Managementul Deseurilor

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Investeste n oameni!

Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii
Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n
domeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706

1

CONTROLUL POLUARII
MANAGEMENTUL DESEURILOR

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE
REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

sistem telemedicina



2

CUPRINS:

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE 3
METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILOR 20
COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE 28
CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR 35
PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU)) 36
EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI
PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL
CU SNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE 39
PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE) 46



3

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE
REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

Gestionarea deseurilor reprezinta o problema de importata majora a fiecarei
comunitatii, intelegerea acesteui fapt va determina modul de reusita al planurilor de
gestionare a tuturor categoriilor de deseuri.

Calitatea vietii este strict conditionata si de calitatea serviciilor de gospodarie
comunala, a calitatii mediului n care traiesc. In structura serviciilor de gospodarie comunala
sunt incluse componente ca :
alimentarea cu energie electrica si gaze ;
productia si distributia apei potabile ;
canalizarea si epurarea apelor uzate si meteorice
productia si distributia energiei termice pentru incalzire si apa calda
salubritatea si gestiunea deseurilor urbane;
ntretinerea strazilor, spatiilor verzi si obiective din domeniul public;
transportul local public;
administrarea, ntretinerea si repararea fondului locativ de stat.

Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se
face n recipiente acoperite, dimensionate n functie de cantitatea produsa, de ritmul de
evacuare si de categoria n care se ncadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile
nu se colecteaza direct n recipient ci ntr-o punga de polietilena aflata n recipient si care sa
aiba un volum putin mai mare dect volumul recipient ului.

Precolectarea secundara, adica strngerea si depozitarea provizorie a pungilor cu
deseuri menajere n punctele de precolectare organizata, se face n recipiente dimensionate
corespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire,
usor transportabile, concepute astfel nct sa nu produca raniri n timpul manipularii si sa nu
favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

Containerele vor fi concepute n asa fel nct accesul la ele sa fie rapid si usor, iar
sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.

Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la
solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.



4

Recipientele vor fi mentinute n buna stare si vor fi nlocuite imediat, la primele semne
de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate n spatii special amenajate, mentinute n
conditii salubre.

Administratia locala va asigura colectarea, ndepartarea si neutralizarea reziduurilor
stradale.

Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face n recipiente
acoperite, mentinute n buna stare, amplasate n conditii salubre, n spatii special amenajate.
Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe
domeniul public sau privat.

Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere n componente reciclabile si
nereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor
va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor
spre procesul de reciclare. n acest scop
va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru
colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hrtie, deseuri predominant organice,
biodegradabile etc.)

a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel nct:
- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;
- pe ct posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- sa se colecteze, pe ct posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel nct sa se permita
reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul
voluminos respectiv. Ele nu pot fi
colectate n containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea
deseurilor va asigura
ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din
timp asupra perioadei de colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic
responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care
pot aparea n deseurile menajere: acumulatori
uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente n care au fost substante
toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.



5

Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate mpreuna cu deseurile menajere
obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, n general, sau grupuri de populatie nu au
acces la locul unde acestea se depoziteaza.

b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe ct posibil, acelasi principiu de reciclare a
materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati
mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale
deseurilor menajere.

c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate prin
compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spre
un sistem similar n exteriorul parcului, unde se
composteaza resturile vegetale din alte surse.

d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si
a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi:
- material plastic,
- hrtie,
- sticla etc.,
- similare cu cele menajere.
Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate n locuri special
amenajate.

e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza
si se folosesc ntrun sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat
si se colecteaza separat, dirijndu-se ntr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor
neautorizate. Antreprenorul are bligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.

f) Deseurile rezultate din ngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau
cele rezultate din activitatea de ngrijiri medicale acordate n cabinete medicale amplasate n
cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ngrijiri medicale cu risc, conform
reglementarilor legale specifice. Persoanele care si administreaza singure tratamente
injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa
colecteze deseurile rezultate n recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal
etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.



6

Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica n domeniu. Se interzice depunerea
deseurilor rezultate din ngrijiri medicale n containerele comune ale cladirilor de locuit.

g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si
deseuri asimilabile celor menajere, precolectate n recipiente stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea
cauciucurilor si a drumului, pamnt, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip
antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera.
Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si,
pe ct posibil, reutilizat.

Este posibil ca, n urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele
menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre n compozitia deseurilor de
maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a
reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare
producator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza n recipiente stradale (cosuri,
pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie n
numar suficient, cu volume adecvate si
montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara
(1 aprilie 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.

h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari n gospodarii particulare (vezi
art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin
compostare n instalatii care nu polueaza mediul si nu
produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de
neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:

a) n anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu
paturi, gradinite si crese;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.

b) n anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):la cel mult 3 zile, din toate zonele.
- Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.
- Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai n conditiile
stabilite conform
reglementarilor n vigoare.



7

- Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice si
biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfel
nct sa se realizeze conditii de mpiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor n mediul
natural: sol, ape de suprafata, ape subterane,
aer sau n mediul urban. n acest scop, se vor ndeplini urmatoarele conditii:

a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac n urma studiilor de
impact pe mediu si sanatate, n
conditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii
geologice,
hidrogeologice si urbanistice;

b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici
adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic;

c) n cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe
drumurile interioare ale depozitului. Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata
deseurilor nu poate fi evitat n mod temporar, se asigura
conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit;

d) n cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si
rozatoarelor (dezinsectie si deratizare);

e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei n
general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebita
mprejmuirii si perdelelor de protectie

Reciclarea ar trebui sa nsemne reprocesarea n cadrul procesului de productie a deseurilor pentru
scopul initial sau pentru alte scopuri incluznd reciclarea organica, dar excluznd refacerea
energiei definitie C.E. 1994.



8

Gestionarea deseurilor medicale reprezinta o problema de importata a fiecarei unitati
sanitare, iar calea spre reusita n acest domeniu o reprezinta munca n echipa.

Unitatiile spitalicesti sunt definite ca mari producatori de deseuri, atat generale
(asimilabile cu cele menajer, dar mai ales de deseuri periculoase , moiv pentru care se
impune existenta planurilor de getionare a deseurilor reultate.

Modul n care orice unitate sanitara trebuie sa gestioneze deseurile rezultate din
activitatea pe care o desfasoara este reglementat prin Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002
si reprezinta unul dintre principalele criteriile avute in vedere in cadrul evaluarii pentru
autorizarea unitatii medicale

Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilor
rezultate din activitatea sa.

Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management
si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe



9

cat posibil cantitatile produse.

Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor
rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de
procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.

Fiecare unitate medicala, indiferent de specialitate, trebuie sa detina un plan de de
gestionare a deseurilor rezultate, periculoase sau nepericuloase, pe care sa-l si aplice.
Principiul de baza este "poluatorul plateste" si principiul PRECAUTIEI!

Pentru a implementa planul de gestionare a deseurilor n acest domeniu trebuie sa
asiguram instruirea personalului implicat si sa formam echipe dedicate acestor obiective cu
grad crescut de constientizare a problemelor referitoare la sanatate si mediu.

Pentru formarea personalului e nevoie de transmiterea cunostintelor pe care trebuie
sa le nsuseasca, construirea de abilitati ce tin de rutina profesionala si de formarea unei
atitudini favorabile unei practici corecte care sa duca la stimularea unei schimbari e
comportament.

Formarea personalului vizeaza toate categoriile medicale si nemedicale si va include
informatii minime obligatorii (instructiuni) precum si informatii detaliate cuprinse n ghiduri sau
normative.

Personalul nemedical trebuie sa cunoasca riscurile asociate manipularii deseurilor
medicale, proceduri n caz de accidente precum si instructiuni de utilizare a echipamentului
de protectie.

Obiectivele cursului sunt acelea de a instrui participantii sa stapneasca cunostintele
necesare manipularii corecte a deseurilor medicale, mai ales a celor periculoase, sa
gestioneze situatiile care pot genera accidente, iar n cazul acestora sa ia o atitudine corecta
de aplicare a PPE.

Definitii

Prin ordinul MS 219 / 2002 sunt definiti urmatorii termeni:
a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase,



10

care se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a
deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc
real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in
cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare
medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a
medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care includ tesuturile si
organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri
medicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de
diagnostic, cercetare si experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu
sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu
virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care
pot fi toxice, corosive ori inf lamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante
chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare
sau taiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare
medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil
sanitar;
j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si
recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente,
echipamente ori aparatura medicala;
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata la locul
de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate
corespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la
locul de eliminare finala;
m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate
deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor
si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si



11

reducerea volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu
asigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor,
utilizndu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri
special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile
periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de
neutralizare;
p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in
unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la
eliminarea finala a acestora, conform H.G. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii
deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

Clasificari pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe
criterii practice, dupa cum urmeaza:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din
activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor
alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se
indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa
mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele
materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte
lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu
exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material
plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide
biologice

2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material
biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti
anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase



12

conform precautiunilor universale;

b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu
alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor,
de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au
continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale
de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de
dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac,
branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie
sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera
infectioase conform Precautiunilor universale;

d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu
termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante
chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si
dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de
valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante,
substante tensioactive etc.

Colectarea la locul de producere (sursa)
Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape n gestionarea
deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. n situatia n care nu se realizeaza
separarea deseurilor pe categorii, ntreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri
periculoase.

Ambalajul n care se face colectarea si care vine n contact direct cu deseurile
periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu
continutul.

Codurile de culori ale ambalajelor n care se colecteaza deseurile din unitatile
sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-ntepatoare, chimice si
farmaceutice);



13

b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

Pentru deseurile infectioase si taietoare-ntepatoare se foloseste pictograma "Pericol
biologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate
pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-ntepatoare se folosesc cutii din
carton prevazute n interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati
cu galben. Att cutiile prevazute n interior cu saci din polietilena, ct si sacii sunt marcati cu
pictograma "Pericol biologic". Sacul se introduce n pubele prevazute cu capac si pedala sau
n portsac. naltimea sacului trebuie sa depaseasca naltimea pubelei, astfel nct sacul sa se
rasfrnga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita nchiderea
sacului n vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi
din volumul sau.

Deseurile ntepatoare-taietoare se colecteaza n cutii din material rezistent la actiuni
mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita
introducerea deseurilor si sa mpiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute n
acest scop cu un sistem de nchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea
acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii
trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un
mner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior,
la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma
"Pericol biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii
- Directia generala de sanatate publica.

Recipientul destinat colectarii deseurilor ntepatoare-taietoare trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:
a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de nchidere definitiva
sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile
ntepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de
catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) sa fie inscriptionat, n cazul recipientelor importate, si n limba romna. Inscriptia
trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare



14

a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana
desemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de
testare specifica a rezisten tei materialului la actiuni mecanice.

n situatia n care numai acele de seringa sunt colectate n recipientele descrise
anterior, seringile pot fi colectate separat n cutii de carton rigid prevazute n interior cu sac
din polietilena de nalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericol
biologic".

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi n locul sacilor de polietilena
cutiile din carton rigid prevazute n interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu
pictograma "Pericol biologic".

Al doilea ambalaj n care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este
reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate n spatiul de depozitare temporara.
Containerele pentru deseuri infectioase si ntepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt
inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic".

Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii din
carton rigid, prevazute n interior cu sac din polietilena de nalta densitate, sau n saci din
polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie
perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. n cazul recuperarii
placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei n conformitate cu cerintele
beneficiarului.

Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza n recipiente speciale, cu marcaj
adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.).

Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza n saci din
polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". n lipsa acestora se pot
folosi saci din polietilena transparenti si incolori.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele
de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau



15

laboratorului si data). n cazul n care nu exista etichete autocolante, datele respective se
scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

Depozitarea temporara
Depozitarea temporara trebuie realizata n functie de categoriile de deseuri colectate
la locul de producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate n ncaperile destinate depozitarii
temporare.
Durata depozitarii temporare va fi ct mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor
respecta normele de igiena n vigoare.
Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca
72 de ore, din care 48 de ore n incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare
finala.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe n fiecare unitate sanitara.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor
construi sau le vor amenaja ulterior.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua ompartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere
care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform
normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita
depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua
indepartari succesive ale acestora.
Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este
- o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si
asigurat prin sisteme de inchidere.
- prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a
apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei.
- prevazut cu ventilatie corespunzatoare
- asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea
materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.



16

- asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii
aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
Locatii pentru depozitarea temporara
Pe fiecare etaj, lnga liftul pentru deseuri sau activitati cu regim murdar
Nu trebuie sa fie accesibile pacientilor si vizitatorilor
Spatiu adecvat cantitatiilor de deseuri produse
Depozite sau containere ce pot fi ncuiate
Nu trebuie localizate pe coridoare lnga ganguri
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu
respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii
- personalului
- populatiei generale
- mediului.
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit
separat de cel al pacientilor si vizitatorilor.
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si
avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.



17

Conform prevederilor de la 1.8.3 din ADR oricine preia activitatile care includ
transportul sau activitatile conexe de
n ambalare,
n ncarcare,
n umplere sau
n descarcare a marfurilor periculoase,
n va desemna unul sau mai multi consilieri pentru a asigura siguranta transportului
marfurilor periculoase, care va fi responsabil de prevenirea riscurilor inerente ale
acestor activitati asupra
n persoanelor,
n proprietatilor sau
n mediului

Deseurile medicale sau clinice sunt acele deseuri obtinute n urma tratamentului
medical aplicat
- animalelor si
- oamenilor sau
- rezultate din biocercetare.

Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria A vor fi
ncadrate, n mod corespunzator, n clasele UN 2814 sau UN 2900.

Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria B sau
despre care exista motive sa se creada ca exista doar o mica probabilitate ca pot contine
substante infectioase vor fi ncadrate n clasa UN 3291

Datorita gradului scazut de periculozitate, urmatoarele substante de origine biologica
sunt exceptate de la cerintele si reglementarile referitoare la materiale periculoase:
n Cele care nu contin substante infectioase sau care nu provoaca boli la oameni
sau animale
n Substantele care contin microorganisme nepatogene pentru oameni sau
animale
n Substantele n care orice agent patogen prezent a fost neutralizat sau inactivat,
astfel ca acestea nu mai reprezinta un risc pentru sanatate



18

n Probele de mediu (inclusiv alimentele si apa), care nu sunt considerate a prezenta un
risc semnificativ de infectie
n Sngele si/sau elementele sangvine colectat/colectate si transportate pentru a fi
folosite la transfuzii si/sau transplant
n Spoturile de snge uscat si testele de screening pentru sngerarile oculte n scaun
n Deseurile medicale sau clinice decontaminate

Proba umana sau animala pentru care exista o probabilitate minima sa contina
agenti patogeni nu face obiectul acestor Reglementari daca aceasta este transportata
n ntr-un ambalaj etans si pe care
n se mentioneaza, n mod corespunzator,
n Proba umana exceptata sau
n Proba animala exceptata.

Transportul substantelor infectioase din
n Categoriile A si
n Categoriile B
n bagaje de mna sau n pachete diplomatice este strict interzisa de catre transportatorii
aerieni internationali.

Ambalajele interioare care contin substante infectioase NU vor fi plasate la un loc cu
alte ambalaje interioare care contin alte tipuri de materiale.
Sistemul de baza cu tripla ambalare
n Recipientul primar. Este un recipient de
n baza,
n etans,
n n care se introduce proba respectiva.
n Recipientul se ambaleaza cu suficient material absorbant care, n caz de spargere a
recipientului, sa poata absorbi ntreaga cantitate de lichid.
Ambalajul secundar.
n etans si
n rezistent,
n care acopera si protejeaza recipientul primar (recipientele primare).



19

ntr-un ambalaj secundar se pot pune mai multe recipiente primare bine amortizate si
se va folosi suficient material absorbant care, n caz de spargere, sa poata absorbi ntreaga
cantitate de lichid.

Ambalajul exterior.
n Ambalajele secundare se aseaza n ambalaje exterioare de transport, prevazute cu
material amortizant corespunzator.
n Ambalajele exterioare au rolul de a proteja materialul transportat mpotriva factorilor
externi (ex. avarii fizice survenite n timpul transportului). Dimensiunea exterioara
minima trebuie sa fie de 10 cm x 10 cm.



20

METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILOR
n Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu
potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
n Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala
sunt:

a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare
privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate
din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi
supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie
cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul
de deseuri.

Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul
de eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele



21

de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de
salubritate.
In statiile de INCINERARE se pot trata
n deseurile infectioase si
n anumite deseuri chimice.

STATIILE de INCINERARE nu sunt potrivite pentru:
deseuri anorganice mai ales daca acestea
contin metale grele
deseuri ce contin clor (precum PVC) deoarece metalele grele toxice (precum
mercurul) pot fi dispersate n aer EX.: dioxina (gaz toxic) se creaza atunci cnd se ard
materii ce contin clor

Incineratoarele moderne au doua camere de ardere
n n prima camera deseurile sunt supuse pirolizei la o
tempetarura de 300 500C iar n cea de-a doua camera gazul de piroliza este ars la
o temperatura de 800 1200C
n si echipamente pentru eliminarea gazelor produse
n Timpul n care gazele sunt mentinute la aceasta temperatura ridicata este de asemenea
important pentru a capta particulele de fum si cenusa zburatoare
n Dar este dificil sa ndepartezi dioxina creata n timpul racirii gazelor.

Instalatia de incinerare este alcatuita din:
n camera combustie (ardere primara);
n camera post-combustie (ardere secundara)
n instalatie distributie si automatizare aer si combustibil
n instalatia de automatizare
n racord la cosul de fum
n cosul de fum
n instalatie monitorizare emisii gaze



22

Avantaje
reziduurile devin irecognoscibile
reducere cu 10% a volumului initial
distrugere n siguranta a agentilor biologici
potrivita pentru anumite deseuri chimice si farmaceutice

Dezavantaje
costuri de investitie ridicate pentru sistemul de tratare a gazelor de ardere rezultate de la
incinerare si pentru sistemul de monitorizare continua a emisiilor rezultate ( CEMS)
impact ridicat asupra mediului
costuri de operare si ntretinere ridicate
capacitate inflexibila trebuie sa functioneze continuu
timp de asteptare ndelungat nainte sa fie posibila repararea si ntretinerea
este nevoie de personal cu pregatire speciala
probleme la eliminarea cenusei zburatoare si a cenusei obisnuite



23

Tehnologiile neincinerante sau alternative se pot clasifica in urmatoarele categorii:
n Procedee termice
n Procedee chimice
n Procedee de iradiere
n Procedee biologice

Procedee termice
n Utilizeaza energia termica prin urmatoarele procese:
n Procese termice la temperaturi scazute 105 177C
n Procese termice la temperaturi medii 177 370C
n Procese termice la temperaturi inalte 540 8300C
n Procedeele autorizate in Romania sunt cele ce utilizeaza temperaturi scazute, ca
de ex.:
n Dezinfectia cu aer cald
n Dezinfectia cu caldura umeda abur
n Dezinfectia cu microunde

Dezinfectia cu aer cald
n Se foloseste caldura uscata pentru inactivarea deseului
n Incalzire in cuptoare prin:
n Conductie sau
n Convectie
n Sunt echipamente din categoria procedeelor cu temperatura joasa a unui
curent de aer cald la T = 105 177 C.
AUTOCLAVAREA

Echipamentele de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor medicale
periculoase au ca scop principal decontaminarea deseurilor prin distrugerea agentilor
patogeni att sub forma vegetativa, ct si sub forma de spori.

Deseurile periculoase, ce pot fi supuse tratamentelor de neutralizare prin
sterilizare termica, sunt urmatoarele:
a) deseuri infectioase conform codului 18 01 03;
b) deseuri ntepatoare-taietoare conform codului 18 01 01;
c) deseuri chimice si farmaceutice conform codului 18 01 09.



24

Procesele termice la temperaturi scazute se realizeaza n intervalul 121 grade C - 134
grade C (temperatura in centrul incarcaturii), prin caldura umeda (abur) sub presiune
Sistemele de tratare cu abur
n 1. Autoclavele (injectare cu abur dupa vacuum)
n 2. Sisteme fara vacuum
Microunde,
Spirale ncalzite,
Hidroclava
n Posttratare, deseurile nu mai sunt infectioase, prin urmare pot fi eliminate mpreuna
cu deseurile municipale
n Aceste sisteme nu pot trata deseurile farmaceutice si chimice.
n Autoclave n vid fractionat (moderne).
n Cteva cicluri de vacuum - abur ndeparteaza aproape tot aerul facnd posibila
sterilizatea tuturor deseurilor prin tratarea ulterioara a acestora cu abur de nalta
presiune.
n Dupa sterilizare, deseurile sunt uscate sub vid si apoi racite.

Prin sterilizare termica a deseurilor medicale periculoase urmarim decontaminarea
deseurilor prin distrugerea agentilor patogeni att sub forma
n vegetativa, ct si
n sub forma de spori

Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea si
controlul procesului de decontaminare cu caldura umeda sau uscata sunt:
n sporii de Bacillus stearothermophilus ATCC 7953,
n respectiv Bacillus subtilis.

Inactivarea sporilor bacterieni n urma procesului de decontaminare cu un agent
termic este suficienta pentru a demonstra distrugerea tuturor microorganismelor patogene
n bacterii,
n virusuri,
n paraziti,
n micobacterii



25

Nivelurile de inactivare microbiana (dupa STAATT) sunt urmatoarele:
a) nivelul I - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor si virusurilor lipofilice
printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;
b) nivelul II - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor
lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;
c) nivelul III*) - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor
lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult si
inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus si a sporilor de Bacillus subtilis printr-o
reducere de 4 log10 sau mai mult;
d) nivelul IV - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor
lipofilice/hidrofilice, parazitilor, microbacteriilor si sporilor de Bacillus stearothermophilus
printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult.
----------------------------------------------------------------------------------------
*) Nivelul III a fost selectat ca un criteriu minim recomandat de catre STAATT pentru
echipamentele de tratare a deseurilor medicale periculoase.
Monitorizarea ciclul de functionare al echipamentului din punct de vedere al
eficientei microbiologice, astfel:
a) n primele 6 luni de la punerea n functiune - saptamnal;
b) n urmatoarele 3 luni - lunar;
c) dupa 9 luni de la punerea n functiune - la 3 luni.

Evaluarea emisiilor si produselor secundare
n sa monitorizeze evacuarile si emisiile n toate mediile posibile
n aerul interior (aeromicroflora si suprafete),
n aerul exterior,
n produsele secundare rezultate n urma proceselor de neutralizare,
n apa uzata,
n rezultatul procesului de sterilizare
n sa selecteze echipamentul cu cel mai mic impact asupra
sanatatii populatiei si asupra mediului.



26

Dezinfectia chimica
La dezinfectarea deseurilor sunt folositi dezinfectant i lichizi (ex. dioxid de clor dizolvat,
hipoclorit de sodiu, acid peracetic, etc.).
Pentru a garanta contactul dintre dezinfectanti si toate deseurile, acestea trebuie
maruntite nainte de operatiunea de dezinfectie se creste suprafata de contact.
Pentru rezultate bune, trebuie controlate pH-ul, temperatura si prezenta altor
substante chimice.
Trebuie mentinut volumul dezinfectantului aceta este recirculat.
Cu timpul, dezinfectantul si poate pierde eficienta, se completeaza cu solutie
proaspata sau se inlocuieste integral

Avantaje
Cost initial scazut
Potrivite pentru cantitati mici
Maruntirea reduce volumul si face deseurile irecognoscibile

Dezavantaje
costuri de operare ridicate din cauza utilizarii substantelor chimice
nivel scazut si nesigur de dezinfectare
probleme de operare si ntretinere legate de maruntire
expunerea angajatilor la riscuri
capacitate maxima redusa
poate crea probleme la eliminarea deseurilor tratate
poate crea probleme cu apele uzate (poluarea mediului pe termen lung)

MARUNTIREA

Operatiuni de procesare mecanica a deseurilor medicale periculoase
Deseurile medicale periculoase ce se preteaza a fi tratate n echipamente de
neutralizare prin sterilizare termica trebuie sa fie supuse unor operatiuni de procesare
mecanica n scopul
n minimizarii cantitatii,
n iar deseurile trebuie sa fie de nerecunoscut.
Operatiunile de procesare mecanica sunt reprezentate de:



27

n maruntire,
n tocare,
n pisare,
n amestecare,
n agitare,
n separare,
n compactare.

Personalul implicat n gestionarea deseurilor
n va fi instruit si reinstruit periodic (anual) privind riscurile create de deseurile pe care le
manevreaza.
n trebuie sa fie antrenat corespunzator pentru aplicarea corecta a procedurilor
n dotat cu echipament de protectie corespunzator:
n sorturi impermeabile,
n manusi de menaj groase,
n cisme,
n vizoare faciale,
n echipament de protectie a respiratiei

Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentru
angajati, n urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale
(SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati n prevenirea si combaterea infectiilor
nozocomiale, care a constatat nereguli n aplicarea codului de procedura, precum si la
recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari n sistemul de gestionare a
deseurilor.

Gestionarea riscului pentru personalul care manevreaza deseurile rezultate din
activitatea medicala



28

Se vor efectua instructaje referitoare la modul de interventie la:
n rasturnarea,
n varsarea deseurilor,
n accidentele si
n Incidentele soldate cu
n raniri sau
n contaminarea personalului
n Vor fi gestionate conform unui protocol scris

Fiecare unitate medicala OBLIGATORIU sa dispuna de:
n ghiduri pe baza carora deseurile se :
n identifica,
n mpacheteaza,
n eticheteaza,
n stocheaza,
n transporta,
n trateaza si
n elimina
n coduri de procedura protocoale scrise privind masurile
care se aplica n cazul incidentelor si accidentelor consecinta manevrarii deseurilor

COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE

Obiectul legii il constituie instituirea obligativitatii colectarii selective a deseurilor in
institutiile publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si in institutiile in care statul este actionar
majoritar, denumite in continuare institutii publice.

Prin aplicarea legii se urmaresc:
a) cresterea gradului de reciclare si de valorificare a deseurilor colectate
selectiv,prevazute
b) cresterea gradului de informare si de constientizare, precum si educarea
functionarilor publici, a angajatilor si a cetatenilor cu privire la colectarea
selectivasimanagementuldeseurilor.



29

Prevederile prezentei legi se aplica urmatoarelor categorii de deseuri:
a) deseuri de hartie si carton;
b) deseuri de metal si plastic;
c) deseuri de sticla.

Fiecare institutie publica are obligatia de a stabili responsabilitatea implementarii
colectarii selective a deseurilor in cadrul institutiei in sarcina unui angajat din departamentul
administrativ sau de a delega aceasta responsabilitate catre terti.

Stabilirea persoanei responsabile se realizeaza prin act al conducatorului institutiei
publice, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest scop,
atributiile persoanei astfel desemnate, prevazute in fisa postului, se modifica in mod
corespunzator, prin includerea responsabilitatilor privind colectarea selectiva la nivelul
institutiei publice.

Fiecare institutie publica este obligata sa elaboreze un plan de masuri privind
colectarea selectiva a propriilor deseuri, pe categoriile prevazute la art. 3, in termen de 60 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Planul de masuri privind colectarea selectiva prevazut la alin. (1) va contine, in mod
obligatoriu, urmatoarele informatii:
a) numele si datele de contact ale responsabilului cu organizarea colectarii selective la nivelul
institutiei publice;
b) descrierea organizarii colectarii selective (scop, tipuri de containere, planse cu precizarea
amplasarii locatiilor);
c) obligatiile angajatilor si masurile aplicabile in cazul nerespectarii indatoririlor;
d) modalitatea de stocare temporara a deseurilor colectate;
e) programul de instruire a angajatilor privind colectarea selectiva a deseurilor;
f) programul de raportare a rezultatelor;
g) programul de informare a vizitatorilor institutiei publice;
h) detaliile contractului de predare a deseurilor colectate selectiv.

Institutiile publice sunt obligate sa asigure finantarea pentru colectarea selectiva a
deseurilor generate in cadrul acestora, pe categorii.



30

Sistemul de colectare selectiva a deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
1.containerele si recipientele folosite pentru colectarea selectiva se inscriptioneaza cu
denumirea materialului/ materialelor pentru care sunt destinate;
2.in fiecare birou/incinta al/a institutiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare
selectiva a deseurilor.
3.Acestea vor avea urmatoarele culori, in functie de tipul de deseuri colectate: albastru
pentru deseuri de hartie si carton, galben pentru deseuri de metal si plastic si
alb/verde pentru sticla alba/colorata;
4.pe fiecare etaj/nivel al institutiei publice vor fi amplasate recipiente de colectare
selectiva;
5.recipientele vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, marcat si indicat corespunzator;
6.fiecare institutie publica este obligata sa infiinteze la intrarea in institutie un punct de
colectare selectiva a deseurilor destinat vizitatorilor si sa asigure informarea acestora
in acest scop, prin exemplificarea tipurilor de deseuri corespunzatoare fiecarui
container;
7.recipientele din interiorul cladirii apartinand institutiei publice vor fi golite in functie de
intensitatea activitatii/ritmul de umplere de catre personalul insarcinat cu efectuarea
curateniei;
8.marcarea containerelor in culorile prevazute la lit. b) se poate face prin vopsire, prin
aplicare de folie adeziva sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafata
totala vizibila;
9.inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizibile, astfel
incat sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si a recipientelor de colectare
selectiva.

Institutia publica este obligata sa puna la dispozitia operatorului economic autorizat sa
preia deseurile colectate selectiv spatii de depozitare speciale in incinta institutiei publice.

In spatiile de depozitare vor fi instalate containere de colectare selectiva a deseurilor
de mare capacitate. Numarul si capacitatea containerelor se calculeaza in functie de
cantitatea de deseuri colectate si de numarul lunar de goliri.



31

Preluarea deseurilor colectate selectiv se face la intervale de timp de maximum 30 de
zile. Periodicitatea preluarii deseurilor este stabilita in contractul incheiat intre institutia
publica si operatorul economic autorizat.

Fiecare institutie publica este obligata sa implementeze un program de informare si
instruire a propriilor angajati cu privire la organizarea colectarii selective a deseurilor, fie prin
forte proprii, fie prin delegarea responsabilitatii catre terti, in termen de 60 de zile de la
intrarea in vigoare a prezentei legi.

Personalul insarcinat cu efectuarea curateniei va fi instruit suplimentar.

Fiecare institutie publica este obligata ca, in termen de 90 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, sa incheie un contract de predare a deseurilor colectate selectiv cu
un operator economic autorizat, care sa garanteze predarea acestora in vederea reciclarii si
tratarii corespunzatoare, conform legislatiei specifice in domeniu, fie prin forte proprii, fie prin
delegarea responsabilitatii catre terti.

Evidenta cantitatilor de deseuri colectate selectiv, OBLIGATIE A INSTITUTIE
PUBLICE!!!

Deseurile colectate selectiv se cantaresc la predare, cu consemnare intr-un registru
de evidenta a deseurilor. Datele vor fi raportate lunar catre Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului.

Neindeplinirea prevederilor prezentei legii constituite contraventie se sanctioneaza cu
amenzi de catre Garda de Mediu.

Reguli juridice cu caracter general

n raport cu destinatia (scopul final) urmarit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice
principale privind deseurile:
- gestionarea acestora n conditiile de protectie a sanatatii populatiei si a mediului,
conform regimului juridic stabilit;
- interzicerea introducerii pe teritorul Romniei de deseuri de orice natura, n scopul
eliminarii acestora (art.23)



32

- introducerea pe teritoriul Romniei a deseurilor, n scopul valorificarii n baza
reglementarilor specifice n domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea
valorificarii deseurilor n instalatii, procese sau activitati autorizate de catre
autorizatiile publice competente;
- realizarea trabferului si aa exportului de deseuri de orice natura n conformitate
cu acordurile si conventiile la care Romnia este parte si cu reglementarile
specifice n materie.

O atentie deosebita este acordata de legea-cadru transportului de deseuri
periculoase, stabilind n acest sens:
- efectuarea transportului inteern al acestora n conformitate cu prevederile
legale privind transportul marfurilor periculoase;
- realizarea transportului international al lor potrivit prevederilor acordurilor si
conventiilor internatioanale privind transportul peste frontiera al deseurilor
periculoase si transportul international al marfurilor periculoase.
Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru
transport si eliminare finala

Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre
producator.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor
periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform anexei 6,
se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator la
predarea/primirea fiecarui transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua
exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatiunea de
eliminare finala.

Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat
operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producator
de catre agentul economic care a facut operatiunea de eliminare finala.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contine
urmatoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori



33

de servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la
agentul economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din
partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de
eliminare stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.

Regimul comertului international si tranzitului de deseuri

Reglementarea interna (Ordonanta de urgenta nr. 78/2000) stabileste cteva reguli
importante n aceasta privinta:
- importul n romnia de deseuri, de orice natura, n stare bruta sau prelucrata, este interzis,
cu exceptia anumitor categorii de deseuri, ce constituie resuerse secundare de materii priem
utile, n conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de catre
autoritatea publica centrala de protectie a mediului si aprobate de catre Guvern (art. 29);
- producatorii si detinatorii de deseuri periculoase le pot elimina n alte tari care sispun de
tehnologie adecvata si care accepta sa efectueze asemenea operatiuni (art. 30);
- exportul de deseuri se poate face numai cu respectarea
reglementarilor legale n vigoare, cu aprobarea autoritatilor competente desemnate de catre
tara importatoare, precum si cu respectarea prevederilor conventiilor internationale la care
Romnia este parte (art. 31);
- tranzitul de deseuri pe teritoriul Romniei poate fi facut numai
cu respectarea prevederilor Legii nr 6/1991 pentru aderarea la Conventia de la Basel privind
controlul transportului peste frontiere al desuerilor periculoase si al eliminarii acestora,
precum si ale altor conventii internatioanle ratificate de Romnia (art.32).

Tratarea deseurilor radioactive

Deseurile radioactive prezinta urmatoarele particularitati:
1. prin tratarea lor nu se poare realiza, n stadiul actual, distrugerea agentilor poluanti
(radionuclizi) sau trecerea lor n radionuclizi neradioactivi;
2. deseurile radioactive se pot gasi n toate starile de agregare toate obiectivele care
vin n contact cu acest gen de deseuri se contamineaza radioactiv devenind la



34

rndul lor radioactive, inclusiv animalele de experienta si cadavrele de bolnavi
iradiati.
Radionuclizii se dezintegreaza n timp; cei cu T scurte devenind inactivi.

nainte de tratare, se face o sortare a deseurilor dupa diferite criterii: activitate (mare,
medie, mica), perioada de njumatatire (mare, mica), starea de agregare, reactii chimice,
actiunea coroziva sau nu, recuperabil sau nerecuperabil.

Daca perioada de njumatatire a radionuclizilor este mica (sub 15 zile) este mai
economic ca deseurile radioactive sa se pastreze un timp n conditii de securitate.

Tratarea consta dintr-o serie de operatii succesive:
1. compactarea deseurilor solide care se realizeaza la 30 150 atm. cu prese speciale
prevazute cu ecrane de protectie. Compactarea poate fi realizata dupa efectuarea n
prealabil a unei operatii de fragmentare, care nsa poate reprezenta un amre pericol
de contaminare;
2. incinerarea este operatia de reducere a volumului n cazul materialelor incinerabile.
Gazele de ardere trebuie trecute prin filtre de mare eficienta pentru neutralizarea
aerosolilor radioactivi.

Limitarea volumului de deseuri incinerate, datorita activitatii rezultate din cenusa,
se calculeaza n functie de pericolul de contaminare interna cu pulbere radioactiva.

Pentru separarea radionuclizilor din solutii se aplic3 mai multe metode: filtrarea
materialului n suspensie, coagularea, precipitarea, electrodializa, schimbul ionic.

Pentru tratarea deseurilor radioactive s-a introdus si metoda de coagulare cu fosfati de
calciu. Aceasta metoda consta n introducerea n solutie a fosfatului de calciu solubil care, n
urma unei reactii chimice, se transforma n fosfat de strontiu insolubil, ceea ce permite
eliminarea acestui readionuclid periculos.

ntruct cesiul este slab ndepartat prin aceasta metoda s-a introdus si metoda tratarii
apei cu ferocianura de potasiu si sulfat de fier, ceea ce are ca urmare formarea unui gel de
ferocianura feroasa, care antreneaza cesiul, ruteniul si alti radionuclizi.



35

n statiile de tratare a apelor radioactive, tratarea se face n doua etape:
- o etapa de purificare brut a (Sedimentare, coagulare, precipitare);
- o etapa de purificare finala (evaporare, schimatori de ioni, osmoza inversa);

nglobarea deseurilor ntr-un mediu de protectie se realizeaza:
a. nglobarea n beton care este ieftina; betonul serveste ca ecran pentru radiatiile ? si
radionuclizi;
b. nglobarea n bitum: se poate ngloba 50 60% substanta activa fata de substanta
inerta (bitumul); este substanta hidrofuga, rezista bine la toxiviere (pierdere prin
dizolvare), chiar n conditiile apei de mare;
c. nglobarea n masa ceramica sau sticla;
d. nglobarea n materiale plastice care sunt foarte rezistente, dar sufera o mbatrnire
sub actiunea radiatiilor ionizante.
Nici una dintre metode nu este lipsita de incoveniente si incertitudini.

n ceea ce priveste centralele nucleare, practic, nu poate exista o ncredere absoluta n
securitatea unui reactor, ca de altfel n cazul oricarei instalatii. Societatea va trebui sa decida
daca accepta riscurile sau se va ndrepta spre alte surse de energie.

CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, incluziv deseurile periculoase;
HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare
(HGR nr. 349/2005);
HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare
(HGR nr. 268/2005);
Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului
Sanatatii nr. 698/940/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea
Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor
rezultate din activitatea medicala.



36

HGR nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a
Planului national de gestionare a deseurilor;
Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor
sanitare cu paturi;
Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004)
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
HG. Nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei.
ORDIN Nr. 613 din 15 mai 2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a
autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala
ADR Acordul European referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase.
Ordin MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control a
infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare
Ordinul MSF nr. 219/06.06.2002 cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/2004
si 1029/2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privind
deseurile rezultate din activitatile medicale. Ordinul reprezinta reglementarea tehnica
specifica referitoare la gestionarea acestei categorii de deseuri.
ORDONANTA DE URGENTA Nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor
ORDIN Nr. 997 din 11 august 2004 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului
sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru
baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
ORDIN Nr. 1029 din 18 august 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului
ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU))

Principiu:
Orice produs biologic este potential contaminat !
Orice pacient este o potentiala sursa de infectie !
Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !



37

Definitie
Precautiunile universale sunt masuri fundamentale si standard care se refera la:
? masuri aplicate de personalul medico-sanitar in practica medicala
Spalarea minilor
Utilizarea echipamentului de protectie adecvat si complet
? masuri care se aplica pacientilor
Echipamentele si articolele de ngrijire ale pacientului
Transportul pacientilor;
Ustensilele pentru alimentatia pacientului;
? igiena mediului spitalicesc

CONCEPTUL de P.S.(PU) se refera la: - masurile care se aplica n vederea prevenirii
transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, n
timpul actului medical.
n Initial se avea in vedere snge, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se
considera a fi potential infectate cu virusurile HIV, VHB, VHC si/sau alti agenti
microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina)
n Extinderea PS (PU) la preventia transmiterii de la personalul medical la pacient, de la
pacient la pacient;
n O alta extindere se refera la toate fluidele organismului uman indiferent daca sunt
contaminate sau nu cu sange, tegumente cu solutii de continuitate;
n Completarea cu masuri de PS fata de pacientii cu afectiuni respiratorii transmisibile.
n toti pacientii se considera potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti
microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece cei mai multi dintre purtatorii de
HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria
stare de portaj;

Agentii biologici sunt clasificati n 4 grupe de risc, n functie de importanta riscului de
infectie pe care l prezinta:
a) grupa 1 (risc infectios individual sau comunitar scazut sau absent)- agenti biologici
care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om; microorganisme cu probabilitate minima
de a provoca mbolnavire la om sau animal.
b) grupa 2 (risc individual moderat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot
provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor n colectivitate



38

este improbabila; exista, n general, o profilaxie sau un tratament eficace; Agenti patogeni
care pot provoca mbolnavire la om sau animal, dar este putin probabil sa reprezinte un
pericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, fauna sau mediu. Expunerile n
laborator pot cauza infectii severe dar pentru care exista tratament eficace si masuri
profilactice, iar riscul de raspndire al infectiei este limitat.
c) grupa 3(risc individual ridicat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot
provoca mbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot
prezenta un risc de propagare n colectivitate, dar exista n general o profilaxie sau un
tratament eficace. Agenti patogeni care n mod obisnuit provoaca mbolnavire severa la om
sau animal, dar, de regula, nu se raspndesc de la un individ infectat la altul. Exista
tratament eficace si masuri profilactice.
d) grupa 4 (risc individual si comunitar ridicat)- agenti biologici care pot provoca boli grave
omului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat de
propagare n colectivitate si nu exista n general o profilaxie sau un tratament eficace. Agenti
patogeni care provoaca, de regula, mbolnavire severa la om sau animal si care se pot
transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exista, n general, tratament
eficace si masuri profilactice.

Relatia dintre grupurile de risc si nivelele de biosiguranta
Grup de
risc
Nivel de
biosiguranta
Tip de laborator Practici de laborator Echipamente de
protectie
1 De baza - Nivel de
biosiguranta 1
nvatamnt,
cercetare
GMT Nici un fel; suprafata
de lucru deschisa
2 De baza - Nivel de
biosiguranta 2
Servicii de asistenta
primara; diagnostic,
cercetare
GMT plus
mbracaminte de
protectie si semn de
pericol biologic
Suprafata de lucru
deschisa plus HSB
pentru producerea
eventuala de aerosoli
3

Securizat
Nivel de
biosiguranta 3
Servicii speciale
de diagnostic,
cercetare
Similar cu nivelul 2
plus mbracaminte
speciala, acces
controlat, flux de aer
directionat
HSB si/sau alte
dispozitive primare
pentru toate
activitatile
4

nalt securizat
- Nivel de
Unitati pentru agenti
patogeni periculosi
Similar cu nivelul 3
plus intrare etansa,
HSB clasa a III-a sau
costum cu presiune



39

biosiguranta 4

dus la iesire,
eliminare speciala a
deseurilor

pozitiva combinat cu
HSB clasa a II-a,
autoclav cu doua cai
de acces (transmural),
aer filtrat

EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI
PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL CU
SNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE

Evaluarea riscurilor profesionale se efectueaza pe baza tuturor informatiilor existente si, mai
ales, pe baza:
a) clasificarii agentilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru sanatate;
b) recomandarilor emise de inspectorii de munca si/sau de inspectorii autoritatilor de
sanatate publica, ce indica necesitatea ca agentul biologic sa fie controlat n scopul de a
proteja sanatatea lucratorilor care sunt sau pot fi expusi acestui agent biologic, n cursul
activitatii lor;
c) informatiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activitati profesionale a
lucratorilor;
d) efectelor alergice si toxicogene ce pot sa rezulte ca urmare a activitatii lucratorilor;
e) faptului ca un lucrator sufera de o boala legata direct de munca sa.

Pentru realizarea unei evaluari a riscului biologic trebuie luati n considerare urmatorii factori:
1. Patogenitatea agentului infectios si doza infectanta
2. Consecintele posibile ale expunerii
3. Calea naturala de infectare
4. Alte cai de transmitere, rezultate n urma manipularii n laborator (parenterala, aeriana,
ingerare)
5. Stabilitatea agentului infectios n mediul extern
6. Concentratia agentului infectios si volumul de material concentrat ce se manipuleaza
7. Disponibilitatea unei gazde adecvate/susceptibile (umane sau animale)
8. Informatii disponibile din studii pe animale, raportari privind infectii dobndite n
laborator (profesionale) sau raportari de cazuri clinice



40

9. Intentia de a utiliza anumite tehnici in laborator (ultrasonarea, aerosolizarea,
centrifugarea, etc)
10. Orice manipulare genetica a microorganismului care poate duce la extinderea gamei
de gazde susceptibile sau poate modifica sensibilitatea acestuia la terapiile
considerate eficace
11. Accesul efectiv la masuri profilactice sau terapeutice eficace.

Clasificarea riscurilor in unitatiile sanitare cu paturi , in functie de activitatea depusa avem
urmatoarele situatii:
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;
PENTRU CATEGORIILE APARTINND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA
PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precautiunile obisnuite.

Masurile standard care se impun n prevenirea AES
1.Spalarea minilor imediat dupa contactul cu snge sau produse biologice contaminate cu
snge
2. Purtarea manusilor n caz de contact cu:
- un produs biologic
- leziune cutanata sau mucoasa
- echipament contaminat
Si, sistematic, n caz de afectiuni dermatologice ale minilor personalului de ngrijire
3. Protejarea oricarei plagi cu pansament
4. Atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase
5. Interzisa ndoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din
seringa cu mna
6. Evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, ntepatoare n recipiente speciale
7. Evitarea expunerii la proiectii: utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cnd este necesar
8. Decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor



41

ECHIPAMENT DE PROTECTIE

Definitie:
Echipament de protectie reprezinta bariera ntre personalul medico-sanitar si sursa de
infectie, utilizata n timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii
Echipament de protectie individual
l Halate
l Scop: - utilizare n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului,
- contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice
potential contaminate
l Caracteristici:
- impermeabile, de unica utilizare sau refolosibile, spalate sau sterilizate,
- n caz de pericol de proiectie se vor utiliza sorturi impermeabile
l Masti
l Scop: protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau nghitirii lichidelor
contaminate

l Caracteristici: sa acopere integral nasul si cavitatea bucala
l Ochelari: transparenti, etansi
l Protectoare faciale: suficient de mari

Protocol de asigurare a ngrijirilor de urgenta, n caz de expunere accidentala la
produse biologice

N CAZ DE EXPUNERE CUTANATA:
- se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care
- se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena
diluata 1/10, compus iodat n solutie dermica, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat

N CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA:
- se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care
- se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena
diluata 1/10, compus iodat n solutie dermica, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat
- interzisa sngerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului.



42

N CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
- spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apa n cazul absentei
acestuia.

PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA
EXPUNEREA PROFESIONALA
- prin inoculari percutane:
- ntepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- n timpul:
- efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite;
- manipularii de produse biologice potential contaminate;
- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea n activitati
care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitatile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala;

METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare n containere rezistente la ntepare si taiere,
amplasate la ndemna si marcate corespunzator conform reglementarilor MSP pentru:
- pregatire n vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu snge si alte produse biologice potential
contaminate ct mai putin posibil;



43

- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, n spatii special destinate;
- colectare n saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati n mod corespunzator
- evitarea pastrarii lor ndelungate, nainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
- curatenie si decontaminare:
- folosirea manusilor la ndepartarea urmelor de snge, alte lichide biologice sau
tesuturi;
- decontaminarea initiala cu substante clorigene, ndepartarea cu hrtie absorbanta care
se colecteaza n containere sau saci de plastic marcati;
- dezinfectie cu solutie germicida;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard n vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii
echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacmurilor,
conform reglementarilor MSP.
- reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si
etichetare.
- igiena personala:
- spalarea minilor (pct. 2);
- spalarea altor parti ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potential
contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asistenta de urgenta, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar si n situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor
precautiunilor universale.

SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:
- masca;
- ochelari, ecran;



44

- manusi;
- sort impermeabil cnd se anticipeaza producerea de:
- epansamente
- snge;
- saliva cu urme vizibile de snge.
- alte recomandari:
- sistem de aspiratie rapida;
- pozitia adecvata a scaunului;
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat

SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:
- masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete;
- decontaminare dupa efectuare a necropsiilor:
- instrumentar;
- suprafete, mobilier.

LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a
precautiunilor universale trebuie completate cu:

Manipularea deseurilor
Se considera deseuri toate materialele care se arunca.
n laboratoare, n desfasurarea activitatii cotidiene, decontaminarea deseurilor si
eliminarea finala a acestora sunt strns legate. Un numar foarte mic de materiale
contaminate necesita ndepartarea efectiva din laborator sau distrugerea. Majoritatea
sticlariei, instrumentelor si articolelor de mbracaminte sunt refolosite sau reciclate.
Principiul general ce trebuie sa functioneze este ca toate materialele infectioase vor fi
decontaminate, autoclavate sau incinerate n laborator.
Principalele probleme care se pun, nainte de eliminarea oricariu obiect sau material
din laboratoarele ce lucreaza cu microorganisme potential infectioase sau tesuturi de la
animale sunt:
1. Au fost obiectele sau materialele respective eficient decontaminate sau dezinfectate
printr-o procedura autorizata?



45

2. Daca nu, au fost ele ambalate ntr-un mod autorizat pentru incinerare imediata la
fata locului sau pentru transfer ntr-o alta locatie cu posibilitati de incinerare?
3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implica eventual alte pericole
aditionale, biologice sau de alt tip, pentru cei care ndeplinesc procedurile de eliminare sau
care ar putea veni n contact cu obiectele eliminate n afara perimetrului respectiv?

Decontaminarea
Autoclavarea cu abur este metoda de electie pentru toate procesele de
decontaminare.
Materialele care urmeaza sa fie decontaminate si eliminate vor fi puse n containere
adecvate (ex. saci din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indica destinatia
continutului acestora pentru autoclavaresi/sau incinerare). Pot fi luate n consideratie si
metode alternative doar daca acestea ndeparteaza si/sau omoara microorganismele.

Procedurile de manipulare si eliminare a materialelor contaminate si a deseurilor
Trebuie adoptat un sistem de identificare si de separare a materialelor infectioase si a
containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglementarile nationale si
internationale n domeniu. Categoriile care se includ sunt urmatoarele:
1. Deseurile necontaminate (neinfectioase) care pot fi refolosite, reciclate sau eliminate ca
deseuri generale sau menajere
2. Obiectele ascutite (taietoare-ntepatoare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cutite
si cioburi de sticla); acestea vor fi ntotdeauna colectate n containere rezistente la ntepare-
taiere, prevazute cu capace si vor fi tratate ca infectioase.
3. Materialul contaminat destinat decontaminarii prin autoclavare urmata de spalare si
refolosire sau reciclare.
4. Materialul contaminat destinat autoclavarii si eliminarii.
5. Materialul contaminat destinat incinerarii directe.

Obiectele ascutite

Dupa utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, taiate sau detasate din
seringile de unica folosinta. ntregul ansamblu trebuie plasat n containerul pentru obiecte
ascutite. Seringile de unica folosinta, folosite separat sau cu ace, trebuie plasate n
containere si incinerate, cu autoclavare prealabila daca este necesar.



46

Containerele pentru obiecte ascutite (taietoare-ntepatoare) trebuie sa fie rezistente la
ntepare taiere si nu trebuie umplute la capacitatea maxima. Cnd sunt umplute pe , aceste
containere trebuie plasate n containere pentru deseuri infectioase si incinerate, cu
autoclavare prealabila daca practica laboratorului o necesita. Containerele pentru obiecte
taietoare-ntepatoare nu trebuie aruncate n mediul nconjurator.

Materiale contaminate (potential infectioase) destinate autoclavarii si refolosirii
Se interzice curatarea prealabila a oricarui material contaminat (potential infectios)
destinat autoclavarii si refolosirii. Orice curatare sau reparatie trebuie facuta doar dupa
autoclavare sau dezinfectie.

Materiale contaminate (potential infectioase) destinate eliminarii
n afara de obiectele taietoare-ntepatoare, care au fost tratate mai sus, toate
materialele contaminate (potential infectioase) trebuie autoclavate n containere etanse, de
exemplu saci de plastic autoclavabil, colorati conform codurilor de culori, nainte de a fi
eliminate. Dupa autoclavare, materialul poate fi plasat n containere de transfer catre
incinerator. Daca este posibil, materialele rezultate din activitatile de asistenta medicala nu
trebuie eliminate n mediul extern, la rampele de depozitare a deseurilor, nici dupa
decontaminare. Daca exista un incinerator disponibil la nivelul laboratorului, autoclavarea se
poate omite: deseurile contaminate trebuie plasate n containere speciale (de exemplu, saci
cu culori corespunzatoare unui cod) si transportate direct la incinerator. Containerele de
transfer refolosibile trebuie sa nu prezinte scurgeri si sa aiba capace etanse.

Recipiente de colectare, preferabil incasabile, trebuie plasate la fiecare punct de lucru.
Cnd se foloseste un dezinfectant, deseurile materiale trebuie sa ramna n contact direct cu
acesta (ex. neprotejate de bule de aer) un interval de timp corespunzator, n conformitate cu
instructiunile de folosire a dezinfectantului utilizat. Containerele de colectare si transport vor fi
decontaminate si spalate nainte de refolosire.

Incinerarea deseurilor contaminate trebuie sa se faca n conformitate cu prevederile
autoritatilor de sanatate publica si de protectie a mediului.

PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE)
n Precautiunile suplimentare (aditionale) sunt aplicate pentru intreruperea transmiterii
agentilor infectiosi si prevenirea infectiilor nosocomiale.



47

n Se aplica fata de cazurile cunoscute sau suspectate de a fi contaminati, infectati, cu
agenti patogeni cu importanta epidemiologica care pot transmite / provoca infectii prin
urmatoarele mijloace:
n de transmitere aerogena (de exemplu, tuberculoza pulmonara, varicela,
rujeola)
transmitere a picaturii din secretiile respiratorii (de exemplu, rubeolei, tusei
convulsive, gripa)
n de contact ,de transport (direct sau indirect) cu pacientii care pot fi
diseminatori de agenti infectiosi de interes special (de exemplu,
n piele uscata a celor colonizate cu Staphylococcus aureus multi-
rezistente [MRSA],
n contaminarea cu fecale de la transportatorii de vancomicina-
enterococilor rezistenti [VRE] sau suprafete contaminate)
n rezistenta la procedurilor de sterilizare standard sau alte boli specifice
mijloacele de transport n cazul n care masuri de precautie standard nu
sunt suficiente (de exemplu, pacienti cu boli cunoscute sau suspectate
Creutzfeldt-Jakob)

n Precautii suplimentare sunt concepute pentru a ntrerupe transmiterea infectiei pe
aceste cai de transmitere(rute ) si este necesar sa fie utilizate, n plus fata de masurile
de precautie standard, atunci cnd masurile standard n sine nu pot cupa transmiterea
de infectii.
n Masuri de precautie suplimentare pot fi
n specifice la situatia pentru care sunt necesare, sau pot fi combinate n cazul n
care microorganismele au mai multe CT sau rute de transmitere
n Masuri suplimentare se vor adapta la agentul infectios special implicate, precum si
modul de transmitere, si pot include una sau orice combinatie dintre urmatoarele:
n alocarea de o singura camera cu facilitati de baie proprie
o toaleta dedicat (pentru a preveni transmiterea de infectii care sunt
transmise n primul rnd prin contactul cu materii fecale, cum ar fi pentru
pacientii cu diaree infectioasa sau gastroenteritei cauzate de bacterii
enteric sau virusi)
n cohorting (schimbul de camera de catre persoanele cu infectie acelasi)
poate fi o alternativa n cazul n camere single nu sunt disponibile



48

n cerinte speciale de ventilatie (de exemplu, presiunea aerului monitorizate
negativ n raport cu zonele nconjuratoare)
n utilizarea suplimentara a echipamentului individual de protectie (de
exemplu, personalul medical care participa la pacientii n mod izolat
respiratorii ar trebui sa poarte o masca bine-montaj: un 0.3-mm, filtru de
particule masca (P2 sau masca N95) este recomandata pentru
tuberculoza)
n registre de ngrijire a sanatatii lucratorilor medicali sa aiba grija pentru
anumite categorii de pacienti infectioase (de exemplu, varsat de vnt)
n Echipament dedicat pacient
n circulatie restrnsa, att de pacienti si a lucratorilor de asistenta
medicala.

Unitatea sanitara n care s-a produs accidentul
NTREAGA ASISTENTA (PPE) ACORDATA PERSONALULUI IMPLICATE N EXPUNEREA
PROFESIONALA ("SURSA", PERSONAL AFECTAT) SE EFECTUEAZA DOAR PE BAZA DE
CONSIMTAMNT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.
OBLIGATORIU
1 asigura prelevarea si trimiterea esantioanelor de snge provenite de la pacientul sursa,
pentru testare, la unitatea desemnata sau asigura efectuarea lor n unitate.
Prelevarea si trimiterea probelor biologice se va face conform legislatiei (standardelor) n
vigoare.
2 trimite persoana accidentata catre serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale
3 asigura trimiterea persoanei accidentate catre sectia/spitalul de boli infectioase n
oricare dintre urmatoarele situatii:
- sursa HIV pozitiv cunoscuta
- sursa HIV cu test rapid pozitiv
- sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologic crescut
- sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenti;
- sursa Ac HCV pozitiv;
4 asigura trimiterea accidentatului la Directia de Sanatate Publica judeteana, n vederea
vaccinarii antihepatita B, n cazul n care spitalul/sectia de boli infectioase nu a putut asigura
vaccinarea.



49

Laboratorul unitatii sanitare n care a avut loc accidentul
1 efectueaza n toate cazurile testul rapid HIV, daca acest test este disponibil.
Acest test se va efectua pentru pacientul sursa n termen de 2 ore, cu transmiterea
rezultatului medicului caruia i s-a raportat evenimentul.
2 primeste si trimite esantioanele de snge provenite de la pacientul sursa catre
laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti-HIV, Ac anti-
VHC, AgHBs si Ac HBs sau efectueaza testele respective, daca este autorizat.
Serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din spitalul n care a avut
loc accidentul
1. raspunde de aplicarea programului de supraveghere:
2. n cazul n care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infectie cu
HIV, VHC, VHB;
3. epidemiologul va asigura consilierea personalului expus si recoltarea
esantioanelor de snge, cu respectarea legislatiei privind testarea voluntara, n
cazul n care acestea nu au fost efectuate de catre medicul sef de
sectie/compartiment sau medicul sef de garda;
4. n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este absent, iar riscul de
infectie cu VHB este prezent, persoana accidentata va fi ndrumata catre
Directia de Sanatate publica judeteana, la cabinetele de vaccinare desemnate,
pentru vaccinarea antihepatita B.
5. n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este prezent, indiferent de
riscul VHB, persoana accidentata va fi ndrumata catre spitalul/sectia de boli
infectioase.
6. persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infectie cronica cu VHB
si/sau VHC, vor fi ndrumate catre spitalul/sectia de boli infectioase pentru a se
stabili o conduita adecvata.
7. anunta medicul de medicina muncii despre evenimentul nregistrat;
8. completeaza si trimite lunar, la Directia de Sanatate publica judeteana, fisele de
supraveghere;
9. completeaza si trimite semestrial, la Directia de Sanatate publica judeteana,
fisele unitatii sanitare;
10. va face analiza semestriala a cazurilor de expunere accidentala profesionala si
de seroconversie nregistrate n unitate.



50

11. anunta medicul de medicina muncii al unitatii sanitare n care s-a produs
accidentul despre seroconversia pentru HIV si/sau VHB si/sau VHC (cu
respectarea confidentialitatii conform legislatiei n vigoare, Legea nr. 584/2002)

n cazul n care serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale unitatii medicale n care
s-a produs accidentul nu are epidemiolog, evaluarea riscului de infectie cu HIV, VHB, VHC
va fi facuta de catre medicul sef de sectie sau sef de garda, n colaborare cu medicul
epidemiolog de la Directia de Sanatate publica, daca spitalul/sectia de boli infectioase nu
este abordabil sau nu se considera necesara colaborarea cu specialistul infectionist.



51

Material editat n cadrul proiectului cofinantat din Fondul Social European prin
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati
pentru promovarea adaptabilitatii
Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar,
managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n domeniul medical RUXMED,
POSDRU/81/3.2/S/49706

Editat de Centrul de Resurse CREST
Septembrie 2011

Continutul acestui material nu reprezinta n mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romniei

Managementul Deseurilor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Managementul Deseurilor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

You might also like