MIRCEA BERINDEI

PARAVANUL VENETIAN
MIRCEABERINDEI, membru al Uniunii Scriitorilor, s-a nãscut la Bucuresti, în 191, un!e a si
murit, în anul "###$ Absol%ent al &acultãtii !e Dre't (19)* si al celei !e +itere si &ilo,o-ie
(19).* !in Bucuresti, a lucrat în ca!rul Ministerului A-acerilor Strãine al Rom/niei !in octombrie
19)0 '/nã în noiembrie 19., c/n!, în urma masurilor !e restructurare !is'use !e Ana 1au2er, a
-ost eliminat, îm'reunã cu imensa ma3oritate a cole4ilor sãi !e breasla, !e 'e scena 'oliticã$ Din
1951, lucrea,ã la Institutul !e Mecanicã A'licatã al Aca!emiei R$1$R$, a'oi la Aca!emia R$1$R$,
la Institutul !e Istorie a Artei al Aca!emiei R$S$R$ si, '/nã în 19., la Institutul !e Istorie si 6eorie
+iterarã 78eor4e Cãlinescu9 al Aca!emiei !e stiinte Sociale si 1olitice$
:1ERA; Nicoma<os$ Dialo4 !es're întele'ciune si -ericire, cu 're-atã !e Ale=an!ru 1<ili''i!e,
E!itura Albatros, Bucuresti, 19.#> Marcel 1roust (mono4ra-ie*, cu 're-atã !e Ale=an!ru
1<ili''i!e, E!itura Albatros, Bucuresti, 19.1> &abian$ Dialo4 !es're %ocatie si !esã%/rsire,
E!itura Albatros, 19."> S<a2es'eare, A-orisme si cu4etãri, e!itie în4ri3itã !e Mircea Berin!ei,
E!itura Albatros, Bucuresti, 19.)> Rãnisi balsamuri$ 8/n!uri !e-o %iatã, E!itura Coresi SR+,
Bucuresti, 1991$ A colaborat la re%istele 8or3ul, Con%orbiri literare, Rom/nia literarã, Re%ista !e
istorie si teorie literarã etc$, 'recum si la emisiunile ra!io-onice 7Atlas cultural9, 71ortrete si
e%ocãri literare9, 7Caietele %erii9$
Cu%/nt înainte
Mircea Berin!ei s-a nãscut la 9?"" ianuarie 191, într-o casã !e 'e Calea Mosilor !in Bucuresti,
ca unic -iu al -amiliei Berin!ei; tatãl, loan (10.)-19).*, o-iter !e carierã, 'artici'ã la 'rimul
rã,boi mon!ial si 'rimeste, 'entru merite !eosebite, :r!inul militar 7Mi<ai @itea,ul9 (la ".
!ecembrie 191A*, 'recum si numeroase alte !ecoratii si me!alii (Me!alia 'entru Bãrbãtie si
Cre!intã clasa I, Crucea comemorati%ã a Rã,boiului 191A-1910, Me!alia 7@ictoria9 a Marelui
Rã,boi 'entru Ci%ili,atie 191A-19"1, Me!alia &er!inan! I cu s'a!e 'e 'an4licã etc$*$ Mama,
Marioara (100)-19..*, nãscutã Ale=an!rescu, a -ost 'rese!inta Comitetului &ilialei 6/r4u Mures
a Societãtii 'entru :crotirea :r-anilor !in Rã,boi si 'rimeste, la r/n!ul ei, Crucea 7Meritul
Sanitar9 clasa 1$
6/nãrul Berin!ei stu!ia,ã la +iceul 7Ale=an!ru 1a'iu Ila-rian9 !in 6/r4u Mures B un!e -usese
mutat, ca o-iter, tatãl sãu B si obtine, la e=amenul !e bacalaureat !in 15 iulie 19)1, 7nota me!ie
ECCE1tI:NA+9$ Urmea,ã a'oi cursurile &acultãtii !e Dre't !in Bucuresti$ +a ) !ecembrie
19), 7comisiunea e=aminatoare constatã cã !l Berin!ei Mircea a trecut e=amenul !e licentã cu
D'atru bile albe si una rosieE9$ 6/nãrul Berin!ei, 'uternic atras !e stu!iile umaniste, se înscrie, în
continuare, la &acultatea !e +itere si &ilo,o-ie, al cãrei licentiat !e%ine în 19).$ Este ele%ul
Marietei Sa!o%a la Conser%atorul !e Artã Dramaticã !in Bucuresti, la, !e asemenea, lectii !e
!esen si 'icturã$
în tot acest tim', stu!ia,ã cu asi!uitate si în%atã, cu scru'u-lo,itatea care-1 %a caracteri,a întrea4a
%iatã, limbi strãine, !e%enin! bun cunoscãtor !e -rance,ã (%ec<e si mo!ernã*, en4le,ã (%ec<e si
mo!ernã*, 4ermanã si latinã$
Citeste mereu B cu elanul t/nãrului în!rã4ostit !e cunoastere B, e neli'sit !in sãlile !e concert
si !in cele !e teatru, e!i-ic/n!u-si o culturã umanistã %astã si !e%enin! un ra-inat cunoscãtor al
-ilo,o-iei si literaturii uni%ersale, al artelor 'lastice, un mare meloman$ Este, 'e !e'lin,
re're,entantul 4eneratiei sale, crescutã si -ormatã în !inamica istoricã a Unirii !in 1910, 4eneratia
'ro4ramelor si a 'roiectelor -ebrile ale înce'uturilor, cu %isele si as'iratiile ei s'eci-ice$
Debutea,ã în 19"9, la !oar cincis're,ece ani, cu 'oe,ii ce %ã! lumina ti'arului în re%ista 8or3ul$
&atã !e multi !intre cole4ii sãi !e 4eneratie însã, Mircea Berin!ei, !esi scrie -ãrã întreru'ere, e
'arcimonios în 'ri%inta 'ublicãrii, cãci nu se 4rãbeste sa se a-irme B mai ales nu cu orice 'ret$
Mare a!mirator al clasicismului B trãsãturã accentuatã, 'oate, !e !imensiunea uneori
'erem'toriu li%rescã a 4/n!irii sale artistice B, 'reocu'area sa !e cã'etenie este, !intot!eauna si
're4nant, ci,elarea e='resiei, cãutarea esentei, ri4oare care, 'ri%itã !in e=terior, 'oate 'ãrea cã-1
'roiectea,ã B ca în 1a-lu!es !e 8i!e B într-un -el !e im'as, în realitate, %ocatia sa !e scriitor
c/sti4ã relie- 'e mãsura maturi,ãrii ca artist si ca intelectual, !ar într-un 3oc asumat !e re-u,uri si
continue ree%aluãri ale o'erei 'e care o scrie$
+a 1A iunie 19)., sustine un e=amen !e a!mitere la Ministerul A-acerilor Strãine (cu tra!ucerea
în limba -rance,ã a unui articol !intr-un ,iar rom/nesc si re!actarea lucrãrii însemnãtatea ,ilei !e
1# Mai*, în urma cãruia !e%ine, cu înce'ere !e la l octombrie 19)0, -unctionar !i'lomatic în
ca!rul acestui minister (Deci,ia ministeriala nr$ 5.995?) octombrie 19)0, semnatã !e M$ D$
Comnen*$ în continuare, sustine, în iunie 19)9, un e=amen !e atasat (+es !is'ositions !es 6raites
!e'ai= !e 1919-19"# relati%es ã la Roumanie>
Mi3loacele !e re,ol%are 'asnicã a !i-eren!elor internationaleF, 1o,itia Rom/niei în con-lictul cu
U$R$S$S$> +es !roits !e la Roumanie sur la 6ransGl%anie*$ în!e'lineste, tim' !e a'roa'e ,ece ani,
!i-erite misiuni în tarã si în strãinãtate$ +a "# iulie 19", este numit la +e4atia Rom/niei !e la
Helsin2i, în locul lui Dinu Cantemir (care contractase, !in cau,a climei nor!ice, o boalã 4ra%ã !e
'lãm/ni, -iin! trans-erat la +isabona*$ Rec<emat în tara la 15 au4ust 195, Mircea Be-rin!ei
lucrea,ã, !e la ) !ecembrie, la Directia A-acerilor 1olitice, a'oi, !e la 11 iulie 19A, la Di%i,iunea
Cabinetului si Ci-rului$ +a "9 martie 19., Ministerul A-acerilor E=terne cerea acor!ul
Consiliului !e Ministri 'entru ca M$ Berin-!ei sã -ie trimis la Co'en<a4a$ Cererea a -ost res'insã,
în Rom/nia bãteau !e3a %/nturi 'otri%nice$ : carierã !i'lomaticã !es're care a%em toate moti%ele
sã cre!em cã ar -i 'utut -i strãlucitã este, la 15 noiembrie 19., curmatã brutal; la acea !atã, la
con!ucerea ministerului se a-la Ana 1au2er, care a !is'us se%ere mãsuri !e restructurare, întrea4a
'leia!ã a %ec<ii !i'lomatii rom/nesti -iin!, într-o 'erioa!ã !e c/te%a luni, 'ractic eliminatã !e 'e
scena 'oliticã$ Multi cole4i ai lui M$ Berin!ei a-lati în strãinãtate au <otãr/t, în îm're3urãrile !ate,
sã rãm/nã !incolo !e <otarele tãrii si sã mãn/nce '/inea e=ilului$
Cu înce'ere !in acel întunecat noiembrie 19., -ostul !i'lomat este 'e 'unctul !e a rãm/ne, 'ur
si sim'lu, muritor !e -oame$ 6im' !e trei ani si 3umãtate, '/nã în 1951, e ne%oit sã trãiascã !in
e='e!iente, în 'rimul r/n! !in tra!uceri, care însã B 'entru cã autorul lor nu a%ea !re't !e
semnãtura B a'ar sub alte nume$ Sunt ani !e cum'ãnã, în care !oar !e%otamentul c/tor%a
'rieteni a!e%ãrati B +ucia Demetrius, mai cu seama B îl a3utã sã !e'ãseascã lo%iturile sortii$
+a l iunie 1951, e='erienta 'e care o a%ea în arta !esenului si, nu în ultimul r/n!, uriasa sa culturã
îl a3utã 'e M$ Berin!ei sã se an4a3e,e la Institutul !e Mecanicã A'licatã 76raian @uia9 al
Aca!emiei Re'ublicii 1o'ulare Rom/ne, un!e, tim' !e 'ais're,ece ani, este, 'e r/n!, !esenator,
se- al sectiei a!ministrati%e, bibliotecar-se-, tra!ucãtor$ Se trans-erã în iulie 19A5, la Aca!emia
R$1$R$, ca 7or4ani,ator stiinti-ic 'rinci'al9, iar la l martie 19AA !e%ine secretar stiinti-ic al Sectiei
!e literaturã si artã$ în -ebruarie 19.#, este înca!rat în -unctia !e cercetãtor stiinti-ic la Institutul
!e Istorie a Artei al Aca!emiei R$S$R$, a'oi, la scurt tim', la l iulie 19.#, trece, cu aceeasi -unctie,
la Institutul !e Istorie si 6eorie +iterarã 78eor4e Cãlinescu9 al Aca!emiei !e stiinte Sociale si
1olitice, un!e lucrea,ã '/nã la l -ebruarie 19., c/n! se 'ensionea,ã$
De la !ebutul !in 19"9 în re%ista 8or3ul, Mircea Berin-!ei continuã sã 'ublice în !i-erite
'erio!ice ale e'ocii interbelice B !e 'il!ã, Con%orbiri literare B, iar, mai t/r,iu, este 're,ent în
Rom/nia literarã, Re%ista !e istorie si teorie literarã cu articole !e istorie literarã$ De%ine
colaborator 'ermanent al Ra!io!i-u,iunii Rom/ne, la emisiunile 7Atlas cultural9, 71ortrete si
e%ocãri literare9, 7Caietele %erii9, în ca!rul cãrora îsi citeste eseurile, -oarte bine 'rimite !e
'ublicul ascultãtor; Re'ere -inlan!e,e, +e4en!ele antice si -aima 8reciei, Henri Dunant,
Rom/nce contribuin! la 'resti4iul &rantei, 1ierre 6eil<ar!!e C<ar!in, Dostoie%s2i, Alma Ma<ler,
C<arles-A!ol'<e Cantacu,ino, @asile Deme-trius, C<am-ort, +e4en!a 8raalului, Dante Ali4<ieri,
Cu scriitorii 'rin Bucuresti, Camille Clau!el, +ucia Demetrius, 1alatul Mo4osoaia, Alienor
!eAIuitania, Ima4ini !intr-un Bucuresti mai %ec<i, Marcel 1roust si 7 @e!erea Del-tului9, Des're
atractia insulelor mici, Com'ostela, localitate sacrã, Romanul Can!i!e !e @oltaire, mereu în
actualitate etc$
A'artin/n!, asa!ar, ti'ului !e artist clasic, cu o structurã ec<ilibratã, iubitor al or!inii si mãsurii,
Mircea Berin!ei a 'ublicat relati% 'utine cãrti, scrise însã, toate, sub semnul ri4orismului amintit,
ce-si a%ea ca mo!el mari autori ai lumii$ Iubirea lui necon!itionatã si autenticã 'entru acest ti' !e
s'iritualitate s-a !o%e!it, în cele !in urmã B în s'atiul creatiei artistice a4resate !e im'unerea
'atului 'rocustian al cen,urii ce a caracteri,at a !oua 3umãtate a secolului al CC-lea B, si o
mo!alitate B -ra4ilã, !ar sal%atoare B !e re,istentã s'iritualã$ Re-u4iul clasici,ant în lumea
i!eala a CGt<ereii lãuntrice s-a <rãnit, la el, cu bucurie si %olu'tate, !in ca!ente si in-le=iuni
'latonice; !ialo4ul %a -i cu obstinatie ales ca mo!el 'resti4ios 'entru 'ro'ria sa creatie literarã$
în 19.#, îi a'are, la E!itura Albatros, Nicoma<os$ Dialo4 !es're întele'ciune si -ericire 're-atatã
!e Ale=an!ru 1<i-li''i!e, care a-irmã cã 7lucrarea !ã !o%a!ã !e o calitate care este mai rarã !ec/t
s-ar 'utea cre!e, si anume aceea !e a -i bine scrisã9$ 1rimitã !eosebit !e -a%orabil !in 'artea
criticii !e s'ecialitate si a 'ublicului cititor, cartea s-a e'ui,at încã !in 'rimele sã'tãm/ni !e la
a'aritie$ Nicoma<os reia 'roblema aristotelicã a moralei, într-un re4istru emotionant, !e 'oem
!ramatic; este, !e -a't, romanul e=istentei 'atetice a unui t/nãr care, -rãm/ntat !e marile
'robleme ale s'iritului uman, reali,ea,ã, cu a3utorul semenilor sãi, un i!eal moral 'rin sacri-iciul
!e sine$ ,-ticoma<os al lui Mircea Berin!ei este o lectie !e întele'ciune, o -a'tã bunã, o carte !e
autentic talent literar9, a-irma serban Cioculescu, iar Dana Du-mitriu remarca, în recen,ia sa !in
Rom/nia literarã (l 0 iunie 19.#*; 7Constructia sobrã si con%entionalã a cãrtii mentine, 'rin
intensitatea !emonstratiei si 'rin %ioiciunea !ialo4ului, interesul cititorului si, toto!atã, înc/ntã
'rintr-un limba3 ra-inat, neostentati% -ilo,o-ic si neostentati% 'itoresc$9 Des're aceeasi lucrare,
8eor4e Muntean scria în Contem'oranul !in "5 se'tembrie 19.#; 7t/snitã !intr-o neliniste
similarã la 'unctul !e 'lecare cu cea !in eseurile lui Dan Botta sau !in Dialo4ul interior al lui
Mi<ai Sora, cartea lui Mircea Berin!ei se reali,ea,ã într-un c<i' a'arte si 'ro-un! ori4inal$
Aceasta -ace ca !ebutul t/r,iu al autorului sã ec<i%ale,e cu o %eritabilã consacrare$9
Din acelasi uni%ers %aloric -ace 'arte si &abian$ Dialo4 !es're %ocatie si !esã%/rsire (E!itura
Albatros, 19."*, lucrare ce 7între4este 'ro-ilul !e eseist si etician -le=ibil al lui Mircea Berin!ei9
(8eor4e Muntean, Rom/nia literarã m$ ) !in 10 ianuarie 19.)*$
Sub semnul marii a!miratii -atã !e creatia 'roustianã, el scrie si 'ublicã, tot la E!itura Albatros,
mono4ra-ia Marcel 1roust (19.1*$ în 're-atã, Al$ 1<ili''i!e a-irmã cã 7Mircea Berin!ei, cu o
rãb!are in4enioasã, cu ascutit -ler critic, a i,butit sã 'unã la în!em/na cititorului o cãlãu,ã si4ura
si inteli4entã 'rin labirintul lui 1roust, stabilin! 'uncte !e %e!ere noi si ori4inale$9 Nicolae Balotã
scrie în Rom/nia literarã !in 1 octombrie 19.1; 7Cu multã -inete, bio4ra-ul si e=e4etul -oloseste
!atele !irecte ale relatãrilor, cores'on!entei, !i%erselor !ocumente si 'e cele, in!irecte, ale o'erei,
'entru a reconstitui tim'ul B cu !ublul sens al e=istentei lui 1roust si al 'ro'riei sale
retros'ecti%e în ima4inar$ Cartea e scrisa cu multã ele4antã, si autorul ei B !in stir'ea %ec<ilor
moralisti, cum a !o%e!it-o si în %olumul sãu Nico-ma<os B stie sã st/rneascã o coar!ã 'ateticã$9
în Re%ista !e istorie si teorie literarã J$ 1?19.1, Marian @asile scrie !es're aceeasi lucrare;
7Mircea Berin!ei -ace ca nelinistea cãutãtorilor sã se con%erteascã în actiunea moralã înc<inatã
omului$ Conclu,ie mai 'resantã 'entru %remea noastrã, c/n! a%/ntul ci%ili,atiei aruncã în
!esuetu!ine (într-un mo! ne-ericit* 'roblema eticã, 'roblema !e -on! a e=istentei$9
6ot la E!itura Albatros, Berin!ei 'ublicã, în 19.), un %olum !e e=trase !in literatura !ramaticã a
lui Killiam S<a2e-s'eare, 'rece!ate !e un am'lu stu!iu intro!ucti%; S<a2es'eare$ A-orisme si
cu4etãri, ro! al a'ro-un!atelor sale lecturi !in creatia marelui autor elisabet<an$
Inter%entiile cen,urii în te=tele 'e care le-a 'ublicat înainte !e 1909 au -ost resimtite !ureros !e
autor, care a -ost obli4at sã le acce'te B sub -orma unor a!aosuri mali4ne sau a unor eliminãri cu
sco' 7i4ieni,ant-i!eolo4ic9 B !oar 'entru a-si 'utea %e!ea o'erele 'ublicate$
în 1991, a'are, la E!itura Coresi, un am'lu %olum, 'urt/n! titlul Rãni si balsamuri$ 8/n!uri !e-o
%iatã, !es're care criticul @ictoria Dimitriu %a s'une; 7Este cartea unui moralist în sensui ciasic,
si nici unul !intre cele trei as'ecte B re-le=i%, normati% si 'ractic B nu li'seste$
L$$$M în ce 'ri%este semni-icatia a'aritiei unei asemenea cãrti în atare moment, tim'ul e sin4urul
care o 'oate stabili cu a!e%ãrat$ E 'oate o înt/m'lare$ Sau, 'oate, semnul unei sc<imbãri$ Sã ne
amintim cã asemenea cãrti cu i!ealuri nu numai estetice, ci si etice a'ar în &ranta secolului al
C@II-lea într-un anume ceas$ 1rima 3umãtate a %eacului, s'une 1aul Moran!, -usese o e'ocã -ãrã
moralã si -r/ne, în care scan!alul nu a%ea nici o însemnãtate si nici o urmare, iar 4loria
in!i%i!ului era totul$ Din 1A5#, înce'e 'erioa!a unui colber-tism se%er, cu ins'ectori !e -inante
3ansenisti, !e mare ri4oare moralã, iar un scan!al 'oate acum sã uci!ã, în acest conte=t, toatã
lumea culti%atã re!actea,ã ma=ime$ Sc<imb/n! tot ce e !e sc<imbat, în cele !ouã cli'e !in
istorie, 'utem oare s'era cã Rãni si balsamuri e semnul !e înce'ut al unei 'erioa!e !e
reconstructieN9
Sub semnul acelorasi criterii !e %aloare se a-lã si alte lucrãri ale scriitorului, rãmase, !eocam!atã,
în manuscris; %olumul !e eseuri Arta !e a trãi -rumos, romanul Ournalul lui 6eo-il, 'iesa &e!ra$
@iata si cariera sa 1-au 'us în le4ãturã cu un -oarte mare numãr !e 'ersonalitãti rom/nesti si
strãine ale %remii, multe !intre acestea imortali,ate în 're,entele 'a4ini cu caracter memorialistic$
:bse!at !e stricãciunile ire'arabile 'e care le 'ro%oacã tim'ul, Mircea Berin!ei recom'une în
%olumul 1ara%anul %enetian B 'rin am'le 'rim-'lanuri sau abile 3ocuri !e clarobscururi B
c<i'uri !e 'rieteni si cunoscuti, 'ersonalitãti istorice sau !oar -i4uri 'itoresti, lumini si 'enumbre
ale unei lumi a'use; rari nantes in 4ur4ite %asto$$$ C<iar !aca re!use la -ra4ment, -iecare 'arte
contine si e%ocã între4ul ce a 'ulsat o!inioarã !e %iatã$ Asa cum ni se transmit aici, 'rin 'ana lui
Mircea Berin!ei, ele sunt, într-un -el, 'ri%ate !e neesential si înc/ntã su-letul cititorului ca acele
se!ucãtoare <istorisc<e Au-na<men recu'eratoare !e inter'retãri mu,icale !e !emult$ Nae
lonescu, Mircea Elia!e, +i%iu Rebrea-nu, Mart<a si Anton Bibescu, Ale=an!ru 1<ili''i!e, Emil
Botta, +ucia Demetrius, Cur,io Mala'arte, Ser4iu Celibi!a-c<e, Dinu +i'atti, 'ianistii scan!ina%i
Eri2 6aJastst3erna si 6imo Mi22ilã, celebri în e'ocã, 'ictorii +ucia Demetria!e-Bã-lãcescu,
Ma4!alena Rã!ulescu, Nicolae Dãrãscu, +ucian 8ri-4orescu, scul'torul Boris Cara4ea, actrita
Nineta 8usti, a'oi Nicolae lor4a, 'ro-esorul uni%ersitar Istrate Micescu, ministrul &rantei la
Bucuresti OacIues 6ruelle, 'rimul-ministru I$ 8<$ Duca, 8eor4es Duca, monseniorul @la!imir
8<i2a, celebra !oamnã PollontaG, ambasa!oarea so%ieticã la Stoc-2<olm B sunt !oar c/te%a
!intre 'ersonalitãtile e%ocate în 're,enta lucrare, 'e care Mircea Berin!ei le-a cunoscut
în!ea'roa'e sau în 'rea3ma cãrora a trãit$ Alte mari nume ale %ietii s'irituale rom/nesti B
%iolonista +ola Bobescu, 'ianistul Ale=an!ru Demetria!, balerinii &loria Ca'sali si Mi-titã
Dumitrescu, mu,icianul Constantin Sil%estri, Qoe Dumitrescu-Busulen4a etc$ B, re'ere
im'ortante în %iata scriitorului, au -ost ,u4rã%ite în alte 'a4ini ale sale$
1ortretele si amintirile !e -atã B !in care nu li'seste anec!oticul 7bine tem'erat9 B recu'erea,ã
%aloroase cli'e !e istorie, re!ate cu 'ros'etimea si strãlucirea unui 7stil e=celent9 (cum 1-a
caracteri,at Al$ 1<ili''i!e*$
&oarte 'lãcute la lecturã, aceste 'a4ini, caracteri,ate 'rin cantitatea im'resionantã !e ine!it, sunt
inte4rate !e E!itura Humanitas memoriei istorice si literare a 'ublicului cititor, -oarte !esc<is
s're literatura memorialisticã si cu !eosebire cãtre cea care 're,intã e'oca !intre cele !ouã
rã,boaie mon!iale$
In ultimii !ouã,eci si trei !e ani !e %iatã (între !is'aritia mamei sale, în 19.., si 'ro'ria lui
moarte, în "###*, Mircea Berin!ei a trãit -oarte retras, într-o 4arsonierã !in stra!a S-intii A'ostoli
!in Bucuresti, în ime!iata a'ro'iere a %ec<ii bisericii cu acelasi nume$ Select/n! cu se%eritatea
stoicului lucrurile !in intimitatea sa, el nu le-a retinut B -i!el i!ealurilor austere !e %iatã
-ormulate în 'ro'riile 'a4ini B, !ec/t 'e cele !e care a%ea absolutã ne%oie, în centrul acestui mic
cãmin auster, !ar -rumos, într-o %itrinã %iene,a B !in care 1-au 'ri%it, '/nã în ultima cli'ã, cu
sur/surile lor se'ia, umbrele trecutului B a a!unat ('e %remea c/n! lucra la Aca!emie si i se
o-erise 'osibilitatea sã cum'ere s'len!i!e e!itii 1leia!e* c/te%a ,eci !e %olume, toate !in
cate4oria acelora 'e care, !acã ar -i 'us sã alea4ã, omul le-ar lua bucuros cu sine 'e insula 'ustie
a sin4urãtãtii sale$
Multumim, 'e aceastã cale, tuturor celor cu a3utorul cãrora 're,entul %olum a 'utut sã %a!ã
lumina ti'arului în -orma actualã; con-$ !r$ &rancisca Bãltãceanu> @asile Bene> Carmen 8ri4oras,
!e la Ambasa!a &inlan!ei în Rom/nia> !r$ in4$ @asile-6u!or Hunc2er> 'ro-$ uni%$ !r$ in4$ Dan lo-
nescu> ar<$ 'rinc$ Nicolae Ale=an!ru Nicolescu si !i'lomat Mariana Stoian !e la Ar<i%ele
Di'lomatice ale Ministerului A-acerilor E=terne al Rom/niei$
S$ SPU+6E6R
Iunie "##
Paravanul venetian
Ne trec uneori 'rin %iatã celebritãti, !ar -ãrã sã aibã asu'ra noastrã %reun e-ect stãruitor$ +e
str/n4em m/na într-o searã, la ani%ersarea unei cunostinte comune, sau le cunoastem înt/m'lãtor,
în tren, si le sorbim !e 'e bu,e, între !ouã statii !e cale -eratã, cu4etãri a!mirabile, 'entru ca a'oi
sã le 'ier!em !in %e!ere 'entru tot!eauna$ Sau locuiesc, tot înt/m'lãtor, în aceeasi %ilã cu noi în
rãstim'ul unei %acante la mare si se lea4ã între noi si ele o %a4ã si 'recarã 'rietenie !e se,on$
Uneori, co'ilãrim sau suntem cole4i !e scoalã cu o %iitoare celebritate, !e care tim'ul a'oi ne
se'ara$ Se 'oate c<iar sã ne înru!im cu o mare 'ersonalitate si sã nu-i acor!ãm o 'rea mare
încre!ere tocmai !in cau,a asta$
Nu e !estul ca <a,ar!ul sã ne a!ucã în 're,enta unor oameni !eosebiti 'entru ca acestia sã aibã o
înr/urire s'ecialã asu'ra noastrã$ Sau 'oate numai una minorã si mesc<inã, !e %anitate,
înt/m'larea trebuie sã ni-i 'unã în -ata la momentul 'otri%it, a!icã tocmai atunci c/n! a%em
ne%oie !e o 're,entã ca a lor ca !e o <ranã s'iritualã, 'entru a 'ro-ita !e e=em'lul sau !e luminile
lor, si asta cu con!itia ca ei sã -ie !is'usi sã ne %orbeascã si sã ne asculte, ceea ce rareori e ca,ul$
Ni se înt/m'lã, mai !e4rabã, sã -im in-luentati !e oameni care nu au 3ucat nici un rol 'e scena
istoriei, !ar care, în oc<ii nostri, au strãlucit la un moment !at, 'oate nu at/t 'rin %reun merit
!eosebit al lor, c/t 'rin %aloarea 'e care ima4inatia noastrã le-a acor!at-o$ +uãm uneori o sticlã
!re't !iamant, si strãlucirea ei ne înc/ntã$ 1entru -iecare !intre noi, !acã ne 4/n!im bine, oamenii
care au însemnat ce%a, o'erele ce ne-au tulburat nu au -ost tot!eauna oameni si o'ere înscrise cu
litere !e -oc 'e cerul eternitãtii$ Datorãm unei -ã'turi rãmase necunoscute acea mare iubire care
ne-a ins'irat o 'oe,ie memorabilã sau subiectul unui roman 'e care 1-am scris si a -ost bine
'rimit !e 'ublic, asa cum !atorãm unei cãrti me!iocre citite în a!olescentã re%elatia -rumosului
artistic si ne%oia !e a -ace noi însine literaturã$
1entru -iecare !intre noi, ca'o!o'ere sunt lucrãrile care ne -ascinea,ã, la -iecare %/rstã altele,
'entru -iecare sensibilitate altele, 'entru -iecare 4ra! !e culturã altele, si nu nea'ãrat Hamlet,
8iocon!a sau Sim-onia a IC-a$ +a %remea c/n! !esco'erim -rumosul artistic sau -rumusetea
moralã, nu a%em în aceeasi mãsurã o 3u!ecatã !e-a3uns !e maturã 'entru a nu cã!ea %ictime unor
re%oltãtoare erori !e 4ust sau !e 'retuire a caracterului omenesc, iar în %irtutea unor a'recieri
nai%e, unele '/n,e mo!est 'ictate, unele melo!rame, unii im'ostori ce -ac obiectul a!miratiei
noastre e=altate 'ot tre,i în noi a!e%ãratul -ior al artei sau setea !u'ã !esã%/rsire, ce nu ne %or
mai 'ãrãsi toatã %iata$
în anii co'ilãriei, la 6/r4u Mures, mer4eam a!esea, îm'reunã cu 'ãrintii mei, la o 'rietenã a lor,
'ro-esoarã !e !esen la +iceul !e -ete 7Unirea9$ Doamna Eu4enia Nicolau locuia 'e aceeasi stra!ã
cu noi, ceea ce înlesnea -rec%enta %i,itelor reci'roce$ Era %ã!u%ã, linistitã, !iscretã, !elicatã si
ocu'a !ouã camere mobilate în casa !oamnelor De/2, ce mi se 'ãreau bãtr/ne 'oate 'entru cã eu
a%eam, 'e %remea c/n! le-am cunoscut, %reo ,ece sau !ois're,ece ani$ 1oate cã tot !in cau,a asta
!oamna Nicolau mi-a lãsat amintirea uneia !intre acele -emei, 'arcã !in ce în ce mai rar înt/lnite,
-ãrã -rumusete, -ãrã %/rstã, bla3ine, în4ri3ite, !arnice, în4ã!uitoare, nãscute 'arcã sã -ie bunice$
Casa în care locuia era sãrãcãcioasã 'e !ina-arã, 3oasã, cu trei -erestre la stra!ã, sub un aco'eris
înalt !e ti4lã, ce a%eam im'resia cã a%ea sã ca!ã într-o bunã ,i 'este -ata!a 4albenã si 3u'uitã$ :
a!e%ãratã casã !e tarã, o cenusãreasã toleratã 'arcã cu !is'ret !e celelalte case !in 3ur, arãtoase
mai toate, era aceea în care !oamna 'ro-esoarã Eu4enia Ni-colau si-a trãit ultimii cins're,ece ani
ai %ietii$ Du'ã as'ectul acesta e=terior, oricine si-ar -i 'utut înc<i'ui un interior 'e mãsura, a!icã
li'sit !e orice strãlucire$ Dar nu era !eloc asa, si cel ce intra 'entru 'rima oarã în casa scun!ã cu
trei -erestre la stra!ã a !oamnelor De/2 a%ea !e ce sa rãm/nã sur'rins$ Se 'ãtrun!ea, 'rin curte,
într-o 'rimã încã'ere ce ser%ea în 'rinci'iu !e su-ra4erie, iar în realitate !re't camerã !e trecere,
'entru cã acolo nicio!atã nu lua masa nimeni$ :!aia 'ãrea nesc<imbatã !in %eacul al ClC-lea,
c/n! s-ar 'ãrea cã -usese locuitã !e oameni cu multã !are !e m/nã, 'entru cã 'e mobila bine
lustruitã, !in lemn !e culoarea mierii, se a-lau ase,ate în cea mai 'er-ectã armonie tã%i si
ceainice, ,a<arnite si 'otire, toate !e ar4int, iar în %itrinã cristale, 'ortelanuri, tac/muri, acestea
!in urmã în cutiile lor !ublate cu mãtase %isinie, toate !e mare 'ret$ +a !rea'ta, usile !ã!eau s're
camerele !oamnelor De/2, iar la st/n4a, cãtre stra!ã, s're o!ãile ocu'ate !e !oamna Nicolau$
Salonasul acesteia era 'rimitor, mobilat cu o cana'ea si cu !ouã -otolii 3oase, în 3urul unei mãsute
o%ale, si cu o como!ã 'e care tronau s-esnice !e ar4int, c/te%a -oto4ra-ii în rame %ec<i !e cati-ea
si !e bron,, 'recum si alte obiecte, 'rintre care un mar !e 'iatrã asa !e bine imitat, înc/t ori !e
c/te ori îl 'ri%eam îmi lãsa 4ura a'ã, mie, cãruia merele nu-mi s'uneau 'e atunci mare lucru$ 6ot
acolo, într-un colt al salonasului, îsi instala !oamna Nicolau se%aletul, c/n! 'icta$ 1e 'ereti, a%ea
c/te%a '/n,e lucrate !e ea în ulei, 'rintre care un 'ro-il !e -emeie 'ictat în senina manierã
aca!emicã si c/t se 'oate !e 'otri%it cu ambianta acelui interior ce ins'ira %i,itatorului liniste
lãuntricã, 'ace su-leteascã, o!i<nin!u-i cu4etul$ Cãci ta%anele 3oase, 'enumbra, luciul
su'ra-etelor tot!eauna bine sterse !e 'ra-, simetria, bunul-4ust al lucrurilor !e 'ret ce 'arcã se %or
neatinse in%itã la calm si la s'iritualitate$ +a moartea ei, !oamna Nicolau mi-a !ãruit acel 'ortret
!e -emeie 'e care îl 'ãstre, la loc !e cinste si-1 'ri%esc ca altã!atã, în co'ilãrie, cu 'lãcere si cu
'ietate$ A rãmas unul !intre 'utinele lucruri a!mirate !e mine cu ,eci !e ani în urmã care nu si-au
'ier!ut o !ata cu trecerea tim'ului 'uterea !e se!uctie$
Salonasul !oamnei Nicolau mirosea uneori, c/n! intram, a %o'sele$ Mirosul acesta îmi 'lãcea,
'entru cã-mi %estea !e la usã cã, înainte !e sosirea mea acolo, a%usese loc o tainicã o-iciere a
creatiei artistice$ Doamna Nicolau 'ictase între tim' ce%a, se nãscuse între tim' un tablou !in
nimic si-1 cãutam cu emotie$ Desco'eream în!atã, 'e se%alet, o '/n,ã 'e care era ,u4rã%it, !e
'il!ã, un %as cu albãstrele$ Recunosteam cu uimire %asul, care se!ea !e obicei 'e como!ã,
'recum si coltul mesei o%ale, ba c<iar si o bucatã !in -ata !e masã 'e care se a-la 'arcã !in
înt/m'lare o carte, !a, almana<ul +umea ilustratã 'e anul în curs, acelasi 'e care !oamna Nicolau
mi-1 !ãruise, ca !e obicei, în!atã !u'ã a'aritia lui$ Recunosteam tot ce %e!eam 'e '/n,ã, si
asemãnarea !intre obiectele 'ictate si cele reale îmi 'ro!ucea o sen,atie !e uimire si !e -ericire
necunoscutã '/nã atunci$ Simteam ne%oia sã -ac si eu ce%a !e acest -el, e%entual sã co'ie,
re'ro!ucerile !in almana<ul +umea ilustratã, si, 'entru ca !oream asa !e mult sã !esene, si sã
'icte,, mi-au -ost cum'ãrate cele necesare si m-am a'ucat !e lucru$
Dar tot 'e stra!a noastrã, 'e ste-an cel Mare, mai locuia o altã 'rietenã a 'ãrintilor mei, tot
'ro-esoarã la liceul !e -ete, ca si !oamna Nicolau, !ar, s're !eosebire !e aceasta !in urmã, cu care
era bunã 'rietenã, !omnisoara Car' era 'ro-esoarã !e lucru si era obse!atã, as s'une, nu !oar !e
c/te%a 'reocu'ãri artistice, ci !e tot ce era artã$ Domnisoara @alentina Car' citea cãrti bune,
stimulatã, !esi4ur, !e 're,enta în -amilie a !omnului 8$ Ibr/ileanu, cumnatul ei, asculta mu,icã,
!ansa uneori 7!ansuri !e caracter9, 'iro4ra%a, îsi croia roc<iile, bro!a, se îmbrãca într-un stil
care-i era 'ro'riu si c/nta la 'ian$ Era t/nãrã, slabã, -oarte slabã, ne4ricioa-
10
sa la c<i', %ioaie, 'linã !e ima4inatie$ Doamna Nicolau se multumea sã 'icte,e -lori, nu!uri,
'ortrete, si toate astea !in c/n! în c/n!, -oarte rar, iar lucrul ei 'ro4resa -oarte încet, în ceea ce
-ãcea, 'unea multã constiincio,itate si rãb!are$ Domnisoara Car', în sc<imb, era -oarte abilã$
+ucra re'e!e$ De 'il!ã, în c/te%a minute 'icta în ulei un a!orabil ca' !e c/ine 'e -un!ul unei
-ar-urioare !e 'ãm/nt ars$ :!aia ei !e culcare era 'linã cu ast-el !e ca'ete !e c/ini !e toate rasele$
Dar ce nu era în o!aia ei !e culcare B si în cea !e 'rimire, mai alesS
A%ea, 'e !i%anul 3os, aco'erit cu un co%or 'ersan, 'e care !ormea noa'tea, 'u,!erie !e 'erne cu
-ete lucrate !e ea cu acul, 'e etaminã, sau 'ictate tot !e ea, 'e cati-ea, cu moti%e orientale$ De
alt-el, :rientul romantic era 're,ent cu insistentã si în camera !e 'rimire$ Se a-la acolo, între
altele, o mãsutã !e lemn <e=a4onalã, -oarte 3oasã, 'iro4ra%atã tot !e ea si tot cu moti%e orientale$
(1iro4ra%ura era la mo!ã 'e %remea aceea$* 1e mãsutã, erau în4<esuite artistic, ca 'e un tablou
re're,ent/n! o 7naturã staticã9, o nar4<ilea, un colier !e c<i<limbar, un mic album cu %e!eri !e la
Constan-tino'ol, alãturi !e c/te%a 'liante cu ilustrate !in 1aris, Roma si @enetia, 'e un!e
cãlãtorise !omnisoara Car', o boîte ã musiIue1 B 'e care, uneori, la cererea mea, o întorcea cu
c<eia, ca sã ascult o succesiune !e sunete 4ratios mo!ulate B, 'recum si -oto4ra-ii mici, în rame
'iro4ra%ate$
Domnisoara Car' a ac<i,itionat într-o bunã ,i un 'ate-on His Master s @oice, cu c/te%a !iscuri
-oarte !i-erite ca 4en; 1astorala, Preut,er, <abanera !in Carmen, @alencia lui Oose 1a!illa si 'e
Maurice C<e%alier c/nt/n! Elle a%ait !e tout'etits tetons, @alentine$ Mi-a!uc aminte cã într-o
searã s-a îmbrãcat într-o roc<ie albã cu multe %olane, si-a 'us în 'ãr un 'ie'tene înalt si, cu o
-loare rosie în 4urã, ne-a !ansat <abanera !u'ã mu,ica lui Bi,et$ Musa-irii -ãceau <a,, iar eu eram
în e=ta,$ Mie mi-a !at, o buna bucatã !e %reme
1 Cutie mu,icalã (lb$-r$* (n$ e!$*$
19
si -ãrã 'rea mult 'ro-it, lectii !e 'ian$ Du'ã ce s-a mãritat si s-a mutat cu sotul ei într-o casã mai
mare, s-au înmultit 'ernele bro!ate, scaunele 'iro4ra%ate, ca'etele !e c/ine 'e -ar-urioarele !e
'ãm/nt ars, iar 'entru cã între tim' !e%enisem ce%a mai mare, biblioteca ei a !e%enit 'entru mine
un i,%or nesecat !e cãrti 'entru lecturã$ Domnisoara Car' era o -iintã cu totul neobisnuitã 'entru
mine$ A%eam im'resia cã nu trãia !ec/t 'entru ca sã -abrice obiecte -rumoase, si-i 'ri%eam cu
a!miratie !e4etele subtiri care c/ntau la 'ian, 'ictau, bro!au, teseau c/t era ,iua !e mare, cu
aceeasi abilitate$
într-o ,i, intr/n! în o!aia ei !e 'rimire, am !esco'erit 'e neaste'tate ce%a nou, ce%a care m-a
înc/ntat mai mult !ec/t orice %ã,usem '/nã atunci si !ec/t orice a%eam sã %ã! mult tim' !u'ã
aceea; un 'ara%an enorm, 'e ale cãrui sase -ete !omnisoara Car' 'ictase în mare tainã, ca sã ne
-acã 7o sur'ri,ã9, s'unea ea, sase 'eisa3e %enetiene, ins'ir/n!u-se !e 'e c/te%a !intre ilustratele
!in albumele ei$ @e!erile mãrunte, 'e care le stiam !e 'e cãrtile 'ostale, erau re'ro!use !e ea, în
ulei, 'e su'ra-ete mari$ A%eam im'resia cã mã a-lu eu însumi la @enetia$ 1alatele ro, si %er,i se
înãltau în -ata mea, im'resionante, uriase si se rãs-r/n4eau în a'ã> 71untea sus'inelor9 mã în-iora
asa cum o %e!eam atunci, cenusie, sus'en!atã între !ouã -ata!e sumbre> !e 'e un alt 'anou, mã
în%eselea, în sc<imb, un 'o! usor, aruncat 'este un canal în4ust, 'recum si o 'iatã lar4ã, 'linã !e
miscare si !e luminã, animatã !e oameni în %esminte multicolore si !e 'orumbei în ,bor$ Mi s-a
e='licat 'e lar4 'o%estea 71untii sus'inelor9, simbolul leului înari'at !in %ecinãtatea 1alatului
!ucal, mi s-a %orbit !es're statuia ec%estrã a lui Bartolomeo Colleoni, scul'tatã !e @errocc<io,
!es're Ca !F:ro, iar re,onanta sonorã a numelor, noi 'entru mine, ce însoteau 'eisa3ele 'ictate
îmi s'orea înc/ntarea 'entru tot ce %e!eam; Canal 4ran!e, 1onte !ei sos'iri, 1onte !i Rialto, Ca !
F:ro, 1ia,,a San-Marco, 1ala,,o !ucale$$$
Qile !e-a r/n!ul %eneam sã a!mir 'ara%anul %enetian si lui îi !atore, !orinta mea, %ie si a,i, !e a
%e!ea @enetia, 're-
"#
cum si !e a crea la r/n!ul meu ce%a la -el !e s'ectaculos, !e -ascinant$ 1ara%anul %enetian a -ost,
'e %remea aceea, tot ce-mi ima4inam mai -rumos 'e lume, !e !ra4ul cãruia %iata merita sã -ie
trãitã$ A -ost bote,ul meu artistic, marele meu e=ta,, în -ata lui mi-am 3urat sã trãiesc 'entru
-rumos, 'entru artã, 'entru creatie$
Dar, !u'ã -oarte multi ani, înt/m'lãtor, la Bucuresti, %i,i-t/n!-o 'e -osta !omnisoarã Car', care
se mutase cu sotul ei, ca si noi, în Ca'italã, am ru4at-o sã-mi arate 'ara%anul ca-re-mi însu-letise
co'ilãria$ 1ara%anulN A'roa'e cã uitase !e el si se minuna cã-mi aminteam euS De mult nu-1 mai
tinea în casã$ 1ara%anele nu mai erau la mo!ã, si a'oi acela, o biata 'icturã a ei !e tinerete, o
s'oialã, -ãcutã !u'ã cãrti 'ostale, cum !e 'utuse sã-mi 'lacãN @oiam nea'ãrat sã-1 re%ã!N
Ne-am suit îm'reunã în 'o! si 1-am 4ãsit, str/ns, în4<esuit între !ouã cu-ere, 'lin !e 'ra-, 3u'uit,
cu '/n,a 4ãuritã 'e alocuri$ Nici urmã !in ce iubisemS A%eam în -ata oc<ilor sase 'anouri mari,
mo!est ,u4rã%ite !e o amatoare însu-letitã, !ar nu o ca'o!o'erã care sã !etermine 'e cine%a sã-si
înc<ine %iata artei$ si totusi, asa se înt/m'lase$ +ui îi !atore, 'rima si cea mai co%/rsitoare
contem'latie artisticã a %ietii mele, lui, 'ara%anului acela %enetianS
De c/te ori, !e atunci, nu-mi amintesc !e el, re%ã,/n! cu in!i-erentã, si c<iar cu uimire, -ã'turi
altã!atã în!rã4ite$$$ 1ri%in!u-le, mã întreb cum !e le-am 'utut iubi$$$ si-mi s'un cu tristete; 7Iatã
'entru cine am %rut sã-mi curm %iataS9 si tot !e 'ara%anul acela mi-a!uc aminte c/n! recitesc un
roman în!rã4it în a!olescentã, si care acum mi se 'are nai%, sau o 'oe,ie care m-a emotionat
c/n!%a, si 'e care a,i o 4ãsesc siro'oasã$ 7Iatã, îmi s'un mai !e'arte, romanele care m-au -ãcut
sã iubesc literatura si 'oe,iile 'e care as -i !orit sã le -i scris eu însumiS Ce maculaturãS9 si totusi,
-ãrã e=ta,urile 'uternice 'e care mi le-au tre,it în co'ilãrie, as -i a'ucat 'e alt !rum$ De aceea
rãm/n recunoscãtor 'rimelor mele e=altãri !eri,orii, cãci e mai 'utin im'ortant cui !atorãm
'rimele noastre simtãminte 'uternice, !ec/t -a'tul cã le-am a%ut si au tre,it în noi bucuria %ietii$
"1
Mãmãita
Numai Camil, sotul ei, îi s'unea 7Mat<il!e9$ Ceilalti, a!icã cei sa'te co'ii ai ei, 'recum si
ne'otii, 4inerii, nurorile, 'rietenii si cunostintele acestora !in urma nu îi s'uneau alt-el !ec/t
7maman9, 7mamaia9 sau 7mãmãita9$ 1/nã si slu3nica, Mãria (a sa'tea, a o'ta sau a !ouã,ecea,
'entru cã Mãriile se succe!au cu !estulã re'e,iciune în casa cu multe încã'eri !e 'e Stra!ela
S-/ntului Atanasie !in Iasi*, -olosea acelasi a'elati% c/n! %orbea cu altii !es're ea$ Una !intre
Mãriile acestea mi-a!uc aminte cã a întors !e la usã niste musa-iri %eniti 'e neanuntate la una
!intre -iicele Mat<il!ei, !ecla-r/n!u-le cã 7nu e nimeni acasã> !oar eu si mãmãita9$ Cre,/n! cã e
%orba !e mama -emeii !e ser%iciu, %i,itatorii au 'lecat$ Da, toatã lumea care o cunostea îi s'unea
ast-el, în a-arã, -ireste, !e 'ãrintii, !e -ratii si !e sora ei, !ar, c/n! am cunoscut-o eu, 'rin anul
19"" 'are-mi-se, 'ãrinti nu mai a%ea !e mult, iar -ratii si sora erau ca si cum n-ar -i -ost$ @a -i
%orba !e asta ce%a mai !e'arte$
Mãmãita mi se 'ãrea bãtr/nã 'e atunci, 'entru cã eu eram co'il, iar ea cor'olentã, usor
încãruntitã, îmbrãcatã in%ariabil în roc<ii !e culoare înc<isã, cu m/neci lun4i, si mai ales 'entru
cã era mama mãtusii mele, sotia -ratelui mamii$ în realitate, cre! cã era ce%a mai t/nãrã !ec/t sunt
eu a,i, a!icã o -emeie în 'uterea %/rstei, scun!ã, roto-ee, cu trãsãturi orientale, oac<esã, ener4icã,
bunã 4os'o!inã si, la oca,ii, %eselã -oarte$ Era !e o !elicatete !esã%/rsitã în relatiile ei cu toatã
lumea, în a-arã !e slu3nice, 'e care le mustruluia, întrebuin-
""
t/n! în acest sco' un %ocabular con%enabil, e !re't, !ar care era un -el !e es'eranto 'entru -etele
!e la tarã an4a3ate sã 4ãteascã, sã mãture în casã si sã ser%eascã la masã$ Acestea nu re,istau 'rea
mult cicãlelilor si neîncetatei su'ra%e4<eri a mãmãitei si-si cãutau re'e!e alti stã'/ni, !acã nu
erau conce!iate mai înainte 'entru inca'acitate$
în ,orii ,ilei urmãtoare celei în care noua %iitoare %ictimã se 're,entase la ser%iciu, mamaia o
aste'ta îmbrãcatã în una !intre roc<iile ei ne4re, cenusii sau maronii, tot!eauna str/mte, bine
înc<ise în 3urul 4/tului ei scurt, îm'o!obite cu un 4uleras -oarte în4ust -ãcut !intr-o umbrã !e
!antelã albã, !e 'ic<et sau !e %oal ori !intr-o !un4ulitã !e blana, !u'ã se,on$ Corsetul înalt în
care era -erecatã o -ãcea sã stea tea'ãnã 'e mar4inea unui scaun, în mi3locul o!ãii B canoanele
bunei cresteri !in lumea si !in e'oca ei inter,ic/n! unei 'ersoane bine e!ucate sã se ase,e 'e
toatã su'ra-ata scaunului si sã se re,eme cu s'atele !e s'ãtarul acestuia B ast-el înc/t 'ãrea, în
imobilitatea ei, asemenea unui i!ol al neîn!urãrii în -ata cãruia se a-la în4enunc<eatã ultima
Mãrie, cu o c/r'ã !e 'ra- în m/nã$ Du'ã ce o 'ri%ea 'entru un rãstim' cu o neîncre!ere a'rioricã
si o lãsa sã-si -acã încãl,irea ster4/n! colbul !e 'e !usumea, mãmãita îi !ã!ea startul, si 'roba !e
în!em/nare înce'ea$ &ata trebuia sã se ri!ice si sã culea4ã în -ata stã'/nei 'ra-ul !e 'e mobile$ Ca
o balerinã !ebutantã, slu3nica 'ornea 'rin camerã cu c/r'a !e 'ra- într-o m/nã, iar, în cealaltã,
cu'lumeaul-uT ce-i -usese încre!intat în momentul startului, se strecura 'rintre scaune în 'a'ucii
!e '/slã ce i se îm'rumutaserã oca,ional, m/n4/ia usor su'ra-ata lucie a mesei !in mi3loc, a'oi
'e aceea a mãsutelor !e 'rin colturi, se a'leca, se ri!ica, se întorcea, sc<ita in%oluntar un arabesc,
a'oi o 'iruetã, în tim' ce mãmãita urmãrea cu o 'ri%ire e=i4entã si e='ertã core4ra-ia noii sale
an4a3ate si inter%enea !in c/n! în c/n!, ca un a!e%ãrat maestru !e balet al !ereticatului, într-un
ori4inal !ialect -ranco-mol!a%;
1 1ãmãtu- !e 'ene mari (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
")
B A'leacã-te, mata, te ro4, mai multisor, ca sa a3un4i cu c/r'a c/t mai au -on!U, sub cri%at$
Ri!icã !escen! !u ?rR)-ul$ De ce te uiti la mine, mã c<ereS si nu i,bi scaunul !e masã, te ro4S
Acum, ster4e si la%aboul$ 1entru ba4!a!ie a%em o 'erie cu coa!ã$ ti-am s'us sã cureti la%aboul$
N-au,i ce-ti %orbescN +asã 'rostirea$ Esti cam entetee5$ Nu 'rice' !e ce e%iti sã ster4i la%aboulS
B Care bou, cucoanãN
B Cum 7care bou9N Esti !e-a !re'tul e=orbitantã$ Ai înce'ut sã mã embete,iA$ si 'un 'ariA cu
mata cã sub cri%at n-ai mãturat '/nã la 'erete$ A<, sorte, mã c<ere, esti im-'ossible, mã 'arole
!F<onneurUS
Noua slu3nicã nu a%ea !e un!e sã stie cã mamãita îsi -ãcuse e!ucatia la 1aris, c<e, !es !ames
au4ustines9, cum îi 'lãcea ei sã s'unã, numai cã, si sã -i stiut acest lucru, tot nu i-ar -i ser%it la
nimic$
Mamaia nu numai cã asista neîn!u'lecatã la !ereticatul o!ãilor, e='rim/n!u-si 'retentiile si
nemultumirea într-un limba3 care le ,ã'ãcea 'e bietele -ete %enite sã-si c/sti4e o '/ine la oras, !ar
!e-a lun4ul între4ii ,ile, '/nã seara t/r,iu, !esco'erea mereu c/te ce%a ce trebuia nea'ãrat -ãcut
!e cãtre ele, ast-el înc/t slu3nicele nu a%eau nici un moment !e rã4a,$ Asta nu 'entru cã ar -i -ost
ne%oie sã se s'eteascã cine%a muncin!, cã !oar nu era acea casã nici internat, si nici ca,armã, ci
numai 'entru cã în conce'tia etico-4os-'o!ãreascã a mãmãitei o ser%itoare trebuia sã aibã
tot!eauna ce%a !e -ãcut, 'entru cã inacti%itatea e un rãu s-ãtuitor$
" în a!/nc, în s'ate (lb$-r$* (n$ e!$*$
) Co%oras ('e care se 'uneau 'icioarele la cobor/rea !in 'at* (lb$-r$* (n$ e!$*$
Dra4a mea (lb$-r$* (n$ e!$*$
5 încã'ãt/natã (lb$-r$* (n$ e!$*$
A Mã 'lictisesti (-rantu,ism, c-$ embeter* (n$ e!$*$ 1 1ariu (lb$-r$* (n$ e!$*$
0 Du-te, !ra4a mea, (esti* im'osibilã, 'e cu%/nt !e onoare (lb$-r$* (n$ e!$*$
9 +a cãlu4ãritele !in :r!inul S-/ntului Au4ustin (lb$-r$* (n$ e!$*$
!ecreta ea, -ãrã alte e='licatii, !ar clãtin/n! !in ca', ca si cum ar -i %rut sã s'unã; 7stiu eu !e CV
sunt în stare -etele aistea c/n! n-au ce -ace$ +e e 4/n!ul la 'rostii$9
1a'aia, sotul mãmãitei, bãrbat c<i'es, cu barba bine în4ri3itã, era 7secretar9 la 1rimãria !in Iasi,
'retuit si res'ectat 'entru marea amabilitate cu care 'rimea, asculta si-i satis-ãcea 'e toti
solicitantii, ca si 'entru corectitu!inea si s'iritul sãu obiecti%$ Acasã îi 'lãcea, c/n! 1-am cunoscut
eu, sã stea lun4it 'e 'at, în iatac, cu o carte în m/nã, în %reme ce mamaia cu -etele ei, bãietii,
4inerii, nurorile, ne'otii, ma-!am Cor3escu, Marieta @/rna%, +ilica 6ereu,escu si alti musa-iri
statornici se -oiau c/tã%a %reme 'rin celelalte o!ãi, %orbeau tare, se mai s-ã!eau c/te%a cli'e !in
te miri ce, !u'ã care se ase,au la c/te o masã sau !ouã !e cãrti, si în casa se asternea, '/nã seara
t/r,iu, tãcerea$
1ãrintii mei si cu mine %eneam la Iasi o !atã 'e an, !e Crãciun, iar cei !e-acolo ne întorceau
%i,ita, rãm/n/n! la noi, la 6/r4u Mures, c/te%a sã'tãm/ni, uneori o luna înc<eiatã$ Erau, aceste
înt/lniri, 'erioa!e !e %eselie 4eneralã$ 6oata lumea era 'usã 'e 4lume, 'e 'etrecere, 'e 'limbãri
cu trãsura a-arã !in oras, la o micã statiune !e bai curati%e !in %ecinãtate, la 'ã!ure, sau la Mures,
un!e ne scãl!am la a'usul soarelui B toate astea %ara, c/n! %eneau cei !e la Iasi la noi B si 'e
mese co'ioase, 3oc !e cãrti si 'reumblãri cu sania, iarna, c/n! mer4eam noi la ei$
Abia !u'ã ce m-am -ãcut mai mare am înce'ut sã a-lu c/te ce%a !in %iata mãmãitei si sã întele4
cã tineretea ei -usese iesita !in comun$
Mult mai t/r,iu însã, 'e c/n! mãmaita se a'ro'ia !e nouã,eci !e ani, iar eu trecusem !e trei,eci,
am a%ut 'rile3ul sã a-lu !in 4ura ei, într-o !u'ã-amia,ã în care toatã lumea era 'lecatã !e acasã,
'o%estea înt/m'lãrilor ciu!ate 'e care le
F 6rebuie sã i se !ea !e lucruS (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5
trãise cu multi ani în urma, un a!e%ãrat basm !e !ra4oste si !e urã, !in care nu au li'sit nici
su'erstitiile, nici cru,imea$ Mã a-lam în iatacul mãmãitei si 'ri%eam o miniaturã a4ãtatã la
cã'ãt/iul !i%anului ei$ Mãmãita se!ea culcatã, cu m/inile cruce sub ca'$ Era a'roa'e la -el !e
cor'olentã ca altã!atã, îi 'ierise însã ener4ia, !ormita a!esea în tim'ul ,ilei, !ar 'e 'er4amentul
-etei 'ri%irea îsi 'ãstrase încã întunecata strãlucire !in trecut$
B 6e uiti la miniatura ceeaN E 'ortretul mamei mele, -ãcut !e ea 'e 'ortelan$
Din o%alul ramei în4uste !e bron,, usor în%ec<it !e ani, mã 'ri%ea cu rãcealã o -emeie t/nãrã,
'ali!ã, cu bu,e în4uste si cu oc<i la -el !e ne4ri ca ,ulu-ii ce-i 4/!ilau urec<ile$ : roc<ie -oarte
!ecoltatã abia îi aco'erea s/nii mici, sub care talia a'ãrea în4ustã si ne-iresc !e înaltã, într-o m/nã
tinea -ãrã 4ratie un tran!a-ir rosu$
B 1icta -oarte -rumos, !ar nu-mi !au seama !acã era -rumoasã$
B A%ea talent, !ar -rumoasã nu era$ Era nea4rã la -atã, numai 'iele si os, a'ri4ã, %icleanã, a%arã
si -oarte rã,bunãtoare$
B @ai, mãmãitãS Cum 'oti %orbi asa !es're mama mataleN
B Ai sã întele4i !acã ti-oi 'o%esti$ M-am ase,at 'e un scaun l/n4ã !i%anul ei$
B 1o%esteste-mi, mãmãitã$ 6e ro4 -rumosS
B Mã mere11 era nãscutã Ne4ru,,i$ : c<ema Helene Ne-4ru,,i înainte !e a se mãrita cu tatãl
meu, Costac<i 8<ica$ A a%ut cu bãrbatul ei încã o -atã, în a-arã !e mine, si trei bãieti$ 1e mine, nu
m-a iubit nicio!atã$
B De ceN
B Nu 'rea ne 'otri%eam$ De alt-el, mama mea s'unea tot!eauna cã i-ar -i 'lãcut sã aibã numai
bãieti$ 1e -ratii mei îi iubea, îi alinta, le în!e'linea toate 4usturile$ 1e mine, m-a
11 Mama mea (lb$-r$* (n$ e!$*$
"A
trimis la 1aris, c<e, Ies !ames au4ustines, a!icã la cãlu4ãrite comme on !itn, ca sã -iu c/t mai
!e'arte !e ea$ Dar sã %e,i mata ce s-o-nt/m'lat$ Era la Iasi 'e atunci, 'e la 100# 'a-re-mi-se, sau
mai înainte, un t/nãr a%ocat !e ori4ine -rance,ã, 'e nume Camil, tare !istins si cu e!ucatie aleasã,
înru!it 'are-se cu %estitul me!ic !in %eacul trecut, &rantois-Oose'< 8ali, cel cu -renolo4ia, stii
mata, care a st/rnit mare %/l%ã, 'are-se, 'e %remuri$ Camil aista era bãrbat -rumos, culti%at, a%ea
o %oce tare 'lãcutã, si -emeilor le cam sucise ca'ul$ Era 'o-tit 'este tot, ã !es raouts, ã !es
sauteries, 'artout1)$ 1rintre !amele !in societate care îl a!mirau era si mama mea$ Ar -i !orit ea
sã-1 aibã în toate ,ilele în salonul ei, !ar asta ar -i bãtut la oc<i, 'entru cã mama mea era -oarte
cunoscutã în lasi$ în -iecare !u'ã-amia,ã, c/n! era %remea bunã, mama mea iesea sã se 'limbe,
îmbrãcatã ele4ant, cobora tre'tele 'eronului, în curte, un!e o aste'tau 'atru albane,i !in ser%iciul
ei, cu turban 'e ca', si-i -ãceau 'lecãciune$ Erau slu4ile ei cre!incioase$
B 8orilele !umneaei$
B Ce s'uiN Nu, !ra4ã, erau albane,i %eritables1$ &amilia tatãlui meu era tot !e neam albane,$ Ei
stiau si ne erau -oarte !e%otati$ Era %orba ca -ratele meu Albert sã !e%inã re4e al Albaniei, !ar nu
s-a 'utut$ Dar asta e alta istorie$ Mama scotea !intr-o 'un4ã !e 'iele niste bumbi mari !in
!iamant, culbeci le s'unea, si îi 'unea 'e 'almã$ A'oi, întin!ea m/na s're albane,ii aistia, -ãrã
sã-i 'ri%eascã, -ãrã sã s'unã o %orbã$ Ei luau bumbii si-i 'rin!eau !e turbane, a'oi aler4au cu 'asi
mici unul !u'ã altul, !esc<i!eau 'oarta 'e care iesea !rea'tã si as'rã mama mea, o a3utau sã urce
în caleasca, îi aco'ereau 'icioarele cu o blanã scum'ã, usoarã si moale ca o mãtase, !u'ã care
aler4au !in nou si se instalau re'e!e B- mamii mele nu-i 'lãcea sã aste'te !u'ã slu4i B !oi 'e
1" Cum se s'une (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1) +a rece'tii, la serate !ansante, 'este tot (lb$-r$* (n$ e!$*$
1 A!e%ãrati (lb$-r$* (n$ e!$*$
".
ca'ra calestii si !oi în s'atele ei, în 'icioare$ Caleasca 'ornea s're Co'ou, caii ne4ri sãltau în tra'
ele4ant, culbecii strãluceau ca niste luce-eri 'e -runtile albane,ilor, iar mama mea stãtea !rea'tã,
nemiscatã în mi3locul trãsurii$ 6ot la-siul stia cã a iesit 'rintesa Elenco 8<ica la 'limbare$ Int/l-
nin!-o, bãrbatii !in lumea ei ri!icau 3obenul, iar ea bine%oia sã le rãs'un!ã la salut, clãtin/n! !in
ca' cu un aer nemultumit, ca si cum salutul lor ar -i tulburat-o !in %isare$ +a îna'oiere, mama
cobora !in caleasca, a3utatã !e cei 'atru albane,i, se o'rea a'oi în -ata usii !e la intrare, întin!ea
în lãturi bratul !re't, tot -ãrã sã 'ri%eascã !ec/t înainte, !esc<i!ea 'alma înmãnusatã, iar albane,ii
!e'uneau acolo culbecii cu !iamante mari c/t oc<iul$ Ei bine, -iin!cã era asa !e cunoscutã în
oras, mama mea nu se 'utea e='une commera4esl5-e-lor, a!uc/n!u-1 'rea !es 'e t/nãrul Camil
la soareurile1A ei, !esi ar -i 'utut-o -ace, -iin!cã el era s-ãtuitorul -amiliei în tot -elul !e c<estiuni
ce 'ri%eau a!ministrarea a%erii 'ãrintilor mei$ Dar, %e,i mata, c/n! te stii, comme on !it, cu
musca 'e cãciulã, ai im'resia cã toatã lumea se ocu'ã !oar !e tine$ Mama mea se înamorase !e-a
binelea, si o -imee înamoratã se 'rosteste a!esea$ 1e !e-o 'arte, se-n4ri3este sã nu-i a-le lumea
taina, iar 'e !e alta se !ã !e 4ol$ îsi aco'ere -un!ul si se !esco'ere în -atã$ Sã %e,i mata ce i-o
trecut 'rin minte$ M-a c<emat !e la 1arisS Qicea cã i s-o -ãcut !or !e mine si cã se a-lã aici IuelIu
Fun !e tres culti%e11 ce mi-ar 'utea com'leta în%ãtãtura în t/r4ul lesilor tot asa !e bine ca c<e, Ies
!ames au4ustines, care o costau o a%ere$ Asa cã m-am îna'oiat în tarã si, s're sur'rin!erea mea,
m-am tre,it cu un 'rece'tor abia mai %/rstnic !ec/t mine, tare 'lãcut la c<i' si tres a4reable10,
care a înce'ut sã mã %i,ite,e ,ilnic s're a-mi %orbi !es're lF<istoire !e la &ranceW si a
15 B/r-e (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1A C-$ -r$ soiree 7seratã9 Xn$ e!$*$
1. Cine%a -oarte instruit (lb$-r$* (n$ e!$*$
10 &oarte 'lãcut (lb$-r$* (n$ e!$*$
19 Istoria &rantei (lb$-r$* (n$ e!$*$
"0
citi cu mine !in Corneille si !in Racine, si !in alte celea$ 3@lama mea era neli'sitã !e la lectiunile
aistea, lua ceaiul cu noi, se întretinea 'rieteneste cu Camil$ -ãceau <a, am/n!oi !e lucruri 'e care
nu le întele4eam, iar eu tãceam cu oc<ii în 3os, înciu!atã 'e mama mea, care se tinea mereu !u'ã
noi$ 'oar la 'lecare îmi în4ã!uia sã-1 con!uc '/nã la usã$ A,i asa, m/ine asa, '/nã ce, !intr-o
'ri%ire, !intr-o str/n4ere !e m/na mai în!elun4ã, !intr-o soa'tã, am înteles cã t/nãrul Camil
'rinsese !ra4 !e mine$ Eu barem, cre! cã mã amore,asem !e el !in 'rima ,i$ Mã roseam c/n! se
uita la mine, !e%enisem !e la o %reme tare !istratã si nã,uroasã, 'l/n4eam -ãrã rost, iar 'e mama
nu o mai 'uteam su-eri$ Nu stiam sã mã 're-ac$ Crescusem la cãlu4ãrite, eram co'ilã si Camil
aista era 'rimul bãrbat !e care mã în!rã4ostisem$ Mama a înteles$ De teamã sã nu i-1 iau 'e
Camil, s-a 4/n!it sã mã mãrite c/t mai re'e!e cu altul$ Mi-a 4ãsit un mire arãtos, !e -amilie mare,
!ar 'lin !e !atorii si tare stricat, 'are-se$ I-a -ã4ã!uit cã-mi %a !a !e ,estre o mosie sau !ouã, nu
mai tin minte, numai sã mã ia !e ne%astã$ 6/nãrul a -ost !e acor!, cu toate cã a%ea o le4ãturã
%ec<e !e !ra4oste$ S-au în!e'linit -ormalitãtile si a %enit ,iua nuntii$ Dar între tim' nici Camil al
meu nu se,use cu m/inile în s/n$ îi -ã4ã!uise celuilalt cã-i 'lãteste în!atã !atoriile !e la baccara,
!acã se în%oies-te sã renunte la mine$ Acela era membru la Ooc2eG, un!e nu se a!miteau înt/r,ieri
c/n! era %orba !e asa-,isele 7!atorii !e onoare9, -ãcute acolo, la masa !e cãrti a clubului$ Nu mai
tin minte c/t si c/n! i-a 'lãtit, e mult !e-atunci, !ar a-la mata cã m-am cununat totusi cu acela$ A
trebuit$ Numai cã, !u'ã ce am iesit !in bisericã si am 'lecat în cu'ea cu mirele meu în obisnuita
'limbare !u'ã nuntã, la un colt !e stra!ã, un!e aste'ta Camil în altã cu'ea$ m-am !at 3os si m-am
urcat la aista$ Sotul 'e care îl aban!onam mi-a sãrutat m/na, mi-a urat 4alant cãlãtorie buna si si-a
%ã,ut !e !rum$ A 're-erat sã sca'e !e !atorii -ãrã mine, !ec/t sã se alea4ã cu mosii, !ar si cu
mine$ Eu am -u4it cu Camil la Botosani, un!e a%eam
"9
ru!e care ne-au a3utat ã3oin!re Ies !eu= bouts"# '/nã ce Ca-mil si-a -ãcut o situatie$ Am cerut
!i%ortul !e celãlalt, a -ost un între4 scan!al mon!ain"Y, si m-am mãritat cu Camil$ +-am obtinut
'e aista, !ar în sc<imb am 'ier!ut-o 'e mama$ îti ima4ine,i mata su-erinta, !es'erarea, m/nia
mamei mele, care era 'e atunci o -imeie între !ouã %/rste, în!rã4ostitã -oc !e un bãrbat c<i'es
mai t/nãr !ec/t ea, c/n! s-a %ã,ut aban!onatã !e aista, 'entru a -u4i cu cineN Cu -ata eiS Mã ura
!e moarte$ E e='licabil si te ro4 sã mã cre,i mata ca am înteles-o, cã am 'l/ns-o, Iue toute mã %ie
3Fai eu !es re-mor!s"" 'entru cã mi-am clã!it -ericirea 'e !urerea ei$ As -i !orit sa-i cer iertare, sã
încerc s-o-m'ac, !ar nu se 'utea$ Cre! cã m-ar -i str/ns !e 4/t !acã i-as -i iesit în cale$ Noroc cã
nu trãiam 'e-un loc$ si totusi, ce nu mi-a -ãcutS Ce n-a încercat, ca sã se rã,buneS
B 1o%esteste-mi, mãmãitãS
B Sã %e,i$ în iatacul meu !e -atã, în cri%atul meu a culcat o 'ã'usã cu ca'ul !e cearã, 'e care
cine%a, 'robable-ment une sorciere"), s-a strã!uit sã-1 -acã sã semene c/t !e c/t cu al meu, 'oate
!u'ã !escri'tiile mamei mele, 'entru cã n-a%eam în casã 'ortret, în -iece searã, mama intra în
o!aia mea, 'e întuneric, si îm'l/nta în 'ie'tul !e c/lti al 'ã'usii o an!rea$ S'era ca 4estul aista,
re'etat neîntreru't !e ea acolo, la Iasi, a%ea sã-mi atra4ã moartea la Botosani, un!e însã eram
-ericitã alãturi !e Camil si aste'tam un co'il$ @ã,/n! cã 'roce!eul cu 'ã'usa nu !ã re,ultat,
mama mea a încercat un altul$ Mi-a trimis 'rin cine%a o e'istolã si o boccea$ 7Dra4ã Mat<il!e,
scria ea cam în -elul aista, sã uitãm trecutul si sã ne îm'ãcãm, îti trimit ,estrea ce ti se cu%ine, în
s'eranta cã-ti %a -i !e -olos$9 Am sãrutat scrisoarea, 'l/n4/n! !e bucurie$ Am !es-ãcut bocceaua,
si ce cre,i mata cã
"# Sã -acem -atã cu 4reu c<eltuielilor 4os'o!ãriei (lb$-r$* (n$ e!$*$
"1 Mon!en, !in lumea bunã (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"" Cã toatã %iata mea am a%ut remuscãri (lb$-r$* (n$ e!$*$
") 1robabil, o %rã3itoare (lb$-r$* (n$ e!$*$
)#
era înãuntruN Scu-a, cãmasã albã, 4iul4iu, 'ernã, a!icã o 4arniturã com'letã 'entru
înmorm/ntareS A mai trecut un tim' !e la aiastã 4lumã sinistrã ce trebuia sã-mi a!ucã moartea,
3-li s-a nãscut si al !oilea co'il, si iatã cã într-o bunã ,i mama a'are 'e neaste'tate la Botosani si
!ã oc<ii cu mine, ,ic/n-!u-mi cã a %enit sã-mi %a!ã co'iii$ Am 'rimit-o cu emotie mare, !ar si cu
teamã, 'entru cã nu mai a%eam con-îentã în ea$ într-o searã, m-am !us cu Camil la un bal$ Am
lãsat co'iii în 4ri3a m/ncãi si am ru4at-o sã nu-i aban!one,e nici o minutã$ C/n! ne-am întors
noa'tea, mama, care era ascunsã în !osul usii !e la intrare, 'e întuneric, a îm'l/ntat un cutit în
mine$ De !ata asta, nu a mai a%ut încre!ere în %rã3i si a 'roce!at -ãrã încon3ur$ Dar nici acum n-a
a%ut noroc, 'entru cã lama cutitului a alunecat !e-a lun4ul balenelor !e la corset, s-/siin!u-mi
!oar roc<ia si lãs/n!u-mi ca sou%e-nir o ,4/rieturã$ Asta a -ost ultima ei încercare !e a mã
su'rima$ Au mai trecut alti c/ti%a ani$ Mi-a murit tatãl$ Nu mi-a în4ã!uit sã %in la înmorm/ntare$
Atunci am -ãcut si eu ce-am 'utut$ Ai sã %e,i$
Mamãita -ãcu o 'au,a$ Se ri!icã cu 4reu !e 'e !i%anul 'e care se,use culcatã '/nã atunci, îsi
sterse -runtea cu o batistã, se uitã la ceasul !este'tãtor !e 'e mãsuta !e noa'te si clãtinã usor,
nemultumitã, !in ca'$
B Ai obosit, mãmãitãS
B Nu, !ar am uitat sã-mi iau !octoriile$
în4<iti cu 'utinã a'ã !intr-o cescutã c/te%a 'astile albe, a'oi se întinse !in nou, cu ca'ul 'e 'erne$
B Matale au! cã-ti 'lace sã scrii$ 1oate cã ai sã 'ui într-o ,i 'e </rtie si 'o%estea mea$ Iatã$ C/n!
n-oi mai -i, sã rãm/nã !u'ã mine$$$ Dar sã-ti s'un si ce s-a 'etrecut la înmorm/ntarea tatãlui meu$
B 6e ascult, mãmãitã$
B Corte4iul -unebru trecea 'e stra!a +ã'usneanu$ Mai înt/i, !ricul în care se a-la sicriul tatãlui
meu, a'oi un altul, care !ucea -lorile si coroanele, în urma lor, %eneau cu'eu-rile, si !u'ã ele
lumea 'e 3os$ Mama mea se a-la, bineînte-
)1
Ies, în 'rima cu'ea, c<iar în s'atele carului cu -lori$ Qãri !eo!atã în %/r-ul acesteia o coroanã
-oarte mare -ãcutã !in tran!a-iri arti-iciali, rosii toti, si-si aminti, 'robabil, cã în%ãtasem la !amele
au4ustine sã -ac asemenea -lori, 'entru cã altcum n-ar -i întrebat-o 'e sora mea, !e-alãturi, !acã
stie cine le-a trimis$ 7Sunt !e la Mat<il!e9, i-a rãs'uns sora mea$ într-a-!e%ãr, erau !e la mine$
Du'ã ce m-am întors !e la 1aris, mã obisnuisem sã-mi um'lu ceasurile 4oale cu în!eletnicirea
aias-ta, asa cum altii si le um'lu -ãc/n! 'asiente$ A%eam o la!a 'linã$ 7Cum si-a în4ã!uitN9 a
întrebat, -urioasa, mama mea, si a 'oruncit ca 'e !atã sã -ie o'rit în loc !ricul si sã -ie cobor/tã
coroana mea !e ro,e rosii$ A !esc<is a'oi 'ortiera cu'elei, s-a !at 3os în mi3locul strã,ii si, sub
oc<ii multimii a!unate acolo ca sã %a!ã ce se înt/m'lã, mama si-a ri!icat 'oalele roc<iei lun4i si
ne4re, !e !oliu mare, si mi-a cãlcat -lorile în 'icioare$ A -ãcut a'oi semn cioclilor sã 'orneascã
con%oiul, s-a urcat îna'oi în cu'ea si a înc<is 'ortiera, tr/ntin!-o cu ,4omot$ IacãS A -ost ultimul
ei acces !e -olie -urieuse" îm'otri%a mea$ A!icã nuS Ca sã nu-mi lase nici o mostenire, si-a
îm'ãrtit o bunã 'arte !in a%ere bãietilor ei si surorii mele, iar ceea ce i-a mai rãmas B si era încã
!estul !e mult, -iin!cã mama mea nu era 'rea !arnicã !in -ire B a înce'ut sã risi'eascã
nebuneste, 'entru ca !u'ã moartea ei sã nu mai rãm/nã nimic altora$ De la o %reme, am au,it cã
înce'use sã se 'l/n4ã cã a sãrãcit$ Se 're-ãcea, 'entru cã trãia mai !e'arte tot 'e 'icior mare, asa
cum a'ucase$ stii mata %orba cu nãra%ul !in -ire$ 7Dacã ai sãrãcit, cocoanã Elenco, a întrebat-o o
!atã cine%a, nu mai tin minte cine, !e ce nu-ti %in,i culbecii ceia, cã ai scoate bani -rumosi 'e ei$$$
Cu ei sau -ãrã ei, mata rãm/i aceeasiS9 Noblesse obli4eS"5 i-a rãs'uns mama, rãs'icat$ Asta a -ost
Elenco 8<i-ca$ 6ru-asã, neîn!u'lecatã '/nã în ultimul moment$ Nu m-a iubit, nu am iubit-o, !ar
i-am a!mirat ener4ia, autoritatea
" Nebunie -urioasã (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5 Nobletea te obli4ã (lb$-r$* (n$ e!$*$
)"
u care a stiut sã se -acã ascultatã si temutã !e cei !in 3urul ei$ A -ãcut în %iata ce-a %rut, a%ere a
a%ut mai mult !ec/t iZa trebuit, !ar -ericitã n-a -ost$ A %rut sã mã !istru4ã, ea, cea tare, !ar !in
'ãcate am !istrus-o eu, cea slabã$ Am nãscut o't co'ii, !intre care, iacã, trãiesc sa'te, si trãiesc
bine$ Camil mi-a -ost un sot bun, un a!mirable to%arãs !e !rum, '/nã la moarte$ A%ere n-am a%ut,
am trãit !in lea-a lui Camil, !ar am stiut sã ne c<i%ernisim bine$ Am a%ut casã !esc<isã, am
sãrbãtorit la Iasi cinci,eci !e ani !e cãsãtorie, si acum, multumitã co'iilor mei care au 4ri3ã !e
mine, mã bucur !e o bãtr/nete linistitã$ 1e -ratii si 'e sora mea nu i-am mai %ã,ut nicio!atã$ Sora
mea trãieste la Constanta$ Au! cã o !uce 4reu cu sãnãtatea si cã, sin4urã -iin!, a încã'ut 'e m/ini
strãine, care o în4ri3esc ca %ai !e om si o storc !e ultimele 4iu%aeruri$ &ratii mei au a%ut %ieti
a4itate, cãut/n! mai ales iubire, a%enturã si 4lorie$ Unul a murit !e%reme, ceilalti !oi mai t/r,iu,
!ar am/n!oi în acelasi an$ 1rimul !intre acestia si-a lãsat a%erea celuilalt, iar aista, într-o searã,
simtin!u-se rãu, si-a scris testamentul, !ar n-a a'ucat sã-1 semne,e si a murit a'lecat 'este el, la
masa !e scris$ Asa cã o 'arte !in a%utul lui mi-a re%enit mie, ca sora$ Bineînteles cã -amilia lui s-a
îm'otri%it, asa cã ne-am 3u!ecat si, -iin!cã 'rocesul era interminable"A, am cã,ut la în%oialã cu
urmasii lui$
B si ast-el te-ai %ã,ut !intr-o !atã 'linã !e bani$
B Asa e$ Dar ce-am luat !e la -ratele meu rã'osat am !at cu îm'rumut banc<erului Rosent<al, !e
la Iasi, cu !ob/n!ã bunã, -ireste$ Numai ca a %enit cur/n! le4ea con%ersiunii, care-i ierta 'e
!atornici, si am 'ier!ut cu o m/nã ce luasem cu cealaltã$ Cam asta e tot$
"A &ãrã s-/rsit (lb$-r$* (n$ e!$*$
))
Clara
Urmam aceeasi -acultate$ 1e l/n4ã asta, ne si înru!eam$ Mamele noastre coborau, 'e 'ante
!i-erite, !in a'roa'e le4en!arul lancu Oianu$ 1e noi !oi, %orbin! !es're asta, nu ne im'resiona at/t
%a3nicul strãmos comun, c/t !esco'erirea ru!eniei, care, oric/t era ea !e în!e'ãrtatã, ne cimenta
totusi amicitia$
Clara, cãci !es're ea e %orba, era cu totul alt-el !ec/t toate celelalte -ete 'e care le cunoscusem
'/nã la ea$ @enisem !e cur/n! în Ca'italã, !in -rumosul oras transil%ãnean un-!e-mi -ãcusem
liceul, si eram a%i! sã cunosc lume interesantã, sã mã culti% si sã scriu$ Stu!entimea a!unatã !in
toate un4<erele tãrii mã atrã4ea, !ar mã si intimi!a$ A%eam com'le=ele !e in-erioritate ale
a!olescentului 'icat !in 'ro%incie într-o lume ce-i era strãinã si !e-asta mã simteam mã4ulit !e
'rietenia 'e care mi-o arãta Clara, !e a cãrei su'erioritate intelectualã îmi !ã!usem seama !in
cli'a în care o cunoscusem$
Era una !intre acele -ete <rãnite '/nã la saturatie cu literaturã si cu 'oe,ie, cu mu,icã si cu
-ilo,o-ie si care, mai ales c/n! -ac cunostintã cu cine%a, se simt obli4ate sã-i tinã o 'rele4ere$
1entru cã o ascultam cu interes si cu 'lãcere, Clara 'ro-ita !e orice 'rile3 s're a-mi transmite, ca
un !ascãl !isci'olului sãu, c/t mai mult !in tot ce stia$ Dar ceea ce mã atrã4ea 'oate mai mult
!ec/t consi!eratiile ei ori4inale cu 'ri%ire la Ele4iile lui Ril2e sau la 6etralo4ie, la 8olemul
)
3ui 8usta% MeGrin21 sau la e='resionismul 4erman, cu care Clara îmi îmbo4ãtea cunostintele,
era, la înce'utul 'rieteniei noastre mai ales, marea ei -rumusete$ 6rãsãturile -etei ei îmi 'ãreau cã
e='rimã uimitor !e lim'e!e 4enero,itatea su-leteascã si <otãr/rea ce o caracteri,au$ Arcul
s'r/ncenelor îi era %i4uros !esenat, a%ea oc<ii mari, nasul statuilor 4recesti, !intii îi strãluceau
sãnãtosi în!ãrãtul bu,elor cãrnoase, m/na îi era 'uternicã, !e4etele îi erau lun4i, tru'ul 'er-ect, cu
umeri lati si sol!uri în4uste, ca !e înotãtoare$ Clara îmi 'ãrea o -iintã 'er-ectã si, -iin!cã îmi
în4ã!uia, o urmam ca o umbrã$ De%enisem 'e nesimtite 'a3ul ei$ îi -ãceam mici comisioane, o
aste'tam !imineata în statia !e tram%ai un!e cobora 'entru a mer4e la Uni%ersitate si intram în
salã îm'reunã, îi cum'ãram bilet la s'ectacolele mai !eosebite, în s'ecial la concerte, îi cãutam la
anticari cãrtile !e care a%ea ne%oie si eram m/n!ru, c/n! i le 4ãseam, cã i-am 'utut -i !e -olos$
Bucuria ce-i lumina -ata sau sãrutarea -u4arã cu care îmi 'ecetluia obra,ul erau marea mea
rãs'latã$ Du'ã-amia,a sau seara, !u'ã cinã, eram !in ce în ce mai !es la ea acasã$ 1ãrintii ei îmi
arãtau o bine%oitoare in!i-erentã$ 1e tatãl ei, -ost cã'itan !e %a'or, îl %e!eam rareori$ 1e mama
Clarei însã, o 4ãseam !e -iecare !atã cu-un!atã într-un 3ilt enorm, a!esea cu un cãtel în brate$
Oiltul era cuibul în care mama 'rietenei mele îsi -ãcea siesta, în care citea, în 3urul cãruia se
4ru'au oas'etii si la 'icioarele cãruia îsi li'ãia la'tele cãtelul, în o!aia ei luminoasã si %astã,
4<emuitã 'e !i%anul %/r/t în coltul !intre !oi 'ereti, re,ematã !e 'erne !ecorati%e, cu cãrti
îm're3ur, cu !iscuri 'e 3os, cu scrumierã si ti4ãri ie-tine 'e scãunasul rotun!, turcesc, ce-i ser%ea
!re't no'tierã, cu o ceascã !e ca-ea întoarsã în -ar-
1 8usta% MeGrin2 (10A0-19)"*, scriitor austriac, celebru autor !e literaturã -antasticã si !e
-ictiune; 8olem (191*, Noa'tea Kal'ur-4iei (191.*, în4erul !e la -ereastra !ins're a'us (191.*
etc$ (n$ e!$*$
)5
-urioara ei, într-o !e,or!ine înc/ntãtoare, mã aste'ta Clara, în unele ,ile, 'unea în -unctiune
'ate-onul, 'e co%or, în mi3locul o!ãii, iar noi ne ase,am 'e 3os, l/n4ã el, cu 'erne la s'ate, cu
!iscuri, ti4ãri si cãrti alãturi$ Clara mã silea atunci sã ascult ore între4i sim-onii si concerte,
atrã4/n!u-mi atentia asu'ra temelor si %ariatiunilor lor, -re!on/n!u-le în 'as cu orc<estra, ca sã-
mi intre mai bine în ca', sau tulburatã !e -rumusetea unora, clãtin/n!u-si ca'ul într-o 'arte si în
alta, le4ãn/n!u-si 4ratios m/na în concor!antã cu ritmul ori 'ri%in!u-mã cu oc<i înlãcrimati si
întrebãtori c/n! mu,ica !e%enea !e,nã!ã3!uitã si întrebãtoare$
Am a-lat, cu tim'ul, !e la alti cole4i cã înaintea mea Clara a%usese alti 'a3i si alte con-i!ente care
îi -ãceau comisioane si care-i sorbeau i!eile$ A%usese alti !isci'oli cãrora le 'usese la 'ate-on
Ca%alca!a Jal2iriilor si alãturi !e care lãcrimase ascult/n! Drumul s're Montsal%at, mai înainte
!e a mã cunoaste 'e mine$ Am a-lat, !e asemenea, cã unii !intre alesii ei re,istaserã mai mult,
altii mai 'utin 'resiunii intelectuale la care îi su'unea Clara, si asta în -unctie !e 're4ãtirea lor
a'erce'ti%ã, !e sensibilitatea lor, !e curio,itatea intelectualã sau !e snobismul literar ori artistic
'ro'riu -iecãruia$ Cole4ii care-mi s'uneau toate astea mã lãsau sã întele4 cã sunt, la r/n!ul meu,
o %ictimã a Clarei si mã întrebau în 4lumã c/t %oi mai re,ista, c/t tim' %oi mai 'utea s-o su'ort$
Nu mã cre!eau c/n! le mãrturiseam cã 'e mine Clara mã oboseste, !ar mã atra4e$ Nu luam în
seamã remarce-le lor necu%iincioase$ Continuam sã o %i,ite, a'roa'e ,ilnic$ De -iecare !atã,
'lecam !e la ea -ascinat, !ar si into=icat !e mu,ica si !e 'oe,ie, bine <rãnit su-leteste, !ar si sãtul
!e a o -i ascultat %orbin!u-mi ore în sir !es're ce-i 'lãcea ei, -ãrã sã se întrebe !acã mã
interesea,ã sau nu, !ar a !oua ,i re%eneam si mã lãsam !in nou 'rins în mre3e$ E=amenele la
-ilo,o-ie le 're4ãteam îm'reunã$ Clara 'arcur4ea materia sin4urã, 'entru a mi-o 'utea e='lica
a'oi mie$ Asta era sin4ura si strania ei %olu'tate$ se!eam am/n!oi 'e !i%anul ei, cu
)A
'erne la s'ate, eu o 'ri%eam si o ascultam, iar ea îmi !esena 'e caiet sc<eme !u'ã sc<eme, în
mintea ei, sistemele -ilo,o-ice se !es-ãceau în ramuri, iar ramurile în rãmurele, 4/n!irea cea mai
'ro-un!ã era !es'icatã !e ea în i!ei lim'e,i, !in care i,%orau alte i!ei lim'e,i, 'e care mi le nota
cu creionul 'e maculator, um'l/n! 'a4ini !u'ã 'a4ini cu sã4eti trase %i4uros cu creionul în sus si
în 3os, a%/n! în %/r-ul lor cu%intele-c<eie, scrise a'ãsat, bãrbãteste, !estinate sã-mi rãm/nã mie în
memorie si sã-mi a3ute la e=amen sa !esc<i! cu ele sertarul mintal în care se a-la în4<esuitã
istoria !octrinelor -ilo,o-ice$ Criticismul 2antian !e%enea lesne !e înteles 'entru oricine i-ar -i
consultat sc<emele, iar %oluntarismul 4erman B un 3oc !e co'ii$ &ilo,o-ia 4reaca crestea
armonios 'e ramurile trasate !e creionul ei, 'ornin! !e 3os, !e la scoala !in Milet, si se ri!ica,
!e%enin! un a!e%ãrat arbore, 'e ale cãrui cren4i sta scris, în or!ine su'ra'usã; 1ar-meni!e,
Socrate, 1laton, Aristot$ Clara a%ea o mare %ocatie 'e!a4o4icã$ M-a în%ãtat sã 4/n!esc lim'e!e,
sã iubesc 'reci,ia, sã !iscern i!eea a!e%ãratã !e %orbãria 4oalã, sã nu-mi 'ier! %remea cu
literatura îmb/csitã a s'iritelor con-u,e, 'e care multi o socotesc 'ro-un!ã 'entru cã nu o întele4$
6ot !e la ea am în%ãtat sã 'retuiesc în artã, în 'oe,ie, în mu,icã, în %iatã retinerea !emnã a unei
sensibilitãti e=cesi%e, turnarea acesteia în -orme lim'e,i, marmoreene, !iamantine$ Clara !etesta
literatura bocitoarelor, %ãicãreala lãutãreascã, 'ictura siro'oasã, !istin4ea <arul !e abilitate,
cultura a!e%ãratã !e s'oiala 4ran!iloc%entã, ca'o!o'erele !e im'osturile în!rã,nete ce-i ,ã'ãcesc
'e cei nea%i,ati$
Clarei îi 'lãcea sã -ie liberã, sa nu !e'in!ã !e nimeni, !e -amilie în 'rimul r/n!$ în 'ri%inta asta,
a%ea unele mani-estãri co'ilãresti, a!e%ãrate teribilisme cu care nu eram tot!eauna !e acor! si
care totusi mã !ã!eau 4ata$ într-o ,i, !e 'il!ã, m-a anuntat cã s-a lo4o!it$ 7Ca sã sca' !e-acasã9,
nii-a e='licat ea, a!ãu4/n!; 7&ii 'e 'ace, nu-1 iubesc9, ca si cum as -i 'utut-o !is'retui
înc<i'uin!u-mi cã a cã,ut, la r/n!ul ei, %ictima acelei slãbiciuni omenesti ce ni se 'ãrea
).
sublimã c/n! era %orba !e Isol!a sau !e Anna Parenina, !ar !e'rimant !e %ul4arã c/n! îi înrobea
'e cei !in 3urul nostru, în ce 'ri%este iubirea, îi !ã!eam am/n!oi !re'tate lui Sc<o'en<auer$
Citeam cu milã si cu !e,4ust rubrica -a'telor !i%erse !e 'e ultima 'a4inã a ,iarelor, care relata
otrã%irea cu man4al a %reunei biete croitorese sãrace si 4ra%i!e, 'ãrãsite !e un se!ucãtor
necunoscut$ 7E cu mult mai în %/rstã !ec/t mine9, a continuat Clara %orbin!u-mi !e lo4o!nicul
ei, 7nu-i 'lac nici mu,ica, si nici 'oe,ia, 'entru cã nu le întele4e$ Cum as 'utea iubi un asemenea
omN în sc<imb, 'are cumseca!e, c/sti4ã bine si mi-a -ã4ã!uit cã are sã mã lase sã mã !uc la
concerte, sã-mi cum'ãr c/te !iscuri 'o-tesc, sã-mi coman! cãrti în strãinãtate, în s-/rsit, sã -ac tot
ce-mi 'lace$ Nu mai 'ot su'orta cen,ura -amiliei$9 Mereu; 7Un!e ai stat '/nã la ora astaN Iar ai
c<eltuit bani 'e !iscuriSN Mai lasã cititul si mai iesi si tu în lume, cã cu cititul n-ai sã te mai mãriti
nicio!atãS9 etc$
Du'ã %reo c/te%a sã'tãm/ni, într-o !imineatã !e înce'ut !e 'rimã%arã însoritã si cal!ã, Clara îmi
so'ti, în bancã, în %reme ce 6u!or @ianu îsi tinea cursul !e esteticã; 7Sunt -ericitãS Du'ã ce iesim,
te in%it la co-etãrie$9 7Dar ce s-a înt/m'latN S'une-mi acum$9 7Nu 'ot, 'entru cã @ianu se uitã la
noi$ îti s'un a-arã$9 Mi-a e='licat în !rum s're co-etãrie ce se înt/m'lase c<iar în a3un; 7Ieri,
trebuia sã ne înt/lnim la statia !e la Uni%ersitate$ Stãtuse 'loaia$ Era 'e la 'r/n,$ C/n! am cobor/t
!in tram%ai, el mi-a iesit înainte cu un buc<etel !e %iolete între !e4etele înmãnusate$ Eu a%eam,
ca !e obicei, nu stiu c/te cãrti si o sacosã în m/ini$ Mi-a întins -lorile, le-am a'ucat, !ar le-am
scã'at 'e 3os, într-o bãltoacã$ M-am a'lecat sã le ri!ic$ stii ce-a -ãcutN N-ai sã 4<icesti, 'entru cã
tie nu ti-ar trece nicio!atã 'rin ca' asa ce%a$ A'us tal'a 'iciorului 'e ele si mi-a s'us; 7Nu te
a'lecaS Nu %e,i ca s-au mur!ãrit !e noroiN +asã-le !racului, cã-ti cum'ãr eu alteleS9 7:mul a%ea
cele mai bune intentii9, i-am s'us Clarei$ 7N-a %rut sã te a'leci ca sã ri!ici !e 3os niste biete -lori
mur!are$9 7Nu-i tine 'arteS 6u n-ai -i -ãcut asta,
)0
sunt si4ura$ Un om care calcã a,i în 'icioare o -loare, m/ine mã %a cãlca 'e mine în 'icioare,
îm'reunã cu tot ce mi-e !ra4, si asta cu o inocentã ne'ãsare, îmi %a s'ar4e !iscurile, îrni %a lua !e
'e masã notele mu,icale ca sã -acã !in ele 'un4i re,istente 'entru -ructe, si, !acã as 'rotesta, mi-
ar rãs'un!e linistit; DCalmea,ã-te, !ra4ãS îti cum'ãr altele$E A'oi, îmi %a ster4e lacrimile !e 'e
obra3i cu o </rtie !e o sutã !e lei$9
în altã ,i, era sã n-o recunosc, îsi %o'sise 'ãrul$ si-1 -ãcuse rosu$ 7Da, mi 1-am %o'sit si stiu cã
nu-mi sa!e bine9, mi-a s'us$ 7si ce mai scan!al acasãS Dar tu ai sã mã întele4i$ 1uteam sã mi-1
-ac si %er!e, oricum, 'entru cã m-am 'lictisit sã mã %ã! în o4lin!a mereu aceeasi$ M-am 'lictisit
!e mine însãmi, si asta e -oarte 4ra%$ 6rebuia sã iau o mãsurã, -ie ea oric/t !e e=terioarã, !e
su'er-icialã$ Sã stii !e la mine; !in c/n! în c/n!, trebuie nea'ãrat sã sc<imbãm ce%a în -elul
nostru !e a -i, !e a trãi, în i!ealurile noastre, în 3urul nostru, !acã nu %rem sã !e%enim
neurastenici$9
Alta !atã, iarna, s're s-/rsitul lui ianuarie B era ,iua mea !e nastere B, ne-am înt/lnit în statia
!e tram%ai un!e soseaua Mi<ai Bra%u taie soseaua lancului$ Nu mai stiu un!e trebuia sã mer4em$
Am urcat în tram%ai la clasa înt/i, în urma ei, am luat bilete si ne-am ase,at alãturi, 'e o banc<etã
liberã$ Eram în4<etati$ 6otusi, Clara si-a scos -ularul !e l/nã !in 3urul 4/tului, 'recum si cãciula,
si-a trecut !e4etele 'rin 'ãr, a'oi si-a întors ca'ul s're mine si a înce'ut sa-mi recite, încet, în
urec<e; Mon en-ant, mã soeur, son4e / la !ou-ceur$,$" Mi-a s'us ast-el + FIn%itation au %oGa4e a
lui Bau!e-laire !e la un ca'ãt la altul$ 7Ai s'us-o -oarte -rumos, Clara, !ar ce ti-a %enit, asa,
!eo!atãN9 7Nu e a,i ,iua taN9 m-a întrebat, ,/mbin!u-mi tan!ru$ 7E !arul meu !e ,iua taS Mi-ai
s'us o !atã cã-ti 'lace mult 'oe,ia asta si am în%ãtat-o as-tã-noa'te 'e !ina-arã ca sã-ti -ac o
sur'ri,ã$9 în realitate, îi
" Mon en-ant, mã soeur, ?Son4e ã la !ouceur ?D Faller lã-bas %i-%re ensembleS 7Sorã, bine-ar -i ?
De-am 'omi-ntr-o ,i ? îm'reunã-n 'ribe4ieS (tra!$ rom$ !e @ir4il 6eo!orescu* (n$ e!$T
)9
s'usesem cã-mi 'lace !eosebit !e mult +e %oGa4e, si multumeam cerului 'entru -ericita con-u,ie$
Alt-el, ar -i -ost în stare sã în%ete 'e !ina-arã +e %oGa4e, a!icã mai bine !e o sutã si 'atru,eci !e
%ersuri$
Rã,boiul ne-a se'arat$ Eu am 'lecat 'entru %reo c/ti%a ani în strãinãtate si, întorc/n!u-mã, am
a-lat cã între tim' scrisese si 'ublicase un %olum !e nu%ele 'entru care 'rimise 'remiul
7scriitorilor tineri9$ Am aler4at s-o re%ã!, si, -e-licit/n!-o, i-am cerut un e=em'lar$ A scos !in
bibliotecã un %olum si, s're marea mea uimire, a ru't !in el c/te%a 'a4ini 'e care mi le-a întins,
s'un/n!u-mi; 7Citeste numai nu%ela asta$ Restul nu e cine stie ce$9 E=em'larul am'utat a -ost
a,%/rlit cu ne'ãsare în cosul !e </rtii$ Nu%ela i-o 'ãstre, într-un !osar, si o recitesc uneori$ E
-ãcuta numai !in nuante subtile si e, într-a!e%ãr, -oarte -rumoasã$
S-a a'ucat, a'oi, sã -acã re4ie !e teatru$ M-a 'o-tit la s'ectacolul !e s-/rsit !e an al institutului,
'entru cã 'usese în scenã momentul !ramatic al 'ortretelor, !in Hamlet$ Re4ina era instalatã în
mi3locul scenei, 'e un -otoliu aurit$ In 'ãrti, 'e 'ie!estale aurite si ele, ar!eau lum/nãri în s-esnice
!e bron,$ : 'er!ea cenusie !e cati-ea aco'erea între4ul -un!al, în rest, scena era 4oalã$ 6/nãrul
Hamlet, inter'retat !e Ion :mescu, îsi rostea cunoscutele-i im'recatii, rotin!u-se în 3urul
-otoliului-tron 'e care stãtea re4ina$ I le stri4a c/n! în urec<ea !rea'tã, c/n! în s'ate, c/n! în cea
st/n4ã, c/n! în -atã, 'rin,/n!u-i între !e4ete me!alionul !e la 4/t 'e care era 'ictat 'ortretul
actualului ei sot si alãtur/n!u-1 !e me!alionul !e la 4/tul lui, re're,ent/n!u-i tatãl, -ostul ei sot$
în4enunc<ea la 'icioarele ei, se ri!ica brusc în -atã-i, o 3i4nea -ãrã milã, o im'lora be,metic, îi
ar4umenta luci!, oco-lin!-o mereu, ametin!-o nu numai cu %orbe, c/n! !ure, c/n! 'asionate,
c/n! nebunesti, !ar si cu acel cerc ma4ic 'e ca-re-1 înscria în 3urul ei$ @orbele lui !ob/n!eau
ast-el -orta unor -ormule %rã3itoresti a cãror %ictimã cã!ea, '/nã la urmã, el însusi$ Nicio!atã nu
am %ã,ut o mai tulburãtoare scenã a 'ortretelor$
#
Dar Clara a aban!onat re4ia !e teatru, asa cum a aban!onat literatura, -ilo,o-ia, asa cum s-a lãsat
'e r/n! !e tot ce a înce'ut în %iatã, cu un succes rãsunãtor tot!eauna, !in-tr-o mare ne%oie
lãuntricã !e a aler4a !u'ã ce%a nou, !e a 'orni mereu 'e o nouã cale, s're mai sus, s're
!esã%/rsire, în ultima %reme, Clara s-a retras în umbrã, înc<in/n!u-si %iata -amiliei, co'iilor ei,
'entru cã, în!atã !u'ã rã,boi, Clara s-a cãsãtorit$ 1robabil cã si-a 4ãsit în co'iii ei !isci'olii i!eali
'entru a-si satis-ace co'lesitoarea %ocatie !i!acticã si e!ucati%ã$ Cãci natura 'are sã o -i în,estrat
cu toate <arurile numai 'entru a le !istribui altora$
Balcic 19)A
1lecasem în %ara aceea la Balcic cu !ouã 4eamantane, !intre care unul 4reu, 'lin cu cãrti$
1lãnuiam sã-mi re!acte, acolo, între mare si cer, te,a !e licentã în -ilo,o-ie$ Mir-cea Elia!e îmi
îm'rumutase o seamã !e lucrãri cu 'ri%ire la e'oca si la o'era lui 8ior!ano Bruno, !es're care tot
el îmi !ã!use i!eea sã scriu$ Numai cã toatã !ocumentatia 'e care cu 4enero,itate mi-o o-erise era
în italieneste, iar eu nu stiam italieneste, iar !esci-rarea te=telor cu a3utorul !ictionarului îmi lua,
mai ales la înce'ut, mai mult tim' !ec/t stu!ierea i!eilor -ilo,o-ice -ormulate !e Bruno$ Eram
însã -oarte t/nãr si-mi 'lãcea sã buc<isesc te=te -ilo,o-ice, nu !in-tr-o 'asiune -ireascã unora
'entru eru!itie, ci !in ne%oia mea, 'oate nai%ã, !e a 4ãsi 'e un!e%a A!e%ãrul$
Eram într-un autobu, cam <o!oro4it$ Mã a'ro'iam !e Balcic, înaint/n! 'e o sosea 'rã-uitã$ Mã
simteam obosit si trans'irat, iar 'eisa3ul 'e care-1 %e!eam 'rin -erestrele %e<iculului mi se 'ãrea
banal, ars !e soare, -ãcut !in mult ses, 'resãrat cu rã,lete lanuri !e -loarea-soarelui si cu '/lcuri
!e case sãrãcãcioase$ De la o %reme, !esi continuam sã mã uit 'e -ereastrã, nu mai 'ri%eam la
nimic$ 8/n!ul ostenit mi-era -ãr/mitat, inconsistent, %a4abon!, ca în momentele ce 'rece!ã
somnul$ Deo!atã însã, la st/n4a mea, !e'arte, în continuarea sesului, !incolo !e c/ti%a arbori
o'ãriti !e arsitã, o ciu!atã 'atã %ioletã, 'relun4ã si insolitã, mi-a atras atentia$ Nu-mi !ã!eam
seama ce 'utea -i$ : aco'erea uneori un sir !e case scun!e, !e cretã, a'oi 'ata %ioletã se ,ãrea !in
nou,
"
incre!ibilã, bãt/n! în albastru> !is'ãrea iarãsi la o cotiturã a autobu,ului si rea'ãrea, strãlucitoare
în lumina amie,ii, stranie ca o ilu,ie o'ticã, tre,in! în %e<iculul a4lomerat !e 're,ente turistice si
localnice o -or-ota %eselã$ Nu stiu !aca am simtit sau !acã am au,it !e la altii într-o anumitã cli'ã
re%elatoare cã !un4a aceea %ioletã era marea, !ar mi-a!uc aminte cã momentul !esco'eririi a -ost
un moment !e e=ta,$ Am tresãrit, mi s-a 'us un no! în 4/t si m-am simtit cu'rins !e o mare
-ericire$ @e!eam mareaS Ne a'ro'iam !e ea, o %e!eam tot mai bine, smãltuitã, irealã, marea s're
care ne în!re'tam noi, cei !in autobu,, unii %enin! !e !e'arte, ne!ormiti si nem/ncati, atrasi !e
ine!itul ei, !e ine='licabila ei -ascinatie, ca !e un 1artenon sau !e o 8iocon!ã$
Mai %ã,usem marea, cu ani în urmã, în co'ilãrie, !ar în treacãt si 'e neaste'tate, cobor/n! !intr-
un tren$ &usesem atras atunci nu !e 're,enta ei ne%erosimilã, ca acum B 'entru cã în co'ilãrie
înt/lneam la -iecare 'as ce%a nou si sur'rin,ãtor B, ci !e tãrmul ei albicios, 'lin !e scoici$ :c<ii
mei !e co'il !esco'ereau nu at/t marea, c/t o sume!enie !e mici obiecte neîntelese, un -el !e
3ucãrii !e -orme bi,are, ce mã înc/ntau$ Oucãrii ce nu costau nimic, !in care 'uteam lua cu mine
c/te %oiam$ Asa ce%a nu-mi înc<i'uisem '/nã atunci cã 'oate sã e=iste$ Cule4eam scoici !e sub
sinele !e tren sau le cãlcam în 'icioare, au,in! cum se stri%esc sub minuscula mea încãltãminte si
'ar/n!u-mi rãu ca, -ãrã sã %reau, le !istru4eam$ 1e cele culese le %/ram în bu,unare si a'oi,
acasã, le 'ri%eam !escum'ãnit, 'entru cã nu stiam ce sa -ac cu ele$ Nu eram în stare sã nãscocesc
nici un 3oc !e unul sin4ur cu aceste coc<ilii asemãnãtoare unor turbane orientale, sau unor
-ar-urioare, sau unor bãnuti albi si striati, sau unor nasturi, însiram ca'acele scoicilor 'e masã,
!u'ã mãrime si !u'ã -ormã, !ar nimic nu se le4a$ 1/nã la urmã, !u'ã ce m-am sãturat !e ele, le-
am 'us într-o cutie si le-am uitat în camera !e <otel în care locuisem cu 'ãrintii '/nã în ,iua c/n!
am 'ornit s're un alt ca'ãt !e tarã$ 6ata se întorsese !in rã,boiul abia terminat, si unitatea lui
militarã era
)
mereu în cãutarea unei 4arni,oane stabile, îm'linisem ; ani c/n!, în s-/rsit, ne-am -i=at 'entru o
mai lun4ã !uraOã la 6/r4u Mures$ -3?(
Acum, !u'ã %reo sais're,ece ani, re%e!eam marea B sau, mai bine ,is, o %e!eam 'entru 'rima
oarã, 'entru ca oc<ii mei !e co'il n-o înre4istraserã$ Co'iii sunt atenti în!eosebi la lucrurile
mãrunte> marile su'ra-ete atra4 atentia oamenilor maturi$ S'iritul in-antil e 'ro'riu anali,ei,
sinte,a -iin! a'ana3ul mintilor e%oluate$ Romancierii -ini analisti au 'ãstrat în ei ce%a !in co'ilul
care au -ost c/n!%a$ 1roust, !e 'il!ã$ :amenii maturi, care si-au 'ier!ut co'ilãria, nu mai scriu
%ersuri, nici romane, nici criticã literarã, nici eseuri, nimic !in toate astea, 'entru cã a scrie
literaturã sau !es're literaturã, sau a -ace artã !enota, în scriitor sau în analist, totusi, o stãruitoare
urmã a co'ilãriei$ 8eniile sunt si ele a!esea acele uimitoare inteli4ente care nu si-au uitat 'e
!e'lin 'reocu'ãrile co'ilãriei, iar oamenii care si le-au uitat cu totul !e%in cu tim'ul, !e multe
ori, anosti, 'osaci, banali, 'lictisitori$
Balcicul mi se 'ãrea ireal, ca un !ecor !e teatru 'entru un basm oriental$ 1oate cã numai la
Stoc2<olm, mai t/r,iu, a%eam sã mai trãiesc un sentiment asemãnãtor !e uimire -ericitã, !e
e=altare, !e to'ire într-un me!iu oniric !e%enit realitate$ +a Balcic mi se 'ãrea cã trãiesc în lumea
celor : mie si una !e no'ti sau la Bis2ra %ã,utã !e An!re 8i!e$ Eram !escãtusat !e orice
obli4atii, eliberat !e orice 4ri3i, scutit !e orice !isci'linã, înotam c/t %oiam, se!eam la soare c/t
%oiam, m/ncãm c/n! se nimerea, înt/r,iam seara 'rin ca-enele slab luminate, 'rintre t/r4o%eti si
se,onisti, 'rintre localnici rom/ni, turci si bul4ari$ Hoinãream la %oia înt/m'lãrii c/t era ,iua !e
mare, 'urtam o cãmasã 'e care soarele a !ecolorat-o cu re'e,iciune, 'antaloni !in '/n,ã !e sac si
es'a!rile care s-au 4ãurit la %/r-$ Banii 'e care-i a%eam !e-acasã erau cam 'utini, !ar %iata era
ie-tinã si mã strã!uiam sã-ntin! c/t mai mult !e ei, 'entru a-mi 'relun4i c/t 'uteam se!erea$
Dimineata, 'orneam uneori cu barca !e-a lun4ul tãrmului abru't, trec/n! în re%istã colinele
'lesu%e !e care erau a4ãtate c/te%a %ile semete si 'itoresti, !e 'il-

A[ cuibul !e %ulturi al !omnului !e &auci4nG-+ucin4e sau casa Storc2, în c<i' !e tem'lu antic$
Alteori, urcam în cimitirul tãtãrãsc, sus'en!at !easu'ra 3nãrii ca în 'oemul lui 1aul @alerG,
rãtãceam 'rintre 'ietrele 'ie,ise ce strã3uiau mortii locului, însotit uneori !e c/ti%a co'ii !e 'rin
îm're3urimi, care c/ntau, %oci-erau si -ãceau tot -elul !e 'o,ne ca sã le arunc %reo c/ti%a
4olo4ani$ 6urcoaicele în sal%ari îsi o-ereau manu-actura 'e la colturi !e !rum; brãtãri orientale,
tesãturi, salbe, %ase !e aramã, re-coman!/n!u-le cu un sin4ur cu%/nt; 7AnticaS9
S're searã, %i,itatorii Balcicului se str/n4eau în ca-eneaua lui Ma<mut$ Acolo 'o'oseau 'ictorii
!e la lucru, cu se%aletele str/nse si cu '/n,ele care, !u'ã ani, a%eau sa !e%inã celebre$
între tim', îmi mai scriam si te,a !e licentã, instalat con-ortabil 'e %eran!a casei un!e locuiam$
+ucrarea a%ansa si eram multumit$ De sin4urãtate nu mã 'uteam 'l/n4e$ @enise o !ata cu mine la
Balcic bunul meu 'rieten Ale=an!ru Ba-ciu, 'e arunci stu!ent la istorie, !ar însetat !e literaturã,
cãreia a%ea mai t/r,iu sã i se !e%ote,e, i-am înt/lnit 'e %erii mei 6anta si Camil 8ali, 1-am
cunoscut 'e 'ictorul lor4ulescu-Ror1 -B 'e care sur,enia îl în!e'ãrta !e 'e atunci !e lume si care
a%ea sã se sinuci!ã !u'ã %reo c/ti%a ani B, m-am îm'rietenit cu !ansatoarea Iris Barbura", cu
Ser4iu Celibi!ac<e, 'e atunci t/nãr 'ianist, cu +ucia Demetrius, 'roas'ãt încununatã cu !ouã
'resti4ioase 'remii literare 'entru 'rimul ei roman, 6inerete B si trãiam ,ile însorite !e -ericire$
+ucia Demetrius era -oarte t/nãrã si la -el !e timi!ã ca mine$ A%ea oc<i mari, încercãnati si cal,i,
soarele îi aurise tru'ul !elicat, ast-el înc/t îmi 'lãcea s-o asemuiesc cu o statuetã !e 6ana4ra$
1asiunea am/n!urora 'entru 'oemele lui
1 1etre lor4ulescu Ror (109#-19)9*, 'ictor rom/n (n$ e!$*$
" Iris Barbura, re're,entantã !e seamã a !ansului mo!ern rom/nesc, în 19#-191, a a%ut la
Bucuresti un stu!io !e !ans mo!ern$ S-a sinucis la înce'utul anilor F5#$ (n$ e!$*$
5
A'ollinaire a stat la ba,a 'rieteniei noastre, 'e care anii a%eau s-o cimente,e 'entru tot!eauna$ 1e
terasa %ilei Pre'ler, un!e ea locuia cu o 'rietenã, 'e 'la3a în4ustã, 'e coclauri si 'e ulitele în
'antã ale Balcicului s'uneam am/n!oi 7în cor9 %ersuri la nes-/rsit$ si unul, si altul a%eam bani
'utini, asa cã a!esea luam masa îm'reunã în birturi ie-tine, 'o'ulare, ca sã a'ucãm la mare
înce'utul lui se'tembrie$
Balcicul era 'ara!isul 'ictorilor, îi înt/lneam la tot 'asul$ +ucia Demetria!e-Bãlãcescu), !e 'il!ã,
era 'retutin!eni$ : înt/lneam ,ilnic, îi recunosteam !e !e'arte bereta ase,atã 'e cea-ã, bretonul
!at 'e oc<i, sau, înainte !e a o %e!ea, îi au,eam 4lasul$ A'ãrea a'oi !e !u'ã coltul unei ulite,
înarmatã cu se%aletul, cu scãunelul 'liant si cu '/n,ele, însotitã !e c/ti%a con-rati, sc<io'ãt/n!,
%orbin! tare, %orbin! mereu$ Dãrãscu si +ucian 8ri4orescu5 'ictau marea, colinele albicioase,
cimitirul tãtãresc, casele scun!e cu olane rosii, ase,ate unele în s'inarea altora, încon3urati a!esea
!e 'ri%itori anonimi care n-a%eau altã treabã !ec/t sã-i %a!ã cum 'ictea,ã, în %reme ce turcoaicele
în sal%ari treceau le4ãnat 'e l/n4ã ei si c/nt/n!;
Sa2a ma2a !er2en <ar a 2i,$$$A
) +ucia Demetria!e-Bãlãcescu (1095-19.9*, artist 'lastic rom/n$ Ia lectii cu 'ictorita +ouise
Silberlin4, a'oi, la Aca!emia !e Arte &rumoase !in Bucuresti, cu I'olit Str/mbu, 1etre Sera-im,
Eustatiu Sto-enescu, 8<eor4<e 1etrascu$ în 19"1, -rec%entea,ã la 1aris Aca!emia Mo!ernã, a'oi
Aca!emia Ranson$ Este membrã -on!atoare a 8ru'ului 7Criterion9 (n$ e!$*$
Nicolae Dãrãscu (100)-1959*, artist 'lastic rom/n$ Stu!ia,ã la Aca!emia !e Arte &rumoase !in
Bucuresti cu 8$ D$ Mirea si I'olit Str/mbu$ Din 19#A, e stu!ent, la 1aris, la Aca!emia Oulien, a'oi
la scoala Nationalã !e Arte &rumoase (n$ e!$*$
5 +ucian 8ri4orescu (109-19A5*, artist 'lastic rom/n, în anii 191"-1915 si 1910-19"#, este
au!ient la Aca!emia !e Arte &rumoase !in Bucuresti, în 19"5, -rec%entea,ã, la 1aris, Aca!emiile
+a 8ran-!e C<aumiere si Ranson (n$ e!$*$
A 8lumin! !e una, !e alta, a'are si -ata cea oac<esã (Ib$ turcã* (n$ e!$*$
A
6ot ce n-a%ea alt nume era acolo 2ara 2i,; o amuletã, o micã bro!atã, asa cum în &inlan!a
asemenea mãruntisuri erau !enumite 2ale%ale$ Seara, la restaurantul lui Pa-raZMiti, un cob,ar
bãtr/n si rã4usit, cãruia în altã 'arte, în orice altã localitate, nimeni nu i-ar -i !at atentie, !istra
'ublicul %enit sã mãn/nce 'ila- cu mi!ii, c/nt/n! !in 4urã si ,ãn4ãnin! !in strune un cu'let
'escuit !e la cine stie ce %ec<i s'ectacol !e re%istã$ Acolo, lumea -ãcea <a, !e c/ntecul lui
nesãrat, 'entru cã lumea !e%enise co'ilãroasã în acel rai al inocentei$
1entru cã la Balcic se 'icta !u'ã -iecare colt !e ulicioarã, mi-am a!us aminte cã în a!olescentã
'ictasem si eu, si am reînce'ut$ Anii care au urmat, neîncre!erea în mine si un simtãm/nt al
,ã!ãrniciei ce-si 'une 'ecetea 'e reali,ãrile ce-mi 'ãreau me!iocre m-au -ãcut sã !istru4
acuarelele m/,4ãlite sub semnul Balcicului$ Doar 'rietenul Dinu Canta-cu,ino a mai sal%at %reo
!ouã, înnobil/n!u-le cu ramã si 4eam si -ac/n!u-le cinstea sã le at/rne 'e un 'erete, la el în casa$
: in%incibilã manie a !istru4erii m-a !eterminat !e-a lun4ul %ietii sã ru', tre'tat, tot ce am 'ictat,
ce-am !esenat si, în buna 'arte, ce-am scris în !i-erite rãstim'uri$ Mereu nemultumit !e mine, m-
am în!ãrãtnicit sã ster4 cu în%ersunare urmele trecutului, 'entru cã mi se 'ãreau sor!i!e, !e'arte
!e i!ealul !e 'er-ectiune 'e care 1-am urmãrit B ,a!arnic$ Dacã ar -i -ost 'osibil sã ar! la -el !e
lesne si 'o%estea %ietii mele irosite, as -i -ãcut-o bucuros si cu !eosebitã r/%nã, !ar, ciu!atã
contra!ictie lãuntrica, 'entru a mã a'uca a'oi sã o rescriu, asa cum -ac acum$
în %ara aceea, la Balcic, urcam într-o ,i, 'e la amia,ã, cu +ucia Demetrius si cu Cella @oinescu B
'rietena cu care +ucia locuia în %ila Pre'ler B, a4ale, %enin! !e la 'la3ã si ne în!re'tam s're
casele noastre, cu soarele 'e ca', osteniti, însetati si -lãm/n,i, în%esm/ntati ca %ai !e lume, c/n!,
!e-
.
o!atã, ne a'ãru în -atã, tãin!u-ne !rumul, o!i<nit si ele4ant ca tot!eauna, 'ro-esorul nostru !e
lo4icã !e la Uni%ersitate, !omnul Nae lonescu$ Ne ,/mbea bine%oitor, con!escen!ent, usor ironic$
Am -i 're-erat sã intrãm c/tesitrei în 'ãm/nt, !ar nu se 'utea$ Ne în-ãtisam celui mai
contra!ictoriu !intre !ascãlii nostri în cea mai lamentabilã 'osturã$ 1ãrul le cã!ea -etelor în oc<i,
baticurile 'este 'ie't le erau str/nse cam la înt/m'lare, sorturile le erau u!e, eu 'urtam cãmasa
mea !ecoloratã, liliac<ie, !e care nu stiu !e ce nu mã !es'ãrteam, 'antalonii !in '/n,ã !e sac mi-
erau mototoliti, es'a!rilele 4ãurite în %/r-B iar Nae lonescu ne lãsa sã-i a!mirãm cãmasa albã !e
in, esar-a !e mãtase înno!atã în 3urul 4/tului 'e sub 4ulerul cãmãsii, 'antalonii bleumarin
'roas'ãt cãlcati, 'anto-ii !e '/n,ã, !in im'ort, !esi4ur, si ne mãsura nemilos 'e -iecare, !e sus
'/nã 3os$
A%eam 'entru el, în ce mã 'ri%este, un -el !e res'ect amestecat cu teamã; mã co'leseau
inteli4enta lui neobisnuitã si, mai ales, necunoscutul !in el, 'entru cã 'ersoana îi era în%ãluitã
într-un mister !e ne'ãtruns$ Se -ãceau cu 'ri%ire la el cele mai bi,are a-irmatii, cu at/t mai bi,are,
cu c/t se bãteau ca' în ca'$ Mã atrã4ea si, în acelasi tim', mã incomo!a$ Era !intre oamenii 'e
care eram tentat sã-i %ã!, sã-i au! %orbin!, !ar !e la !istantã$
Continua sã ne arunce 'e sub s'r/ncenele stu-oase ce-i încununau arca!ele, nu 'ri%iri, ci %ã'ãi$
Ne ,/mbea cum ,/mbea 'robabil co'iilor slu3nicei sale %eniti sã-1 -elicite !e Anul Nou, si totusi,
c/n! înce'u sã %orbeascã cu noi, sã ne întrebe c/n! am %enit si cum ne !istrãm, 4lasul lui n-a mai
a%ut nimic !in ironia 'ri%irii$ 1oate cã nici nu ne 'ri%ise ironic, 'oate cã mã înselasem> nu mai
stiam ce sã cre!$ A'oi, ne str/nse m/na 'rieteneste, s'un/n!u-ne, s're sur'rin!erea si s're 4roa,a
noastrã;
B Dacã %ã -ace 'lãcere, %ã ro4 sã %eniti a,i !u'ã-amia-,ã la mine$ 1e la orele sase e bineN stiti
un!e locuiescN
Dacã stiam un!e locuiesteN Cine nu stia un!e locuieste Nae lonescu, la BalcicN Un automobil
mare, ne4ru, cum erau
0
în Bucuresti, 'ã,ea intrarea %ilei 1o'o%ici-+u'a, un!e a!ãsta el, si i-1 stia toata lumea$ 8urile rele
'retin!eau cã automobilul acela ar -i un !ar 'e care i-1 o-erise se-ul unui stat strãin, !ar !es're
asta nimeni nu a%ea nici o !o%a!ã$ +-am lãsat totusi sã ne s'unã un!e locuieste, 're-/c/n!u-ne
-oarte atenti;
B Stau -oarte a'roa'e !e aici$ Daca urcati încã 'utin si cotiti 'e 'rima ulicioarã la !rea'ta, %e!eti
o %ilã mare, albã, cu niste st/l'i 4rosi !e 'iatrã la intrare si cu o 'oartã !e -ier -or3at$ A%eti sã
nimeriti, !esi4ur$
+-am asi4urat cã a%eam sã nimerim, i-am multumit, ne-a str/ns iar m/na B cam 'rea ener4ic,
s'uneau -etele B si ne-a lãsat !escum'ãniti în !rum$ Ne simteam im'ortanti, mã4uliti !e in%itatia
neaste'tatã a 'ro-esorului, !ar si stin4<eriti$ Eram scosi !in anonimat, !ar si !in ritmul obisnuit al
%ietii noastre !e '/nã atunci, 'urtatã cam la %oia -ermecãtoare a înt/m'lãrii$ &etele înce'urã sã se
întrebe cum a%eau sã se îmbrace, !acã mai a%eau tim' sã se s'ele 'e ca' si sã-si calce o blu,ã sau
o -ustã, iar eu îmi s'uneam cã, înainte !e toate, trebuie sã-mi cos es'a!rilele c/t mai artistic$ Mã
consola !oar 4/n!ul cã n-am -ost 'o-tit numai eu sin4ur$ Cu +ucia !e o 'arte si cu Cella !e
cealaltã, a%ea sã-mi -ie mai usor sã -ac -atã situatiei$
1e !rum, -etele îmi 'o%estirã 'ãtaniile lor în le4ãturã cu Nae lonescu$ &useserã am/n!ouã
stu!entele lui, cu 'utini ani înaintea mea$ +a un e=amen, c/t tim'9 a se,ut 'e scaun la cate!rã, în
-ata lui Nae lonescu, Cella @oinescu, -ãrã sã-si !ea seama, a bãtut tactul cu 'anto-ul 'e 'iciorul
lui$ Abia la s-/rsit, !u'ã ce a ascultat-o, Nae si 1-a retras !iscret !e sub al ei$ 1e +ucia 7a -recat-o9
la e=amen, s'eriin!-o cu 'ri%irea lui !e <i'noti,ator$
Eu a%eam 'roas'ãt în minte cursul lui !e lo4icã a colecti%elor, 'e care îl urmasem constiincios$ II
tinuse la Uni%ersitate în -ata unei sãli !e -iecare !atã ar<i'line$ si la cursurile lui lor4a se îmbul,ea
lumea !in a-ara &acultãtii !e Istorie, !ar nu era asa !e 'itoreascã 'recum cea care aler4a sã-1 au!ã
9
%orbin! 'e Nae$ în 'rimele bãnci, îsi -ãceau loc -emei -rumoase, !intre care, unele, actrite
cunoscute$ 6ot în -atã luau loc bãrbati între !ouã %/rste, cu -i4uri autoritare !e oameni sus-'usi$
Dintre ei, unii erau -i4uri 'roeminente ale unor 'arti!e 'olitice, iar !es're altii mi se s'usese cã
erau mari in!ustriasi sau ,iaristi$ Ne mai atrã4eau atentia unii tineri necunoscuti, 'ali,i, tãcuti, cu
ce%a as'ru în 'ri%ire, si c/ti%a cãlu4ãri bãrbosi, cu -ete emaciate$
Nae !ã!ea bu,na în salã, se ase,a re'e!e 'e un scaun la cate!rã, ca la ca-enea, 'icior 'este 'icior,
cu bratul !re't a!us 'este re,emãtoare$ Era trecut !e 'atru,eci !e ani, c<i'es, tot!eauna -oarte
bine îmbrãcat, !e la 4/t nu-i li'sea cra%ata-'a-'illon, iar !e la bu,unarul !e Fa 'ie't batista albã,
'e 3umãtate a-arã$ 1ãrea ca !is'retuieste mor4a uni%ersitarã a con-ratilor sãi, ceremoniosi la
cursuri, 're-er/n! acesteia tonul amical, li'sit !e em-a,ã$ Se strã!uia sã se e='rime c/t se 'oate
!e -iresc, mai ales c/n! era %orba !e lucrurile cele mai 'utin -iresti$ 7@ã %orbesc !es're
Dumne,eu asa cum %-as %orbi !es're br/n,ã9, ne-a s'us o !atã$ Dacã 'retin!ea în -elul acesta
-oarte 'ro,aic, anume ales, cã nu are nici o în!oialã cu 'ri%ire la e=istenta !i%initãtii, 'ãrea cã are,
în sc<imb, una în 'ri%inta -ilo,o-iei, cãci ne s'unea, între altele, cã -ilo,o-ia e absolutã, !ar
subiecti%ã, 'e c/n! stiinta e relati%ã, !ar obiecti%ã$ Dacã orice sistem -ilo,o-ic bine înc<e4at e
absolut, a!icã inatacabil !in 'unctul !e %e!ere al celui ce 1-a -ormulat, rãm/ne însã %alabil numai
'entru aceasta, în sc<imb, stiinta, !esi ne o-erã numai a!e%ãruri relati%e, e obiecti%ã, aceeasi
'entru toatã lumea, '/nã la !esco'erirea unor noi -enomene, care sã !ucã la noi a!e%ãruri$
în tim'ul 'rele4erii, Nae lonescu îsi rotea 'ri%irile %ulturesti asu'ra sãlii si le -i=a uneori tem'orar
asu'ra c/te unei 'ersoane, cãreia 'ãrea atunci cã i se a!resea,ã în mo! s'ecial, mã4ulin!-o si
intimi!/n!-o$ Doamnele !in banca înt/i, în%esm/ntate în roc<ii sobre îm'o!obite cu c/te o -loare
sau cu un 4iu%aer, îl 'ri%eau insistent, 're-/c/n!u-se, une-
5#
$ atente, si în realitate lãs/n!u-se tulburate !e %irilitatea are-i !ubla scã'ãrãtoarea inteli4enta$
-s-umai la cursurile !e !re't ci%il ale lui Istrate Mices-cll., sau ale lui lor4a, mai %ã,usem, cum
s'uneam, o atare a-luentã !e 'ublic e=trauni%ersitar$
Istrate Micescu îsi tinea 'rele4erile seara, !e la o't la nouã 'e 'ro4ramul anuntat a-arã, !ar !e la
nouã la ,ece, si c<iar !u'ã ,ece, în realitate$ 6ot!eauna în înt/r,iere, !ã!ea bu,na în sala
ar<i'linã, tot ca Nae lonescu, !ar nu sin4ur, ca acela, ci însotit !e &loru An!ronic, steno4ra-ul sau$
Aler4a s're cate!rã, strecur/n!u-se 'rin s'atiul !intre mar4inea bãncilor si 'erete, ca 'e un -el !e
culoar -oarte în4ust$ Urca 'e estra!ã, rãm/nea în 'icioare si înce'ea sã ne %orbeascã 'e tonul
'ersuasi% cu care îsi sustinea strãlucitele lui 'rocese$ Im'resionanta lui culturã clasicã, i!eile
neaste'tate, întorsãturile sa%ante !e -ra,ã, 'arante,ele amu,ante o-ereau celor !e -atã un s'ectacol
ma4istral$ Uscat, 'lesu%, cu o bãrbutã ascutitã si rosie, Micescu a%ea un 7ce%a9 me-isto-elic în
-i4urã, 'e care timbrul %ocii, 'ri%irea rece si neobisnuita lui inteli4entã nu -ãceau !ec/t sã mi-1
con-irme$ si Nae lonescu îmi 'ãrea !emonic, !ar numai în 'ri%ire si în cute,anta 4/n!irii, 'e c/n!
Micescu în întrea4a lui în-ãtisare$ &emeile erau 'uternic atrase în aceeasi mãsurã !e unul, ca si !e
celãlalt$ Du'ã ani si ani, mi-a rãmas în urec<i nealterat timbrul %ocii lui Istrate Micescu, autoritar
si as'ru$ 1arcã îl au! s'u-n/n!u-ne;
B în !re'tul roman, sotia -u4arã 'utea -i a!usã îna'oi, la !omiciliu, m/nu militari, ceea ce
!umnea%oastrã nu trebuie sã tra!uceti 7la bratul unui o-iter9$
Eu stãteam tot!eauna în 'rima bancã, în al !oilea loc !e la mar4inea !in !rea'ta$ +/n4ã mine,
ca'ul !e bancã era locul
. Istrate Micescu, 'ro-esor uni%ersitar la &acultatea !e Dre't !in Bucuresti, om 'olitic si a%ocat
celebru, s-a nãscut în 1001$ A -ost ministru al a-acerilor strãine în 19).-19)0 în 4u%ernul 8o4a-
Cu,a si ministru !e 3ustitie în 19)9$ A murit în înc<isoarea !e la Aiu!, în 195) (n$ e!$*$
51 \$\F\$\9\
cole4ei mele :l4a lonescu$ Era !eosebit !e -rumoasã$ +a unul !intre concursurile !e -rumusete la
mo!ã 'e atunci în toatã lumea, -usese !eclaratã 7miss Bucuresti9, si -oto4ra-ia îi a'ãrase în toate
re%istele ilustrate$ Era o stu!entã serioasã si -oarte s/r4uincioasã$ +ua notite, -ãcea lucrãri !e
seminar, iar !e la cursuri nu li'sea nicio!atã$ @enea tot!eauna -rumos îmbrãcatã si mi-a!uc
aminte cã 'urta 'ãlãrii mari, care îi %eneau !eosebit !e bine$ Borurile lar4i îi umbreau 'ri%irea si
linia -inã a nasului scurt, lãs/n!u-i în luminã !oar bu,ele, în coltul cãrora o alunitã !ã!ea c<i'ului
nu stiu ce -armec 'icant$ A%ea un ,/mbet bun, !e co'il si o %oce moale, m/n4/ietoare$ +a cursuri,
lua notite 'e 3umãtãti !e coalã, 'e care si le ase,a în or!ine, 'e banca, înainte !e înce'utul orei !e
curs$ Mai multe creioane bine ascutite erau !e asemenea 're4ãtite !in %reme$
într-una !in seri, c/n! Istrate Micescu a 'ãtruns în salã 'e neaste'tate, ca !e obicei, iar noi ne-am
ri!icat în 'icioare, cole4ei mele :l4a lonescu i-au cã,ut 'e 3os 3umãtãtile !e coalã 'e care urma
sã-si -acã însemnãrile$ Micescu, care tocmai trecea 'e l/n4ã banca noastrã, s're cate!rã, s-a
a'lecat, 4alant, sã i le ri!ice$ Steno4ra-ul, care %enea în urma lui, %ã,/n! cã maestrul se a'leacã,
s-a re'e,it 'entru a-1 scuti !e e-ort si a ri!icat el </rtiile cã,ute$ Micescu s-a o'rit atunci în -ata
cole4ei mele, îmbu3oratã la -atã si stin4<eritã, !eci si mai -ermecãtoare ca !e obicei, s'un/n!u-i
'e obisnuitul lui ton !e 'le!oarie, cu !e4etul în!re'tat s're steno4ra-;
B Domnisoarã, eu am 'us intentia, iar !umnealui numai a4ilitateaS
Un an mai t/r,iu, :l4a lonescu !e%enea 'are-mi-se a 'atra sotie a marelui Istrate Micescu, !ar
cãsãtoria n-a !urat$
îmi aminteam !e toate astea în !rum s're casã, !u'ã ce mã !es'ãrtisem !e -ete, 'e care urma sã
trec sã le iau !e la %ila Pre'ler, !u'ã-amia,a, înainte !e ora sase$ între tim', m-am -erc<e,uit at/t
c/t am 'utut, 'rietenele mele !e asemenea, ast-el înc/t, cu c/te%a minute !u'ã ora -i=atã a'ã-
5"
a--] tn -ata 'ortii !e -ier -or3at a casei un!e locuia 'ro-esorul Nae lonescu, !e-a3uns !e
're,entabili !u'ã 'ãrerea noastrã$
+a 'oartã, ne aste'ta !ansatoarea Iris Barbura cãtãratã 'e unul !intre cei !oi st/l'i !e 'iatrã !e la
intrare$ 1urta o <ainã %iu coloratã, cu moti%e turcesti, con-ectionatã !e ea ca 'entru un !ans
oriental, si 'ãrea un 'ãun o!i<nin!u-se 'e mar4inea acelui st/l' ce strã3uia 'oarta sau un !u< bun
!mtr-un basm 'ersan$ +a Balcic, ca în Renastere, -iecare se 'utea îmbrãca oricum, !u'ã
'osibilitãti si !u'ã cum îl tãia ca'ul$ Nimeni n-a%ea nimic !e ,is$ 6ot ast-el, -iecare se ase,a un!e
'o-tea si nu-1 !eran3a nimeni$ Unul 'icta în curtea unei case strãine, 3una actrita Nineta 8usti se
o!i<nea re,ematã !e un 'ara'et ri!icat !e-a lun4ul strã,ii, iar t/nãrul scul'tor Bo-ris Cara4ea0 îl
imita într-o ,i 'e 6ar,an, %oci-er/n! -ioros !in %/r-ul unui co'ac$ Asa cã nu ne-au mirat sal%arii
lui Iris, salbele si brãtãrile ei ,ãn4ãnitoare, 'a'ucii rosii cu %/r- ascutit, bro!ati cu -ir !e aur$ 1ãrul
îi cã!ea în bucle lar4i 'e umeri si, în 'asi !e !ans, ne-a con!us în <ol, un!e era umbrã, or!ine,
lu=, atmos-erã o!i<nitoare$ Eu locuiam într-o o!ãitã curatã, !ar -oarte mo!estã, la Ca!rie Ibra<im,
o turcoaicã bãtr/nã cu care mã întele4eam 'rin semne, 'entru cã nu stia rom/neste$ : %e!eam rar,
în curte, ase,atã 'e %ine în -ata unui -oc !e %reascuri, cu un ibric în m/nã, 're4ãtin-!u-si ca-eaua$
:bisnuit cu sãrãcia casei mele, mi se 'ãrea cã interiorul %ilei un!e locuia Nae e un !ecor !e
teatru$ In 3urul unei mese !re'tun4<iulare, 3oase, erau mai multe -otolii lar4i în <use !e creton, 'e
3os 'ar!oseala era !in 'iatrã bine lustruitã, aco'eritã 'e alocuri cu c/te%a co%orase orientale !e
ru4ãciune, iar 'rin colturi, în mari %ase burtoase !e aramã, !ormitau !alii !e toate culorile$ 1e
'ereti, icoane %ec<i, 'ictate 'e sticlã, si c/te%a acuarele luminoase, cu multã mare si mult cer
a'os$
0
0 Boris Cara4ea (n$ 19#A, Balcic* stu!ia,ã la scoala !e Arte &rumoase !in Bucuresti, ca ele% al lui
:scar Han si al lui Dimitrie 1a-ciurea (n$ e!*$
5)
Nae lonescu s-a ri!icat !in -otoliu, ne-a iesit înainte, ne-a str/ns %oiniceste m/na, a'oi ne-a luat
'e !u'ã umeri ca 'e niste co'ii, ne-a îm'ins usurel înainte, ne-a 're,entat !oamnei 1o'o%ici-
+u'a, maestrã !e balet, 'recum si unui musa-ir necunoscut nouã, un bãrbat între !ouã %/rste,
îmbrãcat orãseneste B !eci în trecere la Balcic B si cãruia îi li'sea un brat$ Nae lonescu i se
a!resa %orbin!u-i nemteste$ 1e Cella si 'e mine ne-a 're,entat strãinului recoman!/n!u-ne !re't
7!oi eminenti stu!enti ai sãi9, iar 'e +ucia Demetrius B 'oate 'entru cã a%ea oc<i mari, %isãtori,
si, intimi!atã, 'ãrea mai !e4rabã o ele%ã !e scoalã cuminte si st/n4ace !ec/t o remarcabilã
scriitoare B Nae lonescu a 're,entat-o !omnului -ãrã un brat, s'un/n!u-i 'e tonul cu care i-ar -i
semnalat o uimitoare curio,itate;
B Dieses Din4 <at ein Roman 4esc<riebenS9
Nu mai tin minte !in acea !u'ã-amia,ã !ec/t cã noi trei abia am !esc<is 4ura, mai ales cã se
%orbea mai mult în nemteste, si cã am -ost bucurosi în cli'a c/n! ne-am %ã,ut !in nou 'e stra!ã,
'e ulita 'rã-uitã, strã3uitã !e ,i!uri scun!e !e 'iatrã, !e case mici si albe, !e curti în-lorate cu !alii
si, ici-colo, !e smoc<ini$ Am luat -etele !e brat si, în tactul 'asilor nostri ce coborau s're
ca-eneaua lui Ma<mut, m-am a'ucat sã s'un %ersuri$ Ime!iat, +ucia, cu o ra-inatã stiintã a
!eclamatiei, a înce'ut sã recite %oios, o !atã cu mine;
6e sou%iens-tu !es banlieues et !u trou'eau 'lainti-
!es 'aGsa4es +es cG'res 'ro3etaient sous la lune leurs ombres$$$J
si ast-el, ne-am a'ro'iat !e ca-eneaua m/n4/iatã !e arbori înalti si stu-osi a lui 7O$ S$ Ma<mut9,
cum era scris 'e -irmã$
B 6rãiascã Oo<ann Sebastian Ma<mutS am e=clamat eu, si am intrat toti trei, r/,/n! co'ilãreste,
ametiti !e libertatea rec/sti4atã$
9 Aceastã -etiscanã a scris un romanS (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$
1# De-aF urbei mar4ini ti-amintestiN De t/n4uitoarea turmã !e 'ri%elistiN? Sub clar !e lunã,
c<i'arosii îsi tãinuiau nãluca (-ra4ment !in 'oe,ia +e %oGa4eur !e 8$ A'ollinaire* (n$ e!$*$
5
A !ouã ,i !u'ã %i,ita noastrã la Nae lonescu, mi-a cã-înt/m'lãtor în m/nã un ,iar$ înt/m'lãtor,
'entru cã la nu 'rea rãs-oiam ,iarele$ 1ri%irile mi-au alunecat, între altele, 'e o notitã care-i
in-orma 'e cititori cã a -ost eliberat !in înc<isoare Bruno Qelet,2G, -ost re're,entant al U,inelor
S2o!a în Rom/nia$ Urmãrisem mersul 7a-acerii S2o!a9 'entru cã un bun 'rieten al -amiliei mele,
4eneralul Sicã 1o'escu, o-iter !e %aloare si !e o 'robitate ire'rosabilã, se sinucisese numai 'entru
cã numele sãu, '/nã atunci -ãrã 'atã, -usese amestecat în acea a-acere iscatã !e mari nere4uli în
unele comen,i !e armament -ãcute în strãinãtate$ Retinusem, !e asemenea, cã Bruno Qelet,2G, cel
care re're,entase la noi U,inele S2o!a, nu a%ea un brat$ Mã întrebam !aca nu cum%a el era
strãinul -ãrã brat 'e care îl cunoscusem la Nae si cu care acesta %orbea nemteste$
în aceeasi ,i, trec/n! 'rin -ata %ilei un!e locuia 'ro-esorul, am a%ut im'resia cã -usese între tim'
'ãrãsitã$ :ricum, imensul autoturism ne4ru nu mai era în -ata 'ortii !e -ier -or3at$
Sin4urul !intre cei 'e care îi %e!eam ,ilnic si care nu se contaminase !e 3u%enila noastrã eu-orie
era Ser4iu Celibi-!ac<e$ 1e 'la3ã, !ormita i,olat si, în imobilitatea lui, 'ãrea statuia !e bron, a
unui ,eu antic$ +a restaurant sau, s're searã, 'e terasa %ilei Pre'ler, un!e ne a!unam !e obicei,
Ser4iu nu 'rea lua 'arte la con%ersatia noastrã$ Rostea uneori o ironie tãioasã la a!resa %reuneia
!intre -ete sau enunta %reo remarcã neaste'tatã, care ne !escum'ãnea$ A%eam im'resia cã se
consi!erã su'erior nouã tuturora si cã !oar ne acce'tã în 3urul lui, !is'retuin!u-ne$ E !re't cã nu-i
'uteam 4ãsi nici un cusur$ Era t/nãr, -oarte bine -ãcut, serios, a%ea o inteli4entã 'ãtrun,ãtoare,
stia sã se -acã res'ectat si c/nta, se 'are, -oarte bine la 'ian$ Stu!ia, în a-ara mu,icii, matema-
ticile si -ilo,o-ia, !ar cu nici unul !intre noi nu !iscuta nici mu,icã, nici matematici, nici -ilo,o-ie$
55
: !atã, !u'ã !e3un, -iin!cã a-laserã cã un!e%a, la 'rimãrie, 'are-mi-se, s-ar a-la aban!onat într-o
încã'ere 4oalã un 'ian, -etele au înce'ut sã-1 roa4e 'e Ser4iu sã le c/nte ce%a$ Ser4iu se lãsa
4reu$ I se 'ãrea 'robabil cã ar -i în3ositor sã se ase,e în -ata unui 'ian, !esi4ur !e,acor!at, ca sã
7c/nte ce%a9 unor ne'rice'uti si cã ar -i !e-a !re'tul o blas-emie sã e=ecute, !e 'il!ã, Sonata lunii
!u'ã !e3unul !e la Ma<-mut, la 'rimãria !in Balcic, 'e un 'ian nenorocit, 'entru c/te%a -ete si
'entru mine, care 'oate cã <abar n-a%eam cum înce'e mãcar Sonata$ Cam asa trebuie sã -i 4/n!it
Ser4iu, !in moment ce se îm'otri%ea cu strãsnicie$ 1/nã la urmã, mai mult t/r/t !e -ete !ec/t !e
bunã%oie, Celibi!ac<e s-a lãsat !us la casa arãtoasã !in mi3locul Balcicului, un!e se a-la 'ianul$
Am intrat cu totii, si cine%a !e-acolo ne-a con!us cu multã bunã%ointã în o!aia un!e se a-la într-
a!e%ãr instrumentul enorm si ne4ru, ca un ele-ant înc<is sin4ur într-o cuscã 4oalã$ Ne-am
a'ro'iat, Ser4iu s-a ase,at 'e scaunul !in -ata 'ianului si a ri!icat ca'acul 'rã-uit care aco'erea
cla%iatura$ Aceasta, ca o 4urã uriasã lar4 !esc<isã, r/n3ea la noi cu sirul ei lun4 !e !inti, lati, e4ali,
4ãlbe3iti$ Ne 'ãrea ostilã$ 1arcã am -i tre,it cu larma noastrã, !in somn, un monstru a'ocali'tic$
B Hai, Ser4iule, ce mai aste'tiN C/ntã-ne ce%aS
B Ce %reti sã %ã c/ntN
B :riceS Ce %rei tu$ N-are im'ortantã, s'use una !intre -ete, ca sã nu aibã aerul cã, !u'ã ce 1-a
a!us cu sila, mai are si 'retentia sã-i c/nte ce%a anume$ +ui Ser4iu însã acest 7orice9 cre! cã nu i-
a 'lãcut$ C/n! iubesti mu,ica si c/n! cunosti mu,ica nu ti-e in!i-erent ce %ei asculta$ Ai lucrãri
care-ti 'lac mai mult !ec/t altele si, c/n! ti se i%este oca,ia, stii si s'ui ce ai %rea sã asculti$ Nu
cre! cã mã însel ,ic/n! cã în ãst -el cu4eta Ser4iu, cãci, !u'ã ce-si 'limbã !e4etele 'e cla'e si
bãtu c/te%a acor!uri 'uternice în cla%iaturã, se o'ri si ne întrebã brusc;
B EiN Ce-am c/ntatN CumN Nu recunoastetiN Nici unul !intre %oi nu stie ce-am c/ntatN Habar n-
a%eti !e mu,icã$ N-are rost sa-mi 'ier! %remea cu %oi$ 1lecati acasãS
5A
6e,a mea !e licentã a%ansa, în mintea mea, 'eisa3ul marin 'lin !e soare al Balcicului se în4emãna
cu cel italian !in CinIuecento, în care-si 'urta !estinul 'ersona3ul central al lucrãrii mele$
@e!eam, în lumina Balcicului, lumina Nolei, orãselul culcat la 'icioarele Nea'olelui, în care
8ior!ano Bruno 7a %ã,ut lumina ,ilei9, cum se s'une, la 150$ De-scriin!u-i co'ilãria sin4uraticã
si interiori,atã, mi-o !escriam 'e-a mea$ Mãslinii, coarna, mirtul si ro,marinul, coroana
castanilor, 'lo'ii si ulmii cresteau o !atã cu el, %ietuiau o !atã cu el si, îm'reunã cu %e4etatia, tot
uni%ersul se rãs-r/n4ea în el, asa cum în 'rimii ani ai e=istentei mele -lorile 'e care le
!esco'eream, muscatele, ,ambilele, 'anselele, 'ã'ã!iile, traista-ciobanului, re4ina-no'tii mã
-ascinau la -el ca 'ro'riile mele m/ini, !e 'il!ã, la care 'ri%eam în!elun4, cu aceeasi uimire,
minun/n!u-mã !e alcãtuirea lor, la -el !e minutios 4/n!itã ca a -lorilor$ In -irea 'linã !e
contra!ictii si !e nelinistite întrebãri a Noianului mi-o re4ãseam 'e-a mea$ Aceleasi cãutãri si
aceeasi 'en!ulare între cre!intã si în!oialã, între <e!onism si austeritate, îl urmãream 'e Bruno în
nes-/rsitele lui 'ere4rinãri; !e la mãnãstirea S/n Domeni-co Ma44iore !in Nea'ole, la Roma, !e
aici la C<amberG, a'oi la 8ene%a, 'rintre cal%inisti, la +Gon, la 6oulouse, la 1aris, un!e 1-a
înc/ntat 'e Henric III, !e la 1aris la +on!ra si !in nou la 1aris, !u'ã aceea la Kittenber4, la
1ra4a, la Braunsc<Jei4-Kol-enbutel si, în s-/rsit, la @enetia$ 6rei,eci !e ani !e 'ere4rinãri, un
%ra- !e scrieri semãnate 'rin toate marile orase ale Euro'ei, !u'ã care %reo o't ani !e temnitã si,
ca înc<eiere, moartea sine san4uinis e--usione11, a!icã ru4ul$
în 'rimele ,ile ale lui se'tembrie, terminam o 'rimã re!actare a te,ei, a%/ntatã, 'roli=ã,
interminabilã, scrisã noa'tea în acor!urile lirice ale mãrii$ 1usesem înãuntru tot ce
11 &ãrã %ãrsare !e s/n4e (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
5.
stiam, 'entru cã eram înce'ãtor în ale scrisului si nu !estul !e întele't 'entru a-mi !a seama cã
într-o lucrare trebuie sã 'ui tot ce trebuie, nu tot ce stii$ :ricum, a%eam sã o rescriu acasã, într-o
cali4ra-ie s'iritualã mai retinutã, mai stiinti-icã, ce a%ea sã-mi atra4ã -elicitãrile 'ro-esorului meu
1$ 1$ Ne4u-lescu, în tim' ce-mi restituia te,a notatã cu 7-oarte bine9 si-mi întin!ea o m/nã ca !e
cauciuc %/r/tã într-o mãnusã !e atã$
Dar, ca sã re%in la acel 'ara!i,iac Balcic 19)A, trebuie sã s'un cã a %enit si s-/rsitul %acantei, ,iua
cea !e 'e urma la mare, 're-i4ur/n!-o 'e cea !e 'e urmã a %ietii$ 6otul în 3urul meu mi se 'ãrea
alt-el, totul se îmbo4ãtise cu noi 'resti4ii, !ar se si !etasase !e mine, cel care 'lecam$ 1eisa3ul, 'e
care încã nu-1 'ãrãsisem, îsi întorsese -ata !e la mine s're cei ce-si continuau e=istenta acolo$
1ri%eam 'entru ultima oarã, în !rum s're autobu,, -ata!ele caselor si a%eam im'resia cã atunci le
%e!eam înt/i, îi in%i!iam 'e localnici, 'e care nimic nu-i silea sã 'lece !e-acolo, asa cum, într-o
,i, în ine%itabila !ies irae1, îi %oi in%i!ia 'oate 'e cei care rãm/n, 'recum si lucrurile !in 3urul
meu 'e care n-am sã le mai %ã! nicio!atã$
1e cele !ouã 'rietene ale mele !e la Balcic a%eam sã le re%ã! la Bucuresti$ Ne-am !at înt/lnire
într-o co-etãrie$ +e aste'tam în ,iua -i=atã, cu inima str/nsã$ Mã întrebam cum %or arãta$ +e
%ã,usem numai în costume usoare !e 'la3ã, bron,ate, 3u'uite, mai mult ne'ie'tãnate, mai mult 'e
3umãtate 4oale$ stiam cum le aratã !e4etele !e la 'icioare, !ar nu si cum %or arãta 'icioarele lor în
'anto-i$
1e c/n! mã 4/n!eam la toate astea, !ouã !omnisoare micute, -oarte ele4ante, cu 'ãlãrioare
îm'o!obite cu %oaletã si 'ene, a'lecate 'e un oc<i, cu ,ulu-i ce le înca!rau !e minune obra3ii
rumeni, îmi sur/!eau la c/ti%a 'asi !e mine$ Erau ele, -ireste, Cella si +ucia, în noua lor i'osta,ã,
!e care mã temusem$ 1urtau roc<ii !e mãtase în-ioratã, 'anto-i cu tocuri subtiri si sur/!eau cu o
4ratie ra-inatã, 'e care nu le-o bãnuiam$ Mã temusem cã %oi -i !ece'tionat !e mai 'utin, si mã
simteam încurcat !e 'rea mult$ Mã temusem cã %oi
Qiua m/niei (,iua Ou!ecãtii !e A'oi* (n$ e!$*$
50
înt/lni la co-etãrie !ouã cenusãrese intelectuale, si a%eam în -ata !ouã !omnite care mã
st/n3eneau$ Cu cele !e la Bal-cic mã simtisem în lar4ul meu> cu cele !e la Bucuresti, mi-a trebuit
c/t%a tim' '/nã sã mã obisnuiesc$
Cella locuia cu 'ãrintii într-un a'artament som'tuos !e 'e bule%ar!ul +ascãr Catar4iu, iar +ucia,
tot cu 'ãrintii, în-tr-o %ilã 'e o stra!ã cu nume 'arcã !estinat sã a!ã'osteascã 'oeti; @/r-ul cu
Dor$ Acolo 1-am cunoscut 'e tatãl +uciei, scriitorul @asile Demetrius$
Eram insu'ortabil !e timi! în -ata 'rimului 'oet în casa cãruia eram 'rimit si mã multumeam, ca
un mo!est !onator 4<emuit într-un colt !e tablou -laman!, sã 'ri%esc în!elun4, în tãcere, cu un
res'ect ce a!ucea a teamã, s're alesul ,eilor, <ãrã,it !e acestia sã -acã !in nelinistile muritorilor
c/ntare$
Nu întele4eam cum !e 'utea -i un 'oet, c<iar numai în a'arentã, om ca toti oamenii$ 1e 1oet mi-1
înc<i'uiam t/nãr, %isãtor, cu 'lete 'e umeri, sin4uratic, st/n! cu con!eiul în m/na la masã, 'rintre
cãrti si </rtii, !incolo !e -ereastra o!ãii sale !esc<i,/n!u-se un cr/n4 în-lorit sau un mic 4ol- între
st/nci, cu o 'la3ã în4ustã si sãlbaticã, 'e care se re%arsã con%ulsi%, ,i si noa'te, marea$ Dar 'rimul
'oet în casa cãruia intram era cu totul !i-erit !e cel al ima4inatiei mele romantioase$ Domnul
Demetrius a%ea 'ãrul bo4at, 'ie'tãnat s're s'ate, încãruntit usor, ca si mustata$ Era îmbrãcat -ãrã
cãutare, era amabil, %orbea 'utin, îmi a!resa, e%entual, mucalit, o remarcã cu <a, ca sã-mi
risi'eascã s-iala, 'o%estea ce i se înt/m'lase în !imineata aceea, !acã era ce%a !e 'o%estit, îsi mai
-ãcea !e lucru o cli'a-!ouã 'rin o!aie, cãut/n! ce%a într-un sertar al scrinului sau în !ula'ul cu
cãrti, a'oi trecea 'e nesimtite în altã camerã, s're a-si %e!ea !e ale sale si, 'oate, s're a nu ne
incomo!a 'e noi, 7co'iii9, 'rin 're,enta lui, 'entru cã era !iscret si !elicat$
Domnul Demetrius era 'oet, !ar nu lãsa sã se %a!ã$ îi !esco'eream cultura si nelinistile nu
ascult/n!u-1 %orbin!, ci numai citin!u-1$ Nu stiu sã -i 3i4nit %reo!atã 'e cine%a,
59
asa cum nu stiu sã -i lin4usit %reo!atã$ Nu a cãutat în %iatã sã se im'unã 'rin em-a,ã, nu a
calomniat si nu si-a 'lecat -runtea nici mãcar în -ata Absolutului, !esi a cãutat sã-i sur'rin!ã
misterul$ A trãit mo!est, nu s-a 'l/ns si nu s-a lãu!at$ si-a ascuns inerentele 4ri3i sau !ece'tii
în!ãrãtul unui ,/mbet sau al unei usoare ironii$ A încura3at talentul altora -ãrã in%i!ie, a a3utat, a
stimulat, a îmbãrbãtat$ At/ta !elicatete si at/ta !iscretie îmi amintesc !e 4in4ãsia cu care Mo,art
îsi în%ãluia amãrãciunea si-mi s'un cã sunt semnele a!e%ãratei întele'ciuni$ Numai cã am înteles
toate astea, !in 'ãcate, mult 'rea t/r,iu, retros'ecti%, 4/n!in!u-mã si !e !ata asta la @$ De-
metrius, ca si la alti oameni !e %aloare asemenea lui, cu !or si cu 'ietate, !u'ã ce nu mai erau,
re4ret/n! cã am 'ro-itat asa !e 'utin !e 're,enta lor$
De multe ori în %iatã, îi întele4em mult 'rea t/r,iu 'e cei 'e care-i iubim, si am !ori sã sorbim !e
'e bu,ele lor tot ce nu au cute,at, !in s-ialã, sã ne s'unã c/n! erau 'rintre noi B !ar nu se mai
'oate, 'entru cã ei nu mai %ietuiesc !ec/t în noi, în amintirea noastrã, în !orul nostru !u'ã ei$
8/n!ul cã at/tea si at/tea întrebãri, su-erinte, !orinte, i!ealuri ale lor au rãmas 'e %eci
neîm'ãrtãsite numai si numai 'entru cã !in !elicatete n-au -ost rostite ne în-ioarã a!eseori
insomniile si ne întretin remuscãrile$
1e %remea aceea însã nu a%eam nici insomnii, si nici re-muscãri$ Mi-era !oar !or !e mare$ Asa
cum în!rã4ostitii %a! în unele -i4uri necunoscute ce le ies în cale ce%a !in trãsãturile iubitei, eu
%e!eam Balcicul în orice citeam le4at !e mare$ Ast-el, 'entru mine, !e 'il!a, localitatea maritimã
esti%alã norman!ã, !enumitã !e 1roust, în romanul lui, Balbec, a -ost si %a rãm/ne multã %reme
'entru mine un -el !e Balcic bel-le-e'oIue$ >i
Romanul unui roman (I*
A%eam !ouã,eci si trei !e ani1, terminasem un roman si, cu manuscrisul la subsuoarã, aler4am
s're casa 3oasã si %ec<e ca un conac !e tarã, încon3uratã !in toate 'ãrtile !e ierburi <irsute si !e
co'aci, un!e mã aste'ta Eli,a$ @eneam acolo, în casa aceea care 'lutea ca o na%ã aban!onatã 'e o
mare !e %er!eatã, în -iecare !u'ã-amia,a, !e%reme, la ceasurile !ouã$ Eli,a a%ea masinã !e scris,
cam mare si !emo!atã, si mi-o 'usese la !is'o,itie ca sã-mi !actilo4ra-ie, la ea, în !ouã
e=em'lare, manuscrisul$ Alãturi !e mine, 'e un scaun, îmi !icta, în -elul acesta, ne %e!eam, lua
cunostintã !e ce scrisesem, iar eu îmi treceam 'e curat 'ro,a liricã si cam nai%a în care-mi
c/ntasem a!olescenta$ A%eam !eci toate moti%ele sã -iu -ericit$
1e Eli,a o cunoscusem cu %reo 'atru ani în urmã, la Bucuresti, în casa unor %ec<i 'rieteni ai
'ãrintilor mei, un!e %enise sã-si 'etreacã sãrbãtorile !e s-/rsit !e an$ @reme !e %reo !ouã
sã'tãm/ni, c/t a tinut %acanta, ne-am %ã,ut ,ilnic la tra!itionalele os'ete ce nu conteneau la 'r/n,
si seara '/nã !u'ã Anul Nou$ Eli,a a%ea 'e atunci trei,eci si unu !e ani si se !es'ãrtise !e cur/n!
!e bãrbatul ei$ &iin!cã se simtea strãinã în orasul ei !e 'ro%incie, un!e a%ea im'resia cã lumea o
aratã cu !e4etul 'entru cã era -emeie t/nãrã si !i%ortatã, %enise în Ca'italã la ru!e, !ar si aici se
simtea stin4<erã 'rintre oameni necunoscuti$ E !re't cã nici nu se
Anul 19). (n$ e!$*$
A1
silea sa 'artici'e c/t !e c/t la buna !is'o,itie 4eneralã$ +a r/n!ul meu, eram timi!, 'rea 'utin
sociabil, 'ri'ãsit 'rintre 'rieteni !e-ai 'ãrintilor mei si cu care nu a%eam nimic comun su-leteste$
Din -ericire 'entru am/n!oi, în ,iua în care ne-am cunoscut 4a,!ele ne-au ase,at la masã alãturi$
Am înce'ut sã %orbim !e una, !e alta, si am !esco'erit cu uimire si cu înc/ntare cã a%eam
'reocu'ãri comune$ Ca si mie, Eli,ei îi 'lãcea sã citeascã, -u4ea !e 'etrecerile ,4omotoase 'entru
cã le 4ãsea %ul4are, a'recia linistea si sin4urãtatea$ Retinuse !in lecturi unele -ra,e, unele i!ei 'e
care mi le s'unea încet, -ireste !acã e=ista o le4ãturã între acestea si cele ce %orbisem mai înainte>
mi le so'tea cu o %oce usor c/ntatã, într-un !ulce 4rai mol!o%enesc, ca sã nu le au!ã comesenii
care !ebitau anec!ote si r/!eau ,4omotos$ Ne-ar -i !is'retuit, era si4urã !e asta, 'entru cã la
os'ete oamenii sunt 'usi 'e ironii si 'e ,e-lemea$ Noroc ca nimeni nu se ocu'a !e noi, asa cum
nici noi nu ne ocu'am !e ceilalti$
în ,ilele urmãtoare, ne-am înt/lnit !in nou, în alte case, !ar cam cu aceeasi lume, 'entru cã ru!ele
ei, 'recum si 'rietenii lor, 'rintre care si 'ãrintii mei, se simteau bine îm'reunã si se 'o-teau !e
sãrbãtori unii 'e altii, la !e3un si la cinã$ Eli,a si cu mine eram mereu alãturi la masã, mereu
alãturi !u'ã aceea, seara !ansam uneori îm'reunã sau ascultam mu,icã, !acã !esco'eream, la unii
sau la altii, un 'ate-on cu !iscuri care ne 'lãceau, 1astorala, !e 'il!ã, Sonata Preut,er sau
C/ntecul !es'erat al bietei Sol%ei4$ Dar 'arcã nimic nu ne -ãcea mai multã 'lãcere !ec/t sã stãm
!e %orbã într-un colt, neau,iti !e nimeni$ Eli,a îmi %orbea !es're -emeile !in literaturã, !es're
cele !in romanele lui Romain Rollan! sau Dostoie%s2i, !e e=em'lu !es're Arma Parenina,
!es're Iri-na !in &um sau !es're cele, la mo!ã 'e-atunci, !in cãrtile lui Maurice Barin4$ @a!ea o
'ronuntatã 're-erintã 'entru -emeile !in literaturã care !ã!eau !o%a!ã !e in!e'en!entã, !e
în!rã,nealã, !e tru-ie$ +e a!mira 'e cele care a%eau cura3ul sentimentelor lor cu riscul !e a
scan!ali,a societatea în care trãiau, care !is'retuiau în4ustele 're3u!ecãti bur4<e-
A"
,e care în-runtau 4ura lumii s're a-si 'ãstra un iubit sau s're a trãi !u'ã bunul lor 'lac$ @orbin!
!es're ele, se în-lãcãra, 4lasul ei cã'ãta %i4oare, oc<ii mari si încercãnati îi strãluceau, abia atunci
!e%enea ea însãsi B 'arcã, la r/n!ul ei, una !intre acele -emei cura3oase si 'asionate !in romane$
De-atunci, 'e Anna Parenina, 'e cealaltã Arma, !in +e buisson ar!ent, 'e Maman Colibri, 'e
Nastasia &ili'o%na nu mi le-am mai 'utut înc<i'ui !ec/t asemenea Eli,ei; slabe, înalte, cu 'ãr
auriu si bo4at, cu -ata 'relun4ã si trasã, cu m/ini 'uternice, cu ,/mbet trist, tãcute si st/n4ace,
'ãtimase si %iolente$
Am a%ut atunci 'rile3ul sa ascult îm'reunã cu ea, !e mai multe ori, mai ales Sonata Preut,er,
ast-el înc/t !e la o %reme a !e%enit 7sonata noastrã9, a simtãmintelor noastre ne!eslusite, într-o
searã, am mers cu ai nostri la :'erã$ Se c/nta Manon în %ersiunea lui Massenet$ se!eam în lo3ã în
s'atele ei$ Se întorcea uneori s're mine si sc<imbam c/te un ,/mbet atunci c/n! ceea ce se
'etrecea 'e scenã sau ce se c/nta a%ea le4ãturã cu ceea ce !iscutasem noi în %reuna !intre ,ilele
'rece!ente$ Altã!atã, tot îm'reunã cu -amiliile noastre, am înt/r,iat o noa'te întrea4ã într-un bar,
7+a @isoiu9$ Era 'entru 'rima oarã cã intram într-un local !e noa'te$ Ce insi'i!e mi-au a'ãrut
atunci, -atã !e un local !e noa'te, ceaiurile !ansante la care -usesem 'o-tit !e-at/tea oriS C/tã
bunã !is'o,itie, c/t ,4omot, c/ta a4itatie aici, un!e semiîntunericul, 3a,ul, alcoolurile tari,
tru'urile înlãntuite în !ans, în4<esuiala tulburau simturile si ameteau ratiuneaS Ne-am ase,at la o
masã, si a'oi i-am lãsat 'e ai nostri sã 'ri%eascã si sã comente,e ce 'ri%eau, iar noi !oi, Eli,a si
cu mine, am 'lecat sa !ansãm 'e un 'atrulater !e%enit minuscul 'entru ,ecile !e 'erec<i care se
lo%eau unele !e altele, trans'irate si -ericite$ Deasu'ra ca'etelor noastre, un 4lob enorm -ãcut !in
mici o4lin,i multicolore se rotea -ãrã întreru'ere, binecu%/nt/n! întunericul !in salã cu '/l'/iri
'ortocalii, rosii sau %er,i$
Am -ost în noa'tea aceea, am/n!oi, -lãm/n,i !u'ã !ans$ 6rans'irati, cãlcati 'e 'anto-i, i,biti !e
altii, am !ansat tot
A)
tim'ul, am !ansat orice si oricum sau, mai bine ,is, ne-am -recat unii !e altii, -ãrã nici mãcar sã
'ãstrãm !e multe ori ritmul mu,icii$
A !oua ,i, Eli,a s-a întors în orãselul ei mol!o%enesc$ Cur/n!, am 'rimit o scrisoare !e la ea$ I-
am rãs'uns ime!iat$ Mi-a scris !in nou, si ast-el s-a în-iri'at între noi o sustinutã si 'rime3!ioasã
cores'on!entã$ 1rime3!ioasã, 'entru cã scrisorile noastre au înce'ut sã semene tot mai mult cu
acel ti' !e literaturã în care lesne !e%enim 'atetici, lesne ne în-lãcãrãm, !eclarãm cã simtim ceea
ce nu 'rea simtim si, încetul cu încetul, a3un4em sã cre!em cã încercãm într-a!e%ãr sentimente 'e
care !e la înce'ut 'retin!em cã le a%em$
Sin4urãtatea la care se întorsese si e=istenta ei monotonã o -ãceau 'e Eli,a sã-si aminteascã cu
nostal4ie si cu e=altare !e cele !ouã sã'tãm/ni 'etrecute la Bucuresti$ R/n!urile ei erau !in ce în
ce mai în-lãcãrate$ Retrãia în amãnunt -ilmul amicitiei noastre ne%ino%ate si a înce'ut sã-mi
%orbeascã !es're tot ce simtise atunci si nu în!rã,nise sã-mi s'unã, îmi scria, între altele, cã,
'entru a-mi mai %e!ea un anumit ,/mbet 'e care se 'are cã 1-as -i a%ut 'entru ea, la :'erã, c/n!
îi a3utam sã-si încalte sosonii, ar -i în stare sã %inã 'e 3os la Bucuresti, sau cã în seara !e la
7@isoiu9 ar -i -ost !e a3uns sã -acã un 4est im'erce'tibil s're a-mi atin4e bu,ele, !ar cã nu 1-a
-ãcut, si cã sã stiu cã 7aiasta se c<eamã %irtute9$ Iatã cum, !intr-o 'rietenie cal!ã, abia nãscutã,
cores'on!enta a -ãcut o mare iubire, o iubire absur!ã, 'entru cã era li'sitã !e -inalitate, o iubire
-ãcutã !in amintirea c/tor%a ,/mbete, a c/tor%a !ansuri, a c/tor%a !iscuri ascultate îm'reunã, a
c/tor%a seri !e con%ersatie cu subiect a'roa'e e=clusi% li%resc si at/ta tot$ Ima4inatia Eli,ei
'resc<imbase o camara!erie a!e%ãratã într-o !ra4oste inconsistentã$
în ce mã 'ri%este, am -ost sur'rins si -latat, !ar mai ales st/n3enit$ Intrasem -ãrã sã %reau într-un
3oc inutil$
în tim' ce cores'on!am cu ea, cãut/n!, !in !elicatete, sã nu o !e,amã4esc, am a-lat !e la ru!ele
ei cã s-a remãritat$ @estea mi se 'ãrea incre!ibilã$ Am întrebat-o !acã ,%onul
A
ce-rni 'ar%enise era a!e%ãrat$ Da, asa era, mi-a rãs'uns Eli,a$ -ntr-a!e%ãr se cãsãtorise, !ar nu
cute,ase sã-mi s'unã$ : -ãcuse 'entru tatãl ei, -oarte bolna%, care %oia sã o %a!ã 7la casa ei9, si în
acelasi tim' 'entru actualul ei sot, 'e care îl stia ne-ericit, 'entru cã o iubea si nu 'rimea !in
'artea ei !ec/t o amabilã in!i-erentã$ I-am scris atunci o scrisoare lun4ã, 3i4nitoare si ri!icolã$ Cu
ce !re'tN Cu !re'tul 'e care ni-1 aro4am sin4uri atunci c/n! or4oliul ne este cãlcat în 'icioare$ N-
o iubeam, !ar îmi 'lãcea sã mã stiu iubit !e o -emeie su'erioarã, cu o't ani mai mare !ec/t mine,
!esi !ra4ostea ei mã incomo!a, iar acum, c/n! o stiam în bratele altuia, eram 4elos !in %anitate$
Du'ã rãs'unsul ei tan!ru si re,onabil la scrisoarea mea o-ensatoare (7cum 'oti sa com'ari ia,ul
tulbure cu lim'e!ele i,%or !e munteN9 etc$*, am încetat sã-i mai scriu$
Du'ã %reo 'atru ani, am mers cu 'ãrintii mei la ru!ele noastre !in orasul un!e trãia Eli,a$ îmi
-ãceam armata si-mi luasem un conce!iu în ,ilele arãmii ale unui !omol se'tembrie$ Eram la
masã, c/n! slu3nica unc<iului meu la care locuiam mi-a remis un bilet în %ã,ul tuturor$ Era !e la
ea$ îmi scria ca a a-lat !e %enirea mea acolo, cã nu întele4e sã -iu la c/ti%a 'asi !e casa ei si sã nu
mã %a!ã, cã 'utin îi 'asã !e ce %or cre!e altii !es're ea în ca,ul c/n! biletul acesta ar cã!ea 'e
m/ini strãine, cã are cura3ul sentimentelor ei si cã mã roa4ã sã %in în !u'ã-amia,a aceleiasi ,ile la
ea$ 1ãrintii si ru!ele mele aste'tau sã termin !e citit biletul s're a a-la cine mi 1-a trimis$ Am
i,butit în c/te%a cu%inte sã 're,int lucrurile sub as'ect onorabil, si !u'ã !e3un am 'lecat la Eli,a$
Am !ibuit stra!a un!e locuia, am 'ãtruns în curtea in%a!atã !e ierburi si ne-am re%ã,ut$
Re%e!erea a -ost, bineînteles, 'enibilã$ Con%entionalã, -ortatã, 3enantã, într-una !in ,ilele care au
urmat 1-am cunoscut 'e sotul ei, 'ro-esor, !e-o %/rstã cu ea, sim'lu, !iscret, amabil$ Am -ãcut
!u'ã aceea c/te%a 'limbãri în trei 'e !ealurile ce îm're3muiesc orãselul, iar seara am înt/r,iat !e
c/te%a ori tot îm'reunã 'rin 'itoresti 4rã!ini !e %arã$ Din %orbã în %orbã, am a-lat cã sunt
A5
'osesorii unei masini !e scris, si nu m-am lãsat 'rea mult ru4at s-o -olosesc$ Asa am înce'ut sã
%in în -iecare !u'ã-amia-,ã cu manuscrisul sub brat, 'entru a-1 !actilo4ra-ia$ Eli,a s-a o-erit sã-
mi !icte,e$ Mã 'rimea acum ca 'e o %ec<e cunostintã, 'arcã li'sitã 'entru ea !e o 'rea mare
im'ortantã$ Sotul ei mã înt/m'ina -u4iti%, a'oi 'leca la cursuri sau 7!u'ã treburi9$ Masina !e
scris ne scutea !e obli4atia !e a ne %orbi, si 'entru asta o binecu%/ntam$ Nu mai eram st/n4aci în
're,enta Eli,ei, eram bucuros cã-mi citeste cu 'rile3ul acesta romanul, aste'tam rãb!ãtor sã mi-1
lau!e si '/nã atunci mi-1 transcriam 'e curat la masinã$ A%eam ast-el toate moti%ele !e a trãi ,ile
!e eu-orie$
Scriam la o mãsutã instalatã în acest sco' 'e mica terasã a casei, în -ata usii !e la intrare, terasã
mãr4initã !e !ouã coloane albe, ce s'ri3ineau antablamentul terminat 'rintr-un mic -ronton$
8rã!ina se întin!ea în 3urul nostru, %astã, 'ã-rã4initã, sãlbaticã, -osnitoare, în !u'ã-amia,a !es're
care %reau sa 'o%estesc, un %/nt moale 'usese totul în miscare, totul cã'ãtase 'arcã %iatã, în tim'
ce scriam 'e terasã, nori ne4ri, !e -urtunã, înce'userã sa se a!une !easu'ra t/r4ului, %enin!
!in!ãrãtul colinelor ce-1 îm're3muiesc si, o !atã cu %/ntul care se 'orni cu 'utere, înce'urã sa
ca!ã 'rimii stro'i mari !e 'loaie$ Am intrat atunci re'e!e în casa, eu !uc/n! enorma masinã !e
scris, Eli,a sal%/n! manuscrisul !e 'loaia care cã!ea acum 'ie,is, !e,lãntuitã, si am continuat sã
lucrãm în salonul ei s'atios, la o mãsutã !e lemn aurit$ 1rin -erestrele înalte, înca!rate !e 'er!ele
4rele si lun4i, %e!eam ,i4,a4urile a'ocali'tice ale -ul4erelor, îmi simteam tru'ul încãrcat cu
electricitate 'arca, a4itat, nelinistit, !e4etele 4reseau literele, asa cã scriam îm'ie!icat, !ar nu în
silã, !im'otri%ã, !ornic sã scriu c/t mai mult, sã-mi termin !e co'iat manuscrisul, sã !iscut !es're
el cu Eli,a, 'e care, la r/n!ul ei, o simteam tulburatã$ 1e alocuri, nu-mi întele4ea scrisul si-mi
!icta un cu%/nt în locul altuia$ 1arcã nu mai a%ea rãb!are sã stea locului$ 6resãrea au,in!
tunetele$ S-a ri!icat !eo!atã !e 'e scaun, a trecut în altã camerã si s-a întors cu o
AA
broboa!ã 'e care si-a 'us-o 'e umeri$ S-a ase,at !in nou l/n4ã mine si a reluat lectura
manuscrisului, !ar cu o %oce care-i tremura$ Citea 'rost$ 8resea mereu cu%intele$ +a un moment
!at, mi-a tr/ntit caietul 'e masã, a bolborosit ce%a, s-a sculat !e 'e scaun si s-a !us sã a'rin!ã
lumina, a!icã 'u,!eria !e becuri ascunse în inima tran!a-irilor !e sticlã ai can!e-labrului 'lin !e
ciucuri !in mi3locul ta%anului$ S-a rease,at a'oi, tãcutã, îmbu-natã, si a reluat !ictarea,
mo!ul/n!u-si cu o silitã 4ri3ã %ocea !u'ã cerintele %ir4ulelor, a 'unctelor, a semnelor !e
întrebare$
1entru cã eram 'rea -ericit cã am 'rile3ul sã-mi !actilo4ra-ie, romanul, -ie si -oarte încet, 'entru
cã scriam la masina !e scris !oar cu un !e4et sau cel mult cu !ouã, nu-mi trecea 'rin minte s-o
întreb 'e Eli,a !acã nu cum%a se 'lictisise sau !acã nu obosise !ict/n!u-mi !e mai multe ceasuri
si !acã nu cum%a era !e acor! sã -acem o 'au,ã, sã -umãm c/te o ti4arã$ &acem a!eseori 4reseala
!e a cre!e cã ceea ce ne -ace nouã 'lãcere îi -ace în e4ala mãsurã si altuia si, -ãrã sã %rem, îl
c<inuim, su'un/n!u-1 !electãrii noastre$ Cre!eam cã ener%area mutã a Eli,ei e !atoratã -urtunii,
-ul4erelor, tunetelor si %/ntului 'uternic$ Nu mã 4/n!eam cã 'reocu'area mea, concentratã în
e=clusi%itate asu'ra romanului, a%ea !arul s-o irite$ :c<ii mei urmãreau cla%iatura masinii !e
scris, iar s're ea nu se ri!icau nicio!atã$ 1asiunea, -ie ea si cea mai castã, cum e, !e 'il!ã,
'asiunea scrisului, 'oate -ace !in noi niste monstri !e e4oism, !acã nu ne su'ra%e4<em$ Nu
numai cã uitãm !e alte treburi, !e în!atoriri, !e sãnãtate, !ar îi si contrariem 'e cei !in 'rea3ma
noastrã, aser%in!u-i sau ne4li3/n!u-i$ Iar c/n! ceea ce scriem nu ne multumeste, ne re%ãrsãm
nemultumirea asu'ra lor$
A3unsesem în !u'a-amia,a aceea la ca'itolul în care a'ãrea Clara, cole4a mea !e -acultate, 'e
care o 4ãseam într-at/t !e !eosebitã, înc/t nu mã 'utusem abtine sã nu-i consacru 'a4ini
encomiastice$ Scriam !es're Clara cã era tulburãtor !e -rumoasã si !e serioasã în acelasi tim'$ :
i!eali,am, -ãrã sã-mi !au seama cã -ac !in ea un 'ersona3 ne-iresc si -ac-
A.
tice$ Arãtam ca a%ea ce%a maiestuos si !emonic în 'ri%irea-i albastrã si cã mi-o înc<i'uiam -oarte
bine inter'ret/n! 'e o scenã liricã rolul @enerei !in 6ann<auser, în%esm/ntatã într-o tunicã albã,
scurtã, si întinsã 'e un 'at aco'erit cu blãnuri rare$ Mai a!ãu4am cã ar -i -ost !estul sã 'ri%eascã
'e cine%a într-un anumit -el, 'entru ca acela sã-si 'iar!ã cum'ãtul, iar ea sã obtinã !e la el orice$
BAi iubit-o cum%a 'e -imeia aiastaN m-a întrebat 'e neaste'tate Eli,a, cu !is'ret în 4las, !u'ã ce
mi-a !ictat -ra,a în care 'omeneam !es're 'ier!erea cum'ãtului$
Se o'rise !in citit si mã 'ri%ea cu oc<ii ei încercãnati lar4 !esc<isi, ,/mbin!u-mi ã la Mona +isa$
Mi se 'ãrea cã mã în%inuieste !e 'rost 4ust$ Eli,ei îi 'lãceau -emeile a!e%ãrate, sim'le, sen,uale
si s'irituali,ate, li'site !e 're3u!ecãti, !ar si !emne, iar nu 'seu!o-@enere Ja4neriene, care îsi
mo!elau în-ãtisarea !u'ã aceea a starurilor !e cinema la mo!ã 'e acea %reme$
B N-are nici o im'ortantã, i-am rãs'uns, contrariat cã ceea ce cre,usem, în in-atuarea mea, cã o
%a im'resiona era tocmai ceea ce o !e,amã4ise$ Des're ea însãsi, 'e care o ,u4rã%isem !e
asemenea în roman, nu-mi s'usese nimic$ 1oate cã nu se recunoscuse sau 'oate 'entru cã nu-i
'lãcuse cum o %ã,usem, ca 'e o !oamnã Bo%arG li%rescã si romantioasã, in-luentatã !e romanele
!e !ra4oste citite, ca Don Vui3ote !e romanele ca%aleresti, si antrenatã, ca acesta !in urmã, în
a%entura nobilã si sentimentalã, !ar usor ri!icolã a ima4inatiei ei$ Clara, !im'otri%ã, a'ãrea luci!ã
si %oluntarã, -rumoasã, sa%antã si castã, un 1ico !ella Miran!ola -eminin, o Re4inã !in Saba,
!ecorati%ã, 'ers'icace si imaculatã$
B Ba are im'ortantã !acã ai iubit-o sau nu, 'entru cã alt-el nu te-as -i întrebat$ si am sã-ti s'un !e
ce$ Nu 'rice' cum ti-a %enit în minte sã -aci !intr-o -emeiuscã -ri%olã un 'ersona3 'e care sa-1
a!miri si sã-1 su'ui a!miratiei cititorului$ Numai !acã ai -i -ost în!rã4ostit !e ea ai -i 'utut-o
trans-i4ura cu at/ta inconstientã$
A0
înce'usem sã mã întreb !acã nu cum%a Eli,a era 4eloasa 'e Clara si !acã nu ar -i %rut ca numai
ima4inea ei sã !omine între4ul roman$
B Ce te -ace sã cre,i cã era -ri%olaN
B Mata sin4ur s'ui cã 'o-tea acasã la ea bãieti cu care se încuia în o!aie ceasuri între4i$ N-ai sã
mã -aci sã cre! cã citeau îm'reunã @isul Maicii Domnuluil
B Se 7înc<i!ea9, nu se 7încuia9$ E o !eosebire 'e care n-ai sesi,at-o$
B Mã ro4$$$
B Iar în roman arãt !estul !e lim'e!e cã citeau, în%ãtau 'entru e=amene, ascultau mu,icã$
B Asta sã o cre,i mata, !u'ã ce mai s'ui cã, în!atã ce se sãtura !e unul, îsi a!ucea în casã 'e-un
altul$
B Clara cãuta un om i!eal; inteli4ent, cult, rece'ti%, cãruia sa-i transmitã %alori intelectuale$
Cãuta un su-let în-rãtit cu al ei, cu un 4ra! !e sensibilitate artisticã la -el !e înalt$
B si te-a 4ãsit 'e mataS
B Eli,a, te ro4S 6ocmai 'artea 'roastã era cã nu înt/lnea 'e nimeni 'e mãsura ei$ Du'ã ce-si
!ã!ea seama cã s-a înselat cu un om, renunta la el$ Asta am %rut sa arãt în carte; !rama artistului
însin4urat nu 'rintr-o 're!is'o,itie a lui, con!amnabilã 'oate, s're solitu!ine, ci !in nesansa !e a
nu 4ãsi me!iul sau omul rece'ti%, croit !intr-o sto-ã ca a lui, care sã aibã aceeasi ne%oie !e a
'rimi 'e care o are el, artistul, !e a !ãrui si !e a se !ãrui$ Artistul are o enormã ne%oie !e
comunicare si, 'entru cã !e multe ori nu are norocul sa 4ãseascã 'e cine%a care sã %ibre,e la -el
cu el, scrie, 'ictea,ã, -ace mu,icã i,ol/n!u-se, !ar asta 'entru a îm'ãrtãsi necunoscutilor ceea ce
are !e s'us$
B Din ceea ce scrii mata !es're Clara aiasta, reiese mai !e4rabã ca era sau cã este o mare
smintitã, o e=altatã$ si a'oi, sã mã ierti, !ar e 4reu !e cre,ut cã e=istã în realitate o ast-el !e
-imeie, si -rumoasã, si !e%reme acasã$$$
B si totusi, e=istã, oric/t !e ciu!at ti-ar 'ãrea acest lucru$
B 1oate numai în înc<i'uirea matale$ 1er-ectiunea e=istã, !a, !ar numai în artã, nu si în %iatã$
Dar ca o -imeie sã
A9
-ie 'er-ectã într-un roman nu înseamnã cã trebuie sã -ie -rumoasã, !estea'tã -oc, cultã cum nu se
mai 'oate, bl/n!ã si bunã, -ãrã cusur$ Dacã e asa în carte înseamnã cã e im'er-ectã, 'entru cã e
ne-ireascã$ : eroinã !e roman e 'er-ectã c/n! e realã, c/n! ai im'resia cã e ru'tã !in %iatã, cum
se s'une$
în tim' ce-si !e,%olta teoria !es're 'er-ectiune, im'ro%i,atã si nu li'sitã !e contra!ictii, am scos
!in masina !e scris 'a4ina înce'utã si am ru't-o ostentati%$ N-a 'rotestat, !ar am simtit cã 4estul
acesta a iritat-o$ îmi tremura m/na cu care aran3am într-o cutie 'relun4ã creioanele, 4uma cea
as'rã, o lamã !e ras, o 'eriutã, niste a4ra-e, 'entru cã nu mã mai 'uteam stã'/ni$ Eli,a îsi
terminase i!eea, se uita la mine si, 'entru a-mi !o%e!i cã e !e acor! sã întreru'em lucrul, îmi
întinse <usa nea4rã, scoro3itã, !e musama cu care în%eleam la 'lecare e!i-iciul masinii !e scris$
A'oi, se ri!icã în 'icioare$ Mã întrebam !acã nu cum%a a%ea !e 4/n! sã mã conce!ie,e mai
înainte ca eu sã-mi iau rãmas-bun$ 1re-eram sã ne certãm !ec/t sã 'lec$
B Ceea ce mã interesea,ã, reluai eu !iscutia, strã!uin-!u-ma sã mã calme, si sã îm'ac lucrurile,
este !acã 'ersona3ul cu numele !e Clara este 're,entat în asa -el înc/t cititorul sã -ie încre!intat
cã e %orba !e o 'ersoanã care ar 'utea -oarte bine sã e=iste în realitate, cu at/t mai mult cu c/t te
asi4ur cã e=istã$ Alt-el n-as -i scris !es're ea$
B Ei bine, îmi rãs'unse rãs'icat Eli,a, a'lec/n!u-se s're mine si re,em/n!u-se cu am/n!ouã
m/inile !e mar4inile mãsutei aurite 'e care masina !e scris ,ãcea acum ca un sicriu !e co'il
în%elit în ne4ru, ei bine, a-lã mata cã romanul aista 'e care 1-ai scris e o 'rostie$ Nu -ace nici
!ouã 'arale$ E 'ãcat !e tim'ul 'e care ti-1 'ier,i bãt/n!u-1 la masinã$
îi 'ierise !e 'e -atã ,/mbetul !e 8iocon!ã$ +ocul i-1 luase un rictus abia 'erce'tibil, îmi %orbea
cu o rãutate 'e care i-o bãnuisem !e mult, !ar 'e care n-as -i cre,ut cã o %a în!re'ta %reo!atã
asu'ra mea$ 1oate cã a%ea !re'tate si cã romanul meu nu -ãcea !oi bani, !ar mi-o s'unea cu o
cru,ime si cu o 'lãcere !e a mã tortura care mã -ãceau sã cre! B\
.#
si mai ales, sã s'er B cã a'recierea ei e subiecti%ã, !eci în!oielnicã$
Stãteam -atã în -atã în mi3locul salonului, 'entru cã, au-,in!u-i %er!ictul, mã ri!icasem în 'icioare
ca tras !e un resort$ Deasu'ra noastrã, ,/mbeau ro,ele can!elabrului, îm'o!obite cu inutile
colane !e sticlã$ A-arã, 'loaia lo%ea 'uternic 4eamurile, iar arborii se a4itau cu un suierat !ureros$
1ãrea ca 'lutim 'e o mare în-uriatã$ Eli,a mã 'ri%ea cu urã$ M/inile ei mari !e%eniserã 4<eare ce
str/n4eau con%ulsi% în 3urul 'ie'tului, ca 'e o 'ra!ã stran4ulatã, mar4inile broboa!ei !e 'e umeri$
Iesisem !in tarcul !intre mãsuta 'e care scrisesem si scaun, -ãcusem c/ti%a 'asi 'rin o!aie si mã
o'risem în -ata ei$ : 'ri%eam cu uimire$ Mã întrebam un!e era -emeia cu -runtea lar4ã, -rumos
boltitã si cu un ,/mbet nu li'sit !e mister cu care ascultasem altã!atã, la :'era, Ma-non$ Ne suis-
3e'lus ManonN NFest-ce'as mã %oi=N" îsi întorsese atunci s're mine -ata tulburatã !e emotie, îmi
%enea sã-i s'un acum; 7Nu mai esti ManonS Nu e %ocea taS9, !ar am tãcut$ Un!e era -emeia cu
care !ansasem o noa'te întrea4ã într-un bar, a'roa'e 'e întuneric si '/nã la e'ui,are, asa cum nu
am mai !ansat !e atunci cu nimeni, nicio!atãN A%eam în -ata un alt tru', ,4ribulit sub broboa!a
ca-re-1 în-ãsurã$ Un!e era -emeia alãturi !e care ascultasem în noa'tea !e Anul Nou, 'e !iscuri,
Sonata Preut,er, -um/n! în tãcere, 'ri%in!u-ne !in c/n! în c/n! în oc<i, ,/mbin!u-ne cu înteles
si lãs/n! mu,ica sã e='rime ceea ce simteam atunci unul 'entru celãlaltN Un!e era -emeia care-
mi s'unea într-o scrisoare cã, 'entru a-mi mai %e!ea o !atã ,/mbetul 'e care 'retin!ea cã 1-as -i
a%ut 'entru ea la :'erã într-un anumit moment, ar -i în stare sã %inã 'e 3os la BucurestiN A%eam
im'resia cã e 4ata sã mã !ea a-arã !in casã$ îi 'ri%eam !e4etele care !e at/tea ori, altã!atã, îmi
str/nseserã 'rotector si în!rã,net m/na si care acum îi erau înco%oiate 'e 'ie't si stran4ulau cu
rãutate mar4inile broboa!ei$ :are una !in-
; Nu mai sunt ManonN Nu e %ocea meaN (lb$-r$* (n$ e!$*$
.1
tre aceste m/ini -usese cea care îmi scrisese cã în noa'tea c/n! !ansasem îm'reunã ar -i -ost !e
a3uns sã -acã un mic 4est s're a-mi atin4e bu,eleN si !e4etele astea, ca !e %rã3itoare, ce-ar m/nui
cu !ibãcie licorile a-ro!i,iace, otra%a sau cutitul, erau oare aceleasi care tinuserã între -alan4ele
lor con!eiul si-mi scriseserã at/tea si at/tea scrisori !e iubireN Mi se 'ãrea cu ne'utintã$ A%eam sã
constat abia mai t/r,iu ca !in intimitatea cea mai 'ro-un!ã se naste înstrãinarea cea mai 'ro-un!ã
si uneori c<iar ura, !ar cum !e se înt/m'lã ast-el n-a%eam sã întele4 nicio!atã$ De ce mi-arãta
acum at/ta !is'ret, at/ta în%ersunareN 1entru cã era 4eloasã 'e Clara, 'e care o tãm/iam in-init
mai mult !ec/t 'e ea în ne-ericitul meu romanN Sau 'entru cã acum mã %e!ea în!rã4ostit !e
manuscrisul meu si ne'ãsãtor -atã !e eaN Sau, 'entru ca nu mã mai iubea, cobor/sem în oc<ii ei
tot at/t !e 3os 'e c/t !e sus mã înãltase în ima4inatia ei iubirea$ si asta a%eam sã constat mai t/r,iu
cã se înt/m'lã uneori, !u'ã ce sentimentul 'uternic se stin4e$ Dar oare 4lasul care-mi %orbise
altã!atã cu 4ratie !es're Irina, !in &um, era acelasi care-mi stri4a acum în -atã, cu un timbru
s'art;
B Esti o!iosS Cum am 'utut sã mã amã4esc cre,/n!u-te, ani în sir, alt-el !ec/t toti ceilaltiN Esti
%anitos$ Ai -i -ost înc/ntat sa !esco'ãr în mata un 4eniu literar$ Numai scrisul matale te 'reocu'ã
cu a!e%ãrat$ @ii aici în -iece !u'ã-amia-,ã nu ca sã mã %e,i 'e mine, ci ca sã-ti bati la masinã
romanul$ C/n! înce' sã-ti s'un ce%a, îmi tai %orba, 'entru cã esti 4rãbit sã-ti %e,i 7o'era9
!actilo4ra-iatã$ Din scrisorile mele, ai -ãcut material !e roman$ Cre,i cã nu le-am recunoscutN Am
tãcut !in !elicatete si 'entru a te a%ea l/n4ã mine c<iar si asa; !e,interesat !e mine si 'reocu'at
numai !e %ocatia scriitoriceascã 'e care cre,i cã o ai$ Dacã eu nu as -i cine sunt, 'oate cã nici nu
mi-ai -i -ãcut cinstea !e a mã 'une în roman$ Dar asa, %ei 'utea s'une cu tru-ie oricui te-ar
întreba; 7Cine e, !e -a't, Eli,aN9, 7E -ata lui CutareS M-a a!orat ca 'e un i!olS9 Sã stii cã mie nu-
mi 'asã !e 'ãrerea altora$ N-ai !ec/t sa arãti cui %rei scrisorile mele$ A-lã mata cã scui'
."
oe o'inia lumii între4i cu 'ri%ire la mine$ Nu sunt i'ocritã$ -iu -ac 1e -imeia su'erioarã, !ar nici
nu aler4 noa'tea în 'atul bãrbatilor si nici nu mã înc<i! cu ei în o!aie, ca eroinele !in romanul
matale$ Dacã am cura3ul sentimentelor mele e 'entru cã am a%ut cura3ul sã mã res'ect, si aceluia
care m-as -i !ãruit cu bucurie nu i-am acor!at !ec/t o sin4urã -a%oare; un ,/mbet$ Asa cã
întoarce-te la Clara aceea a matale si -aceti îm'reunã tot ce %ã 'lace, ascult/n! în acelasi tim'
mu,icã !e Bac<$
Mi-a !esc<is usa salonului, ce !ã!ea în sãlita !e la intrare$ Mi-am str/ns în 4rabã manuscrisul,
încurc/n! or!inea -ilelor, !ar asta nu mai a%ea im'ortantã, 'entru cã manuscrisul nu mai a%ea
'entru mine nici o %aloare$ Dacã în cãminul !in salonul Eli,ei ar -i ars -ocul, mi 1-as -i a,%/rlit
acolo cu ne'ãsare sau 'oate c<iar cu un simtãm/nt !e usurare$
A-ara, 'loaia stãtuse între tim', iar cerul se lim'e,ise$ Soarele încã mai !ãinuia 'e cer,
're4ãtin!u-se sã a'unã, îsi trimitea în sãlita ra,e lun4i si oblice$ Era at/t !e neaste'tat !e -rumos
a-arã, natura era at/t !e !incolo !e mãruntele noastre 4/lce%i, înc/t în mine se nãscu nã%alnic
!orinta !e a mã %e!ea 'lecat c/t mai re'e!e si c/t mai !e'arte$ Mi-era 'este 'utintã si teribil !e
lene sã mã !iscul'$ Ce sã-i s'unN Cã nu o iubisem nicio!atãN Cã simulasem uneori iubirea !in
!elicateteN Dar 'oate cã o iubisem -ãrã sã-mi !au seama, !e 'il!ã în serile c/n! ascultam
îm'reunã Sonata Preut,er, c/n! 'ri%irea si ,/mbetul ei trist îmi 'ro!uceau o nemaiînt/lnitã
-ericire$ Sau în seara !e la 7@isoiu9$ Ce sã-i s'unN Cã în-tr-a!e%ãr -usesem -latat !e -a'tul cã se
în!rã4ostise !e mine, care a%eam 'e atunci !ouã,eci si trei !e ani, iar ea trei,eci si unu, si 'e
l/n4ã asta nu era oricineN Cã a%ea !re'tate sã mã acu,e !e tru-ie într-o oarecare mãsurãN Nu ar -i
a%ut nici un rost sã mã 3usti-ic !in moment ce nu %oiam s-o c/sti4$ 1rea !urase mult aceastã <orã
a situatiilor ambi4ueS
Am iesit !in casã cu ca'ul 'lecat si cu romanul sub brat$ în urma mea, am au,it-o 'e Eli,a,
stri4/n!u-mi !in usã;
.)
B si a,%/rle-ti romanul în 'rima 4urã !e canal, ori !ã-i -oc$ Nici !e </rtie !e îm'ac<etat nu e
bun$ Nu mai scrie$ Nu ai 'ic !e talent$ S-o stii !e la mineS
Im'recatiile ei mã însotiserã '/nã la 'oartã$ 6ra%ersasem cãrarea !esc<isã 'rintre %alurile !e
bãlãrii ca Moise, Marea Rosie$
A'oi, usa !e la intrare s-a tr/ntit ca un 'unct în urma unei -ra,e$ De-atunci, n-am mai %ã,ut-o 'e
Eli,a nicio!atã$ Casa ei albã ce 'lutea ca o na%ã 'e o mare !e %er!eatã mi s-a s'us cã ar -i -ost
a%ariatã !e cutremure si a'oi !emolatã$ 1e locul ei, se 'are cã s-ar -i ri!icat un imobil cu mai
multe eta3e$ +a temelie, a rãmas în4ro'atã 'e %eci cearta noastrã ri!icolã$
Bãrbatul ei a trecut o !atã 'rin Bucuresti si mi-a tele-onat 'entru a mã întreba !e sãnãtate$ Cur/n!
!u'ã aceea, mi-a a'ãrut în librãrii 'rima carte si le-am trimis-o, cu o a-ectuoasã înc<inare 'e
'rima 'a4inã$ Mi-au rãs'uns, ca unui %ec<i si !ra4 'rieten, multumin!u-mi, si ast-el am reluat
cores'on!enta întreru'tã cu %reo trei,eci !e ani în urmã$ Scrisorile !e-acum ale Eli,ei erau la -el
!e 'line !e melancolie 'recum cele !e altã!atã, la -el !e amicale, !ar -ãrã acea e=altare !e-atunci,
care stricase totul$ Rãmãsese la -el !e !e,armatã în -ata %ietii, la -el !e su'ãratã 'e oameni (toti
rãi, toti misei*, ca o!inioarã, în tinerete, în ultima scrisoare, îmi s'unea cã nu se simte bine cu
sãnãtatea, cã are 'robabil ce%a la s'linã, !ar cã nu se aratã la me!ici, 'entru cã 7me!icii sunt niste
sarlatani, care nu stiu nimic9$ Am au,it cã a murit la c/te%a ,ile !u'ã aceea$
Un sc<imb !e scrisori
1e scriitoarea Mart<a Bibescu am cunoscut-o s're s-/rsitul anului 19#$ +ucram 'e atunci la
Directia 'rotocolului !in Ministerul nostru !e E=terne, îi sosise 'rin curier !i'lomatic o scrisoare
!in 'artea -ostului 'rinci'e mostenitor al 8ermaniei, care trãia în :lan!a$ : asemenea misi%ã
'articularã a Pron'rin,-ului, -iu al -ostului Paiser Kil<elm II, transmisã în 'lin rã,boi, 'rin curier
!i'lomatic, !e-a lun4ul unei Euro'e su'ra%e4<eate !e na,isti si a!resatã unei 'ersonalitãti asa !e
bine cunoscute în lumea internationalã cum era 'rinci'esa Bibescu, tulburase întruc/t%a linistea
'ersonalului !e resort al ministerului, ast-el înc/t am -ost insistent ru4at sã i-o înm/ne, 'ersonal
si, bineînteles, cu cea mai !esã%/rsitã !iscretie$
Eram emotionat si înc/ntat !e 'rile3ul neaste'tat ce mi se o-erea !e a o cunoaste$ Citisem c/te%a
!intre cãrtile ei, au,isem !in belsu4 %orbin!u-se !es're ea !e bine B si, mai ales, nu 'rea !e bine
!u'ã ce 'ublicase în 'resa strãinã un articol !es're re4ina Mãria, 'e care unii îl socoteau cam
ne!elicat$ Citisem însemnãrile elo4ioase ale lor!ului 6<omson cu 'ri%ire la ea, stiam cã Marcel
1roust o cunoscuse la balul !at !e ,iarul + FIntransi4eant !u'ã ce 'rima ei carte -usese 'remiatã
!e Aca!emia &rance,ã si cã -usese -ascinat !e marea ei -rumusete, ca si !e smaral!ele 'e care le
'urta la 4/t B !ar nu o %ã,usem nicio!atã$ : consi!eram mai !e4rabã un 'ersona3 !e le4en!ã
!ec/t o -ã'turã în carne si în oase, 'entru cã -ãcea 'arte !in lumea lecturilor mele, !ar nu si !in
.5
lumea 'e care o -rec%entam$ De aceea, nu as -i cre,ut în ru'tul ca'ului cã %oi a%ea %reo!atã
'rile3ul sã o cunosc$
I-am tele-onat la S'italul Elias un!e mi se s'usese ca se a-lã la cã'ãt/iul sotului ei, cunoscutul
a%iator 8eor4e-@alentin Bibescu, 'e care a%ea sã-1 'iar!ã !u'ã c/te%a luni$ I-am au,it 'rin
rece'tor %ocea, rostin! un 'relun4 7allooo9, ca un !ia'a,on %ibr/n! în!elun4 o !ulce notã
mu,icalã$ I-am s'us cã as !ori s-o înt/lnesc s're a-i remite o scrisoare, iar a !oua ,i mã a-lam 'e
o terasã a S'italului Elias, cu misi%a Pron'rin,-ului în ser%ietã$ Aste'tam sã se !esc<i!ã usa !e
sticlã !ins're cori!orul 'e un!e %enisem si sã-mi a'arã în -atã o ,/nã$ Am -ost însã !escum'ãnit
%ã,/n! cã se a'ro'ie !e mine o !oamnã între !ouã %/rste, cu trãsãturi obisnuite si obosite, cu
'ãrul încãruntit str/ns într-un -ileu, 'urt/n! o 3ac<etã 4ri, tricotatã !e m/nã$ A%ea oc<ii cenusii
%er,ui, mari, încercãnati, nasul scurt, -in, aristocratic, bu,ele 'ali!e, -ãrã -ar!$ C/n! a înce'ut sã-
mi %orbeascã i-am recunoscut 4lasul !e la tele-on, cal! si c/ntat$ I-am remis 'licul$ Mi-a
multumit, a!ãu4/n! cã mã %a 'o-ti într-una !in ,ile sã iau ceaiul la 'alatul !e la Mo4osoaia,
bineînteles !acã starea sãnãtãtii sotului ei îi %a 'ermite sã 'ãrãseascã 'entru c/te%a ceasuri
s'italul$ A%eam !estulã e='erientã mon!enã 'entru a sti cã 7lumea bunã9 obisnuieste sã se ac<ite
!e anumite ser%icii 'rintr-o in%itatie %a4ã la ceai sau la !e3un, care !e multe ori rãm/ne -ãrã
urmare$ Asa cã am în4ãimat o multumire con-u,ã, 'otri%itã cu amabila ei in%itatie$
Du'ã c/te%a ,ile, 'utine la numãr, în loc !e in%itatie concretã la ceai, 'rinci'esa Bibescu îmi
tele-ona ca sã mã roa4e sã e='e!ie,, tot 'rin curier !i'lomatic, rãs'unsul ei la misi%a -ostului
'rint mostenitor al 8ermaniei$ Bucuros cã-i 'ot -ace acest mic ser%iciu, am asi4urat-o cã
scrisoarea 'e care mi-o %a trimite %a 'leca cu 'rimul curier$ Du'ã c/te%a ceasuri, 'ortarul
ministerului mã anunta cã cine%a mã 'o-teste 3os$ Mã aste'ta c<iar ea, într-o masinã mare, nea4rã$
A scos ca'ul 'rin -erestruica 'ortierei$ Am tresãrit$ A%eam în -ata mea un alt c<i' !ec/t cel !e la
S'italul Elias$ 1urta o 'ãlãrie
.A
cu boruri mari, -ata îi era acum -ar!atã, întineritã, oc<ii luminosi, !e culoarea a'elor tulburi, iar
bu,ele, !elicat înrositeU !escriau, în tim' ce-mi %orbea, arabescuri, un!uin-3u-se în usoare
sur/suri !e o tulburãtoare 4ratie$
Mi-a întins o m/nã lun4 înmãnusatã în ne4ru, între ale cãrei !e4ete tinea scrisoarea, înc<isã într-
un 'lic îns/n4erat, cu o 'ecete !e cearã rosie, 'urt/n!, alãturate, stema Bibes-tilor si a
Ma%rocor!atilor$
Am aler4at a'oi într-un su-let la !irectia un!e se str/n4ea în saci cores'on!enta !estinatã
curierilor !i'lomatici$ 1e neaste'tate, se-ul ser%iciului, care su'ra%e4<ea e='e!ierea
cores'on!entei, mi-a luat scrisoarea !in m/nã si, -lutu-r/n!u-mi-o 'rin -ata oc<ilor, mi-a %orbit
cam ast-el;
B Cum îti înc<i'ui !umneata cã %om 'utea trimite 'rin curier !i'lomatic o scrisoare 'articularã
înc<isã, bine si4ilatã, -ãrã a-i cunoaste continutulN si a!resatã cuiNS si !e la cineNS Nici mai mult
nici mai 'utin !ec/t -ostului 'rint mostenitor al 8ermaniei, si !in 'artea scriitoarei rom/ne !e
limbã -rance,ã Mart<a Bibescu, !es're care toatã lumea stie cã are ru!e si 'rieteni în înalta
aristocratie britanicã (%ãrul sotului ei B stii !oar B e 4inerele lor!ului AsIuit<, -ost 'rim-
ministru al An4liei* si are %ec<i le4ãturi cu at/tea si at/tea mari 'ersonalitãti 'olitice !e
'retutin!eniS si !umneata ai -i !e acor! ca noi sã-i 'atronãm cu oc<ii înc<isi cores'on!enta, c/n!
&u<rerul taie si s'/n,urã în 3urul nostru$$$
se-ul ser%iciului îmi !ã!u scrisoarea îna'oi$
B Bine, i-am s'us eu, încurcat si necã3it, 'ri%in! 'licul si a!resa trasatã !e m/na -emeii !e care
mã simteam acum le4at ca 'rintr-o %ra3ã, !ar nu-mi 'ot înc<i'ui cã -iica unui -ost ministru !e
e=terne rom/n nu are !re'tul sã -oloseascã curierul !i'lomatic c/n! nu 'oate, !in moti%e bine
întemeiate, sã-si e='e!ie,e scrisorile alt-el$ Cre! cã ea stie mai bine !ec/t oricare altul ce se ca!e
si ce nu se ca!e sã scrie$
B Ei, nu sunt c<iar asa !e si4ur ca !umneata în 'ri%inta asta$ Esti încã 'rea t/nãr ca sã stii ce !e
4a-e 'ot -ace -emeile, mai ales cele -oarte inteli4ente si !e neam mare, care
..
cre! cã, -iin! -emei, -iin! !este'te si a%/n! un nume ilustru, le este în4ã!uit sã s'unã în 4ura
mare tot ce le trece 'rin minte, 'entru a uimi si a scan!ali,a 'e timoratii bur4<e,i ce li se
'loconesc '/nã la 'ãm/nt, îmi !au seama cã-ti %a -i 4reu sã-i restitui 'rinci'esei Bibescu
scrisoarea, !ar n-am ce-ti -ace, nu te su'ãra, n-o 'utem e='e!ia$$$
6ãcu si, 'ri%in!u-mi mutra care e='rima !esi4ur o miscãtoare !e,olare, îmi 'ãru cã se 4/n!este
totusi la o solutie$ Asa si era$ îmi s'use, 'ri%in! 'licul cu care-mi -ãceam %/nt, 'entru cã-mi
simteam t/m'lele asu!ate;
B 1oate cã$$$ am 'utea e='e!ia scrisoarea !acã i-am cunoaste continutul$$$
8ãsise solutia B care însã mie mi se 'ãrea mai inacce'tabilã c<iar si !ec/t re-u,ul$
B Bine, i-am rãs'uns !e,nã!ã3!uit, !ar nu a%em !re'tul sã-i !esc<i!em cores'on!enta$ Ar -i, !in
'artea noastrã, o necu%iintãS
B &iresteS Nu însã !acã ne-ar !a încu%iintarea semnatara ei$
Mã întrebam !acã nu cum%a %oia sã a-le continutul misi%ei numai 'entru a-mi !o%e!i cã e
e='lo,i%, cã are, asa!ar, !re'tate si cã am !a !e bucluc !acã ar interce'ta-o emisarii Reic<-ului$
Sau 'oate cã %oia într-a!e%ãr sã mã scoatã !in încurcãturã si sã mã 'unã la a!ã'ost !e orice
riscuri$ &a't e ca mi-a s'us 'e un ton bl/n!, bãt/n!u-mã 'e umãr;
B 6ele-onea,ã-i 'rinci'esei Bibescu si cere-i consimtãm/ntul$
B îmi %ine -oarte 4reu, i-am s'us, t/n4uin!u-mã$
B Dacã n-are nimic !e ascuns, %a -i !e acor!$ Nu se 'oate ca tocmai ea, -iica lui Oean +a<o%arG,
se- al 1arti!ului Conser%ator !e altã!atã, sã nu te întelea4ã$ Cre! cã ti-am %orbit !estul !e
lim'e!e B asa cum nu ai ne%oie sã-i %orbesti !umneata ei, la tele-on, ca sã 'ricea'ã$
B @ã re'et cã-mi %a -i -oarte 4reu$
B îti %a -i si mai 4reu sã i-o restitui$
.0
A%ea !re'tate, si acest ultim ar4ument al lui m-a !ecis s+-i tele-one, la Elias, 'entru a-i în4ãima
!i-icultatea$ Mi-a rãs'uns cu 4lasul mu,ical ce-mi !e%enise oarecum -amiliar;
-B Dacã asa se obisnuieste, %ã ro4 sã !esc<i!eti scrisoarea$ @a %oi trimite un alt 'lic, 'recum si
si4iliul$
M-am întors alt om la se-ul ser%iciului si, !e -atã cu %reo c/ti%a colaboratori ai lui, 'e care o
le4itimã curio,itate îi str/nsese în cabinetul un!e sacii cu cores'on!entã aste'tau cu 4urile
cãscate sã 'rimeascã ultimele mesa3e, am !esc<is scrisoarea Mart<ei Bibescu a!resatã 'rintului
Kil<elm$
B Citeste-o !umneata, mi-a s'us se-ul, instal/n!u-se como! în -otoliu si a'rin,/n!u-si o ti4arã$
B C<er ami,3e %ous ecris en-ranIais, la lan4ue Iue nous aimons tous Ies !eu=$ Not<in4 îs
c<an4e!S1
Asa înce'ea scrisoarea$ Ce scria mai !e'arte nu-mi amintesc, în a-arã !e r/n!urile -inale, între
altele, îi scria Pron-'rin,-ului !es're !urerea 'e care o încerca '/nã la s-/siere, în toatã -iinta ei,
în urma recentului Di2tat !e la @iena, care ne am'utase tara$ Com'ara tru'ul Rom/niei cu acela
al ,eitei Isis si nã!ã3!uia cã, asa cum tru'ul acesteia !in urmã, !u'ã ce -usese s-/rtecat, si-a
re!ob/n!it, 'rin %ointa ,eilor, inte4ritatea, tot asa si tru'ul tãrii noastre si-o %a re4ãsi cu %oia lui
Dumne,eu$
B Heureusement B termina ea B Iue Ies !ieu= ont mis !ans Ies /mes !es mortels Ies
es'erances a%eu4lesS"
Scrisoarea a 'lecat 'rin curier !i'lomatic c<iar în ,iua aceea, iar !u'ã alte c/te%a ,ile îmi
sorbeam ceaiul, s're searã, îm'reunã cu 'rinci'esa, la Mo4osoaia$
1 Dra4ã 'rietene, %ã scriu în -rance,ã, limba 'e care o iubim am/n!oi$ Nu s-a sc<imbat nimicS
(lb$-r, en4l$* (n$ e!$*$
" Din -ericire, ,eii au 'us în su-letele muritorilor nã!e3!ile oarbe (lb$-r$* (n$ e!$*$
.9
se<era,a!a
B 1ortretul acestei -emei în4/n!urate, cu oc<i mari si melancolici, o re're,intã 'e Ooitica, 'rima
sotie a lui %o!ã 8<eor4<e Bibescu$ A a%ut o soartã tristã$ S-a mãritat t/nãrã, !ar, !u'ã c/ti%a ani
!e cãsnicie -ericitã, s-a îmbolnã%it !e o mala!ie incurabilã 'e atunci, 'e care me!icii tim'ului o
numeau 7nebunie circularã9$ Ca :-elia în momentele ei !e cri,ã, Ooitica Doamna se în%esm/nta
în alb, îsi !es'letea 'ãrul si-si încununa -runtea cu 4in4ase coronite -ãcute !in -lori$ Strãbãtea,
ast-el îm'o!obitã, sãlile reci ale 'alatului !omnesc, c/nt/n! romante lãutãresti lasci%e si triste,
r/,/n! sau 'l/n4/n! -ãrã moti% a'arent$ Semãna 'e !usumele -lori a!unate !in 4rã!inã sau le
!ãruia, una c/te una, 4ratios, 'a,nicilor$ A'oi, se linistea, !ar, !u'ã o bucatã !e %reme, 7nebunia
circularã9 o 'rin!ea !in nou în iuresul ei si o 'urta 'e cori!oarele 'ustii, 'e scãrile !e 'iatrã ce
!uceau s're 4rã!inã, 'e alei, sub clar !e lunã$
Mart<a Bibescu tãcu, lãs/n!u-ne 'arcã tim'ul necesar ca sã !e'l/n4em între noi, oas'etii ei,
!estinul Ooiticãi sau ca sã a!mirãm în %oie tabloul în care ne-ericita Doamnã a tãrii îsi re,ema
obra,ul 'relun4 'e !e4etele usor în!oite ale m/inii, cotul 'e o masã, alãturi !e c/te%a -lori,
'robabil !in acelea care-i însoteau în rãstim'urile !e rãtãcire a mintii 'limbãrile si c/ntul$
în%esm/ntatã într-o roc<ie nea4rã si lun4ã, Mart<a Bibescu 'ãsi mai !e'arte, s're un alt tablou
!in salonasul 'ar!osit cu mo,aic !e aur al 1alatului !e la Mo4osoaia 'e care-1
0#
locuia$ :coli %asele !e aramã ase,ate 'e 3os, rotun!e si 'late ca niste -ar-urii mari, un!e 'luteau
!alii !e toate culorile, trecu 'e l/n4ã o mãsutã orientalã cu incrustatii !e si!e- si se strecurã 'e
l/n4ã 3ilturile a!/nci, îmbrãcate în mãtase aurie$ Mersul îi era 'unctat ca !e un ciu!at al-abet
Morse, 'e care 1-ar -i bãtut cu tocurile 'e 'ar!oseala sonorã$ Am-itrioanei îi 'lãcea sã-si arate
oas'etilor 'alatul, 'e care îl restauraserã nu cu multi ani în urmã ar<itectii si mesterii !u'ã
in!icatiile ei$ îl îm'o!obise a'oi cu artã si cu mi4alã, 'entru a-1 -ace sã e%oce e'oca
br/nco%eneascã, cu -astul ei, 'recum si scurta !omnie a lui 8<eor4<e Bibescu, le4ãturile !intre
Curtile euro'ene si cea %ala<ã, !intre Na'oleon Bo-na'arte si neamul Bibestilor$
Soarele amie,ii incen!ia terasa cu -ata s're lac si, 'rin usile lar4 !esc<ise, ra,ele lui 'ãtrun!eau
înãuntru si se înãltau 'e ,i!urile interioare, lumin/n! acum c<i'ul B 'ictat în culori ce 'ãreau
'roas'ete B al unei alte !omnite ce ne 'ri%ea înc/ntatã !e sine !in ca!rul ei !e bron, stins$
B Este Maritica Doamna, înce'u Mart<a Bibescu, arã-t/n!u-ne 'ortretul acelei -emei tinere si
,/mbitoare si întor-c/n!u-si s're noi -ata !e îm'ãrãteasã bi,antinã stili,atã !e !resurile Elisabetei
Ar!en$ A'oi, tãcu, aste't/n! ca musa-irii sã-si str/n4ã în 3urul ei r/n!urile$
B Este cea !e-a !oua sotie a lui 8<eor4<e Bibescu$ : %e!eti în-ãtisatã !e 'ictorul Carol 1o'' !e
S,at<m/rG, un mare iubitor al 'ãm/ntului si al 'o'orului rom/nesc si un !eosebit om !e 4ust$
Are're,entat-o aici în costum tãrãnesc, !ar constelatã !e bi3uterii inestimabile, înce'u ea
're,entarea 'ortretului, cu acel timbru !e -laut cu in-le=iuni !e or4ã în care-si turna -ra,ele,
'resc<imb/n!u-le în incantatie, întocmai ca se<era,a!a !in basmul celor : mie si una !e no'ti,
cu care-mi 'lãcea s-o asemui c/n! o ascultasem 'o%estin!$
B 1ri%iti, !e 'il!ã, continuã ea, aceastã tri'lã salbã -ãcutã !in mone!e mari !e aur, sau !ia!ema
care-i sustine marama, sau cataramele -ãcute !in nestemate, cu care-i este
01
'rinsã cin4atoarea$ Su'ortã o a!e%ãratã 'o%arã !e 4iu%ae-ruri cu ,/mbetul cel mai senin 'e bu,e$
-B Mai -ascinantã mi se 'are 'ri%irea !oamnei !in 'ortret !ec/t bi3uteriile 'e care le 'oartã cu
ostentatie$ As renunta bucuros la ele !e !ra4ul oc<ilor acestei 'rintese, 4lumi 4alant !omnul Bora
Sco''a, ministrul Italiei la Bucuresti$ Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei la Bucuresti, si
el !e -atã, îsi re,emã m/na !e umãrul meu, ostenit 'oate !e în!elun4ata 'o,itie ortostaticã la care-
1 obli4ase %i,itarea 'alatului, reluatã !e !ata asta 'entru ministrul Italiei, care %enea la
Mo4osoaia 'entru 'rima !ata, sau incomo!at !e 'rote,a ce-i înlocuia 'iciorul 'ier!ut în 'rimul
rã,boi mon!ial$ Mã 'ri%i, bulbuc/n!u-si s're mine, 'rin oc<elari, oc<ii mio'i si albastri, si-mi
s'use încet si retoric;
B Qã!ãrnicia ,ã!ãrniciilor$ 6otul e ,ã!ãrnicie, nu-i asa, tinere -ilo,o-N
Secretara lui, micã !e staturã, ne4ricioasã, 'ie'tãnatã cu o cãrare 'e mi3locul ca'ului, care-i
îm'ãrtea simetric 'o!oaba ca'ilarã str/nsã cu un coc la cea-ã, 'ri%ea cu înc/ntare tabloul$ :c<ii
sã4alnici ai Mariticãi Doamna, 'rote3ati !e arca!ele înalte ale s'r/ncenelor, 'ãreau cã ne aruncã
tuturor 'o,nase oc<ea!e$ In!i-erentã la obiectul a!miratiei celorlalti, 3una si -oarte 'icanta
An4elica Dobrineti, !es're care 7lumea bunã9 s'unea cã ar -i o urmasã a întemeietorilor 1a-
!o%ei, îsi re-ãcea conturul bu,elor, 'ri%in!u-se în o4lin3oara unui înc/ntãtor necessaire !e si!e- 'e
care erau incrustate mici 'ietre scli'itoare !e-a lun4ul unui c<enar, în sc<imb, -oarte atent la
e='licatiile se<era,a!ei era 'ere Oean, un t/nãr 'reot catolic ce tra!ucea cores'on!enta latineascã
a lui %o!ã Br/nco%eanu cu Re4ele-Soare> sur/!ea sters si bine%oitor$ In s'atele micului con%oi,
-iica si 4inerele am-itrioanei ne însoteau tãcuti, cu 4/n!ul aiurea$ Era 'robabil 'entru a mia oarã
cã au,eau aceleasi e='licatii, rostite !e 'rinci'esã cu aceleasi in-le=iuni !e 4las si cu o
s'ontaneitate bine simulatã, mereu altor si altor %i,itatori ai 'alatului 7!e 'ri-
0"
rnã%arã9, cum si-1 !enumise întemeietorul lui, %oie%o!ul 'atriot, !eca'itat la Stambul$
-B Ooitica Doamna, continuã se<era,a!a, a!icã cea !in tabloul !e a!ineauri, a mai rãmas în
'rea3ma sotului ei, bol-na%a în rãstim'uri, în4ri3itã !e cãlu4ãritele !e la mãnãstirea 1asãrea, !ar
sotul ei, 8<eor4<e Bibescu, !u'ã ce a a3uns Domn al tãrii, n-a mai în4ã!uit multã %reme
'reumblãrile nocturne 'rin 'alat ale consoartei sale, care continua sã îm'artã -lori strã3erilor
în4/n/n! romante, si a trimis-o la @ie-na, iar !e-acolo la 1aris, ca sã-si !o-toriceascã în
strãinãtate, c/t mai !e'arte !e tarã, 7nebunia circularã9$ Abia a aste'tat s-o %a!ã 'lecatã, ca s-o
instale,e în 'alat 'e aceastã Ma-ritica, 'e care o %e!eti acum, îmbrãcatã în catrinte si înmuiatã în
aur$ Era o @ãcãreascã înru!itã !u'ã mamã cu @o!ã si cãsãtoritã !e mai multi ani cu Costac<i
8<ica, -rate cu -ostii %oie%o,i 8ri4ore si Ale=an!ru 8<ica$ A%ea si 'atru co'ii, !ar nici acestia, si
nici bãrbatul ei n-au i,butit s-o îm'ie!ice sã cearã !i%ortul 'entru a !e%eni cea !e-a !oua sotie a
lui 8<eor4<e Bibescu$ Maritica era o mare ambitioasã, a4itatã, scla%ã a tuturor %anitãtilor ce 'ot
încolti, !in tru-ie, în ima4inatia unei -emei si, 'e !easu'ra, mai era si nestã'/nitã$ A stiut sã
suceascã rãu !e tot ca'ul !omnitorului, care, la r/n!u-i, a cerut sã -ie !es'ãrtit !e Ooitica, sotia sa,
nãscutã Ma%rocor!at, cea mai bo4atã, !ar si cea mai ne-ericitã !intre boieroaicele !e-atunci$
Numai cã aceastã !orintã a lui @o!ã s-a i,bit !e o'o,itia mitro'olitului, !at -iin! cã le4ile
bisericesti, 'e %remea aceea atot'uternice în tarã, inter,iceau sotului sã se se'are !e o sotie
bolna%ã, in!i-erent !aca sotul în c<estiune era @o!ã sau ciubotar$ +a asta s-au mai a!ãu4at
intri4ile !i'lomatilor strãini, 'recum si 4ura lumii, ast-el cã s-a iscat un mare scan!al$ Unii tineau
'artea lui @o!ã, !ar cei mai numerosi 'e-a bietei Ooitica, cea cu 7nebunia circularã9$ In cele !in
urmã, @o!ã a obtinut !i%ortul, si Maritica a !e%enit Doamna tãrii$ Din 'ãcate 'entru ea, 4loria
'entru care lu'tase !in rãs'uteri n-a tinut mult$ Du'ã %reo !oi ani si 3umãtate !e la cãsãtoria ei cu
8<eor4<e Bibescu, re%olu-
0)
tia !e la 100 1-a silit 'e acesta sã renunte la tron si sã 'ãrãseascã tara$ Maritica s-a stins la
!ois're,ece ani !u'ã aceea, la 1aris, rã'usã !e cancer$ Bibescu a mai trãit alti !ois're,ece ani,
'entru ca, tot la 1aris, sã moarã i,bit cu ca'ul !e 4rila3ul 1alatului 6uileries, în urma unui ri!icol
acci!ent !e trãsurã$ Dar %reau sã re%in la Maritica si la caracterul ei !i-icil si sã %ã 'o%estesc o
micã înt/m'lare$ A3unsã Doamnã a tãrii Rom/nesti, nu a 'utut trece cu %e!erea 3i4nirile 'e care i
le a!useserã boieroaicele !in cetatea Bucurestilor, 'e %remea c/n! se strã!uia !in rãs'uteri sã se
!es'artã !e Cos-tac<i 8<ica, sotul ei$ Dre't 'e!ea'sã 'entru c/t s/n4e rãu îi -ãcuserã cle%etirile
lor, Maritica Doamna nu a %rut în ru'tul ca'ului sa le 'rimeascã la Curte$ : !atã însã, a trebuit
totusi sã se 'lece ru4ãmintilor sotului ei, %o!ã Bibescu, si a acce'tat str/mb/n! !in nas sã
'rimeascã 'e %reo c/te%a !intre cele 'e care le stia cã 7%orbiserã9$ +e-a lãsat sã-si %/re ca'ul 'rin
usa între!esc<isa, s-ioase, a'oi sã intre una c/te una în %asta încã'ere, un!e ea se!ea întinsã 'e un
!i%an, si sã se în4<esuie în 'ra4, 'loconin!u-se cu i'ocritã smerenie, !ar necute,/n! sã se
a'ro'ie$
B Mãria ta, au %enit cocoanele sã ti se înc<ineS anuntã slu3itorul ei !e tainã, !u'ã !atinã$
B +ui sã i se înc<ineS stri4ã -urioasã Maritica, ,%/rlin-!u-si 'a'ucul !in 'icior s're ele$
se<era,a!a tãcu si trecurãm mai !e'arte$ Se o'ri în -ata unei coloane !e 'iatrã, care sustinea o
arca!ã$
B Iatã, scul'tatã 'e acest ca'itel, ac%ila bi,antinã bice-alã, re're,ent/n! simbolic Euro'a
!i%i,atã bisericeste !u'ã anul 1#5, 'recum si Im'eriul Roman, !es'icat, si el, încã !e mult în
!ouã$
B 1o%esteste, te ro4, inter%eni ministrul &rantei la Bucuresti, înt/m'larea cu micul 'rint obisnuit
sã %a!ã %ulturi numai 'e stema -amiliei sale$
B Da, a -ost uimit la 'rima lui %/nãtoare, si !e,amã4it toto!atã, constat/n! cã %ulturii îm'uscati
!e la 'icioarele lui nu a%eau !ec/t un sin4ur ca'$
0
B Sotia mea, ne s'use r/,/n! ministrul Italiei, m-a întrebat o !atã în ce continent trãieste licornul
!e 'e stema An4liei-
B Nu e a!e%ãratS 'rotestã ea, a!res/n!u-se ministrului Italiei$ ti-am 'o%estit cã am întrebat-o 'e
mama c/n! eram micã$ Mã -aci sã rosesc$
B Nu trebuie sã rositi, !oamnã, îi s'use !omnul OacIues 6ruelle$ @ã mãrturisesc sincer cã, în ce
mã 'ri%este, nu am stiut nicio!atã 'rea bine un!e e limita !intre real si -antastic$ si nici nu am
%rut sã stiu$ @iata mi-ar !e%eni 'ro,aicã !acã as sti cu si4urantã, !e 'il!ã, cã nu e=istã nici el-i,
nici salaman!re, nici troli, nici stri4oi, !ec/t în înc<i'uirea teoso--ilor si în a %rã3itoarelor !in
Salem$
B &iica mea era la scoalã, îsi aminti se<era,a!a, si tot îl mai aste'ta 'e Mos Crãciun$
B Mã 're-ãceam, îi rãs'unse aceasta, ca sã-ti -ac 'lãcere$ tineai asa !e mult la can!oarea meaS
6recurãm r/,/n! 'ra4ul camerei în%ecinate, unul !u'ã altul, !u'ã se=, ran4 si %/rstã, eu înc<ein!
con%oiul, 'rin !esc<i,ãtura unei usi în4uste si 3oase$ Noua încã'ere, !e !imensiuni mo!este,
'ãtratã, -usese !estinatã !e am-itrioanã amintirii lui Constantin Br/nco%eanu si e'ocii lui$ 1e
'ereti, at/rnau, în rame %ec<i, 'ortrete !e mari !emnitari ai tãrii Rom/nesti, ce ne 'ri%eau !in
ca!rele lor, cu cãutãturi bãnuitoare, !acã nu c<iar <aine, în oc<i, li se citea nesi4uranta %remurilor
în care trãiserã, c/n! 4loria se obtinea în sc<imbul multor 'un4i cu 4albeni si se 'ier!ea o !atã cu
ca'ul, c/n! 'rieteniile erau la -el !e nesi4ure ca 3urãmintele -emeilor, iar %iata celor mari se
!es-ãsura într-o 'er'etuã sus'iciune$ 1urtau mantii 4rele, bro!ate cu am'le moti%e -lorale si ti%ite
cu blanã, iar 'e ca' 'otca'uri înalte, s-erice unele, iar altele îm'o!obite cu 'ene si cu 'ietre
'retioase$ @esmintele lor aminteau risi'a !e sto-e scum'e si !e o!oare a seraiurilor, iar lun4imea
bãrbilor le certi-ica !emnitatea$ 1rin colturi, %e4<eau, ,u4rã%iti 'e lemn ros !e cari, s-inti trasi la
-atã, întunecati si a-umati, cu 'ri%iri morocãnoase si triste, în contrast cu ma4ni-icenta bo-
05
ierilor bine <rãniti si som'tuos îmbrãcati, s-intii !in icoane e%ocau !escãrnata s'iritualitate a
celor care, !e,amã4iti !e -ã4ã!uielile %eacului, aste'tau !e la %iata lor lãuntricã ceea ce lumea
e=terioarã le re-u,ase$ 1e 'eretii o!ãii, se în-runtau ast-el !ouã conce'tii !e e=istentã !iametral
o'use, nãscute, una, !in %anitate, iar, cealaltã, !in neîncre!ere, ambele -iresti mai ales în %remuri
!e cru,ime si !e incertitu!ine$ 1e mese, erau întinse cusãturi bro!ate cu -ir !e aur si !e ar4int,
luceau s-esnice arãmii, în%er,ite !e %reme, si ,ãceau, aruncate acolo ca !in înt/m'lare, biblii
%ec<i, le4ate în metal scum', în si!e- sau în lemn scul'tat, nar4<ilele, iata4ane, cã!elnite, mãtãnii
!e c<i<limbar, cutiute -ili4ranate 'entru 4iu%aeruri si c/te alte mãruntisuri !e 'ret$ 1e 3os, erau
asternute co%orase !e ru4ãciune roase !e 4enunc<ii cre!inciosilor ma<ome!ani, iar în mi3locul
o!ãii, 'e un se%alet, trona un 'ortret în ulei al lui %o!ã Br/nco%eanu$ +a st/n4a, 'e un 'erete, un
tablou urias îl în-ãtisa 'e contem'oranul %oie%o!ului rom/n, 'e re4ele &rantei +u!o%ic CI@
co'il, culcat 'e cati-ele încretite, încã'erea a%ea ce%a !in strãlucirea metalicã si 'olicromã a unei
biserici 4recesti, !ar si !in aceea îmb/csitã cu obiecte !is'arate, eteroclite, neaste'tate si
înc/ntãtoare a unui ba,ar !in Stambul$
B 1ri%iti aceastã icoanã, rosti se<era,a!a, 'un/n!u-si arãtãtorul terminat cu scoica si!e-ie a
un4<iei 'e 'ie'tul !ecolorat al unui s-/nt uscãti%$ A su-erit !e-a lun4ul %eacurilor u,ura
sãrutãrilorS
Mart<a Bibescu era 'er-ectã în rolul ei !e castelanã-4<i! si se e='rima cu ele4anta unei altete
re4ale !intr-o 'iesã !e Sar!ou;
B Iar scena aceasta, !e un realism miscãtor si nai% B continuã ea, arãt/n!u-ne o 4ra%urã !e
e'ocã B, re're,intã martiriul lui Constantin Br/nco%eanu, Hos'o!ar al tãrii Rom/nesti, 'e care-1
%e!eti mai bine în 'ortretul !e 'e se%alet$ @oie%o!ul acesta %oia sã ri!ice 'resti4iul Curtii sale la
ni%elul celor a'usene, si a%erea îi în4ã!uia acest lucru, !ar B ceea ce este mai im'ortant B
intentiona sã a'ere crestinã-
0A
tatea !e Semiluna otomanã$ Din nenorocire, a -ost trã!at, în @inerea Mare a anului 1.1, c<iar !e
ne'otul si -inul sãu, ste-an Cantacu,ino$ Ne'ot !e sorã al %oie%o!ului serban Cantacu,ino, care
cobora !in Basarabi 'rin Elenco, mama sa, -iica lui %o!ã Ra!u-serban, Constantin Br/nco%eanu
se consi!era at/t urmas al îm'ãratilor bi,antini, c/t si !escen!ent al Basarabilor, -amilie care
constituia !e %eacuri !inastia tãrii Rom/nesti$ 6rebuie sã %ã s'un cã '/nã la !omniile -anariote
nici unul !intre %oie%o,i nu a -ãcut e=ce'tie !e la aceastã re4ulã strãbunã, !e la aceastã le4e a
'ãm/ntului nostru, 'otri%it cãreia numai !inastia Basarabilor 'utea sã !ea Domn tãrii$ 1e orice
cale, 'rin -iliatiune le4itimã sau nele4itimã, 'rin aliantã, oricum, 'reten!entul la tron era ne%oit,
'entru a -i acce'tat, sã-si !o%e!eascã a'artenenta la strã%ec<ea !inastie a Basarabilor$ Ca atare,
Constantin Br/nco%eanu, 'entru a-si 'une c/t mai în luminã at/t nobletea lui im'erialã, aceea a
Cantacu,inilor bi,antini, !in care %ã s'uneam cã !escin!ea 'rin -emei, c/t si a Basarabilor !in
care cobora 'rin Cantacu,ini, s-a intitulat Constantin Basarab-Br/n-co%eanu-Cantacu,ino si a
obtinut !e la îm'ãratul 8ermaniei titlul !e 'rinci'e al S-/ntului Im'eriu Roman !e Natiune
8ermanã (care, în treacãt -ie s'us, !u'ã cum remarca @ol-taire, nu era nici s-/nt, nici im'eriu, si
nici roman*$ Ast-el consi!era el cã 'utea e4ala si întrece c<iar în noblete orice ca' încoronat al
bãtr/nei si ra-inatei Euro'e$ Ei bine, în ,iua !e S-/nta Mãria, a!icã la 15 au4ust 1.1, 'rintul
Br/nco%eanu a -ost !eca'itat îm'reunã cu co'iii sãi într-un loc a-lat în 'relun4irea Seraiului, în
-ata celui mai -rumos 'eisa3 !in lume$ Se s'une cã unuia, !ar numai unuia !intre -iii sãi i-a -ost
teamã !e moarte$$$ 'entru cã a%ea !oar 'ais're,ece aniS
Un -ior !e sim'atie a4itã sensibilitatea s'ectatorilor la scena !e masacru 'e care le-o o-erea
4ra%ura !in -ata lor, în-!uios/n!u-i$ se<era,a!a îsi !erula mai !e'arte 'o%estirea;
B Mateias, co'ilul cãruia-i era teamã !e moarte, cã,u în 4enunc<i, s'une le4en!a, în -ata
sultanului si, 'l/n4/n!, îl ru4ã sã-1 lase sã trãiascã$ Sultanul, im'resionat !e lacri-
0.
mile bãiatului si, 'oate, !e 4in4ãsia lui, 'use 'e cine%a sã-1 întrebe 'e Constantin Br/nco%eanu
!acã e !e acor! ca -iul lui sã treacã la ma<ome!anism s're a-si sal%a %iata$ 7NuS9 a -ost rãs'unsul
cate4oric al %oie%o!ului$ 7Nimeni !in neamul nostru nu si-a rene4at cre!inta$ Sã 'lãteascã bãiatul
cu %iata cinstea 'e care 'oate cã ar -i !is'us sã si-o 'iar!ãS9 Iatã cum s-a ac<itat %o!ã
Br/nco%eanu, 'lãtin! cu s/n4e !e martir, !e onoarea !e a -i !omnit 'este o tarã în care Euro'a si
Asia se în-runtã$
B S'uneati mai a!ineauri, inter%eni timi! sotia ministrului Italiei la Bucuresti, cã %oie%o!ul !e
'e se%alet e unul !intre strãmosii -amiliei !umnea%oastrã$ Cum e 'osibil acest lucru, mã iertati cã
în!rã,nesc sã %ã întreb, !in moment ce, !u'ã cum ati a-irmat, %oie%o!ul a -ost !eca'itat îm'reunã
cu toti -iii sãiN
B @eti a-la în!atã, îi rãs'unse se<era,a!a$ +ucrurile s-au 'etrecut ca în basme, sau ca într-un
roman !e 1aul &e%al, în care, !u'ã ce au -ost ucisi toti eroii, autorul, 'entru a-si 'relun4i
'o%estirea, întruc/t cartea se %in!e bine, !esco'erã un urmas al 'ersona3elor sale moarte, o -iicã
sec<estratã !e 'il!ã, care !uce mai !e'arte 'e umerii ei actiunea romanului$ Ei bine, în ca,ul
nostru soarta a %rut ca -iul bãiatului cel !int/i nãscut al lui %o!ã Br/nco%eanu, cel !eca'itat în
1.1, sã sca'e si sã continue !inastia, îl c<ema tot Constantin, ca 'e bunicul sau$ Ne'otul acestui
Constantin, anume 8ri4ore, a a3uns mare-ban al tãrii Rom/nesti$ Era 'osesorul unei a%eri
consi!erabile, rãmasã 'robabil în bunã 'arte !e la strã-strãbunicul sãu, si s-a cãsãtorit cu Sa-ta
Bals$ 6ot ca în basme, Banul 8ri4ore Br/nco%eanu, nea%/n! co'ii si 'ãr/n!u-i rãu cã se stin4e
-ãrã sa aibã cui sã lase numele si a%erea, a!o'tã în 10" o -etita, 'e Qoe Ma%rocor!at, care nu e
alta !ec/t acea Ooitica Doamna, 'rima sotie a !omnitorului 8<eor4<e Bibescu, 'e care ati %ã,ut-o
a!ineauri, în4/n!uratã, cu oc<ii mari si melancolici, în 'ortretul !in salon$
B Cea cu nebunia circularã, e=clamã secretara cea oac<esã a ministrului &rantei$ Ceilalti oas'eti
murmurarã ce%a neînteles, în semn cã si-au amintit$
-B 1rimul co'il al acestei Ooitica, anume 8ri4ore, -ãcut cu %o!ã 8<eor4<e Bibescu, a mostenit,
'otri%it !orintei ma-relui-ban, consemnatã într-un act o-icial ce se 'ãstrea,ã, !re'tul !e a-i 'urta
numele !e Basarab-Br/nco%eanu, 'recum si titlurile acor!ate !e S-/ntul Im'eriu, nu numai lui,
!ar si urmasilor$ Acest 8ri4ore Basarab-Br/nco%eanu ia în cãsãtorie 'e Rasela, -iica lui Musurus-
1asa, si are cu ea trei co'ii, 'e Constantin, 'e Arma, mãritatã cu contele !e Noailles$$$
B Contesa !e NoaillesS e=clamã ministrul Italiei$ Una !intre re're,entantele !e -runte ale 'oe,iei
-rance,eS si, ,ic/n! acestea, se înclinã amabil s're ministrul &rantei, care îi rãs'unse 'rintr-un
,/mbet !e circumstantã$
B întocmai, a'robã Mart<a Bibescu$ Cealaltã -iicã, continuã ea, Elena, a !e%enit 'rin cãsãtorie
'rintesã !e Cara-man-C<imaG$ Al !oilea -iu al Ooiticãi si al lui 8<eor4<e Bibescu a -ost Nicolae,
iar al treilea a -ost 8<eor4<e, care s-a însurat cu @alentina !e C<imaG si este tatãl sotului meu$
Ceilalti co'ii ai Ooiticãi si ai lui %o!ã au -ost; Ale=an!ru, tatãl lui Anton Bibescu, scriitor ca si
mine !e limbã -rance,ã si mare 'rieten al lui Marcel 1roust, si al lui Emanuel, a'oi %in la r/n!
-etele; Eli,a, Catrina si Qoe, !ar !es're toti acestia ar -i 'rea lun4 si inutil sã %ã %orbesc$ @-ati
ale4e cu o mi4renã !atoritã unui arbore 4enealo4ic care are at/tea ramuri, 'rinse, -iecare, !e alti
arbori, înc/t -ormea,ã o a!e%ãratã 'ã!ure, în conclu,ie, Bibestii !e a,i se înru!esc cu Br/nco%enii
!e ieri in!irect, 'rin Qoe Ma%rocor!at, cea a!o'tatã !e banul 8ri4ore Br/nco%eanu, strã-
strãne'otul !omnitorului !eca'itat, !ar si !irect, 'rin -emei, cãci mama lui 8<eor4<e Bibescu,
%oie%o!ul, era ne'oata Sa-tei Cetulescu, -iica lui Constantin Br/nco%eanu$ Cum %e!eti,
Br/nco%enii !e a,i sunt Bibesti autentici, asa cum Bibestii !e a,i sunt Br/n-co%eni autentici$
B si tot asa 'recum stirbeii sunt tot Bibesti, 'entru cã Barbu, -ratele !omnitorului 8<eor4<e
Bibescu, a -ost a!o'tat !e un stirbeG, com'letã ,/mbin! -iica se<era,a!ei$
09
B Iar cei !oi -rati amintiti !e -iica mea, 8<eor4<e si Bar-bu, au -i4urat 'rintre cei trei,eci si sa'te
!e can!i!ati la tronul Munteniei, în 10#$ Mai norocos, 8<eor4<e Bibescu a obtinut o sutã si
trei,eci si unu !e %oturi si a -ost înscãunat$
Un nor trecãtor aco'erise soarele si asternuse 'e -ata !om-nitorului-martir !e 'e se%alet o mascã
macabrã$ 1e mãtã-surile 4rele, cu ser'uiri !e bro!erii tesute cu -ir !e aur si !e ar4int, muriserã
sc/nteierile cu '/l'/iri !e 3ãratic$ Urmarã c/te%a momente !e tãcere !u'ã acea lun4ã si obositoare
lectie !e 4enealo4ie$ se<era,a!a însã nu terminase !e istorisit$ 1o%estile ei se nãsteau una !in alta$
Se 're4ãtea acum sã ne s'unã ce%a !es're re4ele +u!o%ic CI@, cu care Constantin Br/nco%eanu
a%usese interesante le4ãturi !i'lomatice, si a ri!icat m/na s're 'ortretul monar<ului -rance,
,u4rã%it în -ra4e!ã 'runcie, c/n! 'reotul catolic, 'ere Oean, care tãcuse '/nã atunci, 4ãsi nimerit
sã-si -acã au,it 4lasul;
B îmi 'ermiteti, !oamnãN
B @ã ro4, mon 'ereT
1reotul era t/nãr, slab, ne4ricios, cu nasul cam lun4 si subtire ca o lamã !e cutit$ :c<ii îi erau
a'ro'iati si ascunsi în!ãrãtul oc<elarilor cu ramã în4ustã, metalicã$ Arunca 'ri%iri -u4are s're un
obiect !elicat, 'e care înc/ntãtoarea An4elica Dobrineti tocmai se 're4ãtea sã-1 %/re în 'osetã$
B C/t !e e!i-icator mi se 'are, înce'u el, si tin sã sublinie, acest lucru, sa %ã! cã o t/nãrã
aristocratã !in ,ilele noastre, asa !e 'line !e in!i-erentã reli4ioasã, nu se !es'arte, c<iar atunci
c/n! e 'o-titã aici, într-o asa !e ilustrã com'anie mon!enã, !e cartea ei !e ru4ãciuni$
Domnisoara Dobrineti, !es're care au,isem cã inter'retase c/te%a roluri în -ilme turnate în
stu!iourile italiene si care nu stiu cum !e se a-la la Bucuresti, iar acum la Mo4o-soaia, tresãri
brusc, rosin! %i,ibil sub -ar!ul bine întins 'e -ata ei !eosebit !e atrã4ãtoare$ A'ucai sa mai ,ãresc
o cli'ã în m/na ei coltul unei cãrtulii !e toatã -rumusetea, le4atã în 'lãcute !e si!e- iri,ant, 'rinse
în c<enare !e aur, si îm-
9#
'o!obitã 'e mar4ine cu mici 'ietre ce 'ãreau a -i !iamante$ A'oi, cãrtulia cu 'ricina !is'ãru în
interiorul 'osetei$
-B si c/tã mo!estieS e=clamã se<era,a!a, c/nt/n! cu amabilitate în struna 'reotului$ Nu e nimic
mai miscãtor, im'ro%i,a ea în continuare, !ec/t %irtutea ce se ascun!e, !ec/t !rea'ta cre!intã ce
se -ereste !e 'ri%irile altora, stiin! cã me!iul 'rielnic în-loririi ei e -ãcut B nu-i asa, 'ãrinteN B
!in umbra si !in tainã$ Dar în4ã!uiti-mi, !omnisoarã, sã %ã a!mir, la r/n!ul meu, missel-ul care
1-a entu,iasmat 'e 'ere Oean$
Ea întinse m/na s're a 'rimi cartea !e ru4ãciuni cu co'erte !e si!e-, !ar rãmase cu bratul
sus'en!at în aer, 'entru cã -rumoasa ei in%itatã se o'unea cu strãsnicie, li'in!u-si 'oseta 'e 'ie't
si aco'erin!-o cu am/n!ouã m/inile$
B NuS NuS @ã im'lorS 1entru nimic în lumeS 4lãsui ea$ Nu insistati, %ã ro4S Dacã %-as arãta-o, ati
-i !e,amã4itã$ Cre-!eti-mã 'e cu%/nt$ Nu e nimic !eosebit$ @ã,utã !e a'roa'e, realitatea cea mai
ro,ã 'ãleste$ Nu %reau sã %ã -aceti o im'resie !etestabilã !es're mine$
B Sunteti e=a4erat !e mo!estã, insistã se<era,a!a$ Dati-mi-oS Nu mai -aceti at/tea -asoaneS
8lasul melo!ios !e '/nã atunci al am-itrioanei se %ola-ti,ase$ îi luase locul o %oce as'rã,
'oruncitoare, care mã în-iora$ Mai a%usesem 'rile3ul sã constat cã oamenii, atunci c/n! le st/rnim
m/nia, !e%in !intr-o !atã !e nerecunoscut$ Bl/n!etea, 4in4ãsia, întele'ciunea care cre!eam cã-i
caracteri,ea,ã în e=clusi%itate si 'entru care-i stimam si-i în!rã4eam, le ca! !e 'e -atã ca o
masca, lãs/n! sã se %a!ã un alt c<i', contrariat, m/nios, neîn!urãtor$
se<era,a!a i,buti sã se stã'/neascã, îsi a!use bratul în 'o,itia initialã, !e-a lun4ul tru'ului
în%esm/ntat în ne4ru, aruncã totusi artistei o 'ri%ire tãioasã, a'oi oc<ii ei îsi rotirã asu'ra noastrã
o alta, cati-elatã, însotitã !e un ,/mbet cores'un,ãtor$
Se întoarse s're 'ortretul ce-1 în-ãtisa 'e +u!o%ic CI@ co'il, culcat 'e cati-ele încretite, !ar nu
a'ucã nici acum sã
91
ne %orbeascã !es're el, cãci o usã se !esc<ise, si %/rstnicul ma3or!om al casei rosti -ormula
consacratã momentului;
B Ma!ame est ser%ieS1
1e c/n! ne în!re'tam s're încã'erea un!e a%eam sã luãm masa, 'ãsin! !in nou !u'ã se=, ran4 si
%/rstã, rãm/n/n! ultimul, mi-am a!us aminte cã a!ineauri, în salon, în tim' ce 'rinci'esa Mart<a
ne %orbea !es're tri'la salbã !e aur a Ma-riticãi Bibescu, o %ã,usem 'e t/nãra artistã !e cinema,
!escen!entã !in -on!atorii 1a!o%ei, -ar!/n!u-si !iscret bu,ele$ tinea în m/nã, în !re'tul -etei,
!esc<isã la ni%elul 4urii, o cutiutã !e toatã -rumusetea, cu ca'ac si!e-iu, îm'o!obit cu mici 'ietre
lucitoare, !estinatã sã 'ãstre,e în interiorul ei 'u!ra, ru3ul, o4lin3oara, o !rã4ãlasã cutiutã 'e care
'ãrintelui o luase !re't o carte !e ru4ãciuni$
1 Doamna este ser%itã (lb$-r$* (n$ e!$*$
9"
în umbra lui Na'oleon
B Ma!ame est ser%ieS rostise cu 4las s'art !e c/ntãreatã se'tua4enarã Oean, %/rstnicul ma3or!om
al 'alatului, a'oi rãmãsese nemiscat l/n4ã usa 'rin care oas'etii treceau !in camera
br/nco%eneascã într-un ele4ant salon em'ire, ca !in-tr-o tarã în alta, ca !intr-un %eac în altul, cu
%ite,a uluitoare a 4/n!ului, în mi3locul salonului, era întinsã masa$ 1e luciul ei, o a!e%ãratã
re%ãrsare !e 'ortelanuri, ar4intãrie, cristale si -lori înc/nta oc<iul, în mi3loc, se înãlta o 'irami!ã
'e care erau at/rnate în r/n!uri su'ra'use numeroase mone!e romane$
Ma3or!omul a%ea o -i4urã ,b/rcitã si s'irituali,atã, oc<elari !e cãrturar cu ramã !e s/rmã, mãnusi
albe, li%rea si 'ãrea în4/n!urat, în realitate, era numai in!i-erent$ Qilnic i se 'erin!au 'rin -atã
e=celente si monseniori, scriitori si oameni 'olitici, ,iaristi strãini si a%enturiere internationale,
-emei -rumoase si boieroaice bãtr/ne cu !e4ete uscate %/r/te în inele$ Nu-1 im'resionau, 'entru
cã nu-1 interesau, îsi -ãcea meseria cu constiincio,itate !e mai multe ,eci !e ani, rãstim' în care
%ã,use multe, întelesese multe, au,ise multe, 'e care le 'ãstrase 'entru el si !e%enise un -el !e
întele't !e,abu,at si nu li'sit !e un oarecare simt al umorului$
Mobila salonului în care intrasem, !u'ã cum s'uneam, nu mai amintea !e %remea lui
Br/nco%eanu, ci !e aceea a 'rimului im'eriu -rance,$ De-a lun4ul unuia !intre 'ereti, se înãlta un
mare !ula'-bibliotecã, 'rin 4eamurile cãruia se %e!eau ra-turile încãrcate cu cãrti le4ate în 'iele
si ornate
9)
'e cotor cu albina !e aur, ecusonul Corsicanului$ +/n4ã o -ereastrã ce !ã!ea s're curte, 'e -on!ul
întunecat al !ra'eriilor lun4i si 4rele, se !etasa, 'e un 'ie!estal, bustul !e marmurã albã al
!oamnei 6allien, nu 'rea !istinsã, !ar cu umeri -rumosi, iar 'e ceilalti 'ereti at/rnau !in belsu4
cocar!e, 4ra%uri si -lori 'resate, în rame în4uste, toate amintin!u-1 'e Na'oleon$
Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei la Bucuresti, m/n4/ie bratul unui -otoliu terminat cu
un ca' !e s-in= lucrat în bron,$
B Mobila asta, s'use el cole4ului sãu italian, 'oartã, !acã nu mã însel, 'ecetea incom'arabilã a
lui Oacob Desmaltier, ebeniste !e l FEm'ereur1$$$
B $$$si a a'artinut, se 4rãbi sã com'lete,e am-itrioana, lui Na'oleon I-ul, iar mai t/r,iu -amiliei
Bau--remont$
între tim', noi, oas'etii 'rinci'esei-scriitoare, ne cãutam locurile un!e a%eam sã stãm la masã,
locuri ce ne erau in!icate 'e mici cartonase ase,ate în !re'tul -iecãrui tac/m$ Numele 'ersoanelor
in%itate era scris cu ele4antã !e m/na ei$ : au,eam a!res/n!u-se ministrului Italiei la Bucuresti,
care %enea 'entru 'rima oarã la Mo4osoaia, cu 4las melo!ios si 4ra% !e îmbl/n,itoare !e ser'i;
B Mobila acestui salon mi-a -ost !ãruitã !e soacra mea, ne'oata lui Na'oleon, cãreia i-a 'ar%enit
!e la -amilia Bau--remont, cu care era înru!itã$ Numele !e Bau--remont %ã este !esi4ur cunoscut,
E=celentã, si !in cartea lui Marcel 1roust, 1astic<es et melan4es, ca -iin! acela, !u'ã cum
recunostea si autorul, al 7'rimei rase a re4ilor nostri, ce ar 'utea re%en!ica 'e !re't cu%/nt tronul
&rantei9$
Ministrul Italiei în tara noastrã, !omnul Borra Sco''a, clãtinã !in ca', arãt/n! cã si-ar aminti !e
-ra,a lui 1roust B 'e care acum o au,ea 'ronuntatã 'entru 'rima oarã$
B Iar C<ateaubrian!, a!ause ministrul &rantei în tara noastrã, a!res/n!u-se com'atriotului sãu,
t/nãrul 'reot ca-
Ebenist al îm'ãratului (lb$-r$* (n$ e!$*$
9
tolic 'o-tit sã tra!ucã cores'on!enta latineascã a lui Constantin Br/nco%eanu cu Curtile euro'ene,
C<ateaubrian!, al cãrui 8enie !u c<ristianisme %ã este !esi4ur una !intre cãrtile !e cã'ãt/i,
'omenea, la r/n!ul sãu, !e acea Montmo-rencG-Bau--rement, 'e care o înt/lnea la @enetia$
Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei, care a%usese 'arte, în urma 'rimului rã,boi mon!ial,
!e o 'rote,ã care-i înlocuia 'iciorul 'ier!ut 'e c/m'ul !e lu'tã, era un om !e cultura si !e 4ust$ îl
cunoscuse -oarte bine 'e Marcel 1roust, iar !e Mart<a Bibescu îl le4a o lun4ã si mare 'rietenie$
Ne-am ase,at în 3urul mesei si am înce'ut sã ne !es-acem ser%etele, s're a ni le întin!e 'e
4enunc<i, în tim' ce 4a,!a ne 'o%estea o înt/m'lare în le4ãturã tot cu mobilierul em-'ire al
salonului$ : mai au,isem istorisitã si altor oas'eti, care %eneau aici 'entru 'rima !atã$ Era una
!intre u%erturile cu care ea 4ãsea nimerit sã 7s'ar4ã 4<eata9, sã anime s'iritele la înce'utul
!e3unului;
B Ne a-lam, cu ani în urmã, tot 'e la mi3locul %erii, ca acum, la 1osa!a, rese!inta noastrã !in
Car'ati, c/n! un tele-on !e la 1eles mã anuntã cã re4ina Mãria, însotitã !e re4ele 8us-ta- @ al
Sue!iei, !es're care <abar n-a%eam cã se a-lã în Rom/nia, ar !ori -oarte mult sa mã %i,ite,e în
!u'ã-amia-,a aceea$ stiam cã re4ina, ori !e c/te ori a%ea musa-iri care o 'lictiseau, se 'o-tea
îm'reunã cu ei la mine, iar !es're re4ele Sue!iei a-lasem cã e taciturn si cã nu-i 'lace sã
%orbeascã !ec/t !es're tenis si !es're reumatisme$ Oean, ma3or!omul nostru, a sc<imbat la
re'e,ealã -lorile !in %a,e, a scos !in bu-et ser%iciul !e ceai !e ar4int, 'e care nu-1 -oloseam !ec/t
la oca,ii, si i-a !at lustru, iar eu am iesit în înt/m'inarea musa-irilor, însotitã !e o %arã a mea,
en4le,oaicã, ,ic/n!u-mi cã-mi %a -i !e mare a3utor la 'rimirea au4ustilor oas'eti$ Mã înselam
însã, 'entru cã re4ina, !u'ã ce a !escins !in automobil, a luat-o 'e %ara mea !e brat si au 'lecat
am/n!ouã sã se 'limbe 'rin 'ã!ure, lãs/n!u-mi-1 'e re4ele Sue!iei, care se uita în 3urul lui -ãrã
sã scoatã o %orbã$
95
se<era,a!a îsi întreru'se 'o%estirea 'entru a-si 'une în -ar-urie 'estele cu maione,ã 'e care i-1
o-erea, în st/n4a ei, ma3or!omul cu oc<elari$ Acolitii lui, tineri în li%rea, 4alonati si înmãnusati,
ne turnau %inul alb în 'a<are$ A'oi, -irul istorisirii -u reluat$
B Deo!atã, mi-a %enit în minte o i!ee ce mi s-a 'ãrut sal%atoare$ A%eam 'e-atunci acolo, la
rese!inta !in Car'ati, acest salon em'ire 'e care îl %e!eti, si mi-am s'us ca 'e un !escen!ent al
4eneralului Berna!otte care-si !atora !estinul !inastic lui Na'oleon I, a%eau sã-1 interese,e
!esi4ur aceste mobile ce au a'artinut c/n!%a îm'ãratului, si 'oate c<iar si -elul în care au a3uns
într-o casã rom/neascã !in inima muntilor$ +-am luat 'e re4e !e brat, 'entru cã i!eea ce-mi
%enise îmi !ã!use cura3, 1-am 'o-tit înãuntru si 1-am suit la eta3 'e o scarã în4ustã, în s'iralã$
Acolo, 1-am 'urtat !e-a lun4ul unui cori!or si, si4urã !e e-ectul 'e care-1 're4ãtisem
su%eranului, am îm'ins cu 'utere într-o 'arte si în alta canaturile usii ce !ã!ea în încã'erea un!e
se a-la acest mobilier$ 1arcã as -i !esc<is unui co'il usa camerei un!e era a'rins 'omul !e iarnãS
Re4ele Sue!iei s-a o'rit în 'ra4, a aruncat o 'ri%ire strasnicã înãuntru, si a'oi a e=clamat cu o
%oce rã4usitã, 'uternicã si iritatã; Oe n Faime'as lFEm'ireS"
:as'etii au emis r/setele !e circumstantã, iar 4a,!a 'ro-itã !e oca,ie 'entru a lua c/te%a
în4<itituri !in -ar-uria în care-si 'usese o minusculã 'ortie !e 'este cu maione,ã, !in care
ma3or!omul-întele't ne îmbia sã luãm o a !oua oarã$ &iin!cã se -ãcuse tãcere, se<era,a!a trecu la
'unctul !oi !in re'ertoriu si se a!resã secretarei 'ali!e, 'ie'tãnate cu cãrare la mi3loc si coc, a
!omnului 6ruelle;
B Intr/n! aici, !omnisoarã, %-am %ã,ut m/n4/in! cu o !iscretã atin4ere bustul !in s'atele
!umnea%oastrã$ Ei bine, e al !oamnei 6allien, su'ranumitã !e re%olutionarii -rance,i Notre-Dame
!e 6<ermi!or$ Era amanta lui Barras si una !intre cele trei mari -rumuseti ale acelei e'oci !e o
s/n4eroasã 4ran!oare$
" Mie nu-mi 'lace im'eriulS (lb$-r$* (n$ e!$*$
9A
\B si care erau celelalte !ouãN întrebã ministrul Italiei$
-B Doamna Recamier si Oose'<ine !e Beau<arnais$ Na'oleon, %iitorul sot al acesteia !in urmã,
era 'e-atunci un mic 4eneral ambitios, !ar sãrac, si a%ea ur4entã ne%oie !e subsi!ii 'entru armata
cu care se a%enturase în Italia$ S-ãtuit !e altii, i s-a a!resat !oamnei 6allien, ru4/n!-o sã inter%inã
'e l/n4ã 'uternicul Barras, care nu-i re-u,a nimic, s're a-i cere, 'entru sol!atii sãi, <aine si <ranã,
!ar mai ales îmbrãcãminte, 'entru cã erau ,!rentãrosi si !esculti$ Na'oleon era t/nãr, s-ri3it,
iritabil, timi!, întunecat, %iolent, iar !oamna 6allien era -rumoasã, atot'uternica, 'o'ularã si nu
!ã!ea mare 'ret 'e atitu!inile siman!icoase$ Asa cã i-a 'lãcut tonul brutal si 'atetic al lui
Na'oleon si, mai ales, 'ri%irea lui, în care se citeau 'asiune si cru,ime$ : ,i mai t/r,iu, 1-a
reînt/lnit la o rece'tie o-icialã cu lume -oarte multã si 4ãlã4ioasã$ Era în%esm/ntatã într-o roc<ie
lun4ã si strã%e,ie, str/nsã sub s/ni$ @a,/n!u-1 în ca!rul usii, i-a stri4at 'este ca'etele multimii;
E< bien, tu auras tes culottes, 'etit 4e-neralS) Cãci acesta era 3ar4onul e'ocii$
:as'etii se amu,au, si con%ersatia 'rin!ea %iatã în 3urul lui Na'oleon$ &iecare %enea cu c/te ce%a
nou, !ar contributia 4a,!ei era !e nee4alat$ Ea ne arãtã, !e 'il!ã, 'ãstratã într-o ramã !e lemn cu
incrustatii !e metal, 'urt/n! 'e ea %ulturul im'erial, o cocar!ã tricolorã; rosie, albastrã si albã, 'e
care Na'oleon o 'urta în amintirea bãtãliei !e la Austerlit,, 'recum si niste -lori 'resate sub
4eam, tot într-o ramã at/rnatã 'e 'erete, 'e care îm'ãratul le culesese 'e insula S-/nta Elena, în
tim'ul e=ilului$ Cum însã !e3unul era o-erit în cinstea ministrului Italiei si a sotiei sale, care
'ãseau 'entru 'rima oarã 'ra4ul 'alatului 7!e 'rimã%arã9, am-itrioana socoti necesar sã întreru'ã
'entru c/te%a momente seria su%enirurilor na'oleoniene, s're a-i o-eri oas'etelui !e onoare o
!o%a!ã a atentiei -atã !e el si !e tara lui$ : au,ii rostin! în sol ma3or;
) Ei bine, o sã ca'eti îmbrãcãmintea solicitatã, micutule 4eneralS (lb$-r$* (n$ e!$*$
9.
B Am tinut sã %ã a!uc, E=celentã, un mo!est oma4iu B !omniei %oastre, !oamnei Bora Sco''a
si Italiei B, ase,/n! aici, 'e masã, aceastã 'irami!ã !e ar4int, 'e -etele cãreia %e!eti în siruri
su'ra'use mone!e romane 4ãsite în îm're3urimile acestui %ec<i 'alat$ Sunt si ele o !o%a!ã a
le4ãturii !e !ouã milenii !intre tara !umnea%oastrã si a mea, care 'e %remea îm'ãratului 6raian
erau unite sub un sin4ur sce'tru$ Asa cum 4lia Rom/niei e semãnatã cu te,aure romane !e la un
ca'ãt la celãlalt, limba noastrã, cum ati 'utut !esi4ur obser%a, e semãnatã cu cu%inte care, ca si
cele italiene, 'ro%in !in limba latinã$
în %reme ce ministrul Italiei si sotia sa se întreceau a multumi 'entru atentia s'ecialã a%utã -atã !e
ei si m/n4/iau mone!ele romane, Oean, ma3or!omul %/rstnic, care tocmai îmi 'unea în -ar-urie
-ri'tura însotitã !e o bo4atã 74arniturã9 multicolorã, îmi -ãcu un semn cu oc<iul s're 'irami!a !in
mi3locul mesei, ,/mbin!u-mi cu înteles$ Eram mã4ulit cã mã consi!erã !e-al casei si cã-mi -ace
cinstea !e a-mi ,/mbi$ Da, stiam am/n!oi cã obiectul acela cu ciucuri -ãcuti !in mone!e antice
trona ,ilnic în acel loc, iar nu oca,ional, cum 'retin!ea, !in amabilitate, se<era,a!a$ Iertate -ie
micile nea!e%ãruri con%entionale, c/n! n-au alt sco' !ec/t 'e acela !e a !escreti o -runte sau !e a
înc/nta o inimãS Iar 'entru a-si mã4uli si mai mult oas'etii !e onoare, 4a,!a se 4/n!i cã nu ar
strica sã a'lice ea însãsi o sur!inã a!miratiei 'entru Na'oleon, care nu a%usese -atã !e stãtuletele
italiene o atitu!ine 'rea amicalã$ si asta cu at/t mai mult, cu c/t 7sur!ina9 -ãcea oricum 'arte !in
re'ertoriul re,er%at !e3unurilor în salonul em'ire$
B si, ca sã re%in la Na'oleon, s'use ea, acesta, sa mã ierte -iica mea, era un 'ar%enitS
Nimeni nu se aste'ta la asa ce%a, în a-arã !e -iicã, !e 4inere, !e ma3or!om si !e mine, care o mai
au,isem 'e 'rinci'esã a-irm/n! cã Na'oleon etait un 'ar%enu$ C/t !es're ma3or!om, care turna
acum %inul cel rosu în 'a<are, el -ãcu un 4est !in umeri, !e !ata asta numai 'entru sine, 4est care
90
însemna 'robabil; 7Iar %ec<ea 'o%esteS9 îsi terminã treaba si iesi, 'oate bucuros sã n-o mai au!ã$
&ra,a se<era,a!ei 'ro!use celor !e -atã o !ublã sur'ri,a; nu se aste'tau sã-1 -acã 'e Na'oleon
'ar%enit, si nici sã se scu,e -atã !e -iica ei, care-i rãs'unse ca !e obicei;
B 6e iert, -ireste$ Cunosc !oar -oarte bine istoria -amiliei mele$
B CumN întrebã ministrul Italiei, %a înru!iti cu Na'oleonN @-am au,it si a!ineauri s'un/n! cã
soacra !umnea%oastrã era ne'oata lui Na'oleon, !ar, %ã s'un sincer, am cre,ut cã n-am 'rice'ut
eu bine$
si ast-el, se<era,a!a înce'u sã !e'ene 7!eni4rarea lui Na'oleon9 laolaltã cu 7înru!irea9, 'o%estiri
care a%eau tot!eauna mare succes la 'ublicul a%i! !e intimitãti !i%ul4ate, si asta cu at/t mai mult,
cu c/t era %orba !e 'ersonalitãti !in cartea !e istorie;
B Intr-a!e%ãr, a,i nu mai e un secret 'entru nimeni cã nu eu, ci soacra mea, nãscutã C<imaG,
!escin!e în linie !irectã !in Na'oleon 'rin maicã-sa, -rumoasa Emilie !e 1el-la'ra, mãritatã mai
înt/i cu contele !e Bri4o!e, iar a !oua oarã cu 'rintul !e C<imaG$ Aceastã Emilie-+ouise-Ma-rie-
&ran9oise-Oose'<ine !e 1ella'ra a -ost -iica lui Na'oleon, si asemãnarea ei cu acesta era, 'are-se,
uimitoare$
B Nemai'omenitS e=clama sotia ministrului Italiei$
B C/te%a !intre bi3uteriile ce i-au a'artinut mi-au -ost !ãruite mie, !u'ã ce m-am mãritat, !e
cãtre mama sotului meu$ 1ose!, între altele, o brãtarã 4rea, !e aur ci,elat, incrustatã cu briliante,
smaral!e si rubine, 'e care !oamna 1ella'ra, bunica soacrei mele, a!icã mama Emiliei !e C<imaG
!es're care %ã %orbeam, o 'rimise în !ar !e la Na'oleon în!atã !u'ã întoarcerea acestuia !in
insula Elba, 'recum si un !iamant 'e care +as Cases i 1-a a!us !in S-/nta Elena$
B Dar cum a intrat !oamna !e 1ella'ra în %iata lui Na'oleonN întrebã ministrul Italiei$
B Doamna 1ella'ra era ori4inarã !in +Gon si se 'are cã acolo s-a !es-ãsurat i!ila !intre ea si
îm'ãrat$ Soacra mea,
99
care obisnuia sã se e='rime -oarte 'e sleau, !ã!ea urmãtorul rãs'uns celor ce o întrebau cum se
înru!ea cu Na'oleon; 7Bunica mea, s'unea ea, era -oarte -rumoasã, iar îm'ãratul cãlãtorea -oarte
mult$9
In tim' ce luam 'entru a !oua oarã -ri'turã, se<era,a-!a îsi continuã 'o%estirea;
B +a 11 noiembrie 10#0, !oamna 1ella'ra a nãscut o -etitã, cãreia i-au !at numele ei; Emilie$
Sotul le4al, a!icã !omnul 1ella'ra, nu %oia s-o %a!ã$ 1oate cã numai 7atentiile9 îm'ãratului 1-au
mai îmbunat$ Doamna 1ella'ra i-a rãmas cre!incioasã lui Na'oleon, !o%a!ã cã în 1015, la
întoarcerea acestuia !e 'e insula Elba, ea a -ost cea care i-a iesit în înt/m'inare !e4<i,atã în
tãrancã, iar nu sotia lui, îm'ãrãteasa Marie-+ouise$ E !re't cã aceasta !in urmã a%ea o scu,ã; era
însãrcinatã si aste'ta sã-i nascã un co'il !omnului !e Nei''er4$
Din nou oas'etii mani-estarã un <a, ,4omotos, !e !ata asta nu 'e seama a%enturii !oamnei
1ella'ra, ci 'e aceea a îm'ãrãtesei nestatornice$
B Cocar!a 'e care o %e!eti înca!ratã 'e 'eretele acela B\ si 'e care %-am mai arãtat-o B a -ost
'urtatã !e Na'oleon în amintirea %ictoriei !e la Austerlit, si !ãruitã Emiliei, la întoarcerea lui 'e
'ãm/ntul &rantei$ Soacra mea mi-a încre!intat si memoriile mamei ei, -iica lui Na'oleon,
s'un/n! într-o scrisoare, în -elul ei ori4inal; 7+e las nurorii mele, 'entru cã e cea mai 'utin
'roastã !in -amilie$9
Musa-irii 'rotestarã; 7Cum Dcea mai 'utin 'roastãEN9 7A, e 'rea !e totS9 7@oia sã s'unã Dcea mai
!estea'tãES9 etc$ OacIues 6ruelle inter%eni în monolo4ul se<era,a!ei;
B Nu stiu !acã ati remarcat cã !oamna @alentine seamãnã ca !ouã 'icãturi !e a'ã cu Na'oleon,
strã-strãbunicul eiS
R/,/n! si aco'eritã !e e=clamatiile tuturor, @alentine, -iica Mart<ei Bibescu, se lãsã 'ri%itã !in
-atã si, mai ales, !in 'ro-il, ca 'entru -oto4ra-, mai în 4lumã, mai în serios, cu at/t mai mult cu c/t
trãsãturile ei !e me!alie antica aminteau în-tr-a!e%ãr !e cele ale lui Na'oleon; aceeasi -runte
se%erã, ace-
1##
lasi nas usor înco%oiat, aceeasi bãrbie %oluntarã, aceeasi 'ri%ire 'ãtrun,ãtoare, 'e care le
cunosteam cu totii !in numeroasele 'ortrete ale îm'ãratului, le re4ãseam acum 'e c<i'ul si, mai
cu seamã, în liniile 'ure ale 'ro-ilului ei$
Oean ne um'lea 'a<arele, iar acolitii sãi ne îmbiau cu un a'etisant tort !e ciocolatã, 'e care -risca
abun!entã 'ãrea o 'erucã !e marc<i,ã 'e ca'ul unei ne4rese$
B si !u'ã cum înce'usem sã %ã s'un, îsi reluã se<era-,a!a monolo4ul !e un!e-1 lãsase,
Na'oleon era un 'ar%enit$ Sã %ã !au un sin4ur e=em'lu; a 'etrecut o noa'te în 'alatul !e la
1ots!am, a !ormit în 'atul lui &re!eric II si, la 'lecare, i-a -urat ceasul, 4ãsit mai t/r,iu la S-/nta
Elena$
De !ata asta, uimirea, 'rotestele, amu,amentul !e'ãsirã toate aste'tãrile 4a,!elor$ :as'etii se
!o%e!iserã rece'ti%i, a'reciaserã re'ertoriul se<era,a!ei la 3usta lui %aloare si a%eau sã-i 'ãstre,e
o amintire nestearsã$ Ministrul Italiei !esco'erise în ,iua aceea cã societatea rom/neascã !in
trecut nu era 'ro%incialã, i,olatã !e Euro'a la mar4inea !e rãsãrit a acesteia, ci -ãcuse 'arte
inte4rantã !in ea 'rin str/nse le4ãturi !e ru!enie si 'rin 'ersonalitãti !e elitã$ De3unul la care-1
'o-tise aceastã -emeie remarcabilã era a4reabil si instructi%$ Ar -i %rut acum sã a-le !in 4ura ei c/t
mai multe lucruri !es're Rom/nia, !es're s'iritualitatea acestei tãri în care -usese acre!itat$
B Cum se -ace, !oamnã, 4lãsui el, întorc/n!u-si s're am-itrioanã 'ro-ilul !e îm'ãrat roman, cã în
tara !umnea%oastrã a -ost culti%atã, 'oate mai %ariat ca nicãieri, arta cusãturilor at/t !e bo4ate, !e
'line !e -ante,ie a %esmintelor tãrãnesti, sau cea a bro!eriilor bisericesti, tesute cu strãlucire si
bun-4ustN
B Istoria tãrilor rom/ne, îi rãs'unse ea !u'ã ce rãsu-lã a!/nc, bucuroasã cã a%ea sã !e,%olte o
i!ee care-i era !ra4ã, istoria tãrilor rom/ne a -ost tot!eauna a4itatã$ Aceste locuri !e rãs'/ntie nu
au a%ut nicio!atã 'arte !e o 'erioa!ã !e 'ace care sã treacã !e cinci,eci !e ani$ Mereu su'usi
in%a,iilor, mereu ne%oiti sã se a'ere sau sã se re-u4ie,e în munti 'ã-
1#1
rãsin!u-si casa si a%utul, rom/nii, cei !e la tarã mai ales, s-au resemnat sã-si construiascã locuinte
mo!este, s're a nu 'ier!e mare lucru la ne%oie, si sã tease catrinte si co%oare usoare, asa-numitele
scoarte, s're a le 'utea lua cu ei mai lesne în re-u4iu, îm'ãturin!u-le$
B Sã nu cre!eti însã, inter%eni ministrul &rantei, cã alte arte, cum ar -i scul'tura în lemn, 'ictura
'e sticlã, ar<itectura si -resca, au -ost ne4li3ate !e 'o'orul rom/n$ De la 'ortile masi%e, !in lemn,
!ecorate cu moti%e ornamentale a!/nc sã'ate, ale caselor !e la tarã, si '/nã la lin4urile !antelate,
tot !in lemn, ce -ac !eliciul colectionarilor strãini, !e la icoanele 'ictate 'e sticla si '/nã la ouãle
!e 1asti încon!eiate ca niste ii, nici unul !intre bunurile materiale ale acestui 'o'or nu s-a sustras
'resc<imbãrii lui în o'erã !e artã$ Res'iratia rom/nului e mu,icã, o-tatul lui e !oinã, 4raiul lui e
'oe,ie, întele'ciunea lui e 'ro%erb, 'asul lui e !ans, 'o%estile lui sunt bala!e, %esmintele lui sunt
costume, iar bisericile lui sunt mu,ee$ Cu toate cã -oarte multe !intre o'erele !e artã si !e
ar<itecturã rom/neasca au ars în -ocul rã,boaielor, în %/l%ãtaia incen!iilor sau au -ost !istruse !e
cutremure, tot au mai rãmas !e-a3uns 'entru a ne -ace o i!ee !e c/t !e multe trebuie sã -i e=istat$
Ministrul tãcu si se -ãcu tãcere 4eneralã$ A'oi, 4rãi cu 4lasul su4rumat !e emotie se<era,a!a;
B @a multumesc, !omnule ministru, 'entru tot ce ati s'us cu at/ta întele4ere si cu o asa !e
a!/ncã simtire !es're tara mea$ în ce mã 'ri%este, am con%in4erea cã am %enit 'e lume 'entru ca,
!u'ã 'uterile mele, sã o -ac cunoscutã si iubitã !e toti cei ce au! %orbin!u-se !e ea$
A'oi, la un semn !iscret al ei, ne ri!icarãm !e la masã$ @aletii !in s'atele oas'etilor le în!e'ãrtarã
usor scaunele, -ã-c/n!u-le loc sã se în!re'te 'e urmele 4a,!ei s're salonul 'ar!osit cu mo,aic !e
aur, !e 'e ai cãrui 'ereti ne sur/!eau cele !ouã sotii ale lui %o!ã Bibescu$
:as'etii îsi 'limbau 'ri%irile !e 'e tablourile at/rnate 'e 'erete, 'e arca!e si 'e 'la-oanele sa%ant
boltite, iar 4a,!a
1#"
'ro-itã !e oca,ie 'entru a le %orbi !es're 'alatul în care se a-lau, %ec<i !e 'este !ouã %eacuri,
incen!iat si 'ustiit, si în s-/rsit re-ãcut !atoritã 'rice'erii si s/r4uintei ei$
B C/n! sotul meu mi-a !ãruit acest 'alat B care, la !re't %orbin!, a intrat în -amilia Bibestilor
'rin Qoe Ma%rocor!at, cea a!o'tatã !e banul 8ri4ore Br/nco%eanu si mãritatã cu %o!ã Bibescu
B, în loc !e ceea ce %e!eti era o ruinã$ Casa -usese arsã !e otomani, care-si înc<i'uiserã cã ar
'utea 4ãsi ascunse aici le4en!arele comori ale %oie%o!ului Constantin Br/nco%eanu, care o
clã!ise ca sã-i -ie lui 7'alat !e 'rimã%arã9$ N-au 4ãsit nimic$ Ce a mai rãmas !in ,i!uri si !in
încã'eri a !e%enit <an 'entru cãlãtorii rom/ni si strãini ce intrau sau ieseau !in Ca'italã$ Sotul
meu era con%ins cã numai eu as a%ea -orta si rãb!area sã !au o nouã strãlucire acelor ruine$
Su'un/n!u-mã !orintei lui, m-am a'ucat !e lucru cu r/%nã si, recunosc, cu 'asiune, strã!uin!u-
mã '/nã în anul 19". sã !au %iatã %ec<iului 'alat, -ac/n!u-1 sã renascã tre'tat !in 'ro'ria-i
cenusã, ca 'asãrea !e 'e stema Ma%rocor!a-tilor mei$ Du'ã sa'tes're,ece ani (inau4urasem
restaurarea în 191#*, am reali,at ce %e!eti; o mostrã !e cum arãta un 'alat !omnesc !in tara mea
la înce'utul %eacului al C@III-lea$ Ast-el, la %reo uns're,ece 2ilometri !e Bucuresti, am, !e 'e
terasa 'alatului acesta, 'ri%in! lacul !in -atã, ilu,ia Nilului$ +ocurile astea îmi amintesc :rientul,
'entru cã aici, ca si acolo, 're!ominã c/m'ia strãbãtutã !e a'e ce !orm si care, tocmai !e aceea,
îmi 'ar !e %is$ 1e aceste 'laiuri su'use mira3ului si-a înãltat Constantin Br/nco%eanu 'alatul$
@oie%o!ului îi 'lãceau ar<itectura si 4rã!inile ca unui a!e%ãrat senior al %eacului al C@II-lea$ Sub
!omnia lui, una !intre cele mai lun4i 'e care le-a a%ut tara, s-a nãscut aici o artã ce-i 'oartã
numele, înru!itã cu a 8rana!ei si a Ra%ennei, cu a @enetiei si a Ra4usei, a!icã cu arta tuturor
locurilor un!e :rientul si :cci!entul se înt/lnesc, în ce 'ri%este -elul cum a%eam sã-mi mobile,
'alatul, am a%ut o oarecare nesi4urantã, între reconstituirea istoricã si con-ortul mo!ern e loc
'entru multe erori !e 4ust$ Mi-a!uceam a!esea aminte !e o
1#)
buta!ã a 'rintului E!mon! !e 1oli4nac$ &iin! consultat !e un cunoscut al sãu care %oia sã-si
monte,e un castel mostenit !e la ai lui, îi !ã!u urmãtorul s-at; 7+asã-1 nemobilatS9 îmi si
ima4inam 'alatul acesta cu sãlile lui, 'e c/t !e 4oale 'e at/t !e solemne, cu ,i!urile e=terioare
înne4rite !e -oc si !e %reme, cu coloane scul'tate, cu 'la-oane boltite în -ormã !e 'an!anti% sau
!e clo'ot, cu 'ar!oseala !e marmurã sau !e mo,aic !es'uiatã !e co%oare, cu scãri în s'iralã, cu
tainite si beciuri nes-/rsite, în care orice soa'tã are ecou si orice umbrã se 'resc<imbã în s'ectru,
si mã în-iora i!eea sã-1 las nemobilat$ Dar si ca sã re-ac 'alatul asa cum era el 'e %remea lui
Br/nco%eanu, !e care mã !es'ãrteau !ouã %eacuri, mi-era cu ne'utintã$ De aceea, 1-am aran3at
asa cum %e!eti, în -unctie !e ar<itecturã, !e !imensiunile încã'erilor, !e !estinatia lor initialã si,
mai ales, în -unctie !e !orinta mea !e a str/n4e aici tot ce am mostenit !e la cei ce m-au 'rece!at,
s're a -i 'ãstrat la a!ã'ostul acestor ,i!uri 'entru cei ce-mi %or urma, nu numai cu !ra4oste, !ar si
cu 'ietate, 'entru cã în aceste relic%e !e -amilie se rãs-r/n4e ce%a si !in istoria tãrii$ Dar 'oate cã,
asa cum este, 'alatul nu-i im'resionea,ã 'e cei a cãror 're-erintã se în!rea'tã s're uluitor, s're
enorm, a!icã s're ceea ce !e'ãseste con!itia si mãsura -ireascã a umanului$ Asa, !e 'il!ã, c/n!
mã a-lam la Duino, în 'alatul 'rietenei mele Mãrie %on 6<urn un! 6a-=is-Ho<enlo<e, !aca eram
în su-ra4erie si-mi uitasem batista în o!aia mea !e culcare, trebuia sã -ac o 3umãtate !e 2ilometru
'entru a mi-o a!uce, iar !acã !e la o -ereastrã mi-ar -i scã'at !in m/nã, s-ar -i !us !e-a !re'tul în
mare$ 6ot în le4ãturã cu 'asiunea unora 'entru colosal, mi-a!uc aminte cã la o rece'tie era
a!miratã tabac<era unui t/nãr, -ãcutã !in acea 'iatrã !elicatã, !e un albastru celest, în!rã4itã !e
'ersani, ce 'oartã numele !e la'is la,uli$ 6abac<era trecea !in m/nã în m/nã si era a!miratã !e
toti cei !e -atã$ Un sin4ur bãrbat rãmãsese ne'ãsãtor$ Era un rus, 'rintul Dol4oru2i$ @ã,/n!u-1
in!i-erent, o !oamnã 1-a întrebat !acã mai %ã,use %reo!atã o ast-el !e 'iatrã at/t !e -rumoasã$
1rintul i-a ,/m-
1#
bit si i^a rãs'uns !estul !e încet, 'entru ca t/nãrul 'osesor al tabac<erei sã nu au!ã; 7Da, e
aceeasi 'iatrã !in care, la I%losco%a, mi-e -ãcutã soba$9
între tim', ne cu-un!asem ca în baie în 3ilturile a!/nci !in 3urul unei mese 3oase, 'e care
ma3or!omul ase,a cesti !e ca-ea, lin4urite, ,a<amite si 'a<are 'entru coniac$
B în anul 1.", a!icã !u'ã ce se scurseserã ,ece ani !e c/n! 'alatul acesta -usese aban!onat !e
Br/nco%eni, continuã se<era,a!a, un cãlãtor strãin, un anume +a MotraGe, scria o carte intitulatã
Un @oGa4e en :rient si, 'rintre altele, amintea si !e 'alatul acesta !e la Mo4osoaia$ Scria acolo$$$
!ar 'oate cã ar -i mai bine sã %ã citesc$$$
Corul oas'etilor îsi e='rimã acor!ul$ Era 'entru a treia oara, cre!, cã asistam la lectura !in cartea
lui +a MotraGe !es're :rient, în !ecorul som'tuos si intim toto!atã al salonasului 'ar!osit cu
mo,aic !e aur$ Am-itrioana se a!resã lui Oean 'e un ton !eosebit !e amabil si !e ru4ãtor, cer/n-
!u-i sã-i a!ucã !e 'e no'tiera !in o!aia ei cartea$
B Oean, îi s'use ea, %oule,-%ous m Fa''orter le 'etit bo-uIuin Iui se trou%e sur la table !e nuitN
+a care 're%enitorul si atentul ma3or!om, care cunostea re'ertoriul stã'/nei sale si stia cã, la
ca-ea, %a -i trimis sã a!ucã !in o!aia ei, care se a-la la alt eta3, cãrtulia lui +a MotraGe, îi rãs'unse
senin;
B : am în bu,unarS
Musa-irii erau 'rea bine crescuti ca sã r/!ã !e 4a-a lui Oean, iar se<era,a!a ne bla4oslo%i cu o
scurtã lecturã a unei !escrieri constiincioase si nai%e a 'alatului 7Mo4oc<on9, !u'ã care oas'etii
se ri!icarã si, întrec/n!u-se în 'loconeli si în multumiri, 'ãrãsirã 'alatul$
Oean, %rei sã-mi a!uci cãrticica !e 'e 'e no'tierãN (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1#5
Nasa
Ceremonia urma sã se !es-ãsoare în %astele 'i%nite ale 'alatului nasei, a!e%ãrate catacombe, ce
-useserã trans-ormate 'entru acea oca,ie în ca'elã$ 1eretii, cu cãrãmi!a înne4ritã si tocitã !e ani,
-useserã aco'eriti cu tesãturi bisericesti, cu co%oare si icoane %ec<i !e lemn 'oleite cu aur$ De-a
lun4ul ,i!urilor, erau însirate strane !in sc/n!uri 'roas'ãt bãituite, 'e 3os -useserã întinse scoarte
nationale, iar la intrare, '/nã la altarul im'ro%i,at, ai casei !erulaserã un -oarte lun4 co%or rosu$
@reo sase sute !e in%itati urmau sã ia 'arte la acel s'ectacol 'us în scenã cu un a!e%ãrat simt al
som'tuosului, cu multã c<eltuialã si cu enormã bãtaie !e ca'$ Era %orba !e o cununie, si orice
cununie este, 'entru cei ce asistã la ea, un s'ectacol 'e care cei ce-1 o-erã îl %or som'tuos$
1e mine mã ru4ase nasa sã arãt musa-irilor locurile ce le -useserã re,er%ate, a!icã sã 'o-tesc
e=celentele, o-icialitãtile si !oamnele în %/rstã în strane, ru!ele mirilor !e-o 'arte, iar restul
'ublicului !e alta si, mai ales, sã am 4ri3ã ca 'resul cel rosu sã rãm/nã liber, 'entru a trece,
cãlc/n! nestin4<eriti 'e întin!erea lui, mirii, cei care-i con!uceau la altar, si nasii$ Eram 'ãtruns
!e im'ortanta misiunii mele, a4itat si 'reocu'at ca sutele !e -i4uranti ai acestei -eerii -B al cãrei
rol !e -runte urma sã -ie 3ucat, !u'ã cum se %a %e!ea, nu !e miri, ci !e nasã B sã 'ãstre,e
or!inea$ Mã strecuram 'rintre mãtãsuri -osnitoare si 'elerine !e blanã, con!uceam la locurile lor
-oste mari -rumuseti !e 'e %remea rã,boiului !e in!e'en!entã, acum cu c<i'ul ,b/rcit, a!use !e
s'ate, cu 'e-
1#A
3erinute 'e umeri si cu !ia!eme 'e ca', -ãc/n!u-si %/nt cu e%antaie mari !e 'ene, rãmase !in alt
%eac$ 6receam 'rintre uni-orme militare si -racuri constelate cu !ecoratii, tineam în m/nã o listã
scrisã !e m/na nasei, 'e care erau in!icate locurile !estinate oas'etilor !e seamã, îi cãutam 'e cei
%i,ati, îi sileam sã întreru'ã o con%ersatie oca,ionalã si-i !uceam acolo un!e trebuia sã stea,
mut/n!u-i !e colo-colo, ca 'e niste 'iese !e sa<$ Se su'uneau, cuminti, !isci'linati sau, !aca
a%eau %reo 're-erintã, mã ru4au sã le în4ã!ui sã se -i=e,e în alt loc$
1u,!erie !e lum/nãri sc/nteiau 'retutin!eni, sa'te 'reoti în o!ã3!ii aurii îsi -ãceau !e lucru în
3urul altarului, lumea se a4ita, !omnul N$ @$ insista sã-1 mut !e l/n4ã !oamna !e alãturi, care-si
scutura 'enele e%antaiului 'e -racul lui, tineretul !in s'ate 4lumea si r/!ea ,4omotos, si tim'ul
trecea încet în aste'tarea mirilor si a nasilor$ Ca'ela im'ro%i,atã în 'i%-I nita 'alatului, ce mi se
'ãruse în a3un imensã, se !o%e!ea a'roa-S 'e neîncã'ãtoare 'entru membrii -amiliilor celor ce se
cãsãtoreau, 'entru ru!ele mai în!e'ãrtate, 'entru 'rietenii acestora !in urmã si, mai ales, 'entru
o-icialitãtile, !i'lomatii rom/ni si strãini, 'ersonalitãtile !e %a,ã ale Ca'italei si multimea
curiosilor, care -ãcuserã im'osibilul 'entru a obtine o in%itatie la nuntã si care, îm'reunã cu
ceilalti, în%inseserã 4erul si nãmetii acelui mi3loc !e ianuarie, s're a nu li'si !e la cel mai is'ititor
e%eniment mon!en bucurestean !in ultima %reme$ 1/nã în !imineata ,ilei în care urma sã aibã loc
cununia, multi !intre cei sase sute !e in%itati B care-si scoseserã -racurile !e la na-talinã, îsi
cãlcaserã roc<iile !e ceremonie, îsi în-i'seserã la locul 'otri%it !ecoratii sau brose, se ninseserã,
se coa-aserã, îsi asi4uraserã mi3loacele !e trans'ort '/nã la %reo uns're,ece 2ilometri în a-ara
Ca'italei B se temuserã cã soseaua %a -i im'racticabilã si cã nunta %a -i am/natã, îsi tele-onau
unii altora ca sã a-le %esti, 'esimistii lansau ,%onuri alarmiste, o'timistii in%entau noutãti
linistitoare, iar la 'alat B un!e urma sã aibã loc ceremonia si un!e ultimele 're4ãtiri 'ro%ocau o
a4itatie !e ne!escris 'entru armata !e
1#.
t/m'lari, electricieni, bucãtari, slu3nice, %aleti, inten!ent, -lorari, curieri, su'ra%e4<eati
în!ea'roa'e !e nasã B tele-oanele ,b/rn/iau încontinuu$ @a a%ea loc cununia, sau nuN Se lucra
intens la !es,ã'e,irea soselei si, '/nã !u'ã-amia,ã, nu se stia încã nimic 'recis$ 6otusi, ce 'ãrea
im'osibil a !e%enit '/nã la urmã 'osibil si, la ora o't seara, cei sase sute !e in%itati se -oiau în
catacombele 'alatului, iar sus, în 'alat, 8ri4oras Dinicu cu orc<estra lui îsi acor!au instrumentele$
Du'ã o în!elun4atã aste'tare, îsi -ãcurã intrarea mirii; el în uni-ormã militarã (ceremonia a%ea loc
în 'rimele luni ale rã,boiului*, iar ea într-o -rumoasã roc<ie albã, 'este care se asternea un %oal
lun4, -ãrã s-/rsit> în urma lor, mer4ea nasul, un renumit ar<itect, mobili,at si el> li'sea !oar nasa$
+umea nu mai a%ea rãb!are sa rãm/nã !isci'linatã ca la înce'ut, 'e locurile stabilite, iar eu
aler4am !e la unii la altii, ca sã-i ro4 -ierbinte sã res'ecte cel 'utin intan4ibilitatea co%orului rosu$
Dar iatã cã !eo!atã murmurele amutirã, -reamãtul e%antaielor încetã si toate 'ri%irile se întoarserã
s're usa !e intrare$ Mi-am întors ca'ul sã %ã! ce se 'etrece si am tresãrit, în ca'ul scãrii, a'ãruse
nasa, !ar nu ea, cea !e toate ,ilele, ci trans-i4uratã într-o -ã'turã stranie, %enita 'arca !in alt %eac,
!in altã lume, !in mo,aicuri bi,antine sau 'oate !in %is$ Era în%esm/ntatã într-o roc<ie %ioletã, iar
'e umeri 'urta o 'elerinã am'lã, nea4rã, lun4ã '/nã la 'ãm/nt$ 1e ca', a%ea o tocã îm'o!obitã cu
crose înalte$ C<i'ul, sa%ant -ar!at, îi era !e o neasemuitã -rumusete$ A%ea în arcul bu,elor ce%a
-oarte nobil si !istant, iar în 'ri%irea !e culoarea ia,urilor tulburi B o melancolicã strãlucire$
+inia 'er-ectã a nasului îi !i%ul4a -irea !ominatoare, e=i4entã si !emnã, iar semetia 'ortului B o
tru-ie retinutã$ Mã simteam, 'ri%in!-o, co'lesit !e tulburãtoarea %ra3ã ce emana !in întrea4a ei
-ã'turã, !es're care ministrul &rantei la Bucuresti, care o cunoscuse în tinerete, îmi s'usese o !atã
cã e unicã în lume$
si asta nu era totul$ Nasa 'urta 'e ca', în urec<i, !e 4/t si 'ie't, brose, cercei, colan, toate bãtute
în smaral!e neîn4ã!uit !e mari, care 'e oricare alta -emeie ar -i 'ãrut insolite$
1#0
&r/u aceste 4iu%aeruri create 'entru i!oli, nu 'entru muritoare- Dar nasa era at/t !e -rumoasã în
seara aceea, at/t !e alt-el !ec/t oricare !intre -emeile -rumoase !e-acolo, înc/t 'ãrea ea însãsi
ne'ãm/nteanã$ Nu-mi 'uteam lua oc<ii !e la strãlucirea acelor 'ietre enorme, 'e care '/l'/irea
sutelor !e lum/nãri !in s-esnice 'arcã le însu-letea$ Scarabei uriasi si so'/rle 'ãreau cã se -oiesc
în 3urul 4/tului ei înalt, cã-i musca urec<ile, cã-i rã%ãsesc 'enele ne4re 'rinse în toca ce-i
aco'erea 'ãrul$
Smaral!ele acelea erau renumite$ Citisem ce scrisese !es're ele lor!ul 6<omson o- Car!in4ton,
care tresãrise si el, %a,/n!u-le la 4/tul aceleiasi -emei, cu 'rile3ul unui concert !at la Curte, în
'rea3ma 'rimului rã,boi mon!ial$ 6resãrise, 'entru cã lor!ul trãise în In!ia si bãnuia cã
smaral!ele acelea %in !e-acolo, un!e îm'o!obesc statuile ,eilor$ De ani si ani, 'osesoara lor le
arbora în !i-erite oca,ii, -ascin/n! cu ele scriitori !e 4eniu, 'oeti mon!eni, coman!anti !e osti,
'rinci'i mostenitori ai unor im'erii !estrãmate, ca'ete încoronate$ Mai toti acestia scriseserã
!es're ele sau le c/ntaserã în 'oeme$ Da, au,isem %orbin!u-se !es're ele, !ar numai acum,
%a,/n!u-le, am înteles ceea ce n-as -i cre,ut %reo!atã, si anume cã niste 'ietre -oarte mari si
-oarte %er,i 'ot tulbura mintile oamenilor$ Cele c/te%a sute !e -i4uranti ai acestui s'ectacol
neobisnuit înlemniserã$ Nu-si 'uteau lua oc<ii !e la ele si !e la ea, care cobora tre'tele 'i%nitei,
statuarã, solemnã, su'erbã, cu mers lent si cu 'ri%ire înclestatã !e îm'ãrãteasã somnambulã,
înainta 'e 'resul rosu s're altar, 'rin multimea <alucinatã, cu res'iratia tãiatã !e sur'ri,ã si !e
%i,iunea acelei unice mãretii$
Slu3ba reli4ioasã a înce'ut a'oi sã se !es-ãsoare !u'ã obisnuitul ti'ic, cãruia cei sa'te 'reoti în
o!ã3!ii !e aur îi a!ãu4au -ast si strãlucire$ 1ro-ilatã 'e -un!alul scli'itor al o!ã3!iilor si al
'atra-irelor, alãturi !e celãlalt nas, ar<itectul, care o 'ri%ea uneori 'e -uris cu ne!umerire, nasa îi
!omina 'e toti cei !e -atã, ea -ãrã sã 'ri%eascã 'e nimeni, 'entru cã se lãsa 'ri%itã$ 1e bu,e,
-ocurile tremurãtoare ale lum/nãri-
1#9
lor 'e s-/rsite -ãceau sã-i -luture un ,/mbet trium-al si ironic, un -el !e ultim s'asm al unei 4lorii
în!elun4i, ce nu se <otãra sã a'unã$ Dar 'oate cã asta mi se 'ãrea numai mie$
încetul cu încetul, asistenta i,buti sã se tre,eascã !in imobilitatea !e 'iatrã în care o cu-un!ase
uimirea, la a'aritia în ca'ul scãrii, în ca!rul usii, a nasei, si înce'u sã se miste, sã susoteascã$
Slu3ba reli4ioasã se !es-ãsura, lun4ã si monotonã> era -oarte cal! acolo, în catacombe, 'e unii
bãrbati îi str/n4ea 4ulerul tare al -racului, altii îsi -ãceau %/nt cu cartonul in%itatiei, iar !oamnele
îsi a4itau e%antaiele$ Au,eam so'tin!u-se în 3urul meu -elurite a'recieri, mai ales cu 'ri%ire la
nasã, la îmbrãcãmintea si la 'o!oabele ei$ Natura omeneascã, !u'ã ce-si re%ine !in ,ã'ãceala
'ro!usã !e o im'resie 'uternicã, simte a!esea ne%oia s-o comente,e ironic$ Nu era 'rima oarã
c/n! %er%a aci!ulatã a unora si a altora încerca sã întine,e marea 'ersonalitate a nasei, asa cum
co'iii se strã!uiesc sã strice lucrurile -rumoase care le ca! în m/nã$ Nici 'alatul 'e care-1
restaurase si ornamentase cu 'rice'ere si mi4alã, nici cãrtile 'e care le scria, nici %er%a sa%antã cu
ca-re-si a4rementa oas'etii, nici %iata ei intimã, nici -rumusetea ei, nimic !in ce era si !in ce
re're,enta 'entru tara -emeia aceasta unicã nu rãmase ne'ãtat în seara aceea !e o 'arte !in
'roti'en!a!a 'e care ea o in%itase$ Calomniin!-o, boieroaice %/rstnice îsi luau re%ansa asu'ra
-rumusetii ei, !e care erau 4eloase, iar unii !omni !in 7lumea bunã9 care-i in%i!iau s'iritul si
cultura, succesul literar si mon!en !e care se bucura 'retutin!eni în strãinãtate, o b/r-eau acum la
Bucuresti$ Nimeni nu 'oate ierta altuia ca are ce-i li'seste lui, în s'ecial -rumusetea, tineretea si
4loria B !ec/t cu rare si nobile e=ce'tii$
Acum, la nuntã, nasa era ironi,atã cu cele mai nãstrusnice si mai otrã%ite %orbe !e !u<$ Ea era la
c/ti%a 'asi !e 'rietenii ei !in 7lumea bunã9, 'e care-i 'o-tise la cununia ne'otului ei, !ar nu-i
au,ea în ce -el îi 7multumesc9 'entru in%itatie, 'entru cã între ea si cle%etitorii ei amici se inter-
'unea c/ntul celor sa'te 'reoti în o!ã3!ii !e aur, tãrã4ãnat
11#
uneori, iar alteori %ioi si am'lu, sustinut !e %ocile 'uternice si 4ra%e ale corului$ Eu însã mã a-lam
în inima multimii si, -4rã sã %reau la înce'ut, si !intr-o amara curio,itate !u'ã aceea, îi ascultam
-reamãtul;
B Ce 'ietre enormeS Un!e le-o -i 4ãsitN
B întreabã-te mai bine cine i le-o -i !at$
B Asa ce%a 'urta, !u'ã rã,boi, Mistin4uett, la Casino !e 1aris$
B într-a!e%ãr, uite-te la ea; 'arcã e o actritã !e mu-sic-<all$
B As s'une cã s-a !e4<i,at în &le!ermaus1, 'entru balul 'rintului :rlo%s2i$
B 1arcã ar -i 'artenera unui 'resti!i4itator !e la circul Me!rano, %enit sã 're,inte un numãr !e
ilu,ionism$
B Mie mi-aminteste !e a'aritiile !e 4roa,ã !in -ilmele e='resioniste 4ermane !e-acum !ouã,eci
!e ani$
B E ca o 'rota4onistã cam trecutã, care se sileste sã a'arã 3unã în rolul +ucretiei Bor4ia$
B Cre! cã s-a îmbrãcat asa ca s-o co'ie,e 'e strãbunica ei, 6eo!ora a Bi,antului, !e 'e
mo,aicurile Ra%ennei$
B Nici mãcarS S-a 4ãtit ca 'entru o 'etrecere 'o'ularã %enetianã !in %eacul al C@III-lea$ Ii
li'seste masca$
B Cre,iN As s'une cã o 'oartã$ Uite-te bine la -ata ei$
B Nu, nici asaS : are sub mantie; nea4rã, cu un mic %o-lãnas !e !antelã$ si-o %a 'une 'e -atã
ce%a mai t/r,iu, c/n! i se %or usca -ar!urile$ Ca sã nu i se %a!ã ri!urile$
B Esti 'rea !e totS Eu o 4ãsesc !e-a !re'tul su'erbã$ Dar ia uite-te la smaral!ele !e la 4/tul ei$
C/t oulS +e cre,i %eritabileN
B Cum îti înc<i'ui asa ce%aN Cioburi !e la sticlele !e bere, montate !e un mare bi3utier 'ari,ian,
'entru ea$$$ în sc<imbul unui ,/mbet$
Ceremonia îsi urma cursul, iar lumea continua sã cle%eteascã$ 1i%nita înce'use sã miroasã a
trans'iratie, a 'ar-um, a cearã si a tãm/ie$ &etele 'un4uite ale %eteranelor !e la F..
(Qoo?$* +iliac (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$ 111
'ãreau niste lãm/i stoarse, iar 'e c<i'urile -emeilor mai tinere cur4eau lacrimi ne4re !e rimei$
1/nã si b/r-elile încetaserã$ Cãl!ura si oboseala amortiserã ima4inatia cle%etitorilor$ Molesiti,
s'ectatorii l/nce,eau, îsi mutau centrul !e 4reutate c/n! 'e un 'icior, c/n! 'e celãlalt, iar în
semiobscuritatea ca%ernei 'line !e -um 'ãreau o lume !e s'ectre$
în s-/rsit, !u'ã ce toate cu%intele sacramentale, toate ru4ile si toate c/nturile -urã rostite 'otri%it
unei tra!itii milenare, solemnitatea luã s-/rsit, iar in%itatii se îmbul,irã în urma mirilor, a nasilor
si a ru!elor a'ro'iate s're iesire$ 1resul rosu, mototolit si luat în 'icioare !e toti, 4rãbiti sã calce
'e co%oarele moi ale saloanelor !e sus, un!e-i aste'tau sam'ania cu 'iscoturi si tara-ul lui
8ri4oras Dinicu, nu mai ser%ea la nimic$ 1recara lui im'ortantã luase s-/rsit, ca si rolul meu în
acea ceremonie$
Sus, în 'alatul incen!iat !e luminã, nasa 'rimea acum oma4iul in%itatilor, cu acea 4ratie ra-inatã
!es're care Sain-te-Beu%e s'unea cã e ultima ma4ie a -rumusetii$ se!ea 'e o cana'ea !e mãtase
ro, 'al, iar cei ce se amu,aserã '/nã atunci 'e socoteala ei se 'ier!eau acum în re%erente,
arabescuri si entre-c<at"-uri, sãrut/n!u-i !rea'ta si murmur/n-!u-i la urec<e -ra,e 'oliticoase, la
-el !e bine ticluite ca si cele bat3ocoritoare !in subteranele casei, în s'eranta cã, mã-4ulin!-o cu
'rice'ere, le %a trimite o in%itatie la !e3un$
+/n4ã nasã, 'e cana'eaua ro, 'al, ne'otul ei, un a!e%ãrat amoras !in tablourile lui +ucas
Cranac<, îsi trecea !e4etele mici si !olo-ane 'rin îm'letitura colanului !e smaral!e !e la 4/tul
bunicii$ 6ocmai cãutam, la r/n!ul meu, cu%inte s're a-i s'une c/t !e -ermecãtoare îmi 'ãruse
acolo, 3os, în%esm/ntatã în roc<ia si în mantia 'e care în a3un, la ru4ãmintea mea, mi le arãtase
at/rnate 'e un su'ort !e lemn si nu-mi s'useserã mare lucru, c/n!, lu/n!u-mi 'e !e umeri sarcina
!e a mã e='rima 'rin cu%inte alese, înce'u ea sã-mi multumeascã în -ra,e ci,elate 'arcã !e un
Ben%enuto Cellini al
; to'ãialã (lb$-r$* (n$ e!$*$
11"
%orbirii 'entru osteneala 'e care 'retin!ea cã mi-o !ã!usem în lu'ta cu %alurile multimii a4itate,
s're a sal%a onoarea 'rotocolului acestei cununii si inte4ritatea 'resului rosu, 'e care ea trecuse
ne%ãtãmatã, ca Moise cu e%reii lui 'rin Marea Rosie, ou%erte comme un oeil), cum s'unea B îmi
aminti ea B scum'ul nostru A'ollinaire$
1e neaste'tate, amorasul lui Cranac<, care i se suise 'e 4enunc<i ca sã se 3oace mai bine cu
smaral!ele !e la 4/tul ei, o întrebã;
B Bunico, s'une-mi, te ro4, ce e aia un ciocluN Nasa mã 'o-tise l/n4ã ea, 'e cana'eaua ro, 'al,
'entru
ca nu %oia sã se multumeascã a mã rãs'lãti !oar cu o -ra,ã !e recunostintã, iar 'entru a-mi s'une
mai mult a%ea ne%oie !e un oarecare tim', sirul %orbelor -iin!u-i întreru't !e oas'etii ce încã nu
conteniserã sã-i sãrute m/na si sã-i murmure a!miratia lor uneori i'ocritã$ 6rebuia sã le rãs'un!ã,
sã a!rese,e -iecãruia în 'arte c/te%a cu%inte, cu socotealã, 'entru cã stia cã %or -i !use mai
!e'arte, comentate si 'oate c<iar notate !e unii, 'entru ca, 'este ani, sã se m/n!reascã cu ele,
re'et/n!u-le urmasilor, care %or -i au,it 'oate !e cãrtile scrise !e nasã, !e -rumusetea si !e
smaral!ele ei$
1reocu'atã !e sc<imbul neîncetat !e 'oliteturi 'e care trebuia sã-1 su'orte, nasa nu au,i
întrebarea co'ilului, si acesta re%eni cu în!ãrãtnicie, trã4/n!-o !e colanul !e smaral!e si
întreb/n!-o !in nou;
B Dis-moi, 4ran!-mere, Iu Fest-ce Iue c Fest Iu Fun cro-Iue-mortN
Nasa tresãri$ 1ri%i cu mirare -runtea -rumos boltitã a amorasului lui Cranac<, îi m/n4/ie buclele
moi si mãtãsoase, si-i rãs'unse încet, cu o %oce cal!ã;
B Ai sã a-li asta, mon an4e, c/n! %ei -i mare$ Numai cã nimic nu-1 întãr/tã mai mult 'e co'il
!ec/t sã
nu 'rimeascã la o întrebare rãs'unsul !orit$
B Bunico, ce e aia un ciocluN
Desc<isã ca un oc<i (lb$-r$* (n$ e!$*$ 11)
B 6erminã, !ra4ul meu, îi s'use ea, !e !ata asta 'e un ton iritat$ Ai sã a-li c/n! %ei -i mare$
Acum, nu 'oti 'rice'e$ Nu mã mai întrebaS W_
Ne!umerit, amorasul lui Cranac< rãmase cu oc<ii lar4 !esc<isi, 'ironiti 'e -ata !e îm'ãrãteasã
bi,antinã a bunicii lui si cu !e4etele ro,e uitate 'e colierul !e smaral!e$ @ã,/n! cã o 'ri%este cu
uimire 'arcã, 4<emuit în bratele ei si cu -ata întoarsa în sus, mi-am rotit ca'ul s're ea si, s're
sur'rin!erea mea, am 4ãsit-o neaste'tat !e sc<imbatã$ :boseala ultimelor ,ile trãite în tensiunea
're4ãtirilor !e nuntã si a ultimelor ore 'etrecute în 'icioare, în ca'ela subteranã, i se înscrisese, în
'o-i!a -ar!urilor, în 'ri%ire, în colturile lãsate ale bu,elor, în umerii ce 'ãreau îm'o%ãrati$ Cãuta
acum cu 'ri%irea înaintea ei 'arcã -ãrã sã %a!ã, ca oamenii cã,uti 'e 4/n!uri$ 6ot -ãrã sã %a!ã 'e
nimeni 'ãrea cã 'ri%ise si mai înainte, în tim'ul cununiei, numai cã oc<ii ei !e-acum nu-mi mai
e%ocau su'erba in!i-erentã, ci im'asibilitatea !ureroasã, !e,nã!ã3!uitã a'roa'e$ Se întreba, 'oate,
!acã nu cum%a întrea4a ei tru!ã !e a !a strãlucire acelei seri nu -usese cum%a !oar ,a!arnicã
tru-ie, o %anã !orinta !e a uimi lumea cu -rumusetea si cu 'o!oabele ei, mai înainte !e a tra4e
!e-initi% oblonul 'este ultimele licãriri ale tineretii, !e a s-/rsi un ca'itol !e %iatã si !e a lãsa
întunecata bãtr/nete sã %inã s-o o-ileascã ireme!iabil$
si, cum se!ea acolo 'e cana'ea, l/n4ã mine, !u'ã ce toti oas'etii trecuserã în salonul alãturat ca
sã soarbã sam'ania în %oie, sã !anse,e si sã b/r-eascã, cu 'elerina nea4rã 'e umeri ca o broboa!ã
'e s'atele usor înco%oiat, cu toca nea4rã 'e ca', îm'o!obitã cu 'ene înalte, 'rinse în clestele unei
brose !e smaral! montat într-o cununã !e briliante B !ar str/mbe acum acele 'eneS si obosite ca
niste -lori uitate !e 'rea multã %reme într-o 4lastrã$$$ B nasa, nemiscatã, cu-un!atã în a'a
interioarã a!/ncã si tulbure a 4/n!urilor ei, îmi 'ãru !eo!atã mai 'utin ima4inea unei îm'ãrãtese
bi,antine trans'use !e Elisabet< Ar!en într-o %ersiune mo!ernã, si mai mult aceea a unei Doamne
!e altã!atã a tãrii, 'icta-
11
t4 !e un ,u4ra% anonim 'e un 'erete !e bisericã, cu -ata o-ilita !e -umul lum/nãrilor si cãutãtura
în!ureratã$
Co'ilul ru'se !in nou tãcerea, întreb/n!-o cu o %oce slabã;
-B De ce nu-mi s'ui acum, bunico, ce e aia ciocluN
Nasa se întoarse s're el, 'lec/n!u-si ca'ul s're -ata lui rotun!ã;
-B De ce %rei sã stii ce înseamnã ciocluN De la cine ai au,it tu cu%/ntul acestaN si c/n!N
Acum era ea curioasã sã a-le 7!e ce9, 'oate mai mult !ec/t era el sã stie 7ce este9$ Cu 4lasul lui
moale si 'eltic, amorasul îi !ã!u, cuminte, toate lãmuririle, !ar -ãrã ca el sã o 'rimeascã 'e aceea
'e care o !orea;
B @reau sã stiu ce e un cioclu, 'entru cã acolo, 3os, am au,it-o 'e tante Claire, s'un/n! cã tu,
bunico, semeni cu un cioclu$
Con-i!ente
aE>
B 1arcã am 'luti 'e o na%ã, 'e una !intre a'ele lenese ale :rientului, s'usei eu, ru'/n! tãcerea$
se!eam întinsi 'e se,lon4uri, netulburati !e nimeni, în-tr-un as-intit !e au4ust, 'e terasa înaltã a
1alatului !e la Mo-4osoaia, cu -ata s're lac$ Scriitoarea Mart<a Bibescu tricota atentã B sau !usã
'e 4/n!uri, nu stiu$
B si eu am uneori, aici, îmi rãs'unse ea, la !oar uns're,ece 2ilometri !e'ãrtare !e Ca'italã,
'ri%in! lacul si nu-erii, ilu,ia Nilului si a lotusilor$
B S-ar s'une cã ati a%ut tot!eauna c<emarea :rientului$ Ati trãit, cu ani în urma, o bucata !e
%reme în 1ersia, ati scris Ale=an!re l FasiatiIue, Croisa!e'our l FAnemone si, mai ales, +es <uit
'ara!is, care a -ost 4loriosul !umnea%oastrã !ebut în literaturã, si toate aceste cãrti s-ar s'une cã
%i le-a ins'irat :rientul$
B Nu as s'une cã am a%ut o c<emare s'ecialã a Rãsãritului, 'entru cã am simtit-o în e4alã
mãsurã, !acã nu si mai 'uternic, 'e aceea a A'usului$ Mai e=act, cre! ca am %ocatia !e a -i
'retutin!eni$ Cine%a îmi s'unea, în 4lumã, 7nim-a Euro'a9$ C/t 'ri%este Cele o't raiuri, cartea
asta e re,ultatul unei înt/m'lãri$ Mã cãsãtorisem în anul 19#5 cu 8eor-4e-@alentin Bibescu si,
cur/n! !u'ã aceea, sotul meu a -ost numit -unctionar !i'lomatic în 1ersia$ Cãlãtoria noastrã în-tr-
acolo a -ost 'entru noi !oi o e='erientã neaste'tatã, în care ne-am an4a3at cu entu,iasm$ Cãci ce
'utea sã ni se 'arã mai a!emenitor !ec/t sã 'ornim 'e urmele lui Cer=es si Ale=an-
11A
!ru cel Mare, în 'atria unor Ha-i,, :mar PaGGam si &ir!usiN 'utin mai t/r,iu, 'e ba,a
însemnãrilor mele !e cãlãtorie, 3=ii-am scris cartea, !u'ã cum stii, în limba -rance,ã$
-B Iar la !ouã,eci si cinci !e ani ati %ã,ut-o 'remiatã !e Aca!emia &rance,ã$ Ati a%ut norocul sã
cunoasteti !e tim'uriu celebritatea, si ast-el ati -ost scutitã !e îm'unsãturile !ureroase cu care
4<im'ii nesi4urantei întea'ã a!esea %ocatiile tinere$
B De un!eS Am a%ut, în 'o-i!a succesului !e atunci, multa %reme încã, cele mai mari în!oieli cu
'ri%ire la c<emarea niea scriitoriceascã, !esi acolo, în 1ersia, a%usesem im'resia cã am !esco'erit
c<eia 're!estinãrii mele$ Mã temeam !e lau!e ca !e niste lin4useli 'er-i!e, 'oate si 'entru cã
mama mea le !etesta si -iin!cã mã iubea mai 'utin !in cau,ã cã B 'retin!ea ea B 7atrã4eam
'ri%irile9$
Scriitoarea se a'lecã asu'ra -lanelei 'e care o îm'letea si, !u'ã ce trecu %reo c/ti%a oc<eti !e 'e o
an!rea 'e cealaltã, îsi urma -irul con-i!entelor;
B Nu stiu !acã ti-am %orbit si !umitale !es're maimuta Consul$ NuN Ei bine, era o %reme c/n!
'e scena music-<all-ului :lGm'ia !e la 1aris a'ãrea o maimutã îmbrãcatã în -rac si care se ase,a
la o masã, a'uca între !e4ete o -urculitã si m/nca ser%in!u-se !e ea cu multã !e=teritate$ +umea o
a'lau!a !in rãs'uteri$ Dacã în locul maimutei un om ar -i -ãcut acelasi lucru, nu 1-ar mai -i
a'lau!at nimeni, nu-i asaN Ceea ce st/rnea a!miratia 4eneralã era -a'tul cã un 'ersona3 neobisnuit
sã%/rsea un lucru -oarte obisnuit$ Ei bine, m-am întrebat uneori !acã nu eram si eu un -el !e
maimutã Consul, lãu!atã 'entru cã eram t/nãrã, 'entru cã eram -emeie si 'entru cã 'urtam un
nume ce nu era -rantu,esc$ Mã în4ro,ea 4/n!ul cã toatã %iata a%eam sã -iu a!miratã si lin4usitã ca
o curio,itate, ca o maimutã ce 're,intã 'ublicului numãrul ei !e atractie$ Cum sã !iscern %aloarea
a!e%ãratã a cãrtilor mele !e -alsa %aloare, atunci c/n! tot ce mi se s'une bun !es're ele 'oate -i
!atorat unor cau,e strãine !e literaturãN si, c<iar !acã ce se scrie bun !es're cãrtile mele e sincer,
cine ar cre!e cã nu e 'lãtit !e mine cu o 'ri%ire, cu un !e3un sau cu
11.
baniN Cine, atunci c/n! eu însãmi mã întreb uneori !acã cel ce mã lau!ã n-o -ace cum%a
aste't/n! în sc<imb ce%a !in toate asteaN Dar sã re%in la Cele o't raiuri, într-o ,i, 'e %remea c/n!
nu eram <otãr/tã sã-mi 'ublic aceastã carte, Arma !e Noailles, %ara sotului meu, m-a 'o-tit în
a'artamentul ei !in a%enue Henri Martin, !e la 1aris, ca sã citesc marelui ei 'rieten Maurice
Barres !in +es <uit 1ara!is$ Mi-a e='licat cã Barres intentiona sã 'lece în 1ersia si, !ec/t sã cearã
in-ormatii a4entiei Coo2, ea 1-a s-ãtuit sã mã consulte 'e mine$ Nu stiu !aca era sincerã, ironicã
sau curioasã sa a-le ce am -ost în stare sã scriu la %reo !ouã,eci !e ani, socotin! 'oate cã era !in
'artea mea o neobrã,are sã %reau sã 'ublic la %/rsta aceea, în -rantu,este, o carte !es're 1ersia
!u'ã ce 1ierre +oti, o celebritate 'e-atunci, scrisese @ers Is'a<an$ N-am %rut sã le 'ar
inconstientã si le-am îm'ãrtãsit în!oielile mele$ 7Bine, a e=clamat Barres !u'ã ce a ascultat
c/te%a 'a4ini, !ar nu e !eloc acelasi lucruS +oti a %ã,ut 1ersia cu oc<ii unui om în %/rstã, iar
!umneata cu ai unei -ete !e o'ts're,ece aniS9 Anna !e Noailles se!ea întinsa 'e un se,lon4, ca
noi acum, cu-un!atã în 'erne mari si moi, micã, -rumoasã, cu un turban în 3urul ca'ului si cu
oc<ii ei enormi a'rinsi !e -ebrã$ Am au,it-o s'un/n! cu o oarecare iritare în 4las; 7Mã mir cum ai
su'ortat sã stai în 1ersia$ Eu n-as -i 'utut$ As -i murit ime!iat$ Dar tu, e a!e%ãrat, esti$$$
,!ra%ãnãS9 Cu%/ntul 7,!ra%ãnã9 m-a biciuit ca o cra%asa$ Mã întrebam !acã mi-1 aruncase în -atã
cu re4retul !e a -i ea bolnã%icioasã, iar eu 'linã !e sãnãtate B cel 'utin în a'arentã B, sau 'entru
a-mi aminti cã nu eram !estul !e încercatã !e %iatã 'entru a a%ea cura3ul sã 'ublic o carte în care
mai si 4/n!eamN Nu stiu$ Am 'lecat mai nesi4urã 'e mine !ec/t -usesem la %enire, s'un/n!u-mi
cã ar -i mai nimerit sã nu mai scriu, sa las 'e seama altora, mai în,estrati, 4ri3a literaturii$ A
trebuit sã lu't !in rãs'uteri îm'otri%a 'u,!eriei !e în!oieli, s'un/n!u-mi cã '/nã la urmã,
încet/n! sã mai scriu, nu numai cã as muri, !ar i-as omorî 'e toti aceia !es're care %oiam sa scriu,
s're a-i 'ãstra %ii în memoria 4eneratiilor %iitoare$ Asa mi-am 'ublicat Cele o't raiuri$
110
B si, o !atã cu 'remiul Aca!emiei &rance,e si cu elo4iul con-ratilor consacrati !e talia unor 1aul
@alerG sau 1aul Clau!el, ati 'rimit în !ar a!miratia lui Marcel 1roust, încã necunoscut 'e-atunci
în lumea literelor$
B Am mereu înaintea mea 'ri%irea a'rinsã a oc<ilor lui, care %e!eau în noa'te si încercau cu
insistentã sã citeascã în mine$ Dar !es're asta am scris în Au bal a%ec Marcel 1roust, carte !es're
care -ratele scriitorului îmi s'unea cã o citeste cu 'lãcere$ Mi-era recunoscãtor cã am 'rotestat
îm'otri%a absur!ei acu,atii !e snobism 'e care unii i-o a!uc romancierului, ne%r/n! sã %a!ã în
cartea acestuia !ec/t 'rinti si !uci, cu toate cã !oamna @er!urin, Bloc<, Elstir, Ber4otte, :!ette si
&rantoise, !esi n-au titluri !e noblete, sunt la -el !e bine ,u4rã%iti ca si cei !in casa !e
8uermantes$ I s-a re'rosat oare lui Bal,ac atasamentul lui 'entru !ucesa !e Cas-tries sau lui
Mic<elan4elo cã a iubit-o 'e @ittoria ColonnaN Nebunie, în acest imens a,il, în care -iecare e
nebun, însã cre!e cã e celãlalt$$$ Dar nu 'ot sã-mi iert ca am ru4it !e Marcel 1roust în seara c/n!
1-am cunoscut, la balul !at !e ,iarul + FIntransi4eant$
B Erati -oarte t/nãrã, si tineretii i se trec multe$
B Nu-mi mai %orbi !e tinerete$ ti-a!uci aminte %ersurile Annei !e NoaillesN
1ourtant tu tFen ir as un3our !e moi, Oeunesse, 6u tFen iras tenant lFAmour entre tes bras$$$1
B 1lãtiti cu remuscãri acea searã în care ati 're-erat sã !ansati cu Bertran! !e &enelon, !ec/t sã
rãm/neti sec<estratã, 'e un scaun aurit, !e un bãrbat necunoscut, nebãrbierit, cu 'altonul 'e el, cu
-ata !e o 'aloare le%antinã, si care nu a%ea nici mãcar scu,a, -atã !e !umnea%oastrã, !e a -i
celebru$
B Mã 3u!eci as'ru, !ar nu 4resesti, într-a!e%ãr, 1roust mi-era necunoscut$ @olumul lui !e nu%ele
B 're-atat, !in
1 si totusi, mã %ei lãsa-ntr-o ,i, Ounete,
: sã te !uci, în brate cu Iubirea mea (lb$-r$* (n$ e!*$
119
'olitete, !e Anatole &rance B era !e multã %reme uitat$ C/n! mi-a -ost 're,entat, 1roust nu era
!ec/t -iul unui me!ic remarcabil, membru al Institutului &rantei$ Mai t/r,iu însã, !u'ã ce i-am
citit %olumele a'ãrute !in ` la rec<erc<e !u tem's 'er!u, am !orit nes'us !e mult sã-1 re%ã!, !ar
1roust era bolna% si 'rimea -oarte 'utinã lume$ într-o searã, 'e c/n! ieseam !e la :'erã cu Anton
Bibescu, %ãrul sotului meu si bun 'rieten cu 1roust, si cu Elisabet<, sotia lui Anton, acesta îmi
s'use; 7Ce-ar -i !aca i-am -ace o %i,itã lui 1roustN stiu cã tii nea'ãrat sã-1 re%e,i, si el nu
'rimeste !ec/t noa'tea$9 Asa am sunat la usa lui B Elisabet<, Anton si cu mine$ Ne-a !esc<is
Celeste si ne-a ru4at sã aste'tãm c/te%a momente, !u'ã ce ne-a e=aminat !in ca' '/nã în
'icioare$ A'oi, s-a întors si ne-a s'us; 7Domnul Marcel %ã roa4ã sã-1 iertati, !ar e su-erin! si se
teme !e 'ar-umul 'rinteselor$9 1roust era astmatic, nu su'orta mirosurile tari, noi !ouã a%eam
-lori în 'ãr, eram 'ar-umate, iar Celeste ne mirosise$ C/te%a luni mai t/r,iu, 1roust se stin4ea !in
%iatã$
Mart<a Bibescu -ãcu o 'au,ã, în care 'ri%i atentã 'ã!urea !e !incolo !e lac$ îsi a!una amintirile$
B Cocteau îmi 'o%estea cã în tineretea lui, noa'tea, !u'ã ce stin4ea lumina, a -ost un tim' c/n!
%e!ea, în casa !e 'este !rum, o -ereastrã ce rãm/nea luminatã$ Ar!ea acolo în be,nã un bec, ca un
-ar 'e o st/ncã, !easu'ra aco'erisurilor 'ari,iene$ Cocteau se întreba cine oare %e4<ea 'este !rum
!e el asa !e t/r,iu si-si ima4ina în o!aia aceea o croitoreasã sãraca cos/n! roc<ii 'entru -emei
bo4ate, sau o bolna%ã solitarã lu't/n! cu insomnia, sau un stu!ent 're4ãtin!u-si e=amenele, sau
'oate un su-let nelinistit muncit !e întrebãri$ si noncon-ormistul Cocteau se simtea în!emnat sã
treacã stra!a, sã urce în casa !e 'este !rum si sã batã la usa !incolo !e care se a-la 'oate 'rietenul
'e care nu-1 4ãsise, sau iubita neînt/lnitã !ec/t în %is$ Dar serile treceau, Cocteau înt/r,ia sã
-orte,e 'ortile !estinului si-mi s'unea cã-i 'are acum nes'us !e rãu$ De ceN 1entru ca într-o ,i,
citin! într-un ,iar rubrica !eceselor, a a-lat cã în camera aceea cu lumina me-
1"#
reu a'rinsã în noa'te %e4<ease 'oetul Rainer-Maria Ril2e$ ai Cocleau, care-mi 'o%estea aceastã
înt/m'lare !u'ã ce-i s'usesem c/t !e rãu îmi 'ãrea cã am ne4li3at sa-1 re%ã! 'e 'roust, a a!ãu4at
cu !re't cu%/nt cã 'rile3urile sunt ca niste trenuri ce se o'resc o cli'ã în %iata noastrã, in%it/n!u-
ne sa le luam$ Dacã ne co!im, 'rile3urile-trenuri 'ornesc s're necunoscut si le 'ier!em o !atã
'entru tot!eauna$
B Dar, -iin!cã a %enit %orba !es're Ril2e, 1-ati cunoscutN
B Eram bunã 'rietenã cu Mãrie %on 6<urn un! 6a=is-Ho-<enlo<e, castelana !e la Duino si marea
'rotectoare a lui Ril2e$ în co'ilãrie, Mãrie locuise la @ila !FEste, care a'artinea unc<iului ei,
car!inalul Ho<enlo<e$ Acolo 1-a ascultat 'e +is,t, im'ro%i,/n! sub clar !e lunã$ 1ianul -usese
a!us 'e terasã$ &/nt/ni arte,iene tremurau 'ali! în lumina albastrã, 'rintre c<i'arosi, iar cli'ocitul
lor amintea o 'loaie !e %arã$ în%ãluit în noa'tea trans'arentã si cal!ã, &ran, +is,t com'unea
acolo Oocuri !e a'ã !e la @ila ! FEste, iar ea îi 'ri%ea -ericitã 'ro-ilul !antesc si 'letele m/n4/iate
!e ra,e ar4intii$ +a Duino am -ost o sin4urã !atã, înainte !e bombar!area, în 191A, a castelului$
Eram multi oas'eti 'o-titi acolo si, c<iar în seara sosirii mele, Mãrie ne citi 'rima Ele4ie a lui
Ril2e în bu!oarul în care -usese scrisa;
Ker, Jenn ic< sc<riee, <orte mic< !enn aus !en En4el :r!nun4enN
7Cine, c/n! as stri4a, m-ar au,i !in Cetele în4erilorN9 înce'u Mãrie, si, 'e mãsurã ce-o ascultam
rã'itã !e ritmul %ersurilor, !e mu,icalitatea incom'arabilã a limbii -olosite !e 'oet, !e 4lasul
%ibrant ce rostea 'oemul într-o c/ntatã ca!entã, !e ambianta 'uternic e%ocatoare, mi-au !at
lacrimile$ Mãrie mi le-a %ã,ut cur4/n!u-mi 'e obra3i si m-a îmbrãtisat cu cãl!urã$ Abia !u'ã
aceea a a-lat cã nu stiam nemteste si cã eram ril2eanã$$$ 'e încre!ere$ Dar cu at/t mai mult mi-a
'retuit emotia$ Mi-a !o%e!it asta, încre!int/n!u-mi Memoriile ei si trimit/n!u-mi-1 'e Ril2e la
1aris, ca sã mã cunoascã$ A sunat la usa mea într-o ,i ume!ã !e -ebruarie,
1"1
si 'oetul 'e care-1 %e!eam 'entru 'rima oarã era o umbrã !escãrnatã si luminoasã$ Mã 'ri%ea si-1
'ri%eam -ãrã sã ne %orbim, 'entru cã eram la -el !e intimi!ati unul în -ata celuilalt si ne 'ierise
4lasul$ A'oi, tot Mãrie %on 6<ura un! 6a=is a -ost aceea care i-a !at lui Ril2e sã citeascã o carte a
mea, Is%or, le'aGs !es saules$ +ui Ril2e i-a 'lãcut$ Mi s-a s'us cã într-o scrisoare a!resatã
tra!ucãtorului sãu în rom/neste, 'oetul Ion 1illat, ar -i e=clamat; 7Cum sã nu iubesti Rom/nia
!u'ã ce ai citit Is%or6F
B Du'ã Cele o't raiuri, mi se 'are cã Is%or a -ost a !oua !umnea%oastrã carte !e mare succes,
nuN
B Am 'ublicat Is%or la 1aris, în 19")$ Cartea mi-a -ost ins'iratã !e %iata satelor rom/nesti si !e
tra!itiile milenare res'ectate cu s-intenie !e tãranii munteni$ Am scris Is%or !u'ã însemnãrile
mele ,ilnice si nimic !in ce am 'us acolo nu e in%entat$ Am -ãcut cartea !in !ra4oste 'entru tarã,
!ar si 'entru cititorii cumseca!e, mo!esti, anonimi, !e bunã cre!intã, !in strãinãtate mai ales, care
!e alt-el m-au -elicitat$ C/n! a a'ãrut Is%or si a 'rimit !in 'artea lui 1aul Sou!aG, criticul literar al
,iarului +e 6em's, o recen,ie -a%orabilã B în care se s'unea, între altele; :n aime le li%re !e la
'rin-cesse, et son li%re -era aimer son'aGs" B, 7lumea bunã9 !e la noi m-a acu,at cã 1-am
7%rã3it9 'e criticul -rance, ca o a !oua Circe si cã am obtinut articolul acela -a%orabil mie,
'o-tin!u-1 la un !e3unS Asta, cu toate cã Sou!aG era recunoscut ca incoru'tibil si cã, la a'aritia
articolului, nu-1 cunosteam$ Dar nu numai Sou!aG îmi a!ucea elo4ii$ +a'rincesse Bibesco nous
o--re un maître li%re), a-irma ,iarul !e st/n4a + FEre nou%elle, iar E=celsior e=clama; VuelIues-
uns !e nos ecri%ains aussi 'ourraient se mettre ã son ecole, si conti-
" Ne 'lace cartea 'rintesei, iar cartea ei ne %a !etermina sã-i iubim tara (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
) 1rintesa Bibesco ne o-erã o carte-mo!el (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
Unii !intre scriitorii nostri ar 'utea, si ei, sã în%ete !e la ea
(Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1""
nua ast-el; 1lut au= !ieu= Iu Fils 'osse!assent la luci!ite !e la 'lume et la !ecision !u rGt<me !e
cette etran4ere$ Haute litterature, !e 4ran!e %aleur !Fart5, !eclara +a Re%ue bleue într-un numãr
!in anul 19"), în %reme ce critica rom/nWs-cã, 'entru a c/nta în struna 7lumii bune9, nu s'unea
a'roa'e nimic$
B Sã nu -iti cum%a ne!rea'tã cu critica rom/neascã, cãci numerosi oameni !e culturã !in tara
noastrã %-au 'retuit în aceeasi mãsurã ca si cei !in strãinãtate$ 1etru Comarnescu, !e 'il!ã, sau C$
8ane au scris !es're !umnea%oastrã cum nu se 'oate mai elo4ios$ Alice @oinescu %ã a'recia,ã ca
romancierã, memorialistã si ca 'o%estitoare, iar Sa!o%eanu a scris !es're Is%or cu%inte c/t se
'oate !e -rumoase$
B Ai !re'tate, numai cã toate acestea au %enit mai t/r,iu, iar nu la a'aritia cãrtii$ Nici Nicolae
lor4a nu m-a înteles atunci$ A scris !es're mine un articol intitulat, mi-a!uc aminte bine; Nu cu
inteli4enta, ci cu inima, !oamnãS îmi re'rosa cã nu am scris Is%or cu !ra4oste, ci numai cu
inteli4entã$ 1e !e alta 'arte, maresalul A%erescu a-irma tocmai contrarul$ 7Ce curios, se mira el,
'o%estin! !es're lucruri cunoscute la noi !e toatã lumea, !umneata ai reusit sã-i interese,i 'e
strãini$ Cu ceN9 Cu ce altce%a !acã nu cu inima, 'entru cã numai cu inima îi 'oti -ace 'e altii sã
iubeascã o carte în care scrii numai !es're lucruri ar<icunoscuteS Bietul lor4a nu s-a 4/n!it la
asta$
B Coar!a ma3orã a %ocatiei !umnea%oastrã scriitoricesti înclinã însã, cre!, s're memorialisticã$
B Am 'ublicat numeroase cãrti !es're oamenii care mi-au trecut 'rin %iatã si !es're
e%enimentele la care am asistat; Vuatre'ortraits, 1ortraits !F<ommes, Ima4es !FE'inal, &euilles !e
calen!rier, +e !estin !u lor! 6<omson, 'e l/n4ã alte c/te%a bio4ra-ii$
5 Sã !ea Dumne,eu sã aibã si ei luci!itatea stilului si ritmul 're4nant al acestei strãine$ +iteraturã
strãlucitã, !e mare %aloare artisticã (lb$ -r$* (n$ e!$*$
1")
B $$$1e care le-ati semnat +ucile Decau=$ De teamã cã un e%entual insucces %-ar umbri
celebritateaN
B Am sa-ti e='lic$ Mã a-lam o!atã la unul !intre acele înc/ntãtoare !e3unuri 'ari,iene un!e,
!u'ã -ormula lui Ana-tole &rance, asa !e !ra4ã lui Barres, 7-iecare era interesat !e con%ersatie
numai în mãsura în care %orbea el9, c/n! cine%a 'omeni !e o o'inie a lui &laubert, 'otri%it cãreia
un a!e%ãrat scriitor ar -i acela care s-ar arãta în stare sã -acã un roman 'o'ular care sã -ie sa%urat
!e un c/t mai !i%ers numãr !e cititori$ +a asta m-am 4/n!it c/n! am semnat cu alt nume
bio4ra-iile 'e care le stii; Mãrie KaleJs2a, +es amants c<imeriIues, Patia, +oulou 'rince
im'erial, +ouison etc$
B si e='erienta %-a reusit, !e'ãsin! c<iar aste'tãrileS
B într-o ,i, la o reuniune siman!icoasã, sotia unui ministru îmi mãrturisi cã sotul ei citeste cu
înc/ntare un roman intitulat Patia, scris 'entru -emei !e ser%iciu !e o necunoscutã, o anume
+ucile Decau=$ Era tocmai ce-mi !orisem; sã scriu o carte care sã 'lacã în e4alã mãsurã unui
ministru si unei -emei sim'le$ Patia a !e%enit 'ersona3 'o'ular !e carte si a'oi !e -ilm, !ar, ca si
celelalte cãrti 'e care le-am 'ublicat sub 'seu!onim, nu este 'entru mine !ec/t, asa cum s'uneai
a!ineauri, re,ultatul unei e='eriente$ Ce am scris '/nã acum în acest sector al memorialisticii nu
mã multumeste$ De -iecare !atã !u'ã ce-i trimiteam o carte a mea cu amintiri, -ostul 'rim-
ministru I$ 8<$ Duca îmi multumea si mã întreba; 71e c/n! Saint-SimonN9, a!icã 'e c/n! %or
a'ãrea în librãrii memoriile mele, 'e care le !orea în -elul acelora ale !ucelui !e Saint-Simon,
rãmase celebre$ Asa mã întreb si eu acum; 'e c/n! %oi !e%eni un Saint-Simon al tãrii si al e'ocii
meleN
B Dar ce %-a !eterminat sã 'o%estiti marea !ra4oste a tarului Ale=an!ru II 'entru Patia
Dol4oru2iN Sau mai e=act; ce %-a -ãcut ca !intre numeroasele i!ile istorice !in c/te au e=istat si
au -ost consemnate !e bio4ra-i sã o ale4eti tocmai 'e aceastaN
1"
i
B 1o%estea Patiei Dol4oru2i mi-a -ost istorisitã !e @era +obano%a, o %arã a Patiei si toto!atã
nasa sotului meu$ As-cult/n!-o, a%eam im'resia cã au! o 'o%este cu o ,/nã, cãreia tarul,
în!u'lecat !e ru4ãmintile ei, i-a -ã4ã!uit cã %a !a o constitutie 'o'orului sãu în ,iua c/n! ea %a -i
încoronata îm'ãrãteasã la Premlin$ Ca sã-1 -ereascã 'e îm'ãrat !e in-luenta ei !emocrati,antã,
nobilii au trimis-o la 1aris$ Dar, sub 'rete=tul cã %rea sã asiste la e='o,itia ce se !esc<isese, în
10A., în Ca'itala &rantei, tarul a aler4at s-o %a!ã$ într-o ,i, 'e c/n! se întorcea !e la +on4c<am',
tarul a -ost %ictima unui atentat$ A scã'at neatins si, !e s'aimã sau !e bucurie, s-a aruncat în
bratele -emeii iubite$ Dar soarta i-a !es'ãrtit$ tarul a -ost asasinat în 1001 !e ni<ilistii !e la @ointa
'o'orului, în -runte cu So-ia 1etro%s2aia si Oeliabo%, ambii con!amnati a'oi la s'/n,urãtoare$ Ce
se stie mai 'utin !es're aceastã -emeie 'e care tarul a a!orat-o e ca a trãit tot restul %ietii sale
retrasã si cã a murit sãracã, la Nisa, în 19"1$ Ca sã-i scriu %iata, nu am a%ut ne%oie !e ar<i%e
!i'lomatice sau !e cores'on!entã intimã, 'entru cã cele 'o%estite mie !e @era +obano%a mi-au
-ost !e a3uns$ si a mai inter%enit încã ce%a;
B Ce anumeN am întrebat-o curios$
B : înt/m'lare ne're%ã,utã$ +a 1aris, într-o searã, eram la :'erã, 'o-titã în a%anscena 'rintesei
+obano%a$ C/nta sa-lia'in, în Boris 8o!uno%$ Mi-a!uc aminte cã @era 'urta o roc<ie ro, si cã era
aco'eritã !e sus '/nã la 4enunc<i cu o a!e%ãratã armurã -ãcutã !in sira4uri !e !iamante$ A%ea 'e
ea o comoarã a 8olcon!ei si, %ã,/n!-o, mi-am e='licat 're,enta în s'atele ei a unui ca,ac înarmat
cu 'istol si cu 'umnale, care mã intri4ase '/nã atunci$ Dar nu !es're asta %oiam sã-ti %orbesc, ci
!es're altce%a$ @era +obano%a era însotitã !e o !oamnã în %/rstã, îmbrãcatã în ne4ru si 'urt/n! la
4/t un tri'lu colier !e 'erle, -ãrã %reo altã bi3uterie, în tim'ul s'ectacolului, am remarcat, la un
moment !at, o miscare 'e care acea !oamnã în ne4ru o e=ecuta cu m/na în 3urul 4/tului !e
re'etate ori$ 1ãrea cã încearcã, în 'enumbra lo3ii,
1"5
sã 4oneascã ce%a in%i,ibil, care o nelinistea$ C/n! s-a -ãcut lumina, am înteles ce i se înt/m'lase;
i se ru'sese colierul si se strã!uia ,a!arnic sã-1 înnoa!e$ @ã,/n! cã nu reuseste si cã 'erlele îi ca!
'e 3os, m-a 'ri%it si, cu s-iala cu care te a!rese,i cui%a 'e care abia 1-ai cunoscut, m-a ru4at sã-i
!au un -ir !in 'ãrul meu, ca sã-si înnoa!e cu el sira4ul !e 'erle, a!ãu4/n! cu o %oce 'lãcutã,
murmuratã; 71entru cã 'ãrul meu nu mai e !estul !e lun4$9 I-am îm'linit în!atã !orinta si, cu -irul
meu !e 'ãr 'rins !e ea cu o remarcabilã !e=teritate, a o'rit într-o cli'ã 'loaia !e 'erle$ S-a întors
a'oi s're mine, multumitã, si mi-a m/n4/iat usor, cu 'alma ei micã, obra,ul$ A !oua ,i, am a-lat
!e la @era cã !oamna !in lo3ã care-mi ceruse -irul !e 'ãr era Patia Dol4oru2i, si am înteles !e ce
'ãrul ei 7nu mai era !estul !e lun49 !u'ã ce @era mi-a 'o%estit cã, la moartea tarului Ale=an!ru
II, Patia si-1 tãiase si îl trecuse 'rintre !e4etele reci, îm'reunate, ale iubitului ei culcat în sicriu$
Am aste'tat sã-si termine 'o%estirea 'entru a-i 'une o întrebare ce-mi stãtea !e mult 'e bu,e;
B Nu sunt 'utini cei care %ã 'oartã 'icã 'entru cã nu scrieti în rom/neste$ Ce le rãs'un!etiN
B Nu uita, mi-a s'us, cã &re!eric II scria tot în -rantu,este si cã asta nu 1-a îm'ie!icat sã c/sti4e
bãtãlia !e la Ros-bac< îm'otri%a -rance,ilor$ Una !in !ouã; ori cãrtile mele nu -ac !oi bani B si,
în ca,ul acesta, Rom/nia nu are nimic !e 'ier!ut B ori e ce%a !e ca'ul lor, si atunci Rom/nia nu
are !ec/t !e c/sti4at, 'entru cã sunt scrise în una !intre cele trei limbi uni%ersale ale erei noastre,
'oate cea mai 'utin 'ieritoare !atoritã claritãtii ei$
A -ost ultima con-i!entã !in ,iua aceea$ Se înserase si masina ei mã aste'ta, 'entru a mã con!uce
în oras$
DomnulOacIues 6ruelle
în tim' ce Citroen-ul +e4atiei &rantei 4onea lin 'e soseaua bine as-altatã s're 1osa!a, ministrul
OacIues 6ruelle, acre!itat !e tara sa în Rom/nia, îmi %orbea !es're Marcel 1roust; cet ami
tGranniIue et mer%eilleu=, cet etre inatten!u et tou3ours %rai1, si, ascult/n!u-1, mã 4/n!eam la
acel ciu!at 3oc al înt/m'lãrii, care %oise sã înt/lnesc în acelasi tim', la Bucuresti, trei !intre
'ri%ile4iatii care-1 cunoscuserã 'e autorul Cãutãrii tim'ului 'ier!ut, la 1aris; scriitoarea Mart<a
Bibescu, scriitorul Anton Bibescu, %ãrul sotului ei, si OacIues 6ruelle, ministrul &rantei, om !e
litere si el$ Qa!arnic cãutam sã !es'rin! un rost ascuns al acestei coinci!ente> n-a%eam cum sã-mi
înc<i'ui cã, trei,eci !e ani mai t/r,iu, stimulat !e ea, a%eam sã scriu o mo!estã carte !es're
Marcel 1roust$
Domnul 6ruelle o cunoscuse 'e Mart<a Bibescu cu ani în urmã, si amintirea lui Marcel 1roust,
scum'ã am/n!urora, le 'ecetluise amicitia$ El -usese cel care o în!emnase sã scrie Au bal a%ec
Marcel 1roust, 'entru a nu lãsa ne'o%estite cele stiute !e ea în le4ãturã cu 'rietenia !intre marele
scriitor -rance, si -ratii Anton si Emanuel Bibescu, sau !es're cel care a%ea sã !e%inã, în romanul
lui 1roust, Robert !e Saint-+ou', a!icã !es're Bertran! !e &enelon, secretar !e ambasa!ã,
%oluntar în r/n!urile armatei -rance,e si mort 'e c/m'ul !e lu'tã c<iar la înce'utul rã,boiului
mon!ial, în iarna lui 191$
1 Acest 'rieten tiranic si minunat, aceastã -iintã neaste'tatã si mereu autenticã, (lb$-r$* (n$ e!$*$
1". F
1entru cã ne în!re'tam s're rese!inta Mart<ei Bibescu !in inima Car'atilor, un!e -usesem 'o-titi
!e ea sã ne 'etrecem s-/rsitul sã'tãm/nii, 1-am întrebat 'e ministru;
B Nu stiti cum%a, mai e cine%a 'o-tit la 1osa!a în a-arã !e noiN
B :, !ra4ul meu, mi-a rãs'uns ,/mbin! ministrul &rantei, -ii 'e 'ace$ @om -i acolo ca într-o
'iesã !e Musset; o 'rinci'esã, a!icã Mart<a cu -iica si cu 4inerele ei, un ambasa!or, a!icã eu, un
t/nãr atasat !e le4atie, !umneata, si un abate, 'ere Oean$ @om 3uca o come!ie !e salon cu 'utine
'ersona3e, în tim'ul ,ilei, !imineata, -iecare e liber sã -acã ce 'o-teste, sã l/nce,eascã în 'at '/nã
la 'r/n,, sã se 'limbe 'rin 'ã!ure, sã citeascã$ Clo'otul ne %a c<ema la masã$ Du'ã !e3un, !acã
%a -i %reme bunã, %om 3uca croIuet, iar !acã %a 'loua %om rãm/ne cu totii în salon, %om sta !e
%orbã sau %ã %oi citi !in ? FHistoire !es 8iron!ins$ Seara, !u'ã cinã, %a -i r/n!ul Mart<ei sã ne
citeascã ce%a sau sã ne 'o%esteascã istorioare amu,ante !in re'ertoriul ei ine'ui,abil$ 1o%esteste
a!mirabil$ E o a!e%ãratã 'lãcere s-o asculti$
B într-a!e%ãr$ si, în 'lus, e o a!e%ãratã 'lãcere s-o 'ri%esti$ E at/t !e -rumoasãS
B &rumoasãN E o ruinãS e=clamã !omnul 6ruelle$ S-o -i cunoscut acum trei,eci !e ani$ Era !e-a
!re'tul -ascinantã$ 1utea sã -acã ce %oia !in oricine$ Am cunoscut în %iata mea multe -emei, !ar
Mart<a e unicat$ De alt-el, !acã mã 4/n!esc bine, rom/ncele %oastre, în ultimul %eac cel 'utin, au
-ãcut la 'luie et le beau tem's" în &ranta noastrã$
Ministrul se întoarse s're mine si mã 'ri%i atent cu oc<ii lui albastri, mari si 'utin bulbucati, cum
a'ãreau 'rin lentilele 4roase ale oc<elarilor$ C/n! îsi scotea oc<elarii, 'ri%irea lui !e mio' era
ine='resi%ã, ca aceea a orbilor, !ar c/n! si-i 'unea, 'rin!eau %iatã ca -lorile o-ilite !u'ã ce au -ost
u!ate$
" &aire la 'luie et le beau tem's 7a -i mare si tare, a a%ea '/inea si cutitul9 (lb$-r$* (n$ e!$*$
1"0
B Ai au,it !e Hermiona Asa2i, -iica 'oetului %ostru 8<eor4<e Asa2iN A -ost sotia lui E!4ar
Vuinet$ Desi rom/nca, Hermiona Asa2i a -ost o în-ocatã lu'tãtoare 'entru !emocratie si 'entru
re'ublicã, în &ranta$ A iubit 1arisul ca o -rantu,oaicã$ Dacã ai oca,ia, citeste-i Memoriile si, mai
ales, în-lãcãratul Oournal !u sie4e, în care trãieste rã,boiul 'urtat !e &ranta cu 1rusia în 10.# si
cã!erea celui !e-al !oilea im'eriu -rance, cu 'atosul unei eroine antice %ã,ute !e Racine$ C/n! a
cunoscut-o, E!4ar Vuinet era sin4ur si abia a%ea !in ce sã trãiascã$ +ua 'r/n,uri ie-tine, !e 0# !e
centime, si locuia într-o mo!estã camerã mobilatã$ @ã,/n!u-1 asa !e sãrac si !e ne-ericit,
Hermiona Asa2i i-a 'us la !is'o,itie a%erea ei B si !e%otamentul, ce nu i-a li'sit nicio!atã$
@reme !e !ouã,eci !e ani, a îm'ãrtit e=ilul cu el$ Ei, !ar cealaltã rom/ncã, Mãria Cantacu,ino,
c/ntatã !e Alecsan!ri al %ostru, care 4/n!ea, %orbea si-si scria B ca si el, !e alt-el B o bunã 'arte
a cores'on!entei în -rantu,esteS$$$ A %e4<eat asu'ra lui Vuinet în 100$ Era, 'are-se, !e o
-rumusete -ãrã seamãn$ Mai t/r,iu, a !e%enit sotia 'ictorului 1u%is !e C<a-%annes$ I-a 'o,at
'entru celebra 'icturã a S-intei 8eno%e%a, 'atroana 1arisului$ Nu ti se 'are ciu!at cã 'atroana
1arisului 'oartã c<i'ul unei rom/nceN 1entru mine, acest !etaliu e simbolic, îmi s'une cã ,eii
nemuritori %or ca rom/ncele sã 'atrone,e 1arisul, 'entru ca si !atoritã lor &ranta sã-si întoarcã
mereu 'ri%irea, cu o a-ectuoasã 'ornire a inimii, s're tara !umitale, asa cum s-a înt/m'lat cu
E!4ar Vuinet si cu Oules Mic<elet, care s-au a'ro'iat !e Rom/nia 'rin -emei$ Dar, -iin!cã a %enit
%orba !e Mic<elet, nu stiu !acã ai citit ce a scris el !es're ma!ame Rosetti$
I-am mãrturisit cã nu citisem si 1-am ru4at sa-mi s'unã el$ Abia aste'ta;
B Mãria Rosetti, sotia lui C$ A$ Rosetti, e 're,entatã !e Mic<elet ca lu/n! 'arte la miscarea
re%olutionarã !e la 100 !in Muntenia, îm'ãrtin! multimii, 'linã !e însu-letire, bucãti tãiate !in
stea4ul re%olutionar; albastru, 4alben si rosu, a'oi !istribuin! '/ine celor %reo sutã !e mii !e
orãseni si
1"9
!e tãrani rom/ni str/nsi în acel 1) se'tembrie, rãmas în istoria %oastrã, 'e c/m'ia !in a'ro'ierea
Bucurestiului$ 1atosul re%olutionar al acestei -emei, care abia nãscuse o -etitã B o bote,ase
+ibertatea, îi ,icea +ibG, si, cu ea în brate, se !ãruia re%olutiei !e3a amenintate !e otomanii intrati
în tarã si 'e care se-ii re%olutiei îi 'rimiserã 'rieteneste B, i-a ins'irat lui Mic<elet 'a4ini
a%/ntate, e=altate as s'une, care meritã sã -ie cunoscute în s'ecial !e %oi, rom/nii$ Doamna
Rosetti îsi urmea,ã sotul în e=il, asa cum Hermiona Asa2i îl urmase 'e E!4ar Vuinet$ îsi 'ãrãseste
casa, lucrurile, 'leacã !oar cu -etita la 'ie't, îsi riscã %iata 4onin! s're %a'orul !e 'e Dunãre în
care se a-lã 4ru'ul re%olutionarilor rom/ni în -runte cu Bãlcescu bolna%, cu Bolliac, cu Ion
Bratianu, cu cei trei 8olesti, cu Rosetti, cu Q/ne, a3un4e înaintea lor la :rso%a, care era 'e atunci
'rimul orãsel !e 'e teritoriul Austriei, si a-lã cã 4u%ernatorul austriac al orãselului %a îm'ie!ica
eliberarea re%olutionarilor ce urmau sã !ebarce acolo$ Atunci, Mãria Rosetti -ace im'osibilul si
reuseste sã-i 're%inã si sã le îm'ie!ice !ebarcarea$ Urmãreste %a'orul !e 'e tãrm, alear4ã în 'as
cu el, c/n! în cãrutã, c/n! 'e 3os, cu +ibG în brate, îmbrãcatã tãrãneste, ca sã nu atra4ã atentia$ E
a3utatã !e tãranii rom/ni !e 'e malul austriac al Dunãrii$
B încã o rom/ncã a!mirabilãS am e=clamat eu$ Dar nu -ace 'arte !intre cele !e%otate &rantei,
!es're care înce'u-seti sã %orbiti$
B 1entru cã a%em !e-a -ace cu re%ersul me!alieiS Aceastã 7a!mirabilã rom/ncã9, asa cum i-ai
s'us !umneata, era -iica unui scotian si a unei -rantu,oaice si s-a nãscut la 8uer-nesseG$ Dacã au
e=istat rom/nce !e%otate &rantei, au -ost si -rantu,oaice !e%otate în aceeasi mãsurã Rom/niei, în
ca,ul Mãriei Rosetti, nu stiu !acã Mic<elet a a!mirat în ea -rantu,oaica sau rom/nca$ 1oate cã n-
ar -i a!mirat-o ca -rantu,oaicã !acã n-ar -i -ost o asa !e bunã rom/ncã$ Dar sã re%enim la
com'atrioatele !umitale$ 6rebuie sã recunosti îm'reunã cu mine cã sunt asemenea unor 'lante
cãrora solul &rantei
1)#
le 'rieste !e minune$ A!u-ti aminte !e Elena Bibescu, nãscuta E'ureanu; în salonul ei 'ari,ian, se
înt/lneau Saint-Saens si DebussG, Anatole &rance si 1ierre +oti, Maeterlinc2 si Renan, iar Elena
@acãrescu întruneste în salonul ei elita s'iritualitãtii noastre$ A!u-ti aminte !e contesa !e
Noailles, Br/nco%eancã !e-a %oastrã, care cinsteste 'oe,ia -rance,ã, asa cum @entura, El%ira
1o'escu, Alice Cocea cinstesc scena si cinemato4ra-ia -rance,e, în 'ri%inta am-itrioanei !e la
1osa!a s're care ne în!re'tãm B si !e care c<iar ne a'ro'iem, 'are-mi-se B, ce sã mai s'unN
Ursitoarele i-au <ãrã,it o %iata -ãcutã !in s'irit, !in aur, !in -rumusete si succese$ Din -ra4e!ã
tinerete a a%ut în 3urul si la 'icioarele ei scriitori ilustri si ca'ete încoronate, artisti renumiti si
a%enturieri celebri, 'ersonalitãti 'olitice !e toate culorile si crema aristocratiei internationale$ Are
o memorie nemai'omenitã si nu se însalã nicio!atã$ Dar iatã cã am a3uns la 1osa!aS
Oean, %/rstnicul ma3or!om al Mart<ei Bibescu, care ne aste'ta în 'ra4ul casei, 4alonat, înmãnusat,
cu oc<elarii 'rinsi în rama lor metalicã, 'ãrea mai !e4rabã un %enerabil !ascãl sãtesc !ec/t un
slu3itor !e casã mare$ Ne !esc<ise solemn 'ortiera masinii, îl salutã 'e ministru cu o re%erentã
!iscretã, iar 'e mine cu una abia 'erce'tibilã, !/n!u-ne ast-el -iecãruia 'ortia !e curtoa,ie ce ni se
cu%enea$ 6ruelle îsi a!use cu 4ri3ã si e-ort 'iciorul !e lemn 'e trea'ta masinii$ 1oate cã 'rote,a îl
3ena si, -iin!cã nu %oia sã se obser%e lucrul acesta, se strã!ui sã -ie ,/mbitor, sã-i a!rese,e c/te%a
cu%inte amabile lui Oean si ast-el sã-i în!re'te atentia în altã 'arte, 'entru cã nu-i 'lãcea sã -ie
com'ãtimit si trecut în r/n!ul in-irmilor, îi întinse m/na lui Oean, i-o str/nse cu 'utere în semn !e
bun 4ãsit, !ar si 'entru a a%ea în ea un 'unct !e s'ri3in si a 'utea, 'rin !esc<i,ãtura str/mtã a
'ortierei, sã coboare mai lesne$ 1e Oean îl consi!era !re't un res'ectabil com'atriot al sãu si a%ea
'entru el o realã sim'atie, îl întrebã 3o%ial;
B Comment %a la'rincesse, monsieur OeanN
1)1
B Oe crois Iu Felle se 'romene !ans le 3ar!in, 'arce Iu Felle a ete embetee3usIu Fã 'resent'ar !es
%isitesW îi rãs'unse ma3on!omul, uit/n! cã noi abia sosisem 'entru a ne 'etrece acolo s-/rsitul !e
sã'tãm/nã$
B Ooii Jelcome 'our nousS îmi so'ti !omnul OacIues 6ruelle, amu,at si -ac/n!u-mi un semn
!iscret cu cotul$ W
-bl
) B Cum se simte 'rintesa, !omnule OeanN
B Cre! cã se 'limbã 'rin 4rã!inã, cã i s-a ur/t cu %i,itele 'e care le-a 'rimit '/nã acum (lb$ -i;*
(n$ e!$*$
1lãcut bun %enit 'entru noiS (lb$-r$ si en4l$* (n$ e!$*$
1)"
Oean
Oean, %/rstnicul ma3or!om al 'rinci'esei, îmi amintea !e %aletii en4le,i, asa cum îi stiam !in
au,ite, !in lecturi si !in -ilme, %orbin! numai atunci c/n! sunt întrebati !e stã'/nii lor sau !e
musa-irii acestora si a!res/n!u-li-se, si unora, si altora numai la 'ersoana a treia sin4ular, !iscreti
si cu o bunã crestere ce 'oate ser%i uneori !re't e=em'lu 7lumii bune9 ai cãror an4a3ati sunt$
@aletii-mo!el sunt a!esea celibatari, întele'ti si !istinsi$ Nu a'ar în -ata lumii !ec/t în li%rea,
'roas'ãt tunsi si bãrbieriti, cu m/inile curate si cu manic<iura -ãcutã, în ceea ce-1 'ri%ea 'e Oean,
nu stiu un!e în%ãtase cum sã se com'orte în calitatea 'e care o a%ea$ Cre! cã 'rimele notiuni i le
!ã!use stã'/na lui si ca restul i se a!ãu4ase tre'tat, !in instinct$ A3unsese sã res'ecte un -el !e
co! al com'ortãrii analo4 cu al %aletilor i!eali !e 'retutin!eni, asa cum -iecare 'o'or a3un4e, cu
tim'ul, sã-si -ormule,e 'ro'ria întele'ciune în 'ro%erbe 'ro'rii$
Oean nu era im'resionat !e -unctiile înalte si !e titlurile !e noblete ale musa-irilor stã'/nei sale$
Nu se 'ier!ea cu -irea înaintea unui 'rim-ministru, 'oate 'entru cã stia cã 4loria e 'asa4erã, nici
înaintea unei e=celente, c/n! acesta era un ambasa!or strãin, 'oate si 'entru cã %ã,use
'erin!/n!u-se 'rin casã ,eci !in aceastã s'ecie si-si !ã!use seama cã un titlu mare nu e tot!eauna
a'ana3ul unui om mare$ Nu se 'ier!ea în 'lecãciuni în -ata unei !ucese, 'entru cã nu titlul îl
obli4a la res'ect, ci alte criterii, care nu-1 înselau, !ar 'e care 'oate cã n-ar -i stiut sã le e='lice
altuia$ Ar -i -ost scos !in
1))
obisnuita lui in!i-erentã -atã !e ran4uri sociale, !acã stã'/na ar -i 'o-tit într-o ,i la !e3un 'e
%reuna !intre 'ersonalitãtile !in satul lui natal, 'e 'rimar sau 'e 'reot B !es're care amintea
uneori, cu un simt al ierar<iei ce nu -unctiona c/n! 'omenea !es're unele ca'ete încoronate, asa
cum rãm/nem in!i-erenti au,in! !e moartea unui necunoscut, în sc<imb o !e'l/n4em 'e a unui
'rieten$
întelea'tã in!i-erentã a lui Oean se to'ea însã în -ata stã'/nei sale$ Aceasta era i!olul lui$ îi era
!e%otat asa cum un mare mistic e !e%otat &ecioarei, îi a'ãra casa cu toate comorile ei, îi îm'linea
toate !orintele c/n! satis-acerea acestora !e'in!ea !e el$ Cre! cã si-ar -i !at bucuros si %iata ca s-
o tinã 'e a ei la a!ã'ost$ Nu numai cã-i era -oarte cre!incios, !ar o si imita$ Oean %orbea
-rantu,easca ei, cu timbrul %ocii ei, cu întorsãturi !e -ra,ã 'ro'rii ei$ 6oate astea nu-1 îm'ie!icau
însã ca uneori s-o contra,icã si sã-i !ea s-aturi, !e care ea asculta$ Su'rema lui !e%i,ã în relatiile
!omestice cu stã'/na lui 'ãrea a -i ma=ima Amicus 1lato, se! ma-4is amica %eritasM, 'e care
bineînteles n-o cunostea si a cãrei a'licare !ã!ea nastere uneori la scene neaste'tate, ca aceea !in
momentul sosirii noastre în %i,itã la 1osa!a, c/n! ne s'usese cã stã'/na lui -usese '/nã atunci
'lictisitã !e 'rea multi %i,itatori$
în iarna ce trecuse, nãmetii -ãcuserã a'roa'e im'racticabilã soseaua 'entru autoturismele
'articulare$ Autobu,ele însã mai circulau$ Mart<a Bibescu 1-a s-ãtuit într-o ,i, la !e3un, 'e
ministrul &inlan!ei la Bucuresti sã %inã la Mo4o-soaia cu autobu,ul, care B s'unea ea B e
a'roa'e 4ol la ora 'r/n,ului$
Oean, care ne turna %in în 'a<are, nu se 'utu o'ri sã s'unã;
B DaF !e un!eS C/n! e ,ã'a!ã mare, nu mer4 nici autobu,ele$ Iar, c/n! mer4, %in -oarte rar si
sunt tot!eauna încãrcate, nu numai cu cãlãtori, ci si cu 'ãsãri, curcani, 4/ste, mai ales acum în
'rea3ma sãrbãtorilor$
1 1laton îmi este 'rieten, !ar si mai 'rieten mi-e a!e%ãrul (Ib$ lat$* (n$ e!$T
1)
Iar c/n! a3unse în !re'tul meu, mormãi ca 'entru sine; NEa <abar n-areS9
B Dar maître Antonia!e (consilierul 3uri!ic al -amiliei* cum a %enit !eunã,i cu autobu,ulN îi
re'licã Mart<a$
-B Dar %-a s'us la ce orã a 'lecat !e-acasãN Iar !e la autobu, B $$ $nu stationea,ã la intrarea în
'alat B '/nã la 'oarta sunt a'roa'e !oi 2ilometri !e mers 'e 3os$ C/n! a a3uns, era 'lin !e
,ã'a!a$ A trebuit sã-1 !escalt si sã-i a!uc 'a'ucii !omnului De!e$$$
Mart<a Bibescu socoti necesar sã inter%inã amabil, ca sã scurte,e istorisirea ma3or!omului, care
se 'ier!ea în amãnunte, si !e%ie subiectul con%ersatiei 'e o cale li'sitã !e obstacole;
B Maître Antonia!e e asa !e !elicatS Mi-a a!us !eunã,i un enorm buc<et !e -re,ii, 4lãsui ea 'e
un ton liric$
Oean ri!icã !in umeri în s'atele stã'/nei, ca si cum ar -i %rut sa s'unã; 7Eu îi %orbesc !e ,ã'a!ã,
si ea îi !ã înainte cu -lorile9, si 'lecã s're bucãtãrie$
Altã !atã, eram tot la masã, c/n! Mart<a Bibescu, care stãtuse c/tã%a %reme la 1osa!a si, s'un/n!
cã e bolna%ã, nu 'rimise acolo 'e nimeni, 4ãsea !e cu%iintã acum, !u'ã ce re%enise la Mo4osoaia,
sa se scu,e, 'o-tin! aici, la !e3un, 'e un cunoscut 'e care nu-1 'utuse acce'ta acolo$
B Nu m-am simtit !eloc în a'ele mele în 'rimã%ara care a trecut$ Me!icii mi-au recoman!at sã
-ac !in 1osa!a Ba-4nolles" si mi-au inter,is cu !esã%/rsire sã !uc acolo o %iatã c/t !e c/t
mon!enã$
Oean, care-mi 'unea 'e -ar-urie a !oua 'ortie !e tort, 'ro-te3/n!u-mã ca !e obicei, îmi so'ti
con-i!ential;
B Nu-i a!e%ãrat$ N-a -ost bolna%ã$
Mart<a Bibescu continua sã-i %orbeascã musa-irului B s're a-si întãri a-irmatiile cu 'ri%ire la
mala!ia ei ima4inarã B !es're ne'lãcerile iernii la Mo4osoaia;
" Ba4nolles-!e-1F:rne, statiune termalã !in Basse-Norman!ie, &ranta (n$ e!$*$
1)5
B Cre! cã am rãcit aici, 'entru cã iarna %/ntul su-lã !in abun!entã în 'alat, !e 'retutin!eni$ Casa
a -ost construitã, asa cum amintesc si cronicarii, 'entru a ser%i %oie%o!ului care a înãltat-o !re't
rese!intã !e 'rimã%arã$ C/n! %iscoleste, aco'erim -erestrele cu !ra'erii lun4i, iar arca!ele cu
co%oare, în4<esuin!u-ne într-un colt al salonului, ca sub cortul unei cã'etenii arabe$
+-am %ã,ut 'e Oean 'u-nin! în r/s în 'alma înmãnusatã în alb !usã la %reme în !re'tul 4urii$ +a
'lecare, 1-am întrebat !acã si-a!uce aminte ce-1 -ãcuse sã r/!ã$
B Am r/s !e aia cu cã'etenia arabã$ E nemai'omenitãS De un!e a mai scos-o B nu stiu$ E ce%a
nou$ N-a mai s'us-o nicio!atã$ Au,iti; 7ca sub cortul unei cã'etenii arabe9S
Com'aratia 'e care a -acut-o între salonul ca'itonat si cortul cã'eteniei arabe, c<iar !acã a -ost
s'ontanã, n-a -ost însã în4<ititã !e uitare, 'entru cã, !u'ã mai bine !e trei,eci !e ani, citin!u-i o
carte !e amintiri, am re4ãsit-o, alãturi !e multe alte -ra,e !intre cele cu care-si înc/nta musa-irii$
1entru a nu-si !ece'tiona au!itoriul si 'entru a nu 'ier!e %remea 4lãsuin! la înt/m'lare, Mart<a
Bibescu îsi alcãtuise un re'ertoriu 'e care si-1 îmbo4ãtea tre'tat, un re'ertoriu tot!eauna
instructi%, 'lãcut si interesant$ S're !eosebire !e altã lume, care %orbea înainte !e a 4/n!i, ea
4/n!ea înainte !e a s'une ce%a$ De3unurile, ceaiurile, Jee2-en!-urile la Mo4o-soaia sau la 1osa!a
erau a!e%ãrate s'ectacole, cu !ecor a!ec%at, cu roluri bine în%ãtate !e ea, unul 'entru obisnuitii
casei, altul 'entru cei ce %eneau 'rima oarã, cu anumite mo!i-icãri în te=t în -unctie !e
nationalitatea, %/rsta, 4ra!ul !e culturã si 'o,itia socialã a celor cu care a%ea !e-a -ace B roluri
mereu am'li-icate, îmbo4ãtite$ +a aceste s'ectacole, Oean îsi a%ea si el re'licile cu%enite, 'e care
le rostea asa cum le-ar -i rostit ea în locul lui !acã ar -i -ost ma3or!om, iar nu castelanã$ Dacã
%ocea lui semãna cu a ei, asta era însã asa cum o caricaturã i,butitã 1-ar e%oca 'e cel 'e care-1
re're,intã sau asa cum o c/ntãreatã rã4usitã ar c/nta Sem're libera imit/n!-o 'e 8alli-Curci$
Numai la tele-on %orbeam
1)A
cli Oean cre,/n! cã sunt în le4ãturã cu 'rinci'esa, într-at/t !e lun4i îi erau 7allooo9-urile si !e
racinian construite -ra,ele$ Mã 'ier!eam în 'oliteturi so-isticate, '/nã ce remarcam con-u,ia$
B Din ce re4iune a &rantei e OeanN o întrebase o !atã, la masã, ministrul &rantei$
B E transil%ãnean, îi rãs'unse Mart<a Bibescu, arunc/n! un ,/mbet în -un!ul -ar-uriei$
1oate cã era 'entru 'rima oarã c/n! urec<ea lui OacIues 6ruelle nu -usese în stare sã !eosebeascã
-rantu,easca unui tãran rom/n !e aceea a conationalilor sãi$ Sau 'oate cã i se 'usese un no! în 4/t
!esco'erin! la 'ortile :rientului un om sim'lu care se e='rima cu o !eosebitã ele4antã în limba
tãrii sale$
Seara, Oean înc<i!ea cu 4ri3ã usile ce !ã!eau 'e lar4a terasã a 1alatului !e la Mo4osoaia si trã4ea
'este ele !ra'eriile 4rele si lun4i '/nã la 'ãm/nt$ Iarna, -ocul ar!ea molatic în cãminul !in salon,
alimentat !in c/n! în c/n! cu c/te o buturu4ã, iar noi ne sorbeam ca-eaua sub 'ortretele celor
!ouã sotii ale %oie%o!ului 8<eor4<e Bibescu$ Oean a'rin!ea a'oi, una c/te una, lãm'ile cu
aba3ururi enorme !e 'rin colturi, cu 4ri3ã, -ãrã ,4omot, ca un ministrant lum/nãrile !e 'e un altar
catolic$
B Oean res'ectã cu strictete normele camu-la3ului, ne s'unea o !atã Mart<a, în soa'tã, iar noi
urmãream cu 'ri%irea, !e la !istantã, core4ra-ia ma3or!omului, care se a'leca, se ri!ica, îsi înãlta
bratele, unin! mar4inile !ra'eriilor, 'entru a i,ola 'er-ect lumina !in casã !e be,na !e a-arã$
B si -oarte bine -ace, ,ise 6ruelle$ Ar -i o a!e%ãratã catastro-ã ca o bombã sã atin4ã 'alatul$
B Cre! cã nu as mai a%ea 'uterea sã-1 re-ac 'entru a !oua oarã, 4lãsui Mart<a$ Ca sã-1 restaure,,
mi-am sacri-icat o bunã 'arte !in a%ere si toatã tineretea$
Oean se a'ro'iase !e noi si înce'use sã str/n4ã cestile !e ca-ea !e 'e masã$ : în%ãluia 'e stã'/na
lui cu o 'ri%ire cal!ã
1).
si ume!ã$ 1ri%in!u-i 'e am/n!oi, mã întrebam ce tainice ratiuni 3usti-icau oare atasamentul
acestui %/rstnic tãran !in 6ransil%ania 'entru aceastã strãlucitã cobor/toare !in neamul
Ma%rocor!atilorN Nu 4ãseam rãs'uns, 'oate 'entru cã, asa cum se s'une, inima îsi are ratiunea ei,
'e care ratiunea nu o cunoaste$
Des'ãrtire
A%eam s-o 'ãrãsesc 'e Mart<a Bibescu 'este nu mult tim', s're a 'leca în &inlan!a$ Mi-a!uc
aminte ca si cum ar -i -ost ieri, iar nu în au4ust 19", !e ,iua în care mi-am luat rãmas-bun !e la
ea$ M-a con!us cu masina !e la Mo4osoa-ia la Bucuresti$ Automobilul s-a o'rit la un colt !e
stra!ã, ca sã cobor, !ar, în loc sã-mi %ã! !e !rum, am continuat sã rãm/n în matricea ca'itonatã a
masinii, 'entru cã nu mã <otãr/m sã rostesc -ra,ele rituale, banale si triste, care se'arã$ Mi-a
multumit 'entru cã, la un moment !at, 7'usesem umãrul9 si-o a3utasem sã transmitã numele
Bibescu micului ne'ot a!o'tat !e ea, acelui amoras !e +ucas Cranac< care într-o searã se!ea în
bratele bunicii, 'e-o cana'ea ro, 'al si se 3uca cu smaral!ele !e la 4/tul ei$ 6rebuia intro!us în
le4e un amen!ament care sã în4ã!uie minorului, cu acor!ul 'ãrintilor, sã 'rimeascã numele
a!o'tantului$ se-ul !e cabinet al ministrului !e resort, cu care înt/m'lãtor eram în relatii bune, a
obtinut usor a'robarea si semnãtura se-ului sãu 'e acea -ra,ã a!ãu4atã la le4e, !atoritã cãreia
numele istoric al Bibestilor nu s-a stins$
B Dumneata ai 'utut si ai stiut sã mã a3uti, mi-a s'us ea atunci, la !es'ãrtire, si mi s-a 'ãrut cã
%ocea îi tremura usor$ Meritul !umitale e cu at/t mai mare, cu c/t nu era %orba !ec/t !e o umbrã
si !e un co'il$
Nu întelesese ea oare, si încã !e mult, cã nu 'entru umbra sotului ei rã'osat, 'e care nu 1-am
%ã,ut nicio!atã, si nu 'entru co'ilul 'e care 1-am %ã,ut o sin4urã !atã, în bratele
1)9
ei, m-am strã!uit sã -ac sã se transmitã un nume, alt-el sortit sã !is'arãN Nu simtise oare cã !e la a
!oua noastrã înt/lnire mã lãsasem, ca at/tia altii, %rã3it !e ea si cã 'entru ea -ãcusem totulN 1entru
ea, si bucuros toto!atã cã am sal%at !e la 'ieire un nume rom/nesc$
@enin! %orba !es're sotul ei, tim'ul con-i!entelor, 'e care-1 cre,usem irosit, re%enea 'e
neaste'tate în acea ultimã orã$ Mi-a 'o%estit acolo ca în anul 19" -usese bolna%ã în 'rime3!ie !e
moarte si cã me!icii care o o'eraserã la 1aris îi recoman!aserã sã -ie c/t se 'oate !e 'recautã,
!acã %oia sã mai trãiascã$
B Nu mai 'utea -i %orba, în ce mã 'ri%este, sã 'ot transmite %iatã$ Sotul meu era t/nãr, si nu-i
!ãruisem un -iu$ Din cau,a mea, numele risca sã i se stin4ã, si numele e -oarte im'ortant în istoria
unei -amilii$
Consi!er/n!u-se rãs'un,ãtoare !e acest lucru, -ãcuse în ultima %reme toate !ili4entele 'entru a-si
transmite numele co'ilului -iicei ei, bãietelului ultim nãscut$
B Sotului meu nu i-am limitat nicio!atã libertatea$ si-a !orit-o si a a%ut-o$ Dar ce ilu,ieS Cine e
liberN se întreba o!atã marele meu 'rieten, abatele Mu4nier$ în 4eneral, s'unea el, c/n! se cre!
liberi, oamenii nu -ac !ec/t sã intre !in-tr-o cuscã în alta$
în s-/rsit, mi-a urat un tres bon se3our en &inlan!e1 si, cu lacrimi în oc<i, ne-am !es'ãrtit, 'entru
a nu ne mai re%e!ea nicio!atã$
Din &inlan!a, i-am trimis e'istole lun4i si lirice, în care îi %orbeam cu înc/ntare !es're oamenii si
locurile !e acolo$ I-am scris, între altele, cã 1-am înt/lnit la Helsin2i 'e Cur-,io Mala'arte, cu
care am %orbit în!elun4 !es're ea$ Mi-a rãs'uns cã-i -ace 'lãcere sa-1 stie 7'rintre cei %ii9 si cã-si
aminteste cu 'lãcere !e 'o%estirile lui cu 'ri%ire la animale, !e la 1aris, !e 'e %remea c/n! locuia
în rue !e lFUni%er-
1 : -oarte 'lãcutã se!ere în &inlan!a (lb$-r$* (n$ e!$*$
1#
site$ 1lecatã într-o cãlãtorie în 6urcia, mi-a scris !e acolo cã ? Fai -oit, !e Stamboul,
Constantino'ole, 'asseiste Iue3e suisS"
în!atã !u'ã întoarcerea mea în tarã, am aler4at într-un su-let la Mo4osoaia, un!e n-am 4ãsit-o
însã !ec/t 'e -iica ei, care, îm'reunã cu sotul, m-a 'o-tit la !e3un într-o ,i întunecatã !e s-/rsit !e
noiembrie, în!atã !u'ã rã,boi$
M-a 'rimit Oean, ce%a mai îmbãtr/nit !ec/t îl lãsasem cu mai bine !e trei ani în urmã, cu 'ãtlã4ica
nasului mai rosie ca oric/n!, !u<nin! a bãuturã, trist, abãtut$ Am urcat în încã'erile !e care-mi
-usese !or, am 4ãsit toate lucrurile la locul lor, !ar 'alatul îmi 'ãrea mort$ Am re4ãsit la locul ei
coli%ia în care o 'asãre arti-icialã ciri'ea si misca !in ari'i, mim/n! %iata, c/n! Mart<a Bibescu
întorcea în coasta ei o c<eie !elicatã$ +-am ru4at 'e Oean sã-mi !ea %oie sã 'un în -unctiune
rotitele ascunse, 'entru a 'ri%i !in nou acel s'ectacol in4enios ce mã-nc/ntase altã!atã$
B îmi 'are nes'us !e rãu, mi-a s'us Oean în -rantu,este ('entru cã nu mi se mai a!resa !ec/t
ast-el*, !ar mecanismul nu mai -unctionea,ã !e la 'lecarea ei$ S-a !e-ectat si nimeni !e 'e-aici nu
se 'rice'e sã-1 re'are$
+a -el mi se 'ãrea cã se înt/m'lase si cu mecanismul lãuntric al bãtr/nului Oean$ Mi-am întors
'ri%irile în 3urul meu$ +acul în care se rãs-r/n4ea -ata!a %enetianã a 'alatului mi se 'ãrea mort în
acea ,i mo<or/tã$ Mort era si 'arcul !es-run,it, în mi3locul cãruia, sub les'e,i, îsi !ormeau
somnul !e %eci cei !oi ne'oti al Mart<ei, 8eor4es si Mi<ai Br/n-co%eanu, cã,uti 'e c/m'ul !e
lu'tã, iar 'ãunii, care urcau altã!atã 'e terasã, !easu'ra intrãrii, ca sã 'rimeascã !in m/na ei <rana
întinsã lor 'e o ti'sie !e aramã, !is'ãruserã$ Oac-Iues 6ruelle, -ostul ministru al &rantei la
Bucuresti, cu care, !atoritã ei, mã îm'rietenisem, trecuse în tim'ul rã,boiului în 7&ranta liberã9 si
murise la Ma!ri!$ Mort era trecutul, cu lumea lui, rã,boiul 'ustiise totul$ @iata trebuia înce'utã
!in
" Am -ãcut, !in Istanbul, Constantino'ol, 'aseistã cum suntS (lb$-r$* (n$ e!$*$
11
nou$ 1e co%orul !in -ata mea cu stema Ma%rocor!atilor în mi3loc, 'asãrea le4en!arã îmi s'unea
cã %iata renaste tot!eauna !in 'ro'ria-i cenusã$ Era sin4ura încura3are ne4rãitã 'e care mi-au
su4erat-o, acolo, lucrurile$
Oean mi-a !at %esti !e la stã'/na lui$ Mi-a 'o%estit, 'ri%in-!u-mã cu oc<i in3ectati, 'rin oc<elarii
lui cu ramã !e s/rmã, cã ea era la 1aris, cã-si re%ã,use 'rietenii, cã în4enunc<ease la cã'ãt/iul
at/tor morti !ra4i care 'utre,eau în 'ãm/ntul &rantei si a cãror amintire %oia s-o 'resc<imbe în
%eneratie, în 'a4ini !e carte; îsi scria memoriile$
B îmi s'une cã misiunea ei e sã scrie !es're cei !usi, s're a-i 'escui !in uitare, îmi ,ise Oean$
Mart<a Bibescu îmi s'usese si mie !e mai multe ori acest lucru si mã s-ãtuise ca, !u'ã ce nu %a
mai -i, sã scriu ce%a si !es're ea$ Am ascultat-o, !ar mult mai t/r,iu$
Au,in!u-1 'e Oean %orbin!u-mi, am a%ut la un moment !at im'resia cã o au! 'e ea a!res/n!u-
mi-se 'rin interme!iul lui, ca un !u< 'rin %ocea ma<murã a unui me!ium în tim'ul unei se!inte
!e s'iritism, ca un su-let !in acel tinut încã ne!esco'erit !es're care aminteste Hamlet$ @ocea
s'artã care rostea cu%intele îmi strecura, în tainitele urec<ii lãuntrice, ecoul timbrului melo!ios,
!e altã!atã, al îmbl/n,itoarei !e ser'i;
B Elle tra%aille en &rance, mais c Fest tou3ours, mon-sieur, 'our la 4loire !e notre'aGsN
Oean -olosea cu%/ntul tra%aille?1 în loc !e ecrire5, a!icã asa cum îl -olosea ea, care-mi 'o%estea o
!atã cã a -ost întrebatã !e o boieroaicã !e-a noastrã, în -rantu,este, un!e lucrea,ã$ 1rinci'esa
Mart<a i-a arãtat camera în care obisnuia sã scrie$ :<, nuS Oe %oulais sa%oir ou tra%aille,-%ous %os
robesSA i-a e='li-
) +ucrea,ã în &ranta, !ar tot 'entru 4loria tãrii noastre, !omnuleS (lb$-r$* (n$ e!$*$
A munci, a lucra> a tru!i (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
5 A scrie (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
A @oiam sã stiu un!e %ã -aceti roc<iileS (lb$-r$* (n$ e!*$
1"
cat !oamna, 'entru care 7a lucra9 însemna numai 7a-si lucra roc<iile9$
în ce-1 'ri%este 'e Oean, mã 4/n!eam c/t !e 4reu e='licabile sunt uneori mani-estãrile noastre
omenesti cele mai oneste$$$ Ast-el, nu întele4eam !e ce Oean îmi %orbea mie, rom/n ca si el,
numai -rantu,este si-mi s'unea în acea limbã, cu le4itimã m/n!rie 'atrioticã, cã 'rinci'esa
lucrea,ã în &ranta 'entru 4loria tãrii noastre, c/n! ar -i -ost natural sã-mi !eclare acest lucru în
4raiul nostru matern$
De-atunci nu 1-am mai %ã,ut 'e Oean nicio!atã$
Mart<a Bibescu o!i<neste, !in noiembrie 19.), în 'ãm/ntul &rantei, tarã 'e care a iubit-o ca 'e a
!oua ei 'atrie$ 1e Oean mi-1 înc<i'ui ca 'e un 'ersona3 !intr-o -rescã a lui 8iotto, culcat 'e %ecie
la 'icioarele stã'/nei sale, 'entru a o %e4<ea si în moarte, mo!est si anonim, ca în %iatã, cu
aceeasi !ra4oste 3usti-icatã !oar !e ea însãsi, 'e l/n4ã care toate celelalte sentimente omenesti nu
sunt !ec/t 7aramã strãlucitoare si c<im%al ,ãn4ãnitor9$
"0 noiembrie 19.)
în inima 1arisului, 'e insula Saint-+ouis, Vuai !e Bour-bon, 5, locuieste scriitoarea Mart<a
Bibescu$ E miercuri, "0 noiembrie 19.)$
în camera !e 'rimire, în acelasi tim' camerã !e lucru, serã si sanctuar, stau una l/n4ã alta, în
'icioare, încon3urate !e ra-turi cu cãrti, !e 'u,!erie !e -lori în 4lastre si în 4<i%ece, !e !osare,
caiete si a4en!e, !ouã -emei; una între !ouã %/rste, ener4icã, 'linã !e o autoritarã bunã%ointã, iar
cealaltã, scriitoarea, în %/rstã !e o't,eci si sa'te !e ani$ Aceasta !in urmã o în!eamnã 'e cea
!int/i, însotitoarea ei, sã o lase sin4ura, ca sã se 're4ãteascã, 'entru cã urmea,ã sã 'rimeascã o
%i,itã$
B : %i,itãN 6rebuie sã -ie o eroare, 'entru cã nu s-a anuntat nimeni$
B Ba !a, ba !a, ma!ame Blanc<e$ Aste't o %i,itã -oarte im'ortantã 'entru mine$
Doamna Blanc<e se lãsã con%insã cu 4reu si, !usã usor !e umeri s're usã, se retrase$
Sin4urã 'rintre -lori si cãrti, 'rintre !osare si însemnãri risi'ite în !e,or!ine 'e birou, 'rinci'esa
Bibescu se în!re'tã s're masa !e lucru, tin/n!u-se cu o m/nã !e s'ãtarul unui scaun, a'oi cu
cealaltã !e mar4inea cana'elei$ Se o'ri !u'ã c/ti%a 'asi si-si roti 'ri%irea %a4ã s're -ereastra
înaltã si în4ustã, asemãnãtoare celor !e la Sainte-C<a'elle$
1rin lumina cetoasã a as-intitului, încã se mai ,ãresc malurile Senei si cele !ouã turnuri masi%e
ale cate!ralei No-tre-Dame$
1
7De c/te ori mã întorc, !u'ã o mai în!elun4atã absentã, si 'ri%esc !e aici cate!rala, 'ro'ria-mi
înc/ntare mi-o aminteste 'e a Do4elui care, a3uns la @ersailles, se minuna cã e acolo$9
Re,em/n!u-se !e mar4inea unei eta3ere, 'rinci'esa m/n4/ie în treacãt o %ec<e icoanã 'e lemn,
stearsã !e ani;
7A su-erit !e-a lun4ul %eacurilor u,ura sãrutãrilor9, murmurã ea$ 7îmi 'lãcea sã le s'un asta
strãinilor care mã %i,itau la Mo4osoaia si cãrora le arãtam aceastã icoanã !e care nu m-am
!es'ãrtit nicio!atã$9
: micã o4lin!ã %enetianã îi re-lectã c<i'ul !e culoarea -il!esului, cutele ce-i brã,!ea,ã obra,ul si
4/tul, umerii înco%oiati, nasul scurt, usor a'lecat sub 4reutatea oc<elarilor cu lentile 4roase,
în!ãrãtul cãrora se ,bate 'ri%irea nesi4urã$
7Q/na rea, Carabosse, mi-a luat îna'oi, 'e r/n!, tineretea, -rumusetea care atrã4ea 'ri%irile (cum
s'unea mama*, lim'e,imea %e!erii, si mi-a lãsat !oar memoria, intactã, ca sã-mi amintesc si sã
su-ãr$ Nu mai sunt si4urã acum, la bãtr/nete, !e 'icioarele care mã 'oartã, asa cum n-am -ost
si4urã, în tinerete, !e %aloarea cãrtilor 'e care le scriam$ :ri !e c/te ori mi se a!uceau lau!e sau
mi se o-ereau !istinctii literare, mã întrebam !acã nu cum%a erau !atorate mai !e4rabã -a'tului cã
,/nele-mi !ã!userã o în-ãtisare mai !eosebitã si cã -ãceam 'arte !in aristocratia unei tãri !in
orientul Euro'ei, !ec/t -a'tului cã 'uneam 'e </rtie 4/n!uri !intre cele ce -rãm/ntau mai 'utin
mintea tinerelor -ete !e-atunci, cãci eram -oarte t/nãrã c/n! Aca!emia &rance,ã mi-a 'remiat
Cele o't raiuri, cartea mea !e !ebut$9
1rinci'esa mai -ace %reo c/ti%a 'asi nesi4uri s're un -otoliu urias, care, cu bratele !esc<ise, e
4ata, 'arcã, s-o 'rimeascã$
7&iin!cã obisnuinta uci!e 'lãcerea, mi-am !orit uneori moartea care uci!e obisnuinta$$$ Se s'une
cã %iata omului e -ãcutã !in !orintã$ Dar nu se s'une nicio!atã cã ar -i -ãcutã si !in satis-acerea
!orintei$9
: ramã în4ustã înca!rea,ã un imens arbore 4enealo4ic$
7Un ,iarist nai% mã întreba o!atã !acã am un arbore 4enealo4ic$ Un arboreN : 'ã!ure, !omnuleS
i-am rãs'uns r/,/n!$ Era 'e %remea c/n! coc<etam '/nã si cu rãs'unsurile$$$9
15
7C/t !e mult mi-am !orit sã scriu istoria -amiliei mele, a Ma%rocor!atilor si a Bibestilor$ Aceasta
!in urmã înru!itã cu a Br/nco%enilor, cu a Cantacu,inilor, cu a Basarabi-lor, !ar si cu a lui
Na'oleon Bona'arte, 'rin -iica naturalã a acestuia$$$9
Ma!ame Blanc<e r/c/ie în usã$ Intrã si înce'e sã str/n4ã !osarele ce ,ac 'e cana'ea$ 1rinci'esa
simte cum tim'ul trece, e4al, 'e l/n4ã ea, 'rin ea, nemilos$
B Nu e ne%oie sã -aci or!ine acum, ma!ame Blanc<e$
B Dar !oamna s'unea cã astea'tã o %i,itã$
B Da, !a$$$ !esi4ur$$$ o %i,itã$$$
8lasul cu in-le=iuni !e or4a %ibrea,ã slab în 'enumbra o!ãii; 71iete$$$ : 'iatã a 1arisului$$$ Scenã
imensã, un!e mo!ista, Ma!ame +amort, îm'leteste 'an4licile nelinistitelor !rumuri ale
'ãm/ntului$$$91
B A s'us ce%a !oamnaN
B A'roa'e nimic, înce'usem un %ers !intr-o Ele4ie a !ra4ului meu Ril2e$$$ si el o umbrã
!escãrnatã a trecutului, ca at/tea si at/tea altele$$$
S-a întunecat$ 6urnurile cate!ralei Notre-Dame s-au to'it în a'ele Senei$ Doamna Blanc<e
aco'erã întunericul !e a-arã cu brocartul !ra'eriilor !inãuntru si a'rin!e, 'e mãsute, lumina
c/tor%a lãm'i !e sub lar4i aba3ururi$
7A'ã a Senei, mã %ei lua cu tine, cur/n!, s're un alt tãr/m$$$ em'ortant %ers tes <a%res, tes
car4aisons !e bois, !e <ouille et !e ca!a%res$$$9"
B Ma!ame Blanc<e, a sunat cine%a$
B N-a sunat nimeni$ Doamnei i s-a 'ãrut$
B 6e ro4, !u-te totusi si !esc<i!e$ E%entual, astea'tã c/te%a minute acolo, '/nã urcã$$$
1 1lat,e, o 1lat, in 1aris, unen!lic<er Sc<au'lat,, ? Jo !ie Mo-!istin, Ma!ame +amort, ?!ie
ru<losen Je4e !er Er!e, en!lose Ban-!er, ? sc<lin4t un! Jin!et un! neue aus i<nen ? Sc<lei-en
er-in!et, Riisc<en, Blumen, Po2ar!en$$$ (Ele4ia a cince!* (n$ e!$*$
" Duc/n! s're micile tale 'orturi încãrcãturile-ti !e lemn, !e <uilã si ca!a%re$$$ (1aul @erlaine,
Nocturne 'arisien* (lb$-r$* (n$ e!$*$
1A
7si Ma!ame +amort nãscoceste !in 'an4lici noi -un!e, ben,i, -lori, cocar!e, -ructe arti-iciale$$$
6oate %o'site ti'ãtor$$- 'entru ie-tinele 'ãlãrii !e iarnã ale sortii$ $$-ur !ie bi-li4en Kinter<ute !es
Sc<ic2sals$$$9
însotitoarea îi îm'lineste !orinta$ Se !uce si !esc<i!e usa !e la intrare, un!e, -ireste, nu astea'tã
nimeni$ Se a'leacã asu'ra ram'ei, !ar 'e tre'te nu urcã nimeni$ Mai astea'tã la usã %reo c/te%a
minute, a'oi se întoarce$
în -otoliu, cu o carte 'e 4enunc<i, între tim', 'rinci'esa murise$)
) 8<islain !e Diesbac<, bio4ra-ul Mart<ei Bibescu, nu !ã cre,are acestei relatãri !atorate altui
bio4ra-, Mic<el 6ouraier, ci 'resu'une cã 'rinci'esa a !ece!at în urma unui atac !e cor!, la ora
sa'te si 3umãtate seara, miercuri, "0 noiembrie 19.), în %/rstã !e o't,eci si sa'te !e ani (n$ e!$*$
1.
Doamna HGmans
Intr-o ,i -ierbinte !e iulie a anului 191, se-ul meu mã anuntã, 'e obisnuitul lui ton bla3in si
mucalit, cã, în !u'ã-amia-,a acelei ,ile, urma sã mã %i,ite,e la minister o !oamnã, si mã ru4a
insistent sã -iu c/t 'ot !e 'oliticos cu !omnia sa$ Mã întrebam ce se ascun!ea în!ãrãtul acestei
recoman!atii$ Mã strã!uiam sã -iu tot!eauna curtenitor cu toti cei ce mã %i,itau la Directia
'rotocolului !in Ministerul !e E=terne, mai ales atunci, în 'rimele luni ale rã,boiului, 'entru a
solicita o -a%oare sau 'entru a se 'l/n4e !e ce%a$ De aceea, -a'tul cã mi se atrã4ea atentia sã -iu
!eosebit !e amabil cu !oamna care a%ea sã-mi calce 'ra4ul mi se 'ãrea sus'ect$ +-am întrebat 'e
se-ul meu !es're cine si !es're ce era %orba$ Mi-a s'us cã %i,itatoarea e o olan!e,ã care a%ea o
c<estiune 'ersonalã !e re,ol%at cu ministerul si cã, !u'ã 'ãrerea lui, era$$$ cam ner%oasã$
în s-/rsit, în !u'ã-amia,a aceea intrã în biroul meu, la ora in!icatã, o !oamnã t/nãrã, -oarte slabã,
nici ur/tã, si nici -rumoasã, cu o neliniste în 'ri%ire, 'urt/n! o roc<ie !e mãtase 'e care erau
im'rimate monumentele re're,entati%e ale 1arisului, iar, a4ãtatã !e un umãr, o 'osetã încã'ãtoare
!in 'iele !e croco!il$ 1urta 'anto-i !in aceeasi 'iele, cu tocuri !in cristal !e st/ncã, la mo!ã 'e-
atunci$ Am 'o-tit-o sã sa!ã, si-a luat 'oseta !e 'e umãr, a !esc<is-o înmiresm/n!u-mi biroul, si-a
a'rins o ti4aretã Camei o-erin!u-mi si mie una, a'oi s-a recoman!at$ Era a4itatã si se 3uca mereu
cu -ermoarul 'osetei, 'e care o tinea acum 'e 4enunc<i, în tim' ce-mi
10
%orbea, 'ri%eam amu,at -elul în care monumentele 1arisului erau !is'use 'e umerii si 'e 'ie'tul
%i,itatoarei$ Dar 'entru ce mi-o trimisese se-ulN
B Domnule, sunt %enitã !e cur/n! în Rom/nia la %olanul 1a2ar!ei mele, 'entru a-mi %i,ita
ru!ele, înce'u ea$
@orbea clar si rãs'icat într-o -rantu,eascã -rumoasã$ 1e 'arcurs, a%eam sã !esco'ãr cã era
rom/ncã mãritatã cu un olan!e, si sã constat cu oarecare uimire !u'ã aceea cã, în ciu!a
strã!aniilor mele !e a continua con%ersatia în rom/neste, 're-era sã-si rosteascã monolo4ul '/nã
la ca'ãt în limba în care-1 înce'use$ Mã 4/n!eam, iarãsi, cã nu-si alesese momentul cel mai
'otri%it 'entru a-si %i,ita neamurile !e la noi !in tarã acum, în 'lin rã,boi, !ar m-am -erit sã a!uc
%orba !es're asta, 'entru a nu o în!e'ãrta !e la subiect$ In !e-initi%, nici nu mã 'ri%ea 'entru ce
se <otãr/se sã -acã acest lun4 %oia3 !e-a lun4ul Euro'ei acum$ Am întrebat-o numai !acã n-a a%ut
!i-icultãti trebuin! sã tra%erse,e un continent în -lãcãri, sin4urã, la %olanul unui automobil$ M-a
asi4urat ime!iat cã nu a%usese nimic !e su-erit 'e !rum si cã neca,urile au înce'ut 'entru ea nu
strãbãt/n! Reic<ul sau alte tãri, ci aici, la Bucuresti$ Cum asaN Mã ru4a sã am rãb!are si sã n-o
întreru'$ A%ea sã-mi 'o%esteascã tot ce i se înt/m'lase, cã !oar !e-asta se a-la acum în -ata mea$
Am asi4urat-o cã %oi -i numai urec<i$
B Domnule, a3un4/n! la Bucuresti, mi-am înc<iriat o %ilã a-arã !in oras, 'entru a a%ea aer si
liniste$ M-am instalat la :to'eni, în casa !oamnei Beli4rã!eanu, si i-am 'lãtit c/t mi-a cerut, '/nã
la s-/rsitul lui se'tembrie$ 1ro'rietã-reasa mea 'oate sã %ã asi4ure !e acest lucru la ne%oie$ Du'ã
cum %eti %e!ea, acest amãnunt e -oarte im'ortant$ Ei bine, asearã, 'e la ora ,ece, c/n! m-am
întors !in oras acasã, la :to'eni, si am intrat, în <ol era luminã si 'e cana'ele se lã--aiau niste
3a'one,i$ Casa mi-era 'linã !e 3a'one,iS M-am s'eriat si am !at -u4a în o!aia mea !e culcare, ca
sã anunt la tele-on 'olitia$ Ce sã %ã! c/n! am a'rins luminaN Doi 3a'one,i B un bãrbat si o
-emeie B !ormeau în 'atul meuS
19
El s-a ri!icat 'e 3umãtate si m-a întrebat, 'e -rantu,este 'asãmite, cine sunt si ce caut eu acolo$ Ei
bine, am 4ãsit cã asta e c<iar 'rea !e tot$ N-am mai 'utut si mi-am iesit 'utin !in -ire$ +-am ru4at
în termeni !rastici sã-si ia -emeia !e-acolo !e l/n4ã el si, îm'reunã cu 3a'one,ii ceilalti, sã 'lece
c/t mai re'e!e, !acã nu %rea sã c<em 'olitia$ 7Doamnã, mi-a rãs'uns el tantos, asta e casa mea si
%ã ro4 sã iesiti a-arã ime!iatS9 7De bunã%oie si nesilitã !e nimeniS9 i-am s'us$ 7Dar cine esti
!umneata, mã ro4, !e în!rã,nesti sã mã !ai a-arã !in casãN Du'ã mutrã, 'ari un ne4ustor care
%in!e co%oare 'e Calea @ictoriei$ C/t !es're maniere, ce sã mai s'unSN Se %e!e cã ati c<e-uit
toatã ,iua si ati 4resit casa$ Aici, locuiesc eu$ Am înc<iriat toatã %ila '/nã la l octombrie si am
'lãtit toti banii !oamnei Beli4rã!eanu, 'ro'rietara casei$ Dumneata o cunosti 'e !oamna
Beli4rã!eanuN9 6ãcere$ 7@e,i, !omnule, eram si4urã cã n-o cunosti, 'entru cã nu era nebunã ca
sã-ti înc<irie,e si !umitale casa$ si acum, !estulã %orba$ Hai, miscati-%ã mai re'e!e, cã ne-a'ucã
!imineata$ Hai, <ai, mai re'e!eS9 Nu se miscau$ Se uitau la mine$ Am 'us m/na 'e tele-on$
Atunci, s-a re'e,it la mine, nu m-a lãsat sã a'uc rece'torul, 1-am îm'ins îna'oi în 'at, -emeia a
înce'ut sã ti'e, s-a !esc<is usa, au intrat c/ti%a oameni !e-ai lor, în s-/rsit, ce sã-ti mai s'un, a
-ost un tãrãboi între4$ 7Dar cine esti !umneata, !omnuleN Cine sunt mitocanii ãstia care
în!rã,nesc sã 'unã m/na 'e mineN9 am urlat eu scoasã !in -ire$ 7Eu sunt ministrul Oa'onieiS9 mi-
a rãs'uns bãrbatul !in 'at, 7si casa mi-a -ost re'arti,atã !e autoritãtile rom/nesti, asa cã te ro4,
!oamnã, încã o !ata, sã iesi a-ara si sã 'leci un!e %ei stiS9 7Am sã mã 'l/n4 eu autoritãtilor9, am
stri4at eu, 7'entru %iolare !e !omiciliuS Am 'asa'ort strãin si o sã a3un4eti cu totii la ,!u'S9
1ersoana !in 'at a înce'ut sã %oci-ere,e, m-a -ãcut im'ertinentã si nu mai stiu cum, cucoana !e
l/n4ã el m/r/ia într-una, eu i-am -ãcut albie !e 'orci, ur/tii ceilalti mã 'ã,eau ca sã n-a'uc sã
arunc cu ce%a în ei, în s-/rsit a trebuit sa-i las si sa 'lec, noa'tea, cu masina, !in nou în oras, ca sã
scol !in sornn 'e-o
l
15#
na!ã a mea si sa !orm în casã strãinã 'e o cana'ea incomo!a$ Asa cã, %ã ro4, !omnule, sã-i !ati
a-arã 'e oamenii aceia !in casa mea$ Sã le !ea statul o altã %ilã, un!e o 4ãsi, 'entru cã !isearã
%reau nea'ãrat sã !orm acasã$ Am 'lãtit c<iria, am 'asa'ort în re4ulã, autoritãtile rom/ne sunt
!atoare sa mã a'ere !e <uli4ani$
B Du'ã c/te îmi s'uneti, e %orba !e ministrul Oa'oniei si !e le4atia lui, iar nu !e <uli4ani, asa cã
n-ar strica sã %ã a!a'tati %ocabularul situatiei, ca sã nu a%eti si alte ne'lãceri, i-am s'us,
încerc/n! sã a!o't un ton ener4ic$
Re,ultatul a -ost !e,astruos$ Un torent !e in%ecti%e s-a 'ornit asu'rã-mi si cu 4reu am i,butit sã-1
'otolesc$ Am asi-4urat-o cã mã %oi strã!ui sã lãmuresc lucrurile c/t mai 4rabnic, am con%ins-o sã
mai 'etreacã o noa'te 'e cana'eaua incomo!ã a ru!ei ei si i-am -ã4ã!uit cã în ,iua urmãtoare
totul se %a aran3a$
Du'ã 'lecarea ei, am înce'ut sã -ac cercetãrile cu%enite, 'e care mi le-a -acilitat un tele-on !in
'artea ministrului Oa'oniei, si a'oi un altul, !at !e mine 7autoritãtilor !e resort9$ Ce se
înt/m'laseN Casa !e la :to'eni era 'ro'rietatea unei e%reice, iar casele mai arãtoase si mai
încã'ãtoare ale e%reilor -useserã rec<i,itionate 'entru !i'lomatii strãini, s're a-i 'une la a!ã'ost,
!acã %oiau, !e e%entualele bombar!amente ce 'uteau sã sur%inã$ 7Autoritãtile !e resort9, care nu
stiau cã %ila !e la :to'eni -usese înc<iriatã !oamnei HGmans, o re'arti,aserã le4atiei Oa'oniei,
care în !u'ã-amia,a acelei ,ile se instalase în %ilã cu toti ai ei, în -runte cu ministrul acelei tãri$
A !oua ,i, am stat !e %orbã cu re're,entantul Oa'oniei, care mi-a re'etat ce-mi s'usese cu o searã
înainte, la tele-on$ Nici 'rin 4/n! nu-i trecea sã se mute !e !ra4ul !oamnei HGmans, care se
'urtase, s'unea el, 7incali-icabil9$ :to'enii îi con%eneau !e minune, iar cu 'ersoana aceea care
nã%ãlise noa'tea în o!aia lui !e culcare sã se !escurce 7autoritãtile !e resort9 cum %or sti$ Nu-1
'ri%ea 'e el$ Nu mai %oia în ru'tul ca'ului sã aibã !e-a -ace cu ea$ Sustinea cã nu a mai
151
înt/lnit în %iata lui o ast-el !e creaturã si o com'ara cu cele mai 'rime3!ioase -iare ale 3un4lei$ 1e
!e altã 'arte, !oamna HGmans mã ameninta cã se %a întoarce ime!iat acasã si cã-i %a -ace
3a'one,ului un tãrãboi 7s-o tinã minte9$ Am asi-4urat-o cã nici asa n-a%ea s-o uite 'rea usor si i-
am -luturat 'e la urec<e i!eea cã 7autoritãtile !e resort9 ar 'utea s-o e='ul,e,e -rumusel !in tarã
!acã nu se linisteste$ I-am amintit cã e rã,boi si cã ã la 4uerre comme / la 4uerre1$ 1robabil cã si-
a 4ãsit sin4urã un alt !omiciliu, ce%a mai 'utin contro%ersat !ec/t cel !e la :to'eni, si, 'e !e altã
'arte, 4/n-!in!u-se la 'robabilitatea (!e -a't, -oarte 'utin 'robabilã* a unei e%entuale e='ul,ãri,
!u'ã %reo c/te%a ,ile m-a anuntat cã nu tine sã se îmbolnã%eascã !e ner%i !in cau,a 3a'one,ului
si cã %rea sa-si ia lucrurile !e la :to'eni$ Mi-a e='licat cã a%ea niscai%a co%orase orientale !e
ru4ãciune si c/te%a scul'turi !in 3a!, !in lemn, !in cristal, niste -etisuri !e care nu se !es'ãrtea
nicio!atã în cãlãtoriile ei si cã %a trebui sã -acã un !rum la :to'eni s're a si le ri!ica$ Eram
înc/ntat$ Scã'ãm !e o mare încurcãtura, care, în lunile acelea !e rã,boi, nu era sin4ura 'e care o
a%eam cu re're,entantele !i'lomatice strãine$ I-am comunicat ministrului Oa'oniei %estea cea
bunã si 1-am întrebat c/n! ar 'utea trece !oamna HGmans sã-si ia lucrurile$ 7Doamna HGmansN9
a e=clamat ministrul$ 7Nicio!atãS9 M-a ru4at sã %in eu la :to'eni si sã-i ri!ic acele obiecte oribile
care ,ac cam 'retutin!eni 'rin casã$ 7Sunt lesne !e recunoscutN9 1-am întrebat$ si !e un!e stia cã
sunt ale !oamnei HGmans si nu ale 'ro'rietareiN Mi-a rãs'uns ca nu ar 'utea -i !ec/t ale acelei
'ersoane 7incali-icabile si li'site !e 'u!oare9 si cã-mi %a -i lesne sã le recunosc -ãrã cea mai micã
bãtaie !e ca'$
Doamna HGmans m-a asi4urat, si ea, cã %oi recunoaste cu mare usurintã acele obiecte !e cult
a'artin/n! unor semintii !in ar<i'ela4urile situate în mãrile Su!ului, totemuri
1 6rebuie sã te a!a'te,i circumstantelor (lit; 7la rã,boi ca la ia,-boi9* (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
15"
sau -etisuri a!unate !e ea cu 'rile3ul cãlãtoriilor 'e care le -ãcuse$ A%eau toate cam aceeasi -ormã,
!oar mãrimile erau !i-erite si materialul !in care erau lucrate$ Dar ce re're,entauN am întrebat-o$
M-a asi4urat !in nou cã le %oi recunoaste -ãrã tru!ã, si a trecut la semnalmentele co%oraselor$
în ,iua stabilitã, !oamna HGmans mi-a -ãcut cinstea sã mã con!ucã '/nã la :to'eni în 1a2ar!a ei
imensã, !ar numai !e !ouã locuri, si în care o 'o-tise si 'e 'ro'rietarã, 'e !oamna Beli4rã!eanu,
!in -ericire 'entru mine, cel instalat între ele !ouã, la -el !e slabã si !e 3una ca si !oamna
HGmans$ :ricum, eram -oarte în4<esuiti, iar !oamna HGmans, care con!ucea masina, abia
i,butea sa mane%re,e %olanul$ Asta nu o îm'ie!ica sã 4oneascã 'e soseaua a4lomeratã si sa-si
strecoare cura3os 1a2ar!a 'rintre numeroasele camioane militare care-i %eneau în înt/m'inare cu
o %ite,ã com'arabilã cu a ei$ Nu numai at/t, !ar !oamna HGmans, în tim' ce-si con!ucea
%e<iculul, simtea o im'erioasã ne%oie !e a -uma ti4arã !e la ti4arã, îi a!miram a4ilitatea m/inilor
care tineau ti4areta între !e4ete, m/nuiau %olanul si, la ne%oie, sc<imbãtorul !e %ite,e !intre
'icioarele mele, si se !escurcau !e minune, e%it/n! coli,iunile, ce-mi 'ãreau ine%itabile, cu o
secun!ã înainte !e a se 'ro!uce$ Am întrebat-o !acã nu ar 'utea sã micsore,e %ite,a ca sã
a3un4em cu bine la :to'eni, !ar mi-a taiat-o scurt, s'un/n!u-mi 'rintre !intii cu care musca
ti4ara cã 7a!orã %ite,a9 si asi4ur/n!u-mã cã nu %oi -i li'sit !e 'lãcerea !e a-i %e!ea 'e 3a'one,i$
A a%ut !re'tate, 'entru cã am a3uns cu bine la %ila !oamnei Beli4rã!eanu, un!e ministrul Oa'oniei
si amabila sa sotie aste'tau, 'e 'ro'rietarã si 'e mine, cu masa întinsã$ Doamna HGmans a rãmas
claustratã în 1a2ar!a ei, la mar4inea soselei, iar eu am 'rimit !in 'artea ei un mare cos !e ru-e, în
care urma sã încarc co%orasele si acele scul'turi bi,are 'e care, s'unea ea ,/mbin! eni4matic,
a%eam sa le recunosc 7-ãrã 'robleme9$
@i,ita noastrã a !urat !estul !e mult, nu 'entru cã i!enti-icarea scul'turilor m-ar -i 'us în
încurcãturã (-iecare !in-
15)
tre ele nu re're,enta altce%a !ec/t unul si acelasi simbol %iril al se=ualitãtii, !e !imensiuni si !in
materiale !i-erite*, ci 'entru cã os'ãtul 're4ãtit în cinstea noastrã era co'ios si, ca atare, nu se mai
s-/rsea$ Ni s-au o-erit 're'arate neobisnuite, 'e care am -ost în%ãtati cum sã le m/ncãm,
mane%r/n! bete în loc !e -urculite$ S-a mai ser%it ceai, rãcoritoare 'entru cine nu !orea ceai, iar
ministrul si consoarta sa erau !e o amabilitate e=cesi%ã, 'e care n-o 'uteau altera c/tusi !e 'utin
!is'eratele semnale 'e care cla=onul !oamnei HGmans ni le trimitea 'rin s'atiu, !e la o %reme !in
ce în ce mai !es$ E=celenta sa 'ãrea cã nu le au!e, iar 'ro'rietara casei si cu mine ne 're-ãceam,
si noi, !in 'olitete, cã nu le au,im$ Ministrul îsi cãuta cu 4ri3ã si cu rãb!are cu%intele -rantu,esti
s're a ne îm'ãrtãsi 'unctul lui !e %e!ere asu'ra !es-ãsurãrii rã,boiului, a-arã se întuneca, iar eu
mã 4/n!eam cu 4ri3ã la !rumul s're casã, în autoturismul !e !ouã locuri, lãsat în %oia ner%ilor
!oamnei HGmans, care, 3u!ec/n! !u'ã stãruinta semnalelor, erau eliberati !e orice elementarã
auto-stã'/nire$
Ca în basmul cu Scu-ita Rosie, totul s-a terminat '/nã la urmã cu bine, lu'ul nu ne-a m/ncat la
îna'oiere, iar ministrul Oa'oniei mi-a trimis !u'ã %reo c/te%a ,ile, !re't multumire 7'entru marile
ser%icii a!use le4atiei Oa'oniei9, cum îmi scria, o mare si -oarte -rumoasã cutie !e ar4int 'entru
ti4ãri, cutie 'e care o 'ãstre, 'rintre amintirile cele mai !ra4i ale trecutului$
1e !oamna HGmans n-am mai re%ã,ut-o nicio!atã$
: s-/ntã can!oare
Sunt unii oameni care trec 'rin %iatã si rãm/n '/nã la s-/rsit can!i,i, bine%oitori, inca'abili !e
in%i!ie, !e %iolentã, tot!eauna cu ,/mbetul 'e bu,e, !e,interesati !e cele materiale si ne'rice'uti
în a-aceri$ Ei se com'lac !e 're-erintã în acti%itãti a!olescentine ca 'oe,ia, 'ictura, mu,ica,
literatura sau s'ortul$ 1entru ca le 'lac lucrurile -rumoase, ei sunt uneori colectionari 'asionati,
iar unii !intre ei, înc<i,/n! usa %anelor a4itatii lumesti, ale4 'reotia sau înalta s'iritualitate a
mãnãstirii$ Dintre ei se ale4 marii 'oeti, marii 'ictori, mu,icienii !e seamã, literatii,
matematicienii, -i,icienii sau !u<o%nicii !e elitã$ : ast-el !e 'ersoanã era, în anii aceia !e
,bucium si a!ucãtori !e moarte ai rã,boiului, si re're,entantul S-/ntului Scaun la Bucuresti$ Cu
-ata ro,ã si cu oc<ii albastri, între !ouã %/rste, %orbin! o -rantu,eascã 'lãcut c/ntatã !atoritã unui
!ulce accent italian, !eosebit !e a-abil, !ar nu -amiliar, li'sit !e orice umbrã !e %anitate, lesne
accesibil, Monseniorul era 'lãcut tuturor celor care a%eau 'rile3ul sã-1 abor!e,e$ Nu se amesteca
în treburile altora !acã nu era solicitat !e cei în cau,ã, nu 'urta %orba si nu se arãta s'iritual 'e
s'inarea celor absenti$ Q/mbea bine%oitor tuturora si era !ecorati% la !e3unurile o-iciale, un!e-1
înt/lneam a!esea$ A%ea !oi secretari !e le4atie, teolo4i tineri, stersi ca în-ãtisare, insi4ni-ianti !in
'unct !e %e!ere mon!en, !ar -oc !e a4eri la minte si tobã !e carte$
+ucram la Directia 'rotocolului !in Ministerul !e E=terne si a%eam ast-el 'rile3ul sã mã înt/lnesc
în ca!rul ser%i-
155
ciului cu cei !oi teolo4i !i'lomati si, mai ales, cu se-ul lor, Monseniorul$ Mã întele4eam
tot!eauna bine cu ei toti, ast-el înc/t mi-a -ost lesne sã-i înstiinte,, !e 'il!ã, la un moment !at, cã
s-a <otãr/t ca toatã 'ro!uctia rom/neascã !e cauciucuri 'entru automobile sã -ie !estinatã armatei
si cã !i'lomatii strãini acre!itati la noi sunt ru4ati, în consecintã, sã-si 'rocure cauciucuri !in
tãrile lor$ M-am bucurat atunci cã toate le4atiile, înstiintate !e aceastã mãsurã, s-au con-ormat
-ãrã nici o obiectie$ Cu o sin4urã e=ce'tie, care nu era, !e -a't, o obiectie, ci !oar o ru4ãminte
!elicat e='rimatã, !ar care %enea !e un!e nu m-as -i aste'tat, si anume !e la re're,entantul
@aticanului, Monseniorul, cu care mã întele4eam asa !e bine$ S-intia sa ne scria cã a 'rimit nota
ministerului nostru, cã întele4e 4ra%itatea momentului, 'recum si necesitãtile armatei, ca se roa4ã
Cerului 'entru tara noastrã, !ar cã ar a%ea ne%oie$$$ !e !ouã 'neuriS Eram !e 'ãrere sã -im
'rinci'iali si sã ne scu,ãm cã nu-i 'utem satis-ace cererea$ Dacã i-am -i !at curs, s-ar -i creat un
'rece!ent !e care ar -i 'ro-itat celelalte le4atii, si am -i încãlcat !is'o,itiile Marelui Stat-Ma3or$
Mi-am e='us 'unctul !e %e!ere în -ata se-ului 1rotocolului, care, mai !i'lomat !ec/t mine si mai
în4ã!uitor !in -ire (sau 'entru cã era mai %/rstnic*, a -ost !e altã 'ãrere$ M-a ru4at sã inter%in la
Starul-Ma3or, un!e 4ãseam tot!eauna întele4ere !e alt-el, 'entru a i se a'roba Monseniorului cele
!ouã 'neuri, e='lic/n! cã acesta e re're,entantul S-/ntului Scaun si, toto!atã, !ecanul cor'ului
!i'lomatic, si cã une-ois nFest 'as coutume1$ Qis si -ãcut, cauciucurile i-au -ost a'robate
Monseniorului, numai cã n-a trecut nici o sã'tãm/nã, si acesta ne-a mai cerut !ouãS
De !ata asta, bla3inul meu se- 1-a 'o-tit 'e Monsenior la minister, 'entru a-i e='lica 'rin %iu 4rai
situatia, !e teamã cã 'rin scris n-ar a3un4e la nici un re,ultat$ Monseniorul s-a 're,entat la ora
-i=atã, a cobor/t !in li-t 3o%ial si !ecorati%
1 1entru o !atã, treacã-mear4/ (Ut$ 7o !ata nu înseamnã obicei9* (Ib$ -r$*(n$ e!$*$
15A
în straiele sale bisericesti, 'e sãli a binecu%/ntat 'ersonalul ministerului înt/lnit în cale, iar eu 1-
am intro!us în cabinetul se-ului meu, care m-a ru4at sã rãm/n !e -atã la !iscutia ce %a urma$
Du'ã amabilitãtile intro!ucti%e, se-ul 'rotocolului i-a %orbit, 'atetic, S-intiei sale !e necesitatea
im'usã !e rã,boi !e a 'ãstra întrea4a 'ro!uctie !e 'neuri 'entru armatã$ Monseniorul a ascultat
-oarte atent, !/n! !in ca' a'robati%, si rostin! uneori c/te un %oui, %oui, %oui 'lin !e com'asiune
'entru situatia în care se a-la tara noastrã$
Du'ã ce-si s-/rsi meto!ica e='unere, !irectorul 'rotocolului îi 'use Monseniorului -ireasca
întrebare;
B Dacã ati înteles !i-icultãtile momentului si ati obtinut în mo! e=ce'tional !ouã cauciucuri, !e
ce ne mai cereti acum a'robarea 'entru alte !ouãN
B Recunosc cã statul rom/n a -ost !eosebit !e întele4ãtor cu mine si %a asi4ur cã3e'rie
tou3ours'our %otre sain-te 'atrie", a rãs'uns Monseniorul$ 1oate cã n-ar -i trebuit sã mai solicit
asa !e re'e!e alte !ouã cauciucuri, !ar ce sunt eu !e %inã !aca mia caro,,a a Iuatre roues)N
+a înce'utul rã,boiului, misiunilor !i'lomatice li se re'arti,aserã %ile în îm're3urimile Ca'italei,
'recum si în munti, la Sinaia, 'entru ca !i'lomatii strãini sã -ie 'usi B !acã !oreau B la a!ã'ost
!e e%entualitatea unor bombar!amente aeriene$ Monseniorul An!rea Cassulo, re're,entant al
@aticanului si !ecan al Cor'ului !i'lomatic, 'rimise la Sinaia enorma %ilã Ceni; 'arter, eta3,
încã'eri mari, multe, subsol, 4ara3, toate astea mai 'otri%ite 'entru o -amilie numeroasã !ec/t
'entru E=celenta sa si cei !oi -unctionari
" Mã ro4 tot tim'ul 'entru s-/nta !umnea%oastrã 'atrie (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
) Auto%e<iculul meu are 'atru roti (Ib$ it$,-r$* (n$ e!$*$
Nuntiu 'a'al între 19)A si 19. (n$ e!$*$ U F F$T -$ i
15.
!i'lomatici ai sãi$ Am %i,itat clã!irea, am 4ãsit-o !emnã !e a -i locuitã !e acestia si le-am
comunicat cã 'ot oric/n! s-o ia în 'rimire, în aceeasi searã, Monseniorul mi-a tele-onat !e la
Sinaia, multumin!u-mi 'entru -rumoasa rese!intã ce i se o-erise, a!ãu4/n! însã cã nu o 'oate
locui$
B Dar 'entru ce, E=celentãN Ce %ã li'sesteN A%eti la 'arter !estul loc 'entru birouri, saloane
'entru 'rimiri o-iciale, !e'en!inte, 4ara3e$$$
B @oui, %oui, %oui, m-a întreru't Monseniorul$ Numai cã a%em cu noi, 'e l/n4ã cei !oi
-unctionari !i'lomatici, 'e care-i stii, si !e 'ersonal !e ser%iciu, !ouã cãlu4ãrite$ si, !u'ã s-/nta
noastrã r/n!uialã catolicã, nu a%em %oie sã locuim sub acelasi aco'eris cu cãlu4ãriteleS
M-am scu,at 'entru cã i4norasem acest lucru si 1-am asi4urat cã autoritãtile !e resort %or 4ãsi
'rin a'ro'iere o locuintã 'entru cãlu4ãrite$
A !oua ,i, 'recum si în ,ilele urmãtoare, am -ost ne%oit sã -ac -atã altor solicitãri ne're%ã,ute si
!i-icile, ca aceea a !oamnei HGmans, !e 'il!ã, !es're care am mai amintit, ast-el înc/t, s're
rusinea mea, am uitat cu !esã%/rsire !e cãlu4ãritele cãrora trebuia sa li se 4ãseascã o locuintã la
Sinaia$ Asta '/nã ce, !u'ã %reo sã'tãm/nã, la un !e3un, la +e4atia El%etiei, 1-am %ã,ut 'e
Monsenior a'ãr/n! în ca!rul usii, ro, la c<i', 3o%ial ca tot!eauna, în cli'a aceea, mi-am amintit
!e casa !e la Sinaia si m-a strãbãtut un -ior !e !is'erare$ 6rebuia nea'ãrat sã-i %orbesc c<iar
atunci, înainte !e a ne ase,a la masã, cãci alt-el nu stiam cum as -i -ãcut -atã onorabil !e3unului$
M-am a'ro'iat !e înaltul 'relat, nestiin! cum sã înce' sã-i s'un ce a%eam !e s'us, c/n!, s're
sur'rin!erea mea, 1-am %ã,ut întin,/n!u-mi am/n!ouã m/inile, ,/mbin-!u-mi si întreb/n!u-mã
cum o mai !uc cu sãnãtatea$ Nu-mi 'omenea nimic !es're rese!inta !e la Sinaia$ Cum nu mã
'uteam multumi cu o situatie neclarã si 'entru cã se cu%enea ca eu sã -iu cel care sã încea'ã sa se
scu,e si sã se 3usti-ice, mi-am %/r/t cura3os ca'ul în 4ura leului, întreb/n!u-1;
150
B De ce nu mi-ati amintit nimic !e rese!inta !e la SinaiaN Mi-ati s'us cã nu %ã este în4ã!uit sã
locuiti cu cele !ouã none sub acelasi aco'eris, iar eu %ã mãrturisesc cã am uitat sã mã ocu' !e
aceastã c<estiune$ Am a%ut !e re,ol%at multe 'robleme, !e !escurcat multe încurcãturi, si %e!eti$$$
%ã cer iertare$$$ si %a ro4 sã-mi s'uneti$$$
B Nu %ã -aceti at/tea scru'ule, rosti el cu 4las onctuos$ +inistiti-%ã si, mai mult !ec/t at/t, 'rimiti
multumirile noastre 'entru %ila 'e care ne-ati 'us-o la !is'o,itie$ @ã asi4ur cã ne-am or4ani,at
-oarte, -oarte bine acolo, la Sinaia$
B Mi-ati luat o 'iatrã !e 'e inimã$ Dar cum ati re,ol%at cu locuinta cãlu4ãritelorN
B Dra4ul meu, a !oua ,i !u'ã ce am %orbit la tele-on, seara, cu !umneata, am iesit !in casã si am
'ri%it cu atentie %ila$ Am obser%at atunci ca e construitã în stil national rom/nesc si cã are mai
multe aco'erisuri$ Asa cã am trimis masina sã le a!ucã 'e cãlu4ãrite !e la Bucuresti$
Nu !u'ã mult tim' !e la ultima mea con%orbire cu Monseniorul nuntiu a'ostolic, a%eam sã
'rimesc un nou tele-on !e la S-intia sa, si tot !e la Sinaia$ De !ata asta, %ocea îi era mai 'utin
3o%ialã;
B Dra4ul meu, era c/t 'e-aci sã -iu îm'uscatS Cre!eam cã nu au! bine sau cã nu întele4
-rantu,easca
lui cu accent italienesc$
B QFai-ailli etre-ousille, îmi re'eta el ce%a mai tare si mai lim'e!e, !u'ã acel 7nu întele4S9 'e
care i-1 stri4asem în4ro,it în rece'tor$ Decanul Cor'ului !i'lomatic îmi tele-ona, în 'lin rã,boi,
ca sã-mi s'unã cã era sa -ie îm'uscatS Mã 4/n!eam la ce a%ea sã urme,e; 'roteste !i'lomatice,
anc<ete, 'rocese, articole !e ,iar e='lo,i%e, con!amnãri$$$ Ce se înt/m'laseN
B Nu -i în4ri3orat, mon c<er amil 6otul s-a terminat cu bine$ Monseniorul mi-a e='licat a'oi totul
-oarte 'e lar4 si,
159
'e mãsurã ce-mi %orbea la tele-on, situatia ce-mi 'ãruse !is'eratã se trans-orma în cea mai
neaste'tatã -arsã$
+i se s'usese sol!atilor, 'robabil !e ,eci si ,eci !e ori, sã -ie cu oc<ii în 'atru, 'entru cã s-ar 'utea
sã coboare !in a%ioane oric/n! si oriun!e, !ar mai ales acolo, la Sinaia, 'rin îm're3urimile
Castelului re4al 1eles, 'arasutisti inamici, camu-lati$ @a,/n!u-1, într-o bunã ,i, 'e Monsenior
'limb/n-!u-se sin4ur, cu o cãrtulie în m/nã, 'e o 'a3iste !in a-ara Sinaiei, 'urt/n! o
îmbrãcãminte neobisnuitã, -ustã lun4ã, calotã, br/u lat, mãnusi, %i4ilentii sol!ati ce -ãceau !e
'a,ã 1-au luat !re't 'arasutist inamic camu-lat, %enit sã s'ione,e acele locuri$ +-au încon3urat
-ãrã ,4omot si s-au a'ro'iat cu baionetele întinse s're el;
B StaiS Nu te miscaS
@ã,/n! cã nu stie rom/neste, cã în!ru4ã ce%a 'e o limbã necunoscutã lor, cã citeste !intr-o carte
scrisã într-o limbã strãinã, sol!atii, care 1-au luat !re't s'ion, m/n!ri !e ca'tura lor, 1-au !us
între baionete la 'rimul 'ost militar, a'li-c/n!u-i !in mers c/te un 4<iont si onor/n!u-1 cu c/te o
su!almã rom/neascã$
în %reme ce ascultam 'o%estitã !in 4ura Monseniorului toatã 4ro,ã%ia, mã întrebam oare ce are !e
4/n! sã -acã, ce 'retentii areN :are nu re!actase !e3a o 'l/n4ere 'ateticã 'e care s-o înm/ne,e
ministrului !e e=terne, sau !acã n-are sã cearã c<iar o au!ientã 7mai sus9N
B si ce satis-actie solicitati acum, MonsenioreN
B Sã mi se în4ã!uie sã-mi citesc bre%iarul în 4rã!inile 1elesului, un!e %oi -i, !esi4ur, mai în
si4urantã !ec/t 'e c/m'$
B si cu sol!atii care %-au !us între baionete$$$
B Ce %inã au eiN Si-au -ãcut !atoria$ Qe 'rie tou3ours 'our %otre sainte 'atrie, mi-a rãs'uns
s-/ntul$
11- r
Romanul unui roman (II*
în ce mã 'ri%este, la înce'ut n-a -ost !eloc ne%oia !e a scrie, ci, 'e c/n! a%eam %reo sa'te sau o't
ani, ne%oia im'erioasã, !ureroasã, !e a a%ea un anumit carnetel, mic c/t 'alma mea !e-atunci, cu
co'erte metalice ce se îmbinau la înc<i!ere, în asa -el înc/t 'rin mar4inea lor tubularã trecea un
creionas subtire, bine ascutit, îl %ã,usem la un sol!at, o or!onantã a tatei, mã -ascina, mi-1
!oream, i-1 ceream a!esea ca sã-1 tin în m/nã si sã mã uit la el, si '/nã la urmã mi 1-a !ãruit$
Eram -ericit cã e al meu, îl m/n4/iam, mã 3ucam cu el$ înc<i,ãtoarea ermeticã a carnetelului mã
!ucea cu 4/n!ul la aceea a unei cutii îmbrãcate în cati-ea %iolet în care mama îsi tinea
me!alioanele, inelele si care se înc<i!ea cu o c<eitã minusculã$ Cutia aceea mã atrã4ea în mo!
s'ecial, 'entru cã n-a%eam %oie sã mã atin4 !e ea$ Mama o tinea mereu încuiatã, îmi s'uneam
acum cã at/t în carnetel, c/t si în cutia cu inele se 'utea, asa!ar, înc<i!e ce%a ce nu trebuia %ã,ut
!e altii B si ce altce%a as -i 'utut înc<i!e în carnetelul meu cu co'erte metalice !ec/t ce%a ce nu
trebuia citit !e altiiN Ast-el mi-a %enit i!eea sã-mi scriu acolo 7secretele9 'e care nu trebuia sã le
a-le nimeni$ Numai cã 'e-atunci nu a%eam secrete$ 6otusi, trebuia sã scriu ce%a în carnetel, sã-mi
înc<i'ui cã e secret si sã nu arãt la nimeni$ Am înce'ut sã note, !in c/n! în c/n! ce -ãcusem în
,iua care trecuse; 7Ieri am -ost cu Ileana la cinemato4ra-, sau, ,Am citit 'e 6il Bu<o-4lin!ã9
s$a$m$!$ într-un moment !e e=uberantã, ca !o%a!ã !e mare încre!ere, i 1-am arãtat micii mele
'rietene !e 3oa-
1A1
cã, a!icã Ilenei, si am în!emnat-o sa-si scrie si ea 7secretele9 într-un carnet$ Nu-mi amintesc !acã
i!eea i-a sur/s$ Eu însã am continuat !e-atunci, cu lun4i întreru'eri, e !re't, sã-mi scriu
73urnalul9, -ãrã sã stiu B în momentul acela B cã s-au mai 4ãsit si altii care sã -acã acest lucru$
De multe ori în co'ilãrie, si c<iar mai t/r,iu, în a!olescentã, am a%ut im'resia cã nu sunt ca
ceilalti, cã nu-mi 'lace ce le 'lace altora, cã 'reocu'ãrile mele nu sunt similare cu ale cole4ilor
mei, si mã simteam sin4ur, i,olat, stin4<er$ Mi-a!uc aminte cã o !atã am aler4at si m-am 4<emuit
la 'ie'tul mamei, s'u-n/n!u-i 'rintre lacrimi; 7De ce nu sunt si eu ca ceilaltiN9 în loc sã mã 3oc cu
co'iii, ce%a mai t/r,iu, mã înc<i!eam în o!aie si scriam 'oe,ii$ Altã !atã, am înce'ut un roman$
Mai t/r,iu, a%eam sã !esco'ãr, încetul cu încetul, cã nu eram sin4ur 'e lume în -elul meu, cã si
altii, si încã !estul !e multi, erau ca mine$ Cãci nimeni nu e unic în -elul lui$
Cu carnetelul acela nu stiu ce s-a înt/m'lat$ +-am 'ier!ut o !atã cu ultimele 3ucãrii ale co'ilãriei,
!ar ne%oia !e a scrie mi-a rãmas în-i'tã ca un 4<im'e în carne, ca un %iciu !e care nu a%eam sã
mã !e,bar nicio!atã$ si nicio!atã nu a%eam sã scriu ce%a cu mai multã 'lãcere ca Ournalul9$ Dacã
as -i 'ãstrat însemnãrile acumulate !e-a lun4ul anilor, as a%ea acum mormane !e însemnãri$ Dar,
recitin!u-le !in c/n! în c/n!, am -ost !e -iecare !atã 3enat !e 'latitu!inea lor si le-am !istrus cu
bucuria unei eliberãri$ A ru'e ce-am scris a -ost al !oilea %iciu care mi-a marcat %iata$ 6/r,iu am
mai 'ãstrat ici-colo notatii care mi s-au 'ãrut mai bine scrise si, mai ales, care mi-au -ost mai
!ra4i, si !in ele am -ãcut un roman$ +-am scris 'e curat, 1-am re-ãcut !e nu stiu c/te ori, mereu
nemultumit !e mine, a!ãu4/n! !e -iecare !atã un e'iso! nou, sc<imb/n!u-i mereu titlul,
!istru4/n! -orma care-1 'rece!ase$ &iecare !intre aceste %ariante ale uneia si aceleiasi
autobio4ra-ii re're,enta, în tim' ce o scriam, o s'erantã, ilu,ia cã e -ructul co't, cã e re,ultatul
!e-initi% al unei munci înrobitoare 'e care o e-ectuam 'e ascuns ('ãrintii mei ar -i consi!erat cã-
mi 'ier! %remea scriin! romane în loc
1A"
sã în%ãt*, !ar mã înselam$ &iecare %ariantã a acestui unic roman !e%enea, la r/n!ul ei, o !e,ilu,ie,
o !rama a ne'utintei, o mãrturie în 'lus a ,ã!ãrniciei unui i!eal ireali,abil$
+a un moment !at, Eli,a mi-a s'us sã-mi arunc romanul în 'rimul canal 'e care-1 %oi 4ãsi în
!rum s're casã$ în sc<imb, într-o !u'a-amia,ã !e %arã, în o!aia mo!est mobilatã un!e locuia 'e-
atunci, 'rietenul Emil Botta mi 1-a lãu!at$ E !re't cã în asa mãsurã, înc/t mã în!oiam cã e sincer$
Mircea Elia!e nii-a citit o altã %ariantã$ Mi-a s'us cã i-a amintit !e Ril2e si$$$ cam at/t$ E!itura
&un!atiilor mi 1-a socotit 7ne!e-init ca 4en9, cu urmele lecturilor 7'rea %ã!ite9, si nu mi 1-a
'ublicat$ Du'ã -iecare încura3are, îl ci,elam si-1 scriam !in nou la masinã, iar !u'ã -iecare esec
mã 3uram cã mã %oi lãsa !e scris, asa cum se 3urã alcoolicul ca se %a lãsa !e bãuturã B mereu cu-
acelasi re,ultat; !u'ã un tim', o luam !e la înce'ut$
S'un unii ca ceea ce contea,ã în %iatã este e-ortul, iar nu reusita$ Nu stiu !acã e asa$ stiu numai cã
e-ortul m-a costat ani !e %iatã si 'er'etuarea în mine a unui sentiment amar !e neîm'linire, !e
ratare$ De la o %reme, am continuat sã scriu -ãrã bucurie si -ãrã încre!ere, !intr-o necesitate sterilã
!e care mã rusinam$ Nu mai s'uneam nimãnui cã scriu$ Mã socoteam asemenea celor ce-si
consumã e=istenta -ãc/n! turnuri Ei--el !in bete !e c<ibrit, castele !in co-eturi, cutii !in scoici
sau 'ict/n! lamentabile a'usuri !e soare 'e lac si e=-'un/n!u-le 'rin <olurile !e <otel ale
statiunilor balneare$ S're !eosebire însã !e alti maniaci, !e 'ensionarii 4ra-o-mani care trimit
e!iturilor s're 'ublicare nai%e 'iese !e teatru 'atriotice în mii !e %ersuri, iar, c/n! 'ublicarea li se
re-u,ã, se cre! ne!re'tãtiti, eu eram constient !e ne'utinta mea$ si totusi, nã!ã3!uiam uneori într-
o reusitã %iitoare$ Eram încã t/nãr si tim'ul mi se !es-ãsura 4eneros în -atã, ca un co%or
interminabil, îmi ,iceam ca %oi i,buti c/n!%a, într-o bunã ,i si, !u'ã ce rãnile cã!erilor se
cicatri,au, mã a'ucam !in nou !e scris$
Cu un ast-el !e roman autobio4ra-ic, re're,ent/n! a nu mai stiu c/ta %ariantã a celor anterioare,
am 'lecat în &inlan!a$
1A)
6ra%ersam Baltica într-o noa'te !e s-/rsit !e au4ust, înecatã în ceatã$ 1e bu,e, simteam ume,eala
sãratã si rece si eram bucuros cã %oi înce'e, sub alt cer, o e=istentã nouã$ înc<eiasem un ca'itol !e
%iatã care nu mã multumise si a%eam 'rile3ul sã înce' un altul, 'e care mi-1 !oream ire'rosabil$ :
%ec<e ne%oie !e sc<imbare îsi s'unea în mine !in nou cu%/ntul$ Un 4las lãuntric îmi so'tea;
7RenasteS Nu 'ier!e 'rile3ulS Cãlit !e e='erientele tale trecute, sã nu te lasi !obor/t !e
,ã!ãrniciile acestei lumi si !e 'o%ara insuccesuluiS +asa-te cãlãu,it !e !re'tate si !e a!e%ãr, !e
cinste si omenie, c<iar si atunci c/n!, uneori, -a'ta ta e silitã sã nu-ti urme,e c<emarea inimiiS
E%itã atasamentele e=clusi%e, mai tot!eauna 4eneratoare !e su-erintã si eroriS Iubeste, !ar nu
!e%eni scla%ul iubirii taleS Urmea,ã !rumul !e mi3loc si e%itã e=tremele, cãci nu esti croit 'entru
eleS9 &ã4ã!uiam 4lasului interior ascultare, în %reme ce 7Aeolus9 înainta încet si si4ur 'rin
noa'tea încetosatã, ca 'rintr-un me!iu 'uri-icator, în %e!erea unei initieri %iitoare$ 1e mãsurã ce
%a'orul s'inteca %alurile mãrunte si întunericul, cã'ãtãm tot mai multã încre!ere în mine si abia
aste'tam sã-mi re-ac romanul, îmbol!it !e acea nerãb!are bo4atã în <alucinatii 'e care o numim
ins'iratie$ Numai cã ,eii a%eau sã <otãrascã alt-el$
în &inlan!a, l-am reînt/lnit 'e Dinu Cantemir1, care -ãcea o remarcabilã carierã !i'lomaticã$
îl cunoscusem la Bucuresti, 'e %remea c/n! eu însumi %isam sã intru la Ministerul A-acerilor
Strãine$ Un amic comun mã 'o-tise la !/nsul într-o !u'ã-amia,a, anume s're
1 Dinu I$ Cantemir (n$ 1911, la Iasi*, !i'lomat rom/n$ +icentiat în !re't$ +ucrea,ã în ca!rul
Ministerului A-acerilor Strãine !in mai 19"9, în!e'linin! !i-erite -unctii$ +ucrea,ã la +e4atiile
Rom/niei !in 8ene%a, Berlin, @iena$ +a l iulie 19)9, este rec<emat în a!ministratia centralã$ De
la 15 iunie 191, lucrea,ã la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i$ Aici, contractea,ã o 4ra%ã boalã !e
'lãm/ni, -iin! trans-erat, la 15 se'tembrie 19", 'entru 7moti%e !e climã9, la +e4atia !e la
+isabona, un!e lucra, în acea 'erioa!ã, si Mircea Elia!e$ +a )# iunie 19., este 7com'rimat
'entru economii bu4etare9 (n$ e!$*$
1A
a !a oc<ii cu el, 4/n!in!u-se cã nu mi-ar strica sã intru în le4ãturã cu unul care-si trecuse strãlucit
e=amenul !e 'rimire în r/n!urile !i'lomatilor !e carierã si care trecea nu numai !re't un t/nãr !e
%iitor, !ar si !re't un !esã%/rsit om !e lume$ Mi s-a s'us !es're Dinu Cantemir, 'e care a%eam
sã-1 înt/lnesc în ,iua aceea, cã e -oarte culti%at, cã e un ra-inat cunoscãtor !e mu,icã si 'ictura,
e='ert în arta %ec<ilor ar4intari si în 'ortelanuri, cã %orbeste la 'er-ectie mai multe limbi, cã e
'rimit în toate saloanele, cã e un bun 3ucãtor !e bri!4e, cã are o con%ersatie !eosebit !e 'lãcutã si
!e instructi%ã B în s-/rsit, numai minuniS Amicul însusi, cel care mi-1 !escria ast-el, era un -el
!e Des Esseintes"$ +ocuia într-un mic a'artament ori4inal$ 1eretii încã'erilor erau aco'eriti !e
sus si '/nã 3os cu icoane %ec<i !e lemn$ Seara, becuri alun4ite se a'rin!eau în %/r-uri !e lum/nãri
-i=ate în s-esnice !e bron,, în o!aia !e culcare, 'atul era mãr4init în cele 'atru colturi !e 'atru
coloane subtiri, ce sustineau un bal!ac<in me!ie%al$ 1atul era aco'erit cu un asternut !in brocart
tesut cu -ire ce 'ãreau !e aur$ Se m/nca 'e o masã !re'tun4<iularã, !e ste3ar a-umat, ase,atã în
coltul unei alte încã'eri, se'aratã !e o!aia !e culcare 'rintr-o cata'eteasmã, e%oc/n!, la r/n!ul ei,
un mic naos$ +i'sea altarulS în locul lui, !iston/n! cu -astul oriental al o!ãii, cu stranele ce
înlocuiau -otoliile si cu can!elele ce tineau loc !e a'lice, o masã %er!e !e bri!4e îsi aste'ta
3ucãtorii$ Era o mica masã 'liantã, ce urma sã -ie ri!icatã !u'ã 3oc, !ar !eocam!atã, c/n! am
intrat, 'ãrea intrusã$ 8a,!a m-a anuntat cã %oi -i al 'atrulea la bri!4e, lucru care nu mi-a -ãcut
!eloc 'lãcere, 'entru cã 3ucam c/t se 'oate !e 'rost$ Mi se s'usese (ceea ce a%eam sã constat cã
nu era întru totul e=act* cã nu 'oti -ace carierã !i'lomaticã !acã nu stii sã 3oci bri!4e, în%ãtasem
3ocul în silã si !in obli4atie, ca 'e-o searbã!ã materie !e e=amen$
" Oean &loressas !es Esseintes, 'ersona3ul 'rinci'al al romanului ` rebours !e O$-P$ HuGsmans
(100-19#.*$
1A5
între tim', a mai intrat un cunoscut si, în cele !in urmã Dinu Cantemir$ Era înalt, enorm, 'u<a% la
-ata, 'lesu%, 'urta monoclu, <aine înc<ise, !e ceremonie, si su-la 4reu, !e 'arcã ar -i urcat 'e scãri
mai multe eta3e$ A%ea %reo !ouã,eci si cinci !e ani, !ar 'ãrea !e 'atru,eci$ Am -ãcut cunostintã;
mi-a întins, 'ri%in! în alta 'arte, o m/nã in!i-erentã si ne-am ase,at la cãrti$ 1entru mine, a -ost o
a!e%ãratã torturã, !in care m-a scã'at un musa-ir neaste'tat, trimis 'arcã !e ,ei ca sã mã
înlocuiascã$ I-am ce!at cu bucurie locul si, o buna bucatã !e %reme, m-am 'lictisit 'ri%in! 3ocul
celorlalti$ Nu stiam !acã e ca,ul sã a!mir sau sa !e'l/n4 serio,itatea cu care-si omorau tim'ul$
Du'ã ce s-au ri!icat !e la bri!4e, Dinu Cantemir s-a întins, 4reoi, 'e 'atul cu bal!ac<in, -orm/n!
o mare 'atã nea4rã 'e aurul în-lorat al brocartului 'e care eu n-as -i cute,at sã-1 atin4 nici mãcar
cu m/na$ Mi-a!uc aminte cã, 'rintre altele, s-a !iscutat si literaturã$ Dinu Cantemir 'ãrea un
muribun! care, înainte !e a-si !a su-letul, 4ãsea nimerit sã murmure o sentintã sau un %ers 'e care
cei !e -atã sã-1 înre4istre,e 'entru eternitate B cãci Dinu %orbea 'utin, cu %oce slabã, !e om
obosit sau bla,at$ Era !intre acei amatori e=i4enti si ra-inati !e literaturã 'entru care autorii si
ca'o!o'erele consacrate 'retuiesc, uneori, mai 'utin !ec/t anumiti scriitori si unele lucrãri !es're
care 'ublicul <abar nu are sau !es're care se s'une în 4eneral cã sunt !e m/na a !oua$ A!mira, !e
'il!ã, Don Ouan-ul lui Maurice +eblanc) mai mult !ec/t 'iesa lui Moliere, iar 'e Maurice
De2obra îl socotea un scriitor subestimat 'e ne!re't$ &ãcea ca, !e Rãcan5 si
) 1roli-ic scriitor si ,iarist -rance, (10A-191*, care a !ebutat cu romane 'si<olo4ice, !e%enin!
celebru 'rin crearea 'ersona3ului-!e-tecti% Arsene +u'in (n$ e!$*$
Unul !intre cei mai 'o'ulari scriitori interbelici (1005-19.)*$ A înnoit romanul !e a%enturi,
in%ent/n! un 4en literar între re'orta3, -ictiune si 'o%estire !e cãlãtorie (n$ e!$*$
5 Honorat !e Bueil, marc<i, !e Rãcan (1509-1A.#*, 'oet si memorialist -rance, (n$ e!$*$
1AA
3e 'aul !e Poc2A, 'retin!ea cã umorul lui Cara4iale e %ul4ar si rãsu-lat, si-1 consi!era 'e Urmu,
4enial$ Nu 'utea su-eri %ocea omeneascã !ec/t în o'erele lui Mo,art si Ka4ner$ 4au!elaire era
!e'ãsit, în sc<imb îl ri!ica în slã%i 'e 6ou-let si ne recita în me,,a-%oce !e 'e 'atul aco'erit cu
o!ã3!ii !e aur;
Vuan! tu m Fai4uillonnais !e ton 4enou 'ointu, C<e%auc<euse !Famour si triste et si-ol/tre$1
îl ascultam sur'rins, trist si tãcut$ Ba4a3ul meu !e cunostinte literare mi-1 cre!eam %ast B si mi-1
!esco'eream !eo!atã %etust în com'aratie cu al lui$ 1e !e altã 'arte, oamenii !es're care %orbea,
lumea în mi3locul cãreia îsi 'etrecea serile, s'ectacolele 7e=traor!inare9 la care 'o%estea cã a
asistat în ultima %reme, toate acestea -ãceau 'arte 'entru mine !intr-un uni%ers a'roa'e mitic, !in
care eram e=clus, ast-el înc/t, !ece'tionat !e mine însumi, am 'lecat !e la amicul care mã 'o-tise
în ,iua aceea 'e 'unctul !e a <otãrî sã renunt la cariera !i'lomaticã si sã-mi caut o altã
în!eletnicire$ Se a'ro'ia însã concursul 'entru ocu'area c/tor%a 'osturi !e atasat !e le4atie si,
'entru cã mã 're4ãtisem, nu mã lãsa inima sã nu-mi încerc norocul$
1rin amicul comun, Dinu Cantemir îmi trimise %orbã 'e neaste'tate cã-mi stã la !is'o,itie, !acã
%reau, sã !iscutãm !es're e=amen$ Nu mai %oiam sã-1 %a!, cãci mi se 'ãruse in-atuat si mã
simtisem în -ata lui ca un 'ro%incial sãrac intrat în Ca'italã în salonul unor bo4ãtani scli-ositi$
Dinu mã !emorali,ase si nu mai tineam, asa!ar, sã-1 înt/lnesc, !ar amicul comun insistã,
s'un/n!u-mi cã e în interesul meu sã !is-
A Scriitor -rance, (1.91L)NM-10.1*$ Romancier 'o'ular, -ecun! si truculent, a !escris %iata
oamenilor mãrunti !in 1aris$ A scris, !e asemenea, a'roa'e !ouã sute !e !rame si %o!e%iluri cu
mare succes în e'ocã$
. Oean-1aul 6oulet, Alco%e noire; 7C/n! mã-mbol!eai cu 4e-nunc<iu-ti ascutit, cãlãrin! !e
!ra4oste at/t !e tristã si !e ,ãnaticã9 (lb$-r$* (n$ e!$*$
1A.
cut cu Dinu, care stia ce întrebãri se 'un mai !es la e=amen a%ea lucrãri a!use !in strãinãtate,
cãrti !e !re't international si !e istorie a tratatelor si mi le 'utea îm'rumuta, a!ãu4/n! ca ar -i
-ost ne'oliticos !in 'artea mea sã re-u, o in%itatie ce-mi era a!resatã cu at/ta 4enero,itate$ Din
amabilitate si în silã, am sunat la usa lui Dinu$ +ocuia într-un a'artament %ast, 'rintre %ec<i
mobile -rantu,esti, 'ortelanuri, ar4intãrie en4le,eascã si co%oare orientale$ M-a 'urtat 'rin toate
o!ãile, mi-a 're,entat -iecare %as, -iecare 4ra%urã -rantu,easca -ri%ola !in %eacul al C@III-lea,
-iecare 4oblen !e 'e 'erete si -iecare co%or$ A'oi, a a!us %orba !es're e=amenul meu$ M-a
întrebat ce-am citit, si i s-a 'ãrut ca nu e !e-a3uns$ Oon4la cu tratatele internationale, cu con4resele
!in trecut, cu c<estiunea Dunãrii, mai ales cu !e!esubturile tratatelor si ale con4reselor, cu
cau,ele si cu sco'urile lor oculte, nescrise în cãrtile !e s'ecialitate$ Des're 'ãien3enisul
resorturilor ascunse ale 'oliticii internationale nu stiam nimic, Mi-a re'rosat in-ormatia
scolãreascã, li'sa !e orientare, ori,ontul mãr4init, si m-a lãsat sã 'lec cu con%in4erea cã sunt un
i4norant care ar -ace mai bine sã nu se 're,inte la e=amen, îl %ã,usem 'entru a !oua oarã, si
'entru a !oua oarã mã !emorali,a$
+a e=amen, am reusit, !ar asta nu mi-a re!at 'e !e'lin încre!erea$ II a%eam mereu 'e Dinu
înaintea oc<ilor si-mi s'uneam cã mã %oi 'utea socoti un bun !i'lomat !oar c/n! %oi i,buti sã-i
semãn$ Noroc ca Dinu 'lecase la Helsin2i si, nemai%ã,/n!u-1, n-am mai a%ut 'rile3ul sã retrãiesc
sentimentul -rustrant 'e care mi-1 in!ucea, încetul cu încetul, rn-am obisnuit cu uni%ersul în care
intrasem si care, !in -ericire, nu consta în 'rimul r/n! în 'racticarea 3ocului !e bri!4e sau în
'rice'erea !e a !istin4e un co%or !e Is'a<an !e unul !e Sarou2 sau !e 6ebri,$ Aceste ra-inamente
erau accesorii, 'rinci'alul -iin! munca constiincioasã !e ,i cu ,i$
înt/m'larea -ãcea ca 'rimisem misiunea sã-1 înlocuiesc în 'ost, la le4atia noastrã !in Helsin2i,
tocmai 'e el$ +-am re%ã,ut, în 'rima ,i a sosirii mele acolo, -ãrã tra4ere !e ini-
1A0
= 'ar, s're sur'rin!erea mea, cu toate cã rãmãsese acelasi înalt, cor'olent, 'lesu%, îmbrãcat în
ne4ru, cu 'ri%irea bosita si luci!ã, Dinu era sc<imbat lãuntric$ M-a înt/m'i-at 'rieteneste, -ãrã
umbrã !e su'erioritate în atitu!ine$ Continua sã iubeascã ar4intãria si 'ortelanurile, !ar nu mi le
mai recoman!a, co'lesin!u-mã cu mal!ãrul lui !e cunostinte !e s'ecialitate$ Anii care trecuserã,
rã,boiul, -ri4ul nor!ic, cine stie ce e='eriente !e %iatã îl trans-ormaserã, umani,/n!u-1$ în ,ilele
urmãtoare, m-a 're,entat 'rietenilor 'e care si-i -ãcuse acolo, !iri3orului Ben4t %on 6orne si
scriitorului Cur,io Mala'arte0, cãrora m-a recoman!at cu cãl!urã$ Rostea !es're mine a'recieri
mã4ulitoare, 'e care le consi!eram însã sim'le ornamente ale unui stil re%erberant$ Seara, mã
%i,ita la <otel sau înt/r,iam îm'reunã la restaurant, 'rile3 cu care, renunt/n! la masca mon!enului
si4ur !e el si !is'retuitor al %ul4ului e4oist si slu4arnic, a înce'ut sã-mi -acã !estãinuiri$
Sur'rin!eam c<i'ul nebãnuit al unui om 'e care nemiloasa luci!itate, !ublatã !e sensibilitatea
a-latã la limita neurasteniei îl 're!is'uneau la o tristete a'ãsãtoare, îmi %orbea !e rã,boi, !e
li'suri, !e -ri4ul nã'rasnic al iernii nor!ice, !e nesi4urantã si !e boalã, mã asi4ura cã %oi a%ea !e
su-erit, -iin!cã nimic nu mã %a 'utea 'une la a!ã'ost !e bombar!amente, !e camere neîncãl,ite
!in li'sã !e combustibil, sunt amenintat !e scorbut si, mai ales, !e sin4urãtate, 'entru cã mã
încã'ãt/nam sã nu 3oc bri!4e$ Sin4urul re-u4iu a%ea sã-mi -ie, îmi s'unea el, lectura, 'entru cã,
!in -ericire, e=ista librãria Stoc2man, bine a'ro%i,ionatã cu cãrti -rantu,esti, un!e a%ea sã mã
!ucã el c/t !e cur/n!$ Mã întreba cum îmi 'ro'uneam sã-mi 'etrec tim'ul liber s're a su-eri c/t
mai 'utin$ I-am mãrturisit atunci cã scriam si cã aceastã 'reocu'are îmi a!ucea sin4ura mare
satis-actie 'e care mi-o 'utea !a %iata, !ar si o mare su-erintã, 'entru cã ce scriam nu mã
multumea si nu-i multumea nici 'e altii$
0 Cur,io Mala'arte (Purt Eric< Suc2ert* (1090-195.*, !i'lomat si scriitor italian, cores'on!ent
!e rã,boi al 'ublicatiei Corriere !el-la Sera 'e -ronturile !in Ucraina, 1olonia, Rom/nia si
&inlan!a (n$ e!*$
1A9
încura3at !e bunã%ointa cu care mã asculta, am a!ãu4at cã a%eam, în 4eamantanul !es-ãcut !oar
în 'arte, manuscrisul unei cãrti, al unui roman 'e care-1 'ri%eam, !eo'otri%ã, cu -iorul bucuriei
!e a-1 -i scris, !ar si cu teama in!e-initã 'e care mi-o !ã!ea nesi4uranta 3u!ecãtii critice$
Dinu mi-a cerut manuscrisul ca sã-1 citeascã B !acã a%eam, bineînteles, încre!ere în 4ustul si în
o'inia lui B-si, cum abia aste'tasem sã mi-1 cearã, i 1-am !at, ru4/n!u-1 sã-1 rãs-oiascã si sã-mi
s'unã în mo!ul cel mai sincer ce cre!e !es're el$ Am a!ãu4at ca 'uneam mare 'ret 'e 3u!ecata
lui, cã era omul cel mai nimerit ca sã mã scoatã !in im'asul în care trãiam !e mai multi ani,
-iin!cã socoteam cã întrunea cele trei calitãti care se cer criticului literar si !e artã i!eal; era luci!,
era un ra-inat al culturii si un mare sensibil$ A 'rimit a'recierile mele -ãrã sã 'roteste,e si -ãrã sã-
mi multumeascã si, -iin!cã trecuse !e ora ,ece si înce'use sã se înno'te,e în acel s-/rsit !e au4ust
nor!ic, a luat caietul !e 'e masã, s-a ri!icat B ca un om bãtr/n, îm'o%ãrat !e 4ri3i si 'e care-1
mai !urea si s'atele, iar nu ca un t/nãr ce nu îm'linise nici trei,eci !e ani B si a 'lecat$
Du'ã ce am înc<is usa în urma lui si am rãmas sin4ur în o!aia mea !e <otel, am simtit acea mare
usurare a momentului în care i,butim sã -acem 'rimul 'as 'entru a 'une ca'ãt !e-initi% unei
situatii nelinistitoare$
în seara care a urmat, Dinu a trecut sã mã %a!ã, s'un/n-!u-mi cã se simte neaste'tat !e bine în
o!aia mea !e <otel$
A%eam acolo, la Pãm', o camerã %er!e, cu o sin4urã -ereastrã ce !ã!ea s're es'lana!ã$ 1atul se
a-la în!ãrãtul unei 'er!ele, într-o 'relun4ire a o!ãii în,estrate cu strictul necesar unei camere !e
lucru, !ar si !e 'rimire, în coltul a-lat în st/n4a -erestrei, era biroul, iar în !rea'ta o masã rotun!ã
cu !ouã -otolii$ 6ot în st/n4a se mai a-lau o !orme,ã si un !ula' în 'erete$ S'atiul !in mi3locul
o!ãii era liber, aco'erit !e un imens co%or -oarte ele4ant, 'e care 'uteam circula B -ãrã teama cã
o sã mã lo%esc !e %reun obstacol B -ie s're !i%anul !in st/n4a, -ie s're -otoliile !in !rea'ta, -ie
s're
1.#
biroul sau s're -ereastra !in -atã$ In nici o o!aie nu m-am sim-t3t %reo!atã mai bine ca în acea
camerã !e la numãrul 11, / <otelului Pãm' !in Helsin2i$ Atunci si acolo s-a nãscut în mintea
mea !orinta !e a trãi c/n!%a 'entru tot restul %ietii într-o sin4urã o!aie, în care nimic !e 'risos sã
nu mã încurce, iar necesarul sã -ie !e bun-4ust$ 1utinul !e soi mi-a !e%enit !e%i,ã$
înce'use sã se însere,e c/n! mi-a bãtut la usã Dinu$ +umina !iscretã a unui soare care nu se mai
%e!ea stãruia un!e%a 'e cer$ Era calmul as-intit al nor!ului, 'relun4, 'ro-un!, care-i in%itã 'e cei
cum'ãtati !in -ire la o e=taticã recule4ere$ &erestrele erau !esc<ise, si aerul marin 'ãtrun!ea
4eneros în o!aie, o !atã cu ,4omotul strã,ii, -oarte 'o'ulatã la acea orã$ Statuia !emnã a lui
Runeber4 strã3uia aleile, bãncile si %er!eata 'arcului în4ust si lun4 care marca centrul orasului si
ser%ea !re't loc !e 'romena!ã cita!inã locuitorilor Ca'italei -inlan!e,e$ Cerul era alb$ De'arte, în
st/n4a, se ,area un colt !e mare, albã si ea, conto'in!u-se cu cerul brã,!at !e ,borul 'escãrusilor,
mereu -lãm/n,i si ,4omotosi$ Dinu s-a cu-un!at într-unul !intre cele !ouã -otolii si !in bu,unarul
<ainei a scos caietul 'e care i-1 !ã!usem$ +-a aruncat 'e masã ca 'e un lucru !e 'risos$
B ti-am citit astã-noa'te manuscrisul, mi-a s'us el 4/-/in!, în loc !e 7ce mai -aciN9$
6onul cu care a rostit cele c/te%a cu%inte mi-a -ost !e-a3uns ca sã întele4 cã nu-i 'lãcuse$ +-am
întrebat totusi care era 'ãrerea lui, asa cum 1-as -i întrebat 'e un !octor B !u'ã consultatie,
%a,/n!u-i 'ri%irea în4ri3oratã B !acã sunt bolna% sau e %orba !oar !e o in!is'o,itie, eu stiin!
bine cã sunt -oarte bolna%$
Dinu si-a lãsat ca'ul în 3os si a -ãcut o 'au,ã interminabilã, în tim'ul cãreia a e=aminat în mo! cu
totul inutil mar4inea -rumos rotun3itã a mesei si 4eamul care o aco'erea, 'limb/n!u-si !e4etele
!e-a lun4ul ei$ îsi cãuta 'oate cu%intele cele mai 'otri%ite, care sã-mi !e,%ãluie a!e%ãrul -ãrã sã
lo%eascã 'rea tare$
$;,\\ 1.1
B De ce nu încerci sa scrii 'oe,iiN Bineînteles, !acã tii nea'ãrat sã continui sã scrii$ C/t 'ri%este
romanul$$$ te s-ãtuiesc 'rieteneste sã te lasi 'ã4ubas$ 6u nu stii sã %e,i$ 6reci 'e l/n4ã oameni si
'e l/n4ã înt/m'lãri -ãrã sã %e,i !ec/t ce %e!e toatã lumea care nu-si !ã osteneala sã 'ri%eascã$
@e,i !oar con%entionalul, a'arenta, nu si ce e !incolo !e ea$ si tocmai ce e !incolo !e a'arentã îl
interesea,ã 'e romancier B 'entru a nu -ace e-ortul ,a!arnic !e a s'une ceea ce stie toatã lumea$
Nu-ti -a s/n4e rãu, 'entru cã %iata îti 'oate o-eri si alte satis-actii !ec/t cea 'e care ti-o !ã scrisul$
Cariera ta, !e 'il!ã$
B Cariera !i'lomaticã m-a atras !oar c/tã %reme, e=terioarã mie, îmi stimula ima4inatia$ Acum
însã îmi !au seama cã, !e -a't, ca orice lucru 'e care-1 !ob/n!esti !u'ã ce tii sã-1 ai, nu te mai
atra4e$ Cre! cã mai lesne as renunta la carierã !ec/t la scris$
Dinu ri!icã !in umeri, în semn cã nu mã 'utea a3uta cu nici un s-at !acã asa stãteau lucrurile$ 1e
'unctul !e a mã îneca, îmi întin!ea o sc/n!urã 'e care o re-u,am$
B Nu ai !ec/t sã scrii mai !e'arte, !ar -ãrã sã 'ublici, îmi su4erã el$
A'oi, !u'ã c/te%a minute !e tãcere;
B Sã-ti s'un în c/te%a %orbe 'o%estea mea, care n-o sã-ti slu3eascã însã la nimic, !ec/t, 'oate,
e%entual, sã te m/n4/ie$ Ei bine, a-lã cã si eu am scris$ Ca tine si ca -oarte multi altii, eram
nesi4ur !e mine si cãutam 'e cine%a, im om 'rice'ut, în care sã am încre!ere si cu care sã mã
s-ãtuiesc$ Eram la 1aris si i-am încre!intat un manuscris !e-al meu lui &rancis Carco9$ +-a citit si
mi-a s'us cam ce ti-am s'us eu tie$ De-atunci, am renuntat la scris, în a-ara ra'oartelor
!i'lomatice, nu mai scriu !ec/t scrisori$ Mã multumesc cu satis-actiile 'e care mi le !au literatura
si artele, cãlãtoriile si oamenii, tot!eauna interesanti !acã stii sã-i culti%i -ãrã
9 &rancis Carco (&rantois Carco'ino-6usoli* (100A-1950*, 'oet -rance, (n$ e!$*$
1."
s+ le ceri nicio!atã nimic, îmi în4ã!ui sã -ac <a, !e 'ros-tu3$4ust si !e 'retentiile unor
'seu!oartisti !e succes si mã sirnt eliberat !e nelinistea creatoare care-mi !e%ora -ãrã nici un
-olos serile si uneori no'tile$ tine minte ca ar -i o co'ilãrie sã re4retãm mani-estãrile în care n-am
-ãcut !ec/t sã ne a-irmãm me!iocritatea$
B Nu stiu cum as 'utea trãi -ãrã sã scriu$
-B Nu !ramati,aS Citeste, colin!ã lumea, ascultã mu,ica, -ã !ra4oste, 3oacã bri!4eS$$$ Cu un
!ram !e -ante,ie si cu un altul !e bunã%ointã, %ei 4ãsi în %iatã !estule 'lãceri consolatoare$ 1ãcat
cã, !eocam!atã, aici, nu e nici locul, si nici momentul ca sã %ise,i la satis-actii$ Sin4ura ta 4ri3ã
trebuie sã-ti -ie acum autoa'ãrarea$
B Dec/t sã-mi 'etrec serile 3uc/n! cãrti, 're-er sã -ac ce%a util, sã -iu !e -olos cui%a, !e 'il!a$
B @orbe mariS Suntem !e -olos altora 'entru cã asa se ca!e, !ar nu -iin!cã ne -ace o !eosebitã
'lãcere$ Doar !acã ai <arul a'ostolatului, ca &lorence Ni4<tin4ale1# sau ca !omnul !e @euster11$
Atunci$$$
Dinu nu-si terminã -ra,a$ se!ea în -ata mea, 'rã%ãlit în -otoliu ca 'entru eternitate, între noi, 'e
masa rotun!ã, ,ãcea, ca o 'asãre moartã, romanul meu$ îl 'ri%eam 'e Dinu cu atentie, îmi
rãmãsese în urec<i tonul ironic al ultimelor lui cu%inte, îmi 'ãrea unul !intre oamenii care, înainte
!e a înce'e ce%a, îsi s'un cã e inutil, stiin! cã tot ce %or între'rin!e ei !incolo !e coti!ian %a -i,
oricum, un -iasco, întele4eam cã '/nã si cei mai inteli4enti, mai culti si mai sensibili !intre
muritori 'ot -i sterili si 'ot muri obscuri, 'entru cã talentul si -orta creatoare nu sunt nea'ãrat
a'ana3ul oamenilor cu a!e%ãrat su'eriori$
1# Acti%istã 'e tãr/mul în4ri3irii me!icale (10"#-191#*, cu o im'ortantã muncã !e 'ionierat în
!omeniul a-irmãrii ca!relor me!icale -emei$
11 Damien !e @euster, 'reot bel4ian misionar (10#-1005*, care si-a consacrat %iata construirii !e
s'itale 'entru le'rosi si în4ri3irii acestora în HaJaii, Molo2ai (n$ e!$*$
1.)
Qiua se stin4ea -umuriu, într-o 'aloare con-u,ã$ Nici un nor nu macula 4riul monocrom al
ori,ontului$ Seara !e s-/rsit !e %arã !e%enise at/t !e 'laci!ã si !e ine='resi%ã, înc/t îmi 'ãrea
ima4inea însãsi a !e,olãrii$
1entru cã nu mai a%eam ce sã ne s'unem, Dinu s-a ri!icat cu un 'enibil e-ort !in a!/ncurile
-otoliului, mi-a întins lenes o m/nã 'u<a%ã, asu!atã si a iesit !in o!aie, 4olin!-o 'arcã$ M-am
întins 'e cana'eaua %er!e ca si -otoliile, cu -ata în sus si am rãmas nemiscat ca o statuie întinsã 'e
un sarco-a4$
Era 'entru a c/ta oarã cã Dinu mã lasã 'ra!ã !e,amã4iriiN Cel 'utin !e c/n! îl reînt/lnisem acolo
nu-mi %orbise !ec/t !e rã,boi, !e li'suri, !e boalã si !e sin4urãtate, în seara aceea, mã s-ãtuise sã
mã las !e scris$ 1e un!e trecea, Dinu lãsa în urma lui am'renta a'ãsãtoare a 'ro'riei sale
!e'rimãri$
Du'ã c/te%a ,ile, a 'ãrãsit &inlan!a, si nu 1-am mai re%ã,ut nicio!atã$ 6im'ul nu i-a con-irmat
-unestele 're%estiri; n-am su-erit în anii aceia nici !e sin4urãtate, si nici !e scorbut$ Am continuat
sã scriu si am i,butit sã 'ublic c/te ce%a !in ce-am scris$ Nu însã romanul, 'e care 1-am ru't, sau
1-am ars, nu mai stiu$
Ca,ul Holma
Ne în4<esuisem în !u'ã-amia,a aceea !e s-/rsit !e noiembrie, întunecatã si rece, în micul
a'artament !in Helsin2i al !omnului B3orn Sc<alien, care ne -ãcuse cinstea sa ne 'o-teascã la
ceaiul sãu anual, un -el !e sãrbãtoare localã a lumii siman!icoase$ 1uteau -i înt/lniti acolo, cu
acest 'rile3, tineri scriitori, 'ictori !e a%an4ar!ã, 'ianisti, amatori !e artã, membri ai Cercului
&rance, B asociatie -oarte 'retuitã 'e atunci !e intelectualitatea cunoscãtoare a limbii -rance,e a
orasului B ba c<iar si c/ti%a !i'lomati strãini$
Domnul B3orn Sc<alien trecuse !e 'rima lui tinerete, !ar rãmãsese -ira% si su'lu$ Ar -i 'utut sa
'oarte în continuare, -ãrã mo!i-icãri, <ainele 'e care si le -ãcuse la o'ts're,ece ani nu numai
'entru cã, %ã,ut !e la oarecare !istantã, !omnia sa 'ãrea un -lãcãu, !ar si 'entru cã era !eosebit
!e 4ri3uliu si 'ãstrãtor$ A%ea -ata 'relun4ã si obositã, iar 'ãrul rar$ Era !eosebit !e bine crescut, în
asa mãsura, înc/t a%eam im'resia cã a !a altora 'rile3 sã-i a!mire buna crestere era 'reocu'area
lui ma3orã în societate$ 6ot ce -ãcea, tot ce s'unea, -elul în care se misca, -elul cum rostea cele
c/te%a -ra,e 'oliticoase si con%entionale ce-i tineau uneori loc !e orice altã con%ersatie B 'uteau
-i !ate ca e=em'lu !e e!ucatie aleasã$ Nimeni !in oras nu se a!resa !e 'il!ã !oamnelor cu at/ta
'olitete re,er%atã ca el, atunci c/n! era silit !e îm're3urãri sã întretinã cu ele o con%ersatie în
tram%ai sau în salonul !e aste'tare al !entistului, între altele$ Era tot!eauna corect îmbrãcat, c<iar
!acã 4ar!eroba !omniei sale 'ãrea întruc/t-3
1.5
%a !emo!atã sau u,atã$ Mai toti -inlan!e,ii 'urtau, în anii aceia !e rã,boi si !e restrictii, %esminte
mai mult sau mai 'utin u,ate, asa cã, în %irtutea obisnuintei, o <ainã cam roasã la m/neci sau un
'antalon cu c/te%a -ran3uri la mansetã nu atrã4eau atentia, 'e arunci, în mo! ne'lãcut$ :ricum,
!omnul Sc<alien nu era %ã,ut nicio!atã cu cãmasa mototolitã sau -ãrã cra%atã$ Mai mult c<iar,
tot!eauna a%ea 4ri3ã ca !in bu,unarul !e la 'ie't al %estonului sã se 'oatã %e!ea, !iscret, un colt
ori !ouã ale unei batiste albe bine c<itite$ Dacã !es're con%ersatia !omnului Sc<alien s'uneam cã
era !eosebit !e 'oliticoasã, nu s'uneam !estul$ Domnul acesta era tot!eauna bine in-ormat, %enea
cu ultimele noutãti si cu im'ortante !etalii !e culise cu 'ri%ire la acestea si, în sc<imb, nicio!atã
cu b/r-eli re-eritoare la 'rieteni sau cu anec!ote 3enante, !e -elul acelora ce se !ebitea,ã uneori în
reuniunile mon!ene, ast-el înc/t 're,enta sa în !i-erite oca,ii era, !acã nu !eosebit !e !istracti%ã,
în orice ca, a'reciatã$ 1e !e altã 'arte, nu numai cã !omnia sa nu ar -i acce'tat în ru'tul ca'ului o
in%itatie într-un cerc !ubios sau li'sit !e 'reocu'ãri intelectuale, !ar c<iar le cãuta 'e acestea !in
urmã, si numai 'e ele, iar, 4ãsin!u-le, le culti%a cu o !iscretã 'erse%erentã$ De alt-el, era la curent
cu toate mani-estãrile culturale nu numai ale orasului, !ar si ale strãinãtãtii si nu li'sea !e la nici
un concert e=traor!inar, !e la nici o 'remierã !e seamã a o'erei locale, !e la con-erinte, si numele
sãu -i4ura în ,iare 'rintre acelea ale 'artici'antilor la %ernisa3ele e='o,itiilor !e 'icturã$
Doamnele între !ouã %/rste îl consultau în 'ri%inta anumitor retete !e sosuri sau !e 'rã3ituri
economice si totusi as'ectuoase, 'e care !omnul Sc<alien le 're'ara el însusi cu !e=teritate si !e
care era -oarte m/n!ru$ Doamnele acelea se arãtau sur'rinse 'e !re't cu%/nt si, amu,ate, a-l/n!
!e 'il!ã !e la <erra Sc<alien cã 'iscoturile 'e care le o-erea acum, la ultimul sãu ceai anual, erau
-ãcute -ãrã ou si !oar cu c/te%a mo!este lin4urite !e ,a<ãr, sau cã icrele !e 'e !elicioasele sale
tartine nu erau icre %eritabile, ci 4ris 're'arat !u'ã o anumitã retetã, 'e care o !etinea în
e=clusi%itate$
1.A
în !u'ã-amia,a aceea !e s-/rsit !e noiembrie, ceaiul !omnului Sc<alien era, ca !e obicei, !eosebit
!e animat$ :as'etii se!eau, cei mai multi, în 'icioare în 3urul mesei !in su-ra4erie, în-ulec/n!
tartine si înc<in/n!, !u'ã ritual, sna'suri !in 'ã<ãrute burtoase !e bunã calitate$ 1e scaunele
însirate !e-a lun4ul 'eretilor, se o!i<neau !oamnele mai în %/rstã si c/te un %i,itator mai bãtr/n$
1e c/t era !e mo!estã îmbrãcãmintea bãrbatilor, 'e at/t !e %ariatã si !e 'lãcutã era aceea a
in%itatelor, care arborau mici 'ãlãrioare îm'o!obite cu 'ene, cu -lori sau cu %oalete si 'elerine
scurte !e %ul'i ar4intii sau albastre, 'e care le 'ãstrau tot tim'ul 'e umeri, nu numai !in ele4antã,
!ar 'entru cã a'artamentele erau 'e atunci slab încãl,ite$ Coliere si brose ori4inale, !e -abricatie
locala, !enumite, !e strãini mai ales, 2ale%ale, le strãluceau în 3urul 4/tului sau 'rinse !e re%erul
taiorului$ Domnii le întretineau amabil, strã!uin!u-se sã -ie care mai !e care mai s'iritual si mai
in-ormat, în tim' ce întrea4a asistentã era în%ãluitã bla3in în -umul albãstrui al ti4aretelor !e
-abricatie localã, -ãcute mai mult !in carton !ec/t !in tabac$
+/n4ã mine, baronul !FHuart, secretarul +e4atiei &rantei, scun!, t/nãr, cu 'ãrul blon! si rar, cu un
,/mbet ce-mi 'ãrea mereu ironic 'e bu,e, %orbea !es're 'ortretele în ulei ale 3unelui 'ictor
Mauno Manninen, com'ar/n!u-le cu acelea ale lui 6oulouse-+autrec;
B E a!e%ãrat cã tii sã re!ai mai !e4rabã caractere !ec/t asemãnãriN îl întrebã el 'e Manninen$
B Nu 'rea, îi rãs'unse 'ictorul, ,/mbin!$ Caracterul oamenilor mã lasã in!i-erent, 'entru cã nu
sunt un +a BruGere$
B :ricum, e lim'e!e cã sur'rin,i tarele, slãbiciunile, maniile mo!elelor !umitale si cã li le
înscrii 'e -etele 'ictate, !i%ul4/n!u-le -ãrã milã, insistã !FHuart$ întocmai ca 6oulouse-+autrec$
B în-ãtisati tocmai ceea ce oamenii se strã!uiesc sã ascun!ã, 'reci,a baroana Manner<eim, care
nu-i %i,itase nicio!atã atelierul$
1..
B Esti, în ca,ul acesta, un 'ericol 'ublic, !ra4ã Manninen, îi s'use, amenint/n!u-1 cu !e4etul
arãtãtor, Ina 8unnarson$
B M-ati încoltit rãu !e tot, r/se 'ictorul$ Se 'rea 'oate sã las aceastã im'resie, !ar %ã re'et;
intentia mea e alta$
Baronul !FHuart se întoarse s're -rumoasa +ola 1a3ula, una !intre cele !ouã -iice ale ministrului
&inlan!ei la Co'en<a4a$
B C/n! Manninen îti -ace 'ortretul, ai im'resia cã te a-li în -ata unei cãrturãrese care-ti 4<iceste
tainele$
B în ca,ul acesta, nu 1-as lãsa în ru'tul ca'ului sã mã 'icte,e, ,ise scan!ali,atã baroana
Manner<eim$
B A%eti asa !e multe taine, !oamnãN o întrebã -rantu,ul$ De%eniti si mai interesantãS
B Eu B s'use Simone Holma, care ascultase '/nã atunci con%ersatia în tãcere, 'ri%in! !oar cu
mare atentie c/n! 'e unul, c/n! 'e altul !intre cei 4ru'ati în 3urul 'ictorului B, eu am im'resia cã
'ortretele !umitale re're,intã mai !e4rabã ca!a%re !ec/t oameni %iciosi$ Iar mie mi-e -ricã !e
ca!a%re$ Mi-e teamã sã mã uit la 'ortretul 'e care i 1-ai !ãruit sotului meu$ Mi se 'are cã mã
urmãreste cu 'ri%irea si cã nu mã 'oate su-eri$ Nu-i asa cã nu 'icte,i oameni %ii, ci ca!a%rele lorN
B lata, ,ise Manninen, arãt/n!-o celorlalti 'e Simone$ Ea e sin4ura care m-a întelesS :ui, 'lutot
!es ca!a%res, ma-!ameSY
B într-a!e%ãrS Asa este, con-irmã +ola 1a3ula$ Manninen ne 'ictea,ã ca sã %e!em cum %om arãta
în sicriu$
A'oi, a!res/n!u-mi-se;
B Uite, !e 'il!ã, în atelierul lui Mauno Manninen am %ã,ut !eunã,i 'ortretul !umitale$ Ei bine,
nu numai cã semeni cu un mort, !ar 'ot sã-ti si s'un cu cine$
B 6e înseli, !ra4ã +ola, i-am rãs'uns$ Nu ai %ã,ut 'ortretul meu$ Mauno nu mi-a -ãcut nicio!atã
'ortretul$ Era al aceluia cu care ai cre,ut cã seamãnã, si care e mort$ Mi s-a
1 Da, mai !e4rabã ca!a%re, !oamnãS (lb$-r$* (n$ e!*$
1.0
i s'us cã semãn cu el, si nu o sin4urã !atã$ C<iar MarG, sora ta, c/n! m-a cunoscut a tresãrit ca si
cum ar -i %ã,ut o -antomã$
-B Ce tot 'o%estiti aiciN ne întrebã Plaus Holma, sotul Simonei, 'e care ea îl a!usese în 4ru'ul
nostru si-1 tinea str/ns !e brat$
B stiai !eci cã semeni cu elN îmi re'rosa +ola$ si '/nã a,i nu mi-ai s'us nimic$
A'oi, întorc/n!u-se s're Plaus Holma;
B Uitã-te mai bineS +-ai cunoscut -oarte bine 'e cel cu care seamãnã$ ti-a -ost 'rieten si a murit
anul trecut, în rã,boi$
Plaus Holma era un t/nãr scriitor care-si terminase !e cur/n! stu!iile !e esteticã la 1aris, lucra la
un roman si înce'ea o carierã uni%ersitarã ce se anunta strãlucitã$ Mã e=amina cu atentie 'rin
oc<elarii lui cu lentile 4roase$ De alt-el, toti mã 'ri%eau cu o le4itimã curio,itate, care mã cam
st/n3enea$
B Da, +ola, semãn cu -ostul !umitale cumnat, cu -ostul bãrbat al lui MarG$
B Cu Pai 1olun!S e=clamã Plaus$ Cum !e nu mi-am !at seamaN într-a!e%ãrS
@estea se transmise si altor 4ru'uri, si toatã lumea mã 'ri%ea ca 'e un alt +a,ãr, 'entru cã a'roa'e
toti îl cunoscuserã 'e Pai 1olun!$
B Noi n-am %rut sã-ti s'unem, 4lãsui +ola cu bl/n!ete, 'arcã scu,/n!u-se$ Dar sora mea, -osta
sotie a lui Pai, care, !u'ã cum stii, a murit în rã,boi, în 'rimele ,ile, %ã-,/n!u-te 'entru 'rima
oarã a -ost în4ro,itã, !u'ã cum ai remarcat !eci$ stiai cã semeni cu Pai înainte !e a ne cunoaste si
stiai, c/n! i-ai -ost 're,entat, cã MarG a -ost ne%asta lui$
B $$$si cã s-a mãritat !in nou, !u'ã anul !e !oliu, cu Rol- Ber4rot<"$
B Dar cine ti-a %orbit !e aceastã e=traor!inarã asemãnareN
B Am a-lat B istorisii eu B cu totul înt/m'lãtor, în!atã !u'ã %enirea mea aici$ într-una !intre
serile %oastre lun4i
" Rol- Ber4rot< (n$ 19#9*, mu,ician -inlan!e, (n$ e!$*$
1.9
!e s-/rsit !e au4ust, c/n! încã nu cunosteam a'roa'e 'e nimeni, mã a-lam sin4ur 'e o bancã în
4rã!ina :bser%atorului, !easu'ra mãrii$ Seara era 'ar-umatã si cal!ã$ 1ri%eam cu interes 'utinii
trecãtori care tra%ersau 'arcul si în!rã4ostitii ce se îmbrãtisau 'e c/te-o bancã$ A%eau 'e -ete,
a'roa'e toti, în lumina s'ectralã a as-intitului nor!ic !e %arã, 'aloarea ca!a%relor, în 'linã luminã,
mimau 4esturi nocturne$ 1ãreau s'ectre înlãntuite în umbra nesi4urã a bosc<etelor$ 1robabil cã si
'e -i4ura mea noa'tea albã !e s-/rsit !e %arã îsi 'usese am'renta !e cearã, 'entru cã alt-el nu 'ot
sã-nii e='lic !e ce la un moment !at o -atã, %enin! s're mine nu stiu !e un!e, se o'ri în -ata mea
cu 'ri%irea <alucinatã, !es-ãcu bratele în lãturi si înce'u sã stri4e ca !u'ã a3utor; 7PaiS PaiS9 Nu
mã asemuise cu el, ci %ã,use -antoma luiS Am 'rins-o !e umeri$ 6remura toatã$ Am silit-o sã mã
'ri%eascã mai bine, ca sã se con%in4ã cã sunt un om în carne si în oase, iar nu o a'aritie$ S-a
!e,meticit re'e!e si a înce'ut sã-si cearã scu,e, 3enatã, încurcatã$ C/n! si-a !at seama cã nu
'rice' ce s'une, a 'lecat,
B Iatã cã nu sunt sin4urul care %e!e s'ectre 'e -ata oamenilor, !eclarã Manninen$
B 6erminã, îi 'orunci Simone Holma$ Dumneata, Manninen, esti ca una !intre acele insecte
necro-ore care-si !e'un ouãle 'e ca!a%re si 'ar înc/ntate !e is'ra%a lor$
B 1ot sã 'arie, cã Manninen !ã, noa'tea, ocol cimitirelor, s'use Ina 8unnarson, în 4lumã,
-ireste, 'entru a c/nta în struna Simonei, care însã %orbise -oarte serios$
B Nu noa'tea, ci ,iua nãmia,a mare, o corectã 'ictorul, îmi 'lace sã 'ri%esc mortii c/n! sunt
a!usi acolo$ Nu-mi 'ot lua oc<ii !e la s'ectacolul sicrielor încã !esc<ise, în care, 'rintre -lori si
!antele, ,ace ca!a%rul îmbrãcat !e sãrbãtoare 'entru ultima lui cãlãtorie, 'entru cãlãtoria lui
solemnã în In-ern$ E -ar!at cu oarecare ostentatie si, la lumina necrutãtoare a ,ilei, e res'in4ãtor
si e=alã uneori mirosul acela !e crin, al !escom'unerii$
10#
Doamnele se în-iorarã, animate !e o macabrã 'lãcere$ Ina 8unnarson mã trase !eo'arte, lu/n!u-
mã !e brat si mã ru4ã sa continuu cele ce înce'usem sã s'un cu 'ri%ire la asemãnarea mea cu Pai
1olun!$
B Am cunoscut o!atã, la un !e3un o-icial, continuai eu, un t/nãr economist$ se!ea la masã,
înt/m'lãtor, l/n4ã mine$ M-a sur'rins -a'tul cã, !u'ã ce am înc<inat am/n!oi %reo !ouã 'ã<ãrute
cu sna's, asa cum se obisnuieste la %oi, omul 'ãrea cã mã cunoaste !intot!eauna$ Aici, %oi,
-inlan!e,ii, nu sunteti e='ansi%i !ec/t !u'ã o în!elun4ã cunoastere reci'rocã sau !u'ã un c<e-
strasnic$ 1e t/nãrul acela îl %e!eam 'entru 'rima oarã, si !e c<e- nu 'utea -i %orba$ Moti%ul
'entru care era asa !e 'rietenos 1-am înteles, -ireste$ 1-1 aminteam 'e Pai 1olun!, -ostul lui cole4
!e scoalã, si amintirea tre,ise în el, -ãrã sã-si !ea seama, o urmã !e %ec<e a-ectiune, 'e care si-o
mani-esta -atã !e mine$ Mi-a %orbit a'oi cu lacrimi în oc<i !e amicitia lor$ Acelasi lucru mi s-a
înt/m'lat !u'ã aceea cu MarG, -osta sotie a lui 1olun!$ Ne-am îm'rietenit re'e!e$ Am -ãcut si
c/te%a mici e=cursii îm'reunã, cu ea si cu actualul ei sot$
+/n4ã noi, Simone Holma care se a'ro'iase între tim', asculta -oarte serioasã$ Ne întoarserãm la
ceilalti, care continuau sã-1 necã3eascã în 4lumã 'e 'ictor$ Simone se amestecã în %orbã;
B In atelierul !umitale, !ra4ã Manninen, !ai cam 'este ce %e,i la mor4ã; -emei !es'uiate si
bãrbati 4oi, cu se'ci !e lucrãtor 'use str/mb 'e -runte, cu oc<ii !esc<isi, !ar -ãrã 'ri%ire, 'ro'titi
'entru eternitate !e un 'erete mur!ar$
B S-ar s'une cã %i,ite,i mor4a la -el !e !es ca atelierul meu, r/se 'ictorul c<el, cu -ata rotun!ã
!e clo%n$
B Mai !e4rabã !umneata, se a'ãrã, bosum-l/n!u-se co'ilãreste, Simone$ C/n! am s-o %i,ite, eu,
ai sã -ii cel !int/i care sã a-li$
B 1-uiS Des're ur/te lucruri mai %orbitiS e=clamã B3orn Sc<alien au,in!u-i, în tim' ce le um'lea
!in nou cestile cu
101
ceai$ De ce trebuie nea'ãrat sa e='lorãm cu at/ta insistentã !omeniile obscure ale %iciului si ale
mortiiN
B 1oate 'entru cã moartea e, în ,ilele noastre, !e -oarte mare actualitate, remarcã blon!ul Plaus
Holma$
B Moartea, a!ãu4ã Manninen, e o realitate ca oricare alta, !ar %ã,utã !in s'ate$
A'oi nimeni nu mai s'use nimic si, 'entru a ru'e tãcerea, Ina 8unnarson ciri'i în -rantu,easca ei
'er-ectã, !ar cãutatã si uneori în!ulcitã !e un molatec accent rusesc;
B si acum, 'o%estiti-ne, unul !intre %oi, ce%a amu,ant, ca sã ne sc<imbãm i!eile$
Simone Holma se întoarse s're mine, tãin!u-i %orba;
B Mi s-a s'us cã limba !umitale maternã se aseamãnã mult cu a mea$ Eu sunt -rantu,oaicã, nu
stiu !acã ti s-a s'us$ 1oti sã-mi !ai un e=em'luN
B Sotia mea, îmi e='licã Holma, a!orã 'reci,ãrile$ Ca orice -rantu,oaicã, are mult simt 'ractic$
Simone a%ea o -ata micã, rotun!ã, tãiatã în !ouã !e un nas subtire, lun4 si !re't, sub care 4ura,
circularã, 'ãrea un 'unct sub un semn al e=clamãrii$ :c<ii îi erau a'ro'iati si isco!itori$ Plaus
Holma îsi trecu m/n4/ietor bratul 'e !u'ã umãrul ei si-si li'i ca'ul !e al consoartei sale, care se
!ã!u în lãturi$
B Dati-i un e=em'lu, mã ru4ã el$ E 'asionatã !u'ã limbile romanice$
1ri%eam cu sim'atie aceastã 'erec<e 'e care o cunoscusem în !u'ã-amia,a aceea$ Din 'rima
cli'ã, se arãtaserã !eosebit !e a-ectuosi -atã !e mine$ Plaus era un t/nãr cu oc<i lim'e,i, albastri
în!ãrãtul oc<elarilor cu lentile 4roase$ R/!ea cu 'o-tã !e orice, !e,%elin!u-si !intii albi, mari,
sãnãtosi, îmi ins'ira încre!ere si seninãtate$
B Un e=em'luN Cu 'lãcere, s'usei eu$ Iatã unul care, înt/m'lãtor, îmi %ine în minte$ stiti,
!oamna Holma, cum se s'une 'e rom/neste 3e tFa!oreN
B Habar n-amS
B &oarte usor !e tinut minte$ Ca în -rantu,este; te a!orS
10"
într-a!e%ãr, ca în -rantu,este, remarcã 4/n!itoare Si-$ E=act ca în -rantu,esteS 6<eo!oreS Plaus
i,bucni în r/s, arãt/n!u-si !intii mari, cu caninii ascutiti si usor 'roeminenti, !e t/nãr carnasier$
B Ne%astã-mea a înteles cam 'e alãturi$
B R/,i !e mineN îl întrebã ea, miratã$
B Nu, mon an4e, am sã-ti s'un acasã$
B 1o%estiti-ne, unul !intre %oi, ce%a %esel, insistã Ina 8unnarson$
B Cu 'ri%ire la asemãnãri, 'ot eu sã %ã s'un o istorioarã, 4lãsui Plaus Holma$
B 1/nã acum tot !e asemãnãri ati %orbit$ M-am sãturat sã %ã au! %orbin! !e morti si !e s'ectre,
inter%eni Sc<alien$
B Dacã e amu,antã, 'o%esteste-ne-o, ,ise Ina, alint/n-!u-se$
B E %orba !e 'ãtania !e 'e la înce'utul %eacului trecut a unui 'rimar al orasului @asa$ 1e unul
!intre 'eretii 'rimãriei !e acolo, at/rna un 'ortret în mãrime naturalã al re4elui Sue!iei 8usta- III,
rãmas !in %remea !eloc în!e'ãrtatã c/n! &inlan!a -ãcea 'arte !in re4atul sue!e,$ Cur/n! !u'ã
1acea !e la Hamina, 'rin care im'eriul tarist luase tara noastrã !in m/inile sue!e,ilor,
4u%ernatorul noii stã'/niri %eni sã %i,ite,e orasul @asa$ 1rimarul îsi aminti în ultimul moment cã
nu se în!urase sã scoatã 'ortretul re4elui Sue!iei !in sala !e consiliu, 'entru cã era o co'ie -oarte
i,butitã a celebrului tablou al lui 8usta- III, care se a-lã si a,i în castelul 8ri's<olm !in Sue!ia si-
1 re're,intã 'e su%eran în%esm/ntat într-o lun4ã si som'tuoasã <aina !e ceremonie, 'urt/n! 'e
ca' 'erucã 'u!ratã, ale cãrei bucle îi ca! 'e umeri, 'e s'ate o am'lã mantie !e <erminã, iar 'e
'ie't nu mai 'utin !e 'atru colane su'ra'use$ Re4ele calcã 4ratios 'e mãtãsuri sa%ant încretite si
aratã cu m/na întinsã coroana ase,atã în umbrã, 'e o mescioarã$ 6abloul acesta, at/rnat în sala cea
mare a 'rimãriei !e la @asa, acum, !u'ã ce &inlan!a nu mai a'artinea sue!e,ilor, ci rusilor, 'utea
-i luat !re't o s-i!are$ Bietul 'rimar se si %e!ea sur4<iunit în Siberia, c/n! usi-
10)
le sãlii !e consiliu se !esc<iserã lar4 si 4u%ernatorul rus a'ãru în 'ra4$ &ireste, înainte !e a-1
%e!ea 'e 'rimar, !ã!u cu oc<ii !e tabloul !e 'e 'erete, !in -ata lui$ 6resãri si rãmase 'ironit
locului, înainta a'oi în salã, cu 'asi rari, ca!entati, cu oc<ii atintiti asu'ra 'ortretului re4elui
8usta-$ A3uns în mi3locul %astei încã'eri, 4u%ernatorul se o'ri în loc, îsi !es-ãcu bratele în lãturi,
si a'oi le îm'reunã, 'lesnin!u-si 'almele ,4omotos una !e cealaltã si rostin! cu înc/ntare;
B A<S le2aterinaS
B Nu %e!ea bineN întrebã Simone 'e bãrbatul ei, în %reme ce lumea r/!ea$
B A cre,ut cã re4ele 8usta- al Sue!iei e Ecaterina II a Rusiei$ 1eruca 'u!ratã si som'tuosul
ec<i'ament al monar<ului 1-au -ãcut sã-1 con-un!e cu îm'ãrãteasa$
B si ce s-a înt/m'lat cu 'rimarulN întrebã baroana Man-ner<eim$
B A 'rimit o -rumoasã !ecoratie 'entru 4estul cu care onorase noua stã'/nire, arbor/n! la loc !e
cinste 'ortretul Ecaterinei$
Intre tim', 'ianistul Eri2 6aJastst3erna) se ase,ase la 'ianul !in camera alãturatã si, a'lecat cu
s'atele lui lun4 si osos asu'ra cla%iaturii, înce'use 'rimele mãsuri ale 6ablourilor !intr-o
e='o,itie$ 1e mãsurã ce e=ecuta bucata lui -a%oritã, 'ãrul îi cã!ea 'este oc<i, -ata i se cris'a,
tru'ul i se culca 'este 'ian, iar noi ascultam trans'ortati, cu cestile !e ceai într-o m/nã si cu ti4ara
sau cu o tartinã !e 'seu!oicre în cealaltã, cum !e-ilau 'rin -ata noastrã ne%ã,utele ima4ini
mu,icale ale lui Musor4s2i; 4nomul, %ec<iul castel, 'uii !e 4ãinã si celelalte$ Eri2 6aJastst3erna
era un 'ianist !esã%/rsit, si clo'otele 'e care cla'ele le -ãceau sã rãsune la urmã -ura a'lau!ate !e
toatã asistenta, cu toate cã cea mai 4ustatã ima4ine e%ocatã !e 'ian -usese a 'uilor !e 4ãina, 'e
care !oamnele o recunoscuserã si-si ,/mbiserã cu înteles una alteia$
) Eri2 6aJastst3erna (191A-199)*, 'ianist -inlan!e, (n$ e!$*$
10
A'oi, încetul cu încetul, musa-irii îsi luarã rãmas-bun !e 3a !omnul Sc<alien, ar/t/n!u-si -iecare
în 'arte, în -el si c<i', bucuria !e a -i -ost 're,enti la ceaiul sãu anual asa !e i,butit, si ast-el se
s-/rsi 'etrecerea$ A-arã, înce'use sã nin4ã cu -ul4i mari, !ar nu era -ri4 si nu bãtea %/ntul$
în seara aceea, 'rietenia mea cu Simone si cu Plaus Holma a 'rins contur, a'oi a s'orit cu -iece
,i, ast-el înc/t la înce'utul %erii !e%enisem inse'arabili$ El -usese !emobili,at !u'ã ce -ãcuse o
'arte a rã,boiului la Cartierul 4eneral al maresalului Manner<eim !e la Mi22eli, iar acum se
strã!uia sã recu'ere,e tim'ul 'ier!ut în armatã, scriin! cu ,or un roman$ Seara însã, 'unea tocul
3os si 'lecam B el, Simone si cu mine B sã %e!em îm'reunã un -ilm sau sã luãm masa la Plaus-
Pur2i ori la Sa%oG, un!e sa%uram un asa-,is bee--stea2 -ãcut !in carne tocatã, cu cea'ã 'rã3itã
!easu'ra si cu un ou moale alãturi, înc<inam c/te%a sna'suri, 'ri%in!u-ne în oc<i '/nã ce 4oleam
'a<arul, !u'ã obiceiul locului, si terminam cu un suro4at !e ca-ea în care to'eam o 'astilã !e
,a<ari-nã s're a-1 -ace bãubil$
Asa au trecut o iarna si o 'rimã%arã$ Rusii ne bombar!au mai ales noa'tea$ Uneori, ati'eam în
a!ã'ost, în iulie, cei !oi 'rieteni ai mei 'lecarã sã-si 'etreacã %acanta la Hol-lola, un sat -ãrã
însemnãtate, cu case rãs-irate !e 'e un umãr !e !eal '/nã la mar4inea lacului !e sub el$ Acolo,
'ãrintii lui Plaus a%eau micul lor 'etic !e 'ãm/nt, cu o casa con-ortabilã -ãcutã !in lemn si cu o
sauna alãturi, o4lin!itã în lac$ Mã 'o-tiserã acolo !u'ã ce-mi !escriseserã în termeni a!emenitori
locul si îm're3urimile si era c/t 'e-aci sã-mi 'etrec conce!iul la ei, !ar în ultima cli'ã m-am
rã,4/n!it, 'entru cã un ma4net mai 'uternic mã atrã4ea s're Sue!ia, în scrisori ce se %oiau
amu,ante, Simone si Plaus mã tineau la curent cu -elul în care-si 'etreceau e=istenta la tarã$
Dimineata, se ocu'au !e mena3, ceea ce nu era o ba4atelã, îmi
105
mãrturisea Simone, -iin!cã în 'iata localã nu 4ãseai ce cãu-tai, ca la 1aris, !e 'il!ã, si trebuia sã
im'ro%i,e,i un menu 'e loc, a'oi Plaus scria '/nã la ora mesei$ Du'ã !e3un, se o!i<neau, a'oi
citeau, 3ucau cãrti sau -ãceau o 'limbare, s're searã se scãl!au în lac !u'ã ce luau o sauna,
m/ncau im'uro si rãm/neau '/nã t/r,iu 'e %eran!a !in -ata casei, 'entru cã nu 'uteau !ormi !in
cau,a luminii$ Ea, cel 'utin, nu se 'utea obisnui cu no'tile albe, luminã electricã nu a%eau, asa cã,
ne'ut/n! citi la aceea a no'tii !e teamã sã nu-si strice oc<ii, nu le rãm/nea altce%a !e -ãcut !ec/t
sã înt/r,ie !e %orba, a-arã, si sã 'ri%eascã lacul, în sc<imb, -ãcuserã o mare 'asiune, ce se
!o%e!ea constantã si ca'ti%antã; micuta Ma-!eleine, o -ã'turã e=ce'tionalã, inteli4entã si
!rã4ãlasã, a-ectuoasã si nostimã -oc$ Seara, o ase,au între ei 'e 'at, o m/n4/iau, iar ea -ãcea tot
-elul !e 'o,ne$ A%eau sã o -oto4ra-ie,e si sã-mi trimitã nea'ãrat o 'o,ã !e-a eiS Cam acesta era
continutul scrisorilor Simonei, la care Plaus mai a!ãu4a la s-/rsit o 4lumã sau o urare, îmi
%orbeau tot mai mult !e Ma!eleine si !e bucuria !e-a o a%ea cu ei$ Uneori, o luau la 'limbare, se
'ier!ea 'e !rum si 'lecau s-o caute$ C/te emotii '/nã o 4ãseau, 'uteam sã-mi înc<i'ui$ +e
rãs'un!eam, trimit/n! !e -iecare !atã îmbrãtisãri a-ectuoase micutei Ma!eleine, iar o !atã i-am
întrebat c/ti ani are, 'entru cã %oiam sã-i trimit !e la Stoc2<olm <ãinute si 'anto-iori$ Ce <a, au
-ãcut !e scrisoarea mea B nu se 'utea !escrieS îmi multumeau, a!ãu4/n! cã, !in 'ãcate,
Ma!eleine nu 'urta nici <aine, si nici încãltãminte, 'entru cã Ma!eleine era un ie'uras alb cu
oc<ii ro,, !e toatã -rumusetea$ Plaus îmi scria ca nu 'utea întele4e cum !e omiseserã sã-mi !ea
c/te%a !ate ce%a mai concrete !es're Ma!eleine, mã asi4ura cã abia astea'tã sã ne %e!em !in nou
si mã ru4a !e 'e acum sã le citesc la întoarcere ce%a !in Ournalul9 meu, iar el, în sc<imb, îmi
-ã4ã!uia cã-mi %a citi B -ireste, nu în -inlan!e,ã, ci în -rantu,este B !in romanul la care scria
acum$ în altã scrisoare, îmi %orbea !es're o serie !e con-erinte 'e care urma sã le tinã la Helsin2i
!es're 'ictorul Da%i!, nu
10A
!estul !e cunoscut în &inlan!a, 'ictor care a!usese un su-lu nou în arta -rance,ã, înlocuin!, îmi
e='lica el, 4enul !ulcea4 al %eacului al C@III-lea, sen,ual si e-eminat, cu o artã %irilã, ins'iratã
!in %irtutile rã,boinice ale eroilor antici, asa !e asemãnãtoare cu acelea ale monta4nar,ilor !in
tim'ul Marii Re%olutii &rance,e si, mai ales, cu cele ale lui Robes-'ierre, 'entru care 'ictorul
Da%i! a%ea un a!e%ãrat cult$
în!atã !u'ã îna'oierea lor, Plaus Holma mi-a tele-onat ca sã mã 'o-teascã la masã a !oua ,i, la
ora cinci !u'ã-amia-,a$ în tãrile nor!ice, numai !e3unurile o-iciale înce' la ora unu si 3umãtate$
+ocalnicii iau masa lor 'rinci'alã !u'ã ce se întorc !e la ser%iciu$ Nu stia Plaus !acã-mi con%ine
si !acã n-am sã încurc cum%a orele$ I-am multumit si 1-am asi4urat cã a%eam sã -iu c/t se 'oate
!e e=act, 'unctualitatea e=a4eratã -iin! unul !intre !e-ectele mele$ înainte !e a înc<i!e tele-onul,
m-a ru4at sã nu uit sã iau cu mine 73urnalul9, !eclar/n!u-mi ca erau !ornici, Simone si cu el, sã
mã au!ã citin! !in el c/te%a -ra4mente$
în ,iua urmãtoare, la ora in!icatã !e Plaus, sunam la usa lor$ S're marea mea mirare, nimeni nu
se 4rãbea sã-mi !esc<i!ã$ A'artamentul 'ãrea 'ãrãsit$ Mã bucurasem cã a%eam sã le citesc în
-rantu,este !in însemnãrile mele, îmi notasem c<iar ce anume, %reo c/te%a 'ortrete, si iatãS Nu
mã 'rimea nimeniS Descum'ãnit, am cobor/t scara si am 'ornit îna'oi s're casã$ +ocuiam în 'lin
centru, într-o camerã !e <otel ce mi-era !ra4ã, iar !in balcon %e!eam statuia lui Ru-neber4 si
toatã -or-ota !e 'e es'lana!ã$ De n-ar -i -ost rã,boiul cu nesi4uranta ,ilei urmãtoare, as -i -ost
acolo 'e !e'lin multumit$
Era o ,i cal!ã !e înce'ut !e se'tembrie, stra!a era animatã, mã în!re'tam a4ale s're statia !e
tram%ai, c/n! m-am au,it stri4at !in urmã$ M-am întors$ Plaus si Simone îmi -ãceau !e 'e trotuar
semne cu m/na$ Mi-au cerut am/n!oi mii !e scu,e$ Uitaserã !e ieri '/nã a,iN Cum îmi 'uteam
înc<i'ui asa ce%aN Dar -useserã la niste 'rieteni cãrora Plaus le citise c/te%a ca'itole !in roman$
Se antrenaserã, si iatãS
; 10.
Dar 'uteam sã constat cã a'ãruserã la tim' !e !u'ã coltul strã,ii, !a, tocmai la tim'$ Dacã ar mai
-i înt/r,iat o secun!ã, nu mã mai 4ãseau$ Erau înc/ntati !e at/ta e=actitate !in 'artea lorS M-au
luat !e brat, unul în !rea'ta, iar celãlalt în st/n4a, %eseli, 'rietenosi, co'ilãrosi, si m-au a!us
îna'oi$ +a ei acasã, m-au ru4at sã aste't 7cuminte9 !oar c/te%a minute în su-ra4erie, '/nã ce ei
a%eau sã !ea o raitã 'rin bucãtãrie, 'entru cã se tre,iserã t/r,iu, aler4aserã la 'rietenii lor cu
4/n!ul sã stea o orã-!ouã, si a'oi sã treacã 'rin 'iatã, !ar se antrenase Plaus la citit si nu mai
trecuserã, si n-a%eam sã mã su'ãr, !ar %om m/nca ce s-o 4ãsi 'rin cãmarã; carto-i -ierti, conser%e,
ca între 'rieteni$ Asa am rãmas sin4ur în su-ra4erie, !ar nu 7%reo c/te%a minute9, ci -oarte multã
%reme$ Stãteam 'e un scaun în -ata mesei 'use !e Simone, în tim' ce-mi 'o%esteau !e !incolo
cum îsi 'etrecuserã %remea '/nã sã mã înt/lneascã> mã 'lictiseam, mi-era -oame, mi se 'ãrea cã
au trecut secole !e c/n! aste'tam acolo si înce'usem sã am im'resia cã li s-a înt/m'lat ce%a si cã
se -eresc sã-mi s'unã, îmi 'ier!usem calmul si nu stiu ce mã retinea, sau ce mã în!emna, sã ies 'e
usã, sã-i salut !in 'ra4ul bucãtãriei si sã mã întorc acasã$ &ireste cã nu se -ãcea, !ar, oricum,
4ãseam cã erau 'rea !e totS Ciu!atã 'rimire îmi re,er%aserãS Ciu!atãN Nici nu bãnuiam ce a%ea sa
urme,e, si nu numai în ,iua aceea, ci, în s'ecial, mai t/r,iuS 1/nã la urmã, !e%enisem curios sã
%ã! c/t a%eam sã mai aste't acolo, sin4ur, în -ata mesei 'use 'entru trei 'ersoane$ 6recuse !e ora
sase, c/n! au,ii în usã un ciocãnit !iscret$ A'oi, usa înce'u sã se !esc<i!ã, încet, -oarte încet,
sus'ect !e încet, si, în ca!rul ei, îsi -ãcu a'aritia o 'ersoanã strãinã, un t/nãr, o <aimana, cu 'ãrul
-oarte ne4ru în !e,or!ine, 'urt/n! o -lanelã !e s'ort 4roasã, cenusie, cu 4ulerul înalt, rulat str/ns
în 3urul 4/tului si încãltat cu ci,me la'one cu %/r-ul ascutit întors în sus, înalte '/nã a'roa'e !e
4enunc<i$ Bãiatul sc<itã un %a4 salut, 'ãtrunse în su-ra4erie cu ti4ara în 4urã si se a'ro'ie !e
mine -ãrã sã scoatã o %orbã, cu un aer insolent, -um/n! ostentati% si trimit/n!u-mi -umul în -atã$
îsi %/r/se
100
# m/na în bu,unarul 'antalonilor militãresti si-si t/ra 'icioa-rele alene, unul !u'ã celãlalt$ C/n!
s-a a'ro'iat mai bine, 1-am recunoscut$ Era PlausS îsi aban!onase oc<elarii, si oc<ii 3ui -oarte
albastri îi strãluceau neobisnuit sub 'eruca tuciurie care-i cã!ea '/nã 'e -runte$ Nu-mi %enea sã
cre! cã era el, intelectualul ra-inat, a cãrui te,ã !e !octorat !es're 'ictorul Da%i! -usese 'rimitã la
1aris cu elo4ii, cã era el, 'rietenul meu, a cãrui bunã !is'o,itie -usese tot!eauna, '/nã atunci,
!ecentã, !iscretã$ De un!e luase oare 'eruca aceea oribilãN Un!e în%ãtase manierele 'e care le
inau4uraN si !e ceN Ce rost a%ea o asemenea mascara!ã !e 'rost-4ustN Nu întele4eam$ &usese
%orba sã luãm masa îm'reunã si a'oi sã le citesc !in 73urnalul9 meu, iar nu sa asist la o scenã !e
carna%al !e 'ro%incie$
Nu-mi %enea sa r/! si nu stiam ce sã s'un$ îl 'ri%eam încurcat, 3enat !e 'ro'ria lui li'sã !e 3enã$
Se aruncase 'e un scaun si stãtea cu 'icioarele !es-ãcute în lãturi, -um/n! într-una, cum -ac cei
neobisnuiti sã -ume,e, si lãs/n! scrumul sã ca!ã 'e 3os$
Mã scoase !in încurcãturã Simone, care !esc<ise usa si a'ãru în 'ra4 cu !e-ale m/ncãrii$
6ra%estiul lui Plaus era o sur'ri,ã si 'entru ea$ în 'rimele momente, nu-1 recunoscu si 'ãru
miratã !e 're,enta unei 'ersoane strãine si !e o asa 'roasta calitate$ Simone era -oarte mioa'ã$
Abia atunci constatam acest lucru, %ã,/n! cum îl 'ri%ea 'e Plaus !in 'ra4, ne!umeritã si
contrariatã, cu oc<ii ei mici si a'ro'iati, a'roa'e înc<isi !e încretiti ce erau, cu cireasã 4urii -oarte
'ali!a, tremur/n!u-i, %r/n! 'arcã sã s'unã ce%a -oarte as'ru, !ar ne4ãsin! ce$ Se a'ro'ie !e
masã, ase,ã la mi3loc -ar-uriile cu care %enise, a'oi, neaste'tat !e cura3oasã, se în!re'tã s're
scaunul 'e care se lã-ãia necunoscutul, <otãr/tã 'arcã sã-1 !ea a-arã$ Deo!atã, !ã!u un ti'ãt;
B Plaus, 'entru Dumne,eu, cum m-ai s'eriatS Ce înseamnã astaN Ce te-a a'ucatN Nu-mi 'lace sã
te %ã! asa$ Du-te ime!iat si te sc<imbã$ E masa 4ata$ iU
109
Ca si cum n-ar -i au,it-o, Plaus se re'e,i la ea, îi luã ca'ul între 'almele lui si o sãruta a'ãsat 'e
4urã$ Simone îl îm'inse, %ã!it !e,4ustatã, si iesi re'e!e !in o!aie, întorc/n-!u-se la bucãtãrie$
Plaus !is'ãru 'e usa 'e un!e %enise$
Du'ã c/te%a minute, sotii Holma se întorceau în su-ra4erie, ea a!uc/n! carto-ii 'e care atunci îi
-iersese, iar Plaus îmbrãcat cu <ainele lui obisnuite$ Ne turnã în 'ã<ãrute sna'-sul -ãrã !e care
!e3unul nu e !e3un, înc<inarãm si înce'urãm sã ne !eco3im în -ar-urie carto-ii$ Ne trecurãm unii
altora -ar-uriile cu sar!ele, cu cre%ete ro, si cu ce mai 4ãsise Simone 'rin cãmarã 'rintre
conser%e, si masa se !es-ãsurã linistit '/nã la s-/rsit$
Du'ã !e3un, Plaus mã onorã cu o lecturã !in romanul lui 'relun4itã '/nã a'roa'e !e mie,ul
no'tii, c/n!, 'ro-it/n! !e un s-/rsit !e ca'itol, îmi luai rãmas-bun !e la ei, multu-min!u-le 'entru
os'italitate$ Nici unul nu a!usesem %orba !es're mascara!a lui Plaus, !ar nici !e , 3urnalul9 meu,
!in care -usese %orba sã le citesc$
@reo sã'tãm/nã mai t/r,iu, erau oas'etii mei în restaurantul <otelului un!e locuiam$ Ii 'o-tisem
la cinã în saloanele bine luminate !e la 'arter, un!e nu se m/nca e=celent, e !re't, în anii aceia
în%ersunati ai rã,boiului, !ar un!e eram ser%iti cu multã 'olitete$ Maître !F<otel, sau <o%imestare,
cum s'uneau -inlan!e,ii, era 'e-atunci !omnul Mensbir, ca-re-si 'urta, în -iecare searã, cu multã
!istinctie, 'rintre mese 3ac<eta nea4rã si 'antalonii %ãr4ati, interes/n!u-se !eosebit !e curtenitor
!e bunul mers al ser%iciului si !e e%entualele !oleante ale clientilor, in!i-erent !acã acestia erau
c<elneri tineri !e la restaurantul !e 'este !rum, %eniti în ,iua lor liberã cu 'rietenele, ca, la r/n!ul
lor, sã -ie ser%iti, -ie cã erau !i'lomati strãini sau 'ersonalitãti !in lumea 'oliticã$ :rc<estra
intona %alsuri %iene,e, 'ots-'ourris-Ji !in o'ere italienesti si lucrãri ale lui Sibelius, ins'irate,
unele, !in Pa-le%ala, e'o'eea nationalã -inlan!e,ã, lucrãri nostal4ice ca si 'eisa3ul -inlan!e,,
'ietros si 'lat, cu lacuri a!ormite la umbra mestecenilor -ira%i, cu case !e tarã rã,lete si res'i-
19#
r/n! liniste, -ãcute !in sc/n!urã %o'sitã în rosu, iarna aco'erite 'e 3umãtate !e 4roase cãciuli !e
,ã'a!ã, si %ara muiate în lumina bl/n!ã a unui soare anemic, uitat 'e cer !in mai '/nã în
se'tembrie$
Du'ã ce am terminat masa si am sorbit ersat,-uT !e ca-ea în!ulcit cu ,a<arinã, am urcat toti trei la
mine în o!aie, 'entru cã 'rietenul Plaus nu %oia în ru'tul ca'ului sã mã li'seascã !e lectura
ultimelor ca'itole 'e care le scrisese între tim'$ Bineînteles cã abia le aste'tam$ Plaus 'resu'unea
ca sotia lui e obositã, si era !e 'ãrere sã se !ucã acasã$ Mai ales cã mai au,ise, în !imineata
aceleiasi ,ile, ce se înt/m'la în ca'itolele 'e care urma sã mi le citeascã, si cã lectura, care
a%usese loc acasã la baronul !FHuart, -usese -ãcutã tot în -rantu,este$
B Am au,it aceste ultime ca'itole nu numai a,i-!imi-neatã, îmi 'reci,a Simone, bosum-latã ca
un co'il trimis la culcare tocmai c/n! ar %rea sã rãm/nã si el cu musa-irii 'ãrintilor> le-am au,it si
alaltãieri, c/n! le-a citit !oamnei 6u-!erus, tot în -rantu,este$ +e stiu a'roa'e 'e !ina-arã$
B Atunci !e ce nu %rei sã te !uci sã te culciN o întrebã Plaus$
B 1entru cã %reau sa le mai au! o !atãS
îmi %enea sã r/!, 'entru cã 'ictorul Manninen îmi s'usese la tele-on cã Holma îl %i,itase în a3un,
a!ãu4/n! cu umorul lui obisnuit; 7Bineînteles cu Simone !u'ã el, cu !rã4ãlasa Simone, care,
!u'ã ce cã nu au!e bine si nu 'rea întele4e nici -inlan!e,a, a stat 'este 'atru ceasuri rãb!ãtoare si
nemiscatã, atentã B la ce, nu stiu B si !rea'tã 'e scaun l/n4ã Plaus$ Era mult mai atentã !ec/t
mineS9 +a celãlalt ca'ãt al -irului, încercasem sã iau a'ãrarea Simonei, cea at/t !e 4ri3ulie si !e
!e%otata sotului ei, în %reme ce Manninen nu contenea cu ironiile$ Am înteles cã, !e la întoarcerea
lui !in %acantã, Plaus umbla cu manuscrisul lui !in casa în casã, citin! tuturor ce scrisese la tarã,
si cã asta era su'rema lui %olu'tate$ G
191
+a mine în camerã, Plaus se instala în -ata biroului, iar Simone si cu mine în cele !oua -otolii
e=istente$ Simone îsi alese !e 'e cana'ea o 'erna mai moale, si o 'use între ea si s'ãtarul
-otoliului, îmi ceru 7ce%a9 ca sã-si în%eleascã 'icioarele, semne e%i!ente 'entru mine cã lectura
a%ea sã !ure,e o bunã 'arte !in noa'te$
Plaus îsi înce'u lectura$ Nu mai retin !in ce-mi citea atunci (s-au scurs -oarte multi ani !in seara
aceea si, !e n-as -i 'ãstrat c/te%a -ile !e 73urnal9 !in acei ani, cu 4reu mi-as mai $aminti acum
sirul înt/m'lãrilor si cele ce ne s'uneam unii altora* !ec/t ca era %orba !e o -emeie care %oia
nea'ãrat sã se s'/n,ure B !e ce, nu stiu$ At/t$ Nu am uitat însã cã lectura a !urat -oarte mult, o
noa'te întrea4ãS De la o %reme, Simone, care se 4<emuise în -otoliu, înc<isese oc<ii$ Bãrbia îi
cã,use 'e 'ie't, iar eu îmi concentram !in ce în ce mai 4reu atentia$ Simone se tre,ea uneori si
tresãrea, 'ri%in! uimitã în 3urul ei, ca si cum nu si-ar -i !at 'rea bine seama un!e se a-la$ :c<ii ei
mici, rotun,i si mio'i scormoneau 'este tot si, !u'ã ce se uita cu atentie la noi, îi înc<i!ea la loc,
linistitã, ca !u'ã o ri4uroasã ins'ectie$
In o!aie, se rãcorise$ Am a'rins un ra!iator electric, ca sã ne !e,mortim, în tim' ce Plaus
continua sã citeascã$ Cu oarecare 4reutate, 1-am con%ins sã întreru'ã 'entru c/te%a momente
lectura, s're a o culca 'e Simone 'e cana'ea, !at -iin! cã, !u'ã 'ãrerea mea, lectura a%ea sã
!ure,e$ Am aco-'erit-o cu un 'le! moale si a a!ormit ime!iat$ Plaus si-a reluat cititul !e un!e-1
lãsase$ &emeii !in romanul lui îi trebuia un tim' in-init '/nã sã-si 'unã 'lanul -unest în a'licare,
iar eu urmãream tot mai !istrat !es-ãsurarea !ramei$
Qorii, încã tim'urii în acel mi3loc !e se'tembrie, înce'eau sã-mi abureascã -erestrele, c/n!
Simone, tre,itã !e un 'ro'riu acces !e s-orãit mai ,4omotos, se ri!icã !e 'e cana'ea si-i 'orunci
lui Plaus, 'e un ton rã4usit si ener4ic;
B Acum, !estulS 6erminã cu cititulS Hai!em acasãS în !rum, %a trebui sã trecem 'rin 'iatã !u'ã
t/r4uieli$ stii bine cã mai t/r,iu nu 4ãsim nimic$
19"
în %ara care abia trecuse, o mare nenorocire se abãtuse asu'ra unuia !intre 'rietenii mei
-inlan!e,i, %iolonistul Arno 8ranrot<$ Sotia lui, remarcabila 'ianistã Perttu Bern<ar!t5, îsi
curmase %iata, lãs/n! o -etitã !e %reo sase ani în sarcina lui Arno, care, 'e c/tã c<emare a%ea
'entru mu,icã, 'e at/t !e 'utinã a%ea 'entru latura 'racticã a %ietii$ Arno rãmãsese ast-el, la
trei,eci si ce%a !e ani, %ã!u% si !e,orientat$ Era un t/nãr %isãtor, -rumos, cu oc<i mari si
încercãnati, mereu muiati în lacrimi !e !urere$ I-am întins o m/na 'rieteneascã, în amintirea sotiei
sale, 'entru care a%usesem o !eosebitã a!miratie$ &usese nu numai o mare artistã, !ar si o -emeie
!eosebitã, !emnã, sobrã, interiori,atã$ @orbea 'utin, ale4/n-!u-si cu 4ri3a cu%intele, era st/n4ace
c/n! lumea, multã, o încon3ura, co'lesin!-o cu lau!e si in%itatii, !ar !e%enea, cu cei c/ti%a
'rieteni cu care se simtea în lar4ul el, 'rietenoasã si cal!ã$ &usesem unul !intre acestia si eram
m/n!ru !e a-ectiunea 'e care mi-o arãta$ Perttu Bern<ar!t mi-a rãmas în memorie ca un
în!re'tar, ca un mo!el !e 'er-ectiune umana$ As -i %rut sã-i semãn$ Era corectã, !rea'tã, sincerã,
!e%otata %ocatiei ei$ Nu lin4usea 'e nimeni, nu b/r-ea 'e nimeni, nu se 'leca în -ata nimãnui$
6recea 'rin %iatã cu seninãtate$ Nu cãuta succesul, nu coc<eta, trãia retrasã, în a-ara ,4omotului
lumii si !estul !e mo!est$ Se 'ie'tãna -ãrã cãutare, cu '/rul str/ns într-un coc mare 'e cea-ã,
lãs/n!u-si ast-el !esco'eritã bolta înaltã a -runtii$ +a concerte, 'urta roc<ii lun4i, -ãrã m/neci,
li'site !e 'o!oabe si bine întinse 'e tru'ul ei !e lunonã$ în -ata 'ianului, stãtea !rea'tã 'e taburet,
nemiscatã, !oar bratele si !e4etele B %i4uroase si !elicate, inteli4ente si tulburãtoare B 'luteau,
alunecau 'e cla%iaturã în-tr-o solemnã core4ra-ie, m/n4/in! cla'ele, lo%in! în ele cu 'utere ori
s'irituali,/n!u-le cu în!rã,neatã 'ru!entã$ Du'ã
Perttu Bern<ar!t (l9#"-19*, 'ianistã -inlan!e,ã (n$ e!$*$
5 Arno 8ranrot< (n$ 19#9*, %iolonist -inlan!e, (n$ e!$*$
19)
ce termina, se ri!ica încet !in -ata 'ianului, se întorcea s're 'ublicul care o o%ationa, se înclina
usor, -ãrã sã ,/mbeascã, re,em/n!u-se cu m/na st/n4ã !e mar4inea nea4ra a 'ianului ca !e un
'rieten, si tra%ersa a'oi scena, 'ãsin! solemn si rar, cu -runtea sus, 'ri%in! senin înaintea ei$
Arno s-a îm'rietenit cu mine 'oate 'entru cã, !u'ã moartea sotiei sale, se simtea sin4ur si a%ea
ne%oie !e o 're,entã nouã, neumbritã !e !ece'tii si neu,atã !e obisnuintã$ Am înce'ut 'rin a
mer4e îm'reunã la morm/ntul aco'erit cu coroane !e -lori încã 'roas'ete si am continuat cu
'limbãri 'e 3os sau 'e bicicletã în a-ara orasului$ &iin!cã %remea era bunã si relati% cal!ã, m-a
'o-tit 'entru un s-/rsit !e sã'tãm/nã în una !intre acele ase,ãri rurale -inlan!e,e i%ite 'e c/te o
mar4ine !e lac, 'rintre st/nci, locuri neumblate si c/ti%a mesteceni, un!e o mãtusã a lui a%ea o
locuintã cu încã'eri multe, mobilate nor!ic, ca în urmã cu o sutã !e ani, sau, cum !ã!ea im'resia,
ca 'entru o scenã !intr-o 'iesã !e Ibsen$
Mãtusa lui era o -emeie în %/rstã, cu c<i'ul o-ilit !e 4erurile 'olare, cu oc<i în4usti si oblici, ca !e
la'onã, si 'ometi obra3ilor -oarte 'roeminenti, îsi 'etrecea o bunã 'arte !in ,i le4ãn/n!u-se într-
un balansoar, cu-un!atã într-o tãcere rar întreru'tã !e c/te%a cu%inte, ce-mi sunau în urec<i ca o
incantatie sau ca o a-urisenie$ Nu %orbea si nu întele4ea !ec/t -inlan!e,a, asa cã nu 'uteam sã-mi
e='rim -atã !e ea un simtãm/nt omenesc oarecare !ec/t 'rintr-un ,/mbet si 'rintr-o înclinare
'oliticoasã a ca'ului$ Im'osibilitatea comunicãrii orale mi-o -ãcea la -el !e im'enetrabilã ca un
i!ol 'rimiti% B si la -el !e îns'ãim/ntãtoare$ Qa!arnic încercam s-o îmbune,, 'entru cã nu-mi
rãs'un!ea la ,/mbet$ Qa!arnic îi transmiteam 'rin Arno un 4/n! amabil, 'entru cã nu reactiona în
nici un -el$ Nu am 'utut !esci-ra în ce mãsurã %i,ita mea !e !ouã ,ile a lãsat-o in!i-erentã sau i-a
tulburat solitu!inea$ +a masã, mã uitam la ea stin4<erit, cu coa!a oc<iului, !ar nu sur'rin!eam 'e
c<i'ul ei nici bucurie, nici su-erintã, nici 'lãcere în a-si ast/m'ãra -oamea, nici ne'lãcere sã mã
%a!ã m/nc/n! în !rea'ta ei, nimic$ Nu era în stare
19
3e e-u,iuni nuantate, ci, rareori, !oar !e mani-estãri 'uternice$ Mi-o înc<i'uiam, mai !e4rabã,
uci4/n! !in !ra4oste, lo%in! cu brutalitate, %/r/n!, la m/nie, cutitul în %reun rãu-ãcãtor ori
'un/n!u-si strean4ul !e 4/t în !osul casei !ec/t s'un/n! cui%a un cu%/nt amabil, a!mir/n! cu
4las tare un 'eisa3 ori %ait/n!u-se cã o !oare ce%a$ Ast-el !e -iri ca a ei (si erau numeroase acolo,
în nor!ul în!e'ãrtat, mai ales la tarã, 'rintre cei %/rstnici* si ca aceea a sotiei lui Arno nu cicalesc,
nu -ac re'rosuri, nu cer a3utor, nu se !estãinuie$ Dar, !acã li se înt/m'lã sã-si iasã !in -ire, se
mani-estã %ulcanic$ Ura mocnitã sau 'atima ascunsã în a!/ncuri eru' la un moment !at ca o la%ã,
si atunci ast-el !e naturi înclinate s're %iolentã, în 'rea3ma cãrora e neli'sit cutitul, acel'u22o cu
%/r- ascutit 'e care bãrbatii îl 'oartã %/r/t într-o teacã, la cin4ãtoare, sunt lesne ca'abile !e crimã>
!acã sunt -emei, !e 'asiuni 'uternice, !e !ãruire -ãrã re,er%e, si, -ie bãrbati, -ie -emei, bãtr/ni sau
tineri, în situatii 'entru ei -ãrã iesire, !e sinuci!ere, îsi 'un acolo oamenii ca'ãt ,ilelor nu numai
!in moti%e bine 'reci,ate; !in iubire neîm'ãrtãsitã sau trã!atã, !in !is'erare sau !in cau,a unei
boli incurabile, !ar si !in cau,e nestiute !e nimeni !ec/t !e ei însisi, si 'oate nici c<iar !e ei însisi
'rea bine$ Arno, !e 'il!ã, nu stia !e ce s-a s'/n,urat Perttu, at/rn/n!u-se !e trea'ta unei scãri, în
s'atele casei lor !e la tara; 'entru ca a%ea un înce'ut !e ba,e!o%, sau 'oate 'entru cã el, Arno,
care era mult mai t/nãr !ec/t ea, o iubea mai 'utin (nu mi-a s'us-oS*$
Mãtusa lui Arno locuia sin4urã, într-o casã i,olatã (!e alt-el, acolo nici nu 'rea e=istã sate cu case
unele l/n4ã altele, ci numai locuinte rã,lete, c/t mai !e'ãrtate unele !e altele, încon3urate !e
imense 'ustietãti*$ 1ãrea sã n-aibã ne%oie !e nimeni în 'rea3ma ei si-si %e!ea !e 4os'o!ãrie -ãrã
a3utorul nimãnui$ C/n! !ormita sau se 're-ãcea cã !oarme în balansoar, a%eam im'resia cã mã
isco!este cu oc<ii ei oblici a'roa'e înc<isi, !ar 'oate cã mã înselam si 'oate cã 'ri%irea care mi se
'ãrea cã mã urmãreste ca o !un4ã !e luminã sub o usa înc<isã era întoarsã s're lumea ei
interioarã sau s're cea a %iselor$
195
Altã !atã, într-o searã, Arno m-a 'o-tit în stu!iourile Ra!io!i-u,iunii &inlan!e,e, un!e a%ea sã
c/nte, îm'reunã cu 'ianistul 6imo Mi22ilãA, Sonata în la ma3or a lui Cesar &ranc2$ Datoritã lui,
am -ost sin4urul s'ectator a!mis arunci în încã'erea silentioasã !e un!e a%ea sã se emitã în
s'atiul incomensurabil un!ele sonore ale celebrei Sonate$ +a c/ti%a 'asi !e scaunul 'e care am
-ost instalat si un!e am rãmas nemiscat '/nã la s-/rsit, s-a !es-ãsurat atunci cel mai s-/sietor
!ialo4 mu,ical !in c/te au,isem '/nã atunci$ Era 'rima mani-estare mu,icalã a lui Arno !u'ã
moartea sotiei sale$ îmi s'usese, înainte !e a se înce'e, cã e -oarte tulburat, încã !e la 'rimele
acor!uri, am a%ut im'resia cã se !estãinuie, cã s'une lumii între4i !ureroasa tainã a %ietii lui si a
mortii lui Perttu$ Mu,ica are !arul !e a ne 'roiecta într-un s'atiu al a-initãtilor electi%e, în care
inteli4ibilul si sensibilul sunt una$ Eram 'e 'unctul !e a cre!e cã %oi 'utea citi 'rintre r/n!urile
Sonatei secretul lui Arno, cã o sã a-lu !e ce si-a curmat Perttu %iata$ C/n!, la s-/rsit, m-am tre,it
!in %ra3a ilu,iei, am a%ut sentimentul bun cã nu im'ietasem cu nimic coerenta lãuntricã a tainei$
Sunt tentat sã 'ri%esc 'rin 4aura c<eii în %iata ascunsã a altora, !ar n-o -ac nu at/t 'entru cã ar -i
un 4est ne!emn, c/t !in teama !e a a-la cum%a tocmai ce n-as %rea sã a-lu$
îi 'ri%eam oc<ii încercãnati si ume,i, care nu %e!eau nimic în 3ur, oc<i !e orb, a'lecati asu'ra
notelor mu,icale !e 'e 'a4ina in%i,ibilã a memoriei lui si, 'oate, si asu'ra trecutului 'e care i-1
e%ocau întrebãrile si re'rosurile Sonatei, si-mi re%enea în minte c<i'ul !e statuie anticã al
sãrmanei lui sotii, cu care c/ntase, !esi4ur, !e nenumãrate ori aceastã bucatã t/n4uitoare, ca
%orbirea 'ateticã a unui mut ce încearcã !is'erat sã se 3usti-ice$ De-atunci, ori !e c/te ori mi-e !at
sã ascult Sonata în la ma3or, îmi amintesc !e Arno, îl re%ã! cu ca'ul a'lecat 'e %ioarã ca 'e
umãrul unei iubite, lãcrim/n! în celula cu 'ereti albi si 4oi, un!e era -ri4 si un!e
A 6imo Mi22ilã (n$ 191"*, 'ianist -inlan!e, (n$ e!$*$
19A
'ianul lui 6imo Mi22ilã încerca 'arcã sã aline su-erinta %iorii, si uneori, tocmai ca s-o aline, sã
'l/n4ã alãturi !e ea$ 'e ce am 'o%estit toate asteaN Se %a %e!ea ce%a mai t/r,iu$
1este 're,enta în!ureratului Arno 8ranrot<, 'este ceaiurile si reuniunile Cercului &rance, !in
localitate, 'este serile 'etrecute la Alca,ar sau în %reo altã ca-enea asemãnãtoare, la -el !e sor!i!a
si !e 'linã !e culoare, !e -um si animatã !e %eselia trista a 'ermisionarilor ce urmau sã se
întoarcã 'e -ront si încercau sã uite realitatea macabrã a rã,boiului în eu-oria momentanã a
sna'surilor, 'este toate astea 'ulsa soli!ar toamna cetoasã a Nor!ului, searbã!ã si ,4ribulitã$
Strã,ile se aco'ereau cu straturi tot mai com'acte !e -run,e ru4inii, sc<eletele tot mai ne4re ale
co'acilor se le4ãnau sub -umul as'ru al 'loilor 'ie,ise, iar 'ermisionarii îsi 'etreceau !u'ã-
amie,ele la sauna, sin4ura oa,a cal!ã, bine luminatã, bine i,olatã !e sor!i!a actualitate, aceeasi,
nesc<imbatã, ca în trecut$ Sauna Uima<alli era sin4ura institutie -inlan!e,ã 'e care rã,boiul n-o
a-ectase$ Acolo înt/r,iam, la r/n!ul meu, în unele !u'ã-amie,e$ Nimic nu mi se 'ãrea mai
o!i<nitor ca aburul cu aromã !e mesteacãn, ca s'atiul %ast al bãii re,er%at cu 4enero,itate
ba,inului !e înot, ca lo3ile cu c/te !ouã 'aturi în care 'uteam sta culcat sau sorbi un suro4at !e
ca-ea, e%entual !e %orba cu un cunoscut înt/lnit acolo, si binecu%/ntam !e -iecare !atã acest
%enerabil si monumental re-u4iu, cãci oricine %oia 'utea sã sca'e !e obsesia rã,boiului în acest
me!iu 'ãstrat ca o binecu%/ntatã re,er%atie naturalã, asa cum -usese înainte, în tim' !e 'ace$
Arno si cu mine 4ãsisem o to%arãsã !e 'reumblãri tomnatice si !e 'o'asuri 'e cana'elele rosii ale
ca-enelelor$ Era +ola 1a3ula, t/nãrã, -oarte !ecorati%ã, -ãrã i-ose (asa cum erau !e alt-el
ma3oritatea -inlan!e,elor* si, în acelasi tim', liberã, !is'onibilã 'entru înt/lniri a'roa'e ,ilnice$
1limbãrile si tai-asurile noastre !e%enirã tot mai însu-letite, Arno
19.
înce'u sã-si uite acasã melancolia, cearcãnele îi !is'ãrurã !in 3urul oc<ilor neobisnuit !e mari, iar
c<i'ul îsi 'ier!u 'aloarea, îmbu3or/n!u-se 'e nesimtite, '/nã în ,iua c/n!, !/n-!u-mi seama cã
eram !e 'risos, mã retrasei !iscret, si resemnat, lãs/n!u-i 'e cei !oi sã-si s'unã în limba lor ceea
ce le so'tea inima$ 1ier!eam com'ania unor 'rieteni B tot a%eam s-o 'ier! într-o ,i !e-initi%,
c/n! 4oarna îmi %a suna întoarcerea în tarã B, !ar ei a%eau sã-si 4ãseascã, în sc<imb, alãturi unul
!e celãlalt, un rost comun$ Ceea ce s-a si înt/m'lat, !e alt-el, !u'ã 'lecarea mea$ Dar,
!eocam!atã, !estul !es're Arno si !es're +ola 1a3ula$
1e Plaus Holma si 'e Simone nu-i mai %ã,usem !in noa'tea în care el îmi citise o bunã 'arte !in
romanul lui, la mine în o!aie, într-o !imineatã !e octombrie, în ,ori, Simone mã tre,i !in somn,
c<em/n!u-mã la tele-on$ Cre!eam cã ea si sotul ei %or sã mã %a!ã, !at -iin! cã nu ne mai
înt/lnisem !e mult, si cã el mai a!ãu4ase, !esi4ur, între tim', c/te%a ca'itole la roman si nu a%ea
sã mã li'seascã 'rea mult tim' !e bucuria !e a mi le citi$ Numai cã nu a%ea sã -ie %orba !e asta$
Simone mã luã 'e !e'arte; Eram bine, sãnãtosN Se bucura sã au!ã !in 4ura mea cã sunt sãnãtos,
cu toate cã s-ar -i cu%enit sã mã !ea uitãrii$ Mai întrebam !e ceN 1entru cã mã !o%e!isem un
'rieten in4rat, care nu !ã senine !e %iatã$ Eram -oarte ocu'atN Da, într-a!e%ãr$$$ au,ise cã eram
ocu'at cu o -atã -oarte -rumoasã$ +umea mã %e!ea a!esea cu ea si cu un %iolonist, 'e stra!ã, la
restaurant$$$ Hm, !e-asta nici ei nu-mi mai tele-onaserã$ Ce sã -acãN Sã mã 7!eran3e,e9N
Ce -ãcea PlausN Continua sã-si scrie romanul ca un nebun si !e%enise insu'ortabil$ Ea trebuia sã
umble 'e %/r-ul 'icioarelor ca sã nu -acã ,4omot, nu a%ea %oie sã stear4ã 'ra-ul !e 'e biroul lui,
nu a%ea %oie sã 'rimeascã %i,ite (nu, nu, eu as -i oric/n! bine %enit*, nici la tele-on nu a%ea %oie
sã %orbeascã !ec/t trei minute, nu, acum Plaus nu era acasã, !ar 'utea re%eni !intr-un moment în
altul, !e-asta trebuia sã o scu, cã nu 'utea sã stea 'rea mult sã con%erse,e cu mine$ Dar iatã cã se
luase cu %orba si nu-mi s'unea !e ce mã su-
190
nase$ De -a't, nici nu-mi 'utea s'une la tele-on, ci trebuia sa mã înt/lneascã$ Nu, nu se înt/m'lase
nimic ne'lãcut, ba !im'otri%ã, a%ea sã se înt/m'le ce%a -oarte 'lãcut, si asta cur/n!$ Un
e%eniment -ericit în le4ãturã cu care tocmai %oia sa mã %a!ã$ Un co'ilN Nici %orbã !e asa ce%a$
De4eaba o întrebam, 'entru cã nu-mi 'utea s'une la tele-on$ 1oate cã mai asculta cine%a
con%orbirea si era %orba !e un secret, !e o sur'ri,ã 'e care %oia sã i-o -acã lui Plaus$ îmi solicita
une au!ience1, asa cum se cu%enea unui 'ersona3 asa !e inabor!abil cum !e%enisem eu !e la un
tim'$ &oarte bineS Are sã -ie a !oua ,i, la ora trei !u'ã-amia,ã, la mine la <otel$
A !oua ,i, am aste'tat-o la ora stabilitã, !ar n-a %enit$ Nici mai t/r,iu$ Simone era -rantu,oaicã,
nu -inlan!e,ã, si !eci nu a%ea în s/n4e, ca acestia !in urma, simtul 'unctualitãtii, în sc<imb, mi-a
tele-onat !in nou !u'ã c/te%a ,ile, !e !ata asta intr/n! !irect în subiect, -ãrã sã se mai teamã cã
mai ascultã cine%a con%orbirea;
B Cre! cã totusi e mai bine sã-ti s'un la tele-on !es're ce e %orba, -iin!cã sunt -oarte 'rinsã cu
tot -elul !e treburi si n-am c/n! sã trec sã te %ã!$
@orbea tare si %ocea ei ,b/rn/ia ne'lãcut în '/lnia tele-onului$ Monolo4ul i se !es-ãsurã -ãrã
întreru'ere;
B 1este !ouã sã'tãm/ni 7maimutica9 (era %orba, a%eam sã întele4 'e 'arcurs, !e Plaus* îsi %a
sãrbãtori ,iua !e nastere si conte, 'e tine$ Esti in%itat !e onoare$ E -iresc$ N-ai !e ce sã-mi
multumesti$
Dar 'entru aceastã sãrbãtorire Simone %oia sã coman!e un tort, în oras, la co-etãrie, si asta în
mare secret, 'entru cã tortul urma sã -ie !arul ei !e ,iua lui Plaus, si !eci el nu trebuia cu nici un
c<i' sã a-le acest lucru$ Se bi,uia, -ireste, 'e !iscretia mea$ si acum, %oia sã mã consulte în
'ri%inta tortului$ Mai înt/i; ce -el !e tort sã coman!eN Ea era !e 'ãrere cã 'entru asemenea oca,ii
era -oarte nimerit un tort cu ciocolatã a!e%ãratã, nu !e suro4at, îm'o!obit cu tran-
. : au!ientã (lb$-r$* (n$ e!$*$
199
!a-iri rosii -ãcuti !in ,a<ãr, asa cum %ã,use ea la +e4atia &rantei la rece'tia !e la 1 iulie, si cu
mi4!ale B !acã se 4ãsesc B 'e mar4ine$ Bineînteles cã trebuiau scrise si c/te%a cu%inte 'e tort,
în mi3locul lui, o urare scurtã, !ar ce cre!eam euN în -rantu,este sau în -inlan!e,ãN Ar -i 're-erat
în -rantu,este, !ar cei !e la co-etãrie erau în stare s/-i scrie, !in neatentie, cu%intele cu 4reseli$ si
un!e sã coman!e tortulN +a &a,er, nu-i asaN Era co-etãria cea mai bunã$ Domnul Sc<alien îsi
coman!a tot!eauna acolo tortul 'e care ni-1 o-erea la ceaiul sau anual, si era !elicios$ 1rinci'alul
era ca cei !e la &a,er sã 'unã ciocolatã, unt si ouã -ãrã economie$ A<S +a 1aris asa ce%a nu era o
'roblemã$ 6orturile erau !ecorate în mo! ire'rosabil$ S-ar -i s'us cã au a!e%ãrati artisti la
!is'o,itia lor, în co-etãrii$ De alt-el, lucrul acesta nici nu era e=clus, nu-i asaN Dar aiciN Ea ar -i
%rut ca tortul sã aibã un strat 4ros !e ciocolatã la mi3loc, iar nu o sin4urã !un4ã ri!icolã !e cremã
în4<esuitã între !ouã straturi 4roase !e 'an!is'an muiat în rom !e 'roastã calitate$ Ei bine, mã
ru4a sã coman! eu tortul ca 'entru mine si sã le atra4 atentia cã e 'entru o rece'tie cu !i'lomati
strãini$ Dar încã ce%a; ce cre!eam euN Un tort !e sais're,ece 'ersoane a%ea oare sã coste scum'N
N-ar -i -ost mai economic sã coman!e !ouã torturi mai mici, 'entru o't 'ersoane -iecareN Dar nu,
un tort mare e mai !e e-ect, si nu era ca,ul sã se tocmeascã$ N-ar -i %rut totusi nici sã a,%/rle
banii 'e -ereastrã, cum se s'une, si !e-asta ar -i necesar sã a-le cu ce 'ret -ac un tort i!entic cei !e
la Plaus-Pur2i, !e 'il!ã$ I se s'usese cã si acolo se -ac 'rã3ituri bune, !ar numai 'entru
!i'lomatii strãini$ Ce cre!eam euN
Nu mã lãsa sã-i s'un ce cre!eam (!e -a't nu a%eam nici o 'ãrere -ormatã în aceastã 'ri%intã*, si
monolo4ul Simo-nei continua, ser'uia 'e !u'ã c/te o întrebare careia-i su4era 'e !atã rãs'unsul,
'entru ca, în s-/rsit, !u'ã ce nu mi-a mai au,it 4lasul, sã-mi multumeascã, cãci eram, ca
tot!eauna, !e bon consei-î si, scu,/n!u-se cã era -oarte 4rãbitã si
0 Bun s-ãtuitor (lb$-r$* (n$ e!$*$
"##
cã trebuia sã termine con%ersatia, întreru'se brusc le4ãtura tele-onicã, stri4/n!u-mi în a'arat, !ar
ca si cum s-ar -i a!resat unui sur! !e la ca'ãtul celãlalt al Atlanticului B ea 'e un %a'or în
miscare, iar sur!ul 'e c<ei B cã il-aut ab-solument se %oir lFun !e ces3oursS9
Acest lun4 monolo4 al Simonei nu a -ost în cele !ouã sã'tãm/ni care au 'rece!at ani%ersarea lui
Plaus un ca, i,olat, ci !oar 'rimul !intr-o serie, alcãtuite, -iecare, !in %aria-tiuni 'e aceeasi temã$
îmi tele-ona, !e 'il!ã, într-o ,i, s're a-mi aminti sã 'ãstre, secretul cons'iratiei noastre, în altã ,i,
mã în%ãta, ca 'e un co'il !e cinci ani, ce trebuia sã le s'un celor !e la co-etãria &a,er$ A'oi, mã
consulta cu 'ri%ire la -elul cum %a -i îm'o!obit tortul si la te=tul urãrii$ AM !atã, îmi su4era sã
îm'o!obim tortul !e 3ur-îm're3ur cu lum/nãri, al cãror numãr sã coinci!ã 'er-ect cu acela al
anilor 'e ca-re-i îm'linea Plaus$ Dacã nu se 4ãseau lum/nãri în &inlan!a, ele 'uteau -i a!use !e
la Stoc2<olm 'rin curier !i'lomatic$ Ce 'ãrere a%eamN Ea mã întreba si tot ea rãs'un!ea, în locul
meu$ Controla cu 'erse%erentã mersul actiunii, tele-o-n/n!u-mi în ultimele ,ile la aceeasi orã, cu
'reci,ie !e ceas !este'tãtor -abricat în El%etia$
A3unsesem sã aste't ani%ersarea lui Plaus Holma cu nerãb!area cu care t/n3eam în co'ilãrie !u'ã
%acanta mare, si asta 'entru cã, în acele ultime ,ile care au 'rece!at e%enimentul, Simone
!e%enise 'este mãsurã !e a4itatã$ C/n! Plaus era în o!aia !e alãturi si !ormea, %ocea ei so'titã
abia se 'utea au,i în '/lnia a'aratului tele-onic$ Alteori însã, c/n! sotul li'sea !e-acasã, cu%intele
ei re%erberau, !im'otri%ã, cu 'utere, stri!ent c<iar în urec<ea mea$ 1ro-ita !e oca,ie, atunci, ca
sã-mi in!ice 'as cu 'as ce trebuie sã -ac, si ner%o,itatea ei era !eosebit !e mare c/n! îsi ima4ina
mutra 7mai-mutic<ii9 în cli'a c/n! ea a%ea sã intre cu tortul !e ciocolat îm'o!obit cu tran!a-iri
ro,, cu urare scrisã cu alb si cu lu-
9 6rebuie sa ne %e!em ne4resit într-una !intre ,ilele urmãtoareS (lb$-r$* (n$ e!$*$
"#1
m/nãri albastre, !a, !a, nea'ãrat tortul trebuia !ecorat în culorile &rantei, a'rinse, ea a!uc/n!u-le
'e ta%ã în a'lau,ele in%itatilorS
în s-/rsit, %eni si ,iua mult aste'tatã, si tortul coman!at !e mine, ca 'entru mine, sosi la ora
in!icatã, îm'ac<etat cu 4ri3a într-o cutie !e carton si -u trans'ortat !e mine si 're!at în ascuns
Simonei, care tremura !e emotie !in toate mã!ularele$
A'artamentul li se um'lu !e musa-iri, care erau în mare 'arte cei înt/lniti la ceaiul anual al
!omnului Sc<alien si sã'tãm/nal la Cercul &rance, !in localitate, 're,i!at, acesta, !e !oamna
6u!erus, -rantu,oaicã, %ã!u%a unui colonel -inlan!e, si uitatã !e Dumne,eu !e ani si ani 'e acele
melea4uri în!e'ãrtate !e tara ei$ 7Uitatã9 nu e însã cu%/ntul nimerit, 'entru cã uitatã ar -i -ost ea
mai !e4rabã în &ranta, iar nu aici, la Helsin2i, un!e era animatoarea Cercului &rance,,
or4ani,atoarea unui s'ectacol teatral în -rantu,este, o !atã 'e an, la Pansalis 6eaîeri, 'ro-esoara
!e -rance,ã a co'iilor !e casã bunã si am-itrioana unui ceai anual care -ãcea concurentã celui
o-erit !e !omnul Sc<alien$ Acum, %ocea !oamnei 6u!erus se au,ea !e 'e scarã, autoritarã si
com'etentã în toate !omeniile$ Nu li'seau !e la ani%ersarea lui Plaus 'ictorul Man-ninen si
'ianistul 6aJastst3erna, Ina 8unnarson si !omnul Sc<alien, baroana Manner<eim si baronul
!FHuart, 'lus c/te%a ru!e sterse ale lui Plaus !in 'ro%incie, care -ãceau -i4uratie, nestiin!
-rantu,este$ Ne a-lam cu totii în 3urul mesei !in su-ra4erie, c/n! Simone îsi -ãcu a'aritia, %enin!
!in bucãtãrie cu tortul ase,at 'e un 'latou !e ar4int îm'rumutat cine mai stie !e un!e$ Intrarea
a%u loc în mi3locul e=clamatiilor si al a'lau,elor 4enerale, ea tin/n! 'latoul !e toartele si stri4/n!
a-eratã; 7&aceti locS &aceti loc, %ã ro4, 'e masãS9 Plaus se re'e,i sã-i ia obiectul !in m/inile ei
micute si, cu a3utorul celorlalti, sã-1 ase,e în mi3locul mesei, 'rintre a'eriti%e %iu colorate, carto-i
-ierti, sar!ele si sticle !e sna's$ Plaus îsi îmbrãtisa sotia cu e-u,iuni interminabile !e recunostintã
si-i sterse lacrimile cu batista, s're <a,ul 4eneral, 'entru cã Simone, !e emotie si !e bucurie,
înce'use sã 'l/n4ã$
"#"
i, ea înce'u sã taie tortul în -elii subtiri, ca sã a3un4ã 'entru toatã lumea !e !ouã ori, si sã îm'artã
-iecãruia 'artea cu%enitã, ca 'e un !ar !e care era -oarte m/n!rã$ Se misca 'rintre noi, cu
im'ortantã, 'rimin! -elicitãri 'entru tortul care, în acele %remi !e restrictii, constituia un a!e%ãrat
e%eniment, în roc<ia ei !e cati-ea %isinie, cu 4uler si mansete !e !antela scrobitã, Simone 'ãrea
un co'il a!us 'rintre oameni mari si 4ãtit sãrbãtoreste !e acestia$ Du'ã ce terminã !e !istribuit
tortul, as -i cre,ut cã se %a linisti$ Dar mã înselam$ Simone ne 're4ãtea o nouã sur'ri,ã$ A!use !e
la bucãtãrie, 'e ta%ã, cesti !e ca-ea -rumos aliniate, în care ne turnã, -iecãruia, !intr-o ca-etierã,
continutul cu%enit, bine mirositor$ A'oi, înce'u sã e=ecute scurte re%erente în -ata noastrã, cu
,a<arnita într-o m/nã si cu un clestisor în cealaltã, întreb/n-!u-ne c/te bucãti !e ,a<ãr !orim$ Era
un mo! !e a ne atra4e atentia cã ne o-erã ca-ea a!e%ãratã si ,a<ãr în loc !e ,a<arinã, si, asa cum
se aste'ta, am a'reciat cu totii, ,4omotos, tratatia$ Dar nici asta nu era totul$ Marea sur'ri,ã abia
acum a%ea sã încea'ã$
Du'ã ce ocoli masa si terminã ritualul, se o'ri în -ata lui Plaus;
B C/te bucãti !e ,a<ãr %rea 7maimutica9N
B Una, multumesc$
B Dacã %rei sã ti-o !au, -ã 7-rumos9 mai înt/iS Plaus îsi 'lecã 4enunc<ii si-si ri!icã bratele
în!oin!u-le
!e la cot, lãsã lãbutele sã-i at/rne si înce'u sã le miste ca 'e niste lo'eti$ Se bãlãbãnea într-o 'arte
si în alta, tin/n! ca'ul ri!icat si 4ura !esc<isã, întocmai ca o maimutica a!e%ãratã care si-ar cersi
bucãtica !e ,a<ãr -luturatã 'rin -ata oc<ilor$ Dar Simone nu era multumitã cu at/t$ Se !e'ãrta !e
Plaus, arãt/n!u-i ,a<ãrul 'rins în %/r-ul clestisorului$ Musa-irii r/!eau, !oamnele emiteau !e-
acum mici ti'ete, iar 7maimutica9 se 're-ãcea cã se re'e!e la Simone$ Ne !ã!urãm la o 'arte !in
3urul mesei, s're a lãsa loc liber e%olutiei core4ra-ice a celor !oi soti$
"#)
B 1entru nimic în lume nu ca'eti bucãtica asta !e ,a<ãr !acã nu -aci 7-rumos9 asa cum se
cu%ine, îi stri4ã Simone 7maimutic<ii9, 'e un ton -oarte serios$ 1ãrea un !resor care solicitã
animalului sãu mai mult !ec/t ceea ce-i o-erã, cu toate cã 'ublicul se arãta satis-ãcut !e s'ectacol$
7Maimu-tica9 se o'ri în loc, misc/n!u-si sol!urile si labele, <aotic$ 1e c/t !e !ramaticã era
e='resia -etei lui Plaus, 'e at/t !e în-uriatã era aceea a Simonei, nemultumitã !e calitatea
4iumbuslucurilor 7maimutic<ii9$ Dar oas'etii nu mai r/!eau$ 1e c<i'urile unora, înce'use sã se
citeascã 'arcã mila si !e,4ust 'entru s'ectacolul !e b/lci 'e care ni-1 o-ereau 4a,!ele$ Simone se
sui 'e un scaun$ M/na cu bucata !e ,a<ãr era acum tinutã !e ea -oarte sus, im'osibil !e atins$
7Maimutica9 se a'ro'ie ru4ãtoare, îsi li'i labele una !e cealaltã, 'ri%in! cubuletul alb si
strãlucitor !in clestele Simonei cu !is'erarea 'asionatã a unui !re't-cre!incios cãruia i s-ar
am/na bucuria s-intei îm'ãrtãsanii$
B &ã 7-rumos9, nu întele4iN îi stri4a Simone !e 'e scaunul 'e care se suise$ 1ãrea o co'ilã
ires'onsabilã care-si tirani,a cu inconstientã 'isica, sin4ura ei %ictimã 'osibilã, !e care abu,a,
rã,bun/n!u-si ast-el 'ro'ria ei stare !e %ictimã la !iscretia unei mame autoritare, în s-/rsit,
7maimutica9 e=ecutã o str/mbãturã su'remã, 4rotescã, însotitã !e miscãri con%ulsi%e ale labelor,
înce'u sã to'ãie lãs/n!u-se 'e %ine si ri!ic/n!u-se ritmic !e mai multe ori, '/nã ce statuia
Im'lacabilitãtii !e 'e scaunul-soclu bine%oi sã-si lase bratul în 3os si sã !ea !rumul bucãtii !e
,a<ãr !re't în 4ura !esc<isã a %ictimei !e la 'icioarele ei, s're satis-actia 4eneralã$
1ictorul Manninen înclinã s're mine ca'ul lui 'lesu% si-mi so'ti la urec<e;
B Ce s'ui !e astaN De ce o -acN
B Bineînteles, ca sã ne !istre,e$
B Ce-mi !ã !e 4/n!it nu e at/t mascara!a lor, c/t -a'tul cã ei o iau în serios$ 1ar %ictimele unui
<i'noti,or care e=ecutã în transã niste or!ine 4rotesti -ãrã sã-si !ea seama ce -ac si uit/n! !u'ã
aceea ce-au -ãcut$
"#
B într-a!e%ãrS
îmi aminteam !e ,iua în care, în aceeasi su-ra4erie, Plaus îrni a'ãruse tra%estit în <aimana, 'entru
ca a'oi sã nu mai 'omeneascã nicio!atã !es're asta$
Roc<ia Simonei se str/mbase 'e ea$ 1urta în 'icioare ciora'i !e atã si 'anto-i ne4ri cu tocul 3os,
înc<eiati cu o bare-t4$ I se 4<icea 'rin cati-eaua %isinie a roc<iei tru'ul ne-ormat, !e co'ilã$
Plaus, l/n4ã ea, mol-ãia satis-ãcut bucata !e ,a<ãr, clãtin/n! !in ca'$
Au,irãm, !eo!atã, 'rimele acor!uri ale 6ablourilor !in-tr-o e='o,itie, la 'ianul !in o!aia
alãturatã$ Era, -ireste, Eri2 6aJastst3erna, care c/nta, a'lec/n!u-si tru'ul !esirat 'este cla%iaturã$
1ãrea cã %rea sã ne -acã sã uitãm 'enibilul s'ectacol al sotilor Holma si sã ne %rã3eascã 'e toti cu
ra-inata lui inter'retare$
C/te%a sã'tãm/ni !u'ã aceastã sãrbãtorire a lui Plaus, a!icã 'e la mi3locul lui noiembrie, cu cei
!oi at/t !e bi,ari 'rieteni ai mei a%ea sã se 'etreacã un lucru si mai ciu!at !ec/t toate cele
amintite '/nã acum si !ec/t tot ce mi-as -i 'utut înc<i'ui$
In !u'ã-amia,a acelei ,ile care a%ea sã se s-/rseascã în-tr-un mo! at/t !e tulburãtor, Plaus si
Simone a%useserã oas'eti; aceleasi ru!e incolore si cumseca!e !in 'ro%incie, care-i %i,itaserã si
!e ,iua lui Plaus$ Stãtuserã acum !e %orbã în 3urul mesei, în su-ra4erie, sorbiserã cu totii
neli'situl suro4at !e ca-ea, si s're searã musa-irii se ri!icaserã sã 'lece, îsi luaserã rãmas-bun !e
la Pîaus, iar Simone, 'entru a creste în oc<ii neamurilor -inlan!e,e ale sotului ei, se o-erise sã le
con!ucã o bucatã !e !rum$ A%ea ast-el si 'rile3ul !e a mai trãncãni cu cine%a c/t mai în!elun4,
'entru cã sotul ei, 'reocu'at numai !e actiunea cãrtii lui, nu mai era un bun 'artener !e
con%ersatie$ Simone nu 'rea %orbea -inlan!e,a, !ar o întele4ea într-o oarecare mãsurã si,
a3ut/n!u-se !e
"#5
cu%intele 'e care le în%ãtase si !e c/te%a e=clamatii internationale, reusea sã -acã -atã unei
con%orbiri -ãrã mari 'retentii, cum era aceea cu ru!ele 'e care le con!ucea$
Plaus rãmase acasã, ,ic/n! cã ar !ori sã mai a!au4e o 'a4inã, sau c<iar mai multe, la romanul lui$
Simone îl lãsã sã lucre,e si înt/r,ie %reo orã, 'oate c<iar mai mult !e %orbã cu musa-irii !e '/nã
atunci$ 6im'ul se scurse 'e nesimtite at/t 'entru ea, c/t si 'entru 'ro%incialii care 4ãseau mereu
ce%a !e s'us, ast-el înc/t ceasul !e la m/na Simonei arãta ora nouã c/n! se !es'ãrti !e ei$ Simone
era !intre acele -emei care ar 4ãsi ce sã în!ru4e '/nã si unei -ã'turi !escinse !e 'e o 'lanetã
în!e'ãrtatã$ Nu-si -ãcea nici o im'utare, stiin! cã 7maimutica9 era bucuroasã sã rãm/nã sin4urã
'entru a scrie$ Intr/n! în casã, se simti în-ri4uratã si-si 'ro'use sã bea un ceai -ierbinte, 'entru ca
a'oi sã se culce !e%reme$ Plaus nu a%ea !ec/t sã-si continue romanul, !acã %oia$$$ Dar un!e era
PlausN 1e masa !e lucru, se a-la manuscrisul, !esc<is, cu o 'a4inã nouã înce'utã si cu stiloul
alãturi, !esc<is si el$ Plaus nu-si lãsa nicio!atã stiloul !esc<is, asa cã era, !esi4ur, un!e%a 'e-
alãturi, la toaletã 'robabil, cãci în bucãtãrie nu era$ Aste'tã si, %ã,/n! cã nu a'are !e nicãieri,
înce'u sã-1 caute$ 1lecase 'robabil !e-acasã$ Dar un!e 'utea sã 'lece la ora asta, sin4ur, -ãrã eaN
1oate cã se ascunsese ca s-o s'erie$ Simone înce'u sã miaune, sã sc/nceascã, sã-si c<eme
7maimutica9 în -el si c<i', !ar !e4eaba, îl cãutã sub 'at si în !ula'$ Nu era$ îsi o'ãri ceaiul si se
ase,ã la masã$ îl sorbi încet, 'ri%in! mereu ceasul !e la m/nã si tresãrin! la -iece ,4omot$ 6im'ul
trecea 4reu$ Se ri!icã si se !use la tele-on, îl sunã 'e Eri2 6aJastst3eraa si-1 întrebã !acã nu
cum%a Plaus e acolo$ Nu era$ îl ru4ã atunci 'e 'ianist sã se îmbrace si sã %inã la ea, ca sã-i tinã !e
ur/t$ El încercã s-o linisteascã, asi4ur/n!-o cã sotul ei e !esi4ur 'lecat la %reunul !intre 'rietenii
sãi, 'entru a le citi !in roman$ Cu ne'utintã, îi re'licã Simone$ Romanul era 'e masã, !esc<is, iar
'altonul lui Plaus at/rna la locul lui, în cuier$ 1ianistul tele-ona totusi, la r/n!ul lui, 'ictorului
Manninen, !ar Plaus nu era
"#A
oici acolo$ Manninen era !e 'ãrere cã Plaus si-a luat lumea în ca', 'entru a sca'ã !e Simone,
care se tinea !u'ã el '/nã s3 în cele mai strict intime locuri$ 6aJastst3erna îmi tele-ona înie, la
<otel, !ar nu eram acasã, îl cãutã 'e Plaus 'e la alte cunostinte comune, !ar -ãrã re,ultat$ Se
îmbrãcã atunci si %eni sã-i tinã to%ãrãsie Simonei$ 6aina !is'aritiei lui Plaus, 'lecat !e-acasã -ãrã
cãciula si -ãrã 'alton, îl amu,a$ Cine stie ce sur'ri,ã le re,er%a$ stia si el c/te ce%a !in 'o,nele cu
<a, si -ãrã <a, ale 'rietenului sãu$ Simone se ase,ã 'e mar4inea 'atului si, la un moment !at,
înce'u sã 'l/n4ã$ Plaus se întrecea uneori 'e sine cu 4lumele lui 'roaste, !ar !e !ata asta era 'rea
!e tot$ Se temea cã 1-a cãlcat tram%aiul sau %reo masinã$ Aste'ta îns'ãim/ntatã sã -ie c<ematã
tele-onic !e la %reun s'ital sau !e la 'olitie$ Se mai linisti %ã,/n! cã tim'ul trece -ãrã sã-i a!ucã
%reo %este rea$ îl ru4ã 'e 'ianist sã c/nte ce%a, ca sã omoare tim'ul, si el înce'u 6ablourile !intr-o
e='o,itie, lãs/n!, cu -ata cris'atã, sã-i ca!ã 'ãrul în oc<i$ Era -oarte 'ali! si c/nta -ãrã e4al !e
-rumos$
B încetea,ã, Eri2, 'orunci Simone$ Mu,ica ta mã ener%ea,ã si ai un ca' care-mi !ã -iori$ Mai
bine %ino sa-1 cãutãm 'e Plaus$ Sunt si4urã cã s-a ascuns un!e%a, cã e aici, în casã, si %rea sã mã
s'erie$
B Esti ri!icolã, Simone$ Un!e %rei sã-1 mai cautiN Plaus nu e o mãnusã 'ier!utãS Un!e era sã se
ascun!ã !e mai bine !e trei ceasuriN Ai rãb!areS : sã se-ntoarcã$
B Nu are !e un!e sã se întoarcã, 'entru cã nu e 'lecat nicãieri, remarcã linistitã, Simone$ ti-am
s'us ca 'altonul lui e în cuier$ Plaus e 'e-aici, 'rin casã$ Sunt si4urã !e asta$ 6oate <ainele lui
sunt la locul lor$ Nu 'utea sã 'lece în 'ulo%er si-n 'a'uci$
B Atunci !e ce 1-ai mai cãutat la mineN
B Nu stiu$ Nu mi-am !at seama, 'robabil, ce -ac$ Simone se ri!icã !e 'e mar4inea 'atului si
înce'u !in nou
sã-1 caute 'e Plaus, !ar !e !ata asta temeinic si sistematic$ +ua lam'a !e 'e no'tierã si o a'lecã
în asa -el, înc/t sa lumine,e bine s'atiul 'rã-uit !e sub 'at$ în !ula', !ã!u la o
"#.
i
'arte toate roc<iile ei, 'recum si <ainele sotului, 'altoanele îmblãnite, încãltãmintea, ru-aria$
B Eri2S @ino 'utin, te ro4S
B Ce ai !esco'eritN o întrebã 'ianistul, a'ro'iin!u-se$
B +i'sesc 'antalonii lui militãresti, ci,mele si 'ulo%erul cu care mer4e la s2i$
B 1oate cã sunt în altã 'arte$
B N-au un!e sã -ie în altã 'arte, 'entru cã locul lor e aici$ 6aJastst3erna tãcu, 'lec/n!u-se în -ata
lo4icii imbatabile a Simonei$
B Cre! cã ai a%ut !re'tateS Cre! cã m-a 'ãrãsit si a 'lecat, urla Simone$
îsi continuã însã cãutãrile, 'entru cã nu era con%insã !e ce s'unea$ Intrã !in nou în cãmarã si a'oi
în closetul !e ser%iciu !e 'e cori!orul ce !ucea s're 'o!$ 1ianistul o urmãrea în tãcere,
'retutin!eni$ Simone cotrobãi si în !ula'ul !in 'eretele !e 'e salã, un!e tineau s2iurile si %ali,ele,
s'er/n! cã %a 4ãsi 'oate acolo 'antalonii, ci,mele si 'ulo%erul care li'seau !e la locurile lor$
Intrarã !in nou în casã si se ase,arã am/n!oi 'e mar4inea 'arului$ Simone 'l/n4ea linistit, lãs/n!
sã-i ca!ã lacrimile 'e roc<ie, una c/te una, ca 'icãturile !e a'ã !intr-un robinet 'rost înc<is, îsi
sterse nasul cu ,4omot, îsi scoase 'anto-ii, se întinse 'e 'at cu ca'ul 'e 'ernã si, !u'ã 'utin tim',
a!ormi$ 1ianistul se ri!icã si iesi încet !in o!aie$ Simone a%ea !re'tate; Plaus nu 'utea -i !ec/t
acasã$ Era !in ce în ce mai si4ur !e asta$ A%ea im'resia cã e ascuns un!e%a, îl simtea mereu în
s'atele lui$ 6ra%ersã a'artamentul, intrã în bucãtãrie si iesi 'e usa !e ser%iciu, în -ata lui, se
întin!ea cori!orul în4ust ce !ucea s're usa 'o!ului, 'e care mai înainte, 'e c/n! trecuse 'e acolo
cu Simone, o ,ãrise între!esc<isã, îi trecuse 'rin minte atunci sã ins'ecte,e 'o!ul, un loc
a!mirabil 'entru cine %oia sã se ascun!ã, !ar nu s'usese nimic$ : ine='licabilã teamã !e
întuneric si !e locul acela necunoscut îl retinuse$ Acum însã, 'orni 'e cori!or s're usa
între!esc<isã si o îm'inse usor cu m/na$ Balamalele scartairã 'relun4 ca un mieunat !e 'isicã,
!ure-
"#0
ros si uscat, îl i,bi -ri4ul !inãuntru si-1 im'resiona ne'ia cut întunericul$ : -erestruicã a 'o!ului,
ce nu 'utea -i %ã,uta !in un4<iul în care se a-la el, rãs'/n!ea în be,na încã'erii o !/rã 'ali!ã !e
luminã mur!arã, ce %enea !e la becurile care luminau stra!a$ 6aJastst3erna se o'ri în loc si 'ri%i
!in 'ra4 obscuritatea ce se to'ea în interior într-o %a4ã lumino,itate$ Ce%a îi s'unea cã Plaus e
acolo$ Nu 'utea -i în altã 'arte$ Inima îi bãtea cu 'utere, îsi simtea 'icioarele 4rele, 'ironite
locului$ Cu mare 4reutate i,buti sã treacã 'ra4ul si sa 'ãtrun!ã în %ã4ãuna care mirosea a muce!$
&ãcu cu 4reu c/ti%a 'asi$ înainta cu inima bãt/n!u-i tare !oar c/t îi în4ã!uiau lumina electricã !e
'e cori!or si cea %enitã 'rin lucarnã, înce'u sã se obisnuiascã cu semiîntunericul; !istinse o
b/rnã, un cos !e 'aie, niste cãl!ãri %ec<i %/r/te unele în altele, iar mai !e'arte -orme !e lucruri
!in ce în ce mai im'recise$ Mai înainta un 'as, t/r/n!u-si un 'icior înainte, iar 'e celãlalt, cu
înt/r,iere, !u'ã el$ înce'use sã tremure !e -ricã, ar -i %rut sã se întoarcã, !ar nu se 'utea urni !in
loc$ Aste'ta !in moment în moment sã au!ã %ocea lui Plaus, s'e-riin!u-1 !in be,nã$ +ucrurile !in
'rea3ma lui 'rin!eau tot mai mult -orma, o -ormã încã incertã si bi,arã$ Era încon3urat !e cor'uri
o'ace si a'arent -antastice$ 6eama îl -ãcea sã între,ãreascã monstri, într-un colt, !e 'il!ã, i se 'ãru
cã %e!e ce%a -oarte asemãnãtor cu un tru' omenesc ce cãuta sã se ascun!ã sau care, !u'ã c/te%a
minute, 'ãrea cã 'luteste ca o -antomã între aco'erisul înclinat al 'o!ului si !usumea$ Era,
'robabil, o <ainã at/rnatã într-un cui; ce altce%a 'utea -iN 6otusi, nu cute,a sã se a'ro'ie$ +a un
moment !at i se 'ãru ca -orma aceea %ine s're el sau cã, cel 'utin, se miscã, si un 4/n! în-iorãtor
îi trecu 'rin minte$ &ãcu un e-ort sã înainte,e s're acea -ormã sus'en!atã, si se o'ri în4ro,it în
a'ro'ierea ei$ în -ata lui, r/n3ea Plaus, s'/n,urat !e o 4rin!ã$ +ui 6aJastst3erna 'arcã nu-i %enea
sã crea!ã cã ar -i %orba !e altce%a !ec/t !e una !intre 4lumele nesãrate ale lui Plaus, !ar, c/n!
întinse m/na si-i 'i'ãi !e4etele, care tot mai s'erase cã-1 %or 'rin!e !e m/nã, le simti rãceala
ne-ireascã, !e
"#9
cauciuc, întelese, cu un mare 4ol în 'ie't si în creier, cã
us Holma murise, cã acesta era a!e%ãrul 'e care-1 bãnuise
!e la înce'ut, !ar nu cute,ase sã-1 acce'te$
Se au,eau, !e a-arã, ,4omote !e 'asi care coborau în 4rabã tre'tele si %oci ale locatarilor ce
'orneau în ,ori !u'ã treburi$ 1ianistul a%u 'uterea sã stri4e, sã c<eme in!i-erent 'e cine, numai sã
simtã în 3urul lui %iatã, a4itatie, realitate si, !esi4ur, sã-1 ia !e acolo B 'e el si, bineînteles, 'e
Plaus$ C/n! ai casei a'rinserã lumina electricã în 'o!, 6aJastst3erna 'utu sã-si %a!ã 'rietenul
îmbrãcat cu 'antalonii lui militã-resti 'este care cã!ea 'ulo%erul !e s2i si încãltat cu ci,mele
la'one cu %/r-ul ascutit si întors în sus$ 1urta costumul în care-mi a'ãruse cu mai bine !e !ouã
luni în urmã, în ,iua c/n! mã 'o-tise la masã$ Numai 'eruca tuciurie îi li'sea !e 'e ca'$
A !oua ,i, ime!iat !u'ã 'r/n,, 'ictorul Manninen îmi tele-ona, întreb/n!u-mã !acã 'utea sã urce
sã mã %a!ã$ Era la c/ti%a 'asi !e <otelul meu$ Sosi 4/-/in!, 'entru cã, nea%/n! rãb!are sã aste'te
li-tul, urcase 'e scãri$ A%ea o ser%ietã sub brat$
B Ai a-lat noutateaN mã întrebã, !/n!u-mi m/na$
B Da, i-am s'us$ Eri2 6aJastst3erna mi-a 'o%estit a,i-!i-mineatã la tele-on totul, si c<iar cu lu=
!e amãnunte$
+ãsã ca'ul în 3os, contrariat$ S'erase cã %a -i 'rimul care sã-mi a!ucã %estea> -usese !ornic sã mi-
o relate,e el$
B I-am tele-onat Simonei, care m-a ru4at sã nu trec s-o %ã! !ec/t !u'ã ce -ormalitãtile !e ri4oare
%or -i în!e'linite$ Cre! cã !eocam!atã are !estulã bãtaie !e ca' cu autoritãtile, care %or încerca sã
a-le moti%ele sinuci!erii, i-am s'us$ 6u ce cre,iN De ce a -acut-oN
Manninen nu-mi rãs'unse, 'entru cã era 'reocu'at !e altce%a, în tim' ce-i %orbeam, îsi !esc<ise
ser%ieta si cãutã ce%a înãuntru$ A%ea acolo </rtii, %o'sele, o c/r'ã !e sters m/inile si o '/ine
înce'utã, în cele !in urmã, trase !in acel tal-
"1#
un caiet !e sc<ite si înce'u sã-1 rãs-oiascã$ Se cu-un!ã cu el în m/nã într-unul !intre -otolii si-mi
rãs'un-4e ia ceea ce-1 întrebasem mai înainte$
B Ei bine, a-lã cã am trecut 'e la Simone$ Casa era cu susul în 3os$ Simone re'eta mereu tuturor
celor care-i 'uneau !i-erite întrebãri; 7De ce mi-a -ãcut mie astaN De ce mi-a -ãcut mie astaN Nu
'ot sã-ntele4S9 Cre! cã era sincera si cã într-a!e%ãr nu stia !e ce -ãcuse Plaus una ca asta$ Dar
ca'ul nu si 1-a 'ier!ut$ Era ,ã'ãcitã, însã stia ce -ace$ Se 'reocu'a !e roc<ia !e !oliu, !e %oal, !e
ciora'ii ne4ri si se a4ita, cãut/n! 'retutin!eni o c<eie$ 1e Plaus îl %or !uce la mor4ã$ Nu se 'oate
alt-el$ Acasã am 'utut rãm/ne sin4ur cu el, în %reme ce Simone era în altã o!aie cu autoritãtile,
si$$$ iatãS
Qic/n! acestea, trase !in caietul !e sc<ite 'e care-1 a%ea în m/nã o -oaie si mi-o întinse$ 1e ea,
era !esenat în cãrbune ca'ul !e s'/n,urat al 'rietenului sãu, 'e care moartea îl !es-i4urase usor,
înnobil/n!u-i trãsãturile$ Manninen 'ãrea înc/ntat$ :c<ii îi r/!eau$ 8ãsise 'e neaste'tate mo!elul
'er-ect, !u'ã care t/n3ea -ãrã sã-si !ea seama, el, cel care, -olosin! tonuri reci !e culoare, !e
're-erintã %iolet mur!ar, albastru înc<is, %er!e @eronese, ocru 'utre!, terre !e Sien-ne ru4init,
-ãcea !in -i4urile omenesti 'e care le 'icta c<i'uri ca acelea !e 'e -irmele !u4<enelor !e
'ro%incie sau !e 'e 'eretii barãcilor !e b/lci, ce 'ãreau mai cur/n! ca!a%re !ec/t -iinte %ii$
A !oua ,i, Simone îmi tele-ona, întreb/n!u-mã !acã nu %oiam s-o însotesc la mor4ã, 'entru a-1
mai %e!ea o !atã 'e Plaus$ : orã mai t/r,iu, automobilul în care era ea se o'ri la 'oarta <otelului,
un!e o aste'tam cu inima str/nsã$ se!ea tãcutã într-un colt al cana'elei, 4<emuitã, cu -ata si cu tot
tru'ul aco'erit !e un %oal ne4ru, com'act$ Era o 'atã mare si sumbrã, care 'utea -i oricine si
orice$ Nu am scos, 'e 'arcursul între4ului !rum !e la <otel la mor4ã, nici ea, nici eu, nici un
cu%/nt, în asemenea ca,uri, nu stiu cum sã mã com'ort$ Cu%intele ce se s'un !e obicei mi se 'ar
con-
"11
%entionale si mi se o'resc 'e bu,e> am im'resia cã sunt !e 'risos, cã mai !e4rabã încurc 'e cei
în!oliati !ec/t îi m/n4/i, si tac sau, !acã mã silesc sã s'un ce%a, tot ce-mi iese !in 4urã e st/n4aci
si ne'otri%it$
so-erul ne-a 'urtat 'e strã,i în4uste si întortoc<eate, aco'erite cu ,ã'a!a ce cã,use !in abun!entã
în tim'ul no'tii$ A o'rit în !re'tul unei clã!iri oarecare, 3oasã, cu o -ata!ã morocãnoasã, strã'unsã
!e !re'tun4<iurile ne4re si ostile ale -erestrelor -ãrã 'er!ele$ Am cobor/t si, ocolin! cu 4ri3ã
noroiul si bãltoacele ce se -ormaserã !in ,ã'a!a bãtãtoritã, cã,utã în a3un, am intrat în curte$
+un4ã si 'ustie, aceasta a%ea ce%a !in tristetea curtilor !e ca,armã sau !in cea a s'italelor !e
'ro%incie$ Am 'ãtruns, în urma Simonei, într-o încã'ere %astã si sumbrã, un -el !e <an4ar
amena3at în 'relun4irea clã!irii, întinse 'e bãnci !e lemn ase,ate cam la înt/m'lare, ,ãceau cu
-ata în sus ca!a%re !e toate %/rstele si !e ambele se=e, unele în%esm/ntate în ultimele lor <aine,
altele !es'uiate im'u!ic$ : aromã !ulcea4ã !e -loare 'utre!ã 'lutea 'este tot si o %a4ã
lumino,itate în%ãluia tru'urile -ãrã %iatã$ +ãsarãm usa !e la intrare !esc<isã, ca sã %e!em
înãuntru$
Simone, care mai -usese acolo în a3un, cunostea !rumul 'rintre banei si trecea 4rãbitã 'rintre
tru'urile e='use, -ãrã sã se uite la ele$ Eu însã le 'ri%eam cutremurat, tocmai 'entru cã nu %oiam
sã le %ã!$ Mi se 'ãreau manec<ine scoase !in 4alantar, aste't/n! sã -ie îmbrãcate !u'ã ultima
mo!ã, sau 'ã'usi !e cearã !e -elul celor %ã,ute !e mine la nu stiu ce b/lci, în co'ilãrie$ Asa cum,
!e alt-el, manec<inele !es'uiate si ca'etele -ar!ate %iolent !e la b/lci mi s-a 'ãrut tot!eauna cã
a!uc a ca!a%re$
Simone se o'ri în !re'tul unei bãnci 'e care stãtea întins Plaus, cel !in !u'ã-amia,a în care se
tra%estise în <aimana, ca sã ne s'erie 'e am/n!oi, îl 'ri%eam si aste'tam sã se ri!ice si sã încea'ã
sã r/!ã !e s'aima noastrã$ Nimic nu ni se 'are mai ne%erosimil !ec/t un ca!a%ru$
"1"
-B De ce mi-a -ãcut mie astaN De ceN De ce nimeni nu 'oate sã-mi e='liceN murmura Simone$
Nu 'l/n4ea$ Ne!umerirea noastrã era mai 'uternicã !ec/t !urerea$ Simone su-erea, în cli'a aceea,
mai !e4rabã 'entru cã nu 'rice'ea, !ec/t 'entru cã nu-1 mai a%ea 'e Plaus$
A'oi, Simone înce'u sa !ea ocol bãncii 'e care era culcat Plaus$ Se a'lecã si-i sãrutã m/na
!rea'tã$ Se ri!icã, mai -ãcu %reo c/ti%a 'asi si-si -ãcu o cruce mare !e-a lun4ul si !e-a latul
%oalului care o aco'erea$ C/n! a3unse în !re'tul ca'ului, se o'ri, scoase !in 'osetã un 'lic si o
'erec<e !e -oar-eci$ Se a'lecã si înce'u sa-i taie su%ite !in 'ãr si sã le strecoare în 'lic$ A'oi, îl
sãrutã 'e obra3i si rãmase cu ca'ul li'it !e al lui, 'l/n4/n! în <o<ote$
Du'ã c/te%a ,ile !e la înmorm/ntarea lui Plaus, tele-onul îmi a!use !in nou în urec<i %ocea
co'ilãroasã si tare a Simonei;
B Mi se 'are ca esti 'rieten cu unul a cãrui ne%astã s-a s'/n,urat astã-%arã$ @reau nea'ãrat sã-1
cunoscS
Nu-1 mai %ã,usem 'e Arno 8ranrot< !e c/n! se în!rã4ostise !e -rumoasa +ola 1a3ula, si mi-era
'este m/nã sã-1 con%oc B nu 'entru a relua 'rietenia ce l/nce,ise, ci 'entru a o înt/lni 'e
Simone$ Dar nu a%eam încotro$ I-am e='licat în c/te%a cu%inte !es're ce era %orba si le-am !at
înt/lnire la mine, la <otel, într-o %ineri, la ora !oua si 3umãtate !u-'/-amia,ã$ în ,iua aceea, nu
mai nin4ea, !ar nori 3osi, mur!ari si mo<or/ti 'luteau !e'rimant !easu'ra caselor, iar strã,ile erau
aco'erite cu un strat 4ros !e ,ã'a!ã %este!a$ Era o %reme rece bunã !e stat în casã cu o carte în
m/nã, la cãl!urã$
Arno sosi cu c/te%a minute înainte !e ora stabilitã, îl simteam st/n3enit$ 1e Simone n-o cunostea
!ec/t !in au,ite$ Nu-i -ãcea !eloc 'lãcere sã reia cu cine%a strãin 'o%estea sinu-
"1)
ci!erii sotiei lui$ Era !in nou -oarte 'ali! si 'arcã mai încercãnat ca altã!atã$
Simone ciocãni la usã a'roa'e !e ora trei, în înt/r,iere ca tot!eauna$ A-arã se -ãcuse întuneric
!estul ca sã a'rin! lumina în o!aie$ Sub strãlucirea arti-icialã a becurilor, %oalurile ne4re care o
aco'ereau !in ca' '/nã-n 'icioare mi se 'ãreau mai !e4rabã recu,ita unei costumatii, !ec/t
e='resia unei !ureri$
Se ase,arã, -iecare, în c/te un -otoliu, iar eu între ei 'e cana'ea, în -ata noastrã, 'e o mãsutã
!re'tun4<iularã, 3oasã, r/n!uisem mici 'latouri cu tartine, %ermut, -ar-urii si 'a<are$ I-am o-erit
Simonei o tartinã, !ar m-a re-u,at, str/mb/n!u-se, ca si cum ar -i %rut sã mã -acã sã întele4 cã n-a
%enit 'entru asta si cã n-are tim' !e 'ier!ut cu tratatii;
B Nu, multumesc$
B Atunci, 'oate un 'a<ar cu %ermut$
B Nu, multumesc$
Arno îsi 'use 'e o -ar-urioarã c/te o tartinã !in -iecare sortiment si mã lãsã sã-i um'lu 'a<arul$
Simone era nerãb!ãtoare sã intre în subiect$ 1roce!ã, ca în tot ce -ãcea, meto!ic si mã întrebã
!estul !e tare ca sã au!ã Arno, !esi era %orba tocmai !e el;
B stie -rantu,este, sau nuN
B stie c<iar -oarte bine$ Domnul 8ranrot< a stu!iat %ioara la 1aris$
Recoman!area 'ãru cã n-o im'resionea,ã, si continuã sa mi se a!rese,e;
B Bine cã %orbeste -rantu,este, 'entru cã mi-ar -i 4reu sã !iscut cu el în -inlan!e,ã, iar nemteste
nu stiu !eloc$ bstia !e-aici, în a-arã !e limba lor, nu stiu !ec/t nemteste$ Sue!e,a nu le 'rea 'lace
s-o %orbeascã B în s-/rsit, treaba lor$ bsta e sotul !oamnei care s-a s'/n,urat astã-%arã, nuN
@orbea !es're Arno ca si cum el n-ar -i -ost !e -atã, sau n-ar -i înteles limba, sau ar -i -ost sur!
bustean$ A'oi, în-torc/n!u-se s're el, îl întrebã tare, clar si rãs'icat;
"1
B Domnule, mi s-a s'us cã sotia !umitale s-a s'/n,urat %ara trecutã$ E a!e%ãrat, sau nuN
-B Da, !oamnã, murmurã Arno 'e un ton 3alnic$ Din ne-ericire, e c/t se 'oate !e a!e%ãrat$
B Ce s'uneN mã întrebã Simone$ Roa4ã-1 sã %orbeascã mai tare 'entru cã eu, 'recum stii, sunt
cam tare !e urec<e$
B S'une cã e a!e%ãrat, re'etai eu, !u'ã Arno, re,um/n-!u-i i!eea$
B +a tarã, mi se 'are, continuã ea intero4atoriul$
B Da, la tarã, 'reci,a Arno$
B si un!e la tarãN
B +a mica noastrã 'ro'rietate !e l/n4ã 6am'ere$
B Nu asta mã interesea,ã, ci un!e anume, a!icã în casã, în 'o!, a-arã$$$ +ocul mã interesea,ã$
Simone clãtinã !in ca', 'ri%in!u-mã, ca si cum ar -i %rut sã-mi s'unã cã Arno e cam tare !e ca' si
cã ea îsi 'ier!e rãb!area cu el$
B 1e o scarã e=terioarã, 'ro'titã !e ,i!ul casei care !a s're curte, o lãmuri constiincios, Arno$
B Mi se 'ãrea cã au 4ãsit-o în 'o!, ca 'e sotul meu, s'use Simone !e,amã4itã$ Plaus al meu s-a
at/rnat !e o b/rnã -oarte soli!ã a 'o!ului casei un!e locuim$ A'artamentul nostru se a-lã situat la
ultimul eta3 si, !in bucãtãrie, un mic cori!or !uce la usa 'o!ului$ +-au 4ãsit acolo, în ,ori$ Deci nu
e acelasi lucru$ Au -ãcut-o în locuri !i-erite$ Cre!eam cã au ales am/n!oi 'o!ul si cã 'oti sã-mi
s'ui !e ce$
Arno lãsã ca'ul în 3os, încurcat$ BA ales -iecare locul care i-a -ost mai la în!em/nã, rostii eu$
B Mai la în!em/nãS Au,i %orbãS +ui Plaus mai la în!em/nã i-ar -i -ost c/rli4ul !e la lam'a !in
mi3locul o!ãii$ S-ar -i suit 'e un scaun, si 4ata$ N-ar mai -i trebuit sã-si 'unã 'ulo%erul 4ros ca sã
nu rãceascã$ 1utea s-o -acã como!, în cãmasã si-n 'a'uci$ &a'tul cã a ales 'o!ul are o
semni-icatie ascunsã$ Cre!eam cã mã 'uteti lãmuri$ De ce a ales 'o!ulN
"15
Arno mã 'ri%i !escura3at$ A'oi, îsi 'lecã !in nou ca'ul si înce'u sã se 3oace cu o -irimiturã !e
'/ine !e 'e cristalul mesei$ Simone mi se a!resã mie;
B Ce are !e nu %orbesteN Nu au!e bineN
B Au!e bine, !ar ce %rei sã-ti s'unãN De un!e sã stie el !e ce Plaus a ales 'o!ul, si nu c/rli4ul !e
la lam'ãN
B 1entru cã, înainte !e a o -ace, ei îsi ale4 locul$ Nu le este in!i-erent un!e$ si se s'une cã locul
ales e în -unctie !e moti%ul sinuci!erii$ :rient/n!u-te !u'ã loc, 'oti bãnui cau,a actului !is'erat$
Numai cã nimeni nu stie sã-mi s'unã ce moti% cores'un!e 'o!ului$
Simone 'ãrea a -i -oarte bine in-ormatã, !ar nu 'e !e'lin, îsi ri!icase %oalul si ne arãta o -atã
'ali!ã, 'ãtatã !e o iritatie rosieticã a 'ielii$ 1ãrea o co'ilitã care se 3oacã !e-a %ã!u%a, cu obra3i
rotun,i si cu oc<i isco!itori$ Era at/t !e serioasã si !e nai%ã, înc/t mi se 'ãrea !e mirare cã Arno o
lua în serios si cã se arãta asa !e st/n3enit !e întrebãrile ei$ @ã,/n! cã locul n-o !uce la cau,ã,
Simone se 4/n!i sã a-le cau,a mortii lui Perttu, care 'oate cã i-ar su4era-o 'e a lui Plaus, !esi
locul !ramei nu -usese acelasi;
B si !e ce si-a curmat %iata sotia !umitaleN îl întrebã ea 'e Arno$
B Cre! cã a -/cut-o 'entru cã era bolna%ã$ Alt moti% nu a%ea$
B Iar mormãieS e=clamã Simone$ Ce s'uneN
B Sotia lui era bolna%ã si cre!e cã !e-asta$$$
B întele4$ Ce boalã a%eaN
B Su-erea !e boala lui Base!oJ$
B Ce tot s'uneN mã întrebã !in nou Simone$ Cre! cã are !i-icultãti cu -rance,a, !e mormãie în
<alul ãsta$ 1robabil cã a luat lectii cu ma!ame 6u!erus$ 6oti -ostii ei ele%i mormãie$ N-are meto!ã
bunã$
B Su-erea !e boala lui Base!oJ, reluai eu s'usele lui Arno, clar si tare$
Simone îsi str/mbã cireasã 'utre!ã a 4urii$
B stii ce e boala astaN
"1A
-B Bineînteles, rosti ea -ãrã con%in4ere$ A'oi se întoarse s're Arno;
B Du'ã c/te întele4, sotia !umitale era o bolna%ã$ Asta e='licã 'oate ca,ul ei$ Dar sotul meuN
Era sãnãtos tunS A a%ut alt moti%S S'une-mi, !umneata, care ai trecut 'rin asta; !e ce a -/cut-o
Plaus al meuN De ceN
înce'u sã-i tremure %ocea si se o'ri$ îsi su-lã nasul cu ,4omot, ser%in!u-se !e o batistã mare,
bãrbãteascã, 'robabil !intre cele rãmase !e la bietul Plaus$ Aste'tarãm sã-i treacã cri,a, îi mai
o-erii o tartinã, 'entru a o linisti, !ar mã re-u,ã !in nou;
B îti multumesc, !ar nu 'ot sã mãn/nc nimic$ A'oi, rãstin!u-se la Arno;
B Ca,ul !umitale nu e !eloc interesantS
Arno tãcu, ca un scolar cãruia !ascãlul îi s'une cã n-a stiut lectia, îsi 4oli 'a<arul cu %ermut si
înce'u sã muste !in-tr-o tartinã, 'robabil bucuros cã %a -i lãsat în 'ace, 7ca,ul9 lui
nemai're,ent/n! interes$ Simone se ri!icã iritatã si !e,amã4itã$ &ãcurãm la -el$ între%e!erea se
terminase$ Simone ne întinse 'e r/n! o m/nã moale %/r/tã într-o mãnusã nea4rã, a'oi ne întoarse
s'atele, -lutur/n!u-si !ra'elele %oalului ne4ru si se în!re'tã s're usã$ Am con!us-o '/nã în ca'ul
scãrii, 'entru cã nu %oia sã coboare cu li-tul$ Am urmãrit-o !in 'ri%ire cum cobora tre'tele cu
4ri3ã, cãlc/n! cu 'asi rari 'rin mi3locul co%orului rosu ce le aco'erea si tin/n!u-se cu o m/nã !e
balustra!a !e bron,, ca sã nu alunece$ t/ra !u'ã ea %oalul ne4ru si lun4$ 1ãrea o tortã stinsã,
-ume4/n! 'e -on!ul rubiniu si auriu al scãrilor în s'iralã$ Am aste'tat '/nã ce a a3uns în <olul
<otelului$
De-atunci, n-am mai %ã,ut-o, !ar m-am întrebat a!esea ce s-o -i înt/m'lat cu ea$ N-am 'utut sã
a-lu$ 1oate s-a întors în &ranta, 'oate a rãmas, ca si cealaltã %ã!u%ã, ma!ame 6u!erus, sã !ea
lectii !e -rance,ã co'iilor !e casã bunã !in localitate$ Cine stieN
M-am întors în o!aie, un!e-1 lãsasem sin4ur 'e Arno$ 6ele-onul suna !e ,or$ Am ri!icat
rece'torul si am au,it %o-
"1.
cea moale a !omnului Sc<alien, a!res/n!u-mi-se cu 'olitetea lui bine cunoscutã$ Mã 'o-tea
%inerea urmãtoare la ceaiul lui anual$ +-am asi4urat cã %oi %eni cu 'lãcere, amin-tin!u-mi
toto!atã cã se îm'linea un an !e c/n! îi cunoscusem la ceaiul sãu anual 'e Plaus Holma si 'e
Simone$ în rece'tor, îl au,eam s'un/n!u-mi;
B Nu %a li'si nici Eri2 6aJastst3erna$ Mi-a 'romis cã ne %a c/nta la 'ian 6ablouri !intr-o
e='o,itiei
Rosa Salminen
Rosa Salminen era %ã!u%a unui -abricant !e bere !in orasul -inlan!e, 6am'ere$ 1entru cã era
arãtoasã, ener4icã si 'lina !e bani, cine%a a a%ut nãstrusnica i!ee !e a o numi consul onori-ic al
Rom/niei în orasul -inlan!e, 6am'ere$ în aceastã calitate, Rosa Salminen nu 'rimea nici o
remuneratie, în sc<imb, 'entru concetãtenii ei 'urta res'ectabilul titlu !e 7!oamna consul9, iar nu
!e 7%ã!u%a -abricantului !e bere Salminen9, ceea ce acolo în Nor! are o mare im'ortantã$ Acolo,
etic<eta cea mai elementarã îti inter,ice sã te a!rese,i cui%a cu care nu esti 'rieten altcum !ec/t
%orbin-!u-i la 'ersoana a treia sin4ular si !eclin/n!u-i titlurile uni%ersitare, sau 'ro-esia, sau
ocu'atia B sau ocu'atia sotului, !acã %orbesti cu o -emeie -ãrã ocu'atie, 'e care o întrebi, !e
'il!ã, ast-el; 7Doamna %ã!u%ã !e cã'itan !oreste sã -acã o 'limbareN9 Im'ortant e, asa!ar, acolo,
în Nor!, sã stii înainte !e toate ce este cel cu care %orbesti, 'entru ca, mentio-n/n!u-i ran4ul
social, 4ra!ul, meseria, slu3ba c/n! i te a!rese,i B tot!eauna cu res'ect B, sã -aci !o%a!a
consi!eratiei 'e care i-o 'orti$
Rosa Salminen, în aceastã calitate a ei !e 7!oamna consul9, era 'o-titã Ia Helsin2i ori !e c/te ori
le4atia !ã!ea o rece'tie o-icialã$ Rosa, la r/n!ul ei, o-erea un ceai sau un !e3un rom/nilor care
%i,itau cu o treaba oarecare &inlan!a si se abãteau 'e la 6am'ere$
C/n! era 'o-titã la Helsin2i, la le4atia noastrã, Rosa se !e'lasa !in orasul ei cu trenul, cãlãtorin!
în me!ie %reo cinci
"19
ceasuri, si -ãcea acest !rum nu stiu cu c/tã 'lãcere, !ar, oricum, cu constiincio,itatea cerutã !e o
în!atorire !e ser%iciu$ +a ora la care era in%itatã, suna la usã cu o 'reci,ie care-1 -ãcea 'e
ministru sã e=clame a!mirati%;
B S-ar s'une cã !oamna Salminen a în4<itit un cronometruS
so-erul ministrului, @asile Mi<ãias, care era toto!atã %alet, a3utor !e bucãtãreasã si -atã în casã, îi
!esc<i!ea !oamnei Salminen usa 'loconin!u-se res'ectuos, iar ea intra în salonul încã 4ol,
trium-alã, înaltã si !ecorati%ã ca unul !intre s-intii baroci !e 'e orolo4iile cate!ralelor care ies !in
cusca lor, im'resionanti, la orã -i=a$ &inlan!e,ii au %ocatia 'unctualitãtii, iar Rosa nu se abãtea !e
la normã; %ocatia res'ecti%ã nu-i li'sea$ Ministrul îi iesea în înt/m'inare 'i'ãin-!u-si cra%ata
'roas'ãt înno!atã, îm'reunã cu sotia lui 'roas'ãt 'ar-umatã, si 'antomima înce'ea$ De ceN 1entru
cã, nesti-in! altã limbã !ec/t 'e a ei, 'e care ai nostri n-o cunosteau, e=ce't/n! c/te%a e='resii
-oarte u,uale, asa-,isa con%ersatie !intre !oamna Salminen si 4a,!e se !es-ãsura 'e muteste si
consta !in ,/mbete reci'roce si 4esturi con%entionale$ 1rimul !intre acestea !e 'e urma îl -ãcea
sotia ministrului, am-itrioanã !esã%/rsitã, care o 'o-tea 'e Rosa sã se ase,e$ N-a%ea im'ortantã
s're ce -otoliu sau scaun aurit se în!re'ta m/na ministresei, 'entru cã Rosa se instala oricum în
acelasi loc !e -iecare !atã, si anume în mi3locul cana'elei !in mi3locul salonului$ Dat -iin! cã
sosea tot!eauna cea !int/i, îsi 4ãsea locul neocu'at$ 6rebuie sã s'un cã -ãcea -i4urã bunã acolo, în
mi3locul cana'elei +ouisC@, 'entru cã !oamna consul onori-ic %enea -oarte ele4ant îmbrãcatã,
a!esea cu o roc<ie con-ectionatã !intr-un material lucios, !e culoare înc<isã, cu m/neci lun4i si
li'ite 'e brate, ca 'ielea 'e !oi ser'i !ur!ulii$ 1e 'ie'tul res'ectabil 'uteau -i a!mirate uriase
lanturi, amulete si brose !e -abricatie localã$
Rosa se ri!ica !e 'e cana'eaua ei !oar c/n! se suna stin4erea, a!icã !u'ã ce @asile înc<i!ea usa
salonului în urma ultimului %i,itator, între tim', !acã a%ea norocul sã înt/l-
""#
neasca cunostinte 'rintre com'atriotii in%itati, îl 'o-tea l/n4ã ea si se întretinea cu ei$
Daca nu înt/lnea 'e nimeni cunoscut, rãm/nea tãcutã 'e locul ales, 'ri%in! la ceilalti, 'ar/n! cã ia
'arte au!iti%ã la con%ersatia altora si nea%/n! nicio!atã aerul cã se 'lictiseste$ Rosa nu 'ãrãsea
cana'eaua nici c/n! @asile !esc<i!ea usile 4lisante ale su-ra4eriei si 4a,!ele îsi 'o-teau in%itatii
la o 4ustare$ I se a!uceau acolo mostre asortate ale !elicateselor !in su-ra4erie, i se um'lea
'a<arul cu ce%a tare si era lãsatã sã !e4uste în %oie s'ecialitãtile casei$
în <otãr/rea ei !e a rãm/ne neclintitã ca o st/ncã masi%ã, înãltatã oca,ional 'e cana'eaua !in
mi3locul salonului '/nã ce %asta încã'ere a%ea sã se 4oleascã si, la r/n!ul ei, sã 'lece nea'ãrat
ultima, era ce%a im'lacabil ca o !eci,ie a ,eilor 'e care ea o în!e'linea orbeste, cu o inebranlabilã
<otãr/re, !e 'arcã în sinea ei ar -i rostit %ersul ('e care, bineînteles, nu-1 cunostea*;
Et s FH n Fen reste Iu Fun, 3e serai celui-lãS1
Du'ã ce mai sc<imba cu 4a,!ele c/te%a ,/mbete, însotite, !in 'artea ei, !e temenele în semn !e
multumire 'entru in%itatia la rece'tia la care se simtise at/t !e bine, Rosa se în!re'ta în s-/rsit
s're usa si !is'ãrea sin4urã în noa'te$
Ne'ut/n! comunica cu ea !irect, ci !oar 'rin inter'ret, n-am 'utut sti nicio!atã 'rea multe !es're
ce simte si ce-i 'lace$ Asemenea unui s-in=, si-a 'ãstrat misterul bine ascuns în tainitele
'ersonalitãtii ei, lãs/n!u-ne sã cunoastem !oar -r/nturi si a'arente ale unei in!i%i!ualitãti !es're
care nu cunosteam !ec/t ceea ce ne s'uneau altii$ Am înt/lnit-o !e 'utine ori si am au,it -oarte
'utin %orbin!u-se !es're ea, !e a3uns însã 'entru a a%ea ce%a !e 'o%estit$ Dacã cine%a !intre noi
ar -i cunoscut-o mai în!ea'roa'e, cu si4urantã cã ar -i 'utut scrie !es're Rosa un mic roman, cãci
'ãrea o -/'-
1 si !e-o -i sã rãm/nã unul sin4ur, eu %oi -i acela (lb$-r$*$ @ersul -inal !in 'oemul Ultima %erba,
a'ãrut în 105) în cule4erea +es C<ã-timents (n$ e!$*$ 9\\]
\FD_
l ""1
turã cu totul !eosebitã$ Sau 'oate cã nu era !eloc !eosebita, ci !oar asa ni se 'ãrea nouã, tocmai
'entru cã nu 'uteam comunica cu ea !ec/t su'er-icial, în 3urul 'ersoanelor care stiu sã tacã si sã
a'arã rareori în 'ublic, se tes a!eseori le4en!e$ 1oate cã asa s-a înt/m'lat si cu Rosa Salminen$
Am -ost, în !ouã r/n!uri, oas'etele ei la 6am'ere$ 1rima oarã la un ceai, un!e -usese 'o-titã toatã
le4atia noastrã, 'recum si alti oas'eti, ce-mi erau necunoscuti$ Rosa stãtea în 'icioare, la usã, si-si
'rimea musa-irii, care intrau, ca-n 'iesele lui :scar Kil!e, toti !eo!atã, scli%isiti, !oamnele în
s'ecial, cu neli'sitele lor 'elerine scurte !e blanã si cu 'ãlãrioarele 'lecate 'e-un oc<i,
îm'o!obite cu -lori, cu 'ene si %oaluri$ Rosa 'urta una !intre roc<iile ei lucioase bine li'ite 'e
cor' B !e !ata asta, ar4intie$ Cum se!ea !rea'tã, cu o m/na în sol!, 'ãrea un ceainic enorm si
!ominator$ Deo!atã însã, %ã,ui cã ,/mbetul i se stin4e ca o -lacãrã su-latã !e un %/nt nã'rasnic si
cã în 'ri%ire îi a'are o licãrire nelinistitã, îsi 'ãrãsi locul !e l/n4ã intrare si aler4ã 'e scãrile ce
!uceau !in <ol s're 'rimul eta3$ Cre!eam cã i s-a -ãcut rãu sau cã roc<ia 'rea str/mtã îi tãiase
rãsu-larea si aler4ase sã se sc<imbe, ori 'oate si-a!usese aminte sã mai 'orunceascã ce%a$$$ Dar
nu B altul era moti%ul !is'aritiei ei 'reci'itate$ Rosa rea'ãru, !u'ã c/te%a minute !e 'anicã, în
ca'ul scãrii, ra!ioasã, solemna, 'urt/n! 'e ca' o 'ãlãrie s'ectaculoasã, !in %oalul cãreia muscau
!ouã 'ãsãri ale 'ara!isului$ Desi era la ea acasã, %ã,/n! cã in%itatele ei la ceai rãm/n cu 'ãlãria
'e ca' si cre,/n! ca asa se ca!e si 'entru 4a,!ã, aler4ase sã si-o 'unã si ea 'e-a ei, mai ori4inalã
!ec/t toate celelalte$ si, cum se!ea sus, în ca'ul scãrii, nemiscatã, monumentalã si atot'uternicã,
'ãrea un i!ol !e ar4int cu nimb !e ins'iratie ornitolo4icãS ]
A !oua oarã, am -ost 'o-tit !e Rosa în som'tuoasa ei %ilã !in orasul in!ustrial 6am'ere, îm'reunã
cu membrii le4atiei noastre si cu -amiliile res'ecti%e, cu 'rile3ul %i,itei 'e
"""
care ne-au -acut-o în &inlan!a !ansatoarea Iris Barbura si oianistul B 'e atunci B Ser4iu
Celibi!ac<e, care o acom'ania$ Du'ã un recital !e !ans la Helsin2i, Iris a !at un al !oilea, acolo,
la 6am'ere$
Doamna consul onori-ic Rosa Salminen ne-a o-erit cu acel 'rile3 o masã strasnicã$ 1arcã &inlan!a
n-ar -i trecut 'rin !i-icultãti !e a'ro%i,ionare$ 1arcã n-ar -i -ost nici umbrã !e rã,boi 'rin 'artea
locului$
Eram 'lasat la masã în a'ro'ierea ei si, în tim' ce-si tãia bucata !e -ri'turã, îi 'ri%eam !e4etele
mari, 'uternice, îm'o!obite cu inele 'e mãsurã; !e aur, late si cu 'ietre c/t oc<iul !e 'orumbel$
Numai ca !e 'e un ast-el !e inel li'sea o 'iatrã, ca B !intr-o 4urã B un !inte !in -atã$ Nu-mi
'uteam lua oc<ii !e la !e4etul mi3lociu al Rosei, cu inelul in%ali!; îl urmãream !escum'ãnit !in
'ri%ire, cu -ascinatia ne'utincioasã 'e care o !au stricãciunile, alterãrile materiei$ Mã 4/n!eam cã
cea mai -rumoasã bi3uterie, 'urtatã în lume cu o 'iatrã li'sã, e !es-i4uratã, !ã sentimentul unei
in-irmitãti$ Rosa a obser%at si, cu oc<ii ei isco!itori, c/n! nu se uita la mine, îsi 'ri%ea !e4etele$
Am ru4at-o 'e E%a +am'en, secretara -inlan!e,ã a le4atiei noastre, s-o întrebe !in 'artea mea ce
s-a înt/m'lat cu 'iatra inelului$ E%a mi-a transmis a'oi rãs'unsul Rosei, în -rantu,easca ei rostitã
clar si nu li'sitã !e sarea unui umor sec, ce-i era s'eci-ic si o -ãcea !eosebit !e atrã4ãtoare;
B Doamna Salminen 'retin!e cã si-a 'ier!ut smaral!ul !e la inel cu c/te%a sã'tãm/ni în urmã,
'e c/n! îsi 'ãlmuia -iul, in4inerul !in ca'ãtul celãlalt al mesei, 'entru cã se întorsese acasã t/r,iu
si$$$ a-umat$
Aruncai o 'ri%ire in4inerului, o namilã !e om, care-si 'rimise, !u'ã o searã !e c<e-, 'e!ea'sa !e
la autoritara lui mãmicã$ : 'almã !ata cu sete care a costat un smaral!S
Rosa era ener4icã nu numai în -amilie, ci si în a-ara acesteia$ Se 'are cã-si con!ucea -abrica !e
bere mai bine !ec/t
"")
rã'osatul ei sot si cã toti salariatii o stiau !e -rica$ Ca un monar< absolut, sanctiona abaterile !u'ã
a'recieri subiecti%e si la -el recom'ensa meritele$ Numai cã abateri nu 'rea erau în -abrica ei, cãci
Rosa era nu numai temutã, !ar si res'ectatã, si treaba mer4ea bine$
Mi s-a 'o%estit B si nu stiu c/t e !e a!e%ãratã 'o%estea, 'entru cã Rosa era în orasul ei un
'ersona3 a'roa'e le4en!ar, si !es're eroii le4en!ari se s'un si unele nea!e%ãruri B cã în anii
aceia !e rã,boi Rosa -ãcuse o cãlãtorie la Stoc2<olm, înc<eiatã cu o scenã rãmasã !e 'ominã$
Umbla, asa!ar, %orba cã, la 'lecarea ei !in &inlan!a, Rosa si-a luat cu ea !oar 'oseta, !ar ca la
întoarcere trã4ea !u'ã sine %reo trei res'ectabile %ali,e$ @amesii mai înc<i!eau oc<ii c/n!
controlau ba4a3ele -inlan!e,ilor îna'oiati !in Sue!ia, atunci, în %reme !e restriste$ Era -iresc ca
oamenii sã se a'ro%i,ione,e cu c/te ce%a !in tara %ecinã, rãmasã neutrã, si era omeneste sã li se
treacã cu %e!erea o 'erec<e sau !ouã !e 'anto-i, niscai%a conser%e, roc<ii sau len3erie$ Dar
!oamna consul onori-ic Rosa Salminen se!ea !rea'tã si încruntatã în -ata %amesilor cu trei
4eamantane nou-noute$ Unul !intre %amesi îi !esc<ise 'rima %ali,ã si tresãri %ã,/n! 'u,!eria !e
mãtãsuri, !e 3u'oane, !e 'anto-i si 'osete care-1 um'leau '/nã la re-u,$ Ri!icã o blu,ã$ 1urta
insi4na -irmei sue!e,e$
B Asta e !e la Stoc2<olm, remarcã el$
Se mai uitã la niste 'anto-i, a cãror marcã !e -abricatie era tot sue!e,ã$ Nu ,ise nimic$ +uã în
m/nã o roc<ie !e mãtase; era tot !e acolo$ 1ie'teni, -ar!uri, metra3e, cutii !e conser%e, toate erau
!in Sue!ia$ @amesul, un bãrbat mãruntel, cam %/rstnic, cu o mustãcioarã albã !easu'ra 4urii,
!esc<ise al !oilea 4eamantan$ Acelasi continut a!us !in Sue!ia$ Doamna Rosa Salminen cam
e=a4eraseS
B Doamnã B 4l/sui el 'utin ener%at, ri!ic/n! cu m/na obiect !u'ã obiect, '/nã în !re'tul
oc<ilor ei cu 'ri%irea acrã B, !oamnã, asta %ine !e la Stoc2<olm$ Asta %ine tot !e la Stoc2<olmS
si asta tot !e la Stoc2<olmS
""
Mosul ãsta a%ea, te 'omenesti, !e 4/n! sa-i -luture 'e la nas între4ul continut al %ali,elor si s-o
'unã sa 'lãteascã si %ama, îsi s'unea, iritatã, Rosa$
Mai în 4lumã, mai în serios, %amesul o întrebã;
B Ca sã mear4ã controlul mai re'e!e, n-ati %rea sã-mi s'uneti !acã a%eti ce%a si !in &inlan!aN
B Din &inlan!aN se rãsti la el Rosa$ @rei sã stii nea'ãrat ce am !in &inlan!aN
si, a'lec/n!u-se, îsi ri!icã, cu !e4etele ei mari si !olo-ane, 'line cu inele, c/t 'utu mai sus,
'oalele roc<iei, stri4/n! bãtr/nelului !in -ata ei;
B UiteS : %e,iN 1e-asta o am !in &inlan!aS
Mala'arte
în ultimele seri !e au4ust ale anului 19", rãm/neam a!esea în!elun4 4/n!itori, cu-un!ati în
-otolii în 3urul unei mese !re'tun4<iulare si 3oase, !e 'e care nu li'seau ti4ãrile si ca-elele, Dinu
Cantemir, !iri3orul Ben4t %on 6orne, scriitorul Cur,io Mala'arte si cu mine$ Soarele -inlan!e,
stãruia 'e un cer -ãrã nori într-un -oarte lun4 as-intit, !e,olant ca un -inal !e ele4ie$ Un sentiment
!e 'ustietate lãuntricã ce ne era comun ne -ãcea sã ne str/n4em acolo, în a'artamentul în care
locuia cole4ul meu Dinu Cantemir, !in Pai%o'uisto, la c/ti%a 'asi !e mare$ Ne 'atrona, !e 'e
'erete, enormul 'ortret al ultimei !oamne +in!el, stã'/na casei, 'ictat cu ani în urmã !e 8allen-
Pallela1$ Ne 'ri%ea sur/,ãtoare si ro,ã, cum -usese 'robabil în tineretea ei, !aca nu cum%a era
!oar %ra3a mã4ulitoare a 'ictorului amabil care %oise sã-i -ie c/t mai 'e 'lac$
Ca'itala -inlan!e,a 'ãrea 'ustie în acel cartier !e %ile un!e ne a-lam$ +ocatarii se str/n4eau seara
în casele lor ele4ant mobilate, sa%ur/n!u-si mai mult ca nicio!atã con-ortul 'recar$ :ric/n! o
bombã 1-ar -i 'utut !istru4e, si 'er'etua amenintare 'lutea asu'ra lucrurilor m/n4/iate !e
stãruitoa-rea aramã a as-intitului, înnobil/n!u-le, în oc<ii celor ce le 'ose!au, cu %alori însutite$
8eometria ben,ilor !e </rtie care ,ebrau -erestrele era, !e -a't, un 'ermanent memento mori$
1 A2seli 8allen-Pallela (10A5-19)1*, 'ictor si 4ra-ician -inlan!e, (n$ e!$*$
""A
Iar !e 3ur-îm're3urul %ilelor înalte, tu4uiate si coc<ete marea alburie si stãtutã era mai !e,olantã
!ec/t însusi orasul$
Dinu, care urma sã 'lece cur/n! în 'ost la le4atia noastrã !e la +isabona, se milosti%ea !e
melancolia mea, 'o-tin!u-mã mereu la el îm'reunã cu %on 6orne si cu cores'on!entul !e rã,boi
al lui Corriere !ella Sera, -aimosul Mala'arte, s're a mã îmbãrbãta$ @oia ca, !u'ã 'lecarea lui, sã
mã lase 'e m/ini bune$ Ben4t %on 6orne a%ea -i4ura !elicatã si obositã a artistului inteli4ent si
mon!en între !ouã %/rste, 'entru care mu,ica era emotie si eliberare si, mai ales, re,ol%area
sa%antã, !e -iecare !atã, a unei ecuatii s'irituale, în anii rã,boiului, sub ba4<eta lui, sim-oniile
beet<o%eniene 'icurau în su-lete tristetea nobilã a sublimului inutil$ Cur,io Mala'arte, ele4ant ca
un actor !e -ilm, era !e mult o celebritate mon!ialã$ Cãrtile lui în!rã,nete -useserã tra!use în mai
multe limbi !e lar4ã circulatie, în %reme ce atitu!inea lui anti-ascistã îl -ãcuse sã cunoascã
re4imul înc<isorilor italiene si !omiciliul -ortat, la +i'ari$ E='ul,at !e 8esta'o !e 'e -rontul
ucrainean în urma unor articole 'roso%ietice, se re-u4iase la Helsin2i, 'entru a urmãri !e aici
cursul rã,boiului în calitate !e cores'on!ent !e 'resã$ Curio,itatea lui luci-eri-cã îl îm'insese
a!esea '/nã în mie,ul oribilului$ @ã,use %a4oane 'lumbuite 'line cu e%rei !e'ortati, orase
!e%astate, sate arse, si ne %orbea !es're toate astea cu un <ar !eosebit al e%ocãrii, 'e care ,a!arnic
m-as strã!ui sã-1 re!au$ Dar !es're astea toate a%ea sã scrie el însusi, mai t/r,iu, în Pa'utt$
B : !atã, 'e c/n! mã a-lam 'e -rontul !in Ucraina B înce'u Mala'arte în seara aceea B, c/ti%a
sol!ati nemti în -runte cu un o-iter cãlare treceau 'rintr-un sat bombar!at si 'ustiu$ Deo!atã,
rãsunã o îm'uscãturã$ Cine%a trãsese un -oc !e armã, !e un!e%a, 'robabil !e !u'ã o ruinã$
Sol!atii nemti încon3urarã ,i!ul !e un!e 'ãrea cã 'ornise 4lontul, mitralierele lor se !e,lãntuirã,
si iatã cã !in s'atele -ata!ei oarbe a'ãru un co'ilan!ru cu m/inile în sus$ Unul sin4ur$ Sol!atii îl
a!userã în -ata o-iterului cãlare$ Era un co'il %ioi, cu nãsucul în %/nt, un co'il ca toti co'iii, care-i
aminti 'ro-
"".
babil o-iterului !e -eciorul lui, !in 8ermania, 'oate cam !e aceeasi %/rstã, 'entru cã 'ri%i cu
oarecare sim'atie obra3ii 'istruiati ai bãiatului, cãutãtura lui încruntatã si îns'ãim/ntatã$ Un
sentiment ambi4uu !e -urie si !uiosie îl -ãcu sa se a!rese,e &el!Jebel"-ului !e alãturi, care stia
ruseste, ,ic/n-!u-i; 7S'une-i cã noi nu -acem rã,boi cu co'iii, si !e-asta îi !au o sansã$ Dacã
reuseste sã 4<iceascã, 'ri%in!u-mã bine care oc<i al meu e !e sticlã, îl las sã trãiascã$ Dacã nu, îl
îm'uscãm 'entru cã a tras în noi$9 :-iterul 4erman a%ea un oc<i !e sticlã ma!e in 8ermanG,
'er-ect lucrat, 'er-ect a!a'tat, ast-el înc/t nimeni nu 'utea sã i-1 !eosebeascã !e celãlalt$ :-iterul
însusi, c/n! se 'ri%ea în o4lin!ã, nu-1 !istin4ea$ Du'ã ce i se s'use !es're ce e %orba, co'ilul îsi
atinti 'ri%irea s're oc<ii militarului si, !u'ã c/te%a secun!e, întinse bratul s're oc<iul st/n4 al
acestuia$ 7Asa eS9 recunoscu o-iterul$ 7E=traor!inarS întreabã-1 curn a 4<icitS9 Co'ilul e='licã
&el!Jebel-ului ce%a 'e ruseste, acesta !in urmã însã 'ãru cã nu în!rã,neste sã-i tra!ucã
o-iterului$ 7Ce-a s'usN9 întrebã o-iterul, curios$ 7@reo obrã,nicie, !esi4urS9 &el!Jebel-uT tãcea,
încurcat$ 7Ei, cum !e mi-a 4<icit oc<iul !e sticlãN Cum !e-a stiut care eN9 7S'une bãiatul cã
oc<iul !umnea%oastrã !e sticlã e sin4urul care are ce%a uman în el$ Du'ã asta 1-a recunoscut9,
rãs'unse, cu oc<ii 'lecati, tãlmaciul$
Ben4t %on 6orne îsi ascunse -ata în 'alme$ A%ea !e4etele lun4i si în4ri3ite, !e4ete neurastenice si
sen,uale, cu un4<ii tran!a-irii$ : muscã rãtãcitã se 'limba 'e -alan4ele !iri3orului, e=amin/n!u-i-
le, 'arca$
B Domnul %on 6orne, s'use Dinu, ar -i 're-erat sã au!ã, 'oate, o istorisire mai 'utin amarã$
B Intr-a!e%ãr, ce 'oate -i mai !ureros si mai !ramatic !ec/t sã au,i cã un oc<i !e sticlã 'oate
a%ea în el ce%a mai omenesc !ec/t unul a!e%ãrat, 4lãsui %on 6orne cu 4las t/n4uitor$
îsi ri!icase ca'ul !intre 'alme, iar musca si-a reluat, nãucã, ,borul$
1lutonier (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$
""0
Dacã %reti sa au,iti ce%a mai %esel, ascultati conti-'o%estirii cu micul 'arti,an, s'use Mala'arte$
Am 'o%estit aceastã înt/m'lare unei !oamne tinere si ne4rãit !e -rumoase, sotie !e !i'lomat$
:c<ii mari, rotun,i si ne4ri i se ume,iserã !e emotie$ 6erminasem si se -ãcuse tãcere, c/n! ea s-a
a'lecat s're mine, mi-a atins usor bratul cu m/na, si 3ti-a întrebat; 7S'une-mi, Mala'arte, o-iterul
si-a tinut -a4ã-!uialaN A !at !rumul co'iluluiN S'unea cã nu se rã,boieste cu co'ii si cã-1 %a lãsa
sã trãiascã !acã 'oate !istin4e care oc<i al lui e !e sticlã$ S'er cã si-a tinut 'romisiunea$9 Am
'ri%it-o în!elun4, continuã Mala'arte, cre,/n! cã întrebarea ei ascun!e o ironie$ Dar nu, în oc<ii
ei cati-elati citeam o a!e%ãratã curio,itate$ I-am %orbit atunci 'e un ton !is'erat, care 'arcã nu era
al meu$ Doamna 'arcã nu au,ise nicio!atã !e la4ãrele mortii !e la Buc<enJal! si !e la
Ausc<Jit,$ îi cre!ea 'e na,isti urmasi -ãrã 'ri<anã ai unor +o<en4rin si 1arsi-al, cãlãu,iti !e
nobile simtãminte umanitare, iar rã,boiul ca 'e o suitã !e scene ca%aleresti !es'rinse !intr-un
4oblen !e e'ocã$ I-am s'us; 7Da, !oamnãS :-iterul s-a tinut !e cu%/nt, si nu numai at/t, !ar a
!escãlecat si 1-a sãrutat 'e co'il 'e am/n!oi obra3ii, 1-a m/n4/iat, a scos !in bu,unarul tunicii un
'ac<et !e ciocolatã si i 1-a !ãruit$9 7A!mirabilS9 a e=clamat !oamna bãt/n! !in 'alme, în culmea
-ericirii$ 7Ce om minunat o-iterul acelaS9 Nu m-am 'utut stã'/ni si am continuat; 7A%eti rãb!are,
!oamnã, sã %e!eti ce-a mai urmat$ :-iterul neamt 1-a îmbrãcat 'e co'il !e sus '/nã 3os în aur si
ar4int, i-a a!us o caleasca trasã !e 'atru cai albi si 1-a trimis, escortat !e o sutã !e cuirasieri, la
Berlin$ Acolo 1-a 'rimit cu mare alai A!ol- Hitler în 'ersoanã si, în aclamatiile multimii, i-a !at-o
'e -iicã-sa !e sotie$9 7Nu cum%a 4lumestiN9 m-a întrebat !oamna aceea înc/ntãtor !e nai%ã, cu
oarecare neîncre!ere în 4las$
B Nemai'omenitS e=clamã Dinu$ Musca ne %i,ita, 'e r/n!, 'e -iecare$
B Musca asta neobrã,atã, continuã Mala'arte, mi-amin-teste si ea !e ce%a$ Eram la Nea'ole,
%ara, 'e terasa unui
""9
restaurant$ 1e 'ortia !e br/n,ã ce mi se a!usese, se ase,au mereu muste$ +e 4oneam, ,burau si se
întorceau la loc$ +-am c<emat 'e 'atron si i-am s'us; 7Domnule, eu %in !e la Roma, si tin sã-ti
s'un cã si acolo erau muste tot asa !e multe ca aici$ Dar cei !e-acolo au !us un rã,boi îm'otri%a
mustelor si le-au !istrus$ De ce nu !uceti si !umnea%oastrã rã,boi îm'otri%a mustelorN9 Mi-a
rãs'uns cã au !us si ei rã,boi îm'otri%a mustelor$ 7Bine, !ar nu se %e!eS9 i-am ,is$ 7Nu se %e!e,
mi-a rãs'uns 'atronul, 'entru cã au în%ins eleS9
In altã searã, !u'ã 'lecarea lui Dinu Cantemir la +isabona, mã 'limbam cu Mala'arte 'e
Es'lana!ã$ +a un moment !at, m-a întrebat !acã cunosc lasiul$ I-am s'us cã îl %i,itasem în mai
multe r/n!uri, mai ales în co'ilãrie$
B Ei bine, am locuit 'e stra!a +ã'usneanu, în a'ro'iere !e Ooc2eG-Club si !e restaurantul Corso,
într-o cãsutã !e la mar4inea unei curti 'ãrãsite, care nu era altce%a !ec/t un %ec<i cimitir orto!o=,
aban!onat !e -oarte multã %reme$ 1e locul un!e se ri!ica altã!atã o bisericã, se a-la acum intrarea
într-un a!ã'ost, în care 'uteai 'ãtrun!e cobor/n! incomo! o scara im'ro%i,atã, !e lemn$
Deasu'ra a!ã'ostului, se a-lau mai multe 'ietre -unerare, !e-a %alma, unele 'este altele, -orm/n!
o a!e%ãratã 'irami!ã$ 1e stra!a +ã'usneanu, sol!atii 4ermani mãrsãluiau în 4ru', lo%in! în ritm
as-altul$ :rãsenii îi 'ri%eau !usmãnos si se -urisau în umbra -ata!elor, cre-,/n!u-se mai în
si4urantã acolo, 'entru cã 'rintre ei se a-lau si e%rei, si uneori treceau 'e stra!a +ã'usneanu si
e%rei cu cãtuse la m/ini, escortati !e sol!ati$ Nu 'ot sã uit cu c/t s/n4e rece 4lumeau militarii
nemti 'e socoteala acestor ca'ti%i$ Un subo-iter, instalat 'e tronul înalt al lustra4iului !in colt,
lãsase cu %olu'tate sã i se Instruiascã ci,mele$ 7Nu %rei sã le cureti 'entru ultima oarã ãstora
'anto-iiN9 îi s'use el lustra4iului, arãt/n! s're con%oiul e%reilor$ 7Dumneata nu %e,i cã sunt cu
'icioarele 4oaleN9 îi rãs'unse bãiatul în silã$ Nu-i
")#
ar!ea !e 4luma$ A'roa'e nimãnui nu-i ar!ea !e 4lumã la Iasi$ 1rin -erestrele Ooc2eG-Club-ului,
,ãream -ete 'u<a%e si 'ali!e, tolãnite în -otolii ca niste 'ersona3e !esenate !e 'ascin)$ 1e stra!ã,
treceau a4ale trãsuri obosite, cu bir3ari în ca-tane albastre$ Mi-a!uc aminte în s'ecial !e una, o
@ictoria nea4rã cu rotile %o'site în rosu si trasã !e !oi cai albi$ 1e 'ernele trãsurii, stãtea
nemiscatã o !oamnã între !ouã %/rste, o boieroaicã 'robabil, rãmasa !in alte %remi, slabã,
autoritarã, 'e -atã cu o mascã !e 'u!rã albã, într-o m/nã tin/n! o umbrelã !e soare !in mãtase
rosie, îm'o!obitã 'e mar4ine cu !antelã albã$ A%ea un aer absent, !e <i'noti,atã$ +/n4ã ea, se!ea
un bãrbat la -el !e uscat, îmbrãcat în alb, cu 4uler tare, cra%atã 4ri si 4<ete înc<eiate 'e o 'arte cu
nasturi$ Era 'robabil sotul ei$ Mi-au amintit 1arisul lui Marcel 1roust, 1arisul !oamnei !e
Cambremer si al 'rintesei !e +u=embur4, 1arisul în care :!ette SJann se 'reumbla la Bois,
mãtur/n! aleile cu mar4inea roc<iei, 1arisul !ucesei !e 8u-ermantes, care trecea în trãsurã si
rãs'un!ea obositã la saluturile !omnilor care-si ri!icau usor 3obenele, !es-ãt/n!u-si 'ri%irile cu
'ri%elistea -rumusetii ei$ Mi-amintea !e 1arisul lui A'ollinaire, care 'ri%ea melancolic cum cur4e
Sena 'e sub 'o!ul Mirabeau, mai !e4rabã !ec/t !e acela al 'ersona3elor marcate !e insomnii si
!e alcool, ale lui Hemin4JaG sau 1aul Eluar!, sau !ec/t acela !e-acum, 'e ale cãrui bule%ar!e
trec tro'ãin! ritmic batalioanele Ke<rmac<t-%Am$
într-o altã searã, eram la Alca,ar, cu 'altoanele 'e noi 'entru cã era iarnã, -ri4, si ca-eneaua
motãia neîncãl,itã$ Sorbeam obisnuitul suro4at !e ca-ea si -umam 'e ru'te, în %reme ce
re're,entantele militãroase ale 7Armatei M/ntuirii9, îmbrãcate curat si sobru în uni-ormã
albastrã-înc<is, îsi %in-
) Oulius 1in2as 1ascin (1005-19)#*, 'ictor e='resionist -rance, !e ori4ine bul4arã (n$ e!$*$
")1
!eau ,iarul lor cucernic sol!atilor risi'iti 'e la mese cu c/te o -atã s'ãlãcitã alãturi$ Mala'arte mi-
a %orbit atunci !es're A=ei Munt<e si !es're 'ãsãri;
B îmi s'ui cã 'rinci'esei Mart<a Bibescu i-a 'lãcut ce i-am s'us !es're animale, si cã ti-a
'omenit asta, recent, în-tr-o scrisoareN Nu mai tin minte ce i-oi -i 'o%estit atunci, în rue !e
lFUni%ersite, !ar înseamnã cã nu 1-a au,it %orbin! !es're animale 'e A=ei Munt<e, cãci atunci nu
si-ar mai -i amintit !e mine, ci !e el$ A=ei Munt<eS M-am !us sã-1 %ã! înainte !e a 'leca în
&inlan!a$ Am urcat în %ec<iul turn !e la Materitã, un!e mã aste'ta sub 'inii si c<i'arosii lui, în
'icioare, slab, tea'ãn, as'ru, cu o manta %er!e 'e umeri, cu 'ãlãria 'usã ana'o!a 'e ca'ul
ne'ie'tãnat, cu barbisonul lui !e -aun bãtr/n, cu oc<elari ne4ri si cu un c/ine lu' în lesã, care mã
lãtra în4ro,itor, îm'ie!ic/n!u-mã sã mã a'ro'ii$ S're !es-ãtarea lui A=ei Munt<e, cãruia îi -ãcea
o !eosebitã 'lãcere sã-si s'erie %i,itatorii$ Asta era una !intre 'utinele lui !istractii, 'entru ca
trãise în ultimele luni în sin4urãtate, bãtut !e %/nturile unei toamne -ri4uroase si !e %alurile -irii
sale ca'ricioase, melancolice si <irsute$ Se în!ãrãtnicea în solitu!ine, 'rintre tablouri %ec<i,
a!esea -alse, 'rintre bucãti !e marmurã !e o antic<itate în!oielnicã, 'rintre ma!one scul'tate în
%eacul al C@III-lea 'e care le 'retin!ea -ãurite în cel !e-al C@-lea, solitu!ine cum%a a'arentã,
'entru cã, în lun4ile lui 'reumblãri 'rin 'arc, c/n! 'ãsea încet, cu 'recautie, 'e alei, îi ieseau
înainte, ,4omotoase si 3ucãuse, stoluri !e 'ãsãri, care i se ase,au 'e umeri, 'e brate, 'e 'ãlãrie, iar
el le %orbea, în mu,icalul !ialect al celor !e la Ca'ri, ca unor 'rieteni, '/nã ce umbra serii le
4onea s're cuiburi, ciri'in! în 3urul lui în semn !e a!io$ în ,iua aceea însã, în care %enisem sã-mi
iau rãmas-bun !e la el 'entru cã 'lecam în &inlan!a, as -i cre,ut cã Munt<e nu-mi %a %orbi
!eas're animale si mi-ar -i 'ãrut rãu$ Mi s-a 'l/ns !e %esnicele lui insomnii, !e no'tile în care,
înc<is în cea mai înaltã o!aie a %ec<iului turn, nu 'utea sã a!oarmã !e %uietul a'ri4 al %/ntului si
%aietul rã4usit al mãrii$ A'oi m-a întrebat, !eo!atã,
")"
!acã era a!e%ãrat cã na,istii uci!eau 'ãsãrile$ Am tresãrit, bucur/n!u-mã cã a!ucea %orba !e
animale, numai cã 'ãrea în4ro,it$ I-am rãs'uns cã na,istii erau în momentul acela mult 'rea
ocu'ati ca sa-i e=termine 'e e%rei ca sa se mai ocu'e si !e 'ãsãri, !e micutele -iinte care ,burau
cu sutele !e mii 'e !easu'ra c/m'iilor Ucrainei si se ase,au acolo 'e bratele sol!atilor, 'e 4urile
!e tun, 'e tancuri si 'e ci,mele mortilor$
în 'rimã%ara care a urmat, Mala'arte B cãlãtor mereu în cãutare !e noi ori,onturi si !e noi
înt/m'lãri cu care sã-si <rãneascã 73urnalul9 !in care urma sã-si e=tra4ã %iitoarele cãrti B a
înce'ut sã-si -acã ba4a3ul$ 1ãrãsea &inlan!a$ Acalmia !e 'e -rontul !e rãsãrit nu-i o-erea nici un
s'ectacol care sã-1 retinã$
Mã 'o-ti, îm'reunã cu alti c/ti%a 'rieteni ai lui, la un !e3un !e a!io, 'e o ,i însoritã si %eselã, în
care se to'eau !e 'e stresini ultimele urme !e ,ã'a!ã$ Era înct -ri4, !ar 'rin -erestrele lar4i ale
restaurantului Motti soarele ne încãl,ea, -ã-c/n!u-ne sã ne simtim ca într-o serã$ A -ost un !e3un
%esel si trist, ca tot!eauna în a3unul !es'ãrtirilor !e-initi%e$ sna'-surile nu încãl,eau inimile, !ar
ins'irau toasturile, la care Mala'arte a%ea sã se ri!ice ca sã rãs'un!ã s're s-/rsitul mesei$ Cum
!in scurtele toasturi ale oas'etilor nu li'seau a'recierile lau!ati%e la a!resa smor4/s-uriLor
abun!ente cu somon a-umat si cu carne !e ren, a -rican!oului bine rumenit, a ca-elei %eritabile,
ser%ita în cesti mari si 4roase, Mala'arte 4ãsi !e cu%iintã sã înc<ine un 'a<ar în cinstea bursei
ne4re, care -unctiona la -el !e ire'rosabil ca si sauna !in centrul orasului, în ciu!a restrictiilor si a
rã,boiului$
B so-erul ministrului Italiei, ne 'o%esti el, un na'oli-tan oac<es si !escurcãret, !u'ã care o-tea,ã
c/te%a !intre -etele !e aici, cãrora !e alt-el 'ãrul ne4ru al meri!ionalilor
San!%is, tartinã (Ib$ sue!$* (n$ e!$^*$ "))
le suceste cu usurintã ca'ul, au,in! cã cele mai -elurite articole, !e la carnea !e 'orc la ceasurile
!e aur, sau !e la %inurile -rantu,esti si ti4ãrile americane la ca-eaua bra,ilianã se 'ot 'rocura !e la
bursa nea4rã, cre!ea cã bursa nea4rã e un -el !e ma4a,in uni%ersal si o'rea trecãtorii 'e stra!ã,
scot/n! ca'ul !in automobilul le4atiei Italiei, cu stea4 -/l-/in! arãtos, 'entru a-i întreba cu %oce
tare, -ireste, 'e ce stra!ã se a-lã bursa nea4rã$
Cãtre s-/rsitul os'ãtului, Mala'arte se ri!icã !in nou ca sã înc<ine un ultim 'a<ar cu coniac, în
cinstea noastrã !e !ata asta$ S'use %reo c/te%a cu%inte si, !eo!atã, îl %ã,urãm a'lec/n!u-se 'este
masã, !es-i4urat si scot/n! urlete !e !urere$ +-am t/r/t a-arã !in restaurant, 1-am urcat într-o
masinã si am 'ornit cu totii în 4oanã la sanatoriul Eira, a cãrui ar<itecturã mo!ernã si armonioasã
contrasta cu aceea !e'rimantã a obisnuitelor s'itale$ A'roa'e cã mã îmbia sã mã las bolna% ca sã
-iu în4ri3it acolo$
Am i,butit cu 4reu sã-1 urcãm 'e tre'te si sã-1 ase,am 'e un scaun în -ata me!icului !e ser%iciu$
Mala'arte 4emea, murmur/n! în4ro,it; 7Nu %reau sã morS Am sã mor, si nu %reau sã morS9 A%ea
a'en!icitã$ Se i%iserã, 'are-se, com'licatii, si me!icul care 1-a e=aminat era !e 'ãrere cã trebuie
o'erat c/t mai 4rabnic$ +-am scos !in cabinetul acestuia si 'arcã-1 %ã! 'e Mala'arte în ca'ãtul
unui lun4 culoar al s'italului, în 'icioare, re,emat !e 'er%a,ul unei -erestre, a'lecat, a'ãs/n! cu
m/inile 'e locul !ureros si s'un/n!u-ne cu încã'ãt/nare; 7Nu %reau sã-i las sa mã taieS Duceti-
mã, %ã ro4, acasãS9 El, care-1 în-runtase 'e Mussolini, care stãtuse înc<is în temnitele Italiei
-asciste, care trãise rã,boiul în Ucraina si 'e -rontul -inlan!e,, -ireste în calitate !e cores'on!ent
!e 'resã, iar nu !e combatant, !ar, oricum, nu cu totul -erit !e moarte, tremura acum în4ro,it, 'e
cori!orul sanatoriului Eira !in Helsin2i, la 4/n!ul cã a%eau sã-1 taie$ Se 'are cã o'eratia n-a -ost
!eloc usoarã, mã asi4ura el !u'ã ce 'rime3!ia trecuse si totul se s-/rsise cu bine, 'e c/n! îl
%i,itam într-una !in re,er%ele s'italului, un!e a rãmas o buna
")
bucatã !e %reme$ +-am 4ãsit, !u'ã o'eratie, -oarte slãbit, !ar %olubil, la -el !e sc/nteietor$ Mi-
a!uc aminte cã i-am !us la s'ital un -ra4ment, 'e atunci ine!it, !in +e 1arta4e !e Mi!i, si anume
'rea-rumosul CantiIue !e Mesa, !in care a%eam un e=em'lar bãtut la masinã, obtinut la Bucuresti
!e la Mic<el Dar! 'rin 4eneroasa mea 'rietenã Irina Elia!e5$ M]Iu stiu !acã -ra4mentul !in 'iesa
lui Clau!el 1-a înc/ntat în aceeasi mãsurã ca 'e mine, 'entru cã Mala'arte a 'lecat în Sue!ia
înainte !e a mai 'utea sta !e %orbã îm'reunã$ +-am con!us la aero'ort într-o bl/n!ã !imineatã !e
a'rilie, si acolo nu era momentul sa-1 întreb !e altce%a !ec/t !e sãnãtate si sa-i ure, se!ere
'lãcutã la Stoc2<olm$ îl re%ã! 'ali! si melancolic, -rumos si ele4ant, ca un Hamlet în <aine
mo!erne, cu cãrarea într-o 'arte im'ecabil -ãcutã 'rintre -irele !e 'ãr !es si ne4ru, la t/m'le usor
încãruntit, cãlc/n! încet si în!re't/n!u-se nesi4ur, a3utat !e un baston cu mãciulia îmbrãcatã în
ar4int, s're scara a%ionului$
Cre!eam cã n-am sã-1 mai %ã! nicio!atã, si-mi 'ãrea rãu$ 1rieteniile !i'lomatilor a-lati în 'ost
sunt !e cele mai multe ori !e scurtã !uratã, ca 'o'asurile înt/m'lãtoare într-o 4ara a !ouã trenuri
'ro4ramate în sens contrar$ Qeii au %rut însã alt-el si iatã cã în acelasi an, !oar c/te%a luni mai
t/r,iu, 'e la înce'utul %erii, i-am recunoscut 4lasul la tele-on$ @enise 'entru %reo c/te%a ,ile la
Helsin2i si %oia nea'ãrat sã mã %a!ã$ Dacã se 'utea, c<iar în !u'ã-amia,a aceea, 'entru cã a !oua
,i 'leca$ I-am s'us cã-1 aste't bucuros la ora care-i con%ine$ +a trei !u'ã-amia,ãN &oarte bineS
+ocuiam !e 'utinã %reme, în acea %arã a anului 19), în casa contilor Arm-el!, !e care însã nu m-
am -olosit !ec/t %reo c/te%a Ouni$ Un bombar!ament aerian care a !istrus,
5
1 Irina Elia!e (19"#-1990*, scriitoare, tra!ucãtoare, 'ro-esoarã la Uni%ersitatea !in Bucuresti (n$
e!$*$
")5
între altele, o casã în%ecinatã, mi-a !e%astat-o si 'e a mea$ De alt-el, entu,iasmul !in 'rimele ,ile
'entru mobilierul !e bun-4ust al a'artamentului, 'entru 'ortretele !e -amilie !in salon, 'entru
co%oarele orientale si bibelourile !e 'ret îmi scã,use$ A%eam sã constat B ce n-as -i cre,ut mai
înainte B cã m-as simti mai bine într-o camerã con-ortabilã a unui <otel !e m/na înt/i, !ec/t într-
un castel în care -iecare obiect ar -i o 'iesa !e mu,eu$ si cã, mai bine !ec/t într-o camerã !e <otel,
m-as simti în una sim'lã, 'rintre lucruri 'utine, !oar cele absolut necesare, curate si !e bun-4ust$
:ricum, !u'ã acel bombar!ament care mi-a rã%ãsit casa, m-am mutat !in nou în camera !e la
<otelul Pãm' un!e a!ãstasem în %ara lui 19", la %enire$ si acum, !u'ã mai multe ,eci !e ani, o
am în minte si mi-e !or !e ea$ Dar sã re%in la %i,ita lui Mala'arte în a'artamentul centilor
Arm-el!, !in &re!eril!n2atu$
+-am 'rimit în salonul îm'o!obit cu %ec<i 'ortrete !e -amilie$ 1e unul !intre 'ereti, un tablou
enorm îl în-ãtisa 'e unul !intre contii Arm-el!, coman!ant !e osti în Sue!ia %eacului al C@III-
lea$ îsi 'ier!use armata 'rin muntii Nor%e4iei, !ar tabloul îl în-ãtisa lu't/n!, cu o m/nã re,ematã
!e 4ura tunului si cu stea4uri -/l-/in!u-i 'atriotic în s'ate$ Nu-i li'sea !e 'e ca', în toiul lu'tei, o
bo4atã 'erucã cu bucle ce-i cã!eau 'e umeri, asa cum se 'urta în &ranta lui +u!o%ic al Cl@-lea$ în
!e'ãrtare, se !es-ãsura bãtãlia, în%ãluitã într-o nebulo,itate incen!iarã, ce lumina 'artial un cer
întunecat$ Un alt Arm-el!, -rumosul si romanticul 8usta--Mau-rit,, era re're,entat într-un colt al
salonului, în uni-ormã, alãturi !e 'ortretul unei -emei -rumoase, iubita sau sotia lui, nu mai stiu,
oricum, am/n!oi 'otri%iti ca %/rstã si ca e'ocã$ Au trãit 'e %remea Con4resului !e la @iena,
8usta--Maurit, a 3ucat 'e-atunci un rol 'olitic, tabloul îi 'unea în e%i!entã tineretea ener4icã si
inteli4entã si-mi amintea !e 'ortretele !e e'ocã re're,ent/n!u-1 'e +amartine, cu 'ãrul on!ulat,
usor ,burlit !e un %/nt 'ro'ice, cu trãsãturi %irile, ener4ice, atrã4ãtoare$
")A
Acolo, în coltul salonului, sub 'ortretul lui 8usta--Mau-rit, si al -rumoasei !oamne care 1-a iubit,
în cele !oua mici -otolii -rantu,esti ce stãteau -atã în -atã aste't/n!u-si musa-irii, ne-am ase,at în
!u'ã-amia,a aceea, Mala'arte si cu mine, el 4rãbit sã a-le !e la mine ce%a, iar eu curios sã a-lu ce
%/nt îl a!usese, 'entru cã nu a%eam nici o în!oialã cã %i,ita lui ascun!ea un interes$ Asa si era$
Mala'arte mai înt/r,ie c/te%a cli'e '/nã sã-mi s'unã sco'ul 'entru care %enise si 'ri%i în!elun4
!ouã 4ra%uri 'use alãturi, cu 'ietate 'arcã, !e contesa @eronica Arm-el!, ultima locatarã a casei,
re're,ent/n!, una, 'e re4ina Mãrie-Antoinette, iar cealaltã 'e 'rietena ei ne!es'ãrtitã, 'rinci'esa
!e +amballe, !eca'itate am/n!ouã în acel s/n4eros s-/rsit !e %eac 4alant al marilor a%enturieri, al
teoso-ilor si al rationalistilor, care a -ost secolul al C@III-lea -rance,$
B S'une-mi, te ro4, mã întrebã Mala'arte B !u'ã ce ne ase,arãm în -otoliile !e sub 'ortretele
celor !oi re're,entanti ai %remii Con4resului în care se îm'ãrtea Euro'a si, în e4alã mãsurã, se
!ansa B-, s'une-mi, te ro4, ce -amilii nobile a%eti la IasiN
B Cantacu,ino, 8<ica$$$
Mala'arte clãtina !in ca' !u'ã -iecare nume 'e care i-1 rosteam, 'ãr/n! nemultumit$
B sutuN Calimac<iN Ne4ru,,iN
B Nu mer4, nici sutu, nici celelalte$
B Ma%rocor!atN
B Nu, nu$$$ nici Ma%rocor!at$
B Stur!,aN
B Cum ai s'usN Stur!,aN Stur!,aN Stur!,a mer4eS îti multumesc$ 6otul e în re4ulã$
Nemai'omenit ce bine se 'otri%esteS
Mala'arte se ri!icã si, tra%ers/n! salonul, îl au,ii mor-mãin!; 7Erau m/n!ri si !emni, ca niste
a!e%ãrati Stur!,aS9 'e un ton 'utin ironic si 'utin teatral$
B Sunt in!iscret !acã te întreb !e ce-ti trebuia un nume boieresc !e la IasiN
").
B Nu stiu !aca ti-am istorisit cã am stat la Iasi, la înce'utul rã,boiului, cã am %ã,ut trenul cu
%a4oane 'lumbuite în care erau e%rei, ei bine$$$ Dar e 'rea lun4 ca sã-ti 'o%estesc acum$ 1oate altã
!atã$
îsi 'ri%i o cli'ã ceasul-brãtarã !e la m/na st/n4ã, mã %ã,u contrariat si-mi s'use, 'e c/n! ne
în!re'tam s're iesire;
BAm sã-ti e='lic în c/te%a cu%inte, 'entni cã sunt -oarte 4rãbit$ M/ine mã întorc la Stoc2<olm si
mai am ce%a !e aran3at aici$ +a Iasi, a !oua ,i !u'ã un bombar!ament aerian, am %ã,ut trec/n! 'e
stra!a +ã'usneanu o trãsurã ele4antã si !emo!atã, !uc/n! 'e 'ernele ei un !omn si o !oamnã ce
mi-am amintit !e la belle e'oIue$
B Mi-ai %orbit !es're ei, mi-a!uc aminte -oarte bine$
B Ei, !a$ Mi se 'ãrea cã %ã!, 'ri%in!u-i, Euro'a !e altã!atã, care nu %a mai -i nicio!atã ce a -ost,
'entru cã tim'ul nu se întoarce 'e urmele lui$ Mi s-a 'ãrut cã %ã! %ec<ea Euro'ã cãlc/n! 'e
'ro'riile ei ruine, în trãsurã, 'ãrea cã trec !ouã sta-ii ale unor asasinati ce se întorc la locul crimei$
Mi-a rãmas %ie în minte, obse!antã, acea trãsurã cu rotile %o'site în rosu, care strãbãtea o re4iune
incen!iatã, ca într-o nu%elã !e Selma +a4erlo-A, !uc/n! în scoica ei !ouã resturi ale unei lumi
s-/rsite, ultimele !ouã resturi care, mai cur/n! sau mai t/r,iu, %or 'ieri si ele, si care stiu asta$ Ei
bine, am %rut sã !au acestor !ouã -antome, acestor simboluri ale Euro'ei !e altã!atã, a lui Robert
!e Saint-+ou' si a !ucesei !e 8u-ermantes, un nume 'e mãsura lor$ Mi 1-ai !at !umneata$ Stur-
!,a li se 'otri%este -oarte bine$ Doamna si !omnul !in trãsurã erau niste a!e%ãrati Stur!,a, te ro4
sã mã cre,iS
Qic/n! acestea, îsi mai 'ri%i o !atã ceasul-brãtarã, a'oi îmi întinse m/na si 'lecã, îl %ã,usem
'entru ultima oarã$
C/ti%a ani mai t/r,iu, mi-a cã,ut în m/nã Pa'utt, cartea lui Mala'arte, în care 'ersona3ul
'rinci'al e rã,boiul, în 3urul cãruia roiesc %ictimele mãcelului, rã,boiul rãs-r/nt 'e -etele, în
cu4etele, în %ietile si în 'asiunile oamenilor 'e care
A Selma +a4erlo- (1050-19#*, scriitoare sue!e,ã (n$ e!*$
")0
3Glala'arte i-a cunoscut la Berlin, în Rom/nia, în Ucraina, în &inlan!a, în orase si în sate !istruse,
!e 'retutin!eni, în 4<etouri, în barurile Romei lui Mussolini, în 'rea3ma Isa-bellei Colonna
(7Coloana a @-a9 cum o !enumea Himmler*, 'este tot 'e un!e 1-a 'urtat setea !e cunoastere si !e
a%enturã, în cartea asta, am re4ãsit, 'e l/n4ã multe !intre înt/m'lãrile istorisite !e Mala'arte lui
Dinu Cantemir, lui Ben4t %on 6orne si mie B -ie sub 'ortretul !oamnei +in!el 'ictat !e 8allen
Pallela, -ie în ca-eneaua Alca,ar, un!e !oamnele !in Armata M/ntuirii îsi %in!eau ,iarul, iar
'ermisionarii îl cum'ãrau !in 'olitete, !ar nu-1 citeau, -ie 'e una !intre bãncile 4rã!inii
:bser%atorului, !e un!e, seara, se %e!ea '/nã !e'arte marea alburie B, am re4ãsit, s'un, citin!
Pa'utt, scena ec<i'a3ului care tra%ersa lasiul bombar!at în a3un$ Era asa cum mi-o 'o%estise
Mala'arte în !ouã r/n!uri, !ar nu era tot$ E%itase sã-mi s'unã s-/rsitul$ In carte, ec<i'a3ul se
o'reste în -ata !u4<enei e%reului Pane, 'entru ca 'rinci'ele si 'rintesa Stur!,a sã cum'ere !e-
acolo un 'ac<et !e ceai$ @i,itiul, un muscal în ca-tan, asa cum erau 'e-atunci -oarte multi 'e
ca'ra incomo!elor bir3e iesene, se !ã 3os ca sã intre în 'rã%ãlia lui Pane$ Acesta iese în
înt/m'inarea boierilor !in trãsurã, 'entru a se scu,a, -r/n4/n!u-si m/inile; Nu mai a%ea ceaiS
Ultimul 'ac<etel îl %/n!use cu o cli'ã mai înainte !omnului care iesea acum !in 'rã%ãlie, lui
Mala'arte$ 1rinci'esa Stur!,a întoarce ca'ul s're %i,itiu si-i -ace semn, la care %i,itiul ri!icã
biciul si înce'e sã-1 lo%eascã -ãrã mila 'e ne4ustor$ Mala'arte, care asistã la scenã, renuntã la
'ac<etul lui cu ceai si i-1 o-erã 'rinci'esei Stur!,a$ @i,itiul îsi reia locul 'e ca'ra trãsurii cu rotile
rosii si ec<i'a3ul 'orneste si !is'are 'rintre casele -ume4/n!e ale orasului bombar!at$
Nu stiu în ce mãsurã cele 'o%estite !e Mala'arte în Pa-'utt în le4ãturã cu biciuirea e%reului Pane
!e cãtre %i,itiul 'rinci'esei sunt relatãri a!e%ãrate sau ima4inare$ 1oate cã, la înce'ut, Mala'arte
a intentionat sã scrie numai scena ec<i'a3ului trec/n! 'rintre ruine, !ar cã, scriin!-o, i-a trecut
'rin
")9
minte sã-i a!au4e biciuirea e%reului, ima4inatã !e el$ :ricum, c<iar !acã aceasta a a%ut loc, între
cei care au a'li-cat-o si -amilia Stur!,a nu e absolut nici o le4ãturã$ E %orba !e un nume 'us
acci!ental 'e o înt/m'lare 'oate înc<i'uitã, ca o etic<etã li'itã 4resit 'e un borcan oarecare$
6recem a!esea unii 'e l/n4ã altii, -ãrã sã ne cunoastem !ec/t în 'arte si su'er-icial$ Am -ost,
'utinã %reme, e !re't, 'rieten cu Mala'arte, i-am ascultat istorisirile, 1-am lãsat sã-mi !i%ul4e
tainele altora în-rumuset/n!u-le, !ar !es're el nu mi-a %orbit mai nimic$ Abia mai t/r,iu am
înce'ut sã-i reconstitui, !in bucãti, trecutul, at/t c/t mi-era necesar 'entru a-i sc<ita o sumarã
bio4ra-ie$ Acest 3urnalist anti-ascist era totusi cores'on!entul !e 'resã în &inlan!a al unui ,iar al
lui Mussolini, care c/n!%a îl încarcerase 'entru o'iniile lui 'olitice$ Acest -lorentin neîn-ricat se
!o%e!ise totusi -oarte temãtor, cum am arãtat, !e o inter%entie c<irur4icalã obisnuitã$ &ost
combatant în 'rimul rã,boi mon!ial la %/rsta !e !ouã,eci !e ani, rãnit si !eclarat in%ali! !u'ã ce
lu'tase 'e -rontul -rance,, Mala'arte !e%enise !i'lomat !e carierã, ca sã aban!one,e însã
Ministerul !e E=terne, s're a se consacra literaturii si ,iaristicii, în s'eranta cã %a a%ea ast-el
'osibilitatea sã-si e='rime con%in4erile anti-asciste$
Iar numele nu-i era !ec/t un 'seu!onim, ce e='rima, !esi4ur, o o'o,itie; Mala'arte o'us lui
Bona'arte$ Cãci numele lui a!e%ãrat nu era Cur,io Mala'arte, ci Purt Suc2ertS
S-a stins !in %iatã în anul 195., la %/rsta !e cinci,eci si nouã !e ani$
1ro-iluri !ecu'ate
+a Helsin2i, mã simteam minunat în camera mea !e <otel cu %e!ere s're Es'lana!ã, !ar ministrul
îmi !ã!ea uneori a întele4e cã n-ar -i rãu sã-mi 'ot 4ãsi un a'artament, un!e sã 'ot 'rimi oas'eti
în 3urul unei mese !e bri!4e, sau !e ceai, sã 'ot o-eri un mo!est !e3un sau o cina 'rietenilor 'e
care nu se în!oia cã mi-i %oi -ace$ De aceea, am tresãrit c/n! !oamna 8reta +in!blom,
!irectoarea <otelului Pãm', un!e locuiam, mi-a s'us, nu mai stiu în le4ãturã cu ce, cã la eta3ul al
cincilea al <otelului a%ea un a'artament liber$ De ce nu-mi s'usese mai înainteN Nu stia cã
!oream sã mã 7e=tin!9, !ar n-a%ea im'ortantã, 'entru cã mieu= %aut tarã Iue 3amais1 mi-a ciri'it
ea în limba lui Moliere, în%ãtatã 'robabil cu !oamna 6u!erus$
8reta +in!blom era -oarte blon!a, a%ea oc<i albastri 'utin obositi, 'ãrea mai t/nãrã !ec/t cre! cã
era$ Nu a!ucea !eloc a !irectoare !e <otel, ci mai !e4rabã a %ã!u%ã %eselã, ceea ce, !e -a't, nu
cre! cã era$ Mã întrebam !e un!e 4ãseste at/ta ener4ie ca sã con!ucã un mare <otel central, cu
restaurant si s'ãlãtorie, cu -emei !e ser%iciu, c<elneri, 'ortari, bãieti la li-t si curieri B- o le4iune
!e salariati ce trebuiau su'ra%e4<eati, !ãscãliti, 'lãtiti B cu im'o,ite !e calculat si 'robleme
,ilnice !e a'ro%i,ionare$ Aceastã 'ã'usã -ra4ilã a%ea !arul !e a trece, cu o nemai'omenitã si
neaste'tatã re'e,iciune, !e la un aer autoritar, cu care se în-
Mai bine mai t/r,iu !ec/t nicio!atã (Ib$ -r$* Xn$ e!$*$ "1
-ãtisa salariatilor ei în biroul !irectiei, la ,/mbetul mon!en, cu care-si 'rimea clientela$ Celor !in
st/n4a le coman!a, iar celor !in !rea'ta le sur/!ea, o întorsãturã usoara a ca'ului cores'un,/n!
unei întorsãturi ra!icale !e mimicã$
B Dar s'uneti-mi, cum se -ace cã a'artamentul !e care %orbiti a rãmas liber, c/n! at/tia
!i'lomati strãini cautã locuintãN îl au,eam !eunã,i 'e !omnul Clementi, !e 'il!ã, cã-si cautã
casã$
De Clementi era secretarul le4atiei Italiei, locuia cu sotia lui tot la Pãm' si, !e c/te ori mã
înt/lnea 3os, în restaurant, mi se 'l/n4ea cã s-a sãturat !e <otel si !e restaurant, un!e, în a-arã !e
eternul bee--stea2 !in carne tocatã, cu carto-i -ierti alãturi, si !e 'uro, acea -ierturã !e o%ã, !e
care îi e le<amite, nu ni se mai o-erea nimic$
B I-am %orbit !omnului !e Clementi !e a'artamentul !e la eta3ul al cincilea, !ar, c/n! a au,it cã
e=istã acolo un c<emin !e-er1 n-a %rut sã urce sã-1 %i,ite,e, mi-a mãrturisit !oamna +in!blom$
B Un c<emin !e -erN Ce -el !e c<emin !e-er în a'artamentN
B Un c<emin !e -er ca oricare altul, mi-a tãiat-o 'ro'rietara <otelului$
Am tãcut intri4at si am ru4at-o sã-mi în4ã!uie sã %a! a'artamentul, mai mult !in curio,itate !ec/t
interesat, 'entru cã nu-mi înc<i'uiam cã se 'oate locui în încã'eri 'e l/n4ã care trece un !rum !e
-ier, o cale -eratã sau cine stie ce altã !rãco%enie ast-el !enumitã în -rantu,easca !oamnei
+in!blom$ A'artamentul era com'us !in trei camere, !intre care una era -oarte s'atioasã, era
mobilat con-ortabil, a%ea o baie înc/ntãtoare, !ar$$$ 7calea -eratã9 nicãieri$
\B Et le c<emin !e-erN am întrebat-o eu, cu oarecare e,itare$
B Iatã-lS e=clamã ea, arãt/n!u-mi un semineu !e marmurã -oarte !ecorati%, instalat în camera
s'atioasã$
; Cale -eratã (Ib$ -r$*(n$ e!$*$
""
si ast-el, !atoritã unei usoare 4reseli !e limbã -rance,ã a !oamnei +in!blom, care, în loc !e
c<eminee, s'unea c<e-rnin !e-er, am intrat în 'osesia a'artamentului$
: bunã 'erioa!ã !e tim' am rãmas a'roa'e sin4ur la le4atie$ Dinu Cantemir, cole4ul 'e care-1
înlocuiam, a 'lecat la +isabona, consilierul !e 'resa îsi a%ea biroul în altã 'arte, ministrul 'lecase
la Stoc2<olm cu sotia !in moti%e !e sãnãtate, si to%ãrãsie îmi tinea !oar !oamna Irma En4lun!, o
%ec<e si <arnicã -unctionarã a le4atiei, care, -iin! localnicã, îmi era !e mare a3utor, întruc/t nu
cunosteam nici una !intre cele !ouã limbi o-iciale ale tãrii; -inlan!e,a si sue!e,a$ 6reburile
mãrunte cã!eau în sarcina ei si se !escurca mult mai bine !ec/t mine, care abia %enisem$ 6oate au
mers cum au mers '/nã în ,iua c/n! s-a anuntat sosirea unui 4ru' !e ,iaristi rom/ni în Ca'itala
&inlan!ei$ +or le-am o-erit 'rimul meu 7ceai9 !i'lomatic în noul a'artament !e la eta3ul al
cincilea al <otelului$ Irma En4lun! si consilierul !e 'resã mi-au întocmit o listã a 'ersoanelor
o-iciale ce trebuiau 'o-tite si 'e care nu le %ã,usem nicio!atã la -atã, asa cum nici 'e ,iaristii
bucuresteni$
Ceaiul 'e care 1-am o-erit ,iaristilor rom/ni s-a !es-ãsurat a!mirabil$ 1e ba,a 7licentelor9
obtinute !e la Ministerul !e E=terne, asa cum se obisnuia, !omnul Mensbir, !istinsul maître
!F<otel al restaurantului !e la 'arter al <otelului, a 'rocurat ,a<ãr, -ãina si unt în cantitãti
su-iciente 'entru a-mi 're4ãti în bucãtãria <otelului !elicatesele ce a%eau sã -ie ser%ite la ceai !e
!ouã tinere c<elnerite, 4ãtite ca niste subrete !e o'eretã$ Nici -rance,a !omnului Mensbir nu era
scutitã !e anumiti termeni im'ro%i,ati !e !omnia sa, !atoritã in-luentei inerente a limbilor locale$
Nu 'ot s'une, !e 'il!ã, cã n-am tresãrit au,in!u-1 'e !omnul Mensbir cã-mi %a 're4ãti, cu untul,
,a<ãrul si -ãina a'robate !e minister, un
")
tres bon 2a2a, ceea ce %oia sã însemne 'e limba -ranco-su-e!e,ã a Domniei sale 7un -oarte bun
c<ec9$
+a ora stabilitã, !u'ã in!icatiile !oamnei En4lun!, musa-irii -inlan!e,i au sunat la usã$ : sin4urã
!atã, cãci, !esc<i,/n! usa, i-am %ã,ut însirati unii !u'ã altii '/nã în ca'ãtul cori!orului, 'entru cã
în nor! e o mare im'olitete sã %ii, !e 'il!ã, la ora cinci si un s-ert, c/n! 4a,!a te in%itã la cinci$
Mã simteam st/n3enit în mi3locul unei multimi care-mi um'lea casa si !in care nu-1 cunosteam
!ec/t 'e consilierul !e 'resã si 'e !oamna En4lun!$ înt/m'lãtor, am !esco'erit ca, în 'icioare,
l/n4ã mine, se a-la un t/nãr, care, ca si mine, 'ãrea ca nu cunoaste 'e nimeni$ +-am abor!at %or-
bin!u-i -rantu,este si mi-a s'us cã era rom/n si cã %enise în 4ru'ul !e ,iaristi care %i,ita
&inlan!a$ Asa cum eu nu-mi cunosteam musa-irii, nici el nu-si cunostea 4a,!a$ Am -ãcut <a, !e
aceastã înt/m'lare si ne-am îm'rietenit$ Era ,%elt, cu 'ãr bo4at 'ie'tãnat 'e s'ate, cu -runte
-rumoasã, cu oc<i inteli4enti, scã'ãrãtori, 'urta la%alierã si a%ea un umor -in si -oarte 'lãcut$
Era 8eor4e Sb/rcea), alias Clau!e Romano, com'o,itorul ale cãrui melo!ii s'irituale si
armonioase continuã sã -ie -re!onate si a,i, mu,icolo4ul talentat si omul !e culturã 'lin !e %er%a,
'e care a%eam sã-1 re%ã! s'ora!ic !u'ã -oarte multi ani, la Bucuresti$
Du'ã 'lecarea ,iaristilor, a trecut o bunã bucatã !e %reme '/nã sã ne %inã !e-acasã un nou
%i,itator$ Era +i%iu Re-breanu, care a%ea sã tinã o con-erintã la Helsin2i, în limba 4ermanã$
8ra%, im'unãtor, tãcut, interiori,at, +i%iu Rebreanu nu era un oas'ete como!$ Nu r/!ea nicio!atã,
nu 4lumea, cel 'utin cu noi, era !e o serio,itate 4lacialã$ 1e ,iaristii care ne
) 8eor4e Sb/rcea, com'o,itor si ,iarist rom/n (n$ e!$*$
"
%i,itaserã cu mai multe luni în urmã, îi 'urtasem 'retutin!eni un!e cre!eam cã era ce%a mai
!eosebit !e %ã,ut$ Cu ei, treaba -usese usoarã, 'entru cã erau comunicati%i$ 1e 8eor4e Sb/rcea,
!e 'il!ã, îl interesa totul; oamenii, obiceiurile, 'eisa3ul, arta, literatura, !ar 'e marele Rebreanu
ce-1 interesa oareN Nu stiam$ Cole4ul !e la 'resã întocmise un 'ro4ram !e între%e!eri ale
scriitorului nostru cu con-rati locali, %i,itarea unor orase !e 'ro%incie, o rece'tie o-icialã etc$
Rebreanu mer4ea 'este tot un!e era !us, !ar -ãrã sã mani-este nici 'lãcere, nici interes, nici
'lictisealã, nimic, întreba !oar, seara, la !es'ãrtire; 7M/ine un!e mer4emN +a ce orãN 1e cine
înt/lnimN9
Consilierul !e 'resã a%u i!eea sã-1 scoatã 'e Rebreanu într-o !u'ã-amia,ã !in ca!rul
între%e!erilor o-iciale, amabile, retinute, -ormale si sã-1 !ucã în casa unei %/rstnice re4i,oare,
care %orbea bine nemteste si care, mai ales, era -oarte %olubilã$ Doamna Mia Bac2man a -ost
ime!iat !e acor! sã-1 'o-teascã 'e Rebreanu acasã la ea si sã-i o-ere o mo!estã 4ustare$ M-a
'o-tit si 'e mine, îm'reunã cu scriitorul si cu 6itu Mi<ãilescu, consilierul !e 'resã$ Nici acesta !in
urma, si nici eu n-o %i,itasem '/nã atunci 'e Mia Bac2man$ : înt/lnisem ici-colo, înt/m'lãtor si
cu 'lãcere, 'entru cã era %eselã, e='ansi%ã$ Mia Bac2man era înaltã, cor'olentã, 'urta 'ince-ne,
si coc 'e %/r-ul ca'ului$ Se îmbrãca în roc<ii !e cati-ea cu m/neci lun4i, înc<ise la 4/t, 4arnisite
cu !antelute, iar 'este 'ie'tul im'unãtor îi cur4eau lanturi 4rele !e aur si siroaie !e mãr4ele$
1ãrea o !irectoare !e 'ension 'entru !omnisoare, um'lea cu 'ersoana ei încã'erea un!e se a-la si
%orbea întruna, 4esticula, r/!ea, 'otri%in!u-si !in c/n! în c/n! oc<elarii 'e nasul ei mic, 'rea mic
si co'ilãros 'e -ata ei mare, cu obra3i bucãlati si rumeni$
+ocuia în centru, la ultimul eta3 al unei case %ec<i, -ãrã li-t$ Am sunat si ne-a !esc<is ea, 'o-tin!u-
ne înãuntru$ Mare ne-a -ost sur'ri,a, !esco'erin! cã ocu'a !ouã camere mici ca !ouã coli%ii
alãturate, 3oase si încãrcate cu tot -elul !e lucruri$ 1/nã sã ne ase,ãm în 3urul mesei, ne-am tot
lo%it unii
"5
!e altii, !e scaune si !e mãsutele 'lasate 'rin colturi$ 1e 'ereti, !e 3ur-îm're3urul o!ãii !e 'rimire
în care ne a-lam, at/rnau, ca într-un ca%ou, 'rã-uite si %este!e, ,eci !e coroane, %esti4ii ale
succeselor re'utate !e re4i,oare !e-a lun4ul mai multor ,eci !e ani, 'e !i-erite scene nor!ice$ Iar
'rintre coroanele cu 'an4lici late, ca si 'e mãsutele !e 'rin colturi se 'uteau %e!ea înrãmate ,eci
si ,eci !e -oto4ra-ii !e actrite si !e actori, ma3oritatea în costume !e teatru, însotite, toate, !e
!e!icatii si !e semnãturi, unele celebre$ Ne 'ri%eau !in ca!rele lor actrite %iolent 4rimate, cu
!ia!eme 'e -runte si cu lun4i coliere !e 'erle, ce le a3un4eau '/nã a'roa'e !e 4enunc<i, un
Hamlet cu neli'situl craniu în m/nã, un re4e +ear cu o cã'itã !e 'ãr alb 'e ca' si cu o barbã care-
i aco'erea 3umãtate !in -atã, un 8osta Ec2man, 'u!rat, -rumos, cu oc<i %isãtori si trãsãturi -ine, o
la!G Macbet< cu oc<ii înc<isi si cu m/inile întinse !re't înaintea ei, si c/te altele$ Mia Bac2man
ne citea cu m/n!rie, în tra!ucere 4ermanã, unele !e!icatii si ne 're,enta celebritãtile -oto4ra-iate,
ros-tin!u-le numele cu em-a,ã;
B +ars Hansen, Eri2 +in!strom, 6ure Ara5, Auli22i Rau-taJaaraA, 8osta Ec2man, MarG
1aisc<e-., Ni-onto%a0$$$
Du'ã ce am terminat %i,itarea 7ca%oului9, ne-am ase,at în 3urul mesei si ni s-a o-erit suro4atul !e
ca-ea cel !e toate oca,iile, în!ulcit cu o umbrã !e ,a<ãr si stro'it cu o 'i-cãturã-!ouã !e la'te, iar
Mia Bac2man în ca'ul mesei, 'rintre coroane si -oto4ra-ii, a înce'ut sa ne 'o%esteascã cu 4las !e
contraltã amintiri !in teatru, în4<esuiti si a'lecati asu'ra ces-cutelor !e ca-ea, tãc/n! 'entru ca
Mia Bac2man sã-si !es-ãsoare -ilmul %ietii, noi, musa-irii, 'ãream trei cons'iratori ascunsi într-o
cri'tã -unerarã sau o-iciantii tainici ai unui rit inter,is$
Eri2 +in!strom (n, 19#A*, actor sue!e, (n$ e!$*$
5 6ure Ara (n$ 19#)*, c/ntãret !e o'erã (n$ e!$*$
A Auli22i RautaJaara (19#A-199#*, c/ntãreatã !e o'erã (n$ e!$*$ 1 MarG 1aisc<e- (n$ 19##*,
balerinã (n$ e!$*$
0 +ucia Ni-onto%a (n$ 191)*, balerinã (n$ e!$*$
"A
Du'ã ce am iesit în stra!ã, 'ãrãsin!-o 'e Mia Bac2man în 7ca%oul9 cu coroane uscate si cu
-oto4ra-ii !esuete, ne-am -i aste'tat, consilierul !e 'resã si cu mine, sã-1 au,im 'e Re-breanu
!ebit/n!u-ne im'resiile, !u'ã aceastã %i,itã ce%a mai neobisnuitã$ Dar, ca si cum nu ar -i %ã,ut si
nu ar -i au,it nimic !eosebit, marele scriitor ne-a întrebat !oar care a%ea sa -ie 'ro4ramul !e a
!oua ,i$
Un alt oas'ete remarcabil al Ca'italei -inlan!e,e a -ost, cam tot 'e-atunci, Dinu +i'atti$ Nu-1
cunosteam, nu-1 au,isem c/nt/n! si nu-1 %ã,usem nicio!atã$ De aceea, +i'atti a -ost 'entru mine
o a!e%ãratã re%elatie$ Mã aste'tam sã înt/lnesc un 'ianist !eosebit, !ar nu si un om !eosebit$
Artistii sunt mai !e4rabã or4oliosi, susce'tibili, ca'riciosi> 'rea 'utin !intre ei sunt mo!esti,
sim'li, lesne abor!abili, 4enerosi, asa cum se s'une cã era Enescu si cum 1-am !esco'erit 'e
+i'atti noi toti cei !e acolo, nu numai rom/nii !e la le4atie, ci si -inlan!e,ii care 1-au cunoscut$
Nu stiam !acã mã im'resiona mai mult 'ianistul Dinu +i'atti sau omul$ Mai înt/i, recitalul lui a
-ost un e%eniment, o re%elatie$ A'oi, la rece'tia !atã în cinstea lui, 'u,!eria !e in%itati a a%ut
'rile3ul sã-1 cunoascã$ Era comunicati%, -ermecãtor$ 6e simteai atras s're el, !e%eneai mai bun
c/n! îti %orbea si-i %orbeai$ A%ea acest t/nãr cu 'ãrul -oarte ne4ru, cu nasul %ulturesc, cu oc<i
mari, cati-elati, 'utin a!us !e s'ate, cu ce%a -ra4il, mala!i% în în-ãtisare, o -ortã bine-ãcãtoare, !e
îmbl/n,itor !e su-lete$ Ai -i %rut sã-1 ai acasã, mereu l/n4ã tine, sã-1 în4ri3esti, sã-i a!uci -lori,
sã-1 a!ormi seara, sã-1 tre,esti !imineata, sã i te !e%ote,i !esa%/rsin!u-te 'rin el tu însuti$ Se
întreceau cei !e-acolo, în seara aceea, sã-1 co'leseascã cu lau!e, cu 'ri%iri în%ãluitoare, materne,
a!mirati%e, 'e care el le 'rimea ,/mbin!, !ar ca si cum nu le-ar -i 'rimit, ca si cum nu le-ar -i
au,it si obser%at sau ca si cum, obisnuit cu ele, le-ar -i 4ãsit la -el !e -iresti ca si a'lau,ele$
Multumea 'entru ele, !ar nu-1 co'le-
".
seau$ S-a ase,at la 'ian, în salonul le4atiei, -ãrã sa-1 roa4e nimeni$ A c/ntat +a !anse !u-eu si,
-iin!cã bucata asta accesibilã, coloratã, a 'lãcut !eosebit !e mult mai ales !oamnelor, le-a mai
c/ntat-o o !atã$ A'oi, în 4lumã, a înce'ut sã im'ro%i,e,e 'e o temã !atã !e un 'ianist localnic$
Du'ã aceea, 'e un moti% mu,ical -inlan!e, !intr-o com'o,itie bine cunoscutã a lui Sibelius$
A'oi, 'e alte si alte teme, neobosit, bine !is'us, '/nã s're ,iuã$ 1rietenul meu NGGssonen,
consilier la 'rotocolul Ministerului -inlan!e, !e E=terne, care iubea mu,ica, el însusi c/nt/n! !in
4urã si acom'aniin!u-se la 'ian, 1-a 'o-tit 'e +i'atti în !imineata urmãtoare la el acasã$ Cre!eam
cã +i'atti a%ea sã se scu,e si, !u'ã o noa'te ne!ormitã, sã re-u,e amabil in%itatia$ De un!eS A
'rimit-o cu 'lãcere si, a !oua ,i, s're 'r/n,, în casa -inlan!e,ului 'e \care-1 cunoscuse cu o searã
înainte si 'e care n-a%ea sã-1 re%a!ã nicio!atã, Dinu +i'atti a c/ntat !in nou, a im'ro%i,at iarãsi,
1-a ascultat la r/n!ul lui 'e NGGssonen inter'ret/n! c/ntece -inlan!e,e, si toate astea cu 'lãcere,
cu multã curio,itate, -ãrã sã se uite la ceas, -ãrã sã-si !rãmuiascã tim'ul$
Mã întrebam !e ce naturã era acea -ortã care emana !in el, cel li'sit !e -ortaN Cre! cã marele lui
talent se !atora nu numai unui simt mu,ical !eosebit, !ar si unor calitãti su-letesti neobisnuite
care, asa cum se rãs-r/n4eau în -elul lui !e a -i, se mani-estau si în inter'retarea bucãtilor 'e care
le c/nta$
Din &inlan!a, Dinu +i'atti a 'lecat la Stoc2<olm, un!e mi s-a s'us cã a 'ro!us aceeasi
co'lesitoare emotie în 'ie'turile 'ublicului sue!e,$ A -ost a'lau!at, oma4iat în 'resã, -oto4ra-iat,
in%itat acolo, ca 'retutin!eni !e alt-el$ Nimeni nu re,ista -armecului sãu 'ersonal, asa cum nu
re,ista 4eniului sãu mu,ical$
@reo sa'te ani mai t/r,iu, 'rin 195#, Dinu +i'atti, a'roa'e muribun!, se !ucea !e la 8ene%a la B
esalon, un!e, între !ouã sinco'e, a !at un concert$ Ultimul !u'ã c/te am au,it$ M-am întrebat
!acã acest concert a -ost un !ar -ãcut 'ublicului, care 1-a 'rimit în !elir, !e cãtre artistul -oarte
bolna%, acelasi care la le4atia noastrã !in Helsin2i c/ntase '/nã
"0
're !imineatã 'entru a -ace 'lãcere in%itatilor, sau a -ost n 3ar o-erit lui +i'atti !e or4ani,atorii
concertului, care-1 iubeau, un 'rile3 !e a-1 -ace sã mai c/nte, 'oate 'entru ultima oarã, în -ata
unui 'ublic iubitor !e mu,icã bunãN Cre! ca 3 s-a o-erit atunci lui +i'atti oca,ia si bucuria !e a
mai 'rocura altora o înc/ntare unicã, înainte !e a -i 'rea t/r,iu, 'oate cã +i'atti însusi i-a ru4at 'e
cei !in 3urul lui sã-i !ea 'osibilitatea !e a mai a!resa mãcar o !atã înainte !e a muri, !in
'rea'linul sensibilitãtii sale, 'ublicului anonim un ultim c/ntec, al lebe!ei rãnite$ 7Dã-mi,
Doamne, ce trebuie sã !au altora9 ar -i 'utut sã -ie ru4a lui 're-eratã, !acã nu cum%a c<iar a si
-ost$
U
Re4retatul +i%iu Hulea9, 'rieten entu,iast si 4eneros, care lucra !e c/tã%a %reme la ser%iciul
nostru !e 'resã, mi-a anuntat într-o !imineatã sosirea la Helsin2i, 'e c/t !e neaste'tatã, 'e at/t !e
'lãcutã, a !ansatoarei Iris Barbura si a 'ianistului Ser4iu Celibi!ac<e$ I-am înt/m'inat 'e 'eronul
4ãrii, bucuros sã-i re%ã!, si i-am re4ãsit mai înc/ntãtori si mai interesanti ca nicio!atã$ Du'ã
're,enta bine-ãcãtoare a lui Dinu +i'atti, a%eam 'arte acum !e aceea care a%ea sã se !o%e!eascã
la -el !e bine-ãcãtoare în ce mã 'ri%ea ca a marelui nostru 'ianist, înt/m'larea îmi -ãcea !ar !u'ã
!ar$ Mi-o aminteam 'e Iris, asa cum o %ã,usem la Balcic, cu %reo sa'te ani în urmã, în%esm/ntatã
într-un costum oriental si cãtãratã ca un 'ãun 'e unul !intre st/l'ii %ilei un!e locuia 'ro-esorul
meu !e lo4icã, !omnul Nae lonescu, în !u'ã-amia-,a în care mã 'o-tise, îm'reunã cu !ouã cole4e
!e -acultate, sã-1 %i,ite,$ Sau -re!on/n!, coc<et, o sansoneta -rantu,eascã$
9 +i%iu Hulea (n$ 19#A*, !i'lomat rom/n$ +icentiat în !re't, între )1 martie 19" si l iunie 19,
este se- !e sectie la Directia 1resei !in Ministerul 1ro'a4an!ei Nationale, între l se'tembrie 19)
si l se'tembrie 19., este, la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i, se- !e sectie la Ser%iciul !e 1resã$
7Com'rimat 'entru economii bu4etare9 la l !ecembrie 19. (n$ e!$*$
"9
Mi-o mai aminteam 'e scena :'erei, !ans/n! cu @er4iu Cor-nea1#, nu -ãc/n!, în tutu, 'iruete si
arabescuri 'e %/r-ul '3Z cioarelor, ci e='rim/n!, 'rin miscãri libere si 'ãsin! cu 'iciorul 4ol,
emotii su4erate !e mu,icã$ Mi-o aminteam în-tr-o e=cursie -ãcuta cu ea, cu 'ictorita Ma4!alena
Rã!ules-cu9 si cu italianul Mãrio !e Marc<i, la Sinaia, un!e rãmãsesem o ,i întrea4ã, trãncãnin!
si 4lumin! tinereste$ Ce !eosebitã era Iris cea !e-acum !e i'osta,ele ei !in amintirile meleS
A%eam acum, la Helsin2i, l/n4ã mine o mucenicãS Nici o umbrã !e coc<etãrie nu-i întuneca
'uritatea în-ãtisãrii$ Nici -ar! 'e -ata, nici bucle 'e umeri, nici lac 'e un4<iile tãiate cu -oar-ecele,
acasã$ Nici un arti-iciu$ Iris cea !e acum nu semãna cu nici o altã -emeie !in c/te %e!eam 'rin
'rea3ma mea$ 1ãrea o cãlu4ãritã t/nãrã, %enitã sã o-icie,e 'e scenã !ansuri sacre, sau o tãranca
-eciorelnicã, mo!estã si -ireascã, înnobilatã !e st/n4ãcia !emnã cu care se strecura 'rintre
cucoane so-isticate si con%entionale, ce-mi 'ãreau %ul4are c/n! le %e!eam alãturi !e ea$ si ce
arti-iciale si !e'ãsite 'entru %eacul nostru mi se 'ãreau 'oantele con%entionale si tutu-ul
Ni-onto%ei, 'rima-balerinã a :'erei care mã înc/ntase '/nã atunci, 'e l/n4ã !ansul e='resi% 'rin
care Iris Barbura e='rima 'e scenã sensul unui +ar4o !e Hãn!elS Dar si mai sur'rin,ãtor
sc<imbat, -atã !e cel 'e care-1 stiam, mi se 'ãrea acum Ser4iu Celibi!ac<e$ Mi-1 aminteam la
Balcic, tot cu sa'te ani în urmã, c/n! nu %oise sã ne c/nte la 'ian, 'entru cã nici unul !intre noi
nu recunoscusem cele c/te%a mãsuri cu care -ãcuse sã tresarã o cla%iaturã cam !e,acor!atã$ Era
!istant cu cei !in 4ru'ul nostru, 'ãrea cã ne
1# @er4iu Cornea, re're,entant al !ansului mo!ern$ Ele%ul @erei Paralli si al &loriei Ca'sali$
îm'reunã cu Iris Barbura, a a!us 'entru 'rima oarã în re'ertoriu mu,ica lui O$ S$ Bac<$ A
re're,entant 'rin !ans le4en!e rom/nesti 'use 'e mu,icã !e Hil!a Oerea$ în tim'ul celui !e-al
!oilea rã,boi mon!ial, a 'lecat în strãinãtate$
11 Ma4!alena Rã!ulescu( 1099-1901*, artist 'lastic rom/n, îsi -ace stu!iile la Miinc<en, a'oi la,
1aris, la 8ran!e C<aumiere$ Are numeroase e='o,itii în tarã si strãinãtate (n$ e!$*$
"5#
!is'retuieste, cã nu ne consi!erã %re!nici sã ne ba4e în seama, îl cre!eam, 'e atunci, or4olios,
încre,ut$ 1oate era ast-el, 'oate mã înselam, nu stiu$ Destul cã acum îl %e!eam alt-el, 'arcã un
altul !ec/t cel 'e care îl cunoscusem; a-abil, 'rietenos, -ãrã umbrã !e %anitate$
Mã întrebam !acã nu cum%a mã înselasem '/nã atunci asu'ra lor sau !acã, între tim', !e c/n!
nu-i mai %ã,usem, !e%eniserã altii$ 1oate cã-i 3u!ecasem su'er-icial, !ar, oricum, mi se 'ãrea
incontestabil cã nu mai erau aceiasi 'e care-i cunoscusem cu ani în urmã$ Ser4iu mi-a 'o%estit, !e
alt-el, acum, la Helsin2i, cã în 8ermania cunoscuse o mare 'ersonalitate, un 4uru, care a%usese
asu'ra lui o in-luenta bine-ãcãtoare, îl !e'rinsese sã-si culti%e în asa -el tru'ul, înc/t acesta sã-i
sustinã s'iritualitatea$ Ser4iu Celibi!ac<e nu mai consuma nici carne, nici alcool, nu 'ier!ea
no'tile, si anumite e=ercitii -i,ice, !e care n-a a'ucat sã-mi %orbeascã mai în amãnunt, îi
în4ã!uiau, s'unea el, sã lucre,e sais're,ece ore 'e ,i, sã se concentre,e si sã 'ãtrun!ã în mie,ul
lucrurilor mult mai a!/nc !ec/t înainte$ Iris Barbura, la r/n!ul ei, -usese ca'ti%atã !e noile
'rinci'ii !e %iatã ale lui Ser4iu, iar re,ultatul îl %e!em; 'ro4res în arta -iecãruia, bucurie !e a trãi
o e=istentã seninã, curatã, s'irituali,atã$
Cu toate cã -inlan!e,ii erau a!e'tii baletului clasic asa cum îl !esã%/rsise scoala rusã si 'ri%eau
cu re,er%e e='resionismul 4erman, cu reali,ãrile unor Haral! Preut,ber4 si MarG Ki4man, au
-ost entu,iasmati !e Iris Barbura$ Do%a!ã cã, -ãrã sã-i roa4e nimeni !in a-ara ta4mei lor, balerinii
-inlan!e,i s-au 4/n!it sã 'unã m/nã !e la m/nã 'entru ca, în cinstea !ansatoarei noastre si a
'ianistului care o acom'ania B si în care !esco'ereau o mare 'ersonalitate, 3u!ec/n! !u'ã i!eile
lui artistice e='use -ra4mentar, e !re't, !ar tulburãtor, cu 'rile3ul !i-eritelor con%orbiri a%ute cu
unii !intre ei B, sã or4ani,e,e un !ineu 'rietenesc la restaurantul <otelului Plaus-Pur2i$
Rareori m-am simtit mai în lar4ul meu la un !ineu ca în seara aceeaS Balerinele si balerinii
-inlan!e,i mi-erau cu-
"51
noscuti !e la s'ectacolele lor$ Erau tineri, entu,iasti, comunicati%i$ Masa era îmbietoare$
Smor4/s-urile, a'eriti%ele a!icã, -ãrã !e care sna'sul n-are <a,, erau alcãtuite !in sar!ele, somon,
icre, br/n,eturi, toate raritãti 'e %remea aceea$ S-a înc<inat în sãnãtatea oas'etilor rom/ni, si
balerinii au re4retat cã in%itatii lor nu 4ustau bãuturile alcoolice, !ar le-au a!mirat 'uterea !e
%ointã multumitã cãreia re,istau tentatiei$ si-au trecut !in m/nã în m/nã carto-ii -ierti, care, în
mo! obisnuit, tineau loc !e '/ine, toatã lumea se simtea bine si satis-actia îsi atinse 'unctul
culminant în cli'a în care se !esc<iserã lar4 usile salonului se'arat în care ne a-lam si o le4iune
!e os'ãtari intrarã unii !u'ã altii în 'as aler4ãtor, a!uc/n! cu ei ceea ce constituia sur'ri,a serii; o
enormã 'ul'ã !e 'orc bine rumenitã$ Balerinii o-ereau !ansatoarei si acom'aniatorului ei un
nemai'omenit os'ãt în acea %reme !e rã,boi si mi,erie$ @oci-erãri si a'lau,e însotirã baletul
os'ãtarilor în !rumul lor s're Iris, o-erin!u-i în st/n4a 'latoul bine mirositor$ :c<ii balerinilor
erau în!re'tati s're !ansatoarea noastrã, s're a-i citi 'e -atã uimirea si le4itima înc/ntare$ Numai
cã, s're !e,olarea mea, Iris, cu un ,/mbet 'e care se 'utea citi 3ena si re4retul, re-u,ã -ri'tura,
!e,amã4in!u-i 'e cei ce se strã!uiserã sã-i -acã o mare bucurie$ C/n! Ser-4iu, la r/n!ul lui,
'roce!ã la -el ca Iris, %eselia comesenilor se 'resc<imbã într-o mutã !e,amã4ire$
Cei !oi %e4etarieni nu-si 'utuserã cãlca an4a3amentul luat -atã !e constiinta lor !e a se abtine !e
la carne, nici mãcar 'entru a -ace 'lãcere balerinilor -inlan!e,i care, cu mare 4reutate si
c<eltuialã, si-o 'rocuraserã !e la$$$ bursa nea4rãS
Abia mã întorsesem la Bucuresti !in &inlan!a, tra%ers/n! Uniunea So%ieticã ce se strã!uia sã
stear4ã, mãcar a'arent, !e 'e -ata!ele caselor, între altele, urmele rã,boiului, c/n! 1-am înt/lnit
'e unul !intre culoarele Ministerului nostru !e
"5"
E=terne 'e 'rintul Anton Bibescu0$ +-am salutat, con%ins ca nu mã recunoaste$ 6recuserã mai
bine !e trei ani !e c/n! nu-1 mai %ã,usem si mã bucuram la 4/n!ul cã s-ar 'utea sã nu mã mai
tinã minte$ Asta, 'entru cã-1 e%itam !in timi!itate$ Celebritãtile m-au stin4<erit !intot!eauna, si
'rintul Bibescu, !es're care stiam cã -usese 'rieten cu 1roust, era 'entru mine o celebritate cu
care nu mã socoteam %re!nic sa stau !e %orbã, rã'in!u-i ast-el !in tim'$ Dar în ,iua aceea s-a
întors el !u'ã mine, str/n4/n!u-mi m/na si 'o-tin!u-mã a !oua ,i la !e3un la Ca'sa$ I-am
multumit, asi4ur/n!u-1 ca %oi %eni cu mare 'lãcere, con%ins în sinea mea cã mã con-un!a cu
altcine%a, 'entru cã ultima noastrã între%e!ere !in 'rea3ma 'lecãrii mele !in tarã, cu mai bine !e
trei ani în urmã, se sol!ase cu ce%a ne'lãcut 'entru mine, si amintirea acestui 7ce%a ne'lãcut9 era
un al !oilea moti% B !ar nu si ultimul B 'entru care nu tineam nea'ãrat sã-1 înt/lnesc si, mai
ales, sã iau masa în tete-ã-tete cu el, la Ca'saS Dar e mai bine s-o iau !e la înce'ut, !inainte !e a-1
cunoaste$
Nu mai stiu cu ce 'rile3, 8u Constantinescu9 îmi atrãsese atentia cu -elul lui ori4inal !e a
're,enta lucrurile, s'u-n/n!u-mi !es're Anton Bibescu;
0 Anton A$ Bibescu (n$ 10.0, în localitatea St$ SGm'<onien !in &ranta*$ +icentiat în !re't (1099*
si litere (19##* la 1aris$ A lucrat în ca!rul Ministerului A-acerilor Strãine al Rom/niei cu înce'ere
!e la l !ecembrie 1099, în!e'linin! !i-erite -unctii$ Este trimis la +e4atiile Rom/niei !in 1aris,
+on!ra, San2t-1etersbur4, Kas<in4ton$ De la l noiembrie 19"#, este trimis e=traor!inar si
ministru 'leni'otentiar al Rom/niei la Kas<in4ton, a'oi, !e la l martie 19". si '/nã "" noiembrie
19)) (c/n! îsi !ã !emisia*, în!e'lineste aceeasi -unctie la Ma!ri! si +isabona$ si-a înc<eiat
cariera !i'lomaticã la l au4ust 19# (n$ e!*$
9 8ri4ore (8u* 8r$ Constantinescu (n$ 109A, la 6urnu Se%erin*$ +icentiat în !re't la Bucuresti$ A
lucrat în ca!rul Ministerului A-acerilor Strãine înce'/n! cu 15 se'tembrie 19"#$ Acti%ea,ã la
+e4atiile Rom/niei !in Roma, +on!ra, 1aris, 6e<eran, între l se'tembrie si l octombrie 19"), este
secretarul !ele4atiei rom/ne la A!unarea Societãtii Natiunilor !in 8ene%a$ Este 7com'rimat
'entru economii bu4etare9 la l !ecembrie 19. (n$ e!*$
"5)
B Dacã ai sã-1 cunosti %reo!atã, sã te -eresti sã-1 %orbesti cu cine%a !e rãuS A-lã totS
Qic/n!u-mi acestea, 8u Constantinescu s-a ri!icat !e 'e scaun si a !esc<is usile !ula'ului !in
o!aie, a'oi usile ce !ã!eau în celelalte încã'eri ale a'artamentului în care ne a-lam, si s-a a'lecat
ca sã 'ri%eascã si sub cana'ea$
B Nu r/!eS Anton Bibescu are !arul !e a -i oriun!e$ In s'ecial acolo un!e se %orbeste !e el$ E un
om !eosebit, -oarte !este't, !ar necrutãtor cu cei ce nu-1 res'ectã$
Scena asta mi-a rãmas în minte !atoritã -elului neaste'tat în care 8u, 'e atunci consilier !e le4atie
la +on!ra, în tim' ce eu abia intrasem la -acultate, mã a%erti,a în 'ri%inta -elului cum trebuia sã
mã 'ort cu Anton Bibescu, ministru 'leni'otentiar si autor !ramatic !e limbã -rance,ã, 'e care
eram -erm con%ins cã n-a%eam sã-1 cunosc nicio!atã$ Iar c/n! înt/m'larea a -ãcut sã-1 înt/lnesc
la Mo4osoaia, mi-am amintit !e recoman!ãrile lui 8u si m-am 'ã,it c/t am 'utut !e a rãm/ne
'rin 'rea3ma lui$
C/n! 1-am cunoscut, Anton Bibescu nu mai era beau com-me un A'ollon1#, cum îl !escria
Marcel 1roust, !ar, oricum, înalt, im'unãtor, !is'retuitor în 'ri%ire, ironic în con%ersatie,
ne'ãsãtor în atitu!ini$ Era omul 'e care nimeni nu cute,a sã-1 în-runte !ec/t arunci c/n! nu era
!e -atã> b/r-in!u-1 însã, multi nu stiau cã B 'recum a-lasem !e la 8u BAnton Bibescu oricum
a%ea sã a-le si, !acã %oia, sã cearã socotealã oricui, 'entru cã nu-i 'ãsa !e nimeni si !e nimic$ Nu
!oar cã era în,estrat cu o im'unãtoare staturã atleticã, !ar era 7'rintul9 Bibescu, care a%ea !estulã
a%ere ca sã-si 'lãteascã orice ca'riciu$ Se bucura !e relatii sus-'use, nu !e'in!ea !e nimeni, era
ministru 'leni'otentiar, si !eci nu-si mai 'unea 'roblema a%ansãrii, nu cerea nimãnui un 'ost în
strãinãtate, 'entru cã se 'utea instala oriun!e, -iin! bine 'rimit 'este tot !e 'rieteni si !e ru!e,
-ãrã sã -ie ne%oie ca statul sã-1 numeascã acolo un!e a%ea c<e- sã stea> cel mult el, 'rin-
1# &rumos ca un A'ollo (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5
tul, 'utea sã re-u,e un 'ost !i'lomatic !acã nu-i con%enea, iar nu sã !ea !in coate ca sã-1 obtinã,
în s-/rsit, inteli4enta lui înclinatã s're sarcastic îi stãtea si ea la !is'o,itie, ca o a!e%ãratã armã cu
care-si ,!robea la ne%oie 'otri%nicul$ Era !intre acei aristocrati a%uti care cre! cã ran4ul social si
a%erea le în4ã!uie totul$ Mart<a Bibescu, %ara lui 'rin aliantã, era !e altã 'ãrere$ Ea consi!era cã
cel ce se 'retin!e nobil trebuie sã se 'oarte cu noblete$ De%i,a lui Anton Bibescu în 'ri%inta
com'ortãrii în societate ar -i 'utut -i; Vuo! licet Io%i non licet bo%i11, iar a Mart<ei Bibescu;
Noblesse obli4e1"$ De !ra4ul unei %orbe !e !u<, el 3i4nea 'e oricine, nu !in rãutate, ci !in
'lãcerea !e a -ace <a, !e mutra o-ensatã a %ictimei sale$ în a-arã !e Oean, %ec<iul si bunul
ma3or!om al 1alatului Mo4osoaia, Anton Bibescu era sin4urul care cute,a s-o contra,icã 'e
Mart<a; el, ca s-o necã3eascã, Oean ca s-o a'ere în numele a!e%ãrului si al ec<itãtii$ Dar si unul, si
celãlalt o iubeau, -iecare în -elul lui$
într-o ,i, !u'ã ce se îna'oiase !in strãinãtate, Anton Bibescu %i,ita noua clã!ire a Ministemlui !e
E=terne, ri!icatã !e ar<itectul Duiliu Marcu în 1iata @ictoriei, 'e locul un!e se înãltase '/nã
atunci un 'alat îm'o!obit cu turnulete si cu balcoane, 'alat istoric !e alt-el, 'entru ca în interiorul
lui se semnase 'acea !e la Bucuresti !in 191), si în enormele lui o4lin,i îsi rãs-r/nseserã c<i'ul
multe 4eneratii !e !i'lomati ai tãrii$ Era asa-numitul 7'alat Stur!,a9, !enumire sinonimã multã
%reme cu Ministerul !e E=terne$ Multi au !e'l/ns !emolarea acelei im'o,ante, !ar !esuete
clã!iri, cu sãli lar4i, !ecorate cu o4lin,i, cum s'uneam, uriase, cu !ra'erii 4rele, 'la-oane 'ictate,
cana'ele !e 'lus si !ecoratiuni !e bron,$ Noul 'alat al ministerului era, si este, 'lacat, în e=terior
si în interior, cu marmurã albã$ Un mobilier a!ec%at, metalic, su'lu, !ã!ea birourilor un as'ect B
'e %remea aceea cel 'utin B ultramo!ern$ Nu stiu cum s-a -ãcut ca,
11 Ceea ce i se în4ã!uie lui lu'iter nu-i este 'ermis unui bou (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
1" Nobletea obli4ã (lb$-r$* (n$ e!$*$
"55
'rintre cei care-1 însoteau 'e Anton Bibescu 'rin noua clã!ireW mã, a-lam si eu$
B Cum %i se 'are noul ministerN 1-a întrebat cine%a, aste't/n! sã-i culea4ã e='resii a!mirati%e$
B Ca sã -iu sincer, i-a rãs'uns Anton Bibescu, 'e !ina-arã seamãnã cu un mausoleu, iar 'e
!inãuntru cu o baie 'ublicãS
într-una !intre lar4ile birouri !estinate !actilo4ra-elor B un!e incori4ibilul 'leni'otentiar s-a
%ã,ut încon3urat !e un stol !e -ete, care, la intrarea noastrã, s-au ri!icat în 'icioare, %ã,/n! ca e
%orba !e o %i,itã siman!icoasã B, i s-au arãtat, între altele, scaunele 7sãltãretelor !actile9, cum le
!enumea el$ Erau rotun!e si asemãnãtoare taburetelor ce se 'uneau în -ata 'ianelor, o!inioarã$
Su'ra-ata circularã 'e care se se!ea se 'utea ri!ica sau coborî, !esurub/n!u-se sau în-surub/n!u-
se !u'ã 'lac$
B Comment trou%e,-%ous ces c<aises tournantes 'our Ies !actGlosN1) îl întrebã cine%a, unul
!intre însotitori, 'e -rantu,este, 'entru cã Ministerul !e E=terne era -oarte -rantu,it 'e %remea
aceea$ Anton Bibescu 'ri%i scaunul !in -ata lui, 'ri%i -ata t/nãrã si nostimã !e l/n4ã scaun, 'ri%i
'e cel 'are îi 'usese întrebarea, si rãs'unse;
B Des c<aises tournantes 'otir Ies !actGlosN HmS CroGe,-%ous Iue 4a Ies em'ec<era !e mal
tournerNW
si, mai înainte oa ceilalti sa-i 'ercea'ã 3ocul !e cu%inte, înce'u sã r/!ã ,4omotos, 'ri%in! în
s'ecial -etele$
Altã !atã, la o serata, ,ãrise o t/nãrã care a%ea 'ãrul %o'sit în %iolet si care 'urta o roc<ie cam !e
aceeasi culoare, -oarte !ecoltatã$
A mãsurat-o !in 'ri%ire amu,at si a!mirati% si 1-a întrebat 'e cel cu care se!ea !e %orbã în cli'a
aceea cine era -ata$ I s-a s'us, si Anton Bibescu si-a amintit ime!iat cã o cunos-
1) Cum %i se 'ar aceste scaune turnante 'entru !actilo4ra-eN (lb$-r$* (n$ e!*$
1 Scaune turnante 'entru !actilo4ra-eN HmS Cre!eti cã asta le %a îm'ie!ica sã ia o întorsãturã
'roastãN (lb$-r$* (n$ e!$*
"5A
tea, !ar cã n-o %ã,use !e c/ti%a ani, si co'ila cu sosete în 'icioare si cu co,i 'e s'ate iatã cã se
metamor-o,ase incre!ibil în a'aritia !e-acum$ Nemai'omenitS A -ãcut c/ti%a 'asi '/nã în
mi3locul salonului, a %ã,ut-o r/,/n! cu un t/nãr, si r/sul i s-a 'ãrut 'ro%ocator$ Ii era neca, 'e
tim'ul care 'oate 'resc<imba o -ã'turã nai%ã, care '/nã mai ieri îsi a!ormea 'ã'usa într-o cutie
!e 'anto-i, în -emeia care-si ser'uia sol!urile, r/,/n! cu 'o-tã, îl cu'rinse un c<e- !emonic !e
rã,bunare si o stri4ã;
B 1iaS
Ea tresãri si-si roti oc<ii, cãut/n!u-1 în multime 'e cel care o c<emase$ +umea îi 'ri%ea atentã$
B 1iaS 4lãsui el tare, ca sã -ie au,it !e toti cei !e -atã$ 1iaS Nu mã recunostiN 1iaS Mai esti -atã
mareN
6ot atunci, !u'ã întoarcerea lui !in strãinãtate, Anton Bi-bescu trecuse într-o !imineatã sã mã
%a!ã, la minister$ stia cã lucram la 1rotocol si %oia sã a-le !in 4ura mea ultimele cancanuri
!i'lomatice$ Era si4ur cã-i %a -i usor, !ate -iin! !i-erenta !e %/rstã !intre noi si atitu!inea lui
autoritarã, ar4umente ce nu se în!oia cã mã %or -ace sã %orbesc si sã-i însir tot ce stiam$ Noroc cã
mã temeam !e el, si teama mã silea sã -iu !iscret$ Dar nu %oiam nici sã-1 !e,amã4esc ne-
'o%estin!u-i nimic$ As -i su-erit cum'lit %ã,/n!u-1 ca se ri!icã !e 'e scaun si cã-mi s'une
!is'retuitor; 7Nu stii nimicS Un bun !i'lomat trebuie sã -ie la curent cu ce se înt/m'lã în lumea
'e care o -rec%entea,ã, mai ales atunci c/n! lucrea,ã, ca !umneata, la 1rotocolS9 Asa cã am scos
!e 'rin sertarele memoriei c/te%a 7'erle9 culese !e 'rin le4atiile strãine, în le4ãturã cu
-rantu,easca !e 'ominã a !oamnei @$, sotia unui ministru strãin acre!itat la noi$ Circulau 'rin tot
Bucurestiul si, în bunã 'arte, erau nãscociri;
B stiati cã ma!ame @$ %ine la ceaiurile un!e e 'o-titã cu ceasul !este'tãtor în 'osetã, ca sã-si
a!ucã aminte, c/n! %a suna, cã trebuie sã se ri!ice si sã 'leceN
B HaS HaS HaS A!e%ãratN
înc/ntat cã-1 !istrasem, în loc sã mã o'resc, am continuat;
"5.
B $$$si cã le s'use celor !e -atã; Au re%oir, mes amis,3e m Fen-ileN15
B E %ec<eS Asta circula la +on!ra acum !ouã,eci !e aniS e=clamã el$ Altce%a nu mai stiiN
Nu tin minte ce i-am mai s'us, !ar stiu cã am rãsu-lat usurat c/n! s-a <otãr/t sã 'lece$ +-am
con!us '/nã la li-t si m-am întors în birou, bucuros cã am scã'at cu -ata curatã$ De bucurie,
Anton Bibescu îmi !e%enise sim'atic si, în-tr-un elan !e sim'atie, am în!oit coltul a !ouã cãrti !e
%i,itã !e-ale mele, am c<emat curierul ministerului si 1-am ru4at sã le !e'unã la <otelul At<enee
1alace, 'entru !omnul ministru Anton Bibescu$ Asa se obisnuia si, 'entru cã era obositor sã
!e'unem noi însine cãrti !e %i,itã tuturor celor 'e care-i %i,itam, trimiteam ast-el, în mo!
simbolic, în semn !e curtenie, cartonasele 'rin curier$ Dar, 'entru ca nu cum%a curierul sã uite cui
si cum sã le !e'unã, le-am %/r/t în-tr-un 'lic, 'e care am scris citet; 7A se !e'une -ãrã 'lic
(subliniat 7-ãrã 'lic9* la <otelul At<enee 1alace 'entru !omnul ministru Anton Bibescu9$ A !oua
,i, curierul mi-a ra'ortat în!e'linirea comisionului, !ar în ce -el o -ãcuse a%eam sã a-lu în!atã, nu
!e la el, ci !e la Anton Bibescu în 'ersoanã, care a intrat 'e usã în biroul meu, -ãrã sa mai ciocane
si mi-a aruncat 'e masã 'licul mi,erabil în care %/r/sem în a3un cartonasele, s'un/n!u-mi tãios;
B Altã !atã, sã-ti cauti un emisar mai 'utin !obitoc !ec/t ãsta 'e care ti 1-ai ales, bineînteles
!acã nu 4ãsesti cã e mai nimerit sã-ti -aci sin4ur comisioanele; :n n Fest3amais mieu= ser%i Iue
'ar soi-memeS1A
A'oi, mi-a întors s'atele si a iesit tr/ntin! usa$ N-am înteles cum !e mi s-a înt/m'lat acea
încurcãturã 'enibilã tocmai cu el, si numai cu el$ Mi-am a!us aminte !e 8u Constantinescu si !e
recoman!area lui; 7Sã te -eresti !e el$ A-lã totS9
15 +a re%e!ere, 'rieteni, mã -$$$S (în loc !e au re%oir, mes amis, 3 e -ileS 7la re%e!ere, 'rieteni, mã
retra4S9* (lb$-r$* (n$ e!*$
1A Nicio!atã nu esti ser%it mai bine ca !e tine însuti (lb$-r$* (n$ e!$*$
"50
De-atunci, 1-am e%itat c/t am 'utut, !ar mi-a -ost im'osibil sã nu mai !au oc<i cu el$ +-am mai
înt/lnit la un !e3un, tot la Mo4osoaia$ Mi-a întins m/na ,/mbitor, n-a 'omenit nimic !e acele cãrti
!e %i,itã cu 4<inion 'entru mine, iar la 'lecare m-a con!us cu masina în oras, îm'reunã cu alti
oas'eti$ C/n! mi-am luat ,iua bunã !e la el, mi-a s'us amabil; 71e cur/n!9, !ar acel 7cur/n!9 a
-ost !e -a't, -ãrã %oia nimãnui, un rãstim' !e 'este trei ani$ Acum, !u'ã rã,boi, iatã cã urma sã-1
re%ã! la Ca'sa, !ar amintirea înt/m'lãrii cu cãrtile !e %i,itã si a întrebãrilor in!iscrete 'e care mi
le 'unea ori !e c/te ori ne înt/lneam (si 'oate %or mai -i -ost si alte moti%e, nu mai stiu* mã
-ãceau sã nu mã bucur !e in%itatia lui la masã$
1e %remea aceea, în!atã !u'ã rã,boi, '/nã si la Ca'sa se m/nca mo!est, în loc !e '/ine, ni se
!ã!ea mãmãli4ã, 'estele li'sea, !re't -ri'turã a%eam în -ar-urie o c<i-tea mare, iar 74arnitura9 era
sãracã$ Numai ser%iciul rãmãsese ire'rosabil$ In restaurantul curat si intim, continua sã
!omneascã %ec<ea si 'lãcuta liniste$ +a cele c/te%a mese ocu'ate, se %orbea în soa'tã, moc<eta
înãbusea ,4omotul 'asilor, os'ãtarii se strecurau ca niste umbre, cana'elele si scaunele ca'itonate
erau como!e, ast-el înc/t, 'e atunci, în nici un restaurant nu mã simteam mai bine$ Ca'sa era un
local o!i<nitor, si, în Bucuresti, 'oate sin4urul !e acest -el$
Numai cã, în ,iua aceea, în!atã !u'ã ce ne ase,arãm la o masã, înce'u sã rãsune tare %ocea clarã
a lui Anton Bi-bescu, ca a unui actor ce-si !ebita rolul 'e o scenã, -ãc/n! ca lumea !e la celelalte
mese sã-si întoarcã in%oluntar 'ri%irile s're noi$ In%oluntar la înce'ut si %oluntar mai a'oi, 'entru
cã Anton Bibescu îmi 'unea cele mai nesãbuite întrebãri, -ãcute 'arcã anume sã !istre,e 'ublicul
si sã mã încurce 'e mine$ Cã,usem în 'lasã$ stia cã mã îna'oiasem !in &inlan!a si %oia sã stie
nea'ãrat cum era acolo$ Nu c/t era !e -ri4 iarna si c/t era !e lun4ã ,iua %ara, ci cum era 'ri%itã
'acea !e cur/n! înc<eiatã, ce se s'unea în cercurile !i'lomatice !es're înt/lnirea !e la lalta, ce
s'uneau oamenii
"59
!e 'e stra!ã, a'oi ce -ãceam noi, cei !e la le4atie, cu ce se în!eletniceau cole4ii mei, cine cu cine
era încurcat, ce salariu a%ea -iecare, 'e cine cunoscusem acolo !in lumea !i'lomaticã si c/te si
mai c/teS
Nu mai tin minte ce i-am s'us si ce nu i-am s'us$ Din -ericire 'entru mine, nu 'rea eram la curent
!e 7!e!esubturile9 care-1 interesau si care, !u'ã 'ãrerea lui, erau 7esenta, stimulul, sarea si
'i'erul %ietii9$ 7Daca nu stii sã citesti 'rintre r/n!uri, e=istenta îti !e%ine anostã, con%entionalã9,
îmi s'unea el$ îl -ascinau ur,elile, culisele, amorurile tãinuite care rãsturnau 4u%ernele, intri4ile
care le instaurau, santa3u-rile care-i !uceau 'e unii la sinuci!ere, iar 'e altii la 4lorie si
îmbo4ãtire, a%enturierii !e înaltã clasã, s'ioanele !in lumea bunã, masonii care-si ascun!
a'artenenta, asa cum 'e unii îi -ascinea,ã romanele 'olitiste sau rubrica -a'tului !i%ers !in ,iare$
Mã 're4ãtisem ca, înainte !e a mã ataca el cu întrebãri (eram con%ins cã mi le %a 'une*, sa-i 'un
eu unele, mai ales cu 'ri%ire la Marcel 1roust, cu care -usese 'rieten, sau la -ratele sãu, Emanuel
Bibescu, cel care-1 initiase 'e 1roust în tainele ar<itecturii 4otice, 'e c/n! %i,itau îm'reunã %ec<i
biserici norman!e si bretone, !ar n-am i,butit sã-1 -ac sã-mi %orbeascã !es're mai nimic !in toate
astea$ Mi-am ,is resemnat; 71oate altã !atãS9, !ar acest 7altã !atã9 n-a e=istat$ Atunci, la Ca'sa, îl
%e!eam 'entru ultima oarã 'e 7cel mai !este't !intre -rance,i9, $cum îl numea 1roust 'e marele
sãu 'rieten rom/n$
1e monseniorul @la!imir 8<i2a1.1-am cunoscut !u'ã întoarcerea mea în tarã$ A%ea a'roa'e
o't,eci !e ani$ 1lete albe, barbã albã, 'elerinã lun4ã, nea4rã, -oarte slab, co'iilor le
1. @la!imir 8<i2a, 'rint si martir, s-a nãscut în 10.) la Constan-tino'ol$ A re-u,at sã renunte la
uniunea cu Roma (si sã !e%inã 7'reot al 'ãcii9, sub semnul stelei rosii*, -a't 'entru care a -ost
arestat în 195" si a murit în înc<isoarea !e la Oila%a, !in Bucuresti, în 195$ Este can!i!at la
canoni,are (n$ e!$*$ _T
"A#
amintea !e Mos Crãciun, iar celor mari !e 6olstoi sau !e un s-/nt cobor/t !in -rescele %reunei
biserici %ec<i rom/nesti, în-ãtisarea lui îti !e%enea cu at/t mai <ieraticã, cu c/t îl cu-nosteai mai
bine si-1 %e!eai mai !es$ A%eai im'resia cã ai în -atã o -ã'turã mai 'resus !ec/t omeneascã, un
s'irit 'ur$ 71e Dumne,eu însusi9, s'uneau unii$
în -iecare !uminicã, %reme !e mai multe luni !e ,ile, 1-am %i,itat în mica sacristie a ca'elei
înc<inate S-/ntului @in-cent !e 1aul, un!e %enea anume ca sã mã înt/lneascã, -i= la ora 'atru
!u'ã-amia,ã$ Acum, !u'ã at/tia ani c/ti au trecut !e la moartea lui, 'ot s'une cã nicio!atã n-am
-ost mai a'ro'iat su-leteste !e cine%a ca !e M4r$ 8<i2a$ Cre! cã a%eam o sensibilitate întruc/t%a
asemãnãtoare, cã eram 'lãmã!iti !in acelasi aluat, în el, mã %e!eam 'e mine, cel care !oream sa
!e%in$ 1robabil însã cã si altii care 1-au cunoscut în!ea'roa'e au rãmas cu o im'resie
asemãnãtoare; cã le-ar -i 'lãcut sã -ie ca el$ îmi rãs'un!ea la incertitu!inile care mã -rãm/ntau ca
si cum ar -i -ost, c/n!%a, rãscolit el însusi !e aceleasi întrebãri, 'resu'un, 'entru cã nu-mi %orbea
mai nicio!atã !es're el, !e com'ortarea lui eroicã în tim'ul e'i!emiei !e <olerã !in %remea
cam'aniei !in Bul4aria, în 191), !e 'il!ã, sau !e a3utorul minunat 'e care s-ar s'une cã-1 'rimise
!e la 4<im'ele !in cununa M/ntuitorului în unele oca,ii$ Se s'unea cã ar -i %in!ecat cu a3utorul
acestuia un bolna% !e cancer si cã-1 'urtase cu sine cu 'rile3ul %i,itei 'e care o -ãcuse îm'ãratului
Oa'oniei, %i,itã în urma cãreia îm'ãratului i s-a nãscut urmasul 'e care si-1 !orise, si c/te alte
-a'te minunate$
îi 'lãceau e='rimãrile la'i!are, a!/nc 4/n!ite, în!elun4 'relucrate, cu c/t mai concentrate, cu at/t
mai e!i-icatoare$ Mi-amintesc !e o !oamnã care, într-un moment !e !escum'ãnire, 1-a întrebat
!e ce Cristos stã cu bratele încrucisate în -ata enormei su-erinte omenesti$ 7Nu, !oamnã, i-a
rãs'uns Monseniorul, Cristos nu stã cu bratele încrucisate, !im'otri%ã, el si-a 'us bratele în cruce
'entru alinarea su-erintelor
"A1
noastre$9 Aceste c/te%a cu%inte au a!us-o 'e acea !oamnã la cre!intã$ Mie îmi s'unea, !e 'il!ã;
7&ã în asa -el ca ru4ãciunile tale sã !e%inã a!e%ãrate actiuni, iar actiunile tale a!e%ãrate
ru4ãciuni$9 Ne-a rãmas !e la el, între altele, o carte cu ast-el !e cu4etãri a!mirabile, ci,elate ca
niste 4iu%aeruri, în limba -rance,ã$ 6ra!use, îsi 'ier! nu întelesul lor 'ro-un!, ci o 'arte !in
-armecul !atorat e='rimãrii$ De aceea re'ro!uc acum, în înc<eiere, în ori4inal, una !intre aceste
cu4etãri, care mã tulburã ori !e c/te ori mi-o re'et; Vuan! le3our baisse on ne reconnaît 'lus Ies
!isci'les, comme leur Maî-tre, Iu Fã la-a4on !ont ils rom'ent, en le sacri-iant'our leur s -r eres,
le'ain %i%ant !e leurs cor's$ls
C/ti%a ani mai t/r,iu, am trãit în 'rea3ma unei alte mari 'ersonalitãti, 'oetul si aca!emicianul
Ale=an!ru 1<ili''i!e$ Era o -ire retinutã, 'oate !intr-o mare si ascunsã timi!itate$ Se !esc<i!ea
4reu, si numai în 'arte$ Se îm'rietenea 4reu$ îsi ascun!ea cu 4ri3ã -ata !e lumea strãinã marea,
uriasa sensibilitate în!ãrãtul unei 'oliteti con%entionale$ @orbea 'utin, tot!eauna cu rost si nu-si
!esc<i!ea su-letul !ec/t 'rin scris$ @ersurile lui sunt o s'o%e!anie, acea s'o%e!anie 'e care i s-ar
-i 'ãrut !e 'rost-4ust sã o -acã 'rin %iu 4rai$ Era at/t !e retinut, se stã'/nea at/t !e bine, înc/t nu
1-am au,it nicio!atã -ãc/n! o in!iscretie sau critic/n! 'e cine%a, 'l/n4/n-!u-se !e cine%a sau !e
ce%a ori %orbin! cu 4las iritat$
C/n! 1-am cunoscut, 'ãrea un întele't care, 'rintr-un act <otãr/tor !e %ointã, a renuntat cu
!esã%/rsire la %ec<i slãbiciuni omenesti, 'entru a trãi numai 'entru s'irit si 'entru -rumosul at/t
!e necesar lui 'e care i-1 o-ereau 'oe,ia, literatura, în 4eneral i!eile$
10 C/n! ,iua sca!e, 'e în%ãtãcei nu-i mai recunosti, ca în%ãtãtorul lor, !ecît !u'ã -elul în care
-r/n4, sacri-ic/n!-o 'entru -ratii lor, '/inea %ie a tru'ului lor (lb$-r$* (n$ e!$*
"A"
Asa cum nu lãsa sã i se %a!ã lacrimile, nu lãsa sã i se %a!ã nici %irtutile, îsi -ãcuse o normã !e
con!uitã !in acel %ers al lui Bau!elaire, 'oet asa !e !ra4 lui;
Oe <ãis le mou%ement Iui !e'lace Ies li4nes19
si se -erea cu strãsnicie sã se !ea în s'ectacol$
Nu stiu c/t era !e iubit !e cole4ii sãi, scriitorii, !ar stiu cã era res'ectat !e toti cei care-1
cunosteau$ Nu am au,it 'e nimeni %orbin!u-1 !e rãu$
stia sã 4lumeascã, -ãcea <a, !e o %orbã !e !u<, înt/m'ina 'e oricine cu amabilitate, !ar nu 'ãrea
amator !e cunostinte noi$ Cre! cã se simtea !eosebit !e bine acasã la el, în camera lui, mai ales la
ceasuri !e noa'te, c/n! scria$
Nu-si -ãcea 7relatii9, nu era !ema4o4, nu rãs'un!ea la -elicitãrile ce i se trimiteau !e sãrbãtori, nu
era mon!en$
De la o %reme, eu însumi am a%ut im'resia cã-i sunt !e 'risos si 1-am înteles$ M-am retras !in
%iata lui 'entru a nu-1 ino'ortuna$ I-am rãmas recunoscãtor 'entru cã, -ãrã a3utorul lui, nu as -i
'utut sã-mi 'ublic 'rima mea carte$ Ca sã-mi a'arã cartea, mi-a 're-atat-o$
Marea 'rietenã a %ietii mele a -ost remarcabila scriitoare +ucia Demetrius$
Nu m-a !ece'tionat nicio!atã, a a%ut su-let rar; cinstit, cal!, 4eneros$ M-a a3utat la ne%oie, m-a
consolat la !urere, îm'reunã cu ea am citit nenumãrate %ersuri, si ani !e-a r/n!ul ne-am !electat
recit/n! îm'reunã, 7în cor9, 'oe,ii !e 8uillaume A'ollinaire, 'oetul nostru !ra4, !atoritã cãruia
ne-am !esco'erit unul 'e celãlalt si ne-am îm'rietenit, la Balcic, în %ara lui 19)A$
+ucia a%ea o memorie nemai'omenitã$ Istorisea ,eci si ,eci !e înt/m'lãri ale ei si ale altora, cu
<a,, culoare si sen-
19 +a Beaute 7&rumusetea9; Urase tot ce e ,bucium tulburãtor !e linii (tra!$ rom$ !e Al$
1<ili''i!e* (n$ e!$*$
"A)
sibilitate$ Iatã, !e 'il!a, una 'e care-mi 'lace s-o s'un, la r/n!ul meu, altora, 'entru cã o 4ãsesc
'linã !e <a,;
+ucia lua 'arte la unul !intre multele con4rese internationale ale -emeilor, !in Asociatia cãrora
-ãcea 'arte, cu ran4 înalt$ Se a-la în U$R$S$S$, la masã cu o ne4resã, care-i !e%enise 'e 'arcursul
con4resului sim'aticã, si cu o inter'retã, 'entru cã ne4resa nu %orbea !ec/t en4le,este, iar +ucia,
la 'er-ectie, numai -rantu,este$
1entru a-i -ace 'lãcere ne4resei, +ucia i-a o-erit, 'rin interme!iul inter'retei, o cutie cu com'ot !e
ananas, 'e care o a%ea !e-acasã, cu 4/n!ul cã ananasul îi %a aminti noii ei 'rietene, ne4resa,
acolo, la Mosco%a, !e tãrile cal!e$
Du'ã un scurt sc<imb !e -ra,e scurte cu ne4resa, 'e care a întrebat-o, 'rin mi3locirea inter'retei,
!acã i-ar -ace 'lãcere sã 4uste un com'ot !e ananas, inter'reta rusã i-a transmis +uciei 'e un ton
-oarte linistit în -rantu,este rãs'unsul a-ricanei;
B Elle %ous remercie in-iniment, mais elle ne man4e Iue !es3uristes$"#
+ucia a încremenit$ I-a trebuit un rãstim' ca sã a-le cã ne4resei nu-i 'lãcea ananasul, ci o %ariantã
a acestuia, numita a%ocat"1, culti%atã, ca si ananasul, în America tro'icalã$ Inter'reta tra!usese
'ur si sim'lu a%ocat 'rin 3uriste$ At/ta tot$
"# @ã multumeste -oarte mult, !ar ea nu mãn/ncã !ec/t 3uristi (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"1 A%ocat, în limba -rance,ã, înseamnã 7a%ocat9 si 7a%oca!o9 (n$ e!Y$
"A
+ Fen-ant roGal
7Nu ster4e 'rea mult !in Ournalul tãu, cãci, !u'ã cum îmi scria o!atã mama Ilenei, !er 4ute Mut
ist immer Ka<r<eit$9 Cura3ul sincer e tot!eauna a!e%ãr, e s-atul 'e care mi-1 !ã!ea, la r/n!ul sãu,
8eor4es Duca1, în 190", el a-l/n!u-se la Stan-or!, iar eu la Bucuresti$ si, !e teamã cã as 'utea
a%ea ne'lãceri cu o e'istolã %enitã !in Cali-ornia !acã în continutul ei s-ar 'ãrea ce%a sus'ect, în
loc sã-mi s'unã cã acele cu%inte scrise în 4ermanã a'artin re4inei Mãria a Rom/niei, sotia re4elui
&er!inan! I, Duca mentiona cã %eneau !e la 7mama Ilenei9, -iin! si4ur cã %oi 'rice'e !es're cine
era %orba, Ileana ne-iin! altcine%a !ec/t -iica cea mai micã a re4inei Mãria$ Situatia 'oliticã în
care se a-la Rom/nia în anii aceia ne obli4a la asemenea ne%ino%ate !isimulãri, în ce o
1 8<eor4<e (8eor4es* I$ Duca (19#5-1905*, -iul 'rimului-minis-tru Ion 8<$ Duca, asasinat în
8ara Sinaia, în 19))$ în 19"0, a obtinut licenta în !re't la Uni%ersitatea !in Bucuresti, înce'/n!
!in octombrie 19"0, !etine, în ca!rul Ministerului A-acerilor Strãine, !i-erite -unctii$ +ucrea,ã la
+e4atiile Rom/niei !in Kas<in4ton, 6o-2Go, Rio !e Oaneiro, Bu!a'esta$ +a 1# noiembrie 19", îl
înt/lnim la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i, iar !e la l au4ust 19), la +e4atia Rom/niei !in
Stoc2<olm, un!e, !e la l octombrie 19, în!e'lineste -unctia !e însãrcinat cu a-aceri$ Este
rec<emat !e la Stoc2<olm 'e l au4ust 19., !ar re-u,ã sã se îna'oie,e> 'e 15 octombrie, este
sus'en!at !in ser%iciu si trimis în -ata Comisiei !e !isci'linã (instituitã 'rin !eci,ia ministrului
liberal 8<eor4<e 6ãtãrãscu* 'entru 3u!ecarea ca,ului !e 7abateri 4ra%e9$ Nu s-a mai întors
nicio!atã în tarã$ Se sinuci!e în 1905 (n$ e!$*$
"A5
'ri%ea 'e 7mama Ilenei9, aceasta îsi 'usese 'entru tot!eauna am'renta 'e 'ersonalitatea
'rietenului si cole4ului meu, si el !i'lomat !e carierã, -iu al -ostului 'rim-ministru al tãrii, I$ 8$
Duca, asasinat !e le4ionari în 4ara Sinaia$ 8eor4es Duca co'ilãrise în 'rea3ma re4inei Mãria, care
-ãcea <a, !e libertatea cu care t/nãrul îsi s'unea 'ãrerea -ãrã sã se s-iascã, si asta cu at/t rnai mult
cu c/t !esco'erea în el o 'ersonalitate mult mai înru!itã cu a ei$
E=ista la am/n!oi o curio,itate asemãnãtoare 'entru oameni si locuri, un acelasi simt al umorului
si al ri!icolului, aceeasi sãnãtate e=celentã, aceeasi mãiestrie 'entru !isocierea bunului- si a
'rostului-4ust$ îl !eosebea !e re4inã retinerea, care-1 -ãcea sã 'ãstre,e tot!eauna o oarecare
!istantã între el si cei cu care a%ea !e-a -ace, -ie acestia buni 'rieteni, sã e%ite im'licarea în %iata
altora, atunci c/n! nu era solicitat$ Aceastã retinere -ireascã lui -ãcea !in el mai !e4rabã un
s'ectator inteli4ent si obiecti% al %ietii, !ec/t unul !intre 'artici'antii la !es-ãsurarea ei$ Re4ina
Mãria, în sc<imb, era o a'ri4ã lu'tãtoare 'entru !re'tate, libertate si a!e%ãr, oriun!e si mereu$
Asemãnãrile i,bitoare !intre el si re4inã si cultul 'e care-1 a%ea 'entru ea îi -ãcuserã 'e cole4ii
!in minister, mai ales, sã-1 'orecleascã ? Fen-ant roGal, co'ilul re4al, 'e acest t/nãr cu în-ãtisare
'lãcutã, nu 'rea înalt, !ar bine le4at (-ãcuse bo= în a!olescentã*, cu 'ri%ire seninã, !ar oarecum
%oalatã, cu o usoarã mio'ie, cu ,/mbet sincer, co'ilãresc, atrã4ãtor$
7Mi-a 'lãcut sã trãiesc cu oc<ii bine !esc<isi9, îmi scria el în 190, tot !e la Stan-or!, un!e-si
!es-ãsura acti%itatea B !u'ã ce -usese, ca noi toti, cole4ii lui, !i'lomati !e carierã, e=clusi !in
ca!rele Ministerului A-acerilor E=terne, o !ata cu %enirea Anei 1au2er la con!ucerea acestuia B
la 7Hoo%er Institution on Kar, Re%olution an! 1eace9$ îmi scria mai !e'arte; 7Am a%ut enormul
noroc ca s'ectatorul !in mine, ce mai sunt cu 'risosintã, sã nu !ucã li'sã !e material$9 De
material 'entru Ournalul 'e care-1 tinea !in a!olescentã, bo4at în relatãri 'ri%itoare la locuri si la
e%enimente, în 'ortrete
"AA
literare si -oto4ra-ice, 'entru cã nu li'seau !in Ournal -oto4ra-ii numeroase ale celor !es're care
scria$
Ournalul 'ersonal era 'entru 8eor4es Duca una !intre ratiunile lui !e a -i$ A%eam im'resia ca trãia
'entru a-si scrie Ournalul$ Acestuia i se s'o%e!ea mai !e4rabã !ec/t 'rietenilor$ 6rãia cu bucuria
!e a si-1 scrie 'e caiete 4roase !e !ictan!o, scolãresti, le4ate în creton în-lorat, mai 4roase la
cotor 'entru a -ace loc e%entualelor -oto4ra-ii ce însoteau te=tul$ 1entru cel care a citit c/n!%a 6<e
StorG o-mG +i-e 71o%estea %ietii mele9, autobio4ra-ia re4inei Mãria, asemãnãrile !intre
însemnãrile ,ilnice ale Su%eranei si ale 'rietenului meu sunt e%i!ente, în ce 'ri%este stilul si -elul
!e a 'ri%i %iata$
In-luenta re4inei o !esco'eream si în -elul în care Duca îsi mobila încã'erile; acelasi 4ust si4ur la
am/n!oi în armoni,area tesãturilor cu care erau îmbrãcate -otoliile si cana'eaua salonului, cu
mobila, cu lãm'ile !in colturi aco'erite cu aba3ururi lar4i, cu %asele metalice, asemenea unor
enorme -ar-urii întinse, în care înotau, ca niste nu-eri, !alii sau cri,anteme, cu 'olitele 'e care
,ãceau -oto4ra-ii înrãmate, icoane !e lemn, -etisuri, mãsti, a!use !e 'rin locurile în!e'ãrtate 'e
un!e umblase$
+ui 8eor4es Duca îi 'lãcea sã cunoascã oameni, mai ales !aca îi 'ãreau interesanti, !ar e%ita sã
!e%inã -amiliar cu ei$ &irea lui se o'unea oricãrei intimitãti$
+-am cunoscut mai bine în 19), c/n! Bucurestiul 1-a numit însãrcinat cu a-aceri la Helsin2i,
un!e eram, !e %reo c/te%a luni, secretar !e le4atie$ Acolo am îm'ãrtit îm'reunã o bunã bucatã !e
%reme 4ri3ile rã,boiului, s'erantele si !ece'tiile cau,ate !e ne're%ã,utul e%enimentelor ,ilnice$
Nu li'seau !in %iata noastrã e%enimente !e care, ulterior, -ãceam <a,, si asta nu o !atã !atoritã
-elului ori4inal în care se !escurca în momente !i-icile$ Iatã, !e 'il!ã, unul !intre acestea$
1rintre cunostintele 'e care le înt/lneam a!esea la rece'tiile !ate !e !i'lomatii strãini acre!itati la
Helsin2i, erau si !ouã !oamne, mamã si -iicã, ambele culti%ate, !istinse, %orbin! curent în limbile
!e circulatie internationalã$ De la o
"A.
%reme, cele !oua !oamne B mama, înaltã, slabã, !e o ur/tenie ra-inatã, si -iica ei, la -el !e înaltã
si !e slabã, !e culti%atã si !istinsã ca si mama, 'lãcutã în societate B îl %i,itau !in ce în ce mai
!es 'e Duca la le4atie$ Se înno!ase între ele si acesta o str/nsã 'rietenie$ 1/nã într-o ,i, c/n! el
îmi mãrturisi cã are tot mai mult im'resia cã mama intentionea,ã sã-1 însoare cu -iica ei$
B si ai a%ea ce%a îm'otri%ãN 1-am întrebat$
B Nu$$$ !acã n-ar -i nesi4uranta în care trãim, rã,boiul ãsta !e care nu mai scã'ãm, situatia !in
tarã si, în -ine, !acã !omnisoara nu ar -i asa !e înaltã$ Alãturi, suntem ri!icoli$ E cu un ca' mai
înaltã !ec/t mine$ întors în tarã, ar a%ea !e ce sã r/!ã Bucurestiul !e mine$ Asa cã as %rea sã
rãresc %i,itele '/nã nu e 'rea t/r,iu, si -ãrã sã le 3i4nesc$
B si ce te 4/n!esti sã -aciN
B Asta e, cã mã tot 4/n!esc, si nu 4ãsesc o solutie$ Du'ã %reo c/te%a ,ile, Duca mã 'o-teste într-
o searã la
masã$
-B Mai %ine cine%aN
B M!a$$$ cele !ouã !oamne, !es're care îti %orbeam !eunã,i$
B Ai 4ãsit o solutie în 'ri%inta 'roiectului lor matrimonialN
B Cre! cã !a$ :ricum, !acã 'oti, %ino !isearã$ Seara, la masã, îl au! la un moment !at s'un/n!;
B Am cunoscut la 1aris, acum %reo c/ti%a ani, o 4<icitoare e=traor!inarã$ Di'lomatii strãini, si
nu numai ei, erau uluiti !e c/t !e bine le cunoaste aceastã -emeie trecutul$ 1re,icerile i se
îm'lineau cu e=actitate$ Era consi!eratã !re't o nouã Ma!ame !e 6<ebes$
B N-ai încercat sã o cunostiN îl întrebã una !intre cele !ouã !oamne$
B Ba !a, rãs'unse Duca, so%ãin! 'arcã sã-si continue istorisirea$ Am %i,itat-o$ Era o -emeie !e
lume între !ouã %/rste, %orbea o -rance,ã 'lãcutã, cu un usor accent strãin, a cãrui 'ro%enientã n-
am reusit s-o i!enti-ic$ si-a 'us în ac-
"A0
tiune recu,ita obisnuitã, cãrtile !e 3oc, ,atul, 4lobul !e cristal, mi-a citit în 'almã, a interesat-o
,o!ia, a'oi a înce'ut 'rin a-mi s'une caracterul, !u'ã care mi-a amintit c/te%a scene !in trecutul
meu la care nu mã mai 4/n!isem !e mult$ 6otul sur'rin,ãtor !e e=act$
-B Des're %iitor ti-a s'us ce%aN
B Da$$$ -oarte 'utin, 'entru cã n-am %rut sã stiu !e mai Fnainte ce-mi re,er%ã !estinul$ A a'ucat
sã-mi s'unã cã mã %oi cãsãtori !e !ouã ori, cã 'rima ne%astã îmi %a muri !u'ã %reo c/te%a luni si
cã %oi -i -oarte -ericit cu a !oua, toatã %iata$ Cu 'ri%ire la carierã mi-a s'us cã$$$
Cele !ouã !oamne, cu ca'ul 'lecat !easu'ra -ar-uriei, transau cu mare atentie -ri'tura$ A%eam
im'resia ca nu-1 mai ascultau$ S-au retras mai !e%reme ca !e obicei, si !e-atunci %i,itele li s-au
rãrit simtitor$
în toamna, 8eor4es Duca a -ost trans-erat consilier !e le4atie la Stoc2<olm$ Acolo îl %i,itam c/n!
curierul !i'lomatic !e la Bucuresti ne a!ucea cores'on!enta$ II crutam 'e acesta !e un !rum la
Helsin2i, un!e bombar!amentele aeriene ale so%ieticilor se tineau lant !e la o %reme, iar eu
a%eam, în sc<imb, 'rile3ul !e a 'etrece c/te%a ,ile la Stoc2<olm$ Sue!ia, tarã neutrã, era 'entru
noi, cei care trãiam sub amenintarea continuã a bombar!amentelor so%ietice si a in%a,iei, raiul 'e
'ãm/nt$ @e!eam la Stoc2<olm un s'ectacol !e o'erã, m/ncãm <omari într-un restaurant !e 'e
Sture'lan, îmi re%e!eam 'rietenii, mã a'ro%i,ionam, iar noa'tea !ormeam -ãrã 4ri3a atacurilor
aeriene$
S're s-/rsitul anului, Duca îmi s'une cã a 'rimit o tele4ramã !e la Bucuresti, în care i se or!onã
sã ia le4ãtura în mare tainã cu !oamna PollontaG, ambasa!oarea mult 'retuitã si unanim
res'ectatã a Uniunii So%ietice la Stoc2<olm, 'entru a a-la în ce con!itii ar -i !e acor! rusii sã
înc<eie cu noi o 'ace se'aratã$
Doamna PollontaG locuia la Salts3oba!en, l/n4ã Stoc2<olm, într-un <otel -oarte ele4ant,
încon3uratã !e consilieri, neînc<i'uit !e bine 'ã,itã, însotitã !e secretari si a3utatã !e
"A9
o tru'ã !e în4ri3itoare si !e oameni !e ser%iciu, ast-el înc/t 'ãrea cu ne'utintã ca un emisar al
unei tãri strãine, cum era ca,ul tãrii noastre, în rã,boi cu rusii, sã obtinã o au!ientã secretã$
Di-icultatea era s'oritã si !e -a'tul cã ambasa!oarea nu se 'utea !e'lasa alt-el !ec/t 'urtatã !e un
cãrucior cu rotile, 'icioarele re-u,/n! sa o ser%eascã$ Era e=clusã, asa!ar, 'osibilitatea unei
între%e!eri în alt loc !ec/t acolo, în s-/rsit, nu mai tin minte 'rin c/te a trecut 'rietenul meu '/nã
sã i,buteascã s-o %a!ã si sã-i transmitã mesa3ul nostru$ Au a%ut loc mai multe între%e!eri, 'entru
cã rãs'unsul aste'tat !e noi înt/r,ia$ 1rima înt/lnire a -ost scurtã si rece$ Ambasa!oarea a luat act
!e o-erta Rom/niei si trebuia s-o transmitã Mosco%ei$ Duca urma sã mai treacã 'e-acolo$ 1e !e
altã 'arte, Bucurestiul îi cerea lui Duca sã se 4rãbeascã$ @enise iarna si e%enimentele 'ãreau sã se
'reci'ite, solicit/n! un !e,no!ãm/nt, între%e!erile urmãtoare n-au a!us nici o clari-icare$ @enise
'rimã%ara, cu ,ile însorite si lun4i$ @remea înce'ea sa se încãl,eascã usor$ Duca bate !in nou la
usa !oamnei PollontaG$ : re%e!e, instalatã în -otoliul cu rotile, cu 'ri%irea autoritarã, înca!ratã !e
'ãrul cret si bo4at, îmbrãcatã cu o roc<ie tinereascã, albã, 'e care ,bur!au mici -lori !e c/m',
%esele, %iu colorate$ : roc<ie încretitã în 3urul 4/tului si sub umeri, în 3urul bratelor, ce i s-ar -i
'otri%it mai bine unei co'ile !ec/t acestei !oamne im'unãtoare, res'ectabile si temute, cu mult
trecutã !e %/rsta !ulcii a!olescente$
&ãrã sã-si !ea seama ce -ace, amu,at !e roc<ia ambasa-!oarei, cu 4/n!ul la 1rimã%ara
botticellianã, 'rinse între !e4etele lui m/na 'e care i-o întin!ea aceasta, 'entru a i-o sãruta si,
ri!ic/n!u-i usor si 3ucãus bratul, îi s'use, sur/,/n-!u-i;
B E<e<eeS CFest le 'rintem'sS"
Se mani-estase, ca si în alte !ati, sincer, ne4li3/n! 'ru!enta, cu acel 4ute Mut, cu acel cura3 sincer
care e='rimã
; E 'rimã%arãS (lb$-r$* (n$ e!$*$
".#
tot!eauna a!e%ãrul$ 1oate cã ambasa!oarea simtise cã are în -ata ei un t/nãr sincer, curat, ori
'oate 'entru cã, !e !ata asta, a%ea sã-i comunice, în s-/rsit, rãs'unsul mult aste'tatB
ambasa!oarea i,bucni, 'e neaste'tate, într-un r/s rãsunãtor, 'ornit !in %iscere, într-un r/s !e
co'il, cu toatã 4ura !esc<isã$ Iar Duca a-la în acele momente ce%a la care nu se 4/n!ise '/nã
atunci; !esco'erea cã ambasa!oarea a%ea umor$ Cã!eau mãstile, bãnuielile, retinerile !i'lomatice$
Ambasa!oarea si !i'lomatul trãiau cli'a rarã a sinceritãtii bine%oitoare, in!i-erent !e re,ultatul
urmãtoarelor ne4ocieri$ Doamna PollontaG îi s'use cã, în ca,ul unei 'ãci se'arate cu So%ietele,
rom/nilor le %or -i restituite 3u!etele !in 6ransil%ania 'ier!ute 'rin Di2tatul !e la @iena, !ar nu si
Basarabia, în 'ri%inta Basarabiei, rusii nu a!miteau nici o ne4ociere$ Niet cate4oricS
Du'ã rã,boi, m-am întors la Bucuresti, tra%ers/n! Uniunea So%ieticã, a'lau!/n! +acul lebe!elor
la +enin4ra! si 1rintul I4or la Mosco%a, 'arcur4/n! interminabilele sãli ale Ermita3ului, iar !u'ã
!ouã ,ile 'e cele ale 6retia2o%ului$ A-l/n! cã Ana 1au2er ne-a !at a-arã !in minister 'e noi toti
!i'lomatii !e carierã, Duca nu s-a mai întors în tarã$ A rãmas o %reme în Sue!ia, a'oi, !u'ã c/ti%a
ani s-a stabilit în Cali-ornia, la Stan-or!, !e un!e mi-a scris$ +a înce'ut, ne multumeam sã ne
-elicitãm !e sãrbãtori$ Cu tim'ul, scrisorile au !e%enit mai lun4i si mai !ese$ Urãrilor li s-au
a!ãu4at cu 'recã!ere !ouã subiecte$
Unul !intre acestea era a'aritia 'rimelor noastre cãrti; Cronica unui rom/n !in %eacul alCC-lea, o
'relucrare a Ournalelor lui, în trei %olume, si Nicoma<os, un !ialo4 al meu !es're întele'ciune si
-ericire, 'e care i 1-am trimis, 1-a citit si mi-a îm'ãrtãsit im'resiile lui$ Din 'ãcate, el n-a a%ut
'rin cine sã-mi trimitã Cronica lui$ 1rin 'ostã, nu era recoman!abil> s-ar -i 7'ier!ut9 cu si4urantã$
Al !oilea subiect !e,bãtut în scrisorile noastre a -ost 'entru mine o sur'ri,ã, 'entru cã-mi anunta
<otãr/rea lui !e a se sinuci!e în ,iua c/n! %a îm'lini o't,eci !e aniS De la ori-
".1
care altul m-as -i 'utut aste'ta la o asemenea <otãr/re, !ar numai !e la el nu$ Iubea %iata,
cãlãtoriile, îl interesau e%enimentele 'olitice, oamenii !eosebiti, era sãnãtos (în ciu!a unei
o'eratii 'e inimã 'e care a su'ortat-o bine si care nu i-a !at !u'ã aceea !e -urcã*$ 7Re-u, sã
trãiesc 'este o't,eci !e ani B îmi scria el B, c/n! %ã %oi 'ãrãsi cu alai$9 @estea asta mi-a !at-o în
%ara anului 190"$ însemna cã ar mai -i a%ut !e trãit încã trei ani, tim' în care 'utea sã renunte la
intentia !e a-si curma %iata$ 7Nu !oresc ca eu, ca si ceilalti B îmi scria, 3usti-ic/n!u-si intentia B
sã asistãm la 'ro'ria mea !eca!entã$ Nu %a -i nici morm/nt, nici slu3bã, 'laca mea comemorati%ã
este ase,atã la 'icioarele les'e,ii !e la Ursani B ,eii stiu ceea ce -ac si 'entru ce o -ac, cel 'utin
s'erS U - aut sa%oir 're'arer sa mort), s'unea Cocteau cu !re't cu%/nt$9 Du'ã scrisoarea asta !in
) se'tembrie 190", %iata lui si-a urmat cursul obisnuit, în !e'linã concor!antã cu 'reocu'ãrile si
cu 4usturile sale$ In toamna lui 190", a 'lecat în Italia, la Duino, 'o-tit acolo !e 'rietenul nostru
comun, 'rintul RaGmon! !e 6orre e 6asso, iar în anul urmãtor a %i,itat Nor%e4ia$ In 190, la
sa'te,eci si nouã !e ani, !eci cu un an înainte !e a-si 'une ca'ãt ,ilelor, a 'lecat 'entru cinci
sã'tãm/ni s're i,%oarele Nilului, '/nã a'roa'e !e 4ranita cu Su!anul, iar !e acolo s-a !us în
Ior!ania$ +a )# octombrie 190, îmi !ã!ea noi !etalii cu 'ri%ire la sinuci!ere, 'entru cã în
scrisorile mele mã strã!uiam !in rãs'uteri sã-1 în!u'lec sã renunte, îmi scria; 7@oi lãsa totul în
cea mai 'er-ectã or!ine, totul %a -i timbrat, îm'ac<etat si !ãruit înainte !e s-/rsit B le4atarul meu
uni%ersal %a -ace cele cu%enite B minunati 'rieteni mã %or a3uta, 'ilulele obisnuite îsi %or -ace
!atoria în %reo orã, !ouã$ Doi bãieti !oresc sã -ie cu mine, nu cre! însã cã-i %oi lãsa$ Amintirea
ce-o %or 'ãstra !es're mine trebuie sã -ie a unei -iinte încã normale, -ãrã melo!ramã, în 'linã
sim'licitate$ Scrisori ti'ãrite în trei limbi %or tãlmãci 'e scurt atitu!inea mea, s're a-i la-
) 6rebuie sã stii sã-ti 're4ãtesti moartea (lb$-r$* (n$ e!$*$
"."
muri cinstit 'e cei la care tin, ca si 'e tine$ Nu am nici o teamã, sunt !oar 'lin !e curio,itate$9
Qis si -ãcut; Scrisorile !e care 'omeneste au -ost re!actate si e='e!iate ime!iat !u'ã 1. noiembrie
1905, !atã la care 'ilulele si-au -ãcut !atoria$
Ast-el si-a înc<eiat %iata, e=act la o't,eci !e ani, ? Fen-ant roGal, unul !intre oamenii cei mai
luci,i, mai nobili su-leteste, mai sensibili la simtul ri!icolului si mai înc/ntãtori !in c/ti am
cunoscut$
:!i<neascã-se în 'aceS
IubireU
Ca acele moti%e Ja4neriene ce e='rimã anumite stãri su-letesti 'e care 'ersona3ele !e 'e scenã
nu 'ot sau nu %or sã si le îm'ãrtãseascã 'rin cu%inte si 'e care s'ectatorul a%i,at le întele4e si
c<iar le simte el însusi, 'entru cã acele moti%e mu,icale 'ar a -i e='resia emotiilor simtite !e el
însusi c/n!%a, în îm're3urãri similare celor re're,entate 'e scenã, ultima -ra,ã !in Un amour !e
SJann !estea'tã în mine, !e c/te ori o recitesc, amintiri !ulci si !ureroase; Dire Iue3 Fai 4/c<e !es
annees !e mã %ie, Iue3 Fai %oulu mourir, Iue3 Fai eu mon 4ran! amour, 'our une -emme Iui ne me
'laisait 'as, Iui n Fetait 'as mon 4enre$1
Aceasta -ra,ã 'roustiana mã -ace sã-mi amintesc cã, !e multe ori, la r/n!ul meu, am iubit
nebuneste si cã, !e -iecare !atã, am -ost 4ata sã !ãruiesc unei -ã'turi oarecare tot ce a%eam,
cre,/n! ca n-as 'utea sã su'ra%ietuiesc !ec/t mi,erabil !acã m-ar 'ãrãsi, 'entru ca, mai t/r,iu,
!u'ã ce iubirea a -ost trã!atã si su-erinta ei obse!antã a trecut ca o mi4renã, înt/lnin!-o 'e stra!ã
sã mã întreb cum !e-a -ost 'osibil sã-mi 'ier! ca'ul si sã -iu ri!icol, s-o aste't !e-at/-
U 1ersona3ul 7EA9 !in acest ca'itol este mama scriitorului, Ma^ rioara Berin!ei (100)-19..* (n$
e!$*$
1 C/n! te 4/n!esti cã am 'ier!ut ani !in %iata mea, cã am %rut sã mor, cã mi-am înc<inat
!ra4ostea cea mai mare unei -emei care nu-mi 'lãcea, care nu era 4enul meuS (M$ 1roust, în
cãutarea tim'ului 'ier!ut, SJann, II, tra!$ rom$ !e Ra!u Cioculescu, E!itura 'entru +iteraturã,
19A0*$
".
tea ori ,a!arnic, sã-i su'ort toanele si tainele, sã-i sa%ure, '/nã si me!iocritatea uneori, s-o iubesc
cu at/t mai mult, cu c/t se în!e'ãrta mai e%i!ent !e mine si, mai ales, c/n!, !u'ã un tim',
le4ãtura 'e care o acce'tase '/nã atunci -ie !in interes, -ie !in obisnuintã, -ie !in amabilitate si,
ce%a mai rar, !intr-un sentiment real, s-a stins$
Aceastã -ra,ã !in romanul lui Marcel 1roust i-am citit-o într-o searã EI B si i-a 'lãcut neaste'tat
!e mult$ Am -ost sur'rins si entu,iasmat$ Sur'rins 'entru cã ceea ce ne 'lace nouã -oarte mult
rareori le 'lace si altora în aceeasi mãsurã, mai ales c/n! e %orba !e un !etaliu, !e un amãnunt 'e
l/n4ã care se trece !e obicei cu ne'ãsare, ca, !e 'il!ã, o m/nã !intr-un tablou, un anumit moti%
!intr-o sim-onie, un anumit %ers !intr-un lun4 'oem, o -ra,ã !intr-un între4 roman sau, !in
în-ãtisarea unui 'rieten comun, ,/mbetul ori -runtea$ Am -ost si entu,iasmat, 'entru cã nimic
'arcã nu ne lea4ã !e cine%a mai str/ns (!acã nu si mai !urabil*, !ec/t !esco'erirea unor ast-el !e
're-erinte comune$ @ibr/n! cu altcine%a în acelasi moment 'entru acelasi lucru, ne !estãinuim
unul altuia, comunicãm cu a!e%ãrat, ne !escãrcãm, ne !i%ul4ãm, ne în-rãtim, si bucuria !e a
!esco'eri în altul o sensibilitate 4eamãnã e uneori -ãrã mar4ini$ Marile e=ta,uri !e care
'omeneste istoria au -ost e=ta,uri în !oi$
Mi-a s'us;
B C/t e !e a!e%ãratS
M-a 'ri%it în oc<i, cu un ,/mbet tremurat o cli'ã 'e bu,e$ A'oi, si-a co'iat !in cartea mea mica
-ra,ã 'e o bucãticã !e </rtie, ca s-o aibã la în!em/nã si s-o în%ete 'e !ina-arã$ stia, !e alt-el,
-oarte multe lucruri 'e !ina-arã; ma=ime si %ersuri, c<iar 'oe,ii între4i, !ar nicio!atã, c/n! o
întrebam, nu-mi 'utea s'une !e cine sunt$ Du'ã ce a în%ãtat acea -ra,ã, mi-o s'unea EA mie sau,
!u'ã ce o înce'ea, o continuam îm'reunã, 7în cor9, 'ri%in!u-ne în oc<i unul 'e celãlalt si
,/mbin!u-ne cu înteles$ Era în ,/mbetul nostru o con-irmare a constatãrii lui SJann !in acea
-ra,ã, cu alte cu%inte 'ãream a -i !e acor! cã iubirile sunt trecãtoare ca anotim'u-
".5
rile si cã în urma lor nu rãm/ne !ec/t uimirea ca am 'utut iubi ce-am iubit$ Eram, asa!ar,
am/n!oi !e 'ãrere cã si cu noi se %a înt/m'la la -el, si !e-asta ,/mbetul nostru reci'roc era amar
B !ar -a'tul cã 4/n!eam la -el ne înc/nta$
Mã întrebam uneori B ,a!arnic, -ireste, 'entru cã n-as -i cute,at sã-i son!e, trecutul B ce anume
îi amintea acea -ra,ã$ Ce e='erientã a iubirii si a amã4irii o -ãcea sã s'unã acum !es're acea
remarca a lui SJann; 7C/t e !e a!e%ãratS9N
Amintirile ne îm'ie!icã a!esea sã -im -ericiti, si asta atunci c/n! ne lea4ã 'rea mult !e trecut, !e
,ã'e,ile lui !e altã!atã$ C/n!, în loc sã trãim cli'a 're,entã 'entru tot ce ne o-erã ea ine!it, 'lãcut
'entru simtire, <rãnitor 'entru cu4et, o -olosim s're a !erula -ilmul trecutului, 'entru a o-ta si a
lãcrima$
în ce mã 'ri%este, nu am o -ire 'aseistã B cu o sin4urã e=ce'tie; amintirile le4ate !e EA, 'e care,
c/n! nu le c<em, %in sin4ure, ca sã mã m/n4/ie, sa-mi -ie !or sau sã mã mustre$ +a alte a!uceri-
aminte, 'utine la numãr, mã întorc -ãrã nostal4ie, cu 'lãcere sau cu in!i-erentã, !u'ã ca,$ Dacã
am scris !es're unele înt/m'lãri !in trecut, am -ãcut-o, cum o -ãcea si Mart<a Bibescu, 'entru a
'escui !in trecut c/te%a e'isoa!e mai !eosebite si, mai ales, 'entru a-i -eri !e uitare 'e c/ti%a
oameni 'e care i-am cunoscut$
Au -ost în e=istenta mea ani !e care mi-amintesc -oarte 'utin, 'e care nu stiu cum i-am um'lut,
care 'arcã n-au -ost trãiti sau !e care nu %reau sã-mi amintesc$ Acestia !in urmã n-au -ost anii cei
4rei, ai so%ãirilor, ai rã,boiului sau ai li'surilor materiale, ci ai 4reselilor si ai rãtãcirilor$ Asa cã,
în aceastã ultimã 'ri%intã, nu o întele4 'e ne%asta lui +ot, care s-a întors ca sã 'ri%eascã cum ar!e
So!oma$ în locul ei, as -i -ost -ericit sã stiu cã nu %a mai rãm/ne nimic !intr-un trecut 3enant$ Iar
!acã ea s-a 're-ãcut într-un st/l' !e sare e 'entru cã tot!eauna is'ãsim 'lãtin!u-ne e%ocãrile
nostal4ice cu remuscãri si cu lacrimi ,a!arnice$ Asa!ar, !aca mi-am scris acum în urmã
amintirile, am -/cut-o cu 4/n!ul cã mai t/r,iu tim'ul mi le %a ster4e !in memorie si !in tot ce am
".A
trãit nu %a mai rãm/ne !ec/t scrum$ Dar nu le-am scris re4ret/n! trecutul, re'et; cu o sin4urã
e=ce'tie, ca'itolul 'e care 1-am înce'ut acum$
De obicei, o !atã ce înce' un nou ca'itol !e %iatã, nu mã mai 'reocu' !e cel 'e care 1-am
înc<eiat$ Mi se 'are ,ã!ãrnicie sã o-te, !u'ã ceea ce nu mai 'ot a%ea si, !e -oarte multe ori, !u'ã
ceea ce nici n-as mai !ori sã am$ Curio,itatea 'entru ce are sã mi se înt/m'le în %iitor mã
stã'/neste mai mult !ec/t 'ãrerea !e rãu !u'ã trecut$
în mo! cu totul e=ce'tional B re'et asta 'entru a treia oarã B, !intre toate umbrele care mi s-au
'erin!at 'e ,i!ul trecutului si care-mi stãruie în amintire, numai !e a EI mi-e !or$ Un !or
'ermanent si s-/sietor, 'e care tim'ul %ã! cã nu -ace !ec/t sã-1 am'li-ice, cu toate cã-n mine
stãruie teama cã tim'ul, acest balsam al !urerilor, 'recum si -iica lui, obisnuinta, ar 'utea sã-mi
u,e,e 4oblenul amintirilor le4ate !e EA si sã-mi 'resc<imbe simtãm/ntul !e-acum într-unul !e
m/na !oua$ Mi-e teamã cã, !u'ã c/tã%a %reme, %oi su-eri mai 'utin a!uc/n!u-mi aminte !e unele
e'isoa!e, !ureroase acum, si cã remuscãrilor tre,ite !e acestea le %oi 4ãsi 3usti-icãri si scu,e$
8<im'ele !in carne e ultima le4ãturã ce mai sub,istã între mine si EA$ Dacã tim'ul mi-1 %a
scoate !in carne si ast-el m-as !es'rin!e !e EA, as continua sã trãiesc sãrãcit !e unica mea a%utie
B si atunci ce-as -i mai mult !ec/t un 'umn !e tãr/naN
: ast-el !e teamã mã în!eamnã sã scriu !es're EA, !esi în 'ri%inta asta am o retinere$ 1e !e-o
'arte, se stie cã, !e cele mai multe ori, sub im'eriul unui sentiment 'uternic, scriem em-atic,
siro'os, me!iocru, si n-as %rea ca tocmai !es're EA sã scriu mai 'rost ca !es're altii, îmi s'un
însã cã ceea ce 'un acum 'e </rtie %oi 'utea re%i,ui mai t/r,iu cu luci!itate, ca 'e ce%a scris !e
un altul, în!ur/n!u-mã sã renunt la 'asa3ele 'atetice, la locurile comune, la e%ocãrile !ulce4e,
a!icã tocmai la ceea ce scrisesem mai cu !ra4$
1e !e altã 'arte, se stie, iarãsi, cã nu nea'ãrat ceea ce ne-a -ost nouã !e mare im'ortantã în %iatã e
!e %reun interes com-
"..
'arabil 'entru cel ce citeste relatarea$ Nu scriin! !es're lacrimile noastre i le %om stoarce
cititorului 'e-ale lui, ci întorc/n! cutitul în 'ro'ria lui ranã 'rin mãiestrie scriitoriceascã, -ãrã însã
sã-i îm'ãrtãsim lectorului %reo tainã a asa-numi-tului nostru mo!us o'eran!i$ @iata mea nu-1
interesea,ã 'e cititor !ec/t în mãsura în care e%ocarea ei, 'rin mestesu4ite ima4ini, i-o 'oate
e%oca 'e-a lui$ 1l/n4em !urerea altuia cu at/t mai mult cu c/t ne ima4inãm cã ar 'utea -i tot asa
!e bine a noastrã$ Se sinuci!eau citin! Kert<er cei care iubiserã si su-eriserã !in !ra4oste ca el,
iar nu !in com'asiune 'entru ne-ericitul 'ersona3 !e carte$
Cu toate aceste retineri, %oi încerca sã scriu !es're EA, 'ur si sim'lu 'entru cã simt ne%oia s-o
-ac$ Ce %a iesi nu %a -i re-lectarea simtãmintelor mele, ci a abilitãtii sau a st/n4ãciei mele
scriitoricesti$ :rice comunicare între oameni nu se -ace !irect, !e la inimã la inimã, ci 'rin
mi3locirea cu%/ntului, si intensitatea ei !e'in!e !e acesta$
De obicei, nu scormonesc 'rintre </rtiile trecutului, !ar B iarãsi în mo! e=ce'tional B recitesc
uneori -ra4mente !in însemnãrile EI ,ilnice !intr-o a4en!a 4ãsitã !e mine, înt/m'lãtor, într-un
sertar$ E o a4en!ã micã, coc<etã, !e 'iele, 'e care o 'rimise c/n!%a la un 'om !e Crãciun$
Simtise ne%oia s-o -oloseascã si-si notase ,ilnic, seara, cum îsi -olosise %remea '/nã atunci si,
e%entual, im'resii$ Scrisul, cu o cali4ra-ie clarã, -rumoasã, urmea,ã în!ea'roa'e -irul 4/n!ului,
-ãrã cãutãri stilistice$ Do%a!ã cã nicãieri n-am 4ãsit o stersãturã$ Scria 'entru EA, nu 'entru a -i
cititã B sim'lu, -ãrã 'retentii si bineS Mã 4/n!eam cã una !intre trãsãturile -irii ei era
autenticitatea$ Nu se silea sã -acã ce%a 'entru a creste în oc<ii altora$ 6rãia asa cum simtea$ Era
naturalã, s'ontanã, %eselã sau tristã, -ãrã sa se s-iascã sã -ie %eselã sau tristã, si, !in -ericire,
în,estratã cu un bun-simt natural, !e%enit cu
".0
tim'ul întele'ciune, !atoritã cãruia a rãmas tot tim'ul cu ca'ul 'e umeri$
în a-arã !e aceastã a4en!ã B în care o re4ãsesc cu !uiosia si cu !ra4ostea 'e care mi-o 'urta, cu
4ri3a 'entru ce 'utea sã mi se înt/m'le c/n! eram !e'arte si cu unele st/n4ãcii !e stil B mi-au
mai rãmas !e la EA ,eci !e -oto4ra-ii, !intre care 'e unele le-am înrãmat si le las sã mã
încon3oare, 'entru ca oriun!e, în casã, as ri!ica 'ri%irea s-o înt/lnesc 'e-a EI$
De alt-el, mobilele si lucrurile mãrunte !e 'rin !ula'uri au rãmas asa cum le-a ase,at EA$
Re4ãsesc 'este tot urme !e-ale EI, !antele lucrate !e EA, mici re'aratii -ãcute cu acul, si-i
recunosc îm'unsãtura, si-mi amintesc uneori c<iar si momentul în care a cusut un lucru sau altul
ori a bro!at %reo 'erna$ Unele locuri 'e un!e am -ost îm'reunã mi-a!uc în minte mici scene sau
-ra,e rostite !e EA, care-mi rãsucesc 4<im'ele în carne, si sunt trist B si -ericit toto!atã$
De 'il!ã, lacul !e la mar4inea orasului$ Cu ani în urmã, 'e c/n! tele%i,orul nu se nãscocise încã,
iar !uminicile !e iulie erau lun4i si triste, luam, !acã nu 'loua, 'entru a 4oni !in noi melancolia
,ilelor 'ustii, autobu,ul si %eneam am/n!oi acolo, în -ata lacului$ In 3urul nostru, se a4ita
obisnuita lume !e !uminicã, %enitã sã-si omoare tim'ul sau sã-si !istre,e co'iii$ &amilii mo!este,
slu3nice, sol!ati si, mai ales, co'ii se în4<esuiau nerãb!ãtori 'e 'ontonul în4ust, în -ata cãruia
a!ãstau micile %a'orase albe ce -ãceau încon3urul întin!erii iri,ate si calme$
în !u'ã-amie,ele !e " iunie ale -iecãrui an, 'entru cã atunci înce'e solstitiul !e %arã, iar soarele
rãm/ne uitat !e Dumne,eu 'e cer, obisnuiam sã %i,ite, lacul, întin!erea lui 'laci!ã si %astã, cu
miros !e 'utre4ai si !e al4e, si as-intitul !ureros !e lun4 mi-aminteau !e %ara nor!icã si, în
s'ecial, !e ,iua aceea B acolo sãrbãtoare a soarelui care rã,bate %ictorios în îm'ãrãtia no'tii,
4oniFn! întunericul$ 1e malurile lacurilor -inlan!e,e, se a'rin! în noa'tea !e ") s're " iunie
-ocuri, în case nimeni nu !oarme, restaurantele sunt 'li-
".9
ne !e lume, !e c<iote, !e c/ntece, iar noa'tea clarã binecu%/ntea,ã în 'arcuri iubirile$
Se s'une cã în noa'tea asta asa-,isa a S/n,ienelor -ortele obscure ale naturii, !ãtãtoare !e %iatã si
ins'iratoare !e mu,icã si !e 'oe,ie, se 'rin! în <ore ne%ã,ute si cã, în lumina cre'uscularã ce
înt/r,ie !easu'ra 'ã!urilor, a a'elor si a cr/n4urilor, a'oi în aceea, tremurãtoare, a -ocului animat,
s'iri!usi neast/m'ãrati strãbat co!rii, c/m'iile, 'oie-nele, urmea,ã !e-a'roa'e cursul a'elor,
c<iuin! si tin/n!u-se !e nã,!rã%ane 'o,ne$
în -ata lacului si în amur4ul acelei ,ile, îmi aminteam !e 'ã4/nele si ba<icele ritualuri nor!ice
'ãstrate !e milenii, !ar si !e anii 'etrecuti !e mine în tara sutelor !e locuri tra%ersate !e cercul
'olar$ A -ost !u'ã aceea o %reme c/n! %eneam aici, în -ata lacului, !e,orientat, s're a-mi !e'l/n4e
o %iatã ce-mi 'ãrea înc<isa$ Seara !e mie, !e iunie era înmiresmatã cu arome !e tran!a-iri, iar
lumina ei 'ortocalie si calmã mã -ermeca$ Eram 'rea în!urerat 'entru a mã bucura !e ea, si totusi
o cãutam, c/n! m-a însotit EA acolo 'entru 'rima !atã$ 1o'osisem am/n!oi 'e o bancã$ +acul
tremura usor la c/ti%a 'asi !e noi, 'rintre sãlcii$ 1ãrea o -iintã %ie, iritatã !e miscarea neîntreru'tã
a bãrcilor ce se a4itau în toate !irectiile$ 1e 'oteca !in -ata noastrã, treceau 'erec<i înlãntuite,
'urt/n! în 'ri%iri mica lor -ericire, 'e care 'oate cã o i4norau, !ar care mie-mi sãrea în oc<i
tocmai 'entru cã eram ne-ericit$ Ambarcatiuni cu '/n,e a!ãstau 'e luciul a'ei asemenea unor
'ãsãri enorme, albe, 'o'osite 'e su'ra-ata ei$ Aerul era ume! si usor încetosat$ +/n4ã mine, EA
era trans-i4uratã !e !es-ãsurarea marelui s'ectacol al as-intitului 'relun4, si e=altarea i se
tra!ucea 'rintr-un monolo4 liric$ S'unea tot ce-i trecea 'rin minte cu s'ontaneitatea sincerã a
oamenilor cu su-letul curat$ : 'ri%eam si-i in%i!iam seninãtatea$ Nu 'retuiam atunci, în lumea
asta, nimic mai mult ca inocenta, si cre!eam cã nu mi-o %oi recã'ãta %reo!atã$ +umina a'usului o
a%anta3a si mi-a!ucea aminte cã +eonar!o n-o 'icta 'e Mona +isa !ec/t în amur4, c/n! umbrele
!is'ar$
"0#
A%ea -ata si bratele si!e-ii 'recum cerul, 'ri%irea bl/n!ã si sentimentalã, 4lasul moale, usor
c/ntat$ Mã socotea, 'oate, ne'ãsãtor la s'ectacolele naturii, 'entru cã nu stia c/t eram !e ne-ericit$
6im'ul trecea încet, ca si cum s-ar -i o'rit 'e loc$ Bãrcile erau umbre ce 'arcã !uceau su-lete 'e
Ac<eron, s're Ha!es$ A'oi, c/n! mantia lui :beron a înce'ut sã în%ãluie lacul si 'arcul, cu
-al!urile ei înstelate, ne-am ri!icat si am 'ornit s're casã$ Am trecut 'e l/n4ã curti în care oamenii
se!eau la masã, m/nc/n! sau 3uc/n! table, 'e l/n4ã 'ra4uri un!e înt/r,iau 4<emuite -emei
bãtr/ne si sin4ure, 'rin cartiere %ec<i, cu case mici, în4uste, 'ier!ute în -un!ul curtii$ +uminile se
a'rin!eau si mai trecea o ,i$
încetul cu încetul, rana mea lãuntricã s-a %in!ecat, si în anii urmãtori seara cea mai lun4ã a anului
îmi amintea !escum'ãnirea !e atunci$ Din rana %in!ecatã, 'ãstram !oar urma$ Continuam sã %in
cu EA acolo, în seara solstitiului !e %arã, ca la morm/ntul unui 'rieten !ra4$ A!uceam oma4iu
!urerii ce trecuse, seninãtãtii 'e care o rec/sti4am si molcomei noastre -ericiri !e a -i îm'reunã$
Nu stiu !aca-i 'lãcea asa !e mult sã -acã ocolul lacului cu %a'orasul, 'recum mã lãsa sã cre!$ în
orice ca,, era 'e atunci sin4ura noastrã bucurie !e !uminicã !u'ã-amia,ã$ De -a't, cre! cã nu at/t
'limbarea cu %a'orasul o bucura, c/t -a'tul !e a -i cu mine o ,i întrea4ã$ Alt-el, ne %e!eam !oar
s're searã, c/n! mã întorceam !e la ser%iciu, si nici atunci !estul, 'entru cã mã a'ucam !e scris,
însin4ur/n!u-mã$ Dar !es're asta %oi aminti ce%a mai !e'arte$ EA ar -i mers cu mine oriun!e m-
ar -i m/nat ca'riciul sortii, cãci numai a -i îm'reunã însemna 'entru EA a trãi$ 6oatã e=istenta i se
!es-ãsura în -unctie !e mine, simtãmintele EI erau -ie bucurie c/n! îi eram alãturi, -ie su-erintã
c/n! mã stia !e'arte, -ie s'aimã c/n! se 4/n!ea cã m-ar 'utea 'ier!e$ Mã lãsa sã scriu ,iua sau
noa'tea, at/ta c/t %oiam, si-mi a'ãra linistea, -iin!cã îi -ãcea 'lãcere, !esi !in scrisul meu multã
%reme nu s-a ales nimic$ stiam cã ar -i 're-erat sã-i tin to%ãrãsie, !ar eram 'rea
"01
e4oist ca sã-mi întreru' sterila acti%itate, 'entru a rãm/ne l/n4ã EA$ Croseta sin4urã în altã o!aie,
se 4/n!ea, !esi4ur, la orele care i se scur4 4oale, rãb!a sin4urãtatea în care o lãsam, !ar nu-mi
re'rosa nimic$ C/n! nu mai 'uteam su'orta sã o stiu la c/ti%a 'asi !e mine, aste't/n! o
m/n4/iere care nu %enea, o %orbã care nu se lãsa rostitã, mã ri!icam !e la masã si aler4am la EA$
Mã 'ri%ea atunci cu oc<i tulburi în care îi 3ucau lacrimi, si în 'ri%irea EI !e c/ine cre!incios era
recunostintã umilã si bucurie, îi sãrutam -ata si oc<ii, îi m/n4/iam obra3ii, as -i %rut sã-i cer
iertare cã sunt asa cum sunt, !ar bu,ele îmi rãm/neau înclestate, si su-eream 'entru cã nu 'uteam
sã-i cer iertare, îmi s'uneam cã %iata e nesi4urã si cã %oi re4reta 'oate, într-o ,i a m/niei, într-o
ine%itabilã !ies irae, cã n-am stat mai mult l/n4ã EA, cã nu i-am !estãinuit tot ce a%eam 'e su-let>
îmi im'utam cã nu 'ot sã renunt Ia con!amnabila mea 4ra-omanie si la ne%oia !e a <oinãri
sin4ur, seara> îmi s'uneam cã %a trebui sã mã sc<imb, !ar anii treceau si rãm/neam acelasi$
îmi !oream, în continuare, mai mult tim' liber 'entru a scrie, mai multã sin4urãtate, mai multã
libertate, !ar su-eream !orin! si, în su-erinta mea, !oream mereu$
C/n! !uminica %remea era ur/tã, rãm/neam acasã si, !aca nimeni nu suna la usã ca sã ne %i,ite,e,
3ucam am/n!oi cãrti, -ãceam 'asiente sau îi citeam c/te ce%a$ Erau !u'ã-amie,e triste, în care
simteam cã %iata se scur4e ne-olositã, ,ã!ãrnicitã; 'entru cã nu 'uteam sau nu stiam ce sã -acem
cu ea 'entru a -i -ericiti$ Nu-mi trecea 'rin minte cã tocmai acele !u'ã-amie,e !e !uminicã
st/n4aci -olosite, !ar calme erau însãsi -ericirea 'e care mi-o !oream si cã tocmai !e ele îmi %a -i,
c/n!%a, !or$
Uneori, c/n! mã îna'oiam !e la ser%iciu, o 4ãseam se-,/n! în -otoliu, l/n4ã -ereastrã$ 6ricota sau
croseta una !intre interminabilele ei !antele 'entru cearsa-uri, o !antelã al cãrei mo!el, c/n! se
termina, era cu abilitate reluat !e la ca'ãt si 'utea -i ast-el continuat la in-init$ Din curbura 4ra-W
tioasã a unui lu3er lua nastere un altul, care era însã ai!o-
"0"
mã cu cel care 1-a 'rece!at si, urmãrin! cu 'ri%irea moti%ul !elicat al !antelei, minutios ima4inat,
cu insistentele lui re%eniri, reali,ate 'e nesimtite, 4/n!ul mã !ucea la o &u4ã !e Bac<$
De c/te ori o %e!eam a'lecatã asu'ra lucrului !e m/nã, !ar 'arcã mai !e4rabã asu'ra 4/n!urilor
EI tainice, mã cu'rin!ea un %al !e tristete$
îmi s'uneam; 7C/te ore ire%ersibile !e %iatã i se scur4 ast-el, în loc sã -ie trãite !e EA în
'lenitu!ine si în bucurieS9
I-am s'us o !atã asta, mi-a!uc aminte, si mi-a rãs'uns 'ri%in!u-mã, ca !e obicei c/n! îmi %orbea
ce%a mai !eosebit, cu o intensitate cal!ã si ume!a;
B Dantelelor la care lucre, le-am !at !oar ore$ @iata însã ti-am !ãruit-o numai tieS
Au -ost ani în care, %ara, 'lecam la mare sin4ur, !in acea anar<icã ne%oie !e libertate si !e
sin4urãtate, îmi 'lãcea sã-mi 'etrec conce!iul -ãrã nici o constr/n4ere$ &ãrã orã -i=ã 'entru masã
si, mai ales, -ãrã a-i 'urta EI !e 4ri3ã, îmi luam conce!iu !e la cãrtile !e 3oc, !e la eternele
'asiente, !e la %i,itele îm'reunã la ru!e, !e la monotonia !uminicilor, si <oinãream la mare ca un
scolar scã'at !e orice su'ra%e4<ere$ Seara, citeam '/nã-mi cã!eau oc<ii !e somn, !ar -ãrã s-o au!
'e EA s'un/n!u-mi; 7De ce nu te culciN M/ine ai sã -ii ostenit la ser%iciu$ De ce-ti bati 3oc !e
sãnãtateN @rei sã-ti strici oc<iiN9
Erau ani în care aste'tam sã'tãm/nile !e sin4urãtate la mare ale conce!iului ca -lãm/n!ul <rana$
se!eam la 'la3ã c/t %oiam, si 'entru mine aceastã totalã libertate era însãsi -ericirea$ M/ncãm 'e
a'ucate, iar seara mã 'limbam în %oie$ C/n! îmi a!uceam aminte cã nimeni nu mã astea'tã a'rin-
,/n! mereu lumina !e la 'at ca sã 'ri%eascã minutarele ceasului, îmi trecea 'rin tru' un -ior !e
bucurie$ &ãceam tot ce mi-era inter,is acasã; <oinãream, mã culcam t/r,iu, -umam
"0)
mult, înt/r,iam !e %orbã cu c/te o cunostinta înt/lnitã înt/m'lãtor, m/ncãm la cele mai
ne'otri%ite ore$ &ireste, nu mi-era inima usoarã, îmi !ã!eam seama cã am lãsat-o sin4urã, cã-i %a
-i 4reu -ãrã mine trei sã'tãm/ni înc<eiate c/t mã !es-/tam la malul mãrii, !ar nu %oiam sã mã
în!uiose,, !e teamã ca m-as 'utea întoarce înainte !e %reme, cã as re4reta a'oi cã m-am întors si
as -i morocãnos cu EA$
+a înce'ut, cre!eam ca sunt în!rã4ostit !e mare$ De -a't, eram în!rã4ostit !e libertate, si marea
era !oar s'atiul a4reabil în care mi-o mani-estam$ Mi s-au o-erit o !atã, 'rin sin!icat, !ouã locuri
la munte$ +e-am acce'tat, ca sã 'lec în conce!iu îm'reunã cu EA$ Eram -oarte bucuros cã 'uteam
sã-i 'rocur o 'lãcere, s-o scot !in oras, ca sã se o!i<neascã la munte$ I-a 'ãrut bine$ Mai erau
c/te%a ,ile '/nã la 'lecare si înce'ea sã-si 're4ãteascã ba4a3ele$ Dar, 'e mãsurã ce EA se bucura
mai mult si mã consulta cu 'ri%ire la ba4a3e, cu at/t entu,iasmul meu scã!ea$ Mã 4/n!eam cã,
'lec/n! cu EA la munte, renuntam la libertate, la acea libertate 'e care o aste'tasem un an între4$
In ultimul moment, i-am s'us cã 're-er sã-mi -ac conce!iul sin4ur, 'e litoral$ Am a%ut aceastã
cru,ime$ N-a 'rotestat$ A tãcut si si-a scos !in 4eamantane lucrurile$ A a%ut nobletea sã nu-mi
-acã nici o im'utare$ : au,eam 'ãsin! rar 'rin o!aia alãturatã, o'rin!u-se în -ata !ula'ului
!esc<is si ase,/n!u-si în ra-turi, la loc, cele 're4ãtite 'entru %acanta la munte$ Mi-era milã !e EA,
a%eam remuscãri, !ar nu eram în stare sã-i s'un; 7M-am rã,4/n!it$ @om mer4e îm'reunã la
munte$ lartã-mi e4oismulS9 As -i -/cut-o -ericitã, stiam -oarte bine, !ar !orul !e sin4urãtate si !e
libertate era mai 'uternic, si mã !is'retuiam$
De la mare, în anii c/n! 'lecam sin4ur, îi tele-onam ,ilnic$ De -iecare !atã, mi se 'ãrea ciu!at sã-i
au! 4lasul tremurat !e emotie si !e bucurie %orbin!u-mi în rece'tor, în cele trei minute c/t !ura
con%ersatia noastrã, abia a%eam tim' sã ne s'unem unul altuia c/te%a -ra,e con%entionale,
!incolo !e care nu eram în stare sã nãscocim nimic$ si totusi, c/te am -i 'utut sã ne s'unemS Ea
B cã !orul !u'ã mine îi
"0
s-/sie 'ie'tul, cã ,ilele îi sunt 4oale si lun4i, cã le um'lea cu mici în!eletniciri casnice 'entru ca
orele sã-i treacã mai re'e!e> iar eu B cã -ericirea mi-era umbritã !e remuscãri$$$ în locul acestor
!eclaratii însã consumam cele trei minute rostin! -ra,e banale$ : au! si acum s'un/n!u-mi;
B Sunt bine$ N-ai 4ri3a meaS :!i<neste-teS Bucurã-te, 'entru cã la întoarcere te astea'tã un nou
an !e muncã$ Nu -ã economiiS Rãm/i at/t c/t ai conce!iuS
Ast-el !e cu%inte îmi mer4eau la inimã, înc<i!eam tele-onul bucuros cã-mi -ãcusem !atoria
!ãruin!u-i trei minute !e -ericire, acele trei minute 'e care le aste'tase cu nerãb!are încã !in ,iua
'rece!entã, !in cli'a în care s-/rsisem con%orbirea$ stiam cã trãia numai 'entru acele trei minute
si cã, în a-ara lor, 'entru ea, totul era ,ã!ãrnicie$ Mã în!re'tam 4rãbit s're autobu,, în tim' ce
4lasul ei continua sã-mi m/n4/ie urec<ea, încura3ator$ 1/nã în ,iua c/n! am înteles, în s-/rsit,
ceea ce ar -i trebuit sã 'rice' !in 'rimul moment, si anume cã %orbele EI nu erau altce%a !ec/t un
ci-ru nestiut !ec/t !e EA, si 'e care abia acum îl !e,le4am$ S'usele ei ,ilnice, mereu cam
aceleasi, însemnau !e -a't e=act contrarul a ceea ce simtea c/n! îmi %orbea la tele-on$ Sensul lor
a!e%ãrat era cam acesta; 7Nu mã simt bine$ 8/n!es-te-te cã sunt sin4urã$ &ã economiiS întoarce-te
c/t mai re'e!eS9
6ocmai 'entru cã, -ãrã sã %rea, 4/n!ea ast-el, îsi tra%estea 4/n!ul, ca sã -iu linistit$ Am 'rice'ut în
,iua c/n! 4lasul tremurat a trã!at-o si, !in cli'a aceea, remuscãrile si !orul au -ost 'e neaste'tate
mai 'uternice !ec/t e4oismul meu mesc<in$ 1lecasem în !imineata aceea s're 'la3ã si, !eo!atã,
m-am întors !in !rum$ Am intrat în cabina tele-onicã !in centru, 'urt/n! în mine bucuria <otãr/rii
'e care cu c/te%a cli'e mai înainte o luasem si nerãb!area !e a i-o transmite$ Cabinele erau
ocu'ate, a trebuit sã aste't$ Mã temeam cã între tim' EA %a 'leca 'oate !e-acasã, si nu a%eam
rãb!are sã am/n con%orbirea$
"05
C/n! am i,butit sã 'rin! le4ãtura si c/n! i-am au,it !in nou 4lasul, mi-au !at lacrimile$ I-am
s'us;
B &ã-ti ime!iat ba4a3ele si %ino aici 'entru c/te%a ,ile$ 6e ro4 mult$ Mi-e -oarte !or !e tineS
si a %enit$ @ã,/n!-o acolo, 'e litoral, alãturi !e mine, am simtit bucuria 'e care ne-o !au lucrurile
'use în or!ine$ &ãcusem ce trebuia sã -ac$ +ibertatea mi-a -ost în4rã!itã, 're,enta EI mi-a -ost
incomo!ã, în sc<imb nu mã mai c<inuiau remuscãrile$ @oiam sã rãm/n uneori 'e 'la3ã !e %orbã
cu 'rieteni, !ar stiam bine cã EA nu trebuie sã abu,e,e !e soare$ Renuntam la 'lãcerea !e a sta cu
ei si ne întorceam acasã$ Ca sã nu-mi strice c<e-ul, 'leca uneori sin4urã$ : urmãream cu 'ri%irea
cum urcã tre'tele ce !uceau s're oras, nes-/rsitele tre'te obositoare, cu soarele în crestet, tin/n!u-
se cu m/na !e 'ara'etul !e lemn, cu 'ãlãrioara albã 'usã ana'o!a 'e ca', si -iecare 'as 'e care îl
-ãcea urc/n! mi-era un cui ce mi se în-i4ea în 'ie't$ Mã cu'rin!ea o milã !ureroasã, iar bucuria
!e a rãm/ne în to%ãrãsia %alurilor !is'ãrea, -ãc/n! loc tristetii si remuscãrilor$ De ce o lãsasem sã
'lece sin4urãN 6otul, toatã bucuria mea !e a !ormita ne!eran3at 'e cearsa-ul m/n3it !e nisi' sau
!e a simti în!elun4 %olu'tatea înotului în lar4ul marii !is'ãrea$ Qã!ãrniciiS
în sc<imb, îi !ãruiam ei, -ãrã e=ce'tie, !u'ã-amie,ele$ Oucam un ecarte, lãs/n! a'aratul !e ra!io
sã transmitã o mu,icã esti%alã oarecare, urma ritualul ca-elei, iar s're searã 'o'oseam am/n!oi 'e
o bancã, !e obicei în 'rea3ma bustului lui Eminescu, acolo un!e trecãtorul e încon3urat !in trei
'ãrti !e mare si are im'resia cã se a-lã 'e 'untea unui %a'or$ E tot!eauna, în locul acela, 'arcã
mai mult aer marin ca-n alte 'ãrti si, s're searã, mai multã luminã ca oriun!e$
@eneam acolo c/n! soarele, obosit !e cursa lui !iurnã, trimite asu'ra mãrii o luminã moale,
comme un lon4 san4iot tout c<ar4e !Fa!ieu="$
" C<arles Bau!elaire, +a Mort !es antants; 7încãrcat !e-a!io, ca un lun4 sus'in9 (tra!$ rom$ !e Al$
1<ili''i!e* (n$ e!*$
"0A
Urmãream, !in s'atele statuii si !in 'rea3ma -arului 4e-no%e,, a'usul lent, marea ce !e%enea
lã'toasã, cerul tot mai alburiu înainte !e a se întuneca, ,borul ,4omotos al 'escãrusilor si
ori,ontul în!e'ãrtat, sters, abia !emarcat !e %a'oarele în!e'ãrtate, însirate 'arca unele în s'atele
altora, în linie !rea'tã, aste't/n!u-si rãb!ãtoare intrarea în 'ort$ De n-ar -i -ost %a'oarele, 'entru
'ri%irile noastre cerul s-ar -i con-runtat cu marea, un!e%a, ca într-o i!ealã, !iscretã si ne!e-initã
conto'ire$
Ne strã!uiam sã numãrãm ambarcatiunile ce 'unctau ori,ontul$ C/te erauN Qece, !ouãs're,eceN
Nu cã!eam !e acor! si le numãram !in nou$ A'oi, ne ri!icam !e 'e bancã si ne a'ro'iam !e
'ara'etul sub care, uneori, se s'ãr4eau neîncetat %alurile sau, alteori, abia alintau tãrmul ori se
3ucau cu noi, stro'in!u-ne -runtea a'lecatã s're ele$ Ea le 'ri%ea atent cum s'ãlau neîncetat
'ietrele uriase, a4lomerate acolo 'entru a sustine 'romena!a$
B Cum e cu su-erintaN o întrebam uneori, stiin! cã-i -ace 'lãcere sã-mi recite 'entru a nu stiu
c/ta oarã o anumitã cu4etare, sau una !intre cele !ouã 'oe,ii -rantu,esti 'e care nu le-am au,it
!ec/t !e la ea$
B Su-erinta e ca %alul mãrilor s'ume4ãtoare ce, i,bin! aceeasi 'iatrã albã si strãlucitoare, o-
nne4reste$ Cor'u-n care$$$
B Cor'u-n care inima s-a înne4rit B continuam eu B e un c<in însu-letit$
Re'etam cu ea cu4etarea, sau o continuam, -ãrã sã a-lu !e un!e o culesese$ 1oate cã i-o scrisese
%reun cole4 !e scoalã 'e un album, asa cum nu am stiut nicio!atã un!e a 4ãsit acele !ouã 'oe,ii
-rantu,esti 'e care le stia 'e !ina-arã$ Qa!arnic le-am tot cãutat 'rin antolo4ii$ Mã întreba ea 'e
mine;
B 6u, care iubesti 'oe,ia, cum !e nu stii !e cine sunt scrise %ersurile asteaN Sunt at/t !e
-rumoaseS îmi 'lac asa !e multS
si, -iin!cã 'eisa3ul marin o 're!is'unea la %isare, iar statuia 'oetului la 'oe,ie, înce'ea sã-mi
recite;
"0.
B 1uisIue tout est -ini !esormais entre nous,
1uisIue3e ne 'uis 'lus au -on! !e tes Geu=-ous,
Au -on! !e tesGeu= !e lumiere, lire l Fa,ur, l F<ori,on, l Fin-
-ini,
1uisIu Fa%ec notre amour c Fest bel et bien-ini,
Ecoute, o mon amant, mã !erniere'riere$$Y
Ri!icam !in umeri$ Ar -i !orit mult sã a-le cine a scris cu4etarea amintitã si cele !ouã 'oe,ii
-rantu,esti; +e De'art si Mã !erniere 'riere$ Am co'iat mai t/r,iu aceste !ouã 'oe,ii, ca sã nu se
'iar!ã o !atã cu EA, ca sã rãm/nã 'entru tot!eauna ce%a !e la EA, ce%a ce se 'otri%ea asa !e mult
cu -irea ei sentimentalã, înc/t mã întrebam uneori !acã nu le scrisese c<iar ea într-un moment !e
ins'iratie$
Dimineata, 'lecam la 'la3ã îm'reunã$ 1arcur4eam un !rum !estul !e lun4 '/nã acolo$ : obosea
!rumulN Ce im'ortantã a%ea !in moment ce era cu mineS
: re%ã! acum 'e 'la3ã, întinsã într-un se,lon4, cu 'ãlãrioara albã a'lecatã 'e un oc<i, !ormit/n!
sau urmãrin! interesatã ce se 'etrece în 3urul ei$ C/n! ieseam !in a'ã si o cãutam cu 'ri%irea, o
!es'rin!eam ime!iat !in multimea !e tru'uri a4itate sau somnolente, asa cum la cinemato4ra-
!istin4i ime!iat, 'e o stra!ã a4lomeratã, eroina 'rinci'alã 'rintre -i4urantii ce re're,intã trecãtori
necunoscuti, care 'entru tine nu contea,ã$ C/n! iubim, 'entru -iecare !intre noi, sin4urul lucru
im'ortant este -ã'tura iubitã, restul oamenilor 'e care-i înt/lnim a'roa'e cã nu e=istã$ Ei înce' sã
e=iste !in nou 'entru noi !oar !in cli'a în care ne-am !etasat !e -ã'tura iubitã$
Mã a'ro'iam, mã a'lecam asu'ra EI si umbra ca'ului meu m/n4/in!u-i oc<ii înc<isi o -ãcea sã
tresarã !in calma ei somnolentã;
) Cum totul s-a terminat !e-acum între noi, ? Cum nu mai 'ot B în a!/ncul oc<ilor tãi a'rinsi, în
a!/ncul oc<ilor tãi !e luminã B sã citesc a,urul, ori,ontul, in-initul, ? Cum !ra4ostea noastrã
c<iar s-a s-/rsit, ? Ascultã-mi, iubitul meu, ultima ru4ã$$$ (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"00
B 8ata baiaN Ai si %enitN $Io%>
îi r/!ea -ata 'entru cã eram !in nou acolo, l/n4ã EA$ Acum, totul era bine$ C/te nu se
înt/m'laserã în 3urul ei în li'sa meaS înce'ea sã-mi 'o%esteascã$ Nu ati'iseN De un!eS înc<isese
oc<ii !oar acum, în urmã, !ar '/nã atunci$$$
si 4lasul cu care-mi relata !i%ersele înt/m'lãri care o amu,aserã era 'entru mine la -el !e
m/n4/ietor ca m/na EI, 'e care, c/n! mã !urea ca'ul, si-o trecea alinãtor 'e -runtea mea
-ierbinte$ M/na aceea îmi transmitea toatã 4ri3a, toatã !ra4ostea, tot re4retul EI !e a mã %e!ea
bolna%, în!ulcin-!u-mi, 'arcã, !urerea$ Era cal!ã B sau rece c/n! -runtea îmi ar!ea B,
'rotectoare, asa cum nici o altã m/nã nu %a mai -i 'entru mine, 'oate, nicio!atã$
Du'ã unul !intre acele conce!ii, cam toate la -el, 'etrecute îm'reunã la mare, abia ne întorsesem
acasã si ne !es'ac<etasem lucrurile, c/n!, într-o noa'te, o nenorocire a rã-'us-o, o su-erintã
neaste'tatã$
Du'ã acci!entul -atal, a înce'ut 'entru EA o lun4ã a4onie, care i-a 'resc<imbat ultimii sase ani
!in %iatã într-un c<in neîntreru't$ Am trans'ortat-o la s'ital, un!e a su'ortat cu neaste'tatã liniste
su-leteascã o o'eratie lun4ã si 4rea$ A ,ãcut a'roa'e o lunã acolo, 'e un 'at !e -ier, 'rintre
oameni strãini, 'rintre acci!entati si in-irmi, culcatã 'e s'ate, a'roa'e imobili,atã$ @eneam !e
!ouã ori 'e ,i sã-i a!uc !e m/ncare, se!eam l/n4ã EA c/te%a minute, a'oi o 'ãrãseam '/nã a
!oua ,i$ Mã urmãrea cu 'ri%irea '/nã la usa salonului, !e un!e-i mai -ãceam un semn !e bun
rãmas si se întorcea cu 4/n!urile la su-erinta, la sin4urãtatea, la !e,olarea B si la s'eranta cã
o'eratia 'oate %a -i reusit, cã-si %a relua %iata !e altã!atã, alãturi !e mine$ Dar s'erantele EI,
încura3ate !e cele 'e care i le !ã!eam în scurtele mele %i,ite la s'ital, n-au -ost 3usti-icate$
Re-acerea mult aste'tatã a tesuturilor nu
"09
s-a 'ro!us$ Me!icii mi-au !at !e înteles cã o can4renã ar 'utea sã sur%ina si, o !atã cu aceasta,
ine%itabil, s-/rsitul$
Am a!us-o acasã -r/nt su-leteste, bineînteles -ãrã sã-i s'un ce au,isem !e la me!ic, îmi rãsunau în
urec<i cu%intele acestuia; 7Dati-i sã mãn/nce tot ce 'o-teste, -aceti-i orice 'lãcere, 'entru cã, !in
'ãcate$$$9 Asa am -ãcut, cu un !e%otament încura3at !e !is'erare$ I-am %in!ecat escara cu care se
întorsese, i-am !es-ãcut ban!a3ul, am s'ãlat-o, am 'ie'tãnat-o, i-am în-rumusetat o!aia, am
%e4<eat-o cu o !orintã sãlbaticã !e a -ace 'osibil im'osibilul$ si, în bunã 'arte, am i,butit$
Can4rena nu s-a 'ro!us$ Cu tim'ul, a i,butit sã se ri!ice !in 'at si, a3utatã, sã -acã 'asi 'rin o!aie$
C/n! mã întreb cum am re,istat am/n!oi sase ani, EA co'lesitã !e su-erintã B 'entru cã o
in-irmitate atra4e !u'ã ea altele B, iar eu %lã4uit !e obosealã, nesomn, !is'erare si 4/n!uri
ne4re, îmi s'un cã numai iubirea unuia 'entru celãlalt ne-a !at aceastã 'utere$ EA a trãit asa cum
a trãit acesti ultimi sase ani 'entru ca a %rut sã trãiascã> a su'ortat o'eratia, a'oi imobilitatea,
c/r3ele, claustrarea între cei 'atru 'ereti ai o!ãii, 'entru cã, în sc<imbul su-erintei, a%ea mai
!e'arte bucuria !e a mã %e!ea mereu l/n4ã 'atul EI sau la bratul EI, iar eu, oric/t !e 4reu mi-ar -i
-ost uneori, nu 'uteam conce'e ca m/ini strãine s-o a3ute$
Un ra'ort amãnuntit asu'ra %ietii noastre !in acei ultimi ani !e iubire su'remã si !e torturã ar -i
'oate 'rea lun4 'entru cine ar citi aceste 'a4ini, încerc sã mã obisnuiesc cu !ureroasa realitate a
im'osibilitãtii transmiterii simtãmintelor noastre !in cau,a st/n4ãciei cu care m/nuim limba3ul$
Dacã nu a%em !arul !e a emotiona, rãm/nem sin4uri cu !urerile si cu bucuriile noastre$
Se cu%ine, asa!ar, sã mã limite, la re!area succintã a înt/m'lãrilor, -ãrã sã insist asu'ra lor$ Si
totusiS Dacã as 'utea sã e%oc tensiunea cu care !uceam în s'ate -iecare orã !in ,i si !in noa'te,
sub amenintarea com'licatiilor in-irmitãtii ei si a con4estiei cerebrale ce-si %estea 're,enta 'rin
s'asme ce !urau uneori o noa'te si o ,i, 'oate cã as 'utea
"9#
-i mai con%in4ãtor, mai %re!nic !e cre,are$ Cititorul ar întele4e 'oate mai bine cum anii !e
încercare, !esi semãnati cu momente !e iritare, !e e='lo,ii ner%oase, !e obosealã, !e 'o-tã !e
e%a!are, !e !is'erare, au alimentat iubirea, au cimentat-o, au conto'it-o cu %iata si i-au !at un
sens ma3or$ +a Roc<e-oucaul! s'unea, mi se 'are, cã iubirea e ca un -oc 'e care %/ntul îl stin4e
c/n! e neînsemnat si-1 'resc<imbã în incen!iu c/n! e 'uternic$ 1ersona3ul 'rinci'al al acestor
r/n!uri nu e nici EA, si nici eu, ci iubirea$ Nu are im'ortantã 'e cine iubim$ EA 'oate -i sotia,
-emeia 'e care o iubim, sora, mama, bunica, -iica, un -rate, o 'rietenã sau un 'rieten !ra4, c<iar si
un c/ine, n-are im'ortantã, 'entru cã însemnãtate are !oar simtãm/ntul -ãcut !in bucurie si
!urere, !in !e%otament si !uiosie, !in !is'erare si s'aima, !in milã si melancolie, !in aste'tare,
!in !or, !in amintiri$ Dar sa mã întorc la relatarea întreru'tã$
în 'rimii trei ani care au urmat acci!entului, am !us-o %ara, ca mai înainte, la mare$ Eu B ca sã-i
!au ilu,ia cã totul e a'roa'e ca altã!atã, iar EA B ca sã nu mã li'seascã !e bucuria !e-a re4ãsi
litoralul, ca altã!atã$ De'lasãrile acestea esti%ale îi erau -oarte incomo!e$ 6rebuia sã su'orte o
cãlãtorie !e cinci ceasuri în autoturismul unor %ecini bine%oitori, iar acolo sã nu se bucure !e
mare lucru, în 'rimul an, mer4ea, la bratul meu, '/nã la restaurantul !e 'este !rum !e casa un!e
locuiam, în al !oilea an, o !uceam uneori !oar '/nã la banca !in -ata casei, !e un!e 'ri%ea stra!a,
în al treilea an, n-a mai iesit !in o!aie$ @e!ea !e la -ereastrã mosc<eea !e 'este !rum si o !istrau
4ru'urile neîntreru'te !e turisti strãini care intrau s-o %i,ite,e$ @acantele la mare !e%eneau 'entru
ea, tot mai mult, amã4iri, 'seu!ocãlãtorii !i-icile, !ar nu se 'l/n4ea$ Era sociabilã ca mai înainte,
bucuroasã c/n! 4a,!ele %eneau sã-i %orbeascã> le s'unea 4lume, !e 'arcã ar -i uitat !e EA$
A'roa'e cã se resemnase$
Du'ã acesti trei ani în care tot mai s'eram o %in!ecare, au urmat alti trei ani, în care m-am
multumit sã o %ã! instalatã într-un -otoliu (stia cã nu-mi 'lace sã o %ã! ,ãc/n! 'e
"91
'at si, oric/t i-ar -i -ost uneori !e 4reu, sã !ã!ea 3os, se îmbrãca si o ase,am în -otoliu*, 'urt/n! o
roc<ie oarecare, o blu,ã sau un 'ulo%er, iar 'e 4/t nea'ãrat mãr4ele, 'entru ca, !u'ã ce t/r/m 'e
'arc<et -otoliul si-1 !uceam în -ata mesei !in cealaltã o!aie, sa am eu, !acã nu si EA, im'resia cã
e tot cea !in trecut$ At/ta tim' c/t n-o %e!eam ,ãc/n! în 'i3ama sau în cãmasã !e noa'te, mai
'ãstram ilu,ia unei %ieti normale în cãminul nostru$
1ri%ea la tele%i,or cu 'lãcere, !ar %e!erea îi slãbea !in cau,a unei cataracte încã neo'erabile,
ast-el înc/t !e la un tim' nu mai %e!ea !ec/t -oarte %a4 ce se 'etrecea 'e ecran$ Se uita totusi$ De
citit, !in acelasi moti%, nu mai citea !ec/t cu lu'a$ S're s-/rsit, îsi limitase lectura la aceea a
'ro4ramului !e ra!io$ A%ea un mic a'arat cu tran,istori, 'e care a%ea 4ri3ã sã mi-1 cearã în -iecare
!imineatã, !u'ã ce o a!uceam, îmbãiatã, 'ie'tãnatã si 'ar-umatã, în -ata mesei !in mi3locul o!ãii$
Se obisnuise, în urmã, sã -acã economie !e cu%inte c/n! îmi cerea c/te ce%a$ De 'il!ã, c/n! a%ea
ne%oie !e a'aratul !e ra!io, îmi s'unea at/t;
B C/ntãretulS
Iar c/n! trebuia sã-si ia !octoriile, mai ales 'e cele !estinate sa 're%inã trombo,a;
B 1icãturileS
Renuntasem !e mult la s'eranta cã se %a %in!eca %reo!atã$ Mai s'eram ca me!icamentele sã-i
're%inã !eclansarea unui acci!ent cerebral, îm'otri%a ametelilor, 'a'a%erina îi !e%enise <rana
,ilnicã, 'e l/n4ã multe alte !octorii, !u'ã care aler4am uneori !e,nã!ã3!uit 'rin nenumãrate
-armacii$ C/n! le 4ãseam, mi se 'ãreau !aruri !e mare 'ret, 'e l/n4ã care aurul sau 'ietrele
scum'e ar -i -ost 'lea%ã$
Du'ã ce-si sorbea, !imineata, ca-eaua cu la'te, ru'ea '/inea rãmasã în bucãtele mici !e tot, ca sã
<rãneascã 4u4us-tiucii care ne bãteau la 4eam$ Dacã nu a%ea '/ine !estulã, îmi amintea, tot
laconic, !e ritualul <rãnirii 'orumbeilor, s'u-n/n!u-mi;
B 8olubiiS
"9"
Bucuria %ietii i se re!usese tre'tat la -oarte 'utin, si EA 'ãrea cã se multumeste cu at/t, cã nu
!oreste mai mult$ îi 'lãcea sã-si <rãneascã 4u4ustiucii, sã asculte la ra!io romante sau mu,icã
usoarã (teatrul sau mu,ica sim-onicã o oboseau*, sa -acã o 'arti!ã !e cãrti cu cele c/te%a ru!e sau
'rietene ce %eneau o !atã sau !e !ouã ori 'e sã'tãm/nã sã o %a!ã, o amu,au m/ncãrurile sim'le
're'arate !e mine B care abia acum îmi !esco'eream 'seu!otalente culinare B si 4ãsea ca tot ce
4ãteam eu era -oarte 4ustos, 'robabil ca sã mã stimule,e, iar seara 'ri%ea la tele%i,or at/ta c/t
'ri%eam si eu, 'oate mai mult ca sã stea l/n4ã mine, 'e un alt -otoliu, !ec/t !e !ra4ul unei
emisiuni 'e care abia o ,ãrea$
în -elul acesta, eram totusi -ericiti$ Ne obisnuisem cu su-erinta, cu no'tile în care, !e mai multe
ori, mã ri!icam !in 'at si mã re'e,eam sã %ã! ce -ace, atunci c/n! nu mã c<ema c<iar EA, cu
rarele s'asme cerebrale, cu ametelile, cu nesi4uranta, cu teama !e mai rãu B si tot mai 4ãseam
!estule momente !e !estin!ere$ A%ea nebãnuite resurse interioare 'entru a se bucura !e %iatã, în
ciu!a in-irmitãtii si a sirului !e 4reutãti !e tot -elul$ &re!ona o romantã, îsi amintea %ersuri, ca
altã!atã, si se strã!uia sã memore,e altele noi$ în ultima %reme, îsi amintise !in nou !e alte
%ersuri triste, 'e care nu le au,isem nici !in 4ura EI, si nici !in altã 'arte si 'e care mi le re'eta
mereu, cu o %oce tremurãtoare si cal!ã, ca si cum, s'un/n!u-mi-le, i-ar -i %enit sã 'l/n4ã;
N-o mai iubesc, !ar mã-n!eamnã : urmã !e %ec<i obicei Sã trec în amur4ul !e toamnã 1rin -ata
-erestrelor ei$
Iar !acã 'ri%esc 'rintre 4ratii Nu caut acum, ca-n trecut, 6rec/n!, sã mã-nc<in a!oratei si urma-i
%ã,/n!, s-o sãrut$
B C/t !e -rumosS e=clama EA$ De cine e 'oe,ia astaN
$ "9)
Am rãs-oit si !e !ata asta în !etaliu toate materialele biblio4ra-ice 'e care le a%eam, ca sã-i -ac
'lãcere, !ar n-am 4ãsit %ersurile$ C/t i-ar -i 'lãcut sã a-le cine le-a scrisS Mai t/r,iu, 'omenin! !e
ele +uciei Demetrius, mi-a s'us cã sunt cu%intele unei %ec<i romante, si c<iar mi-a -re!onat-o$
Rãs'unsul %enea însã 'rea t/r,iu si mi-a 'ãrut !ureros !e rãu cã nu i-1 mai 'uteam transmite$ Asa
cum ne 'are !ureros !e rãu !e at/tea si at/tea lucruri care %in 'rea t/r,iu si rãm/n 'entru
tot!eauna nes'use sau ne-ãcute$
îm'reunã am !esco'erit, tot 'e-atunci, un sonet al lui @la-<utã si, asa cum o!inioarã acea -ra,ã
!in Marcel 1roust ne înc/ntase în aceeasi mãsura, sonetul ne-a tulburat 'e am/n!oi$ Ne-am !at
osteneala sa-1 în%ãtãm 'e !ina-arã si-1 rosteam a'oi în acelasi tim' îm'reunã, 'ri%in!u-ne unul
'e celãlalt, ,/mbin!;
B De-acum, is'ititori, în %an mai catã @iclenii oc<i$$$ îi stiu at/t !e bineS :, nu mai tremur c/n!
mã uit la tine, si a,i te iert, cãci rana-i %in!ecatã$
: altã 'oe,ie 'e care o re'eta în urmã era !e Minulescu; Iubire, bibelou !e 'ortelan, si asta !e
!ra4ul ultimelor %ersuri, 'e care le s'unea 'ri%in!u-mã cu înteles, 'entru cã-i sunau ca o ru4ã 'rin
care im'lora !estinul sã-i mai acor!e încã un an !e %iatã, mãcar un an, 'entru a mai trãi, -ie si asa,
in-irmã, su-erin!ã, b/ntuitã !e ameteli, cã,/n! în letar4ia s'asmelor cerebrale, !ar oricum, alãturi
!e mine;
BAstea'tã-mã la -el încã un an Un an mãcar, at/t, un sin4ur anS
Asa i se a!resa EA mortii, si 4lasul i se îneca în 'l/ns, îi luam ca'ul între 'almele mele si-i
sãrutam oc<ii cal,i$
B C/t esti !e bunS :ric/t as su-eri !e mult, tot as %rea sa mai trãiesc, -ie si asa, numai sã -iu
l/n4ã tineS
si, !u'ã sase ani !e su-erintã, -ãrã nici o s'erantã !e a se însãnãtosi, nea3utoratã si '/n!itã !e
moarte, am au,it-o so'-tin!u-mi, si nu o !atã, aceste incre!ibile cu%inte;
B Nu suntem, noi !oi, -ericitiN
"9
B tie si numai tie, mi-a mãrturisit EA într-o ,i, arat/n-!u-mi mal!ãrul !e me!icamente !e 'e
mãsuta !e l/n4ã 'at, îti !atore, %iata$ Qi !u'ã ,i si noa'te !u'ã noa'te m-ai %e4<eat, 4onin!
moartea !e la cã'ãt/iul meu, ca 'e o muscã mare, nea4rã si insistentã, ce se întoarce mereu s're
locul !e un!e a -ost alun4atã$ Cine ar mai -i -ost în stare !e at/ta !e%otamentN
As -i %rut sã-i rãs'un!;
B Stau si %oi sta tot!eauna alãturi !e tine, -ie si cu m/inile 4oale, !ar 4ata oric/n! sã-ti s'ãl
obra3ii si sã-ti 'ie'tãn 'ãrul, sã-ti torn la masã %inul în 'a<ar si sã-ti ru' '/inea$
Dar, ca si altã!atã, 4ura mi s-a înclestat, si momentul 'rielnic e-u,iunilor sentimentale care i-ar -i
a!us m/n4/iere a trecut$ si c/tã ne%oie a%em, în momentele critice ale %ietii, sa stim, sã ni se
s'unã, sã -im si4uri sa suntem iubiti, cã cel care stã l/n4ã noi nu o -ace !in interes, !in !atorie sau
în sila, ca nu suntem 'entru el o 4reu su'ortabilã 'o%arã$ @oia sã-i con-irm într-un -el sau altul cã
nu m-am sãturat !e EA, !ar nu eram în stare sã rostesc cu%intele 'e care simteam cã le aste'ta$
Am a%ut -atã !e EA su-letul Cor!eliei, care n-a 'utut sã-i s'unã re4elui +ear cã-1 iubeste, iar
c/n! 1-a lãsat sã întelea4ã asta a -ost 'rea t/r,iu$ 6ãcerea Cor!eliei a !eclansat toatã !rama$
6ãcerile mele mi-au atras remuscãri, care mã co'lesesc acum, c/n! nu mai 'ot -ace nimic$ C/te
lucruri, care ar -i 'utut s-o m/n4/ie, au rãmas nes'use !in-tr-o con!amnabilã s-ialã, !in ne'utinta
!e a rosti %orbe mari$ +e 'ort acum în minte ca 'e niste 'ete !e ru4inã ale constiintei, 'e care nu
le s'alã nici o a'ã$
încerc uneori sã-mi îm'ac constiinta, amintin!u-mi !e !u'ã-amie,ele si !e serile în care, ani !e-a
r/n!ul, c/t a -ost bolna%ã, am stat acasã, alãturi !e EA, citin!u-i %ersuri, ascult/n! îm'reunã
mu,icã sau 3uc/n! cãrti$ Numai cã rãul, c<iar în cantitate mai micã !ec/t binele 'us 'e c/ntar,
at/rnã mai 4reu$ Uitãm mai lesne binele 'e care ni 1-a -ãcut cine%a !ec/t
"95
o %orbã în !oi 'eri a aceluiasi om, cu care ne-a o-ensat$ Uitãm ser%iciile 'e care le-am -ãcut
cui%a, !ar nicio!atã un cu%/nt ur/t 'e care i 1-am s'us într-un moment !e iritare, îmi amintesc,
!esi4ur, cã ,i !u'ã ,i am în4ri3it-o -ãrã a mã cruta, cã au -ost ani în care n-am !ormit o sin4urã
noa'te linistitã, !ar mã obse!ea,ã cele c/te%a re'rosuri care i le-am a!resat în momente !e mare
obosealã, sau în cli'e în care t/n3eam !u'ã c/te%a ceasuri !e e%a!are într-un alt uni%ers, !e
!estin!ere, !e a%enturã$
: lunã uriasã, rotun!ã si -os-orescentã s-a ri!icat 'e cerul !e culoarea otelului, si asta 'rea
!e%reme, ca si cum cine%a ar -i %enit la înt/lnire cu mult înainte !e ora -i=ata, si astea'tã acum
stin4<er si sin4ur, 'oate ,a!arnic$ Marea trebuie sã -ie rece, iar tãrmul, mãturat !e %/nt, cenusiu si
'ustiu$ Mai e mult '/nã la %arãS Mi se 'are o %esnicie !e c/n! EA nu mai e l/n4ã mine$ si în
acelasi tim' mi se 'are cã nu a trecut !ec/t o cli'ãS
1ri%irea EI îsi 'ãstrase %ec<ea si !ureroasa scli'ire, ru4ãtoare c/n!, %ã,/n!u-mã obosit si iesit !in
-ire, îmi so'tea;
B Nu mã certaS stiu cã-ti -ac %iata amarã$ larta-mãS în loc sã-i cer eu iertare, îmi cerea EA mieS
Q/mbetul îsi 'ãstrase, si el, întrea4a can!oare sau se în%ãluia în tristete c/n! îmi s'unea;
\B Are sã-ti -ie ur/t -ãrã mineS Ce-ai sã -aci !u'ã ce ai sã rãm/i sin4urN
Nu-mi 'lãceau ast-el !e întrebãri si, 'entru a le curma, i-am rãs'uns o !atã;
B Am sã scriu$$$ Am sã cãlãtoresc$$$
B Da$ Asa sã -aci$$$
Cu%intele cele mai obisnuite ale celor !is'ãruti ne 'ar, !u'ã ce nu-i mai a%em 'rintre noi, 4rele !e
sens, sau c<iar 'orunci ce se cer îm'linite$ De aceea am reînce'ut sã scriu si am -ãcut o cãlãtorie
în 8recia, un!e 'rieteni %ec<i si !ra4i m-au
"9A
'o-tit ca sã-mi m/n4/ie !urerea$ Dar nici scrisul, si nici cãlãtoria minunatã n-au i,butit sã-mi
stear4ã !in minte cu%intele EI, 'e care mi le s'unea uneori, înainte !e a se culca;
B 1oate cã te îmbrãtise, 'entru ultima oarãS
Se temea ca %a muri în somn, si be,na somnului i-a întunecat mintea, trans-orm/n!u-i -ã'tura
într-o -iintã ce 'ãstra !oar c<i'ul$
Mi-a -ost !at sã-i %ã! tru'ul a'ucat !e m/ini strãine, le4at !e un scaun, cobor/t cu li-tul, întins 'e
o tar4a, %/r/t într-o !ubã a Sal%ãrii si trans'ortat, îm'reunã cu mine, la S'italul Central, un!e a
intrat 'e m/na me!icilor si a asistentelor me!icale$ Iar eu, 'entru care EA continua sã -ie, mai
mult ca oric/n!, ratiunea !e a -i, n-am mai -ost a!mis !ec/t cu 4reu sã intru în ,ilele urmãtoare,
ca s-o %ã!, c<iar si !oar c/te%a cli'e$ 1entru a o %e!ea !e !ouã ori 'e ,i !in -u4ã, clan!estin, eram
ore între4i 'e !rumuri, !ar ce a%eam mai bun !e -ãcut !ec/t sã mer4 acolo si sã cersesc unora si
altora în4ã!uinta !e a-i m/n4/ia -ata, sau mãcar !e a o ,ãri !in 'ra4N C/n! i,buteam sa mã
a'ro'ii !e 'atul EI, o întrebam;
B Sunt eu, mã recunostiN
Mã 'ri%ea ne!umeritã si ri!ica !in umeri$ :are întele4ea ce-i s'unN Nu 'ot sã stiu; nu a%ea
!estulã 'utere ca sã se concentre,e si sã-si aminteascã cine sunt$ 1ri%irea EI mã urmãreste mereu$
E, 'oate, cea mai %ie ima4ine B !acã nu sin4ura B ce mi-a rãmas în minte si-mi a'are c/n! mã
4/n!esc la EA$
Din ,i în ,i era mai bine$ înce'ea sã-si re%inã$
B E un a!e%ãrat miracol ceea ce se 'etrece cu bolna%aS, îmi s'unea, !u'ã a sasea sau a sa'tea ,i
!e s'itali,are, me!icul$
B @-a stri4at toatã noa'teaS, mi-a s'us o !atã o sorã$ 6recuserã nouã ,ile !e c/n! era la Central,
la sectia !e reanimare, <rãnitã arti-icial si ,ãc/n! mereu culcatã 'e s'ate$
B Mã recunostiN am întrebat-o !in nou, ca în -iecare ,i, !e alt-el$
B @reau acasãS mi-a rãs'uns clar si !estul !e tare$
"9.
Ce !ureros mi-a rãsunat în urec<i, si-mi rãsunã încã, acest !ureros 7%reau acasãS9, rostit 'arcã !e
un co'il$ Era constientã si se %e!ea sin4urã 'e un 'at !e s'ital, !e'arte !e mine, !e micul uni%ers
al lucrurilor !in o!aia ei$ N-am a!us-o$ Nu se 'utea$ 6rebuia sã o mai las c/te%a ,ile în s'eranta
cã, în4ri3itã acolo, o sã-si re%inã 'e !e'lin$ Nã!ã3!uiam cã se %a %in!eca si !e !ata asta, asa cum
se %in!ecase !e s'asmele cerebrale !in anii trecuti$ Dar, într-o searã, mi-au tele-onat !e la s'ital si
m-au c<emat$ C/n! am a3uns, !e la intrarea sectiei !e reanimare am au,it-o 4em/n!$
Amintirea acelei seri în care EA stri4a si nimeni nu stia ce are mi-a rãmas înti'ãritã în minte cli'ã
!u'ã cli'ã, ca un -ilm !e 4roa,ã$ Era !uminicã, iar me!icul care o în4ri3ea era !e ne4ãsit$ A -ost
a!us un me!ic !in alt sector al s'italului, s-au !at tele-oane, tim'ul trecea, eu se!eam l/n4ã 'atul
ei, ieseam 'e cori!or, mã întorceam, intram în biroul un!e me!icii se!eau !e %orbã, iar EA
continua sã se %aite ca o 'asãre rãnitã$
B Ce te !oareN am întrebat-o$
B BurtaS mi-a rãs'uns, luci!ã$
1e !e o 'arte, înce'ea sã se %in!ece, iar, 'e !e altã 'arte, o sursã necunoscutã !e !urere îsi -ãcuse
a'aritia$ Me!icii oca,ionali !e la S'italul Central s-au temut !e oclu,ie intestinalã si au e='e!iat-
o în seara aceea la Ur4entã$ Au o'erat-o$ A !oua ,i !imineata, c<irur4ul mi-a s'us cã au tãiat-o
!e4eaba, 'entru cã toate or4anele interne erau la locul lor$ Atunci !e un!e 're%eniserã !urerileN
Nimeni nu stia$ Am %ã,ut-o !ormin! linistitã !u'ã o'eratie$ Eram bucuros cã cel 'utin nu se mai
%aitã$ I-am luat m/na st/n4ã în m/na mea si mi-a str/ns arãtãtorul m/inii !re'te între !e4etele EI,
ca un co'il$ A -ost un 4est re-le=, !esi4ur$ Dar, 'entru cã i-am simtit cãl!ura stiutã a m/inii,
linistit, am 'ãrãsit s'italul ca sã mã întorc !u'ã c/te%a ceasuri, c/n! înce'eau orele !e %i,itã, între
tim', am 'ier!ut %remea <oinãrin! 'rin îm're3urimi, 'o'osin! 'e o bancã, 'ri%in! la niste co'ii
care se !ã!eau în lea4ãn, '/nã !u'ã-amia,ã, c/n! am urcat !in nou la reanimare,
"90
s'er/n! cã s-a tre,it$ Din ca!rul usii, i-am %ã,ut tru'ul aco'erit în între4ime cu un cearsa-$ As -i
%rut B ca si EA, !e altminteri B sã moarã în bratele mele, !ar !estinul a %rut alt-el$
Asa s-a s-/rsit a4onia EI B si a înce'ut a mea$ Remus-cãrileS De ce nu am 'utut -i în acei ultimi
ani mai rãb!ãtor, !e ce-mi 'ier!eam uneori cum'ãtul, !e ce o în!ureram, !e ce nu am -ost mai
tan!ru, !e ce at/tea si at/tea lucruri au rãmas nes'useN De ceN
Nu i-a mai -ost !at sã trãiascã B încã un anS
Mã întreb cum !e mi-am 'utut 'ãstra -irea, %ã,/n!-o -ãrã %iatã si cal!ã încã, a'oi moartã si rece,
în sicriu, a'oi cobor/tã în 'ãm/ntN E !re't cã -ormalitãtile necesare înmorm/ntãrii au -ost
în!e'linite !e %ecinii bine%oitori, -ãrã s'ri3inul cãrora nu stiu cum m-as -i !escurcat$
Neîn!em/natic cum sunt, 'rãbusit su-leteste cum eram atunci, cre! cã aler4ãtura !u'ã certi-icatul
!e !eces, !u'ã îmbãlsãmare, sicriu si celelalte m-ar -i e'ui,at cu totul$ &a'tul cã %ecinii mei,
Milica si me!icul 1etre An!reescu, m-au lãsat, -ãrã sã-i ro4, cu o a!mirabilã !iscretie, sã-mi
constienti,e, în %oie !urerea a -ost 'entru mine o bine-acere, sin4ura m/n4/iere în acele
momente$
Mã întreb, !e asemenea, cum am 'utut sã trãiesc, sã mãn/nc, sã !orm, sã %orbesc, sa mai citesc
în!atã !u'ã aceea, îmi s'un cã n-am iubit-o !estul, !in moment ce am 'utut continua sa trãiesc si
sã înce' c<iar sã mã bucur !e %iatã$ Dar, !e atunci, ce%a în mine s-a sc<imbat ireme!iabil$ Sunt ca
un instrument mu,ical ce continuã sã -ie utili,at, !ar cã-ruia-i li'seste o coar!ã; locul ei a -ost luat
!e alta$ Cea care %ibra 'entru EA a înce'ut sã-si ira!ie,e 'ro'riul înteles, sã-si re%erse în cu4etul
meu 'ro'ria-i tainã, cea a !orului 'ermanent !e EA, a amintirii EI obse!ante, a întrebãrii
c<inuitoare si 'oate absur!e; sã nu -i rãmas oare !in EA, în 3urul meu,
"99
nimic, nici o entitate care sã 'ulse,e s're mine mesa3ul eloc%ent si ine'ui,abil al iubirii 'e care
mi-a 'urtat-oN Am uneori im'resia ca %orbesc cu 4lasul EI, cã -ac 4esturi care erau ale EI, ca si
cum i-as -i îmbrãcat su-letul ca 'e-o cãmasã$ &ãrã EA, mã simt e=terior mie însumi, o alteritate
alienatã într-o lume cãreia îi sunt recunoscãtor cã mã cautã, cã mã %i,itea,ã, cã-mi cautã to%ãrãsia
-ãrã sã-i -iu necesar$ E=istam 'entru EA, -iin!cã a%ea ne%oie !e mine, -iin!cã eram aerul 'e care-
1 res'ira$ Mã a4itam sã mi se 'ublice o carte !oar s're a-i -ace EI o bucurie$ Mã întrebam uneori
c/n! %oi mai 'utea !ormi o noa'te întrea4ã -ãrã 4ri3ã, si-mi blestemam întrebarea$ Acum !orm
linistit B !ar ce -olosN
într-o noa'te, am %isat cã sunt încon3urat !e a'e 4rele, tulburi, cã 'lutesc 'e ele ca un na%i4ator
temerar, !ar slab, nesi4ur> -urtuna si noa'tea se în%/rte3eau ametitor în 3urul meu, iar st/ncile si
ceata luau în!ãrãtul oc<ilor mei înc<isi în-ãtisãri omenesti$
@isam cã oscile, între tentatia e=tremelor, între is'ita Absolutului si cea a cãrnii$ Se -ãcea ca nu-
mi 'uteam lua oc<ii !e la a4itatia mãrii, -ascinat !e sc/nteierile ei %er,i întunecate si %iolete$
@isam cã mã abat !in !rum, cã sunt în !eri%ã, cã, asemenea lui Ulise, mã sustra4 c<emãrilor, mã
o'resc si -u4 !in locul în care m-am o'rit, cã mã strecor %iclean 'rintre monstrii mei !ra4i si cã
mã în!re't, cu '/n,ele corãbiei s-/siate si cu catar4ul -r/nt, s're un 'ort linistit si 'rimitor$ stiam,
în %is, cã mã astea'tã acolo o umbrã întinsã 'e un 'at, ca o statuie culcatã 'e un sarco-a4, o
're,entã im'on!erabilã ca un -reamãt, ca o soa'tã, al cãrei rost !e a -i e iubirea, o entitate 'ali!ã,
stearsã, si totusi mai tare !ec/t toti monstrii mei !ra4i !in trecut, 'e care am îmbrãti-sat-o ca 'e o
a!e%ãratã 1enelo'e, 'l/n4/n! !e bucurie$ si l/n4ã EA am rãmas, lãs/n! corabia sã se !e'ãrte,e,
4oalã, ca o coa3ã !e nucã, în %oia %alurilor$
M-am tre,it c<em/n!-o, im'lor/n!-o sã mai rãm/nã l/n4ã mine$ Dar, !in %isul care se !estrãma,
!oar lacrimile ce-mi u!au -ata si 'erna erau reale$
No'tileS No'tile -ãrã EAS +umina ,ilei, c<iar asa -umurie cum e la înce'ut !e !ecembrie, o 're-er
!e mii !e ori lun4ilor no'ti în care nu o %ise,$ +umina ,ilei e miscare, -or-otã a!ucãtoare !e uitare
B be,na în sin4urãtate însã mi-a!uce aminte !e no'tile în care-i '/n!eam rãsu-larea, în care tre-
sãream la orice miscare a EI, si mã 4rãbeam sã-i simt str/n4erea m/inii, cal!ã, ca !e co'il, si sã-i
sãrut icoana -runtii$ No'ti !e %e4<e ale unui strã3er neconsolat$ Se temea sã nu moarã în somn
-ãrã sã mã mai %a!ã, -ãrã o ultimã îmbrãtisare$ C/n! mã simtea alãturi, în întuneric, se a4ãta !e
mine a%i!, a'roa'e cu !is'erare$ Aste'tam sã o în%ãluie !in nou somnul, iar c/n! întele4eam cã a
cu'rins-o în ceata lui !e -antasme, înc<i!eam oc<ii, mã linisteam, !ar nu mai a!ormeam uneori
!ec/t s're ,iuã$
Acum, c/n! no'tile îmi amintesc !e EA, !e trecutul nostru, !e banalele înt/m'lãri !in care ne-a
-ost tesutã %iata înaintea marii su-erinte, c/n! o %ise, culcatã 'e un 'at !e s'ital sau c/n! am
im'resia cã-i au! 4lasul, mã tre,esc !imineata !escura3at si sin4ur$
si iatã cã-mi 4ãsesc totusi o m/n4/iere, scriin! !es're 3 EA si !es're alte c/te%a umbre, care, cele
mai multe, au 're-ce!at-o sau au urmat-o în acea îm'ãrãtie !e un!e nimeni nu s-a mai întors$
E'ilo4
în !u'ã-amia,a aceasta, m-am !us !in nou, sin4ur !e astã !atã, !u'ã amar !e %reme, la lacuri, ca
sã nu li'sesc !e la sãrbãtoarea S/n,ienelor, stranie si %ec<e, 'e care multã %reme am !at-o uitãrii$
De aceea, remuscãrile mã întorc la ea ca la o mare !ra4oste a trecutului, 'e ne!re't aban!onatã,
sau ca la o ani%ersare, iarãsi 'e ne!re't ne4li3atã ani !e ,ile$
Qiua asta mi-aminteste nu numai !e bine cunoscuta -eerie s<a2es'earianã, !ar, mai ales, !e
'ã4/nele si ba<icele ritualuri cu care e înt/m'inatã, în tara Pale%alei, aceastã ,i, cea mai lun4ã
!in an si cea mai luminoasã$
Dar a,i, amintirea anilor 'etrecuti în &inlan!a în tim'ul rã,boiului, a bucuriei cu care e sãrbãtoritã
acolo ,iua si noa'tea ce o 'remer4e, îmi e umbritã !e amintirea anilor mei !e !e,orientare ce au
urmat rã,boiului, c/n! aler4am !e S/n,iene 'e malul lacurilor bucurestene, s're a-mi !e'l/n4e
%iata ce mi se 'ãrea !e-initi% înc<isã$
A,i, în -ata lacului mi-am trecut în re%istã %iata$
Un!e esti, co'ilãrieN Ca ieri a%eam o't ani, la 6/r4u Mures, si 3ucam 'e scena mare a 1alatului
Cultural rolul lui A!am, Marioara :'rean -iin! E%a, iar cole4ul meu Mircea lustian 4onin!u-ne
încruntat !intr-un 'ara!is !e muca%a în culise, un!e ne aste'ta inimoasa noastrã 'ro-esoarã,
!oamna Boca$
7Un!e esti, a!olescentãN9 e=clamam, ca A'ollinaire, ale cãrui 'oe,ii le recitam, îm'reunã cu
+ucia Demetrius, la Bal-cic, într-o %arã în!e'ãrtatã;
: ma3eunesse aban!onee Comme une 4uirlan!e-anee$$$
Un!e esti, a!olescentã sin4uraticã, trãitã -ãrã mari bucurii, cam la înt/m'lare, cu inerentele ei
întrebãri si rãtãciriN
Un!e esti, tinereteN Ca ieri !ansam cu Eli,a la barul @i-soiu, at/t !e a'roa'e unul !e celãlalt,
înc/t ar -i -ost !e a3uns un im'erce'tibil 4est ca sã ne atin4em bu,ele$ Acest 4est nu 1-am -ãcut
nici eu, nici ea$ Mi-a scris mai t/r,iu !es're asta în -elul ei mol!o%enesc; 7Sã stii mata cã aiasta
se c<eamã %irtute$9 Dar iatã cã nici Eli,a nu mai este, cum nici Cris-tina nu mai este$ Eli,a s-a
stins !in %iatã la %reo !oua luni !e la ultima ei scrisoare$ si asta nu !emultS
Re%ã! Balcicul, cu cimitirul tãtar cãtãrat 'e o coastã !e !eal$
Re%ã! a'oi Mo4osoaia$ Au! 4lasul c/ntat al 'rinci'esei Mart<a, !ucesa mea !e 8uermantes$
Re%ã! le4atia S'aniei, un!e !ansam searã !u'ã searã cu Carola !e Casa Ro3as, !u'ã melo!ia, la
mo!ã 'e atunci, +ili Marlene$
Re%ã! Baltica încetosatã, a'oi cele c/te%a no'ti nor!ice sã!ite a!/nc în amintire; cea !e la
Aulan2o, într-un s-/rsit !e se'tembrie, cea !e la Bor4o, 'e malul 8ol-ului &inic, noa'tea !e la
Si4tuna, într-un <otel ce-mi e%oca un !ecor 7belle e'oIue9 si, în s-/rsit, noa'tea !e la @isbG si
,ilele ce i-au urmat$ 6<ose lo%elG !aGs in @isbG$$$
Re%ã! Ca'itala -inlan!e,ã în anii rã,boiului$ +a Alca,ar, ca-eneaua mo!estã !e la 'rimul eta3 al
unei case %ec<i !e 'e Es'lana!ã, un!e iarna era at/t !e -ri4, înc/t se!eam la masã cu 'altoanele
'e noi, un!e 'ermisionarii %eniti !e 'e -ront beau îm'reunã cu 'rietenele lor c/te un ersat, !e
ca-ea si-si încercau norocul la Ba3a,,o, %/r/n! un 4olo4an în a'aratul a4ãtat în 'erete si
c/sti4/n!, e%entual, alti c/ti%a$
Un 'ianist bãtr/n si stirb ne c/nta la 'ian %alsuri %ec<i, !e 'e %remea 3unetii sale, -re!on/n!u-le
3alnic, iar -emei înalte în uni-orma 7Armatei M/ntuirii9 îsi %in!eau acolo, în ca-eneaua 'linã !e
-um si !e sol!ati, unii usor ametiti !u'ã sna'surile abia bãute, ,iarul lor res'ectabil$ 6receau cu el
sub brat 'rintre mese si 'e l/n4ã 'eisa3ele 'ictate !e 'e 'ereti, o-erin!u-le consumatorilor, îl
cum'ãrau cu totii, res'ectuos, -iin!cã asa se cu%enea$ Dacã îl si citeau, asta nu mai stiu$
: ascultam 'e Auli22i RautaJaara, c/nt/n! nes-/rsita arie a Sãlciei, !in :t<elo, sau 'e Eri2
6aJastst3erna, e=ecut/n! la 'ian 6ablourile !intr-o e='o,itie, si re%ã! no'tile luminoase !e %arã,
c/n! Stoc2<olmul îmi 'ãrea un oras !e basm$ :ile 8usta-son, care-mi slu3ea !e cicerone, mã
'urta 'e strã,ile în4uste ale :rasului @ec<i sau îmi arãta casa centilor Bon-!e, în 'ra4ul cãreia a
-ost asasinat A=ei %on &ersen, cel at/t !e !e%otat re4inei Mãrie Antoinette, sau, ce%a mai !e'arte,
statuia lui 8usta% @asa, în -ata Casei Ca%alerilor !in care tocmai ieseam, si-mi e='lica încotro
este în!re'tat si %a sta %esnic în!re'tat arãtãtorul întins al bratului %/n3os al re4elui Carol CII,
s're a atra4e necontenit atentia sue!e,ilor$
Re%ã! San2t-1etersbur4ul, acolo un balet, cum nu mai %ã,usem nicio!atã, la -ostul Marins2i,
re%ã! imensul Ermita3, a'oi Mosco%a, cu 8aleriile 6retia2o%, cu som'tuosul metrou, cu
ametitoarea înãltime a sãlii teatrului Balsoi, cu ,i!urile Premlinului, cu mausoleul$ A'oi, ele4anta
Bu!a'esta, 1ra4a B oras !e aur, Atena, insulele Mãrii E4ee, în care trãieste 'arcã lumea
le4en!elor antice ale %ec<ii He-la!e, nobila 8ene%a, 1arisul ca'italã a Euro'ei, Bucurestiul
're!estinat 'arcã sã renascã mereu !in 'ro'ria-i cenusã, Marea noastrã 'e-al cãrei tãrm
antic<itatea 4reco-romanã si :rientul îsi alãturã ruinele, iar 're,entul, !atinile$$$ +ocuri si oameni
'e l/n4ã care m-am o'rit uneori c/te%a ,ile, alteori mai multi ani, s'ectacole, mu,ee si cãrti,
multe cãrti, întrebãri, semne si c<emãri celeste$ si ast-el a trecut %iata$ M-am lãsat înc/ntat si
tulburat nu o !atã !e as'ecte ale ei, ce s-au !o%e!it !u'ã aceea !oar suro4ate ec<i%oce ale
a!e%ãratei -rumuseti B -rumusetea a!e%ãrului B, asemeni acelor 'eisa3e %enetiene !e 'e un biet
'ara%an 'ictat ce mi-a -ermecat co'ilãria$ Numai cã, -ãrã ast-el !e mani-estãri în!oielnice, nu s-ar
-i tre,it în mine nostal4ia !esã%/rsirii$ A! au4usta 'er an4usta$ De aceea, acum, în înc<eiere,
binecu%/ntate -ie-mi cãrãrile si %remea 'ier!utã în cãutãri ,a!arnice, în leacuri si în!eletniciri
sterile, binecu%/ntat -ie 'ara%anul %enetian, cãci, -ãrã !ulcea otra%ã a acestor rãtãciri, nu m-as -i
'utut înãlta s're mai multã luminã, s're acea +uminã -ãrã !e care toate ale %ietii nu sunt !ec/t
,ã!ãrnicie si 4oanã !u'ã %/ntS
+a lucruri !esã%/rsite, 'rin !e'ãsirea situatiilor critice (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
)#5
Cu'rins
Cu%/nt înainte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 5
1ara%anul %enetian$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 15
Mãmãita $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ""
Clara $F$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )
Balcic 19)A $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "
Romanul unui roman (I* $$$$$$$$$$$$$$$$$$ A1
Un sc<imb !e scrisori $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ .5
Se<era,a!a$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0#
In umbra lui Na'oleon $$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 9)
Nasa $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1#A
Con-i!ente $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 11A
Domnul OacIues 6ruelle $$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1".
Oean $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1))
Des'ãrtire$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1)9
"0 noiembrie 19.) $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1
Doamna HGmans$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 10
: s-/ntã can!oare $$$$$$$$$$$$$$$$$$]$$$$$ 155
Romanul unui roman (II* $$$$$$$$$$$$$$$$$ 1A1
Ca,ul Holma$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1.5
Rosa Salminen $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "19
Mala'arte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ""A
1ro-iluri !ecu'ate $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "1
+Fen-ant roGal$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "A5
Iubire$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ".
E'ilo4$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )#"
In!ice !e nume$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )#.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful