You are on page 1of 26

Arad, Duminecă 4 Noemvrie (22 Octomvrie) 1906.

Nr. 198.
REDACŢIA
Dtfk Ferencz-utcza nrul 20,
ABONAMENTUL
tt un an 2 0 cor .
P e jnmitate an 10 <
tt I lună 2 *
N-rii de Dumi necă pe an 4
coroane.
P entru România şi America
10 coroane.
P entru România şi străinătate
nunerii de zi pe an 40 franci.
ADMINISTRAŢIA
Deák Ferencz-utcza nrui 20.
INSERŢIUNILE
de un şir garmond: prima
dată 14 bani; a doua oară
12 bani; a treia oară 8 bani
de fiecare publicaţiune.
Manuscripte nu se
înapoiază.
Telefon oraş şi comitat 502
: I d e e m a r e s a u a b s u r d ă ?
D e Euge n Br ot e .
între bare a dacă Ungaria va de ve ni cândva
I un stat naţional maghiar e ste dintre toate
ce stiunile de schise câte e zistă şi ar mai pu-
\ teà să se ive ască pe tărâmul politice i de
stat al ace ste i te ri, ce a mai importantă. Ea
I este ce a mai importantă nu din cauza, că
! e xiste nţa statului ar fi le gată şi condiţionată
;
de o soluţiune norocoasă a e i, ci fiindcă
;
Maghiarii, în a căror mâni se află astăzi
cârma statului, pun între aga politică de stat
în se rviciul ide ii de stat naţional maghiar.
Ace astă ide e domine ază nu numai le gife ra-
rea, administraţiune a, instrucţiune a, ci şi jus-
tiţia, pute re a armată, ba şi în între aga e cono-
mie politică.
; Mijloace le , prin care s'ar pute a re aliza
îde e a statului naţional maghiar, pre cum şi
timpul, ce s'ar re ce re pe ntru întrupare a e i,
sunt numai ce stiuni de a doua ordine . Ide i
f î ç lîjitt — Т Я Г Я înHnialo
Blaghiarii conzideră ideea statului maghiar
feîii .. n'au t e;
1
niçi odată
P pv. ) cauza, că realizare*; lor
Hkt'î ntimpinat şi recerut multa muncă, m i
p c f a c v c i с и ц а , tuai I ş>i g i u L j L . . . , *" y
forţă brută, sau din cauza că în urmărire a
ei s'au stins şi consumat multe ge ne raţiuni
de oame ni şi au tre cut se cole chiar. Isto-
ria ne se rve şte cu e xe mple cum popoare ,
state , bise rici au urmărit se coli de -arândul o
idee mare , nu s'au de scuragiat nici când
firul a fost cu de săvârşire rupt, l-au înodat din
nou şi l-au tors înainte . In toate cazurile
înre gistrate de istorie însă, ide ile mari, cari
au muncit dife rite state şi popoare , e rau
înainte de toate realizabile. Este şi pre a fi-
re ască ace astă condiţiune . Căci o ide e , care
nu e ste re alizabilă, nu poate fi nici mare ,
ori câtă muncă, ori câte stăruinţe şi je rtfe
s'ar aduce pe ntru e a şi în nume le e i. Munca,
stăruinţe le şi je rtfe le sunt apre ciate numai
dacă se rve sc scopul. Nu se atinge scopul,
ide ia urmărită, ori cât de sublimă s'ar pre -
ze nta e a, de vine absurdă. Ide ia construire ! "
unui drum de là globul pământului la lună
e ste măre aţă prin conce pţiune a e i. Roman-
cie rul Iule s Ve rne a şi de zvoltat-o în toate
amănunte le e i. O lucrare se rioasă, ce s'ar
între prinde de cine va pe ntru re alizare a ide ii
ar fi însă de pre ciată din cauza, că nu s'ar
atinge scopul: oame nii tot n'ar pute a călă-
tori Ia lună; ide e a sublimă pusă pe te re n
re al şi practic de vine absurdă.
Şi ide a statului naţional maghiar e ste în-
drăzne aţă prin conce pţiune a sa : un stat,
care de là înte me e re a sa până astăzi, de o
" ' "» t. să fie ore făcut în
mod măcstrit într'i -,tat naţional unitar !
C va .: i -ev. I l Osoltt#M»ê-t£ô%
reticâ b'ar găsi pc . Щ г nu de aceasta
ік іл а istoria au gà-
. . . . . . . . . w . 4 . . ^ c u c ne -ar pute a se rvi
ca e se mplu une i soluţiuni practice şi re ale
In Elve ţia nici nu s'a ivit vre odată ide a
statului naţional. In Austria a frământat pe
vre muri cre e rii conducătorilor politici, dar
numai în mod tre cător; e a a fost pă-
răsită cu de săvârşire şi astăzi un guve rn,
care ar urmări politica unui stat naţional
în Austria, ar fi ridicol. Nici în Be lgia nu
se gânde şte nime ni la satul naţional. Nu
s'a ivit şi n'a prins rădăcini în ace ste state
poliglote ide ia statului naţional, fiindcă e a
prin ne re alisabilitate a e i de vine absurdă. Po-
litica state lor naţionale consolidate a de s-
fiinţa fracţiuni mai mari sau mai mici de
popoare streine, cari au ajuns de re gulă prin
cuce riri sub sce ptrul lor, n'are nimic de a
face cu ide ia, statului naţional. In ace ste
state , statul naţional nu mai e ste o ide a ci
o realitate. Sunt de ci foarte ne potrivite din
toate puncte le de ve de re asămănările ce
se fac în ace astă privinţă între impe riul
ge rman şi Ungaria.
Este impe riul ge rman un stat poliglot şi
constitue sc Ge rmanii cu 94 °/o din locuitorii
ţării o minoritate în stat P Se pre tinde
acolo de là majoritate a locuitorilor să re -
unţe la cultura lor naţională şi să sufe re a
fi administraţi de funcţionari cari nu în-
ţe le g limba poporului şi toate ace ste în nu-
me le şi pe ntru o ide e oare -care politică ? Ase -
mănare a impe riului Ge rman cu Ungaria sar pu-
tea face cu oare -care te me iu numai în cazul
când Polonii, ajunşi la cârma statului, s'ar
ce rca din nou să-şi refacă statui ' r •
nai de Gdmioará şi *i ^îii pe Ge rmani să
re nunţ" b cultura tor de dragul ide u.^ г ц а і
naţional polon !
D in norocire situaţiune a nu e ste aşa.
Ci Ge rmania, statul naţional déjà consolidat
urmăre şte ide a a nu pe rmite între hotare le
sale ca Polonii, France zii şi D ane zii, câţi se
găse sc pe linia ace stor hotare în grupuri
compacte , să se de svoalte ca individualităţi
naţionale particulare . Ace ste grupuri de po-
poare stre ine nu re pre zintă de cât 6°/
0
din
S C R I S O R I .
IV.
L u i Adrian.
Printre ce i ve niţi încoace se distinge o figură
cunoscută în viaţa noastră socială. Tinăr sve lt,
cu re dingota ne agră până pe ste ge nunchi, cu
parde siul pe braţ şi în cap cu o pălărie mare ,
ne agră, ca la pictorii italie ni. E figura se minaris-
tului nostru.
In pasul se me ţ, în privire a lui blajină, în vorba
lui măsurată, în care fraze le din carte se ame s-
te că cu ce le din popor, se minaristul nostru are
ce va particular şi se de ose be şte de alţi tine ri.
Eu ce l puţin l-aş re cunoaşte să fiu în orice
parte a lumii.
Viaţa şi disciplina inte rnatului —căci de , unde
sunt mulţi tre bue să e ziste o disciplină! — Ie
dă oare care stingăcie în ge sturi şi un ae r de
sfială. Mişcare a lor e mai ţe apănă. Strânge re a lor
de mână te doare .
Şi totuşi nu poate fi ce va mai simpatic ca a-
ce st se minarist, fie că l-ai întâlni sub arinii Si-
biiului, pe unde -şi plimbă une ori me lancolia ; fie
că l-ai găsî în toiul zgomotoase lor pe tre ce ri stu-
de nţe şti; sau fie că dai pe ste e l la ţară în vre -o
casă pre oţască cu fată mare , în vre me a se ce rişu-
lui şi a pe ţirilor.
D in apropie re e l e ste sufle tul ce l mai cald, mai
since r şi mai e ntuziast. E e le me ntul ce l mai virgin
şi ce l mai robust al tine rime i noastre . Şi pe când
unive rsitarul se întoarce dintre străini blazat, is-
tovit, pre te nţios şi cu dor de câştig, se minaristul
sose şte cu ace e aş dragoste de cămin, cu ace e aş
fire ne stricată şi cu râvnă de muncă.
Ce rău e că n'ave m ce va tipărit din viaţa
intimă a se minariştilor ! Nu e xistă nici mono-
grafii mai mari asupra dife rite lor noastre se mi-
nar» , — monografii în cari să se de sfăşoare tre -
cutul între g al ace stor instituţiuni.
Ar fi din cale afară pre ţios să cunoaşte m în-
ce puturile vie ţii... die cilor noştri, ce va de pe
timpul, când cursurile e rau de • vre -o şase
săptămâni şi să ve de m cum au e voluat în timp.
Ce a fost la Blaj, ce a fost la Ghe rla ce a uitată
de D umne ze u şi ce a fost şi la se minariile sâr-
be şti, unde se mai rătăce a câte un bogoslov de
ai noştri ? Nimic nu ştim. Vorbe sc doar cifre le
re ci şi câte un nume de dascăl de spre carte a ce
s'a făcut acolo, dar de spre fe lul cum îşi trăiau
viaţa, habar n'ave m. Poate din amintire , ce se mai
pome ne şte , din ge ne raţie în ge ne raţie , de spre
isprăvile unora şi altora, de spre conflicte cu vlă-
dicia şi de spre idile le ce lor ce nu călcau a
popie .
Astăzi, fire şte , se minaristul e ste un e le me nt
social indispe nzabil. El împărtăşe şte ca alţii cul-
tura mode rnă. Alături de unive rsitar, e l e în frunte a
tuturor mişcărilor noastre . Cântă, pe tre ce , face
politică şi lite ratură... Odinioară însă făce a mă-
tănii şi canoane , poste a şi se rugă cu sme re nie ,
isolîndu-se .
Rău că n' ave m icoane din vre mile ale a pra-
vloslavnice , dar bine c'au tre cut. Văzând pe
pre otul nostru de astăzi, cu faţa lui curată, cu
haina îngrijită, cu vorba iste aţă şi price pută în
toate , îţi dai uşor se ama de supe rioritate ae poce i
de acum. Ce curbă mare şi frumoasă am făcut
noi, ce linie lungă am pe rcurs de là întâii noştri
se minarişti până acum, de là ace i bie ţi die ci de
doue luni ai e piscopului Moga, şi de là întâii ru-
me gători de » ţipăi« ai Blajului până la » absoluţii«
de astăzi. între aga noastră e voluţie culturală e
dată în ace astă ase mănare .
L a toţi — la uniţi mai puţin şi la ortodoxi
mai mult — se cunoaşte influe nţa spiritului mai
libe ral de instrucţiune . Ide ia, că pre oţii n' au să
fie numai slujitori la altarul bise rice i, ci la altarul
poporului, prinde rădăcini tot nui trainice . Pre -
ocupările me die vale se risipe sc şi ore le de ne -
gândire , sau de lungi divagaţii şi spe culaţiuni
e xe ge tice , sunt înlocuite cu o mai practică fră-
mântare a minţii. In se minarii pătrunde lumina
ştiinţe lor şi se caută stabilire a une i le gături mai
intime între pre ot şi socie tate a mode rnă. L a alte
vre muri, alte rugăciuni .
Un pas mai ave m de făcut, un pas numai,
pe ntruca să fim la nive lul ce lorlalte ne amuri.
Se minariştii noştri ce r să fie puşi în rândul ce -
lor din învăţământul supe rior.
Ei vor să fie după toată rânduiala » civi aca-
de mici«. Vârsta şi pre gătire a le dă dre ptul să
aibă o altă împărţală a studiilor, un alt siste m
de pre dare , profe sori cu ce a mai se rioasă şcoală
ştiinţifică şi toate libe rtăţile acade mice . Se lu-
cre ază oare ce va, pe ntruca ace ste le gitime do-
rinţe să fie satisfăcute şi să ave m în curând o
facultate pe ntru pre oţii români din Ungaria ?
Fidelio.
P ag. 2.
« T R I B U N A ^ Nr.
toţi locuitorii. Nu e ste de ci nici de cât ide a
» mare « a statului naţional, care inspiră şi
domine ază, ca în Ungaria politica statului,
ci e ste o ide e strâmtă, mică, care cu toate
ace ste face de stule supărări guve rnului
ge rman. Este ce l puţin re alizabilă ace astă
strâmtă şi mică ide e ? L a ace astă între bare
răspunde o carte apărută acum de curând
în limba france ză de Fr. v. le sse n » Manual
de istoria ce stiune i nordschle svigiane «, un
tom de 50 0 pagini, cu ilustraţiuni şi chărţi
nume roase . In e a găsim istoria ce lor 2 50 .0 0 0
D ane zi, cari au ajuns la 1865 prin ane xare a
ducatului Schle swig sub guve rname ntul
ge rman. Cauza ace ste i fracţiuni de popor
se supune jude căţii lume i între gi şi se do-
ve de şte cu un aparat mare ştie nţific că n'a
succe s Ge rmanie i a cuce ri poporul. Ne -ar
duce pre a de parte să întrăm, cu ace astă
ocazie , în amănunte le date lor bogate şi in-
structive cuprinse în ace st volum. Re ţine m
numai vr' o câte va cifre caracte ristice . Popo-
raţiune a ce lor 4 districte locuite de D ane zi a
a scăzut în timpul de là 1867 până la 190 0
cu 6612 sufle te ; au e migrat în ace laşi
timp 61.40 4 pe rsoane , ce a-ce însamnă o
pagubă e conomică (socotită după che ia
statistice i ge rmane ) pe ntru ţară de 12 0
milioane mărci ; 65 re dactori dane zi au fost
condamnaţi la 182 luni te mniţă, şi au ur-
mat 74 condamnări la ame nde în bani în
suma totală de 762 5 mărci ; re uniune a da-
ne ză pe ntru conse rvare a limbe i ave à la
anul 1883 numai 676 me mbrii, la 190 3
însă 2 530 ; ve niturile e i se urcau în timpul
de là 1881—1883 la 14.0 0 0 mărci, de là
IQQQ—Í90 3 însă la 57.0 0 0 mărci anual;
re uniune a şcolară DANEZĂ (cu un ve nit &0Ш І
de 19.000 mărci) a între ţinut din anul 1893
până la 190 4, nu mai puţin de cât 2 42 5
tine ri la şcoli dane ze . Inte re sant şi carac-
te ristic e ste şi modul întocmire i şi răspân-
dire i ace ste i cărţi. Ea nu e ste ope ra unui
singur scriitor, ci ce i mai distinşi bărbaţi
dane zi s'au asociat la colaborare a e i. Insti-
tuţiuni naţionale dane ze au contribuit cu
fonduri pe ntru acope rire a che ltue lilor. Carte a
va fi trimisă în mod gratuit tuturor mi-
niştrilor de e xte rne şi parlame nte lor, re dac-
ţiunilor ziare lor mai mari, bibliote cilor publice
mai re marcabile , bărbaţilor de stat, istoricilor
şi profe sorilor de dre pt public din lume a
între agă.
Să nu se tre acă cu ve de re a, că poporul
dane z e ste înrudit de aproape cu ce l ge r-
man, şi că mice i fracţiuni dane ze se pre -
tinde re nunţare a la cultura lor naţională în
favorul culture i mondiale ge rmane . Şi cu
toate ace ste politica de de snaţionalizare a
Ge rmanie i rămâne în de curs de 40 ani
fără re zultat, sau cu re zultatul contrar ce lui
inte nţionai.
In faţa ace stor stări re ale , cum am pute a
fi convinşi, că ide a statului naţional maghiar
ar fi mare şi re alizabilă ? Cum am pute a
să cre de m, că ide a statului naţional va
găsi în Ungaria alcătuită din mai multe
popoare un te re n priincios de de svoltare ,
dupăce în nici un alt stat de ase me ni con-
diţiuni nici n'a putut încolţi sau dacă a şi
încolţii, de grabă s'a stins ? Cum am pute a
fi încre dinţaţi de re uşita politice i de stat
din de bila Ungarie , care până în zile le
noastre era numai o provincie austriacă,
şi cărei şi astăzi încă îi lipsesc atribute
principale a unui stat, dacă vedem cum
puternicul împeriu german, statul naţiona-
liceşte închegat, se frământă în zadar a
frânge individualitatea naţională a unui
grup din poporul danez, care se înrudeşte
deaproape cu cel german ?
Munca, stăruinţa şi jertfele Maghiarilor
pentru o idee nerealizabilă vor rămânea seci
şi interesele ţării şi ale popoarelor ei vor
suferi în mod simţitor.
К о д - с і ѵ і і C a r o l I. după cum aflăm din
zi arel e din Români a, cont i nuă a se ame-
liora. Celebrul doct or Vi enez Norden, care
a stat patru zile la Sinaia, şi a stabilit că
augustul bol nav suferă numai de st omac,
iar nu de scl eroza, a şi p l a c a t Joui din
Sinaia.
P oruncă delà procuror. Eri dl Russu-
Şinanu a primit delà primarul oraşului
nostru, dl fustitoris, înştiinţarea că procu-
ratura din Oradia-Mare a dat poruncă să
ni se ia din cauţie 500 coroane, una din
amenzile la căi am fost osândiţi în proce-
sele în cari dlui Indreica i-s'au dat 13 luni
temniţă. In curând vine, de sigur, aceeaşi
înştiinţare şi privitoare la a doua amendă,
tot de 500 cor.
Ni se pune termen de 10 zile pentru în-
tregirea cauţiunei. In caz contrar, scrie dl
primar, opreşte tipărirea ori espedarea » Tri-
bu nei«.
Ne vom tmdi să .nu-i facem nici procu-
rorului nici primarului plăcerea aceasta.
*
Expoziţia se prelungeşte. Comisa-
riatul general al Expoziţiei a făcut cunos-
cut ministrului lucrărilor publice că din înalt
ordin al M. Sale Regelui, Expoziţia s'a pre-
lungit până la 15 Noemvrie.
In acelaşi timp comisariatul a rugat mi-
nistrul lucrărilor publice să mentie reduce-
rea de 50 la sută pe căile ferate pentru vi-
zitatorii Expoziţiei până la dată.
Ministrul a aprobat.
S I T UAŢI A.
Budapesta, 1 Nov.
W e k e r l e d e s p r e m ă r i r e a
c o n t i n g e n t u l u i mi l i t a r .
iii şe di nţ a de Joi a se cţiunii financiare a ca- |
me re i de put at ul Rátkay a provocat pr i nt ' o între -
bare adre sat ă mi ni si rul ui -pre şe di nt e o de claraţie
asupr a che stiunilor atât de di scut at e ale zile i: mă-
rire a cont i nge nt ul ui de re cruţi şi pactul.
We k e r l e a de clarat ur măt oar e l e : Toat ă lume a
r e cunoaşt e ca este nevoe de a se mări contin-
gentul de recruţi. î nt re bare a e st e î nsă: în ce mă-
sură şi cu ce condiţii se va face mărire a. D e clar,
că guve rnul nu a primit nici o îndatorire privitoare
la timpul, la măsura sau condiţiile mărire i. Se
vor be şt e mult de spr e pact. Est e lucru fire sc ca
M. Sa să ce ară lămuriri asupr a pr ogr amul ui unui
guve r n la numi re a ace stuia. L a numi re a guve r-
nului actual programul ace st a a fost lămurit dar
ca o afacere internă di nt re domni t or şi guve rn.
Ace st e hotărîri se ogl i nde ază în afară în progra-
mul guve rnul ui arătat în parl ame nt . Came r a poat e
ce re ca guve rnul să-şi facă cunoscut pr ogr amul ,
dar un stat străin nu are dre ptul ace sta. (Aluzi- !
une la inte rpe lare a ce se pre găte a în came ram-
triacă în scopul ace sta.)
Primul-ministru t ăgădue şt e pe urmă că situa-
ţia guve rnul ui ar fi critică. Ace asta nu-i de cât o
ştire t e nde nţ i oasă. D e ase me ne a tăgădue şte ci
ministrul de honve zi me ar fi oprit printr'o or-
donanţ ă pe ofiţe ri de a lua parte la sărbare a lui
Rákóczy.
In privinţa dărilor progre si ve ministrul-pre şe -
a s pus că e le nu-s cu putinţă la impozitelewút
( fondare ) . Progre si vi t at e a dărilor e l o va re aliza
î nt r ' o măsur ă cum nu se găse şt e nicăiri înEu-
ropa.
Lengyel Zol tán a mai ce rut guve rnului a
încuviinţarea concesiunilor de crâşmărit etc. să st
facă după consideraţii de rasă şi naţiune. (D e ci
să nu se de a dre pt uri l e ace st e a de cât Ungurilor
sau Unguriţilor. )
Weker l e a r ăs puns ne hot ărât . El a mai de -
clarat, că va pune dări progresive pe bănci.
Un prof esor ungur despre
sufragiul universal.
î nt r' un articol publicat î nt r ' o re vistă ungure ască
de spr e sufrajul unive rsal, profe sorul de politici
al unive rsităţii din Budape st a, dl Coucha Gjűzí,
aj unge Ia ace le aşi re zultate ca şi ce il'alţi oame ni
politici «pat ri oţ i » : sufragiul uni ve rsal ar fi răstur-
nare a e ge moni e i ungure şt i . Est e cu ne putinţă,
zice , ca î nt r ' o comuni t at e ome ne ască să e xiste
alături două voinţi st ăpâni t oare , să încapă două
sau mai mul t e individualităţi naţionale .
D ânsul zugr ăve şt e o icoana sinistră a stărilor
ce s' ar naşt e în Ungari a prin le giuire a sufragiu-
lui unive rsal. Ea ar î nse mna re voluţia socială.
Te oriile şi de duce rile dlui Concha pot fi fru-
moase , i re proşabi l e din punct de ve de re pur te -
ore tic. Ele păt i me sc de o si ngură gre şală: suni
pură te orie . Re alitate a dove de şt e , că e xista şi în-
flore sc state cu două şi mai multe individualităţi
naţ i onal e fără ca e le să se e xcl udă. Elve ţie , Bel-
gia, Austria. D e ase me ne a sufrajul unive rsal na
poat e fi supr e ma ne nor oci r e pe nt ru un stat;
Francia Anglia, Ge r mani a o dove de sc, Austria
va dove di o.
Ne doar e inima că t r e bue s.i răsiurnămcu
atâta uşurăt at e şi lipsă de re spe ct clădirile de
mucava ale ştiinţe i dlui Concha. Nu noi sunte m
ne le giuiţii, ci re alitate a.
Un i ntervi w cu Apponyi,
Ministru! instrucţie i publ i ce , Apponyi de clară
printr-un i nt e rvi e w acor dat unui ziarist, că gu-
ve rnul nu a primit însărcinarea de-a trece prin
cameră mărirea contingentului de recruţi. Toalc
ştirile re lative la ace ast a sunt, spune , te nde n-
ţioase .
Un solgăbirău cu mare viitor.
E vorba de Barcsay Ákos, solgăbirău
llia-Murăşană, —care după se mne le de până
acum — are s'o ducă de parte , pe ntru-că rai
un slujbaş al comitatului întrune şte în si
în aşa măsură toate însuşirile ce caracte
se ază pe slujbaşul ne aoş maghiar.
L a ale ge ri se distinge ca un «corie ş» de
forţă. Jandarmi numai să-i dai, şi-ţi
groază în oame ni.
Iar cum apără «ide ia» şi toate ce -i apar
ţin, vor ilustra următoare le fapte .
Prin j ude cat a ( număr administrativ 1313 15
de là 10 Oct omvr i e a croit fe te lor române Ma
Boboc şi Similia Boboc câte 5 zile temniţă (sus-
ţ i nându- se acol o pe che ltuiala lor) pre cum şi
câte 5 cor oane ame ndă (în caz de ne platire 1
te mniţă) pentru-că şi-au împodobit cosiţele ca pa
glică — românească !
Ste fánia D e he l a scăpat de ace aşi osândă nu
mai pe nt ru-că nu e st e încă de 12 ani, iar llie
Cânde a a scăpat ( de si gur de pe de apsă şi mai
mare ) numai pe nt ru-că nu s' a putut dove di contra
lui purt are a «colorilor române » .
Cu j ude cat a (nrul administrativ 2 2 75,190 6) de la
S E G E D I N U L E O R A Ş V E S T I I Ţ
Acol o se pot căpăt a ce le mai ie ftine Oroloage şi bijuterii, mai ie ftine de cât ori unde . Nu- i de l i psă sä ne dăm bani in mân
st r ăi ne . Ci ne vr e a să se convi ngă de s pr e t oat e ace st e a, sá ce ară un cat al og mar e i l ust rat , ce se t r i mi t e grat ui t , de la Schei ner
S a mu , j uvae r gi u în Sze ge d. Acol o se capăi ă un or ol ogi u de ar gi nt de l a 5 í í or e ni î nce pând, ine l de aur, cu 14 carat de la2 îl
50 cr. î n sus, ce rce i de aur de l a 1 fl. 50 î n sus, l anţ (colie r) aur 4 fl. 50 cr.. un or ol ogi u de ni ke l de l a 2 fl. 50 cr.
ve cke r de l a 1 fi. 50 în sus
»T R I B U N Ac Fag. 3.
27 Oct. a osândit pe Mart a Col i baş (de 17 ani)
W O zile temniţă şi 50cor. amendă pe nt ru «trans-
gre siune contra statului» ce ar fi săvârşit «pur-
' de monstrativ i nsi gni e naţ i onal ă pe care n' a
iscuns'o nici după- ce i - s' a spus>. Ce -i mai mul t :
ifost la mijloc şi î mpre j urare î ngre unăt oare .
Numita acuzată — zice sol găbi răul — s' a do-
: încăpăţînată şi n' a luat în socot i nţ ă por unca
jutorităţii, ci şi-a băt ut j oc de e a» ... Şi. mai grav
ţcă «pe te ritorul ace stui ce rc — scrie Barcsay
ii se ntinţă — popor ul n' a cunos cut ca por t a-
ttste insignii (panglica române ască) , dar d' ovr e me
tacoaci, în urma î nde mnul ui unor agitatori străini,
h ciuda poruncii autorităţilor, a începu t a se lăţi
щ іа г е а insigniilor statului român şi prin ast a
ise lungi şirul de monst r anţ i l or cont ra statului» ...
Capacul l'a pus dl sol găbi rău în ziua de 30
Octomvrie (cu j ude cat a Nr. 2 565), osândi nd pe dl
4r, Ste fan Rozvany, advocat în llia, la 15 zile tem-
H şi 200 cor. amendă, pe nt ru-că «în ziua în care
Yau adus în patrie osămi nt e l e lui Rákóczy a pus
pe poartă buche t e din hârtie în cu loarea româ-
mscă, pe cari n' a voit să le î nl ăt ure nici după
te a fost provocat la asta» ... I-s' a croit maxi mul
de pe de apsă mai ale s pe nt ru-că «a comi s t rans-
pe siune a în zi de se rbăt oare pi oasă naţională,
rând şi prin ast a să arat e că nu simpatizează cu
Ш Ю Г államiság-и ].
Asta-i cul mea : să pe de pse şt i pe cine va pe nt ru-
că nu simpatize ază cu — ce va !
D l Barcsay e de si gnat să aj ungă mi ni st ru !
Din România.
D omnul dr. Yrj o Wi c h ma n n , doce nt la
inive rsităţile din He l si ngfors, care a sosit în ţară
pre a face studii linguistice printre Ci angăi di n
ude ţe le Bacău şt Roman, se va stabili în ace st
top, de ocamdat ă, în comuna Săbăoani i din ju-
le |ul Roman.
0 pr ovocar e fără pr e ce de nt s' a pr odus ie ri
a Brăila :
0 sumă de Ovre i aşi s' au î nt runi t şi au votat
omoţiune , zicând că de oare -ce asasinul ne fe -
liriiului Aug. Me ndl a fost achitat, e i nu mai au
ncre de re în justiţia ţării şi se l e agă de acum
nainte ca să e vite în mod ost e nt at i v a se adr e sa
usliţie i r omâne în litigiile ce s' ar ivi între
inşii.
Obrăznicia ace st or de ge ne r aţ i e mare până a
la şi comuni cat e zi are l or în ace st se nz.
Ce e ste as t a? Abe raţ i e sau o i mpe r t i ne nt ă
irovocare a ţării între gi ?
D aca-i abe raţ i e , t r e bue toţi să fie inte rnaţi în o
asă de sănătate . D acă-i o obrăzni ci e , atunci da-
toria administraţie i e ste să i ia de gul e r pe toţi
psăi i zgone ască din ţară.
Aşte ptăm !
Din si rămăfai e.
D'ale Ruşilor.
Călugărul român Gh. Munte anu de la mă-
năstire a Ciscare i (Basarabia) tre când Prutul
in înot în dre ptul piche tului 2 , aproape de
Galaţi, a fost prins de grănice ri. El a de -
clarat că Ruşii răsculaţi au atacat mănăs-
tirea călugărilor români jefuind tot avutul.
Românii s'au ascuns în pivniţe apoi au fu-
git care încotro. S'au găsit la călugăr cărţi
bise rice şi, manuscrise române şti. Poliţia 1-a
re ţinut până se vor te rmina ce rce tările .
f Archiducele Otto.
• 1 8 6 5 - 1 9 0 6 . g
Viena, 2 Noemvrie.
Am anunţat ie ri, prin o scurtă te le gramă,
moarte a archiduce lui Otto, frate le moşte ni-
torului nostru de tron şi ne potul Maje stăţii
Sale Re ge lui.
Moarte a, de şi n-a putut surprinde pe ni-
me ni, archiduce le fiind de ani de zile grav
bolnav, a urmat totuşi pre a iute de cum
e ra de pre văzut.
D e spre ultime le lui ore se spun urmă-
toare le :
î nai nt e de amiazi simţire a ge ne ral ă a archi du-
ce lui e ra re lativ de st ul de bună. A conve rsat cu
ce i de pe l ângă si ne şi a citit şi ziare . Căt re
amiazi a zis că ar dori să se î mpărt ăşe ască cu
sfinte le taine de către fostul său e ducat or şi pr o-
fe sor de re ligie , e pi scopul titular Marschall. Epi s-
copul Marschall avizat, s' a pre ze nt at numai de cât.
Sub î nt re g de cursul ce re moni e i re ligioase archi-
duce l e a fost me re u la sine şi nime ni nu cre de a
catastrofa aşa de aproape . D up' ace st e archi duce l e
a mai conve rsat cu e pi scopul , iar pe ur mă obo-
si ndu-se , a scris pe hârtie câte va cuvinte . Epi sco-
pul s' a î nde părt at la 4 ore d. a. Un ce as mai
târziu, archi duce l e s' a pl âns de re spiraţie gre a şi
ime diat apoi l-au cupri ns accese de sufocare. A
fost che mat î ndat ă me dicul Kflnders, care î nsă
n' a mai put ut ajuta. L a ora 6, bol navul a e spiat.
L a pat e rau atunci archi duce sa Maria Terezia şi
e pi scopul Marschall, care a fost din nou che mat .
Nu pe st e mul t a sosi t şi moşt e ni t orul de t ron
Francise Ferdinand cu soţia.
*
Archi duce l e Otto, s' a născut la 2 1 April 1865
în Orat z, din căsăt ori a archi duce l ui L udovi c Ca-
rol, cu Maria Anuniciata. Ca şi ce ialalţi me mbrii
ai familie i domni t oare , a fost cre scut pe nt ru viaţa
militară. In 1886 s' a căsătorit, l uând de soţ i e pe
Maria Josefa fiica principe lui de Saxoni a Ge or ge .
D upă moart e a lui Rudolf, moşt e ni t orul pre -
sumpt i v Franci se Fe rdi nand î mbol năvi ndu-se , i-a
i ncumbat lui dat ori a să subst i t ue pe frate -s-o.
Sa mut at at unci la Vie na, di nt r ' o garni zoană de
provi nţ ă unde a stat până at unci , şi d' acî î ncol o
şi-a împărţit vre me a între ocupaţiile militare , re -
pre ze nt at i ve şi plăce rile zburdal ni ce ale ve se lului
oraş. Frate le -său, Franci se Fe rdi nand, căsăt ori n-
du- se , e ra acum de dat ori a lui, să de a fiilor e du-
caţia de viitor î mpărat şi re ge . In vre me a din
ur mă a sufe rit mult de o gravă boal ă ce şi-a atras.
Voinicul bărbat, cu ţ i nut a marţială, faţă inte re -
santă, arsă de soare , a plătit s cump plăce rile pe
care le -a sorbit pre a fără cumpăt : moar e în floa-
re a vârste i dupăce ştiinţa me dicală îşi e shaur i ase
tot ajutorul.
Viena, 3 Novembre. înmormântare a archi-
duce lui Otto, va fi Marii dup'ameazi. D u-
mine că noapte a va fi transportat cosciugul
în palatul Angu rten, iar L uni noapte a la ora
10 în cape la din Burg, unde va fi aşe zat
pe catafalc.
Eri, la ziua morţilor, M. Sa Re ge le a fost
în cripta Capucinilor, de unde s'a dus la
moşte nitorul de tron Francise Ferdinand să
condole ze .
D 'ale kossuihişiilor locali.
Barabás învins de Szálai. — Müller ales président.
Joi înainte de ame azi kossuthiştii din
Arad au ţinut adunare ge ne rală, şi anume
cu scop de a se re organiza conduce re a par-
tidului local.
Nainte de a se procède însă la alegerea
noului comitet, dr. Barabás Béla a ţinut o
vorbire mai lungă, propunând ca pe ntru
de ose bite motive să se amâne ale ge re a co-
mite tului. D upă o vorbire a lui dr. Szálai
Arnold (Ovre u), adunare a a re spins însă
propune re a lui Barabás şi după propune re a
lui dr. Vize r, care pre zidià, s'a ale s cu acla-
maţiune pre zide nt dr. Mülle r Károly, de -
putatul Aradului, care îndată şi-a ocupat
scaunul şi între aplause le sgomotoase ale
adunării a mulţumit pe ntru distincţia ce
i-s'a făcut şi a promis, că se va purtă aşa,
încât să se arate de mn de încre de re a ce
i-se manife stă.
S'a ale s apoi biuroul şi me mbrii comi-
te tului conducător.
Vice -pre şe dinţi au fost ale şi Ste ige rvald
Aladár şi Se be ssy Fe re ncz, notari Salgó
Miksa şi dr. Kre nne r.
In comite t ve de m, că au ale s şi pe Ro-
mânii Constantin D on, Efre m Barbu, Pave l
D obrău şi Iustin Olariu. D e sigur că fără a-i
între ba, căci nu ne pute m închipui ca ace şti
Români să ste e în partidul kossuthist. Ave m
noi partidul nostru naţional !
ii amintirea lui Y . Alexandri.
D iscurs rostit în Iaşi, cu prile jul de svălirii statue i.
D e
AI. D. Xenopol , me mbru al Acade mie i Române .
In Ale xandri se î nt rupe ază e poca ce a mai în-
se mnat ă a re ge ne rării noast r e naţionale , e poca
fapte lor mari şi a lăpădării de si ne pe nt ru bi ne l e
ne amul ui .
Sărbăt ori m astăzi re învie re a în br onz, nu nu-
mai a unui mare poe t şi a unui lite rat, ci pe
ace a a une ia pin ce le ma i pe samă figuri ale tre -
cutului ce ne at i nge mai de apr oape . Ale xandri
a făcut part e din o ple iadă î nt re agă de sufle te
mari cari şi-au închinat pute rile întru propăşi re a
ţării, şi e l răsare din tovărăşii săi, ca o ste a de
întâia mărime , alăture a cu Mihail Gogăl ni ce anu,
Cost ache Ne gru, şi cu conducăt or ul între ge i fa-
l ange . Al e xandru Cuza, primul domni t or al Ro-
mânie i unite , D acă conl ocui t ori i săi s' au ilustrat
mai mult pe tărâmul fapte lor politice , lui Al e xan-
dri i-a fost sortit de a re învia pute rile lăuntrice
ale minţe i, din care ace st e fapte se hrăne sc şi
i zvorăsc.
Pe nt ru ace ast a D ume ze u îl î nze st rase cu focul
poe zie i, cu darul întrupării cuge tării în i coane ;
cu darul de a face să păt r undă în spirit, odat ă
cu ide ia, şi căl dura î nvi e t oare a si mţ e mânt ul ui .
Şi ace st dar îi î nse amnă un loc apart e în con-
lucrare a spr e ope ra comună, prin faptul că, pe
când, la marii săi soţi, a rămas numai fapte le să-
vârşite , iar mijloace le pe nt ru a lor înde plinire au
di spărut , la Ale xandri, pe lângă fapte , au r ămas
şi mijloace le , î nt rupat e în ne pe ri t oare plăzmuiri
poe t i ce .
Ul TI i l I J UOS
ARAD
Strada Kazinczi Nr. 11.
Atelier de mase de
b i l i a r d , chei uri ,
plumbi şi alte luc-
ruri pentru cafenele
Studiile de spe cialitate mi le -am câştigat în ce a mai mare şi bună fabrică din Paris. Me se de
biliard le blane z în ori ce blană fără nici o lipire , pe cari apoi plumbii nu sar. L a invitare me rg
ori şi unde şi în provincie , ducând pănură de a me a. Pe ntru lucrurile cumpărate din ate lie rul
me u mai ale s pe ntru che iuri, iau re spunde re un an de zile .
Pe l ângă pr e ţ ur i mode r a t e vând şi c u mp ă r pl umbi f ol osi t e .
Pentru serviciu promt şl bun iau garantă.
Che iuri făcute după mode lul france z în ori ce mări me de la cor. 2 —100. Mase de biliard ve ch
le transform în noue şi le schimb.
P ag. 4.
« T R I B U N A » Nr. 193
Ale xandri e st e de ci de două ori mare : mai în-
tâiu fiind că a pus umărul la ridicare a popor u-
lui r omân di n î nt une re c cătră lumină, din robi e
cătră libe rtate , din barbari e cătră civilizaţie ; al
doile a f i i ndcă, pe nt ru a-şi împlini me nire a, a în-
chie gat în câmpul poe zie i, plăzmuiri de o ne î n-
t re cut ă frumse ţă care vor rămâne a de a-pururi ca
să bucur e şi să de sfăte ze ge ne raţ i uni l e ce se vor
pe r ândà în cursul viitor.
Ale xandri, ca toţi bărbaţii mai de samă ai tim-
pului său, îşi de săvî rşi se cultura, în apusul Eu-
rope i, şi anume în ce ntrul lume i civilizate , stră-
lucitorul Paris. D ar mi nt e mare cum e ra e l, nu
se lăsă a fi orbit din pre a mare a l umi nă ce iz-
vore a din ace l soare inte le ctual, şi e l nu uita nici-
odat ă că e st e şi t re bue să rămâie Român ; că ro-
lul său e st e de a î nt re bui nţ a cultura ce o dobân-
dise , la luminare a poporul ui din care făce a parte ,
că dacă e rau mul t e de î ndre pt at în ţara lui de
baştină, e rau şi lucruri ce t re bui au re spe ct at e , ca
bune şi ve chi obice iuri. D e ace e a şi ve de m că
prime le lui cântări, după ce se î nt orse se din stră-
inătate , nu sunt imitaţiuni de ale poe ţilor fran-
ce zi, ci sunt t oat e croite după cal apodul naţio-
nal. Ace ast ă t e ndi nţ ă a lui Ale xandri se mani -
fe stă în cur ând î nt r ' un chi p mai rostit, în cule -
ge re a cânte ce lor popor ane române şt i .
Ale xandri e ra înainte de t oat e un poe t popo-
ran, cu de ose bi re însă, că în loc de a fi î nze s-
trat numai cu darul sfânt al cântării mai |e ra şi
pole it în cuge t şi rafinat în simţiri.
El pre l ucra de ci ne stimate le găsi t e în gur a po-
porul ui , le de săvîrşi şi le dădu forma ce a mai
î ncânt ăt oare .
Nu se poat e pune Iui Al e xandri măsur ă pe
care une l e minţi î ngust e caută să i-a aplice , cri-
ticându-1 asupr a modul ui cum înţe le ge să r e pr o-
ducă folklórul române sc.
Al e xandri n' a vrut numai să cule agă odoar e l e
cuge tăre i şi ale simţire i române . Tre cându-l e
pri n focul minţii şi inimi lui, în care băte a cu ce a
mai mare put e re pul sul vie ţii şi a simţirii naţio-
nale , e l re cită t oat e cre aţiunile popor ane , pr e cum
le re citase fie -care poe t popor an prin minte a că-
ruia e le t re cuse ; atât numai că acuma, lacul fiind
mai mare şi mai adânc, unde l e se limpe ze au mai
mult, şi put e au re fle cta mai clar şi mai put e rni c
l ume a înste lată ce se ogl i nde a în e le .
D acă Ale xandri î nsă se apr opi e aşa de mult
de popor , chiar de la prime ie î nce put uri ale acti-
vităţii sale , e st e că inima şi fire a lui îl trăge a
cătră între gul din care făce a parte , şi de ace a pe
l ângă răsune t ul ce l mare al gândul ui popor ul ui
în vast a lui inte lige nţă, Ale xandri înţe le ge a să
pună în slujba ace st ui a t oat e pute rile cre atoare ,
cn care nat ura îl î nze st rase cu atâta dărnicie , şi
să nu părăse ască nici un mome nt rolul încre -
dinţat lui de soarte , de a fi apărăt orul culture i,
a limbe i şi a cuge tului popor an.
D in vre mile ve chi r ămăse se o sumă de apu-
cături vre dni ce de râs, de care tre buia de sbărat
popor ul r omâne sc care nizuia cătră civilizaţie .
Ale xandri aplică arma muşcăt oar e a satire i,
î mbrăcat ă în forma ce a mai la î nde mâna t ut uror,
ace e a a te atrulni, pe nt r u a uci de prin ridicol t oat e
e le me nte le put r e de ale socie tăţii.
Aşa luară fiinţă plăzmuirile sce nice ale lui Ale -
xandri , cu care e l hrăni mult t i mp te atrul româ-
ne sc, condus chiar câtva t i mp şi de înţe le aptă
lui dire cţiune . D ar Ale xandri nu e ra e xt re m în ni-
mic, ci o mi nt e din ce le mai bi ne cumpe ni t e . El
nu de păşî măsur a când lovia în apucăturile gre -
şite şi urâte , şi ştiu să facă t ot de auna de ose bi re a
î nt re ace st e apucăt uri şi bune l e şi sfinte le obi-
ce iuri r ămase de la st răbuni . In Iorgu de la Sada-
gura, e l bi ci ue şt e tocmai pe tine rii, care î nt or-
cându- se din străinătate , nu mai re spe ct ă ni mi c;
di spr e ţ ue sc ne am, ţară şi totul, fiindcă nu sămă-
nau sau nu e rau la înălţime a mode st ul ui de
imitat.
D acă î nsă prime le lucrări te atrale ale Iui
Al e xandri ave au mai mult caracte rul moralizator,
ce le de pe ur mă ale sale pl ăzmuri în ace st ge n,
D e s pot Vod, Fânt âna Blanduzie i şi Ovi d, re în-
viind pe sce nă figuri din tre cut, î nt rau în ce rcul
activităţii sale de căpe te nie pe t ărâmul poe t i c,
ace l al înălţăre i sufle tului, prin e vocare a fe rme -
căt oare a ce e a-ce a fost.
Tot la înălţare a ne amul ui a tins şi activitate a
politică a lui Ale xandri, de sfăşurat ă mai ale s la
î nce put ul domni e i lui Al e xandru Cuza, at unci
când e ra ne voi e de ne apărat a r e cunoaşt e r e a în-
doite i ale ge ri a domni t orul ui în Mol dova şi în
Munt e ni a, ale ge re prin care Românii călcau în
chi p vădit Conve nţ i a de Paris, actul de naşt e re ,
al naţionalităţe i lor.
Cu câtă dhibăcie , cu câtă căldură apăr ă po-
e tul, ace st mare , ace st uri aş inte re s, fără de spri-
jinire a căruia, Români a de astăzi nu ar e xista,
pr e cum nu poat e să se me nţ i nă un t urn înalt
de la te me lia căruia ar lipsî di nt r ' o part e un dărab
de piatră. Cum ştiu î nsă e l să placă lui Napo-
le on III, lui Mal me sbur y şi lui Cavour ; şi cu
t oat e că inte re se le Franţe i, ale Anglie i, at rase de
Napol e on în ce rcul politicii lui, şi ale Italie i, do-
ritoare e a însăşi de unire , î mpi nge au pe re pre -
ze ntanţii ace st or tre i ţări la o ple care simpatică
cătră purt are a popor ul ui r omân, t ot uşi nu e mai
puţ i n ade vărat că şi rolul trimisului lui Cuza,
Vasile Ale xandri, fù mar e şi minunat , căci ştiu
să se folose ască de ace st e simpatii şi să le în-
toarcă de plin în folosul ţării lui, încât obţ i nu mai
mult încă de cât stăpânii lume i e rau ple caţi să
î ncuvi i nţ e ze .
D e şi î nse mnat ă, nu pe acţ i une a lui di pl omat i că
se razimă î nsă ne muri re a lui Ale xandri, ci pe
ce alaltă part e a activităţii lui, dat ori nţ ă ge ni ul ui
poe tic.
Aici Ale xandri, poe tul, a scos din bogat a lui
mi nt e şi din arzătorul foc al simţire i lui cu care
topia me talul ce l pre ţ i os al limbe i, nişte plăz-
muiri ce vor trăi atâta pe pământ , cât timp limba
r omâne ască va fi una din coarde l e i nst rume nt ul ui
me l odi os al graiului în ome ni re .
Ca toţi poe ţii, Al e xandri a cântat şi bucuri i l e
inime i l ui ; şi ace st e cântări î nt rupe ază o gi n-
găşi e şi o frumuse ţ e de rostire , o de licate ţa de
simţire ce fac din e le ne pre ţ ui t e mărgări t are .
D ar tot e l, şi nu ca toţi poe ţii, a consfinţit ce a
mai mar e part e din l ucrare a Iui poe tică, înălţăre i
ne amui ui , cânt ându-i tre cutul şi re înviind închi-
puirile popor ul ui în i coane mult mai put e rni ce
de cât ace l e făurite de e l. Al e xandri a st răbăt ut
câmpul l e ge nde l or istorice ale Români l or şi a
î nche gat în ve rsuri ne pe r i t oar e put e rni ci l e şi vi-
te je le lor figuri; a căutat să re î nvi e mândri a ori-
gine l noast re l omane , cânt ând Se nt i ne l a r omană
şi aducând pe sce nă figurile atât de dulci şi de
ade me ni t oar e ale Gre tte i şi ale lui Oraţ i u şi
Ovi d ; a apropi at de noi iarăşi t i mpuri l e de vir-
tuţi militare , de ne spusă je rtfire pe nt ru bi ne l e
obşt e sc şi apăr ar e a moşi e i , î nse mnat e prin l up-
te le noast r e ce le ve chi cu Pol oni i , Tătarii, Un-
gurii şi Turcii.
A căutat î nt r ' un cuvânt să-şi pue lira în slujba
ne amul ui , ca un ridicător put e rni c al simţire i lui,
spre a-1 r e che ma Ia mândr i e şi vre dnicia de sine ;
spre a face să scape r e în e l scânte ia dăt ăt oare
de viaţă a propăşi re i ; s p
r
e a-1 aduce la cunoş-
tinţa de si ne şi la î nde pl i ni re a rolului pe care
D ze u 1-a dat popoar e l or ale se ce l-au pr e sur at
ici cole a pe pământ .
Şi Al e xandri s' a născut şi a irait într' un t i mp
când lucrare a lui t re bui a să rociiască, t i mp fe ricit
şi care foarte rar numai se arată în cursul tre -
biîor l ume şt i . El a trăit în una din ace l e clipe
din viaţa popoar e l or când de şt e pt ându- se în e le
si mţ ământ ul păstrăre i spe cie i, e le î năbuşă e go-
izmul şi porni ri l e i nt e r e sant e ale individului ;
când glasul ce l mar e al ne amul ui acope r e vocile
ace lor ce -1 al căt ue sc, cum acope r e vue t ul ce l pu-
t e rni c al oce anul ui clăpocitul fie căruia di n valu-
rile sale . Era un t i mp mi nunat , ace l a în care fu
dat lui Al e xandri să cânt e şi să î nde mne . Purt at
de un put e rni c cure nt cătră pr opăşi r e în t oat e
ramuri l e , popor ul r omân e ra gat a la t oat e je rt-
file , numai ca ace st mânt ui t or cure nt să i zbân-
de ască.
Al e xandri a put ut at i nge cu de plina de zvol t are
a strălucite i lui minţi ce i doi poli ai vie ţe i noas-
tre pol i t i ce : anul 1848 cu re î nce put ul re învie re i
şi anul 1878 cu apoge ul e i, şi în ace şti tre i-ze ci
de ani cari î nche agă ce a mai frumoasă pagi nă
din istoria ne amul ui r omâne sc, lira lui stătu ve ci-
nie la pândă pe nt ru a întări simţirile şi a înviora
inimile .
Aşa în 1848 e l ridică, odat ă cu Mur e şan în
Arde al, glasul pe nt ru a che ma D e şt e pt are a Ro-
mâni e i ; în 1857 e l cântă Hor a Unire i care răs-
pânde şt e ide ia mânt ui t oare de ne am până în ul-
time le unghe r e ale ţărilor r omâne la auzul cu-
vinte lor înaripate , î nsoţ i t e de glasul vioare lor şi
de t ropot e l e picioare lor. Şi în sfârşit, la capătul
l unge i sale carie ri, at unce a când pute rile corpul ui
î nce pând să se re tragă, viaţa minţe i se î nt ăre şt e
şi st răl uce şt e un mome nt mai tare ca t ot de auna,
i-a fost dat să î ncoar de lira lui . ul t i ma dată, a-
cum î nsă cu st r une de oţe l, pe ntru a cânta răî-
boiul şi a sărbători vite jia de faţă a poporului,
şi pe care e l o văzuse i zvorând atât de mănoasă
în ve acurile tre cute . Aici lirica lui Ale xandri îşi
aj unge culme a, şi rar a răsunat acce nte aşa de
convi ngăt oare , aşa de apr i nse şi aşa de dătătoare
de scânt e i ca ace le care e l cântă pe vite jii săi
Curcani .
D acă se poat e vorbi de fe ricire , în lume a pă-
mânt ul ui , apoi Al e xandri a atins pe ce a mai înaltă,
întru cât e l put u împlini până la bătrâne ţe me ni-
re a pusă lui de soart e a din primii ani ai tine re ţii,
plătindu-şi astfe l datoria către poporul ce 1-a năs-
cut, dat ori e cont ract at ă pri n zămislire a ge nului
în crie rul lui şi a noble ţe i de simţire în inima lui.
Şi acum noi cari ne am adunat aici pe ntru al
sărbători amintire a mare lui bărbat, ţinduindu-i
în br onz me talic chipul pe ritor, după cum în
bronzul inimilor e săpat ă icoana ne pe ritoare a
mare lui său sufle t ne plătim şi noi o datorie câ-
tră unul din părinţii ne amul ui române sc.
» î ncre di nţ e z de ci, ca re pre ze nt ant al comite tului
ce a obţ i nut pe nt ru ridicare a ace ste i statui] falni-
cul monume nt primarului Iaşilor, ca o podoabă
al pie ţilor sale şi ca o amintire scumpă către
unul din oame ni i ce i mai mari, pe care poporul
r omâne sc i-a numărat în rânduri l e sale *.
N O U T Ă Ţ I .
A R A D , 3 Noe mvrie 190 6.
— Şe di nţ ă c onz i s t or i a l ă . Joui se na
natul şcolar al Conzistorului aradan a ţinut
şe dinţă sub pre side nţia P. S. Sale e pisco-
pului I. I. Pap, fiind de faţă, pe lângă se-
cre tarul V. Ooldiş şi re fe re ntul dr. G. Ciu-
handu, ase sorii Aure l Pe trovici, P. Bibe re a,
T. Opre anu, Russu-Şirianu, T. Văţianu şi
Iosif Moldovanu.
— Avansări. D l dr. Ge or ge Moga, me dic mi-
litar cu gradul de căpitan, a fost avansat maior
şi şe f al spitalului militar din Arad. Este o me-
ritată avansare . Adr e săm si nce re fe licitări dluidr.
Moga.
— D l col one l Ie nachi e Ion a fost numit co-
mandant al re gi me nt ul 64 din M. Vásárhe ly.
— Libertatea presei . Re dact orul de la ziarul
sl ovac » L udove Novi ony«, Ant on Bie le k a tre -
buit să părăse ască ţara, şi să ple ce Ia Ame rica
cu familia cu tot, căci procurorul îi inte ntase J
pr oce se de pre să pe nt ru agitaţie contra statului.
— Români a şi Ameri ca. In anul viitor se
vor aranja mari se rbări în Ame rica ; anive rsare a
de 30 0 ani, de când pe nt ru pri madat ă s'a sta-
bilit col oni e e ngle ză pe pământ ame rican. Cu
ace st prile j se va aranja o e xpozi ţ i e şi se rbări
militare şi navale i nt e rnaţ i onal e . Pre zide ntul Sta-
te lor-Unite , Roose we l t , prin ministrul său la Bu-
cure şti şi-a e xpri mat dori nţ a plăcută să trimiţi
şi Români a de le gaţi la ace st e se rbări.
Români a a şi consi mţ i t la ace astă învitaţiune
măgul i t oare .
— Insul tarea parl amentul ui german. Re-
dact orul ziarului » D üsse l dorfe r Ze itung« pe ntru
că a scris că Re i chst agul Ge rmani e i e ste ce l mai
vre dni c de di spre ţ în lume , a fost osândit la două
luni te mniţă. A şi me ritat-o, dacă nu pe ntru alt-
ce va, pe nt ru că n' a s pus ade vărul .
— Cum maghi ari zează ei? D in ce le mai la
vale scrise se poat e ve de a lămurit la ce fe l de
mijloace re curg cârmuitorii noşt ri , pe ntru a mai
ghiariza naţionalităţile .
Re ich, hahamul din Ve rbo, sme rit şi cu dtplină
cuce rnicie a băt ut pe la uşile ministrului de in-
t e rne r ugând pe se cre tarul de stat, Hadik Iá-
nos, să inte rvină pe nt ru re spinge re a prote stului ]
dat cont ra prot e ct orat ul ui statului faţă de socie -
tăţile de cons um din Ungari a de Nord. Se în-
ţe le ge hahamul e ra inte re sat în cauză, de oare ce
proprie tarii socie tăţilor de consum sunt Jidani
Hadi k Fa mângâi at foarte , zicând că între agă afa-
ce re a e pe de plin lămurită, din parte a ministrului
Andrássy, şi guve rnul t re bue să ia sub prote c-
toratul său ace st e socie tăţi, de oare ce s'a convins
că e le sunt unicul mijloc de maghiarizare în păr-
ţile nordi ce ale Ungarie i.
— Căpitanul din Köpenick. Căpitanul din
Köpe ni ck şi acum, după ce s' a dove dit, că as
Nr. 198.
» T R I B U N Àc
P ag. 5,
h t e m n i ţ a , e ste unul di nt re ce i mai popul ari oa-
me ni din lume . Ziare le di n Be rlin scriu, că Voigt,
care zace acum bol nav, pri me şt e zi de zi nume-
mse felicitări, cărţi, ilustrate, depeşe din toate
Mile lumii. O soci e t at e din Moscva a hotărît
sä-i transmită o sabie de onoare viteazului capi-
tul. D ar şi ziare le din L ondr a s' ocupă me re u cu
cazul din Köpe nick. Aşa d. e . » D aily Expr e ss«
cu o mică maliţie , r e comandă graţie i î mpărat ul ui
J
i n pe Voigt şi-şi dă e xpre si e spe ranţ e i , că e roul d
Köpe nick, care în fine a re uşit să de a cuvânt ul u
ilaritate internaţională* cupr i ns — nu va fi
aspru pe de psit.
- Sat mu t a t î n Ame r i c a . Se anunţ ă di n
Gyarmata (com. Györ ) : Eri noapt e 34 de inşi au
Ы calea spre America. Comun a aceasta a fost
nai crud lovită de flage lul e migrării. D e câne
i'au făcut înle sniri pe nt r u e migrări, 756 de inşi
ш emigrat din Gyarmata cu pasaport. Dar este
nare şi numărul ace lora, cari, mai ale s la î nce put
i tre cut hotarul fără pasaport . In comuna cu
tartă vre me î nai nt e înfloritoare , azi abe a mai
junt o mie şi j umăt at e de oame ni , şi ş' ace ia st au
jK ple cate .
Ne c r o l o g . D umne ze ul î ndurări l or a che
nat la sine pe iubitul nost ru pre tin Ge or ge Fe -
lice an, fost î nvăţ ăt or în comuna Hodi ş. Fe ricitul
ii D omnul ne -a părăsit, când lume a-i e ra mai
plăcută, în vrâsta-i frumoasă abe a de 33 de ani,
lisând în vale a plânge rilor pe ne mângăi at a şi
scumpa lui soţie , acum văduva Silvia Fe rice an
lOomboş şi pe ce i doi drăgălaşi înge ri orfani
Emil şi Sabin.
Afară de iubiţii lui părinţi, număr oase l e rude nii
ale , îl de plânge m şi noi cunoscuţ i i , pre te nii şi cole -
í lut. , . ,
'înmormântare a s' a făcut în 2 8 Oct ombr i e in
pre ze nţa unui număr os şi adânc e moţ i onat pu-
ffic în Agriş.
Un a mă n u n t i n t e r e s a n t d i n v i a ţ a l ui
Vasile Al e x a n d r i . Mare l e poe t , în dor i nţ a lui
. a ve de a cât mai răspândi t a limba romă-
nască, a publ i cat pe la anul 1861 o gramat i că
smână pe nt ru France zii cari dor e au să ne cu-
mscă limba.
Gramatica ace e a a publ i cat -o Al e xandri sub
pse udonimul de Mi rce scu
azi o raritate .
Acade mi e .
lucrare a e
ilire doar la
•Clubul aut omobi l
fcinat de către domnul
Se mai găse sc e xe m-
român« a fost în-
comi sar ge ne r al al
iiooziţie i să or gani ze ze pat ru zile aut omobi -
Comite tul clubului s'a întrunit şi a luat pri-
É dispoziţiuni. Se rbările se vor da între 2 6—2 9
St şi vor cupr i nde î nt re alte le , o cursă de au-
Mobile cu patru cate gorii de trăsuri, după care
tvaface o de filare a aut omobi l e l or şi se va
Irşiîn are ne le r omane .
- 0 operă nobi l ă. D oamna William Zie -
jî, văduva unui archi-milionar di n Ne w- Yor k
mt de unăzi, s' a hotărît să-şi consacr e o part e
me nsa-i ave re pe nt ru o ope r ă cu ade vărat
i.
ia va înfiinţa o re vistă l unară tipărită cu lite re
re lie f, pe ntru orbi ; iar ace astă re vistă, care va
pe orbi în cur e nt cu toată mi şcare a ome -
se va trimite gratis în toată î nt i nde re a
tóor-Unite .
Un copac o sută de mii de lei. D upă
slul unui savant ame ri can, se află în pădu-
jin California arbori e nor mi , înalţi de o
de me tri şi groşi de ze ce me t ri , care re -
mită un capital de o sută de mii de le i, ce l
» , fie care .
-Remăşiţeîe unui vas. Scafandrie rii din
mo şi Ge nova, cari sunt consi de raţ i ca ce i
" ni din Me di t e rana şi cari au obţ i nui atât
irălucite succe se cu căut are a corăbi i l or tur-
Í şi a gale rie i r omâne l ângă Ce r i go, au
I invitaţi să ia part e la o e xpe di ţ i e î nse m-
I comite t de banche r i şi de i ngi ne ri e ngle zi
mtârit să răgăse ască rămăşi ţ e l e unui faimos
ilf, >Royal Chart e r«, care în 1759 s'a scu-
fundat l ângă coast e l e ţări Galilor. Ace l vapor, ve -
ni nd din Australia, ave a pe bor d 40 de mi l i oane
de aur în 2 lăzi. Una a fost re găsi t ă î ndat ă după
naufragi u, dar ce alaltă se mai află în fundul va-
sului.
— Ex p o z i ţ i e . L a Francfort e de schi să acum
o e xpozi ţ i e de zi are ve chi. Ce l e mai de mne de
not at sunt : Un e xe mpl ar al unui ziar ge r man
ce se publ i ca în Francfort la 162 2 şi un e xe m-
plar dm ce l mai ve chi u ziar din Iunie , ce se pu-
blică î nt r' un or aş chi ne z cu 92 0 de ani î nai nt e
e e Chr i st os.
— D e s p r e R o mâ n i a . Import ant ul ziar mi
l ane z » Pe rse ve ranza« publică un l ung articol in
t i t ul at : » Patru-ze ci de ani de domni e — Expo-
ziţia din Bucure st i «.
Articolul zi ce că la 1878 Rusia fără ajutoru
Români l or n' ar fi învins pe Turci . Articolul ami n-
te şte spl e ndi da pri mi re făcută la Bucure şt i , re -
pre ze nt ant ul ui Rome i , vor be şt e de e xpozi ţ i une a
din Bucure şt i de pl ângând că Italia nu a luat
part e la e a, e xpr i mă admi t raţ i une pe nt r u Re
ge l e Carol şi ope r a săvârşită în cursul dom
nie i sale . Expozi ţ i une a, zice articolul, arat ă în
mod de mn î nt re gul dr um l ung par cur s de Ro-
mâni a.
— S o a r t e a mu n c i t o r i l o r . In Hódme zővá
sárhe ly poliţia face ce rce tare de cât e va zile cont ra
unui propri e t ar mare , care n' a avut ruşi ne nici
must rare a conştiinţe i de a da munci t ori l or mor
tăciuni.
Ni şt e porci ai ace lui propri e t ar au crăpat de
boal ă e pide mică. Car ne a însă n' a me rs în pagubă,
căci st ăpânul a pârgiolit porcii şi i-a dat lucră-
torilor, cari e rau angajaţi la trie rare a grâul ui . In
ziua ur măt oar e toţi muncitorii se î mbol năvi se ,
iar unul a şi murit, căzând je rtfa păgânul ui şi
mişe lului st ăpân.
— Gr e v a i mp i e g a ţ i l o r d e l à t r e n . Se ştie ,
că de o săpt ămână de zile impie gaţii de là tram-
vae le din capitală fac gre vă.
Azi s' a pre ze nt ai în mijlocul lor Boda, căpitanul
oraşul ui î nde mnându-i să sfârşe ască cu gr e va,
căci de nu, va fi silit să-i î mprăşt i e cu put e re a
armată.
Ace astă de cl arare a făcut o pe nibilă i mpre si e asupr a
gre viştilor. Impie gaţilor de là căile fe rate ve ni ndu-l e
Ia cunoşt i nţ ă ace ast ă de clare a lui Boda, au ţ i nut
adunar e şi au hot ărât , că dacă j ust e l e pre t e nţ i uni
ale impie gaţilor de là t ramvae nu vor fi le cuite ,
atunci şi ei vor face grevă.
— O v â n ă t o a r e d e u r s . Ni -se scrie : L a vâ-
năt oare a din 2 8 Oct . a. c. ce s' a arangiat din
parte a dlui adv. D r. Vas, la care a participat dl
not ar ce rc. Ioan Pr e scur e din Cal bor pr e cum şi
tinărul jurist Al e xandru Vas, pe te ritorul de pă-
dur e al comune i Şe rcăiţa (cottul Făgăraş). S' a
aflat un ur s, care pe cât e ra de mare pe atât de
dârz şi rău. Ace st ur s luat la goană a fost rănit
în ur ma douor puşcăt uri bi ne nime rite a dlui not .
I. Pr e scur e . Văzând ursul că în di re cţ i une a ace a-
sta nu e de traiu, s' a î nt ors, căut ând a-şi scăpa
viaţa spr e gonacii ce -1 urmăre au. Ajungându-1
cânii l' au opăcit a-şi cont i nua dr umul . Acum s' a
î nce put o luptă de moart e între vânăt ori şi cânii
or şi între ursul din a cărui rană cur gând sân-
ge le vale , î nroşi se apa di n părăuţ ul de pe
coast ă unde se aşe zase . Aci a fost luat la ţîntă
din part e a ce lor ce -1 î nconj urase dar î mpuşcăt u-
rile ce au urmat , de şi l-au nime rit, nu numai că
nu l'au culcat la pământ , ci l' au făcut mai înfri-
coşat . Câni , l e mne , bol ovani , tulpini cu pământ
s' au făcut puzdării înainte a lui. Cânii căpăt ând
mai mare î ndrăzne al ă se ar uncau ca di spe raţ i în
spat e l e ursul ui , iar ursul pe care cum îl pri nde a,
e ra vai de e l.
In mi nut e l e ace st e a s' a pr odus o luptă cu o
învălmăşală te ribilă între ur s şi câni, şi astfe l r os-
t ogol i ndu-se pe coast ă când ursul pe st e câni, când
cânii pe st e urs, au aj uns în vale . Aici e şindu-i
î nai nt e tinărul D avid Şiuvailă l' a întâlnit faţă în
faţă, ursul ri di cându-se acum în două picioare a
fost luat la ţîntă. Spre ne nor oci r e însă, căci
puşca n' a luat foc. Acum î nce pându- se o l upt ă
î nt re amândoi , tinărul scăpând din ghi are l e ur -
sului s' a apărat lovindu-1 cu patul puştii în cap
până a rupt-o* Se poat e că lupta s' ar fi te rmi-
nat fatal pe nt ru tinăr, dacă n' ar fi ve nit în aju-
tor dl advocat D r. Vas, care cu o î ndrăzne al ă şi
o si guranţ ă de ochit în ur ma duor puşcăt uri
t rase în cap, l' a culcat pe urs.
Tragi cul lupte i a fost, că ursul în agoni e apu-
când în braţ e pe ce l mai bun şi î ndrăzne ţ căpău
au murit î mpre ună, din ce ilalţi 6 câni numai 2
au rămas şi ace ştia cu răni. Vânăt ori l or şi gono-
cilor nu li-s' a î nt âmpl at nimic. Ursul a fost t r ans-
port at în Făgăraş.
— Ci o c n i r e p e ma r e . D in St ockhol m se
ve ste şte , că apr oape de Mahl e rse e n e ri noapt e
s' a întâmplat o ciocnire între vaporul Transi t şi
şi Fe rm. Ce st di n ur mă s' a scufundat, abe a scă-
pând cu viaţă şase inşi.
— Vi s c o l ma r e î n Ab b á z i a . Ni se scri e
din Abbázi a, că în ur ma unui înfricoşat si rocco,
frumoasa st aţ i une de pe coast e l e adriatice i, Ab-
bázia a sufe rit mul t e stricăciuni. Vâslaşi băt râni
nu-şi aduc ami nt e de furt ună aşa de strajnicá
pe mare , ca şi ace a ce a bântuit ie ri. Bari cade l e
de valuri au rupt digul mare , astfe l că pe o
vr e me î nde l ungat ă, e st e între ruptă, ori ce l puţ i n
mult r e dusa, comuni caţ i a vapoar e l or între Fi ume
şi Abbázi a. Ime di at t r e bue î nce put ă e dificare a
unui di g nou.
— Hy me n . D I dr. Mari us St urdza, unul di nt r e
ce i mai simpatici me dici ai ge ne raţie i noast r e
mai tine re , anunţ ă căsăt ori a sa cu dşoara Paul a
Spacil (Prosni t z)
Adr e săm tine rilor căsătoriţi si nce re fe licitări.
— Gr e v a t i p o g r a f i l o r d i n S z a b a d k a . Zi a-
re le din Szabadka de tre i zile nu mai apar, căci
cule gătorii fac gre vă, ce rând urcare a le fii lor.
— Ma r e e n o r o c u l l a Ki s s . E în de obş t e
cunoscut , că planul lote rie i priv. ung. de cl ase
ofe re ce le mai favorabile şanse de câştig. Pe
l ângă câştiguri mari sunt şi câştiguri mai mici
în număr uriaş şi mai ale s împre jurare a, că j u-
măt at e din lozurile pus e în circulaţie — de ci t ot
al doile a l os — câşt i gă de sigur, e motivul că
t oat e clase le popul aţ i une i noast r e îşi caut ă no-
rocul. Mii şi mii de săraci au de ve nit în chi pul
ace sta di nt r' odat ă bogaţ i . Trage re a prime i cl ase
va ave à loc de ja în 2 2 şi 2 3 Noe mvri e . Pr o-
be ază-ţi şi D ta nor ocul şi cumpăr ă un loz Ia
cunoscut a col e ct ură principală Carol Kiss &
Comp. , Budape st a, str. Kossut h L ajos nr. 13,
fiindcă ace ast ă firmă se rve şt e pe muşte rii pr ompt
şi conşt i e nţ i os. Mare e nor ocul la Kiss !
— F e me i l e e n g l e z e , nici odat ă nu f ol ose sc
la faţă de cât «L apte de castrave te » ce se găs e s ce
în ade vărat a calitate e ngle ză în farmacia Bal assa
K., în Budape st —Erzsébe t fal va. E de e fe ct si-
gur şi e ne stricăcios, ce de ja după folosire de
2 —3 ori înlătură ori-ce pe t e de pe faţă şi ace le ia
îi dă tine re ţa şi fine ţa.
Să grijim ca pe fie care sticlă nume l e «Ballassa»
să se găse ască. Sticla cu 2 coroane , săpunul e n-
gle z de castrave ţ 1 cor., pudr ă de castrave ţ. 1.2 0
Se află în t oat e farmaciile . Prin post ă se capăt ă "
din farmacia lui Ballassa Korne l, Budape st —
Andr ássy- ut 47.
Se capătă în Arad la farmacia Föl de s Ke l e me n
şi la drogue ri a lui Vojte k şi We i sz.
— Ke r p e l I z s ó , librar cu bun r e nume di n
Arad, r e comandă ce le mai noi hârtii de e pi st ol e ,
aparate le de ars l e mne şi de aplicat pe catife a,
de ce a mai ale asă manufactură, pe l ângă pre ţ u-
rile ce le mai ie ftine .
- Wo l f J. , pant ofar de ghe t e fe me ie şti şi băr-
băte şti Arad, st rada We i t ze r (palatul minoriţilor)
— i n Ar a d , st rada Forray-u. 2 /b, vis-á-vis de
dr oughe r i a Ná das, oroloje rul şi juvrajul
Zinner Vi l mos
de sface prăvălie de or ol oage şi juvae ricale , ba
chiar vi nde prăvălia.
— At rage m at e nţ i une a asupr a anunţ ul ui alui
Pártos Lajos.
Р е г д е é s Rozslay utó da
fabrică de maş i ni şi de pl ug ur i pe nt r u
economie î n Orades- Mape. —
Recomandă fabricaţie proprie de
guri din. cea mai bună calitate, o
P entru fie-care prêt i-a răspundere.
Magazin mare de grape, ciururi, cramă,
zdrobitoare de struguri şi tăietoare de paie.
P ag. 6.
» T R I B U N A * Nr. 198.
— Au sosi t bijute riile de moda ce a mai răs-
pândi t ă. Mare asort i me nt de tacâmuri de argint.
Or ol oage de aur, argi nt şi oţăl de buzunar e . Un
de par t ame nt se parat se găse sc fabricaţiuni de ar-
gi nt chi na de pri ma calitate .
Gralltrt S. és fia, Arad, Piaţa Andrăssy nr. 22.
P ARTEA LITERARĂ.
Din călătoria mea la Bucureşti şi
la Cofistantinopole.
D e Teodor Fi l i pescu.
IV.
3. Tabl oul i nde pe nde nţ a Românie i : L a mijloc
e re ge le Carol, iar lângă re ge e le ul (armata ro-
mână) ; sub picioare le le ului e lanţul rupt şi ste a-
gul t urce sc, în faţă e Traian, j os M. Sa re gina
Elisabe ta. In dre apt a e luare a une i case în Bul-
garia, j os un tinăr soldat schi ţ ând hart a Româ-
nie i, în st ânga podul de là Ce rnavoda, iar j os e
munca şi libe rtate a. Tabl oul nu e încă te rminat.
4. Tabl oul mare : Vite jii Români : L a mijloc sa-
lută popor ul r omân pe biruitorul de là Ple vna, pe
re ge l e Carol, sus re gina Elisabe ta, în st ânga moar-
te a lui D e ce bal, de asupr a Traian şi D e ce bal, în
dre apt a victoria lui Şte fan-ce l-Mare , de asupr a Şte -
fan şi Mihai-Vite azul.
Ace st e tablouri, monume nt ul amintit şi câte va
alte tablouri în stil se ce sionist sunt ope re cari
re ami nt e sc gloria ne amul ui r omâne sc, pe care
poat e nu le -am fi avut aşa de curând, dacă fraţii
di n re gat n' ar fi se rbat ani ve rsare a de 40 ani de
gl ori oasă domni e a Maj. Sale re ge lui Carol I.
D e ja în pri ma zi, când am sosi t la Bucure şti
în 10 Se pt e mbre după prânz am fost să vizite z
e xpozi ţ i a pe care o dore am atât de mult să o
văd. Prive lişte a e xpoziţie i e spl e ndi dă şi cre d că
nici o e xpozi ţ i e din Eur opa n' a avut o pozi ţ i une
mai ale asii şi frumoasa ca e xpozi ţ i a română. In
ce e a-ce pri ve şt e clădiriie t re bue acce ntuat, că sti-
lul r omâne sc care domi ne ază pre t ut i nde ni , afară
de paviloane le stre ine , face o i mpre si e plăcută şi
ne înalţă bucuria, că s' a lucrat după dori nţ a ne a-
mul ui nost ru.
î nce pând cu poart a de intrare până la Cul a lui
Ţe pe ş, dai de caracte rul şi stilul române sc. Fie
ace ast ă ope ră, î nce put ul lucrărilor în stil naţional
r omâne sc, care stil t re bue cultivat prin o şcoală
spe cială la polite hnica şi şcoala de arte frumoase ,
de arhite cţii şi artiştii noşt ri .
Ime diat la intrare a principală în st ânga apare
^Pavilionul monopolurilor statului,^ încunjurat
de o grădi nă de t ut un.
In pavilon se ve de toată manufact ura care se
face în fabrica de t ut un de là Be lve de re , mode l e
de şure pe nt ru uscat ul şi fe rme ntaţiune a t ut unu-
rilor, e mbal age l e după siste mul mace done an cu
t ut unuri l e de ace l soiu, ve de ri fotografice a fabri-
ce lor, pl ant age l or e tc.
Aranjare a se cţie i re gie i de t ut un a re uşii din
t oat e punct e l e de ve de re , atât din ace l t e hni c cât
şi din artistic şi e ste tic, şi se cunoaşt e mâna con-
ducăt ori l or ace ste i rame a monopol ul ui statului.
Se cţia monopol ur i l or chibrite lor lasă ce va de do-
rit, iar se cţia prafului şi capsul e l or e de tot să-
racă, dar mai săracă şi ne glijată e se cţia ocne l or
st at ul ui .
Aci nu ni-se arată apr oape nimic, şi e păcat
căci numai o puţ i nă ost e ne al ă ar fi fost de aj uns
a pre ze nt a lucruri bune .
In dosul ace stui pavilon e pavilonul »Admtnl-
straţlel Domeniului Coroanei«.
Ace st pavilon se poat e zice , că e unicul care e
aranjat foarte bi ne şi te cupr i nde o bucuri e când
poţ i const at a progre se l e cari le -a făcut admi ni -
straţia dome ni ul ui Coroane i la ţărani. Afară de
pânzăt uri , lucruri de mână (între cari e xce la un
capot şi o cămaşă naţională din Coci oc, o cuve r-
t ură din Carai man şi una din Buşte ni), se văd
pr oduct e l e de sticlării, product e l e fabrice i de con-
ze rve de alime ntare şi product e l e de cime nt din
Azuga, maşi ne pe nt ru ficatul gogoşi ţ e l or şi obi e ct e
ce se ţin de se vicultură, cu ţăsături şi măt ase .
In cât pri ve şt e obie cte le din fabrica de olărie din
Pe ri ş, cre de m că s' ar fi put ut fabrica şi vase cu
zmalţ de pur pur cu oscyd de uran (galbăn), de
Kobal t (albastru) şi în alte colori cu de se nuri şi
nu numai ace le cu zmalţ de pl umb (rocaille ),
cari sunt pre a monot one .
E c o n o m i e .
Arad, 3 Nov. 190 6.
O chestie socială.
Sub ace st titlu a apărut în Nr. 195 al «Trib.»
un articol, a cărui mobil trebuia să se poat ă di s-
cuta înainte de î nt runi re a Congr e sul ui Naţ i onal -
Bise rice sc, căci doară bise rica noast ră gr. or.-rom.
e st e un organi zm de mocrat i c, în înţe le sul supe -
rior, înalt şi se nin al cuvânt ul ui , nu o massa de
ale şi pe nt ru apl auze , aprobări e tc. a acte lor «ce n-
tre lor» .
D ar nu vre m să face m «proce s» . Scriitorul a-
ce st or rânduri e numai un om, cu un c a p; şi
cine nu cunoaşt e umbri re a ne voilor ne amul ui
nost r u prin «grande zza» ... «supe riorităţilor» . D ar
să întrăm în mediaş res !
Socot e sc — dre pt re fle xiuni pozitive faţă cu
între bările pus e de articolul din vorbă că:
1) A mi cşora valoare a cvalificaţiune i (maturitate )
come rciale faţă de ce a clasică (gimnaziu) şi ştiin-
ţifică (re ală ! ) nu e st e cu dre ptate , căci t oat e tre i
sunt de ace laşi grad, apoi nici nu e de compe -
te nţa unui for bise rice sc, să grăiască, în ase me -
ne a che st i uni , căci rolul lui, în care principiile re -
ligioase şi bise rice şti cadre ază cu pre ocupaţ i uni
numai de nat ură culturală-morală şi mai are a face
cu ce e a-ce prive şte e ducaţ i une a şi financiare a (au-
t onomi a) şcoale lor.
2 ) Inte re sul practic al bise ricii noast r e e ste , ca
nu lăpădături din scoale me dii ade se ori de ocul t ă
şi compr omi să cat e gori e să ne furnise ze mate -
rialul la te ologie . (Căci І і-se dă dre pt ul — scan-
dal şi ne noroci re ! — ace lora, cari, ca câne le prin
apă, au aj uns în clasa VIII. gi mn. şi apoi aban-
donând până şi ,:de ia de a mai da ochi cu e xa-
me nul de maturitate , după un «har D omnul ui ! »
pe nt ru 8 clase , vin şi se pre zintă — ni şt e a-
nalfabe ţi ! pe băncile te ologie i şi în urmă să ai bă
dre ptul la parohii de cl. I. ! ! ), ci sunt de preferit
maturizanţil eomercialtştl, cari în admi ni st raţ i a
bise rice ască vor aduce e l e me nt e şi cunoşt i nţ e de
administraţie , finanţe (Bănci popul are , Re uni uni
agricole ), — în care ramuri de activitate e mal
exasperantă «activitatea» pre oţilor noşt ri de acum.
Cr e de m că scurta, dar conci sa noast ră e xpu-
ne re arată, cum e st e a se re ge ne ra administraţia
noast r ă bise rice ască, cu atât mai vârt os, că în bi-
se rică nu odat ă se admi t e mila, pe nt r u imbe cili-
tate şi chiar pe nt ru păcate , din cari ave m de st ul !
Atât ! G. Surghiun.
C o n v o c a r e .
Pe baza §-lui 16 din statu e le Re uni une i fe -
me ilor gr. or. r omâne din Ti mi şoara-Fabri c şi
provincie , prin ace ast a convoc adunare a ge ne ral ă
const i t uant ă pe ziua de Joi în 2 6 Oct omvr i e (8
Nove mbr i e 190 6 la 3 ore p. m. în şcoala de bă-
ie ţi de l ângă bise rica s. Ilie de aici.
L a ordi ne a zile i :
1. Ale ge re a funcţionarilor Re uni une i şi a co-
misie i statutare .
2 . Eve nt ue l e pr opune r i .
Timişoara-Fabric, 15/2 8 Oct omvr i e 190 6.
Maria Dr. Piitici m. p.
prezidentă interimală.
F e s t a А й т іп Ы іт р М .
Sofronie Ltuba. Maidan. Am primit 5 coroane,
ca abonament până la 1 Oct omvr i e 190 6.
C o n c u r s
D ire cţiune a institutului de cre dit şi eco-
nomii socie tate pe acţii «STEAUA» în Ro-
mán-Pe tre (Pe trovose lo) corn. Torontal pu-
blică concurs pe ntru ocupare a postului de
practicant cu un salar anual de C. 80 0 . Se
re ce re absolvare a une i scoale come rciale , să
cunoască în scris şi vorbit limba română,
maghiară şi ge rmană.
Ce i-ce dore sc a compe tà la ace st post să
înainte ze rugare a şi docume nte le ne ce sare
dire cţiunii institutului până ce l mult în 15
Noe mvrie st. n. a. c. Ce i cu praxă vor fi
pre fe riţi. Postul e ste de a se ocupa îndată
după ale ge re .
Roman-Pe tre la 31 Octomvrie 1Q0 6.
i _ 2 Direcţiunea.
UN CANDIDAT DE ADVOCAT
cu praxă, carel e pos ede perfect limba ro
mână poat e afla mome nt a n aplicarea la advo
catul Dr. M i n y o r L á s z 1 ó în Ob es sen vi
( comi t at ul Toront ál ) .
Deci ci ne doreşt e să s e aplice, se Mm
voi as că a se adresa direct nu-mi tul ui advocá
969/190 6. vhtó sz.
Á rveré si hirdetmé ny,
Alulí rott bí rósági végre hajtó az 1881. évi L X. t.-cz. 19!
§-a érte lmébe n e ze nne l közhí rré te szi, hogy az aradi kk
törvényszék 190 6. évi 13161. számú végzése köve tke ztébe
dr. Márta Sándor lippai ügyvéd által képvise lt » Mure sanii
takarékpénztár javára, Mona Nyisztor és te sivére , e lli
355 K. s. jár. e re jéig 190 6 évi sze pte mbe ri hó 2 5 éntogí
natositott kie légí tés végre hajtás utján le foglalt és 108211
be csült köve tke ző ingóságok, u. m : Mona Nyisztor 1
nál házi bu' ioiok és e gyéb ingóságok Mona Jóska háai
házi bútorok és e gyéb ingóságok nyilvános árvitát
e ladatnak. Me ly árve résne k a mária-radnai kir. járásbírúsi
190 6-ik évi V/436, számú végzése folytán 355 kor., tök
köve te lés, e nne k 190 6 évi ápril hó 14 napjától járó &
kamatai, Ѵ з % váltódij és e ddig össze se n 84 kor. 75
bí róilag már me gállapí tott költsége k < re jéig Mona Nyisil
és Mona Jóska Totváradi lakásukon le e ndő e szközlésé
1 9 0 6 . é vi nov. hó 8-i k na pj á na k d. e.12 ORF
határidőül kitüze tik és ahhoz a ve nni szándékozók e ze n
oly me gje gyzésse l hivatnak me g, hogy az érinte tt ingái
gok az 1881. évi L X. t.-cz. 10 7. 10 8§-ai érte lmébe n kél
pénzfize tés me lle tt, a le gtöbbe t í gérőne k, szükség e sdi
be csáron alul is, e l fognak adatni.
Ame nnyibe n az e lárve re ze ndő ingóságokat mások I
és fe lí í lfoglalták és azokra kie légí tési jogot nye rte k Л
ezen árve rés az 1881. évi L X. t.-cz. 12 0 §. érte lme
e ze k javára is e lre nde lte tik.
Ke lt M.-Radna 190 6 évi octobe r hó 2 2 napján. I
Smikál Járni
kir. végre najíi
C o n c u r s .
D ire cţiune a institutului de cre dit sieti
nomii » Gr a n i t e r u l « din H.-DobrapM
concurs pe ntru un post de practicant ж
cu 720 cor. salar anual.
Se recere : absolvarea unei şcoali conţi
ciale , să cunoască în scris şi vorbire lie
română, maghiară şi ge rmană. Ce l cel
ave a şi praxă de bancă va fi pre fe rit»
primi de ja la înce put 840 cor. salar ani
Re fle ctanţii au să-şi înainte ze ce re rile I
struate cu docume nte le ne ce sare dire cţie
Re dactor re sponsabil : Se ve r Bou; .
Editor proprie tar : Ge or ge NR-hin.
In cancelaria subscrisului
se caută
on ca n d id a t d c a d Voca t
român — cu praxă.
Dr. S. Ispravnic,
1 - 3 advocat în Arad.
institutului până ce l mult în 15 Nov. stl
H.-Dobra, la 2 7 Oct. 190 6.
2
-
2
D ire ctly
A apărut şi se află de vânzare la adj
nistrţia «Tribune i»
Ro mâ ni i di n Bos ni a şi Herţegovinaiil
Comunicări făcute «Acade mie i Române » inţ_
Noe mvrie 190 4. Adăugate şi între gite de Isidor I
Se p o a t e c ă p ă t a cu pr e ţ ul de 1 C. 50 ÍJ
P lus 10 file ri porto.
  1 1 8 „ T R I B Ü N M" P a*. T
S'a fondat la amil 1874.
P ENTRU BĂRBAŢI,
juni şi copii
din mate rie de ce a mai bună calitate ,
ce le mai mode r ne , ce l mai bun croi,
paltoane şi parde sii de t oamnă şi de
iarna în ce le mai favorabile condiţii
-- -- şi mai ie ftine pre turi la ——
iiz Zsiniii
L ife rantul i nt e i i gi nţ d r omâne
A * R * A * D ,
E c l i f î o i v i l t e a t r u l u i .
I Filiala în Piaţa libe rtatéi Nro. 1. §
Toate ve st mi nt e l e gata, la dori nţ ă se
întocme sc conform corpul ui , fără alta
re nume rat i e .
î n flecare săptămână
M Ä I f P Ä N O A U A l
!
« !
I !
Telefon Nro. 534.
І
1 9 0 5 .
15 Octombre
114798846
1510214
61358394
24(513458
11999666
15153610
Ï 930477
5749942
588302
604322
79270535
10286580
33468131
362332477
12000000
19881017
3016596
245772060
1560783
831486
79270535
362332477
B A N C A N A Ţ I O N A L Ă A R O M Â N I E I .
SITUAŢIUNEA SUMARA.
A C T I V
85886678
34830 0 0 0
812 0 3846 Rése rva me t al i că Aur .
335950 0 0 „ Tr at e Aur . .
Argint şi di ve rse mone t e
Portofoliu Român şi St răi n
*) Impr. cont ra e f. publ i ca . . . 890 82 0 0
щ
„ „ „ în cont cure nt 2 0 188944
Fonduri publ i ce
Efe cte le fondului de r ése r va
„ n
ш
amortizarea unob. şi mat e ri al
Imobili
Mobilie r şi Maşini de I mpr i me r i e
Ghe ltue li de Admi ni st rat i une
D e posite libe re
„ „ & provi zori u
Conturi cur e nt e , . . .
Conturi de valori
P A S I V
Capital
Fond de r ése r va
Fondul amort i sări i i mobi l e l or şi mat e ri al . . .
Bile te de Bancă în ci rcul aţ i une
Profituri şi pe rde ri
D obânzi şi be ne ficii di ve rse
D e posite de re t ras
я
„ „ & provizoria . . . . . .
Stiomptal 5 % *) Dobânda 50 ' 0
1 9 0 6 .
7 Octombre 14 Octombre
1190 140 63 12 0 716678
682 2 10 60 6961
87793166 7810 1434
30 2 2 52 96 2 90 97144
1199992 4 1199992 4
14796390 14796390
2 90 332 4 2 90 332 4
5774517 5777462
60 470 5 60 4757
50 0 133 5912 19
8418992 5 847650 2 5
2 60 2 40 0 0 2 5310 50 0
12 2 13671 2 313642 0
2 2 10 2 533 2 2 82 9954
41882 3857 42 12 37192
12 0 0 0 0 0 0 12 0 0 0 0 0 0
2 140 2 642 2 140 2 642
32 53368 32 53368
2 692 76580 2 71747730
1646498 1646498
10 30 844 111142 9
8418992 5 847650 2 5
2 60 2 40 0 0 2 5310 50 0
41882 3857 42 12 37192
E-
ifKare mat/azin de specialităţi din Paris.
Aduc la cunoşt i nţ a On. public, că
DESCHIS MARE DEP OSIT
de instrumente medicale, legato ri, pentru vătămări,
foşii de legat pântecele, suspenzorii, pr e cum şi
articli optic?, ca: ocheaimri pentru teami şi tabere
militare şi tot fe lul de oehielari
î n A R A D , p i a ţ a A n d r á s s y N r . ÎL
Se roagă pe nt r u bine voitorul sprijin cu st i mă:
Г
M Ware iwajßiszin de specialităţi din Paris.
Unsoare de porc proaspăt ă de I-a cal i t at e , acasă pre găt i t
Sănină proaspăt ă, buna pe nt ru unsoar e , ne săr at a, cu soric fârâ
cap şi pânt e ce
„ „ ne sărat ă, pe nt ru unsoar e , fără soric
„ sârală, al bă, grasă, fără cap şi pânt e ce
„ „ „ de j umăt at e groasa, fără cap şi pânt e ce .
Slănină afumată groasa, fără cap şi pânt e ce
, „ pe nt ru pâne în fălii de 50 e m. lung şi 15 cm. lat
Slănină, papricaş de dobri ţ i n, în fălii subţ i re
I
я
» и я » „ cu aiu . . .
lârnaţ afumat din c a ma de porc, se poat e mânca aşa, î n bucăţ i lungi
n » я pentru fiert „ „ „
„ „ „ „ » ti я
c u
păr e che .
uncă afumată, fălii şi coast ă fără sl ăni nă, use at ă . . . .
alamă de 1-a cal i t at e , product ungure sc.
Crinolin
Caş de şuncă, cărnaţ vânăt oresc e tc
Cârnăţei cu hire an, păre chi mici iO fii., la 50 păr e chi a . . .
mari 2 0 . „ 50 . . . .
Silfalade bucata 8 . - 50 „ _ . ,
Jeexport N y i f ô g y î l a Z a . BalczlrTentes
Cfil.
1-48
1-36
1-40
1-36
1-36
1-48
1-48
1-60
2 - —
1-84
1-84
1-92
1-60
1-80
1'80
- • 0 8
- 1 6
- • 0 8
-adr.: —
Nyire gyh.
Am onoare a aduce la cunoşt i nţ a P. T. public, că am
cumpărat
n e g u s t o r i a d e g h e t e
din loc Strada Forray a lui Vé gh Gyula, care o voi
conduce e u î nsumi .
Ti mpul mai înde lungat pe t re cut în br anşa ace ast a mă
face să cre d, că voi se rvi P. T. public atât în lucrări
nouă, cât şi Io re parat uri foarte bune şi cu pre ţuri mode rat e .
Re comandându- mă ate nţie i P. T. public, aşt e pt ând co-
mande l e pre ţ i oase sunt cu de plin re spe ct
H A I S E E G Y Ö R G Y
pantofar
A . JEt A . 1 > , P o r r a y - u t c a .
a
ч
a
I
I
ac
*?*
a.
s
}
s
3t>
P ag. 8.
,T R í Ö U N A"
Nr. M
i A l i a n ţ a
i
M a e ş t r i l o r d e M o b i l e d i n A r a
vis-à-vis cu uşa principală a te atrului.
Recomandă bogatul magazi n de mobi l a cea mai modernă, lucrată esclusiv dej
măiestrii aradani
mare asortiment de perdele,
diferite covoare şi couvertu
di n scopul nostru a aduce î n contact direct publicul cu măiestrii, punem la dispositif
onoratul ui public.
М о Ъ іІа cea mai Ъ ш іа cu pre ţurile ce le M
favorabile .
Cu planuri servim gratt
Cu planuri servim gratuit!
P rotejarea onor. public o cere:
Az Aradi Bútorkészítő Iparosok Szövetkezí
mi nt a z Or s z á g o s Központi Hi t el s zövet kezet t a g j a .
Splendida iluminaţie se ara până la ora 11
Tipografia George Nichio, Arad.
" r 198. > £ H 1 B U N Át P ag. 9
5
Numai adevărat el e
P L E W A
au cea mai ieftină şi ш а і sigura putere de
muncà pe ntru scopuri e conomce şi de moară.
Du rata ti e compu tată cât viaţa u nu i om.
CoHsumpţiunea pe oră 2—3 flle ri ole n ne -
cultivat; be nzin sua gaz.'
Catalog şi pre liminnre gratuit. —Condiţii de
solvire foarte avantagioas«» .
Adresa: D éne s B. motorspecialista
Budapest, V. , Lipó t-körut nr. 15.
V» rog să fiţi cu tiajrare de s a ma l a adresă şi s'o păst rai .
In ш а і multe expoziţii premiat cn primele premii. Q
Nrul te le f. 439.
P rima fabrică de căruţe de pe câmpie
Ifj. Hodács János
С 7 Г р Г Г \ Strada Kistisza nr. 4.
O L iL ÁJL aU (Urmarea străzii Maros)
ag-azin mare permanent din ciife; ite
a r » a s t ă і а о і d o m f s e s i ï »
S e pot căpăta pe lângă preţuri foarte
« M » » avantajoase ^»а т ш &
irufe folosit<\ în schi mb (pha)t one cu ; .>coi •-
s şi 1'а гя acope riş, sânii, e t c. -e ' c. )
Catalog ilustrat în ci nste şi fără port o.
nouiîitate

Ca î n anii
trecuţi, aşa
şi acuma
au f ost
P d mi р з р і п е г і е c u v i ţ e n o b i l i t i t e
de pe T â r n a v a
P roprietar FB.GÄ SP Ä RI,Mediaş 191 de al
Singură in toata Ungaria, care a u lifVrat m u ş -
t er i i l or viţe nobi l i tate sănăt oase, dife rite
sorturi r o b i ' i t a t e . Şi i n v i i t o r niimsi e sclu-
9! v la ace astă «coală de viticultură se ca-
p e l a ce le m a i bune v i t e ' l e dife rite sorturi
no b i l i t a t e p e n t r u Vin, Vi n-Dessert $i Extra
sorturi de vin de masă. Proprie tar i de
vii au avut r- z n l t M e miiiunate cu sădire a
de astfe l de viţe .
L n ce>ere se trimite catalog ilu strat, franco
gratis, ru mu lte scrisori de mu lţu mire şi\
recu noştinţă
Farmsda „MARIA AJUTĂTOARE"
al ui Ш Ш Ж E O D i L F ~ m
Timişoara-Fabric, Str. P rincipală 70.
Discretă şi zi l ni că expedi ţ i e cu posta. Ş Tel ef on 476.
„ J A H N E R"
Cremă neun-
suroasă. ™
duet higienic pentru cură-
ţirea părului ţi înfrumseţa-
rea lui. înlătură petele gal-
bine, bubele pricinuite de
înfierbinţeli, sgrăbunţele şi
alte necurăţenii de piele.
Crema aceasta ziua se poate
Folosi nvjlt mai cu succes.
1 t e g ul ă . . 1 c o r o a n ă .
I n b n p r " mi r l r S
E n o n
P
l w s u l , r a
pudrei. Bună la baluri,
„ j a E M I C I | J U U ! t t . saloane şi de zilnic folos, carra acopere
încreţiturile şi e cu totul nestncăcioasă. In culorile: roza, alb si crem.
! c ut i e 1 с о г о а п й .
i a h n e r " c X n i m
1
b uc a t ă 6 0 d e b a ni . -i ' ^
„ j d l l l i c r b c i p u n . ^^ff ^ф *^^^c ф W
„ Jahner" pastă de di nţ i . « J Ä ^ ^ Ä
„j ahner " apa de gură. Ж
ш
Ä r X i
ouï r a mirosului greu de gurá. 1 sti cl a* c or . 1. 40; Jèt n. s t i ci ă, 70 b,
„j ahner" esenţ ă de păr. ^ А Ж " ^ :
li.) c;'idf!-ii parului 1 s t i cl ă, I cor . 30 br.nî.
„Jahner" pomadă Г ^ Г ^ и ^
„ Jahner" văpseal ă de păr ^ { A Ş
blond pnrui sur şi cárunt. Nereuşita onorarii c eschisă La с о г .ш и і е
sc noteze ca părui încărunţit in ce coloare sá se vopsească (negiu bru -
ne t o n bàï ) Un c ar t on 4 coi oa: <e.
Jahner" apă blondină.
r şi brnnet ori negru. 1 s t i cl ă, 4 cor oane"
Fl ui dul c e n -
tru • reuma-
ti sm şi gi chi ,
al doct orul ui
Hof f mann, jgt
Medicament folositor -.'t
;ш і îndelungaţi împotriva
gîclitului, reumci. durem
de nervi, levralgiei, revurc.
dur erei de iniisch:, exudyfe,
isdiias, scrmtirea m e m b r e
lor, înţepenirea muscrnUn
>i coardelor schilăvirei *i
i durerilor diu crucea spi-
nării. . I sti cl ă» 8 0 bani.
t us a. i Dc i i n o o a n e l e lui Dr, Oppol ezer ,
Mijloc toarte bun contra catarului organelor dc respirat, contra tusei şi a
e l i t r e i In Rât, a catarului de plumâni, a grelei respiraţii. 1 c ut i e 8 0 b
P i l ul el e curăţ i toare de s î ng e al e lui
D
r І - э т о с Pilulele acestea curâţesc singele, iritează activitatea
I . J d . U I C S . intestinelor şi d)u'ă lucrarea scaunului, dcpärti-n/ä
toate sucurile rele, lierea stricata şi rămăşiţele rămase dela alte boaie
I . -„ti c . . 80 b a ni .
O , î „ „ , _ Г Л _ l o m o c Balzamul acesta încălzeşte rânza si
L .' ciI i; :ZГ П U U J ai i ICo. singele îngreuiat, depărtează a
.-.cala. IVema si firea superfluă şi prin aceasta produce o mistuire proas-
păta, prin urmare aduce şi mistuirea rănzcl (stomacului) in mismre nouj
şi pofta la mâncare şi beutură Balzamul acesta depărtează vât- «r i e, spo-
reşte activitatea intestinelor, delâtură ridicarea din stoii.ach, aii. a. adunea,
'Mc-iţa, durerea de cap şi ameţeala . . . . 1 s t i cl a. SO cie b a m.
Un soare de râie, — a pro?. Kaposi .
Acosta unsoare se aplică cu bun ré sultat nu numai la râie, ci şi la tot
M;.l «le- ecrescenţii de ale pielei I l e g ul ă , 1 c o r o a n ă .
P reservati v pent ru
w , A J j i p Mijloc probat contra e-
a» - * pidemiilor Kăiniior, gâş-
telor, raţelor, curcilor, etc. l&
P reţul unui pachet : 1 c or . 4 0 b a ni .
Ш
і с г р г ( ""' o a r e r oş i e e n-
l o i c i g l e z e a s c ă) contra in-
flamaliunilor cronice dela încheieturi,
a cărnei moarte şi a ditormitaţiior de
picioare şi tot soiul de boaie de oase.
I t e g . mi c ă f cor . , I ma r e 2 c or .
Uns oa r e de umfl ături . <**
e
\RI
U
^
T0
L
F0
£
(roase, buretele de goşoaşe, la umflăturilde boala apei, rane de scrinti-
turi, aprinderea pieliţei, de oase, etc. . . . . . . . 1 t e g ul ă 1 c or .
P rav de cai.
contra tusei, ofricei şi sgâr-
dl or, mai departe contra
catarului, lipsei de apetit,
etc. . 1 pa c he t 8 0 b a ni .
P rav f'
n
ve
í- vi te.
a n d e
contra tusei, relei mistuiri,
lipsei de apetit, pentru cu-
răţirea singrelui, в *5 şi la
vaci pentru îmbunătăţirea
laptelui. I pac. 8 0 b a ni .
P r a v A c r â Î A Co nt r a r âi e' $1 di f er i t el or b o a i e a l e a.
r r a V U C Г 4 І С . nl ma l e l o r de c a s ă. I pa c he t , 6 0 b a ni .
Bal sam de rane. Г а ^™
fistule rău gra і ш Ы і і ^ învechite şi alte
P rav de porci. ^Л П ,
lipsă de apetit, 'revocată ste reaua mis-
tuire, mai depar e contra tusei şi a vier-
milor Uuntrid p •ecum şi pentru curăţirea
singfelni. O 1 pa c he t , 8 0 d e b a ni .
» » • • • « • • • • • • • • • # » • • »
P entru înconjorar-a corrtKLUcerilor Ж Г numai „ Pr e p a r a t e l e l ui Rudo l f
Ja h n e r " ieşite d u farnracU ra au val eare! * W М Г şt se pot căpăta la
Farmacia » uícria a^uíaíoarc a lui R.
Jahne r, Т іію а о а a-Fabric, „ ^ ^ ^ " А
d e =Ѵ Ш =
în mare şi mic,
producţiune proprie,
•/S//SSSSS0,
din podgoria Siriei.
Vin nou alb, litra
Vin ve chiu al b
Rizling alb
Schille r (roşu)
Vin roşn ve chiu
Rachiu de drojdie , fabricat pro-
priu, rafinat şi rachiu de prune
Pe lin sârbe sc, ve ritabil . .
cor. 52 fii
64 „
80 „
56 „
n
1
» -
1 „ 60
1 „ 2 0
Se poat e căpăta la
O u i r i n i S á n d o r ,
Arad, Aulich L ajos-utca lie.
Raderea de pr i s os !
Cine voîşte se e conomise scâ banii, cine
voe şto se cruţe timpu
5
, cine na voe şte se
fie e ^pus la e re -o boalà de pie le , ace la
se rade
cu „RASOL"
sănătos ! plăcuţi! ieftin !
Un kilogram cu cure se poate rade de
30 de ori, 2 -40 Cor. In provincie 3. Cor.
plfttindu-se înainte , se trimite gratuit, Ga
n.aridst postal mai se nnp cu 2 0 fil. Pre gă-
te şte şi trimite
„RASOL" Vegyiipar Vállalat
Budape st, VI. ke r., Váczi-körút 55.
Arad, Parmacia G. Földe s Ke le me n.
— Vânzătorilor dă concesiune. —
Gel mai bun mijloc pentru stârpirea
părului
„ R A S O L I
Ul
foarte recomandai damelor,
Pre ţul unui borcan 2 Cor. în provincie 2 50
Cor., pe lângă trimite re a sume i, franco cu
mandat postal e mai scump cu 2 0 fii. Uni-
o o o o cu! pre gătitor o o o o
„RASOL" Vegyiipar Vállalat
Budape st, VI. ke r., Váczi-körút 55.
Magazin : Farm. Török Józse f, Kiráiy-n. 12
Arad, Farmacia (î. Földe s Ke le me n.
C i n e i r M ü t p e r e
(fé l czipő)
ghete pentru bărbaţi pentru femei şi copii
precum î n piele co 1 o rată
pe lângă preţurile cele mai moderate în
un asortiment bogat acela poa t e se câş-
tige în prăvălia iui
C z s r s t é c a s k ' j f MIHÁLY
câltunar pentru bărbaţi şi femei
K o s s u t h - v i t o x o - n r " .
P ar*. 10.
»TRI BUN A« Nr 198
P rima întreprindere de fabricare de sticlă în Seghedin.
Diploma de aur la expoziţia
din H.-M.-Vásárhely, ţinută în
— — anul 1904. — —
PRĂVĂL IE :
Tr. L EFON Nr. 488
S i n g e r
Medalie de argint la expoziţia
gtnerală din H.-M.-Vásárhely
— ţinută în anul 1904. —
D EPOSIT :
Tisza Lajos-körut 48 * SZECED * Strada Jó kai nr. 3.
M a ga z i n d e s t i c l e in t a b l e . • M a ga z i n d e o gl i n z i in t a b l e .
Fabrică de sticlă şi oglinzi aranjată în e le ctricitate .
D ife rite forme de firme pe nt r u me dici şi advocaţi.
S t i c l e r i e d e l u x p e n t r u f e r e s t r i d e s a l o n ş i b i s e r i c i î n e z e -
c u ţ i e a r t i s t i c ă .
Decoraţie de mobile în stilul cel mai nou şi în toate colorile.
Facerea de galantare la edificii şi prăvălie.
Pr i me sc spre t ocmi re v e c h i Jûb Pr imesc lust ruire de sticle şi
oglinzi
o r
i
c e
l ucru din br anşa mea.
B o k o r J â n o s |
F a br i c a n t de ardei u - - - î n S z eged.
Nr. 1. Ar deiu dul ce de al ui Bokor
ade văr at 10 0 Klg
Se poate comanda şi In pache t
de 5 Klg. — - - 1 Klg. 3'2 0
Nr. 2 . Arde i u dulce pe nt r u to-
cană 10 0 Klg.
Se poate comaEda şi In pache t
de 5 Klg. - - 1 Klg. 2 g
Nr. 3. Arde i u „ Kor ona" de j umă-
t at e dul ce 10 0 Klg.
Se poate comanda şi n pache t
de 5 Kl g. — — - 1 Klg. '2 -50
Nr. 4. Ar de i uExt r a, dul ce , Ю 0Klg.
Se poate comanda şi în pache t
de 5 Klg. — — 1 Klg. 2 40
Nr. 5 Arde i u de spe cialitate , 10 0 ,
So poat e comanda şi In pache t
de 5 Klg. — — — 1 K g 2 -2 0
Se ce re core sponde nţa Se ce re core sp
Nr. 6 Ar di u de r oze , 10 0 Klg.
Se poate comanda şi In pache t
de 5 Klg. — — — 1 Klg. 2 —
Nr. 7. Arde i u r e ge sc, 10 0 Klg.
tíe poat« comanda şi In pa«he t
de 5 Klg. — — 1 Klg. 1-80
Nr. 8. Arde i u de come rci u, I-ma
calitate 10 0 K g.
Se poate comanda şi In pache t
de 5 Klg — — — 1 Klg. 110
Nr. 9. A dfliu de come rci u, caU-
t at e a a 11-a 10 0 Klg.
Se poate comanda şi In pache t
de 5 Klg. — — — 1 Klg. —-70
Arde i u î nt r e g, product nou din
Se ghe di n ICO Klg.
L a cumpărare a a Io - 2 5, 50 , sau .
cu 2 0 coroane mai ie ftin.
ungure asca şi ne mţ e ască.
l u 10 0 Klg I
tin. 1
P r i m a a r a
F a b r i c ă d e ţ i gl e d e c e m e n t cr e s ta te
a lui
r é t h á t i Kövér s Társa
Cancelaria : , K i s s - u f c z a 6 a
Recomandă marele cantităţi de
figle de ce me nt cre st at e
cari faţă de ori-ce altfel de ţigle sunt
pentru acoperişi
@> Ge le mai bune şi mai ie ftine ®
afară de aceasta la punerea leaturilor
dupâ-ce să cere o distansă de 39 cm.
faţă cu altfel de ţigle se ajunge la un
câştig de 407
0
.
M u l ţ i m a a e p i s t o l e l o r d e r e c u n o ş t i i n ţ ă la d o r i n ţ ă s ă a r a t ă î n o r i gi n a l ,
i
ÎNTEMEIAT
L A 1883
D ipl. de onoară
L ovrin 1902 —-
Me dalia de aar
Timişoara 1891.
Te le fon pe n-
t ru comitat şi
oraş nr. 498.
Szubotha
Sándor
p r e gă titor d e
od ă jd ii ş i a d ju -
tu r i b is e r ice ş ti
croitorul
te olog e pis-
cope şti din
Ce nad, life -
rant ul Exce l .
Sale e piscop
D e sse wffy
din Cpnad.
T I M I Ş O A R A -
C E T A T E
î n te ologie .
•Sf*
• "' - и - Й Й Ь в ?
1
!
.ii.'- іі  Ж Щ Ш
1
tó * Я » .Т .Ш ім Л Ю г * * -3
Ke comandă magazinul său bogat In at e nţ i une a bine voitoare atât a pre otfme i
cât şi a ace lora, cari voe sc se cumpe re pe ntru bise rici cape le , sau socie tăţi de
Înmormânt are
o d ă j d i i , s t e a g u r i , c r u c i
s t a t u e s a u a l t f e l d e a d j u s t ă r i b i s e r i c e ş t i
tot astfe l mare l e său asort i me nt pe ntru mat e ri al e ne ce sare la formare a adjus-
tări lor bise rice şti.
Pe nt ru life rările me le i au răspunde re a. — Se rve sc bucur os cu catalog bogat
ilustrat.
Ce l mai bun şi mai ie ftin a s o r t i me n t pe ntru pro*
curare a orname nte lor bise rice şti, pe ntru toate bise ri-
ce le gre co-or. române şi sârbe şti,
şia
nmne :
odăjdii colorate şi ne gre , aoo-
de re minte . prapori mari, st e aguri
pe ntru bise rici, cande le , cruci,
baldachin, ripide , i coane sfinte ,
icoane r us e t i de tot fe lul, icoane
istorice e tc. e tc.
In at e l i e rul me u pr e găt e sc ce l
mai bogat iconostas şi mor mi nt e
sfinte pe l ângă pr e ţ ur i l e ce le
mai avant aj oase .
Cele mai moderne pălări preoţeşti.
Haine pe ntru finii pre oţ i , brâue şi oamilafe e . Pre găt e sc bine şi prompt
ve sminte pre oţe şti, căci am un croitor foarte iste ţi L a dorinţă du
de taiuri şi tot fe lul de mode le . Asigur cumpărătorii me i, că vor t
se rvi ţ i In modul ce l mai bun, e ăci am numai mat e ri a de prima cali-
t at e şi ce a mai bună; dar vând mai ie ftin ca ori unde In alt te
Comande e se cut mome nt an ! n modul ce l mai prompt şi mai constie nţio! ,
Catalog i l ust r at t r i mi t gr at ui t .
Ce rând comande ambundant e , rămân cu stimă
Ki c o l a I v k o v i c s , Új v i d é k
strada Duna, casa proprie.
P rimul institut sudungar de auritură artistică
a l u i • • • • • E . I . S P A N G , auritor bisericesc,
(casa proprie ) S t r . G ă r e i N o . 1 0 . TIMIŞ OARA (fabric)
Pre mi at cu di pl oma de onoar e şi cu
me dal i a de aur Bucure şt i , şi cu alte le
me dalii de argint, la dife rite e xposiţii.
Se re comandă pe ntru gătire a de tot fe lul de lucruri în arta sa
şi anume :
a l t a r e noui şi vechi ( t e m p l e ) , t r o nur i , străni,
a m Y o a n e , s f e ş n i c e , rapizi, prapori, cruci de turnuri,
plaîonturi, decoraţii de părete, etc. ^ 4 < 4
Kr. 198. .TRIBÜNAi
P ga. 11.
BI I BM
FONDATA LA 1900. -i*-
M A Г І Ѵ D Á Í P ictor, vopsitor de pri-
1 M / \ V J Y 1 /Л L mul rang în SZEGED.
PRIMEŞTE : P ictare şi măl tui re de biserici,
castel e, edificii corăspunzăt or ceri nţ el or
moder ne î n e x e c u ţ i e a r t i s t i c ă , .
T a b l e c i t - р і л Л ѵ Л П і pregăt esc î n exe-
cuţ ia cea mai bună şi ieftină pe l ângă răs-
pundere de 5 ani. — P lanuri fac grat ui t
Cn stimă:
N A G Y P Á L .
Щ
Ш Ш Ж Ж Ж Ш Ш Ш Ш Ш Ш М Ш Ш Ж Т
Első szegedi len-áru damast é s mű szövó 'de
s e c s IVI I h á I Y
SZEGED, Tisza Lajos-körut 33.
Re comandă producte le sa'a proprie de in şi damast,
pre cum : covoare, ştergare, fugare mi l i eu şi t oat e
cel e t rebui nci oase pentru pat. Tot asa hai ne pen-
tru mi reasă, pre cum lucruri de ajur după plac.
P returi moderate, serviciu prompt.
— L a rogare prin e pistolă mă pre sint pe rsonal. —
M
M
M
H
І
Prima Lugojană fabrică de cement şi betonizare, întreprindere pentru edificări.
Fabrică în drnmnl Bnziaşnlni
în faţa casei de rama.
Cancelaria de zi di re:
Telefon-nr. 119.
In fabrica me a sunt aplicaţi numai indivizii ce i mai buni de lucra din capitală şi mă rog, ca pre cum până aci, aşa şi de aci înainte să fiu
ce rce tat cu toata încre de re a.
Prime sc toate lucrurile aparţinătoare ace ste i branşe şi susţin omagazină bogată de ce me nt pe ntru ţ e v i i , s i r m e . t r e p t e d e p i a t r ă , v ă l a e ,
p e t r i i l a h o t a r e , s ä m ä n ä t o a r e , f u n d a m e n t e l a c u p t o a r e , c r u c i l a m o r m i n t e . —- Prime sc mai de parte e d i f i c a r e ş i b e t o n i z a r e d e p o d u r i m a i
m a r i ş i m a i m i c i , c o n d u c e r i d e a p e , v a d u r i , p o d i m e n t a r e d e t e r a s e , p r o v e d e r e a p e d i n j o s a p ă r e t i l o r c u t a b l e d e m o z a i c , pre cum şi
Vinde re a în mare şi mic a ce me ninlui de Portland şi România.
c u t a b e l e d e c e m e n t î n d i f e r i t e c o l o r i .
Pe ntru pre gătire a şi calitate a ce lor aici înşirate prime sc şi ofe re sc garantie .
L a d o r i n ţ a s e r v e s c b u m i r o s o u p l a n u r i ş i p l e n i m i n a r e d e s p e s e
t:
Assae l Jakab Fiai
atelier de maşini, pregătitor de motoare
cu gaz şi benzin
ARAD, P iaţa Andrássy Nr. 17.
P regătim tot felul de maşini după model sau de-
sen, tot aşa efeptuim şi dregerea conştienţioasă
de locomobile, maşini stabil şi de
trierat, . motoare
!
\
I
I
I
I
I
Ï
TELEFON 81—31. |
B e i t z J j T á n o s |
strugărie şi fabrică de cheiu şi bile de fildeş pentru biliard Î
Vil. , str. Akâcz nr. 52 BUD APEST VIL, str. Akăcz nr. 52 •
Bile de fildeş pentru bi l i ard, cheiuri, domino, şac, piele veri tabi l ă franceză pentru cheiu, cretă
verde şi vinătă pentru cheiu, tot felul de provisiuni pentru fumat, bi l e „LIGNUM SANCTUM",
mare asortiment de păjnuşi de lemn de carpin şi corin.
In magazin se pot găsi cheiuri întrebuinţate şi
bile de bi l i ard.
Bile î ntrebuinţate se cumpără pe lingă preţuri
bune şi se schi mbă.
P inză cea mai fină de Kamgarn şi Tuffel pentru
masă de biliard se poate găsi ori şi cind in ma-
azinnl meu.
I V I o d e l e g r a t u i t .
S"
P regătim râsgoite de cucuruz noauă şi după
modelele noastre proprii.
Atelier de dregere pentru tot felul de maşini
pentru economie. — Cele trebuincioase pentru
mori, precum şi transmisii şi roţile pregă-
tim ieftin şi prompt.
ţ Iot astfel primim transformarea a tot felul de
{
MOTOARE DE GAZ, P ETROLEU Ş I BENZIN.
• €
••••• •
Hartmann és Mülle r
SCULP TORI • -
SZABADKA, I. kör, Zentai-ut nr. 488.
In stabilimentul nostru de zidit şi cioptit
iconostase să fac următoarele :
iconostase, boite bisericeşti, tabernacule, ger-
tovnice, altare, amvoane, icoane de părete,
mese té trapode, candelabre şi sfeşnice, rame,
chiherii. triherii şi alte obiecte bisericeşti simple
sau mai lucsoase cu preţuri moderate şi cu
condiţiuni avantajoase.
P ag. 10. v í R i B U N A- N r . 1 9 8 .
d e p l i n ă
h o a l e l o i s e c r e t e i
Su nu pregete nime tntr'o chestiune atât de gingaşi
sä se pré sente odată In persoana pentru că cu njutorn-
instrumentelor speciale aduse din străinătate poţi afla punc-
tual locul, cause, răspândirea ai starea boalel, orî ca
adânc di ar fi b«ala Înrădăcinată In organism. P e basb
acestei eesaminărî poţi cu singuranţă afla şi calea pe cart-
ajunjl la vindecarea rôulnï , ceea ce f lecare o poate f ao-
acasă f ără de a-şî impedeca ocupaţiunile. Dacă cinevi
nn poate veni In persoană, atunci să-şi deserie boala cu
deamărontul şi după ce va n esaminată va primi rleslu
şirlle de lipsă şi leacurile trebuincioase pe lungă ţinerea
jn cel maî mare secret. In scrisoare pune marcă de rës
puns După mcheerea cureï, au la sce escripori   se ani
rere espresă se retrimit.
Un astfel de locuitor şi curätitor e institutul specii-1
al druluî 'aló cz, medic de spital (Budapesta VII Ke iv
pesi-ut l'O unde cu bunăvoinţa şi oonştienţiositate capil:ä
orï -cine (" bărbat sau f emee) desluşiri asupra vieţii а «х и а :е
unde i R e curăţă sângele bolnav, nervii ise Întăresc,
trupul Întrec s e eliberează do boală şi sufletul de chinuri
Fără conturbarea ocupaţiuniior zilnice dr. P aló ez.
vindecă de ani de zile cu siguranţă, repede şi din funda
ment cu metodul söu propriu de vindecare şi casurilf
cele mal neglijate boalele de beşică, de ţeve, de testicule
de şira spinare!, de nervi, urmările onaniei şi ale sifilisul
lnî, poala albă, boale de săngo, de piele şi toate boalele e r-
se'ţ in de organele secsus' e feineeştl. P entru femei e sal"
de aşteptare şi Intrare separată. Consultaţiunile le dă
Însuşi dr. P aló ez (delà l oro in. a pană la ameazl).
Adresa : Dr. P aló ez mediu de spital, specialis*
Budapests VII, Kerepesi-ut 10. 27й
Sa fondat în anul 1868
u r m ă t o r u l l u i
S I L B E P J â M j .
m ă i e s t r i i d e coj oace ş i căci ul i , pr e c um ( \
i ns t i t ut de pl i s s é î n
T e m e s v á * * « u y á r v á r
1
© s
A n d r á s s y - u t n r .7, p e s t e d r u m d e f r a ţ i i D e u t s c h .
Reooninndä msg»zinul său alundant adjus^at i-n iot felul
de fabrie ante proprii rie
p i e i p e r z i a n e , p i e i v e r i t a b i l e d e A r d e a l n e gr e ş l
f e ş t i t e , p i e i d e l i p s e a , c ă c i u l i p r e gă t i t a d i n p ă -
n u r ă K r i e m e r .
Mare n-agezin In tot felul de u odă notiă de
p ă l ă r i i pentru bărbaţ i ş i copi i
mal departe am piei veritabile din ţară si străinătate,
precum perziane KRIEMKR, fărbuito de Lipsea, precum
şi do miel alb.
In institutul meu d plissé se piimost tot felul de haine
pentru plissé , din loc şi urovinţă.
mm Preţu ri moderate, serviciu prompt! mm
desfacere in mic şi mare. — Comandeie dm provinţă se execută
prompt şi repede.
Sirupul de miere de teiu alui HÄLÄPI
aduce mari se rvici ce l or t ube r cul oş t , şi ori şi
căruia car e t uşe şt e , car e e r ăguşi t , răcit, î ăr ă
ape t i t şi car e s l ăbe ş t e .
De mnlte ori o tusa ne luată în samă şi ne vătămătoare
e se mnul tube rculose i.
Nime ni să nu aşte pte înrădăcinare a râului, ci să-1 stâr-
pe ască, déjà când încolţe şte , iar unde să obse rvă, să fie
nimicit prin
sirupul de miere de teiu alui Hal áp
care are influinţa sigură Ia dure ri cie pie pt, tnsă, răce ală e tc-
Sticlă de probă 3 cor., sticlă mare 5 cor. —D upă trimi-
terea banilor înainte se capătă numai
î n f a r ma c i a „ Apos t ol " , Bu d a p e s t a
Józse f-ke rtit 64/2 9.
F I S C H E R K A R W U Y '
fabricant de funii, ţe sături,
de site şi salte le de sî raă.
Ar ad, J ó z s e f f ő he r c z e g - ú t 8. s z.
Recomandă preparatele sule de s î r m S ea : ţesături da
strraâ dtn aramă, fler şi ţ ine, pe cari le are In deuosit
mat ales pentru mori, fabrice şi seopurl agricole, fară
de acestea, recomandă sitele saie pentru Sita de vnt i l at
sistem Bachl er. P regăteşte ţesături do mâjă şi fabrică
la îngrădit de grădini, urrădinl publice, curţi de galiţe şi
păduri cu vlnat, site de sîrmft c u ramă de fler pentru
scopuri deluerîiri de pământ, ni si p, petriş, şi pentru lu-
crări de mine, zidiri şi grădinărit Site la ferestre de piv-
niţe şi magazine de grăunţe. Apărătoare de seîntei la
locomotive, mori şi c o ş u r i de fabrici. Sumiere elastic
de oţel peutru pat pe staluri de fler si loran, cari In pri-
vinţa usurinţ'î do a se ţinea curat sunt foarte recoman-
dabile. Diferite -ite din păr, aramă şi mătase, <1о Ь е e n
r.ru tutun, site-dobe, şi orice fol de obiecte şi lucrări din
aceasta branşe — —ou preturi din cele mal moderate.
Fahricf.ţiuno do specialitate adevărată t-aneeză şi ame-
ricană in ambalagiu orisîinal
R e com a nd a tă d e m e d ici ! S igu r ita te ne cond iţ iona tă !
P reţul 1n valoare de coroAiV duzina cu :2, 4, 6, 8, 10, 12
N o u t a t e d e o r i gi n e a m e r i c a n ă p â n ă a c u m n e î n t r e c u t ă !
, S i l k F i n i s h N e v e i - t e a "
Tinde siguranţă completă In urma Întinderii şi llineţei
extraordinare. — P reţul 10 12 cor.
I Douts-aiuericans .duzina cn 6 8, 10, cor P rosorvative
feminine „P essărium oclnsivum", după profesorul
Mensinga la ordin medical P reţui delà 3—5. cor.
Adevărate sponghii franceze de siguranţă preservativă.
P raiul: duzina <>—12 cor.
^ Vi l l l ?
A u t u v a
a
i n a
l spray : cel mai J
U l i • gjguf şi m a i ç 0 ot presei-- U l i •
vativ ferainiu ca specialitate Mu te mii de deo-
laraţiuni recunoscătoare ! Creţul 15 cor.
P p r i t i u ä î ^
u v â
'
ă s a
t '
я
influintaţi prin
Г Gl IţI¥U4 marfă mai ieftină, pent r uca s c o p a- •
lui cor ăs pund în adevăr numa; pr eser vêt i vele
ori gi nale amer i cane ! ! !
B
r â l l ! П   О П Э ^ I egiUoar-з pentru period.
I d U i i i U l f l í í ű L e gătohri pe nt ru pânt e ce
buri c, sau cont ra dure ri l or ііч stomac.
(Se rviţiu fe me nin.)
Ciorapi de gumip umf l ăt ur i pi ci oare l or,
pre cum şi ia pi e i oare ' e copiilor.
Tot fe lul de re cuzi t e hi ghi e ni ce t re bui nci oase la
îngrijire a şi comodi t at e a bol navi l or. Pe iângà
pre t uri originale de fabrică
Ce l mai nou catalog se t ri mi t e gratis
în plic Î n c h i 3 şi în mod se cre t.
Se capăt ă la fabrica de l e găt oare mr di cal e din
Ш ~7 ~ Ш M• Ш Budapest. IP,
Ж Е М Е Н « / . j s r a r «
Cei ce se pr ovoacă Ja anunţ ul ace st a capat á
2 0 V„ rabat .
WER C I M B A L M A
se poat e căpăt a în raî e şi pe lângă pr e
ţuri mode r at e , t ri mi ţ ând cat al oge mar i ilus-
t art e . — Numai la mi ne se poat e căpăt a
» Ş coala* de eimbalmă, după car e poat e
î nvăţ a foarte uşor ori şi cine şi fără pr o-
fe sor. Par t e a 1-â 4 cor . , a ll-a 3 cor. 60 fii.,
a III-a 3 cor. 60 fii. D upă t ri mi t e re a ba-
nilor e spe de z grat ui t .
f A B G Â F Ä J L
fabricant de cimbalma şi de muzice
3 J L г \ ü ó ( с - і і н г ». p r o p r i e . )
OU ~
m o d ă
Am onoar e a aduce Ia cunoşt i nţ a P. T. public.
с Л <im deschis
atelier de modă pentru pălării de
în Arad, strada Deák Ferenez Nr. 2 (casa
Ini Se be syj , care va cor e spunde t i mpu' ui şi gas-
tului mode rn şi t ut uror pre t e nzi uni l or de azi.
In magazinul at e l i e rul ui e u, se păstre ază tn
pe r mane nt ce le mai frumoase mode l e e şile de là
firme 'e ce le mai distinse . — Asort i me nt mire de
pălării de doliu. — Stràformftri şi alte lucruri
aparţ i năt oare ae e ste i spe cialităţi, se e xe cută pune -
liifil şi cu pre t uri mode rat e .
Comande i e din provi nţ ă le e xe cut cu ce a mai
mare prompt i t udi ne .
Se roagă de păr t i ni r e ;
AMTMANN ANNA
ARAD. strad'i Deák Ferenc* nr. 2.
La exposiţia din P aris 1900 a câştigat . Grand Prix' .
Ioan Franoi eo Kwi zda
furnisorul curţei o.-reg, anstro-ung., reg. romane şi
princ. bulgare
f a r m a c i s t c e r c u a l î n K o r n e u b u r g
(lângă Viena).
j P r a v d s Z o r a s u b u r g a l I i i K w i z d a
j p e n i r u n u t r i r e a v i t s l o r
3 E unmi jl ocdehxauă
I pentru cai, vite cor-
s nute şi oï. In o»in
J mai mult» graj diin
I ne foloseşto d'.« "> '
j y ni ia lipsă de tiă-
j mise alâ, impôt i^a
Í mistuîroi re le , pe ; i-
I tru î mbunăt ăţ i re a
•I Mpt ol ui şi p int-u ar-
jj căi-o» cantităţe i d-t
{ lapte a vaciloi-. Pre -
I t'il une i cut' i Í..4)
ii cor., oj umăt at e ciinio
S o s t ä 70 til.
Veritabil e numai ce i provăzut pu
bre ve t a m» ) su-. I'ruţcuci'iiip ilus-
t rat e s&trimit griitu.t ţ i franco.
Deposit general : farmacia lui losif Török, Buda-
pest, VI., Király-ntza 12 şi Ai i ' l rs' bsj-i ' n iii ц .
ÎNTEMEIAT LA
E '
Intre plâce riie viaţii familière, iară înd-jia'à sa,
ţitm şi pianul, ce în magazinul i ou %HMJI H ii'
form e noui , de là 70 0 cor. în sus, iar ce le fo
i-i'.e de ia 2 0 0 cor î nce pând.
Folosire a de
pian, pe lună S
cor. Toe mire api-
Hi i e i or în pro-
vincie şi în loc o
înde pline sc prin
adjutiintul me u
de spe cialitate .
;
К з и Г - - * 5 S ^ " Verkjíí.
t a u s c h a im-íu wmw
J . K R J S P I ? ARAD
î n b i b l i o t e c a m e a d e i n i p r u m u t a t
în care se găse sc opuri l i t e rare iu ü.-ц Ь t maghia-.
t n , ge rmană şi france za în ce ! mai mure schimb,
Pre ţ ul de ce tit pe l ună l e or., iar după volan :
8 file ri. (j
KRISP ÍN JÓZSEF
!i
ARAI), Deák Feremz-y. 28.
Nr. 198.
. T R I B U N A .
P ga 13.
Am onoare a aduce Ia cunoştinţă, că magazinul meu l-am com-
plectat cu covoare
V e r i t a b i l d e P E R Ş I A
V e r i t a b i l d 'e S M I R N A
şi pentru sezonul de toamnă am la dispoziţie
m a r f ă f r u m o a s ă ş i a l e a s ă .
Marfa o cumpăr din isvor nemijlocit, şi astfel mă aflu în plăcuta
dispoziţie să o şi vind
pe lângă preturi foarte ieftine.
Originalitatea marfei o pot adeveri cu documente dela vamă.
Cer binevoitorul sprijin.
Cu deosebită stimă:
D o i n á n S á n d o r
ZZZZZZ casă de covoară =
A r a d , pi a ţ a S z a b a d s á g nrul 2 .
P a g. 14. . T R I B U N A . \ 'r 198-
t
l a moment alină şi necondiţionat vindecă tusă, respi rare grea şi durere de cap
S I R U P U L D E M U N T E
P E N T R U P I E P T
A FARMACISTULUI B A L L A
renumit, recomandat de medici şi care face cel mai b u n e f e c t .
La moment împedecă tusă convul si vă, tusă măgărească, durere de piept, greaua
respiraţ ie, astma, trocnă, ferbi nţ eal ă si reguşal ă.
SI RUP UL DE MUNTE P ENTRU P I EP T a lui BALLA descris mai sus se aduce
în circulaţie în doauă forme.
Numai pentru cei î n etate şi pentru copii de 12 ani î n sus. Zilnic câte 4 linguri.
La copii de 12 ani în sus tot aşa. P reţ ul ' 2 c o r o a n e .
Numai pentru copi r de 12 ani î n j os. Zilnic 4—5 linguriţe. P reţ ul 1 - 2 0 c o i - .
îndrumări de trebuinţare alăturăm.
Se poate căpăta numai la pregătitorul :
Farmacia BAL L A SÁND OR, H.-M.-Vásárhe ly, Fő-tér.
LA COMANDE P RIN P OŞ TE pentru espediţie şi Iadă se comandă 40 fii. La co-
mandă mai mare de 6 cor. pachetarea gratuită şi pachetul se espedează scutit de chel-
uială în caz de trimitere înainte a sumei. —9
Г
Oltoii de vii de vândttt.
Am onorul a aduce la cunoştinţa D-lor proprietari de
vii, că până < e mai am deposit din oltoii de vie din
acest an, voiu vinde oltoii frumoşi cn rădăcină bo-
gată de vie de vin şi struguri confect.
P entru substituirea butucilor uscaţi în urma secetei
mare recomand mai ales oltoii de vie CU rădăcină bo-
gată, precom şi mlăditele rădăcinoasă de „Ш р агіа-
Portalis" şi „Rupestris-Monticola".
La cerere servesc Onor. cumpărători bucuros cu me-
todul cu succes a oltoilor de substituit.
In privinţa soiurilor şi a preţurilor serveşte cu deslu-
şire mai detailată
Í
L
ri nkl er» J ó z s e f , producător de oltoii de Y i e
Telefon 410. Arad, St r. Batthyányi nr. 13. Telefon 410.
Marelui magazi n de asortiment de stiel
de porţelan, maiolică, vase de piatră, obiecte de lux, vase, lampe de mase şi candelabre, oglinzi, obiecte
de argint, alpacea şi nickel, decor ur i pentru odăi şi mese, acomodate pentru aranjamente casnice,
începând dela calitatea cea mai fină până la cea mai ordinară sunt neasămănător de convenabilă.
Toate acestea se vând cu preţuri foarte C J ^ n h o í j n í f r t O P 41
moderate — în prăvălia mea, situată pe u L U U u U U U ^ L u i UU
I E f e c t u e s c f o a r t e p u n c t u a l c o m a n d e d e s t i c l a r i e. I
Cu st i mă:
a a
IIa
IIB
Am onoarul a aduce la cunoştinţa P . T
public, că încheindu-mi anii de studiu şi de praxă
la 1 Octomvre am des chi s în Arad
Zrinyi-utca nr. 1 (casa institutului de econo-
mii »Takaré kpánztári é pület*) corespunzător ce-
rinţelor moderne
I a t e l i e r n e p
TATA de bise rici AT AT
porfre ie şi de e mble me .
P rovocându-mă la experinţa de ani în branşa
aceasta, afirm cu credinţă, că lucrările în pri-
vinţa esecutării vor concura cu atelierele cele
mai dintâi, cea ce dovedesc şi distincţiile mele
de el. I-ă. Am toată credinţa, că serviciul ieftin
şi prompt îmi vor da tot posibilul, ca să cores-
pund întru toate dorinţelor preaonoratului public.
Rugându-mă de tot sprijinul, sunt cu deplin
respect
K o r é n y J ó z s e f
pictor de biserici şi firme.
o
Aducem la cunoşti nţ a onoratului public, că
i l i a n n !
pălării şi rufe a lui
S
L
'
A
D
NI
L І A R A D L Г
Andrássy-fér ar. 14 L
(lângă firma lui VOJTEK ÉS WEISZ)
asortat bogat cu articoli
noi de cel mai bun gust
R
k- 198. >TR I BUNÂ* P ag. 15
Simpiil carpatinii
p e n t r u p e p t
al Ini Ba r c s a y !
Cu fier, calciu şi sirup de brad.
FIM
M
FIM
M
FIM
M
Acest sirup, ce se întrebuin-
ţează cu succes de 3 0 de anî,
e admirabil medi cament con-
tra tuseî şi asudăreî de noapte
P romovează pofta de mân
care, nutrirea şi mistuirea
întăreşte şi întinereşte corpul
Bărbaţii şi copiiî, îl pot fo
losi fiind-că are deosebită
influinţă asupra sîngeluî şi
<£• formare! oasel or. 4|»
P reţul unui flacon 80 cr.
Se poate căpăta numaî la
spiţăria lui f £ f ô
BARCSAY KÁROLY
Щ S z e g e d, Szé chenyi té r 1 2 . Щ
Ifj. Kopetkó Károl y
CASĂ DE MARFE
P ENTRU MODA DE BĂRBAŢI Ş I FEMEI
™ A R A D r=s
Straea bisericii — palatul Minoriţilor.
Te le fon local şi pe ntru comitat nr. 477.
Z v o n i i ce l m a i i e f t i n d e t âr gu i t .
îşi recomandă magazinul său bogat provăzut cu
tot felul de
s t o f e ţ e s u t e pentm c o s t u m e d e d a m e
după moda cea mai noauă negre şi în col od
D a r u r i ga t a p e n t r u m ir e s e ,
pe níru jani şi fe fe .
Mare asortiment pentru reverenzi
şi fal oane preoţeşti.
• Mustre în loc şi proY inţă trimit gratis. •
«o
OH
•а ь
3 0 II.
j V l a f i t t i á c c u s u t .
Pe lângă re sponzabilitate de 5
ani o maşină nouă, familiară, ve ri-
tabil
S I NGE R
cu armariu închis se poate căpăta
numai la
Budape st, VIL , strada Akáczfa 55
şi filiala din strada 8ziv 42.
D re ge ri a tot fe lul de maşini de cusut se prime sc pe lângă pre ţu-
rile ce le mai favorabile şi pe ntru munca me a tütoare iau răspunde re .
C a t a l o g £ £ l - « / t i i i t ş i f r a n c o .
II
esc elen t mi jloc c on tra pişcăturilor de
insecte şi ţinţari.
P reţul Împreună cu il idităţile aparţinătoare 1 cor. 20 fii.
• • • • • • • • • • • • • <
Pastilla-Tannin
e unicul medicament cu efect în po-
triva diareii copiilor.
B u c a t a c u I O t i l c - i ' i .
Se capătă numai la unicul apothecar:
Roz s ny a y Má t y á s
Arad, Szabadság-té r.
Gimbale
cu aparat intern de oţel, cu ton fermecător de
frumos, cu adjustament plăcut lifereazâ pe lângă
rate şi cu bani gata
f a b r i c a d e i n s t r u m e n t e m u z i c a l e
a lui r r
VARGA A RP A D
MAKÓ
(L ădiţa de postă nr. 31)
• I P r e ţ c u r e n t m a r e ş i i l u s t r a t
s e t r i m i t e g r a t i s s i f r a n c o .
El»
P ag. 16.
»T R i B U N Ac
Nr. 198.
InsffltttţîS'pe ntra epileptici
===== la băile de là BAL F. =====
Aranjat pentru 200 bărbaţi şi femei bolnave, pe baza or-
dinului ministrului de interne Nr. 56, 445/ 1903 şi din 17 Iunie
1903. P reţul de îngrijire: clasa I pe an 1600 cor., cla«a
II pe an 1000 cor., clasa III pe an 600 cor. Afară
de aceste clase se mai pot primi bolnavi săraci, însă pe
sarcina fondului regnicolar pentru îngrijirea bolnavilor. P en-
tru primire în forma aceasta însă fiecare bolnav are a-ce
insinua separat prin rugare, pe baza ord. ministr. de interne
de dtto 28 Octomvre 1903 Nr. 97, 221/IVa. Cu îngrijirea
bolnavilor sunt concrezute maicele ordinului Franciscan din
Buda. Cu prospecte şi alte desluşiri serveşte Dr. Wosinski
István, propr.-director al băilor Balf. P oşta, tren,telefon loco.
Telefon-nr 469. Telegr.-adr. : „Gi line '•Varga"
GRÜNER «VARGA SZEGEI
Che qüe -icöiitTa"P ostă"Ungari 16,30 8,Ti"éëaTustriacj 99.4 . -- б Íro-confÍa_Banca Ánstro-üni.
Manufacíura de câne pă, in şi justă.
Tot felul t i o ş t r e a n g u r i d e cânepă, •
ş t r e a n g u r i d e s â r mă , - Gur t uni , -
v a d r ă , d i n c â ne pă , - a ţ a d e ţ ăsut
( sf oară) , - c â n e p ă ş i câl ţ i , - Dr e s ni .
s aci , p o n e v e , p â n z ă j u t ă pent r u
p a c h e t a r e . yVrt i eol i p e n t r u eco-
nomi i : ştreanguri pentru căruţe, mrejă de aco-
perit caii, hamace (pat).
SP EGI ALIT ATE : Mr e ge , le a gă n p e ntr u cop ii, le gă tu r i p e ntr u s nop i,
Pre miat cu me dalia ce a mare Ia e xp. mile nară din Bpe sta în 1896.
T U R N Ă T O R I A
D E C L O P O T E
Fa b r i c a de
scaune de fer
pentru cl o-
po t e - • alui
ANT OMÜ NOVOTNY
TIMIŞOARA-FABRIC
Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la
turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clo-
pote întregi, armonioase, pe ga-
rantie de mal mulţi ani provă-
zute cu adjustărî de fer bătut,
construite spre a le întoarce cu
uşurinţa în orice parte îndată ce
clopotele sunt bătute de o lăture'
fiiind astfel mântuite de crepare.
Cu deosebire sunt recomandate
CLOP OTELE GĂURITE
de dînsul inventate, şi premiate
în mal multe rîndurl, cart sunt
provăzute în partea superioara —
ca violina — cu găuri ca figura 5
şi au un ton mal intensjv, mal adî nc, mal limpede, mal plăcut
şi cu vibrare maî voluminoasă decât cele de sistem vechiu,
astfel că u n clopot patentat d e 327 Mg. este egal în ton
cu u n clopot de 46I klg. patentat du pă sistemu l vechiu .
Se mal recomandă apoi pentru facerea scaunelor de fer bătut, de sine stă*
tător — pentru preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut
ca şi spre turnarea de toace de metal. — P reţ-curanturî ilustrate grati s.
î f oi i à mi n a d e ma v mo
Am onoare a aduce la pre alabila cunoştinţa a o lai
public dia loc şi provincie , că
în Arad, strada Wesselé nyi No. 1.
am sortat core spubzător împre jurărilor de azi o
MINĂ DE MARMORA
unde prime sc spre e fe ptuire ori-ce lucru aparţinător industrie i
de marmora, pre cum: Mobile de marmoră, î nt ocmi ri de scalzi
şi scanne pe ntru măce lărie , î nt ări re a păre ţilor pri n mar-
moră, marmoră pe ntru me se , e tc. e tc. e tc., în ce a mai bună
calitate şi în ori-с ѳ culoare. Pre ţ mode rat, se rviciu prompt.
Cu stimă :
Bi n d a Ange l o»
WT Ce le mai bune provisiuni
de maşini de tre ie rat din lume .
D e plină re sponsabilitate pe n-
tru e xce le nta trie rare . "Я Ц
pjstinjjujyejreg
Re comandă pe
l ângă d e p l i n ă
re sponsabilitate
şi pe lângă pre-
ţurile cel e mai
avantajoase în
rate anual e de
3—5 ce le mai
simple şi ce le mai
pe rfe cte
PROVI SI UNI DE
CĂLCAT CU MOTOR
din motor, pre -
cum ce le mai pe r
fe cte mot oare cu benzi n-petrol î n sau ol eu de minerale.
sm
Se pot folosi intre case acoperite cn paie şi fără permisiunea
autorităţ ilor.
Ká l l a y m o t o r t e l e p e B u d a p e s t
N a gy m e z ő-ütcz a 43.
Numai în ace asta colonie se pot găsi re numite le
mo t o a r e cu b e nz i n, p e t r o l i n
şi o l e u de mi n e r a l e ,
provăzute cu instrume nte de stropire , ce se pot ve de a, foarte
acomodat e pentru scopuri e c onomi c e şi industriale.
Tot aşa şi provi si uni de treerat cu l ocomob i l e de ben-
zin şi cu electricitate.
Mare capacitate de muncă. — Preţuri ieftine. — Cele mai puţine spese pe zi.
Cine voeşte se cumpere motoare ieftine de construcţie admirabile
să se îndrepteze cu încredere cătră aceasta firmă de specialitate.
|i băgători de samă
la adesa exactă
K Á L L A Y m otor te le p e B u d a p e s t , N a gy m e z ô-u tcz a 43
— Cataloage gratuit şi franco. —
I
• • • •
Cu mpărare de prăvălie l
Am onoare a aduca la cunoştinţa onor. public din loc şi jnr
precum şi onor. mei clienţi, că am cumpărat
o r ă v â l a d e gh e t e a I u l G O R Z O ş s a p i
oare există de 15 ani şi In care şi eu am fost părtaş. De azi înainte
eu o voiu conduce ca prăvălie proprie.
Cu deosebită stimă
Б 0 Ш І К Ш К І
A r a d , S a l a c z - u t c z a 2 s z .
> TR I B U NA« Р * а . 1 7 .
Ofi ci na de dregere şi magazi nul cel mai vechî u de bi ci cl etă şi maşi ni de cus ut
me r Vilmos flie chanist
P iaţa Szabadság nr. 7. Д Ц Д ] ) P iaţa Szabadság nr. 7.
As or t i ment bogat de
m a ş i n i * ш SINGER « M INERV A.
Uni cul magazi n dt*
r e n u m i t e l e m a ş i n i de c u s u t
P F Ä F F . »
in magazin se află
n a a r e a s o r t i ixr e n t d e
gr a m o f o a n e ş i p l ă c i .
Condi ţ i i de sol vi re foarte avanta-
g i oase. —
Ci l mai ie ftin rn' j' oc dp cumpăr ar e de srticoli pe nt ru bicicle tft şi maşini do cusut.
-® MARE OFICINA DE DREGERE. « -
LĂCĂTUŞ DE EDIFICII Şî MOBILE
P r e gă t i t o r d e gr i l o a j e d e s î r mă . pat uri şi mo b i l e d e f i er
Budapest, VIL, str. Also Erdősor î.
Pre găte şte tot fe lul de £ »l ă . c i d e o ţ â l r,f -urive io <>ѵ v a s e
a
d e v a p o r , apoi m o b i l e d e i i e r , d r i c a l e d e ~"
s i r m ă , g r i l a j o p i n o s d e o r ă ! , s î r m ă , c i u -
r u r i , pr e cum tot te lul de lucruri ce > a.i în ; vca<u br andi , pe
lângă pre t uri l e ce le mai i-.- Íti = •.
P returile dricurilor de sîrmă: { ™
r a
f
d
; V
1
' ?
CO
о вш
i nsti tut de vopsi re şi chi mi e
L u g
1
o ş , s t r a d a N e d e l c o xi x~. 6 S .
Vopsi re şi curăţire chemi că. Tot fe lul de hai ne băr bă-
te şti, fe me e şti şi de copii, prode ri e de măt asă, uni forme , covoar e
de pat şi masă, t ape t uri , dant e i é, hai ne de batist şi pi que e t c.
Garnitură de mobi l e şi tapeturi. L a dori nţ ă se cur ăţ e sc
a ca?ă.
Speci al i tate: Pal t oane de pie le , mânuţ i glacé vopsi t e ne gru.
Haine de doliu se vopsesc negru în 24 de ore.
P erdel e s e vops e s c şi curăţ esc f oarte ieftin.
T e l e î o n 20—45 Te l e f on 2 0 - 4 5
t u r n ă t o r i e d e m e i a i ş i b r o n z f o s f o r a t
Budapest, Y L, Röppentyű -utcza 23.
P r o d u c e : B r o n z f o s f o r a t o r i g i n a l , B r o n z
mi n e r a l i s t , Ar amă roşie , Ar amă galbine , Br onz
mangan, Aluminiu curat, O r i i ? .
r
E x a e t " C o m-
"OSl Muui d e ma g a z i n după de se nur i şi mo-
de le în bucăţi brut e de ar amă, pr e cum şi pre l ucrat e
gata. A r t i c o l e d e c ă l i t » t e .
Corespondenţă germană, ungurească şi franceză.
M
N N
M
BENEDBK Ш К Б cnrelar $i şelar
= » = S Z E G E D ( c a s a Zs ó t e r ) = = » = = « =
H a m u r i , ş e l e ,
I I ş t r m e n t * t r e b u l « c i o a s e
p e n t r u i ' â l ă i t , d r u m şi
v â n a t , f r â n e ş i b i c i u r i ,
p r o c o v i ţ e p e n t r u c a i
f l i i c ş l i e f t i n e , g i a i n a n t a n e
; u e « ă l ă t o r l e , g é a n t e á«
e , p o r t - o m o n c i e , î n m a r e »S o r t i m e n t .
ieftine!
p i e i
P returi
"mm
Dresări se efeptueso In mod grabnic şi prompt
La dorinţa cataloage ilustrate gratuita fără porto
7>W
A c u m s'a d e s c h i s I
laza
ă u u f f i s ' a
• 9
e s c h â s 1
Amm s ' a d e s s a i s i
î n n e mi j l o c i î a a p r o p r i e r e d e cafe ne ana Fftlzl.
P lrai ian pe r mi s i a a a t r a g* a t e nţ i une a onor a t ul ui publ i c a s u p r a b a z a n i l u » n t e u d i n ţ i n t a S z a b t d s a g de n o u de s chi s , unde t e
L capă' ă pe lângă pr e t ur i l e c e l e ma i i e ft i ne şi cal i t at e a ce a ma i b a n a , ca
prii, obi ecte de ornare, i nstrumente pentru fumat, marf ă de piele etc.
= - M a r s a s o r t i m e n t d e c i o r a p i ş î f r i c o . - = д
Ce r â n d !- p n j n n ! o n o r at u l u i publ i c , r ă mâ n c u d e o s e b i t ă s t i mă
p O S E ^ B E B G J Ö I S £ í 3 p r o p r i e t a r u l b a z a r u l u i d i n p i a ţ a S z a b a d s á g , A r a d .
I Cel mai Ieftin isvor de cumpăr ar e 2 Comanda din proyincie efepi ueso prompt ! Gel mai ieftin isvcr de cumpăr ar e !
P ag. 18. >T R 1 B U N A« Nr. m
R E S T A U R A N T U L
LÁNG TESTVÉREK
Avem onoare a atrage atenţiunea p. t. pu-
blicului asupra fostului restaurant
K ASS
acum preluat de noi şi remaniat după cele
m aï moderne cerinţe.
Cele mal fine şi maî bune băuturî, precum
vinurî, licherurl, şampanii, se pot căpăta aici.
Mâncării? restaurantului nostru sunt neîntrecute.
0
Л r\ Seară de seară mustea cea mal Г \ C\ f\
U U bună dilectează pe oaspeţii mei. U U U
Serviciu prompt, curat f \ r\ f \
şi conştienţios. U U U
Abonamente se fac cu
preţuri moderate.
Cu deosebită stimă
L á n g T e s t v é r e k
restaur antieri.
Forte -pianiiri
pianine
v e s t i t e î n t o a t ă l u m e a ,
mechanica engleză,
se capătă cucele mai
moderate preţuri re-
cunoscută de cea
mai bună m&estru-
pian din Viena la
"*"*""" ' firma
ч> v i
• SCO.
H Reményi | У | іУ у
lifierantul de muzicalii la academia reg.
în Budapesta, strada Király nr. 58
lângă „Academia ungureasca de
muzică", care acum se edifică.
Reperaturi şi stimulări de pian execută pentru capitală
şi provinţă numai prin cei mai esperti şi desteri ma-
eştrii şi pe lângă garantă cu preturile cele mai moderate.
Forte-pianuri vechi şi folosite le schimbă cu noui.
Mare deposit de harmonii europene şi
americane.
— P rospecte gratis şi franco. —
HAL A D E FL O
. , . i SCHWEFFER ED E
P i aţ a Ä ndr á s s y • ARAD • P alatul Minoriţilor.
P entru ziua morţilor recomandă cununile
sale în execuţie admirabilă pe lângă pre-
ţurile cele mai moderate, tot astfel buchete,
î mpodobi ri la masă, în caz de necesitate
se pregătesc î n 2 oare.
TELEFON 337. TELEFON 337.
Pumpä „Victoria"
c u
l a n ţ
e ste ce a mai pe rfe ctă pur apă cu lanţ.
Se poatepână în o o } is aî unzime de 2 0 metri,
Ţeve de aramă tincuită cu lanţ
la dori nţ ă cu a s t u p U Ş C & p & C » pr e cum arat ă figura.
Mânată de un om
I
dă 5 0 0 0 l i tre de a p ă
î nt r ' r o o a ă .
Cu
copac
Fără
copac
dă 5 0 0 0 l i tre de a p ă
î nt r ' r o o a ă .
Fără
copac
P reţul unui aparat
cor. cor.
P reţul unui aparat
pentru afunzime de 3 mtri 1 4 0 - - 160-—
» » » 4 » 1 5 5 - 175 —
» » » 5 » 17 0- — 1 9 0 - -
» > » 6 » 185-— 2 0 5 - -
» » » 7 > 200- — 220 -
» » » S » 215 — 2 3 5 -
» » > 9 » 230-— 2 5 0 - -
» » » 10 » 245- — 266-—
» » » 11 » 260 - 2 8 0 - -
» » » 12 » 275- — 2 9 5 - -
» » » 13 > 290 — 310-—
» » » 14 » 305- — 325- "
» » » 15 » 320- — 340-—
vândut
G Y Ö Z Ö í i É L A É S T Á R S A
speci al şi mp ti de pe şi smârcuri
BUDAP EST, Y ., Báró Aczé -hrS, lângă Vígszínház imediat.
i
Szabó Józse l
maestru architect-zidar
Cance laria: ARAD , Vécse y-ufcza 6a.
P rimeşte spre efeptuire tot felul de lucruri ce aparţin
specialităţii architecturei.
P lanuri după stilul cel mai modern. La dorinţă pre-
găteşte şi preliminare de spese.
Serveşte cu desluşiri la tot felul de afaceri aparţină-
toare ramului de architectură.
Schiţe de planuri pregăteşte gratuit.
Cu stimă: Szabó Jó zsef,
architect-zidar.
ÏR. 198.
> TR I BÜNA« P ag . 1 9
NO U !
NO U ! V
M O D D E V I N D E C A R E ! Ш
EFECT NEÎ NTRECUT LA vindecarea REDI COLĂ A
le , de sânge , siphilis, ananizare , dispoziţii de slăbire , impote nţa,
ia re saltate lor grabnice şi radicale solvire a honorariului pe ntru vin-
se plăte sc numai după vinde care . Me dicame nte după mode lul pri-
me lor institute de vinde care .
lapest, VL, Teré z-kó rut nr. 44 (I. etagiu)
% Dr. jWitzger TiVadar.
« Sub conducerea proprie — toată ziua deschis. Ш І Ш А Ш І Л .
— Epistoalelor trimise dă respundere gratuit. — r F т ^
A V I Z .
Am onoare a aduce la cunoştinţa
on. public românesc, că î n A r a d ,
s t r . D e á k F e r e n c n r . 1, în casa
hotelului »Vass«
am luat în primire
a lui Radu Urs
şi rog pe on. public, să binevoiască a mă sprijini.
Cu toată stima
* w Ш Ш Ч в > Ш
b a r b i e r .




M

*





à
Щ LATERAL
UŞOR ŞI SP LENDID.
P entru familii şi dame.
Nici la o cas ă să nu lipse ască
ORIGINALA MAŞINĂ DE
. ÎMPLETIT „STY RIA".
rrtţ-cnrentnri gratis. H i
• Condiţmni avantajoase de plătire!
= Re pre ze ntanţa e xe cutivă pe ntru Ungaria: s :
FOGL J. L. <R?
B U D A P E S T , VL, C S E N O E R I - U T C Z A 54.
Fabrica de cuptoare din Meidinger a lui
KOCH JENŐ
j ESvi cl a/ pes t ; , V . , B á t h o r y - u t c z a 9 .
P rimeşte aranjamente pentru Încălzirea cu aer
a castelelor, caselor de familii, biserici,
й і й й й і й й й й і teatre, hoteluri etc =====
Telefon 8—69.
Ca t a l o g despre cup-
toare M e i d i n g e r l a
dori nţ ă trimit grat ui t
Telefon 8 - 6 9 .
P l anuri pentru aranja-
ment e de î ncăl zi re din
centru se fac grat ui t
Щ
N
S «
N
N
FABRICI DE MAŞINĂRII ŞI PLĂCI PENTRU
CIUR; EDIFICARE DE MORI A LUI
GRAEPEL HUGÓ
Budape st, V., Váczi-uí 40 —46.
RECOMANDĂ tocomobitete sate ori-
ffinate cu vapor FĂ UR-
SIM 11. ce le mai noui fabricate proprii: c a m a ş i n i
de t r i e r a t ş i m a ş i n i c o m b i n a t e p e n t r u t r i e r a t u l b u c a -
t e l o r ş i a t r i f o i u l i u i ; s i n g u r a t i c e m a ş i n ă r i i d e m o a r ă ,
a s o r t i m e n t c o m p l e t p e n t r u a r a n j a r e a m o r i l o r ş i t r i e r e
e c o n o m i c e
CI UR DE ALES
SĂMÂNŢĂ CU
BREVETĂ A LUI FŢ E
GRAEPEL
care s'a probat
eu cel mai
mare succes,
şi din care
s'a spedat până acum circa 80 0 0 bucăţi.
Ace st ciur îl trimit pe 14 zile de pr obă la ori
care maşi nă de trie rat, şi-1 pri me sc î ndărăt , dacă
nu т я fi mai bun de cât ori-care altfe l de ciur.
Catalog economic, descrierea ciurulni, modele,
precum şi broşura cu mulţime de epistoale de mul-
ţumiri şi recunoştinţ e, se trimit gratis şi franco.
4
N
N
N
N
N
N
M
Ы
"3
M
N
M
N
N
N
JUVAIERICALE, LUCRURI DE AUR, fr« H fi
ARGINT ŞI ARGINT DE CHINA,
pre cum
OROLOAGE ADMIRABILE
pe lansă responzabilitatea de 10 ani
mar e asort i me nt , f o a r t e b u n e ş i f o a r t e
i e f t i n e se pot căpăt a şi pe r a t e
la
A R T O S Ъ Х Ё
—— SZEGED.
•J —Cataloage ilustrat se trimit gratuit şi fără porto.
Pap. 2 0 . . T R I B U N V
In viata fie -cärai om sunt. mome nte , cari pot să-i aducă fe ricire a, bine le , pe ntru toate vre murile . Eve n-
tual va fi tras nu vr'on rmre câsti? de ja la trage rile viitoare ace l număr, care e lângă nume le d-tale !
înce arcă ţi norocul cu vr'un număr din lista de nom?, care se poatt; oăpS tâ e sclcsiv la coifdura principală.
Ü S S Ш Ш Г é s B U D A P E S T , I V . Ko
e norocul Ja K
Av e i 2 2 973 Barnabaşiu 12 4467 ! Elixir 42 2 0 Gre be ntin 12 40 71 Johana 10 2 986
Avram 10 80 77 Be lla 39741 Elise u 10 8410 Ge nove va 5436 Jalanca 91516
Adam 512 40 Be la 2 6560 Ele onoara 2 1633 Gibu 73366 Julan 94942
Ade la 680 0 8 Be nţe 73399 Elias 2 0 0 69 Gizilia 54442 Jonatham 79155
Adolar 4472 4 Be ne dict 12 42 83 Ella 10 7651 Gustinin 10 7691 Jule scu 10 80 15
Adolf 2 710 8 Be niamin 2 10 65 Elvira 2 1519 Gurilă 82 14 Julincctă 92 32 2
Adoriu 695 Bratu 2 0 0 59 Elza 8138 Gordian 5472 3 Jurca 960 69
Adrian 1472 9 Be rnat 71813 Emanuil 10 0 850 Citarul 842 47 Julinca 92 480
Adri e n ne 93338 Be rta 2 9580 Emil 93397 Ge orge 73387 Jidánutiul 92 498
Agata 10 80 72 Bartolome i 70 489 Emilia 88132 Ge orgiţă 12 42 45 Julie ta 90 754
August 91340 Be rtold 840 0 6 Emma 12 42 2 3 Ge orgilă 79337 Julita 92 32 6
Augustin 870 19 Be rtram 2 0 80 55 Emilian 10 6187 Grigorie 56812 Justina 90 712
Ague ş 48132 Biri 72 787 Endre i 9816 Ghiuri {a 74137 Jurcanu 960 70
Acoş 10 2 2 91 Bianca 67375 Erasmus 82 116 Ha ba c uc 10 0 843 KL aie tan 2 7178
Aladar 2 2 2 2 6 Buga 79332 Erina 10 60 72 Hainalca 2 2 156 Kaiman 12 4453
Alois 8319 Bogdan 54413 . Erne stin 50 640 He dvig 832 2 Kamille 54745
Albaniu 67690 Boldijar 39490 Erse nie 79344 He le na 12 440 1 Karolino 82 87
Adalbe rt 340 97 Bonifacie 5810 4 Erviu 40 643 Н ѳ п г іс 24794 Karol 78310
Albin 84001 Barabola 107248 Elisabeta 5206 He rmán 54755 Kataiina 67610
Albre cht 57547 Borcica 2 1371 Este ra 13643 He nrie ta 10 7665 Katrinco 54776
Alfonz 10 2 90 5 Bruna 13654 Eta 2 2 2 66 Hitar 73338
Kazmir 10 7650
Alfre d 94990 Be atrix 2 2 161 Eufrosina 10 0 890 He rmina 2 480 0 Kle me ntin 73391
Alice 89976 Cami l a 60 0 83 Euge nia 93344 Holan 8189 Kre sta 52 0 8
Amália 79343 Carolina 12 4453 Eva 880 33 Humaniu 10 8194 Klara 10 6189
Ambrosiu 2 9382 Ce ciiia 8396 Ersilia 960 64 Hudurugä 2 9575 Klotilda 90 72 6
Andor 10 2 719 Ce sar 2 0 0 58 F' abriţius 2 0 554 Ile ana 54712 Koiojin 92 495
Andre i 2 2 2 91 Ciril 51337 Fania 13693 Ile ncuta 10 6176 Konrád 90 677
Ange lica 8391 Cle me nfie 7110 6 Farcaş 2 2 199 Ignatie 7930 6 Konstantin 8962 5
Ana 13680 Constantin 80 0 99 Fe licia 10 2 748 IScuţa 5852 6 Kornél 12 42 0 1
Anton iu 2 152 2 Carola 73377 Fe lioan 2 310 2 Ilié 44738 Kornélia 942 2 0
Andoriu 94933 Corne lia 5750 1 Fe rdinand 8158 Irina 12 40 19 Kristofor 90 733
Antonia 51  Cristian 27983 Francise 100847 I linoaie 8225 Kristiau 89925
Aurica 21357 Dan i i 80219 Fiorita 21376 I rminut 39492 Kristina 8361
Aristid 107685 David 124263 Florian 96067 I ozon 108420
Ludovic 108018
Armand 91314 Dumitra 86327 Feliciu 87043 I nocenp'u 73209 Ladisiau 91531
Armin 88517 Damian 39493 Filimon
90748 1
I rina 46943 Laura 94569
Arnold 91521 Dionisie 2314 Fodor 124199 I rimia 124374 Lazar 90531
Aron 89013 Desideriu 46942 Francisca 73217 I stimiliu 62604
Lenca 92337
Árpad 12 40 33 D ominic .2 9436 Firida 50 632 Ivan 38885
L e uca 10 2 953
Arthur 8165 D one siu 82 60 5 Frid onia 2 9434 Ifiiniu 78458
L e onid 960 60
Arse nia 13664 D ora 10 80 92 Fridoniu 830 8 Isabe la 8369
L e nciţa 90 82 8
Attila 2 1367 D orote a 732 13 Filip 10 9469 Isidor 10 0 875
L e onida 93339
August 94987 D imitriu 51347
Ct abor 2 2 167
Isaie 9132 9
L e ontin 10 6161
Aure l 870 31 D orime dont 37780
Gavrilă 340 78
Istin 92 342
L e onoara 91945
Aure lia 2 9576 Ebe r har d 1660 6 Gabrie la 10 80 78
Ie novan 990 69 L e opold 90 549
JBlpj 73333 Edith 2 1958 Gulge r 842 31 J&cob 10 7649 L idia 56349
Balint 10 810 1 Ede u 10 80 43 Găburoi 45599 Jane a 90 447 L ina 92 32 1
Balte zar 82 52 Eduard 82 17 Gile zan 10 5986 Joan 89963 L uca 10 80 74
Ban du 2 0 0 74 Edvin 2 1510 Gole scu 12 40 41 Jancu 9150 5 L i via 94931
Barbnra 13773 Ele xiu 13613 Ge rtruda 73332 Joachim 87533 L azare scu 79112
L orant
L o t h a r
L aur e nţ i u
L ucia
L u c i a n
L udmilla
L udvig
L uiza
L ucaciu
L ucre ţia
Ma g d a
Msgdalina
Malvin
Manfre d
Mano
Marce l
Margare ta
Maria
Märiuta
M a r c
Mar cu
M a r t a
Martin
M a r t o n
Moisă
Ma t i l d
Mute i
Maxim
Me lánia
Maiinda
Me i iţa
Me nandra
Mici
Mi hai l
Miche a
Mi l an
Mor
M o r i c i u
Moze ş
IVicolaie
Na ţ i
N a n d o r
Nar ci s
Na t á l i a
Nat han
Nc l î i
Ne sti
Ne i t i
Nina
Norbe rt
99669
86340
9150 2
10 2 746
8145
2 2 2 83
1 6 51 3
90 437
93674
8670 6
46949
58583
10 765s,
I2 4485
9 » 544
10 50 0
2 2 198
42 0 5
80 146
46913
2 9196
10 80 66
990 63
870 46
10 2 794
98142
12 72 4
10 80 91
68737
2 9462
49°
1660 7
2 3145
10 81C0
89931
2 0 564
12 4459
9° 79i
880 0 7
94950
52 0 3
93334
10 0 851
2 2 2 16
7З З 14
39593
520
13666
21 3 72
100478
O c t a v i u s
Olga
Oliver
Ol impia
Orbán
Oscar
O t h e l o
Ot hmar
Otilla
Ot t o
Othocar
Odise i
O r z s i
F » a v e l
Paula
Paulina
Pcppi
Pe t ru
Pe logia
Păscuta
Polichron
Ri c h i l a
Rafail
Re gina
R e n e
R a u l
Richard
Robe rt
Rocuş
R o l a n d
Roman
Rome o
Roza
Rozália
Rozina
Rojica
Rudolf
Sol omon
Sams on
Samu
Samuit
Sándor
S a r i
Sarolta
Se bastian
Simion
Soma
Ste fánia
Sabolciu
Sanislo
2 7179
2 32 71
2 0 191
738
2 2 153
10 72 41
86336
З 9500
521 1
100805
7З З 51
40628
З 4077
7 9
I 2
5
44720
102781
94988
73 3
2
4
667
13574
20553
22159
80567
39449
90808
124379
949
1
5
8161
13653
22260
50636
102772
9 ' 3 3 2
79328
29427
16610
71 50
22282
51340
71801
39574
124397
85674
37786
26330
і б б о ц
13668
78846
1 24 1 0 0
68004
Sal vator
Serafi m
Serena
Si doni a 1
Si gfri d
Si l ard
Ta c ş oni u
Tănasi u '
Tas i l o I
T e c k
Т е о й і
Te o do r ,
T e r a !
Ter ezi a
Te r c a
Ti b o r ii
Ti hamé r ;
T i ne a !
Ti t US !
Ti vadar ţ
T i mo n j
T ó d o r
LJ r l i c ii
Ur ban
1
í
Valentin •
Valeria (
Valeria
Vasi üe
Vente!
Vendel
Verona
Vi dor
Vi ct or
Victoria
Vi l ma
Vi l mos
Vi nt e
Vi rgi l
Virginia
Wa l t e r
Wilhelmim
Wladimir I
Wol i ram
Za ha r i e
Zador
Zol tan
Zeni
Zenoviu
Zofia
Zusana
V ă r u g ă m s ă g r ă b i ţ i c u c o m a n d e l c p o u t r u - c a n u me r i i d o r i ţ i s ă n a s e t r e a c ă .
L a trage rile de până acum am avut norocire a s ă plătim de tre i ori clie nţilor noştri.
P r e m i u l d e 80 0 , 0 0 0 — C o r . 1, 80 0 , 0 0 0
s i m a r e l e j o s d e 4 0 0 , 0 0 0 = - „ 4 0 0 , 0 0 0
!
Mii de oameni an obţinut câştiguri l j T ]
mai mari la trecuta loterie Ia —
Dupa íie-care tragere publicum n morii câştigători deli
în cele mai mari ziare diu Budapesta, ca să se poată Miri
că un deosebit noroc favorizează cliuutela noastră. ~
î ncerce şl deci ori-
cine norocul la —
L a 4 l o s u r : t o t a l : 2 , 2 0 0 , 0 0 0
KI S S K Á R O L Y és T - S A B u d a p e s t, I V . Ko s s u t L a j o s - u t . 1 3 . F i l i a l e : Vi
K i s s , tindea m a r e
ui
V á c z i - k ö r u t 5.
I I I . E r z s é b e t - W n l - I
Trage re a pe ntru d.
I. lote tta XIX. toc-
mai în 2 2 şi 2 3
tfoittWrie H 0 6.
Ь 1 ÍT1T VI
,
—*• • -*
"™""

"™~• Vă rugăm sä tăiaţi şi să ne trimiteţi !
COMANDĂ cătră banca: KISS KÁROLY
BUDAP EST, IV. Kossuth Lajos-ut. 13.
Mă rog a-mi trimite los ct. I. loter. XIX. şi planu l of ic. \
( o trimit interior în mărci postale.
Ѵ я і п я г р я H e o n r /
0 t r i m i í d e o d a t ă c u
mand. postai.
valoarea de cor. (
o s > o rimiţ
.
c u r a m b u r e i #
o o o o o o o Ce nu doriţi puteţi şterge, o o o o o o
О Ѵ Я Р І Я •
N u m e ! e
Locuinţa, Str.
Güll CAÚWd I Nr. casei P osta uit. (comit.
! A A A A A A A
P r e ţ u l l o s i i r i -
l o r d e I - ; i c b s ă
o optime Cor.
o pătrime »
o jumătate »
un întreg »
1-50
3-—
6.—
12 —
>T R í B V N A<
P ag. 21
, p. T. D- l e !
Am o n o r a i a a d u c e i a c u n o ş t i n ţ a P. T. Pn b l i c , c ă î n l oc , Újtelep,
* ffcrt-utca nr. 4 — sub firma recunoscută de autorităţi —
T I V A D A R S Á N D O R
bţ y Septembre am deschis o întreprindere
Щ Г de lumină e le ctrică, de te le fon şi sone rii. I M
- ' Pr i me s c şi p r e g ă t e s c a r a n j a me n t e d e l a mi n a e l e c t r i c ă , d e t r a n s mi -
s ur i , t e l e f oane , d e p a r a f u l g e r e şi s' t rue ri i d e c a s ă . S t r ă mu t c a n d e l a b r e d e
gaz şi pe t r ol î n d e c u l u mi n ă e l e c t r i c ă . I n de pos i t a m r e f l e c t oa r e , a r a n -
jame nte de l u mi n ă e l e c t r i c ă şi d e s one r i i d e c a s ă .
: Mai a m î n de pos i t u n e l t e l e de l i ps ă p e n t r u l u mi n ă e l e c t r i c ă , p e n t r u
je le foane şi s one r i i , p r e c u m t ot fe l ul d e s ul ur i d e c ă r b u n i p e n t r u r e f l e c-
toare , l ă mpi şi ma t e r i i de i ns t a l a r e .
Pl a n u r i l e şi pr oi e c t e l e de s p e s e l e f ac gr at ui t . Că me r i t î n c r e d e r e
dove de şt e , c ă l a s oc i e t a t e a p e acţ i i „ Ar a di Vi l l a mos s á gi R. - T. " a m fost
Aplicat 8 a n i c a i n s t a l a t o r .
Ru g â n d s pr i j i nul P. T. publ i c , s u n t Т І   іШ а г SÚEltior,
Instal ator el ect ri c.
D i n 1 Oc t o b r e c a n c e l a r i a , de pos i t ul şi a t e l i e r ul me u vor fi în str.
Weitzer János ( pa l a t ul Mi nor i t i l or ) nr. 10 şi p â n ' a t u n c i mă r og a s ă -
vârşi c o mu n i c a t e l e de t e l e f on şi c o ma n d e l e pr i n dl RAD Ó GYUL A, nr ul
t e l e fonul ui 2 38.
D acă voe ş f i să f i i f r u mo a s ă
s& foloseşti
crema de lăcrimoară a lui Vasvăry
ce are efect mare şi sigur.
Nu conţine materie unsuroasă,
  compas din alinii Inviolabile.
Se poate folosi ş i z i na ! Face e a
dispară petele, urmele de vărsat,
creţelele, arsura de soare şi tot
felul de morburi de piele.
Fa c e f a ţ a a l b ă ţ i c u r a t ă .
1 borcan de cremă larcrimoară 1 cor.
P rav de păr de l acri m. , cati a Г 20 ,,
Săpun de lăcrimoară, b u c a t a —7 0 ,,
Se capătă In farmacia lui
JFJL V A S V Á R Y E L E M É R
^ ^ í y In Hó dmezővásárhely.
F o n d a t l a 1 846 . Telefon 25—37.
Deschidere de restaurant Pozftech JÚZSBf = : Ttaf № в
SI BERĂRIE.
X
Am onoare a aviza onor. public, că
a m prel uat
R E S Î i l f R A M U L
văduvei Mirtl Jó zsef
din strada L ipót nr. 11.
C u l i n ă b u n ă u n g u r e a s c ă ş i
b e u t u r i b u n e .
P r i m e s c a b o n a m e n t e l u n a r e .
Cu deosebită stimă :
S C H E L L P É T E R ,
restaurant! er.

 
А Ѵ І Э І
Avem onoare a aduce la cunoştinţă dinstinsului public din
Arad şi provincie, că mi-am aranjat perfect afacerile şi pot con-
tinua cu toate puterile
m e s e r i a m e a d e z i d ă r i e
deoarece în decursul celor 22 de ani activitatea de sine stătă-
toare, lucrările mele au fost primite cu mulţumire şi satisfacţie
— îmi iau libertatea a solicita şi mai departe protecţia On. pub-
Jic — asig. dinainte că şi de aci înainte mă voi nisui să săvâr-
şesc ori ce lucrare de zidire ce mi-se încrede, cu aceiaşi solidi-
t é şi conştinţiositate.
i . Iau întreprindere ori-ce zi di ri П 0І în ori-ce formă, moi df i c ăr i
[ şi reparaţ i i după planul şi preţul stabilit. Mi-am deschis cance-
•Jaria în Str. Le i ni ng e n 11 şi rog pe On. public să mă protegeze.
B u d a p e s t a ,
V I , L e h e l - u t c z a N r . 8 .
Mare fabrică
de instrumente
muzicale
de sufl at,
t u r n ă t o r i e d e c l o -
p o t e ş i m e t a l e ,
f a u r ă r i e
ş i a d j u s t ă r i e
d e c l o p o t e
c u b r e v e t .
•ATATATA
Catalog şi preliminar de spese trimite franco.
Nou comerci. Lithografie.
I ns titu t d e lithogr a fie ş i tip ogr a fie
a l ui
KÁ LLAI é s B ORH E GY !
^Ѵ І С / . Г >, « st r. x V t z ô l P é t e r n r o . 1.
Edificiul primei bănci Aradane. Intrare strada Zrinyi.
Pr i me ş t e s p r e e f e pt ui r e : bilete, vignete, anunţuri de logodnă,
conte, circulare, hârtie de epistole, măpi, autografii etc.
pe lângă preţuri moderate şi î n e x e c u ţ i a c e a ma i mo d e r n ă . 1
c u stimă: W e s z e l y J . P á l , t î mpl ar
K
P ag. 22.
» T R i B U N A c
Nr. W8.
T o t f e l u l d e
dre ge re de oroloage
ce nu mai se poat e închipui
numai 1 coroană,
s t i c l a p e n t r u o r o l o gi u d e   ш ш ш і , a r ă t ă t o r 1 0 o r .
s
E .
g r
S a
«
2
V aj
CS
e n S
ь о
o
c e:
TO
o
n o
rt- l - f -
_ ţa
• 5' S.
л
a s .
»
n
c
L a orol og ieru l S C H W I M M E R A L B E R T , A R A D
SZABADSÁ G-TÉR Nrul 5 - 6 .
L â n g à c a . f e n e a . u a . F » ö l z l .
L â n g ă c a . í e n e a . x » a F » Ö l z b
T E K T I E !
Gel mai vechiu şi bun magasin de maşini din com. Giănad
G l u
a lui
IVI A K O . •-
L ife -
re azä M a s i n i d e s ă m ă n a t
cel mai
met od,
15 s e r ie 200 f i' . • 17 s e r ie 210 fl., • 19 s e r ie 225 fl. , • 21 s e r ie 24 0 flor e ni.
gbu? bicicletă pentru armată „METEOR" t a r e c u 6 5 t i
Maşini noi de cusut „SINGER" 80 fl.
CIURURI, TRIERE, MORIŞTE, pluguri de oţăl şi alte instruente pentru economie.
Curel e şi ol euri pentru maşi ni , unsoare de maşi ni
p e l â n g ă p r e ţ u r i l e ce le m a i i e f t i n e ş i p e l ân gă c o n d i c i l e ce le m a i
f a v o r a b i l e d e p l ă t i r e .
V a n ă d e s c ă l d a t cu î n c ă l z i t o a r e
Asortiment mare m tot felul pe vane, precum: vane atârnate, vane de şezut, vane
pentru copii, etc. P rimesc instalare de apaducte, de closete engleze şi de pumpe.
cu cu p tor ce î ncă lz e ş te ju r
îm p r e ju r d e là 50 cor . î n s u s .
F f e H Î
LEFKOY ITS ADOLF Budapest , VII., Wes s el é nyi - u. 51 т
г
————— P reţ-ourent gratuit şi franco' •'
Să părtinim i ndustri a din patri ei
«i P r ă v ă l i a c e a ma i ma r e Ц Щ р d e c uf e r e
E
di n Seghedi n este alui
Szegszárdi Jőzscf în Szeged
Iskola-utca nr. 25, vis-à-vis de „Hungária".
o
.2
"5
">
9)
Recomandă în atenţia P . T. public din provinţă cuie-
rele sale de drum, portmoneurile de toaletă, port-
ul oneuri pentru acte, advocaţi şi pentru aparate
propriu, în asortiment bogat, în deposit — asemea reco-
mandă ţiitoarele sale de bastoane, de ploiere şi de arme,
cu preţurile cele mai moderate.
Comandele din provinţă se esecută punctual şi repede.
Г О
t
1
3
o
a
»
3
I
Să părti ni m i ndustri a din pat ri e!
• • • i i i l i i MM M
Î N A T E N Ţ I U N E A C I N U L U I P R E O Ţ E S C !
Am o n o a r e a r e co m a n d a n n icu l mea
cr o i t o r i e A d e ha i n e p r e o ţ e ş t i
precum : reverenzi, cimade, paltoane, camUafcă ş i capişon.
I n magazinul m u ţ i n numai s to f ă de calitatea primă. P un mare
p o n d p e f o r m a esterioara ca su câştig plăcerea onoratei preoţimi,
care mă va onora cu comanda.
Var g a János s uc c e s or MUTS JA*fOS
croitor de reverenzi şî vestminte preoţeşti
în B u d a p e s t a , IV., Váczi-utcza nr 70.
Fr i de r i c Honig
T u r n ă t o r i e , f a b r i c ă d e c l o p o t e şi me t a l ,
a r a n g e a t â pe mo t o r de v a p o r .
A r a d , s t r a d a R à k o e z i N * . 1 1 - 2 8 ,
S ' a f ondat l a 1 8 4 0 .
P r e m i a t l a 1 8 9 0 o u c e a m a i m a r e
m e d a l i e d i e s t a t .
Cu garanţie pe mai mu lţi ani şi pe
!
fy lângă cele mai favorabile condiţii de plătire
— recomandă clopotele sale cu patentă ces.
şi reg. invenţie proprie, cari au avantagiu l
că faţă cu orï-е   alte clopote, la turnarea
unui şi acelu iaşi clopot tare şi cu su net adânc
— se face o economie de 20—30°/
0
greu tatea metalu lu i.
Recomandă tot-odata clopote de fer,
ce se pot învîrti şi postamenteiз de fer, prin-
a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de erepat şi
chiar şi cele mal mari clopote se pot trage fără-ea sft    
clatine turnul.
Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi în с о г о а Щ
de fer, ce se poate învîrti, cum şi tu rnarea din nou a dopotebt
vechi, sau schimbarea lor cu clopote nou ă pe lângă o supre-
solvire neînsemnată.
Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni — la dorinţă
trimit gratis.
н ж ж х ш т э а о о т е ю с
ANUNŢ .
Re me dí lll
c e l m a î b u n î n
contra răcelel, tusei
= = = = = = = = = = = = şi a guturaiului este CEAIUL PEN-
TRU PIEPT de SZĂSZKABANŢ /A J ~Să poate afla
la farmacistul: Dr. Bé la Odor, din Szăszkabănya
(com. Krassó -Szöreny)
Un flacon, cu porto, i cor. ю fil.
u u
e-o
§ «
o g
|'5a
g -c
M O
«
c e s
cd 3
M
© a
. 2 s
« . |
j ï *
c
D
V ă z u t u l c e l m a i p u t e r n i c
se poate avea numai cu aju-
torul
sticlei de cristal
ciselată f oarte f in şi probată ca
perfectă, care se poate cumpăra
în cadre deosebite şi după o
cercetare conştienţioasă cu pre-
ţurile cele mai ieftine la firma
H a h n é s
Telefon 149. І Л Г L U G O J . Telefon 149.
Comandele cu posta se efectuesc precis şi prompt.
o
S
$
o .
Э
o
o
s
era
I.
a>
D e la! Noie mvrie P răvălie de geamantane,
am mutat în plata .
л
. . , — r r — — r — - r -
SZABADSÂg Nr 22 P
i e

e
de arta, şea şi curele.
L I FERANTUL ARMATEI CO MUNE O . R.
Recomand în atenţiunea binevoitoare a onoraţilor mei
i cumpărători
Bérezi F ál,
S c h a e f e r Ri char d Géza
lăcătuş de e dificii, canale şi apaducte
Arad) Strada Batthyányi W ro. M 7.
P reiăteşte din fier bine bătut: grilage la fluvii,
trepte, balcoane, şi pentru băncî.
Prime şte spre e fe ptuire ori-ce forme de fe r, acope rişuri şi
rame de fe re stri, întărind prin fe r fe re stri şi uşi. Construc-
ţie de apaducte , e şitoare fără mi ros, pisoare , lavortoare ,
scalzi în orice formă şi mărime . Aduce şi face fântâni cn
trage re spre orice scop. Ate lie r e xpe rt. Mare magazin de
— — — t uburi de pi at ră smălţuită. — — —
p r ă v ă l i e i m e l e d e g e a m a n t a n e ,
p i e l ă r i e d e a r t ă , ş e a ş i c u r e l e
[aranjată după modelul celor din capitală conform rece-
rinţe lor mode rne
in A r a d, pi aţ a S z a b a d s á g 2 2 .
Magazin de tot felul de geamantane şi pielărie de
artă, hamuri pentr«i cai de rând şi cai de călărit,
instrumente pentru grajduri şi pentru îngrijirea
cailor, articole de « a i u r i t şi sport. Toate cele ne-
cesare la o şea ofiţerească sau domnească.
Comandele se efeptuesc pe lângă respu ndere, prompt
['şi preţuri ieftine.
P r o b a ţ i s ă v ă c o n v i n g e ţ i ! ==^ Э
f Ori ce renovare ce se ţine de această branşă se efep-
gtueşte imediat pe lângă preţuri moderate.
• A R A D , —
Cu stimă: К И І Т 7 І F ' A L p i a ţ a
S Z A B A D S Á G 2 2 .
Corespondenţă in limea maghiară şi germană.
T E L E F O N
Nr.13—U 6 .
G á l l i k I a j o s
fabrică şi magăzină: І г 5і л с І £ ѵ р е s t , V I I
M A E S T R U
G Ă L D Ă R A î ţ
, Kertész-utcza 8,
Re comandă c a z a n e 1 e sale pe nt ru fe rt : spirt, Cognac, L ie be r.
Gomină şi drojde de vin, scalde de apă cu cazane si cazane late
cn me ste cător. Prime şte tot fe lul de fabrici şi p r e g ă t e ş t e cumăne ce
d e f e r şi ţ e v i i de
aramă roşi e .
Spe de ază vase de
aramă roşie pe ntru
hot e l uri , re st aurant e ,
v a s e pe nt ru f e r -
b e r e de c a f e a ,
căldări la vatra focu-
lui şi de spălat.
Reparări cu cine se
efeptuesc prompt şi cu
preţuri moderate
Toată imitarea sau reprodu cerea va fi pedepsită.
U n c J u l v e r i t a b i l e B a i z a m u i T h i e r r y
provăzut cn marca „Călugăriţa ve rde " sub scutul le gii
Ce l mai ve stit şi ne între cut me dicame nt contra pe rtur
baţiunilor de mistuire , sgärciuri de stomac, colică, ca-
thar, dure ri de pe pt, influe nza e tc. Se capătă în 12 sticle
mici, sau în 6 duble , ori în una mare de ose bită provă-
zută cu încuie toare a pate ntată. Pre ţul 5 cor. cu porto.
Unsoare Centifona Thierry recunoscută ca „non plus ultra"
contra rănilor ve chi, aprinde ri, vătămări, răniri, pre cum
şi tot fe lul de umflături. 2 borcane cu 3cor. 60 fll.cu porto.
Banii se trimit înainte ori se ridica prin rambursa.
Apotheca Thie rry în Pre gre da î %^ , AKÎ
Broşuri cu mai multe mii de mulţumiri se trimit gratis şi franco.
D e pozite în următoare le apothe ce : în Bu dapesta la TÖRÖK JÓZSEF şi
EGGER L EO şi în Arad la FÖL DES KEL EMEN şi la HAJO S ARPAD.
A lle in e chte r Ba ls a m
ma der Üehehínirt-Apíftelit 5
A. Thierry in P regrada
bn ßobuish-Sjmrfcw».
TEL EFON Nr. 87.
í Fondat la 1898. Fondat la 1898.
SPĂL ĂTORIA D E AL BITURI
a lui
G R O S Z F E R E N C Z
ARAD, Hei m Domokos- ut cza 1.
Prime şte spre curăţit cămăşi, gule re manghe te , haine de gală'
ve sminte de dame , pe rde le , şi haine de bal, fără var de clor şi
cu pre ţurile ce le mai ie ftine .
Albite în chip admirabil şi suprinzător.
Pri me şt e comande din provinţă spre curăţire haine şi albituri.
In loc la dorinţă haine le se aduc de acasă şi se şi duc acasă
fără atare pre ţ se parat.
P edag og i şi t eol ogi au f avor de preţ.
P a g . 24. . T R I B U N A«
Ni 191]
F * E CL l i VZ\.T::\ S E Z O N U L U I
ARAD ,
Szabadság-té r
# M . 12 #
Intre măd
rii Glück I
• 4F Koch
Catalog de pre ţuri se nzaţional de ie ftin
PENTRU COPII CLASĂ SEPARATA.
Gravate pe ntru copii ! Cămăşi pe ntru copii! Pălării pe ntru copil!
Gravate de spălat (ciucur) 10 cruce ri.
„ „ „ re gatta 15 e r.
„ „ mătasă 2 5 „
„ „ „ re gatta 2 5 „
ч
,. „ plastron 29 „
Cămăşi călcate albe 95 cr.
„ din sifon ve ritabil 1Ю 5 „
„ „ „ cu piept moale Г 25 „
„ de tot fine 1*45 „
Gulere şi mangHt*. de calitate foarte bună.
Pălării de toamnă 75
negre şi colorate %|
mai fine M
e le gante M
cu căptuşalâ de mătasă M
Căciuli pe ntru copii! Ploie re pe ntru copii! Batiste pe ntru copii!
Căciuli de sport din pănură coţe ată 35 cr
„ я »
v î n ă t ă 5 0
n
7, r, T, „ che viot 65 „
„ de matroz din mate rie vînătă şi roşie 75 „
din mătasă 115 „
Ploie r din croise 95 cr.
e lott 1-15
я
Л 11 eanelab 1-45 j )
я n
şe rge 160
Я
11 я mătasă 1-75 11
Batista ilustrate
„ din sifon alb
я я Pâtjză
„ „ „ m a i fină
„ ,, batist color at
Oii
Ghiozgane (taşe ă) de şcoală ! Ciorapi pe ntru copii cu patentă, făcuţi de robi! D e ose biţi articlii pe ntru copii
Ghïozgane din pânză cernită 35 c
r
„ colorate cu chipuri 45 „
„ din pânză scutita de apă 50 „
„ „ materie bună trainică 60
r
„ piele 75 - 1- 5 0
T
Ciorapi cu prejj după mărime.
„ patent de calitate bună 12 - - 2 7 cr.
„ „ „ diamant negru 19- - 3 8 „
„ „ cu călcâi duplu 2 7 - 45 „
„ „ de cea mai bună calitate 32 - - 5 7 ,.
Nădragi cu tutori de gummi 19-3)
Briceag cu piesele de os alb şi şur 2 0 -31
Pe rii pe ntru dinţi Ю —25
Portmonea de bani din piele 10-
Calamare de buzunar patent 25—501
CLA SA MODE,
Rufe albe bărbăte şti!
DE BĂRBAŢ I. G
Pălării bărbăte şti noutăţi!
Cămăşi colorate cu pe pt moale 1-15 cr-
„ din sifon cu pe pt pique t 1 35 „
„ „ se phir angle z colorate 1-45 „
„ de tot fine cu ae pt daroast 165 „
„ spe ciale vărgate drapa 1*75 „
Pôlàfii bârb. de calitate bună 12 5 cr.
„ „ „ „ mai sigură 150 „
„ „ colorate şi ne gre ,formă nouă 1-75 „
„ „ e le gante , fină de lână 2 -— „
„ „ ce le mai fine de ie pure 2 -50 „
TALOG IEFTIN!
Ploie re pe ntru bărbaţi!
Ploie re de croise
„ bune din clott
„ trainice din cane la
„ din mătasă gloria
» я ч fină
Năframe pentru bărbaţi în de posit uriaş! D ife riţi articli de modă pentru bărbaţi!
Năfrămi de batista frumoase 11 cr.
„ „ re gatta 19 „

я
mătasă 2 5 „
*
n ii '•
re gatta admirabile 35 „
„ din curată 50 „
Ciorapi bărbăte şti!
Mare asortime nt de batiste , bucata 19— 2 5 cr.
Ţiitoare de nădragi de cal. bună 35—50 „
L e gătoare de cioapi „ „ „ 39—50 „
Mulţime de nasturi pe ntru magne tte 2 5 — 50 „
І з т е п е de köpper, calitate bună 95 „
Ciorapi de macco coloare naturală
„ coloraţi şi ne gri, păre chia
„ vărgat de modă
„ spe cial, de ce l mai nou mode l
„ din aţă curată
CLASA MODEI PENTRU DAME.
Rufe albe fe me ie şti ! Diferiţi articli de modă pentru femei! Giorapi pe ntru fe me i!
Cămăşi te m. din sifon, de corate cu brodărie 85 cr.
„ de madipul e u brodărie minunată 1-15 „
„ din pânză fină brodată cu mâna 150 „
я
„ batist franc, colorate 175 „
„ „ pânză de rumburg ptr trouse au 2 0 0 „
Ploie re pe ntru dame 175
Brâue de mătasă ne gre şi în colori 50 —95
„ „ „cugummi, , „ „
я
95—1-50
Giantâ de pie le mai noauă 45—1-90
Cravate de mătasă şi gule re .
cr. Ciorapi le gaţi ne gri şi în colori păre chia
„ după ce a mai noauă modă cu vargi
„ din afă curata
„ „ fior ne gru
de tot fin
Tipografia George Nichin, Arad.
Ы administraţia „Tri bune i " să află de vânzare
armat oare l e căr ţ i :
Che ndi: „Ze ce ani de mişcare lit." .
Slane i: „Vatra părăsită" . . . .
D r.Szabó: „D re pturile şi datorinţe le "
Iorga : „Călătorii tn Rusia" . .
lArde le anu: „Buche tul me u". . . .
dtto „L upta pe ntru dre pt" . . .
dtto „Jude cătorii cu juraţii". . .
Ы . „Bunul Econom" Nr. 1, 2,3, 4,
.6, 6, 7 nrul
Cor. 1 -
1-50
У )
5-20
11
—•40
И 1-—
n
2 -
Я
—•80
»
—•30
Âlmanachul
Mane guţiu :
„Pe tru Maior" . . .
.Re unire a Românilor"
Pope scu. „Pe tru Cazacul" . .
Păcâţianu: „Principiile politice "
„L ibe rtate a"
„Ioan Bote zătorial"
dtto
Che ndi :
Paşcariu : „Juve nilia" . .
Cunţan : „Poe zii" . . .
„Monografia Braşovului" .
„Bibliote ca Noastră" nrii 3-
8—9, 10 , 11—12 , 13, 14, 15-
-4.
-17
5, 7,
nrul
n
n
n
n
Я
7 1
Я
Я
4-—
4 —
1-60
2-—
2 —
1 —
1-60
1-—
4 _ .
—•28
Zianu: „Potpouri" „ 1"—
„Musa some şanâ" „ — ' 3 0
L upădat: „Confe rinţe " „ — 2 0
L a fie care carte să se adauge i o fii. porto.
„La Roma" de Russu Siriana Cor. 2.— plus 10 fll. porto
„P ovestiri şi schiţe" de 8. Secula 1.— , 5 „ ,
„Xuvel e" de Emil Zola Cor. 0-40 , 5 „ ,
„Ş colarul declamator" „ 0
-
60 » 5 „ „
„Stropi de roanft" , 1.— » 10 „ „
„Anr" Const. Hodoş . 1.60 „ 1 0 „ ,
„TVIegrama" farză în 3 acte „ 0.80 , 3 „ „
„Amicul P oporului" T.Vuculescu , 1.— „ 10 „ „
»TR I B U NA.
Staflne r Se be dym
Oroszl án-u. 13. SZJEGED
atelier de
gravură
Kárász-u. 14. sz.
EXTRAORD I NAR! Gravuri artistice în oroloagc, monograme ,
couvcxe şi e mble me din aur şi argint. Eie ptaire a monograme -
lor, e mble me lor* şt a lucrurilor de D amasc, în mod prompt şi
artistic, în aur, afgint, "şi prë'ste tot în orice me tal, după pla-
nurile şi de se mritirile ce le mái noi. Glichée dé me tal şi le mn.
Mode le ne ce sare pe ntru forme i Sigile şi pe ce ţi din oţe l şi aramă
roşie inscripţii pe uşî şi maşini. Prime sc spre e fe ptuire mode le
de aramă roşie şi umplute , pre cum şi alte gravuri în sticle , os
de e le fant, scoică, e tc. şi le şi lucru în modul ce l mai artistic.
Serviciu constienţios şi preturi ieftine!
Un b ă i a t care ştie vorbi române şte se prime şte de învăţăce l.
In atenţiunea comunelor bisericeşti!
P regătesc în timpul cel mai scurt posibil după comandare,
în ori ce stil, edificii, decorări esterne şi interne, statue de
biserică, de grădini şi de salon, după modeluri sau turnare,
morminte frumoase de peatră sau cement dela 50 cor. în
sus, precum ori şi ce se ţine de sculptorie.
O s v á t h L A n t a l , s e u h t o r
N y í r e gy h á z a , s t r a d a K o s s u t h n r . 5 1 .
Nu-ţi mul t a s ud ă ma
pi ci oarel e
d a c ă î n t r e b u i n ţ e z i
u d î n
1
ce l mai potrivit me dicame nt al
timpului mode rn contra asudării
manilor şi a picioare lor. D upă în-
tre buinţare a une i sticle , de plin
succe s.
P reţul 1 cor. cu pene cu tot.
Pre gătitorul :
D acă ve i între buinţa distrugători
de bătături numit
Я
Т Г
Я
—^ e _ —^ i i
91 • *=»
fără nici o dure re te ve i scăpa
de bàtàtuii.
P reţul unei cutii 1 cor.
Ace sta e pre gătit — şi adus în
circulaţie după me todul profe so-
rului japone z D r. Takacu — de
cai re
Farmacistul Ц { | £ у K á l f l l á f l töyire Syhaza
— Expe diţie promptă prin poştă.
Cel mai bogat magazi n pe câmpi e
pentru i nst rument e muzi cal e e a lui
В Ш О Д J & H O S
p r e g ă t i t o r d e i n s t r u m e n t e m u z i c a l e
S Z E G E D , S tr a d a Ká r á s z nr . 7 .
Unde se pot căpăta pe lângă pre ţurile ce le mai mode rate
ce le mai bune v i o l i n c , c e l o , g u r d u n e , b r a c i
(vio.'ina se cund) şi s t r u n e şi mai
de parte c l a r i n e t e , l i a r m o -
n i c e .
Re parări se e fe ptue sc artistic şi în
modul ce l mai grabnic posibil.
Tri mi t e m grpUnt cat al oag e i l ust rat e
în l i m b a m a g h i a r ă şi g e r -
m a n ă .
I a r ă ş i
floroc colosal la KaeiMs
In colectura mea până acum îndeosebi preferată de
noroc în câştig, s'a dovedit şi în cele din urmă două lo-
terii, căci a fost în cele două premii principale norocită,
zilnic un premiu principal la Gaedicke
se zicea aproape din fiecare gură, căci scosei în
ultimele două trageri de loterie singur următoarel e
câştiguri principale, plătindu-se onoraţilor mei muşterii :
«1 ш а і înalt câ?tij principal IT
Ш Я І la Nrol 19406
9 0 , 0 0 0 coroane la Nrul 3148
6 0 , 0 0 0
99 99 99
3952
5 0 , 0 0 0
99 99 99
64714
3 0 , 0 0 0
99 99 99
42778
3 0 , 0 0 0
99 99 99
88837
25 , 0 0 0
99 99 99
15900
20 , 0 0 0
99 99 99
88000
15, 000
99 99 99
43841
15, 000
99 99 99
9 579 3
15, 000
99 99 99
115220
15, 000
99 99 99
12149 7
15, 000
99 99 99
9 7214
10, 000
99 99 99
35828
10, 000
99 99 99
71772
10, 000
99 99 99
42529
Cine voeşte să facă un câştig principal, trebue să-şi
cerce norocul la >Gliicks-Gaedicke«, căci aici s'a dovedit
până acum cele mai multe câştiguri.
Tragerea clasei I. se începe deja
m ^ ' î n 2 2 ş i 2 3 N o e m v r i e "Ш
şi costă un
los între g jumătate pătrar optime
12 .— 6.— 3.— 1*50 coroane
Toţi moşterii mei primesc securi postale, în care pot
trimite taxele fără spese, aşa dară sunt scutiţi de porto
poştal.
Numărul muşteriilor mei creşte din tragere
î n tragere, o dovadă, de ce mare noroc se bu-
cură colectura mea la trageri î n cercul muş-
terii lor.
încercaţi-vă odată norocul la »Glück-Gaedicke« şi veţi
aveà sigur ré sultat bun.
B a n c a G A E D I C K E
B U D A P E S T
VI. , Kossuth Lajos-utcza 11.
Tipografia Georgü Nichio, Arad.