5.

PUTERI ŞI RADICALI
Puteri cu exponent natural:
 a
n
unde a∈|R, n∈|N;
 a
0
=1;
 a
1
=a;
 a
n
=

ori n de
a ... a a ⋅ ⋅ ⋅
;
 a – baza puterii;
 n – exponentul puterii;
 (ab)
n
=a
n
b
n
, ∀a,b∈|R, n∈|N
*
;
 (a
m
)
n
=a
mn
, ∀a∈|R, m,n∈|N
*
;
 a
m
⋅ a
n
=a
m+n
, ∀a∈|R, m,n∈|N
*
;

n
n
n
b
a
b
a
·
,
`

.
|
, b≠ 0, ∀a,b∈|R, n∈|N
*
;

n m
n
m
a
a
a

· , ∀a∈|R
*
, m,n∈|N
*
, m>n.
Puteri cu exponent întreg negativ:
 a
-n
=
n
a
1
unde a∈|R
*
, n∈|N;
 restul proprietăţilor se păstrează.
Puteri cu exponent raţional pozitiv:

n m
n
m
a a ·
, a≥0,
n
m
∈ℚ+;
 q
p
n
m
q
p
n
m
a a a
+
· ⋅
, a≥0,
n
m
,
q
p
∈ℚ+;

( )
n
m
n
m
n
m
b a ab ⋅ ·
, a,b≥0,
n
m
∈ℚ+;

n
m
n
m
n
m
b
a
b
a
·
,
`

.
|
, a≥0, b>0,
n
m
∈ℚ+;
 ( )
q
p
n
m
q
p
n
m
a a

·

,
`

.
|
, a≥0,
n
m
,
q
p
∈ℚ+;

q
p
n
m
q
p
n
m
a
a
a

·
, a>0,
n
m
,
q
p
∈ℚ+,
n
m
>
q
p
.
Puteri cu exponent raţional negativ:

n m
n
m
n
m
a
a
a
1 1
· ·

, a>0,
n
m
∈ℚ+;
 restul proprietăţilor se păstrează.
Funcţia putere cu exponent natural nenul:
 f(x)=x
n
, f:|R→|R, n∈|N
*
;
 monotonia:
R pe e crescatoar strict f(x) impar n
) [0, pe e crescatoar strict f(x) par n
0] , (- pe oare descrescat strict f(x) par n

∞ ⇒
∞ ⇒
;
 paritate:
origine de fata simetric graficul impara, f(x) impar n
OY de fata simetric graficul para, f(x) par n


;
 semn:
0 ) ( impar , 0
0 ) ( par , 0
0 ) ( 2 n N, n 0,
< ⇒ <
> ⇒ <
> ⇒ ≥ ∈ >
x f n x
x f n x
x f x
.
Funcţia putere cu exponent întreg negativ:
 f(x)=x
-n
, f:|R-{0}→|R, n∈|N
*
;
 monotonia:
{0} - R pe oare descrescat strict f(x) impar n
) (0, pe oare descrescat strict f(x) par n
0) , (- pe e crescatoar strict f(x) par n

∞ ⇒
∞ ⇒
;
 paritate:
origine de fata simetric graficul impara, f(x) impar n
OY de fata simetric graficul para, f(x) par n


;
 semn:
0 ) ( impar , 0
0 ) ( par , 0
0 ) ( 1 n N, n 0,
< ⇒ <
> ⇒ <
> ⇒ ≥ ∈ >
x f n x
x f n x
x f x
.
Funcţia putere cu exponent raţional:
 f(x)=
n
m
x
=
n m
x , f:(0, ∞) →(0, ∞),
n
m
∈ℚ
*
;
 dacă
n
m
>0 ⇒ f strict crescătoare;
 dacă
n
m
<0 ⇒ f strict descrescătoare.
Radicalul unui număr pozitiv:
 ecuaţia x
n
-a=0 (n∈|N, n≥ 2, a∈|R, a>0) are o singură
rădăcină reală pozitivă;
 dacă a>0, n∈|N, n≥ 2 se numeşte radical de ordin n din
a, numărul pozitiv a cărui putere a n-a este a;
 notaţie x=
n
a ;
 notaţie
2
a = a ;

n
0 =0;

¹
¹
¹
'
¹
< −
·
>
· ·
0 x ,
0 x 0 ,
0 x ,
| |
2
x
x
x x ;
Radicalul de ordin impar al unui număr negativ:
 ecuaţia x
n
-a=0 (n∈|N, n≥ 2, n impar, a∈|R, a<0) are o singură rădăcină reală negativă;
 dacă a<0, n∈|N, n≥ 2, n impar, se numeşte radical de ordin n din a, numărul negativ a cărui putere a n-a este a;
 notaţie x=
n
a =
n
a − − ;
Proprietăţile radicalilor: ∀ m, n, k∈ℕ
*
, m, n, k≥2
 P1)
n n n
b a ab ⋅ · , ∀a,b≥0;
 P2)
n
n
n
b
a
b
a
·
, ∀ a≥0, b>0;
 P3)
m n mn
a a · , ∀ a≥0;
 P4) (
n
a )
m
=
n m
a ,∀ a≥0;
 P5)
n m
a =
nk mk
a ,∀ a≥0;
 P6)
nm n m
a a · ,∀ a≥0.
Operaţii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în factori, se aplică proprietăţile 1, 3 şi 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5;
3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5;

n
k
n
k
n n
a a a a a a ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ⋅ ... ...
2 1 2 1 , a1, a2, …, ak≥0; 
nm n m nm n nm m m n
b a b a b a ⋅ · ⋅ · ⋅ , a, b≥0;
4. împărţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietăţile 2 şi 5;

n
n
n
b
a
b
a
·
, ∀ a≥0, b>0;

nm
n
m
nm n
nm m
m
n
b
a
b
a
b
a
· ·
, ∀ a≥0, b>0;
5. raţionalizarea numitorilor:
 operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin înmulţire dau o expresie fără radicali;
-
( )( ) b a b a b a − · − +
, a, b≥0;
-
( ) b a b ab a b a t ·
,
`

.
|
+ t
3 2 3 3 2 3 3

, a, b≥0;
-
( ) b a b ab b a a b a
n n n n n n n n n n
− ·
,
`

.
|
+ + + + −
− − − − 1 2 2 1
...
, a, b≥0;
-
( ) b a b ab b a a b a
n n n n n n n n n n
+ ·
,
`

.
|
+ − + − +
− − − − 1 2 2 1
...
, a, b≥0, n impar;
Funcţia radical:
 f(x)=
n
x , f:[0, ∞)→[0, ∞), n∈|N, n≥ 2;
 monotonia: f strict crescătoare pe [0, ∞);
 f(x)≥ 0 ∀x∈[0, ∞);
 funcţia este bijectivă;
 inversa ei este funcţia putere.
 f(x)=
n
x , f:|R→|R, n∈|N, n≥ 2, n impar;
Ecuaţii iraţionale:
 ecuaţii care conţin necunoscuta sub semnul radical;
 rezolvarea constă în eliminarea radicalilor prin diferite transformări (ridicări la putere = cu ordinul radicalului, înmulţire cu
expresia conjugată), reducându-le la ecuaţii studiate;
 condiţii de existenţă numai pentru radicali de ordin par
k
x f
2
) (
: f(x)≥0 unde f(x) este o expresie în funcţie de x;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful