You are on page 1of 4

ARBORELE (TREE)

Arborii si variantele lor sunt printre cele mai comune si cele mai frecvent utilizate
structuri de date, ind utilizate ntr-o gam a foarte variata de aplicat ii cum ar
teoria compilarii, prelucrarea de imagini, etc., oferind o modalitate ecienta de
memorare si manipulare a unei colect ii de date.


In teoria grafurilor, un arbore este un graf neorientat conex si f ara cicluri.


In informatica, arborii cu radacina sunt cei utilizat i. De aceea, termenul arbore
este asociat n informatica arborelui cu radacina.
Denit ie 0.1 Un arbore este o mult ime nita T cu 0 sau mai multe elemente numite
noduri, care are urmatoarele caracteristici:
- Daca T este vida, atunci arborele este vid.
- Daca T este nevida, atunci:
Exista un nod special R numit r adacin a.
Celelalte noduri sunt partit ionate n k ( 0) arbori disjunct i, T
1
, T
2
, ..., T
k
,
nodul R ind legat de radacina ecarui T
i
(1 i k) printr-o muchie.
Arborii T
1
, T
2
, ..., T
k
se numesc subarbori (i) ai lui R, iar R se numeste
p arintele subarborilor T
i
(1 i k).
Arbore ordonat - ii ecarui nod se consider a a forma o list a si nu doar o mult ime
adica ordinea ilor este bine denita si relevanta.
gradul unui nod este denit ca ind num arul de i ai nodului.
Adancimea (nivelul) unui nod n arbore este denita ca ind lungimea (num arul
de arce) drumului unic de la radacina la acel nod. Ca urmare, r adacina arborelui
este pe nivelul 0.


Inalt imea unui nod n arbore este denit a ca ind lungimea (numarul de arce)
celui mai lung drum de la nod la un nod frunza.


Inalt imea (adancimea) unui arbore este denita ca ind n alt imea rad acinii ar-
borelui, adica nivelul maxim al nodurilor din arbore.
Figura 1: Arbore exemplu.
Spre exemplu, arborele din Figura 1 are urmatoarele caracteristici:
R adacina A este situat a pe nivelul 0. Nodurile situate pe nivelul 1 sunt: B, C si
D. Nodurile situate pe nivelul 2 sunt: E, F si G. Pe nivelul 3 exista un singur
nod, nodul H.
Ad ancimea (n alt imea) arborelui este 3.
Nodul B are adancimea 1 si n alt imea 2.
Denit ie 0.2 (Arbore binar) Un arbore ordonat n care ecare nod poate sa aiba
cel mult 2 subarbori se numeste arbore binar. Mai exact, putem deni arborele binar
ca avand urmatoarele proprietat i:
Un arbore binar poate vid.


Intr-un arbore binar nevid, ecare nod poate avea cel mult 2 i (subarbori). Sub-
arborii sunt identicat i ca ind subarborele st ang, respectiv drept.

In Figura 2,
nodul r are subarborele stang A1 si subarborele drept A2.
Figura 2: Arbore binar.
ntr-un arbore binar se face o distinct ie clara ntre subarborele drept si cel stang.
Dac a subarborele st ang este nevid, atunci radacina lui se numeste ul stang al
r adacinii arborelui binar.
Figura 3: Arbori binari distinct i.
Dac a subarborele drept este nevid, rad acina lui se numeste ul drept al r ad acinii
arborelui binar.
Arborii binari din Figura 3 sunt distinct i, desi cont in aceeasi mult ime de noduri.

Intre arborii binari putem deosebi cateva categorii speciale:


Un arbore binar pentru care ecare nod interior are 2 i (vezi Figura 4).
Un arbore binar l numim plin dac a ecare nod interior are 2 i si toate nodurile
frunz a au aceeasi ad ancime (vezi Figura 5).
Un arbore binar are o structur a de ansamblu (heap) dac a arborele este plin,
except and ultimul nivel, care este plin de la stanga la dreapta doar pan a la un
anumit loc (vezi Figura 6).
Figura 4: Arbore binar - nodurile inte-
rioare au 2 i.
Figura 5: Arbore binar plin.
Figura 6: Arbore binar cu structur a de
ansamblu.
Figura 7: Arbori binari degenerat i.
Arborii binari se poate spune c a au forma, forma lor ind determinata de numarul
nodurilor si de distant ele dintre noduri.
Arborii binari din Figura 7 se numesc degenerat i, deoarece au forma unui lant de
valori.
Forma unui arbore inuent eaz a timpul necesar localizarii unei valori n arbore.
Arbore binar echilibrat este un arbore binar cu proprietatea c a nalt imea sub-
arborelui sau stang nu difer a cu mai mult de 1 de n alt imea subarborelui s au drept.
Proprietat i ale AB:
1. Un arbore (nu neaparat binar) cu N v arfuri are N1 muchii.
2. Numarul de noduri dintr-un arbore binar plin de n alt ime N este 2
N+1
1.
3. Numarul maxim de noduri dintr-un arbore binar de n alt ime N este 2
N+1
1.
4. Un arbore binar cu n v arfuri are nalt imea cel put in [log
2
n].
5. Un arbore binar av and o structur a de ansamblu si n v arfuri arenalt imea (log
2
n).