Liberalismul economic clasic

1. Liberalismul economic – caracteristici generale
Liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante doctrine ale societati moderne si
contemporane.
Pentru prima oara termenul de liberalism apare la lexicograful Claude Boiste in 1823, fiind asociat cu
lupta pentru libertate a burgheziei si aand o dubla semnificatie atat politica cat si economica.
!n general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si reendicarilor innoitoare din
societatea europeana dintre mi". sec.al #$!!%lea si al #!#%lea. !n primele sale manifestari liberalismul a
izat domeniul politic fiind sinonim cu inlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii
puterii, a statului de drept, a reprezentatiitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor.
!n plan economic in esenta sa liberalismul urmarea&
• inlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii
iobagiste'
• inlaturarea oricarui fel de constrangere economica'
• diminuarea si restrangerea rolului statului in iata economica'
• proclamare libertatii tranzactiilor economice.
Liberalismul a marcat aparitia unei noi orientarii in gandirea politica dar si economica. !n domeniul
economic noua gandire s%a remarcat prin urmatoarele elemente&
• a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera circulatiilor marfurilor in
sfera producerii acestora '
• a creat, introdus si dezoltat un nou mod de cercetare si inestigare a economicului. ( inlaturat
empirismul si descriptiismul mercantelist, punand accent pe analiza logica ) teoretica bazata pe
noi metode si procedee ca& inductia, deductia, folosirea statisticii si matematici'
• a marcat trecerea cercetarii de la nielul indiidual la analiza de ansamblu a legaturilor economice
la scara sociala, nationala si internationala'
• a marcat inceperea cunoasterii stiintifice a economiei de piata complete'
• liberalismul a impus aspiratia spre libertatea de miscare. !n domeniul economic aceasta a insemnat
deplina libertate de actiune a agentilor economici, precum si consacrarea liberei concurente in
tranzactiile dintre popoare'
• a impus indiidualismul conform caruia deciziile cele mai eficiente si concrete le pot lua agentii
economici priati in opozitie cu autoritatea publica%statul, sau cu diferite colectiitati mai mult sau
mai putin cuprinzatoare'
1
• liberalismul a considerat proprietatea priata sociala si indiiduala, temelia societatii moderne, a
economiei de piata, ea fiind degreata de orice serituti feudale'
• a impus principiul hedonismul, conform careia se urmarea obtinerea unui maxim de aanta" cu
minim de efort'
• liberalismul a impus un nou mecanism de reglare a economiei, cel al pietei, a raportului dintre
cerere si oferta, el aand capacitatea de a autoechilibra in mod spontan economia,
• liberalismul este si prima paradigma economica care explica preturile si profiturile din economia
moderna pornind de la teoria alorii bazata pe munca'
• o caracteristica ma"ora a paradigmei liberale o constituie impunerea politici economice a liberului
schimb sau altfel spus politica liberei concurente. (ceasta politica a fost sintetizata de economistii
francezi sub forma, laissez faise, laissez passer, *le monde a de lui meme+, % lasati lucrurile sa%si
urmeze cursul lor firesc.
,lementele matriceale ale doctrinei au fost fixate de c-tre (..mith /n 0(u1ia na1iunilor+ 213345,
zenitul a fost marcat prin 0Principiile economiei politice 6i ale impunerii+ ale lui 7.8icardo 218135 6i
crepusculul % prin 0Principiile economiei politice+ ale lui 9...:ill 218;85. , orba, a6adar, de o perioad-
de domina1ie de aproape un secol, dup- care au ap-rut reac1ii critice din partea reprezentan1ilor altor
doctrine economice. Patria liberalismului clasic a fost (nglia.
2. Fiziocraţii – prima doctrină a liberalismului clasic
<iziocratii au fost un grup de economisti francezi cu ederi liberale care au criticat mercantelismul si au
adus o serie de inoatii importante in teoria economica. =coala fiziocrata, a dominat g>ndirea economic-
/n anii 13?@%133? . ,timologic Afiziocra1ieA /nseamn- Aputerea naturiiA. <ondator al 6colii fiziocratice este
Francois Quesnay. Ca 6i la mercantili6ti, scopul actiit-1ii economice r-m>ne producerea 6i sporirea
bog-1iei.
Bogăţia % bunuri create de natur-, produse agricole /n primul r>nd, 6i a sferei cre-rii ei )
agricultura 20numai p-m>ntul produce, numai natura A/nmul1e6teA5. (ceste idei sunt dezoltate prin
conceptul produsului net ca izvor al bogăţiei.
Produsul net era conceput ca o diferenţă între producţia agricolă obţinută şi cheltuielile
efectuate pentru obţinerea ei. Produsul net, este explicat de fiziocra1i sub aspect calitati ca dar al lui
7umnezeu, iar cantitati % ca diferen1- dintre bog-1ia creat- 6i cea consumat- /n agricultur-.
Bntruc>t p-m>ntul furnizeaz- bunuri at>t pentru alimenta1ie, c>t 6i materie prim- pentru
actiitatea manufacturier-, agricultura, produc>nd direct produse alimentare, produce indirect toate
celelalte bunuri. Prin aceasta ea este considerat- drept unica ramur- producti-. Coate celelalte ramuri nu
creeaz-, ci doar transform- sau transfer- materia prim- agricol-, fiind sub aspectul cre-rii bog-1iei sterile.
2
Pentru ca p-m>ntul s- creeze bog-1ie sunt necesare, considerau fiziocra1ii, anumite avansuri
investitii!:
"vansuri #unciare, cheltuieli pe care le fac proprietarii pentru amena"area 6i introducerea /n
cultur- a terenurilor 2desec-ri, defri6-ri, /ndiguiri5' fiind f-cute o dat- pentru totdeauna, ele nu presupun
amortizarea'
"vansuri iniţiale, cheltuieli suportate de fermieri pentru achizi1ionarea de echipamente,
instrumente, animale de munc- care, cu timpul, se uzeaz- 6i se cer a fi recuperate'
"vansuri anuale, cheltuieli efectuate permanent de produc-torii agricoli pentru /ntre1inerea
personal- 6i a animalelor de lucru, semin1e, /ngr-6-minte, lucr-ri agricole' acestea se recupereaz- integral
din produc1ia anului respecti.
Cu c>t aceste aansuri or fi mai mari, cu at>t mai mult a cre6te cantitatea 6i calitatea loturilor
prelucrate, deci mai mare a fi produsul net 6i, ca urmare, mai bogat- a deeni 1ara. Bns- ca s- existe
interes /n ma"orarea aansurilor este necesar, considerau fiziocra1ii, s- existe un $preţ bun$ la gr>ne, pre1
ce ar permite aceast- ma"orare. <r. DuesnaE men1iona c- Aabunden1a 6i ieftin-tatea nu%i bog-1ie' lipsa 6i
scumpetea este s-r-cie' abunden1a 6i scumpetea este /mbel6ugareA.
Ca urmare, factorii decisii ai cre6terii bog-1iei sunt&
Circula1ia produsului 6i distribuirea eniturilor se efectueaz- /ntre 3 clase&
• clasa productivă 2arenda6ii 6i muncitorii agricoli5 care produc produsul net'
• clasa proprietarilor 2regele, proprietarii funciari, func1ionarii de stat, clerul5 care
/nsu6e6te produsul net sub forma rentei 6i a impozitelor'
• clasa sterilă 2me6te6ugarii, manufacturierii, negustorii5 care transform- 6i transfer-
produsul net.
(portul cel mai /nsemnat al fiziocra1ilor la dezoltarea teoriei economice const- /n analiza circuitului
economic efectut de <ransua DuesnaE /n *Cabloul economic+. !n esenta *Cabloul economic+ este o schita
a modului cum functioneaza economia de piata in ederea creari produsului net si a reluarii continua a
reproductiei capitalului social. *Cabloul economic+ marcheaza fluxurile economice din momentul in care
fermierii au platit de"a arenda proprietarului aratand cum cheltuiesc ei bani, cum sunt folositi bani de
fermieri si industriasi pentru a%si procura aansurile necesare inlocuirii mi"loacelor uzate in ederea
reluarii procesului de productie.
:odelul lui <r. DuesnaE reprezint- un sistem macroeconomic autoechilibrat, care func1ioneaz-
independent, f-r- interen1ia statului, /n condi1iile a6a%numitei Aordini naturaleA.
3
Pre1ul bun la
gr>ne
Cre6terea
aansurilor
Cre6tera
produsului net
Cre6terea
bog-1iei 1-rii
Frdinea natural-, /n iziunea fiziocra1ilor, era AConstitu1ia fizic- pe care /nsu6i 7umnezeu a dat%
o GniersuluiA. 7up- cum natura se bazeaz- pe legile eterne 6i uniersale stabilite de 7umnezeu,
sus1ineau fiziocra1ii, la fel 6i actiitatea economic-, ca parte component- a naturii, se supune ac1iunii
acestor legi naturale % legi ce trebuiesc cunoscute 6i respectate chiar de regi. (ceasta din motiul c-
nimeni nu poate /ntocmi legi mai bune 6i echitabile dec>t cele pe care le%a stabilit for1a diin-. Baz>ndu%
se pe aceast- idee, <r.DuesnaE /l /ndruma pe dafinul Ludoic al #$!& AHu face1i nimic, legile or conduce
/n locul 7sA, de unde a 6i pornit estitul postulat fiziocrat Alaisser faire, laisser passer, tout a de lui
memeA.
Frdinea natural- permite atingerea a 3 scopuri ma"ore&
o /mbog-1irea statului pentru asigurarea ordinii economice'
o perfec1ionarea ordinii economice existente p>n- la nielul celei naturale'
o asigurarea prosperit-1ii agriculturii prin inesti1ii masie /n sectorul agrar.
Bn aceste condi1ii interen1ia acti- a statului /n economie deine inutil-, func1iile lui economice
reduc>ndu%se la urm-toarele&
• Protec1ia propriet-1ii ca surs- a libert-1ii indiiduale 6i fundament al ordinii naturale'
• Liberalizarea comer1ului ca surs- a libert-1ii economice, a ma"or-rii cererii la produsele
agricole 6i, deci, a pre1urilor la ele'
• (sigurarea instruirii cet-1enilor /n ederea /nzestr-rii acestora cu capacit-1ile necesare
cunoa6terii 6i respect-rii ordinii naturale'
• 8ealizarea lucr-rilor publice /n ederea sporirii randamentului muncii agricole'
• (sigurarea "usti1iei fiscale. 7ac- agricultura este sfera cre-rii bog-1iei, ea nu trebuie s- fie
destimulat- de impozite. :ultitudinea lor se cere a fi /nlocuit- cu un unic impozit #unciar
platit de c-tre proprietarii funciari. ( fost propus- chiar m-rimea acestui impozit % 1I3 din
eniturile de1inute de ace6tia pentru a nu afecta considerabil consumul lor 6i, deci,
eniturile clasei productie.
Gn asemenea tip de interen1ie minimal- a statului /n economie a primit denumirea de politică
%laisser #aire&.
'. (itemul economic a lui ". (mit)
Bn istoria doctrinelor economice un loc deosebit /i reine 0patriarhului+ g>ndirii economice %
(dam .mith, care prin cercet-rile sale a priit lumea economic- ca un ast atelier, iar politica economic-
a reprezentat%o ca expresia a interesului cel mai general al comunit-1ii.
Conceptul cu privire la bogăţie şi factorii creşterii ei
Bogăţia const- din totalitatea bunurilor materiale de care dispune na1iunea la un moment dat.
;
(#era /n care se creeaz- bog-1ia cuprinde toate ramurile producţiei materiale industria,
agricultura, comerţul.
*zvorul bogăţiei /l constituie munca desfăşurată în producţia materială.
Factorii cre+terii bog-1iei sunt urm-torii&
1. Cantitatea muncii, sau ponderea lucrătorilor productivi în totalul forţei de muncă. :unca
producti-, /n opinia lui .mith, se fixeaz- /n obiecte materiale 6i creeaz- profit. Ca urmare,
munca muncitorului din industrie sau agricultur- este producti-, /n timp ce munca celor
care acord- dierse sericii este neproducti- din simplul moti c- sericiile dispar chiar
/n momentul acord-rii lor. 7eci, munca fiind util-, nu /nseamn- c- este 6i producti-.
Ponderea lucr-torilor productii, la r>ndul lor, depinde de capitalul utilizat /n procesul de
produc1ie. Pentru (..mith capital erau sumele de bani care, fiind inestite /n produc1ie, pot
aduce un enit. ,l diizeaz- acest capital /n dou- p-r1i&
• capital fix, adic- care aduce enit f-r- a circula 2unelte, cl-diri, utila"e, aptitudini
profesionale5'
• capital circulant, care aduce enit numai dac- circul-, /6i schimb- posesorul 2banii,
stocul de materii prime 6i bunuri produse, stocul de mi"loace de subzisten1-5.
Banii care se transform- /n capital proin din economii, sus1ine .mith. Cu c>t mai mari
or fi economiile, cu at>t mai mare a fi olumul capitalului utilizat, deci, cu at>t mai
mul1i muncitori productii or fi anga"a1i, ace6tia prin munca lor cre>nd o bog-1ie mai
mare.
2. Calitatea muncii, sau nivelul productivităţii muncii lucrătorilor productivi. Productiitatea
muncii, /n opinia lui .mith, depinde /n mod direct de gradul de dezoltare a diiziunii
muncii care, la r>ndul ei, prooac- un triplu efect&
• Creează condiţii pentru creşterea îndemânării fiecărui muncitor. (..mith aduce
/n calitate de argument un exemplu de la manufactura de bolduri& 1@ lucr-tori
ac1ion>nd izolat, fiecare /ndeplinind consecuti toate opera1iile, puteau
confec1iona pe zi c>te 2@ bolduri fiecare. .pecializ>ndu%se /n diferite opera1iuni ei
au /nceput s- produc- zilnic ;8@@ bolduri. (stfel, diiziunea muncii a proocat
sporirea productiit-1ii ei de 2;@ ori.
• Creează condiţii pentru economia de timp, evitându-se trecerea de la o ocupaţie
la alta
• Creează condiţii pentru perfecţionarea tehnologică şi tehnică a muncii.
7eci, cu c>t diiziunea muncii este mai profund-, cu at>t mai /nalt- este productiitatea
muncii 6i, deci, mai mare este bog-1ia 1-rii. Jradul de dezoltare a diiziunii muncii, la r>ndul s-u,
?
depinde de dimensiunile pie1ei. Cu c>t este mai extins- pia1a, cu at>t mai profund- deine
diiziunea muncii, aceasta influen1>nd /n mod direct productiitatea muncii 6i bog-1ia 1-rii.
Teoria repartiţiei bogăţiei
.mith considera c- olumul bunurilor produse /n societate timp de un an, /n expresie monetar-,
alc-tuie6te produsul social, care se distribuie sub forma eniturilor. .mith eiden1iaz- trei feluri de enit )
salariu, profit 6i rent-, distribuite /ntre trei clase sociale& muncitori salaria1i, capitali6ti 6i proprietari
funciari.
mith a fost primul din economişti care a dat o caracteristică amplă naturii şi mărimii acestor
venituri.
(stfel, salariul era considerat de .mith ca enit de la munca prestat-, nielul lui mediu fiind
influen1at de c>1ia factori mai importan1i&
• Cantitatea 6i pre1ul mi"loacelor de subzisten1- necesare muncitorului 6i familiei sale )
preţul natural al muncii.
• Cererea la bra1ele de munc- ) preţul de piaţă al muncii.
• .tarea /n care se afl- economia& progresi-, sta1ionar- sau regresi-. Bn starea progresi-
salariile, datorit- cre6terii cererii la bra1ele de munc-, au tendin1- de a cre6te, /n cea
sta1ionar- r-m>n constante, iar /n cea regresi- au tendin1- de a se reduce.
• 8aportul de for1e dintre salaria1i 6i patroni. :uncitorii solicit- salarii mai ridicate pe c>nd
patronii, pentru a%6i minimiza costurile, tind s- pl-teasc- mai pu1in. Bn aceast-
confruntare de interese /ning-tori, de obicei, sunt patronii, ei fiind mai pu1ini la num-r
6i /n1eleg>ndu%se mai u6or /n ederea men1inerii unor salarii reduse.
.alariul nu este uniform, men1iona .mith, /n diferite actiit-1i el poate fi diferit datorit- greut-1ii sau
prestigiului actiit-1ii, duratei 6i costului preg-tirii profesionale, incertitudinii ocupa1iei, etc.
Pro#itul era conceput ca enit de la capitalul utilizat, m-rimea lui fiind influen1at- de trei factori
principali&
• dimensiunile capitalului inestit'
• riscul inesti1iei'
• m-rimea salariului 6i a rentei, profitul fiind un enit rezidual.
Ca 6i /n cazul salariului, /n diferite actiit-1i profitul este diferen1iat. Pe termen scurt, considera
.mith, aceast- diferen1iere se explic- printr%un grad diferit al concuren1ei. Bns- pe termen lung, datorit-
mobilit-1ii factorilor de produc1ie, rata profitului /n diferite actiit-1i se egaleaz-.
,enta era considerat- ca enit de la utilizarea p-m>ntului, m-rimea ei fiind condi1ionat- de
urm-torii factori&
• fertilitatea 6i amplasarea terenurilor agricole'
4
• raportul de for1e /ntre proprietarii funciari 6i arenda6i.
.tudiind aceste feluri de enituri, .mith a"unge la urm-toarea concluzie important-& întrucât
salariul a!unge doar pentru subzistenţă, iar renta funciară este utilizată, cu precădere, în scopuri
neproductive, rezultă că doar profitul poate asigura investiţiile necesare şi, prin acumularea capitalului,
creşterea economică .
Teoria valorii
7iiziunea social- a muncii a proocat at>t cre6terea productiit-1ii muncii, c>t 6i extinderea
rela1iilor de schimb, actual- deenind problema cercet-rii legit-1ilor schimbului 6i a alorii m-rfurilor
schimbate.
.mith distinge dou- feluri de aloare& aloarea de /ntrebuin1are 2utilitate5 6i aloarea de schimb.
Gtilitatea nu poate determina aloarea de schimb, deoarece exist- bunuri cu o utilitate foarte mare, dar cu
o aloare de schimb foarte mic- 2 de exemplu, apa 5. =i iners, alte bunuri au o utilitate foarte mic-, /ns- o
aloare de schimb extrem de mare 2de exemplu, diamantele 5.
La baza alorii de schimb, este un alt izor dec>t cel al utilit-1ii& Pentru stadiul "primitiv#, )
munca produc-torului, izvorul valorii era considerat- munca cheltuită de producătorul însuşi sau munca
altor producători, încorporată în bunurile schimbate.
-ărimea valorii era determinat- de cantitatea de muncă depusă sau obţinută prin schimb, iar măsura
acestei munci era dat- de timpul de muncă mediu utilizat pentru producerea bunului respecti.
Pentru stadiul capitalist, valoarea măr#urilor este dat- de suma celor $ venituri primare%
salariu, profit, rentă &' ( )*)+ , -pe l>ng- munc-, la crearea produc1iei mai particip- al1i doi factori %
natura 6i capitalul. Proprietarul funciar acord- produc-torului terenul s-u priat, iar capitalistul /l
/nzestreaz- cu capital fix 6i circulant. Ca urmare, ei cer s- fie remunera1i& capitalistul cu profit, iar
proprietarul funciar cu rent-.
:arfa dispune de&
• preţ natural - limita inferioar- care incit- produc-torul de a produce bunuri destinate
pie1ei.
• preţ de piaţă - se formeaz- liber /n dependen1- de raportul dintre cerere 6i ofert-.
7ac- cererea deanseaz- oferta, pre1ul de pia1- a dep-6i pre1ul natural' dac- oferta deanseaz-
cererea, pre1ul de pia1- se a situa sub cel natural' dac- cererea 6i oferta sunt /n echilibru, bunurile se or
inde la pre1ul lor natural. 7eci aloarea, sau pre1ul natural, este centrul /n "urul c-ruia graiteaz- pre1ul
de pia1- al bunurilor schimbate.
Teoria schimbului internaţional : avantajul absolut
8eolu1ia industrial- a transformat (nglia /n mare putere economic- a timpului, determin>nd
necesitatea modific-rii politicii comerciale bazat- pe prohibiri, taxe 6i reglement-ri.
3
:ercantili6tii cereau reducerea importului m-rfurilor 6i crearea condi1iilor pentru producerea lor
/n interiorul 1-rii. Bns- nu totdeauna aceasta era ra1ional. 7ac- costurile autohtone dep-6eau pre1urile de
import a m-rfurilor str-ine, 1ara se confrunta cu pierderi. .mith men1iona c- 0cu a"utorul serelor 6i /n
(nglia putem cultia i1- de ie 6i confec1iona in, /ns- cheltuielile noastre or fi de 3@ ori mai mari
dec>t cele legate de importul inului din str-in-tate+. Bn plus, cre6terea productiit-1ii muncii a ma"orat
olumul produc1iei autohtone, care dep-6ea cu mult necesit-1ile interne ale 1-rii, deenind necesar-
extinderea ulterioar- a exporturilor.
.mith considera c- ţările, fiind dotate inegal de natură cu resurse, sau posedând particularităţi
achiziţionate &reţele de comunicaţii, nivel înalt de calificare a forţei de muncă,, trebuie să se specializeze
la producerea acelor mărfuri pentru care au cele mai mici cheltuieli de muncă şi capital - avanta!e
absolute.
$in Posta Cheltueli de munc- 2total5
P>n- la specializare 7up- specializare
Portugalia 1@@ 2@@ 3@@ 2@@
(nglia 2@@ 1@@ 3@@ 2@@
Bn cazul dat, Portugalia se a specializa /n producerea inului, iar (nglia ) /n fabricarea
postaului, deoarece anume /n producerea acestor m-rfuri ambele au aanta"e absolute. Ca urmare,
surplusul de m-rfuri ob1inut /n urma specializ-rii a fi repartizat /ntre ambele 1-ri, stabilind rela1ii
echitabile /ntre ele, 0bog-1ia unei 1-ri depinz>nd /n mare m-sur- de bog-1ia 1-rilor ecine+.
.pecializarea interna1ional-, sublinia .mith, a fi benefic- dac- se a baza pe politica liber.
sc)imbistă, m-surile protec1ioniste fiind utilizate episodic /n cazul ap-r-rii intereselor na1ionale sau ca
r-spuns la restric1iile amale din partea altor 1-ri.
rdinea naturală şi rolul statului
.ocietatea este conceput- de .mith ca o sum- de indiizi al c-ror stimulent principal /l
reprezint- interesul personal/ egoismul. ,l men1iona c- 0omul are aproape constant ocazia s- recurg- la
a"utorul fra1ilor s-i 6i ar fi zadarnic s- a6tept-m numai de la bun-oin1a lor. Hu de la bun-oin1a
m-celarului, berarului sau a brutarului a6tept-m hrana noastr-, ci de la considera1ia pe care o au pentru
propriul lor interes. He adres-m nu omeniei lor, ci interesului lor 6i nu le orbim niciodat- de propriile
noastre necesit-1i ci de aanta"ele lor+. 8ezult- c-, /n cazul c>nd fiecare se g>nde6te la sine, c>6tig-
societatea /n /ntregime sau, cu alte cuinte, bun-starea indiidual- asigur- prosperitatea social-.
La baza egoismului, se afl- )edonismul/ adic- tendin1a indiidului de a ob1ine maxim rezultat
cu minim de cheltuieli. ,goismul 6i hedonismul sunt tr-s-turile principale care caracterizeaz- )omo
8
oeconomicus. 7in ciocnirea intereselor personale hedoniste a acestor homo oeconomicus rezult- o ordine
naturală, care asigur- autoreglarea economiei ca 6i cum o !m0nă invizibilă" ar aran"a toate lucrurile c>t
mai bine. (stfel, dac- prin hazard un echilibru este amenin1at, imediat se produce o mi6care a pre1urilor&
al m-rfurilor produse peste neoi a sc-dea, descura">nd producerea lor, iar al celor produse sub cerere a
cre6te, /ncura">nd producerea lor. (6adar, .mith promoeaz- conceptul ordinii naturale care se realizeaz-
cel mai bine /n condi1ii de libertate 6i prin libertate. Frdinea natural- este men1inut- nu prin intermediul
legilor economice stabilite de 7umnezeu, cum considerau fiziocra1ii, ci a 0m>nii inizibile+ a interesului
personal 6i al liberei concuren1e. 7eci, ordinea natural- se transform- la .mith /n una spontan-. 7e aici
.mith a"unge la concluzia c- orice constr>ngere a actiit-1ii indiiduale poate aduce societ-1ii doar
pierderi, consider>nd guernele drept cei mai mari risipitori ai societ-1ii, deoarece&
• Juernele utilizeaz- banii c>6tiga1i de al1ii 6i nu de sine'
• Juernele nu cunosc totalitatea subtilit-1ilor actiit-1ii /ntreprinderilor pentru a le acorda
a"utorul necesar lor'
• <unc1ionarii publici sunt r-i administratori, ei fiind pl-ti1i din fondurile publice, nefiind
direct interesa1i /n administrare.
,olul statului /n acest caz este cel de !paznic de noapte", rol ce trebuie s- se limiteze la
/ndeplinirea a trei func1ii principale&
• ap-rarea 1-rii'
• administrarea "usti1iei'
• producerea bunurilor publice, inclusi finan1area /n-1-m>ntului primar.
1. 2. -alt)us3 t)eoretician al dezec)ilibrului demo.economic
Locul lui :althus /n 6coala liberal- clasic- este deosebit. .e poate spune c- dac- .mith a studiat
cauzele au1iei na1iunilor, :althus a studiat cauzele s-r-ciei lor. Friginalitatea lui decurge din
introducerea /n cercetarea economic- a factorului demografic 6i studierea impactului acestui factor asupra
dezolt-rii economice. P>n- la :althus o popula1ie abundent- era conceput- drept factor benefic
dezolt-rii, deoarece&
• ea permitea colectarea unei mase mai mari de impozite'
• producea un olum sporit de produse confec1ionate'
• determina o cerere mai mare fa1- de produse 6i, deci, crea premise pentru l-rgirea
propor1iilor actiit-1ii economice'
• determina o competitiitate sporit- a produselor autohtone pe pie1ele externe.
:althus a fost primul care, /n lucrarea 0#seu asupra principiului populaţiei+, a /naintat
ipoteza c- anume popula1ia abundent- este cauza s-r-ciei.
K
Principiile enun1ate de :althus au fost urm-toarele&
,xist- o lege naturală a disproporţiei permanente şi progresive între creşterea populaţiei şi cea
a bunurilor de subzistenţă. .n timp ce populaţia creşte în proporţie geometrică & /,0,1,2,/3,$04 ,/ dac-
instinctul reproducerii ac1ioneaz- ne/ngr-dit, bunurile necesare traiului cresc doar în progresie aritmetică
&/,0,$,1,54,. :otiul acestei dispropor1ii :althus /l edea, /n primul r>nd, /n existen1a limitelor naturale,
dat fiind faptul c- suprafe1ele cultiabile sunt limitate. Bn al doilea r>nd, /n limitele economice ) a ac1iunii
legii fertilit-1ii descresc>nde a solului. Lu>nd /n calcul o cre6tere anual- a popula1iei de 3L, el deduce c-
aceasta se dubleaz-, practic, /n 2? ani, s-r-cia fiind, astfel, o stare natural- a omenirii.
+esursele naturale fiind limitate şi descrescătoare în randament, soluţiile converg în direcţia
limitării creşterii populaţiei. 6ăsurile preconizate pot fi ex-ante, acţionând în direcţia reducerii
natalităţii sau ex-post, vizând creşterea mortalităţii.
Cre6terea mortalit-1ii prin epidemii, secete, r-zboaie, calamit-1i naturale este o #r0nă destructivă
serioas-, /ns- accentul trebuie pus, considera :althus, pe #r0ne preventive. Fm religios, el respingea
orice mi"loace imorale de reducere a natalit-1ii, sus1in>nd doar constr>ngerea moral- prin&
• celibat, am>narea c-s-toriilor p>n- la >rste /naintate sau p>n- la asigurarea condi1iilor
materiale necesare /ntre1inerii unei familii'
• limitarea con6tientizat- a num-rului de copii la cel cu condi1ii de ia1- prosper-.
Bn plan practic :althus a criticat cu vehemenţă legea vizând săracii, care preedea /ntre1inerea
lor minimal- de c-tre parohiile locale. Prin aceasta, men1iona el, se pun obstacole la mobilitatea
geografic- a for1ei de munc- /n locuri unde ar putea exista cererea la ele. Bn plus, /ntre1inerea gratuit- a
s-racilor /i destimuleaz- /n a lucra, unica lor preocupare fiind 0producerea copiilor+. :ai bine ar fi de
asigurat bun-starea unora, men1iona :althus, dec>t foametea tuturor. 7e aici dein "ustificate pre1urile
/nalte la p>ine, aceasta faoriz>nd reducerea popula1iei 6i dezoltarea agriculturii.
Pe l>ng- posibilitatea crizei demografice, pesimismul lui :althus mai este alimentat 6i de ideea
posibilităţii crizelor de supraproducţie, generate de insuficienţa cererii. Consider>nd, ca 6i .mith,
economiile egale cu inesti1iile, el afirm-, de ast- dat- /n opozi1ie cu economistul sco1ian, c- o cre6tere
ma"or- a acestora conduce la o criz- de supraproduc1ie, datorit- r-m>nerii /n urm- a cererii.
4. 5. ,icardo3 logicianul +tiinţei economice
7.8icardo a fost un spirit ra1ionalist, numit cu drept temei 0logicianul 6tiin1ei economice+ pentru
consecen1a cu care a utilizat metoda abstrac1iei 6tiin1ifice. Ca consecin1-, cercet-rile sale se eiden1iaz-
printr%o analiz- mai profund- a proceselor 6i fenomenelor economice.
Teoria repartiţiei bogăţiei
,l considera c- problemă de cercetare a economiei politice trebuie să devină legităţile
repartiţiei bogăţiei între clase. .pre deosebire de .mith, care s%a preocupat 6i el de problema dat-,
1@
8icardo a studiat nu at>t factorii ce determin- m-rimea eniturilor, c>t dinamica lor /n perioad- lung- de
timp.
,enta #unciară
Bn modul de produc1ie 6i de organizare a societ-1ii din remea sa, 8icardo ede /n proprietarii
funciari 2landlorzi5 principalii beneficiari. C>t- reme muncitorul muncea 6i primea pentru lucru un
salariu, iar capitalistul conducea o /ntreprindere de la actiitatea c-reia /ncasa un profit, proprietarul
funciar /6i tr-gea eniturile 2renta5 din puterile solului, nefiind afectat nici de concuren1-, nici de dinamica
popula1iei. !at- de ce 8icardo /6i /ncepe studiul cu analiza rentei funciare. ,l /nainteaz- c>tea premise
care explic- existen1a ei&
• P-m>ntul este limitat 6i se afl- /n proprietate priat-'
• ,l este inegal dup- fertilitate 6i amplasare fa1- de c-ile de comunica1ii 6i pie1ele de
desfacere'
• Fdat- cu cre6terea popula1iei 6i a cererii de consum sunt luate /n cultur- p-m>nturi de
categorii inferioare'
• $aloarea indiidual- a produselor ob1inute pe terenuri diferite a fi diferit-'
• Pe pia1- produsele agricole se >nd la o aloare social-, determinat- de cantitatea de
munc- depus- pe terenurile cele mai pu1in fertile, pentru a stimula utilizarea lor'
• Bntre aloarea social- 6i cea indiidual- a produselor apare o diferen1-, care este /ncasat-
de proprietarii funciari sub form- de rent- funciar-.
(stfel 8icardo a demonstrat c- renta nu este un 0dar al naturii+, cum considerau fiziocra1ii 6i
.mith, ci un produs al 0zg>rceniei+ ei, al insuficien1ei loturilor fertile.
7in aceste premise 8icardo face urm-toarele concluzii logice de un deosebit interes&
• 7e pe pământurile cele mai puţin fertile nu se plăteşte nici o rentă, arendaşul capitalist
realizând numai rata medie a profitului & dacă nu ar obţine o astfel de rată, ar lua
capitalul din agricultură şi l-ar investi în domeniile unde s-ar obţine mai mult ,8
• .ntrucât preţurile agricole se formează pe pământurile cele mai puţin fertile, renta
funciară nu se include în preţuri.
• Creşterea populaţiei antrenează utilizarea pământurilor tot mai puţin fertile, acestea
generând tendinţa de creştere a rentei funciare.
• *rin introducerea în cultură de terenuri care implică cheltuieli mereu mai mari de
producţie, profitul arendaşilor capitalişti scade, aceasta contribuind la frânarea
acumulării de capital.
(alariul
11
Ca 6i .mith el consider- c- munca este o marf- care se inde 6i se cump-r- pe pia1-, ea
posed>nd at>t aloare 2pre1 natural5, c>t 6i pre1 2pre1 de pia1-5. Bn analiza dinamicii salariului 8icardo
deosebe6te dou- tendin1e&
• 9endinţa de creştere a salariului nominal, datorit- cre6terii pre1urilor la produsele
agricole ca urmare a ma"or-rii cererii popula1iei /n cre6tere.
• 9endinţa de păstrare a salariului real la un nivel constant ) la nielul alorii mi"loacelor
de subzisten1-. 7e ceM 8icardo sus1ine c- dac- salariul cre6te peste minimul de
subzisten1-, se amelioreaz- situa1ia muncitorilor, aceasta prooc>nd cre6terea popula1iei.
Ca urmare a cre6terii popula1iei, cre6te oferta bra1elor de munc-, aceasta prooc>nd
reducerea nielului salariului. =i iners, dac- salariul scade sub minimul de subzisten1-,
situa1ia muncitorilor se agraeaz-, prooc>nd descre6terea numeric- a popula1iei,
reducerea ofertei de munc- 6i, ca consecin1-, cre6terea nielului salariului. 7eci, fiind
sub influen1a ideilor lui :althus, 8icardo era conins c- /mbun-t-1irea cardinal- a
situa1iei muncitorilor /n perioad- lung- de timp este imposibil-. Glterior aceast-
dependen1- /ntre m-rimea salariului 6i num-rul popula1iei a primit denumirea de 0legea
natural- a salariului+. Baz>ndu%se pe ea, timp /ndelungat au fost considerate ca neiabile
proiectele de ameliorare a situa1iei materiale 6i a condi1iilor de munc- a salaria1ilor.
Pro#itul
Profitul, /n concep1ia lui 8icardo, este un enit rezidual al industria6ilor, arenda6ilor 6i
comercian1ilor, enit care r-m>ne dup- ce din enitul total se achit- salariile 6i rentele.
8icardo concepea salariul 6i profitul ca m-rimi complementare. Bntruc>t dinamica salariului
nominal este /n cre6tere, dinamica ratei profitului manifest- tendin1- de sc-dere. (stfel, dup- cum
men1iona 8icardo, 0c>nd o pr-"itur- trebuie s- fie /mp-r1it- /ntre dou- persoane, nu%i oare eident c- dac-
unul a lua mai mult, cel-lalt a lua mai pu1inM+ Baz>ndu%se pe aceast- constatare, +icardo a manifestat
pesimism privind perspectivele sistemului economic existent, dat fiind faptul că creşterea economică este
asigurată de investiţii, iar investiţiile se efectuează din profit. 7acă rata profitului are tendinţă spre
scădere, înseamnă că sistemul economic va avea o tendinţă spre stagnare, şi nu spre dezvoltare. (nume
aceast- concluzie i%a atras lui 8icardo calificatiul de 0economist pesimist+.
Teoria valorii
7ac- la .mith aloarea m-rfurilor aea o substan1- dubl-, la 8icardo izvorul valorii de sc)imb
în toate epocile este determinat strict de munca cheltuită pentru producerea mărfurilor, deoarece profitul
6i renta apar /n urma muncii efectuate de salariat.
F contribu1ie important- aduce 8icardo la dezoltarea teoriei alorii%munc- prin luarea /n
considerare at>t a muncii vii, c>t 6i a muncii trecute, materializate /n mi"loacele de produc1ie
confec1ionate anterior. 0Hu numai munca /ntrebuin1at- direct /n producerea m-rfurilor influen1eaz-
12
aloarea acestora ci, la fel, 6i munca /ntrebuin1at- la producerea de instrumente, unelte 6i cl-diri cu care se
a"ut- aceast- munc-+. Cotodat-, el apreciaz- c- mi"loacele de produc1ie nu creeaz- aloare nou-, ci doar
/6i transmit aloarea pe care o au asupra noilor produse.
-ărimea valorii m-rfurilor 8icardo o apreciaz- /n timp de muncă necesar pentru confec1ionarea
lor. (plic>nd metodologia form-rii rentei el alege timpul de muncă cel mai îndelungat.
Logica cercet-rii /l aduce la concluzia c-, /ntruc>t munca este unicul izor al alorii m-rfii,
valoarea se găseşte în raport direct proporţional cu cantitatea totală de muncă &intensitatea, şi în raport
invers proporţional cu productivitatea muncii respective.
C- aloarea m-rfii este determinat- de munca necesar- producerii ei este, consider- 8icardo,
lege. Bns- orice lege con1ine 6i excep1ii. :xistă anumite mărfuri a căror valoare este determinată de
raritatea lor ) sculpturi 6i tablouri alese, c-r1i 6i monede rare, inuri de calitate deosebit-. $aloarea
acestora este cu totul independent- de cantitatea ini1ial- de munc- necesar- pentru producerea lor, ariind
dup- posibilit-1ile 6i /nclina1iile acelora care doresc s- le posede.
Ceoria ricardian- a alorii reprezint- apogeul teoriei obiectie a alorii /n g>ndirea clasic- 6i
punctul de plecare a teoriei marxiste.
Teoria schimbului internaţional : avantajul relativ
La .mith teza diiziunii interna1ionale a muncii se baza pe aanta"ele absolute ale 1-rilor.
8icardo men1ioneaz-, c- principiul aanta"ului absolut este bun, /ns- limitele lui de manifestare sunt
/nguste. Posibilit-1i mai largi de schimb le acord- principiul avanta6ului relativ. ,sen1a lui se reduce la
urm-torul postulat& dacă o marfă poate fi obţinută cu mai puţină muncă într-o ţară, această ţară poate
prefera de a importa marfa respectivă pentru a se specializa în producerea altor mărfuri care îi pot oferi
avanta!e mai mari. 7eci, pentru alegerea specializării ţării e nevoie de comparat raporturile de costuri a
diferitor mărfuri în diferite ţări.
7in exemplu rezult- c- Portugalia /nregistreaz- fa1- de (nglia aanta"e absolute la ambele
produse, ceea ce ar /nsemna, dup- .mith, c- (nglia nu export- nimic, ci doar import-. 9udecata este
incorect-, men1ioneaz- 8icardo. Pentru Portugalia este mai aanta"os s- exporte in 6i s- importe posta,
iar pentru (nglia s- exporte posta 6i s- importe in. (ceasta din motiul c- Portugalia a exporta prin
in munca a 8@ de oameni, cump-r>nd /n schimb din (nglia posta pentru a c-rui fabricare ea /nse6i ar fi
trebuit s- consume munca a K@ de oameni. !ar (nglia a exporta prin posta munca a 1@@ oameni, spre a
cump-ra /n schimb in pentru a c-rui producere ar fi trebuit s- consume munca a 12@ de oameni.
$in Posta Cheltueli de munc- 2total5
P>n- la
specializare
7up-
specializare
13
Portugalia 8@ K@ 13@ 14@
(nglia 12@ 1@@ 22@ 2@@
Criteriul fundamental ce determină o anumită diviziune internaţională a muncii îl reprezintă
nivelurile productivităţii muncii înregistrate în ţările participante, care le face s- se specializeze /n
ramurile /n care dispun de cele mai aanta"oase condi1ii de produc1ie. Prin aceast- teorie se men1ioneaz-
c- fiecare 1ar- are de c>6tigat prin participarea la comer1ul interna1ional.
7. 8coala clasică #ranceză
8eolu1ia francez- de la 138K ale c-rei m-suri economice au fost inspirate mai ales de fiziocra1i,
a dat un imbold puternic principiilor de libertate, enindu%se astfel /n /nt>mpinarea doctrinei lui (..mith.
Pe un astfel de 0teren fertil+ se afirm- unul dintre succesorii cei mai de seam- a lui .mith ) francezul 9ean
Baptiste .aE.
.aE consider- c- obiectul de studiu al economiei politice trebuie să-l constituie procesul de
formare, repartiţie şi utilizare a bogăţiei în conformitate cu nevoile societăţii.
Teoria trinitară a producţiei şi repartiţiei
.aE consider- c- nu doar factorul munca este unicul creator de bog-1ie, ci totalitatea celor trei factori de
produc1ie - munca/ păm0ntul/ capitalul, to1i ei contribuind /n egal- m-sur- la crearea produselor 6i
formarea alorii lor.
Persoana care combin- ace6ti 3 factori de produc1ie este 9ntreprinzătorul, el fiind recompensat
pentru aceast- func1ie prin profit. (nume /ntreprinz-torul deine figura central- a produc1iei, considera
.aE, deoarece anume el organizeaz- produc1ia, cerceteaz- pie1ele, arendeaz- terenurile, ia deciziile, /6i
asum- riscurile, remunereaz- posesorii factorilor de produc1ie utiliza1i.
Bn opera lui .aE finalitatea procesului de produc1ie o alc-tuie6te nu totalitatea bunurilor
materiale, ca la .mith, ci totalitatea utilităţilor, adică a bunurilor şi serviciilor ce satisfac nevoile
individuale şi sociale. !ndiidul compar- sacrificiul necesar pentru a cump-ra bunuri economice cu
satisfac1ia ob1inut- de la consumul lor. 7eci, utilitatea determină cererea şi volumul ei, ea fiind factorul
activ al valorii, pe când costul de producţie nu este decât o condiţie a producerii bunurilor, considera
.aE.
Prin teoria celor trei factori de produc1ie se explic- 6i procesul de reparti1ie. (stfel, dup- ce
bunurile create /n procesul de produc1ie sunt >ndute pe pia1-, banii primi1i sunt repartiza1i /ntre
participan1ii la produc1ie ca recompens- a sericiilor productie acordate de ace6tia. *osesorii factorului
muncă obţin salariu, posesorii factorului pământ - rentă, posesorii factorului capital - dobândă, iar
întreprinzătorul - profit .
C>t prie6te m-rimea salariului muncitorilor, el trebuie s- fie mic, considera .aE, aceasta fiind
at>t /n interesele muncitorilor, c>t 6i a societ-1ii. 7eoarece 0salariul mic reduce pre1ul produselor,
1;
faoriza1i fiind consumatorii produselor, adic- societatea /n /ntregime+. =i /ntruc>t muncitorii sunt tot
consumatori, ei de la pre1uri mai mici la produse or c>6tiga mai mult dec>t de la o ma"orare a salariilor.
C>t prie6te profitul, .aE /l diizeaz- /n dob>nd- 6i beneficiul /ntreprinz-torului. 7ob>nda este
/ncasat- de posesorul capitalului, iar beneficiul /ntreprinz-torului se prezint- ca un salariu al acestuia, care
este mai mare dec>t salariul muncitorilor /n irtutea func1iilor /ndeplinite 6i riscurile purtate.
Legea debuşeelor $pieţelor%
.aE prie6te /n iitor cu optimism, acest optimism fiind asigurat /n procesul de circula1ie de
stabilirea unui echilibru economic general fundamentat prin 0legea debu6eelor+. Conform acestei legi,
0măr#urile se sc)imbă pe măr#uri#, banii fiind doar un simplu intermediar al schimburilor, un 0oal+.
$inderea este, totodat-, 6i cump-rare, deci fiecare >nz-tor este 6i cump-r-tor. Produc1ia genereaz-
enituri cheltuite pentru cump-rarea bunurilor produse. 7eci, "o#erta 9+i creează propria sa cerere#.Prin
aceasta s%a a"uns la concluzia optimistă% ma!orarea producţiei determină ma!orarea veniturilor care
stimulează producţia, activitatea economică crescând pe baza forţelor interne.
7es. 2. Circuitul economie /n conformitate cu Legea debu6eelor
$enituri factoriale
Cheltuieli de consum
inesti1ii economii
.aE aplic- legea debu6eelor 6i la analiza crizelor de supraproduc1ie, consider>ndu%le imposibile.
Pentru aceasta el a fost acuzat c- a negat existen1a lor. Bn realitate, /ns-, el le%a priit ca pe un fenomen
temporar, cauzat de deza"ust-ri sectoriale 6i cantitatie /ntre cerere 6i ofert- 2recolte abundente,
producerea bunurilor nesolicitate pe pia1-5. Problema 0nu ine de a produce prea mult, ci din a nu produce
tocmai ceea ce trebuie+, men1iona el.
1?
<irma :ena"ele

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful