You are on page 1of 21

Cuprins:

I.Introducere 2
II.Factori cheie si intorsaturi 4
Faza vitala antebelica 4
Prima faza a razboiului 5
A doua faza a razboiului 8
A treia faza a razboiului 10
III. Invingatori si invinsi 12
Bibliografie 21
1
I. ntroducere
Mai mult decat oricare alt conflict, Al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai
specaculos, ca violenta, dintre toate fenomenele sociale... care a marcat o mare cotitura in
istorie. Daca in unele privinte el poate sa para revansa sau continuarea Marelui Razboi din
191!191", de fapt, in aspectele esentiale, el se deosebeste profund de acesta#
Mai intai, prin e$tinnderea sa %eo%rafica. &!au purtat lupte pe aproape intrea%a
suprafata a planetei# in apele in%'etate ale ar'ipela%ului &pitzber%en si pe nisipurile
fierbinti ale &a'arei, in Muntii Alpi si in (un%la birmaneza, in rada portului Montevideo si
pe atolii din Pacific, pe malurile )ol%ai ca si pe cele ale fluviului *alben. +otul s!a petrecut
ca si cum un imens cataclism sicial a lovit intrea%a umanitate, pentru prima data unita de
acelasi tra%ic destin.
Apoi, prin caracterul sau total. ,ndiferent de re%imul lor politic si social, prin
metode diferite, dar urmarina acelasi scop, beli%erantii au mobilizat intrea%a lor populatie
si intrea%a lor economie- nu numai ca au trimis la lupta imense armate . peste /0 milioane
de oameni au participat la ele!, dar au pus la munca, vrand!nevrand, pe toti cei care nu erau
soldati, inclusiv femeile, in uzine, arsenale sau santiere# 10 de milioane de muncitori au
lucrat pentru razboi numai in &tatele 2nite. Mobilizarea s!a intins si asupra mentaluilui
colectiv# o propa%anda intensa , folosind te'nici noi, ce de e$emplu radioul, s!a dovedit
destul de puternica pentru a impiedica orice forma de defetism la cei invinsi, *ermania si
3aponia, pana aproape de capitulare, sau pentru a convin%e popoarele sub(u%ate ca pot si
ele, desi nu au arme , sa contribuie la propria eliberare. 4'iar si stiinta a fost inre%imentata
. e$traordinara mobilizare a unor savanti, ori%inari din toate tarile, care au produs bomba
atomica in &tatele 2nite, este fara precedent in istorie. 4onfruntarea a fost militara, fara ca
diplomatia sa fie lipsita de importanta, dar confruntarea a fost deasemenea, daca nu c'iar
in primul rand, economica si ideolo%ica, in asa masura incat a continuat pana si in la%arele
de concetrare naziste.
,ntensitatea luptei, pro%resul in domaniul armelor, doctrinele care au starnit
fanatismul e$plica amploarea distru%erilor. ,n cinci ani, bombele aruncate din avioane au
devenit de mii de ori mai distru%atoare, dar prima bomba atomica lansata la / au%ust 191
ec'ivala cu 50.000 t de e$plozibil conventional- daca Dresda a fost incendiata si stearsa de
pe fata pamantului intr!o noapte, 6irosima sufera o soarta mai cumplita in cateva secunde.
Dar, in acelasi timp, crime de o amploare fara precedent . e$ecutii colective, e$terminari in
masa . au facut milioane de victime, a caror moarte nu a avut, de re%ula, nici o influenza
asupra desfasurarii conflictului. 7a sfarsitul acestuia, ruinele materiale si morale, pierderile
2
de bunuri si de oameni nici nu pot fi comparate cu problemele care au dus la izbucnirea
conflictului.
De fapt, timp de sase ani s!au purtat trei razboaie mai mult separate, decat le%ate
intre ele. 4a si in 191!195", continentul european a fost locul unde s!au purtat bataliile cele
mai uci%atoare, opunand armatele cele mai numeroase- 8uropa va suferi o slabire
considerabila si de durata. Dar 8$tremul 9rient a fost alt teatru de operatiuni, desc'is mai
devreme si inc'is mai tarziu, relativ distinct de primul, caracterizat prin alt tip de
confruntare, cea a navelor si avioanelor in stransa cooperare- numai americanii si, in
masura mult mai mica, rusii au luptat peste tot . acest fapt spune mult despre rolul care l!
au (ucat unii si altii. +otusi, apare un fenomen cu totul nou# alaturi de bataliile clasice,
purtate de armatele clasice, un al treilea razboi, mai mult sau mai putin sustinut sau
dispretuit de adeptii celuilalt, a opus populatia aservita la un moment dat si invin%atorii ei
temporari, in 8uropa ca si in 4'ina . este razboiul din umbra.
7a drept vorbind, niciodata nu s!a mai desfasurat un conflict in asemenea inlantuire
de evenimente dramatice. De multe ori destinul parea ca ezita, incertitudinea era profunda.
Din aceasta cauza lupta a fost indar(ita pana la sfarsit. +otusi, pe parcurs, blocurile
anta%oniste s!au modificat, iar scopurile razboiului s!au sc'imbat. Aliate cu *ermania sau
le%ate de ea printr!o neutralitate binevoitoare la inceput, ,talia si 2R&& i!au devenit
adversare in timpul razboiului, in sc'imb Franta, care s!a lansat prima in lupta impotriva
*ermaniei, a fost pe punctul de a i se alatura mai tarziu. 9stilitatile incepusera pentru a se
mentine sau restbili independenta si inte%ritatea teritoriala a Poloniei si a 4'inei- an%lo!
americanii au fost in cele din urma obli%ati sa le sacrifice pe altarul alientei lor cu 2R&&.
Parado$ul este complet atunci cand americanii contribuie la distru%erea imperiilor
coloniale detinute de aliatii lor en%lezi si francezi, sau cand accepta instalarea, in 8uropa
centrala si 9rientala, de re%imuri politice si sociale opuse idealurilor pentru care ei
luptasera.
,nfran%erea era, pentru cei invinsi, totala, fara conditii, asa cum o dorisera cei
invin%atori. 9 inc'eiere atat de favorabila ar fi putut facilita rezolvarea tuturor problemelor
in suspensie. ,n fapt, nu s!a obtinut nimic in acest sens# alte probleme aparusera intre timp,
cerand raspunsuri pe cat de ur%ente pe etat de dificile, in asa fel, incat unii s!au %andit sa le
solutionezeprintr!un nou razboi mondial, care sa!i opuna pe fostii aliati. Din fericire, acest
lucru nu s!a intamplat. Dimpotriva, au fost luate masuri si create or%anizatii care sa previna
o noua catastrofa de acest fel- s!a conturat insa un nou parado$, prin faptul ca natiunile
invin%atoare s!au ridicat cu sar%uinta efortului de a!i ridica pe aceiasi adversari pecare se
straduisera atat de mult sa!i distru%a . si ca au reusit redresarea atat de repede.
Rezultatele atat de surprinzatoare nu pot sa reduca insa imporatnta conflictului si nici
sa faca uitate cauzele sale profunde. 4eea ce a fost in (oc nu s!a redus la impartirea prazii de
razboi, e$tinsa pana la valoarea de dominatie a lumii- au fost in (oc, de asemenea, liberatea
oamenilor si apopoarelor, ratiunea lor de a fi, idealurile lor de viata.
3
II. Factori cheie si ntorsturi
4onflictul catastrofal, care s!a soldat cu desc'iderea drumului Rusiei catre inima
8uropei, a fost bine botezat de catre 4urc'ill razboiul nenecesar. &traduindu!se sa evite
razboiul si sa!l tina pe 6itler in frau, o carenta fundamentala a politicii An%liei si Frantei a
fost neintele%erea factorilor strate%ici. 4a urmare, cele doua tari au intrat in razboi in
momente total nefavorabile pentru ele, dupa care au precipitat un dezastru cu consecinte
imense, dezastru care putea fi evitat. Marea :ritanie a supraviatuit prin ceea ce s!ar putea
numi un miracol, desi aceasta s!a datorat faptului ca 6itler a comis %reselile pe care toti
dictatorii a%resivi le!au repetat de!a lun%ul istoriei.
Faza vital antebelic
Privind in urma, primul pas fatal pentru ambele parti l!a constituit reintrarea
*ermaniei in P'ineland in anul 19;/. Pentru 6itler, aceasta miscare a avut un dublu
avanta( strate%ic . oferea acoperire pentru industria!c'eie a *ermaniei aflata in zona vitala
a :azinului Ru'r si constituia o potentiala trambulina de lansare asupra Frantei.
De ce n!a fost contractata la timp aceasta miscare< ,n primul rand, pentru ca An%lia
si Franta doreau sa evite riscul declansarii unui conflict armat care se putea transforma in
razboi. Re tinerea de la o interventie a fost amplificata si de faptul ca reintrarea *ermaniei
in R'ineland aparea mai de%raba ca o incercare de rectificare a unei nedreptati, c'iar daca
era facuta intr!un mod %resit. :ritanicii, mai ales, erau inclinati sa o considere mai de%raba
ca pe un pas politic, decat militar . nesesizand implicatiile strate%ice.
,n miscarile sale din 19;", 6itler a obtinut alte avanta(e strate%ice determinate de
factori politici . dorinat popoarelor %erman si austriac de a se uni, puternicele sentimente
ale %ermanilor le%ate de tratamentul la care erau supusi etnicii nemti din &udeti de catre
ce'i. ,nca o data tarile occidentale au trait sentimentul ca *ermania avea oarecum dreptate
in ambele cazuri.
,ntrarea lui 6itler a ocupat ceea ce mai ramasese din 4e'oslovacia, invaluind astfel
Polonia pe flanc . ultima dintr!o serie de manevre fara varsare de san%e. Acest pas a lui
6itler a fost urmat de o miscare fatala si pripita din partea %uvernului britanic . oferirea de
%arantii Poloniei si Romaniei, ambele izolate strate%ic, fara a se cere in prealabil spri(in din
partea Rusiei, sin%ura putere care le!ar fi putut a(uta efectiv.
Datorita momentului, aceste %arantii au sunat ca o provocare- dupa cum stim acum,
6itler nu intentiona sa atace Polonia atat de curand, dar s!a confruntat cu %estul provocator
al Marii :ritanii. Prin pozitia lor in zone ale eurppei inaccesibile fortelor britanice si
franceze, cele doua tari reprezentau o tentatie aproape irezistibila. Procedand astfel,
puterile occidentale si!au subminat baza unicului tip de strate%ie pe care forta lor inferioara
le permitea s!o adopte. ,n loc sa tina piept a%resiunii prin alcatuirea unui front puternic in
vest, ele i!au oferit lui 6itler ocazia de a spar%e cu usurinta un front slab si de a obtine un
prim triumf.
4
2nica sansa de a evita razboiul depindea de obtinerea spri(inului Rusiei, sin%ura
putere capabila sa acorde un spri(in direct Poloniei si sa!l opreasca pe 6itler. ,n ciuda
situatiei presante, pasii %uvernului britanic au fost mici si sovaielnici. Pe lan%a ezitarile
britanice au e$istat si obiectiile Poloniei si a altor mici state din 8uropa de est, in le%atura
cu acceptarea unui spri(in militar din partea Rusiei. Aceste tari considerau ca acceptarea
unor intariri sovietice ar fi ec'ivalat cu o invazie.
Reactia lui 6itler in noua situatie creata prin spri(inirea Poloniei de catre britanici a
fost surprinzatoare. Reactia violenta a An%liei si dublarea masurilor armate l!au %azduit,
insa efectul a fost contrar celui scontat. &olutia pe care 6itler a adoptat!o a fost influentata
de ima%inea lui despre britanici derivata din istoria acestora. 4onsiderandu!i ca pe niste
oameni care (udeca lucrurile la rece, ameni ale caror emotii erau controlate de ratiune,
6itler a intuit ca en%lezii nu vor accepta sa intre in razboi de dra%ul Poloniei, fara a
beneficia de spri(in din partea Rusiei. ,n consecinta, a lasat la o parte ura si teama de
bolsevism, indreptandu!si eforturile si canalizandu!si toate ener%iile pentru a obtine o
conciliere cu Rusia. 4otitura a fost mai surprinzatoare decat cea a lui 4'amberlain si a avut
consecinte la fel de nefaste.
7a 5; au%ust Ribbentrop a sosit cu avionul la Moscova, si a semnat pactul. Pactul era
insotit de o intele%ere secreta, prin care Polonia era impartita intre *ermania si Rusia.
Acest tratat a facut din razboi o certitudine in atmosfera emotionala creata de seria
rapida de miscari a%resive ale lui 6itler. :ritanicii, care se obli%asera sa acorde a(utor
Poloniei, simteau ca nu pot sta deoparte fara a!si pierde onoarea . si fara a desc'ide o cale
si mai mare in fata cuceririlor 'itleriste. ,n ceea ce!l priveste, 6itler nu intentiona sa
renunte la scopurile sale din Polonia, nici atunci cand si!a dat seama ca se pre%atea un
razboi %eneral.
,n acest fel, trenul civilizatiei europene se napustea in tunelul lun% si intunecos din
care sa iasa abia dupa sase ani istovitori. Dar c'iar si atunci, raza luminoasa de soare a
victoriei avea sa se dovideasca iluzorie.
Prima faza a rzboiului
)ineri, 1 septembrie 19;9 . armatele %ermaniei invadeaza Polonia. Duminica, ;
septembrie . %uvernul britanic declara razboi *ermaniei, indeplinindu!si an%a(amentele
luate fata de Polonia. &ase ore mai tarziu, %uvernul Frantei calca, plin de resentimente pe
urmele britanicilor.
,n mai putin de o luna Polonia era cucerita. ,n noua luni cea mai mare parte a
8uropei occidentale este acoperita de torentul razboiului.
Ar fi putut oare Polonia sa reziste mai multa vreme< Ar fi putut Franta si Marea
:ritanie sa faca mai mult pentru a usura presiunea *ermaniei asupra Poloniei< Din
punctul de vedere al cifrelor puterii armate, pe care le cunoastem acum, raspunsul la
ambele intrebari ar fi pozitiv la o prima vedere.
,n 19;9, armata %ermana era departe de a fi pre%atita pentru razboi. Polonezii si
francezii totalizau impreuna 110 de divizii, inclusiv ;1 de divizii in rezerva, din care unele
trebuiau mentinute pentru an%a(amentele franceze din strainatate, in timp ce totalul
diviziilor %ermane se cifra la 9", din care ;/ se aflau intr!un stadiu de instruire. Din cele 0
5
de divizii pe care nemtii le!au lasat pentru a prote(a frontiera lor vestica, numai patru erau
combatante complet instruite si inarmate. &trate%ia lui 6itler plasase insa Franta intr!o
postura din care nu putea usura situatia Poloniei decat prin desfasurarea imediata a unui
atat! forma de actiune pentru care armata franceza nu era pre%atita. Planul demodat de
mobilizare a Frantei, lent, nu asi%ura alcatuirea fortelor necesare . iar planurile ei ofensive
depindeau de o masa de artilerie %rea care s!a dovedit %ata de lupta decat in cea de!a
saisprezecea zi. 7a acea data, rezistenta armatei poloneze era pe punctul de a se prabusi.
Polonia a fost puternic dezavanta(ata de pozitia sa strate%ica . ca o limba intre
falcile *ermaniei, iar strate%ia ei a inrautatit situatia prin amplasarea %rosului trupelor
aproape de varful limbii. Mai mult decat atat, fortele poloneze dispuneau de ec'ipament
demodat si aveau idei invec'ite, bizuindu!se in continuare pe o numeroasa cavalerie, care s!
a dovedit nea(utorata in fata tancurilor %ermane.
*ermanii dispuneau la acea data de numai sase divizii de tancuri si de patru
mecanizate, insa multumita entuziasmului %eneralului *uderian si a spri(inului lui 6itler,
acestia evoluasera mai mult decat orice armata in directia adoptarii noului concept al luptei
mecanizate de viteza mare, concept ale carui baze au fost puse cu douazeci de ani inainte de
catre pionerii britanici in domaniul mecanizarii si vitezei. *ermanii isi pusesera la punct si
un spri(in aerian mult mai superior celorlalte tari, in vreme ce polonezii, dar si francezii
dispunneau de o forta aeriana mult mai inferioara, care nu le permitea nici macar sa!si
sustina si sa!si apere armata.
Polonia a fost asadar prima care a asistat la demonstratia triumfatoare a noii te'nici
:litz=rie% efectuata de catre %ermani, in timp ce Aliatii ei occidentali se afla inca in plin
proces de pre%atire a unui razboi traditional. 7a 1> septembrie Armata Rosie a trecut
frontiera estica a Poloniei. Aceasta lovituralovitura pe la spate a pecetluit soarta Poloniei,
care nu dispunea de trupe suficiente pentru a face fata celei de!a doua invazii.
4ucerirea rapida a Poloniei a fost urmata de sase luni de liniste . perioada botezata
Falsul Razboi de catre cei care s!au lasat ama%iti de calmul aparent. 9 denumire mai
adecvata ar fi fost ,arna ,liziilor, intrucat conducatorii, cat si populatia din tarile
occidentale si!au petrecut vremea ticluind diverse planuri de atacare a *ermaniei pe
flancuri . si au vorbit prea pe fata despre acestea.
,n realitate, nu a e$istat nicio posibilitate ca Franta si An%lia sa fie capabile, sin%ure,
sa!si creeze forta necesara pentru a invin%e *ermania. 4ea mai buna sansa a lor, cand
*ermaniasi Rusia a(unsesera sa aiba o %ranita comuna, ar fi fost sa apara diver%ente intre
cele doua puteri, care nu aveau incredere una in cealalta, astfel incat forta e$ploziva a lui
6itler sa fie atrasa catre est, ceea ce s!a intamplat un an mai tarziu si s!ar fi putut intampla
c'iar mai devreme daca Aliatii occidentali nu ar fi devenit nerabdatori . asa cum se
intampla in democratii.
Amenintarile in %ura mare referitoare la atacarea flancurilor *ermaniei l!au facut pe
6itler sa actioneze pentru a le preintampina.Prima lovitura a fost ocupare ?orve%iei.
Dosarele conferintelor lui 6itler arata ca pana la inceputul anului 190, el considera inca
mentinerea neutralitatii ?orve%iei drept cea mai buna tactica pentru *ermania. Apoi in
februarie 6itler a a(uns la concluzia ca @n%lezii urmeaza sa debarce acolo, iar eu vreau sa
a(un% inaintea lor. 9 mica forta %ermana de invazie a patrunsin ?orve%ia la 9 aprilie,
naruind planurile britanice care urmareau casti%area controlului asupra acestei zone
neutre. Au fost capturate porturile principale, in timp ce atentia norve%ienilor era
concentrata la inaintarea flotei britanice in apele lor.
6
2rmatoarea mutare a lui 6itler din 10 mai a vizat Franta si +arile de 3os. 8l incepuse
pre%atirile inca din toamna anului precedent, dupa ce Aliatii respinsesera oferta de pace pe
care le!o facuse dupa ocuparea Poloniei. 6itler consodera ca invin%erea Frantei reprezenta
cea mai buna metoda de a!i face pe britanici sa accepte pacea .)remeanefavorabile si
dubiile %eneralilor sai l!au facut pe 6itler sa amane in mod repetat atacu, incepand din luna
noiembrie. Apoi, la 10 ianuarie, un ofiter %erman de stat ma(or, care zbura catre :onn
avand asupra sa documente privitoare la planurile lui 6itler, s!a ratacit intr!o furtuna de
zapada si a aterizat in :el%ia. Acest fapt a dus la amanarea ofensivei pana in luna mai, timp
in care planurile au suferit modificarile radicale. ,ntamplarea s!a dovedit a fi foarte
nefavorabila pentru Aliati, si, pentru o vreme, benefica pentru 6itler, intrucat s!a sc'imbat
intrea%a ima%ine a razboiului. )ec'iul plan, care prevedea ca ofensiva principala sa aiba loc
prin re%iunea plina de canale in centrul :el%iei, s!ar fi soldat cu o ciocnire cap!in!cap cu cea
mai buna patre a fortelor franco!britanice, concretizata, probabil, intr!un esec total ce ar fi
afectat presti%iul lui 6itler. ?oul plan, sc'itat de Manstein, i!a luat pe Aliati prin
surprindere, i!a dezic'ilibrat, iar rezultatele au fost dezastruoase. ,n timp ce Aliatii fortau
inaintarea in :el%ia pentru a intampina asaltul de desc'idere al %ermanilor, sapte divizii de
tancuri au trecut prin zona colinara si impadurita a Ardenilor, zona pe care ,naltul
4omandament Aliat o considera impracticabila pentru tancuri. +raversand Mcuse fara a
intampina o opozitie serioasa, acestea au strapuns frontul slab al Aliatilor, dupa care s!au
indreptat catre vest spre coastele 4analului Manecii, prin spatele armatelot Aliate din
:el%ia, taindu!le astfel caile de comunicatie. ,n acest fel soarta luptei a fost pecetluitA
Bnainte ca infanteria %ermanA sA ia parte la acCiune. Armatele britanice abia au reuDit sA
scape de la Dun=erEue pe mare. :el%ienii Di o mare parte a francezilor au trebuit sA se
predea. 4onsecinCele au fost ireparabile# dupA o sAptAmBnA, cBnd %ermanii au pornit atacul
cAtre sud, armatele franceze rAmase s!au dovedit incapabile de a le face fatA.
Acest dezastru care a z%uduit Bntrea%a lume ar fi fost uDor de evitat. +ancurile puteau
fi oprite cu mult Bnainte de a a(un%e la 4analul MBnecii, printr!un contraatac concentrat
realizat cu o forCA similarA. Francezii BnsA, deDi dispuneau de tancuri mai multe Di mai bune
decBt nemCii, le rAspBndiserA pe o suprafaCA mare, Bn %rupuri mici, ca Bn anul 191".
Atacul putea fi oprit Di mai devreme, pe Mcuse, dacA francezii nu ar fi dat fu%a Bn
:el%ia lAsBndu!Di flancul descoperit, sau dacA Di!ar fi adus mai devreme BntAririle acolo. ,nsA
4omandamentul francez nu numai cA a privit Ardenii ca pe o zonA impracticabilA pentru
tancuri, dar a considerat cA orice atac de pe Meuse constituia doar o parte dintr!o acCiune
mai mare, la fel ca Bn 191", Di cA duDmanul va avea nevoie de circa o sAptAmBnA pentru a se
pre%Ati dupA sosirea acolo, ceea ce le!ar fi dat suficient rA%az pentru a aduce BntAriri. Foitele
de blindate au a(uns la rBu abia Bn dimineaCa zilei de 1; mai Di au forCat punctele de trecere
dupA!amiaza. Ritmul, de Bnaintare specific tancurilor a surclasat ritmul depADit de FmiDcare
cu Bncetinitorul.
Ritmul F:litz=rie%!ului a fost BnsA posibil numai pentru cA Defii armatelor aliate nu
s!au aliniat la noua te'nicA, Di n!au Dtiut cum s!o contracareze. Atacul putea fi oprit c'iar
Bnainte de a a(un%e la rBul Mcuse, dacA ar fi e$istat cBmpuri de mine Bn calea tancurilor.
4'iar Di Bn absenCa acestora %ermanii puteau fi stopaCi prin simpla tAiere Di prAbuDire a
trunc'iurilor de copaci de!a lun%ul drumurilor prin pAdure care duceau la Mcuse. +impul
pe care %ermanii 1!ar fi pierdut cu deblocarea drumurilor ar fi spulberat Dansele acestora.
4Aderea FranCei a fost pusA o vreme pe seama moralului scAzut al francezilor,
considerBndu!se BnfrBn%erea ca inevitabilA. 8ste BncA un e$emplu Bn care Fs!a pus cAruCa
Bnaintea cailorG. PrAbuDirea moralului francezilor s!a produs mimai dupA BnfrBn%erea
7
militarA produsA, care putea fi evitatA cu uDurinCA. PBnA Bn 195, toate armatele au BnvACat
cum sA stopeze un F:litz=rie%. Multe dezastre puteau fi evitate dacA acest lucru ar fi fost
BnvACat Bnainte de rAzboi.
A doua faz a rzboiului
Marea :ritanie rAmAsese acum sin%ura adversarA activA a *ermaniei naziste. 8a a
fost BnsA lAsatA Bntr!o situaCie precarA, fArA armatA, Bn timp ce era Bncon(uratA ameninCAtor
de o linie de coastA inamicA lun%A de ; 500 =m.
Armata britanicA abia a(unsese pBnA la Dun=erEue, de unde scApase datoritA ordinului
ine$plicabil dat de 6iCler tancurilor %ermane de a se odi'ni timp de douA zile, atunci cBnd
acestea se %Aseau la mai puCin de 1/ =m de ultimul port de salvare, aproape lipsit de
apArare. Acest ordin de oprire a fost inspirat de mai multe motive, inclusiv de vanitatea lui
*orin% care a solicitat ca 7uftHaffe sA dea ultima loviturA.
4'iar dacA %rosul armatei britanice a scApat, ma(oritatea armamentului a fost
pierdut. DacA supravieCuitorii celor 1/ divizii care scApaserA puteau fi reor%anizaCi, mai
rAmAsese Bn sc'imb o sin%urA divizie BnarmatA corespunzAtor pentru a apAra Cara- flota era
ancoratA Bn e$tremul nord, Bn afara razei de acCiune a 7uftHaffe. DacA nemCii ar fi debarcat
Bn An%lia Bn orice moment din luna care a urmat cuceririi FranCei, n!ar fi BntBmpinat o
Bmpotrivire serioasA. ?oroc cA 6itler Di %eneralii sAi nu fAcuserA nici o pre%Atire pentru
invadarea An%liei ! nici mAcar nu sc'iCaserA vreun plan pentru acea evidentA Di esenCialA
continuare a BnfrBn%erii FranCei. 8l a lAsat sA se scur%A o lunA de importanCA ma(orA, Bn
speranCa cA en%lezii vor accepta pacea. 4'iar Di dupA ce speratele i!au fost BnDelate,
pre%Atirile %ermane s!au fAcut fArA tra%ere de inimA. DupA ce 7uftHaffe nu a reuDit sA
Bnvin%A RAF Bn F:AtAlia pentru An%lia, Defii +rupelor de uscat Di Marinei s!au folosit de
acest prete$t pentru
-
a suspenda invazia. 4'iar Di 6itler a acceptat acest prete$t. Dosarele
convorbirilor particulare ale acestuia demonstreazA cA nu dorea distru%erea Marii :ritanii
Di a ,mperiului :ritanic, imperiu considerat de el ca pe un factor de stabilitate Bn lume, Di pe
care BncA mai spera sA!1 poatA atra%e de partea sa. Bn plus, %Bndurile lui 6itler se
concentraserA iarADi cAtre est. De fapt, acesta a fost principalul factor care a determinat
salvarea Marii :ritanii. DacA 6itler s!ar fi strAduit sA Bnvin%A An%lia, este de presupus cA ar
fi reuDit. 4'iar dacA ratase cea mai mare DansA de a o cuceri printr!o invazie, 6itler putea s!
o prindA ca Bntr!un cleDte, cu a(utorul avioanelor Di submarinelor sale, lipsind!o treptat de
resurse, ceea ce s!ar fi soldat cu prAbuDirea An%liei. 6itler a considerat BnsA cA nu trebuia sA
riDte concentrBndu!Di resursele asupra acestui efort aerian Di naval, Bn timp ce Armata
&ovieticA se %Asea FpriponitAG la frontiera esticA a *ermaniei, ca o ameninCare pe uscat. 8l a
ar%umentat atunci cA unicul mod de a!Di asi%ura spatele erau atacul Di BnfrBn%erea Rusiei.
&uspiciunile sale la adresa intenCiilor sovietice au fost amplificate Di de faptul cA ura
Bmpotriva sistemului comunist sovietic Bl dominase. 8l s!a autosu%estionat cA Marea
:ritanic va accepta pacea Bn clipa Bn care nu va mai putea conta pe o intervenCie sovieticA Bn
rAzboi. 8l c'iar credea cA An%lia ar fi semnat de mult tratatul de pace dacA Rusia n!ar fi
incitat!o sA continue rAzboiul. 7a 51 iulie, cBnd 6itler a Cinut prima conferinCA pentru a
analiza planurile fAcute Bn %rabA pentru invazia An%liei, a spus# F&talin coc'eteazA cu Marea
:ritanie pentru a o convin%e sA rAmBnA Bn rAzboi spre a ne imobiliza astfel forCele, cu scopul
8
de a cBDti%a timp Di de a obCine ceea ce vrea, deoarece o datA pacea semnatA el nu va mai
obCine nimic. De aici Di urmAtoarea concluzie# FAtenCia noastrA trebuie sA fie BndreptatA
asupra rezolvArii problemei ruseDti.
Planurile s!au alcAtuit imediat, dar abia la Bnceputul anului 191 6itler a luat
'otArBrea decisivA. ,nvazia a fost declanDatA pe 55 iunie ! cu o zi Bnainte de data la care o
fAcuse ?apoleon. :lindatele %ermane au Bnvins rapid armatele sovietice din imediata
apropiere Di, Bn mai puCin de o lunA, au Bnaintat peste >00 =m, acoperind trei sferturi din
distanta care!i separa de Moscova, unde n!au a(uns niciodatA.
4are au fost factorii!c'eie ai eDecului %erman< ?oroiurile toamnei Di zApada sBnt doar
cei mai evidenCi. Mult mai importantA a fost BnsA eroarea Bn aprecierea rezervelor pe care
&talin le putea strBn%e din BndepArtatele colCuri ale Rusiei. ?emCii calculaserA cA vor avea de
Bnfruntat apro$imativ 500 de divizii, pe care le Di zdrobiserA pBnA la mi(locul lui au%ust, dar,
Bntre timp, alte 1/0 BDi fAcuserA apariCia. PBnA sA reuDeascA sA le BntBmpine Di pe astea, a venit
toamna, cBnd nemCii au forCat Bnaintarea cAtre Moscova, prin nAmol Di au dat peste noi forte
care le blocau calea. 2n alt factor esenCial 1!a constituit primitivismul Bn care se menCinuse
Rusia, Bn ciuda pro%reselor te'nicii Bnre%istrate dupA RevoluCia sovieticA. ?u era vorba
numai de rezistenCa ieDitA din comun a soldaCilor Di a populaCiei, ci Di de starea de Bnapoiere
Bn care se %Aseau drumurile de aici. DacA infrastructura rutierA s!ar fi aflat la nivelul CArilor
occidentale, Rusia ar fi fost Bn%enunc'eatA aproape la fel de rapid ca FranCa. 4'iar Di Bn
condiCiile date, invazia putea reuDi dacA forCele blindate s!ar fi Bndreptat direct cAtre
Moscova Bn acea varA, fArA sA mai aDtepte sosirea infanteriei ! aDa cum su%erase *uderian, a
cArui putere n!a fost luatA Bn considerare de 6itler Di de ceilalCi Defi ai armatei.
,arna ruseascA s!a dovedit catastrofalA pentru armata %ermanA, care nu Di!a revenit
niciodatA complet dupA e$perienCa trAitA. &e pare, totuDi, cA 6itler avea BncA Danse de succes
Bn 195, deoarece Armata RoDie era %rav afectatA de lipsa de ec'ipament, iar autoritatea lui
&talin asupra acesteia fusese serios zdruncinatA de %relele BnfrBn%eri iniCiale. ?oua ofensivA
a lui 6itler a fAcut rapid curACenie pe cBmpurile petrolifere din 4aucaz ! zonA de care
depindea maDinAria de rAzboi sovieticA. 6itler Di!a BmpArCit BnsA forCele Bn vederea atin%erii
celor douA obiective# 4aucazul Di &talin%radul. 9prit Bn faCa &talin%radului, 6itler Di!a
secAtuit rezervele prin repetate atacuri Fcu capul Bn zidG Bn dorinCa de a captura ForaDul lui
&talinG, care devenise pentru el un simbol sfidAtor Di obsedant. ,nterzicBnd orice retra%ere o
datA cu sosirea iernii, el Di!a condamnat la pierzanie armata de aici, care a fost BncercuitA Di
capturatA dupA sosirea noilor forte adunate de sovietici spre sfBrDitul anului.
Dezastrul de la &talin%rad i!a lAsat pe %ermani cu un front mult prea mare pentru
forCele lor slAbite. Retra%erea rAmAsese sin%ura modalitate de salvare, aDa cum solicitau
%eneralii, BnsA 6itler refuza cu BncApACBnare sA o aprobe. &urd la orice ar%ument, el insista
pe slo%anul# F?ici un pas Bnapoi. IipAtul ca de papa%al nu putea stAvili potopul- mai mult
c'iar, a determinat ca fiecare retra%ere FBn ultimA instanCAG sA fie acompaniatA Di de o
BnfrBn%ere crBncenA, mult mai scump plAtitA.
ForCele lui 6itler suportau consecinCele suprae$tinderii strate%ice care!1 dusese la pierzanie
Di pe ?apoleon. 8fortul era mai mare BntrucBt din 190 rAzboiul se e$tinsese Di Bn
Mediterana ! ca urmare a intrArii lui Mussolini Bn rAzboi, dornic sA profite de BnfrBn%erea
FranCei Di de slAbiciunea An%liei. Aceasta le!a oferit britanicilor Dansa unui contraatac Bntr!o
zonA Bn care forCa maritimA BDi putea spune cuvBntul. 4'urc'ill a Dtiut sA profite rapid de
ocazie ! poate c'iar prea rapid. ForCa mecanizatA britanicA din 8%ipt, deDi puCin numeroasA,
a izbutit curBnd sA zdrobeascA demodata armatA italianA din nordul Africii, cucerind Di
Africa de est italianA. 8le ar fi putut continua Bnaintarea pBnA la +ripoli, BnsA au fost oprite
9
pentru a da posibilitatea debarcArii unei foile aninate Bn *recia! o miDcare prematurA Di slab
pre%AtitA, respinsA imediat de cAtre %ermani, BnfrBn%erea italienilor Bn Africa de ?ord 1!a
obli%at BnsA pe 6itler sA trimitA Bn zonA BntAriri %ermane, sub comanda lui Rommel. AvBnd
privirile BncA aCintite spre Rusia, 6itler nu a alocat BntAriri decBt forCelor italiene, tarA sA facA
efortul de a cuceri FporCileG din estul, centrul Di vestul Mediteranei ! &uez, Malta D(
*ibraltar. ,n acest fel el a mai desc'is un FrobinetG pentru secAtuirea forCelor %ermane- Bn
consecinCA, succesele obCinute de contraatacurile lui Rommel au fost eclipsate de amBnarea
cu mai bine de doi ani a elibArArii Africii de ?ord. Foitele %ermane se Bntindeau acum pe
ambele maluri ale Mediteranei, pe Bntrea%a linie de coastA a 8uropei de vest Di Bncercau
totodatA sA menCinA un amplu front riscant Bn Rusia.
4onsecinCele fireDti ale acestei suprae$tinderi au fost amBnate Di rAzboiul prelun%it,
prin intrarea 3aponiei Bn luptA, Bn decembrie 191. Bn cele din urmA ea s!a dovedit fatalA
pentru Dansele lui 6itler, BntrucBt a antrenat forCa americanA Bn rAzboi. 8fectele temporare
ale atacului!surprizA desfADurat de (aponezi la Pearl 6arbor, care a zdruncinat Flota
americanA a Pacificului, a permis (aponezilor sA cucereascA poziCiile AliaCilor din Pacificul
de &ud!)est ! MalaJsia, :irmania, Filipinele Di ,ndiile olandeze de 8st. Prin aceastA rapidA
e$pansiune (aponezii Di!au depADit capacitatea de a pAstra proaspetele cuceriri. 3aponia era
totuDi un mic stat insular, cu o putere industrialA limitatA.
A treia faz a rzboiului
9 datA implicatA, forCa americanA, Bn condiCiile supravieCuirii Rusiei Di a forCelor
acesteia, BnfrBn%erea puterilor A$ei ! *ermania, ,talia Di 3aponia! a devenit o certitudine,
deoarece potenCialul militar combinat al acestora era mult inferior. &in%urele necunoscute
rAmAseserA cBt va mai dura rAzboiul Di cBt de completA va fi BnfrBn%erea. 4ele mai mari
speranCe ale a%resorilor, trecuCi apoi Bn apArare, erau le%ate de obCinerea unor termeni de
pace mai Bn%Aduitori prin Ftra%erea de timpG pBnA cBnd cei doi F%i%anCiG oboseau sau se
certau Bntre ei. Kansele unei rezistenCe atBt de prelun%ite depindeau BnsA de scurtarea
fronturilor. ?ici unul dintre conducAtorii A$ei nu suporta FsA!Di piardA ima%ineaG prin
autorizarea unor retra%eri voluntare, aDa cA se a%ACau de fiecare poziCie Bn parte pBnA la
prAbuDirea acesteia.
,n a treia etapA a rAzboiului n!au e$istat cu adevArat cotituri, ci doar un potop
nAvalnic.
Potopul s!a nApustit cu mai multA uDurinCA Bn Rusia Di Bn Pacific, zone Bn care
superioritatea numericA Bn continuA creDtere a forCelor se combina cu spaCii mai ample de
manevrA. ,n sudul Di vestul 8uropei potopul a fost oprit Bn mod mai frecvent, din cauza
spaCiilor mai strimte.
Primul atac al forCelor an%lo!americane Bn 8uropa ! Bn iulie 19; ! a fost uDurat de
faptul cA 6itler Di cu Mussolini au continuat sA FpompezeG trupe proaspete Bn +unisia Bn
speranCa menCinerii unui cap de pod care sA stopeze atacurile conver%ente ale Armatelor
Aliate care se apropiau dinspre 8%ipt Di Al%eria. +unisia s!a transformat Bntr!o capcanA, iar
capturarea Bn Bntre%ime a armatei italo!%ermanA a lAsat &icilia aproape lipsitA de apArare.
4Bnd AliaCii au forCat intrarea Bn ,talia dinspre &icilia ! Bn septembrie 19; !Bnaintarea lor
de!a lun%ul acelei peninsule Bn%uste Di muntoase s!a transformat Bntr!o operaCiune BnceatA.
10
7a / iunie 19 %rosul armatelor aliate, concentrate Bn An%lia Bn vederea unei invazii
peste 4analul MBnecii, au debarcat Bn ?ormandia. &uccesul era %arantat cu condiCia de a
reuDi sA se stabileascA pe mal Di sA!Di consolideze un cap de pod suficient de mare pentru a
permite debarcarea masivA de trupe Di depADirea poziCiilor BntArite ale aliniamentului
%erman. 9 datA ce ar fi strApuns frontul, Bntrea%a lACime a FranCei avea sA fie desc'isA
pentru manevrele armatei aliate, complet mecanizatA, ceea ce nu se mai putea spune despre
o mare parte a armatei %ermane.
Defensiva %ermanA ar fi fost astfel condamnatA la prAbuDire, dacA nu reuDea sA
arunce Bnapoi Bn mare forCele invadatoare BncA din primele zile. Bncercarea lor a BntBrziat din
cauza raidurilor forCelor aeriene aliate, care deCineau o superioritate de ;0 la l faCA de
7uftHaffe Di care au provocat BntBrzierea fatalA a sosirii tancurilor %ermane.
4'iar dacA invazia din ?ormandia ar fi fost respinsA de pe pla(e, superioritatea de(a
covBrDitoare a forCelor aeriene aliate, aplicatA nemi(locit asupra G*ermaniei, ar fi produs Bn
cele din urmA prAbuDirea acesteia. PBnA Bn 19 ofensiva aerianA strate%icA nu confirmase
speranCele puse Bn ea, ca o alternativA la invazia terestrA, iar efectele acesteia au fost %rav
supraestimate. :ombardarea nediscriminatorie a oraDelor nu a detentiinat scAderea
notabilA a producCiei de rAzboi, Di n!a reuDit sA BnfrBn%A voinCa poporului %erman,
determinBndu!1 sA capituleze, aDa cum se sperase. Faptul se e$plicA prin felul Bn care era
Cinut Bn %'eara conducAtorilor sAi tiranici, indivizii neputBndu!se preda bombardierelor din
Bnaltul cerului, Bn anii 19 Di 191 forCa aerianA a fost mai bine directionatA ! Di aplicatA cu
o precizie sporitA Di cu un efect din ce Bn ce mai devastator asupra centrelor vitale ale
producCiei de rAzboi, indispensabile forCei de rezistenCA a inamicului. Ki Bn 9rientul
BndepArtat, factorul!c'eie s!a dovedit tot forCa aerianA, Di care a asi%urat colapsul 3aponiei,
fArA sA fi fost nevoie de aruncarea bombelor atomice.
Principalul obstacol Bn calea AliaCilor, o datA ce atacul BDi sc'imbase sensul, a fost o
barierA autoimpusA ! respectiv insistenCa lipsitA de BnCelepciune Di Bn%ustA ca viziune din
partea conducAtorilor Bn a obCine o Fcapitulare necondiCionatAG. Acesta a fost cel mai mare
a(utor acordat lui 6itler pentru a menCine controlul asupra populaCiei %ermane, lucru
valabil si pentru partenerul sAu (aponez. DacA Defii militari ai AliaCilor ar fi fost suficient de
BnCelepCi pentru a acorda un minim de asi%urAri Bn le%AturA cu condiCiile de pace impuse,
6itler ar fi scApat de sub control poporul %erman mult Bnainte de anul 191. 4u trei ani
Bnainte, trimiDi ai miDcArii anti!naziste, care lua amploare Bn *ermania, fAcuserA cunoscute
AliaCilor, planurile lor de rAsturnare a lui 6itler, ca Di numele a numeroDi militari %ata de a
lua parte la o asemenea revoltA, cu condiCia ca AliaCii sA le dea oarecare asi%urAri referitoare
la condiCiile de pace impuse, BnsA nici atunci, Di nici mai tBrziu, nu li s!a dat nici o asi%urare,
astfel BncBt, Bn mod firesc, acestora le!a fost dificil sA cBDti%e spri(in Bn vederea unui
asemenea Fsalt Bn Bntuneric, Bn consecinCA, FrAzboiul nenecesarG a fost prelun%it Bn mod la
fel de nenecesar, Di alte milioane de oameni!au pierit inutil, Bn timp ce pacea mult aDteptatA
a dat naDtere mai de%rabA unei noi ameninCAri Di temerilor cA va izbucni un alt rAzboi,
deoarece prelun%irea nenecesarA a 4elui de!al Doilea RAzboi Mondial, prin cramponarea de
Fcapitularea necondiCionatAG s!a dovedit folositoare e$clusiv lui &talin ! cAruia i!a desc'is
calea pentru a instaura dominaCia comunismului Bn 8uropa 4entralA.
11
III. nvingatori si nvini
Perioada anilor 19;9L191 poate fi consideratA drept cea mai profundA si
concentratA revoluCie a umanitACii de la perioada ,nc'iziCiei MF+'e :lac= Deat'GN. ,n nici o
altA perioadA, BncepBnd cu secolul paisprezece, n!au fost atBt de mulCi oameni omorBCi,
dizlocaCi, tulburaCi, dezrAdAcinaCi sau avBnd vieCile complet transformate Bntr!o perioadA de
timp atBt de scurtA. Anii de la sfBrDitul rAzboiului si cei imediat urmAtori au ilustrat BncA o
datA vec'iul proverb care spunea cA este destul de posibil sA cBDti%i rAzboiul si sA pierzi
pacea.
Re%iunile Bn care rAzboiul s!a purtat de fapt au rAmas Bn ruine. ?ordul FranCei, IArile
de 3os si marea curbA a 4Bmpiei nordice %ermane Di o fBDie lar%A mer%Bnd pe tot drumul spre
Moscova si &talin%rad au rAmas devastate, Bn re%iunile situate la tarA n!a fost c'iar aDa de
rAu deoarece obiectivele au fost mai puCine si au e$istat re%iuni importante care au fost
ocolite de lupta propriu!zisA. 9raDele BnsA erau niDte %rAmezi de moloz, cAile ferate erau
pline de %ropi si de Dine Bndoite, podurile erau prAbuDite, canalele Di fluviile blocate, di%urile
avariate Di reCeaua de ener%ie electricA distrusA. Ma(oritatea bunurilor personale ale
societACii moderne fusese avariatA Bntr!un %rad mai mare sau mai mic.
7ucrurile se prezentau la fel, fie cA era vorba de re%iunea Pacificului, fie de Asia de
est. FuseserA aduse pre(udicii unui volum inestimabil de bunuri, iar naCiuni mari ca 4'ina
Di 3aponia Di marile imperii ale puterilor coloniale erau aproape distruse. Milioane de
BnfometaCi BDi tBrau picioarele printre ruine, cAutBnd o cale sA!Di punA vieCile Bn ordine.
Dar cuvBntul pre(udiciu nu avea acelaDi BnCeles pretutindeni. Acele CAri din lumea
industrializatA care se luptaserA Bn rAzboi dar care nu avuseserA e$perienCa luptelor pe
propriul teren au prosperat dupA aceea aproape Bn proporCie directA cu zonele de luptA care
suferiserA. DacA Bn 8uropa Di Asia era destul de %reu sA departa(ezi cBDti%Atorii de BnvinDi, nu
e$ista nici o problemA de acest %en Bn ceea ce!i privea pe americanii din nord care erau
cBDti%Atori.
&e spun multe lucruri contradictorii Bn ceea ce priveDte numArul victimelor.
Apro$imativ Daptezeci milioane de bArbaCi pe Bntrea%a duratA a desfADurArii rAzboiului, au
purtat arme. Apro$imativ Daptesprezece milioane dintre aceDtia au fost omorBCi Bn rAzboi,
BmpreunA cu cel puCin alte douAzeci de milioane sau c'iar mai mult de civili, care avuseserA
%'inionul sA trAiascA Bntr!un loc nepotrivit si Bntr!o perioadA nepotrivitA.
?umArul de victime a fost e$trem de ine%al BmpArCit. De partea A$ei, *ermania a
adunat aproape douAzeci de milioane soldaCi deDi vBrful sAu de putere a fost la un moment
dat de peste zece milioane. 2n numAr de trei milioane Di (umAtate au murit Bn bAtAlie, un
numAr neBnsemnat din cauze independente de lupte Di Dapte milioane Di un sfert au fost
rAniCi. 2n alt milion a fost trecut la rubrica FdispAruCiG MFmissin%GN. Patria a fost complet
devastatA, spre deosebire de situaCia din primul rAzboi mondial, cBnd %ermanii au purtat
rAzboiul pe pAmBntul altor popoare. ,talienii mobilizaserA peste trei milioane de oameni pe
cBmpul de luptA Di suferiserA pierderi ce reprezentau un procent de peste 10 la sutA din care
apro$imativ (umAtate erau morCi. Flota si marina comercialA Bnre%istraserA pierderi
12
importante, iar Cara, de la &alerno la )alea rBului P/, suferise distru%eri. Despre cifrele
italiene se spunea Bn mod ironic cA ar fi trebuit sA fie contabilizate de ambele pArCi.
4ea mai mare parte a pierderilor ,taliei au fost contabilizate de partea A$ei, dar ea a
Bnre%istrat, de asemenea, 50 000 morCi Bn vreme ce a luptat de partea AliaCilor, dupA anul
19;.
3aponia mobilizase apro$imativ 10 milioane de soldaCi. 4apacitatea sa ma$imA la un
moment dat era de peste Dase milioane. 4ifrele privind pierderile suferite au fost incredibil
de denaturate de normele vestice. ,n armatele europene era normal sA e$iste douA sau trei
rAniri pentru fiecare moarte, Bn special Bn acest rAzboi Bn care utilizarea medicinei militare Di
a noilor medicamente luaserA amploare. Dar 3aponia Bnre%istrase aproape douA milioane de
morCi din rBndul militarilor Di numai 10 000 de rAniCi, Bn campania de bombardare se
Bnre%istreazA apro$imativ o (umAtate de milion de civili morCi si peste /00 000 de rAniCi. 7a
aceste cifre trebuie adAu%at faptul cA peste un sfert de milion de. (aponezi fuseserA luaCi
prizonieri la sfBrDitul rAzboiului de cAtre ruDi Di duDi Bn Manciuria de unde nu se mai
BntorseserA Bn 3aponia.
8$primat Bn termeni de vieCi omeneDti pierdute, preCul victoriei pentru Bnvin%Atori a
fost la fel de ridicat ca Di cel al BnfrBn%erii pentru cei care au pierdut. 4'ina lipsitA fiind de
potenCialul industrial ar fi trebuit sA mobilizeze un numAr mai mare de oameni. 4ifra cea
mai importantA pe care au avut!o armatele c'ineze n!a depADit niciodatA cinci milioane. Dar
rAzboiul ei se terminase Bn anul 19;> Di ea Bnre%istrase peste douA milioane de morCi Bn
bAtAlie. MulCi dintre soldaCii armatei sale dacA nu ar fi fost trataCi Bn condiCiile utilizArii unei
medicine primitive ar fi putut trAi Bntr!o armatA europeanA. 4ivilii care au murit drept
urmare a bombardamentelor Di a acCiunilor militare sau drept consecinCA indirectA a
rAzboiului Di a avatarurilor sale, ca de e$emplu Bnfometarea, n!au fost niciodatA
contabilizaCi, dar trebuie sA fi fost un numAr de cel puCin cinci milioane, putBnd a(un%e c'iar
pBnA la zece milioane.
Dintre aliaCii europeni, Polonia pur Di simplu fusese cuceritA de douA ori. ,ntr!un
anume sens Bntrea%a populaCie a Poloniei putea sA se numere printre victime. FranCa s!a
descurcat mai bine. 4olapsul FranCei a fost din fericire scurt, deDi cuvBntul Fdin fericire nu
a fost termenul cel mai potrivit la vremea respectivA. ,n momentul sAu de vBrf, FranCa
adunase cinci milioane de soldaCi sub arme. Apro$imativ un sfert de milion au fost omorBCi
Bn bAtAlie sau au murit din alte cauze, iar o altA (umAtate de milion a fost rAnitA sau datA
dispArutA. Apro$imativ. o (umAtate de milion de civili au fost fie omorBCi, fie deportaCi Bn
*ermania pentru perioade mai scurte sau mai lun%i de timp.
+reizeci de mii de francezi bArbaCi si femei au fost BmpuDcaCi de plutoane de e$ecuCie.
Partea de nord a CArii suferise consecinCele a douA lupte, ceea de!a doua fiind Bn mod special
destructivA, drept rezultat al campaniei aeriene a AliaCilor. Re%iunile industriale ale FranCei
au fost aproape tot atBt de devastate ca Di cele ale *ermaniei. ,n ciuda distru%erilor
Bnre%istrate, FranCa n!a rAmas dupA cel de!al doilea rAzboi mondial Bntr!o situaCie la fel de
dezastruoasA ca dupA primul rAzboi mondial. 8a n!a rAmas Bn totalitate o tarA de bArbaCi
bAtrBni Di vAduve. Deoarece cea de!a doua bAtAlie Bi subminase vitalitatea aproape mai mult
decBt prima, %uvernele postbelice s!au %Asit ele Bnsele forCate sA intre Bn ener%icul efort de
reconstrucCie a familiilor franceze %reu Bncercate, avBnd Bn vedere cA acestea au constituit
,,carne do tunG la fiecare %eneraCie.
Marea :ritanie avusese momentul sAu de %lorie si plAtise amarnic pentru aceasta.
Flota sa maritimA a fost aproape Bn(umAtACitA, Bn ciuda faptului cA Bn timpul rAzboiului au
fost construite nave, multe clin oraDele sale au suferit pre(udicii %rave, datoria sa naCionalA a
13
crescut, iar importantele lor disponibilitACi, financiare au dispArut. 8a mobilizase apro!
$imativ sase milioane de soldaCi si un sfert de milion dintre aceDtia muriserA Bn 8uropa, Bn
Africa de ?ord si Bn :irmania. AlCii 00000 fuseserA rAniCi sau daCi dispAruCi. 4a Di Bn cazul
FranCei, ,,nota de platA fusese de departe mai puCin BncArcatA decBt cea plAtitA Bn primul
rAzboi mondial, dar Bn anul 191" britanicii avuseserA mAcar satisfacCia de a fi si%uri cA se
aflau printre Bnvin%Atori, Bn anul 191 se pArea cA ei nu fAcuserA altceva decBt sA!Di epuizeze
resursele pentru a desc'ide drumul spre victorie &tatelor 2nite Di Rusiei.
Dintre cele douA noi superputeri, Rusia Bnre%istrase rAnile cele mai adBnci. &talin
afirmase odatA cA Marea :ritanie a plAtit acest rAzboi Bn timp, &tatele 2nite au contribuit
materialiceDte, iar rusii Di!au adus .contribuCia prin sBn%ele vArsat. Peste Dase milioane de
soldaCi sovietici au murit Di peste paisprezece milioane iau fost rAniCi, Peste zece milioane,
poate c'iar peste douAzeci de milioane de civili si!au pierdut viaCa din cauza rAzboiului si a
noliticii nemiloase duse atBt de propriul %uvern, cBt Di de %uvernele inamicilor. 9 suprafaCA
de apro$imativ un milion de mile pAtrate din teritoriul Rusiei a fost devastatA, iar Bn marea
bAtAlie pentru apArarea &talin%radului numArul soldaCilor morCi 1!a Bntrecut pe cel Bnre!
%istrat de americani Bn toate bAtAliile din cursul rAzboiului.
&tatele 2nite au plAtit din %reu pentru participarea lor la rAzboi. Marele lor avanta( a
fost de ordin %eo%rafic Di a constat Bn e$istenta celor douA oceane uriaDe, care le!au prote(at.
4u e$cepCia unei BncercAri fAcute de un 'idroavion lansat de pe un submarin (aponez,
incident notabil prin unicitatea sa Di a nefericitei campanii din Aleutine, nici o bombA n!a
cAzut pe continentul american. &in%urii soldaCi inamici, care au pus piciorul Bn &tatele 2nite
au fost prizonierii de rAzboi, fericiCi de a se afla acolo. Peste Daisprezece milioane de
americani au servit Bn cadrul forCelor armate. Dintre aceDtia 00 000 au murit si peste o
(umAtate de milion au fost rAniCi.
Acesta a fost cel mai costisitor rAzboi din istoria America pBnA Bn acel moment,
Bnre%istrBndu!se mult mai multe victime decBt Bn primul rAzboi mondial si e%alBndu!se
aproape numArul de morCi contabilizaCi de ambele pArCi Bn perioada rAzboiului civil. Pentru
un popor, care pBnA la / decembrie 191 considerase cA acesta nu era rAzboiul sAu,
americanii si!au adus o contribuCie importantA la victoria AliaCilor.
Americanii au Bnre%istrat, de asemenea, un imens profit de pe urma rAzboiului. 2na
din ciudACeniile efortului de rAzboi american a fost faptul cA acesta a fost susCinut de un
numAr relativ mic de persoane, Bn ciuda uriaDului numAr de soldaCi BnrolaCi, &tatele 2nite
fiind pe locul doi dupA Rusia Bn rBndul AliaCilor din acest punct de vedere, numai o micA
parte dintre aceDtia au luptat activ. Dar cei care au luptat au fAcut!o din plin. ,nfanteriDtii
erau nemulCumiCi de politica adoptatA, de forCele aeriene de a lAsa la vatrA soldaCii dupA
cincizeci de misiuni de luptA, dar aceastA atitudine era mult mai ,,fairG decBt aceea de a!i
lAsa pe soldaCi Bn luptA pBnA ce rAzboiul fie Bi omora, fie se termina. Pentru marea ma(oritate
a americanilor acesta a fost un rAzboi FbunG, dacA se poale spune un astfel de lucru despre
un rAzboi. PopulaCia era mult mai mobilA si mai prosperA decBt fusese Bnainte. 4omenzile de
rAzboi a(utaserA &tatele 2nite sA iasA dintr!o fazA de puternicA depresiune economicA, sA
construiascA noi oraDe, noi industrii, sA creeze noi averi si un nou stil de viaCA. Familii si
prietenii au fost tensionate de disparitACile sorCii si dupA rAzboi %uvernul a adoptat o serie
de le%i prin intermediul cArora se fAcea o realA Bncercare de a permite acelora care
luptaserA, pentru suma de douAzeci si unu de dolari pe lunA sA se apropie de nivelul de viaCA
al celor care stAtuserA acasA si cBDti%aserA de zece ori mai mult.
9 datA cu sfBrsitul rAzboiului au Bnceput importante operaCii de deplasare a
populaCiei. Forma lor cea mai or%anizatA a fost cunoscutA sub numele de ,,9peraCiunea
14
4ovorul fermecatG M,,9peration Ma%ic 4arpetGN, operaCiune prin intermediul cAreia &tatele
2nite au repatriat un numAr imens de soldaCi aflaCi pe fronturile cele mai BndepArtate. Oi
dupA zi navele acostau la ?eH Por= sau 6ampton Roads sau &an Francisco si revArsau pe
mal o mulCime de uniforme =a=i Di oliv desc'is. 2riaDa maDinA care!i transformase Bn
soldaCi, marinari Di aviatori, acCiona acum Bn sens invers transformBndu!i Bn civili, dBndu!le
documente prin care so spunea cA erau BndreptACiCi !sA primeascA mici GbucACele de
pan%licA, care Bnsemnau atBt de mult pentru ei Di atBt de puCin pentru alCii, sau documente
care atestau cA!Di serviserA Cara foarte bine si mai a(utau sA!Di reBnnoade firele vieCii lor
anterioare. Ma(oritatea lor au suportat tranziCia de la un mod de viatA Bn altul cu uDurinCA,
dupA cum o preziseserA si unii psi'olo%i, reuDind sA redevinA rapid niDte tineri normali, deDi
povesteau unele istorii bizare Di erau capabili sA devinA intoleranCi atunci cBnd vBnzAtorii le
reaminteau cA preCurile crescuserA ,,deoarece, DtiCi, a fost rAzboiG. Procesul de demobilizare
a armatelor forCelor aliate a fost cel mai puCin spectaculos dintre toate operaCiunile
Bntreprinse Bn cursul rAzboiului si Bn ma(oritatea locurilor s!a derulat Bntr!o liniDte
impresionantA. ?umai Bn &tatele 2nite s!au reBntors la starea ele civili Bn decurs de mai
puCin de un an nouA milioane de persoane.
7a capAtul celAlalt al scArii mi%raCiei populaCiei se aflau milioanelo ele europeni si
asiatici BncercBnd cu disperare sA a(un%A la casele Di familiile lor, care Bn multe cazuri nici nu
mai e$istau.
7un%i coloane de oameni formate din foDti prizonieri, sala'ori eli!,$+aCi, orfani, vAduve,
oameni bAtrBni BmprADtiaCi pe drumurile 8uropei, fu%ind din fata ruDilor sau BncercBnd sA se
BntoarcA Bnapoi Bn Polonia sau RomQnia, Bn oraDe supravieCuitorii se BmbrBncvau fArA rost
printre dArBmAturi. 9r%anizaCia %uvernamentalA %ermanA Cinuse piept duDmanului sub
atacurile AliaCilor pBnA la sfBrDi tul!rAzboiului, dar o datA cu prAbuDirea re%imului orice
altceva pArea sA se prAbuDeascA la fel de bine. 4uceritorii s!au aflat Bn curBnd Bn situaCia de a
fi obli%aCi sA se ocupe ei BnDiDi, cu bunAvoinCA sau nu, de or%anizarea unei noi vieCi pentru
cei cuceriCi. Au fost BnfiinCate Di or%anizate la%Are pentru ,,persoane dislocate MFdisplaced
personN, persoane care nu puteau sA!Di asi%ure supravieCuirea, serviciile publice au fost
restabilite, procesele de rAzboi au fost iniCiate, iar Bnvin%Atorii, cu a(utorul celor biruiCi, au
fost ciupind an%a(aCi Bn tot felul de (afuri.
DupA cum persoanele particulare au beneficiat sau au suferit Bn mod ine%al de pe
urma rAzboiului, tot astfel Di naCiunile. Deoarece rAzboiul european se apropiase de sfBrDit,
conducAtorii AliaCilor Di!au Bndreptat atenCia spre problemele postbelice. Au e$istat tot felul
de idei privind ce era de fAcut cu *ermania, cea mai faimoasA dintre ele a fost probabil
reprezentatA de planul conceput de 6enrJ Mor%ent'au, secretarul american al tezaurului
public, care prevedea cA *ermania trebuia sA fie lipsitA complet de capacitatea sa
industrialA Di transformatA Bntr!o CarA pastoralA, BncercBndu!se, de asemenea, sA fie
prefAcutA dintr!un %i%ant industrial Bntr!o mulCime de state de operetA. 9 astfel de Bncercare
de a Bntoarce ceasul istoriei Bnapoi cu o sutA de ani era sortitA eDecului, dar ea reprezintA cel
puCin o mArturie tipicA pentru spectrul ideilor vremii privind soarta destinatA %ermanilor.
Rn decursul rAzboiului un numAr substanCial de reprezentanCi oficiali ai AliaCilor au
Bncercat sA se preocupe de problemele privind situaCia postbelicA. PBnA la un anumit punct
ei au reuDit, dar au fost depADiCi de evenimente. 7a Bnceputul lui decembrie 191 losif &talin
a Bncercat sA obCinA de la britanici acordul de Bnc'eiere a socotelii finale, Rusia sA rAmBnA Bn
posesia a tot ceea ce deCinuse la Bnceputul ostilitACilor, ceea ce ar fi Bnsemnat sA i se dea
toate statele baltice Di ma(oritatea Poloniei de est, plus principalele ac'iziCii de la %ura
DunArii. ,n acea perioadA Di Bn marea ma(oritate a anului 195 Rusia purtase principala
15
povarA a conflictului Di, deci, era Bn interesul sAu evident sA!Di stabileascA viitorul, cBt mai
era BncA posibil. AvBnd soldaCii %ermani la cBteva mile de Moscova, &talin se afla Bn situaCia
Bn care putea atenCiona asupra imenselor sacrificii fAcute de poporul sAu Di pretinde Bn
contrapartidA imense recompense. ,atA deci pentru ce atBt Marea :ritanie, cBt Di &tatele
2nite au preferat sa aDtepte Bnainte de a stabili ceva definitiv.
,n mai 19; 2niunea &ovieticA a dizolvat 4omintern!ul sau biroul ,,,nternaCionalei
4omunisteG, or%anizaCie consideratA responsabilA de Bncura(area comunismului Bn
strAinAtate. AceastA acCiune a fost menitA sA reasi%ure partenerii Rusiei de respectabilitatea
crescBndA a acesteia Di Bn luna octombrie 19;, atunci cBnd miniDtrii forCelor aliate s!au
BntBlnit la Moscova, americanii, britanicii, c'inezii si ruDii, supranumiCi Bn perioada
rAzboiului F4ei patru mariG M,,:i% FourGN au anunCat cA ei nu vor recur%e la utilizarea forCei
militare Bn alte state, Bn interes propriu, dupA sfBrDi tul rAzboiului. AceastA BntBlnire de la
Moscova a fost preliminarA 4onferinCei de la +e'eran Di la +e'eran &talin a convenit cA va
face parte din 9r%anizaCia ?aCiunilor 2nite. Problemele privind cine ar trebui sA fie admis si
care erau prero%ativele fiecArui stat au constituit la Bnceput obiectul unor discuCii aprinse.
7a un moment dat ruDii Sdoreau un loc Bn adunare pentru fiecare ,,republicAG a Republicilor
&ocialiste G&ovietice, pBnA cBnd americanii au replicat cA atunci Di ei ar trebui sA deCinA cBte
un loc pentru fiecare stat al uniunii. Acest %en de problemA si Bn special problema veto!ului
a predominat Bn discuCiile purtate atBt la BntBlnirea de la +e'eran, cBt si la conferinCa de la
Palta, CinutA Bn februarie 191. 7a acea vreme era evident cA e$istau patru puncte sensibile.
4ea mai BndepArtatA de toate aceste lucruri se afla 3aponia. Americanii doriserA sA fie
a(utaCi de cAtre ruDi pentru a debarca Bn 3aponia. PreCul pretins de ruDi pentru acest a(utor a
fost mai mare decBt cel pe care americanii ar fi fost dispuDi sA!1 plAteascA, respectiv sudul
&a'alin!ului, ,nsulele Turile si concesiunile din Manciuria. Dilema cu care s!au confruntat
Bn le%AturA cu 3aponia i!a fAcut pe americani mult mai susceptibili la cuceririle ruDilor Bn
8uropa. ,n acea perioadA ei nu aveau bomba atomicA. ,n luna februarie 191 ei s!au ocupat
Bn sc'imb de fanatica rezistenCA BntBmpinatA pe insula ,Ho 3ima.
9 a doua problemA spinoasA era perpetua problemA a :alcanilor. AliaCii occidentali
n!aveau nici o dorinCA sA!i vadA pe ruDi pe CArmul Mediteranei, dar punctul lor de vedere
fusese compromis de faptul cA comuniDtii fuseserA forCa cea mai reprezentativA Bn lupta
contra %ermanilor din cadrul statelor balcanice, Bn decembrie 19;, &talin a convenit asupra
faptului cA ruDii nu vor domina 4e'oslovacia. ,n octombrie 19 &talin s!a BntBlnit cu
4'urc'ill la Moscova Di 4'urc'ill i!a strecurat faimoasa bucatA de 'Brtie mBz%AlitA prin care!
i comunica cA Rusia putea sA domine RomQnia Di :ul%aria, Marea :ritanie putea sA domine
*recia Di ei ar fi putut sA!Di BmpartA influenCa Bn ,u%oslavia si 2n%aria, Bn cele din urmA rusii
au obCinut tot ce li s!a promis, Bn *recia debarcaserA de(a trupele britanice, iar Bn ,u%oslavia
+ito, proaspAtul convertit la comunism, a fostS suficient de puternic pentru a rezista
,,BmbrACiDAriiG ruDilor. Finalul determinant al situaCiei din :alcani a fost, ca pretutindeni,
le%at de cine urma sA deCinA trupe acolo si cBt de puternic trebuia sA fie pentru a se putea
menCine.
Principalul impediment Bn calea armoniei AliaCilor a continuat sA fie Polonia.
RelaCiile stabilite Bntre &talin Di %uvernul le%itim polonez aflat in e$il la 7ondra sG!au
transformat din proaste Bn Di mai proaste. De la pretenCia ca %raniCele vestice !ale Rusiei sA
fie reprezentate de linia de demarcaCie sovieto!nazistA stabilitA la sfBrDitul. anului 19;9
&talin a trecut la stabilirea unui %uvern polonez comunist Di a permis izbucnirea unei
revolte premature a locuitorilor din )arDovia contra %ermanilor. :ritanicii nu puteau face
absolut nimic Bn le%AturA cu asta.
16
Polonia se afla mai departe Bn raza lor de acCiune Bn anii 19 Di 191 decBt fusese Bn
anul 19;9. 7a Palta F4ei trei mariG respectiv &talin, Roosevelt Di 4'urc'ill, ultimii doi fArA
tra%ere de. inimA, au convenit cA Polonia se afla Bn sfera ele influenCA a Rusiei. ,n termenii
raCionamentului pentru care Marea :ritanie declarase ostilitACile in anul 19;9, la Palta ea a
admis cA pierduse rAzboiul. AliaCii occidentali au aran(at apoi BnfrBn%erea Poloniei. 8i au
convenit sA repatrieze, foarte adesea contra voinCei lor, polonezi si alCi est!europeni, care
luptaserA de partea AliaCilor. MulCi dintre aceia care contribuiserA atBt de mult la victoria
AliaCilor Di!au primit recompensele Bn la%Arele de muncA ruseDti. Rn perioada Bn care
pierderea Poloniei fusese acceptatA, *ermania se afla Bn colaps. AliaCii au convenit asupra
urmAtoarelor puncte de urmat Bn le%AturA cu politica postbelicA# procesul denazificArii,
procesul de dezarmare, de demilitarizare, pedepsirea criminalilor ele rAzboi, repararea
pre(udiciilor Di dezafectarea industriilor de rAzboi. Marea :ritanie propusese Bn anul 19;
cA *ermania trebuia sA fie ocupatA Bn acea perioadA Di aceastA idee a fost perfecCionatA Bn
cursul anului 19. &tabilirea zonelor de ocupaCie a fost realizatA Bn mod formal la Palta, iar
britanicii Di americanii au luat o zonA rnai redusA pentru a putea oferi ceva Di francezilor.
:erlinul urma sA fie administrat printr!o BnCele%ere EvadripartitA. RmpArCirea s!a fAcut Bn
relaCie directA cu situaCia de(a e$istentA. De e$emplu, &tatele 2nite au preluat zona de sucl!
vest, deoarece trupele americano se aflau pe flancul drept al AliaCilor.
Problema accesului Bn :erlin nu pArea Bn%ri(orAtoare din cale afarA. 8i au convenit ca
Rusia Di %uvernul statului polonez L oricine l!ar fi format L sA BmpartA Prusia. Deoarece
considerau cA Polonia este ca Di a lor, rusii au obCinut stabilirea frontierei dintre Polonia Di
Rusia aDa cum o doreau si apoi ,plini de bunAvoinCA au mutat frontiera vesticA a Poloniei
mult mai departe pe teritoriul *ermaniei. AliaCii n!au a(uns niciodatA sA definitiveze o BnCe!
le%ere privind acordarea reparaCiilor sau procesul dezindustrializArii, Bn ciuda faptului cA
stabiliserA iniCial cA le doresc pe amBndouA. ,n toate cele patru sectoare principale ale
:erlinului, de BndatA ce euforia victoriei s!a risipit, au ieDit la suprafaCA fisurile e$istente Bn
raCionamentele AliaCilor.
Acestea BnsA nu erau sin%urele probleme ale AliaCilor. De comple$itate aproape e%alA
erau problemele privind ce anume urmau sA devinA fostele imperii coloniale. :ritanicii,
francezii Di olandezii puteau toCi sA creadA cA se vor Bntoarce Bn. Asia de &ud!est Di Bn insule
Di cA lucrurile vor continua ca Bnainte de rAzboi. PopulaCia localA simCea BnsA diferit. 2nul
din motivele pentru care &tatele 2nite fuseserA Bmpotriva ideii de a avea unitACi britanice cu
care sA opereze BmpreunA Bn Pacific era acela cA americanii nu erau deloc BnclinaCi, c'iar
dupA cooperarea lor din timpul rAzboiului, de a simpatiza cu ideile britanice despre
imperiu. Americanii promisesorA independentA Filipicelor Di dupA rAzboi ei au acordat!o.
:ritanicii nu doreau sA!Di vadA imperiul prAbuDindu!se.
8i au recunoscut cA nu putea fi totul la fel ca mai Bnainte, clar era una sA o poCi
recunoaDte raCional Di alta sA te Bntorci Bnapoi, Bntr!o atmosferA de pace, si sA capeCi un
statut de putere de cate%oria a treia ca Di cum Marea :ritanie ar fi fost 8lveCia sau &uedia. 8i
Dtiau cA locuitorii imperiului erau profund afectaCi ele rAzboi. Pe de o parte se Dtia, cA
e$istase o imensA contribuCie a indienilor Di a trupelor coloniale, fapt ce antrenase
realizarea unor paDi importanCi Bn procesul modernizArii industriei indiene. Pe de altA parte,
se realizase distru%erea marelui mit poirivit cAruia unii oameni erau Bn mod inerent
superiori altora, deoarece pielea lor era albA. FArA acceptarea de ambele pArCi a acestui mit,
colonialismul n!ar mai fi fost posibil Di birmanczii sau indienii, care vAzuserA lun%i coloane
patetice de prizonieri britanici Di australieni minaCi de la spate de (aponezi nepAsAtori n!ar
17
mai fi putut accepta din nou acest mit. Bn ,ndia e$istaserA mari frAmBntAri, Bn perioada
rAzboiului.
*uvernul lui 4'urc'ill fusese nevoit sA!1 trimitA pe &ir &tafford 4ripps sA discute cu
Ma'atma *and'i. 4ripps n!a prea fost la BnAlCimea misiunii sale ! 4'urc'ill a fAcut o datA
remarca despre el, cA F,atA!1 pe Dumnezeu, dar fArA 'arul acestuia, iar atunci cBnd acesta i!
a promis lui *and'i cA i se va acorda independenta ,ndiei dupA rAzboi dacA aceasta vine de
partea lor sA!i a(ute sA!1 cBsti%e, *and'i a caracterizait oferta drept Fun cec post datat
acordat de o bancA care se prAbuDeDte.
,ndia voia sA iasA din imperiu Di Marea :ritanie nu mai era capabilA s!o determine sA
rAmBnA. :irmania voia s!o apuce pe acelaDi drum Di Bn cele din urmA au dorit sA procedeze la
fel Di alte state din restul re%iunilor cu populaCie de culoare.
DacA britanicii au fost nevoiCi Bn cele din urmA sA se confrunte cu noile realitACi
le%ate de e$istenCa coloniilor, francezii si olandezii au refuzat s!o facA Bn mod 'otArBt. 8i
aveau nevoie Bntr!o mAsurA c'iar mai mare decBt britanicii de imperiile lor, pentru a!Di
susCine buna impresie despre ei BnDiDi. 9landezii s!au Bntors Bnapoi Bn ,ndii pentru a!i %Asi
pe britanici an%a(aCi Bn operaCiuni nesistematice Bndreptate contra naCionaliDtilor
indonezieni. 9landezii au continuat lupta, care a durat pBnA Bn 1910. Francezii Di!au
clirecCionat forCele Bnapoi Bn ,ndoe'ina unde au %Asit aproape, un 'aos. )ec'ile %arnizoane
dinainte de rAzboi au rezistat sub dominaCia (aponezA pBnA Bn anul 191. 3aponezii au fost
fAcuCi apoi prizonieri Di mulCi au fost masacraCi. PuCinii supravieCuitori Di cei care au evadat
Di!au croit, apoi drum spre liniile naCionaliDtilor c'inezi, unde au fost primiCi drept aliaCi.
Apoi s!au Bndreptat spre %auliDtii francezi, care tocmai soseau, pe care i!au fAcut prizonieri
Di i!au tratat drept simpatizanCi ai %uvernului de la )ic'J. Bn acelaDi timp, la capitularea
(aponezilor, britanicii Di!au Bndreptat forCele spre sudul ,ndoc'inei si Bn cele din urmA au
predat puterea francezilor. ?ordul ,ndoc'inei a fost ocupat de cAtre c'inezii naCionaliDti Di
aceDtia Bn loc sA!i aDtepte pe francezi au BncredinCat conducerea naCionaliDtilor incloc'inezi
conduDi de un luptAtor do %uerilA cunoscut sub numele de 6o &'i Min.
?e%ocierile dintre indoc'inezi si francezi au eDuat Di tBrziu Bn anul 19/, ei au Bnceput
sA se omoare unii pe alCii Bntr!un rAzboi care a durat pBnA Bn anul 1911. MoDtenitorii
reziduali ai luptei au fost americanii Di, la rBndul lor, ei s!au implicat Bntr!un rAzboi, care Bn
multe cazuri a afectat &tatele 2nite mai mult decBt o fAcuse cel de!al doilea rAzboi mondial.
?ici lupta Di nici confuzia nu i!a reCinut in Asia de sud!est. 4olapul (aponezilor in
4'ina a fost aproape e%alat de e$tinderea lui 4'i Tai si a naCionaliDtilor. Deoarece ruDii au
declarat rAzboi 3aponiei Di au nAvAlit in (os in Manciuria, comuniDtii c'inezi, care porniserA
rAzboi in partea de nord est a 4inei, au iesit acum la ivealA incA o datA. 8i BmpreunA cu
naCionaliDtii s!au an%a(at intr!o bAtAlie care s!a sfBrDit in insula Formosa, iar comuniDtii au
preluat definitiv Fcontinentul 4'ina. Pe atunci FrAzboiul rece incepuse de(a. AtBt in 8uropa
cBt Di in Asia , puterile occidentale au aparut Bn dezordine sau Bn defensivA. &e pune
Bntrebarea# cum s!a putut %reDi atBt de mult Di atBt de repede<
Pentru mulCi europeni sau asiatici rAspunsul la aceastA Bntrebare era simplu# toate
acestea reprezentau %reDeala americanilor. AceDtia erau BnalCi, impertinenCi, zumzAind
inocenCi in cadrul (un%lei internaCionale. +ot ceea ce au dorit sa faca dupa rAzboi a fost sA
mear%A acasA Di sA incerce sA uite totul. PuCini scriitori care luBnd!o pe aceastA linie au a(uns
la o concluzie lo%icA. 8ra mult mai satisfAcAtor pentru suflet sA!i do(eneDti pe americani
pentru a fi e$cesiv de bine crescuCi din punct de vedere internaCional, decBt sA!i pedepseDti
pe ruDi pentru a fi e$trem de prost crescuCi din punct de vedere internaCional.
18
Rn realitate, &tatele 2nite Di conducAtorii sAi au fAcut o serie de %reDeli Di evaluAri
eronate ale situaCiilor. 9 eroare de bazA a fost ceea de a fi presupus cA Rusia &ovieticA
semAna mult cu ei. &tatele 2nite au subestimat paranoia, care a rezultat din combinaCia
Bntre teama tradiCionalA a ruDilor de a fi invadaCi de europeni Di caracteristicele
comunismului BnsuDi. 8i au subestimat Bn mod e%al %radul in care erau epuizaCi toCi ceilalti
aliaCi ai lor. 8i au crezut ca Marea :ritanie, FranCa Di ,talia era normal sa fie capabile sa se
apere sin%ure acum cBnd izbucnise perioada de crizA. 8i au revocat le%ea de Bmprumut Di de
Bnc'iriere, aDa numita F7end!7ease Act Ncu privire la Bmprumutarea Di Bnc'irierea de
armament, 191N aducBnd Bn felul acesta economia insulei Bn pra%ul falimentului. 8i au
trensferat o mare parte a zonei lor de ocupaCie din *ermania, franceJilor. PreDedintele
+ruman nu era popular Di opinia publicA americanA dorea un sfBrDit imediat mAsuriloe de
rAzboi. PuCinA lume a realizat cBt de aproape de colapsul complet se afla 8uropa occidentalA.
AcelaDi lucru s!a BntBmplat Bn 4'ina, unde se parea cA naCionaliDtii c'ineziDi 4'ian Tai &'i ar
fi trebuit sa fie capabili cel putin sa puna lucrurile la punct in propria lor casA. Rn realitate ei
au BnDelat aDteptArile Bnbtr!un mod mizerabil, datorita mai de%raba, a propriei lor slAbiciuni
inerente Di deficienCelor de tot felul decBt oricAror alte e$plicaCii Di 4'ina pBnA la sfBrDitul
deceniului a devenit o CarA comunistA.
DacA americanii au fAcut %reDeli Bn modul Bn care au rAspuns solicitArilor ridicate de
situaCia postbelicA L Di Bn mod si%ur cA le!au fAcut L ei au fAcut Di multe erori tactice. Dintr!
o perspectivA mai Bndelun%atA situaCia poate pArea diferitA. 4onform opiniilor omise de
strAlucitorul *eor%e F. Tennan Bntr!una din cArCile sale, se pare cA multe dintre cele
BntBmplate la sfBrsitul rAzboiului au fost rezultatul alAturArii participanCilor la acesta.
Realitatea a fost aceea cA toate democraCiile luate la un loc nu erau suficient de puternice
pentru a BnfrBn%e toate statele totalitare luate la un loc. ,ntr!o luptA de lun%A duratA Di
e$ceptlndu!se apariCia neaDteptatA a forCei nucleare numai de o parte, &tatele 2nite, Marea
:ritanie, FranCa Di 4'ina n!ar fi putut probabil sA BnfrBn%A *ermania, ,talia, Rusia Di
3aponia. Disputa dintre 6itler Di &talin Di marele rAzboi ruso!%erman au dezec'ilibrat
aceastA ecuaCie Di numai cu a(utorul uneia dintre aceste douA importante state totalitare
puteau democraCiile sA le BnfrBfi%A pe celelalte. Acesta fiind cazul, iar dictatura stalinistA
rAmBnBnd o dictaturA stalinistA aceeaDi CarA care furnizase sutele sale de mii de soldaCi
Bnainte de rAzboi era inevitabil sA caute sa cBDti%e la sfBrsitul ostilitACilor cBt de mult se putea.
4'urc'ill, care realizase toate aceste probleme de!a lun%ul timpului a cAzut de la putere la
sfBrDitul rAzboiului Di Marea :ritanie nu mai avea forCa sA!i opreascA pe ruDi, c'iar dacA
avea dorinCa sA o facA. &e pare ca 4'urc'ill reuDise sA prevadA viitorul Bntr!o mAsurA c'iar
mai mare decBt realizase el sin%ur atunci cBnd spusesecA dacA 6itler va invada iadul,
4'urc'ill Bi va da referinCe bune diavolului. 7a sfBrsitul rAzboiului ,, diavolul

sovietic era
stApBn pe situaCie. AflaCi Bntre epuizatele CAri ale Asiei de est Di 8uropei occidentale Di
&tatele 2nite, care nu erau capabile sA realizeze adevArata naturA a aliaCilor sAi L nu mai
mult decBt ar fi fAcut!o oricine altcineva L comuniDtii au obCinut o mare parte din ceea ce au
dorit.
RncA unul din motivele pentru care ei au procedat astfel a fost acela cA rAzboiul crease
douA uriaDe vacuum!uri de putereRn 8uropa, veDnic delicatul ec'ilibru dintre FranCa, Marea
:ritanie, *ermania Di Rusia fusese distrus. Acest fapt a fost realizat cu %reutate de cAtre
americani, iar rezultatul a fost o scur%ere a puterii rAmase, respectiv a Rusiei, Bn vacuum.
?umai cBnd americanii au BnCeles cA BnsADi 8uropa occidentalA putea fi lesne cotropitA, ei au
sc'imbat politica lor postbelicA Di au Bnceput propria reBntoarcere Bn acel vacuum prin
intermediul creArii unor sarcini sporite ale trupelor, prin intemediul ?A+9, a altor pacte
19
re%ionale Di prin intermediul. Planiilui Mars'all, care a a(utat deosebit de mult 8uropa sA!si
reBnsAnAtoDeAscA eco+Bomia. ,n cele din urmA ei au %Asit necesar sa reconstruiascA ceea ce
constituie astAzi una din principalele forCe economice europene, *ermania de )est.
&tructurile tradiCionale ale puterii au fost dizolvate, de asemenea, Bn Asia. 3aponia si
4'ina Di!au disputat BntQietatea Bn decursul ultimului secol. Acum 3aponia era pe deplin
BnfrQntA, ocupatA de &tatele.2nite, iar 4'ina se afla foarte aproape de colaps. 4omuniDtii se
infiltraserA Bn 4'ina cu spri(inul ruDilor dar Bn curBnd a fost creatA o linie independentA de
dezvoltare. &tatele 2nite s!a u %Asit deodatA ele Bnsele le%atarele problemelor le%ate de
BnfrBn%erea 3aponiei, Bnainte de 191 frontiera militarA a &tatelo 2nite fusese undeva Bn
mi(locul Pacificului. Acum aceasta se mutase mai departe spre mar%inea asiaticA Lspre
4oreea, strBmtoarea Formosa Di, Bn cele din urmA, deoarece puterile coloniale se retrAseserA
din re%iune, spre )ietnam.
AtBt Bn 8uropa cBt Di Bn Asia era necesar numai ca forCele locale sA!Di recBDti%e Bncetul
cu Bncetul puterea, ca ambele superputeri sA fie capabile sA se desprindA, americanii mai
mult sau mai puCin bucuroDi, deoarece ei au Bncercat sA obCinA ca ?A+9 sA aibA mai multA
%ri(A de ele Bnsele Di deoarece au Bncercat Bn mod ezitant Di nu cu deplin succes sA se retra%A
din aventurile din Asia de 8st, iar ruDii mai puCin bucuroDi, Bn realitate ruDii au Bncercat sA
se BndepArteze la mi(locul anilor S10, dar au considerat cA era imposibil sA reducA presiunea
puCin, de teamA ca Bntre% sistemul sA nu e$plodeze BmpreunA cu ei. RuDii au intervenit
reprimind cu brutalitate miDcarea din 2n%aria Bn anul 191/ Di apoi performanCa a fost
repetatA Bn 4e'oslovacia, Bn anul 19/". 8ste absolut normal ca dupA asemenea dislocAri
masive ale populaCiei, cum s!a BntBmplat Bn perioada 19;9L191, sA aparA inevitabile, lun%i
Di complicate demersuri Bn cadrul noilor realitACi create de acCiunile noilor puteri, demersuri
al cAror caracter stabilizator sA dureze mult mai mult decBt lupta din rAzboiul propriu!zis.
Pentru ce s!au BntBmplat la urma urmei toate aceste lucruri< 9are numai pentru ca
desuetele tratative diplomatice sA fie reluate de aceastA datA cu noi participanCi < 9are atBt
de multA suferinCA Di durere, atBt de mult sacrificiu Di cura( sA reprezinte numai o simplA
le%AturA Bntre pionii involuntari aflaCi Bn (oc < A fost oare dat ca cinismul definiCiei crimei de
rAzboi L aDa cum a fost aceasta oarecum definitA de membrii A$ei L sA triumfe Bnainte de
toate< 9are n!a e$istat, Bn ultimA analizA, nici o diferenCA Bntre o parte si cealaltA<
,n anul 1>" un profesor %erman din Toni%sber% avBnd o apariCie inofensivA, a publicat un
articol scurt. ?umele profesorului era ,mmanuel Tant, iar articolul avea inofensivul si
eminentul titlu Bn stil %erman# F?oCiuni despre o istorie universalA avBnd un caracter
mondial M,,,dea for a 2niversal 6istorJ Hit' a 4osmopolitan ,ntentN.
Rn cadrul acestui articol profesorul Tant a emis! ideea cA utilizBnd cunoaDterea
raCionalA curentA dacA societatea ar putea sA se descotoroseascA de cBteva calamitACi, utopia
ar fi realizabilA. 2topia, a spus el, nu se va instaura niciodatA. Pro%resul omenirii este astfel
incontestabil. Dar fiecare pas Bnainte spre un nou nivel de pro%res, fiecare rezolvare a
dificultACilor unei %eneraCii aduce cu sine o serie nouA de dificultACi. Fiecare erA trebuie sA
rezolve propriile sale probleme si procedBnd astfel descoperA sau c'iar creeazA alte
probleme urmaDilor. 4el de!al doilea rAzboi mondial a creat tot atBt de multe probleme pe
cBte a rezolvat. Aceasta nu BnseamnA cA lupta nu merita sA fie dusA sau cA nu era nevoie de
luptA. 4alamitatea e$istA Bn lume L iar ea a e$istat Bn mod incontestabil Bn lumea la%Arelor
morCii Di ale %rupelor de e$terminare !create de 6itler L dar fArA posibilitatea nenorocirii
nu e$istA nici o ale%ere adevAratA Di nici o libertate adevAratA. 4onform definiCiei sale de
bazA FlibertateG MFfreedomGN BnseamnA dreptul de a ale%e propria cale de a muri.
20
&lu%ile dictatorilor lasA aceastA ale%ere stApBnilor lor Di luptA Di mor pentru cauze pe
care adesea le %Asesc ei BnDiDi ca fiind odioase. :ArbaCii si femeile naCiunilor libere, care au
luptat Bn cel de!al doilea rAzboi mondial Di!au ales propria lor soartA. DacA ei n!au putut
distru%e tot rAul, ei 1!au distrus mAcar pe acela care era cel mai periculos Bn perioada Bn care
au trAit. Aceasta a fost partea de mB'nire le%atA de neputinCa condiCiei umane, care nu poate
rezolva problemele %eneraCiei copiilor sAi, rAmBnBnd BnsA cu %loria de a!si fi Bnfruntat cu
'otArBre soarta.
21