You are on page 1of 8

Comunicarea interculturala

Comunicarea interculturala nu este ceva nou. Nomazii, misionarii religiosi si


soldatii
cuceritori au ntnit oameni diferiti de ei nsisi nca de la nceputul timpului. Aceste
ntlniri, precum cele de astazi, erau de cele mai multe ori confuze si ostile. Astfel, cu
aproape 2000 de ani .d.Hr., Eschil scria ca toata lumea se gra!este sa"l nvinuiasca pe
strain#.
$otrivit lui %rigore %eorgiu, culturile si reconstruiesc modernitatea proprie,
folosind legaturile interculturale ca platforma pentru consolidarea identitatii lor. &in
aceasta interferenta rezulta inevita!il si o apropiere si o asemanare a stilurilor de viata si a
modurilor de gndire, situatie n care valorile ce apartin societatilor favorizate'
do!ndesc n chip firesc' o pozitie hegemonica. (niformizarea ce rezulta din
imperialismul mediatic poate duce la stagnarea omenirii n forme stereotipizate, pe cnd
diversitatea culturala, daca ar fi ncura)ata, ar mentine resursele de creativitate pentru
fiecare societate n parte si pentru omenire n ntregul ei#. Caci omogenitatea crescnda
la care ar conduce uniformizarea lumii pe !aza unui model unic poate face ca specia
umana sa fie lipsita de mi)loacele necesare spre a face fata unor pericole necunoscute sau
noi, asemenea acelor specii de plante si animale selectionate artificial pentru
performantele si randamentul lor, care se vad, dintr"o data, lipsite de apararea pe care
!ogatia si varietatea potentialului genetic natural le"ar fi putut"o oferi n fata prime)diei.
Cine ar putea spune ca o anume cultura ori trasatura genetica, acum pierdute printre
ruinele societatilor traditionale, nu forma parte integranta dintr"un patrimoniu necesar
poate pentru progresul viitor al umanitatii* +ot astfel, nu putem e,clude posi!ilitatea ca
ntr"o zi societatea tehnologica mondiala ar putea sa piara ca urmare a entropiei, din
cauza insuficientei diferentieri a culturilor.' -dentitatea culturala e privita ca una dintre
fortele motrice ale istoriei'.
.rice forma autentica de creatie este indisolu!il legata de un moment concret si
specific, de o realitate particulara din care rezulta si pe care o e,prima, deschizndu"se, n
acelasi timp, spre sensuri universale. .rice cultura individualizata produce si afirma idei,
reprezentari, sim!oluri si valori care e,prima conditia general umana/ Aceasta este
imanenta statornica a universalului oricarei e,periente de cultura si de stiinta, care
defineste n esenta solidaritatea spirituala a omenirii.'
0arr1 2amovar, n Communication between cultures, afirma despre comunicarea
interculturala ca m!raca mai multe forme/
3. Comunicarea interrasiala intervine atunci cnd sursa si receptorul sunt din alte
rase. Comunicarea interrasiala poate sa fie sau nu interculturala iar dificultatile
ma)ore ntlnite n cadrul acestei forme de comunicare sunt reprezentate de
pre)udecatile rasiale, o pro!lema care este detectata de o!icei n sentimentele de
etnocentrism.
2. Comunicarea interetnica se refera n general la situatii n care partile sunt din
aceeasi cultura, dar de origini etnice sau de fond diferite.
4. Comunicarea internationala intervine mai degra!a ntre structurile politice
5natiuni si guverne6, dect ntre indivizi.
7. Comunicarea intraculturala reprezinta comunicarea dintre mem!rii aceleiasi
culturi. -nclude toate formele de comunicare dintre mem!rii etnici sau rasiali sau
ai altor co"culturi.
Aici am mai putea adauga desigur si/
8. Comunicarea interreligioasa care apare su! forma ecumenismului. 9n ultima
parte a secolului al ::"lea s"au facut eforturi e,traordinare n directia
reconcilierii interconfesionale.
;. Comunicarea intercivilizationala asa cum o vede 2amuel Huntington, prin
identificarea popoarelor cu grupurile culturale, si care ar fi, dupa parerea lui, n numar de
opt/ .ccidentala, 0atino"americana, Africana, -slamica, Chineza, Hindusa, .rtodo,a,
<aponeza. $opoarele se identifica cu aceste grupuri culturale, iar comunicarea va capata
accent intercivilizational. (ltimii 40 de ani pot fi caracterizati ca o ndeplinire a profetiei
lui =arschall =ac0uhann despre satul glo!al#. $arem ca locuim ntr"un sat comun si nu
ne mai putem evita unul pe celalalt. 9ncepem sa realizam ca o relatie sim!iotica leaga toti
oamenii la un loc. Nici o natiune, grup sau cultura nu poate ramne anonima. Este ca si
cum o com!inatie a urmatoarelor trei evenimente a facut contactul intercultural
inevita!il/ 36 sisteme informatice si tehnologice noi> 26 schim!ari n ceea ce priveste
numarul populatiei> 46 o modificare n arena economica.
9n ceea ce priveste noua tehnologie, putem constata ca n prezent calatoriile care se
masurau n zile, acum se masoara n ore. +ransportul supersonic l duce pe turist, pe omul
de afaceri sau pe diplomat, oriunde n lume n numai cteva ore. (n sistem sofisticat de
comunicatii, de asemenea, a ncura)at interactiunea culturala n acesta perioada. 2atelitii
de comunicare si retelele digitale au permis oamenilor de pe glo! sa mpartaseasca
informatii si idei n acelasi timp. ?ie ca se uitau la un program +v sau urmareau raportele
de la !ursa, oamenii de pe tot glo!ul puteau e,perimenta acelasi eveniment n acelasi
timp. 9n plus, o industrie internationala de film foarte !ine organizata s"a dezvoltat,
permitnd unei societati sa mparta e,perienta culturala cu celalalt. 9n ceea ce priveste
cresterea numarului populatiei putem mentiona ca este pe locul doi n ceea ce priveste
elementele care conduc la contactele interculturale. 9n 3@A0 si 3@B0 populatia lumii a
crescut ntr"un ritm sustinut. 9n anul 3@A0 se nregistra o populatie de 4 miliarde si
)umatate de locuitori, pentru ca n 3@A7 cifra sa atinga 7 miliarde. 9n iulie 3@BA populatia
lumii a nregistrat 8 miliarde de locuitori. Conele de ntlnire cele mai frecvente sunt cele
n care e,ista resurse naturale, poluare si conflicte internationale. $opulatia glo!ului,
crescnd, a devenit din ce n ce mai greu pentru o persoana sa ramna la distanta si
izolata de tensiunile si conflictele glo!ale.
9n ceea ce priveste schim!area economica, comunicarea interculturala este
determinata de schim!arile din cadrul comunitatii internationale de afaceri mpreuna cu
aliantele dintre culturile care importa si e,porta. 9n aceasta noua arena glo!ala un lucru
este unic, si anume faptul ca ma)oritatea participantilor stiu ca afacerile internationale,
asemenea sportului profesionist, se )oaca att n propriul teren ct si n cel al adversarului.
2e constata ca orice contact intercultural se sta!ileste printr"un filtru format din imaginea
celuilalt, ce selecteaza acele aspecte din personalitatea strainului care permit
o!servatorului sa se defineasca mai !ine pe sine. . analiza atenta a fenomenului
dezvaluie ca imaginea celuilalt ne introduce n mecanisul comunicarii interculturale si ne
determina sa o!servam laturile ce nu ne sunt familiare si pe cele care ne intriga pentru ca
se releva ca net deose!ite de ale noastre. $rin urmare, cunoasterea si acceptarea celuilalt
favorizeaza comunicarea si schim!ul de valori, n timp ce neacceptarea celuilalt
!locheaza comunicarea interculturala. Neacceptarea celuilalt se e,prima de fapt prin
etnocentrismul cultural care reflecta tendinta de a considera propria cultura superioara
altora din punct de vedere moral si, astfel, de a )udeca alte culturi dupa standarde proprii.
. nclinatie naturala a oricarui popor etnic este aceea de a"si supraevalua capacitatile si
valorile. Aceasta nclinatie reprezinta sursa imaginilor de sine deformate n sens pozitiv, a
autoimaginilor etnocentriste. 2upraevaluarea tine de fondul antropologic, comun tuturor
grupurilor etnice, dar, n acelasi timp, ea este determinata de factori istorici si culturali
particulari care alimenteaza sau diminueaza intensitatea atitudinilor de autoevaluare
e,cesiv pozitiva. 2e poate constata ca e,ista numeroase popoare care se cred superioare
fata de vecinii lor, orgoliul national fiind o consecinta a acestei atitudini. 2chim!ul
generalizat de valori din lumea contemporana, sistemele de comunicare glo!ala,
interactiunea culturilor au produs si produc continuu o mentalitate care nu este favora!ila
imaginilor de sine supraevaluate, ducnd la erodarea atitudinilor de autoapreciere
e,clusivista si deformatoare. Comunicarea n cadrul intercultural, ntre mem!rii unui
grup cultural omogen, functioneaza sintactic si semantic. &ar comunicarea ntre diferite
culturi, prin contacte sistematice si sporadice, se iz!este de !ariere semantice. Ele se
datoreaza sistemelor de semne si sim!oluri carora le corespund sisteme de semnificatii
specifice diferitelor culturi. Corespondenta dintre semn, sim!ol si semnificatie fiind
responsa!ila de sta!ilirea raportului dintre semn, sim!ol, pe de o parte, si reprezentare si
imagine, pe de alta parte, ea este responsa!ila si de comunicarea dintre culturi. Acolo
unde raportul semn, sim!olDreprezentare, imagine a fost similar, culturile au comunicat
participnd, cel mai adesea, la aceeasi forma de cultura.
9n epoca moderna si n cea contemporana, dezvoltarea tehnico"stiintifica permite,
n mare parte, o comunicare, tehnic vor!ind, aproape fara !ariere. $erfectionarea tehnica
a comunicarii a generat, nsa, drept consecinta accesul potential la comunicare si
informatie si minimalizarea pregatirii mesa)elor de comunicare. A aparut, astfel, o situatie
parado,ala n fata umanitatii/ comunicam din ce n ce mai mult si ne ntelegem din ce n
ce mai putin#. Negli)entele n construirea mesa)elor, e,cluderea protocolului de pregatire
atenta a mesa)elor, nsotite de mi)loace de comunicare din ce n ce mai perfectionate, si
negli)area aproape completa a codului cultural si religios diferit al partenerilor duc la
situatii conflictuale mai grave ca n trecut.
$otrivit lui ?red <andt, e,ista ; !ariere n comunicare interculturala/ anxietatea,
asumarea similaritatilor n pofida diferentelor, etnocentrismul, stereotipurile si
prejudecatile, interpretarea gresita nonverbala si problemele de limba. Anxietatea
presupune e,istenta unei stari de nervozitate, care poate afecta comunicarea prin faptul ca
te concentrezi prea mult asupra propriilor sentimenteDtrairi si nu mai acorzi atentie la ce
ti spun ceilalti oameni. &aca vor!esti cuiva n a doua lim!a cunoscuta, te poti teme ca
cealalta persoana poate vor!i prea repede sau poate folosi cuvinte pe care nu le ntelegi.
An,ietatea poate afecta, de asemenea, a!ilitatea de a"ti comunica ideile celorlalti.
Asumarea similaritatilor n pofida diferentelor este un lucru natural pe care"l faci daca
nu ai informatii despre o cultura. Asumarea faptului ca o cultura este similara cu a ta te
poate determina sa ignori diferente importante. Nu a)uta nici sa faci opusul 5adica sa
asumi ca totul este diferit6, deoarece aceasta va conduce la trecerea cu vederea a unor
similaritati importante dintre culturi. Cel mai !un lucru pe care"l poti face atunci cnd
ntlnesti o noua cultura este sa nu asumi nimic si sa ntre!i care sunt o!iceiurile.
Etnocentrismul este )udecarea unei alte culturi dupa standardele propriei culturi. A face
)udecati etnocentrice nseamna a crede ca o!iceiurile propriei culturi sunt mai !une dect
ale celorlalti. &esi etnocentrismul este considerat o !ariera n comunicare, totusi este
o!isnuit pentru oamenii care e,perimenteaza un soc cultural# sa faca asemenea )udecati.
Cnd nvata despre o cultura, indivizii pot trece printr"un stadiu n care considera ca tot
ceea ce tine de noua cultura este mai rau dect cultura proprie. +otusi, dupa acest stadiu,
indivizii ncep de o!icei sa vada o cultura nici mai !una, nici mai rea dect cealalta, dar
nici pe departe diferita. &esi comunicarea moderna permite oamenilor sa ai!a acces la un
volum mare de informatii despre lucrurile care se petrec n lume, predomina nca tendinta
conform careia oamenii sunt mai interesati de stirile locale, regionale sau nationale. Este
comun pentru oameni saEsi formeze opinii despre alte tari folosind doar cunostintele
acumulate din massmedia.
Stereotipul apare atunci cnd ti asumi faptul ca o persoana are anumite calitati 5!une
sau rele6 doar pentru ca persoana aceea este mem!ru al unui anumit grup.
Prejudecata presupune sa urasti sau sa ti e,primi suspiciunea pentru oameni care
apartin unui anumit grup, rasa, religie sau orientare se,uala. (n caz specific pre)udecatii,
rasismul, se refera la manifestarea urii sau e,primarea suspiciunii vizavi de toti mem!rii
unei rase particulare, negnduEi acestui grup drepturile. 2tereotipurile si pre)udecatile,
am!ele, au efecte negative asupra comunicarii. &aca un stereotip este foarte comun
oamenii vor presupune ca este adevarat. Chiar si oamenii sterotipizati vor crede ntr"un
trziu asta. 2tereotipurile pot avea efecte negative cnd oamenii le folosesc pentru a
interpreta comportamente. $re)udecta poate avea efecte foarte grave, ce pot conduce la
discriminare si crime din ura 5hate crimes6. Hate crimes se refera la cuvintele ostile siDsau
la actiunile pe care oamenii le spun sau le fac mpotriva unui anumit grup deoarece acel
grup este diferit. 2tereotipurile, pre)udecatile si rasismul continua sa ai!a o prezenta
foarte puternica n mass media. $ot fi regasite n mass media pe suport de hrtie, variind
de la cartile de copii pna la !rosurile studentesti, si n mass media electronica. ?ilmele si
programele +v ale culturii populare nca nfatiseaza multe minoritati si grupuri straine
ntr"un mod stereotipizat.
.rice comunitate umana se defineste prin cultura, dar fi,ata ntr"o matrice de
conditii si influente din alte culturi. Atri!utele cu sfera antropologica de manifestare se
ntruchipeaza totdeauna n forme si continuturi specifice, mai mult sau mai putin diferite,
de la o cultura la alta. $arado,ul este, deci, acela ca atri!utul universalitatii coincide cu
cel al specificitatii. .mul este o fiinta vor!itoare, dar comunitatile umane folosesc lim!i
diferite. 0a fel se ntmpla si cu alte constante' sau trasaturi general"umane/ ele e,ista si
se manifesta numai ca realitati diferentiate. Faporturile dintre culturi nu sunt strict
spirituale, ci sunt supradeterminate de factori economici, politici, e,istentiali si istorici,
geopolitici si lingvistici etc. 9n functie de criteriile ce opereaza n forma de universalitate
la care participa, se pot sta!ili raporturi de consonanta sau de inegalitate, decala)ele
istorice' si tensiunile ntre diferite societati si culturi. Microevolutia unei culturi se
integreaza sincronic anacronic sau protocronic n formele dominante ale unei
macroevolutii istorice regionale sau continentale! Este si cazul societatilor central si est"
europene, care s"au atasat si integrat treptat n formele de universalitate impuse de
modelul civilizatiei occidentale. 2e stie n ce masura atitudinile fata de acest model au
divizat fortele politice si spirituale din interiorul unei culturi, inclusiv n cazul culturii
romne moderne. Culturile considerate pna mai ieri periferice, mai ales din afara
spatiului european, sunt ntr"o viguroasa ofensiva odata cu procesul de redesteptar
nationala pe care l"au trait o serie de popoare
Bibliografie
Leahu, Gheorghe, Sibiu. Capitala culturala europeana 2007, Bucuresti,
Ed. Regia Autonoma Monitorul Ofcial, 200
!oledna, Rudol", Ruegg, #rancois, Rus, $alin, Interculturalitate.
Cercetari si perspective romnesti, $lu%&'a(oca, Ed. !resa )ni*ersitara
$lu%eana, 2002