You are on page 1of 2

Home > Arhivă > 2005 > Numarul 24 > Împrumuturile în DOOM-2

Păcatele Limbii:
Împrumuturile în DOOM-2 de Rodica Zafiu

Anunţam, săptămâna trecută, apariţia noii ediţii a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române (DOOM-2). Dincolo de deciziile "tehnice" sau strategice
luate de autoarele dicţionarului - privind inventarul, acceptarea variantelor, ponderea
indicaţiilor gramaticale, semantice şi stilistice - care îi interesează mai ales pe specialişti,
publicul larg va fi probabil mai atent la cîteva noutăţi punctuale, care ar putea şoca pentru
că schimbă anumite obişnuinţe de scriere şi - în unele cazuri - inversează raportul dintre
"corect" şi "greşit". Noutăţile pe care acest instrument de lucru le aduce nu pot fi epuizate
într-o cronică; voi semnala acum doar câteva dintre ele, privitoare la includerea şi
eventuala adaptare a unor împrumuturi recente; asupra altora, ca şi asupra principiilor şi
orientărilor generale ale normării, voi reveni într-o viitoare cronică şi, cu siguranţă, ori de
câte ori se vor aduce în discuţie tendinţele limbii actuale, inovaţiile şi oscilaţiile ei,
diferenţele dintre reguli şi uz.Vor atrage atenţia, fără îndoială, numeroase
împrumuturi recente (majoritatea din engleză), încă neadaptate, incluse pentru
prima dată într-un dicţionar general românesc. Pentru unii, această includere ar
putea părea o "cedare" în faţa "invaziei anglicismelor"; de fapt, e o dovadă de
pragmatism şi o grijă faţă de exprimarea cultă românească: au fost alese cuvinte
care au deja, de cîţiva ani, o largă circulaţie, orală şi scrisă, şi pe care e de aşteptat ca
vorbitorii să le caute în dicţionar mai mult decît pe altele, pentru a le afla sau a le
verifica pronunţia şi scrierea corectă: aftershave, brand, dealer, mouse, make-up,
on-line, second-hand, server, site, staff, talk-show, trade-center, top-model, timing,
trend etc. Nu sînt numai englezisme, ci şi termeni - de circulaţie internaţională - din
franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea în DOOM le
va spori folosirea (autoarele spun explicit, în nota introductivă: "includerea lor în
DOOM-2 nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora"), după cum,
dacă din motive extralingvistice unele vor ieşi din uz, nimeni nu va obliga ediţii
viitoare ale dicţionarelor să le păstreze. Mentalitatea culturală românească este încă
obsedată de monumental şi etern; norma lingvistică e însă convenţională şi modificabilă
în timp. DOOM-ul include dintr-o dată cuvinte pe care, într-un ritm editorial astăzi
obişnuit în alte ţări, ar fi trebuit să le înregistreze treptat ediţii anuale ale DEX-ului, tip de
9 ani (din 1996 pînă în prezent). Multe sînt deja organizate în familii lexicale, chiar dacă
elementele nu sînt (toate) derivate în interiorul românei: master, masterat, masterand,
masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt
perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română
(satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a
optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este şi includerea unor nume proprii: vorbitorul poate
verifica, de exemplu, pronunţarea diferită a secvenţei grafice iniţiale din toponimele
Chicago, Chile, Chianti.

Dicţionarul reflectă tendinţe actuale ale limbii culte, revenind asupra unor procese de
adaptare grafică, fonetică şi morfologică anticipate de ediţia anterioară, dar care n-au fost
confirmate de evoluţia limbii. Româna cultă actuală evită "românizarea" grafică:
aceasta pare un semn de incultură, de stâlcire a cuvintelor, preferîndu-se
conservarea grafiei etimologice. În conformitate cu aceste tendinţe bine reprezentate
statistic, DOOM-2 admite reîntoarcerea la scrierea etimologică acolo unde
adaptarea din ediţia precedentă nu s-a impus, în cuvinte ca motto, parking, skating,
penalty (în vechiul DOOM se recomandau formele: moto, parching, scheting,
penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, şi forma propusă în 1982. Se admit şi grafii
conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă,
charismatic. Puţine sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e
nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular şi deja "românizat" în
scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează şi varianta bodigard.

În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer -, vechiul DOOM nu indica pronunţarea
unor împrumuturi, ceea ce ar fi implicat adaptarea lor fonetică totală, de fapt nerealizată.
În DOOM-2 se indică explicit pronunţarea lor: computer (pron.: compiuter), parură
(pron.: parüră) etc. Au fost corectate şi unele recomandări (învechite) de pronunţie a unor
anglicisme după model francez: în 1982, bluf apărea ca pronunţat blöf; acum indicaţia
este blaf. Şi în morfologie s-a renunţat la unele adaptări analogice ale finalei (se
recomandă pedigri, nu pedigriu, ca în vechiul DOOM), dar s-au validat altele: se
recomandă nutrie, adaptat (în locul formei artificial invariabile nutria). De fapt,
împrumuturile ridică adesea probleme greu de soluţionat, mai ales în cazul contradicţiilor
dintre adaptarea morfo-lexicală (formarea unui plural, uneori chiar cu alternanţe
consonantice, formarea de derivate) şi neadaptarea fonetică şi grafică; sau între valoarea
semantico-morfologică din limba de origine şi cea convenabilă sistemului limbii române:
cazuri de notorietate sunt mass-media, sandvici/sendviş, rugbi/rugby, precum şi
compusele englezeşti cu -man ("om, bărbat"), de tipul tenisman - pentru care noul DOOM
alege grafia adaptată tenismen (pl. tenismeni). Aici orice soluţie este imperfectă şi
tranzitorie; orice alegere, chiar bazată pe o serie de argumentări lingvistice, riscă să
rănească sensibilitatea fonetică, grafică, morfologică sau semantică a unei părţi a
cititorilor; e totuşi clar că o alegere (sau câteva variante admise) trebuie să existe.

Mulţi vorbitori culţi, care se străduiesc să respecte indicaţia din vechiul DOOM folosind
(împotriva tendinţelor morfosintactice româneşti) termenul mass-media ca un neutru
plural ("mass-media internaţionale au anunţat..."), vor fi dezamăgiţi (sau poate uşuraţi?) să
constate că acum este recomandată adaptarea morfologică firească, pînă mai ieri
considerată greşită şi incultă, ca feminin singular ("opinia mass-mediei" ). Soluţia este
totuşi raţională, în spiritul limbii, şi cred că de dragul ei putem renunţa la orgoliul
diferenţierii prin cunoaşterea etimologiei.