You are on page 1of 61

Curpins

:
Argument.
1 Opera ionalizarea conceptelor ț
1.1 No iunea de consumator ț
1.2 No iunea de comerciant ț
1.3 No iunea de produs ț
1.4 Legătura dintre comerciant, produs i consumator ș
2 Protec ia consumatorilor la niel european ț
2.1 Politicile europene de protec ie a consumatorilor ț
2.2 Legisla ia priind drepturile consumatorilor la nielul !niunii ț
"uropene
2.3 #trategia de protec ie a consumatorilor 2$$%&2$13 ț
2.4 'urispruden a Cur ii "uropene de 'usti ie (C'") ț ț ț
3 *repturile consumatorilor +n ,om-nia
3.1 .nstitu iile rom-ne implicate +n protec ia consumatorilor ț ț
3.2 Legisla ia rom-nească pentru protec ia drepturilor consumatorilor ț ț
3.3 'urispruden a rom-nească +n materie de protec ia consumatorilor ț ț
4 /n loc de concluzii
1
Argument
/n ,om-nia situa ia protec iei consumatorilor, cu toate că ar 0i tre1uit să ț ț
se alinieze legisla iei europene, mai ales după integrarea +n !niunea "uropeană, ț
i cu toate că teoretic s&a +nt-mplat acest lucru, totu i practic mai sunt multe ș ș
sc2im1ări de 0ăcut pentru a a3unge la un cadru institu ional i legislati ț ș
corespunzător.
Legisla ia rom-nească +n materie de protec ia consumatorilor a su0erit ț ț
sc2im1ări ma3ore mai ales după 1454, +nsă cu toate acestea +n ceea ce prie te ș
in0ormarea i con tientizarea de către consumatori asupra drepturilor lor mai ș ș
aem multe de recuperat pentru că consumatorii rom-nii +ncă nu sunt con tien i ș ț
de drepturile lor i c2iar dacă le cunosc +ncă nu sunt o1i nui i cu utilizarea lor. ș ș ț
/n prezenta lucrare reau să 0ac o descriere a drepturilor consumatorilor
la nielul !niunii "uropene iar apoi oi 0ace o trecere i prin legisla ia ș ț
rom-nească +n acest domeniu.
/n primul capitol oi 0ace o prezentare a termenilor implica i +n protec ia ț ț
consumatorilor i rela iilor dintre ace ti termeni pentru a +n elege mai 1ine ce ș ț ș ț
implică acest proces de protec ie a consumatorilor. ț
Capitolul al doilea a cuprinde o trecere +n reistă a legisla iei europene ț
de la primele +nclina ii pentru acest domeniu p-nă la politica de protec ie a ț ț
consumatorilor, emisă de !niunea "uropeană pe perioada 2$$%&2$13. La
s0-r itul capitolului doi oi prezenta ni te cazuri din 'urispruden a Cur ii ș ș ț ț
"uropene de 'usti ie pentru a eiden ia aplicarea legisla iei +n domeniul ț ț ț
protec iei consumatorilor +n interiorul Comunită iilor "uropene. ț ț
/n capitolul al treilea oi prezenta cele mai importante legi priind
protec ia consumatorilor +n ,om-nia, de asemenea oi 0ace o prezentare a ț
principalelor institu ii competente +n acest domeniu, iar la s0-r it oi eiden ia ț ș ț
aplicarea legisla iei drepturilor consumatorilor +n ,om-nia prin prezentarea unor ț
cazuri din 3urispruden a rom-nească +n materie de protec ia consumatorilor. ț ț
2
I
OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR
!niunea "uropeană cuprinde 2% de state 6i aproape o 3umătate de milliard
de consumatori. Ast0el statele au dezoltat progresi măsuri de protec7ie ale
intereselor speci0ice ale acestor consumatori mai ales că ace6tia 3oacă un rol ital
+n dezoltarea economiei 6i politicii unei societă7i. /ncep-nd cu 3umătatea anilor
14%$ !niunea "uropeană s&a străduit să uni0ormizeze măsurile priind protec7ia
consumatorilor din toate statele mem1re pentru a acorda tuturor cetă7enilor
!niunii acelea6i standarde +n interiorul Pie7ei !nice.
Politicile europene +n 0aoarea consumatorilor urmăresc să prote3eze sănătatea,
siguran7a 6i interesele consumatorilor prin promoarea desc2iderii, ec2ită7ii si
transparen7ei +n cadrul pie7ei interne.
1
/n cadrul politicilor de protec ie socială promoate de orice stat, politica ț
priind consumatorul este o politică de sine stătătoare cu o1iectie, priorită i i ț ș
instrumente proprii, 1ine integrată celorlalte politici ale statului.
Crearea unor zone li1ere (cum este Comunitatea "uropeană), 0ac din
comer ul dintre state un element decisi al economiei mondiale. Protec ia ț ț
consumatorilor +n rela ie cu comer ul interna ional are o importan ă ma3oră i un ț ț ț ț ș
impact semni0icati legat de capacitatea de armonizare a legisla iei +n domeniul ț
protec iei consumatorilor care in0luen ează succesul acordurilor de li1er sc2im1 ț ț
+ntre na iuni. ț
La 0el cum au eoluat toate conceptele care priesc societatea umană la
0el a eoluat 6i termenul de consumator a3ung-nd să or1im +n ziua de astăzi
despre consumatorul postmodern.
2
Acesta rea să iasă din rutinele cotidianului 6i
este egocentrist 6i mai pu7in in0uen7at de dictatul modei, adică +n era
1
Articolele 48 si 183 din 9ratatul de .nstituire a Comunită7ii "uropene:
2
,+nda6u ;enera < Cristina, Consumul şi consumatorul în era globalizării, "ditura =irton, 9imisoara 2$$8
3
postmodernă oamenii nu sunt 0ideli 6i consecen7i 0a7ă de anumite tipuri
presta1ilite de cumpărături, apare o deplasare a importan7ei 1unurilor de la
ac2izi7ionarea propriu& zisă la 0inalitatea pe care acesta o o0eră, de la o su1stan7ă
solidă a produselor economiei industriale către intangi1ilitatea in0orma7iei 6i a
sericiilor.
>aptul că trăim +ntr&o eră a glo1alizării, +n care se +ncearcă uni0ormizarea
tuturor domeniilor la niel glo1al, este necesar să se instituie 6i +n ceea ce
prie6te consumatorul 6i drepturile sale ni6te norme legislatie comune. Cel
pu7in la nielul !niunii "uropene acest lucru se +nt-mplă, 0iecare stat mem1ru
0iind o1ligat să& 6i su1ordoneze legisla7ia la cea a !niunii.
Pentru a putea discuta despre drepturile consumatorului tre1uie +n primul
r-nd să de0inim conceptele care sunt implicate +n de0inirea acestor drepturi.
I.1 Noţiunea de consumator
Consumatorul este orice persoană 0izică sau grup de persoane 0izice
constituite +n asocia7ii, care ac7ionează +n scopuri din a0ara actiită7ii sale
comerciale,industriale sau de produc7ie, artizanale ori li1erale.
3
!tilizarea termenului de consumator pentru prima dată este disputată
+ntre europeni 6i nord&americani. Cert este că acest termen a apărut +ncă din
antic2itate, cumpărătorul sau utilizatorul, era prote3at +ncă din acele remuri
+mpotria iciilor ascunse ale lucrurilor ac2izi7ionate. #e +nc2eia c2iar 6i un
?pactum disciplinentiae@ care era +n 0aoarea cumpărătorului, acesta put-nd să
+napoieze lucrul +ntr&un anumit termen dacă constata că acesta nu +i este pe plac.
Aceste norme +ncep să 0acă parte 6i din legisla7ia priind drepturile
consumatorilor din "uropa zilelor noastre.
/n eul mediu consumatorul a căzut pe planul secund +n-ietate a-nd industria
accentul 0iind mutat de la +ncercarea de a mul7umi consumatorul prin
+ndeplinirea cererii lui la dezoltarea +n masă a industriei, consumatorul 0iind
pus +n 0a7a unor produse din ce +n ce mai compleAe pentru care tre1uie să +nc2eie
3
Alineatul 13, AneAă, Legea nr. 24B, pu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24 martie 2$$5:
4
contracte tipizate. *in această cauză consumatorul a deenit partea sla1ă,
dezaanta3ată, care a +nceput să necesite protec7ie. /n acest conteAt a +nceput să
se 0ormeze o legisla7ie pentru protec7ia consumatorilor.
No7iunea de consumator este ăzută +n literatura de specialitate su1 două
accep7iuni: una o1iectiă 6i una su1iectiă
4
.
Potriit accep7iunii o1iectie, consumator este toată lumea, intr-nd aici:
• Producătorii, 0a1rican7ii, comercian7ii, adică, agen7ii economici care
ac2izi7ionează produse +n ederea des0ă6urării actiită7ii lor:
• Cei care ac2izi7ioneaza produsele pentru 0olosirea lor priată:
• #implii trecători care nu au luat contact direct cu produsul dar care au
su0erit din cauza de0ectelor acestuia.
Potriit de0ini7iei o1iectie simplul trecător tre1uie cu at-t mai mult
prote3at pentru că el nelu-nd contact direct cu produsul el nu poate să inspecteze
de0ectele acestuia. Această eAtindere eAcesia nu este +nsă +n 0aoarea păr7ii
sla1e din rela7iile de consum.
Potriit accep7iunii su1iectie pentru ca o persoană sa ai1ă calitatea de
consumator tre1uie să +ndeplinească cel pu7in două condi7ii:
• #ă do1-ndească, să posede sau să utilizeze un 1un sau un sericiu:
• *o1-ndirea, posesia sau utilizarea să se 0acă +n scop priat.
Con6tientizarea oamenilor asupra calită7ii lor de consumatori este un
0enomen relati recent. Primul document +n care au 0ost conturate drepturile
0undamentale ale consumatorilor este Cartea drepturilor consumatorilor,
adoptată de pre6edintele american 'o2n >itzgerald CennedD, +n anul 14B2.
Preocupările la niel european priind drepturile consumatorului cunosc mai
multe etape: adoptarea de către Consiliul "uropei a Cartei pentru protec7ia
consumatorilor +n anul 14%3: ela1orarea 6i adoptarea de către Comisia
"uropeană a primului Program de Protec7ie a Consumatorilor care include 6i
drepturile 0undamentale ale acestora pun-ndu&se accent pe protec7ia sănătă7ii 6i
siguran7ei consumatorului.
4
Carmen 9amara !ngureanu, Drept internaţional privat. Protecţia consumatrorilor şi răspunderea pentru
produsele nocive, "ditura ALL EecF, Eucure6ti, 1444, p. 3:
8
Protec7ie +nseamnă recunoa6terea ca orice consumator, c2iar 1ine
in0ormat, poate deeni ictima a1uzurilor +mpotria cărora e dator să lupte, iar
legea +nseamnă nu doar eliminarea a1uzurilor, ci 6i sanc7ionarea inoa7ilor.
Consumatorul are o1liga7ia de a se in0orma 6i de a re0lecta asupra ac2izi7ionării.
Con6tientiz-nd a1uzurile tre1uie să ceară eliminarea lor, anularea clauzelor
de0aorizatoare 6i eentual reglementări contractuale noi.
Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:
• *e a 0i prote3a7i +mpotria riscului de a ac2izi7iona un produs sau de a li
se presta un sericiu care ar putea să le pre3udicieze ia7a, sănătatea sau
securitatea ori să le aducă atingere drepturilor 6i intereselor legitime:
• *e a 0i in0orma7i complet, corect 6i precis, asupra caracteristicilor
esen7iale ale produselor 6i sericiilor, ast0el +nc-t decizia pe care o adoptă +n
legătură cu acestea să corespundă c-t mai 1ine neoilor lor, precum 6i de a 0i
educa7i +n calitatea lor de consumatori:
• *e a aea acces la pie7e care le asigură o gamă ariată de produse 6i
sericii de calitate:
• *e a 0i despăgu1i7i +n mod real 6i corespunzător pentru pagu1ele
generate de calitatea necorespunzătoare a produselor 6i sericiilor, 0olosind +n
acest scop mi3loace preăzute de lege:
• *e a se organiza +n asocia7ii ale consumatorilor, +n scopul apărării
drepturilor 6i intereselor lor:
• *e a re0uza inc2eierea contractelor care cuprind clauze a1uzie,
con0orm preederilor legale +n igoare:
• *e a nu li se interzice de către un operator economic să o17ină un
1ene0iciu preăzut +n mod eApres de lege.
8
*eci consumatorii sunt prote3a i de a1uzurile la care ar putea 0i supu i pe ț ș
o pia ă dominată i controlată de pro0esioni ti. ț ș ș
Protec ia consumatorilor +nglo1ează măsurile preentie pe care le ia un ț
stat pentru a prote3a păr ile sla1e, adică consumatorii i, pentru a descura3a ț ș
8
Drepturile consumatorilor, articolul 2%, capitolul ..., Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n
=onitorul O0icial nr. 224 din 24 martie 2$$5:
B
comportamentul a1uzi din partea agen ilor economici, iar +ncălcarea acestor ț
drepturi duce la aplicarea de măsuri represie, care pot 0i de natură penală,
administratiă sau ciilă.
I.2 No iunea de comerciant ț
9re1uie să amintim +n primul r-nd că termenul de comerciant cuprinde
termenii de producător, distri1uitor, -nzător, depozitar, transportator, con0orm
legii comerciale.
Comerciant este orice persoană 0izică sau 3uridică care ac ionează +n ț
cadrul actiită ii sale comerciale, industriale sau de produc ie, artizanale ori ț ț
li1erale, precum i orice persoană care ac ionează +n numele sau pe seama ș ț
acesteia
B
.
/n literatura de specialitate comerciantul este de0init su1 următoarele
aspecte:
a). Operatorul economic, persoana 0izică sau 3uridică, autorizată, care +n
cadrul actiită ii sale pro0esionale 0a1rică, importă, depozitează, transportă sau ț
comercializează produse sau păr i din acestea sau prestează sericii ț
%
.
Operatorii economici sunt o1liga i să pună pe pia ă numai produse sau ț ț
sericii sigure, care să corespundă caracteristicilor prescrise sau declarate, să se
comporte +n mod corect 0a ă de consumatori i să nu 0olosească practici ț ș
comerciale a1uzie.
Operatorilor comerciali le este interzis să importe, 0a1rice, distri1uie sau
să comercializeze produse 0alsi0icate sau contra0ăcute, periculoase sau care au
parametrii de securitate necon0ormi care pot a0ecta ia a, sănătatea sau ț
securitatea consumatorilor. *e asemenea este interzisă condi ionarea -nzării ț
B
Litera 1)., Articolul ., capitolul ., Legea 3B3 privind combatarea practicilor incorecte ale comercian ilor ț
în rela ia cu consumatorii i armonizarea reglementărilor cu legisla ia europeană privind protec ia ț ș ț ț
consumatorilor, din 21 decem1rie 2$$%, pu1licată +n =onitorul O0icial nr. 544 din 25 decem1rie 2$$%:
%
Punctul 1, AneAă la Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24
martie 2$$5:
%
către consumator a unui produs sau impunerea prestării unui sericiu sau de
cumpărarea unui produs impotria sericiilor pe care consumatorul le prime te. ș
Ace tia sunt o1liga i să o0ere consumatorilor in0orm iile necesare pentru o ș ț ț
utilizare corespunzătoare, potriit destina iei ini iale a 1unurilor. ț ț
/n cazul +n care operatorii economici sunt in0orma i despre eAisten a unor ț ț
de0ecte periculoase după ce acestea au 0ost puse pe pia ă, de0ecte care nu au ț
putut 0i depistate la data punerii lor pe pia ă, ace tia or anun a imediat ț ș ț
autorită ile competente i or 0ace in0orma iile pu1lice. Producătorii iGsau ț ș ț ș
distri1uitorii au o1liga ia să retragă de pe pia ă, să repare sau să +nlocuiască ț ț
aceste produse.
Operatorii economici sunt o1liga i să comercializeze alimente: care sunt ț
inso ite de documente care le atestă originea, proenien a i securitatea: sunt ț ț ș
manipulate i comercializate +n condi ii corespunzătoare de igienă, care nu pun ș ț
+n pericol ia a i sănătatea consumatorilor i care respectă normele sanitare +n ț ș ș
igoare: nu a0ectează ia a i sănătatea consumatorilor ț ș
5
.
1). Producătorul este:
• Operatorul economic care 0a1rică un produs 0init sau o componentă a
unui produs:
• Operatorul economic care 0a1rică materie primă:
• Operatorul economic care + i aplică denumirea, marca sau un alt semn ș
distincti pe produs:
• Operatorul economic care recondi ionează produsul: ț
• Operatorul economic sau distri1uitorul care prin actiitatea sa modi0ică
caracteristicile produsului:
• ,eprezentantul +nregistrat +n ,om-nia al unui operator economic care
nu are sediul +n ,om-nia sau, +n cazul ineAisten ei acestuia, importatorul ț
produsului:
• Operatorul economic care importă produse +n ederea realizării
ulterioare a unei opera iuni de -nzare, +nc2iriere, leasing sau orice altă 0ormă ț
5
Articolul 21, capitolul .., Legea 24B din 25 iunie 2$$4, repu1lictă +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24
martie 2$$5:
5
de distri1u ie speci0ică derulării a0acerilor sale: ț
• *istri1uitorul produsului, +n cazul +n care nu se cunoa te importatorul, ș
c2iar dacă producătorul este men ionat: ț
• *istri1uitorul produsului, +n cazul +n care importatorul nu poate 0i
identi0icat, dacă nu in0ormează persoana pre3udiciată +n termen de 3$ de zile de
la cererea acesteia asupra identită ii importatorului ț
4
.
Producătorii sunt o1liga i: să răspundă pentru pre3udiciul actual i cel ț ș
iitor cauzat de produsul cu de0ect, precum i pentru cel cauzat ca rezultat ș
cumulat al produsului cu de0ect cu o ac iune sau o omisiune a unei ter e ț ț
persoane: să pună pe pia ă numai produse sigure i, dacă actele normatie +n ț ș
igoare preăd, acestea să 0ie testate iGsau certi0icate: să pună pe pia ă numai ș ț
produse care respectă condi iile prescrise sau declarate: să oprească lirările, ț
respecti să retragă de pe pia ă sau de la consumatori produsele la care organele ț
a1ilitate sau speciali tii proprii au constatat ne+ndeplinirea caracteristicilor ș
prescrise, declarate sau care ar putea a0ecta ia a, sănătatea ori securitatea ț
consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mi3loc prin care se pot
elimina necon0ormită iile respectie: să asigure, +n cursul procesuluide ț
produc ie, condi ii igienico&sanitare con0orm normelor sanitare +n igoare. ț ț
1$
c). *istri1uitorul este operatorul economic din lan ul de distri1u ie, a ț ț
cărui actiitate pro0esională nu a0ectează caracteristicile produsului
11
.
*istri1uitorii au următoarele o1liga ii: să se asigure că produsele o0erite ț
spre comercializare sunt sigure i respectă condi iile prescrise sau declarate: să ș ț
nu comercializeze produse despre care de in in0orma ii sau consideră că pot 0i ț ț
periculoase: să anun e, imediat, autorită iile pu1lice competente, precum i ț ț ș
producătorul despre eAisten a pe pia ă a oricărui produs de care au cuno tiin ă că ț ț ș ț
este periculos: să retragă de la comercializare produsele la care organele a1ilitate
de lege au constatat că nu +ndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate: să
4
Punctul 25, AneAă la Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24
martie 2$$5:
1$
Articolul 23, capitolul .., Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24
martie 2$$5:
11
Punctul 1% , AneAă la Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din 24
martie 2$$5:
4
asigure condi iile te2nice sta1ilite de producător, precum i condi iile igienico& ț ș ț
sanitare pe timpul transportului, manipulării, depozitării i des0acerii, con0orm ș
normelor +n igoare.
d). Prestatorul, este operatorul economic care 0urnizează sericiile
12
.
Prestatorii de sericii au următoarele o1liga ii: să 0olosească, +n cadrul ț
sericiilor prestate, numai produse i proceduri sigure i, după caz, dacă actele ș ș
normatie +n igoare preăd, acestea să 0ie testate iGsau certi0icate i să anun e ș ș ț
imediat eAisten a pe pia ă a orcărui produs despre care au cunostiin ă că este ț ț ț
periculos: să presteze numai sericii care nu a0ectează ia a, sănătatea sau ț
securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora: să respecte
condi iile prescrise sau declarate, precum i clauzele preăzute +n contracte: să ț ș
asigure, la prestarea sericiilor, condi iile te2nice sta1ilite de producător, precum ț
i condi iile igienico&sanitare, con0orm normelor +n igoare: să răspundă pentru ș ț
pre3udiciul actual i cel iitor cauzat de sericiul de0ectuos prestat. ș
e). ;-nzătorul, este distri1uitorul care o0eră produsul consumatorului.
Con0orm art.83 din Codul consumului, -nzătorul este o1ligat : să
in0ormeze consumatorii despre pre7ul 0inal al produsului i să o0ere acestora ș
toate in0orma7iile i documentele te2nice care tre1uie să +nso7ească produsul: să ș
indice +n mod izi1il pre7urile 6i tari0ele i +ntr&o 0ormă neec2iocă, u6or de ș
citit, prin marcare, etic2etare iGsau a0i6are, iar in0orma7iile 0urnizate de aparatele ș
de măsură utilizate pentru determinarea cantită7ii produselor -ndute +n rac,
tre1uie să 0ie clare 6i u6or izi1ile pentru consumator: să 0urnizeze toate
in0orma7iile priitoare la produsele i sericiile o0erite consumatorilor, iar dacă ș
lirarea produsului sau prestarea sericiului se 0ace ulterior plă7ii unei sume de
1ani cu titlu de aans, comerciantul este o1ligat să eli1ereze consumatorului, la
plata acontului, un document 0iscal recunoscut de legisla7ie sau, după caz, un
contract scris 6i să respecte condi7iile contractuale: să pună la dispozi7ie
documentele +nso7itoare, precum i contractele pre&0ormulate, scrise +n lim1a ș
romană, indi0erent de 7ara de origine a acestora, 0ără a eAclude prezentarea
acestora i +n alte lim1i: ș să arate denumirea su1 care este -ndut alimentul, 0irma
12
.1idem, punctul 2%:
1$
comerciantului care prepară ori 0urnizează 2rana pentru popula7ie con0orm
reglementarilor speci0ice alimentului respecti: la punerea pe pia7ă, să e0ectueze
+n pu1lic sau prin intermediul mass&media, demonstra7ii de utilizare produselor
de 0olosin7ă +ndelungată, +n scopul promoării produsului respecti: să
demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de
utilizare 6i 0unc7ionare a produselor ce urmează a 0i -ndute, după caz
13
.
I.3 No iunea de rodus ț
Prin @produs@ se +n elege orice 1un material a cărui destina ie 0inală este ț ț
consumul sau utilizarea indiiduală ori colectiă:sunt considerate produse
energia electrică, energia electrică, apa i gazele lirate pentru consumul ș
indiidual.
14
Pentru a putea +n elege ce +nseamnă termenul de produs i importan a sa ț ș ț
pentru consumatori tre1uie +n primul r-nd să de0inim tipurile de produse i ș
anume:
a). Produs cu de0ecte < produsul la care modul de prezentare, utilizarea
preizi1ilă i data ac2izi ionării nu o0eră siguran ă consumatrilor, produc-nd ș ț ț
pagu1e acestora.
1). Produs de 0olosin ă +ndelungată < produsul relati compleA, constituit ț
din piese i su1ansam1luri, proiectat i construit pentru a putea 0i utilizat pe ș ș
durata medie de utilizare i asupra căruia se pot e0ectua repara ii sau actiită i de ș ț ț
+ntre inere. ț
c). Produs contra0ăcut < orice 1un, inclusi am1ala3ul acestuia, la care se
constată utilizarea 0ără autorizare a unei mărci care este identică cu o marcă
legal inregistrată, sau produsul care nu poate 0i di0eren iat +n aspectele sale ț
esen iale de un produs de marcă, prin care se +ncalcă drepturile preăzute de lege ț
ale de inătorului legal al mărcii respectie. ț
13
Art 83 din Codul Consumului:
14
Punctul 5 al articolului 2, din Ordonan a nr. 21 din 21 august 1442, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. ț
2$5 din 25 martie 2$$%, actualizată la 2% decem1rie 2$$5:
11
d). Produs 0alsi0icat < produs la care se constată alterarea su1 orice 0ormă
a elementelor de identi0icare a unei mărci, denumiri, sigle sau desen industrial,
legal +nregistrate, de natură a induce +n eroare asupra proenien ei sale, la ț
produse care nu au 0ost 0a1ricate de de inătorul legal al mărcii ori +mputernicit al ț
acestuia, sau la care s&a constatat utilizarea mărcii legal +nregistrate 0ără a eAista
acordul titularului.
e). Produs 0olosit < produs 0olosit de un alt consumator, reparat i testat, ș
corespunzător din punct de edere te2nic i 0unc ional unui produs similar nou ș ț
sau recondi ionat, i care este un produs sigur. ț ș
0). Produs periculos < produsul care nu poate 0i de0init ca produs sigur.
g). Produs sigur < produsul, care 0olost +n condi ii normale sau ț
preizi1ile, nu prezintă riscuri sa care prezintă riscuri minime, in-nd seama de ț
+ntre1uin area acestuia: riscul se consideră accepta1il i compati1il cu un grad ț ș
+nalt de protec ie pentru siguran a i sănătatea consumatorilor, +n 0unc ie de ț ț ș ț
următoarele aspecte: caracteristicile produsului, ale am1alării i ale ș
instruc iunilor de de monta3 i +ntre inere: e0ectul asupra altor produse, +mpreună ț ș ț
cu care acesta poate 0i 0olosit: modul de prezentare a produsului, etic2etarea,
instruc iunile de 0olosire i orice alte indica ii i in0orma ii 0urnizate de ț ș ț ș ț
producător: categoria de consumatori eApusă riscului prin 0olosirea produsului.
I.! Leg"tura dintre rodus# comerciant i consumator ș
,ela7iile comer7ului cu consumatorii 0ac parte din sistemul de rela7ii
eAterne anga3ate de unită7ile din aparatul comercial.
#istemul de rela7ii ale comer7ului cu consumatorii poate 0i descompus +n
trei domenii principale: organizarea unui cadru propice de dialogare cu
consumatorii,crearea unei am1ian7e 0aora1ile realizării actului de -nzare&
cumpărare 6i asigurarea unor raporturi corespunzătoare +ntre personalul
comercial 6i consumatori. ,ela7ia dintre consumator 6i societate poate constitui,
+n principal, cadrul general +n care urmează să se circumscrie +ntregul sistem de
12
rela7ii comer7&consumator. !n asemenea cadru general are +n edere că, prin
modul de organizare a macrosistemului unei societă7i, consumatorul este
omniprezent. .ndi0erent de ocupa7ia 0iecărui indiid, indi0erent de pro0ilul unei
0irme, indi0erent de locul ocupat de către o unitate socială sau administratiă +n
structurile institu7ionale, to7i 6i toate apar +n cadrul pie7ei 6i +n calitate de
consumatori.
Ca 0orme structurale ale cadrului de dialogare cu consumatorii, pot 0i
0olosite:
consultarea, concretizată +n alcătuirea unor organisme de consultare
independente sau pe l-ngă anumite institu7ii social&administratie: realizarea
unor +nt-lniri periodice cu consumatorii, +ntr&un cadru organizat de discu7ii:
realizarea unor ac7iuni de testare a produselor noi: organizarea unor con0erin7e
periodice, a unor consulta7ii sau demonstra7ii +n mari magazine de specialitate:
utilizarea mass&media pentru ac7iuni de in0ormare 6i pu1licitate comercială:
introducerea unor te2nici 6i 0orme moderne de -nzare, cum ar 0i tele&-nzarea.
O altă latură importantă a sistemului de rela7ii comer7&consumator este
reprezentată de crearea unei am1ian7e 0aora1ile realizării actului de -nzare&
cumpărare. /n acest domeniu se are +n edere că in0ormarea largă, cuprinzătoare
6i operatiă a cumpărătorilor, educarea gusturilor acestora 6i orientarea
consumului,precum 6i satis0acerea compleAă a neoilor popula7iei dein
elemente de 1ază ale compleAului de rela7ii pe care comer7ul le +ntre7ine cu
consumatorii. Asigurarea unor raporturi corespunzătoare +ntre personalul
comercial 6i cumpărători reprezintă componenta de 1ază +n sistemul rela7iilor
comer7&consumatori.
,ela7ia -nzător&cumpărător reprezintă o +nlăn7uire de roluri
complementare, +ndeplinite +n procesul de ac2izi7ionare a măr0urilor. Actiitatea
pe care personalul comercial o des0ă6oară, ca reprezentant al produc7iei +n 0a7a
cumpărătorului, uneori c2iar participant la decizia de cumpărare, contri1uie la
0ormarea reprezentărilor consumatorilor cu priire la produsele o0erite spre
-nzare,la unită7ile de des0acere, la sericiile asigurate 6i la actiitatea
comercială.
13
/n procesul de organizare a rela7iilor comer7&consumator, un rol
important reine cercetării reac7iilor consumatorilor 6i a motia7iilor acestor
reac7ii +n ederea realizării cadrului 0aora1il adoptării deciziilor de cumpărare.
*ecizia de cumpărare reprezintă un act de alocare a resurselor, +n cadrul căruia
interin at-t motia7ii ra7ionale, de ordin economic, c-t 6i motia7ii emoti&
psi2ologice. /n a1ordarea deciziei de cumpărare, ca element de 0undamentare a
procesului de organizare a rela7iilor comer7&consumator, este necesar să se
pornească,de la motia7ia actului de cumpărare.
/n prezent, consumatorul +n calitatea sa de purtător al cererii de măr0uri a
deenit un real partener de pia ă, ale cărui pozi ii ocupate +n cadrul pie ei se ț ț ț
consolideză pe măsura dezoltării societă ii. Comportamentul de cumpărare al ț
consumatorilor a0ectează din ce +n ce mai multe intreprinderi, organiza ii, ț
organisme i institu ii: de aceea, consumatorului +i este acordată o aten ie din ce ș ț ț
+n ce mai mare.
,ela iile compleAe dintre agen ii economici generează aspecte eAtrem de ț ț
dierse care pot 0ace o1iectul unor programe de protec ie a consumatorilor. At-t ț
guernele, c-t i alte organisme ce actiează +n domeniul protec iei ș ț
consumatorilor i i sta1ilesc anumite structuri i domenii pentru programele lor ș ș
de protec ie a consumatorilor. *ar sunt anumite domenii ale protec iei ț ț
consumatorilor asupra cărora s&au oprit toate guernele, asocia iile, institu iile i ț ț ș
organismele cu implica ii +n protec ia consumatorilor. Aceste domenii sunt : ț ț
&+m1unătă irea consumului popula iei prin politicile sociale ale statelor: ț ț
&asigurarea calită ii 1unurilor i sericiilor o0erite spre -nzare +n cadrul ț ș
pie ei: ț
&asigurarea unui sistem de pre uri +n concordan ă cu cerin ele pie ei i cu ț ț ț ț ș
calitatea produselor:
&organizarea unui sistem de in0ormare util pentru consumatori:
&apărarea consumatorilor +mpotria practicilor comerciale agresie i a ș
pu1licită ii mincinoase. ț
II Protec ia consumatori$or $a ni%e$ euroean ț
14
/n ultimele decenii, pro1lemele protec iei consumatorilor se a0lă +n centrul ț
aten iei teoriei i practicii economice i 3uridice din +ntreaga lume. ț ș ș
Asemenea pro1leme, tot mai compleAe, prin con inut i mai ales prin ț ș
solu iile reclamate, 0ac ca teoria protec iei consumatorilor să 0ie tot mai mult ț ț
studiată la nielul dierselor comunită i interna ionale i mondiale, ț ț ș
guernamentale i neguernamentale, cola1orat cu sta1ilirea măsurilor necesare ș
pentru crearea cadrului necesar i adecat, legislati i institu ional, asigurării ș ș ț
unei protec ii reale a consumatorilor. ț
>iecare cetă7ean este 6i un consumator, iar !niunea "uropeană acordă o
aten7ie deose1ită protec7iei sănătă7ii 6i asigurării siguran7ei 6i 1unăstării sale
economice. *e asemenea, !niunea "uropeană promoează drepturile
consumatorilor la in0ormare 6i educa7ie, ia măsurile necesare pentru a&i a3uta să&
6i prote3eze interesele 6i +i +ncura3ează să creeze 6i să administreze asocia7ii ale
consumatorilor.
!niunea "uropeană s&a anga3at 0erm +n direc7ia +m1unătă7irii calită7ii
ie7ii cetă7enilor săi. Pe l-ngă ac7iunile directe de protec7ie a drepturilor acestora,
!niunea garantează 0aptul că interesele consumatorilor sunt integrate +n
legisla7ia comunitară, +n toate domeniile politice releante. A-nd +n edere că
pia7a 6i moneda unică +nlătură 1arierele din calea comer7ului, că utilizarea
internetului 6i a comer7ului electronic ia amploare 6i că sectorul sericiilor
continuă să se eAtindă, este important ca to7i cei aproape 8$$ de milioane de
cetă7eni 6i consumatori ai !niunii alcătuite din 2% de state mem1re să
1ene0icieze de acela6i niel ridicat de protec7ie.
O pia7ă internă e0icientă necesită o politică de protec7ie a consumatorilor
la niel comunitar. Euna 0unc7ionare a pie7ei interne stimulează +ncrederea
consumatorilor +n tranzac7iile trans0rontaliere. Ace6tia tre1uie să ai1ă +nsă
siguran7a că au toate in0orma7iile releante necesare +nainte de e0ectuarea unor
ac2izi7ii 6i că 1ene0iciază de drepturi clar sta1ilite +n situa7ia +n care o tranzac7ie
18
nu se des0ă6oară +n mod corespunzător. !n set comun de norme garantează
cetă7enilor nielul de protec7ie necesar
18
.
>aptul că eAistă această politică priind protec ia consumatorului +n ț
!niunea "uropeană permite cetă enilor europeni să 0acă cumpărături +n deplină ț
siguran ă +n toate statele mem1re. 9o i consumatorii 1ene0iciază de acela i niel ț ț ș
ridicat de protec ie. Produsele alimentare i nealimentare sunt supuse unor teste ț ș
e0ectuate +n scopul eri0icării 0aptului că sunt de cea mai +naltă calitate. !niunea
"uropeană +ntreprinde măsuri pentru a preeni riscul +n elării consumatorului de ș
către comercian i lipsi i de scrupule sau de către o pu1licitate minicinoasă sau ț ț
+n elătoare. *repturile consumatorului sunt prote3ate, acesta put-nd cere ș
despăgu1iri oriunde pe teritoriul !niunii "uropene, 0ie că i&a 0ăcut ș
cumpărăturile +ntr&un magazin, prin po tă electronică, prin tele0on sau pe ș
internet
1B
.
II.1 Po$itici$e euroene de rotec ie a consumatori$or ț
/n "uropa politica consumatorisă +ncepe cu eApresia 0ormulată pentru
prima dată de sco ianul Adam #mit2, +n secolul al H;...&lea, aceea că unicul ț
scop 0inal al produsului este consumul, producătorul 0iind su1ordonat +n toate
cerin ele consumatorilor. ț
/ntr&o 0ormulare modernă, se poate spune că scopul actiită ii economice ț
este de a aloca resurse, c-t mai e0icient posi1il, pentru a satis0ace neoile
consumatorilor.O asemenea ac iune conduce direct la ideea de sueranitate a ț
consumatorilor, +n ultima instan ă, persoana indicată pentru a decide alocarea ț
resurselor 0iind consumatorul +nsu i, ideea +n cauză a-nd suport politic, moral, ș
logic i, nu +n ultima instan ă, economic. ș ț
18
2ttp:GGec.europa.euGcommGconsumersGredressGcomplGGG, accesat la data de 2$.$2.2$1$:
1B
Pascal >ontaine, Europa în 12 pa i ș , O0iciul pentru Pu1lica ii O0iciale ale Comunită iilor "uropene, ț ț
LuAem1urg, 2$$%, p. 31:
1B
/n "uropa mi carea consumatoristă are o ec2ime de circa 2$$ de ani, ea ș
apăr-nd mai +nt-i ca o no iune, contur-ndu&se o dată cu dezoltarea tiin ei i ț ș ț ș
te2nicii, 0orma principală de mani0estare eAprim-ndu&se prin preocupările pentru
asigurarea i controlul calită ii. /n ultimii ani asistăm la realizarea unei pie e ș ț ț
europene unice, caracterizată printr&o deose1ită eAigen ă 0a ă de to i agen ii ț ț ț ț
economici ce doresc să 0ie prezen i pe o asemenea pia ă. /n prezent , +n toate ț ț
ările europene dezoltate, eAistă o serie de organisme guernamentale sau ț
neguernamentale pentru protec ia consumatorilor: eAistă, de asemenea, +n unele ț
ări europene i institu ii de cercetări +n domeniul protec iei consumatorilor, total ț ș ț ț
sau par ial su1en ionate de la 1uget i care des0ă oara o actiitate de cercetare, ț ț ș ș
dar i de in0ormare i educare a consumatorilor. ș ș
Cu toate că primează legile care sunt adoptate la niel european acestea
sunt totu i adaptate la necesită ile 0iecărei ări intr-nd +n competen ă autorită ile ș ț ț ț ț
na ionale ale 0iecăreia. ț
/n continuare om prezenta pe scurt măsurile pe care le iau o serie de ări ț
mem1re ale !niunii "uropene +n domeniul protec iei consumatorilor. ț
Politica suedeză priind consumatorii se 1ucură de o tradi ie +ndelungată, ț
+n anul 145B Parlamentul +n0ăptuind o reedere par ială a acesteia. .nstitu ia ț ț
centrală +nsărcinată cu pro1lemele consumatorilor este Consiliul Na ional pentru ț
politicile priind consumatorul, a cărei actiitate este orientată pe economiile de
0amilie, siguran a produselor, marFetingul clasic i clauzele contractuale. ț ș
/n =area Eritanie, principala responsa1ilitate +n domeniul apărării
drepturilor consumatorilor reine autorită ilor locale din districte. Ast0el, +n ț
Anglia i +n ara Ialilor, responsa1ile de protec ia consumatorilor sunt ș Ț ț
*istrictele =etropolitane i Comisiile Comitatelor. /n #co ia aplicarea legisla iei ș ț ț
priind protec ia consumatorilor este +n sarcina Consiliilor ,egionale, iar +n ț
.rlanda de Nord a *epartamentului guernamental pentru dezoltarea
economică.
/n Iermania, lipsesc de 0apt organismele guernamentale pentru
protec ia consumatorilor, apărarea drepturilor acestora 0iind preluată de ț
societatea ciilă. /n general, protec ia consumatorilor are +n edere 2 sericii de ț
1%
prima +nsemnătate, respecti in0ormarea i consilierea, sericii o0erite prin ș
Ordmungsamt i prin Consiliul Central de Consiliere a Consumatorilor. ș
/n .talia, .nspec ia Ienerală "conomică se ocupă de respectarea regulilor ț
legale priind protec ia consumatorilor, +n principal cele re0eritoare la pre uri ț ț
a-nd competen e +n sanc ionarea celor găsi i inoa i, inclusi prin +ntocmirea ț ț ț ț
documenta iei necesare +n cercetările penale, acolo unde este cazul. ț
/n Irecia, prima responsa1ilitate +n domeniul comer ului o are *irec ia ț ț
de Control 9e2nic i de Protec ie a Consumatorilor, structura sa organizatorică ș ț
cuprinz-nd un număr de 8 sec iuni care acoperă domeniile priind 1unurile de ț
consum, cercetările i studiile, inspec iile i analizele c2imice, precum i ș ț ș ș
protec ia i in0ormarea consumatorilor. ț ș
/n LuAem1urg, 0unc iile protec iei consumatorilor se realizează eAclusi ț ț
prin Iuernul Central, responsa1ilitatea adoptării i aplicării legisla iei +n ș ț
domeniu 0iind +mpăr ită +ntre c-tea ministere ț .
>iecare autoritate locală responsa1ilă pentru aplicarea politicii de
protec ie a consumatorilor este autonomă,coordonarea 0iind asigurată de ț
Organismul de coordonare a autorită ii locale pentru alimente i comer ul ț ș ț
standard (LACO#). Autorită ile responsa1ile pe pro1leme legate de eAercitarea ț
unui comer corect i protec ia consumatorului au c-te un *epartament de ț ș ț
protec ie a consumatorilor sau pentru standarde comerciale. Aceste departamente ț
pun la dispozi ie sericii complete de consiliere i aplicare a legisla iei, ț ș ț
administr-nd +ntreaga gama de legi ce guernează securitatea produselor i ș
mediului +ncon3urător, metrologie, comer corect, produse alimentare i protec ia ț ș ț
consumatorilor.
/n spa iul european, elementul central al reglementărilor comunitare este ț
reprezentat de către consumator, care are dreptul de a 0i su0icient in0ormat, de a
0i prote3at, de a 0i un consumator aizat, interesat i independent, capa1il să ș
0ormuleze propriile sale a teptări cu priire la o0ertele eAistente pe pia ă ș ț
1%
. #e
poate a0irma că eAistă o politică europeană a consumatorilor, respecti a
1%
;ezi aneAa 1, Pia a li1eră i protec ia consumatorilor: ț ș ț
15
protec iei consumatorilor, care are drept scop con0erirea unui caracter unitar la ț
un niel +nalt pe cuprinsul +ntregii !niuni "uropene.
*e i unul dintre elurile politcii europene a consumatorilor este acela de ș ț
a crea o armonie, aduc-nd la condi ii similare +ntreaga !niune "uropeană i ț ș
+ntreaga pia ă comună, pentru consumatorul european nu este de o importan ă ț ț
2otăr-toare ca !niunea "uropeană să ai1ă un niel @armonizat@ de protec ie a ț
consumatorilor, ci mai degra1ă să asigure cel mai +nalt niel de protec ie posi1il. ț
/n acest conteAt au 0ost +nregistrate mai multe ini iatie de programe ț
priind politicile de protec ie a consumatorilor. Primele două ast0el de ini iatie ț ț
au 0ost: programul pentru protec ia consumatorilor i politica de in0ormare, ț ș
ini iată de Consiliul "uropei +n 14%8 ( C 42 din 28.$4.14%8) i al doilea program ț ș
pentru protec ia consumatorilor i politica de in0ormare din 1451 ( C133 din ț ș
$3.$B.1451).
/n 14%8, +n cadrul primului program se men7iona 0aptul că politica de
protec7ie a consumatorului era oarecum un su1iect nou pentru C."."., dar eAista
de3a ca o ec2e tradi7ie +n 0iecare stat mem1ru. Acesta este momentul +n care au
0ost enumerate cinci drepturi de 1ază pentru protec ia consumatorilor, cre erau ț
prezente i +n politica pre6edintelui #tatelor !nite ale Americii, 'o2n >. CennedD ș
(14B2):
a. dreptul la protec7ia sănătă7ii 6i siguran7ei consumatorului:
1. dreptul la protec7ia intereselor economice ale consumatorului:
c. dreptul la compensa7ii pentru daune su0erite:
d. dreptul la in0orma7ie 6i cunoa6tere:
e. dreptul la reprezentare (dreptul de a 0i ascultat).
Consiliul "uropei considera că toate aceste drepturi tre1uie să 0ie mult
mai clar eAercitate prin măsuri +n cadrul di0eritelor păr7i ale politicii comunitare,
cum ar 0i politica economică, politica agricolă comună, politica socială, politica
protec7iei mediului, politica transporturilor, politica energiei, ca 6i politica
armonizării legale, care a0ectează pozi7ia consumatorului.
14
!n al doilea program al Comunită7ii "uropene a repetat, +ntre 1451&
145B, +n7elesurile conceptului de protec7ie a consumatorului, su1liniind +n
acela6i timp eAisten7a unei situa7ii economice di0icile, mani0estată +n special
printr&o reducere a eniturilor < situa7ie care tinde să se accentueze prin
ampli0icare 0enomenului de 6oma3. 9oate acestea, alături de consecin7ele
economice ale dependen7ei de energie ce a0ectează cea mai mare parte a statelor
mem1re o1ligă din ce +n ce mai mult consumatorii să&6i administreze enitul
+ntr&o manieră mai con6tientă, +n special +n legătură cu calitatea 1unurilor 6i
sericiilor pe care le cumpără, pentru a putea o17ine ast0el 1ene0icii maAime. /n
acest sens, de o deose1ită importan7ă sunt ac7iunile pentru protec7ia
consumatorului cu priire la calitatea 1unurilor 6i sericiilor, la condi7iile +n care
acestea sunt o0erite, ca 6i o0erirea de in0orma7ii despre acestea.
9endin7ele către concentrare din cadrul comunită7ii europene au sporit
pro1lemele cu care se con0runtau consumatorii, ampli0ic-nd dezec2ili1rul
pozi7iei acestora pe pia7ă. /n aceste +mpre3urări a 0ost luate +n calcul o serie de
posi1ilită7i:
- lupta +mpotria practicilor neoneste de -nzare&cumpărare
- introducerea +ncrederii generale +n produs:
- +m1unătă7irea 0unc7ionării produselor:
- reciclarea materialelor:
- protec7ia +mpotria 0ormelor de pu1licitate nedorite.
!lterior s&au mai instituit două programe priind protec ia ț
consumatorului +ntre 144$&1443 i +ntre 1443&1448. ș
9oate aceste programe s&au con0runtat cu rezisten a unor grupuri de ț
interese economice lucru care a +mpiedicat dezoltarea politicilor priind
protec ia consumatorilor la niel comunitar. 9otu i, prin aceste programe s&au ț ș
0ormulat principii i noi drepturi ale consumatorilor. ș
.ni ial legisla ia adoptată de institu iile europene s&a re0erit la domenii ț ț ț
precum siguran a cosmeticelor, etic2etarea alimentelor, reclama +n elătoare, +nsă ț ș
odată cu emiterea Actului !nic "uropean a de1utat i politica comună de ș
protec ie a consumatorilor. .ntrarea +n igoare a Actului !nic "uropean a ț
2$
constituit un punct important pentru politicile priind protec ia consumatorilor ț
deoarece responsa1ilitatea trece din slu31a autorită ilor na ionale +n slu31a ț ț
Comisiei "uropene, sta1ilindu&se ast0el 1azele legislatie pentru protec ia ț
consumatorilor +n interiorul Comunită ii, completate ulterior prin 9ratatul de la ț
=astric2t adoptat in 1442.
Programele pentru protec ia consumatorilor s&au aAat la s0- itul anilor ț ș
145$ i +nceputul anilor 144$ pe reprezentarea consumatorilor prin intermediul ș
Comitetului Consultati al Consumatorilor, pe in0ormarea consumatorilor,
siguran a produselor, des0ă urarea tranzac iilor comerciale. ț ș ț
/n ultimii ani actiitatea de protec ie a consumatorilor, s&a intesi0icat prin ț
Căr ile Al1e i ;erzi, comunicările Comisiei, precum i prin deciziile i ț ș ș ș
regulamentele adoptate de Consiliu i Parlament. ș
#trategia +n domeniul politcii consumatorilor pe perioada 2$$$&2$$B
aea trei o1iectie: atingerea unui niel +nalt de protec ie a consumatorilor, ț
implementarea e0icientă a reglementărilor de protec ie, implicarea cetă enilor +n ț ț
politicile !niunii "uropene prin organiza iile consumatorilor. Acestea urmau să ț
0ie realizate printr&o gamă largă de măsuri i printr&un program derulat pe temen ș
scurt care tre1uia să 0ie reizuit periodic. ,ealizarea acestor o1iectie nu se
poate 0ace 0ără armonizarea la nielul +ntregii Comunită i a legisla iei, a ț ț
practicilor i a standardelor na ionale, deoarece consumatorii tre1uie să ș ț
1ene0icieze de aceea i protec ie +n toate ările mem1re iar asta +nseamnă ș ț ț
dezoltarea unui cadru propice pentru cooperarea +ntre administra iile na ionale ț ț
i a mecanismelor de apel pentru consumatori. *ezoltarea i implementarea ș ș
unei politici e0iciante presupune implicarea consumatorilor i reprezentan ilor ș ț
lor +n acest proces. Ac iunile principale pentru atingerea acestui o1iecti sunt ț
legate de per0ec ionarea mecanismelor de participare a organiza iilor ț ț
consumatorilor +n ela1orarea politcii i +n proiectele aduca ionale i ș ț ș
institu ionale ț
15
.
>aptul că !niunea "uropeană s&a lărgit cu +ncă 12 mem1rii ridică
pro1lema impactului asupra consumatorilor din ec2ile i noile state meme1re. ș
15
;ezi aneAa 2, Caracteristicile politcii comune de protec ie a consumatorilor ț
21
*e aceea politicile i cadru legislati tre1uie adaptate pentru a acoperi mai 1ine ș ș
aspectele speci0ice ale noilor state mem1re. *e asemenea lărgirea necesită
alocarea unor resurse importante pentru in0ormarea i educarea consumatorilor, ș
accesul lor la 3usti ie, dezoltarea i actiită ile asocia ilor consumatorilor i ț ș ț ț ș
pentru crearea unor noi 0orme de parteneriat.
II.2 Legis$a ia ri%ind dreturi$e consumatori$or $a ț
ni%e$u$ &niunii Euroene
Pia a unică o0eră consumatorilor europeni aanta3e directe i indirecte, ț ș
drepturi i oportunită i. *ezoltarea pie ei interne con0eră autorită iilor ș ț ț ț
comunitare un rol esen ial +n managementul pie ei unice, +n asigurarea aplicării ț ț
i respectării legisla iei priind comer ul li1er +n cadrul !niunii. *e asemenea i ș ț ț ș
consumatorii eu un rol acti +n asigurarea 0unc ionării +n condi ii 1une a pie ei ț ț ț
unice, ei pot in0orma autorită iilor responsa1ile +n legătură cu orice pro1lemă cu ț
care se con0runtă i +n acest 0el interesele lor speci0ice pot 0i prote3ate. ș
Legisla ia !niunii "uropene, +n special regulamentele i directiele, dar ț ș
i rezolu iile, deciziile i recomandările Consiliului, Parlamentului "uropean i ș ț ș ș
Comisiei, priind drepturile consumatorilor s&a concentrat pe toate domeniile pe
care le implică protec ia drepturilor consumatorilor. ț
.mplicarea puterii pu1lice +n procesul de protec ie al consumatorilor se ț
concretizează +n 2 mari categorii de ac iuni: ț
- asigurarea unei legisla ii care să răspundă corespunzător necesită ilor ț ț
generate de asigurarea protec iei consumatorului: ț
- organizarea unor institu ii de specialitate care să eg2eze asupra ț
protec iei consumatorului. ț
/n ceea ce prie te legisla ia pe care o implică organizarea procesului de ș ț
protec ie al consumatorilor, puterea legislatiă, adică guernul 0iecărei ări are ț ț
22
o1liga ia de a emite legi i respectic, di0ertie acte normatie, care să ț ș
reglementeze corespunzător suita de aspecte i tipul de rela ii ce pot lua na tere ș ț ș
+n procesul de -nzare < cumpărare.
*i0eren ele legislatie eAistente +ntre statele mem1re ale !niunii "uropene ț
+mpiedică realizarea unei protec ii uni0orme a consumatorilor i +i +ncura3ează pe ț ș
ace tia să 0acă 0orum s2opping, +n scopul desemnării de către instan a sesizată a ș ț
unei legi c-t mai protectoare pentru litigiul de consum propus spre solu ionare. ț
!n mi3loc de armonizare a legisla iilor sunt directiele adoptate +n ț
domeniul protec iei consumatorului care tre1uie implementate +n legisla ia ț ț
0iecărui stat, pentru că acestea sta1ilesc principii generale uni0orme, permi -nd, ț
+n acela i timp, ca statele mem1re să aleagă 0orma i metodele corespunzătoare ș ș
pentru atingerea respectielor directie.
Con0orm articolului 48 din 9ratatul de instituire a Comunită ilor ț
"uropene se adoptă măsurile pentru 0unc ionarea pie ei interne. Aceste măsuri ț ț
nu se aplică totu i dispozi iilor 0iscale priind li1era circula ie a persoanelor i ș ț ț ș
celor priind drepturile i interesele lucrătorilor salaria i. ș ț
,eglementarea pu1licită ii comparatie este necesară pentru 1una ț
0unc ionare a pie ei interne ț ț
14
.
Comisia prin intermediul Parlamentului "uropean i al Consiliului or ș
+ncerca să crească nielul de protec ie +n domeniul sănătă ii, securită ii, ț ț ț
protec iei mediului i protec iei consumatorilor. ț ș ț
*upă adoptarea de către Consiliu sau de către Comisie a unei măsuri de
armonizare un stat mem1ru consideră necesar să men ină dispozi iile na ionale ț ț ț
2$

acesta tre1uie să anun e Comisia cu priire la aceste dispozi ii precum i ț ț ș
motiele men inerii lor. =ai mult, c2iar dacă statul a adoptat măsurile de ț
armonizare propuse de Parlament i Consiliu i ulterior rea să adopte dispozi ii ș ș ț
na ionale noi, acesta tre1uie să anun e Comisia. Comisia eri0ică dispozi iile ț ț ț
na ionale i +n termen de B luni le apro1ă sau le respinge: se eri0ică dacă sunt ț ș
sau nu o1stacole +n calea 0unc ionării pie ei interne. /n cazul +n care Comisia nu ț ț
14
Articolul 48 din 9ratatul de .nstituire a Comunită iilor "uropene: ț
2$
Articolul 3$ din 9ratatul de .nsituire a Comunită ilor "uropene (motie de moralitate pu1lică, ordine ț
pu1lică, sau de siguran ă pu1lică, de protec ie a sănătă ii i ie ii oamenilor, animalelor sau plantelor, de ț ț ț ș ș
protec ie a 1ogă iilor naturale etc.): ț ț
23
i&a o decizie +n termen de B luni dispozi iile de drept intern se consideră că au ț
0ost apro1ate.
*irectia 54G48$GC"" a Consiliului din 1$ septem1rie 1454 cu priire la
pu1licitatea in elătoare i pu1licitatea comparatiă a 0ost modi0icată su1stan ial ș ș ț
+n mai multe r-nduri deoarece eAistă mari neconcordan e +ntre legisla iile +n ț ț
igoare +n statele mem1re +n materie de pu1licitatea +n elătoare. ș
Pu1licitatea reprezintă orice 0ormă de prezentare a unei actiită i ț
comerciale, industriale, artizanale sau li1erale +n scopul promoării, 0urnizării de
1unuri sau sericii, inclusi 1unuri mo1ile , drepturi i o1liga ii ș ț
21
.
Pu1licitatea +n elătoare reprezintă orice pu1licitate care,+n orice mod, ș
inclusi prin modul de prezentare, induce sau poate induce +n eroare persoanele
cărora li se adresează sau care iau contact cu aceasta i care, datorită caracterului ș
+n elător poate a0ecta comportamentul economic al acestora sau care, din aceste ș
motie, aduce atingere sau poate aduce atingere unui concurent
22
.
Pu1licitatea comparatiă reprezintă orice pu1licitate care identi0ică +n
mod eAplicit sau implicit un concurent sau 1unuri o0erite de acesta
23
*eoarece pu1licitatea depă e te 0rontierele statelor mem1re , are un e0ect ș ș
direct asupra 1unei 0unc ionări a pie ei interne iar pu1licitatea +n elătoare i cea ț ț ș ș
comparatiă ilegală poate duce la denaturarea concuren ei +n cadrul acesteia. ț
Pu1licitatea, indi0erent dacă determină sau nu +nc2eierea unui contract,
a0ectează situa ia economică a consumatorilor i a comercian ilor, i pentru că ț ș ț ș
comercian ii i consumatorii tre1uie i pot să 1ene0icieze c-t mai mult de pia a ț ș ș ț
internă, i pentru că aceasta este +n str-nsă legătură cu pu1licitatea, aceasta ar ș
tre1ui să se uni0ormizeze +n toate statele mem1re (normele i condi iile utilizării ș ț
acesteia).
Pu1licitatea comparatiă, atunci c-nd nu este +n elătoare, reprezintă un ș
mi3loc legitim de in0ormare a consumatorilor, +n aanta3ul acestora.
Articolul 8 din Prima *irectiă 54G1$4GC"" a Consiliului din 21
decem1rie 1455, de apropiere a legisla iilor statelor mem1re cu priire la mărci ț
21
Punctul a, Articolul 2 din *irectia 2$$BG114GC" Priind pu1licitatea +n elătoare i comparatiă din 12 ș ș
decem1rie 2$$B:
22
.1idem, Punctul 1:
23
.1idem, Punctul c:
24
con0eră drepturi eAclusie titularului mărcii +nregistrate, inclusi dreptul de a
interzice tuturor ter ilor 0olosirea, +n actiitatea comercială a unui semn care este ț
identic sau similar cu marca corespunzătoare unor produse sau sericii identice
sau, după caz, c2iar a altor produse
24
.
Persoanele sau organiza iile, care +n 1aza legisla iei na ionale au un ț ț ț
interes legitim cu priire la pu1licitate tre1uie să ai1ă posi1ilitatea de a introduce
o ac iune +mpotria pu1licita ii +n elătoare i comparatie ilegale, 0ie +n 0a a unei ț ț ș ș ț
instan e 3udecătore ti, 0ie a unei autorită i administratie competente +n ast0el de ț ș ț
cazuri. Acestea tre1uie să ai1ă competen a de a dispune sau de a o1 ine +ncetarea ț ț
pu1licită ii +n elătoare i comparatie ilegale ț ș ș
28
.
,eglementarea pu1licită ii comparatie este necesară pentru 1una ț
0unc ionare a pie ei interne. *in acest punct de edere este necesară o ac iune la ț ț ț
niel comunitar. .nstrumentul corespunzător este adoptarea unei directie pentru
că aceasta sta1ile te principii generale uni0orme, permi -nd, +n acela i timp, ca ș ț ș
statele mem1re să aleagă 0orma i metodele corespunzătoare pentru atingerea ș
respectielor o1iectie
2B
.
/n ederea determinării caracterului +n elător al pu1licită ii tre1uie să se ș ț
ia +n considerare toate aspectele acesteia mai ales orice in0orma ie cu priire la: ț
a). Caracteristicile 1unurilor i sericiilor cum sunt disponi1ilitatea, ș
natura, modul de eAecu ie, compozi ia, metoda i data 0a1rica iei sau prestării. ț ț ș ț
1). Pre ul sau modul de calcul al pre ului i condi iile +n care se distri1uie ț ț ș ț
1unurile sau se prestează sericiile.
c). Natura, atri1u iile i drepturile persoanei care + i 0ace pu1licitate, cum ț ș ș
ar 0i identitatea i actiită iile sale, cali0icările i de inerea drepturilor de ș ț ș ț
proprietate industrială, comercială sau intelectuală sau premiile i distinc iile ș ț
sale.
*omeniul Protec iei Consumatorilor +n !niunea "uropeană se g2idează ț
după 1$ principii generale, ala1ile +n toate ările mem1re, care asigură ț
integritatea sănătă ii, călătoriilor sau a cumpărăturilor. ț
24
Punctul 13 din *irectia 2$$BG114GC" Priind pu1licitatea +n elătoare i comparatiă din 12 decem1rie ș ș
2$$B:
28
.1idem, Punctul 1%:
2B
.1idem, Punctul 2$:
28
1. Cumpără ce dore6ti, de unde dore6ti
9e tentează o călătorie pentru cumpărături +ntr&un alt stat mem1ru al !"J
Legisla7ia europeană +7i dă dreptul să cumperi p-nă c-t dore ti 0ără a tre1ui să ș
plăte6ti taAe amale sau 9;A +n plus atunci c-nd te +ntorci acasă. Aceste reguli se
aplică indi0erent dacă e6ti prezent 0izic +n cealaltă 7ară la cumpărături sau
comanzi 1unuri pe .nternet, prin po6tă sau prin tele0on. /n general, autorită7ile
din 7ara ta nu te pot +mpiedica să aduci acasă un produs pe care l&ai ac2izi7ionat
legal +ntr&un alt stat mem1ru al !". 9otu6i c-tea eAcep7ii sunt aplica1ile pentru
unele produse precum armele de 0oc sau articolele o0ensatoare din punct de
edere moral.
2. *acă nu merge, trimite&l +napoi
Ce se +nt-mplă dacă ac2izi7ionezi un teleizor 6i acesta se de0ectează
imediatJ Con0orm legisla7iei europene, dacă un produs pe care +l cumperi nu
este con0orm cu +n7elegerea pe care ai 0ăcut&o cu -nzătorul la momentul
ac2izi7iei, +l po7i duce +napoi pentru a 0i reparat sau +nlocuit. *e asemenea, po7i
solicita o reducere de pre7 sau o ram1ursare a sumei plătite. Aceste reguli sunt
ala1ile timp de doi ani de c-nd produsul 7i&a 0ost lirat. .ar pentru primele 6ase
luni de la lirare, sarcina pro1ei este a -nzătorului, 6i nu a consumatorului, ceea
ce +nseamnă că -nzătorul tre1uie să doedească 0aptul că produsul a 0ost
con0orm cu contractul. Principiul că produsul tre1uie ?să 0ie con0orm cu
contractul@ te prote3ează 6i +n cazul +n care ceea ce prime6ti nu este ceea ce ai
0ost de acord să cumperi. *e eAemplu, dacă ai 0ost de acord să cumperi mo1ilă
ec2e 6i 7i&a 0ost lirată o reproducere, o po7i trimite +napoi.
3. #tandarde ridicate pentru alimente 6i 1unurile destinate consumatorilor
Prie6te +n 3ur +n supermarFet&ul tău pre0erat < ei edea produse din
toată "uropa. #unt aceste produse sigureJ *a, pentru că tre1uie să 0ie. !" are
reguli care asigură că produsele pe care le cumperi sunt sigure. Cu toate că nici
un sistem legislati nu poate garanta consumatorilor un grad zero de risc sau
1$$K siguran7ă, 7ările mem1re ale !" au printre cele mai ridicate standarde de
siguran7ă din lume.
2B
#iguran7a alimentară se 1azează pe principiul că tre1uie să aem +n
edere tot ?lan7ul alimentar@ pentru a asigura siguran7a. Legile siguran7ei
alimentare din !" sta1ilesc prin urmare cum produc 0ermieri alimentele
(inclusi ce tipuri de produse c2imice 0olosesc c-nd cresc plantele sau cum
2rănesc animalele), cum sunt procesate alimentele, ce tipuri de coloran7i 6i
aditii pot 0i utiliza7i 6i cum sunt -ndute alimentele. Legisla7ia europeană are +n
edere 6i siguran7a alimentelor importate +n !" din celelalte păr7i ale lumii.
Legisla7ia europeană priind siguran7a celorlalte produse destinate
consumatorilor (3ucării, cosmetice, ec2ipament electric, etc.) sunt la 0el de
stricte. "ste o cerin7ă generală a legisla7iei europene ca toate produsele -ndute
+n !" să 0ie sigure. *acă o companie descoperă că a pus pe pia7ă un produs
nesigur, atunci are o1liga7ia legală de a in0orma autorită7ile din statele mem1re
a0ectate. *acă produsul prezintă un pericol semni0icati, compania tre1uie să se
ocupe de retragerea acestuia de pe pia7ă 6i de la consumatorii care l&au
ac2izi7ionat.
4. Ltii ce măn-nci
Cum a0li ce se găse6te +n m-ncarea taJ !ită&te la in0orma7iile de pe
am1ala3M ,egulile !" asupra etic2etării alimentelor te lasă să a0li ce măn-nci.
*etalii complete ale ingredientelor utilizate pentru 0a1ricarea unui produs
alimentar tre1uie să 0ie trecute pe etic2etă, alături de in0orma7ii priind
coloran7ii, conseran7ii, +ndulcitorii sau orice alt aditi alimentar care a 0ost
introdus +n aliment. *acă un ingredient utilizat este unul la care anumi7i
consumatori sunt alergici < de eAemplu, nuci < acesta tre1uie marcat pe etic2etă,
c2iar dacă sunt utilizate cantită7i 0oarte mici. Legisla7ia europeană sta1ile6te ce
produse pot 0i numite ?organice@ 6i utilizarea denumirilor asociate cu produse de
calitate din anumite regiuni europene < de eAemplu, dacă este etic2eta Prosciutto
di Parma po7i 0i sigur că 6unca proine din Parma, iar dacă este etic2etat
Calamata po7i 0i sigur că măslinele sunt din Calamata. *atorită legisla7iei
europene po7i a0la 6i dacă alimentele tale sunt modi0icate genetic sau con7in
ingrediente modi0icate genetic. *acă acesta este cazul, atunci tre1uie etic2etate
ca 0iind modi0icate genetic.
2%
8. Contractele ar tre1ui să 0ie corecte pentru consumatori
Ai semnat reodată un contract 0ără să cite6ti 6i ce scrie cu litere 0oarte
miciJ Ce se +nt-mplă dacă ceea ce e redactat cu litere mici spune că depozitul pe
care l&ai plătit este neram1ursa1il < c2iar dacă compania nu&6i +ndepline6te
o1liga7iileJ *ar dacă spune că nu po7i anula contractul dec-t dacă plăte6ti
companiei o sumă eAor1itantă +n compensareJ Legisla7ia europeană preede că
aceste tipuri de clauze a1uzie sunt interzise. .ndi0erent de statul mem1ru +n care
semnezi contractul, legisla7ia europeană te prote3ează de ast0el de a1uzuri.
B. C-teodată consumatorii se pot răzg-ndi
Ce se +nt-mplă atunci c-nd un -nzător se prezintă pe nea6teptate la u6a
casei tale 6i te coninge să semnezi un contract pentru 0erestre termopan, sau
cooare noi, care costă sute de euroJ Legisla7ia europeană te prote3ează 0a7ă de
asemenea -nzări +n a0ara spa7iilor comerciale. Ca un principiu general, po7i
anula un asemenea contract +n termen de 6apte zile. #unt 6i anumite eAcep7ii: de
eAemplu, aceste reguli nu se aplică pentru contractele de asigurări 6i, +n unele
state mem1re, pentru produse care costă mai pu7in de B$ euro. Legisla7ia
europeană te prote3ează, +n calitate de consumator, 6i atunci c-nd cumperi prin
ccomandă po6tală, .nternet sau companii de teles2oping, precum 6i de la al7i
?-nzători la distan7ă@. Păcăleli precum ?-nzarea din iner7ie@ < atunci c-nd +6i
trimit 1unuri pe care nu le&ai comandat 6i +6i cer să plăte6ti < sunt interzise. *acă
ac2izi7ionezi un 1un sau un sericiu de pe un Ne1site, prin comandă po6tală sau
de la o companie de telemarFeting po7i anula contractul, 0ără a o0eri reo
motiare, +ntr&un termen de 6apte zile lucrătoare. Pentru anumite sericii
0inanciare ai p-nă la paisprezece zile calendaristice pentru a anula contractul.
%. "ste mai u6or să compari pre7urile
Cum po7i compara pre7urile a două mărci di0erite de cereale atunci c-nd
una este prezentată +n cutii de 3%8g, iar alta +n cutii de 8$$gJ Legisla7ia
europeană impune supermarFet&urilor să o0ere ?pre7ul pe unitate@ al produselor <
de eAemplu, c-t costă pe Filogram sau pe litru < pentru a te a3uta să ezi care
este cel mai 1un din punct de edere al pre7ului. Legisla7ia europeană o1ligă 6i
companiile care o0eră sericii 0inanciare să&7i pună la dispozi7ie anumite
25
in0orma7ii +ntr&o 0ormă standardizată. *e eAemplu, companiile de +mprumuturi 6i
companiile care o0eră carduri de credit tre1uie să&7i comunice care este do1-nda
anuală pe care o ei plăti < nu numai care sunt sumele care tre1uie plătite lunar.
5. Consumatorii nu ar tre1ui să 0ie indu6i +n eroare
Prime6ti o scrisoare de la o companie de comenzi prin po6tă prin care e6ti
0elicitat pentru c-6tigarea marelui premiu la o loterie pe care au organizat&o. #e
doede6te totu6i că nu este nimic altcea dec-t o păcăleală pentru a te coninge
să&i contactezi 6i să comanzi cea de la ei. /n 0apt nu ai c-6tigat nici un premiu.
"ste acest tip de pu1licitate legalJ Nu. Pu1licitatea care induce +n eroare sau care
+i +n6eală pe consumatori este interzisă de legisla7ia europeană. =ai mult, atunci
c-nd este or1a de teles2oping, -nzări prin comenzi po6tale sau
.nternet,-nzătorii tre1uie să 0ie desc2i6i 6i cinsti7i cu tine. Legisla7ia europeană
+i o1ligă să&7i o0ere in0orma7ii complete despre cine sunt, ce -nd, c-t costă
(inclusi taAe 6i costuri de lirare) 6i c-t timp este necesar pentru e0ectuarea
lirării.
Companiile de +mprumuturi 6i de carduri de credit tre1uie, potriit
legisla7iei europene, să&7i o0ere in0orma7ii complete +n scris asupra oricărui
contract de credit pe care +l +nc2ei. Acestea tre1uie să includă in0orma7ii asupra
nielului do1-nzilor, asupra duratei contractului 6i asupra modului +n care po7i
rezilia contractul.
4. Protec7ie +n timpul acan7elor
Ce se +nt-mplă dacă pleci +ntr&o acan7ă prin ac2izi7ionarea unui pac2et
de sericii turistice 6i touroperatorul dă 0alimentJ Ce se +nt-mplă dacă 1ro6ura
de prezentare a pac2etului de sericii turistice 7i&a promis un 2otel de luA 6i e6ti
cazat +ntr&o loca7ie +n construc7ieJ /n am1ele cazuri legisla7ia europeană te
prote3ează. 9ouroperatorii tre1uie să ai1ă +nc2eiate contracte pentru a te aduce
acasă dacă dau 0aliment atunci c-nd e6ti +n acan7ă. *e asemenea, tre1uie să&7i
o0ere compensa7ii dacă acan7a ta nu corespunde cu ceea ce au promis +n
prezentări. *acă touroperatorul +ncearcă să crească pre7ul acan7ei sau să
24
sc2im1e destina7ia 0ără a aea acordul tău, legisla7ia europeană +7i permite să
anulezi rezerarea. .ar dacă te treze6ti la aeroport că nu te po7i urca +n aion
pentru că a 0ost suprarezerat, legisla7ia europeană +7i dă dreptul la compensa7ii.
/n timp ce te a0li +n acan7ă < sau atunci c-nd e6ti acasă < legisla7ia europeană te
prote3ează +mpotria -nzătorilor incorec7i de times2are. 9imes2are&ul +7i o0eră
dreptul de a utiliza un apartament sau o ilă dintr&o sta7iune de acan7ă pentru o
perioadă de timp +n 0iecare an. ;-nzătorii de times2are din anumite sta7iuni de
acan7ă caută turi6ti din alte 7ări 6i +ncearcă să&i coningă să semneze contracte
costisitoare, pe care ace6tia nu le +n7eleg pe deplin. Legisla7ia europeană te
prote3ează +mpotria unor ast0el de comportamente. Ai dreptul de a primi o
copie a 1ro6urii de prezentare < 6i o traducere a contractului propus < +n lim1a
ta.
*acă totu6i semnezi contractul, ai o perioadă de zece zile +n timpul căreia
+l po7i rezilia 0ără a o0eri nici o motia7ie.
1$. ,ezolare e0ectiă pentru litigiile trans0rontaliere
,ecunoa6terea consumatorilor ca 0actori economici esen7iali +n Pia7a
.nternă reprezintă unul din principiile de 1ază ale politicii europene priind
protec7ia consumatorilor. Consumatorii ar tre1ui să ai1ă posi1ilitatea de a 0ace
alegeri +n deplină cuno6tin7ă de cauză +n priin7a 1unurilor 6i sericiilor pe care
le ac2izi7ionează. .nteresele lor tre1uie promoate 6i apărate, +n special a-nd +n
edere compleAitatea cresc-ndă a pie7elor pe care operează. #copul 6i mărimea
pie7elor a crescut incredi1il +n ultimii ani datorită introducerii monedei euro,
dezoltării e&commerce 6i cre6terii mo1ilită7ii intra&europene. /n a0ara de
1ene0iciile pe care le aduce companiilor, Pia7a .nternă o0eră consumatorilor
posi1ilită7i eAtinse de alegere 6i o calitate mai 1ună. Acest lucru +nseamnă că a
tre1ui ca to7i consumatorii să ai1ă +ncredere să caute cele mai 1une produse 6i
sericii.
,e7eaua Centrelor "uropene ale Consumatorilor ("CC&Net) se +ntinde +n
toată !niunea "uropeană +n scopul de a cre6te +ncrederea consumatorilor prin
consultan7a acordată cetă7enilor asupra drepturilor lor +n calitate de consumatori
+n !" 6i prin spri3inul acordat pentru rezolarea pro1lemelor lor. Aceste Centre
3$
+7i pot o0eri s0aturi priind drepturile tale atunci c-nd cumperi din alte state
mem1re 6i te a3ută să&7i rezoli pro1lemele pe care le ai cu un comerciant dintr&
un alt stat mem1ru al !".
II.3 'trategia &E entru o$itica de rotec ie a ț
consumatori$or 2(()*2(13
Politica europeană de protec7ie a consumatorilor poate aea o contri1u7ie
importantă +n sc2im1area punctului de interes al politicii pe aspectele care se
concentrează asupra cetă7enilor. Pe l-ngă a1ordarea pro1lemei 0ragmentării
pie7ei interne, este necesară o mai mare aten7ie acordată neoilor consumatorilor,
+n ederea ameliorării 0unc7ionării pie7elor cu amănuntul 6i pentru a o0eri
posi1ilitatea consumatorilor de a 0ace alegeri mai 1une.
O politică e0icientă de protec ie a consumatorilor poate să amelioreze ț
ia a celor 443 milioane de consumatori europeni. Acest proiect este 0oarte ț
am1i ios i + i propune să demonstreze tuturor cetă enilor europeni, p-nă +n ț ș ș ț
2$13, că ace tia pot cumpăra de oriunde din !niunea "uropeană cu +ncredere i ș ș
1ene0iciind de protec ie ec2ialentă, i de asemena să demonstreze ț ș
distri1uitorior că pot inde oriunde +n !niune doar respect-nd un set simplu de
reguli.
Această strategie a 0ost adoptată +n aprilie 2$$8 de către Comisia
"uropeană i +ncearcă să consolideze strategia pentru politica pentru protec ia ș ț
consumatorilor. /n edrea aplicării acestei strategii Comisia "uropeană a
urmări 3 o1iectie principale, urmărind pe perioada 2$$%&2$13 să spri3ine
!niunea "uropeană pentru a 0ace 0a ă du1lei proocări reprezentate de cre terea ț ș
locurilor de muncă, pe de o parte i necesitatea re+noirii legăturii cu cetă enii pe ș ț
de altă parte:
31
1. să o0ere mai multă putere consumatorilor !", printr&o in0ormare
corectă, prin transparen a pie ei i prin +ncrederea care decurge din protec ia ț ț ș ț
e0icientă a acestora:
2. să amelioreze 1unăstarea consumatorului +n materie de pre uri, de ț
posi1ilitatea de alegere, de calitate i de siguran ă. Eunăstarea consumatorilor ș ț
este +n centrul aten iei pe pie ele per0ormante: ș ț
3. să prote3eze consumatorii cu e0icacitate +mpotria riscurilor i ș
amenin ărilor serioase ț
2%
.
Ast0el, o1iectiul Comisiei este de a realiza p-nă +n 2$13 o pia ă internă ț
mai integrată i mai e0icientă. Consumatorii or 1ene0icia +n mod egal de un ș
niel ridicat de +ncredere +n produse, agen i comerciali, te2nologi i metode de ț ș
-nzare de pe teritoriul !", 1azat +n mod egal pe un niel ridicat de protec ie. ț
Pie ele consumatorilor or 0i competitie, desc2ise, transparente i ec2ita1ile iar ț ș
produsele i sericiile or 0i sigure. Consumatorii or aea acces la sericii ș
esen iale i la pre uri rezona1ile. ț ș ț
*e i resursele 0inanciare a0erente protec iei consumatorilor sunt limitate, ș ț
programul o0eră o gamă de instrumente di0erite pentru a spri3ini priorită ile ț
sta1ilite, +n special cele cu priire la controlul aplicării legisla iei priind ț
protec ia consumatorilor, la in0ormare i la educa ie. ț ș ț
Politica de protec ie a consumatorilor se gase te din ce +n ce mai mult +n ț ș
centrul principalelor preocupări cu care se con0runtă cetă enii, economia i ț ș
societă iile, iar rolul consumatorului cre te i el +mpreună cu cre terea ț ș ș ș
importan ei pie ei unice. Acest lucru duce la o1 inerea din ce +n ce mai multor ț ț ț
aanta3e de către ma3oritatea consumatorilor, +nsă cei mai ulnera1ili dintre
consumatori au neoie de mai multă protec ie deoarece sunt mai sla1 dota i iar ț ț
cre terea nielului consumului la copii i +m1ătr-nirea popula iei duc la ș ș ț
cre terea numărului de clien i ulnera1ili, lucru care cre te i necesitatea sporiri ș ț ș ș
protec iei consumatorilor. ț
>aptul că trăim +ntr&o lume a te2nologiei +n care totul tinde să deină
electronic, o lume glo1alizată +n care nu mai eAistă grani e sau limite cre te i ț ș ș
2%
!trategia "E pentru politica de protec ie a consumatorilor 2##$%2#1&, ț Eiroul pentru pu1lica ii o0iciale ț
ale Comunită iilor "uropene, LuAem1urg, 2$$%, p. 13: ț
32
proocările legate de protec ia consumatorilor, i +n ceea ce prie te !niunea ț ș ș
"uropeană această proocare cre te odată cu alurile de integrare din 2$$4 i ș ș
2$$%.
Perioada 2$$%&2$13 a cunoa te o sc2im1are a ritmului eolu ie 0a ă de ș ț ț
trecut i priorită i de ac iune di0erite, +n mod speciale politica de protec ie a ș ț ț ț
consumatorilor a interac iona cu alte politici la nielul !". #e a urmări ț
cooperarea mai str-nsă +ntre statele mem1re, cresc-nd ast0el interdependen a ț
dintre politicile !" priind protec ia consumatorilor i politicile na ionale din ț ș ț
acest domeniu. Pentru a& i atinge o1iectiele propuse, politica europeană de ș
protec ie a consumatorilor se a concentra pe 8 domenii prioritare: ț
• o mai 1ună monitorizare a pie elor consumatorilor i a ț ș
politicilor na ionale de protec ie a consumatorilor: ț ț
• o mai 1ună legi0erare priind protec ia consumatorilor: ț
• sporirea metodelor de aplicare a legisla iei i a căilor de recurs: ț ș
• consumatori mai 1ine in0orma i i educa i ț ș ț
• pozi ionaea consumatorilor +n centrul altor politici i ț ș
reglementări ale !".
1. O mai +un" monitori,are a ie e$or consumatori$or i a ț ș
o$itici$or na iona$e de rotec ie a consumatori$or ț ț
O mai 1ună legi0erare i necesitatea re+noirii legăturilor cu cetă enii, ș ț
conturează necesitatea unei mai mari dezoltări a instrumentelor i a ș
indicatorilor de monitorizare +n scopul ealuării 0unc ionalită ii pie ei din ț ț ț
perspectia consumatorilor. #unt necesare instrumente +n ederea monitorizării
pie elor din perspectia indicatorilor 0undamentali, precum siguran a, satis0ac ia, ț ț ț
pre urile i pl-ngerile, dar i +n ederea unei mai 1une monitorizări a integrării ț ș ș
pe pia a internă a comer ului ia e0icien ei politicilor na ionale +n materie de ț ț ș ț ț
protec ie a consumatorilor. ț
>actorii de decizie politică i autorită iile responsa1ile de punerea +n ș ț
aplicare a politicii de concuren ă i de protec ie a consumatorilor la nielul !" ț ș ț
33
i la niel na ional ar tre1ui să coopereze mai str-ns pentru a& i putea +ndeplini ș ț ș
o1iectiele comune de prote3are a 1unăstării consumatorilor
25
.
#unt necesare o serie de instrumente pentru punerea +n 0unc iune a unei ț
monitorizări a pie ei interne aAate asupra consumatorilor. #e or ela1ora ț
indicatori i statistici pentru următoarele domenii: nielul -nzărilor ș
trans0rontaliere către consumatorul 0inal: conergen aG diergen a pre urilor, ț ț ț
respectarea legisla iei, +ncrederea, reclam iile consumatorilor, pre urile, ț ț ț
accesi1ilitatea i satis0ac ia. #e a lucra, de asemenea, pentru o mai 1ună ș ț
cunoa tere a comportamentului consumatorilor pentru a edea c-t sunt de ș
ra ionali i c-t +i a0ectează noile te2nologii i comerciale ț ș ș
24
.
*e asemenea, se a pune +n practică o monitorizare mai sistematică a
politicilor na ionale de protec ie a consumatorilor 1azată pe indicatori de ț ț
re0erin ă. Comisia a +ncerca să dezolte o cercetare aAată pe consumator, iar +n ț
domeniul siguran ei produselor principala prioritate a 0i sistemul de colectare a ț
datelor, la scara !", priind accidentele i leziunile legate de produse i sericii. ș ș
2. O mai +un" $egi-erare ri%ind rotec ia consumatori$or ț
Legile eAistente la nielul !niunii "uropene asigură protec ia ț
consumatorilor +n toate statele mem1re. /n multe dintre statele !" aceste legi
reprezintă piatra de temelie a politicilor na ionale +n materie de protec ia ț ț
consumatorilor.
Cu toate că aceste legi eAistă la nielul !" 0oarte pu ini consumatori 0ac ț
uz de ele. *e eAemplu, un total de 18K dintre consumatori au returnat un produs
cu de0ecte +n 12 luni, acesta 0iind un drept garantat de legile europene.
=a3oritatea dispozi iilor comunitare priin protec ia consumatorilor +n ț ț
!" sunt 0ondate pe principiul @armonizării minime@, legisla ia recunpsc-nd ț
eAplicit dreptul statelor mem1re de a aplica reguli mai stricte impuse de pragul <
limită sta1ilit de dreptul comunitar.
#trategia priind drepturile consumatorilor din perioada 2$$2&2$$B
preedea a nouă a1ordare 0ondată pe principiul @armonizării totale@. Acest lucru
+nseamnă că +n ederea consolidării pie ei interne legisla ia europeană nu ar ț ț
25
'bidem, p 18:
24
'bidem, p 14:
34
tre1ui să lase statelor mem1re li1ertatea de a lua măsuri suplimentare de
protec ie la niel na ional. ț ț
/n iitor, 0iecare pro1lemă de reglementare i solicitarea de propuneri, ș
or continua să 0ie 3udecate +n 0unc ie de propriile merite i de ansam1lul ț ș
instrumentelor de reglementare luate +n considerare. Comisia a realiza o
ealuare riguroasă a impactului oricăror propuneri legislatie i a cola1ora ș
+ndeaproape cu păr ile interesate pentru a +ntelege di0eritele op iuni eAistente i ț ț ș
de a3unge la u acord priind calea care tre1uie adoptată, ast0el +nc-t politica de
protec ie a consumatorilor să deină un model pentru ?o mai 1ună legi0erare@ ț
3$
.
,eizuirea care are loc este destinată să modernizeze normele
comunitare priind consumatorii, să simpli0ice i să amelioreze cadrul normati ș
at-t pentru +ntreprinderi, c-t i pentru consumatori. ș
Primele concluzii ale Comisiei i op iunile posi1ile sunt eApuse +n Cartea ș ț
;erde priind reizuirea acOuis&ului +n domeniile protec iei consumatorilor ț
adoptată la 5 0e1ruarie 2$$%. Comisia a a1orda, de asemenea, pro1leme
speci0ice directielor speciale. P-nă +n prezent, Comisia, a identi0icat pro1leme
legate de produsele de turism pe termen lung, ac iunile Comisiei or continua ț
acti pentru a asigura adoptarea propunerii pentru o nouă directiă priind
creditele de consum.
Noua a1ordare a reglementărilor +n domeniul siguran ei produselor i ț ș
directiei priind siguran a generală a produselor (*#IP) au consolidat ț
semni0icati importan a standardelor ca instrument legislati. Prin urmare, ț
ac iunile Asocia iei "uropene pentru coordonarea reprezentării consumatorilor ț ț
+n standardizare (AN"C) este esen ială pentru asigurarea participării ț
consumatorilor +n procesul de standardizare.
Comisia a continua să co0inan eze 0unc ionarea organiza iilor europene ț ț ț
de consumatori deoarece organiza iile europene de consuamtori tre1uie să ai1ă ț
posi1ilitatea i capacitatea de a contri1ui la ini iatiele europene care +i izează ș ț
pe consumatori.
3$
'bidem, p 1B:
38
Irupul Consultati "uropean al Consumatorilor (IC"C) a continua să
0ie principalul 0orum de consultare a organiza iilor de consumatori na ionale i ț ț ș
europene, cre-nd totodată grupuri de utilizatori i de discu ii specializate ș ț
31
.
=i carea consumatorilor di0eră semni0icati +n statele !", at-t +n ceea ce ș
prie te amploarea, c-t i structura i capacitatea lor. Prin urmare, Comisia a ș ș ș
continua să spri3ime organiza iile na ionale de consumatori, +n special cele din ț ț
noile state mem1re, asigur-ndu&le 0ormare +n principalele domenii de
competen ă, dar i +n su1iecte mai specializate. ț ș
3. 'orirea metode$or de a$icare a $egis$a iei i a c"i$or de recurs ț ș
#trategia anterioară a pus un puternic accent pe controlul aplicării
legisla iei, i acest accent a 0i men iunt +n continuare, deoarece punerea +n ț ș ț
aplicare a dreptului consumatorilor necesită interen ia mai multor păr i: ț ț
consumatori, agentii comerciali, mass < media, ONI&urile consumatorilor,
organismele de autoreglementare i autorită iile pu1lice. ș ț
Ac iunea se a concentra pe realizarea proiectelor de3a ini iate, ț ț
completarea de0icien elor care au rămas i asigurarea unei mai 1une cooorodnări ț ș
i coeren e. *e asemenea, Comisia e eri0ica e0icacitatea sistemelor na ionale ș ț ț
priind controlul legisla iei prin intermediul sonda3elor i a altor instrumente ț ș
32
.
Cooperarea +ntre autorită iile responsa1ile de aplicarea normelor priind ț
protec ia consumatorilor i siguran a produselor este esen ială pentru ț ș ț ț
0unc ionarea pie ei interne. #e a continua dezoltarea sistemului de ț ț
supraeg2ere a pie ei de aertizare rapidă (?,AP"H@), a-nd +n edere cre terea ț ș
numărului de cazuri noti0icate (B% de noti0icări +n 2$$3, %$1 +n 2$$8). #e a
continua dezoltarea instrumentului care permite agen ilor econimici să noti0ice ț
produsele periculoase.
Aplicarea noului regulament priind Cooperarea pentru Protec ia ț
Consumatorilor (CPC) ca aduce o sc2im1are semni0icatiă a modului +n care
autorită iile +nsărcinate cu aplicarea acestuia or coopera +ntre acestea i cu ț ș
Comisia.
31
'bidem, p 21:
32
'bidem, p. 1%:
3B
*acă se dore te +ncrederea consumatorilor ast0el +nc-t ace tia să ș ș
e0ectueze ac2izi ii +n a0ara 0rontierelor propriului stat mem1ru i să 1ene0icieze ț ș
ast0el de aanta3ele pie ei interne, acestora tre1uie să li se acorde garan ii ast0el ț ț
+nc-t ace Dia, +n cazul +n care apar pro1leme să ai1ă la dispozi ie căi de recurs ș ț
e0icace.
4. Consumatori mai +ine in-orma i i educa i ț ș ț
!" poate contri1ui cu o aloare semni0icatiă la e0orturile na ionale, ț
regionale i locale de a in0orma i educa consumatorii, printr&o cooperare str-nsă ș ș
cu statele mem1re.
,e eaua Centrelor "uropene pentru Consumatori ("CC&Net) urmăre te ț ș
să consolideze +ncrederea consumatorului, 0urniz-nd cetă enilor in0orma ii ț ț
priind drepturile acestora +n calitate de consumatori i 0acilit-nd accesul la căile ș
de recurs, +n cazuri de controerse trans0rontaliere.
Comisia a multiplica numărul de eAemplare ale Agendei colare Ș
"uropene i a include alte teme de interes pentru tineri, +n special aceea a ș
consumului dura1il. Comisia a +ncura3a dezoltarea unor noi module de
0ormare pentru adul i i le a actualiza pe cele eAistente, ast0el +nc-t să trateze ț ș
c2estiunile 0undamentale priind protec ia consumatorilor ț
33
.
Consumatorii in0orma i i care dispun pot recurge mai u or la sc2im1ări ț ș ș
+n modul propriu de ia ă i +n modul de consum, contri1uind ast0el la ț ș
ameliorarea stării de sănătate, la un mod de ia ă mai dura1il, precum i la o ț ș
economie cu emisii scăzute de car1on. Consumatorii 3oacă un rol esen ial +n ț
aspectele priind proocările ecologice, precum sc2im1ările climatice, poluarea
apei i a aerului, amena3ările teritoriului i producerea de eurilor. ș ș ș
8. Po,i ionarea consumatori$or .n centru$ a$tor o$itici i ț ș
reg$ement"ri a$e &E
33
'bidem, p. 22:
3%
Consumatorii sunt direct iza i de multe politici ale !": cele re0eritoare ț
la pia a internă, la +ntreprinderi, la sericii 0inanciare, concuren ă, energie i ț ț ș
comer . ț O1iectiul pentru iitor este de a construi pe 1aza relizărilor anterioare
pentru a permite o mai 1ună sistematizare a integrării intereselor consumatorilor.
,eeAaminarea pie ei unice a pus +n eiden ă necesitatea luării de măsuri ț ț
+n sectorul sericiilor 0inanciare cu amănuntul.
O1iectiul Comisiei este garantarea 0aptului că politica sericiilor de
interes general (#.I) se armonizează cu măsuri adecate priind protec ia ț
consumatorilor. Aceasta a asigura acolo unde este necesar, protec ia sericiilor ț
uniersale la niel comunitar i na ional ș ț
34
.
Comisia a dezolta o mai 1ună coordonare a preocupărilor i ș
priorită ilor di0eritelor politici re0eritoare la protec ia consumatorilor +n a0ara ț ț
sectorului alimentar i la securitate. ș Cu CI"C, Comisia a continua să
garanteze participarea consumatorilor la toate grupurile de lucru pertinente. *e
asemenea, Comisia a analiza moduri de implicare mai actiă a celor interesa i ț
de politica de protec ie a consumatorilor +n consultări organizate +n alte domenii ț
politice ale !" cu e0ect semni0icat asupra consumatorilor.
Politica de protec ie a consumatorilor a putea spri3ini 0oarte mult !" să ț
0acă 0a ă du1lei proocări reprezentate de cre tere i locuri de muncă, pe de o ț ș ș
parte i necesitatea re+noirii legăturilor cu cetă enii, pe de altă parte. ;iziunea ș ț
Comisiei este să poată demonstra +n mod credi1il tuturor cetă enilor !" p-nă +n ț
2$13 că pot 0ace cumpărături oriunde +n !", de la magazinul de la col ul străzii ț
sua pe internet, a-nd certitudinea că sunt prote3a i +n mod e0icient, i să poată ț ș
demonstra tuturor comercian ilor cu amănuntul că pot inde oriunde urm-nd un ț
set unic de reguli simple.
ările central i est < europene, cu toate că aeau nieluri di0erite de Ț ș
dezoltare a economiei de pia ă, au adoptat modele de consum similare cu cele ț
din ările !niunii "uropene. ț
34
'bidem, p. 23:
35
/n unele domenii cum ar 0i pu1licitate, siguran a produsului i ț ș
răspunderea pentru siguran a produsului, legisla ia unor ări C"" asigură uneori ț ț ț
un niel mai ridicat de protec ie dec-t !niunea "uropeană. /n timp ce legisla ia ț ț
ărilor central i est&europene s&a concentrat pe controlul produselor anterior ț ș
comercializaării, legisla ia !" a pus accent pe controlul produselor eAistente pe ț
pia ă. ț
Continuarea dezoltării a acOuis&ului comunitar impune intensi0icarea
e0orturilor de adaptare a legisla iei ărilor candidate, un element esen ial +n ț ț ț
procesul de adaptare reprezent-ndu&l modul +n care este asigurată aplicarea
e0ectiă a legisla iei comunitare. ț
II.! /urisruden a Cur ii Euroene de /usti ie ț ț ț
0C/E1
1. Ca,u$ ri%ind ser%icii$e medica$e.
/n cazul mostenirii lui Annette Celler contra .nstituto Nacional *e La
#ecuridad #ocial (.N##) i al ii Curtea "uropeană de 'usti ie a decis că pacien ii ș ț ț ț
au dreptul să li se ram1urseze costul tratamentului medical dintr&o ară ț
necomunitară.
Annette Celler, rezidentă +n #pania, dar de na ionalitate germană, i a ț ș
0ăcut la sugestia medicilor germani un tratament la Clinica !niersitară din
Puric2 i a plătit tratamentul, solicit-nd autorită ii spaniole competente ș ț
restituirea sumei plătite, care +nsă a re0uzat. Curtea "uropeană de 'usti ie a decis ț
că medicii au competen a să propună tratamentul necesar pacientului, inclusi +n ț
altă ară, mem1ră sau nemem1ră a !niunii "uropene, i prin urmare autorită ile ț ș ț
care administrează aceste plă i, +nsărcinate cu asigurările sociale au o1liga ia să ț ț
suporte costul tratamentului indi0erent de ara +n care are loc. ț
/n acest caz Curtea "uropeană de 'usti ie a decis că institu ia spaniolă ț ț
responsa1ilă cu asigurările sociale este cea care tre1uie să restituie costul
tratamentului medical lui Annette Celler.
34
*ecizia Cur ii s&a 1azat pe preederile ,egulamentului nr %1G14$5GC"" ț
care guernează aplicarea sc2emelor de securitate socială pentru muncitorii
migran i i 0amiliile lor. ț ș
2. Ca,u$ ri%ind $a in-orma ii$e de interes entru consumatori ț
/n cazul ;erein 0ur Consumenten .n0ormation contra Comisia "uropeană
9ri1unalul de Primă .nstan ă al Cur ii "uropene de 3usti ie a analizat reclama ia ț ț ț ț
unei organiza ii neguernamentale din domeniul protec iei consumatorilor ț ț
priind re0uzul Comisiei de a pune la dispozi ia sa documente legate de o ț
decizie din domeniul politicii concuren ei. ț
Curtea "uropeană de 'usti ie a constat că totu i re0uzul complet al ț ș
Comisiei de a pune la dispozi ie un dosar oluminos 0ără a argumenta su0icient ț
1ararea accesului la anumite documente nu este +ntemeiat i a dat c- tig de cauză ș ș
reclamantului. Curtea "uropeană de 'usti ie s&a prealat de numeroasele ț
reglementări comunitare care garantează accesul li1er la in0orma ii al pu1licului ț
larg, inclusi al consumatorilor.
3. Ca,u$ ri%ind condi ionarea contracte$or de o+$iga ii ț ț
co$atera$e
/n cazul 9etra PaF .nternational #A contra Comisiei "uropene, Curtea
"uropeană de 'usti ie a constat că decizia luată de Comisie de a amenda 0irma ț
9etra PaF .nternational cu %8 de euro datorită a1uzului de pozi ie dominantă i ț ș
+ncălcării dreptului concuren ei este +ntemeiată, +ntruc-t 0irma a condi ionat ț ț
-nzarea ma inilor producătoare de am1ala3e din carton pentru cutiile de sucuri ș
i lapte de 0olosirea i ac2izi ionarea eAclusiă a cartonului de la 0ilialele 0irme ș ș ț
din statele mem1re.
Această practică de condi ionare a contractelor prin acceptarea de către ț
ter i a unor o1liga ii care nu au legătură cu o1iectul contractului este una ț ț
discriminatorie i a1uziă la adresa consumatorilor. ș
!. Ca,u$ ri%ind ser%icii$e de transort
4$
/n cazul "asDcar Ltd. din =area Eritanie contra O00ice 0or >air 9rade,
Curtea "uropeană de 'usti ie a decis că un client care anulează +nc2irierea unui ș
autoturism nu este +ndreptă it la restituirea integrală a sumei plătite, cu eAcep ia ț ț
unor eenimente i +mpre3urări eAcep ionale. ș ț
O00ice 0or >air 9rade a ac ionat +n urma unor reclama ii ale unnor ț ț
consumatori legate de restituirea unor 0onduri plătite i preal-ndu&se de ș
reglementările comunitare priind contractile la distan ă. Con0orm *irectiei nr. ț
4%G%GC" un contract la distan ă poate 0i anulat +ntr&o perioadă de timp de ț
consumator i suma plătită poate 0i restituită 0ără nici o penalizare, cu eAcep ia ș ț
contractelor priind sericiile de transport.
Con0orm Cur ii "uropene de 'usti ie +nc2irierea unui autoturism intră +n ț ț
cadrul contractelor de transport, +ntruc-t se pune la disopzi ie un mi3loc de ț
transport clientului (consumatorului) respecti. Ca atare acest tip de sriciu se
+ncadrează +n eAcep ia de la preederile *irectiei 4%G%G C". ț
III
2REPT&RILE CON'&3ATORILOR 4N RO35NIA
41
Protec ia consumatorilor este o politică de stat relati recentă, mai ales +n ț
,om-nia care a apărut ca la situa ia +n care se găse te consumatorul, +n 0a a unei ț ș ț
a1unden e de 1unuri i sericii pe o pia ă +n continuă eApansiune, care, +n a0ară ț ș ț
de aanta3e, +i crează i multe di0icultă i. Consumatorul nu mai este ș ț
cumpărătorul de altădată care era izolat i care ac2izi iona produse de pe pie e de ș ț ț
mici dimensiuni, acum el este un element al consumului de masă, 0ace o1iectul
campaniilor pu1licitare i al presiunii eAercitate de grupurri de producători i ș ș
distri1uitori care determină i controleaza 0unc ionarea pie ei. ș ț ț
La noi +n ara o preocupare pentru drepturile consumatorilor s&a 0ăcut ț
izi1ilă mai mult după 144$, de i nielul la care sunt +ndeplinite aceste ș
preocupări nu este unul 0oarte ridicat.
Aderarea la !niunea "uropeană a ,om-niei tre1uie să serească
promoării interesului na ional al dezoltării poten ialului economic i ț ț ș
patrimoniului cultural rom-nesc, deenind ast0el un punct esen ial al societă ii ț ț
na ionale. #ocietă ii rom-ne ti i implicit consumatorilor săi li se dă posi1ilitatea ț ț ș ș
de a trece de la tradi ional spre modern i post < modern. Această trecere, a crea ț ș
consumatorului rom-n multe aanta3e cel mai important 0iind acela de
apartenen ă la o societate modernă, dezoltată i ciilizată care +i a con0eri un ț ș
alt statut, con0orm tendin elor din noul mileniu, singura 0r-nă pentru aspira iile ț ț
consumatorului este nielul actual al economiei rom-ne ti ș
38
.
A a cum preedea ;enera&Cristina ,+nda u, aderarea la !niunea ș ș
"uropeană a ,om-niei a constituit un aanta3 pentru consumatorii săi, deoarece
legisla ia rom-nească se a armoniza celei din comunitatea europeană iar ț
consumatorii rom-ni or 1ene0icia de acelea i drepturi ca oricare dintre ș
consumatorii oricărui altui stat mem1ru al !niunii "uropene.
Consumatorul rom-n care a +nc2eiat un contract de drept interna ional ț
priat cu un agent economic, prin care a 0ost pre3udiciat, 0ie +n urma clauzelor
a1uzie inserate +n contract, 0ie a iciilor lucrului ac2izi ionat, care s&a doedit ț
38
,+nda u ;enera&Cristina, ș Consumul i consumatorul în era globalizării, ș "ditura =irton, 9imi oara, 2$$8, ș
p. %:
42
at-t de de0esctuos +nc-t nu a putut 0i 0olosit con0orm destina iei sale, +l poate ț
trage la răspundere pe cocontractantul său ini iind o ac iune +n 3usti ie. ț ț ț
;ia a, sănătatea, integritatea corporală ale consumatorului nu pot 0ace ț
o1iectul negocierii contractuale. Atunci c-nd acestea sunt pre3udiciate sau c-nd
proprietatea consumatorului, alta dec-t produsul de0ectuos +nsu i, a su0erit o ș
daună, ac iunea +n răspundere ciilă delictuală este de competen a instan ei ț ț ț
rom-ne, dacă locul delictului se a0lă +n ,om-nia sau dacă e0ectele acestuia se
produc pe teritoriul ,om-niei.
*e eAemplu, un cetă ean rom-n a ac2izi ionat +n ,om-nia un aparat ț ț
electric de uz casnic, asam1lat +n "le ia, cu elemente componente 0a1ricate +n ț
Iermania, 0urnizat unui agent economic olandez, care +l distri1uie +n ,om-nia.
Aparatul s&a doedit a 0i de0ectuos i i&a cauzat consumatorului un pre3udiciu ș
corporal. .nstan a competentă să solu ioneze litigiul a 0i cea rom-nă dacă ț ț
delictul poate 0i localizat +n ,om-nia sau dacă e0ectele s&au produs +n ara ț
noastră. /n domeniul răspunderii pentru produse, +nsă, localizarea delictului
prezintă di0icultă i determinate de natura lui i de calitatea persoanei ce urmează ț ș
a 0i trasă la răspundere.
*elictul poate +m1răca 0orma unui de0ect de concep ie al produsului, ț
c-nd răspunzător este producătorul, unui de0ect de 0a1rica ie, c-nd răspunzator ț
este 0a1ricantul sau poate consta +n lipsa instruc iunilor de 0olosire a produsului. ț
/n primul caz, locul delictului se a0lă la sediul producătorului, adică +n
Iermania: dacă de0ectul de 0a1rica ie a condus la producerea pre3udiciului, ț
atunci locul delictului este +n "le ia, unde a 0ost ansam1lat: iar dacă lipsesc ț
instruc iunile de 0olosire i consumatorul a manipulat gre it aparatul, delictul a ț ș ș
surenit +n ,om-nia, unde distri1uitorul olandez a omis +nm-narea lor. C-nd
pre3udiciul corporal su0erit de consumatorul rom-n se datorează de0ectului din
urmă, instan a competentă să rezole cauza este cea rom-nă, dacă pre3udiciul ț
corporal +m1racă una din celelalte două 0orme, instan a rom-nă, a 0i deopotriă ț
competentă să rezole cauza deoarece e0ectele delictului s&au produs +n
,om-nia. Consumatorul rom-n poate opta de asemenea iGsau pentru sesizarea ș
unei instan e străine (germane sau ele iene). ț ț
43
!n litigiu de consum cu element de eAtraneitate poate 0i +n mod simultan
de competen a mai multor instan e apar in-nd unor sueranită i deose1ite, ț ț ț ț
consumatorul rom-n pre3udiciat poate alege sesizarea instan ei care corespunde ț
+n gradul cel mai +nalt intereselor sale. =ai mult dec-t at-t nimic nu +l +mpiedică
să introducă ac iuni concurente sau succesie la două sau mai multe instan e ț ț
di0erite.
*oresc +n acest capitol să prezint principala legisla ie +n materie de ț
drepturile consumatorilor i organele specializate +n acest domeniu oi +ncerca ș
de asemenea să or1esc despre 3urispruden a priind drepturile consumatorului ț
+n ,om-nia.
Pentru a putea 0ace re0erire la protec ia consumatorilor tre1uie să de0inim ț
+n primul r-nd principiile de 1ază ale protec iei consumatorilor: ț
Principiile de 1ază ale protec7iei consumatorului sunt:
• Contradictorialitatea care presupune asigurarea posi1ilită7ii
persoanelor a0late pe pozi7ii diergente de a se eAprima cu priire la orice act
sau 0apt care are legătură cu posi1ila +ncălcare a dispozi7iilor priind protec7ia
consumatorilor:
• Celeritatea procedurii de cercetare presupune o1liga7ia autorită7iilor
competente +n domeniul protec7iei consumatorilor să +nceapă 0ără +nt-rziere
cercetarea sesizării consumatorilor, a-nd totodată o1liga7ia să respecte
drepturile persoanelor implicate 6i regulile preăzute de lege:
• Proporţionalitatea. Con0orm acesteia tre1uie păstrat un raport corect
+ntre graitatea sau consecin7ele 0aptei constatate, circumstan7ele să-r6irii
acesteia 6i măsura sanc7ionatorie aplicată6
• (egalitatea măsurilor propuse)dispuse. Autorită7iile nu pot propune sau
dispune dec-t măsuri preăzute de lege:
• Con*idenţialitatea. O1liga7ia personalului din cadrul autorită7iilor
competente să păstreze con0iden7ialitatea datelor, actelor, in0orma7iilor, prin
diulgarea cărora se pot aduce pre3udicii persoanelor 0izice sau 3uridice care sunt
sau pot 0i men7ionate +n aceste in0orma7ii:
44
• +ecunoaşterea reciprocă. Orice produs legal 0a1ricat sau comercializat
+ntr&un stat mem1ru al !niunii "uropene sau +n 9urcia sau +n orice alt stat
apar7in-nd #pa7iului "conomic "uropean este admis pe teritoriul ,om-niei, dacă
o0eră un grad ec2ialent de protec7ie cu cel impus de normele rom-ne.
3B
III.1 Institu ii$e rom6ne im$icate .n rotec ia ț ț
consumatori$or
/n ,om-nia, protec ia consumatorilor se realizează de către următoarele ț
organisme ale administra iei pu1lice, con0orm atri1u iilor i competen elor ce le ț ț ș ț
rein potriit legii:
• O0iciul pentru Protec ia Consumatorilor: ț
• .nspectoratul de #ănătate Pu1lică:
• *irec ia 0armaceutică pentru Controlul de #tat al =edicamentelor i ț ș
Cercetării >armaceutice din =inisterul #ănătă ii i >amiliei: ț ș
• Agen ia Na ională #anitar&;eterinară din =inisterul Agriculturii i ț ț ș
Alimenta iei: ț
• Agen ia pentru Protec ia =ediului din cadrul =anisterului Apelor, ț ț
Pădurilor i Protec iei =ediului: ș ț
• Iarda >inanciară, organ su1ordonat =inisterului >inan elor: ț
• .nspectoratul Ieneral al Poli iei din =inisterul Administra iei Pu1lice ț ț
i .nternelor: ș
• ,egia Autotnomă a ,egistrului Auto ,om-n:
• .nstitutul ,om-n de #tandardizare:
• Corpul de Control al Primarilor.
3B
Litera 0, articolul 4, capitolul ., legea 24B din 25 iunie 2$$4, repu1licată +n =onitorul O0icial nr. 224 din
24 martie 2$$5:
48
*e asemenea alte două organe importante pentru protec ia drepturilor ț
consumatorilor +n ,om-nia sunt Autoritatea Na ională pentru Protec ia ț ț
Consumatorilor i Consiliul Consultati pentru Protec ia Consumatorilor. ș ț
1. Autoritatea Naţiona$" entru Protecţia
Consumatori$or
Autoritatea Na7ionala pentru Protec7ia Consumatorilor este organ de
specialitate al administra7iei pu1lice centrale, cu personalitate 3uridică 0iind +n
su1ordinea Iuernului. Organizarea 6i 0unc7ionarea Autorită7ii Na7ionale pentru
Protec7ia Consumatorilor a 0ost adoptată prin Qotăr-rea de Iuern nr. %45 din
11 iulie 2$$%
3%
. Are sediul +n =unicipiul Eucure6ti.
Autoritatea coordonează 6i realizează strategia 6i politica Iuernului +n
domeniul protec7iei consumatorilor, ac7ionează pentru preenirea 6i com1aterea
practicilor care dăunează ie7ii, sănătă7ii, securită7ii 6i intereselor economice ale
consumatorilor.
Aceasta se realizează din enituri proprii 6i din su1en7ii de la 1ugetul de
stat, prin 1ugetul =inisterului pentru .ntreprinderi =ici 6i =i3locii, Comer7 ,
9urism 6i Pro0esii Li1erale.
Autoritatea este condusă de un pre6edinte, care este a3utat de un
icepre6edinte, 0unc7ii care sunt asimilate cu 0unc7ia de secretar de stat, respecti
su1secretar de stat, ace6tia sunt numi7i +n 0unc7ie de către primul < ministru.
Pre6edintele Autorită7ii emite ordine 6i instruc7iuni, acestea sunt cu caracter
normati 6i se pu1lică +n =onitorul O0icial al ,om-niei. ;icepre6edintele
+ndepline6te atri1u7iile 6i +nsărcinările care +i sunt delegate de pre6edinte prin
ordin.
Numărul maAim de posturi +n aparatul central al Autorită7ii este de 13B,
eAlusi demnitarii. #tructura organizatorică a Autorită7ii este 0ormată din:
pre6edinte, icepre6edinte: *irec7ia economică, inesti7ii 6i resurse: #ericiul
in0ormatizare, rela7ii cu pu1licul 6i mass&media: #ecretar Ieneral:
3%
Alineatul 1, articolul ., Qotăr-rea de Iuern nr. %45 din 11 iulie 2$$%, pu1licată +n =onitorul O0icial nr.
45$ din 15 iulie 2$$%:
4B
Compartiment Audit: *irec7ia supraeg2ere 6i consiliere sericii 6i produse:
*irec7ia =etale Pre7ioase 6i Pietre Pre7ioase: *irec7ia 3uridică, contencios
administrati 6i legisla7ie: *irec7ia integrare europeană, parteneriat 6i rela7ii
eAterne.
35
Autoritatea are +n su1ordine 12 inspectorate regionale pentru protec7ia
consumatorilor a căror structură organizatorică cuprinde o0iciile 3ude7ene pentru
protec7ia consumatorilor 6i O0iciul pentru Protec7ia Consumatorilor al
=unicipiului Eucure6ti, ca entită7i 0ără personalitate 3uridică. Acestea sunt
conduse de inspectori 6e0i care au calitatea de ordonatori ter7iari de credite.
Principalele o1iectie ale Autorită7ii sunt:
• asigurarea armonizării cadrului legislati na7ional cu reglementările
din !niunea "uropeană +n domeniul protec7iei consumatorilor:
• des0ă6urarea actiită7ii de in0ormare 6i educare a cetă7enilor priind
drepturile pe care le au +n calitate de cetă7eni:
• ealuarea e0ectelor pe pia7ă ale sistemelor de supraeg2ere a
produselor 6i sericiilor destinate consumatorilor:
• e0ectuarea actiită7ii de analiză 6i marcare a metalelor pre7ioase 6i de
eApertizare a acestora 6i a pietrelor pre7ioase:
• autorizarea persoanelor 0izice si 3uridice sa e0ectueze opera7iuni cu
metale pre7ioase, alia3e ale acestora 6i pietre pre7ioase.
Autoritatea participă +mpreuna cu alte organe specializate la ela1orarea
strategiei +n domeniul protec7iei consumatorului 6i la corelarea acestor strategii
cu legisla7ia +n igoare +n !niunea "uropeană. *e asemenea participă la
realizarea programelor interne si eAterne +n domeniul protec7iei consumatorilor,
cola1or-nd cu organiza7ii 6i institu7ii din 7ară 6i din străinătate.
O altă atri1u7ie a Autorită7ii este 0aptul că aceasta propune Iuernului
spre adoptare 6i aizează proiecte de acte normatie +n domeniul protec7iei
consumatorilor cu priire la 0a1ricarea, am1alarea, etic2etarea, depozitarea,
35
#tructura organizatorica a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, aneAa 3 i 4, ș
NNN.anpc.ro, accesat la data de 18.$3.2$1$:
4%
importul produselor ast0el +nc-t acestea să nu pună +n pericol ia7a, sănătatea sau
securitatea consumatorilor sau să a0ecteze drepturile 6i interesele lor legitime.
9ot Autoritatea este cea care constată contraen7ii +n ceea ce prie6te
orice +ncălcare a drepturilor consumatorilor 6i sesizeaza organelle de urmărire
penală ori de c-te ori constată +ncălcări ale legii penale.
#uplimentar 0a7ă de procesul de noti0icare a măsurilor na7ionale care
transpun directie comunitare, Autoritatea comunică Comisiei "uropene
măsurile legislatie adoptate +n domeniile guernate de directiele comunitare
transpuse, potriit domeniilor sale de responsa1ilitate.
/n eAercitarea atri1u7iilor care +i rein, Autoritatea cola1orează cu
ministerele, cu alte organe de specialitate ale administra7iei pu1lice centrale 6i
locale 6i cu organimele neguernamentale.
2. Consi$iu$ Consu$tati% entru rotec ia ț
consumatori$or
"ste constituit +n con0ormitate cu preederile Qotăr-rii de Iuern nr.
281G1444
34
.
Consiliile consultatie pentru protec ia consumatorilor, constituite la ț
niel central i local, asigură cadrul in0orma ional i organizatoric necesar ș ț ș
sta1ilirii i aplicării politicii de protec ie a consumatorilor, corelării ac iunilor ș ț ț
autorită iilor administra iei pu1lice cu cele ale organiza iilor neguernamentale ț ț ț
cu atri1u ii +n acest domeniu. ț
Consiliile Consultatie pentru protec ia consumatorilor sunr organizate ț
ast0el:
Conducerea operatiă a actiită ii 0iecărui Consiliu consultati pentru ț
protec ia consumatorilor este asigurată de un 1irou de coordonare. La niel ț
central i 3ude ean, 1iroul de coordonare se compune din % mem1ri, dintre care ș ț
pre edintele, icepre edintele i secretarul Consiliului Consultati pentru ș ș ș
protec ia coonsumatorilor sunt mem1rii de drept. La niel oră enesc i comunal, ț ș ș
34
Qotăr-rea 281 din 2%.$8. 1444, pulicată +n =onitorul O0icial nr. 182 din 1% iunie 1444:
45
1iroul d coordonare se ompune din 3&8 mem1ri, din care pre edintele, ș
icepre edintele i secretarul Consiliului consultati pentru protec ia ș ș ț
consumatorilor sunt mem1rii de drept.
Atri1u iile Eiroului de coordonare a actiită ii Consiliului Consultati ț ț
pentru protec ia consumatorilor sunt: ț
a). Coordonează des0ă urarea lucrărilor Consiliului Consultati pentru ș
protec ia consumatorilor i pregăte te edin ele acestuia: ț ș ș ș ț
1). Conoacă +n edin a eAtraordinară Consiliul Consultati pentru ș ț
protec ia consumatorilor, +n cazuri deose1ite, după consultarea autorită iilor ț ț
administra iei pu1lice locale, respecti a pre edintelui consiliului 3ude ean sau ț ș ț
local:
c). Cola1orează i inită la edin ele Consiliului Consultati pentru ș ș ț
protec ia consumatorilor, ori de c-te ori se consideră necesar, reprezentan ii altor ț ț
organiza ii cu rol +n domeniul protec iei consumatorilor i ai autorită ii ț ț ș ț
administra iei pu1lice locale: ț
d). 9ransmite propunerile Consiliului Consultati pentru protec ia ț
consumatorilor autorită ilor administra iei pu1lice, asocia iilor sau organiza iilor ț ț ț ț
neguernamentale, care pot aea un rol +n domeniul protec iei consumatorilor: ț
e). !rmăre te e0ectele propunerilor Consiliului Consultati pentru ș
protec ia consumatorilor i +l in0ormează asupra rezultatelor: ț ș
0). /ntocme te i prezintă Consiliului Consultati pentru protec ia ș ș ț
consumatorilor raportul semestrial de actiitate iar Consiliul Consultati pentru
protec ia consumatorilor la niel central prezintă Iuernului raportul asupra ț
+ntregii actiită i des0ă urate +n semestrul precedent. ț ș
Pre edintele Consiliului Consultati pentru protec ia consumatorilor, la ș ț
toate nielurile de organizare, reprezintă consiliul i asigură 1una des0ă urare a ș ș
actiită ii acestuia. /n eAecutarea atri1u iilor sale, pre edintele este a3utat de ț ț ș
icepre edin i. #ecretarul Consiliului Consultati pentru protec ia ș ț ț
consumatorilor asigură e0ectuarea lucrărilor de secretariat i participă la ș
edin ele consiliului 0ără a aea drept de ot. ș ț
44
Consiliul Consultati pentru protec ia consumatorilor, la 0iecare niel +n ț
parte, 0unc ionează pe 1aza unui regulament propriu,apro1at de mem1rii ț
acestuia, cu respectarea preederilor prezentului regulament < cadru i a ș
celorlalte dispozi ii legale. ț
Consiliul Consultati pentru protec ia consumatorilor se +ntrune te +n ț ș
edin a ordinară, la conocarea pre edintelui: la niel central de două ori pe an: ș ț ș
la niel 3ude ean trimestrial: la niel local lunar, de asemenea pot aea loc ț
edin e eAtraordinare ori de c-te ori este necesar, la conocarea Eiroului de ș ț
coordonare.
/n eAercitarea atri1u iilor sale Consiliul Consultati adoptă 2otăr-ri care ț
se iau prin ot desc2is, cu ma3oritatea simplă a celor prezen i. Procesul er1al al ț
edin ei este semnat de to i mem1rii prezen i i inut +ntr&un dosar special al ș ț ț ț ș ț
edin elor. ș ț
Constituirea Consiliului Consultati pentru protec ia consumatorilor, la ț
0iecare niel, se 0ace +n termen de 3$ de zile de la pu1licarea +n =onitorul
O0icial al ,om-niei.
Actiitatea des0ă urată +n cadrul Consiliului Consultati pentru protec ia ș ț
consumatorilor de către mem1rii acestuia, indi0erent de 0unc iile +ndeplinite, nu ț
este remunerată.
III.2 Legis$a ia rom6neasc" entru rotec ia ț ț
dreturi$or consumatori$or
8$
/nceputul mi6cării consumeriste +n ,om-nia +l putem considera
momentul +n0iin7ării Asocia7iei pentru Protec7ia Consumatorilor, +n 0e1ruarie
144$. /n următorii doi ani, aceasta a luat atitudine 0a7ă de importatorii care,
atra6i de mira3ul unor a0aceri la care nici nu isau cu pu7in timp +n urmă,
aduceau +n 7ară 6i comercializau produse de o calitate +ndoielnică, produse
periculoase pentru sănătatea popula7iei. Această asocia7ie a editat 6i o pu1lica7ie
proprie numită ?23 de milioane@.
/n august 1442 este pu1licată Ordonan7a Iuernului nr. 21 priind
protec7ia consumatorilor 6i se +n0iin7ează O0iciul pentru Protec7ia
Consumatorilor (OPC), organism cu responsa1ilită7i +n aplicarea politicii
guernului +n domeniul protec7iei consumatorilor.
/ncep-nd cu anul 1442, apar numeroase grupuri de consumatori,
a3ung-ndu&se +n 144B la un record european, peste 14$, dar nici o organiza7ie
na7ională puternică. Aceste grupuri aeau o putere redusă 6i +nt-mpinau
numeroase piedici +n actiitatea lor. Le lipsea personalul de specialitate: eAper7ii
+n domeniul 3uridic, economic sau social. .mplicarea tinerilor 6i a 0emeilor era
minoră. Cei care au timp li1er pre0eră să +l 0olosească pentru a 0ace 1ani 6i nu
muncă oluntară. /n anul 1448, aceste asocia7ii au 0ost 0inan7ate de la 1uget, dar
datorită 1irocra7iei, 3umătate din 0onduri au 0ost returnate. =ulte din ini7iatiele
acestor asocia7ii priind noi reglementări +n domeniu au 0ost respinse la nielul
ministerelor de resort.
Principalele pro1leme cu care se con0runtă practica 3uridică sunt legate
de di0icultatea creării unor mi3loace cu adeărat e0icace care să ac ioneze pentru ț
asigurarea unui ec2ili1ru de 0or e +n cadrul rela iei o0ertant < consumator. ț ț
=i3loacele 3udiciare presupun apelarea la un tri1unal de natură ciilă sau
administratiă, ceea ce prezintă numeroase inconeniente pentru consumatori:
costul 0oarte ridicat al 3usti iei, o1stacole de ordin psi2ologic, etc. ț
=i3loacele para3uridice sunt organizate de stat sau institu ii particulare i ț ș
se situează +n a0ara ordinului 3urisdic ional. Acestea se +mpart +n: consulta ii ț ț
3uridice 0urnizate consumatorilor gratuit sau le pre uri reduse, eAercitarea de ț
81
presiuni asupra o0ertan ilor i rezolarea litgiilor prin aducerea 0a ă +n 0a ă a ț ș ț ț
consumatorilor i o0ertan ilor. ș ț
/n ceea ce prie6te legisla7ia pe care o implică organizarea procesului de
protec7ie a consumatorilor, aceasta tre1uie să ai1ă +n edere realită7ile concrete
din 0iecare 7ară, principiile de drept 6i practica 3uridică din 7ările respectie, c-t
6i o serie de preederi ale acordurilor 6i conen7iilor interna7ionale +n materie de
drept, politici comerciale 6i protec7ia consumatorilor. Principalele pro1leme cu
care se con0runtă practica 3uridică sunt legate de di0icultatea creării unor
mi3loace cu adeărat e0icace care să ac7ioneze pentru asigurarea unui ec2ili1ru
de 0or7e +n cadrul rela7iei o0ertant&consumator. =i3loacele 3udiciare presupun
apelarea la un tri1unal de natură ciilă sau administratiă, ceea ce prezintă
numeroase inconeniente pentru consumatori: costul 0oarte ridicat al 3usti7iei,
0ormalismul procedural, o1stacole de ordin psi2ologic, caracterul indiidual al
repara7iei etc.. /ntruc-t este necesar ca măsurile reparatorii să 0ie colectie, s&au
g-ndit noi mi3loace 3uridice: gruparea +ntr&un proces unic al apărării intereselor
conergente ale mai multor consumatori, asigurarea accesului 0iecărui
consumator la 3usti7ie, crearea unor tri1unale specializate.
=i3loacele para3udiciare sunt organizate de stat sau institu7ii particulare
6i se situează +n a0ara ordinului 3urisdic7ional. Acestea se +mpart +n trei categorii:
1. consulta7ii 3uridice 0urnizate consumatorilor gratuit sau la pre7uri
reduse:
2. eAercitarea de presiuni asupra o0ertan7ilor < producători de către
anumite organisme de protec7ie a consumatorilor:
3. rezolarea litigiilor prin aducerea 0a7ă +n 0a7ă a consumatorilor 6i
o0ertan7ilor.
*upă prima ealuare a Comisiei "uropene din 144% ,om-nia a 0ăcut
progrese nota1ile +n procesul de armonizare a legisla7iei 6i politicii, 0iind după 5
ani de pregătire a aderării destul de aproape de nielul standardelor comunitare.
*i0icultă7ile răm-n legate mai ales de implementarea e0icientă a acOuis&ului
comunitar, deoarece din cauza resurselor insu0iciente (umane 6i 0inanciare) au
eAistat greută7i o1iectie +n aplicarea legisla7iei adoptate sau transpuse. Nici
82
legisla7ia adoptată +ntr&un ritm destul de alert +n ultimii ani nu este completă 6i
necesită amendamente 6i noi reglementări concordante cu legisla7ia comunitară
introdusă recent. Alinierea legisla7iei romane6ti s&a 0ăcut la inceput pe 1aza
preederilor Acordului "uropean de Asociere 6i ulterior pe 1aza anga3amentelor
luate +n cadrul capitolului de negociere, +nc2eiat proizoriu +n 2$$3 0ără
aran3amente tranzi7ionale solicitate de ,om-nia.
/n domeniul măsurilor nelegate de siguran7ă ,om-nia a +nregistrat un
progres semni0icati +n transpunerea acOuis&ului prin adoptarea de legi priind
-nzările 6i garan7iile la 1unurile de consum, ac2izi7ionarea de proprietă7i
imo1iliare in regim de indiiziune pe timp limitat 6i creditul de consum,
sta1ilirea codului consumatorilor. Autoritatea Na7ională de Protec7ie a
Consumatorilor a lansat campanii de con6tientizare a pu1licului, cum sunt cele
de in0ormare din 6coli. *e asemenea ANPC ar tre1ui să de0i nească criterii
speci0ice care să 0ie +ndeplinite de asocia7iile consumatorilor, +ntruc-t acestea
sunt prea numeroase 6i nu sunt prea actie din cauza resurselor 0inanciare 6i
eApertizei limitate. 9otu6i implicarea asocia7iilor s&a +m1unătă7it prin
+ncorporarea asocia7iei din capitală in Comitetul .nterministerial pentru
#upraeg2erea Pie7ei, Produselor, #ericiilor 6i
Protec7iei Consumatorilor.
/n domeniul măsurilor legate de siguran7ă legisla7ia este +n mare parte
con0ormă cu acOuis&ului comunitar. *irectia reizuită priind siguran7a
generală a produselor 6i *irectia priind răspunderea pentru de0ectele
produselor au 0ost transpuse +n 2$$3. ANPC, organul responsa1il cu coordonarea
politicilor 6i supraeg2erea pie7ei, 6i&a mărit 1ugetul, personalul, olumul de
actiită7i 6i a organizat traininguri pentru per0ec7ionarea anga3a7ilor ei. ANPC a
realizat cu succes controlul 6i supraeg2erea pie7ei +mpreună
cu alte organisme responsa1ile cu această sarcină.
Odată cu intrarea ,om-niei +n !niunea "uropeană legisla ia internă ț
tre1uie să o copieze +ntocmai pe cea europeană. .ar acest lucru este ala1il i +n ș
ceea ce prie te legisla ia priind drepturile consumatorilor. /n continuare oi ș ț
83
0ace o scurtă prezentare a legisla iei rom-ne ti +n materie de protec ia ț ș ț
consumatorilor.
*in punctul meu de edere cele mai reprezentatie legi +n materie de
protec ia consumatorilor sunt Ordona a nr. 21 din 21 august 1442, priind ț ț
protec ia consumatorilor, Legea nr. 24B din 25 iunie 2$$4 priind Codul ț
consumului i Legea nr. 3B3 din 21 decem1rie 2$$% priind com1aterea ș
practicilor incorecte ale comercian ilor +n rela ia cu consumatorii i armonizarea ț ț ș
reglementărilor ce legisla ia europeană priind protec ia consumatorilor, acestea ț ț
două din urmă modi0ic-ndu&o pe prima.
Ordonan a de Iuern nr. 21 din 21 august 1442, a 0ost modi0icată de o ț
serie de Legi, Ordonan e i Qotăr-ri de Iuern de&a lungul timpului +n principal ț ș
de Legea 24B din 25 iunie 2$$4 i de Legea 3B3 din 21 decem1rie 2$$%. Aceasta ș
nu numai că de0ine te o serie de termeni de0initorii +n protec ia consumatorilor ș ț
dar i enumeră principalele drepturi ale consumatorilor a a cum le&am enumerat ș ș
+ntr&un capitol anterior.
#tatul prin mi3loacele preăzute de lege, prote3ează cetă enii +n calitatea ț
lor de consumatori, asigur-nd cadrul necesar accesului ne+ngrădit la produse i ș
sericii, in0ormării lor complete despre caracteristicile esen iale ale acestora, ț
apărării i asigurării drepturilor i intereselor legitime ale persoanleor 0izice ș ș
+mpotria unor practici a1uzie, participării acestora la 0undamentarea i luarea ș
deciziilor care +i interesează +n calitate de consumator
4$
.
Potriit Capitolului .., Protec ia ie ii, sănătă ii i securită ii ț ț ț ș ț
consumatorilor, din Legea 21 din 21G$5G1442, se interzice comercializarea de
produse sau prestarea de sericii care, utilizate +n condi ii normale, pot pune +n ț
pericol ia a, sănătatea sau securitatea consumatorilor. *e asemenea se interzice, ț
producerea, importul i comercializarea produselor 0alsi0icate sau contra0ăcute ș
41
.
Produsele se comercializează numai +n cadrul termenului de ala1ilitate
sau a datei de minimă dura1ilitate, pentru produsele nealimentare sau al datei <
limită de consum pentru produsele alimentare.
4$
Punctul 1, Alineatul 1, Capitolul ., din Ordonan a nr. 21 din 21 august 1442, repu1licată +n =onitorul ț
O0icial nr. 2$5 din 25 martie 2$$%, i actualizată la 2% decem1rie 2$$5: ș
41
.dem, Punctele 1 i 2 din Articolul 4: ș
84
Legea nr. 3B3 din 21G12G2$$% aduce modi0icări +n de0inirea termenilor de
consumator, producător, produs etc. Această lege se aplică practicilor incorecte
ale comercian ilor +n rela ia cu consumatorii. ț ț
O practică comercială este incorectă dacă: este contrară cerin elor ț
diligen ei pro0esionale: de0ormează sau este suscepti1ilă să de0ormeze +n mod ț
esen ial comportamentul economic al consumatorului mediu le care a3unge sau ț
căruia i se adresează ori al mem1rului mediu al unui grup, atunci c-nd o practică
comercială este adresată unui anumit grup de consumatori
42
. Practicile
comerciale incorecte pot 0i de două 0eluri: in elătoare i agresie. ș ș
Practicile comerciale in elătoare pot 0i ac iuni +n elătoare sau omisiuni ș ț ș
+n elătoare. ș
O practică comercială este considerată +n elătoare dacă aceasta con ine ș ț
in0orma ii 0alse sau, +n orice situa ie induce +n eroare sau este suscepti1ilă să ț ț
inducă +n eroare, consumatorul mediu, să ia o decizie de tranzi ie pe care alt0el ț
nu ar 0i luat&o
43
.
*e asemenea este considerată ca 0iind practică comercială +n elătoare ș
dacă +n conteAtul prezentării situa iei de 0apt, in-nd cont de toate caracteristicile ț ț
i circumstan ele determină, sau este suscepti1ilă să determine consumatorul ș ț
mediu să ia o decizie de tranzac ionare pe care alt0el nu ar 0i luat&o (con0uzie de ț
marcă, nume sau alte semne distinctie)
44
.
"ste considerată ca 0iind omisiune +n elătoare o practică comercială care ș
+n conteAtul prezentării situa iei de 0apt, in-nd cont de toate caracteristicile ț ț
acesteia, precum i de limitele mi3loacelor de comunicare utilizate pentru ș
transmiterea in0orma iilor omite o in0orma ie esen ială care determină luarea ț ț ț
unei decizii pe care consumatorul nu ar 0 luat&o +n caz contrar
48
.
O practică comercială este considerată agresiă dacă, +n conteAtul
prezentării situa iei de 0apt i in-nd cont de toate caracteristicile i ț ș ț ș
circumstan ele, limitează sau este suscepti1ilă să limiteze +n mod semni0icati ț
42
Punctul 1, Articolul 4, Capitolul .., Legea nr. 3B3 din 21 decem1rie 2$$%, pu1licată +n =onitorul O0icial
nr. 544 din 25 decem1rie 2$$%, actualizată la 31 decem1rie 2$$%:
43
.dem, Punctul 1 din Articolul B:
44
.1idem, Punctul 2:
48
.dem, Punctul 1 din Articolul %:
88
li1ertatea de alegere sau comportamentul mediu cu priire la produs, prin
2ăr uire, constr-ngere, inclusi prin utilizarea 0or ei 0izice sau prin in0luen a ț ț ț
ne3usti0icată i, prin urmare, detremină sau este suscepti1ilă să determine ș
consumatorul să ia o decizie pe care alt0el nu ar 0i luat&o
4B
.
Legisla ia rom-nească este transpunerea legisla iei europene +ntocmai +n ț ț
ceea ce prie te pu1licitatea i termenii care tre1uiesc +ndeplini i pentru ca ș ș ț
pu1licitatea, respecti pu1licitatea comparatiă să nu 0ie +n elătoare. Această ș
armonizare a legisla iei se 0ace prin Legea nr. 185 din 15 iulie 2$$5. ț
Prezenta lege traspune integral preederile *irectiei 2$$BG114GC" a
Parlamentului "uropean i a Consiliului !niunii "uropene din data de 12 ș
decem1rie 2$$B, pu1licată +n 'urnalul O0icial al !niunii "uropene nr. L3%B din
2% decem1rie 2$$B.
/n ederea com1aterii i stopării pu1licită ii +n elătoare i a respectării ș ț ș ș
dispozi iilor priind pu1licitatea comparatiă, persoanele 0izice i 3uridice, ț ș
asocia iilr i organiza iile care au un interes legitim pot să sesizeze =inisterul ț ș ț
"conomiei i >inan elor sau, după caz, Consiliul Na ional al Audioizualului ș ț ț
4%
.
#esizarea adresată =inisterului "conomiei i >inan elor poate ș ț
0i+ndreptată:
a). /mpotria unuia sau a mai multor comercian i din acela i sector ț ș
economic:
1). /mpotria responsa1ilului de cod, +n cazul +n care respectiul cod
+ncura3ează nerespectarea dispozi iilor legale +n materie ț
45
.
*upă sesizarea =inisterului "conomiei i >inan elor acesta a solicita ș ț
comerciantului care + i 0ace pu1licitate să 0urnizeze toate doezile necesare ș
priind eAactitatea a0irma iilor, a indica iilor ori a prezentărilor din anun ul ț ț ț
pu1licitar.
Nerespectarea de către comercian i a preederilor priind pu1licitatea ț
comparatiă constituie contraen ie i se san ionează cu amendă de la 3$$$ la ț ș ț
4B
.dem, Articolul 5, #ec iunea a 2&a: ț
4%
Punctul 1, Articolul %, Legea 185 din 15 iulie 2$$5:
45
,esponsa1ilul de cod < este orice entitate, inclusi un comerciant sau un grup de comercian i, ț
responsa1ilă cu 0romarea i reizuirea unui cod de conduită iGsau cu monitorizarea con0ormită ii cu codul ș ș ț
de cei care i&au luat anga3amentul de a&l respecta: ș
8B
3$$$$ de lei. Constatarea i aplicarea sanc iunilor preăzute se 0ac de către ș ț
reprezentan ii =inisterului "conomiei i >inan elor. ț ș ț
*e asemenea =inisterul "conomiei i >inan elor a dispune +ncetarea ș ț
pu1licită ii +n elătoare sau a pu1licită ii comparatie ilegale: interzicerea ț ș ț
pu1licită ii +n elătoare sau a pu1licită ii comparatie care contraine ț ș ț
preederilor legii.
/n cazul +n care =inisterul "conomiei i >inan elor dispune +ncetarea ș ț
pu1licită ii +n elătoare sau a pu1licită ii comparatie ilegale, a comunica ț ș ț
măsura respectiă Consiliului Na ional al Audioizualului. ț
,om-nia tre1uie să continue e0orturile de completare a alinierii legisla7iei
in domeniul măsurilor nelegate de siguran7ă 6i transpunerii depline a acOuisului
+n domeniul măsurilor legate de siguran7ă. /m1unătă7irea capacită7ii
administratie 6i a eApertizei institu7iilor prin intermediul actiită7ii de training,
dar 6i per0ec7ionarea supraeg2erii pie7ei 6i cre6terea impactului politicii prin
implicarea mai multor actori cali0ica7i, cum sunt asocia7iile de protec7ie a
consumatorului, ridicarea gradului de con6tientizare a pu1licului larg priind
importan7a acestei politici 6i a preocupărilor legate de prote3area propriilor
interese in calitate de consumatori sunt cerin7e eApres 0ormulate de Comisia
"uropeană 6i reprezintă condi7ii esen7iale pentru apartenen a la !niunea ț
"uropeană.
III.3 /urisruden a rom6neasc" .n materie de rotec ia ț ț
consumatori$or
1. @Cocor@ #,L comercializează aparatură electrică i electrocasnică din ș
gama o0erita de către 0irmă eAistă unele produse care pot pune +n pericol ia a ț
celor care le utilizează.
/n anul 2$$$, un client a cumărat un ro1ot de 1ucătărie la % zile de la
ac2izi ionarea produsului, +n timpul utilizării aparatului s&a produs un oc ț ș
electric are a aut ca consecin ă accidentarea graă a clientului. /n urma acestui ț
8%
accident 0irma ?Cocor@ a 0ost dată +n 3udecată, datorită eri0icării incomplete a
produsului, deoarece +n prezentarea accesoriului se men iona că este dotat cu ț
protec ie +mpotria ocurilor electrice. ț ș
/n urma sesizării 0ăcute de cumpărător, reprezentan ii 0irmei ?Cocor@ i ț ș
OPC&ul s&au deplasat la locul accidentului, constat-nd eridicitatea celor
sus inute de client. /n urma procesului intentat, clientul a aut c- tig de cauza, ț ș
primind despăgu1iri materiale, iar 0irmei ?Cocor@ #,L i s&a retras dreptul de a
comercializa ast0el de produse. #&a mai descoperit că 0irma comercializa i un ș
tip de storcător de 0ructe cu miAer: origine necunoscută: pericolul consta +n oc ș
electric deoarece 0irele in0erioare sunt insu0icient 0iAate.
Ca urmare a acestor in0orma ii primite ANPC, prin intermediul o0iciilor ț
teritoriale a interzice necomercializarea acestor produse periculoase. /n cazul
depistării lor, OPC&ul a lua măsurile de interzicere a acestora i de aplicare a ș
sanc iunilor preăzute de legisla ia +n igoare. ț ț
2. >irma ?"#@ #.,.L. comercializează 3ucării. *in gama sortimentală
o0erită de către 0irmă eAistă unele produse care pot pune +n pericol ia7a celor
care le utilizează.
O0erta 0irmei ?"#@ #.,.L. este următoarea:
• podoa1e pentru săr1ătorile de iarnă:
• ec2ipament sporti:
• 3ucării ?pro0esionale@ instalate +n locuri pu1lice:
• pu6ti 6i pistoale cu aer:
• 3ocuri de arti0icii, inclusi capse, +n a0ara celor proiectate special
ca 3ucării etc..
/n anul 144%, un client a cumpărat pentru 0iul său +n -rstă de 8 ani, un
minitopogan de la 0irma ?"#@ #.,.L.. La -nzare, produsul a 0ost eri0icat +n
prezen7a cumpărătorului, cu toate accesoriile respectie. 'ucăria tre1uia +nso7ită
+nsă 6i de instruc7iuni care să atragă aten7ia asupra necesită7ii eAecutării de
eri0icări 6i +ntre7inerii periodice a principalelor păr7i componente ale
produsului, deoarece +n lipsa acestora produsul ar putea cauza rănirea copiilor.
85
La 4 zile de la ac2izi7ionarea produsului, copilul +n -rstă de 8 ani, +n
timp ce se 3uca pe topogan cade de la o +năl7ime aprecia1ilă datorită ruperii
legăturii ce unea scara cu partea +nclinată a topoganului. /n urma căderii copilul
s&a accidentat gra: o rană la cap ce a necesitat zece copci 6i m-na st-ngă
0racturată.
/n urma acestui accident, 0irma ?"#@ #.,.L. a 0ost dată +n 3udecată de
către părin7ii copilului, datorită eri0icării incomplete a produsului
comercializat.
Articolul 2 al directiei 15G144B preede că utilizatorii de 3ucării tre1uie
să 0ie prote3a7i +mpotria riscului rănirii 0izice atunci c-nd 3ucăriile sunt 0olosite
con0orm destina7iei sau +ntr&un mod preizi1il 7in-nd cont de comportamentul
normal al copiilor. Iradul de risc prezent +n 0olosirea unei 3ucării tre1uie să 0ie
corespunzător cu a1ilitatea utilizatorilor 6i, +n caz particular, supraeg2etorii lor
să le 0acă 0a7ă.
/n urma sesizării 0ăcute de către cumpărător, reprezentan7ii 0irmei ?"#@
#.,.L. 6i ai O0iciului pentru Protec7ia Consumatorilor s&au deplasat la locul
accidentului pentru a eri0ica cele a0irmate de reclamant. Constat-nd
eridicitatea celor sus7inute de către părin7ii copilului rănit este in0ormat
Consiliul de Administra7ie al 0irmei cu priire la daunele proocate 0amiliei +n
cauză.
/n urma procesului intentat, 0amilia a aut c-6tig de cauză, primind
despăgu1iri materiale de 18.$$$.$$$ lei, iar 0irmei ?"#@ #.,.L. i s&a retras
dreptul de a comercializa ast0el de produse p-nă la o nouă eri0icare a liniei de
asam1lare a 3ucăriei care a cauzat pre3udiciul respecti.
84
4n $oc de conc$u,ii
A a cum am arătat +n prezenta lucrare politica priind protec ia ș ț
consumatorilor +n !niunea "uropeanR permite cetă enilor europeni sR 0acă ț
cumpărături +n deplină siguran ă +n toate statele mem1re. /ntruc-t Pia a .nternă ț ț
tre1uie să garanteze li1era circula ie a măr0urilor, persoanelor, sericiilor i ț ș
capitalului, a 0ost neoie de crearea unui set comun de norme minime de
B$
protec ie a consumatorilor, ala1il indi0erent de locul de ac2izi ie a 1unurilor +n ț ț
Comunitate.
C-nd un consumator a cumpărat un produs, legisla ia comunitară cere ca ț
produsul pe care acesta +l prime te să corespundă cu ceea ce el, cumpărătorul, +n ș
mod eAplicit sau implicit, a 0ost de acord sR cumpere, adică cu ceea ce preede
contractul dintre -nzător i consumator. ș
Odată cu integrarea ,om-niei +n !niunea "uropeană se 0ace trecerea de
la un stat tradi ional spre unul modern i post&modern, această trecere se 0ace i ț ș ș
prin prisma protec iei consumatorilor pentru că +n acest conteAt consumatorul ț
rom-n nu mai este cel izolat de altădată ci prin arietatea produselor i a ș
sericiilor acum el este un element al consumului de masă, 0ace o1iectul
campaniilor pu1licitare i al presiunii eAercitate de grupuri de producători i ș ș
distri1uitori care determină i controlează pia a. ș ț
A a cum preedea ;enera&Cristina ,+nda u, aderarea la !niunea ș ș
"uropeană a ,om-niei a constituit un aanta3 pentru consumatorii săi, deoarece
legisla ia rom-nească se a armoniza celei din comunitatea europeană iar ț
consumatorii rom-ni or 1ene0icia de acelea i drepturi ca oricare dintre ș
consumatorii oricărui altui stat mem1ru al !niunii "uropene.
litici şi
B1