You are on page 1of 33

Istoria României pe scurt

În spațiul României și Balcani trăiau în mileniul II î.Hr. triburile tracilor (neam indo-european).
Din sec. VI î.Hr. sunt atestate în izvoarele grecești existența geților în regiunea Dunării de os și în !ona de
sud a "arpaților.
Izvoarele latine amintesc de existența dacilor în Banat și #ransil$ania.
Regele Burebista (cca. %&-'' î.Hr.) uni(ică teritoriile dintre "arpații )ăduroși* +istru și ,unții Balcani și
,area +eagră (în timpul lui "aius Iulius "aesar)* luând naștere regatul Daciei.
Regele Decebal (-%-.&/) a purtat cu romanii trei ră!0oaie1
- între -%--2 cu împăratul Domițian
- între .&.-.&3 cu împăratul #raian
- între .&4-.&/ cu împăratul #raian* în urma cărora Dacia de$ine pro$incie romană.
Populația daco-romană* care sta la 0a!a etnogene!ei* $a adopta lim0a latină în primele secole d.Hr.*
(ormându-se lim0a străromână* unitară pe tot teritoriul locuit anterior de daci* apoi lim0a română* singura lim0ă
romanică din 5uropa estică.
Creștinarea poporului român se reali!ea!ă din primele secole atunci când România se a(la încă în cadrul
Imperiului Roman (pînă ăn 3%673%4 la retragerea aureliană)* rămînându-se în cele din urmă în cadrul Bisericii
răsăritene su0ordonate patriar8iei de la "onstantinopol* de rit ortodox.
Din sec. IV o serie de popoare migratoare trec peste teritoriul României și temporar iși impun controlul
întâr!iind cristali!area statală1 goți* 8uni* gepi!i* a$ari* sla$i (sec. VI)* peceningii și cumanii în !onele
extracarptice. #ătarii pătrund după anul .3'. - anul marii nă$ăliri în 5uropa. 9la$ii $or (i asimilați: lim0a
română $a asimila de asemenea cu$inte sla$e.
;a s(ârșitul sec. I< ungurii $eniți din =sia se sta0ilesc în )anonia. 5xpansiunea lor spre V a (ost oprită la
milocul sec. <. =ceștia se îndreaptă spre răsărit și în sec. <I-<III reușesc să-și impună stăpânirea asupra
(ormațiunilor statale românești ($oie$odate) și includ #ransil$ania ca $oie$odat autonom în regatul ungar. În
sec. <II-<III sunt coloni!ați în #ransil$ania secuii și sașii.
În sec. <IV* după slă0irea presiunii tătare* se crea!ă state de sine stătătoare în Țara Românească (.66&) și
,oldo$a (.642).
După sec. <IV și până la s(ârșitul primului ră!0oi mondial* românii $or trăi în trei state (principate) separate*
care a$eau strânse legături de lim0ă* economico-sociale* culturale și politice.
)resiunea statelor $ecine* )olonia și >ngaria (de rit catolic)* a dus la nenumărate con(licte militare.
În sec. <IV Imperiul Otoman a?unsese la Dunăre cu 8otarele sale și principatele române au dus o luptă aprigă*
continuă pentru păstarea independenței statale* existenței etnice și religioase* prin re!istență militară sau
(olosind cu a0ilitate ri$alitățile dintre marile state $ecine.
În .43/ (bătălia de la Mohacsz) regatul ungar dispare și aceste principate $or recunoaște su!eranitatea )orții
@tomane* păstrându-și însă autonomia internă* religia și cultura.
În ./&& este prima încercare de uni(icare a principatelor locuite de români* su0 domnia lui Mihai iteazul* care
nu durea!ă însă.
În ./22 prin !ratatul de pace de la "arlo#itz între Imperiul Ha0s0urgic și cel @toman* #ransil$ania este
cedată celor dintâi.
Din sec. <VIII teritoriul României de$ine o0iect de dispută și câmp de luptă al imperiilor $ecine1 Imperiul
@toman* Rusia și Imperiul Ha0s0urgic. =ustria anexea!ă @ltenia (.%.--.%62)* Banatul (.%.--.2.-) și
Buco$ina (.%%4-.2.-). Rusia anexea!ă teritoriul ,oldo$ei (Basara0ia) dintre )rut și +istru (.-.3-.2.-).
Începând din .-3. (eliminarea regimului (anariot instaurat la începutul sec. <VIII) și apoi din .-'- (re$oluție
integrată în cea general europeană)* societatea românească din pro$inciile istorice este racordată structurilor
politice și economico-sociale ale 5uropei.
În .-42 are loc unirea principatelor $Țara Românească și Moldova% care aleg același domnitor. +oul stat
național* o monar8ie constituțională* adoptă în .-/3 numele de România. În .-//* su0 domnia lui "arol I de
Ho8en!ollern-9igmaringen (.-//-.2.')* unirea Țărilor Române de$ine de(initi$ă și $a (i recunoscută până în
.--. de toate statele europene.
În .-%% România participă în mod 8otărâtor alături de Rusia în ră!0oiul antiotoman în urma căruia* prin #ratatul
de la Berlin (.-%-)* se recunoaște independența de stat a României (se resta0ilește autoritatea României asupra
Do0rogei).
În &'&( România intră în ră!0oi alături de =ntanta* împotri$a )uterilor "entrale.
)rin $oință populară se unesc în .2.- cu România1 Basara0ia (martie .2.-)* Buco$ina (noiem0rie .2.-): în
urma 8otărârii ,arii =dunări +aționale întrunite la =l0a Iulia se decide la . decem0rie .2.- unirea
#ransil$aniei cu România. )rin #ratatul de la Versailles (.2.2-.23&) sunt recunoscute aceste realități istorice.
În perioada inter0elică* pararel cu procesul de moderni!are a statului* România se apropie de democrațiile
occidentale.
În al doilea război mondial România este constrânsă să cede!e Basara0ia și Buco$ina de + >R99-ului (iunie
.2'&)* iar prin Dictatul de la Viena să cede!e >ngariei +V #ransil$aniei (august .2'&) si Bulgariei partea de 9 a
Do0rogei7 "adrilaterul (septem0rie .2'&). Regele "arol al II lea a0dică în septem0rie .2'& iar generalul
=ntonescu* care instituie un regim autoritar* se alătură Aermaniei împotri$a >R99. ;a 36 august .2''
mareșalul =ntonescu este arestat din ordinul regelui ,i8ai al României (.2'&-.2'%): România trece de partea
)uterilor =liate (într-un moment în care nu se știa clar cine $a câștiga) până la s(ârșitul ră!0oiului (2 mai
.2'4).
)rin #ratatul de la )aris (.2'%) se recunoaște anularea Dictatului de la Viena* dar și anexarea Basara0iei și
Buco$inei de + de către >R99.
9u0 presiunea =rmatei Roșii se instaurea!ă un regim comunist: la 6& decem0rie .2'% regele este o0ligat să
a0dice și să părăsească țara. 9e proclamă Republica Populară Română su0 dictatura partidului comunist unic
(.2'%). 9e naționali!ea!ă întreprinderile (.2'-) și se colecti$i!ea!ă (orțat agricultura (.2'2-.2/3) prin metode
$iolente* de exterminare a opo!anților.
După .246 România continuă cu )heorghe )heorghiu - De*.
Între anii .2/4-.2-2 la conducere a (ost +icolae Ceaușescu. După o ilu!orie desc8idere politică* po!iția anti-
so$ietică pe care o ia în timpul inter$enției trupelor )actului de la Varșo$ia în "e8oslo$acia (.2/-) unde
România re(u!ă să inter$ină* urmea!ă un regim dictatorial care (ace din România una dintre cele mai sărace țări
ale 5uropei* toate 0ogățiile țării ser$ind proiectelor a0erante* megalomanice ale dictatorului.
@dată cu Revoluția din &','* dictatura este a0olită* cuplul dictatorial executat* iar puterea acaparată de (oștii
comuniști Bdi!idențiB (câștigători apoi* ai primelor alegeri legislati$e din .22&). 9e instaurea!ă cu di(icultate
un regim pluralist: au loc pro$ocări și con(licte interetnice* mineriade (terorism de grup)* care crea!ă 8aos în
economie și în $iața socială. #reptat* pluralismul politic desc8ide drumul democrației și Romînia se anga?ea!ă
în (ăurirea unei economii de piață. În .22/ caștigă alegerile opo!iția și se simte un re$iriment în e(i(icarea
statului de drept și în recâștigarea încrederii (orurilor internaționale.
În .22% România nu este admisă printre canditații pentru intrarea în +=#@* dar i se recunoaște progresul (ăcut
spre a câștiga calitatea de mem0ru al acestei organi!ații în $iitor. =0ia în martie 3&&' de$ine mem0ru +=#@.
În anul 3&&% România de$ine mem0ru al -niunii .uropene/
0a1i
0așii transilvăneni (în germană Siebenbürger Sachsen* coloc$ial Sachsen) sunt o populație de origine etnică
germană* sta0ilită în sudul și în nord-estul #ransil$aniei începând cu mi?locul secolului al <II-lea.
"oloni!area sașilor în #ransil$ania a (ost inițiată de regele AC!a al II-lea (..'.-../3) al >ngariei* (iind
?usti(icată* în esență* prin rațiuni de ordin economic și militar. #imp de câte$a decenii* sarcina principală a
coloniștilor germani a (ost apărarea grani ței Regatului >ngar din sudul #ransil$aniei. )rocesul coloni!ării
germane în #ransil$ania a continuat până spre s(ârșitul secolului al <III-lea și începutul $eacului următor.
@riginea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma coloni!ării #ransil$aniei de către coloniștii germani a
căror pro$eniență de 0a!ă a repre!entat-o regiunea Renania* este contro$ersată și încă nelămurită în rândul
cercetătorilor.
D.E
Deoarece un numar relati$ mic al coloniștilor erau de origine saxonă* așa cum re!ultă și din
studiul dialectului săsesc* se constată într-un mod surprin!ător și paradoxal* că numele de FsașiF a (ost preluat
de ei înșiși începând cu secolul al <IV-lea. )rimele mențiuni documentare din secolul al <II-lea și începutul
secolului al <II-lea (ac re(erire la GFlandrensesB* GSaxonesB și GTheutoniciB. Documentele din ar8i$ele papale
din aceeași perioadă pre(eră denumirea de GTheutoniciB* iar documentele arpadiene îi numește GSaxonesB.
D3E

,ult mai rar* documentele papale (ac re(erire la GFlandrensesB sau GSaxonesB. Hil(ried ;ot8 consideră ca și
ma?oritatea cercetătorilor că numele (olosite se re(eră la aceeași populație.
D6E
Denumirea de FsașiF (9axones) dată coloniștilor este atestată documentar doar în .3&/* cînd regele =ndrei al II-
lea al >ngariei (.3&4-.364) a con(erit pri$ilegii sașilor (în latină primi hospites regni) din "ricău (Krakau)*
Ig8iu (Krapundorf) și Romos (Rumes) și le-a asigurat un statut ?uridic propriu. Deoarece în cancelaria regală s-
a încetățenit denumirea de FsasF* germanii din =rdeal au (ost denumiți în mod unitar sași.
D'E
;im0a $or0ită de sași a (ost numită de sași* în dialectul săsesc saksesch (în germană sächsisch) a0ia relati$ de
curând* în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de $or0ire ca detsch (în germană deutsch)* adică germană*
în timp ce germana literară (în germană hochdeutsch) era denumită în dialectul săsesc muëseresch* adică Glim0a
soldaților austrieciB* $ă!uți de ei ca străini.
D4E
I.I.Ilein a$ansea!ă ideea că sașii ne(iind GSaxonesB* au primit numele de la cine$a din a(ara #ransil$aniei. În
susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul coloni!ării* consemnate mai târ!iu* care
conțin cu$ântul GdeutschB (exemplu1 Deutsc8-Ireu! - "ri ț). =ceste nume au (ost comparate cu
GSachsenhausenB (9ăsăuși)* în dialect GSessenhousnB.
D/E
"um termenul de GSassenB este (olosit în 9axonia
In(erioară și îi desemnea!ă pe saxoni* induce ideea că primii coloniști germani au (ost saxoni și de aceea și-au
dat ei înșiși numele de GsașiB (9assen). "u$ântul GSassenB* în dialectul săsesc GSessenB* înseamnă pe lângă
numele lor și GlocuitorB sau GîncetățenitB. "ercetătoarea =nnelise #8udt preci!ea!ă în sc8im0 că numele de
GUntergesässB și GObergesässB nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni.
"u mult timp după înc8eierea procesului de coloni!are* s-a constatat că locuitorii au preluat numele de GsașiB
dintr-o pronunție nesaxonă GSachsenB. =ceastă pro$eniență a (ost sta0ilită prin studierea (oneticii dialectului
săsesc* re!ultând ideea că ar tre0ui să sune GSasseB dar de (apt era pronunțat GSachseB.
D%E
=lte ipote!e ar (i că1
• germanii din #ransil$ania au preluat termenul de GSaxonesB din cancelariile regale.
• termenul de sas ar pro$eni de la particula Gs!sB pe care ungurii o atașau localităților locuite de către
coloniști germani* c8iar dacă la localitățile similare din >ngaria particula (olosită era Gn"metiB.
D-E
=cest (apt susține ipote!a că în cancelaria mag8iară se dorea o di(erențiere netă între germanii din #ransil$ania
și din 9piss (ață de cei așe!ați în )anonia. =ceastă deose0ire apare și în 8arta pu0licată de către ,JlKus!
5lemCr în .262 în re$ista GS!adokB.
D2E
#$$$%xplicația c&' (n ochii sla)ilor și maghiarilor' #sas* ar (nsemna #colonist german*' nu are niciun suport'
germanii din Ungaria fiind și ei coloniști (n aceeași m&sur& ca și sașii din Transil)ania$ +ac& cum)a sla)ii de
apus (nțelegeau prin #sas* miner' lucru de altfel (ndoielnic' aceast& diferențiere frapant& r&m,ne f&r& explicație'
deoarece numai o foarte mic& parte a locuitorilor germani din Transil)ania se ocupau (ntr-ade)&r cu mineritul$
.umele de #sași* a fost folosit de toate popoarele din Transil)ania' nu numai de germani$ +ac& rom,nii din
Transil)ania folosesc cu prec&dere acest nume' (n /oldo)a și (n Țara Rom,neasc& s-a impus folosirea denumirii de
neamț$*
L#8.+Mgler - 0șearea sașilor (n Transil)ania* București* 5ditura Iriterion* .223* p..2%.
Biserici săsești în Țara Oltului
9tilurile ar8itectonice ale 0isericilor săseNti contemporane din Oara @ltului (=ltland)
D.&ED..E
,ulte din 0isericile săsești care aparțin aceluiași stil au (ost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași
perioadă și au (ost construite pe 0a!a unei idei unitare
D..E
. =nali!ând stilul ar8itectonic* H.HorPat8 trage
conclu!ia că edi(iciile așe!ărilor indică (aptul că cele mai $ec8i construcții romanice au (ost construite în
capitulul 9i0iului și "incu* după care coloni!area s-a des(ășurat GradialF. )e aceste teritorii* susține H.HorPat8*
se di(erenția!ă două tipuri de 0iserici romanice* care ar putea corespunde la două etape de coloni!are*
0ineînțeles* (ăcute de două grupuri de coloniști distincte. Arupul 0isericilor cu turn $estic și plan alungit (9i0iu*
Ș elim0ăr* "isnădie* "isnădioara* Hosman și e$entual Bradu) și 0a!ilicile de dimensiuni mici* (ără turn ("a ș ol ț*
Vurpăr* Daia* Ro ș ia* +ocric8* =l țâna și e$entual ,arpod). =l doilea grup se extinde la est până la =lțâna* de
unde coloni!area s-a (ăcut spre nord(Au ș teri ța* Ș ura ,ică* Ș ura ,are* Ham0a* 9limnic* "ristian* Rusciori)* la
est de =lțâna (acându-și apariția (ormele so0re ale romanicului. De asemenea poate (i urmărită răspândirea
stilului romanic spre est până în capitulul Rupea și pe Valea Homorodului.
Halter HorPat8 este de părere că în scaunele ,iercurei și 9e0e ș ului coloni!area a început mai târ!iu* a$ând ca
punct de plecare cetatea 9i0iului spre cursul mi?lociu al ,ure ș ului și că 0isericile ridicate la Drăușeni și
@ră ș tie* au (ost (ăcute de a0ia în perioada gotică. "a direcție principală* anali!ele lui H.HorPat8 (ăcute pe 0a!a
ar8itecturii ecle!iastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din diploma andreană. Datările lui
H.HorPat8* corectate parțial de Virgil Vătă ș ianu
D.3E
* tre0uiesc pri$ite cu o oarecare prudență* deoarece nu se
știe de (apt cam câte generații de locuitori au contri0uit la construirea acestor 0iserici.
D.6E
În pre!ent* cercetările specialiștilor au conturat ideea că edi(icarea 0a!ilicilor romanice din pro$incia 9i0iului
nu poate precede anul .3&&* c8iar și în !onele în care coloni!area a (ost timpurie. "on(orm acestei a(irmații*
dacă sta0ilirea unor coloniști s-ar (i (ăcut de exemplu în anul ..4&* începerea edi(icării unei 0iserici de piatră
romanice putea (i demarată a0ia de la a treia generație de locuitori. 5ste ade$ărat că au (ost și 0iserici care au
(ost construite în deceniile 3 și 6 ale secolului al <III-lea. >n exemplu edi(icator (iind 0iserica de la
"isnădioara a cărei datare este plasată la începuturile ar8itecturii ecle!iastice săsești. "on(orm cercetărilor
(ăcute de ar8eologul Radu Heitel* această 0iserică care a (ost donată de Aocelinus cistercienilor din "âr ța în
.336* era a0ia începută la momentul donării sale* construite (iind doar corul și (undația na$elor
D.'E
. Ba!ilica din
"isnădioara a (ost cel mai pro0a0il terminată la începutul deceniului - al secolului al <III-lea* iar detaliile
stilistice din ultima (a!ă a construcției nu pot da indicii la întemeierea așe!ării* datată de alt(el în secolul al <II-
lea.
"ercetările ar8eologice (ăcute la ,edia ș* Aîr0o$a* 9e0e ș* Viscri și Drău ș eni* au e$idențiat pre!ența unor
întreruperi în construcția 0isericilor săsești timpurii* precum și mai multe (a!e ale edi(icarii acestora. Încercarea
lui HorPat8 de etapi!are a coloni!ării săsești pe 0a!a studierii clădirilor ecle!iastice $a putea (i (undamentată de
a0ia la înc8eierea in$estigațiilor ar8eologice a tuturor 0isericilor din pro$incia 9i0iului(multe dintre ele
precedate de 0a!ilici romanice)* inclusi$ a celor gotice.
#8omas +Mgler susține că înc8eierea coloni!ării săsești în #ransil$ania s-ar (i produs în ?urul anului .33' și că
ulterior acestei date doar un numar minor de așe!ări au mai (ost întemeiate prin (enomenul de roire.
D.6E
Așezările medievale
)rimii coloniști - germani ((ranci)* $aloni și (laman!i - au pro$enit din teritoriile situate în 0a!inele râurilor Rin
și ,o!ela. )e lângă coroana mag8iară* un rol important în procesul coloni!ării germane în sudul #ransil$aniei
l-au ?ucat @rdinul ca$alerilor teutoni* mănăstirea cisterciană Igri ș* din Banat precum și a0a ția cisterciană "âr ța
din Ț ara Qăgăra ș ului. #eritoriul din sudul #ransil$aniei coloni!at cu germani are o supra(ață de aproximati$
6&.&&& RmS.
9u0 aspect teritorial-administrati$* teritoriile locuite de sași au (ost organi!ate în "omitatul 9i0iului sau
1ro)incia Sibiului. >lterior* în prima ?umătate a $eacului al <IV-lea* în perioada gu$ernării regelui ange$in
"arol Ro0ert de =n?ou* pro0a0il între anii .634 - .632* sașii se $or organi!a in cadrul unor scaune săse ș ti.
9așii au trăit con(orm o0iceiurilor lor $ec8i: se autogu$ernau* organi!ați (iind într-o unitate administrati$ă mare
numită K2nigsboden. 5xistau însă și numeroase așe!ări săsești situate în a(ara acestui areal. ,icroregiunile
populate de sași erau1
• În sudul )odi ș ului #ransil$aniei (de la @răștie până la Drăușeni)1
o 0ltland (spațiul dintre @lt și Hârti0aciu)*
o 3einland (regiunea dintre cele două #ârna$e)*
o 3aldland (spațiul dintre Hârti0aciu și #ârna$a ,are)*
o 4ekeschgebiet (rom. Ținutul Secașelor)
o Unter5ald (spațiul din prea?ma 9e0eșului și a @răștiei)
• ;a est de mun ții )er ș ani
o 6urenland (rom. Ț ara Bârsei)*
• În nordul )odișului #ransil$aniei (în nordul =rdealului)
o .2snerland (regiunea Bistriței - Ț ara +ăsăudului)
o Reener 7ändchen (în prea?ma Reg8inului).
Organizarea legală
Drepturile și o0ligațiile coloniștilor germani au (ost incluse în așa-numitul =ndreanum (în germană* 8oldener
Freibrief der Siebenbürger Sachsen)* act emis în anul .33' de regele =ndrei al II-lea al >ngariei. )rin acest
important document erau con(irmate populației germane* așe!ată pe teritoriul cuprins intre Drău ș eni și @ră ș tie*
autonomia teritorial-administrati$ă* ?urisdicțională și 0isericească* (iind stipulate concomitent și o0ligatiile sale
(ață de regii >ngariei. "omunitățile sătești erau conduse de un primar (în germană 9onn' 9ann' Orts)orstand'
+orfrichter).
D.4E
@ dată cu introducerea regimului dualist austro-ungar și cu des(iințarea >ni$ersită ții +a țiunii 9ăse ș ti
(Sächsische .ationsuni)ersität) sașii și-au pierdut 0a!a autonomiei lor. )ractic* începând cu .-/% principala
instituție repre!entati$ă pentru sași a (ost Biserica ;uterană* care a preluat* printre altele* administrarea
în$ățământului săsesc. Din acest punct de $edere* situația nu s-a sc8im0at în .2.-* când #ransil$ania a de$enit
parte componentă a României ,ari. 9tatul român nu recunoștea drepturi corporati$e minorităților* ast(el că
Biserica ;uterană a tre0uit să (acă mari e(orturi pentru a putea susține (inanciar în$ățământul săsesc. =ceastă
situație a durat până în .2'&* când autoritatea asupra școlilor a (ost preluată de Arupul 5tnic Aerman din
România* recunoscut ca persoană ?uridică în urma unui decret-lege emis la 3- noiem0rie .2'& de mareșalul Ion
=ntonescu. @ dată cu instaurarea comunismului* întreg sistemul școlar* inclusi$ școlile cu predare în altă lim0ă
decât cea română* a (ost administrat exclusi$ de statul român.
Organizații religioase
)e lângă @rdinul "a$alerilor #eutoni* alte organi!ații religioase importante de!$oltării comunităților germane
erau a0ațiile cisterciene de la Igri ș* din Banat și "âr ța din Qăgăra ș. "ea mai timpurie (ormă de organi!are a
sașilor a $i!at $iața religioasă* )repo!itura 9i0iului (iind (ondată încă înainte de 3& decem0rie ..2.. În primii
săi ani de existență* prepo!itura includea teritoriile capitlurilor de 9i0iu* +ocric8 și Bra ș o$* adică !onele de
coloni!are primară a sașilor pe teritoriul #ransil$aniei.
Învățământul
Încă din secolul al <IV-lea* sașii din #ransil$ania au început să în(iințe!e școli primare* ast(el că la începutul
secolului al <VI-lea exista câte o școală primară în aproape (iecare comună săsească.
În .4'. s-a în(iințat primul gimna!iu săsesc* iar în anul .%33 s-a introdus în$ățământul o0ligatoriu pentru
națiunea săsească. D.E
Regionalismele lim0ii săsești (germană1 siebenbürgisch-sächsiche /undart) au dus de la începutul istoriei
sașilor la necesitatea unei lim0i scrise care a (ost și este până a!i lim0a germană.
Fortificarea orașelor
In$a!ia mongolă din .3'. - .3'3 a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au (ăcut tot ce au putut pentru
a re!ista* multe așe!ări ale lor au (ost distruse. Înaintea in$a!iei multe orașe transil$ănene au (ost (orti(icate și
erau de!$oltate economic. ,ulte erau apărate de către Kirchenburgen - 0iserici (orti(icate cu !iduri masi$e.
5xpanisunea rapidă a orașelor populate de sași a dat #ransil$aniei numele german de Siebenbürgen (în latină
Septem :astra)* (ăcându-se re(erire la șapte din orașele (orti(icate1
• Bistritz (Bistri ța* Bes!terce)
• 2ermannstadt (9i0iu* +agKs!e0en)
• "lausenburg ("lu?* Iolo!s$Jr)
• "ronstadt (Bra ș o$* BrassT)
• Mediasch (,edia ș* ,edgKes)
• M3hlbach (9e0e ș* 9!Js!se0es)
• 0ch4ssburg (9ig8i ș oara* 9eges$Jr)
+u se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii GSiebenbürgenB* cele FȘapte
"etățiF* existând a!i opinii di(erite asupra statutului pe care l-au ocupat așe!ările săsești care au alcătuit inițial
numele (lipsesc do$e!i scrise în acest sens).
Clasă privilegiată
Împreună cu no0ilimea din #ransil$ania* cu cler și cu secui* sașii au (ost mem0ri ai Unio Fraterna* cunoscută
mai ales (în mod greșit) ca >nio #rium +ationum* înc8eiată în ./ septem0rie .'6% în contextul Răscoalei de la
Bo0âlna conduse de =ntal +agK Budai. )rin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medie$al al
termenului) și-au promis spri?in mutual împotri$a prime?diilor din a(ară (expansiunea otomană) și dinăuntru
(răscoalele țărănești)* (apt care a dus la excluderea tacită a românilor* e$reilor* grecilor și armenilor de la $iața
politică a #ransil$aniei.
De-a lungul re(ormei protestante* ma?oritatea sașilor au trecut la ;ut8eranism. )rincipatul #ransil$aniei (iind
unul dintre cele mai tolerante state europene în pri$ința religiei* sașii și-au putut păstra religia. Ha0s0urgii au
promo$at catolicismul în țările controlate de ei* însă în rândul sașilor nu au a$ut loc treceri semni(icati$e spre
acea con(esiune. În sc8im0 au a$ut loc treceri ale unor comunități săsești la cal$inism* ceea ce a dus pe termen
lung la introducerea lim0ii de cult mag8iare și asimilarea comunităților săsești respecti$e (ex. la "lu?* De?*
;ona 9ăsească* Qene ș u 9ăsesc etc).
Ră!0oaiele purtate de >ngaria și ,onar8ia Ha0s0urgică împotri$a Imperiului @toman în secolele <VI-<VIII
au dus la scăderea numărului sașilor transil$ăneni și depopularea unor !one locuite anterior de sași ($e!i 8arta
alăturată). @dată cu intrarea )rincipatului #ransil$aniei su0 conducere 8a0s0urgică* grupul sașilor a început să
se re$itali!e!e. )e de altă parte* în sec. al <VIII-lea* "urtea de la Viena a coloni!at în (undus regius* protestanți
austrieci* așa numiții landleri. Dintre sașii transil$ăneni numeroși au (ăcut carieră ca o(ițeri și înalți
(uncționari ai Imperiului =ustriac și* apoi ai =ustro->ngariei.
Pierderea statutului de clasă privilegiată
Împăratul Iosi( al II-lea a încercat să des(iințe!e >nio #rium +ationum la s(îrșitul secolului al <VIII-lea* în
e(ortul său de moderni!are a imperiului și de înlăturare a organi!ării medie$ale. Deși acțiunile sale nu au a$ut
e(ectul scontat* la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității* ponderea numerică plasându-i pe
sași într-o po!iție de in(erioritate (ață de naționaliștii unguri și români* care începeau să a(irme argumentul
demogra(ic.
)e durata Re$olu ției de la .-'- unii intelectuali sași au spri?init încercările românilor de a o0ține drepturi
politice. =st(el pastorul 9tep8an ;udPig Rot8* care spri?inea idealurile române de o0ținere a unor drepturi
politice* a (ost executat de re$oluționarii mag8iari în timpul re$oluției.
Deși încercarea (orțelor mag8iare de a o0ține un control mai mare asupra #ransil$aniei a (ost în(rântă de
(orțele austriece și ruse în .-'2* =usgleic8-ul dintre =ustria și >ngaria din .-/% a a$ut e(ecte negati$e asupra
drepturilor politice ale sașilor. )e perioada =ustro->ngariei* 0urg8e!ia mag8iară a declanșat o $astă politică de
mag8iari!are pentru a com0ate naționalismul tuturor celorlate grupuri etnice din partea mag8iară a regatului.
;a (inalul primului ră!0oi mondial* ma?oritatea sașilor au spri?init unirea #ransil$aniei cu Regatul României.
)olitica celui de-al #reilea Reic8 (ață de România a a$ut o in(luență nemi?locită asupra sorții populației
germane trăitoare aici. "a urmare a semnării )actului de neagresiune germano-so$ietic* pe 3/ iunie .2'&
>niunea 9o$ietică a ocupat Basara0ia și Buco$ina de +ord* incluse de Hitler într-un protocol secret spre a intra
în s(era de in(luență so$ietică. Înainte de intrarea trupelor so$ietice* mulți germani din aceste teritorii au (ost
strămutați (orțat în teritorii ale Reic8ului (Dan!ig din )rusia Răsăriteană - în pre!ent AdaUsR în )olonia -*
Hart8eland* 9ile!ia 9uperioară* grupuri mai mici în )rotectoratul Boemia și ,ora$ia (1rotektorat 62hmen und
/ähren)* Regiunea 9udetă* și în ;orena- ;uxem0urg (7othringen-7uxemburg)* în cadrul programului numit
9eim ins Reich. >lterior* gu$ernul de la Berlin a con$enit cu cel din București și strămutarea germanilor din
Buco$ina de 9ud și din Do0rogea* precum și din Vec8iul Regat al României. =u (ost a(ectate* în total* 3.'./6&
persoane.
"a urmare a Dictatului de la Viena* #ransil$ania de +ord a (ost anexată >ngariei. "u această oca!ie* pentru
prima dată în istorie* teritoriile locuite de sașii transil$ăneni au (ost despărțite și circa %&.&&& de germani au
(re)de$enit cetățeni ai >ngariei. În urma tuturor acestor sc8im0ări teritoriale* și prin strămutarea populației*
numărul de etnici germani care locuiau în România a scă!ut cu mai mult de o treime.
În (e0ruarie .2'3* respecti$ în mai .2'6* Aermania a înc8eiat înțelegeri cu >ngaria* respecti$ cu România* în
urma cărora etnicii germani apți pentru ser$iciul militar* deși cetățeni ungari (în #ransil$ania de +ord* intrată în
componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în #ransil$ania de 9ud* rămasă în
componența României)* au putut (i încorporați în unită ți militare germane regulate* în Ha((en-99* în
întreprinderi cu producție de ră!0oi ori în Organiația Todt (o unitate specială care a a$ut în timpul ră!0oiului
misiunea de a construi 0uncăre și de a executa alte lucrări de geniu). "a urmare a acestor acorduri* aproximati$
24V din etnicii germani din România (sași transil$ăneni și ș $a0i 0ănă țeni) s-au înrolat $oluntar în unitățile
Ha((en-99 (în total* aproximati$ /6.&&& persoane)* câte$a mii ser$ind în unitățile speciale de inter$enție ale
9er$iciului de 9ecuritate 99 (9D-9onderRommandos )* dintre care cel puțin 3&&& etnici germani s-au înrolat în
unitățile de pa!ă ale lagărelor de concentrare (IW-Hac8Rompanien )* dintre care cel puțin 44V au ser$it în
lagăre de exterminare* preponderant în =usc8Pit! și ;u0lin.
D./E
=proximati$ .4V din etnicii germani din
România care au ser$it în armata germană au murit în ră!0oi. Din supra$iețuitori s-au întors în România numai
câte$a mii.
După 36 =ugust .2''* când trupele so$ietice au ocupat România* mulți din sașii din #ransil$ania de +ord* în
special cei din Ț ara +ăsăudului* ca și ș $a0ii din Banat* au (ost e$acuați de Aermania* ast(el că circa .&&.&&&
dintre ei au (ugit din calea =rmatei Roșii.
)entru cei rămași în România au urmat încadrarea în +etașamente de munc& obligatorie
D.%E
și deportări în
>niunea 9o$ietică și în Bărăgan. 9așii rămași nu au (ost expul!ați de gu$ernarea comunistă. 9tatul român s-a
remarcat însă prin așa-numită F$indereF a minorităților* care i-a a(ectat pe etnicii germani din România* ca și pe
e$rei. )ractic* gu$ernul (ederal german plătea o anumită sumă de 0ani pentru (iecare etnic german care primea
acordul autorităților de la București de a emigra.
Qiind considerați 0uslandsdeutsche (Fgermani din străinătateF) de către gu$ernul german* sașii din #ransil$ania
au primit dreptul la cetățenie germană. "ei mai mulți dintre ei au emigrat în Aermania* atât înainte de căderea
comunismului* cât și în primii ani de după .2-2. "a urmare a emigrărilor masi$e* numărul sașilor din România
a scă!ut (oarte mult.
În general* a?unși în Aermania* sașii $eniți din =rdeal s-au așe!at compact* în !one care seamănă cu
#ransil$ania. ;ângă IXln există o !onă deluroasă similară cu relie(ul ardelean* iar acolo s-a sta0ilit o comunitate
destul de mare de sași. ;a (el s-a întâmplat și în alte părți din Aermania. ,ulți sași emigrați se întorc să
$i!ite!e !ona din care au plecat. Deoarece $in mai ales în timpul concediilor de $ară* s-au ales cu supranumele
de Sommersachsen (sași de $ară).
D.-E
Evoluția demografică a sașilor transilvăneni de-a lungul secolului XX
"on(orm datelor recensământului din .26& unitățile administrati$e cu pondere săsească importantă au (ost1
• ude țul #ârna$a ,are
o )lasa ,edia ș1 '-*.V (români ''V* mag8iari '*/V)
o )lasa 9ig8i ș oara1 '3*.V (români '4*.V* mag8iari 2*.V)
o )lasa =gnita1 62*3V (români 4/*6V* mag8iari 6*6V)
• ude țul #ârna$a ,ică
o )lasa Dum0ră$eni1 '.*4V (români 63*3V* mag8iari .2*%V)
• ude țul 9i0iu (inter0elic)
• ude țul Bra ș o$ (inter0elic)
o )lasa Bran
o )lasa 9ăcele
• ude țul Qăgăra ș
• ude țul ,ure ș (inter0elic)
o )lasa #eaca
• ude țul +ăsăud
Întlnirile anuale ale sașilor transilvăneni
Întâlnirile tradiționale ale sașilor transil$ăneni au loc de Rusalii la DinRels0Y8l (începând din anul .24.)*
respecti$ toamna la Biertan (din .22&). În anul 3&&- întâlnirea sașilor a (ost inițial programată să ai0ă loc la
,edia ș* însă ca urmare a trecerii primarului ,ediașului de la QDAR la )D;*
D.2E
întâlnirea a$ut loc pe 3&
septem0rie 3&&- tot la Biertan.
D3&E
Personalități
în ordine al(a0etică1
• o8ann ,ic8ael =cRner* ar8eolog și naturalist
• =rt8ur =r!* general* ultimul șe( al ,arelui 9tat ,a?or al armatei imperiale ce!aro-crăiești
• Valentin BaR(arR* mu!ician renascentist
• Hil8elm Aeorg Berger* compo!itor* mu!icolog* $iolist și diri?or
• Qran! Binder* explorator
• 9amuel $on BruRent8al* gu$ernator al #ransil$aniei* colecționar de artă
• AYnt8er Bosc8* antrenor de tenis
• ,artin Bottesc8* politician
• @tto Da8inten* ar8itect
• RicRK Dandel* solist $ocal
• "8rista Depner* opo!antă a regimului comunist
• Hermann Qa0ini* ar8itect* istoric de artă și politician
• "arl Qiltsc8* pianist
• Qran! Qriedric8 Qronius* pro(esor* 0iolog și etnolog
• =rnold Ara((i* oncolog
• ose( Haltric8* pedagog* (ilolog* preot și etnogra(
• o8ann ,artin Honig0erger* medic și (armacist
• o8annes Honterus* gânditor umanist* re(ormator religios
• Ilaus o8annis* politician* primar al 9i0iului
• ,ic8ael Ilein* (ot0alist
• )eter ,a((aK* cântăreț* compo!itor* actor și producător
• Hans ,attis-#eutsc8* artist expresionist1 pictor* sculptor* gra(ician
• =dol( ,esc8endXr(er* scriitor
• Harald ,esc8endXr(er* pictor și gra(ician
• 5duard ,orres* pictor* topogra( artistic
• Dieter +isipeanu (după mamă)* șa8ist
• Hermann @0ert8* (i!ician
• @sRar )astior* poet și scriitor
• 5r8ard )lesc8* politician german
• 9tep8an ;udPig Rot8* cărturar* re(ormator al în$ățământului* om politic
• Iancu 9asul (mamă săsoaică)* domnitor al ,oldo$ei
• "8ristian 9c8esaeus* poet umanist
• "8ristian #ell* ?urist
• 5ginald 9c8lattner* scriitor
• Hellmut 9eiler* poet* traducător și scriitor satiric de lim0ă germană
• ,artin 9ie0en0Yrger* primar al Vienei
• Aeorg 9oterius* umanist
• Aeorg Daniel #eutsc8* episcop e$ang8elic
• Rudol( Hagner-RCgenK* compo!itor și apoi pro(esor și decan al conser$atorului din RostocR
• "arl Hol((* economist
• =l0ert Wiegler* pilot* constructor și instructor a$iatic
• Halter Wiegler* ciclist de per(ormanță
• Doris 9c8midts* câștigătoarea concursului ,iss AermanK 3&&2
• Hans Bergel* scriitor și ?urnalist
• 5ric8 Bergel* diri?or
Bi!liografie
"ote
.. 5 A.D.#eutsc8 - ;ber den .amen der Siebenbürger Sachsen* în1 =rc8i$* $ol.I* .-'4* p..6-.%%:
=.9c8einer - Sachse' sächsisch* în1 (I0l- Korrespondenblatt des <ereins für siebenbürgische
7andeskunde* $ol.I-46* .--'-.232.)* $ol.2* .--/* p..3%-.3-: I. I. Ilein - Saxones )el Teutonici* în1
I0l* $ol.46* .26&* p.%---6 și =.9c8einer - +ie %ntstehung des .amens der Siebenbürger Sachsen* în1
Siebenbürgische <iertel=ahrsschruft' continuarea lui Kbl' )ol$>?-@?' ABCA-AB?A(9ie0)* $ol. /&* .26%*
p..&'-.&4.
3. 5 H.;ot8 - #Theutonici* (n Siebenburgen$ 4um 1roblem des .amens der deutschen %in5anderer* în1
(90g)Siebenbürgisches 0rchi)Deditura 62hlau' K2ln-3ien' )ol$E'AB@F și urm$G* =rc8i$* $ol.-* .2%.*
p.34&-342.
6. 5 I0idem.
'. 5 9Jndor Vogel1 =utonomia săsească în #ransil$ania
4. 5 Die 9prac8e des sie0en0Yrgisc8-sMc8sisc8en VolRes
/. 5 I.I.Ilein - +er <2lksname der +eutschen in Siebenbürgen* în1 #ransKl$anica* p..'4.
%. 5 I.I.Ilein - +er <2lksname der +eutschen in Siebenbürgen* în1 #ransKl$anica* p..'4-.'/.
-. 5 I0idem: I.I.Ilein - ."meti-Orte in Ungarn und Siebenburgen* în1#rans!l$anica* p..42-.//.
2. 5 5.,JlKus! - 0k2"pkori magHar nemetis"gi politika în1 S!adok* $ol.%6* .262* planșa <<II.
.&. 5 Dupa anali!a (ăcută de către #8omas +Mgler asupra re!ultatelor cercetărilor ar8eologice din această
!onă. Ve!i #8omas +Mgler - =Ne!area saNilor în #ransil$ania* BucureNti* .223* 5ditura Iriterion*
pag..'.-.'6 Ni planNa gra(ică <VII.
... Z
a

b
Halter HorPat8 +ie 7andnahme des 0ltlandes im 7ichte der Kirchenbauten* în1 9ie0. V?sc8r.* $ol.
42* .26/* p..%.-.-&.
.3. 5 V.Vătășianu - Estoria artei feudale (n ț&rile rom,ne* $ol.I București* .242* p.%-2-.
.6. Z
a

b
#8. +Mgler - 0șearea sașilor (n Transil)ania* București* .223* Iriterion* p..'3.
.'. 5 R.Heitel - +as romanische 6audenkmal )on :isn&dioara(,ic8els0erg)* în QoV;R.* .%-3* .2%'* p.'2-
42.
.4. 5 9ie0en0Yrgisc8-9Mc8sisc8es HXrter0uc8. Bear0. $on =do( 9c8ullerus u.a. Bd. .--. .23'-3&&3. Berlin
u.a.
./. 5 )aul ,ilata1 WPisc8en Hitler* 9talin und =ntonescu. RumMniendeutsc8e in der Ha((en-99* BX8lau
Verlag IXln* Heimar* Hien 3&&%* I9B+ 2%--6-'.3-.6-&/-/
.%. 5 Deta ș amente de muncă o0ligatorie pentru germani* în ?ude țul Hunedoara* .2'4-.2'-
.-. 5 8ermania- Un brand mondial - 9upliment al !iarului "otidianul nr .24 (4.'%) 6-4 octom0rie 3&&-
.2. 5 90W - 9ac8sentre((en Pieder in Birt8Mlm - In(ormationen !u 9ie0en0Yrgen und RumMnien
3&. 5 90W - .-. 9ac8sentre((en in Birt8Mlm1 F;e0endige Aemeinsc8a(t[F - In(ormationen !u 9ie0en0Yrgen
und RumMnien
6istă de localită7i 8ntemeiate sau populate de sa1i 8n
!ransilvania
În continuare se găsește o listă de localități din #ransil$ania care (ie au (ost întemeiate în mod primar de sa ș i*
(ie au (ost populate ulterior cu sași și puse su0 dreptul coloniștilor germani și în care se găsesc (ie cetăți
țărănești construite în ?urul 0isericii (germ1 Kirchenburg \ Biserică (orti(icată : 3ehrkirche \ Biserică pentru
apărare)* (ie numai 0iserici sătești (germ1 +orfkirche) construite de sași.
;a localitățile care au aceeași denumire* (ie în germană* (ie în română* după semnul G7B s-a speci(icat* lângă
denumirea germană* și care este localitatea mai mare pe lângă care se a(lă. )entru localitățile dispărute prin
contopire cu o localitate mai mare* denumirea acestora apare în parante!ă* adică GWeiden (]9c8Par!0urg)[
înseamnă că localitatea 9c8Par!0urg a dispărut* (iind în pre!ent inclusă în Weiden.
Denumirea germană Denumirea actuală
=0tsdor( 0ei =gnet8eln D.E =po ș* ?ude țul 9i0iu
=0tsdor( an der IoRel (=0tsdor( 0ei
,arRtsc8elRen) D3E
Ț apu* ?ude țul 9i0iu
=damesc8 =dămu ș* ?ude țul ,ure ș
=gnet8eln (] =ltdor() D6E =gnita* ?ude țul 9i0iu
=itau =ita ,are* ?ude țul "o$asna
=?ersc8teln =gri ș teu* ?ude țul ,ure ș
=lmasc8Ren =lma ,ică 9ăsească* ?ude țul 9i0iu
=lmen D'E =lma Vii* ?ude țul 9i0iu
=lmesc8 Ș oimu ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
=lten0urg Baia de "ri ș* ?ude țul Hunedoara
=lt(lagen Qeleag* ?ude țul ,ure ș
=ltto8an #o8anu Vec8i* ?ude țul Bra ș o$
=l!en (] >nderten) D4E =l țâna* ?ude țul 9i0iu
=ppesdor( "lu?-,ănă ș tur* ?ude țul "lu?
=r0egen D/E =gâr0iciu* ?ude țul 9i0iu
=rendor( =raci* ?ude țul "o$asna
=rReden 0ei Bistri! =rc8iud* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
=rReden 0ei 9c8M^0urg (] Hordt) D%E =rc8ita* ?ude țul ,ure ș
=uen (sau Iusc8ma) D-E "u ș ma* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
=uendor( Aura Râului* ?ude țul 9i0iu
Baa^en D2E Ba!na* ?ude țul 9i0iu
Bac8nen Ba8nea* ?ude țul ,ure ș
Badlinen Beclean* ?ude țul Bra ș o$
BMgendor( Bene ș ti* ?ude țul 9i0iu
Baierdor( D.&E "rainimăt* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Ballendor( Balomiru de "âmp* ?ude țul =l0a
BMrendor( Beriu* ?ude țul Hunedoara
Bart8olomM D..E Bartolomeu* ?ude țul Bra ș o$
Bati! D.3E Bati!* ?ude țul Hunedoara
Baumgarten7Bistri! Bungard* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Baumgarten7Hermannstadt Bungard* ?ude țul 9i0iu
BeRoRten D.6E Bărcu ț* ?ude țul Bra ș o$
Bell D.'E Buia* ?ude țul 9i0iu
Bellesc8dor( D.4E Idiciu* ?ude țul ,ure ș
Benden Biia* ?ude țul =l0a
Ben!en! D./E =urel Vlaicu* ((ost Binținți)* ?ude țul Hunedoara
Bern8ardsdor( Bernadea* ?ude țul ,ure ș
Besotten Bu!a* ?ude țul "lu?
Bet8len7Bistri! D.%E Beclean* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Bidda Bidiu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Bierldor( Bârla* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
BillaR7=ttelsdor( D.-E Domne ș ti* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
BirR D.2E )etelea* ?ude țul ,ure ș
Birn0aum A8ir0om* ?ude țul =l0a
Birt8Mlm (] Qettendor() D3&E Biertan* ?ude țul 9i0iu
Bistrit! (] +iederPallendor() D3.E Bistri ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
BladenmarRt Bălău ș eri* ?ude țul ,ure ș
Blasendor( D33E Bla?* ?ude țul =l0a
Blumendor( Belin* ?ude țul "o$asna
Blutrot8 (] )aulsdor() D36E Berg8in* ?ude țul =l0a
Bodeln Budila* ?ude țul Bra ș o$
Bodendor( D3'E Bune ș ti* ?ude țul Bra ș o$
Bodesdor( Budu ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Bogesc8dor( D34E Băgaciu* ?ude țul ,ure ș
Bonnesdor( D3/E Boian* ?ude țul 9i0iu
Bor0ant Bără0an ț* ?ude țul =l0a
Botsc8 D3%E Bato ș* ?ude țul ,ure ș
Botsc8ard Bucerdea Arânoasă* ?ude țul =l0a
Braller D3-E* D32E Bruiu* ?ude țul 9i0iu
Breit Bretea* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Brenndor( D6&E Bod* ?ude țul Bra ș o$
Broos D6.E @ră ș tie* ?ude țul Hunedoara
BrucR Bon țida* ?ude țul "lu?
Buc88ol! (] 9c8algo) Bo8ol ț* ?ude țul Bra ș o$
Buden0ac8 9i0iel* ?ude țul 9i0iu
BulResc8 D63E Bălcaciu* ?ude țul =l0a
Burg We0erneR "etatea Zebernic sau Vurpăr de la Vurpăr* ?ude țul =l0a
Burg0erg 0ei Hermannstadt Vurpăr* ?ude țul 9i0iu
Burg0erg 0ei ,Y8l0ac8 D66E Vurpăr* ?ude țul =l0a
BYrgesc8 D6'E Bârg8i ș* ?ude țul 9i0iu
Burg8alle D64E @r8eiul Bistri ței* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Burglos De?* ?ude țul "lu?
Bu^d 0ei ,ediasc8 D6/E Bu!d* ?ude țul 9i0iu
Bu^d 0ei ,Y8l0ac8 D6%E Bo!* ?ude țul =l0a
Aarndor( =rdan* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Da8l Dăi ș oara* ?ude țul Bra ș o$
Dallen 0ei ,Y8l0ac8 Deal* ?ude țul =l0a
Dallendor( Daia Română* ?ude țul =l0a
Dengel Daia ((ostă Daia Săsească* comuna =pold)* ?ude țul ,ure ș
Denndor( D6-E Daia (comuna Ba8nea)* ?ude țul ,ure ș
Dersc8 Dâr?iu* ?ude țul Harg8ita
Deutsc80ac8 Valea 9asului* ?ude țul =l0a
Deutsc80udaR D62E Budacu de os* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Deutsc8endor( ,intiu A8erlii* ?ude țul "lu?
Deutsc8Rreu! D'&E "ri ț* ?ude țul Bra ș o$
Deutsc8pien D'.E )ianu de os* ?ude țul =l0a
Deutsc8teRes D'3E #icu ș u Vec8i* ?ude țul Bra ș o$
Deutsc8Pei^Rirc8 D'6E Viscri* ?ude țul Bra ș o$
Deutsc8!epling D''E Dedrad* ?ude țul ,ure ș
Diemric8 D'4E De$a* ?ude țul Hunedoara
Dienesdor( Ș ieu @dor8ei* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Do0ring D'/E Do0ârca* ?ude țul 9i0iu
DonnersmarRt D'%E ,ănărade* ?ude țul =l0a
Dopic8 Dopca* ?ude țul Bra ș o$
Draas D'-E Drău ș eni* ?ude țul Bra ș o$
DreiRirc8en #eiu ș* ?ude țul =l0a
Dunesdor( D'2E Dane ș* ?ude țul ,ure ș
Durles D4&E Dârlos* ?ude țul 9i0iu
DYrr0ac8 D4.E Dip ș a* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
58rgang 5rnea* ?ude țul 9i0iu
5i0esdor( D43E Ig8i ș u +ou* ?ude țul 9i0iu
5isc8 Qântânele* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
5isdor( Ione ș ti* ?ude țul Bra ș o$
5isen0urg Rimetea* ?ude țul =l0a
5lisa0et8stadt D46E Dum0ră$eni* ?ude țul 9i0iu
5lsterdor( 9ereca* ?ude țul Hunedoara
5meric8sdor( 9ântim0ru* ?ude țul =l0a
5ngent8al D4'E ,ig8indoala* ?ude țul 9i0iu
5nsc8 5nciu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
5tsc8dor( Iernu țeni* ?ude țul ,ure ș
5ulen0ac8 Ilim0a$* ?ude țul 9i0iu
QalR Qeleac* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Qeigendor( ,icăsasa* ?ude țul 9i0iu
QeisRet 9ălcu ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Qelldor( D44E Qilitelnic* ?ude țul ,ure ș
Qelmern D4/E Qelmer* ?ude țul Bra ș o$
Qelsendor( D4%E Qlore ș ti ((ost Felsa sau Felța)* ?ude țul 9i0iu
Qenesc8 Qlore ș ti ((ost Feneș)* ?ude țul "lu?
Qogarasc8 D4-E Qăgăra ș* ?ude țul Bra ș o$
Qrauendor( D42E =xente 9e$er (până în .2%& Frâua)* ?ude țul 9i0iu
QrauenRirc8 9ântămărie* ?ude țul =l0a
QrecR D/&E =$rig* ?ude țul 9i0iu
Qrei^endor( ;unca* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
QYrsten0erg Hăg8ig* ?ude țul "o$asna
QYssen Qeisa* ?ude țul =l0a
Aallusdor( Aale ș* ?ude țul 9i0iu
Aalt D/.E >ngra* ?ude țul Bra ș o$
Aassen Vălenii de ,ure ș* ?ude țul ,ure ș
Aeist =pa ța* ?ude țul Bra ș o$
Aela Ailău* ?ude țul "lu?
Aergesc8dor( D/3E >ngurei* ?ude țul =l0a
Aergesdor( "ăpâlna de os* ?ude țul =l0a
Aierelsau (Aireslau) D/6E Bradu* ?ude țul 9i0iu
Aies8Y0el D/'E Ausu* ?ude țul 9i0iu
Aindusdor( Băi ța* ?ude țul ,ure ș
Aladen Aledin* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Alat! 0ei Qogarasc8 Aălaț (a!i Aalații Qăgărașului) arondat la Qăgăra ș* ?ude țul
Bra ș o$
Aogesc80urg Aogan-Varolea* ?ude țul ,ure ș
Aogesc8dor( Aiacă ș* ?ude țul 9i0iu
Ara0endor( Vale* ?ude țul 9i0iu
Aro^alisc8 (Aro^-=lisc8) D/4E 9eleu ș* ?ude țul ,ure ș
Aro^au D//E "ristian* ?ude țul 9i0iu
Aro^0un Boiu* ?ude țul ,ure ș
Aro^eidau D/%E Viile #ecii* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Aro^endor(7Bistri! ,ări ș elu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Aro^endor(7Hermannstadt (] Holtesc8t) 9ăli ș te (] oltești)* ?ude țul 9i0iu
Aro^Rend "8endu (,are)* ?ude țul ,ure ș
Aro^Ropisc8 D/-E "op ș a ,are* ?ude țul 9i0iu
Aro^lasseln D/2E ;aslea* ?ude țul 9i0iu
Aro^logdes ;udo ș* ?ude țul 9i0iu
Aro^pold D%&E* D%.E =poldu de 9us* ?ude țul 9i0iu
Aro^pro0stdor( D%3E #ârna$a ((ost Probștea Mare)* ?ude țul 9i0iu
Aro^rapolt Rapoltu ,are* ?ude țul Hunedoara
Aro^sc8enR (Aro^-9c8enR) D%6E "incu ((ost Cincu Mare)* ?ude țul Bra ș o$
Aro^sc8ergied "ergău ,are* ?ude țul =l0a
Aro^sc8euern D%'E Ș ura ,are* ?ude țul 9i0iu
Aro^sc8latten =0rud* ?ude țul =l0a
Aro^sc8ogen D%4E Ș ieu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Aru0endor( "eua ș* ?ude țul ,ure ș
Augendor( Aogan* ?ude țul ,ure ș
Aun!endor( )oplaca* ?ude țul 9i0iu
AYrteln D%/E A8erdeal* ?ude țul 9i0iu
Ha8n0ac8 D%%E Ham0a* ?ude țul 9i0iu
Halmagen Hălmeag* ?ude țul Bra ș o$
HalPelagen D%-E Hog8ilag* ?ude țul 9i0iu
Hamlesc8 (] ,arienRirc8) D%2E =mna ș* ?ude țul 9i0iu
Hammersdor( D-&E
Au ș teri ța (de$enit în sec. al <<-lea cartier al municipiului
9i0iu)
HamrYden D-.E Homorod* ?ude țul Bra ș o$
HMrPesdor( "ornă țel* ?ude țul 9i0iu
Hasc8agen D-3E Ha ș ag* ?ude țul 9i0iu
Heidendor( D-6E Vii ș oara* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Heldsdor( (] Helden0urg) D-'E Hălc8iu* ?ude țul Bra ș o$
Heltau (] Reutel) D-4E "isnădie* ?ude țul 9i0iu
Henndor( D-/E Brădeni* ?ude țul 9i0iu
Henningsdor( Henig* ?ude țul =l0a
Heresdor( Aala ții Bistri ței* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Hermannstadt D-%E 9i0iu* ?ude țul 9i0iu
Het!eldor( D--E = țel* ?ude țul 9i0iu
Hoc8(eld Qo(eldea* ?ude țul 9i0iu
Ho8ndor( D-2E Vii ș oara* ?ude țul ,ure ș
Hol!mengen D2&E Hosman* ?ude țul 9i0iu
Honig0erg D2.E Hărman* ?ude țul Bra ș o$
HY8ner0ac8 Alâm0oaca* ?ude țul 9i0iu
Hundert0Yc8eln (] 9c8mielen) D23E ,o$ile* ?ude țul 9i0iu
Irmesc8 D26E @rmeni ș* ?ude țul Bra ș o$
aad (] 5pendor() D2'E ;i$e!ile* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
aRo0sdor( 0ei =gnet8eln D24E Iaco0eni* ?ude țul 9i0iu
aRo0sdor( 0ei Bistri! D2/E 9âniaco0* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
o8annis0erg +ucet* ?ude țul 9i0iu
o8annisdor(7Bistri! D2%E 9ântioana* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
o8annisdor(7IleinRopisc8 9ântioana* ?ude țul ,ure ș (în mag8iară S!ssentist)!n)
IM0esc8 "o$e ș* ?ude țul 9i0iu
Iallesdor( D2-E =rcalia* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
IaRoPa sau Ire0sdor( Dum0ra$a* ?ude țul =l0a
Ialt0runnen "al0or* ?ude țul Bra ș o$
Ialten0runnen79c8M^0urg >ilac* ?ude țul Harg8ita
IaltPasser "al$aser* ?ude țul 9i0iu
Iappelendor( "ăpâlna* comuna 9ăsciori* ?ude țul =l0a
IMppels0ac8 "ărpini ș* ?ude țul =l0a
Iastendor( "ăstău* ?ude țul Hunedoara
Iasten8ol! D22E "a ș ol ț* ?ude țul 9i0iu
Iat!endor( D.&&E "a ța* ?ude țul Bra ș o$
Ieisd (] =l!en) D.&.E* D.&3E 9asc8i!* ?ude țul ,ure ș
Iellen "olun* ?ude țul 9i0iu
Ielling D.&6E "âlnic* ?ude țul =l0a
Iersc8dor( )resaca* ?ude țul 9i0iu
Iert!ing Aorne ș ti* ?ude țul ,ure ș
Ier! D.&'E "âr ța* ?ude țul 9i0iu
Iesseln "8esler* ?ude țul 9i0iu
IiePern "o0or* ?ude țul Bra ș o$
Iindeln "8intelnic* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Iirc80erg D.&4E "8irpăr* ?ude țul 9i0iu
Iirtsc8 D.&/E "urciu* ?ude țul 9i0iu
Ilausen0urg D.&%E "lu?* ?ude țul "lu?
Ileinalisc8 sau Ilein-=lisc8 D.&-E 9eleu ș* ?ude țul ,ure ș
Ilein0istrit! D.&2E Dorolea* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Ilein0lasendor( D..&E Blă?el* ?ude țul 9i0iu
IleindXr(el ,ice ș ti* ?ude țul =l0a
IleinenKed 9ângătin* ?ude țul 9i0iu
Ilein(arRen Delenii* ?ude țul ,ure ș
IleinRopisc8 D...E "op ș a ,ică* ?ude țul 9i0iu
Ileinlasseln D..3E ;aslău ,ic* ?ude țul ,ure ș
IleinmY8l0ac8 9e0e ș el* ?ude țul =l0a
Ileinp8lepsdor( Qilpi ș ul ,ic* ?ude țul ,ure ș
Ileinpold =poldul de os* ?ude țul 9i0iu
Ileinpro0stdor( D..6E
#ârnă$ioara ((ostă Probștea Mică* Proștea Mică* Prostea-
Mică* Proștița) * ?ude țul 9i0iu (în mag8iară KiskemeI)
Ileinrumes Romo ș el* ?ude țul Hunedoara
Ileinsc8elRen D..'E Ș eica ,ică* ?ude țul 9i0iu
Ileinsc8enR D..4E "inc ș or* ?ude țul Bra ș o$
Ileinsc8ergied "ergău ,ic* ?ude țul =l0a
Ileinsc8euern D../E Ș ura ,ică* ?ude țul 9i0iu
Ileinsc8latten Wlatna* ?ude țul =l0a
Ileinsc8ogen Ș ieu ț* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Ileintalmesc8 #ălmăcel* ?ude țul 9i0iu
Ilosdor(7IleinRopisc8 9ânmiclău ș* ?ude țul =l0a
Ilosdor(7Reps D..%E "loa ș ter(* ?ude țul ,ure ș
IoRel0urg "etatea de Baltă* ?ude țul =l0a
IoRt "ut* ?ude țul =l0a
IXllendor( "aila* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Iomeloden "omlod* comuna ,ila ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
IXnigs0erg "ri8alma* ?ude țul Bra ș o$
IXnigsdor( )alo ș* ?ude țul Bra ș o$
Ionradsdor( )oeni ța* ?ude țul 9i0iu
Iormos0ac8 Raco ș ul de 9us* ?ude țul "o$asna
IraRau (] Burg Aemsenstein* Wiegenstein) "ricău (] )iatra "rai$ii)* ?ude țul =l0a
Irapundor( Ig8iu* ?ude țul =l0a
Ire0s0ac8 0ei Hermannstadt Qântânele ((ost Cacova)* ?ude țul 9i0iu
Ire0s0ac8 0ei Ironstadt "ri!0a$* ?ude țul Bra ș o$
Ireisc8 (] +isseidor( ] 9c8la^dor() D..-E "ri ș* ?ude țul ,ure ș
Ireu!0urg #eliu* ?ude țul Bra ș o$
Ironstadt D..2E Bra ș o$* ?ude țul Bra ș o$
Irotsc8endor( "răciunelu de 9us* ?ude țul =l0a
Iudsc8ir (] HolResdor() D.3&E "ugir* ?ude țul =l0a
IKrieleis D.3.E "8irale ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
;admesc8 ;oamne ș* ?ude țul 9i0iu
;angendor( ;ancrăm* ?ude țul =l0a
;angent8al D.33E Valea ;ungă* ?ude țul =l0a
;e0lang D.36E ;o$nic* ?ude țul Bra ș o$
;ec8nit! D.3'E ;ec8in ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
;e8r ;uieriu* ?ude țul ,ure ș
;eresdor( Ș ieu 9(ântu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
;esc8Rirc8 D.34E +ocric8* ?ude țul 9i0iu
;ona7Ilausen0urg ;una de 9us* ?ude țul "lu?
;udPigsdor( D.3/E ;ogig* ?ude țul ,ure ș
,agarei D.3%E )eli ș or* ?ude țul 9i0iu
,aRendor( ,ocod* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,aldor( D.3-E Domald* în pre!ent contopită cu Vii ș oara* ?ude țul ,ure ș
,almRrog D.32E ,ălâncra$* ?ude țul 9i0iu
,aniersc8 D.6&E ,ăg8eru ș* ?ude țul ,ure ș
,ardisc8 D.6.E ,oardă ș* ?ude țul 9i0iu
,arien0urg 7 Ironstadt (sau ,arien0urg im
Bur!enland) D.63E
Qeldioara* ?ude țul Bra ș o$
,arien0urg 0ei 9c8M^0urg D.66E Hetiur* ?ude țul ,ure ș
,arRtsc8elRen (]Rependor() D.6'E Ș eica ,are* (] Râpa) ?ude țul 9i0iu
,arRusdor( ,ărcu ș* ?ude țul "o$asna
,arpod D.64E ,arpod* ?ude țul 9i0iu
,artins0erg D.6/E Ș omartin* ?ude țul 9i0iu
,artinsdor( D.6%E ,eti ș* ?ude țul 9i0iu
,at8esdor( ,atei* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,ausdor( 9ăcalu de )ădure* ?ude țul ,ure ș
,ediasc8 (]QurResc8dor() D.6-E ,edia ș* ?ude țul 9i0iu
,ee0urg D.62E Beia* ?ude țul Bra ș o$
,ergeln D.'&E ,erg8indeal* ?ude țul 9i0iu
,esc8en (]Hei^dor() D.'.E ,o ș na* ?ude țul 9i0iu
,esc8endor( D.'3E ,e ș endor(* ?ude țul Bra ș o$
,ettersdor( (] Bac8nen ] Qattendor( ] #eRes
] Wiegendor() D.'6E
Dumitra* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,ic8els0erg D.''E "isnădioara* ?ude țul 9i0iu
,ic8elsdor(7IleinRopisc8 7sau ,ic8elsdor( an
der IoRel)D.'4E
Veseu ș* ?ude țul =l0a
,ic8elsdor(7,ediasc8 (sau ,ic8elsdor( 0ei
,arRtsc8elRen) D.'/E
Boarta* ?ude țul 9i0iu
,iResdor( )ărău* ?ude țul Bra ș o$
,ilden0urg =lămor* ?ude țul 9i0iu
,inarRen D.'%E ,onariu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,indor( ,onor* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,itteldor( "8iu!a* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,oic8en ,o8u* ?ude țul 9i0iu
,Xnc8sdor( D.'-E Herina* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,orit!dor( D.'2E ,oru ț* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
,ortesdor( D.4&E ,oti ș* ?ude țul 9i0iu
,Y8l0ac8 (] Aie^8Y0el) D.4.E 9e0e ș* ?ude țul =l0a
,uRendor( Arânari* ?ude țul Bra ș o$
,uttersdor( Dumitra* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
+adesc8 D.43E +ade ș* ?ude țul ,ure ș
+eit8ausen (] ,ic8elsdor() D.46E +etu ș* ?ude țul 9i0iu
+eppendor( D.4'E
#urni ș or (de$enit în sec. al <<-lea cartier al municipiului 9i0iu)
(în mag8iară Kis-ToronH)
+et! +e țeni* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
+eudor(7=d. >i(alău (9atu +ou)* a!i Răde ș ti* ?ude țul =l0a
+eudor( 0ei Hermannstadt D.44E +ou* ?ude țul 9i0iu
+eudor(7Ironstadt (] Hop(ensei(en) 9atu +ou (] Hopșu)* ?ude țul Bra ș o$
+eudor( 0ei 9c8M^0urg D.4/E +ou 9ăsesc* ?ude țul 9i0iu
+eudor(7H0. @8a0a* ?ude țul =l0a
+eu(lagen ,ureni* ?ude țul ,ure ș
+eumarRt D.4%E #ârgu ,ure ș* ?ude țul ,ure ș
+eusc8lo^ A8erla* ?ude țul "lu?
+eustadt 0ei =gnet8eln D.4-E +oi ș tat* ?ude țul 9i0iu
+eustadt7Ironstadt (sau +eustadt im
Bur!enland) D.42E
"ristian* ?ude țul Bra ș o$
+iedereidisc8 D./&E Ideciu de os* ?ude țul ,ure ș
+iederneudor( D./.E "or$ine ș ti* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
+ieresc8 +ire ș* ?ude țul "lu?
+imesc8 D./3E +em ș a* ?ude țul 9i0iu
+indor( +imigea de ?os* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
+u^0ac8 D./6E ,ăieru ș* ?ude țul Bra ș o$
+ussendor( +ăsăud* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
@0er0lasendor( Blă?enii de 9us* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
@0er0rodsdor( Vinerea* ?ude țul =l0a
@0ereidisc8 D./'E Ideciu de 9us* ?ude țul ,ure ș
@0erRreu! "ristur- Ș ieu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
@0erneudor( D./4E 9atu +ou* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
@0errX0endor( Văta$a* ?ude țul ,ure ș
@0ersc8e0esc8 9e0i ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
@c8sendor( (] ;auter0urg) Boi ța (] "etatea ;otrului)* ?ude țul 9i0iu
@dendor( =palina* ?ude țul ,ure ș
@((en0urg Baia de =rie ș* ?ude țul =l0a
@Rne @cni ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
)anagen )ănade* ?ude țul =l0a
)a^0usc8 D.//E )osmu ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
)erRa^ )rica!* ?ude țul Hunedoara
)ernsei(en Băi ța* ?ude țul Hunedoara
)esc8endor( D./%E 9te?ărenii* ?ude țul ,ure ș
)eters0erg D./-E 9ânpetru* ?ude țul Bra ș o$
)etersdor( 0ei Bistri! D./2E )etri ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
)etersdor(7,ediasc8 D.%&E )eti ș* ?ude țul 9i0iu
)etersdor( 0ei ,Y8l0ac8 D.%.E )etre ș ti* ?ude țul =l0a
)etsc8 )etecu* ?ude țul Harg8ita
)intaR7Bistri! D.%3E 9lătini ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
)intaR7#eRendor( )inticu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
)o?ana )oiana 9i0iului* ?ude țul 9i0iu
)rMn!dor( 9useni* ?ude țul ,ure ș
)retai D.%6E Brateiu* ?ude țul 9i0iu
)ro0stdor(7=gnet8eln D.%'E 9te?ări ș u* ?ude țul 9i0iu
)rYden D.%4E )rod* ?ude țul 9i0iu
)usc8endor( D.%/E )ăucea* ?ude țul 9i0iu
Radeln D.%%E Roade ș* ?ude țul Bra ș o$
Ragelsdor( Ragla* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Ratsc8 D.%-E Reciu* ?ude țul =l0a
Raut8al D.%2E Roandola* ?ude țul 9i0iu
RecRenteR Reteag* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Reic8au Ră8ău* ?ude țul =l0a
Reic8esdor( D.-&E Ric8i ș* ?ude țul 9i0iu
Reissen Rusu Bârgăului* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
ReRitta Răc8ita* ?ude țul =l0a
Reps D.-.E Rupea* ?ude țul Bra ș o$
Retersdor( D.-3E Reti ș* ?ude țul 9i0iu
Reu^dor( D.-6E "und* ?ude țul ,ure ș
Reu^dXr(c8en D.-'E Rusciori* ?ude țul 9i0iu
Reu^en7Bistri! 9ără țel* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Reu^en7,ediasc8 D.-4E Ru ș i* ?ude țul 9i0iu
Reu^marRt (],ondor(* ] Hei^Rirc8* ] 9anRt-
Aeorgen) D.-/E
,iercurea 9i0iului* ?ude țul 9i0iu
Rod Rod* ?ude țul 9i0iu
Rode D.-%E Wagăr* ?ude țul ,ure ș
Rodna Rodna* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Ro8r0ac8 D.--E Rod0a$* ?ude țul Bra ș o$
Rosc8 D.-2E Ră$ă ș el* ?ude țul 9i0iu
Roseln D.2&E Ru?a* ?ude țul 9i0iu
Rosenau D.2.E Râ ș no$* ?ude țul Bra ș o$
Roter #urm #urnu Ro ș u* ?ude țul 9i0iu
Rot80ac8 D.23E Rot0a$* ?ude țul Bra ș o$
Rot80erg7Hermannstadt D.26E Ro ș ia* ?ude țul 9i0iu
Rot8Rirc87Bistri! 9trugureni* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Rot8Rirc87,Y8l0ac8 Ro ș ia de 9eca ș* ?ude țul =l0a
RucRersdor( Rucăr* ?ude țul Bra ș o$
RumMnisc8 Baierdor( ,intiu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
RumMnisc8 BudaR Budacu de 9us* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
RumMnisc8 5i0esdor( Ig8i ș u Vec8i* ?ude țul 9i0iu
RumMnisc8 ;asseln ;aslău ,are* ?ude țul ,ure ș
RumMnisc8 +eudor( +ou Român* ?ude țul 9i0iu
RumMnisc8 )ien )ianu de 9us* ?ude țul =l0a
RumMnisc8 9anRt Aeorgen 9ângeor!-Băi* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
RumMnisc8 #eRes #icu ș u +ou* ?ude țul Bra ș o$
Rumes D.2'E Romos* ?ude țul Hunedoara
9ac8sen0ac8 9pătac* ?ude țul =l0a
9ac8sen8ausen 9ăsău ș* ?ude țul 9i0iu
9Mc8sisc8 5rRes =rc8i ș* ?ude țul =rad
9Mc8sisc8 Regen D.24E Reg8in* ?ude țul ,ure ș
9al! 9ărata* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9al!0urg D.2/E @cna 9i0iului* ?ude țul 9i0iu
9al!dor( @cna De?ului* ?ude țul "lu?
9al!gru0 "o?ocna* ?ude țul "lu?
9anRt Aeorgen 0ei ;ec8nit! D.2%E 9ângeor!u +ou* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9anRt ,artin D.2-E #ârnă$eni* ?ude țul ,ure ș
9c8aal D.22E Ș oala* ?ude țul 9i0iu
9c8aas D3&&E* D3&.E Ș ae ș* ?ude țul ,ure ș
9c8aldor( ,i8ăileni* ?ude țul 9i0iu
9c8alRo Ș alcău* ?ude țul 9i0iu
9c8almen Ș oimu ș* ?ude țul ,ure ș
9c8ar0erg Dum0ră$ioara* ?ude țul ,ure ș
9c8ard79c8M^0urg Ș oard* ?ude țul ,ure ș
9c8ard7H0. (]9t. ,artin) Ș ard* ?ude țul =l0a
9c8arosc8 0ei Qogarasc8 D3&3E Ș oars* ?ude țul Bra ș o$
9c8arosc8 an der IoRel 7 ,ediasc8 D3&6E Ș aro ș pe #ârna$e* ?ude țul 9i0iu
9c8arpendor( Alodeni* ?ude țul ,ure ș
9c8M^0urg D3&'E 9ig8i ș oara* ?ude țul ,ure ș
9c8elRen7Bistri! D3&4E eica* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9c8ellen0erg D3&/E Ș elim0ăr* ?ude țul 9i0iu
9c8erling ,ăgurele* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9c8irRanKen D3&%E Ș ercaia* ?ude țul Bra ș o$
9c8latt D3&-E Wlagna* ?ude țul 9i0iu
9c8miegen D3&2E Ș mig* ?ude țul 9i0iu
9c8naRendor( Dum0ră$i ța* ?ude țul Bra ș o$
9c8Xlten D3.&E "enade* ?ude țul =l0a
9c8Xnau D3..E Ș ona* ?ude țul =l0a
9c8Xn0erg D3.3E Dealul Qrumos* ?ude țul 9i0iu
9c8Xn0irR D3.6E 9igmir* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9c8Xnen Ș ona* ?ude țul Bra ș o$
9c8orsten D3.'E 9oro ș tin* ?ude țul 9i0iu
9c8Par!Passer 9ăcel* ?ude țul 9i0iu
9c8Peinsdor( #urnu Ro ș u* ?ude țul 9i0iu
9c8Peisc8er D3.4E Qi ș er* ?ude țul Bra ș o$
9e0esc8el 9i0i ș el* ?ude țul Hunedoara
9ecR 9ic* ?ude țul "lu?
9ei0urg D3./E i0ert* ?ude țul Bra ș o$
9eiden D3.%E id$ei* ?ude țul =l0a
9eimesdor( 9imione ș ti* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9eligstadt D3.-E 9eli ș tat* ?ude țul Bra ș o$
9enndor( D3.2E elna* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9ie0endXr(er 9ăcele* ?ude țul Bra ș o$
9ilPasc8 9ili$a ș* ?ude țul "lu?
9imRragen Ș intereag* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9inna ina* ?ude țul 9i0iu
9ommer im0or* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
9ommer0urg im0or* ?ude țul Bra ș o$
9pring Ș pring* ?ude țul =l0a
9tMdterdor( Ră ș inari* ?ude țul 9i0iu
9tein7,ediasc8 Ș tenea* ?ude țul 9i0iu
9tein 0ei Reps D33&E Dacia ((ost Ștena)* ?ude țul Bra ș o$
9tol!en0urg D33.E 9limnic* ?ude țul 9i0iu
9trass0urg am ,ieresc8 D333E =iud* ?ude țul =l0a
9treit(ort D336E ,erc8ea ș a* ?ude țul Bra ș o$
9trugar 9trungari* ?ude țul =l0a
9!aRadat 9ăcădate* ?ude țul 9i0iu
9!Js!csor (] 9!il$Js) 9ăscior* ?ude țul =l0a
#almesc8 #ălmaciu* ?ude țul 9i0iu
#arteln D33'E #oarcla* ?ude țul Bra ș o$
#artlau D334E )re?mer* ?ude țul Bra ș o$
#aterloc8 D33/E #ătârlaua* ?ude țul =l0a
#atsc8 D33%E #onciu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
#eRendor( D33-E #eaca* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
#etsc8eln =ciliu* ?ude țul 9i0iu
#eu(elsdor( Vânători* ?ude țul ,ure ș
#8al8eim D332E* D36&E Daia* ?ude țul 9i0iu
#8oren0urg #urda* ?ude țul "lu?
#8orstadt (] RingelRirc8) Do ș tat (]Valea Ring8ili)* ?ude țul =l0a
#ilisc8Ra #ili ș ca* ?ude țul 9i0iu
#o0sdor( D36.E Dupu ș* ?ude țul 9i0iu
#ordesc8 sau #8orendor( #urda ș* ?ude țul Hunedoara
#Xrnen D363E )ăuca* ?ude țul 9i0iu
#Xr!0urg Bran* ?ude țul Bra ș o$
#rappold D366E =pold* ?ude țul ,ure ș
#ra^ten ;unca* ?ude țul ,ure ș
#reppen D36'E #ărpiu* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
#rosc8en Dra ș o$* ?ude țul =l0a
#sc8apertsc8 #opârcea* ?ude țul 9i0iu
#sc8ippendor( D364E "epari* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
>ngarisc8 Reen
Reg8in 9at (Reg8inul >nguresc): a (ost incorporat din .23' în
Reg8in
>ngersdor( D36/E Ș ieu ,ăg8eru ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
>nter0lasendor( Blă?enii de os* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
>nter0rodsdor( Ș i0ot* ?ude țul =l0a
>ntergesM^ A8i?asa de os* ?ude țul 9i0iu
>nterrY0endor( Râpa de os* ?ude țul ,ure ș
>nterse0esc87Bistri! Ru ș tior* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
>nterse0esc87Hermannstadt 9e0e ș u de os* ?ude țul 9i0iu
>nter$enit!e Vene ția de os* ?ude țul Bra ș o$
>nterPardein @arda* =l0a (@arda de os)
>rmenen =rmeni* ?ude țul 9i0iu
>rPegen D36%E Aâr0o$a* ?ude țul =l0a
Va?asd @ie?dea* ?ude țul =l0a
Hald8Ytten D36-E Valc8id* ?ude țul 9i0iu
Hallendor( D362E >nirea* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Haltersdor( D3'&E Dumitri ța* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
HarmPasser Hog8i!* ?ude țul Bra ș o$
Hassid D3'.E Veseud* ?ude țul 9i0iu
Heiden0ac8 D3'3E A8im0a$* ?ude țul Bra ș o$
Heiersdor( #ău* ?ude țul =l0a
Heilau (] Radesc8) D3'6E >ila* ?ude țul ,ure ș
HeingartsRirc8en D3''E Vingard* ?ude țul =l0a
Hei^en0urg =l0a Iulia* ?ude țul =l0a
Hei^8orn 9ăsarm* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Hei^Rirc8 0ei Bistri! D3'4E =l0e ș tii Bistri ței* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Hei^Rirc8 0ei 9c8M^0urg D3'/E =l0e ș ti* ?ude țul ,ure ș
Hepesc8dor( )ipea* ?ude țul ,ure ș
Herd D3'%E Vărd* ?ude țul 9i0iu
Hermesc8 D3'-E Verme ș* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Hesten Ve ș tem* 9i0iu* ?ude țul 9i0iu
Hetsc8 Brânco$ene ș ti* ?ude țul ,ure ș
Hetsc8erd (]Hemsdor() Vecerd* ?ude țul 9i0iu
Hindau D3'2E A8inda* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Hins0erg @rlat* ?ude țul 9i0iu
Hin! (] 9Mc8sisc8 )ad* ] Burg We0erneR) Vin țu de os* ?ude țul =l0a
Hladein Vlădeni* ?ude țul Bra ș o$
HoiPoden Vaidei* ?ude țul Hunedoara
Holdor( Văleni* ?ude țul Bra ș o$
HolRendor( 0ei Ironstadt D34&E Vulcan* ?ude țul Bra ș o$
HolRendor( 0ei 9c8M^0urg D34.E Vulcan* ?ude țul ,ure ș
HXl! D343E Vel ț* ?ude țul 9i0iu
Ho^ling Ț eline* ?ude țul 9i0iu
Hurmloc8 D346E* D34'E Valea Viilor* ?ude țul 9i0iu
Wagendor( Ț igău* ?ude țul Bistri ța-+ăsăud
Weiden (]9c8Par!0urg) D344E "odlea* ?ude țul Bra ș o$
WeResc8dor( "un ța* ?ude țul =l0a
Wendersc8 D34/E 9enereu ș* ?ude țul ,ure ș
Wernest Wărne ș ti* ?ude țul Bra ș o$
Wied D34%E Veseud* lângă "8irpăr* ?ude țul 9i0iu
Wiegent8al Ț ic8indeal* ?ude țul 9i0iu
Woltendor( ,i8ai Vitea!u* ?ude țul ,ure ș
Wood 9adu* ?ude țul 9i0iu
WucRmantel D34-E Ț igmandru* ?ude țul ,ure ș
...................................
Pământul crăiesc (Pământul sașilor sau 0caunele săsești* în latină fundus regius* în germană K2nigsboden*
în mag8iară Kir!lHf2ld) este demunirea dată unui teritoriu transil$an* delimitat la nord de râul ,ure ș* la sud de
râul @lt* la est de localitatea Drău ș eni și la $est de @ră ș tie.
În acest teritoriu s-a sta0ilit in secolele <II-<IV o populație de lim0a germană (inițial populație mixtă
germană* (lamandă* $alonă)* cunoscută su0 denumirea de sa ș i (în latină* saxones).
)rima mențiune documentară este Diploma =ndreanum (.33')* numită de istoriogra(ia săsească și G8riso$ul de
aurB (în germană* 8oldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen)* în care regele =ndrei al II-lea al >ngariei
sta0ilește o (ormă de autonomie pentru scaunele săsești (9caunul 9i0iului* 9caunul 9ig8i ș oarei* 9caunul
9e0e ș ului* 9caunul "incului* 9caunul ,iercurea* 9caunul Rupea* 9caunul +ocric8* 9caunul @ră ș tiei* 9caunul
,edia ș ului* 9caunul Ș eica).
9caunele săsești existente în #ransil$ania până la re(orma administrati$ă a Regatului >ngariei din .-%/ au (ost
următoarele1
• 9caunul 9i0iului (în germană 9auptstuhl 9ermannstadt) _ G9caun principalB (în germană 9auptstuhl)
cu sediul administrati$ la 9i0iu.
• 9caunul @ră ș tiei (în germană 6rooser Stuhl) _ G9caun secundarB (în germană .ebenstuhl) cu sediul la
@ră ș tie.
• 9caunul 9e0e ș ului (în germană /ühlbacher Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la 9e0e ș.
• 9caunul ,iercurea (în germană ReuJmarkter Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la ,iercurea 9i0iului.
• 9caunul 9ig8i ș oarei (în germană Schässburger Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la 9ig8i ș oara.
• 9caunul +ocric8 (în germană 7eschkircher Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la +ocric8.
• 9caunul "incului (în germană Schenker Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la "incu.
• 9caunul Rupea (în germană Repser Stuhl) _ G9caun secundarB cu sediul la Rupea.
IXnigs0oden a$ea patru unități administrati$e
D.E
1
• 0ltland (regiunea 9i0iului)*
• 6urenland (Ț ara Bârsei - regiunea Bra ș o$ului)*
• 3einland (regiunea dintre #ârna$a ,are și #ârna$a ,ică)* și
• .2snerland (regiunea Bistri ței).
.......................................
9apte 0caune
Șapte 0caune (în germană Sieben Stühle* în latină septem sedes) se numea un teritoriu de pe )ământul "răiesc
(K2nigsboden) din #ransil$ania (în germană Siebenbürgen* adică Fșapte cetățiF1 9i0iu* Brașo$* ,ediaș*
9ig8ișoara* 9e0eș* Rupea* Bistrița)* repre!entând unitățile adminstrati$e ale sa ș ilor transil$ăneni* din secolul al
<II-lea până spre s(ârșitul secolului al <I<-lea.
În .' iulie .6'2 este prima mențiune a (aptului că existau cele Șapte scaune (Sieben Stühle) constând din
F9caunul principalF (9auptstuhl) de la 9i0iu (:Hbininum) și cele șapte Fscaune secundareF (.ebenstühle) de la
@ră ș tie (6roos)* 9e0e ș (/ühlbach)* ,iercurea 9i0iului (Rumargt* astă!i ReuJmarkt)* 9ig8i ș oara (castrum
Sches* astă!i SchäJburg)* +ocric8 (7euskHrch* astă!i 7eschkirch)* "incu (Schenk* astă!i 8roJschenk) și Rupea
(Reps).
9caunul Ș eica și 9caunul ,edia ș ului s-au (ormat mai târ!iu* purtând denumirea de GDouă 9cauneB (45ei
Stühle)
D3E
. Districtul Bra ș o$ și Districtul Bistri ței s-au (ormat și ele mai târ!iu* dar nu au a$ut su0ordonare
scăunală
D6E
.
>n FscaunF repre!enta o uniune de mai multe orașe și sate* supuse aceleiași puteri ?udecătorești. )entru (iecare
scaun era desemnat un F?ude regalF (K2nigsrichter) (=udex regis) care era supus numai regelui >ngariei.
D'E
9caunele și districtele erau conduse de un ?ude al locului* denumit și =ude sc&unal (în germană Stuhlrichter * în
latină =udex sedis sau =udex terrestris) asistat* mai târ!iu* de un comandant militar. "ea mai înaltă (uncție
administrati$ă a sașilor era cea de F?ude al scaunului de 9i0iuF (în germană Stulrichter )on 9ermannstadt* în
latină =udex :ibinensis).
D4E
*
D/E
Din .'46* scaunul #ălmaciu și cel al 9aliștei au (ost încorporate scaunului 9i0iului* ca (iliale ale acestuia* până
la des(iințarea >ni$ersită ții 9ăse ș ti după instaurarea dualismului austro-ungar.
Demogra:ia României
Harta etnică a României (3&&3)
"on(orm recensământului din 3&&3* România are o populație de 3. /-& 2%' de locuitori
D.ED3E
și este de așteptat
ca în următorii ani să se înregistre!e o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negati$.
D6E

)rincipalul grup etnic în România îl (ormea!ă românii.
D.E
5i repre!intă* con(orm recensământului din 3&&3*
-2*4 V din numărul total al populației.
D.E
După români* următoarea comunitate etnică importantă este cea a
mag8iarilor* care repre!intă /*/ V din populație* respecti$ un număr de aproximati$ . '&& &&& de cetățeni.
D'E

După datele o(iciale* în România trăiesc 464 34& de țigani(rromi).
D4E
=lte comunități importante sunt cele ale
germanilor* ucrainenilor* lipo$enilor* turcilor* tătarilor* sâr0ilor* slo$acilor* 0ulgarilor* croa ților* grecilor*
rutenilor* e$reilor* ce8ilor* polone!ilor* italienilor și armenilor.
D/ED.E
Din cei %'4 '3. de germani câți erau în
România în .26&*
D%ED-E
în pre!ent au mai rămas aproximati$ /& &&&.
D2ED.&E
De asemenea* în .23'* în Regatul
României erau %2/ &4/ de e$rei*
D..E
însă la recensământul din 3&&3 au (ost numărați / .%2.
D.E
#im!i vor!ite
;im0a o(icială a României este lim0a română
D.3E
ce aparține grupei lim0ilor romanice de est și este înrudită cu
italiana* (rance!a* spaniola* portug8e!a* catalana
D.6E
și* mai departe* cu ma?oritatea lim0ilor europene. Româna
este lim0a cu cel mai mare număr de $or0itori nati$i ce repre!intă 2.V din totalul populației României*
D.E
(iind
urmată de lim0ile $or0ite de cele două minorități etnice principale* mag8iarii și romii. =st(el* mag8iara este
$or0ită de un procent de /*%V iar țiganeasca(rromani) de respecti$ .*.V din numărul total al populației țării.
D.E

)ână în anii `2&* în România a existat o numeroasă comunitate de $or0itori de lim0ă germană* repre!entată în
cea mai mare parte de sa ș i.
D.'E
Deși cei mai mulți dintre mem0rii acestei comunități au emigrat în Aermania*
D.4E

au rămas totuși în pre!ent într-un număr semni(icati$ de '4 &&& de $or0itori nati$i de lim0ă germană în
România.
D./E
În localitățile unde o anumită minoritate etnică repre!intă mai mult de 3&V din populație* lim0a
respecti$ei minorități poate (i utili!ată în administrația pu0lică și în sistemul ?udiciar.
D.%ED.-E
5ngle!a și (rance!a
sunt principalele lim0i străine predate în școlile din România.
D.2E
;im0a engle!ă este $or0ită de un număr de 4
milioane de români în timp ce (rance!a de circa '-4 milioane*
D3&E
iar germana* italiana și spaniola de câte .-3
milioane (iecare. În trecut* lim0a (rance!ă era cea mai cunoscută lim0ă străină în România*
D3.E
însă de curând*
engle!a tinde să câștige teren. De o0icei* cunoscătorii de lim0ă engle!ă sunt în special tinerii. În orice ca!*
România este mem0ru cu drepturi depline a Qranco(oniei* iar în 3&&/ a gă!duit la Bucure ș ti un important
summit al acestei organi!ații.
D33E
;im0a germană a (ost predată în special în #ransil$ania* datorită tradițiilor ce
s-au păstrat în această regiune din timpul domina ției =ustro->ngare.
D36E
Religie
,ănăstirea #Sf,nta 0na* - Ro8ia* ,aramureN
.
Viața religioasă în România se des(ășoară con(orm principiului li0ertății credințelor religioase* principiu
enunțat la articolul FB din :onstituția Rom,niei* alături de li0ertatea gândirii și a opiniilor.
D3'E
"8iar dacă nu se
de(inește explicit ca stat laic* România nu are nicio religie națională* respectând principiul de secularitate1
autoritățile pu0lice sunt o0ligate la neutralitate (ață de asociațiile și cultele religioase.
D34E
Biserica @rtodoxă Română este principala instituție religioasă din România. 5a este o 0iserică autoce(ală ce se
a(lă în comuniune cu celelalte 0iserici aparținând Bisericii @rtodoxe. "ea mai mare parte a populației
României* respecti$ -/*% V* s-a declarat ca (iind de con(esiune creștin ortodoxă* con(orm recensământului din
3&&3.
D3/ED3%E
De asemenea* importante comunități religioase ce aparțin altor ramuri ale creștinismului decât
ortodoxia* sunt repre!entate de1 romano-catolicism ('*% V)* protestantism (6*% V)* penticostalism (.*4 V) și
greco-catolicism (&*2 V).
D3-E
=st(el* populația creștină din România* repre!intă 22*6 V din totalul populației
țării. În Do0rogea există și o minoritate islamică compusă ma?oritar din turci și tătari.
D32E
De asemenea* la
recensământul din 3&&3* în România existau / .%2 de persoane de religie mo!aică* 36 .&4 de atei și .. %6' de
persoane care nu și-au declarat religia.
D3-E
)ână la >nirea din .2.-* cea mai mare parte a populației din #ransil$ania era (ormată din credincioși ai
Bisericii Române >nite cu Roma*
D6&E
ca urmare a trecerii unei mari părți a românilor* până atunci ortodocși* la
Biserica Romei* la s(ârșitul secolului al <VII-lea.
D6.E
"atolicismul și protestantismul sunt pre!ente mai ales în
#ransil$ania și "ri ș ana.
D3-E
De pildă* în ?udețele =rad și Bi8or este cea mai mare densitate de credincioși ai
cultului 0aptist din România*
D63E
* aceștia întrunind 'V (.-.'&%) respecti$ 6*%V (33.32') din totalul populației
acestor ?udețe.
D66E
De asemenea* în România există și alte culte* precum ortodoc ș ii pe stil $ec8i* cultul armean
și altele asemenea.
Educație
În$atamântul urmărește reali!area idealului educa țional întemeiat pe $alorile democra ției* ale di$ersității
culturale* pe aspirațiile indi$iduale* sociale și contri0uie la păstrarea identității naționale în contextul $alorilor
europene. Idealul educațional al școlii românești constă în de!$oltarea li0eră și armonioasă a personalității
indi$idului în $ederea unei integrări e(iciente în societatea 0a!ată pe cunoaștere.
D6'E
Înca de la Re$olu ția română din .2-2* sistemul de în$ățământ românesc a (ost într-un continuu proces de
reorgani!are care a (ost atât lăudat cât și criticat.
D64E
În con(ormitate cu legea educației (adoptată în .224)*
sistemul educati$ românesc este reglementat de către ,inisterul 5duca ției* "ercetării ș i Ino$ării (,5"I).
D6/E

Qiecare ni$el are propria sa (ormă de organi!are și este su0iectul legislației în $igoare.
D6'E
Arădinița este
opțională între 6 și / ani. Școlari!area începe la $ârsta de % ani (câteodată la / ani) și este o0ligatorie până în
clasa a .&-a (de o0icei* care corespunde cu $ârsta de ./ sau .%).
D64E
În$ățământul primar și secundar este
împărțit în .3 sau .6 clase.
D6'E
În$ățământul superior este aliniat la spațiul european al în$ățământului superior.
9istemul o(eră următoarele diplome1 de a0sol$ire (a0sol$irea școlii generale* (ără examen)* Bacalaureat
(a0sol$irea liceului* după examenul de Bacalaureat)* licență ("adru de a0sol$irea a >ni$ersității* după un
examen și 7 sau a te!ei)* ,asterat (diplomă de master* după o te!ă și* e$entual* un examen)* Doctorat (doctor*
după o te!ă).
D6%E
)rimii patru ani sunt predați de către un singur pro(esor (în$ățător)* pentru ma?oritatea ele$ilor.
D6-E
=lte cadre
didactice sunt (olosite numai pentru câte$a discipline de specialitate (de lim0i 9trăine* in(ormatică* etc.).
D6-E

"ursurile sunt recon(igurate la s(ârșitul clasei a parta* pe 0a!a per(ormanțelor academice. 9elecția pentru clase
se (ace pe 0a!a testelor locale. Începând cu clasa a 4-a* ele$ii au un alt pro(esor pentru (iecare materie.
D6-E
În
plus* (iecare clasă are un pro(esor desemnat pentru a (i îndrumătorul clasei (diriginte). 9tudiile liceale sunt de
patru ani* doi o0ligatorii (a 2-a și a .&-a )* doi neo0ligatorii (a ..-a și a .3-a).
D6-E
+u există examene între a .&-a
și a ..-a ani. 9istemul național de în$ățământ superior este structurat pe 6 ni$eluri de studii uni$ersitare1 studii
uni$ersitare de licență* de masterat și doctorat.
D62E
În 3&&'* aproximati$ '.' milioane din populație era înscrisă la școală. Dintre aceștea* /4&.&&&* în grădiniță*
6... milioane (.'V din populație)* în în$ățământul primar și secundar și /4&.&&& (6V din populație) la ni$el
terțiar (uni$ersități).
D'&ED'.E
În același an* rata de al(a0eti!are a adulților români era de 2%*6V (al '4-lea la ni$el
mondial)* în timp ce raportul com0inat 0rut de înscriere în sistemul educațional primar* secundar și terțiar a (ost
de %4V (al 43-a din întreaga lume).
D'3E
=sociația =d =stra a cercetătorilor români a pu0licat ediția din 3&&% a topului uni$ersităților din România.
=cest top* a(lat la a 6-a ediție* cuprinde un clasament general* respecti$ un clasament pe domenii științi(ice*
care re(lectă pregătirea și per(ormanța științi(ică a cadrelor didactice ale uni$ersităților. "lasamentele sunt
reali!ate pe 0a!a articolelor științi(ice pu0licate de personalul uni$ersităților în re$iste științi(ice recunoscute
pe plan internațional. În clasamentul general* pe primele locuri se situea!ă >ni$ersitatea =lexandru Ioan "u!a
din Ia ș i (locul .)* >ni$ersitatea Ba0e ș -BolKai din "lu? (locul 3) și >ni$ersitatea din Bucure ș ti (locul 6).
D'6E

"omparati$ cu țările >5* competiti$itatea (orței de muncă din România din punct de $edere al educației și
competențelor (a0ilităților) este încă redusă. În cadrul )I9=* aproximati$ %&V din ele$ii de .4 ani din România
au a$ut per(ormanțe situate su0 ni$elul cerut pentru un loc de muncă modern* (ață de 6%V din ele$ii de .4 ani
din >niunea 5uropeană. +i$elul indicatorilor pri$ind educația în România este scă!ut comparati$ cu al celor
din >5.
D''E
Emigrația
+umărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în a(ara granițelor țării este
de aproximati$ .3 milioane.
D4-ED42E
)uțin timp după re$olu ția din decem0rie .2-2* populația României a (ost de
peste 36 &&& &&& de locuitori. Însă începând cu .22.* aceasta a intrat într-o tendință de scădere treptată*
D/&ED/.E

a?ungând actualmente la circa 3. &&& &&& de locuitori. =cest (apt se datorea!ă li0erei circulații în statele din
a(ara granițelor României*
D/3E
dar și ratei natalității destul de scă!ute.
D/6ED/'E
"anada are o comunitate românească de aproximati$ .4& mii persoane (decem0rie 3&&%). România deține locul
cinci în lume în rândul țărilor sursă de emigranți pentru "anada.
D/4E
În mai 3&&2 numărul românilor înregistrați în e$idențele primăriilor spaniole era de peste %3&.&&&* din care
peste 34&.&&& plătesc contri0uții sociale
D//E
.
În iulie 3&.&* în statele mem0re >5 se a(lau aproximati$ 3*4 - 3*% milioane de imigranți români
D/%E
.
5migrația în România
=proximati$ '4.&&& de străini sunt pre!enți pe piața locală a (orței de muncă* dintre care circa 6&.&&& de
muncitori.
D/-E
+umărul imigrărilor în România rămâne redus (.&.&&& de persoane în 3&&- cu 4 la sută mai mult decât în anul
precedent)
D/2E
. +umărul total al permiselor de muncă eli0erate străinilor a (ost de %/.%&& în 3&&-* cu 6& la sută
mai mult decât în 3&&%
D/2E
.
În mai 3&&2* în România existau aproximati$ 3&&.&&& de Rur!i
D%&E
Comunită7i etnice 8n România
9tructura etnică a populaaiei României pe ?udeae con(orm recensământului din .26&
În România trăiesc alături de comunitățile de români di(erite alte comunități etnice* cu tradiții culturale*
ling$istice și religioase speci(ice. Regiunile cu cea mai mare di$ersitate etnică din România sunt #ransil$ania*
Banatul* Buco$ina și Do0rogea. În !onele cu di$ersitate etnică mai redusă* precum @ltenia și ,oldo$a* se
mani(estă cea mai mică desc8idere atât (ață de pluralismul etnic* cât și (ață de cel politic.
D.ED3E
=titudinile cele
mai reci (ață de mag8iarii din România se mani(estă în !onele unde aceștia sunt cel mai puțin pre!enți
(@ltenia* ,untenia* Do0rogea* ,oldo$a)* iar percepția cea mai po!iti$ă asupra lor se înregistrea!ă în
#ransil$ania. #otodată* atitudinile cele mai reci ale ungurilor (ață de românii din România se mani(estă în
!onele unde românii sunt cel mai puțin pre!enți (Harg8ita* "o$asna).
Dnecesit& citareED6E
$ecensămntul din %&&%
;a recensământului popula ției din 3&&3* .&*4V din populația României (3../-&.2%' de persoane) a$ea altă
etnie decât cea română* iar 2V din populație a$ea altă lim0ă maternă decât lim0a română.
Arupurile etnice care au în componența lor mai mult de .&&& de persoane
D'E
.tnie +umăr de persoane
Procent
din
populație
;one
,ag8iari7secui ..'6..-&% (din care 463 secui) /*/V
#ransil$ania* Banat* "risana* ,aramures* ,oldo$a
(?ude țul Bacău)
Romi 464..'& 3*'/V
îndeose0i în #ransil$ania* Banat* @ltenia și
,untenia
>craineni /..&2- &*6V ,aramure ș* Buco$ina* Banat* ?ude țul #ulcea
Aermani (sa ș i*
ș $a0i)
42.%/' (din care .'3& sași și
3224 ș$a0i)
&*6V
#ransil$ania* Banat* ?ude țul 9atu ,are și
Bucure ș ti
Ru ș i-lipo$eni 64.%2. (din care /%3. ruși) &*3V Do0rogea* ?ude țul Brăila* Buco$ina
#urci 63.&2- &*.4V Do0rogea
#ătari 36.264 &*..V Do0rogea
9âr0i 33.4/. &*.&V Banat
9lo$aci .%.33/ &*.V ?udețele =rad* Bi8or și 9ăla?
Bulgari -.&34 Banat* ,untenia* Do0rogea
"roa ți /.-&% ?ude țul "ara ș -9e$erin
Areci /.'%3 Do0rogea
5$rei 4.%-4 Buco$ina* București
"e8i 6.2'. Banat* în principal ?ude țul "ara ș -9e$erin
)olone!i 6.442 ?ude țul 9ucea$a
Italieni 6.3--
"âmpulung ,uscel* Iași* #imișoara* ?ude țul
Hunedoara și Do0rogea
"8ine!i 3.3'6 București
=rmeni ..%-& București* ?ude țul "onstan ța
"eangăi ..3// ?udețele Bacău* +eamț și Iași