' rt,..a* rt:rE d,oF* ,.tri & .nr
n.t..30
I 11 , ! 0. .:"m Pey.l!.h.2l.s Tdr.rn.naas ,: i.rsr s.ns,L!a R.{i€z itr lr+1)

";'i:;:,1i, :1,,:,;,'1,..;,;..
" ]t ;",:; i, il..:la t-9 /\na$t af I na4. ]L \ : l !l4h. r. J| I |ttt. tI, n. ror. 77, t. tJ9.

i,"r: .,li;;"/;;; ;r;;";:i.*

irl.Clri. if!!ce'.Ir,d,:(r& rx.a\t. at,l jb.a/1,)L,Irta.::, !!.?iriafud Bind€r, /iatz,r

;'#:,rir ";1,
,r,., tn.nr.::n'nJ..., i9?5,t 174 rurtu.
ri I . Fiur liaiL': iit.li.iar jr t", / xll,
F:ri ki ,rr/Mnd. l !76,i :. 2l I
in i! r&.!. ai.,ft*j.,?i. lt/.ri., .n_ de Md p, tid, vol. : .

t92
f

I.l}';;;*:w;i',trt;il,'i"":1,11,.'1'u'.,,,..',,jeMri!d,!!,,.'.,;
o:,j
"r'.;1.,,, : ni . nh.l F . nl t r L
' 1l P tLt
rta\' ta :

.:),
;,'::"",;;' l;,i ,-:,_i;:,",":
;,
:::';::;.-
i f i .i
^r
.
,,* * ,"--,
t \ , nt a uo"
.1.r\' Lfr
r' '
k d' r' rl
r dr ''e (
Fi

'aJPc'
ri ' j n r0 P tu rrr(
r L'r " r q6
''6

' aU: 'r r o - '

' r' -' 't,- '
f.-' o' 0.'
, .,., ., " i v r' l a,
-* cr !T a{ r lcD
i r tr.l l L,* ' i !!F
B -'c
'rLk / P runrr. P i s rqtr,t 2:
;;5 r]edg$
- r '" er 'o
i ." ;;;" ,, - - 'ut r - 'I

; r1,",;::jl.r:."j '1 i ;'" ;'',,:." , n .p . , 1 . . ?r ', r 'n- d'v'nnr : , qnp 18r '
,;" ..,.,,
,. , ..u ' r . L'. t 1 n. ""
.r . ;;"- :'""^1^/ ,...",..r"t.., ' SL\ ; l; , " r . \ , a, , r aLF, . r o0- :
,. ... ,,, . o. r , ^.t ibt J, t "t jnn, \ b, h. \t g."r r . r oo: t / iad\ oFt r '-
n,r i ,r.. " ;r"t

. riTtlli';,i)i{i;:,;'':rr;:
' r "pr'" r. --' r',{
' ' \ l"
g,1.rr,:,,,,,
,.," ..., ..1.1
-' ;,,,,.;.,."

'*'. ,"
u"u- , ', ; v- it ,
,- ) i"' ' *, uL'. . r , o' &n '' r "cor nr 'r f 'n lr '' aP t
tr i .f a u t\a \L '\a
. "u "U l &r l n ' l q o 4"L ,'&\'r "
'n
I naiD

" ' e ." . ' , 1 , .",, , , 1 1 L . ' :' .- ,,,,....,i.

^,.+;: - , . , , "i.i. -)l- "' ;.,, . k' D - /r "^ ^ .;.t,) r ',,1/.,,1 " !P'\t1 'n a u tca :a Q' d ' l
- !"'

.Fffi1xi,,-**r,,,',*i
:'- ";f" PJ''.1' J,, .ir. i "-
e t U a 4 .\ l Ja t\ r r h .,L 'l n ? r a ,l q 8 '
tut\an
:'l: '^v-,. '1, ;":,i." ,1.:::::'8' '
t2l. l$o 811,,h,,, .r'not! I t7, ! 531j p
i . ' , .'". ., ,u ;0 , d d . "r o r " B tl ''I'a "'ta r ' n t e "a ;tl
:i.;;;; d '\o
,l u ^ , \- ' I a r n ,:ttl . tn ,r r - i tu ,i ? ,'.^ j t"''r
bertAli:nhotuj si W.lfrar Mauser, Fieiirur:Jl1 19?5 n l?
R 'a n D i !"\' A "" \o l \- \- t d r '\ r ' ': 'r :
, . - i , . r " , - * tt, ' "r 4 r l
_ J d e M d ' d p :P! i t i 1 ,A'1 3 I
'ce :
4 , a . ." r r . , a ,. .
ntuB'h': !"" tof; Niert'hc

' t;,1t":.i:^,-''
1?4 a:t frir i{;iri, DaJ r'lrasnitd?sS},ntch?tn!.4'rctnti'rr

:"", :i' ttr 6.nr. Snlnean1954

'"' Ct.ll
125.
i*t,.ii.,,'
a s.,b2ld,
_Ven.z€niscnes
t iu*tt.t"
x4TbEmr'
zur i4et;;nht'ter
riotuonslnaisin'ras
Littdut
'
tn S'6ald Dt'
stifte' bk Edndt' sb\ah\ry

- t*,;i',=:
"l

;:"i,'i
cr Irt o cnftoeF
V'".. tla,., pp OI ri- W.tru,rd Vi3tidit r' 'ptd delLritet' And:td

l'.'.i'*':,r,i,ii,,rl" rf edclt.o aLiinicil

l?6. Holmdnstha| tca. | "305

i; .;':;r*i;'-i;::;"1 ,",,, .
".
'!r:;;:';;y:::',;,?;.
:".;::
,:;:";: .
l',i;-',',..,.,.
1 1 0? r i d . , ! 2 9 t
lsL. es.4,, .to,totu ,Por-n rui Riohal ale$rr,

t:r2.HctuLi,nndral, EiU, P,llr8

i:!r /'1s' v'n
'fn'!nn]tin4
ai\nit'r'

';1'r;"r";i ; :l. 1 3 1l i c B , t . ? 1 \ .

;,*i::iii:ltl
.:l':*';::i,':):i.;;;:,' ' r;,:i "'.,
; i::. l,Cl, o. ::r il ut,n.ni"t,i. Rotedio!, "Ib. fnen' ot la{Jili'c ii }ioformsttlal}
--.;;i;;;;
pI-l! 13.
(;d.n" *,1 a,creai" n r1,,r.n,4dma'
'r!"dr'l?
D's (ics
reeo !or' rr' I I

- ::;:. _ .",'".
",:,i:;';.:-,,i;u
136.td8,p 23,4

'395
7_,

n 4 r '* r 't! d ftvr '- tf,J l

. ' I r j . i n l p ? r 'K ]'a n .tn '' .h " n 1 t ,'tr
1.11.(L Modll ltiDcc. Tlp rr:$..il.:., .1 P(ynal|! t\ \i!.attu.nt SltJ, in Abturhl! l,ti ( a ', r . r ; : . t. ...'r I vi ', r u o o o
.rat 8), New lirk 19n6id*rrc lccrsrr t3dun a iu llotnr:rr qrtnl.ct Ri h,rl Al.vr!n, '! i r '- i H
' ]cr 't
vj L 1 I6 i"r ' ti 'i '
4 "Tb , ,t- - .,. r r - r ' 1 .,'1 .r ,/ L r i ',i r 'n '
l,l2. DsitrreinreD.t r,ador.r ii s.tuh't,:t >tnlcr,.i S;ptFrR.r|Jrli$| br\t rt hd!.n ri r Fu '" r 1 ". :1 t'r '
" A't n:'
tur.r .i. k J?tu. tL k tivt,lutiLx l+nniaie dd at*riioa it,ilr,l.l fsh, I sF5. r''5. ;;i laLobBn.ir!i.n, nar M ufua..nt Etk Lit!r'!' hultl nbr; 'lk GlM;t:rtntu'
'i.:)-i,t',",,i;r,*, tt.,th"o: Jftto/ ed rolriirlen B'nichr' FPnr'
,i;La" mtt

l4 J. EGt.l.2 83. 15 dn r"'ftrh lnl

16 a;. Easr ltl'ch, l,".hof.n. c,i"_Thcnh unn Naturethl"' '4i 1'.6i'P 12' !r uqn
t46 Rrwr ]t , a"t Di, ", , .,r ,.!, t/.....,. " i"",iiii'"t', wiia,'.'* ttt"ch.r;.Perc3d,. vol 6, rtdktu(tlll!
{
(Bi!.liilri1:aiiraicilcBachof.n)'
146.tuMn i Ikgratn'e,.p..t, nd'r l::,?.p. t60;r. !?9i!".20t. r? &rlnlcn. arxr !1redlsu,tlrl.tune.hf' 't 'r't lL'
j14
13.Ems irld h, L'rtft.n, !,!.Ch.tehl!"? WttAt: 'p flr' rol-116'! if I
1 5A.L Gli,r.u4. J- d ' 1 1 r "- r 'a "Fr tr u n d o " t\u 'D L N {o Jr '
, J." l - ., i r 'F \u t4 h '
i . . r " , " : '" '- i g '* - d .. D tp ttt'. .. i .Y.d - ...t,.ttu h t4 vtb n .
r '\ u 'a xr d d r 0 r u 4 n
l.i:. A.lrii Aumhmqrer,nrdr.trni Stlii.n.r :?rt li.tir h n.j zu/.pA&:kn Ln...ttt. k '- i " '. d r a ;tu .a t '{"\h .I -'l':1ht1!Ri'hahtr..dBntt ratich' c's'tk'haf sn:!'
(mmlli un $ajnr apBc,$it adrci La..ArrPa!,dc ri.hransLtrl. i:i. oi.c, s.r,;"rLins,rr""l1Rt '.rt
Iitylc,y,lricr Il. -,0.
246 353. L6isd.d 2s!.ra u.r nuocr.ai. rrve{ni d. !($onjielo, cd. art ,j tcben€ sr
l9?1' p 7'1
1rea.Adicp, tfJbiij, i oren, A. AumlMner $sercz]: .r HojBansdr!! d ti r.li trrlmr {ie :i. Itir hrd !.laener,Si.Ctt d, ed dc Wilb'ln Zent'er"Slrlt:cRn'

Ij3.5ci"so@ .ihin G Rrm,1 lJi.g/.4rti., .!t .n ,ok 1,U:,p.369. . ,t r ',4 3 "Id _ w i o e fF/ r n :tu i e i l o o o '
- r : , . . , 4 $ e '"'.t - Miinnl'ht nnJ Wclbli'bi' n l{ultlr und (unif iD R wasn3t'
,r. *Jrrt **-. "r". a.!
M.tl,.,*d,ed deMdrin GrceoFD'LlinM n'her lq3? ! llc
JS6l_l3a:l eJ io&td
:5. P.iclred W:srer, Dd brun Bucn n1cbuchar4t'ichnLng
B.lsteld,Z-iirllr Eeihurg.1975.t 245
?6.Fr:{lri.t' }iietzshs,(JlA. !o1 6,F ?3'
NOTE I-A CAPITOI.iIL6 (pagi-,let26,157)

1.Ot W.iningcr,C,ar, p. 4 Sidm, !9 nierzslre.r5l, voi 3,P 569

1930
7. Emsi M{n. Di? \n.!lrk d.t E,Apftdu^s.a. t.n!'1906, p. ). 30 Le.e l, ied4, AMni. tu/rtr. ]). .Itr'. d/i'il ll'ds'/t ' Pffis
:j s d . 'b : - - t p "a * u d r 'tD \r ? Pd r ' a !p Qr :p r 0 cr D "\d Ir \1 [
s. *
'^ b
^ ,- r - a h n r u b u !''n r (
,::;.;;;- ' ''
'r 'r c 1 '1 . r 'p 'r mcr
tt",'n t 'rr^\"" d
o . - - *. . . . -"r ""L '/o r ' ji'i'r
5. J,1.6 Bmkharrjr.,'. nndr nt R."akt n.. i, tbii (.t1ga9)nltu,I,r28,'.39i fi unn. _r.l*. (cd)
:r. *.i.ii i.'n-, r.diJ.i.;" (1c91),in Gutrd'nhnbd!
'dr"3d
?. Oniq'm Dai{l i,s belr.s dif€mcei., iD 0dr. A.vk ,c Tiibinlcr, l9?6, totruLl, P 2tl
ltryr:.ar}Je, pdi, t9?3. m ?, p.". ir."rt**, Saut,li.sra$ie (publical ii B't' L/ Tug ftr zuna4' rttl$' 1901')'in
( B{sexuiridctdftftnce dess.rct),!,,2.rs .l:.
_'w".r..r.s.r,.':"r*"t,r,^ri.j6.Pa.;Aenb'ry'Bt'h'\iena-Hmirutsl9?7'!11'
^ i um.
8. Ct ArdJaGEen. .L. Ece neutrc".Ii'd. f.lJ ! i: um. rexr'lor ll|i Alrznbcq slii'a t"mdir dm-siuilc lor
:'o so.,t
', '; ; : ,m"aOt
:. *ni"i. r o r J! r 'I:Fo 'r "r r '
9. Hehrcb von t!€ib.nk., Dgrt.h. cschi.hk ih i q .lsArnuhtr.n.)ti,gz,v.t i , p. 4.1. :.p - ; Ar .h ",r.od;nibtca
.r .'. r " n "r w ,.ti r l 'L r \Er a J'd v'
,:.
l0 W heln Dillhey, Eiimcuten. d dluscne cen:fii.n1sshnib.i., Cesajmcte Suhlif's, . " '; ; ; . ; q ...- .;,,','. n d /! d "d JcH .i h ;r r r r i t \'' r 4 M d \r . n r a r r 'f
vol.Xl, Stutgst 1960,p. 223. k cAu.n-DAm.rag, \ietzsche lur. a..tai diagrorti.
!5. Sttbsbn,lra\hi.,aP cit, l 1l
epo.t blsscu.nq "lnsbunra [6€noicinoi] n, a deLnJnar irsrauera uei.!k!t dc g"", 'i.;,", r" Die Ub.Niallng dtt Ndtutatktnus"d Godwl wunbes'
ina! nileL, ti cu adr sai !4in . urui snsl deLi.a! ne c mbitd runu€lc I i^stin.tdror, ji a uor io *-*"
virtrg mi ririL decft d n pullr oreri once dti !4,n din Euept., rSA, yot. 6, I 02; ide.! Suill8,n 1968,! 161
join E Jaclson'r'!x!i"s dr
''Il@ulin eJij"Ptusiei consritui€ba dn ba.'e aavoft. ,te lui JuliusLdsbchtr. !.de exeolLu, 3t. in*'Xtt,"t", L t n" n du ta'ga! P'ltiqk Pss' 1974'
' tuit/e'Pri1' l9t0' aprolmCetl id{'ca
e-t
ia Rehbrar'dr dts Ertieht,)aipzt, 1390.r,&sbeh! s.rie ra pasina ro.tr .€s isr keire F;sc, :ujct ]}rais s! te!-t rupP^ .'lnc ,sr'hridlrP
leninine de
da! in der EhezwischeDl,leuSd 6d Deursh,ad di. RDlledesMMcs l}.!4m ztr'i!i,. ;;i bssru.liAli" tundmcnule a ptocBlului de clcalj' iiierd4 nuagilnor

396 391

..t ,=
 SserdB lEcslafc.0a*0blr3eoEsl]lurduDAinil.Dn{u|!l. djfrodeld. SiabrFnri. LinnJrr. .-. (,1 lrr' , rt , u 4oLr r' I _?u
,tl !' a: r Lr 'k' m on- ur "- ' '
lniortd feD:',ilt, esE rr:.lu.rei d..a@ ;cnituii, rslh!] masculin!.A.eas$ id.. iur.ll .1
' i ,' ",. ,- : r , r '/;" ,
' ..,"n". r ' ldr . \ 'r r dt r r nl{m : "t b 1
:;ugsat de F.lcrn, in Bn,ail. sak L u uo.t:i.d. JurFrBUd desprcLon do da Vinci,ir i i .' ,1 ", ' " hn- ' tt' \\\'a'r Mrn')n'
- ; ottt)i.'h! Nta Etltl !,t tt! tiht'i
.adq, Socierilliipsihdatin.( d viend,ln I d..cebrie i9ot:.DitFziliiie bi:riurr..r: * ii-"i,- t.lu.'. ,;.-
eenirlrixr iosadclea sul.linrF: ui nsJ anisrmbuie si tturar.6t, dr i 6ama.. rf,?,,t.,i i r,rI l n4varl i qi !,P t' -r|
t
c.r Wi.r?r Pit.h.dhdtlts.hlt,,?r./,tglris, ed.d. Hcuo Nuoblreti EmstF.d.m. {,1 r, ..i ,' n.r" /, 1. 1
i908 l.r i!. .adiliurrMain, 19'rr,!i. rt 8. J ' l ' h' l rd4l \' :qdeIoj pr
.P
38 S|;pfrrdE \,!allarGd,O. ayrcr .,rdlli"r. Pdil lt,landc) 19,15jI.:t6t ";,.,,."'..,. , . - 't r' e\ d'r ''/ L *r q: pr 'n
:, ^,,.
39.S$mur,Jireud, ' Dcr Wlt2urd sin. Bechurgen zus Urbewullbs,,.Gtj Vl,! t.iU. -', ; , l a rr' 2 ruL! l ' r r' : { r/! .w a
*, . *.n ml '
'' nt u6r 'r 'a
'u Dnbr ! L\ i - \ 't "t 'ar '
4,. aautttai. pdr fra.phik ca!r.i. ci. cku& [{&i. sctuinse,,t,sis,l986, r. 145. "". "' \ ') t )
i -,i''i ,,, '
" 'J ' 't 4t t '
4i. anrLr &ud.l.iE, ti rciinl C. L rje Dod.rns,j ii O.uvt.s otuptt:.r,.a \it t:|"\n! u.-.<r1t. ", t o-l
?i.hon. hris (Plai!d.) 1976.tlnul I, ti d85ri un. 7l l h d.. nJ,q. -l - 1 5 um
,1i:Cl Leo Berol &'kLl,ir. .r f'.!d, nd rhDiniqrc Jcu, pris t9iit,t. l,r
I i,;;.::l:,:;,;;ll:;
J'llli'r"i"):i':; :';:l;;;.';'.;;.';":",',';,i:
!1ra,
.13.B"]ldelaif--L spllen.lePdis. Jlt, Lestolles,,ln O.lrrer..npkk\.| rr,Lt:a4i,inn1
i,Pa ns,l|t5, t . t 9i. 1 - - ./n ,- Rrne p p "- 0
; ; , , " . . : , ; - '. '
'"d n tjaber'
.14.MidreLBur, /Irrrrt .da irl,nar!. Esat rur b l't. deBdNdetilc,I zis, tgaj j:. "": ",- ' t935
, 85: a:1. ?l ;;;l dd GJ&ir, Mm'l rkr! ilte'dtdt dt lI itntt sthLla re40J90'''
PFEe F.lma}el, Bzuieiai e, h /.,qe pr tr.!. !,ais, "1981,,i TrLnTa Ba$ih, rz iau. ?tr {lr ahd.s R..er, l.rablr3 ParG 1!79'l :l tr $''
.tu l .efurft J. 4rul.lav.,N.nthnbl, 19,- 4-
75 ou. viihin8et, d!cr, !, 4{lf
45 ai ?!tucFno tui Micbal. Mor&eidt desrrrescrntu.i gi ienin rtu in L 6nhft et t \.r;. ju, t! Vi:na' lr){r!
id (ri. Kr K'ans.J,lrti.rletr L,l
[anihd. Ptit, t9'17, (liir1inCenl95iJ P 11
^:riztrzli'i'
Adom.,risrd,,rr.'
?? Tteodo.W
'16.reli Dnmator,"Was i.h liebc . cxl,nsdi. ,!.!/,rr.a, t89t, ii conn,4 ri/u,beq i.d ), /)p
Wi.ter M.d.tr. Lite.at$, t err Lrd MrtiL zrd.]kr I iq| u.1./ OtO.Sd1lair l9S1 I . 151 7i.Nletzs e,l.-rl,bnui ?.P ?01
t',;*""sl.*, ...';1" an LutNislt t Ft"' cd de c'ors B"nk ror Yrndrr ei wal&'
.1?.Ca rers MalE Flq:ier, Felir DdruramrseDsC.!ed',ni Fin dt sta.tr ttwin,j i,,. f"i-"
zu.trct M.trll!1,sxlzbrrs. 1t69, ! :r5
,l,,ck, l\tilnchcb,l9?8. p!. ll,1l24t JensRilJrsn,..Lrit lus ,lliDr.ad.iz. in r'1dn'!'n I t83 (Can" esL doeevt* ar
Atibru.h i, .lie m.dene_ Di. Aajihee dd junSd! Wi.,, Knabsl.inlir , t 98J, pr. I I I I24. s0 ca $ i;!s t . R;b: ill. n'r1r8.ri.r, 'in lel'^,
13 X arl Lqus, WicncrLyri&el ,b hnrc t irifl. k /,t9r. / qitr, .i. df johajr$ J. & :Btenbuir.
otrul Mon.lren l9?9, iD. 8e 9 ! *r o.i-,.1"*"ii'**, r'""./..: rn/.',r, PFn, 1e8r,| 1e2i;j,i,l
#illliii.;11'ji:1,
'
" n:viskiPs'.4e. vol.47, 1993, ni n (in srrccrLru*pn
49.Krl I'lnus, Ds d€Eoltie Licrantr , Ilid. r.Dtrt2,r.285 !!lm. 'l'hedicn drGckhl"lrlliidtntir'i" !p JC: 5?9'
,': ..,u-"."t' o,ty"',i"*ty.t!tr
:n).Or..'1., noia.18,r.91, rir! ikxn! iee ac.5rr.lvnrr dctur Rnidrd Spe.lir i:i . ulaltll 1!. \, rr, u!. ' 11\ 1!

5 1,gu8o voDHoirdnslllal. ilrir, !. I 14.

51.ll.tri ln!d,rri. Abiel. D! /.,r/ tul ijirn.:. ca R.ldd Jecard.Enr€llee1937,p.?i. :;:t;'xllli:'#ij'j::j:::fl';'Jj:1i;,"":1,.I;1il]:,ffim.'a'r*iora*.re,r
'i."r.. c" (ed),:? itl: frP'lv'tir Fetua4 h"tact pn"anl
a'"**,..,"*,
&;1t"t.:s;h^n 'i3ulcjac
rs.tltE \rn6, Pl :lc4'r0!'
Si. :FL{1.,/, .,r., r{}r' t L,a;il.,rtlll. p l59
J5. HugovonBoLlannsdal.ta;i. p.4nl
i6 /t6. r. 118 :'
5{i.Ct DonhLqu. Tnsw| tu lisa. Itn. L.ttt .i, poiti.tu., 46,1987(pp.i.1t,i5i.),ir. t4j
ii. oto'.Io,r* -it *"("l\.(ni fn tidq'rir' unnSthulp'hn'k ltlA
56a.Fnelrich Kidrer insisti asu!tu r.dnejii !..i0-ronoDic. ca,. atine,leaz, tdllso. tunrirr ' ] 'l . . ', - ,.^ .- r .- .n - * '1aMlhd^h'lk 1 , t'''D - 1 1 '\n d / h t'''
rn $rtruii. ct F ltirdei Arfr. nl.ibcsls.dr, ; 3AA-t9n!,Mnnch:n, l!85, p. 156ti um. :,,, , . -L . ' . " '
5? ThonasrrM. To o Krage/ , xt Satulittu Ennhrdge^,ta0iJu4/Mxin.,963. 2la. " ,,.,, F inalhrodilis$ur i'r l-ctcn utrd in der NiuBe if
!. 8S. Arl-j Ailie,, t.r plchr.!.
i8. bu /sdrd Salon€."ns Mereh aiswsirr' l ilr9q),tu Dr ,r,ni r';., .,rdrtr,e,.ri. de H osr F.t L:.atitu .I. t t.!i? in. lgti roL :!'tr lh' !t 4B649-:
Pf.ifler, Min.h . M9, p. :1.
59-Ci wensr Honnm, Cutro d'rl{, sal.bui!, 1970,p, 2? ti uim.: Cat E. schor;k:, tyr.n
c.itt u.t A.ktit.hafi it l: n a. !ll.t , Ita*fun/Miin 1982,!. 195g um.
;",l"ll*:::#?l'"rrl?:iti,;,Ifi
- ll.ll;l',::* TjrjJ:fli,ttr1
""
t titttt lit kru. .lltfttwihL. l9i?. 1921il'l
50.A$pra r$pativcl htuc .i Cia{dceuisu.., P.ra.., Db rsi-,h.i.tn.h.n \!.'uq.n &' ite*dtfiu'k:n"
e-rlt , d. j9OCtr.tutc d th. .b. ;;;";;';'";,,:; 't,:^;,;' "'inrtiLh't
p\siot mod?t\ stl.,Peis,191-o; $rlotbul coie.6,a.u?nt u"d A,k,s. n tut*nt
d.s j2?r
It)ka i.r lar]trhudettu,td., si. A&ut ptarrs6, viela, j 985. on..'l'rii'.o..,1'i.*,*, r- inv (:tnrutdt(re78,'Fns.N'lt,,tr! re7'"o. Adlaa'jlalak
i ri.,i\d!lJ l&' Kmikn,, id Td,Ln. t9ao.tq I ll|]3q. en.4eAdoticrpelvi*E 1982,1 -
-r9.
l
398

a
t
a, rF
1.,*

, ;:l:ilHi:#i*;Hll1:i;H';i;i. **-'"../.s.lhi,,.,',1, rjE

.-"i"l,;;;,;.;;i,:i:;;;.::ti"![;,tr'[i:;"]iil_:i,li;,;"i;,Jf,lll,i,i.;::l)tj.1,";l
109./rrJ, P 80.
n F r , \ s d ' B n '1 k L "tti r cD t:'1 /w t"t'" ',@r Pr a ? r 'P_ !"q o _ 1 0 :
' l - r r n r t i . r r . .r /,r l,ij.,t4 ,i
'
i , ', , 1 . , '. " . L L a h e 'J' B o r n 'e ( r ," I ' n l ,d G r " r ( r m ' :_ l u n l n 'e ;
dn. !: De luni n rr'
i(
'.i5
l, ! . u l a u l r , !' R l ,r
', , h 4 m r '"n h r l r 'i 2
" 1;l;?:,ilj;.1l
t:::!,:,'i;1 ;.i,1.,;:',rr.;i#'::
n r r t'L
;;;;;;;."
'. .. L d :n 'i .!r u :
i ..fi"a
'r 'l
& n _ 'l '!u '
a rd. csrliti
r n "i o n 'tr '
urn sinc .sr' !c
'aie
ir' a mti F:etuiiLl

i;i,:;1;r,rl
ii#tir*ffi
,,",* r,,-a '"."'iredfr de dlori; int' s'a!' AnaliDlc lui Elisabed'Bldiibr au
19r)2' s"' (! ?54) ci
Ldr

; ;r;lI'1u,;;;
:.:i:;L ;:,;1i;1|;i,,:,,l:;l
.",,r,i"'r. " * ll'.i"*,
.ii'"..., ."'*n i .rit.**
t
s,,tt-*. O!.ls p's
'7srj -tbl iNa
t',;'cn ., dosi' ldrin
' r i Je P
?dis'

' r ".1 j
'rE
P'bdbaului a'i rarrdi !!'
o i n r L r o l e v^

ji{.ri,,j*l
- Jr r "r R tL i l d 'l a d 'n r '4 r C r \.'u J_ l i n n d ' r 'Il 'r
. , . , t , . " . . ,,.",
i r 'L r r r r L \'ts'h \o t.r " d L - "ts'n r r r a u r b sd

il[,,f
il'i*iiX$i'ttt$,$i*{*t*r ', . , ,.r
".r . , L '_ f'1 _ :a '
'M r ! , I - , : ",r .,f,r ,,.
'...
li:rnni . V:ru.e oeurr.listio. c.i lenFs
:':':-:i l;";;:l ' ; '',: ,"n;".: ;-":i;l:'lir':
1i:1.(;etrt l liinr,. l,..nn. o'i l3 n"weru (d.) r! l'nent ', ir n"{nnrt''
1L1. ci r.a; N:jric;. !, a{( | .:nnngr'|! ttr:ai lr I in rPftturioi Pti\' te9r
Pris t986' !r' 30'
'i +
' '; irt. Cr 'r1!u.s rrrun. diD Cant.^.L i n't'^tLfh' ?tuis 1986 ii 1991r'intiblaL !f
i,i;,1',.; ' "|';";;..';''-";;.
';;' .1',.iT:: -r.,i,.]] i: l- An{!ro!1n:{linsla ltr'i'tuie"
''L'Aon{,e!te 'tl'
rri Nir'rhel;;dA;i, r'.,l,'1 tr Di|tm.\ a:t'htibLtnt a ka' 'ot:i't'Ec dt tn4'' Pris'

I lf_;;_lj:rl: j.,"1';"1:;i ;- I iit., L.:{

::::;:1'"",',:l"i -,;i i ,l ;i Ilri. rr J,i:: R.rnu! l,et,lturs(lil.(;@' "'
iir'"'"a Pdlr 1984'F 6?

;'.::,; ; . 1' . ,:,, t _: . " " i; ;II:' ;l j i .l ;' :.1 ..,' : ri,'.,:r M,"it"i i'*r". /r- r,)rmcnt.
l u r , / M t u . 1 98 ) ,p .2 0 .
dDx \.'i.t;r..r iil'ry ln N?u' Mttt'|otia ?nntr
,I
r:ir r,i;.:,;.
l,ftj;l;"i,i ;:.r.r:;,:
1i8. R.rb.r Musii, I;ir unJ Otina irPril t'ni l9l:r). i! L'trer Musii Ott?t r'
AuemhdniI.r, L drl!:lni
J i0 ,i | e'
a65rCr A"nn
dar a:n.,n. n'Ir tlrirtrr ', 'r: 'L'Ar"' Airan }tov@e
tt"l.t -1 . \ , ' t
Ma t r 1" ,i
" :''6 J_ r _ t vu e D o 2 \) :o a r ' 'f i J"!o *
" iii:ri,i:i;i:rl#I;T$;n*,fl1
l?"]rlH
:;,"2i:::"::;
il:"{,:i;."i.
),.,
', , . . *
t.- , . t'','i tr n .
J u"
P r r i j .i 9 8 l ( LH e m .,n r '!i l ,Jr ! :2 5 - ? ? t
"i l r 'i F 'r "]t- \tI'Ii l - 1 'R t'
u r 'r

' ljl:; j j,:i.,:ii:.irtr;.],.;j ';,:,';;l ; I 1 9 . I {r b s M u i i l .M ,t,!r n .i r 3 L l :5 ,1 9 0 5

;,, ;,:- lzD liotcr l'lusii,Td|r.btilt.,, d dc Ad.llfns6, Rcntn"k4larbdir 1976'tonul I'P 59E
' ,..,, j .j
, , , ; i i .'.':;" '.;',^;." ":.,,::.
' I j';. .1 1 : 1 .r t t , l , d e i r I n .l :l ,! 1 2 :1 0 r i u m
"'"'-,'1 nr'! v4ri, n l2i. ii!r,ld:r r - 1 r , i 5 :.t l :,:
J.','J '" d, tu}t F'inli ltr h\ r)itu'an's trt::at: Psri! \')t)l'
-,.'.,,i.0'; r2:. Jtr iitr&ilrd. r, t{rat.r..
iii'.:iff';i::,:;;':;.::;,i::.1!J,::!,1:::;!;:i::::::::::,:.::;:;::,.,
,,, r : i . l 5 d , n i t . t . l 2 - r t.

I' d,. .
,;,. .:,,.;,':"'1i'"v1' r,;s,,' , i, . L
, ,".;i,:;it;rl;, ; "11" ,"".:';': ':::l:"' ''"'
"1;';"; NOTE LA C,Al'llOLUL i ir,aginije158 183)
/ .- J/ q 'j ,
, 1 .lui ; r l ' ' ' ,.,....oii .r -
I ! in\,i. |;,y'i d. Dr,, ri.f qrh.r.f, G(/. vnl, ! :i64 si nn
'tr

400
 :j. Pa -hunr A$ou !" !&,t1.hri t .-.,"t r' Iv p 6r'
l;.tuni.n tzi,,r.rtrerli,pan lsFl.i |!L i.t Jal "3r ' r' \ttR rJ t," '
.lt.r L3 Rnle., "Cr6ri. .sr t: Dide {i.,: F,nhrrjer n d i honl L' dP r' i ?"L l l ob C/ \ol .' 1o prd edi ua.
:f ,.. 1i r'c{a
tlo,;,.,,a
eJc..o.l:,.,,',
:il;. ;i;iij':i:.iiffifilJil,,i,ffi;,;1t'1;"';';
)
xm.ul hr ', :-'l r '"
'
ul r- J ts l a C a I r/ri /r|
ml,n: Lt9i,1]?.l-3t. Khnntu!,1nth..p.L'!i.rad K' intraliltil. 1916,vol :6
,1.I)eE r. viig !i llf;r iL! O|i Gras . 1.tiitr&rfl.i p 4 ' 1or.. t I t ,:, .d ".\,.. ,r "1 r '. .Iv /,- 'd r n s,. vr ,.h ct l o o ) 1 .- r
;..rd 1\ u, 1 , r ' . r z J , . \ H!^,.i.. l hb Ci: ?,rli.;\kht. _.
t- | w, , .. r , , .. ," , . ..;,.:,,. !CFur' - ; ' l \ '. n o L sr d '.J - l ct|j r 'r r '4 l r " ,r i l : l a .r ' l i 6
R.l 1 . - . ' r ir , , - ", r ^ . .
la{}ttu Gros..RD,}r!.5,1C. 1 0 . I bl . D i . A b i t , P l ,A1 .
j1. a:1.Rusiellr&.bt, .]t ,!.ni.rA Dltnr! d. I' gar.n./r.!ir?4'., Pans 1936{{leipft Od'
l. ED* Joirs. tu r;. .r t,/..,r':. L :i!rhrr,,l ia.k.t tl
p.rzo,,*,:. inro-u1ir.
or.;;:.';;,;.,;,:.:;X,lll",fff;;]:li; ;:i.;:]1; ),tttLttrn tu!tr:h.t1:(,s D6 tlrd.f.ri{ ', f.nurnA'{'n" 1975
:r. atirmsJq:dtreMi.lN(ed
';,;i;,ii:;:,:::; r-"' a"taia!itrll" E!;:N, bx*^i a" ' i,",Lii t,ltt ,(rbnr.rt Plrch.arnlrv .in Di ALt;.t, ! 4 nli 19 t 3.!i jt't ti !m-
'r " ",*," 13.Oiri Gros.
6. O0! Ctuss, ,/ | Frdldlr, rl. i}b ajFrs. ?lr. Iimvr ilng oo! Alsereinneil .ur dar ]ndivid!e". tu Di. Aktio|' ?2
o1tiinv@trnt nd \.w Btttutrn! in tuoirtn.tn
lt f s.r t r 1.r.hn:,L.tpzt r, 19tJ,1. $ir?n .oleDlrie l9li, !!. l'lr)l 10c5.
7 U&,r DiiNh,(1367 !94r),_6iolo"g,.ei.h.r 35 tn 6ross, $d.rLrnreen zu eitcr neuctrEdili , in r,. Ahi.h.6decembriol9l3.l ll4:'
lrin t!u6rit3 sal. dcslre ohrrrl.gr! ricild Lic 1 6 .D € A t & n . 2 0 d {. n,b i e l 9 l - 1 .
fiil;iJi,ii.'"ltitj.irtill o,'.
llL'iiti::;i:ii:";::::::",::f!:,i;i,n"*",i,/,'ga'1i l? CI Enrdu.lHuflii, ii 1:l
a.0p Lit,o. ii,! 14. 38 Oit,{to$, D.rlra t}o Gml .ln Lrt.Zd iry'r,B:rlh.:8 Lbruri. |914,p :r0rt.
3t. WiLh.L1r sGri.et.tDMcnrotiin'.-mPq'.h. xnlifus l,Ncw torln NIie l9?0
a0.,rdiel Paui S.hr.ltcr,D.N, |]), 2-<r2r,l
I i r d l l n , ' l 1 r , r .L ..,,gJ.f.\, i./r ,.i...Iv,1.,,..! rl. Ct lviliie G- NicderLand,scho{nr: v!o.r md sot', rn W C Niededmd,rer FdJr
| o..r.ri J./'r.b.r, Frekftn/Main. !t?8, |n. 15-38-
... n iii :. p . I r d .
4?. sirDun,l F'Erd, ijber eien idb'ri.lra!,risch b.schncb.ren Flil von Ptudoia , Ctl', Im'
',,j.,' ; ;;1,:ill;'iJft
11 ('t lrJich \iillsan.Ar,n.n rnn M?r|h.,
ifil# Urr.!k-a.h.
ffi.i*,illliiT,:i
"lJ]1i:,ii;i?;,:l-;iff$:":
\4. ai. ,.titu A^tr.polotit l.Lah .rn. -.t!,_ih
'U.ik ' (i92i), t, Kurl &ei{e. (s! 1,
cd.!a,a1dsz.Drri.i!,iro.,r#:' ::',:.:":?;i:::;.'n,,X.il::::
:n,ak,n.,1,rn6. li FrazJurt, Vone:scl'le.hdich.tNat!uszialen KaasrroDhc
Y.rtd, fra*tun^{an, tse!.t!j,1t79. ot. etns, ',t.^ t.\.hl..hniipt Not ztu sJli.ien KahNnolh.,Ptanlfunlt{.in,198D,P l35
I ha Rrlhni,l1rD.r, ait..ttd n, jitni),i:;t d.1tt jrll| tu4,.
t.
ttrn,;r.i;ja r iO t hO r . \ ' t r r t t . h?. t t I t L. \ |t . t ! : . ir : J l . S l t p h u . t ; i i l , ! d i ! j i ! 7 , 4?, Ot (tor, 'ifu.r Dcsnltri.rss,vLnboiir". 'o Ze,ttalhtat itu Ptr.hqDnui. thti Psth.'
rO (1:_$oligurg S.!w€n,t(er, hllc.s.han 1tr Lrtxnstom. rn. d/i., ied.{le1tdh.,JmSlekel),rtul +, nr. 1I 12.1riesbldBna4r ti$lbs.nc l9l4 (!!.
tr.ri* ud Moni tni .!trl Wctrer
utd iD iiftis un O. (jrusj . l,r WulIBli! j r{orrDs.r :ii i\,. S.L"**_ 5 ? J 5 3 4 ) !, . 5 3 r .
f",t.l, ll-. lL"i,", , ii .!,FJ./ fr'n'r
rr.t !q4? Z.itg.r.s4t!, Aa$st r,1988.pr 66i 58l. +B or! Crcs, tri. toBnruDisllsche Gtundd.. ir ns P'3d,:stvn&lil
17.M:rim. \kler, &d W.t)ir,.r/r trr.n!ril:/,,t:ibiufen, 1s26.!. , i r t r . ! . i r , r a r r . r i y',Vi .ta i u l i . l 9 1 9 .n r '? i p !-l : 1 7 ) p 2 l
3lb.
i8, t"d .!.37 6 9jr m . ,1,r.lltl, srw/.r, p 16!iur
19.ct vu w;f.r, aicMzet! Aulsltz nx. Rtt4li,rr.zlat ,0. a H1ar, l l l, n m .
F,., Trttir31r,.I i)63.r&!t I i,5 t 3
?0. C!. ltn drilc .ira& la .oh .; 50 lidru S.h.ibi3 a insi$al in sleci?l atupt! bnci ndris'srnlxi id ^i(*fala ta la lai I' ir
2l a)rb Cmsi th ,E.*alf . in D.. atnlr. Btrtin J?08,rcL alibl'rl Dasvelftirlr drs NtzllJ dh cd.2 sa Lr.rzru.r.t Jug.htni nwid Znn h'
65,p!. ?! l10.
;r2. Har. crc.s _De8encif,ioi u,n Ir.por.r,on,,, b ?.,jirjcjp
L;.i A,t^rpnbrn.nt: R.u.,
1905;ou. ci.$, ir i'e,p j" t ipo t, *" i,na-n, tdt.kn, viena,ri!;s 51..i.or! I utics, Di. J..L rNl aF F,m.,. Dd;iadrurC Neu{i3d 19/-1
i 9O,r
_ -.Npur
o-' -?'."-'* 5? t]Ite can'iel lt'xrer4 Asse sln&? ddnrs Ashn€) . !i'Mr din l'J77 Moch6Lr, c'iY
' l..l::-: A1iC.liea, nr. l8t t-5 (c :- Md is Tersa E ..ndr! d,i. 6,r, ,cJRdrsdt, FloF.!4 1934'p

w.ll"'.,.
; j' ",..::,'
l:il'I .:lt; l";;","11,
d ..o c- Dh p \h .L ,Ba a :
.":.."11,1.1,.r,1,:.
;:ji,;;"," \c! yo ,^ t"c..-t. .{ 5,
315$ !tal!3 nr. XxIv).
sr.RiciddB€erHom,Id,r.t5:alIxhto a. Gcatrct, tad laques ,-. Rider.BueLlcs
:'r \dz- 1 , - V T s.tb !t.e . At,/u e n .n i.r ...t.{ ...r ,.tl,v ,tj
p tc.!'u_
/-. tu un *. //-.nb.. i h., I 4i,urh!v-,,t, t t.tL,ir.,,4. iJ',,h n'4 s tJty tt, Posdalj.7E, p 14?
ih ,€l1 L. alhttului, .l H{Luws.i'.ibb
5:i Paul,lis.ltuNi, es cid i'leoli,"rcar
401
403
 $ft
' ir
57. Gnrionr lrei Mrr a lui llaubcn. L adagnr'1./r",tr datiz.azt.;rud iLtti:ttul !, t\e|n. .;;:,);:,i;:,:'l',I-;l;:';: i"ST"l"',*"i"J';i"''"l*rl'"'.' i1'
r. H n'r n'r L i! r v'in
tribilui, shttnl.rut.l r.luptut)tr).ctirt (iotr d.lucn r luirtulLerr:n.rt in r,m; ,f, . , . ,, .. .,;,'.. 'r' "r
C,een,FlaLt.n a rh. ilitbtnt ti.!.t ttta,Mbt n.aetrd, Cdrb,j,lSelonda trc;
Yoii, lr8 ?, t - 4a y il. 50) .
'
" ;; ':.':;,;,',:.i:,;::
.. r "r i' i r r "r ! r 'D 'r r u'r !
nr c r 'r ': v ld lr:
)"rr rl'1,''l " ;:;";.::::';l;;i;"l:':'l;:;1
,f-' . " "t
J8. Ca Rajnd Hor:, ,r,:."f'Mri.n u, d B.t:hentu.. Z!, r...aLA.nnE i.niii.,tut ||Lhrh?h.
" ,iF:
,t {f,
hung ;t M.dcmr rn B.i! rt !1.r Ftiihvtttr\ Fi.hrld 8...-r'./en|r,
Bcm. Nep -.t Y!rk.ltq4.p. l1?. !-artiturt/fiir

;,, i. "i l o l sr ;::'";;')"' "t'''- " "' ^'

; :);r;:i:"'. it;
59. Bcinil. M,,r$N?u-(:lelarr, Lt !tr. ,j. ta j,?/. .t l.: .t,retAeh.z, &: nt. .i plt:tanal|. ilF
hrlcr, Parij, r98?,! 3S; ai. Wolf."ar: J-e.1..n,:, i. p 1", 1"..,.,,
",
t:,,opj.,i,-, p ,q, ! i i u 0 .r P
, ,fi .:i.:':ii 'r"'' L()voLv i(\" ' Ler ).if
;l1;1.i :i g": ;$
"u.
6c Cr.D H. !-awrdce,Iwlqr, in,'&4.1,.d.a, l9t6: Cr M2{in rncen..d rn. nol, t.j, ?!
'
r
6l,Fmm W.rt l, Eatbam.n r dk Frjad,gt.n,Irelton/t\rain 198i.
62, ti{z ],en l, Earbaro 4!et ,ic r'r,rd'r*.n, rnlr}ru,l4vtain t 988, p. 3.1?!i urr.
. j inA$.Jn.,
/a"a.p'
64 Ma. ltrnd, DLt sr.jJe n ar"ir, Lijrn!,viena, t 918. p. l j5. , :i;:i,[ ;i;a:,:l i;i:f';:J.;)"\;"],:" "qu
Pi" l qR + l i ror' um
l t& A t.r L4)s{ai al l
lr. inuc, Gw,Xvl, P.146$ um' (nor')'
(S 1 v ' l r | 41
6_ r' u - kJ[". 3
,,;1, "; ;," ;.:ii,:f ,r,.1::"i;:ll;i"i:,1:1H,1,i..,j
. , / r "u - . t r . . . . L. - , l"L , L . '. J ' 8 . t r ) i \ t V r L " , L . d , t i l .F.ed1.hi l 'ev{h.
fud,Al:i^. l!31, 'p. , ?F
.
n urh. il,ll;
63. ScrlaonpcAEcM2r Broddin noieEhnr t.!l?. ir Fnn KafIa, Ari.J.i'02.t924.Nt\r
It5 8,!.1 96.
-Iotk,
i;i:i; i:' l':*.;;;:,;;il;#1; {i""1!
"1'"'T,:.';'i r:"]';iil :l:
69. Cf, Itunas Anz, Tenrandnu6re ono c. vs euoder naben.(an€, Wdrel, or. cass,,, ii
Me rku , \9&4, r t 1, pp. 1a4- t 91,
10. Cf. Waiicr Mrfid{eileL. Di D.r.rbt
r
desM.,t.ten l<ajtu^ Etnhtuas ,tr d.r St.at
;Tii'i**::"i"*;
u:l tl*":il;r^nsx:;::sr;:"'ln
ii5ri$;'l
L.).ni. in.utu Atsche,K.nr.ti,Studltn. i9a6.
71.Scrilo* crte Milma dL! 2l iulie 1920,in rp..a, rok6? r. 133.
72. Ct- Hmur Binder. iii'/la ,, nru.r Sa.rr, Sllrr3ai! t9?6, pp, 37+395. ''{#:1::i:' ::lH"*#:t::T l*::11i[ii:'#i#
JJi:,
;:#lqil::i,T
?3, Marthe Rob€i, a'a".td" !r re aouv.@. DND.n e,L:h.tt. d FrdhzKnftn. pns 1963. zt9.
D Jlf ii;:i:;-., G.nt cesttkchat in Find' irecr''F'n{uit^{ain 1e8?noo 1a'
'r. '"'", 'nd
;ic,t.'Pdis le66'p 3?7tl .^ :i*
,r. Ji.?.1"u'"*-.,r"a*,, slrundd d'"i'M!d'
?5. Ct Raind-Stacn, arrlzr .rotichr Mrthos. Einc tth.tich. K.ntjrukn.n de! Weibtictaa.
F @(tMMd a , !or' 1er' :mco-
i u.i.,it:*,*"*". n..l-i."r' t;ii'li tLt ':ts^'h'" ^k'n"ne'irr'tu"4/i'
|' P..
'' it,

li.ifi,ll";f'"1;lii;;i;I"' in Rh,'o'i'r c'nt'np'rcocrinc'lh

andIniishtEssa's
'!h"
re82'!7?(..
deRo(riedendn'FranlruIr'.,vajn'
NOTE LA CAPITOLUL 8 (pagirdie l8a-202)
., ,l':ilTllL'i5;i'j'L.n'rr..t.cd
lrd..zlinonEin.ll'

L Ma.theRob€n,D Oalipc d rlab.. Frctd ?t td cnyi.nc. j|,va, p{ris, l9?4, p. 95

ai !. 99 g '':{#;l}lEr;'lr--,Ni'6,:;:,,t!#i:',rf,
1t.trud. Dls MedlennaDPi. Glv. X\III ? 47

fr?j}:iiiirl
2. KsL KFw, 'An eine.al&nLnr.i', F, mai 1916,nr.4a3 425. 39_
!.
3 Cf Wcnd |ln \, hm.dLD.dgts,"ne. ,der c tu,JAnUqJ,r):nre etu.rr,or,t E. ondi,ron)nl :1";,ll'il,l;
""::;"1"1-,1 *
;'''
i;";T.ffi;:f::,::':f;' " *" "''a*'-'
JrB Wrm , in Er iL \ . hen, ed. . t - . u, v, na toAO r.an^r"J,, edde
o,..!r/. 1dDlp,.r
13:,1:1"1."*:';"
Lncntur, Muti, Ai dhd tntert .dzr }l6,,ry. Miluchen, tq8: -0loujron
tu^re ^ntl
Oeme stulies, . l,*r,,J,:tl;*;::;:?# p bl
vol.4),Gp 1245). p.35 gum. CLdnd.Prhus, Pd!.@LcE'le) la76 i!mull

Q4
40:
 .,.*," nintuLtdtwt4tiahthktd!fut,.&.s3rzh,tr. ''Crcnzrnrler ner Modcne: RosaMaycdci , itr ,.r .{,r. ,(!is.h.. taan Rolt nbu oi
il.,Tr]p1r"-* rero.ljrl\r..
!..|i,!tetsiih.irn: i.i tl;irt?tn !1d lizrn. cd. d. nubnn,.r!ruplc Uni W.cn.Viei. lt$m
iJ?tl;'::?,xilfi,i?)ii;||i):.'iLi;i,7.#,i;)t".1ill,,il:;';";i,lT,,,,. l!)ll, !. l?lr?0:. *ldrrlr .Alrdcn!$,"ftc synti.l( id.al. Roi ltaiitdci'. .a!. 9 d:
Ard{rsr., rv,d.,r t ,a,/.pa.rd in t, rr sl.]. Vt r.i, }1.r Ila!.n Lordon,l99j ft'resiz
lruisnor.r. tr. M.d.lli..drs aer Nam i!, I.;i, ir T. rJ!gnr;.s{, Ch. Glniq, s.
r r i H " s o , L , l t j . f . r f N ir , fr { ,// ; ti: sch:ril:jJncns.hag. n t.|tei.riq. v?rlulttatt. Li.lJt ut. Scruii.ijt al at,
u 'r.rllp''a?s.i p a L ."m j 4 ,.jt,.\\,,tr . \.,".- .u . .. f.Int.rl:t | \ttt ut':I t)u'1.Stlttr;dtr1s.2.D!. l-11'1.1r.
t t.",.,tu,
:^^';:,.
:,1]
t:z:i:'::i::::,[ii: I ;iiil"i;;l": ; :;:I'r^", : r . P ! r ! \ l : l i r n . r , , ? .i r ,t i l :!i u ',r
5i /i'il. | | I I ti LnL Drc, . ril n3 lurn ,lu!:Lobre*alir iLi It,b*L Sblid, deT,Darea
rr$L)l: :tt ''i4i! if;dL*ti,tlti t dinltu,n i.V.t n ltr j.4.. l:iL. n o.ultit ru4inii. lx(ed
r:lntftc

] jf u3' ' ' . H" I " . ' ' ' ' r.,' s ,' ' ' 5 .\.' ' i a ' .n ' ' ' ' l F r. ntr xfl1,ek t.a.. ve.i.n tuh i.t. k lnprrl. l lrttd-1tui .1! sbhLvi. nl .nului ti t.anul
l! .t f atr.d np p'Lrtiib-i in.linqii khiih. tR|:fler.h$ lLt I itl.ini s.\uclr ls.r afi
r ; ? , n , , i ) r i i l i P d s l 9 ? 3 .! 1 0 5 -

ii Msr.n] da'b.'..
t'us,jett
^:l*Jll[1;lHiltf ii
r;;lJ";;:: *, i.- ',,*' a,) jii.qrc! rlaDrLr. O.s/rl..rlichk n. t in? Pnneh.d* \r.hiht./y:h.t ld..t. Vi6a, L9ta,
if; Jri:;,
,:;,,;,i m. Cl. Altrd Plab'ter, Vlrli(ti !($nndcm.n L.ber:g3filhl. ,tr Wrcnder Jah$odenvmd.
" ;'i"Jn r.:"
i,i:*,,:,
*..trl. 1i:I l. Rrder,/rn lnL d.; 1llrlotr. i. lrr tr.rv, vrn:r, J/6 nD{aiie l99l
,

$#ir1rl
i,I .i;::l;rir:i,;.-,,#
Y'i:il11:-',,:.1'l
n:. ir,l, r. lJo.liD.r:!\,ilrrder a nrii, jn ctu !!al, s irnvail, o ehene^ lrIbllire .,nN{-
lDjlilii . r,a:lldir nenblr r salr'lui.i. Kdl Mayr.dc:. ar% sinrtiod d.ln d!
;fl .;;;l:;l#;,T;'':''";'r''::" 'lrcIl
DtNc:r(ic rl .te re!.lti !:onu. liMici lcdnlr. , irl tts/ Mn]Ilr.det, fqebit 'rh.] itt73
rt. H"btrrdrat.
' 1J,1;:l.l:il.'il; F,.'
":
-Od,,u 6., Jr \Frru in nt.
, , ,g.
. 1:r-]i,.(t i. Hamc{Ardo6on,Itd&Jurl,tl?n, 1938.!. !:) r.p 2?6.
tl Puacill dLrr.d.rrc Fa. s. adlcn t]( h bun iulrirui D rLnai. azc' dozvotrtr dr A,rniln!
o-rn,n.rB..r.r, . ,.. c, n:d. r,
:;".-1 !,la\t?r.,i- td!\titl han:uiii. ca.rln.rbult
r1)r1"1'rr.i,r!.r.e",t.
tt tt itcl!,i'ais.1,9A1: Au ohwre^dt
I I In :..r srudi'l.a'e s. fti.rt 15.urrlF lr&c.za, A M.ngr
42.&.tk bdRrirfe,.p dt ,
r,.91t).
" ilir,T#:liilrll;",iL,:.,ii,',,{,'
t ;l-',,:
J,r.r' ::;;
inle$,e!.:ri'.JizailjetrrLrjiiirasculin. cr p.. uro,..i.tdd!..4 a poar.fllu!ii Juc.stri
du!! r::nlm\ci.ii ien$istu.hlem Elrma dupi a..r!9i elPm: erlLicaiiviir.uul modeF
r i, !irD.z. ir $ r{e c):ri$,a1lc ini.lr a$t1r:a caniurul,oilcr1900.loiiua dirk
.el: nai }ulf ruemi.. nm hime,.lld ii&ranubiJx r.tr€z..ranlc .lt se p.at d. wAlrci
",,'." p "'
1:;'i'*"Til':t"1:'^'" lM, t f I Lr Ui.t, k .x t At. w.;nrqer. Rdrirr! d! ! antifaniaiva .t .!. I d jitdttt:k,
I'dh, 198?,I! i53-166.Clrislin. Pleia. in L. ,..ir. ,r.!t d. t\al.,ic E{ai sur la Ltut
r! C f F l ' l ' p p f L a u r . - t- .1 .r 6 . L)hra't \n r n r , !\\ {d.el,hris itE9, a.juqeh o.oncluzieattull.rr rir. noasar. Msu€llne, de Fr: ftrcii
*; : 1 , : x :l :::" i j ::' l ' ;J - " ; "/ ', , ': "; ; , 'j:
:, :, " J;mriior, M$r?i a liicij de s.himbaie ii n irnii d. xnr. aa$ ln dcneat L nl re tm*
,.nninr. so.iak, lj L:otr'nntl !c LqdiviziL\r . ihl're3io devid" (P. 106)-
I l': f l; ; 'j").:i
;.i:,.:" ;.:,? ;:r r :,,,
l i:. . t . , .
61. ai, UslLa W.,lschsi iti.l€ela Wierner,,r, Arlr.ar-t1.tdl.l.^
/1_v.rd.rdlria,Milhclrcn-VicDd, 1988,! 134!i !57.
ltbertuEMn nr

rr:;r "i^;"'
)u LL r!imdNrhd .r,,t^"r.",,4-n,"
' -:::;I j;r,.: # :;:dl2,==i2!,',,,,, ::, n...,,n Sr,,,r r-5.Ros. IrayrcCer, !p. rr.,..& 5:1.p. 153.

6.r L.c rird€alulrh..I^,i.r S.nu1.b?i f\d )r..bul:lt.itcr.idhtrr llll2llCtJ),ra.tr

. ;f*;*i,i;-' +iilriii:"Ii i i"'i;1'

r'1 11;;'ir fll-l/i,Ius B.rlin Vrnr.1983,!. 125.
6 i ! . R ! ! a i l a l , r {e r . d t .r ,r o G5 3 ,! 1 8 0 .
69..11,^n RiriE, Lr jeei^n€er iani quc6is.and.irj i, p.{}.rinrlrr.,larir. 194, nr i l"i.i
t'1 :' - . Y 1lr l, 7r .^ r;tta . v ,i ! { v , /q d -.r.n . ra n,,!..ut...,rfJ.rr| | \.-\onu..
il:i:::;y
"",,, ;i- ;l
?0. Rddlrh Bhion, tta li!. \ $tttwd l)i.tplr, ltinc.in N. J., 1968;oa,lid

^',0:, "1?,i":i-*:l;;,.,,,:rl;"].:-.t;-:li:J,l lrn.lliui dc vcdcre !l hi ^!itrt.n.

Biuion iD Mi.hel M2hei', A.6rc!@dyre cr atlroch.

406 407
 hiqEpnLqer ]-N Andjec Satona-.,in Drg?,€. ra!L(. t98r, n;: B9 (.,1,rrrioerarhjs,,), 9 4 N , d z l c b e , . , p. r , n .t.9 0 i ti KSl ]o l .6 .p !.1 9 8 - 4 tr 1 .
U:
1 1 7 1 6 1 ) l , F I 5,, r iu @ . 9 J . \ i e b B c h e . . ( i n , p.4 0 1 .
-l l.or cn . c tu b
.- /,,- ,.,L ,,. 4 /t, r r ., .,,e r8a8 F d,_rr.L.L1. & ,:.n. 1,. q 96. Ct l!.ques Derida, a nr. ilt? rlr l art o biasnphi.r, t",fe.; tudu.nof. 7.,b I'
I {l pliJF.u 8 ,., !i., ta - .u , i a .tt. !, a".q,.1,,. r,-" l ,/,.,.. dezt{eri subcondu.rca iu CLaudiu!€!u€ t, Chnsd3V. Mc rionnld,Monhal, 1t82.
\i1!ri, Pas, 196? | r31 ir uu.j tro.ie Mi,trtFLoK:cL i.-/i.;i\thtt. ,iJruhE i"or 97 Ci. Adrid d.l cat, df ..1.,..ta 36,t. '.11tt um,
I / , 1 .{ ,/n-r' .. sa .! j
\ M L ! l r r a i u n d Ce i\i.t 99.Ni.izs.h., d-rA.vol. 5, p. 43
-; u fiL
99.Nietzsctr.. rt) .(, |(l!,!. 239.
? 1 . t i s : ! M a y r . n o , . r. r ,tr o t :l,t 2 2 q $ i!m
100.GiU.s DiilLtrr;:.N Pdis, 196-{.! ,1.1.
?rl { 1 Grer. Meisi I Hei. Il,.o d hnl otl Waib.n?t tLhtung,\/ n.bx, tr}a '.2r.1.,
. qov V,. -d 1 l0l tl!:o von Hottrrdr$dlDJ, F.:l,,
1 ,,- ... r ..:I. \.hi ,',.j .. .u,.t ,t. ,,.rr !.,i :Cr. Ci. n4alzeo i{Dritire, Zr Nierzsif F:r!.tnu8 nn Llu AndPa*Salome'. ln
i, \.t."1 .c t..,",.. /. \,4 4 ,. c D .Ff,4i
(CahiersL nlr d hrlrnl n: tj 19,t5 Arr"zJ&t, 1.e'i de ilill€ Cee&.ntrft. Krnstuhc1986,pp.15.2t
tf ljttt]T. 103 h"i,tsf hi.,\J,4,voL.10,!. 5?Rli uml
7i :-ntr tndci!-San,n,e, /r&i J;nLt r., F,?d, dp dr,.or.61.!.:,18.
16 al;lrudi2 l04. Ni.EsLhc.L.rl. rol 1tr,tt. 125.
Ddrfer, 1ni ngJnrr und Krex:vn.l be i_or;nd.o6 jiiorli. jr rrl nrd.d,
Jarra.,, ed. de tu&:-bes:ttlchd, i(rhruns 1986,pp.2J 35. l 0 a .N d z : c L . , I 3 1 , ! 01 .l 2 ,p ,l 0 ? .
17.Cil.L{,u AndE!. Saiotua,iiadtrl. lii.rx.tr.,t{is i9jf,p 55 !,!r.
1 0 6L o u A . d r c l sS r r o n C ,i r ./.tS.l l l l , h tt Ft.r .l ,o tt.i r ,n o t'6 5 .p l 5 ::d i m . t,
w
' l 8 . R o : a M 3 y r u t . r , ,, .t,n a L 5 3 .I_ :9 i l0t lal K us.tf, nr. 259260. ll ulle J!08. n 4l Athdisn.t,.4 C. Chrsnd $ag.dkne.rhl
l'9. N ieris.Le, *:5,.{,voL:. }:.56B Si unn. l:innbrun/Mar,l!86, p. 23.
30. Ni:k*lt.. r:.tA, roL 6. !.,124. l0l !trN irrL.d.lt.,... l.s tu, B€'lin l! l2
3 i . Ct irrer€rutrle &$rix ate tui Ricbari llinl., . rot!d\, M. rth. l C9 Pct.. At rad[, An tlic{da l]ucn 17 6.96". 'n Pta.r AlblEtf,. L.beh uid \le) k i, T.;t..
n! c o nru l.nLtr.t ntul Sr d{trt,i.rr..d. Jf Har Chrniar K.3lef.ll itraifu4,lN{.in. "1984,jJ.100.
.r9r-llrd-/iira. La sajts {jllDois) "1986 (aF.dric ..Ni.Eslr, WoDr.r, ${l Crc *.,:i;.
F:.
lil F.irdri.h Ndis.he, llutRie, t..u rJn Srlonre,li,tr,.nr.
1910,I ll9.
irr./ ,.A.!,r! r!., I-:rnEan/({, jn
llf. f:d {raus.a, nr.361!36:,7rdienrba.irl11.D ?5iAtr,rdne^,rt. cn,
^tb
1O5,p.21a,
rr
33. Cr: Ftu,tois Cnary, ar! sai,'/a,jtri. & t r(,',ar,.l,r,lti,r,. ij ir um
8r piul Bou:ci. tridr r./!l.ha!,ti ..,thrornnk, 8,. l. (trrljjl. jLtrLjed.foniv,I,;Cru! ,
Bi. S.isnae rrr. Fder Ga( di t (r wlfudbi. l BB:, n :.i.:!zsrhe.Rad. Sab rr, ./
NOTE I"A CAPITOLULI (pasinile2C5128)
,t., Dor! tij.

tl(j.l-ou rcn Sllont, LlirflNFcbor ir Ni.tzNhe, R;e, l;ibn6. t)t! !,.ttLw.r | (rro i/.irir:cr, 1.r.1.{r,.h uhd }}ti!. ar.i4.n i.r.Lntl,.7. di Atur (iir'l cuhcr, kifzlc
irr{ N!.!t:rt|.
FrortJdl,rvt,in, Ls7O. t. q-ro. \iiLr*. ltrl9, p. 66r EprodusnJ ronrjnu!r.a Clar,I..:tar.
3t. 6uy le.PounaLJ, lrldM/r. or trrid, jrr$. Mt. , rrr. drlih in r:.js clro : Ci: ltirn. llirlCo l.av) l,ileas:, 12| ni\ ua L i, Ehi lt tu | .rhzkvre lr\t 1.v r.ldliu, ta
il tu Cur dJ
|drtaras o tudnep ta leeen& dos,ilL iudairar! tur L.n ArdE6 r..i7art,lt: rxt Fris" 196? (capsnrl lv .l aftrFi :u.rri :.1L inriula, 1- coeaf*n.r. 13
$annns iat. If*ir\i
l,Iak6so, .p .i. noh 68. I I da Si ub.l. .xlii.i.!ri e.g . ,,La
.w. t: a. Dtitin( *l.zn $.hr, 31 ir x-irl !h.7 S. rop9niFu,r ( rne, rwren..li !i €lfatEdr dc For6rr, Fitii
88 C:'. Cbrner Andrd, "Sehr ditinnij du ovjjro d Arlzrn.aosir,rr cr de ,ti.pr.h. -ttk !i.r.r.!rrse .niAirt r..r L.i.l)rjtl/.',.C.denose.-tolDrcirPri:. 1,)39.!p.t1,96
Dir.j,{ja. n
N(-sLta M !i. .r nr tdra.. vol :, /j /?jrtnu4.. ln N?.:jr., I t, tut", ,., a i.dt:.ra ;t !.::talibtn na. ii :' irlhhrc,, r!..i., rditi: Tr'oti8nra v.r rnh!:yss. DaEr
tt, i.rr.r. iE,
IdE,.1953, !.009 !i rn., j6crt! irula divcncloi .ihei tlogrf,ncs al. !ndr. 1.r15,n,rn r:, !.l :r.
.ti.n 1..., p tu , \!..h . u ,d n .,nd ])e*r.aJltui Arldrsi,
t f- rdD !.1,1 s !,r .-.
h ' I lr d .Et 4 . /,{ ..r,. c. 0,-!,f \ \,,.. .!b, .u,
-
!1, !t. t25 1:-; Ci. ILn'dd I'sutrrt -Lc nJ d-Arej., ' -1 :irr_ic iri,,C.rr,r!. i,af,rr rrrr.j i,ldr .1,..! i: s nr'. n Ct)rtr. ..htt!:.t, t:t d.
in ],i,tun,ns d: *t?,; F,p,;.s ;! .liu.( rr.il . aNtrl l. Prtr* (jrl{,ir(i1l rls ...r1
rricrr. n. Ar.r's.r., p?rjs_t 9? i . !n. 3 t,1 3:?
tl9. Nieu$lie, ri.. [n,rr, i]S:.A,r.t 6
!.148.
90. \ieDschd. LjA, !ot ra. p. +33.
l j B & ti j i Lr.. i :i ,nsi d o, Lrc * frre{ j !5:i ),i .r/,y r$.r,ry rrc i ,., ...not 5.r$nj ?,P :l
!1. Nielzs.hB.,I, .;!., | |. t1, tbat
!r!. Ni:,2{.1e, (S4, vul .1.
F 3JS. lj grdeixft:..t .t, roia5.t. ?06.
. .i,{:", \,.u - r K Kr ' ts"d d'Lorj ,r 1F.\. r..,,.i 'r..
i :n^,.i .rr.r. 10. Nr'r I'ir (:lrile I'ichois,lrd. p. 151i.
A,.r .l ,o n ".n , 1 6 ,,,JJ. r., ..

14E 4{'9

:4;-* .q;
 l l. Ot .;., notu.1.p. ()16$i!r!!.
natu ita d€Ni.urh.,Pns. 1959,ryetdioe ]li, Ri.banl Wagne,e{t_i1ifr:1nc?', pp 622n25
l: .:t:!ry crotid4k..Irrr /.siai.vtrt..!r d.. M.nsjrr:.
r G.dd(k. prrrtrnrn;rii!.r. 1t. Cil, i. Ceraid S eg, D.r a/ehtr und !,:1. F/Lkel l,ia t irdq zur Wi*@lleLschtchk wn
\tr,fi.n.,r pt,h6.m,i..n d.6iiDnJ ahur*, rrr.(,3tten.lq6{r.
.,.:"..-.-. !.158 ir r.m Kdrl krrut, S!][b'iF' 1976,p. )ii. lntase, unu 'Hcmm Ba]rterftu pe a t Lsl desul
.. .. \r.i ....i
d. rlspn it : Renhrd Frka, U.tuLh Jttht, Drnnni[ Md Lrile.dn'N.r M.dernr. \Er'l.
.r .' I :.: L , t,..1. \t a. .., | ,. rl .alJli.utr or.seNltlr Kll Mudt .ft deltaruin I891: Banr
- .. I tiilt. i . 69. .il zi un
ttui u .l ti.r Antiknhi\htt, \ti I'llJ I r/!.rr ujlj "tzc
est neti|i oyrcu (ausrs.) ri tla lrcur o !.n4 din studii L1ldis".
It Ro*rl-csdr.,"Cc E GJ.dn.. !: r:anri)j!,r jfl xaiFrraLn6... ,, .r,n.rI !I I :l)0. 14 Henla ll3n!.tfdn. Stuteut, 1r0?,p 69
I: lL.gr r<rlic,,.:, f,1/z/.}ft ,: ) :, it)rt., . Ir t
iilfii,,titi t,jv.]rn,.Ci|.\,,.Ij 35 S.nsod €rc Amold Zwe4 do 18su;usr I 9li. ciiat?, tn Ms 5ch8, la n d dnnsL vir ti.
ia. r.an l-rtl .1r. rjtj.a Bcrf,:sd loi,ttr. t,r Lrlt rr. ./ '\:r)
pari: L:
'(,irr_j.
I?"rr, ri. tirilir1r Bos,lr.ris, lgi:i, F 5i2 i p 665. ln lry.hrtnsi .i.t AnN.nt6nus.
.i.l)r, .t!.,nara )a,p 2.1j ':iD"''Ini!i., 's rn 19.11-,11,prbrcali lr Budrf.ltr in 19{5, lsila]xli*ul engur Lue H:ddn
rlrlli
l'i Le\\d,En! fihdh.i& !1rtwt ti.. |..tj,rrd. t. t,i,:.r.ar!r.vl]1.p. 165 !,gera ci1 rmiiL.il' sooi.t. .ric mri lndiedite . hYd o 4cmi.are serrctacu .vreu:
l'r t}.rd,,lrJl.,.ora{ic 11f rt. t65 ? tlchrbtx.i ! dnt!.tiditid?,Pan, 1986
j b 36.ai.Irint J,ldror, r. /'d1..n,1 Fr.unhc. aD,linl.!i.! atnaridin., dl.tuje t srvittittt.,
^ 4 : 1 . :' - c. "...,...... /....r j \.rpr,.
^' '' t ,
l" ' : ' " 1' l n i 4n.rb1 ..,..
. n ,, r . ,,, 1,,, o. i Aouan.,.l 3'1. t{ni Ja!, I i,nladih ldldti4re Hit.ic tle I Et.i? d? llr.n.iafi 11921'1954),Pns
,!rcrl ttrar., Ni:? ! or!. iirs.i'
..S.a,rrz -.1 , I ,r.16rfrlrjrn4,tr{3in. i 19l, !. 5 i ! hr.
-^ ii.doiphr
2,?. Loew.Lsrir../rz t:tnn.tilr. A i .&taludh.,patu" t9J2,l].
tjr _c1r.E 311. Md ii.*heider,rn Ar.lins..1. bitreas !:h. r 6. rchi.h^pbtur.rrri.,Studcat-1930
\./o.
:?^. aGrandrr Mn*hqir0t,.J)( i:!:rturihnlih.! Ijinifrrq zum !lrema..,n t$.r(. irr 39 R.rznair in mcezr h sn'ritut dicolulul lu, Lro Liiweo al, "rrur Htmsun. zrr
2zi^.hrifr.fii! S.zinlf.rt !!n{, arl5, l93r (PTis,
t.; . i : ' r ) q r . i+ , ., JF,i.,.. , - v!,,. . _ scr.hn,lf;.der auLit4fl li..l.Et:,6
^ 1.: lo: 51.1 talr ALan, l9:J8),F. 344.
I .r ..
_!h3t. a.u,,3..r,rr. rni{r lit uut;zcn,i rinoifu{r; ninr,:r.n I 40. Erich Ftunur, Die tuzixbstciolo8Nch.Iledudbg der Mxlr.@h*6eoric ', lbd, anul I'
rtui ri inaEnr : rciutfri,r: jn !i:nm!a n" 1931{Pdis,F6lir Alcd, 1933),!.1e6 qi um
oi,._n6;o.,uo.i,,t,""i*.i,;;;;;,"1,;,;",,,,,,;;il,.i.1",.,::1,i.1,":I:[,:i 41. Mlr lio*heLn.r, llEod.r W. Adof,.,Dtt1.Eit 'Lt Atd*Ii,,ax, Fflrtriui4\rain l971,l 9rrsi m
r.nrlt.rr, LmEtrJ d. dorhll d. omi fi.. I | . , d:r,.otrIt n&ri. 42 lrd,I)iri.trtt, p. l0l ti!m.
::h reiturD itriirir. .psllljffiattir r acrlrh$4r 4c,vrntrrr. trDirj.r.!rde\ ir:r.rrrr.,ruk&nt,t. r54 $ un-
vornlitr,l.\
s k"t i* jrirzhu$s , l:r r!.n.. r/ d,,nc:, jr, .ir3-:tii.1 a,l. Frlresir ii n!a4,.c lui Uenri Plrd. 'Hm.l, AEndi er R:nd :lvin: illusionser !ii8:! de
^'hcDo!& tl.
-.
l.'
r-q,.e....r l asinrihrion',ln,Iiaa"al,,lrcndr,ndmt tpecial.l r.vln:i Carie'r d, CAF, Pais ]hrellds,
: : , 1 N I t r . i 'ltt J " - .J' ... r :t^ .r ., 1 9 8 6 , r r . 3 3 , p p.l0 l I i 7 ,
'
: r F . . u l . , D i . I l . ir li.llitr .a ll.t], j. r r ,r . i5. Cf. Btrlit |eizei, 'L ren! du Nord.st D.n tlu! B.dd rnemi", ibta. p l:14
j . j . , r . u d . J L t . t ( !!r t.: 2 l.].
46. H@s llayer, l4,,nsr@r, Frrktid/Mait. 1915,| 159:ci. iulidqcdlc!&rh 'nie Fors!tun
'" Ccrn.liiur $hBa Md Jelr d1cCbDtudhessen rinlietkt cnl ud Romdlicisn". ix
"1 i
/t/g;.\'-r,.r . , . "- . \ 4r q. t r . ,
2J.Joar !i&jo!\ !"\r !. i;.id.!,t.f .! .,1,! rxr. .. f ris I lAD.r._
Le! R€.N l1ls'itu.:Y.r B.o!. Lon,lF. 19"/9,ni 24,!,!. l0l-l16
t,l li uDn !7.CL Ud.'!'ti.ntuE.a' &ldr.;r ',44f,rct,.. ', edird le (ied Uedins,rranitnn/Main,19?8
)t . ltti., r. 1.). Cai4 lui G€igc Mosse,Nd?i,, dli^ did s,-ttuliu. ll.s\e.Qbilit! dtl Abhawl t.ttuLitl in
MtkrnEurop.,\.x {otk,1985, aduceu hou osubtu de dgrm.nL qi dc d..ddenL in
iarome tirdei FeD.ieAareulH.NFruat, prcpusnduH{s Mdw.
48.Cl, smdoiL. i;iLnd.D,rf.rc^4 andPath.l.E lxra.t\r.! oJsiudltt, Ra.. an't Mnd&!t.
r! !:r. \lcinnrrs, crar,F.4O?. tiolixnitr n: ,..Err , knul(Ner Y.rk), i985
ii r evi.u. tlrf. n ,tis!1ri{i !!cmr
r . t r , _r , , r , . . . tr ._, D. | .,..
,1! (:ili il Rcinnai Ri,rut, t@lipdna utul ,qntk.niliertt Stuli.a zu, Jrtl.:tlrt:. det bnr
,,I ",:,, . " r o - 1 .,r .a o
-:, t " '1 , \ . t , : , . , 1 .l r l ,,n r .L .'n a \i l l - l n l r .h s. u ,
$ su!r!:retsc ror,pin, t nl ix,o{ unei,r.!!rDf drarci(..rrriiie,,. v.rr.rs.rez,g ./.r Jud?", B.!in,-S€nin, 173t.
. /sa 50 Cfal dc Riirut,,p cr.,p.24.
'- -l \r n r, c F' o. F- t { r , - t t 1. , . . . 51.lndduel Kdr, DerSftirJer F!krt$i.n", AllgeneineAmcrkun3 Vor R.ltioniseltiat. rr
MlNher. tcio, ! 34, Ntuzeclr.,D.f taj! tti?!n.f, rsA, lot
6. I lt, ,otr; ,,r r:r,.U r;^tl \l.rle in xeh Bdnd.^,c4.LleWilhelmWeishedel,Damn!'li I t?5, 1ol 9 p. 3?l
Andlcr. Ni..rkld, tu r? .?.ri;,-,rlc, -1" 52,.fbid.,&ri,"Deiseji -, P.320.
3. r,,",.u"," ,!han4u. t. iit rr.lt ta
"er,
410 4"1

:.
:&ti.,,
 m;--5:1i1g:'l lJ;TT,,::.i:jt::.,:t n,iarii jn;,!e..
,.,trr.wc
:;':1":":: j; [;1;;;i^;' " :i,l
ili;:1r; f l'.'l,ii'""]
":..orc-l i.,".;1':", !r
:"
s". ..* ,,: ;" i 1 ,.:," 1 1 :" ;,' i ,,,; 6r. Dicr:r
,!,rd./een.l1.Pfaflcnl:iler. 1989,!p ?II :15
lloni!, Ren,rrqrtrsurla $ra1i8ienddivs d turnu Schnitj.r (:l!us li.ur'nar Orsil,
",",, [ , " ] lf
;:,"fl;i:i:f"li;;], l" ,1" ,
lil" , ; i ;:'';,;,.:;
).:. Lr Ernurdc CasrDov!.Lltrdc&.ltlc iils), h ,4t ri s.nradi.r Ae: du Catk,qtud.t I9'2 I
,.t i.::,,,"*-.-"'";;,
l, t^,. t",,^ r,a+.i.
"i d . r o b f .r g f l . cd d r C h .( n .e i r cn b .n R r r r .P{n , l 9 3 l .Q? i e }5 ) ,? .8 5
(1900),, (i.nnmelte \\.r'. ir F:n
' -,en!' \,\ H'b,,d 6r scnnn;|e.. !i.ur.n.Dr Cusd
" rr':r':T"':"i ^rd'u
-'cldilzl.:
O(t r:1ihknvtu V..t, vor.1, F[nkidq^tunr, l9]?, (|P. :0r-?:i6),!. :2t.
'l#;"i;.'l,llH:;,1 z.lausttb.4

y.:';:;:x"i;,,::.:_": ':;',:'i:;;,; i: , .,
"6," -,i,"/, it,;;:i".,"
ff"::;ir,;1il';i,:,"
H u . b i i j lo .r De r t.f.,.1 I i,i,,i:l:,*.:;
I\h ;,;;;;;;; ",::1;'.;,::,
"' ".;:,'
,;; I'i lJtl . r. 'lo1i ai l.sin il,,ik, A?yntl Ntti.lal|h A 5..n1 ann P.ntictl ll$kr! .i th. I l.lb!'
tq ,i,:{r a.4'!. otl.td Univennv Ft$. l !r0 a:f,Bii au incdlur 3n,ie 8.ru'a11 odd. .!
55 /rid.!,, f(. d..Eol lu: lorlal ll-le1d$ l-l89.ia Iinnriiolie.i cm, autusrrumig lh Yrd* t,rbo:ielu
56 Rrchd ll\ r a8dd, Dr : J ldlqr um j, f
r :apoleolen:. L 1843,/49 k'tresisuerzl un nu,iJ..n,!aleni d. olipri cvrej in tudtrire
M us d

ru:*rtIIriti;"":|3;1;r-;,
drlr.i hibstruELr 4i!r..lt 1n:ona€; ElolLrlona. , i0 slecirl ilc maci ura*. r lr!

i :i';',,i'.,; (ossnli. Dup, ifsd!.cr.a se viciuLui ailihr n, 1902. io :marl.

iiftlisblti s9 ?'r4 s.rot. lttcl -1,s%db elecnv.le llobale fn ridt .. .Yrcil erFznd 4,5q
labsbugic far

,lii
" ;i:+i#:2,:;^#i:iii::.;:;:.:;,i;r";:::;::::,iti,!!itj;i:ti::iii,;i; din pq lari.'roraltr t riroriilordin Mondnia daDurriol),In 1897tlnt F.enzalr t /8 .nl€i
.vrei de.si.r:, fd .a l,?'r' din rot lul otlrnor. ?oc..tulft t ndiila de: de$E lei t09h
191|(0,6%i.inalrt dc Itl1,19.viei !D ajlns Lafr!(lur des3ner,l(dinclE I I Dednii!i u,
,{
* rDr+ond). ara,rl cenelairiul naj,,1 Alerdd.r R rer vo. Ei.t (n)$ut nr 183?,devd
li'illlf;,iiiiili#.i.'res".,n.t.ttrti,.hi!^,,6in,tix.iah.tv.t.nixa*n.d,. qlire are.!ia:nilitdl sjoniq iD€, til
s'ntftl in r9O?.1.uu!!.ez&. ,si i1. , peasioadc)

" *k;'"j.:mi#.::.i:::.;:;ff:l",",
1:;1ffi";,1i,",it
tl...{1.
pinici!. Ircudimil. rdisE nr inuL desdu. aolsaL.:l.nrugenB16].vrc!,bmnul SlmEl
Hu.i, niscur ir 1851,$fl.. nr iiniunE LMdweh-uiui ungar del€nit gcncmlin 1910:1
i.!mrtunci, dedin:in al att rji xl Uns:nei-nh lql0$ 1!l?
i, 1

rl. at lvolSinHN.nrinr. Z\rLs.henldenrifii.atilnud Distaz Zr. Dustlldng der indr$ier

', ; ; " i: . T i T . . " : , ] : . ; i i ; . i ' , * ' , p ,1 ir \8h Chmkter€ irLArttur S.nnitErs b.t W. I in: Ftt it; , i\ Al:r.n .1(| Vll l\retndrianzi.n G.r

' tutn&h K.ntt.:r.r Gad,lqen iriJ, vol 5, Aus. rarJesd^ngd un lnddishe Sl)rdle

iiii{ljiy;:l"x;:',;ri'::;':;
;:j,:1...::: ,1;"-. rid Licratu. Jndis.te Xlnprnenlcn r J3r deutcnen L eiitu Dn, Asnilahonr
1 6! 2 1 ? 0 r cl
k r . t r , v 3 r s e ' ,e tfta l d .$ n l e r R cl l !i l i d sFe r e r &'t:r d i j r l cl Tn b i n se n ,l 9 8 6 ,p
Hus Nlricn Lnldler. rits ludcntiloblenf, in Arthr lchnnxL. Atz.kk urd Ak.nt
"''l;!; tr:::::^:
;,,:1.
.:1,.1;,,- rJ-3.,
.' ..,J\ :f {. {,, '" l6n! | iali. n t, :j ben o.i ,t!/1, Frnllurt/Main B:.na_Ne$ York, 198;1.!!. l 1-t 18.
Mnn.h.t\. 1912-
,'1. rll H,nhur ScheihLe. Annd lchnihi.| tn.l dif A&brrq.
" ;-',lil;Ti;:l;,*,? "j^1iTi;l"
"',,,. :tl turhur .S.hnirle,, ,., tlq iat Fti, ir Schnnnier. Clt. ,t..t., f,ora 6?. vol 1. Frank
i',:^:, tun/rhin, i 9'l3,!. ?€.
.aft Attiu. ScinntGr. d.iad din Pdi!, 15 na l89a

l*l;.
?5.s.rto&ra lui Lnu .iancEa$sslonr€

.,
*ilt[i:
",'1,;i it:.:r:
',.,iT).*
i:'i;i;
. o. ". . r , , ", . , o t , . u, t . . r . : ")
t. 1 . t E . , r. i a t u t . p , .
r.,u\n4, \ tdu,t
{dhfu S.lDilzierdinMrrbrh/Neckd), cir.t deBetrr:Gtt,,F..t.nol!65,I
:16.( iLr in Rolt'Pcr.r I tulz !i (l:us Lremm, Arlraf s.rr!tl. t: 7u DhPEnY d! t Wien Biit"
E.ttuJ's ih Fnr .L .!4.k, sbo{:{! t977, !. ir.l {cl ceoIg BrudcvAniq
tri|ir.ns.r.
''Ltqt$?g tr: l'ai
oi. dc Kurl Be.s€l. Beba, 1956,p. !5). Andreawir\ Alrtur S.,n ib|.'s R6btl
EiN Ltntes)ciurs ztl1!f,$LtitiX wtd ihr.k
'.t4.nb{n:he.
l13!iuml

^
schnit:ici.

B.zna.n,
, HJdcrb.rs- r989. a arikr clt sult dii cti'icile .. nremroin. epo.ii iui Scl,nibrer dePlineeau

-t#':.;,'#tfi j:,,,:,)i,: lipsa dc uitlte o orreti, n.uzinrdu-ll)e Sciuitzier "1st n hor pEr ni!: tene dcadaE:

4rL;".:T*,"x\i:#i:i:;'
j;ii;il:"":f:';],;"*;:::i:::::!.:'i,i,:!i
[-l"i:ii,;#illi:";lf
€laiie dinue ew.i ri e.mo!

I.garo. Ardre, Willi ieene xdidaln cd t{R

asimildca, sionisul, relaiiile doft birba! ,ti tcneL
enmciprea feneii Dir peapectva noadrn, desle snbi{te apar di. conita c2 fiind tilns
critic pniech!rclrnb
r.Bdutui lui ScluieLer: in tiop .e Hcmm Bair vorb.ile ca u drisemL! Fuao BeryIIfun
i conrinseti 6upra

ledrnrD.rtv.atxf(!. onrcculdclcbadA'ala.imil{ii

412 4t3

,j " ii
 t t87' te;2 rh:Fs. i\i.u ri lcinn.h suhrnzrer. d. HdsO'b ltor'h !i Hn.srtuqkle. vnl l-
lYiil;];lMil,';fjt 't ''.: fhr :1.turdii73C-|8611'.inal,dir,i!ddn'a.el
oto
L Jo
rru,
v i7 . n' \' r l ol r d( \' ' em a_hLLe
,,, .." r'-.' 'r ' "' rd ' hhu
" ' . ,,q.. 1.,d-r' rl uD r" \' -i J -' .{ d,nh,a .' nhr
,.1 ",r" - roc _i qd' .-) -
, , r r, * ' ,. I _ ta\ l ii'J'1
d r R o_ .L' i. \ri 1-- t\i bF n\ " r ,i l L \!3
-'
.i .,:... ,.' ' :nF1l .|_h,u
NOTE LA t_AptlOLUL l0 (pasinit€231 2j2) ),. l 1 rLri L ' rt ,nl rr' (o0 pi 14 1/r
1F.n J - ' L i .h _-Tmu,.,) l . li
'"
/:.,il"ri' L; (' r i i d B oT e' ' l ri qi e artu
i 5filTi,:ii1*itir,l'J:il;'r;5 ei,,erumt'"
r. ., , 11., .
r r5,) L^,1. .. r",
""-., - . -(
L:,
"J _

r'mi;" ' ,.,' ' " L* -i "' ' rL oi ' ,- r," :z 1n"r

']'*li,"t'-* :' ;;i$,i:;'':

.;;j;,1 *i *,;
,,,-.: ;.,"
,,,,
c.
.
-rhJ B -:} rf
t"' ! ll'
,,1.t.- rr o r0. o- r. i .. t..,..t,s -. r
,1 \rFhI_^ l L' / ' v r'

\':";l';;.;
' "/

!):l'","':"";.;*:i* i f:;*,i''rr,
^. oo
',..
l f3b a I IF IJ '
' o/ r/' n I"i bi ri rr2q
n:n,.' Lr'l j ' a,un,' /' ' "' c

h:r:':i,^ L,!x;:',";:.1i.i,!;li.:4.
"'::: : { Cr $r:r]t.r r: Weitan&!.a nci' 11 :r' i_it

;
"

i", i;i."i .'1

iiiijii"):'1,, i;p;;)r;,1:'I
;i
ri a:L llhi W &i.vcr,., .t nofu li.! Li '
. ..,, ..,;,' ,, ., , ,
r" b r' nr' i
-n, 'i'n o

r,ii
. \f' f i .r r' r u' !! hoo' r /n r
.. t

-,^,,;
.
-.., rni t-'qi, t,*i!, M...r N!:e Brun$itl l93t- !!r' r:'_roi tn i'3rt
i.,i""rt

"
|*ru:u,'*;;1'=*;;
2;:rlri lirr relrdi.! srtu r'rrtztnra3e 'rdud, tet(.a alitudmea Dai'riiiin
r:i.01. v6rnrir ir.ztiii€
,,*.il,r rsnii.lj vi.nczi si !i:. nr c. I tn .\Ie lo$,rr Stnu'l Elocir id{dn 4!liL uili
ILd1 i 1l
. .. P r' l :i l

i i I , y,. l l \' :1, "' '

ac i .l :i i :
"
i r ' dr!f n' 8r '

i:::;-;;:T:,j"r,,]i;'i
:L:i:ij_ll"!xir"J-;r I :t,I;. r.)
' rt, iosd -\r\a!.1Dldl'..a
. ;.". ..
tun.a& /-\'st L li Ir':t1t' Ort''un, Viq', ]186: (irFil

'*;*:=-,;**'. .r'l .a rn/. f J Lr" u a h' i \l ' b ur.l l ' :L' r' 0 i .-\r

l,titi::i;#
,1.!0.

;"fl:,r#ilr i, l, an i S t!rrt).E rs ,o{ .i r

t,.d.r
l 9l 4,i
\t..1 r:11
r! l
' t,dJ r i ,.
-1 Il 6
(
-t' .. rr

li
:!.L.t

k "!' nrua
v .,drh:

d' i
T:i !

eu

";i:ii:f:fi;iiill';; ';:-;;i;:,;:.i" .. r, h....

' i r,] 1:rtt
"
l -, r: " i onJ ,J . l r8' ,to..'
r' -r' n:
r' i ' <
LrL

l; \, r. , .' . 1 :.i ' s .

I ;q"'
*,
::,r,:;;:}.;;,':,
-l
r ,,., .' .,
^
, r' . l _ ,.t/": al ol - t
^
pt :.. tL r a

:;,:r;':"'.ir:,
r;ii;*i:{*r,.,r"_,'
a' ''' ', ''' ' ' .'
tr ! 7rr:sr,' nit.).t Md D,.ittu hk ntlt !.t '?'a'tkkr
)rt.!, "t rttl6t?nr41! Lir t?irn! t"t 6. tclt;'nt' 3
'D "!'niau!
\l'h A't i'i'ii:'h'd!i.4ai.a
dl tL,leai.n
r'''
h A''La
l ' i : \\'.at-'j.n
r' 4t,/, i a.a,;-. r,,h.,
i^;; r:l,i :-,-.,.1"',;
ii'"llt), T":.:'
;i,f:l,llrl,,.l.l:::li:_. : i ;-;_ ; ::";:' -,-,.
i:' :,i"!:.:,
:, ",", .r, ,r,H ' ^\-drl .'
' ' tl hL, I oq
1:\" a
1r' 4 "l.I & ' dc (
r44. t u. LhC
..r . , r' rrh
l 13 i r t:l :"i t! 143S i mr
h:l .S r.t;r.r'r'l ,r,l Jj .!r.l rro,(.rtr' :.11' ri 4)!i j ;::

I;Li ;,.:
r-ar"r." .tt-t,."i,. ;:,t,:.,u-,"
i:til"n";lat.,e -
tq'J p li.-';;;,
"".,
:;,:.,,;;:,;;lir:-.:.,:_ )r.;l,ry'I',, i1 ,t
".^
-r.1.ot \eLrr qBrr. C!at, P a:9
3.i,.r,, l. oi I uo'

'''ii;,':fi::,,,T,"ii:.i:*ll";-.i'-l: d,s'r"tr u':.d-3o, i,, : ,!t. l:;!(lr.t.41C 5i utn

l -l -',:
;.ffi 'ft::fl]il:'J:il
,""ff:
Iil.^:f::1,:.'-::
: ii,l,3":.0:".*1,.i
M"I1.",; i*
i;:; ;.:i,.l-]i i i,..r drjn lch.lcs. ?:idtid . I ut\i l:Lat! sat L t'..Lt$tu .rnknryo in.Ptui.,i11t,p.9l.

D*a,,ilr a", ;"_;;;,: ;H!:,ll;"ii:li;;i

arsinildtur aal ld'an$, Aliar!'
l^:].il*;;:j.':t,l
H,usrer,,(Aus
de'chei.).. .r.?.a:i lvr:,!i Roze.l,irt ?lE
r!jril c:!ii.ld5!
l.\'\ .i Vihna lij6Llqll
ine Roic ol rtreLl n*rf0r'
"i"?ii,i,li"Ji';:ffiffii".l.T,.JjLTi:i:
414
 Bruft F PdleJ' BibliolttbEal
?3 .Cl W.Hiustc f , , r . . t . , not ! 2, p. ll: . /,!r.rdrt, , li'riv.miq or N4rl CrlifornrnPressl992)i
n . . .. .d I n r In Jl e ' tr 'h ' \i n ttr r q D a n a
29 Cf. Oial leitzndu, ,r. .n , roi.i 3. r '. , .
. '" " " , ! tl o B L ! n L 'P) ta "t so r l \{\'l n l o o r 'p !0 "r 1
i ': ; . '*
'" T:ii,n#lf"*-.1il;,;*"i"x''ii;i*:1#'fi:
W.8ner ln !!iol i li'fi J;:ijil:"ltifi 19.ci cra:l/v!r1ub..tr, r,P .n nota 4, P 400 $ Un
. in R. Fakas ilt .J, tttL\itxitutu u. l' l'u.d" 2a"' 1?
:1 ,1: ,T il Enddv,r,c,Ea'4" ,,,,,4u'.' ?nA, h'!h"
lf',l.flii,
*i:L-,:ru;:rl:iiilirr,##lrf:{
'. rq
i ii:!:;i
IL- h+ .,
- /.,\r
nr ,.r r i \.,!!.
t.tei .,..
" ';i,1 _,;..;.
'_ _
:iJ
;_
i*"i.,:i * **"
i;;;;i..*".,i,,-.
_ .i l - *
'"b *
rdcad'om'MA'dc uei" p{F':
u n 3 0-'a oo i n r o r a l p l l z' h d n tl a 'l b i n e 'a r t
.r" Lai:! dc pr?ondeEnr dsci d lin' mnr de iiEsililaEa
adPos(liib ;heiedin b'ncit' vic'ez' deprimr6s'
: i -i ; ;-";i;:;;i,":li ;;ll l.,l 1".
..J,-,*;-0.,".'",;
:j" ";: ',.:1:: ,t. ir. i^":n-"..i* na-
'*.1 *t ks.Gs.!'xh]a wnBc'aft KLltuf 'l9e3' PP'ini vi'n41987'
!r'.i l J'i . j ,.l ..iJ,ls ! ".,
J, ,:. ,.,,, \uJ,.ti c ,t..,L t r .u..,,,r i ..a,l
4'1.Cf. HemaDnGer\e, G.rhihl. i.! nli'tn'n Ahnlvrtinlhtus in D>tulchia'd' D.|mttadL
:::i:.: ii,.j:t'1.; i_: ij,":ii:;; :.,;,:"i "
^i,",',,,, a '. ffn .n tL 'z Io n a L h o n l '$ xn 'tt"r
. - r vka ,'r r a ..h m u L r tu
'::i l .:' '".,"'''""t.-'-'' '''o.,'nr " r, o , "" " i';;":;;,;"
'i " . , i , " , vtt l
.,,f :" .- ..:;i,";.*.2 8"'r: ofr-. dP abs'n \' d'u^ htnz?nu4s
*,.it;;;i;;;;ffi ji:T,l,l;"T;i,i;lll,:j
e*r ;i..- r 3"p.,-.i l::fi I:;:l .tin i,td.ntiJ.r" t'.fr., Chemirr' 1330
'''t

i,li;ii,ii
"li;tiH;,"J;ffi
unei laistlr
;qHHm:x.:;l*Uy"ul*;k;n , 1 : U r \ 5 *R o b r . - r b r r t,.L .,Jn ,.Pr \,
,;.;:,,," i""
'
r '.r'.trn
l8lu p 17
r' L'r' r A7L-iu&-rua ft er scBrr{" r'Npas$brr }mhiu '
oboaibite dc,thi,rEn in r;, EumDl i' Flsrr PdlLj, Pdis,1981.nr.5 p! i69^l/6
" i1:il1.!!r:r;ii:![*
i,L"'l],,,#"i;,rf;,i.iil,x#:"ti,";:l.1*.*,ff;,r:";
1918 . viem, 193?,!p. 1560-15?0
rr.r"Jw^s"t
at ii. nl* *.. ZL,r-
ab D.;sch( umldi hd''tl9?i Bcrlio'198?'p l0?!im
-".ar"-w.s ti'lialloe. Frmlfu4Main'&rli!-Vicna' 1893'! 32 !i En
7?n A@a'r 'a41'
$i t$(Jit16u.,. ,ao. t aI,"- I h ".tl
fltn,kr rv"4 liry(a n 4 . 1a"'1
ll:1.Ct tostHmre{I, .Or tsmonve!m lit Jattrtrrndcr*endc,., -)9. 1r "a R o ce d A Kd
in V)t@rancgm ar.t.t,1J.dn.tr
__ " , : '. ; '" ; . : .;',",. /! r '"d d e r +F i 'h "o d p r r ' r e d l sL
Lttatut.1. tah aLdtt||.rd.. Xnni4sblr"r.!ru:, I rJ3t (pp. ^;; 'a r u
.. rr ! S- t; |, p--t S::..,
li p,rJsi Vr.': tr dtrfttuflut Ir , , dol-:-i d- I, t1 Er': abqntut Dat
";J:;i iri:'.';:;' :" ;;" ;':""":i'::":"
j0. Atu \.nnr/r'. D" r .3 ! t t-. a" on?h t\rt
:;'":'" 1.,&,r.ll ot. vul a, Fskrd,4vrirL, I I78 r 126
''?ah'

: ,kn. , ... .' 51 Ci orio Weinnrser, G!Cl'! 416!iltn

L'., tr, 3.a.i.;,-.i':'.,,.,;.),'.,,:ll
: x.:1",.:'
L,iridr.,p.ir n n r l0 .f rr
52,J$eDhRod!,Jd.n zllr'Wddtschaft'L\t in. r9''
si, cr. b-t*u c;. pi.ra. r*qai$ of Rdct:rh' catuni vki'n '-{ Hourto^sleatt chnh'
;in:li:#l:;:,;ff[1x.
.i i:1,i:::,t.1 li,::];"?1,,1ii""t1
-, ""
."""n\rrit,
,..1d'n,Ne* lodi.l93l
51, a!. H.mr$i coiten,tcdsc hth ,^d J ttlntLh.Oia$a\' |ol5
" ';,1; *]:il,,.l". '.n,tunin,na in te jrh/h[,., n, !\t,,,;.t t.:i ,t.. Oq .- . h o r e m "h sch e 'vcEu tt:L
!t
- d ;"d-"';;;.
" , - '" . r . t;'.F" /{ d.Fr '.h\ h.n sNdcnrrPeshrhk nr' ro v''no ro\a
"",?:::;x,i;;":;:n:,i::.::;;:,:i:",':i*:;-!ffi."t:,;;i:::irll;;1ilii,:,;,xi:,:. j**i
iii:rlr.iit,
r.*. "s"10".". * r'-ht.trilGbe auLicbicn
.,,J tqrt !r 39 5,:i .l Andie* G {'tit's'd','th'
, ln ' !'ma'tr oit
'P€Bl
so'i!'tisn 4 th'
aMjcbe

r,,.i.,',
irTiil::,i';T";;;T,"1;t;;,";r::l:',,,,,i:1,,;"'i,."i'.,*r'.,^t. i"i i ii
',,, *'
iia,".i'",a
nlr
^Bti't
Pz"'G'ttu^iw'wtker'v
t'*'|!ns Dia ttet/r1ne
li7-<
s'hnn'ren
ro'trv
nd rrnujurE ol
v"
Moer''ata
.. .;. ,, ,....
i, i*i'"*.'
^'",^,;! Di$ vio'€" 19t2
.,'ri.l.,r".Aldr.flnipulr//812r-l89nl
.... ":",8n,"i"i1,,,.'tg Wirt'tuc'iuf"' victr4
Lr... f...., 56 rr,,:oao gairrrl,, rilrr r;a L.t|.!'1 rhtl k'n 4 der Ndtz'dirtlen
l,.t;.t;"::l:r;lii:?ili:
i;.;J: r,t,;,,.i,r,;:,,11;1,,1,1:,,.;;l::.'
i:il"; j?. Itefrdd $(,lr.r Anddnilt,d Eu nt.Bdi'na\?! ]te^er j891 riini85Lidl"6us
si;rL:,|L !r: Li.nit;1itrr r::t:t,t . :. itr;ih. cJ'd d u I i tr '
bntt r/turi..d. d. latrnr! Lri, i ,i"". L t '..- ""_ ",, ." Ao 'u l ' r "i _ a - r n r *
5iJ]lli;, jf::;;,:"1il;y::,.;:*;:;l:*
lill';.,j1'-,li;'l"ili.1Ji", ' ,
-,.;,^t";
i:rirat.szizbrr:
r n J r , q n l c$ - .r u o 1 1 c,r
l93a rr :2i2?2,leirr' Ndie !! 1r'41
q 'u 'd 'F'u d 6
'
":r '
n L '? 'r
'/
.r.!.h.,br'1
!,bl\sd. -ir,.
!r!dra. irnsbdr&. ts8l, $ ,j8Bi 8** q dd'L "The CsLsr ! 4{
l. 1,".i", q.
'5 ' D. o,.,,, r'ii..,' ,!e. .d,,. ! lui Sitonl F3ulS'rreichl.lazeE i in
;,i"'1,1i,fif'""s"'fyii::,;:;'",,:i:,,+:::::,:;r,:';.;l:::i":i;;i:,ii:, 'tr'*,*
ii 'q'";*"r' ]seu"r''':r'o" Arl
'1'"
Arii"o't'5" atri€ditcs?"' i' irq o"!1'

4li
4l{l
 yj:f:?:"1*"::i:j-y:l:fl:1f :./j,,,o51', n,.: !e dellb! D&, pEiziai,rodcr
##:i::::'-':fl'i:,*f*:-' ::""*"a,r.""1,' s'a#.i; ;;h;;;;h ..,ffidlililff Rolandud SFfd Zs.ie,.inc .mpli*hc rrsdshan I, SEud PaulSctcEhld-Gdld
afc,",,.i_..*p'J;.":jlJ,:1fl#T
:-"'::"1:,.i".:'li":j3lli,"i.fI*"pedeo puc.-l s*ii,At, d,"-,i, tt",t , Wu* d$ 2A Jahlhlnnn\ trishtu* I s86 p l I 6; $ hcqGt
u G'ahidtt' ud Lt'tM'
ra,,;;'r,;;;.;:;;;*dI k i;., sFfd zs.Ls ud PE&trh_. r rvitc ott'u'ai
fll,1"I*tT *-_T'H:.wemmga
$i::":r..H":**,Ti:r"-c";" "" "" p** i"* "r^q," ;;;i:il;; Vida 1989,nr'l,!P.3143
*T:::::i':1"11:-v.,1::1t!
'AnteaiM !1v,.Mt nvki,s t.ri bi ;u;;; il; :ilffi;;;:d ?E.Ct RoberiDmont, aP .ir, P. ?9.
qti!; ,..p., hhtr t, A^tu tua,ad twLt. stie d'd'nplu: cao 4t* g'lM-n' Dit'
59.H.m@ Batu,a/ .r., .ora 57,p. t j. rp.t!r. ; ci@ d. Rob.n D@onr,p l41 skl6zkra
if,i 6ol*s! baE stJmtle . su hca ta!' ciErii_ $tu schiDbir de ro ooF tl
"o 1_l.Al!l
**::o. soj . r, H Bur.,.rME" ,1. K|rix k, tnad?n., il*i"'illl. p-p;u rdev,'dqn din"aa e-r un'!Ed' 'alu'a e cl
tuuryM$, t394.p!. ?Jt"<rcnc.
t9-26 if,u^ l*.li "".rr -'*i
iii,o**;.;a. ' Be.i(Fr$rd!d,M,ii.ro8!(d'
i. Kid p r18'
6 t. wilfrn d D^in. Dn Vahn da H ., d? ! d?p ob. v taa Ee4t* 'r'opru
"E t qgs Fnmile cnnu iasied.stE En'daburg).
ri mbdtuu d'
"' ,"ff"1.1#fl,Ti3i,.f;1;B5 if.'i[]'* ud vdtr'idused
i,ev'sbz2i!' sO.H.dtu Bat!, D.r PtuPl.| d4 Mod.m. 't68'biL'hrt 1888'/00?
-5'l'+'
R.nh3rdFdka, V'm., tq8?.p l56(!ejdlErdm uu noB'bn' 'vor)
6r. cL.apiblul delpre Aihu rRb,sh o th@do, L"$irE. D.f ,x/ir.h. S.lbthaj, .tgr|. 24 ti!@'
8l. Nat66 Bi6bau, D.t Ort! d.n ihr R.cht! 'V!6 ' 1915,P
g*.TS#H#;1;ry*fl
;ri#;i;"$i:jirT;"'*H,*#r ii. cr nrn" N".0,**.
ti.Ct.r.*rUo.',
"" i* a.a'iiit*n
r.ra- d, cinelib.rcho"atisischr ubPi.'vt64
i{/r,.!izd .b
, sy,,p.'.,
ubPNh'lRos{ tiJul|n n d{
i t st6phd. Mo*s $ Albeht schbn' Ftul-
r9a1
dr@h'h LiErM

64. citd in Eb€fiddJaclet-tid,ry fi.r2,! tu,ra8, Stofifa ,t086,!. t2? flr V,n. 1a86,PP2lG225
ur Mutkr.an. nbrqh;
@d . Arurrh.dx of t icntu t s oa. r,i"a'r"r s"ir"., v.t r otinvr44 z'r "wi;s.ad/&1i'h.n w'It4tdMq"- An B'i'pkt
9r;
rn.l*3.1; T*:^rl ^ t q)r r. ir
* vH.:fi*';:;:ift
^ppmuh
ol cukuat FNin

'"i:?,i":i;!;
Odlpo8en to7l. "'
i, ii't"nsact utut wn Erns Meh n O!. h
'n de'o'
/80J
ri|'l': End
/ oji vida Miiicho'
'k Macbud lorrPoPPd_
i:;:"4i:
;': tr iji;:xrl
Hx _iz!,
liaz rcuoirituit, z*.iz.nuul|'gud
i"ir-,Ij. o.-, ".r" !i
d.ie
m wi."r Fh
poLitic. ale lui Poppo-Lynla! c(. Insid B€l!., Da

llil ,I.,?'i;",i1,;!il;
"J'E: fff;Jl jff,
::.i" wtUnmmin, U<a w" tod PopP?'Lvnt'26 t l8j8-lo2l t i^ ZLw^h68 nn dqa
T$tins4 le78'

";i #;ifi_"^H,;';_
eta'M@dv tatvh@'d'tur&

r:h#l* gij$i$J;
*swaF
t';?r,H#u;l; *iii,l.'",t noae
8a.cf.Ed-'Kiss,D..Trd&tkutW.hord,unginwi.'liqa_Kdln-cst,1986'PP65-75
E5..toef Poplcr. Fr^. Ait@.t nd d/ Adiva'ris'u' Vis4 1986'
" frhL:'i"H::'iiffi1'1'y;''t1;;iIg*-"" "dderhe.eNidklHeilnch E6.Cf. poifte;l lui Vi.lor ,Adld ln Roberi S. Wi$ri.h, i.v,/!io lda Jdt ltM
MM to TroBE'
'i
-ffihT.':##:J';:fxilififfi#.:hlifd,Hffi
#;*i#'
l r n d t , 1 9 ? 6 , p P.9 8 - r 1 4 ,
s?, d.l,oDold sDE,F?itbld.J!d '. ViuFMlinchd lc8l
s8, CL.Robens. Wlsich,s,cialit4
.4utru.,r/,,8dt], E st
dnd th( JNt Th. D .Mt
&us{i.t-l,ndh-Aorodo' r$2
ol Assi^iltun i' G'Mt dd

l3'i:,-,1llll,'i#"J":i,'.,,,?x#,,;.J$ffi
"- i:" " 89. Ct Rober S."W;rich, "Auslii6 S@id Dcb@tav nd l6c PiobtcE of G'lici@
lra,l98l'nr 26
,.stv' 1E9G

r";
l';liT.'r*s;;i'k';l;; S;i,i;i:#til:;':"::,;*;1?":i:"
:fi:"".::I; OB ,nt I2o Beck |attituk v@ r,,t,lr
90, Ma Zid)alB,'Kiae8.86l{e. b.i dd luda", tu Dtt lv.k kA $q7-1893' I'W 9-4L
9l, Ct Rob.n S, Viltrich, 'ao;ial D@ctuv, Arlb.niti$ ed lnc J'ws of Vida"' ^b dp cir'
"^Tj#,Hf].1fti,1rc,i,#,y,:;:i#y,.2;:{"#::dutud,iadtd.*kh.
n,d o o a 1 2 , p ,l l 7 t i l m .
92. OEatu\;, Di. tuia&UtA!.4ids. r^d di. Soziald.noLaan ' Vl6\ l9O1
].::::rHJar*c'''-. rcnribuF
" :;,I:ltii Iffiff ;s.Jt* i;.-T",fi b 93.E pEsia li apa{in. iui Alaid Fitlirltaaut &.rdl mzgr',at , Peis' 1960'
'' ffi#,\Ai*'fr:ffi:l? (spi@rur
evocaft ?cor8e@bondr
N.tuorks
mdre*,d,
14. Cl^db W:tn. Dt habtburSi,cr. Mr,ho, k der tid rcihi,ch.n tikrd.ur, S^tzbve, t9.i-.
, 4e'e\,
I
.EL@.w.tt, au b b D.;, F&rer,
.ter, r1lI rdueie
Lrt. tuk?t, idu&e I9
I er 3,
r, tr_
tr. 366/36?,
366/36?,
p.25.
",
l:.
?6. Y:-:"in
Htulh .!ud.n :itar
;y:T ?:1!1 p. 25. NOTE LA CAPImLUL 11 (paginib 253-280)
AHdi, in ds Werr von v.n ecslem , nd Dt v.rbars.n. .Iranirian,
Fruir-
77. Ct. RoLEnlhmant, StJd, Zw.is.t cd de Fe' fobld' EPriDr
ta Fran .,puir, t96:', p, SJj.i Roa Cl,Ey.t,,Robain l. Jud.n s.! Jud.ni6 it d.asckn Brhl.n aa tt i lanfisdz,tt,
KiiniElEirVT3, 1984,P. 364.
418
419

::l ]

% :iu.a
 ,,:i,:n,:,'*t
:. !-" ."d, |t, t !i
(rit'. l1l1.
!. I q8 uJ,:.
, ; i '; r ,,. " i ' ;' ' t: " ' :" ' ". , , . .i!!.un. t"d1J r,l,i-rr,.,
!rorz*'r rr!.ornr i,irrrunnl'c
Pu; Itijl,. iir. i!:,lr::
,, i D.riir,i!.:j tr t{rd.r,
..k:,
nr.|t.u.ls lietrncn :l
nor{ct! Ja.^",, t. n;,r".1.t.1,ii ii.i
. , , : ,;,1
. " .i,,:,:.r .,,..:
;.i ,-' :, , \[.r4'.i.idt"4]r,. 11.., t,. !! i.
t,tuitt,. :. .:[r ' !]'r 'J'r i j r ,'\'h i [n '' ,l
l'.ili;. " ,,i
",:: " ; . . . i; ;"."+;;i;,r.
l' , ; : " , i',:,"-,', - tir ,lrillltr.
l f a ' l , L r i r : d r , .r .,1 a ,r !.i ,t 1 6 l r ;r ,1
t&i 'r !'- i .
.l
,i
' ' ' " '''-:," :''," '::;': :" ;, ,l
:" "
"'' "
i' , l. lll,tlrrrrml .( ..:i d:j!rir. j,.urit3
!r ...r: tui :!nr..t.j :-ti .itn:rt.ii. a;:,
{rri.)1vll. t qBi, pn t 5; : r 7n
r , r . : '. r i r r i . . r u:1 ..:r ,':i .vtt.j t:.,r !..;:r t.:r \:,,;,t.,a ,._ * tv,i ..* ,t..,,i ".i r i i ) ,l
-:rril.: -irz:i. t:rltj ,j ir,{13:.i
. . " , '. ,.
r\r.1:!t.i:. c:nt,iNr
... -.r (di ii. rjt.,nir!. /_r.i.jri(./r. I
s..,.. ( f l
. ..: _t11..
:9. .:]: :lj.iran tvrr i..njn.jei. ..J.!.f tu:.jj r.: s.lj. r:!cgnu! rnr :rrrrrj$ hc i (..
ir r\;.h.r.. l!/i.,r, ;r.hn hadi] ;nrru.ti lr !\ t,tatlrr.-r./
,!:!/r!,a.1 i t,, l 9i rE , l ;,i r.i j .:t5.
rr ;::rnr r)a.rb.trr. *!!t , ,: ::trrt!ru.!., c, !tani., ll4t r.l.., jl i4icr L. ti,lnu:. ?;
:'i r''?ri dr,,rrrnr:rf;;,r"..n!rn,!j :l l ,t.l l droen.!I..;ti 5.rt.4l o.+ l ,t,r,ai : --' ' ".-
,i ir j rf rie I !ti8 i :irr :.rrni r ietrcr. n. t),tiita,,
t:t ,i.:;?t t:r/:rr|ti ..;\:1.. V.,.rrlr!,!f. :i r. I ;r\;j ? anok L
:,.,,'iiun,r,r.in.
rr.;e
i...,.g;
:i.;,."';;,;,:,i..i:.jJil"::Tjii,,lllli.lr":i;,11,,;
( | t u l r n 'e s o a r a * o i j i i !r f,i vi e n ,,n !.{i .r ,.r .n .Jr :,i cr ,r ",r t:.tl l ,r ,p r ...,ttl a o - .- .....
r : t ] 'r l t t . , r . .l r i a i r at,, ! i i Ttr t l r i ,r .
i L .r. Cu]i gltrht3, . :3lrj( lNd \.lr.ftord jli L.Lns !lut
i.aita!,.,in op.td,nob )a,p.

.. t a.! r.J. iit,n.. t! : :!.th('i! /r4.', /!.j.r*., rrieD.,rr8,1

" ']-li]illt " ""'- !.
'-r ( il.tdf ai.:r Iletn.,/ rjr:, r.ti
li,!.3{i
r l i i D i . r : r L ,i ., ' r t,i d .:i i ..5 1 .
. r r . f l l a r i i L t J d F l . D,i {r ,,.q i o n ti tM .t!.i r .t,ttr tj r k!N ;i .f,,p u i !,t!t6 .9 .6 6 r tu r h
:!. :nre! ift*. ,zi,r,rnf,r /!t tr.A ,.r !
L,nd ntui, 8.tu llxdqd !96c-le6i, krl r.

rl ltrjlu.d Freud.,l/i./J..,! rr., loat,

f.20, ! @.
, ', , * - . t, ,, ..t.ti t.a D .? .,
t r , i d r c r i h . . " , t n \!tp 5 n

t
.''"
: : . : - '' 'Fu o e r - s,.'".r 'u .'.r r ...
, ," 1 . . td :o r
..._ L , r ..... ., ..p .!.th n - t... I ... r q .""1
]",: 1.
r _ D r t u l , r F r. \,u ,r tu tu ( .1 ,.,b .,r j .,r .5
n i .t
:,il' b I . !.- r . n ,r ,,.," ? .,cn r u * ,,,," d i u J..,,., - .:,,
I \ B n ! e f . $ i i !r '/t,Jl t,u ,n r ,..n ,t ",r t,.,. o ,..,,,,.,
/,' - ,Ar , ., ,.t,]"':".,'t' ' "r'' -'"';ti
.i. \rn(
.. l"t(...rq.f
r , .,0 i 1,i r-
'" : . n-, yl dr.
A L t. L.r,,uJ l Ld 1.,,.e . r ;,., .,,,..r,4, J ,,,r,.r...rrJ u.!rn
)-5 !r. .rJ\ ,rb .
4r' P cte.,-l r,v_
,p .x,r !rrt,L- 124.
5l/. lin.si jrNr.!. ,t .tr., ,:nk38,!. !5J

4t,t
 5l.Ffttd,D.. Mztu Moss,CW, XVI, p. t52,i um. ?3. Annu Schnitzlcr, Dri.k lu75-1912, ed. de TfieEse Nicirl $ Heiryich scbrizld,
5l Unul drh primii.omfiEbri ai tur FFUdcF, ats rspe.uvaohml:r a to<r FE*lxn,Ntam. l03l, p. l l-.
A. A. Robact 74.Th@.lotHear,G.w.lt'zi.n4titch. \1.4., r.L 5,'rer /Jir, 1935,p, 124,
J.Aish l"llee! h uod.m ,ft,,s,,,. to2o:ba Be;, DavdFq;, i,,;,;; ;;;;^;
rdy.. ffi, rv /. ti Bjro. ABado td!.) VaLrri. l? M,i,. d. Fr.ud ou k dl.,.t 75.!bid.,p-55,
oe;ul-
,&, MoMco. foa4.Cf. JalCUyCh.bouL t,.ud tn psyMaallt d t
nqw *.da4tt. pM. taq t. pp. I 35.t 5b. Deja Carg tLnz^w Uh 4.sn- - T .S r h r r E l c '.r l i r .a o ': r ,!.l l s
tas.r, Di. Er.tu d.t rrbbata. rs2t
crMe . DF.zari o innuqfa .vrid.a NrE Cf. ii C.wd Hlddzd, Lihran; 73. Kar &aus, WienerCrmnit (Evish Di. tvas., 15 ianudie laga,in k^td, F.nh. Schnlen
lrihdalzr.
u.8M bxnrdtqut d! la p{rhauht.. pffi. lo90 Gdiln a 2{ .ooDI.L;dr la92-1900.ed, !J. Btnzlenhtg, voL.2, M0nchen,l9?9, p. 153:ci "Wieno &ief' (zid'
sohF de -5ov4.
a d.&'tra sW rdai.e eu u "spm.hiee Bpslau.r kitury di r6ianti. 1898),1bid.,!.1569ih.
in p!fiuatrzj s d@iie !i i;
Emrc aME cd, b fi/u lr 5,,,.1 /r!d,. c4bnne.. Masss.huf(s, t989,i qD.vt. 79. Donald C, Daviau, ,p .n., nola 34, p. 52i Ct 6alia romoului Die R r, trd.zrr de cilb.rt
F
J.eBh Hnt ry ai.l JN,th U?norr, de ysl Hard yfl{harrn; 982). Ralry,ln llrt@cz (Nr. speial Austia 186? 1938), ihie 1988,p. I I ! !i @.
psn r afu., _D.tuoria
6.udrea sE o tueBone.ftE{, [r. @aiout! L, u,!r; 80.Helllm. Aahr, DasneueCheno".ftDi. Zer, val. 14,D. l?1, 8 i,nudi€ 1898,Fpodus nr,
*:.: .ftir$ a. xm Fri.dd. F/.,1, D4an.t tnk,p,.t non,slc! Cordj,n Wunbcrs Gd.), ,a j! ntc lVi.r Ottn.ichich. Lit.tatur und Kur$rnr&, Bn-
T"jai
uuv.6,q.d a.w't|.btryo* }}rs. r eo0.o Ehnqr ds uFad.6pF
afuiiqjr dinm m 6cudie, .1902,Tiibing.n, 1976,p.812.
a bcrprh vFror. odrcnucia bibLlt ri coDd@ut ralbudi .
81. Cf. DidierAdi.u,,r..'., noL?69, !ide aoela sutor, Li bieruake dss l !ub-s,.lyF de
53, Cf. EsicUeRoilh, fi. ndd. .f Fr.ud. Juish rniknc.s on Hi Th.brr aJFetuh Feud: re rcve "Mor tus, i. nyap€ , b NoBr.lk r.w. de Ptrchanalrsc, ldis, \973, M. 1
krurlitr,
li!&a.1987, ( Bis.rualitaer difiarchcedes sexes), !!- 179-l9l; Alexedcr Crinsiein,Orsis,6l
5l.Docua rpu blc d. pek r Ca) . r p. n. noL?. p. 12! ium . Ftuud \ Dr.M. Dettoit, 1968,pp- 3 i? 333r Pcre. Loewsber!, 'A Eiddfl Zionist ThcDc in
L h rhdu.e@ E.i@r., L naE rb, KlEu(DrlhlotTa \os D e\iddF cu prccMm Frcnd's My son, th. Myops DEe',ln loMxl aJth. iiat, of rddar, idndi.-nanie 1970,
aeai,t
apltre.jqidicA a ryilitulli lui HenL u. 3 r. p!. 129-r 32;DavidBale , Freud.t la nddinann siquejliyd, Puis, 1977,!. 145g
5O Ci Aler B.in, ,p. .a, noE 18,!_ 32 ti um. um.; Mtrd1€ Roben,,p. .r, nota 4. !p. 198 201j Tn€o Phinn*, Fl.ud bct ur d. la BibL.
J7. Cl Nike WaBn.r, "Ihcodor H.rzt oder das betuib Wia.., nr Dt Z. ir, Hubul!, Pais, 1982, !p- l2Gl25; Lydia neD, Frcud en@ A6enes, Ro6e et Jaruslcb- lj
5 alriuc
l9E5 ,E 1 5,p p. ?3, ?6. Biosraphie d un ie8dd , tu R.vu. Francait. d. Psr.lutkr4!., 1983, n. 2, pp. 59l'613:
54,1\adorH.dLTaq.bn h.r, B.nin. l9?2. rol. 1.o, 223. JacquyChenoei, ,p .it, nola63,pp. 193-203.
59. Cl Ald Bcin, ,r. .d, nora 18, p. 103, Monog;fa tui steyd Beltq, I .zl, 82.MafineRobe4.2..l, nau4,p.198.
tddra. 1991. a
conmar mdrG p.nle.tivi asulra lui 1tEodor Edzl ca ,.s ned pathoto8hd, 83.Ecud,,p..ri., nora?0.!.326 ri um.
ser_6{ins
ve6iotror iIE CetrEd.Amp@ Jes.,(p. | ). 84.EmestJones, o/r..t , nob38, ronul3,p.258.
60. cid b NaL\rEt cuho, -Heul sd 9uasneJ.in pdrtd. brcruri.pnsM i r.svqtutui 85-Maihc Robd,,p .n,D.h 4,p. l99 ri um
din
Batrudr 1981,(!p.20 25),p,24 sj h. - 86. tueul, bi. fmuhd?uturs. CW, n/IU, p. 445.
6l.ttqd" rzgebnch.r, op. .n.,aor! 39, 5 iuie 1895.
62. Cf. N(.{s!nq._ ?@ual d l &tjcmidhe,uf , in t ?,/,i, peis. tc83, 88.Didi* Anzieu.,p. .t., nota69,p.349,
tu. ']. pp.t2.12,
TheodorH-at uDdSicBundFreld..,r Th.odor Hcdt Jahftkh 39. Mlldr. Robcd, ,p .t ., nota 4, p. 200,
/o17,.n. dr T, Nusenb|lu-\ hna rel7. p. 2bR:d;3pE $bidl,,cFUd 90.Al.roder Orirslein,,p. .ir, nob 8,, !.322.
9rH.zt., !,. Aser
91.Ehestlones..rr,cr,trod 38,rodul3, p.252.
oud tsld . [rc r.r. in I?, az.\\ Ia,itot. I tA. Baok.t-nd$. t9r7, r. ,t. pp.
Z7O3oat 92.D.mb B, Klein,,p. .n , nola46,p. 72,
J&qu] ClEmobi, FFnd ei Hetzt', n\ Frcun .i b rionijne. i.., p"y"t","tyiq"e,
t,_i 93. Ci .nicolul B nai B dh , dlt Ea.tclopa.dia Judaicd .
pruat*. Paiis,1988,p!, 133-15 i.
@, Fapdl.* hb@ d. r3o coLdh@, o, .{ nob03 91.lrdd, Dic fruhd.utunE, e U II/III, p. 446.
65, Ftud, Di. rrc@tdcultts, cW ,lltq]d, p,2j6.

9?.Taduceu ecmdi.{ a BibneiCmAl, P&ir, 1986,p. 1428.

68. Cf. Alq Bein, d/. .r., nora I 8, F!. 83-8?. 98.REUd.,p. .!., noE ?0,Es!€liv !, 357,p. 429,p. ,14?$ p. 449-
99.Jones,ar'..t ,hota38,tonul I,p.15.
69.Didic lnjaL @atutk tu Frcud.tt d!.ou|.tte.t tap!rch@ty,psir,2tn5,p343.
100.ln Die Ttu@d.dd8,FEud\od*ged. dt doi|afu dt wu h@i! dupd n iluttu p.tsotaJ
70 F.Fu!. w h.tln ptel tq\T-teot. ed. d. lerft, Mocsictr Mam,
lipgd 94.l1i itta.i., @. tu tuttes. cL pukrt h tunpd dnbtetcenleidek tt Ni aLt thtpd va.re tn
Ferrid d. Gcrtffd Fi.hb.r. prdHrl(,Main, r98h, p. 3 | 9.
? l, Cf. Alq B€io,,p. .r., noia 18,p. 82
nnstu (Ctl,ry!!,p.450).
t'l. Cl. FErd, Psr.hopdhblos,:. d?r ,,1{ftsiidr.nr. GIV, lV, p. 18 !i um.

422
423
 1 02 .-rdn cs.a/ . . ; i. noi.
38. r . hul l. r . t l 1)l ltr
lr'\ F'tut: !"t\et a'd th' Mii6t:
! s.ned! rr*rilfrri (]t liljrr Cr', ,4 r-: rfst
.I..,tr/lrir !"rN H:r:n l,.nlin I rtr,!' li!
i04.--SUnisJ tr.!d,
"/"s.n.lbri.l. u tltn\! sitbd.th ?tt-l,$,r.
Bochlq. .d. .te weh- ..,, .j :' :
* l*, ttstu'..tr.td.Latu{
n?ieun.!..,."a.
c"-ai" u.*, r.iil ii..,,.: ,
ffiffi";J,.:;tn I
105.Cf.Crrlt. S.!0h!e, .polnq!.crparii Ld.dos t, i;, , ,.r'" i r_ur-$ '' "' a
.,., o.r! ri.p, r Dr-le6:.r i_rd," @r,r!.r', i. schorsk..
or ''''"''''P|'|''1 '''/\''''.

.o . "r'il',""t,',,

iii ?,#i;li:.1"^"""''innrui'
P2oo "*.. ",. ""* L 3 s o *r , x , i ', . . , i 'r , , i r* "..i '.t;n ^ ? L 'j 'th n 'd n tu l '!kt'r r r 'F'u l Pi ti sl 9 Sl
n' t'nt rr;t'DoE7 ! 4+3'
iI F€rd.:.i r'r:r (lin il rtdii' l':t"ritr Bri anr;-'$ 'u
i5,rrdl.li!r.i1.1.P 1 n 9
r. I{.{i'!rl911r,..,t .t i.r;:1 'r '16r
I l0.Frrcud,,p../r.,ror!70.p.493 !iunn. f )nn-. Ln \. ti )?rrt.& llADlnr.t tl'i l"f,r' ltrl: liEul 1'l ll4r
/, .!. .
, | ). Ereld,D.. M rse' dt r M trh.h
E.tn .,$,, X, p tr5. '
L]'t I 1P:Pr i' b
," . , t,.. '

Hr:t;;- y,i:tT.
' r9:j r.tu. u, tt :1! ; l r)J

::.[.F'":
l a r1.H-N.l
; I1; ;y;i;: ri' "-'
.,'.i":il:::
"1
H.si,lh .p r ,n ,t.,4 t.,tJt.;{ ./,, Jr rj ,p a. v,.!:o1. roj a.p ro(
t,-. . t1 ' :.

rr5. cl Jrqra | d, ].i i mtd,i , i ,D I j

Lc Rir!:r, "Ferd er ta tnaril!E,., in Rolod )n uvtt "r,.,r,trj . i r6
\ctr), Hihn. d? t!, p|'_
. h , m t v r . . I r n s. l0 tt. vo t. t. ( p p . + t h 4 ) . o 4 t sin .49 ?? ai :, fr l fri al i v-,: .d rri rti , J l fttt' j _. :;i!
I l r i . r y . J r e \ l Df u r o n :.. r /.. ! 1 u r .t.,u n J. :. .o0,-\u i.i..:.f,., "rnitr -h€nar9r.r ,i;. l l. f'rw lltriruti'l , 1l r), I t5tt lr dar
n - f. I, mfnd,,,, nL .,.. .r .ii.tott I4 lI
I .lFftud rc ]&'iin ae.u Moisc r, se $ridua J,ri iDrbla p.iMlc .1. l.l s 6.!i!r\. rl:.!!,1,,,d!..hr.] t
.,_
I l-. bonr, S n.' n t l.' p d d d d Jo .yfh . r L d t t{ /"..,,u,. (,t.tr )5 hk. it1t.it.:tttt.r '56
r . / / - , 4 n ' A q r ,Nc$ r a r k L !7 0 ,Ir r o ;.8 4 . -o,. J,.!...j //
.(;t!.)i l rl .!.l i r.
26. fr,trd, tj i r: Jri M rqr.
ilt.Ft d n ( h n u n td .r tu n s.r fl, it/l D a d 8 n L r 2 tl
,
' a . / / . , p . a / a . ,,,n 2i .i rtu, D r: a"l ranI ' tts ei c l l .X Y !,! i 5,i :r:i t
120 \liliiau J. M: Crath,.ar .ir. norr2l,! 4t Manl R.lti. t r./D. i),lf nt l lal{h i9l l I lil *{:inE rp-ff
!luhr ?!.
'' 'f:ti.."..", ':'t:'i'n"jt!:a!'ti'{
ir,. r^.rl*. i: r'r'ish ldmriri l,trr'i A\n:'tJr Pry'hi'o! n" ! i:tl|
"l ':aud . rFJ .J r!. '. ' -' , r' : -
- _ ' "
r,.: r]:..i i _ J J 1i r i 11* '| "_l i r' ' v r_r' 'I
4nw tu,':r':h4n(\t;- As\n:irt t /o! re. I 9q 1-m i | 1 '!ll-< h"i
_l',.rJ 1r Nlri.f ii afl .t, /r fr n"' rrir"ntt r'ar( lt':l p :a0 Ynqf
10_ llnr &irirr.o.
il,-".,,,r.-,t..t"-i. ii't.! lt,t;ltit i: n;rri,k dt l"t?t r\.r ri1\'t:
NOTE LA CADTTOLUI" ;-,,*
t2 (pasil'ite281 3C8) i-,;,i'",_ trr. I 5, &.1,ibi:?i! dire.s.r1 sre r.i+ reiri
^/'lt
cnrei' Borrulsn{i
I.n" l1 l ' ' qk i 'orlfon
f \"' l da l ti r' '
,,...- , "1
I'Ii{:d i"4 r ... /,n... b., .Lr
"- J4
.i k,!!1,.rrj \:.i,rir. \ ,rslrr- J,lf i..rr.i. JotinTstJnt
in:;.i'i'I." li/t"t"d G'ri1l:i Fi'lie !i Hctberi
.r!. !',J.rri.rr S,h:Ll.r, t,. rcr,trnA r'lotei
I s tu"..,.,'.,rur ,.,r ..r .,., 'e
4 o ..n d . i.1 . .t. H {J" ! {_ i a!LrL.,r .R , {j G,.:pifil. !{nnca.x, l9?t-!,t.nui a.tp ;!l_30a
Fr.lUuri/Mi'n tuh5, n r7. ri,'i r".'i (.( tJril rLs., "Inoatrr ll'tf I'tc!: tio:i6iill! llft Cr(t auf rls !!nt'"l:'M'l'nr
al "r".',+,.i dei nrr,.nrrr:c .$h1n16.trro(' ri $rfi i r]l F$' !Mrdt' l -i ' rr"re'
.1 gbtrt ittom tla a efe mrntu puar .ir Ja,re4.ttntlLt, l.i;nbr
v t Y o r t H . /L , \ |.qJ, ir'ai%husdx, J9r9. rar.
- a ,b L j. r ...1 ,... ,r d .d F T h Ju *_ pr i . nt tL ,._ l.llni:ir,tu:r rlrrlin. i96i.li 15
" d . k. ...,rrR
.., r Er , r , T..: r' I . . ll. jrr\d !u:e!e o;i in$i rnr.dln lc ;-$ prezent! Ircrt.": r': u "'onM 61'nc
.,.lt r r ' - .. ". a di , , I r . . . , ,, . - ri; n't2 r0 t';(A'r{r/'I !O?''
., ".- i...o , 14I.u. r.*..r z*ciE iin r0$lieitrbn': l9!4
5.1dd, r.i./.. r rr ji rs. ":"".*-,..o" "D
lll Fredd.r.i ./.,r,i ., bob?' f a55
ll. (a1rrD. irvl o dfl WiisE. -o ,\.r.r ,r'.1A,dr'!ag" 4 Des'\tan' v'natu;nir d?' Lrr-
7. Stuiley Blulr, r,sg&, :le Erirt' Truut ?, A{tdclrm' l9t-'" F ?n] ;'5
'I..kkl J. ,.tn nltrr ar.r FtruJ,j,.t,s. tsi 3. t ,12. ;./;"irr lir
""r.
l taul',+:r
'! ''!ul
6. ftetd. ti.li , ! ii73. ta.:tr. .t!.,j: |]nd q! Lk,e i :eu,],Fruurn)r;6. L,tj, p :t80.

!i.4 4!5
 "iyY'#i:H#"#[#::,#Ifriry;*iiLffi"#* 56.?rid, dlY, XVJ,!.243 9i um.
< . r D i ', ,c u . x \ t . o . to ?r i u m .
58./b.id.Cw. XVl,p. rcb
ji ffli;,".T#l#i
* fl;,lLj;".i'1.
.a.ft?td,Dd"t ih.has.nn d., *rl./,,CLtr,)(lV,
D.t05.
60.4r Sadr- t. clltnd. Drrt,.\c. a"J Parhotog strtrolo.t ol S.,,atb'. raa dd aaodn.s\

:?ffi1T:iri:; ;:i,:l;:,r"x{*ji.,;
"".,.,
":i: L l^;;,"^"",
Itlrca-NewYort, 1985,cap.6 'rhe Madressor de Jewt , p. t j0 !i un,
6l- M. Boudin, Sur l'idioti. er l'ali€naiion ndkte dcs Juits d. A,le$asn ", rt Brtletit dt la
sa.E t d anthropolqi. de Parit, I 863,!p. 38G388,
62. rea Mdtin Ct@ol lzc,,J du Mrdi a ld Sdlpebdre.pdjs, r 889, t nul 2i p. 1I ,i @.

;
il i;T;5lll:.*,::von 'r&.,,
r,/ \o,,, ,o/i.,,
,s/ 63. tuched von Krdii Ebing, kr rbrch d.r P9.hiitrie aaf tlkit.h"r Onhdtas. fir ptu t ch.
Arek Mrt Suqtietu , aor. I fDie alkeneire pad,otogie qd Ttrenpi€ dc. tftsebt),

ft11;g:;giil,a#;i*ffi:***,*,,*r,,,,*
4r. r@r sllhbhsL, ..&
6-,1.
Sturea4 1879,p.139.
Ct Jdquy Cnemoui, Ff.&d, la Frlchadltt. et le jututth.. Un n $ianine s,cr!a,is!, pdir,

l r"*.r*'"'-',ru,'"":,1;h,#j,*.,ffi
salr a r! tutue.

ji;l*lh
nE6tr L 65. Lr.ni F Clikde\ Di. duiotl.nd hit4lie?h Kra*h.irs.Bchaiiung d.r ji/futche| R6sc,

*i;iT;iH*
^"{#i;r}#,f#;f:,J"##"Ffiqfr*f_riffitr*#,
66. ces€ knbroso. l, idirdu nisw , tt lci"na tuda/ra,Ton\o, t1s4.
67. Ct Ms Nordau,ziznir,6.r. s.r46er, Kaitn.1909,l. 379 !i rm.
68. R,J4l D.ct€r, Di. /tdMr. Nete.tba. Iht. An, Eib,.h"ng tnd E hi,qtitrE, Zinictl, tgtgi

'- JHiT 'JiiT,lff"

:*: ttu. t " iru1drq,,z rA /anr&ra.-".
\or.i,sabe.
ct. Di. N.mosnat bei d.n Jtdeh Ek B.itag zE R^senpstchrlosiz fir Aftk und g.bitdere
hkn,ziiri.h. 1919.
69. Jea Ftu9oii Lyo@d, FiAuF loElos. 1erjmviq 1969,, ti L &rn du @|os,pdir" t9a4. N,
5 " O u N t u n ! d e i u d a 6 m .r . 6 .] to s' p .o
^gil 70.FE!d,GW,XVl.D.223. 'p p

#r'?i;$:*-ffiiKiii'#:1
"i1::J;'\:::';'Ar!:'^::,
;:.f": ? 1. Cf. Reni l,{aior, Dd l'rt.iid n Fr. udlac. as ,tt.loii.s adtidin., atetundz ., soviatir@.
I,!ris,1986,ir s!eo1!p.3? g lm_,p.46, p.89.

^.;ir:li#:,f;:ui,{ii:t:i-!i#':,l^'":':::^::";':H:',:"t::.1,!. 72. Cnsin o rnrmi earog, in Cespftchen nt raftn , G\sbr )aouch, FtuLJutMain. 1952.,.
l i o $ u n . : t , , ?h ti scr fu a t,a . M ,a u L d ', u r p L a ,t ta .o n n :p u \p Kd l t tn .a e t
Mei cotue4aii dqprc Karcl Kruan/: re aaa1a,conltiiacbqi, nb.jton, ,i @dial d.tesqi
de eilali E t.;i ,i serfunn $ n*tc dcluri. poat. stnt d.t stali ta.Mi p.n tu eese

,":..:,:#{i
i ;:{:.'
:!:, ;n"ri,'i.,',,
; i,'i: :':':^,.':|:
":,'
cahhli, tp6ei. Da, i:alka n clntMt ain.ap: o, tu! Monvd .!. n tt Mi nrotu d.
a.ti, r.]$,a.. ta
"tm ,.w1.,. t Lnd ,orM d?tp,c .vr.t..a.
gtMn. aE Mi putin lrdp.t!., penbu cn tu ti sa dknus kcr u^ptul
f,ina ,o,u 'lte
u
ae"p,,
-,a.", Dar va vni ti"tpul .
'13.ttual6l4u\ L Stonuir..Uet vn.LXtb4u d. tdpr.hanatv,wt
e',fu
cLate
deFft ud,Bfu ,1986, !.203 ,i U@
i|t:,'X::
-_.i..i.- f:;:, : :::::": |9 16.P.| |2' 74. Fr€ud, n Comedt or Anri-senilis (.Ein Won zu Aii!.oi1imufl,
LTi i ll"l,:f ,., on u(Q,ai".Ra, hc!d.,.'ek', n FEu4 Si,rddrd
a nqlhirin. .t .L t Mtislnbtfue, Edilion. vol. XXll, p!. 289-293; Heiroict cE{ Coudcnlove-Krrq8i, Dd We!.n d.s

i,i,T.i,:triY*-"",I5 ht:l,,j,]
;.,lg',ti,ff
aa6.u/irdrr. lqoj. ed. ii DFhLr d. R. \ Coud"nhov.-Katersi,
'1 9 J 2 :\ 1 . l a . q u ) C h e o o m - FFU d ,i r kr l e F d e r - r "..'to i ,
Psr'chiati. PslchtMlls., Ptit, 1987, D- 4, !p, 117,136. Hemm Bcldd, ..Relisiiis.
L.rpzs-vda, i e29,,
t Ai ,r "r . n t,o ".,

" ili:"*r *jg:::*'li p.f rpc

^d4'J,:Beme{unren
l *r1 Wu%ln der Antbniti@us", nr Psl.hd, 1991,vol 45, tr 5, !p. 44E-4?0.
7uFeud
il;g:l;;: ;1.;:
T'
).i:tr,1""i1'i; ;{*r;* f fr
;J,1 Yiii:;.8
t;
l':"r;.1;t*it
75.Faeud, Gw' XVI, p. 186g m.
"',i.'i};ili.l iji'",;";d:Tj"#{d"rlj"j1fliJT;
il?ilt nlt:f l:il"1:i i:"-*.;;.;.; ;"::;r ;j;":..:;,Tj:Ie: ?6. Cl Brkitte St obereer, "Dd M6n MoFs in FHds eemiwc*", b trair.,, Z.irettrift f&
Rcle6bei5so{ baft Md Tt@to3ie.Feila$jng.Salzbure1a74,u. 3,4, (pp, t6t.25l). D.
i;f1#l,liill;.,y"j,.l,"ili;;':1.,1:'!.;,:Jll"T"j'i:I'*.::i;l:j-::::,;
ri"t*"r,", p"srii;,, 22J.Dlp, !lia. Amadol-Fl) Vat6s\k Mox. d. tr.unauk,al.,-ft;, n,,Nt^";,
"on,io.* ";",;;.i:lf ;l,:n',i:"i;ffil;JixlHlflTiil 198d zohdn6coffiriio
77. Mtri. itlo$dioi
i45li,4e spliboE narenei "MoiiEesiptesul@inar'.
rn 'k rcDe !eef', pEfati ta Fdd, LhM trlo& a td Atision
rcMrrl8rd. Peis, 1986.D.37.
426
427
 '13.S.ri{s. a Lrliiieud live,!. Zw.E ii{ 16 d..t&hrc
19J,1,/r.,./:r..nr./, Jt .n nou j, ri! t\i ! trn: .t k , .7r rrr;r, Pdis 1996rsd j.i 1,.Ciltr, D! .t , nli 5li. .airillldi 8.
p_109,
'i9. frcuJ. /).rlt nr l/Jr.!, Ct1.,iivr, ''Ff!.I zn,l lhe Jeqs, rrtr',t , ?5 )i urlrr u.mir D. Klein. q .4, .oia rJ2.p 161,
f ti!. \.n$11** ,,. F*Lri . rezet(lr ir 190?b .diernri (lespr ll'ia lr la{a atociaiie:! ial
N0 un dr sub'.rr dt jilir:l. trc.v3ni r.t.!ar df r.l.xir .^4ii d:rrn: M.i.r. cr. ip.t z. B
!En'€!1 "orin.bndclier.,', toBular, de rrut. s.nr 'ith
nresupun,j !! !n.r. I xrirt rijlici 90 add l{ot.t. i-r .;J., r* ;8. | )15 .Der..a,:) 1 f.n!a.nl u qdil d.turirr linrnil
! ' ll'' '' 'Ld ' s ' : i 5 ; U o d i I J | | o | d dr J,' d Ua n .U' l' !' c' r 1 Ju ' , !.Ltlrie a rli Sirksl,rrni ;i -{eanihrli.tC t:4,i."a.n'r! ahdl:r t?ddirn.rrj, Nc\r A3!-_
V ; haei l i . . ! U . ..1 ., 4 R.\,n n { h r xd ! pr, ., . ..JU .. r.r,.
r" 5 . su Jiu ' r :1.:r. B h'h! r, !,
l': rar' )r
. ,r 1 tk1 - 1 I !- ^ u a ,,r..r rnr!' m Ftud . , ! , r t , r o l r 4 1 . p .i l i .
a$.izl rer* Idmiln 10..l)riR.uri
nii rd-r.d.t.r !.bintia ., D,owir :,ai erinii illicir .! Lsarci.
: h r M-- i , i r . ,1 - .i.,T d r . .s..,a ,r i^ ,.,i. .\trrl ..r_
.i -...
, !...1 rir l/;r'.ai' i'ti:, r9t:1.
Y 4li rrr lrran. fi""iq,rz. t. ir r.tti. a i !:Lt it!.i';: |r,rid',tltr.
r.1t1.
.
Jd h .r r ,d .h ir r r'r 4 .r 4 .d .,\e v \ .L,LJl ', n. l;ut., Z.ii.irii:.n;t
3: sn6oEalurFlfli.lrr/r 105 l;s! /\tat'm, '/,n,.tirrj, Mliinat Anv.r.lk"t: dfl !'t\)'
z*ei8 dir- 1:,,nards " la:jj srtrfpfu:;Ir, q norztC.!.ii4,l
rrr,.i .f Mr.i!c! ,j. li!n.a!, ..FEtr.l .t ti_ciq,ft rl.r !,hiftr., .rarul:s. r! d@d$trstff r;.kt n, l9 ll. {tl l, E'1. PP,3-11 350
iD t,y|n*,,t1"* iur" i,
aiitr de,tp\ti1NJfx,Ptij, I [ 19, (t!. r_ i 0), t. lj: ;. ,r" ..-to!i ba rnr',tl: lilittt. t h. kmdi. .l I:4u/. J.*ith t | .i i ns 7tv'r,! ol F.,tui. ,rtultry.Ittl
iri"",i" o, .11t Ir)!-r,ii. |II !; ufr.. "i. L.onld sf.rlolL. "!ktt. 'x Pd.rraris of FEud r n Rcldon t fui
r\cte"at],J rtt. :::,:,...' iLr,r,!iei.. 'j6, rgrir. ".,o.,
il C1l Jrq',es l.ltide.. .t-cs jrr!:|dueL Att^1i\', i\ A.,.n dnituqa,19t:.ral.l! nr ;:-tp l:l 159
v,earoi. .1 frt.!zj.tr€. Aubu de Sitr\r;{t t:r,.!J,.. iD
ocmu.le &'Gl cr t.njqrs Lf, ardcr {ed_).r. ,!d_rr,rid n u,^,u,i rlrl Fa:!d. C,lt,\\'i, p. l6i:.
tt.",,a" ,ii,
n4ttiw kr i$.lie.h/r!t ttjft.r ti,.rdn?., tdn, r9t t, !. I a? !i us. i1,8.Mni!: t.b.n..rt..t,.olazli, p.259 !i unn.
ra. s]1:n,Dt }rEuJ/An CZs.iA, i.rrcJp,ar:a... rris.ar. din 12mai t934. lot.Ii.:rd, dt?, XVl, t l9?.
'i15.J.ref lirirl Yrrsh:Jeu{ ,rr.r; r Nce!. JitBh I.rnirn e onJ th1cr
t1hie, lte* 1 1 1 t. t 'u d , t . , r f . , , l ' . t , n . I r r . p , , 1 5 9 .
7.,.L, , n. r.: \p1.j-t?.. l i L . t u n . s t i o r 3 s , , ?. i r n . ( 1 6 , t o D {i 3 ,p i i l l .
"adr < F- t t un! r tu
. - | i i :..Jiid .l.,
-l r'
. tr .,.- u ,d J e! r.. !-ri Inr- L 1Ir:.ai. {:rlel{abus:r. arr' fit^.t btifh.Mr Ma tu'tJ.t lira.tun. lli'.ten, 1965.!
f re \ . J 3 n r , r / j . , , , : , - V,.. .r 1 1 .r r .. ,,.,... 1 ,r r tD, ,.?, .. | | ) :il ii uDr, (ios :r0).
'
36 ilse cur-i.li Sim,!t, Fzrd nlnrrstutij!: at! tuNttnm,l)i. sirtru.d_rri;.r:t !,o.i"r!.!e.!, 1l:1.Tlno.s M-uo. "Jde'iLh$d s.i.. Bnlins,ein Vornt (lt4?), Lr ira/&,l]ar .r.z]'irrir.nr
rcl l,1'1inhcii,. i99i. Wtra i dscl:lhburhau;eotu ir a.tt A"ie\ en de t{Ti Biirgin, S'ltriier {C }ieder itri
i37,FFud-a;tr,?n,!t.113,:73, Lir.rxru, (uns, $i Friloefiric . vol 2, lrmklari,1ah. 1968,t. 336.
q c I , +bnJ \ )','..mr"- : 11.l{ms ]|lry.f. ?n.u ar Mrnn, FrdliltrM.B. lr8c. r. ? | ? t:
j r d ;t , qri l !. {Jo-.
- \L /,i.:r k J,r r 'm.
,d ,u r d .c \! ,.r u .ir ",,:F - u d ..Ir.. \tu6". ,r.t.: .: l!4.;t ireolLa!ri,F, "Die furionsisLr.,tdeiilnl otr d.'tiitgii3en Edit $ !i&cr Tte.ne.i.r
ri r-udn ' , , a d r ; 1r .
m.l tL. ! p .,t,"",t,., ,J."... - .t .:b . i i -0. o_.i ,d .:t. !i..lcnr. . i:' iz{let rr Rid.r ii ca€rC Rad.1 (cd.), v.r.tr.i i!}unt &, tf.sr'Vtn
\ r. f l, . h. r F n b h i l 9 i o t r , . i , M ",5 e , JJ !!t ., :a 6 ..r r 2 !o. ,,.,--r. 'iiibmFn. l9rlr.t,np. 1a40r,ii. Fridy Raaii.i. J!.zl'fl. <! tqildtsn E$ni rtr I'
r: ,.j n
MrDon.. $d k6s ,, irr,t . !p. 20q-:?:r .:'*ard v .41.! Mo: iv.bet .t wrr,?t 5.hh.1r- P!.k, 11)82.
!9. stulmjr Vollw .DF
lidndu.s .i,er Inli|ion, Zli irkrehullg ]k; nbde,rLj .ludertuBs
r !6 Nlranrn. Lin!-,ll.lron;. 16\ l. i.ih, P^!it:,rr$iJ icapiinul signm.l ltuj, lloN:.
Deutschldd".bIi'.ii.,r.Zrr.A.i4yol.?jl.r.3.dec.obr;l99t,,j!.6tr62ti. V{ .t.:h
.
90.&irine SLenbcrger, ,r. ,r., trota?1, 224. !lt.Fr.'rl, Anli-s.ri4lrd jn E.slaad ( i r38l. in J".ddzrj tdr.kr, rol. i:Xlll, p 30i.
rrl -(lllo!e! . o! cr.,n ote 16 ,rodut 3.a. I) : t ! iur n, , 9i! . 216! ilm . (d.r lat .r.! derJi, ti si?./..
i1t fnri tn $au! D.l\ioil lcd.),flE.ti.lter't
92. crteMis B. xtein,.Idd, atisi$.f&! p,rch.a6tli. Mo,.,atu, chi.alo rt9E5, "i..a-Kijln,
p. r 60. hodF,
I i 9. ,rj, . Ii. 245 (.il{s din ,er ,!d."rtur.
, 3 . F F Ud, CtY,XVt,p.l?5 . ill0. As.r tjicr, T/urdbr t.zl Ein. ,i,a'zpni. Vi.DFMiitrciren,l9?9, !- 2? k,ua: Renben
94.lbni , eW, XVI, p. l3O, Bnmn| ahaj.j ll.tzt ( vid\. bi Hea! ), vol. 1, New York, 19t9).
95. ,frd., dlv. X\4, p. i60. L?r. tb.dor Hcrl tricrta !d fasert:ihel, .d. dc Als l+i.. Hemm Geilc,,{!.}. S.na.i,
9-6. end. Vodd@g.n tt Einfiihrung in di. p,rehoandtrre, cw,xt p. 163. JdrsH. S!hoc!s.rol.2,F a.ltu4^,|ain, l9sl.p. f.12,
.
9?. Ct Freud.D.r ftr. CW, VI, p.266, r22. Ct ArbosElor, il'id, p 15.
nu Reir J,,dr I r N-w lrd( leo,r.p. .?.v |' lr : Fujor o{rf. /"rp t2:. al.HN!IieEE, Di. td.twi8.G.s.hidk,ViBrar, Kubt,'1933, vi6a Eeinr 1987,!. 264.
9:
tt . d1.*:'A \tLd t + EL 4rt a 4dJ e", . r / dpr n) ' : ph. t et . hd. lar a: s a " t /,r/. 4 i24. CiEr dc Hms ti.tE. ,r4., p. 266.
t <. u m , p o a , q , " ,

428 429
 12 5.Crb rdeKt aucDJ r hlot t , p r t r , noh
10s . 157 'l r!&)tL
126 lbtd p.2+5 te$alt6 I).. .tu.l.rruot 15.M* leE \tt, tt tNoi pdlphlln:tr da ndr[l,!,t/?hier, Ca.i.,I982,!!.33? S Ie
)

;';;:i
;.,i,:l; $ cnaudcAY.oFaIL
"'..*T.,"J,.,13f'j,iTj,j:,)jj*;]:'13:':.3;*"1 ':l*1v'.1945, t?. /rrd..p. r.u ), uft.
L^
:;:,; "Tii'::;:.::,:',::,::.;ty";.
. . n.i":";:
:,
"l:t. : ti:l;
"li:i',^;:
: i'l.ilT;"I,;
!;;i, 13.Ct Wefrer icai, "Leeri pou d rond ddi rsns,,, i,r ,{6i/t1.4 Rouen,t980, r. tl
Lm : ;1::i i: : : ;..,::!, i i,:"::
r3 q u \
rh F a o l i .r,,a - .:!!i" " , * ,
" ,r.,.,._ ,. n , ,..i i i l .t,
128.C:tFrcu{, DiaTtuuDl,teuntu, eW,n&t,y..
( HounaA. n EUasaud!i"). f,r. |I iii.
l o n , J d o - r l e , . j l t',tu a t,t. tb .h n .o .r ,..tn 1 ,v,,,.h c..r ;r r p .4 r va c:,ts,- :n
ii. L i n h " n F ! . r : I ? 1 ,,r '"" F\,,.Jn .t.,o "r h o ,o d n ,p d \,tl cn
20.F.nr 890/905,iuli. 19J4,p.:ri.
?l Unii speciaiiN 4 prcblenel l]lD -o anxt .a{irat sub s.erui ,n.bielt vsldlrca .oliuii de
jndtuhn Setbsl"iJ,es?.azri llt ALta jarik ir ,.rn.iese cuhM d! i6c Jevish
Sef,
HaFed Hypodrcrn: A Crirxir.'. in nu oinjt, r,,ti.h{ei poJra! t Ginard sorl
ycrk, G.t.), Jer,
Ann\.ntinn dntJaulu. i, Vi& n,, t_onnm-N3e 198?,p. /5,88
NOTE LA CAPITOLULt3 (paginite309
1l 332) 2?. Hans Dietq H.llLge. Radrenauond qud.. i,j i.r cereUs.haaid., Deu*ahd (&scRr.hs.
Eine sozialA{chict' rlici t,iograptish. Studi. z! r ir L<eilla ne!!n seFanv., posiriona bei
,; Untcnehnrcn u.d t.rti.ktuclt.r',. i0 |talber krtr.cru-Muimitio
, ::,"::y-"':::.: :," .""..,u\ db de r" n../ ka. a aL,. a. \,4^aae"r.s,.de
x_,.
l.ttdc., Bti.Ik..hkl
T*fy'{tr,!::::\;: i:r i,",,,,i.",.,
"t*0.,a. Uir*h-. torO. :. oO:",._2ol-
l ii-fi; t ;",#;".,
","
t1t97-t920,..4 c. A. t helt4:., |dll$er R:dr3.a! G.uiausS.bq vor.6), Miincto
Hcid.ltss, !983j Cr. Paul Leb rca!_ .,p.dncrau
ei i, quclnoi j!iv..., nr Rzy!,
y,"lf,;..."
' :"Hi:lilJl,[:'il::t
-r
i l,-,U*. * 23,Pais, 1975).edeaz!
d',{,.tus,., stralbours, 1981, {II], ff. .r, ,ujierlr. (,hi6 * aie@a" _ un"
.onnunrutr ce d6nn1 )r Alr. c.nFibuijj t! nijdlj! des!ft jtj.tiyne, setbrden : r]rtt .,
r nr Z. on . r dr K, d\ . 1, J n' \ . t , d e 4 t l u t . t o a | , Zonn, Ksl xJdb: did iN.n. sitbs{rin} odq (rjzirile,i,,. tu tr a-"., Lr-n ,i,
",,.4 . ^ 1 1, ed. do JohencaJ, Bm_ "a"^a j .c r r Se l |H a b d ..,i !
.,ffii'.tr1fu"'n*'n'o't t o 'o'
l 9 ? i , 8 , M . i / 2 , p p . l !8 :P.r r 6 :y. H .r Bd r ni - .'i :,4 Sr u 4 r i r Se

"*11','ft
Fr.L.t, J.-s ahd Oth.t A. ttun I Iti as.tl ,jtt I i.dnr n t{.tl.r,.' C!tfu,.. Ne{ yor!, r9?8,

ji-iri;:#ii*fr
p p l o ', t r i d J.,l

,i'"1,1fl:
h ,ti :n .a ,r g c. d ..e p Xd l v"J\ D o

:*###:
- - .,d

;T.#
? 1 r ) r r . \ L h "8 r .... tn ."p r i 1 a .q .,1 .L .l l .tl q ,d Fr .Sc;", Ktr r tKa L ..i r ,
L@atu Xrnt., S.Jzbr\.A, | 987,nr 2 | 9tz0 tii3mbna derjeFbrict987).!!. 387,:t99.
K6 L.wii,"hd'sdr Haftc donB .rcwlt ( | 9.11).nr L,.vin, ,{.s,hi ns \..i,1t Conli;t. S.hd.rl

$##dilg%# j; rl;*r*i::r;::
;",,,.#ij1,,i,ff
1,
Papn rn cr.Bp Dt\dni!, zd 4c cetuld., Wci$, New yorL, 1948,p!. r sr2do: ,mnMalie
Fish*, Jiids.hd Scltstulr Zu dcursch jiidi.chen pa$ol.Ai. d Ede des 19.
ri Mu|Icd pnrel l$t-), Di. Modemilietuhs des tch. studi.n zul
i#;.;it:,:y;;:,:|,::i#i;;:il::l';'';;T"'H#'d:Jfl l:".,""-.il lttuderrJ',
Subj.ktk nsntuhmh d?r \tot utd linhha.tra., p^ssau.1989,
Fiebu, "ld{titudsi
!p. 14r,i5t; Jm, Malre
Drr deh AsEEsrc|. ,t, ptubituaii} de, jiidi$hen Setbsda6s6 d .
. an,d{r-,,inriJ&aF.Lr vetr.u4a
a"'r* dinrmsbur.ro/r: r9o0,inM.h./d.tatturcifiir.ta@.h1tuiitch?C.fhich?,t992,Mi[!cirs-zhjch,!p.23-4&
it#?fiffjl.,T,;:-:"f
ilffifi:l':1ry;^*^:) 'o*"."11'ii"i
J:: ;',";;;:;; i;: ffi Hffllfr:I:;
:;;; ;"",:,;;.H::LT:[ 23. Amold ZwciA, Catibnn otl.t ttntitik Lhd LarA.hsthali: Ve*kh nhet di n nscllich.n
l,^_-jT;l*:T :".::i:^ t...,,1;;,:,::;;.;.:,;' ;ffi
';tr,'.-,*_"rt,,,r,,
;;d;:"i::
a' ".pt?nad..,..M.F. rd y n4 Ja 4ln.. 4i J".x . t, MJm. rrtr.
t. toq i, .m O edrlr
i:",ff:"":^::-*. ::i.':" l Ll B.-lin wrn.r loa , . t 2. in ,..Jn.r tu.,r. Aioto Zo.ig t
prc.rda rL ac . ee"Lr , . - . "1", r ". ^; i;','':;'':::';;,:^!':;#;;:::'':,'
p. On
l
'#::::::,-":":::":::ii:r'^"i
8.Ab ;;;:;. i,.".:';.i Jr !- d tr h ? r sF" tL , a "Fn h ..tz sd l e r s,m d ,l ""o.t
\ t - i q n 8 . i n - o u v .\ 1 1 .' U , D ,r A,,./Jr . !.. m .n - ,a s".r a 7 ,.a .,
u r si .;a a tu i
.J"* ,r p.
unn indrvizisi-f i'lneAe propriulSh,adt.
24. Alberl Mobhi, P.r,rdn d d hii, L Lt jibtatiu nk Jui!, puis, 1966,p. 92 th.
,i
2s. brl , p. 94 ji um. Caio ilr t_.lsAlben lrcrai, l!k, B, na! Un hi,anrtnope jlif dbtt !4
,' .#:;x::t,w;::,":6ariom-&rri.h@es

Xn:ff 1",:y:
: ::.:":".::r",."u*,;;;
spa,atdm,46r@2.RNs,,u" i;,;;.'fr ',;;',i:
il:arlairc
,DE t\s,,,j n, Retaio$ ii|ntu"
l#ffi ;:".lffi
Fram. ie Mautms.Psn1.
celcra lui Kel rmus.
'991,.a lcas ijtrcvid.D!, o ,ids.r.r s./,$/Dl foe 6md.d.oae
Dno,pj. z+i:.rs. ?6. Cl Sbl.nroAvDcrL d. t.rpe4st. ti itu, ptir, lttL, p Zl j Si!tu
ii. X:1,_::jS:o":*:.,
,r. q
n",, *. i i"n i uao,.o",h
N"r\ o.L,ra7_. 27. /:. nr. 92, iuuaric 190:, 'irnnrie
p, I g unn.Ani.ltul o.u!t lnrBgnuminl g z tost,codiralsubfomn
6Blb Hdm, A,da v4n sn@F .x Lrh\. fit a.- r,_,L,. vun"hen. r;s6. p. ?2t
,,
,. ,rmubred
:1,:::l B€ainnu,e!: ,rle pr.,lerF or rh. okftichB.h-rlmcriti{he 29. Sigun Pdul Schcrhl. (a:/ trfdr lid di. prlin?, Di.enqie da.titogratstA, UnierNitar@
Dtton, tnT""?.
u. bccr ra\ntu v.d, & dr,t andr_a. di,
toi5.e,u, Jr. 45_j?5. lnb.btu.k,1971.kimul:1,t. 3l'9.

43U 431
 r0 l:lo?;j t-rrn:,,(,,tk!! .\r.t,,r!: \1..: - ' ' \ t:),jrl 1r)'tttt:\tt'tTrnnr'!"r|t;! sidoni. Nddhcsi
e f N ' $ t t u r n _ t i { .r i' ,r 9 il,.n .:r ;;. r'!:1zrti4s !aErM:lllarl!:Iucdri.hP,illlir,Miinch.n,l!?t.u,bul2,
' I ' n l h e r r u : l t l d l B n t;ib .i!f.,l]' r r ...::4 2 r i in ihreo14e6i&trar uni Btui.r'. P.ll !' Mr'
Ir ,r t rrl i .tn i l i r,. j7 cl Robdf S.Wish.n.trJ?et i rlo lltid|,Jdr.2n,O{.rd'I'67$um
''-,,#'j"ilr';':.:-::l"1ll.:.:'1:i't'lrTil'ilt:r":,.r'i::,,r'1r,,r!,rij']r4.!8,,. 5 E . / : n i 1 5 o . 2 3J r " B n tL r n1r9 0 :1 ,!.2!u
"I,khu
3 rr. ^t.
'- '"1',^ : " 'J :.'" r , ' F ' , i" i
'' -':'; , ; . . \ansr C lur nid aree"ph' Edbl&E
- l i l 5t. Ci. !d$Tl 1!rrr' ra:l t' tr '1
;::,.;.,.-., .-': ': ""
ttd,!. arher.&,.ia, r!f/.b ,t,; ,n ;.,i,.,,i,o,o,,ot. "',,"'"": i,r.,!d.ari!.ti:!:, ^Dodllltic
l,'tb,flr !-!92
r, t,,i,, t"ii. ;, ;,, ,,".;; ..,,1;:,,.. -ordr,
!{eii.l!??, .r37
197_1,| bC t;. x':.r,i,I J,:..'tr.'i: t901,ii l!
i o ( r ! \ r r n , n g i r . { ;!: /:.f .2 1 a ,r :! i L I :a Srkici l- I irl'i,r. llT., !l(r r.T: i1lir md lvt.dels. I DnRe': Ri.hid Shus s |ai'ft rr
r.i rrir.. a;r..r. ,..12tj,rD :r,. ( lJtl.rx ot rr4c! .l Dtr.,tF ir, 6' i1 d. !-11 , ii G'ldu, Iiin6. .'!i xe$'Ktunt\
ri, Lior I'dota,r,l. i.s/. r,-L\ it_.dt r..ttrork.:At,rt,n!.ttt.
na.!r.,!i)r.\\ n dt Mdlr?r b rifirj, itu: (lr i !Lr$dm. lg$N|!. jli l8i
\Ii,n!,raaL ta:s. C ; a l l la l . L r l t r l 1 , , b L.q r .n , o o ,!r .n . r l l 1 u u
.! '..i
1,.' ",,",,. ,,q*-,,".. lnlrki$i1ir.r,i.I 175,, i,lr.
6 r . ? t e , n f u l r : j ! F r l s r".r ..r :i 1 tl 1 :r 0 ,3 1 a r i r u si 1 9 1 1 ,f.Iti u m .:C i M .:n i i i r i &Jd i e Ii i 'r
..7. {i! ft.rois7ae,(,,1it,zn\ t t. : tuipr. ;. I,am.. p.nr,
/,t,4i n'tf lkla n lki". Xtnrt:hc R?ththail?n :r Kn (rtur' Knl*Mainz Strr!:t!
t9ti5. l:pxlirt s(i J.\d, ld.nt.l ii KI tirt!' l,icr:rv lolcnrs A3ainn
I A4 a ...\\.. ,ir , ii.1 tti..t rropr ! \tri r! i 1,r,1 I, r I rrirt,
_)ri.r,, r.i( i!73,t 8; n,jD
rrtt.: r.,tr.al u[Ni.i li.:tlr". n.' n J.||asL llcc.rttbr .j tk'rtth ]t'int. cd dc M'L ll' Celt€r'
( r ol l n r : n i r . 1 i , i . ( ,1 l , l i h i l Se r , Iq g l .
11.,h4 rtrir{ot d. I bn n. trahr ,tfrini \{rrdjer, ! ,rit. rt, !r, ,r.1.
1ll t.r.2qi. r l ch i,r .lg iir .f! 'ii,9..
ti.
'Lr u , 1 l a , r . 1 i ? d q cn r ir ii: J!l:.r - . ) it. jr ,:( l$ a5 ,: n: ion, o.r.r.bnr L9l:, ftie F3irdr iiocrt. utd H:nt', !]l 5? 8r: Di. licunc Hrfrt
n u n ,.ji,i i rJ k{u!fui i r.j l r rl !J.,1{.rrr Dd Rolhr.linl' I)'. 90 rr3.
i.ri rrrteriarisertn:t irincjr;,fft:.i, []!rtij\!.
a:.I rr- 1M,1.':. rtriti. I46,p r 6 6 . ! i {M l P e i l S . i c i r h i .r ,) .!.,i o l .2 E,t !t'r '
i: n,)
6 t . r n r - : t 6 ! / : l 6 l / 1 5 2 ,tr o i r m n nl 9. l 2 ,t, j l i i l n n
+ r . r . n i 4 5 7 / . a 1 . f t i Itjl, lit l, iq io.li :illd . j. ri 116.29 ol btrir l90:j, t. I
i.,r r . Aat,ler.n(n antl tird/to t'tgtuq..fth. Jar-\,
. , . . -" . t9. satr.ii r- ornn&, J.':Jl ^!e!Jtt.t.t
:.. J r ,,.
.,::. BJ!:8.rt-Lrira, 1186 af. Raginci(ol,n, l. t.Ll n ^i ariltk ltn. ktttt .r nol i.
,,,
lt19.!.I6r: tl!rm. ' '. , '.' ]' i.?"!!.,: 7,.i)r.Pans,l9!1.
', -1" ti Xlttur J.Pkh Cons.ias
i6. r. Dr irk6.2'r.d!ni^! 1lt ilt Sr.r':. :. AlthlrciF, I/, Fa/ [r.,'i'd]h.ltw in Gtt"sn
i !j t.r, p.:i.
{.r1 i)rra /9ii,Madrson iw, !uns$l lr)82
?r T1..on. silriori'. iir.r /zt krar t::d lrn?n nar ntlicbti i:lih lrillent.litj." 'litr\.
r' / / t i n r . r r : . , . I n , l9 i.l/t( ,t l
t. 3 4 /r ilr r r
.'.-.:. i . r . ..
'' l .., ,r . _ .. .,. ,,... tl. Liludd Er:el. s,'.i.i d.!,s.n! Ltt tu.l rr Fnt*.lschLtN,1911
,'. , , ..,... :.. 11 Fin l,{&rhnr, A.trit8? :rt.tn.t tr;.Idet !)P .r.,Ftnnktui/l'Jair-Berlin,193?,vcl t, p
. ' , . : . ' ." " ,. r ... .,- ," ,. l6t t' !r$.i Cl. tr.Nlrn Weil.r, !.it Maurh't!: A Sltrdy s lewnl Seli_&{3.nor", in &.
/., ,l;::',i:L1:Jtr nr.\.ry. t,i!,ri*,.r t., 1,, i,1,i", B4erl i:rtri f.a: kiL,!,tndn 194:l.nrI,p! 1116'l'i8
?i::lf" ll: in dcTh-rre..r. a;1",;9,,".
rve{-. I f.rl Ft,riih,rnf d: r.,eb.liir,lrj n.!! ?.11)trnV/:ixnig.r. d!al,t. 187.
',; ' "l:ll rr u :' ' . t5 heodor trerzl. 'Mauscl.i' i!!bli.d tn 15 o.loJnhrie!89'7. tJt lt.r) i e4na6za.'
znat!;i.ht ll.tk. dlih| Mrti.n, v.! 1.TclA!i!,l931.tl ?09_:t5
, '16 cl l.!.t Breu€r. Kdiicns.-ehi'tr'(ndn.0)'. dr3ad lri Aob{,t Bassf.r. d$
5? n n r._1 7,8 51 , {tir r ot r ( ji njr i! . I t i, . r . r t s : { or
llnainriul lr.li.rar ,ld {suz!iic.h, l;! Albrc.n! !in*]f'nle: Pnrri,toli! sni Fxr.h'a
M1rs.iaW.t\ los?JBr.t lo?8.P.149ti uttr
^,a.in.in dc. Mrs(
l"/. PJ.ndLl Wr$er, Oas Jurlormr , tu R. 114n:r. r!t./ 5.r[.^, :d d. ]'12rr:a
e',4,.,.Ge&
M,ii, j!\i\t,r
,iil jii;ji;l;.llli
pl. l7l l9c
" ';;i"i;;"i';::;",::';::;i',,:ti
;.;,;.;,;;J;;;h;"':,.:,ffi ^,:
cEsrr ljelli:I. Iu ..h.t.lr3:
.
lili,nJTI.r"#,1:'l,ill;;
iil;l.llif il. ?9.Ci131 ir tl.Df-!-.!is d. ti (]r^E , Cutht l|ah].t, k ntl].ldis. 1934.! 384ti !n
80 ltu d.nr ci mu,do , itr,.n,ll.rt 3?n m.n.wr*jd9dbc. ed.HeninchF$cher.bnul:1,
" ij"l,':;"!T;"1),j;'^
:;;:i,;i::; i':;,i:,:{
::,i:::,:i,l
?,L,l,:l,i,.;ilr
Jl;*i Miin.lrcf. 1955,!. 194i ,^tr,tih.h, l!.k(kn, ed de Chrisli4 W4.rLt.chi. d 8),
Fisr-iit/i'4aiir. i986,!. 2e,i.
3 r . r n r 3 2 6 / r ? 8 . l . l l ,!.4 4 i ,4 r ,h ..i tft.n ..| .:t,P a r l
432 433
 82.Nile Waenq, ct., Dol! l0O.D.196.
"p.
t8, Citzrln Al*B.in,Th.odor I!.dI. Biograpni.,fuft nlM*le i!-Vie.41983'P l4l.

"H#ffiffi*{*"ffi i 9 C - R a m eH M ,P ,t n o u I,P l /a

20r tuchdd B€€FHolnd, "scbbdi.d fiir Mirjd", ln 6.W., ,/ .r, noral, ! 654
2Db.RDoW,p. 6l1', TC, p, lO2. Tiaducee i. 66cezl de Jmq|.s L N&t la tut dt Ceo4.t'
Bu.lerPdis, 1990.
21. RBGIY, p. @t1:TG,P.98.
22.R C4p- 613;IC,p.105 *lm.
23-R4jll,F. 615:Te, p. 101.
NOTE LA CAPTTOLULt4 (pasinite333,361) 24. R&jtv,p. 616;TC, P. t01 .
t 25.RBGW,p.619: TG,P lrr tiffi
,*l,il$'Hii*,,11;i'i* wd.,p.ra'dcManin
26.R CW,p.621tim-; IC,F. I14
n. A.orqld.n*t, Dir S..k ttC dt F,ru.", Dm$adr md Neuwi.d, l97l i d Ran|f I od[it'
2_Ct ..tuchardB.*-Ho6nd. t j.un fuMd. Psis, 1983,W- 90t6 !i ErdE Kiss, D./ Iad d.r k.L.t W.lbrdrug n1
D ar.n",tn Mod.m A6tbn Lnettu.. t981,tu. 2.
I Ct RM.r Hanl. M,ft/r{z,o^ lnd rhfth,atun, Wir,, Vicn!, 1986,!. t92tim.
I
^,,s.-&;M:;.;;:;;i :";i"::i.ii:;:#.?:J:';;:::;:,#':::;i:il,El: 28. Ct.Pi.f Citti, Cont. ld datud.nc.. Eibn. d.I itueidionlrdhcdne dans k roMn 1890"
1914,Peir 198?,p.69qim.
4 Roabrrc rr. Jekr o!vi.nna. )867Jet4. a$tditation
1 f8l1&p.*4:. ud rd.nn , At6@y, 30. Claribid-. p. 14.

: tf l'';y.'#"ilrffi I [:*: ;" 1::;: ::i* "^ ".lab8,

p80eum 32. Hugo vor Hofnmdnal nr,4./, ll9 ti um.; oi Rldurd SlithLiq Disciaiion du sjet et

:yd::" l.r,:r,,ar".*.rtJ,i"i."ii..;,wff";l":y'j.;H.:ft;f'"f:Tjl
d ,urtirh4n.s ,;":;;;";,
tutu; stud.r;" ri;;; ;;
cur; du ooi, ln r€eption dc la d&adeuc. barnsienDechd tluSo rq Hotuan$thal et
Hlnm Aaii',ln y'.nr. d ,aumdnt dL riacle, en deFtuiob ljtEvqte !i Wati.r MoFr'
iln:l ;T; iifl,:;i",?" { MonL{al-Pais,1988,pp,2l 7-25?.
B'* Horhm'az't"iirdr'eddeEusone weber,
FE!&'
' t"i;#: i;'Tfrif:^'ed 34. R CtY, p. 53I ti lm.; TC, P. l3 ti lm.
i 35.RaGW,p. 536;TG,P.l8.
I 9- Citlr.LRainqua&,p .,r,nota3,p. 14. 36, Mauric. Ban!!. l,.ultc du Eoi m, l€ jardin de B€r6!ice" (189t),in L o.ut tk MdwiE
t0.Op. cit.,n t^7,p- l7. ,a/r,r, ed. dc PhiliPPeBattt, Pari!. 1965,iobul I , P. 369-
37. Ct. Hd! Zbrs, "lch bin .in Sohn dq d.utrctu4 SPtrh. Jilieh. Erbr ii drr 6tt r'
"ur" 1986'p. 4l-
12 al. EduadSeirq.Ju,y' Haftuna Da,a,.hr.kr$i. r.i.hi:ch.n Lta.rutur. Da/tEu@8.n Lnd Doktwhtui.n,li6*Mtinch.n'
/ (.4. sctzbdr&^r'ma.
tasl,p. ros J 8 . R G Y , p . 5 t o : t G. p ,4 0
I L Weh.r Vodhede.C..prd.n. ar B.t.H.hnun,ia t9. LNW,P.559,Te, p.43 it llE i .i bterpEtatu lui.,cos Mtlb Fisicr' Fin.t siacr.
,n,:::1-"
l:,j:T"rd-1l.;* jlli;t*]..
;;";;fi ;Ti"::lff i#1;."11 Xawnlazu.in
aO.R GW.p.t15i 16.p. 16d @
t Epoch., Miitrtrh.n, 1978,pp !97-203

.l
,. i,ffii^"y"ii:!
;i;iii;);:'i.;.,Txiili:
;:;:n;.,#Jii1i
,r creo*\ sorarr.Juns. NovF[ej ii^.!.x.u!. fi *r,il
din rr idue. rsaar.ri bor]re;ubeF
41.L8(1W,p. 566iTG,p.5L
42, Cf, Elttd N, Bkru, ii.red B.a-Eofu.n"- Ei l$e dtn Work, Univdirv Psrr
os'''"'I'h* h' u.ah'' (Pemlylvaia), 1983,p. 59
'::l;.i;:,!{',\t*^ bad KM.'.,.rL.r',*?': i,0; ;;;.;;;:.
43. cce .e g tue Hdt$t s.h.ibl,i:, Litdarbch.t t\S.n?lti! 6 w€n, Mlrnchd_ atric'll' 19E4,
16.Or. .ir, nota7,p. 24 9i h. $ L pod4la sol! Ic.
l '' il1ii"HlifidT-*x!,i T:I'i,#T,.1",jffi;,,,iil,::
!rlti.*i:r
44. Auri^r.rlflb.4lz
0i naitd.), 1961,p. 198.
Enwrtn d. tdgt Aht itu, \6tuad din 1849,tu O.!,/.r, toEul I' P.s

jI
T,itlf,";,i,;,)p,Ji,::yf, i;;:".";;:,:;
,:l,:i:*H1;:,_y,:*:l:,-;
45, Er*ir Robds Pq{i,. Sr.r. ntult ud Uns./bticr'1t i481dtb. .Lr ere.hc^, FEtJvEll[ i.CN'
L,ipzie {189&1894)'1898.
46.RBGW,p.Saz.
47. Marrin Buber,PttfaF,l(,6r, !, 5 9i un.
434
435
 .13.Tcsir evidotlat de qaut Scheibt , Lrc,ati.rer J Lg.tutnii n \tkn, q, .,.. nri43. ji
16.Ct Di. ab$utt.nnan1..ri., ldll_l9la, 'rl d. adm._ Wddnrezta Si PelerU$:ni'.'l'
lilinerllo! ,t .t .ib 3. . r., r1.\o\ o , F,t,...o r r L ._ .r '- ,.- t4 q n .i d .
49 /t8cfl/, t. J.'.i ti'h.r 7C,t.61 tt umr i , \ ..r ",/, ! ts- ru . i r d n cn .' v [g l a L
3a WiirilD M. JolDsLon, (rrrr..ihi\th. Kultu- at,t {;. rt. \Eet.itith!.. aj$.tk ttij r\d;d.tr] . 'o ,{!,rrtart l9 12
1r. tl("az ( ioldn.ni, fJ.ntsrlL l lds.irer Pdd
nnt)aubdM l34A bn i9l8,\ j{a kijtrrG, I ri.j. n. i.tj fr rn!.
5] Nnts.h,r. &tn, vol.6 i. Lv rg:ir'r, ,, ar..\fl i r'1.1 nur"f,tl nJ ,. ,-.::rar" rr' t! r' r"i
' ,1 ' '
52 Hin'nut S.),,:ible, r.iflni l! 16, ir 1:: !r li 5r renlR:;knom l is.tcn li:3 ,rl4.ii n.d Y.rdrincms- Holm{nrrnn' iinlis'li's
; , 0D.t 5f . r r .
53 .Ra crr'l,p .Jl.ri? (lqit ii Ln!:dtvnn!a\:ia!: u'd tltit'lzer't'iLhtu
lic., in ,o""")'" vt)..tidhl.tc]ttil
:.1. aU WolidEkichRrsti, ttin.h., !1'ir...) ,i.iL t!: )_Butrr:S t.r r.,.hnr;iresr(n$ris.be. rrl !t, l9!i, nr. ll. t!. 4a6,+33
Mrrrrei nrd do, Jilrr€ddir". ,, 1V p-l|rr\, Zo i.n!.ht r !,i:.t irt !.t t!, t.irt:j\i. tu4: t. tii. i:f !loi' {nsdrai. Dls ri.hiitim als gcit'itcr ll^sD &r Ji.,nao', tL4J/] ir '1t
srt'rslr, l')ir, t I I'r I uri . ll,jnon rr/, cri.: q,,-t1 il j . islhm s{roleB. joJ.u u'r] Dj[i.nJ . i J'lda! ,I, F d'klurt^jrin. I *0, t! 20 rj'
l,::!ddn" ; tuui. o-rNjra;
t-' Iiend, B.lrI, T,r.rdtr, Vi3ni, l9lr' Ii l?0\ruilt
li.j. lloben Mr.il. M.I-1. !. fl/1.1.
55.4! sprc, c,Fitolu;7. rI. ii,a. /37J-rrl! en de t LiEs. Ntril !i lle nth SLinirzl" Farl:
t1 AiDur S.hnirzle.,l].d!
56 ai,tuqd, M"ta?9.hr'n!i!t:ttt ti/!nn2 i :Nt 1u,nlcir..(:W,t:,n.i\j.
luii,.,!4.,n,1981,it. il0.
5 i. Re!,i, Mar"atr_v.r.l{i. ! nl tch.1r,jirt , CW,l,.,it,i t! ial. (t')A1) D' jnnitne stae'
r,a r!4ln$ ltrtr.r. Dii s.ltiie.Jen. dii vriL r,na Cie Ucvr!u't']
!8 J:xin. Chn$:guerS!t!e!. !, r'li:.: rri o:. jii&lii ji$Lr.BrR'gd'A lat'^ t)nerpl''*{i i:l'rnEr
!rnul..., ri L. n ..:r^t:!., tna.ut ,1. : )i, .!.1.if ln 19r4:.i.l4a.t H atc15r. i
e4. .le1$l! Ha!T{ l,Il!, l q:,5(!.:, L.l giJd r :iro,i.jr r d. t i ,,, !tre,rB d .,ill:ri :1sr,n' :?Lr &r.ct lltitur' fN'r l)'o!' tx :t
r,.v.thntJ!- r t / ! .i ujl . Cer.a,:."'.i'
5',.5id'cr Antir. I ittrrt,r :rnrpl!,j,, i. f ro .r! t.rr. J. /,rl.ir,uii!.. t.rt t!?1, i.. i qk0,tP .105 l l g
-!;di .
ti al l l i :n!K ol $.l f..,r!i D .!i .a' !ui L,:t:i htt* n.t' nl n.l tri L,D r(' ti rtur' r' i l l i ti t?' r
t/i. al. 11J r.r 1l sd ei, -N n.zjtirnuru,i r.drntij. :i,i t. vn kir&rd Et I ll fd jrJt!,. n ),1,.r':.i i ..at.D trt.;r1.ri .i rttt.i r' j t.l i h.ti ..\1' r' ::."' x tt' l ' ra' i tP !|"tr l tf
Prd Mi.iu.l Ltu.l.j i,.a.),kxtar,?a,yt,t Zjt. t).Li.i.tt!,)n;!;. ,,n!,..ti\ j;. :.1) '{ii. !.?r!irit;rli ii{!re Pirf rr'li, irjirl)
'!,iiei.1'x
,Lrf& /. ri, MFld!.s .f3:1i i Uto, Srivdrj, lianig,,ref&rlr, led:'i.:rrr .t,r i] j ar ai,.ir!r scirrir,i ,'1 , Jr,d.1!7til !l)rj
:l.a)ll3liL:bniet.r,.!j;/il.ii,irt.:t":a,.rr.i.:.ldr;.3:l:.tr,g,196:,1rr. !3 !].r'dr lnrbrur,, riLtf ,ar,kt( ttirLjll"rr{ ,nt riit.i.nt 't/ali'! \'nt") i:'nn 1\
' \!e'n.
iill .,lRaI.f ;tra ,,?., , . , n. t r 1. ! . t r ! rtli!:.i:o ritLt's l!' JLl.iraE. ))'t \tlxii ti i:Lxrt,nd ilt atllrtilti'nrh
"tt ltolltu'
a!.1Eaj arirr. Eir. Lrn. tiir ziox , \r !;,i;-\. :,!;ti1zr tJlr ,qtl,. ir ,1. jihdr$ l$9:: t!'i1j'i!s n.ttr rpsarcvr al lLn rr3!'::!;rarb.unli, Di )iAit.h.
.l ,,, .
4rr*.nbr;. l'{!n.lrdi, ii7!, .t|intri:,:. tCi | ,.,":j 8.,. r". .,, .,LJ ;,,, ../,
i.1 1jr lc$IF rui P.tu. ,i: :,lirnr(eiri, ,r illlLi ' r , Lr.. ,a l \.dr' D "h
4a{, intilir rj,:nnljltrr raj*rcee\. ' :.,
ri erlc ir\EinElriirr..,i, {i. c. p3reri1:},.nJ:,sQi"r),F:!,}tur'Ano, .litj.rs'r;i, i r.',i|r.,, a'r2lr (.d.) rrndil: 'rk!,at!n anl lactlttli, i DeL^cittlr:: uti
li!i, p. is,i i'l ;icurschc C6.n''n€.
i,. lt.mar i{do, Ii li,rMg.n, ii, tbd ,l, 5.',1 1si.,.r.h t1ii1ri.!t13t. lei Al!r, Itil (ltlNu.lr lid{ itlriirri
,. ' , ..P .,\' ,11i .' : i d' r_"!' V Fr"
tn. Vi lskkttttiLt, tbit , F.5.J6, .
I. ' o
., 4/. .J ,i . r ' 1 - .i j . /,.
6? Ct &vir K1plPr, r.t /.rM h(?'1.rir,16. jt ti:.^ :r. .ut.r;it.ttua Ln?.atr. d(t .i.
'r
(rr.irr, B.rlttsNer Yn.l, l.ri;3, i a+ :i u!!. :-$rE l 98l l . ,l :i .ri , ?!) ?10
]r. 'ir !.riih l902. !' i e
6tt. IAbtnEr kl)tut_.ti iir.. rok a,!. jr. J? t. i', irnrol,l rriq.r, tl.i lLrvrf, , n JAlir.l.r.lt,Jn,tr.
rrj
1tr aa in.eres ir Ri&r, !i.nis!r3 ei .tn'.ojrrirtrc: lc !t!3€ des nors , i' i:"/l '{'z'r 'r
,6'r.;icl lon frhhr,r, t'.,,r!'frd! r'.aar ri.r, i:i rtiLrJ-\taB! 1t51.! 13,,.
r.,r r. ,,il a., ailben lct,\ 3: (ie,,ld sa.:, i,aiii iP.i,li.!i!.11s d0 l d allenbd n3 in
ll. AliR{l \lder. ii'n.rr, it.1 J ! rhnn, , ..btt rrta | ,.hrt :atta 2A i}.rurttar, !ie,.t, 1., l.6. 'ntriitulM l'iLi* und iii'
rioLiftnr rioul.lic. nr iarlr ir89i lt bi3:r Cl Nrai H Gcltcr"E
?r rit skf CerrrddNeu!flt, Fnnuc;;k.ti.Jtn",t. ltudi.t ntd itd.reten *r .ii*ti. jr:'dLs.bcR.iu!3t.: C.xr3,}?.:r r,Jt,t .1990'nr' 3? !t 15 53
,i'rrJls!,
nr_ritlit La*4 , Mita<ln\, t9?2i Anlje /J.,L,jaet.a. dr rnbien i., E\a^tuns ,ri
!(, al Mdt l.l. aielbor.rl ,!,nota83,p.llr
Ri.lad Ee.rtioj%na. Hi\tLsti.ih tt?ii hit:,dn rdis, "Ri.Lard Bee.lictlsni: Fi, jr,1ir ud.$p/,tloa, ir;''n4r', liuiv'snat"
rri. }luLin i1,1r.., & irr4'. ir! i,n\:\nn'.
:,tBer Wic.lrj0dh.b.r md d.(sher n,ch!:a, in Atj., J.x \:t ti,jt,,ti.nateh OetN_ 'tt
,da-^,,8/ss.rcr, .!ind,Aen,1985,v!t.5 (.,J0di!lic b,te.deu8cl€! Liicrx
9:. M.dn Bin.r, :tir $ion iib.l Nie-zs.I. Lri .li. L.ll:"i:rt . in l)i' F:L'st in bi'"'
nu. D'e As.Ln arionlk.nr!.v:N ,,r.!r, l7l-t?j '(uJa!on:l|l*
'ta. setnZw.tA.tu {i.c.nbliE lcoil,n:,?.P 13
n6r Ekr tuMtiyLa Dih,uE it tGtJth BittLt4,L.ilzi1, tgrj !'L
73.Hof,a@rilarts€er otum,&i.j,..ruet,"r..r,
.-.. I'l.ni liubcr. ltr i' rdd d.x Mar.n.r 0r r].l'"toi, l 9l3- ln 83m$nll 194?) nr i/"{'
n.tl t,!. 145, 1, S.hriictr zu. PldosalnE , Miirchcn tl.iJtlbcra 1962,P-334'
. tu .{ra rdBcer rro me n. D. , u, J J \ ai. , "L. , t q15
9 L G.-hoE schol.m. Mdin B!b.6 AulT$3lns dcs ludcniwf ilLdacatl.'P cit,nota19
75. O/.t.,no 1!7 .p. 1. 18 um .
1t?,,!. 11:,
i!u 1-13

436 43t
 "ffi ,?,ltf
i.fST#';i##,fff;,.#'l*A:,.H1"jT1":efi
ilTlil
13, Ci Mlzino Moniindi Aufsab.n dci Nica.ehc-Fotuhb8 neuts Ni.ts6cs Auscire
dcneEun! 6a d.r i'fizijrisna Lir.ratur des 19,.tahnBddts", i. t/i?rrsl'..S&ci.r, 8.rliF

ft.x
#',iii.H,Ti::;T*",J:::r[**ijT"n:j Nes Yo*, 1889,d. 19,qrp. l3?-148).p.!44 tr lm.
t4. Cl. Jcd-Plul Aid, 'Mod.m. ud Avelgede .u6 lolterd.di(lcns Sicl|fi il ,/,.nt
",:*il?##'f
$. ku ArdB-safoDq -Jcru. d* lud.. . lt N.,. D.@h. Rundkha,. ,as6. t. 1, pp. J42-
th.or.tiyh.s W.rL .n. de P^tr1Mich&l Ltliz.ler tj lttlchel Ke$ler, FE 6rr^,Giq 1988,
pp.6q.8t.
sti,,.r.Dnjutih. st*. Et nosmphi,ch.
&dn, vn^a, 15.Hcmen Breoh,,trr, !, 176.
" i#{J:ff.*.- -d 16.lbin.,SzL,p.219.
Bc@su& cc@.t!a A'\$dt. ud A*pr@h.n,
@Lt. Dw l'1. lbd , SzL,p. 219 tiffi.
'" lfi"', la. He,:rJ:J,mB.tt, Propha dt Mod.rn . Tdg.1lich.r l8a8-1t 4, culeg.E ti coesiaJiu .1.
"*fliiii,,ff"1
ea..Cf.Paul M.ndd Flotr. .t.onaratjMc [nne{i..lc. ta Oruudo Reirl,ad Farr.s, Vida, 1918,p- 45. R.innai F&Ira!, Il.,fum Eatu, DylMit unr! Dik@
d |,edaliquc d.
z,d.r rNurr aei,r intiErd..t"1*,,r c.__#iJ*il. det Mod.r^e, v',.n , t959, p.53. . edtat cn, l. c&ul lui Bsnr, nod€dii.tco @.sA Lbo
" dubu mirce d. daadolA (Deladerz, Vcrfall, Ertlrtu4) ri dc E8c!.re.
100.Fritz Mau6ner, Cirat d. Schot n, op. cit,,aotAlg. D. trrz. 19.Ctrr E schoBke, Wn,. C.dt Bnde.t hcw i^ Fi^ d. ri ch, F@Itun&tair 1982,p. IX.
fol. CL Ditua cobsb'ss. MrsL,ch. Trudirioa h RMn Rob.n MBit! Matu 20. H.tri Meschonnic,Mo&mirl, nrd.aita, LaBEs (Audc), 1988,p, 1?5.
stb.rl
..'Etu@h. XorJ.Bio^. 6 "M&n oha. Eig.d.h4lr.^-,A.Ueth.q, t9:,4- 21. a M Ciora. "Sbsi ou l! wb,Bbilid", ,r Jce Clln (ed.), Vi.nn. !880-193E-L apo.dltpt.
f0! Rich&dB.rFHotus. R CW,p.624iTC.;. W.' ./dr.a6., Pfi!, l9E6 (QGloSul spoziliei de h C..rul Poopidou), p. 19.
22. ,0rgd H.be@, !i! pnib@phi@der lntels,Ltu.Ucr", -u Ub.r nQodor W. Adotu;
Frurttu&Main 1968(p,3543), p.35 ti @i cl Sleid Nicn!a!., Dat Ptutug.thctu n Wia
du Jahrhu"d.N.ad.. Attdb.re, H.ftutuihat, Potst, tutljt-Nc* York. | 986, p. 208.
23. Ct Modt Csrly, _k plo6lil€. Pou connib!.t a ue th6ori. de l'hisroire dtichitue". nt
A6iidn,ar. 33, defrbi. 199|, pp.2742.
NOTELA CONCLUZE 24, Pecr Alidb.rg! AAa.uiillt 11.4. ia Mi Ni^.t n, ed. de Dierich Si6on, Mdncn6, 1979,

2 J . E g o n F n c d c U , t c r!,.a ,D .d i .,,9 1 2 ,!,Il :&3 p E'n 6 sfo m i m u l "l u i Pe E!Al te .r &ct

L r-ud_wiswdrcnli.s, v.mB E s.wrL Josphirc M, N, Sirplon, P.t/ AIt hb.rg: A N.gkcr..l Wrikr oJth. Vi..n y .ldh,hnd.d-
ft'vM,jn, t0?7,D.5?. t.n. .n. d. C..B Hcdit vob Wrjgtr. FMt.
p."d., Fra*fun/Miin, 1987,(Cf, i. 3p&ial g 5,5 ri 5,6),
2. Ja-q!e! So{kr$.. -L oiDd r.dtuni.l Wdeqrer cr |,dthFpoloB,..., podats k L, 26. Tno6a. M@. tu D6 lr.,b.re.B@h, .4lttt d. BConFi.dell, Viena-Lebzig l9zl, !. 7J;
'f.b An .b6g", t! tho@ Mm, Aubbingdpract t (W.4?, Das deyirti&h! WitL-
3. up. .u . tort \v.m&hk Artu Bz.,.o.21. Tashenhehesgabe ir lcht B!rd6, ed dc Hdr B{Bin), Earlfu4Mah, 1968,pp, 48 51-
4, Gu6bv Jdorh. C.rpnr.r. di, Xgt". F;h,r,,n .ir, r vt r, p. t Or ,*. 2?. Liu AndEa!-Sdont. &rrnn4.Utlicr. Cmndrlq .i^ig.r ub.nr.nrn rug.n,.4. d. Fmsr
). Lr. epB r.firi lrpet J. Douv6r!., ,p. .n., ,ou 2. Pf.itrer. '19?4. p. l06i ct Unuk Wcbcn $ Mic6!cl! Wno.t, LoL Aia/6-S6lo l. vM
!!. ,t2_50. ',
6. Op .it., l, v.nnchE B.turh.nr.n. n. r4A. ''L.b.Nu,tun !" ,tr Psrchoa,altv, Itth.nd-Vida, 1988,p. 157.
?. Ct W'Jljd^6tA
Andey m. Wir,s.4,t i, i ib.,, M{\.h6 tgsJ, ?8. €gon Fri.d.lt "Pcr.r At rb.rE. Zu @ineb 50. o.buftt4. an 8. Mlr 1909", & a Fri.d.U;
3 Cijrqle! Bowc$., -kr d.lr]4ijq d. I hllMld,,, & Evi$! Cah?k, pa,ii, t9?5, ... Abthdfung d.t G.ni.t. BsMy 6,' 1918,.d. d. tldih.d llig, Vida-Mlrchd, 1982,p- 6t.
33on.r0 tNuDd! Adiat i,retd -! itu.. dabord,un ri&L,), nr. 29. Pcler Altm6sr! e conv.rtiF h cliolicio ln 19@ $ nu ficea @ nist r dir opiniiL rale
a. Ct AlA rTitl "Sinsod.in sit WcinijSd,, rp. rgt-g001
t! f,rsr,,, vii8.Mi, oarlw.i,inst, An-
krhd. le85: r&qucr t.c Rrd.!,'ViEsd..h 4 Wcida!./.. i rua"a" n 10. t'Eier Altmbcr8, Prhd,shos, B.rlh, (1906) 'l1912,p. 8l.
ii
s.Nkn .t td clkhrc d! tund. ,od.n., ..t. dc !i.*y;4 so*y, sdG ".p,ir.
riro ;;: i,
31.RobenMuril lrot D,3?9.
32- Hed,on &och, "Nlc!rurarRlh.riMu.il , J,I, p- 98 t m.
10, Ct PeHrltMt A*ou, "ryiag.tui.i! !.iui! p& &Eu.t; FlErd airi p& Wlrqqircin,,, 33. Robcrt Mlsil, tiieEirdte Cbtril' (iMic l9l4), 6ttl, p. l,162rci Mlric l,lisc Ratl, Ro'
knps d. la rlj6ioa.Pui\ h rr
t98 t. r 2. pp. $5:383; ri ,eqE, Bou,;*, betr Musil 2un Preblcb dcr EthiL , in C.danh.r Bnrl Dirh,ithg. Etn$ zu Rdb.t Mrtil,
r Roun, re85, d 2rrvitu. .rL p"yir,-"..riJr.
"ittre_"i";];
i"To!1T-"r"., -"n",-** 34.Ni.rehe, KS,4.vol,2, p, 18,
t t. iteau"c n"o"ce*, t ap. oora2, p.73. 35, Nieu3ohe,tas,{, vol, 3, !, 55 L
"ir.,
12.Ptul Bo^urs.(Es6 4 r'rr.r.togk @aanpoui,t , rot | (lEE3).d. dcfnidvr d adAueid, 36. Mudl Mot, P8tu! l-a, I 61, !, 246i .i Ct&los. DBI.F&uD., Nie9h4 Ptilasophiz it
P . r i. l$1, p. 1 9d @ , ttlutils RoM^ "Du Mtnn ohn Eig.nshdt Ein v.tgkicknd. B.nMhdde db B.itae
^".

438 139
 rirrTf r urh;4 ardoveDre,r,'
zuo ,:
;?ll'ii;i1''ii,:i;:.:;1i'l''11':i:
r:,1
' i,
u ,..,- ,i .*;:.;;:1\.d.l.i.
ll* " , , - . ;:"1". : ' : "lS; l:,- ' ; ; :" ' -:J " "T,..: ,.: :'
;;:. ; _ : . i .'""" ;.J J .;;- "
) ': . ,, '
ai -rl
- ; l' ; , .
, , "| ,r l) i l!; j ;1l 5. 1' r:.
ir ? r ..n - .- r '
" - . - - -rr " i.,.,- ;:.:
.;l : Indzx nominum
" - ' -' I '" , l .i l '.',.'.,, I hr 1o'
'
;1":';:;li .; '';;'-'.1',;'
; ' . . '," l' .." : i.:' , " 1:-;
.r3 j..,rJzj.h.,tltr, r.r.6. D.r.16.
i-!. si8Eundir.ud, ,.. itnf:a an! d6 bnDu!r.ryr?]!t,
r; Al, r,t1r.r 4til lnafarl de persoanelecitate ln textul luctfii,
acesrindice cuprindeautorii ca4ilor \
$i anicolelor mentonarein note.

, t l E d ,8 2 . 1 0 3 ,!1 5 .I1 6 ,l 4 ? .l ? 4 3 9 9
A d l e rA Assoun,PauHiuEnt, 3?6.383.384,386,387.
Adtcr,vicror.238.250,251.253,419 399. 402, ,1{)5.4? I , 438
A d o n o , T h o o d o rW .,3 J,3 9 ,5 4 , l l 8 . 1 4 4 '
2 1 5 - 2 1 8 . 2 , 1361, 9,3 6 9 3, ? 8 ,3 9 4 ,3 9 9 .4 0 0 ,
Aonnmnei A.nin,396
Adppa vonNen.rhcin.69
Avincn,shlooo.al I
AL Abraier, Kd. 232,285,303
Atrnh€rs. F.icr, 52, 134,202, 121.357, 369,
3 ? 6 . 3 8 2 . 1 9 7 , 4 0 9 ,4 3 9
Bach,lohann S.hasiid, l?9, 420
Anricl.H n-F ad€nc,49,5l, l3?, 398
Aachoten, JohM laloh, 129-131,133, 145,
Andtur-Salont.,Lou, 8, 50, ?9-83,85-88,90,
?00,22?,338, 343, 152.I69,t75,I?3,187,r9r, 192,193,346,397
94, t02, 139, t9J
Bson, Frscis, 64, 65, 70, 90
387'390,398, 40?-4{9,
359, 369,3rll. 382,'9?,
aadinEr, ELisab.d, 401
8 .1 tr H
, e tu d , l ? , 2 8 ,1 3 ,3 6 ,3 ? ,4 2 ,
Andnan,L.opold von, 52, 78, ?9, 89. 337.
, ? '8
4 8 , 4 9 .5 1 ,5 3 5 ,6,2 1 ,? . 7 1 , 7 1 , 8 8 , 1 0 2 ,
4 ,6
r55.!82,339.390
r34, 131, 138,7t4.241,244,74a,2@,212,
273,t36, 355,36?,375. 3?9,382,l8+3ri6.
Anscnol Mw, 3 | 4. 315,43r
389,197, 4t t. 4t 1-419,421, 423, 435131,
AnhL Cabnel 165.405
439
a22.423,436 B3ks, Ddid, 422,423
Anzic!, tiidicr,26t.2?4,1149,
AMdr, Hsna!. 21?,2t8. 2,1?,263,41l, 418. aarolr, Llrd ArtnurJohn,?81,235
421
Antzn. Hclmul,1l l, 430
A n d , A n l o n i l . l l l,l 1 4 .3 9 3
AN.hhci.!Sr.vcnl!,.{13 Danit-Schscitz$, R.nare.l?7
BlnEy d Atrdilly, lulcs, 336
Asl)crshersEr.Fn.dh.n, 386

448 441
 Bdrri, Miunc., |, i9, t|i. i41-t4.1 tt6
t48.435
Bdrer llt, Wruie 9y,,199,438 Coldohove'Kalergi, H.idich, 296
Bilr.th Tfimdor,24i. lt8. 4t 7, a1l
Blrlillc, Ocorecs, 9 t2l,178,39s
M o e r , H 4 1 b u t l R 2 , 1 9 t . 4 0 44_3 4 B . a d ,M a , 1 7 . 11, 791 8 l ,3 3 1 ,3 3 2 ,3 9 3 .4 0 4 , Coudconov*KaLrBi, I$.had N., 296
Binion,Rudolph, 407.434 434
BaudckiE,Chdtes,37i9.46.5r ?t 7R I rr cmsweL olir.!, 2?1305
Dinswtueei, Ludwir.53.433 aruder-!.z.! Aloutn, 399
135-|]7.
r4.0.
r49,t8a,205,
20?.
tTi iii Bihbah, Na6m. t8. 357.419.43?
3 8? ,1a 4.3 98 , 400. 405. 409 Dlrme, ll.iMjiirsd; a!0
Aisorelr, Otu \otr, t8, 6b, l2r. 2.50 )6^
BadriUard,J6, 38, 156,3?9.40l
402.4t9 Blber, Mdin, ll, 265, 297, 346 35cl6o,
a8u.i RoCs, lB, lOo.3?5,l9t, 399,4O2
Blale, Witlim,66 ! ? 3 . 4 '5 , 4 2 8 , 4 1 24, 3 4 ,4 3 ? ,4 3 8
hci€lncLmm, Chriltnc, 400
trauDtu. ceftM. 185,389,a1l6 Dwh, Chdle& 277, 3 19,428
BIed.J€s-Prul,3t,378
s.ardrley, AubEy, I I 7, 3O?.:194 David, DonaldO-,lt5, 417'421,42l
B$dd.nbDoL, lton6, 43
a.b..h!re, (ar8 von, 91, 390
abc h .E h {. 9 2 , t 3 0 .I r l . t 0 9 . t q 3 , 3 q 0 , l 9 ? &mtiedr, Jacob,127, 128, t?8. 185, 190,
346,396
B.c,hd. ,ohans l-, t 70, I ?9. 376
Bjo.h . l a f p hs r m u e t . 2 l 4?, 4 r l l l 4tr eder, Eiia Mdio, 405
Bet, Br.ly. Torios, 394, 419
srocn-hauer.AdEtc,st, t40
accker,Rlfaet, 295, 42?
I Delrcrcir, E!ean., 3E,3?9
Bodenl'iuEn,EhcrhJrd Gredi, EIis, l0?, 315,391,400,431
A.d, Hi.tutrybus, 33j von.tt5..106
&thl{do lCasduutrirh. irl Cdleba.h, .tulios,.r l l, 430
Bc.FHoIhm. Rrh,rd, , t4.20.21.a7 afl Dclcut, CiIa, 199,409
5 1,8 9-9 t,t7l, t 76. t 78, 24n, I12. 331319 Camely, Kle PoncEoa 430
Bilhn( O.hor 6,HtMuf, lBl. l89
3 41t6 t, 1 70 t3
, t , 40t ,43. 1410.433 Dnida, Ja.que!, 54, 3&, 39?,.(}t
a..thovq, lxdRLCvu, jl0, C M o v a , c i . m d o , 1 5 5 .4 {1 .4 1 3 Dcthlof, I<14u,420, 4?2, 429, 430
B.hler. Frs! 40, j79.186 'e DieMb, Mef!.d, 38|, 384
a.it. Al*, 4t7, 4,A422. 42s. 43s D ncy,!V&dn, 42,45. !29,180,396
Bolzeo. B€hedi 18,3?j
Bon&chi, cabdetia. 400
DdmM. Felix,136,137,398
aorapartc.trinleeMari.de,274.2t5
B.Ucr,sEva, 414.422 C€nEan.Michel de, 298, 42t
Dohb, ctui*id willeb v@, 2l E,4l I
Borch-Jacobsen.
Mibrcl 388
E nelit( MoriE, 235.236.319 Chdberlain. Houston Slewalt, ll, 224, 212,
BlEhudr, Rudott34,4u.tJ5, J54,378
Ba Couion, David, 270 b t,3t 1-319,1|a,426.432 Doryon,hlael 291,426
8 .nje jn. wa ter , 8, la?, t a9, l5O .ls s r r l Ctmor. Jed-M&ie, 263. ?94, 42? Dosroievlki, ftodor, ?0. E6,432
380.182,4@, 4o5.4rO ChasssoeGsmnsel Jein€, 349 Dot ler, Bmlud J., 392
BoulinS.r,CcurScr,Sencmt, 2.t. zFS
b.u, Coifri.4 59, 383, 395 Chnte icr, Hildc34d, 186
Bour e L D o m i n i q uac t. 5 .a t 6 , 4 2 I ,a 2 r i
ChaBEdq, tire, I 62, 164 DEllcr&lllmc, CntdotE, 439
aouB e rP - r u t , 5 l , 7 1 ,i t 4 , l 9 ? 1 b 0 . 1 8 2 . 3 3 5
Aerdy.awski Micna JoEl 15? ClEnoui, Jequy, 276, 285, 400, 421_421, DE f!s, Altfd, 225,151,265,269,3ll-314
' 108 . 4 1 3 430
!.uv.E$c, l..quc\, lb3. 1U5,4I! 425.421
le.8.r. .,ohM Ncpohut, 253 Dneeh Hs., 159,.102
boy c rJ, o h n1, 7 8 ,4 1 4 .4 t 5 .4 1 8
u.r8&@, Manh S., 420. 42j
&ainin,Reuben, 307,429 Drujeov, ,{' 264, 282
8mdesceorg,22?,4t3
Chn, ,ee, 40, 37?,405,439 DMor! Edoed, 265
8!aun-PraS.r,K:ithe,406
Dftring, Bugo, 241, 249, 265, 328
B.tlM, Anloi,c. 402, 406 Dmd fiul, Al.idd.., 269
I Bbnreq Fh,z, l?, 18,65, 158. l:tn_ 25n.
Dlbon! rdi., 38, 53, 379
B.h!y., Jacob,256, 420 375, 489,392.4 I 6, 420.42|
Brcucr,luef, ta0,t15. 2h2,:t?9.4rl Cohetr,Hemm, 242, 4 t?
Cohn,Dong l0?,391,392
B.hh!td, ttoDs, Ebna, F.rlinod, 26, 50, 5 I
24 Brc.h,H.mo., 32,40,63, ?i, I51. t4t, t154. CondiUe, Etisne de, 6l, 63
Bbn.FEschdbach. Maic toq 312
364,36+368,370.37r3, Co.$dq a.njuitr, 215, 330
184 3U5,393..r3?. 4:19
E hnan,Mlsistul, 69, 7l, 359, 3E5
M2 Cosier, ,acquetinc,388, 391

443
 &€cbrcctr, Has H,. 194
Ena[ HuherrC.. 3?7
Ehhrek, Ou$d von, lg
tusr.in, Atbtn- t85
Eislc., K. R., 226. 400
EI$!n, EsrherN_,435
lfua ue t.picm . la3, 402, 416
tueflLh, Ama rslhida, r58
bAer, Eduard.t45, l28, 4ll
tiaek. Fri.drrh. t69
FiAliindei Richait,294,427
rnrquez. Eugene, l0l, ']99_429
E3pasne,Micher, 400
tu8eh de savoia.130
Evo$ sn a,t!u Joh,, 185.186
Fak, Aher, 422. 430
Fcden,paul.lio. 2a4.r98, 4OO,
4lt
ftrw.r. &djotd.157. ljc,4l?
Fenichet, Otu, t69,2tO,4{3. 410
r*nca, sedor, 84,281
r.!chn4eBer,D{qd_286
FichE.JohmCotlrieb,241,389
rrct*, Ludwjgvon.l44,32t, j99
rr.rd, ocoltreyc..417
Finliclkraur,Alah. 419
'$::lr';x".f.f IrT r?5r8?,rte.re4.
Fbcher, David Jdes nn?
Ftuuben.cu{ave, 145,404,,1O5,
Fmd, Enouel, 2?4. 306
Hlynal,Atdd. 388.436
!ftu9. Em!! L. 1t0,424 4l' Nori)tft.122,395
Ombowsky, Heer,Eicdrich. 239, 416
geecl, 6. W. ftisdricq, 18
o?o;"rfl"*..1,,:,:l aB, 2t.22.
ro ir le,:2soszo8.s-q. 24, Heid.8C.r, Mrnb, 54, 212
f6r,roi.riil
ljl,
trz,ljj.,lf
ra+rqIl.
,j^,
io:,rC,, ijs".iiil OEq, Aodr€,5?,84,89,383,388,389,396 leine, fienlndh, ll. 286, 29O.325-327, 329-
rro.rco.r,ii.irsli;i,#Jl !31, 400,426,433
ztr :to :rr,:t5,116,-:S-:_roa,
riii i;, OEq, Mrnin, 162,394, 402, 4O4 leidi.n, NarlMlie,379
:r .toerrzr:n rrqrnr.jidjiiijifrl c@gorDe[ir, Mdin, 410,412 Hcidich., Her JtilCen,397, 4O3
.rerlr rrr rrnrar.,ar. ra.iiiiiiij Crcive,Hc'lMn.417,429
rnr.ro.z,,ror.
os. +i",o:6, ili iil, An|J{j8ua, Fftnt, 22, 23, 25, 129,39 1 Hcuige,He3 Dier.r.3 16,431
428,429,440 "ro.
FFsd, JuLen,Jfl(],.t9t.l95. aoe Crinrtcin, Alcruds, 2?5, 423 HeU{ing,L A. 412,416
Omddel. car4, ll5, 141, l4A,205, 2i1,
Ericd.I, ESon,202,369.l70. ta7,
4Or,439 218,224,4O0,4lO
mdjlng. Heitri.h.I I8. t5n
Helbln, ,ohsr fti.dncb) 18,292
&i.nti!dq. B.neditL 395
om$, t{es, 159,166-168,170,1?2.173,131,
Ri.dt6nds, Mar.235
4O7,403 Belrmd, ,ost,92,390,416
Fri.by,David,380,382
G b 3 ! , O o o , 8 , l 4 ?, 1 4 8 , 1 5 3 1 ? 5 ,l ? 8 - |3 3 , fietuka, fi.odor, 24?, 2,,18
FmmD,Erich,t69, ?li_4|
Fu.hr,Alb.n,4ta m1 ,224,402404
cbsschlotrd, Fned!, 162, 17l
30,'3os CMbercer, BeLa, 2l l, 410 Herzl,Theodoi,10, ll, 14, 30, 55, 233, 235,
3#:*d;:,';;e,e/; 236, Z4t, 245, 246, 249, 253, 256, 251, t@,
Oau d,The.phik, tJ5.3s8 Ondemm, Moniz, 231,307,415 264:2n, n6, 28t, 2a6, 306 30a, 7tO, 312,
.
uat . y . E r . 5 J , r i 3 , 3 8 , 2 ,l 8 l , 4 2 0 , 328,333,334,337,338,350,358,417,420,
422,425, 422, 423, 429,433,435
cebh,nd, Walr€r,38? Curdort,CeorCet,
6l, 63, 384 Heveii,Ludeig,93,94, 189,390,l|06
ce.tu, R,cbd{t S.,412. 418
cclbq,Mart H.,433,437 Itiller. Ku4 292
H.b.M, Jilrgeo,40, 369,3?9.380,439
";ii";,fjll:ir'; r?, r2433r,3r8,
tlilemm, Host,384
3e4, nik..!, I&potd, 251,334
Iti4ch, MoriE, bdo. d., 266, 267, 3?3
Si*"',;ff
1;'g;.'.11,,u''.,,',,0, H:lurLr.wolfgeg, 412,4 | 4, 416
Hi{cfif.LC, M4nus, 150,400
Hnldbiiter, Alb@trl 415, 431
Ccrl&h, Reid&d, 399
Cid. ,A n d d , 9 a , 1 4 2 , 3 8 9 Hidcr,Adob 214,239,244.4 16,418,430
Hoddi!, JaLobvs, l?0
i*;1fl$ll, -,;.iii,iii:.*ili" H'J@h.r, Wede!, 381

Hmbltser, KiiL, 36?. 425. 429

Hdlderli!, Ri.dnch, 9, 19l- 194,289. ,106,426
415 Hoftuen, Al&.d, 376, 371
rr(n.rB. pautfi,codor,99. I HaMeNnka, Suuel, 255, 262
0O Ohnlq, Monita,378,4r2, 4 18 Hof|s@, JoFt, 336, 434
rt.d. Lyd4 42| ,423_ 424
Hon|l@, AloI5, 333-335
rr5r27t852s6' Eil?i."ii,1#1ff**
$:#5;1:;l?,#; '* "' Hd*, Rabd. 382, a04, 43,k36 Hotnd!, Wmer, 34, 189, 375, 3?8, 398,
405,406

Fon&ne, Elisabctbd., I85 dl#.ll;,iti*?jidii;iii;,

uomdb.r, ra,268,422
H.rdo, Mdn!i[a., 164, I ?0, 192,316' 43 I
HotuMdlal, Hugov@, ?-9, ll, 14, 17, 19-
22, U:27, 30. 34, 36, t1 , 40, 4149, 51, 52,
55, 56,62, 6+70, 12, 15, 11,80, a9-91,91,
t02, 103,105.107,108,l16, 122-125,129,
uolr*hnt8, Di.l!e. 433
combnch.Fhsr, l4t. l99 HascLvcr, Waltcr, l?9 134,136,lX7, 139,184.t90-t94,m0,3t2,
cobp.e, H.tuich. t 8.{,2at, 417 33+316, 33A, 341-344, 352-356, 365-367,
!tuq Mofred,54, 382,401 t?5, 3?6, 3?8, 381-383,385-387, 389-393,
lonFr4 Th6dor, ti4. 241.2i6,
4t? 395,39E, 405,406,409,434437.439
444
445

Xortfu h.r, Ma. 39. t 69, 2t 5_2t 8, 4t I
HEn, tucr.da, 2t12,4O9
Hubotdr Wi|h.tD vo, 220. 412
rlu.,D.vi.t. 18.62,61,65,69,J84
HuBiE, Ebdu.t, t 6,{, 402. 4Oj
Huilcy, Ihoes, 277
Hoysn.,R.od,38,379
Huy@r, Jorir-K!4 t3?
Ibs, H@iL 58, 383
I&cE Wilb. Ab.L., 430
.r.bod!rkr, VLdibir. 3lt
,h@bi, FrGdich B.ituich, lE
J.fr4votr Richinofo, Elsq 402
Jeit, A[!s. 14.21,J?6,JEi,43t,4]8
r6@cn, Curlv, 364,42?.4.18
J.0i..1. Adolr.233,234,360,4t4. 4t5.
4ts
'fr,Yf;;tij?3Ee' 3eo'
3er' Khui, XaL 8-D. t4, 2t-27, J2. 14. ls. rfl
'e4,3eE 40.52.,n4. n?, tlO-t<5, tga, 2o2, 22i,
Jotunor. WUila It. ta. l4?. 3?9,1E4,
4J6
'\#.ff fr,il;,1
Jl;,T);.Hi.,".',
"
J or pt ll, 2t 8, 2|9 ,2 2 t
Iuliur Il, p!p& Z?9,280
,!.& qrl Cu$.v,Et, 160,t6l , t63,t1l, t93,
tb&fts1 l7O,t7J, 174,t79,4e3
Krll,. Ftu2-24,32,I09, I It, u4. tt4 r?o
trctr:, r , .llz.:rr, :o+,rrt, :c.t.ici
4IA,421| 114,438
l(rhLr, Ei.h v6, 335,352,436
KrD, RobcrtA., 32,3?6,4t z
446
Lrsedc,Psll dc, 29l, 292,426 Loctst.r. lo*ph, 27?
Kor , l d r M u e t . , 8 , 5 0 , 6 i . h 1 .I l l 2 t o r , , li Cruae, Hcnrt Loatsde,394,.133 r..qob.tC, Peter,420, 1?3
Lddauei, Gusrav,68,69. ?I, 168,359, 360, tiewodr€e, RodolptuU,,2I0, 4r0
r,r:.zno.
zot,trs..rat,
tny,+tt.,rrrrli_
Kd$er. Rudou,.16.oo.J8l,lt5,389 385,438 Lnwenn'rr,ko,215, 4l I
Lnwy.Mich&1,437 t
L.rdnun, Rob€n.386. 40?
Lag, tliebe|!, 164,394 Linbb$, C.s.tq 52, 166,283, 295, 427
Lonsu.l-Md, Amq383
Lagbehr,Jdius. ?7,396
L o o s,Ad o U ,1 7 ,2 8 ,3 3 3. 5 ,:8 ,4 {, 1 3 4 .l 4 S
Ki.r&.ga&d, Srh. 5 t, ?0, 34j Laz von Licbs cls, Adolf J., 224,244, 3 t? .
t43,319,399
320,32t,413
Laplmche.Jed, 83.388,410 Lith&, Rudoll 134.I 84,39?
L ,u i s,R u d o u ,3 6 ,5 3 ,3 3 0 ,3 7 9 ,3 8 6 ,3 9 4 ,4 0 0 ,
405.431,433 r.
Kl, le i L u d w i s , 4 0B. t , I 1 5 , t 7 6 , 1 8 t Lalkq Sch0ler,El*,170,321
lGo. DlMcs 8., 262,l0O,42t, 421,42s.4x Lw, Barb6a, 284, 425
tu.hckrfer, A je,436 liwdnce, Dovid Hcirot, ll9-121, t ?9, 206,
Kli& ! C u s v . 8 , t 4 , t 7 , 2 l , l j . t 4 . l ? _ t r s r - 394,?95,402,404.409,4t2 lxcg r. KTl. 19. 28, 221, 223. 233. 234, 239,
94,t9, r4o,r4l, rs, ttr rsc.zm i; k Aon.Cu$!vc,142,.lO0 244,245.250,264.272, t t2,412,4 |4,4 tA
375 . 1 7 8 , 3 e 8 , 4 0 5 . 4 0 6
Lrltcs,Gorg, l l, I?6.14l,403, 435
(lOotlJNques,18,3?9
L€ibnt. cofttnedwi$cb, l8
(iitDlc. Kllur Chrilrie, 4OO kisning, Peler.412,416 Lyot&d,Jce-Fretoir, 40, 51, 212,213, 295.
Kotua, srdi, 39?, 425 3 1 9 ,4 t0 ,4 2 7
Lcn$erger.Hedwis,37?
Mcc!8e, Williu, o. rr,414
McOEdr,Wilim ,., 280,416
Koaloi, .tonr, 3?? Lf, Ridcr.lacqucs.373, 315 317, 719, 332., Mach,Ehd, 14, ll !E, 40, 55. 56. 60{6, 68,
3 8 3 , : 1 3 5 . 3 3369. 3 ,4 0 0 ,4 0 2 ,4 0 6 ,4 0 ? ,4 1 0 , 69, 1l-14, AQ,lzh. 138,152,U9, 357,315,
KosuIh,L:jos,267,4t3 4 l ? , 4 1 4 .4 1 6 ,4 l l t . 4t9 . 4 2 1 ,.1 ? 44,2 6 .4 2 8 , 3 8 3 - 3 8 5 ,3 9 6 ,4 1 9
Xrq*li., En4 lO2,159 4 2 9 . 4 1 5 , 4 : 1 7 , 4 33 ,4 .O Mehs, Joef Svtuplu]., 32
KraIft-Ebhg, tuchflt loD. 52. 53 b$n'e. Tteldor. 292.:l l5, 3 16.4 | 8. 4l ! Mae.rtinck, Mauic.. 49, 7 l. l7?. 385
Maff.roli, Mich&L 154,401
Xhli&, tuched von, 416 |.Inov-volncck,ron, l l I M1gtu, Craudio,23-26,247, 176, 3?8, 418
L.vin, DavidMicnlel 2l?,38?,41I M d l e r ,Al h a tl 8 , 1 1 9 .3 9 4
Mahrer.Grsr,r, 14, 11. lll-119,a34.246,
42, zio, /4t , :146,247, 212,292, rj\A Vnlss', Elia. AlEda. 394,4)9, 422,42?
!:. $t, rso, $s, tqa,.top,l04, +09. ,rr r r4winler.Rug€r.208.4 l0
'09.132. Mrjor. R..6, 295. 4l l, 427
4 t4. 423,43V434,436,43.1 Lich|mb.rg,CcorgChrisloph,
Li.hbnberscr, Elisb.rh. l??
62 Malan, Hos, 92. 94. 200, 33?
Msllana, .laphe., l 15,198
Kriricv4 tuli4 135,383, 397 Liebcr,Hmsjoaclim, 130
Mo, P.ul d., 33!,387. 405
I<lr)mcl, Richant F.et, 421 M@, Thohas,l:!,43,56.71, 122.139, lJl,
Lilio.Epfir n Moses.l0?, 357,437 1 5 6 .1 6 6 .1 8 6 ,2 1 0 ,2 5 5 .2 6 3 .2 ? 9 ,2 8 4 .2 i 1 ',
Lilicnqon.Oodrv!on. 3?ri
(nmb.r3a, Fcrdined.3l3 29t. 2S3,l9?. 298-300.302,305.145, t5),
Lipincr.Sic3fricd.233.159.rtl6
l(hdo@, Kdt lE9 L(rv.rsky, cill€s,18. ?8, l5l, 152,3?9,38? - r 5 1 .1 5 5 .3 6 1 ,3 6 9 - 3 7 t.l ?34?. ? .3 8 0 ,3 ti .
198.400.4t0, 4t8. 421,422,425429. 4. n,
led, J&qu6, Ez, t 02, 296, 3E3,42? Msi.t@, Daor..lr',
M.rril,Wol{gul ra ir8.4lli
Lacou.-kbn$., pfitrE. 40j6
Li!i'l:sronc,Ana.l! 189
l&lriaE, PbuL429
Lxtc, Jul{. tl1.61.ea.lB4 Mdt nu-(,ldn ! Lr_rrn.L.
{t4
Lld4r! Bb.ri.td,38t
411
I
Manuse.Hct6en,169,339 Mohrelay,Micbare,39rl
Muia-TeEa deAusdia,125,129
Mrbeni Fitippo Tonararo, 15l
Moftau,G0sravc,l7?, 3,15
O v e 6 . . l , l m n z , 4 6 .l 5 ,,1 2 1
R d f,. Or !.8 9 ,3 0 1 .1 3 9 th
h
Morel,DznCdict
Aususre,166
Mn, WilirelE.241, 3!8, 4l 7 Mo$ovi.i. Mdis, I87. 42? O r l x l .I v : t r . , 1 1 4 , 1 1
4?1 ,1 tus.ll, woltd'ericl, 3q5. .136
Rath.ftu,Walter,r l, 7.1.316,,13t
Mn, Kr1 ,38 3, 419, . 130 P !1ti,Jo$t, 259.26:1,:130.,111 R.uLr. GIrad. 375,3?8,390,429
Moan, Woreds. Asadctrs,329.336
RlvJ, C;ilb.rt.4l3, 4?3 *
Ma!si.8*, Philipp,336 I{6e,Paut.?01,292,408
M iih s d , E n c h ,t 6 l , 1 6 5 , l ? O . 4 O z l'lppcnhern,.
Mltaasso.Michel,.r07,4OB Benla.32r:3?9
Miilerounenbrun.,Add. 2.i,1
Mllr€n&oll c.( I tt, u8t,39a
Maque. ADneliNe.107
Mlusef,Woltah, 132.3r5
Miill$-tircck, tranic, 408
Millle.Scidel.W.tler,4{14

Miin.hhauscn, Iriri.s von,302.358

ReiL.llrcodor,ll?,428
Reut.rdt- Krl. t98,4lr8
Relniold,C&IL.,:83,406 bi
Mtudnci, Fnr, 4t, 63.70,?2,328.360.i8t.
3 85 ,.13 3,4 33
Mayenl-dudd von,395
M us l , R a b e n . 3t.2 , 2 0 ,i , r i . 3 8 _ 1 0 a e r r
5h .o 0 , 6 2 .b r , 1 8 . ? 5 , ? 7 , t 5 0 , 1 5 l _t i i
Penrer{orler,
Er!elbcn,2t17,218.250,416
p
15 6 .1 5 6 : 1 6 t .r o 4",tt 7 0 . l 7 l , l ? 5 . t 7 7 l 3 l
It ycnHa s, 2 18,305,411,4?9, . 132
lRt 1 3 6 . 1 3 0 . 4 0 0 . 4 0 1 , 4 r 7r y. 4 R i .!.U .Pi u l ,5 3 5 5 ,3 3 2 ,3 8 3 i!
Mryer,Sisnuhd.21,1.,{ 5 |eremr0rn,RcinhddL. 177
Riedkftan,Je.s.375,u89-391_ 394,398,.11?
MlyRder,Roe. 9, 19.1l9?.406108 Nddhcn! von 8orurin,sidohie,32:r_3I
Na4l.Joh&nWittibau.386.,| 6 llilke, R2inqMtuia,25, 46, 50,66. 6?, ?9,33, Vr
Mebel-He$, GEtc, 408
Nohha', (lbrisrioM.. ,,05
Nenhras,Alexd er,38a l'tuhr!in.Alttud,39|i,.10?,4l:
8 8 , t0 2 , l l :, 1 9 7 .3 2 3 ,3 ? 4 ,3 8 1 ,:J8 23. 8 5 . ti
:187189.393,,108,.109
M€mi, Atbe4 3 16,43I
Mqd€lssohn-Eartholdy,
Mcndes Flohr, Paul,.133
Fslu, 290.129
NchrinA,Wollgo8, 4,3
Ne$i!t,Johdoi 34,313
Neutacher,Franz,,1l,
t'lenrLn,Frdr. l6!. 170

Phitipfson,Ludwia.230
R i vi i r c.J.s,1 9 6 .4 0 ?
Ro.zun.Paul,292,302,426,129
R o b f( A- A.,2 5 4 ,4 :2
F
Hes Oedrard, 436 Rob.n. Mrrtne,134,2t,1,?6?,l?3, 274, 303.
Mendoza,Ruron C.,39,1 ^eun@n, Iri.ho's.alla!d..:0?. :179.:llt7.l')4. 193.405
305,401.420..121, 4?3,425,429

Mes.nonbic,
Henri,368,439
Nre e od, Witlie: C.,4Oj

Nierzahe,Fre&rh, 7, i, I I, r. 14, 19. ,t{l

Roh.,n.UI! sse,24 I , 4l t
Roch.fon,Hen . :l |3,,1l4

Rodebbrh,(;eor!es,3?5
b l!:
Mes.mi.h.lrinlut ClcDoss L ,2a. !rt.rlr . 11,4 3 . 4 5 . 4 0 . 5 0 , 5 25, +5 b . I
Me) cr.Cuu.ddfrntined, Urs,124
5 9 . 6 b .t r ? o
?5. ? b . ? 3 - 8 0 . 3 8 ,t Z 7 , t z a B t . 1 4 1 . t 4 4
t 4? , t 5 t . t 5 1 . t ^ 0 , t 6 t , t 6 5 . t 6 6 .t ? 0 t 7 7 Rohde,Esin, 190,191,345,,135
r
M.reFwendt JiirS€n, 383 135 .r f , 7 . t i x , t c 0 , t a t . t y o t q *, l 0 O l U 2 . l)dirkov, tlon. 255,119.412.,120,
4?5.4:l: :.
Meycftes, ciacoao,290
Meyncn, lr'ador, 263, 102
Michaud,sr+nme, t96
? t3, 218,250,251t, 25t, 292_193.3,r5147
358,165,t66, 369.3?t, 3?ll.3u0,311.1.
390,393,t95-397,399.405 .110.416. ,12t.
33?.
, , ! l t : l l ,M x 'c l . l l q , i 1 5 ..1 1 8,1
P o n r a L sl (_u B L d r mdN
. 31 F-oid,.E$rll.. 422,.129
R.llud, Romlin.81.98,256.337..119.
. 1 .1 t5 ,3 Il ],3 u 3 ..1 1 0 R o se 8 8 e r .
420 r'
li-
f.d ,I1 2 ,4 3 0
MicheloSelo,27?-279,3O?,424 426,428,43\,434, 116.131. 1!9, 44O |t'IFy l,tntcls. J{,sel.l4?. 2,19.:50, 2,16.
Roscn.Chaner.178,399
ift

Milehcrlich,Atqeder, 2t t, 388,4lO
Noda u .M a , 5 t , ? 8 , 1 6 6?. 9 5 . . 1 l ] .] t ? . 4 2 7
Novalis,62. 124,t25,lt9. 3k6
tt'unrlis, Cu!.1e,lr8, roij
PriN.. Monon,i21,316
Roscnbcr8,
Roscnb.rgcr.
AUi€d.??4,412
Heinrich.267 rs
Rosouto.Cuy.156.,120
l MitschcrLj.h,
MdFe&. 2 t 2 luff T ,iar, Andftn\,:19i1
R o ssh l ch ,( i l l h r 'dl l,l
Moebiut,Plut Jutius,3r5 R.sscli, Dsr. Cfr, ni .i01
Otfe.brch,Jacqks,200,:j3O

opDshdn*, Frunz,248
Rodr.h*tll ]0,, r1. 150,1,12.:lt]l.
i,,j. $:
Monfhzn, Mdzuo. 174_:tti l. it09 4ro L n,).4:r9
R.Ur,N{ansliu
R o tn s.h i l d .l 0 r i r ri li

448

). ,$+
!:-- I l:

Rothschild,Jses MaYerde, 326, 127
Rothscnd,KunW.,3?7
Rolssd, Je&-Jeques,6l, 381 389
Rou$.!8, Frdgois, 155,'l0l
X.odblit, Mdsha,414.415,4l 8. 431
Rubine!,rid*ig, 169,170
Rudolf,prinl$otr.nit !,
Rncke( Fncdrnh,I 18,188
Ritrup,Reinhsd.218,219, 1l I.412
Rutshcio, Bu*!ard! 399
Ru&PU,Bcrtdd,70,403
Sainr-Poinl,valetrlie de, l5 I
Sllomon,Emslron, I I 1,226,2?5,'116
Sedd, Enil, 218, 256, 3?5, 32?' 392 411
4m. 421, 426,421, 429, 431431
Trcbils.h, An!u, 244, 418
Schiinbcrs, Amold, l?, 34, 15, 18, 40. I3'1, TFitehte, Heinrichvo4 129,328,396
Tuchohry, Ku4 236
t4l. 143 | 45,241,3',18. 399
Tydall, John,2?7
Sd$Ded, G.arg !on, 218, 239, 213, 244,
250.7{6,417 Ucale, rwl 3?7
Schocps,rulius H..415,429 sradld. fticdrich, 3?5, 4 | 9
Scholcn.Gcidron, 236,3lt. 354, 359,4m, Urh&ii..h, PeEr.376, 4 f2. 416, 43?
1t5.43!.43?.418
scha;enn'us. Artli'r,. ?. a2. 50. 5e, 66 72,
7 6 .t 2 t . l 5 l , 1 5 4 2 . 0 5 '2 0 ?3,5 8 .3 8 0 , . 1 O 9 Sl.nlcr, Rrdoll, 3 12.405, 406
Schoske,Cdl E., 11, 19. 34. 53. I37, 246, Stctcl,Wilhelb, l4?, l? I, I ?4,399,403 V@fi aed-l,vin, Ralel, 217
3 6 3 , 3 '5 , 3 7 7 , 3 8 21,9 3 , 4 0 5 . 4 0 6 . 4 1 6 , 4 1 8 ,
120, 121, 124, 439 Slenberscr,Srigin,42?,,128 Voneli, Aldo,421.,l4O
Schtch.r. Ddiel Coldieb M , l?2
S c h r e b €Dr d , i c l P ! u l ,8 , 9 t , 9 9 1 0 2 , I l l , l 1 2 ,
l l 5 . l ? l - 1 7 3 ,1 7 8 3, 91,403 Sri.g,c.rald, 394,4l I , 419,432,437 Vi.iilaJd-Bmb,l.d-I,!ir,386, 400
SchiiE,Fnedrich. 324,125 virci, troDatdo de, 5?, z)9, 210, 284, 302,
3E9, 398, 410
Stoller,Rob.n J., I 12,393, ,lO7 VoC.lstrs,Kanvoa,239
sctur,Md,292,411.426 StonborenCh-Wittgcnricin, M., 140

sfrq J@-Pau1a6,293,381 Sch*ab, Ratn.trd, 263, 406 vordrieir, wfld, 336,434

Sason, SicgftiedLidaine,257
SchaDD.Wihelr[, 55,383
Hanmtr!3?3,403,413,435,436
Scheiblc,
Paul,3ll, 3l?, 319,418'419
Scheichl,Sigurd
410-433
F.W,,61, 62,389
SchellinS,
Scn L€r,Fn.d;ch, 23G?88,319
SchinteL,Kdl Fricdrich. 33
t4. l5i, 153,386.339
Sohtegel,Friednch,
S.hlimn, Heinncb,185,405
S.hl6treE!, Relthold, 406
Scnmid( Adolben, 3?9, 384
Sohntdt,Jo!h.n, 385,386,406
Sohmidt-Ddsler, W..d.lin, 404
Scnredl-BubdiceL Hmat, 406
S.hn.ider, Moniqle, 389
ScbriEler,Anhur,9, ll, 14,43,52, 107 t22,
t3'1. rll, 224,Z2A,24. U5,265. X10'21t-
3rr, 3 12 .321,: r 34,336338,341,l{ 5, 352,
356,:15?,392.395,412,4'.1,417,418,423
Schnit2ler,olBa, 3J0, 436
Schwda Eson,183,265,'114.a15 Sfaoli, tuchtrd, 144,200, 3?5, 433
Schwtrzlopi, cusiar, 3l I S0iDdberg, Au8ust,I 13, 122,216,393
Scbven&et,Wol13s3,402 Suleret, Evelyn., 394, 401
sea ks, cabriel.342 $rh.r, Bertla von, I | 2, 430
Swhbme, Akdm Chdlal 47, l9l,275,406
S{oboda, He'lm, 72, I 15, I 27
scnnct,Richdd,78,38?
rrafie, conrcEdldn, 231,258.414
Taussig,thodor von, 234
shal.sp@. Wiuid, 68,303,324,331. 429
Th.|l!@, Rira, 400, 4l 2, 414
Shengold,kontrd, 4?4. 429
llaele4 Kl,u& I I l, 393
tli.berBer, Eiednc6, 285
Silbsrstir, €du{d. 259,2??,4?a tlond,Richardlti oo,,108
S i n t u c i C a t g , 4 l , 4 ? , 4 4 . 4 5 . 6 7 . 7 l'l4 ? 1 4 9
Thoa&n, qDne. 1lt ,ile, 2?7
380.382.185,336,,1O0,410
sinon, Eo.l, 19,?t?,422,425,421,4ll9
Siol'son, losePhine,439
lilmr, Edward,3 i8, 3?6,414,420,432,433
sirinolli,lee-Fru9oi6, 416
TocquevilL, Alcrt dc, 380
Sokel,wtller, 4:16 r.uhin, sq)h€n, 14.385
ToudG, oile! d€ La,261
spielrein,sabina, 424
17,1.
SpDoz, Bd.h d.,12l
450
Wasner,Ni&e,331,399,422,43I, 432.t34
wagncr,otro,14,I ?,36,165,3?9
Wagnd,Richard, 18.76.128-133, l4l, 151,
t53, 154,19J,211,Z2L,221,0, 25',1,29l,
3t6, 319,329,330,366,367,39?,410,412,
416, 433
Wddtusrt4Add, 32,412,416,437
W&8h,Malrin,21l, 410
WeledM, talob,241.4l?
W,rid, Parrict.380,40o
W.b.r, E!8!nc, l0?, 434
Wcbcr, lbrime, 162,402
W.btr,Md,28. 162,t63.305'318,400,402,
1.25,429
Wedctind,Pnnq 142,323
W€tk!-m Rrcl [oia, Fiab' 162
weiL!,c.st@, 381,385,433
weiniqer,on . 7. E,33,18,50,56,58,62,
4,',t6, 11,97,99, 105,| | r, I lt- | 16,
65,72-7
1t9-122,t2'l28, 130,l3l, 140,142-144,
l4?, 149,152,158.180,182,183.195.196,
m5-2I9,2l |, 213, 224,236,UL, 244,
'14,
451
 246,292,31?319, 32t, :r23.3t4, 328,330,
357,365, 382 384, 386,392 396, 399,,{00.
418,426,431
40 7,4 09 ,41 0,412,415, , 11?,
43 3,4 38
Weihm, Walbr R,, 4l +418
WeL*h,UNla,4!7.439
W.rfe l,Fre z , 24. 3l, l19, l?4, 179, 331, 39, 1.
Wediclc. Cul, 159,165
Wni.lide, AndrcwO., 4l ?
wicl$d, cnJisph Mdln, r85.39r
Wi6ner, MicheLa, ?4?. 40?, 439
WiLde,Osc&,78,I07, 109,324,325,389,392
WinckeLndn,Johdn Joehim, 124,190,278
wimico 4 D. w . , 97, 98,, l1. 3r 0
Wisrticn.Robe4 414.415,41q,433,431
452
Wlrtcd6t in, I-lrdwE, 13, 26, 38-,10,65, 6ti.
74, 72, t14, 113, 144, 145, 24?, 163 366,
3 6 8 , 3 7 03,? 5 ,3 7 6 ,3 3 3 ,3 3 5 ,3 9 9 , . 1 3 8
Wunbcrg,Cotlan, 14, 375, 378, 381, 384,
385,39?,398,405,423..13r,436
Mu, 25l, .11I
Zctt.rbaum.
zoLa,Enilc, 194.2?4,lr I 3
zweis, trnold, 2t4, 284, 246. 292, 291, 293,
300,316,322,4l l. 425,428,431
Zweig,Stefm, 236, 2,15-248,
3 5 8 . . 'l 5 . 4 r 8 - 4 2 0 , , 1 3 6r
TABLADE MATERII
StTMAR
PRIMA PARTE
Descohpunercati reconstruqia identitqii
l- Refleclii {supra modemitdlii vieneze 17
L t 'D?lititi. vpdicubrnnti, t1
?- lite nalitut ti nit,20
ll. | - Motuflnzuaa.cononid ti socidtd,Z2
2, Vidp.titi ti situlia jnkkctutitot,3l
lll. I M..Lniirasp.ct@ti cu c.ivchi,]j
2 - Mod?m4di: Oro Wasn?r.H.rtu;n Bah 36
3 , tntieiddlitn .il?tic ti cuhul g.kiutui,3 j
4 - Ma.Lmkaresaupotuodernnde2,3a
25?, 314, 352,
l. Ind;vidualisn,solitudine,crizaa,dentilnlii
l.1- tndirmutithut,tutadie !,,t t m.de.na.
S.h.t.nhauer, NieEs.h.. Sim.l, Dihhe', 42
1 Splehtloril?ti hizetiite s.lnldinii, 45
3 Sctiitura inn d,ctos ac?atLrrii.4A
4 Mohotos ti datbg: W.inin9.r, Ehxer, 50
E, 1 Depc$or.li,ue li aeduibE.5l
2 - D. Ia d.cansnun d ida"tunfi ta ddofutiun ,53
3 , Onul ldrtt t*qn| Mdch, Freurl, Niaesche,Mu,U,55
.r MislnulriSeniul 6l
l. | ' N.o".ftpiri@ul lui Mdch ti ?ra tidujLj,6l
2 Cow.rsiuhea nilticd a l-rdutui Chandos, oa
3 - Mitu. {i tialt: X6!w, Rilt, H.l,s"h A,66
4 - Sc.ptiiw, lasicai ntniciw: M1th,t,Winq.ein, M6it,68
Il | - tn|.rdirul, at4ori d. E.4h1@. dwnW.inirrer.j2
). ..dLrlb traa tt t.ativthn n 4arata tn vi,tu4ia tri Mu\i!,1A
llt. D? ta indivi.l@lisn h ritauruea .on(nitltilar,l5
4. Narcis
| " Ndt.i,.roulrictii nadetne,tS
2 - Dubla dn cti. a wiisNlri: tau Andr6-Salam4 j9
3 - A bisun4 e noiunii de "n@ckih pritu,83
4 - Fetuia Mrcbia.d,86
lt, Nt.Ltitul di.,itiu al poeltor'"rihcreiviehe, 89
!Il. N6ci ti Mwntut, Klitu ti Makdti,92
453
 PARTEAA DOUA
PARTEA A TREIA
CI iza identit4u na scuttne .
M.lscutin I tteninik I ludaic
5. Schreber,weininger, Hofmannslhal 9l 9. Configuraliilemui aiunghide epoca .
ZOS
l. | - Dt rc\zk s.tualc ti blt.tuliar.4,9l t. | - F.Aaia ti br?Ll Ll Weinin!.r, Schop.nh4u.t,tuudctai;..ri Ctodd.cL,21s
2 - Notdtgb lcni^aulli,98 7 - Antil.^initnd, LntitennAnut ,r ..hpt.rut d. cnstar..2Oa
$. I F.^ini.at.o P/.t dintclui Sch4b.r,99 3 - D. k t tkdidt ]a anbivtrt.nsa i^daitaciutlai..2\3
7- Batnut..kid.'4672akbPti a luiE.JM NtM l03 ll. | - Dial.cti.a Luninilbr ti .chiro.nt c4n.iptuii, Zt5
3 - Schr.bi ti Kukurbnit, ll I 2 , F.nntdc, iutldibt , nod.nha.222
lll. | - W.inins.r, Aturd, KaJtz rt3 3 Err.ii,lancil. & antit.n|ii tn vi?iuneotui SchaLrt.t, 22\
z - E@ktualibt(., dnrLtdualtatc: Mculkitat?4 inpo,ibila' I 15
3 - Gtsdr Motu t li Sisduhd F\ttl: tntttnia d. ld taJ'L, I l7 PARTEA A PATRA
4 - La\|rt"c., W.ininsar,Bdbill, I 19 Crizeteidentitdlii evuelt I
l\ . Al p.!rul.d t.t ri stuazd d! f.wi' l?l
126 10.Situaliainleiecfttalilor
evreivieneziasimita[ 231
6. Femininulaclionindir' (poe,modemrtate l. l - AidiLt., o,y?'si!ne, lib?r4tis^,231
l. | - Bvrutiud tt p..i.tJ'.tun i ontktu'I.!. t!'rir.126 2 - Nalionaltat g?tunn, naliohdtitm.v.ieq
2 - Cr.pucuJul patithdtului: BochoJ.n,lVash.t Nie9ha' 129 ?,71
3 Dvr.ii ti eulnm vk^tn,I5
ll, | - Motumi@.a ri.n.zt: p.ntu o pokaotagi. d wetor ' t33 ll. I lih.t.tul evr.upahE?rMri.,r1gr.ne ri ri.trkraaa,?31
2 - F.tunitdr.a lcriitsrii, 135 a Rndnrrtil. nntix?^itisnulh aueria..239
3 - M@iuhdltl csetu di tui Au$dr Klitt, 139 3 - NaL.utcntcatus.nt ,/tz
1 - Anti.tud4nii ti tu!.ninittii: Kra6 hat Weihingt' UO 4 Rcnt:O.vei.stik latd Mtk.nnnnltui.245
5 M.d./nii64tici: Scr..nrb.ls til4tiag.ntt i4, r43 lll. I ltt.giil. i|livid@k: Ztu.ig,H.rhka, popp.rL!nt.us,241
lD. | -'Irdr.lnnJe^inkuluittcirilbdli. h vni@ed lLiFrcud' !45 . 2 Elr.ii ti rociatisnul.25l
2 - Adla. CroIA.cL.SiMI Betj@in' t41 't "Evftut
fitrdinsuliri,25l
3 - D. la Mtu.]. RnzboiLaJdscit^: p.nburired ti r.rcli4 virildlii' l5O I l. SignnmdFreudSi TheodorHerzl
l\ . (Pott@d.mituk ti tdrs.xulitdt. , d. 14schLgil td Mutil' 15|
A * ln "noul gheno"
7. IJcea rnarnei/ Legealaului. in jurul lui otro Gross 158 l. t - l t.ud,inte cuttori,z53
l. t - Mdk.tu Ddn^ cksinilat. 158 1, D. taJd.ahL1Th.ad.rH.nt,256
2 - Ono Gtos, iMtdlittuI x.aut , 159 3 - l'r?u.l,dnns.Birisnut ti rits.h.a hl475,1
t- DeS.n.rdii t tt sdr.. pn'nt\tutLi 165 4 - Hcr ptunt antis?nin. 260
IL r - R.lolui. tuti4rh4tutu| 163 Il. | - Fnkl: -.t!ncritt"l,
izatat. xo.inla{ iudtitue,160
2 - I$ani d.fmils: fdhilh Grats lilddilia Scnr.het' 11| 2 - Ft.u..l lt4'oEiea fttigici,X62
X - Pdrdditd ti ialnnut ltuithttului: G.os ti D.cbH'ltunn, 113 3 -H.hl: L batiniLr.I riohi!h.26q
l7r. I Frar'W.tf.l ti M@ Btod I'npanivd luiOao Grcts' r'19 l l l . l - | r e t n ,tt.n t t u n r .a d L ,r ,t i t|tSn l u d a u p l ,2 6 a
2,a4ka, nn. Grat" ti tu.ntns.,' tao 2' N,,utuRhatu 2dr
^.rJ'iELrhli1p
t Pnnthtntlnstului"lci la ti.rd: tia"ut kt, Albi.nd,1,216
8. Electra, Artigooa SiAriadna 184 4 Fl.utl|n R.M: Moir. at tLi Mi.A.hrc.t.,2jl
L l - Mtc.n{, Cnott4t, vi.tu, la4 5 rowJ.fut ttli 1acob,280
2 - Ft.td, Schli.@n, Bvdrt, Ia5 12.SigoundFreud$i TheodorHerzl
3 - T.z.u tt poti% Mhot tt'ulti, d. l4 Ni.ntche lz Klint' lAt
ll. 1- "Elcttd iui Hoitodn$h4|.190 B- Ceidoi bArbagMoise"la incepurutsecolului 28|
2 - D. Il Atuigog lltqdld.rlin la Ek.ta,stu d. 16Nd.mi@k Lrpotubd.ni$t r97' t. I tdentibrea.vr.i6cn4 tui Ft.sd dqd l9 t 4, zgt
3 - A'bditu.d bntwlor tifeni^bnul, RosaMatrd.r. 194 2. C.tutudhil. ,t n^t.t.t. iud.iiarii,Zts
lll. | - Nientch.,Ariadnd ti Inu AnAnu.Sdlbnl, \97 I l i . x d I q ,,a a 'd .2 8 5
Z - Dion rat, tu tnc.rcu.4 dk lzbbint, tgE tt. I |tdt Eatpbrdtt: Ffud, S.hitbl. Ao.ha, It.ih. p.,tut t,rdku,.zae
tt
3 - kiadna 4 w..hiut barbdtul.L ur.cni d. ddet'2N 2 ltlr.(iratu a)ui Ittd/d. ri a lri Clwt..din,29 i
^ici ti 3 - feiu' lr.klidd r aatieairitu t i,i psiho4rolot:tx qitni.2rl
",rr
454
di5
 t\r. | - Moi. at lui Fr.tn. . jabulat inpotia tutl.at.?g7
2 - Sn tu i I.st d..tt . gtMn! ,301
3 - Sigrtut l Fr.utl ti Th.tu Mdnh, rotutnci.ri bibti.i,j13
4' Mois?.sipt.anlt tiFt al.ngk.ut,305
5 - Th...lor H.nl,Maie vi.hell,306
13.Karl Kraussanidendrabaeweiascide negisil ' 309
L I A .nrcuh.ipehtu Sinn,309
1 D.spt..ot?cta intubuinwe a dntil.nniimului,3 lr
! - thftktutul Kdrl trtu! li tp6a tn p.nJLtufi.tlX.
n. t- Utn dc sin? evei6cd,315
2 - K.d tra6 ti hns.mili: Chanb.tlain, W.ihihen, Ian,U.b.4.1t, j 1'1
3 - Katt Kraus h .hii | 930: d. cqe t i r&tidi.tii,3z2
| - Salm!: p?fl.rsihiseaaL ^urtnri ild.id.,323
tt
l - Kna\ t ar c n\ n Lt llet . hahr lt Jv da t . | ] t r t e , , m n . j:
3- WnAner\nrl ' lui Katl Knu ti nstita lihtalului,319
4 - Kalka, jua.clntlu-l p. Xraut,331
14- 'Sionismulcuitural"al lui RichardB€€rHofnlann 333
t. | - A dsinihft Intd ituii.3:,3
2 Print lTinetrVi?t.,335
1- b..rlloltun n ti Hanl,338
t ' AJirmr.d iudafiii ih M.ar.dtuiC.ats 739
2 - CultulEuluiti intt )-pnirtui.rr.e!c .la:ad.tu,342
3 - M.{ii,auwkt|l !tAF.!6
4 - Nu.itiJh ti ilui. tk Etup .319
5 - Nu.ilih ti iutlnikae.349
6 WdltuntenblLtal luilhotu Mann,350 |
IIi | - si,okihrt cu!tural ol lui a.er.HofiMan ti atic.nl.L
lri H.fmnn$hal li aL lli SchnitzLt,352
2 Mttcdr?n juilar.rr.i : t nnin Bubt ti Rich.tdB.erH.JMrn.356
3 D. la N iei!.i. ]a nilncfhul .vair..358

Canctuzie
Indeteminarea(post)modema
a idediulii 363
| - C. joc t?btit jlcdn wibs.Nt ik.36\
2 - HnbstieA: H.ttunn Brach,366
3 - Apn.alipsa v.tL|: tk h p.st^ish tn tu.pi., \61
4-t.t ntitt?a tn n4car?,370
Note (cu lisra abrev;erilor) 3',t3
Index 411

MARIANAPRICOP

AL CVASNAI