[curs 3

]
TEMPERAMENTUL
Personalitatea umană se structurează în jurul unor caracteristici dominante sau centrale,
curinse în !ormula "enetică#Trăsăturile temeramentale sunt cele mai accesi$ile, u%or de
o$ser&at %i de identi!icat trăsături de ersonalitate#
Temeramentul se re!eră la dinamica e'ternă a ac(iunii, !orm)nd dimensiunea ener"etico*
dinamică a ersonalită(ii#
+e de!ineste rin ,Radu, -#, .//.01
nivelul energetic al acţiunii, modul în care se acumulează %i se descarcă ener"ia ,din
acest unct de &edere &or$im desre cine&a că este ener"ic, e'lozi&, rezistent, e'ansi&, etc#02
dinamica acţiunii ,raid, lent0#
Temeramentul se e'rimă at)t în articularită(i ale acti&ită(ii intelectuale %i a!ecti&ită(ii,
c)t %i în comortamentul e'terior
,motricitate %i mai ales &or$ire0#
Acest "ru de însu%iri au o str)nsă le"ătură cu sistemul ner&os#
3nsu%irile sistemului ner&os
Forţa ,ener"ia0 * deendentă de meta$olismul celulei ner&oase * se e'rimă rin
rezisten(a la solicitări a sistemului ner&os#
Mobilitatea * deendentă de &iteza cu care se consuma %i se re"enerează su$stan(ele
!unc(ionale constituti&e ale neuronului * se mani!estă rin u%urin(a cu care se înlocuiesc
rocesele ner&oase#
Echilibrul e'istent între e'cita(ie %i in4i$i(ie#
5aza !iziolo"ică a temeramentelor este constituită de cele 6 tiuri de sistem ner&os ce
rezultă din com$inarea acestor trei însu%iri !undamentale1
Totu%i,
nu utem
une semnul
e"alită(ii între tiurile temeramentale %i tiul de sistem ner&os#Tiul de sistem ner&os răm)ne
FORŢĂ ECHILIBRU MOBILITATE
COLERIC PUTERN-7 NEE78-L-*5RAT M95-L
SANGVINIC PUTERN-7 E78-L-5RAT M95-L
FLEGMATIC PUTERN-7 E78-L-5RAT -NERT
MELANCOLIC +LA5 NEE78-L-*5RAT -NERT
de*a lun"ul &ie(ii nesc4im$at, în tim ce temeramentul se construie%te în cadrul interac(iunii
indi&idului cu mediul !izic %i socio*cultural#
Portretele tiice ale celor atru temeramente !undamentale
Temperamentul colerc
reacti&itate motorie accentuată,
ener"ic, nere(inut,
tendin(ă sre imulsi&itate,
nestă)nire de sine, a"ita(ie, uneori a"resi&itate2
rocese a!ecti&e intense, o e'resi&itate mani!estă,
e'lozii emo(ionale2
!ire desc4isă, alternan(ă între acti&ism imetuos %i erioade de delăsare2
lăcerea de a oune rezisten(ă,
tendin(ă sre dominare în "ru2
într*o sarcină î%i etalează raid osi$ilită(ile2
incaa$il să des!ă%oare munci de mi"ală2
înclina(ie sre stări de alarmă %i sre e'a"erare#
Temperamentul !an"#nc
4ierreacti& e lan motor, acti&ism crescut, temo raid în acti&itate2
emo(ii intense dar sentimente suer!iciale2
disozi(ie stenică2
a$unden(a e'resiei &er$ale2
resimte ne&oia de &aria(ie în decor %i în acti&itate, adata$ilitate, decizie raidă2
!ire desc4isă, comunicati&ă, an"ajare u%oară în acti&itate, etalarea raidă a osi$ilită(ilor,
caacitate de lucru îndelun"ată2
î%i men(ine rezisten(a %i ec4ili$rul în situa(ii di!icile, suortă insuccesele#
Temperamentul $le"matc
asectul de calm %i temoul acti&ită(ii lent, ec4ili$ru emo(ional, sentimente dura$ile,
reacti&itate emo(ională mai redusă2
ta$lou comortamental sărac în mani!estări, lentoare în mi%cări %i lim$aj2
ră$dare, toleran(ă2
înclina(ie sre rutină, stereotiie, c4iar edanterie2
re!uzul sc4im$ărilor2
comensează rin caacitate de muncă îndelun"ată %i tenace, !iind caa$il de munci de
mi"ală2
este cu"etat în tot ceea ce !ace
Temperamentul melancolc
este 4ioton, are o caacitate de lucru redusă în condi(ii de surasolicitare, &olumul
acti&ită(ii e care o oate realiza este mai mic ,incaa$il de a duce surasarcini0, sla$ă rezisten(ă
neurosi4ică2
randament ro"resi&, tretat dar calitati& comara$il cu al celorlal(i2
sensi$ilitate ridicată, uternic a!ectat de insuccese, neînarmat entru luta în îmrejurări
mai "rele ale &ie(ii2
di!icultă(ile de adatare le comensează rin înc4idere în sine ,re!u"iu în lan ima"inar0,
ruden(ă e'a"erată în situa(ii noi2 se :decomensează; mai u%or în situa(ii critice2
rocesele sale a!ecti&e au rezonan(e ad)nci2
are sentimente de durată2 mani!estă deenden(ă în condi(ii de "ru2
este caa$il de munci de !ine(e %i ac(iuni de mi"ală cu re(ul euizării mai raide#
T-P9L9<-- TEMPERAMENTALE
T-P9L9<-- P+-89L9<-7E
T-PUR-LE P+-89L9<-7E LA 7#<# =UN<
>iecare dintre noi se na%te cu caacitatea de a interac(iona cu lumea într*un anumit mod#
?e%i to(i a&em acelea%i mecanisme de a &edea, a auzi, a ")ndi sau a or"aniza, ele interac(ionează
di!erit la !iecare dintre noi# ?intre &ariatele metode disoni$ile entru a rimi %i a rocesa
in!orma(ii, indi&izii au tendin(a de a se $aza mai mult e unele %i mai u(in e altele# Aceste
modalită(i rin care oamenii ajun" să se cunoască e ei în%i%i, e al(ii %i lumea din jurul lor sunt
denumite de =un" tiuri si4olo"ice#
=un" descrie ot tiuri si4olo"ice, care au la $ază com$ina(ia dintre1
%ou& tpur attu%nale "enerale
-NTR9@ER+-A
EATRA@ER+-A
patru $unc' p!(olo"ce $un%amentale
G)N*IRE
SIMŢIRE
SEN+AŢIE
INTUIŢIE
Tipurile atitudinale generale
se deose$esc rin atitudinea lor articulară !a(ă de o$iect
Introvertitul
+e comortă a$stracti& !a(ă de o$iect, a&)nd tendin(a să direc(ioneze ener"ia de la o$iect
sre el#
El este orientat sre realitatea sa interioară, su$iecti&ă# Lumea e'ternă %i e&enimentele
sale este mai u(in imortantă entru intro&ert dec)t roria sa lume internă#
Ener"ia este direc(ionată dinsre lumea e'ternă sre indi&id#
Extravertitul
+e comortă oziti& !a(ă de o$iect, direc(ion)nd ener"ia de la el sre o$iect#
El este orientat sre lumea e'ternă, căreia îi acordă o &aloare mai mare dec)t lumii lor
interne#
Au o rela(ie oziti&ă cu lumea e'ternă %i se adatează mai u%or la ceilal(i#
Ener"ia este direc(ionată de la indi&id sre lumea e'ternă#
Funcţiile psihologice fundamentale
>unc(ia si4olo"ică este o !ormă de acti&itate a si4icului care răm)ne constantă atunci
c)nd condi(iile se sc4im$ă#
Aceste !unc(ii nu se dez&oltă la acela%i ni&el#
9mul î%i dez&oltă mai mult una dintre !unc(ii %i anume, sune =un", acea !unc(ie entru
care este de la natură mai dotat sau care îi o!eră cele mai e!iciente mijloace entru succesul său
social# Noi ne identi!icăm mai mult cu !unc(ia cea mai dez&oltată#
Aceste atru !unc(ii se îmart în %ou& cate"or1
1. Funcţii perceptuale sau iraţionale - rimesc in!orma(ii din mediul e'tern
+ENBAC-A
-NTU-C-A
2. Funcţii ale udec!ţii sau raţionale * rocesează in!orma(iile rimite din mediul e'tern
<DN?-REA
+-MC-REA
"en#aţia
Este acea !unc(ie si4olo"ică ce transmite erce(iei un stimul !izic# Ea nu se raortează
numai la stimulii !izici, e'terni, ci %i la cei interni, adică la sc4im$ările din or"anele interne#
+enza(ia este erce(ia cu ajutorul sim(urilor# +enza(ia este înre"istrarea imediată a
imresiilor &izuale, auditi&e, ol!acti&e, "ustati&e %i tactile# Este de asemenea !unc(ia care
înre"istrează senza(iile cororale ca durerea sau lăcerea#
+enza(ia este o !unc(ie realistă, emirică, reocuată de actualitate#
T-PUL +ENBAC-E
Ei au tendin(a să interac(ioneze cu ceea ce se înt)mlă sau e'istă în realitate, !ără a decide
dacă este corect sau "re%it#
Ace%ti indi&izi adesea discriminează !ără a judeca#
Ei au tendin(a de a remarca detaliile %i de a descrie di!eren(ele imar(ial1 :Acesta este
ro%u, acela este roz; sau :Acesta este dulce, acela este sărat;#
Ei au o $ună memorie a detaliilor# Pot să*%i amintească cu acurate(e con&ersa(ii %i
instruc(iuni e care al(ii au tendin(a de a le uita# Le lace mizica, m)ncarea %i se'ul#
Adesea sunt sorti&i acti&i, deoarece le lace mi%carea roriului cor %i toate senza(iile
ce o înso(esc#
3n caz de $oală ei sunt !oarte sensi$ili la simtomele !izice#
Ei sunt mai interesa(i de ceea ce e'erimentează dec)t de a în(ele"e :de ce;*ul din satele
e'erien(ei#
Intuiţia
mijloce%te erce(iile e cale incon%tientă2 con(inutul ni se în!ă(i%ează ca un între"
de!initi&, !ără ca noi să !im în stare să sunem sau să în(ele"em în ce !el s*a constituit# Este un !el
de în(ele"ere instincti&ă a oricăror !eluri de con(inuturi#
-ntui(ia este erce(ie e calea roceselor incon%tiente# -ntui(ia inte"rează in!orma(iile
rimite su$liminal, at)t din lumea !izică, e'ternă, c)t %i din lumea su$iecti&ă, internă# Această
in!orma(ie aare ca o idee sau o &iziune comletă a ceea ce oate !i osi$il#
T-PUL -NTU-C-E
Tiurile intuiti&e ot !i &isător sau &izionari# Ei sunt atra%i de tot ceea ce este nou sau
di!erit# Ei &alorizează ori"inalitatea la ei sau la al(ii# Nu se suun ra(ionalului sau lo"icului#
Această li$ertate le ermite să aducă în e'isten(ă idei %i &iziuni no&atoare# -ntui(ia oate !i sau nu
sus(inută ulterior de rocesele lo"ice#
-ntuiti&ii ot a&ea caacitatea de a*%i e'ercita ima"ina(ia !ără limite# 3nsă nu toate
crea(iile lor sunt la !el de &aloroase# Ei simt ne&oia de a*%i suune secula(iile %i &iziunile
e&aluării critice# Au ne&oie să*%i utilizeze !unc(iile ")ndirii %i sim(irii entru a utea !ace
distinc(ia între osi$ilită(ile $izare %i neroducti&e %i cele &aloroase#
+enza(ia %i intui(ia se numesc !unc(ii ercetuale sau ira(ionale
deoarece accetă lumea a%a cum aare, înre"istr)nd ceea ce se &ede, se e'erimentează
sau se ima"inează#
Ele nu restric(ionează erce(iile %i nici nu încearcă să le or"anizeze#
$%ndirea
are rolul de a corela concetual con(inuturile date de rerezentări# @or$im desre ")ndire
atunci c)nd are loc cone'iunea unor rerezentări într*un concet, cu alte cu&inte c)nd e'istă un
act de judecată#
Este !unc(ia de rocesare care duce la luarea deciziilor e $aza unor deli$erări lo"ice as
cu as# Ea măsoară ar"umentele ro %i contra %i ajun"e la o decizie e cale ra(ională# <)ndirea
este reocuată de rela(iile de ti cauză*e!ect# Ea are rolul de a sistematiza %i cate"oriza
in!orma(iile#
<)ndirea este re!lecti&ă# Ea oate !i a$stractă, deoarece are de*a !ace în rimul r)nd cu
idei %i teorii, dar oate !i %i concretă, atunci c)nd are de*a !ace cu realită(i ractice, o$iecte %i
e&enimente#
<)ndirea deinde de date, care sunt !urnizate de !unc(iile ercetuale1 senza(ia %i intui(ia#
?acă aceste date ,!ate sau remize0 sunt in&alide, concluziile ot !i eronate# ?in acest
moti&, ersoanele care se $azează redominant e ")ndire ot !ace "re%eli "ra&e# Este osi$il ca
")ndirea lor să !ie corectă, dar să se $azeze e remize !alse#
T-PUL <DN?-RE
Persoanele care au ca !unc(ie rimară ")ndirea &or ca &ia(a lor să !ie ordonată#
Pre!eră să*%i !acă lanuri dinainte %i adesea nu iau în considera(ie !atele care nu se
otri&esc cu lanurile lor#
Ei au idei clare desre cum tre$uiesc !ăcute lucrurile# Au te4din(a de a !ace lun"i liste cu
lucrurile ce tre$uiesc !ăcute %i aoi să îndelinească sistematic resecti&ele sarcini entru a*%i
atin"e scoul#
>oarte rar !ac ce&a sontan# +re e'emlu, î%i &or lani!ica &acan(ele cu mult tim înainte
%i în cel mai mic detaliu#
"imţirea
este un roces care are loc între eu %i un con(inut dat, %i anume un roces care atri$uie
con(inutului o anumită &aloare, însemn)nd accetare sau resin"ere, lăcere sau nelăcere# Este
deci o !ormă de judecată, di!erită însă de judecata intelectuală rin aceea că ea nu urmăre%te să
roducă o rela(ie concetuală, ci un act su$iecti& de accetare sau resin"ere#
+im(irea este !unc(ia de rocesare care or"anizează %i judecă în !unc(ie de &alorile
ersonale# 9amenii care au sim(irea ca !unc(ie rincială au tendin(a să aranjeze lumea %i tot ce
(ine de ea în !unc(ie de e&aluările $azate e accetare %i rejec(ie1 :3mi lace;, :Nu*mi lace;,
:Este deza"rea$il;, :Este lăcut;# Toate acestea sunt judecă(i a!ecti&e# Aceste e&aluări ot
include comonente emo(ionale, cum ar !i e'resii ale iu$irii, urii, "eloziei sau !uriei, dar este
incorect să descriem aceste judecă(i de &aloare ca ur emo(ionale#
?eciziile sim(irii se iau raid, rintr*un roces ce curinde un sin"ur as, care măsoară o
idee, o ersoană sau un e&eniment în !unc(ie de &alorile standard# Persoana oate să !ie sau nu
con%tientă de &alorile standard e care le utilizează entru aceste judecă(i# @alorile ot !i unice,
rorii indi&idului resecti&, sau ot !i îmărtă%ite cu al(ii ,e'1 credin(e reli"ioase sau con&in"eri
olitice0# 7u c)t sim(irea de&ine mai "eneralizată, cu at)t &alorile au tendin(a de a !i mai
uni&ersale# 7u c)t sentimentele sunt mai seci!ice, cu at)t &alorile sunt mai su$iecti&e#
Princialele caracteristici ale !unc(iei sim(irii sunt
ematia ,a %ti ce trăie%te altă ersoană0 %i
simatia ,a îmărtă%i aceste sentimente0#
Prin aceste caracteristici oamenii sunt conecta(i %i se sta$ilesc rela(iile interumane#
+im(irea este un roces ra(ional, dar judecă(ile sale nu deind de un roces stereoti
lo"ic#
T-PUL +-MC-RE
Persoanele care utilizează în secial !unc(ia sim(irii nu sunt ira(ionale# +tructura e care
!unc(ia sim(irii o imune lumii este rezona$ilă, deoarece coresunde sistemului de &alori %i
credin(e al ersoanei#
Persoanele care utilizează în secial !unc(ia sim(irii doresc ca lumea să !ie or"anizată# Ei
doresc să aar(ină unei !amilii, unui "ru, unei or"aniza(ii care să se armonizeze cu ")ndirea lor#
<)ndirea %i sim(irea se numesc !unc(ii ale judecă(ii sau ra(ionale
?eoarece or"anizează %i sistematizează in!orma(ia rimită de !unc(iile ercetuale#
At)t ")ndirea c)t %i sim(irea sunt !unc(ii ra(ionale în sensul că au rolul de a măsura#
Ele se reocuă de e&aluare %i în(eles#
Au rolul de a determina "radul de corect sau "re%it, de lăcut sau nelăcut#
Prin com$inarea celor două tpur attu%nale "enerale %i a celor patru $unc' p!(olo"ce
$un%amentale rezultă ot tipuri psihologice sau stiluri co"niti&e
T-PUR-
AT-TU?-NALE <ENERALE
>UN7C--
P+-89L9<-7E
>UN?AMENTALE
I&T'()E'TIT E*T'+)E'TIT
PER7EPTUALE
-RAC-9NALE
"E&,+-I+ +ENBAC-E
-NTR9@ERTE
+ENBAC-E
EATRA@ERTE
I&T.I-I+ -NTU-C-E
-NTR9@ERTE
-NTU-C-E
EATRA@ERTE
=U?-7AT-@E
RAC-9NALE
$/&0I'E+ <DN?-RE
-NTR9@ERTE
<DN?-RE
EATRA@ERTE
"IM-I'E+ +-MC-RE
-NTR9@ERTE
+-MC-RE
EATRA@ERTE

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful