You are on page 1of 60

Am deschis acest topic ca o “anexa “ (rezumat) la “Despre perusi” .

Deoarece in acel topic sunt foarte multe mesaje , pentru cei noi veniti in special, care nu au mai avut
experienta cu cresterea perusilor si a altor speci de papagali, e greu sa gasesti anumite informatii.
Aici as dori sa se scrie doar despre sanatate, hrana, boli.... si multe, multe alte sfaturi despre acele mici
“gogoloase cu pene”
!ngrijirea "erusilor # notiuni generale $
%iste lin&#uri , daca aveti nevoie de mai multe informati despre perusi si papagali.
http$''(((.animalutze.com'articole'ingriji...erusi#alina.php
http$''(((.perushi.go.ro'home.htm
http$''(((.papagali.home.ro'
http$''(((.birds#online.de'gesundheit'gesi...nfe&tion)en.htm
http$''(((.magicto*s.ro'perusi'+p,-.
http$''(((.camacdonald.com'birding'/ampler0#"arrots.html
http$''(((.petz.ro'animale#de#casa'profil.php+animal,"asari
http$''(((.zooland.ro'arhiva'cad1penele'+2pag,0
http$''(((.birds#online.de'gesundheit'gesa...&ator&ot)en.htm
!ngrijirea perusilor
Dintre toate rasele de papagali cei mai des intalniti in casele noastre sunt perusii . De aceea l-am ales pentru
o scurta prezentare a "regulilor" de ingrijire.
Colivia
In primul rand pe fundul coliviei se pune nisip dezinfectat (spalat si ars pe o tabla pe flacara la aragaz) iar
peste nisip se pun coji de oua sfaramate, uscate. Se scimba zilnic apa din eprubeta iar cel putin o data pe
saptamana se va pune in apa impermanganat de potasiu (pana la o culoare roz descis).
!ancarea
!ancarea de baza este meiul, iar pe langa mei se mai pune in mancare glant si dugie. "erusul mai mananca
si alte seminte ca# ovaz si floarea soarelui. "e langa seminte se mai da de mancare miez de paine, mamaliga,
branza dulce si cartof fiert. Ca fructe si verdeata i se poate da mar, banana, papadie (sa fie curate fara apa pe
ele pentru ca daca verdeata are apa pe frunze produce diaree).
Se mai pregateste un amestec numit rana moale, care se face dintr-un ou fiert tare, sfaramat cat mai marunt,
de obicei cu o furculita, un morcov dat prin razatoarea cea mai marunta, care se amesteca, cu $-% lingurite de
pesmet (poate sa fie si gris sau malai) si se mai pune $-% varfuri de cutit de praf de coaja de ou facut la
rasnita de cafea. &cesta se adauga pentru ca, contine calciu. &mestecul de rana moale se tine la frigider si i
se da intr-un capacel (se da la temperatura camerei).
In colivie se mai pune intr-un suport si un os de sepie langa unul din betele pe care sta papagalul. In apa se
va pune de cel putin o data pe saptamana cate $-% picaturi de polivitamina 'omvac% care contine gama de
vitamine b, (, c, a si e. &ceasta se cumpara de la farmacia veterinara si are rolul de a veni ca un supliment pe
langa mancare.
3rana papagalilor # in concordanta cu nevoile nutitive si energetice
)evoile papagalului#
-apa*
-saruri minerale*
-aminoacizi*
-vitamine*
-glucide*
-lipide, proteine.
"entru papagali nevoia nutritiva si nevoia energetica sunt esentiale. )evoile energetice sunt variabile in
functie de temperatura(anotimp), de activitatea naturala (daca specia detinuta este calma, activa), de perioada
de reproducere.
)evoia de substante nutritive este deosebit de importanta pentru crestere.
)u pierdeti niciodata din vedere ca in ranirea pasarilor trebuie sa evitati#
-o alimentatie prea bogata - supradozare vitaminica*
-o alimentatie prea saraca, mai ales in sezonul de reproducere, in perioada de crestere sau iarna,
acestea fiind perioade cand forta vitala depinde de caloriile primite care se cosuma usor si trebuie
compensate.
4itaminele din hrana pasarilor
!ulte pasari, mai ales cele crescute in singuratate, primesc o rana foarte putin variata, compusa din grane si
din preparate din mere, care insa duce la carente in vitamine si la maladii de ficat. +abloul de mai jos va va
ajuta sa ecilibrati rana pasarii dumneavoastra - sunt prezentate functiile vitaminelor si alimentele in care se
gasesc #
,itamina & - liposolubila - necesara cresterii, vederii nocturne - -egume verzi si galbene # morcovi,
fructe proaspete
,itamina D - liposolubila - intervine in formarea oaselor, a metabolismului calciului si fosforului, necesar
absorbtiei calciului - ulei de ficat de morun, ulei de somon, galbenus de ou
,itamina . - liposolubila - protejeaza tesutul de o/idare - uleiuri vegetale, grane si cereale, germeni de
grau, salata
,itamina 01 - participa la degradarea idratilor de carbon, influenteaza functia cardiaca si nervii
cereale degrane, oua, drojdie
,itamina 0$ - idrosolubila - necesara metabolismului celular si transformarii alimentelor in energie,
influenteaza productia ormonala - cereale si grane, ou, legume verzi, drojdie
,itamina 02 - idrosolubila - prezenta in formarea globulelor rosii si a antocorpilor - cereale, grane,
banane, legume, germeni de grau, drojdie
,itamina 3 - idrosolubila - necesara metabolismului idratilor de carbon, a proteinelor si a
grasimilor - galbenus de ou,legume verzi
,itamina C - idrosolubila - participa la sinteza tesutului conjunctiv, a ormonilor si la cicatrizare
citrice, cartofi fierti, legume proaspete, rosii, (i4i
%567!6!A
)utritia reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte, ce trebuie luate in seama pentru a putea asigura o
ingrijire corespunzatoare perusilor. Cele mai multe boli ale pasarilor sunt puse pe seama unei diete
inadecvate.
Indifent de numarul pasarilor pe care il detineti, trebuie sa acizitionati accesorii adecvate pentru pastrarea
semintelor si a apei.
Apa
.ste un element indispensabil vietii si nici un organism nu poate trai fara ea. Cantitatea de apa necesara
perusilor variaza in functie de tipul de rana administrat, dar este important de stiut ca ei trebuie sa aiba apa
proaspata din belsug.
6ipuri de seminte
Cu totii stim ca unele seminte sunt mai bune decat altele, ciar daca sunt din acelasi sortiment. -ista
semintelor cu care poate fi ranit un perus este destul de lunga, dar urmatoarele tipuri sunt cel mai frecvent
intalnite si cel mai usor de procurat.
8eiul
&ceste seminte sunt de cinci tipuri#panicum, albe, rosii, galbene si japoneze. "anicum este o variatate de mei,
cu seminte mici si rotunde, care intra in compozitia majoritatii mi/turilor. ,arietatile rosie si japoneza sunt
rareori oferite perusilor. Cantitatea de panicum dintr-o dieta pentru perusi este de 56-26 7.
9anepa
Semintele de canepa au o valoare energetica asemanatoare celei a nautului. &cestea sunt seminte rotunde de
culoare maro , folosite in cantitati moderate.
:vazul
Intra in componenta majoritatii mi/turilor de seminte utililizate in nutritia perusilor si pot fi folosite atat
curatate, cat si cum se gasesc in natura, varianta a doua fiind de preferat.
;loarea#soarelui
&ceste seminte se impart in trei categorii# albe, negre si dungate. &u dimensiuni variabile , cele mai mici
fiind potrivite pentru perusi. Contin $1 7 carboidrati, $6 7 proteine si %6 7 grasimi. Semintele negre sunt
adesea ignorate de pasari, in timp ce semintele albe par a fi preferatele lor.
/eminte de falaris
&ceste seminte lunguiete pot fi sparte usor de catre perusi si sunt preferate de acestia in special pentru
ranirea puilor. Semintele de falaris contin numai 27 grasime, ceea ce inseamna ca sunt foarte sanatoase.
%autul
&ceste seminte, mici si negre, contin o cantitate redusa de carboidrati, dar sunt bogate in proteine si
grasimi.
"lante periculoase pentru perusi
< Agapanthus#=iliacee
< Amar*llis ## "lanta ornamentala
< Anemone'>ildflo(er ## Anemona
< Apple ##8ar (semintele)
< Apricot # 9aisul (fructul si ramurelele), ?arzarul
< Asparagus # /paranghel
< Autumn 9rocus'8eado( /affron # /ofranel de toamna
< Avocado
< Azalea # Azalee (frunze)
< @alsam "ear # "ar (seminte si coaja)
< @aneberr* #:rbalt
< @each "ea # 8azare uscata
< @eans # ;asole
< @elladonna # 8atraguna
< @irch # 8esteacan
< @lac& =ocust #/alcam
< @lue#Areen Algae # Alga albastra#verde
< @ox(ood # 9imisir
< @road @ean # ;asole inflorita
< @ulb ;lo(ers # @ulbi de flori
< @urdoc& # @rusture
< @uttercup # "intenul#cocosului
< 9abbage # 4arza
< 9actus # 9actus
< 9halice # 9aliciu
< 9herr* =aurel # Dafinul
< 9herr* 6ree # 9ires, visin
< 9reeping ;ig # 4rej de smochin
< 9offee "lants # "lanta de cafea
< 9olumbine # 9aldarusa
< 9o(slip'8arsh 8arigold # 9iubotica#cucului
< 9hr*santhemum # 9rizantema
< Daffodil # %arcisa galbena
< Daphne # Dafnetina
< Aeranium # 8uscata
< 3eliotrope # 3eliotrop
< 3ellebore # /panz
< 3emloc& # 9ucuta
< 3enbane # 8aselarita
< 3oll* # !lice
< 3one*suc&le # 9aprifoi
< 3*acinth # ?ambila
< 3*drangea # 3ortensie
< !ris
< !v* # !edera
< Buniper # !enupar
< =ar&spur # %emtisor
< =aurel # Dafin
< =il* # 9rin
< 8arijuana
< 8istletoe # 4asc
< 8occasin flo(er # 8ocasin
< 8ushrooms # 9iuperci
< %arcissus # %arcisa
< %ectarine # %ectarina
< %utmeg # %ucsor
< :a& # /tejar
< :leander # =eandru
< :nion (# 9eapa
< "each #"iersic
< "eanuts #Alun
< "ear #"ar (seminte)
< "eri(in&le # @rebenoc
< "hilodendron #;ilodendron
< "ine #8olid,"in
< "lum # "run (frunze si seminte)
< "opp* # 8ac
< "otato # 9artofi
< 7hodedendron# 7ododendron
< /napdragon # Aura leului
< /no(drop # Ahiocel
< /orrel # 8acris
< 6obacco #6utun
< 6omato # 7osie (frunze)
< Ce( #6isa
"entru restul listei vizitati 8e and m* @udgie
=ista plantelor inofensive
8 0ambus
8 0egonie
8 'ocoina
8 "orumb
8 "apadie
8 Salata
8 +rifoi
8 9ardenie
8 9albenele
8 "etunie
8 Ciulin
8 !ar
8 :rasin
8 "lop
8 :ag
8 ;lm
8 .ucalipt
8 !agnolie
8 "almier
"erusii sunt cunoscuti in general ca pasari mancatoare de cereale. &cest lucru ne induce in eroare. &cestia in
natura pe langa seminte mananca muguri, frunze tinere, fructe, scoarta de copac, musci, alge si albumina
animala sub forma de insecte. &lbumina este f. importanmta, de aceea puii sunt crescuti in cea mai mare
parte cu insecte. "asarilor din apartement, le sunt oferite numai amestecuri de seminte care nu corespund
ofertei diversificate de rana din natura. 3ranirea monotona este o ranire ).C<'.S";)=&+<&'..
Deficientele apar in timpul naparlirii, supraponderabilitatea, afectiunile rinicilor si ale ficatului si sterilitatea
sunt numai cateva e/emple ale multor imbolnaviri care au aceasta cauza, ranirea e/clusiva cu seminte.
Salata prin continutul de vitamine si minerale este f. indicata dar este de preferat salata crescuta in aer liber ,
nu cea de sera.
-egumele # !orcovii rasi, feniculul, cicoarea, rosiile, partile verzi ale sfeclei rosii, verzele si alte soiuri de
legume crude sunt consumate cu placere.
,erdeturile pot fi cultivate in giveci pe pervazul ferestrei # nastureii, busuiocul, cimbrul.
:runzele si crengile- Cel mai bine aduceti perusilor ramuri intregi cu frunze cu frunze verzi de la diferiti
copaci # pomi fructiferi, stejar,fag, ulm, salcie, castan, artar si soc pot fi oferite pasarilor fara sa ezitati.
:ructele # :ructele sudice precum portocalele, mandarinele sau grepurile contin multa vitamina C. Cercetarile
au aratat ca rana bogata in vitamina C creste rezistenta sistemului imunitar. Se mai pot da mere, pere,
curatate de coaja, cirese, (i4i, banane si alte fructe.
&lbumina - "asarile care au fost crescute fara albumina animala au suferit scimbari are oaselor. In timpul
naparlirii si al cocitului se recomanda mai des in alimentatie aceasta albumina, in timpul naparlirii de doua
ori pe saptamana, al clocitului de trei ori . Intr-o incapere, ranirea cu insecte vii este f. complicata. Ca
alternativa s-au propus urmatoarele purtatoare de albumina animala # 0ranza slaba de vaci si iaurtul. "roteina
din lapte are un continut ridicat de aminoacizi si se digera usor. 0ranza si iaurtul se pot da separat sau pot fi
amestecate cu paine prajita.
<uale- numai oua fierte
Carnea - !ulti perusi si papagali ciugulesc cu mare placere carne macra. Carnea slaba de vita tocata este f.
buna pt. ei. Deoarece se altereaza f. repede trebuie servite portii mici iar resturile indepartate dupa doua ore.
Se mai poate oferi carne fiarta de vitel, pui si miel, fara condimente, sare.
!inerale - pietricelele de calciu, carapacele de sepie si coaja de ou.
&pa - apa fiarta si ceaiurile( de e/. ceaiul de musetel ) nu sunt recomandate pt. pasari >> prin lipsa lor de
electroliti accelereaza eliminarea licidelor din corp si pot, mai ales la pasarile bolnave de rinici si la acelea
care au diaree, sa duca la moarte".
&cestea fiind citite aveti grija de micii vostri prieteni si nu le dati numai mei, caci saracutii nu au cum sa-si
procure singuri si alte alimente care le folosesc pt. a fi sanatosi si a trai cat mai mult.
Ahid rapid de ingrijire a pasarilor (general)
9aracteristici generale
"asarile sunt animale de companie potrivite pentru acei dintre dumneavoastra care nu au timp sau
disponibilitate pentru plimbari afara sau care nu dispun de prea mult spatiu in locuinta. Sunt animale curate,
foarte inteligente, care stabilesc o legatura emotionala stransa cu stapanii lor. .le nu necesita atentie e/cesiva
si pot fi imblanzite si dresate relativ usor. Cu e/ceptia catorva specii, ingrijirea pasarilor este simpla si
necostisitoare. Sunt animale deosebit de frumoase, cu colorit deosebit si sunt fascinant de urmarit. !ulti
oameni nu stiu cat de mari pot fi unele specii de pasari si care este durata lor de viata. Canarii (Serinus
canaria) ajung la maturitate la doar 1$cm, o nimfa ()?mpicus ollandicus) creste pana la circa 56cm
lungime, dar un maca4 atinge in medie o lungime de 166cm (inclusiv coada) si o greutate de 1,@(g> Canarii
pot trai ciar pana la 1$ ani, papagalii nimfa traiesc 16-%6 de ani, iar un papagal gri african ("sittacus
eritacus) sau un cacadu galben crestat (Cacatua sulpurea) poate atinge ciar varsta de A@ de ani>
;emela sau mascul+
Se/ul pasarilor este greu de determinat. Daca e/emplarele unor specii se pot totusi diferentia (in special pe
baza coloritului), la altele este nevoie de teste &D) sau teste cirurgicale. -a canari, masculii produc triluri
mai lungi decat femelele, femela papagal cu guler negru ("sittacula (rameri) nu prezinta gulerul negru care
denumeste specia, iar femela nimfa este si ea lipsita de gulerul caracteristic doar masculilor.
Amenajarea unei colivii
In magazinele de profil puteti gasi multe tipuri de colivii, insa inainte de a alege una trebuie sa tineti cont de
marimea pasarii, de distanta dintre barele coliviei, precum si de forma acesteia. Cu cat pasarea este mai mare
cu atat va avea nevoie de o colivie mai spatioasa. 'egula general valabila este sa cumparati o colivie cat mai
mare. )u uitati de faptul ca accesoriile din colivie limiteaza si ele spatiul. "entru pasarile mici, acizitionati
colivii cu distanta mica intre barele metalice, pentru a preveni atat blocarea corpului intre ele, precum si
BevadareaC.
"entru pasarile mari, ideale sunt coliviile cu bare orizontale, acestea ofera pasarii si posibilitatea efectuarii
unor e/ercitii fizice de catarare. Colivia trebuie sa fie confectionata din otel ino/idabil si sa nu aiba parti
ascutite in care pasarea sa se poata rani. &sigurati-va ca usita coliviei are o incuietoare de siguranta pentru ca
pasarile (in special papagalii) sunt foarte abile si inteligente si pot descide usor o incuietoare simpla. ;nii
veterinari sustin ca, coliviile rotunde nu sunt confortabile pentru pasari, din punct de vedere psiic, intrucat
le accentueaza sentimentul de nesiguranta. "lasati colivia departe de geamuri si in locuri unde sa nu fie
curent. &veti grija sa o plasati totusi in locuri unde pasarea sa nu se simta izolata, departe de activitatea
umana din locuinta. .vitati sa asezati colivia in bucatarii sau bai.
"e fundul coliviei asezati artie sau servetele de artie pe care sa le inlocuiti zilnic. )u folositi rumegus,
nisip sau alte materiale pentru ca pasarea le poate ingiti, dezvoltand astfel grave probleme de sanatate.
:oarte importante sunt si accesoriile din colivie. Stingiile ar trebui sa fie de diferite grosimi si congectionate
din materiale diferite. Cele mai potrivite sunt cele din lemn, si acrilic. "uteti folosi si frangie netratata
pentru a confectiona stingii, insa va trebui sa aveti grija si s-o indepartati atunci cand incepe sa se despice,
pentru a preveni blocarea vreunei gerute in ea. Crengile naturale sunt si ele o optiune buna (evitati bradul).
&sigurati-va ca plasati bolul de mancare langa o stingie pe care pasarea sa poata sta si manca. "entru
mancare si apa, folositi boluri mai degraba late decat adanci, confectionate din otel ino/idabil sau ceramica
intrucat acestea sunt sigure si usor de curatat (acestea vor trebui spalate zilnic). &sigurati pasarii
dumneavoastra apa proaspata in permanenta.
Ducariile sunt necesare pentru a oferi companionului dumneavoastra o modalitate de distractie, pentru a-l feri
de plictiseala si stres. &veti grija sa procurati jucarii care sa nu poata fi dezmembrate in bucati mici pe care
pasarea sa le poata ingiti. .vitati inelele metalice si lanturile, precum si jucariile din materiale tratate cimic
(zinc, mercur, adezivi etc.).
Colivia si jucariile vor trebui curatate cu atentie saptamanal.
3rana
Dieta pasarilor trebuie sa fie alcatuita din amestecuri de seminte, dar numai in proportie de @67. 'estul de
@67 va fi alcatuit din fructe si legume proaspete, acestea reprezentand o sursa importanta de vitamine si
minerale. +aiati-le in bucati mici si amestecati-le, eventual, cu semintele. <cazional le puteti oferi si bucatele
de carne de pui fiert, iaurt, branza, ou fiert tare, paine, cereale, insa in cantitati moderate,fara sare. .vitati
semintele de mar, ceapa, avocado, ciocolata, ciuperci, frunze de rosii si alimente care contin cofeina sau
alcool.
:ructele si legumele fara cimicale si sa nu fie umede.Dar nu toate pasarile mananca fructe si legume.
!mblanzirea si manipularea pasarilor
"rimele cateva zile dupa ce aduceti o pasare in casa dumneavoastra sunt cele mai stresante pentru ea si foarte
importante pentru evolutia viitoare a relatiei stapan-companion. ,orbiti-i incet, nu faceti miscari bruste. In
primele zile este bine sa ii oferiti un ambient linistit, cu lumina difuza. Cand va avea incredere sa va lase sa o
luati in palme, nu o strangeti> !ainile dumneavoastra trebuie sa fie ca un culcus protector pentru ea>
!angaiati-o incet, cu atentie si delicatete. )u o loviti niciodata> )u toate pasarile accepta sa fie mangaiate.
'espectati personalitatea companionului dumneavoastra>
&tunci cand lasati pasarea dumneavoastra libera in afara coliviei, asigurati-va ca nu se poate rani. )u lasati
geamuri descise sau focuri aprinse. &coperiti oglinzile si trageti draperiile sau perdelele geamurilor, in acest
fel pasarea nu se va izbi de ele in zbor. &coperiti toaleta cu capacul, nu lasati apa in cada sau ciuveta si nici
in vreun recipient in care sa se poata ineca. &veti grija sa nu BciuguleascaC cabluri electrice sau sa manance
deverse plante din givece (oleandrul, azaleea, filodendronul si alte plante sunt to/ice). )u lasati la
indemana ei obiecte care pot fi ingitite.
!ngrijiri speciale
In absenta unor obiecte pe care sa la poata BmuscaC, ciocul pasarilor poate creste e/cesiv. "entru a preveni
acest lucru, asigurati-va ca le oferiti suficiente astfel de materiale (bucati de lemn, oase, alune etc.). 9earele
pasarilor trebuiesc taiate periodic, pentru a-i oferi confort si a va feri pe dumneavoastra de zgarieturi. &cest
luru trebuie facut cu atentie pentru ca fiecare geara este vascularizata. Daca din greseala ati sectionat si vase
de sange, aplicati apa o/igenata sau o solutie pe baza de iod pentru a stopa sangerarea si preveni eventualele
infectii.
!ulte pasari apreciaza baile si acestea le sunt benefice. :olositi numai apa, fara sampoane sau alte produse.
"enele pasarilor sunt acoperite cu substante uleioase special secretate care, inlaturate, dezecilibreaza
sanatatea pasarii. "uteti amenaja o BbaieC in ciuveta dumneavoastra (aveti grija sa nu fie prea adanca) sau ii
puteti pulveriza apa pe pene dintr-o sticla cu pulverizator. )u scufundati niciodata pasarea cu totul in apa.
"enele sale nu trebuiesc inmuiate complet. &pa trebuie sa fie la temperatura camerei. &veti grija sa nu fie
prea fierbinte (pasarea poate face soc termic sau se poate arde) si nici prea rece (pasarea poate raci).
Dieta unui perus trebuie sa fie complexa
7ecomandari$
seminte de$ mei (galben, alb, rosu), glant, dughie, orz, ovaz, arpacas (grau, orz sau mei), hrisca, orez.
mere
pere
piersici
banana
pepene rosu
pepene galben
struguri
&i(i
mango
guava
rodie
nectarine
portocala
mandarine
prune
capsuni
broccoli
morcov
bostan
dovleac
salata verde
frunza de sfecla
spanac
mazare
porumb dulce
trifoi
frunza de papadie
telina
stevie
andiva
scoruD
maceD
branza dulce de vaca
iaurt
ou fiert tare
carne fiarta de pui, curcan (in cantitate foarte mica)
ramurele de copaci (salcie, stejar, fag, pomi fructiferi)
celuloza pe care o ia din lemn uscat, paie in cantitate mica
!nterdictii alimentatie sau nerecomandate$ Avocado, 9iocolata, Alcool, /fecla de zahar, 4arza, 9aise,
9ofeina (ceai si cafea), produse expirate, produse lactate si 9reme, 9artof crud, 9iuperci, 9eapa,
"atrunjel (contine o substanta nociva), 9irese, seminte de mar si alte seminte de fructe.
Dragoste si comportament
"erusul este un animal de companie, care adora sa traiasca in grupuri foarte-foarte mari, uneori ciar si de
cateva mii. &tunci cand un perus este singur, nesiguranta pune stapanire pe el, totul se transforma in frica si il
face indoielnic.
Dar cand avem E perusi+
In primul rand, perusii sunt ca si celelalte vietuitoare. &u momentele si cefurile lor. Cateodata vor fi fericiti
impreuna, dar uneori se pot comporta ca adevarati gladiatori, si trebuie sa ne invatam cu ambele tipuri de
comportament, pentru ca nu este voie sa ne amestecam, din cauza faptului ca le stricam ordinea pe scara
puterii. .ste foarte important sa ii facem sa se simta lipsiti de pericole si sa le inlaturam orice cale de stress.
&r trebui ca in fiecare zi sa le oferim mancare proaspata, si fiecare portie sa fie separata pentru a nu trezi
mici conflicte. &pa trebuie si ea sa fie curata, si pe cat posibil si numarul dozelor sa fie direct proportional cu
numarul perusilor, aplicand aceasta lege ciar si la baita lor. Cu cat perusii vor avea mai multe spatii si
necesitati implinite, cu atat vor fi mai fericiti sa traiasca impreuna.
Dragostea - nu apare neaparat numai intre femela-barbat, ci poate e/ista si intre doua female sau doi barbati,
si inseamna ceva de genul# B+e iubesc, prietene inaripat >C. De asemenea perusii pot curta si proprii lor
stapani.Spre deosebire de noi, nu trebuie sa aduca partenerului o floare sau un cadou, ci totul este reprezentat
de mei, perusul va aduce iubitei meiul, pe care intai il va pune in stomac si il va scoate afara pentru a-l da pe
cioc iubitei sale. .ste un fel de sarut, pe care-l fac perusii atunci cand iubesc partenerul sau vor sa raneasca
puii.
Scarpinatul - Din cauza lipsei manutelor, perusii se vor scarpina si-si vor aranja penele cu ajutorul
picioruselor si a ciocului, uneori facand acest lucru toata ziua, fiind considerat unul dintre cele mai curate
animale. .ste aproape imposibil sa gasim vreo urma de mizerie sau vreo pata pe corpul perusilor. Se vor
curatii si unul pe celalalt, si asta mai ales in semn de iubire.
;rmaritul - este ca intr-un film. uneori perusii vor sa stea singuri si vor pleca de langa ceilalti, iar uneori
doresc sa fie in compania celorlati, si din cauza acestor cefuri, mai mereu se vor fugari, pentru ca, daca unul
doreste sa fie singur, celalalt va dori compania si va zbura dupa el.
De multe ori perusii incep sa se certe intre ei din cauza lipsei de activitate sau pentru ca rana lipseste.
&ceste lipsuri ii va face foarte certareti si muscaciosi. Dar daca avem rana,apa, o temperatura buna si niste
muzica, acestia sigur vor adora mediul si nu vor e/ista momente de cearta. Dar, nici e/ceptiile nu lipsesc si
poate e/ista o pasare cu un comportament singuratic sau rautacios, si nu este deloc bine sa punem in aceiasi
colivie $ pasari cu comportamente diferite, pentru ca o pasare mai rautacioasa, care toata viata ei a fost tinuta
intr-un colt mai retras si lipsita de activitate, nu va putea suporta aparitia unui alt membru si va incepe sa se
ciondaneasca cu el pentru teritoriu. .ste cam greu sa inveti un perus batran ca poate supravietui linistit langa
un altul. Sanatatea lui depinde de tine
Daca ne iubim perusul si daca dorim ca el sa fie mereu vesel si vioi, atunci trebuie sa avem grija la toti
factorii care pot periclita sanatatea perusului nostru. .ste esential ca mediul ambient in care traieste sa fie
mereu curat, o colivie bine intretinuta reducand considerabil riscul imbolnavirii.
Colivia ideala pentru perusi este cea care ofera acestuia un spatiu destul de mare de desfasurare. "odeaua
trebuie mereu curatata, iar rana si apa trebuiesc mereu scimbate ciar daca nu au fost uzate, din cauza
prafului depus pe acestea.
.vitarea supraaglomerarii este inca un factor ce contribuie la sanatatea perusului. Colivia ar trebui sa aiba
minimum %@ centrimeti pe lungime, $6 centrimetri latime si 56 centrimetri inaltime. <rice dimensiune mai
mica va fi in defavoarea BlocataruluiC. Intr-o asemenea colivie pot sta linistiti ciar si doi perusi, insa nu e
recomandabila daca pasarile sunt tinute pentru reproducere. &dica, in timp, va fi neincapatoare pentru parinti
si pentru copilasi (care pot fi - in cazuri e/ceptionale - pana la 16-1@). Ideal este o voliera de camera, unde
este loc si pentru a zbura. &cestea sunt ceva mai scumpe, mai greu de curatat, si nu pot fi mutate dintr-o
camera intr-alta. !ai sunt si acele custi mari, de gradina, care am auzit ca sunt destul de bune, dar eu nu as
folosi asa ceva. < asemena cusca este amplasata in gradina, ofera un spatiu foarte mare (ceea ce ingreuneaza
prinderea), faptul ca se afla afara ii e/pune la vant (total interzis>>>) si la soare (stiu ca doriti ca perusii
dumneavoastra sa arate cat mai bine, dar bronzajul nu este o solutieE dimpotriva, este fatal>). !ai sunt si
diferite animale care pot intra si sa faca prapad.
BCasaC trebuie sa aiba niste suporturi pe care pasarile pot sta. !ajoritatea custilor sunt prevazute si cu o
inta, care reprezinta un foarte bun BpatutC. "e langa cusca se poate pune o oglinda sau diferite jucarii din
plastic sau lemn cu esenta neutra.
Colivia, voliera de camera sau cea de gradina trebuie amplasate undeva unde e ferita de razele directe ale
soarelui. & se evita sursele de lumina, cum ar fi becul, deoarece acestea se incalzesc foarte tare si creeaza o
stare de disconfort. "e langa becuri se mai aduna diferite insecte pe care perusii vor sa le prinda si e/ista
riscul sa se friga (un bec de $$6 , la 26 F poate dezvolta o temperatura de pana la %66 o C). De asemenea
nu e bine sa fie pusi in fata unor curenti de aer (cum ar fi langa ferestre descise) pentru ca sunt foarte
sensibili.
"resiunea, umiditatea si temperatura din camera sa fie la cote normale* trebuie asigurata o temperatura de cel
putin 1A-$6 de grade Celsius.
Daca ii lasati liberi prin camera, sau pe balcon, ar fi bine ca in prezenta lor sa fie flori la care nu tineti ciar
asa de mult pentru riscati sa se aleaga de ele doar cotoroaie.
.vitati amplasamentul perusilor in locuri care le-ar putea fi neprielnice, cum ar fi incaperi intunecoase,
racoroase, locuri unde se fumeaza, unde este proaspat vopsit sau unde este mult zgomot.
&lte animale din casa, cum ar fi cainele sau pisica, nu ar trebui sa aiba acces la cusca perusilor. "rezenta
acestor animale provoaca o adevarata BpanicaC in randul perusilor si, sufleteste, sunt cinuiti de-a dreptul>
<ricare ar fi BcasaC, trebuie sa tineti cont ca perusii tin la spatiul propriu si prefera sa stea la o oarecare
distanta fata de colocatari. De aceea este bine ca atunci cand mananca sau cand dorm, vasul cu rana
respectiv stingia pe care sa stau sa fie destul de lunga incat sa asigura un spatiu de vreo $-% cm intre perusi.
!giena$
,asele cu alimente se pun pe fundul coliviei sau volierei. &limentele (mai ales cele alterabile) imprastiate pot
reprezenta o sursa de bacterii, deci si de imbolnavire a pasarilor. De aceea e bine sa aveti un fel de sita, la un
centimetru de fundul coliviei, prin care resturile de mancare se pot strecura, iar pasarile nu mai au acces la
ele. &sta foloseste foarte mult si la curatarea coliviei, perusii neavand pe unde sa evadeze. !ajoritatea
custilor din comert (ce sunt destul de scumpe, recunosc>) sunt foarte ingenios construite* se poate scimba
mancarea sau apa, fara a baga mana in interior, sau se pot curata foarte usor.
"e podeaua custii se pune o bucata de artie (cum ar fi foi de ziar) care se scimba cam o data la $-% zile,
daca se poate si mai repede. 3artia e menita sa protejeze acea tabla si face curatarea mult mai usoara. "uteti
sa nu o puneti, insa eu inca nu am intalnit pe cineva la care sa-i placa sa curete mizeria de pe tabla cu
spaclulE de fiecare data. Inainte de a pune o alta artie, este indicat sa spalati tabla.
&pa de baut e bine sa fie in prealabil fiarta (bineinteles ca se va pune in adapatoare dupa ce s-a racit). )u
oferit rana de o provenienta necunoscuta sau de la un perus care a fost bolnav.
De asemenea e bine ca macar o data pe lunaGsapt sa dezinfectati si cusca. < cusca curata e mult mai
primitoare pentru perusi, decat una murdara unde exista risc ridicat de imbolnavire.
!ngrijire medicala$
Inainte de a acizitiona perusi, asigurativa ca e/ista un cabinet veterinar in zona dumneavoastra sau cel putin
cineva care sa aiba niste cunostinte in domeniu* de obicei, se mai pot cere informatii de la magazinele de
specialitate sau de la farmaciile veterinare. "asarile, desi nu sunt foarte pretentioase, sunt destul de
vulnerabile la boli. !ai ales daca sunt intretinute corespunzator.
&tentie> .ste contraindicata ca medicamentele sa fie puse in apa. De multe ori perusii nu beau apa daca sunt
bolnavi. Cel mai bine e sa consultati un medic care o sa va arate cum sa le administrati medicamentele pe
cale orala. De obicei, aceste medicamente se dizolva apa sau ceai (de musetel) si se administreaza cu o
pipeta.
Instrumentarul este indicat sa fie din plastic, cele din sticla se pot sparge si sa provoace diferite contuzii.
)u introduceti pipeta prea adanc (nu fortati sub nici o forma>>>) pentru ca poate provoca leziuni ale cavitatii
bucale. Se apasa constant para pipetei, dar nu foarte tare. In tot acest timp, BpacientulC se tine intr-o mana,
dar sa nu foarte strans si a nu se face presiuni asupra gatului, ca riscati sa-l BinjumatatitiC> "erusul se va
zbate, ceea ce va ingreuna intreg procesul* incercati sa reduceti mobilitatea capului. &dministrarea medicatiei
pe cale orala este cea mai eficienta, dar si foarte riscanta in acelasi timp* de e/emplu, pentru ca pasarile nu au
epiglota, medicamentul poate ajunge in traee si se pot sufoca. Daca nu sunteti siguri pe dumneavoastra, mai
bine nu incercati si apelati la un cunoscator.
Cand depistati ca perusul nu se simte bine, obligatoriu apelati la un medic specialist. In general, un perus
bolnav prezinta o serie de simptome cum ar fi#- tot timpul sta retras, nu raspunde la comenzi, nu se sperie
deloc, reactvitate si voiciune scazuta sau sunt BadormitiC*
- sta mai tot timpul pe fundul custii cu penele infoiate, asemeni unui bulgare de zapada (atunci este grav>>>)*
- penele sunt dezordonat dispuse, nu se ingrijeste (perusii isi petrec mult timp aranjandu-si penele)*
- penele de langa cloaca (mai pe romaneste spus BfundulC) pasarii sunt murdare, semn ca are avea vreo boala
digestiva*
- consuma cu greu alimente sau ciar deloc* uneori un perus bolnav bea foarte multa apa*
- pufaie, stranuta timp indelungat (mai stranuta si el din cand in cand si e foarte normal), vomeaza (cand un
cuplu de perusi are oua, este normal ca sa dea impresia ca vomeaza* uneori perusii mai vomeaza daca in
apropierea lor se afla o persoana necunoscuta sau un animal care le-ar putea face rau)*
- respira greu (se aude respiratia lor), cateodata respira si pe gura* sta cu aripile departate*
- orice alta anomalie depistata (pierde in greutate, nu poate sta intr-un picior, nu canta etc).
In general, perusii bolnavi sunt e/clusi de ceilalti, uneori sunt ciar atacati. De aceea e bine ca BpacientiiC sa
fie separati de perusii sanatosi, nu numai pentru ca ar putea fi atacati, dar si pentru ca ar putea si molipsitori.
Cele mai multe suferinte sunt provocate de fracturi sau de to/infectii alimentare. De aceea, scoateti din cusca
toate obiectele contondente si incercati ca procesul de prindere sa fie unul cu cat mai putina agitatie. Dupa
cum am mai spus, inlocuiti cam o data pe luna apa cu ceai de musetel fara zaar care se lasa pentru ma/im
doua zile.
0oala sau ciar medicamentele pot afecta pe viata perusul, uneori ciar si urmasii acestuia. De aceea este
bine ca sa preveniti imbolnavirea pasarii printr-o ingrijire corespunzatoare.
"oate parea ciudat, dar colivia depinde in mod direct de sanatatea perusului, ciar daca acesta are o
alimentatie corecta. < colivie murdara este o invitatie la o sanatate proasta, caci resturile de mancare strang
in jurul lor diverse bacterii. Cocenii de porumb sunt cea mai mare problema, caci pot adduce perusului
diferite probleme la sistemul digestiv. &sternutul din coceni dezvolta bacteria aspergillus, care este o
ciuperca ce poate fi inalata de perusi atunci cand acestia dau din aripi si o ridica in aer. Colivia trebuie
spalata la ma/im % zile, si dezinfectata cel putin 1 data la % saptamani. .ste indicat sa se foloseasca un agent
pe baza de clor, dar atentie, trebuie sa clatiti bine locul dezinfectat, pentru a nu risca ca locul sa fie pipait de
perus . &tunci cand se va introduce un perus nou in colivie este preferabil sa se faca printr-o introducere
separata printr-un gardulet separator , pentru a se realiza o acomodare cat mai buna.
< pasara sanatoasa isi desfasoara somnul intr-o pozitie confortabila cu capul aplecat la un ungi de H6
grade,astfel incat ciocul va atinge baza gatului,si se va sprijini intr-un picior,iar penele ii vor fi zbarlite.
"erusii sanatosi vor avea ocii mereu limpezi si clari,si nu vor prezenta pete tulburi,un aspect umed sau
protuberante pe cristalin-factori ce indica prezenta unei boli.<cii trebuie sa fie bine descisi si sa aiba o
forma rotunda.Carnatia din jurul narilor nu trebuie sa fie nici lasata,nici umflata.Dificultati respiratorii pot fi
usor recunoscute atunci cand perusul va scoate un zgomot relativ usor atunci cand respira in special noaptea.
"enajul trebuie sa nu aiba vreun loc lipsa, si sa fie mereu pufos, lucios si repartizat pe toata suprafata
corpului. +rebuie si ca elasticitatea penelor sa fie in regula, caci atunci cand prezinta gauri sau rani este un
motiv de alarmare. ./ista o boala numita :renc !oult ( )aparlirea franceza) cand perusul ramane fara
pene. &bdomenul pasarii trebuie sa fie si el curat, fara materii fecale uscate pe suprafata corpului ( atentie
caci un perus mereu isi dedica un timp considerabil ingrjirii penajului ). +recerea de la o temperatura la alta
poate duce la imbolnavirea perusului.
"erusul dumneavoastra are nevoie de 16 -1$ ore de somn. Daca nu beneficiaza de aceasta perioada de odina
devine agitata.Daca nu doarme 16 ore odata la doua zile nu apar probleme de comportament. "entru a o ajuta
sa doarma este indicat sa le acoperiti colivia astfel incat sa fie intuneric atat noaptea cat si dimineata
deoarece la prima raza de soare se vor trezi.
Daca pasarea are BfricaC de noapte (zboara isteric prin cusca, tipa noapte) dezveliti colivia, aprindeti o
lumina si vorbiti cu ea pana se calmeaza. +ine-ti minte ca pasarile sunt animale preventive in salbaticie si
sperie repede din motive intemeiate.
/emnificatia tipetelor papagalului
Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste ceva . !ai multi crescatori au declarat
din e/perienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile lor nu sunt satisfacute # baia, legumele,
fructele, dulciurile.
Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa
sa fie cat mai redusa. < pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o
pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei,
pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. +ipetele lor
trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urecile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru
acelasi lucru # castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului * o persoana straina reprezinta un pericol
si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa.
+ipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi * pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca
papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita * disparitia unui membru al cuplului reprezinta
o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru
a avea liniste, ne e/punem la tipete care sunt e/presia profundei lui nefericiri.
+rebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l
impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are
timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc * el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin
nazdravanii sau tipete.
& le capta atentia prin ascunderea nucilor, de e/emplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita
tipetele lor de atentionare
&sigurati-va in primul rand ca e/ista un medic veterinar in zona unde locuiti sau cel putin cineva care are
"abar" despre pasari.
Doar pentru ca ati platit putin pe pasarea voastra nu inseamna ca trebuie sa spuneti atunci cand este bolnava
"lasa ca imi iau alta >".)u va permiteti o vizita la medicul veterinarI &ceasta nu este o scuza si trebuia sa va
ganditi inaite sa aduceti aceasata minunata pasare in casa voastra.
Doua vorbe despre veterinari # Daca medicul va recomanda medicatie in apa e/ista o singura solutie# 9asiti
alt medic>>
<rice medic veterinar calificat stie foarte bine ca medicatia in apa este complet ineficientaiar dozajul nu este
niciodata la fel totul depinzand de cata apa si cat de des bea perusul. Daca pasarea este foarte bolnava sunt
sanse sa nu bea deloc (sau foarte putin) .;n medic veterinar calificat va va arata cum sa administrati
medicatia pe gura.
Considerati ca pasarea voastra este bolnavaI)u ezitati sa o duceti la medic.Ciar si cateva ore de intarziere
pot face diferenta dintre viata si moarte.
In salbaticie pasarile incearca sa isi ascunda bolile, lucru absolut normal deoarece o pasare slabita nu este
altceva decat masa altcuiva. Cateodata incearca sa isi ascunda boala pana aproape de a muri.
9ateva semne ca pasarea este bolnava ar fi$
"ufaie tot timpul
)u mananca.)<+& #.ste normal ca o pasare noua sa manance foarte putin in primele zile.&cest lucru se
datoreaza faptului ca este nervoasa si are nevoie de timp de acomodare.
"are adormita tot timpul
"etrece mult timp pe "podeaua" coliviei
Stranuta constant , voma. )<+&# "asarile ocazional stranuta la fel ca oameni
!ancarime e/cesiva
Stranut umed
"artea dorsala (cloaca) umeda si murdara. < pasare sanatoasa petrece mult timp ingrijindu-se
Scimbarea vocalizei. ./# < pasare care este de obicei foarte galagioasa devine foarte tacuta.
Scimbarea personalitatii. ./# < pasare care de obicei nu-i place sa fie alintata ,mangaiata etc. devine foarte
cuminte sau o pasare care este blanda devine iritata si agresiva
Scaderea rapida in greutate
)u este capabila sa stea intr-un picior.
Daca pasarea voastra prezinta unul sau mai multe semne din cele prezentate mai sus nu mai asteptati faceti o
vizita la medic sau cel putin sunati la el. In fond nu preferati sa aveti o alarma falsa si sa stiti ca pasarea este
sanatoasa, fata de situatia cand pasarea moare deoarece nu v-ati gandit ca este ceva neinregula cu eaI
"robleme de comportament
Indiferent ce ar face pasarea gresit, scormoneste semintele ,ciupeste , tipa, fuge de dumneavoastra ); le
loviti niciodata.)u doar ca s-ar putea sa omorati pasarea (au gatul foarte fragil) ,dar s-ar putea ca pasarea sa
nu mai aiba incredere in dumneavoastra iar aceasta duce la inrautatirea relatie. "erusii si pasarile in general
nu inteleg lovitul ,stropitul cu apa ,tipatul etc. ca metode de corectie.
Cea mai importanta comanda pe care pasarea trebuie sa o invete este " S;S " . Ciar daca ea sare pe deget de
buna voie ar fi bine sa va faceti un obicei in a spune de fiecare data "S;S" inaite ca ea sa sara pe deget
4orbitul perusilor
"entru a invata un perus sa vorbeasca este nevoie de un singur lucru# repetitie repetitie si iara repetitie.
<ricum tineti minte ca perusii nu sunt cunoscuti pentru abilitatile lor de vorbire si marea majoritate a lor nu
vorbesc De retinut este si faptul ca doar masculii vorbesc.,ocile lor, daca vorbesc, sunt foarte greu de
inteles .Ciar daca abilitatea de a vorbi e/ista aceasta nu inseamna neaparat ca si pasarea dumneavoastra va
vorbi.In concluzie nu fiti dezamagiti daca pasarea voastra nu va vorbi niciodata.!ajoritatea ); o fac>
/omnul
"asarea dumneavoastra are nevoie de 16 -1$ ore de somn. Daca nu beneficiaza de aceasta perioada de odina
devine agitata.Daca nu doarme 16 ore odata la doua zile nu apar probleme de comportament dar ganditi-va
ce agitati sunteti cand nu dormiti cateva nopti.&celasi lucru se intampla si la pasarea voastra. "entru a o ajuta
sa doarma este indicat sa le acoperiti colivia astfel incat sa fie intuneric atat noaptea cat si dimineata
deoarece la prima raza de soare se vor trezi.
Daca pasarea are "frica" de noapte (zboara isteric prin cusca , tipa noapte) dezveliti colivia, aprindeti o
lumina si vorbiti cu ea pana se calmeaza. +ine-ti minte ca pasarile sunt animale preventive in salbaticie si
sperie repede din motive intemeiate .
Alte animale
Cainii si pisicile in special trebuiesc tinute departe de pasarea voastra in general.. "Dar pisica mea este foarte
dulce si ea stie ca pasarile nu sunt snac(suri" .Cand se fac afirmatii de genul acesta ar trebui sa se tina seama
de facptul ca pisicile si cainii sunt predatori. Ciar si cea mai dulce pisica sau caine poate sa fie cuprins de
acest instinct si sa omoare pasarea intr-o fractiune de secunda. !ai mult saliva pisicii contine bacteria
pasturella care este in general fatala pasarilor. Ciar daca coltii pisicii nu strapung prin piele bacteria ramane
pe pene ,ea fiind ingitita ulterior cand pasarea isi curata penele
Dieta
<<<<< hrana sa fie FGGH naturala, fara aditivi.
%5 $8A%9A7I 9:=:7A6A, AD!6!4A6A, @I6!AA/I (@A6:A%I) , @!/95!6! /A5 A=6I
DI/I7657! AA/!6I !% 9:8I76<<<<<
Dieta perusului vostru este foarte importanta si este cheia pentru a avea un perus sanatos.3raniti
pasarea voastra cu mixuri de seminte de cea mai buna calitate.Aceastea se gasesc in toate magazinele
de specialitate.Dieta trebuie suplimentata cu fructe si legume proaspete deoarece semintele asigura
doar -G H din necesarul perusului
!ncercati urmatoarele$
A7I%A56I %A657A=I DI 8I!,
;7596I $ 8ere , Arepfruit ,Ji(i , 8ango , %ectarine , "ortocale, "iersici, "ere, 9apsuni , 7odie,
"rune
=IA58I $ 8orcovi , @roccoli , /panac, 6elina , /fecla Alba (nu de zahar )
"=A%6I $6rifoi
"rintre KfavoriteleK perusilor ar fi $ merele , morcovii , sfecla alba, spanac
%:6A $ Aveti grija ca fructele si legumele sa fie$
<<<< FGGH %A657A=I<<<<<
bine spalate
taiate in bucatele mici
la temperatura camerei
proaspete
5nii perusi s#ar putea sa nu manance fructe si legume imediat mai ales daca a fost hranit doar cu
seminte."erseverati deoarece s#ar putea sa dureze si pana la un an inaite sa se obisnuiasca cu ele si sa
le manace
I/6I !%6I7?!/ $ s a#i dati perusului A=9::= , A4:9AD: , 9!:9:=A6A
6otodata evitati $ 4arza , 9ofeina (ceai si cafea) , mancare veche , lapte si creme , cartof crud
9uratatul coliviei
< colivie murdara este o invitatie la boli>>
De fiecare data cand raniti perusul acesta in mod inevitabil va scapa o parte din mancare pe podeaua
coliviei , mancare ce va aduna si adapostii o gramada de bacterii. .ste indicat ca podeaua coliviei sa fie
dotata cu o grila de metal astfel incat perusul sa nu aiba acces la resturi.
Cocenii de porumb nu sunt indicati pentru a acoperii fundul coliviei ciar daca aveti grilaj de metal> Daca
perusul apuca sa manance din coceni vor aparea probleme la sistemul digestiv rezultand moartea prin
infometare.+otodata asternutul din coceni dezvolta bacteria aspergillus ,o ciuperca care atunci cand este
antrenata in aer de catre aripile perusului poate fi inalata.
Scimbati podeaua coliviei la fiecare $ - % zile (sau mai des daca este posibil). Spalati podeaua coliviei
saptamanal iar o data pe luna dezinfectati intreaga colivie. ;n agent de inalbire bazat pe clor este cel mai
indicat si totodata ieftin dar trebuie sa C-&+I+I bine colivia inainte de a pune perusul la loc.
9umpararea perusului
9and planuiti sa cumparati un perus de la un pet sop sau de la un crescator privat este bine sa fiti informat
si trebuie sa tineti minte ca ciar daca perusul in sine nu costa foarte mult, ranirea, gazduirea si timpul
alocat lui este un cost continuu care include colivia,mancarea,vizite la veterinar si mult mult timp petrecut in
compania lui.
8); cumparati un perus din impuls> Inaite de a cumpara un perus faceti cateva cercetari. Consultati o carte
referitoare la ei, vorbiti cu alti propietari de perusi ,faceti investigatii pe internet.
8&legeti un magazin sau un crescator care ofera conditii bune perusilor.&ceste conditii includ o C<-I,I.
curata si loc de joaca, multe jucarii, &"& proaspata, !&)C&'. proaspata si angajati care pot sa va ofere
informatii utile
8&legeti o pasare care are partea dorsala curata.< parte dorsala murdara este o indicatie a unei proaste
igiene, probleme digestive sau a altor probleme medicale
8&veti grija ca fosele nazale sa fie curate > .vitati sa cumparati pasari care prezinta pe cioc sau pe fosele
nazale o mucoasa.&ceasta este o informatie clara ca pasarea are probleme respiratorii
8;n perus jucaus si atent la ce se petrece in jurul lui este preferat perusului mic,tacut care sta singur in coltul
coliviei
8"enele si aripile. ;n perus sanatos trebuie sa aiba toate penele . Ciar daca penele de pe aripi trebuiesc
scurtate fiti siguri ca sunt toate la locul lor."enele trebuiesc sa fie stralucitoare.
8Cautati un perus cu aptitudini sociale.;n perus social fericit va fi jucaus cu alti perusi din colivie
888); va grabiti cand cumparati un perus.<bservati cu atentie toate detaliile prezentate mai sus .
9:=65= ;A78A9I56!9
In orice locuinta a unui crescator -indiferent daca aveti un perus sau mai multi- trebuie sa e/iste un colt
destinat produselor faarmaceutice de uz veterinar. . adevarat ca unele medicamente sau adjuvante naturale
de uz uman pot fi utilizate cu real succes si in cazul perusilor insa e/ista si produse speciale , numai pt
animale, care sunt absolut necesare in "coltul dvs farmaceutic" . Iata , in cele ce urmeaza , o parte din ele,
cele considerate de majoritatea crescatorilor profesionisti ca fiind indispensabile #
-antibiotice (streptomicina, o/itetraciclina)
-dezinfectante(apa o/igenata, rivanol, aloe-first, albastru de metil, ipermanganat de potasiu)
-betisoare cu vata ( din cele care se folosesc pt bebelusi)
-comprese sterile
-bandaje
-vata medicinala
-leucoplast
-pudra antiseptica
-unguente oftalmologice
-unguente cu antibiotice
-fiole cu vitamina 01$
-ulei mineral (sau ulei alimentar)
-pliculete cu ceai de musetel
-miere de albine
-gel stabilizat de aloe-vera
-fiole cu vitamina (
-fiole cu vitamina C
&tunci cand apar diverse simptome de boala si va otarati sa mergeti cu pasarea la medicul veterinar ori vreti
doar sa il sunati sa ii cereti sfatul , trebuie, inainte de toate, sa va pregatiti o serie de raspunsuri la intrebarile
specialistului. &stfel, el va poate cestiona in ceea ce priveste#
-varsta perusuluiI
-de cand il avetiI
-cati perusi avetiI
-ce alte pasari sau animale de casa mai avetiI
-ati adus de curand in casa alte pasariI
-a fost cineva din familie bolnav de ceva anume, de curandI
-ati avut curand musafiri bolnavi de ceva anumeI
-care sunt principalele simptomeI
-pasarea se raneste, bea apaI daca nu, de cand nu mai face astaI
-a mai fost bolnavI ce fel de boliI
-ce tratament i s-a administrat in ultimele zileI
+oate aceste date si multe altele pe care medicul le poate solicita, sunt indispensabile specialistului pt a
diagnostica in mod corect afectiunea si pt a prescrie tratamentul firesc in acea situatie. +ocmai de accea este
bine ca atunci cand procurati pasarea sa va interesati de varsta ei, de la ce crescator provine, daca crescatoria
de unde provine s-a depistat vreodata vreo boala infectioasa, ce fel de tratamente s-au utilizat etc. "uteti, de
asemenea, sa faceti dumneavoastra insiva un "carnet de sanatate" al perusului in care sa notati toate aceste
date si pe care sa-l pastrati "la zi" cu evenimentele care apar pe parcursul vietii lui, pe care sa-l aratati
medicului veterinar atunci cand ajungeti cu pasarea la el.
In orice situatie , insa, crearea unor conditii de viata propice, mentinerea unor diete ecilibrate si dragostea
pe care i-o aratati zi de zi perusului dumneavoastra, il vor pastra pe acesta departe de afectiuni majore, vesel
si jucaus, o adevarata incantare pt spiritul si sufletul dumneavoastra>
@:=!$
@oli pulmonare la perusiLuML'uM
& paratul respirator al pasarilor - implicit si al perusilor - nu este compus doar din pulmoni, ci si din saci
aerieni, cu roluri cel putin la fel de importante ca si cele ale pulmonilor propriu-zisi. Dintre acestea, amintim
asigurarea rezervei de o/igen necesar in timpul zborului, asigurarea flotabilitatii, scaderea densitatii
corporale etc.
< alta particularitate a aparatului respirator este absenta pleurei (acea JfoitaJ care inveleste pulmonii si fata
interna a cutiei toracice). Din aceasta cauza, orice traumatism superficial pe regiunea costala, infectat, poate
determina aparitia unor fenomene patologice cu reflectare pulmonara.
!ajoritatea bolilor pulmonare la perusi au componenta infectioasa, adica sunt produse de microbi# bacterii,
virusi - cei ai gripei aviare pot afecta si perusii - si ciar fungi (ciuperci).
Simptome
Ciar daca sunt produse de agenti microbieni care au diferente semnificative intre ei, manifestarile clinice ale
afectiunilor pulmonare sunt, de obicei, cam aceleasi# scaderea apetitului, lipsa vioiciunii caracteristice,
perusul nu mai JcantaJ sau zgomotele sunt modificate, pasarea sta JzgribulitaJ, ciar daca in camera este
cald.
)u tineti pasarea pe traiectul curentilor de aer, trebuie sa-i vitaminizati apa de baut, iar daca pasarea sta
zgribulita, asezati deasupra ei o lampa obisnuita ca sursa de caldura. "apagalii, ca si alte pasari, din cauza ca
temperatura lor corporala fiziologic normala este situata intre 56 si 5%-55 grade Celsius, nu au ca mecanism
de aparare febra, ci ipotermia. Cele prezentate anterior nu constituie decat masuri de prim ajutor, consultatia
si tratamentul urmand a fi stabilite de medicul veterinar.
@olile ochilor
Scurgerile oculare intalnite uneori sunt determinate de prezenta unui corp strain la nivelul ociului sau
eventual de o infectie. In acest caz, se va curata cu grija ociul si se va aplica o solutie cu antibiotice.
;mflarea pleoapelor si conjunctivita intalnite la testoase sunt determinate in principal de carenta in vitamina
&. Se pot distinge mai multe stadii si anume# simpla tumefierea a ploapelor, ploape lipite de un licid muco-
purulent etc.
+ratamentul consta in aplicarea unor unguente in care sunt inglobate vitamina & si administrarea unor ratii
bogate in vitamina &. De asemenea, de $ ori pe saptamana, se pot administra injectii cu vitamina &.
&dministrarea acestei vitamine nu trebuie sa fie e/cesiva, caci ipervitaminoza este si ea periculoasa, asa
dupa cum a-a aratat in acest capitol.
<titele. &bsenta pavilionului auricular si al conductului auditiv e/tern fac ca timpanul sa fie foarte
superficial, practic la nivelul pielii. !aladia se manifesta sub forma unei umflaturi ce se gaseste amplasata la
jumatatea distantei intre oci si comisura labiala care ridica timpanul. .ste mentionata mai rar la testoase.
7aia varoasa la pasarile de companie
.ste o boala parazitara intalnita mai ales la galinacee# gaini, curci, fazani fiind mai rar intalnita la pasarile de
colivie, indeosebi la papagali.
.ste provocata de un acaridian din clasa acaridienilor psorici care traieste la suprafata sau in grosimea
epidermului afectand picioarele in zonele lipsite de pene iar in cazul papagalilor cuprinde si narile si
ciocurile acestora. :emela acestui parazit formeaza sub solzii epidermici loje, microtunele in care depune
larve vii fiind vivipare. In anumite conditii depune si oua dar nu se stie daca ele au importanta in perpetuarea
speciei.
Ciclul biologic al parazitului cuprinde un stadiu larvar si doua stadii nimfale si dureaza $6-$2 zile.
Se intalneste mai des in crescatorii unde pasarile sunt supra-aglomerate dar s-au semnalat si cazuri la pasari
izolate provenite din aceste crescatorii.
'aia varoasa se transmite prin intermediul solului, a coliviilor si accesoriilor murdare, neigenizate, contact
direct cu pasari deja bolnave.
0oala se manifesta printr-o dermatita crustoasa, de culoare alb varoasa sau crem. In cazul perusilor, unde este
cel mai des intalnita, crustele pot acoperi si ocii, narile si ciocul formand adevarate peruci. -a o e/aminare
mai atenta a acestora putem observa o structura spongioasa si tare.
+ratamentul este la nivel local si consta in % faze succesive dupa cum urmeaza#
1.Initial inmuiem crustele formate cu apa calda glicerinata sau saponata eventual apa distilata sau ceai de
musetel. &ceasta se poate realiza prin tamponarea locurilor afectate cu tampoane de vata inmuiate in
respectivele solutii. +rebuie avuta mare grija la modul in care manipulam pasarea deoarece se poate intampla
ca in urma prinderii si contentionarii indelungate sa survina socul de prindere, fracturi si ciar moartea. De
aceea se va umbla cu grija nebruscand si nestresand pasarea inutil.
$.<data inmuiate crustele le vom indeparta printr-un raclaj usor dar nu foarte profund incat sa ajungem la
tesutul viu vascularizat. Dupa ce sunt indepartate crustele putem aplica neguvon fie in amestec cu solutii
uleioase gen solutie de vitamina & uleioasa fie amestec cu unguente pe baza de lanolina gen osmatim.
Dozarea neguvonului trebuie facuta cu mare grija datorita to/icitatii acestuia, nedepasind o concentratie de $
la mie.
%.&plicarea se va face prin tamponari ale zonelor afectate operatia trebuind a fi repetata zilnic pana la
inmuierea si indepartarea tuturor crustelor e/istente.
Concomitent se va trece la o dezinfetie severa a amplasamentului incluzand oparirea custii si folosirea unui
antiparazitant, aruncarea betelor pe care sta pasarea si montarea unora noi, spalarea cu apa fiarta clocotita a
tuturor vaselor de rana, apa,cuibare.
+rebuie avut in vedere si spalarea mainilor ori de cate ori intram in contact cu pasarea sau cu ustensile
coliviei.
Semnificatia tipetelor papagalului# Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste
ceva . !ai multi crescatori au declarat din e/perienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile
lor nu sunt satisfacute # baia, legumele, fructele, dulciurile.
Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa
sa fie cat mai redusa. < pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o
pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei,
pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. +ipetele lor
trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urecile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru
acelasi lucru # castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului * o persoana straina reprezinta un pericol
si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa.
+ipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi * pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca
papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita * disparitia unui membru al cuplului reprezinta
o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru
a avea liniste, ne e/punem la tipete care sunt e/presia profundei lui nefericiri.
+rebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l
impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are
timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc * el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin
nazdravanii sau tipete.
& le capta atentia prin ascunderea nucilor, de e/emplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita
tipetele lor de atentionare
=imbaj
F. Curatatul altei pasari pe cap - sau a parului dumnevoastra, este modul perusului de a spune# +e iubesc, te
plac>
$. &ripile departate - se datoreaza caldurii e/cesive la care este e/pus perusul. . semnalul clar, ca are nevoie
de putina racoare.
%. Cascatul - apare in urma oboselii, iar in cazuri repetate este semnalul clar, ca aerul este slab o/igenat.
5. Scarpinatul de un obiect - este multumirea pe care o aduce perusul sau o are perusul dupa o masa buna.
@. +remuratul penelor - este metoda prin care perusul scapaGscutara de particulele de praf. .ste de asemenea
o metoda prin care perusul isi scimba starea de spirit, detensionandu-se.
2. Ciocul in penele din spate - somnul de acest tip apare in urma oboselii prea mari.
A. Statul intr-un picior - uneori este pozitia preferata de dormit, alteori la cei care de obicei nu o fac, statul
intr-un picior e semnul unei mici boli.
K. Intinsul piciorului in spate - este iar o metoda de a scapa de tensiune, dar poate apare si ca un salut catre
stapanul acestuia.
H. 'idicatul aripilor in lateral - daca se face rapid, este semnul unei reveniri dupa rela/are, insa uneori perusii
folosesc aceasta metoda pentru a da impresia unui corp mai mare atunci cand curteaza o femela sau cand vor
sa impresioneze un adversar.
16. ;mflatul penelor - metoda de conservare a temperaturii corpului sau metoda de incalzire. "rin umflatul
penelor se formeaza mici straturi de aer prins intre pene, si se formeaza astfel un strat izolator intre aerul
e/terior si corp.
/I8!%6I !%9:=6!6I /! A7A5= 4I7DI
De doua sau trei ori pe luna este indicat sa administrati perusului dumneavoastra seminte incoltite. &cestea
sunt foarte bogate in nutrienti si vitamine, reprezentand pt papagal ceea ce reprezinta energizantele pt noi
oamenii.
Semintele incoltite pot fi preparate astfel # se ia o lingura de seminte din cutia cu rana a perusului , se spala
bine, in cateva ape, dupa care se lasa la inmuiat intr-un vas cu apa, pana a doua zi. &tunci se spala din nou si
se intind pe prosoape de artie.Se lasa la incoltit stropind din cand in cand prosoapele de artie ca sa se
pastreze umede.&tunci cand semintelor le da coltul, se iau si se pun la uscat pe o tavita de metal.
&+.)+I.>>> & ); S. &D!I)IS+'& ".';SI-<' S.!I)+. I)C<-+I+. ;!.D.>>> Daca nu sunt
preparate cum trebuie semintele incoltite pot mucegai, devenind un real pericol pt sistemul digestiv al
pasarilor.
;n alt aliment natural pt perusul dumneavoastra este graul verde sau trifoiul . Semanati in tavite grau sau
trifoi, pt a-i oferi prietenului dumneavoastra cateva mese sanatoase si placerea de a ciuguli frunzulite
proaspete, crude, gustoase si ranitoare.
+rebuie sa tineti insa cont ca nu orice planta rasarita in giveci sau tavite este buna pt perusi. Sfatul
crescatorilor este sa nu lasati in camera in care zboara papagalul plante sau flori naturale, fiindca perusul,
vazandu-le verzi, le poate ciuguli, iar unele dintre ele, cum este, de e/emplu, muscata, il pot otravi.
< dieta constand in rana moale si sanatoasa este foarte importanta pentru pasari. +rebuie sa le oferiti adesea
seminte inmuiate sau incoltite. Deoarece pasarile au nevoie de vitamina 0, trebuie sa adaugati si grau la
mi/ul de seminte.
9raul incoltit contine multi nutrienti sanatosi si vitamina 0. :ructele sau legumele proaspete trebuie de
asemeni sa faca parte din dieta zilnica.
9um sa preparati si sa pastrati semintele incoltite
Semintele incoltite reprezinta o B tratatieC foarte sanatoasa pentru pasari, daca sunt preparate cum trebuie.
.le se altereaza repede , si pot aduce prejudicii serioase sananatii pasarii daca sunt mancate alterate. De
aceea, unii e/perti si crescatori sfatuiesc impotriva ranirii cu seminte incoltite, ceea ce, din punctul meu de
vedere, este o reactie e/agerata. Daca preparati semintele cu grija, si nu le pastrati in conditii inadecvate sau
pentru prea mult timp, acestea reprezinta un supliment foarte gustos la meniul pasarii Dumneavoastra, fara a
prezenta vreun risc pentru sanatatea acesteia.
9e seminte sa folositi+
&proape toate mi/urile de rana contin ovaz decorticat, pasarea nemaitrebuind sa separe taratzele. &cestea
nu sunt potrivite pentru a fi puse la incoltit, deoarece se degradeaza repede. De cele mai multe ori, aceste
seminte decorticate de ovaz nu incoltesc, ci numai se inmoaie. De aceea, nu trebuie sa folositi pentru
prepararea semintelor incoltite mi/uri ce contin ovaz decorticat.Destul de putini dealeri specializati ofera
mi/uri de seminte bune de pus la incoltit, pentru perusi sau pentru alte specii de pasari. Se pot cumpara astfel
de mi/uri de pe internet, si puteti fi siguri ca sunt potrivite pentru a fi puse la incoltit.
In primul rand, si cel mai important# I9I.)&>
"repararea si pastrarea semintelor incoltite trebuie facuta in conditii stricte de igiena. Semintele incoltite se
altereaza repede, si vor mirosi a acru, ranced sau mucegait. )ICI<D&+& S& ); 3'&)I+I &)I!&-.-.
C; !&)C&'. !;C.9&I+& S&; '&)C.D&> &runcati mancarea alterata, ciar daca numai o mica
parte a acesteia este stricata L va rog aruncati +<+, deoarece este foarte posibil ca mucegaiul sa fi atacat deja
toata mancarea, si acest lucru sa nu poata fi observat cu ociul liber. De asemeni, nu lasati niciodata
semintele incoltite in colivie pentru mai mult de patru ore, mai ales vara, deoarece se vor altera potrivit,
pentru a elimina posibilele bacterii, mucegai, etc.
!od de preparare
"uneti semintele intr-o strecuratoare ( de preferat din material plastic), si clatiti sub robinetul de apa,
acoperiti-le cu apa si lasati-le sa se umfle ma/im K ore. ( de e/emplu, peste noapte). .u folosesc un recipient
obisnuit ( oala, cana, etc), si le las neacoperite in bucatarie. )u le lasati mai mult de K ore, deoarece vor
incepe sa fermenteze. Dupa ma/im K ore, clatiti din nou semintele in sita sub robinet. -asati sa se scurga apa,
apoi suspendati strecuratoarea peste vas. &coperiti usor strecuratoarea cu capacul vasului pentru a tine praful
la distanta. -asati semintele la incoltit pentru $5 ma/im 5K de ore la o temperatura constanta. < strecuratoare
de plastic reprezinta alegerea cea mai potrivita, deoarece una de metal poate o/ida, desi cele mai multe
strecuratoare sunt confectionate din otel ino/idabil. ./perienta, insa, a aratat ca cele mai multe strecuratoare
confectionate din otel ino/idabil nu au trecut Btestul semintelor incoltiteC. "entru a evita mucegairea, eu
clatesc semintele incoltite sub robinet, la fiecare 1$ ore. Dupa procesul de incoltire si dupa clatiri repetate
puteti rani pasarea cu semintele incoltite. "asarile mele prefera semintele lasate la incoltit intre 1$ si %2 ore.
)u le plac la fel de mult semintele lasate mai mult la incolti. Se pare ca semintele B prea-incoltiteC nu sunt la
fel de gustoase ca si cele care au muguri mici, aproape invizibili.
"astrarea semintelor incoltite
"uteti tine semintele incoltite in frigider pentru pana la % zile, dar trebuie sa le serviti repede si sa le clatiti
foarte bine inaite de a rani pasarea. ,a rog ); ;I+&+I sa le lasati sa ajunga la temperature camerei inainte.
Daca pasarea le va manca direct de la frigider, semintele vor fi prea reci gusa acesteia, si vor provoca
inflamatii serioase. "asarilor nu le plac semintele incoltite care sunt umede. Dupa clatire, lasati apa sa se
scurga de pe semintele incoltite, inainte de a rani pasarea cu ele. ;itati cum se face# clatiti semintele intr-o
strecuratoare mica din plastic. -uati un Bprosop de ceaiC ( in te/t este Btea to4elC, nu stiu e/act care e
corespondentul in limba romana) C;'&+ si impaturiti-o de cateva ori. "uneti strecuratoarea pe prosop si
lasati-o acolo cateva minute. In acest timp, prosopul va absorbi e/cesul de apa.
"reparati cantitatea potrivita
< lingurita de seminte incoltiteG pasareG zi. -a inceput, e posibil ca pasarea sa evite sa guste mancarea. &veti
rabdare> <data ce se obisnuieste cu semintele incoltite, le va adora si va devora cu placere portia zilnica.
"ont# Imediat inainte de a rani pasarea cu ele, presarati deasupra semintelor incoltite verdeata proaspata,
tocata. ,erdeata uscata e o alternativa gustoasa, daca nu e/ista proaspata la indemana. "asarile mele
savureaza semintele incoltite B asezonateC cu verdeata.
/anatatea perusilor
Ciar daca pe proprietarii de perusi nu-i incanta ideea ca perusii lor sa se imbolnaveasca, acestia se pot
imbolnavi grav. ./ista un numar mare de boli, pe care perusii le pot suferi.
Cel mai important aspect este acela ca daca perusul tau este bolnav, trebuie sa-l duci neaparat la veterinar.
Sistemul imunitar al unui perus este foarte slab, si ciar cea mai inofensiva infectie il poate omori. &jutand
perusul imediat, ii poate salva viata>.
"roprietarii care detin mai multi perusi, ar trebui sa aiba cel putin o colivie de recuperare, unde pasarea
bolnava poate fi tinuta.
"icioare reciGfierbinti
Cu ajutorul temperaturii picioarelor, putem afla foarte starea de sanatate a perusilor. !asurarea temperaturii
este foarte simplu de realizat, deoarece multor perusi le place sa stea pe degetele sau pe mana proprietarului.
Cele mai bune rezultate sunt obtinute atunci cand pasarea este calma. Daca pasarea este suparata sau tocmai
a zburat prin incapere, inima ii bate mai repede si temperatura picioarelor este mai mare ca de obicei. In
concluzie ar trebui sa incerci sa masori temperatura, numai cand pasarea este rela/ata si calma.
+emparatura medie a corpului unui perus este in jur de 51 MC (in partea de jos a corpului), iar temperatura
picioarelor este in jur de %H MC. Incearca sa te obisnuiesti cu temperatura unui perus sanatos, pentru ca in
cazul in care perusul s-ar imbolnavi, sa iti dai seama si sa-l duci la veterinar.
"icioare fierbinti temporar
Daca picioarele sunt fierbinti, atunci temperatura perusului este mai mare de 56 MC. &cum priveste cu atentie
penajul pasarii. "enele perusului sunt apropiate de corpI "asarea isi tine aripile ca si cum ar sta pe un ou I
&tunci perusului ii este foarte cald. ,ara , acest comportament este normal (este indicat sa-i asigurati o cadita
cu apa ). < alta varianta, ar fi aceea ca perusul sa fi suferit un atac de panica.
"icioare fierbinti pe o durata mai mare de timp
Daca picioarele perusui raman fierbinti mai mult timp, cel mai probabil motivul este o infectie la rinici.
Daca organismul pasarii nu este vindecat , in totalitate, din urma infectiei, corpul acesteia se supraincalzeste.
Daca se intampla asa ceva, pasarea trebuie dusa imediat la veterinar. &ceasta boala, daca nu este tratata la
timp, este mortala pentru pasare.
&tentie> "erusii mai "dolofani", au picioarele mai calde. In acest caz, picioarele calde, nu reprezinta un motiv
de alarmare.
"icioare reci temporar
Daca perusul are picioarele reci, din cand in cand, acesta poate fi stresat. < alta e/plicatie a picioarelor reci ,
poate fi aceea ca perusul sa fi facut baie. Daca penajul pasarii, ciar si picioarele, sunt ude, temperatura
corpului este putin mai mica ca de obicei. In cateva minute, temparatura ar trebui sa creasca la loc, deci nu
aveti vreun motiv de ingrijorare.
Daca picioarele perusului sunt reci cateva minute, de mai multe ori pe zi, poate fi un semn de boala
( disturbari ale sistemului cardiovascular ). .ste important sa duceti pasarea la veterinar, cand apar astfel de
simptome.
"icioare reci pe o durata mai mare de timp
Cand picioarele perusului sunt reci, mereu, pasarea pare apatica, penele sunt pufoase si doarme mai mult
decat o face in genaral, aceasta sufera, probabil, de o boala severa. In acest caz, este recomandat sa duceti
pasarea la veterinar.
@oli ale perusilor
1. +umori
$. 9usa - insuficienta iodului va duce la apariatia gusei
%. :ebra ("sittacosis or parrot fever) - aceasta este cauzata de bacteria NClam?dia psittaciN, si poate fi
transmisa si la oameni.
5. Cnemodocoptes mites
@. &fectiuni ale ficatului
2. ,irusul "ol?oma
A. &fectiuni ale ciocului si ale aripilor.
K. 3ipertrofie
H. !egabacteria
16. Infectii cu organisme straine
8 Daca perusul pe care l-ati acizitionat a invatat sa zboare repede si acum toata casa ii apartine, nu trebuie
sa uitati ca un singur moment de neatentie din partea dumneavoastra ii poate fi fatal micutului papagal. De
aceea, este necesara cunoasterea principalelor riscuri cu care se poate confrunta pasarea si modul in care
puteti preveni aparitia accidentelor de orice natura.
-a fel ca orice alt animal de companie, si perusul trebuie protejat de pericolele care vin din afara sau din
interiorul mediului ambiant al acestuia, care in acest caz se refera la apartamentul sau casa in care locuiti. De
aceea, nu uitati niciodata usile de acces, spre e/terior ,descise, deoarece perusul ar putea fi tenta sa "arunce"
o privire in afara perimetrului locativ, iar sansele de a se intoarce sunt de cele mai multe ori nule.
8 Daca, pe langa perus, mai detineti si alte animale de companie, caini sau pisici, este de preferat sa nu le
tineti impreuna. Ciar daca s-au acomodat unii cu ceilalti si par sa se ignore, este de preferat sa-i tineti in
camere separate. In caz contrar, cainii sau pisicile vor incerca sa prinda perusul, fie doar din joaca.
;n accident frecvent este cand perusul se loveste de geam, deoarece acesta nu cunoaste materialul de sticla si
il confunda cu zona din afara perimetrului locativ. ,a sfatuim ca, atunci cand lasati perusul liber prin camera,
sa acoperiti toate ferestrele cu perdele sau cu draperii, pentru a preveni riscul accidentarii. Daca ferestrele
sunt acoperite cu draperii lungi, cu falduri ample, este de dorit ca acestea sa fie confectionate dintr-un
material usor, diafan. !aterialele bogate si grele pot deveni adevarate capcane pentru perusii care se pot
infasura in acestea. In incercarea disperata de a se elibera, pasarea se va zbate si se va rani.
Se stie faptul ca aceste pasari nu pot inota si se pot ineca in cazul in care vor patrunde in acvarii sau in alte
recipiente care contin apa. &sigurati-va ca acvariile sunt in permanenta acoperite, astfel incat perusul sa nu
poata patrunde in acestea.
:iti atenti si la modul de utilizare a surselor de foc, cum ar fi aragazul, lumanarile, etc.
&paratele casnice si electrocasnice reprezinta de asemenea un alt pericol cu care se pot confrunta micile
vietuitoare. &tentie la ventilatoarele care nu au elicea protejata > &cestea pot rani grav sau ciar omori
perusul. De aceea este indicat ca, inainte sa puneti aparatul in functiune, sa incideti perusul in colivia lui,
unde va fi ferit de un posibil accident. De asemenea e/ista riscul ca,in timp ce folositi fierul de calcat,
perusul sa se aseze pe aparat si sa se arda. In cazul in care casa dumneavoastra este decorata cu multe obiecte
de ornament, este bine sa le indepartati din zona de acces a perusului. &ceste pasari au obiceiul de a se aseza
pe astfel de obiecte fragile.
Daca in casa aveti plante otravitoare, un sfat bun este sa renuntati la acestea in momentul in care acizitionati
un perus sau sa amenajati o camera speciala pentru plante, unde perusul sa nu aiba acces.
6rucuri alimentare
In aceasta sectiune voi incerca sa va ofer cateva trucuri , cu care sa convingeti perusul sa manance orice.
1. Daca veti pune in colivie seminte necunoscute perusului, alaturi de cele pe care el e obisnuit sa le
consume, cu siguranta le va ignora. In cazul in care perusul nu va avea acces la semintele cu care este
obisnuit, in scurt timp va fi atat de flamand, incat va trebui sa manance noul tip de rana. )u trebuie, insa, sa
infometati pasarea, $-% ore sunt de ajuns pentru a incuraja perusul sa consume noua rana. Daca perusul
refuza sa consume noua rana, dati-i din nou rana obisnuita.
$. "erusii dumneavoastra nu consuma fructe I
&tunci taiati o bucata de mar, si fi/ati in miezul lui seminte preferate de perus. &poi luati bolul cu seminte, si
puneti in locul lui bucatica de mar. In acest mod, pasarea trebuie sa smulga din mar ca sa ajunga la seminte,
descoperind ,poate, ca marul este delicios.
%. Daca aveti mai multi perusi care au deja un meniu variat, plasati-i in aceeasi colivie cu cei mofturosi.
5. 0olul cu seminte trebuie asezat , in colivie, cat mai sus. (pentru a fi la indemana perusilor).
< pasare ar putea refuza un anume tip de rana intr-o anumita perioada a anului, in alt anotimp consumand-o
fara nici o ezitare.
Conform recomandarilor veterinarilor, crescatorilor cea mai buna mancare este cea din pet-sop-uri, avand
posibilotatea sa alegeti din mai multe sortimente (Oiri Oiri,!enu, ,ita(raft).
7eproducere
"entru ca procesul de imperecere a perusilor sa aiba succes si sa obtineti e/emplare reusite, este foarte
importanta modalitatea de selectie a acestor pasari. In primul rand, este de dorit imperecerea unor perusi
sanatosi, fiind esential sa cumparati perusii numai din magazinele de specialitate sau de la un crescator
autorizat.
&tunci cand sunteti otarat sa cumparati unul sau mai multi perusi, primul pas pe care trebuie sa-l faceti este
sa acizitionati sau sa confectionati un cuib. In magazinele de specialitate veti gasi cu siguranta astfel de
cuiburi, de diferite modele si dimensiuni. Cuiburile destinate perusilor difera in functie de locatia acestora.
Cele mai inalte sunt prevazute cu un capac care poate fi ridicat, in acest mod devenind mai lesne de
e/aminat. "entru ca ouale sa fie pastrate in siguranta in mijlocul cuibului, baza acestuia trebuie sa aiba o
forma concava.
Imperecerea perusilor se poate face atat intr-un sistem de colonie, cat si doi cate doi. .ste esentiala crearea
unui mediu propice imperecerii, prin asigurarea a cel putin 1$ ore de iluminare, naturala sau artificiala, dar
si prin mentinerea unei temperaturi usor mai ridicate in vederea diminuarii riscului ca femelele sa scoata un
numar mic de oua. Daca se doreste obtinerea unei anumite varietati de perus sau de culoare trebuie stiut
faptul ca acest lucru nu se poate controla. :emela perus are, de multe ori, un comportament greu de anticipat*
este posibil ca aceasta sa respinga masculul sau sa-si atace ouale sau puii, deci "imperecerea programata"
poate esua.
Daca totusi rezultatele imperecerii sunt satisfacatoare si ati devenit stapanul unui numar mare de pui trebuie
luata in calcul eventualitatea in care nu veti gasi cumparatori pentru toti acestia. In acest caz este necesara
asigurarea conditiilor propice unei bune dezvoltari a acestora.
&tat femelele, cat si masculii devin apti fizic pentru imperecere de la varsta de 1$-1K luni. De la aceasta
varsta, femelele pot face fata cu succes reproducerii si ingrijirii oualor. !ulti crescatori au facut greseala de a
imperecea perusii de la o varsta frageda, pasarile fiind e/puse la probleme de sanatate.
"entru ca imperecerea sa aiba succes, cele doua e/emplare trebuie sa fie apte fizic si psiic pentru acest
proces, in caz contrar e/istand posibilitatea ca femela sa cloceasca oua infertile. In cazul in care, la o perece
cu probleme de sanatate, rata infertilitatii este mare, puii care rezulta totusi din aceasta imperecere pot fi
bolnavi si lipsiti de vigoare. Daca insa dintr-o perece de perusi au iesit pui sanatosi, nu este indicat sa
despartiti cei doi parinti* e/ista riscul ca din femela ce a fost impereceata cu alt partener sa rezulte oua
infertile. )u este de dorit ca un perus care a avut probleme de sanatate sa convietuiasca cu celelalte pasari, de
preferat fiind mutarea acestuia din voliera pentru a nu le afecta si pe celelalte.
"rimele oua sunt depuse la 15 zile de la imperecere. Stiind ca femela perus depune oua in ziel alternante,
puii vor iesi din ou tot in zile alternante. "erioada de incubatie dureaza 1H-$1 de zile, iar masculul o
intovaraseste pe toata durata clocitului, ranind-o.
Inspectarea prin care se poate verifca daca un ou este fertil se poate face usor, cu ajutorul unei lanterne cu
spot, fara a necesita mutarea lor din cuib. Daca osbervati ca oul este "curat" si aproape transparent inseamna
ca este infertil, iar daca veti observa o culoare opaca, acest lucru indica un ou fertil.
Celor care abia au intrat in randul crescatorilor de perusi este indicat sa lase destul timp pentru dezvoltarea
normala a oualor si sa intervina doar cand acestea nu vor permite puilor sa iasa. Daca ouale se dovedesc a fi
infertile, acestea trebuie aruncate, iar femala va incepe sa scoata o serie noua de pui.
"roprietarii trebuie sa stie ca, inca din timpul sezonului de imperecere si pe tot parcursul cresterii puilor,
perusilor le va fi marita ratia de proteine din dieta. ;n supliment important este calciul, care este esential
unei bune dezvolari a sistemului osos al puiului de perus.
+rebuie sa verificati periodic starea de sanatate a puilor. "entru a deveni capabil sa zboare, puii de perus
trebuie sa se ingrase in fiecare zi. Ciocul puilor poate creste deformat din cauza resturilor de mancare
necuratate, de aceea este indicata curatirea acestuia si indepartarea resturilor de rana cu ajutorul unei
scobitori.
"uii devin independenti de parinti in jurul varstei de @-2 saptamani, cand pot fi mutati intr-o voliera sau intr-
o colivie separata. "ana ce puii vor invata sa manance seminte uscate continuati sa le oferiti rana moale si
seminte umede. Cu timpul, acestia vor deprinde de la tovarasii mai mari tenica ciugulitului si vor incepe sa
manance singuri.
Se poate intampla ca parintii sa-si atace primul rand de pui, deci este necesara supravegerea si indepartarea
de langa acestia, atunci cand este cazul.
/faturi de la Anutza$ (!8A$st*le)emoticons'default'(in&.gif)
Stiu ca sunt crescatori care efectiv dau antibiotic pasarilor cica preventiv, e o mare tampenie din punctul meu
de vedere si eu ); as face asa ceva niciodata. "ai prin toamna trecuta am aflat eu cu stupoare ca inainte sa-i
bage Nla produsN, tipul de la care l-am luat eu pe 9ogu le da perusilor antibiotic in apa - am intepenit cand am
auzit. +ot cu el m-am certat anul asta in ianuarie, ca-mi arata cu mandrie un flacon de .nteroguard capsule,
din care le dadea pasarilor care aveau probleme cu ((. Stiu ca ma repet, dar pe cat posibil evitati
administrarea de antibiotice (in special in apa de baut)* daca situatia nu o cere, organismul perusului nu va
avea decat de suferit (metabolismul i se da peste cap si e/ista riscul sa dezvolte ulterior rezistenta la
antibiotice, iar cand va fi intr-adevar nevoie de un astfel de tratament medicatia nu va mai avea nici un efect).
)u va lasati pacaliti de faptul ca pe prospectele antibioticelor se indica un spectru larg de afectiuni pe care le-
ar vindeca, multe tin de mar(eting (pai daca ar fi asa cum zic ei pe un prospect, atunci cum se justifica
numarul mare de antibiotice de pe piataI>)* un vet bun va sti care este medicamentul potrivit pentru pasare.
Ideea de baza este insa ca voi sa nu ajungeti in astfel de cazuri, sunt cateva reguli destul de simple de urmat
pentru ca pasarea sa nu aiba nevoie toata viata de vizite la vet (mai putin situatiile absolut nefericite si care
nu pot fi controlate - e/. tumori)#
- alimentatia corespunzatoare# meniuri preparate special pentru perusi, acizitionate in pungi ermetice* dupa
desfacerea pungii, se verifica NinteriorulN (sa nu contina seminte mucegaite, etc.). ,izavi de verdeturi si
legume# daca nu aveti certitudinea ca sunt 1667 naturale, de gradina, renuntati la ele* cazurile nefericite de
into/icari cu legume tratate cu cimicale sunt deja prea multe ca sa mai e/plic de ce trebuie sa fiti atenti (e).
In curand vine primavara si o sa putem sa le servim pasarilor frunze de papadie, nu moare nimeni doar cu
seminte intre timp.
- apa# "-&+&, fratilor, nu dati perusilor mizeria care curge prin robinetele noastre. Scimbati apa macar o
data pe zi iarna si cel putin de $ sau mai multe ori pe zi vara, cand e ff cald. Cand scimbati apa, spalati
adapatoarea bine de tot sub jet de apa fierbinte.
- igiena# curatenie zilnica in tavita coliviei (indepartat e/cremente), dezinfectarea completa a coliviei si
accesoriilor !&C&' o data pe luna* spalati-va bine pe maini cand veniti de afara, I)&I)+. de a intra in
contact cu pasarea - la fel, e de dorit sa va scimbati de ainele Nde stradaN inainte ca perusul sa aterizeze pe
stapan.
- ambianta# feriti perusul de frig, curent, fum, prajeli.
-a toate astea, adaugati in programul zilnic ca perusul trebuie supravegeat de fiecare data cand este lasat
liber prin casa, pentru a preveni incidentele de tot felul (sa nu roada ceva ce n-ar trebui, sa nu se loveasca,
etc.).
Cam asta ar fi reteta de baza pentru un perus sanatos - nici nu e un efort prea mare, nuI
-ater edit# uitam un aspect important. Cand aduceti un nou perus in casa in care deja se afla o pasare, noul
venit va intra <0-I9&+<'I; in perioada de carantina, eliminandu-se total posibilitatea ca cele $ pasari sa
intre in contact direct pentru cel putin o saptamana - daca nu ciar $ saptamani, timp in care se poate vedea
daca noul venit are NbagajeN dupa el (afectiuni digestive, raie, etc.).
. bine sa ai in casa un fel de trusa de prim ajutor pentru perusi, ca nu stii cand se intampla ceva neprevazut.
;n dezinfectant in caz de ranire, seringi mici (fara ac>>>>>>), comprese sterile, niste vitamine solubile
(!ultivitaminico sunt cele mai recomandate), Diropur pentru diaree, 0roncipur pentru raceala, gel stabilizat
de aloe vera si lista ar putea continua.
.u personal am mari rezerve vizavi de atacarea organismului cu antibiotice fara avizul unui vet competent.
Stiu ca <PI,I+ S (care este de uz veterinar, spre deosebire de tetracicilina umana, care, apropo, teoretic nu
ai avea cum sa o iei fara reteta) se da de regula in afectiuni respiratorii, dar, '.".+, eu una ); as da
antibiotic perusilor mei de capul meu. De-asta ti-am si recomandat 0roncipur-ul, pt ca nu este nociv, fiind
pe baza de plante, si are efect imediat in cazul racelilor usoare. Iaurtul nu are ce sa-i strice, dar are efect
asupra digestiei, nu are treaba cu afectiunile respiratorii. Dar ti-am mai zis, e posibil sa stranute ca urmare a
unei alergii, nu neaparat de raceala> De-asta te-am si intrebat daca respira pasarea mai greu decat de obicei
(si nu ai raspuns).
-ist +o/ic "lants and Safe "lants IndoorsG<utdoor .
)u e/ista traducere la toate , asa ca cel mai bine e sa cautati cu imagine de pe google sau Fi(ipedia.
&aa, si binenteles ca mai sunt si alte informatii :.: bune pe site>
Salcia la mine e probata, le place si le face bine.
)u mananca frunzele, doar se joaca cu ele. .i au treaba cu mugurasi si cu coaja.
.u nu le-am luat medicamente , in primul rand ca au fost in general sanatosi si nu vreau sai indop cu
medicamente aiurea.
Dar am luat vitamine, ptr raceala, ptr diaree, si in general ptr sanatate.
Dar fiindca sunt in apa de baut si bea mai putin, prefer sai stiu eu sanatosi.
Salcia e buna ptr diaree, si stiu ca e putin si antibiotic.
Cand am luat fetita , statea foarte posaca, dupa ce iam dat salcie , nu am mai avut probleme cu ea.
+QmQduitorii cinezi au utilizat scoarRa salciei cu mai multe mii de ani Snainte pentru ameliorarea durerilor.
Tn scimb, Sn .uropa, s-a e/tins doar de cUteva sute de ani.
.ste un antireumatic, antiinflamator, antidiareica, antipiretic Vi antalgic deosebit. .ste eficient Sn gastro-
enterite Vi cistite. Sunt cunoscute Vi efectele sale vermifuge.
8 e ptr tratamente umane, dar am vazut ca si ptr perusi e f indicata.
K!mblanzireaK la perusi# sfaturi de la 9osmin (!8A$ st*le)emoticons'default'(in&.gif )
'&0D&'. si I;0I'.
Daca vrei sa stea pe deget sau sa nu se sperie de tine, trebuie sa ii capeti increderea.
Cu un perus trebuie sa stai minim jumatate de ora pe zi, sa ii vorbesti, sau sa ii tii companie. De asemin
conteaza foarte mult tonul vocii care i se adreseaza, trebuie sa fie calma, de preferat de copil sau de femeie,
pentru ca e mai subtire.
Incearca, atunci cand ai timp liber, sa faci niste mici "sedinte" de acomodare cu el, spre e/emplu#
-la inceput trebuie sa stai la o distanta mai mica de un metru de colivie, si sa vorbesti cu el, pana cand vezi ca
se linisteste, deoarece e posibil sa se sperie, sau pana cand nu te mai baga in seama, mananca, isi aranreaja
penele sau doarme. Cel mai bine este ca aceste "sedinte" nu fie seara tarziu, sau dimineatza, cand este mai
agitat. de asemeni, sa nu fie zgomot in camera sau ceva care sa ii atraga atentia, televizor, radio etc.
-dupa ce ai observat ca nu se mai sperie in prezenta ta, o sa pui degetul aratator pe una din ostretele colivei,
si o sa plimbi usor degetul de sus in jos, apoi pe una din barele orizontale, totul cu miscari lente, si daca se
poate ciar sa ii vorbesti. . posibil ca la inceput sa ii fie frica, sa sara de pe un perete pe altu al coliviei,
atunci te opresti putin, sa se linisteasca, si reiei e/ercitiul.
-daca vezi ca din nou nu te mai baga in seama, sau urmareste degetul cu atentie, dar nu isi mai scimba locul
prin colivie, devenind agitat, poti sa descizi usor portita si sa introduci degetele, usor, iar el o sa inspecteze
situatia, dupa care din nou va zbura bezmetic, atunci tu nu mai faci nici o miscare, si astepti sa se linisteasca.
-apoi poti ridica mana pana la nivelul bentitei de sus, unde cred ca sta de obicei, si, te "joci" cu el, apropiind
degetul de piciorusele lui, cand nu este atent. nu te astepta sa iti iasa din prima, pentru ca se speri, din nou
'&0D&'.
-daca nu se mai sperie si se uita atent la deget, poti sa il impimgi usor cu degetul de pe bentita, dar degetul sa
fie pus ca si cum ai vrea sa se urce pe el, in lateral, nu sa il impingi cu varful degetului, sau ciar sa ii urci
usor degetul la piept, si sa il impingi usor. Daca se urca e foarte bine, deoarece faci progrese considerabile.
-In momentul in care ai reusit sa il urci pe deget de vreo $-% ori, poti sa repeti cuvantul "S;S", cand vrei sa
se urce pe deget, ca in acest mod, mai tarziu, cand v-a auzi acest cuvant si v-a fi prin camera, sa vina la tine
pe deget, umar sau cap.
&poi totul v-a decurge destul de rapid, ca in urmatoarele $ zile sa vina fara retinere pe deget.
+otul ar trebui sa se petreaca in ma/im $ saptamani, dar depinde de perus.
< "sedinta" nu trebuie sa dureze mai mult de jumatate de ora ca sa nu plictisesti perusul.
+rebuie sa ai multa rabdare, si asa cum a spus &nutza, cand o sa iasa afara, prin casa, o sa vina mai des la
dupa dupa vreo $ zile de acomodare
!ult succes, daca am uitat ceva o sa mai scriu, sper sa iti fie de folos
/tiati ca ...
"erusii pot vizualiza pana la 1@6 de cadruri per secundaI In timp ce oamenii pot doar ma/im 12I
"erusii vad lumea in culoriI
"erusii pot auzi sunete de la frecvente de 566 la $6.666 3z, sunete pe care le pot stoca in memorie prin
secventionareI
"erusii au un simt foarte dezvoltat, iar femelele simt cand embrionul se misca in interiorul oului, semn ca ele
trebuie sa depuna ouale.
"erusii pot numara pana la. %I
"erusii isi pot intoarce capul pana la 1K6 gradeI
"erusii depun materia fecala la interval de 1$-1@ minuteI (I!9#st?leWemoticonsGdefaultGbiggrin.gif)
6elefoane ptr urgenta$
8 Crescator cu $6 de ani de e/perienta si un om deosebit# +iti :aier - %%1 A@ 26 (seara) *
8 "e langa facultatea de !edicina ,eterinara, mai poate fi gasit si la un cabinet veterinar (al dansului) dar
doar seara intre orele 1H#66 - $1#66. "referabil ar fi sa sunati sa vedeti daca este acolo. Cabinetul se afla pe
strada ;verturii 12, 0l. &$, &p. 25, Sc.2 (la parterul blocului unde se afla +eatrul !asca - !ilitari). "e langa
telefonul furnizat de &nutza, va mai dau si eu telefoanele de la cabinet# 5%6 @5 1@ G 6A55 @K @% $1 (telefonul
dat de &nutza) G 6A55 2@ @A HK. <rar# --, H-$1, S H-1H, D H-1@. 'emarcati ca are program si duminica. &m
inteles ca este un domn deosebit dar le doresc tuturor "parinteilor" sa nu aiba ocazia sa il cunoasca, eventual
doar pentru un control de rutina unde sa li se spuna ca detin un perus sanatos tun*
8 < doctorita ff buna, specialista in patologia pasarilor, d-na dr. Dorina Stefanace, tot din 0ucuresti,
6A5@2H1HA$G%%A$%K6 (ultimul nr este de la cabinetul dansei), o a doua opinie medicala nu are ce sa strice...
;ite aici si adresa de la cabinet# Calea Serban ,oda $K2 0l %a Sc 0 &p %2 parter ,.+ C&'. C-I)IC
9odul de drept al perusilor
1) +. '<9 ); !& ".D."SI
)u tipa la mine si nu da Sn mine. &m ureci sensibile si s-ar putea sa nu mai am Sncredere Sn tine daca ma
lovesti.
!Uinile sunt uneori lucruri Snfricosatoare pentru noi.
Si ce e mai important, noi nu Snvatam prin pedepsire... suntem creaturi gentile care lovesc Snapoi doar pentru
a se apara, Snvatam prin rabdare si iubire.
$) ,<'0.S+. ". -I!0& !.&
Stiu ca te superi pe mine cUnd Smi rastorn bolul cu apa, cUnd arunc mUncarea, cUnd tip sau cUnd dau din aripi.
)u fac astea sa te necajesc, probabil Sncerc sa-ti zic ceva (poate ca mi-e foame, poate ma simt singur sau
trist).
%) "'I,.S+.-!& C& :II)D I)DI,ID;&-
+e rog nu fi suparat pe mine daca nu vorbesc cum vrei tu... sau ca nu fac trucuri cum fac perusii prietenilor
tai.
Dar daca Smi acorzi atentie o sa-ti arat un mod unic de a fi, care iti va da mai multe satisfactii decUt vorbitul
sau joaca.
Da-mi o sansa sa-ti arat cine sunt, cred ca vei putea.
5) +I). !I)+. T)&I)+. S& !& -<,.S+I
&m un cioc puternic ce ti-ar putea sfUsia pielea de pe mUini, dar totusi aleg sa nu te ciupesc.
@) :II C; !I). "X)& T) Y;-+I!& C&-&+<'I.C
Sa nu zici niciodata NN)u pot sa ma uit" sau NNSa se SntUmple Sn absenta mea". +otul e mai usor pentru mine
daca esti acolo... lUnga inimioara mea. +ine minte... +e iubesc...
2) ); :I S;"&'&+ ". !I). !;-+ +I!"
)u ma Sncide ca pe o pedeapsa.
+u ai munca ta... distractia ta si prietenii tai. .u nu te am decUt pe tine.
A) +I). !I)+.
<ricum ma vei trata, n-o sa uit niciodata.
K) D'."+;'I-. +&-.
+u ai multe drepturi... dar eu pot sa-ti asigur numai unul singur... acela ca, daca ma vei trata cum ti-am zis
mai sus, o sa te rasplatesc cu frumusete, inteligenta, iubire neconditionata, si tot ceea ce n-ai mai simtit din
copilarie. CUnd m-ai luat acasa ai devenit Conducatorul meu de grup, si Sn acelasi timp universul vietii mele.
Tti aduc luna si stelele de pe cer daca pot.
Suntem un S;:-.+ si o I)I!& >
H) &CC."+&-!& &S& C;! S;)+
&m o personalitate a mea si imi este greu sa ma scimb. "oate imi este frica de tine, dar asta nu e altceva
decat instinctul de aparare. Cu timpul o sa ne cunoastem si o sa ne intelegem mai bine.
)u incerca sa ma scimbi, pentru ca altfel de cum sunt nu pot sa fiu. )u-mi scurta aripile ca sa fiu mai bland,
nu ma taia sub limba ca sa pot vorbi* imi vei provoca doar cinuri.
16) &! ).,<I. D. +I).
Sunt mic, neajutorat si strict dependent de dragostea ta. Da-mi de mancare atunci cand imi este foame, apa
cand imi este sete, trateaza-ma cand sunt bolnav.
Cand vezi ca ma simt singur, incearca sa-mi mai aduci un partener de joaca, de viata, ciar daca la un
moment dat o sa ma detasez usor de tine.
11) I&'+&-!& D. :I.C&'. D&+& C&)D I+I 9'.S.SC
Dimineata sunt foarte vesel si galagios si poate asta de deranjeaza. Imi este greu sa mentin curatenia si uneori
fac mizerie si in jurul colivieri. ;neori, ma iau de flori si le rup toate frunzele.
+oate acestea sunt involuntare si te rog iarta-ma pentru ca acesta este modul meu de a fi... si incerc sa aduc
tandrete, veselie si pasiune in viata ta.
1$) I),&+&-I SI ". &-+II
Semeni de ai mei traiesc la alti oameni. Invata-i si pe acestia cum sa creasca perusi, pentru ca acestia sa aiba
parte de la fel de multa dragoste cum am eu din partea ta.
7aia varoasa la pasarile de companie
.ste o boala parazitara intalnita mai ales la galinacee# gaini, curci, fazani fiind mai rar intalnita la pasarile de
colivie, indeosebi la papagali.
.ste provocata de un acaridian din clasa acaridienilor psorici care traieste la suprafata sau in grosimea
epidermului afectand picioarele in zonele lipsite de pene iar in cazul papagalilor cuprinde si narile si
ciocurile acestora. :emela acestui parazit formeaza sub solzii epidermici loje, microtunele in care depune
larve vii fiind vivipare. In anumite conditii depune si oua dar nu se stie daca ele au importanta in perpetuarea
speciei.
Ciclul biologic al parazitului cuprinde un stadiu larvar si doua stadii nimfale si dureaza $6-$2 zile.
Se intalneste mai des in crescatorii unde pasarile sunt supra-aglomerate dar s-au semnalat si cazuri la pasari
izolate provenite din aceste crescatorii.
'aia varoasa se transmite prin intermediul solului, a coliviilor si accesoriilor murdare, neigenizate, contact
direct cu pasari deja bolnave.
0oala se manifesta printr-o dermatita crustoasa, de culoare alb varoasa sau crem. In cazul perusilor, unde este
cel mai des intalnita, crustele pot acoperi si ocii, narile si ciocul formand adevarate peruci. -a o e/aminare
mai atenta a acestora putem observa o structura spongioasa si tare.
+ratamentul este la nivel local si consta in % faze succesive dupa cum urmeaza#
1.Initial inmuiem crustele formate cu apa calda glicerinata sau saponata eventual apa distilata sau ceai de
musetel. &ceasta se poate realiza prin tamponarea locurilor afectate cu tampoane de vata inmuiate in
respectivele solutii. +rebuie avuta mare grija la modul in care manipulam pasarea deoarece se poate intampla
ca in urma prinderii si contentionarii indelungate sa survina socul de prindere, fracturi si ciar moartea. De
aceea se va umbla cu grija nebruscand si nestresand pasarea inutil.
$.<data inmuiate crustele le vom indeparta printr-un raclaj usor dar nu foarte profund incat sa ajungem la
tesutul viu vascularizat. Dupa ce sunt indepartate crustele putem aplica neguvon fie in amestec cu solutii
uleioase gen solutie de vitamina & uleioasa fie amestec cu unguente pe baza de lanolina gen osmatim.
Dozarea neguvonului trebuie facuta cu mare grija datorita to/icitatii acestuia, nedepasind o concentratie de $
la mie.
%.&plicarea se va face prin tamponari ale zonelor afectate operatia trebuind a fi repetata zilnic pana la
inmuierea si indepartarea tuturor crustelor e/istente.
Concomitent se va trece la o dezinfetie severa a amplasamentului incluzand oparirea custii si folosirea unui
antiparazitant, aruncarea betelor pe care sta pasarea si montarea unora noi, spalarea cu apa fiarta clocotita a
tuturor vaselor de rana, apa,cuibare.
+rebuie avut in vedere si spalarea mainilor ori de cate ori intram in contact cu pasarea sau cu ustensile
coliviei.
8ituri
!it 1 # "asarile isi ascund bolile. Instinctele lor le permit de asemenea sa fie bolnave fara a-si arata vre-o
simptoma a bolii pana ce , de obicei , este prea tarziu.
&devarat
!it $ # "asarile sunt fragile si mor repede si usor cand sunt bolnave.
&devarat
!it % # !ulte boli ale pasarilor sunt infectii bacteriale Lcare, de cele mai multe ori,se pot trata usor cu
antibiotice8 , iar dupa aceea isi vor reveni la normal.
&devarat
!it 5 # ,itaminele care suplimenteaza un mi/ de seminte duc la o dieta completa si ecilibrata
&devarat
!it @ # "asarilor trebuie sa li se puna vitamine in apa de baut
&devarat
<Antibioticele nu se dau N dupa ureche O , ci doar atunci cand sunt prescrise de un medic veterinar.
/exul si varsta $
Se/ul unui perus (!elopsittacus undulatus) este de multe ori o necunoscuta, mai ales pentru cei mai putin
e/perimentati in cresterea pasarilor de companie. In primele 2-K luni de viata femelele si masculii arata la fel,
ceea ce face identificarea se/ului si mai dificila. Cele mai sigure metode de determinare a se/ului sunt
intotdeauna analiza &D) si metoda cirurgicala. Insa, in cazul perusilor adulti avem o diferentiere clara intre
mascul si femela# ceroma (zona carnoasa din jurul narilor) masculilor este de culoare albastru-indigo, iar cea
a femelelor este bej-maronie, rosiatica sau ciar albicioasa.
In perioada de imperecere culorile ceromelor se vor intensifica, masculul va prezenta o ceroma albastru
intens, iar femela va prezenta o ceroma maro incis, ingrosata si cu aspect de crusta. ;nele femele vor avea
ceroma de culoare maro numai pe durata perioadei de imperecere, dupa trecerea acesteia ceroma
modificandu-se. ;neori, femelele care nu se afla in perioada de imperecere sau cele care sunt bolnave
prezinta o ceroma colorata in albastrui.
In ceea ce priveste puii, determinarea se/ului este dificila, intrucat ceromele masculilor si ale femelelor sunt
similare la culoare (de regula albastrui). +otusi, ceroma masculului este oarecum translucida, pe cand cea a
femelei este opaca si prezinta un inel alb in imediata apropiere a narilor. !asculii pot prezenta si ei un astfel
de inel, insa este mult mai difuz si mai mic decat la femele.
Daca la majoritatea varietatilor identificarea se/ului e/emplarelor mature se face totusi cu usurinta, nu
acelasi lucru se intampla in cazul varietatilor &lbino, -utino, 'ecessive "ied sau :allo4. !asculii acestor
varietati prezinta o ceroma de culoare roz.
./ista si cateva indicii comportamentale care ar putea sa ne ajute sa determinam se/ul perusului insa acestea
nu sunt general valabile, deci nu pot fi considerate sigure#
- masculii vocalizeaza mai mult, canta si sunt mai prietenosi fata de alti perusi*
- femelele sunt mai agresive, mai nervoase si ciupesc mai tare*
- masculii sunt cei care isi inclina capetele si tot ei ranesc femelele (comportamente de curtare).
De asemenea, deseori, doi masculi tinuti impreuna se pot comporta uneori ca un cuplu, unul curtandu-l pe
celalalt.
Daca nu doriti sa obtineti pui de la pasarile dumneavoastra se/ul e/emplarelor nu este important si nu trebuie
sa influenteze dragostea cu care va inconjurati companionul. Ciar daca descoperiti la un moment dat ca
perusul dumneavoastra ar fi trebuit sa se numeasca Coco si nu Coca acest lucru nu trebuie sa va modifice
comportamentul fata de pasare.
,arsta perusului se poate vedea dupa culoarea ciocului si a nasului, dupa dungile negre de pe cap si dupa
culoarea picioruselor. ;n perus tanar are dungi negre incepand din dreptul nasului si apoi peste cap, pana la
codita iar pe masura ce imbatraneste dungile se retrag si dispar de pe cap. :ac e/ceptie perusii care sunt
dintr-o singura culoare si care nu au dungi deloc ( e/# alb, galben). Ciocul la perusii tineri este descis la
culoare, lucios si usor transparent.-a cei mai in varsta ciocul este incis la culoare si mat. )asul la cei tineri
este roz sau bleu si spre maturitate se face albastru incis la baieti si alb sau bej la fete. < piele scortoasa a
nasului si maro incis poate arata ca perusul tau este batran. "iciorusele sunt rozalii la cei tineri iar la cei mai
batrani sunt de culoare mai incisa. ;n semn distinctiv ar fi si ocii care sunt negrii ca margelele la cei
tineri , in timp ce la cei de peste un an va incepe sa se vada si un cerc alb care inconjoara irisul.
=imbajul papagalilor P exprimarea bucuriei si a starii de bine
"asarile sunt fiinte foarte inteligente care si-au dezvoltat un sistem comple/ si specializat de comunicare,
compus din posturi corporale, miscari si vocalizari. Invatarea limbajului corporal al papagalilor ne va ajuta sa
recunoastem cu usurinta momentele in care pasarea noastra se simte bine sau cand este bolnava, in care
doreste atentie sau se pregateste sa ne BataceC. <bservarea papagalului si a comportamentelor lui ne va
transforma in stapani mai responsabili, care-si vor putea da seama imediat de starea emotionala si fizica a
companionului lor, acest lucru avand efecte e/trem de pozitive asupra relatiei om-animal. In acest articol ne
vom concentra asupra acelor componente ale limbajului care ne indica bucuria si satisfactia pasarii. De
obicei, aceste comportamente sunt, din pacate, mai putin cunoscute de iubitorii de pasari. 3aideti sa le
descoperim impreuna>
- Creasta aplecata spre spate, doar cu varful ridicat in sus (la speciile care au creasta) ne indica o pasare
rela/ata si multumita. Daca papagalul este interesat de ceva nou sau se joaca, creasta sa se va ridica usor.
- Cantatul, vorbitul, fluieratul sunt vocalizari care ne arata ca pasarea este multumita si vesela.
- Ciripitul usor ne poate indica multumire sau e/ersarea vorbirii.
- Scrasnirea ciocului este un semn de multumire care poate fi deseori auzit atunci cand pasarea este
somnolenta.
- B+orsulC, un zgomot apro/imativ asemanator cu torsul pisicii, poate insemna multumire sau enervare.
"entru a determina cu e/actitate semnificatia lui va trebui sa analizati si celelalte semne ale limbajului
corporal.
- "lescairea limbii, intalnita adesea la papagalii cacadu si uneori la nimfe, inseamna ca pasarea este
multumita (mai ales atunci cand vede pe cineva drag) si ca doreste atentie.
- 'egurgitarea (e/pulzarea continutului gurii, esofagului sau gusii), atunci cand pasarea este sanatoasa, este
un semn de mare afectiune din pareta papagalului. "asarile isi ranesc in acest fel puii si manifesta deseori
acest tip de comportament fata de perecea lor, ca o forma de apropiere. "utem spune ca regurgitarea este
Bcomplimentul supremC care va poate fi adresat de un papagal.
- -asarea capului in jos si zburlirea penelor de pe ceafa, la un papagal obisnuit sa fie mangaiat pe cap,
inseamna o eventuala invitatie la mangaiere.
- Scuturarea rapida (1-$ secunde) a penelor ne arata ca pasarea este multumita si este un comportament
manifestat in special la vederea stapanului. +otusi, acest semn nu trebuie considerat un indicator sigur al
sanatatii pasarii, ciar si un papagal bolnav isi poate scutura penele de bucuria revederii.
- :alfairea aripilor poate fi un indicator al bucuriei, un e/ercitiu fizic sau o modalitate de atragere a atentiei
stapanului.
- Infoierea si zburlirea rapida a penelor reprezinta un moment de eliberare a tensiunii musculare. "apagalul
se rela/eaza putin la fel cum noi oamenii obisnuim sa ne intindem cateva secunde inainte de a ne apuca sa
facem ceva. Daca penele papagalului raman zburlite mai mult timp, este posibil sa-i fie frig sau sa fie bolnav.
- Intinderea are la papagal acelasi rol ca si la oameni, acela de a rela/a musculatura si articulatiile. "apagalul
isi va intinde deseori o aripa si un picior de pe aceeasi parte a corpului, in acelasi timp.
- BDatul din coadaC este specific pasarilor, la fel ca si cainilor. "apagalul va da din coada atunci cand va fi
bucuros sa-si vada stapanul. &cest comportament este si un precursor al actului de defecare.
- &tarnarea cu capul in jos reprezinta un comportament natural al anumitor specii. &tunci cand pasarea isi
manifesta acest - comportament in captivitate inseamna ca este multumita si satisfacuta in mediul sau
inconjurator.
- "asarea care sta intr-un picior, cu capul aplecat intr-o parte si ciocul ingropat in penele de pe spate, fie
doarme, fie se afla intr-o stare de rela/are profunda. Somnul este foarte important> -asati pasarea sa se
odineasca pentru a-i pastra sanatatea>
- < pasare multumita are o pozitie a capului si corpului rela/ata, dar atenta.
- Daca pasarea dumneavoastra manifesta pe parcursul zilei o combinatie a comportamentelor descrise
anterior, acest lucru inseamna ca este fericita si se simte bine. <rice scimbare in frecventa acestor
manifestari sau absenta lor ar trebui sa va alarmeze.
- :aceti-va intotdeauna timp sa raspundeti la afectiunea pasarii dumneavoastra si veti stabili astfel cu ea o
legatura foarte puternica, benefica pentru ambele parti>
=imbajul papagalilor P comportamente agresive
#-Creasta foarte ridicata sau foarte lipita de cap (la speciile care au creasta) indica un papagal foarte speriat
sau foarte agitat. &cest semnal trebuie interpretat ca o avertizare si poate fi insotit de suieraturi si de o pozitie
gemuita.
--Ciocul descis insotit de suieraturi sau tipete si o pozitie gemuita reprezinta un semn clar ca pasarea va
musca. &cest comportament este manifestat de papagalii speriati sau care fac parada.
--Ciocnirea sau scrasnirea ciocului in mod repetat semnifica o avertizare de agresivitate. &cest comportament
se intalneste in special la nimfe si la papagalii cacadu si poate fi insotit de intinderea gatului spre inainte si
ridicarea unui picior. "asarea nu trebuie atinsa sau manipulata in aceste situatii.
--!araitul si suieratul reprezinta vocalizari agresive. &cestea nu se intalnesc la toate speciile de papagali si
pot fi insotite de ridicarea penelor de pe ceafa si de dilatareaGcontractarea succesiva a pupilelor. Daca pasarea
manifesta un astfel de comportament nu trebuie sa o atingeti. ,a trebui sa inspectati imprejurimile intrucat
este posibil ca ceva din mediul inconjurator sa o deranjeze.
--DilatareaGcontractarea succesiva si rapida a pupilelor, mai ales daca este insotita de alte semne de
agresivitate, ne atentioneaza ca pasarea este nervoasa sau speriata si nu trebuie atinsa sau manipulata.
--!uscatura semnifica faptul ca pasarea este speriata sau se simte amenintata. +otusi, papagalii pui trec
printr-o perioada in care isi folosesc, precum bebelusii, ciocul pentru a e/plora mediul, muscand astfel si
degetele stapanilor.
--!iscarea aripilor in sus si in jos poate indica agresiune, frustrare sau dorinta de atentie.
--+remurareaGfrematarea aripilor siGsau a corpului semnifica de obicei nervozitate. &cest comportament poate
fi intalnit si daca pasarea este foarte agitata sau in perioada de imperecere. +remurarea aripilor insotita de
aplecarea corpului spre inainte precede lansarea in zbor.
--;mflarea penelor, mai ales a celor de pe cap, gat si a crestei (la speciile care au creasta) este o strategie
folosita de pasari pentru a parea mai mari in fata adversarilor, atunci cand se simti amenintate.
--'asfirarea penelor din coada acompaniaza deseori alte comportamente pentru a semnifica agresivitate sau
manie. ----------Desfacerea penelor din coada reprezinta o modalitate a papagalului de a face parada de forta
si vitalitatea sa.
--0atutul din picior, intalnit in special la papagalii cacadu, reprezinta o modalitate de e/primare a dominantei
asupra teritoriului si poate aparea atunci cand pasarea isi simte pozitia amenintata.
--!arsul cu capul in jos catre cineva este un comportament agresiv, menit sa intimideze. Daca marsul este
facut cu capul sus reprezinta o invitatie la joaca.
--"ostura de atac este reprezentata de o combinatie de semne# rigidizarea corpului, aplecarea capului,
desfacerea penelor din coada, gemuirea sau inaltarea, leganarea dintr-o parte in alta, lipirea crestei de cap,
infoierea penelor de pe spate, suierarea, ciocul descis, dilatareaGcontractarea pupilelor. Daca pasarea isi
insoteste postura de atac de marsul rapid catre dumneavoastra cel mai bine este sa va indepartati din raza ei si
sa asteptati sa se linisteasca.
--;n papagal foarte speriat va incerca deseori sa se faca invizibil, adica isi va inalta si subtia corpul, fara a
face vreo miscare, tinand privirea fi/a, dar cu pupilele dilatate. In natura acest comportament ajuta pasarile
sa treaca neobservate de catre atacator. Daca papagalul se afla in aceasta pozitie nu va apropiati pentru ca va
va ataca. &steptati intai sa se linisteasca.
--'etineti ca unii papagali, in special papagalii cacadu, amazonieni si gri africani se pot amuza jucand tot
felul de farse stapanilor sau musafirilor. .i fie se prefac prietenosi urmand sa atace din senin, fie invers, se
prefac nervosi pentru a speria oamenii.
6elefoane de urgenta
Clinica ,eterinara &rmeneasca
"rogram )<)-S+<"
&dresa# str.&rmeneasca nr.%5
+elefon# $11-$6A$, 6A$%-22A-$1%
)u stiu daca si ptr pasari.
7eteta de seminte incoltite de la Anutza (!8A$st*le)emoticons'default'smile.gif)
Se iau $ lingurite din semintele lor obisnuite si se lasa intr-un paar cu apa, de seara pana a $a zi. &poi se
iau, se scurg de apa si se pun la incoltit pe o farfuriuta, pe un servetel umed* servetelul se umezeste zilnic.
Cand semintele incep sa incolteasca, se iau, se clatesc, se usuca fff bine si se servesc perusilor. !are grija sa
nu li se dea pasarilor seminte umede sau mucegaite, pot da in diaree sau alte afectiuni digestive>
+eoretic, semintele incoltite sunt o sursa bogata de vitamine pentru pasari si nu ar trebui sa le faca nici un
rau, dar cum ai mei sunt pe tratament, vet-ul mi-a zis sa le dau numai seminte.
)aparlirea pasarilor
Desi marea majoritate a stapanilor de pasari stiu ca acestea vor naparli la un moment dat, de multe ori ei sunt
luati prin suprindere atunci cand gasesc fundul coliviei acoperit de pene sau se ingrijoreaza atunci cand
pasarea lor isi modifica atitudinile si comportamentul.
"enele sunt structuri moarte, asemanatoare cu ungiile omului, ele in timp se uzeaza si trebuiesc inlocuite.
)aparlirea naturala are loc mai ales la trecerea de la sezonul cald la sezonul rece si vizeaza intreg penajul, de
la puf pana la penele de pe corp. )aparlirea are loc deseori dupa clocirea oualor si cresterea puilor si este un
proces influentat de ormonii tiroidieni si cei ai organelor se/uale. In general, primele pene inlocuite sunt
cele de pe piept si cap, iar ultimele sunt cele din coada si de pe aripi.
)aparlirea este o etapa foarte importanta in viata oricarei pasari, este ciar o perioada critica si stresanta
datorita accelerarii metabolismului si consumul intens de resurse.
In medie, perioada de naparlire dureaza 5-K saptamani si in acest timp pasarea poate deveni mai apatica, mai
tacuta (nu mai canta, nu mai vorbeste), mai putin activa decat de obicei. "apagalii obisnuiti cu mangaierile
stapanilor s-ar putea sa le respinga datorita faptului ca pielea este iritata si ciar dureroasa datorita aparitiei
noilor pene care o strapung. .a are nevoie de liniste si siguranta, de mai multa odina precum si de o dieta
imbogatita cu proteine, minerale si vitamine. <feriti-i alimente ca# ou fiert tare, bucatele de carne de pui bine
fiarta, fructe, legume, seminte, os de sepie, blocuri de minerale. Consultati veterinarul pentru o dieta
potrivita, prea multe proteine pot face rau pasarii.
"asarea va trebui sa beneficieze de H-1$ ore de somn linistit pe noapte si va avea nevoie de un loc unde sa se
poata simti in siguranta in colivie ciar si pe timpul zilei. In natura, unele pasari stau mai mult ascunse pe
perioada naparlirii, asa ca acoperirea partiala a unui colt al coliviei poate fi o idee buna pentru a-i oferi un
astfel de loc in care sa se retraga daca doreste.
De asemenea, colivia pasarii va trebui plasata intr-un loc linistit.
+emperatura ambientala va trebui mentinuta la un nivel constant pentru ca pasarii sa nu-i fie frig. "e durata
perioadei de naparlire pasarea isi va ciuguli si aranja penajul mai mult decat de obicei. &cest comportament
este normal si nu trebuie sa va alarmati daca in urma lui va rezulta o cantitate mare de BmatreataC. "entru a o
ajuta sa aiba o naparlire BusoaraC puteti imbaia pasarea mai frecvent.
Desi poate arata ca Bmancata de moliiC pe perioada naparlirii, pasarea nu trebuie sa prezinte zone cele de
pene, aparitia acestora putand insemna probleme de sanatate.
< pasare adulta naparleste de obicei o data pe an. Daca naparlirea este mai frecventa sau dureaza mai mult
decat in mod normal (uneori naparlirea poate deveni o permanenta) aceasta poate insemna fie ca pasarea este
bolnava sau stresata, fie ca nu ii sunt oferite conditiile necesare unei vieti bune. &stfel, o dieta nepotrivita, o
scimbare brusca a temperaturii ambientale, apa de baut siGsau de imbaiat prea rece sunt factori care pot
declansa naparlirea.
Cu toate acestea, o pasare isi poate inlocui cateva pene care sunt deteriorate si in afara perioadei de naparlire
si acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze.
)aparlirea poate afecta capacitatea de zbor a pasarilor si de aceea va trebui sa aveti grija ca ele sa nu se
raneasca atunci cand le lasati libere in aceasta perioada.
)aparlirea este o perioada in care pasarea trebuie atent supravegeata. )oile pene pot avea defecte de
crestere si dezvoltare, pot fi decolorate, fragile. Daca observati astfel de lucruri la pasarea dumneavoastra,
cereti ajutorul unui medic veterinar specialist. De asemenea, perioada de naparlire este o perioada in care
pasarea este mult mai susceptibila de a se imbolna....
FG lucruri de stiut inainte sa achizitionam un papagal
&cizitionarea unui papagal este un lucru care trebuie facut cu responsabilitate si nu din impuls. 9anditi-va
bine inainte de a lua aceasta otarare si informati-va in detaliu asupra responsabilitatilor dumneavoastra ca
stapani. Iata mai jos cateva lucruri pe care este bine sa le cunoasteti despre aceste pasari minunate si
necesitatile lor.
1. "apagalii nu sunt animale domestice. &nimalele domestice sunt animale care au fost crescute de sute si mii
de ani alaturi de oameni, ele au ajuns sa fie fundamental diferite de rudele lor din salbaticie. )u acelasi lucru
se intampla cu papagalii din casele noastre, ei sunt similari cu cei din salbaticie.
$. "sitacoza si tuberculoza aviara sunt boli care pot fi transmise pe calea aerului de la pasari la oameni.
&ceste boli sunt foarte periculoase pentru oameni, ele putand produce imbolnaviri grave, in special
persoanelor cu sistemul imunitar compromis. De asemenea, toti papagalii raspandesc in jur permanent asa-
zisa BmatreataC, particule rezultate din penaj, care poate agrava anumite forme de astm sau poate declansa
reactii alergice.
%. +oti papagalii (inclusiv nimfele, amorezii, perusii si alte specii) sunt animale galagioase, care produc
mizerie si ciar distrugeri. ,ocalizarile (ciripitul, tipetele etc.) sunt o componenta foarte importanta a
socializarii papagalilor. "apagalii mananca de foarte multe ori pe parcursul unei zile, defeceaza si arunca
bucatele de mancare peste tot in jurul lor. "apagalii sunt instinctiv programati sa mestece si sa distruga
lemnul, indiferent daca este vorba de stingiile din colivie si jucariile lor sau de mobila si ramele tablourilor
din casele noastre. "apagalii vor roade, de asemenea, cabluri electrice, perdele, cartoane si artii.
5. +oti papagalii traiesc mult. Daca sunt bine ingrijiti, majoritatea speciilor pot trai $6-26 de ani. &stfel, de
cele mai multe ori angajamentul de crestere a unui papagal este unul pe viata.
@. "apagalii sunt animale e/trem de sociale, ei fiind comparati cu copiii, din punct de vedere al nevoilor
sociale si emotionale. Insa, spre deosebire de copii, papagalii nu se maturizeaza niciodata emotional.
2. "apagalii sunt foarte activi si curiosi si, pentru a-si mentine sanatatea in parametri, au nevoie de mult
e/ercitiu fizic si mental. .i trebuie sa beneficieze de spatii ample si de multe jucarii si trebuie lasati liberi
cateva ore pe zi pentru a zbura.
A. +oti papagalii au nevoie de o dieta variata, compusa nu numai din seminte si pelete. &limentatia lor trebuie
sa cuprinda si fructe, legume, graunte.
K. ./punerea la lumina naturala si somnul sunt foarte importante pentru papagali. .i au nevoie de mini 5 ore
pe zi de e/punere la lumina naturala sau la lumina cu spectru total pentru a putea metaboliza vitamina D si
absoarbe vitamina &, ambele de importanta critica pentru sanatatea lor. <rice papagal trebuie sa aiba parte de
un somn de 16 ore pe zi.
H. "apagalii sunt foarte sensibili la calitatea aerului. Spre deosebire de oameni, pasarile isi inlocuiesc tot
aerul din plamani la fiecare respiratie. "entru ca nici un pic de aer rezidual nu ramane in plamani, papagalii
inaleaza mai mult o/igen si mai mult aer poluat decat oamenii. "apagalii nu trebuie niciodata e/pusi la fum
de tigara, fumuri si gaze emanate de compusi cimici sau de teflon. Inalarea de aer poluat poate duce la
moarte subita sau, in cazul into/icarii cronice, poate duce la moarte prematura.
16. "apagalii au nevoie de ingrijiri medicale acordate de un veterinar specializat in pasari, iar notele de plata
pot fi destul de mari. Ciar daca papagalul este sanatos se recomanda un control medical anual.
!nlocuirea unui papagal
"oate ca, din nefericire, multi dintre noi am fost nevoiti sa trecem prin situatii tragice de moarte a
papagalului iubit. In cazul in care detineti o perece de papagali problema este si mai complicata intrucat, pe
langa suferinta proprie, trebuie sa ajutati si papagalul ramas in viata sa-si depaseasca suferinta.
"apagalii sunt monogami si formeaza pereci ce dureaza intreaga viata. &stfel, cu atat mai greu este depasit
momentul mortii partenerului. )imfele, perusii, amorezii, dar si alte specii de papagali Bpoarta doliuC si isi
jelesc partenerii pierduti. !ulti stapani de papagali sunt coplesiti de intensitatea trairilor de durere pe care le
observa la papagalul ramas singur si sunt oarecum dezorientati, nestiind ce sa faca sa-si ajute companionul.
Ca si la oameni, perioada de doliu variaza de la un individ la altul, atat in ceea ce priveste tipul de
manifestari cat si in durata. .a este influentata si de factori ca# timpul pe care perecea l-a petrecut impreuna
pana in momentul mortii unuia dintre parteneri, intensitatea legaturii stabilite intre acestia si modul in care s-
a format perecea (pasarile s-au ales singure sau perecea a fost formata de catre stapani).
Doliul se poate manifesta in multe feluri, fiecare papagal e/primandu-se conform personalitatii sale. &stfel,
unii papagali vor refuza mancarea, isi vor smulge penele, isi vor cema continuu partenerul disparut cu
sunete sfasietoare, vor fi morocanosi, suparati sau ciar agresivi. In aceasta perioada papagalul va avea
nevoie de mai multa atentie si grija din partea dumneavoastra. )u-i scimbati rutina obisnuita si cautati sa-l
supravegeati mai mult.
In astfel de situatii aveti doua optiuni pentru a va ajuta papagalul#
&duceti un nou partener pentru companionul dumneavoastra. Ideal este sa cautati un papagal cam de aceeasi
varsta cu cel pe care il detineti, pentru a le facilita relatia. ;nii papagali isi vor accepta imediat noul partener,
altii vor avea nevoie de mai mult timp si poate de o perioada introductiva, in care sa-i tineti in colivii
separate, dar apropiate una de alta. S-au inregistrat si cazuri in care papagalul in doliu si-a atacat noul
partener. In cele din urma perecea se va forma, viata isi va relua cursul stabilit de natura si va veti putea
vedea din nou papagalul vesel si fericit. In cazul in care, dupa o perioada de timp, cele doua pasari nu se
accepta deloc, va trebui sa le despartiti si sa incercati cu alt partener.
Dedicati mult mai multa atentie companionului dumneavoastra. Daca alegeti sa nu aduceti un nou partener
va trebui sa petreceti mult mai mult timp cu papagalul pentru a putea suplini lipsa partenerului. &stfel veti
putea intari legatura dintre dumneavoastra si papagal si veti deveni centrul atentiei sale. Insa, daca nu aveti
suficient timp liber sau rabdare, aceasta nu este o idee buna, intrucat papagalul lasat singur va deveni
nefericit si se va putea imbolnavi. In special perusii, nimfele si amorezii au nevoie de dedicare si atentie
constanta intrucat sunt pasari care in natura traiesc in stoluri si nu sunt obisnuite cu singuratatea.
Detinerea unei singure pasari poate fi mai plina de satisfactii decat gazduirea unei pereci intrucat pasarea
singura se va lega mai mult de stapanul sau. +otusi, un papagal are nevoie de multa atentie si, daca nu va
puteti ocupa suficient de mult de companionul dumneavoastra sau daca lipsiti mult de acasa, ar fi mai bine sa
optati pentru introducerea unui partener care sa-i mai indulceasca singuratatea.
Cum sa introducem in siguranta un al doilea papagal in aceeasi colivie
Daca va otarati sa acizitionati inca un papagal ar fi bine sa reflectati inainte asupra catorva aspecte# daca
dispuneti de resursele materiale necesare pentru ingrijirea a doua pasari, daca detineti o colivie suficient de
mare pentru doi, daca puteti face fata unor eventuale conflicte intre cele doua pasari, daca le puteti acorda
suficienta atentie si dragoste, daca sunteti gata sa acceptati faptul ca papagalul dumneavoastra s-ar putea sa
se lege mult de partenerul sau si sa nu va mai acorde la fel de multa importanta ca inainte.
In cazul in care ati decis sa mai acizitionati un papagal, fie ca este vorba de un perus, o nimfa, un micul sau
marele &le/ander, un Da(o, un (a(ari(i sau orice alta specie, va trebui sa urmati urmatorii pasi#
1. 3otarati intai specia pe care doriti sa o acizitionati. Important este sa acizitionati un partener din aceeasi
specie cu pasarea dumneavoastra. De asemenea, ideal este ca intre cele doua pasari sa nu e/iste o diferenta
foarte mare de varsta. In general, femelele sunt mai putin indicate pentru a fi gazduite impreuna deoarece
intre ele pot izbucni conflicte mai des decat intre masculi. &tentie> Daca doriti sa acizitionati o specie
diferita de cea pe care o aveti deja, este de e/trema importanta sa verificati intai compatibilitatea lor> S-au
inregistrat multe cazuri tragice datorate introducerii in aceeasi colivie sau voliera a unor specii care nu s-au
tolerat> De asemenea, documentati-va cat mai mult asupra cerintelor de gazduire, rana si ingrijire ale noii
specii.
$. ,erificati sanatatea pasarii. 9idati-va dupa liniile generale de control al sanatatii pasarii (mai multe
detalii gasiti aici) si, eventual, apelati la ajutorul unui veterinar.
%. !entineti papagalul nou acizitionat in carantina pentru 1@-5@ de zile. &cest aspect este foarte important
intrucat istoricul noii pasari este rareori cunoscut si aceasta poate purta boli sau paraziti care sa se transmita
si la companionul dumneavoastra initial. Carantina inseamna gazduirea papagalului intr-o colivie separata,
asezata in alta camera decat in cea in care se afla companionul dumneavoastra. &ceasta perioada va ajuta si
pasarea nou venita sa se obisnuiasca cu dumneavoastra si cu noua ei casa, fara sa fie nevoita sa suporte
concomitent si stresul cunoasterii unei alte zburatoare. Carantina inseamna si sa va spalati pe maini inainte si
dupa manipularea papagalului nou venit. De asemenea, mentineti toate jucariile si accesoriile separat, fara a
le roti intre pasari. Daca papagalul nou acizitionat prezinta semne de boala ); il introduceti nici in colivia
si nici macar in camera celuilalt si apelati imediat la veterinar. "e perioada carantinei probabil ca pasarile se
vor auzi una pe alta, ciar daca sunt gazduite in camere separate, iar acest lucru le va stimula curiozitatea.
&cest fapt va va ajuta sa le faceti tranzitia catre prietenie mai usoara.
5. Dupa trecerea perioadei de carantina puteti aduce colivia nou venitei in camera in care se afla colivia cu
pasarea initiala. )u asezati de la inceput coliviile una langa alta. &cordati papagalilor timp suficient sa se
vada, auda si simti fara a putea intra in contact direct. 'etineti faptul ca, pentru pasarea dumneavoastra,
aducerea unei alte zburatoare inseamna incalcarea teritoriului> Deci, va trebui sa asteptati cateva zile pentru
ca pasarea sa accepte fara probleme aceasta intruziune. &propiati treptat coliviile una de alta, nu grabiti inutil
procesul de cunoastere. In aceste cateva zile nu eliberati din colivii nici una dintre pasari.
@. Dupa cateva zile petrecute in colivii separate, dar in aceeasi camera, puteti incerca sa eliberati ambii
papagali in acelasi spatiu. "uteti incerca sa introduceti papagalii si intr-o colivie noua, neutra, care sa nu fie
cunoscuta de nici unul dintre ei (eventual o noua colivie mare, destinata amandurora). )u parasiti camera si
observati cu atentie comportamentul pasarilor> -a cel mai mic semn de agresiune separati papagalii si
reintroduceti-i in coliviile lor. Incercati din nou sa le faceti cunostinta, cu rabdare si calm. ;nele pasari se vor
intelege foarte bine de la inceput, altele vor avea nevoie de timp pentru a deveni prietene. ;nele zburatoare
ar putea sa ajunga sa se tolereze, dar altele s-ar putea sa nu se inteleaga niciodata. 'etineti ca fiecare pasare
este o individualitate si are o personalitate proprie si distincta de a altor pasari, deci reactiile ei nu pot fi
anticipate cu acuratete. "apagalul initial s-ar putea sa-si accepte noul partener cu bucurie sau s-ar putea sa fie
gelos si sa nu accepte sa imparta atentia dumneavoastra cu inca cineva.
2. Dupa ce va asigurati in mai multe ocazii la rand ca papagalii nu se vor certa sau bate, ii puteti gazdui in
aceeasi colivie. Continuati totusi sa-i observati cu atentie, gata sa interveniti daca este cazul. &veti grija sa
puneti cate doua boluri de mancare si doua adapatori in colivie, pentru a limita eventualele conflicte aparute
din cauza ranei. <feriti-le jucarii suficiente pentru doi si, in egala masura, atentia dumneavoastra. +ratati
primul papagalul la fel cum il tratati inainte, nu acordati mai multa atentie noului venit pentru a nu declansa
gelozia primului. ,orbiti-le calm, alintati-i si linistiti-i pe fiecare in parte.
"apagalii nu se vor intelege neaparat doar pentru ca vrem noi sa se imprieteneasca. .i sunt fiinte care au
preferinte proprii si care nu accepta intotdeauna alegerile pe care le facem noi pentru ele. :iti pregatiti sa le
acceptati si respectati dorintele si alegerile> "oate ca procesul de imprietenire va fi unul lung, insa
recompensele unei e/istente comune linistite si ecilibrate sunt nepretuite. &veti rabdare si oferiti-le pasarilor
dragostea dumneavoastra>
Despre reproducere Q..mai multe informatii
)oi , cand am luat perecea de perusei, nu ne-am gandit ca o sa ajungem si la faza asta, adica ....vroiam , dar
nu ne-am luat informatiile din timp. Si op.....:etita noastra ne face ou....dupa ou>
(I!9#st?leWemoticonsGdefaultGbiggrin.gif)
&sa ca da pe net cautare.......si...... sper sa fie de folos la toata lumea>
(Ciar daca se repeta informatiile....sper sa ajute>)
Dar tot de la cei care au trecut prin asa ceva, fie ei crescatori sau doar.....amatori> &sa ca tot pe forum
.....3.-"""">>>>>> (cel putin in cazul nostru)
.i si am ajuns si la partea mai interesanta> Inmultirea perusilor. De la perusi, de fapt de la papagali in
general, oamenii ar trebui sa invete cate ceva. ;n cuplu nu se desparte in veci pururi>>> )umai daca sunt
separati din motive independente de ei. Cat sunt ele de mici, totusi tin unul la altul, ciar daca se mai cearta
ei din cand in cand.
....................
Daca au conditii bune de trai (rana suficienta, igiena si mai ales sunt lipsiti de agitatie e/terioara), o perece
de perusi pot face pui. Desigur, prima data femela depune oua. !aturitatea perusilor vine pe la K-H luni. De
atunci, daca cei doi se inteleg bine, pot avea oua oricand.
In general, in perioada reproducerii, se poate observa o mai mare afectivitate a celor doi. Sunt mult mai
"iubareti". Si numai va treziti ca femela a depus un ou. Dupa doua zile altul. Dupa alte doua zile, al treilea ou
si tot asa pana va avea cam @-2. "ot fi e/ceptii cand sa aiba H-16 oua, am auzit cazuri in care au avut 1% oua>
&cestea sunt de marimea unei alune, poate putin mai mari.
Insa pentru aceste oua trebuie un cuib. &cestea sunt formate, de obicei, din placaj, iar jos au o scorbura unde
pot fi puse ouale. Cuiburi se gasesc in comert, la magazine specializate. Cuibul se ataseaza de cusca, unde se
taie cateva gratii in zona intrarii in cuib. -a coliviile mari, cuibul se poate introduce inauntru. &bsenta
cuibului va face ca femela sa caute un coltisor si va incerca sa-si depuna ouale acolo (doar nu le va tine in
ea>). &m auzit cazuri in care incerca sa le urce undeva mai sus, insa le scapa si acestea erau numai bune de
omleta> Credeti-ma ca o femela patimeste foarte mult daca nu are un cuib la indemana. &bsenta cuibului
duce la cresterea sanselor ca ouale sa nu eclozeze, uneori la 1667.
;n cuib poate fi construit din lemn (scandura sau placaj, ultimul fiind cel mai indicat) si sa fie destul de mare
astfel incat sa incapa usor un perus cu aripile intinse. &dica sa aiba in jur de 1$-1% cm inaltime si peste $6 cm
lungime si latime. 9anditi-va ca puii cand vor fi mari, femela va trebui sa isi descida aripile pentru a-i
acoperi pe toti. In centrul de greutate al podelei trebuie prevazuta sa fie o mica adancitura. Se recomanda ca
partea superioara a cuibului (acoperisul) sa fie detasabila, pentru a permite curatarea mai usoara.
Dupa 1K zile dupa ce a depus primul ou, va iesi primul pui. Dupa doua zile al doilea "sosit" si tot asa. "e
perioada clocirii, cel putin la mine, doar femela a stat pe oua, barbatusul ii aducea rana. 0arbatusii sunt mai
neindemanatici si nu reprezinta niste "closti" bune (daca va incerca sa stea pe oua, in timp ce femela mai iese
putin la aer, veti constata uneori intamplari de-a dreptul bizare* cum ar fi faptul ca sta undeva langa ou si il
ceama sa intre sub el... cel putin asa face 'ic(? al meu). Dar rolul de tata si-l joaca foarte bine>>> Sunt foarte
afectivi si sunt prezenti "la raport" de fiecare data cand sunt cemati (atunci femela bate usor cu ciocul in
peretele cuibului). !ai vin si necemati, ceea ce "sotia" apreciaza, dar uneori nu prea sunt de acord cu
prezenta lor in preajma cuibului (mai ales cand ies puii, iar "tati" vrea sa mai stea prin cuib).
In salbaticie barbatusii zboara cat e ziua de lunga in cautare de rana, dar in captivitate este scutit de aceste
drumuri* problema este ca va aduce femelei doar ce are la dispozitie... !acar in aceasta perioada, rana sa fie
cat mai sanatoasa si mai variata. "uii au un ritm de crestere intens, de aceea au nevoie de multa "materie
prima" (proteine). Sa includeti cate un ou de gaina (cel putin de doua ori pe saptamana dupa ce a iesit primul
pui), care sa fie fiert tare* nu trebuie neaparat sa fie razuit. Dati-le inclusiv coaja. !eiul este obligatoriu sa fie
in permanenta. !ai sunt in comert un fel de piatra sau oase de sepie care le ajuta la digestie(ati vazut pasarile
cum mananca nisipI) si le furnizeaza si calciu* nu ar fi rau sa le luati.
3rana juniorilor va fi asigurata de cei doi parinti. In perioada aceasta ar fi bine sa le administrati rana moale
cum ar fi mamaliga sau ou fiert. !eiul nu ar trebui sa lipseasca.
"uiul abia iesit din ou este foarte mic si neajutorat* are nevoie de toata grija parintilor sai, de aceea e bine sa
fie lasati in pace. )u umblati in colivie (in cuib sub nici o forma>) decat daca este necesar# scimbarea
ranei, curatirea coliviei etc. ;n pui de o saptamana a crescut de aproape trei ori decat a fost cand a iesit din
ou.
"robleme ce pot aparea# Daca intentionati sa inmultiti perusii (si papagalii in general), fiti foarte atenti cand
cumparati masculul. Sa fie dezvoltat foarte normal, daca se poate sa aiba ceva "e/perienta" in trecut. De
multe ori ouale nu mai eclozeaza din cauza masculului. De asemenea cand vine clipele magice, adica timpul
in care ar trebui sa eclozeze, sa faceti diferite observatii. Daca nu vor iesi puii, dupa cateva zile ar fi bine sa
scoateti ouale, pentru ca vor reprezenta doar o sursa de cearta intre perusi.
"uii sunt slabi si bolnaviciosiI -a aceasta intrebare va pot da trei raspunsuri# nu au parte de o ranire
corespunzatoare, ei sau parintii sufera de vreo boala sau ... cei doi parinti sunt rude apropiate. "robabil la
ultima la afirmatie trebuie niste e/plicatii# uneori doi perusi care sunt frati au oua, dar din cauza endogamiei,
puii vor iesit ca vai de capul lor (si nu traiesc prea mult). "entru a evita, pe viitor asemenea probleme,
intrebati la magazin sau cumparati perusi de la magazine diferite. Sau, daca va permiteti, faceti-le teste &D).
.ste un sfat bun si acesta, dar nici ciar asa>
Din cauza lipsei de e/perienta sau parintii nu inca nu s-au dezvoltat complet, primele "ture" de oua s-ar putea
lasa cu esecuri. Se poate intampla ca doar a treia sau a patra oara sa iasa pui.
De asemenea nu va lasati impresionati de numarul mare de oua* o data la doua zile trebuie sa iasa un pui, dar
ritmul lor de crestere va determina ca mama sa nu se poata ocupa de ouale ramase, iar acestea nu vor ecloza.
-a o saptamana de la e/pirarea "termenului" oualor din care nu au iesit pui, e clar ca nu mai sunt de folos, de
aceea ar fi bine sa scoateti ouale ramase, ca numai incurca.
Dupa ce are trei saptamani si cateva zile, puiul va da sa iasa din cuib. "robabil il veti mai vedea stand pe
fundul coliviei. -asati-l, ca sa se invete sa mearga si sa manance, puteti ciar sa il scoateti din cusca, dar sa
va purtati frumos cu el* totusi, dupa un timp puneti-l la loc. Cam dupa o luna, puiul este dezvoltat, poate
ciar sa zboare. In cazul in care constatati ca mama depune iarasi oua, iar puiul are cel putin sase saptamani,
il puteti separa.. Daca sunt mai multi pui, cei tineri sunt mai putin dezvoltati decat fratele lor mai mare si s-ar
putea sa mai trebuiasca sa fie tinuti alaturi de mama... nu stiu, nu am e/perienta despre asemenea aspect>>>
<ricum, eu nu prea sunt de politica de ai desparti, ciar daca e/ista riscul sa femela sa nu poata avea grija de
oua.
+ributul cerut de dragostea de mama# femelele care depun oua pot avea o problema fatala* si anume ernia.
&ceasta este provocata de enormul efort pe care il depun cand scot ouale, mai ales daca sunt mai mari.
3ernia nu se poate preveni singura alternativa ramand ca femela sa nu depuna oua, sau cel putin sa fie
impiedicata sa le puna asa des. )u e/ista nici tratament (sau cel putin eu nu stiu de vreunul), iar moartea
dupa survine $-% zile de cinuri.
Cel mai evident simptom il reprezinta un fel de inflamatie de culoare maronie, aflata undeva langa cloaca
femelei. ./ista in unele cazuri in care se poate observa un licid maro prin cuib sau prin cusca. -a un
moment dat, pasarea incepe sa fie retrasa, sa-i nu-i mai pese nimic* in fazele finale este foarte inerta si are un
aspect de burete.
.............................
7epoducere
'eproducerea perusilor nu este una grea, insa necesita o e/perienta acumulata in timp. !ajoritatea perusilor
tinuti in casa nu se pot reproduce, din cauza mediului ambient si ciar a lipsei de spatiu. In general, femela
depune @-2 oua, dar e/ista si cazuri cand sunt mai multe sau mai putine.
Crescatorii profesioniti stiu care sunt conditiile in care perusii se pot reproduce cel mai usor. .i au nevoie de
o cusca incapatoare, un cuib si multa liniste. Cuibul trebuie sa aiba o gaura rotunda in partea din fara, cu
diamatruld e apro/imativ cinci centimetri, iar capacul trebuie sa fie detasabil, pentru ca proprietarul sa poata
curata usor interiorul coliviei. -a 15 zile de la copulatie, femela depune primul ou, iar urmatoarele la $ zile
unul dupa altul. :emela cloceste ouale apro/imativ 1K-$6 de zile.
"entru a determina se/ul unui perus, cel mai bine este sa aplati la medicul veterinar, acesta fiind un proces
destul de dificil. ./ista insa cateva indicii care va pot spune, cu apro/imatie, ce se/ are perusul
dumneavoastra. Cel mai importanta si cel mai sigur dintre indicatori este zona carnoasa de deasupra ciocului
(fosele nazale) care este colorata in albastru intens la masculul adult si in bej-maroniu la femela. In perioada
de imperecere, culorile devin mai intense. &tentie insa, caci la femelele foarte tinere, aceasta zona este
colorata in albastru descis, alburiu, putandu-ve induce in eroare. -a pui, narile (aflata in aceeasi zona
carnoasa de deasupra ciocului) sunt colorate in roz la mascul si alb la femela.
.....................................
7I"7:D59I7IA
'eproducerea perusilor ondulati comuni se face cu destul de multa usurinta. ,arsta minima de reproducere
este de K luni la femele si 1$ luni la masculi. 'eproducerea se face in $-% serii, depinzand de randamentul pe
care pasarile il dau. In cazul imbolnavirii sau rezultatelor slabe la reproducere, pasarile sunt trecute la repaus
pentru refacere. Cuibul de reproducere are baza de 12 P $6 cm si inaltimea de $$ cm, cu gaura de intrare de
5,@ cm. .l se ataseaza e/terior la o colivie metalica cu baza de %6 P @6 cm si inaltimea de %6 cm in cazul
reproducerii pe pereci. In cazul reproducerii in voliere cuiburile de reproducere trebuie sa fie cat mai
asemanatoare deoarece se pot crea conflicte in cazul in care dou femele prefera acelasi cuib. 'eproducerea in
voliere are cateva avantaje si anume usurinta ranirii si eventual un randament mai ridicat al pasarilor la
reproducere, insa personal preferam inmultire pe pereci separate deoarece astfel se pot obtine pasari de o
calitate superioara si se pot observa separat performantele reproducatorilor. In perioada de repaus, pasarile se
separa pe se/e, ceea ce usureaza acceptarea partenerului in momentul in care se trece la o noua serie de
reproducere. -a un cuib se lasa doar %-5 pui pentru ca acestia sa fie bine raniti si sa nu-si epuizeze parintii.
"uii se separa la @-2 saptamani cand devin independeti de parinti si mananca singuri. &cest moment se poate
identifica si prin observarea lungimii cozii, atunci cand aceasta este apro/imativ egala cu cea a parintilor.
"uii se separa de asemenea pe se/e si sunt tinuti in voliere pentru a se maturiza.
"erusii sunt o specie foarte prolifica si sunt relativ usor de reprodus in captivitate. !asculul si femela ajung
la maturitate la varsta de % - 5 luni dar nu ar trebui impereceati pana la varsta de 16 - 11 luni. "erioada de
reproducere se e/tinde de obicei pana la 2 ani la masculi si 5 ani la femele. <uale sunt depuse intr-un interval
de $ zile in numar de @ - 2. "erioada de incubatie dureaza apro/imativ 1K zile
.............................
! 9uibul
"rimul pas este sa cumparati sau sa confectionati un cuib care sa-l plasati in colivie sau in e/teriorul ei.
Spatiul minim pentru o perece de perusi necesar pentru crestera puilor este o colivie cu dimensiunile de 2$
/ %6 / 56 cm (- / l / ). "entru doua sau mai multe pereci dimensiunile coliviei cresc proportional cu
numarul de perusi
In orice magazin de specialitatese gasesc cuiburi care ar trebui sa aiba dimensiunile de 15 / 1K / $@ cm (- / l
/ ). Desigur aceste dimensiuni sunt informative dar daca aveti de ales dintre un cuib de dimensiuni mari si
unul mic este recomandabil sa-l alegeti pe cel mare deoarece este mult mai spatios si de asemenea circulatia
aerului, care este importanta pentru pui, este mai buna
Cuibul in interior trebuie sa aiba o mica scobitura astfel incatouale sa stea la un loc. &ceasta adancitura nu
trebuie sa fie plasata pe mijloc , in zona unde pasarea intra si iese, ci intr-o parte. "artea de sus a cuibului sau
partea laterala trebuie sa fie detasabila pentru curatenie. .ste foarte usor sa construiti ciar dumneavoastra un
cuib si este foarte util daca il construiti astfel incat partea de sus cat si cea din spate sa fie detasabile.
;n studiu de cercetare a relevat faptul ca marimea orificiului de intrare joaca un rol important in alegerea
cuibului. &stfel perusii au avut la dispozitie trei cuiburi cu marimea orificilor de $,@ %,@ si @,@ cm . +oate
femelele au ales cuibul cu marimea orificiului de %,@ cm
Dupa parerea mea montarea cuibului in e/teriorul coliviei este mai buna deoarece perusii au acelasi spatiu in
colivie si nu sunt deranjate de propietari atunci cand se verifica ouale. Colivia nu trebuie plasata langa o
sursa de caldura ( aragaz , radiator etc) deoarece aerul este prea uscat si cald iar ouale fertile se pot usca.
"rimele oua
Daca totul decurge bine femela va incepe sa depuna oua dupa K - 16 zile dupa ce s-a acomodat cu cuibul.
unele femele tinere nu sunt sigurede ceea ce li se intampla si s-ar putea sa depuna ouale pe podeaua coliviei .
Daca se intampla asa ceva plasati ouale in cuib. "robabil femela il va impinge afara din cuib dar dupa ce va
fi plasat iarasi in cuib , acest lucru ii va atrage atentia si urmatorul ou va fi depus in ciub.
<data ce ouale au fost depuse puteti sa marcati data pe calendar .Dupa 2 - A zile daca luminati oul dintr-o
parte puteti sa stiti daca este fertil (se pot observa venele capilare care strabat tot oul) Daca ouale sunt fertile
ar trebui sa ecozeze dupa 1K zile dar daca nu ecozeaza nu va grabiti sa sa le aruncati . ;neori femela nu se
aseaza pe oua din prima zi sau pana cand nu are $ - % oua . +otodata daca vremea este rece ecozarea poate sa
intarzie cu $ - % zile.
....................
9resterea puilor
"ropietarii trebuie sa invete sa verifice starea de sanatate a puilor . Dupa cateva zile puii trebuie sa aiba o
culoare stralucitoare si sa fie consistenti cand sunt luati in mana . ;n pui care este mai usor decat ceilalti este
predispus la boli. Inainte de aparitia penelor puteti sa vedeti interiorul gusei datorita pieli subtiri. ;n pui care
are gusa plina inseamna ca este bine ranit si in majoritatea cazurilor este sanatos. Dupa ce penele apar ,
imediat dupa ce acestea ating dimensiunea de 1 cm, acestea trebuie sa fie solide si robuste la pipait.
"uii cand ajung sa fie independenti trebuie separati de parinti si plasati intr-o colivie unde pot sa se catere , sa
zboare , sa creasca si sa se dezvolte total in viitoarea pasare pe care o doriti.
"arasirea cuibului
"uii pot fi lasati langa parinti pana cand observati ca se ranesc singuri sau parintii ii ciupesc deoarece se
pregatesc din nou de imperecere. "erioada pana cand puii parasesc cuibul este de @ - 2 saptamani. <data ce
unul dintre pui se raneste singur puteti sa separati toti puii deoarece puiul mai in varsta ar trebui sa
raneasca ceilalti pui sau cel putin sa ii arate cum sa manance seminte. "uteti totodata sa plasati in colivie
masculul pentru o saptamana sau doua dupa care acesta trebuie plasat in colivia cu femela dupa ce va
asigurati ca toti puii se ranesc singuri.
/i de pe forum adunate......
pai in primul rand trebuie sa se indragosteasca unul de altul,ca altfel,n-ai nici o sansa.in cazul alor mei a fost
dragoste la prima vedere.fata era foarte mica cand am luat-o($ luni),baiatul avea un an.zboara la unison si se
pupa toata ziua.odata perecea formata,nu se vor mai desparti niciodata.sperantele tale sunt in femela alba.o
sa fie cam dificil sa ii gasesti o perece fetei vezui.ideal ar fi sa o duci intr-o comunitate unde sunt mai multi
baieti,sa isi aleaga unul pe plac.(poti sa o aduci la mine,am patru baietei ,unul ar putea sa-i placa).ce varsta
areI
in al doilea rand,trebuie sa astepti sa aiba varsta potrivita.desi sunt apti de reproducere de la varsta de K luni,
de obicei depun dupa ce implinesc doi ani.
femela mea isi accepta partenerul in cuib,nu se cearta niciodata.i-am surprins ciar in timp ce raneau
amandoi puii.e bine ca sa o obisnuiesti cu interventia ta in cuib de cum depune.dupa ce ies puii este impedios
necesar sa le faci curatenie de cateva ori pe zi,sa verifici daca sunt bine raniti puii(eventual sa le scoti
golurile de aer),sa speli cuibul pentru a preveni aparitia paducilor...
eu nu le-am montat cuibul decat atunci cand am observat ca va depune.femela a refuzat sa cloceasca primele
oua depuse(5-inclin sa cred ca nu erau fertile),ba ciar le-a spart sistematic impreuna cu baiatul.dupa o
saptamana a depus din nou,de data asta ramanand in cuib si avand grija de ou.masculul o ranea.dupa 1K zile
au inceput sa eclozeze unul cate unul.rezultatul-5 puisori adorabili.
au facut pui in luna mai si in iulie.
rana este foarte importanta.dupa ce ies puii,au nevoie de foarte multa rana moale.
au fost niste parinti e/traordinari.iar tatal,gita,este cel mai intelegator din lume,le mai da cate ceva de
mancare ciar si acum,cand au ajuns mai mari ca el.sunt minunati puii,dar iti vine atat de greu sa te desparti
de ei...
si sa nu uit#tu nu prea ai ce sa faci dacat sa astepti .poti sa le pui cuibul ciar si acum,ba eu una cred ca este
mai bine decat in februarie(cand este mai greu sa le asiguri temperatura optima fara ca aerul sa devina prea
uscat,ceea ce poate duce la sufocarea puilor in membrana,inainte de a putea iesi din ou)
am sa iti mai povestesc cate ceva daca se vor apuca si frumuseii tai sa depuna.iti sugerez sa ii separi de
cealalta femela,care ar putea sa le sparga ouale>>
.......................
mai copii, eu stransesem intr-o ranitoare vreo 16-1$ oute de la % fete, din care n-a iesit nimic la e/pirarea
termenului (eu notez cu creta pe cuib data cand face primul ou si de acolo calculez nr. de oua cand s-a oprit /
$ - face 1 ou la $ zile - Z 1K zile si adun la data initiala, sau, ma rog, data zilei urmatoare primei nopti
petrecute in cuib). zilele trecute m-a vizitat dl. +iti si m-a intrebat ce-i cu ouale alea si i-am zis# "pai le-am
pastrat, ca m-am gandit ca poate mai imi trebuie .. " si el a zis# "pai la ce sa-ti trebuiasca I nu vrei mai bine sa
aflam din ce cauza n-a iesit nimic din ele I"
zis si facut - ne-am apucat sa spargem noi ouale, unul cate unul, sa analizam continutul. vreau sa va spun ca,
desi pareau unele opace (a(a "fertile") n-am gasit nici o urma de pui, de nici un fel. unele mai uscate, altele
mai licide, altele se misca in ele cand le clatinai, de jurai ca tre sa iasa ceva >
l-am intrebat la +iti de ce nu sunt pui si mi-a zis ca ori nu au fost fecundate de mascul (ceea ce e probabil
intr-o buna proportie) ori au fost fisurate si continutul s-a uscat inainte sa se formeze embrionul de pui ...
si eu am riscat destul de mult de-a lungul timpului ca si pe mine ma roade sa stiu care ouaNs bune, care nu ...
dar ciar nu e intelept sa friciniti ouale prea mult, ciar daca nu vi se pare le puteti fisura si, ciar daca erau
bune, nu vor mai fi >
daca veti vedea $-% serii de oua si le veti urmari (fara sa le mai scoateti din cuib) o sa incepeti sa va dati
seama din privit asa, in cuib, care-s bune si care nu, cu o marja de eroare de $6-%6 7. stiu ca nu e prea bine
ca probabilitate de diagnosticare dar credeti-ma ca e mai bine decat sa le scoateti si sa le plimbati printre
degete ...
am mai facut asa, mai demult, ca un ou mai negricios care am zis eu (ca stiam de la +iti) "sigur e puiul mort
in el" si cand l-am spart ... nu vreau sa mai imi aduc aminte ... mi-am promis ca nu ma mai bag, nu mai m-
amestec > calculez termenul, arunc cate un oci zilnic si-mi dau cu presupusul daca zaresc si ouale ... atat.
astept. daca e sa fie, bine* daca nu, cu atat mai sigur stiu ca nu e din vina mea >
....................
:uale nu au fost fertile.
!-a mirat faptul ca papagalita, dupa ce le-a clocit un timp, si-a dat seama ca nu sunt fertile si le-a aruncat din
cuib (s-au spart in cusca).
&cum a inceput sa depuna un alt rUnd de oua. "oate vor fi cu noroc.
'eferitor la intrebarea pe care o pusesem la inceput, am vazut la +, o emisiune cu un crescator de perusi din
"loiesti, care a spus ca puii sunt raniti de catre parinti cu o pasta de mei.
Domnul acela spunea ca el nu lasa femela sa depuna mai mult de % rUnduri de oua de-a lungul unui an,
pentru a nu se epuiza.
&cest lucru poate fi controlat prin Sndepartarea cuibului, fara de care femela nu va mai depune oua.
"erioada in care lasa perusii sa faca pui incepea (in cazul lui) in luna septembrie si dura 2 luni. :iecare ciclu
(depunere oua, crestere pui) dureaza $ luni. Deci % cicluri.
In lunile mai calde (primavara, vara) Ssi tinea perusii in voliere, lucru care le este benefic.
....................
Sper ca informatiile sa fie de folos si altora.
8otive pentru spaimele perusilor si metode de imblanzire
Imblanzirea oricarei pasari este o sarcina dificila, pasarile fiind in general foarte sperioase si sensibile la
scimbari si la ceea ce ele considera ca fiind o invadare a spatiului personal. +rebuie ca stapanul sa dea
dovada de foarte multa rabdare pentru a reusi. &stfel, initial, apropierea de cusca se va face intai numai in
momentul in care trebuie administrata rana, incet, fara miscari bruste, timp in care perusului i se va vorbi
continuu, cu voce calma, mangaietoare si cuvinte de alint. In timp el va asocia vocea dumneavoastra cu
faptul ca primeste rana si va fi mult mai increzator cand va veti apropia de cusca.
In doua-trei saptamani, dupa ce perusul incepe sa nu mai dea semne de spaima cand va apropiati de cusca,
puteti incepe sa va apropiati si fara a avea in mana mancare. Intotdeauna cand va apropiati de cusca, fie ca
doar treceti pe langa sau ciar vreti sa ii dati atentie, vorbiti-i si alintati-l. Se va obisnui cu dumneavoastra si,
in timp, va fi foarte fericit sa va auda si sa va vada ca va apropiati.
"entru a putea introduce mana in cusca fara teama ca perusul v-ar putea ciupi de frica, procedati similar -
introduceti intai mana in cusca numai cu mancare si incurajati-l astfel sa ciuguleasca "delicatesele" direct din
palma. In timp se va obisnui ciar sa se urce singur in palma dumneavoastra, ciar daca nu aveti mancare, in
speranta ca va gasi obisnuitele delicatese acolo.
De fiecare data cand perusul se sperie, perseverati cu blandete si rabdare - rezultatele nu vor intarzia sa
apara>
"e ane/a ); sunt sfaturi probate de mine. le-am luat si eu de pe net, ca informatie generala.
.u nu am folosiit nimic ptr perusi mei ( adica medicamente) , nici nu am avut probleme de genul asta, ai mei
cresc cat se poate de natural, doar anumite vitamine#ptr pene, sanatate, calciu ... .
'aceala si diaree(e prima data cand cumpar), dar sunt vitamine , ptr prevenire.
<'IC. !.DIC&!.)+ se da la recomandare dr-lui, e/act ca la oameni>>>>>>>>
!mperecherea perusilor $ "robleme
b? Sir.v on 15 :eb $66K, 15#66
De ce nu sunt clocite ouale I
"e langa infertilitate, e/ista si alte motive pentru care ouale perusilor nu sunt clocite.
[\<uale pot fi distruse printr-o singura atingere. Daca in mod accidental, ati atins coaja unui ou cauzand o
mica crapatura, trebuie sa stiti ca prin acel spatiu bacteriile pot patrunde in embrion, distrugandu-l. Daca vi
se intampla acest lucru, prima masura care trebuie luata este repararea sparturii cu ajutorul unui lac de ungii
ce se va aplica pe suprafata respectiva. De retinut ca primul pui iesit poate pune in pericol restul oualor>
[\:emela perus poate fi deranjata de prezenta masculului, la fel si de aparitia unor pui din generatia
anterioara, care inca se mai afla in voliera. &cestea ii pot produce femelei o stare de stres, ea parasind cuibul
sau refuzand sa stea pe oua.
[\0acteriile patogene sau o gena letala care au fost transmise embrionului de catre femela pot stopa
dezvoltarea oului. -a fel si prezenta in cuib a capuselor rosii,care poate cauza abandonul oualor de catre
femela.
[\Daca temperatura din mediul ambiant va genera un grad mai mare sau mai mic de umiditate, e/ista riscul
ca puiul in formare sa aiba probleme din cauza acesteia.
[\De asemenea, e/ista posibilitatea ca femela perus sa nu fi fost bine ranita,devenind astfel incapabila de a
transmite suficiente nutritive embrionului.
[\Se poate intampla ca puiul prea slab sa nu poate sparge coaja oului sau invers, coaja oului sa fie prea tare
pentru a putea fi sparta cu ciocul.
<;& - "roblema
Sunt cazuri in care puiul se cinuie sa iasa din ou pe parcursul a mai mult de $5 de ore. Cea mai grava
situatie este intalnita atunci cand puiul reuseste sa sparga coaja oului, dar nu poate iesi in afara acestuia.
<ua-problema sunt numite si acele oua care nu pot fi scoase de catre femela perus. ,a puteti da seama de
acest lucru doar privind pasarea care va deveni deosebit de agitata, cu abdomenul marit si va cauta un loc
retras unde sa poata elimina oul-problema. +rebuie retinut faptul ca acest lucru ii poate fi si fatal si necesita o
interventie de urgenta. Situatia prezentata poate fi consecinta mai multor probleme,cum ar fi #
[\<ul este prea voluminos si astfel femela nu-l poate elimina*
[\Coaja oului poate fi prea subtire din cauza lipsei de calciu ori a altor deficiente nutritionale, acest lucru
determinand spargerea acestuia in...
9um de pot ele sa vorbeasca+
"asarile care pot vorbi sunt fascinante, iar oamenii de stiinta au dovedit recent ca inteligenta unor specii este
comparabila cu a cimpanzeilor sau a delfinilor. &ngela "etrescu, cercetator principal la !uzeul )ational de
Istorie )aturala N9rigore &ntipaN din Capitala, ne-a spus care sunt pasarile care pot imita graiul omenesc si
cum este posibil acest lucru.
Dupa indelungi e/ecutii, papagalii crescuti in captivitate pot vorbi pe limba noastra
./ista pasari care imita diverse sunete, unele care vorbesc, iar altele pot ciar sa cante ca noi. NIn ciuda
faptului ca nu au corzi vocale, ele fac acest lucru cu ajutorul sirin/ului, o structura anatomica unica in lumea
vie, situata la nivelul gatului. "asarile sunt singurele vertebrate care au abilitatea de a ne imita vocea, numita
psitacism, iar aceasta se dezvolta doar in captivitateN, ne-a spus &ngela "etrescu. Insa nu toate ne pot imita
graiul, din motive fiziologice. Cele mai cunoscute NvorbitoareN sunt# papagalii (Daco, &ra(anga, &raruna, &ra
albastru, Oa(adu, perus), graurul, m?na sau graurul asiatic, stancuta si corbul.
Dar este oare vorba doar de imitatie sau aceste pasari chiar inteleg ceea ce spun+
NDesi se pricep sa foloseasca cuvintele si propozitiile invatate in situatii adecvate, ele nu sunt in stare sa
formeze din cuvintele invatate noi propozitii cu alte sensuriN, ne-a e/plicat cercetatoarea. "e de alta parte,
e/ista si oameni de stiinta care cred ca prin dresaj pasarile NvorbitoareN pot face diverse asocieri, deci inteleg
la ce se refera cand spun anumite cuvinte si nu doar imita ceea ce aud.
"rima datare istorica
Cea mai vece mentiune despre o pasare vorbitoare este cea dintr-un volum al lui "liniu cel 0atran ($%-AH
d.3r.), in care acesta povesteste o intamplare din vremea imparatului +iberiu, cand un pui de corb iesit din ou
pe templul lui Castor si "olu/ a cazut in atelierul unui cizmar. "roprietarul l-a crescut pe corb si a vorbit cu
el, iar la maturitate acesta zbura in fiecare dimineata pe tribuna oratorilor si ii saluta pe +iberiu, pe cezarii
9ermanicus si Drussus si pe trecatori.
"apagalul din specia Daco se pare ca reuseste cel mai bine sa imite vocea
Si perusii masculi pot imita diverse sunete, dar numai daca sunt crescuti singuri
Stancutele crescute in preajma oamenilor pot rosti cu usurinta anumite cuvinte
Cu toate ca ne place sa credem, ca ne straduim sa facem ce este mai bine pentru pasarea noastra, este
imposibil sa putem prevede toate pericolele la care se poate e/pune aceasta. Insa, este bine sa le cunoastem
pe cele mai des intalnite pentru a le putea evita. Si bineinteles, este necesar sa avem la indemana o trusa de
prim ajutor, in cazul unei intamplari nefericite.
:iti siguri ca ati discutat planurile in caz de urgenta cu un veterinar si ca aveti o lista cu telefoanele utile in
astfel de situatii.
!ulte pasari mor ca rezultat al greselilor facute de stapani, fie neintentionat fie din ignoranta. Invatati din
urmatoarele e/emple si poate aceste informatii vor salva viatile unor pasari.
F) Apa
"rivarea de apa poate avea rezultate fatale. !otivul cel mai des intalnit pentru care se intampla acest lucru se
datoreaza defectiunilor ce apar la adapatoare. Daca bila acesteia se bloceaza sau daca pasarea introduce un
obiect in tubul adapatoarei blocandu-l atunci ea nu va mai avea acces la apa. Daca stapanul nu verifica zilnic
adapatorile pentru ca acestea sa functioneze bine, sau daca daca nu remarca ca nivelul apei este prea mic,
poate dura cateva zile pana cand acesta va identifica problema. 'areori este de neconceput ce se intampla dar
adapatoarea poate fi goala zile intregi, sau pasarea o poate arsa, acest lucru trecand neobservat, rezultatul
fiind o desidratare fatala pasari. Cele mai multe pasari mor daca nu au acces la apa timp de trei zile.
'ecent am tratat o frumoasa pasare -ovebird, care era desidratata datorita unei defectiuni a adapatoarei.
Stapanul acesteia a scimbat apa o data la doua zile dar
nu a observat vre-o problema , pana cand nu a vazut pasarea clatinandu-se pe bara cu ocii incisi. & venit
imediat cu pasarea la cabinetul meu si cu tratament si o buna ingrijire, aceasta a supravietuit. Deasemenea m-
am mai confruntat cu cateva probleme datorate unor colivii ce aveau atasate sisteme de livrare al apei si unul
sau a parte din aceste sisteme s-au orit, ducand la moartea pasarilor. Indiferent de tipul adapatoarei, apa
trebuie verificata zilnic
E) Aazele toxice
,asele de gatit care nu se lipesc acoperite cu pol?tetrafluoroet?lene ("+:. -teflon), sunt daunatoare
pasarilor . Daca sunt incinse prea tare (peste %@6 grade ) I) C&'+.& -;I D<'IS ];I)+.) S;)+ %66
9'&D.., apar gaze to/ice care daca sunt inalate duc la moartea pasarilor. !<' I) %6 !I);+.. Dar ciar
si cu o utilizare normala fumul poate aparea, asadar aceste vase acoperite cu teflon nu ar trebui folosite in
preajma pasarilor.
Inalarea pasiva a fumului de tigara,, poate cauza probleme cronice ale ocilor, iritatii ale pielii si tulburari
respiratorii. -a pasarile care traiesc intr-o casa unde se fumeaza, fumul de tigara le provoaca tuse, stranut,
sinuzita si conjunctivita, acestea pot fi rezolvate daca pasarea este mutata intr-un loc unde nu se fumeaza.
!ulte dintre dezinfectantele si agentii pentru curatare domestica, pot degaja mirosuri ce sunt to/ice si ciar
fatale pasarilor. Clorul pentru inalbit , fenolul si amoniacul degaja vapori ce proavoaca iritatii, into/icatii si
ciar moartea. "rodusele aerosol commune cum ar fi parfumul, deodorantul, fi/ativul pot provoca tulburari
respiratorii pasarilor. "ot duce la inflamatii severe si dificultati ale respiratiei si dupa o e/punere directa mai
indelungata poate surveni moartea. <rice spra? sau produs aerosol utilizat nepotrivit este periculos pentru
pasari si nu ar trebui folosite in zona unde sunt acestea.
Scurgerile de gaz pot provoca subit moartea pasarilor. <rice fel de caldura utilizata necorespunzator sau cu o
ventilatie neadecvata poate fi fatala pentru pasari. !ono/idul de carbon, gazale fara miros, fara culoare, fara
gust, de asemenea pot fi fatale. <ricine are ca animal de casa pasari ar trebui sa aiba in functiune si un
dispozitiv pentru monitorizarea mono/idului de carbon, de preferat in camera unde sunt tinute pasarile.
:umul de la marijuana poate de asemenea depresi severe si voma. "rajelile, uleiul supraincalzit si fumul
provenit de la foc pot cauza inalatii fatale.
0) Accidentele
< pasare cu aripile taiate se poate obisnui sa coboare din colivie pentru a-i vedea pe membri preferati ai
familiei. < pasare ce merge pe jos, in special una mica, poate fi foarte usor ranita de oamenii ce nu o vad.
-ittle 0ad 0o?, o femela perus verde, pacienta mea, a fost una dintre cele norocoase* a supravietuit fiind
calcata de propriul sau stapan. & avut pelvisul strivit si rani interne care au necesitat o operatie. ;n alt client
inca plange moartea iubitului sau perus. ]ua^er, micuta sa pasare a fost accidental strivita cu o usa de sticla
culisanta si a murit pe loc. .l i-si urma stapanul cand acesta a incis usa in urma sa nestiind ca papagalul era
in spatele sau. !-am confruntat cu mortile a multor pasari, care au survenit prin inciderea usilor , au fost
aspirate, una a fost ciar strivita cand se juca sub o bandana pe birou. Stapanul (un student) a venit acasa si-a
aruncat cartile pe birou, omorand papagalul pe loc. &lte pasari au fost strivite cu canapelele e/tensibile sau
de catre stapanii ce s-au asezat pe ele atunci cand acestea s-au strecurat sub perne. "asarile mici au murit din
cauza imprimantelor dupa ce s-au catarat in zona cartuselor."asarile mai mari au fost electrocutate rozand
cablurile electrice. ;n perus auriu care se juca intr-o gramada de aine din cosul pentru rufe murdare, a fost
innecat de stapanul care a aruncat rufele in masina de spalat, a incis capacul si Ba spalatC pasarea impreuna
cu rufele. ;n papagal &mazon, care este unul din pacientii mei s-a strecurat in uscatorul descis si stapanul
nebanuind nimic a incis usa pornind uscatorul. Din fericire a setat uscatorul la BpufC si pasarea a fost doar
usor rasturnata pana cand stapanul a realizat ce s-a intamplat. Daca caldura ar fi fost pornita pasarea ar fi
murit sau ar fi fost grav ranita. &lte pasari au sarit de pe umarul stapanului in frigider si au murit ingetate
-) "asarile si alte animale
"asarile nu ar trebui sa fie lasate nesupravegeate in afara coliviei, in special daca alte animale, ciar si alte
pasari impart aceeasi casa cu ele. Ciar daca un caine sau o pisica sau comportat bine cu pasarea, nu ar trebiu
sa avem incredere. !ulte pasari au murit multe pasari au murit din cauza unui alt animal de casa care s-a
jucat prea e/uberant cu pasarea, sau de la muscaturile acestora sau au calcat pe ele.
Spre e/emplu, un alt client a acizitionat un tanar papagal !aca4, Oell?. Cainele lor de talie medie, a facut
cunostinta cu noul BcopilC, reactionand cu interes, incercand sa-l linga si sa-l miroasa. Il aveau pe Oell? de
doar o saptamana cand, lasat nesupravegeat doar un moment pentru a raspunde la telefon, cainele a muscat
pasarea de cioc, cauzandu-I sangerari severe si rani la ciocul sau inca moale. )orocosul Oell? a supravietuit
muscaturii si cu timpul, ciocul i-a crecut si acum pare cat se poate de normal, dar stapanii au petrecut multe
ore pline de cin, sa nu mai de banii celtuiti, lucrand cu mine pentru a pastra tesuturile ciocului fara
infectie. De asemenea pasarile i-si pot face rau unele altora. -ovebirds sunt cunoscute pentru ca ciupesc
gearele pasarilor aflate in apropierea coliviilor. 9earele sunt cele mai des ranite parti ale corpului iar ranile
pot fi foarte serioase si uneori fatale. In special pasarile tinere, care s-au inteles bine au ajuns sa se bata,
aceasta avand rezultate mortale.
<rice muscatura ar trebui considerate foarte seriosa, fiind posibil un tratament pe viata.
0acteria ce e/ista in saliva si gura oricarui mamifer poate duce la septicemie (infectie a sangelui), pentru o
pasare intr-un timp foarte scurt. !uscatura pisici este considerate cea mai periculoasa, pentru ca bacteria
"asteurella, ce e/ista in gura acesteia, este foarte primejdioasa pentru pasari. =garieturile provocate de
geare sunt de asemenea foarte periculoase, riscul infectiei fiind foarte mare.
-) "lantele si alimentele toxice
./ista cateva alimente foarte to/ice pentru pasari. Ciocolata este digerata in diverse feluri de catre pasari dar
substantele din care este produsa sunt foarte to/ice pentru ele. Ciocolata de casa si cea neagra sunt cele mai
to/ice. Cacaua este mai putin to/ica dar este insa interzisa. Cofeina este de asemenea digerata diferit,
rezultand o combinatie to/ica. ./ista unele date ce indica ca unele specii de avocado sunt to/ice pentru
pasari. , coaja si samburele fiind cele mai periculoase parti. Desi este putin probabil ca poate omora o pasare,
este mai sigur ca avocado sa nu fie oferit ca rana. Ceapa poate provoca anemie emoliticacainilor si
pisicilor, dar pasarile datorita nucleului din celulele rosiiale sangelui sunt protejate de ranirile mai grave ce
apar la alte animale. <ricum este bines a nu raniti pasarile cu ceapa.
;nele plante de apartament sunt to/ice , ciar fatale pasarilor. -istele cu potentialele plante to/iceau fost
publicate deseori in 0ird +al(. "lantele de e/terior pot ucide de asemenea pasarile. &m avut un client cu un
mic Cacadu care a murit into/icat din cauza <leandrului. <leandrul este o frumoasa planta cu flori deseori
regasita in peisajul :loridei. !ajoritatea celor ce traiesc acolo pot recunoaste aceasta planta periculoasa, dar
cei nou veniti nu stiu despre ea. &cest client, nou in :lorida, a pus cateva craci de <leandru in colivia
papagalului pentru ca acesta sa-si toceasca ciocul. Cand a verificat mai tarziu papagalul, acesta deja murise.
.ste foarte important ca stapanul sa poata identifica plantele periculoase ce se pot gasi in locul unde sunt
tinute pasarile
.) Areselile de hranire
)u e/ista nici un dubiu ca multe pasari au murit ca rezultat al greselilor de ranire.Din aceste motive pui
neintarcati nu ar trebui dati sau vanduti necunoscatorilor. )u este necesar ca pui sa fie raniti din mana de
catre familia ce l-a cumparat, pentru ca va deveni dependent de ei. "erusii sunt de regula foarte des intalniti
ca animale de companie, putand fi luati de langa pariti imediat ce le-au crescut penele. &sta se poate
intampla si cu pasarile mai mari. "ui pot fi raniti de crescatori si trebuiesc vizitati de noi stapani pentru ca
acestia sa se obisnuiasca cu noua familie. "ui pot fi vanduti incadrandu-se in familie fara probleme. &sadar
nu e/ista nici un motiv ca acestia sa nu fie raniti de catre stapani. Sunt multe lucruri care pot merge rau in
timpul procesului de ranire incluzand un mod de ranire incorect (boabe amestecate gresit, pastrate
neadecvat, mancare oferita la temperatura nepotrivita), prepararea intr-un mod inadecvat a mancarii
(ustensile murdare, fortarea puilor sa manance avand ca efect pneumonia, rani ale guri sau ale gusei), tenici
de ingrijire gresite (pui sunt tinuti la temperatura nepotrivita , fara o igiena necorespunzatoare , utilizarea in
necunostinta de cauza a antibioticelor ), Cei mai multi pui sunt raniti la o temperature necorespunzatoare,
sau mancarea este oferita la temperatura scazuta, rezultand o incetinire a sistemului gastrointestinal, care
poate fi fatala, daca nu este tratata la timp. Daca puiul este fortat sa manance , acesta se poate zbate si va
inala mancarea rezultand o pneumonie respiratorie. Daca o mare cantitate de rana este inalata puiul va
muri pe loc, dar daca o cantitate mica de rana va ajunge in tractul respirator, puiul poate suferi zile intregi,
incercand cu disperare sa respire , apoi moare. Infectiile apar in mod obisnuit daca pui nu sunt ingrijiti cum
trebuie. Infectiile provocate de bacterii sau fungi si virusul poliomelitein imbolnavesc pui de pasare si toate
se pot dovedi fatale.
R) /tapanii # cauze ale imbolnavirilor
Cu toate ca este placut sa ducem pui la e/pozitiile de pasari, intalnirile pentru scimb si intalnirile de club,
este foarte periculos pentru acestea. Infectiile pot ajunge la pui, ciar si prin aer, oricat ar incerca stapanii sa
nu permita un contact direct cu pui. !ulte boli sunt fatale pentru pui, in special virusul poliomelitei. "asarile
adulte sunt si ele e/puse riscului daca intra in contact cu alte pasari bolnave.
Din nefericire o pasare poate purta o boala ce poate fi transmisa si altor pasari fara ca ea sa para bolnava.
Dilatatia proventriculara("DD), psitacoza (boala papagalilor), boala ciocului (psitacine bea(), boli ale
penelor ("0:D) si boala lui "aceco pot fi raspandite de pasari care in apareanta, par sanatoase. 9iardia,
poate ajunge la pasare prin rana sau apa contaminate de e/crementele unui animal infestat. &mintiti-va ca
inca nu s-au studiat
toate bolile pe care le pot avea pasarile. .ste periculos sa tineti o pasare langa alta ciar daca au fost
consultate de catre un veterinar.
!ulti stapani de pasari fac o mare greseala aducand un nou animal in familie, fiind nepasatori la originea
pasarii si la orice teste ce ar trebui facute noi pasari. &ceasta ar trebui tinuta in carantina pentru o luna,
preferabil ciar doua, inainte de a fi luata in casa. Daca pasarea poarta un agent patogen, stresul mutarii intr-
o alta casa poate grabi semnele clinice ale bolii. )u orice persoana i-si poate permite sa e/aminarea intr-un
cabinet veterinar, asadar carantina poate deseori sa protejeze familia. "asarea familiei poate fi si ea bolnava
fara semne clinice, putand transmite boala si noi pasari, asadar carantina protejaza si noua pasare
acizitionata. ;n alt client de-al meu are doua pasari o )imfa si un ]ua(er. &u cumparat un perus auriu
dintr-un pet-sop si au observat dupa apro/imativ o luna ca ceva nu mergea bine. .i au pus noua pasare in
camera unde erau tinute celelalte doua imediat ce au ajuns acasa. .+astul pasarii pentru psittacoza a iesit
positiv ( Clam?dia psittaci) si pentru ca nu au tinut-o in carantina, au sfarsit prin a trata toate trei pasarile cu
injectii ( o data pe saptamana) pentru aproape doua luni. +estele facute pasarilor ne aratau ca toate trei
sufereau de aceeasi infectie. &poi peste apro/imativ patru luni mi-au telefonat pentru a-mi sune ca )imfa se
simtea bine. Cand am vazut camera un erau tinute pasarile, acolo era si un perus verde. !i-au spus ca l-au
prins cand acesta a venit pe umarul sotului atunci cand acesta era afara. In loc sal puna in carantina au repetat
greseala si l-au pus in aceeasi camera cu pasarile lor. Din analizele facute perusului a reiesit ca acesta avea
psittacoza ca si ]ua(erul. +oate pasarile au fost nevoite sa mai indure inca o data tratamentul . Cu toate ca
nici una dintre ele nu a murit , ei s-au simtit foarte rau. &nalizele si carantina ar fi putut preveni acest lucru.
Stapani ar trebui sa inteleaga ca este periculos pentru pasari sa aiba contact cu direct cu gura lor. )oi,
oamenii purtam in gura bacterii si fungi care pot cauza infecti serioase si ciar moartea pasarilor noastre.
"asarile nu ar trebui pupate, nici nu ar trebui lasate sa aiba contact cu dintii, limba, buzele sau saliva
oamenilor.
Ixpunerea la caldura
"asarile e/otice, ce vin in din zonele calde cu un climat tropical, nu pot tolera caldura e/cesiva. Copii, cainii,
pisicile, alte animale si pasarile nu ar trebui lasate in masina pet imp de vreme calda, ciar si cu fereastra
descisa partial. +emperature din masina poate atinge rapid un nivel letal. Caldura poate de asemenea ucide
pasarile in mod inselator. Stapanul poate aseza colivia afara, la umbra dimineata, pentru aer curat si pentru ca
soarele strabate cerul in timpul zilei, pasarea poate sta direct in soare dupa amiaza. :ara nici un loc unde sa
se ascunda de soare, pasarea poate ajunge la ipertermie si poate muri. < pasare tinuta in caldura nu va putea
respire si va incepe sa se desidrateze. Cele mai multe pasari ce sufera de ipertermievor incerca sa plece din
locul cu soare sis a se imbaieze daca este posibil. Daca temperatura corpului se va ridica indeajuns de mult
,pasarea va avea un atac si va muri. 3ipertermia poate aparea si daca colivia este tinuta la o fereastra fara
umbra. 3ipertermia poate aparea de aparea de altfel si la pui daca clocitoarea este setata la o temperature
prea mare sau daca se defecteaza
FG) Dormitul cu pasarile
"asarile trebuie sa doarma in coliviile lor. "asarilor carora le este permis sa doarma in acelasi pat cu stapanul
pot fi suffocate sau pot suferi accidente ce le ameninta serios viata. Daca se intampla ca stapanul sa adoarma
cu pasarea pentru un timp e/ista pericolul ca aceasta sa fie prinsa intre saltea si cadru , sufocata sub perna
sau strivita de stapan. S-a intamplat de prea multe ori acest lucru pentru a risca. Dar este placut sa cititi sau sa
priviti la televizor impreuna cu pasarea dvs dar daca este posibil sa atipiti, este bine ca pasarea sa fie dusa
inapoi in colivie.
Ca sa deosebiti se/ul perusilor cititi urmatoarele lin(-uri>
"erus- :eminin#
aici# ttp#GG444.birds-online.deGallgemeinGgesclect-4eibcenWen.tm
"erus !asculin#
aici# ttp#GG444.birds-online.deGallgemeinGgesclect-maenncenWen.tm
/faturi inainte de a cumpara o pasare
Sa adopti un animalGpasareGreptila G etc ); e o obligatie, o necesitate sau o moda>
"rimul lucru pe care trebuie sa il faceti inainte de a va cumpara o pasare este sa va puneti cateva intrebari de
bun simt. "apagalii necesita destul de mult timp, ca sa nu mai vorbim de atentie si ingrijire. )u va cumparati
niciodata o pasare din primul impuls, ci puneti in balanta toate aspectele secundare pe care o astfel de
acizitie le presupune. "asarile necesita mai multa atentie decat un caine sau o pisica. In plus, au nevoie de o
dieta proaspata mult mai comple/a si trebuie supravegeati mult mai bine. ,eti avea o cusca de curatat, de
scimbat apa, uneori si de trei ori pe zi (daca pasarea face mizerie) si va trebui sa investiti in jucarii, intrucat
sunt foarte inteligente si au nevoie de stimulenti pentru a preveni comportamente nevrotice L smulgerea
penelor sau automutilarea. "asarile cu adevarate probleme de comportament se lovesc de peretii coliviei si
uneori sangereaza pana la moarte.
"uneti-va urmatoarea intrebare#
!a pot dedica acestei pasari pentru urmatorii $6 de ani, sau ciar mai mult (uneori 26)I
"entru ca, trebuie sa tineti cont de acest lucru, papagalii care beneficiaza de o ingrijire adecvata si au o dieta
sanatoasa traiesc foarte mult. ,erificati intai care este varsta medie de trai a pasarii pe care vreti sa o
cumparati si fiti sigur ca ii puteti oferi tot ce are nevoie pe aceasta durata. ./ista deja prea multe zburatoare
abandonate, incise in conditii precare sau date de la un stapan la altul, asa ca angajamentul pe care vi-l luati
nu este doar unul fizic, ci si emotional, intrucat veti deveni stolul acestei pasari.
:aceti urmatorul test pentru a vedea daca sunteti cu adevarat pregatiti sa aduceti o pasare in viata voastra>
:olositi aceste cifre pentru a afla daca veti fi un stapan potrivit pentru un papagal#
6_neadevarat* 1_destul de adevarat* $_da, de multe ori* %_da, cam asta ar fi>* 5_normal, poti sa fii sigur de
asta>
1. Iubesc cu adevarat pasarileGanimalele de casa si as putea sa ma dedic lor cu draga inima ciar si toata
viata.
$. !i-ar placea sa ii prepar legume proaspete si alte sortimente de mancare papagalului meu in fiecare zi.
%. &m suficient timp sa-mi scot papagalul din colivie si sa ma joc cu el in fiecare zi.
5. Cred ca un control medical de rutina este mai mult decat binevenit in fiecare an, ciar daca pasarea pare
sanatoasa.
@. ,reau sa-i iau papagalului meu cea mai mare colivie posibila, pentru ca el sa se poata juca in voie si sa
zboare, ciar daca asta ar insemna sa renunt la televizorul pe care mi-l doream de ziua mea.
2. Suport sa fiu muscat uneori si nu m-as infuria sau speria atat de tare incat, daca m-a muscat pana mi-a dat
sangele, sa imi incid pasarea in colivie pentru tot restul vietii ei sau, si mai rau, sa o trantesc de pamant sau
sa o lovesc.
A. ./crementele de pasare nu sunt ciar atat de ingrozitoare. )u m-ar deranja sa le curat din cand in cand,
daca este nevoie, de pe podeaGmasaGcamasa mea preferata.
K. Curatatul unei colivii nu este asa o treaba complicata. &s face-o regulat si nu as lasa e/crementele sa
formeze munti acolo.
H. Suport zgomote din cand in cand. )-o sa arunc vreo bluza sau carpa peste colivie, ca sa o acopar, pentru
ca papagalul sa nu-mi intrerupa emisiunea preferata la televizor.
16. Constientizez faptul ca viata mea se va scimba atunci cand voi avea un papagal. De asemenea, stiu ca
e/ista obiecte din locuinta mea, care i-ar putea fi fatale# tigaile de teflon, spra?-urile odorizante de camera,
solutiile de curatat covoare si mocete, lumanarile parfumate etc. Sunt dispus sa renunt la toate acestea
pentru a-i conferi papagalului meu siguranta de care are nevoie.
:aceti punctajul.
6-%6# &r trebui sa va luati un papagal virtual sau sa va vizitati din cand in cand prietenii care au unul, insa nu
este o idee prea buna sa va cumparati unul al vostru.
%6-%@# ,-ati putea descurca cu o pasare micuta (un canar, spre e/emplu), iar daca aceasta ar avea un partener,
ar fi cu atat mai bine, pentru ca pasarile ar fi fericite impreuna si nu ar avea atat nevoie de atentia voastra.
%@-56# ./ista sanse destul de mari ca voi sa fiti pregatiti sa aveti un papagal.
. destul de dur sa indeplinesti toate aceste criteriiI 0ine ati venit in lumea papagalilor> &cestea sunt cele mai
inteligente creaturi pe care le veti avea vreodata in casa. In plus, au nevoie de timp, atentie si bani pentru a
ramane niste animale sanatoase.
sursa#blog.petz.roGsfaturi-inainte-de-a-cumpara-o-pasareG
!ngrijirea puilor de perus
"uii de perusi au nevoie de o ingrijire mai speciala* in primul rand, de multa atentie - trebuie sa-i tratati ca si
cum ar fi... copiii dumneavoastra.
Colivia perusilor trebuie sa fie cat mai aproape de fereastra astfel incat puii sa poata vedea prin ea, in zilele
foarte caldurose acoperiti fereastra astfel incat caldura sa nu afecteze puii dar, in acelasi timp lasati destula
lumina naturala sa intre in casa.
,entilatia este un alt aspect de care trebuie sa va ingrijiti, puii au nevoie de aer curat si proaspat, dar nu de
curent sau de frig* sunt foarte sensibili si se pot imbolnavi imediat. ,asele din care mananca trebuie sa fie
curate, eventual dezinfectate zilnic pentru a reduce riscul infestarii cu diferite bacterii. Si mainile
dumneavoastra trebuie sa fie spalate inainte de a ranii perusii.
Cu toate ca perusii-parinti au grija de puii lor, crescatorii e/perimentati recomanda ca inainte cu o zi doua ca
procesul de clocire sa se fi inceiat sa luati ouale si sa le puneti intr-un incubator, apoi, dupa nasterea puilor,
sa-i raniti personal. "erusii isi ranesc puii dar, in cele mai multe cazuri, nu atat de consistent precum ar
trebui.
"ana cand puii invata sa se BdescurceC singuri, in cazul in care aveti mai multi pui de perus este indicat sa-i
cresteti separat, in acest fel fiecare pui poate fi observat mai bine si, in cazul in care unul este bolnav se evita
raspandirea bolii. De asemenea, pentru ca sunt crescuti separat, devin dependenti de oameni si isi inving si
teama de ei, devenind blanzi.
"ana cand puii se dezvolta este mai bine sa-i tineti intr-un acvariu, prin gratiile custii pot cadea, isi pot rupe
piciorusele sau se pot intepeni intre ele.
<cii perusilor se descid abia la % saptamani dupa nastere, atunci este momentul in care trebuie sa-i puneti
intr-un loc luminat si cu o vedere cat mai larga pentru a se obisnui cu lumea din jurul lor.
"erusii sunt pasari vioaie si curioase si de aceea au nevoie de atentie cat mai multa, nu uitati sa vorbiti cu ei
sau sa lasati Bo sursa de zgomotC descisa cand nu sunteti acasa (radio, +,). De asemenea, in cusca lor ar
trebui sa e/iste jucarii pentru ei, acestea trebuie sa fie cat mai colorate si variate posibil.
Ciar daca perusii sunt niste animalutze care incap in palma, nu este usor sa ii ingrijesti, dar nici greu. <ricat
de usor sau de greu este, satosfactiile nu se pot masura in cuvinte.
!mperecherea perusilor P dezvoltarea puilor
:ua si pui de perus:ua si pui de perus
"uii abia eclozati sunt foarte fragili, au ocii incisi, gaturi lungi si nu-si pot sustine singuri capetele. .i nu
vor fi raniti de parinti decat dupa trecerea a cateva ore si dupa ce vor fi complet uscati. )u va faceti griji, ei
au rezerve nutritionale provenind din sacul galbenusului pe care l-au absorbit inainte de eclozare. )u
incercati sa raniti puii in acest interval. In conditii normale, daca nu este ranit, un pui va supravietui circa
$5 de ore dupa eclozare. Daca dupa trecerea a $6 de ore observati ca puii nu au fost raniti, va trebui sa ii
incredintati unei alte familii de perusi cu pui sau sa ii raniti dumneavoastra cu mana pana cand parintii isi
vor prelua corespunzator indatoririle. "entru a determina daca puii sunt raniti e/aminati gusa acestora
(situata imediat inaintea osului pieptului). Daca aceasta este umflata inseamna ca puiul a fost ranit.
&mandoi parintii se vor ocupa de ranirea puilor si pentru aceasta au nevoie de rana de calitate si din
belsug, precum si de apa proaspata. <feriti-le rana moale, legume si fructe proaspete (morcov, cartof fiert,
broccoli, mazare, porumb, mar etc.), galbenus de ou fiert tare, un mi/ de seminte de calitate, blocuri de
calciu si minerale. Ideal este sa nu interveniti prea mult in cresterea puilor, e foarte posibil sa nici nu fie
nevoie, perusii sunt de regula parinti e/celenti. -a inceput numai femela va rani puii, ea fiind la randul ei
ranita de mascul. Dupa primele doua-trei saptamani, femela va incepe sa paraseasca cuibul, iar masculul va
fi primit sa raneasca si el puii, in acelasi timp cu femela sau in BscimburiC. ;nele femele nu isi vor lasa
partenerul sa se amestece in cresterea puilor. Daca e/ista o a doua cutie de cuibarit in colivie, femela va
incepe o noua serie, iar masculul va rani atat puii, cat si femela. .ste foarte important sa opriti femela de a
face oua dupa a doua serie de pui, deoarece o va epuiza foarte mult>
De obicei e/ista cate un pui mai mare, care va capata cea mai parte parte din atentie si cea mai mare cantitate
de mancare si cate un pui mai firav. ,erificati din cand in cand starea puilor (dar nu foarte des), daca
observati ca vreunul arata slab siGsau neingrijit, scoateti-l din cuib si raniti-l din mana.
;n pui sanatos trebuie sa aiba pielea de culoare roz, gusa plina de mancare, sa fie vioi si capabil sa-ti tina
capul sus pentru a fi ranit. !anipulati cu foarte mare atentie puii> Igiena este e/trem de importanta> Spalati-
va bine pe maini inainte de a atinge puii si manipulati-i cu grija, sunt foarte fragili> 'etineti faptul ca puii nu-
si pot regla singuri temperatura corpului si trebuie tinuti la caldura> -a varsta de 16 zile ocii puilor incep sa
se descida si penele sa strapunga pielea, penele de zbor aparand in jurul varstei de $1-$$ zile. In jurul
varstei de 2-16 zile, daca doriti, puteti inela pasarile.
Igiena cuibului este e/trem de importanta. &stfel, zilnic sau o data la doua zile, va trebui sa curatati cuibul.
Cel mai potrivit moment pentru aceasta este dimineata, cand parintii ies din cuib pentru a manca.
&coperiti gura cuibului cu o bucata de carton pentru a impiedica parintii sa intre. Scoateti puii afara, asezati-i
intr-un bol (suficient de mare pentru ca puii sa nu poata evada din el) captusit cu servetele moi, undeva unde
este cald, inlocuiti asternutul din cuib si curatati peretii daca este cazul. ,a trebui sa efectuati toate aceste
activitati cat mai repede, pentru ca puii sa nu aiba de suferit. :aceti totul calm si fara a speria parintii sau
puii. Daca speriati parintii acestia s-ar putea sa calce din greseala pe pui si sa-i striveasca.
Daca vreunul dintre pui este dat la o parte de catre parinti acest lucru inseamna ca are probleme de sanatate si
nu este un pui viabil. +otusi, ciar si acest pui poate fi salvat daca este ranit din mana.
Incepand cu varsta de $-% saptamani puii pot fi raniti si e/clusiv din mana insa acest lucru nu este
recomandabil decat daca aveti foarte multa e/perienta si stiti e/act ceea ce trebuie sa faceti. &ceasta perioada
din viata pasarilor este e/trem de importanta si orice greseala poate avea urmari foarte grave, iar rana
oferita de parinti, care ajuta puii sa-si formeze sistemul imunitar, nu poate fi inlocuita perfect cu nimic
altceva. 3ranirea din mana nu este singura posibilitate de imblanzire, va puteti apropia de puisori si prin alte
metode.
In jurul varstei de %@ de zile puii sunt gata sa iasa din cuib si sa-si incerce timid aripile pentru prima oara. .i
sunt inca dependenti de rana oferita de parinti, dar vor iesi afara din cuib si vor e/plora colivia. In vederea
acestei etape de dezvoltare, va trebui sa faceti cateva pregatiri# plasati cateva stingii la inaltime joasa,
aproape de fundul coliviei, indepartati gratarul de pe fundul coliviei (daca e/ista) pentru a preveni ranirea
puilor, plasati un bol de apa si unul de mancare la inaltime joasa, aproape de fundul coliviei, captusiti fundul
coliviei cu servetele albe. &veti grija si la spatiul dintre barele coliviei pentru a preveni orice fel de
accidentare (capete sau picioruse prinse intre bare). -a circa @-2 saptamani puii vor avea penajul complet
format (cu penele din coada scurte) si pot fi BintarcatiC. "arintii ii vor invata sa manance mancare solida si
vor renunta treptat sa-i raneasca. <feriti-le rana pe care o oferiti si adultilor. +aiati rana in bucatele mici si
cojiti toate legumele si fructele. Daca puii refuza sa manance legumele proaspete incercati sa le fierbeti usor
pentru a fi mai moi. )u incercati sa grabiti in nici un fel procesul de trecere la mancarea solida. Daca un pui
nu mananca si plange inseamna ca ii este foame. 3raniti-l dumneavoastra si lasati-l sa decida singur cand
este pregatit sa treaca la mancarea specifica adultilor. ;n pui este considerat complet BintarcatC daca
mananca singur vreme de 16 zile. )u grabiti procesul>
In general, puii de perus sunt complet independenti de parinti la varsta de 2-K saptamani. &cesta este si
momentul la care puii este ideal sa fie separati de parinti, pentru a putea preveni agresiunile. Dupa ce puii
cresc si devin independenti, este posibil ca acestia sa se intoarca la cuib, prin urmare este benefic sa aveti un
al doilea cuib pentru a permite clostii pregatirea urmatoarei serii de oua.
De pe forum..... nu stiu daca mai e/ista acest medicament dar am gasit asta pe forum si poate fi utila
(I!9#st?leWemoticonsGdefaultGbiggrin.gif)
&m avut niste probleme cu -oia ( fata ).;neori avea mici blocaje respiratorii,parca se ineca cu ceva, si era
ceva asemanator unui stranut . !-am interesat ,si am vbit cu diverse persoane care au e/perienta in domeniu,
si am folosit ,.+'I:-<P ( %6.666 pacetul ). Si i-am bagat usor pe gatuletz,dupa ce am dizolvat-o-n apa.
Scrie pe pacetul de ,etriflo/ doza necesara. ( apro/imativ un varf de cutit se dizolva in 166ml de apa ).&m
aplicat aceasta solutie timp de @ zile...si ?aooo... fetita e bine
Simptomele unui perus cu ficatul marit # (tot de pe forum)
Daca perusul este bolnav la fel ca Coti a meu nu puteti sa nu observati. &vea penajul din jurul cloacei murdar
cu urati, oricat as fi curatat-o. :iind pui are geutele foarte lungi, din cauza asta abia se catara pe colivie, i-si
prinde gerutele in orice. &m incercat sa i le tai ( doar varfurile) dar fara nici un folos, au crescut la fel. In
plus era foarte slaba. Din februarie cand am primit-o de abia acum a inceput sa mai puna un pic de carne pe
ea. )u mai spun de faptul ca nu era asa cum stiu eu ca sunt perusii, galagiosi si nu stau locului nici o clipa.
.a era tot timpul calma.
9onsiderati ca pasarea voastra este bolnava+ %u ezitati sa o duceti la medic. 9hiar si cateva ore de
intarziere pot face diferenta dintre viata si moarte.
In salbaticie pasarile incearca sa isi ascunda bolile, lucru absolut normal deoarece o pasare slabita nu este
altceva decat masa altcuiva. Cateodata incearca sa isi ascunda boala pana aproape de a muri.
Cateva semne ca pasarea este bolnava ar fi#
8 "ufaie tot timpul
8 )u mananca.)<+& #.ste normal ca o pasare noua sa manance foarte putin in primele zile. &cest lucru se
datoreaza faptului ca este nervoasa si are nevoie de timp de acomodare.
8 "are adormita tot timpul
8 "etrece mult timp pe "podeaua" coliviei
8 Stranuta constant , voma. )<+&# "asarile ocazional stranuta la fel ca oameni
8 !ancarime e/cesiva. ("asarile naparlesc, dar daca e ceva e/agerat, e boala.)
8 Stranut umed
8 "artea dorsala (cloaca) umeda si murdara. < pasare sanatoasa petrece mult timp ingrijindu-se
8 Scimbarea vocalizei. ./# < pasare care este de obicei foarte galagioasa devine foarte tacuta.
8 Scimbarea personalitatii. ./# < pasare care de obicei nu-i place sa fie alintata ,mangaiata etc. devine
foarte cuminte sau o pasare care este blanda devine iritata si agresiva
8 Scaderea rapida in greutate
8 )u este capabila sa stea intr-un picior.
9eva de avut in casa#in caz de urgenta$
8 0'<)C3I";' - pt raceala
8 DI'<";' - pt diaree
8 S&)I";' - pt raie.
Sunt produse care se gasesc in magazinele de peturi sau daca nu online.
Sunt 1667 naturale si nu sunt to/ice.
); . '.C<!)D&+ #
Injectiile, antibioticele si substantele to/ice- recomanadate de ne#specialisti (sunt dr vet care nu se pricep la
pasari mici de apartament)
Cand primiti un astfel de tratament , cereti si a doua parere>
Daca medicul va recomanda medicatie in apa e/ista o singura solutie# 9asiti alt medic>>
Sunt foarte multi posesori de perusi care au avut un final tragic.
/emne de boala.
Daca aveti senzatia ca e/ista un inceput de modificare a comportamentului, observati pasarea mai de
aproape.
;rmQtoarele simptome pot indica o gravQ problemQ de sQnQtate Vi ca urmare necesita urgent asistenRQ sanitar-
veterinara .
1.Scimbarea e/crementelor#
` scQderea Sn numQrul total sau volumul de e/cremente.
` scimbare de culoare a e/crementelor. (fecale sau urina)
` o creVtere a conRinutului de apQ din fecale (diaree)
:ecalele licide pot fi doar un simptom al consumului de fructe. 'evenirea la normal trebuie sa se produca in
cateva ore.
Daca fecalele prezinta urme de sange, cu spuma sau colorate, luati o monstra si ducetiao la medicul veterinar,
care le va trimite la analize.
&tentie mare la ce a consumat pasarea (mancare , fructe, vegetale)
8 9iardia si Cr?ptosporidium sunt doi paraziti des intalniti la pasari care determina afectiuni ale tubului
digestiv din ce in ce mai severe, manifestate prin sindrom diareic cu fecale moi, apoi licide, inapetenta,
apatie, desidratare severa si in curand la moartea pasarii.
$. ScQderea sau crestera consumului de alimente sau apa*
%. Scimbare de atitudine, personalitate sau comportament#
:ara activitate, nu canta, doarme, nu raspunde la stimulii.
Sau e foarte agitat.
5. Scimbarea aspectului sau a penajului#
Ciufulit, slQbiciune, incapacitatea de a sta, convulsii.
< pasare sanatoasa are penajul stralucitor, compact, care adera bine pe corp, in timp ce o pasare bolnava are
penajul opac si ciufulit, in plus are si aerul abatut si trist. Ii este frig, isi unfla penele pentru a crea un strat
protector de aer.
8 3ipovitamonoza 0 reprezinta o deficienta in stocarea si utilizarea vitaminelor comple/ului 0, datorata in
prima instanta consumului de mei nevitaminizat care contine o antivitamina 0 si care accentueaza deficitul
vitaminelor 0 din organismul pasarii. "asarea este apatica, sta zburlita, prezinta stare de somnolenta si
tulburari de ecilibru.
8 "arazitii e/terni (paduci, raia) pot determina in urma evolutiei, leziuni din ce in ce mai severe la nivelul
pielii, eritem, cruste, smulgerea penelor, prurit si consecutiv, inapetenta, apatie si pierderi in greutate.
@. Scimbare de respiratie#
'espiratie dificila, pieptul se misca intr-un ritm rapid, coada urmeaza si ea miscarea.
.ste un semn ca aparatul respirator este atins. "oate fi vorba de o aspergiloza, o psitacoza, o acarioza sau o
infectie.
Scimbare de voce.
8 "sitacoza este o boala infecto-contagioasa a pasarilor manifestata in special, prin simptome respiratorii
(secretii la nivel ocular si naza) siGsau diaree. "asarea slabeste drastic, nu se mai alimenteaza corespunzator si
in final, moare.
2. Scimbarea Sn greutate. #
In zona unde se gaseste osul BiadesaN (zona pieptului) devine proeminent cand pasarea slabeste, deoarece
muscii care sunt situati de-o parte si de alta a acestuia se diminueaza in volum.
Slabirea perusului trebuie luata in serios, deoarece poate fi efectul unei boli infectioase.
A. ./tinderea sau umflarea corpului*
(+umori)
K. -eziuni sau sUngerari*
(:racturi sau loviri)
H. ,QrsQturi sau regurgitaRie acidQ*
(into/icatii)
16.Scurgeri purulente la nQri, ocii sau gurQ#
Daca ociul pare umflat si un mucus se scurge din nari, poate fi vorba de o inflamatie, iritatie, infectie.
=a perusi , multe afectiuni devin grave in ES de ore.
!nainte de a te gandi sa le tai unghiile, este bine sa ai in minte cateva lucruri.
1. ;ngiile sunt vascularizate. Daca tai prea mult risti sa declansezi o emoragie si sa predispui perusul la o
nedorita infectie. In cazul perusilor cu ungii albe semitransparente, zona vascularizata poate fi observata.
"entru cei nee/perimentati este recomandata o vizita la medic.
$. A mm lungime este o dimensiune normala pentru o ungie de perus.
%. Interventia omului pentru controlul dimensiunii ungiilor este rar necesara. De cele mai multe ori blocul
de minerale si osul de sepie sunt folosite cu succes in tocirea ciocului si ajustarea ungiilor.
9omportamentul la pasarile exotice mici $
/emne ca pasarea este agresiva ("asarea poate fi agresiva si daca ii este frica de ceva)#
&ripile ridicate.
:luiera specific la alta pasare.
Ciupe picioarele altei pasari.
+rage de penele altei pasari.
:ugareste alta pasare prin colivie.
9oneste alta pasare de la rana sau apa.
Solutie # Incearca sa determini cauza agresiunii> &bordeaza-le in mod calm. Separa pasarile daca se bat
mereu.
/emne ca pasarea este geloasa#
&gresiune catre pasarea cea noua.
&gresiune catre stapan in prezenta pasarii noi.
+ipa mai tare pentru atentie# Scimbare in comportament.
Solutie # <fera fiecarei pasari atentie egala si bunatati in mod egal.
/emne ca pasarea devine teritoriala#
&gresiune catre pasarea cea noua.
&para o pargie sau un loc din colivie sau casa.
"azeste vasul cu rana.
Solutie # "une mai multe vase de rana si mai multe adapatoare.
!ncompatibilitate intre pasari#
Stau in parti opuse ale coliviei, sau daca ii separi in colivii diferite vor sta cat se poate de departe una de
cealalta.
)u comunicabciripesc deloc una cu cealalta.
Solutie # Separa pasarile in colivii diferite sau cu separator.
!mperechere#
Doua pasari fac acelasi lucru simultan (sincronizandu-se), stau una langa cealalta, se ranesc una pe cealalta,
ciripesc una la cealalta.
"asarile aleg o zona de cuib pe care o apara impreuna.
:emelele depun oua.
Solutie # "entru a descuraja imperecerea. <fera pasarilor doar 16, 1$ ore de lumina pe timp de zi.)u oferi
pasarilor acces in zone mai intunecate ca # corturi, cuiburi, acoperisuri.Daca femela depune oua las-o doar 16
zile sa stea pe ele si apoi ia ouale.
Scuze frecvente ale oamenilor prosti #
KAm perusTperusi de 0,FUV ani si s#au descurcat perfect intr#o colivie mica si fara diete cu fructe sau
legume, veterinar, jucarii si altele.K
'aspuns # Doar pentru ca o pasare a reusit a supravietui ani intregi in unele conditii nu inseamna ca are o
viata buna sau ca acele conditii sunt ideale pentru ea si ca nu a suferit in acele conditii. De ce sa nu acorzi
acelei pasari cele mai bune conditii de viata daca tot o ai ca animal de companieI &r trebui sa stii ca perusii
nu au o nutritie buna daca mananca doar seminte, ca au si ei nevoie de tratament veterinar lafel ca si o pisica
sau un caine sau alt animal*Ca au nevoie de o colivie spatioasa si de timp petrecut si in afara coliviei. )u
e/ista scuza buna ca nu i-ai oferit aceste lucruri de care are nevoie.
KArata bine, nu cred ca are nevoie de carantina.K
'aspuns # Doar pentru ca arata bine azi, asta nu inseamna ca o sa arate tot bine maine. Cei de la pet sop vor
spune ca perusul este sanatos ca sa poata sa-si ia banii, dar... "erusii isi ascund bolile si nu arata simptome
pana boala nu a progresat foarte mult. Sunt multe boli infectioase care se pot lua de la perus la alt perus.
Carantina iti ofera o buna observare a pasarii si a comportamentului si starii acesteia si ofera pasarilor timpul
necesar pentru a se acomoda una cu cealalta si cu incaperea.;ltimul lucru pe care ai vrea sa-l faci este sa
tratezi mai multe pasari in loc sa tratezi o singura pasare pentru o boala sau mai multe.
K%u#mi permit sa duc perusul la veterinar.K
'aspuns # +arifele la veterinari si preturile la medicamente nu sunt ciar asa de mari cum iti imaginezi. "lus
ca, multi veterinari vor intelege o situatie financiara mai dificila.
9andeste-te ca e in joc viata perusului tau. . o viata pe care nu o poti crea tu, dar pe care o poti salva facand
un mic sacrificiu.
K%u#mi permit o colivie mai mare.K
'aspuns # +rebuie sa te gandesti la o colivie destul de mare in momentul in care te gandesti sa acizitionezi
perusi in primul rand.
Daca nu-ti permiti sa iei deodata. )u e ciar asa de greu sa strangi bani o perioada pentru a cumpara o
colivie de marime decenta pentru perusulbperusii tai. 9andeste-te ca nu ai luat perusi ca sa-i tii la puscarie.
Colivia este practic casa lor si nici tie nu ti-ar place sa stai intro celula in care n-ai loc decat sa te invarti pe
loc. &u si perusii nevoie sa intinda aripile, sa aiba destul spatiu. ;nde sunt doi sau mai multi perusi se vor
bate pana la moarte daca spatiul din colivie este prea mic. "argiile lafel trebuie sa fie destul de mari sa
e/iste o distanta de macar 16 centimetri intre un perus si altul.
KAm incercat sa#i dau sa manance fructe si legume, dar n#a vrut sa manance.K
'aspuns # Intai gandeste-te ca el a stat la pet sop pana cand l-ai luat tu si probabil n-a avut o dieta din fructe
si legume pana acum.
. normal sa nu manance la inceput, trebuie sa se acomodeze si el cu noua dieta mai bogata in fructe, legume
si seminte.SI trebuie sa se acomodeze cu camera,colivia si cu tine intai. !ulti perusi nu vor manca primele $
saptamani in noua locuinta.
KAm de gand sa#i tai aripile ca zboara mereu cand vreau sa#l ating.K
'aspuns # .sti prostbproastaI Cum sa tai aripile pasarii doar pentru ca nu ai rabdare cu eaI .ste ca si cum ti-
ar taia tie cineva un picior ca sa nu mai poti sa alergi. "asarea zboara in cel mai intalt loc din casabcolivie
doar pentru ca ii este frica. Daca ai rabdare cu ea si o iubesti si ii oferi bunatati si cele mai bune conditii o sa
se apropie de tine in timp.+rebuie doar sa ai rabdare> 9andeste-te prin cate trebuie sa treaca o pasare...Iese
din ou si este luata dupa o vreme de langa parinti de niste creaturi uriase. &junge intr-o colivie intr-un loc
plin numai de uriasi si poate putine pasari, semeni de-ale pasarii cu care sa socializeze. &poi este luata iar
dupa o vreme si dusa intr-o alta colivie departe unde trebuie sa se acomodeze cu uriasii pe care ii vede in
fiecare zi si care mereu incearca sa se apropie tot mai mult de ea, sa o atinga, sa o prinda etc. "asarii normal
ca ii este frica. &bia dupa o vreme lunga incepe ciar sa iubeasca acei uriasi care au grija de ea in fiecare zi si
ii ofera cele mai bune conditii. De aceea este nevoie de rabdare, calm si atentie cu perusii.
KAm dat drumul in camera la perus ca sa zboare, dar am uitat geamul deschis si a zburat afara.K
'aspuns # 9eamurile nu numai ca trebuiesc tinute incise cand dati drumul la perusi, dar trebuiesc eventual
acoperite cu o draperie pentru ca altfel pasarea se va lovi de sticla si ii poate fi fatal> Cand dati drumul la
perus sa zboare prin camera, intotdeauna trebuie sa fie supravegeat tot timpul. ;sile trebuiesc incise si
avut grija sa nu striviti pasarea cand le descideti. Si orice obiect din camera care le-ar putea ucide ar trebui
scos din camera. &tentie sa nu ii calcati pentru uneori poate se plimba pe covor si cum sunt mici nu ii
observati si se intampla accidentul. !are atentie cand le dati drumul>
K4anzatoarea de la pet shop mi#a spus de acest produs asa ca voi gresiti.K
'aspuns # ,anzatoarea de la pet sop ar spune orice ca sa vanda un produs. &sa ca nu bagati mana in foc.
Cele mai multe produse ca batoanele de mei de e/empluN care sunt asa colorate, arata asa bine, dar sunt full
de cimicale astfel incat va pot imbolnavi sau ciar omora perusii..ste indicat sa evitati orice produs e plin
de coloranti sau cimicale si sa le oferiti la perusi doar ce este cat se poate de natural.
KAm primit perusul cadou, nu am vrut eu aceasta responsabilitate.K
'aspuns # Daca ai primit perusul cadou si nu il vrei sau nu crezi ca poti avea grija de el, doneaza-l cuiva care
poate avea grija de el.
+rebuie sa inveti sa privesti animalele ca pe vietati, un animal de companie ciar si primit cadou nu este un
obiect. &re si el nevoi, suferinte ca orice alt animal.
K%u e chiar perusul meu, este al parinteluiTprietenuluiTprieteneiTrudei mele.K
'aspuns # Ciar daca nu este perusul tau, nu ar durea sa incerci sa-i imbunatatesti viata un pic. Daca cei care
sunt "stapanii" lui nu au grija de el, ai tu suflet si ofera-le ce le lipseste. :ii om cu suflet>
K"arintii mei nu#mi dau baniT nu ma lasa sa cheltui cu perusii la veterinar sau sa le cumpar ce au
nevoie.K
'apuns # :ara suparare, parintii tai ar trebui educati in ceea ce priveste a avea un animal de companie >>>
Incearca sa-i informezi tu despre tot ce reprezinta responsabilitatea de a avea un animal de companie.
./plica-le ca sunt si perusii fiinte vii ca si ei si ca nu sunt obiecte.
K%u e chiar asa cum imi imaginam, perusul meu nici macar nu ma place. =#as da altcuiva sa scap de
el.K
'aspuns # Daca perusul nu se comporta cum ai vrea tu, asta este numai vina ta. Comportamentul lui este
rezultatul comportamentului tau. Daca nu ai avut rabdare cu el probabil si-a pierdut increderea in tine si
poate ii este si frica de tine.
Daca ai tipat la el si te-ai purtat ca un monstru normal ca pasarea s-a speriat, el e mic si tu esti mare
(calculeaza si tu).
Ce ar fi in loc sa dai vina pe perus pentru ce face sau nu face sau pentru comportamentul lui sa incerci sa-ti
scimbi tu felul cum il abordezi. ,orbeste calm si frumos cu el. &i rabdare multa cu el. <fera-i bunatati
(fructe, legume). Si nu te astepta sa se scimbe imediat sau intr-o perioada scurta, ii va lua timp mult, dar
intr-un final se va apropia de tine si poate ciar va face ce vrei tu de la el (sa stea pe deget, sa nu mai fuga de
tine etc). Daca crezi ca nu ai destula rabdare sau ca nu esti in stare sa te comporti cum trebuie cu el, poate ca
ai dreptate> "oate ciar ar trebui sa-l donezi altcuiva care sa aiba grija de el>
"SI+&C<=& "&S&'I-<'#
"sitacoza este o boala infecto-contagioasa enzootica, care afecteaza numeroase specii de pasari, fiind
transmisibila la om.
Sursele de infectie sunt reprezentate de pasarile bolnave, cele trecute prin boala si purtatorii sanatosi, care
elimina germenii prin secretiile oculo-nazale si e/cremente. "asarile trecute prin boala pot fi e/cretoare de
Clamidii mai multe luni, iar purtatorii sanatosi ciar si cativa ani. Contaminarea se face direct si indirect,
patrunderea germenului in organism se realizeaza pe cale aerogena (aerosoli sau praf format din
e/crementele uscate) si mai redus pe alte cai# digestiva, conjunctivala, trans-ovariana sau acarieni.
Semne clinice
;n semn comun al infectiei clamidiene la numeroase pasari este conjunctivita sau cerato-conjunctivita. -a
papagali, canari si alte pasari de colivie apare diareea, anore/ia si un e/sudat seros la nivelul ungiului intern
ala ociului. -a porumbeii calatori predomina semnele respiratorii# rinita, bronsita si aerosaculita. -a rate se
observa un e/sudat seros ocular care aglutineaza pleoapele.
In general semnele sunt urmatoarele# dispnee, raluri, coriza, sinuzita, diaree, poliurie, letargie, inapetenta,
desidratare, oriplumatie, scadere in greutate si scaderea temperaturii corporale. In formele cronice apar si
semne nervoase precum pareze si paralizii.
-eziuni anatomopatologice
&par modificari la nivelul aparatului respirator, inimii, rinicilor, splinei, ficatului si la nivelul organelor
reproductive. "lamanii sunt congestionati, contin un e/sudat seros, spumos, sau fibrinos. Se observa
aerosaculita si splenomegalie la porumbei si psitacide. :icatul este de obicei decolorat, emoragic si marit in
volum. +ractul intestinal este congestionat si inflamat in cazurile cu diaree.
"articularitati#
+abloul clinic#
0oala evolueaza sub trei forme clinice# supraacuta acuta si subacuta. &ceste forme nu sunt specifice
psitacozei, ele putand apare in numeroase boli infectioase ale papagalilor.
:orma supraacuta- se intalneste rar la papagali, pasarile aparent sanatoase prezinta brusc afectarea grava a
starii generale si mor in cateva ore.
:orma acuta- este cea mai frecvent intalnita si debuteaza prin ipertermie (5%IC), frisoane, anore/ie,
abatere,pasarile stau gemuite, cu penele zburlite si aripile lasate. Din cavitatile nazale si ungiul intern al
ociului se scurge un e/sudat seromucos, respiratia devine dispneica, ralanta. Conjunctivita bilaterala este
frecvent asociata cu blefarita. "asarile prezinta diaree - fecalele sunt apoase cu strii de sange, uneori tulburari
nervoase (paralizii), slabesc foarte mult si dupa o evolutie de o saptamana mor. 'areori pasarile se remit iar
convalescenta este lunga.
:orma subacuta - Se caracterizeaza prin predominarea simptomelor oculare si respiratorii, starea generala
este putin afectata dar apare deplumatia, papagalii slabind continuu pana la cae/ie. .volutia duce la
vindecare sau moarte in decurs de o luna.
8edicament pt aerosaculita $
Intr-o seringa # 6,@ ml .)'<PI- (.)'<:-<P&CI)&) si % ml S.' :I=I<-<9IC.
Intr-o seringa separata # 6,1 ml D.P& (D.P&!.+&=<)&) si % ml 9-;C<=&.
Din fiecare seringa se dau cate doua picaturi dimineata si seara , pe cioc direct >
)u acceptati S".C+&! sau --Spec .
/tranutul la perus nu este neaparat un simptom de boala* fiind foarte sensibili, in general, inainte de orice
alt simptom, apare apatia si lipsa poftei de mancare. Stranutul, mai ales uscat, poate fi datorat unor cauze
simple si usor de indepartat.
;miditatea aerului
Daca aerul din incapere este prea uscat, perusul va stranuta si va respira greu, datorita inflamatiei cailor
aeriene datorata iritatiei. De asemenea, se va scarpina in incercarea de a inlatura senzatia neplacuta care duce
la stranut. &erul este uscat in apartamente pe timpul iernii si in perioadele friguroase, datorita incalzirii
locuintelor. "e perioada iernii acest inconvenient se inlatura fie punand un vas larg, cu apa, pe calorifer (sau
prosoape umede, care trebuie udate de fiecare data cand se usuca), fie cu ajutorul unui umidificator. ,ara in
general, odata cu incalzirea vremii, devine oportuna desciderea ferestrelor (aerisirea) care ajuta la
reecilibrarea umiditatii aerului din incaperi.
"raful
"erusii sunt sensibili la praf si la particulele fine de e/cremente uscate si rana care raman in cusca. Si
aceasta sensibilitate se poate manifesta prin stranut si respiratie ingreunata. :aptul ca isi scarpina ciocul
poate fi datorat dorintei perusului de a indeparta particulele de praf care il deranjeaza. &ceasta posibila cauza
se poate elimina printr-o curatire mai frecventa a custii si selectia unui tip de rana care nu se macina foarte
usor.
De asemenea, perusul poate avea o sensibilitate la ceva neobisnuit in mediul lui natural si care se afla in
mediul in care este tinut in captivitate* praf, parfum, fum de tigara, parul altor animale etc.
/tranutul umed, repetat., daca starea perusului se agraveaza (devine apatic, nu mai mananca)
!anifestari similare sunt date de prezenta unor paraziti, si de infectii virale, micotice sau bacteriene. "entru
fiecare dintre cele enumerate, e/ista alt tratament care, administrat fara sa fie necesar, poate sa dauneze
pasarii. ,a trebui asadar sa faceti un efort pentru a ajunge la un medic veterinar care se pricepe la pasari in
vederea unei consultatii, a unor eventuale analize si a tratamentului.
/i din nou despre boli.
@oli infectioase
1. "sitacoza, boala perusilor (febra papagalilor)$
0acilul care provoaca aceasta boala este clam?dia psittaci. X De obicei aceasta boala apare la pasari care
ajung in contact cu alte animale. :iind foarte contagioasa, ea se transmite cel mai usor prin aer, de aceea este
e/pus si omul acestui pericol. Simptomele aceste boli sunt o respiratie foarte greoaie, stranut, conjunctivita,
penele stau zbarlite, diaree, lipsa de pofta de mancare.
;'9.)+ la Dr ,eterinar.
E. Ascaris lumbricoides (limbrici)$
&pare mai ales la papagalii care provin din &ustralia, dar si la celelalte specii de papagali, mai ales la cele
care sunt tinute afara in voliere. "arazitul are o lungime de 1@-%@ mm, este galbui si sta in intestinele
pasarilor.
Simptomele sunt# diaree, slabire, lipsa de apetit si in stadiu mai avansat se pot observa viermisorii in
e/cremente. "entru o diagnoza e/acta si sigura este indicat sa duceti e/crementele la o facultate de medicina
veterinara sau la un veterinar cu posibilitati de analiza pentru a analiza daca e/ista ouale acestor viermisiori
in e/cremente. Daca duceti e/crementul la laborator este important s ail duceti in stare umeda ci nu uscata.
Daca credeti ca pasarea dumneavoastra este infectata cu aceasta boala, sau sunteti siguri, duceti-o la medical
veterinar sau la facultate pentru a o trata.
)iste indicatii ar fi sa administrati pasarilor "apa?a si oregano. Se spune ca acestea ar impiedica formarea
limbricilor.
0. Aripa aviara$
"ana acuma este inca neclar daca papagali se pot infecta cu aceasta boala.
S. Diaree$
Diareea nu este o boala. -a pasarile sanatoase se poate observa in e/cremente ca partea neagra este separata
de cea alba (partea urinara), la diaree aceastea sunt amestecate.
"oate aparea din cauza virusilor, bacterilor, cipercilor intestinali, boli ale rinicilor, otravire etc.
De obicei pasarile refuza mancarea cand au diaree.
Duceti pasarea la Dr ,eterinar.
-. 7aceala$
7aceala la papagali
.ste una dintre cele mai intalnite boli la papagali, poate aparea la oricare specie. ,a puteti da seama daca
pasarea dumneavoastra este racita daca o vedeti ca e apatica, umflata in pene, stranuta (ciar si cu secretii),
respira greu si se aud sunete ciudate de respiratie. Din pacate deseori, papagali iau raceala de la oameni, dar
si din cauza scimbarilor bruste de temperaturi, daca stau in curent sau la aer prea rece.
Cum se cureaza aceasta boalaI "ai in primul rand trebuie sa izolati pasarea de celelalte pasari pentru a nu le
infecta si pe ele, dar in principal pentru a oferi pasarii bolnave linistea necesara petru a se vindeca. Caldura
prin lumina rosie iar administrarea de vitamine este in aceste cazuri foarte importanta ("ropolisul este foarte
indicat deoarece actioneaza antibiotic impotriva multor bacterii si antimicotic impotriva multor ciuperci).
;miditatea aerului este foarte importanta, ea trebuie sa fie permanent la @6-@@7.
:oarte mult ajuta si inalatiile de ceai de musetel. "entru aceasta faceti un ceai de musetel fierbinte, acoperiti
colivia cu niste carpe umede si puneti ceaiul in asa fel in fata coliviei incat, aburii sa intre in colivie.
Daca in urmatoarele $-% zile nu obeservati o imbunatatire a starii de sanatate mergeti neaparat cu pasarea la
veterinar.
2. /*ngamus trachea, viermele traheal
&pare mai ales la perusi si nimfe, dar poate aparea la toate speciile de papagali. Simptomele acestei boli sunt
vomitatul, ciar si vomitatul cu mucoasa, probleme cu respiratia, pasarea ingite greu, depuneri negre-gri pe
cioc, miros urat ca de mucegai din cioc, diaree verzuie. De vina pentru aceste simptome este parazitul
+ricomona gallinae, care se stabileste in gatul pasarii. &cestor paraziti le place umezeala, de aceea se gasesc
de obicei in apa de baut si vanitele pasarilor, in scimb ei sunt foarte afectati de caldura peste @6 grade,
uscare, si solutii de dezinfectie. In mare parte sunt afectate pasarile cu un sistem imunitar slabit, (-ipsa de
vitamina &, stress si lipsa de igiena ). Daca credeti ca pasarea dumneavoastra arata aceste simptome , trebuie
sa o duceti de urgenta la un medic veterinar pentru a-i administra medicamentatia necesara. Diagnosticarea
se face in cateva minute sub un microscop. 0oala este curabila, cu sanse bune de vindecare daca este
depistata la timp.
.R. Auta $
Auta la papagali
9uta este de doua feluri si anume guta de inceieturi si guta de intestine. 9uta de inceieturi este mai usor
depistabila deoarece se formeaza noduri galbui pe piciorusele pasarilor. 9uta de intestine duce de o bicei la
moartea pasarii deoarece se depisteaza deobicei doar la sectionarea pasarii sau atat de tarziu incat
functionalitatea rinicilor este redusa deja incat nu se mai poate face nimic pentru pasare. &ceasta boala
apare mai ales la perusi dar si la nimfe. -a guta de inceieturi, simptomele sunt foarte vizibile, noduri la
degete, miscare greoaie, papagalul incearca sa se culce pe bete sau pe fundul coliviei pentru a evita greutatea
pe picioare, picioarele sunt de obicei calde si umflate si violete. -a guta de intestine sau rinici nu apar de
obicei simptome pana la moartea pasarii. 9uta apare daca functiile de filtrare ale rinicilor numai sunt
intacte, ceea ce duce la cresterea acidului uric in sange. &cestea se depun de obicei la inceieturi. 0oala
apare de obicei din cauza lipsei de vitamina &, mancare cu prea multe proteine, lipsa de apa. Cura pentru
aceasta boala nu prea e/ista, in scimb se poate influenta decursul bolii. De e/emplu visinele ajuta foarte
mult.
V. /indromul Aoing#=ight (8a&rohabdioza,8egabacterioza ) $
Sindromul 9oing -igt la papagali
"oate aparea la toate speciile de papagali dar mai ales la perusi, nimfe si agapornisi. De vina pentru aceasta
boala este o ciuperca pe numa !acrorabdus ornitogaster care se stabileste in intestine si stomac.
Simptomele sunt dupa cum spune si numele Ucd9oing--igtUc slabirea pasarii, cu toate ca pasarea �
mananca bine, vomitatul de mucoasa gri, seminte nedigerate in e/cremente, diaree verzuie. Daca observati
aceste simptome trebuie neaparat sa separati pasarea de celelalte pasari deoarece boala este contagioasa.
,indecatul de aceasta boala este relativa, de obicei boala duce la moartea pasarii, dar in unele cazuri s-a
reusit vindecarea pasarilor. Cea mai eficienta substanta a fost &mpotericina 0.
U. Jnemidocoptes pilae $
Onemidocoptes pilae
&ceasta boala este una dintre cele mai des intalnite boli ectoparazitare la perusi. &ceasta boala este una din
cele mai des intalnite boli la perusi.X Cu toate ca boala este specifica perusilor, nu este e/clus sa apara si la
nimfe si alte specii de papagali. Simptomele acestei boli sunt o depunere de o materie gri alba ca buretele pe
fata, nas, mai ales la cioc, oci si picioare. "asarea se curata si se spala mai mult ca de obicei din cauza
mancarimilor, neliniste, ciocul pasarii se poate deforma si sa creasca peste masuri, el devine foarte vulnerabil
si se poate rupe. "asarea va incerca sa se scarpine cu giarele in nas datorita mancarimilor mari pe care le
are. "arazitii de ca. 6,5 / 6,% mm intra in piele, ca de e/ pielea nasului, unde isi depune ouale. "rin
penetrarea produsa de parazit si din cauza metabolismului parazitiilor, se inflameaza pielea. Dupa inflamare
se formeaza acele depuneri sub forma de bureti. +erapia cea mai buna este desigur la veterinar, cereti
Ucd:rontline pentru pasariUc , acesta contine substanta :ipronil, care omoara parazitii. "uteti face asta si �
acasa dar atunci trebuie sa specificati la veterinar ce specie de papagal aveti, cam cat cantareste si sa fiti sigur
de boala pe care o are. "uneti :rontline pe un betisor de ureci si palpati locurile afectate. &lternativa la
:rontline ar fi Ivomec care are ca substanta activa Ivermectina(to/ic). .ste important sa faceti aceasta de $-%
ori, altfel omorati numai parazitul nu si ouale acestuia. In principiu daca nu aveti de unde sa luati aceste
produse si nu vreti sa asteptati pana vi le aduce veterinarul sau nu poate sa faca rost de ele, puteti utiliza ulei
de parafina sau vaselina. Se pune la fel pe betisor si se unge pe locurile afectate.X &ceasta metoda se
foloseste pentru a sufoca parazitii. Daca este totusi vorba de o pasare mai tare afectata sau observati depuneri
in jurul ocilor, este totusi mai indicat sa folositi preparatele farmaceutice.
FG. 9andidoza$
Candidoza la papagali
"oate aparea la toate speciile de papagali. De vina pentru aceasta boala este ciuperca Candida albicans care
afecteaza sistemul digestiv al pasarii. "apagalul arata palid, slabeste, in nari face niste depuneri albe, in
e/cremente gasiti resturi de seminte nedigerate. ,eterinarul ii va da pasarii pe cale orala medicamente
(&ntim?cotice) impotriva ciupercii. In timpul terapiei este interzis sa le dati pasarilor amncaruri care contin
zaar, cum ar fi betisoarele cu miere.
6aierea ghearelor
9earele pasarilor (atat papagali cat si cinteze, canari sau orice alte specii) cresc in lungime continuu, pe
toata durata vietii lor. In captivitate pasarile nu au cum sa-si toceasca gearele si ciocul la fel cum o fac in
libertate si uneori ciar folosirea unui os de sepie in colivie nu este suficienta pentru a le reduce la o lungime
confortabila. In cazul in care cresc prea mult (lucru care se poate datora si stingiilor prea subtiri sau
confectionate din materiale cu suprafata prea plana) gearele pot deveni un adevarat obstacol in deplasarea
normala a pasarii, ele agatandu-se prea usor, impiedicand pasarea sa-si mentina ecilibrul si putand genera
ciar deformari ale degetelor si picioarelor pasarilor. !ai mult decat atat, gearele prea lungi se pot rupe din
zona BvieC cauzand astfel sangerari si suferinte pasarilor.
&stfel, atat pentru protectia si confortul pasarii, cat si pentru evitarea ranirii stapanului sau distrugerii
diverselor piese de mobilier sau accesorii, gearele pasarilor trebuie inspectate periodic si taiate daca este
nevoie.
"entru a va da seama daca este nevoie sa taiati gearele pasarii, e/aminati-o atunci cand sta pe o suprafata
plana. Daca degetele sunt ridicate neatingand suprafata pe care sta pasarea, inseamna ca a sosit momentul
pentru BmaniciuraC.
Atentie :iecare geara are pana aproape de varf o zona vascularizata care, daca este sectionata va produce
sangerari.In cazul in care considerati ca nu va pricepeti sa taiati singuri gearele pasarilor, adresati-va
medicului veterinar sau unei persoane e/perimentate> Decat sa riscati sa taiati zona vascularizata a gearelor,
cauzand suferinta pasarilor, este mult mai bine sa apelati la sprijin specializat> "asarilor oricum nu le place sa
li se taie gearele, iar daca aceasta e/perienta devine si traumatizanta va fi foarte greu sa le diminuati ulterior
teama.
5stensile necesare
- prosop
- cleste de ungii special conceput pentru pasari sau pisici
- pudra cicatrizanta sau faina
!ata pasii pe care trebuie sa#i urmati$
F. 'ugati inca o persoana sa va ajute. Imobilizati pasarea cu ajutorul unui prosop, mentinand afara doar un
picior. &ceasta procedura va ajuta pasarea sa stea linistita si va va da posibilitatea sa o tineti bine fara sa
riscati sa o scapati.
&veti grija totusi sa nu strangeti pasarea prea tare pentru a nu o sufoca> < persoana trebuie sa tina pasarea si
cealalta sa taie gearele.
E. &pucati degetul pasarii cu doua degete si priviti cu atentie geara, la lumina puternica, pentru a putea
observa punctul pana la care este vascularizata. ,ena se vede ca o linie de culoare roz sau rosie sub ungia
translucida. )u strangeti si nu trageti prea tare de degetele pasarii, ele sunt foarte fragile>
0. +aiati cu ajutorul clestelui, numai varful ungiei, pana la punctul de unde se vede vena. .ste oricum mai
bine sa taiati mai putin si mai des decat mai mult si sa riscati sa taiati zona BvieC. +aietura trebuie sa fie
oblica, nu perpendiculara pe ungie (asa cum este aratat in imagine). "artea de deasupra a ungiei trebuie sa
fie mai lunga decat partea de dedesubt. Daca gearele pasarii sunt de culoare incisa si nu permit observarea
zonei vascularizate, apelati la ajutorul unui specialist. Daca nu gasiti un cleste special conceput pentru pasari
sau pisici puteti folosi si o ungiera umana insa ea trebuie manevrata mai cu grija.
S. Daca produceti o sangerare nu intrati in panica> "resarati pudra cicatrizanta sau faina pe geara, acoperind
suficient intreaga zona. Datorita faptului ca pasarile sunt atat de mici orice sangerare poate reprezenta o
amenintare la adresa vietii lor asa ca este foarte important sa o opriti imediat. )u presarati pudra cicatrizanta
pe piele, ea poate cauza arsuri.
-. Supravegeati pasarea si e/aminati-i gearele o perioada de timp dupa ce ati terminat procedura, pentru a
putea interveni daca apare vreo sangerare ulterioara.
"rocedura de taiere a gearelor trebuie facuta cat mai rapid, dar cu foarte multa atentie. In timp veti castiga
e/perienta si veti sti cat trebuie sa taiati fara a mai e/amina geara la lumina.
"e tot parcursul procedurii vorbiti pasarii pe un ton calm si linistitor. ,ocea dumneavoastra o va ajuta sa se
calmeze. -a sfarsitul procedurii mangaiati-o si laudati-o, eventual rasplatiti-o cu o mica tratatie, pentru a o
determina sa asocieze, pe cat se poate, taiatul gearelor si cu ceva placut.
9earele crescute prea mult vor trebui taiate saptamanal cate putin, pana vor ajunge la lungimea normala.
,a reamintim# !n cazul in care considerati ca nu va pricepeti sa taiati singuri ghearele pasarilor,
adresati#va medicului veterinar sau unei persoane experimentate
9um sa ne asiguram ca pasarile sunt in siguranta in casele noastre
"asarile sunt, in general, e/puse foarte multor pericole ciar in casele noastre. &ceasta situatie se datoreaza
mai multor factori, cum ar fi# dimensiunile lor reduse, metabolismul foarte rapid, sensibilitatea sistemului
respirator, curiozitatea e/cesiva etc. ;n stapan responsabil va trebui deci sa aiba grija ca pasarea sa sa fie
ferita de cat mai multe lucruri si situatii care ii pot pune sanatatea si viata in pericol. In cazul producerii unui
accident apelati imediat la veterinar> In cele ce urmeaza vom incerca sa va prezentam potentialele pericole
pentru pasari si cum sa le evitati.
1. 9eamurile, usile, luminatoarele, oglinzile
"asarile nu inteleg ce inseamna sticla geamurilor si vor incerca sa zboare prin ele. &ccidentele petrecute
astfel sunt foarte periculoase, putandu-se solda cu ranirea grava a pasarii. &coperiti oglinzile mari, geamurile
de la ferestre, usi si luminatoare cu perdele, draperii sau jaluzele atunci cand lasati pasarea libera prin casa.
&veti grija totusi si la materialele folosite pentru acestea, pasarea nu trebuie sa-si poata agata gearele in
te/tura panzelor, in orificiile acestora sau in snururi. )u lasati ferestre si usi descise, pasarea poate evada>
$. ,entilatoarele, aparatele de aer conditionat, temperatura
+emperaturile prea scazute sau prea ridicate afecteaza sanatatea pasarilor. Colivia pasarii nu trebuie
pozitionata in zone in care sa circule curenti de aer, in bataia aerului conditionat sau a ventilatorului. "artea
mecanica a ventilatoarelor de tavan sau a celor obisnuite prezinta de asemenea riscuri pentru pasari care se
pot rani fatal in palete. Incideti aceste dispozitive inainte de a scoate pasarea din colivie>
%. Strivirea, sufocarea
&desea pasarile se strecoara in diferite locsoare inguste, unde sunt greu observabile si pot fi astfel ranite
accidental. &veti grija pe unde calcati si unde va asezati atunci cand pasarea este in afara coliviei> )u
incideti usile dulapurilor, sertarele inainte de a va asigura ca pasarea nu s-a strecurat cumva inauntru.
In general, asigurati-va ca pasarea nu a intrat undeva unde sa poata fi incisa sau ranita. )u dormiti cu
pasarea, riscati sa va rostogoliti in somn peste ea si sa o omorati>
5. Cablurile electrice
Cablurile electrice sunt foarte periculoase. < pasare care roade un cablu se poate arde sau electrocuta mortal.
"entru a evita aceste accidente va trebui sa mascati cablurile in materiale speciale sau in tevi ",C. ;nele
pasari pot incerca sa strapunga ciar si aceste aparatoare> !onitorizati cu atentie activitatea pasarii>
@. Copiii si musafirii
Copiii pot rani pasarile sau pot fi raniti de acestea. In functie de varsta, ei vor trebui instruiti cum sa se
comporte cu pasarile, tinand cont si de temperamentul acestora. Copiii nu-si dau seama de forta manutelor
lor si pot sufoca pasarea> ,a trebui sa amenajati pasarii un loc unde sa se poate retrage oricand departe de
interactiunea cu copiii.
!usafirii nu trebuie lasati sa manipuleze pasarea sau sa ii ofere de mancare fara acordul si instructiunile
dumneavoastra.
2. &lte animale din casa
,a trebui sa fiti e/trem de atenti atunci cand aveti in casa, pe langa pasari, si alte animale. "asarile pot fi
ranite sau pot rani la randul lor. )u lasati niciodata pasarea singura in compania altui animal> ,a trebui sa
aveti grija ciar si la coabitarea diferitelor specii de pasari> &coperiti acvariile pentru a evita inecarea
pasarilor si ingerarea apei din acvariu, care poate contine microorganisme periculoase. .vitati e/punerea
pasarilor la lumina lampilor special concepute pentru reptile, acestea le pot cauza arsuri. -itiera pisicilor este
periculoasa pentru pasari datorita prafului si mirosurilor emise. )u folositi spra?uri contra puricilor in
apropierea pasarilor si nu lasati la indemana acestora medicamentele folosite pentru alte animale de
companie.
A. "ericolele din bucatarie
0ucataria este un loc foarte periculos pentru pasari, acestea nu trebuiesc nici gazduite acolo, nici lasate sa
intre in bucatarie. ,esela din teflon emite gaze foarte to/ice pentru pasari, de asemenea si alte ustensile
folosite in bucatarie. &ragazul, cuptorul si alte aparate electrocasnice pot provoca arsuri grave si raniri
pasarilor. <biectele taioase si ascutite (cutite) sunt e/trem de periculoase. &limentele aflate in bucatarie pot fi
ingerate de pasari cauzandu-le grave probleme de sanatate. "asarile se pot ineca cu usurinta intr-o ciuveta in
care se gaseste apa sau ciar intr-un paar sau bol plin cu apa. 0ucataria trebuie sa fie intotdeauna un loc
interzis pasarilor>
K. "ericolele din baie
0aile sunt la fel de periculoase ca si bucatariile. "asarile se pot ineca in ciuvete, cazi si vase de toaleta.
<glinzile mari sunt periculoase pentru ca pasarea poate zbura direct in ele si se poate rani. Spra?urile si
lotiunile cosmetice sunt foarte periculoase, produsele folosite pentru curatenie, medicamentele si detergentii
de asmenea. )u folositi in prezenta pasarilor aparatele de ondulat parul sau fierul de calcat intrucat acestea
emit gaze foarte to/ice pentru acestea. +ineti usa de la masina de spalat in permanenta incisa pentru a
preveni patrunderea pasarii inauntru.
H. Sursele de caldura
&rsurile accidentale sunt foarte frecvente. )u lasati pasarea libera prin casa daca aveti lumanari aprinse, vase
incalzite (de e/emplu cele pentru arderea uleiurilor aromatice), seminee, radiatoare sau calorifere electrice
puse in functiune. &tentie> Cibriturile sunt to/ice pentru pasari> 0ecurile incalzite (in special alogenii) pot
produce arsuri grave. &sigurati-va ca ele au fost stinse si s-au racit complet inainte de a scoate pasarea din
colivie.
16. :umul, mirosul, gazele si alte emanatii
Sistemul respirator al pasarilor este foarte diferit de cel al mamiferelor si este mult mai afectat de mirosuri,
fumuri, gaze si alte emanatii. <rice fel de fum este e/trem de periculos, inclusiv fumul de tigara, marijuana
sau cel de ulei de bucatarie ars. !irosurile puternice pot fi fatale. "rodusele petroliere (benzina, gaz etc.),
cele pentru curatenie, produsele cosmetice (parfum, fi/ativ, oja etc.), lumanarile parfumate, betisoarele
aromate, odorizantele de camera, uleiurile esentiale, alcoolul sunt de asemenea to/ice. ;leiurile sunt
periculoase nu numai daca sunt ingerate ci si daca se impregneaza in pene. !ono/idul de carbon este fatal
pasarilor. )u folositi in apropierea pasarilor adezivi, vopseluri, terebentina, acetona, mar(ere permanente sau
alte obiecte asemanatoare.
11. !etalele grele
Categoria metalelor periculoase pentru pasari include# zincul, mercurul, arsenicul iar acestea sunt
surprinzator de mult folosite in alcatuirea diferitelor obiecte din casele noastre, putand fi folosite ciar la
confectionarea unor accesorii destinate pasarilor. &veti grija la continutul de metale grele al coliviilor,
accesoriilor pentru colivii si jucariilor. Clemele de prindere a accesoriilor pot fi de asemenea periculoase. Iata
o lista de obiecte care contin astfel de metale si care nu trebuiesc lasate la indemana pasarilor# cuie, capse,
fermoare si accesorii metalice, monezi, vopseluri, medicamente, produse cosmetice, linoleum, obiecte
decorative (in special anticitati), baterii, uleiuri, lubrifianti, insecticide, pesticide si multe altele.
1$. &lte to/ine si pericole
./ista multe plante to/ice pentru pasari. &lte obiecte periculoase sunt# decoratiunile de Craciun, iarba
artificiala, funditele si panglicile, baloanele, bijuteriile, acele, butonii, nasturii, diferite snururi si sfori, sarme
si cabluri. :irele smulse din covoare de catre pasari sunt periculoase intrucat le pot bloca sistemul digestiv.
!ulte pasari sunt foarte stresate de zgomotele puternice.
Insuccesul imperecerii la pasari. "osibile cauze si solutii.
Imperecerea pasarilor nu este intotdeauna un succes si pana si celor mai e/perimentati crescatori li se
intampla tot felul de accidente neprevazute si tragice. Imperecerea este un proces solicitant pentru pasari si
care contine intotdeauna o nota de imprevizibil. +otusi, cu cat veti organiza mai bine reproducerea pasarilor
dumneavoastra cu atat mai multe sanse de succes veti avea.
./trem de important este aspectul sanatatii pasarilor. &sigurati-va ca e/emplarele pe care le impereceati
sunt perfect sanatoase si intr-o forma fizica e/celenta> De asemenea, criteriul varstei este si el important. )u
impereceati pasari prea tinere, asteptati intotdeauna pana e/emplarele au atins varsta maturitatii se/uale> ;n
alt detaliu de luat in seama este dieta pasarilor. .a trebuie sa fie ecilibrata nutritiv pentru a avea siguranta ca
pasarile au suficiente rezerve energetice pentru a face fata efortului imperecerii si cresterii puilor.
,a recomandam sa nu va lansati in reproducerea pasarilor dumneavoastra daca nu ati studiat temeinic
subiectul, daca nu puteti sa le oferiti pasarilor conditiile optime de care au nevoie sau daca nu veti avea cum
sa le gasiti viitorilor pui stapani iubitori.
De asemenea, va recomandam insistent ca in cazul in care observati o eventuala problema, sa va adresati de
urgenta medicului veterinar> )u incercati sa tratati dumneavoastra pasarile si nici nu asteptati ca acestea sa
se vindece singure>
In cele ce urmeaza vom enumera cateva dintre cele mai intalnite probleme ce apar la imperecerea pasarilor,
impreuna cu posibilele lor cauze. ;nele dintre probleme pot fi solutionate ciar de catre noi, stapanii
pasarilor, prin diverse ajustari, insa altele sunt in afara controlului nostru. -ista de mai jos nu este in niciun
caz completa intrucat sunt foarte multe lucruri care se pot intampla si care conduc la insuccesul reproducerii.
+otusi, aceasta lista va poate oferi o imagine de ansamblu asupra potentialului insucces al imperecerii.
"'<0-.!&- C&;=. "<SI0I-.
"asarile refuza sa intre in cuib _Cuibul este orientat intr-o directie gresita (scimbati pozitia siGsau orientarea
cuibului)
9aura de intrare este prea mica _(mariti gaura de intrare)
+otul este pregatit dar ouale intarzie sa apara... _"erecea este de fapt formata din $ masculi sau $ femele
./emplarele nu se plac deloc
"asarile sunt prea tinere sau prea batrane
Conditiile de imperecere nu sunt suficient de stimulante (asigurati-va ca +<&+. conditiile necesare sunt
indeplinite# lumina, dieta, cuib etc.)
"asarile sunt bolnave sau e/tenuate de impereceri repetate
<uale depuse sunt infertile_ "erecea este de fapt formata din $ femele
!asculul este incepator
:emela este agresiva si nu accepta copulatia
Stingiile din colivie nu sunt suficient de solide incat sa permita actul imperecerii
./emplarele nu se plac deloc
;nul sau ambii parteneri sunt infertili
./emplarele sunt prea tinere sau prea batrane
"enele din jurul regiunii anale impiedica desfasurarea corecta a actului imperecerii
"asarile sunt bolnave sau e/tenuate de impereceri repetate
:emela abandoneaza cuibul si ouale _'etentia oului (consult veterinar de urgenta>)
"'<0-.!&_ C&;=. "<SI0I-.
Coaja oualor se sparge _ :emela sufera de deficit de calciu (oferiti-i suplimente de calciu inca de dinainte de
inceperea sezonului de imperecere)
Cuibul nu este prevazut cu o stingie si inauntru si parintii aterizeaza direct pe oua atunci cand intra
;nul sau ambii parinti sparg intentionat ouale _ Ceva din mediul inconjurator este deranjant pentru pasari#
prea mult zgomot, pasarile se simt in nesiguranta etc. (incercati sa le asigurati cu strictete +<&+. conditiile
necesare)
.mbrionii mor in diferite stadii de dezvoltare _ Defecte genetice
"rea multa sau prea putina umiditate
Clocire neadecvata
"arintii nu intorc ouale in cuib sau le intorc incorect
Diferite infectii bacteriene contractate de embrioni prin coaja oualor sau transmise de parinti inca de dinainte
de depunere
Spargerea cojii oualor
Supraincalzirea sau racirea e/agerata a oualor
"uii eclozeaza dar mor in primele zile sau saptamani de viata _ "arintii nu ii ranesc sau nu ii ranesc cu
ceea ce trebuie
"arintii calca pe ei si ii omoara in cuib
!alformatii congenitale
3ipotermie sau ipertermie
Diferite infectii sau afectiuni
"uii pot fi omorati de unul din parinti sau de alte pasari
!asculul sau femela moare in timpul clocirii sau in timpul cresterii puilor Sanatate precara
Diferite afectiuni contractate
.puizare
Despre raie#
(de pe forum)
&n?mma
'aia se manifesta sub forma unor e/crescente albicioase, cu aspect spongios - pe cerom (nas), in special la
limita dintre cerom si nas, pe falcute, sub cioc, pe picioare, pe pleoape. In stadii avansate, incep sa cada si
penele. "e cioc apar de obicei niste santulete sapate de paraziti. ;ita-te de aproape, cu atentie, si vezi daca
ceea ce are pe cioc sunt intr-adevar aceste santulete. In cazul acesta, este raie.
"entru tratament, poti folosi ulei alimentar (eu am folosit de porumb, presat la rece, care este mai concentrat
si foarte bun pentru piele in general), iar in zonele unde nu e/ista risc de ingerare, unguent cu sulf de la
farmacia umana - este foarte eficient si rezolva foarte rapid problema, dar este to/ic si se recomanda sa dai
numai in zonele unde perusul nu poate sa-l ingereze (eu am folosit pentru cerom si pentru zona capului,
atunci cand peruselului meu ii cazusera toate penele...).
'aia apare pe fondul unei imunitati scazute (datorata unor boli, stres, etc...). Din proprie e/perienta ($ perusi
cu raie, dintre care la cel de-al doilea boala a recidivat) picaturile !ultivitaminico sunt foarte bune.
&dministrandu-i-le ii cresti imunitatea si ii sustii organismul, si combinat cu tratamentul e/tern facut de la
primele semne de boala, sansele sa scape rapid si definitiv de raie sunt foarte mari. In loc de ulei poti folosi si
Sanipur - este un e/tract uleios pe baza de galbenele, dar tratamentul este tot mai de durata. !ulta bafta cu
pitica>
..........
pentru raie poti folosi ulei - eu am folosit de porumb (e mai gras, mai concentrat, si e foarte bun pentru piele
in general), "la carte" este recomandat cel de parafina, dar ciar si cel de floarea-soarelui este bun - asta daca
raia nu este foarte avansata si este in zone unde perusul se poate ciuguli si e/ista pericolul sa ingereze
substantele respective. "oti folosi si vitamina & sau, in cazul in care perusul nu ajunge in zona respectiva si
nu are cum sa ingereze - unguent cu sulf - % zile# o data G zi, o zi da, una pauza. Se repeta la o saptamana - 16
zile. .u la peruselul meu am folosit ulei de porumb, pe nas si cioc, iar pe cap-ceafa, unde era "safe", am
folosit unguent cu sulf. Cu unguentul rezolvarea este foarte rapida.
"oti incerca si cu Sanipur, insa tratamentele cu ulei si Sanipur sunt mai "blande", dar mai de durata.
&plicarile se fac cam de $ ori pe zi in aceste cazuri.
'aia de la perusi nu se ia la oameni, dar e recomandat totusi sa te speli bine pe maini dupa aplicari.
!ivan
"tr raie# si noi am trecut prin asa ceva, nu se ia la om, dar trebuie sa desinfectezi tot ce a avut contact cu
perusii.
Deci cum tia spus &n?mma, si eu consider ca uleiul e cel mai bun, dar de durata.
Si vit & e buna, dar se pare ca la unii perusi a fost prea puternica. Se da doar adata pe zi.
.u in plus am dat inainte cu ceai de musetel sau galbenele,cand a reaparut, doar ptr a inmuia crustele, dar nu
le-am curatat.
&i mei abia stateau la uns.
Cremele sau solutiile cu sulf sau alte medicamente ptr raie to/ice se dau D<&' in locuri unde ei nu ajung sa
se curete #cap-ceafa si doar cand sunt separati sau doar unul.
&+.)+I. la dozaj.
.u dupa o saptamana de tratament le puneam apa sa se spele, e bine sa se curete de acel ulei sau
medicamente.
Si asa vedeam si cum evolueaza boala.
Colivia, accesoriile si jucariile-dezinfectate.
In aceasta perioada sa li se asigure liniste si conditii de odina mai mult.(fara galajie si agitatie in jurul lor)


F. !nformatii Aenerale Despre "erusii 9omuni
"erusul ondulat (Melopsittacus Undulatus)$
.ste raspandit in &ustralia. -ungimea totala a pasarii este de $6-$$ cm din care coada este de apro/imativ
16 cm* aripa masoara H cm. "erusii ondulati traiesc in stoluri care se deplaseaza de la un loc la altul pentru a-
si gasi rana alcatuita in special din semintele plantelor ierboase (diferite graminee si alte plante cu seminte),
abundente in stepele intinse australiene. "e langa diferite seminte mai consuma frunze si verdeturi fragede,
muguri ca si unele fructe pe care le ciugulesc. Daca rana se imputineaza stolurile isi scimba locurile de
ranire, mai ales in ajunul perioadei de reproducere, cand se stabilesc in sectoare cu conditii cat mai
favorabile. Seara si dimineata se deplaseaza in locurile cu ape, unde se adapa si se scalda. )ici in perioadele
de reproducere perecile nu se izoleaza, ci cuibaresc in colonii, in scorburile copacilor.
Depun 5-2 oua in cuiburile amenajate mai ales in arborii de cauciuc cu scorburi. Clocitul (incubatia)
dureaza % saptamani, timp in care masculul are grija de ranirea femelei, cu rana pe care o aduce in gusa,
ceea ce face ca femela sa paraseasca destul de rar cuibul. "uii zboara din cuib la varsta de @ saptamani, fiind
suficient de dezvoltati pentru a-si insotii parintii.

Cuib pentru reproducere
(interior)

Cuib pentru reproducere
(e/terior)

Colivie cu cuib pentru reproducere
atasat
"erusii ondulati sunt pasari dinamice, mobile si mai ales foarte comunicative, emitand permanent sunete
de cemare si de comunicare reciproca, care, la nivelul intregului stol capata o rezonanta si o sonoritate
ampla si variata, animand mediul inconjurator. "asarile foarte tinere, tinute separat pot fi invatate sa imite
cuvinte in tonalitatile specifice timbrului lor. &cest lucru este posibil dupa repetari dese ale cuvintelor,
pronuntate clar si cu intonatie cat mai placuta. Invatarea cuvintelor se face succesiv, mai intai cate o silaba,
apoi cate un cuvant si abia ulterior mai multe cuvinte. Desigur insa ca perusii nu pot rivaliza la pronuntarea
cuvintelor cu papagali de talie mai mare, care sunt mai buni imitatori.

E. 9resterea "erusilor :ndulati 9omuni

"erusii ondulati au fost adusi in 'omania in ultimele decenii ale secolului al PIP-lea. Inca din acea
perioada s-a pus problema reimprospatarii sangelui cu pasari aduse din alte zone, acest lucru concretizandu-
se prin aducerea a 16 e/emplare in anul 1H61 direct din &ustralia. )umarul perusilor a crescut continuu,
ajungand sa concureze ciar cu mai vecii musafiri din tara noastra, canarii.
"rincipalele cauze pentru care perusii ondulati sunt asa de raspanditi si indragiti in toata lumea sunt
coloritul foarte variat si frumos (cele mai apreciate culori fiind verde,albastru si violet), faptul ca sunt foarte
vioi si blanzi, usurinta cresterii si reproducerii si capacitatea de a reproduce vocea omeneasca.
3rana usacata este alcatuita in special din seminte de mei si ovaz, consumul mediu zilnic pentru o
pasare fiind de apro/imativ 1@-$6 g, adica 5,@-2 (g de seminte pe an. &cest consum este relativ mare pentru
o pasare ce cantereste intre 56-26 g, deci un perus consuma zilnic rana ecivalent cu o treime din greutatea
sa. &cest lucru se datoreaza metabolismului ridicat, pasarile avand astfel energie foarte multa, ceea ce le face
sa fie asa de vioaie. "e langa rana uscata, perusii consuma si rana moale, dintre care cea mai raspandita
este oul fiert, amestecat cu biscuiti sau pesmet. <ul este un aliment comple/, ce contine toate elementele
nutritive necesare unei pasari, insa trebuie administrat cu atentie deoarece acesta trebuie consumat in scurt
timp, oul fiind un aliment usor alterabil si putand provoca deranjamente intestinale si ciar epatita. 3rana
verde nu trebuie sa lipseasca din meniul papagalilor, aceasta fiind formata din rocoina, papadie, patlagina,
traista ciobanului, trifoi, lucerna, spanac, salata si frunze de morcov, insa frunzele trebuie sa fie proaspete si
uscate, frunzele ude putand provoca indigestii. ;n alt element important al ranei perusilor il constituie
ramurile de pomi de esenta moale cum ar fi salcia, plopul, teiul. &sigurati-va ca ramurile sa nu fie stropite cu
pesticide. &cestea au rolul de a satisface nevoia de a roade a perusilor si de a completa necesarul de vitamine
a acestora.

<ua depuse in
cuib

"ui de o zi


Cam atat este de "mare" un pui de o
zi si un ou de papagal #)
7eproducerea perusilor ondulati comuni se face cu destul de multa usurinta. ,arsta minima de
reproducere este de K luni la femele si 1$ luni la masculi. 'eproducerea se face in $-% serii, depinzand de
randamentul pe care pasarile il dau. In cazul imbolnavirii sau rezultatelor slabe la reproducere, pasarile sunt
trecute la repaus pentru refacere. Cuibul de reproducere are baza de 12 P $6 cm si inaltimea de $$ cm, cu
gaura de intrare de 5,@ cm. .l se ataseaza e/terior la o colivie metalica cu baza de %6 P @6 cm si inaltimea de
%6 cm in cazul reproducerii pe pereci.
In cazul reproducerii in voliere cuiburile de reproducere trebuie sa fie cat mai asemanatoare deoarece se
pot crea conflicte in cazul in care dou femele prefera acelasi cuib. 'eproducerea in voliere are cateva
avantaje si anume usurinta ranirii si eventual un randament mai ridicat al pasarilor la reproducere, insa
personal preferam inmultire pe pereci separate deoarece astfel se pot obtine pasari de o calitate superioara si
se pot observa separat performantele reproducatorilor. In perioada de repaus, pasarile se separa pe se/e, ceea
ce usureaza acceptarea partenerului in momentul in care se trece la o noua serie de reproducere. -a un cuib
se lasa doar %-5 pui pentru ca acestia sa fie bine raniti si sa nu-si epuizeze parintii. "uii se separa la @-2
saptamani cand devin independeti de parinti si mananca singuri. &cest moment se poate identifica si prin
observarea lungimii cozii, atunci cand aceasta este apro/imativ egala cu cea a parintilor. "uii se separa de
asemenea pe se/e si sunt tinuti in voliere pentru a se maturiza. Spor la ... reproducere> #)
@olile nu constituie o problema pentru perusi atata timp cat alimentatia este corespunzatoare, primesc din
plin aer curat, lumina si un loc mare pentru zbor care este curat si deparazitat. Dezinfectarea si deparazitarea
de fac de doua ori pe an prin curatirea si varuirea incaperii in care sunt tinuti papagalii, cat si prin vopsirea cu
motorina a tuturor partilor metalice si de lemnarie. Custile si cuiburile sunt introduse in incapere abia dupa
uscarea varuielii si aerisirea incaperii pana cand dispare orice miros neplacut. ;n rol important in prevenirea
bolilor il are aerul curat, astfel in camerele aglomerate cu papagali aerisirea este obligatorie de mai multe ori
pe zi. -umina de asemenea este un factor important pentru sanatatea papagalilor, incaperea trebuind sa fie
luminoasa si calduroasa, pe perioada iernii fiind de preferinta o camera incalzita. &stfel prin respectarea
acestor catorva simple reguli veti avea papagali sanatosi si vioi.

0. 9um !nvatam "apagalii /a 4orbeasca

< calitatea deosebita pe care o au aceste minunate pasari este aceea ca unele e/emplare pot imita vocea
omeneasca. Calitatea cuvintelor pe care le pot pronunta perusii este insa destul de slaba si nu se pot compara
cu alte e/emplare de talie mare care pot pronunta cuvinte mai clar. "rin e/ercitii pe care vi le vom prezenta
in continuare, perusii pot totusi invata unele cuvinte.
In primul rand perusii pot fi invatati sa vorbeasca doar daca sunt luati de mici de langa parinti si crescuti
separat, fara a avea contact cu alti papagali. "apagalii trebuie luati de langa parinti inca din cuib (cel mai
indicat) insa in acest caz ei trebuie raniti zilnic cu mei decorticat si cu terci de gris pana cand incep sa
manance singuri, fie la ma/im o saptamana dupa ce au iesit din cuib. "apagalul ales trebuie sa fie cat mai
bland, sa nu se sperie cand apropiem mana de el. De asemenea un criteriu important al alegerii perusuilor
este cel al se/ului, la perusii ondulati mai buni vorbitori fiind masculii. Stabilirea se/ului la o varsta asa
frageda este dificila insa iata un indiciu care va poate ajuta# culoarea ceromei ce inconjoara narile la masculi
este in intregime de culoarea roz-violacee, pe cand la femele este roz-violacee pe margini, slabind in
intensitate pana in dreptul narilor unde este bleu-albicioasa.

"ui de papagali de 16 zile "ui de papagali de 16 zile

"ui de papagal de % saptamani
Dupa alegerea puiului potrivit, acesta se tine intr-o cusca de marime medie @6 P %6 P $6 cm cu vase cu
apa, rana obisnuita descrisa mai sus, si nisip pe jos. &cesta trebuie tinut izolat fata de alti papagali, pentru a
nu auzi cantecele acestora, deoarece acest lucru l-ar face sa nu mai imite vocea omeneasca.
"rimul lucru ce trebuie facut este imblanzirea perusului, prin evitarea zgomotelor si a miscarilor bruste.
+rebuie sa ne apropiem de cusca si cu miscari line sa punem mana pe el, fara sa-l speriem, sa il mangaiem pe
ceafa si pe partile laterale ale capului. Dupa ce repetam acest lucru de mai multe ori, il invatam sa ne stea pe
deget si incet putem sa-l scoatem din colivie.-a primele incercari de a-l scoate din colivie probabil se va
speria si va zbura prin camera, lovindu-se de pereti si de geam. +rebuie lasat sa se linisteasca si de cele mai
multe ori se intoarce singur la crescator. In caz contrar il prindem usor, cu blandete si il punem inapoi in
colivie.In tot acest timp ii repetam numele sau cuvantul care vrem sa-l invete.'epetam aceste e/ercitii de mai
multe ori pe zi pana cand papagalul se imblanzeste si se imprieteneste su crescatorul.
Dupa ce s-a imblanzit, perusul este lasat sa zboare in camera si se observa ca este foarte prietenos cu
cresatorul, asezandu-se pe umerii lui, pe deget, etc. "artea cea mai importanta in acest moment este repetarea
cuvantului (la inceput este de preferinta alegerea unor cuvinte usoare 'i(i, Oi(i, !i(i, etc.) de multe ori pe
zi, pana cand il pronunta (pe la varsta de %-2 luni). .ste important ca atat pe perioada de invatare cat si dupa
ce pronunta cuvantul, sa nu pronuntam nici un alt cuvant. .ste indicat ca invatarea perusului sa fie facuta de
o singura persoana, pentru ca papagalul sa nu auda alt timbru vocal care sa-l enerveze sau sa-l dezorienteze.
"erformante mai bune in invatarea perusilor sa vorbeasca il au femeile si copiii, deoarece au vocea mai
subtire si astfel mai apropiata de glasul papagalului.
Dupa ce l-am invatat un cuvant, se trece la invatarea altuia nou, cu repetarea cuvintelor ce le-a invatat
deja, in caz contrar putand sa uite ce a invatat. Dupa ce a invatat mai multe cuvinte se poate trece la invatarea
unor propozitii scurte, insa nu i se pronunta decat un cuvant sau o propozitie odata si dupa ce a invatat-o bine
se trece la urmatoare.
;n mod interesant si eficace de a invata un papagal sa vorbeasca este prin inregistrarea unui cuvant pe
caseta si redarea in mod repetat.
&stfel pentru a invata un papagal sa vorbeasca este nevoide de multa rabdare, insa un astfel de efort se
merita pe deplin, rasplata fiind satisfactia pe care o veti avea cand papagalul va va striga pe nume cand veti
intra in camera #). Succes>