1). Factori primari: -genetici: sindr Klinefelter, boala Marquio, osteopretoza 2 ).Factori secundari: -endocrini:gigantism, acromegalie, maladia Recling!ausen, gigantismul eunucoidal. -disfunctionali: - dormitul copilului mic cu capul in !iperrefle"ie #pe multe perne ) conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara si determina o crestere a tonicitatii musc!ilor coboratori ai mandibulei - ticul de propulsie a mand conduce mandibula intr-o pozitie anterioara, care poate det un pseudoprogn mandibular $ -obiceiul %icios de muscare a buzei inferioare conduce la instalarea angrena&elor in%erse sau a ocluziei in%erse frontale, care det un pseudoprogn mand.$ -locali: -!ipodez%oltarea ma"ilara din despicaturile palatine operate determina un pseudoprogn mandibular $ -!ipodez%oltarea ma"ilara din retrognatismul ma" -frenul lingual scurt imprima o pozitie &oasa a limbii in postura si poate determina o stimulare a creserii sagitale a mand . -eruptia palatinizata '%estibularizata a () sup conduce la instalarea angrena&elor in%erse sau a ocl in%erse frontale, care determina un pseudoprogn. mand $ - !ipodontia () sup poate conduce la instalarea unei ocl in%erse frontale, care det un pseudoprogn mandibular. *).Factori micsti: -cand ase asociaza factorii primari cu cei secundari,prognatia mandibulara de%ine +,-,R.. 1 2. Dg pozitiv in prognatismul mandibular anatomic /iag poziti% : dupa e"amenul clinic si teleradiografia de profil *Semiologia clinica: Examenul facial: -facies: aspect dur, %oluntar al fetei.-eta&ele fetei: eta&ul inferior marit #in crestere !iperdi%ergenta) sau normal #in crestere !ipodi%ergenta) -obra&ii: infundati -fanta labiala: -situata in 1'* superioara a eta&ului inf al fetei$ -buza sup infundata,situate in spatele () inf -santul labio-mentonier:sters, -menton -proeminent #progenie),-profil:conca% -treapta labiala :in%ersata,,-ung!i goniac :obtuz in rotatie posterioara mandibulara Examen intraoral: -anomalia se poate depista la nastere.-se manif din dentitia temporara,-se agra%eaza o data cu %arsta -ocluzia statica: -sagital: -plan postlacteal in treapta mezializata mai mult de 2 mm -rapoarte mezializate accentuate molare si canine -ocl in%ersa frontal cu sau fara inocl sagitala negati%e -transversal: -ocluzie in%ersa totala 'bilateral -vertical : -contacte intre supraf ocluzale interarcadice -poate aparea ocluzia desc!isa frontal #in crestere facial !iperdi%, repr un factor agra%ant ) 0Semiologia paraclinica-Tele de profil : -ung!iuri marite : +12, 3o, FM..-ung!iuri micsorate :.12, .14og, +3nF -%alorile ung!iurilor al%eolare si dentare se modifica cand apar modificarile compensatorii -lungimea mandibulei este 5 ca baza craniuluii si planul ma"ilar 2 .!rincipii de tratament in prong mandibular anatomic : -6ratamentul se instituie cat mai de%reme$ -+e face pana la terminarea cresterii$ -+e realizeaza un ec!ilibru intre dez%oltarea ma"ilara si mandibulara prin franarea cresterii mandibulare si eliberarea cresterii ma"ilare$ -+e realizeaza un camp masticator prin stabilirea rapoartelor de ocluzie normale$ -)ontentia se face pana la terminarea cresterii reziduale$ 3 ". Etiopatogenia prognatismului mandibular functional Factori secundari: 0/isfunctionali: -ticul de propulsie al mandibulei conduce mandibula intr-o pozitie anterioara -domitul copilul mic cu capul in !iperfle"ie # pe multe perne ) conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara$ -!ipertrofia amigdaliana declanseaza un refle" genioglos de propulsie a mandibulei, cu largirea istmului faringian, pt mentinerea liberea caii aeriene$ -deglutitia sublinguala $ -parotidita epidemica determina un refle" de propulsie al mandibulei $ 07ocali: dentari, care produc interferente ocluzale : -lipsa atritiei caninilor temporari$ -obturatile ocluzale in e"ces$ -egresia dintilor laterali in spatiile edentate $ -malpozitiile dentare $ -lucrarile gnato-protetice incorecte care actioneaza prin microplanuri inclinate #. Dg pozitiv in prognatismul mandibular functional 4 /g poziti% se pune dupa e"amenul clinic si tele de profil Ex clinic: e"amenul facial : -eta&ul inferior al fetei usor marit $ -fanta labial situate in 1'* medie a eta&ului inf al fetei $ -sant labio-mentonier sters -menton proeminent $ -tensionarea musc!iului orbiularis oris -zgomote articulare la ni%elul atm -profil usor conca% sau drept -ung!iul goniac este normal e"amenul intraoral : -in plan sagital : - rapoarte mezializate moale si canine sau cap la cap -ocluzie in%ersa frontala care include si caninii -in dentatia temporara ocluzie in%ersa frontala care include si molarii -in dentitia mi"ta ocluzia in%ersa frontala poate determina aparitia unui spatiu intre ) si 4M -in plan trans%ersal : - ocluzie in%ersa totala sau unilaterala$ sau rapoate normale -in plan %ertical: poate aparea ocluzia adanca frontal 6eleradiografia de profil : -8ng!iul +12 marit -8ng!iul +1gF micsorat -lungimile bazelor sunt normale $.!rincipii de tratam in prognatismul mandibular functional 5 1.!t angrena% invers - a%em ne%oie de spatiu pe arcada realiz. cu a&utorul placutei cu surub, dezangrenarea se realiz cu gutiere ocluzale, o forta care sa deplaseze dintele spre %estibular:arcul bucla simpla sau dubla 2.!t ocluzia inversa frontala -in functie de anomalia de baza si %arsta pacientului se trateaza: -daca problema este dentara sau a%em o progn mand putem folosi aparate mobilizabile, aparate mi"te sau aparate functionale: a) placuta palatina sectionata in 9:9 cu 2 suruburi pe laturile mici pt%estibularizarea incisi%ilor si e"pansiunea ma"ilara b) placa palatina sectionata in trapez cu surub pe latura mica pt %estib. gr frontal c) placa Reic!enbac!-2rucel - este o placa linguala cu plan inclinat ant pt %estibulariz. (ncisi%ilor sup;arc %estib inf # retrudarea incisi%ilor inf ) d) gutiera inf cu plan inclinat e) aparate functionale mobile 2alters si Franel . &nomalii sc'eletale 0 la <-= ani se aplica barbita si capelina 0 intraoral se aplica un aparat cu gutiere cu scopul de a restrictiona cresterea sagitala a mand $ se poarta noaptea, fortele aplicate sa creasca progresi% (.Etiopatogenia retrognatismului maxilar 6 Etiopatogenie 0factori primari- genetici #sindr./o>n,4atau ?) -boli congenitale#despicaturile palatine) 0factori secundari -disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dez%oltare a ma"ilarului sau prin actiunea factorilor e"terni care impiedica dez%oltarea ma".: -respiratia orala produce un dezec!ilibru muscular datorita triplei inc!ideri orale, cu cresterea tonusului musculaturii e"traorale si nedez% sinusului ma". -deglutitiile anormale lipsesc ma"ilarului de stimulii de dez% imprimate de limba -obiceiuri %icioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus. -locali 0tesuturi moi -!ipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a ma" 0dentari: -pierderea precoce a dintilor temporari frontali -!ipodontia incisi%ilor lat sup. -traumatisme dentare cu pierderea incis sup. -caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora -instalarea ocluziei in%erse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si cei inf. -instalarea ocluziei in%erse frontale datorita malpozitiilor dentare ) .Dg !*+T,- in retrognatismul maxilar Etiopatogenie 7 0factori primari- genetici #sindr./o>n,4atau ?) -boli congenitale#despicaturile palatine) 0factori secundari :-disfunctionali -respiratia orala produce un dezec!ilibru muscular datorita triplei inc!ideri orale, cu cresterea tonusului musculaturii e"traorale si nedez% sinusului ma".,, -obiceiuri %icioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus. -locali0tesuturi moi -!ipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a ma" 0dentari:-pierderea precoce a dintilor temporari frontali -!ipodontia incisi%ilor lat sup. -traumatisme dentare cu pierderea incis sup. -caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora -instalarea ocluziei in%erse frontale datorita malpozitiilor frontale Examenul facial @ facies @aplatizat prin nedez%oltarea ma" in sens sagittal ,-regiunea buzei sup este infundata, - eta&ele fetei @ eta& inf micsorat sau normal, -menton proeminent -treapta labial in%ersata cu retroc!eilie sup 0ocluzie :statica @sagital-plan postlacteal in treapt amezializata mai mult de 2 mm -rapoarte mezializate accentuate molare si canine -ocluzie in%ersa frontala cu sau fara inocluzie sagitala negati%e -transversal-ocluzie in%ersa totala -vertical-poate aparea ocluzia desc!isa frontala Teleradiografia de profil @ ung!i +12 este normal - 8ng!iuri micsorate- +1., .12,1.4og,FM. -7ungimea planului ma" este mai mica decat lungimea mand si a bazei craniului ..!rincipii de tratament in retrognatismul maxilar 8 -se realizeaza un ec!ilibru intre dez%olt ma"ilara si mandibulara prin stimularea cresterii ma"ilare in cele * sensuri ale spatiului . -nu se recomanda e"tractiile in scop ortodontic pe ma"ilar pentru ca se accentueaza decala&ul sc!eletal -contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale 1/.Etiopat despicaturilor labio-maxilo-palatine
(n sapt *-A de %iata (8, embrionul are o dimens de B-1C mm si prezinta la ni%elul e"tremitatii cefalice D muguri faciali : -un mugure frontal#care se di%ide in A m. faciali : 2 naazli interni si 2 nazali e"terni -2 muguri ma"ilari -2 muguri mandibulari 9 Factorii care actioneaza in primele luni de %iata (8 sunt multipli: 1.0actori primari: -ereditari, prin transm dominanta sau recesi%a -anomalii cromozomiale autosomale prin mutatii genetice :sindr 4ierre Robin -anomalii cromoz autosomale de nr : +indr 4atau, ,d>ards 2.0actori secundari : Factorii teratogeni e"terni care act in perioada de gra%iditate : -infectii %irale :rubeola, ru&eola -boli cornice ale mamei :lues -into"icatii cronice ale mamei : alcoolism, tabagism -medicam administrate : neuroleptice, cortizon, antibiotic, citostatice, anticon%ulsi%ante Factori teratogeni de mediu : radiatii ionizante, poluarea atmos si a apei de baut Factori fizici maternali : strangulari ombilicale, bride amniotice Factori predispozanti : %arsta mamei peste AC $ aport insufficient de E"igen, prin reducerea transp de sande din zona nazo-ma"ilara din timpul %ietii (8 11. Dg pozitiv in despicaturile labio-maxilo-palatine /iag poziti% se pune la nastere prin depistarea despicaturii labio-ma"ilo-palatine #atat e in carte ) 0tulburari faciale : -facies aplatizat, asimetric, in cazul unei despic unilateral -narina afectata aplatizata -buza sup scurtata, retractila, asimetrica -profil usor conca% -treapta labiala in%ersata 0tulb functionale: -de respiratie, fonatie, auditie 10 12.Etiopatogenia asimetriilor dento-faciale 0actori primari: - ereditari: disostoza mandibulo-faciala, !iperplazia !emimandibulei - genetici: microstomia !emifaciala, plagiocefalia - boli congenitale: despicaturile labio- ma"ilo- palatine unilaterale 0actori secundari: - traumatici: anc!iloza temporo- mandibulara unilaterala, consecuti% fracturii condilului mandibular care determina !ipoplazia !emimandibulei - disfunctionali: obiceiul %icios de sugere a degetului, dormitul pe o parte, g!ida&ul cuspidian, acti%itate functionala asimetrica, disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare 11 - locali: crestere sc!eletala asimetica, caria dentara interpro"imala, traumatismele dentare, e"tractiile dentare, anomalii dento- ma"ilare # clasa a ((-a .ngle, anomaliile dentare de pozitii, etc), tratamente ortodontice. 1. D,&12*ST,345 !*+,T,- &5 5&TE6*12&T,E, 7&2D,845&6E Etiologie: - este produsa de cauze care detrmina supradez%oltarea sau subdez%oltarea mandibulei. F Supradezvoltarea poate fi cauzata de : - tumori ale ramului ascendant - !ipertrofia monoepifizara, caracterizata prin cresterea e"cesi%a a unei !emimandibule la adolescent, mai frec%ent la se"ul feminin - aspectul cliniceste de prognatie unilaterala F Subdezvoltarea unei &umatati a mandibulei este produsa de factori care in!iba cresterea, cum ar fi: - anc!iloze produse prin traumatisme in perioada copilariei @ iradieri, - osteomielita 12 - plagi cicatrizate %icios ,- rezectii tumorale ,- fracturi mandibulare consolidate %icios (n categoria subdez%oltarii mandibulare se include si laterognatiile din cadrul unor sindroame # maladia Romberg) si tulburarile in dez%oltarea primului arc bra!ial # maladia Francesc!etti) 7anifestari clinice. Explorari -.simetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului liniilor orizontale faciale # bicomisurale, bipupilare). -.simetria se agra%eaza in pozitia in care ca%itatea orala este larg desc!isa. - ,"amenul intraoral pune in e%identa distocluzie incrucisata de partea afectata. -Masuratorile antropometrice- distantele 3o-3n si 3o-.u sunt inegala de partea dreapta si stanga. -6eleradiografia a"iala pune in e%identa deficitul sau e"cesul de crestere in regiune Diagnostic /g se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in laterognatie relatia ma"ilo- mandibulara nu se modifica, in pozitia ca%itate orala larg desc!isa asimetria se accentueaza. -(n laterognatie controlul dumului de inc!idere mandibulara ramane nemodificat. -)ontrolul corespondentei frenurilor si a liniei interincisi%e arata ca, in laterognatie a%anseaza atat condilul mai scurt cat si incisi%ii inferiori, in raport cu cei superiori. -6eleradiografia arata deficitul de crestere. ,.M.3. poate sa puna in e%identa diferentieri in acti%itatea musc!ilor propulsori # dupa )!ateau sunt forme clinice cu un progbistic gra%) 1". D,&12*ST,345 !*+,T,- &5 5&TE6*DE-,&T,E, 7&2D,845&6E 7aterode%iatia mandibularaG tulburare functionala #disinezie) manifestata prin sc!imbul drumului de inc!idere a mandibulei la contactul ocluzal. Etiologie: - este pro%ocata de : - dez%oltarea neconcordanta a celor doua ma"ilare - meziopozitii ale arcadelor in zonele laterale asimetrice - malpozitii dentare isolate - miscari de lateropozitie pt e%itarea zonelor algice 13 - pante de conductie - ticuri 7anifestari clinice. ,"plorari -/iscreta asimetrie faciala generata de de%iatia mentonului cu mandibula aflata in ocluzie. (ntraoral se pune in e%identa de%iatia liniilor frenurilor si a liniei interincisi%e. -/iagnostic: /g se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in care laterode%iatia se corecteaza. (n laterode%iatie, controlul dumului de inc!idere mandibulara arata de%ierea acestuia in contactul ocluzal. - )ontrolul corespondentei frenurilor si a liniei interincisi%e arata ca, in laterode%iatie %or recula atat condilul cat si incisi%ii inferiori, in raport cu cei superiori 1#.0ortele functionale -fortele natural functionale-rezultate din timpul acti%itatii normale a functiilor aparatului dento-ma"ilar#deglutitie,fonatie,masticatie) si de dinti #postura,ocluzie,eruptie dentara) -forte anormale functionale-rezultate din timpul disfunctiilor aparatului dento- ma"ilar#respiratie orala,deglutitii atipice,masticatie lenesa),a obiceiurilor %icioase #sugere,interpozitie,muscare),a bru"ismului si a disfunctiei ocluzale#interferente ocluzale,ocluzie traumatogena) -forte terapeutice functionale-rezultate din redirectionarea si conditionarea neuro- musculara a anumitor forte muscular naturale in %ederea stimularii cresterii,a modificarii pozitiei si a morfologiei bazelor ma"ilare 14 1$.7iogimnastica functionala -este masura de electie din ortodontia intercepti%a in cazul in care au sur%enit dezec!ilibre in unitatile musculare -e"ecutarea unor e"ercitii %oluntare,constiente,gradate,ritmice pentru fiecare grupa musculara sau functie a aparatului dento-ma"ilar. -pregatirea corespunzatoare a grupelor muscular asigura : -corectia unor mici abateri in unitatile sc!eletale #process dento- al%eolar,relatii interma"ilare) -readuce ec!ilibrul in balanta forma-functie -asigura dez%oltarea ec!ilibrata pe treptele urmatoare 15 -in cazul unor dezec!ilibre sc!eletale importante miogimnastica nu este suficientaG5trebuie sa se inter%ina prin aparat ortodontic sau c!irurgical -mioterapia poate preceda,insoti si continua tratamentul ortodontic..stfel,musculatura se conformeaza pe structuri sc!eletale,consolideaza rezultatul obtinut si asigura dez%oltarea ec!ilibrata 1(.3lasificarea aparatelor functionale:exemple ¶tele functionale-dispoziti%e care,prin caracteristicile elementelor component si prin sistemul de asamblare in ca%itatea orala,au capacitatea de a modifica acti%itatea musculara,transformand-o in forta ortodontica cu efect terapeutic asupra anomaliei dento- ma"ilare. a)dupa modul de agregare: -aparate mobile-nu contin elemente de agregare -aparate fi"e-sunt fi"ate pe dinti#cimentare) b)dupa efectele produse asupra musc!ilor: -aparate miodinamice @actioneaza prin acti%itatea muscular din timpul functiilor 16 -aparate miotonice @actioneaza prin masa muscular c)dupa zona de aplicare: -monoma"ilare#superioare si inferioare) si -bima"ilare d)dupa modul de actiune : -aparate acti%e @produc forte intrinseci prin acti%area arcurilor sau surubului care intra in alcatuirea aparatului -aparate pasi%e- nu produc forte intrinseci prin arcuri sau surubul care intra in alcatuirea aparatului e)dupa sediu:-aparate orale:ocupa spatiul oral -aparate %estibulare:ocupa %estibulul ca%itatii orale f)dupa transmiterea fortelor: -aparatul de grupa (-transmit forte muscular direct dintilor pentru a corecta malocluzia #pelote,plan inclinat) -aparatul de grupa ((-produc repozitionarea mandibulei si fortele rezultante sunt transmise celorlalte structure #acti%atoarelor),-aparate de grupa (((-produc repozitionarea mandibulei,actionand din %estibulul bucal sau dinafara arcadei dentare#scutul %estibular,ap Franel) 1).3aracteristici comune ale aparatelor ortodontice fixe .paratele ortodontice fi"e sunt dispositi%e intraorale monoma"ilare, biomecanice, acti%e care prezinta elemente de agregare si elemente acti%e care genereaza forte ortodontice pentru producerea miscarilor dentare. 3aracteristicile comune ale aparatelor ortodontice fi"e sunt: - +unt ancorate pe inele ortodontice sau gutiere$ - .u elemente generatoare de forte ortodontice # arcuri) - 4rezinta o buna stabilitate$ - +unt purtate permanent de catre pacient$ - .u actiune energica, perioada de tratament fiind mai scurta$ - 1u pot fi indepartate de catre pacient, ci numai de medical ortodont$ 17 - 1ecesita material de lucru, intrumentar si aparatura speciala$ - 1ecesita o instruire de specialitate ortodontica pentru ec!ipa de lucru # medic, asistent medical, tec!nician dentar ) - 1ecesita te!nici special si etape de tratament specifice. 1..Tipuri de aparate extraorale 9 E scris cate putin la fiecare : nu stiu daca trebuie doar clasificarea sau si o mica descriere..; *<eadgear ,ste unul din aparatele e"traorale cele mai utilizate in pre%enirea si tratamentul anomaliilor dento-ma"ilare , fie ca aparat de sine statator , fie in asociere cu aparatura mobile, mobilizabila sau fi"a. Fiind un aparat e"tra-oral care genereaza forte antero- posterioare este format din: 1./ispoziti%ul e"traoral @ 2anda , capelina si combinatii $ ancora&ul e"traoral este cel care determina directia de tractiune$ - .ncona&ul e"traoral in functie de regiunea anatomica care %a fi utilizata poate fi: )er%ical # lo> pull !eadgear ) 18 Eccipital #medium pull !eadgear) 4arietal #!ig! pull !eadgear) -ertical 1. ,lementul metallic #arcul facial) @ transfera forta e"traorala la punctual de aplicare intraoral$ 2. 2enzi elastic, inele , arcuri @ forta e"traorala # este data de inele, benzi ,elastic etc.) *7asca vertic Delaire .paratul lui /elaire a aparut din necesitatea de a crea forte capabile sa produca deplasarea ma"ilarului si dintilor catre anterior, asa cum este ne%oie in anomaliile )lasei a (((-a .ngle, unde deficitul de crestere marc!eaza eta&ul mi&lociu al fetei. /ispoziti%ul e"traoral este format din doua elemente: o pelota %ertica si o %ertical. 4elota si barbital sunt unite prin doua bare laterale care urmeaza conturul fetei si sunt la %ertica de partile moi. 2arele laterale au sudat, in zona comisurilor labiale, un dispoziti% metallic, de forma trapezoidala, pre%azut cu butoni sau mici bare %ertical, plasat prelabial, acestea constituindu-se in zone retenti%e in care se %or agata inele elastic. *8arbita si capelina ,ste un aparat e"traoral cu actiune in timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau corectarea clasei a (((a .ngle, in!ibarea cresterii %ertical a mandibulei, inc!iderea ung!iului goniac, in ocluzii desc!ise si corectarea laterode%iatiei mandibulare. ,lemente %ertical1H: - +istemul de spri&in mentonier si cranial - ,lemente declansatoare de forta reprezentate de elastic 6ipuri de barbite si capeline: 2arbita si capelina occipital # oblica) : -ancora&ul este la ni%el occipital si al barbiei -(ndicatii: in clasa a (((a .ngle cu prognatie mandibulara moderata cu ocluzie %ertica cap la cap 2arbita si capelina parietala # %ertical) : - .ncora&ul este la ni%el parietal si al barbiei - (ndicatii: in clasa a (((a .ngle cu ocluzie desc!isa si crestere %ertical. 19 2/.!articularitatile tratamentului tardiv al anomaliilor dento-maxilare. 6ratamentul tardi% se aplica in dentatia permanenta tanara # la adolescent ) sau la adult si este un tratament simptomatic, c!irurgical si ortodontic. .ceste tratament este limitat numai la realizarea unei ocluzii dentare functionale si la alinierea dintilor malpozitionati. 4rocedeele terapeutice sunt cele ale te!nicilor fi"e # ,dge>ise, 2egg etc. ) , cu sau fara utilizarea tractiunilor e"traorale, iar la faza de ec!ilibrare finala se apeleaza la aparatele functionale # acti%atoare). Tratamentul tardiv al adolescentului 4acientul adolescent poseda un potential minim de crestere, datorat cresterii reziduale condiliene si a eruptiei molarilor de minte. &vanta%e: - ,"ista control asupra tuturor dintilor permanenti # e"ceptie M*) - /imensiunile oaselor ma"ilare sunt stabile - Moti%atia pacientului de ordin estetic - 1u mai este necesara etapa diagnosticului terapeutic Dificultatile tratamentului tardi%: - (mposibilitatea utilizarii cresterii naturale in terapia ortodontica - (mplicarea sociala a adolescentului ,care concureaza cu planul de tratament - /urata lunga de tratament , in cazurile se%ere sau de compromise - Repozitionarea mai dificila a dintilor, datorita faptului ca ape"urile lor sunt inc!ise. *biectivele tratamentului: 20 1. .linierea si ni%elarea : 2. )orectia relatiei molare si inc!iderea spatiilor *. Finisarea Tratamentul tardiv al adultului.dresarea adultului la un ser%iciu specializat de ortodontie este generata din doua moti%e: - Redresarea dintilor limitrofi spatiului edentate, in scopul protezarii acestuia$ - ,fectuarea tratamentului ort!odontic care nu l-a urmat in adolescenta. Dificultatile tratamentului: - .tritia dentara e"cesi%a$ - /ificultatile .6M$ - Modificarile pulpare ale dintilor$ - .fectiunile parodontale$ - +patiile edentate cu implicatiile acestora # migrari in plan %ertical si orizontal). *biective: - Repozitionarea dintilor migrati dupa e"tractii sau boala parodontala$ - )orectarea ocluziei patologice$ - .linierea dintilor frontali$ - +tabilirea punctelor de contact interpro"imale$ - Facilitarea tratamentului restaurati% gnato-protetic - (mbunatatirea starii de sanatate parodontala @ cresterea raportului coroana @radacina fa%orabil. - !rincipii biomecanice ale tratamentului tardi% al adultului: - Fortele utilizate %or fi reduse, datorita prezentei bolii parodontale cu e%itarea pierderilor suplimentare de os, cement radacina. - Fortele ortodontice trebuie aplicate pe coroanele dintilor, cat mai aproape de centrul lor de rezistenta, pentru ca momentul inclinarii sa fie cat mai mic$ - .ncora&ul trebuie sa fie bine realizat, pentru ca dintii stalpi sa nu se incline$ - Fortele intermitente sunt la fel de fa%orabile ca si cele continue si usoare. 4rocedeele terapeutice sunt cele ale te!nicilor fi"e dar se pot folosi si aparatele mobilizabile ,cand pacientul nu este de accord cu aplicarea bracets-ilor din moti%e estetetice. 6ratamentul ort!odontic este precedat de cel periodontal, de inter%entii c!irurgicale minore # e"tractii , redresari dentare) sau ma&ore #dis&uncti%e, corticotomie, osteotomie) si urmat , in unele cazuri de tratamente restauratice gnato-protetice. 21 22. ,ndicatiile extractiei ortodontice a dintilor permanenti )lasa , .ngle cu =ng'esuire dento-maxilar> #e"trac i simetrice In cele A cadrane) )lasa a ,,-a .ngle cu meziopozi ie generalizat> a din ilor superiori #e"trac ii simetrice pe arcada MJ) )lasa a ,,,-a .ngle cu =ng'esuire dento-maxilar> inferioar> #e"trac ii pe ambele arcade) )lasa a ,,,-a .ngle #e"trac ii simetrice pe arcada M/) 22 2. 3onten ia i recidiva =n ortodon ie 6ecidiva G tendin a de re%enire a din ilor la pozi ia lor initial i la starea de ec!ilibru de dinaintea trat. orto. 3auzele recidivei a. Generale: 6ipul constitutional 6ulburKrile endocrine 6ipul facial 6ipul de rota ie facial b. Locale: 4ersisten a factorilor etiologici Malocluzii cu transmitere ereditarK )re tere condilianK posttratament ,rup ia M* posttratament 7igamentul periodontal .daptarea osoasK )uloarul for elor musculare R) L (M i long centric 5 1,D @ 2 mm Mnclinarea planului de ocluzie peste 1A Modificarea distan ei intercanine Mn cazul corec iei macrodon iei'microdon iei Mn cazul anomaliilor de formK 4ozi ionarea din ilor In afara bazei osoase Nipocorec ia malocluziei /iagnostic incomplete cu netratarea cauzelor determinante -Orsta InaintatK -iteza mare de corec ie a malocluziei +e"ul PPP Factori pentru e%itarea recidi%ei ,liminarea factorilor etiologici ai malocluziei )orectarea cu supracorec ie )orectarea rel. ocluzale .sigurarea ec!ilibrului neuro-muscular Rezol%area anomaliei In plin puseu de cre tere +tabilirea formei arcadei M/ Respectarea perioadei de conten ie 23 3*2TE2 ,& G perioada In care sunt luate o serie de mKsuri dupK terminarea tratamentului acti%e ort!odontic, pentru a stabiliza rezultatele terapeutice i a re%eni recidi%a Obiectivele conten iei Eb inerea stabilitK ii pozi iei din ilor Eb inerea ec!ilibrului ocluzal permanent 4re%enirea recidi%ei posttratament Perioada de conten ie depinde de: 6ipul constitutional 6ipul de cre tere facial -Orsta la care s-a tratat malocluzia 6ipul de tratament utilizat Morfologia structurilor dure i moi )alitatea rezultatelor terapeutice /urata tratamentului acti%e orto Clasificare a. Natural 1. In ocluzia in%ersK frontalK cu supraacoperire frontalK suficientK 2. In ocluzia in%ersK lateralK, cOnd lKrgirea ma"ilarK s-a realizat prin di&unc ie'Inclinare %estibularK 3. In cazul e"trac iilor seriate'In scop ortod 4. In cazul din ilor deplasa i care sunt imobiliza i prin lucrKri protetice b. artificial 1. 7(M(6.6Q #*-< luni) Mn tratamentele clasei (, fKrK e"trac ii In scop orto Mn tratamentele cu e"trac ii In scop orto, efectuate pentru aliniere dentarK Mn tratamentul ocluziei adOnci cu intruzie incisi%e i e"truzie molarK Mn tratamentul rota iilor dentare Inainte de Inc!iderea ape"ului Mn diastema falsK consecuti%e supranumerarilor Mn malocluzia cl ( cu proal%eolodon ie i spa iere tratatK fKrK e"trac ii Malocluzia cl ( sau a ((-a tratate cu e"trac ii In scop ortod Malocluzia (('2 cu adaptare muscularK 2. /, 7813Q /8R.6Q #pOnK la terminarea cre terii reziduale) 7Krgire ma"ilarK cu urub )lasa a ((-a Ecluzii in%erse laterale, cOnd nu este asigurat gradul de supraacoperire Ecluzia adOncK cu rota ie anterioarK a M/ 24 Mn meziopozi ia generalizatK tratatK cu e"trac ii 3. /,F(1(6(-Q #aplicarea aparatelor gnato-protetice fi"e) +pa iere dentare generalizate Rota ii i malpozi ii se%ere /iastema superioarK a adultului Malocluzia adultului cu afec iuni paro /espicKturile labio-ma"ilo-palatine )orectarea Ing!esuirii dentare fKrK e"trac ii orto )orectarea malocluziei cl (( i ((( prin trac iuni interma"ilare Tipuri de aparate de conten ie mobilizabile: orice aparat orto care nu mai este acti%at fi"e: retainer barK, lucrKri protetice, ligature de sOrmK mobile: acti%atoare 2".!articularitatile tratam. *rtodontic la adulti - probabil acela i subiect cu tratametul tardive al adultului de la sub 2/ 2#.7odificari teleradiografice in retrognatismul maxilar -8ng!iul +12 este normal -8ng!iuri micsorate:+1.,.12,FM.,1.4og --alorile ung!iurilor al%eolare si dentare se modifica cand apar modif compensatorii -7ungimea planului ma"ilar este mai mica decat lungimea mand si a bazei craniului 2$ .7odificari teleradiografice in prognatismul mandibular: -8ngiuri marite:+12,3o,FM. 25 -8ng!iuri micsorate:.12,.14og --alorile ung!iurilor al%eolare si dentare se modifica cand apar modificari compensatorii. -7ungimea mandibulei este mai mare ca baza craniului si planul ma"ilar 2(.&specte extraorale in retrognatismul maxilar: Ex facial: -Facies aplatizat prin nedez%oltarea in sens sagital -Regiunea buzei superioare este infundata -,ta&ele fetei: eta&ul inf al fetei este micsorat sau normal. -Menton proeminent -4rofil facial: conca% prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale. -6reapta labiala in%ersata cu retroc!eilie superioara 2).&specte extraorale la respiratorul oral Facies adenoidian Ebra&i aplatizati#presiunea scazuta in sinusuri) Fanta labial desc!isa 2uza superioara !ipotona 2uza inferioara situate in spatele incisi%ilor inferiori 26