You are on page 1of 24

Curs1 (25.02.

2005)
Cata vreme energia de zacamant caracterizata prin facorul productie cumulata extrasa intr-o perioada raportata la
existenta rezervelor, la finalul aceeasi perioade adica factorul final de recuperare (FFR) se mentine la un nivel
acceptabil. Extractia, transportul si distributia gazelor naturale se efectueaza pe seama energiei de zacamant.
Astfel, daca extractia, transportul si distributia gazelor naturale a inceput omologat in Romania in !", pana in anul
!#$ nu a fost nevoie de nici o comprimare.%e masura ce factorul de recuperare adica extractia cumulata depaseste
rezervele in acel moment energia de zacamant scade si este nevoie deo energie mecanica de suprafata care sa faca
posibila extractia, transportul si distributia gazelor naturalela consumator adica de comprimare.
Comprimarea &.'. pe masura ce energia de zacamanat scade, scazand prin declin natural presiunea si debitele
zacamantului, este necesara in urmatoarele activitati (
a) comprimarea in extractia gazelor naturale
- are drept scop prin fenomenul de aspiratie al componentelor redresoare scaderea contrapresiunii peg aura de sonda
deci cresterea debitului sondelor care este o functie de presiune de fund a stratului- presiunea dinamica exprimata prin
rel)atii matematice.
- cresterea presiunii de livrare a gazelor naturale de la cel care face extractia pentru ca acestea sa a*unga la o valoare
posibila pentru aface transportul gazelor in conducte catre consumatori tinandu-se sa se a*unga la presiunile initiale ale
conductei de transport
- cresterea prin usurarea extractiei a factorului final de recuperare
Nota
) din cele de mai sus rezulta ca cu trecerea timpului expresiiile debitelor scad iar ratia de comprimare creste (ratia de
comprimare sau raportul de comprimare este egal cu presiune ade comprimare a compresorului excprimata in bari
absoluti, pe presiunea de aspiratie a compresorului exprimata in bari absoluti R + %r,%a (numar adimensional)
-) debitul este cantitatea de fluid care trece printr-o sectiune in unitatea de timp, cu anume viteza, si scade in timpul
exploatarii. .ebitul se exprima in unitati fizice ( m
/
,mii m
/
, milioane m
/
, toate acestea raportate la secunda, ora, zi
Formula generala a debitului este ( 0+ 12%2v
/).in cele de mai sus rezulta ca la alegerea utila*ului de comprimare pentru extractie ne vom orienta asupra acelor
care au o ratie mare de comprimare si debite relativ mici, acestea referindu-se la fiecare zacamant in exploatare si pana
in prezent in industria extractiva tipul de comprimare potrivit este compresorul cu piston (format dintr-un cilindu cu
supape de aspiratie si refulare in care un piston care pe o fata comprima gazul iar pe cealalta fata aspira gazul adica
efect duplex. Acest lucru este asemanator cu o pompa de aer. Realizeaza o ratie mare de compruimare fiind vorba de
comprimarea intr-un volum inc3is de supape (%24+z2R25)
6) debitele in principiu sunt date de relatiie (
- volumul unui cilindru, numarul de cilindrii, cu cursa pistonului, randamentul volumetric, turatia, presiunea de
aspiratie.
Compresorul este dependent de turatie. .ar turatie este limitata la compresoarele cu piston de masa pistonuluisi de
frecarea acestuia cu peretii cilindrului, deci dezvolta forte de inertie datorita sc3imbului de directie alternativa a
mosorului pistonului si de forte de frecare. Acest lucru conduce la ideea ca debitele comprimate cu piston sunt limitate
la acesti factori sunt relativ mici.
$) Ratia de comprimare + %r,%a este limitata constructiv de ( efortul in ti*a pistonului, presiunea ce se exercita prin
sistemul biele manivela pornind de la efortul din ti*a catre asamblarile lagar ax, nu poate fi crescatoare peste limita
care ar permite expulzarea (strivirea) filmului de ului pt ungere intre lagare si ax . .eci de regula raportul de
comprimare este limitat de valoarea /.
#) .atorita acestor impedimente si mai ales faptului ca comprimarea cu piston este o solutie invec3ita cu randamente
coborate (randamentul mecanic sub 7."$) solutiile moderne impun inlocuirea acestora cu compresoare centrifugale
multieta*ate care permit ( scaderea volumului si greutatii compresoarelor cu piston de cel putin 7 ori in solutia
centrifugala, marirea debitului de gaze prin marirea turatiei compresoarelor centrifugale a*ungand la turatii de 7-/7
de ori mai mari decat cele cu piston prin forte mai mici de frecare si lipsa fortelor de inertie (randamentul mecanic
alacestora este de peste !78) %e parcursul exploatarii presiuniile de aspiratie ale sondelor scad spre 7.$-- bar ceea ce
determina te3nic si economic apropierea agregatelor de comprimare de sondele productive si inlocuirea oricarei solutii
(cu piston sau centrifuga, cu pistoane cu surub).
Comprimarea in statiile subterane a gazelor
&azele naturale in sezonul cald se produc in flux fata de cererea de consum, iar in sezonul rece productoa nu acopera
necesarul de consum. .e aceea in sezonul cald (aprilie septembrie), surplusul de potential de productie este este
aspirat de unele conducte de transport si inmagazinat la presiuni inalte "7-$7 bar in inmagazinari subterane care in
ordinea importantel lor sunt ( zacaminte de gaze naturale semi depletate sau epuizate (zacaminte exploatate in decursul
timpului care au ramas la presiuni *oase), zacaminte semidepletate sau epuizate de titei. 9n*ectie de gaze in statiile
acvifere acoilo unde nu se dispune de zacaminte semidepletate de gaze naturale sau de petrol, in caverne saline adica
in statiile de sare se spala cu apa devenita saramura si se creaza goluride sare in care se inmagazineaza gaze sub
presiune.
Rolul inmagaziunarii subterane
- preluarea varfurilor de consum din sezonul rece pe seama gazelor inmagazinate in sezonuil cald, preliarea gazelor de
gaze (Romania ca si restul Europei importa gaze in proportie de /7-$78 din consumul anual cu un coeficient de
uniformitate in fiecare luna si sezon de !78) acest lucru permitand contracte de import serioase pe termen lung si la
un pr:t mult mai coborat.
Constituie un element strategic, politic si strategic deosebit de important atat pentru fiecare tara in parte cat si intre
tari.Constituie element de specula legala. 1e cumpara ieftin gaze si se vand scump cand cererea este mare.
.in motivele sus aratate pentru rolul si importanta inmagazinarilor subterane directivele Europene (.E /7) impune (
asigurarea capacitatilor de inmagazinare pentru fiecare tara membra care sa acopere /7 de zile din consumul total
anual al tarii, pentru tari care a;u resurse de gaze cum este Romania. 1a asigure #7 de zile numai pe seama
inmagazinarilor subterane pentru tari fara resurse sau cu resurse foarte mici de gaze (ma*oritatea tarilor europene).
Cea mai nare pondere in timpul de inmagazinare pe plan mondial o au cele in zacaminte semidepletate iar in Romania
acest lucru reprezinta 778 din posibilitate.
Cu toate ca Romania are peste # miliarde m
/
,an cel putin capacitatea de creere a pernei active din inmagazinarea
subterana realizeaza in prezent /.$ miliarde m
/
,an perna active fiind pe ultime locuri i3n Europa. %erna activa
inseamna ca introduci in sezonul cald si ce scoate in sezonul rece, adica adaosul de cantitate ed gaze peste cel existent
la acel moment dat din zacamintele depletate.
Elemente de proiectare a elementelor cu piston
<
v
+ l-c(r
l,)
-l )
c=spatiu mort in procente de volum total descris de cursa pistonului
r- raportul de comprimare intre presiunea de refulare si presiunea de aspiratie
)- coeficient adiabatic
<
v
+ 7.!" =c ( z
asp
,z
ref
2 r
l,)
-l )
z
asp
,z
ref
= abaterile gazului real de la legea gazelor ideale in conditiile (%,t) de aspiratie si refulare.
0z + ->(.
-
-d
-
)232n2nc2 <
v 2
%
a
252#72 -6 ,625asp
- = dublu efect al compresoarelor cu piston, . = diametrul pistonului unui cilindru compresor ?m@, 3- cursa pistonului
?m@, n-turatia compresrului cu piston ?rot,min@ , nc- numarul de cilindri compresori, <
v
= randamentul volumetriv al
comprimarii , %a = presiunea de aspiratie ?ata@, 5 = temperatura de referinta (5+-"/.$)?A@, 5asp-temperatura de
aspiratie a gezelor ?A@ , #7 = nr de minute ,ora , -6- nr de ore pe zi, 0z = debitul comprimat intr-o zi ?m
/
,zi@
' + 7
6
2)2%a24c2 <
v
/()-l)2#72"$2 <
nec
2 ?(%r,%a)
()-))
-l@
' = puterea necesara a comprimarii , )-coeficient adiabatic, %a = presiune de aspiratie ?ata@, %r = presiune de
comprimare ?ata@ , 4- volumul geometric descris de piston in conditiile de aspiratie ?m
c
,min@ , <
v
= randament
volumetric , <
nec
= randament mecanic, 7
6
= coeficient de transformare in )gf,cm
-
in )gf,m
-

'+7
6
2B2),-6."$2/#772()-)2 2<
nec
2 ? r
()-),)
-)@ ?C%@
0 = debit comprimat, A = coeficient adiabatic, %a %resiune de aspiratie ?ata@, %r = presiune de refulare ?bara@, <
nec
-
randament mecanic, r + %r,%a ratia de comprimare
'+6-"2&2C9,7- ?AD@
&- debit masic &+0v27."",/#77 ?)g,s@, 0v = debit volumic orar ?m
/
,3@, C9 = cresterea entalpiei ?)cal,)g@,
'+6-"2&2Cp2 C5 ,7-
Cp-caldura specifica, C5 + 5r-5a, AD+./#C%, 5r- temperatura gazelor la refulare?)@, 5a- temperatura gazelor la
aspiratie ?)@
Curs2 (03.03.2008)
Compresoarele cu piston au in componenta urmatoarele (
1 otoarele de antrenare care pot fi (
- motoare termice in - si 6 timpi,
- de arborele cotit al motorului de antrenare care este comun si cu cilindri compresori, printr-un sistem biuela
manivela, care transforma miscarea de rotatie a arborelui cotit in miscare liniara alternativa, se leaga ti*ele cilindrilor
cimpresori, ti*a pistonului, ti*a pistonului, care culiseaza alternativ in cilindri compresori, piston,
- pe partea de iesire a ti*ei pistonului din cilindrul compresor exista o etansare pe ti*e pentru a se evita iesirea gazelor
comprimate in exterior pe langa ti*e, etansarea se mai numeste presetupa.
- la partea dinspre arborele comun a cilindrului compresor si la capul opus, - de aspiratie, - de refulare,
-in deplasarea lui alternativa pistonul in cilindru realizeaza un efect duplex adica pe o fata a pistonulei expira gaze
naturale iar pe cealalta parte comprima gaze naturale acest lucru in forma debitului se regaseste prin cifra -
- la capatul opus motorului de antrenare in loc ca acesta sa fie inc3is cu o flansa oarba exista un mecanism, numit
variator de debit, adica o prelungire a cilindrului compresor, nestrabatut de miscarea pistonului, deci un spatiu mort
adica un dispozitiv ce modifica in sensul scaderii, randamentul volumetric al compresorului in formula de debit de
<24.
9n acest cilindru variator de debit culiseaza un piston care daca este in pozitia dinspre cilindrul compresor propriuzis
spatiul mort este egal cu 7 deci nu are nici o influenta asupra randamentului volumetric, iar daca este deplasat inspre
partea opusa ciliundrului compresor spatiul mort este maxim, randamentul volumetric este inrautatit putand scadea
efectul volumic al comprimarii cu $7 8.
4ariatoarele de debit tocmai pentru a modifica prin randamentul volumetric debitele pentru fiecare cilindru in parte
sunt actionate, respectiv pistonul lor sa fie manual fie automat.
Compresoarele cu piston indiferent de modul de antrenare cu o turatie aproximativ constanta, in formula debitului
intrand, cilindreea+ suprafata puistonului 2 cursa pistonului 2 numarul de cilindrii, toate date nevariabile, dar si date
variabile respectiv presiunea si temperatura gazelor la aspiratie rezulta ca din aceste variabile, debitul poate sa creasca
indiferent de functia marimii, crescand debitul creste si puterea putand depasi volumul maxim pentru care au fost
proiectate, agregate ce au rolul variatorului de debit este tocmai acela ca in astfel de tendinte de scadere prin
randamentul volumetric, debitul sau puterea astfel incat agregatul sa fie prote*at.
- cilindri compresori pot fi intr-un numar de --# dispusi de o parte a arborelui comun cu motorul ( in special la
anmtrenarea cu motoare termice ) 1au dispusi in perec3e si in cazul Romaniei si de o parte si alta a arborelui
comun cu motorul electric. Acesta dispunere a cilindrilor compresori se numeste E cilindrii ba)erE
- functionarea cilindrilor unui agregat de functionare se poate face in paralel adica toate aspira dintr-un colector
comun, toti refuleaza intr-un colector comun, sau cu functionare in serie adica presiunea de refulare a unui cilindru
devine presiune de aspiratie pentru alt cilindru pentru a se evita depasirea raportului de comprimare egal cu / pe axa a
pistonului unui cilindru
Conditiile comprtimarii in trepte sunt urmatoarele (
- Ratia pe fiecare treapa sa fie mai mica sau egala cu / egala cu radical de ordin n (r
tot
)
- debitul ce iese dintr-un cilindru si care intra in cilindrul urmator invecinat trebuie sa fie egal pentru a se respecta
ecuatia de continuitate a debitelor.
.eci egaland ecuatia debitului ?e cilindrul cu ecuatia debitului pentru cilindrul - abservam ca cursa, turatia si
numarul de cilindrii sunt aceeasi sc3imba (
- debitul pistoanelor si cilindrilor la cei doi cilindri
- presiunea de aspiratie la cilindrul - este presiunea de refulare la cilindrul
- se sc3imba temperatura gazelor la aspiratie in al doilea cilindru este egala cu temperatura gazelor la refulare la
primul cilindru +F tr+ta2r
()-),),
unde )+.6 coeficient adiabatic + Cv,Cp.
.in aceasta cauza se recomanda ca intre cele - trepte invecinate sa existe o racire a gazelor astfel ca temperatura de
intrare dupa primul cilindru din cel G de-al doilea sa fie cu maximum 7--7
o
C mai mare dect temperatura de intrare in
prima treapta la aspiratie.
-deoarece functionarea pulsatorie a pistoanelor in cazul comprimarii cu cilindri compresori creaza unde alternative
respectiv pulsatii care sunt caracterizate prin anumite frecvente si aplitudini de la vibratii care se transmit intregii
instalatii de aspiratie si refulare a statiei care functie de configuratia ei geometrica au vibratii proprii si in cazul in care
vibratiile proprii ale unora se suprapun are loc fenomenul de rezonanta care distruge instantaneu respenctivul
element.%entru a se evita acest lucru se iau anumite masuri constrictive ale grupului constructiv cu piston sub cilindrii
comprtesori se monteaza antipulsatie %a si deasupra butelia pentru refulare.
otoare de antrenare a compresoarelor cu piston.
otoare termice
Hotoare termice sunt cu piston si de doua feluri (
a) motoare termice in 2 timpi = realizeaza ciclul motor a dinamici comprimarea, explozia G evacuarea gazelor are loc
la o singura rotatie a arborelui cotit, puterea fiind determinate de relatia %med dupa explozie 2 cilindreea ,6$7
Hotoarele in - timpi nu au supape de adimisie si evacuare, nu au arbori cu came sau axe cu came deci nu au
distributie.
%roblemele de adimisie si refulare a gazelor se rezolva prin practicarea in peretii cilindrului a unor forte decalate care
*oaca rolul supapelor de admisie sa a acelora de evacuare functie de pozitia pistonului motor.
Comparand aceasta solutie a motoarelor in - ti,pi cu solutia motoarelor in 6 timpi care au supape de admisie, supape
de refulare, axe cu came deci un sistem de distributie dar care realizeaza ciclul motor la - rotatii ale arborelui cotit si
sunt caracterizate prin relatia
%uterea + presiunea medie in cilindru 2 cilindreea , !77 ca la aceeasi cilindree la aceeasi turatie un motor in - timpi
face cat - motoare in 6 timpi, de aceea in baza acestui avanta* teoretic pentru a crea o statie de comprimare cu piston
cu nu numar redus de agregate de comprimare se refera la motoarele in - timpi.
.ar motoarele in - timpi au o functionare zgomotoasas si nerotunda
- lipsa supapelor de admisie si refulare face ca evacuarea gazelor arse sa nu fie completa fapt pentru care o parte din
amestecul de gaze de combustie I aer proaspat sa se piarda tocmai pentru evacuarea completa a gazelor arse prin
efectul de balea*, fapt ce reduce randamentul termic al acestor motoare fata de cele in 6 timpi
- uzura mai rapida a segmentelor pistonului si cilindrilor
- consum sporit de apa si ulei necesar racirii cilindrului si ungerii acestuia precum si un consum de apa pentru racire si
a uleiului la iesirea lor in cilindrii
b ) motoare termice in ! timpi
.ezavanta*ul lor de a realiza ciclul motor la - rotatii ale arborelui cotit ramane dar este diminuat prin (
- o functionare silentioasa si rotunda a motorului
- o uzura mai redusa a pieselor din compunerea cilindrului piston segmente de mecanism biela manivela
- o incarcare mai uniforma a arborelui cotit
- posibilitatea reglarii mai precise a temperaturii de functionare a fiecarui cilindru motor conditia ideala fiind
realizarea aceleiasi temperaturi la fiecare cilindru motor
- au randamente termice cu cel putin 78 decat cele in - timpi si realizeaza un consum de apa si ului mai redus pe cal
putere decat cele in - timpi
.ezavanta*ele motoarelor termice
- motoare termice in - si 6 timpi au de regula #-- cilindrti montati in 4 ci au puteri cuprinse intre /77 si --77 C%
- au turatii coborate ( /77-!77 rot,min) datorita fortelor de frecare si de inertie si de aceea compresoarele cu piston
antJrenate de ele nu pot realiza debite mari debitele fiind o functie de turatie
- au turatia relativ constanta K $ 8 fata de cea nominala
- necesita fundatii masive in 3ale in care sunt montate
- avand randamente termice intre $ si /$ 8 inseamna ca sunt puternic poluante prin gazelle arse avacuate in
atmosfera
- necesita un personal numeros de intretinere si exploatare, piese de sc3imb cu consum foarte mare si datorita uzurilor
nu realizeaza mai mult de "77 de ore de functionare continua intre - interventii
Curs3 (10.03.2008)
"upraalimentarea motoarelor termice
. %t a a avea o ardere cat mai completa indiferent ce forma de combustibil fosil (carbune , motorina ,
benzina , gaze naturael , etc) trebuie ca dupa felul combustibilului sa existe un nr de parti (volume) de aer la
o parte (volum) de combustibil.
-. La gaze naturale trebuie sa avem pt o ardere corecta functie de natura gazului (cu mai mult sau mai putin
CM6) - parti aer la o parte gaze naturale .
/. .aca nu se indeplineste conditia de mai sus nu se poate creste puterea motorului dandu-i mai mult
combustibil (de ex la motoarele cu combustibil lic3id fenomenul este de NinecareO).
6. .e acea pt a marii puterea unui motor termic de o anume cilindree (sectiunea cilindrului 2 cu cursa
pistonului 2 cu nr de cilindri 2 cu turatia ) respectiv de a fi alimentat cu mai mult combustibil trebuie mai
mult aer de combustie pt a se respecta permanent , deci la orice turatie proportionalitatea intre partile de aer
si partile de combustibil .
Hotoarele termice pe benzina , motorina sau gaze naturale sunt de - felurii(
-motoare aspirate adica patrunderea aerului de combustie in amestecul comburant se face numai prin
sistemul de NaspiratieO la coborarea pistoanelor in cursa de admisie care bineinteles este functie de cilindre si
turatie.
H+"#-72',n , unde ( H-cuplu motor , '-puterea , n-turatia .
$. motoare termice supraalimentate , adica aerul de combustie nu este aspirat de pistoane ci este introdus
fortat .
#. Cand vorbim de parti aer la parti combustibil trebuie sa tinem seama de fapt de parte greutate si nu numai
volumica deoarece (
-combusttibilul are o greutate relativ constanta in timp ce aerul isi creste grutatea functie de scxaderea temp
si isi scade greutatea functie de cresterea temp
-aerul are o anume greutate , respectiv greutate specifica la nivelul marii care este maxima si o valoare
minima cu cresterea altitudini.
.e acea orice motor termic , fabricantul ii garanteaza o anume putere si in cadrul motoarelor industriale
ofera si curbe de corecti a puterii motorului functie d temp si greutatea aerului de combustie .
". Hotoarle supraalimentat au pt aceasta decuplata la un momentdat simpla aspiratie a aerului si inlocuirea
cu aer supraalimentat , atunci cand este nevoie de a obtine o putere mai mare , respectiv o mai mare cantitate
de combustibil. 9n variantele moderne poate sa existe solutia de mai sus sau permanent , comenzile si
corectiile fiind date de un calc de combustie care ia in considerare mai multi factori printre care cerinta de
putere , tipul de combustibil , altitudineea , temp aerului , etc.
P. 1upraalimentarea motoarelor termice se realizeaza prin turbo suflante care sunt compuse din (
-o turbina de detenta actionata de gazele arse din galeria de ardere a lor care utilizeaza (
2debitul de gaze arse G
2presiunea gazelor arse la sfarsitul ciclului de evacuare G
2temp gazelor arse , respectiv efectul entalpiei si entropiei rspectiv cresterea puterii respectiv a turbinei G
- turbina respectiva este legata printr-un ax la un compresor de aer care aspira aerul din atmosfera deci mai
mult aer decat prin simpla aspiratie il comprima , deci il introduce cu o pres mai mare in amestec , si ii creste
si temp de compresie , 5ref+5asp2r
()-),)
unde ( )-coeficient adiabatic al aerului .
!. 9n acest fel motorul termic supraalimentat are de castigat deoarece (
-utilizeaza o parte din energia termica evacuate prin gazelle arse in atmosfera (creste randamentul termic) G
- scade afectul d poluare datorat temp si compozitiei gazelor marse G
- creste puterea motorului la aceiasi cilindree si la aceiasi turatie a motorului .
.e ex la motoarele rusesti si altele de tip 7&AgH'A de 777 C% ce antreneaJa compresoarele cu piston in
multe statii de comprimare din Romania a crescut la $77 C% , respective si consumul de gaze de
combustie .
7, Cazuri speciale (
- pana la intrarea intr-un regim apropiat de cel nominal al motorului cand exista mai puttine gaze arse la
evacuare pot sa existe antrenari ale compresorului de aer cu motoare electrice sau alta solutie auxiliaraG
- daca avem o rata un raport de compresie mare al compresorului axial e aer de combustie sau daca
comprimarea se face prin turbosuflante inseriate pt racirea aerului respctiv pt marirea masei , greutatii
acestuia dupa turbo suflanta sau intre turbosuflante avem un racitor de aer inaintea introduceri in amestecul
comburant acre se numeste intercoler . Racirea functie de destinatia motorului termic a aerului de combustie
si de zona climaterica poate si si inaintea turbosuflantei .
Antrenarea cu motoare electrice
Acest tip de actionare are urm avanta*e(
a) motoarele electrice au randamente de P7-P$ 8 fata de motoarele termice cu pistton in - si 6 timpi care au
randamente termice intre P-/78 G
b) motoarele electrice nu polueaza atmosfera pt ca nu exista gazele arse evacuate in atmosfera ca la
motoarele ttermice .
c) motoarele lctrice nu polueaza atmosfera nici fonic avand functionare silentioasa si continua .
d) motoarele electrice au un consum redus de ulei , frecarile fiind reduse numai la nivelul lagarelor axului
rotorului lorG
e) au un consum rdus de apa de racire tot datorita faptului ca frecarile sunt mult reduse G
f) motoarle electrice au un volum si ogreutate mult mai redusa decat motoarele termice , au o durata de
functionare mult mai mare , d 7 ori nr de ore d functionare intre - interventii , revizi sau reparatiiG
g) motoarele electrice necesita un volum de piese de sc3imb foarte reduse fata de motoarele termice
rezumandu-se numai la lagarele axului rotoric si la diverse auxiliare ale acestoraG
3) se preteaza la automatizari mult mai simple si mai eficiente decat motoarele termice.
.ezavanta*ele motoarelor elctrice (
a) o gospodarie energetica foarte complexa si costisitoare si rstrictiva deoarece(
-o statie de compresoare cu pistoane actionate de un motoare electrice trebuie sa se racordeze la - linii de
rtransport curent electric alternativ de inalta tensiune diferite (67.777, 7.777, --7.777, 677.777 4 , lini
diferite si de regula cu surse ce le alimenteaza termocentrale, 3idrocentrale , attomocentrale ) .
- la racordarea celor - linii de inalta tensiune exista pt fiecare racord in parte o statie de transformare sau
una de aceiasi tensiune care transforma de la inalta tensiune de transport la 7.777 sau #.777 4 G
- de la aceste posturi trafo de legatura cu linile d inalta tensiune avem -- linii care fac legatura de regula la
7.777 4 cu statia de electro compresoare G
- in statia de electro compresoare avem posturi trafo care asigura urmatoarle (
+#.777 4 pt anttrenarea motoarelor electrice ale compresoarlor cu piston G
+677 4 pt alimentarea motoarelor electrice d la pompele de apa , de ulei , ventilatoar , masini unelte ,
etcG
+-67 4 pt alimentarea circuitelor de iluminat a prizelor pt diferite utilitatii ,, etcG
- la fiecare motor electric avem Ndulapuri elctriceO dotate cu aparate de masura si control pt linii retrase (
ampera* , tensiune G putere activaG putere reactivaG diferite alte caracteristici electrice si protectii.
'ota (
) .in cele d mai sus rezulta faptul ca pt statii de puterii mari aceasta solutie nu se poate aplica daca nu
exista in zona cel putin o linie de inalta tensiune .
-) Actionarea statiei depinde de o forma externa de energie nu ca motoarele termice unde gazele naturale se
gasesc in statie .
/) .epinde de pretul energiei electtrice care in Romania este produsa ,/ tot pe seama gazelor naturale
atunci randamentul real pt aceste surse de energie electrica cu consumurile din extractie , transport ,
randamentul de numai /7-678 a centrallor electro termice in transformatoare si transport a curentului
electric de 7 8 a*ung la motorul electric care local are randamentul de P7-P$8 defapt la un randament de
utilizare a moleculei de gaz sub 78 cea ce inseamna ca aceasta solutie este indicata in cazul in care avem
energie electrica ieftina (atomica , 3odro sau pe combutibili ieftini ) si nu este o solutie indicata atunci cand
energia electrica este produsa prioritar pe seam gazelor naturale.
Curs! (18.03.2008)
#ipuri de motoare electrice
Hotoarele electrice trebuie sa fie intr-o constructie speciala anti-incendii(sa nu permita posibilitatea
accesului gazelor naturale existente in 3ale sa a*unga in zona unde sar putea produce o scanteie electrica
respective aprinderea acestor gaze) tot in acelasi scop in carcasa motorului electric cu a*utorul unor
ventilatoare se trage aerul din afara 3alei si se in*ecteaza in carcasa .9ndiferent de tipul motorului folosit
toata partea electrica din interiorul 3alei inclusive motoarele electrice avizate si autorizate de fabricant , la
proiectare , la constuctie de catre autoritati si institutile autorizate.
otoare electrice asincrone
%ot fi de tipul(bobinate sau cu colivie.1unt motoare robuste , simple , cuplu la demara* ridicat de ordinal a -
cupluri nominale dar care au un factor de putere mic.Factor de putere inseamna cat din energia consumata e
activa si cat e reactiva..Factorul e putere se mai defineste si sub forma de cos Q , pe principiul vectorului
putere totala , putere activa , putere reactiva cos Q+%a,%t . Factorul de putere sau cos Q e o marime
economica si constituie si criteruiu de penalizare din partea furnizorului
otoare electrice asincrone bobinate
Cuplu motor nominal este egal cu $78 cuplu max..atorita rezistentei rotorice curentul de demara* poate fi
de 6 pana la 7 ori mai mare fata de curentul nominal..e aceea datorita si necesita reducerea dimensionarii
intrgului circuit electric aceasta valoare treuie coborata prin(
a)pornirea printr-un dispozitiv stea-triung3i care aplicat la stator curentul e redus cu R/ dar cuplu de demara*
e diminuat in proportie e ,/ si de aceea sistemul e valabil cu conditia pornirii agregatului electro-compresor
in gol
b)reastate trifazate in serie cu statorul raportul de reducere al curentului de pornire e variabil deci se obtine
un current de pornire redus insa cuplu de demara* scade
c)autotransformator de demara* cuplu de demara* si cererea de current sunt reduse in aceiasi proportie e un
process foarte bun dar costisitor
d)reastat trifazat in serie cu rotor acest process asigura un cuplu ridicat de demara* deci putere pornirea
compresurului in sarcina , acesata metoda se utulizeaza numai la motoare bobinate
otoare electrice asincrone cu dublu coli$ie
Rotorul unui astfel de motor are un cuplu de demara* ridicat pana la de -2 cuplu nominal.1i aici curentul de
demara* e mare dar mai mic decat la cele bobinate (--# ori mai mic decat curentul nominal)
otoare electrice sincrone
1unt de regula de tipul cu Spoli inecatiT si -77-$77 rpm .Cuplu motor e furnizat numai la viteza de
sincronism de aceea de regula pornirea se face cu a*utorul unui motor asincron pana se atinge viteza de
sincronism.Curentul de demara* e de $-7 ori mai mare decat intensitatea nimonala si trebuie prevazut cu
dispozitive care sa scada curentul de demara*.
otoare electrice asincron%sincron
1unt motoare asinconice bobinate care devin sincron prin prisma unui current continu de exicitatie la
rotor.Factorul de putere e avanta*os dar costurile sunt ridicate.
otoare electrice cu turatii $ariate
Unul din dezavanta*ele motoarelor electrice de antrenare a compresorului cu piston este turatia acestora dup
ace intra in regim nominal e constata , nepermitand astef variatia debitului, de aceea pentru a se obtine
posibile variatii turatia se folosesc(
-variatie discontinua a turatiei prin sc3imbarea numarului de poli ai unui motor asincron.1e utilizeaza la
motoarele asincron cu colivie unde se sc3imba nr de poli ai statorului se pot realize astfel motoare cu -
trepte de turatie de $78 si 778 din turatia nominala
-motoare trifazate la collector e o solutie moderna principiul consta in in*ectarea in rotor la collector a unei
forte electro-motrice de faza si amplitudine variabila
&rocedee electrice si electronice pentru cresterea 'actorului de putere
) energia de alunecare e restituita retelei de alimentare prin intermediul unui ansamblu static cuprinzand
redresoare , ondulator cu tiristuri . E un procedeu ptr puteri de 677-#77AV simplu dar costuri mari de
exploatare si intretinere
-) energia de lunecare e recuperate printr-un redresor si un motor electric de current continu alimentat de
aceasta energie , ce antreneaza un generator ce produce current electric ce se distribuie in retea.
(enomene $ibratorii la 'olosirea compresoarelor cu piston
Curgerea gazelor naturale prin conducte prin diferite subansamble provoaca frecare care la randul sau
provoaca vibratii
Cum vibratile pot fi amplificate functie de grosimea de perete , lungimea intre - reazeme , gradul de libertate
a conductelor si subansamblelor , rezolvarea problemei pentru fiecare in parte are un fundament matematic ,
teoretic , extreme de complicat , proiectarea unei staii de comprimare cu piston cu conductele si
subansamblele aferente e extrem de dificila , fiecare staie in parte , fiecare configuartie e un caz aparte iar
intocmirea unui studiu pentru evitarea vibratiilor e extreme de costisitoare.
.e aceea de regula sa iau masuri cu caracter general ptr diminuarea vibratilor , a pulsatilor care le genereaza
cum ar fi(
-ptr motoarele de antrenare(cele termice in special) se calculeaza si se realizeaza fundatii massive pozate in
teren rigid , fara prezenta straturilor de apa
- motoarele termice sunt cu un nr de cilindri cu atat mai mare cu atat mai bine(#-- cilindri) ordinea
aprinderi fiind aleasa ptr o uniformizare a fazelor functionale ale acestora(admisie , compresie evacuare)
- la cilindri compresori ce au legatura prin sistemul biela-manivela printr-un arbore comun se monteaza
butelii anipulsatorii sub cilindri compresori ptr faza de aspiratie deasupra ptr faza de refulare.Rolul buteliilor
antipulsatorii cu diametre marite fata de diametrele conductei de aspiratie sau refulare si cu o sectiune mai
mare decat suma sectiunilor conductei de aspiratie si refulare a fiecarui cilindru in parte e de a constiui un
Svas tamponT cu rolul de a linisti prin acumulare a efectelor pulsatorii si a fazelor de aspiratie , refulare ale
fiacariu cilindru , tinandu-se seama de faptul ca nu toti cilindri sunt in acelasi timp la aspiratie si
refulare.Wuteliile antipulsatorii pot fi cilindrici
- lungimea diferitelor segmente ale conductei de aspiratie,refulare ce se spri*ina pe suportii din beton
trebuie sa fie diferita pentru a rupe unde de propagare a vibratiei , suporti trebuie sa fie dimensionati
corespunzator si ingropati in teren stabil
- conductele intre suporti trebuie sa aiba o lungime cat mai mica ptr ca lungimea e un factor favorizant , sa
fie cu peretii grosi si cu diametre mai mari decat cele rezultate din calcule ptr a micsore elesticitatea
armaturilor trebuie de asemeni spri*initi si ancorate de fundatie . Hasa lor , inaltimea lor constituie un factor
de amplificare a vibratilor
Compresoare centri'ugale
Avanta*e(
) fenomenul comprimarii e continu nu pulsatoriu si de desfasoare astfel(
-la aspirateie gazele naturale intra in partea inferiaora a paletiilor rotorului in vecinatatea axului rotor
- prin miscarea de rotatie moleculele de gaze sunt atrenate intre s idea lungul palelor rotorice si intre paletii
statorici imprimandu-se o energie cinetica din ce in ce mai mare pe masura ce moleculele urca spre partea
superioara a palelor rotorici.
- la iesirea de pe paletii rotorici printr-un sJstem de a*uta*e energie cinetica se transforma in energie
potentiala(pres) si de aceea acest compressor centrifugal nu au supape de aspiratie si refulare , au o
functinare continua si nu genereaza vibretii
-) compresoarele centrifugale au mase mici in miscare (respective rotorul) si fara forte de inertie fara forte
de frecare si de aceea li se poate imprima turatii foarte marii intre $777-/7777 rpm
/) cum compresoarele centrifugale nu au supape de aspiratie si refulare raportul de comprimare pe un eta*
rotoric e de .#-.-$
6) daca dorim sa folosim compresoare centrifugale pentru rapoarte de comprimare mai mari de .--.$ este
nevoie de inserarea mai multor discuri rotorice obtinand astfel ratii de comprimare de $-"
$) o solutie moderna de comprimare o reprezinta compresoarele cu surub . Acest tip de compresoare cu --
suruburi e cea mai indicata solutie la comprimarea in campuri fiind amplasate in vecinatatea sondelor sau a
grupurilor de sondesi pot ridica pres de la 7.$ la P-- bar
#)compresoarele centrifugale functioneaza in aer liber deci nu necesita 3ale ele fiind pote*ate impotriva
intemperiilor printr-un acoperis simplu si usor din aluminiu
") neavand frecarii mari gospodariile de apa si uleiuri sunt simple diminunde astfel si pe aceasta cale
investitile ca volum si c3eltuieli
P) randamentul volumetric in cazul compresoarelor centrifugale este inlocuit de randamentul adiabatic ce
depasete !$8 fata de max "78 la cele cu piston
!) daca compresoarele centrifugala nu sunt afectate de vibretii in sc3imb problema caractersitica si de
periculozitate o constituie pompa*ul , ca la orice masina rotativa.%ompa*ul e un fenomen complex explicat
simplist prin ruperea ecuatiei de continuitate a debitului si fizic prin intoarecrea sensului de curgere a
debitului de fluid . %tr fiecare compressor centrifugal ca tip si parametrii e desenata curba ce delimiteaza
zona de pompa* din care rezulta ca la rotatii mici si debite mici suntem intotdeauna in zona de pompa* de
aceea cum in secventele functionale pornim de la o ratie egala cu si un debit mic trebuie ca in mod
artificial pana se a*unge la zona din afara zonei de pompa* sa marim unul din acestii parametrii .
Curs5 (01.0!.2008)
9ntrucat compresoarele cenbtrifugale ade gaze naturale creaza debite de gaze prin configuratia paleta*ului
rotoric si turatia acestuia care se traduce prin sisteme imprimate molecular de gaze naturale deci de-a lungul
paleta*ului iar presiunea prin transformarea energiei cinetice imprimate de viteza de inertie a moleculelor din
varful paleta*ului in energia potentiala prin trecerea printr-un sistem de a*uta*e inseamna ca calculul detaliat
al caracteristicilor ale puterii al ratiei al debitului se face prin analiza vitezelor moleculelor tinand seama si
de forma paleta*ului rotoric (palete perpendiculare pe axul rotaric, palete curbate spre dreapta, palete curbate
spre stanga.
&azele care intra in rotor in punctul A (partea inferiaoara dinspre axul rotraric al paletei egala cu D gaz
aspiratie si se descompune intr-o viteza periferica tangentiala la paletele din aceste - viteze conform
triung3iului vitezelor similar cu triung3iul de descompunere a fortelor dupa diferite directii dau viteza
absoluta a gazelor la iesirea din rotor
Homentul de intrare a gazelor in punctul A este egal cu 0 2r2Ca 2 cos Q ,B mmomentul de iesire este
egal cu 0 2r-Ca 2 cos Q-,B diferenta intre momente in punctul A de intrare si deiesire inmultite cu viteza
ung3iulara reprezinta energia necesara comprimarii. .in aceasta relatie rezulta ca puterea exprimata prin
relatia
X alta notiune este data de relatia M+E,Y20 sarcina adiabata care rep puterea la greutate.
9n calcule se utilizeaza urmatoarea formula '+67",7-2&2deltat2cp unde &+ n0v2ro27"",/#77 unde
Cp+7.$-/.Wineneteles ca in natura de tarnsformare se ia un singur eta* rotoric dar daca aunt mai multe eta*e
rotorice inseriate unde pres de referinta . Fata de prezentarea teoretica pb sarcini adiabatice data de formula
lui ' sarcian adiabata este mai redusa . 9n general pentru conductele magistarle randamentul mecaniceste de
!$-!$$ , randamentul adiabatic P$-P"8 diametrele discurilor rotorice intre 77- 77m ,turtii creste la #7$
din turatia nominala si -$ 8 tot din turatia nominala viteza e cuprinsa intre -!7 si /$7 m,s. Ratia pt n eta*e
e data de rel ' .5ot ca notiune teoretica in afara de inaltimea adiabatica intalnim notiunea de inaltime
politropica care e de fapt reducerea inaltimi adiabatice cu randamentul. 9n afara de calculele teoretice toti
parmetrii de fct ai unui comp centrifugal functie de altitudine unde este montat comp centrifugal . temp ext a
aerlui de combustie sunt redate de un management complex care det proocesul real nec comprimarii la un
moment adt fct aer poate carcter ceo inf.
Regalrea debitului de gaze comprimate la comp centri'ugal .
.aca la comprimare cu piston turatia e relatin ct singura sol de var a debitului prin grupul compresor e var
randamentului volumetric al comp cu piston cu a*utorul variBtorului de spatiu mat. La comp centrifugale de
gaze naturale turatia paote cvaria intre !7-78 fata de turatia nominala cu con treceri rapide la val tratiei
critice. 0+ f(') acest lucru datoranduse faptului ca comp centrifugal de gaze are pe aceasi ax cu turbina lui
de antrenare care este antrenata nu mecanic ci dinamic de gazela arse c eprovin dup ce aceste aies din
camera de ardere antreneza turbina.
&ompa)ul si cobaterea acestuia la compresoarele centri'ugalecu gaze.
Compresoarele centrifugale de g.n ca orice masina rotativa daca rotoarele nu sunt perfect ec3ilibrate si daca
nu au depuneri pe ele ca ca se le scoata din situatia de ec3 perfect. 9n sc3 toate masinile centrifugale la un
anumit moment de functionare caracter printr-un un anume debit si o anume ratie de comprimare.
Fenomenulde pompa* este complex implicit realizanduse prin nerespectarea ecuatiei fundamentale de
continuitate a debitului prin tendinata de sc3 a regimului de curgere a debitului.
&arametrii.
9n cazul compresoarelor centrifugale de gaze de care depind in fct de zona de pompa* sau aproprierea zonei
de pompa* (desen 7.-7) ratia sau inaltimea adiabatiaca si debitul . .in aceata curba rezulta ca intodeauna la
ratii de comprimare mai mici sau egala cu cea a debitului , tinzand spre 7 avem ( pornirea in sarcina a
compresorului centrifgal, in toate momentele de fct de la punerea in fct pana se a*unge la o turtie de minimul
!78, in faza de porire dela un anume pct de fct pana la oprire ,in cazul in care avem mai multe compresoare
ce fct in serie sau i paralele sau mai multe care nu pornesc sau se poresc, .in cela d emai sus rezulta ca
comp centrifugale de gaze naturale in afara zonei de fct normala si neexistand si turatii anormale legate de
functionare celorlalte grupuri sau starea cond dci in situatia absolut normale este in permanent in zona de
pompa* zona periculoasa cu manifestarii. %enrtu a evita zona de pompa* tVebuie sa asiguram in permanenta
si artificial debite si ratii sau unul dintre acesti paremetrii de preferinata debitul lao corespunzatoare iesirei
din zona de pompa*. Acest lucru se realizeaza prin recircularea debitului prin sist de bJpass pe care este
montat un robinet automat aflat in pozitia inc3is , partial desc3is sau desc3is total fct in dif momente si
situatii in care se gaseste comp fata de curvba s acracteristica de pompa*.(desen). Recircularea debitului de
gaze din comp intre refulare si aspiratie creaza un debit marit care scade ccomp din zona de pompa* dar
recircularea nu poate dura mai mult de 7-/7 min deoarece prin recirculare temp gazului creste .
(unctionarea sist antipompa) respectiv crearea uniu ndebit artificial prin recirularea cu a*utorul robinetului
antipompa* de pe bJpass intre refulare si aspiratie nu pate fi condusa nanual intrucat succesiunea fata de
modifaicare a debitului este foarte rapida si depinde de o serie de factori imnposibil de ralizat de o
manevarare manuala. .e aceea robinetul antipompa* in sensul inc3ideri si desc3iderii lui sau o faza
intermediara intre inc3is sau desc3is este contorlt automatic sau de o logica de comanda fiecare tip de
compre sor din fabricatie e parevazut cu acesta instalatie si anuma ( un captor de turatie insatantaneuu, un
captor reducator de presiune de aspiratie si pres de refulare, un captor si traducator de temp pe refulare si
aspiratie . Acesti transforama in semanle elecrtice sunt taransmise la un calculator care det zon reala de
functionare la un moment dat a comp centirfugal de gaz in interiorul curbei de pompa* deci in zona de
pompa*..e la acest aclculator de se emit un semnal electric ce caracter zona de pompa* la un alt bloc de
calcul ce rep zona din afara zonei de pompa* de la acest calcul , intre semanlul fct comp in zona de pompa* ,
prin comparare cu val antipompa* se emite un semnal larobinetul de antipompa* comandand inc3iderea sau
desc3iderea sau o pozitie intermediara astelca prin venirea poz acesteia intre desc3is sau inc3is intodeauna
compresorul sa functioneze in regim de antipompa*.
*ntrenarea compresoarelor centri'ugale
Comp centrifugale de gaz pot fi antrenate ( Xturbina actionata de abur solurtia nu se mai utilizeza dotrita
complexaitatii constructei , antrenarea de un motor elecrtic si anume turatia ct amotorului respectiv al comp
centrifugal de gaze ,faptul ca respectivul comp centrifugal sau ratia de comprimare depinde de o frma de
energie ext, antrenarea de turbine de gaze care au avanta*ele G agentul motorului gazul se afala in statie ,
turbonmasinile de antrenare se comp ( o xa areo turbina de antrenare a compresorului axial de aer , o alta axa
indepedenta mecanic de prima care cuprinde turbina de putere utila . 9n acest fel cele - axe se invart
indepedent putand crea ( turatii egale , turatia axei - mai mare decat turatia axei daca comp centrifugal
antrenat nu este incarcat la regim maxim, axa - avand turatii mai mici decat xax daca comp def+gaze
incaract pa prmetrii debitului . .e aceea turatia axei - paote varia intre !7-78 repestiv poat avea debite
variabile si binenteles fct deacestea si ratii variabile in cadrul unei puteri necesare coprimarii de asemenae
variabile.
(amili de turbomasini pt coprimarea gazelo naturale
1 &eneratoarele degaze arse intra ( compresorul axial de aer dotat cu "- eta*e rototice care aspira din atm
aerul il comprima pana la "- bari, cu cresterea corespunzatoare a temp arerului G camera de arderein care
intra aerul de combustie de la copresorul axial de aer si gazele de combustie G &aazela arse la debitul
,presiunea si temp la care ies din camerele de ardere antreneza turbina de incarcarea comp axial de aer.
2 Xdata cu dezvoltarea turbinelor de corectie s-a pus in evidenta avanta*ele acestor turbine sau dezvoltai in
sua dupa razboiul rece din coreea so vietnam . 5urbinele de corectie cu un singu axa cuprizand comp axial
de are , camera de ardere si turbina de antrenare a compresorului axial de aer produsul acestui ec3 sunt
gazele arse , si dupa utilizare lor avem ( estimarea setului de gaze arse , antrenarea axei turbinei comp axial
de aer ei mecanica si prin inermediul unor reducatoare de turatie . %entu adoptarea lor , a comp centrifugale
pe gaz , au fost necesare ( tarnsformarea camerei de ardere de pe comb pentru g.n., scoaterea -- eta*e de la
turbina de antrenare a comp axialde aer, crearea uni sit de lagare de susutinere pt axa -.Acest tip de turbine
au fost adopate la utilizarea lor si au urmatoarele avanta*e ( raport acesibil intre putere,greutate de 7 ori
mai bun decat turbinele din prima familie, randament termic de /7-678, randament macanie de peste !78,
temp gaz de ardere !77-!$7 grade C , turtii -$777-/$777 rot,min consum de apa si ulei redus , nu necesita
3ale de functionare , au o automatica facila si accesibil de progaramat,temp gaze arse evacuate la coe e
intre$77-#$7 grade C utilizand en termica a lor, gazela arse la debitul pres de regula intre -- bar ,
antrenarea unei turbine de abur , utilizarea pt aplicatii termice.
Curs+ (15.0!.2008)
Rolul compresorului a,ial de aer in ansamblul generatorului de gaze.
Recapituland un grup turbo-compresor pt. gaze se compune din(
a) compresorul axial de aer, care furnizeaza aerul aspirat din atm. La % si 5, existentacomprimata in "--
eta*e rotorice inseriate la presiune de P-# bari, la o temperature calculate cu relatia clasica de refulare+ t asp
2 r la )- la )-,), unde )-aferent aerului
.e remarcat, 5 aspirate din atm si % atm(
-presiunea atm scade cu amplasarea grupuJlui la o altitudine fata de nivelul marii, deci la 3 mare de
amplasare, ex ( in inst industriale la 777- -777 m pt aviatie la !77- /7777 m.
-temperatura aerului aspirat este cea atmosferica pt Rom+/$ C (pt tari din extremul nord temp minima scade
mai mult iar pentru tari din apropierea ecuatorului ex( orientul mi*lociu, temperatura pozitiva este mai
ridicata si preponderenta in timp o perioada mai indelungata)
nota( Ambele valori temp si pres in pct de amplasare a aerului aspirat au o importanta deosebita, asupra
debitului masic, &+ 0volumic2 ro,/#77 ?)g,s@.
Acest 0masic este esential pt ca aredrea cat mai completa a combustibilului se realizeaza la --6 parti de
aer la o parte de combustibil (--6 )g aer la )g combustibil).
Turbina de antrenare: a compresorului axial de aer , montata pe un ax fix cu acesta(axa nr)
Camera de ardere in care se introduce conbustibilul ( gaze naturale, )erosen, etc. La acceasi presiune cu cea
a aerului furnizat la iesirea din compresorul axial de aer.
Cand conditile de debit pt ambele fluide de presiune sunt indeplinite, adi) de regula la /777 rot,min la
compresorul axial de aer si turbina, pana la acesta valoare, axul fiind rotit de motor ce poaste fi de regula
antrenat de &' dar in ambele cazuri de de ulei, deV aer si mai rar electric, are loc aprinderea bu*iei,
respectiv a amestecului de carburantdin camera de ardere. AerIcombustibil+carburant.
Camera de ardere( produce gaze arse fct de tipul agregatului la un anumit debit si prtesiune si la temp ale
caestor gaze arse intre "-7-!$7 C
Cu acest tip dee gaze arse este mai mare cu atat creste puterea dezvoltata prin 0, %, 5 a gazelor
arse( diagrama 9-1(entalpie), .iagrama 5-1 (entropie))
&azele arse( se destind si rotesc turbina de antrenare a compresorului axial de aer.
&sazele arse las iesirea din turbina sus arata de pe axa nr printr-un circuit 3idrodinamic trec si actioneaza
turbina de putere utila, care pe axul nr - fara intermediul unui multiplicatorde turatie, antreneaza
compresorul centrifugal de fgaze, care constituie axa nr -, care nu are nici o legarura mecanica cu axa nr si
de aceea(functie de cuplul rezistent la c.c de &, cele - axe pot avea aceasi turatie.
-axa nr - poate avea o turatieF decat axa nr d) cuplul rezistent al Lm efectuat de comp centrifugal de gaze
este sub valoarea nominala.
-axa nr - poate avea turatie mai coborata decat axa nr d) cuplul rezistent al compresorului centrifugal ce
gaze este la nivel nominal sau peste nivelul nominal cu $-78.
'ota( .in cele expuse mai sus c.c.de & poate avea variatii de turatie intre $7 -7 8 respectiv o putem
prelua in aceste limite variatia de 0 (0+ f(R), deci este cea mai indicata solutie te3nica pt accedrea
functionarii compresorului de &' cu fluctuatiile de debit intre pozitiade pornire- autonomie regim nominal
=oprire, ca si cu variatiile de debitr in conductele pe care le deserveste.
Compresorul de aer : este ansamblul principal de el depinzand functionarea si puterea grupuli
turbocompresor, si are rolul turbosuflantei de la motoarele termice.
.) aerul aspirat fiin d din atm incon*uratoare pe langa variatia presiunii fct de altitudine si a debitului masic
fct de temperatura pt care exista curbe de corectiea puterii, aerul aspirat contine si impuritati solide si lic3ide
(praf, particule solide de dimensiuni mai mari) pasari g3eata, zapada, formatiuni cetoase) toate acestea
putand(
-distruge mecanic paleta*uil comprasorului axial de aer
-se poate depune pe paleta*ul compresorului axial de aersc3imband aerodinamica si eficienta acestuia
ducand la scaderea de aer expirat, respectiv la scaderea puterii intregului ansamblu.
.e acea se iua masuri(
a) amplasaea statiei de comprimare in afaara directilor predominanate a dcurntilor de aer, care pot
antrena de la c3imice, particule evacuate de la cos (CX-, 1ubst C3imice, Etc. ,praf).
b) Curtea statiei de comprimare si drumurile din apropierea acesteia trebuiesc asfaltate cu un
asfaltspecial de calitate tocmai pentru a evita prin circulatie producerea prafului.
9nstalatiile industriale nu si la turbinele de avion aerul aspirat se face prin camera de aspiratie a aerului,
care are urmatoarele compunere si roluri(
-un filtru grosier dintr-o sarma speciala pt a retine particulel solide (praf, pietris, grindina, g3eata, etc.) cu
dimensiuni intre -/ mm.
-dupa acest filtru grosier de sarma metalica exista un siatem de incalzire a aerului aspirat pt distrugerea
formatiilor tip (zapada, grindina, g3eata, ceata aglomeratas7 el bucatilor cu dimensiuni ce au putut trece prin
filtru grosier.
-intrucat cel mai mare zgomot intr-o statie de comprimare se produce la spiratia aerului, camera de aspiratie
este dotata cu placi Fono absorbante.
-inainte de intrarea aerului in compresorul axial de aer exista un filtru de mare finete a oc3iurilor pt retinerea
particulelor cu diametrul sub 7 microni, acest filtru evident ca are un grad de inbaxire f rapid pres de
dinaintea lui si de dupa el fiind controlata permannt si la un anume delta 5 acest filtru se roleaza inre -
mosoare se curata suprafata inbaxita si de acea acest filtru se numeste de regula RXLL-X-HA59C.
5urbinele de antrenare a compresorului axial de aer si compresoruluii centrifugal de gaze(
Ca la toate masinile rotative, maiales la turatii mari problema ec3ilibrarii perec3ilor de pa)lete opuse, si a
ec3ilibrarii generale a ansamblului turbinei este esentiala.
.e asemenea coaxialitateas intre turbina axa si cursul axial de aer, turbina de putere utila axa - trebuiede
asemenea ec3ilibrata si asigurata concentricitatea.
Legaturile axului si axului - trebuie sa asigure durabilitatea in timp, o frecare minima si coaxialitate.
5ot ce am spus mai sus au drept scop reducerea vibratiilor esentiale urmarite in timp real, semnalizat
permanent si si respecivul intrand in softul de comanda (logica de comanda ca semnal de alarmare si oprire
d) se tinde catre depasirea vol maxim admis7
9n afara acestor elemente de geometrie si dinamica exista cea mai importanata problema si anume(
fluajul paletajului , se intelege tendinta acestor palete care cu o masa suporta turatii pana la /7777 rot,min
si lucreaza sub actiuneea temp gazelor arse intre #!7 ac, ca o bucata de metal incalzita la rosu-visiniu, de a
se alungi d) acest fenoomen se produce, respectiv alungirea paletelor aceasta vpleaca inlab statici , se
supraincalzeste prin fercare si in final se rupe.
%t a preveni acest fenomen ce se intampla din diferite consecinte destul de fecvent, fabricantii iau
urmatoarele masuri(
a) %aleta*ul turbinelor este racit prin interior cu aer provenit de la primele eta*e (-/) ale compresorului
axial de aer
b) Xdatas cu cresterea temp & arse de la "--!$7 C paleta*ul turbinelor sa miniaturizat pt scaderea
grautaii acestora
c) Alia*ul din care sunt confectionate paletele s-a perfectionat pt marci de otel superior '9HX'9A
d) %rinderea paleta*ului in axul rotorului se realizeaza printr-un sistem ca de
e) %rofilul aerodinamic al paletilor se relizeaza cu masini unelte cu cel putin 6 axe de prelucrare.
f) Ca urmare celoor mai sus rezistenta in utilizare a paleta*ului turbinelor depaseste /7777 ore de
functionare dar pretul unei astfel de palete depaseste greutatea ei in aur.
.uJpa turbina de putere utila gazele arse sunt evacuate la cos la o temp de 6$7#$7 C cea ce favorizeaza
utilizarea energiei termice existente in acestea ce depaseste de --/ ori energia ce se utilizeaza pt
turbocompresor in aplicarea solutiei cogenerative, adi) utilizarea lor ca agent termic in producerea de abur
in cazane auxiliare, abur ce poate fi utilizat pt antrenarea unei turbine de abur cuplata cu un generator
electric, sau pt producerea de energie termica.
Curs- (25.05.2008)
*utomatizarea statiilor de turbo%compresoare
1tatiile de turbo compresoare sunt instalatii de importanta ma*ora intrucat in ele ca moduri te3nologice a*ung
debite mari de gaze pe subsisteme de transport sunt presiuni mari, mergand pana la 6$-$7 de bar, pentru
debite 0+7--$ mil mc,zi, utila*ele sunt complexe lucrand la temperaturi inalte (peste !77 C). 5uratiile de
pana la /7 777 tur,min si alte elemente de complexitate te3nologica si grad ridicat de periculoziatate. .in
aceasta cauza atat agregatele turbo-compresoarelor cat si statiile de comprimare au un grad inalt de
automatizare .
.rupurile turbo%compresoare(.#C)
Fiecare grup turbo-compresor are un panou de comanda-control si protectie, inzestrat cu o logica de
comanda sau un un soft, calculator de proces. 5oate operatiunile incepand cu pornirea(buton de pornire) si
oprirea(normale si de urgenta) se bazeaza pe o succesiune de variatii de parametrii(temperatura, gaze arse,
turatie, putere, raport de compresie, ratie, ungerea cu temperatura aferenta uleiului, racirea, accelerarea
axului si - cu componentele lui dupa oprire), toate acestea sunt functie de o programare, astfel la pornirea
grupului, demarorul care poate fi pe gaze, 3idraulic, pe aer comprimat sau electric si este cuplat la un
compresor axial de aer, il invarte pe acesta furnizand aer de combustie in camera de arderefurnizand pana la
/$77 rot,min. 9n *urul acestei valori se aprinde scanteia in camera de ardere, respectiv incepe sa-si faca
prezenta gazele arse ce actioneaza turbina de incarcare a compresorului axial si turbina de putere utila ce
actioneaza compresorul centrifugal de gaze si daca acest lucru se intampla demarorul iee automat din
functiune, iar agregatul se accelereaza ( se mareste cantitatea de combustibil) manual sau printr-un gradient
de accelerare pana cand se a*unge la regimul de autonomie, aflat sub regimul de lucru la parametrii
nominali. La acest regim de autonomie se verifica toti parametrii (temperaturi, presiuni , vibratii, etc.) dupa
care se se comanda automat sau manual trecerea functionarii in regim nominal si incepe defapt comprimarea
gazelor pe conducta.
La oprire care poate sa fie comandata manual(opreire normala) sau autocomandata, adica in mod
automat cu afisarea pe panou a parametrilor si cauzelor care au produs oprirea automata, secventa opririi se
face rapid fara a se trece prin palierele descrise pentru pornire. La orpirea comanadata palierele se respecta.
9n ambele situatii dupa ce s-au taiat gazele arse, respectiv alimentarea din camera de ardere se
masoara timpul de autorotire inertiala, se compara cu cel prescris si se determina astfel daca exista frecare
intre paleta*ele rotorice sau statorice.
#abloul de comanda la o unitatea de turbo%compresoare curpinde/
a)a'isare/
-temperatura gazelor aspirate
-temperatura gazelor refulate
-temperatura gazelor arse la iesirea din camera de ardere
- debitul de gaze consumat pentru camera de ardere
-temperatura aerului aspirat de compresorul axial de gaze
-temperatura aerului aspirat de compresorul axial de aer
-turatia axei (compresorul axial de aer I turbina de incarcare)
-turatia axei- (turbina de putere utila I copresorul centrifugal de gaze)
-temperatura gazelor arse la intrarea si iesirea din turbina de incarcare
-temperatura gazelor arse la intrarea si iesirea din turbina de putere utila
-temperatura gazelor evacuate la cos
-presiunea de intrare si iesire in compresorul centrifugal de gaze
-debitul gazelor comprimate si temperatura acestora dupa comprimare
-vibratiile pe axa si -
-temperatura pentru apa de racire si ulei(ulei pe cele - componente de ungere si etansare)
b)alarmare si protectie/
5ot pe tablou exista becuri care semnalizeaza pentru parametrii socotiti vitali (temperatura gazelor arse,
turatia axa si -, vibratii , ungere si etansare ) care semnalizeaza functionare normala.
-apropierea unui parametru cu usoara depasire a valorilor prescrise
-alarma in cazul depasirii valorilor de mai sus
-cauza opririi datorita depasirii unuia dintre parametrii
*utomatizarea statiei
.e regula intr-o statie de turbo-compresoare sunt - sau mai multe grupuri de turbo-compresoare si exista o
camera de comanda dinc are de regula se emit comenziile si se iau 3otararile ce se impun. .e aceea pentru
fiecare grup din statie exista un panou pe care sunt afisate si urmarite un numar mai redus de parametrii
decat la grup dar de importanta vitala pentru siguranta comenzi.
Cel mai important lucru in camera de comanda in afara de panouri il constituie afisarea analogica sau
digitala a sc3emei te3nologice cu toate robinetele din cadrul statiei pentru acestea(
-indicarea pozitiei (inc3is, dec3is , cursa spre inc3is sau spre desc3is)
- buton de comanda pentru fiecare din robinetele de pe sc3ema astfel ca daca logica de comandasi de
corelare a pozitiei robinetului (vezi robinetele antipompa*) nu a efectuat pozitionarea corecta aceasta sa fie
facuta prin coamanda manuala
.e asemea de importanta vitala sunt robinetele de pe aspirtie, refulare, si a refulatoarelor care permit la
comanda manuala sau automata evacuarea gazelor din incinta.
"istemul "C*0*
.in considerentele sus aratate rezul)ta ca pentru activitatea de extractie, de inmagazinarea a substantelor, de
trasnport, statiile de comprimare constrituie obiectul de importanta ma*ora care trebuie cunoscut la nivelul
superior statiilor (sectii, regionale, sucursale, companii) la dispeceratul acestora prin bransarea statiilor la un
sistem 1CA.A care consta din(
-principalii parametrii sub aspect te3nololgic (presiune de aspiratie, presiune de refulare, debitul comprimat,
temperatura gazelor dupa comprimare) sa fie transformati din marimi fizice in semnale electrice cu a*utorul
traductoarelor, sa fie amplificate aceste semnale prin amplificare de semnal si transmise la nivelul superior
prin(
-linii elefonice clasice sau fibra optica
-prin radio in diferite frecvente
-prin sisteme &1H
-prin satelit
Alte lucruri ce se transmit prin sisteme 1CA.A sunt (
-numarul total de agragate din dotare
-numarul de turbo-compresoare in functiune
-numarul de turbo-compresoare in rezerva
-numarul de turbo-compresoare in reparatii
-puterea(cuplul) de incarcare pentru fiecare agregat in functiune.
&rotectia mediului ambiant
Este de importanta mondiala atat sub aspectul prote*arii mediului, a oamenilor, florei si faunei, a apelor, a
evitarii unor dezastre dar si cu implicatii deosebt de grave mai ales prin perspectiva crizei care s-a conturat
in domeniu(
-criza combustibililor fosili(gaze naturale, pretol, carbune, materie lemnoasa)
-criza alimetara
-criza apei si calitatea acesteia
Concluzionand protectia mediului ambiant inseamna(
-evitarea poluarii aerulu atmosferic
-evitarea poluarii apelor de suprafata si a stratelor freatice de ape
-evitarea poluarii florei si faunei
-evitarea poluarii fonice
-evitarea poluarii olfactive
-evitarea poluarii vizuale
&oluarea atmos'erica
Atmosfera este grav poluata prin diferite cauze (praf, deseuri, etc)dar mai ales prin (
-efectul de sera care inseamna crearea unui invelis de particul de praf, CX, CX-, alte suspensii situate pana
la /777 m de *ur impre*urul scoartei terestre de grosimi variabile si care nu permite reflectarea razelor
infrarosii din compunerea luminii solare inapoi in spatiul extraterestru. Efect ce prin cumulare in timp creaza
efectul de sera respectiv incalzirea globala cu riscurile de topire a g3etariilor desertizarii, distrugerea
cofortului termic.
-ferestrele create in stratul de ozone care un strat superior atmosferei si care are rolul de filatrare, respectiv
de diminuare a componentei ultraviolete din razele solare, raze ce in anumite cantitati si filtrate de ozon sunt
benefice pentru purificarea atmosferei si a unor microorganisme a*uta la asimilarea vitaminelor A,W si in
special ., Contribuie la fenomenul de formare a clorofilei, dar in exces devin daunatoare , cancerigene si
alte mul te complicatii nocive.
&arurile in stratul de ozon se datoreaza spargerii acestora de rac3ete, experimente spatiale, zboruri
extraatmosferice, etc.
&rotectia atmos'eri in cadrul unei statii de comprimare
5oate statiile de comprimare cu piston sau cu turbina cau randamente termice medii intre -7-/78 ceea ce
inseamna ca "7-P78 din combustibilul consumat se evacueaza in atmosfera prin gaze arse la temperaturi de
677-#$7 C. Acesta realitate poate fi combatuta prin implementarea ciclului cogenerativ care inseamna(
utilizarea de cantitati foarte mari de gaze arse la temperaturi ridicate, ca agent termic pentru incalzire in
formula cea mai complexa a unui cazan de apa trasformata in abur numai pe seama acestor gaze sau si cu
aport de gaze proaspete
-aburul astfel obtinut poate fi utilizat pentru termoficare ca agent termic sau pote fii destins intr-o turbina de
abur ce antreneaza un generator electric.
9n acest fel randamentul rspectiv utilizarea creste de la -7-/78 la #--!-8, randamentul de #-8
corespunzand unei ponderi semnificative pentru producera curentului electric. 9ar !-8 pentru agentu termic.
&oluare apelor
1tatiile de comprimare mai ales cele cu turbina pot avea un efect de poluare a apelor daca(
-nu exista o canalizare a apelor mena*ere si a celor industriale dotate cu statii de epurare si regenerare a
apelor si acestea sunt deversate in ape de suprafata
-daca nu se inlocuiesc sitemele de racire a apei necesare racirii uleiului, a gazelor comprimate, a unor parti
din instalatie dotate cu turnuri de racire prin evaporare adica apa incalzita coboara dinspre varful turnului
spre baza in contracurent cu aerul ambiant in acest sistem mai ales vara cand cantitatea de apa ce se pierde
prin evaporare a*unge la P--78 situatie ce poate fii inlocuita pentru economisirea de apa prin racirea in
circuit inc3is cu ventilatoare si radiatoare.
&oluarea 'onica
'ormele EU prevad un nivel de poluare de /$-"7 .b fata de normele Rom care t3eoretic nu mai sunt in
vigoare(!7dW). Zgomotul produs intro statie de comprimare se datoreaz(
-aerul aspirat prin camera de aspiratie a compresorului axial de aer si poate fi dominat prin dotarea acestora
cu placi antifonice
-zgomotul produs de circuitul de gaze arse in special in partea de evacuare care de asemenea poate fi
diminuat prin diferite metode si in special plin aplicarea ciclului cogenerativG
&oluarea ol'acti$a
Este practic inexistenta, cu exceptia scaparii printro exploatare necorespunzatoare, a gazelor odorizate in
atmosfera.
&oluarea $izuala
%oate fi rezolvata prin incadrarea in peisa* a construirii statiei prin solutii ar3itectonice adecvate, prin
mentinerea instalatiilor externe in stare de aspect placut, evitandu-se preruginirea si a diferitelor
improvizatii.
&oluarea 'lorei si 'aunei
Automat acestea sunt agresate prin amplasarea statiilor de comprimare, in cursul montarii, prin drumurile de
acces, etc. Cea mai mare poluare care vizeaza nu numai fauna si flora din zona, o reprezinta metoda complet
necorespunzatoare de tratare a gazelor si implicit existenta unor cantitati masive de apa in conducte in cazul
refularii inunda vecinatatile.
1ilanturi energetice
9n statiile de comprimare se consuma energie prin(
-gazele naturale ce folosesc drept combustibilG
-energia electrica necesara iluminatului si actionarii pompelor din sistemele de ulei si apaG
-apa sub forma de aburiG
-consumul de ulei si alte componente care inglobeaza sub o anume forma energiaG
1ilanturi plani'icate
La proiectarea unei statii de comprimare este prevazuta intrun capitol special consumul de energie sub toate
formele in care aceasta este prezenta, in fct de acest bilant se stabilesc si c3eltuielile de investitii si
exploatare.
1ilantul real
5rebuie sa se tina evidente primare zilnice, lunare si anuale a tuturor acestor consumuri care comparate cu
bilantul t3eoretic din proiect reflecta gradul de utilizare a energiei si ar trebui sa se expliciteze si cauzele
care au condus la consumuri energetice suplimentare si masuri care trebuie luate pentru o serie de relatii
teoretice si evidente statistice pt a se urmari aspectul consumurilor energetice.
Cauze ce pre$ad consum energetic suplimentar
-Functionarea unui nr de compresoare la parametrii care nu le asigura incacrcarea, fapt pt care fiecare grup
turbocompresor trebuie sa aiba un sistem de evidenta a cuplului motor real functie de care sa se reduca sau
sa creasca numarul de aggregate in functiune pentru a se asigura o incarcare optima.
-9ntroducerea unui ciclu cogenerativ pt a creste randamentul termicG
-evitarea recircularii intre aspirare si refulare a gazului prin manevre gresite sau starea necorespunzatoare a
unor robineteG
-evitarea pierderilor in circuitele de racire, de ungere sau de etansareG
Compunerea unei statii de comprimare
1tatiile de comprimare indifferent ca sunt cu piston actionate de motoare termice sau electrice sau aggregate
turbocompresoare, au in principiu aceeasi compunere cu diferenta in anumite componente mai ales ca
amplasare a acestora . Compunerea statiilor de comprimare este urm(
-circuitul te3nologic al gazelor(
a)grupul de robinete care racordeaza statiile la sistemul de conducte pe care le deservescG
b)grupul de filtrare pentru retinerea impuritatilor solideG
c)grupul de filtrare, separatoare de lic3ide libereG
d)conductele principale de aspiratie a statiilor la care sunt legate conducte de aspiratie a fiecarui grup
compresor, conducta generala de aspiratie dotata cu robinete de sectionare dupa grupul de separatoare de
lic3ide, refulatoare,supape de siguranta, termometre.
%e aceasta conducta de aspiratie dupa robinetele de sectionare, dupa barierele de filtrare si separare este
racordul care alimenteaza statia de reglare si masurare a gazului destinata asigurarii combustibilului pt
motoarele termice si in cele mai multe cazuri la turbinele compresoare si pt actionarea demarorului cuplat la
compresorul axial de aer. .upa acest racord pe conducta principala de aspiratie se monteaza panoul de
masurare a gazelor supuse comprimarii.
e).e la fiecare grup de comprimare cu care este dotata statia pleaca conducte de refulare, toate intrand in
conducta generala de refulare a statiei.
5oate conductele de aspiratie si refulare a fiecarui grup sunt dotate cu robinete si intre aceastea bJ-passurile
ce inglobeaza si robinetul de manevra la compresoarele cu piston, sau robinete antipompa* la compresoarele
centrifugale de gaze..upa ultimul racord de refulare a grupului de compresoare pe conducta de refulare
generala este montata bateria de separatoare de ulei ce pot a*unge in circuitul gazului refulat.
g).upa bateria de separare de ulei urmeaza grupul de robinete ce branseaza refularea statiei la conducte sau
sistemul de conducte ce il deserveste.
3)1i pe aceasta conducta sunt prevazute supape de siguranta, refulatoare,termometre,
i)in situatia in care se impune racirea gazelor dupa refulare( cand se depasesc #7-P7 grade) se monteaza
bateria de racitoare a gazului comprimat te3nologicG
*)intre conducta de aspiratie generala si refulare a statiei poate sa existe si un bJ-pass cu robinetul
respective.
Componentele electrice
a)tensiunea ce se asigura este de 7,$ )D in situatia antrenarii cu motoare termice si turbocompresoare si #
)D la antrenare cu motoare electrice.
b)in cadrul statiei exista panouri electrice care masoara caracteristicile curentului, puterea activa si reactiva
si transformatoare de current alternative la --7 4 pt iluminat si alte utilitati si 7,/P )D pt masini-unelte si
pompe.
c)indifferent de tipul statiei de comprimare, toate trebuie dotate cu grupuri electrogene alimentate cu
combustibil lic3id sau gazos si care trebuie sa intre automat in functiune cand se intrerupe alimentarea
primncipala de current a statiei.
d)toate statiile trebuie sa aiba o gospodarie de acumulare de current continuu la - 4 sau -6 4 pt asigurarea
iluminatului de siguranta sau curentul .
.ospodaria de ulei
a)Rezervoare de ulei pe diferite categorii dotate cu rampa de incarcareG
b)rezrvoare de pompe pt circuite de uleiG
c)in unele cazuri regeneratoare de ulei uzatG
.ospodaria de ape
a)rezervoare de apa dupa caz pt apa dedurizata sau pt sezonul rece pt apa dedurizata IantigelG
b)statii de pompG
c)sc3imb de caldura intre apa calda si apa rece, apa rece si ulei caldG
d)sistem de racire a apei prin turnuri de racire sau ventilatoare si radiatoare in sistem circuit inc3isG
e)surse de apa, dupa caz cu statii de pompeG
&ospodaria de antiincendiu(%19)
a)centura de 3irant prevazuta cu capete de racordare pt fortune in care sa existe
permanent apa la 6 bar.
b)anexa %19 dotata cu scule de interventiiG
c)motopompaG
d)substante, spumigene si instinctoare
e)ec3ipament de protectie specific activitatii pompieristiceG
f)cladiri administrative, 3ala compresoarelor, , spatiile de depozitare vor fi prevazute cu planuri de evacuare
in caz de incendiuG
&rotectia contratraznetelor
a)paratraznete luand in considerare ca fiecare paratraznet asigura un cerc de protectie cu o raza de [ din
inaltimea paratraznetuluiG
b)punerea la pamant a tuturor cladirilor, instalatiilor ce pot fi afectate de trazneteG
2ala(cladirea) administrati$e
a)birouriG
b)instalatii de transmisie si calcul si telecomunicatiiG
c)vestiare si depozite de ec3ipament la care trebuie sa se asigure apa potabila separat de apa mena*eraG
d)depozitul de scule care trebuie sa fie antiscanteieG
e)depozitul de ec3ipament de lucru si protectie speciala care nu trebuie sa produca scanteiG
f)magazia de piese de sc3imbG
g)ateliere dotate cu masini-unelte, bancuri, etc.
3nstalatii de securitate
1tatiile de comprimare sunt socotite obiective speciale in care accesul este permis numai persoanelor
autorizate sau celor autorizate permamnent(in conformitate cu o lista speciala si insosite de seful de statie
sau seful turei).
a)este interzis accesul cu tigari, bric3ete, c3ibrituri sau alte surse de focG
b)utilizarea lanternelor care nu sunt speciale scopului, este permisa in cazuri extreme numai dc sunt aprinse
sau stinse in afara statieiG
c)gardul ce incon*oara si delimiteaza spatiul statiei trebuie dotat cu camere de luat vederi cu depozite de
siguranta in infrarosu, etc. 5oate fiind conectate la o alarma in cazul unei prezente straine si a unei incercari
de intrare.
d)accesul in statie(poarta) este in permanenta inc3is cu actionare automata, dupa identificarea persoanei,
mi*locului de transport, etc.
e)caile de acces incepand cu racordul de la o cale rutiera din vecinatate in statie trebuie sa fie in permanenta
libera, fara masini parcate, utila*e, etc.
"ecuritatea muncii4 norme de protectie
a)toate statiile de comprimare pt toate subansamblele si genurile de activitati cu norme detaliate de lucru, de
manevre, de ec3ipament si de informareG
b)nici o manevra in afara celor normale nu este permisa intro statie de comprimare decat in baza unui
program riguros si detaliat aprobat pe langa seful de statie si din partea organizatiei teritoariale de care
apartine statiaG
c)nu sunt admise improvizatii in cadrul statiei si nementinerea in perfecta stare de functionare a
ec3ipamentelor de control a parametrilor, de protectie si automatizare.
d)in permanenta trebuie sa existe legaturi de comunicare cu unitatile de pompieri, spitale, 1HUR..