7

\
Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile
de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL
,

SIGLE $I'ABREVIERI
PENTRU TITLURILE OPERELOR

O 1998 EDITURA CORESI

LUI ELIADE
Editura CORESI este marcd inregistratd

coREsI sRL,

J 40/527/ I 99 1.

Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707W
Tel./Fax': 615 4781; 312 71 15.
Director executiv: Michiela Gigd

Redactor: Corina Dinu

Editor: Dana Poqnaru

A.

- Adio
D. - Dayan
D& - Domni ;oara Chi stina
W ln 7AL - De la Zalmoxis Ia
Genghis-Han
Doutrsprezece...

mii

Doudsprezece

"lY"pt-

NS

Nopi la Serampore

Noaprea de Silnziene

O fotografie... - O fotografie veche

de 14 ani...

K -

Fata cdpitanului

Omul...

Eu, SfAntul Diavol pi cele

;aisprezece pdpu;i

Ghicitor in pietre

Insula..

Incognito la Buchenwald

Insula

lui

Euthanasius

lS

- Imagini gi simboluri
Ist cred - Istoia credin{elor ;i
ideilor religioase

I4.E9.

La gigdnci

Iaumbra-..

La umbra unui crin

- Les trois Grilces

MA- Mefistofel si androginul
LTG

Pe str. M.

SDH -

Lvan

Incog.

Romdnia

MC - Nuntdin cer
NM - Na,srer nTitice.
NO - Nosta/gr a oi ginilor

L-

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998,

la Imprimeria de Vest R.A., Oradea,
str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.

- Mitul etemei reintoarcei

- Mitui. vise, mistere

IVMU

Eu-..

Crhicittr..

ISBN 973-648-366-7

de capete de vite

MER

OmuI care a voit sd tacd

Pe strada Mintul.easa

Secretul doctorului

Honigberger
SP - Sacrul ;i profanul
$.

^!a4pele

Tinerefe...

Tinere{e

fdrd

de

tinereye

TIR-

Tratat de istorie a

Udf.

religiilor

- Uniforme de general
- IJn om mare
19t- 19trandafiri
Yoga... - Yoga. Nemurire ;i
UOM

libertate

ABRAXAS
Pentru gnostici este imaginea celor

365 de manifestlri succesive

atribuite zeului suprem (Soarele cu
$apte raze); pentru Eliade,
construcfiile create pe o
numerologie sacrl reprezinti o
repetare

rinralicl a Universului; el

cornenteazd

urmitoiul

exemplu:

,,Altarul focului este anul [...].

Noplile sunt pietiele lui de demarca1ie, iar din acestea sunt 360,
pentru cd 360 de nopli sunt intr-un

(sanpatha Brahmana,X, 5, 4,
l0). Cetatea construiti prin repetarea semnelor cosmice are- in
centru un altar, este impdr,titi in
patru sectoare sau imprejmuiti de
un zid sus,tinut de doisprezece sau
an*

dori5zeci de stdlpi, toate numerele

sugertnd diviziunile anului gi prin
aceasta repetarea Genezei.
Simbolul ilustreazi nostalgia paradisului , adic5.tocmai condifia
omului in Cosmos, de a spera in
dob6ndirea sau redob6ndirea

condifiei divine (TIR).

ACTOR

Fiinld care trddeazd

istoria

dacd e un actor bun, intocmai cum

ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin

repetilie ,si retrlire,

actorul

u$d deschistr spre

Spiritul

sdvArge;te un ritual, fdrd intengia

precisd de a atinge sacralitatea qi,
cum orice act ritualic inseamnl o

Universal, de cele mai multe ori,

actorul trdieqte qocant iegirea din
spectacol;, asfel,. Bibicescu (din
NS)

i;i pierde talentul actoricesc

gi,

frdmdntat de probleme existen1iale, devine mesager : reconstituie

inanuscrisul pierdut al unui mare

scriitor, adicl o piesd de teatru, o
crea$e despre un vechi ritual al
mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl
din istorie aceasti scriere - ea este
dati in pdstrare-a unui exilat, la
Paris, unde, probabil, se va pierde.

Alt

personaj-actor (Ieronim

t p. a.) are
aproape aceeaqi experien,tS, numai
Thanase.din Unif.; 19

cd el e-puizeaztr actul mimetic

foarte deVreme, in copilSrie, adicl
iese din realitate printr-un ritual
inv5Ft de la vdduva generalului
Calomfir gi de aceea este capabil sd
construiascd lumea prin spectacol:
devine maestru al teatrului expe-

generald, actorul trdie$te arhetipal,

rimental,' apoi regizor de film,

prin intrupdri succesive, cdci, aqa

cum afirmtr un personaj eliadesc,

pentru cd inlelege.cd rolul seu este

de a transmite mesajtrl primit de la
generdleasl prin parabole, sugestii,
camuflat in spectacol. Congtient

,,el se identificS, pe r6nd, cu nenumirate existen[e umane gi sufer6,

sau nu, rolul sdu este de a salva o

gestualitate arhetipald, un model

mitic, dar mai aledideea de libertate

individuald.

in mai multe

dintre
povestirile sale fantastice, Eliade
vorbeqte despre evadarea in jocul
actoricesc sau in spectacol; actorul
este liber, dar r1u in mod absolui.
Limita sa este de a nu patea sd se
roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu

putea fiei individual (A).

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit

de Dumnezeu, omul se afld, de
fapt, in centrul lumii, acolo unde se
deschide calea mdntuirii. Fiinta
posradamicd ;i'a uitat sensul gi
existenla paradiziacd, dar pdstreazl
latent posibilitatea iegirii din uitare.

Intr-o naraliune fantasticd (LTG),

Eliade imagine azd un elixir capabil

sd

declanqeze proeesul de
a celulelor umane;

regenerare

a Eufrosinei
presupune intoarcerea la perioada
adamicS, dar . mesajul acestui
experiment este unul mistic: eroina
intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar,
calea de intoarcere la paradis este
mAntuirea prin asumarea Sfintei
intinerirea periodicd

ADAM
Primul om, cel Qare a
paradisul

;i

cunoscut

cdderea, se fixeazd

in

centrul lumii: Golgota, locul mitic

in

care

a'fost creat ;i

ingropat

Adam; ,,asfel, sdngele Mdntuitorului cade pe leasta lui Adam,

inhumat chiar la picioarele crucii,

mdntuindu-I" (I\ER). Aceastd

fixare, degi susfinutii aici pe eresuri
cregtine, are rddicini mai ad0nci in
conptiinta lui Eliade qi vine de la
Nae Ionescu; in Curs de metafizicd,acesta spune cd omul se afld

la mijloc,

?ntre Dumnezeu qi
diavol, pentru ci lui i s-a dat calea
mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-a
refuzat) gi totodati pedeapsa de a-l

imita.pe creator, adicd de a crea

prin suferint?i
Intr-o legendd bogumilicd se spune
cd Adam, dupl ce a pierdut
paradisul, ;i-a. vddut sufletul
diavolului, dar blrdmida pe care a
fost inscris zapisul s-a dizolvat in

Treimi, insd sensul fiinfei rdmdne

acelaqi, de a repeta destinul adamic
- in5llare qi cddere. De aceea
Eufrosina este. gase luni tinlrd gi
qase . ,luni bdtranl. in lumea

normald, ea devine o aberalie,

adicd un avertisment monstruos

devin una singurd,

o unitate

reconstitui destinul general al

fiinlei printr-un singur prototip.
Experimentul sdu duce la refacerea
artificiald a omului paradisiac, dar
qi la revelalia cd omul adarnic elte
condamnat la dorinle devoratoare

gi la cddere; nefiind capabil

sd

inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,

omul o imiti superficial: in urma

tratamentului medical, cele trei
paciente

Aglae, Frusinel gi Italia

sd

promoveze cre$terea cerealelor,si

sd justifice gestul,liranului" (TIR,
308). Eliade cbreleazd speranta

erau regenerafi periodic, agadar

intineriti, prin neoplasm; [...] dupd
ce a intervenit pScatul originar,
corpul omenesc a pierdut secretul
regenerdrii periodice gi deci al
tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de

moarte cu diferite ritualuri antice

care pregltesc cregtinismul

din gregealtr creatorul. Eqecul

intoarcerii la adamism este explicat
asfel: ,,... in paradis, Adam gi Eva

atunci incoace, de c0te ori, printr-o

bruscd ,si stranie anamnezS, corpul

incearcd sd, repete procesul,

proliferarea oarbd a neoplasmtllui
produce o tumoare malignd..."
(LTG, III, 19). Simbolic, existenla

dubld

a Eufrosinei gi

,,dorin1a

oarbd" de a,gi poseda creatorul

sugereazd tocmai

aceastI

,,tumoare", aberalia creatd de cdtre

om

in intenlia lui de a

repetd

gestualitatea divinS.

(inilierea mithraicd, misterele

qi care vedeau in

eleusine)

vegetatie (simbolul graului) un

mesaj despre transcenderea fiin1ei;
istoricul sintetizeazd ideqtificarea

omului cu regenerarea vegetalS

printr-o metafor5 des vehiculatd in
folclorul romdnesc: floarea
cilmpului.

AJT]N

in trddiliile

rom6negti, preziua
marilor sdrbdtori este aproape tot
at6t de importantti ca gi s5rb5toarea

propriu-zis5, cdci

presupune

in preajma sacrului. Tocmai aclst

presentiment al unei trairi de

AG,ARE(STMBOLTJRT)

Conotbazd sensul

omului dQ a invia dincolo . de

agteptare gi pregdtire, adicd situare

adresat doctorului Aurelian Tdtaru

pentru incercarea lui de

origine divers5, menite

i;i ucide

inseparabild: Frusinel, care

mortii qi

al

regenerdrii, ceea ce explici

numeroasele haditii .legate de
munca agricold, ea instrgi un rit:

.exceptie este indeaproape urmdrit

de Eliade. Personajele sale tr5iesc

cu incordare

apropierea clipei

deoisive;'Pandele (din'19

t)

are

timp, benigne sau nocive; pentru cd

revelalia morfii individuale in

ajunul Crdciunului; alt personaj,
$tefan Viziru (NS), se pregete$te
toati viala pentru o anume" noapte
de S6nziene, iar in ajunul Anului
Nou, conform unei credinfe

o activitate insolitd de primejdii [...]; pentru cd presupune o

De obiceij'personajele lui Eliade

serie de ceremonii, de structurd si

sunt iluminate cu pufin inainte de

,,nu numai pentru cd se irnplinegte

in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie

fo4ele sacre ale vegetatiei, ci

$i

pentru cd implicd integrarea

plugarului in anumite perioade de

este

romAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.

aproape la toli alchimigtii apare

ideea cd absoluhrl poate fi atins
prin reunirea a doul mari experienle: nunta qi moartea. (vezi ;i

miracol, de experienfa decisivd sau

ultimd.

NUNTA)

ALCHIMIST
Iniliat in alchimie, adicd intr-o

Pentru Paracelsus, scopul alchimiei

este de a zdmisli lumina;alt simbol

gtiinld de cunoaFtere oculte a lumii

prin descompunere completd

al armoniei.
Eliade a studiat numeroase variante
ale alchimiei, incepdnd cu

gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,

prin Marea Operd,

alchimistul

cautd calea nemuririi; opera sa

incepe prin despdr,tirea materiei
primare (haosul) in anima (ca

arltichitatea asiaticd gi Pdni la

alchimia cregtind gi a ajuns la

principiu activ) gi corpus (principiu

pasiv); aceasta este prima fazd.- de

complicate de ardere a metalelor in

concluzia

cd toate

athanor, precum

oPeraliile

;i

celor doul principii (coniunctio) gi

intruparea lui Filius Sapientiae,

combinaliile
secrete de substante folosite in
medicina alchimisti nu sunt decit
reprezentdri intr-o alegorie

hermafrodinrl, mercurul transmutat,

ermeticd a confruntlrii dintre

aquaster; urmeazd aPoi reunirea

inchis in oul cosmic, adicl

experienfa introvertirii

in

in yliaster.

in

Plan
individual sensul creafiei generale; viafa evolueazd in doul faze
majore - coagulare gi dizolvare, iar

inchis homunculus.plute;te, deschiz6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto,

care fac o fabuloasd cdlStorie

momentul armoniei supreme' il

constituie intdlnirea dintre cele
doud st5ri, moment numit simbolic

nuntd. alchimicd.

Aceastd

dinspre veacul luminilor

'

homunculus r eprezintA,,calendaful
universgl", istoria generald.- In

acest caz, se Poate spune ci

alchimiStul stdpaneste timPul.

un ritual, pentru c[ scopu! principal

Aceastl parte a oPerei goetheene a

preocupat in mare misurd gi pe
Nae lonescu, iar, prin el, iProafe
pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un

este acela de a crea fiin(a comPleti,

PhilosoPhorum

(Mercur) este reprezentat ln ou, la

conjunclia soarel0i cu luna, adicl

in condiliile armoniei

sPre

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

reconstituire a viefii nu este doar

de aceea Filius

acordd

homunculus-ului creat de alchimistul Wagner in athanor rolul de

cdlduzd prin timp; fiola in care sti

Simbolic, practicile alchimiste

sugereazd o cale de a in[elege
nemurirea, reconstituind

Faust, Goethe

fiin1i

sens interesant alchimistului,

ideale;

'10

.venind in completarea viziunii lui

Goethe, anume de ,,salvator frdfesc

.al naturii", capabil sd se ridice

congtientizeazd ctr rolul sdu este de

a aduna'cdt mai muite mostre ale

civiliza,tiei umane, de

la limbile

deasupra timpului qi sd accelereze

moarte pdn[ la ultimele descoperiri

mersul istoriei. Gilbert Durand

apreciazd in termeni elogiogi
aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd
limpede seama cd'aceste mituri
ciclice gi operatorii, a ctrrof
ilustrare e Marea . Operd, sunt
prototipurile mitului progresist gi

Noe, o noul arc6, prin intennediul

clreia supravietuitorii Apocalipsei
si poattr reconstitui lumea distrusI.
Dominic sintetrzeazd, lntreaga
gdndire umand, ca sd pregdteasctr
regenerarea, dupd ce el insugi

s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi

revolujionar pentru care epoca de

aur e maturizarea de la sf0rgitul
veacurilor gi pe care tehnicile gi

trccuse prin disolulie

revolu,tiile o accelereazl."'

gi eroul din basmul Tinerele fdrd

bdtrdnege... qi inlelege cd rostul

in cultura romin5, mai apare la D.

Cantemir simbolul alchimistului arhitect subtil al istoriei. in Istoria

ieroglificd, Cantemir spune cd

istoria lumii evolueaz6 dupd un
plan general, o dati cu propriul ei
creatorT dar existd oameni
predestinali sd ,,indulceascl'l
amdnuntele acestui plan, ceea ce
poate modifica gi istoria.
Eliade creeazl un personaj literar,
Dominic Matei (diir Tinerefe...),
care se ridicd deasupra timpului gi
participd la salvarea omenirii; dupd

o viald anostd de profesor de

provincie, in care incercase si
memoreze cdt mai multe informalii

incepe s5-gi piardl memoria. in

aceastd fazd de haos, asist6nd
neputincios la propria-i disolulie
spiritual5, accidental, suportd o
muta[ie: intineregte gi capdtd o

memorie monstruoas5. Treptat,

recompunere.

gi

Stipin al timpului,

este.coplegit de dorul originilor, ca

universului este clddit pe misterul

christic - moarte gi inviere.
Alchimistul singur poate s[

yietii, cdci,
simbolic, el'reunepte intr-un plan

intrevadd sensul

limitat ambele dimensiuni

ale

devenirii universale, adicd sintetizeazd sensul lumii, uneori cu

putinla de a corecta amdnuntele.

ALJS

Selectai printr-o voin[5 divin4,

predestinat sd aibd un rol in mersul
istoriei universale, sau in existen{a
individuald. Cel ales de Dumnezeu
are, de reguld, rol eschatologic sau
de mesager involuntar pentru
realitatea imediatd. Adrian, Leana

GCO), Dominic

(Tinerete...),

Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd

devieze sau si indrume istoria prin

arttr, prin ritual, sau pregdtind

salvarea (arca lui Dominic). Alesul
este un erou solar, iar ,,hierofaniile

,solare au tendinla de a deveni

privilegiul unor cercuri inchise, al

menfioneazl obli gativitatea eroului

de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout

ab oigine (MER); Adrian (CD)

i;i

arninte;te vag de o int6lnire ale

unei rninoritSli de aleqi" (IIR), de

cd|ei amdnunte il ajutd s6 se

intoarce la inceputuri., (v.

aceea, din elite trebuie sd

MEI\{ORIE)

facl parte

misticii gi poelii gi nu filozofii

,,ultimii sosi,ti dintre alegi".

Alchimistul bste gi cgl care trdiegte'

Cu

sentimentul obsesiv cd a fdcut o

qroare'($tefan din NS), sau cd a

fost pedepsit (Gavrilescu drn La
1ig.), este vorba despre cel ce-gi
trddeazd,

ursita i cdruia i

se

permite sd-;i intiiascd trddarea. in

nuvela Dayan, Eliade vorbegte

despre necesitatea unei elite,

AMNEZIE
AldtUri de somn, captivitate, be1ie,

ignoranf5, dorul originilor,

amnezia estii o metafor5 gnosticl a

mor[ii spirituale; dar ,,gnoza

acordl viatd adevdratl, adlcd
rdscumpdrare $i nemurire".
Sufletul care se indreaptd spre
materie, dorinci sd cunoascd

declangeze

pl5cerile trupului; iSi uitd

identitatea, nu mai qtie despre

procesul de anamnezd a lumii si sI

fiinga lui etern5. Eliade porneqte de

forniate din matematicieni, poeti qi

mistici, capabili sI
refacl civilizalia.

la Imnul Mdrgdritarului (Faptele

Toma): un prinl pleacd in

lui

cauhrea perlei unice, dar cdnd

AMINTIRE

foarte aproape de ea,i;i pierde

memoria - cade in amnezie - p6nd
cdnd pirin{ii lui il readuc in via{a
af15

Obligd obsesiv fiinp sE ia aminte

la semnele destinului personal;
unele amintiri nasc un blocaj ?n
devenire (camera Samb1,din NS),
altele; cele mai multe, produc
anannneza, ca in Tinerefe..., unde
Dominic Matei se hot?ird;te sd se

intoarcl in 'timpul .vieqii

sale

adevdrate privind fotografia casei

pirintegti.'Amintirile fac parte din

Spiritul Universal gi sunt redate

integral omului abia dupl moarte'

O{S); miturile

se

reintoarcerii

proprie,, prin

interrnediul
amintirilor (Ist cred, II, 368).

Iegirea

din uitare (anamneza)

echivaleazd cu .descoperirea unui

principiu transcendental in.

interiorul sinelui, iar aceastE
revelafie constituie,,elementul

central al religiei

gncistice':.

Amnezia inseamnd scufundare in

viafi qi este urmatd de anamnezE,
declan$ati prin gesturile, cdntecele

sau cuvintele unul mesager.

Procesul amnezie-+namnezd simbo-

adevdrului; gesturile, incantaliile

speciale, cuvAntul ;i mai ales

lizeazil reintoarcerea la sine, la

originile ildiyidrr4ls $i, prin

spectacolul declanEeazd anamneza;

gi

acesta eSte scopul tuturor

artelor: sd reveleze dimehsiunea
universald, adicd semnifica.tia
spifituald a orii5rui obiect, sau gist,
sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de
banale sau ordinare.* (19L,177)

Turnul Babel fiind o dovadl a

amneziei (LTG). : Majoritateq

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,

personajelor eliadegti trec printr-un

MH\{ORIE)

. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor

celeste ale fiingei. Ca gi Nae

Ionescu, Eliade. consider5'amnezia
pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute
incapabile sd-qi, aminteascd
sensult Cdderii, povestea despre

goc amnezic ce Ie faeilitEazi

intrarea in timpul universal ,
regdsirea unui trecut anulat,

ANDROGIN

Simbol al fiinlei

amdnarea unei experien,te decisive.

tn rornanul 19 t, Pandele uitit un
episod
din via(a sa, deoarece
.

int6mplarea il sperie; amnezia ia

sfArgit in momentul in cre apar
mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar

el in,telege cd trebuie sd:repete,'

adicd sd reia ritualic experien[a

Hermes, semn al devenirii prin sine

insugi

;i al oului cosmic, iar pentru

hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in

ratatd; sugestia acestui mister este

'datii de mitul liri Orfeu, care i-a
inspirat lui Pandele o pieSd de
teatru, cale de iegire din infern, pe
care el a refuzat-o initial, preferdnd
sd se ,,scufunde

formd purd. Eliade face o

'prezentare cpprihzdtoare a
simbolului gi ii fixeazd semnificafa in coincidentia oppositorum,

in via$". O dati cu

ca dorinld a omului'de a se regXsi

in Dumnezeu, de a reface totalitatea
divin5. Impresionantii este metoda

revenirea memoriei, Pandele

regSsegte gi drumul salvtrrii, al
intoarcerii la Spiritul Universal.

de sintetizare a simbolului, dintr-tur

In destinul general, amnezia

material informativ imens: ,,1n

Banchetul, Platon descria omul
primitiv ca o fiin,td bisexuatd de

reprezinti cohdi{ia vielii profane,

tulburati doar rareori de intuirea
lumii universale; arta este unul

dintre mijloacele

complete,

androginul .se proiecteazd in

nurneroase religii qi mitologii ca
posibilitate a anul5rii limitei prin
reunirea femininului cu mascuIinul; alchimigtii il asociau cu

ie intereseazi
nostru este faptul cd in

formE sferi'cd. CeeA

in studiul

reveldrii

t3

l--

7'

speculatia metafiacd a

lui Platon,

la fel ca gi in teologia unui, Filon

din Alexandria, la
neoplatonicieni

gi

teozofii

neopitagoreici,

ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era

Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

sau

la numeroqi gnostici cregtini,

perfecSunea umantr eia imaginattr

ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel,

aceasta nu era decAt o reflexie a

perfecliunii divine,

a lntregului-

binele qi reul qi de aceea armonia

nu se poate atinge decAt Prin
refacerea unititii primordiale, prin
reunirea contrariilor; din aceasttr

Dt BL[I)., intre care esenfial

poet.

OPFOSITORT'M)

Asclepios, gi nu numai
Dumnezeu, ci ;i toate fiingele
insuflelite gi vegetale..." (MA).

- Da,
ln

gi $tefan
refac unitatea primordiald in
romanul NS, Ileana

povestirea UOI{, Eugen Cucoaneg

cregte in in5lfime, iar monstruo-

zitatea declangeazd haosul

in

AI.IOMALIB

obsedat de un nume auzit cu puSn

inainte, Gore (din Doutrsprezece...)'
face socoteli virtuale in legifur{ cu

" precede

renagterea;
semnele.degraddrii sunt pilozitatea

aberanti si afazia treptat instalati,

ctrutarea

COINCIDEIYIIA

'

ANIMAL
Simbol al viefii instinctuale,
animalul 6ste proiectat in
numeroase sectoare simbolice ale
existen[ei: Eliade vorbegte despre

animale totemice, idolatrizate

pentru cI pun fiinla in legtrturh cu
universul, cu firea ira,tionald sau

moarte, simbol al iegirii din timp gi

din roata reincarnlrilor.
Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd
simbolul in. sine, ci ideea de

dimpotrivd, pentru a le ciqtiga

bunlvoinla. Animalele acvatice
simbolizeazd fo4ele abisale,

audroginitate, respectiv, dualitatea

lumii (chestiune c:ue face parte 9i
dintre obsesiile culturale romd-

lunii sugereazl sensuri temporale.

Unele animale sunt puse in
legdturl cu na$terea lumii (Vi;nu

negti). ln scrierile sale,'revine

frecvent ideea cd la originile

in adincul

oricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

scoate pdm6ntul

terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul

reincarnat in mistre[ uriag, coboard

apelor primordiale gi

in

lumind). ln

cu emotie
impresia unui eveniment neldmurit
gi profetic. Veronica vorbegte limbi
pe care nu le inv5,tase niciodatii,
Dominic intinereqte qi capdtl o

.personajul triiegte

ambele fele fiind ale animalitilii.

ce

ecualiei perfecte pentru cd nu e gi

(v. 9i

infirmitatea de la un ochi la altul,

ascensorul in care se afld Adrian
GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi
clddirea nu are decAt cinci etaje, iar

memorie fdrl limite CIInmF.J.

Anomalia nu. este sesizat?i imediat;
cel afectat pdstreazd o iluzorie
leglturd cu realitatea, sufer[ un
blocaj al ideilor; Gavrilescu pare

vdrii

$tefan, economist, doregte sd

picteze (NS), iar Dayan' matema-

ticianul, egueazd

gi

animalitatea, ca indicii irle dizol-

timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

Dumnezeu are ambele sexe?

prin intoarcere la naturd. in

este

in veci de fecunditatea celor doud

sexe, el dd mereu na1tere Ia tot
ceeea ce a avut inten;ia sd
cd

garpele, pasdrea. Zoohermele care

invadeazd fi inta anunti regenerarea

cel al fiintei ideale: savairt qi artist

totodatd. Numeroase' personaje
aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit
e poet gi botanist (LTG), Antirn

violoncelist gi entomolog (UnifJ,

Cum, Trismegiste, spui

mitologia romdneasc[: ariciul, '

idee se incheagd o serie de

simboluri ale dualitltii (v, pi

Unu. in Discursul perfect, Hermes

Trismegistul ii dezvlluie lui
Asclepios cd Dumnezeu nu are
nume, sau mai curilnd le are pe
toate, deo4rece el este in acela;i

procreeze.

crealiile artistice Eliade introduce

animale cu funclii bine definite in

Nae Ionescu definegte anomalia ca

minune, rdtiicire qi alunecare de la
lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii
,anunld o,,intiimplare" metafizic5,
desfdqurattl sub imperiul emoliei,

trditd, iard nu congtientizatd ca

experien{d. Multe dintre personajele lui Eliade recepteaz6 cu
uimire anomaliile, apoi intrd intr-o
stare de somnolenti si vrajI, pe care
am putea-o numi amdgire. in I4
JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd

biletul de tramvai nu mai este

valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe
care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd
nu mai existS, cI in. casa lui
locuiegte altcineva, dar nu
protesteazd qi nu disper6, ci se
intoarce cu senindtate in locul .de
unde: a inceput anomalia. Lui
bayan (din D.) i se schimbd

afaceri pe care le-a ratat. Pentru

lumea normalS, anomalia este

resimgiti ca un truc sau ca o
ameninfare de care trebuie sd te
aperi. lntinerirea lui Dominic
sti,rnegte inilial interes $tiinlific,
apoi el devine un monsffu, un vAnat
gi este nevoit sd evadeze.

gi prin
.aceasta seamdnd cu monstruozitatea; orice dereglare a ordinii
acceptate deschide o cale spre
Anomalia nu se repetl,

antinomiile lumii

cunoscute,
semnaleazd hierofanii, dar cum
sacralitatea nu poate fi receptati in
normalitate, anomalia este fie trditil
cu intensitate ;i incongtientd, fie
urmdritl cu teamd gi agresivitate.

Eliade o considerd ca fiind

inceputul haosului individual, care
precede regenerarea fi in{ei.

l--

'7'

adAncul c5ruia zace via[a

eminesciand Cezara; Dorina

traverseazd apa intr-o luntre gi se

nerevelatd (pdmdntul); credinla

refugiazd in insulS, corect6nd visul

APA

fericitd nepdsare pe noianuf

Element primordial, prezent cu

aceastd semnificalie in aproape
toate mitblogiile, este substanfa

ape,

nagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul

folclorul romdnesc gi Eliade face

Cele doud personaje (Andronic

observalia cd legendele noastre au

Dorina) reg[sesc paradisul intr-o

noul ordine a lumii, dupd ce se

al

tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnordiald, din care toate formele se

nasc qi in care toate se reintorc,
prin regresiune sau prin cataclism.
Ele au fost Ia inceput, ele revin la
incheierea oricdrui ciclu istoric sau
cosmic; ele vor exista neincetat degi niciodatd singure, pentru cd
apele sunt intotdeauna germinative, cuprinzdnd in unitatea lor
non-fragmentarl Yi'rtualiHtile

in

de

na;terii din ape existd gi in

rlddcini orientale. in De ,a 7AL
prezintd o poveste cu influenle
bogumilice (preluatd dupd N.
Cartpjan). l,a inceput, inainte ca
lumea sd fie creatS, Dumnezeu .si

premonitoriu, evitdnd moartea.

purificl in apa lacului; iubirea

gi ea o

formd de regenerare

gi

este

fiin,tei.

Simboiul apei care vindecd gi

intineregte apare in LTG, unde A.
Tdtaru igi trateazd pacientele cu.un

Satana se plimbau peste intinderea

de ape. Dumnezeu l-a trimis pe

elixir incolor despre

Satan in addncul mdrii de unde a

adus sdminla de plmdnt.

cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii.

Nuvela D. propune sdnsul oracular

Semn

al oricdrui inceput, apa

are

carel

le

spune

s,i spiritualizant al apei,

prin

virtugi sacre: intineregte, vindecd

transfigurarea unui simbol de basm.

tuturor formelor. in cosmogonie, in

mit, in ritual; in iconografie, apele
indeplinesc acieagi funcfie-, oricare

miraculos, ilumineazd spiritual

fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade
creeazd un personaj (Iozi) care

Peisonajul trebuie sd aleagl izvorul

cel'bun, cu apd vie, dar el este deja
iniliat gi ,stie cd doar-qel din dreapta

ar fi

evadeazd

structuTa ansamblurilor
culturale in care s-ar gdsi: ele
precedonce formd gi suportdoice
crea1ie." (Tm" 183)
AvAnd funclii germinative gi
purificatoare, apa sintetizbazd

din realitatea

opresiv6,
scufunddndu-se in. apa unei pegteri
gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut

in lumea cealalt5; aici

sensul inceputului gi al regenerdrii

apa
delimiteaz[, un spaliu infestat (de
cornunism) gi din care nu se poate
iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,

prin dizolvare; ablutiunile, botezul,

potopul, desc6ntecele ca. apd

prin disolulie ;i renaqtere. Hassului

i se poate pune capdt prin crea{ig,

neinceputd

au sensul gtergerii
riut{tilor de tot felul, a
istoriei insdqi. Datoritd valorilor
germinative, apa este asociatd
feminitdtii gi lunii - mlsurh a
timptlui. Eliade discutd o serie dd
mituri cosmologice in care apa
apare ca matrice a lumii; in

iar orice crea,tie este precedat5 de

pdcatelor,

up{ae

mitologia indian5, zeul plutegte in

paradiziacl amlnte$e de nuvela

aceea Cocoane$ (UOM),

devenit monstruozitate terifianti,

simte instinctual chemarea apelor
gi se indreaptd spre
mare, unde dispare pentru ochii

este benefic. Dup6'ce bea, este

strdluminat, capdtd acces la
memoria general5, toate mislerele i

se dezvlluie (pentru scurt timp),

$tie limbi necunoscute Si i+i

regdsegte avatarurile anterioare

existen{ei prezente. Aici izvorul se

aflE

in grldina

paradisului gi-i

lui Dayan puteri vizionare,

cdci, dupdcum remarcd Eliade (in
TIR), toate oracolele se afld l6ngE
conferd

apei care inconjoarl

.i

16:

insula

gi marcheazd un centru. Eliade

acordii o atende .speciald acestui
simbol care face legdtura intre cer

qi pdmAnt; sintetizdnd numeroase

credin[e, ritualuri ,si mituri, Eliade

ca imagine
cosmosului, teofanie

definegte arborele
reflectatd

universald, simbol al vie1ii,. al

fecunditdtii inepuizabile, centrul
lumii, suport' al universului,
receptacul al sufletelor str{moqilor,
semn al reinvierii etc.
Interesantii este asocierea arborelui
cu simbolul crucii cregtine; el
porne$te de la o legendl in care se
spuqe cd Seth a primit trei seminfe

din pomul cunoa;terii (din rai), din

care au cresbut tiei arbori qi din ei
a fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.

Tot aici

amintegte

gi

romapul

bizantin de circulatie romdneascd

Varlaam gi loasaf , in care pomul
viefii este considerat crucea cu
gapte trepte. Crucea are pentru
cre$tini sensul de axis mundi,ca gi

in credinlele arhaice,
pntru cd ea este reazemul lumii gi
scara spre Dumnezeu, sau cum
spune Firmicus Maternus
arborele

quapropter lignum crucis coeli

sustinet machinam,

ape.

regenerative

oamenilor. in romanul $., imaginea

reprezintd forma iniliald a haosului

teftae

ftndamenta corroborat; adfi xos sibi

homines ducit ad vitam - pentru cd

ARBORE
Simbol al vielii

elementaqp, crescut
din apele de la inceputul lumii, sau

lemnul crucii susline edificiul

cerului, consolideazd temelia
pdmilntului, ii readuce Ia via{d pe

din buricul unui zeu, arborele

toamenii crucificaii (TIR,, 275).

l--

'7*

Sensul generic al arborelui rdmAne

devenirea, vegnica si misterioasa
evolu,tie gi in aceastii accepfe apare

gi in proza lui Eliade; de pild6 in

Tinere(e..., simbolul este ilustrat de

stejarul trdsnit in seara iomemorlrii centenarului lui Sean Bran.

Povestea reprezintd

pentru
care pregdtea arca

Dominic, cel
pentru Apocalips5, un semn cd
misiunea

lui va fi folositoare; din

copacul carbonizat,rlsar,,cAteva
timide ramuri verzi", sugestie a
reclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi
$tearsA:

prin informaliile culese ;i

stocate de Dominic, omenirea o va

putea lua de la cap6t. intr-o altI
narafiune, arborele este figurat ca
centru gi scard cltre cer; Andronic
(din $.). urcl pe ramurile unui

copac bdtrAn ca sh vadS

de
deasupra pddurea q\ este coplegit de

emo[ia singurdtdgii
a

Simpla contempla[ie

cosmice.
arborelui

melancolizea zd frintp,, cdci

ii

evocd

sensul devenlrii universale.

(la fg.) e cuprins ,,de
o,infinitd t7@" privind nucii
Gavrilescu

me;tegugarii, aurul qi toate averile,

adicd valorile lumii sale, ceea'ce
propune o renovaie a lumii, o

reeditare a vechii lumi $i a

aceloragi valori. Biblicul Noe
salveazd. doar sdmAnla vielii, cdci
cregtinismul propune o lume nou5,
clSditi pe alte principii gi cu un alt
sistem de valori. Eliade imagineazd
o arcd in care sunt pdstrate valorile

spirituale, mostre ale gAndirii

umane, colectate de o memorie
colosald, cea a lui Dominic Matei
(din Tinere[e...). Aceastti arcd va
deveni secretul lumii, Graalul pe

farmei absolute a clrei magie

originard a fiin1ei .si de modul ei

edte

lumii". Eliade
gOndirii
urmdregte
schema
'ascunse
generale,
in raditii,
transfigurarea

propriu de a recepta lumea gi pot fi

numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe

qimboluri conservate de-a lungul gi

dezvdluie
modelele anistorice ale fiingei; I..P.
Culianu, in monografia dedicati lui
Eliade, lanseazd ideea cd istoricul
religiilor a reunit doul sensuri in
no,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca o

care s-au clddit de.a

in pofida istoriei si

categorie preformativd

lungul
timpului numeroase tradilii, mituri,

atitudini, superstilii, modele de

viafd, adicd intregul 'sistem de
valori ale lurrii noastre; in acest
sens, A. Marino considerd cI
arhetipul este pentru

Eliade

incongtieqtul colectiv 9i arhetipul

ca model formativ precosrric gi

cosmic, adicl o categorie, dacd nu

tradusd
Cdt privegte termenul de arhetip, se'

oamenii eliberali de istorie,

condamnafi la amnezie, dar
purifica{i prin moartea colectiv5.
Este evident cd noua lume
presupune o infinitate de Vafante,'
cdci formele arhetipale conservate

in arca lui Dominic con[in

germenele cosmosului

gi

putin[a

transfigurdrii, adicd logosul

revelator. in povestirea la

alte dimensiuni, guvernat

memoria colectiv5. insdgi opera lui

Eliade reprezint5 o astfel de arc5,
prin extraordinara strddanie de a
sintetiza sensul vielii in arhetipuri,

arca sa rudele, prietenii 'gi

savarsrrea nuntu ih moarte etc.

Toate aceste g6nduri tin de natura

gdsi

Reprezintd recipientul salvdrii,

Utnapiqtim,

reprezint5 ,,nucleul formulei sau

supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicd

care il vor cduta gi

ARCA

Iui Ghilgame;,

ideea renaqterilor ciclice -,

eliminarea contrariilor prin

structurl care nu mai poate fi

ligdncilor.

supraviefuitorul potopului, agazl in

lntr-o frumoasd definilie a lui

Sergiu Al-George', arhetipul

din

umb[a..., arca, in sensul de salvare

colectivS, este identificatd cu
drumul evaddrii cdtre un spa{iu cu

simbolizeazd principiul conservdrii

gi regenerdrii fiin1elor. in Poemul

ARIIEIIP

in

de

simbolurile coinune tuturor

religiilor qi tuturor revelatiilor-

de alt fel, ontologicd."o

Mai ales in T-IR, Eliade recompune

schema logosului uman, stabilind

cd fiinta opresatS'de ideea mo4ii,
cauti solulia nemuririi, pundndu-se
in leglturl cu macrocosmosul, in

centrul lumii, aspir6nd

la

rtigenerare, prin eliberarea de legile

istorice, dar mai ales incercdnd sd

pare cd istoricul l-a preluat de la

Jung, atribuindu-i alte dimensiuni

antropologice, cdci despre 'o

influenti de confinut nu se poate
vorbi, de vreme ce l-a anticipat in
multe'direclii. Culianu chiar il
considerd pe Eliade ,,precursor
indiscutabil qi genial" al lui Jung,
in studiul alchimiei.

impace extremele existen[ei

na$terea gi moartea; de aici se nasc

ARICI

o serie de formule esenliale ale

vielii, cum ar fi consacrarea
spatiului prin construclia care
repetl simbolic crealia divin[,

Simbol ntrscut, probabil in spa{iul

iranian, apare in mai multe legende
romdnqti, corRentate gi de Eliade,
ca sfdtuitor al lui Dumnezeu,
de(indtor al secretelor universale ;i
animal iu rol important in naqterea
lumii. intr-o legendd (pe care o
comenteaz6 gi L. Blaga), se spune

punerea lunii in directii relafie cu

timpul normat gi cu moaitea,

-dorinla

inloarcerii Ia originile pure

- 9i de aici

gi eliberate de timp

cd pentru a regdsi echilibrul dintre

pdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerut

metafizician, este

e cel mai complicat, numai aceastl

difuzatd prin
cdntecului, re{inutd

sfatul ariciului; Eliade

apare gi la Nae Ionescu, pentru care

muncd te confiscd definitiv. Numai

actul crealiei iti cete aceastd

jerf5..." (NS, I,3l)

Scrierea in prozd presupune

descifral mesajul ei este secret

redd

povestea,ln mai multe variante in

De la ZaL,

consider.And

,cd

este

;vorba despre un mit de circulalie

populard, ilustrativ

pentru

- qi in
orientale -,

spiritualitatea romdneascd

parte,

a Europei

deoarece propune imaginea unui

Dumnezeu bolnav de singurdtate,
,distrat, obosit gi ?n cele din urm[
inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ia
numai. cu propriile lui mijloace"

(De la 7a7., 97).1n aceastd

stare

indeplrtatd 9i tristd se afld

personajul din NS, un alter-ego al
autorului, care trdieqte cu
presentimentul creafiei: are un
impuls inexplicabil spre pictur5,

reconstituie sensul existen{ei din

semne

gi fragmente izolate. in

fiinld magicd
prin indeletnicirile sale; ideea
poezia

gi

metafiziCa reprezentau

anomalii sublime gi magice.

in

concep[ie aristotelicd, arta

inseamnl
'realititii), 'mr'meJsis " (imitalia
adicd joc. Eliade acordd
artei rol ritualic _si prin aceasta ea
devine um spatiu al libertdtii
individuale. Personajele sale sunt
poeti muzicieni, scriitori, pictori,
dar mai ales actori; Ciru Partenie
din NS Este un,scriitor de succes,

Iipsit de emo[ii estetice, dar care

nimeregte subiecte ce transmit
experien[e capitale. El a iegit din
timpul normat, dar nu-gi inlelege
rolul pentru cd ii lipsegte intuilia
misticd, toate em-oliile sale sunt
transferate in mod paradoxal unui
dublu al sdn, $tefan Viziru; gi unul

legdturi cu acest personaj, apare

simbolul in disculie.'gtefan are
obsesia cd nu a gdsit calea de'
comunicare cu ariciul, pe care il

altul iqi rateazi tr5irea, deoarece

lumi artificiale in timpul
individual.
Despre arta scriitoriceascS, un

co4siderd singurul sfdtuitor posibil

gi delinXtorul unui secret absolut.
Personajul din NS este un creator
obosit ;i Eliade introduce o serie
de sugestii in sensul acesta. intre
care povestea despre ariciul, cdruia
nu a gtiut sd-i vorbeascl gi care
evocd sensul legendei de mai sus,

personaj afirmd: ,,Scrisul

ARTIST

AlXturi

de

matematician

qi

;i

creeazd.

te

confiscd pe dinl5untru, te
impiedicd sI trdiegti. Nu orice

;i

igi uitd

acest

.motiv, majoritatea prozatorilor din

opera lui Eliade igi incheie via(a cu
o crea{ie dramaturgicd. Maestrul

Pandele,

din 19 L,

reglsegte in

iar prin

el

are

niilor posibile gi incontrolabile.

Egor, pictorul din DCh, alunecd
intr-un mister pe cdt de terifiant pe
atdt de seducdtor, dupd ce igi
abandonase gevaletul in iarbd.
Pictura ofertr o imediati suprapu:
nere a imaginii sublimate peste
imaginea lu4ii gi o mai brutali

teatru atet propria-i tinerele, cht qi

calea anamnezei;

viaga individualS,

doar congtiinfd culturald.

intoarcerea la realitate a artistului
este dificilX, presupune un spaliu
de trecere, situat in marginea
sacralitiilii, in universul hierofa-

un ritual de ve;nicd

a universului; din

de
gi

tocmai prin aceasta inciti spiritul

la cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi
POEZIE). Adriap, poetul din lCD,

prin taina cititului, in timp ce

teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea
unui jgc irepetabil in planul
recreare

memoria

generald, dar imposibil

construc{ie, in limitele credibilului,

.precum gi reprezentare individualS,

receptirii.

intermediul

in

ea,

ritualul trecerii gi recuperarea unei

experien,te ratate. Ciru Partenie,
scriitor dg succes (NS), scrie inainte
de moarte. o piesd de teatru

eliberare a pornirilor creatoare;

$tefan (NS) picteazd mai multe

intitulatd Piveghiul,titlu simbolic,

care el singur constituie mesajul
capital pentru dublul s6u 1$tefan).
Manuscrisul se pierde, dar nu are
nici o imporran@, de vreme ce
tema operei este cunoscuti; ideea
apare qi in altd nara{iune, in care

tablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestie

a propriului destin ascuns in umbra
lui Partenie. Chiar dacl pictura sa
nu are valoare artisticS, el face din
actul picturii un mod de eliberare gi

de renovare

fiin{ei

lui:

muncd te confiscl pe dinlduntru.

Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbuni
sau poli selnna hdrtii admi-

scriitorul refuz[ sd-gi mai scrie

piesa, dupd ce i se cere s5-qi
expund proiectul gi mai ales

intinereste.

simbolurile pe care le va crea (A).

adreseazd zeilor, iar pentru cel care

nu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,

singurul care conteazd, i1i apa4ine,

Numai munca sdvdrgitd intru

intre arte, poezia ocupd un loc

privilegiat, este un reflex al
indumnezeirii, iar poetul - o fiinp

implinirea unei vocagii,,si in primul

rdnd scrisul, pentru cd procesul lui

textele religioase, poezia

nistrative qi mintea ifi aleargd

liberd. Tiinpul dumitale interior,

Alt artist, muzicianuL Antim

(Unif.) descoper[ cd arta .se

gi

actul sublimdrii devine ritual tragic

al singurdt5(ii. Caracterul catartic
al artei nu este. limitat la

este

accepfiunea aristotelicS; purifi-

cu acces la lumea generald. Ca

i
21

l--

ry

carea prin intermediul actului

creator inseamn[ regdsirea fiinlei

invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M)

nu suportli ascensorul, el prefertr sd

eteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,

urce.pe scdri, cdci lumea

considei[ cI trdirea arristicd

elibereazd fiinla astrald din

sa

spirituald'e compusd din istorii de

demult, care conlin fiecare dintre
ele o parte a secretului general.

universul limitat al omului profan:

,,... fiecare om are in el un inger, nu

Labirintul de povestiri se cere

explorat cu atenlie, iar rolul

ci
geme inchis in

ingerul pdzitor,

?ngerul care
intunecimile
sufletului fiecdruia dintre'noi, qi pe
care arareori, numai rareori,
izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdm
liber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi
atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se

povestitorului este de a gtrsi calea

evadlrii, adicl de a urca scara spre

etemitate. C6nd FEu0md e inchis

intr-un

lift (la Securitate),

pierde

controlul asupra realitilii, nu mai

gtie cAte etaje urctr sau coboar5,

inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,

deoarece nu este pregdtit sI creeze,

267).

sau sd renoveze lumea,'el nu e

Artistul are privilegiul iegirii din

Iumen, pentru cd ritualul artistic
irnitE zidirea lumii qi gestul divin;

decdt o parte a memoriei colective,

plstrdtorul gi martorul unei istorii

ucise. Adrian

GO),

poet amnezic,

face o cdl5torie fabuloasl in

ascensorul unui hotel Ei, degi

aldturi de matematician, artistul are

gansa detagdrii ;i receptivitate la
mesajul universal. Doar rnetafizicianul este mai presus de el.

cl5direa nu are.decht cinci niveluri,

el

ajunge la etajul 21, cifrd, a

crdaliei ritualice, act de imitare a
creatiei divine; Ia ultimul etaj, nu
existd, insi, dec6t drumul

AS(ENSOR
Metaforl a antinomiei inalt/adinc,
simbol al inllldrii gi al coborArii,

cobordrii. Revelalia sa este

transpusd intr-o binecunoscutd

ascensorul comportd aceeagi

semnificalie ca gi scara, semn al
trecerii de la un mod de a fi la altul
(S). Eliade studiazE numeroase

formuld gnostic* a urca si a cobori

este acela;i lucru. Fraza revine
obsesiv, genereazd conexiuni de
idei ;i declangeazl in cele din urmi
anamneza: Adrian nu agazd ideea

simboluri ascensionale gi observd

cd toate evoc5 imagini ale

ilumindrii, iar lumina ;i puterea
sunt sinonime; inaltul este
inaccesibil omului, el aparfine
fiinlelor supraumane (IR).

intr-un context filozofic m.odem,

nu se gdndegte nici Ia Paracelsus,
nici la gnostici, ci la Heraclit, pe
care qtie cu siguran{i cd l-a citit,
deqi nu-gi mai aminteste cdnd:

22

,,Heraclit afirmd.cd drumul in

sus Si

?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;i

Iucru. Evident, citisem ,si eu, ca

toat6 lumea, fragmentele lui

Heraclit, dar cdnd? in prima

tinerele.

$i vI

asigur

c[

ieri,

alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproduc

fragmentul, qi poate nici nu mi-aq

fi

amintit cd Heraclit a spus aga

ceva." (lCD, 197) Viziunea asupra
lumii ca devenire qi trecere nu
reprezint6 pentru poet o revelalie
de ordin metafizic, ci este un reflex

al

memoriei generale, cdcil

aga

cum explicd el, poenrl nu are decdt

memorie cultural5; existenfa
personald a fost, aboliti printr-un

$oc amnezic (un accident

automobil), iar cdldtoria

antinomice qi a paradoxului
gsenlial: reunirea contrariilor.
Metaforic, starea se traduce prin
ideea de zbor gi ame,teald; indllarea

gi coborArea personajului imitd

pulsaliile fiinfirii, iar repetarea
ciclicd inaugureazd hipnoza, ca
mijloc de regdsire a fiin1ei eterice,
care igi ignord limitele terestre.
Simbol al unei singure realitSli,
ascensorul sugereazd cd intre viafi
gi moarte ,nu existd diferenl5.

;i al mo4ii este
in tot ceea ce existd;

Sensul naSterii

confinut

fiecare element al vielii poartti in

sine mesajul devenirii

de

cu

nimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sI

ii

determinl amintiri
care lin de fiinla sa generall, de
aceea se regiseqte in prototipul lui

atlrma el, on

Orfeu, adicd la

(tCD,2C/)

ascensorul

prin

coincidentia oppositorum. De
aceea, pictorului (al c5rui nume

inceputul

inceputurilor, acolo unde se

frxeazd poezia, dar gi originea
antinomiilor. Ascensiunea gi

se

plimbe cu ascensorul. Penffu cd,

spur Jos,

on spur

sus,

ori urci, ori cobori este totuna."

BALEhIA

gi

cobordrea reunesc sensul vielii gi al

Univers inchis, pegterd

mor[ii, aspecte similare in planul

totodatil, simbol al limitelor ce pot

depdqite. Asociati mirului lui
Iona, .balena este qi un semn al
devenirii, sau cum spune Gu6non,
un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15
intr-o perioadl intermediard, intre
doud gt6ri sau doud modalitifi de
existen(ii'.u

unicei realit5li care este devenirea,

sau nestatomipia desdvfu;itd

termeni heraclitieni'' De

in

aceea
gi

cAnd poetul se intreabl, ca

Dionis, eroul eminescian, dacd nu

cumva este mort,I-eana

ii rlspunde

indirect cd doar se afld de prea

curAnd in paza ingerului Morlii.
Ignorarea timpului normat face

posibil5 receptarea

.unit5lii

h5u

fi

Animalele acvatice sunt pdtrunse

de forla sacrd a abisului ;i poartd
in ele sensul vieyii

pin

armonioasd

l-n

v-

unduire CIm.). Un personaj

eliadesc ($tefan Viziru, din NS)

balena se asociazd simbolic bdrcii.

(v. DIJBLU)

compard viafa cu burfa r4istuitoare

a balenei. Ser,rtimentul de derutd gi

nemullumire, imposibilitatea de a
se elibera de sub teroarea, timpului

ll oezvalule lmagrnea uner

'inchisori, in care distrugerea mistuirea - nici mdcar nu este

"perceptibild. Personajul

cautd

iegirpa din burta balenei, iar atunci

cdnd reuqegte sd iasl

in

lumind
realizeazd cd, de fapt, existau mai

multe ieqiri

;i ci

labirintul in care

se rdtdcise nu era un spa(iu

devorator, ci un ou, a clrui coajd o
spdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliade
comenteazd asdel simbolul oului
spart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS,
in parabola lui Buddha, a desfiin6a

BARCA
Simbolizdnd bucuria

plutirii

gi

teama scufund5rii, barca e consideratli, in majoritatea. credin[elor,

vehicul al vielii qi al mo4ii; ln

proza lui Eliade apare imaginea

b[rcii rdsturnate, cavzd a inecului

sau a regenerSrii spjrifuale.
Andronic ($), personaj straniu gi
fascinant, a trdit sentimentul
inecului, clci barca in care se afla
s-a rdsturnat, iar,prietenul sdu a
murit. Episodul e reluat ,si in NS,

unde $tefan Viziru are

experienfE,

fixati in

aceeagi

intimitatea

mo4ii. Ambele personaje

sunt

iluminate pentru cd au participat"

transcende at6t Spaliul cosmic, cdt

capital5
(moartea), intuiesc sensul instabilitStii pi se elibereazl de teroarea

adicl

qi 'Timpul

ciclicl'. (97) Stefan

Viziru
iese in lumind gi se
-detageazd
de destinul individual,
iar in final el descoperl sensul

devenirii prin moarte. La indivizii

aleqi, captivitatea in interiorul unui
monstru,,constituie sindromul
yoca{iei 1or miitice" (MVM), iar
lui $tefan ii indicd un proces de

regenerare spirituald, prin

'depd;irea dublului. (Partenie),
precum qi prin revelagia mo4ii.
Iesirea din burta balenei inseamnd
renagtere gi desfiinlare a normei

temporale. Sugestie

plute$te

a oului

ce

pe apele primordiale,

stdpdni'r

involuntar la 'taina

morlii. Barca in care plutegte

.Dorina ($) ajunge la insuld inainte
de rdsdritul soarelui, pentru cI ea
gi-a invins tema fald de ;arpe. ln

mitologia egipteanS,

$arpele
Apophis -intrupare a zeului Seth -

ameninli bdrcile pe care plutesc

sufletele celor mor{i, iar eliberarea

definitivd se produce dgar cdnd

sufletul ajunge sub imperiul
luminii solare. De aceea Andronic
este abatut, ingdndurat si trist la
aparilia soarelui, cdci atunci
redevine garpe. Drumul Dorinei

(A;

88). inainte de a face

.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete,

lacom, inghilind parcd in somn",
pentru a se reintegra in lumea

timpul mitic, acolo unde se afl5

sarysdra, roata existenfelor,

spre insuld, in barca indicatl in vis,

ca vehicul sigur, reprezinti o probd
care abole.ste blestemul proferat in

rdddcinile destinului ei. Ea ajunge

pe insula adamicd gi incheie astfel
un ciclu al devenirii perSonale, prin

oamenilor ($.).

ritualul moarte-nunti. Pentru ea,

barca este - aga cum spune un
personaj - un ,,cuib", un spafiu

BIBLIOIECA

ln

sens cregtin, barca este vehicul

al salvdrii si al mdntuirii.

iniliere. G. Durand consider5

cartea un recipient sacru (ca qi

BEIE/BATmJRA

Graalul). La Eliade, simbolul apare

cel mai bine reprezentat in nuvela
SDH ; este vorba despre biblioteca
lui Zerlendi - un savant indianist care ar fi fdcut gelos pe un Roth,

Labirint spiritual gi loc

de

recluziune intelectuald, biblioteca

presupune intimitate, sqcret'

ocrotitor gi de rena;tere.

Mimeazl detagarea de lumea fizic5

gi anticipd bulversarea spiritului de

Jacobi sau Sylvain

dinaintea oricirei regeperdri; Gore

in alti

gi

Ldvi.

Descrierea este fdcutE in manier[

romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa
masivd .de stejar, am rdmas

invdfdtorul Gheorghe Vasile

intuiegte vag ratarea gi resimte
incert intoarcerea la rudimentar

inmlrmurit, in prag. Eia uqa din

acele oddi luminoase, care 'se
gdsesc rar chiar in cele mai bogate
case din veacul trecut. t...1 O
galerie de lemn inconjura o bund
parte din bibliqtecd. Erau, poate,

@ounsprezece...) alunecl

dimensiune a timpului dupd ce bea

carafd de vin. Coana Viorica,

pentru cI gi-a pierduJ condilia
sociald, igi grdbe;te incogtient
, viafa, cdci ea bea ca sd uite, iar

(NS). Oamenii care beau noaptea

treizeci"de mii de

in cdrciumi sunt pregdtigi pentru

inilierea orficd GCPI. Ei !;i

majoritatea legate in piele, din cele

volume,

mai diverse ramuri ale culturii:

manifestd amnezia generall .in

perioade de restriqte istoricd:
,,secole sau milenii nu se int6mpld
nimic in lumea spiritului, nu se

medicinS, istorie, religie, cdldtorii,

ocultism, indianisticS.* (223)

Prezentare continud cu detalii de
volume gi autori: cA(i de cdldtorii,
multe despre India, chiar gi unele

creeazd nimic, dar istoria continud,

oamenii beau gi petrec ca sd uite,
.
..
.^1
^
iar stdpdnii
sp6nzurd
ca sd rdmdnd

de farsori
precum Louis Jaccolliot), ceea ce
nevaloroase (scrise

25

l--

T-.

dovedea interesul lui' Zerlendi

pentru acest capitol; majoritatea
sunt insd tomuri serioase, ilustrAnd

o culturd temeinic5, gi. anumi:

gi aceasta compleGi, ce-i drept

diri volume de

gramatici de limb{ sanscriti, sau

,,enormul tratat ai lui Medhaditi
asupra Legilor lui Manu".

cur6nd.

Biblioteca confine nu numai semne

despre proprietar, dar dd informalii

BISERICA

gi despre povestitor, care inilial

este emotionat de solemnitatea
inc5perii, inundati de lumina de
toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce
rtrsfoiegte volumele, cap5td un
sentiment de admiralie Profundd:
,,nu lipsea nici un autor important".
Constatarea introduce in poveste,
cdci secretul doctorului este tocmai
experienla completd, pe care

naratorul

o descoperl treptat

$i

int6mpldtor. De policandrele din

bibliotecd atarnau nenumdrate

vArfuri de sdgeli, semne ale
imprevizibilelor drumuri din
labirint. Ca orice bibliotectr, gi
aceasta confine un manuscris
ascrins - un jurnal scris in alfabet
sanscrit. Dupd ce misterul' este
revelat, biblioteca dispare gi o dati
cu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,

popularizare a
$tiintei, anticipAnd era proletcultistd, ce avea sd vipl foarte

pi
dezvoltl simbolic
Spagiu consacrat

teofanic,
sensurile

feminitdlii germinative: mireastr,

mam5. Ca orice centru, biserica
include semnificalia Genezei gi
prin aceasta valoarea inceputului.
in nuvela O fotografie..., se
produce miracolul vindec[rii gi al
intineririi Theclei, in, ciuda faptului
cd taumaturgul (Martin) este un
impostor. Dumitru, personajul
principal al nara{iunii, pdtrunde
int6mpldtor in spaliul indumnezeit,

aducdnd

cu el o fotografie

de

tinere{e a Jheclei, adicd un simbol

al

iar miracolul se
int6mpld pentru cd biserica se
nume$te a Milntuirii, nume
anamnezei,

simbolic, pqntru a cdrui inlelegere

trebuit .doi ani.

lui Martin i-au

Templul face posibilI cobordrea

stinge...).
Un alt sens are biblioteca

naiv5, idolatrl gi van5.

Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj

Vasile (NS). Fiin$

lui Gh.

mediocr5,

invdfStorul vinde manuscrise

qi

obiecte rare din colecfia rafinatului

Antim, pentru a-qi face o biblioteci

pustiu ,si ocolit de lume, cele doud

femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6t

revelaliilor mistice: Gavrilescu (La

s-o aleagtr; aSi cd el preferd

(tema e
traEti $j in romanul Lumina ce se

lui

geotipul bucure$tean, mitologiz6nd

locuri intrate in congtiinla generald.

Pidurea Blneasa este loc

al hotelului,

acolo unde nu mai

venea nimeni, gi int6lnegte doul

femei; una este vdduvl - la Vedova
lui Dante, adicd biseriba romano-

al

igi incheie experiefr'fiE,

JigJ
duc'6ndu-gi mireasa in pldurea verde

cheile de la o an exd,pe care ar trebui

diYinitdtii, atunci c6nd .fiinla

pdstreazd in sine sensurile
inceputului, printr-o credingd

ba chiar gi amintirea

catolicd -, iar cealaltd o fostd

cilugnrip. Abandonate la etajul 21,

sd

coboare. Experienta poetului

depd;egte spaliul bisericii qi
dimensiunile mdntuirii, cdci el
reface destinul fiingei (moarte/

a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefan

inviere) in timpul vie$i sale profane.

Zerlendt

(NS) are viziunea propriului sfdrEit,

tot o nunti mioritic5. Descoperirea

liberte$i absolute, clltrtoria lui

in Shambala_l$[

ur"

loc in centrul BucureEtilor.

tradilionale, plasate intrlo

Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este

doar oragul natal, ci gi centrul sdu,
universul in care cerul gi pdmdntul
se intAlnesc, un Combray in care
nu numai timpul este recuperat, ci
gi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum,
de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Oride
loc natal constituie o geografie
sacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit,
oraqul copildriei gi adolescenlei
devine, totdeauna, un orag mitic.

dimensiune mitic[: ,,Este altA fald a

Bucuregtiul este pentru mine,

L.
Caragiale. Impresia este, in
Momente Si schi{e, de agitalie

centrul unei mitologii inepuizabile.

Numai strdbAtand aceasti mitologie, am ajuns sd cunosc
bdevdrata lui istorie. $i, poate,
propria mea istorie..."8 El numegte

BUCURE$Tr

Spaliul prozei eliadesti, ora$ al

melancoliilor, sufocat de cdldur6,

dominat de banalitatea

care

camufleazd misterele, constituie

propria mito-geografie

sciii-

torirlui. Aga dupd cum observ[ E.

Simion, Bucuregtiul, in viziunea lui
Eliade, reune$te toate simbolurile

spatiului din proza lui I.

steril6, corigtiinfele sunt narcotizate

de vorbe, lumea in care

trdiesc

(inclusiv lumea fizicd) pare

iremediabil goald. t...1 Eliade
sacralizeazd lumea

lui

Miticd,

oragul toropit de cdldurd e un vast

labirint de semne, Miticd insugi,

omul care se grlbegte mereu, dar
pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd,
zic, devine un personaj mitic."' Cu
fiecare scriere, Eliade reconstituie

Bucureqtiul cel mai melancolic

ora; din lume, gi vorbegte despre
inegalabila tistele a amwgurilor
bucuregtine (Podul).

cAr\{ERA (SECRETA)
De obicei inchisd, addpostind un
secret infricogdtor, la care nu ilre

T"-

q-

iniliat[, camera
microcosmos care

acces decdt fiin1a

este un

reediteazd personalitatea fi ecdruia.

Carnera tainicd e casa micd in cea
mare, un loc de ri:tragere, veirit din

intuilia o-riginilor, a liniqtii

aceasti camerd secretd reprezintil

un uriivers extra-istorip, o replicd la

intredeschisi, simbol al accesului

era

camera Samb6,in care el regdsgpte

in parte misterul luminii verzi. Aici
durata a fost reprimatd, in camera

Dintr-o altd perpectiv5, camera

secretd mai ester gi o metaforl a
vielii ce se derulea75 sub teroarea

penumbrl misterioas5, o

rdcoare de cu totul alti naturd decAt

ricoarea celorlalte cameie i'n care
pdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu
de ce mi se phrea cE totul plute$te
acolo intr-o lumind verde; poate

de

dinainte de Genez5.

La Eliade, camera are un sens

- special pentru cI se leagd de, o
experienli personal5, pe care el o

fel de mobile qi lSzi gi coguri cu

pImAnt, lAng[ noi, la indemdna

noastr5, gi totugi invizibil celorlalli,
inaccesibil celor neiniliali - existi

un. spafiu privilegiat, un loc

paradisiac, pe care, dacd ai avut

norocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poli

uita toati via1a. CIci in Samb6

interzis ll

va urmdri multd vreme, , simleam ca trEiesc aga cum nu mai

trdisem pdni atunci; trdiam altfel,
iar rememorarea capdtd valoarea
exe?ciliu
de,
recuperare
a
intr-o
continuS, inexprimabilS
unui
Nu gtiu de unde izvora
epifanic.
Aceast[
fericire.
fiomentului
proieclie intuitivX a sfArgitului se
beatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu,
reduce la irnaginea neasemuitei
amintindu-mi de Samb6, am fost
lu4ini, imagine a mo4ii, in toate
sigur cI acolo mI agtepta
Dumnezeu pi md lua in brale indatA
operele . sale. Experienfa este
.

in NS, in care
personajul principal, $tefan.Viziru,,
rdmAne cu obsesia unei camere
secrete, din cauza unei int6mpldri
transfiguratd

din copil5rie, cAnd, aflat intr-un

hotel, aude cuvdntul Samb6 gi
crede cd este vorba despre o taind
ascunsl in spatele unei ugi inchise;

se

nu se primesc musafiri,

altminteri, camera era plind de fel

car6 .se inscrie intre prirnele sale

arnintiri; este vorba despre camera

diti inchis intr-un bob

uriaq de strugure." (Memoii,l,9)
Sentimentul intririi intr-un paradis

cdci in camera Samb6 nu

aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd

conqtientizeze, ieqirea sa din
timpul istoric, deqi mai tArziu el

hArtii gi jumale vechi. Dar mie mi

se plrea cd e verde. $i atunci, in
clipa .aceea, am infeles ce este
Samffi.Am infeles cd existd aici pe

aJlat dintr-o

nu aminteqte de

unde perdelele erau verzi. Cdci,

de

Rdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe

furig: ,,... storurile'erau ldsate gi
perdelele grele, de catifea verde,
erau trase. in odaie plutea o luminl
verde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi

secretd nirnic

lumea prof6nd: nu existil alimente,

mdndncd,

nume$te descoperirea misterului, gi

musafirilor din casa de la

camera secretl este descrisd asdel:

,,Storurile erau llsate gi in. camerd

ce-i cdlcam pragul. N-am

mai

simlit, apoi, nicdieri gi niciodatd o

asemenea fericire, in nici o
biseric6, in nici un muzeu; nicdieri
gi niciodat5." (I, 91) La maturitate,
$tefan Viziru inchiriazl o camgri
intr-un hotel, de a c5rei existenlS
nu gtie nimeni, nici mdcar familia;

descoperd cd experienfa misterului

cere ruperea legdturilor cu

realitatea. in adevdrata camerd
Sanb6 din copilIria sa, el a adus
intr-o zi cAteva bomboane si chiar a
incercat sd mdndnce ,nu, du, in
clipa aceea a in[eles cd misterul a
fost ucis: din acea zi., uga camerei
Samffi a rdmas inchis5, accesul i-a
fost interzis, prin gestul s5u profan.

Nevoia de autoclaustrare

personajului subliniazd sensul

revelaliei sale - imaginea unei
magini - qi anume previziunea
mo4ii.sale, c5ci toate simbolurile
claustromorfe ascund o eufemizare
a mormdntului; el nu trdiegte ci
a$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca.
De aceea, claustrofilia sa anticip5
descoperirea cd moartea inseamnd
intoarcere, regressus ad uterum.
Alt personaj, Dayan - din nuvela
cu acelaqi nume - af15 o singur6
cale de evaziune; in labirintul in
care il introduce Ahasverus existd

o singurd camerl cu

u$a

sdu

pa(ial la misterul cunoagterii.

sfdrgitului

(in

Podul); teama

.de

moarte este comparatii cu o camerd

obscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchisl

in inima

muntelui gi din care nu

existi iegire decdt pentru cel care
r$l repnma Inca. tslecare om lgl are
secretS, din care este

o camerd

posibild trecerea intr-cj altii ordine,

dar, aqa cum spdne un personaj
eliadesc (Podul). nu se poate qti
dinainte ,,ce fel de alti lume vei
integra, sau ce fel de alt mod vei
dobdndi."

CAIVIIJFI-ARE

Noliune prin care Eliade definegte

puterea hierofanicd a lumii,

capacitatea tuturor lucrurilor
banaie de a ascunde mistere sau de

revela.dimensiunea sacrd

universului, Viala cotidiand este

plin5 de semnb, pe care doar cei
pregltili le inleleg. Tot ceea ce
existd are un sens profund,,,chiar
gi cerul fdri stele sau vagoanele
goale, cu-luminile stinse" (La
umara...) in romanul NS,"
personajul principal este fascinat,
aparent fdrd motiv, de antropohime
necunoscute, care duc insd spre
descifrarea destinului sdu; de pild5,

d-na Zissu, un nume auzit,

int6mpldtor prin perelii subliri ai

unui hotel, il va obseda necontenit,
pdnd in momentul in care afld cI ii
apadinea unei curtezane pe care ar
fi putut s-o crmoascd gi care a fost
iubita cdpitanului Sideri. Numele

d-nei Zissu

il

avertizeaz.d asupra

ursitei sale, Ioana Sideri, fata

clpitanului. Dar acesta este doar un
exemplu dintrq numeroasele semne
care ascund informalii despre viala
viitoare a personajului; toate

evenimentele importante din

lui Ciru Partenie se

reediteazd, in destinul lui Stefan

existen{a

Viziru, camera Sambl

"ar" in
prevestire a timpului fdrd duratii,

care va pitrunde in final, iar

magina pe care o vede aievea in
pddure va fi vehiculul mo4ii sale.
Simbolul apare aproape in toatli
proza lui Eliade; ruinele unei case

ascund incredibila

experienl5
yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau
fiin(e care au alunecat intr-o alti
dimensiune temporald (DouIsFe-

r**e...).'Tot camuflati este qi

ptrdurea in care va dispdrea
Pandele (19 t) $ care in realitatea
istoricd nu mai exista de doudzeci
de ani. Casa gigdncilor nu este
decdt un loc rdu famat, dar pentru

'Gavrilescu devine un univers

purtdtoaie de mesaje,

maya
indiand, termen tradus de Eliade,
pfrn irealitate imediatd,metaford a

materiei

in

devenire (PoduD. ln

TIR, Eliade aratd ctr existd o

permanent2l solidaritate a omului
cu sacralitatea, intre[inud prin
simboluri; semnele care definesc
destinul individual, capltd sens
doar pentru fiin[a preocupati de

propria-i salvare;

camuflajul
qi
in acelagi
sd
ascundi
,,ffebuie
timp sd atragl atenfia celor avizafi"

(La umbra...), adicd pregdtili

pentru a inlelege misterul devenirii

lor dincolo de moarte.

in Memoii, Eliade

recunoagte in
acest simbol o dominantd a operei
lui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrd

fi vrut, izbutisem sI

ardt in
mai
ce
voi
dezvolta
ieea
$arpele
t0ruiu in lucrdrile mele de filozofia
qi istoria religiilor, qi anume c6,
sd

aparent, sacrul nu se deosebepte de

profan, cd fantasticul se camufleazdin real, cd Lumea este ceea

ce se arattl a

fi gi totodattr un cifru.
-. evident, in

Aceeaqi dialectici

contextul unei fresce etpice de mari

propo4ii - susline si Noaptea de
Sdnziene, inceputd 12 ani mai

tirziu,in

1949; cu deosebirea cd de

al

data aceasta nu mai era vorba de

misterului capital: moarte-nuntd

semnificaliile profunde ale

Cosmosului, ci de cifrul eveni-

d-a tie.).
Aga cum explicd Sergiu Al-George,
ciunera,,[ine de dialectica indianl a
sacrului"e, respectiv de realitatea

mentelor istorice. Tema camufldrii

fantasticului in cotidian

se

reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise

mult mai tdrziu, bundoard La

gigdnci (1959) qi Podul (196+.).

povestea colonelului (La fg.).

Dayal (din nuvela omonimd) il

Intr-un anumit sens ag putea spune

c[ tema acestora constituie cheia

el a citit lidovul rdtdcitor, sj

recunoa$te pe Ahasverus pentru

cI

bolt[ a tuturor scrierilor mele de

maturitate." ( ed. cit.,I,355)

anume ?ntr-un timp revelator, in

CARTE

universului; ca Liber Mundi,

simbolul apare in nara,tiunea
Podul, in care un cuplu ciudat (o
bdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orientindu-se dupd o carte, iir care este

de

noaptea de Sdnziene.
Un alt sens al c{4ii este cel de ghid
general al lumii, copie a

Depozit al tradifiei ancestrale,

recipient inviolabil pentru cei
neinilia,ti, cartea este comparattr ca
semnificalie cu vasul Graal qi cu
piatra filozofald (Durand). Orice

vorba despre intoarcerea acasd, o

carte este un labirint format din

Odisee frumoastr, scristr

alte cdrfi, Eliade insugi dtr in

inlelesul.tuturor, pe care o asculttr

fermeca,ti to,ti ciletorii unui vagon
d9 tren, cu excepfia povestitorului,

operele sale artistice

titluri

de

studii sau de volume literare, care,

cI

nu numai
nu explic5, dar
deschid alte ugi, adicd numeroase

pe

interpretare;

care, deqi cuprins de o emogie

nelimuriti, nu ingelege cuvintele.
Cartea aceasta se integreazd in

buniioard, pentru a motiva ideea ctr

istoria ge4eraltr lnseamnd teroare,

in care btrtr6na pare oarbd, iar fata

posibilit5li '

de

un personaj invocd

dimensiunea devenirii perceptibile,

un

are'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoi

binecunoscut studiu eliadesc:

,,Evident, teroarea istoriei e una

intreaga scend se deplaseazl cu

mult timp in urmd, in amitirile

povestitorului (Zamfirescu), in
momentul in care a inceput
clldtoria celor doul personaje spre casd qi spre moarte. Cartea

din obsesiile profesorului. DacI a,ti

citit I-e mythe de l'Aternel retour,
vd aduce,ti aminte." (Adio,X))

Cartea reprezint[ un mod de

cunoa$tere rafionald a lumii, dar gi

reprezinttr aici harta drumului spre

un mod de salvare individuald.

origini qi de aceea bdtrina qi fata

traverseazi istoria, trec prin gcoli,

Gavrilescu este fascinat de numele

colonelului Lawrence, pentru cd e

personajul unei cdrti pe care n-a'

citit-o; obsesia sa anticipd misterul
in preajma ctrruia se aflI gi care
pentru el rtrmdne inchis ca gi

31

restaurante, sau biserici, cucerind

nein[eles pe toti cei care

in chip

asculti lectura fetei qi privesc

solemnitatea bdtrdnei; cartea
aceasta confine in sine sensul

--

;r-

lumii, poveste;te despre,,luntrile

care ne

a$teaPte

' la

apa

Vavilonului", despre lucruri,,care

rup inima de triste{e", dar gi despre
intoarcerea la origini; este cartea
sacrd a istoriei omului (adic5
naptere ;i moarte), al cdrei atribut

esen{ial este ferninitatea.

(v.

$i

ruinele unei case pistreazd spiritul

locatarilor mo(i o datd cu

distrugerea casei. Cdsula din

pddure, Iocul in care se irrt6lnesc
doi indrdgostili, se sacralizeazd qi,

degi pddurea este tdiat5, casa

demolat6, iar singurul supraviefuitor al intdlnirii - amnezic,
locul pdstreazd incd sensul sacru,
de poartd a evaddrii in timp (19 t).

MANUSCRIS)

Casa in care se consumd experien{a

CASA
Centru qi spaliu domestic totodati,
casa, ca*-qi camera reprezintd o
imagine a fiin1ei; de reguld casele
din opera literar[ a savantului sunt
vechi gi boieregti, trdslturd care, la

o primd vedere, pare sd ,tin5 de

romantism; spatiul povestirii
fantastice are nevoie de lucruri
peste care a trecut timpul gi, intre
acestea, ruinele sau casele clddite
in alt secol ocupd un loc important.

Eliade introduce ac6st simbol in

spirit romantic, dar gi ca

a geografiei bucuiar fixarea sPafiald,

componentS

re$tene,

amlnuntele arhitectonice amintesc

de preferinla scriitorului pentru

'

opera balzaciand'La Eliade casa se

leagd direct de destinele oamenilor

care o locuiesc; de pildd, locuin(a

lui $tefan (NS) este distrusd in
tiinpul unui bombardament, iar

aceasta

ii anticipA

destinul:

personajul pleaci in exil la Paris,

nu mai are nevoie de cas6, cdci in
cur0nd moare. in DouIsprezece...

yoghind a lui Zerlendi, din SDHcste

o casd veche, boiereasc[l aflat5 in

centrul Bucure;tiului. Demolarea

casei generalului

Calomfir
simbolizeazd moartea unei lumi,

cea interbelici gi

instalarea
violenti a comunismului (Incog.).

CATABASA
Cobor6rea

in infern (catabasa)

reprezinti o temd de largd circula$e

in ritualurile mistice, in mitologie,
artd. Eliade ii atribuie valoare
iniliaticd, iar in scrierile lui artistice
este legatd de povestea nefericitului
Orfeu. in Odiseea homericd, Ulisse
coboard in Hades ca sd"gi cunoascl
viitorul de Ia profeful orb, Tiresias;

Orfeu, considerat strdmog al lui

Homer, se confruntd cu zeii gi cu
lumea cealalti, cdci el vrea s-o

viali pe Euridice, agadar,

vrea sd anuleze insSgi moartea; el
este invins in idealul sdu, dar

readucd la

rImAne ca simbol
cobordt in lumea

al celui ce a
tno4ii Si s-a

stlrii contemPlative;
omul a dorit sd devind Dumnezeu,
adicd sI, creeze, ceea ce a gi

rejntors. Povestea cuPrinde un

ritual, pe care Eliade il numegte ,de
tip qar4anic"; degi nu se cunosc

incetarea

misterele orfice, se qtie cd pregdtirea

devenit, dar crealia sa se face Prin

consum de substange, cu suferin,ti

serie de'purificdri vegetarianism, ascezd, invdf5turd

cuprindea

;i cu

apolloniand

se

-, iar maestrul

muncd;

el 4 devenit

un

Dumnezeu dupd putin,tele sale.

- qi cd ndzuin{ele erau
transmigralia 9i imortalitatea
suftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.).
Cobordrea in infern, in timPul
viegii, nu inseamnd moarte; de
aceea, Pandele (19 t) accePtd
mesajul Euridicei. Ritualul cere
purificare - katharsis, tehnicd
religioasd

PierzAnd existen,ta contemplativd,

omul a pierdut qi sensul prdbuqirii
sale din paradis, a rdmas doar cu o

nostalgie, el pdstreazd doar con-

Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul

pdcatului originar a constituit o
preocupare pentru toatil genera[ia
lui Eliade, dar tradilia acestei teme

Pandele

exista cu mult inainte in literatura

pregete$te minulios, Prin

intermediul teatrului; spectacolul
insugi 'sdgereazd persPectiva

noastrd (Cantemir,

Heliade

R[dulescu, Eminescu); destinul

fiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de
indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a
uitat dimensiunea astrald. Eliade

accidentului, care salveazd istoria

(povestea despre toma, toma, fratre,
int6mplarea care a dat cenificat de
na7tere rom6nilor). Pandel-e,

definegte omul post-edenic Prin

amnezie uimati de anamnez5;

transcendenla Presupune rein-

purificat prin artii, iluminat prin

anamnesis, ingelege cd Poate
cobori, cdci catabasa este urmati
de indllare. Chemarea Euridicei

cu memoria
generall, dar momentele de trezire

nodarea relafiei

inseamnd eliberarea sufletului din

sunt foarte scurte; .cdderea

inchisoarea materiei, pi, deci, de

moarte. Este ceea ce descoPerd ,si
Adrian GCU), un alt Orfeu pentru

indllarea fac parte deopotrivd din

natura fiin1drii,

conservd,

9i

al cdrei rost se

in ciuda

Periodicei

(cu

regenerlri a vielii. in nuvela lCD,

ascensorul) declan;eazd Procesul

mesajul orfic se transmite de-a

de anamnez5, in sensul de acces la

memoria generald. (v. qi ORFEU)

lungul istoriei, degi au fost uitate gi

destinul gi misiunea lui Orfeu' In
.alt?i scriere, un personaj lanseazi
ideea cI in urma Cdderii, oinul a

CADERE

uitat cale-a regenerfii, a devenit

efemgr (LTCI); uitarea inseamnd

care experienla coborArii

Nae Ionescu asociazd Cdderea cu

33

tr
i

in via1d, captivitatea
sufletului. Dominic Matei
scufundare

C[inerte...) , se

inalli,

cdldura initiald, generattl de efortul

al unitdlii primordiale
(MVM); in concepgia indiand,
ascetic

accidental,
igi regdsegte starea eternd, dar
natura sa umand il trddeazd; el se
intoarce la condilia sa de om, adicd
blocat in amrieae qi muritor.
CXderea stimuleazd spiritul reacfionar - scrie Cioran" - cdci ea di
sensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitii
la coruplie gi degradare. Aventura
iegirii din gablonul vielii inseamnd

mituri in care puterea gi

clldura se identificS; aceastd
clldurd chre stdpAnegte este

risc gi revolulie. Simbolul Cdderii

asociatd de greci cu focul divin, iar

na$terea

lumii se datoreazd

unei

combustii interioare; de ordin

spiritual, individualizare

haosului. #pas inseamnd puterea

cdldurii (,,ceva asemdndtor cu
clocirea"t2), iar Eliade prezintd o
serie de

in multe mituri ;i in alte

religii dec0t cea cre;tinI; pentru

in filozofia indian5 genereaz[

libertatea absolut[. Cdldura

Cdderea

anormald a fiinlelor este serhn al

unei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi un
gaman, yoghinul sau un erou
experimenteazS clldura supranaturald in mdsura in pare depdgesc,

apare

traditiile primitive,

inseamnS canibalism, moarte

gi

in timp ce pentru
gdndirea indiand simbolul
sexualitate,

presupune,,ruptura primordiald din

interioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-l
indreptSlegte pe Eliade sI afirme

ctr intre obsesiile arhetipale ale

omului existd ;i intuilia ctr viata
reprezintii o decddere de la condilia
celest[ a omului; el vorbe;te despre

cddere, nu neapdrat

in

sensul

ci despre ,,o c5dere

ce.se traduce printr-o catastrofd
iudeo-cregtin,

fatald geniului uman gi in acelagi

timp printr-o schimbare ontologicd

in structura Lumii." (IvIA

115)

in planul lor

propriu, condilia

.umand profand pi se incorporeazd

sacralitdlii" (MvM, 242) . Conform

unei credin[e din

Indidr

contemporan6, un om fierbinte se
afld in comunicare cu Dumnezeu
(IV[V[{, 239). Aproape toate
personajefe ctre au o experienfi de
excep{ie sunt,cuprinse de o cdldurd
nefireascd, reflex al Genezei, cdci

orice alunecare din normalitate

precede renovarea, renasterea
fiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat de

cArJUn.i, @AGrcA)
in discutarea acestui

simbol

arhetipal, Eliade pomeqte de la

sensul dat de Ng-Veda (X)

tipas,

vdpaia fierbinte a strdzii, care il

lovegte peste gurd, peste obraji; el
nu inlelege ceea ce i se intdmpld pi
nici mdcar
\: intuitia miracolului nu o

are, de aceea c6nd iese de la

oamenilor de joasd culturd, care

lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse,

cdldura este gi mai insuportabild.

trdiesc fdrd gAndul salvdrii,

Doctorul Zerlendi, care,,declan;eazd congtient iegirea din

realitatea limitat5, simte doar ,,o
vagd cdldurd a capului" (SDII).
Eusebiu, degi nu partiffi-ta
experimentul evaddrii din istorie,
prin simplul fapt cd se aflE in

amnezici. Cdntecul lui Adrian a

fost creat la inceputul inceputului,
sub semnul lui Orfeu, apollinicul,
dar vorbegte despre Dionysos;
simbol al armoniei, impdcarea lui

preajma sacralitXlii, este invadat de

cdtdurd

gi igi

scoate haina

Apollo cu Dionysos, aga

cum
gi
(in.Ist
cred-)
este
Eliade
explicd
sugestie ,a anuldrii conffariilor.
De altfel, insd;i descoperirea lui

gi

Adrian (cd intre coborhre

cizmele, pe un cAmp irvdPezit,in

noaptea de Crdciun (19 t).

Pentru cI se adreseazd direct

sufletului, permite o receptare
emotional5 completS; de acaea
cAntecul are funclii magice; este
asociat iubirii gi, ca;i ea, constituie
un mod de comunicare cu

Gavrilescu @-_Ii&}, desi tot

muzician, nu qtie, insd, cd este un
posibil nurtntor de mesaj.

CENTRU

divinitatea. Cdntecul este vehicul

al mesajului sacru - multe texte

Simbol esen[ial gi cu multiple

semnificalii in opera lui Eliade,
omul arhaic gi-a marcat spatiul
vital prin construclii care repetd
'universul, luAndu-gi ca reper
centrul sdu. Un copac, un stdlP,
piatra de temelie (omphalos) at
devenit simboluri ale centrului
lumii gi, prin extensie, intregul
spafiu din jurul lor a reflectat

gi

transmis prin intermediul muzicii.

ugurinfd,

El se imprimd cu

fascineazd, dar .adesea este

purtdtorul unor simboluri pe care
doar cei iniliati le vor descifra.
CAntecul in curte la Dionis, din
nuvela cu acelagi nume, transmite
un mesaj despre mdntuire. Adrian a

scris versurile cu congtiinta

indllare

pledeazd
pentnr coincidentia oppositorum,
ca principiu al lumii eterne. Un alt
muzician, Antim (Unif.) glsegte
calea transcenderii prin muzic6.

CANTEC

religioase s-au conservat.

gi

nu existd diferenl5)

imaginea macrocosmosului
consfinlit pirn abraxas sau prin
jertfd. Un astfel de loc sq

cA

orice poezie este soteriologicd, dar

a uitat textul. Leana cdntd aceste
versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie
cd mesajul cdntecului se adreseazd

indumnezeie$te, este purtdtor al

faptului magic (hierofanic), adicd

35

sacru. Din aceaste perspective,

centrul poate fi considerat punctul
de int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,

C5dere, centrul este locul spre care

aspird fiin[a de-a lungul intregii

vie1i. ,Accesul la centru echivaleazd cu o consacrare, cu o
iniliere. Existenfei de ieri, profand
gi iluzorie, ii succede o existenfi
noutr, reald, durabild gi efiqace"
(TIR, 349). Omul 'cautd i,u
deznddejde centrul sau nimere,ste

adic[ acolo unde s-a

slvArgit
Geneza insSgi. Eliade, dupd o
demonstra[ie prddigioasS, bazatd,
pe mituri gi credinle de circulafie

universald, afirrn5: ,,orice noud

agezare omeneascd este, intr-un
anum.it sens, o reconstrucfie a
lumii. Pentru

fIrI efort in el, iar experienfa

identificdrii cu acesta presupune

intdlnirea cu moartea sau cu
nemurirea, c[ci sacrul are o

a putea dura, pentru a

fi reald, noua locuinlE

sau

noul orag

trebuie sd fie proiectate, cu ajutorul

ritualului construcliei, in Centrul

Universului. Dupd numeroase
traditii, crearea lumii a inceput
intr-un centru gi, din acest motiv,
construirea oragului trebuie, de
asemena, sd se desfdgoare injurul
unui centru" (TIR, 342). Din

morfologie teribild,deschide drum

gi spre eternitate gi spre efemer

(TIR,351).

Simbolul centrului dovedegte o

trS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi
anume nostalgia formelor
transcendentale, nostalgia paradisului pierdut. I. P. Culianu'3
considerd cd Eliade a preluat
conceptul de nostalgie 'a

aceasttl observagie simplS, Eliade

formuleaztr o serie de idei care [n
de filozofia religiilor. Centrul este
singurul loc in care este posibild
crea[ia, el reprezintd o intersecfie

paradisuluide la N. Crainic; acesta

considera

(crucea cre$tind) din care izvorSgte

energia viegii. Centrul presupune
atAt indllarea cdt gi cobor0rea; este
un canal de jonc,tiune intre Pdm0nt

sfideazd

de crea[ip gi, din acest punct de

vedere, ,,nostalgia paradisului e

impulsul fundamental

gi Infem (ascensod lui Adrian,

Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi
totodatd real, centrul permite
inser,tia in illo tempore, clci aici
timpul profan poate fi abolit.

pltrsmuirilor omenegi",

al
cdci

Dumnezeu a fdcut omul sd

participe la iluminarea dumnezeiascd; trebuie spus cd Eliade nu

pune problema in

termeni

ortodoqi (nici mdcar creqtini), ci

mai degrabd are o viziune
filozofic5, dezvoltati din teoriile

Exprim6nd dorinla omului de a se

afla

cd fiinla

moartea prin cultur6, prin orice act

in inima realit5{ii gi de a

redob6ndi, tntr-un sens cregtin,

condilia divind, de dinainte de

lui Nae Ionescu; profesorul

36

identificd toate cdutilrile omului

(Graalul, cSldtoriile in lumea de
dincolo, scara cdtre Cer, rug5-

inceputului, dar gi bleltemul

intoarcerii (in mod conventional,
cuvintele torna, toma, fratrt sunt

ciunea cre$tind) gi le subordoneazi

nevoii de evaziune a omului,. iar

considerate prima atestare a limbii

evadarea

din timpul

profan

constituie problema fundamental5

a metafizicii.'a Eliade considertr cI

orice centru cuprinde dorin[a

de

romane, pe la anul 600). Aceea;i

idee apare ,si in naratiunea

gangurile. Gavrilescu

Qg$gl,

Gore @ou[sprezece...) nu au
con$tiinta sacrului, pentru ei

rectrpdtare a naturii primordiale, a

experienfa rdmdne

paradisului, dar aceastii aspiralie

semnifiCalie.

reprezintii gi un mod de a respinge,

Centrul este un spaliu consacrat gi

unanim cunoscut (aga cum este
oragul natal), sau este camuflat qi la
indemdna oricui este pregdtit (nativ
sau prin inilere) sd-l gdseascd.

de a estompa teroarea istoriei,

adicl de a iegi din timp.
Aproape toate personajele eliadegti
trliesc experienga centrului ; $tefan

fdrd

Viziru, din NS, con;tient

de
aceastii cdutare resimte' existen{a ca
pe o rdticire in labirint, din care
reu$e$te sd glseascl iegirea, semn

al atingerii centrului. Centrul siu

este cobordrea in prlpastie (adicd
nuntd-moarte); pentru Adrian
dCP), ascensorul devine centm,
iar pentru Pandele (19 L) cdsuta
din pddure. Partenie (NS) iSi

proiecteazd toate emotiile gi

cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.

Centrul sdu este celdlalt, pe care il

ignord gi din cauza acestui fapt va

muri (este confundat cu dublul

sdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazd
centrul pe str. M6ntuleasa, proiec-

tatl mitic intr-un lung ;ir de

pove$ti. in -rornanul 19 t., se
sugereazd ideea c5, pentru romini,
centrul este povestea despre foma,

torna, fratre, adici

obsesia

@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJM
Noliunea define;te armonia prin
,,implcarea,contrariilof' qi apare
obsesiv in opera lui Eliade, pentru
care repiezintd ndzuinta supremd a
omului. Mulli gdnditori au fdcut

lumii

se

reduce la elemente opuse, aflate

ln

observafia

cd

esenla

permanentd confruntare: pozitivl

negativ, feminin/masculin, noapte

lzi

etc. Este de la sine inleles c[

poate fi imaginati o lume sau o
ordine ?n care contradicfiile sunt

eliminate. Eliade, preocupat de

problemd, descoperd cd filozoful
grec Heraclit di o primd viziune
asupra reunirii contrariilor, anume
cd ,,Dumnezeu insearfind toate
contrariile". Sintagma coincidentia
oppositorum ii apartine insd

l--

,!T-

gdnditorului renascentist Nicolaus

Cusanus, care a definit prin ea

care se spune cd la inceputul lumii

misterul totalitSlii. Eliade cautd

contextele arhetipale care au
condus la teoriile mistice ale lui
Cusanus: ,,Se gtie cd identitatea
contrariilor (coincidentia opposi-

masculini, feminini gi androgini;

torum) era, pentru Nicolaus

Cusanus, definitia cea mai pufin

imperfectd a lui Dumnezeu. Se

qtie, de asemenea, cX una dintre

sursele

de inspiralie ale

Cuspnus a'fost opeia

lui

lui

Pseudo-

Dionisie Areopagitul.

Cum

spunea Areopagitul, unirea

contrariilor intru Dumnezeu
constituie un mister. Dar nu
despre aceste speculalii teologice
gi metafizice vreau sd vorbesc. Nu

fi de mare
interes pentru istoria filozofiei
occidentale, ci pentru c6, dupd
pentru cd ele nu ar

oamenii erau de trei feluri:

fiecare prototip era alcdtuit din doi

indivizi, ca gi cdnd ar fi fost doi

oameni lipili, care alcltuiau o
sferd. Pentru cd. androginii' erau
rdi, Zeus i-a pedepsit pe tofi
oamenii, tiindu-i in doud, dar le-a
l[sat posibilitatea iubirii, adicd de
a reface prin intermediul ei
unitatea primordiald, de a trdi
pentru scurt timp fericirea
absolutd de la inceputul lumii gi pe
care oamenii au pierdut-o o datd
cu aceasti pedeapsd.
Multe religii aqazd

la originea
universului binele si rdul. tn mai
multe legende bogumilice, frecvente la popoarele slave 9i la
rom6ni, Dumnezeu gi diavolul au
creat impreund lumea;

toate

re{ind ast5zi atentia este tocmai

gnozele dualiste vorbesc despre

impdcarea binelui cu rdul intr-o
perioadd indepdrtatd (in preistorie,

(MA,74)

cum zice Eliade), sau despre

ndzuin[a , acsti anul5ri a

pdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne

preistoria .filozofiei, " faza

presistematicd a gdndirii."
Eliade prezintd scrieri filozofice,
doctrine religioase, mituri.
credinfe gi ritualuri care contin
sugestia unitSfii, a reuniunii
fragmentelor contradictorii exis-

tente in lume qi ajunge

Ia

c[ ele exprimd drama

fiin1ei care nu-gi poate accepta
condiqia muritoare. Filozoful grec
Platon inseredzd in dialogul sdu
intitulat Banchetul o poveste, in
concluzia

contrariilor.

La greci, Apollon qi Dionysos *

zei aflali in conflict - apar in
miturile de la sfdrgitul
civilizatiei grece$ti in deplind

aventuri erotice, adicd Prin

repetitie gi prin incercarea de a

exact, in ultimii 30 de ani, a

dispdrut din literaturd (sau din
ritualurile. moderne legate de
moarte) viziunea iadului, sau a
judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee
este anticipati de Eliade; el sPune

surprinde materia in devenire.

Paralel cu povestea locotenentului
este prezentatd gi cea desPre o
bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte
dintr-o carte gi care cllStoresc spre
origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i;
ceea ce au descoperit . ele este
misterul, paradoxul int6lnirii dintre

cd viala gi moartea nu sunt diferite;

fi cunoscut in
timpul viblii, dar este camuflat.
acest paradox poate

Acestd viziune despre armonizarea

existenld

contradicliilor ascunde nemullumirea addncd a fiingei in legdturd

cu destinul ei: ,,Faptul cd aceste

locotenent: ,,un locotenent de

rogiori prezentat in termeni de
filozofie negativd constituie in el
insugi un mister, un paradox.
Coincidentia oppositorum, ar fi

teme gi motive arhaice trdiesc incd

in folclor gi ies mereu la iveald ln

lumea oniricd qi imaginard

dovedegte cd misterul totalitdtii'
face parte din drama uman5. El
revine sub aspecte multiple ;i la

spus Nicola din

crealiile artistice". (MA 116)

in opera literard, ideea apare cel
mai bine reprezentatA in nara{iunea
Podul,in care mai multe povestiri
care par a fi diferite se intretaie 9i

ascensorul qi o formuleazl heraclitian, ebservAitd cd intre coborAre gi

indllare nu existE diferenle. Pentru

el, ca gi pentru Dominic (din

Tinere[e;..) misterul unitdtii se
traduce prin accesul la memoria
generalS. $i intersectarea unor
momente istorice constituie tot un
caz de coincidentia oppositorum,

construiesc in final ideea cd lumea

este un labirint, un amalgam de

intAmpldri gi semne, plasate intr-o

schemd simplS, care

odatd

cunoscuti, oferd calea salvdrii, a

declinului ce incepuse.
Culianu, studiind tema c5lstoriilor
in lumea .de dincolo, face
observa{ia ci actualmente, mai

boem devine un paradox al

existen{ei prin tabieturile sale
cotidiene, prin numeroasele

Cusa."(62)

Metafora absolutl a impdcdrii

contrariilor o reprezint5 misterul
,,in care fiinta poate coincide cu
nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian
(din ICU;, descoperd acestd
coincidenld in cdldtoria cu

vielii culturale * in
teologia misticd gi in filozofie ca ;i
in mitologiile gi in folclorurile
universale; in visele,gi in fanteziile
oamenilor moderni, ca qi in
toate nivelurile

armonie, ceea ce ilustreaz[

dorinla generald de incetare a

si non-existenf5; aceagi

experienld este intuite de cdtre

Onofrei cdnd il intAlnegte pe

ca in nuvela NopF... Toate

incercdrile de anihilare a contradic-

ieqirii din labirint. Un locotenent

[iilor pornesc dintr-o

addncd

nostalgie a paradisului pierdut.

39

--

la altul, este mai intAi acuzat

obscurantism, de misticism

COMI'NISM

Religie ateistd, degenerescenfi

de

este
preocupat de opresiunea sistemului

delicte capitale in

comunist, mai ales i-n opera

literard. in nuvela Pe str. M- lumea

si estompeze
miracolul: s-a flcut o greqeald

coniunistii inchizi,tionald gi blocatd

in suspiciuni incearcd sd transpuni
mesajul mitic in realit5[i
contemporane. lnvd$tbruI Z,ahaia
Fdr6md, interogat de Securitate,
face declara,tii incredibile, poveste$te intampldri stranii de altiidat?i
(despre o femeie uriagd, despre
iegirea lui Iozi in alti lume, prin
Iacul din pe;terd, despre Lixandru,
care trage o s5geatl spre cer gi
aceasta nu se mai intoarce, despre
Doftorul care schimbd infdgigarea
oamenilor); anchetatorii gdsesc gi
ei incredibile corespondenle ale
acestor relati'ri in lumea contem-

scriptologicd

creqtinismului; Eliade

comunist

la

consemnarea

initiald a defectului ocular. intr-o

altd naratjune, Eliade poYeste$te
despre transformarea lozincii
tipdrite pe toate ziarele comuniste ,,Proletari din toate lirile, unili-vd!"
in,,Visdtori din toate tirile, uni[-vd!"
- eveniment de asemenea tratat, in

termenii realitilii, ca sabotaj al

puterilor capitaliste (in Pelarina).
Altundeva, venirea comunismului
este asociatil cu amnezia colectivd,

cu

'involufia de o mie de ani

($an{urile); in NS, comunismul

este anticipat prin povestea lui
Gheorghe Vasile care vinde o
valoroasl colecgie de manuscrise
vechi, " (apa4indnd, evident,

li

se pare o aluzie la comoara

polonezd ascunsd de Economu.
Eliade subliniazd aici puterea

altcuiva)

;i

cumpdrd c54i de

anume

pentru fiecare om, dar care propun

o idee gerierald, aici a adevdrului
ascuns, camuflat in fapte obignuite.

aceea le supune legilor

opresive ale iistemului- CAnd lui
Puy- (din nuvela omoniml) i se
schimbd infirmitatea de la un oehi

gi de

proza lui
dintre

reprezentan[ii puterii opresive sunt

cul1i, au lecturi surprinzdtoare, sunt
preocupafi de metafizicd ,si de

gnoze secrete; se ascunde in

'aceastd viziune un avertisment
subtil asupra faptului cd rtrul nu
trebuie subestimat niciodatS;
lumea

lui

este alcetuite

tot

din

oameru.

CIDNFTZIE
Sugestie a haosului primordial,
orice confuzie anunli destrdmarea
unei lumi gi totodati - regenerarea.

in

proza fantasticl sunt create

adesea situalii confuze pentru a
fixa actiunea intr-o realitate
posibild; la Eliade, confuzia anunf.tr
disolulia unui univers, este un

dat cu irn cunoscut scriitor, Ciru

satird a comunismului, este premiat

in
40

in

Eliade este cd mulli

sistem cere iniliere gi imaginalie;

romanul 19 t propune spargerea

cortinei de fier prin artd, prin

de salvare camui,'late in
simboluri qi parabole. Ieronim
Thanase'face un film care pare o
poveste inofensiv5, dar in care
introduce aspecte ale mizeriei
existenliale; filmul, devenind o

Comunismul distruge valorile gi

exil.
Ceea ce surprinde

culturalizarea satelor. Ieqirea din

mesaje

incearcd sd ucidl chiar ;i miturile,

pe care nu le infelege, nu le accepti

la cei plecafi in

semn al incheierii unui ciclu. in

romanul NS, $tefan Viziru,

vulgarizare a gtiinfei ca sd ini$eze

mitului de a revela fapte

cu un infeles

apoi este gdsitl o

explicalie care pare

porand: istoria pe,sterii miraculoase

exemplare,

-,

regimul

salvarea vine de

strdindtate.

In La umbra..,

personajul principal,-este confun-

ordine,'iegirea din timpul istoriei.

Viziunea nuntii mioritice din final
are sensul unei eliberdri, inseamnd
intoarceri:a Ia etemitate. Gavrilescu

Ga gg.) trdiegte confuz, intre

dffitifiie din tinerete si amintiri
recente (o disculie auiita

in stalia
de tramvai); rdtiicirea sa intr-un
labirint neconturat face parte tot
din starea haoticd ce precede
sf6rgirul, aici, destrdmarea propriei

fiinle, dar 9i

posibilitatea
regenerlrii dincolo de moarte, cdci
gi el intrd in moarte tot prin nunti,
indeplinindu-gi destinul ratat. (v. gi
HAOS)

CI)PILMINTJNE

Mijloc de proiec{ie a

altei

dimensiuni a lumii, reprezentind o

stare de exceplie, dar gi o pedeaps5,

ilustratd cel mai bine

in

Unif.,

existenfa de copil-minune presupune o initiere necontrolatd, o

'intrare int6mpldtoare in esenla

lumii; Ieronim Thanase se

Partenie; asemlnarea fizicd

fi un copil precoce. In
noaptea Sf0ntului Ioan, indrumat

sugereazd pierderea identitdlii,

de

$tefan se simte ameriin{at, ori de

cdte ori este confundat cu P,artenie
intrd intr-o triste{e 'grea, este

pobomordt

;i preocupat, cdci
intuiegte un semn premoiritoriu; cu
fiecare noud confuzie se apropie de
moarte. Dar pentru el moartea
reprezinti doar trecerea intr-o altii

dovedegte a

Generdleasa (vdduva generalului Calomfir), improvizeazd un

recital dramatic in fa(a oilinzii,
ceea ce ii va convinge pe to[i de
talentul siu actoricesc; momentul
artistic se transformi pentru

Ieronim intr-o probtr iniliaticd,

pdtrunde in spatiul memoriei
generale, incepe sd capete o voce

---

ll"-

care nu

ii

aparline gi care

Pare

venitd din alti lume, iqi paralizeazd

familia-spectatoare, spune lucruri
incredibile despre personaje fabuloase care trdiesc in oglindS, sau
despre posibilitatea sa de d iegi din

Niculina (19

t) are o

rochie-

garderob5, simboliz6nd numeroasele fe[e ale actorului, iar Tnvedei

(Pelerina) poart5

militard care are petice

pelerinl

in loc

de

maturitate, Ieronim se considerd

epoleli, ca s5-qi marcheze astfel un

moment ratat: particiParea sa la
lupta anticomunistE din munti. (v.

pedepsit, pentru cd este delindtorul

UNIFORIvIA)

realitate.

Mai tdrziu, ajuns [a

unui secret teribil pe care trebuie

g5-l transfigureze, s5-l sugereze
tuturor, fird a avea drePtul s5-l
mdrturiseascd. Aga cum afirmI un

afld cd nu fusese alarml qi, dorind

s5-gi demonstreze experienfa,

semnele pe care ea le con,tine. Un

personaj din romanul 19 t explicl
asfel ideea hegeliand cI ?n orice
eveniment istoric se manifestd
Spiritul Universal: ,,dar asta nu
inseamnd cd trebuie doar s5-l

incearcd

9i si-l

justificdm.
mai
departe:
Trebuie sd mergem
sd-i descifrdm semnificalia lui

infelegem

gdseasctr

locul, dar

sale reflecti ?nt6lnirea cu moartea:

cuprinde o clldurd nefireasc5.

il

simbolic5. Pentru cd orice

eveniment, orice intdirplare
cotidiand comportd o semnificalie

COTIDIAN

sI

acolo nu erau dqcdt ruinele unei

case bombardate cu mai multe
sdptdmdni in urmd. Gore se crede
yictima unei farse, dar senza{iile

Dumitru nimereqte intampldtor

intr-o bisericd in care predica un
impostor, bdruia el ii aratd o
fotografie a soliei sale, Thecla gi
aceasta se vindecd gi intinere;te

Eliade,

simbolicS, ilustreazd un simbolism

realitatea obiectivd gi banal5

cuprinde faptele repetabile ;i
anoste, istoria generald, adicl toate

primordial, transistoric, universal..." (175). De aceea, a infelege

un mister camuflat presupune a

evenimentele obiqnuite ale vielii,

cdpdta acces la memoria arhetipalS

intdmplStor sub

unor personaje-copii sugerea25 de

care ascund semnificalia lumii,

;i deci, a intra intr-o realitate

aldturatd. Semnele ascunse in

sacralitlfii, dar simte rniracolul

ca pe cobordre a lui Dumnezeu

alt personaj, ,,o asemenea

precocitate, profundd gi
extravagant2l in acela;i tirnP, se
plete$te". Maturitatea ;ocantd

cele mai multe ori

Dupd afirmalia lui

leglturd

misterele cognoscibile doar in viala

stranie cu misterele camuflate ale

rnuritoare; toate amdnuntele lumii

conlin informalii despre esenfa ei;
ideea apare in multe teze ezoteice,

lumii. Simina (DCh)

exPriml

dorinfele unui strigoi, iar Br6nduq

(FC) dovede$te maturitate Pentru
cd a pdtruns in limbajul lumii.

COSTTJM

Accesoriu ai spectacolului, mod de

evadare, ieqire simbolic5. din

cotidian. Cum sPune un Personaj.
,,c6t timp ne vcim Putea costuma qi

vom putea iuca, suntem salvali"

(Unif.). Ieronim Thanase se
costumeazd in uniformd de general
romdn, pentru rolul lui Hamlet,
perltru ci acea uniformd a aparlinut

unui unchi care Pentru el

intruchipeazd eroul absolut.

mai ales la gnostici. La noi, D.

Cantemir vorbeqte despre imaginea
totului in for, afirrnAnd cd istoria se
desf5goard dupd un plan prestabilit,
dar amdnuntele sale existd
concentrate in fiecare eveniment.

Eliade cre{e cd fiecare simbol al

devenirii existen[iale sau istorice

are rdddcini in
simbolurile lumii

Preistorie, iar
arhaice

construiesc princiPiile lumii 9i

destinul fiinlei. Toate marile reve'
la1ii, mesajele esenliale se afl5
camuflate fn fapte ;i lucruri banale.
Nimic nu este intAmPldtor in lume.

dar otnul trebuie sd fie atent la

miraculos; Dumitru nu infelege cd

gi-a cdpdtat mAntuirea, cd a pdtruns

incidenla

banalitate nu se adreseazd tuturor,

(O fotografie...).

sau cum spune un alt personaj

eliadesc, camuflajul trebuie sI
ascundd gi sd atragd aten[ia in

O alti categorie de personaje

acelagi timp (La unbra-..).

nedumerire cAnd descoperd semne

De obiqei, oamenii banali,

fdrd

aspiragii spirituale, sceptici

sau

chiar iniliate, dar trdiesc

aceeagi

ale sacralitilii in lucrurile banale.

gtefan Viziru (NS) are presenti-

mentul unui mesaj capital,

ratafi, precum Gavrilescu sau Gore

Iancu trdiesc experienle metafizice,
descoperl intdmplltor locuri sacre

gi hierofanii. Gore

se

afld in cdutarea misterului sau sunt

este

obsedat de imaginea unei magini,

dar abia in ultima clipd inlelege cI
este vorba despre moarte.

Iancu

@outrsprezece...) este un negustor

lipsit de imaginalie. care se

ascunde din cauza bornbardamentului intr-un adlpost
antiaerian, unde intdlnegte

CRIN
Simbol al puritllii, dar 9i al iubirii
interzise, crinul este floarea gloriei,

dar gi a mo4ii: in Eneida, Eneas

vede un crin in Hades. iri sens

persoane ciudate: nu-i rdspund la

intrebdri, par sI-l ignore cu bund
qtiin16. Dupd ce iese din addpost,

creqtin, crinul
43

reprezintd

abandonul, uitarea de sine pentru

cei alqi de Dumnezeu. Crinul cu
gase petale figureazil soarele, sau
roata cerului.
La Eliade, simbolul apare intr-o
nuveld intitulatd La umbra-..; nigte
romAni exilali in Franla sunt

dacd expresia,,la umbra unui crin

nu are

obseda$ de o afirmalie stranie care

le aminteqte gi de lara de origine,

dar care le pare a

fi

"

un in,teles special
pentru romAni pi mai ales pentru
cei din exil; arhiepiscopul ii
indeamnd pe neiniliali .sd citeasci
Evangheliile 9i pe Sfinpi Pdringi.
Acest amestec intre amintirile
despre sf6r;itul Rom0niei intercumYa,

belice (se vorbegte despre destinul

unor intelectuali condamnaF la ani
grei de temni[5, despre ,,procesul"
lui Iuliu Maniu) qi speculalii
teologice despre un posibil paradis

gi o sentinti

biblicd; afirmagia este transmisd ca

un mesaj de cdtre taned Valentin
Iconaru, care pretinde c['o gtie de
la profesoml sdu de istorie, de pe
vremea cdnd era elev la Sfdntul
Sava: ,,CAnd vom fi cu tplii in rai,
la umbra unui.crin..." Aceastd
propozilie devine tulburdtoare
datoritd experienfelor lui Valentin:
el vede camioane carg dispar lh un
anumit punct al goselei, pentru ca

construieqte contextual ideea

exilului; respectiv, condilia
romdnilor instrdina{i anticipS' in
plan universal exilul fiinfei,
alungarea ei din paradis.

Trimiterile lui Eliade se indreapti

gi spre destinul generafiei sale; in
peisajul culturii romAne a existat
un grup ce se autointitula ,,Crinul
alb", infiinlat de Sorin Pavel, I.

altloc, gtie unde

se afld prietenii sii, fdrd sd fi fost
informat, ;tie cdnd este programat
in audienlS la arhiepiscopul
sd reapard intr-un

Nestor gi Petre Pandrea; acest grup

gi-a publicat manifestul in 1927,in

revista Gindirea. ,,Crinul alb"

Parisului, transmite mesaje ciudate

gi pretinde cd intr-o alte
dimensiune a lumii se pregdtegte o
arcd in care sunt selecgionali ,,o
seamd de oameni din toate 1irile",
adicd aceia care au in[eles, cum
este gi profesorul de istorie (pe care
Valentin il vede intr-un camion) gi
aqa cum va fi qi inginerul Iliescu,
dupd ce in{elege rostul camioanelor

reprezenta noua generali e, tutmentatd de probleme gi avea ca intenfie

sd toame picdtura de nelini;te.

TAndra genera,tie de la 1927, al
cdrei patron ngdeclarat era insugi
Eliade, exprima/suferin{a de a face

parte dintr-o culturd micd, lipsitii

de prestigiu european. in esel15,,
generafia ,,Crinului alb" visa o

care dispai. Un reprezentant al

autoritiililor franceze, la curent cu

evadare, o schimbare fundamentalE,

revelaliile lui Valentin,

tocmai despre aceastd altemativd.

se

iar nuvela lui Eliade

intreabd

vorbe;te

universal gi crede in posibilitilile

nelimitate ale cunoagterii. Ideea

Mesajul general al scrierii se referl

la posibilitatea unui paradis, cdtre
care existd un, drum secret gi

in termeni budi,sti, dar

asocierea ct nodul gordian ii
apa4ine lui Eliade; Orobete-Dayan
o explicd asdel: ,,$tiam de mult ctr
nu existi problemd fdrd solulie,
spuse dupd ce mai parcurse o datd
certificatul. $tiam, de asemenea, cd
cea mai creatoare solufe este aceea
este pusd

camuflat, accesibil doar pentru cei

pregdtifi, ini1ia1i. Acest

rai

este

destinat tuturor oamenilor, intr-un

viitor indeperht; atunci exilul

general al lumii (pedeapsa
CIderii) se va sf6rqi. Indirect, tot
acesta este gi destinul romAnilor
exilali.

de tip gordianic; cunoasterea

gordianicd a numit-o c6ndva un
gAnditor romAn [Mircea Eliade.-

n.n.l. $ti1i la ce fac aluzie,

CIJNoA$TERE GORDTANTCA

Nofiunea apare

gi in

spune cd atunci cAnd

se

adresd celorlalti: nodul lui Gordius,

opera
gtiin[ificd 9i in cea literard. La o
primtr cercetare ar fi vorba despre
disecarea mi'sterului, prin investiga[ie sau pnn experiment, adicl
despre cunoa$terea paradizi acd, in
termenii lui L. Blaga; dar Eliade nu
vorbeqte despre o metode anurne,
ci desprg metode in general. El

regele Phrigiei. Era atAt de iscusit

fdcut, inc6t veacuri de-a rAndul nu
izbutise nimeni sd-l desfacd. Un
oarecare anuntase cd cel care va
reugi s[-l deznoade va ajunge

stiip6nul Asiei. Cdnd Alexandru

Machedon a intrat in Gordium -si a
aflat de oracol, a scos sabia gi a
ttriat' nodul" (273).^Orobete nu

nu existii

.solulie pentru o problemd, trebuie

cdutatl o cale neconven[ionald,

ajunge sI gdseascd formula

matematicl pe czue o cduta, dar

cdci, cu un optimism total ;i

dezarmant, Eliade credea cd
totdeauna existi o iegire, singura
condilie fiind aceea de a gti sd pui

formuld qi inlelege cd destinul siu

este de a pregdti terenul pentru

intrebarea justd. O ilustrare a ideii

dat s-o descopere.

este povestea matematicianului

Orobete @.); acesta gdseqte calea
de a ie;i din prezentul opresiv (de

CWANT

trdie$te experienfa cuprinsd in

viitoryl matematician cdruia ii va fi

gi

cauzd a lumii, ln
loan, pe care Q.
Evanghelia
Durand a numit-o platoniciand,
cuvAntul este asociat atotpuEsen15

sub arestul Securitdlii comuniste),

lui

intr-o altii dimensiune a

lumii gi lucrul este posibil pentru
evadAnd

cd el in.telege subtilit5,tile timpului

45

--

!f--terniciei, comparat cu lumina care

strdlucegte in intuneric. Lumea

profand este

manifestare

cuvdntului dumnezeigsc, iar Prin

extensie, fiind un mod comPlex de
comunicare, cuvdntul devine
proieclia gdndului ;i a sentimentului.
Func,tia magicd a cuvAntului a fost
subliniati din timpuri strdvechi; in
Upani gade, cuvAntul este comParat
cu lumina gi cu focul, iar Brahma
manifesti initial ca nume sacru sphota - ;i in aceastd condilie

se

devine cauza universului.

S6mdn1i a lumii, cuvdntul anun[d

inceputul unui ciclu, prin repetare

- reveleazd hierofanii, vrdje.ste sau

Gavrilescu (t a fg.) este in mod

inexplicabil atras de un nume auzit

in stalia de tramvai, cel al unui erou

de roman, Lawrence, Pe care il
repetd, dintr-un incogtient instinct

de abolire a monotoniei, de
aspiralie la condifia de erou .si,
intAmplstor, trlieqto o experienl5
de excepgie, ddr care ii dePdqeqte
puterea de in{elegere. in teatrul
experimental al lui Ieronim
Thanase (19

in

proza

lul

sensul incePutului

este inoculat sPectatorului Prin

repetarea ritmicl a cuvintelor ce
reprezintd prima atestare a limbii
. rom0ne (torna, torna, fratre).
Fascinalia cuvdntului genereazl

teroare uneori, ca in cazul

reprezentaliei date de coPilul-

amdgeqte fiinla, construiegte

continuu, deschide calea sPre
Dumnezeu.

t),

minune Ieronim (Unif-..) Cuvdntul

aflat prin iniliere devine strdin, ca
,,o voce de semizeu", straniu qi este
uitat indatii dupd rostire; ,Ieronim
este inffodus de Generdleasa intr-un
mister ale cdrui detalii le uit5, dar
rdmhne cu senzalia neldmuritd cd a

Eliade,

cuvdntul evidenfiazd etaPe in

evolufia personajelor; $tefan
Viziru (NS) aude un nume care il
va .urmdri intreaga via,ti - d-na
Zissu -, iar 'acest nume ii va
deschide calea de a-gi afla propriul

avut acces la memoria generald.

destin; de asemenea, un cuv6nt

rostit de un necunoscut se Ya
mitologiza, va dezvdlui o lume
insolitd gi misterioasd, cea din
camera Samb6, nume Pe care la

Cei care

il ascultd sunt paralizafi de

o emo{ie nein[eleas[, care e
declan;atd nu numai de vocea
strdind, ci gi de cuvintele pe care le
spune ;i care rdmdn in bund Parte
fdrd in(eles. O oglindd deformatd, o
poezie inv5lat5 in secret cu bdtrdna
generdleasd, dar mai ales
experienta spectacolului creeazd
un ritual qi, o datl cu el, miracolul

.maturitate il va asocia romanului

flaubertian Salambi, deqi originea
lui nu mai conteaze, ci doar lumea

pe care a construit-o

intr-un

moment de iluminare. Cuvintele

repetate capdld funclie ritualicd;

imersiunii

46

in lara minunilor.

int6mplarea il urmdregte tot restul

vie$i qi ii deschide gustul pentru
spectacolul-ritual. CuvAntul este o
expresie particulard a fiinlei gi de
aceea nu poate fi tratat dohr ca o

sd inteleagd limbajul naturii.

Andronic, spirit al pdm0ntului,
aude tAnguirea copacilor., vorbe$te
cu plsdrile gi. cheamd garpele
printr-un deScdntec neingeles de cei
din jur. in NS, $tefan se strdduiegte
zadamic sI inleleagd ce vrea s5-i

convenfie, ca un artificiu al
comunicdrii; el face legdtura cu
originea, a trecut pe la toate
generaliile gi exprimd spiritul
str[mogesc; din acest motiv, omul

spund ariciul. Toate incerc[rile

exprimd dorinla omului de a
inlelege limbajul lumii, mesajul

nu poate adopta o limbd universalS;

con[inut in toate elementele vie(ii.

Lucio (un personaj din

fotografie...) spune cd misterele nu

pot fi exprimate intr-o rlimbd

strdinS, chiar dacd este vorba
despre o limbd universald, ca

DAI{S
Joc, ritual qi mod de comunicare,

engleza. Doar cuvAntul inrdd[cinat

(matern) deschide calea spre
Dumnezeu.

capital: evadarea, anamneza

'J

Adrian (CO; este uimit cd inlblege

limba in care ii vorbegte Leana
(limba romdnd) gi .atunci ea ii
amintegte cd este limba lui, limba
originilor gi a poeziei sale; Eliade

insuqi nu-;i poate scrie crealia

artisticd decdt in limba maternd,
clci orice revela{ie inseamnd
intoarcere la origini.
Alte personaje sunt preocupate de
inv{area unor limbi vechi, uitate,

rare, din aceeagi doringd

intoarcerii la inceputuri; Dominic

Matei (Tinerele...) reconstituie
originile limbajului cu ajutorul
Veronicdi qi stocheazd informalia,

pentru

ca lumea sd se

poatd
,
regenera dupd sfdrqitul apocaliptic.
in alte opere, personajele incearcd

dansul precede

un

eveniment
sau

moartea. Dansul are caracter

magic, imiti ritmurile lumii ;i prin
aceasta are rolul de a disturba
desflqurarea monotond a timpului;
scriitorul Pandele (19 t) igi scrie

memoriile, este bolnav gi "i;i

agteapti moartea. El iese din starea
de letargie cAnd il viziteazd doi
necunosculi - Niculina gi Serdaru.

Comunicarea cu cei doi tineri

incepe o datd cu pagii de dans ai'

Niculinei, un

ceremonial

introductiv 9i ispititor: ,,in ritm

lent, liturgic, alterndnd ca la
procesiune pagii mari, cu scurte
opriri pe loc" (140). Dupd aceastii
intdlnire, Pandele incepe un alt fel

de via{5, se

pregdtegte prin
sI retrliascd o
experienf5 ratatd in tinerefe gi
anume coborLrea orficdintr-o altA
spectacolul-ritual

dimensiune a lumii, de unde gtie cd

existd cale de intoarcere.

in La t'rg. Gavrilescu este prins

intr-un dans al morlii, deoarece n-a
ghicit,adicd nu gi-a inples destinul
gi posibilitatea ce i se oferd de a
timpul s5u limitat; in
bordeiul liglncilor, dupd ce aratat
proba la care fusese supus,
Gavrilescu este prins in hora celor
trei fete ,si invdrtit in cerc pdnd
transgrcsa

cflnd ame[eqte, pierde contactul cu

realitatea qi se simte purtat ugor

printre fotolii gi paravane; de-abia

dupd ce se elibereazd de
preocupdrile cotidiene, i se mai
ofertr incd
labirint.

qans6 de

a iegi din

DATA
Existlt puncte de rlscruce Pentru
destinul general qi zile insemnate
pentru devenirea individuald, de
aceea orice dati calendaristic6 este
o poarti a timpului sau semn al
unei coincidenfe asffale. NoaPtea

personaj este legat de o anume dati

anticipativd sau de avertizare, o

dati care ii creeazd presentimentul
unei mari taine. Cel mai adesea

revine data afqlod al armoniei,

cdtre care urplH{fiir1u; ziarul din
nuvela Pelerina poarti data de 19
mai, iar el congine un mesaj pacifist
qi atrage atentia asupra faptului cd

fiecare trebuie sd gtie sd pund

intre b area j usra. Uggggl ?e.k3gl
realizeazl cI este invizibil pe data
de 19 august. Cdtdlina (NS) o datl
pe an, anume pe 19 octombrie,
pdtrunde intr-un alt timp, trdie,ste in
spaliul morlii din care poate sd
revind miraculos, deqi nu se qtie
p6nd c0nd: ,,avea expresia ei de la'
19 octombrie, avea ochii de la 19
octombrie... nici ea nu-i poartl
decdt o singurd datn pe an" (194).
Intimitzttea cu misterul datei de 19

octombrie

li dA lui

$tefan

zeazd

gi

indrumd,

iar

generald se imparte in perioade.

ln DCh, descAntecul

este

in
fixat in

anul2987.
Pentru Eliade insugi devenirea e
marcatd de semne revelatoare; in
Memorii, afirmd pi in anul 1937
(an ce revine adeseori gi in scrierile
sale literare, ca reper al istoriei) a

simtit cd s-a incheiat perioada de

libertate, adic[ de a face culturd,

singurul lucru posibil

le plstra, gi fdcu un efort

punte spre limbajul Lumii, de

aceea majoritatea personajelor lui
Eliade capdtd acces la memoria

demddljduit

revind la suprafafi,
sd se,reintoarcd in prezent" (ib.); in
tarot, lama a'noudsprezecea este
cartea Soarelui, simbol al armo4iei,

noapte. Crdciunul devine un semn

al renaqterii lui Pandele (19 t), iar

imago mundi, .rePrezentdnd zodiacul, soarele cu $aPte

raze qi fiinla dubtd.'

noaptea de inviere favoizeazd

indlfarea lui Dominic Cfiilrcte...)
deasupra timpului istoric. Fiecare

Aproape toate personajele eliadegti

glsesc, sau numai intuiesc, o
poarti de iegire din realitate qi ea

centru

;i

sd

pus stlip6nire pe Sanda: ,,... gi vdzui

/ Voia sAngele s5-i
beie, t Zilele s5-i ieie..." (125) Dar

, un'zbdrc rog,

cuvintele sunt

insuficiente

" deoarece vin' prea tdrziu, c6nd

intregul spa,tiu este dominat de

strigoi, pentru a cdrui anihilare este

pentru

nevoie de un ritual complicat

romAni (I,358).

purificator.

DESCAI{TtsC

DIOMSIAC

Mod de manifestare a

gi

ln multe dintre studiile sale Eliade

vorbe;te despre impdcarea dintre
luminosul Apollon gi labirinticul
Dionysos, ca simbol al armoniei

magiei
cuvAntului. in atmosfera stranie din
romanul $., personajele se afll sub
vraja unei pdduri, un loc consfinlit

complete, prin

coincidentia

oppositorum. Nuvela ICD propune

ideea cI spatiul dionisiac devine o
emblemd a nenorocului romdnesc,

sentiment tragic, ale cdrui

dimensiuni nu sunt blnuite,
deoarece el este camuflat in starea

blestemul repetiirii acestei povegti;

naraliunea este precedati de un

sd

trebuie

alunge duhurile necurate. care au

in memoria locurilor prin

duhul ofidian, care a proferat

beatitudinile pe

neinfeleasl

D., sfdrqitul lumii

pdstratii

aproaPe

chemare spre insula iubirii, unde o

a$teaptii Andronic-$arpele.

timp fabulos, devenit

care

povesti gi simte

istoria

printr-o poyeste de dragoste

petrecutd la inceputul lumii gi

inimaginabil prin

acestui descdntec intr5 Dorina; ea

se viseazd eroina misterioasei

puncte ale timpului care averti-

sentimentul evaddrii din prezent ,,i

se pdru cE se prlbugegte intr-un

sdrbdtorii de Sdnziene reprezinti o

' general5, intr5 intr-un timp fabulos

qi descoperd mistere in aceastd

este marcati de o dati repetati cu

ostenta(ie in destinul fiinfei. Existi

desctntec de dragoste care anticipi

intrarea personajelor sub incidenla
misterului: ,,Tu serpe bdlaur / Cu

de transd colectivd. Orgia ritualic5,

de sorginte dionisiaci reprezinti o

cale de initiere gi, chiar atunci c6nd

/ Cu noud limbe
impungltoare, / Cu noud cozi
solzl de aur

sensul ritualului s-a pierdut,

izbdtoare /Si te duci la ea / Unde-o

vei afIa... / $i tu sE n-o la,si / Pand
ce ea, I Mdndra mea, / Cu mine s-a
intdlni / $i imi va vorbi." Sub vraja

se

pdstreazd impresia importanlei

sale. Leana cdntd prin c6rciumi un
cdnteg straniu intitulat,,in curte la
Dionis" gi ea gtie vag cd versurile

49

acestui cantec contin un mesaj, Pe

I
I

ca ,gi in
misterele' orfice, cdntecul constituie un mijloc de iniliere pentru

care

l-a uitat; intocmai

oamenii obignuili, incapabili de

idealuri spirituale, ilar care trdiesc
ini,tierea in faza ei cea mai simpl-5-,
prin emolie gi prin vaga intuifie a
misterului. Rotul lui Dionysos este
de a pregdti indllarea apolinicd;
oamenii care petrec prin cdrciumi
sunt, fdrl sd gtie, purtitorii unui
mesaj important gi rolul lor este de

simbolic, iar in filozofie, exprimd o

atitudine umand.

evaziune din realitate

departe, pdn[ cAnd

pdduri, vehicule gi oameni, dar este

omului incepe prin cultivarea

pldcerii estetice, c5ci ryesajul lui
Orfeu este ur.mitorul:,,schimbarea
omului, mutalia lui nu poate incePe

de sus, prin elite, ci de foarte de

jos, de la oamenii de rdnd, cei care

petrec' noaptea in grddini qi

restaurantel' (214), adicd de la
Dionysos spre Apollon.

Personajul

lui Eliade este, de

reguld, vrdjit, toropit, amdgit,

incapabil de a line pasul' cu
realitatea, intr-o stare care ascunde

un sentiment de nefericire

Pro-

fund5, de fapt, dprinla dezl5nluirii

si speran(a salvdrii, cele doud

ipostaze ale fiin1ei tragice, cdci

apolinicul (senindtatea) ;i dionisiacul (nemullumirea obscurl) sunt
cele doud fele ale tragediei.
Termenul de dionisiac defineste o

Crdciun. Disparilia

;i o obligalie

arrtrezia generald va lua sfAr;it, iar

mesajul va fi descifrat de cdtre un

poet precum Orfeu. Spiritualizarea

dorinlele pdmdntegti, este potenfial

pregdtit sd devind Buddha.
Scriitorul Pandele (19 r) dispare,
in mod inexplicabil, in noaptea de

DISPARIIIE
TemI gi simUol semnificativ,
disparilia reprezintl un mod de
majorl a fiin[ei de a gdsi singurd
drumul spre paradis, incd din
timpul vielit. in proza lui Eliade
dispar din planul realit5lii case,

aJ duce mai

unei petreceri, iar cAnd reapare a

doua zi in societate este cu totul
schimbat; dispari{ia lui echivaleazl
cu revelarea mitului pe care il
cluta: El qi-a trdit pAnd la caplt

categorie esteticd, un tiP de

personaj, dar este gi un atribut

un alt fel de iniliere,

et
redobAnde;te spatiul tinerefii sale,
de la vdrsta lui Christ, cAnd

dimensiune, camuflat6, gi de aceea

se produc uneori gi reaparilii la fel
de misterioase. Doctorul Zerlendi
tehnici Yoghine,

-($poqracticdnd
devine invizibil pentru servitorii
sdi, dar iqi dI seama ci se afld in

comunicl prin telepatie qi care

apI15 prin rugdciunile lor lumea
normald, zguduit[ de forle
demoniace. in nuvela Incog,,
Elefterescu, personaj care iCi
fdcuse un model din Siddharta,
dispare in mod misterios in timPul

on ferme!"

DIJBLU (DEDI}BLARE)
Simbolizeazd nevoia qi totodatd

teama de repetare; in . multe

credin[e, intAlnirea cu dublu]
reprezinti un semn nefast. Pentru
iranieni, explicd Eliade, existenla
terestrd presupune lepddarea de

prilejul sd trdiascd
experienfa .lui Orfeu; repetdnd

fiin{a etern5, iar prin moarte,

sufletul revine la condilia sa

intAlnirea cu Euridice (actri(a), el

regdseqte .drumul spre lumea

autenticd; de aceea, la trei zile dupd

nevIzut5, cdci orice repetare

inseamnd ritual. Ca 9i Orfeu, se va

i;i intdlnegte
imaginea celestl - daena -, sinele
sdu autentic (IsL qed-, II, 369).

intoarce periodic ca sd-i aducl

in

secrgtarului s5u un buchet de 19

romantic5, dublul este adversar qi

gi

camioanele (in La umbra..), adic6

,,trec intr-un alt spa(iu, cu alte

"

transceriderii intr-un timp limitat,

inainte de marele sfdr;it, cdnd
,,Dumnezeu va spune: Messieurs,

avusese

trandafiri. Tot asfel dispar

acelagi punct, din casa sa, ins5 in

altd dimensiune a timpului; treptat,

ciudate, oameni fdrd vArsti, care

prin

intermediul spectacolului;

vorba doar despre o altd'

incursiunea lui in labirintul lumii

supranormale se sfdrgegte: ajunge
in Shambala, spafiul misterios al
celor ingelep[i. pe care il descrie ca
fiind inv5luit intr-o lumind verde,
cu munli acoperili de zdpadd, case

sa- presupune

omului este tocmai de a gdsi calea

dimensiuni decAt dimensiunile

spafiului nostru", un loc in care
pltrund doar cei alegi, admigi in
noua Arcd a lui Noe. Aceasti lume
nevdzulA reprezintd paradisul ce
trebuie recucerit qi care se afld la

indemdna tuturor, degi

nu toli

deces, sufletul

literaturd, mai ales

semn

al

in

cea

apropiatei mor{i. in

romanul NS apar doud personaje a

cdror asemdnare frzicd dd nagtere

unor confuzii numeroase. Este

vorba despre scriitorul Ciru

Partenie ;i despre un modest

fgnclionar de minister - $tefan

Viziru; acesta din urmX descoperd

cd. toate acliunile sale sunt

anticipate de marele scriitor,

de diverqi adrniratori

ai

oamenii sunt dispugi sd descopere

cd intre viati gi moarte nu existi

cdrui popularitate il complexeazd;

el este confundat qi oprit pe strad[

diferenld. Cunoagterea lumii nevdzute este deschisi, dar oamenii

refuzd' preocupdrile metafizicd gi
metodele neconventionale; rostul

romancierului, iar uneori nir igi

poate dovedi identitatea. Viata sa
cuprinde evenimente care.il obligd

:f-sd-qi aminteascd de Ciru Partenie

ca despre un reper, dar gi ca despre

un geamdn privilegiat; $tefan se

clsltore;te 'cu Ioana, fosta
logodnicd a lui Ciru, este obsedat
de un nume (d-na Zissu) care Se
dovedegte direct legat de adolescenla scriitorului; preocupat de
problema timpului, are revelalia cI
iegirea din timpul normat se afld
foarte aproape, la indemAna

fiecdruia, dar chiar atunci, Ciru

Partenie publicd o nuveld (in care
pune tocmai aceastl problemd).

fi

rezolvatii, $tefan se rupe gi dti

dublul sdu, ins6 eliberarea este
amard s,i dureroas[: el capdtd un
complex de vinov5lie cdnd Ciru

este ucis

in locul siu.

Dublul

con[ine qi sugestia lui Iar{us, zeul

cu doud fete, care suPravegheazl
intrlrile 9i iegirile (ianua - poart[)
qi patroneazl inceputurile
(ianuarie); cdnd Partenie moare,
$tefan glseqte gi el poarta mo4ii.

in altd ordine, rela,tia eroului

cu

Chiar

dublul sdu aminte;te gi de nuvela

eminesciand Sdrmanul Dionis, in
care umbra lui Dan rlmdne in viaP

acelagi lucru a fost afirmat deja de

consemnpze
evenimentele; Partenie este ;i el o

;i atunci c6nd face aprecieri

de circumstinld i se spune cd
cdtre marele scriitor. ,Existenfa
unui dublu in viala lui $tefan ii
creeazd personajului presentimentul morgii; el nu trdiegte, ci se
af15 intr-o permanent5 agteptare,
'cu
uimire semnele
contemplAnd
destinului, pdnd in clipa in care,;tie

cd va muri. Ciru

Partenie

reprezintd un alter-ego ralional;

incapabil de emolii autentice, in

timp ce $tefan igi cultivd toate

senzaliile; fiind incapabil de
acfiune, cerceteazd cu atenfie toate
semnele vie,tii; el are sentimentul
c5. se afld in burta unei balene,

senza[ie care se leagd, de

asemenea, de simbolul dedubldrii.

Eliberat de acest complex al lui

Iona, in momentul in
descoperd

care

(prin intermediul lui

Anisie) ctr problema timpului poate

lungul .timpului, precum gi toate

teoriile despre avatarurile fiin1ei;

despre metempsihozd,

sunt

db dorinlei de prelungire

expresii

dincolo de moarte, dar gi proieclii

ale labirinhrlui interior. in aceea,si
nuveld, Dionysos devine dublu al

lui

Apollon prin sugestia cd

mesajul orfic din c6ntecul lui Adrian
este rdspdndit printr-un ritual'
dionisiac; cele doutr zeitili opuse in
mitologia greacd se completeazd
aici, cdci revelalia lui Adrian este
tocmai armonia contrariilor.
in Tlnerrqp..., Dominic Matei este

profand ca sd-i

indrumat de un dublu, pe care

umbrd care condenseazd mica

inconqtientului sdu ,si care treptat se

insuqi dublul sdu
dovedeqte a
astral, matricea primordial5, afl atii
in afara timpului, gi de aceea cu
acces la memoria eternS.

istorie

in

romane de succes. Aga

cum spunea R. de Solierr6, umbra

este o povard, cdci ,,in plind zi ne
d{ certitudinea cI existd o zond
noctumtr sau cenugie, un abis unde
sll5gluiesc demonii oamenilor care
inainte au vdzut lumina'. $tefan se

simte concurat gi limitat

Partenie, 'mai ales dupd

de
ce

descoperd iegirea din labirint, adicl

posi bi li tatea de eliberare.
Tot un gen de dedublare trateazd qi

nuvela lCD, in care

poetul

amnezic, Adrian, se simte detagat

de lumea profand gi are congtiinla
unei fiin1e generale. El se regdsegte
gi in condi{ia miticl a lui Orfeu, ca
salvator al oamenilor, dar qi in to{i

poetii care i-au urmat.

Acest5
viziune a intrupdrilor multiple de-a

inilial

il

crede

intrupare

fi

grafiati in alfabet sanscrit, are ca

moto un citat din Evanghelia lui
Ioan. Cultura gi experien{a indianl

a lui Eliade au contribuit

redescoperirea

gi

la
traducerea in

termerii universali a viziunii

ortodoxe despre Dumnezeu. Eliade
afirm5 undeva: ,,.A,bia in India am

inteles temeiurile tradilionale ale

vielii liranului romdn"''. S-ar putea

spune, in continuarea acestei idei,

cd Eliade a identificat ln imaginea

Dumnezeului ortodox treseturi

$i

funcfii ale dumnezeirii generale.

Dumnezeu care a creat lumea
rom6neascl este un deus otiosus,
un creator epuizat, nefericit qi

indepdrtat (in

legendele

bogumilice pe care Eliade le

comenteazd). ln sens mistic,
Dumnezeu se afld dincolo de timp;

ideea apare

in toate

tradiliile

arhaice, in care lumea este distrusd

fi anulat timpul istoric.

Orice regenerare inseamnd
pentru a

D{JMNEZEU
ln sens ortodox, Dumnezeu apare
evocat in multe opere literare
eliadegti; despre sensul dumnezeirii, Eliade pare s[ vorbeasctr fie
din perspectivl budistS, fie de pe

poziliile filozofiei oculte, dar

aceasta este doar o aparenfd; .

regdsirea

lui Dumnezeu. Nlzuinta

omului de a se intoarce la paradisul

pierdut echivaleaztr cu gtrsirea lui
Dumnezeu, cu existenfa misticl
insdgi, iar acest ideal nu este numdi
creqtin; Eliade il consided,,un dat

privinfa concepliei

uman universal, de o incontestabild

vechime" (IS, 208). Sensul

sale despre Dumnezeu ni se pare

fragmentul in care descrie jurnalul

intrupdrii lui Dumnezeu in istorie,

prih Isus Christos, reprezintd o

doctorului Zerlendi

teofanie totale

edificator

in

(SDII);
confesiunea acestui personaj,
indianist

,si

gi totodatl qi

particularitatea cea mai insemnatli

creqtinismului (ib., 210); din

yoghin practicant, degi

-a

I
r
IJ

acest motiv, semnele devenirii

existl nu numai in Cosmos, ci 9i in

istorie (fie ea generald

sau

cotidianl): ,,Cre;tinul este deci

indrumat sd se aproPie de orice
eveniment istoric cu teamd qi
cutremurare; pentru cd, in ochii lui,
cel mai banal eveniment istoric,
degi contiirud sd rdmAnd real

misterele lumii, Dumnezeu

este

camuflat, iar camuflajul nu Poate

fi

penetrat de cel care se

cramponeazd de timPul istoric:
,,A$a curt1 este Dumitru, cu
credinla lui naivd, idolatrl 9i vanX e
mai aproape de Dumnezeul
adevlrat dec6t noi toli. Si tot el are

s[-1 vadi cel dintdi, cAnd

Dumnezeu adevdrat igi va ardta din

(adic6: istoricegte qondilionat),

nou fata nu in bisericd, nici in

universit5li, ci se va ar[ta Pe

poate sd ascund6 o noud intervenlie

a lui Dumnezeu in istorie; in orice

nea$teptate, deodati, aici intre noi,

caz, un astfel de eveniment Poate

o semnificalie transistoricS,
poate fi incdrcat de un mesaj. in

avea

consecinld, pentru cregtin viafa

istoricd in sine este aPti sd se
umple de slavd" (ib.,212). in acest
sens, Eliade afirmd cd in fala lui

Stalin, care, ocupAndu-le patria, i-a

afirmalia cd ocupaliile indumne-

dat pradd unei soarte dramatice.

Or, auzind la radio gtirea mortii lui

zeite sunt,

Stdlin, pe care il gtia vinovat, intre

altele, de agonia poporului romdn,
Christinel Eliade s-a grdbit sd caute

treaptd

A intrat induntru. A
o lum6nare gi s-a rugat

bisericd.

aprins

in ordine, matematica,
poezia qi metafizica. Fiind o primd
in

descoperirea adevdrului

absolut. matematica e menitl sE

cree4e premisele unei schimbdri'
fundamentale in abordarea lumii,
in instituirea unui nou sistem de
valori, sau in adoptarea altor.

timpul poate fi comprimat in

ambele direclii, gi cdtre viitor si
inspre trecut, ceea ce face ca totul
sd fie posibil, iar primejdia const5
in faptul cd omul se poate substitui

congtignt sau nu

il
Pe

el

transfigureazd starea de contem-

plalie mistic[ Pe care o Poart5 in

sine el insugi prin sPiritul s5u

profund ofiodox, sau, cum sPune

Culianu, fatalmente

ortodox,

cdpdtat prin experiengd personal5 9i

'cel mai
romAneascd: ,,ExemPlul
sublim al acestei paradoxale etici

ortodoxe cdreia Mircea Eliade ii

este victiml predilectd mi-a fost
dat de solia sa, Christinel Eliade.
Capitoltil de fa1[ este menit sd se

incheie printr-o Parabold ce.i va

explica poate unui

54

realitatea

ortodox5, dar gi un modde a

explicit despre Dumnezeu,

vindecdri miraculoase; Dumitru ii

aratA o fotografie a sotiei lui, care
era bolnavd qi ;tie chiar atunci cd
miracolul s-a implinit: Thecla se
vindecd qi intineregte. Dumitru il
gdsegte pe r Dumnezeu, din
intdmplare, pentru cd era Pregdtit
s6:l glseascd oriunde. Ca toate

obiectiv5: la Eliade apare deseori

care

Dumnezeu.

cI toate amintiiile oamenilor

sunt pdstrate de Dumnezeu gi
regdsiie dincolo de moarte. ln
nuvela O fotografie..., Dumitru
nimeregte din gregeal5 la Biserica
MAntuirii, unde un imPostor ce-gi
spunea doctorul Martin face

trece dincolq de

romdni de toate culorile pentru

profan; toate Personajele

Degi Eliade nu vorbegte totdeauna

spune

cunoscute sentimentele exilalilor

pentru stdletul lui Stalin."'sAceastd

relatare pe care Culianu o aqazd in
incheierea cd4ii sale despre Eliade

cautd

in El, zice in fala istoriei.'."

(IvM, 153). Un Personaj din NS

ultimd; iluminat prin meditalie

el are revelafia cd ar
trebui sd fie gi poet, ca si poat?i

metafizicd,

poate pe strad[ Poate intr-un bar,

dar noi nu-l vom recunoaqtd gi nu
vom mdrturisi pentru E1..." Situat
dincolo de istorie, Dumnezeu Poate
fi intAlnit prin anularea timpului
trdiesc experienfa iegirii din timp

Dumnezeu toate evenimentele sunt

. valoroase qi ,,pentru cine nu crede'

deznddejdea dintotdeauna de a fi
romdn ;i orgoliul insurmontabil ce
o insote$te tot timpul., Sunt

francez

sintetizeazd

nu numai

cunoa$te lumea

etica

fi gi de
gi semnele ei,

cdci iubirea in acest infeles nu

numai cd purificd fiinp dar o si
elibereazd de sub teroarea

metode de cunoagtere dec6t cele

unanim acceptate. Ecuagia absolutd
Dayan demonstreazS- cd

a lui

eveflimentului, adic5 a istoriei, iar

Iui Dumnezeu. dar unuia neavizat,

cel eliberat de lumea

ignorant gi gata sd distrugd lumea

din gre;eald.

poate sd

orAnduitd
inleleagd sensul

camufllrii, are acces la memoria

universalS, sau se regdse;te in
Dumnezeu pentru cd Dumnezeu
este acolo unde il ,Ut:U" fiecare.
ECUATIE

in

sens matematic, reprezintd tot o

cale de cunoastere a lumii, dar una

in nuvela D.,. eroul

cautd sensul universului prin
punerea tlmpulul rntr-un slstem
logic, pe care el il numegte ecualia
primejdioasS.

ELD(R
Aldturi de piatra filozofald qi de
Graal, elixirul reprezintd esenla
cunoagterii, adev5rul ultim, dar si
bdutura miraculoasd care vindeCS,
intineregte gi conferd nemurirea; in
opera literar5 apare doar cu func(ie

medicinald; este vorba despre

elixirul descoperit de doctorul
Aurelian T5taru, un lichid incolor
cdruia el

ii

spune apa de la fdntdna

eliberare inseamnl

termenii lumii sale crestinortodoxe marile revela{ii ale

presupune identificare totald cu

timpul lui Christos. Personajele lui
Eliade evadeazd din timpul profan
pentru cd descoperd hierofaniile

omenirii. Doctorul Zerlendi isi

scri e experiilnffi 6gmmnrranaUet
sanscrit, dar alege un citat biblic
pentru a atrage aten{ia asupra
faptului od doar ambalajul este
exotic, tot astfel cum Eliade

istoriei; pentru indieni,

tinerelii. Cele trei paciente tratate
cu acest medicament misterios se
vindecl gi intineresc; doul dintre
ele dispar (pleacd din lard sau poate

mor), iar cea de-a treia duce o

existenld dubld - gase luni din an
este tdndrE gi in celelalte, gase
imbdtrane$te. Ea devine un
monstru, o aberalie a naturii care
. igi ucide din gre;eal5 salvatorul. (v.
si ADAIVI)

EPIFA}.IIE
Prin acest termen, Eliade definegte
orice semn care reveleazA misterul,

reune$te sensuri majore ale

existen{ei sau semnificd qi
dezviluie rddicinile addnci ale
semnificagiei respective; de pildi,

omphalos-ul, aparigia maginii lui

$tefan (NS), ascensorul care ii

reveleazd lui Adrian cd a urca sau a
cobori e acelaqi lucru (CD) au un
asdel de rol - simbolic gi revelator

totodat5, sunt manifestdri care

ilumineaztr fiinla qi o pun in
legdturd cu sacralitatea.

mIJFJ)
Eschdtologia se referi la orice

ESCXIATOITGTCE (Sn

doctrin[ despre scopurile ultime

ale universului gi ale umanitii,tii,
pune problema sfdrgitului lumii, a

sI fie

regdsire a unei experienle din

copildrie (camera SamM), ci are
aceeagi valoare cu asceza lui
Zerlendi sau cu retragerea lui
Zalmoxis din lume, adicd bste o
pregdtire, o evadare partiall $i
ini{iaticd prin care personajul igi

logice, transfigurAte de Eliade intr-o

viziune optimistd asupra devenirii

epifanie; toate amuletele pe care e

umane sunt arca, asc,ensorul,

prezentd luna participe la

sacralitatea lunii;

reprezentlrile 'lunare

toate
(secera,

semiluna, luna plind) sunt ,,epifanii

diminuate ale astrului", dublete sau

substitute

(IB.).

Semnele care
consacrd dezvdluirea misterului
sau pe cea a

divinitSlii

eveniment

care treze$te sensul omului in

univers -, semnele de acest fel sunt
epifanii. Chivotul lui Moise,

timpului pentru cunoa$terea

vielilor anterioare. Simbblic,

deveiririi, cdci aqa cum spune Nae

Principalele simboluri eschato-

aceastd emblemd

realitdlii, de cunoa$tere

unei vieli viitoare (IVMvl, 148),

adicl intoarc.erea de-a lungul

ca dalA a sf6r;itului @.). Deseori

despre cdi de evadare in eternitate.

ca

Conslituind un mod de reslringere a

(NS) expriml nu numai dorinta de

omului in cosmos! de

dceea,
revelalia pe care o declangeazl face

EVADARE

planul

atat

ursul, totalizeazd

sens al mo4ii. (v. EVADARE,

TIMP, MOARTE)

vorbegte despre evddare ca despre

o cale de mAntuire. ln budism, aga
cum explicl Eliade, evadarea din
timpul normat inseamnd eliberarea
de sub legea karmicL ceea ce e
posibil doar prin arderea totald a

experienf5 metafizicd

semnificalii ale lunii cAt gi destinul

fi

care leagd lumea de etemitate, sau

pentru cd au revela(ia adevdratului

judecdlii de apoi sau a altei ere ce

se va instalh dupl epuizarea istoriei
actuale. Eliade fixeazd anul 1987
ca inceput al erei benefice qi 2987

vorbeqte despre o evolufie

psihologied (I-a umbra...), sau

emblema unui animal lundr, cum ar

aceastd
gdsirea
momentului favorabil pentru a ie$i
din timp; pentru cregtini, etemitatea

memoria, nunta. Toate propun un

mod de abolire a timpului profan.

ETERNITATE

Reprezent6nd o ipostazd a
dumnezeirii gi fiind irn spaliu al
libeftefii absolute, tem{ gi simbol
important, eternitatea exprimd o
ndzuin{i arhaicd a omului de a
scdpa de sub teroarea timpului gi a

absolutului, iegirea de sub teroarea

timpului gi a duratei implicl o

in

Ionescu, evaziunea este principala

problemd a metafizicii, iar formele

ei sunt intruchipate de pelerin care eyadeazd in lumi insolite -, de

mirele mistic - care ajunge Ia

Dumnezeu prin iubire - gi de ascef

- cel care tinde spre perfec,tionarea
vieqii.

Eliade pare sd adopte simbolul

evaddrii in sensul libertitii budiste,
vorbegte despre identificarea cu
esenlele lumii in sens yoghin,
defineste eternitatea ca regdsire a
individului in totalitate, in maniera
lui Plotin si a gnosticilor, dar nu se
poate spune cd accepti integral o

pozilie sau alta. El traduce in

camera de hotel a

lui $tefan Viziru

precede marea evadare

De

asemenea,

din final.

tot tehnici

de

evadare sunt gi teatrul, poezia,

cdntecul, ruglciunea, adicd jocul
(spectacol-ritual), arta gi contempla{ia mistic5; evadarea face parte
din esenla umand, este o condi$e a
devenirii si, in ultimd instan$ o

obligalie. Ideea apare clar

formulatd in romanul 19 t, unde
Ieronim Thanase spune: ,,Evadarea

[...] nu implicd ldri, ora;e,

r',

sau

continente necunoscute. Evadezi

doar din timpul gi spaliul in care ai

trdit pAnd atunci, timP 9i sPaliu

care, intr-un viitor, din nefericire
destul de apropiat, vor echivala cu
o existenld perfect programati intr-o

imensd inc\isoare

colectivd.
Urmagii noqtri, dacl nu vor qti sd
descopere tehnicile de evadare

;i

pentru realitatea limitatd el moare

in

spital, sub arestul Securit5,tii.

Pentru Darie (din nuYela I-)'
moartea inseamni o intoarcerea la
paradisUl pe care il cunoaqte el

(strada Toamnei),

iar

Pentru

Gavrilescu (t a Fg.) 9i $tefan (NS)

moartea-nuntd rePrezintS tot un

mod de evadare.
.----a

ulilizeze libertatea absolutd, care

degi incarnate, urmaqii no$tri se vor

considera cu adevdrat caPtivi Pe

viald, intr-o temni$'fdr6 u;i qi fIrI
ferestre - gi, in cele din urm5, vor

muri. Cdci omul nu

FEMININ
Strfletul lumii qi principiul naqterii
gi-al morlii. Goethe incheie Fausr
cu versurile ,,Etern.Femininul ne /
Trage in susj', iar interpretdrile care

s-au dat acestor versuri

Poate

limitatd
'

purificatoare, celest5,

fi ea de
ci
intr-o
qi flrd speranta

oricdt ar

a toate-incePdtor; sintagma goetheand Etern-Femininul

semnific[ puterea eliberatoare a
naturii, spiritul care face 9i desface
lumea, forla care rupe iflcorsetirile

aceastd libertate..." (233). Partenie

(19 t), impreund cu fiul sdu ;i cu

logodnica acestuia, trec intr-o alti

dimensiune a timPului; ei gdsesc o
cale de a se intoarce de-a lungul
propriei vieli, pdnl intr-un moment
favorabil evaddrii (9i anume atunci

raliunii qi ale materiei, iar

Prin

aceasta deschide calea mdntuirii.''

Am pornit de la aceste sensuri ale

femininului, deoarece Eliade a

meditat asupra lor (cel Putin Pe

cAnd Euridice l-a chemat Pe

Partenie in infem) 9i izbutesc sI
treactr intr-o altd dimensiune, cdci
sunt preg5titi Printr-un ritual
indelungat, cel al sPectacolului
teatral. ln planul lumii Profane,

calea interpretdii metaftzice a lui

Nae lonescu), iar uriaga infcrmalie

despre acest simbol, adunatd in

tntreaga sa operl gtiintificd l-a
condus spre o viziune aProPiatS.
Eliade ajunge la concluzia cd, in

'evadarea inseamnd moarte; DaYan

majoritatba miturilor gi credinlelor

lumii, epifaniile naqterii (mai ales

in paradisul pe care.i l-a

revelat Jidovul rdtdcitor,

oPusd

erosului

zi va putea dobAndi, sau redobdndi,

evadeazd

se

concentreazd in jurul ideii cd

esenla autenticl a lumii este iubirea

supraviefui fdrd credinla intr-o

libertate posibild

lexemele mamd

;i

aceeagi rdddcind). De aici s-au

ndscut o serie de simboluri care

deqi

58

cI

moartea

inseamnd o intoarcere la origini,

cdtre o alti nagtere sau devenire;
astfel, izolarea intr-un spa{iu inchis
ca pregdtire pentru moarte,
pegterile siha;trilor, mormAntul nu
reprezinti dec6t evocdri ale sttirii
embrionale ;i, prin aceasta, ale

nagterii sau renasterii; de

aceea

spiritul materiei in devenire

este

feminin, este haosul de dinainte

gi

de dincolo de lume care ispitegte gi

teroizeazd,fiinp, cdci in esenla lui
omul este dominat deopotrivd de

chemarea

vielii gi de teroarea

mortii, mistuit de dorul'eternei

reintoarceri

la

oyigini.

ln

op".a

literard, simbolul feminin apare cel

mai bine ilustrat in viziunea mo4ii
mioritice. Nunta in moarte devine
o cale de salvare (in [.a {ig.), sau de
,
transcendere a ^_+r
lstonet opreslve
(NS). in nuvela Podul esenla lumii
este numitd Marea zei1d, care ucide

qi dd

gi izbucnesc in rds..[:..] Una din ele

este'Magna Mater, marea zei1d,,

spuneti-i Afrodita dacd vre(i, degi

humele

gansa renagterii. ea este

soartd, adicd norocul gi nenorocul
fiin{ei: ,,Vd vorbeam de un grup de
femei tinere gi frumoase care apar
deodat5, din nevdzut, in sufragerie

ei sunt fdri

numdr.

Aproape intodeauna, intr-un grup

moarte au in

aproape toate limbile indo-europene

conduc spre ideea

sd

ne este datd in ins69i structura

condi{iei noastre de fiinte libere

cele care sugeretrzd imaginea Gliei

ca matrice a materiei) sunt asociate
mo4ii; ideea se completeazl cu
numeroase simboluri, sau obsesii
(intre care visele sau faptul cd
.

de femei tinere gi frumoase, una din

ele este o nmre zeiqd,, dar cum s-o
recunogti? nu ;tie nimeni asta, nu o

gtie nici chiar ea insdgi." (76)

Aceea;i metaford apare $i igJe$&i
Gavrilescu are sansa de a cunoa$te
spiritul lumii, dar nu ghicegte care
dintre cele trei fete este tiganca, el
nu o poate recunoaste pentru cd
qi-a ratat iubirba qi prin aceasta.qi
calea indlfdrii. Este condamnat la onoud existentl in care i se dd iard
qansa de a o iubi pe Hildegard,

adicl de a

cunoa$te iubirea

profand, a tuturor inceputurilor. (v.

NUNTA, MOARTE)

FERICIRE
Pentru Eliade, fericirea este o cale
misticd de atingere' a absolutului.

Starea contemplativd, detasarea,

beatitudinea generati de vecinStatea misteruhi creeazd. premisele

devenirii $i toate sunt ipostaze ale

fericirii. Iubirea aproapelui qi

bucuria de a descoperi lumea,
agap6, bum numea Culianu.starea

fi a lui Eliade. reprezintl

atributul celor care qtiu, adicl al
celor fericiyi. $tefan (personajul
din NS), un alter.elo al autorului,
de a

pluteqte intr-o stare de amdgire, de

l-[t,

vrajd sporiti de semnele pe care i le

353) Nu cred cd este vorba 'aici

reveleazd, soarta sa. Tot fericit este

gi Dumitru (O fotografie..), pentru

despre dezam5girea celui care afld

cd

cI

rdspunsul la intrebarea capitali

este foarte simplu, pentru cd acela'
rdmdne nedumerit gi se blazeazS,
poate . Cred, mai degrabd, cd Eliade

in mister gi in

el . trdie$te
intimitate cu spiritul lumii, nu

,stie

sd se indoiascl ;i sd-qi pund

intrebdri existenliaie. Tot o cale de

la faptul cd numai cei

despringi de istorie,'de convenienfe, care pot trdi aventura cu
se referl

fericire este ;i moartea eliberatoare

a celui

care gi-a pus intrebarea

corect. Darie (din L), strdluminat
de intimitatea morlii, trdiegte cu
beatitudine gi gnticipativ clipa in
care trupul sdu va'zdcea in lanul de
porumb; el aleargd spre lan ,,cu o

deplind ignplicare cu autenticitate

(spune Culianu), ca Parsifal sau

Don Quijote, $tiu sd-;i

intrebarea justd, lega,ti de sensul

cdutirii gi nu de rezultatul ei, clci
adevdratul rost al fiiniei nu este sd

bucurie uitatd, copil5roas5,

simlindu-se coplegit de o
beatitudine tohle, f[rd inleles"
(249).Eliade dI un sens original

gdseascd Graalul,

qi

cdutdrii. Fericirea celui

care
gdsegte Graalul constd in faptul cd
nu cunoa$te fericirea de a nuJ gdsi.

este

,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a

lor va fi impdrdfia Cerurilof'; el

asociazd sentin{a biblicd lui
Parsifal: cel care intreabd unde

ci sd ;tie la ce

foloseqte, dacd meritii cdutat, dar

mai ales sdin{eleagdjocul gi sensul

Feri ci i I or evanghelice, dintre care

cea potrivit[ pbntru romdni

pund

(v. qi GRAAL,Iv,G.SAI)

se

Graalul intrd in categoria celor

feicigi pi sdraci cu duhul, pentru cd
el are harul de a pune intrebarea
a$teptatd, fdri -sd qtie c[ doar
simpla, ei rostire poate regenera

Simbol

al dedl$l[1ii, mod de

repetare gi de prelungire a fiin1ei,

fiul cuprinde in sine metamorfoza

continul a timpului care moare ,si
renaqte la infinit. Intermediar intre
origini gi sfdrgit, fiul constituie, in

lumea: ,,Au fost mulli sdraci cu'

duhul in toat?i lumea asta a noiistr5,
dar cel mai faimos tot Parsifal a
rdmas, cdci a fost singurul care a
intrebat: unde se afl5 potirul

interpretarea lui Nae Ionescu, o

ipostazd a Trinitdtii, legdtura
posibilS intre om ;i divinitate:
,,Dumnezeu in ipostaza Tatdl ,
reprezintd existenla purd, iar in
ipostaza Sf. Duh, reprezintd pe
Dumnezeu in noi. lntre Dumnezeu

Sfdntului Graal? [.,.] Halal de

Graalul care ne-a fost noud
[romAnilor] ursit sd-l cdutim. Sd-l
c'dutiirn gi sd-l gdsim!" (Pelerina,

60

anume

romanticS, in noaptea de Crdciun,

metafizica

cre,stind

dupd

logosul

devenit,trup, adicl forma

in care
noi putem sd-l inlelegep pe
Dumnezeu. Hristos, adicd
Dumnezeu Fiul, este
Lrrjlocitorul

care face legdtura intre Dumnezeu

TatIl gi Dumnezeu Sf. Duh, adicd
intre Dumnezeul [...] care creeazd
existenfi gi Dumnezeul care este in

noi"." ln legdturd cu acest sens,

Eliade il compard pe Christos cu

Orfeu (in lCD, 19 t) 9i gdsegte cd

sacrificiul christic, tot o cobordre

in infern, a avut intenfia de a

schimba lumea (v. Orfeu). Christos

este mesagerul divin,

mninte$te intAmplarea din tinerege,

fiu prin intermediul

alti

abandonat

interesul pentru teatrul experirnental, ceea ce va declansa

rnamneza scriitorului; el i;i

aceastd

clruia

rdmas , camuflate, dintr-un

de

fricd;

intoarcerii la intilnirea cu Euridice,

adicl in momentul in care i-a fos
deschis drumul spre infem, spre o

aceastd preocupare, din cauza unei

determinE pe A. D. P. sd se intoarcd
la crea[ia dramaturgicd, ii stAnlesc

la

aparilia misterioasd a fiului

reprezintd, un semn, anume pl

romancier celebru, care in tinerefe

nellmuritd gi stranie; Laurian si

logodnica lui, Niculina, il

treizbci de ani de

intdmplare, Pandele afld cd are un

bmenesc . sentiment

Laurian Serdaru
vine sd-gi cunoascl tatfl gi il ajuri
s5-gi congtientizeze rolul; tatdl

tuitat, r5m6nAnd doar cu o impresie

Laurian; in acea noapte, a vdzut

prin fereastrd o femeie blondd care
i-a z6mbit gi i-a flcut semn sd
pistreze secretul. DupI aproape

neobignuiti, dar ale cdrei sensuri

t,

cxperien{e ale cdrei detalii le-a

gi

cu actrifa care interpreta rolul

Euridicei, mai tirziu - mama lui

.au

risipitor, a fiului reglsit; in

a scris teatru, dar a

secretd

realitatea cunoscuttr. pandele

poartd in sine o experien(d

al cirui

mesaj a rdmas pa4ial neingeles. in

literaturd apare frecvent tema fiului

romanul 19

o intdlnire

descoperd libertatea absolutd gi

in{elege sensul intAmpllrii uitate
(v. MOARTE). Laurian, Niculina
gi A. O. P. trec in altii dimensiune a
Iumii, mai exact dispar din

(Anghel Dumitru pandele) este un

FTU

af15

Tatdl ,si Dumnezeu Sf. Duh sti

Dumnezeu Fiul, care este

devenire.

Fiul devine asfel

ca1ea, in,sens

biblic, reinvierea prin

moarte. in romanul NS, personajul
principal, $tefan Viziru, are un fiu
a cIrui moarte este premonitorie,
reprezintd un alt semn pentru

destinul lui $tefan: eliberarea sa

prin experienta mo4ii. Majoritatea
personajelor nu au qopii sau nu au
pdrinli,legdturile lor cu timpul sunt
labile qi de aceea trdiesc cu
fascina,tie ispita iesirii din durati.

FLUTT]RE

['

Simbol ,al invierii,

al ieqirii

mormhnt, aproape in

din

toate

credinlele, fluturele este asociat

sufletului. Evocd aripa indlldrii,
ideplul omului de a zbura sPre alte
lumi, dar gi metamorfoza, in Primul

rhnd transformarea continul

timpului, 9i Prin

ea

'

j- moartea'

cu fluturi din casa

generalului Calomfir (Unif')
ieprezint[ o imagine a timPului

i;i

;i

Antim
.desfdgoar6 existen[a intr-o

conservat,. cdci Ieronim

permanentd legdturl

cu

sPiritul

Generdlesei, adicd intr-un trecut

semnificativ, Pentru cd timPul lor
este mort; acliunea se Petrece in

anii '50, sub teroarea istoriei,cdnd

din familia Calomf,ir nu

mai

rim[seserd decdt doi descendenli;

casa nu fubese confiscatl, incd'
pentru c5 era in ruin5, urma sd fie
ddrdmati, iar Ieronim se se rnute

intr-o casd care apa4inuse tatdlui

sdu.;i unde chiriaqii ii promiseser[
s5-1 tolereze

in doud camere'

Generdleasa ii spusese lui Ieronim

cd prin spectacol va reuqi si ignore

tirnpul gi sd supravieluiascd' Aici;

camera imPodobiti cu insectare de
fluturi este un semn al unei lumi
silite sd moarI, lumea interbelic5'

qi care a gdsit calea conserv5rii'

camufldrii

in

sPectacol sau in

oglinda acoPeritd cu Perdeaua de

cAtifea;

fluturii lui Antim sunt,'cel

mai mari, mai frumogi,

mai

Universal, al fo(elor dezldnpite,

focul are pentru Eliade at6t origine

divind cdt gi demoniacl. in

romanul DCt, focul mistuie
conacul boieresc, purificdnd

eroice gi exemPlare, mostra duPd

care va fi c6ndva refdcutd istoria'

spafiul blestemat gi dpmonizat, dar

totodatii anunf5 fascinalia lui Egor,

Este vorba aici desPre valori

pregdtite sI . reziste timPului
opresiv.

Insectarele

dumnezeiasc5. Simbol al Spiriiului

extravagant coloragi fluturi, aqa

cum [Iconaru] nu mai vdzuse nici
in muzeu'. Fluturole reprezintd aici
timpul stagnat in momentele lui

intrarea lui in lumea strigoilor;

inilial, focul e ,,o umbrl s6ngerie..

O alta semnificafie .a simbolului,

apare in Tinerep..., unde realitatea
iitoric6 a lui Dominic Matei nu mai

mormAntul Christinei

coincide cu realitatea lui,

subiectiv[;

. Eliade

-,

Prezintd

pe

pdnitor: ,,o limbd uriagtr de foc.. ce

se inal[d din ,,aburui albtrstrui...

Imaginea sugereazd
hipnoticd

starea

in

care inr6 personajul

coplegit de o dureroasl deznddejde

cana Oistinclia dintre vis 9i realitate

, dispare. Aici fluturele semnificd

qi apoi de blestemul singurdtilii,

fdrl
inceput ;i fdrd sfdrgit".
In nuvelaSDll, Coctorul Zerlendi

metamorfoza timpului qi infi nitatea

cdnd pentru el locul e o,,aripI

planurile sale.
bupa ce viseazd nXluca domni-

qoarei Christina, Egor descoperl in

camer[ un fluture de noaPte care se

se elibireazd de lumea materiald,

concentrdndu-se asupra focului:
,,... lgi fixase mintea aSupra unui
recipient cu jdratic, incercAnd sd

in

lumina
fluturele
aceasta,
data
de
lantemei;

devine simbolul sufletului celei

moarte, Prins intre viald 9i neant

pltrundd esenla focului,

sd

regdseascl acest foc in intregul

cosmos, asimilAndu-gi in acelaqi

(DCh).

timp principiul lui, identificdndu-l

in atAtea procese din propriul sdu

F10C

trup, reducdnd infinitatea de arderi

Element Primordial qi stare a

materiei, focul are funclii magice,
fascineaz[ qi subjugd fiinP, are
atribute sacre, cdci el Purificd

materia 9i transmite

forla

care alcdtuiesc laolaltd universul si

llecare organism in parte ta acetagi

elemente esenfiale, intre care focul

oferd viziunea cea mai adecvat5

modului uman de percepfie, cdci

se

inscrie intre imaginile arhetipaie

inregistrate

in

subconstient; aici

focul este ,,punctul de sprijin l,

poarta de trecere spre altd
perspectivd a lumii.

inima

strigoiului, focul devine atotstii-

viseazd cA e om qi in aceastd
ipostazl se viseaz[ fluture, PAnd

lumeia somnului qi surprinde

curgerea materiei in proiecfii
plasmatice, luminoase, adicl
lumea nevdzufd, descompusd in

apoi, dupl

ce Egor strdpunge

povestea lui Ciuang-Tze care se

viseazd fluture, care la rdndul lui

zbate dezn[dbjduit

imaginea anticipind scena in care

Simina zace ins6ngeratd

'

clernent incandescent din fala

ochilor sdi;' (24A) El pltrunde in

FT,IJGER

SimbolizAnd iluminarea spiritualtr

neindurdtoare a

gi totodatd forp

cerului, fulgerul este asociat zeilor

tutelari gi rlzboinici

(Zeus,

Zalmoxis, Dumnezeu). EIiade

define;te fulgerul ca simbol al
sacralitilii care transform5 lumea:
,,brusca manifestare luminoasd a
frdsnetului sfAgiind intunericul a

fost valorificatl ca

mysteium
tremendum care, transfigurdnd

lumea, umple sufletele de o teroare

sacrd. Se considerl cd persoanele
ucise de trdsnet au fost rlpite la cer
de zeii furtunilor, iar rdmdgifele lor
pdm2ntegti sunt venerate asemenea

moa;telor. Cel care supravietuiegte

unei asemenea experienle sufertr o

transformare radicald;

de

fapt,

incepe o noud existenfd; este un Om

complet nou." (Md 14)

Dominic Marei (din Tinerep...), un
' b6rbat in vArstd de 70 de ani,

bolnav de sclerozd, este lovit de

fulger in noaptea de inviere, cAnd
tocmai hotlrdse sI se sinucidd. in
urma acestei exPerienfe, care ar

fi

trebuit sd-l ucidd, nu numai cd

supravieluieqte, dar intinereqte,
pare un tAndr de 30-4O de ani Ci
capdti o memorie fPbuloasd. El se
ridicl deasupra timpului sdu, are
acces Ia memoria universalS, adund

date esenliale desPre evolulia

personaje misterioase, recdpdtAnd

memoria avatarurilor ei anterioare;
gocul este declanqat in timpul unei

furtuni cu fulgere.. Lumina

interioard este trezitd Prin
imixtiunea fulgerului;

vorba despre Floarea de Aur,

metaforl a elixirului Yielii in
iradiliile taoiste (comentatd de

EliadeinMA4l).

umand qi pregdtegte un fel de Arcd

a lui Noe, meniti si ajute

lui

se

incheie, dupd'o incursiune de un

secol in viitor, el se intoarce in
vremea sa, la origini qi la haosul

GROTTA

Loc de meditalie, de reglsire a

originilor, grota este monir6nt 9i
uter totodatil. Eliade insugi afirmd

cd atunci cdnd nimic nu-i

gi Prin ea ridicare

reprezintd un

deasupra timPului, dar cum esen(a

fiinfei este dorul originilor, ca 9i in
basmul Tinere,te fdrd bdtrdnege...,
eroul este invins de chemarea

imitl

care'

starea embrionald a fiin1ei gi

aceasta evocd originile,

intoarcerea de-a lungul timPului,
recuperarea memoriei eterne.
in Tinere1e..., Veronica, surprinsd
de o furtund in mun,ti, se salveazd
addpostindu-se intr-6 grbtd, a cdrei
iegire este astupati de stAnci. Dupd
aceastd experienld a ingropdrii, ea

de

nedesfdcut. Experienp lui Dominic

devine un ritual

loc iniliatic,

prin

inceputurilor sale; legdtura cu

originea este definitivd,

va

r5m6ne de fIcut, se va retrage intr-o

grot[ care il agteaptE in Himalaya.
Simbol al ingroPdrii de viu, grota

inilial: este lovit de amnezie 9i

moare. Fulgerul inseamnd aici
regenerare

la

reconstituirea civiliza(iei, dupd

Apocalips. CAnd misiunea

el face sd

germineze sdmAnla din suflet. Este

al indl1drii. lui

Christos, cdci Personajul este

dominat de gAndul mortii in
noaptea sacrd a invierii; fulgerul

nu poate vorbi decat in sanscriti,

iar treptat in dialecte indice uitate.
Se intoar@ de-a lungul istoriei
phni' la inceputurile omenirii,

descinde din /ux, din lumina divind

gi de aceea desihide Poarta sPre

etemitate. Alt personaj, din aceeagi
naragiune, Veronica RuPini, are un
accident in urma cdruia vorbeqte

reconstituind Prin ProPriile-i

existen{e ' anterioare evolulia

limba sanscriti, se identificd unor

limbii; informagiile sunt adunate

de

cltre Dominic Matei pentru arca

salvatoare. Eliade considerd
tradifia retragerii intr-o grot?i un
ritual iranian care s-a r[spdndit
gi perpetuat la toate popoarele
indo-europene; grota este un
univers in miniaturd, reprezintd
,,cealaltE lume gi de asemenea
intregul'universf'; ea nu este doar
un loc teriebros qi subteran ci un
,,sp4{iu sacru gi, in cele din urml
total, constituind o lume in sine"
(De la 7-al.); de aceea conferd
puteri regeneratoare, de ieqire din
timpul istoric sau de reintoarcere in
illo tempore. Aceeagi semnificagie
o are pugclria pentru Biriq (NS) pi
Znvedei (Pelerina).

GRAAL
Reminiscenli a credin(elor celtice,

peste care s-a suprapus mitul

cregtin al reinvierii spiritului
christic, vasul ce plstreazI sdngele

Mintuitorului,. sau elixirul vielii,

rusociat . uneori cu recipientul

marilor secrete (cornul abunden{ei,
cartea sacrd sau cornul vindecdtor
rrl inorogului), iar-alteori cu piatra
l'ilozofalS, Graalul este un simbol

Un amdnunt din ParsifaFt -incare

cerceteazl personajul hri Chrdtien
de Troyes ;i ajunge la concluzia cd
este comparabil cu Don Quijote;
Parsifal nu este un cavaler glorios,

ci umrl comic, el ii amuzd pe cei

diri jur prin purtarea necioplit5,
prin dorinla ostentativtr de a
respecta legile curtoaziei, dar ajuns

la

curtea Regelui Pescar, pune

?ntrebarea necesard, aga dupl cum

fusese invSlat; regele este bolnav gi
nici un leac nu-i mai este folositor;

numero;i cavaleri incearcd s[-i

vorbeascl inainte de venirea lui
Parsifal, dar ei emit intreMri de
convenienf5, la care nu a$teapte cu

adevirat un rlspuns. intrebarea lui

Parsifal pare sd nu aibl legdturd cu
boala regelui, cdci el intreabd unde

este Graalul, dar indatd dupl

aceastI intrebare, regele se
insdndtoqegte gi devine t6nir. Ca 9i
Don Quijote, Parsifal igi trdiegte cu
implicare gi seriozitate jocul, cdci

amAndoi sunt ddruifi - primul cu

putin[a visu]ui gi celdlalt cu cea a

harului. Sensul intrebdrii lui

Parsifal se leagd de destinul fiin1ei,
gi anume de a-gi pune intrebdri

rrl ilumindrii care confine in sine

tkrrinfele majore . ale omenirii.

despre rostul lumii gi al viegii, iar

cdnd nimeni nu mai pune intrebdri,

Graal

universul .intrd in disolufie: ,,Cand'

omul uiti sd se intrebe in ce parte
std izvorul mantuirii lui, se ofilesc
cAmpurile gi se-ntristeazd, sterpe,
pdsdrile. Lumea ar intra in boalS gi
ar degenera, ca gi viala din castelul

('tlutarea SfAntului

rirnbolizeazd capacitatea omului

rle a-gi pune intrebdri

rrcrrsului vielii. adicd
nrlcvtrrul si mAntuirea.

asupra

de a cduta

liliude are un studiu de tinorete

T
\

subtild incercare de a transmite

mesajul cuprins in Povestea lui

Regelui Pescar ,dacd n-ar exista in

fiecare [ard, in fiecare moment

istoric; anumili oameni ddrji

luminali, cate sd-;i

Parsifal, anume

9i

intrebarca jusfd..." (168)

este simPlu qi infinit, de

HAOS

ln

toate cosmogbniile se vorbeqte

despre un.univers infinit ;i haotic

din care se orgahize.vl Periodic

lumea; haosul Precede Crea,tia

9i

erori

anunli sfar;itul. Simbolic, orice

semnificative in cotidianul artificial, Sc6nteia, qi.ele se dovedesc a

confuzie sau deformare a materiei,

orice deranjare a valorilor evocd
Starea ini$ali a cosmosului gi prin
ea o experienP de excePlie, care
innoiegte sau schimbi un destin, o

zi incep sd aParI
fi

mesaje ciftate, care trezesc

interesul anumitor oameni, anume

extremele societtrlii: Zevedei (un
' om exclus din societate) ;i cei care

conduc. GrePelile de tiPar

construiesc, Printr-un cifru
complicat, mesaje pacifiste in toate
limbile. Mesajul Pentru romAni

este urmdtorul: ,,Fericili cei sdraci

cu duhul, cdci a lor va fi imP5rdJia

Cerurilor!" Prostia proslEvitii aici

este explicail Prin Povestea lui
Parsifal, care se face ridicol pentru
cei din jur, este un cavaler care nu

cunoa$te regulile cavalerilor

medievali, dar care pune intrebarea

capitalS. Tot astfel romdnilor le-a
fost dat ,,sd caute gi sd gdseascd

Graalul", spre nefericirea lor.

Eliade pune .aici Problema din
perspectiva regimului comunist
blocat intr-un ideal, dar face 9i o

istorie. Gavrilescu (La tig-) rdtlcegte prin labirint, pfinrH6tecte a

ciror forml o PercePe vag; trlirea
sa seamdnd cu o mistuire, cu
moartea, dar legdturile sale cu
lumea nu au fost definitiv
intrerupte: el

Primegte semne ale

fdrl el, aude
ce
continud
vieli
unei
trase Pe
gi
scaune
zgomote
,,voci 9i
gruP
s-ar fi
intreg
un
parchet, Parci

ridicat de la masd 9i s-ar fi

indreptat insPre el." De aceea'
haosul genereazd

renovare

meditalie misticd. Dumitru (din

O fotografie...) este ddruit sd-l

Dominic Matei (Iinerefe...), cdci

ci

agonizant, cdnd lumea a renuntat

sd mai caute calea mdntuirii. Intr-o

D5ruire dumnezeiasc5, putinfa de a

sublima Iumea prin artl sau prin

de haos este ,si amnezia lui

nu risPunsul

actiunea se Petrece in era

comunistd, intr-un timP istoric

HAR (ARTTSTTC SAU MISTTC)

simte, intrucat doar lumea lui

interioard se recreeazd intr-o alti

dimensiune: ip moarte. Tot o formd

istoria care nu

stimuleaz[
lui
cdutarea
eyolufia uman5,
Pelerina,
nuvela
in
perpetud.

aceea

cI

are oameni caPabili s5-9i Pund'

intreb[ri desPre mdntuire este
condamnati sI moar5.

Pund

' AdevSrul

dereglare a lumii pe care numai el

personajului in acelaqi univers de

care el este Prins, insd intr-o altd
duratd istoricd, iar transformdrile
pe care timpul le-a operat sunt at6t
de derutante, incdt Pentru
Gavrilescu inseamnd tot haos, o

inseamn5 degringoladi, confuzie,

mixturtr fdrd sens a tuturor
informagiilor stocate in mintea sa.
Dupd ce trdiegte o noud existen[d
de aproape 100 de ani in Viitor, se
reintoarce la origini ;i haosul se
reinstaleazS; redevine amnezic si
moare. in romanul 19 t, ideea ci
inceputul gi sfArqitul sunt identice
este ilustrati prin spectacol, mai
exact printr-o piesd intitulatii La

inceput

fost sfilrgitul,

in

care

crealia artisticd devine un reflex al

Zdirii lumii. Pandele igi explicl
asfel opera: ,,La 'inceput a fost
ceea ce va fi gi la sfdrqit si apoi din
nou la'inceput'- la inceput a fost
haosul. Dar din acest haos va lua

fiin1d

o lume

noud,

clci

spre

deosebire de celelalte haosuri qi

neanturi pe care le cunoagtem, vai!
at6t de bine - acesta va fi un haos

cosmologic.

Din el se va

crea

Universul imaginar [...], un univers

dramatic, adicd creat anurne pentru
spectacol..." Din acest motiv, piesa
sa inpepe

prin replici ininteligibile,

prin dialoguri

gdseascl pe Dumnezeu oriunde,

chiar gi 'in impostorul doctor

Martin. Harul nu e condilionat

calitili

de

deosebite, desdvdrgirea nu

are . legdturd cu inteligenra sau

cultura, cste un reflex al sufletului
idolatru.

HIEROFA}.IIE

Termenul definegte
'

semnul

purtitor al sacrului, indumnezeirea

unui spa{iu, unui lucru, slvArgirea
congtientd sau nu

a unei actiuni

care permite imersiunea

?n

ntisterele capitale. Reaparilia casei

din pddure (in 19 t) reprezint?i o

, hierofanie individuald, cdci acel

loc este inceputul lui Pandele;
acolo el a recreat iegirea spre
infern, prin spectaccilul ritualic
despre Orfeu. De asemenea, casa
lui Zerlendi ISPS" tabloul

Christinei (DCh), pddurea Blneasa

(NS), bordeiul fl gdncilor
JG.a..[E )
sunt toate purtltoarele uilui secret
ce se pdstreaz[ de la inceputul
lumii, sau confin in nuce creatja

extravagante gi
artificiale, care se amestecd p6nd

insdgi. in studiul SP, Eliade afirmd:

ce devin un psalm ciudat

armonios ce anunfd Crealia

sacrului, am propus termenul de

,,victoria Demiurgului".

gi
gi

,,Pentru

a reda manifestarea

hierofanie,care este comod, cu atat

mai mult cu cdt nu implicd nici o

el nu
exprimd decAt ceea ce este implicat
in conlinutul lui etimologic, anume
cd ceva sacru ni se atatd." (13)
precizare suplimentar5:

l'

De asemenea, hierofania

reune$te

contradicliile lumii, cdci orice

a sacrului in lume
oferd qansa transcenderii, prin
anularea gi armonizarea contrariilor. Toate ,hierofaniile sunt gi
manifestare

simboluri.

HIEROFAI{T
Cel care reveleazd sacralitatea,

preot; iniliat, degindtor al unui

rnister capital. Regizorul (Ieronim
Thanase), Swami Shivananda (din

Ngpllql, E- -ffi-,,rcm;...1

pot sd arate, sd facd perceptibil un

mister sau un loc incdrcat de

sfinlenie. Hierofant este preotul
care oficiazd inilierile secrete, care
desemneazi pe cei alegi.

ii

El

se izoleazd aici ca sd
tr[itd
cdndva, in copildrie, dar, ca gi
Gavrilescu G"
plstreazd
f,g.l,
legatura cu o realrtate care nu-l
apa4ine: el ascultd prin pereli
disculiile vecinilor de camerd, se
gtie.

regdseascd o stare de gralie,

implicd imaginar in'existen[ele lor,

care cu timpul devin semne ale
propriului destin. in altl naraliune
GCP), hotelul este loc de trecere
insesizabild intre rai 9i iad,
purgatoriu gi intrare secretii in yia

M). A treia categorie cuprinde

ciclul spectacolului pi al
criptografiei. Proza din cea de-a
doua categorie intereseazd in
legdturd cu iimbolul pe care il
discut5m; idiotul este, dupd
Culianu, cineva sdrac cu duhul,
ceea ce evoi[ teoria lui Nicolaus

INFIRMITATE
Ca gi in traditia folcloricd, omul

care poartd un semn fatal

reprezinti un avertiSment; el

exceptia care de
dezordinei, stricf

Cusanus despre idiota tiumphas;

respectiv, Gavrilescu k.,lE&) Su,
Gore (Doutrspre te..) nu inleleg
cd se af15 in preajma mor[ii, gi de
aceea nu sunt nici inspdimdnta[i,

atrage atenfia lui $tefan, chiar

inainte de a-l cunoa$te, cdnd il
aude intAmplStor confesdndu-se.
Vddastra este un inlocuitor al lui
$tefan: el trdiegte in adolescenti o
experienld care ii era destinatli lui
$tefan, anume o cunoa$te Pe d-.ra

nici surpringi; ei iCi acceptS

negativa; un.pictor care vine pentru

cdteva zile intr-un hotel este vrdjit,
ispitit de ascensorul hotelului gi nu

experienla cu tot

mai poate pleca niciodat5. Mai

tArziu,Adrian - gi el artist -, reface
experienfa, descoperind, la r6ndul
s5u, calea iegirii din labirintul
istoriei. Metaforl a agteptdrii,

Cusanus, se susfine pe ideea

cI

ceea ce este complicat

de

personaj reprezinti, prima probd

neinfeles coincide cir ceea ce este

pentru Partenie, iar rolul lui $tefan

este de a repeta toate intempldrile
prin care trece dublul sdu. Totugi,
povestea cu d-na Zissu va fi ratati;
Vddastra devins substitutul eroului
principal, dar el este un infirm, un

addircst nesigur gi anonim, hotelul

sugereazd provizoratul viefii qi al

fiinlei.

calmul
ignoranlei, care devine doctd; a;a
cum explicd Eliade, conceptul de

docta ignorantid, impus

$i

de

Zissu, nume obsedant, ctrci acest

explicit (Ist. cred., lII,22O).

Ignorarea logicii ralionale
plaseazd fiinta intr-o atitudine

este cazul personajelor mai sus-

HOTH,

IGNORANTUL

Loc de refugiu, addpost vremelnic,

echivalent al punlii, al trecerii gi
prin aceasta - o altl metafoi5 a
viegii, hotelul este de asemenea un
loc de rugdciune gi de,ascezd, in
care omul se pregdtegte pentru

Culianu imparte proza eliadescd in

acest sens

derivl din faptul

cd hotelul oferd

posibilitatea
singurdtiigii, in chiar inima istoriei.

$tefan (NS) inchiriazd o camer6

intr-un hotel, fdrd ca fdmilia sa sd

este

semnalul
armonia.

Vddastra (din NS) are un ochi de

sticld gi ii lipsesc dou5 degete; el ii

metafizicd gi religioasd, ceea ce nu

'rnoarte;

IE$IRE - v. LABIRINT

r.,r

trei sectoare, dupd construc[ia

personajului principal; astfel, in
crea,tia de tinerefe, protagonistul

camufleazd

este specialist, cdutdtor

conform

de
mistere,. iniliat (ca in $., JilOpF...,
urmeazd o serie de nuvdle
PUI;
in \eure personajul nici nu
bdnuiegte Qxistenfa misterului, el
este un idiot,in sens expresionist

fg., DouIsprezece...,
G3
_\\{

exaltat, un nebun. Infirmitatea

fizicd o subliniazl pe cea psihicd;
Vddastra reprezintA un dezechi-

pomenite; Gavrilescu gi Gore sunt

oameni banali, fdrd imaginagie,

Itrrd intuilia misterului, dar care

Pe str.

libru monstruos in destinul lui

$tefan Viziru, un simbol al

in fiinla lor profundd

lui, cici,

capacitatea revelSrii

lui

qunoagterii amputate, cici lui

$tefan esenlele i se reveleazl

Elizide, misterul este

in anodinitate. Din acest

rnotiv, cu atAt mai mult este
pre gltit pentru a desc_operi
nscuns

par,tial, ca gi cAnd el

insqi ai

avea

un singur o'chi. Dayan este gi el o

fiin$ incompletS, cu acces limitat

rnisterul cel ce nu este interesat de

bdnuiegte
tlitnensiunile, adicd Parsifal.

cl, cel care nu-i

la adevdrul absolut pe care il cautd.

CAnd infirmitatea sa este schimbati

69

de cdtre Jidovul rdtdcitor,

pdtrunde

iqi

in

lumii constitrie acte de iniliere.

el
grddina paradisului gi

amintegte toatd avatarurile

anterioare, dar cunoa$terea sa este

de scurti durati; el se elibereaztr de

timpul normat, pdtrunde

eternitate, dar rolul sdu

in

sau

cdlu.sului; in esen,t5, un dansator ia

asupra sa boala unui oin,

pi

el

se

prlbugegte, moare 9i apoi redevine

la via1d, deoarece este inifiat.
in proza lui Eliade, personajele se

iniliazd, cel mai adesea, prin

intermediul artei qi mai cu seamd

prin spectacolul teatral. Un exem-

il constituie Pandele (19 r),

care af15 calea de a iegi de sub
plu

teroarea timpului, cre6nd un

spectacol. despre na$terea gi

universul normal. Dupd

Dic{ionarul de simboluri (J.
Chevalier, A. Gheerbrant),

moartea lumii, prin care el devine

contemporan . cu momentul
Genezei dupnezeie,sti. Tot un

,,ini[iatul trece prin perdeaua de foc

care desparte profanul de sacru;

iniliat este gi

'dintr-o lume intr-alta gi

indurd, in conqecinl5, o
transformare; el schimbd nivelul,

transmis din genera{ie in genera[ie,

doar in cadrul neamului sdu; taina
sa {ine de miracol gi nu de

devine diferit de ce a fost." Orice

iniliere presupune jertri qi pdtimire
qi prin extensie orice experienlS de
maximd implicare, in care suferinfa

misterele esenfiale ale lumii, la

care accesul sdu este pa4ial: el

ghice;te destiriul oamenilor in

pietre, acesta fiind un mod de
intimitate cu natura in care sunt
inscrise semnele limbajului
universal. Inilierea lui $tefan (NS)

are func{ie purificatoare transfi-

modificl

raporturile ei cu timpul. Ana ca

gi

activitdtile creatoare sau

de

Beldiman

(G-hicitor...), dar el deline un secret

trece

in

numegte ,,dans cathartic"

noud), scopul dansului de. a-i

vindeca pe cei lovi,ti de iele
dovedesc caracterul ritualic al

IMTIAT, IhITIERE
Printr-un ritual secret, omul poate
cdpdta o noud existenld, sau
posibilitatea de a trece intr-o altd
dimensiune/stare a lumii. Moartea
insls,i este o iniliere, o iegire,din

imersiune metafizicd

qi cdlu;ul,

il

numdrul dansatorilori (gapte

este insemnat cu o infirmilate, cdci

el este un a,les, un reper in destinele

fiinla qi

rbm6negti, Eliade trece

(IsL crd., lII, 236)- JurlmAntul

secret, in ajunul Rusaliilor,

in

este incdmplet: nu poate afla

ecua{ia absolutd a lumii. Dayan

gureazd

iniliatice

pe care

istorie

lumii. Mutil5rile mai sunt, insd

semne ale unei inilieri.

Printre ritualurile

esenta

se $roduce

70

prin izolare gi regdsire a

sinelui inilial, in afara timpului, in

camera Samb6. Alte personaje

in

pdtrund intr-un ritual de iniliere,

mediialie, sau

insula apare ca loc transcendental,

care pus(nicii se retrag pentru

in care ajung
sufletele fericililor eroi.
intr-un articol din 1939 gi anume

prin repetarea int6mpldtoare a unor

gesturi despre care nu qtiu ci sunt
semnificative. Gavrilescu (La gg)

lui Euthanasius, Eliade

comenteazd simbolul in nuvela
eminescian[ Cezara gi subliniazd
dualitatea armoniei - ca manifesInsula

se lasd ispitit de umbralililEilsr,

Egor (DCh) privegte un tablou
vechi uitdnd de propriul sdu tablou,
abandondndu-gi gevaletul in iarbd.
in alte cazui, personajul este ales

tare in eros ;i in moarte:

,,Ambivalenla insulei lui
Euthanasius nu trebuie sd

prin destin si pdtrun&i in lumea

nevtzutd gi de aceea se na$te cu
pre$tiinta misterului; Dominic
Matei (Tinerep...) a.e o memorie

nedumereascd. Este un t5rAm

paradisiac, calitativ deosebit de

zona inconjurdtoare, in

de exceplie gi o , dorinld

beatitudinea

viefii

care

adamice nu

exclude beatitudinea mor[ii

extraordinard de a memora. DupI

ce este lovit de fulger, el devine un
Noe care selecteazl pentru arca sa

frumoase; qi una gi alta sunt stilri in

care condilia umantr - drama,

informagii, adicd iqi exercitd la

modul absolut talentul din viala

durerea,

devenirea a

fost

suspendat5."2' Cu doi ani inainte

de aparilia acestei scrieri, Eliade

profanl.

$., in care
simbolul apare transfigurat
aproape in manierl eminesciand;
publicase romanul

tr.ISIJLA
LOC al lnsrnguranr $r oaza rn
mijlocul apelor, evocare a para-

insula

o
mAndstire care ascunde o poveste

disului ,si spaliu fdrd iegire, insula'

veche gi dramaticd; totodaH,

aceastii. insull este un centru, un

reune$te simbolurile viegii ce se

nagte qi totodati sensurile mo4ii,
c5ci, aga cum spune Eliade,,,apa
rcprezintd in foarte rnulte tradilii
lraosul primordial de dinainte de

creafie", pe cAnd
si

spatiu consfin[it de mitul garpelui

care' gi-a pierdut mirbasa; spiritul

sdu stipdnegte insula gi hotlrdgte

cine are acceS la ea; dupd ce
qarpele o alege pe Dorina, ea igi
invinge teama 9i porne$te spre

,,insula

mbolizeazd m anifestarea, Crea1ia."

l)ar aceastd formd se afl5

sub
l)crmanenta amenin{are a inecului
qri

lui Andronic este pe lacul

din mijlocul pddurii, l6ngd

in miez de noapte, intr-o

Iuntre nesigur[. 'Insula este
insuld,

a dizolvdrii. in multe mituri,

71

il
I

uiccesibild anumitor oameni,,,celor

care tind cu intreaga lor fiin1a cdtre

realitatea,si beatitudinea incepu-

tului, a stdtii

primordiale."

tdrmul insulei; experienla Dsrinei

reprezintii un ritual, o reluare a
destinului ei ancestral, ceea ce va
anula blestemul singurdtSgii.

(Insula..,9)

Sub vraja exercitatd de

Andronic, dar gi de spaliul pddurii,

Dorina simte chemarea originilor,

a identificdrii cu prototipul

ei

D.ITERDICTE
Eliade nu transpune simbolul in

primordial, de mireasd a garpelui.

Eliade interpreteazd int0lnirea

'sensul in care apare in mituri'sau

paradiziacd dintre Ieronim gi

Cezara (din nuvela eminesciand),

ilespre interdiclia care fascin6azd,

ci despre instalarea ei. Cel mai

ca pe o eliberare de sub timp, cdci

ilustrativ pasaj egte cel despre

camera Samb6 (NS), in care

starea adamicd de dinainte de

Gdere.este lipsitii de eveniment,

basmele populare,

nareazd despre

duratd gi istorie. in insula

misteruhli

transcendentd ajung doar fiinlele

care gi-au depdgit condilia umand;

copilul introduce in

acesta este

;i

sensul nuditdtii,

anume de lepddare de orice formd

9i individuatie; 9i perechea

emihescian5 gi cea din nuvela lui

la arhetipuri,
acum sunt fiin,te ,,care pot cunoa$te
fdrd sI devind" (Insula.., 15). Dacd
la Eminescu, insula lui Euthanasius

Eliade sunt reduse

este un simbol al eternitltii

reflectate in moafte ,si iubire

paradiziacd, in $. lui Eliade,

Dorina regdseqte vremelnic sensul
fiin,tei ei eteme, clci ea intrd doar
in somn - un simulacru al mo4ii gi este cdutatti de prietenii ei care o
readuc

la

realitatea vremelnic5;

insula nu mai este un paradis al

iubirii ;i al mortii; viaja ei se

destramd dupd ce Vladimir,
Solomon gi Manuild p6,sesc pe

el nu

in

in

vorbegte

destrimarea

momentul

in

care
camerd c6teva

pe care vrea sd le
mdndnce gi chiar in momentul
acela igi di seama cd a distrus
bomboane

misterul: bomboana ,,nu avea nici

un gust. $i nici n-o puteam suge.
Gura mi-era uscati. Nu-mi puteam
migca limba. Nu puteam face nimic

in

Samb6." Dupd acest gest

desacralizant, camera

ii va fi

interzisd, uga va rdmAne inchisd in

ciuda tuturor insisten[elor, copilul
se imbolndvegte pentru cdteva zile,
iar bdrbatul care ii revelase
inisterul camerei Samb6 moare

inecat. Episodul este inieresant

pentru cd vorbegte

despre
instalareh interdicliei gi nu despre

tenta{iile ei; gestul copilului

violeozd paradisul pentru cd
incearcd sd introducd devenirea
imediatd intr-un loc eliberat de

timpul devenirii; interdiclia nu are

drept cauzd, voin{a divind, ci

imixtiunea istoriei in eternitate, de

aceea ea nu poate fi abolitE;

personajul reconstituie la matu_
ritate sensul camerei misterioase,
dar nu mai are .niciodati acces ln
qarhera Samb6. Orice interdiclie

udra-.. considerd cd doar cei alesi

au posibilitatea'de u ,""urouqj"
misterul camuflat, acesta fiind un
semn al evoluliei umane; pentru
mult' dintre oameni, spiritul lumii

rdmdne irecogiroscibil.

(v.

CAMUFLARE)

este defi nitivtr, experienfa interzisd

poate fi repetattr ritualic .si

intr-o altl

recdpdtatd .parfial,
dimensiune, insd.

ISTORIA

Devine

la

Eliade un termen de

definire a efemeritilii, un corset al

fiinfei eteme gi din aceastii cauzl

exercitl o adevdratd teroare asupra

IRECOGNOSCIBIL
Temd gi simbol obsedant prin care

sufletului care vrea sd se salvezeFI vorbegte despre istoria generald

Problema camufldrii misterelor,

definitorii pentru popoare, na[iuni,

Eliade definegte spiritul Iumii.

tratatd

in majoritatea scrierilor sale,

tlevine principiul viegii , insd

dreptul omului de a descoperi

dimensiunea camuflatd r5mAne

incert. Un personaj (din I.) spune:,
,,Spiritul e totdeauna camuflat in
Materie, dar rostul lui acolo: daci

e prizonier, sau se afld

acOlo

prcvizoriu, pentru cd e activ, gi c6te

trltcle - rostul lui ai sd-l afli mai

lllrziu. Asta e de altrel Enigma _

lirrigma cu majuscul6 - care ne
corrl'runtd pe tofi, ghicitoarea care
tc l)une, iqexorabil, oricdrui om:
urrrrr sd recunosc Spiritul dac5 e
t'nrrrrrllat, adicd, in fond dacl e

hvcognoscibil?" (239) Nu de
lrlrhlcma camufllrii se indoiepte
Hlirulc, ci mai ales de dreptul

de rr descoperi misterul;

fiinpi

in

La

ca{e cuprinde eVenimente

pentru evolulia umand

gi despre

mica istoie, alcdtuiti.'din fapte

cotidiene, neconsemnate in tratate,
neimegistrate de memoria activd.
In ambele sensuri, istoria permite o

a rimpului gi o
claustrre a fiin1ei intr-un desiin,
individualizare

cdci aga cum spune un personaj din

NS, destinul reprezint2i porliunea

de timp pe care ne-o ingdduie
Istoria. Cdnd. evenimentele isi
pierd diversitatea, deveni."u
intreruptS, fdrd ca sufletul sI"ri"
se

poatd elibera. Un personaj din NS

afirmd cd dacd istoria se desfdgoard

in

sens unic, fdrd mobilitate si

viziune de ansambllr, omul sau
colectivitatea.intreagd se risipesc

trli destinul:
State care s-au

fdrd putinla de a-gi

exist5 ,,Nagiuni

;i

comportat ca un creler, sau ca un

ficat, sau, mai ales ca intestinul

$i pdnl la urmtr aceste

Nafiuni qi State au . Pierit."
gros.

spun cd ideea lui Hegel Poate fi

in[eleastr qi altfel. Eu, in orice caz,
indrdznesc sd-l ingeleg aldel, ,si s6-l

si

corectez. De acord, fiecare

Afirmafia e fdcutli in romanul NS,

in care Eliade transPune istoria
romdnilor de la teroaiea acciden-

eveniment istoric constituie o noud

manifestare a Spiritului Universal;
dar asta nu inseamnd ci trebuie
doar sd-l inlelegem qi sd-l
justificdm. Trebuie sd mergem mai

nuvela $anluile, istoria reflect?i

memoria miticd a unui Popor,
respectiv, pentru rom6ni, la
sf0rgitul.celui de-al doilea rlzboi
inceteazd cdutarea comorii, cdci
memoria generall intrd . in

departe: sd-i descifrdm semnifi'

tald a legionarilor la teroarea

generalizatd a comunismului. in

ca{ia lui simbolicd. Pentru cd orice

eveniment, orice intAmPlare cotidiani comportd o semnificalie
simbolicS, ilustreazd un simbolism
primordial, trans-istoric, universal..."

(175). Declangarea sensurilor

istoriei este determinatd de

crepuscul, in amnezia' colectivd,

intr-o stagnare de o mie de ani; dar

destinul istoric al unui popor care a

gdsit o dati Graalul este de a-l glsi

repetarea ei. simbolic5, Prin

spectacol sau ritual; de aceea

din nou, de a-qi aminti sensul

clutlrii gi de aJ uita Periodic,

Ieronim pune

scenS Povestea

despre nagterea poPorului rgmAn,

iar Partenie scrie o Piesd desPre

pentru cd istoria se rePetit, atunci

sfdrgitul gi inceputul lumii (ca

momente identice). Dar aceastd
apdrare de teroarea istoiei (Pin
ritual sau prin spectacol) este
specificl omului Primitiv Pentru
care orice eveniment inseamnd

c6nd este vorba desPre nalii

destinate regenerfii: ,,intr-o mie

de ani, copiii voqtri au

in

sd-;i

aminteascd de comoara Pe care a{i

clutat-o gi au s-o caute din nou."

(t32)
Sensul existenlial al unui individ
sau al unui popor se afld in fiecare'
eveniment, oricdt de banal;
comentAnd ideea hegelian5, cI in

suferin[d a cdrei cauzl este uitarea

zeului; orice gregealS Poate fi
rdscumpdratii pi.n ?ntoarcerea la

toate evenimentele istorice

inceputurilor. Pentru omul creqtin,

aceastl recuperare a timPului
originar nu mai este Posibild,
religia cre9tiilA apa4ine omului
cdzgt, pentru care istoria

arhetipuri,

se

manifestd Spiritul Universal, un

personaj (Ieronim din 19 t) afirml

cd semnificaliile secrete ale

evenimentului istoric pot constitui
o revelalie in sens religios: ,,Voiam

la

realitatea

PurI

progresul sunt cdderi,

74

adi

renunfdri definitive la recuperarea

([,fm" fiA-ll7). Dar
in ambele cantn, si pentru omul
arhaic ;i pentru cel primitiv, istoria
paradisului.

reprezintA o piedicd gi o inchisoare

a spiritului, sau cum observd S.

A,l-George,,,istoria camufleazl
transcendenfa" (op. cit., 2lg). De
aceea; in nuvela Pe str. M., cei care
fac istoria ,sunt incapabili de a
inlelege mesajul mitic gi incearcd
sf identifice pove stea invd,titorului
FIrAmd cu eveniitenfil istoric, cu
propria lor teroare. Acelagi sens
capdtd'gi experienla lui Dayan
pentru anchetatorii care inv enteazd

cauza miracolului. in. pofida

istoriei restrictive, mesajul
arhetipal se pdstreazd in faptele
banale, in artd,

in gesturi universale

pi declan;eazE uneori anamneza

unui om sau a unei colectivitili,
ceea ce reface

legdtura'cu originile,

determind eliberarea de sub

tcroarea istoriei. Asa de pildd,
Adrian (din ICD) no.b";t" despre
t:liberarea memoiei culturale din
ttratca ei istoricd, prin verbul
magic al poeziei. Salvarea fiintei
lnseamnd anularea istoriei, ieqirea
tlc sub normele ei, prin revenire la

crrvAntul originar gi indumnezeit,

nrlicd prin poezie. (v. si MESAJ)

totuna cu nemurirea'', cdci femeia

iubiti gi Femeia eternl sunt fege ale

,,infailibilei Madonna Inte lligenza,, ;
Sophia, lnplepciunea lumii se afld
transfiguratii in iubire gi in moarte,
Toate personajele lui Eliade trdiesc
sentimentul . iubirii ca pe o
predestinare, iar implinirea nu este
posibild decAt fn cer, dincolo de
via[5 gi de moarte. Cum spunea
Nae Ionescu, iubirea este in act
pur spiritual; iubirea trupului nu
este decdt o continuare imperfectd,

intrucdt impiedicd fuziunea. De

aceea intdlnirea este amAnatd,
personajele trdiesc o Iogodnd
perpetud. trana (CD) iubegte pe
cel necunorcuf Sau uifaf $i agteaptd
'int6lnirea cu Adrian pentru
cd ea

ii

reyeleazd sensul existentei ei

profane, anume'de a da oamenilor
mesajul orfic gi apoi de a-l chema

in infern pe poetul Adrian-Orfeu.

$tefan (NS) .se indrdgostegte
impotrivg voinlei sale de Ileana
Sideri pentru cd gtie cI ea ii este
ursitii, dar o respinge cu teaml
nel5muriti,. apoi o cautl cu
fervoare, pdnd ?n momentul mortii
cdnd realizeaztr cd destinul seu esie
de a trfi aceasti ciipd aldturi de ea
gi prin aceasta de a se proiecta in

eternitate. Gavrilescu (La gg.)

poart5 in s ubcon;ti en traljf,Ui r-e
ratatd $i pe cue o va regdsi dincolo
de moarte. Antirn (Unif.) agteaptd o

IUBIRE

Alir cum spune un personaj (din

logodnicl strlind, care apare,

in clipa mo4ii.

D,1 ,,iubirea, adevdrata iubire este

asemenea,

75

de

este un mod de imPdcare a

contrariilor, anuleazd cele doud
elemente ale vielii (femininul qi
universului, iar acest simbol al unitdlii
ascunde asPiralia sPre Paradisul

pierdut, sPre virsta de aur a

omenirii, sPre timPul Pur, de
dinainte de inceputul istoriei' La
Eliade, iirbirea este posibild doar in
moarte, cdci moartea inseamnd
intoarcere la origini' recuperare a
fiintei eteme; iubirea profanl este'

urritS,

doar pentru a gdsi ProPria cale de

mdntuire:

el

moare imPreunl cu

Ileana Pentru cI doar ea are

vehiculul trecerii (maqina din'
viziunea lui $tefan). (v NTINTA)

trcrnuLMoRTrI
Simbolul este de

Provenienl6

romanticl qi aminteqte sensul

Pe

care Eminescu i-l dd in Poemul

Povestea magului cdldtor in stele,
amrme ca semn al ie;irii din cartea

lui

Dumnezeu.

dsta

timp se poate sustrage oricine

aducd tumii.

hotfu5$te

sI

se

trdiascd departe de

lume, fdrd ziare pi fdrd radio

-, dar
gi timpului fiziologic. Degi. are

ursitd gi totodatil inger p[zitor 9i al

cAliva ani mai mult ca noi, pare cu

zece ani mai tdndr. Pare un bdiat de

intoarcere la fiinta etem['

Pescar, Anisie intineregte pentru cd

este solidar cu universul. Un alt caz
de lntinerire este cel al lui Dominic

25 de aru." (I, 84) Ca ,si Regele

era

iu, $tefan rlmdne in via[d

nefiinp la fiin15. gi omul

care e de abia la inceputul

experieniei lui, a reuqit deja sI se
sustrag[ Timpului. Nu numai
timpului istoric - cici din acest

mo4ii; dar in nuvela lui Eliade

moartea inseamnd eliberare,

nesemnifi cativl; vremelnicd; Ioena

(din NS) moare la Pugin timP duPd

moartea lui Partenie, c5ruia ii

il

defihdtoarea unui mesaj etern;

Marina (Incog.) intinpregte in clipa
moqii lui Ieronirn. gi gtefan Viziru
pare intinerit dupd ce igi petrece
ziua in izolarea camerei de hotel,
incercAnd sd picteze. lntinerirea

de la

ft i9i
recap[td memoria dup.5 ce o
reintdlne;te Pe Leana, dar in
acelagi timP inlelege cI ea ii este

care trebuia sd

descoperd in

cheia primeloi revelalii metafi zice:

taina mgr,tii gi a reinvierii, a trecerii

ineerul Morui. Eliade transPune

siiuotut in nuvela lcD, in care
poetul Adrian, incercdnd sd se
de sub Paza ingerului
"lib"r"r"
Mortji, ,,care s-a indrdgostit de el
prea devrem"'r, uitd si mesajul Pe

El

naturd nu acea vacan[d a Spiritului

pe care o cauti unii din noi, ci

cuprinde intregul univers in gdnd,

cu condilia de a nu se indrlgosti de

masculinul) 5i con[ine promisiunea

unei fiinie noi; prin iubire se reface

androginitatea inilial5

omuhri primitiv.

aripi lungi qi negre"; acesta ebte

destinul geniilor, caPabile de 4

Iubirea ilustreazd principiul lumii,

hltn.ImRE
Simbol. al rena;terii,

lovit de fulger, iluminat

conlindnd
sensul unei mor{i urmate de inviere
culoas6' Presupune intoarcerea la
condifa Paradiziacd, sau intuirea
iegirii ain lumea infemald; reluarea
unor gesturi arhetipale, existenla
ancoratd in miezul vielii generale qi
ignorarea timpului confertr fiin1ei o
noud viat6, total diferittr de cea de
pane atunci. in romanul NS, existd
un personaj, Anisie, care gtie sd
trdiascl in esenta naturll' cu

in textul emines-

percepti? evenimentelor cosmice qi

cian este vorba desPre un Prin! al

cIrui destin reprezintl o greqealS in
cartea universului, cdci el a fost
trecut in Paza unui unui inger ,,cu

intr-o permanenti revela,tie:',,Nu

este vorba desPre o regresiune in
starea, s5-i,sPunem, animalicd,

76

periodic datoritd

ocrotitor

agazd imaginea intr-un centru,

in
Biserica Mantuirii; fiin15 idolatrl,

in

efemere.

ca

simbol al memoriei gener.ale sau ca

mesager divin. I a Eliade apare in
nuvela D., ca personaj misterios,

geazl intinerirea Theclei pentru cd

integratl

elixirul'ca gi intrebarea justii fac

posibili eliberarea totald sau

parlialI din corsetul existengei

eite transfigurat in literaturd

elixirului

descoperit de doctorul Tdtaru.

Dumitru (O fotogrqfie-.) declan-

ii

pun

Christos l-a condamnat la eternitate

;i neodihn5; numit Ahasve.rus,
asociat contelui de Saint-Germain,

prilr

experienfa .complet5; moarte gi

inviere. Frusinel (LTG) intinere;te

sau regenerare, lntinerirea mira-

igi

IDOVT'L RATACITOR
Reprezint2i spiritul lumii, mdsura
timpului gi matricea arhetipald a
fiin{ei. Personaj biblic pe care

Matei, din Tinerefe..., care. este

e-ste semnul celor care

intrebdri, sau al celor care glsesc

drlmul spre paradisul pierdut;
meditalia, concentrarea, fulgerul,

al

studentului genial,

Constantin Orobete, zis Dayan. El

il scoate pe acesta din timpul sdu
istoric, pentru a-l pune in legdturd

esentele naturii, el

regenereazd lumea pentru cI

dorinla aceasta este inrdd5cinati in

cu avatarurile sale anterioare

gi

pentru a-i ardta c4lea eliberdrii de

sine: el trdiegte cu regretul de a nu

fi cunoscut pe Thecla a$a cum o

timpul profan, dincolo de moarte.

Dayan il descrie astfel: ,,Ahasverus
e un fel de anima mundt, de Spirit

aratd, fotografia, adicd tanlrd.

t-earla GCD) pare neatinsE de
trecerea timpului, pentru'cd este

al Lumii, dar e mult mai, simplu gi

mai profund. Peniru cI,in realitate,

77

fi

oricine dintre'
noi". El agteapti sfdrqitul lurnii,
fiind condamnat sd moar6 Pulin
inainte de el, iar DaYan ii Poate
spune data APocaliPsei - 2987 '
Ahasverus Poate

Pentru lumea exterioard, respectiv

pentru securigtii care-l urmdresc pe

Dayan, JidoVul rltlcitor

ia

numeroase forme, el, este cdnd o

.b[trand, c0nd un lucrdtor care

dispare' in mullime' $i Dominic

I
I

Matei (din Tinste...) intalneqte la

un rnoment dat un Personaj care
pare sd fi fost martorul intregii
istorii gi care, igi spune contele de

'Saint-Germain. Deqi lumea

li
1i

il

consider5 nebun, Dominic in{elege

cd personajul era iniliat in secretul

arcei pe care el o Pregdtea.

(Ia gg.)

este Prins intr-un Joc

6il'rrl cunoa$te ;i
in serios; aici, jocul con[ine un
Pe care nu-l ia

mesaj pgntru care eroul nu este

pregdtit pentru cd

el

iubirea, iar jocul

prin reconstituirea simbolicd a

rharilor incerclri ale vielii, sau a

unei pdr,ti din ea. La Eliade, jocul,

ca gi ritualul rePrezinti o cale de

a lumii arhaice, a
ahetipurilor fiinlei; Pentru a

recuperare

diminua sau chiar anrtla teroatea

istoiei. in romanul $., jocul cu

gajuri pregltegte

intoarcerea

Dorineilla prototipul ei inilial, de

mireasd care a incdlcat interdiclia
qi care a fost condamnatd la
singurdtate 9i rdticire. Gavrilescu

sa in loc sd-i distreze pe zei ii

amuzd pe oameni .si intr6 intr-o

gi-a trldat
gigdncilor

Stare

incearctr sd-i trezeascd acest senti-

ment refulat; moartea PresuPune

refacerea unitdtii primordiale qi
prin ea reintegrarea in sPaliul
eternitilii - pddurea verde. Tot joc

reprezintd gi
Fir6mtr (din Pe str. M), dar
anctretatorii nu cunosc sensul
jocului qi de aceea ei ' vor s6-l
adapteze prezentului istoric, ceea
ce ii anuleazh efectul iniliatic' De

mdrturisirile lui

cele mai multe ori,'simbolul aPare

asociat cu sPectacolul de teatru,

formd superioarl a ritualului' (v'
SPECTACoL)

Joc'"-'

Ceremonial sacru 9i intrecere intre

viap qi moarte, ritual qi sPectacol,
orice joc este un mod de inigiere,

oamenii de tot felul, de la castelani

9i castelane, la argali qi slugile
lor..." (265); ca. 9i jonglerul din
poveste, Antim inlelege cI muzica

Pe

JONGLER

Iluzionist gi saltimbanc, initiat in

iniliator de jocuri
magie

;i

totodatd, jonglerul maniPuleazd

aparenfele naturii cu sentimentul cI
'se
adreseazd, zeilor. Personajul
Antim (Unif.) sPune o Poveste
despre unjongler care descoperd cd
arta sa a fost inifal un mod de
comunicare cu Dumnezeu, dar el

iqi trddase adevdrata vocalie ,,care

era, intr-un Anume sens religioasd
qi ajunsese ca toti cei din breasla
lui, un simPlu me$te$ugar de bAlci,

flatat gi fericit cd Poate amuza

de tristefe, simptom al

ale cdrui leg5turi cu eternitatea sunt

permanente.

$i pierderea paradisului presupune jerdl gi coborAre

precedatd de haos; cdnd Samb6
(camera misterioasd) este profanat2[, omul cu mustS,ti - care
revelase copilului existen{a ei

ln

ii

constiintei profane de care nu se va

moare inecat (NS).

mai elibera decdt prin moarte. $i

DCt., Sanda reprezintd jertfa

Doftorul din Pe str. M. este tot un

rdpiti,posedat2tde rdul care nu qtie

iluzionist: schimbd ?nfSgqarea

fi anulatd; moartea
anunlE dizolvarea unui mister
instituit si regenerarea universului
in care el se instalase. Asasinarea
lui Ciru Partenie (NS) are funclie
eliberatoare pentru $tefan, ctrci

oamenilor qi face jonglerii, dar el

igi plstreazd legdtura cu timpul
arhaic, apare c6nd ;i cAnd in istorie
gi dispare in chip misterios.

JERTFA

Mod de participare la

destinul

perisabil al lumii, de integrare in

timpul distructiv, jertfa rdscump5rtr, de asemenean o gregeald sau

plStegte mila zeilor. Pentru Eliade,
jertfa este o cale de reintoarcere la
haos gi deci, de regenerare; prin ea

,,se

redobdndepte

starea

primordiald, pref6rmald, haotictr";

orice jertfd imit5

marea

romanul

cd lumea sa va

ei

universul de care era legat se

destramd ,si se regenereazd,;
destinul . s6u nu mai depinde de
Partenie - un dublu care ii anticipl
toate evenimentele existen[ei.
Uciderea accidentald a scriitorului
Ciru Partenie conline un mesaj de
eliberare prin moarte; aici, jertra

jumftAtii artificiale lasd posibilitatea eroului'de a reface adevlrata

unitate antinomicd prin nuntamoarte din finalul romanului.

descompunere (mahrApralaya),

cdci jerfa simbolizeazd recdpdtarea condiliei de sdmdn{i ce se

descompune in pdmdnt, ,,pdrdsindu-gi forma pentru

a.

da naqtere

(fIR). Fiinla ziditi

in temelia unui edificiu anuleaztr
unei plante noi"

timpul istoric gi plaseazd creatia la

inceputul lumii, ceea ce conferd

clddirii rolul de centru, de spaliu

I.ABIRINT
Simbol al vielii, labirintul este
spatiul tenebros, dar regenerator
din trupul Marii zeile (MVI\O,
formd a imaginarului n5scdtor de
excese si proiec{ie a infinitului.
Labirintul este creat din rdspdntii,

oferl posibilit5li de

alegere,

in

care ra{iunea estP

inutild. O parabold bine configu'

experienfe

ratd apare in "I# tig*

realitatea istoric5, eroul afld un alt

labirint in locurile cunoscute sunt
alli oameni gi alte posibile drumuri.
gtefan, personajul din NS asociazd

Gavrilescu este inofenbiv 9i

amenin[dtor in acelaqi timP,

presupune probe, ?ncerclri 9i ispite'

seamdnd cu locuri qtiute, dar acolo

existd ,,cineva, ceva' o fiin15, sau

unde

Gavrilescu devine prizonierul unui

univers labirintic; intrarea sa in

acest labirint este asociatd cu
sentimentul abandonului care na$te
revolti; pdrdsit de cele trei fete,
personajul incearcd sd glseascd

drumul'cel bun urmirind Peretele

unui paravan care Pare nesf6rqit,

iar in momentul in care Pdtrunde
dincolq de acesi paravan'' sufocat
de cdldurl, se dezbrac[; nuditateg

un obiect cu neputinti de precizat".

Eroul trdieqte un ritual pentru care
nu este pregdtit, probl ce hotirdgte

gdsirea trecerii spre neant; Eliade

labirintice au drept scop lurhinarea

trebuie sd descoPere drumul, f5ri a

rltdci in teritoriile mo4ii; ca qi

Individualitdtii, condilie pe care

cti

Prudenld,

cdtre Ieronim, qare cunoa$te

secretul iegirii de la bdtrAna'

gi aPoi cu

resemnare; el
rltlcegte intr-o camerl cu
vechituri, asemindtoare cu Samb6,

teamd

dar fdrd lumina binefdcdtoare

acesteia;,,Descoperea la rdstimpuri

fric5, inaintdnd 'cu

gansa de

fi

era greu'sd le
unele semlnau la

dovleci uriagi invelili in broboade;

nunta cu Hildegard. Experien{a lui

Gavrilescu echivaleazd cu ini,tierea

obiecte pe care

ii

identifice;
inceput cu o lediF, dar se
dovedeau a fi, PiPdite mai bine,
altele, care P5reau la incePut Peme
sau suluri de divan, deveneau,
corect pipdite, mingi, umbrele
vechi umPlute cu tilrAfe, coquri de
rufe pline cu jurnale..." Acest

univers de obiecte inutile, fdrl

valoare, sugerdnd perisabilitatea
lumii, proiecteazd totodat[ 9i

ipostaze simbolice

ale

ratdrii

personajului.' Labirintul lui

instinctiv, Pleacd Pentru a se Putea

intoarce qi reg5si Paradisul sdu:

in moarte, cdci ,,a iegi gi a intra

intr-un labirint este ritual iniliatic
prin excelenld; 9i. totugi, orice
existen!6, chiar gi cea mai linigtiti
poate fi asimilatl cu inaintarea

intr-un labirint" (TIR,

Rltdcirea

in

349)'

bordeiul ligdncilor

devine un mesaj 9i un avertisment

asupra lumii profane, cdci intoi's in

ie;ire!' (Podul, 80)

LIBBRTAI:E
Stare privilgiatii a celui care
de sub reroarea

prin diferite tehnici ale evaddrii

din timpul profan; in acest al doilea
caz, calea completi o constituie
yoga, pe care, in cartea sa, Yoga-..,
Eliade o considerd ,,dimensiune
specificd a spiritului indian;', care

in spirald. Apare aici o

altd metaforl a m64ii, ca ieqire din

labirint; Antim este iniliat subtil de

integreazd

Generlleasd. Pentru Eliade, rostul

tehnici

despdrlirea spiritului de corp

aiticipeazd moartea, mai mult,
reprezintii o ini,tiere a spiritulPi, o
invdlare a drumului mo4ii cu
putinta de a crea un corp nou.

cI din

universul limitat existi iegire - o

punte, o trecere, moartea insdgi,
resimlitl ca supremi fericire: ,,N.a$
vrea sd mE socotili un sentimental,
dar indrdznesc sa vd spun cd sunt
fericit, tot mai fericit. $i de asta m-a
'cd
averlrizat locotenentul,
simg o
indescriptibil.S beatitudine in clipa
c6nd te cuprinde frica, te cuprinde
deodattr din toate pe4ile, izvor[gte
din ad6nc, din inima vielii qi dacd
in clipa aceea nu-fi spn: trebuie sd
existe o ie;ire! eqti pierdut, nu te

Idealul tehnicii yoga este starea de

jivan-mukta, adicd de a trdi in

prezentul etern, in afara timpului,
in libertate etemd; eliberatul devine

congtiinld-martor,

el

capdtd

luciditate gi spontaneitate, pe care

le trlieqte in stare purd.jLF$Ii

Eliade prezintd experien,ta doctorului Zerlendi, care prin medita{ie
gi concentrare yoghind ajunge in

81

,.)

tot felul de

spirituale gi mistice, ceea ce face sd

aibd valoarea unui ritual pregltitor
pentru moarte; detaqarea de real,

omului. este de a se elibera de

lumea infernald, labirint Qomparat
cu burta mistuitoare a balenei; in
opera sa apare obsesiv ideea

scap5

istoiei,pin moarte

"sau

nesfdgitd,

imbtdcat din

nou, aProaPe imPotriva vbinlei

sale, dupd cum ii sPune baba;

spun qi dumneavoastri: existd o

scard de fnarmurd care se deruleazd

alergAnd din instinct, reuqeqte si

ajungd in ultimul moment intr-un
cirridor semiluminat, Probabil
aproape de poarta celeilalte vieli 9i

capdti

Simt aceasti beatitudine, simt cum

imi spun, gi vd

mE cuprinde frica gi

infinitului, labirintul este figurat

adesea pritrtr-o spirali, sugestie a
nelimitelor qi a mdcindrii. i; Unif.,

neofitului, care duPd iniliere

Antim gi Melania urcd spre cer pe o

EawiiBcu o accePtl greu,

de viu acolo, in cripta aceea din

inima muntelui, in camera aceea
obscurd, flr[ ugi gi fdrd ferestre.

pune intrebdri ;i este atent la

, Sernnele destinului. Emblemd a

viata, moartea Poate fi un labirint

pentru cel nePreg5tit, deqi rolul ei
principal este cel de Poarti sPre o
noud via15. Gavrilescu, imPins de

inseamnd
PdrtUqg-&rnU{5!-3
..-.-----..--

._

existen[a. cu un labirint distructiv,

el se simte digerat in burta unei
'balene, din care reu$e$te sd ias5,
cdci igi ia in seamd presimlirile, igi

afirmd in TIR cd ritualurile

se

m4i po{l intoarce; ai rdmas ingropat

Shambala,

rddtrcind cu dies, care inseamnd zi

sau lumind" (155). Eliade dezvolt?i

un sPa{iu eliberat

de
care ajung cei inteleP,ti;

timp gi in
libertatea absoluti reprezintii un

asocialia, ardtdnd cd in sPaliul

mesopotamian, cuvAntul dingir
desemneazd gi luminozitatea qi

dat al fiinlei, fine de condi{ia

umand gi ea trebuie cuceritl ca
toate libertisle cdqtigate de om de-a
lungul istoriei. Pandele, Niculiha 9i

Serdaru

(din 19 t.) leuqesc sd

dobAndeascd libertatea, Pdstrdnd

totodatd legdtura cu'realitatea (cu
Eusebiu). Despre libertate vorbegte

qi nuvela La umbra-.., in

Eliade avanseazd ideea cd spa[iul

lumea
viitoare, a celor salvagi; Pentru cei
care rdtdcesc drumul sprb libertate
nu mai existii o a doub 9ans5. ln

Incog., Eliade Pune Problema

[berttr(ii individuale, ca disPonibilitate a fiin1ei de a fi fericiti
oriunde gi oric0nd; cA;tigarea
acestei stdri de libertate 9i de
fericire face Posibild evadarea

chiar gi din lagdrul de

sfinfilor, extazul sau revelaliile

sanscrit6, care insemna a strdluci 9i

zinfi a dat dYaus, dios, deivos sj
drvus in latind (IIR). in filozofia

misticg; gi din perspectivi creqtin5,

lumina este semn al dumne4eirii gi
al inceputului, cdci I.ogosul inilial
este asociat luminii. Sintetizdnd
sensurile acestui simbol, aga cum

pe calea dumnezeirii;

eternitdlii reprezintd

I)'
Lumina este matrice a lumii qi
legltt[5 intre individ qi sinele sdu
astral; Eliade exPune o legendi

,,epifanie luminoasd" (trvld cap.

tibetand despre faptul cd la inceput

oamenii se Perpetuau Prin lumind,

clci aveau in ei lumina Pe care au

la

Buchenwald, unde un iniliat,

precum Boddhisattva' moare
carbonizat, dar liber, iar un martir
cre$tin, bundoard Isus, igi va
dove.di libertalea ,,scuiPdird in
obraz pe comandantul lagdrului. (v.
qi EVADARE)

fericirea divin6; cum remarcd Nae

Ionescu, ,,Dells

are

82

numeroase

pefeeliunea iniliald a lumii

paradiziace. De asemenea, int6lnirea cu lumina pqate conferi

din ei s-a stins, iar Soarele 9i Luna

revgla{ie religioasd, poate dezvdlui

cI ii

aratd doar mai clar decAt

inainte lumea Spiritului, a sacrului,

a libertdgii, intr-un cuvdnt existenta ca operl divind sau lumea

sanctificatd

prin

prezenla lui

Dumnezeu" (IvIAr 70).

in romanul NS, descoperirea
misterului este asociatd cu o

luminl verde (camera Sambi);

camera luminattr reprezintd in
tehnicile . yoghine un semn

favorabil, o cale

pregdtitoare

i:entru experienla salvdrii. Multe

dintre personajele eliadegti percep
existenfa lumii camuflate printr-o
experienfd luminoasd; pe Gore
(DouIsprezece...),il orbise lumina

;i ,,umblase in negtire,
sd se uite pe unde calcd", de
aceea nu in,telege trecerea dintr-o
lume intr-alta. ta fel, Gavrilescu
soarelui"

f5r[

(lra gg.) este lovit de lumind,

ifi-anIilde- a pltrunde in universul
miraculos de ta ,tigdnci. int6lnirea
cu lumina ii este aproape fatald qi

au apdrut Pe cer. in filozofia

indiand, lumina rePrezintii o cale

sacralitalea nedefiniti sau se poate

intrupa intr-o divinitate tutelard.

el

misticd, un mod de anulare qi de

dep5gire a lumii profane 9i de aceea
este perceputl ca o luminozitate
orbitoare, care distruge individul

Dar in toate cazurile, semnificalia

ins5, Gavrilescu este mort. $i

fiin1ei. in numeroase studii, Eliade

aceeaqi

in

credinfe, doctrine, traditii gi religii,

Eliade consider[ cd existii o lumini
care strdluce,ste at6t de puternic,
incdt reduce la neant lumea
inconjurdtoare; din altd perspectivd
lumina poate transfigura lumea
flrd a o aboli, ea poate dezvllui

fiin1ei certitudinea nemuririi; ea

declangeazl sau favorizeazd o

lurnea normal5 qi nu mai Poate

evolua in universul duratei 9i al

qi

apare transfigurat

pierdut-o cdnd s-a trezit in ei

instinctul sexual; atunci Lumina

istoric; cel care se intAlne;te cu

lumina pi se recunoa;te in ea
dobinde;te , un mod de a fi
transcendent, el este mort Pentru

LU}TN{A ..i
Simbol ascensional, rePrezent6nd

calea indlltrrii, mintuirea

instrqi

cosmogonia este interPretat5 ca

'

luminoase; aureola, vdpaia, lumina

reflectatd, fulgerul sau astrele care
coboarl insofesc imaginea zeilor, a

zeul tutelar, iar rtrdiicina diY, din

indiand, lumina reprezintil divinitatea revelati, dar 9i o cale de

eliberare, de cunoaqtere, cdci cei
iniliali pot radia lumin6, pu deveni

care

observI cd divinitatea, eroul,

desdvArgirea apar in contexte

luminii depinde de perceptia

individualS, cdci fiecare om
descoperd ,,ceea ce era pregdtit
spiritual qi cultural sd descopere".
Esenla simbolului este determinat?i

de consecinfele
,,oricare ar

fi

experienlei:
integlarea ideologicd

ulterioarS, intdlnirea cu lumina

produce o rupturd in existenfa
subiectului, fie cd ii reveleazS, fie

rezistd impactului doar prin

rememorare; pentru lumea normalS

libertatea individuald

este

reprezentatl prin simbolul luminii.

Ieronim Thanase, personaj din mai

multe scrieri ale lui Eliade, este

introdus intr-un mister capital de
cdtre Generdleasa, gi anume pe
cdnd avea doar gase ani, el inva$
calea evaddrii diri realitate prin

arti

gi imaginar trlind o insolitd

experien,ti: imersiunea in lumea

l
!
I

oglinzii, unde o lumind misterioasd

ii

un intreg labirint

dezvdluie

(Unif.). Mai tdrziu, Ieronim

se

dedicd artei dramatice, Pentru a-i

inv51a pe ceilalli calea evaddrii; in
perioada comunistd el intemeiazd o

trupd de teatP exPerimental, a

clrei intenlie era realizarea unui
I

spectacol desPre

libertatea

individual6, desPre Proiectarea

fiingei intr-un prezent etem (19

t'

in planul realitltii el
realizeazd un film, o satird a

Incog.).
{i

comunismului, cdre va deveni un

mesaj pentru lumea liberd din

occident (19 L), iar in. Plan

individual trdie;te o exPerienlE a
ilumindrii, menitd s6-l salveze de.
sub teioarea istoriei; c6nd casa
copildriei sale va fi demolati, el se
elibereazd de aceastd 'dram{,
proiect6ndu-se intr-un univers
luminatqi fericit ,,Nu simlise cdnd

aceleapi lumini,
pretutindeni, ;i in

;i

secvenli: ,,Cineva [...]

cdnte,

ridica

trdie$te o experiengd de iluminare

interioard, de la faza orbirii la cea

lumea cotidiand el reaPare total

transformat, ca qi c6nd ar fi fost
altcineva. Spectacolul ilustreazd
inceputul, rsnovarea lumii Pritt

de cufundare qi pierdere intr-o

,,albd, suprafireasc[ incandes.
cen15"; episodul sugereazl ;i
trecerea in eternitate prin poarta
moriii, aldturi de perechea sa
astrald, Marina. Iegirea din lunie

haos

- intuneric, orgie qi camaval -,

iar disparilia lui Elefterescu

este insolitii de o lumin5 albd, care

revarstr euforie; Darie este orbit de

sintetizeazd aceast6 transformare a

lumii, cdci et igi gEsise r-rn model in

o lumind de aur, apoi spune cl

moartea sa este o lumintd mare (L).

zi,in

caP[t

spectacolului, cerdnd sd se facd

lumind; aici, lumina transfi gureazd

lumea, marcheazd incePutul unei

reprezintd o infinitate de forme ale

84

noptile cu lund plini favorizeazd

hipnoza, visul revelat (ca in

Nopf...). in $., lumina de lund
reflex al al hipnozei
ffifun
garpelui; Dorina este fascinati de
lumina rece, pi se viseazd pe malul
unei ape lunare,iar mai tArziu, degi
luna dispdruse de pe cer, odaia'ei

este ,,inmuiatd intr-o luminI

vidjitS, lunard", inoculdndu'i
personajului dorul de ducd.

MANUSCRIS
Scriere secretii, conlindnd un mesaj
capital, sau secretul insugi aI vieqii,
manuscrisul, aqa dupd cum explicd
Durand, poate fi echivalat cu
Graalul, recipientul in care se afld
inchis sdmburele cunoaqterii.
Manuscrisul are un caracter ocult,
deoarece conline ideea care nu a
fost publicati, nu a intrat in istorie;
el riprezintd qn univers inchis care
pdstreazd un mister sacru. De

obicei, manuscrisul este redactat

intr-un limbaj secret, sau confine
Manuscrisul doctorului Zerlendi

Simbol al duratei (mens= mdsurd),

al trecerii de la viagd la moarte, de
aceea asociatil ferninitnfli gi prin ea

(IIR). Luna

a gdsit calea

libertdtii. Lumina are, cel' mai

etem, sustras mdsurii timpului.

bpuizat intrebdrile

qi-a

anun[d". iegirea

accidentalS din lumea profand, cdci

altceva dec0t anun[6 titlul.

LUNA

apare rtlr
cd
personajele sale aspirl la prezentul

'noi ere in care Siddharta

-9i

Uneori luna

deasupra

timpului
Cfinerete..), iar Ieronim (Incog)

luminile,

unde Claudius' Pune

de

interioard a regizorului Ieronim'

care infelege cd lumea Profand

I transformare definitivd;
Dominic Matei, lovit de fulger in
noaptea de inviere,intineregte gi se
produce

fost o

devind
nu
luminii
Buddha. ReaPrinderea
Hamlet,
restabileqte ordinea, cain

cristale,

lumina

'

Siddharta qi agtePta si

aur gi de pietre scumpe." (Incog.)

Aceastl lumind'teYeleazd o lume

ea este

fi

Elefterescu disPdrusq. A doua

lumina, tot
sclipitoare, car.e se rdsPdndea
deasupra oragului, Prefdcdnd

camuflatd;'

rAdd. Parcd ar

cAnd se'reaPrind

mai 'Puternic5 mai

fldcdi

vetre de j[ratic", dintr-o aqezare

uman[ aparfin6nd secolului al
XV[I-lea gi unde ei asisti la o
dramd consumatii cu dou[ sute de
ani in urmtr. Lumina instantanee

orgie, din acelea Pe care le citeau

pirinlii nogtri Prin romane. Unii
strigau: Lumind! Sd se facd
lumind!' (311). Deqi intunericul
dureazd doar doud-trei minute,

inllpndu-se $\ Parc6 totodat6

ad0ncindu-se. Privea infrigurat

asemenea unor nesfdrqite

sI

felinarului ii conducEpe cei rdtdcili

in'jungla bengalezd spre o altd
lumind, tulbure, ,,reflexul unei

a voit sd

intensifice sPectacolul 9i s-a dus

repedp sd stingd luhinile. Toli au
incepirt s6 exclame, sI strige, sd

cerul se limPezise,

clddirile in' imense

lucrurile

frumoase gi in cele urite, ,in orice

pati de igrasie Pe un Perete, in
orice improgcdturd de noroi" (318).
Lumina interioard transfigureazd
lumea, sdu o ucide. in Incog., aPare
la un moment dat urmdtoarea

incetase ploaia qi se ridicase negura

inecdcioasd

de cunoa$tere a
lumii, ctrci ea ,ingdduie sI vadd
lumina
toti" (Eu-..); JI-!g[i*

adesea seflsul

ascunse

nEantizdrii

in

proza

lui Eliade pentru

(SOU1 ascunde o experienfd

lncredibild si care se adreseazd
doar unui iniliat, de aceea este
scris in alfabet sanscrit, dar atrage
aten[ia celui avizat printr-un citat

din Biblie. Dupd descifrarea

acestui manuscris, nilratorul devine

i{l

singurul care cunoaqte secretul

doctorului gi se va afla in
imposibilitatea de a-gi dovedi

experienla, cdci biblioteca dispare,

iar posibilii martori ai lecturii sale

I
u
ti

{l

pfetind cd nuJ cunosc. Altl

semnificalie au manuscrisele lui
Bibicescu, din NS. Aici este vorba
despre crealii literare trecute peste

granild, pentru a'fi salvate de

teroarea comunist[. Manuscrisele

lr

poezii la Paris, unde nu va ajunge

niciodati pentru cd va fi ucis in
timp ce incerca sd .fug[ Peste
granila comunistd; deqi fdrd

valoare litdrarS, versurile repre-

zinti mesajul unui adolescent cetre

lumea liberd, iar fratelq care i,si dd

viafa pentru a duce acest mesaj

inlelege cd Pentru

Poetul
muribund, acesta este unicul mod
de eliberare.

unui actor care se credea inzestrat

cu talent literar sunt date in

plstrare lui $tefan Viziru, exilat in

Franta, pentru cd aceste manuscrise

ar fi fost

oPerele de miine .ale

neamului. Dar printre paginile lui
Dan Bibicescu, $tefan glseqte un

fragment din jurnalul intim al

marelui scriitot, Ciru Partenie, un
fel de alter-ego, de dublu al lui
$tefan. Citind acest manuscris,
personajul are revelafia tuturor
semnelor pe care destinul i le

MA$INA
Nu doar un vehicul de trecere, ci 9i
unul al lumii modeme, al vitezei, al
normalidtii, la Eliade maqina apare

frecvent ca simbol

despre o luntre a lui Caron, desPre

un vehicul care leagd lumea vie de

cea moarta; cdci Pentru Eliade

moartea nu este o ruPturd decisiv5;

aceea,, evadarea din timPul

istoric se poate face doar cu un

de

vehicul obi;nuit, semn

sale au fost anticiPate de cdtrb

al

continudrii drumului dincolo de

moarte. in ziua nunlii, Serdaru 9i
Niculina dispar, dar Niculina este
zlritd intr-o camionetd veche,
simbol al imersiunii ei in alt timp'

Partenie. Cum, Pulin duPd aceastd

lectur6, $tefan moare, se inlelege
cd manuscrisele se vor Pierde, vor
intra in anonimat; ele nu mai Pot

folosi nimlnui, Pentru cd mesajul

ceea ce pregdtegte intoarcerea lui

Pandele la experienta tinerelii lui
(19 t-). Camioanele care dispar (in

scriitorului ii era' adresat in

exclusivitate lui. $i in povestirea
Fratele risiPitor apare tema
manuscrisului ce trebuie trecut

fi

din

lumea normal6, dar nu este vorba

oferise gi in,telege cd toate acfiunile

peste giani{i Pentru a

al iqirii

IJ

umbr&-) Poart5 oamehi aleqi,

pregdti{r Pentru o lume viitoare 9i
ele intrd intr-un spatiu camuflat.

Publicat;

Vfltlmanu indePlines-te dorinfa

gtefan (NS)

fratelui s5u de a-i duce un caiet cu

86

a avut o

viziune

infdligdnd o maqind s,i o femeie,

imagine care il va obseda Pdnd la
sfArqitul vielii, c6nd va infelege cd

este

un semn al evaddiii

din

normalitate prin nunti gi moarte.In

Nop[i..., un grup de neofili trtriesc o

Tpe-rTffioasd iegire din timpul lor,

rltiicindu-se cu ma;ina in jungla
bengalezI, dar a doua zi afTd cd
maqina nu s-a migcat din fala casei.

Aceeaqi semnifica[ie o are 9i

motocicleta lui Emanuel, anume de
a-i aminti lui Vladimir calea de
iegire din m{tard, diq' existenfa

mdcinatd de timp (Podul).

Vehiculul simbolizeazd viteza,
graba care stdpane$te omul in
timpul trecerii sale Prin via{5.
Toate personajele

lui Eliade se

grlbesJspre moarte; Adrian GCD)

trliegte cu tealna de a nu intArzia la
intAlnirea de la ora 430 - este
int6lnirea cu ingerul Mortji; Antim
qi Melania se grdbesc sd urce scara

spiralatd a
infernal al vielii. Ileana (NS) se
grlbe;te sd ajungd la concert, dar
ma;ina se va prdbugi intr-o

iegirii din labirintul

Biserica Mdntuirii 9i ob$ne

vindecarea gi intinerirea Theclei
pentru cd aceasta este singura lui
dorinti; credinga lui idolatrd este un
dat al neamului s6u: el este un
romAn ortodox, plecat in America

sd-gi caute norocul gi

care
in
bisericd
nimereqte ?ntr-o zi intr-o

isi

regdseite rdddcinile, iar

Dumnezeul purtatin ad6ncul fiinlei
sale i se reveleazd. Un interesant
comentariu asuPra acestei nuvele
face N. Steinhardt, in Jurnalul
fericiii (355-359); el o consider5'
o mdrtuisire de credin$ ortodoxd
gi romAneascd, pentru cd Dumitru,
eroul acestei opere, mlrturiseqte

care

oicidentului valorile romAneqti

$i
cre,stine, fdrd de care ,,orice culturd
$i civilizatie se af15 in pericol de

moarteo'. Personajul

lui

Eliade

intruchipeazd puterea mdntuitoare

a credin[ei: ,,Ce respinge Dumitru?

respinge marile descoperiri (ori

marile iluzii) ale occidentului:

spiritul universal (Hegel! Noica!),

semiologia, zenul (asiatismul!

prdpastie etc.

Eliade insugi !), televiziunea, limba

universald (Cioran! care nu
concepe culturi exprimate in limbi

MAI{"ruR,E

periferice), Istoria, semantica gi

sociologia (tot structuralismUl). $i
cine e Dumitru? E romAnul din,

sufletului. Aga cum spune un

personaj din Incog., orice tiP de

Sarmalia, le Paysan du Danube,

omul simplu,fiul lui Mutter Natur!

Cale cregtind de salvare a

m6ntuire presupune credinfa intr-un

m6ntuito.r. Dumitru (din

fotografie...) intrd din gregeald in

Nu numai at6t, e qi adevdratul

intelectual, care nu cofrfundd
ra{iunea cu prostia gi iultura cu

l'

unus

liber: E omul care crede in

fl

Dumnezeu gi in

il

nesofisticat gi neamdgit de pseudo-

gtiinle cti nume sonore, care in

Ll

miracole,

barul

l,

mdrturiseqte Logosul, intruParea

lui Dumnezeu gi mdntuirea."

I
h
I

l
l,

hemingwaYano-huxleYan

Sufletul romdnesc este inzestrat cu.

puterea de a traPsfigura lumea,

ceea ce genereazd sentimentul

libertetii qi al intalnirii

cu
o
str.
M.,
Dumnezeu. in nuvela Pe
consumat
stradd pe care s-au
experienle caPitale devine un

simbol deformat al mdntuirii;

strada MAntuleasa semnificd un
univers de legendtr care se ridic[ pe
nesimlite din strifundurile lumii

noi,

ci impotriva vielii. Mefistofel este

tatdl tuturor piedicilof' (MA', 72).

Ca,

activitatea umanl;i de aceea existi

simpatie Intre Dumnezeu qi

Mefisto, o legdturtr abia PercePtibild care face ca Fausf sd aibd un
mesaj legat de ,,misteml identitilii
contrariilor .si de cel al totalitilii".
Eliade considerd c6'acest sens Pe

care Goethe

ci intr-o lume oPresivd 9i

artificialI, fIrI congtiinla rtrdici-

il

dX simbolului in

st6nga

fruntii mele

se

de-a

intemeiazd pe memorie .,,cel care

ridicd pdnl la

Etie este cel care i$i aminte$te

inceputul". Traducdndu-i pe

nori ro$cati pietrele

palatului.

StAnci cu muEchi putred gi gopArle

fermecate coboard,spre voi. Nu vd
teme[i, urcafi-le. Urca{i rsuiguri
infierbdntate de cea din , urmd

in

curdnd intunericul se

de ,,langurile crucii", adic5 intelege

care pun la incePutul lumii

androginitatea: binele qi rdul,
Dumnezeu;i Satan.
intr-o nuvele @u...) care amin. te$te vag de o scriere a lui Hugo,

nilor, mitul declangeazd haosul.

Eliade transpune confesiunea unui

personaj care se autonumeqte -frul
diavolului; el trdieqte intr-un palat

IyItrISTOFEL

populat de gaisPrezece PdPuqi,

care reprezintd lumea sa' Pe care o
poate transforma qi retrli ca in vis.

lngerul cdzut aPare la Eliade ca

jumdate a binelui divin, dar 9i ca
via negativa, Prelungire a lumii

Diavolul este aicl alb, sfint qi

schimnic- gi PtoPdvddui.e;te

reale, dincolb de lumea cunoscuttl.

Pornind de la Faust, Eliade

Apocalips,

impiedicd lucrurile sd se realizeze'

Activitatea lui Mefistofel nu este
indreptati impotriva lui Dumnezeu,

Pitagora vorbesc despre amintirile

vielilor personale, adicd de pe

pozilia celor alegi, de aceea se
depirtezd de g6ndirea miticd, dar ii
plstreaza.gi

ii

continue esenta.

Memoria generalS cuprinde deopo-

trivS timput istoric gi

in relalia dintre istorie gi crrltur5,

memoria ac{ioneazd dinspre eveni-

ment spre creafie, de

MEMORIE '
Spaliul pur qi regenerativ al lumii,
depozitul experienlelor esen{iale;

duPd

mirurile

dic6 a fiinlei. in

func[ie terapeuticl gi soteriologicd;

se intind cdmdrile SfAntului

se

reintoarcerii

se men{ioneazd

recupe-

rarea unui rnoment caracteristic

timpului originar. Memoria

pentru

hindugi. - salvai"ea

are

timpul

individual.

gata se piardd legdtura cu

oamenii sd urce in castelul sdu

pentru ca ei sd se Poatd salva:
,,Adevdr, adevdr ProasPdt v[
grdiesc voutr. Nu vi temeli, cdci

aici

88

de ateea

rememoreze pentru a

Fiinfd" (MVM). Buddha' 9i

iegire; astfel, doctorul Zerlendi este

isPiteqte

este alternativa lumii,

cd Pentru GoethP,
sPiritul care
este
,,Mefistofel
neag5, care Protesteazd, mai cu
seamd care opre$te fluxul vie,tii qi

demonstreazd

sdl

eunoa$te adevdrul gi a participa la

labirint din care nu mai existd

de aceea reinvierea evenimentelor

ce s-au petrecut la inceputul lumii
reprezintd o obligativitate perio-

renunlarea la lume. Universul s5u

obligat

orgoliul libertdgii luciferice. in alti

nuveld.J$.DlDulavantul defi ne;te
acqst orgoliu ca pe o dezlEnguire a
fo4elor obscure, ca pe un haos
individual care aruncd fiinla intr-un

Shambala.

a gdndirii arhaice

despre un,,illud tempus,fabulos gi

pleromatic, pe care omul este

Fiul diavolului trdie;te cu voluptate

studiile sate gtiinlificb prezintd o

(zoroastrism, bogumilism, catari)

continuitate

va a$teme pentru totdeauna.* (135)

opera sa vine dintr-o trbaige

indelungatd, cu rdddcini in
mitutilg androginitdlii lumii. In

serie de credinge 9i mituri

pitagoreibi, Platon echivaleazd

.anamnesi*vl cu memoria impersonald, surra amintirilor timpului,
,,in care suflotul contempld dlrect
Ideile"; aceasta demonstreazd o

amiazd. Urcafi cdrdri pitite sub

cremene.

ispita, renun{i la calea zeificlrii

(doar cel ndscut din om poate
deveni zeu) gi invag se se elibereze

comuniste. Poveqtile lui

FAramd deruteazl gi tulbur5, Pentru

spirit negator, stimuleaztr

Diavol. De-a dreapta gi

aceea

memoria culturalE este prizoniera

istoriei; cAnd se.va elibera, omul va
scdpa de labirint, dupd cum spune
poetul din lCD, al cSrui ideal este

tocmai memoria cultural6; ins5,

pentru el, amnezia devine o torturd
intrucdt, deqi a uitat amdnuntele
propriei existen[e, a rdmas cu
impresia tulbure a unei intAlniri
decisive, precum gi cu obsesia cd
nu-qi mai gtie rostul in univers:
uitase mesajul pb care trebuia s5-l
transmitd omenirii. Un alt personaj.

v-.-

rdnitd qi se prdv5li." (197) Aceasti

int6mplare exemPlar6, Petrecue la
origini, se reediteazd imperfect in
planul realitS$i (povestea despre
iutu Moruzeqtilor), Pdnd cdnd
Arghirei i se dd posibilitatea de a-qi

memoria destinului Personal; la un

moment dat, se gindeqte cd este

vorba despre o imagine fugitivd din

trecut, sau desPre un ePisod citit

undeva. Aceastd ambiguitate a

evenimentului ce-i anunli de faPt
moartea devine o caracteristicd

generalS.

la

maniera romanticl 9i Personajele

t/

\r

igi amintesc in.vis ceea ce au trlit

la origini; in $., Dorina iqi viseazd

l'

nunta cu mirele-garPe, adicd mitul

iubirii, a;a cum a fost el relinut de
memoria generald (9i in sPecial in

il;

povestea desPre PsYch6 9i E'ros); ea

I
I

vis sd se
Arghirei,
imaginea
in
recunoascl
a fost
care
laPte,
din
frumoasa
zile
trei
doar
Pentru ci a
mireasd
a murit,
ea
interdiclia;
incdlcat

este indemnatd in

adictr a fost blestemati

si trliascd

,,- Prive;te-o bine ;i-ai

sd infelegi

sub teroarea istoriei, in uitare qi in

nefericire, Pdn[ c6nd igi va aminti:

cine este, vorbi din nou tdndrul' $i

ea se oPri deodati, tremur6nd' Fata
din tron i se Pdru atunci cunoscutd;
qi ochii aceia larg deschigi 9i buzele

strdnse... -. Nu vezi ci e;ti

fiintd' muritoare (intruPatd din

pentrq toate exPerienfele :"

vizeazd accesul la memona

Apocalips.
cu un sens comun. Mesajul se
Inainte de moarte se instaleazd impune fie prin
repetari,, fie
haosul: evenimentele trdite se printr-un con;xt **rin""rir,
amestecd, sunt confuze, omul are iste transmis
"f
de. cineva sau se
sentimentui cI ;i-a ratat destinul; reueleazi celor
aleqi. Mesajul nu
apoi igi amintegte esen,tialur $i pe are rolul de a indrepta
istorii, de a
aceastd rememorare se clddegte modifica mersul
lumii, ci propune
grqu

aminti Povestea originar6; in

aceastd a-doua incercare,Dorina

fu

acolo?! exclamd biruitor tin5rul'

Toate viorile t6cur6, oPrite, Parcd,
la un semn nevlzut. O mare tdcere

laptele profan) nu mai gre$e;te' ea

te mai Pronunle numele
"uite
qarpelui, adicd s5-l defineascd pin

iorme trec[toare qi cdqtigl asdel

ilreptul la eternitate. Gavrilescu
memoria
G.a gg.) este surPrins de

p"^ilil8'

mai exact, de amdnunte

iefulate: iubirea lui neimPlinitd
pentru Hildegard. Aceasti recuPe:

rare a amintirilor ii di qansa uner

mo4i personale. tn nuvela De str' lvl,
memoria lui FdrAmI creeazd haos,

clci Povegtile Petrecute intr-un

timp fabulos incitd la diferite

in lumea care se
fdrd memorie'
adicd
violent,
na$te
totul
transforme
ndvdle$te
mitul
9i
de
este
miticd
memoriA
labirint;
in
contrazice
ea
acte,
in
nereprodus
logiia realitilii. Hipermnezia lui
Dominic Matei (din Tinerefe"') nu
reprezinti numai o cale de salvare
peisonald, ci 9i salvarea memoriei
generale; Personajul trlie$te

interpretiri, iar

experienfa christic[ (moarte

adeseori.

aparilia gi evolugia fiinfei, o arcd ce sentin{e; maxime,

adevaruri mari,
va permite universului s6 renascd dar gi cuvinte aparent
fSrd sens sau

clipe cu ochii cdscali, apoi gemu

aminteascd ceva desPre o maglna'

pe care a selectat-o int6mpldtor din

Uneori, sciitorul recurge

tuturor informaliilor despre unanim cunoscute,

impietri sala. Dorina rdmase o

sd-gi
$tefan, din NS, se strlduie;te

9t

inviere) 9i devine mdntuitorul

lumii, resPectiv, un reciPient al

moartea fiecdmia; Gavrirescu (Ia

o cale de salvare, adicx de eriberare
aminre$re o povesrE-T0- din timpul profu",-*
!C) -i;i
,i"firuf
Tififfite
cu sentimentul cd aceasta a
Ariadnei, inaica iegirea din iabirint.

fost tragedia vieyii sale; dupd

existenfd mediocrd ;i resemnati, el

igi amintegte un episod care i-ar fi
putut schimba viatp ;i pe care il
retrdiegte in moarte. De asemenea,
v_ladimir (Podul) isi aduce aminte
sa era sI joace Moara

Fiind foarte simplu, mesajul

ispitegte la int.rpr.ta.i, tu
complicarea lui, sau la citirea in

registrul vielii sociale

i,

nuvela lCD, pe care

I.

p.

Culianu o considerd arta poeticd a

tui

Eliade(op.cit.,247),personajul

:e.*:"ir",u
lui
losafat, adicd sI gdseascl Adrian este'un p*,
A*
drumul spre libertatea absolutd, dar care are corytiinla "#.*.,
r"pirr"i
cum via(a inseamnd uitare, el gi_a este purtdtorul unui
mesaj "a "r
ratat destinul gi abia c6nd pentru omenire, pe care i_"capital
ult t,
rnotociclistirl (semn al mo4ii sare)
insd; el a compus canaru ,".r*it"
.
ii amintegte, el igi dr seama cE s-a unui cAntec pe care Leana il cantd
rdt5cit. Amintirea de dinainte.de seara prin giaOinl
publice ,i pri,
moartb oferd gansa reintoarcerii la
restaurante gi care *" *enir"u d" u
paradisul
inocula oamenilor o anume stare de
.pierdut, reintegrarea in
memoria universald.
bearitudine, de fericire ii O"
optimism. Atdt cdntecul, cdt gi
, interpretarea lui refac
un ritual
MESAI
r,r"*1ri" esenriard pentru un ilil?,fftr?l,ii: 3#Jii"i"T,,i
destin sau pentru istoria
mesajul este camuflat in

generald, muzica sa. Mesajul orfic, prin

banalitate, faptur cr se adrese azd in prilrr

adicd in evenimente cotidiene, r6nd sufletului, de;teapti-rf"ru,n9u

cuvinte, sintagme sau enunturi
prin aceasta

li

9t

determin5

schimbarea conqtiinfei generale'

Pentru cel iniliat, mesajul are 9i

alte sensuri, camuflate in

anodinitate pi in farmecul trecdlor
al unui cdntec lXutiresc, deoarece

povestea

lui Orfeu se

referl

totodati la cobor0rea 9i intoarcerea

din infern, conline,

speranta

aqadar,

in traversarea mo4ii, in

ideea de moarte 9i inviere,ndzuin!5

flrd

de care omul nu Poate trdi;

Eliade exPlig[ in

nenumdrate

r6nduri cd sensul viegii este de

glsi o cale de
credinla intr-o

transcendere,

via[[ dincolo

de

moarte, ln devenirea continud, in

dobdndirea pardisului pierdut, sau
doar visat. Tot mesaj capital este 9i
cel transmis de maestrul Pandele,

din eternitate; in romanul 19 t,

dupd evadarea din timP a
scriitonrlui Pandele, secretarul s5u
prim6gte un buchet de trandafiri'

insolit de un bilet semnat

Pandele, cu Promisiunea de a se
de

vedea curdnd; la Pu,tin timP duPd

aceea, Eusebiu (secretarul),
int0lnegte un student care ii face o

Pandele, Niculina 9i Laurian s-ar fi

putut reteci in timp, prin intilnirea

cu acest mesager' care i se

adreseazd in exclusivitate, el

inlelege cd maestrul a reuqit sI se

elibereze de timPul istoric qi cd
acest lucru este nu numai Posibil,

dar este un dat al fiinlei,-,

condamnare. Pentru

oricihe

altcineva mesajirl rePrezintd un

simplu subiect de examen, dar
Eusebiu gtie cd ii este adresat,
'pentru cI studentul face aluzie la
formula de desPdr,tire, folositi de
P4ndele (Pe curhnd) 9i are o

(ii zimbeqte, ii
face cu ochiul).'$i DaYan, din
atitudine .cornplice

nuvela'omonimd este un mesager'

dar unul care nu-gi pgate transmite
megajul: ,,... Tragicd este moartea
mea pentru c[ nu mi-am imPlinit
misiunea. Un mesager care nu
izbutegte sI transmitd mesajul!
iout" am exagerat sPunind cd e
tragicd. Aq sPune cd e vorba
despre o moarte tragi-comicd' O

tragi-comedie a erorilor . qi
confuziilor..." (286) DaYan are
rolul de a Pregdti aParilia unui

mdrturisire stranie: ,,BdgI mAna in

buzunar gi scoase o foaie de caiet'
- Trebuie sd traduc 9i sd exPlic un
text. Doar cdteva ProPozi,tii' Dar

mesager imPortant; el continu[

teoria einsteiniand, dar at6t cat sd
deschidd o u95 sPre ecua{ia ultim6,
fdr[ a face demonstralia ProPriu-

'cum sd le exPlic? Libertatea

zisd. Cele mai multe Personaje

descoperX un mesaj in sensul
spectacolului teatral; orice ritual
riprezinti un joc fdrl incePut 9i
sfhrgit, o Proiec{ie a lumii ce se

absolutd, asta sd zicem, inteleg'

Dar mai deParte? Nous sommes

condamnds i ta tibertil be vrea si
spunl asta?" (241) Dacd Pdnd
atunci Eusebiu se gdndise cd
92

acest ventionall, ba chiar stupidd

motiv un joc poate deveni jenantn pentru lumea normald. Donqi
primejdios, cdci propune o euijote se elibereazd de
teama de
structurd arhetipald pentru care moarte pentru cd jocul
siu il
jucdtorul nu este pregdtit, sau, cum situeazd
?n pr.a.|*u ,noaii, if
spune Ieronim (in Incog.), cel determinl sd trdiascl
sentimentul
c,ruia i se reveleazl mesajul unui. morfii, cdci aventura
*
u.ru
mit ,,ori iqi urmeazd modelul, cu autentic primejdioash."ri"
El
;;;
riscurile pe care Ie implicd, ori ii
urmeazd mooelut
naefitai",
rezisGi, gi arunci e srrivirr" (3r2)
"u.urui.*rri
.trriegte destinul
reconstruiegte continuu. Din

Calea justd este de a urma mesajul, rdticitor

cu aceeapi credinli ca gi
gare totdeauna implicr o intoarcere parsifal atunci cani pune intrebarea

,:g.iCrri Mesajulpentru.romAni(in justI. De aceea mesajU

sr-gi
pund intrebdri in legdturl cu
salvarea' adicd de a nu renunfa ra
jocul donquijotesc. Discut6nd
semnifica,tia lui parsifal, I. p.
Culianu,' aminte$te ci Nichifor '
Pelerina) este de a nu inceta

f"nt-

romdni este ,,Fericili cei saraci cu

duhul,..*, pentru cd Eliade crede in

revitali.zarea spaliului romAnesc,

prin darul nativ, de reintoarcere la
origini, acolo unde se afld putereai
intreuarii necesare;

iiipurr"

crainic a creat (in r9z4) o alegorie intreb5ri despre mdntuire,

""r "u."
i"rp."
de mare popularitate in cultura salvare, eliberat de sensul istoriei
si
romdnd, care esre posibil sd fi
din inchisoarl" i,.orri"pr"irr,

constituit un punct de pomire pentru este capabil sd

regenereze urfversul.
Eliade, anume cd Parsifal reprezinti Mesajul
se una pretutindeni,

Romdnia Ia rlbcruce de drumuri,

intre,,occidentalizarea simbolizatd
de grddinile vrdjitorului Klingsor gi
spiritualitatea tradipionald, simb2liza,:d'

de forrdreala Sfanturui

camuhat

in

faptele efemere, in

cuvintele obi;nuite, pentru'

ca

insugi sensul rumii este acela de a

cuprinde simbolurile devenirii. ale
inceputurtii 9i sfdrgiturui i;;.;r."

pe amdnunr al'existenlei. oi"-u""r,

cu Don euijote, iar motiv, de cele -ui *uft" o"Jl
naivitatea lui de a intreba unde este mesagerul
nu este congtient de rolul
Graalul, intr-un moment in care . sdu, sau nici nu gtie
cj are un rol.
Graal." (215) Eliade ir compard

Pals]fat

lumea se preocupa de boala Regelui

Pescar, presupune o anulare a ..

ridicolului prin puterea nativd de a

MEIAFZICA

se juca serios, de a atinge, Fdrd sd fie un simbol metafrzica

pe cale necon- genereazi o sferd, largd de

grandoarea

93

semnificafii Ei, este o cale de

cunoa$tere a lumii dinlduntrul ei,
prin surprinderea secretului viefii;
este vorba desPre un tiP de
cunoa$tere revelatoare, favorizat2i

de neliniqte gi de emo[ie.

Nae
Ionescu defineqte actul cunoaqterii

metafizice printr-o analogie foarte

simpltr gi explicitd: ,,Dacd,de Pildd,

intr-un ceai torn rom, eu ;tiu

aproximativ ce gust va avea acea
biutur[; acela care nu giie insd cI
am tumat rom, nu va Putea $ti decat

dupd ce a gustat. Vasdzic[, Pentru

ca o cunos,tin(i si fie qtiinlific[' ea
trebuie sI fie exPerimentatd,

trebuie sd bei intAi ceaiul 9i

Pe

urmd sd spui ce gust are. Eu insd,

care am pus rom nu mai am nevoie

sd beau ca sd qtiu ce gust are,

pentru cd eu sunt induntrul

evenimentului, eu sunt acela care

l-a provocat" (oP. cit.,53).
in cartea de fa(i, am cuPrins o seriC
de simboluri care dezvolti sensuri

in sfera metafizicii;

sunt incercdri de ddrdmare a

sistemului unanim accePtat;

cdutare

metanoia insearnn5,,conversiunea,

(adic5 cea

rSsturnarea

evadeazd,

valorilor" (MA 100),

adicl haos, care insd dd unora
(celor iniliagi) posibilitatea de a se
reclddi,fdrl a mai a$tePta Crealia
generald. Aceastd categorie

privilegiati a trdit deja gocul

care

dd un mod de gdndire care

sfideaz[ logica sau sistemul de

ralionamente tradilionale. Arta,
ritualul, jocul irnpun prin simulare
atdt 'o imagine rtrva9itd a lumii
cunoscute, .cAt 9i rezistenfa
individului in fala Procesului de
disolufie, deoarece ele oferd in
ordine virtuald o infinitate de
variante salvatoare.,Pandele (19 L)
scrie o piestr de teatru care incePe
cu sfArgitul gi iqi cornenteazd
intenfiile asfel: ,,... cititorul trebuie
$ocat; indignat. Numai duPd aceea

loc metanoia, cum

spune Niculina, rEsturnarea,

poate avea

trezirea, reintegtarea' Cred cd ai

inleles cd in acest haos bogat in
virtualitdli, anumili indivizi se pot

evadare,

oigine, iubire, nuntd, mire

il

Pe

q.a-

presupun cunoa$tere prin rpvelare,

pregtiin{5, situalii metanormale.

realiza, chiar acum, Pe loc, in

mijlocul descomPunerii generale;
ei nu sunt obligali, ca tofi ceilal[i,

sI

METAT.IOIA

agtepte o

noul Crealie Pentru ca

sd-gi poati reglsi plenitudinea.,."

Noliune prin care Eliade defineqte

o experien{a paradoxalS, cdnd toate
convenienlele sunt ruPte, iar noua

MIRE
Vorbind despre existen.la mistici,
Nae Ionescu identificl trei cdi de

ordine acceptatd; asffel paradoxul

de a muri ;i a rena;te, androginitatea ca imagine a Perfecfiunii

g4

a absolutului:

transcenemanentistd

dentald., cre;tind

;i
a pelerinului

in finuturi alese,

mirelui nistic

;i

cea

care
Cea,a

sfilntului,

, care crede cd il are pe Dumnezeu

in

sine qi de aceea este ameninfat de

pdcatul orgoliului) 9i opteazd,

pentru calea cre,stinl, a mirelui care
crede in taina iubirii gi a nunlii (op.
cit., 164-182). Eliade creeaztr in
proza,sa acest tip de evadare:
majoritatea personajelor scapd din

labirintul infernal,

prelungind

ipostaza de mire, pentru cd aceastll

ipostazd inseamnl pregltire pentru

intdlnirea cu Dumnezeu. in
romanul NS, toate semnele
destinului se indreaptd c6tre un

prototip desprins. de existenta

profand: $tefan se izoleazl intr-o

camerE de hotel, este preocupat de

problema timpului gi

cert legat de vreuna; familia ii

moare intr-un accident gi atunci iqi

cautti mireasa spirituald, aldturi de

lui viafI

agteaptii

strd.ind,

$tefan Viziru, simte imboldul de a

picta gi, de;i nu are talent, are
intuilia eliberdiii gi presentimentul
crealiei in timp ce mdzgdlegte o
peyd, in singurltatea absoluti a
unel camere secrete. Ipostaza de
mire inseamnd pregdtire pentru
misterul crea{iei, pentru nunta care
anuleazi existenfa de p6nd atunci gi
conline germenele altei stiri ae a d.

MOARTE
Pentru Eliade. moartea reprezintit o

poaftd de trecere spre altii stare a

fiinlei gi un drurn ,spre
,,marea

se

timpului normat.'nesi Biaae nu

adicd pentru a imita destinul lui

Christos; iubirea lui stranie pentru

vorbegte despre rai 9i iad

in

sens

cre;tin, viziunea sa nu ilustrerizd

Ileana Sideri face parte din destinul

sdu, cdci int6lnirea cu ea e anunlatd
de o previziune,gi este asociatd cu
imaginea maginii, simbol al trecerii

moarte; Ileana este

el

iluminare" - ie$ire din labirintul

infernal al istoriei opresive si al

pregdte;te pentru taina nunlii,

in

nunteajscd,

pregltindu-se continuu pentru

taina nunlii. Dorind s{ creeze, fdrl
a avea inc5 sensul creafiei,
personajul eliadesc face din viati o
ini[iere in taina ultiml a fiinfei;

evaddrii,

este indrdgostit de doud femei in

acela;i timp, flrd a se sim{i in mod

care vd muri; intreaga

ursit5; de aceea, el respinge o

leglturi telurice gi aspird neldmurit
spre o fuziune, spre nunta in cer.
Antim (din Unif.) este logodit de
mai multe ori, dar nehotdrdt sI

totalmente nici gAndirea indianl, la

care face principalele trimiteri. ln
studiile sale asupra religiilor lumii,
el face de multe ori observatia cd

a lumii

omenirea se intoarce periojic ta

structurile arhaice si de aceea

crdi asd, mire.asa agteptatd, perechea

95

,l
I

,t

lumea modernd imPdrttrqeqte' Pe

iang t"Pt"rentarea cregtind' 9i
.o"i*tu intr-o lume eliberatd de

duce
armoniei originare; Culianu
ar5tind
mai OePurt" a"easti idee'

it utri*ele decenii ale erei

"a
noastre omenirea qi-a schimbat
de
viziunea fag de moarte: dincolo

judecaa de aPoi'
pedeapsatqi rdsplata'r Conceplia

ea nu se r.nai afld

iui giua" vine in bunl Parte din

tultur6, dar 9i din intuilia

originilor, cdci in creafia sa

art[tice ei rccreeazdcal mai adesea

mfolitSe'

Prezentind interpretarea

lui

Dan

Botta asuPra baladei Miori!1,

Eliade reline ideea

nunfu
rddlcinile
pdstorului cu moartea 9i

*i,i""

ale acestei nletafore: "Ca

toate pdrtile deodatii, gi inlelese,

dar fdrd sd simti, cd se cufund5,
pierzdndu-se intr-o albtr, suprafi-

-*
Iransforml un eveniment nefericit

reintoarcerea la abisul teminizat gi

etern coincide cu o nagtere

reascd incadescenli" (318). Este

gureazd moartea in .nitntd misticd'

fost
aine s,i rdu,in care Pdcatul a
anulai, o lume similard inceputului'

metafora morlii

timpuriu; Plstorul iqi tfansfl;

o tain5, cea a fuziondrii spiritului

cu materia, anuleazd limitele
fiinfei, iar cobordrea la origini,

exemplard, venit[ din creqtinismul

in

exalti
intreaga sa oPerd, Dan Botta

intr-o taind, intr-un

un sens
sacramental, adic[ imPune

absirdulai insuPi (MA'

este

subliniat de metafora nuntemoarte, Pentru cd ea conoteazl

sensul atmonizdrii contrariilor'

sugestie conferit{ qi de cuPlul
astral (soare-lund), care nu
reprezinti doar o obsesie rom6in
neasca, ci o aspiralie universald;
neofitul
tantrice'
tetrnlii

-omite

irl"p" prin cosmicizarea filn1ei

sate; el se strdduieqte si unifice

luna, reface in slne 9i Pe

cont ProPnio, unitatea Primordial5'

soarele

;i

de dinainte de Crealie' anume

resoarbe toate fortele cosmice
irn, :a+1. Simbolistica nunlii
toureiui cu luna exPrim[ setea
anulare

a dualismelor' a

reintoai,rceri

fragmentare

etnic
nu se indoieqte de thracismul
Zalmoxis
9i
Orfeu,
al rom0nilor, 9i

9i a

antinomiitor esenliale
qi

'

de.

etemet

existenlelot

(TIR' 180)'

,"pi"rinta ijn simbol al

Nunta
fuziunii

masculinul

femininul -, con$ne Promisiunea

cel
unei crealii, a unui nou'univers'
nendscut. Asocierea nunti-moarte'
ilustreazl gi int6lnirea dintre fiin![
gi nefiin1i, dintre efemer 9i elem'

AProaPe toate Personajele

conchide cd

a vie[ii" 9i
rnit se bucurd de o mare
romini'
fopularitate PrintreexPerienf5
o
intrucat exPrimd

apdrare

caP'!I[)'

Caracterul iniliatic al baladei

ln
moartea nuPtiald,W care o Pune
sensul
in
mo4ii
.uro*.o nostalgia
ii.u.i" al termenului' cdci poetul

plstorul stau dnul l6ng[ altul in

'unir"rrrrt sIu de valori" (MA'
2!43). La aceast[ idee' Eliade
C'
uOu,",ea gi aPrecierea lui
Miorila',PerPetueaz5
braitliu' cd
de
m"moria gesturilor originare

mistet

HiaOe

acest

iqi

in
gdsesc Perechea ':t

moarte, c5ci nuntirea in momentul

de trecerl spre eternitate deschide

96

proiectatd,

Moartea

cu indl;area ins5gi.

e mireasa

absolutS,

crdiasa lumii, cdci esenla vielii este

feminin[] Antim (Unif.) a$teapt?i
intreaga vipld o l.ogodnicd ce va
veni in clipa mo4ii; ea se numegte
inilial Melania. (cea neagrd), iar

apoi, devine Laetitia (veselie) qi il

conduce pe Antim spre lumea lui
Orfeu, eliberatd de zgomote,

dincolo de sala de concert, la

originile sale, adicd la intAlnirea cu
Generdleasa. Ieronim (Incog.)
trdiegte gi el sentimentul sfar$itului
ca pe o reg5sire a perechii uitate;
percepe haosul ce se instaleazd in
lume o datd cu demolarea casei

sale, care inseamnd instalarea

comunismului pi uciderea lumii
interbelice; el std pe trotuar, in
ploaie, gi privegte cum casa este
distrusd, iar gdndul cd se poate
elibera de teroarea istoriei face ca

s[ fie inundat de o
nefireapcd incandescenyi de gheald
gi, degi orbit de lumind, nu clipeste
;i nu se sperie pentru cI inlelege cd

intreg oragul

dincolo de. formd gi de duratd,

existl spiritul nesfdrgit qi fericirea:
,,Inima incepu sd i se bati tot mai
repede, apoi, pe nea$teptate, se
opri, qi in acea clipd il asurzi un
trdsnet nesfdrqit, izbucnit parcd din

momentul

in

t0ndrd

gata de marele drum,

9i

care apare Marina,

amintindu-i cd i-a promis sd-l

,regdseascd. Le4na gi Adrian sunt
logodnici de-a pururi, dar Adrian
devine periodic amnezic, cdci
fiecare perioadd de anamnezd,
inseamnd regenerare; el penduleazd intre memoria etemd.gi cea
limitatii, este Orfeu, condamnat sd
urce qi sd coboare GCPI. Leana gi
Adrian sunt pregdtifl pentm nunta
final5, adicd ini1ia1i, gi de aceea o
am6ni; au descoperit drumul

eliberdrii de sub

opresiunea

timpului profan gi sunt mereu tineri

qi logodili. Rolul lor este de a face
legltura intre om gi etemitatea de
dincolo de fiin15 (Incog.). Pandetre
(19 t") refszd, ini[ial chemarea

Euridicei, adicd moartea prin

refacerea unitSlii primordiale; el

descoperd evadarea

prin
compunerea triadei desdvdrgite
(Tatdl, Fiul gi Sophia), deoarece
gi-a inlocuit moartea personal5

printr-un proces de amnezieanamnezd. RidicAndu-se deasupra

paradoxului esential (moartenlntA, coincidenti a dppositorum),

el inlelege cd fiinla

este

condamnatd la libertate absolutd,

numai cd trebuie sd-gi aleagd

drumul spre ea incd din timpul

i
JI

l,

,!

vielii. Fiind scriitor,

Pandele

sdvdrqeqte inconqtient un ritual,

imitd gestul creator al divinitdlii 9i

de aceea e caPabil sd
sensul

Trinit{ii

gdseascd

creqtine. Pentru

majoritatea oamenilor, moartea

presupune anularea contrariilor,
existenla in libertate gi constrdngere totodati, cdci Poarta mortji
este precedatii de un labirint din

care doar cei Pregdti{i Pot ieqi

imediat. Misterul mo4ii

este

asociat cu o nunt5,Pentru cd nunta

ilustreazd cel mai bine actul mistic

(adicd .iubire, devenire ;i

teocentrum,duPd cum exPlicd Nae
Ionescu), dar,sugereazl tot la fel de
bine eliberarea sinelui 9i aPoi

in celdlalr; imaginea
fi labirintul,
care este un sPafiu infinit 9i de
eternl rdtdcire; dar 9i unul al

limitarea lui

o culturd. Analfabete."
(21) Moartea sa inseamnd, in
primul rdnd, anularea acestui

Fdrd nici

sentiment al mediocritSfli;

el

este

condamnat sd-qi trliascd in

labirintul intunecat toate dorinfele
ratate, apoi

i se va deschide

Poarta

mo4ii. De aceea, Pentru el moartea

este mai intAi o atingere, aPoi un

fior gi in cele din

urmd

constrilngere. Initial, el se simte

atins de ariPa mo4ii:,,cineva, ceva,
o fiinld sau obiect, cu neputinti de

precizat, il atinse Pe fa!5' Pe

umeri...", aPoi este cuPrins de

fiorul mor{ii, de ,,o

adiere

nea$teptati",,,ceva care nu semdnd

cu nimic cunoscut, qi o

cliPd
rdmase incremenit, simfind cum i

se rlcegte sudoarea Pe gira

spindrii." CXnd ajunge in

acestui paradox poate

apropierea unei feiestre, este tras

de o forgi necunoscutd' ,,legat 9i
impins intr-un sac". Pentru
Gavrilescu, moartea nu inseamnl
lumind, el i;i gdseqte mireasa (Pe

cdutirii stimulative, din care totuqi

existd iegire. Gavrilescu, un

muzician ratat, care a trdit cu
sentimentul inutilitilii, considerdndu-se pedePsit sd nu se realizeze
pentru pdcatelg 1ul, igi PercePe 9i
moartea ca Pe o ratare; Pentru el
jocul celor trei fete este o glumd la
care nu se Preteazd Pentru c5, degi
profocolar, in addncul sufletului le
disprefuie$te: ,,Cine m-a Pus sd-mi
pun mintea cu niqte coPile? izbucni

Hildegard), dar Pornesc sPre

pddure, adicd sPre labirint, in care
este condamnat sd-qi trdiascb
iubirea ratatd, sd simtd aripa, fiorul
qi necru{area mo4ii 9i abia duPd
aceea sd ajungd la fereastra
luminatS, adicd la imPlinirea
armoniei Prin nunta mioriticS'
Povestea sa ilustreazd frica
normal5 de moarte; Pentru cei

deodatd, cuPrins brusc de furie'

Pardon! Am sPus coPile din

etiberafi de acest sentiment, adicd

pentru cei Pregdtigi, moartea

gentilete. Voi sunteli altceva. $ti1i

voi bine ce sunteti. Sunteli tigdnci.

98

inseamnd iegire in lumind. Darie

(din t) percepe moartea ca pe o
trdire familiarS: ,,E ca o lumind
mare. E ca in strada Toamnei..." $i
Stefan (NS) se pregdteste pentru
moarte $i i$i trlie$te clipa ie;irii ca
pe o fuziune spiritualS cu Ileana,
mireasa sa. Toli cei nechemali de

mister mor dacd il tulburd, iar

moartea lor presupune rdtiicire; in
SDH, toli cei care incearcd sd
#
' descrfieze manuscrisele
secrete ale

doctorului Zerlerl,di dispar in

acidente stupide, cdci, ca gi
Gavrilescu,4ici ei nu sunt preg5titi
pentru taina capitald. Intimitatea
mo4ii poate constitui'un mod de
. iniliere; Andronic ($.) se salveazd
miraculos de la inec, ceea ce ii di
putinfa de a se intoarce la originile

reprezint5 fo4a nendscutd inci,

iralionalS a naturii (IsL crcd. III,
238).

in romanul 19 t apare un personaj

care practicd un itual al tdceii,
goferul care face legdtura dintre
lumea normald (casalui Pandele) gi
cea

iniliati (din

tabdra lui leronim).

El

se vindecS, refuzdnd str mai ia

parte la desfdgurarea istoricd (este
vorba despre un important personaj

politic al sistemului comunist).

in altd nuvel5
creeazd

tlcerii:

(Omul...), Eliade

interesantd parabolS a

este, vorba despre un

personaj care se hotiirdgte

sI

tacd

pentru ca nimeni str nu-i poatd

cunoa$te

aurul dinl5untrul lui,

,,voia si se pdtrundd in sine, sd se

pipdie ca un frate, sd se mdngdie qi

fiingei sale gi de a retrdi taina nun[ii

sd se

ratate.

batjocoritor ca gn zdmbe(' (123).

ascundS

de

ceilalli,

El se izoleazd de lume, trdieqte

MUT,MUTENIE
Simbol al evaddrii din durat5,
tticerea reprezintd o cale de iniliere,

incercare asceticd, ilustrAnd

la via{5 gi la
ispita exteriorizdrii; in dansul
cdlugarilor existd un personaj

ca

un sihastru, chinuindu-gi libertatea

interioar5, apoi incepe sd zimis-

leascd fdpturi ale gAndului;

cutreierd cet51i, risipind pretu-

tindeni crealii ale g0ndului, iegite

renuntarea pa4ialS

din tdcerea sa; ajunge un

Dumnezeu negtiut gi uneori izgonit
cu pietre. in cetatea regelui orb,

numit Mutul, care moare gi renagte;

el intruchipeazd fo\a virild, viala
care reincepe o dat?i cu venirea
primdverii, degi toli cdlugarii sunt

renunld

legali de un jurdm6nt al tlcerii,

numai Mutul nu poate vorbi gi
incearcl s-o facd pentru cd el

la ticere, cdci in el

se

treze$te iubirea pentru frumoasa

domnild, gi ea o inifiaH in lumea
gdndului; omul care a voit sd tacdii
reveleazd regelui universul, mintii
sale gi intreaga cetate va avea acces
la aceastd lume, in afarl de doctor,

t,
I

s-au

vorbeascd celor din jur; aceeagi

viziune apare gi in DCh: in visul lui
Egor, lumea mortilor nu oferd
posibilitatea comunicdrii decdt cu
cei cunosculi (bundoarS, Prejan,

ruin5,

care incearcd sd-l avertizeze asupra

din care n-a mai rdmas decAt chilia

lui, transformatd in muzeu gi in

primejdiei), restul este ticere qi

rltticire prin incdperi de bal sau pe

pe care se hotilrd;te s6-l ductr in

catedrala in care el a cunoscut
,,durerea grea de volupt5[i a

ticerii". La intoarcere, nimic

mai este ca inainte, oamenii
schimbat, catedrala este

nu

coridorul intunecos la capdtul

c[ruia il a$eapd strigoiul,

care se afld cugti cu robi, croili

duptr nllucirile sale; lndurerat de
efectul propriei crealii, omul
moare, iar doctorul care

NA$TERE

Simbol al devenirii, alternAnd cu

moartea, nagterea anun,ti

o
schimbare, un moment al evolufie,i,

jalnicl a creafiei divine;

lumea
tiicerii devine inutild cdnd omul

vrea s-o implrti;eascd. Aici este

vorba despre simbolul sf6ntului,

Nagterea contine germenele mortji,

sau dorinla devenirii gi o datd cu

ameninfat de orgoliul perfecfiondrii vielii interioare, incapabil

de iubire profan[ gi blocat ln

propriul univers.

Tlcerea este gi un semn

al

originilor, de aceea ritualul tiicerii

reprezintl qi o cale de intoarcere,

I
I
I

'

de traversare a haosului gi de
rena$tere; in Pe str. M., Fdrame
creeazd, dezechilibrul lumii prin
poveqtile pe care le spune, apoi
intrd lntr-o perioadd de tdcere,

ea, dorul eternei reintoarceri la

origini. in Crealiunea vedicd,
prima emanalie a spiritului a fost
kZma (dorinta); in Teogonia lui
Hesiod, Eros se nagte printre
ultimii zei, fdcAnd legdtura cu
lumea teluricd. Orice na;tere este

esenfial al tuturor religiilor pdg6ne;

cregtinismul respinge aceastd idee,

refuzdnd participarea la haos.

Tdcerea este ;i un imperativ al
nefiinlei; in romanul $., Dorina
p5trunde intr-o lume de vis, la un

ii

a fiinlei generale.

insolitd de dorinla devenirii, de

chemarea ordinii originare, cdci
acesta este rostul fiinfei, ca reflex
al impulsului primordial.
Regenerarea periodicd a universului reprezintd principiul

refuzdnd chiar conversaliile conven{ionale; el igi camufl eazd. fica,

bal fastuos, unde

renovare

clci invierea lui Christos se

produce

in istorie,'in

vremea lui

Pilat din Pont, qi este,

deci,
ireversibild: exclude intoarcerea in

este interzis sd

100

prin

aceasta

creqtinismul depdgegte religiile

primitive (NM).

In multe credinge gi religii, destinul

omului este marcat de mai multe
nagteri si transformdri; Eliade are o

nuveld (Eu...) in care vorbegte

despre trei momente ale devenirii:

,,Un om se poate na;te de dou5 sau

de trei ori. Pentru intAia oard se

na$te din pdcat, pentru pdcat.

il insolea il

crede nebun. Prin tiicere, g6ndul

este favorizat, dar crea[ia gdndului
uman nu reprezintii dec6t o copie

illo tempre, moartea gi rena.sterea

periodicd gi

Camea infloregte in omul cdmii gi el

toate le mdsoard cu carne. A doua
oartr, se na;te omul din duh gi pentru
duh. Cutreierd in vdzduhuri

inalp trupul. Nu v-a

niciodati minunea

ftrI

s5-si

inspdim6ntat

aceasta? Atunci

sI nu vd inspdimAnte nici minunea

pe care v-o descoplr in ceasul
acesta de. seard.

treia naqtere a

omului e de Ia Diavol

;i

pentru

Diavol. Silili-vd sI in{elegefi: omul,

dacl vrea - qi dacd vrea 9i Diavolul

-, poate sd-gi fdureascd El lumea."

(138) Personajul din aceastl
naragiune s-a ndscut a treia oard si

el st?ip6nqte o lume de pdpuqi, in

care trdie;te infinitele ipostaze ale
ispitirii, de la seduc.tia amoroasd Ia
cea a mo4ii, fdrd putin(a de a muri.

palatul Diavolului se na$te o

lume fdrd lumind gi f5rd via,ti, un

camaval inchis,

in

NOROC /NENOROC
Semn al destinului efemer, dai al

so4ii, norocul expriml gi implinir6a ursitei. $dineanu spune cd

acest cuv0nt are in limbile slave

sensul de menirc gi ursird, iar ?n
lituanianl insearnnd ceea ce s_a
spus. Continudnd aceasti idee, R.

Vulclnescua afirmd cd ln

credinlele romdnilor, Norocul si

Nenorocul sunt ,,executanti ai
predestindrii",,,personificdri ale
sentintei Destinului...

La Eliade, apare conceptul de

nenoroc romdnesc, confonn
tradiflei noastre culturale. ln NS,

un personaj spune: ,,Nu existii

dec6t noroc. Nu trebuie sd ai nimic
altceva decilt noroct. Cine n-are

noroc, mai bine sd nu se nascd, sau

sd moard in fa;d, sd nu ctjnoascd

nimic... $tefan ridica ochii din

covor si, fdrd sd-gi dea seama,
zdmbi.[...] Dacd e a;a cum spui,
neamul romdnesc ar fi fdcut mai
bine sd nu se nascd, sd moard in
fa;d. Tot neamul nastru 6 nearn
fdrd noroc." (II,335) Constituind o
obsesie pentru cultura romdnd
(Eminescu, Goga), ideea nenoro-

cului romdnesc este asociatd in

perioada interbelicl, ,si mai cu
seamd de cdtre genera,tia lui Eliade,

care nu existl

cu potrivnicul destin istoric ce a

al
singurdtiEii absolute, in care trdie$te

generat o culturd micd. in replicd

la aceasti idee, Eliade recomandd

evolutie; este un univers

un singur om cu iluzia cd el
creatorul. (v. gi ORIGINE)

este

asumarea destinului, cdci ,,nu,

trebuie sd ne fie fricd de destine

tragice gi de ntnoroc. Astea sunt

condifiile prealabife ale geniului

de la inceput intr-b mie de ani, 9i vd

veli aminti. Tot ce vorbim

noi
astizi,,
intAmplat
gi
ce
s-a
toi
acum,
qi tot rdul pe care vi l-am f[cut, de
toate acestea vd veli aminti, 9i o

nost{u creator.. Cel Pu{in nou5,

celor de prin pdrfile astea, nu ni
s-au pus la dispozilie alte condilii

ve[i lua de la incePut."

prealabile. $i atunci ce putem face?

(132)

Sd ne bucurdm cd le avem Pe
acestea; ar fi putut sd fie mai rdu, ar
fi putut sd ne fi fost ursitii nefiinfa,

impotriva nenorocului rominesc.

existd amintirea originilor 9i

moartea. SI ne bucurdm, deci, cd le

sd-gi
condamnali
romdnii
periodic,
aminteascd
trebuie sd moarf, qi sd renascl la
nesfdrgit, sau cum sPune un alt
personaj (din Pelerina), sd gd-

promisiunea unei

comori;

sI uite ;i

avem..." (Unif., 273) Asumarea

sorlii presupune transfigurarea
tragicului, in sens mioritic; Ieronim

(Unif.) sublimeazl realitalea prin

intermediul jocului actoricesc; el
spune: ,,m[ apdr cum Pot, mI aPdr

seascl Graalul gi sI nu le
foloseascl la nimic. Aceastd
existen(5 zadamicd nu este insd

jucilnd teatru, transformdnd

obsesia gi nenorocul in

distructivl, lasd putinfa supravieluirii, datoritl harului inniscut de a

spectacol..." $i in alte opere Eliade

sublimarea

nuvela'$anguile

cduta periodic o comoard ascunsS,

iar cel care cautil igi Pune de faPt

ac,tiunea se petrece la sfdrqitul celui

de-al doilea rdzboi, intr-un sat

intrebdri in legdturd cu destinul ;i

cu sensul vielii qi Prin aceasta

vorbegte desPre
nenorocului;

romdnesc

in

in

care

toli

locuitorii

r e gener eazd.

solstiliului de vard (Sancta Diana>

m5runt funclionar care

amdnunt. Leana, din lCD, este

purtdtoarea unui mesaj secret,

alteori
dezvdluind cu ostentatie modelul.
Elefterescu (din Incog.) este un
caute

libertatea interioard gi se brede o

intrupare a lui Siddharta; numele
lui sugereazS' camuflarea miste-

rului libertSlii 9i al salvdrii in

banalitate, c5ci, prin rezonanla
caragialian[, numele s5u evocd
drama mediocrl, dar etimologic
susline idealul personajului (in gr.
eleutheia= Iibertate).TOt un nume
aparent banal este qi Gavrilescu
(I-a

lg.); atriburut ingerului Gavrit,

fi vestitor, se desluge;te in
final, c6nd personajul devine cel
de a

aqteptat (de cdtre Hildegard). Un

nume mitic, pentru care Eliade se
pare cI are sldbiciune, este lleana,

Leana (NS,

MC, lCDy,

nume

asociat zei,tei Diana (Iana), spirit al

pddurilor, dar gi paznic al po4ii; in
romanul NS,.$tefan o intdlnegte pe

Ileana Sideri in noaptea a.

qautd o comoarS, ignorAnd

pericolul gi istoria care avea sd
vind. Locotenentul neam! von

po4ile cerului se
deschid, iar ea devine semnul
mo4ii sale, clci el moare aproape
SAnziene, cdnd

NI,ME

in opera lui Eliade, numele

personajelor nu este niciodatd

Balthasar, fiind Poet 9i ndscut in

Bucovina, inlelege aceastd

atitudine in fala istoriei ostile:

ar

in circumstan{ele in care a intAlniro:

la ie;irea dintr-o pldure, in noaptea
de Sdnziene, in magina Ilenei.
Eliade sugereazd gi alt sens al
zeitAgi, anume lana, perechea lui
Ianus cel cu doud fe[e, cdci Ileana

evoc[, rePeti, reia o exPerien!5;

orice nume dd sens unui destin,

Sideri este mireasa gi totodatd

personificarea mo4ii. tn folclorul
romdnesc, numele zeilei Diana s_a
pdstrat in numele s5rbdtorii

int6mpldtor, iar in ceea ce priveqte

toponimele, el Plstreazd aproaPe

totdeauna denumiri reale, chiar
dintre cele foarte cunoscute, cum

,,Afard de poeli nu vd inlelege

nimeni. Cineva trebuie sd aibd

mdiar un dram de nenoroc ca s[ vI

inteleagl. N-a[i avut noroc acum
trei mii de ani,;i nici acum o mie
de, ani, gi nici de data asta n-afi avut
noroc. Dar v-ati amintit pi a$ luat-o
deJa inceput. $i tot a;a o veli lua

universul

uneori ascunzdnd,

fi Bdneasa sau Batigtei. Numele

indivi dual i ze azd, limiteazd, frxeazd
in istorie, sau asPird la un ideal,

102

SAnziana),iar Eliade pdstrezl acest

amintind qi ea de zei,ta misterelor,

Diana. Cel mai adesea, numele din

opera lui Eliade este ilustrativ,

justificativ in mod explicit; inv5litorul Z,ahaia Fdrame @e str. Iff)
sugereazl, prin chiar numele s5u
ceea ce-a mai rdmas din lumea

veche gi adeviratd a strdzii

MAntuleas.. in Unif., Antim este
condus pe drumul mo4ii de cdtre
Melania (in gr. cea neagri), apoi,
dupd ce intrd in oglindd, observd cu
stupoare ci era condus de Laetitia
(in lat. frumusege, putere, veselie,
rodni cie), adicl plenitudine. $tefan
Viziru (NS) este destinar sd fie al

doilea in lumea sociald (vizir

ajutorul sultanului), dupd Ciru
Partenie (care chiar poartd numele
marelui rege persan), dar in esen$,

el este cel care a inleles sensul

vielii, deci cel incoronat (in gr.
stephanos

= corgan4.

Acelagi

mecanism sematltic respectd ;i

numele lui Laurian Serdaru. Un
nume cu semnificafi speciale este
Zissu, semn al ispitei distructive

(pentru Miticd

porumbache),

model inaccesibil pentru Vddastra

si dublurl a realitigii pentru gtefan
Viziru; in acest caz nu personajul
conteazi,, ci doar numele, care
trimite la o poveste consumati, cu
alte semnificalii pentru fiecare

.T
personaj,

ca gi mitul

Fascinanta

d-ni Zissu,

insugi.

profesoara

de pian a lui Vddastra, prima iubire

a lui Ciru Partenie, devine, pentru
mahalaua lui Porumbache,
Zisuleasca, o croitoreasd care i-a

dus

la

pierzare pe Miticd

gi

toate denumirile reale, mitologizilnd un univers pe care il

considerd centrul sdu.

cdpitanul Sideri; pentru $tefan, d-na

personaje, $tefan

stlp6negte
integral povestea, revelati treptat,
prin numeroase semne, la care el .a
fost atent.
Unele nume sunt livregti, osteirtativ
sugestive, aga de pild6, Dominic

Matei, con{ine sugestia rolului s5u,

de mesager al lumii de dupd
de

evanghelist este completat cu unul

pedant, care ii conferd sensul de
creator al arcel, de ales gi salvator.

Tot numele cdutate sunt ;i Ieronim

;cest sens
;;,';l;:ili',r,* evocd;i
#:': To:
:::"':::I;d#;"';;:i#'",:
mitul mioritic, sugereazd
o
do'd.r.*,;

NTJMRE
La Eliade, apar o serie de numere
simbolice, a clrbr semnificalie se
pdstreazd in sfera mitului; cea mai
bunl reprezentare existil_in La fi'gin care aproape toata

expHfrfr#

Gavrilescu este subliniattr -prin

numere semnificative; el merge cu
trarnvaiul de trei on pe siptimdnd,

numdr al tuturor ritualurilor gi aI

hierofaniilor; totodatti, in tradilia

folcloricd, trei este gi semnul

echilibrului, al perfecliunii, de
aceea toate incercdrile sunt in
numdr de trei; cifrl a creatjei,;apte
anunfI regenerarea personajului
dincolo de moarte, c5ci mireasa sa

se afl[ in a $aptea camerd.

ligdncile s-au stabilit in Bucure;ti

de doudzeci pi unul de ani,adicd de

Thanase, sau Manole Antim.

Uneori personajele igi schimbl
numele, sdv#gind, congtient sau

Sapfe, semn al crealiei

perfecte, cdci lui Gavrilescu i se dd

nu, qn ritual de camuflare. Orobete

ocazia renagterii.

este poreclit Dayan, Maria Daria

Maria igi spune Maria da Maria,
Zamfira este $i Marina etc.
Schimbarea numelui reprezintil in
tradiliile vechi romdnegti un mod
de a-l feri pe individul urmdrit de
duhuri rele sau de nenoroc.
Aproape toatd opera lui Eliade

nou.,

dyar, amintind de
fr.':#"f,:-111,11fl;lll#y?,TTl*11,:
iaentinc;;; ;t.li il,i,Xtr,,lll
IJI?fl:.";ia si
llll,Xi;

prin nunu

pe

Zssu reprezintl o ispiti ratatl, el

va cunoa$te o domnigoard Stela
Zissu, care nu este decdt o palidd
imitalie a modelului pierdut, c5ci,
spre deosebire de , celelalte

Apocalips, cdci numele

transfigureazd spaliul originii sale,

Bucuregti\rl, gi scriitorul pdstreazd.

trei ori

,*,fr,*Jffi".{#Fli
inr".n.r-a

l.

creariei, ca
"'1',1i;rl,llf
a" imitu,"
sesr
TJJH

i
;

i,l,,.,:Hl::

,1,,:I::

u,

",#k.,fi,

d;$

::,i**,i,'"il,,f,113

;f.:::Hf:,i::t"r,ii,,.i,,ii

* i.,
"I::#iffi1,:.i; ll::ry,,r;;;;;;;I*
miYY:care vine in clipa

i,,i,:f?,
sine
elemente care dep6;e;

il;;i #:;,r4este spiritul universal (a

o tumlt
,r_9.1! crdiasd), iar
moartea

istoriei,

crci ea

,:il=i:

;;:;;,;,"i{k#i

reprezintd
Iegdturd indisolubilr ;;-:::,-:

ll'ffi;;,;
:::#:"ji;;rr,a viesii.
ap,orp"
-

si. sureintd. a'*r..., ;;;;:;:;

i^'l]"_"j:-d.
toate
personajere mascuiiri"
dirtr" il;i':;";:1-metaforicd
ai,
ut"
o
oo"tl^
lri. Ei;;""'iJ""ui""r,u
motivafie,i.ti"l.,d.nout'"

f*'.Ti

;'"i# T:TH;'""'$

La Eliade, nun1u

esre

ffi}xl"Tjr#iilk

cu Dumnezeu gi p...up*"
o

de inaltd euforie. rvr"

T:ffiilj:ld
clipa ulrimd

j}Tffi,ii,;H

", p" t lrr,,r,r"

:k#"r

:,,f;r

",t.*r#*i: pra[a"tia.
stare in".oua""".,^il-*'""."
sa tremure. Ar trebui
",

str-i
l-."],1 ll'"P' am timp
se-i spun... oar
P"' 1"1

afirmd cd actur n i.ti)u.1,':l-"::'

;i.ii" *
lll :, bi,;;;;,";;';:gji:.#
;,"::.b;:1
din intuneric, in fafa
nun.tii,
pentru cd ;;"*""
il"""itipjf
faru1re,li,J,

:,,T,ll]}Lr
$l;f;:TrT ffl;#ji*?
fel' aceaunircdnetf?fi;';;,t;;:r*
fi,?i#riT#:;l,"Fn fii'j}T,fl;*,;"'ffi:L*{i
il.'*,*;.;;.

NU}TA

trecerea mea, difuiaarecare

Simbol al anulSrii contrariilor, prin

refacerea unit5(ii primordiale,

semn al mo4ii si al nagterii, nunta
presupune dizolvarea celor doud
universuri (masculin gi feminin)

qi

I:"]"',H'ft

;{l?,rr":lfi

iHTr?f ;f;r :::

m;xjl

#ff".'Utr,1;"FJj,':ft
;g:;:*,"Xj+g[*,,,,-,;
re, crearea cdacea,ltimd,nesf6*,["uoiii,*
105

fi de ajuns." (412) Aceastl

bucurie stinge

stare de

nemullumirea

celui real,

oglinda este Pi un simbol al moltri'

sensul cI dincolo de via15 incepe
a
via negativa,o replicd, o reflectare

in

nu-si gasise locul 9i sensul in via15'

Sentimentul de implinire vine din
armonia (topirea in celllalt) care
inseamnd iubire 9i suferinli, adicl
taina nunlii'

vie1ii,1n care lsunt alte dimensiuni

decdt cele cunoscute; de obicei' la

Eliade lumea mor{ilor este

reprezentat[ Prin s61i de bal'

impodobite cu oglinzi imense ($',

in h S8. aPare o oglindd

Dft). Si'murff"u
intrarea lui

OGLINDA

"u..Gavrilescu in labirintul mo4ii sale'

Intrarea in lurnea reflectat[ a

Replic[ a realitalii, similitudine

aparent[ 9i simbol al .morlii'
oglinda are funclii maglce' ea
rJv e'leazt

oglinzii reprezint[ o posibilS salvare

An taUirint' Antim (Unif') incearcd

lumea eliberatd de timP;

zadamic sd afle ce-i

lui Ieronim, Pu[in
inainte ca ea sd moard ;i inlelege'in
clipa mo4ii lui, cI tocmai de-sPre
aina capitald ii vorbise, ca despre o
sPusese

oentru vechii greci, oglinda ,'face

existii
sd apard oameni care incd nu
o
qare
sau care execut6 o acliune Pe
vor sdvArqi abia m4i tdrzit)'o'6

ieronim (din Unif.), invdlat

Generdleasa

de

iegire din sPectacol; Antim, condus

Generdleasa, Pdtrunde in sPaliul

oslinzii, unde descoperl un univers

d; Melania, intrd in

aiminunilor, cu Pe;teri submarine

personaje miraculoase; el
inletlge mai tdrziu cd oglinda este

gi

o metifore a spectacolului qi a artei

in

fdr[ a se identifica lui'

general, 9i incearcd sI transmitS

.rra*rele secret al
prin
realitate in universul gdndului,
fac
nu
intermediul teatrului: ,,eu

evaddrii din

sd
altceva, nu pot face altceva decht

vA sPun, dar voalate ca intr-o

oglinid veche, cum a fost oglinda

nlastrd, nu Pot face altceva decdt

sd vorbesc, in imagini 9i Parabole'
de taina care mi-a fost
irrcredinPt?i..." (290)
ReflectAnd un univers asemdndtor

'

oglindd'
concert
de
;i
pltrunde intr-o sald
unde
cer'
spre
urcd o scar5 spiralati
il agteapti Gener[leasa, Simbol al
dubl[rii gi al aPelor de nePdtruns'

oglinda conservd virtuli acvatice'

cvasiidenti c
glrminative,
lmaglne
noua
la
lumea, dar accesul
de
eliberali
cei
este limitat; doar
apa
penetra
pot
lanqtrile realitnlii
re ct eeazd

inghelatn a oglinzilor magice'

OMPHAIOS
Piatrd albd in centrul lumii, burrcul
pdmilntului,locul in care a fost
creat Adam qi in care s-a indllat

106

crucea lui Isus,

omphalos

semhe care pdstreazd

rnarcheazd centrul unui mister

arhetipal, face legltura intre cer, qi

p5mAnt,

fiind un ,,punct

de

mormdntul garpelui sacru de la

Delfi, de aceea orice centru este nu
numai regenerator, dar gi oracular.
'$.)

relatie

in

La Fg., bordeiul tigdncilor face

legdtura cu lumea de dincolo;

intersecfie a nivelurilor cosmice..

CIIR). in romanul $,, insula este un
centru consacrat printr-un mit al
nun{ii ratate; in insull se ascunde
garpele, spirit al locului gi semn al
timpului infinit; in miturile Greciei

antice, omphalos reprezintd

latent5 cu originile gi etemitatea.

pentru $tefan (NS), magina

este

centrul lumii lui, clci ea il va duce

in moarte; aceeagi funclie o are
oglinda in casa Calomfir (Unif.),

sau tabloul (in DCh),

care

faciliteazd comunicarea lui Egor cu

strigoiul. Tot omphatos este Si

focul (in SDH), cari devine centrul
lumii lfii?EilEndi, cdci in yoga,

Dorina (din
retrlieqte amdnuntele unei int6mpllri petrecute rn
illo tempore, ,deoarece este
pregltit5, avertizatl in vis sd evite
gre;eala initiald care a generat
blestemul, anume de a

fi pronun[at

ORFAI.I

Simbol al eliberdrii posibile prin

ruperea leglturilor cu viata

numele ,sarpelui, incdlcAnd

efemer6,

drumul spre insula nunfii, cdci

copilul fdrd pirinfi se consideri

investit cu daruri magice, de
medium sau mistagog; el apartine

interdiclia. Dupd ce igi amintegre

destinul ei arhetipal, ea giseqte
acolo se gdse$te ,,izvorul oricdrei
realitili 9i deci al energiei vie{ii..

(Tn). Insula, piarrtr

uriasd

si

pustie, reprezintl un omphalos,

care face cu putinf5 coborArea

transcendentului

in

imanent,
reluarea nun(ii incepute la originile

lumii.

ln

in

numeroase credinte,

templului, insolegte preotul, asistd

la ritualuri sau este sacrificat.

Eliade amintegte o poveste a
cllug6rului armorican Nen*us, din
secolul al X-lea: ,,cum fortdrea{a pe
care o construia regele Gorthingem
se ddrAma

in fiecare noapte, druizii

orice centru universul

poate fi reconstruit, cdci aici viata
nu piere niciodatd; multe credinte

sfdtuir5 sd o stropeascd cu
sdngele unui copil fdrd tatd, ceea
ce regele qi fdcu" (Dr-la7;,J.,l9Z).

omphalos nu a fost atins de potop,

de cataclismele care au spulberat

Sacrificarea unui orfan poate rupe

legdturile cu blestemul inilial, cdii
el insugi este o fiinF eliberatd,
desprinsd de propria-i istorie.

afirmd cd locul marcat i"

lumea. Omphalos se reflectd in

il

i. Ch.; dar este considerat stremo$

al lui Homer (adicd ar fi trdit

Multe dintre personajele lui Eliade

sunt orfani; unii igi cauti originile,
descoperind asfel calea ie;irii din
timpul profan (Laurian, Niculina,

inainte de secolul al VII-lea i' Ch')'

Ini[ierea orficd recomanda ascez[
gi promitea imortalitatea sufletului;
Eliade compard cultul lui orfeu cu
cel al lui Zalmoxis, cdci 9i zeul

din 19 t); allii iqi con.stientizeazd

rolul gi pdtrund in esenfele naturii,
sunt ilumina[i qi maturi (BrAndug
din FC). DaYan, din nuvela cu

getilor este inifiator pnn catabasa

gi propovdduieqte nemurirea' De

acelagi titlu, qi el orfan, are rolul de

a deschide drumul sPre etemitate,

Eliade il

considerd
ureto"n"u,
'simbol al armoniei qi al imPdcdrii
cdntrariilor prin faptul cd se aqazd

descoperind Premisele ecualiei

absolute a timpului. Biriq (personaj

din NS) inchis intr-o

carcerd

comunistS, descoPerd Puntea de

evadare din realitate, pentru

'este orfan, izolat de istorie'

cI

$i el

categoria celor mutilali

ORFEU

Personaj mitologic, semizeu 9i

fondator al unei gnoze' Poet $i

muzician care a trdit in Tracia'

Orfeu, duPd cum il numeqte Eschil'
este cel care farmecd natura, cdci
se spune cd imbldnzea animalele ;i

oamenii Prin cdntecul lirei sale'

Intemeietor de inilieri 9i de mistere
(poate , chiar misterele eleusine)'
vindecdtor 9i cdntdrel, fidel lui
Apollo, dar slujind qi lui DionYsos'
Orfeu

sub semnele conjugate ale lui

Apollo 9i DionYsos doi ze\
antagonici. (Ist crd- II, 177-181)
DupI revenirea din infern, Orfeu
moare sffuiat de fiare; Durand
sus[ine cI eroul se incadreazd in

cobordt in infern Pentru a o

reSduce

in lurne Pe iubita sa'

Euridice; a inc[lcat, insd, interdiclia qi s-a uitat inaPoi'

zdddmicind intreaga incercare 9t
pierzdnd-gi pentru totdeauna iubita'

b"tp." Orfeu incePe sd

unor Patimi, ca qi

in

timpul

MarsYas'

Dionysos, Osiris, Isus; drama sa

figurati, peripeliile 9i speran(ele lui
Orfeu invdluie qi mascheazddrama
reald amo(ii $i a timPului'b DuPh
alte surse, Orfeu moare sfdqiat de

a clror iubire o
' disPreluise; iar moartea sa este
plata Peritru triumful slu asuPra
naturii dezlanFite.'zT Doctrina
orficd a Propagat un mit desPre
na$terea lumii din oul cosmic;
femeile trace,

S[mdn1a universului este Phanes'

un androgin, care i9i este suficient
sie insuqi ;i care a creat Prima
genera[ie de oameni' Orficii erau

isceli, se imbrdcau in alb 9i

practicau o serie de PurificSri;

se

p"nt* Primii

vorbeascl Prin secolul al Vl-lea

108

creqtini, figura lui

Orfeu a .fost asociatd Bunului

con$tiinta func{iei sale sacra_

mentale. Mesajul orfic nu

Pdstor.B

La Eliade, simbolul apare obsesiv

pi este comparat,adesea cu Isus; in

nuvela lCD, poetul

inseamnd intoarcere deliberatd la

rdddcina miturilor, ci retrdirea

mitului, redescoperirea

amnezic

Adrian are misiunea de a transmite

un mesaj omenirii, ca gi Orfeu;

insofeqte cdntecul
o por"rt"
despre'poetul iubit"u
gi cdutat, iar

poezia sa se numegte ,,in curte la

Dionis" ,si este cdntatd noaptea prin

cdiciumi de cdtre Leana, logcidnica

lui Adrian. Mesajul orfic este

inoculat subtil, prin interrnediul
muzicii; el conferd o stare de spirit,

menittr sd schimbe 'in ii-p

a itudinea fagd de viald gi prin
aceasta, con$tiinta generald.
$i
Shakespeare vorbegte despre rolul
artei de a schimba mdntalitdlile gi
mersul omenirii, cdci teatrul este

oglinda lumii

;i

tiparul istoriei;

devenirea umand se modelezl de_a

Iungul timpului in funclie

de

evolufia spirituald, iar arta are

func.tia de a modela subtil modul
de gindire, morala, atitudinea fati
de moarte. imblinzirea fiintei se
face prin spectacol dionisiac, prin
descftu;area instinctelor, prin
bucurie gi petrecere nocturnd,,,clci
noaptea oamenii, gi numai unii din

ei, mai por fi imbl6nzifi... Nu doar

poezia imbldnzegte, ci gi curfea lui

Dionis, adicd ritualul al cdrui sens

s-a pierdut sau s-a pdstrat vag; nu

numai arta, ca act mimetic si

purificator, r:cprezintd, o cate je
iniEiere, ci gi receptarea ei in
intimitatea unui ioc sacru, fdrd

sau

rendscocirea lui, de aceea Leana isi

aceastd poveste este inregistratd gi

amplificati de memoria colectivd,

.

de unde elitele o vor culege ca pe

un nou mit. Dar Orfeu nu este doar
poet, ci gi ,,un personaj religios de

tip arhaic". CoborArea in infern are

funclie iniliaticl, transmite

un

mesaj capital despre moarte si

inviere; in literatura'antice, tema
aceasta apare

in contextul dorintei

de dep5gire a limitei umane; pentru

Ghilgameg, eroul care vrea sd fie

nemuritor, comunicarea cu Enkidu,

prietenul sdu mort, reprezinti un

mod de cunoa$tere a lumii

de

dincolo; el afld cd fericite nu sunr

decAt sufletele celor care.trdiesc in
memoria colectivd prin faptele lor.

Ulise coboarl in infern pentru cd

vrea sd-;i cunoascl viitorut de la

orbul Tiresias, iar Eneas isi

hotirSgte devenirea intorcilndu-ie

Ia oigini: el merge in infern sI se
confrunte cu tatll sdu si prin el
s5-9i cunoascd destinul. Orfeu
obgine dreptul de a o readuce din

moarte pe Euridice, so[ia

sa;

cobor6rea lui in lumea mortii este o

ispitE, o chemare gi o probd, aga

cum chiar cdntecul sdu este pentru

-- -----n

cei imblAnziti; el se confruntl cu

propria-i armd qi se lasd ispitit; nu

c[ incalcl o interdic,tie 9i
refuzd un ritual, dar tr[ieqte
voluptatea seducgiei ;i igi intoarce

numai

'

priviiea; Eliade identificd gestt'l

frica qi cu moartea' In
,au
"r',
romanul 19 L' A. D' P', autor al
unei Piese de teatru desPre mitul
coUomrii lui Orfeu, are o viziune
stranie, intr-o noaPte de iubire
romantici 9i acestl viziune va
declanga un Proces de amnezie'
Tdrziu, aproape de bltrdneP' duPd
ce iubita lui a murit, scriitorul iqi
amintegte ePisodul uitat Si este
cutremurat de fric5: ,,am z[rit la
fereastrS, aProaPe liPindu-;i
obrazul de geam ca sd md Poati
vedea mai bine, am zdrit o fati
.

tAnir[, blondd, cu pdrul despletit pe

umeri. Cdnd Pi-a dat seama cd o
priveam, a zdmbit si mi-a fdcut

semn, ducdndu-gi degetul la gur5'

sd nu sPun nimic' APoi, in cliPa
urmdtoare a disp5rut""' (211) Abia

duPI ce i9i int6lneqte fiul' rod al

acelei noPE romantice, 9i duPd o
serie de inilieri prin intermediul
spectacolelor experimentale ale lui
Ieronim Thanase, A. D' P' in[elege

revela adevdrul, iar duPI

ce

accept6 cd teama este Primul Prag

al mAntuirii (';i lui Isus i-a fost

fricd"), inlelege cE moartea sa
inseamnd eliberare 9i proiecgie in'
absolut; ca

deqi invins in
profane, in neputinlS

;i Orfeu,

planul vielii
de a invinge legile mo4ii, el Poate

sd-;i accePte moartea, clci ea ofer[

o cale di transcendere a limitei
umane, Pentru cel care este avizat'
preg5tit. Amnezil tui A' D' P' nu
pori"gt" din teamd, aqa cum crede
ini6a, ci face Parte din destinul

"t
sdu, iar sensul acesta este

cuPrins

in gestul 'necunoscutei de la
fereastrd; ea ii cere sd Pdstreze
tdcerea gi de aceea el uiti Pentru
mulli ani aceastd intdmPlare'
a

lui

Adrian, rePrezintl un mod

de

Amnezia lui A. D. P', ca ;i cea

camuflare a mesajului morlii, duPI

cum Povestea lui Orfeu

ascunde

.orr""P" fiul 9i are revela[ia mo4ii'

in

Eliade, Pentru cd ambii eroi tr[iesc

morlii $i a invierii:
in infern ca sI
cobordt
a
,,Orfeu
fiingd qi incd o
singird
o
srlu".r"
iubitd,
mult
Pe ProPria lui
fiinfd

u0

zice Eliade, ar face fiecare om. in

moarte
cumpliti gi dezumanizantd gi sunt
ucigi de cei pe care au incercat s5-i
imblAnzeascd. Prin comparalia cu
Isus, Eliade vrea sd sublinieze cd gi

fine, ambii eroi au o

Orfeu este un mAntuitor care

propune eliberarea omului prin
iubire; muzica, arta in general,
reprezinti

o cale de comunicare
;i de eros spiritual, in

eliberatoare

reveleazd,

care se regdsesc toate treptele

devenirii, de la simpatie la dor gi
deznddejde, cobordre gi indllare,
suferinli gi moarte. ,,Orfeu este
cAntdreful imblAnzitor de fiare
sdlbatice, medicul, poetul gi

Orfeu ia Tracia, printre lupi, urqi

mdntuitorul lui Adam - omul clzut

in pdcat,adicd cel care qi-a pierdut
putered asupra animalelor. Ambele

simplu episod care

nu-mi

nimic. $i gtiu 9i de ce
nu-mi reveleazd nimic: pentru cd
poetul nu este implicat in acest
dercensus ad Lnferos. in timp ce
gi

mistre[i..." (202) Aqadar, Orfeu

propune experienfa mor{ii indivi-

mod magic, evitdnd mijloacele

raliunii, cdci el este ddruit sd
transfigureze lumea intr-un mit
personal, a$a cum spune un

intors.

experienla

se af15

toate acestea [...], Biserica lui

Christos, n-a izbutit sd schimbe
oamenii. De ce sd mai vorbim,
atunci, de Orfeu in infern? E un

A. D. P. igi scrie Piesa la

lui Christos ;i o Pune
mo4ii
vdrsta
de
in scend Crdciun; in aceeaqi
noapte cunoa$te iubirea' iCi

"rt"
celui care a cobordt in moarte 9i s-a

in care se Produce anamneza'

scriitorul iqi recunoaSte frica
imPulsul normal de a nu-9t

Dar Christos a cobordt in infern

pentru to{i oamenii, pentru to,ti cei
care muriserd de la Adam incoace ,
milioane gi milioane de necunosculi ;i necunoscute, a coborAt in
infern ca sd-i mdntuiascd. $i cu

duale, cea a regdsirii qi a pierderii

perechii sortite; el este si poet, igi
poate implrtiqi experien{a intr-un

cd imaginea Euridicei (adicd

seducfie qi iubire) rePrezintd

iralionalI, ale cdrei rdddcini

oarecare, uh betran sau un copil,

mai ales un copil, cdci in primul

r6nd copiii mot' mugcati de gerpi.

acelagi sens, cdci, deqi idealul s6u

atins, el rdmdne simbolul
,u

ComParafia dintre Orfeu 9i Isus

revine de mai multe ori in oPera lui

simboiul mor,tii sale; in momentul

so{ie. Nici mdcar n-a cobordt

pentru.o necunoscutd sau un ins

personaje ilustreazl motivul

,,coborArii in infern pentru salvarea

unui suflet" (IS,204).

lumii sau despre rddlcinile

individuale, despre ivirea unui

lucru sau a unui

eveniment,

originea reprezintd locul tuturor

virtualitdtilor gi presupune timp

etern, de dinainte de duratd ,si

gi el

pledeazd pentru iribire ;i

coboard ?n moart in numele ei, dar
intr-un mod mai apropiat de natura
umand, pentru o singwd fiin[d, gi

fiinp iubitd,

este

ORIGINE
Fie c5.este yorba despre inceputul

personqj din Incog. Ca gi Isus, gi

Orfeu este un invdlStor, dar care nu
transmite cuvdntul, ci sentimentul;

anume pentru

civilizatorul", iar Isus

devenire. Eliade demonstreaz5 ca

in toate religiile gi credingele lumii

supravie{uiegte o dureroasd dorintl
dd a devaloriza timpul gi cu.e s"

ceea ce,

111

_-----_-1

traduce

ve;nica reintoarcete
adicd in centrul lumii'

Pin

la oigini,

Orice construclie are, in lumea

arhaicd, sensul imitdrfi zeului care
a creat lumea, iar acest gest nu
numai cd reatPereazd sensul
inceputului, dar readuce fiinP in

ei nealterati de timP ;i de
"onditiu
istorie. Simbolul absolut al originii

al neodihnitei zdni sl ii este Glia'

mama universald, care "nu $1-a
pierdut niciodatl privilegiile ei
arhaice de stdPilnd a locului' de
izvor al tuturor formelor vii' de
sj

pdzitoare a pruncilor 9i de matrice

mortii erau ingropali pentru
i.,

ei sd se odihneascd, sI
ca"ut"

se

prin
regenereze qi s[ se reintoarcd'
nou
din
telurice,
snntenia Mamei

la via$" (IIR, 248)' in numeroase

mituri, aPare ideea c[ lumea s-a
n5scut din hierogamia Cer-Pdmnnt'

sau dintr-o serie de alte situalii

antinomice (ca in Teogonia lui
Hesiod), de aceea intoarcerea la

origini Presupune retrdirea unor

situagii Paradoxale, armonizarea

fixarea el ln
fiingei

Prin

coincidentia oPPositorum'

PersPectiva lui Eliade'

pr"*uP*"u omului modern de a
iescoperi originile instituliilor

Di+

de visul
9i culturale, aldturi
vielii'
originea
afla
a
de
biologuiui

u.*"

tr6deazd faPtul

coplegitd

cd fiinla

de o

este

nemXrturisitd

nistaigie a primordialului' Imagi-

nalia umand, in toate manifestdrile

sale, dovedegte o Predilec[ie

constantd fafi de scenarii iniliatice'

o aspiralie secreti a omului [a o

reyenerare totatd Fi definitivd, la o

riovatio ,jn stare sd-i schimbe

radical existenla" (NO)' Supravietuirea acestui sentiment nlscut in
ir*"u utttuicd dovedeqte cd el

reprezint6 o trlsdtur[ fundamentald

a psihologiei umane'

Recuperarea originilor PresuP:rn:

repeti$e, imitarea unor gestun

$l

acte exemplare, ritualuri de negare

a timpului Profan, dar 9i taina

nunlii. Moartea insdqi reprezint6 o

reinioarcere, ca Pentru Dominic

Matei (din Tinerete"') care, intors

;i moare, dar el
ie;irea {in timPuf
istoriei inseamnd renovare; ca lr
Fit-Frumos din basmul rominesc

acasI, imbdtr1neqte

gtie acum cI

al originilor, care spune,inainte de

int6lnirea cu moartea sa, cd se va
intoarce in spaliul tinerelii eterne

peste curilnd, $i.. Dominic are

intuilia intoarcerii

la

tinerele:
vede nimeni'

,,Cand benui cd nul

isi puse Palma la lurd 9i iqi scuiPd

dinlii, .it. doi, trei deodati' IEi

aminti vag, ca de un vis Pe
jum[tate uitat, cI i se mai
intAmPlase cAndva acelaqi lucru:
cdtva timP nu Putuse vorbi Pentru
c[ i se cldtinau toli dinlii' Este'

deci, aceeaqi Problemd! igi sPuse

senin, imPdcat." in nuvela UOM'

Cucoaneq este victima unei

anomalii: devine uriaq qi i9i pierde

rt2

funcfia de a ra{iona; el plstreazd

reincarnarea, revenirea

insd instinctul originii gi pune capdt

haosului care i-a cuprins fiin{a prin

limitatS. Aceeagi semnifica{ie o are

pentru budigti simbolul oului spart:

reintoacerea la elementar: se
indreaptii spre mare gi piere in
ad6ncurile ei. Alte personaje se
intofc la un anume moment pe care
il considerd inceputul devenirii ldr;
A. D. P. (19 L) recupereazd clipa in
care a avut revela[ia mo4ii, iar
$tefan (NS) cautd inrreaga viatti
magina care inseamnl inceputul
vielii lui adevdrate, dincolo de

istorie. (vezi gi AI\[,IEZIE;

oului

in parabola lui Buddha,

desfiinla samsEra, roata

inseamnS,

existen,telgr, adicd a transcende at6t

Spagiul cosmic, cdt gi Timpul

ciclid'(IS, 97).
Fiinla este prizoniera unui ou, a
ignoranfei, de care se poate elibera

doar printr-un-act. de curaj ;i

previziune

calitnli ale celui alqs

principal, $tefan Viziru,

se

elibereazl de sub teroarea timpului

qi gdsegte drumul spre eternitate; el'
igi compard clipa ilumindrii cu
iegirea din universul inchis al unui
ou: ,,Parcd m-ag fi aflat prizonier
intr-o imensd sferd de metal. [...]

OU
Sdman$ a lumii gi univers limitat,
oul evocd uterul matem gi cavoul.
Eliade prezintii numeroase mituri
despre ivirea lumii dintr-un ou
cosmic, simbol al rena;terii
periodice gi al reinnoirii naturii: ,,in

din

sparge inveligul

viala

sau inifiat. Simbolul apare in

romanul NS, in care persohajul

EVADARE ISTORIE, MOARTE,

RAI, TIMP)

oricare

.A

la

Nu-i vedeam niclieri marginile,

dar md sim{eam totugi inchis

iremediabil inlIuntrul ei, simleam

cI

aceste ansambluri

mitico-rituale, ideea fundamentald

nu este nasterea, ci repetarea
na;teii exemplare a Cosmosului"
(TIR; 379). Solidar cu ritualurile ce

oricAt m-as zbate, oricdt

inainta, [.."] marginile

ag

acestea de

fier imi rdm6neau inaccesibile.

MI

simfeam condamnat pentru tot

restul vielii, sd md invArt orbegte,
zadarnic inlSuntml sferei acesteia,
ca in intunericul unui labirint. $i
totuqi, intr-o zi,aproap, fdrd str-mi
dau seama - am sflrAmat coaja qi
am iegit, a$a cum ai ie;i dintr-un
imens ou, a cdrui coajd 1i se pare

anunld schimbarea andlui sau

venirea primlverii, oul reprezintd
,,o epifanie a creafiei" gi un
rezumat al cosmogoniei. in unele
credinle, oul dd si semnifica,tia
oevenlnl; orflcn lmpuneau un
regim alimentar care excludea
consumarea oudlor pentru a evita

inaccesibill, invulnerabild ca o
lespede gi pe care, abia atingdnd-o,

ll3

- -----]il

s-a sferamat. $i am ieqit din nou la

lumin6,

ain iqit din labirint." ([

254) Iniliat Prin claustrare

pictur[, urmdrind

qi

semnele

destinului, $tefan inplege, ca toate

personajele lui Eliade, cd existl o
iegire din labirintul lumii infernale,
,si anume identificarea misterului
mo4ii cu cel al nunlii mistice:
i.ubire, suferinlS 9i crealie

proiectati.

PIDURE
Peisaj inchis, loc intim 9i sacru,
centru gi izvor al vielii, sPaliu
intunecat ;i labirintic ce treze$te
spaimele ancestrale, Pddurea este
un loc de retragere' de meditalie 9i

de rugdciune. Ca orice labirinl,

pddurea rePrezintl 9i un loc de

iniliere, de confruntare cu

valoare subiectiv5, incadrat in

geografia bucureqteand, adicd in

nrlneroase Probe 9i semne care

desluqesc drumul sau induc in

Labirint

Dupd cum exPlicl N. Steinhardt,

pdcatul PresuPune nestlP6nirea
trupului 9i a gAndului, conqtiinla
irezistibilei ispite; pdcatul ori ginar

(incdlcarea interdicliei de cdtre

Adam

;i Eva) a insemnat Pierderea

paradisului, cdderea

in

istorie

;i

intr-o stare de isPiti Permanentl;

lumea profand este una a Pdcatelor,

iar destinul fiin1ei imPlicd

rePe-

tarea continud a greqelii initiale'

Mai multe Personaje din oPera lui

'

Brdndug (FC) traverseazd

pddurea noaptea, ca.sd ajungd pe
vdrful muntelui, pentru cd el

se

pregdtegte sd stdpAneascd intr-o zi

lumea. in romanul 19 L, Pahdele
gdse$te poarta iegirii din timp, in

mijlocul unei pdduri fabuloase ,si

care in realitatea lumii istorice
fusese tdiatd cu mulli ani in urrn5.

spatiul intim al scriitorului.

in vegnicd schimbare,

pddurea este gi un spatiu de rltilcire

nesfdr;itd gi gratuitS, o scend

FOARTA

Dante incePe cu 'rltdcirea in

pddure, cici el coboari in lumea

pentru un spectacol cu deznoddm0nt neprevdzut. Personajele

din romanul $. sunt atrase intr-un
joc prin intermediul c5ruia li se dI
$ansa de q-gi cunoagte fiinfa
interioar5, de a se confrunta cu

plecdrilor gi al sosirilor, leglturl

infricoqdtoare

gi

necunoscutd a

infemului. Pddurea'verde este ;i o

metaford a etemit5fii, un spatiu
dobdndit dincolo de moarte.

in proza lui Eliade, Pldurea

este

un

-loc al revelaliilor gi al morlii;

insula (din $.) in care Dorina iqi
descoperl destinul se afl5 in
mijlocul P[durii, iar in nuvela

NopF..., personajele se rltlcesc in

cu

doud

Eliade au conqtiinla condiliei lor 9i,

deci, a existenlei in imperfecliune;
Gavrilescu (La .gg-) sPune cd a
aluns profesJFffiicd din cauza
pdcatelor sale; el se considerd
nedrepti,tit de soartd, are o vagd

intAmplare Petrecutd

intuitie a Pdcatului originar' De

asemenea, Leana (CD) cAnti Prin
cdrciumi tot Pentru Pdcatele ei'
Muzica qi in general rolul de

NS)
gi chiar moare intr-o Pddure care
seamdnd cu cea din marginea

imbl0nzitor reprezinti o isp5gire, un

rnod de purificare gi de mAntuire'

iar

eroare; pldurea este qi un simbol al

incongtientului uman; visul lui

pAclt

Bdneasa. Precizarea pnn nomina

sugereazd un centru identificat, o
individualizare a mo4ii, dar gi o
evocare a ei. Ca gi in basmul
Tinerele fdrd bdtrilnete..., si aici
este vorba despre moartea
personal5, despre un semn cu

secole in urm5. Cel mai adesea este

vorba desPre Pddurea Bdneasa,

spa,tiu mitologizat, asociat mo4ii

sau labirintului care

singurdtatea

gi

teama. Andronic

organizeazd jocul

cu

gaJun

in pddure, dar el nu
participS; cum spune Sorin
noaptea,

Alexandrescu (in prefaga ediliei La

Fgtrnci..., EPL, 1969), Andronic

,,se mdrginegte sd restituie libertatea acestor oameni, oferindule
ocazia de a se manifesta spontan

intr-o natur[ complice"; ei ,,trdiesc

o viajd pe care singuri o creeazd,

cochetdnd nocturn

cu

tentagii

Simbol

al ambiguiteii, loc

intre lumi

.si

intrg stdri ale fiinfei, in

mitologia greacd, poarta

este
asociatii cu diada lanus-lana. Ianus,

zeul cu doul fe1e, este socotit

patronul lunii ianuarie - pragul
intre anul vechi gi cel nou -, gi
totodatii, el este gi pazric solstilial,
iar Iana-Diana, ca zei$, a, marilor
initieri pdzegte poarta misterelor;
de fapt, orice poartd deschide o

cale, adicd oferd accesul

cerului care se deschid pentru

sufletele celor mort,i, dar, uneori, ;i
pentru cei vii; in noaptea de inviere
sau in cea de Sdnziene cerul este
deschis tuturor. Moartea ins5gi este
o poart6; in Mioiga, ea se situeazd

in TIR, Eliade afirmd cd p5durea

la gurile raiului.

Bucureqtiului. Hildegard, mireasa

din moarte a lui Gavrilescu (Ia

spa[iu originar in care fiinla igi

regdsegte natura primordiall qi
pdtrunde in miezul lumii. Andronic

($.) inlelege tAnguirea copacilor,

marea

in

fg.), il duce sPre'aceeaqi Pddure -

reprimate diurn."
este un sanctuar gi un centru, un

la

cunoastere, la initiere. intre lumea

vie gi cea a mortii existd, de
asemenea, po(i ale raiului sau ale

Precede
aceastd Pddure, $tefan
are viziunea propriului sfdrqit

moartea.

al

indicd nemijlocit

,,Pragul,

uqa

,si concret solu[ia

de continuitate a spaliului; de aici,

lor importanld

religioasS,

deoarece sunt simboluri gi totodati

FOD

vehicule ale trbcerii" (SP, 25).

Semn

$tefan (NS),

Partenie, dublul sdu, evocd

simbolul lui Ianus; el trece Prin
poarta deschisd in noaPtea de
Sdnziene; tot asfel, Dorninic Matei
(Tinerete...) se ridicd deasuPra
istoriei pentru ce 6dte lovit de ,rn
fulger in noaptea de inviere. Cei
care gdsesc poarta morlii inainte de,

a muri, sunt salva[i; Biriq (NS)]

inchis ;i torturat, aflat intre via15 ,si

moarte, descoPerd Poarta care il

duce in eternitate. Pentru DaYan
existd o uqd intredeschisd, o qansd
micd de salvare Pe care .el o va

folosi; degi accesul sdu la

memoria generald este doar
par[ial, DaYan se
realitatea opresivd gi irece ih
grddina raiului, in noaPtea de
Sdnziene. Uga strAmt5, exPlicd
elibereazd de

Eliade,,,sugereazd trecerea Peri-

iniliere'

moarte, extaz mistic, credin1d,

cunoa$terea absolutl echivaleazd
in iudeo-cregtinism n,cu o trecere
de la un mod de a, fi la altul 9i
realizeazd o adev[ratd muta{ie
ontologic6"; fiind vorba desPre o

mister:

,,simbolismul i1i -sPune cd Podul

semnificd o trecere sPre altceva,

cdtre o alti lume, cdtre un alt mod
de a fi. Dar simbolismul nu-[i Poate
garanta mai dinainte ce fel de altd
lume vei integra sau ce alt mod de
a fi vei dob6ndi." (Podul, 80) Aici
este vorba desPre Podul de la

Cernavodl, aqadar desPre

realitate unanim cunoscuti, care

poate ascunde un mister

insl

major, cdci dincolo de Pod se af15

via de la Gorgani, alt simbol, 9i

comunicdri normale fascineazd,

iraduce o. indicibilS stare gi
ingdndureazd fiip[a, creAnd toate
premisele unui alt mod de a privi

al eternitd$i $i al
cunoaqterii. Pddul, Puntea

cuvinte magice, care

trezesc'

chiar inainte ca revelafia divinl sd

se fi produs. Eliade considerd cd
poezia este inceputul inceputului,

timpului gi poate vorbi cu

Dumnezeu. in acest sens, poezia

formulat, un mesaj valabil pentru

to{i, dar cu alt inqeles pentru

are un rol politic, de acces general

la o treaptl superioartr de fiinlare:

nuvela lCD, poetul

,,poezia este prin excelen!5 o

metodl politicd; qi, din nefericire,

fiecare.

in

cI

vaporului pentru Biri$ din NS, sau

scara de marmurd Pentru Antim din
Unif. deschid un drum, fac legdtura
cu o alti ordine a lumii, sau tePard
un hiatui",o ruPtur5 a timPului.

rcE7IF,

Prin

sflrAmarea rafionamentului sau

gdndului conven[ional. Poezia nu
dA retete, nu emite idei, ci
a

transcendenfd", poarta strdmtd sau

in multe
semnul
religioase,
traditii
incercdri
unei
al
pericolului,

intredeschisl devine,

genereazd sentimente,

qi

triiri

de

exceplie, intr:un limbaj unic,

riscante qi dramatice (SP, 167).

116

"

lumea gi sensul ei; de aceea, Eliade

considerd poezia,,o soteriologie, o
doctrinl a -salvdrii", clci cel
eliberat de pomirile instinctuale,
indl{at in lumea ideald.a cuvdntului
tainic, capdti gi intuilia neantului,

pentru cd reprezintl un gest de

,imitare a zeilor: este o creafie ce
inchide in sine dorinle imposibil de

tehnicd misticd" pentru cel iniliat,

dar are qi rolul de a imblinzi prin
vraja cuvdntului , clci ,,magia
supremd o constituie verbul", adicd
logosul ce se afld la temelia lumii;
cuvdntul seduce atat sufletul cat $i
mintea, de dceea, poezia poate sd
renoveze fiinfa debusolatd:
,,agteptim pe acel poet de geniu al

oferl o cale de cunoaqtere

cuvantului scos din'contextul unei

impredia misterului, avertizeazd

asupra confinutului exceplional,

anurne unul

trecere paradoxald, care,,imPlicd

o ruPturd qi

metafizicd, de cunoagterea lumii

Adrian spune

Oferind o infinitate de posibilitdli

interpretative, poezia ilumineazd
fiinp, deschide Porli nebdnuite,

intodeauna

firea, ascultdndu-l pe Orfeu?"

(lCD, 2Ol) Acestd putere a

prin revelalie;. majoritatea textelor

sacre sunt concepute in versuri,
cdci propun un limbaj tainic,

pericolului, in viziunea lui Eliade,

podul camufleazl un

anume cel al experienfelor

gi de nepovestit. Prin
aceasta, ea se apropie de
esenfiale

artificiald, trecere Peste un

obstacol, drum de. evitare a

in relalia sa'cu Ciru

culoas5". AlSturi de

al continuitetii, leglturd

poezia reprezintd

un ,,instrument de cunoagtere" qi ,,o

se elibereazd de sub opresiunea

politici pe care
o mai avem la indemAn5. Dacd nici
ea nu reu$e$te. nu mai avem nici o
este ultima metodd

speianld. Dispirem sau

ne

intoarcem acolo unde eram acum

multe sute de ani. La un moment
dat, Dumnezeu se va apropia de
unii dintre noi, cei care vom mai

rdmAne

treji ;i ne va

spune:

c[rui verb va sili omul sd se

deschidd cdtre spirit; cu alte

Messieurs, on ferme!'(lCD, 200)

Adrian, poetul din lCD, s-a eliberat
de amintirile personale, el are,doar

cuvinte, va precipita mutalia

pe

memorie cultural5 si a descoperit

care au rdvnit-o toate religiile gi

toate filozofiile din lume. Cine ii
va mai putea rezista lui, poetului?
Vd intreb: ce mistref a mai putut
rdm6ne el insugi, mistre{ in toatd

cd fiin1a gi nefiinla sunt acelagi

lucru. Zalomit (LTG) este poet gi
botanist, de aceea el are perceplia
esentelor, vede misterele camuflate
;i transmite prietenilor sdi un mesaj

lumii. Chiar

9i

Albini, un mili,tian-anchetator (19

L'

despre viitorul

LTG), a scris versuri in tinergle ;i

de aceea infelege Pa(ial semnele
misterioase ale viefii, cotidiene.
Dayan, matematiPianul, din nuvela
omonimS, rateazd marea descoperire pentru cI este liPsit de har
poetic.

aceea, mortul este vegheat de la

ingAnarea noptii cu zorile PAnd la

rlsdritul soarelui,' cu lumAndri

aprinse ;i dupl ce i s-au citit cele
doulsprezece evanghelii ale
Invierii

sitillpi de indlfare

spre

lumind.'o Dupd ce cite;te jumalul

lui Partenie, $tefan are revelalia

semnelor primite de-a lungul vielii

gi inlelege cd moartea nu este decdt

poartd de trecere sPre alti

dimensiune a timpului; Pentru el,
Piveghiul lui Partonie reprezinti o
indrumare pe calea eliber6rii de
sub teroarea istoriei, clci intre
paginile de manuscris gdseqte 9i
confesiunea care ii deslugegte
rostul intAlnirii sale cu Ileana

o
PRTVEGHI

Obice.i strdvechi de veghere

mortului, in

noplile de dinainte de

inmorm6ntare, menfionat incd din

antichitate (Mdgarul de aur, de L.
Apuleius) qi care s-a Pdstrat ;i in

traditiile romAnegti,, priveghiul

apare la Eliade ca simbol; in
romanul NS, Ciru Partenie,
scriitorul care anticiPl toate
evenimentele din.viala lui $tefan
Viziru, creeazd o Pies5 de teatru,
intitulatl Priveghiul ;i m<iare
inainte de a publica aceasti operd,
al cdrei manuscris ii va parveni lui
$tefan cu pu{in inainte de propria-i
moarte. in scrierea lui Partenie este

vorba despre un vechi obicei

Sideri; $tefan gdse;te drumul

absolutii.
Pentru Eliade, tohte reprezentdrile
raiului vin din dorinla fiingei de a

se afTa mereu ;i fdrd efort in

centrul lumii, in inima realitdtii.
(IIR) in proza sa, raiul apare ca o
prelungire a vielii, dincolo de
moarte, o continuare in a1]':[
ordine, pentru cel pregdtit ($tefan,

RATAT
in planul vielii sociale

sau

geazd

revoltl sau

preocupare

pentru universul interior, ceea ce

obligd la cdutarea altor cdi de
devenire. Personajul $tefan Viziru

(NS) are o atractie inexplicabild

pentru ratali: V5dastra, Biri;,
Bibicescu. Aceasti stranie preferin15 reprezint5 un semn al propriei

ratdri, dar in cazul sdu este vorba

despre ratarea

in

trdirii; $tefan

se

afld

agteptarea unui eveniment

extraordinar, are intuilia miste-

rului, este preocupat de derularea

timpului ;i ignorl clipa prezentd;
cu pu[in inainte sI rnoard igi dd
seama cd intreaga sa viafd se
reduce la dou5 . preocuplri:
,,Aproape 14 ani am fost obsedat
de un nume: d-na Zissu. $i 12 ani,

Antim, Ieronim, Thanase); fiecare

igi are paradisul sdu, dupd cum

moartea sa inseamni regdsirea

moartea este alta pontru fiecare. in

alt sens, raiul este qi o metaford a
istoriei romdnegti ; Culianu explicd

ii ocupd mintea lui

astfel titlul romanului intoarcerea

a evitat intAlnirea

plenitudinii, prin nunta cu Ileana.

in cel al

istoriei individuale, ratarea declan-

eterrie, pu[in inainte de a se prdbugi

in prdpastie, cAnd inlelege cd

exact 12 ani, am fost obsedat de o

imagine: o magind..." Numele care
$tefan

reprezintd un semn al unei ratdri; el

programatd .de

RAI

din rai: ,,E ugor de dedus,

gi

destin (cu d-na Zissu), cu aventr.ra,

in

Eliade ne-o confirmd, cd paradisul

cu pasiunea, respectiv, s-a sustras

stare, singura imPortantd, care

romdnesc fusese inaugurat de

realizarea Romdniei Mari in 1918
qi incheiat cu evenimentele din

istorie, izoldndu-se in

gdndirea arhaic5, raiul nu este

doar un spafiu al perfecliunii, ci o

de

inmormdntare, dar Pentru $tefan

are semnificalie doar titlul; de

altrel nici nu citegte manuscrisul
piesei, ci doar paginile de jumal'

sPre

lumin5, trece u$or Prin vlmile

morfii, cdci are perceplia' clipei

istoric este, din acest motiv,

restrictiv; singurul lucru esenlial
s-a petrecut inainte de pierderea
paradisului. @VfvI, I 52)
Din perspectivl cregtinS, spa{iul
paradisiac este unul lipsit de
contradiclii, acolo se afld-doar
sdqhn;a lor - pomul cunoasterii
binelui qi a rlului. De aceea,
regEsirea paradisului presupune
lntoarcerea la condilia divin5 de
dinainte de Cddere, in armonia

precede actuala condilie a omului;

Obiceiul nttmit pivegli izvordqte

din credinla cd sufletul celui mort
trebuie pizit de duhuri rele, de

actul decisiv al ruPerii de rai s-a

1933. intoarcerea din Paradis

consumat la origini, a fost oPera

strdmo;ului mitic, ai clrui urmaqi

?nseamnd revenirea

sunt sili,ti sd repete acest act, sd nu-l

uite, cdci al reactualiza inseamnd

diavol sau de strigoi ;i indrumat sd

.treacd mai usor vdmile cerului; de

a-l face prezent, a-l retrdi. Timpul

ll8

la

trdirii implicate,

camera
secretii. cultiv6nd o imagine ideall
(magina, mireasa posibil5) ; aceasti

tensiunile

amdnare a trdirii face ca el sE

premergdtoare anului 1918, la

discordia politicd, la rIzboi."3, (v.

CENIRU, MOARTE,

a ignorat propria-i

se

elibereze de timpul istoric, sd-gi

concentreze toatd existenta in clipa
mo(ii qi sd gdseacd drumul spre
etemitate. To[i rata(ii,,interesanli"

REfrV-

TOARCERE)

119

-q

pe care ii intdlneqte nu reprezinti

dec0t palide avertismente asupra
destinului sdu, anume el inlelege cd

repetarea unui gest exemPlar

poate elibera de

il

sentimentul

inutilitnlii.

,,tofi oamenii,tgi rateazi viafa, in

Tot tipuri de ratati sunt

afard de sfinfi", care trdiesc o via[6

,,fdrd rupturi", in afara timPului, in
eternitate. inainte de a emite acesti
idee, $tefan are intuigia dcestei

nuvela Podul. Culianu ii numegte

anti-eroi, sau idiogi care intAlnesc

9i

Gavrilescu CLa Fg.), Zevedei

(Peterina), sffiArrrorul din

posibilitlgii de continuare a vielii

dincolo de rnoarte; el evitd in mod

intdmpldtor misterul. Gavrilescu

nelSmurit s5-9i clarifice

din meditalii, impdcat cu ideea cA

pllte$te pentru 'Pdcatele sale;

senti-

mentele pentru Ileana Sideri, deqi

simte cd ea i-a fost ursitS; respinge
intuitiv perspectiva unei epuizdri in
via{a profand ,si iqi conservd
intreaga fiin1d pentru clipa ultimd;

igi refuzd iubirea in istorie ;i

dobAndeqte experien{a nunfii in

moarte. Cei pe care el ii nume;te
ratali interesanfi il fascineazd prin
trdilile lor impltimite, prin dorinla
lor disperatii de a se implica, de a-gi
impiedica ratarea. Vddastra este un

complexat cu porniri.tiranice, el
vrea sI stdp6neascd lumea, sd fie
cineya gi treptat se deregleaz5, i;i

risipepte toatl via{a

in

Proiecte

paranoice. Birig este Profesor de

filozofie fdrd catedrS, blocat ln

idei, fdrl putinla de a tr5i, torturat
de barierele sociale care il

impiedic6 sd se

este profesor de pian care tr[ieqte

invinuirea vag5, compdtimitoare gi

ironic6 pe care gt'-o aduce, provine

din nostalgia iubirii ratate; el gi-a

gdsit perechea ursiti, pe Hildegard,
dar a fugit din cauza unor ratiuni
qi sd se resemneze, insi in fiinta sa
profundd segtimentul s-a Plstrat

intact; ifiainte de a intra in curtea

ligdncilor, are senzalia cd a mai

trlit o asdel de zi, iar aPoi iqi
aminte;te cd era ziua in .care o'
plrtrsise pe Hildegard. Moartea

sa

inseamnd regdsirea iubirii pierdute,

adicl tocmai ceea ce ratase in

timpul vie(ii. $i Vladimir,'Povestitorul din nuvela Podul, are
sentimenttrl cd gi-a ratat via[a, cI a
uitat sd facd jocul pentru ctlre

se

toati tinerefea:,,intr-un

pregdtise

caracteizat ca ,,un ratat interesant"

trdisem viafa. Era prea t6rziu acum.

N-o mai putea{n incePe din nou. $i

este

PreocuPat de

problema timpului; el igi face un

ideal din a termina Piesa de teatru
inceputl de Partenie, intuind cI

sd se rdticeascd.
.Ratarea vine din blestemul fiinfei,
cici o datd cu pierderea

paradisului, ea si-a pierdut si

dreptul la memoria generald.
Intrarea sub teroarea timpului
inseamnd uitare gi rupere de
destinul universal.

anumit sens, puteam sPune cd-mi

o trlisem

gregit, mai Precis o

trdisem ca intr-un vis, fdrl sd imi
dau seama ce se int0mPla cu mine.

nnftvroancene
Simbol central in

aceasr5 atitudine

supraviefuirea

a fdcut posibild
limitele

intre

istoriei: ,,datoritii acestui punct de

vedere, zeci de milioane de oameni
au putut rdbda secole de_a rdndul

marile presiuni ale istoriei,

dispere,

cadi in

flrd

fdrl

sE

sd se sinucidd,

nici sd
acea uscdciune spirituall

care aduce dupd sine intotdeauna o

viziune relativist6r sau nihilistd a

istoriei." (MER,1I1)
Reintoarcerea periodicl Ia origini
dovedegte o viziune ciclicd ur.rpru

timpului gi cd omul are periodic

nevoie .sd recupereze

sensul

inceputului pentru a se revitaliza si

a da fo4d devenirii sale. Eliade

pierdut, cum ar

ontologia

arhaicd, reintoarcerea la origini

reprezintd un mod de renovare a
universului, cdci tot ceea ce este
esenlial pentru fiin{d s-a consumat

la

prezintd, o serie de ritualuri si

incercdri de regdsire a paradisului

merunte gi lage. $i-a impus sd uite

realizeze.
Bibicescu, actor fdrd talePt, este

pentru cd

[...] nu trlisem eu, ci trliserl altii

prin mine, mtr ldsasem treii laolaia

:l 1t i, pentru aIfli..... (72) Totugi,
lui i se mai deschide o perspectivd
de recuperare, ctrci cu ajutorul lui
Emanuel (mesagerul morfii) ipi
. aduce aminte; doar cei care nu_si
mai amintesc nimic despre menirea
sau despre idealurile lor sunt sortiti

inceputul lumii, inainte de

in timpul profan gi sub

cdderea

incidenp istoriei; de aceea, in toate

religiile, credinfele gi simbolurile

arhaice apare obsesiv reflectatd
dorinfa omului de a redobdndi
starea initiald, de a scdpa de

teroarea istoriei. Imitarea zeilor, a

gesturilor exemplare, fixarea in

centrul lumii dezvdluie strddania

omului de a se afla

in miezul
realit5lii, adicd intr-un timp
exemplar, in illo tempore, iar
121

fi construcfiile

care

repeti cosmogonia, ritualurile care

ilustreazl periodicitatea timpului,
instituirea unor modele divine

CIIR,MER).
DupI ce orizontul arhetipurilor sl
al repetdrii a fost depdgit, omu.lui
i-a fost datd o alti formull de a
colabora la crealie: credin{a. Mai

cu seamd cregtinismul a condus Ia

abandonarea definitivd a para_
disului arhetipurilor gi al repetdrii,
cdci a creat certitudinea cd totul
este posibil pentru offi, prin
credin{a in Dumnezeu. Totusi, in

subcongtientul fiinfei moderne

persistii nostalgia reintoarcerii la

origini; ,,omul, chiar eliberat de tot

restul, rEmAne ireductibil prizonier

al intuiliilor sale arhetipale'

create TTUAL

; ;il;;;"* T.":fS*i:Xl ffli^:,;*:l-ffi:l [x;?iti

i".J,T,?'?",;1,u,';r-.""il-i;'::'::*:."",.,"T,i1''",""11::''
in misterul crea$ei' in
|'""a3*
observatain actele *" #i"*n
intimitatea sacralitdlii' anulAnd
ale omului modern' oUttffi "t
istoriei' Orice gest
demersul

fi

extirpau
doar de degradare' $i

ar putea

cdci omul
esenlial trebuie repetat'
oard'
dou.a
decdt a

" 'u'c"ptiUif
'd;;i;; ;'ul
arhaicd supravieluie9;';
'l-]:::ttt" reprezentdnd un
poliuiri-o* a" *ryilii"
sru, nu ca act,
spune un
'u "u
ti i . *:1'.::""t' sau cumceea
ce se
implinire ,"Aa p""tt J-'
Podul'
"."
valori
Personai din
nostalgie creatoare. de
declangeaz[
misticl intampt"e a doua oard
autonome: utta, gu'ntll
primei repetilii" (71)'
pnn
socialaetc." (TIR,395';"'''Duvs,:i:::'
Motociclistul care anun!5
In acest sens'' r;ntoarcerea
l; :lTql" lui apari!ie-'-:11":
'"'
oeriodics p*t'lJ^;;;;;vtaaimr nu capxti sens decit

"

*emoriu culturald, l; ?tlrni;t;; atunci cdnd revine' c0nd repeti'

care nu cuprinde inJividualizeri Ritlalul implicd un scenanu' un
si. deci, ,i.i t"*oii;'f'p;;i;l
fapte $l
ansamblu de gesturi '
profane ale lui Adrian' reprezintd
respectate
trebuis
simboluri care
nu numai un act o" t"'i*ii'"t" "
cdci a repeta inseamn[ a
intocmai,
a" a
sinelui, ci o ,""Jru[
la dimensiunea qi cu
transforma o"t-J";; ';;J
'"*-1,
semnificalia trdirii iniliale'
sdu; tot urtf"t, aminiit"u' '"'Liu D"-'T"*:i3t'ritualul^presupuneo
de cunoa$tere """''aia"inifot
in acliune deliberatd, cu scop scontat;
individuale sau .otectir",

;i;;;ffi;",, *,*,:",

J*5

ru,';"Y*'}i;:|,ffi";":iffi
al reintoarcertr
d" uttJu'" arealitdlii istorice'c6ci
ulii"*.--ctiu'
i.,
reia
locul fiintei
piesa oe care o scrie Pandele
studiul sdu, M;';1 "te'n"i istoria'in sens invers' de la sfdrqitul
in
reintoarcei,*" * '"i"';;;;i"'
lumii cdtre origini; ritualul' cI
i1;;;;
din
un personaj
acesta' dovedeqte
cdnd nu *1i
haos
oamenii beau ca sd uite'
scriitorul a infeles cd orice
pregdteste
se intdmplS nimic in lumea
se
el
sI precede crealia 9i asuma acest
spiritului, iar istoria continud
lr mythe tocmai pentruse a-|i
teroizeze'.,,dacl a1i citit
h*t ; sd poatd inloarce ra
de t'dternet ,",:;;;:";:^;;;;; origini; repetind istoria, el o
aminte... (A_,90)
G

r22

anuleazd, iese din timp ;i atinge

libertatea absolutd, adictr starea de
dinainte de istorie.
Degi nu cunoa$te sensul exact al
ritualului, 9i gtefan (NS) sdvdr;egte

timpul

incon;tient, se pregdtegte pentru

transcendere.

Gavrilesg,l[-a [ig.) intrd in ritualul

ce-i va revelilersill mo4ii sale,
atunci cdnd identificd momentul
prezentului sdu cu

situatii cAndva,

in

implicd

el

recupereazl trdirea din Samb6 gi,

o zi de vard
tinere{e. Degi

nepreg5tit 9i iresponsabil, Gavrilescu

acceptl jocul gigdncilor din

politele, dar mai ales pentru cd nu
are nici un respect pentru timp gi

macind.yiafa omului cu

circumferinle spre centru"3z, iar la

Eliade, pe l6ngd sensul distructiv,

un gest epifanic prin izolarea in

camera secretd, anume

care

roata morii; simbolul reprezintii

pentru alchimia taoistd ,,intoar'de Ia periferie,
cerea
dinspre

;i o sugestie a inilierii

in

experienta mor{ii; Pandele, (19 f)

scrie un roman de succes - Roata
morii - prin care iEi anunfd

preocuparea

de mai tArziu in

legdturd cu opresiunea timpului. in

acest roman, personajul dispare in

chip misterios, asa cum se va

int6mpla gi cu scriitorul. Miticd
Porumbache (NS) lasl familiei sale
mostenire, anume un

o singurl

cAntec repetat

ca unic punct

de

sprijin:,,Roata morii se-nvArte;te".

aceastd acceptare ii deschide

drumul spre poarta etemitdlii.

Moara este

Tot un ritual

nuvela Podul, Vladimir iSi

asociazd existenla cu o r5tdcire prin

sdvArge$te

$i Leana,

interpretAnd un cdntec cu mesaj,

dupd cum ritualicd este ;i intAlnirea
lui Adrian, care repetd intAlnirea

din ziua in care el a avut

accident de magind

un

tlCPl.

ROATA

Semn solar, asociat

cu

roata

clci etimolo gic, zodiac

inseamnd roata vietii (TIR), la
zodiacald,

Eliade roata apare gi ca simbol al

duratei, reprezentdnd suma exis-

ten{elor profane, o consecinld

clderii in timp (IvM, 149).

In opera literard, Eliade

compard

un alt simbol al

labirintului infemal al vie,tii, iar in

moari, vorbind despre jocul La

moard la losafat:,,imi pl5cea atdt

de mult, eram atAt de fericit

jucnnd-o, inc6t eram sigur cd nu o

voi uita niciodat5, cd, dimpotrivl,
voi ajunge sljoc gi partea a treia gi
din ce in ce mai binp, cd o voi juca
pdnd la sfArqitul vielii. Si acum md
apropiam repede, tot mai repede de
sfdrgit gi m-am trezit cI uitasem de
mult de Iosafat..." (72) Menlionat

de Sim. Fl.

Marian33, ca

joc

de

priveghi, moara este un simbol al

mdcindrii, al neintreruptei acliuni
erozive a timpului, dar gi un semn

policandre de iluminat impodobite

al transformdrii, al trecerii intr-o

alt6 stare materiald' Aici simbolul
este introdus Printr-un ePisbd

cu s[ge1i de sticld; tftmsParenla'

lumina gi direc,tia de cobordre sunt

sugestiv: Emanuel, mesagerul care

t.e-buie sd-i aminteascd lui

Vladimir de jocul ieqirii din moar['

apare Pe o motocicleti - tot o

sugestii a rolii - 9i face viraje

peiiculoase in fafa cabanei lui

Vludit it,

trebui
Pe un Pod care ar

sd-i reveleze apropiata trecere spre

moarte; dar roata care se mi;cd fdrd

oprire nu-i mai spune nimic

aiestuia; el fieie$te deja in acest
vertij al vielii qi numai c6nd

Emanuel se accidenteazd, abia la

vederea sdngelui se va declanPa

lui Vladimir'
De asemenea, roata cadui
simbolizeazd ePuizarea duratei

.anamneza

prin derulare, iar conducdtorii

de

considerali mesageri' in

"u.
"ruu indice, c5ci ei stiPineau
miturile
toate individualizdrile sufletului;
magina lui $tefan (NS), camioanele
(La umbra.--), sau camioneta in
care disPar Niculina qi Serdaru
(19 f) sunt toate simboluri ale
depd;irii duratei, sunt vehibule de
trecere sPre o alt5 ordihe a lumii'

semne ale cunoagterii 9i ale puterii

divine. in biblioteca lui Zerlendi
(SDII)' sdgeflle luminoase sunt
i;Afe@fe sPre c54i, intre care se

afl5 si manuscrisul secret,pe careil

va iescoPeri autorul' in DCh'
slgegile Policandrului atlrnd
deLupra unei mari sdli de bal' o
alti imagine a mortji, proiect4tii in

visul lui Egor, cdruia i s-a inchis

accesul la coridorul ceJ ducea spre

Christina. Este vorba

desPre

ultimul lui'vis, dup[ ce str6punsese

morm6ntul strigoiului

9i

aici

slge.tile de cristal indicd sala de bal'

populatd de figuri strline 9i uimite'

i# ru aparilia lui se intreruP ilin
dans, ceea ce sugereazl a$tePtarea

la care este sortit Egor, fdrd putinta

de a mai r5tici prin labirintul morlii
sfre o posibild ieqire; accesul sdu e
limitat la marea sal6 de bal, in care
, insd nu se mai danseazS, $i la
nu
camera jucltorilor'de clrtj, care

vorbesc. Lixandru (Pe str' M')

sdgeatd sPre cer 9i

mai intoarie, aPoi
se
aceasta nu

lanseazd

personajul disPare in 'chiP

misterios, sugestie vagl a mitului

sAcBarA

Auibut al zborului qi al penetrdrii'

in
armX qi indicator, la Eliade, ca 9i
sdgeata
omenirii,
multe mituri ale
este asociatl fulgerului, cici de
'Proza sa
dou6 ori descrie in

lui Zalmoxis'

sANGE
Simbol al vielii asociat focului qi
clldurii divine, in multe credinle,

sdngele are un sens sacru, fiind

considerat vehicul al sufletului; de

aceea consfin[egte Iegdturi

de

nedesflcut: frdtii, jurdminte,

ingelegeri defi nitive. intr-o legendd

apocrifl (Zapisul lui

primul om semneazl

Adam),

sdngele
sdu paetul cu diavolul. "cu
bcorpla, Oin
basmul Tinerefe fdrd bdirAne.te...

invinsd gi ii dd lui
FdrFrumos inscis cu silngele ei.
se, recunoagte

in

romanele cavaleregti, Graalul

reprezintd vasul secret in care se
pdstreazl sdngele lui Christos, iar
" cel care intrd in stlpAnirea
acestui
vas devine nemuritor gi invincibil.
Eliade vorbegte despre sensul fast

,si nefast 'al acestui

simbol,

amintind cd sdngele semnificd at6t

viala cAt ;i blestemul mor.tii. in
credinlele romdne;ti, mai ales in

descAntece, sdngele

are

mai

degrabd funcgie nefastd; este folosit

in vrtrjile de facere gi aproape

niciodati in cele de purificare si de

dezlegare; semn bleitemat, el este
atribuit magiei tenebroase, pentru
cd stabilegte relagii inviolabill.

In proza lui Eliade, aldturi

de

amintire; poveste sj nume, sdngele

reprezinti un mod de reintoarcere

la origini si de recuperare a unor

simboluri uitate.

in nuvela podul,

sAngele trebuie sd declan;eze

amintirea jocului ;i prin el sd

reveleze drumul ce duce la iegirea

din labirint: ,,incercase totul ca sd
md rezeascd. Urcase de cinci ori

cu motocicleta panta aceda abruptti

gi in cele din urmd recursese la

accident. igi inchipuia cd poate
sdngele md va trezi. Sau unu din
povestirile lui, evident, atat de
neverosimile, de fabuloase. Sau
poate numele lui, Emanuel. Dar
nu
md trezise nimic... Din fericire, a

mai venit a doua oar5, gi

l_am

recunoscut." (72)

Sdngele gocheazd, treze$te la

realitatea esenliald, pentru cd el
reprezintd inceputul gi sfdrgitul. in
romanul DQ vederea sdngelui
sperie, declanqeazl frica adAncd a
personajului, cIci, aga cum spune

Poe, sdngele cuprinde in sine

yister, durere Ei teroare; dupd ce
Egor desboperd rana ins6ng".ute d"

pe trupul Christinei este cuprins de

repulsie

;i

de groazl: ,,palma ii

alunecase ame$ti pe pielea ei de

mare necunoscut5 _ gi impietrise,
zg6rcindu-se; prinsd in s6nge. Rana

era incd proaspdtd si atAt de vie.

[...] Se ridicd deodatl in picioare,
buim6cit, cu palmele la t6mple. O
groazd scdrbiti ii rdvlgea din nou
fiin(a intreag5... Teroarea exprimd
recunoasterea sfar;itului in inslsi

esenta viegii:

.Ti-e fricl d;

sdnge!...Ji-e fricd de chiar via{a ta,

de destinul tiu de muriror ! ...* (ll2)
Vederea sdngelui inspdimdntd, cici
rostul siu este de a fi inchis in trup,

in vasul Graal; sdngele expus

vederii este cel care. curge,
risipegte gi moare:

se

fi

SA{ZENE

interdiclii gi aceste boli nu pot

marcheazd. solsti,tiul

binevoitoare. R. Vulcdnescu*

Este numele unei slrbdtori

importante la romdni, care

de vard (24

iunie) qi care a derivat, duPd cum

explicd mul[i cdrturari romdni, din
latinescul Sanctae Dianae. La toate
popoarele neolatine, zeiP Diana a

iort

asociatd misterelor, cdci

integrarea ei in credinlele medievale s-a produs Pe cale cultii, Prin
intermediul cdlugdrilor versa[i in
texte latine; Eliade dezvoltl (in IsL

6ed.) ideea c[, in

sPa[iul

romdnesc, alta este semnificalia

acestei zeit[1i: ,,Este

foarte

protiabil ca numele Diana sd ft

inlocuit numele local al unei zeile
autohtone geto-trace. [-..] Numele
zeitgi a devenit zLna (< dziana) in

in Plus, deriv6nd de la
aceeagi rdddcinl' un alt cuvdnt,
zAnatec, inseamnd zdPdcit, ctt
minlile aiurea, nebun, adicd luat,
rdpit de Diana sau de zAne,'" (III'
246) Z?r;lelor nemiloase nu este
indicat sI li se rosteascd numele;

romdnepte.

sunt numite Sfin tele, Ocrotitoarele,

Rusaliile sat lelele 9i ,,au aparenfa
unor tinere atrdgdtoare, fascirfante'

in alb, cu sAnii goi, ele

nu se vdd ziua. inariPate, ele
zboard Prin vdzduh r.nai ales

imbrdcate

noaptea. bar le Place sA cante $i sd

joace gi, acolo unde au jucat, iarba

Lste rogie ca focul. Ele ii

imbolndvesc Pe cei care le vdd

jucdnd sau care'incalcl anumite

vindecate dec6t de cdlugari.:' (ib')

SAnzienele sunt zdne mai degrabl
a

caracterizat asdel aceastd sdrbdtoare:,,Dintre slrbdtorile populare,

cunoscutd mai mult este serbdioarea floral5 9i cAmPeneascd a
SAnzienelor, care rePrezinti mai

ales o festivitate general[ a zdnelor

bune, ca zdne agreste 9i silvestre'"

Fiind o sdrbdtoare a solstitiului de
vard, ea contine o serie de,ritualuri

de

alungare a
lunii; fldc5ii
a
gi
chemare
soarelui
de la rlsdrit
le
rotesc
fdclii
aprind
9i

ale coborArii,

cdtre aPus, sPunAnd: ,,du-te soare'

vino lun5, / Sdnzienele imbun["' In
multe credinfe europene, solsti$ul

de vard este socotit o Poartii ce

deschide drum de qobordre in
intuneric; in simbolismul Pitagoreic, solstiliul de iamd este poarta
zeilor, Pe cAnd cel de vard

reprezintl o iegire

destinati
oamenilor. Conform credinlelor

romdne;ti, in noaPtea de Sdnziene

se deschide cerul, iar omul

are

la cunoaqterea intregii Firi'

SAnzienele ocrotesc iubirea,
favoizeazl nunta $i, Prin aceste
atribute, ele devin un simbol al

acces

armoniei universale. DuPd cum se

qtie, Eliade are un roman intitulat

Bdneasa, unde merge

la miezul

noplii, mdnat de un

dor

inexplicabil. El vede o magind gi o

femeie (pe care o va cunoaste pufin
dupi aceea) gi gtie cI magina va

dispdrea la miezul nop{ii, adice

atunci cdnd cerul se deschide gi
cAnd cel care culege ierburi magice

poate cdpdta atribute supranaturale: devine invulnerabil sau

invizibil (TIR, 358). personajul
moare la 12 ani dupd aceastd
experienlS, la miezul unei nopfi de
Sdnziene, intr-o maginl, care este

in pldure, aldturi de
mireasa sa, Ileana, gi are
cea vdzutli

sentimentul plenitudinii, certitudinea cd a trecut pe poarta mortii,

in

eternitate. Iniljat in copil5rie

prin pltrunderea in camera Samffi,

$tefan are privilegiul de

descoperi poarta solstiliald gi este

con;tient ctr destinul sdu cuprinde
experien[a iegirii din timp, sau din
burta balenei, cum spune el, pentru
ci inlelege cd pretutindeni in lume
sunt semne care il indrum5. De
altminteri, viafa lui se deruleazd in
relalie cu cea a lui Ciru partenie, un
dublu, ceea ce sugereazd figura Iui
Ianus, cel cu doul fete, paznicul

po4ii solstitiale. $teian

are viziunea propriei morli intr-o

noapte de Sdnziene, in Pddurea

miracol, merge in pldure in aceastd

126

Silnziene,

in

care

Strindberg, raportAnd-o

la

Simbolul apare gi in alte opere gi

plstreazd aceast5 semnificafie de
poartd spre infinit. . Doctorul
Aurelian Tdtaru (LTG) moare in
noaptea de S6nziene, in pddurea
Cr5ciuna, speriat de propria-i
crea{ie (?ntinerirea spectaculoasl a
unei femei de gaptezeci de ani).
Ieronim (Unif.) trdie;te misterul

iegirii din realitate in ziua

de
SfAntul Ioan (slrbdtoarea cre;tin5 a

solstiliului de varl). ln nuvela

Dayan, personajul titular se ridicd
de pe patul sdu de sanatoriu gi

glseqte drumul spre

paradisului,

grddina

in aceeagi

noapte de
Sdnziene, cdci ,,chiar gi in inima
capitalei, rdmdne tot ce a fost de la
(287).

in toate cazurile, iegirea din timpul

istoriei este imaginati ca o

cobordre: $tefan Viziru ;i Aurelian
Tdtaru se prlvdlesc in prlpastie, iar
Dayan coboar5 sctrrile sanatoriului

pentru to{i, iegirea este posibild

doar pe poarta mo4ii, sub imperiul

plzeste

personajul principal, $tefan Viziru

de

atoate$tiutor etc.

inceput: Noaptea de Sdnziene.,

Iunii si al zeitei Diana.

flrd sd gtie aceastl trecere spre

eternitate: el este obsedat de sensul
miraculos al nopgilor de Sdnziene,
interpreteaze Domnipoara lulia de

Noaptea

noapte gi are obsesia copildriei, a

intoarcerii la origini, c6nd ar fi
putut sA vorbeascl unui arici

SCARA
Reprezent6nd un spatiu de trecere,

scara este un semn ambivalent,

acest
,

cdci

desemneazd urcarea

si

**-:n

cobrarea; ca $i ascensorul, scara

sugereazX principiul heraclitian al

evoluliei in ambele

sensuri'

lnilprea qi cobor0rea sunt

sernne

ale tunoaqterii revelate, ale ieqirii

din condilia obignuiti.
Scara de lemn din casa generalului
Calomfir leagd lumea veche, ale
cdrei fantome PoPuleazd Podul qi
lumea searbddd a Prezentului in
ruin5, casa in care locuiesc doar

Antim ;i Ieronim (Unif'); Podul

prinde via$ doar in PrezenP lui
Ieronim, care se furigeazd ca intr-o
casl strdind, in irituneric qi vorbind

SoaPtd; Pove$tile care

pdstreaz[ in memoria lui sunt

in

se

tensionate, dramatice qi adevdrate'

pe cAnd in casd domneqte tristefea
*argitului (acliunea se petrece in

anul 1950). in aceeagi nuveld,

apare gi imaginea sc[rii spiralate'
Antim urcd imPreund cu
pi
"*"
logodnica sa; in acest caz, scara

,n simbol al morlii,

al ieqirii

"G
din timp; in multe credinle, scara in
spirald simbolizeazl drumul
in SDH,
sufletului duPd moarte. -Eifiiidoctorul Zerlendi,
invizibil,

igi, scrie ultima pagin[ de

jurnal Pe scara care duce la Pod,

intre via15 qi moarte; el nu mai gtie

cum sd revind in lumea normal6,
dar nu mai gdseqte nici drumul sPre
Shambala, de aceea, aici scara
reprezinti un spafiu intermediar 9i,

totodati, un drum cu un singur

sens, cel ascensional, cdci Pentru

mai existl posibilitatea

T,rorlendi nu

de a se intoarce in durat5' Pentru

Egor (DCh), indlfarea devine

dificild duPd ce strdPunge

morm0ntul strigoiului: el coboard

repede trePtele reci, de Piatrd, dar
este scos din Pivnild Pe bralele
unor bdrbali necunoscuti; in timP

ce mintea sa rdtdcePte inctr in

lumea mortilor' in-La FF,
G avri lescu urcd zadafii cEidTPre
via15; ugile sunt inchise, sau
locatarii $tiuli nu mai locuiesc

acolo. El a greqit dru'rnul, trebuia sd

urce trePtele de marmurd,

sd

str[bati coridorul, Pentru a ajunge

la moartea sa, adicd la a qaPtea

camerd, in care il a$teaPte

Calomfir qi pe care la rAndul sdu

trebuie sd-l transmitd fiului sdu,
cdnd acesta va avea 17 ani;Ieronim

creeazd, parabole, realizeazd

spectacole de teatru, regizeazd
filme, pentru a ingldui celor alegi
sd intrezdreasctr secretul teribil,
atdt de teribil incAt trebuie transmis

in forme posibil de receptat qi de

acceptat: ,,... din noaptea aceea de

c6nd m-a chemat

Generdleasa
lAng5 ea, nu fac clecAt asta: sd v6
vorbesc despre ce mi-a destdinuit
ea. Dar pentru ctr am jurat, nu le
pot-spune aga cum mi-au fost spuse

mie cti limba de moarte, ci le

destdinuiesc in parabole si legende,

in

anecdote

pi imagini..

(290).

Hildegard.

Cunoa;terea, fie gi numai partiald a

acestui secret, determintr intrarea in

SECRET
Aqa cum

normat

oglindd, adic[ iegirea din timpul

il

defineqte Nae Ionescu,

secretul reprezintd legpa interioar5'

principiul dinamic ce std la baza

tntaiParii gi de aceea, in Planul

el

trebuie
vielii'
al
surprins;ca resoft lduntic
intimp
9i
secretul premerge trecerii
spa{iu (oP. cit., 54). Pentru cel
nepregdtit sd-l primeasc5, secretul
esie devastator; de aceea trebuie

cunoagterii metafizice,

pdstrat

;i

transfigurat;

la el

are

acces oricine, dar, numai cel iniliat

il cunoaqte integral, in starea lui

originar[. Ieronim (Unif')

este

depozitarul unui secret caPital Pe

care i l-a incredinlat Generdleiasa

in

spa{iul memclriei pure,

simbolizat de cdtre Generileasa

Calomfir; ea cunoaqte toatd istoria
neamului, este un reper pentru
ultimii, descendenli, iar moartea lui
Antim ?nseiamntr reglsirea

drumului spre. origini: la capdtul

scErii spiralate il
Generdleasa.

asteaptd

biblioteca a fost risipitd in urmd cu

de ani, servitoarea

doudzeci

gchioapd a murit de mult; .cu

fiecare zi, casa Zerlendi se
transformd in ruind, iar in final,
copilul Hans afirmdlcu senindtate

cd

se .nu,me$te $tefan. Aceastd

descompunere a spafiului in care
i-a fost revelat secretul este dictatd
de chiar legea. interni a vie{ii:
manuscrisul ii era , destinat ,in

qi el
trebuie sd-l sublimeze (in nuvela pe
exclusivitate naratorului

care

o scrie), ca qi

Ieronim.

Secretul nu poate fi decdt vag

formulat in idei, qi atunci igi pierde
puterea de a revela misterul lumii,

de a deschide drumul etemit.dtii

pentru individul ales. C6nd Egor
(DCh) incearcd sd facl publicd
taina strigoiului, el este condamnat
definitiv la nebunie, fixat intre, viatE
gi moarte. Orice secret se ap5rd, se
camtfleazd in realitatea banald sau

in

amnezia colectivd, ca in
$an;uile, unde bdtr6nul nu trebuie

sI glseasc5 o comoard strdveche, ci

in memoria
colectivd ideea existentei ei.
doar sd inoculeze

Secretul doctorului Zerlendi

(SDID ucide pe ro[i cei rrei SEMN
temerari care incearcd sd-i pentru Eliade, cuvAntul semn
descifreze manuscrisul. cand defineqte in{elesul particurar pe
personajul-narator aflr acest secret ' care il pot
cdplta lucrurire,
al evaddrii din istorie, tot universul intamplirile, ou*.rii
etc. El spune
intrd in disolu{ie: d-na Zerlendi
;i cd semnele au alt inleles pentru
Smaranda nu-l mai recunosc, fiecare fiintd; ele averi;eaid,

-__, ,q

ascund, sau reveleaze, anun![;

chiar dacl semnificagia lor nu este
perceputS, ele conlin o alarm[,
ffansmit o neliniqte, un Presentiment, ca in situalia unui personaj
din Podul care intreabd cu emolie

,,,Ce

zice'l Ce zice?"; el

este

fermecat de lectura unei fete;

care

Pe

ascultd toatd lumea cu

incintare, fdre se inPleagd cineva

despre ce este vorba. Semnele sunt

camuflate in banalitate 9i inlelese

doar de cei cdrora li se adreseazl,
Sau de cei care i;i dau siftnla sd le
pdtrundil sensul, aga cum sPrhe un
personaj (din La unbra-..): ,,"' ar fi
vorba despre'nigte semne care ni se

fac, gi Pe care unii'din noi le

ghicesc [...]; ni se fac mereu:emn:

de tot telul. Deschide ochii 9i dd-1i

silinfa s[ le descifrezi'"' Pentru

Valentin, din aceea;i nuvel6,
disparilia misterioas[ a unor
camioane constituie semnul intrdrii

intr-o alti dimensiune a timPului;

el descoPer[ intdmPldtor acest

semn, pe chnd alte personaje inva15

semnele Ci aPoi le cauti; de Pild5'

Aldea (din Pe str. M.) a{ld de la

Abdul semnele care indicd Poarta
de lumind sPre alt univers, dar
Zahaia FdrAmd, singurul om care

mai cunoaqte aceasti^ intAmPlare,

nu qtie desPre ce semne este vorba,

cdci pentru fiecare existd alte

semne care nu Pot fi cunoscute 9r'
mai ales, Povestite.

in

roase intLmPldi care Yestesc

viitorul; Printre semnele care
anunti moartea, Sim.

Fl'

presimtO cd iubirea reprezinti o

cale, degi nu gtie unde duce; faptul
cd solia sa, Ioana, l-a cunoscut mai
intAi pe Ciru Partenie i se pare a fi

Marian

aminteqte qi ,,deschiderea de la sine

un

a ugilor"". $i in nuvela DaYan,

apare acest simbol ca semn al

trecerii in altd lumo; Personajul

vede o qd intredeschisd qi mai
tirziu inplege cd este vorba despre
poarta mo{ii sale. De aldel,lui i se
ara$ o serie de lucruri la care

il intAlneqte

ceilalli nu au acces:
Jidovul rdt5citor, intrtr

pe

in grldina
izvorul
din
qi
bea
paradisului
realit5lii
ordinea
memoriei, iar in

unanim cunoscute, se schimbd

infirmitatea de la un ochi la altul;
anchetatorii s[i cautii explicalii
logice, ei nu in[eleg ;i nu accePti
intdmplirile Povestite de cdtre
Dayan, duPd cum il avertizase
Jidovul rdticitor: ,,.'. adu-gi aminte
de ce scrie Francesco da Barberino:
sed non omnia omnibus Posstlnt

/ - Nu

tot ce-am fdcut,

glossai.
iraduse visdtor Orobete, Poate fi
explicat Pentru to{f' (261)' Toate

avertisment

in

legdturd cu

sensul mistic al iubirii: ,,Md intreb

dacl nu existd gi altceva; ceva care

,sd plece tot de-aici, dintr-o

,

dragoste, dar care sd ducl in altd

parte.Mi-e foarte greu sd-gi explic.

Nu inleleg nici eu. S-ar putea,

Dumnezeu, de adevdr, de linigte,

de iubire" (Insula..., 82). Apa.

deline calitatea magicd de a reda

fiinlei putinla rena;terii qi, de

aceea, Setea exprimd o ndzuinfd
secretd de anulare a experienfei, a

durerii, care derivd din condilia

istoricE a omului. Seiea tope.ste
fiinla, .o readucb la . starea
impersonald, nediferengiatd, de
sdm6nld.

totugi, ca sd mai fie o ieqire, pe cilre

in TIR"

noi n-o vedem. Faptul acesta, cI tu

ne-ai intAlnit pe amAndoi ar putea fi

soba mortulur, simbol ce revine

obsesiv in majoritatea religiilor gi a
miturilor: ,,apele potolesc setea

un

semn,

ar putea

semnifica

ceva..." (I, l5).

ln

majoritatea cazurilor, semnele

avertizeazd in legdturl cu o
posibild evadare din timpul
realitilii istorice; pentru pandele
(19

t),

revelalia ctr Orfeu gi Isus

il va
indruma spre spa(iul libeftAtii
transmit un mesaj asemdndtor

absolute; ip

nuvela

lCD,

ascensorul, vtrduva de la etajul 21

sunt semne ale devenirii intr-o altii
ordinedecdt cea cunoscut5; pentru

personajele lui Eliade vorbesc

despre semne cate. aYeltizeazA

Eusebiu (19

u.rrptu destinului Personal; $tefan

Viziru (NS) gtie cI nimic nu este
'int6mPl6lor in lume, 'cA toate

confirmare, iar pentru Gavrilescu

q*g} nucii din curtea figdncilor
reprezintii un semn al ispitirii.

t);

trandafirii gdsiti in

fala uqii sunt un semn

.de

Eliade vorbegte despre

mortului, ele il dizolvd, il

solidarizeazl cu seminlele; apele
ucid mortul, anulAnd definitiv

conditia sa uman5, pe care infernul

i-o lasd la uir nivel sc6zut, larvar,
pdstrAndu-i asfel intactii posibilitatea de suferinti. in diversele
concep,tii despre moarte, defunctul
nu moare definitiv, ci dobdndegte

numai un mod ele.mentar de

existenfS; este o regresiune, nu o
extinctie final5. in a$reptarea
revenirii in cir.cuitul cosmic
(transmigrarea) sau a eliberdrii
definitive, sufletul mortului suferl
gi aceasti suferinli este exprimatil
indeosebi prin sete." (191)

lucrurile poarti mesajul devenirii

In

omului gi de aceea o avett\zeazd'pe

Ileana; ,,Priveqte bine in jurul
dumitale: 1i se fac din toate Pdrt;le

scrisese o pies5 de teatru despre

coborArea lui Orfeu in infern gi
descoperise cd destinul orfic se
aseamdnd cu cel al lui Isus, intr-o
noapte (tocmai noaptea in care el

semne. lncrede-te in semne'

Urmdrggte-Ie..." (I, 28)' El

credinPle

strdvechi romdneqti existd nume-

r30

SEIE;
Reprezintd o expresie a condiliei
umanet ,,cu c6t omul suferd mai

mult, cu, at6t e mai insetat

de

romanul 19

t,

Pandele, bare

iqi concepe fiul) este cuPrins de q

sete devoratoare qi totodatd de
gtoaza cd nu-pi va potoli niciodatd
Are viziunea unei fete
btonde (Euridice) care il indeamnd
la ticere, apoi Pandele uitd Pentru
mulli ani acest ePisod; el duce o
aceastd sefe.

via15 monotond, fdrd revelaqii 9i

fIrI curiozitate, Pdn[ in'momentul

in

care iqi reaminte;te de setea

cumpliti gi mai ales de frica ce a
inso[it-o. Aici simbolul def,rneqte
condilia de ini,setat a lui Pandele,
adicl fixarea sa in istorie qi in
suferinf5; cdnd el revine in locul in
care s-a Petrecut misteriosul
episod, dupd ce se iniliase in
tehnicile evadbrii, reu$e$te se se
elibereze de team[ ;i de sete 9i
trece in tirAmul libertd.tii absolute.
Supravieluirea sub imperiul setei
nu este nici moarte adevdratd,ruci
nemurire, ci doar, o stare
-care Eliade o
intermediarS, Pe

$te de latvd

subumand,
de
exPeienfe (Insula-'chinuitd
de stare se afld 9i
asfel
82). intr-o
(La
Gavrilescu
Pg.); degi avertizat
cafea, el cere
prea
muld
bea
sd nu
qi
iqi
Potolegte setea, b6nd
;i ap6

nume

direct din cand,

,,indelung,

gAlgAind, d0ndu-gi capul pe spate".

Sprb deosebire de Pandele, el iqi

satisface setea, intrd in starea de
disolu[ie qi in moarte.
in nuvela Dayan, Personajul bea

din izvorul memoriqi;

referiri la eschatologia

fdcAnd

orficd,

Eliade amintegte

in IsL cred- c6,

apoi are sentimentul cd se afld intr_o

uriagd sferl de metal , pe care
reuse$te s-o spaig5.

pentru vechii greci, dincolo de

moarte, in Hades se afld doud

al uitdrii (Lethe)
destinat sufletelor ce se
izvoare: cel

$i ieqirea din timp este asociati

in JD}L Zerlendi
_

unei.^.s{ere;

reincameazd, qi cel care Pqnegte

din Lacul Memoriei (MnemosYne),

pentru sufletele salvate de cercul
rejncamirilor (II, 1 87-193). Aceastd

viziune este reprezentatl $i in

nuvela mai sus Pomenitd. DaYan
este introdus

in grldina paradisului

;i alege izvorul din Partea dreaPtd,

cel pentru cei buni, qi i;i arninteqte
toate existentele sale anterioare.
Setea exprimd

vremelnice

gi

nevoie a fiinqei

continud . sX

se

manifeste chiar gi duPd moarte. in

camera Samb6, intr-un sPa[iu

epurat de exPerien[e Profane,
singurl setea ii aminteEte lui $tefan
de legdturile sale cu viala; in
pamera secretd toate funcliile
fiziologice sunt intrerupte, acolo
nu se consumd nimic, doar uneori
este admis un Pahar cu aPd de la
robinet.

acea clipl am avut senzaf,a preci.sd

cE sunt sferic, cd am devenit o buld

impenetrabild, perfect imper_

. meabil5. Sentiment
plenar de
invulnerabilitate. Miturile referi_
toare la omul primitiv, conceput
sub formd de sferd, derivd din
aceastd experienld
4 unificdrii
curentelor" (246). Semn al
plenitudinii, aici sfera, evocd
impdcarea contrariilor. (v. OU,

BALENA,

COA{CIDBNTIA

oPPOSTIORUM)

SPECTACOL

Ritual superior de reconstituire

lumii

'in datele ei

bsenfiale,

camuflate in simboluri gi parabole,

spectacolul de teatiu preocupd cele

SFERA

Cu predilecfie sPa{iu al migcdrii,

sfera simbolizeazd autonomia,
perfec{iunea pi izolarea; imagine a

oului cosmic, sfera nu Po-ate fi

sfdrdmatd decdt din interior. in NS;

$tefan resimte cu

reunrtlcd cele dou[ fluide care

alcdtuiesc fiinga 9i atinge starea
prefecti, de la inceputul lumii:
,,in

'disPerare

teroarea timpului: el se sirnte inchis

in burta mistuitoare a unei balene,

mai multe dintie personajele lui

Eliade; gest de imirare a divinitdlii.
ca gi ritualul, spectacolul de teatru
propune o recuperare a faptelor
arhetipale, adicd

o incercare
intoarcere la origini, deci

de
de

prin esenta sa
magic6, spectacolul are rol
salvator; in romanul 19 ! Ieronim
Thanase initiazd o tabdrd in care
renovare a fiin[ei.

pregtrtegte un spectacol de teatru

experimental, dar aici vin si
oamenircare vor sd se vindece, iar
Pandele glsegte drumul spre

eternitate, trdidd experienla

spectacolului ca pe un exerciliu de
anamnezd. De cele mai multe ori,

spectacolul exprimd

o atitudine

donquijotescd (de ucidere a fricii

de moarte, prin fixarea in

intimitatea mortii) sau de

neimplicare, privind ,,tot ceea ce se

petrece in lume ca spectacol...

Reducdnd "tdate dimensiunile

timpului Ia clipa prezentd,

spectacolul cuprinde esen(a lumii,
sau cum spune un personaj,

adevdrul.total, adicd

i"

""", ""dupd
este dAt sd cunoaftem numai

moarte: ,,... arta, gi in special

teatrul, spectacolul, ne reveleaztr
acest adevlr ?n tot .ceea ce se
intdmpld in jurul nostru; gi mai ales
in tot ce n-e putem imagina cd se
intampld, in fond, teatrul, ca
;i
filozofia, este o pregdtire pentru
moarte. Cu deosebirea, pentru
mine capitbld, cd spectacoldl,
anticipeazd revelalia mortii, pentru
ifi aratd toate acestea aici, pe
p6mAnt, in viafa de'toate zilele.:...

cd

(Unif.,288). Sugesrie a realitilii de

dincolo de moarte, in povestirea

4., spectacolul se desfdgoard

dincolo de cortind, cdci marile
sensuri sunt camuflate.

Fdrd inceput gi fdrd sf0rgit, cdci

fiecare gest exemplar contine in

sine sensul devenirii, spectacolul

reprezintd

qi un exerciliu

de

libertate interioard; semnificalia se

naqte in fiecare cliPd, universul se
transformd continuu, iar fiin1a care
participd la sPectacol (actor sau
spectator; ia parte la taina'capitala
a vielii: naEtere qi moarte (Incog')'
I

STRAN.I

in

multe tradi[ii, orice Persoanl

necunoscuti Poate fi un mesager'
un trimis al zeilor sau un str[mo$
reintors td origini, depozitar al unor

mistere, u.,

lri,tiut sau un

ale-s'

Eliade crepazd din imaginea unei

logodnice stdine o metaforl a

mo(ii, (Unif.); Manole Antim

clipa mo4ii Pentru a-l ajuta sI urce

scara spre etemitate; metafora este
anticipatd de avertismentul Generdlesei: ,,Sfrdin d, rePetil Generlleasa
cu o ugoard tristete in glas'
Manolache , Pentru un bdtbatntc\ o
femeie nu este sttdind. Bdrbafii

in suferinlS, adicl in condifla de a

cbuta mdntuirea: ,,Recdderea in
lume echival eazd' 1...1 cu lepddarea
de bucuria contemPlativd 9i cu

Stidina;i atunci in orice caz,ePrea

tArziu. $i despre asemenea intdlniri
e bine sI nu mai vorbim..." (286)'

suffiRINTA
Sentiment care defineqte conditia

si

in

planul realitiitii

si

sublimeazl momenrul inA,tarii prin

intermediul mo4ii,

evitdnd

intoarcerea in duratjl, rec6derea.

pozitiv" gi salvator. (lvIER" 74-79)

strdine, sau mdcar din Provincie,

dar ea apare cu adevlrat doar in

intdlnesc o singurd dati in viali

implinirea

,durerea dintr-o stare negativi intr-o

experienll cu un conlinut spiritual
exPunere

Eliade,

suferint5, iai" protagoniqtii eviie

marele merit cd a valorizat

suferinla, adici a transformat

lui

irrbirea inseamnd cdutare

demoniace gi care vin ca rdsPuns la

gre,selile omului. Creqtinismul are

Nae Ionescu face

ln alt sens,'suferinla are gi funclie

iniliaticS;
Birig (NS), torrurat in
.
temnitele'comuniste, bolnav gi
condamnat la moarte, descoperl
poarta eternit5fii; desiinul sdu
ilustreazd at6t sensul suferintei
christice c6t gi pe cei al ndzuiniei
ancestrale de renovare prin torturd

de la ideea ctr omului, sPr'

;i boaltr. Eliade subliniazd in,

nenumdrate rdnduri cI, in

iubirea presupune indllare, iar cAnd

rodul este desdvnrqit, fiin1a recade

are o valoare rituald; prin ea, omul

preluarea' suferinlei: sufletul, care

se indumnezeise Prin difuzarea in
Dumnezeu, recade in omenesc, act
de durere care corespunde tocmai
actului de-durere al crealieiin taina
nunlii" (op. cit., 177). Iliade preia
aceast5 interpretare, dar adaugd, de

'9i viziunea
cele mai multe ori,
buddhisti, in conformitate cu c3re'

134

actor, ca Petru Petrovan, este poet,

devenit actor din deznddejde
(Incog.).

suferinfa, bdtr6nelea gi moartea; in

majoritatea operelor

in

deosebire de diavol, i-a fost dati

calea mdntuirii, dar gi suferinla;

aqteaptd intreaga

Matei Dominic se reintoarce la

condi(ia profanl si- regisegte

lumea
arhaicd, toate suferinlele sunt
suportate deoarece nimeni nu le
consider6 intAmpldtoare, ci efecte
directe ale unor for{e magice,

pldteascd P.Irn sufein{d.

interesanti asupra Cdderii, pornind

'exceplionald, veniti din

linuturi

.inchisoarea timpului; ?n Tinere[e...,

unei reguli - gregeli Pentru care

omul siu colectivitatea trebuie sd

femeie

via1tr o

suferinEa conduce la eliberarea din

uman[, suferinla, duPd cum exPlicd

EliSde, este justificati pentru omul
arhaic: ea are o cauzl Pi un sens, Pi
.anume uitarea zeului, incdlcarea

societdtile tradifionale, suferinfa

accede

la sfinlenie;

durerea,

tortura, moartea preced reinvierea

intr-un trup nou (IVI\A{,291).
.

Gavrilescu GASgJ qi Leana (CD)

au conqtiinla unui pdcat ancestral si
igi considerd existenga ca pe o plati

la vina uitatd; ei au o

perceplie

$ARPE
Semn aI renagterii, al infininrlui si
al dedubldrii, demon Si virtualita;e

a focului (in Ng-Veda), bazA a

Iumii, zeu htonian, agezat la
originea oricdrei cosrnogonii,
qarpele este considerat de cdtre
Eliade gi animal lunar, fertilizator
gi etern,: ,,Relaliile dintre femeie gi

insi ele nu
pot fi in nici un caz explicate
$arpe sunt multiforme,

global printr-un simbolism erotic

simplist, $arpele are semnificatii

multiple $i, printre cele mai

importante, se cuvine si

considerlm regenerarea sa. $arpele

este un animal care se transformd...

(TIR" 166) Fiind o epifanie a lunii,

;arpele controleazl viala ritmicd gi

devenirea femininl: ,,Acelagi

simbolism central de fecunditate si

de

regenerare supuse

lunii ,i

distribuite de astml insu,si sau prin

forme consubstanfiale (Magna

Mater, Terra Mater) explicl

prezenta garpelui in iconografia sau

arhaici asupra suferinfei.

Ieronim Thanase gi, trupa sa de
teatru retrdiesc suferinta colectivd
de la Buchenwald pentru a gisi
libertatea inteioard.Numai actorul
poate sd exprime mijloacele

riturile Marilor Zeiqe ale fertilitdlii

universale. Ca.atribut al Marii

Zeile, ;arpele iSi

plstreazd

caracterul lunar (de regenerare

ciclicl) unit cu caracterul teluric...
(id., 167)
Spirit al addncurilor, reprezentAnd.

eliberdrii, pentru cd un adevdrat

135

-l
-*TY-**.r!!t
dreptul

fo4ele necontrolabile ale naturii,

garpele este totodati 9i cunoscdtor

ci gi a propriei lor
prostii. (TIfi'.270-271)
. Pentru cregtinism, garpele reprezintd ispitirea qi viclenia, fiind o

al secretelor, izvor de inlelepciune'

Av0nd legituri magico-religioase

cu apele, el este socotit adesea un

spirit acvatic Protector, asociat

ploii fertilizatoare - $arPele cu
pene, simbol al norilor 9i al
curcubeului. (id)

Animal magic, salvator

sau

duqman al l'omului, garPele este,

dupd cum spune Durand, un

,,recensdmdnt comPlet .al
posibilitdlilor .naturale"'6, dar
atributul sdu simbolic dominant
este dat de sensul transformdrilor,
echivalate cu timpul 9i curgerea

ipostaza de uroboros garpele care-gi inghite coada - el

sugereazl vegnica Prefacere a

lui; in

mo4ii in viali ;i invers, infinitul'

sensul dumnezeirii qi imago
mundi. Prototip al rolii zodiacale,
emblemd a materiei in continud
transformare, dar 9i simbol al lumii

limitate
cercului

Prin evocafea imaginii

-, uroboros

a fost Pentru

primii alchimigti greci 9i semnul

dispariliei rirateriei,,,compozilia
care este in intregimea ei devoratd
' qi topitS, dizolvati 9i transformafi

prin fermentagie"".

De asemenea, galPele este

qi

obstacolul de care se loveqte omul

in clutarea absolutului; el apare in
multe mituri capaznic al Arborelui

- Aici,

eternitate nu doar din

la

cauza garpelui,

'

transfi gurare a diavolului.

ln

opera

.artisticl a

lui Eliade,

simbolul aPale doar cu sens mitic,

ca duh al aPelor, fixat in illo

rcmpore, ca mire etern ;i
dezamdgit. Scriere de tinerele,
romanul $. imagineazl' o

intAmplare stranie la care participd

un grup venit sd Petreacd o noaPte
la mAndstire qi Sergiu Andronic, un

t6ndr misterios, rdsdrit ca din

pdmAnt. Acesta din urm5 iniliazd
un joc de gajuri 9i, trePtat, ii
cucefe$te Pe toti; el sPune lucruri
ciudate, cunoa$te Povestea desPre
moa,rtea Arghirei, frumoasa din
lapte, gi afirm[ cI are sentimentul
cd a trdit continuu in acel loc, de la
inceputul milndstiii. Simte tulbure
apropierea unui qarpe qi,inainte de

miezul noPtii,

ii

[iPnotizeazd Pe
to[i. agezdndu-i intr-un cerc magio,'

in mijlocul cdruia cheamd qarPele

qi ii vorbeqte, mai exact aJld cd'
,,dobitocul blestemat, rdmas fdrd
soa{6" a venit la nunta Dorinei
(logodnica lui Manuild)' Toli au
vise semnificative; Dorinei, visul ii
reveleazd cd gste mireasa moartd a
ce se
;arpelui gi ea Pleacd, i4datd

treieqte,

Vie,tii, ca ,,adversar al nemuririi",

dbpi Ghilgameg gi Adam Pierd

r36

in

insula din mijlocul

g4rpele apare ca spirit al

mormintelor, revenit in lumea
celor vii, ca str ceard un suflet:
,,Cine qtie cine nu are odihnd pe
lumea cealalttr pi a trimis ,u.p"i"

Ssta necurat atet de <Jeparle, tocmai

in

casd..; Numai sd nu mai ceard si

pe altcineva., Sd nu mai ceard vreun

mormdnt, ctr sunt gi semne din

astea... (181) garpele igi cautl
mireasa pentru a rupe blestemul
despS4irii lor; mire gi stdpAn al

un Farpe mare qi sur, ale cdrui

mi;cdri molatice intre{in starea
generalS de. transl: ,,CAnd se
apropie de lacul de lumind, se opri

o clipd

amefit. Apoi se indrepri

legdnat spre Andronic. paicl
lumina lunii il vrdjise si pe el, cdci

se tAra acum cu o gralie

gi fiecare noud
impletiturd ii infiora solzii
somnoroasd

intuneca{i" (179). Sub imperiul

lunii, vriji(i de descAntecul lui

addncurilor, el trdiegte la nesfArsit

devenirea prin nunttr pi moa.te; ia

halucinatorii; garpele rdscolegte

interdictia de,a nu-i rosti numele si

de atunci revine periodic pentru a

complexele fiecIruia, ia forme care

ilustreazd obsesii ad6nci. l:iza are
in.minte o roman{d (,,in pdrul meu
odatd blond lE
o guvigl

inceputul l,umii, el pi-a pierdut

mireasa care nu a qtiut sI respecte

recupera experien{a rahte;

povestea despre fata Moruzegtilor

(Arghira) reprezinttr o astfel de.

revenire; fata' este adusd la
mdndstire, qi dupd trei zile, moare

in chip misterios. Dorina este

pregdtiti prin intermediul visului si
igi amintegte experienfa arhetipald;
ea igi invinge frica, ajunge in insuld
gi respectl interdic[ia.

Conform credin(ei populare,

$arpele intors din mormdnt bea
Iapte sau vin indulcit cu miere,
simboluri ale viefii profane, d5ruire

de cei vii pentru a-l imblAnzi,

pentru a-l reintegra in lumea vie.
Andronic bea viri cu ldcomie,
uitdnd de sine, ca in somn, gi apoi

lacului, unde o agteaPtd Andronic,

sdvdr;e,ste

intruchi Parea garPelui.

colectivd; el aduce

au

stdri

argintie...") care o face sd se

gdndeascl la imbdtranire si
degradare gi de aceea pentru ea
sarpele se transfigureazdin fisii de
lumind, care ii trezesc melancoliile
doringele, apoi devine o
nefireascd sdgeatd de,came. pentru
Dorina, sarpele inseamnd chemare,

gi

groazd ;i dezgust: ,,Dorinei i se

pdru c5' garpele vine de-a dreptul
spre ea gi o subitd teroare lud locul

vrajei dinainte. Ca ;i cum s-ar fi

trezit deodatE in fafa unui lucru cu
neputinti de privit cu ochii, a unui

Iucru groaznic gi

prime.idios,

neingdduit vretrnei fete se{ vad5.

Apropierea ;arpelui ii sugea parcd
rdsuflarea, risipindu-i sAngele din
vine, topindu-i camea intreagl intr-o

un act de
in

Andronic, toti

hipnozd
hora fetelor

groazd, impletitd cu

137

fiori

necunoscu[i, de dragoste bolnav['

Era un amestec straniu de moarte

-si

respira[ie erodce in legdnarea

aceea hidoas[, in lumina rece a

reptilei." (l7g) Sub

imPre-sia

recenti a jocului cu gajuri'

cAnd

vlzuse ceasul lui

Stamate' cu acest
qalpele
Vladimir asociazd

obiect: ,,Un cadran de

ceas

fosforescent, care se fdcea tot mai

mare qi mai mare, PhnI ce-l orbi cu

luminile lui verzi, Iundre; qi in

mijloc, qarPele." (ib) Aqadar' '
transformarea, teroarea

chemarea

morlii ;i

iubirii, timPul insuqi'

de

garPele-ceas sunt
semnele magice Pe care le PerceP

sugerat

oamenii in intimitatea 9i sub vraja

qarpelui.
3irnUot al seduc,tiei 9i al inl5nluirii'
saroele fascineazd ;i induce sensul

'metamorfozele devenirii

' El
sacru'
loc
irnui
fo(a
aici
reprezinti
si

este sPiritul teluric Si stdPdnul

apelor, un oryPhalos al insulei 9i
memoria g'eneralX, totodatd;
qi
oracular gi inspdimAntitor, vrdjit
'ispititor, el reuneqte chiaf sensurile

viefii.
in alte scriere (Nopf'")' garpelg
aDare ca marele zeu. ddtltor de
v'iatd, SarParilia, Marele $arPe'
duhul adormit al lumii, care nu
trebuie deranjat de om; duPd ce

cineva ucide un qarPe, timPul

este bulversat, iar Personajele

p[trund ilrtr-o altl dimensine

temPorald.

secreti, $tefan ptrrea intinerit; el

TABI.oU

picta magina, adicd

Imagine investitd cu puteri magice'

9i

mistere'
introduce

iegirea din labirint, cdci pictura, ca

fiin1a intr-un univers atemporal' In

Inaog., Zamfira Darvari Picteazd o

orice art5, inseamnd crearea unei

lumi subiective, in care tirnpul

pdnzd uria;d, rePrezentdnd o

iemeie tAndrd (Zeila) 9i vinde
tabloul lui Manole Antim, doar
pentru un an; duPd ce sorocul .-se

profaq este

de toate zilele' Revenea la

cel
suprafald, de undeva din

strlfundurile fiin1ei mele, un alt eu'

cel adevdrat, fdrl griji, flrd dorinfi '

fdr[ amintiri, chiar' Faptul'acesta

mI imPresiona indeosebi: cd
pict6nd, nu mai aveam amintiri" (I'
ZO). Cana revenea din camera

r38

(II,

o inlelepciune inferioar5"

366). $ansa regdsirii'tatdlui,

prin
,

TATAL
Reprezent6nd autoritatea tradilional[ aflat6 in Conflict cu fo4ele

Bonnard qi Promite sd revinl Peste

incl un an, dar irnbdtrAnegte brusc
qi intrd in uitare. Atita vreme cdt
tabloul este expus, privit, cunoscut'
pictorila este nefiresc de thn5r6'
trlieEte in admiralia celor

beatitudine. Parcd nu mai eram eu'

produc

Tatil, provoacd o cnzd

in urma cdreia ipi fac aparilia RIul

qi Patimile. AzvArlili afard din
Pleroma, S,ophia gi crealiile
aberante pe care le prilejuise

revela[ia

.cunoagterii

mAntuitoare o au doar pneumaticii,

implinegte, 7-amfira i;i ia Zeiga'

oferind in schimb Picturi de Iser ;i

"u
"a"i
cart ii Privesc oPera' Egor (iXh)
' i;i abandoneazd qevaletul in iarbd
;i se lasd fascinat de Portretul
bhristinei; igi pierde independen{a
si linistea' el este atras in coridorul
- intunecat al mo4ii.in romanul NS'
in
$tefan Viziru, se izoleazd'
camera secretd qi PicteazS, iar
acestd preocupare ii dI sentimentul
cd trdiegte in Prezent, ca sfingii:
o
,.Simgeam o mare lini;te, aproaPe

abolit.

cunoa$te pe
:

eliberlrii sale din timpul istoric,

pregltindu-sg, de fapt, pentru

pictura reYeleazd
iascineaz[. spiritul

imaginea

innoitoare, imagine

,,transcen-

denfei ordonate"", tatdl este

modelul gi obstacolul totodatd:
intr-o proztr de tinere[e (Tatdt),

dupl ce fiul

cunoaqte durerea

tatElui pi igi lnfrdnge invidia fa15 de

pozifla lui privilegiatA, el o ia pe

'

calea' tatdlui,ii urmeazi modelul gi

intrd in resemnare.

Misterul cdut5rii tatdlui, in sens

gnostic, face obiectul mai multor
scrieri. in Ist cred-, Eliade prezintii
conceplia lui Valentin (,,cel mai de
seamd gnoptic") despre existenta
rdului in lume ca despre o dramd
provenitd din insdgi .natura
dumnezeirii:,,DupI Valentin, Tatiil

- Primul Principiu absolut

transcendent - este indivizibil

ndscufi din elemente spirituale

emanate de Sophia gi intrate in
respiialia Demiurgului. in romanul
19 t, Niculina este comparatd cu
Sophia; ea i;i cautl tatll cu
disperare, recurgind la toate
mijloacele .pe care i le oferd
destinul, dar nu-l glseqte; fiin{5
pneupaticd, menitii sd se inalle , ea
descoperl poarta spre etemitate, in
haosul pe care il declangeazl
cdutErile ei. Albini (anchetatorul
comunist) spune cd Niculina, care

a vrut

sd-gi cunoasci tatdl,

introdus, ca si Sophia dezordinea,

sufeinla;i pdcatulinltme, clci ea

seduce pe toti cei care ar putea
s5-i ofere informalii, produee
scandaluri gi anze. Laurian
Serdaru, ajutat de Niculina, igi
gisegte tat5l (marele scriitor

ii

gi

A. D. P.)

gi

experienfa

Ci impreund trdiesc

-eliberdrii de

incomprehensibil. El s-a unit cu

solia sa, Gdndirea (Ennoia), ;i a
zdmislit cele cincisprezece perechi

teroarea istoriei.

de eoni care, Iaolaltd, constituie

Pleroma. Ultimul dintre eoni
Sophia, orbitii de dorinla de a-l

TEI

Simbol eminescian,
embleml

sub

devenit

spiritualitilii rom6neqti,

[n nuvela I., un personaj spune:

,,teiul nu-;i va mai scutura
niciodatd florile. Nu pi Ie mai poale
scutura.E'al nostru gi ce-i al nostru

timpului religios". Timpul sustras

duratei este numit de cdtre Eliade
.

nu-i in timp, nu are duratd...l'

,,timp hierofanic", clci cuprinde gi

dimensiunea mitic6, dar gi pe cea
religioasd sau revelatoare:

TIMP

,,Termenul timp hierofanic 1...)

acoperd realitdli foarte variate. El
poate desemna timpul in care e
cuprinsd celebrarea unui ritual ,si

Simbol cu numeroase semnificafii,

care, prin aceasta, e un timP sacru,

pentru a cdrui infelegere cred cd

trebuie sI pomim de la concePlia

adicl un timp esenfial diferit

(244).

lui Nae Ionescu, filozof

qi

metafizician, profesorul lui Eliade;

el considera cd eternitatea
depdqegte durata, pentru cd ignord

timpul; crealia divind

PresuPune

intrarea in actual gi in pienror gi de

aceea singurul mijloc de evitare a

de

ii

urmeazd. El
desemna
indirect
recuperat
mitic,
fie
timpul

drlrata profand care

poate, de asemenea,
printr-un ritual,

fie

realizat prin

repetarea unei acliuni inzestrate cu

un arhetip mitic. in sf0rgit, el mai
poate desemna ritmurile cosmice

(de pildd, hierofaniile lunare), in

in care aceste ritmuri sunt
considerate revela[ii [...] ale unei

aievea, ill,,tn..i, sub

ochii

gioase, dar mai cu seamd cele care

contempmn crr rrr.clc evenimente

celebreazd sfArpitul si inceputul

anului ascund intenlia de situare a
omului intr-un timp anistoric, prin
convertirea duratei in timp etem:
,,O dati pe an deci, timpul vechi,

credinoiojllor, lirr. un crestin

adev[rqt trehrric sd se simtl
tnnsist1ileo,

tlcr xrrccu

timpul tcofhnlc

li

rcpetAndu-se,

rlcvine prezent..,

Aceast[ aflrmnlic irpirre in TIR

(359),' dar l:lirrrlc rcvine cu
precizdri gi ln nltn ogx.rc; el afirmd
cd superiolllntt:n crc6tirrisrnului in
fala religlilor ltdntitiv(: consrd in
faptul c! rnonrlerr lrri Isus se
petrece tn lllollr,, r.stt.. deci,
ireversibilI pl tle nt,rt.rr o irrlrlarcere
in illo tempntl rrrr rrrrri cstc cu
putintd (NM). tlpeftrrrlil t.rc;r i nului
este ctr Isun

ceea ce

vtl v$ltl u rkrrrir oard,

vo puns r,a;rflt tirrrpului

efemeritSlii 9i a timpului il
constituie situarea in Dumnezeu,

mdsura

istoric. Dar ncortt rf6t,pil porrrc irvea

loc in oricc m(tmFnl rrl prr.rr.rrttrlui,

inainte ca el sd fi creat lumea".

Pentru Eliade, recuperarea actelor
arhetipale inseamnd intoarcerea la
momentul de dinainte de naqterea
timpului, intr-un spaliu imuabil, qi

sacralitdli fundamentale subiacente

Cosrnosului" (TIR" 355).

0 tttteprrl o rlrrtr.l cu
primii credlnclnpl,,; rrlrulirr,

epurat de timp,.de Posibilitatea

devenirii, adicd intr-un timp mitic

semnificative

- illud tenpus.

Omul arhaic sacralizeazd timpul. prezent Printr-un

ritual de recuperare a cliPei de la

inceputul lumii, pe cdnd fiinla

cre$tina chiar devine cQntem-

Pentru mentalitatea primitiv5,

timpul nu este omogen ci con{ine
momente faste gi nefaste, momente

;i lipsite de sens.
Marele Timp se strecoar5
fulgerdtor in durata profanS;
momentele magico-religioase Pot
fi aduse in prezent prin ritual, prin

repetare simbolicl,

pentru creqtin existl gansa de a

situa in prezentul

porand cu [sus.

in

societ5lile primitive, timPul

profan, supus duratei, Poate deveni

timp sacru, cdci omul arhaic ,,are

deschidere permanentd

asuPra

in timP ce

lui

se

christic:

Christos, moArtea $i
invierea sa nu sunt doar
comemorate in timpul slujbelor din
SdptdmAna Mare; ci ele se Petrec

,,Patimile

140

c5ci,,traneformnrFH'l'lrrrprrlrri in

Eternitate

creqtinul esto contFlttlrilr,urr lrri lsrrs

qi totodatd impllent tt tntoric (IS,
213).

in lumea arhticlt, ttf[,e

tn illud

hrr,r,Jirrt r.stt:

tempwt rr rlrnclrirlr.rc
asupra eternltd;ll, dar Ft rr(.(:

evenimnt istorlc, pflrr fnplrrl t lt s

$terge monot()nla

lihn'lcl

anihilate" (TIR, 366). Crectinp

intr-un timp ciclic, intr-o periodictr
destrdmare a universului urmatll de
rena$tere reflectd dorinla adanc5 a

omului de a se situa mereu in

centru qi in-etemitate. dar mai ales
nddejdea intr-o regenerare totald a
timpului, ceea ce ar suprima timpul
profan gi ar face posibil5 instalarea

unui prezent etern. Nostalgiei

paradisului ii corespunde o
nostagie a etemitlgii (TIR, 371).
Ndzuinta omului de a regdsi timpul:
paradisiac echivaleazd cu aceea de
acest
ideal nu este numai cregtin: in sens
mistic, Dumnezeu se afld dincolo

aJ gisi pe Dumnezeu, iar

de timp, gi de aceea Meister

Eckhart spune cd ,,nu existl

obstacol mai mare in calea unirii cu

Dumnezeu decAt Timpul.. (IS,

rr

produs ln tlmp,,,tFptFrlItil (,
rupturd a tlurulol ftt,ulrurr, 1r o
invazie a Mnroltrl 'l,llt;r,, (,l,tR,
362). Repetaron (pcrhilll(,E xnrr

trecutul, memoria evenimentelor

non exemplare (pe scurt, istoria in
sensul actual al cuvdntului) sunt

I I 1). Timpul istoriei este opresiv si

rlureros. ,,Pentru Buddha, ca de
irltlel pentru toati gdndirea indiand,

existenta umani era destinatd

srrlbrin(ei prin faptul insugi cd se
tlcsfilgura in Timp" (UwIVI, l4g).

rrrr)

1l rr.rrrhrle

in prezent timpul nregll pl l,ellgior,

Aceastd rcpotlll t,EEllF,r,H.h

timpul. Toato coranunlllF relt

I )irr lrcest motiv, timpul profan

este
rt'prczentat prin roata existentelor

I'lt

conqtientizeazd originile

gi in general Prin tot ceea ce

sugereazd migcarea circular5;
ieqirea din istorie, eliberarea de
tegea karmicda constituit o dorinli
constantd a omenirii de la
societdlile' Primitive la lumea
modernd. intoarcerea la origini

pentru a reintegra

starea

paradiziacd, recuperarea memoriei

o.iginut", efortul'cutezdtor al
cregtinilor de a salva evenimentul
istoric revelator - toate acestea pot
oferi cdi de ieqire in etemitate.

rdmanand totodati in
" cel al lnvierii
istorie, in timPul de duPd moartea

NS; $tefan Viziru

acfiune eroziv6. Toate personajele

lui Eliade sunt P(eocuPate de

ridicd deasupra timpului; revenirea

la

imbdtrdnire, diminuare a memoriei

gi moarte; Dominic Matei caPdtd

dreptul la regenerare Pentru cd
accidentul se afld sub incidenla
clipei sacre (invierea) ,si revine la
sa Profand cdnd iqi

labirintului, iar prin

imagine a misterelor,

clci

decoperd

ascunde, care invdluie. in opera lui

aceea hotir5gte s5-l'

ignore; el se regdsegte Pe sine, ia

cu4ogtintd de fiin;a lui Plenard qi
incepe sX trliasclin timpul cosmic'

Devenirea istoricd, oPresivd

9i

dureroasd, trebuie sd fie o preghtire

pentru marea evadare,

cdci

iabirintul timpului profan poate fi

mai degrabd traversat in timPul

vielii,' decdt duPd.moarte, cind

Dante, trandafirul alb

si

personajului; ei ii apar, dupi cum

igi dorise, unul in m6na dreaptd qi
altul pe genunchi, intr-un echilibru
iristabil. Cel de-al treilea trandafir,
semn al morfii, este mov ,si apare pe

cum nu mai vlzuse decdt o singurd

dati p6n5 atunci, il intimpinl in

mijlocul paginii. il luA in man5

fericit. Nu credea cd un singur
tr-andafir poate imbdlsima o camerd
intreagS. $ordi mult timp. Apoi il
agezd l6ngd el, pe marginea

este

imaginea sufletelor' m0ntuite,

,reflex al cercurilor dumnezeirii
;i

fotoliului, ;i-gi opri privirile

primei fotografii. Era

simbol al comunicdrii prin iubire.

Eliade transpune simbolul cu
sensul sdu mitic, de renagtere. ln

asupra

palidd,

decolorat5, aburiti, dar recunoscu

fdrd greutate casa pdrinteascd din
Piatra Neamt."(lll) Dupd aceea,
personajul se intoarce acasd gi

romanul 19 L, Eusebiu primegte

periodic un buchet de nouisprezece trandafiri rogii, venili din
etemitate, de la A. D. P., dupi
evadarea sa in spaliul libertdtii

moare, dar moartea sa incepe ca gi

intinerirea

(ii

cad dinlii), semn al

unei promise rena$teri.

"onaigu

142

de culoarea sAngelui proaspdt

anun{[ renovarea trupeascd

fotografia casei pdrinteqti: ,,Un

trandafir proasplt cules, mov, aqa

este

floarea cu treizeci de petale, care

timpului gi de

marcate de trei trandafiri, care

sugereazd .intinerirea ,si apoi
moartea; prirnii doi trandafiri sunt

aceasia,

iegirea din istorie; Anisie (NS)

ci si-ngura Problemd a
fiinlei o constituie' trecerea

'

(doisprezece), peste care se adaugd

o unitate, un lnceput.a
In Tineeep..., experienfa transcendental5 a lui Dominic Matei este

sAngele lui Adonis exprimd

sacrificiul, suferinla, renagterea ;i
iubirea ca dimensiuni majore ale
vielii (TIR, 281). De asemenea,
trandafirul mai este gi simbol al

in

camera Samb6, timPul nu are

sa: intinereqte gi. caP[ti viziune

generald asupra istoriei, clci el se

descoPertr cd

Semn al renapterii, ca orice floare,

se prelungegte sub o altd formd, de.

reguld vegetaltr; trandafirii ivi[i din

sentimentul cd a lipSit doar cflteva

ore; aceeaqi Problemd a eliberdrii
dg sub teroarea devenirii apare 9i in

absolute; qase dintrg ei se ofilesc gi

rdmdn treisprezece trandafiri; atdt
culoarea cAt gi numdrul simbolizeazd, viala rendscuti, cIci, cifrd a
Mor;ii in ctrrfile de taror,
treisprezece desemneazd un ciclu

al contemplafiei prin sugestia de

spaliu ?nchis, de recipient al
misterului, trandafirul este gi
floarea eroului mort, c5ci s-a
niscut din sAngele lui Adonis, pe
cdnd acesta agoniza; moartea
zeului reprezinti repetarea actului
cosmogonic; orice viali intreruptd
brusc, inainte de a se fi consumat,

el dispare c0teva zile din lumea

mtrsuratl de vreme' dar are

Christos, transceirde durata profantr

qi se plaseazd intr-un prezent etem'

'duratd cu toate consecinfele

TRANDAFIR

imbdtrdne gte brusc 9i moare'

negtiut de nimeni.
$i Dayan gdseqte ieqirea din timP;

asfel de cal6;
de un trdsnet in

sale.Caqi Fdt-Frumos din basm, el

se inal1i in etemitate 9i recade in

poarta etemittr{ii. (v. pi MOARTE)

valabil decdt Pentru istoria lui;

penlru lumea anului 1968, el

gtrseqte o

prezeqgul 9i la istoria sa
reprezintd revenirea la timPul
individual; el se intoarce acasS'ca
s5-gi trdiascl exPerienla mo4ii

fdrd s[ mai gdseascl weodatd

Crtrciun, dar acest lucru nu este

este lovit
noaptea de inviere qi devine
contemPoran cu lnvierea lui

el

fiin1a nepregltittr se poate rdt?ici,

legd-

decdt pn ciclu: de la Paqtg Pintr la

Dominic Matei (Personajul din

tinefiele...)

qi

turile cu ele, adicd atunci cdnd

ciclul regenerfii sale se lncheie'
Revenit in oragul natal ln anul
1968, iqi reglsegte starea' de
dinainte de renagtere, din anul
i938, ceci pentru Prietenii sfi nu
trecusertr decit cdteva luni;
intreaga exPerienld nu dureazl

143

in LTG, simbolul

TRET

Cifrd mitici, expresie

dintre.minte, suflet qi trup, reflex al

lumii' noastre tridimensionale. trei
este un simbol care revine constant

in

opera

aceleia;i armonii: ,,Sunt trei

sd-l

cI trei este cifra

int6mpldrii, a repetitiilor
cd

lemnul din care s.a f5cut Crucea

Mdntuitorului provine din cei trei

trei chelneri gi trei fete mascate,

iar pentru Adrian sunl aceia;i ;i

semin[ele

acelea;i. La rom6ni, soarta omului

este reprezentatd prin trei zdne -

arbori rdsdrili din

arborelui fatal,pe care Adam le-a

linut pe limbd inainte de moarte.

Seth prime,ste cele trei

confreiei gi pe cele ale eroului.in

general, soldatul este un ales

el se afld intr-o
posibild situalie primejdioasl; de

qi

separate. O perfectd, senind

frumusele; nu li s-ar fi potrivit nici
un ali nume..." (40) $i in lCD apar

involuntare, a conqtiinlei mitice. in

epoci . ucise, pentru

uniforma

reprezintd un mod de a iegi din

cotidian; este semnul castei
rdzboinice, reunind sensurile

totu$i una; acelagi corp, degi sunt

explice, pentru

TIR (274), Eliade amintegte

UNIFORMA

Ca gi .costumul,

Tdtaru sunt uxa singurd, dupd cum

cele trei Gralii sunt fe{e ale

lui Eliade gi pe care

autorul refuzd subliniat

ilustreazd

treimea absolutd, eternitatea gi

perfecgiunea, clci cele trei
paciente ale doctorului Aurelian

echilibrului

dreptul sedus de

care

Iocoterientului Bdleanu, o imbracd,

hotlrdgte momentul morlii. Toate

au aceea;i imporianlE ;i nu pot fi

atunci cdnd rdmAne singur, se

admirl in oglindl, apoi iqi face un
obicei din a iqi serile deghizat in

Ga
Fg.) se confruntd cu soarta sa.
?6!?&entatl de trei fete tinere, gi i

Cele trei seminfe ale fructului oprit

con,tin calea mdntuirii, prin moarte

despdrlite, cdci toate trei

constituie destinul. Gavrilescu

(copacul uscat), dizolvare, risipire

completl in etemitate (imaginea

garpelui)

gi inviere.

Episodul

ca gi alte

numeroase
mituri, sensul vie,tii, de a avea un
inceput, un mijloc gi un sfnrgit, de a
insemna gregeald, patimd gi iertare.
De aceea, trei este cifra ritualurilor,
pentru cI orice gest repetat de trei
ori imiti ivirea gi moartea unei

ilustreaz5,

lumi, reconstituie un

anuleazd un univers Posibil.

ciclu,

altfel, nici un muritor

'nu

face afirmafia de mai sus; el

descoperise deja cd intre nagtere,
gi moarte nu existS

devenire

diferen[e, toate trei fac parte din

acelagi timp al efemeritdlii.

@.,

evenimente

sfAr;itul jocului 9i nicidecum

con$tiinta imposturii, cdci eroul
trebuie sd fie necunoscut, fdre

'

le

cunoa$te. Toate trei alcdtuiesc

sensul Firii qi de aceeea Adrian

in

eroice qi, de.si igi exerciti seductia

doar asupra unor fete simple, el
capdt5. sentimentul invulne_
rabilit5lii,,pAnd in clipa in care igi
int6lnegte int6mpldtor tat6l ; aceasti
confruntar_e inseamnd pentru el

se cere sd ghiceascd ceea ce nu

identificarea
ligdncii'echivaleazd cu o numire,
dar, in tradilia popular5 este cu
desdvArgire interzis a se rosti
numele ursitoarelor, pe care, de

uniforma

uniforma de locotenent. Escapadele

sale se transformd

este de ghicit;

'

c6t si pe cel

de

generalului nu mai este decat un

obiect ascuns intr-o ladd veche, in
podul. unei case ce va fi in curAnd

individ, cea care o deapdnd;ir dd

de
Adam gi Eva este uscat, dar agezat
ldngd ape, apoi apare incoldcit de
un garpe gi in cele din urml devine
axa lumii, purtdnd in vdrf un prunc.

spectaculosului

grandoare eroicd. Acliunea nuvelei

aceea. este supus vremelnic unor

tabuuri, are deopotrivl gansa

numai dupd ce privegte de trei ori

in rai gi vede trei imagini asociate

plcatului: copacul profanat

simulare qi disimulare, printr-o

haind care sugereaz5 atAt sensul

se petrece in anii de teroare

cornunistd, c6nd uniforma

semin,te,

ordine gi . sens, qi cea

suhlinia

provizoriu, cdci

eternit5lii gi perspectiva vielii

trecdtoare (TIR, 34). Fiind
insemnul celor iniliali , legali
plntr-un Secret, uniforma fascineazd";'Vddastra (NS) este de-a

cea care toarce viaP fieclrul

sensul tragic al eroului fixat intre

leglturi in cotidian. Un alt personaj

(Ieronim din Unif.) rransformd

uniforma generalului Calomfir in
costum de teatru; el vrea si joace
rolul lui Hamlet, costumat in

ddrAmati. Spectacolul shakespeari an

devine pentru Ieronim un mod de

evadare din istorie, o subtild
intoarcere la timpuriie glorioase gi
totodat5 un mod'de rezistentd la

istoria opresivd. in

nuvela.

Pelerina,Zevedei incearcd gi el sd
respingl prezentul dureros, puftand
o haind militard sustrasd dintr_un
muzeu, peticiti in locul unde ar
trebui sE fie epolelii. simbol al unei
istorii acoperitE cu zdrente

IJRSITA

Destin implacabil,

soartd

individuald sau colectivd, nume dat

perechii rastrale, in credintele

romane$ti, ursita este neschim-

bdtoare gi ea tine de dispozigia

ursitoarelor ;i de ceasul bun sau
rii'u al nagterii fiec5iuia, adictr de
intdmplare. ln leglturd cu tiadifia

Sim. Fl. Marian

da

urmdtoarele informalii: dupd

ce,

aceasta,

ursitoarele au hotjirdt soarta,; ,,fie in

bine, fie in rdu, fie or;icum va fi

unif.orma de general romAn al unei

145

rr,lTF.
"rl;

aceea, dupd ce-au rostit-o o

dati

au scris-o intr-o carte,

numitd

9i

Cartea Sor,fii, nu numai cd trebuie

sd se implineascd,

ci

ea rdmdne

Vecinicd, neschimbatii, nimene in

lume, afard de unicul Dumnezeu,

care e mai mare gi mai Puternic

tlecdt d0nsele,'de s-ar.pune luntre gi
punte qi de-ar intrebuinla origice ar'
voi, nu este in stare sX prefacl ceea
ce au ursit ele odati; ori sill scaPe
din pericolul sau moartea care i-au

Un singur mijloc
prin care d-ar schimba ursita unui
dm e numai acela: dacl auzindu-le

predestinat-o.

ce i-au ursit unui om, s-ar ruga

nemijlocit dupd aceea ,si anume
p6nd ce n-au apucat a i-o scrie in
Cartea So4ii, sI-i croiascd altii
ursitd mai bund. Dacd' insl au
apucat acuma a o'scrie, atunci e in

chiar inainte de a se indrdgosti cI

Ileana i-a fost ursitd. Femeia

menitl .de soartii este mai mult

decAt iubita ideald; ea reprezinti
destinul insugi, adicd nagterea,
nunta gi moartea; de aceea multe
personaje sunt cuprinse de teama.
de a nu-gi rata ursita, sau mai exact,
de teroarea cd-qi vor rata'trdireain

timpul hotiirAt.

"o poryF drur prin intermediul

visulq[,;t[6 yorhr despre un dublu
ndso[t,if,h ,,cGle mai profunde
stratrlt{ dt lrcu[gticntului." Visul
reprcdhfl $ c rutuclie a mor[ii. in
Dqtri'Bfs fiit adcmcnit in lumea
strigoiulul p{ntr-r, ncrie de vise in
care lunul Bmbrolor este infdti$ati

Asociat mortii spirituale sau

trecerii intr-o altd .. ordine a
universului, visul reprezintd o

'tehnicd de evadare, in sens aproape

romantic. Totodat5, visul Presupune zbor, plutire, desprindere de

Dorina ($.) se iniliazd, prin

i-ntermediul visului; ea igi regdsegte
originile gi adevdrata identitate, de
mireasl a garpelui gi afld cauza

t;l oomper6 elgrricnla

intoarcerii la odglnl cll o ttczirc
{intr-un via ;l nrc rcntllrrrrtrrl ctl
visul se va rcpctl, l)a nxerrrerrcu,

Eliade

vadl lucruri Pe
vdd;
el se aPdrd
nu
le
ceilalli
care
acestei
gi
nenorocul
obsesia
de
Leuna
prin
spectacol.
ursite
GCP)

cdtre ursitoare sd

incearcl sd-;i uite soarta, mai exact

de inger al

Mor{ii,
in
afard
iubind.
recitAnd
cAntAnd,
;i
mai
ursita
de
destin,
de sensul
definegte gi perechea menitd de
soarti; Generlleasa (din Unif.) il
indeamnd pe Antim sd-gi caute
mirgasa ursit6, $tefan (NS) simte

menirea

blestemului originar: a rostit

numele de nerostit, a incdlcat o
interdiclie, Reveniti la realitatea
secolului ,al XXJea, ea resPect[
mesajul din vis gi eviti reeditarea

al

fluturolul, Dsnrlnlc

Gavrilescu

(Llfll.),

indrumat, ajutat de o forld Pe care

Ap troalr,

('A llrl

pe

Bulevardul Pache, incit parcd in

acea clipd se desplrlise de ele.
Ce-am fdcut oare tot timpul dsta?
CAnd am crescut atit de'mare, fdrd

sd ;tiu, fdrd sd-mi spund

nimeni?..!' (178). Dorina se

protejeazd impotriva teroarei,

incercdnd sI pdstreze congtiinfa

visului: ,,Ca in vis, orice int6lnire,

orice absurditate, toate i se pdreau

firegti. Pe ea nu o va atinge nimeni,
nu-i va putea face nimeni nici un
rtru - ca in vis..." (ib.) ManuilS
viseazd cd se cufundd in mijlocul
lacului, intr-o barcd, ,,smolit?i cu
;rlumb"; visul sdu anticipd sfdrgitul

din labirintul itfitrllEl, nrn xcrrzrrlirr

cE vircazH, lar llllrlegnrrl
ii confirmtr acomtA lmprorlol .,'li4i

memoria, invalE linibi str[ine; ca,si

el este

ei de arunci, din copildria de

dupfl t.r n ic;rit

tran5figureaztr obmrllle arlAnr,i;

personajelc dln romalrttl fl. lEi
tr[iesc in starc ds tren:6 colr rruri

(SD[!dl

fAgiile de lumind care se innddeau

alene pe jos. I se pireau atAt de
apropiate gdndurile ;i melancoliile

Mutei

visem, spusc.

doctorul Zerlendi

Liza. Cuvintele acelea ii venird

deodatl in minte privind gi ea

Cfinmtr...)

greqelii, scapd de pedeaPsa

repetiliei'. Tot iniliatice sunt qi'

visele lui Dominic Matei

Clinerete...); el iqi recaPdtd

teama imbltrdnirii: ,,... Ca o puvi;d

argintie! lgi aminti, somnoroas5,

rornantico, odec vh deechide o

sprp rltl nElltato lxnibild pi
aruncd lndolrlr ruuprn ntlevllrului
lumii, ca tn vlrul ltrl ('lrrerrg 'l'sc Ai

au

lui

de fapt,dincolo de melancolie qi de

agteapt[ ftfljolul, Acolo se

sfdrgegto lutlttt lffrr'lllur; l)gor are
senzalia uncl lxprlonlc pcrrecute
aievea, olol Chrlrtlrru se afld
intr-un urdvrn lntcrnrerlirr, intre
viali pi moltttl, ln tretlllirr prozei

con$tiinta ursitei gi o acceptl, sau

incearcd s-o uite sau s-o inleleag5
Ieronim.(Unif.) a fost blesfemaf de

!\

pddurii,

care i-o imprimd trecerea timpului,

iar in visul hipnotic, ea mediteazd
asupra ratiirii, gdndul care se afld,

o rlttnllnt lfltmtlcntr, unde se

danscazli lf cep6tul rlllii de bal se

poarti

zadar"

nire; in ?ntunericill

lncearcd sd cucereascd simpatia lui

Andronic, impuls venit din frica pe

afld, lrlil', ln'mtxl constafit un

coridorlntuntlt, tllrrcokr de care il

v$

In via(a real5,

Liza este cuprinsi doar de o ugoari

melancolie atunci cAnd ascultd un
c6ntec despre inevitabila imbdtrn-

ca

realitatea inldnfuitoare ;i, in acest

sens, devine gi cale de'legdturl
intre fiinta terestrl gi cea astralS.

Toate personajele

ascunse gAnduri.

rul

vis..."
Ipostazd a viaulul fErE prrtltrgH tlc

zbor, hipnozr r6tculegto iri

povegtii,

clci el

pierc.le. Cea

este cel
mai interesantd

care
este

lcvcria lui Vladimir. Aflat incd sub

t47

*qq

impresia jocului din pddure, fixat

pe imaginea ceasului fosforescent

Figura ei trdda o nespusl mirare;

poate cd ardtam alfcl de cum se

Stamate,'el are viziunea

transformdrii ceasului in qarPe,

si md vad6, Poate cd nu
semdnam cu oamenii pe care ii
intdlnise'p6n{ atunci in visul ei"

al lui

sugestie a timpului

infinit, arhetip

inregistrat in subcongtientul
colectiv: .Pe nesim[ite limba

ceasului incepuse sd creasce,

in/ioratd, pdnd ce Vladimir zdri
inspdim6ntat cum mijesc inelele
garpelui, cum sclipesc $i se infioar{
ele sub ,lumina aceea fosfo-

nevlzute',' (2+8). Dar, agh cum

explicd Eliade, in M\4IVI, zborul

'

reprezintd o tentafie pentru yoghin

a$tepta ea

gi aceasti ispitl trebuie invinsl

(240):. 7e11"ndi renunld, in ce'le din
urm5,la acesttr voluptate, el preferl
transa,catdlepticd gi reugegte sd iasd

(242). Dar traversarea lumii visului

nu repr.ezintit decdt prima parte a
experienlei sale:' a rdmhne treaz in

soma inseamnl doar

din timp.

Tot expresie a zborului es.te Si

sdgeata; in Pe str. M., ir,rvdtitorul

Pregdtire

pentrg imersiunea in

lumea

farama povestegte despre o sigeata

trimisl spre cer gi care nu se mai
intoarce; aici, zborul sugereazl
dorinla evaddrii dintr-o lume
inchisf, gi face parte dintr-un
ansamblq simbolistic, cuprinzdnd
gi disparilia lui Iozi in apa din
pe$terd qi camuflarea oamenilor

spiritului.

rescentd" (182). Fiind vorba despre

ui

caz de hipnozl colectiv5, in

toate visele apare

imaginea

parpelui qi sensul intilnirii cu el,

cdcr togi aud o replicd din timPul
jocului din pddure: ,,Al doitea!"
Replica banald devine o sugestie a

planului secund, suprapus realit5lii

cunoscute, dar,si un simbol al celui
de-al doilea mire - Andronic.

Visul doctorului Zerlendi (SDII)

reprezintd o experiengi yogfi;A:=l
st5p0neqte timpul, Pdtrunde in
miezul lucrurilor pgntru cd intri in
lumea somnului, fdrd sI doarmd:
,,md simfeam dormind gi mintea

imil era mai rreazd ca niciodati".

Z,erlendt experimenteazd trecerea
de la starea de veghe la cea de vis,
pdtrunde in viSul sotiei sale,
pdstr6nd totodat?i controlul asupra
realitdlii: ,,... o vedeam foarte bine
in pat, dormind, gi o vedeam in

acelaqi timp aldturi de mine,

privindu-m5 uimitd in ochi, ca gi
cum ar fi vrut sd md intrebe ceva.

BOR
Atribut al visului gi al iluminfuii,
act magic, zborul ,,dezvdluie in

chip vag ideile de libertate

qi

transcenden$d:,,Orice ascensiune
exprimd dorinla de Putere, iar
zborul, har al gamanilor qi simbol

care

al ascensiunii mistice, se manifest5

mai cu seamd in plan spiritual, cdci
,,oniricul 9i irnaginarul participd la
inagia extazului". ExPerien{d

generall pentru toate straturile

pulturii arhaice, zborul sugereazl

dorinla omului -de a

rupe

legdturile care il tin prins de

pdm6nt" (MvM, 2,02-204). in
SDH, Zerlendi vrea sI atingd
iiFtriiltreapte a meditaliei yoghine
- zborul spre'insulele albe, sPre
tdrdmul nevezut in care a ajuns
Buddha. El spune cI zborul
inseamnd

ln ,,limbajul simbolic

secret capacitatea omului de

gi
a

transcende lumea simlurilor 9i,

deci, de ar avea acces in lumile

igi schimbd infd{igarea cu

ajutorul unui vraci miraculos.

'