Efectele positive ale migratiei

Fenomenul globalizarii a introdus i impus noi micri n cadrul internaional,

iar printre cele mai importante se numr micarea relativ liber a oamenilor, bunurilor i
capitalului. Efectele economice ale comerului internaional i ale fluxurilor de capital au
fost msurate, analizate i pot fi bine precizate, n timp ce efectul net al migraiei a fost
mult mai puin studiat i neles, chiar dac fluxurile migraioniste au aprut cu mult
naintea fluxurilor de bunuri i capital.
n ultima perioada, migraia a devenit subiect de de analiz economic i
dezbatere public, iar astzi reprezint unul dintre cuvintele cheie pentru antreprenorii
vizionari i pentru factorii decizionali. onsecinele migraiei pot fi de natur economic,
social i psihologic, migraia afect!nd at!t migranii, c!t i nativii.
"nalizand literatura de specialitate se observa clar ideea c migraia poate fi
benefic pentru toate prile implicate, indiferent c este vorba de rile emitente, rile
sau migranii nii. #u poate fi negat existena c!tigtorilor i a perdanilor procesului,
ns per total efectul este pozitiv.
$nii autori argumenteaz faptul c mobilitatea internaional a forei de munc
trebuie s fie deplin, astfel nc!t s poat fi obinute avanta%e asemntoare comerului
internaional. &ritchett evideniaz faptul c mobilitatea internaional a forei de munc
poate conduce la bunstare mondial (Pritchett, L. (2006).
'ahanec i (immermann arat c soluionarea problemelor demografice i
economice la nivelul $E ine de fenomenul de circulaie liber, de fenomenul de brain)
drain *circulaia +creierelor,-. migraia liber nu trebuie s mai fie considerat n opoziie
cu deschiderea pieei muncii i cu sistemele de securitate social din UE [(Kahanec, M.,
Zimmermann, K.F., eds. (2009), EU Labor Marets a!ter Post"En#ar$ement Mi$ration,
%&rin$er, 'er#in)(.
ercetarea economic n domeniul migraiei poate fi realizat n diverse
maniere *analiza cost)beneficiu, modelarea datelor rezultate din cercetri empirice,
analiz financiar dinamic-, iar pentru un specialist nu este surprinztor faptul c
migraia internaional poate fi apreciat i analizat diferit n funcie de obiectivele
urmrite. Existena unor diferene mari ntre ri privind salariile sau &/0)ul conduce la
migraie. fluxurile de migrani altereaz distribuia venitului n rile emitente i n cele
receptoare.
Efectele migraiei asupra Romaniei
1igratia din 2om!nia reprezinta un subiect sensibil. 3orbind pe termen scurt si
mediu, emigratia din 2om!nia va afecta n primul r!nd disponibilitatea fortei de munca
*efectul cantitativ- si astfel va avea o influenta asupra salariilor si ocuparii.
4
Evolutia emigrarii romanilor intre anii 2003-2010
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
#umarul de emigranti* mii-
45,6 47,8 49,: ;,; :,7 4<,5 4=,4 4<,;
#umarul de emigranti intre
78)9< ani *mii - 6,9 9,7 6,5 9,< 9,< 6,6 5,7 8,=
&onderea persoanelor
intre 78)9<ani *>- =<,5 ==,5 =:,: 9<,6 9:,5 64,< 69,: 6:,4
2ata emigrarii *?- <,5: <,68 <,88 <,99 <,=5 <,9; <,8< <,64
Sursa: Anuarul demografc din Romnia 2003-2010 i Anuarul statistic 2003-2010
n al doilea r!nd, influenteaza piata fortei de munca prin intermediul modificarii
alocarii la nivel regional si sectorial ale fortei de munca si distributiei relative a
productiei. n al treilea r!nd, n functie de destinatie, platile migrantilor rom!ni catre cei
din tara vor influenta regiunile de emigrare. @iminuarea contributiei financiare prin
migratie n afara comunitatii respective va avea probabil efecte la nivelul transferurilor
publice. n cele din urma, modificarea disponibilitatii fortei de munca n 2om!nia poate
induce modificari n structura productiei si sa altereze termenii schimbului9:.
Efectele pe termen lung ale emigrarii *efectele de crestere- asupra 2om!niei nu
sunt suficient de clare. #e intalnim cu doua puncte de vedere n aceasta privinta.
&e de)o parte *perspectiva neo)clasica-, migratia este privita ca reprezent!nd doar
un instrument care contribuie la convergenta economiilor integrate. &e de alta parte,
migratia poate sa fie privita ca un fenomen care duce la cresterea diferentelor de
dezvoltare ntre tari *locatiile dezavanta%oase vor pierde numerosi factori de productie-.
Avantajele migratiei
Efectele migraiei sunt de naturA economicA, socialA, culturalA pentru toi implicai
&entru 2omania efectele migraiei sunt pozitive n primul r!nd n domeniul proteciei
sociale prin reducerea numArului omerilor i crearea unui echilibru pe piaa muncii
duc!nd la creterea salariilor. Efectele pozitive pentru creterea economicA provin i din
faptul cA o parte din veniturile provenite de la emigrani sunt economisite n sistemul
bancar .
&entru dezvoltarea economicA, n ara de origine, s)ar putea utiliza migranii i
abilitAile lor prin ncura%area unei migraii circulare. 1igraia circularA ar diminua
exodul de Bcreiere, pentru cA absena ar fi temporarA i ar oferi recompense pentru
ntoarcerea n ara de origine atunci c!nd nu mai poate sta n ara de destinaie .
onturam mai %os cateva avanta%e mai importante ale migratieiC
7

Avantaje de ordin material
DArile de destinaie faciliteazA de multe ori accesul pe piaa muncii a forei de
muncA nalt calificatA cu influene pozitive asupra eficienei economice, creterii
produsului intern brut i mbunAtAirii nivelului de trai .
Emigrantul este multumit de faptul ca, gasindu)si un loc de munca in functie de
aptitudini si calificare, de cele mai multe ori obtine un salariu de cateva ori mai mare
decat ar obtine in tara. Emigranii reprezintA o forA de muncA bine pregAtitA, capabilA de
performane nalte. "cetia vor acoperi i domenii economice, bine plAtite, ce nu prezintA
interes pentru muncitorii autohtoni chiar n condiiile unui nivel ridicat al oma%ului, sau
datoritA lipsei personalului calificat n aceste domenii .
Existena unei oferte variate de forA de muncA determinA anga%atorii sA aleagA
persoanele cele mai potrivite, din punct de vedere al calificArii i aptitudinilor, pentru
posturile respective . @e asemenea existA acum posibilitatea extinderii activitAii acestora
prin crearea de noi locuri de muncA .
EucrAtorii migrani si pot pune n practicA cunotinele dob!ndite n ara de origine
a%ung!nd sA fie recompensai corespunzAtor calificArii .
"cest castig este convenabil pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie,
sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor. Fa nu uitam ca pe langa salariul de cateva ori
mai mic in 2omania si asistenta sociala este precara. 1ai mult, analistii economici au
aratat ca la noi in tara nu)si pot acoperi necesitatile elementare de viata nici cei care au
slu%be stabile, pentru ca sunt prost retribuite.
Avantaje sociale si fiscale
/n $niunea Europeana, conform )e$*#ament*#*i +6+2 , +96- &ri.ind #ibera
circ*#atie a #*cratori#or in cadr*# /om*nitatii a.anta0e#e socia#e si !isca#e acordate
lucratorilor comunitari migranti sunt similare celor acordate cetatenilor proprii *numai
celor care au contracte de munca legale-.
@e aceleasi avanta%e sociale beneficiaza si familia lucratorului. "vanta% social
constituie si acordarea tarifului preferential la bilete de transport pe caile ferate,
garantarea venitului minim pentru asigurarea mi%loacelor de existenta, indemnizatii
pentru persoane cu handicap, alocatie acordata la nastere. /mpozitul pe salariu nu este
trecut in sarcina lucratorului contribuabil daca acesta isi are resedinta doar o parte a
anului fiscal pe teritoriul acelui stat.
Avantaje profesionale
Eucratorii migranti pot participa la cursuri de formare profesionala ca si cetatenii
statului respectiv. Experienta si cunostintele acumulate vor putea fi valorificate ulterior la
intoarcerea in tara.
$neori, la intoarcerea in tara constata ca in lipsa unor acorduri bilaterale in
domeniul securitatii sociale, lucratorul migrant poate sa nu beneficieze de anumite
prestatii de securitate sociala sau sa nu)si poata valorifica vechimea in munca dobandita
in strainatate
) @eschiderea unei afaceri la nivel local folosind banii si experienta castigate
afara. 1uli ceteni imigrani i pun n practicA ideile de afaceri nfiin!ndu)i firme i
cre!nd astfel locuri de muncA at!t pentru conaionali c!t i pentru cetAenii altor state . n
unele Ari aproape %umAtate din creterea economicA se datoreazA imigranilor .
=
) onstruirea sau reconsolidarea locuintei este tot o consecinta a muncii depuse
dincolo pentru ca la ora actuala cu salariile din 2omania nici un tanar nu)si poate construi
sau cumpara o casa.
) @otarea cu bunuri care sa confere un confort decent.
Modificarea valorilor si a mentalitatilor
1a%oritatea celor plecati si)au modificat valorile sau mentalitatile. $nii au prins
gustul estetic, al curateniei, munca in conditiile de acolo i)a facut sa pretuiasca mai mult
ce castiga.ontactul cu elementele de civilizatie si cultura specifice statului respectiv l)
au a%utat pe emigrant sa dobandeasca noi experiente, cunostinte, obiceiuri, care pot avea
un efect pozitiv asupra dezvoltarii individuale ulterioare, a relatiilor familiale si de grup.
Exoul creierelor ca aspect po!itiv
Exista o lipsa sistematica a datelor cu privire la emigrarea din 2om!nia a celor
nalt calificati.
ele mai multe informatii care pot fi deduse pe baza datelor statistice arata caC
) reducerea ocuparii n sectoarele bazate pe stiinta *confirmata pentru mai multe
tari EE-.
) sosirea personalului cu calificare stiintifica din 2om!nia n tarile $E.
) intentiile viitoare de a emigra a personalului cu calificare stiintifica care nca
sen afla n 2om!nia, rezultat obtinut pe baza anchetelor cu privire la migratia
internationala.
@in perspectiva cresterii economice, este important de realizat o distinctie ntre
cele mai importante categorii de migranti nalt calificati care sunt identificate n cadrul
datelor. "celasi lucru este valabil cu privire la emigrarea rom!nilor cu un nivel ridicat de
educatie. n acest caz, tendinta este si mai evidentaC F$" si anada atrag n mod
continuu mai multi emigranti cu un nivel educational la nivel universitar, n timp ce $E
si pierde treptat atractivitatea pentru aceeasi categorie de migranti rom!ni.ompozitia n
functie de educatie a fluxurilor de iesiri permanente este dependenta de nivel educationalC
aproape 8<> din emigranti au dob!ndit o diploma la nivel universitar sau n cadrul
sistemului de nvatam!nt secundarGpost)secundar.
9
Sursa1 ba2ata &e E34, 20++
ealalta modalitate de a raspunde la ntrebarea daca emigrarea din 2om!nia catre
$E este asociata cu exodul creierelor, este de a studia statisticile referitoare la imigrareC
datele referitoare la straini care permit o diferentiere n raport de tara de origine si
capitalul uman.
@e asemenea, este posibil sa realizam o aproximare preliminara a influentei pe
care emigrarea o are asupra capitalului uman din 2om!nia. @atele pentru aceste
aproximari provin de la "ncheta Europeana cu privire la Forta de 1unca *EFF- si
Eurostat, care este un esantion fundamentat pe interviuri standardizate derulate anual n
tarile membre ale $E. 2ezum!nd rezultatele obtinute pe baza datelor EFF, efectul de
exod al creierelor este confirmat, nsa ram!ne la un nivel redus, mai putin de <,8>.
oncluzion!nd, efectele migratiei lucratorilor nalt calificati nu va fi neaparat
negativ pentru 2omania sursa. Miche# 'eine si a#. (200+, &.2--) propune o distinctie
ntre doua efecte ale exodului creierelor asupra cresterii economiceC
un Befect al creierelor, ex)ante H adica cresterea investitiilor n capitalul
uman induse de noile stimulente datorate c!stigurilor mai ridicate la
educatie n strainatate.
un Befect de drenare, ex)post H adica n cele din urma un numar variabil
al celor nalt calificati va migra.
$n Bexod al creierelor benefic, are loc atunci c!nd primul efect *Bcreierul,- este
dominant. u alte cuvinte, Batunci c!nd nivelul mediu al capitalului uman este mai mare
n economia deschisa fata de migratie fata de economia care interzice aceasta
posibilitate, *'eine si a#. 7<<4, p.755-.
Ea nivel empiric, au fost oferite unele dovezi care arata ca posibilitatea unui
Bexod al creierelor benefic, se poate dovedi ceva mai mult dec!t o simpla curiozitate
teoretica *'eine si a#. 7<<4-. F)a aratat ca perspectiva migratiei are un rol important n
cadrul deciziei de a investi n capitalul uman, iar pe baza datelor disponibile, ipoteza
Bc!stigului creierelor, nu poate fi falsificata.
6
&rincipalele %ustificari ale posibilitatii unei influente pozitive asupra migratiei
creierelor dupa acordarea liberei circulatii pentru cetatenii rom!ni suntC
platile catre cei din tara de natura sociala si financiara *privite ca un mecanism de
compensare-.
migratia de revenire *schimbul de creiere, circulatia creierelor-.
reevaluarea critica a institutiilor *datorita concurentei sistemelor. globalizarea
definita drept cresterea concurentei dintre factorii de productie imobili si cei
mobili-.
formarea capitalului uman datorita noii structuri a stimulentelor *o perspectiva a
unor c!stiguri mai mari ntr)o tara straina determina decizii de a investi n
capitalul uman n tara-.
&resupusa revenire n tara a migrantilor care au acumulat capital uman si care ar
fi putut sa fie disponibili pentru dezvoltarea interna ram!ne doar o ipoteza. 1ai mult,
datele empirice sugereaza faptul ca migrantii care au dob!ndit calificari suplimentare nu
au revenit.
Remitenele ca factor eterminant al migraiei
Aspecte generale
$na dintre principalele consecine pozitive ale migraiei internaionale sunt
remitenele. 2emitenele pot fi definite ca transferuri de sume de bani care au fost
dob!ndite de catre emigranti n strainatate, catre tara de origine.
1otivaiile remitenelor pot fiC endo$ene *cele care in de migrant ni-, dat
de atitudinea altruist, fa de familie i de cei apropiai rmai acas *nivelul depinde de
tipul migraieiC temporar sau permanent, de educaia i abilitile migrantului etc.- i
e5o$ene *cele care in de mediul extern-, precum securitatea n transmiterea fondurilor,
reducerea sau anularea taxrii sumelor transmise, distribuia geografic a migranilor i
diferenele de &/0 ntre ara de origine i cea de destinaie.
2emitenele cresc veniturile rii din surse externe, cu efecte n domeniul
creterii nivelului de trai al celor ce le primesc, al dezvoltrii economice locale, prin
creterea consumului i a investiiilor, precum i prin reducerea presiunii asupra
guvernului pentru implementarea reformelor economice i sociale.
#u exist totui un consens referitor la contribuia remitenelor la creterea
economic i la crearea de noi locuri de munc. 2atha a demonstrat n cazul 1exicului c
exist un efect de levier consistent, un mecanism de multiplicare a sumelor intrate
[ )atha 6i#i& (2007), 89orer )emittances1 :n 4m&ortant and %tab#e %o*rce o! E5terna#
6e.e#o&ment Finance;, in <#oba# 6e.e#o&ment Finance1 %tri.in$ !or %tabi#it= in
6e.e#o&ment Finance, 9ashin$ton, 6/1 4nternationa# Monetar= F*nd(, iar Irozco, pe
exemplul rilor din Europa de Est i "sia, au evideniat existena unui efect de
multiplicare redus n rile receptoare de remitene.[ >ro2co Man*e# (2007), 89orer
)emittances1 :n internationa# com&aration;, ?orin$ &a&er, /nter)"merican
@evelopment 0anJ ( 2emitenele produc efecte, in principal, pe termen scurt. pe termen
lung nu exist studii care s ateste impactul pozitiv asupra dezvoltrii economice.
8
$nele studii arat c p!n la :<> din volumul remitenelor sunt utilizate pentru
consumul de baz al familiilor, iar ntre 6)4<> sunt utilizate pentru investiii n capitalul
uman *educaie, sntate, nutriie-. @iferena poate cuprindeC cumprare de terenuri,
locuine etc. adesea vzute ca active ale emigranilor, o mic parte este cheltuit pe
evenimente socio)culturale, pentru plata creditelor, economii i o foarte mic parte pentru
crearea de activiti productive. [

@atton, A.B. 9i##iamson, B.<. (200C), 8)e!*$ees,
:s=#*m %eeers and Po#ic= in E*ro&e;, #0E2 KorJing &aperL.
&rincipalii beneficiari ai remitenelor sunt, #a ni.e# microeconomic sunt !ami#ii#e
rDmase En FarD. Ftudii I@E demonstreaz stabilitatea structurii utilizrii remitenelor, o
pondere redus a +investiiilor productive,, dar poate reprezenta un sistem financiar
suport prin efectul de bacJ)up pentru situaii de criz, asigurarea educaiei copiilor etc.
La ni.e# macroeconomic, poate fi evideniat creterea consumului intern, susinerea
balanei de pli, dar exist i efecte asupra inflaiei, ratei de schimb, exporturi, importuri.
Remitenele i Romnia
Exista suficiente informatii pentru a presupune ca marimea remisiilor este o
importanta sursa pentru toate tarile EE,inclusiv 2omania (6aian* si a#. (200+). a si n
situatia exodului creierelor, exista doua puncte de vedere cu privire la efectele remisiilor
pentru tara de origineC unul negativ H care subliniaza dependenta indusa a tarii de origine
de remisiile din strainatate si distorsiunile n procesul de dezvoltare. celalalt, pozitiv H
remisiile reprezinta un puternic element al evitarii saraciei n tara de origine, si o sursa
adezvoltarii economice.
I evaluare corecta a impactului pe care remisiile ar putea l aiba asupra
economiei 2om!niei implica realizarea unei comparatii cu alte fluxuri valutare. 2aportul
dintreremisii si exporturi ilustreaza rolul pe care transferurile migrantilor l pot %uca ca
sursa devaluta, n timp ce raportul fata de importuri arata c!t de importante sunt remisiile
ca sursaa unor importante plati catre strainatate.
@atele releva ca prin comparatie cu alte tari din EE, 2om!nia a nregistrat
7<<7 cea mai ridicata rata a remisiilor la export si import. "ceasta sugereaza ca ntre
tarile candidate, remisiile %oaca cel mai important rol pentru economia 2om!niei *6aian*
si a#., p.4=-. /ntrarile totale de remisii au crescut foarte mult in ultimii ani dar s)au
diminuat odata cu criza economica .. "stfel remitentele trimise de romani in 7<<6 erau de
9,5== milioane dolari, in 7<<: de ;.=:4 milioane dolari , in 7<<; de 9.;67 ca sa a%unga la
sfarsitul anului 7<47 la circa =.67: milioane dolari.
5
Sursa!" 9or#d 'an sta!! ca#c*#ation based on data !rom 4MF 'a#ance o! Pa=ments %tatistics
Gearboo 20+2;
/nfluenta remitentelor va depinde de destinatia acestora. 2emisiile pot fi
utilizate fie pentru realizarea de economisiri si investitii sau pentru consum. /nvestitiile
pot fi realizate n 2om!nia dar si n tarile de destinatie. de asemenea, pot fi consumate
bunuri rom!nesti sau straine (Ed Aa=#or si Leon"Ledesma, Piracha (200+).
@aca remisiile vor fi utilizate numai n tara, este de asteptat ca venitul national
sa creasca. I crestere a investitiilor vambunatati perspectivele de dezvoltare pe termen
lung ale economiei. n afara acestorconsecinte macroeconomice, remisiile compenseaza
societatea pentru pierderile generate de exodul creierelor prin cresterea venitului pe
locuitor.
oncluzion!nd, efectul economic al remitentelor depinde n principal de modul
n care sunt utilizate. "t!t nivelul, c!t si destinatia remisiilor este determinata de
strategiile migrantilor cu privire la mobilitate si intentiile de a reveni n tara, care, n
schimb, depend de asteptarile lor cu privire la evolutia politicilor si mediului economic
din 2om!nia.
: