Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu,SIBIU

Referat la disciplina: Elemente de drept public si privat

Tema: Principiile procesului civil si ale procesului penal
Indrumator stiintific:
Col(r.)
Prof.univ.dr.
Teodor BODOACA
Elaborat de :

CUPRINS:

INTRODUCERE !
CAPITO"U" #! Procesul ci$il
#!# De%i&itia!
#!' Caracteristicile (rocesului ci$il
#!) Structura (rocesului ci$il!!!!!
#!* Pri&ci(iile (rocesului ci$il
CAPITO"U" '! Procesul (e&al
'!# De%i&itia!!
'!' Or+a&e ale (rocesului (e&al!!
'!) Structura (rocesului (e&al
'!* Pri&ci(iile (rocesului (e&al
CAPITO"U" )! Com(aratie i&tre (ri&ci(iile
(rocesului ci$il si (ri&ci(iile (rocesului (e&al
)!# Pri&ci(iul dis(o&i,ilitatii -(rocesul ci$il. si
cel al o%icialitatii -(rocesul
(e&al. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)!' Pri&ci(iul oralitatii -(rocesul ci$il. !!!!!!!!!!!!!!!!!
)!) Co&trolul /udiciar -(rocesul ci$il0(e&al. !!!!!!!
)!* Pri&ci(iul co&tradictorialitatii-(rocesul ci$il.!
CAPITO"U" #
#!# De%i&itia
Procesul civil este activitatea desf!"urat! de: instan#!$ p!r#i$ or%anul de
e&ecutare "i alte or%ane sau persoane care particip! la 'nf!ptuirea (usti#iei 'n
pricinile civile$ precum "i raporturile dintre ace"ti participan#i$ 'n vederea
reali)!rii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse (udec!#ii "i
e&ecut!rii silite a *ot!r+rii (udec!tore"ti sau a altor titluri e&ecutorii conform
procedurii stabilite de le%e.
,n cadrul 'nf!ptuirii (usti#iei$ procesul civil este deci activitatea pe care
o desf!"oar! or%anele de stat competente$ cu participarea p!r#ilor interesate$
'n vederea re)olv!rii conflictelor ce se ivesc 'n circuitul civil.
Procesul civil serve"te ca form! special! a constr+n%erii de stat pentru
valorificarea 'n concret a dreptului subiectiv 'nc!lcat "i prin aceasta$ la
restabilirea ordinii de drept tulburate.
#!' Caracteristicile (rocesului ci$il
-) Procesul civil repre)inta o succesiune de acte si fapte.
.) In cadrul acestei activitati se nasc raporturi (uridice procesuale atat intre
parti$ cat si intre acestea si instanta.
/) Obiectul procesului e repre)entat de solutionarea unui diferend$ fiind de
e&ceptie situatia in care interventia instantei este solicitata conform le%ii$ in
situatii neconflictuale.
0) Procesul civil incepe cu sesi)area or%anului (urisdictional prin cererea de
c*e1mare in (udecata si sfarseste prin e&ecutarea silita a *otararii
(udecatoresti.
2) Participantii necesari la procesul civil sunt: or%anul (urisdictional$
reclamantul si paratul$ acestora adau%andu1li1se si unii participanti$ numiti
principali (or%anul de e&ecutare silita si procurorul)$ dar si unii participanti
au&iliari (martori$ e&perti$ avocati).
3) copul activitatii de (udecare este concreti)at in stabilirea sau reali)area
unor interese le%itime$ astfel ca fundamentul subiectiv al (udecarii este
repre)entat de incalcarea sau contestarea unui drept sau interes le%itim.
4) Procesul civil e %uvernat de norme procedurale.
#!) Structura (rocesului ci$il
Procesul civil are doua fa)e:
-. 5a)a (udecatii (co%nitio)
Aceasta fa)a cuprinde$ de re%ula$ mai multe etape:
a) Etapa incunostintarii scrise reciproce a partilor$ cu privire la pretentiile$
apara1rile si probele pe care le propun6
b) Etapa de)baterilor6
c) Etapa deliberarii si pronuntarii *otararii6
d) Etapa controlului (udiciar de le%alitate si temeinicie a *otararii6
.. 5a)a e&ecutarii silite
Include activitatea instan#ei de e&ecutare "i a e&ecutorilor (udec!tore"ti
care1si 'ndeplinesc atribu#iile procesuale sub controlul instan#ei.
#!* Pri&ci(iile (rocesului ci$il
Principiile care %uvernea)a procesul civil repre)inta re%uli %enerale si
imperative$ care %uvernea)a desfasurarea si finali1)area procesului civil$
aflandu1se intr1o relatie de interferenta si interconditionare.
-. Principiul accesului liber la (ustitie
Art. .- din Constitutia 7omaniei prevede ca orice persoana se poate
adresa (ustitiei pentru apararea drepturilor$ a libertatilor si a intereselor sale
le%itime$ nici o le%e neputand in%radi e&ercitarea acestui drept.
Acest principiu implica si consecinta ca orice persoana are dreptul de a se
adresa acelor instante pe care le%ea i le pune la dispo)itie pentru ocrotirea
drepturilor si intereselor sale le%itime$ nimeni neputand fi sustras de la
competenta instantelor create de le%e.
.. Principiul dreptului la un process ec*itabil
P!r#ile au dreptul la un proces ec*itabil "i la solu#ionarea cau)elor 'ntr1un
termen re)onabil.Prin dreptul la un proces ec*itabil trebuie 'n#eles c!
or%anele (udiciare au "i obli%a#ia de a asi%ura condi#iile pentru desf!"urarea
unui astfel de proces.
8rmea)! ca practica or%anelor (udiciare s! aplice acest principiu func#ie
de datele concrete dar "i de re%lement!rile interne care s! permit! acest fapt.
/. Principiul le%alitatii ( evocat in art. - alin. 2 din Constitutia 7omaniei)
Acest principiu este un principiu cadru$ 'n!untrul c!reia trebuie s! se
re%!seasc! toate celelalte principii.
Principiul le%alit!#ii semnific! faptul c! desf!"urarea 'ntre%ii activit!#i
procesuale$ toate actele participan#ilor la procesul civil$ deliberarea "i
*ot!r+rea pronun#at!$ trebuie s! aib! loc "i s! se reali)e)e numai 'n
conformitate cu prevederile le%ii. A se vedea Art. -.0 din Constitu#ie .
0. Principiul e%alitatii (evocat in art. -3 alin. - din Constitutia 7omaniei)
Acest principiu semnific! faptul c! toate persoanele au o voca#ie e%al! de
a fi (udecate de acelea"i instan#e (udec!tore"ti "i dup! acelea"i re%uli de
procedur!$ f!r! nici o discriminare.
2. Principiul disponibilitatii
Procesul civil este caracteri)at de disponibilitate 'n sens material "i 'n sens
procesual. Principiul disponibilit!#ii cuprinde urm!toarele drepturi :
1dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil.
1dreptul de a determina limitele cererii de c*emare 'n (udecat! sau ale
ap!r!rii.
1dreptul de a renun#a la (udecat! sau la dreptul subiectiv$ dreptul de
ac*iesare "i dreptul de a stin%e liti%iul printr1o tran)ac#ie.
1dreptul de a ataca sau nu prin c!ile de atac le%ale$ *ot!r+rea (udec!toreasc!$
"i de a st!rui sau nu 'n calea de atac e&ercitat!.
1dreptul de a cere e&ecutarea *ot!r+rilor (udec!tore"ti.
3. Principiul e&ercitarii cu buna1credinta a drepturilor procesuale (este
re%lementat in art. 20 din Constitutia 7omaniei si in art. 4./. C.pr.civ.)
El impune ca drepturile procesuale sa fie intrebuintate e&clusiv in scopul
recunoscut si %arantat de le%e$ iar nu cu scopuri sicanatorii$ ve&atorii sau
dilatorii.
4. Principiul dreptului la aparare
Potrivit prevederilor art..0 din Constitu#ie dreptul la ap!rare este %arantat$
'n tot cursul procesului p!r#ile av+nd dreptul s! fie asistate de un avocat ales
sau numit din oficiu. ,n acela"i sens$ art.-/ din 9e%ea /:0;.::0 privind
or%ani)area (udiciar! dispune c!:< Dreptul la ap!rare este %arantat. ,n tot
cursul procesului$ p!r#ile au dreptul s! fie repre)entate sau$ dup! ca)$ asistate
de un ap!r!tor$ ales sau numit din oficiu$ potrivit le%ii<.
8. Principiul contradictorialitatii
Principiul contradictorialit!#ii se 'nt+lne"te 'n raporturile dintre p!r#i "i 'n
raporturile dintre p!r#i "i instan#! manifest+ndu1se 'n toate fa)ele "i etapele
procesului civil$ e&cep#ie f!c+nd etapele deliber!rii "i pronun#!rii *ot!r+rii.
Contradictorialitea 'n procesul civil 'n%!duie p!r#ilor s! participe activ la
pre)entarea$ ar%umentarea "i dovedirea dreptului lor$ 'n cursul desf!"ur!rii
(udec!#ii$ av+nd dreptul de a discuta "i combate sus#inerile f!cute de fiecare
din ele$precum "i de a1"i e&pune punctul de vedere asupra ini#iativelor
instan#ei 'n scopul stabilirii adev!rului "i al pronun#!rii unei *ot!r+ri le%ale "i
temeinice.
=erespectarea acestui principiu deosebit de important deoarece asi%ur! "i
dreptul la ap!rare "i aflarea adev!rului$ este sanc#ionat cu nulitatea *ot!r+rii.
>. Principiul oralitatii
,n temeiul acestui principiu pre"edintele completului are obli%a#ia$ sub
sanc#iunea nulit!#ii *ot!r+rii$ de a da cuv+ntul p!r#ilor pentru a1"i sus#ine oral
preten#iile$ a discuta re%ularitatea actelor de procedur!$ a propune probe "i a
formula conclu)ii. Codul de procedur! civil! consacr! principiul oralit!#ii
de)baterilor 'n art.-.4: ?pricinile se de)bat verbal$ dac! le%ea nu dispune
altfel<.
-:. Principiul continuitatii si al nemi(locirii
Privind continuitatea$ acest principiu impune ca aceeasi (udecatori care au
parti1cipat la punerea conclu)iilor in fond de catre parti sa participe si la
deliberare in vederea pronuntarii *otararii.
In ceea ce priveste nemi(locirea$ aceasta presupune ca instanta insasi$ in
mod direct$ sa ia act de toate elementele procesului.
E&ceptiile nu sunt admisibile decat daca sunt e&pres preva)ute de le%e.
Toate aceste e&ceptii privesc de fapt materia probelor (vi)ea)a situatia cand
o proba a fost administrata de o alta instanta decat aceea care solutionea)a
fondul liti%iului).
--. Principiul publicitatii
Publicitatea "edin#ei de (udecat! este consacrat! 'n art.-.- din Codul de
procedur! civil!: ?"edin#ele vor fi publice afar! de ca)urile c+nd le%ea
dispune altfel<.
De la acest principiu e&ist! o e&cep#ie: ?instan#a poate sa dispun! ca
de)baterile sa se fac! 'n "edin#! secret!$ dac! de)baterea public! ar v!t!ma
ordinea sau moralitatea public! sau pe p!rti. ,n acest ca)$ p!r#ile vor putea fi
'nso#ite$ 'n afar! de ap!r!torii lor$ de cel mult dou! persoane desemnate de
ele<. @ot!r+rea se pronun#! 'ntotdeauna 'n "edin#! public!$ sub sanc#iunea
nulit!#ii.
-.. Principiul cole%ialitatii instantei
Desemnea)a alcatuirea completelor de (udecata formate din mai multi
(udecatori. Acest principiu asi%ura o (ustitie obiectiva prin faptul ca el
permite controlul reciproc intre membrii completului de (udecata$ asi%urand
o (ustitie edificata (*otararile pronuntate de (udecatori se spri(ina pe o
confruntare de opinii$ pe un sc*imb de idei). De asemenea$ el asi%ura o
(ustitie independenta$ deoarece permite anonimatul *otararii.
In pre)ent$ (udecata in prima instanta se face de un sin%ur (udecator$ doar
(udecatile la nivelul cailor de atac reali)andu1se de catre un complet ba)at pe
cole%ialitate.
-/. Principiul controlului (udiciar
Este concreti)at in posibilitatea recunoscuta partilor prin le%e de a
promova caile de atac ordinare si e&traordinare in scopul inlaturarii erorilor
savarsite de instanta a carei *otarari este atacata.
Caile de atac sunt de doua feluri:
a) Cai ordinare 1 Acelea ce pot fi e&ercitate de partea interesata pentru orice
motiv de nemultumire al partii fata de *otararea pronuntata$ indiferent daca
nemultumirea partii vi)ea)a nele%itimitatea sau netemeinicia *otararii.
b) Cai e&traordinare 1 Acelea ce pot fi e&ercitate doar pentru anumite
motive e&pres si limitat preva)ute de le%e: recursul e&ercitat dupa apel$
recursul in anulare$ contestatia in anulare$ revi)uirea.
-0. Principiul %ratuitatii (ustitiei
Partile nu trebuie sa1si plateasca (udecatorul pentru a le re)olva cau)a$ ei
fiind datori prin le%e sa indeplineasca un serviciu public.
C*eltuielile de (udecata facute de o parte in vederea desc*iderii si
desfasurarii procesului (ta&a de timbru$ onorariul avocatului$ c*eltuieli cu
martori etc.) sunt numai avansate de catre parte$ ele putand fi recuperate$
potrivit art. .40$ C.pr.civ.$ ?de la partea care cade in pretentii< (partii care a
pierdut procesul putandu1i1se retine culpa procesuala).
Potrivit art. .42$ C.pr.civ.$ daca paratul$ la primul termen de (udecata$
recunoaste in intre%ime pretentiile reclamantului fara nici un fel de re)erve si
daca instanta$ pe ba)a acestei recunoasteri$ poate de(a pronunta o *otarare de
condamnare a paratului$ el va fi absolvit de la plata c*eltuielilor de (udecata.
Totusi$ de la aceasta re%lementare e&ista si anumite e&ceptii$ atunci cand
paratul va fi obli%at la plata c*eltuielilor de (udecata:
a) Atunci cand$ anterior desc*iderii procesului$ reclamantul l1a somat sa1si
indeplineasca obli%atia$ intrucat printr1o astfel de somatie paratul e pus in
intar)aiere si el devine de rea1credinta.
b) Daca$ desi nu i s1a facut o somatie$ paratul$ potrivit le%ii$ este socotit de
drept in intar)aiere.
c) Atunci cand instanta nu poate pronunta o *otarare in condamnare numai
pe ba)a recunoasterii$ ci trebuie sa administre)e si alte probe.
d) Ori de cate ori le%ea nu absolva pe parat de la plata c*eltuielilor.
-2. Principiul rolului activ al instantei
Instanta trebuie sa fie obiectiva si impartiala$ dar sa nu se pastre)e tot
timpul intr1o stare de e&pectativa fata de proces ci$ asa cum prevede art. -.>
si art. -/:$ C.pr.civ.$ ea trebuie sa se manifeste activ$ acordand spri(in
partilor in intele%erea si e&ercitarea drepturilor lor procesuale si
administrand probe$ c*iar peste vointa par1tilor daca le considera necesare
pentru solutionarea liti%iului.
Daca instanta$ din oficiu$ va ridica o e&ceptie de necompetenta absoluta$
nu poate transa acest incident fara ca mai intai sa1l puna in discutia partilor.
7olul activ implica supunerea discutiei partilor tuturor aspectelor procesului.
=ee&ercitarea posibilitatii de a manifesta un rol activ nu repre)inta$ in
principiu$ un motiv pentru desfiintarea *otaririi.
In sc*imb$ daca un te&t de le%e stabileste e&pres atat dreptul cat si
obli%atia (udecatorului de a avea un rol activ$ neindeplinirea acesteia poate
duce la desfiintarea *otaririi prin intermediul apelului sau$ dupa ca)$al
recursului.
CAPITO"U" '
'!# De%i&itia

Procesul penal este o activitate re%lementat! de le%e$desf!"urat! de
or%anele competente$cu participarea p!r#ilor "i a altor persoane$'n scopul
constat!rii la timp "i 'n mod complet a faptelor ce constituie infrac#iuni$astfel
ca oricare persoan! care a s!v'r"it o infrac#iune s! fie pedepsit! potrivit
vinov!#iei sale "i nici o persoan! nevinovat! s! nu fie tras! la r!spundere.
'!' Or+a&e ale (rocesului (e&al
In sistemul nostru de drept e&ista urmatoarele or%ane ale procesului penal:
-) Or%anele de cercetare penala
1 Efectuea)a actele de cercetare penala in fa)a preliminara a procesului
penal. Acestea sunt:
a) Or%anele de cercetare ale Politiei
1 Or%an comun$ care are competenta efectuarii cercetarii penale in toate
cau)ele$ cu e&ceptia celor date in competenta or%anelor speciale si a
procurorilor.
b) Or%anele de cercetare speciale
1 Comandantii de 8.A. sau ofiterii desemnati de acestia$ pentru infractiunile
savarsite de militari in cadrul 8.A.6
1 efii comediilor de %arni)oana sau ofiterii desemnati de acestia$ pentru
infractiunile savarsite de militari in afara 8.A.6
1 Comandantii centrelor militare pentru infractiunile savarsite de civili in
le%atura cu obli%atiile lor militare6
1 Politistii de frontiera (functionari publici civili)$ pentru infractiunile de
frontiera6 functionarii publici desemnati de A.I.$ pentru infractiunile de
frontiera6
1 Capitanii porturilor6
.) Ainisterul Public
1 Alcatuit din procurori constituiti in Parc*ete
In 7omania e&ista urmatoarele Parc*ete:
1 Parc*etul de pe lan%a Budecatorie
1 Parc*etul de pe lan%a Tribunal
1 Parc*etul de pe lan%a Curtea de Apel
1 Parc*etul de pe lan%a Curtea uprema de Bustitie (CB)
Parc*ete militare:
1 Parc*etul de pe lan%a Tribunalul militar
1 Parc*etul de pe lan%a Tribunalul militar teritorial
1 Parc*etul de pe lan%a Curtea militara de Apel
1 Parc*etul de pe lan%a Curtea uprema de Bustitie
Parc*etul =ational Anticoruptie (P=A) 16 =econstitutionalC
/) Instantele (udecatoresti 1 indeplinesc functii de (urisdictie
1 Budecatoriile
1 Tribunalele
1 Curtile de Apel
1 Curtea uprema de Bustitie
'!) Structura (rocesului (e&al
Procesul penal are / fa)e:
-. 8rmarirea penala
Ansamblul activitatilor de descoperire a infractorului$ de prindere si
identificare a faptuitorului$ de intocmire a actelor procedurale preva)ute de
le%e$ precum si de stran%ere a probelor in vederea intocmirii dosarului
pentru (udecata$ activitate reali)ata de or%anele de urmarire penala.
Aceasta fa)a se finali)ea)a cu o solutie:
1 tin%erea urmaririi (scoatere de sub urmarire penala)
1 7eci)itoriul (prin care se trimite in (udecata)
.. Budecata
Este cea mai importanta fa)a a procesului penal. e defineste ca fiind
ansamblul de proceduri$ efectuate de (udecator$ prin care se reali)ea)a o
evaluare a problemei$ o administrare a acesteia si prin care se iau deci)ii cu
privire la e&istenta infractorului si vinovatului.
e finali)ea)a cu o solutie:
1 tin%erea actiunii penale (ac*itarea$ incetarea procesului penal)
1 Condamnarea$ care intra in puterea lucrului (udecat
/. E&ecutarea *otararii penale
e defineste ca fiind ansamblul activitatilor de punere in e&ecutare a
*otararii penale definitive date in competenta (udecatorului dele%at.
'!* Pri&ci(iile (rocesului (e&al
8nii autori 'mpart principiile fundamentale ale procesului penal 'n
principii constitu#ionale "i neconstitu#ionale$ultimele fiind prev!)ute$'n
principal 'n Codul de procedur! penal!.
Al#i autori fac diferen#iere 'ntre principii care stau la ba)a 'ntre%ului
proces penal "i principiul ce se aplic! numai unei fa)e a procesului
penal$fiind considerate toate re%uli de drept$ce formea)! un tot unitar.
Dom face referire la principiile recunoscute de sistemul le%al
actual$intern "i european.
-. Principiul le%alit!#ii procesului penal
5iind o activitate strict re%lementat! de le%e$este firesc ca le%alitatea s!
constituie principiu fundamental 'n desf!"urarea procesului penal.
Acest principiu este impus de re%lement!rile e&istente at't 'n constitu#ie$c't
"i 'n actele normative cu aplicabilitate 'n domeniu.
Potrivit art. - din Constitu#ie$7om+nia este stat de drept$iar repectarea
Constitu#iei$ a suprema#iei sale "i a le%ilor este obli%atorie.
tatutul ma%istra#ilor este re%lementat prin le%e "i stabile"te c! (usti#ia se
'nf!ptuie"te de (udec!tori 'n numele le%ii$iar (udec!torii sunt independen#i$se
supun numai le%ii "i trebuie s! fie impar#iali (art.- "i . din 9e%ea
nr./:0;.::0 privind or%ani)area (udiciar!).
Codul de procedur! penal! prevede ca principiu le%alitatea :procesul penal
se desf!"oar! at't 'n cursul urm!ririi penale$c't "i 'n cursul (udec!#ii$potrivit
dispo)i#iilor prev!)ute de le%e Eart.. alin. (-)F.
Actele procesuale "i procedurale 'ntocmite cu 'nc!lcarea le%ii sunt
'nl!turate prin prevederile e&istente 'n Codul de procedur! penal!$mer%'ndu1
se$dac! este ca)ul$p'n! la sanc#ionarea celor vinova#i de 'ntocmirea lor.
Potrivit art..42 C.proc.pen.$orice persoan! poate face pl'n%ere 'mpotriva
m!surilor "i actelor de urm!rire penal!$dac! prin acestea s1a adus o v!t!mare
intereselor sale le%itime.
C!ile ordinare "i e&traordinare de atac precum "i posibilitatea 'nl!tur!rii unor
nere%uli pe perioada e&ecut!rii pedepsei constituie$de asemenea$mi(loace
pentru respectarea principiului le%alit!#ii.
.. Principiul oficialit!#ii
Actele necesare desf!"ur!rii procesului penal se 'ndeplinesc din
oficiu$afar! de ca)ul c'nd prin le%e se dispune altfel
ECod.proc.pen.$art...alin.(.)F.
Prevederile articolului susmen#ionat au eficien#! fa#! de momentul
comiterii faptei penale$declan"area procesului penal$desf!"urarea
acestuia$inclu)'nd "i punerea 'n e&ecutare a *ot!r'rii (udec!tore"ti.5a#! de
cele ar!tate $or%anele (udiciare trebuie s! 'ndeplineasc! actele necesare
desf!"ur!rii procesului $$din oficiuGG$adic! din proprie ini#iativ!$f!r!
condi#ion!ri.
Prevederea din art.. alin. (.) c! actele necesare desf!"ur!rii procesului
penal se 'ndeplinesc din oficiu$ $$afar! de ca)ul c'nd prin le%e se dispune
altfelGG$'nseamn! c! e&ist! "i e&cep#ii.
9e%ea cuprinde unele e&cep#ii 'n ce prive"te principiul oficialit!#ii$care #in
at't de declan"area procesului penal$c't "i de desf!"urarea fa)elor
urm!toare$dup! 'nceperea procesului.
E&isten#a pl'n%erii prealabile$'n ca)ul anumitor infrac#iuni$condi#ionea)!
declan"area procesului penal.
,n alte ca)uri$procesul penal nu poate fi declan"at dec't dac! e&ist! sesi)area
anumitor or%ane competente.
/. Principiul afl!rii adev!rului
,n desf!"urarea procesului penal trebuie s! se asi%ure aflarea adev!rului
cu privire la faptele "i 'mpre(ur!rile cau)ei$precum "i cu privire la persoana
f!ptuitorului.
,n plan procesual penal$aflarea adev!rului se limitea)! la cunoa"terea
faptelor "i 'mpre(ur!rilor care fac obiectul proba#iunii$or%anele (udiciare
av'nd obli%a#ia s! stabileasc! situa#ia de fapt care corespunde adev!rului "i
s! pronun#e *ot!r'ri (udec!tore"ti care s! reflecte adev!rul$f!r! erori
(udiciare.
Obli%a#iile or%anelor (udiciare 'n reali)area principiului afl!rii adev!rului:
1 constatarea e&isten#ei faptei ce constituie obiectul 'nvinuirii 6
1 stabilirea 'mpre(ur!rilor 'n care s1a produs fapta 6
1 stabilirea formei "i modalit!#ii vinov!#iei 6
1 stabilirea mobilului "i scopului urm!rit de f!ptuitor 6
1 stabilirea pre(udiciului cau)at (dac! e&ist!) 6
1 Constatarea oric!ror aspecte care ar putea s! influen#e)e r!spunderea
penal! "i civil! a f!ptuitorului.
Haran#ii pentru respectarea principiului afl!rii adev!rului :
1 obli%a#ia or%anelor (udiciare de a afla adev!rul 'n fiecare cau)!
penal!$str'n%'nd probe necesare pentru l!murirea cau)ei (art..:. "i
art..I4 C.pr. pen.) 6
1 dreptul p!r#ilor de a putea dovedi 'mpre(ur!rile care duc la aflarea
adev!rului 'n cau)! (art.34 C.pr.pen.) 6
1 obli%area oric!rei persoane s! contribuie$prin informa#iile pe care le
de#ine$la aflarea adev!rului (art.32 alin..$art..32 C.pr.pen.) 6
1 a"e)area sistemului probator pe principiile libert!#ii probelor "i ale
liberei lor aprecieri (art.3/$30 C.pr.pen.) 6
1 instituirea unui sistem eficient de desf!"urare a procesului$astfel 'nc't
cau)a s! poat! fi reluat! din etapa procesual! 'n care aflarea
adev!rului s1a denaturat (art..32 C.pr.pen).
Principiul afl!rii adev!rului ac#ionea)! 'n str'ns! le%!tur! cu celelalte
re%uli de ba)! pe tot parcursul procesului penal.
0. Principiul rolului activ al or%anelor (udiciare
Or%anele de urm!rire penal! "i instan#ele de (udecat! sunt obli%ate s! aib!
rol activ 'n desf!"urarea procesului penal.
Acest principiu$al!turi de cel al operativit!#ii$are o contribu#ie decisiv! la
aflarea adev!rului$obli%and or%anele (udiciare s! depun! toate dili%en#ele
pentru solu#ionarea cau)ei.
,n reali)area acestui principiu$or%anele (udiciare penale au urm!toarele
obli%a#ii :
1 s! dispun! 'nceperea urm!ririi penale 6
1 s! intervin! 'n orice moment al desf!"ur!rii procesului penal 6
1 s! cear! "i s! administre)e probe 6
1 s! stabileasc! faptele 6
1 s! asi%ure respectarea drepturilor p!r#ilor$'ndrumarea "i spri(inirea
acestora6
1 s! dispun! administrarea din oficiu a probelor6
1 s! pun! 'n discu#ia p!r#ilor orice aspect care s! a(ute la aflarea
adev!rului6
1 s! e&amine)e cau)a penal! sub toate aspectele6
1 s! e&tind!$atunci c'nd este ca)ul$ac#iunea penal! sau procesul penal "i
asupra altor fapte "i personae.
,n anumite situa#ii$principiul rolului activ al or%anelor (udiciare nu
operea)! 'n aceste modalit!#i$acestea neav'nd posibilitatea manifest!rii unor
ini#iative 'n administrarea probelor$atunci c'nd efectuarea unor acte
procesuale are un caracter strict personal$r!m'n'nd la libera latitudine a
subiec#ilor interesa#i.
,n aceste ca)uri$rolul activ ia forma aducerii la cuno"tin#a persoanelor
respective a drepturilor procesuale pe care le au "i a condi#iilor e&ercit!rii
acestor drepturi.
2. Principiul %arant!rii libert!#ii persoanei
,n tot cursul procesului penal este %arantat! libertatea persoanei. =ici o
persoan! nu poate fi re#inut!$arestat! sau privat! de libertate 'n alt mod "i nu
poate fi supus! vreunei forme de restr'n%ere a libert!#ii dec't 'n ca)urile "i
condi#iile prev!)ute de le%e.
9ibertatea individual! "i si%uran#a persoanei sunt inviolabile.
Perc*e)i#ionarea $re#inerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai
'n ca)urile "i cu procedura perv!)ute de le%e.
Haran#ii pentru respectarea principiului %arant!rii libert!#ii persoanei :
1 cel arestat ile%al are dreptul$'n tot cursul procesului penal$s! se
adrese)e instan#ei competente6
1 orice persoan! 'mpotriva c!reia s1a luat$ile%al$o m!sur! preventiv! are
dreptul la repararea pa%ubei suferite6
1 'n tot cursul procesului penal$'nvinuitul sau inculpatul arestat
preventiv poate cere punerea 'n libertate provi)orie$sub control
(udiciar ori pe cau#iune6
1 stabilirea competen#elor or%anelor (udiciare 'n luarea m!surilor de
preven#ie6
1controlul (udiciar permanent efectuat asupra le%alit!#ii m!surilor luate "i
asupra locurilor de de#inere.
3. 7espectarea demnit!#ii umane
Dreptul la via#!$precum "i dreptul la inte%ritate fi)ic! "i psi*ic! ale
persoanei sunt %arantate.
=imeni nu poate fi supus torturii "i nici unui fel de pedeaps! sau de
tratament inuman ori de%radant.
Pe l'n%! aceste prevederi cu ran% de principiu$le%ea procesual penal!
cuprinde re%uli care concur! la reali)area acestui principiu fundamental.
Potrivit art.30 alin.(.) C.proc.pen.$mi(loacele de prob! ob#inute 'n mod
ile%al nu pot fi folosite 'n procesul penal$iar art.3I prevede c! este oprit a se
'ntrebuin#a violen#e$amenin#!ri ori alte mi(loace de constr'n%ere$precum "i
promisiuni sau 'ndemnuri$'n scopul de a se ob#ine probe.
De asemenea$este oprit a determina o persoan! s! s!v'r"easc! sau s!
continue s!v'r"irea unei fapte penale$'n scopul ob#inerii unei probe.
4. Harantarea dreptului la ap!rare
Dreptul la ap!rare este %arantat.
,n tot cursul procesului$p!r#ile au dreptul s! fie asistate de un avocat$ales
sau numit din oficiu.
Potrivit art.3 C.proc.pen.$dreptul la ap!rare este %arantat
'nvinuitului$inculpatului "i celorlalte p!r#i 'n tot cursul procesului penal.
Orice parte are dreptul s! fie asistat! de ap!r!tor 'n tot cursul procesului
penal.
Or%anele (udiciare au obli%a#ia s! 'ncuno"tin#e)e pe 'nvinuit sau
inculpat$'nainte de a i se lua prima declara#ie$despre dreptul de a fi asistat de
un ap!r!tor$consemn'ndu1se aceasta 'n procesul1verbal de ascultare.
,n condi#iile "i ca)urile prev!)ute de le%e$or%anele (udiciare sunt obli%ate
s! ia m!suri pentru asi%urarea asisten#ei (uridice a 'nvinuitului sau
inculpatului$dac! acesta nu are ap!r!tor ales.
,ntr1o accep#iune lar%!$dreptul la ap!rare cuprinde totalitatea drepturilor "i
re%ulilor procedurale care ofer! posibilitatea persoanei de a se ap!ra
'mpotriva acu)a#iilor ce i se aduc$s! conteste 'nvinuirile$s! scoat! la iveal!
nevinov!#ia sa.,n aceast! accep#iune lar%!$se include "i posibilitatea folosirii
avocatului.
,n accep#iune restr'ns!$dreptul la ap!rare cuprinde doar posibilitatea
folosirii unui avocat.
I. 9imba 'n care se desf!"oar! procesul penal
Procedura (udiciar! se desf!"oar! 'n limba rom+n!.
Cet!#enii rom+ni apar#in'nd minorit!#ilor na#ionale au dreptul s! se
e&prime 'n limba matern! 'n fa#a instan#elor de (udecat!$'n condi#iile le%ii
or%anice.
Pentru o normal! desf!"urare a procesului penal este important$'n ce
prive"te 'n#elesul unor no#iuni sau a relat!rilor cu privire la comiterea
faptelor$ca limba(ul folosit 'ntre p!r#i "i or%anele (udiciare s! fie unul comun.
P!r#ilor care nu vorbesc sau nu 'n#ele% limba rom+n! ori nu se pot e&prima
li se asi%ur!$'n mod %ratuit$posibilitatea de a lua la cuno"tin#! de piesele
dosarului$dreptul de a vorbi$precum "i dreptul de a pune conclu)ii 'n
instan#!$prin interpret.
>. Pre)um#ia de nevinov!#ie
P'n! la r!m'nerea definitiv! a *ot!r'rii (udec!tore"ti de
condamnare$persoana este considerat! nevinovat!.
,n art.3 alin.(.) al Conven#iei Europene a Drepturilor omului este prev!)ut
c! $$orice persoan! acu)at! de s!v'r"irea unei infrac#uini este pre)umat!
nevinovat! p'n! ce vinov!#ia sa va fi stabilit! le%alGG.
Pre)um#ia de nevinov!#ie este 'ns! o pre)um#ie relativ!$care poate fi
r!sturnat! prin dovedirea vinov!#iei prin probe certe.
Art. 33 C. proc. Pen. Prevede c! 'nvinuitul sau inculpatul beneficia)! de
pre)um#ia de nevinov!#ie "i nu este obli%at s!1"i dovedeasc! nevinov!#ia.
C'nd e&ist! probe de vinov!#ie$'nvinuitul sau inculpatul are dreptul s!
probe)e lipsa lor de temeinicie.
Pre)um#ia de nevinov!#ie poate fi r!sturnat! numai prin probe certe de
vinov!#ie. Dac! nu e&ist! probe certe de vinov!#ie$'ndoiala privind vinov!#ia
nefiind 'nl!turat!$pre)um#ia de nevinov!#ie nu este r!sturnat!$orice 'ndoial!
fiind 'n favoarea 'nvinuitului sau inculpatului.
-:. E%alitatea persoanelor 'n procesul penal
Cet!#enii sunt e%ali 'n fa#a le%ilor "i a autorit!#ilor publice$f!r! privile%ii "i
f!r! discrimin!ri.
=imeni nu este mai presus de le%e.
Acest drept fundamental$'n ceea ce prive"te accesul liber la (usti#ie$const!
'n posibilitatea oric!rei persoane de a se adresa (usti#iei pentru ap!rarea
drepturilor$libert!#ilor "i a intereselor le%itiime.
9e%ea nr. /:0;.::0 privind or%ani)area (udiciar!$prevede 'n art. 3 alin.(-)
c! accesul la (usti#ie nu poate fi 'n%r!dit$iar 'n art.4 alin.(.) c! (usti#ia se
reali)ea)! 'n mod e%al pentru to#i$f!r! deosebire de ras!$na#ionalitate$ori%ine
etnic!$limb!$reli%ie$se&$orientare se&ual!$opinie$apartenen#!
politic!$avere$ori%ine ori condi#ie social! sau de orice alte criterii
discriminatorii.
,n literatura de specialitate$se aprecia)! c! acest principiu se manifest! 'n
urm!toarele forme :
1tuturor persoanelor implicate 'n solu#ionarea cau)elor penale le sunt
aplicabile acelea"i le%i6
1acelea"i or%ane desf!"oar! procesul penal$$f!r! ca anumite personae s!
fie privile%iate "i f!r! s! se fac! vreo discriminare.
--. Operativitatea 'n procesul penal
Operativitatea 'n procesul penal$'n sensul lar%$presupune re)olvarea
rapid! a cau)elor penale$dar "i simplificarea activit!#ii procesuale$c'nd este
ca)ul. Cau)a penal! nu trebuie s! se 'ntind! e&a%erat 'n timp$t!r!%!narea
aduc'nd pre(udicii serioase at't solu#ion!rii cau)ei penale$c't "i reali)!rii
importantelor sale sarcinii.
-.. Dreptul la un proces ec*itabil
P!r#ile au dreptul la un proces ec*itabil "i la solu#ionarea cau)elor 'ntr1un
termen re)onabil.Prin dreptul la un proces ec*itabil trebuie 'n#eles c!
or%anele (udiciare au "i obli%a#ia de a asi%ura condi#iile pentru desf!"urarea
unui astfel de proces.
=ecesitatea acestui principiu este definit! de primul articol al Codului de
procedur! penal!$denumit scopul procesului penal$'n care se arat! c!
procesul are ca scop$constatarea la timp "i 'n mod complet a faptelor care
constituie infrac#iune.
8rmea)! ca practica or%anelor (udiciare s! aplice acest principiu func#ie de
datele concrete dar "i de re%lement!rile interne care s! permit! acest fapt.
-/. Interdependen#a principiilor fundamentale ale procesului penal
Principiile fundamentale care se re%!sesc 'n desf!"urarea 'ntre%ului proces
penal ac#ionea)! 'ntr1o interdependen#! "i condi#ionare reciproc!.
Aceste principii se presupun unele pe altele$nerespectarea unuia dintre ele
aduc'nd atin%ere "i altora.
De e&emplu$principiul le%alit!#ii care este considerat un principiu
cadru$impune respectarea celorlalte principii$deoarece re%lementarea
celorlalte este prev!)ut! de le%e.
,nc!lcarea unuia dintre principii$duce pe cale de consecin#!$la
nerespectarea principiului le%alit!#ii.
,n unele ca)uri$totu"i$intervine "i rolul or%anelor (udiciare privind
respectarea principiilor fundamentale.

CAPITO"U" )
In principal$ atat procesul civil cat si cel penal se ba)ea)a pe aceleasi
principii$ cu unele deosebiri.

)!# Pri&ci(iul dis(o&i,ilitatii -(rocesul ci$il. si cel
al o%icialitatii -(rocesul (e&al.

De e&emplu principiul disponibilitatii$ care are un cu totul alt inteles in
procesul penal. pre deosebire de dreptul penal$ unde operea)a principiul
oficialitatii$ de re%ula$ instanta civila nu poate proceda la re)olvarea unui
liti%iu decat daca a fost sesi)ata in acest scop de partea interesata. Totusi
e&ista in acest ca) si unele e&ceptii preva)ute de le%e:
1 Instanta trebuie sa se pronunte omnia petita$ adica numai in le%atura cu
ceea ce i s1a cerut si in limitele a ceea ce i s1a cerut (art. -.>$ aln. 8ltim$
C.pr.civ).
1 Instanta nu se va putea pronunta minus petita$ nere)olvand un capat de
cerere pre)entat si nu se va putea pronunta plus petita$ acordand mai mult
decat i s1a cerut$ daca le%ea nu prevede e&pres altfel$ si nu se va putea
pronunta ultra petita$ adica re)olvand ceea ce nu i s1a cerut.
Principiul disponibilitatii se remarca in procesul civil si sub alte aspecte.
Astfel$ partea poate sa renunte la (udecata$ la dreptul dedus (udecatii sau
poate pune capat liti%iului inceput prin inc*eierea unei tran)actii cu cealalta
parte. De asemenea$ partile pot inc*eia oricand pe parcursul procesului
diverse contracte (udiciare sau conventii$ daca astfel nu se incalca normele
imperative de procedura.
In situatiile in care$ prin i%norarea principiului disponibilitatii$ instanta s1a
pronuntat minus petita partea are la dispo)itie apelul sau$ dupa ca)$ recursul$
iar cand s1a pronuntat plus ori ultra petita$ are la dispo)itie inclusiv
revi)uirea.
Printr1o re%lementare mai noua$ aceea cuprinsa la art. .I- (.)$ C.pr.civ.$
s1a institutionali)at o procedura mai simpla si mai economicoasa pentru
situatia in care instanta nu a re)olvat un capat de cerere (institutia
completarii *otararii). Elementele definitorii ale institutiei de completare a
*otararii sunt:
-) Partea poate face o cerere de completare a *otararii in ca)ul in care
instanta$ re)olvand liti%iul$ nu a re)olvat totusi toate capetele de cerere.
.) Cererea se adresea)a aceleiasi instante care s1a pronuntat de(a minus
petita.
/) Cererea se poate face$ dupa ca)$ inlauntrul termenului de apel sau de
recurs.
0) Instanta re)olva cererea in aceeasi alcatuire a completului de (udecata$
apoi pronunta o *otarare propriu1)isa$ care se atasea)a primei *otarari. In
acest ca)$ intrucat nu se poate retine culpa partilor$ partile nu pot fi obli%ate
la c*eltuieli de (udecata.
)!' Pri&ci(iul oralitatii -(rocesul ci$il.

Procesul civil se ba)ea)a pe principiul oralitatii$ principiu care in
procesul penal lipseste$ din cau)a naturii activitatii$ re%lementate prin le%e.
Acest principiu nu poate sta si la ba)a procesului penal din cau)a faptului ca
in procesul penal$ pricinile nu se pot de)bate verbal de catre parti$ asa cum
se poate practica in procesul civil cand$ sub sanctiunea nulitatii *otararii$ se
da cuvantul partilor pentru a1si sustine oral pretentiile$ pentru a discuta
re%ularitatea actelor de procedura si pentru a propune probe si formula
conclu)ii. In procesul penal este vorba de o infractiune$ si desi%ur ca acestea
nu pot avea loc deoarece fapta savarsita este %rava$ de natura penala.
)!) Co&trolul /udiciar -(rocesul ci$il0(e&al.
Controlul (udiciar este un principiu care sta la ba)a procesului civil$ insa
nu se numara printre principiile procesului penal. Cu toate acestea se afla in
stransa le%atura cu principiul %arantarii libertatii persoanei care sta la ba)a
procesului penal.
Astfel$ ca o %arantie a respectarii celui din urma principiu se afla
controlul (udiciar permanent efectuat asupra le%alitatii masurilor luate si
asupra locurilor de detinere. In plus$ pe tot parcursul procesului penal
invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea in libertate
provi)orie$ dar numai sub control (udiciar ori pe cautiune.
)!* Pri&ci(iul co&tradictorialitatii-(rocesul ci$il.
Acest principiu sta la ba)a procesului civil$ 'n%!duind p!r#ilor s!
participe activ la pre)entarea$ ar%umentarea "i dovedirea dreptului lor$ 'n
cursul desf!"ur!rii (udec!#ii$ av+nd dreptul de a discuta "i combate
sus#inerile f!cute de fiecare din ele$precum "i de a1"i e&pune punctul de
vedere asupra ini#iativelor instan#ei 'n scopul stabilirii adev!rului "i al
pronun#!rii unei *ot!r+ri le%ale "i temeinice. Acest lucru nu il intalnim insa
intr1un proces penal. Cu toate acestea are le%atura cu alte principii care stau
atat la ba)a procesului civil$ cat si la ba)a procesului penal$ si anume
principiul dreptului la aparare si al aflarii adevarului care se %asesc atat in
procesul civil cat si cel penal. Acest principiu asi%ura dreptul la aparare si
aflarea adevarului$ iar nerespectarea acestui principiu duce$ implicit$ la
nulitatea *otararii.