PREFAŢĂ

Pragmatici, trebuie să fim pragmatici în privinţa controlului pe care îl exercităm asupra echilibrului
nostru ponderal, adică asupra greutăţii.
De prea multe ori modul de viată este răspunzător pentru rotunjirea noastră progresivă dar sigură şi,
apoi, pentru obezitatea care se instalează treptat. Dacă un anumit exces ponderal a fost considerat multă
vreme un gaj al cumsecădeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, duşmanul eficienţei şi punctul de
plecare al unor numeroase boli. De aceea, de îndată ce a atins acest stadiu, fiecare caută săl facă reversibil,
adică să slăbească. !tunci, trebuie să găsească o cale, trebuie să opteze pentru o "metodă# sau $ poate %mai
simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, să devină conştient că felul cum se hrăneşte este esenţial şi trebuie
controlat pe termen lung.
(umeroase metode, deşi recunoscute din punct de vedere ştiinţific, se dovedesc eficace pe termen
scurt şi mediu, dar implică asemenea privaţiuni, înc)t devin o serie de constr)ngeri greu de respectat... *i,
încetîncet, ascensiunea către înălţimea scării gradate a c)ntarului este reluată. !ceasta este o experienţă pe
care am trăito.
+alea pe care neo propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica şi gastronomia, păstr)nd
avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiţia să aderăm la principiile acestui nou mod de
alimentaţie. Prin urmare, trebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, să conştientizăm ceea ce m)ncăm,
să ne adaptăm metabolismului pentru a slăbi întro primă etapă şi, apoi, să ne stabilim la nivelul ponderal
ales. !ceastă cale nu este dec)t un compromis între acceptabil şi obligatoriu. ,iinţa umană nu poate fi
constr)nsă în permanenţă, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomică a ştiinţei de a m)nca.
Pun)nd în practică această metodă, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost şi este eficace.
Doctor Philippe ROUGER
Conferenţiar la Universitatea PARIS VI
Director ajunct al Institutului Naţional e !ransfu"ii
CUVÂNT ÎNAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aţie a contraicţiilor(
)n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinţific *i sunte% convin*i c$ acest +eniu ,
ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva ecenii &ncoace(
Dar aceast$ evoluţie *tiinţific$ ful+er$toare nu se prouce &n %o unifor%- eoarece e/ist$ %ulte
o%enii une %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori are teninţa e
a re+resa(
Nutriţia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- une %ai o%ne*te *i o total$
anarhie( 0iecare consier$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &nea%n$ s$ spun$ ce $ Du%ne"eu(
1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluţia efinitiv$ nu va fi
acceptat$ e toţi(
Aev$rul &n privinţa nutriţiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e *tiinţ$
*i %e%#ri foarte speciali"aţi ai corpului %eical( Aev$rul *tiinţific este ascuns , in rutin$ *i in ultra'
conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseuo'profesioni*tilor &n ietetic$(
E +reu s$ accepţi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun creinţelor
traiţionale *i "runcin$ e'a reptul ieile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in ele( Aceste patru
criterii sunt ur%$toarele2
3( , -eoria caloriilor este falsă. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ funa%ent *tiinţific- ilu"orie &n
%$sura &n care aoptarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntoteauna la e*ecuri(
4( , Proastele obişnuinţe alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu% *i natura
lor &noielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea tre#uie s$ &nv$ţ$%
s$ ale+e% #ine &n privinţa +lucielor(
5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile $un$toare-
ale+.nu'le pe cele #une(
6( , -rebuie sa ne îmbogăţim alimentaţia cu fibrele pe care le conţin %ai ales fructele- le+u%ele ver"i-
le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$(
7Secretele nutriţiei7 constituie- &ntruc.tva- aev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenţialul a ceea ce tre#uie s$
*ti% espre un su#iect a c$rui i%portanţ$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste taine &i privesc nu
nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$ constr.n+eri *i privaţiuni , ci *i pe
aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala opti%$(
3
OBEZITATE ŞI CIVILIZAŢIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'prousul
civili"aţiei(
Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ţile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$ pro#le%$
nu e/ist$(
De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puţin la speciile care tr$iesc &n %eiul
lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferinţ$(
Parao/al- toc%ai &n societ$ţile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul poneral( Se pare
c$ acesta este corolarul nivelului e viaţ$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul &ntre+ului curs al
istoriei(
Cu unele e/cepţii- cei %ai +ra*i inivi"i se +$seau &ntoteauna la cate+oriile sociale cele %ai #o+ate(
Deseori- e/cesul e +reutate era consierat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i al s$n$t$ţii
&nfloritoare(
Nu se spunea +ras *i s$n$tos8
Ast$"i %entalit$ţile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %oificat canoanele e fru%useţe ,
oa%enii au evenit con*tienţi e neajunsurile +reut$ţii prea %ari(
O#e"itatea este consierat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc pentru
s$n$tate(
Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ţii &n lu%e- sunte% o#li+aţi s$ constat$% c$ &n Statele Unite- cea %ai
#o+ata ţar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaţie(
Or- ac$ lu$% &n consieraţie %oul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ euce% c$ toc%ai
proastele o#i*nuinţe ali%entare stau la #a"a o#e"it$ţii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$ţe*te pe "i ce trece(
Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nţelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar aca
ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ereitare- nu este %ai puţin aev$rat c$ ele sunt consecinţa
relelor o#i*nuinţe ali%entare(
A a#ora acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenţial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa nu%ai e
si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii traiţionale se atorea"$ toc%ai acestei a#or$ri
trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%eiul unor re+i%uri e &nfo%etare- a% face
%ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ aopt$% proste*te liste e %eniuri +ata f$cute- nu%$r.n
caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nţele+e% cu% ne funcţionea"$ or+anis%ul *i &n ce
fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente(
Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ţii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ eucativ$ o#li+atorie *i- &nainte
e a &ncepe punerea &n practic$ a %etoei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#ateţi trei etape- care
constituie o aev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei(
;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuinţe ali%entare o#.nite &n c.teva ecenii- asociate cu
rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a %eta#olis%ului nostru(
Aceast$ situaţie este cea care uce- &n consecinţa- la o#e"itate *i #oal$(
Apoi- o con*tienti"are a %oului &n care ne funcţionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$ţ$% efectiv cu% ne
funcţionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv(
)n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ţilor lor *i a fa%iliei in care acestea fac
parte(
)n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a
responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaţiei- ci *i echili#rul poneral(
Iat$ ce va invit s$ escoperiţi &n capitolele care ur%ea"$(
4
INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea- r$spunea%
invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar nu convin+ea pe
ni%eni(
0$r$ &noial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare parao/al- %ai ales aca puneţi e/cesul e +reutate pe
sea%a o#li+aţiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onoraţi puţin ca% prea es
+astrono%ia( )n orice ca"- asta creeţi u%neavoastr$(
Cu si+uranţ$ c$ aţi &ncercat eja s$ aplicaţi un nu%$r incalcula#il e %etoe care circul$ *i fi+urea"$
e%ult printre locurile co%une( Dar &ntoteauna aţi constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt eseori contraictorii
*i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea ca"urilor- i%posi#il e aplicat
&ntr'un re+i% e viaţ$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte
scurt ti%p(
Prin ur%are- sunteţi a"i- ca *i acu% c.ţiva ani- preocupaţi e ceea ce- &n %o puic- a% putea nu%i
exces de greutate.
>a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta vreo opt"eci
e Ailo+ra%e- aic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faţa e +reutatea %ea ieal$(
)n fon- nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$lţi%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.ţiva ani p.n$
s$ &%plineasc$ patru"eci(
P.n$ atunci- avusese% o viaţ$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu poneral p$rea
sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'aev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte oca"ionale *i
aveau- &n %o esenţial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su'vestul 0ranţei- +astrono%ia
face o#li+atoriu parte in eucaţie( Ea evine chiar un at cultural funa%ental(
A#anonase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puţin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu %ai
%.nca% cartofi *i- cu e/cepţia vinului- nu %ai #ea% alcool(
Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa$ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$ e
pro+resie relativ %oest$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai cur.n chiar su#
acestea(
Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n coniţii cu totul iferite- atunci c.n %i
s'a &ncreinţat o responsa#ilitate la nivel internaţional- &n cartierul +eneral al unei societ$ţi %ultinaţionale
a%ericane la care era% an+ajat(
Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le controla%-
&n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoţite e reuniuni cu caracter +astrono%ic(
)ntors la Paris- tre#uia , &n carul funcţiilor %ele e la serviciul Relaţii Pu#lice Interne , s$ &nsoţesc
vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta f$cea parte in
o#li+aţiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a activit$ţii(
Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$ţi- nu avea% %ai puţin e C A+ &n plus(
!re#uie spus c$ &n acea perioa$ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu aranjase eloc
lucrurile(
Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva(
>a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puţin- locurile co%une
cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepţionante pe care le cunoa*te%(
Apoi- foarte repee , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %eic +eneralist pasionat
e pro#le%ele nutriţieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e funa%entul
ieteticii traiţionale(
0oarte cur.n up$ aceea- o#ţinuse% re"ultate eose#it e pro%iţ$toare( Atunci- %'a% hot$r.t s$
aprofune" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup far%aceutic *i avea%- astfel-
acces la infor%aţii *tiinţifice care %$ interesau(
Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#ţin %ajoritatea pu#licaţiilor france"e *i a%ericane in acest
o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli aucea re"ultate- eu voia% s$ le &nţele+ #a"a ( *tiinţifica( Dorea% s$
*tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare(
De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaţie- cu e/cepţia "ah$rului( C.n
ai ca %isiune s$'i &nsoţe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile ori s$ te
li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva(
Prin ur%are- a% pierut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i veţi afla *i
&nţele+e- %ai eparte- cu%(
Dar enunţarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta(
Dup$ c.teva luni- a% reactat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenţialul %etoei- care
&nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate(
)ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puţin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i e/plica #a"ele
*tiinţifice ale %etoei(
Dar nu era &ntoteauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea aesea
5
re"ultatele( )n toate ca"urile- forţa cultural$ a ieilor %o*tenite- e altfel &n contraicţie cu %etoa %ea- era
prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nţelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea %ea s'a e"voltat treptat
ieea e a reacta un ocu%ent %ai co%plet(
Cartea e faţ$ are pretenţia e a fi un ghid *i- scriin'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit ur%$toarele
scopuri2
, s$ e%iti"e" ieile %o*tenite- printr'o ar+u%entaţie suficient e convin+$toare- pentru ca acestea
s$ fie a#anonateD
, s$ pre"int #a"ele *tiinţifice funa%entale- inispensa#ile pentru &nţele+erea feno%enelor nutriţieiD
, s$ enunţ re+uli si%ple- .n esenţialul funa%entului lor tehnic *i *tiinţificD
, s$ &nf$ţi*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate coniţiile e aplicare a acestei %etoeD
, s$ au- pe c.t posi#il- o aev$rat$ %etoolo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic(
)n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i &ncercat(
Ast$"i- a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto$ eficient$ *i u*or e aplicat(
Veţi &nv$ţa- in aceast$ carte- că nu te îngraşi pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci prost(
Veţi &nv$ţa s$ v$ +estionaţi ali%entaţia a*a cu% v$ +estionaţi #u+etul(
Veţi &nv$ţa s$ v$ conciliaţi o#li+aţiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere(
Veţi &nv$ţa- &n fine- să m)ncaţi întrun mod mai sănătos, fără ca să adoptaţi o alimentaţie tristă(
Cartea e faţa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %etoe e ali%entaţie- care
const$ &n a învăţa săţi menţii echilibrul ponderal, în timp ce continui să te bucuri de plăcerile mesei,
iniferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant(
Dar- ca o consecinţ$- veţi afla cu surprinere c$- aopt.n aceste noi principii ali%entare- veţi re+$si
ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'aţi pierut e %ult( 1i v$ voi e/plica e ce(
Veţi afla c$ anu%ite o#i*nuinţe ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca ur%are- a
unei perfor%anţe sportive sau profesionale %inore(
Veţi *ti c$- aopt.n anu%ite principii e nutriţie funa%entale- u*or e pus &n aplicare- veţi putea
eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i veţi re+$si o vitalitate opti%$(
De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ poneral este %oest ori aproape nul-
&nv$ţarea %etoei *i a principiilor pe care tre#uie sa le aoptaţi pentru un control eficient al ali%entaţiei este e
%are i%portanţ$(
Aceasta conuce- &n orice ca"- la o#.nirea unei noi ener+ii- +aranţie a unei %ai %ari eficienţe &n
toate o%eniile vieţii personale *i profesionale(
Veţi constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'aţi rese%nat s$ tr$iţi- vor
isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet(
Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a vinului *i
ciocolatei &n special- intenţia %ea nu era c.tu*i e puţin ca- scriin'o- s$ pla+ie" e/celentele +hiuri
+astrono%ice pe care le cunoa*teţi cu toţii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiinc$ &ntoteauna %i'a
fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie(
A% avut *ansa- e c.ţiva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar str.n+erea
e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a%iraţie(
;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu %ai are
nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea tuturor celorlalte(
6
CAPITOLUL I
MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#orare hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu si+uranţ$- cea
%ai %are <+af$ *tiinţific$= a secolului EE(
Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ funa%ent *tiinţific real( 1i-
totu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol(
Priviţi &n jurul u%neavoastr$ *i o#servaţi'i pe cei in anturajD veţi constata c$ oa%enii- cu c.t sunt
%ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le &n+ur+itea"$((
Cu foarte rare e/cepţii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a #a"at &n
%o esenţial pe teoria caloriilor(
;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ţine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i% e
efectele secunare cel puţin e"astruoase(
Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter scanalos- care
a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n staiul la care a ajuns ast$"i- nu este nici o
e/a+erare ac$ vor#i% e o aev$rat$ <coniţionare colectiv$=(
A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR
Doi %eici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in ;ichi+an- au
e%is , &ntr'o pu#licaţie in 3I5@ , ieea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei ali%entaţii prea
<#o+ate= &n calorii- ec.t o eficienţ$ a %eta#olis%ului=(
Stuiul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e o#servaţii
foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa$ prea scurt$ pentru a avea un funa%ent *tiinţific
serios(
)n ciua acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un aev$r *tiinţific irefuta#il *i- e atunci- a
fost consierat rept <liter$ e evan+helie=(
!otu*i- la c.ţiva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#uraţi , f$r$ &noial$ , e tapajul f$cut &n jurul
escoperirii lor- au e%is- cu ti%iitate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$( Dar acestea au
trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stuii %eicale al %ajorit$ţii ţ$rilor
occientale une &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre(
B. TEORIA CALORIILOR
Caloria este cantitatea e ener+ie necesar$ pentru a riica te%peratura unui +ra% e apa e la 36JC la
3KJC(
Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n- pentru a'*i %enţine te%peratura la apro/i%ativ
5CJC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &nat$ ce corpul intr$ &n acţiune- chiar *i nu%ai pentru
a'*i p$stra po"iţia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o nevoie supli%entar$ e ener+ie(
Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era- pentru a &neplini actele esenţiale ale vieţii(
Dar nevoia cotiian$ e ener+ie varia"$ &n funcţie e inivi- v.rst$ *i se/(
Teoria caloriilor ese !r"#oarea$
Dac$ nevoile ener+etice ale unui inivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t 4@@@- se
va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua o cantitate e
ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecinţ$- la o sc$ere &n +reutate(
! contrario- ac$ un inivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e 4K@@- &*i
va crea un e/ceent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e +r$si%i e re"erv$(
!eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$ pierere
e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaţie inspirat$ irect in teoria lui >avoisier asupra
le+ilor ter%oina%icii(
)nc$ in acest staiu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieţuiasc$ pri"onierii in la+$rele
e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar fi avut un
funa%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &nat$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au epui"at- aic$ up$
c.teva luni(
)n acela*i %o- se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- aic$ 6@@@'K@@@ e calorii
pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un funa%ent real-
ace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.ţiva ani- 6@@'K@@ e Ailo+ra%e(
Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puţin , eci reuc.nu'*i cantitatea "ilnic$ e calorii
K
a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e inivi"i se &n+ra*$- e*i ra#$ e foa%e(
C. E%PLICAŢIA
Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se prouce piererea &n +reutate- e*i se reuce aportul e calorii8
De fapt- piererea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate- %otivul
pentru care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaţiile lor s'au &ntins pe o perioaa %ult prea
scurt$(
0eno%enul este ur%$torul2
S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale iniviului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p &nelun+at-
aportul caloric a fost reali"at &n funcţie e aceast$ nevoie( Dac$ raţia e calorii scae su#it la 4@@@- se va
utili"a- &ntr'aev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o co%pensa *i se va constata o
pierere &n +reutate(
)n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- faţ$ e cele 4K@@
inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieţuire , &*i va ajusta foarte rapi nevoile
ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va consu%a ec.t 4@@@(
Prin ur%are- piererea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi( Dar or+anis%ul nu se va opri aici( Instinctul e
supravieţuire &l va &%pin+e la o pruenţ$ %ai %are( Iar aceast$ pruenţ$ va fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va
face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t 4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult
nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va stoca iferenţa e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$(
Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o parao/al , &n ti%p ce su#iectul
%$n.nc$ %ai puţin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e(
De fapt- fiinţa u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc iferit faţ$
e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'aev$r- parao/al- ar c.inele hr$nit foarte
nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituinu'*i- astfel- re"erve pentru c.n va
fi &nfo%etat(
C.ţi intre u%neavoastr$ nu aţi fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ funa%ent , a
caloriilor8
Cu si+uranţ$ c$ aţi &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest fapt este
eose#it e aev$rat pentru su#iecţii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e fe%ei a c$ror epresie
nervoas$ re"ult$ prea aesea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin
foarte repee sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$ cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe
care o aveau la &nceput(
;ajoritatea %e%#rilor corpului %eical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a c$
pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$ %$n.nc$ pe ascuns(
Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *einţe e terapie e +rup
3
- une fiecare o#e" vine *i &*i eclar$
pu#lic- &n faţa cole+ilor- piererea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori c.*ti+ul &n +reutate- sancţionat cu
fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este eparte e cea %eieval$(
O%ul &n halat al# 9cu e/cepţia unor anu%iţi speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puţine &ntre#$ri asupra
cuno*tinţelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n si%#olice( )n afara unor
locuri co%une- cultura sa *tiinţific$ &n %aterie e nutriţie este ca% reus$(
De altfel- nutriţia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %eici( A% re%arcat c$-
printre cei ou$"eci e %eici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toţi- f$r$ e/cepţie- au fost au*i
&n situaţia e a se interesa e nutriţie- e a face cercetare *i e a reali"a e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniţial-
avuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$ le re"olve(
Ceea ce este consternant- #a chiar scanalos- este faptul c$ , &n r.nurile %arelui pu#lic , a fost l$sat$
s$ se e"volte ieea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinţific$ real$( Aceast$ teorie a o#.nit-
in p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenţial al civili"aţiei noastre occientale(
!eoria caloriilor este at.t e a.nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun restaurant al
unei colectivit$ţi- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e calorii al fiec$rui fel e
%.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tinţ$ e cau"$( Nu trece o s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre
nu%eroasele reviste fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$ţi*.n
ulti%ele %eniuri puse la punct e echipe e speciali*ti &n ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun
aproape f$r$ eose#ire- <o %anarin$ la %icul ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la
pr.n" *i o %$slin$ seara(((=(
!otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acorare hipocaloric$ a pro#le%ei s$ ne
ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntoteauna re"ultate(
Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest re"ultat- up$ cu% a%
v$"ut- este &ntoteauna efe%er( Revenirea la situaţia iniţial$ este nu nu%ai siste%atica- ar &n %ajoritatea
ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$erea
caloriilor= a evenit o for%ia#il$ %i"$ econo%ic$(
E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un aev$rat lo##L- ai
3
Acestea sunt eose#it e r$sp.nite &n Statele Unite( 9n(a(:(
?
c$rui principali #eneficiari sunt inustria ali%entar$ *i c.ţiva #uc$tari 9interesaţi:- cu co%plicitatea
speciali*tilor &n ietetic$(
!eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tiţi *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ sunteţi *i e#arasaţi e ea( Pentru
c$ este at.t e a.nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ veţi surprine &nc$ %ult ti%p- e aici &nainte-
co%port.nu'v$ up$ principiile sale(
C.n vo% a#ora %etoa e ali%entaţie pe care o reco%an &n cartea e faţ$- veţi fi foarte tul#uraţi-
&n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contraicţie cu aceast$ fai%oas$ teorie(
Dac$ este ca"ul- recitiţi acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare(
CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU
;AR!IRIU> OMENU>UI
9up$ Dr( H('P( Ruasse:
Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o re"istenţ$ la
sl$#ire(
Se vee- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se reuce raţia caloric$- rana%entul re+i%ului scae *i
or+anis%ul tine nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniţial$- ci *i s$'*i constituie re"erve supli%entare(
C
CAPITOLUL II
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR
Cre c$ acest capitol este sin+urul puţin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in cau"a
caracterului s$u tehnic- lucru pentru care veţi avea #un$voinţa s$ %$ iertaţi( Restul c$rţii va putea fi citit- ac$
vreţi- ca un ro%an(
De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %enţiona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tiţi espre ce
este vor#a- altfel &nţele+erea +lo#al$ a %etoei risca s$ v$ scape(
A% &ncercat s$ reuc capitolul e faţ$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nţele+ c$ nu
conţine ec.t esenţialul a ceea ce tre#uie s$ *tiţi(
Dac$- totu*i- veţi &ncepe s$ c$scaţi *i veţi aor%i up$ al "ecelea r.n- treceţi repee la re"u%atul
capitolului( Dar &nainte e a a#ora %etoa propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va &ntoarceţi la el- altfel
asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$(
Ali%entele sunt su#stanţe co%esti#ile care conţin un anu%it nu%$r e ele%ente or+anice- ca2
proteinele- lipiele- +luciele- precu% *i s$ruri %inerale *i vita%ine( !otoat$- ele sunt co%puse *i in ap$ *i
%aterii nei+era#ile- ca fi#rele(
A. PROTEINELE (sa! PROTIDELE)
Acestea sunt celulele or+anice ale %ateriei vii- aic$ ale %u*chilor- or+anelor- ficatului- creierului-
oaselor etc( Sunt for%ate in cei %ai si%pli co%ponenţi- nu%iţi a%inoaci"i( Unii intre ace*tia sunt fa#ricaţi
e c$tre or+anis%( ;ajoritatea celorlalţi a%inoaci"i provin &ns$ intr'un aport e/terior- reali"at prin
inter%eiul ali%entaţiei- &n care proteinele pot avea o u#l$ ori+ine2
, origine animală. cantit$ţi %ari se +$sesc &n carne- pe*te- #r.n"$- ou$- lapteD
, origine vegetală. &n soia- %i+ale- alune- cereale inte+rale *i &n unele le+u%inoase(
Iealul este e a consu%a at.t proteine e ori+ine ve+etal$- c.t *i proteine e ori+ine ani%al$(
Proteinele sunt inispensa#ile pentru or+anis%2
, pentru construcţia structurilor celulare-
, ca eventual$ surs$ e ener+ie- up$ transfor%area &n +luco"a 9ciclul OREMS:-
, pentru proucerea anu%itor hor%oni *i neuro%eiatori
4
-
, pentru constituirea aci"ilor nucleici 9necesari reproucerii:( Un re+i% ali%entar cu eficit e
proteine poate avea +rave- consecinţe asupra or+anis%ului2 topirea %u*chilor- ofilirea pielii etc(
Raţia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la aolescent(
>a ault- ea tre#uie s$ repre"inte un +ra% pe Ailo+ra%ul e +reutate- cu un %ini%u% e KK e +ra%e
pe "i la fe%eie- *i C@ e +ra%e pe "i la #$r#at(
Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un ault- tre#uie s$ repre"inte cel puţin 3KP in aportul
ener+etic "ilnic( Dac$ &ns$ consu%ul e proteine este- &ntr'aev$r- prea %are- iar activitatea fi"ic$ este
insuficient$- re"iuurile proteice vor persista &n or+anis% *i se vor transfor%a &n aci uric- su#stanţ$
responsa#il$ pentru &%#oln$virile e gută.
Cu e/cepţia oului- proteinele ani%ale sau ve+etale nu auc cantitatea echili#rat$ e a%inoaci"i
necesari or+anis%ului(
A#senţa unui a%inoaci poate constitui <factorul li%itativ= care s$ st.njeneasc$ asi%ilarea altor
a%inoaci"i( De aceea- ali%entaţia tre#uie s$ asocie"e proteinele e ori+ine ani%al$ cu cele e ori+ine ve+etal$(
O ali%entaţie #a"at$ nu%ai pe proteine ve+etale 9ve+etarianis%: ar fi e"echili#rat$- ar fi lipsit$- &n
special- e cistein$- ceea- ce ar provoca tul#ur$ri ale cornoaselor 9un+hii- p$r:(
)n schi%#- un re+i% ve+etarian- care inclue ou$ *i lactate poate fi echili#rat(
B. GLUCIDELE (sa! *IDRAŢII DE CARBON)
Gluciele sunt %olecule co%puse in car#on- o/i+en *i hiro+en(
Glice"ia
Gluco"a este principalul <car#urant= al or+anis%ului( Ea este stocat$- ca re"erv$- su# for%$ e
+luco+en- &n %u*chi *i ficat(
Glice%ia repre"int$ procentul e +luco"$ in s.n+e( Pe ne%.ncate- are e o#icei valoarea e un +ra%
e +luco"$ la litrul e s.n+e(
C.n se a#soar#e , pe ne%.ncate , o +luci$ 9p.ine- %iere- f$inoase- cereale- ulciuri etc(:- se o#serv$
4
Neuro%eiator- aic$ su#stanţ$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influenţa unei e/citaţii *i care
prouce un efect #iolo+ic aaptat 9n(a(:
B
o variaţie a procentului e +luco"$ in s.n+e- up$ cu% ur%ea"$2
, &ntr'un pri% ti%p- +lice%ia cre*te 9%ai %ult sau %ai puţin- &n funcţie e natura +luciei:-
, &ntr'un al oilea ti%p 9up$ secretarea insulinei- e c$tre pancreas:- +lice%ia scae- iar +luco"a
p$trune- astfel- &n celule-
, &ntr'un al treilea ti%p- +lice%ia revine la nor%al 9vezi schema de mai jos:(
;ult$ vre%e- +luciele au fost &ncarate &n ou$ cate+orii #ine iferenţiate- &n funcţie e capacitatea
lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapie pe e o parte- *i "aharuri lente- e cealalt$(
>a ru#rica zaharuri rapide- fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i "aharo"a- care
se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe(
Denu%irea e <"aharuri rapie= se #a"a pe creinţa confor% c$reia , av.n &n veere si%plitatea
%oleculei e hirat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi- la puţin ti%p up$ in+erare(
)n schi%#- se &ncarau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luciele a c$ror %olecul$ co%ple/$ tre#uia
s$ fac$ o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul procesului e i+estie- a*a
cu% este- &n special- ca"ul a%ionului in f$inoase- care eli#erea"$ +luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i
pro+resiv.
Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespune unei creinţe eronate(
E/peri%ente recente oveesc- efectiv- c$ %olecula e hirat e car#on nu coniţionea"$ prin
co%ple/itate rapiitatea cu care +luco"a este eli#erat$ *i asi%ilat$ e c$tre or+anis%(
Se constat$ c$ v.rful +lice%ic al tuturor +lucielor 9aic$ a#sor#ţia lor %a/i%$:- luat &n %o i"olat- pe
ne%.ncate- survine &n acela*i interval e ti%p 9up$ circa o ju%$tate e or$ e la in+erare:(
Astfel c$- &n loc s$ vor#i% e vite"a e asi%ilare- este %ai aecvat s$ stuie% +luciele &n funcţie e
cre*terea +lice%iei pe care o inuc- aic$ in funcţie e cantitatea e +luco"a prous$(
Este a%is- prin ur%are- e c$tre toţi oa%enii e *tiinţ$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%- clasificarea
+lucielor tre#uie s$ se fac$ &n funcţie e puterea lor +lice%ic$- efinit$ prin conceptul e indice glicemic(
Naharuri si%ple 9+luco"a *i fructo"a in fructe *i %iere:
Naharuri co%ple/e 9cereale- f$in$- cartofi- le+u%e uscate:
Naharuri u#le 9"ah$r al#- %alto"a in #ere- lacto"a in lapte:
I+,icele -lice"ic
Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +lucie este efinit$ prin inicele +lice%ic- care a fost aoptat &n anul
3IC?( El corespune suprafeţei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei inuse e c$tre +lucia in+erat a(
Se a ar#itrar +luco"ei inicele 3@@- care repre"inta suprafaţa triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei
corespun"$toare( Inicele +lice%ic al altor +lucie este- astfel- calculat upa ur%$toarea for%ula2
Inicele +lice%ic este cu at.t %ai riicat- cu c.t hiper+lice%ia inusa e +lucia testata este %ai %are(
S$ re%arc$% c$ prelucrarea inustrial$ a +lucielor %$re*te inicele +lice%ic al acestora 9corn'
flaAes Q BK- poru%# Q C@- ful+i e cartofi instant Q IK- cartofi fierţi Q C@:(
Se *tie- e ase%enea- c$ nu nu%ai cantitatea- ci *i calitatea p$rţii fi#roase a +luciei &i $ acesteia un
inice %ic sau %are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ Q IKD p.ine al#$ , #a+het$ Q C@D p.ine inte+ral$ Q K@D p.ine
+raha% Q 5KD ore" al# Q C@D ore" neprelucrat Q K@:(
INDICE G>ICE;IC RIDICA! INDICE G>ICE;IC SCRNU!
;alto"$ 33@ 0ul+i e ov$" K@
Gluco"$ 3@@ Cereale cu t$r.ţe K@
P.ine foarte al#$ IK Ore" co%plet K@
0ul+i e cartofi instant IK P.ine e +r.u inte+ral$ K@
;iere- ulceaţ$ I@ Paste in f$in$ , cernut$ 6K
Corn flaAes BK P.ine e secar$ co%plet$ 6@
;orcov BK ;a"$re vere 6@
Naharo"$ 9"ah$r al#: CK 0asole al#$ 6@
P.ine al#$ C@ P.ine inte+ral$ 5K
Ore" al# C@ >actate 5K
Cartofi C@ 0ructe proaspete 5K
Poru%# C@ >inte 5@
Sfecl$ C@ N$ut 5@
Miscuiţi C@ 0asole uscat$ 4K
Paste 9f$in$ al#$: ?K Ciocolat$ a%$ruie 44
Manane ?@ 0ructo"$ 4@
Stafie ?@ Arahie 3K
>e+u%e ver"i S 3K
I
Din orinţa e a si%plifica- propun ca +luciele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+lucie #une= 9cu
inice +lice%ic sc$"ut: *i <+lucie rele= 9cu inice +lice%ic riicat:- eoarece aceast$ istincţie v$ va per%ite
s$ escoperiţi- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ceentului u%neavoastr$ poneral(
Gl!ci,ele rele
Acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare provoac$ o cre*tere %are a +luco"ei in s.n+e 9hiper+lice%ie:(
Este ca"ul "ah$rului e %as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca pr$jiturile:-
ar este *i ca"ul tuturor +lucielor rafinate inustrial- ca f$ina al#$ *i ore"ul al#- sau al alcoolului 9&n special
alcoolul istilat:- precu% *i al cartofului *i al poru%#ului(
Gl!ci,ele .!+e
Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare e c$tre or+anis% este sla#$
*i provoac$- prin ur%are- o cre*tere reus$ a +luco"ei in s.n+e(
Este ca"ul cerealelor #rute 9f$in$ cu t$r.ţe:- al ore"ului inte+ral *i al unor f$inoase ca lintea *i #o#ul-
ar %ai ales ca"ul %ajorit$ţii fructelor *i al tuturor le+u%elor- pe care le inclue% *i &n cate+oria fi#relor
ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole vere: *i care conţin- toate- o cantitate reus$ e +lucie(
C. LIPIDELE (sa! GR/&IMILE)
Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i(
)n funcţie e ori+inea lor- se eose#esc ou$ %ari cate+orii e lipie2
, lipidele de origine animală sunt lipiele pe care le conţin carnea- pe*tele- untul- #r.n"a- s%.nt.na
proasp$t$ etc(D
, lipidele de origine vegetală sunt lipiele in uleiul e arahie- %ar+arina etc(
Se pot clasifica lipiele *i &n ou$ cate+orii e aci"i +ra*i2
, acizii graşi saturaţi, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- ou$ *i lactate 9lapte- unt- s%.nt.n$-
#r.n"$:D
, acizii graşi mononesaturaţi sau polinesaturaţi/ acestea sunt +r$si%ile care r$%.n lichie la
te%peratura a%#iental$ 9uleiul e floarea'soarelui- e rapiţ$ *i %$sline:- e*i unele pot fi soliificate
prin hiro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( !otoat$- &n aceast$ cate+orie tre#uie incluse toate +r$si%ile
e pe*te(
>ipiele sunt necesare &n ali%entaţie( Pe l.n+$ aceasta ele conţin nu%eroase vita%ine 9A- D- E- O: *i
aci"i +ra*i esenţiali 9aciul linoleic *i aciul linolenic: *i servesc la ela#orarea unor hor%oni(
Nu%ai +r$si%ile presate la rece , o#ţinute in pri%a presare , +arantea"$ conţinutul e aci"i +ra*i
esenţiali(
Asi%ilarea +r$si%ilor este pertur#at$ c.n acestea sunt a%estecate cu +luciele rele- ceea ce are rept
consecinţ$ o i%portant$ stocare e ener+ie- su# for%a +r$si%ilor e re"erv$(
)n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu +r$si%e
ne'au invaat ali%entaţia- c.n- e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai puţine +r$si%i- ar
la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$(
Anu%ite lipie sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$ tipuri e
colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %enţinerea colesterolului total la cel %ai sc$"ut nivel
posi#il- prin reunirea tuturor coniţiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie cel %ai %are
5
(
!re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipiele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$- sunt unele
care au teninţa e a'l face s$ sca$ si%ţitor(
De fapt- pentru a fi o#iectivi- +r$si%ile tre#uie &%p$rţite &n trei cate+orii2
3( grăsimile care măresc colesterolul
Acestea sunt +r$si%ile saturate care se re+$sesc &n carne- %e"eluri- unt- #r.n"$- untur$- lactateD
4( grăsimile care nu au dec)t o mică influenţă asupra colesterolului
Acestea sunt conţinute e crustacee- ou$- carnea e pasare , 9f$r$ piele:D
5( grăsimile care scad colesterolul
Acestea sunt uleiurile ve+etale2 %$sline- rapiţ$- floarea'soarelui- poru%# etc( C.t espre pe*te-
5
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:
3@
+r$si%ea acestuia nu intervine cu aev$rat &n %eta#olis%ul colesterolului- ci constituie un %o e prevenire a
#olilor cariovasculare- f$c.n s$ sca$ tri+liceriele *i &%pieic.n tro%#o"ele( Prin ur%are- tre#uie s$
%.nc$% pe*te +ras 9so%on- ton- scru%#ie- herin+- sarin$:(
;etoa e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luciele <#une= *i
cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+eţi &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ aveţi un colesterol cu
teninţ$ e cre*tere sau ac$ oriţi s$ fiţi asi+uraţi &%potriva riscului #olilor cario'vasculare
6
(
D. 'IBRELE ALIMENTARE
Acestea sunt su#stanţele conţinute &n special e le+u%e- le+u%inoase- fructe *i cereale &n stare #rut$(
De*i ele nu au nici o valoare ener+etic$ a priori- fi#rele ali%entare joac$ un rol e/tre% e i%portant &n
i+estie- &n special atorit$ celulo"ei- li+ninei- pectinei *i a %ucila+iilor pe care le conţin( Ele asi+ur$ un #un
tran"it intestinal- iar a#senţa lor st$ la ori+inea %ajorit$ţii ca"urilor e constipaţie( 0i#rele fiin- totoat$-
foarte #o+ate &n vita%ine- oli+oele%ente
K
*i &n s$ruri %inerale- insuficienţa lor poate uce la +rave carenţe(
Ele &%pieic$ a#sor#ţia- pe cale i+estiv$- a lipielor- i%inu.n astfel riscul e aterosclero"$(
Pe e alt$ parte- fi#rele au avantajul e a li%ita efectele to/ice ale anu%itor su#stanţe chi%ice- cu%
sunt aitivii *i coloranţii( Dup$ opinia unor %eici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re ar avea capacitatea e a
proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor i+estive(
)n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e viaţ$ in ţ$rile inustriali"ate a avut ca ur%are sc$erea
consu%ului e fi#re(
0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i)n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate
9eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+(
Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntoteauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani esenţialul hranei
lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$- aic$ f$in$ #rut$- care
conţinea fi#rele e celulo"a in +r.u(
Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e viaţ$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$ le+u%ele- iar
pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- aic$ f$in$ in care au fost eli%inate fi#rele( )n acest %o e/plic$
autorit$ţile %eicale in Italia nu nu%ai frecvenţa %ai %are a o#e"it$ţii- ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a
cancerelor i+estive(
?
&UR&ELE DE 'IBRE (CELULOZ/)
0i co+ce+ra1ia lor la 233 - ,e ali"e+e
Produse cerealiere 0egume uscase ,ructe uscate oleaginoase
!$r.ţe 6@ + 0asole uscat$ 4K + Nuc$ e cocos uscat$ 46 +
P.ine inte+ral$ 35 + ;a"$re uscat$ 45 + S%ochine uscate 3B +
0$in$ necernut$ 3I + >inte 34 + ;i+ale 36 +
Ore" inte+ral K + N$ut 4 + Stafie C +
Ore" al# 3 +
P.ine al#$ 3 + Cur%ale I +
Arahie I +
0egume verzi ,ructe proaspete
;a"$re vere fiart$ 34
+
Var"$ 6 + N%eur$ B +
P$trunjel I + Riichi 5 + Pere cu coaj$ 5 +
Spanac fiert C + Ciuperci 4-K + ;ere cu coaj$ 5 +
0etic$
C
K + ;orcovi 4 + C$p*uni 4 +
6
Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenţei sale asupra riscurilor cario'vasculare( V$
reco%an$% s$'l citiţi cu atenţie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %etoe va fi cea
aecvat$( 9n(a(:
K
Oli+oele%ente , aic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$ţi infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt
necesare pentru anu%ite reacţii chi%ice in or+anis%- &neplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
?
Ve"i pu#licaţiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriţie in Centrul Naţional e Cercetare a
Cancerului- Genova( 9n(a(:
C
0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:
33
An+hinare 6 + Salat$ vere
9l$ptuc$:
4 + Piersici 4 +
Pra" 6 +
S'a e%onstrat c$ fi#rele 9celulo"a: au o acţiune #enefic$ &n ca"ul o#e"it$ţii( Introucerea lor &n
ali%entaţie are ca efect sc$erea +lice%iei- ca *i a insuline%iei 9aic$ a secreţiei e insulin$:- care sunt
r$spun"$toare , up$ cu% vo% veea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e re"erv$(
Dintre cele patru %ari fa%ilii e su#stanţe ali%entare- proteinele sunt a#solut necesare or+anis%ului-
eoarece conţin a%inoaci"i cu at.t %ai inispensa#ili- cu c.t corpul nostru nu *tie s$'i fa#rice( !ot a*a stau
lucrurile &n privinţa unor anu%ite +r$si%i care conţin vita%ine *i a oi aci"i +ra*i esenţiali 9aciul linoleic *i
aciul linolenic:- pe care celulele noastre sunt incapa#ile s$ le sinteti"e"e( Nu%ai +luciele ar putea fi
consierate cel %ai puţin necesare- pentru c$ or+anis%ul *tie s$ prouc$ +luco"$ in +r$si%ile e re"erv$(
Dar tre#uie *tiut c$ lipiele *i proteinele se +$sesc eseori co%#inate &n acelea*i ali%ente- cu% este
ca"ul c$rnii(
Pe e alt$ parte- nu%ai +luciele *i lipiele au o putere ener+etic$ %are(
De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$- proteinele(
Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenenţa sa la oar trei cate+orii2
, +lucie sau hiraţi e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=:
, lipide
, fibre alimentare
C.n un ali%ent va conţine- &n acela*i ti%p- *i +lucie *i lipie- ca &n ca"ul arahielor- vo% spune c$
este glucidolipidic.
REZUMAT
Proteinele sunt su#stanţe care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2 carne-
pe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt inispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$(
1lucidele sau hidraţii de carbon sunt su#stanţe care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc &n
ali%ente care- la ori+ine- conţin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%ion 9f$in$- cereale- f$inoase:( A#sor#ţia
+lucielor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt clasificate &n funcţie e
puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin inicele +lice%ic( Se poate face- e ase%enea- iferenţa &ntre <+luciele
#une=- cu inice sc$"ut- *i --+luciele rele=- cu inice +lice%ic riicat(
0ipidele sunt su#stanţe a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt +r$si%i
9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne- lactate:- altele-
i%potriv$- contri#uie la sc$erea lui 9uleiul e %$sline etc(:(
,ibrele alimentare %celuloza&. &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- anive- pra"-
spanac- fasole vere:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conţin fi#re &n %are
cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficienţa lor uce la carenţe +rave(
CLA&I'ICAREA LIPIDELOR4 GLUCIDELOR4 GLUCIDO5LIPIDELOR ŞI A 'IBRELOR
ALIMENTARE
>IPIDE
B
G>UCIDE A>I;EN!E
G>UCIDO'
>IPIDICE
0IMRE A>I;EN!ARE
I
CARNE 0RINR >AP!E SPARANGTE>
, OAIE PUINE NUCI SA>A!R VERDE
, VACR MISCUIVI A>UNE SPANAC
, VIVE> OREN ARATIDE VINE!E
, CA> CAR!O0I ;IGDA>E RO1II
, PORC PAS!E CREIER DOV>ECEI
;ENE>URI GRI1 0ICA! VE>INR
PASRRE CU1'CU1 SOIA 9f$in$: VARNR
IEPURE !APIOCA GER;ENI DE CONOPIDR
B
!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepţia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conţin *i
proteine 9protie:( 9n(a(:
I
Conţin o foarte sla#$ proporţie e +lucie( 9n(a(:
34
GRUU
PE1!E 0ASO>E
USCA!R
PAS!E CU OU VARNR ACRR
CRAM ;ANRRE NUCR DE CAHOU 0ASO>E VERDE
CREVE!E >IN!E NUCR DE COCOS PRAN
>ANGUS!R NRU! CIOCO>A!R ARATIDE
>ANGUS!R ;ORCOVI NATRR ARDEI GRAS
OU ;IERE ;RS>INE ANDIVE
UN! A>COO> CAS!ANE CIUPERCI
MRUNNE!URI PORU;M CAS!ANE DU>CI NAPI
U>EIURI 0RUC!E SCOICI SA>ASI0I
3@
;ARGARINE 0RUC!E
USCA!E
S!( HAWUES 0RUC!E
S!RIDII >EGU;E USCA!E
AVOCADO
CLA&I'ICAREA GLUCIDELOR
GLUCIDE RELE GLUCIDE BUNE
NATRR DIN !RES!IE
9al# sau ro*cat:
CEREA>E MRU!E
9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(:
NATRR DIN S0EC>R 0AINR MRU!R 9necernut$:
NATRR MRUN NERA0INA! PUINE inte+ral$
;IERE PUINE e secar$- inte+ral$
SIROP DE ARVAR PUINE cu t$r.ţe
DU>CIURI OREN inte+ral
;E>ASR PAS!E in f$in$ inte+ral$
DU>CEVURI- HE>EURI GER;ENE DE GRUU
)NGTEVA!R DE 0RI1CR MOM VERDE
MRU!URI DU>CI >IN!E
9sucuri aciulate- coca cola: 0RUC!E
0RINR RA0INA!R VE>INR
9pentru #a+hete- fran"el$- pes%eţi: NAP
PRRHI!URI DIN 0RINR A>MR 1I NATRR 1I NATRR GER;ENI DE SOIA
PINNA ;UGURI DE MA;MUS
MRIO1E- CORNURI- MISCUIVI INI;R DE PA>;IER
0OIE!AHE- SU0>EURI SA>SI0I
PAS!E A>ME VINE!E
9spa+hete- ravioli etc(: DOV>ECEI
OREN A>M 9rafinat: CAS!RAVEVI
A;IDON DIN CAR!O0I RO1II
;ORCOVI RIDICTI
PORU;M CIUPERCI
A;IDON DIN PORU;M VARNR
GRI1- CU1'CU1 CONOPIDR
A;IDON 0ASO>E VERDE
CEREA>E cernute PRAN
, 0U>GI DE PORU;M ANGTINARE
, PE!A>E DE PORU;M ARDEI GRAS
, OREN SU0>X SA>A!R VERDE
A>COO> 9&n special istilat: SPANAC
NRU!
;ANRRE USCA!R
0ASO>E USCA!R
CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@P cacao
3@
Salsifi- lat( 2corzonera hispanica 9n(tr(:
35
CAPITOLUL III
CUM &E PRODUC 6ILOGRAMELE ÎN E%CE&7
A% v$"ut &n capitolul I c$ solul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu putea e/plica
e/cesul poneral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are- e/ist$ o alt$ e/plicaţie- pe
care o propun spre stuiu &n acest capitol(
A. IN&ULINA
Procesul e constituire sau e neconstituire a +r$si%ii e re"erv$ fiin le+at irect e secreţia e
insulin$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e faţ$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on( 3nsulina
33
este un
hor%on secretat e pancreas- rolul ei fiin vital &n %eta#olis%( 0uncţia sa este aceea e a acţiona asupra
+luco"ei aic$ asupra "ah$rului: in s.n+e- astfel &nc.t aceasta s$ intre &n ţesuturile or+anis%ului( )n acest
staiu- +luco"a este folosita fie pentru a satisface nevoile ener+etice i%eiate ale corpului- fie , ac$ e/ist$ &n
cantitate %are , s$ constituie re"erve e +r$si%e(
Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce coniţii- cu ce tip e ali%entaţie *i &n ce
proporţii se constituie re"ervele e +r$si%e(
B. INGERAREA UNEI GLUCIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singură 9f$r$ alt aaos:(
P.inea este o +luci$ al c$rui a%ion transfor%at &n +luco"$ trece irect &n s.n+e( Or+anis%ul se afl$-
su#it- &n hiper+lice%ie
34
9cre*terea procentului e "ah$r in s.n+e:( Pancreasul se ecie- atunci- s$ secrete
insulin$( Aceast$ secreţie e insulin$ are- e fapt- ou$ o#iective2
3( , S$ fi/e"e +luco"a &n ţesuturile or+anis%ului- fie pentru a constitui o re"erv$ e ener+ie pe ter%en
scurt- folosit$ pentru nevoile vitale i%eiate ale corpului 9+lico+en:- fie pentru a constitui un stoc pe ter%en
%ai lun+- ca re"erv$ e +r$si%eD
4( , S$ sca$ procentul e "ah$r in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:(
C. INGERAREA UNEI GLUCIDE ŞI A UNEI LIPIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt(
)n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faţa unui proces ientic celui escris la
para+raful preceent(
Glucia se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$ insulin$(
Diferenţa funa%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipia se re+$se*te &n s.n+e- transfor%at$ in
aci +ras(
Dac$ pancreasul se afl$ in perfect$ stare- o"a e insulin$ pe care o va secreta va fi e/act &n raport cu
cantitatea e +luco"$ ce tre#uie prelucrat$( Dac$ pancreasul are o funcţionare efectuoas$- cantitatea e
insulin$ pe care o va eli#era va fi %ai %are ec.t cea necesar$ pentru prelucrarea +luco"ei *i- astfel- o parte in
ener+ia lipiei 9care- &n %o nor%al- ar fi fost evacuat$:- va fi stocat$ anor%al- ca re"erv$ e +r$si%e(
)nţele+eţi- acu%- c$ starea pancreasului este aceea care &l eose#e*te pe iniviul cu teninţ$ la &n+r$*are e cel
care poate %.nca orice- f$r$ s$ se &n+ra*e- pri%ul fiin afectat e hiper'insulinis%(
D. INGERAREA LIPIDELOR &INGURE
De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singură 9f$r$ alt- aaos:(
;eta#olis%ul unei lipie sin+ure nu are nici un efect +lice%ic- aic$ nu are loc nici un fel e eli#erare
e +luco"$ &n s.n+e( )n consecinţ$- pancreasul nu secret$ practic insulin$(
4n absenţa insulinei nu există, prin urmare, stocare de energie.
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipie nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul procesului
e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanţele care sunt necesare %eta#olis%ului s$u
ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i esenţiali- precu% *i s$rurile %inerale 9calciul in lactate:(
Aceast$ e%onstraţie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiinţ$
e%inenţi- &i face pe %ulţi s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ţii ei( C$ci realitatea- v$ aţi sea%a- f$r$ &noial$-
este puţin %ai co%plicat$(
)n schi%#- ea preci"ea"$ esenţa feno%enului care ne interesea"$- esenţa in ceea ce tre#uie cunoscut
pentru a &nţele+e re+ulile funa%entale pe #a"a c$rora vo% lucra(
Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$- efine*te procesul
33
Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(:
34
Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:
36
funa%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca s$ &nţele+eţi e ce-
continu.n s$ %.ncaţi a#solut nor%al- ar <diferit=- puteţi piere , &ntr'o pri%$ etap$ , toate Ailo+ra%ele
e/ceentare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %enţineţi la un nivel ieal(
Not$2 Pancreasul este- &ntruc.tva- *eful e orchestr$ al %eta#olis%ului( Dac$ este &n #un$ stare-
&*i va &neplini nor%al funcţia care const$ &n sc$erea +lice%iei prin proucerea o"ei
aecvate e insulin$( Dac$ este afectat- eci ac$ sufer$ e hiperinsulin$- va avea teninţa
s$ eclan*e"e o stocare anor%al$ e aci"i +ra*i- aic$ +r$si%i e re"erv$( De aceea-
pancreasul , prin funcţia sa insulinic$ , va fi responsa#il pentru Ailo+ra%ele e/ceentare(
Vo% veea %ai eparte c$ o ali%entaţie hiper+luciic$ uce- &n ti%p- la o isfuncţie
pancreatic$(
3K
CAPITOLUL IV
GE&TIONAREA DEPOZITELOR DE GR/&IME
)n capitolul preceent a% pus &n evienţ$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$( Acesta
este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area <e ce ne &n+r$*$%8=(
Aţi &nţeles c$ asociaţia lipideglucide, în cadrul unei funcţionări pancreatice detectuoase, poate sta la
originea 5ilogramelor excedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +lucie- ar tre#ui s$ preci"e" c$ %$
refer la <+luciele rele=- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II- cau"a +r$si%ii ar fi %ai e+ra#$
calitatea- ec.t pre"enţa acestora in ur%$ &n ali%entaţie(
Poate c$ *tiţi eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*teţi este %ecanis%ul *tiinţific al
feno%enului(
Pro#a#il c$ nu cunoa*teţi nici %etoa prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale modului de
alimentaţie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %enţinerea echili#rului poneral(
S$ ne i%a+ina% c$ sunteţi un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n- e fapt , ţin.n cont e &n$lţi%ea pe
care o aveţi , +reutatea u%neavoastr$ ieal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Aveţi- prin ur%are- o +reutate
e/ceentar$ e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intoteauna o corpolenţ$ *i o +reutate %ai %are ec.t cea
<nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta nu &nsea%n$ c$ noul %oel ali%entar pe
care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F
Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era aproape
ieal$- pe c.n aveaţi 4@'4K e ani( Dar- puţin c.te puţin- f$r$ ca s$ v$ aţi sea%a- aţi luat c.teva Ailo+ra%e- &n
%o pro+resiv(
;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 seentaris% *i schi%#area re+i%ului
ali%entar(
Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe scara
social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecinţa %aternit$ţii(
Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferinţa taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinţele ali%entare
o#.nite &n carul vieţii profesionale *i sociale(
Deci aveţi %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$paţi e ele(
)n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consieraţie nu%ai aspectul tehnic al feno%enului(
Principiul e #a"$ al noului %o e ali%entaţie escris &n cartea e faţ$ se #a"ea"$- &n parte- pe faptul
c$- &n %ajoritatea ca"urilor- se evit$ a%estecarea lipielor cu +luciele rele- av.n +rij$ s$ prefer$% lipiele
#une- &n scopul prevenirii #olilor cario'vasculare(
>ipiele vor fi &nsoţite e iferite le+u%e- &n special e fi#re 9ceea ce vo% veea- %ai eparte- &n
etaliu:(
Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luciele rele nu fi+urea"$2
Nr. 2.
2ardele 9lipie #une Y proteine:
6mletă cu ciuperci 9lipie Y fi#re:
2alată verde 9fi#re:
7r)nză 9lipie Y proteine:
&a! Nr. 8
+rudităţi 9fi#re:
Pulpa de berbec cu fasole
verde
9lipie Y proteine Y fi#re:
2alată verde 9fi#re:
8meură 9+lucie #une Y fi#re:
&a! Nr. 9
2alată de roşii 9fi#re:
-on cu vinete 9lipie #une Y proteine Y fi#re:
2alată verde 9fi#re:
7r)nză 9lipie Y proteine:
Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conţine +lucie rele( Este evient c$ fiecare intre aceste feluri
va n %.ncat f$r$ p.ine( Atenţie la #r.n"eturile e vaci- care conţin K + e +lucie la 3@@ e +ra%e( Este %ai
#ine sa le consu%aţi la %icul ejun sau la +ustare- evit.n s$ le %.ncaţi la sf.r*itul unei %ese care conţine
3?
lipie(
35
S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi Zcu% are loc piererea &n +reutate(
)n capitolul preceent a% v$"ut c$- ac$ ali%entaţia ar fi lipsit$ e +lucie- pancreasul nu ar secreta
insulin$ *i c$- &n consecinţ$- nu s'ar constitui +r$si%i e re"erv$(
Deoarece or+anis%ul are nevoie e ener+ie pentru a'*i %enţine echili#rul vital 9%enţinerea
te%peraturii corporale la aproape 5C
o
C *i consu%ul ener+etic pentru %i*care:- el va recur+e la +r$si%ile e
re"erv$ pentru a o#ţine ener+ia care &i este necesar$(
Astfel- ali%ent.nu'se a#solut nor%al 9aport e vita%ine- s$ruri %inerale etc(:- or+anis%ul &*i va
reuce e la sine +r$si%ile e re"erv$- care constituie e/cesul e +reutate( )ntruc.tva- el va are- cu prioritate-
stocurile e +r$si%e acu%ulate &n preala#il(
Poate cunoa*teţi re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprineri2 <ulti%ul intrat , ulti%ul
ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=(
)n pre"enţa +lucielor rele- re+ula stocurilor nu este nicioat$ respectat$- in %o%ent ce- up$ cu%
a% v$"ut &n capitolul preceent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru nevoile i%eiate
9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su# for%$ e +r$si%e e
re"erv$- f$r$ nici o speranţ$ e ie*ire(
Eli%in.n +luciele rele in #olul ali%entar- or+anis%ul &*i re+$se*te eci una intre funcţiile sale
pri%are- care este aceea e a folosi cu prioritate stocurile- pentru a se aprovi"iona cu ener+ie(
Dar &ntre#area pe care v'o puneţi cu si+uranţa- &n +.n- este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai e/ist$
+r$si%i e re"erv$8
Atunci c.n acestea au fost co%plet utili"ate *i ne +$si%- &ntruc.tva- &n <lichiare e stoc=- atunci
c.n or+anis%ul *i'a re+$sit practic +reutatea nor%al$- el hot$r$*te s$ p$stre"e un <stoc ta%pon %ini%=- pe
care *i'l va ali%enta treptat- el &nsu*i- pe %$sura nevoilor(
Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant orinator- va pune la punct o +estiune opti%$ a stocurilor
sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferenţa +lucielor rele(
Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ faceţi eucţia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru %o e
ali%entaţie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncaţi cartofi pr$jiţi- pr$jituri *i alte ulciuri( Gluciele rele vor putea
face parte &ntoteauna in ali%entaţie- cu coniţia e a nu le in+era ec.t &n %o e/cepţional *i- pe c.t posi#il-
&ntoteauna separat e lipie- ceea ce va constitui- totu*i- o a#atere e care va tre#ui s$ ţineţi cont &n +estiunea
u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% veea &n capitolul ur%$tor cu% s$ aplicaţi aceast$ re+ul$ cu u*urinţ$(
Vo% veea- %ai ales- c$ , up$ ce surplusul e +r$si%i e re"erv$ a fost resor#it , atunci c.n veţi
intra &n fa"a e sta#ili"are- veţi putea inclue iar- &n %esele care conţin lipie- o anu%it$ cantitate e +lucie
rele( Dar va tre#ui s$ fiţi prudenţi şi selectivi(
Deoarece afecţiunea e care suferiţi- pentru a folosi un ter%en %eical- este o proastă toleranţă la
glucoză. Aceasta este sin+ura iferenţ$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$niţi nor%al- ar <depuneţi grăsimea=
*i vecinul- care este uscat ca un #.ţ- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=(
Aveţi o intoleranţ$ la "aharuri- poate e natur$ ereitar$- ar sunteţi- cu si+uranţ$- una intre %ult'
prea'nu%eroasele victi%e ale eplora#ilelor o#i*nuinţe ali%entare proprii civili"aţiei noastre(
!otul &ncepe chiar in copil$rie2 apa &nulcit$- piureurile- pr$jiturelele- #o%#oanele *i acaelele( Apoi-
pastele *i ore"ul( Sunt cu %ult %ai u*or e preparat ec.t o spu%$ e ţelin$ sau o %.ncare e pra"( Au fost-
up$ aceea- +ust$rile- tartinele +roase e p.ine cu unt- chiflele cu lapte- #rio*ele- ulceţurile *i turta ulce e la
#unica( ;ai t.r"iu- la internat *i la ar%at$- &n ca"ul #$r#aţilor- au "ai fost cartofii- %acaroanele *i ore"ul( Era
nevoie e lucruri hr$nitoare- care s$ u%ple #urta( 1i- &ntoteauna- %ult$ p.ine *i "ah$r( Vi se spunea c$ "ah$rul
este #un pentru %u*chi(
)n continuare- pe vre%ea stuenţiei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ţii- fie vreun fast'foo ori
un sanvici %.ncat la #irtul in colţ( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau or+ani"ate pe
neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hiraţi e'car#on'partL=(
Iar e c.n aţi intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaţia u%neavoastr$ este %ult %ai e calitate-
sunteţi %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuinţe ali%entare ale anturajului(
36
Acas$- %.ncaţi ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a$u+.n uneori *i un sos al#( Este rapi *i
u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e(
Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntoteauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or s$
%$n.nci un sanvici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu(
1i- apoi , prouctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &ţi lipse*te &n per%anenţ$( Pe urata
orei e pau"$ pentru %asa &ţi aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profiţi- 'pur *i si%plu-
ca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &ţi per%ite s$'ţi re"olvi unele pro#le%e- ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e
35
;ai %ult- ale+eţi e preferinţ$- #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n seil$:- pentru a eli%ina
"erul care conţine +lucie 9lacto"$:( 9n(a:
36
Un stuiu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;eicine= , f$cut asupra unui nu%$r
e K6@ e aulţi- toţi aoptaţi in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n- o ori+ine ereitar$ 9p$rinţii
#iolo+ici:( 9n(a:
3C
pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(
3K
Cafea tare- pe c.t posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&nţeles- "ah$r
nor%al- fiinc$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n ace*tia nu lucrea"$(
S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sau- in nou-
%esele traiţionale e fa%ilie( Cartofii copţi &n spu"$ , la ţar$- la %a%[%are , sau +ratinaţi *i pe care ar fi o
cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$(
1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#enu%=- o%uleţul lui ;ichelin- v$ fa#ricaţi propriul pneu- o roat$ e
re"erv$ e care n'o s$ v$ folosiţi nicioat$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te v$".n cu ochii(
Dar- %ai ales- iat$ cu% aţi fost sau sunteţi into/icaţi cu +lucie e proast$ calitate- aic$ +lucie care
eli#erea"$ +luco"a &n cantitate %ult prea %are(
De aceea- va tre#ui s$ faceţi o cur$ e e"into/icare- ceea ce- e altfel- va coincie cu piererea
e/ceentului e +r$si%e(
)ntruc.tva- va tre#ui să vă ridicaţi pragul de toleranţă la zaharuri. Pentru c$- pe %o%ent- &l aveţi
foarte sc$"ut( Ceea ce &nsea%n$ c$- e &nat$ ce a#sor#iţi cea %ai reus$ cantitate e +lucie , *i- &n special- e
+lucie rele , pancreasul u%neavoastr$ se pune pe trea#$ *i prouce o o"$ anor%al$ e insulin$(
Cu alte cuvinte- o"a e insulin$ prous$ e pancreasul u%neavoastr$ nu se %ai raportea"$ la
cantitatea e +luco"$ eli#erata &n s.n+e( 1i- pentru c$ este e/ceentar$- ea are ca efect recuperarea unei p$rţi
in aci"ii +ra*i pentru a'i stoca su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( 0aceţi pur *i si%plu- hiperinsulinis%(
Dar aceste fai%oase o#i*nuinţe ali%entare $un$toare- care vi s'au i%pri%at sau pe care le'aţi aoptat
in u*urinţ$- nu au rept sin+ur$ consecinţ$ +r$si%ea u%neavoastr$( Ele %ai sunt r$spun"$toare *i pentru un
%are nu%$r e afecţiuni e care aţi suferit *i suferiţi &nc$- intre care- cele %ai i%portante sunt oboseala *i
tul#ur$rile i+estive- cu toate i%plicaţiile cunoscute( Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stuiate etaliat &n
capitolele espre hipo+lice%ie *i espre i+estie(
)n acest staiu- ţin s$'%i lini*tesc i%eiat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le reco%an
nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor traiţionale , un spaţiu e %anevr$
nese%nificativ(
Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la introucere( Veţi putea pune &n practic$- foarte u*or-
re+ulile enunţate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$ rar &nt.lnit$(
Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%aţi cate+oric unele ali%ente sau co%#inaţii- v$ va fi cu at.t
%ai u*or s'o faceţi- cu c.t veţi lua %asa &n ora*(
Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#aţi e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu poţi
pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospoina casei va &nţele+e 9v$".n re"ultatele *i citin aceast$ carte: c$
noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copii- ea &*i va schi%#a repee
p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%(
)n +eneral- &n viaţ$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a%is( Ceea ce riic$
&ntoteauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e faţ$ nu v$ sunt
necunoscute- aceasta este raţiunea pentru care %ulţi intre u%neavoastr$- lipsiţi e un +hi- nu au putut
nicioat$ s$ le aplice &n %o eficient(
Prin ur%are- stuiaţi &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulţu%it$ lui- veţi c.*ti+a *i <#$t$lia
pneului=- ar veţi o#.ni *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(
3K
Cafeaua- up$ cu% vo% veea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreţiei e insulin$ *i %$re*te- astfel-
sensi#ilitatea la hiraţii e car#on( 9n(a(:
3B
CAPITOLUL V
METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele preceente vi s'au p$rut- poate- puţin ca% lun+i- at$
fiin ner$#area pe care o aveaţi e a ajun+e la %etoa propriu'"is$- pentru a aplica- f$r$ &nt.r"iere- noile
principii care tre#uie s$ v$ &nlesneasc$ reali"area o#iectivului2 pierderea în greutate, fără ca să vă mai
îngrăşaţi vreodatăD *i aceasta- continu.n s$ uceţi o viaţ$ social$- fa%ilial$ *i profesional$ neschi%#at$(
Dar insist foarte %ult , ares.nu'%$ &n special celor care ar avea teninţa s$ nu'i ea i%portanţ$ ,
asupra faptului c$ lectura capitolelor preceente este a#solut inispensa#il$ pentru ca aplicarea &n practic$ a
acestor principii s$ fie #ine &nţeleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu aev$rat- esenţial s$ cunoa*teţi anu%ite
%ecanis%e *i- astfel- s$ v$ scoateţi pentru toteauna in %inte iei pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$
la calorii(
A*a cu% a% ar$tat %ai sus- escrierea %etoei se va face &n ou$ etape2
3( , pierderea propriuzisă în greutate/
4( , menţinerea echilibrului ponderal- aic$ fa"a e sta#ili"are sau <rit%ul e croa"ier$=(
A. PIERDEREA ÎN GREUTATE : 'AZA I
Pri%ul lucru care tre#uie f$cut c.n &ncepi s$ pui &n aplicare un proiect , care %ai este *i un proiect
a%#iţios , este s$'ţi fi/e"i un o#iectiv(
Prin ur%are- tre#uie s$ eter%inaţi care este nu%$rul e Ailo+ra%e pe care le aveţi &n e/ces- fiin
con*tienţi e faptul ca fiecare or+anis% are o sensi#ilitate proprie( E/ist$ %ai %ulţi factori care pot e/plic
iferenţa2 se/ul- v.rsta- trecutul ali%entar- istoricul ietetic- ereitatea( De aceea- este +reu e spus c.te
Ailo+ra%e veţi putea piere &ntr'o s$pt$%.n$( Pentru unii- va fi un Ailo+ra%- pentru alţii- %ai puţin( )n alte
nu%eroase ca"uri- s'ar putea o#ţine o sc$ere i%portant$ la &nceput- apoi una %ai lent$( Nu fiţi nelini*tiţi ac$-
pentru u%neavoastr$- acest proces va fi %ai lent ec.t la o alt$ persoan$ in anturaj( Poate c$ v'aţi f$cut eja
o iee %ai %ult sau %ai puţin precis$ espre Ailo+ra%ele pe care oriţi s$ le piereţi( 1tiu- e e/e%plu- c$-
ac$ aţi putea sc$pa e 6'K A+ 9in cele 3@'34- pe care le aveţi &n e/ces:- aţi fi foarte fericiţi(
)n ceea ce %$ prive*te- eu v$ &ncuraje" sa fiţi %ai e/i+enţi( 0$r$ &noial$ c$ sunteţi a%#iţio*i &n viaţa
profesional$( 0iţi- prin ur%are- *i &n privinţa +reut$ţii u%neavoastr$(
a. ALIMENTELE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
1tiu in e/perienţ$ c$- in punct e veere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i- foarte
%ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce nu este( Dar- &n
realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e lun+$- &nc.t nu s'ar %ai
ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai
#ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n(
a. ZA*/RUL
Este ca%pion la toate cate+oriile e +lucie rele(
Nah$rul ar tre#ui s$ fie &nsoţit &ntoteauna e si%#olul pericolului( Pentru c$ este un produs care
poate fi periculos, c.n este consu%at &n cantitate %are- a*a cu% este- in p$cate- ca"ul %ajorit$ţii
conte%poranilor no*tri *i- %ai ales- al copiilor(
I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este inispensa#il s$ fiţi convin*i o at$ pentru toteauna
e rolul s$u nefast &n ali%entaţie *i e consecinţele sale- nu nu%ai &n privinţa e/cesului poneral- ci %ai ales &n
privinţa o#oselii 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:- a ia#etului- +astritelor- ulcerelor- cariilor entare *i
%alaiilor coronariene(
Dar "ah$rul este inispensa#il- poate c$ v$ +.niţi u%neavoastr$( Ei #ine- nuF nu este inispensa#il(
Dovaa este c$- ti%p e "eci e %ii e ani- o%ul nu 3'a avut la ispo"iţie *i nu i'a fost r$u in cau"a asta- ci
i%potriv$(
Nah$rul- cu %ai puţin e ou$ secole &n ur%$- era &nc$ un prous e lu/- puţin accesi#il pentru
%ajoritatea oa%enilor( Ast$"i- "ah$rul face acelea*i rava+ii c.t alcoolul *i ro+ul la un loc(
Dar- veţi &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul %ini%
inispensa#il in s.n+e8
Mun$ &ntre#areF
Aflaţi c$ or+anis%ul nu are ce face cu un aport e/terior e "ah$r 9e altfel- toc%ai &n acest ca" este
pertur#at- la nivelul +lice%ic: c$ci el *tie s$ *i'l fa#rice sin+ur- su# for%$ e +luco"$- c.n are nevoie- *i asta *i
prefer$- +luco"a fiin- &ntr'aev$r- sin+urul car#urant al or+anis%ului(
3I
Pe %$sur$ ce or+anis%ul &*i eter%in$ nevoile e "ah$r- acesta in ur%$ este fa#ricat irect in
re"ervele e +r$si%e( Gr$si%ile sunt- pur *i si%plu- transfor%ate &n +luco"$(
De aceea- nu %ai consu%aţi "ah$rF
Din ou$ una2 ori v$ lipsiţi e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuiţi cu un &nulcitor e sinte"$
3?
(
.. PÂINEA
P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine- &n ca"ul
<p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul prousului e proast$ calitate- care
este v.nut &n %area %ajoritate a #rut$riilor(
P.inea o#i*nuit$ este fa#ricat$ cu f$ina cernut$ 9f$r$ s$ %ai vor#i% e aluaturile inustriale con+elate:
*i- e aceea- este total lipsit$ e ceea ce este necesar unui %eta#olis% nor%al( Pe plan nutritiv- ea nu auce
ni%ic altceva ec.t ener+ie su# for%$ e +luco"$(
Pe plan i+estiv- p.inea nu auce ec.t tul#ur$ri- at fiin c$ toate ele%entele care ar fi tre#uit s$'i
asi+ure o #un$ i+estie au isp$rut &n procesul e rafinare a f$inii(
De altfel- cu c.t o p.ine este %ai al#$- cu at.t este %ai <rea=( Pentru c$ al#eaţa inic$ un +ra &nalt e
cernere a f$inii(
P.inea cu t$r.ţe
3C
sau p.inea inte+ral$- fa#ricat$ up$ %oa veche- cu f$ina necernut$- este %ult %ai
accepta#il$- pentru c$ ea conţine fi#re 9celulo"$:( Cantitatea e +luco"$ pe care o eli#erea"$ este cu %ult
inferioar$ celei in p.inea al#$( Deci <&n+ra*$= %ai puţin(
Dar- oric.t ar fi e #un$- *i aceast$ p.ine va fi supri%ata e la %as$( )n schi%#- va tre#ui sa %.ncaţi
p.ine- &n cantitate nor%al$- la %icul ejun- a*a cu% vo% veea- &n etaliu- %ai t.r"iu(
V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%eiat(
Dac$ sunteţi un consu%ator o#i*nuit cu p.ine al#$ cu% este ca"ul pentru 6KP in populaţie- nu aveţi
ni%ic e pierut- ac$ nu o %ai %.ncaţi 9cu e/cepţia Ailo+ra%elor:( )n schi%#- aveţi totul e c.*ti+at- pentru
c$ este at.t e $un$toare s$n$t$ţii u%neavoastr$- &nc.t hot$r.rea luat$ este foarte &nţeleapt$(
Dac$ &ns$ %.ncaţi exclusiv p.ine nea+r$ sau p.ine inte+ral$- fa#ricat$ in f$in$ necernut$ 9ceea ce
ovee*te c$ aveţi eja o #un$ cultur$ ietetic$:- riscaţi- &ntr'aev$r- s$ piereţi ceva- %ai ales la nivelul
tran"itului intestinal(
Dar fiţi pe pace- nu nu%ai c$ veţi putea s'o %.ncaţi la %icul ejun- &n continuare- ar v$ vo%
reco%ana- &n co%pensaţie- consu%ul e le+u%e #o+ate &n fi#re- al c$ror rol &n tran"itul intestinal este la fel
sau chiar %ai i%portant(
c. '/INOA&ELE
0$inoasele sunt constituite in a%ion( Acestea sunt- &n %ajoritate- +lucie rele- iar unele vor tre#ui s$ fie
e/cluse(
+artoful
Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anecot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost aus in lu%ea
nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiinţ$ aceast$ r$$cin$ #un$ e at oar la porci( Au
consierat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu popoarele norice , +er%ani-
scaninavi- irlane"i((( care au aoptat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu prea aveau &ncotro- fiinc$ eseori
altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
0rance"ii au tratat cu ispreţ acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole(
Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea şi folosirea cartofului- scris
e Par%entier- pentru ca s$ se eci$ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune(
;ai t.r"iu s'a escoperit c$ acesta era plin e vita%ine *i e s$ruri %inerale- ar c$ &*i pierea
%ajoritatea calit$ţilor prin fier#ere *i- %ai ales- prin cur$ţarea cojii(
E/peri%ente recente e%onstrea"$ c$ +luco"a eli#erat$ e cartof &n carul proceselor %eta#olice este
foarte %are(
Dieteticienii traiţionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( )n raport
cu un inice 3@@- care este cel al +luco"ei pure- s'a putut e%onstra c$ inicele cartofului este C@- ceea ce face
in el unul intre +luciele rele- &n ciua co%ple/it$ţii %oleculei sale e hirat e car#on 9ve"i capitolul II:( )n
afar$ e aceasta- s'a putut verifica faptul c$ prelucrarea inustrial$ a cartofului 9piureul instant: &i face s$
creasc$ inicele +lice%ic la IK(
Prin ur%are- uitaţi'v$ la cartoful a#urin- in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a.nc ispreţF
Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se "runcin$(
Cartoful pr$jit- &n sine- este un ali%ent +lucio'lipiic- &ntru'c.tva ca p.inea cu unt( El nu poate fi
consu%at f$r$ riscul e a v$ &n+r$*a- eoarece uleiul e pr$jit care &l &%#i#$ va fi stocat su# for%a e +r$si%e
3?
Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a:
3C
>a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:
4@
e re"erv$(
0riptura cu cartofi pr$jiţi este eci o ere"ieF
Alun+aţi'v$ in %inte i%a+inea aceasta- care este a celei %ai proaste co%#inaţii ali%entareF >ipiele
in carne *i +luciele rele in cartofii pr$jiţi constituie un a%estec contra naturii(
Eu *tiu c.t v$ cost$ a#anonarea acestui fel <naţional=- ar este preţul care tre#uie pl$tit pentru a v$
atin+e o#iectivul( C.n veţi fi ajuns la re"ultat- nu veţi re+reta(
Citin capitolul asupra i+estiei- veţi &nţele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul e carne
*i +lucie *i v$ veţi a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secunare este r$spun"$tor( Aţi
putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o cartoaf$=(
De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ cee" &n faţa unor cartofi pr$jiţi- ci s$
hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poţi hot$r& orice:- ar nu oricu%(
Pentru c$- ac$ tot te a#aţi- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e %ai #un( Dac$ vreţi s$
li%itaţi consiera#il pa+u#a- atunci %.ncaţi cartofii pr$jiţi cu salat$( Este e/celent$- ar- %ai ales- fi#rele e
celulo"$ in salat$ per%it- &ntr'un fel- captarea a%ionului *i fac in acest a%estec o +luci$ care eli#erea"$
+luco"a &ntr'o cantitate e/tre% e li%itat$(
Atunci c.n v$ co%anaţi friptura- la restaurant- for%aţi'v$ refle/ul e a &ntre#a i%eiat cu ce
+arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntoteauna *i altceva &n afara cartofilor( >uaţi fasole vere- ro*ii- spanac- vinete-
ţelin$- conopi$- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conţin +lucie releD atunci luaţi
nu%ai salat$ vere(
Acas$- folosiţi'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+eţi le+u%ele cu care veţi servi carnea(
,asolea uscată
Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ cona%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai e sus-
cu privire la cartof( Ei #ine- se &n*al$F In pri%a versiune a c$rţii e faţa- nu cruţ$% nici fasolea *i nici cel %ai
no#il %o e a o prepara2 iahnia(
Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in CastelnauarL- ar- %ai ales- e la
fraţii Span+hero- pentru i+noranţa %ea(
De atunci- a% escoperit cu surprinere *i %are satisfacţie virtuţile #o#ului e fasole( Acesta tre#uie
clasificat printre +luciele #une- at fiin c$ pre"int$ un incie +lice%ic foarte sc$"ut(
3B
!otu*i- v$ reco%an s$ evitaţi fasolea uscat$ &n 0a"a I- cu e/cepţia ca"ului &n care v$ hot$r.ţi s'o
consu%aţi &n e/clusivitate- la %icul ejun- &n locul p.inii ne+re(
Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n li%ite
raţionale , &n 0a"a II(
6rezul
Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin traiţie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un ali%ent
co%plet- eoarece conţine toate ele%entele nutritive inispensa#ile pentru %enţinerea vieţii(
)n schi%#- ore"ul al#- consu%at , &n +eneral , ast$"i- este foarte rafinat( 1i asta &ntr'o ase%enea
%$sur$- &nc.t nu'i %ai r$%.ne aproape nici un fel e ele%ente nutritive- cu e/cepţia unuia e care te'ai lipsi
#ucuros2 a%ionul(
Ore"ul o#i*nuit 9ecorticat: tre#uie- prin ur%are- e/clus- pentru c$ , la fel ca *i f$ina cernut$ , este o
+luci$ rea- care eli#erea"$ o %are cantitate e +luco"$(
Di%potriv$- ore"ul co%plet *i- chiar %ai #ine- ore"ul s$l#atic canaian vor putea intra &n %eniul
u%neavoastr$- cu coniţia e a nu le %.nca &%preun$ cu lipiele 9unt sau #r.n".:( Asociat cu ro*iile 9sc$"ute
prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea
9ve"i reţeta in ane/$:(
>a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu aev$rat- un %are
p$cat(
Pro#a#il c$ aceast$ a#senţ$ se atorea"$ aspectului s$u +ri'%aroniu(
Prorumbul
Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii(
Acu% patru"eci e ani- nu +$seai o cutie cu poru%# &n toat$ Europa- pentru c$ era un ali%ent re"ervat
e/clusiv ani%alelor(
)n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor(
Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;ile'\est( A ur%at o
perioa$ e aev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaţia &nfo%etat$
a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
3B
Ve"i capitolul II 9n(a(:
43
Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuinţ$ care a fost aus$ *i &n Europa- o at$ cu
ocupaţia a%erican$ e up$ r$"#oi(
Cu% s$ te %ai %iri- ast$"i- c$ poru%#ul are un inice +lice%ic riicat ceea ce'l clasific$ printre
+luciele rele , e vre%e ce a folosit secole &ntre+i la &n+r$*atul vitelor8 Dar %ai interesant e *tiut este faptul
c$ prelucrarea inustrial$ a poru%#ului &i %$re*te consiera#il inicele +lice%ic- ceea ce face ca pop'corn'ul *i
corn'flaAes'urile s$ ai#$ o putere hiper+lice%ic$- altfel spus- e --supra&n+r$*are=(
Pastele
Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/clueţi in ali%entaţie( Prin
natura lor- pastele sunt +lucie rele- fa#ricate- aproape &ntoteauna- in f$in$ cernut$- cu aaos e lipie2 unt-
ou$( #r.n"$- uleiuri etc( 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane pu#licitare- ar- cu- c.t sunt %ai <#o+ate=-
cu at.t pastele evin %ai +lucio'lipiice *i- astfel- contrarii principiilor noastre(
V$ &nţele+ a%$r$ciunea la +.nul c$ tre#uie s$ supri%aţi pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt
proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase(
!otu*i- ac$ in nefericire sunteţi serviţi cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$ ec.t un
profun ispreţ:- aveţi forţa e a nu v$ atin+e e ele- c.t ti%p sunteţi &n 0a"a I- aic$ &n fa"a e pierere &n
+reutate( Atunci c.n aţi atins <rit%ul e croa"ier$= in 0a"a II- +ustaţi'le- ac$ sunteţi si+uri c$ %erit$ acest
sacrificiu(
C.t espre pastele inte+rale- aic$ acelea fa#ricate in f$in$ necernut$- vor putea face parte in
ali%entaţia nor%al$ a 0a"ei II *i v$ voi spune %ai t.r"iu &n ce %o%ent al "ilei este %ai convena#il s$ le
%.ncaţi(
Pastele co%plete sunt clasificate &n cate+oria +lucielor #une- &n %$sura &n care inicele lor +lice%ic
este nu%ai e 6K(
!re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest prous este clasificat 9&n 0ranţa:- &n %o a#u"iv- printre
prousele ietetice( Co%ercianţii pot- astfel- s$ le v.n$ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele nor%ale- ceea ce
este cu at.t %ai scanalos- cu c.t preţul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$ %ateria pri%a sufera %ai puţine
prelucr$ri inustriale(
)n ţ$rile norice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.nute la acela*i preţ ca *i celelalte(
Pute% eci spera c$ eschierea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$ situaţie &ntr'un %o
fericit(
+elelalte "glucide rele#
;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%aţi cu
re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunţaţi cel puţin te%porar(
E/ist$ *i alte +lucie rele2 veţi +$si o list$ e/haustiv$ la sf.r*itul capitolului II( Este %ai #ine s$ le
cunoa*teţi- ca s$ le puteţi evita c.t nu e prea t.r"iu- c.n le &nt.lniţi &ntr'un %eniu- &ntr'o %.ncare sau &n
farfuria u%neavoastr$( S$ cit$%- la +r$%a$ cu*'cu*ul- ca *i toate celelalte cereale prelucrate *i &%#o+$ţite cu
+r$si%i- "aharuri *i cara%el- pe care le %.ncaţi eseori la %icul ejun- ca s$ ave% con*tiinţa &%p$cat$(
C.t espre linte- n$ut- %a"$re uscat$- v'aţi fi a*teptat s$ le veeţi fi+ur.n &n aceea*i lista( >e vo%
re"erva &ns$ un trata%ent e favoare- pentru c$- e*i sunt f$inoase- au avantajul e a nu eli#era ec.t o cantitate
reus$ e +luco"$( Vor fi e/cluse- totu*i- in 0a"a I- ar vor putea fi inte+rate up$ aceea &n %eniu- &n carul
fa"ei e sta#ili"are(
)n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +lucie- espre care vreau s$ vor#esc &n continuare2
fructele(
,. 'RUCTELE
0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &nr$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l
supri%aţi in ali%entaţie- %ulţi intre u%neavoastr$ ar &nchie cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai continua
lectura- at.t ar fi e scanali"aţi e o ase%enea su+estie(
Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e viaţ$- e <#o+$ţie= *i e s$n$tate(
0ructul este- &nainte e toate- o surs$ e vita%ine- &n orice ca"- a*a se consier$( ;$ +r$#esc s$ v$ au toate
asi+ur$rileD nu vo% supri%a fructele( Ins$ va tre#ui s$ le %.ncaţi &ntr'un %o iferit *i s$ v$ #ucuraţi e
#inefacerile lor f$r$ a suferi *i inconvenientele lor( Pentru c$ sunt %ult %ai +reu e asi%ilat ec.t aţi cree(
0ructul este alc$tuit in celulo"$- ar este *i o +luci$- eoarece conţine <"ah$r= su# for%$ e
fructo"$( Iar fructo"a tre#uie s$ fac$ o#iectul unei atenţii cu totul speciale- pentru c$ se transfor%$ &n +lico+en
9ener+ie isponi#il$ rapi:( Din fericire- cantitatea e "ah$r in fructe nu este prea %are *i- oricu% este
eli#erat$ &n cantitate %ic$- atorit$ fi#relor pe care le conţin acestea( Cantitatea e ener+ie transfor%at$ nu
constituie o pro#le%$( )n orice ca"- este o ener+ie care va fi folosit$ pentru nevoile i%eiate( Re+ula i%portant$
9*i ac$ ar tre#ui s$ reţineţi oar una- atunci pe asta s'o reţineţi: este c$ fructele , &n +eneral , nu pot fi
combinate cu nimic altceva/ nici cu lipie *i nici cu proteine(
44
Aceast$ o#servaţie nu este f$cut$ oar &n lu%ina piererii &n +reutate care ne interesea"$( Ea se
#a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C.n sunt %.ncate &ntr'o co%#inaţie- fructele pertur#$ i+estia altor
ali%ente i+erate *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier %ajoritatea propriet$ţilor 9vita%ine etc(: pentru care au fost
%.ncate( De aceea- cea %ai +rav$ +re*eal$ pe care o puteţi face este s$ consu%aţi fructe la sf.r*itul %esei(
Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaţii- e*i acesta este su#iectul
capitolului espre i+estie(
A%ionul tre#uie obligatoriu , pentru a fi i+erat , s$ fie &nsoţit e o en"i%$- nu%ita ptialin$- *i care
este secretat$ la nivelul salivei( ;ajoritatea fructelor au proprietatea e a istru+e ptialina( De aici- re"ult$ c$
a%ionul nu %ai este i+era#il &n pre"enţa fructelor( Molul ali%entar r$%.ne- prin ur%are- --&n suferinţ$= &n
sto%ac- une va fer%enta su# acţiunea c$lurii *i a u%iit$ţii( Consecinţa irect$ a acestui feno%en va fi o
anu%it$ #alonare atorat$ +a"elor precu% *i tul#ur$rile i+estive- &n +eneral( Poate c$ eja &nţele+eţi %ai #ine
unele si%pto%e care v$ sunt fa%iliare(
C.n fructele sunt consu%ate &%preun$ cu lipiele *i proteinele- e e/e%plu carne sau #r.n"eturi- ele
r$%.n #locate un ti%p anu%e &n sto%ac- &n loc s$ treac$ , a*a cu% ar tre#ui , &n intestin- une sunt i+erate
nor%al( Dar carnea are proprietatea e a r$%.ne %ai %ult$ vre%e &n sto%ac- une sufer$ cea %ai i%portant$
fa"$ in i+estia sa- %ulţu%it$ unor en"i%e aecvate(
0ructele vor r$%.ne pri"oniere &n sto%ac- une- su# efectul c$lurii *i al u%iit$ţii- vor fer%enta-
prouc.n chiar *i alcool( Deci toat$ i+estia va fi pertur#at$(
)n acela*i ti%p- fructele &*i vor piere toate propriet$ţile 9vita%ine:- ar , cu% o nenorocire nu vine
nicioat$ sin+ur$ , %eta#olis%ul proteinelor va fi *i el tul#urat- e aici ap$r.n #alon$rile atorate putrefacţiei
anor%ale(
,ructele trebuie deci consumate singureF Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$ţat$ la *coal$( Copiii no*tri ar
avea %ai puţine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse pentru a reacţiona( )n schi%#-
pentru un ault , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la sf)rşitul mesei sunt o adevărată otravă
1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8
De fiecare at$ c.n sunteţi pe sto%acul +ol( Di%ineaţa- e e/e%plu- &nainte e %icul ejun( Dar-
up$ aceea- va tre#ui s$ a*teptaţi- p.n$ s$ &ncepeţi s$ %.ncaţi- astfel2 o ju%$tate e or.- ac$ %icul ejun este
+luciic 9aic$ pe #a"$ e cereale- e e/e%plu: *i o or$- ac$ este lipiic 9ou$- *unc$- #r.n"eturi:(
De ase%enea- veţi putea %.nca fructe seara- t.r"iu- &nainte e culcare( Aic$- la cel puţin 4'5 ore up$
ce aţi luat cina(
Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte atorit$
%etoei e ali%entaţie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an$ s$ nu consu%e portocale la culcare- vita%ina C
av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie(
Un fruct poate'fi consu%at- eventual- *i la %ijlocul up$'a%ie"ii( Dar va tre#ui s$ v$ asi+uraţi c$ a
trecut suficient ti%p e la pr.n" 9circa trei ore: *i c$ %ai este estul$ vre%e p.n$ la cin$ 9cel puţin o or$:(
Puteţi chiar s$ luaţi %ese co%puse nu%ai in fructe( Cu coniţia s$ nu %.ncaţi ec.t at.ta(
>$%.ia aproape c$ nu conţine "ah$r- e aceea- puteţi s$'i #eţi sucul 9ne&nulcit: &n orice %o%ent sau
s$'l folosiţi la %.ncare(
!otoat$- evitaţi pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreţie e
insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipiele in felul principal(
Voi &ncheia aceste r.nuri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe c.t posi#il- %.ncaţi
fructul &%preun$ cu coaja( Ea conţine celulo"$- ceea ce v$ ajut$ &n tran"itul intestinalD &n coaj$ se afl$ cea %ai
%are cantitate e celulo"$ 9*i- uneori- chiar vita%ine:(
Coaja fructelor li%itea"$ puterea lor +lice%ic$( Deci veţi sl$#i %ai %ult 9sau v$ veţi &n+r$*a %ai
puţin:- ac$ respectaţi aceast$ re+ul$(
Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heaţi cu cea %ai %are stricteţe- ne'au %ai r$%as e
pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n- alcoolul(
e. ALCOOLUL
Alcoolul &n+ra*$F A*a creeţi- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ aţi avut *i re%u*c$ri la +.nul c$
toate Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ceentare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu% se insinuea"$( Nu era
nevoie s$ c$utaţi %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care este situaţia &n aceast$ privinţa(
Este aev$rat c$ alcoolul &n+ra*$( Dar mult mai puţin ec.t "ah$rul- p.inea al#$- cartofii *i ore"ul( De
aceea- up$ ce aţi pierut Ailo+ra%ele &n e/ces- puteţi reintrouce rapi vinul- &ntr'o cantitate a#solut
accepta#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i:( Alcoolul &n+ra*$ pentru c$ este o +luci$ rapi %eta#oli"at$ *i pus$
&n re"erv$ i%eiat$- up$ ce a sti%ulat secreţia e insulin$( Dar aceasta se &nt.%pl$ &n special c.n sunteţi pe
sto%acul +ol( C.n este eja plin- %ai ales cu protie'lipie 9carne- pe*te- #r.n"eturi:- alcoolul se
%eta#oli"ea"$ %ai puţin rapi- prin co%#inarea sa cu ali%entele- *i prouce- astfel- o cantitate reus$ e
+r$si%i e re"erv$(
Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu puteţi altfel- *i tre#uie s$
ţineţi co%panie invitaţilor u%neavoastr$- atunci luaţi o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e ro*ii sau un Perrir(
Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special al#( Dar-
45
pentru Du%ne"eu- nu acceptaţi s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a ascune calitatea
%eiocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care se c$"ne*te c.te unul s$'l
invente"e pentru a'*i ovei ori+inalitatea(
Dac$ nu puteţi altfel- acceptaţi ca aperitiv un pahar e *a%panie #un$- ar &n nici un ca" să nu o beţi
pe stomacul golF )ncepeţi- %ai &nt.i- s$ %.ncaţi niste antreuri(
Dar fiţi atenţiF Antreul f$r$ +lucie( Veţi &nv$ţa foarte repee s$ le recunoa*teţi(
Sunt accepta#ile2 %$slinele- #r.n"a- %e"elurile 9sala% sau c.rnat uscat- e e/e%plu: sau chiar pe*tele(
!otu*i- &n 0a"a I va tre#ui s$ &ncercaţi s$ supri%aţi co%plet #$uturile'aperitiv- eoarece aceasta este o
fa"$ ri+uroas$- &n care re+ulile e #a"$ ale %etoei tre#uie s$ fie aplicate cu a#solut$ stricteţe- pentru a avea
eficienţ$ &n procesul e sl$#ire(
B/UTURILE DIGE&TIVE
C.t espre #$uturile i+estive- tre#uie s$ le puneţi cruce( Coniacurile- ar%a+nacul sau rachiurile e
pere sunt elicioase- ar $un$toare in toate punctele e veere- pentru echili#rul u%neavoastr$ poneral(
>$saţi prouc$torilor naţionali +rija e a'*i vine proucţia la e/port( Este #ine pentru #alanţa 9co%ercial$: a
0ranţei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$(
Dar poate c$ sunteţi aepţi ai #$uturilor tari eoarece aţi cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei #ineF n'aveţi
nici o tea%$- up$ ce veţi aopta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$ carte- nu veţi %ai avea
eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F
BEREA
Nici &n privinţa #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n( Pentru c$ eu o consier o #$utur$ care tre#uie
consu%at$ cu foarte %ult$ %oeraţie(
Dup$ cu% cunoa*teţi sl$#$no+i care se &noap$ cu +lucie rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%- tot a*a aţi
&nt.lnit , cu si+uranţ$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o pensie e #$tr.neţe=
9acesta este ca"ul soţiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:(
Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti care sunt efectele secunare ale #erii2
#alonare- cre*tere &n +reutate- respiraţie ur.t %irositoare- ini+estie- &n ciua pre"enţei iasta"elor- %icile
en"i%e a c$ror %enire este toc%ai e a ajuta i+estia( S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi
catastrofal(
Merea conţine tot ce e %ai r$u2 alcool 9esi+ur- &n cantitate %oerat$:- aci- ar- %ai ales- o %are
cantitate intr'o +luci$ , %alto"a 96 + la litru: , al c$rei inice +lice%ic este 33@- aic$ *i %ai riicat ec.t al
+luco"ei( De altfel- asocierea intre alcool *i "ah$r favori"ea"$ hipo+lice%ia- care st$ la ori+inea o#oselii- eci
a perfor%anţelor sc$"ute 9ve"i capitolul espre hipo+lice%ie:( Prin ur%are- #erea este o #$utur$ cu o %are
putere ener+etic$- ac$ ne referi% la constituirea +r$si%ilor e re"erv$( De aceea- a#anonaţi #erea- %ai ales
&ntre %ese( Dac$ nu puteţi re"ista- faceţi ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jiţi( )nepliniţi'v$ aceast$ orinţ$ e vreo
ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'aţi
asi+urat- cel puţin- c$ este o #ere e calitate(
)n 0a"a I- v'a* reco%ana s$ eli%inaţi efinitiv #erea( )n 0a"a II- &n schi%#- a*a cu% veţi reintrouce
o cantitate re"ona#il$ e vin- puteţi , in ti%p &n ti%p , s$ #eţi un pic e #ere la o %as$ 9%a/i%u% 55 e
centilitri:(
VINUL
A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privinţa c$reia re"ervele %ele vor
r$%.ne %ai nuanţate(
Nu se face nici o istincţie &ntre vinul al# *i vinul ro*u- cu e/cepţia %enţiunii c$ vinul ro*u- conţine ,
&n +eneral , %ai %ult tanin( !aninul are- &ntr'aev$r- virtuţi terapeutice speciale- &n %$sura &n care procianiina
pe care o conţine per%ite li%itarea for%$rii e ateroa%e(
De aici *i p.n$ la a spune c$ vinurile #o+ate &n tanin contri#uie- &ntr'o oarecare %$sur$- la prevenirea
#olilor cariovasculare- nu este ec.t un pas- pe care nu%ero*i oa%eni e *tiinţ$- ca profesorul ;as]uelier
3I
l'
au f$cut(
)n 3ICI- o anchet$ foarte serioas$- reali"at$ &n An+lia , *i referinu'se la 3B ţ$ri , a evienţiat faptul
c$ %ortalitatea prin infarct %iocaric este eose#it e sc$"ut$ la populaţiile care consu%$ e o#icei vin 9e 5'K
ori %ai reus$ &n 0ranţa *i Italia- ec.t &n Europa e nor:(
Prin ur%are- vinul va putea face parte in ali%entaţia nor%al$ in carul %etoei- cu coniţia e a
ra%.ne la o cantitate re"ona#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i: *i e a fi #$ut- pe c.t posi#il- la sf.r*itul %esei-
aic$ atunci c.n sto%acul s'a u%plut eja cu hran$(
In 0a"a I- este #ine s$ renunţaţi la vin c.t %ai repee posi#il( )n 0a"a II- vinul va putea fi consu%at
"ilnic- f$r$ prejuicii pentru %enţinerea +reut$ţii( !otu*i- cantitatea #$ut$ va tre#ui s$ fie a%inistrat$ a#il- cu
3I
Ve"i cartea octorului ;aurL- ;eicina cu ajutorul vinului- Eitura AR!U>EN( 9n(a(:
46
celelalte +lucie 9%$ +.nesc &n special la ciocolat$ sau la eserturi- &n +eneral:( Dar acesta va face o#iectul
unui para+raf etaliat- puţin %ai eparte(
C.n veţi fi &n 0a"a I- aic$ aceea &n care tre#uie s$ fiţi foarte fer%i- poate c$ o s$ v$ fie +reu s$ luaţi
%asa &n fa%ilie sau cu prietenii- f$r$ s$ #eţi o pic$tur$ e vin( Pentru c$- ac$ anunţaţi in capul locului c$ nu
#eţi- ceilalţi pot fi jenaţi(
Sfatul %eu este acesta2 l$saţi s$ vi se u%ple paharul *i luaţi'l &n %.n$ la fel e es ca *i atunci c.n aţi
#ea nor%al( )n%uiaţi'v$ #u"ele- &n loc s$ #eţi(
A% practicat aceast$ %eto$ %ai %ulte s$pt$%.ni *i v$ ro+ s$ %$ creeţi c$ ni%eni nu a o#servat c$
nu #ea% ni%ic(
)n acela*i %o- ni%eni nu a re%arcat vreoat$ c$ nu %.nc$% nici o f$r.%itur$ e p.ine( Pentru a a
aceast$ ilu"ie- &%i &ncep &ntoteauna #ucata e p.ine- ar r$%.ne rupt$- pe %as$( Nicioat$ nu %'a% <atins= e
ea s'o %$n.nc(
;. CA'EAUA
Aev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort- tre#uie
proscris$( Meţi cafea ecofeini"at$ sau cafea ara#ic$ sla#$- care conţine %ult %ai puţin$ cofein$( Acu%- se
+$se*te practic peste tot cafea ecofeini"at$ *i este &n +eneral- #un$( Chiar *i acas$ puteţi face o cafea
ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$(
Dac$ sunteţi un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &noial$ c$ si%ţiţi nevoia s'o #eţi ca pe un
e/citant- pentru a v$ tre"i(
Dac$ aveţi- e o#icei- %o%ente e o#oseal$ #rusc$ *i- %ai ales- spre ora 33 i%ineaţa sau pe la
%ijlocul up$'a%ie"ii- &n ti%pul i+estiei- aceasta este in pricina hipo+lice%iei 9ve"i capitolul care &i este
consacrat:(
Cofeina este inter"is$ pentru c$- e*i nu este o +luci$- are ca efect sti%ularea pancreasului *i
+enerea"$ o secreţie e insulin$(
Dac$ aţi luat o %as$ f$r$ +lucie rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o prostie s$
co%pro%iteţi aceast$ situaţie #un$- provoc.n o secreţie e insulin$ <%o#ili"atoare= printr'o cea*c$ e cafea
tare( Dac$ sunteţi #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ treceţi la cafeaua ecofeini"at$- e &nat$ ce veţi
&ncepe s$ aplicaţi %etoa( >a puţin ti%p up$ aceea- veţi fi surprin*i s$ constataţi c$ aţi *i uitat e nevoia e
cafea(
Este i%portant e su#liniat- totoat$- c$ %arii #$utori e cafea 9cu sau f$r$ cofeina: se e/pun unui risc
supli%entar2 cre*terea procentului e colesterol in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipercolesterolului:(
Atenţie- e ase%enea- la ceaiD teina are acelea*i efecte ca *i cofeina *i- &n plus- afectea"$ a#sor#ţia
fieruluiF
-. LIMONADELE ŞI B/TURILE ACIDULATE
Aceste #$uturi sunt preparate- &n +eneral- in e/tracte aproape &ntoteauna sintetice e fructe sau e
plante *i toate au acela*i efect %ajor2 conţin %ult "ah$r(
Deci sunt $un$toare *i- ca ur%are- tre#uie total e/cluse- nu nu%ai pentru c$ au &n co%po"iţie %ult
"ah$r- ci *i pentru c$ aciul in ele are ca efect iritarea sto%acului- +astrita *i aerofa+ia(
Chiar ac$ sunt f$cute pe #a"$ e e/tracte naturale- tre#uie s$ v$ feriţi e ele- pentru c$ pot fi to/ice(
S'a o#servat c$ e/tractele naturale e citrice conţin- &ntr'aev$r- ur%e i%portante e su#stanţe nocive- cu% sunt
terpenele(
C.t espre cele %ai rele intre aceste #$uturi- cele pe #a"$ e cola- ar tre#ui s$ fie ori inter"ise- ori
se%nalate printr'o eticheta special$- cu% sunt pachetele e ţi+$ri &n SUA2 <Acest prous este periculos(((=(
Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las octorului
E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e
4@
2
-->a ora actual$- #$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola=- pre"entate pe piaţa european$- conţin- la 3I
centilitri 9conţinutul %eiu al unei sticle %ici:- circa 43 %+ e cofein$ *i 3@4 %+ e aci fosforic( Cofeina are
propriet$ţi e/citante( Aciul fosforic este un aciifiant intens- iar %area lui concentraţie e fosfor risc$ s$
e"echili#re"e raportul calciu^fosfor in ali%entaţie- cu un +rav pericol e eficit &n privinţa fi/$rii calciulul &n
oase( )n sf.r*it- ar tre#ui s$ e/iste asi+urarea c$ aciul fosforic utili"at nu conţine ur%e prea #$t$toare la ochi
e %etale to/ice +rele( Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iţia actual$ ,
trebuie să fie categoric interzise copiilor şi adolescenţilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(=
Cre c$ aceast$ eclaraţie nu %ai are nevoie e co%entarii(
Iniferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reco%anarea %ea fer%$ este aceea*i2 f$r$
li%ona$- f$r$ #$uturi aciulate- f$r$ colaF
<. LAPTELE
4@
1hidul de dietetică- Eitura ;ara#out( 9n(a(:
4K
>aptele natural este un ali%ent +lucio'lipiic- aic$ are &n co%po"iţie at.t +r$si%i- c.t *i +lucie(
Prin ur%are- este %ai #ine s$'l evitaţi *i s$ nu cu%p$raţi ec.t lapte e+resat(
Gluciele se afl$ &n "er *i sunt eli%inate &n %o%entul fa#ric$rii #r.n"eturilor- care nu %ai p$strea"$
ec.t lipiele *i proteinele 9cu e/cepţia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:(
)n #r.n"a e vaci cu @P %aterii +rase- nu %ai r$%.n ec.t proteinele *i puţine +lucie 9K + la 3@@ e
+ra%e e #r.n"$:(
i. &UCURILE DE 'RUCTE
Nu %$ voi e/tine asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe este
vala#il- up$ cu% #$nuiţi- *i &n ca"ul sucurilor e fructe(
V$ reco%an- totu*i- s$ preferaţi fructele pentru a #eneficia- astfel- e celulo"a in pulpa acestora(
Mine&nţeles c$ nu%ai sucurile e fructe pe care le veţi face sin+uri in fructele proaspete sunt acceptate( Nu
consu%aţi nicioat$ a*a'"isele sucuri e fructe in fer%erţi- lipsite co%plet e vita%ine- prea acie *i &n care se
aau+$ siste%atic "ah$r(
PUNEREA ÎN APLICARE A 'AZEI I
PIERDEREA ÎN GREUTATE
0a"a I a %etoei noastre nu este- &n %o o#li+atoriu- cea %ai ificil$- pentru c$- &n +eneral- va fi e
ajuns s$ supri%aţi total oar unele lucruri( Dar- pentru a reu*i cu aev$rat- va tre#ui- totu*i- s$ v$ &nsu*iţi
perfect elementele de bază ale sistemului.
Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/perienţa %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri(
Departe e %ine ieea e a %$ &noi e capacit$ţile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila un nou
concept( Dar- &n ca"ul e faţ$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i ieile %o*tenite- care sunt cu %ult %ai
&nr$$cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura= noastr$( Ieile estul e
si%ple e/puse aici , al c$ror funa%ent *tiinţific este opera unor %eici *i a unor cercet$tori
43
, nu au ie*it- in
p$cate- intre pereţii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contaţi pe cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine
&n ceea ce veţi &ntreprine(
Va tre#ui- e e/e%plu- s$ &nţele+eţi c$- ac$ luaţi o %as$ proteino'lipiic$ 9co%pus$ in carne sau
pe*te cu le+u%e:- veţi putea s$ %.ncaţi- ac$ oriţi s%.nt.n$
44
f$r$ a a#u"a *i f$r$ nici un prejuiciu pentru
noile re+uli ali%entare pe care le respectaţi(
)n schi%#- aca vreţi s$ %.ncaţi #r.n"$ e vaci &n cursul unei %ese pe #a"$ e +lucie- sin+ura #r.n"$
care v$ este &n+$uit$ este cea cu @P %aterii +rase(
Iata- %ai jos- un fel e +hi pentru punerea &n practic$ a 0a"ei I(
MICUL DE=UN
Mic!l ,e>!+ +r. 2$
Este un %ic ejun glucidic(
, 9n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente:
, cereale prelucrate 9ful+i:
, p)inea neagră sau integrală
, br)nză de vaci cu :; materii grase
, cafea decofeinizată sau ceai sla#
, lapte degresat
, îndulcitor sintetic 9la nevoie:(
Caracteristica acestui %ic ejun este faptul c$ este alcatuit pe #a"$ e +lucie #une- ceea ce &nsea%n$
o eli#erare e +luco"$ %oerat$ *i- %ai ales- a#senţa oricărui lipid(
Prin ur%are- el cuprine succesiv2
9( ,<9+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%ana %ai e+ra#$ o portocal$- ou$
%anarine sau un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ţia vita%inei C este foarte eficace(
Dac$ vreţi un %$r- %.ncaţi'l foarte &ncet- cu coaj$(
Manana- prea #o+at$ &n +lucie- nu ne interesea"$(
43
Ve"i #i#lio+rafia(
44
Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ aveţi un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$
%ai sla#$ e per%is$( 9n(a(:
4?
Respectaţi cu stricteţe cele 4@ e %inute sau %ai %ult e la in+erarea , pe ne%.ncate , a acestui fruct
*i p.n$ la &nceputul %icului ejun propriu'"is( Reco%anarea %ea este s$ %.ncaţi fructul la sculare- apoi s$ v$
faceţi toaleta *i s$ nu luaţi %icul ejun ec.t up$ ce v'aţi &%#r$cat- ceea ce v$ va lua- chiar ac$ sunteţi foarte
rapi"i- cel puţin o ju%$tate e or$(
A %.nca un fruct la %icul ejun- &n 0a"a I nu este o o#li+aţie *i nici o coniţie e reu*it$( Este
opţional( Dac$ nu %.ncaţi nicioat$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncaţi siste%atic- oar
pentru c$ le %enţione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i care ar fi foarte frustraţi
ac$ ar fi lipsiţi co%plet e ele- a% inicat- %ai sus- c$ i%ineaţa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele
%o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel- puteţi- ac$ oriţi- s$ luaţi un %ic ejun co%pus e/clusiv in
fructe( Dac$ ale+eţi %icul ejun nr( 4- care este proteino'lipiic- nu veţi putea %.nca fructul ec.t ac$
respectaţi intervalul e cel puţin o or$(
P=3(>! (>!1<?2 Cu%p$raţi e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot- ar este
f$cut$ %ai %ult sau %ai puţin #ine- pentru c$- eseori- este prous$ intr'un a%estec e sorti%ente e f$in$- &n
care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@P( Pentru a'i recunoa*te calitatea- asi+uraţi'v$ c$ te/tura ei este
relativ +rosier$( 0eriţi'v$ e p.inea nea+r$ care nu are ec.t nu%ele *i culoarea acesteia( Ieal este s$
consu%aţi p.ine nea+r$ <inte+ral=- aic$ av.n toate co%ponentele #o#ului e +r.u 93@@P in fi#rele lui:- ceea
ce face in aceast$ o +luci$ #un$- cu inice +lice%ic foarte sc$"ut( P.inea +er%an$ sau suee"$ are- &n
+eneral- aceste caracteristici- ar tre#uie s$ fiţi atenţi- c$ci i se aau+$ eseori "ah$r sau +r$si%i(
P.inea nea+r$ se &%#i#$ %ai rapi cu lichiele in sto%ac( Deci veţi avea %ai repee sen"aţia e
saţietate( Pentru c$ noi nu vo% %$sura nicioat$ cantitatea- a* fi tentat s$ v$ spun c$ puteţi %.nca tot ce oriţi(
)n realitate- %'a* %ulţu%i s$ spun- &n privinţa p.inii2 %.ncaţi'o --raţional=(
Puteţi consu%a- e ase%enea- chifle pr$jite 9eseori e provenienţ$ suee"$:- ca si craAeri fa#ricaţi in
f$in$ necernut$( E/ist$ %ai %ulte %$rci- ar este i%portant , &nainte e a ale+e una , s$ o verificaţi #ine- ca s$
nu conţin$ "ah$r sau +r$si%i(
>a fel- ac$ luaţi pes%eţi- nu'i ale+eţi ec.t pe cei care sunt f$cuţi in f$in$ necernut$- &n %o
inte+ral- *i care nu conţin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar(
Dar ce veţi pune pe p.ine8 )n 0a"a I este- cu aev$rat e/clus s$ puneţi unt sau %ar+arin$- spre
eose#ire e ceea ce veţi putea face &n 0a"a II( E/clus- totoat$- s$ puneţi %iere sau ulceaţ$( ;ierea *i
ulceaţa sunt +lucie rele- cu o foarte %are concentraţie e "ah$r( De aceea- tre#uie eli%inate cu desăv)rşire.
Prin ur%are- v$ propun s$ puneţi #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- pe felia e p.ine( Dac$
a%estecul vi se pare ca% fa- puteţi pres$ra pe easupra un &nulcitor , ar puteţi ec.t foarte puţin- eoarece
puterea sa e a &nulci este foarte riicat$ , sau- ac$ preferaţi- sare(
Dar puteţi s$ ale+eţi *i ful+ii e cereale- pentru %icul ejun(
Pentru aceasta- ar tre#ui s$'i preferaţi pe cei +rosieri- care nu conţin nici un aaos ine"ira#il- ca
"ah$rul- +r$si%ile- cara%elul- %ierea( Verificaţi #ine co%po"iţia- care tre#uie s$ fie %enţionat$ pe cutie( Va
tre#ui- &n orice ca"- s$ e/clueţi tot ceea ce este prous pe #a"$ e ore" *i poru%#(
+!,>!9! D>+6,>3(38!-? 2!9 +>!390 20!7
45
2 Nu voi %ai reveni aici asupra necesit$ţii
i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ aveţi o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'aţi putea o#i*nui cu
cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i
%ai #ine( Dac$ #eţi ceai- nu'l faceţi prea tare( 1i ceaiul conţine cofein$(
0!P->0> D>1<>2!-2 Dac$ puneţi lapte &n cafea sau &n ceai- folosiţi nu%ai lapte e+resat( Chiar *i
laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n conţinut- lipie( Cel %ai #ine este s$ luaţi lapte e+resat'praf-
pentru c$ puteţi reali"a- &n acest %o- un a%estec %ai concentrat(
Mine&nţeles c$ nu veţi %.nca "ah$r o#i*nuit 9eja vi l'aţi alun+at co%plet in %inte:( 0olosiţi
"aharina(
Mic!l ,e>!+ +r. 8
;icul ejun nr( 4- in 0a"a I- este s$rat 9proteino'lipiic:- aic$ nu va conţine nici un fel e +lucie-
fie ele <#une= sau --rele=( Este cel pe care vi'l reco%an c.n sunteţi la hotel- eoarece nr( 3 nu este
&ntoteauna u*or e luat &n e/terior(
46
Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conţine- la ale+ere2
, ouă
, şuncă şi@sau jambon, c)rnaţi
, br)nză
, cafea decofeinizată, cafea sla#$ sau ceai sla#
, sm)nt)nă sau lapte 9e preferinţ$ s%.nt.n$:
45
Dac$ oriţi s$ #eţi cacao- asi+uraţi'v$ ca aceasta s$ nu conţin$ "ah$r(
46
)n ipote"a c$ aveţi hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%anat( Pentru cei care nu au astfel e
pro#le%e- este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipie 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
4C
, zaharină 9la nevoie:(
Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferenţ$ c$ nu are nici p)ine prăjită,
nici fulgi de cereale, nici dulceaţă *i #ine&nţeles- nici "ah$r(
E/cluerea oric$ror +lucie in acest %ic ejun este capital$(
PRÂNZUL
Pr.n"ul- luat acas$ sau &n ora*- va fi &ntoteauna proteino'lipiic- ceea ce nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$
conţin$ o %are cantitate e +r$si%i 9ve"i capitolul II- asupra lipielor <#une= *i <rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva
e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu veţi face nici o +re*eal$(
V$ reco%an s$ consultaţi- %ai ales- lista +lucielor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiaţi- ca s'o aveţi
%ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ţaţi repee pe inafar$(
'eniul tip pentru pr)nz va fi următorul
, cruit$ţi
, pe*te *i^sau ca%e
, le+u%ele per%ise 9ve"i lista:
, salat$
, #r.n"$
, #$utur$2 ap$ neaciulat$(
A+re!ri
Sunt per%ise toate salatele- cu coniţia ca printre co%ponentele sale s$ nu fie +lucie( Este- &n special-
ca"ul salatei <_ la Nisa=(
De aceea- asi+uraţi'v$- &nainte e a co%ana un fel e %.ncare- c$ nu conţine nici cartofi- nici
poru%#- nici %orcovi- nici sfecl$(
Evitaţi- totoat$ 9nu%ai &n 0a"a I:- ali%entele +lucio'lipiice- cu% sunt nucile( Daca sunteţi la
restaurant- nu co%anaţi salat$ cu nuci- ci %ai e+ra#$- o salat$ cu sl$ninuţa( !otu*i- fiţi atenţi2 va tre#ui s$
preci"aţi foarte #ine- &n %o%entul c.n faceţi co%ana2 salata s$ nu ai#$ crutoane- pentru c$- e %ulte ori-
#uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a$u+a(
0iţi vi+ilenţiF Nu &ncepeţi prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$ aveţi &n
veere o#iectivul ur%$rit( Ar$taţi'v$ e/i+enţi &n faţa chelnerilor( Dac$ aţi preci"at <f$r$ crutoane= sau --f$r$
poru%#=- nu le acceptaţi --e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %ulţi oa%eni e servit(
Dac$ oriţi ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fiţi convin+$tori- insist.n
asupra faptului că este absolut exclus să acceptaţi chiar şi cea mai mică urmă din ceea ce nu doriţi, în felul
care vi se va servi
)n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este s$ spun
c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At.ta ti%p c.t veţi +$si &n salat$ fasole vere- pra"- an+hinare- var"$-
conopi$- ro*ii- anive- sparan+hel- ciuperci- riichi- #r.n"$ sau %e"eluri- %.ncaţi c.t vreţi( Veţi e/clue in
aceast$ list$ salata e sfecl$ ro*ie- eoarece conţine "ah$r- precu% *i %orcovii(
C.t espre ou$- nu e/ist$ , up$ cu% *tiţi , nici o restricţie- chiar ac$ au %aione"$(
4K
Ei- aF
;aione"a *i s%.nt.na sunt per%ise la %esele proteino'lipiice( Dar nu este nici un %otiv s$ faceţi in asta o
or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncaţi &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitaţi- &n ca"ul &n care aveţi
teninţa la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:(
Puteţi lua- ca antreuri- *i ton- sarele &n ulei- cra#- lan+ustine- so%on afu%at sau %ar%at( Evitaţi-
totu*i- &n 0a"a I- striiile- scoicile Saint Hac]ues sau pateul e ficat e +.sc$( Acestea conţin o cantitate e
+lucie *i- astfel- risc$ s$ v$ &nt.r"ie re"ultatele f$r$ a le co%pro%ite( Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le veţi
putea %.nca up$ cu% oriţi(
'el!l ?ri+ci?al
0elul principal va putea fi co%pus- &n special in carne sau pe*te( Nu e/ista nici o restricţie &n acest
o%eniu , poate oar &n privinţa prepar$rii , e*i ar fi e orit s$ preferaţi pe*tele(
Carnea *i pe*tele nu vor fi preparate panA. Pes%etul face parte intre +lucie( Pe*tele nu va fi at prin
f$in$( 0eriţi'v$ e li%#a'e'%are <%euniere=( Co%anaţi &ntoteauna pe*tele la grătar. Evitaţi- e ase%enea-
+r$si%ile pentru pr$jit- <saturate= e c$lur$- nu &ntoteauna u*or e i+erat- *i periculoase in cau"a
colesterolului(
Atenţie la sosuriF Daca sunteţi aepţii <noii #uc$t$rii=- sosurile sunt- &n +eneral- foarte u*oare- &n
%$sura &n care nu conţin f$in$( )n %ajoritatea ca"urilor- sosul este re"ultat prin co%#inarea cu o s%.nt.n$
av.n conţinutul e +r$si%i foarte reus(
4K
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificaţi'i co%po"iţia( Pro#a#ilitatea e a conţine "ah$r- +luco"$
sau f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
4B
C.n %.ncaţi carne- puteţi s$ luaţi- eventual- un sos #earne"
4?
- ac$ v$ place *i nu aveţi pro#le%e e
colesterol( Dar evitaţi muştarul, în ,aza 3. Acesta este f$cut cu f$in$ e/tras$ in planta cu acela*i nu%e *i este o
+luci$( )n cantitate %ic$ nu eranjea"$ prea %ult( De aceea- &l reintrouce% &n 0a"a II(
)n ceea ce prive*te +arniturile- veţi ale+e cu prioritate le+u%ele #o+ate &n fi#re( De la ro*ii la ovlecei-
trec.n prin fasole vere- vinete sau conopia- aveţi e une ale+e( Consultaţi lista in ane/$- pentru ca s$ le
cunoa*teţi pe toate- eoarece sunt nu%eroase(
A*a cu% v'a% reco%anat %ai &nainte- ac$ nu +$siţi altceva la restaurant- %.ncaţi pur *i si%plu
salat$ vere- fetic$- salat$ creaţ$- cicoare sau p$p$ie( 1i o puteţi %.nca at.t c.t oriţi- ca antreu- fel principal-
precu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a(
Br@+Aa
De acu%- tre#uie s$ va o#i*nuiţi s$ %.ncaţi #r.n"a fără p)ine. Nu este eloc i%posi#il *i veţi veea-
up$ aceea- c$ o savuraţi %ai #ine( De altfel- o veţi aprecia cu at.t %ai %ult- cu c.t veţi putea , &n cur.n , s$ o
&nsoţiţi *i cu puţin vin(
)n orice ca"- oa%enii #ine crescuţi %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuţitul *i cu furculiţa( De aceea- nu
%ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Dac$- totu*i- v$ eranjea"$ prea %ult- &ncercaţi s$ %.ncaţi #r.n"a cu
salat$( lat$ *i o alt$ tehnic$2 &ntre#uinţaţi ca*cavalul ca suport pentru alte #r.n"eturi(
)n 0a"a I- v$ vor fi per%ise aproape toate #r.n"eturile( !otu*i veţi fi re"ervaţi &n privinţa #r.n"ei e
Cantal
4C
- ca *i a #r.n"eturilor e capr$- care conţin o cantitate %ic$ e +lucie( Este %ai #ine s$ le evitaţi &n
perioaa e &nceput(
Deser!rile
Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p e
coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$
4B
sau laptele e pas$re(
B#!!rile
A% spus eja c$- &n 0a"a I- tre#uie s$ evitaţi orice #$utur$ alcoolic$- inclusiv vinul( Deci #eţi ap$- ceai
rusesc sau ceai e plante- ac$ v$ place( Dar evitaţi apele +a"oase- pentru c$ v$ u%fl$ *i v$ pertur#$ i+estia(
Oricu% v$ reco%an s$ nu #eţi ec.t foarte puţin &n ti%pul %esei- eoarece riscaţi s$ v$ <&necaţi=
sucurile +astrice *i s$ v$ eranjaţi i+estia( Dac$- totu*i- tre#uie s'o faceţi- &ncepeţi nu%ai up$ a oua ju%$tate
a %esei( Nu #eţi in %o%entul &n care v$ a*e"aţi s$ %.ncaţi( Acesta este un o#icei $un$tor- pe care &l au prea
%ulţi se%eni ai no*tri( 1i este responsa#il pentru o parte intre tul#ur$rile e %eta#olis% ce se reflect$ asupra
i+estiei( 7eţi mai bine între mese 9%ini%u% un litru e ap$:(
Dac$ %er+eţi la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+eţi e la consu%area
#$uturilor'aperitiv alcoolice( >uaţi un suc e ro*ii( Dac$ nu aveţi &ncotro- acceptaţi o #$utur$ alcoolic$ 9un Air
4I
-
e e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%iţi'o- ar nu o #eţi( ;uiaţi'v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a
<participa=- ar nu o consu%aţi( Apoi- o puteţi <face uitat$= pe uneva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$
e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai +reu s$ v$ e#arasaţi e ea( Atunci- aţi ova$ e
i%a+inaţie( Puneţi paharul la &ne%.na a%atorilor e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia <in
neatenţie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2 Dac$ aceast$ Z specie nu %ai e/ist$ &n anturajul
u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e
*a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau chiuvetei(
Dacă sunteţi în ,aza 3 şi vă aflaţi la o recepţie, iată c)teva sfaturi.
Acceptaţi paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Vineţi'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e( ;uiaţi'v$
#u"ele &n el- in c.n &n c.n- ac$ aveţi si+uranţa c$ nu'l veţi #ea( Apoi- puneţi'l- cu iscreţie- jos(
;.ncarea servit$ la o recepţie constituie- &n schi%#- o aev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$ pro#le%$
f$r$ soluţie(
Este e/clus s$ %.ncaţi sanvi*uri- oric.t ar fi ele e %ici( Dar ce se afl$ pus pe p.ine este foarte #un
pentru u%neavoastr$2 o felie e so%on- sala%- o ronel$ e ou- sparan+hel etc( Dac$ sunteţi estul e isteţ ca
s$ separaţi partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la recepţii e/ist$ &ntoteauna lucruri
confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar(
+ăutaţi br)nzaB &ntoteauna veţi +$si *i #r.n"$ su# o for%$ sau alta( ;ai ales &n cu#uleţe %ici(
4?
Verificaţi'i co%po"iţia( Dac$ sunteţi la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt aaus
neorit( 9n(a(: ^ Sos #earne"- aic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(:
4C
Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#ţinut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal-
in provincia Auver+ne:( 9n(tr(:
4B
Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
4I
Oir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(
4I
+ăutaţi şi c)rnăciorulB A* fi foarte surprins s$ nu fie( C.rn$ciorii %ici- pentru cocAtail- sunt %ereu pre"enţi la
cere%onii( Profitaţi ca s$ %.ncaţi c.ţi oriţi- &n %$sura &n care sunteţi convin*i c$ nu conţin f$in$( )ns$ atenţie
la %u*tarF
Dac$ veţi consiera c$ faceţi parte intre oa%enii care nu re"ist$ &n faţa %.nc$rurilor e/puse- ac$ v$
te%eţi c$ veţi cea- inevita#il- pentru c$ nu v$ puteţi o%ina atunci c.n v$ este foa%e- iat$ o soluţie2 &nainte
e a %er+e la recepţie- ronţ$iţi ceva per%is- c$ s$ v$ asi+uraţi sto%acul(
Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$ pe an-
&%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea- up$ cu% %i s'a
povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte eas$( Cu #urta #ine <pus$ la
cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puţin e/cesiv &n faţa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le
aveau nicioat$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au o#.nit repee reputaţia e a avea ni*te copii e/tre%
e #ine eucaţi(
Dac$ v$ este tea%$ c$ nu veţi re"ista- %.ncaţi- &nainte e a %er+e la recepţie- 3'4 ou$ tari sau o #ucat$
e #r.n"$( De altfel- o#i*nuiţi'v$ s$ aveţi &ntoteauna la u%neavoastr$ #uc$ţele e #r.n"$ <Ma#L#el= sau
<Vache ]ui rit=(
5@
Dac$ aveţi <un %ic +ol= % sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- puteţi s$ u"aţi *i chiar s$ a#u"aţi e acest
su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente puteţi %.nca orice- e pe lista ali%entelor per%ise( Atenţie oar s$
nu in+eraţi prea %ulte lipie- up$ ce aţi luat o %as$ +luciic$( De e/e%plu- nu %.ncaţi o #ucat$ e #r.n"$ la
ora I i%ineaţa- ac$ aţi luat %icul ejun la ora B(
4n ipoteza că veţi fi invitaţi acasă la prieteni, situaţia va fi , prin efiniţie , %ai ificil$- &n %$sura &n
care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consiera#il reus$(
S$ e/a%in$% situaţia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i cunoa*teţi
#ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitaţi e li#ertatea raporturilor cu ei *i
<vineţi'le pontul= &n %o iscret( )ntre#aţi'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$ fie tea%$ s$ le aţi su+estii(
)n ipote"a c$ sunteţi foarte puţin inti%i cu +a"ele- va tre#ui s$ reflectaţi *i s$ i%provi"aţi( Dac$
invitaţia are un caracter <e/cepţional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi foarte surprins s$
vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi(
Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncaţi'l- cu toate c$ nu este reco%anat &n 0a"a I ca ali%ent pe
care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n- nu are nici o i%portanţ$( !otu*i- pentru Du%ne"eu- nu
m)ncaţi şi p)inea prăjită cu care a fost servit. Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici %$car #una cre*tere(
Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncaţi'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i conţine f$in$(
Dar nu v$ l$saţi u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravaţi situaţia accept.n s$ luaţi e trei ori(
Dac$ aveţi ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncaţi oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'lipiic *i
l$saţi restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu sunteţi % co%pania unor persoane apropiate- ni%eni nu va
face i%politeţea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na
casei se va a#ţine s$ &ntre#e <e ce nu ţi'a pl$cut cojiţa8=
)n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu veţi avea nici o pro#le%$- eoarece +arniturile sunt- e
o#icei- la iscreţie( Puteţi lua- si%#olic( puţin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le %.ncaţi(
Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %uriţi e foa%e- scoateţi'v$ p.rleala cu salat$ *i- %ai ales- cu #r.n"$(
Dac$ %.ncaţi %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$ i'aţi l$sat eoparte
coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o rnare varietate e sorturi( De
o#icei- invitaţii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru
#r.n"$( Prin ur%are- onoraţi platoulF
Evient c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiinc$ este &ntoteauna +reu sa spui <nu- %ulţu%esc-
nu oresc=( Atunci- insistaţi s$ nu vi se ea ec.t o bucăţică mică de tot *i faceţi ca cei c$rora nu le %ai este
foa%e2 l$saţi'o- &n #un$ parte- &n farfurie(
)n sf.r*it- a*teptaţi c.t %ai %ult- p.n$ c.n veţi &ncepe s$ #eţi( ;ai &nt.i- #eţi vinul ro*u- &n special cu
#r.n"$(
Dar- ac$ situaţia a fost %ai rea ec.t v'aţi a*teptat- ac$ nu aţi putut a#solut eloc s$ aveţi i%a+inaţie
&n faţa a+resiunii +lucielor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fiţi %ai vi+ilenţi- pe
viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare(
!re#uie s$ *tiţi c$- &n 0a"a I- sunteţi &nc$ foarte sensi#ili la +luco"$( ;etoa e faţ$ vi"ea"$ riicarea
pra+ului u%neavoastr$ e toleranţ$- ar at.t ti%p c.t acesta nu a atins nivelul #un- sensibilitatea la glucoză
vă răm)ne mare.
1i este a#solut evient c$- ac$ auceţi &n or+anis% , e a"i pe %.ine , o %are cantitate e +lucie
rele- up$ ce fusese privat e ele c.tva ti%p- acesta o s$ le asi%ile"e cu %are #ucurie( 1i veţi capitali"a- &ntr'o
sin+ur$ sear$- toate +r$si%ile e re"erv$ pe care le'aţi pierut &ntr'o s$pt$%.n$ sau ou$(
Cu c.t veţi fi %ai avansaţi &n 0a"a I 9care tre#uie s$ se &ntin$ pe 4'5 luni:- cu at.t rec.*ti+area &n
+reutate va fi %ai puţin catastrofal$(
)n schi%#- ac$ faceţi <un %are e/ces=- la 4'5 s$pt$%.ni up$ ce aţi &nceput 0a"a I- riscaţi s$ reveniţi
5@
)nc$ o at$- aceste reco%an$ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are
hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
5@
su#it la un nivel foarte apropiat celui la care v$ aflaţi la &nceput( Acest fapt v$ poate escuraja co%plet( !otu*i-
spuneţi'v$- ca *i &n alte &%prejur$ri- c$ o #$t$lie pierut$ nu v$ co%pro%ite *ansele e a c.*ti+a r$"#oiul(
CINA
Cina va fi ori proteino'Iipiic$ ori pe #a"$ e <+lucie #une=(
Ci+a +r. 2$
Dac$ este proteino'lipiic$- cina va se%$na- ca o sor$- cu pr.n"ul( Diferenţa re"ult$ in faptul c$- &n
%ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntoteauna %ai li%itat$( Dar ac$
aţi *tiut s$ v$ convin+eţi fa%ilia *i s$ aţi reco%anaţiile care v$ convin- nu ar tre#ui s$ &nt.%pinaţi nici o
ificultate( Iealul ar fi s$ &ncepeţi %asa e sear$ sup$ eas$( )n ea veţi putea pune napi- pra"- ţelin$- var"$ etc(
Va fi co%pus$- &n e/clusivitate- in le+u%ele in Ane/a nr( 3( Atenţie- e/ist$ riscul ca #uc$t$reasa s$ fie tentat$
s$ pun$ *i cartofi( C$ci- pentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Cartoful are- &ntr'aev$r-
capacitatea e a <le+a= supa( Dar acest rol poate fi jucat *i e ţelin$( E/ist$ *i un alt %ijloc e a le+a o sup$ e
le+u%e2 a$u+aţi un +$l#enu* sau c.teva ciuperci pasate cu %i/erul *i transfor%ate &n piureu(
Pentru a &%#un$t$ţi +ustul supei e le+u%e- puteţi s$'i a$u+aţi- &n %o%entul % care o serviţi la %as$-
o #uc$ţic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uriţ$ e s%.nt.n$- #ine&nţeles- ac$ nu tre#uie s$ v$ suprave+heaţi cu
stricteţe colesterolul(
Dac$ oriţi- puteţi %.nca la cina orice fel e carne( Reco%anarea f$cut$ persoanelor v.rstnice- e a
nu consu%a carne seara- re"ult$ in faptul c$ eli%inarea to/inelor in carne se face %ai ificil atunci c.n- &n
cursul aceleia*i %ese- s'au in+erat *i +lucie( Di+estia *i- ca ur%are- so%nul risc$ s$ fie- astfel- pertur#ate(
>a tineri- to/inele- %o#ili"ate cu concursul +lucielor- se evaluea"$ %ai u*or- atorit$ activit$ţii fi"ice(
Iat$ un %otiv supli%entar pentru ca seentarul care sunteţi- cu si+uranţa- s$ nu a%estecaţi +luciele cu carnea-
chiar ac$ aveţi puţine Ailo+ra%e e pierutF
)n afar$ e carne- e/ista ou$le- care se pot prepara &n iverse %ouri( ;.ncaţi o%lete cu salat$( Sunt
elicioaseF
!otu*i- seara preferaţi pe*tele- este %ai u*or *i v$ protejea"$ pe plan vascular(
>a capitolul #r.n"eturi- pe l.n+$ faptul c$ nu aveţi restricţii- profitaţi c$ sunteţi acas$ *i %.ncaţi
iaurt
53
( Acesta este e/celent pentru i+estie- eoarece conţine ele%ente ce reconstituie'flora intestinal$( Dar fiţi
atenţiF Nu %.ncaţi ec.t iaurturi #une- f$r$ aro%e sau fructe( Verificaţi ca fer%entul lactic s$ fie natural( Veţi fi
si+ur c$ nu v$ &n*elaţi ac$ veţi cu%p$ra iaurt e fer%$ sau cu stanar &nalt(
Dac$ luaţi %asa acas$- profitaţi- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care v$ plac-
ca rasolul( ;.ncaţi lucruri pe care nu le veţi +$si nicioat$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$( Este elicioas$-
plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult % privinţa tran"itului intestinal *i
scae +lice%ia( Nu uitaţi- %ai ales- s$ %.ncaţi le+u%e2 ro*ii- spanac- anive- vinete- conopi$- pra"- ovlecei-
ciuperci(
Ci+a +r. 8$
Cina nr( 4 va fi +luciic$(
)n afar$ e ele%entele care v$ sunt inter"ise &n toate ca"urile 9"ah$rul- cartofii etc(:- va tre#ui s$
evitaţi- cu stricteţe- s$ %.ncaţi lipie la o %as$ +luciic$(
0$r$ lipie &nsea%n$ f$r$ carne- pe*te- ulei- unt- ou$- #r.n"$ 9cu e/cepţia #r.n"ei e vaci cu @P
+r$si%i- cu% este aceea pe care o %.ncaţi la %icul ejun:(
R$%.n- prin ur%are- toate le+u%ele ver"i *i ore"ul neprelucrat- fasolea *i lintea( Dar- atenţie- f$r$ unt-
%ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A% putea inclue &n aceast$ list$ pastele f$cute in f$in$ necernut$-
nu%ai c$ sunt +reu e +$sit( Dac$- totu*i- aveţi *ansa e a le fi o#ţinut- va tre#ui neap$rat s$ le verificaţi- ca s$
nu conţin$- su# nici un %otiv- %aterii +rase( C.n le veţi %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- veţi evita jalea care v'
ar cuprine &ncuraj.nu'v$ cu un sos e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%anate la ore"ul neprelucrat 9ve"i
ore"ul- la Capitolul IV- espre f$inoase:(
Pentru a &ncheia- iat$ o iee pentru cina nr( 42
, 2upă de legume 9f$r$ unt sau s%.nt.n$:
, orez neprelucrat cu sos tomat
, salată
, br)nză de vaci cu :; grăsimi.
V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luciic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l reco%an nu%ai
e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ faceţi cea %ai %ic$ eroare- totul
va fi co%pro%is(
53
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +lucio'lipiic( De aceea- nu se reco%an$ s$ %.ncaţi %ai %ult e unul la o
%as$( 9n(a(:
53
V$ reco%an- prin ur%are- s$ luaţi la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipiic$ pe #a"$ e ou$-
carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoţit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise(
GU&TAREA (PICNICUL)
Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uranţ$- in iverse %otive- s$ nu aveţi ti%p s$ %.ncaţi( )n +eneral- e/ist$
teninţa e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaţa , in ou$ una2 ori renunţaţi la %as$ ori
v$ %ulţu%iţi s$ &nfulecaţi repee un sanvi*(
N! s#ri1i +icio,a# ?ese Breo "as#. Este una intre re+ulile e aur ale ieteticii( >a li%it$- %.ncaţi
e 6'K ori pe "i- ac$ v$ face pl$cere- ar nu renunţaţi nicioat$ la una intre cele trei %ese principale( Este cea
%ai +rav$ eroare pe care o puteţi face( Este cel %ai #un %ijloc e a v$ esta#ili"a &ntre+ul %eta#olis%(
Inter"iceţi'v$ aceast$ practica *i #la%aţi'i pe toţi cei care o aopt$( Dac$ proceaţi &n acest fel- or+anis%ul
u%neavoastr$ se va +$si &n situaţia c.inelui hr$nit &n %o nere+ulat care &*i face re"erve- e cu% +$se*te ceva
e ros(
)n staiul la care ne afl$%- sunt convins c$ aţi i"+onit efinitiv in %inte ieea sanvi*ului cu unt *i
*unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n &ncheierea c$rţii e
faţ$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuinţe ali%entare care ne vin irect in ţara pe
care o consier$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a%iraţia *i sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n
anu%ite privinţe 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau ietetica: pe eplin &nrept$ţite( Prin ce vo%
&nlocui toate astea8 Dup$ tot ce aţi &nv$ţat p.n$ acu%- este e ajuns oar puţin$ i%a+inaţie(
Iat$- la +r$%a$- tot ce puteţi cu%p$ra pentru a lua co%o o <+ust$ric$= la locul e %unc$ sau &n
ti%pul unei c$l$torii- oricare ar fi coniţiile2
, şuncă de Praga, &ntoteauna t$iat$ &n felii foarte su#ţiri- care pot fi %.ncate cu %.naD
, salam
54
. aici veţi avea nevoie e cuţit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD
, ouă tari. le puteţi cere *i &n localuriD
, roşii. ac$ aveţi +rij$ s$ aveţi &n per%anenţ$ la &ne%.n$ ni*te *erveţele- ro*ia este ieal$( Poate fi
%.ncat$- efectiv- ca un fructD
, br)nzeturi. toate %er+- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi e/clue in
oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu fie eloc apreciate
e vecinii apropiaţi- %ai ales ac$ sunteţi &n tren( Ale+eţi- intre ele- tipul <Ma#L#el= sau <Vache ]ui
rit=(
Dar ac$ sunteţi a#solut lipsit e %erine- puteţi- a*a cu% v'a% %ai se%nalat- s$ luaţi o +ustare
alc$tuit$ nu%ai in fructe( ;.ncaţi c.t oriţi- p.n$ v$ s$turaţi( Neca"ul- &n privinţa fructelor- este c$ sunt
i+erate rapi(
De aceea- up$ vreo ou$ ore- v$ puteţi po%eni cu o --fo%ic$= pe care o veţi potoli u*or- cu ajutorul
unui %$r- e e/e%plu( Chiar *i &n ca"uri li%it$- nu recur+eţi nicioat$ la +luciele rele cu% sunt pr$jiturile
uscate- care v$ sunt inter"ise- sau- *i %ai puţin- la napolitane ori altele ase%enea- ca s$ v$ taie foa%ea(
Ajun+e%- acu%- la sf.r*itul 0a"ei I(
Dac$ &nainte e a aopta aceste principii ali%entare %.ncaţi "ah$r &n %o nor%al sau eraţi un %are
a%ator e ulciuri *i pr$jituri- veţi putea sl$#i 4'5 A+ &nc$ in pri%a s$pt$%.n$( )n nici un ca" s$ nu v$ opriţi
&n acest %o%ent- eoarece veţi avea toate *ansele s$ puneţi la loc- &n ou$ "ile- tot ceea ce aţi pierut &n opt(
Dup$ aceast$ pri%$ perioa$- sl$#irea va eveni %ai pro+resiv$ *i- &n %$sura &n care veţi aplica cu
scrupulo"itate reco%an$rile %ele- piererea &n +reutate va fi nere+ulat$(
Aceast$ pierere &n +reutate ar tre#ui eci s$ ai#$ un rit% susţinut- e*i se face &n %o a#solut
iniviual- a*a up$ cu% a% preci"at %ai &nainte(
E/perienţa arat$ c$ re"ultatele se o#ţin %ai u*or la #$r#aţi ec.t la fe%ei- cu e/cepţia- poate- a
hiperan/io*ilor sau a celor care fac trata%ente %eica%entoase eose#ite 9unele %eica%ente favori"ea"$
efectiv cre*terea &n +reutate:( 0e%eile &ns$ reţin %ult %ai %ult$ ap$ 9&n %o%entul ciclului sau ca reacţie la
stres *i la pro#le%ele afective:- ceea ce poate infir%a calculele- pentru o scurt$ perioa$( Dar asta nu &nsea%n$
c$ nu vor o#ţine re"ultate la fel e #une- ci i%potriv$(
S'a re%arcat c$ unii su#iecţi e se/ fe%inin aveau- c.teoat$- %ai %ulte ificult$ţi ec.t alţii- &n
o#ţinerea re"ultatelor(
Au fost ientificate patru cau"e posi#ile2
, an/ietatea- care sti%ulea"$ &ntr'un %o anor%al secreţia e insulin$D
, ere+l$rile hor%onale in %o%entul aolescenţei sau al %enopau"eiD
, pro#le%ele tiroiiene- estul e rare- e altfelD
, o anu%it$ for%$ e re"istenţ$- proprie or+anis%ului fe%inin respectiv- %anifestat$ cel puţin la
&nceput *i e/plicat$ prin %ultiplele privaţiuni la care a fost supus- ca ur%are a re+i%urilor
hipocalorice a#u"ive *i succesive(
Dac$ &nainte aţi avut unele pro#le%e &n privinţa procentului e colesterol- e acu% nu %ai aveţi nici
cel %al %ic %otiv e tea%$( Pentru c$- &n %$sura &n care aţi *tiut s$ v$ +estionaţi cu inteli+enţ$ consu%ul e
54
Nu se reco%an$ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor puteţi %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:
54
lipie- &n foarte scurt ti%p ar tre#ui s$ v$ e#arasaţi e aceast$ +rij$(
0u+iţi e +r$si%i- nu %.ncaţi prea +ras *i- %ai ales- evitaţi +r$si%ile saturate care v$ %$resc
colesterolulD ale+eţi +r$si%ile care sca colesterolul r$u- f$c.nu'l s$ creasc$ pe cel #un(
Aceste noţiuni au fost efinitiv a%ise e c$tre toţi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e pu#licaţii
*tiinţifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra hipercolesterolului:(
De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %eicul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n privinţa
acestei noi a#or$ri a pro#le%ei- care nu corespune cu ceea ce a fost &nv$ţat el( Evoluţia %entalit$ţilor se face-
&n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci c.n se &nf$ţi*ea"$ fapte
*tiinţifice irefuta#ile(
)n %o nor%al- ac$ respectaţi re+ulile 0a"ei I- este i%posi#il s$ nu o#ţineţi re"ultate( Dac$ lucrurile
stau altfel sau ac$ sl$#irea se o#ţine up$ o perioa$ anor%al e lun+$- &nsea%n$ c$ e/ist$ un lucru pe care nu
l'aţi &neplinit corect(
De fapt- ar tre#ui s$ faceţi- c.tva ti%p- o list$ e/haustiv$ cu tot ceea ce %.ncaţi e i%ineaţ$ *i p.n$
seara( )n lu%ina acestei c$rţi- veţi +$si- cu si+uranţ$- ceea ce nu %er+e(
S'ar putea- e e/e%plu- s$ consu%aţi prea %ult iaurt sau prea %ult$ #r.n"$ e vaci nor%al$ 9+lucio'
lipiic$: ori s$ %.ncaţi cu re+ularitate supe care- up$ spusele celor in fa%ilie- nu conţin ec.t le+u%e
<per%ise=- ca2 ro*ii- %$cri*- pra" etc( 0iţi %ai circu%specţi *i verificaţi sursa( Aţi putea- e e/e%plu- escoperi
c$ fai%oasele supe sunt in pachet sau in cutie( Or- ac$ sunteţi atenţi la co%po"iţia &nscris$ o#li+atoriu pe
a%#alaj- veţi re%arca ui%iţi c$- pe l.n+$ le+u%ele per%ise- e/ist$ *i +lucie rele- su# for%$ e a%ion-
"aharuri- e/tro"$- precu% *i a+enţi e &n+ro*are sau coloranţi(
Prin ur%are- fiţi +rijuliiF Chiar ac$ aceste principii ali%entare nu sunt +reu e pus &n practic$- ele cer
, cel puţin &n pri%$ fa"$ , unele eforturi *i- hai s$ recunoa*te%- unele sacrificii( Dar nu le co%pro%iteţi
proste*te(
AtenţieF Dac$ ţineţi- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu treceţi #rusc la aplicarea acestei %etoe(
Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa$ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e hran$- survenit$
#rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Veţi risca s$ luaţi 4'5 A+- &nainte e a sl$#i( Pentru a evita aceste
Ailo+ra%e inutile- &ncepeţi s$ aplicaţi %etoa socotin caloriile ti%p e c.teva "ile- &n continuare *i %$rin
pro+resiv raţia cu c.te 3@@ e calorii pe "i(
DURATA 'AZEI I
)ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &noial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2
C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8
Cu riscul e a v$ face s$ ".%#iţi- voi r$spune cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri co%ici-
ast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epine e un %are nu%$r e para%etri(
A% putea r$spune c$ fa"a I tre#uie s$ ure"e at.t c.t este nevoie pentru a sc$pa e e/cesul poneral-
*tiin c$ pro+resia sl$#irii se face- &n +eneral- up$ criterii iniviuale(
Dar a% putea enunţa- ca re+ul$- c$ sf.r*itul fa"ei I corespune %o%entului &n care aţi atins +reutatea
ieal$( 1i- pentru a o calcula- este e ajuns s$ citiţi Capitolul EIII(
)n loc s$ vor#i% e +reutatea ieal$- ar tre#ui s$ vor#i%- %ai cur.n- e +reutatea e for%$ sau e
echili#ru- o noţiune foarte iniviual$- ce corespune atin+erii unui pra+ incolo e care or+anis%ul &nsu*i
ecie s$ nu %ai sl$#easc$- sta#ili".nu'se(
Dac$ aveţi e sl$#it 3@'3K A+- 0a"a I ar putea ura e la c.teva s$pt$%.ni la c.teva luni(
Dac$ nu aveţi e pierut ec.t 6'K- puteţi fi tentat s'o scurtaţi- e &nat$ ce v'aţi atins o#iectivul(
Or- v$ rea%intesc c$ scopul 0a"ei I- &n afar$ e a va sc$pa e Ailo+ra%ele &n e/ces este- &n special-
acela e a oihni pancreasul- pentru a'i per%ite s$'*i riice pra+ul e toleranţa la +luco"$(
)n consecinţ$- ac$ scurtaţi pre%atur 0a"a I- riscaţi , cu toate c$ eventualele Ailo+ra%e au isp$rut ,
s$ nu'i fi acorat pancreasului ti%pul necesar pentru a'*i rec$p$ta s$n$tatea(
)n ipote"a c$ nu aţi avea e sl$#it *i c$ aţi aplica %etoa nu%ai pentru a reo#.ni o vitalitate fi"ic$ *i
intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( Aveţi interesul s$ prelun+iţi c.t %ai %ult posi#il fa"a I-
pentru a v$ reechili#ra &n %o efinitiv toate funcţiile %eta#olice *i i+estive(
)n realitate- pro#le%a uratei fa"ei I nu ar tre#ui pus$- eoarece trecerea &n fa"a II nu se va face e a"i
pe %.ine- ci pro+resiv(
1i- apoi- veţi constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul unor
privaţiuni(
De altfel- veţi veea c$ v$ veţi si%ţi at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$siţi(
&/ REZUM/M PRINCIPIILE DE BAZ/ ALE 'AZEI I
(u amestecaţi niciodată glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea- +r$si%ile-
uleiurile: &n cursul aceleia*i %ese(
>vitaţi toate elementele glucidolipidice 9ciocolata- avocao- ficatul- alunele:(
>liminaţi în totalitate zahărul in ali%entaţie(
(u m)ncaţi dec)t făină necernută.
55
(u m)ncaţi dec)t p)ine neagră cu tăr)ţe sau integrală, fabricată cu făină necernută 9o %.ncaţi
nu%ai la %icul ejun:(
9itaţi cartofii şi, mai ales, pe cei prăjiţi.
9itaţi orezul alb. ')ncaţi numai orez neprelucrat sau sălbatic 9cu %oeraţie:(
(u m)ncaţi niciodată paste făinoase făcute cu făină cernută.
<enunţaţi provizoriu la alcool, sub toate formele. aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o %$sur$ esenţial$-
&n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintrous- &n o"e re"ona#ile(
>vitaţi cafeaua prea tare. O#i*nuiţi'v$ s$ #eţi cafea ecofeini"at$(
(u săriţi niciodată peste o masă. Reparti"aţi ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il , la aceea*i
or$(
0imitaţi consumul de "lipide rele#, prefer)ndule pe cele "bune#, pentru a preveni #olile cario'
vasculare 9ve"i Capitolul II:(
4ncercaţi să beţi c)t mai puţin c)nd m)ncaţi, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu #eţi
nicioat$ la &nceputul %esei(
(u m)ncaţi în grabă. 'estecaţi bine şi evitaţi orice încordare în timpul mesei.
Preparaţivă singuri sucurile de fructe. >vitaţi băuturile acidulate şi sucurile de fructe fabricate
industrial, care conţin zahăr.
!şteptaţi C ore după o masă glucidică 9e e/e%plu- up$ %icul ejun: înainte de a ingera lipide.
!şteptaţi D ore după o masă lipidică, pentru a ingera glucide.
')ncaţi multe fibre alimentare %celuloză&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in Capitolul II:(
!vertisment. cele enunţate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate &n te/t(
)n nici un ca" nu tre#uie s$ le consieraţi ca pe %etoa &ns$*i- su# for%$ conensat$(
Aplicaţia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tinţ$ e capitolele
anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$ evin$
periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipielor(
(otă. )n cursul acestei pri%e p$rţi a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e +lucie2 cele
<#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol piererea &n +reutate- *i cele
<rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferenţa intre ele nu este
#a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +lucie- ci- &n special- pe %oul &n care &*i eli#erea"$
+luco"a potenţial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consierat$
%ai <rea=- ca +luci$( Cu c.t p.inea va conţine %ai %ulte cereale #rute- va fi inte+ral$ , eci cu
c.t va conţine %ai %ult$ celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e veere +luciic 9ve"i
Capitolul II:(
ECe"?le ,e "e+i!ri ?e+r! 0ANA I
99
Me+i!ri ?e+r! ?r@+A$
Salata e ro*ii
Iepure cu p$trunjel
0asole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Salat$ e castraveţi
0ileu e %orun 9cu sos to%at:
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Riichi cu unt
Escalop e curc$
Anive &n$#u*ite
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Scru%#ie cu vin al#
Miftec tocat la +r$tar
Mroccoli
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Salat$ e ciuperci
Pui fript
Dovlecei +ratinaţi
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Salat$ e ini%$ e pal%ier
Cotlet e porc
Piureu e ţelina
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
55
)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ vere- ori cu o #r.n"a ietetic$
9conţinut e +r$si%i reus:( 9n(a(:
56
Pra" cu soS vine+ret$
Rinichi la +r$tar
Salsifi
56
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Velin$ cu sos r`%oulae
Pulp$ e %iel
Dovlecei +ratinaţi
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Sarine &n ulei
C.rnaţi francfurter
Var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Sparan+hel
Calta#o* la +r$tar
Piureu e conopi$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Salata vere creaţ$ cu sl$ninuţ$
Pui la +r$tar
;a"$re vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Sup$ e carne
Rasol
Napi , pra" , var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
So%on afu%at
Raţ$
Ciuperci cu p$trunjel
Salat$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
!on &n ulei
Miftec tartar
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Var"$ ro*ie
Calcan cu capere
Piureu e fasole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
1unc$ e Pra+a
So%on afu%at
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Mr.n"$ ;o""arella
Escalop e viţel
Var"$ e Mru/elles
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$:
Antricot
Vinete
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Me+i!ri ?e+r! ci+# (?roei+o5Ii?i,ice)
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$:
Ochiuri
Nacusc$
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e pe*te
1unca e Pra+a 9sla#$:
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reţeta in
ane/$:
Salat$ vere
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e ceap$
0lan e ton 9ve"i reţeta in ane/$:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci sla#$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Piept e pui rece- cu %aione"$
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella- ro*ii *i
#usuioc
Vinete +ratinate 9ve"i reţeta in
Salat$ e ciuperci
Vinete u%plute
Salat$ vere
56
Salsifi- r$$cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:
5K
ane/$:
Salat$ e anive
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Mr.n"$ e vaci 9scurs$:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Castraveţi cu s%.nt.n$ ietetic$ 9cu
conţinut e +r$si%e reus:
O%let$ cu %$cri*
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sparan+hel
0ileu e pe*te al#- &n$#u*it
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
DiBerse "e+i!ri -l!ci,ice ?er"ise D+ ;aAa I4 ,ar reco"a+,ae4 D+ s?ecial4 ?e+r! ;aAa II
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$:
Ore" neprelucrat sau s$l#atic- cu
ro*ii
Un iaurt cu @P +r$si%i
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$:
Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Pepene vere
;.ncare e linte 9cu sos e #r.n"$
e vaci cu @P %aterii +rase:
Salat$ cu l$%.ie
Un iaurt cu @P +r$si%i
!o%ate cu p$trunjel la cuptor
;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e #r.n"$ e
vaci cu @P +r$si%i:
Un iaurt cu @P +r$si%i
Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne *i
f$r$ +r$si%i:
Sos e #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
*i sos <harissa=
5K
Grapefrut
Vinete u%plute cu piureu e ciuperci *i
#r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Un iaurt cu @P +r$si%i
(otă. Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luciice(
B. 'AZA II$ MENŢINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreţinere:( V'aţi &nsu*it perfect principiile
noului %o e ali%entaţie( Aţi eli%inat pentru toteauna unele ali%ente <periculoase=( Aţi aoptat- e c.teva
s$pt$%.ni- o#i*nuinţe ali%entare noi( Aţi pierut nu%$rul e Ailo+ra%e care constituise o#iectivul
u%neavoastr$ *i sunteţi pre+$tiţi s$ treceţi &n 0a"a II(
Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu
si+uranţ$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n 0a"a II *i nu
%'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaţiune.E
0a"a II- up$ cu% o inic$ titlul- este fa"a menţinerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest staiu
vo% &nv$ţa- cu aev$rat- s$ ne gestionăm alimentaţia.
)n 0a"a I aţi supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri , sunt
inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o intericţie total$( Vor fi oar unele lucruri pe
care le veţi evita, ar nu%ai &n unele coniţii(
)n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puţin stricte- %ai nuanţate( Aceasta este latura proprie
oric$rei +estiuni(
Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$ pentru
toteauna- ci *i arta e a le aplica(
Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n ave%
e'a face cu o or+ani"aţie a%inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a%inistraţie e/ist$ re+ulile- toate
re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a%inistrare a ali%entaţiei- a*a cu% aţi
f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie artei-
re"i$ toat$ iferenţa Spa+3@4'3@5a
&ne%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- puteţi %.nca , &n %o e/cepţional , s%.nt.n$ sau lapte +ras- &n
cantitate foarte %oerat$(
;icul ejun +luciic- a*a cu% v$ este el reco%anat &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri(
Or+ani"aţi'v$- e aceea- &n consecinţ$- pentru a aopta efinitiv aceste re+uli(
;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n- s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile hoteluri
pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pieica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori in %inunatele
cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un(
5K
Tarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor'african$( 9n(tr(:
5?
C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul echili#rului
%eu ali%entar(
Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ţine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a cinei(
Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ţine- pe c.t posi#il- s$ #eau
vin la cin$(
Aţi &nţeles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioasă a abaterilor. S$ spune% c$
e/ist$ o anu%it$ toleranţ$ &n privinţa a%estecului e lipie'+lucie( 1i c$- at.t ti%p c.t nu veţi ep$*i li%ita
re"ona#il$- v$ veţi %enţine echili#rul poneral(
Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la inivi la inivi( Ea epine e
sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reacţiona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a %$rit pra+ul e
toleranţ$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$ proucţia e insulin$ va fi %ai
#ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a eli%ina e/ceentul e "ah$r in s.n+e( Dar fiţi
pe pace- veţi escoperi sin+ur- cu u*urinţ$- care este aceast$ li%it$- c.nt$rinu'v$ cu foarte %are re+ularitate(
Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ staţi &n per%anenţ$ cu ochii pe c.ntar *i s$
v$ suprave+heaţi +reutatea a*a cu% v$ suprave+heaţi #u+etul personal( 1tiţi- f$r$ &noial$- c$ a#aterile sunt
u*or e co%pensat ac$ acţionaţi la ti%p(
0a pr)nz, fie c$ luaţi acas$- la cantina &ntreprinerii ori &ntr'un %are restaurant- veţi respecta una
intre re+ulile e aur2 fără p)ineB Dac$ aţi co%anat striii- %ai #ine cereţi 5'6 &n plus- e*i acestea sunt
+lucio'lipiice- ec.t s$ %.ncaţi o felie e p.ine cu unt(
Dac$ sunteţi &n restaurant- nu %.ncaţi p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu so%onul
afu%at( Co%anaţi- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi &nsoţit e p.ine
pr$jit$( Deci nu veţi fi tentat(
Dac$ %.ncaţi ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t ficatul
este ca% +lucio'lipiic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista ali%entelor per%ise &n
0a"a I(
Renunţ.n la p.ine , cu e/cepţia %icului ejun , v$ veţi o#i*nui treptat s$ savuraţi %ai %ult
%.nc$rurile rafinate cu care veţi fi serviţi( Acest fapt este eose#it e aev$rat &n ca"ul ficatului e +.sc$- %ai
ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat pr$jit puteţi %.nca
&ntoteauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puţin e'a face cu o#iectul c$rţii e faţ$-
at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n +eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la
restaurant, m)ncaţi ceea ce nu puteţi m)nca acasă.
Deseori- sunt uluit &n faţa conservatoris%ului e care fac ova$ cei ce %$ &nsoţesc la restaurant- fie c$
sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it ceea ce este %ai co%un *i %ai
clasic- aic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- iniferent ac$ se afl$ acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$
iplo%aţia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renunţe la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana
lor o#i*nuit$(
Dac$ au ova$ e tot at.t e puţin$ i%a+inaţie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe patronii
sau pe acţionarii lor(
>a restaurant- co%anaţi %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii #uc$tari
france"i talentul( 0ranţa este una intre puţinele ţ$ri in lu%e une , chiar *i la K@@ e Ailo%etri e ţ$r% , se
+$se*te &ntoteauna pe*te( Profitaţi *i &ncurajaţi aceast$ e/cepţional$ stare e fapt(
Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncaţi cu #r.n"$(
Dac$ sunteţi &ntr'unul in locurile rare- une se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchie ochii- nu%ai &n
ca"ul &n care nu aţi avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ui e/cepţionala co%#inaţie intre
#r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;`oc- vechi e c.ţiva ani(
c. '#i+oasele
Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispreţ cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i poru%#ul(
Aţi &nţeles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate pentru
cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipiele- creea"$ coniţii favora#ile epunerii
Ailo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inaţi e la %asa e pr.n" *i e sear$- cu
e/cepţia &%prejur$rii c.n luaţi- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie(
Dac$- e e/e%plu- v'aţi hot$r.t s$ v$ &nepliniţi pofta e cartofi pr$jiţi- nu piereţi in veere s$'i
%.ncaţi cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate veţi fi &n situaţia e a
nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ceaţi cu u*urinţ$( Prin aceasta &nţele+ c$ tre#uie s$ v$
<pro+ra%aţi= &ntr'un ase%enea %o- &nc.t , in instinct , s$ reacţionaţi ne+ativ- respin+.n'o in oficiu( Dar
fiţi lini*tiţi- chiar ac$ veţi ajun+e la o ase%enea perfor%anţ$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n veţi fi
o#li+aţi s$ faceţi e/cepţii e la re+ul$- pentru ca s$ v$ satisfaceţi o poft$(
)n --#uc$t$ria %oern$= une %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6 le+u%e
oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$saţi una- nu va o#serva ni%eni(
Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fiţi invitaţi la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$ *i acr$(
1i- ac$ aţi l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%iţ$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care nu s'a e"lipit-
5C
relaţiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a%iteţi o a#atere &n plus- cu at.t
%ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ auce nici o pl$cere &n co%pensaţie(
)n orice ca"- tre#uie s$ *tiţi c$- up$ ce v'aţi %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +lucie rele- va
tre#ui s$ le sc$eţi in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- sunteţi o#li+aţi s$ &n+hiţiţi
nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafie *i ro%- pe care +a"a a preparat'o special pentru
u%neavoastr$- v$ veţi &n+reuna consiera#il pasivul( 1i poate c$ veţi fi nevoiţi- &n funcţie e +ravitatea
a#aterii- s$ v$ &ntoarceţi vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili echili#rul(
)n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar$ &n privinţa unei teninţe naturale e a consiera , &n ca"urile
isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai faceţi +riji( 1i e a v$ spune- l$s.nu'v$
p$+u#a*- c$ --o s$ veeţi u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcaţi cu pa+u#ele=( Acesta este un pericol care vă
paşte şi trebuie, cu orice preţ, să nu cedaţi în faţa luiB
Nu &ncetaţi nicioat$ s$ aplicaţi principiile &nv$ţate- su# prete/tul c$ --e Cr$ciun este i%posi#il s$ le
aplici=(
1tiu asta- pentru c$ este o situaţie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile cele %ai
critice este posi#il s$'ţi +estione"i #ine ali%entaţia( Aţi f$cut o a#atere in o#li+aţie- e acor- ar tre#uie s$
*tiţi cu% s$ o co%pensaţi- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioaa ur%$toare- evit.n , cel puţin , ceea ce este posi#il
e evitat( Dac$ &ncepeţi s$ puneţi &n practic$ reco%anaţiile %ele <up$ ureche=D atunci nu veţi reu*i nicioat$
s$ ie*iţi la li%an(
Ceea ce tre#uie , *i aţi &nţeles acest lucru , este s$ v$ riicaţi c.t %ai %ult pra+ul e toleranţ$ la
+luco"$( Dac$ reveniţi &n 0a"a I ori e c.te ori aţi luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu veţi avea chiar o reu*it$(
V$ pot spune- in e/perienţ$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul %eu e
toleranţ$ la +luco"a este e/tre% e riicat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n pri%ii ani- cu at.t
poţi s$ suporţi %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari(
;etoa pe care o propun are ca scop s$ v$ scoată de sub dependenţa faţ$ e proastele o#i*nuinţe
ali%entare pe care le aveţi in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor obişnuinţe pozitive.
Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu veţi %ai avea practic nici un efort e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta
&nţele+ c$ veţi o#.ni o serie e refle/e care vor inuce- &n per%anenţ$- ale+erea cea #un$- &n carul +estiunii
u%neavoastr$(
Dac$- &ntr'un restaurant- veeţi pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$-
co%anaţi'le( Dar faceţi asta &n cuno*tinţ$ e cau"$( Profitaţi la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca- ar
ţineţi'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative(
)n ipote"a c$ v$ ecieţi- &n cursul unei %ese- s$ %.ncaţi pateu e ficat e +.sc$- striii *i scoici Saint
Hac]ues , f$r$ s$ v$ lipsiţi e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i &nt.lniţi &n felul
principal un cartof- puţin ore" sau ni*te paste- evitaţile cu orice preţ. Nu sunteţi chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca
s$ nu fiţi &n stare s$ re"istaţiF
Citin aceste r.nuri- *tiu c$ nu sunteţi total convin*i c$ veţi fi capa#ili s$ faceţi faţ$ *i s$ aveţi estul$
voinţ$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place(
Ei #ineF veţi veea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inaţi( C.n veţi constata- cu #ucurie-
re"ultatele spectaculoase la care aţi ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o incon*tient- veţi avea
%ari ificult$ţi e a cea &n faţa tentaţiilor(
Veţi ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ veţi auto'+estiona(
,. 'r!cele
)n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi aplicate %
continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuaţi s$ %.ncaţi fructele pe sto%acul +ol(
Cu si+uranţ$- aţi &nţeles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$ e
+lucie 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o at$ cu alt$
%.ncare- sunt prost i+erate( Citiţi #ine capitolul asupra i+estiei *i veţi afla %ai %ulte( E/ist$ &ns$ anu%ite
fructe- al c$ror procent e +lucie este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un inconvenient aca le %.ncaţi &n 0a"a
II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile- "%eura *i %urele(
>a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncaţi c$p*uni *i "%eur$(
Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipiic$- le puteţi a$u+a s%.nt.n$( Dar fiţi
atenţi- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$(
Dac$ nu aţi avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- puteţi cere chiar
*i fri*c$- e*i conţine puţin "ah$r( Acas$- puteţi prepara fri*ca folosin "aharin$(
;ai e/ist$ un fruct pe care &l puteţi %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&nţeles2 acesta
este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncaţi ca antreu- a*teptaţi- ac$ este posi#il- un sfert e or$ &nainte e
a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la
restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l puteţi a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara
e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aici- reco%anarea nu are &n veere ec.t eventualele
pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privinţa pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici(
Nu%ero*i cititori ai eiţiilor preceente %i'au scris- &ntre#.nu'%$ ac$ tre#uie s$ consiere fructele
5B
fierte la fel ca fructele crue( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuanţe( 0ructele fierte fer%entea"$ %ai
puţin ec.t cele crue( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai reuse( Un co%pot- o par$ coapt$ sau o piersic$
<%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$(
)n schi%#- tre#uie s$ *tiţi c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte propriet$ţile- %ai
ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$(
C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/clueţi &n totalitate in pricina conţinutului %are e "ah$r(
0ructele uscate al c$ror inice +lice%ic este %eiu- care conţin- &n %ajoritate- fi#re #inef$c$toare- vor
putea fi incluse &n ali%entaţie- pentru a susţine un efort fi"ic %are( S%ochinele uscate sunt- esi+ur- cele %ai
#une intre ele- iar #ananele cele %ai rele(
e. Deser!rile
Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$- e felul
%eu- &%i plac <ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special(
0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e(
)n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaţa- e paste ca% vreun an- ar f$r$ ciocolat$
n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$(
<Noua #uc$t$rie= inclue *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece ani- %arii
no*tri #uc$tari- care sunt toţi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consiera#ile &n o%eniul creativit$ţii *i al
in+enio"it$ţii(
Cofetarii france"i au evenit- e la istanţ$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea- fru%useţea-
parfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica prouselor lor ,Gaston >enbtre
5?
este- cu si+uranţ$ unul intre cei
%ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ţia iscipoli- care nu sunt eparte e a'*i e+ala
profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier=
5C
in cartierul nostru- %erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %oel al
+enului- at.t sunt e e/traorinare spu%ele e acolo- unele %ai u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele(
)n 0a"a II veţi putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac pr$jiturile- nu le
%.ncaţi ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile cu %etoa noastr$ sunt-
natural- cele care conţin cea %ai puţin$ f$in$ *i cel %ai puţin "ah$r( Dup$ cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu
cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o conţin 9ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar
"ah$rul este- &ntoteauna- foarte puţin( Cre%a fonant$ e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reţet$ o veţi +$si &n ane/$-
nu conţine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o +reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- aic$ KP. C.t espre "ah$r-
nici %$car nu a fost prev$"ut( Puţinul pe care &l conţine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o
pr$jitur$ cu care v$ puteţi electa- &nscriin oar o a#atere %oest$ &n pasivul u%neavoastr$ cotiian(
V$ reco%an- totoat$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conţine aproape eloc +lucie- cu
e/cepţia puţinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulce- up$ +ustul
u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a$u+aţi puţin$ "aharin$ 9ve"i reţeta in ane/$:(
A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e cea %ai
#un$ calitate 9cu conţinut %are e cacao:- nu are ec.t puţine +lucie- iar inicele s$u +lice%ic , e+al cu 4@ ,
este sc$"ut(
5B
Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o spu%$
e fructe 9luaţi- e preferinţ$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistenţa unei tarte( Conţine
estul "ah$r *i c.teva +lucie rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a c$ea &n pati%a
calculelor- c$ felia e #avare"$ conţine %ai puţine +lucie rele ec.t o furculiţ$ e cartofi pr$jiţi- o felie e
p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri(
)n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e #avare"$
&%#r$cat$ &n aluat( ;.ncaţi interiorul- care este- eseori- o &n+heţat$- *i l$saţi &n farfurie aluatul- care nu
pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +lucie rele cu concentraţie %are(
Dac$ v$ place &n+heţata- nu v$ lipsiţi e ea- pentru c$ inicele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:( Cantitatea
e "ah$r pe care o conţine este relativ %ic$ 9la &n+heţata e #un$ calitate:- &ns$ inicele +lice%ic al &n+heţatei
e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K(
!re#uie s$ %ai *tiţi c$ r$ceala &n+heţatei , contrariu a ceea ce se cree , nu contri#uie la u*urarea
i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea$- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o +enerea"$ r$ceala(
1i- ac$ v$ place &n+heţata- poate c$ preferaţi s'o %.ncaţi cu sos e ciocolat$ cal$- *i cu un %unte e
fri*c$- pus elicat su# o u%#reluţ$ japone"$( Nu &n+hiţiţi &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$ nici %$car
echivalentul unui nesuferit e cartof(
C.t espre tarte- fie ele preparate inustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ţii e f$in$ *i e "ah$r un
conţinut , un procent e +lucie rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.nit( Dar- &nc$ o at$ totul este o chestiune
e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore"
al#(
5?
Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?(
5C
0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(
5B
Confor% lucr$rii Firtuţile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Terv` ROMER!- E( Artulen- Paris( 9n(a(:
5I
Dac$ nu v'aţi a#$tut ec.t puţin sau eloc toat$ "iua- hot$r.ţi sin+uri( Dar- ca *i &n toate celelalte
privinţe- nu ale+eţi s$ %.ncaţi ceva ec.t ac$ sunteţi si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va tre#ui s$'l faceţi
up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii(
;. Alcool!l
!oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu% v'a% at
e &nţeles- veţi putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui- *i &n ca"ul lor- s$
faceţi o ale+ere( V$ previn c$ nu veţi putea s$ inclueţi in oficiu , chiar ac$ este unul intre vechile o#iceiuri
, #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ sunteţi e/cepţional$- care , prin efiniţie
&nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nţelept s'o faceţi( Va tre#ui s$ v$ +estionaţi #$utura- up$ cu% v$ +estionaţi
%.ncarea(
<. B#!!rile5a?eriiB
Ca aperitiv- luaţi %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +in- chiar ac$
le a$u+aţi ap$ sau sifon
5I
- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$ echivalentul- &n alcool- al
unei ju%$t$ţi e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin( Acesta este %otivul pentru care nu
#eau nicioat$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul e/cepţional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu
co%esenii- cer- e preferinţ$- un pahar e vin( De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ auc$
i%eiat vinul pe care &l vo% #ea la %as$( Dac$ este un Moreau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superi oar$
9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptaţi p.n$ co%anaţi toate felurile- pentru a
*ti ce veţi #ea( 1i- apoi- puteţi co%ana &ntoteauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luaţi
ec.t o ju%$tate e sticl$(
Vinul #$ut ca aperitiv este- parao/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin sau
Sin+apore puteţi cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consiere , a*a cu% se &nt.%pl$ e
%ulte ori &n 0ranţa , rept un ţ$ran in creierii %unţilor Corre"e sau un %uncitor e la Renault(
Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #eţi ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n este
GhisAL sau ceva echivalent( Dac$ nu puteţi altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luaţi &nc$ un pahar e vin sau e
*a%panie(
)n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e #una
+estiune a ali%entaţiei tale( Dac$ v$ aflaţi la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant eoarece
+a"a &i a*teapt$- e %ulte ori- pe ulti%ii invitaţi- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite %.nc$ruri- care
poate ura %ai %ult e o or$(
Dac$ sunteţi printre cei care au politeţea e a fi punctuali- puteţi fi pu*i &n situaţia e a suporta vreo
ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ronţ$it ec.t +lucie rele *i c.n e*ti hot$r.t s$'ţi p$stre"i
a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivniţ$- e c$tre prietenul u%neavoastr$ sau pentru
cre%a e "%eur$ pe care +a"a o reu*e*te- e o#icei- la perfecţie(
;esele care- pentru %ine- au evenit un aev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'sa/oni( E*ti
ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai t.r"iu- s$ nu'ţi faci ilu"ii
c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$(
;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se instalaser$
&ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- une- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s'a riicat s$ plece( Nu
%ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2 <Vai- oar nu vreţi s$ plecaţi chiar
acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate- la ora *apte- +.ninu'se c$ en+le"ii %$n.nc$
foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care nu acceptaser$ ec.t un sin+ur <rinA=- ajutaţi *i e
hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii(
Dac$ aveţi e/perienţa unor ase%enea serate- aţi r$%as- cu si+uranţ$- uluiţi v$".n ce cantitate e
alcool pot &n+hiţi- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate aţi re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a st$p.nului casei
este s$ <reauc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichiul in p$h$rele invitaţilor( Aceast$ practic$- pe l.n+$
faptul c$ nu'ţi per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'
sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt ru+aţi s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in
%o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine anu%e(((:(
A% acorat %ai %ult$ atenţie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o capcană,
fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hie" up$ e/perienţa %ea- e/ist$ &ntoteauna
%oalitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei(
Oricu%- a%intiţi'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privinţ$2 %.ncaţi &n preala#il proteine'lipie
9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i &nceputul unei
catastrofe %eta#olice(
5I
!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conţine "ah$r( Nu'l %ai #eţiF 9n(a(:
6@
Finul
)n capitolele preceente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i aţi putut tra+e conclu"ia
c$ preferinţa %ea se &nreapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Moreau/- &n special(
Este aev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$a e vinurile al#e sau e alte
vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n carul +estiunii fiec$ruia(
Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e Sauterne(
1i- ac$ aveţi norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepţional- cel %ai #un %o e a'l aprecia este s$'
l &nsoţiţi cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorB
0icatul- up$ cu% *tiţi- este +lucio'lipiic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ţile si%#olice ,
c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere potenţial$- &n plus( 1i-
ac$ v$ folosiţi toţi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% veţi %ai +estiona restul8
Dar sunteţi li#eri s$ v$ hot$r.ţi pentru Sauterne- cu coniţia s$ v$ li%itaţi strict la un %ini%u%- aic$
at.t c.t este necesar ca s$ v$ savuraţi ficatul e +.sc$( S$ *tiţi &ns$ c$ un pahar e Sauterne echivalea"$ cu trei
pahare e ;eoc(
Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne co%pro%ite
echili#rul +lucio'lipiic- atunci s$ #e% un vin %ai puţin ulce- ceea ce constituie o foarte %ic$ a#atere( Vinul
ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj.
Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuanţe- e %are
i%portanţ$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui conţinut e alcool
se situea"$ &ntre I *i 34( )n aceast$ cate+orie veţi +$si vinurile e Meaujolais- e Ga%aL- e >oara , ca Chinon-
Mour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e
Savoia( Este evient c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su- conţinutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv
e a le a la o parte(
0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au teninţa prea pronunţat$ e a consiera c$ un vin
ro*u e Moreau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.ţiva ani( Este falsF 1i &i felicit pe speciali*tii- ca *i
pe reactorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ ieea c$ foarte %ulte vinuri e Moreau/ pot fi #$ute
tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une restaurante france"e- o +a%$ vast$ e
e/celente <vini*oare e Moreau/=( Criticii +astrono%ici nu uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n
co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t raportul intre calitate *i preţ este &ntoteauna
satisf$c$tor(
!otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu iniferenţ$ %arile soiuri care %oţ$ie &n str$funurile
pivniţelor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tiţi c$ vinurile vechi- fie ele e Mour+o+ne ori e Moreau/-
nu se #eau- ci se e+ust$( )nv$ţaţi s$ faceţi acest lucru- care tre#uie neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii
oric$rui france"(
Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care participau str$ini
*i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculţi &ntr'un o%eniu &n care nu%ero*i str$ini se puteau
%.nri cu ni*te cuno*tinţe i%presionante(
A% re%arcat &ntoteauna c$ acest tip e cuno*tinţe poate fi e %are ajutor &n carul relaţiilor pu#lice-
&n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuţia se &nnoa$ cu +reu- chiar ac$ interlocutorii
sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perienţ$- ca acesta este un su#iect eose#it e pl$cut *i preferat conversaţilor cu
privire la vre%e sau chiar la cursul olarului(
)ntorc.nu'ne la reco%an$rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II puteţi #ea trei pahare e vin ro*u
f$r$ s$ tul#uraţi echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaţie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$ perfect echili#rat$2
+iuperci G la grecHue
limbădemare la grătar, zacuscă
salată
zmeură
cafea decofeinizată
!rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu coniţia s$ nu &ncepeţi s$ #eţi
ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- aic$ up$ ce aţi avut +rij$ s$ in+eraţi o cantitate e hran$ suficient$ pentru a
neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce aţi putea cree- vinul nu va avea ca
efect secunar so%nolenţa e up$'a%ia"$(
Daca aveţi o reuniune e lucru up$ %as$- veţi constata c$ parao/al- toc%ai cei care au %.ncat
+lucie rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$ teninţ$ e a %oţ$i(
Este a#solut evient c$- ac$ nu aţi #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$rţi este e a
v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli funa%entale- v$ puteţi per%ite- totu*i- s$ v$ satisfaceţi *i o#li+aţiile
socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$ #eţi ap$- c$ci nu este e orit s$
ep$*iţi o ju%$tate e litru e vin pe "i(
A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate( Aceasta
este practica pe care v'a% &ncurajat s'o aoptaţi(
Daca in+eraţi alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%eiat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at- cu
efectele pe care le cunoa*teţi e acu%2 secreţie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e re"erv$- precu%
63
*i stare e a%eţeal$- atunci c.n nu sunteţi o#i*nuiţi cu #$utura(
Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaţie- iar %eta#oli"area lui va fi
&ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puţin efecte secunare ne+ative- cu% sunt
cele e %ai sus(
Pute% euce c$ ave% tot interesul să începem să bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd să ne scoatem
p)rleala la sf)rşitul mesei.
!otoat$- v$ reco%an s$ nu #eţi nicioat$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare parao/al- ar v$ voi
spune care sunt %otivele acestei afir%aţi(
C.n #eţi vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% aţi &nţeles- &nt.r"iat$-
eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele( 1i- ac$ aceste
ali%ente sunt proteine sau lipie 9carne- pe*te:- care , prin efiniţie , se i+er$ foarte &ncet %eta#oli"area
alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul
<&n+ra*$= %ai puţin(
Dac$ #eţi ap$ &n alternanţ$ cu vinul- nu faceţi ec.t s$ iluaţi alcoolul cu apa- iar acest a%estec- &n loc
s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaţiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va trece &n s.n+e- ca *i cu% aţi
fi fost cu sto%acul +ol(
!oat$ lu%ea v$ reco%an$ s$ #eţi %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice( Este
aev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepţia ca"ului c.n o #eţi foarte %oerat( ;ai &nt.i-
pentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar apoi pentru c$ este cel %ai #un
%ijloc e a %eta#oli"a i%eiat alcoolul pe care l'aţi #$ut(
De aceea, obişnuiţivă să beţi c)t mai puţin în timpul mesei si, mai ales, să nu beţi apă atunci c)nd
beţi vin.
i. B#!!ri ,i-esiBe
Pentru c$ aţi &nţeles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut %ai spre
sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptaţi s$ v$ spun c$- ac$ #eţi ceva alcoolic up$ ce aţi %.ncat- este %ai inofensiv
ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i(
<P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De une *i nu%ele e <i+estiv=(
Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n lipie- alcoolul poate
ajuta &n procesul i+estiv(
Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Moreau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu ter%ina
nicioat$ o %as$ 9up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e$ tinereţe:- f$r$ s$ #ea un pahar
intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicioat$ altceva ec.t Moreau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'
o #.n vreoat$ ap$ &n cursul %esei(
Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e ani( 1i ea
#ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate(
De aici *i p.n$ la a euce c$ a%.nou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ţii- este un pas
pe care nu %$ ha"are" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*teţi c$ acesta este un feno%en tul#ur$tor(
Din punct e veere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %oest <stropit$=- alcoolul
#$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte %ic$(
)n schi%#- ac$ vreţi s$ #eţi un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul- n'a*
r$spune pentru ur%$ri- %ai ales ac$ aţi #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar plin ochi cu
alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0aceţi totalul *i <Vin'te- P.rleoF=
V$ las s$ tra+eţi sin+uri conclu"ia(
Ca;ea!a
)n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$straţi #unele o#iceiuri pe care le'aţi eprins &n 0a"a I- aic$ s$ nu
consu%aţi ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care aţi reu*it s$ eli%inaţi o#oseala #rusc$ atorat$
hipo+lice%iei *i sto%acului &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunţarea la cofein$ este la fel e
salutar$ ca *i renunţarea la nicotin$(
!otu*i- ac$ aţi reu*it s$ v$ riicaţi pra+ul e toleranţ$ incolo e care are loc secreţia e insulin$-
eventuala a#sor#ţie a unei %ici cantit$ţi e cofein$ nu va constitui o a%eninţare pentru echili#rul
u%neavoastr$ re+$sit(
>. Celelale .#!!ri
Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%onaele- sucurile aciulate- laptele
*i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a$u+at( Respectaţi *i &n 0a"a II toate reco%an$rile pe care vi le'a% at
%ai &nainte(
64
Co+cl!Aie
0a"a II este cel %ai u*or *i- totoat$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I- eoarece
nu i%plic$ ec.t foarte puţine restricţii- iar intericţiile sunt *i %ai puţine( )n schi%#- este %ai ificil$ pentru
c$ cere o +estiune &ne%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt per%anenţa *i ri+oarea( Prin
ur%are- fiţi vi+ilenţi *i &ntoteauna atenţi- pentru c$ va tre#ui s$ evitaţi riscurile(
Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocoliţi este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea
ali%entaţiei ţin.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #eţi un GhisAL &nainte e %as$ *i apoi
a*teptaţi felul principal- pentru ca s$ &ncepeţi unul intre cele Ztrei pahare e vin per%ise( Dac$ aţi reţinut #ine
c$ acţiunea alcoolului este %ai reus$ atunci c.n aveţi sto%acul plin- s$ nu a*teptaţi un efect spectaculos al
acestei practici- c.n aţi #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate(
>a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stuiaţi'le #ine- pentru a le aplica &n
%o ar%onios(
Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaţia altern.n perioaele e <total$
ne+lijenţ$= cu revenirea la stricteţea 0a"ei I- ca s$ salvaţi <ce %ai puteţi=( Dac$ v$ l$saţi u*i e o ase%enea
practic$- nu cre c$ veţi re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care veţi a#anona totul *i veţi reveni proste*te &n
punctul e plecare- aic$ la acelea*i Ailo+ra%e(
O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/aţi- *i care este scopul %etoei %ele- este s$ ajun+eţi s$ v$
sta#ili"aţi( 1i nu veţi reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaţa( Dac$- la &nceput-
0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat( Pentru c$- pe %$sur$ ce o
practicaţi- +estionarea ali%entaţiei va eveni o o#i*nuinţ$ *i un refle/( Atunci- veţi fi ajuns la un nou %o e a
tr$i(
Nu v$ l$saţi i%presionaţi *i escurajaţi e anturajul u%neavoastr$(
Nu &ncercaţi nici s$'i convin+eţi cu orice preţ pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e eprinerile(
Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea <reli+ie=( Ocupaţi'v$
e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionaţi'v$ ali%entaţia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e %as$( Chiar ac$ +re*elile
a#erante pe care ei le fac &n faţa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e Saint'Mernar- nu &ncercaţi s$'i ajutaţi
ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutaţi f$r$ voia lor- riscaţi s$'i veeţi evenin a+resivi- pentru c$ &i faceţi s$ se
si%t$ prost( C$ci %ulţi intre ei *tiu c$ +re*esc- ar nu au nici o voinţ$ s$ ias$ in aceast$ stare(
V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o <li#ertate
su# suprave+here=- o li#ertate coniţionat$(
Suprave+heaţi'v$ &n per%anenţ$( Nu fiţi pri"onierul +reut$ţii- ci o#servaţi oar ceea ce arat$ c.ntarul(
!re#uie s$ aveţi un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evienţ$ cu preci"ie re"ultatul a#aterilor( Prin
taton$ri- ur%$rin &ntoteauna o#iectivul e a atin+e +reutatea ieal$- veţi reu*i s$ v$ p$straţi echili#rul( Dac$-
in nefericire- veţi &ncepe s$ v$ a#ateţi- nu schi%#aţi irecţia aleas$( 0aceţi- pur *i si%plu- corecţia necesar$
pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- veţi veea c$ aţi &nceput s$ fiţi conu*i pe nesi%ţite e
<pilotul auto%at=(
REZUMATUL PRINCIPIILOR 'AZEI II
+ontinuaţi să nu amestecaţi glucidele rele cu lipidele. Dac$ sunteţi constr.n*i- &ncercaţi s$ nu le
a#sor#iţi ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoţinu'le cu %ulte fi#re 9e e/e%plu- salat$:(
(u m)ncaţi niciodată nici zahăr bucăţi, nici tos, nici miere, nici dulceaţă, nici bomboane, ,olosiţi, în
continuare, zaharină dacă este necesar.
(u m)ncaţi deloc $ sau doar în cazuri excepţionale $ făinoase %excepţie fac orezul neprelucrat sau
sălbatic, pastele complete şi legumele uscate&.
+ontinuaţi să nu m)ncaţi p)ine la pr)nz şi la cină( Nu %.ncaţi ec.t la %icul ejun p.ine nea+r$ sau
inte+ral$(
,eriţivă de sosuri. !siguraţivă că nu conţin făină(
4nlocuiţi de fiecare dată, c)nd este posibil, untul cu margarina de floareasoarelui 9&n special la %icul
ejun:(
(u consumaţi dec)t lapte degresat(
')ncaţi mai ales peşte şi preferaţi lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardiovasculare(
,iţi atenţi la deserturi. Nu %.ncaţi ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure(
;.ncaţi cu %oeraţie ciocolat$- &n+heţat$ 9e fructe: *i fri*c$(
Evitaţi- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r(
Ale+eţi %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puţin 9lapte e pas$re- cre%$
en+le"easc$:(
7eţi c)t mai puţin la masă(
(u beţi niciodată băuturi alcoolice pe stomacul gol.
>vitaţi să beţi aperitive şi digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul e/cepţional(
7eţi, de preferinţă, şampanie şi vin, ca aperitiv- ar %.ncaţi &n preala#il cruit$ţi- #r.n"$- %e"eluri
sau #uc$ţele e cra#.
65
0a masă, beţi de preferinţă apă 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe "i:.
(u beţi apă, ducă beţi vin.
7eţi apa în răstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:(
!şteptaţi să m)ncaţi suficient, înainte de a începe să beţi vin.
(u beţi niciodată băuturi acidulate, cola şi limonade.
+ontinuaţi să beţi numai cafea decofeinizată ori cafea şi ceai slabe.
<epartizaţivă în mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.
66
E%EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN 'AZA II4 PENTRU
P/&TRAREA EC*ILIBRULUI PONDERAL ŞI ATENUAREA
ABATERILOR
Pri"a Ai
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
6@
Cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Avocao cu sos vine+ret$
0riptur$ cu fasole vere
Cre%$ cara%el
M$uturi2 4 pahare e vin
63
Cin$ Sup$ e le+u%e
O%let$ cu ciuperci
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:
A ,o!a Ai
;icul ejun Suc e portocale
Cornuri *i #rio*e
64
Unt
Cafea cu lapte
65
Pr.n" Cruit$ţi 9ro*ii Y castraveţi:
0ileu e pe*te sla# la +r$tar
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 un sin+ur pahar e vin
Cin$ An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$
A reia Ai
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
66
Cafea ecofeini"at$
>apte s%.nt.nit
Pr.n" Aperitiv2 un pahar e vin al#d
Y cu#uleţe e #r.n"$
So%on afu%at
Pulp$ e oaie cu fasole pitic$
Salat$ vere
Mr.n"$
Spu%$ e ciocolat$
6K
M$uturi2 5 pahare e vin
6?
Cin$ Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reţeta:
6@
A#atere %ic$(
63
A#atere %are(
64
A#atere %are(
65
A#atere %ic$(
66
A#atere %ic$(
6K
A#atere %ic$(
6?
A#atere %are(
6K
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
M$uturi2 ap$
A ?ara Ai
;icul ejun Ou$ ju%$ri
1unc$
C.rnat
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte
Pr.n" 3 u"in$ e striii
!on la +r$tar cu ro*ii
!art$ cu c$p*uni
6C
M$uturi2 4 pahare e vin
6B
Cin$ Sup$ e le+u%e
Conopi$ +ratinat$
Salat$ vere
Iaurt
M$uturi2 ap$
A ci+cea Ai
EF
;icul ejun Suc e portocale
0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" 0icat e +.sc$
K@
So%on la +r$tar cu spanac
Cre%$ fonant$ e ciocolat$ a%$ruie
K3
M$uturi2 5 pahare e vin
K4
Cin$ Sufleu e #r.n"$
Mer#ec cu linte
K5
Mr.n"$
>apte e pas$re
K6
M$utur$2 5 pahare e vin
KK
(otă. A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%anare- %ai
ales &n privinţa cantit$ţii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu
%ult ju%$tatea e litru consierat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile(
Prin ur%are- acest tip e a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepţional(
A 0asea Ai : ReBe+ire co"?le# la ;aAa I.
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" Cruit$ţi 9castraveţi- ciuperci- riichi:
Pe*te &n$#u*it cu sos to%at
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante
Cina Sup$ e le+u%e
1unc$ sla#$
Salat$ vere
3 iaurt
6C
A#atere %ic$(
6B
A#atere %are(
6I
A#atere %ic$(
K@
A#atere %are(
K3
A#atere %ic$(
K4
A#atere %ic$(
K5
A#atere %ic$(
K6
A#atere %are(
KK
A#atere %ic$(
6?
A 0a?ea Ai
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci
Cafea sau cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Salat$ e anive
Antricot cu fasole vere
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
K?
Cin$ 0ructe2
3 portocal$
3 %$r
3 par$
3K@ +ra%e e "%eur$
M$uturi2 ap$
A o?a Ai
;icul ejun P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
Cafea sau cafea ecofeni"at$
>apte e+resat
Pr.n" CocAtail e creveţi
!on cu vinete
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 4 pahare e vin
KC
Cin$ Sup$ e le+u%e
;.ncare e linte
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
KB
K?
A#atere %ic$(
KC
A#atere %ic$(
KB
A#atere %ic$(
6C
CAPITOLUL VI
*IPOGLICEMIA : BOALA &ECOLULUI
A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale pentru
corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipielor- prin aceasta &nţele+e% procesul e
transfor%are a +r$si%ilor(
Scopul principal al c$rţii e faţ$ este- &n realitate- stuierea %eta#olis%ului +lucielor *i a
consecinţelor acestuia(
A% v$"ut- &n capitolele preceente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol
eter%inant &n %eta#oli"area +lucielor( 0uncţia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a funcţiona asupra
+luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n- &n acest %o- for%area +lico+enului
in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$(
Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$erea procentului e "ah$r
conţinut e acesta 9+lice%ie:(
Dac$ pancreasul prouce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es- eci ac$
aceasta este- e fapt- isproporţionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at- procentul e "ah$r in
s.n+e va sc$ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e hipo+lice%ie(
Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntoteauna unei carenţe e "ah$r &n ali%entaţie- ci unei
prea %ari secreţii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r(
Dac$- e e/e%plu- v$ si%ţiţi intr'o at$ o#osiţi- pe la ora 33 i%ineaţa- aceasta arat$- &n %ajoritatea
ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al( V$ aflaţi &n stare e
hipo+lice%ie(
Dac$ in+eraţi o +luci$ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi
transfor%at$ foarte repee &n +luco"$( Pre"enţa +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e "ah$r *i veţi
si%ţi- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o secreţie e insulin$- care o va
face s$ ispar$- restituinu'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i %ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este-
e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce ne+re*it la a#u"uri(
Un %are nu%$r e oa%eni e *tiinţ$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecinţa unei
hipo+lice%ii cronice( De &nat$ ce alcoolicului &i scae procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te r$u *i este
&ncercat e orinţa e a #ea( Alcoolul este foarte repee transfor%at &n +luco"$- procentul e "ah$r in s.n+e se
%$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aţia e #ine va isp$rea foarte rapi- c$ci
insulina va face s$ sca$ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e(
>a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are e a #ea
altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele insuporta#ile ale
hipo+lice%iei( Astfel- &nţele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=(
Aolescenţii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei confi+uraţie
sea%$n$ cu inţii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %eicii a%ericani au constatat acest fapt ,
situaţia respectiv$ &i preispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel- in ce &n ce %ai %ult &n
ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape pro+ra%at pentru a trece e la
#$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a atra+e atenţia p$rinţilor asupra riscurilor
potenţiale ale a#u"ului e +lucie rele(
Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2
, o#oseal$ #rusc$-
, irita#ilitate-
, nervo"itate-
, a+resivitate-
, ner$#are-
, nelini*te-
, c$scat- lips$ e concentrare-
, ureri e cap-
, transpiraţie e/cesiv$-
, pal%e u%ee-
, rana%ent *colar sc$"ut
, tul#ur$ri i+estive-
, +reţuri-
, ificult$ţi &n e/pri%are(
>ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu &nsea%n$ c$
ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o per%anent( Unele sunt foarte
efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Aţi o#servat- e e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat
6B
nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie ora la care iau %asa(
Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'aţi re%arcat- pro#a#il-
chiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala.
O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'aev$r- +enerali"area o#oselii(
Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osiţi( Di%ineaţa- c.n
se scoal$- sunt eja <istoviţi=- la sf.r*itul i%ineţii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele ore ale up$'a%ie"ii or%
cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$
ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$sc- literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %oţ$ie &n faţa
televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au +$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe(
Atunci- &nvinov$ţesc stresul vieţii %oerne- "+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a
lupta &%potriva acestui feno%en- nu *tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri
%inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n %ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru
ali%entar(
Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut( Iar
aceast$ situaţie este consecinţ$ irect$ a unei ali%entaţii e/cesiv e #o+ate &n +lucie rele( Prea %ult "ah$r-
prea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %ulţi cartofi- paste- ore" al# *i #iscuiţi care +enerea"$ o
secreţie e/cesiv$ e insulin$(
;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecţii care au teninţa e a se &n+r$*a cu u*urinţ$ pot fi
hipo+lice%ici( Dar stuii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte
%ulţi oa%eni sla#i sunt afectaţi e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e "ah$r *i e +lucie rele(
Diferenţa intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$
nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e "ah$r in s.n+e- feno%enul *i consecinţele sale sunt acelea*i(
Stuiile pun &n evienţ$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaţiile +lice%ice( Se cree
c$ aceasta ar fi o e/plicaţie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iţie( )n orice ca"- s'a oveit c$ epresiile
post'natale sunt o consecinţ$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere(
Dac$ veţi pune cu serio"itate &n practic$ %etoa pre"entat$ &n capitolul preceent- veţi putea constata
rapi- &n afar$ e piererea &n +reutate- *i alte consecinţe po"itive( Feţi regăsi, efectiv, mai multă bucurie de a
trăi, mai mult optimism şi vitalitate. Dac$ aveaţi st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le veţi %ai avea( Veţi fi ca noi- in
punct e veere fi"ic *i %ental(
Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.nu'l pe cel e +lucie rele- eci supri%.n orice secreţie
e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u ieal( 6rganismul îşi regăseşte
treptat instinctul de a fabrica el însuşi zahărul de care are nevoie, din grăsimile de rezervă. Nu%ai cu aceast$
sin+ur$ coniţie procentul opti% este asi+urat(
Dup$ opinia %eicilor *i a oa%enilor e *tiinţ$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una intre
afecţiunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate- &nc.t %eicii
+enerali*ti nu o a%it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$ infor%aţie asupra su#iectului-
e care &nv$ţ$%.ntul %eical se ocup$ oar c.teva ore- &n toţi anii e stuiu(
Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ sunteţi sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$ re+ulile
ali%entare enunţate &n capitolul preceent( >a %ai puţin e o s$pt$%.n$ up$ ce aţi &nceput- veţi constata- cu
entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Veţi escoperi <aceast$ vitalitate pe care o aveaţi &n
u%neavoastr$= *i care , &n ciua consu%ului e ap$ %ineral$ %eicinal$ , nu s'a e/teriori"at p.n$ acu%(
De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carenţa e vita%ine- s$ruri %inerale *i
oli+o'ele%ente( Aepţii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsiţi e aceste ele%ente- atorit$ cantit$ţilor %ici e
ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat- este s$r$cit e aceste su#stanţe(
De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncaţi fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine inte+ral$
*i s$ consu%aţi uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$(
Astfel- veţi avea asi+urat$ raţia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o funcţionare
opti%$ a or+anis%ului(
6I
CAPITOLUL VII
DIGE&TIA
Poate veţi fi tentaţi s$ treceţi cu veerea lectura acestui capitol cre".n c$ esenţialul pe care oreaţi s$'
l aflaţi in cartea e faţ$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare(
Dac$ aceasta v$ este intenţia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscaţi s$ piereţi infor%aţii e/tre% e
interesante(
Nu nu%ai c$ veţi escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care aveţi unele pro#le%e +astro'intestinale- ar
veţi *ti , %ai ales , cu% s$ le evitaţi &n viitor(
Este aev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &nep$rte"e e el a
priori. Dar %$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n- totu*i- esenţialul pe care tre#uie s$'l *tiţi
pentru a &nţele+e perfect %ecanis%ele i+estive(
A&PECTUL TE*NIC AL PROBLEMEI DIGE&TIEI
Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect fi"ic sau
%ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se istin+ patru
etape principale- le+ate e2
3( , +ura
4(, sto%ac
5(, intestinul su#ţire
6( , intestinul +ros 9colonul:
2. G!ra
e Rolul %ecanic
, %asticaţia
, e+lutiţia
e Rolul chi%ic
, secreţia salivar$
Saliva conţine o en"i%$
KI
foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a transfor%a
a%ionul &n maltoză- aic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n intestin(
De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar(
Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%ionul( De une re"ult$
i%portanţa unei %asticaţii suficiente *i a unei entiţii s$n$toase(
8. &o"ac!l
e <olul mecanic
Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( Aic$ sto%acul este ani%at , &n %o%entul
i+estiei , e contracţii %usculare al c$ror scop este evacuarea conţinutului s$u &n intestin(
e Rolul chi%ic
Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhiric- %ucin$: pentru a crea un %eiu aci-
per%iţ.n- astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &neplineasc$ %isiunea(
Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora(
>ipiele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hiroli"$ care va continua &n intestin(
9. I+esi+!l s!.1ire
e !cţiunea mecanică
, peristaltic$
e !cţiunea chimică
A%ionul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulţu%it$ en"i%elor in secreţia pancreatic$ , &n +luco"$
9"ah$r si%plu:(
>ipiele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i(
Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i(
KI
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stanţe nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie
folosit$ o a treia su#stant$- a c$rei pre"enţ$ eclan*ea"$ co%#inaţia sau reacţia( Aceasta a treia su#stanţ$ se
nu%e*te catali"ator( 9n(a(:
K@
Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ţire- su#stanţele nutritive prelucrate vor putea fi irect
asi%ilate e c$tre or+anis%(
Gluco"a 9fost$ +luci$:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipie: vor fi asi%ilaţi
prin eli#erare &n s.n+e(
E( I+esi+!l -ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:
e !cţiunea mecanică.
, peristaltic$
e !cţiunea chimică
Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenţial$ e a acţiona prin inter%eiul fermentaţiei- asupra
resturilor e a%ion *i e celulo"$- iar prin inter%eiul putrefacţiei acţionea"$ asupra re"iuurilor protiice( )n
acest staiu- are loc a#sor#ţia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor fecale- cu o eventual$ proucţie e
+a"e(
AME&TECURILE ALIMENTARE
C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care le
cule+ea pe parcurs( )ntors la a$postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n perioaele ificile
sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieţuia %.nc.n anu%ite r$$cini( Dac$ veţi o#serva %oul &n care se
hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertateD in s.nul naturii- veţi putea re%arca faptul c$ nici ele nu a%estec$
nicioat$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu- %$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un
%o%ent al "ilei- iar +r$unţele &n altul( O%ul este sin+ura fiinţ$ vie care consu%$ ali%entele up$ ce le'a
a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele esenţiale pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri
intestinale(
!ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel , eseori la
ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi sta#ilit$(
Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaţiilor ali%entare posi#ile *i nici nu voi ar$ta
consecinţele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$rţii- a*a c$ las aceast$
sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie(
;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ faceţi o iee suficient e cuprin"$toare &n
privinţa feno%enului *i pentru ca s$ &nţele+eţi %ai #ine anu%ite efecte secunare po"itive pe care le veţi
constata up$ punerea &n aplicare a %etoei e +estiune ali%entar$ propus$ &n cartea e faţ$(
Cu si+uranţ$- v$ a%intiţi una intre reco%an$rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneral- fructele nu
tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=(
C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i oca"ie- &*i
pier propriet$ţile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate(
Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aţie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$- e acu%
cunoa*teţi- &n %o esenţial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citiţi &n continuare(
Co".i+a1ia ;r!ce5a"i,o+
0ructul care conţine fructo"$ 9%ono"ahari$ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puţin &n sto%ac-
eoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ţire(
)n schi%#- a%ionul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$- une-
%ulţu%it$ acţiunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n sto%ac-
pentru a fi up$ aceea <i+erat= co%plet &n intestinul su#ţire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei 9en"i%a in secreţia
pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e s.n+e(
Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%ionul- se prouce feno%enul ur%$tor2 aciitatea fructului va
istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &neplini rolul e catali"ator pentru a%ion( )n loc e a
trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%ionul &n sto%ac( C$lura *i u%iitatea e aici vor
face ca fructul , care conţine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$ fer%ente"e( Aceast$ fer%entaţie va continua &n
intestin- antren.n'o *i pe cea a a%ionului- care- &n ciua acţiunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreţia
pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puţin &n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%ionul neprelucrat va
&ncepe- la r.nul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n colon(
Consecinţele tuturor acestor feno%ene2
, #alonare-
, +a"e-
, iritaţia intestinelor-
, eteriorarea vita%inelor in fruct-
, risc e constipaţie etc(
Co".i+a1ia ;r!ce5?roei+e (car+e4 ?e0e)
K3
Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$ pepsină,
care se e"volt$ &n %eiul aci creat e sucurile +astrice(
Aţi fi &nrept$ţiţi s$ creeţi c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %eiul aci- atunci in+estia
fructelor acie ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$- e- &nat$ ce
aciitatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a coniţiilor e ela#orare a
pepsinei- a c$rei secreţie este oprit$(
)n consecinţ$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul e/e%plu: va
fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%ionul , &n sto%ac- une va fer%enta( )n a#senţa pepsinei-
sto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente %eta#oli"$ri- ele vor intra , o
at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacţie anor%al$- ale c$rei re"iuuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate
e c$tre or+anis%(
Una intre re+ulile e #a"$ ale %etoei e ali%entaţie e/puse &n cartea e faţ$ 9al c$rei o#iectiv este
piererea Ailo+ra%elor e/ceentare *i p$strarea pentru toteauna a +reut$ţii ieale: este aceasta2 evitaţi s$
%.ncaţi +luciele rele &%preun$ cu carnea 9proteine Y lipie:(
Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a% %ers la cei
%ai %ari speciali*ti in ţar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$ i%presionant$ e
%eica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i auceau nici o a%eliorare- ar unele &%i provocau efecte secunare %ai
rele ec.t #oala e care suferea%(
Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaţie- erau foarte &ncurcaţi c.n le
e/plica% c$ &%i c$ea Zp$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese ni%eni chelie- *i , %ai
ales , c$- i%eiat cu% &ncepea% s$ #eau Zsau s$ %$n.nc- transpira% in a#unenţ$ &n cap(
)n cele in ur%$- a% renunţat s$ %ai +$sesc o soluţie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea pentru
o%nii e la 0acultate( Cu puţin$ voinţ$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar apoi- ca prin
far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.ţiva ani( 1tiţi e ce8
De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stuiat &n profun"i%e nutriţia- spre %area %ea ui%ire- a% f$cut
le+$tura intre noile re+uli e ali%entaţie pe care le aoptase% *i dispariţia totală a relelor e care suferise%(
Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e$ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic curent- cea
%ai %ic$ iferenţ$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o lun$ in an- f$r$ ca
+.tul s$ nu'%i ea e lucru(
0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %eica%ente %ai puţin eficace *i- &n
special- la leacurile #$#e*ti(
!re#uie s$ fi avut vreo "ece'oispre"ece ani c.n- &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce "$cea% &n
funul patului- un #$tr.n %eic e ţar$ %i'a spus- v.r.nu'%i e+etele lui +roase &n +ur$2 <Cel %ai #un leac al
an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'ţi cl$te*ti +.tul in a#unenţ$ cu Moreau/ vechi=(
A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stuenţie &*i %ai a%intesc- cu si+uranţ$- c$ nu
pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %eica%ent cu aev$rat eficace(
?@
1i-
cu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaţie
accepta#il$(
>a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care fac
o#iectul acestei c$rţi- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era &nc$ prea
evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect(
)ns$- la c.ţiva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evient faptul c$ an+ina cronic$ &%i isp$ruse
co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% aţi &nţeles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul Moreau/ au fost l$sate
pentru toteauna &n ulapul cu %eica%ente(
A.!A!l ,e -r#si"i
C.n %.ncarea p$trune &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchie pentru a'i l$sa i+estiei
ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschierea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t %asa a fost %ai
#o+at$ &n lipie( Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea #o+at$ &n +r$si%i s$ fie
i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aţie e +reutate nepl$cut$(
Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaţia cu +r$si%i inutile( De aceea- va tre#ui s$
ale+e% c.t %ai es posi#il %ourile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i( Pute% pre+$ti
ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne rea%inti% c$ nu tre#uie
nicioat$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stanţ$ canceri+en$(
A'ţi ale+e +luciele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipieD tre#uie s$ folosiţi
alternativa pe care o constituie fi#rele(
Este necesar s$ fiţi con*tienţi c$ %ulte ali%ente conţin +r$si%i ascunse 9pes%eţi- pr$jituri- #iscuiţi
etc(: care- asociate cu +luciele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(
?@
Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:
K4
CAPITOLUL VIII
*IPERCOLE&TEROLUL$ BOLILE CARDIO5VA&CULARE ŞI
DIETETICA
Principalul scop al c$rţii e faţ$ este acela e a v$ &nv$ţa cu% s$ v$ schi%#aţi o#i*nuinţele ali%entare-
pentru a piere e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l puteţi avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t s$ v$ sta#ili"aţi
efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricţie(
)n capitolele preceente aţi v$"ut c$ lipiele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru constituirea
+r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncaţi &n acela*i ti%p cu +luciele *i- &n special- cu +luciele rele(
Unii s'ar putea +.ni c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate +r$si%ile pe
care le vor- cu coniţia s$ nu fie &ntr'o co%#inaţie ali%entar$ inter"is$(
Mine&nţeles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit oca"ia(
Schi%#area o#i*nuinţelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#iţi- este un lucru #un- ar la fel e i%portant
este s'o faceţi &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e s$n$tate(
;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rţii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a colesterolului( !otu*i-
avea% &nc$ e la &nceput intenţia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat le+$tura cu %ai %ulţi speciali*ti(
Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %eic ,
nu %i s'a p$rut &nţelept s$ ale+ intre aceste r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/perienţa personal$ %i'a
per%is s$'%i fac o p$rere &n acest o%eniu(
Ast$"i- aic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul e
pu#licaţii care se ocup$ e el este i%presionant(
Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa &n #olile
cario'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$(
U+ ;als i+r!s
Colesterolul nu este un intrus( El este chiar inispensa#il pentru proucerea unor anu%iţi hor%oni(
Corpul conţine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre ţesuturile siste%ului nervos- nervi *i iferite
celule(
El este- &n %are parte- prous e c$tre or+anis% 9C@P:- &n special e #il$- care &l eversea"$- &n
cantitate e B@@'34@@ %+^"i- &n intestinul su#ţire(
Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n %inoritate
95@P:(
COLE&TEROLUL BUN ŞI COLE&TEROLUL R/U
Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e ou$
cate+orii2
2 lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie colesterolul la
celule *i- %ai ales la celulele pereţilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite +r$soase(
De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiinc$- &n ti%p- el se epune pe pereţii
vaselor e s.n+e *i le astup$(
Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un accient vascular2
• arterit$ a %e%#relor inferioare-
• o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocaric-
• un accient vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie(
8 lipo'proteinele cu ensitate %are sau TD> 9Ti+h DensitL >ipoproteins:- care conuce colesterolul &n
ficat- pentru a fi eli%inat(
TD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe pereţii
vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$ţa arterele e epo"itele lor atero%atoase( De( aici- se euce
c$ riscul e accient cario'vascular este cu at.t %ai reus- cu c.t procentul e TD> este %ai %are(
DOZA=UL &ANGUIN
Nor%ele actuale sunt %ult %ai puţin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consieraţie ani e'a r.nul(
!re#uie s$ reţineţi trei noţiuni2
, colesterolul total 9TD> Y >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e s.n+e-
, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +^l-
, TD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +^l- la #$r#aţi- *i @-KK +^l- la fe%ei(
K5
RI&CURILE CARDIO5VA&CULARE
Riscurile cario'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4 +^l *i e
patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +^l(
Dar s'a putut o#serva c$ 3KP intre infarcturi surveneau la su#iecţi care aveau un procent e
colesterol total inferior valorii e 4 +^l( De aceea- aceast$ noţiune nu %ai are ec.t o se%nificaţie relativ$(
Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i TD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i TD>-
acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K(
6KP intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol %ai %are
e 4-K@ +^3( Or- *tiin c$ sc$erea procentului e colesterol cu 34-KP per%ite reucerea cu 3IP a nu%$rului e
infarcturi e %iocar- ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$(
TRATAMENTUL DIETETIC
)n ca"ul hipercolesterolului- %eicul va putea prescrie anu%ite %eica%ente- ar acest lucru ar tre#ui
f$cut oar &n ulti%$ instanţ$(
O #un$ +estiune a ali%entaţiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$(
Iat$ reco%an$rile pe care le puteţi ur%a- at.t pentru sc$erea colesterolului- ac$ este prea %are- c.t
*i pentru prevenirea lui(
2. : Pier,erea D+ -re!ae
S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor
#iolo+ici( Sc$erea procentului e colesterol este- cu si+uranţ$- cea care va apare cel %ai repee- cu coniţia s$
nu faceţi +re*eala e a consu%a &n e/ces lipiele rele(
8. : Li"iarea a?or!l!i ,e coleserol ,i+ ali"e+a1ie
Ali%entele conţin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i rojia e #ere &l au
&n cantitate %are(
Or+ani"aţia ;onial$ a S$n$t$ţii a preconi"at- o lun+$ perioa$- s$ nu se ep$*easc$ un aport "ilnic
e 5@@ %+(
Or- lucr$rile recente au ar$tat- parao/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secunar( Un aport
ali%entar e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa KP(
De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se ţin$ cont
e +raul e saturaţie a aci"ilor +ra*i in+eraţi(
9.5 Li?i,ele re.!ie alese
)n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei cate+orii2
, 1răsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi(
Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol care se
epune pe pereţii arterelor- favori".n- astfel- accientele vasculare(
Pu#licaţii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puţin i%portant ec.t s'a cre"ut
%ult$ vre%e(
C.t espre pas$re- ac$ i se &nep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci
consu%ul acestora ar avea efect reus asupra cre*terii colesterolului(
AciAii -ra0i ?oli5+esa!ra1i4 ,e ori-i+e a+i"al#
Ace*tia sunt- &n %o esenţial- aci"ii +ra*i conţinuţi &n +r$si%ea e pe*te(
S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBP in +r$si%e e
pe*te- nu sufer$ e #oli cariovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la conclu"ia c$ toc%ai
natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire(
Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'aev$r- la o i%portant$ sc$ere a tri+licerielor *i previne
tro%#o"ele(
Se &nţele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai +ras- cu
at.t are o influenţ$ %ai #un$ pe plan cario'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul e so%on- ton-
sarine- scru%#ie- an*oa *i herin+i(
AciAii -ra0i "o+o5+esa!ra1i
Pri%ul intre ace*tia este aciul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(
K6
Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au influenţ$
#enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca$ efectiv colesterolul r$u 9>D>: *i s$ creasc$ cel
#un 9TD>:(
Unii au &nţeles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o aev$rat$ <pav$"$= &%potriva
pro#le%elor circulatorii(
E. : Tre.!ie "#ri# ra1ia ,e ;i.re ali"e+are
Pre"enţa fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipielor(
S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol scae si%ţitor ac$ se consu%$ pectin$ 9%.nc.n
%ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile conţinute e ov$" *i le+u%inoase 9fasole
uscat$- linte:(
G. : Tre.!ie li"ia co+s!"!l ,e ca;ea
Stuii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total cre*te
si%ţitor- iar TD> scae u*or(
Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #eţi cafea ecofeini"at$ nu veţi
&%#un$t$ţi valorile(
H. : &e ?oae .ea ?!1i+ Bi+
Profesorul ;a]uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <procianiina=- care are avantajul e a sc$ea
colesterolul total(
Insula Creta- a c$rei populaţie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$ cu cel %ai
sc$"ut procent e #oli cario'vasculare(
!otu*i- nu tre#uie s$ ep$*iţi trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin(
I. : Tre.!ie a"eliora# i-ie+a ,e Bia1#
Stresul- ta#a+is%ul *i seentaris%ul au- *i ele- o acţiune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai #un$
i+iena e viaţ$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$(
REZUMATUL M/&URILOR CARE TREBUIE PU&E ÎN PRACTIC/ DE CEI CARE AU
*IPERCOLE&TEROL
, Dac$ sunteţi o#e"i- tre#uie s$ sl$#iţi(
, Di%inuaţi'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +^"i:(
, Ale+eţi carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:(
, )nlocuiţi uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:(
, Evitaţi %e"elurile *i or+anele(
, Preferaţi pe*tele 9%ini%u% 5@@ +^s$pt$%.n$:(
, ;.ncaţi unt puţin 9%a/i%u% 3@ +^"i:(
, >i%itaţi'v$ consu%ul e #r.n"eturi(
, ;.ncaţi lapte e+resat *i lactate cu @P %aterii +rase(
, ;$riţi'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:(
, ;$riţi'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturaţi ve+etali 9ulei e %$sline- floarea
soarelui- rapiţ$:(
, Asi+uraţi'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
, Nu a#u"aţi e cafea(
, Meţi 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3^4 sticl$^"i:(
, Do%inaţi'v$ stresul(
, Practicaţi- eventual- un sport e re"istenţ$(
, )ncetaţi s$ fu%aţi(
KK
CAPITOLUL I%
ZA*/RUL E&TE OTRAV/
Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a
alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oţi %eicii in lu%e o enunţ$( Nu e/ist$ colocviu al
peiatrilor- cariolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enţione"e pericolul "ah$rului *i- %ai ales-
pericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenţial(
)n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en pentru a'l
enu%i(
Ale/anru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia Inului- &l escria ca
pe <un fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=(
Plinius cel M$tr.n &l %enţiona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=(
A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era ese%nat
acest prous e/otic(
A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia( !reptat- *i
ţ$rile ara#e i'au prins +ustul(
Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii nu%ai
sunt r$"#oinicii &nr$"neţi e a alt$at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=(
!restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occient cu oca"ia Cruciaelor( Spaniolii au &ncercat s'o cultive
&n suul ţ$rii lor(
A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erţul e "ah$r evine i%portant in punct e veere econo%ic(
Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$ţesc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror %unc$ avea s$
contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0ranţa avea eja nu%eroase rafin$rii(
Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #locaa continental$- care se instalea"$ up$ aceea- l'au
eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an$rilor oa%enilor e *tiinţ$ in acea epoc$ , s$ e"volte proucţia
e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu aev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea proceeului e e/tracţie a "ah$rului-
f$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34(
C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0ranţa e/ista eja o supraproucţie e "ah$r- ar consu%ul s$u nu
era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i(
)n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+
?3
pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa cinci
#uc$ţi pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n 3I?@- acesta a
ajuns la 5@ A+- iar &n 3IC4 la 5B A+(
)n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@(
Nicioat$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a ali%entaţiei
sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt(
1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iţie- &n acest o%eniu( V$rile an+lo'
sa/one cunosc o situaţie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite , se &nv.rte*te &n
jurul a ?4 A+ pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se &nscrie- &n ciua se%nalelor
e alar%$- pe o pant$ ascenent$(
?4
Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$ proporţia e <"ah$r ascuns=
?5
in
consu%ul total cre*te %ult %ai rapi( )n 3IC@- proporţia e "ah$r in+erat inirect 9#$uturi- ulciuri- conserve
etc(: era e K@P( )n 3IC@- aceasta a evenit e ?5P(
Statistica pune &n evienţ$ o situaţie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu introucerea &nulcitoarelor
e sinte"$ *i cu atituinea foarte fer%$ a corpului %eical- consu%ul irect e "ah$r 9#uc$ţi sau tos: tine s$
sta+ne"e *i chiar s$ sca$(
)n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul inirectD acesta
afectea"$ &n special copiii *i aolescenţii( 1tiaţi- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau cu cola
repre"int$ 6 #uc$ţi e "ah$r8 1i %ai *tiţi c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu c.t lichiul este %ai
rece8
Atracţia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%onae- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n
co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ţile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaţionale foarte puternice- iar
i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au instalat &n ţ$ri su#e"voltate-
une nevoile ali%entare pri%are ale populaţiei uneori nici nu sunt satisf$cute(
Consu%ul e felurite &n+heţate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepţional- cu oca"ia unei
s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea istri#uitoarelor
auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare per%anent$ la consu%( Iar
?3
)n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte reus2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(:
?4
Nu este ca"ul 0ranţei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul
ajunsese la 5C A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ere se va confir%a( 9n(a(:
?5
Nah$rul ascuns este cel a$u+at &n #$uturile *i ali%entele v.nute &n co%erţ( 9n(a(:
K?
achi"iţionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t este relativ ieftin$( )ntr'un
super%a+a"in poţi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 A+ e #o%#oane care cost$ c.ţiva franci( Solicitarea
consu%atorului potenţial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i re"ista &nsea%n$ aproape un act e
erois%(
Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toţi *ti% acest
lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t %ar puţin(
Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile cario'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul tri#urilor
masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaţie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i , este efectiv lipsit$
e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n schi%#- locuitorii insulei
Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puţine +r$si%i- au un procent e %alaii coronariene foarte riicat(
Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.nit$ &n ţ$rile occientale-
&nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco'entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$ s$n$tatea oa%enilor in
ţ$rile inustriali"ate- up$ #olile cario'vasculare *i cancer(
C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.ni%- #ine&nţeles- la ia#et( Dar +re*i% ac$ cree%
c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ereitari favora#ili( Nu toţi ia#eticii aulţi sunt o#e"i- e*i-
&n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ veţi %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$ veţi &n+ro"i e
<%onstruo"it$ţile= pe care le veţi veea( Astfel- v$ puteţi face o iee e ceea ce vor eveni- peste ou$"eci e
ani- copiii no*tri e ast$"i(
Stuiile *tiinţifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$ consu%ul
e/cesiv e "ah$r(
)n lu%ina capitolelor preceente- veţi &nţele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un prous chi%ic
pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel- nu%eroase tul#ur$ri
i+estive(
)n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tiţi c$ "ah$rul provoac$ un eficit e
vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +lucielor( Nah$rul- ca *i orice fel
e a%ion rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceea- el va o#li+a or+anis%ul
s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n- astfel- un eficit ale c$rui consecinţe sunt- &n +eneral2 nevro"a-
o#oseala- epresia- ificult$ţile e concentrare- e %e%orie *i e percepţie(
Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$ţi la *coal$(
ÎNDULCITOARE &INTETICE
V'a% reco%anat eja s$ supri%aţi "ah$rul( Este foarte evient c$ nu veţi putea nicioat$ s$'l evitaţi-
atunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ veţi reu*i s$ eli%inaţi "ah$rul tos *i cu#ic- veţi
reali"a un %are pas(
Din ou$ una- ori v$ lipsiţi e el ori &l &nlocuiţi cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ patru tipuri principale e eulcoranţi e sinte"$( !oţi- cu e/cepţia poliolilor, au proprietatea e a
nu posea nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$(
2. : Za<ari+a
Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc asi%ilat$
e or+anis%ul u%an *i are o putere e &nulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei in "ah$r( Unele
sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %eiul aci *i e a putea suporta o te%peratur$
%eie( A fost cel %ai co%erciali"at eulcorant e sinte"$- p.n$ la apariţia asparta%ului(
8. : Cicla"a!l
Este %ai puţin cunoscut ec.t preceenta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in #en"en *i
are o putere e &nulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust nepl$cut &n +ur$(
Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- aic$ re"ist$ la te%peraturi foarte
&nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e soiu- ar e/ist$ *i cicla%atul e calciu *i
aciul cicla%ic(
9. : As?ara"!l
A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al >a#oratoarelor Searle(
Asparta%ul este asociaţia a oi a%inoaci"i naturali2 aciul aspartic *i fenilalanina(
Asparta%ul are o putere e &nulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu las$ un
+ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consierat$ ca pur$(
;ai %ult e *ai"eci e ţ$ri &l folosesc la fa#ricarea prouselor ali%entare *i a #$uturilor- iar noua
le+islaţie france"$ per%ite utili"area sa ca aitiv ali%entar(
)nulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %ulţi ani( )n special "aharina-
KC
care a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo to/icitate- &n o"a "ilnic$
e 4-K %+^A+- ceea ce ar corespune cantit$ţii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru un ault( Unele ţ$ri au inter"is-
totu*i- folosirea ei 9e e/e%plu- Canaa:(
1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite(
C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariţie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stuiile
efectuate asupra lui au oveit c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt recunoscut
oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A%inistration:(
?6
Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2
, co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cale *i reciD
, pur$- eose#it e reco%anat$ pentru eserturi *i preparate culinare(
Un co%pri%at are puterea e &nulcire a unei #uc$ţi e "ah$r e K +ra%e *i conţine @-@C + e +lucie
asi%ila#ile( O lin+uriţ$ e pur$ e asparta% are puterea e &nulcire a unei lin+uri e "ah$r pur$ *i conţine
@-K e +lucie asi%ila#ile(
)n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a%isi#il$ e 4 co%pri%ate^A+( Asta &nsea%n$ c$ o persoan$
cu +reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se constata- &n ti%p- vreo
to/icitate a prousului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e c$tre Co%itetul 1tiinţific pentru
Ali%entaţia U%an$ in Co%isia European$(
Dar atenţie la eulcoranţi2 ac$ e/ist$ certituinea c$ sunt lipsiţi e to/icitate- &n schi%# ei ar putea-
cu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$ pentru a i+era ni*te
+lucie- ar acestea nu apar(
Dup$ o utili"are &nelun+$ a prousului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele noastre e
re+lare a %eta#olis%ului(
Cu at.t %ai %ult- cu c.t inustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu +ust e
lipie- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaţieF
)n faţa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea$F
Astfel- folosirea unui eulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e orit s$
ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului(
E. : Poliolii
)n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau eulcoranţii &n %as$- care sunt folosiţi la prepararea
anu%itor prouse 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust ulce nu%ai cu c.teva
+ra%e e su#stanţ$(
Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu prouc carii( Ei au
aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care sunt rea#sor#iţi(
Inicele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaţiei in colon- chiar #alon$rile
*i iareea(
Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea aesea- &ntre#uinţarea lor nu ne poate
&%pieica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puţin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%(((
;enţiunea <f$r$ "ah$r= ascune- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol- %altitol-
lactitol- lLcasin- polie/tro"$ etc(
?6
0DA este A%inistraţia pentru Ali%entaţie *i ;eica%ente( 9n(tr(:
KB
CAPITOLUL %
CUM PUTEŢI REDOBÂNDI UN ABDOMEN PLAT
;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privinţa +reut$ţii *i toate se preocup$ e #alon$rile prea
frecvente ale a#o%enului lor(
A#o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte %are
sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror seiu este a#o%enul- se trauc &n e/terior prin variaţii
e volu% i"+raţioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%- preocupate(
0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcţion$rii aparatului +enital( Este aev$rat
c$- &naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are teninţa , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel , s$ reţin$ apa( Dar-
chiar ac$ aceast$ retenţie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului #a"in- &n ansa%#lul corpului
ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiţia +inoi$ a +r$si%ii- care se acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al
coapselor- corespune- in punct e veere <antropolo+ic=- unei re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea
al$pt$rii- chiar *i &n perioae e foa%ete- a*a cu% o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani(
)ns$ retenţia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a#o%enului(
P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puţin- ec.t %anifestarea evient$ a unor tul#ur$ri
i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuinţe ali%entare(
C.n aţi citit capitolul consacrat i+estiei- aţi putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e proastele
co%#inaţii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie prouse siste%atic(
V'aţi at sea%a- cu si+uranţ$- c$ proastele co%#inaţii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la cei care
le practic$- toate afecţiunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a% c$utat s$ v$ fac s$
&nţele+eţi c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il str.ns le+at$ e proastele
co%#inaţii ali%entare(
Iniferent ac$ aveţi sau nu Ailo+ra%e e pierut- ac$ sunteţi fe%eie *i aveţi teninţa e <a face
#urt$=- va tre#ui s$ puneţi &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n capitolele
preceente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest aspect *i- prin ur%are-
nu au citit- cu atenţie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$raţi *i u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc-
totu*i- s$ citiţi neap$rat capitolele ur%$toare2
--Clasificarea ali%entelor=(
<Tipo+lice%ia=(
<Nah$rul este otrav$=(
<Di+estia=(
MÂNCAŢI 'RUCTELE PE &TOMACUL GOL
0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ coniţie2 să nu fie
amestecate cu nimic altceva.
V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$ serioase
tul#ur$ri i+estive(
Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele persoane
au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrainicat- eoarece au %anifest$ri
e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:(
>a %ajoritatea inivi"ilor &ns$- aceste afecţiuni nu sunt puse i%eiat &n evienţ$ e eventuale
si%pto%e alar%ante- fiinc$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"istenţ$- acţionea"$ prin %$suri e co%pensaţie(
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe uneva( R$ul se petrece &n profun"i%e *i- &ntr'o
"i- va ie*i la suprafaţ$ su# for%a unui si%pto% eose#it( (
Anu%ite persoane au o sen"aţie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$ %as$(
Mine&nţeles c$- atorit$- %anifest$rilor eviente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$(
Dac$ nu v$ nu%$raţi printre aceste persoane- nu aţi avut nici un %otiv ca s$ renunţaţi la un o#icei
ali%entar pe care &l consieraţi &nte%eiat(
)ns$ ac$ ast$"i aveţi #urt$- aflaţi c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri anor%ale este-
totu*i- faptul c$ %.ncaţi fructele up$ %as$(
Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte rapi$-
ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute(
Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte scurt , &n
intestinul su#ţire- une este asi%ilat( Vita%inele pe care le conţine sunt trans%ise or+anis%ului e/act &n acest
%o%ent(
)nţele+eţi- acu%- e ce , ac$ aţi %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi oprit$2
pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa$ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul intestinului
su#ţire(
KI
Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$#$tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat &ntr'un
a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.nul- se va transfor%a &ntr'un ţ.fnos care va provoca o %are
"$p$ceal$(
;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %eiul en"i%atic necesar *i eseori inispensa#il
unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se +$sesc &ntr'o staţionare
provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pieica proucerea pepsinei- en"i%$ esenţial$ pentru %eta#oli"area c$rnii(
)ntre+ul conţinut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a
fructului( Iar aceast$ pertur#are se va trauce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale c$rei
efecte vor fi ur%$toarele2
, a%ionul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi eci
i%perfect$- &n acest staiu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului i+estivD
, fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul acestuia-
atorit$ pre"enţei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$(
1i- &n aceast$ a%#ianţ$ u%e$ *i cal$- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$ fer%ente"e-
eoarece conţine +lucie care se transfor%$ rapi &n alcool(
Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaţa lor nu
puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nţele+eţi e ceF
Dar cel %ai %are neca" se va prouce- e fapt- la nivelul intestinului su#ţire- eoarece <%arfa= livrat$
e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a fost i+erat$ insuficient &n
sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaţie , *i'a pierut toate vita%inele(
Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ţire va fi ca% e"orientat(
;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$ &n
aplicare proceuri e e/cepţie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e a &ncetini-
&nc$ o at$- procesul i+estiv(
Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$(
1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a#o%en e fe%eie- av.n &n veere
sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inenţa(
Dup$ cu% aţi v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o activitate
anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate( Intestinul +ros va
tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proceuri e e/cepţie- al c$ror principal o#iectiv va fi istru+erea e*eurilor
ali%entare prin fer%entaţie *i putrefacţie- &n funcţie e natura acestora(
Aceste proceuri i+estive e e/cepţie- folosite prea frecvent sau &n per%anenţ$- vor +enera o continu$
pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcţie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu activitatea nor%al$(
Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcţionale ale colonului( Unele intre
%anifest$rile eviente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a#o%enului *i #alon$rile
per%anente(
CUM TREBUIE MÂNCATE 'RUCTELE7
Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces i+estiv-
tre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enţionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol(
)n loc s$ %.ncaţi fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncaţi &nainte( Ieal ar fi s'o faceţi cu cel puţin o
or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proceaţi &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet i+erat$- aic$ s$
%.ncaţi fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$(
Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n puteţi %.nca fructe2
, i%ineaţa- la sculare- cu cel puţin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD
, la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- aic$ la cel puţin patru ore up$ ce aţi ter%inat pr.n"ulD
, seara- &nainte e culcare- cu coniţia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie apro/i%ativ
respectat(
V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitaţi citricele 9portocale- +rapefruit- %anarine: &nainte e culcare-
c$ci vita%ina C pe care o conţin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut inicate i%ineaţa- la sculare-
sau la %ijlocul up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puţin %ole*eala(
ATENŢIE LA &UCUL DE 'RUCTE
Aev$raţii speciali*ti &n nutriţie se str.%#$ &ntoteauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece ei cre-
&n %o parao/al- c$ sucul e fructe [nu este o #$utur$ natural$(
;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncreinţaţi c$ acestea conţin e/celente su#stanţe nutritive-
inispensa#ile s$n$t$ţii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale(
M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate %ai
%are e vita%ine(
Din nefericire- nu este cu totul aev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$ in
fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %eiului lor natural- care e
?@
fructul- este e/tre% e efe%er$(
Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanţei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este aruncat$
up$ ce sucul a fost e/tras(
)n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aciitatea- astfel &nc.t
sunte% o#li+aţi s$'l &nulci% a$u+.nu'i "ah$r(
Cu riscul e a v$ surprine- nu v'a* reco%ana s$ #eţi sucuri e fructe- chiar ac$ le faceţi
u%neavoastr$(
Pentru c$- &n afar$ e acţiunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+- in+erat &n
cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aciitate 9aciitatea care va istru+e alte
vita%ine- a*a cu% ar face'o oţetul:( Evitaţi- &n orice ca"- s$ #eţi %ai %ult suc e fructe ec.t aţi face'o %.nc.n
fructele in care este e/trasD a$u+aţi'i puţin$ ap$ *i un eulcorant e sinte"$- ac$ vreţi s$ fie %ai ulce(
REG/&IŢI5V/ ABDOMENUL PLAT
Dac$ a#o%enul v$ este u%flat- ac$ sunteţi #alonaţi &n per%anenţ$- v$ sf$tuiesc , pentru a v$ re+$si
p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ puneţi &n practic$ ur%$toarele re+uli2
, m)ncaţi fructele exclusiv pe stomacul gol,
, nu amestecaţi niciodată proteinolipidele cu glucidele,
, nu beţi niciodată băuturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:-
, faceţi puţină gimnastică abdominală pentru a vă întări muşchii 93^6 or$ &n fiecare i%ineaţ$:-
, combateţi constipaţia m)nc)nd p)ine integrală, completă sau cu tăr)ţe şi multe fibre alimentare,
, în sf)rşit practicaţi relaxarea 9sofrolo+ia:(
Anu%ite afecţiuni &nruite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9ar nu e/clusiv:(
Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$siţi a#o%enul plat- ar nu va reu*i nicioat$ s$ r$"#easc$ e una
sin+ur$ %ulţi%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'aţi %.ncat p.n$ &n %o%entul
respectiv(
?3
CAPITOLUL %I
CUM TREBUIE *R/NIŢI COPIII7
Ali%entaţia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n
ti%pul pri%elor luni e viaţ$- %oul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va coniţiona acestuia starea e
s$n$tate- aic$ *ansele e supravieţuire(
Dac$ &n cursul acestei perioae intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie
etc(- specialistul consultat- anali".n situaţia- va pune ne&noios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaţiei
copilului *i o va schi%#a &n consecinţ$(
;eicii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntoteauna cau"e
ali%entare( Schi%#.n ali%entaţia- ajut.n'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluţie eficace- ec.t
prescriin un %eica%ent(
)n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &nat$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9aic$
&ntr'un %o %ai %ult sau %ai puţin ase%$n$tor aultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici
p$rinţilor *i nici %eicilor s$'i schi%#e %oul e ali%entaţie- ac$ se &%#oln$ve*te(
Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel(
Apariţia #olii la un copil- ca *i la oricare alt inivi- este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$(
Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor
a+resiunilor %icro#iene in %eiul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune
c$ <este i%uni"at &%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nţele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l
&nar%ea"$ &%potriva atacurilor %icro#iene(
Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i aultul: &*i
p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura
supravieţuirea &n %eiul %icro#ian care &l &nconjoar$(
!otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puţin eficiente- eci %ai
vulnera#ile(
Molile- cu e/cepţia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea
or+anis%ului(
Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$(
De aceea- %oul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anenţ$ preocuparea p$rinţilor(
Din p$cate- copilul in ţ$rile noastre inustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce
%ai prost hr$nit in punct e veere calitativ(
Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaţii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uri-
ar tre#ui %ai #ine s$ fie evitate(
O ALIMENTAŢIE DE O CALITATE DEPLORABIL/
Evoc.n %oul &n care sunt hr$niţi copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pieica s$ nu %$ +.nesc la
cel &n care sunt hr$nite ani%alele o%estice(
Cu c.ţiva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie(
Este cu %ult %ai practicF
C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu coniţia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(
Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii funa%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea
*i inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=(
!oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu
coniţia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei(
Pentru a r$spune acestei teninţe- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii inustriale estinate
%inunaţilor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$iniţe( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluţii inustriale
practice- pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$niţi cu u*urinţ$( Este e ajuns s$ eschi"i o cutie sau <un #orc$nel=(
0iţi lini*tiţi- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiinc$ unele sunt foarte #une- ar
eu %$ revolt &%potriva +enerali"$rii lor(
Iat$ eci principiile e ali%entaţie a copiilor- pe care vi le reco%an- cu scopul principal e a le
asi+ura acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecinţ$ natural$ a unei hrane s$n$toase(
ALIMENTE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
P@i+ea
Ca *i aultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$
?4
cernut$( V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii(
Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proceeu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este inispensa#il$
pentru %eta#olis%ul +lucielor( O carenţ$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e
o#oseal$(
'#i+oasele
C.n copilul are o corpolenţ$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleranţ$ la +lucie- nu e/ist$
nici un %otiv ca s$'l privaţi total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ aesea , s$
evin$ #a"a ali%entaţiei(
Recur+erea siste%atic$ la +luciele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n
%ajoritatea ca"urilor- consecinţa unei lipse e i%a+inaţie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o
cheltuial$ &n plus( Recitiţi ta#elul in ane/a nr( 5 *i veţi veea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la
care nu v$ +.niţi nicioat$(
Este a#solut necesar s$'i &nv$ţaţi pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +lucie rele( C$ci- ac$ ei le
tolerea"$- up$ toate aparenţele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i
ter%eni c.n &*i vor ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i faceţi s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva-
%ai ales le+u%ele e care a% vor#it eja(
)n privinţa pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%erţ( Va
tre#ui s$ nu le aţi copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M(
C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le aţi ore" neecorticat- pre+$tit up$ reţeta in ane/$( Ore"ul
natural- cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tiţi- un fel e sine st$t$tor(
C.n le veţi a copiilor f$inoase- faceţi &n a*a fel- &nc.t s$ evitaţi- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n
acela*i ti%p cu carnea(
Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor(
!re#uie s$ *tiţi c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +lucielor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a
lintei( Deci nu e"itaţi s$ le preparaţi cu re+ularitate(
'r!cele
Or+anis%ul copiilor are resurse pe care aultul le'a pierut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea
%ulte pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe(
De aceea- la copii- se poate %enţine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$(
Dar e &nat$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:-
va fi %ai #ine s$ supri%aţi fructele &n cursul %esei( Ca *i aultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol
sau la +ustare- cu coniţia s$ nu %$n.nce ec.t at.t(
B#!!rile
Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puţin- cu
sucul e fructe fa#ricat inustrial- cu li%onaa sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o aev$rat$
otrav$ pentru copil(
)n %o e/cepţional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l puteţi l$sa pe copii s$ #ea c.teva
pahare in aceste #$uturi- ar spuneţi'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'aţi a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce
prive*te #$uturile cu cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool(
Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%ana#ile- pentru c$ au o concentraţie prea %are e
"ah$r( Deci &l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.nu'io aev$rat$ epenenţ$(
Nici laptele nu este reco%anat &n ti%pul %esei( Aţi v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are
+re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$-
apoi- particulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$
ni*te tul#ur$ri i+estive(
Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificaţi ac$ o fac pe sto%acul +ol(
>a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar
feno%enele pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o(
Za<#r!l 0i ,!lci!rile
N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea
%ai re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor(
)n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a$u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l
conţin eserturile 9pr$jiturile- &n+heţatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$saţi pe copii s$
%$n.nce "ah$r- su# orice for%$ s'ar pre"enta el(
?5
!re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate
acoperite cu ciocolat$= 9acestea in ur%$ conţin aproape B@P "ah$r:(
Recitiţi- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$ convin+e o
at$ pentru toteauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii(
Pe e alt$ parte- este i%portant s$ feriţi copiii e a eveni epenenţi e +ustul ulce( Este necesar
pentru s$n$tatea lor i%eiat$ *i inispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare(
Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i forţe"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p
ce tr$iesc &ntr'un %eiu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a#ica- eclar.n c$ n'
aveţi ce s$ le faceţi(
Ceea ce puteţi face- &n orice ca"- este s$ sta#iliţi un control ri+uros- cel puţin acas$- *i s$'i p$"iţi pe
copii- e la cea %ai fra+e$ v.rst$- e o#i*nuinţa cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii
acestuia(
De aceea- contrariu spuselor unor %eici- nu este reco%anat s$ le aţi su+arilor ap$ "aharat$( )i
puteţi o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc caouri su# for%$ Ie ulciuri
9pachete e #o%#oane- cara%ele etc(:- faceţi &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o veţi
eli%ina e tot- ulterior(
!otoat$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %oest$- tre#uie s$ le inter"iceţi cu
es$v.r*ire &naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la
pertur#area %eta#oli"$rii puţinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca(
!re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceasta-
a*a cu% a% su#liniat eja- este inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O carenţ$ e vita%ina M o#li+$-
prin ur%are- or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecinţe sunt oboseala,
dificultăţile de concentrare, de atenţie, de memorie- aic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evient c$
activitatea *colar$ va avea- in aceast$ pricin$- %ult e suferit(
TREBUIE ÎNLOCUIT ZA*/RUL COPIILOR CU ÎNDULCITORI7
Dac$ aulţilor li se reco%an$ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un eulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar
reco%ana *i copiilor8 Aceasta este- &ntr'aev$r- o &ntre#are #un$(
)n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$(
)n schi%#- ac$ are o corpolenţ$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele
c.teva #uc$ţele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pur$ pe care i'o puneţi peste iaurt
?K
(
Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%anare prive*te toata fa%ilia:- puteţi prepara
eserturile cu eulcoranţi(
Acestea fiin "ise- s$ vee% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor(
ME&ELE
C.n alc$tuiţi %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$riţi2
, evitarea supraîncărcării hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,
, evitarea combinaţiilor alimentare contra naturii, care slăbesc organismul şi generează
numeroase probleme de sănătate.
)n privinţa ali%entaţiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru
ce ţine a priori e #unul si%ţ , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nţele+- &n +eneral- %esele
&n co%po"iţia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +lucie *i lipie(
!ceastă opinie este complet falsăB
)ntr'aev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +lucie *i lipie- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate
su#stanţele e care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are(
Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %eical- este aceea e a cree c$ echili#rul
ali%entar tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese(
C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enţion$% c$ acest echilibru trebuie să se refere la
mai multe mese şi nu la una singură( Aici este toat$ iferenţa( 1i este esenţialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$
respect$%- pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei
c$rţi(
Altfel spus- aveţi +rij$ s$ alc$tuiţi pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie protio'
lipiele- fie +luciele( Dar nu &ncercaţi s$ co%#inaţi siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$-
evitaţi acest lucru(
MICUL DE=UN
?K
Puteţi- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%erţ *i al c$rei inice
+lice%ic este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
?6
An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei(
1i asta- &n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuinu'l in +lucie
9cereale: *i proteine'lipie 9ou$- %e"eluri- *i carne:(
Reco%anarea %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele(
Deci le veţi putea a conco%itent2
, p.ine- e preferinţ$ nea+r$-
, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitaţi'le pe cele care conţin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere
sau cara%el:-
, fructe 9ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:(
)n %$sura &n care +luciele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru
copil s$ nu consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai
e+ra#$ ec.t unt:(
Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conţin$ @P
+r$si%i(
;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulceaţ$- eoarece concentraţia e "ah$r 9chiar ac$ este
natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaţa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepţional- &n afara ca"ului &n
care este preparat$ cu un &nulcitor e sinte"$(
PRÂNZUL
Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide( Deci va conţine carne sau pe*te(
Dar ar fi ieal s$ evitaţi s$ serviţi- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru
+arnitur$ ar tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole vere- ţelin$- conopi$ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$
&n ane/a nr( 5:(
Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipie 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$
li%itaţi esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:(
Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei
*i- cel %ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinţii &i vor sc$pa ali%entaţia e su# control( Dar ac$ nu
este <prea +ras=- situaţia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i
la %asa e sear$(
Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuinţa e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe
sto%acul +ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile(
GU&TAREA
Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai
%are- ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenţial +luciic$(
Dac$ le aţi p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le puteţi pune
%ar+arin$ e %as$ 9se va evita ulceaţa:(
)n sf.r*it- le (puteţi a ciocolat$- cu coniţia s$ fie e #un$ calitate- aic$ av.n un procent e cacao
riicat 9%ini%u% ?@P:(
CINA
Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipie 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci$ <#un$=-
care s$ constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete(
Dar oricare ar fi opţiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"-
ro*ii- ţelin$ etc(:(
)n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conţin- totu*i-
up$ cu% *tiţi- fi#rele ali%entare inispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n
vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le
aţi o sup$ #un$ e le+u%e- pe care le'aţi pasat cu %i/erul(
O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele
u%plute- ca ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a(
Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e
%.nc$ruri incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi(
>a cin$- aţi copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%el-
pe care le puteţi prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/clueţi- &n orice ca"- acas$2 sanviciul- ha%#ur+erul *i
hot'o+ul( Nu'l veţi &%pieica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*i-
acesta nu este un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrainicat pentru s$n$tatea
lui- eoarece conţine o cantitate prea %are e +lucie rele asociate cu carnea(
Re"ervaţi acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaţie-
?K
aic$ atunci c.n nu sunteţi acas$( Tot'o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru Z o ali%entare
rapi$- fie la locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntoteauna lun+i- &ntr'o ţar$ i%ens$
cu% este A%erica(
A %.nca la tine acas$ un hot'o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e
or%it pe un pat cu #alachin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influenţa sa asupra s$n$t$ţii( De aceea- evitaţi s$
c$eţi- atorit$ co%oit$ţii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ţii oa%enilor in
nu%eroase ţ$ri- intre cele %ai civili"ate- une unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$(
>uaţi'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n- la ;cDonals sau la Mur+er Oin+- ac$ le face pl$cere-
sau pentru a c.*ti+a ti%p- c.n sunteţi &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepţionale( 0eriţi'v$
s$'i %ai%uţ$riţi pe an+lo'sa/oni- aopt.nu'le proastele o#iceiuri(
CAZURI PARTICULARE
Co?iii ?rea -ra0i
Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ceentare- f$r$ ca p$rinţii lor s$ fie estul e
&n+rijoraţi pentru a consulta un %eic(
Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva Ailo+ra%e &n
plus- nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- totoat$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$
cre*tere- nu poate fi vor#a e vreun re+i% cu calorii reuse( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rinţi-
spun.nu'le c$- atunci c.n copilul va fi %ai %are- &n special &n perioaa aolescenţei- &*i va re+$si +reutatea
nor%al$ pentru v.rsta lui(
!re#uie s$ *tiţi- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evient e
tul#urare a %eta#olis%ului(
Deci trataţi cu serio"itate un copil uruliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%p-
echili#rul va fi %ai u*or e resta#ilit(
>a copil- ca *i la ault- +r$si%ile e re"erv$ aic$ o proast$ toleranţ$ la +luco"$( Principiile ali%entare
enunţate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare(
C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaţia lui va fi posi#il$ , ca *i la ault ,
reinte+rarea pro+resiv$ a c.torva +lucie rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare(
Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$ieţi prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a'
*i schi%#a re+i%ul ali%entar( Aolescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa$ a vieţii- o transfor%are fi"ic$ care
+enerea"$ un %are consu% e ener+ie( Este o perioa$ e intens$ activitate fi"ic$(
Atenţie- totu*i- pentru c$ aolescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il
un caniat la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta ault$(
Pentru fete- situaţia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul
pu#ert$ţii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- or+anis%ul fe%eii
este e o %are sensi#ilitate *i orice variaţie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este
un factor e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u(
0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enţine <silueta=- aopt$-
in p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii(
!inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ aopte- f$r$ nici un fel e
contrainicaţie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor
escoperi- &n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii(
Co?il!l o.osi
Nu v$ frapea"$ s$ constataţi c.ţi copii *i aolescenţi , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osiţi-
li%fatici- t.r.nu'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8
A%intiţi'v$ c$ un e/ces e +lucie rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu
so%nolenţ$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales
&n orele e la sf.r*itul i%ineţii(
Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$
*i #$uturi ulci(
Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult
feno%enul(
Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faţa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tatD
este o oca"ie propice pentru ronţ$it- care incit$ aceste tinere fiinţe %alea#ile *i prea puţin for%ate pentru a avea
spirit critic- s$ consu%e ulciuri sau #iscuiţi( Un staion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=(
A#senţa unei iversific$ri precoce a ali%entaţiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul
pentru fi#re 9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i
oli+oele%ente(
??
!oate aceste carenţe repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(
?C
CAPITOLUL %II
&L/BIŢI '/R/ A 'ACE &PORT
)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an$ soţiei lui care- se pare- are aerul unei
sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF=
Iat$ &nc$ o iee pri%it$ e'a +ataD iar %.nria noastr$ naţional$- A"navour- nu a avut- cu si+uranţ$-
nicioat$ pro#le%e e +reutate- fiinc$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea ce cree lu%ea-
sportul nu a făcut niciodată pe nimeni să slăbească.
C.n aţi &nceput s$ fiţi preocupaţi e e/cesul u%neavoastr$ poneral- presupun c$ v'aţi hot$r.t , ca
%ulţi alţii , s$ faceţi sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucaţi in nou e sport( 1i pentru asta aţi ales fie #icicleta- fie
jo++in+'ul- fie- e %ulte ori- pe a%.nou$(
0iinc$ le'a% &ncercat pe a%.nou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul(
Poţi face sport pentru a te %i*ca- a te estine- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'ţi &nt.lni prietenii sau
pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu e/cepţia unuia2 sl$#itul(
Nu veţi sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$straţi proastele o#i*nuinţe ali%entare- care sunt acelea*i ca ale
conte%poranilor no*tri(
A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i ieea e #a"$ este ientic$(
C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai teninţa s$ %$sori re"ultatele efortului epus e
corpul t$u up$ cantitatea e suoare pe care o faci s$ cur+$(
Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&ţi ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$ ener+etic$ pe care
o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai ales e consu%ul e +lucie(
>a &nceput- c.n faceţi sport puteţi s$ constataţi- &ntr'aev$r 9ar nu%ai cu un c.ntar e foarte %are
preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e(
Dar up$ ce v$ o#i*nuiţi s$ faceţi cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$ta- or+anis%ul
&ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cereţi %ai %ult- ei #ine- el se va escurca
astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea(
0oarte repee- veţi putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#iţi eloc- ci *i c$ v'aţi rec.*ti+at +reutatea
iniţial$( A%intiţi'v$ e c.inele &nfo%etat- care &ţi &n+roap$ osul( Dac$ &i cereţi eforturi supli%entare
or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va prouce puţin %ai %ult- ar- in pruenţ$- se va hot$r& s$ *i stoche"e
puţin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$(
Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.ţi- in refle/- s$ a$u+aţi &nc$ cinci Ailo%etri la
parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ orinator cunoa*te #ine le+ea cererii *i a ofertei- face o
ajustare(
Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasaţi c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n privinţa
s$n$t$ţii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectaţi &ntoteauna <s$ nu forţe"i
nicioat$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicioat$ prin %inte s$ faceţi circuitul celor 46 e ore e la >e ;ans- cu o
%a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proceaţi c.n v$ i%puneţi parcursuri prea a%#iţioase pentru v.rsta-
coniţia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent(
,aceţi sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plăcere, dar nu contaţi
că veţi găsi în el soluţia pentru problema greutăţii dumneavoastră, dacă nu vă hotăr)ţi să schimbaţi
obişnuinţele alimentare.
Aopt.n principiile %etoei e ali%entaţie care face o#iectul acestei c$rţi- veţi putea accelera sl$#irea
&n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le veţi epune vor contri#ui la reechili#rarea funcţiilor u%neavoastr$
%eta#olice(
)n 0a"a I- +lico+enul este prous- % %o esenţial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$( Dac$ s'ar
%$ri necesit$ţile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi(
S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale c$ror celule
+rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"istenţ$:- ceea ce eter%in$ pancreasul s$ o fa#rice %
cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea pertur#$ ter%o+ene"a- aic$- &n %o
parao/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puţin$ ener+ie c.n faci un efort(
Aoptarea principiilor ali%entare ale acestei %etoe *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt eci
co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n reo#.nirea unui echili#ru poneral nor%al-
eoarece , &nvin+.n %ai repee insulino're"istenţa , v$ veţi pune e acor cu propriul corp- cu at.t %ai %ult-
cu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(
?B
CAPITOLUL %III
GREUTATEA IDEAL/
C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$ +ras$-
or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KP in +reutatea #$r#atului *i 44P in +reutatea fe%eii(
O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@P faţ$ e
valorile %eii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui inivi8 ;$surarea- cu co%pasul- a
+rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne foarte i%precis$(
Sunte% nevoiţi s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $ raportul
intre %asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:(
Pentru a ne putea apropia e noţiunea e +reutate ieale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula lui
>orent" 9&n care &n$lţi%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele e +reutate-
&ntoc%ite cu severitate e societ$ţile e asi+ur$ri a%ericane2
Dar acest calcul nu ţine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii(
)n pre"ent- pe plan internţional se folose*te inicele Wuetelet sau M;I 9MoL ;ass Ine/:- care
efine*te raportul intre +reutate *i &n.lţi%ea la p$trat(
Valoarea nor%al$ a ine/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i% espre o
suprasarcin$ poneral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ ine/ul trece e 6@- ne afl$% &n pre"enţa unei
o#e"it$ţi +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %eicale(
Aceast$ efiniţie are o i%portanţ$ %eical$ *i nu estetic$- ar ine/ul are avantajul e a fi #ine corelat
cu valoarea %asei +rase(
Ine/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2
Ine/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$lţi%ea
Repartiţia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin inter%eiul
raportului2
Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie(
)n o#e"itatea androidă. +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului 9faţ$- +.t *i
a#o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntoteauna %ai %are ec.t 3( Co%plicaţiile sunt
precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc cario'vascular(
)n o#e"itatea ginoidă. %asa +ras$ preo%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*oluri- fese- coapse
*i partea e jos a a#o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai reuse- prejuiciul este %ai %ult estetic- cu at.t %ai
%ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$(
Dincolo e cifrele %eicilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinţific ceea ce ţine %ai %ult e o
i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a pacientul ,
este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e for%$=- care
constituie scopul ce tre#uie atins(
Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai stricţi ec.t
&nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$ ec.t nor%a
teoretic$ i%pus$ e corpul %eical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i$ , poate fi un %otiv e escurajare chiar
in plecare(
Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eţite e i%a+inile pre"entate e %ass'%eia , tre#uie s$ fie atente
c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care or+anis%ul-
protejat e ni*te siste%e e re+lare &nţelepte- nu va accepta nicioat$ s$ o atin+$(
Greutatea ieal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci$- pe care o va face o#e"ul cu
el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %eic(
CONCLUZIE
>ectura c$rţii e faţ$ , &nr$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'aţi pus(
Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut(
)n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i li%pe"esc *i s$'
%i orone" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a$- ti%p e %ulţi ani(
Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit ieea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i care-
ast$"i- a evenit o profun$ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncăm#.
?I
Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul ali%entaţiei
noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieţii noastre sunt consecinţa ali%entaţiei in trecut( 1i pot afir%a , ar
u%neavoastr$ aţi &nţeles eja acest lucru , că forma, tonusul, vitalitatea, eficienţa, dinamismul depind în
str)nsă măsură de modul de alimentaţie.
Dac$ veţi reu*i s$ *tiţi cu% s$ v$ +estionaţi ali%entaţia v$ veţi +estiona- e fapt- <propria viaţ$=(
O%ul %oern nu %ai este , in p$cate ,o fiinţ$ raţional$- pentru c$ *i'a pierut toat$ &nţelepciunea( )n
"iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$(
Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana ani%alelor-
eoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieţuirii speciilor(
De &nat$ ce o %ai%uţ$ nu %ai este fecun$- e &nat$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &nat$ ce leul
evine #l.n- iar elefantul &*i piere %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le %oifica %.ncarea(
C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%ineaţ$- cu o erupţie pe faţ$- cu o %i+ren$ e'i
vine s$ se ea cu capul e pereţi sau cu o respiraţie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$ e canal- este foarte
pro#a#il c$ %eicul care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se hr$ne*te( Ani%alele *i %a*inile au
reptul s$ pri%easc$ toat$ atenţia- fiinţa u%an$ nici una(
Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ orinar$ &n M;\- aţi face scanal( Pentru c$
*tiţi ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$(
Dac$ &i veţi servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fiţi refu"at- chiar ac$ nu a %.ncat e
opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer superior- otat cu
inteli+enţ$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiinţ$ vie care poate fi hr$nit$ cu orice sau aproape cu
orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reţinerea ori e"apro#area(
O#i*nuinţele ali%entare care s'au statornicit &n ţ$rile inustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi tre#uit s$
fie e %ult principala preocupare a +uvernanţilor lor(
;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'\orl- &n 0loria- *i- &n %ijlocul acestei %ulţi%i
repre"entative pentru populaţia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e spai%$- v$".n
c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BP in locuitorii acestei ţ$ri sunt o#e"i sau pe cale
e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci(
O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect inte+rat$ %
viaţa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'\orl=- e/ist$ un nu%$r e scaune
rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iţia pu#licului(
Naţiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- parao/al- se afl$ e'a #inelea &ntr'un
proces e e+enerescenţ$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea preţ- atunci &ţi poţi pune &ntre#$ri
foarte serioase &n privinţa valorii lui(
Aceast$ situaţie- up$ cu% o enunţ$ unii rari e/perţi- este re"ultatul unei into/icaţii colective prin
a#sor#ţia e +lucie rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai %are proporţie e
o#e"i in SUA se +$se*te &n r.nul tinerilor(
Aceasta ovee*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuinţe ali%entare
aoptate up$ al oilea r$"#oi %onial(
)n 0ranţa- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulţu%it$ resurselor noastre culturale *i
traiţiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista(
!otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ţara noastr$- el tine s$ se
e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri <fast'foo= care s'
au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !otoat$- c.n prive*ti statisticile consu%ului naţional e
#$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascenent$- ai toate %otivele s$ cre"i c$ procesul e into/icaţie colectiv$-
in p$cate- a &nceput e'a #inelea(
Ce.n la &ne%nurile pu#licit$ţii *i- %ai ales- ale superficialit$ţii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%- copiii
s$ aopte o#i*nuinţe ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.ţiva ani- poate c$ va fi prea
t.r"iu ca s$ %ai pute% acţiona(
Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%eenie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$ la
4@@(@@@ A%( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaţa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car nu le st$
%intea la asta(
Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traorinar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t o%ul nu *tie
nicioat$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie(
0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aţii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai %are( 1i nu
vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ aopte %ai u*or o conuit$ re"ona#il$ *i-
astfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieţii(
S8aM$r#atul pe urata vieţii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite(
De aceea- are teninţa s$ &ntin$ coara la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu re"istenţa
unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te &ntoc%ai ca un colos cu
picioarele e lut(
!oate +re*elile ali%entare pe care le'aţi f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e or+anis%-
care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proceur$ e/cepţional$- pentru a le trata(
Deseori- aţi v$"ut ap$r.n efectele secunare ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e iverse
C@
ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:(
Acesta este un se%n e saturaţie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se trauce printr'o
sensi#ilitate crescut$(
!ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un inivi la altul( Dar cau"a este %ereu aceea*i-
aic$ proasta +estiune a ali%entaţiei(
0iţi #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- aveţi totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nţele+ c$- &ncerc.n
s$ re"olvaţi- poate- pro#le%a +reut$ţii &n e/ces- aţi +$sit *i soluţia tuturor celorlalte afecţiuni e care aţi putea
suferi(
Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.ţiva ani(
C.n era% stuent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$ţ$%.nt %$ &nru%a- prin
natura iui- c$tre &nalta a%inistraţie- aic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu(
)n pri%a "i e curs- irectorul ne'a aunat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2
<Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioaa u%neavoastr$ e stuii ,
ec.t o a%#iţie2 să vă învăţ să citiţi, să scrieţi şi să vorbiţi.#
Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iţie ec.t să vă învăţ să m)ncaţi.
C3
ANE%E
ANE%A Nr. 2
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E 'AZA I$ PIERDERE ÎN
GREUTATE
AN!REURI 0E>U> PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
OUR CARNE 9f$r$ ficat: RO1II IAUR!
;ENE>URI ;ENE>URI SPANAC MRUNNE!URI
SA>A!E2 PE1!E 9orice fel: ANDIVE CRE;R
ENG>ENEASCR
, RO1II PASRRE SA>A!R VERDE >AP!E DE
PASRRE
, 0ASO>E
VERDE
IEPURE CRESON >AP!E DE
PASRRE
, ANDIVE TO;AR 0E!ICR PASRRE
, CAS!RAVEVI >ANGUS!R PRPRDIE 0>AN
, CONOPIDR OUR VINE!E
RIDICTI ' VE>INR
PRAN VARNR
SA>A!R
VERDE
PEN!RU
GARNI!URI2
CONOPIDR
VE>INR UN! VARNR ACRR
CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE 0ASO>E VERDE
SPARANGTE> U>EI DE ARATIDE NAP
SO;ON
A0U;A!
;ARGARINR PRAN
!ON ;AIONENR ARDEI GRAS
SO;ON
PROASPR!
SOS MEARNEN DOV>ECEI
SARDE>E SARE- PIPER MROCCO>I
SCOICI CEAPR- US!UROI MU>M DE ;RRAR
CRAM CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
TO;AR ;RCRI1
>ANGUS!R VERDEVURI CIUPERCI
NO!R2 Consultaţi cu atenţie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ puteţi folosi cat %ai #ine acest
ta#el( Atenţie la <PARANIVII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane
etc(:(
Atenţie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ aveţi pro#le%e e
colesterol(
Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &nulcitor(
C4
ANE%A Nr. 8
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E
'AZA II$ MENŢINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
AN!REURI 0E>U> PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
9PA!EU DE: 0ICA! DE
GUSCR
CARNE 9orice fel: RO1II N;EURR
;ENE>URI SPANAC CRP1UNI
OUR PE1!E 9orice fel: ANDIVE PEPENE GA>MEN
;ENE>URI PASRRE SA>A!R
VERDE
IAUR!
SA>A!E2 IEPURE CRESON MRUNNR DE VACI
, RO1II TO;AR 0E!ICR MRUNNE!URI
,0ASO>EVERDE >ANGUS!R PRPRDIE MRUNNR DE CAPRR
,ANDIVE OUR VINE!E
, NUCI VE>INR MRUNNR CAN!A>
, CAS!RAVEVI PEN!RU
GARNI!URI2VARNR
MAVARENR
, CONOPIDR UN! CONOPIDR 1AR>O!R
, CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE VARNR ACRR SPU;R DE CIOCO>A!R
RIDICTI U>EI DE ARATIDE 0ASO>E
VERDE
PRAN ;ARGARINR NAP )NGTEVA!R DE
0RUC!E
SA>A!R VERDE ;AIONENR PRAN
;ORCOVI SOS MEARNEN ;ORCOVI SU0>EU DE2
VE>INR SARE ARDEI GRAS , N;EURR
INI;R DE PA>;IER PIPER DOV>ECEI , CRP1UNI
;U1!AR MROCCO>I , ;URE
AVOCADO CEAPR MU>M DE
;RRAR
, COACRNE
!ON US!UROI ;RCRI1
SO;ON PROASPR! CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
CIUPERCI
SO;ON A0U;A! SA>SI0I
SARDE>E VERDEVURI >IN!E
SCOICI MOM
CRAM ;ANRRE
CREVEVI 0ASO>E
USCA!R
>ANGUS!INE NRU!
TO;AR
>ANGUS!R
S!RIDIId
SCOICI SAIN!'
HACWUESd
NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate
%oerat$(
C5
ANE%A Nr. 9
REŢETE CU CIOCOLAT/
&PUM/ DE CIOCOLAT/
Pentru ?'B persoane2
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu conţinutul e cacao ?@'C@P
, B ou$
, 3^4 pahar e ro% 9C cl:
, 3 portocal$
, 6 lin+uriţe e cafea solu#il$ 9NESS:
, 3 v.rf e cuţit e sare
Uila>
, 3 %i/er electric
, 3 cratiţ$ %are
, 3 r$"$toare[
, 4 salatiere %ari
, 3 spatul$
!$iaţi ciocolata &n #uc$ţele( Puneţi'le &n cratiţ$( 0aceţi 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnaţi'o-
&%preun$ cu ro%ul- &n cratiţ$( Puneţi pe foc cratiţa- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la flac$r$ foarte %ic$(
>$saţi ciocolata la topit( A%estecaţi cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iţia( Dac$ aceasta este prea +roas$-
a$u+aţi'i puţin$ ap$(
)n ti%p ce se tope*te ciocolata- raeţi coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:(
Puneţi ju%$tate in coaj$ &n cratiţ$ *i a%estecaţi( Spar+eţi ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o salatier$
*i al#u*urile &n cealalt$( Mateţi al#u*urile spu%$ 9up$ ce le'aţi pus sare:- pan$ c.n seD &nt$resc #ine(
!urnaţi ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecaţi #ine- p.n$ c.n o#ţineţi o cre%$
foarte o%o+en$( !urnaţi- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecaţi cu spatula- p.n$ c.n co%po"iţia
evine perfect o%o+en$( Verificaţi #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu fi r$%as la funul vasului
ciocolat$ nea%estecat$(
Puteţi l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+eţi %ar+inile , sau o puteţi r$sturna &ntr'un castron
%are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+ier- puraţi'o pe easupra cu restul e coaj$ e portocal$(
Pre+$tiţi spu%a cu K ore , cel puţin , &nainte e'a o servi(
Iealul este s'o faceţi in ajun(
CREMA 'ONDANT/ CU CIOCOLAT/ AM/RUIE
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu conţinutul e ?@'C@P cacao
, 5@@ + e unt
, K'C cl e coniac
, C ou$
, 3 portocal$
, 6 lin+uriţe e cafea solu#il$
, K@ + e f$in$
??
Uila>
, 3 %i/er electric
, 3 cratiţ$ mare
, 3 for%$ e chec
, 3 r$"$toare
, 3 spatul$
, 3 salatier$
!$iaţi ciocolata &n #uc$ţele *i puneţi'le &n cratiţ$( 0aceţi 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnaţi'o-
&%preun$ cu coniacul- &n cratiţ$( !$iaţi untul cu#uleţe *i a$u+aţi'le &n cratiţ$( Puneţi cratiţa &n #ain'%arie sau
pe o plac$- la foc foarte %ic( >$saţi totul la topit- &n ti%p ce a%estecaţi cu spatula- p.n$ c.n o#ţineţi o past$
??
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KP +lucie- ceea
ce poate fi consierat rept ne+lija#il(
C6
foarte cre%oas$(
Spar+eţi ou$le &n salatier$( Mateţi ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificaţi s$ nu r$%.n$ cocoloa*e(
Raeţi coaja e portocal$ *i puneţi ju%$tate in ce aţi ras &n cratiţ$ 9e fapt- portocala este opţional$(
Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaţie re%arca#il$ , nu o puneţiD
&n ca" contrar- &ntre#uinţaţi oar partea superficial$ a cojii e portocala *i &n cantitate foarte %oerat$:(
0olosiţi- e preferinţ$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenţie2 pr$jitura cre*te cu 4@P
in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"aţi o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei %ar+ini s$ ep$*easc$
%ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fiţi si+uri c$ aţi &ntins #ine untul- topiţi'l *i aplicaţi'l cu o pensul$(
!urnaţi conţinutul cratiţei &n salatier$ *i a%estecaţi #ine ou$le *i ciocolata c$luţ$- p.n$ o#ţineţi o
spu%$ perfect o%o+en$( U%pleţi for%a( Pres$raţi'i easupra restul e coaj$ e portocal$( M$+aţi'o &n cuptor la
3K@J- ti%p e 5K e %inute(
Dup$ ce o scoateţi in cuptor- l$saţi'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95^6 or$:(
C.n serviţi- t$iaţi felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le puneţi cu elicateţe pe o farfurie &n care aţi
a$u+at 4'5 lin+uri e cre%$ en+le"easc$(
Cre%a en+le"easc$ la pliculeţ poate fi o soluţie rapi$( Dar tre#uie s$ *tiţi c$ are "ah$r *i a%ion(
De aceea- ar fi %ai #ine s$ o faceţi acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &nulcitor(
Un ulti% sfat2 ac$ puneţi restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+ier- scoateţi'o cu cel puţin I ore
&nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar$ toat$ %oliciunea(
CK
ANE%A Nr. E
REŢETE DIVER&E
O#iectivul acestei c$rţi nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reţete- &n raport cu conţinutul
s$u(
;etoa pe care a% aoptat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperiţi- &n %o concret- care sunt
principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &neplini o#iectivul ur%$rit(
Re"u%.n la %a/i%u% %etoa %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii(
3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasaţi e aceast$ iee pri%it$ e'a +ata(
4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul tuturor
%eselor unei "ile(
5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile 9+luciele cu
lipiele:(
6( , !re#uie s$ v$ %$riţi consu%ul e fi#re ali%entare(
K( , !re#uie s$ supri%aţi <+luciele rele= *i s$ nu acceptaţi ec.t <+luciele #une=(
?( , !re#uie s$ +estionaţi cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipiele #une=- astfel &nc.t s$
preveniţi %alaiile cario'vasculare(
Dac$ p$straţi %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"aţi fiecare %as$- iniferent
ac$ %.ncaţi la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+eţi- in orice carte e #ucate reţetele care v$
convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu aveţi ec.t e/e%pleD up$ aceea- veţi putea face propria u%neavoastr$
selecţie(
OREZ NEPRELUCRAT CU ROŞII
Pe+r! E ?ersoa+e$
, 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i:
, 5'6 cepe %ari
, 4K@ + e ore" neprelucrat
!$iaţi ceapa foarte fin *i c$liţi'o- la foc %ic- &n puţin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Puneţi ro*iile
&ntr'o cratiţ$ %are- up$ ce le'aţi t$iat &n #uc$ţele %ici- ca s$ sca$(
C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile(
>$saţi totul s$ sca$ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ţine un sos puţin consistent(
De ase%enea- fier#eţi ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proceaţi cu ore"ul o#i*nuit( Serviţi'l
fie &%preun$ cu sosul- fie separat(
Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- veţi putea
servi o sup$ e le+u%e( Dar fiţi atenţi la esert2 ac$ oriţi #r.n"$- ale+erea se va li%ita la #r.n"$ e vaci sau
la iaurtul cu @P %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura(
VINETE GRATINATE
Pe+r! H ?ersoa+e$
, 6'K vinete foarte %ari
, K@@ + u%plutur$ e c&rnaţi
, K@@ + ro*ii
, 4@@ + ca*caval ras
, ulei e %$sline
, tarhon
!$iaţi vinetele &n cu#uleţe( >$saţi'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o cratiţ$ sau ou$- stropinu'le u*or
cu ulei e %$sline( A%estecaţi %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%(
Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$raţi- piperaţi *i puneţi totul &ntr'un vas %are(
M$+aţi'l &n cuptor *i l$saţi'l circa 6@ e %inute la 3K@J(
)ntre ti%p- l$saţi ro*iile la &n$#u*it- ca &n reţeta preceent$( Puneţi carnea pentru c.rnaţi pe foc-
separ.n #ine toate #uc$ţile- &n ti%pul prepar$rii(
C.n vinetele sunt aproape +ata- a$u+aţi carnea e c.rnaţi *i sosul e ro*ii- o#ţin.n un a%estec
unifor%(
Pres$raţi ca*caval ras *i tarhon pe easupra(
M$+aţi in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %eiu( Vinetele +ratinate sunt un fel e
%.ncare care poate constitui esenţialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipie'protie:- veţi putea &ncheia cu
#r.n"$ sau un prous lactat(
C?
Evitaţi fructele- cu e/cepţia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor(
Ur%$toarele ou$ reţete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un e/e%plu e
ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu la o %as$ %ai eose#it$
9recepţie- o reuniune &n fa%ilie etc(:(
'LAN DE TON CU &O& DE PRAZ
Pe+r! E5H ?ersoa+e$
, 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 6 ou$
, 4 lin+uri e p$trunjel tocat
Pe+r! sos$
, 6 fire e pra" 9partea al#$:
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 4@ + e untD sare *i piper(
Un+eţi cu unt o for%$ e chec(
Pasaţi tonul cu %i/erul- #ateţi ou$le *i a$u+aţi'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$raţi- piperaţi-
puneţi p$trunjelul(
)nc$l"iţi cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:(
!urnaţi co%po"iţia &n for%$ *i #$+aţi'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute(
Prepararea sosului e pra"2
Sp$laţi pra"ul( )n$#u*iţi'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperiţi'l ti%p e 4@ e %inute-
up$ ce l'aţi s$rat *i piperat( Pasaţi'l cu %i/erul( A$u+aţi s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l servi- &nc$l"iţi'l la foc
foarte %ic- pe o plac$(
Serviţi flanul scos in for%$- cal- cu sosul(
Not$2 Pentru variaţie- puteţi &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:(
PATEU DE MI*ALŢ
Pe+r! G ?ersoa+e$
, 3 A+ e pe*te 9%ihalţ:- socotin 4@@ + e persoan$
, ? ou$
, 3 cutie %ic$ e paste e to%ate
, 4 l$%.i
0ier#eţi pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu puneţi pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa a &nceput
s$ #ol#oroseasc$( A$u+aţi sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii(
>$saţi'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute(
Scur+eţi *i presaţi pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoateţi'i *ira spin$rii(
Apoi- puneţi'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt(
Mateţi ou$le o%let$- a$u+aţi pasta e to%ate- s$raţi- piperaţi- turnaţi totul peste pe*te(
>$saţi'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Serviţi'l la rece- cu %aione"$- up$ ce l'
aţi scos in for%$(
Pentru a <spori= %aione"a- a$u+aţi'i un al#u* #$tut spu%$(
Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+ier %ini%u% o ju%$tate e "i(
&U'LEU '/R/ '/IN/
Pe+r! E5G ?ersoa+e$
, 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3K@ + e ca*caval ras
, 6 +$l#enu*uri
, 6 al#u*uri #$tute spu%$
, sare- piper
3( , A%estecaţi #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$raţi *i piperaţi(
4( , Mateţi al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecaţi cele ou$ co%po"iţii *i puneţi'le &ntr'o for%$ e
sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%(
Coaceţi &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute(
;.ncaţi'l f$r$ &nt.r"iere(
Variant$2 Puteţi a$u+a- &n co%po"iţia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci pasate cu
CC
%i/erul(
ROŞII UMPLUTE
9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- arei +ra*i etc(:
Pe+r! E5G ?ersoa+e$
, ? ro*ii %ari
, 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnaţi:
, 5@@ + e ciuperci
, 3 ceap$
, 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, sare- piper
, opţional2 usturoi *i p$trunjel
Pr$jiţi carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$raţi *i piperaţi( !$iaţi ceapa %$runt *i pasaţi'o cu %i/erul(
0aceţi acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'aţi sp$lat- pentru a o#ţine un piureu(
A%estecaţi ceapa cu ciupercile *i &n$#u*iţi'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e %$sline(
S$raţi foarte puţin(
!$iaţi &n ou$ ro*iile- pe l$ţi%e( A*e"aţi'le &ntr'un vas uns cu puţin ulei e %$sline( Coaceţi'le &n
cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0aceţi un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnaţi *i 4^5 in piureul
e ciuperci( Reparti"aţi unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor(
0olosiţi 3^5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$ veţi ori-
puteţi a$u+a usturoi *i
2
p$trunjel fin tocat(
M$+aţi'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute(
Coaceţi- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar$ co%po"iţia(
MU&ACA
Pe+r! H ?ersoa+e$
, 4 A+ e vinete %ijlocii
, 3 ceap$ %are tocat$
, 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel:
, 3^4 pahar e vin al#
, 3 A+ ro*ii cur$ţate e coaj$ *i t$iate
, p$trunjel tocat
, ulei e %$sline
!$iaţi vinetele &n ronele su#ţiri- s$raţi'le *i l$saţi'le s$ stea ti%p e o or$(
)n$#u*iţi ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a$u+aţi carnea tocat$(
Separaţi carnea- cu furculiţa- &n ti%p ce se ru%ene*te(
A$u+aţi ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$raţi *i piperaţi(
>$saţi totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute(
Cl$tiţi vinetele *i scur+eţi'le( Pr$jiţi'le u*or pe a%#ele p$rţi- &n uleiul e %$sline(
Un+eţi un vas ter%ore"istent( Puneţi straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii(
Pres$raţi easupra #r.n"$ ras$(
M$+aţi %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute(
&PUM/ DE TON ÎN A&PIC
Pe+r! H5J ?ersoa+e$
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3 cutie e ton natur 96@@ + net:
, 3 plic e +elatin$
, 4K cl e vin al#
, 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece
, 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat
, 3 lin+uriţ$ ras$- e sare
, piper
, %u*tar
Pe+r! or+a"e+are$
, ronele e ou fiert
, ronele e ro*ii
, salat$ vere- p$trunjel
CB
Preparaţi aspicul confor% %oului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuiţi ju%$tatea e pahar e ap$ cu
vin al#(
Scur+eţi tonul *i f$r.%iţaţi'l 9folosiţi- eventual- un toc$tor:(
A%estecaţi #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oţetul(
C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9up$ circa 3^4 or$:- a$u+aţi tonul *i #r.n"a- apoi
a%estecaţi'le(
!urnaţi co%po"iţia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei(
>$saţi'o 4'5(ore la fri+ier- ca s$ se &nche+e(
Scoateţi'o in for%$ si serviţi'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel(
A$u+aţi un sos la ale+ere 9sos vere sau %aione"$:(
TURT/ DE CA&TRAVEŢI CU BRÂNZ/ DE VACI
Pe+r! J ?ersoa+e$
, 4 castraveţi e circa K@@ + fiecare
, CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, 3@ foi e +elatin$
, sucul e la o ju%$tate e l$%.ie
, K@ cl e ap$
, 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul
, 3^6 c$ţel e usturoi ras foarte fin
, sare- piper- corianru
Raeţi fin cei oi castraveţi *i p$straţi 3^6 intr'unul- pentru orna%entare( S$raţi'i- l$saţi'i s$ se scur+$
&ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntaţi'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$(
)n%uiaţi +elatina % ap$ rece apoi i"olvaţi'o treptat- la cal- &n cei K@ cl e ap$(
A%estecaţi #r.n"a e vaci- castraveţii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i coni%entele(
Un+eţi u*or- cu ulei e %$sline- pereţii unei for%e &nc$p$toare( !apisaţi'o cu felii fine e castraveţi(
!urnaţi &n ea co%po"iţia( Acoperiţi'o cu feliile r$%ase( >$saţi'o s$ se &nche+e- la rece- %ini%u% ou$
ore *i ju%$tate(
Scoateţi'o in for%$ *i ter%inaţi ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc(
Serviţi'o- ac$ vreţi- cu un sos %ai %ult sau %ai puţin coni%entat- &n funcţie e +ustul
u%neavoastr$(
TURTA DE CONOPID/
Pe+r! J523 ?ersoa+e$
, 3 conopi$ %are
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3^4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en
, ? ou$
, sare- piper
Puneţi conopia 9up$ ce aţi rupt'o &n #ucheţele- aţi sp$lat cu ap$ *i oţet *i aţi scurs'o: &n ap$ clocotit$(
S$raţi'o( >$saţi'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$( Scoateţi'o *i scur+eţi'o(
0aceţi in ea un piureu 9eventual pasaţi conopia cu %i/erul:( A%estecaţi'o cu #r.n"a- laptele- ou$le-
sarea *i piperul(
A%estecaţi #ine totul *i turnaţi co%po"iţia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt(
>$saţi'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat K^?:(
Scoateţi'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce aţi luat'o in cuptor( Serviţi'o cu un sos e ro*ii(
Acest fel se poate %.nca rece sau c$luţ 9la te%peratura ca%erei:(
C/PŞUNI GLACK
Pe+r! J523 ?ersoa+e$
, K@@ + e c$p*uni
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, K al#u*uri
, 4 lin+uri e suc e l$%.ie
, K'? lin+uri e &nulcitor 9praf:
Pasaţi c$p*unile cu %i/erul sau faceţi un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Mateţi al#u*urile spu%$(
A%estecaţi c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i eulcorantul- p.n$ ce co%po"iţia este aproape
o%o+en$(
A$u+aţi sucul e l$%.ie *i turnaţi a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(
CI
Puneţi totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoateţi c$p*unile cu 3^4 or$ &nainte e a fi
consu%ate(
Pentru a ie*i %ai u*or- treceţi for%a pe su# un curent e ap$ c$luţ$(
Serviţi'le cu un sosD ecoraţi cu c$p*uni t$iate &n ou$(
Sosul2 a%estecaţi cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e eulcorant praf *i cu sucul e
la 3^4 l$%.ie(
BAVAREZ/ DE ZMEUR/ CU &O&
Pe+r! G5H ?ersoa+e$
, K@@ + e "%eur$
, 6 +$l#enu*uri
, 5@ cl e lapte
, ? lin+uri e eulcorant praf
, 5 foi e +elatin$ ali%entar$
)n%uiaţi foile e +elatin$ &n ap$ rece(
)ntr'o cratiţ$- #ateţi +$l#enu*urile *i a$u+aţi laptele( Puneţi co%po"iţia pe foc %oale *i l$saţi'o s$ se
&n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uaţi'o e pe foc(
A%estecaţi cu %i/erul "%eura- pentru a o#ţine un piureuD a$u+aţi &nulcitorul( Scur+eţi +elatina *i
i"olvaţi'o &n cre%a cal$( A%estecaţi "%eura cu cre%a(
!urnaţi a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$saţi'l s$ se &nche+e- la fri+ier- ti%p e cel puţin 34
ore(
Serviţi'l rece cu sos e "%eur$(
Sosul2 pasaţi cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a$u+aţi sucul'e l$%.ie *i 5^6 lin+ur$ e eulcorant(
B@
Ta.la ,e "aerii
Pa+ina
P<>,!J?(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3
CUVUN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3
OMENI!A!E 1I CIVI>INAVIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4
IN!RODUCERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5
CAPI!O>U> I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
;I!U> CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
M( !EORIA CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
C( EEP>ICAVIA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?
CAPI!O>U> II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B
A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B
M( G>UCIDE>E 9sau TIDRAVII DE CARMON:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B
C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@
D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33
SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR: *i concentraţia lor la 3@@ + e ali%ente(((((((((((((((((((((((((((((((33
RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 34
C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR
A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 35
C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3K
CU; SE PRODUC OI>OGRA;E>E )N EECES8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
A( INSU>INA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3K
M( INGERAREA UNEI G>UCIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3C
GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3C
CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4@
;E!ODA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4@
A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@
a( NATRRU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4@
#( PUINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 43
c( 0RINOASE>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 43
( 0RUC!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 45
e( A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
MRU!URI>E DIGES!IVE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K
MEREA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
VINU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4?
+( >I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4?
h( >AP!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4C
i( SUCURI>E DE 0RUC!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C
PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C
;ICU> DEHUN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4B
PRUNNU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4I
0elul principal((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5@
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 54
GUS!AREA 9PICNICU>:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 55
DURA!A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5K
SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5K
;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipiice:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5C
Diverse %eniuri +luciice per%ise &n fa"a I- ar reco%anate- &n special- pentru fa"a II((((((((((((((((((5C
B3
M( 0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5B
RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6K
EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECTI>IMRU>UI
PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6C
Pri%a "i((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6C
A oua "i((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6C
CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K@
TIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@
CAPI!O>U> VII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
DIGES!IA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
ASPEC!U> !ETNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K4
3( Gura(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
4( Sto%acul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
5( Intestinul su#ţire(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:((((((((((((((((((((((((((((((((((K5
A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K5
CAPI!O>U> VIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K?
TIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA((((((((((((((((((((((((((((((((K?
CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
DONAHU> SANGUIN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K?
RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
!RA!A;EN!U> DIE!E!IC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU
TIPERCO>ES!ERO>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KB
CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KI
NATRRU> ES!E O!RAVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KI
)NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@
CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?4
CU; PU!EVI REDOMUNDI UN AMDO;EN P>A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
;UNCAVI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
CU; !REMUIE ;UNCA!E 0RUC!E>E8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5
A!ENVIE >A SUCU> DE 0RUC!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5
REGRSIVI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?6
CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?K
CU; !REMUIE TRRNIVI COPIII8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
O A>I;EN!AVIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGTERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
!REMUIE )N>OCUI! NATRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C
;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?C
;ICU> DEHUN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?B
PRUNNU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?B
GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?B
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?B
CANURI PAR!ICU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
CAPI!O>U> EII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C3
S>RMIVI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3
CAPI!O>U> EIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C4
GREU!A!EA IDEA>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C4
CONC>UNIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C4
ANEEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CK
ANEEA Nr( 3(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CK
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E((((((((((((((((((((((CK
ANEEA Nr( 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C?
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C?
0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C?
ANEEA Nr( 5(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CC
REVE!E CU CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
B4
SPU;R DE CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
ANEEA Nr( 6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CI
REVE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CI
OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI
VINE!E GRA!INA!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CI
0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@
PA!EU DE ;ITA>V(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B@
SU0>EU 0RRR 0RINR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B@
RO1II U;P>U!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B3
;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B3
SPU;R DE !ON )N ASPIC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B3
!UR!R DE CAS!RAVEVI CU MRUNNR DE VACI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
!UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
CRP1UNI G>ACX((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B5
MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B5
!a#la e %aterii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B6
B5

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful