TehNium

bIblI oteca

arhIva
PERETE
ă forma, ă ş ş
ţ interioare le ţ alege, de
asemenea, ă necesitate ş gust,
imaginile având (în acest caz) numai rolul
de a ă prezenta o ă
MULTIFUNCTIONAL
Materialele de ă constau din:
stinghii de lemn de brad cu grosimea de 25
mm (pentru ţ schelet ului de
ţ ă ă aglomerate de lemn cu
grosimea de 12 sau 18 mm (pentru peretii
raterali ş rafturile mai lungi de 400 mm);
placaj gros de 5 mm sau geam gros de 6
mm (cu marginile ă ş cu
ă ponce sau acoperite cu hârtie
ă pentru rafturile scurte ş ţ
ă ţ verticali care nu ţ ă ţ
man) ; ş pentru lemn; 2-4 tuburi
fluorescente de 15-20 W; 3-4 prize
M
obila aceasta are marele avantaj
de a concentra pe ţ Ş
întreaga ă ţ a unui perete
dintr-o ă ţ destinate: 1. unei
biblioteci de câteva sute de volume, reviste,
albume; 2. aparatelor videosonore
(televizor, radio, picup, magnetofon,
casetofon) instalate stereofonic;
de bibelouri, vase de ă ă
roci , discuri ş casete cu ă
magnetice etc. In ă de aceste evidente
II
ă ţ functionale, ce fac ă ă ă mult
ţ liber pentru ş în ă
(evitând folosirea unor dula[>uri, rafturi ,
etajere, mese ... ) ş ă
concentrarea ş ă ă a
multor obiecte, mobila are un aspect estetic
deosebit de ă la care se ă ş o
ţ ă proprie, economica.
ţ stabili, desill.ur, singuri
dimensiunile ansamblului, In functie de
ţ peretelui pe care-I ţ instala .
.Antr-un colt al ă ă sau al ă ă poate fi construita o
ă ă de ă ă ă cu latura de 900-
1 000 mm, ă de 1 200-1 300 mm.
ă extragerea solului din excavatie, fundul ă va fI
ă cu un strat de ş gros de 50 mm. Deasupra acestuia
se va ş o foaie de carton bitumat. La fel vor fi ă
(placati) ş peretii , pe ă înMimea suprafetei celor patru laturi.
Apoi ş va fi ă cu o ş ă de mortar de var-
ciment, ă de circa 60 mm. Peretii pivnitei vor fi construiti din
ă ă ă NU boltari sau BeA, ă care vor fi tencuiti cu mortar
special de var-ciment (1 kg var, 3 kg ciment, 12 kg nisip, 6 ă
Pivnita. se ă ă trei zile pentru uscare, apoi se
ă ş In var va fi ă o solutie de 50 9 sultat de cupru la
2 I ă ă pentru a se împiedica aparitia mucegai ului sau a
unor ciuperci.
Mica ă astfel ă se ă cu un capac din
ă ă de 50 mm, încastrat în ş exact la nivelul
ş
In interiorul pivnitei vor fi ă numai alimente ambalate În
ă sau material plastic. Pentru a utiliza complet spa\i ul
restrâns, sticlele ş borcanele sau cutiile vor fi introduse în
containere   ă cu rafturi) din ă sau material plastic,
plasate in pozitie ă una ă alta, pe ă ă
pivnitei , care, in acest fel , este foarte ă ă pentru o familie.
TEHNIUM - aprilie 2000
electrice; cablu electric izolat, bifilar; bait
pentru lemn; vopsea ă de ulei.
Prelucrare ş asamblare. Incepeti prin
a proiecta, ă ş trasa cu precizie
forma de ansamblu a mobilei , precum ş a
tuturor ă ei din matenal lemnos.
ă ş ă desenul-detaliu (din
stânga), care ă mobila ă ă din
profi[ ă aceea
j
ă ş montati rigid
mai i ntâi scheletu din Ş ă de brad.
Fixarea lui o puteti face fie cu ajutorul
diblurilor montate in perete (in partea de
sus), fie folosind câteva pene de lemn
ă fpr1at cu ciocanul mtre stinghii ş
tavan. Intreaga lucrare de montaj ş
asamblare a ă din lemn
face numai . cu cuie.
pe rând
le veti plasa in interiorul acestei mobile cu
functionalitate ă Montati un
singur cablu electric bifilar izolat ă
cu un ş la unul din capete - ce va fi
introdus, la nevoie, în priza din peretele
apartamentului) de la -care trageti prize
separate fi!lcare ă ş aRarat.
Nu allmentatl mal multe aparate dintr-o
ă ă   Difuzoarele (boxele) -
instalate m pozitie ă - vor fi
ă cu mufe, care ă ă ă
comutarea lor ă la oricare dintre
aparatele electronice folosite.
ă partea din lemn a mobilei
terminate o veti ş (mai ales la
marginile ă ş la ă cu hârtie
ă apoi veti aplica pe ea (cu
pensufa) un strat de bait pentru lemn, iar
- ă uscare - veti da fie un strat de lac
incolor (nitrolac)j ce ă ă
culoarea lemnu ui, fie veti vopsi
suprafetele interioare cu galben deschis,
iar pe cele din ă în albastru deschis sau
I IncApere micA, polifunqionali

ă care are suprafaJa de doar 12-14 mp poate fi ă
astfel încât ă fie ă Ş ă ă ă multe lucruri, ş cum
vedeti în ă unde:
1. Pe ă ţ peretilor de ă ş ă sunt construite dulapuri diferite
pentru ă lenjerie de corp ş de pat, ă ă etc.
2. De-a lungul peretelui din stânga se ă o canapea (sau o ă
saltea ş ă pe un podium de lemn). iar deasupra, pe un suport metalic
rezistent, ă rafturi pentru ă aparate audiovizuale, o ă cu flori ,
bibelol,!ri. .. •
3. In dreptul ferestrei, un catarg de lemn (introdus fortat între ş ş
tavan) sau o ţ ă din material plastic va fi suportul pentru trei-cinci ă
electrice, orientate diferit.
4. Pe peretele din dreapta, tot pe un suport metalic, se ă o ţ ă
din fier zincat, de-a lungul ă vor fi ş ş cu haine, Înlocuind
astfel voluminosul ş Deasupra se ă o ă din pal sau placaj
gros de 8 mm, pe care pot fi ş geamantane, cutii etc.
5. O ă ă ă când nu este ă va fi ă ă la ă
ş improvizat. ă cu câteva perne groase din burete de
material plastic (în loc de scaune) , ea ă ţ ă
a camerei , În care ă ş ţ pentru ş
TEHN/UM - aprilie 2000
vernil (fofosind, de ă vopsea
ă
Observati in desen ă vitrinele sunt
deschise, dar le puteti monta, ă ţ ă
geamuri glisante. ă pentru
discuri de orice tip (se ă ă În ţ
ă nu unul peste altul) vor fi
capitonate cu material plastic expandat sau
cu linoleum asortat la culoarea interiorului
mobilei. La ş ţ ă din ă
(rafturi ş ş din geamuri glisante). ţ
aparatele, ă ş obiectele, având ă
ă nu ş ă ţ prea mari pe rafturile
mai lungi ă ţ ca acestea ă se
curbeze.
ş fantezia ş bunul gust al
ă constructor au aici de spus un
cuvânt important. pot fi aduse oricâte
ă de amanunt acestei piese de
mobilier moderne ş economice, In ş fel
încât ea ă se Integreze armonios în
apartament.
1- - -
I
II
Ă ANTIFURT
PENTRU Ă
Fiz. Alexandru Ă
Prl?gresele realizate În ultimii ani În domeniul
(alarme auto ş de ă sunt,
ă spectaculoase, de la reducerea ă a
ga/?arttuIUl, ş C!vertizorului sonor propriu-zis
(p,rm unor ctrCUlte integrate specializate),
modului de avertizare, ă la "modernele"
de amorsare-dezamorsare prin ă Un
smgur lucru ă - din. ă ş cel mai important În cazul
de ă - nu numai ă nu a progresat dar
ă a spune ă a dat chiar Înapoi ş anume
siguranta operatiunilor de amorsare-dezamorsare
respet?tiv "imun.itateC!" sistef!1ului ă de semnalele
electrtc.e parazIte dm medIUl ambiant. ă la un
autoturtsm par cat In ă se mai trece cu vederea cAte o
ă   ă ş tot mai frecvente fiind, acestea ă
ă ă prtn fenomenul de ş ă - ca In
povestea lUI ă ă - ă ş menirea ă la un
apartament de bloc, de ă un astfel de incident' repetat
ar provl?qa ţ ă al vecinilor, cu reactii
adeseort ImprevIzibile.
T Ţ din ac.este c.onsiderente propun constructorilor
amatort mteresat' o ă mai veche de ă antifurt
pe c.are am realizat-o În ă cu circa zece ani
ţ de atunci continuu ş ş Singurele
mcidente de ă   ă   s-au produs din vina mea
respectiv prin neverificarea ă contactelor arcuite
In tocul ş de la intrare. ă se ă ă
ş ă cu. pArghie de actionare, care 11
scute.sc pe A constructor/utiltzator de confectionarea ş
mentmerea In ă stare a unor contacte improvizate dm
lamele arcuite.
C
a punct de plecare În
realizarea acestui aver-
tlzor am ales o ă
mai veche de dispozitiv antifurt
(fig. 1) ă de revista "Le
Haut Parleur" ă "Popular
Electronics". Montajul ca atare
ţ ă corect ş sigur, dar
nu insist asupra lui deoarece nu
mi-au ă din capul locului
ă dintre ţ pentru care a
optat autorul, · ş anume: 1)
realizarea circuitului de
temporizare cu ajutorul unui
tiristor (Th1), ceea ce conduce la
  ă ş   mare a intervalului
de timp "calculat", În ţ de
ţ exemplarului de
tiristor folosit ş 2) logica de
a
:: l R2
Cl RS
1
ă a tiristorului principal
Th2.
Astfel, Într-o ă ă am
Înlocuit circuitul de temporizare
Th1, C1, R2, R3 din figura 1 prin
varianta cu temporizare ă
T1 , C1 , P, R2, R3 din figura 2.
ă ţ de
ţ (R7 din figura 1)
am Înlocuit-o prin becul B, care
ă atât ţ
ă a ă o ă
ş ă cât ş o iluminare de
orientare În ă
avertizorului.
AI doilea inconvenient al
montajului din figura 1 se ă
la faptul ca tiristorul principal
(Th2) este ţ blocat În
stare de "veghe" prin ţ
la ţ a tranzistorului T,
ceea ce presupune un consum
nejustificat de mare În repaus.
Drept pentru care am procedat la
inversarea logicii de ă T-
Th2, ş cum se ă În figura 3.
ă ă ă are un
consum de curent neglijabil (sub
1 mA) În starea de "veghe" ş
ţ ă ă avantajul
reglabile ş
anterior. In fine, de la montajul
ţ ă ă ţ de
anulare a ă de pornire,
ă proprietarului pe timp de
noapte, de exemplu.
Modul de functionare
La conectarea tensiunii de
alimentare +U prin Închiderea
ă general K2, toate
K2
R7
-
ov
TEHNIUM - aprilie 2000
lM 11 n.
Kl(N.I.)
La u,a ci ..
intr .. re
R1
1k
C2
47nF
Supraveghere
interior
I1 I2
K2
K2
 

RS
+u
(6-8V)
A • 330
Intr.ruFatoare
interioare de
tf,upr ........ egher ..
<normal
: Ji> "
-Intrerupa'to." 1 a
u"a ci .. i ntrare
<"ormal tnchi"' )
celelalte ă (11 ... In,
K1 ş K3) fiind Închise, se
ă starea de " veghe".
Polarizat În ă prin R1 , P ş
R2, tranzistorul T1 ă
aproape instantaneu În
conduc)ie, blocându-I pe T2. Cu
TEHNIUM - aprilie 2000
T2
9D137 OV
. . ... ;. 1
tranzistorul T2 blocat, tiristorul
Th ă În continuare blocat,
deci avertizorul sonor S oprit ş
becul B stins. Am precizat ă
T1 ă aproape instantaneu În
(Continuare În pag. 7)
o
+
+
+
+
+
O
+ + + +
• +

+ + + + + +
-i
+ +
+ +
...
+++
+
.,.
+ +
++
+ +
+ +
;-
+
II
_'4:(·]:trii·]_L ___________ __ --------.:.---------
Ă DE·TENSIUNE
·12 V, + 12 V
Ing. Mihai-George CODÂRNAI
: ... .. ....... .•.... ... -... ". _ .•.............•.. .. .. --.•..... _ .. _ ..• _ ... 0_0_. __ ... _. _ .. _ ..... o_o. _. _ .... .. :
. .
: R2 51 :
; -
lk
11'1 1'12 :
.

IES :
- - '111 REF' F
o •••••• _ 0 .0 • • • • _ _ _ . _ o -o • •• o • •••• • • • ••• • • • 0 •• • • • • • • • •• • • 0 • • •• •• •••• ••• ••• • _ • •• •• •• • •• • • ••• •••••• •• ••••••• 1
----- -
A
limentarea minimotoarelor de
curent continuu cu tensiune
ă precum ş modificarea
ă acestei tensiuni nu sunt
Intotdeauna un lucru ş de realizat.
Un montaj electronic destinat ă
ă cerintele mentionate ş
care ă livreze la ş o tensiune
ă Între -12 V ş + 1 2 V, la un
curent de 3-400 mA, este prezentat În
figura 1. ş cum se va observa
ulterior, intervalul de curent la ş
poate fi modificat relativ ş ă ă
ă structurale majore În
constructia sursei . Utilitatea ş
aplicabilitatea acestui montaj se
ă de exemplu, În modificarea
ă ă ă ş mecanice, a turatiei
unui motor electric de curent continuu
cu magneti permanenti al unei
ş de ă cu inversare de
sens de rotire, a unui agitator cu
ş (de ş ă ca acela
amintit anterior) pentru laboratoarele
de chimie sau, poate mai sugestiv, În
cazul ă motorului unUi trenulet
electric.
Principial , sursa este ă
dintr-un redresor cu un filtru capacitiv,
urmat de un stabilizator parametric
dublu de tensiune de -5 V ş de +5 V,
de la ş ă prin intermediul
unui potentiometru liniar, este
comandat un amplificator "operational
de putere". Pentru o putere de ş În
curent continuu de aproximativ 5 W,
II
alimentarea ă se va face din-
tr-un transformator de ă putere de
circa 10 W, transformator care trebuie
ă ă un secundar simetric de 2 x 12
V ş care se va cupla cu sursa la'
bornele AI , M, A2.
Redresorul este ă din
puntea redresoare 3PM05, ă
de sigurantele fuzibile SI ş S2. La
ş din redresor, ă de mediana
de alimentare, filtrarea se face cu
condensatoarele C4 ş C5, iar la
bornele lor se obtine o tensiune ă
ă de ± 15 V.
Stabilizatoarele parametrice sunt
realizate cu grupurile Rl , DZl ş R2,
DZ2, la ş lor obtinându-se
tensiuni fixe de -5 V ş +5 V. Acestea
ă sursa de tensiune de
ă care ă ş excursia
ă a amplificatorului comandat.
Cu ajutorul potentiometrului Pl se
prescrie tensiunea de ş a
amplificatorului de putere. In functie
de pozitia cursorului acestuia,
tensiunea de ş Între bornele Ş
ş REF ia"valori cuprinse Între -12 V
+ 12 V. In acest mod are loc ş
schirnbarea sensului de rotire a
motorului, o ă cu schimbarea
ă tensiunii de ş
Chiar ă se ă brusc
pozitia cursorului Între cele ă valori
de ă ale tensiunii de ă
tensiunea de ş are o variatie ă
În sensul prescris ă grupului de
integrare R;.3, (CI +C2) sau R3,
(CI +C3) . "Intârzierea" este de
aproximativ 30 de secunde, interval În
care tensiunea de ş ă lent
de la O V la + 12 V sau - 12 V ă la
intrare are loc o variatie ă de la O
V la +5 V sau la - 5 V a ş pe
cursorul potentiometrului Pl) . In acest
mod are .Ioc ş modificarea turatiei
motorului , ceea ce conduce la o
utilizare mai putin ă a acestuia ş o
ă cu aceasta la ş ă
ansamblului. Pentru a putea obtine
constante de timp ş de mari, la
valoarea ă a rezistentei R3, sunt
necesare condensatoare de
capacitate relativ mare ş nepolarizate,
aceasta ă faptului ă excursia
tensiunii de ă se face Între
ă tensiuni opuse ca polaritate.
Artificiul la care s-a recurs pentru a
evita acest inconvenient este
utilizarea a ă condensatoare
electrolitice uzuale, ş În "sens
invers de ă   de câte o ă
ş cum sunt rrezentate În ă
grupurile C2-D ş C3-D2. Se obtine
astfel un condensator a ă valoare
ă În apl icati a de ă este
de 100 flF.
Amplificatorul operational de
"putere" are În compunere un
amplificator operational consacrat de
tip J3A 7 41, succedat de un etaj În
contratimp cu ă tranzistoare
complementare 9D135-9D136 sau,
pentru curenti mai mari spre ă
una din perechile
9D441 -9D442 etc. In ansamblu,
configuratia ă un amplificator
neinversor a ă amplificare În
tensiune referitoare la ş din
emitoarele comune ale celor ă
tranzistoare este ă de
Au=1 +(R5+R6)/R4
Introducerea ă În
ă a rezistorului R6 are rolul de a
proteja etajul compus Împol"riva
ă accidentale, de ă
sau de ă ă a ş spre bara
de alimentare de ă Rezistorul
ă curentul de ş ş ă
rolul mai putin uzitat În general , a8ela
de fuzibil Ît) cazul unui scurtcircuit
Îndelungat. In cazul de ă curentul
de ş În scurtcircuit nu ă ş ş
j ;2 A. Puterea ă pe R6
ă ş ş 1 W (R6 fiind de 0,5 W),
ducând la arderea rezistorului ş astfel
la Întreruperea ă de curent spre
ş montajului.
ş cum am amintit ş la Început ,
intervalul curentului de ş se poate
modifica cu ş ă fie În sensul de
restrângere, fie de ă În functie de
valoarea rezistentei R6. Prin ă
valorii acesteia intervalul se
ă iar prin ş ei se
ă ş In cazul extinderii domeniului
de curent este absolut necesar a se
tine cont de disipatia pe tranzistoarele
de ş ş de a se utiliza radiatoare
de ă ă adecvate, precum ş de
folosirea unor tranzistoare de curent
mai mare.
ă se ş extinderea
curentilor de ş spre 3-4 A, este
necesar a se folosi tranzistoare de
TEHN/UM - aprilie 2000
__________ -'-_______________ ----'_.i:I.l;ttil.'_
Fig.
2
Fig.
3
Fig.
4
o
o
o
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
• +
+ +
++
++
++
+ +
o
++++++++
+
+
+ + 1-
+
+++++++
+
+ +
+
. ++ ++ +
+ + +
+
+ +
+ +
+ + + +
+
+
+
+
+ +
+
+ +
+
+
+
o
+
o
o
f-a
o  
III 52
o
51
ş de tip Oarlington 80681-80682. De asemenea,
rezistorul R6 se va redimensiona pentru disipatie mai mare
de 2 W. Astfel, in desenele de cablaj (figurile 2, 3, 4) este
ă un traseu suplimentar pentru a se putea monta un
rezistor de putere mai mare În locul rezistorului de 0,5 W.
Toate celelalte rezistoare sunt de 0,25 W.
in contextul puterilor mai mari cerute de la.montaj, este
ă ş necesitatea folosirii unui transfor!llator de
,alimentare de putere ă
TEHNIUM - aprilie 2000
Ă ANTIFURT PENTRU Ă
(Urmare din pag. 5)
conductie, deoarece ă ă un infim
decalaj de timp (sutimi sau mii mi de ă între
închiderea lui K2 ş conductia lui T1. Acesta ar putea
duce - ş inaezirabil - la deblocarea tranzitorie a
lui T2 ş implicit, la ş ă Tocmai
din acest motiv a fost introdus intre divizorul din
poarta ti ristorului ş ă condensatorul C3 de
valoare suficient de mare ă experimental).
Condensatorul C2 ar-e rolul de a decupla
eventualele semnale parazite din baza tranzistorului
T2, "captate" de firele de conexiune relativ lungi ale
ă de supraveghere 11 ... In.
" Violarea" spatiului supravegheat se traduce prin
deschiderea (cel putin) unuia dintre ă
11 ... In sau K1, montate în ă de acces spre
ă La deschiderea ă dintre ele, T2 ă
în conductie (polarizat prin R3) , tiristorul Th
ă ş avertizarea ş cu
automentinere ă chiar ă ulterior
ă "violat" este reînchis de ă ...
vizitatorul nepoftit. Blocarea ă se poate face
numai -prin deschiderea întrerupâtorului de
alimentare K2, pe care vom avea ă ă
am ă cât mai "ascuns" pentru persoanele
. neavizate.
Pentru ca proprietarul ş persoanele avizate) ă
ă intra în ă ă ă ş ă
sonore, în circuitul de temporizare (pornire
ă a fost introdus ă K1, care în
starea de "veghe" trebuie ă fie închis. ă
deschiderea ş proprietarul are la dispozitie un
interval scurt de timp (1-3 s) pentru a-I deschide pe
blocând astfel montajul; în caz contrar, ă
intervalul de temporizare prestabilit va fi ş ă
avertizarea. Durata ă se ş prin
alegerea lui C1 într-o ă ă de maximum
4-5 s ş se ă la valoarea ă din
potentiometrul P.
Pe timp de noapte (sau în alte ă dorite),
proprietarul poate anula întârzierea ă prin
simpla deschidere a ă K3.
Montajul se ă de la o ă de
tensiune ă de 6-9 V, foarte bine ă care
ă suporte "lejer" ă ă ă ă
consumul de curent al avertizorului sonor S (de
ă o ă de politie" ă cu tranzistoare
sau pu circuite integrate, cu puterea de 2-3 W) ş al
becului B, pentru interval de timp nelimitat.
a ă ă de realizare ă
(amplasarea pieselor pe ă montaj, schema
cablaj ului imprimat ş cea de ă a ă este
ă în figurile 4, 5 ş rerspectiv, 6.
D .
. ţ cu
MMC4093 ş MMC4013 (III)
CI
Ing. Gabriel RUSU
(Urmare din ă trecut)
BEEPER PENTRU Ş
PI
1/4 ClI
e2
ă ş ş mai departe, ă
la decupla rea ă S-au
ă reglaje pentru durata ş tonul
semnalului sonor, putând fi
efectuate cu ajutorul potentiometrelor
P2, respectiv Pl.
In figura 7.2 se ă diagramele
de timp ale semnalelor rezultate la
ş ţ Ş ş la ş
circuitelor basculante bistabile. ă
,avem În vedere exemplul prezentat,
prin combinarea duratelor impulsurilor
Figura 7.1. Bseper pentru ş - schema electrici.
M
ontajui a ă ă
ă e ă În figura
7.1 ă ă trenuri de
impulsuri (beep-uri), urmate de o
ă ă (a ă ă e
ă cu cinci impulsuri). Poate fi
folosit ca sistem de avertizare ă
a mersului Înapoi al automobilului, În
scopul ă unor eventuale
LISTA DE COMPONENTE
- rezistoare: R1-33 1<.0.; P1, P2-500 1<.0.;
- condensatoare: C 1 -0,1 IJ.F; C2-1 IJ.F;
- tranzistoare:T1-BC170, B<;:172 etc; T2-2N3055 (B0635);
- circuite integrate: CI1-MMC4093; CI2-MMC4013;
- difuzor dinamic: an Iminimum 3 VA.
accidente.. Alimentarea se preia de la ş un divizor de ţ ă timpii . pot rezulta ş alte arhitecturi ale
ă de ş sau de la ţ fiind de poarta G3. schemei, cu rapoarte diferite sunet-
microcontactul din cutia de viteze. La ş ţ G3 ă o ă de
Oscilatorul cu poarta trigger durata tl, ă de o ă t2 = 5 tl, ă
Schmitt Gl ă semnale cu unde tl este perioada impulsurilor de Pentru acoperirea zgomotului
frecventa ă În spectrul audio. ' tac\. Operatorul G4 permite accesul motorului ş al mediului ambiant, nivelul
Pentru sporirea eficientei dispozitivului, semnalului audio la amplificatorul sonor trebuie ă fie destul de ridicat. În
semnalul e Întrerupt periodic de ă suplimentar doar atât timp cât ş a,cest scop, amplificatorul de putere e
generatorul de "pauze". Acesta se ţ G3 se ă În 1 logic. ă
compune dintr-un astabil de ă astfel ă beep-uri urmate de o ă compus din ă tranzistoare În
r-------------------------, conexiune Darlington. Tranzistorul T2
ş Gl
ş G2
ş 01
ş 02
J
ş G3
ş G4

..... 1..0
"'"
... ...
. 11
I
..
.
t:
la.
1 ...
l'
1 ..
lJ..
este de putere, preferabil 2N3055 sau
alt tip capabil ă suporte un curent de
peste 1 ,4 A. Se poate utiliza cu succes
un tranzistor compus din seria BD, dar
În acest caz este ă ş
unui radiator pentru disiparea ă
De asemenea, difuzorul va avea o
putere de minimum 3VA ş o
  ă de 8 n.
În figura 7.3 este ă o
ă de cablaj. Tranzistorul qe
putere nu ă radiator de ă ă
În mod normal, timpul de mers Înapoi
este suficient de scurt pentru ca acest
tranzistor ă nu se ă ă .
TEHNIUM - aprilie 2000
GREIER
D
in categoria imitatoarelor,
a surogatelor electronice,
parte ş montajul
ă   care reproduce târâitul
greierului.
Schema (figura 8.1) se
compune dintr-un generator de
ă ş o parte de
ă care ă
semnalul sonor În ă târâituri
urmate de o ă ă
Generatorul de ă
are În compunerea sa trei
multivibratoare astabile care se
ă reciproc ş ă
timbrul , respectiv tonalitatea
semnalului debitat În difuzor.
- Constantele de timp ale celor trei
oscilatoare se pot modifica ă
ţ ă cu ajutorul ţ
semireglabile P1 , P2 ş P3.
Partea de ă este
ă dintr-un al patrulea
oscilator ş un divizor de ă
cu 4. ă ţ a
montajului ă succesiunea
În timp a sunetelor ş a pauze lor
dintre ele. Prin modificarea pozitiei
cursorului ţ P4 se
ţ ă asupra ţ
impulsurilor de tact, ceea ce
ă ă   respectiv
ş duratei de ţ a
sunetelor emise. O ă ă
Ă
Fig. 7. 3
Cablajul
Imprimat
scara 111,
partea ă
ş modul de
amplasare a
componentelor
LISTA DE COMPONENTE
R1 T1 [V0 o o
o-c===>o o
o
El:
4
o o
- rezistoare: R1-470 k.n; R2-33 k.n; P1, P2, P3-470 k.n; P4-220 k.n;
- condensatoare: C1, C2, C3 - 100 nF; C4-470 nF;
- diode: D1-1 N4148;
- tranzistoare:T1-BC17, BD135; .
- circuite integrate: IC1-MMC4093; IC2-MMC4011; IC3-MMC4013;
- difuzor: minimum 16 0/0,25 W sau ă ă
ţ de reglare a timbrului ,
ă ş ţ de ţ  
semireglabilele se pot substitui cu
ţ fixe.
Punerea În functiune, respectiv
Întreruperea ă semnalului
sonor se poate face fie prin
cuplarea/decuplarea sursei de
alimentare, fie cu ajutorul ă
de ă greierul va "cânta"
atât timp cât intrarea de ă
se ă În 1 logic, ă la VDD'
ă folosirea de
socluri adecvate pentru circuitele
integrate utilizate În montajele
prezentate, unul din principalele
motive fiind acela ă majoritatea
constructorilor ş  
ă sau avansati, folosesc
pentru sudarea terminale lor
componentelor ciocan de lipit de
tip pistol-transformator. În jurul
ansei acestui aparat se produc
câmpuri magnetice suficient de
puternice pentru a distruge
circuitele integrate CMOS prin
ţ de ţ de asemenea,
ă experienta amatorului În
executarea lipiturilor este ă  
chiar ă se ă un letcon
de putere ă   circuitele integrate
se pot distruge . prin ă
ă a terminalelor.
soclurile ă un cost
suplimentar, amatorul este scutit
de "dureri de cap" apelând la
aceste accesorii. Soclurile se vor
monta ă ă integrate, acestea
urmând a fi plantate ulterior, cu
ocazia ultimelor ş Nu În
ultimul rând, prin folosirea lor,
soclurile permit verificarea ă a
ă unui circuit integrat,
prin Înlocuirea cu unul de ş
tip Într-un montaj deja realizat.
BIBLIOGRAFIE •
Pentru Întregul ciclu de materiale
(vezi nr. 2 ş 3/2000) autorul a folosit
ca biblioQrafie:
• luhan Ardelean, Horia Giuroiu,
ă Petrescu - Circuite integrate
CMOS. Manual de utilizare, Editura
ă 1986
• Data Book Microelectronica. 1989
+3-1SV
TI
O,,
Figura 8.1. Schema ă de principiu a imltatorulul GREIER
TEHN/UM - aprilie 2000
i"I'l'J§;@"W4'''!J!
Ue
hiMi'ejQ
Lumea ă a
INTERNETULUI
(hacking
J
cracking
J
phreaking)
limbaje de programare ş
prin utilizarea unor mici
programe care fac ca aplicati a
ă ă ă   ă
utilizatorul are licenta ă
(fac aici observatia ă pe
Internet, sunt multe situri cu ş
ş crackeri care nu fac altceva
decât ă ofere, pentru o ă
aplicatie, chei de deblocare sau
ţ ă - serial number - obtinute
de la aplicatii legale ş care nu au
nici o ă ă cu crackingul
Ing. Nicolae SFETCU
Subiectul acesta este prea vast pentru a fi epuIzat
singur artIcol. cititoriI se vor arita InteresatI,
vor avea de ·ticut comentarii sau vor dori ş limureasci
anumite aspecte ale problemei, vom continua.
efectiv). .
Phreakerll sunt o categorie
C
ând mi. s-a propus de
ă redactie ă scriu
despre fascinanta lume a
actiunilor de pe Internet situate
la limita ă ţ (sau chiar
dincolo de ea), am fost imediat
de acord, considerând ă este
relativ ş voi selecta diverse
articole din reviste de
specialitate ş de pe Internet,
unele chiar din mediul
  ţ   .NOI face o
"compilare" ă tematicii,
traducerea, ş - ş gata, a
ş articolull
Ei bine, nu a fost ă fie ş
Articole am destule, ă
Domnului, m-am "documentat"
serios În acest domeniu de-a
lungul timpului. Dar nu se
potrivesc unul cu altul ş toate cu
ţ mea (pe care o ·
consider foarte ă asupra
subiectului. Unele îi ă
pe hackeri criminalii Internetului, ..
ş ţ de care ai face bine
ă te ş ă vrei ă mai
ă cu vreun ban În buzunar
sau cu calculatorul întreg; de
partea ă hackerii care
scriu articole se ă ş
supraoameni, pentru care ţ
. ţ sunt simpli muritori
inocenti ("Iamer" sau "newbie",·
În limbajul lor). Pe de o parte,
primii folosesc un limbaj evaziv,
alambicat ş voit academic, pe
când ţ ă în mod
voit un jargon specific, care îi fac
de ţ pentru un ţ
de multe ori ă pe
ă ă ţ pentru ţ
aceasta nefiind decât o
manifestare de teribilism
ă vârstei lor (marea lor
majoritate sunt studenti sau
eleyi). Una peste alta, ş s-a
EI
aparte de "ilegali   care, la
format o opinie ă ă prima vedere, ar ă ă nu au
În prezent oricine poate fi hacker nici o ă ă cu lumea
ă se ă suficient Internetului: ei ă În
pe Internet, ţ ca.re chiar mod ilegal retelele telefonice,
ş ă   ă   sunt de folosind montaje el.eetronice
fapt ş În calculatoare. specifice sau calculatorul, astfel
Mai mari sau mai mici, dar, Încât centrala ă prin
oricum, nu sunt ă care au accesat reteaua nu-i
"newbie" - ca ă folosim termenii simte sau "crede" ă au o
lor. . - convorbire ă
Ş mai ă vreo trei ă detaliem putin. ă
categorii de hackeri pe Internet, ş mea, hackerll sunt cei mai
dar . care ă o tratare ş Folosesc ca sistem de
ă cu ă ocazie: cei care operare aproape în exclusivitate .
ă marketingui pe Internet ş foarte rar Windows
În scopuri pur comercial.e· NT ă 'nu le ş de
(incluzând aici ş spionajul Windows 95/98, ă
economic), ' organizatiile din ă ş de ă ş te
domeniul ă vor desconsidera ă la adânci
economice, care folosesc ă Chiar ă aduci
Internetul În scopuri distructive vQrba .. de' '. Windows NT, nu
sau pentru a se organiza, ş .. pomeni de Microsoft, ă
serviciile secrete, pentru care rezultatul va fi ş cu cel de
orice planificare ă care nu mai sus. Aproape toti sunt tineri
ia În considerare impactul (unii dintre ei fiind chiar
Internetului este ă ş administratori de retele), cei mai
din start. buni ş mar "cuminti" ajungând,
Dar ă facem câteva ă . o '. ă ă
ă necesare: . ş : În securitatea
HaQklngul a devenit În caleulaJoarelor ă nu ei,
prezent sinonimul a tot ceea ce atunci cine, nu?).
este mai ă pe Internet, pentru ş s-a ajuns ca firme de
unii, sau, pentru altii, al genii lor renume ă magazine pe
rele În ale informaticii. Unii includ Internet etc.) ă angajeze În mod
În acEtst termen tot ceea Ce este special echipe de ş hackeri
legat de ,exploatarea ă a (denumite .tiger teams" - echipe
ă sistemelor infor- de tigri) pentru a testa ş
matice. Personal, asocia; evidentia ă
ă denumire cu actiunile de propriilor sisteme de protectie,
penetrare ă În anumite care ă fie ulterior ă ă
. calculatoare, situri web, ţ În functie de rezultatele obtinute
informatice prin evitarea sau de aceste echipe.
"spargerea" cod\Jrilor de. acces. ă ş ă
Crackerll sunt, În general, cei ilegal sistemele de securitate de
care se. ă cu modificarea acces) aproape În exclusivitate
ă a aplicatiilor software servere greu accesibile,
protejate prin folosirea unor modificându-Ie ş ş
TEHN/UM - aprilie 2000
apoi cu aceste ă precum
un ă cu trbfeele sale. De
remarcat frecventa decon-
ă cu care sunt atacate
serverele Pentagonului (sute de
mii de ă pe an, dintre
care peste 50% ş pentru
diverse niveluri de acces!) ş
ş din ultimul timp
asupna siturilor celei mai mari
companii de ă pe Internet
(Amazon. com) ş guvernului
Japoniei. La noi În ă eram pe
Internet acum câteva luni cân·d,
Într-o noapte, a Început ă se
ă pe listele de discutii:
"Fugiti repede la Ministerul
Finantelor, ă nu se ş
administratorul de sistem, ă
vedeti ce le-am ă   Apoi,
ă circa o ă ă ă situl
M.F. a fost "spart" din nou, de
fiecare ă ă ă a se produce
(aparent) pagube deosebite.
Oricum, cred ă acum
administratorul serverului
respectiv nu mai ă acolo!
Cei care folosesc ş
Windows 95/98 pentru "hackuit",
ă ca ă aplicatie
din Windows programul Telnet
sau aplicatii specifice dezvoltate
de alti hackeri.
Din arsenalul lor fac parte
atât ş "cookies"
ă mici programe
dezvoltate În primul rând pentru
aplicatii comerciale pe Internet,
care se ă În calculator
ş transmit informatii
expeditorului, cât ş ş
"cai troieni" ("trojan horses"),
progrflme care se ă În
calculator ă ă ş
ţ ş prin care
expeditorul poate folosi
calculatQrul "victimei" ca pe
propriul lui calculator.. Este
ă În acest sens
aplicatia "Back Oriffice",
ă de un. grup de hackeri
autointitulat "The Cult of the
Dead Cow", care ă
ă din Microsoft
Oftice.
De altfel, hackingul este o
ă ş ă ş În cazul
unor companii de renume· sau
chiar guverne. Aplicatii
binecunoscute ca WS FTP,
IC099 ş oricare alt program
pentru transmiterea sau
receptionarea informatiilor pe
TEHNIUM - aprilie 2000
Internet (inclusiv - sau mai ales?
cele ale lui Microsoft
Corporation) se presupune ă
sunt folosite de companiile care
le-au creat pentru acumularea
unor baze -de date privind
informatiile continute În
calculatoarele utilizatorilor lo(
IC099, de exemplu, ă
chiar În contractul de agreement
care ş programul ă va
transmite spre ă
informatii despre utilizator. De
asemenea, guvernul SUA, prin
ANSA (un serviciu de securitate
coordonator), ă În
prezent la un proiect ă nu I-
a finalizat deja!) prin care ş
propus ă controleze ş ă
acceseze toate transmisiile de
date ş inforniatii prin Internet ş
prin satelit, dar ă este un alt
subiect) .
ă o astfel de prezentare,
ar putea exista persoane care ă
ă ă "munca" crackerllor
este mai putin ă ş
ă decât cea a
hackerilor. ş   Activitatea de
hacking nu ar putea exista ă ă
cracking, ş invers se poate!
Crackerii se folosesc de limbaje
de programare precum Basic,
Pascal sau C++ pentru a aduce
un ă la nivelul unei
simple colectii de instructiuni ale
procesorului 80XXX ş de date
specifice (Ia nivelul limbajului de
asamblare). La acest nivel se
poate obtine controlul total
asupra sistemului ş tot la acest
nivel ă debuggerul.
Debuggerul ş editorul sunt
uneltele principale ale
crackerului. Cu ele crackerur
poate rula un program
instructiune cu instn:Jctiune,
pentru a vedea ce face acesta În
timp real, ă
ţ ă continutul
locatiilor de memorie,
manipuleaza registrele CPU ş
ă efectele ă
ă de ei asupra programului
initial. În acest mod este
modific'al . programul ţ ă
accepte comenzi altfel
considerate ilegale sau este
"spart" programul respectiv
astfel Încâ! ă ă ă
utilizatorul detine licenta
ă .
Ş ă ă aici intervine
ijllIN#;@"MDJil!!iCemijjie!iI
problema copyright-ului, cea mai
ă ă ă din
punctul de vedere al
realizatorilor de software, care
ă ă munca, banii ş timpul
alocat de ei pentru elaborarea
unui anumit se duc pe
apa sâmbetei atunci când apare
un cracker ţ care le sparge
toate nivelurile de ţ ş
ă pe ţ ă aplicati a lor,
pe Internet sau CD pirat. Pentru
companiile de software mari ,
aceste pierderi sunt recuperate
din ş urile obtinute de la cei
care ă ă licenta, chiar
ă la nivel mondial, ş
ă sub 50% din ă
total al utilizatorilor. Grave ş
descurajante sunt aceste practici
pentru firmele mici sau
persoanele individuale, care,
fiind devalldate· de rezultatul
muncii lor Înainte de a se pune
cum trebuie pe picioare, ă
În unele la ă ă
de pionierat.
Dar, ş consider sincer ă
ă ă nu este nici
ă nici ă ă pun ş
dvs . . Întrebarea pe care mi-a
pus-o nu de mult un cunoscut ş
la care nu am ş cum ă
ă În prezent România
este una din cele mai Înapoiate
ă din Europa (probabil ă doar
Albania este mai În ă În
domeniul ă
calculatoarelor, ş are una din
cele mai Înalte rate ale pirateriei
software-ului din lume (peste
90%). Cum ar fi ă România
ă toti utilizatorii ar fi respectat
cu ţ copyright-ul, utilizând
numai produse licentiate? A nu
se uita ă inclusiv Turbo Pascal,
Fox Pro sau MSDOS, atât de
mult folosite În ş noastre,
ă ţ ă Ş cu cât sunt
mai putini utilizatori, cu atât ar fi
din ce În ce mai putini
ă ă ceea ce ar fi, În
final, un dezava,ntaj pentru
ă de software (decât
100 de ă ş ş un
singur ă ă mai bine 80
de utilizatori , dintre care 10
ă ă Repet, nu sunt de
acord cu teoria acestuia, dar
personal nu am ş cum ă
contrazic.
(Continuare În ă viitor)
m
ra


i

Cl
Cl
I
AMPLIFICATOR STEREO AS 15201
-,- ------
 
---- ----------
Schema de principiu
ă '0\ o. de ă c.u
Q ........ ph fI caror-v' +6 ro
<=;;'QI"<:" 11"\0
~
~
~
~
~
C>
C>

EI
......... /'     ~
e "U > :>:
II)
In-
ij ij
Amplasare piese
ij ij
.$ 15201
ÎU
Proie'ctarea
INCINTELO A USTICE (III)
Ing. Aurelian MATEESCU
(Urmare din ă trecut)
In I e
ţ IncInta ă rezolvarea cea mai
ă privind separarea celor ă unde acustlce emIse
de membrana difuzorului, : tez07vare const§nd ln Tnchlderea
ş ă a unul volum de aer ln Interiorul unei incinte Tn care
este montat un difuzor.
CircuItul electric ş pneumatic al acestui tip de ă
este analog cu un filtru , trece - sus de ordinul 2, av§nd
ă controlat de rezonanta ş de amortizarea
ă Constructiv se ţ ă variante de incinte
-
- panou Infinit (the Infinite bafflfJ), denumire ce provine de
la modul de comportare a panou/u/ acustlc Infinit. Volumul
acestui tip de ă este suficient de mare, astfel ca
rezistenta pneumaticl1 a aerului (compliance) din ă ă
fie mal mare dec§t rezistenta ă de suspensia
difuzorului; , '
- suspensie (the alr suspenslon), caz Tn care
rezistenta   ă de aerul din ă este mal ă deC§t
rezistenta suspensiei difuzorului cel putin trei ori.
ă combinatie dintre Q;suspensle "moale" ş o
ă de volum mfc a l'fqst ş ă este des ă de
fabricantii de Incinte. Incinta ă poate fi bine ă
Tn ceea ce ş caracteristica de ă ln ă
ca ş ş semnale tranzitorII. Acest tip de ă a
fost deosebit de popular ă de la inceputul anilor '50.
Suspensla ă ă de Harry Olson ş J. Preston
ln 1949, a condus la ă ş ă largi, o
contributie ă ,, 8v§nd Edgar Villchur, fondator al
firmei Acustlc Research ă cu Henry Kloss). Kloss
a fondat alte ă firme de renume, KLH Advent, care au
popularlzat solutia suspenslei acustice. Jn anfJl 1972,
Richard SmaU a pubUcat ă articole care ă
toate datele rSferlto8(8 la Inclntele lnchis8. "
. '
, Definitia termenilor, in cele ce
ă se vor utiliza o serie de
termeni ţ ă cum ă
- f3 = ţ la- care începe
inflexiunea la ă inferior al
benzii de ă
ă ă ă puterii
ş ă presiunii cu - 3 dB;
- fs = frecventa de ă a
difuzorului; .
- fc = frecventa de ă a
sistemului format de difuzor montat
În incinta ă ,
- a = raportul _' reactan.-
ă ţ ă (Ia circuitul ·serie) sau
ţ ă ţ ă (Ia circuitul
paralel);
m
- ats = a total al difuzorului la fs,
(luând În calcul toate rezistentele
difuzorului); ,
- atc = a total al sistemului
format de difuzor + incinta ă
(considerând toate rezistentele);
- Vas = volumul de· aer ce are
ş ă ă cu
suspensia difuzorului;
- Vab = volumul de aer care are
ş ă ă cu
incrnta; .
- Xmax = deplasarea ă
ă a conului difuzorului;
Vd = volumul maxim
determinat prin deplasarea ă
a con ului difuzorului Xmax;
- Sd = ţ ă a
conului difuzorului;
- Vb = volumul intern net al
incintei;
- a = raportul rezistentelor
acustice;
- n = randamentul;
- Cas = ţ ă a
suspensiei difuzorului;
- Cab = rezistenta ă a
aerului din ă
Un loc important În ă
lucrare ÎI va avea factorul a, factor
care descrie ce se ă cu
rezonanta incintei: el ă
ţ factorilor electrici ,
mecanici ş pneumatici, modul cum
ş În ţ ă
ţ ţ difuzor +
ă
Figura 3.1. ă ţ
Între diferite valori ale coeficientului
a ş ă În ţ ă al
combinatiei difuzor + ă Din
observarea acestei figuri se pot
trage câteva concluzii.
La ă inferior al benzii
audio, incinta ă ă o
ă de ă relativ putin ă
de circa 12 ă Comparativ
cu o ă bassreflex sau cu
radiator pasiv, care ă o ă
de 24 ă o ă ă
care are ş valoare pentru f3
va prezenta un ă mai bun la
ţ joase ( .. mai mult bas") ş o
stabilitate mai mare În reproducerea
semnalelor tranziente.
Câteva valori ale coeficientului
a pot fi asociate cu caracteristici de
ă specifice, care pot fi
categorisite ă cum ă
1) atc = O ,5 amortizarea este
ă reproducerea semnalelor
tranzitorii este ă
2) atc = 1 IV 3 = 0,577 ă
conform functiei Bessel - 02) curba
de ă cu aplatizare ă
3) atc = 1IV2 = 0,707 ă
Bul1erworth - B2) curba de ă
cu aplatizare ă ş ă de
ă ă
4) atc > 11V2 > 0,707 ă
ş - eliptic - C2) putere
ă ă ţ ă ă
cu degradarea ă la
semnale tranzitorii, dar În limite
acceptabile.
Asupra valorilor lui a se pot face
ş alte aprecieri, mai ales ă acesta
poate lua valori continue, fiecare
valoare având ă asupra
ă ţ sunetului generat de ă
- valori ale coeficientului atc În
jurul valorii 1 ă incintei ă ă
ş putere a sunetului, fapt apreciat
de ă auditoriu;
- ă valoarea lui a scade În
jurul valorii de 0,8, reproducerea
semnalelor tranzitorii se
ă ă ş ş sunetul emis
contine mai multe detalii, fiind ş
mai superficial, lipsit de adâncime;
- ă se ajunge la valori ale lui
a În jur de 0,5, sunetul pare puternic
amortizat ş .. Încordat'. ş unii
TEHNIUM - aprilie 2000

ţ ă valorile lui O
cuprinse În intervalul (0,5-0,6) ca
fiind optime, tot ş cum s-au
construit difuzoare la care
coeficientul O are valoarea de 1,2,
valoare ă prea mare de
unii ş ă ş valorii de
O , = 1 ,2 este ă ca
ă
Un studiu mai vechi asupra
incintelor de tip suspensie ă
comercializate În ami '70 a ă ă
acestea se puteau Încadra aproape
ă ă ţ În ă categorii:
1) - Otc = max 1,1 Ş ă
benzii de ţ joase situat sub
50 Hz s-a ă la incinte al ă
volum era de peste 1.4 picioare
cubice (mai mare de 40 litri).
2) - Otc cuprins În intervalul 1,2-
2,0 ş ă inferior al benzii aflat
peste 50 Hz - incinte la care volumul
se ă sub valoarea de 56 de litri.
Primul tip de ă este
caracterizat de emisia unui bas bun
pentru ţ de ă ă
ş ă In timp ce al doilea tip
ă un bas mai puternic,
caracteristic pentru muzica pop ş
rock.
Vom considera tabelul 3.1. care
ă relatia Între Otc ş vârful
ţ de ă situat
deasupra caracteristlcii plate de
ă În ă Frecventa
ă ă fgmax, este ă
În raport cu frecventa de ă
a incintei, ă tc. Tabelul mai
cuprinde raportul dintre frecventa
fxmax ş fc, ă dintre frecventa la
care apare deplasarea ă a
conului difuzorului ş ţ de
ţ ă a incintei.
Tabelul 3.1.
.
Qtc
0,5
0,577
0,707
0,8
0,9
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
P8$kdB
o
unde:
o
o
0,213
0,687
1,249
1,833
2,412
2,974
3,515
4,033
Peak dB = 20 log10
1
'- aie
a
2
- O 25
te '
fgmax =\
V' 2a
2
te

-"2a[
TEHN/UM - aprilie 2000
Alegerea difuzorului. Con-
structia incintei. Difuzoarele pentru
reproducerea ţ joase
(woofere) pretabile la constructia
incintelor Închise sunt caracterizate
prin:
- frecventa de ţ ă În aer
liber (fs) cu valoare ă
- masa membranei relativ mare;
- b,obine lungi;
- Ots cu valori mai mari de 0,3.
Aceste considerente ă
utilizarea difuzoarelor cu magneti de
dimensiuni moderate. Se va evita
utilizarea difuzoarelor cu ţ
fgmaxtrc
2,138
1,616
1,414
1,305
1,238
1,192
1,159
1,134
fxmaxlfc
O
O
O
0,468
0,619
0,707
0,766
0,808
0,839
0,863
0,882
foarte mici, la care amortizarea
echipajului mobil este ă
Atunci când se cunosc parametrit·
tehnici ai difuzorului, se poate apliea
regula ă de Richard Small,
care cere determinarea
coeficientului EBP (efficiency ban-
dwidth product), ă a raportului:
EBP = ţ de ă Oes
difuzor = fs/Oes.
O valoare a lui EBP În jur de 50
ă ca propice utilizarea
difuzorului Într-o ă ă În
timp ce o valoare În jur de 100
ă utilizarea unei incinte de tip
bassreflex ca propice pentru
wooferul În ă O ă ă
este foarte ă În cazul •
incintei Închise, deoarece echipajul
mobil are valori ale ă m,ili
mari decât la incintele bassreflex. In
termeni practici , aceasta ă
2-4 mm pentru woofere cu diametrul
cuprins Intre 150-200 mm ş 5-8 mm
pentru woofere cu diametrul cuprins
Intre 250-300 mm. In cazul În care
fabricantul nu ă valoarea lui
X max, ţ face o verificare cu
ajutorul unei ă puternice care ă
ă ă ă ţ bobina prin
spiderul executat din ă ă
ă
'Incinta ă trebuie ă fie
ş ă indiferent de metoda de
ţ ş putându-se
executa cu aracet gros de ă
sau cu mastic siilconic, peste tot
unde ă pericolul ş ă  
la montarea difuzoarelor, a ă de
borne, la ă etc. O ă
de ş poate fi ă de rilele
poroase, din ă ă sau
de ă ă de praf poroase ce
ă centrul membranei.
Deoarece , rezolvarea acestor
probleme ă altele, mult mai
greu de controlat ş rezolvat, vom
considera ă fabricantul ' a ş ce
face ş de ce alege aceste ţ
constructive ă ă poros
ă ă ţ ş ă echipaj ului
mobtl ş ş lui poate
conduce la distrugerea ă a
bobinei prin ă ş
ă nelineare ale O-ului
difuzorului). Se va evita utilizarea de
woofere cu suspensie ă a
membranei :
(Continuare În ă viitor)
m
Ă Ă UNIVERSAL
U
nealta aceasta - ţ ă
În ÎntreJjime din metal - este
utilizata atât În cadrul
atelierelor mecanice cât ş În cele de
ă ă ă este compus
ţ În ă desenul de sus) din
ş ă principale, numerotate
astte.!: 1 = latura-suRort din ţ ă
2 = rigleta (latura) ă :3 =
latura-suport din spate, 4 = mânerul,
5 = ş pentru strângerea
(reglarea) pânzei, 6 = ţ
ş 7 = pânza ă ă
tefan Ă
256
I/J 3 8
A-A
Materiale necesare: ă
de fier (sau otel) cu dimensiunile de
1 5 x 20 x 190 mm pentru piesa (1);
ă de fier (sau otel) cu
aimensiunile de 3 x '20 x 236 mm
pentru J?,iesa (2); ă de fier
(sau ţ cu dimensiunile de 1,5 x 20
x 90 mm ă foi) pentru piesa (3);
ă de fier (sau ţ de 1 ,5 x
20 x 100 mm pentru mâner; piesa (4)
ă ă ţ ă de fier (sau ţ
pentru ş (5) ş ţ (6) ,
p'otrivit cotelor din desenele cu
aetalii; folie ă din material plastic
de 2 x 20 x 100 mm ă ă ţ
apoperit (placat) mânerul;
Mun de fier.
Prelucrare ş montare.'

90 .1 .
iZH
t-,lI-j;r
Dimel)sionati, ă Ş ţ ţ
matenalele potriVI cotelor din flgun.
Platbanda pentru piesa (1) (Iatura-
suport din ţ ă o ţ Ş o fasonati
(prin presare) ra locul Îndoiturii pe un
diametru de 8 mm (vezi desenul-
detaliu 1-jos). Foile piesei (3)
(suport-spate) le nituiti cu niturl
groase de 3 mm. la fel ş
pentru mânerul (4). Pe maner Iipl!i
(CU prenadez) ă de material
plastic. Ş (5) frebuie lucrat la
strung, ă cu piulita (6), ă
desenele-detalii ă
ă ă terminat nu se
ş dar se ă ă uns
totaeauna cu un strat subtire de ulei
mineral sau ă pentru a se
p'reveni oxidarea. Pânza (7) va fi,
ă ă fie una metale
(care ş ş la sec ionat material
plastic sub ă de p bare tevi
etc.), fie una pentru ă ma!erial
lemnos.
CD
Cipcan
rezistent
..
entru a obtine o mai
ă ă ă rezis-
ă la frecvente
ă mecanice, Între
partea ă a unui ciocan
ş mânerul (coad;l) lui din
lemn, precum Ş spre a
preveni astfel posibile

accidente, ţ ă o ·
ă de ă de ă
ă (în funcije de
    ă ciocanuluil, ă
de 0,5-1 mm, ş doua ş
pentru lemn, adecvate.
Fasonati tabla (Într-o
ă sub forma unui
colier (piesa (1) din ă ş
cum vedeti În desenul de jos.
Dati În centrul acestuia ă
oriflcii având un diafT!etru. egal
cu partea supenoara a
ş (2), -aP,Oi
cele trei piese, prin ş
în mânerul de lemn (3).
2
®
ă de perforare
pentru dopuri
M
ontarea anumitor instalatii simple
ă folosirea unor dopuri
perforate. Cel mai la ă
procedeu de perforare a unui dop de ă
. sau material plastic ă ă
lui cu un cui ş În ă ă ă pentru a
putea practica la rece orificii la dimensiuni
cunoscute (mai ales din cele cu diametru mai
mare) chiar ş În dopuri de cauciuc, ţ
construi o ă de ţ speciale, cilindrice.
Materialele necesare sunt câteva ă ţ
de ţ ă ă subtire, lungi de 170·200
mm, având fiecare alt diametru: 4, 5, 6 ... 12
mm, ş un cui lung de 80-100 mm.
Prelucrare ş folosire. ţ fiecare ă
ş ţ pe ă cu o ă la ambele
capete, În jurul gurilor. ·Piliti apoi ş peretii
interiori ai tevii, folosind o ă ă
Formati astfel capetele ă ale ă
unelte. Pentru introducerea mânerelor,
practicati câte un orificiu dublu la ţ de '
TEHNIUM - aprilie 2000

,
(:).
,
Ir
I:'IIr
..oL
-
I
20 mm de
fiecare
45
ă cu
ajutorul unui
burghiu. Aceste
ă vor
ă ambii
ţ ai tevii , fiind
situate pe ş
linie. Prin ele se
introduce cuiul care
ş drept mâner
mobil pentru fiecare
ţ ă când este
folosit perforatorul.
Fiecare tub are, deci ,
avantajul de a ă cu
ambele capete.
Pentru a le feri de
oxidare, ţ vor fi
unse cu ă ş
ă una
Într-alta - Într-o cutie.
Când capetele
ă se tocesc,
le re ţ ţ cu pila.
TEHN/UM - apri/ie 2000
lt\
50


j  

3
/1
LII
""

16'
15
.,.
Introducerea
ş ă
a
unor
ş ...
... În locuri strâmte
sau mai greu
accesibile se poate
face folosindu-se un
truc tehnic simplu:
ş se ă la
mijlocul unei benzi din
carton ţ care se
R5
100
ri14
34
Îndoaie apoi În ă I
de V ş se ş ş ca suport provizoriu, ş cum se ă
În faza I din ă ş se face ca În faza II, ă care
banda de carton este ă ş ă cu ţ Înainte de ultimul
tur al ş ţ
m
____________________________ __
,c, trebuie ă ş
) despre
INSPECTII-LE TEHNICE '(111)
· . Mihai STRATULAT
A treia de autol/ehieule cuprinde mlcrobuzele,
autobuzele, troleibuzele, aUf"mobllele utilitare, mixte,
specializate ş speciale, precum ş autotractoarele,
autoremorcherele, tractoarele   ş remorclle a clJror mas4
tota/4 maxlm4 ţ ş ş 3,5 tone.
Ca ş In cazul celorialte ă clase de vehicule, ş de
aceast4 dat4 Inspectia Incepe prin compararea datelor
Tnscrise Tn certitrca.tut de Tnmatriculare cu cele ale vehlcululul
prezentat spre control. 'Se
1
ş cIJ nu sunt admIse
neconcordante f,?tre 9!JIB.:dou4 categorii de date mentionate,
iar constatarea Jidril ţ cu mijloace Improvizate
ş nltjJrr precum ş a .unor IndicII de modificare a
seriilor conduce la respingerea vehlcululul ş revenirea la un
nou control dup4 scurgerea a 30 de zile.
Se ş cIJ Tn cele ce urmesz4 defectiunile ce
trebuie s4 fie remediate Imediat vor fi notate cu Indicele
iar cele a clJror 1n14turare se poate face dup4 maximum 30 de
zile cu "b". fn conformitate cu instructiunile Tn vigoare, dup4
remedierea ţ termenul mentionat, verificarea se
efectuesz4 numai la acea parte a ş la care au fost
constatate deranjamentele.'.Dac4 Tns4 termenul este ş
atunci vehiculul este supus rn intregIme uneI noi Inspectii
tehnice periodIC/!.
Operatiunile la care sunt supuse vehIculele din aceast4
clas4 sunt enumerate rn·cele de mal Jos.
M
otoru/: pierderi de
ă lipsa unora din
elementele care compun
traseul de evacuare a gazelor de
ardere, palete de ventilator
fisurate, suporturi ale moton-\Iui cu
rupturi sau fisuri , instalatie de
alimentare cu gaze ă
ş ă cu conducte fisurate
sau uzate, motor de alt lip decât
cel mentionat În certificatul de
Înmatriculare (a) . Pierderi de
ă fixarea ă a
organelor care compun traseul de
evacuare a gazelor de ardere,
ă ale acestora, lipsa
ş ă traseului, pierderi de
ulei ori pierderea ş ă
circui tului de recirculare a gazelor
din carter, proasta fixare a
anexelor motorului , functionarea
ă a instalatiei de
III
alimentare cu gaze (b). În privinta
j emisiilor poluante, toate probele
se Înscriu În categoria (b) ş se
ă astfel: la automobilele
echipate cu motoare cu ă
probele se ă la ralanti
(mers În gol la turatia ă
  ă concentratia de ca
ă fiind fie valoarea
r ă ă de fabricant, fie
- În lipsa acesteia - 4,5% pentru
fabricatele de ă la 01.10.1986,
fie 3,5% pentru cele produse
  ă ă ă la ş
ă cu epurator catalitic,
probele se ă la ă
regimuri: la ralan1i ş la mersul În
gol ş 2000 min' , limita ă
ă fiind fie cea ă de
fabricant, fie 0,5% când lipsesc
indicatiile ă la
regimul de ralanti; la regimul de
mers În gol accelerat, nivelurile
admisibile maxime sunt 0,3%
pentru ca ş HO,03 pentru
coeficientul excesului de aer "-
(sau cel indicat de fabricant); la
motoarele diesel se ă ă
numai nivelul indicelui de
opacitate, a ă valoare nu
trebuie ă ă ş ă nivelul
prescris de uzina constructoare
sa.u 2,5 m-
1
la motoarele cu
aspiratie ă ş 3,0 m-
1
ca
cele supraalimentate.
Transmisia: pierderi de lichid
sau ulei din organele transmisiei
sau din comenzile acestora, lipsa
ă ă pedalei de
ambreiaj, montarea ş ă a
arborelui cardanic, arbore
cardanic deformat sau cu urme
de lovituri, ă prinderii
carcaselor ş comenzilor
elementelor transmisiei,
schimbarea ă a etajelor sau
blocarea comenzii ă
acestora (b) .
Frâne/e: conducte metalice
sau elastice deteriorate, cu urme
de freCare, uzate, fisurate sau
improvizate; lipsa ă ă
pedalei de ă scurgeri de
lichid, lipsa sau insuficienta
lichidului de ă În pahar,
eficacitatea frânei de serviciu sub
limita ă de norme, diferenta
cu mai mult de 20% a ă
frânelor ş punti,
eficacitatea sub ă a frânei
de stationare sau dezechilibru de
peste 50% la rotile ş punti
ş peste 20% când frâna de
stationare ş ş ca ă de
securitate (a). ă ale
pieselor ce compun instalatia de
frânare, fixarea improprie, uzura
ş corodarea acestora, blocarea
sau lipsa clapetei de obturare a
gazelor la motoarele diesel
ă cu ă de Încetinire,
functionarea ă a
servofrânei ş a frânei de
Încetinire, nefunctionarea
martorului frânei cu antiblocare -
ABS - (b) . Lipsa dublei comenzi
la autovehiculele de ş ă ş a
dispozitivului de blocare a
pedalelor de ă stânga-
dreapta la tractoare (a) .
TEHN/UM - aprilie 2000

Directia ş puntile: fi xarea
ă ă grave, fisuri ,
lipsa ţ elementelor ce
compun ţ ş ţ uzura
ă cu jocuri exagerate ale
ţ coloanei de ţ
levierelor, barelor ţ
ţ casetei de ţ
fixarea ă a
mecanismului de ţ
ţ sa ă
pierderi de lichid, blocarea
mecanismului sau blocarea
acestuia, precum ş ă
sau fisuri ale elementelor sale
(a). Burdufuri de ţ ă
sau deteriorate, ă ş
ale elementelor componente (b).
Suspensia: ă ale
arcurilor, elementelor de
prindere, ale ţ barelor
stabilizatoare, burdufuri sparte,
lipsa ţ ş a ă ţ de
reazem, articulatii rupte (a) ;
ă ă privind ă ţ
de ş ă a
autovehiculului în dreptul
ş punti, lipsa
amortizoarelor, amortizoare ş
arcuri defecte, foi de arc rupte,
bare deformate, ş uzate,
suporturi ă jocuri exagerate
. în articulatii , pierderi de lichid din
amortizoare sau de aer din
pernele de aer, brate oscilante
deformate, cu ş rupte, joc
anormal al axului oscilant ,
rulment gripat (b) .
Rotile: joc anormal sau
blocarea rotii la învârtire, ă
ă sau ă în mod
ă ori cu piulite
ă pneuri de dimensiuni ş
profile diferite la rotile ş
ţ ă profunde pe banda
de rulare sau pe flancuri , ă
ă a anvelopei,
adâncimea profilului benzii de
rulare pe cel putin 0,75 din
ă sa mai ă de 1,6 mm,
iar la tractoare de minimum 2 mm
pentru pneu riie de ă la 20 de
toli ş 4 mm ă dimensiunea lor
este mai mare (a) . ă
ă sau ă presiune
ă în pneuri (b).
Instalatia ă lipsa
farurilor, a ă de pozitie, de
frânare, de semntllizare sau de
gabarit, a catadioptrilor,
nefunctionarea ă a
luminilor de ă ş de întâlnire, a
ă de pozitie, de frânare, de
semnalizare, de gabarit sau de
iluminare a ă de
TEHNIUM - aprilie 2000
înmatriculare; ţ
improvizate, lipsa sau proasta
ţ a ş ă de
parbrize, ca ş a claxoanelor;
baterie cu capacitate ă
care nu poate asigura pornirea
motorului (a). Fixarea
ă sau montajul
nereglementar al farurilor, lipsa
unui far, faruri cu dispersoare de
culoare nereglementare, sparte
sau neomologate; ş
observatii privitor la ă de
semnalizare, de frânare, de
pozitie, de gabarit, farurile de
ă   lampa de mers înapoi ,
iluminarea ă de
înmatriculare, catadioptri i ,
casetele de iluminare la
autovehiculele de ş ă ş
taxiuri; functionarea sau reglajele
incorecte ale luminilor de drum,
de întâlnire, de pozitie, de
frânare, de semnalizare, de
gabarit ş de iluminare a
ă de înmatriculare;
martori ş indicatori de bord ă
sau nefunctionali, cablaje
deteriorate, fixarea ă
sau functionarea necores-
ă a ă ă ş
ş ă de parbrize;
scurgeri de acid din baterie,
ţ de climatizare ă
(b) .
Caroserie, ă cadru:
fisuri sau ruperi ale lonjeroanelor
sau traverselor, dispozitiv de
remorcare prost fixat ,
neomologat, deformat sau fisurat;
elemente de fixare a caroseriei,
cabinei sau scaunelor rupte,
posibilitatea deschiderii
accidentale a ş ş capotelor,
uzuri pronuntate ă ale
elementelor de caroserie ş
ă suporturi fisurate ate
rezervorului de combustibil, ă
de scule ş rotii de ă ă
de înmatriculare ă
ă sau ă
lipsa unor componente " ale
cabinei sau ale caroseriei,
ă a ansamblului ş ,(a).
Coroziuni avansate, deformarea
sau sudura ă a
elementelor cadrului , elemente
de prindere ă fix,area
ă a caroseriei, cabinei ş
scaunelor, deschiderea sau
Închiderea ă a ş ş
capotelor, dispozitiv de reglare ş
fixare Ci, pozitiei scaunelor
ă parbrize opace
sau fisurate În zona de vizibilitate
din dreptul ţ ă
ş ă de parbriz,
geamuri laterale ă sparte,
neomologate sau cu dispozitive
de actionare defecte, oglinzi
retrovizoare ă sparte ori
fixate incorect; lipsa rotii de
ă ă a fost ă ă de
fabricant), fi xarea ei ă
la fel ca ş a rezervorului de
combustibil ş a ă de scule;
elemente agabaritice, ă de
caroserie ă nevopsite pe
ţ mari sau cu coroziuni
avansate ş ă importante;
fixarea ă a
ansamblului ş sistemul ă de
asigurare ă lipsa
barelor de ă - ă
au fost ă de fabricant ;
lipsa centurilor de ă sau
centuri neomologate, lipsa
triunghiurilor de presemnalizare,
a t'rusei medicale, a ă
de incendiu la microbuze ş
autobuze, a ideogramelor pentru
ş de ţ ă ciocan
pentru spargerea geamului, loc
pentru ă de incendiu, loc
pentru trusa ă
dispozitivul de deschidere a ş
de ă pentru autobuze; lipsa
sau proasta functionare a
vitezometru lui, tahografului ş a
dispozitivul de limitare a vitezei,
precum ş deteriorarea sigiliului
sau a etichetelor de la tahograf
sau a dispozitivului de limitare a
vitezei.
Remorci: dispozitiv de cuplare
ş de asigurare cu jocuri
anormale, fixate defectuos,
neomologate, fisurate, deformate
sau ă protap fisurat, fixat
ă punte ă
incorect, roti blocate sau cu jocuri
prea mari (a); în privinta
suspensiei, rotilor, frânelor ş
instalatiei electrice se vor
respecta prescriptiile precizate
mai sus privitoare la
autovehicule, mai putin
prevederile referitoare la faruri,
instalatia de climatizare ş
ş ă de parbriz. În
ţ caroseriei , nu se admite
lipsa unora din elementele
componente, montarea ş ă
sau deteriorarea ă de
semnalizare (a); prezenta unor
detalii agabaritice, deteriorarea
ori deformarea caroseriei sau
existenta unor mari portiuni
nevopsite, precum ş fixarea ei
ă (b) .
m
'.

A
Incepând CU ă viitor
COL_nORATORILOR
Revista este ă ă cititor, singurul criteriu pentru
publicare fiind calitatea articolului.
Colaboratorii sunt rugati ă ne ă materialele numai
dactilografiate, însotite de indicatii bibliografice complete (autor,
titlu, ă   an etc.) ş ilustratii ă (desen în ş
negru ş   ă se poate, fotografii de ansamblu sau detalii).
Pentru ca autorii ă ş ă drepturile ă ş integrale,
ă vor fi însotite de ă ş telefon.
Manuscrisele nepublicate nu se restituie.
ă pentru afirmatiile, solutiile ş ă
publicate revine integral autorilor respectivi.
TEHNIUM
International 70
Revistj pentru constructorii amatori
ă In anul 1970
Serie ă   Nr. 330
APRILIE 2000
Editor
SA
Plata Prasel Libere Nr. 1, ş
Redactor
Ing. Ioan VOICU
Redactor
Horia Aramii
Control ş ş tehnic
Ing. Mlhal-George CodAmal
Ing. Emil Marlan
FIz. Alexandru Miirculescu
Ing. Cristian Ivanclovlcl
Corespondenti În strtlintltate
C. Popescu - S.U.A.
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. Turutii & V. Rusu - Republica
Moldova
G. Bonlhady - Ungaria
Redactia: Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C, etaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067,
interior: 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631
Corespondenttl
Revista TEHNIUM
Plata Presei Libera Nr. 1
CAsuta ş ă 68, ş - 33
Difuzare
Telefon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oficiu ş
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Române)
Colabortlri cu redactiile din strtlintltate
Amaterske Rada (Cehia), E1ek1or & Flink
Amateur (Germania), Holizonty Technke
(Polonia), Le Haut Parleur (Franta) ,
Modellst Constructor & Radio (Rusia),
Radio-Televlzla Electronlka (Bulgaria) .
Radlotechnlka (Ungaria), Radio Rlvlsta
(Italia), Tehnlka Novlne (Iugoslavia)
Grafica Mariana SteJereanu
DTP Irina ş
Editorul ş redactia ş ă orice
responsabilitate in ţ opiniilor,
recomandarilor ş solutiilor formulate in
ă   aceasta revenind integral autorilor.
Volumul xxx, Nr( 330, ISSN 1224-5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă
este cu ă ş re ă În
absenta ă scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Rompr1nt SA
TEHN/UM - aprilie 2000
____________________________ ţ  
Tester pentru
TRANZISTOARE RF
F
unctionarea sau
ţ unor
tranzistoare destinate
gamei de ţ ă se poate
constata numai Î n montaje
adecvate. Un astfel de montaj
RS
este prezentat mai sus ş se vede
ă este vorba de un oscilator
echipat tocmai cu tranzistorul de
testat.
S-a ă o polarizare a
bazei În ş fel ca orice tip de
BEAT • OSCILATOR (BO)
455 kHz
Ing. Petre PREDOIU
Y07 - 045 GJ
P
entru recepjia emisiunilor
BLU ş CW din benzile de
radioamatori necesar
osci latorul de ă ă (BO) .
ă pentru oscllatoarele din
radioreceptor se impun condijii
severe de stabilitate, ă
BC171 B. În colectorul acestuia
din ă s-a montat un circuit
acordat pe frecvenja de 455 kHz,
pentru asigurarea unui semnal
cât mai sinusoidal. Nivelul
semnalului este reglabil cu
tranzistor de ă putere, pnp
sau npn, ă intre În oscilatie
ă este valid. Cu valorile
bobinei , sistemul ă pe
aproximativ 100 MHz.
Bobina se ş din
ă de CuEm cu diametrul de
0,6 mm. Se ă cinci
ş pe un diametru de 8 mm.
Intre spire se ă un spatiu de
0,5 mm. Pe ă se ia o ă
la spira 2 ă de ă
Cele ă tipuri de
tranzistoare se ă prin
simpla inversare a ă ţ
sursei de alimentare, care este o
baterie de 4,5 V.
La priza bobinei , prin
intermediul condensatorului C4,
cu valoarea de 1 nF, este ă
o ă detectoare. Componenta
de curent continuu este ă În
ă de un instrument, M.
Dioda poate fi cu germaniu
sau cu siliciu, deci din seria EFD
sau 1 N914, 1 N4148. Evident,
informatia ă de instrument
ă ă tranzistorul este În ă
stare de functionare.
Instrumentul indicator trebuie
ă ă o sensibilitate de cel
putin 1 mA. ă instrumentul
are o sensibilitate de 50 IlA, se
va ă valoarea lui R4 la 5 kQ.
ajutorul potenjiometrului R5 ş
poate ajunge la 2-3 V. Montajul
s-a realizat pe o ă ţ ă de
circuit imprimat cu dimensiunile
de 75 x 25 mm, ă ă ţ
deosebite.
Se ă introducerea
montajului Într-o cutie din ă
de aluminiu '# 1 mm, ă la
ă Bobinele s-au realizat din
transformatoare de ţ ă
ă de la radiorecep-
torul ALBATROS. L 1 are 75 de
spire CuEm cI> 0,1 mm, iar L2 are
53 de spire din ş ă
selectivitatea trebuie ă fie r------------------ -
R
-
6
------
R
-
9
---'
de 60-70 dB pentru o
ă de 2,5-3 kHz, nu mai 6. 2k 190
ţ ă este
ţ de stabilitate de
ă pentru BO. In caz
contrar pot fi compromise
celelalte ă ţ ale
radioreceptorului.
Schema CLAPP
ă pentru BO ă
o stabilitate de ţ ă
ă pentru ţ
emisiunilor BLU ş Cw.
Montajul a fost
experimentat ş ă ă
satisfactie.
Oscil atorul s-a realizat
cu tranzistorul BC251 B,
urmat de un etaj separator
realizat cu tranzistorul
TEHNIUM - aprilie 2000
Ţ ____ : ---..---++-t:.
· .
· .
: 1u
,
· . ... -." ..... . .
C9
4?nF OV

mi
Raft pentru ă ă
.AI n figura ă ă vedeti un model de raft - simplu, rezi s-
tenf ieftin - destinat ă fie folosit pentru depozitarea de
imente ambalate ş alte obiecte În ă ă debara, pod,
ţ ă magazie. Constructorul va alege singur dimensiu-
nile, potrivif cu locul În care va amplasa raftUl, având ă
doar ca   ă ţ lui ă nu ă ş ă un metru (pentru ca
scândurile ă nu se curbeze sub greutate) . Raftul este
compus din patru tipuri de piese, asffel:
Patru bare verticale din lemn (8). cu profilul ă
având latura de 50 mm; ş sau ş stinghii orizontale
(C) din ş material , pe ambele laturi verticale; cinci ,
ş rafturi (H) din ă ă de 35-40 mm (nu pal
sau placaj, ă se ă ş ă traverse (U) din
ă de fier zincat ă de 0,7-1 mm.
ă ce au fost ă toate piesele principale - la
profilele ş În ă necesar -, asamblarea se va face ca
In ă
1) Se introduc stinghiile (C) În barele (8) cu ajutorul
unor ş lungi de 100 mm;
2) Cele ă laturi verticale vor fi consolidate cu plat-
bandele (U) prin ş cu câte ă trei ş au-
tofiletante la fiecare ă
3) ă ă se ă vertical ş i se ş ă raf-
turile (H) pe stinghiile (C) . Atentie! Primul ş ultimul raft vor
fi ş (fixate definitiv) În barele sprijin, pe când
celelalte pot ă mobile, doar sprijinite pe (C). astfel
Încât, la nevoie, ă ă fi scoase, pentru a oferi loc unor
obiecte mai Înalte (borcane, canistre etc.);
4) Toate ă ţ din lemn vor fi grunduite cu ulei de in,
apoi vopsite cu ă straturi de vopsea de ulei sau
ă
ţ de vopsele
pentru lemn (1) .
ă ţ ă În 100 mi alcool
de 72% se ă 50 9 ş
ă se ş o ă mai
ă ţ ă
poate fi ă cu ă rece.
Vopsele de ă
Se folosesc numai pentru
obiectele din lemn ce stau În
interior. _
Culoarea ă Intr-un
litru de ă se ă 10 9
carbonat de sodiu ă de
rufe) . Separat, În 50 mi ă
fierbinte se ă 50 9
negrosin. Se ă foarte
bine cele ă ţ ă la
completa omogenlzare.
Vopseau a se ş mai
ales la lemn de ţ ă tare:
fag ş stejar. Se ă fie cu
pensula, fie cu pompa, care ă
un strat mai uniform. La lemn
de ţ ă moale (brad, tei
etc.), ă uscare, se ă un al
doilea stra!. _
ă ţ ă Intr-un litru de
ă se fierbe, acoperit , 1 kg
ă de stejar timp de doua
ore. ţ se ă prin
ă ş prin tifon, apoi se
ă În ea 5 9 sulfat de fier
(calaican).
Culoarea cafenie. Se
ă din ă 1 litru, alaun
de aluminiu ă ă 10 g,
acid acetic ţ ă de otet) 3
mi, colorant acid de crom 3 g.
Toate substantele se ă
amestecându-se, În ă ă
Culoarea ă Se ă
40 9 carbonat de sodiu Într-un
litru de ă fierbinte (80-90°).
Se ă 40 9 permanganat
de potasiu ş se ă
pâna la completa dizolvare.
Culoarea deVine mai ă
ă se ă mai multe stra-
turi cu pompa sau I?ensula.
Culoarea bruna ă
Se ă ă reteta de mai
sus, din ă un litru, carbonat
de sodiu 10 9 ş colorant brun
de ă 1 g.
_ Culoarea lemnului de nuc.
In 40 mi ă fierbinte se
ă 4 9 ţ de nuc ă
la completa aizolvare. Separat
se ă alte ă solutii: 1)
1 9 bicromat de potasiu dizol-
va! În 60 mi apa fierbinte; 2)
0,5 fJ hidroxid de amoniu dizol-
vat In 25 mi ă Se ă
bine toate cele trei ţ ă
la omogenizare, ă care se
ă prin tifon dublu.
Culoarea ă Intr-un
litru de ă ă se ă
10 9 carbonat de potasiu, apoi
70 9 bicromat de potasiu.
Culoarea gri. Intr-un litru de
ă ă se ă 10 9 car-
bonat de sodiu, apoi 100 9 sul -
fat de fier. _
Culoarea verde. Intr-un litru
de ă ă se ă 20 g
sulfa de fier. separati În 100
mi acid acetic, se dizo ă 50 9
carbonat de cupru hidratat. Se
ă cele ă ţ ş
se fierb timp de 15 minute. _
Culoarea ş ă In-
tr-un litru de ă ă se
ă 50 g sulfat de cupru
ă ă ă Separat, Într-
un litru de ă ă se ă
100 9 ă de potasiu.
(Evident, ă ţ le pot fi luate,
ţ pe ă sau
pe sfer!.) La Inceput se ă
pe lemn un strat din prima
ţ iar ă 10 minute se
ş cu ţ a doua.
ă ţ ă Intr-un litru de
ă ă se ă 70 9
pulbere de ă Separat, În
75 mi ă fierbinte, se ă
50 9 alaun de potasiu. Cele
doua ţ se ă bine
numai cu ţ timp Înainte de
ţ
(Continuare in ă viitor)
TEHNIUM - aprilie 2000
D
esenele ă ă modele simple ş
economice de masa joasa, de mici
dimensiuni, pe care le pute\i lucra din
materiallemnos sub fonna unor piese-modul ce
se ă numai când dorim sa folosim
masa. De aici rezuM multiple avantaje: utilizarea
unor scânduri de mici dimensiuni, ş ă În
transport (chiar ş În excursii), spatiu redus de
depozitare etc. Modelul din stânga are fata mesei
de ă ă cu latun egale; cel din
dreapta are laturile inegale. MateOaiul lemnos
necesar poate fi pal cu grosimea de 18 mm
(eventual melaminat) sau scândura (indIferent
ţ groasa de 20 mm.
Prelucrati ş materialul ş cum
vedeti in desene. prin a ă piesele-
modul (Al, (8) ş (e). Rnisali-le muchHle cu hârtie
ă ă care vopsili-Ie potrivit ţ sau
acoperi\i-le cu un strat dublu de nitrolac incolor,
ă astfel ă culoarea lemnului. Montali
piesele astfel ă potrivit indica\illor din
desene. Eventual, puteli ş pe fata mesei o
ă de geam gros de 6-8 mm, ale ă muchii
le ţ cu ă ponce sau piatra de poIizor. Sub
geam ţ plasa o foaie de hârtie cu desenul
tablei unui joc de ş ă (lintar) etc.
din I
modul I
Corpuri de iluminat
rustice
ş ... romantice
ă ă ă ă În
spirt dizolvali ă sare de
ă ă ă va fi galben-
ă ă dizolvali În el pulin
acid boric sau borax, ă se va
colora În verde.
(Pag.24)
În cele patru figuri se ă cum
ţ folOSI - interesant modern -
vechi ă uitate prin poduri.
1) In loc de ă puteli
Împodobi o ă mai ă cu
ă din ă in care arde spirt
tehniC) sanitar, alcool metilic
(toxic! sau etil ic industrial.
Observali ă ele au o ă
ă prin centrul ă trece
un fitil cilindric ş din bumbac
(sau fitil de ă cu gaz). Dau o
TEHN/UM - aprilie 2000
2) O veche ă de ă (din
ă ă ă cândva cu
petrol   ,(gaz).. poate fi
modernlzata pnn InlOCUirea locului
pentru fitil cu un fasung electric. In
acesta ş un bec-lumânare
sau - mal bine - un bec modern
fluorescent, complet, de 18-24 W,
care ă ă ş foarte
economic.
3) Exact lucrarea din figura 2
numai ă aici este ă o ă
ă din bronz, cositor sau
cupru.
41 Ultima imagine ă ş ă
insta area becului electric cu
ă sau fluorescent
Într-o veche ă de tavan,
deosebit de ă Fixarea ei la
plafon se face cu aj utorul a trei
ă ţ de lanl.
In toate cazurile, efectul estetic
este mult superior celui oblinut prin
instalarea unor ă electrice
moderne.
ş ă 2-4 pot fi
alimentate direct cu petrol , ars
printr-un fitil clasic, ş cum au fost
concepute dar; a) petralul
lampant se ş foarte greu În
comert ; ă scot fum ş
ă stic a, care trebuie ş ă
zilnic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful