You are on page 1of 14

CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL

de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman,


Timpul nostru se remarca prin minunate mpliniri n domeniile ntelegerii stiintifice s
i prin aplicarea tehnica a acestor introspectii. Cine nu ar fi ncntat de asta? Dar
sa nu uitam ca numai cunoasterea si abilitatile nu pot conduce umanitatea catre
o viata fericita si demna. Umanitatea are toate motivele sa-i puna pe cei care
proclama valori si standarde morale nalte deasupra descoperitorilor adevarului ob
iectiv. Ceea ce umanitatea datoreaza personalitatilor ca Buddha, Moise, Iisus va
loreaza pentru mine mai mult dect toate realizarile mintii iscoditoare si constru
ctive.
Albert Einstein, The Human Side
- PRIMA PARTE -
Am ales sa va mpartasesc un fragment din cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, d
e Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, deoarece contine una dintre cele opt mo
dalitati de antrenare a creierului n scopul obtinerii sanatatii fizice, mentale s
i spirituale, prezentate de autori. Modalitatea este una extrem de simpla, dar e
xtrem de importanta si folositoare. n acelasi timp, prin prezentarea acestui frag
ment, doresc sa aduc n atentia voastra cartea mai sus amintita, de mare valoare,
la a carei baza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala, si al
carei preambul la primul capitol este constituit din cuvintele lui Albert Einst
ein, redate mai sus.
Antrenarea creierului
Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala
A cincea modalitate optima de exersare a creierului
Cascati. Rdeti daca vreti (desi ati face mai bine creierului daca ati zmbi), dar d
upa parerea mea profesionala, cascatul este unul dintre cele mai strasnic pastra
te secrete n neurostiinta. Chiar si colegii mei, care fac la alte universitati ce
rcetari asupra meditatiei, relaxarii si reducerii stresului, au trecut cu vedere
a aceasta puternica unealta de intensificare neuronala. Cascatul a fost folosit
de multe decenii n terapia vocii, ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiu
nii din gt si a anxietatii.
Cteva studii recente bazate pe scanarea creierului au aratat cum cascatul induce
o activitate neuronala unica n zonele creierului care sunt direct legate de gener
area constiintei sociale si crearea sentimentelor de empatie. Una dintre aceste
zone este precuneusul, o mica structura ascunsa n cutele lobului parietal. Confor
m cercetatorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, precuneusul pare sa
joace un rol central n constiinta, autoreflectie si refacerea memoriei. Precuneus
ul este stimulat de respiratia yoga, fapt care ajuta la explicarea motivului pen
tru care diferite forme de meditatie contribuie la un sentiment sporit de consti
inta de sine. Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afectiunile
batrnetii si problemele de deficit de atentie, deci este posibil ca daca vom casc
a deliberat sa ntarim aceasta parte importanta a creierului.
Din aceste motive credem ca simplul cascat trebuie integrat n exercitii si progra
me de reducere a stresului, antrenamente de intensificare a memoriei, psihoterap
ie si practici spirituale contemplative. Si deoarece precuneusul a fost asociat
recent cu sistemul neuron-oglinda din creier (care ne permite sa rezonam la sent
imentele ?i comportamentele altora), cascatul ar putea chiar sa ajute la intensi
ficarea constiintei sociale, compasiunii si comunicarii eficiente cu altii.
Cascatul este att de eficient si de important pentru functionarea creierului, nct v
a voi cere sa cititi cele treizeci si patru de studii legate de cascat pe care l
e-am citat la note (puteti citi rezumatul si cteva articole accesnd pubmed.gov). D
e ce sunt att de insistent? Pentru ca daca v-as cere sa puneti jos aceasta carte
chiar acum si sa cascati de zece ori ca sa experimentati aceasta tehnica fabuloa
sa, probabil ca n-o veti face. Chiar si la seminare, dupa prezentarea cantitatii
coplesitoare de dovezi, cnd ceream oamenilor sa caste, jumatate din audienta ezi
ta. Trebuia sa i conving pentru ca sa simta efectele relaxante imediate. Exista o
prejudecata de nenteles n societatea noastra, care sugereaza ca este nepoliticos
sa casti si cei mai multi dintre noi am fost nvatati aceasta cnd eram mici.
Ca tnar student la Medicina, am fost prins odata cascnd si am fost mustruluit de p
rofesor. A spus ca nu se cade sa apar obosit n fata pacientilor, chiar daca state
am pe hol, nu n salon. ntr-adevar, cascatul se intensifica atunci cnd sunteti obosi
t si ar putea fi modalitatea blnda prin care creierul va spune ca ar fi necesar u
n mic somn de regenerare. Pe de alta parte si expunerea la lumina va poate face
sa cascati, sugernd ca aceasta este o parte a procesului de trezire.
Cascatul nu numai ca va relaxeaza va aduce cu rapiditate ntr-o stare de constiint
a cognitiva. Studentii casca la curs, nu pentru ca profesorul este plictisitor (
desi si acest lucru va poate face sa cascati, ncercnd sa ramneti concentrat la disc
ursul monoton), ci pentru ca scapa creierul de somnolenta, ajutndu-va sa stati co
ncentrat asupra unor concepte si idei importante. El regleaza constiinta si sent
imentul de sine si ne ajuta sa devenim mai introspectivi si mai constienti de si
ne. Desigur, daca se ntmpla sa va treziti n fata unui profesor monoton, plictisitor
, cascatul va va ajuta sa va mentineti treaz.
Cascatul va va relaxa si va va aduce ntr-o stare de veghe alerta mai repede dect o
rice alta tehnica de meditatie cunosc si, deoarece este neurologic contagios, es
te foarte usor de nvatat n grup. Una dintre fostele mele studente folosea cascatul
pentru a readuce la atentie consiliul directorilor n mai putin de saizeci de sec
unde. De ce? Pentru ca ajuta oamenii sa si sincronizeze comportamentul cu altii.
Cascatul, ca mecanism de alertare, apare n primele douazeci de saptamni de la nast
ere. El ajuta la reglarea ritmurilor circadiene ale nou-nascutilor si, deci, cas
catul ar trebui sa ajute petrecaretul de pna n zori sa si reseteze ceasul intern al
creierului. Cascatul ar putea de asemenea sa usureze disconfortul provocat de a
ltitudinile mari.
Deci ce anume se afla napoia mecanismului care face din cascat o unealta att de es
entiala? Pe lnga activarea precuneusului, regleaza temperatura si metabolismul cr
eierului. [...]
Numeroase neurochimicale sunt implicate n experienta cascatului, inclusiv dopamin
a,care activeaza producerea de oxitocina n hipotalamus si hipocamp, zone esential
e pentru activarea memoriei, controlul voluntar si reglarea temperaturii. Acesti
neurotransmitatori regleaza placerea, senzualitatea si relatiile dintre indiviz
i, deci daca vreti sa va sporiti intimitatea si sa stati mpreuna cu partenerul du
mneavoastra, atunci cascati mpreuna. Alte neurochimicale si molecule implicate n c
ascat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH,
hormonii sexuali si peptidele. De fapt, este greu sa gasim o alta activitate ca
re sa influenteze att de multe functii ale creierului.
Sfatul nostru este simplu. Cascati ct de mult puteti ntr-o zi: cnd va confruntati c
u o problema dificila la lucru, cnd va pregatiti sa mergeti la culcare si ori de
cte ori simtiti mnie, anxietate sau stres. Cascati nainte sa aveti o discutie impor
tanta, cascati nainte sa dati un test si cascati n timp ce meditati sau va rugati
pentru ca va va intensifica experienta spirituala.
Cascatul constient are nevoie de putina practica si disciplina pentru a trece de
inhibitiile sociale inconstiente, dar oamenii vin adesea cu trei scuze ca sa nu
caste: Nu-mi vine, Nu sunt obosit si, preferatul meu, Nu pot. Sigur ca puteti. Tot ce
ea ce trebuie sa faceti ca sa declansati un cascat adnc este sa l mimati de sase s
au sapte ori. ncercati asta acum si veti descoperi pna la al cincilea cascat fals
ca se va produce unul real. Dar nu va opriti aici, pentru ca pna la al zecelea sa
u al doisprezecelea cascat veti simti puterea acestui mic truc seducator. Ochii
poate va vor lacrima, s-ar putea sa nceapa sa va curga nasul, dar va veti simti s
i foarte prezent, incredibil de relaxat si foarte alert. Nu e rau pentru ceva ce
nu ia mai mult de un minut.
n concluzie:

12 Motive esentiale sa cascati
1.Stimuleaza starea de alerta si concentrarea
2.Optimizeaza activitatea creierului si metabolismul
3. mbunatateste functia cognitiva
4. mbunatateste memoria
5. Sporeste constiinta si introspectia
6. Scade stresul
7. Relaxeaza fiecare parte a corpului
8. mbunatateste controlul muscular voluntar
9. Intensifica abilitatile atletice
10. Regleaza simtul timpului
11. Creste empatia si constiinta sociala
12. Sporeste placerea si senzualitatea
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A DOUA
n continuarea articolului precedent pe aceeasi tema (articol pe care l gasiti aici
: http://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul/), avnd la
baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, de Andrew Newberg si Mark Robert Wa
ldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza un nou fragment ce contine o alta modali
tate de antrenare a creierului n scopul obtinerii sanatatii fizice, metale si spi
rituale, dintre cele opt modalitati prezentate de autori. Tehnica este una extre
m de simpla si valoroasa, ca si cea prezentata n articolul anterior. Reamintesc f
aptul ca la baza cartii n cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si sp
irituala.
Antrenarea creierului
Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala. Meditatia si
rugaciunea.
A opta modalitate optima de exersare a creierului
Zmbiti. Chiar si daca nu va vine s-o faceti, simplul act al zmbitului repetitiv aj
uta la ntreruperea tulburarilor starii de spirit si ntareste abilitatea neuronala
de a mentine o viziune pozitiva asupra vietii. Chiar si daca mimati un zmbet, cei
lalti oameni va vor raspunde cu o mai mare generozitate si bunatate. Dupa stiint
a mea, singura religie care ncorporeaza zmbetul ntr-o practica spirituala este budi
smul. De exemplu, Thich Nhat Hanh sugereaza sa facem meditatia zmbetului ori de cte
ori avem o clipa libera n timpul zilei. Zmbiti cnd urcati ntr-un lift sau stati la c
oada la supermarket si veti observa ca oamenii din jurul vostru se vor calma. Va
veti simti mai bine, veti iradia empatie, iar oamenii vor raspunde cu bunatate.
Dupa cum scria Thich Nhat Hanh, Daca nu vom fi capabili sa zmbim, atunci lumea nu
va avea pace. Zmbetele, ca veni vorba, sunt contagioase neurologic n orice cultura
, iar femeile sunt mult mai capabile sa zmbeasca dect barbatii.
Zmbetul stimuleaza circuitele creierului care sporesc interactiunea sociala, empa
tia si starea de spirit. De fapt, zmbetul are un efect att de puternic asupra crei
erului, nct daca vedeti imaginea unui chip zmbitor, va veti simti involuntar mai fe
ricit si mai n siguranta. n sens invers, ncruntatul (sau privitul unui chip ncruntat
) stimuleaza sentimentele de furie, dezgust si neplacere. ntr-un studiu controver
sat, injectiile cu Botox n ridurile de ncruntare par sa amelioreze sentimentele su
biective de depresie.
Rsul, pe de alta parte, stimuleaza cai neuronale diferite. Rsul si umorul nu apar
pe lista noastra, pentru ca o parte a mecanismelor implicate sunt asociate cu su
rprinderea si perceperea incongruentei. Rsul si umorul pot stimula amigdala, suge
rnd ca aceste sentimente sunt uneori legate de disconfort si teama. Aceasta ne po
ate ajuta sa explicam de ce multi oameni rd cnd se uita la filme n care alti oameni
fac lucruri prostesti si au de suferit, pentru ca ar putea fi o cale de elibera
re rapida a anxietatii (o explicatie alternativa ar fi ca unii oameni experiment
eaza o placere sadica atunci cnd altii gresesc).
Unele dovezi sugereaza ca rsul poate ajuta la scaderea stresului si la ntarirea si
stemului imunitar, declansnd chiar anumite gene care sunt legate de lupta mpotriva
diabetului si SIDA. Dar schimbarile par sa fie temporare, iar studiile nu reuse
sc sa demonstreze daca apar mbunatatiri apreciabile ale starii de sanatate.
O personalitate nclinata spre rs poate fi benefica, dar pna cnd nu ia cineva un grup
de subiecti carora sa le ceara sa rda arbitrar timp de cinsprezece minute pe zi,
apoi sa i scaneze din nou n opt saptamni, nu vom sti daca circuitele neuronale sti
mulate sunt legate de anxietate, placere, sadism sau pace.
Va recomandam sa ascultati muzica fericita (da, creierul organizeaza sunetul ntr-o
paleta de emotii). Poate stimula un zmbet ca raspuns si mbunatati starea de spirit
si poate fi deosebit de eficienta n ajutarea creierului atunci cnd aveti de-a fac
e cu o boala cronica sau grava.

Meditatia si rugaciunea
Majoritatea dictionarelor definesc rugaciunea ca un act de comunicare cu o zeita
te, mai ales sub forma unei dorinte sau a unei cereri de ajutor.
Meditatia este definita ca o reflectare contemplativa sau un exercitiu mental me
nit sa creeze un nivel ridicat de constienta spirituala, sa declanseze o experie
nta spirituala sau religioasa, sau sa antreneze mintea ntr-un mod specific.
Consideram rugaciunea a fi o forma specializata de meditatie, n care practicantul
face o cerere specifica unei entitati sau prezente spirituale. Vedem, de asemen
ea, imaginatia ghidata, hipnoza si tehnica psihoanalitica a asocierii libere ca
forme de activitate contemplativa.
Att rugaciunea, ct si meditatia pot include folosirea textelor religioase, cntecele
sau miscari ritualice, dar meditatia se refera de obicei la o activitate mai nde
lungata, mai intensa. Neurologic, am descoperit ca, cu ct o persoana se roaga sau
mediteaza mai mult, cu att mai multe schimbari au loc n creier. Cinci minute de r
ugaciune o data pe saptamna s-ar putea sa aiba un efect minim, dar patruzeci de m
inute de exercitiu zilnic, pe o perioada de ctiva ani, va produce schimbari perma
nente n creier.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
- Chimia si Dumnezeu
- Atingerea scopurilor
- Protejarea creierului care mbatrneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru mbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului.
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL - Partea a treia -
n continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul si aici: http:
//spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/),
avnd la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, de Andrew Newberg si Mark Ro
bert Waldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza un fragment ce contine o mica par
te a explicarii efectelor practicilor spirituale asupra creierului uman. Reamint
esc faptul ca la baza cartii n cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica
si spirituala.
Chimia si Dumnezeu
n ultimii cinsprezece ani am investigat mecanismele neuronale ale spiritualitatii
cu aceeasi fervoare cu care un preot l contempla pe Dumnezeu. Unele ritualuri re
ligioase nu fac dect sa te relaxeze, altele te ajuta sa te mentii concentrat si a
lert, dar cteva par sa-i poarte pe practicanti pe tarmuri transcendente ale experi
entei mistice, unde ntregile lor vieti sunt schimbate.
Echipa noastra de cercetare de la Universitatea din Pennsylvania a demonstrat co
nvingator ca Dumnezeu este o parte a constiintei noastre; cu ct te gndesti mai mul
t la Dumnezeu, cu att mai mult vei modifica circuitul neuronal din anumite parti
ale creierului. De aceea afirm, cu cea mai mare ncredere, ca Dumnezeu ti poate sch
imba creierul. Si nu conteaza daca esti crestin sau evreu, musulman sau hindus,
agnostic sau ateu. [...]
Practicile spirituale au efect asupra neurotransmitatorilor, chimicalele care fa
c trupul si creierul nostru sa functioneze. De exemplu, o crestere de 65 de proc
ente de dopamina a fost gasita la indivizii care practicau yoga nidra, o forma d
e meditatie n care persoana mentine constiinta treaza n timp ce ramne ntr-o stare de
relaxare completa. Dopamina intensifica imaginatia senzoriala, genereaza stari
de placere, stimuleaza gndirea pozitiva, sporeste sentimentul de bunastare si ne n
gaduie sa ne simtim n siguranta n lume. Chiar si extazul care rezulta din cocaina
este legat direct de cresterea brusca de dopamina n creier. Aceasta ar putea expl
ica de ce unii oameni aseamana experientele spirituale cu experienta drogarii, d
e vreme ce ambele au o cale comuna n creier. (Nota personala: aceasta nu nseamna c
a autorii ndeamna cititorul la ncercarea de a simti efectul dopaminei prin consumu
l de droguri, ci, dimpotriva, demonstreaza ca extazul poate fi atins pe cai natu
rale prin experiente spirituale, care nu expun persoana la efecte secundare noci
ve si care au darul de a consolida sanatatea trupului si a spiritului)
ntr-adevar, abilitatea de a crede n tarmurile spirituale poate fi dependenta de can
titatea de dopamina care este eliberata n lobii frontali, iar prea putina dopamin
a poate conduce acea persoana catre scepticism si nencredere. Pe de alta parte, n
iveluri ridicate de dopamina pot determina o persoana sa adopte credinte paranor
male. O alta cercetare a sugerat ca echilibrul de activitate ntre emisferele stnga
si dreapta ar putea regla predispozitia unei persoane catre spiritualitate sau
ateism.
n timpul formelor intense de meditatie (vipassana, introspectie si Meditatie Tran
scedentala), nivelele de serotonina din snge sunt neschimbate. n unele studii ele
cresc, n altele descresc si se pune ntrebarea daca sunt benefice sau daunatoare. U
nele argumenteaza ca meditatia poate provoca mici leziuni ca de epilepsie, dar,
dupa stiinta mea, niciun caz de epilepsie nu a fost legat direct de practicile s
pirituale. Exista, nsa, o marturie anecdotica, si anume ca oamenii cu personalita
ti instabile ar putea avea simptomele temporar crescute. Dar de vreme ce s-a fol
osit la scara att de larga meditatia n psihoterapie unde s-a dovedit ca este deose
bit de eficienta n tratamentul depresiei severe -, rezulta ca este un tratament f
oarte eficient pentru tulburarile starii de spirit. Serotonina eliberata n timpul
meditatiei ar putea fi de asemenea responsabila pentru intensa imagistica vizua
la si experientele spirituale adesea raportate n timpul practicii spirituale inte
nse.
Cercetarea a aratat ca practicile spirituale afecteaza si alte neurochimicale im
portante din creier. De exemplu, forme usoare de yoga ce presupun respiratie si n
tindere sporesc nivelul de acid gammaminobutiric (GABBA) n creier cu pna la 27 pro
cente. GABBA este asociat cu niveluri joase de anxietate si depresie. Meditatia
Transcedentala (care este o combinatie simpla de relaxare, respiratie si repetar
ea unui sunet simbolic) scade de asemenea substantele de stres, epinefrina si no
repinefrina, fapt care explica de ce practicile contemplative va induc o placuta
stare de relaxare. Schimbnd neurochimia creierului, practicile spirituale restab
ilesc un sentiment de pace, fericire si siguranta, descrescnd n acelasi timp simpt
omele anxietate, depresie si stres.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
- Atingerea scopurilor
- Protejarea creierului care mbatrneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru mbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A PATRA
n continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/
/spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ s
i aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-par
tea-a-treia/) avnd la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, de Andrew Newbe
rg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza un fragment ce mi se
pare deosebit de important pentru ca valideaza faptul ca daca stim cum sa ne fo
losim creierul, putem materializa dorintele si scopurile ce ni le propunem. Ream
intesc faptul ca la baza cartii n cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifi
ca si spirituala.
Atingerea scopurilor
Dorinta si concentrarea sunt suficiente pentru a schimba permanent creierul, da
r oamenii dezvoltati spiritual au descoperit modalitati suplimentare de a mbunata
ti functionarea neuronala. Respiratia regulata va afecta mecanismele care contro
leaza emotiile si perceptiile senzoriale, dar daca o faceti prea profund, s-ar p
utea sa determinati aparitia unor viziuni si sunete halucinogene. Respiratia reg
ulata lenta are un efect calmant asupra trupului si mintii si descreste de aseme
nea activitatea metabolica n diferite parti ale creierului. Este un lucru foarte
important, pentru ca lobul nostru frontal tinde sa fie foarte activ. Foloseste o
mare parte din energia necesara pentru functionarea altor mecanisme neuronale,
asa ca trebuie sa odihnim aceasta parte a creierului. Gndirea foloseste o mare pa
rte a energiei neuronale, dar respiratia lenta, adnca, o restabilizeaza. Vom disc
uta acestea mai pe larg n capitolele urmatoare.
Un anumit tip de meditatie, ca si alte practici spirituale, ngaduie creierului sa
se odihneasca n vreme ce mentine o constiinta acuta a mediului, ceea ce este o a
bilitate foarte folositoare ce merita dezvoltata. Adaugnd la meditatie miscarile
repetitive ale minii si vorbirea, se vor intensifica centrii motori si de coordon
are ai creierului. Prin urmare, sporind eficienta ntregului creier se va conserva
mai multa energie neuronala si metabolica. Iar aceasta sporeste formarea memori
ei.
Prin tehnici meditative oamenii au reusit sa-si mbunatateasca memoria si sa ating
a alte scopuri semnificative. Unii au creat stari durabile de liniste si pace, n
vreme ce altii au devenit mai eficienti la serviciu. Cnd meditezi intens asupra u
nui scop specific pe o perioada lunga de timp, creierul ncepe sa se raporteze la
ideea ta de parca ar fi un obiect prezent efectiv n lume, crescndu-si activitatea n
talamus, parte a procesului de creare a realitatii al creierului. Conceptul ncep
e sa para tot mai usor de atins si real si acesta este primul pas n motivarea alt
or parti ale creierului n a actiona deliberat.
Sa ai credinta n atingerea scopurilor tale
La baza acestor patru pasi dorinta, concentrare, control regulat al corpului si
practica sta un al cincilea proces, unul care este esential pentru atingerea dor
intelor sau scopurilor. l numim asteptare, un termen care, ca si credinta, reflecta
propensiunea noastra neurologica de a crede ca putem, si ne vom atinge scopuril
e. Asteptarea este diferita de speranta pentru ca ofera convingerea interioara c
a scopul poate fi atins, chiar daca pare irational. Este unul dintre principiile
de baza ale optimismului si guverneaza de asemenea mecanismul neurologic cunosc
ut ca efectul placebo. Daca credeti cu tarie n ceva cu alte cuvinte, daca aveti suf
icienta credinta n voi nsiva veti stimula activarea att a sistemului imunitar, ct si
a sistemului motivational.
Acesta nu este un proces magic [...]. Este mai degraba vorba numai de creierul n
ostru care face ceea ce milioane de ani de evolutie l-au nvatat sa faca: sa ating
a scopuri pe care ni le punem n minte. Acesasi lucru este adevarat si pentru telu
rile religioase. Daca va puneti mintea sa atinga un scop spiritual, veti spori n
eurologic sentimentul ca realitatea spirituala poate fi experimentata. Se poate
argumenta ca Avraam, Moise, Mahomed, Iisus si Buddha au atins iluminarea spiritu
ala pentru ca au practicat meditatia si rugaciunea intensa timp de ani de zile.
[...]
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subie
ctele:
- Protejarea creierului care mbatrneste
- Antrenarea dendritelor
- Crearea unei meditatii personale pentru mbunatatirea memoriei
- Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA
n continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/
/spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ ,
aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-parte
a-a-treia/ si aici: http://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-
creierul-partea-a-patra/), avnd la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, de
Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza un alt
fragment ce mi se pare de o importanta deosebita deoarece explica efectele stres
ului asupra creierului si, implicit, asupra ntregului organism, precum si metodel
e prin care putem ameliora efectele acestuia. Reamintesc faptul ca la baza carti
i n cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala. Un lucru pe
care, personal, l-am remarcat, este dovada (nca una) a faptului ca suntem cu toti
i parte din TOT si TOT-ul parte din noi structura, alcatuirea unui neuron uman e
ste similara cu alcatuirea unui copac.
Protejarea creierului care mbatrneste si antrenarea dendritelor
Dovezile arata clar ca majoritatea formelor de practica contemplativa vor mbunata
ti cognitia, dar cum te poti decide ce tehnica sa folosesti?
Credem ca este mult mai probabil ca forma de meditatie discutata pe parcursul ca
rtii sa prezinte mbunatatiri n memorie si cognitie pentru ca ncorporeaza sase tehni
ci diferite de modificare neuronala: relaxare, respiratie, psalmodiere (repetiti
e mantra/cuvnt/sunet), miscari de coordonare ale degetelor, fond muzical si conce
ntrare intensa. Multe alte meditatii folosesc numai una sau doua dintre aceste m
etode. Vom discuta mai mult despre aceste beneficii ale relaxarii, respiratiei s
i concentrarii ntr-un alt capitol, dar acum vom trece n revista efectele pe care m
iscarile repetitive, sunetele si muzica le au asupra creierului.
Numeroase studii au aratat ca simpla repetitie a unui sunet, fraza sau miscarea
unui deget pe o perioada de timp reduce semnificativ simptomele stresului, anxie
tatii, depresiei si furiei si mbunatateste perceptia calitatii vietii si bunastar
ii spirituale a practicantului. n fapt, adaugarea miscarii la orice meditatie ar
trebui sa sporeasca semnificativ performantele cognitive ale creierului. Miscari
le repetate, abile ale degetelor par sa mbunatateasca de asemenea sistemul nervos
central si periferic, amnnd pierderea controlului minii cauzata de mbatrnire. ntr-un
studiu, muzicienii care foloseau miscari repetate ale degetului prezentau rate s
cazute de dementa, iar n altul, antrenarea muzicala timpurie la copii a avut ca e
fect mbunatatirea pe termen lung a preformantelor vizual-spatiale, verbale si mate
matice. De fapt, ar fi corect sa consideram orice pregatire muzicala drept o form
a de meditatie cognitiva pentru ca implica concentrare intensa, repetarea unor t
ehnici, coordonarea corpului si atentie motivationala.
Exista chiar dovezi considerabile ce documenteaza efectele muzicii placute asupr
a creierului. Ea adnceste experienta emotionala, sporeste procesarea vizuala si a
uditiva si mbunatateste atentia si procesarea emotiilor. Recomandam prin urmare s
a puneti muzica clasica sau melodioasa pe fundal atunci cnd meditati sau va rugat
i. Daca va cntati mantra sau rugaciunea, asa cum se face n traditia Kirtan Kryia, ve
ti spori performantele cognitive.
Am dori de asemenea sa subliniem ca exista o interdependenta considerabila ntre m
ecanismele cerebrale care regleaza anxietatea, stresul si memoria. De exemplu, n
ivelul ridicat al stresului duce la declinul memoriei si creste riscul de dezvol
tare a bolii Alzheimer. Din nou, cea mai mare parte a meditatiei discutate n acea
sta carte va declansa raspunsul de relaxare a corpului si, prin urmare, va cobor
nivelul stresului. Asa cum stiu majoritatea oamenilor, stresul este asasinul num
arul unu n America, pentru ca deterioreaza aproape fiecare organ al corpului mai
ales creierul.
Antrenarea dendritelor
Actuala ntelegere a creierului uman arata ca deteriorarea subtila n orice parte a
unui neuron n nvelis, sinapse sau a modului n care raspunde la neurochimicale va stn
jeni functia cognitiva. Dar cheia reala a ntelegerii sporirii si deteriorarii cog
nitive rezida n dendritele microscopice care se afla la capetele receptorilor neu
ronilor. Ele ar putea adaposti chiar secretul motivului pentru care oamenii si n
umai oamenii contempla natura lui Dumnezeu.
Un singur neuron poate avea zeci de mii de tentacule, ca niste ramuri, care se nt
ind catre capetele semnalizatoare ale altor neuroni. Imaginati-va, daca vreti, r
adacinile unui copac gigantic: acestea sunt dendritele, adunnd informatie si trim
itnd-o catre corpul neuronului (trunchiul copacului), care decide apoi ce alte de
ndrite sa stimuleze prin axonii terminali (frunzele) care cresc din capetele une
ia dintre ramurile neuronului.
Stresul, fie pe termen scurt, fie cronic, afecteaza memoria prin blocarea activi
tatii dendritice. Cercetatorii au descoperit ca o simpla saptamna de stres usor p
rovoaca modificari semnificative n organizarea si cresterea dendritelor. Daca sit
uatia care provoaca stresul este nlaturata, functia este restabilita. Dar nu comp
let, pentru ca aproape o treime din dendritele deteriorate se vor pierde definit
iv daca stresul se repeta mai trziu.
Pierderea dendritelor n cortexul prefrontal a fost de asemenea descoperita la oam
enii care mbatrnesc. De exemplu, stim de decenii ca pacientii care sufera de Alzhe
imer sufera genul acesta de pierdere.
Activitatea neuronala sporita care are loc n cortexul prefrontal si alte parti a
le creierului atunci cnd meditam amelioreaza efectele pierderii dendritelor. De a
ceea credem ca meditatia va ajuta la ntretinerea functiei dendritei: scade nivelu
l general de stres n vreme ce stimuleaza simultan starea de veghe cognitiva. De f
apt, dovezile sugereaza ca, cu ct exersati mai mult creierul, cu att puteti ncetini
deteriorarea dendritelor si puteti deci pastra abilitatile memoriei si pe cele
cognitive.
Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec
tele:
-Crearea unei meditatii personale pentru mbunatatirea memoriei
-Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A SASEA
n continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE NTI, A DOUA, A TREIA,
A PATRA SI A CINCEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/2
0/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/c
um-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulinimii.com/
2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: http://spati
ulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra/ si aici
http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-c
incea/), avnd la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, de Andrew Newberg si
Mark Robert Waldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza un fragment ce mi se pare
de o importanta deosebita deoarece prezinta metode practice prin care putem aju
nge sa avem un creier mai sanatos, o memorie mai buna, niveluri scazute de stres
si anxietate, si, implicit, o stare de sanatate fizica, mintala si spirituala m
ai buna. Reamintesc faptul ca la baza cartii n cauza sta o vasta cercetare medica
la, stiintifica si spirituala.
NOTA: Pentru ntelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate n articolul de
fata, ct si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important
a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor cinci articole anterioare din seri
a CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus.
Crearea unei meditatii personale pentru mbunatatirea memoriei
De ani de zile, oamenii de stiinta stiu ca exercitii simple de memorie de exempl
u a juca mahjong sau memorarea listelor ntmplatoare de numere sau nume pot mbunatat
i o serie de functii cognitive, mai ales pentru persoanele trecute de cincizeci
de ani. Dar dupa cum vom explica pe parcursul acestei carti, meditatia pare sa f
ie mai eficienta atunci cnd vine vorba de consolidarea circuitelor neuronale din
creier.
n esenta, cu ct exersati mai mult creierul mental, fizic, social si contemplativ ,
cu att devine mai sanatos. Chiar si mai interesant, dupa cum au descoperit cerce
tatorii de la Centrul de Cercetare Gerontologica din Stockholm si Centrul de Cer
cetare a mbatrnirii din Suedia, daca ti alcatuiesti propriul program de mbunatatire
a memoriei, vei nregistra o ameliorare chiar si mai mare, mpreuna cu o mai mare di
sponibilitate de a exersa. De ce sa nu aplicam, atunci, aceasta strategie si sa
cream o meditatie personala de ntretinere a memoriei? Elementele-cheie sunt simpl
e: mentineti o stare de constienta relaxata, reglati respiratia si executati o m
iscare simpla sau complexa cu orice parte a corpului. n timp ce faceti asta, cntat
i, psalmodiati sau repetati ncet un sunet sau o fraza care are o semnificatie per
sonala, si practicati cel putin douasprezece minute n fiecare zi. Si nu uitati pa
sul cel mai important: mentineti limpede n minte scopul pe care doriti sa l atinge
ti.
Faceti meditatia ct doriti de simpla sau complexa si simtiti-va liberi sa o modif
icati de la o saptamna la alta. Cu ct meditatia voastra devine mai complexa si cu
ct o faceti mai mult, cu att va veti fortifica circuitele neuronale care tind sa s
e deterioreze cu vrsta. Puteti medita chiar n timp ce mergeti, alergati sau faceti
gimnastica, deoarece cu ct veti misca mai multe parti ale corpului, cu att mai mu
lte parti ale creierului vor fi stimulate.
Ct va dura pna veti vedea o mbunatatire? Tehnic vorbind, peste noapte, dar daca dor
iti sa vedeti rezultate masurabile, va trebui sa exersati n fiecare zi. Dupa cum
a demonstrat un studiu recent, numai paisprezece zile de exercitiu fizic si ment
al zilnic, de reducere a stresului si dieta zilnica sunt suficiente pentru mbunat
atirea cognitiei si a functionarii creierului la oamenii ntre 35 si 69 de ani.
Alte studii ce trateaza meditatia sugereaza ca cele mai mari mbunatatiri se obser
va daca practicati zilnic ntre treizeci de minute si o ora. Pe scurt, cu ct practi
cati mai mult, cu att mai mare va fi rasplata. Dupa cteva saptamni, ar trebui sa ob
servati mbunatatiri n bunastarea atitudinala si emotionala, si daca integrati medi
tatia cu psihoterapia sau clasele cognitiv-comportamentale, veti descoperi ca pu
teti mentine grade scazute de depresie si anxietate mult timp dupa ce terapia ia
sfrsit dar, repetam, NUMAI DACA VETI CONTINUA PRACTICA MEDITATIEI DE A STA RELAX
AT, ALERT SI CONCENTRAT.
nainte sa ncheiem acest capitol, as dori sa subliniez un punct de vedere important
, dar adesea uitat. Lucrul asupra caruia doriti sa meditati, sau sa va rugati, p
oate face mai mult dect sa va schimbe creierul. l puteti afecta, mai ales daca ale
geti sa va concentrati pe ceva care va face sa va fie teama sau sa deveniti mnios
. n psihologie aceasta se numeste ruminare si este evident periculoasa pentru sanat
ate. ntr-un studiu de scanare a creierului efectuat la Stanford s-a aratat ca oam
enii care se concentraza asupra propriilor aspecte negative, sau pe o interpreta
re negativa a vietii, prezinta o activitate sporita n amigdala. Aceasta genereaza
valuri de teama, elibernd n creier un torent de neurochimicale distructive.
Din fericire, meditatia este opusul ruminarii si, ntr-un fel, este similara model
ului psihoanalitic al asocierii libere creat de Freud. n meditatie, ca si n terapi
e, nvatam sa supraveghem propriul negativism si sa nu reactionam la el. n acest pr
oces, antrenam creierul sa ramna calm chiar si n fata adversitatii. Prin urmare, m
editatia devine un mod exemplar de a reevalua dificultatile si misterele vietii.
Dar poate cel mai imortant este faptul ca pregateste mintea sa devina mai putin
cramponata de propriile dorinte, atasamente si credinte. Cnd se ntmpla lucrul aces
ta, felul n care vedem lumea si pe noi nsine se schimba.
Urmatorul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL va trata subiectul
:
Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
PARTEA A SAPTEA -CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL
n continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE NTI, A DOUA, A TREIA,
A PATRA, A CINCEA SI A SASEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/
2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/201
3/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulin
imii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: htt
p://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra
/ , aici http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-pa
rtea-a-cincea/ si aici http://spatiulinimii.com/2014/02/12/cum-ne-schimba-dumnez
eu-creierul-partea-a-sasea/), avnd la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL,
de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta n cele ce urmeaza conc
eptul de neuroplasticitate a creierului, mpreuna cu o mica sinteza a biologiei si
functionalitatii creierului, n relatie cu practica meditatiei si cu obiectivul u
nei vieti ct mai lungi si sanatoase. Reamintesc faptul ca la baza cartii n cauza
sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala.
NOTA: Pentru ntelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate n articolul de
fata, ct si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important
a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor sase articole anterioare din seria
CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus.
Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
Contemplarea lui Dumnezeu va va schimba creierul, dar as dori sa subliniez ca si
meditarea asupra altor teme mari va va schimba creierul. Daca veti studia Big B
ang-ul, sau va veti cufunda n studiul evolutiei sau alegeti sa cntati la un instru
ment muzical -, veti schimba circuitul neuronal ntr-un fel care intensifica sanat
atea cognitiva. Dar contemplarea religioasa si spirituala va schimba creierul ntr
-un mod profund diferit deoarece ntareste un unic circuit neuronal care intensifi
ca n mod special constiinta si empatia sociala n timp ce dizolva sentimente si emo
tii distructive. Este exact genul de modificare neuronala pe care trebuie sa o f
acem daca dorim sa solutionam conflictele de astazi ale lumii. Iar mecanismul su
badiacent care ngaduie nfaptuirea acestor schimbari are legatura cu singura calita
te cunoscuta ca neuroplasticitate: abilitatea creierului uman de a se rearanja,
ca raspuns la o varietate de evenimente pozitive si negative.
n ultimii doi ani, evolutiile n domeniul neurostiintei au revolutionat felul n care
gndim despre creier. Mai degraba dect sa l vedem ca pe un organ care se maturizeaz
a treptat n primele doua decenii de viata, oamenii de stiinta l vad acum ca pe o m
asa de activitate n continua schimbare. La mamifere, dendritele miile de receptor
i care se extind ca niste tentacule din capetele fiecarui neuron (sau celula ner
voasa) cresc rapid si se retrag ntr-o perioada de cteva saptamni. [Explicarea si vi
zualizarea dendritelor le gasiti n articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PAR
TEA A CINCEA: Protejarea creierului care mbatrneste si antrenarea dendritelor, htt
p://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cince
a/]. n fapt, dovezi recente au aratat ca schimbarile neurologice pot avea loc n nu
mai cteva ore. Dezvoltarea conexiunilor neuronale sau ndemnarilor particulare nu apa
re treptat, n timp, spune Akira Zoshii, un cercetator al creierului de la Institut
ul de Tehnologie din Massachusetts. Astfel de schimbari se produc rapid, aparnd la
scurte intervale, dupa o puternica stimulare. De parca ar exista un singur punc
t trigger (tragaci) n urma stimularii caruia apare rapid un circuit functional.
Laureatul Premiului Nobel Eric Kandel, care a demonstrat ca neuronii nu nceteaza
niciodata sa nvete, a demostrat existenta unei alte dimensiuni importante a neuro
plasticitatii. Daca modifici stimulul de mediu, se va schimba functia interna a
celulelor, facnd sa le creasca noi extensii numite axoni, capabili sa trimita inf
ormatia n alte parti ale creierului. [Explicarea si vizualizarea axonilor le gasi
ti n articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA: Protejarea creie
rului care mbatrneste si antrenarea dendritelor, http://spatiulinimii.com/2013/12/
12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cincea/]. Fiecare schimbare de medi
u interna sau externa va provoca o rearanjare a activitatii si cresterii celulel
or. Chiar si mai interesant, fiecare neuron are propria minte, ca sa spunem asa, p
entru ca poate decide daca sa trimita un semnal, iar daca-l trimite, ct de putern
ic sa fie semnalul trimis.
Oamenii de stiinta obisnuiau sa creada ca neuronii se deterioreaza odata cu vrsta
, dar mecanismul este mult mai complicat dect att. De exemplu, acum stim ca anumit
e substante neurochimice se epuizeaza si aceasta schimba activitatea si crestere
a celulelor nervoase. Uneori conexiunile neuronale mor, uneori devin prea active
si supraconectate, aducnd haos si confuzie hartilor noastre organizationale inte
rne. Cercetarile noastre asupra memoriei sugereaza ca meditatia poate ajuta la m
entinerea unei balante structurale sanatoase care va ncetini procesul de mbatrnire.
Tehnologia de scanare a creierului ne ngaduie sa privim n actiune un creier viu, i
ar ceea ce vedem este uimitor. Fiecare sentiment si gnd schimba fluxul sangvin si
activitatea electrochimica n arii multiple ale creierului si se pare ca nu repet
am niciodata acelasi sentiment sau gnd. De fapt, simplul act al rememorarii unei
amintiri schimba conexiunea n alte circuite neuronale un alt exemplu interesant a
l enormei plasticitati a creierului.
Ct de repede se schimba conexiunile neuronale n creier? Imaginati-va filmarea a o
suta de ani de crestere a copacilor ntr-o padure, rulata cu rapiditate. Ati vedea
crengile crescnd si murind cu un ritm incredibil. n creierele mamiferelor, schimb
ari similare pot avea loc ntr-o perioada de cteva saptamni si presupun ca la oameni
schimbarile neuronale au loc mai rapid n lobii frontali, unde se formeaza multe
dintre conceptele noastre.
Daca vom combina toate cercetarile n neuroplasticitate, vom trage concluzia ca ne
uronii nu au proprietati sau pozitii fixe. Ei se schimba tot timpul, declansati
de competitie, schimbarile de mediu si educatie. nvatarea are loc continuu, iar a
mintirile sunt constant revizuite. Idei noi apar, curg pentru scurt timp n consti
inta, apoi dispar cu repeziciune pentru a face loc urmatorului moment scurt de c
onstienta.
Deci, ce are a face neuroplasticitatea cu Dumnezeu? Totul, pentru ca daca contem
pli ceva att de complex si misterios ca Dumnezeu, vei avea izbucniri incredibile
de activitate neuronala n diferite parti ale creierului. Dendrite noi vor creste
cu rapiditate, iar asociatii vechi se vor deconecta n timp ce vor aparea noi pers
pective imaginative. n esenta, cnd te gndesti la ntrebarile cu adevarat mari din via
ta fie ele religioase, stiintifice sau psihologice creierul tau se va dezvolta.
NEUROSTIINTA
CARTEA CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL ofera, ntr-o maniera sintetica, informatii
despre anatomia creierului. Daca vrem sa ntelegem cum Dumnezeu si procesele spiri
tuale modifica creierul, exista sase structuri pe care cartea ni le dezvaluie sp
re a le avea n vedere: lobul frontal, sistemul limbic, cortexul cingulat anterior
, amigdala, talamusul si lobul parietal.
n afara de desenul care nfatiseaza aceste structuri, as dori sa va arat o modalita
te simpla de a vizualiza aceste parti importante ale creierului.
n primul rnd, puneti n palma doua migdale (fara coaja) imaginare. Acestea sunt cele
doua jumatati ale amigdalei, care genereaza raspunsul lupta-sau-fugi la o teama
perceputa sau imaginara. Apoi puneti n palma doua jumatati ale unei nuci (din no
u fara coaja). Acesta este talamusul, care trimite informatie senzoriala n toate
celelalte parti ale creierului. De asemenea va ofera simtul semnificatiei si va
da o imagine despre cum este realitatea de fapt.
Acum strngeti pumnul si rasuciti bratul, astfel nct oasele sa fie ndreptate spre tav
an. Antebratul este coloana vertebrala, iar pumnul mpreuna cu jumatatile de migda
la si de nuca formeaza sistemul limbic, cea mai veche parte a creierului, pe car
e o are fiecare reptila, peste, amfibie, pasare sau mamifer. Sistemul limbic est
e implicat n codificarea memoriei, raspunsul emotional si multe alte functii corp
orale.
(De fapt avem doua talamusuri, doua amigdale si doi lobi frontali si parietali n
creier unul n fiecare emisfera si fiecare jumatate poate fi implicata n diferite f
unctii neurologice, dar ca sa simplificam lucrurile ne vom referi la ele la sing
ular.)
Luati apoi patru coli de hrtie si puneti-le n vrful pumnului. Mototoliti-le astfel n
ct sa stea fix si voil! aveti un creier uman. Acele patru coli sunt marimea si gro
simea aproximativa a neocortexului si toate amintirile, credintele si comportame
ntele pe care le-ati acumulat ntr-o viata sunt depozitate pe ele, mpreuna cu toate
centrele de procesare vizuala, auditiva, motorie, de limbaj si cognitiva ale cr
eierului. Treizeci la suta din hrtie este lobul frontal, care este plasat chiar na
poia si mai sus de ochi. El controleaza aproape toate lucrurile de care sunteti
constient: logica, ratiunea, atentia, limbajul si motivatia voluntara.
Observati unde hrtia mototolita va atinge degetul mare. Este locatia aproximativa
a cortexului cingulat anterior, care proceseaza constiinta sociala, intuitia si
empatia. De asemenea, contine un tip unic de neuron pe care l au numai oamenii s
i cteva primate. Acesti neuroni au aparut de 15 milioane de ani, n vreme ce amigda
la (migdalele din pumn) genereaza frica de 450 milioane de ani. Practicile spiri
tuale consolideaza cortexul cingulat anterior si, cnd se ntmpla lucrul acesta, acti
vitatea din amigdala ncetineste.
Mai exista o zona pe care as dori s-o tineti minte: lobii parietali, pozitionati
deasupra si usor napoia urechilor. Ei ocupa mai putin de o patrime din colile de
hrtie, dar va ofera un sentiment al sinelui n relatie cu alte obiecte din lume. Cn
d activitatea din aceasta zona descreste, va simtiti una cu Dumnezeu, cu univers
ul, sau cu orice alt concept asupra caruia va concentrati constient.
Si gata: o jumatate de miliard de ani de evolutie neurologica condensata n sase p
aragrafe, iar meditatia va nvata cum sa modificati functionarea fiecareia dintre
aceste parti ale creierului n feluri care va mbunatatesc sanatatea fizica si emoti
onala. Ea poate chiar schimba modul n care creierul percepe realitatea.
Acesta a fost ultimul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL.