You are on page 1of 19

Tudor i Eteria

S-a speculat mult pe tema relaiilor dintre Tudor i Eterie: colaborare, subordonare sau doar
aciuni paralele. Era Vladimirescu membru al Eteriei i, n aceast calitate, a trdat un jurmnt
fcut? Pe cale de consecin, execuia sa ar fi fost perfect legitim. Sau era vorba doar despre o
colaborare, limitat n timp i spaiu, ntre cele dou micri, cea romneasc i cea greac,
ambele urmnd de fapt obiective diferite? Eteria (Philike Hetairia), adic Societate amical,
fusese nfiinat la Odessa, n 1814, de ctre trei negustori greci (Nicolae Skuphas, Athanasie
Tsakalalof i Pangiotes Anagnostopulos), avnd ca obiectiv nici mai mult, nici mai puin dect
uniunea armat a tuturor cretinilor din Imperiul Otoman pentru a face s triumfe Crucea
asupra Semilunii. Profitnd de existena unei numeroase diaspore greceti, eteritii i-au
dezvoltat rapid o adevrat reea de nuclee conspirative de la Paris i Munchen pn la Viena,
Moscova i Bucureti. Organizaia avea peste 80.000 de membri i beneficia de sprijinul lui Ioan
Capodistrias (1776-1831), grec de origine, ministru-adjunct de Externe al arului Alexandru I. De
altfel, Capodistrias va ajunge ulterior primul preedinte al Greciei independente (1829-1831),
sfrind ns la fel de tragic ca i Tudor, asasinat de doi dintre fotii si tovari de lupt. n
calitate de ef al diplomaiei ariste, Capodistrias mpnzise consulatele i ageniile ruse din
Orient i Europa de sud cu ageni sau simpatizani ai Eteriei. Att consulul general al Rusiei la
Bucureti, Al. Pini, ct i secretarul consulatului, Leventis, erau membri ai Eteriei. Domnitorul
Moldovei, Mihai uu (1819-1821) era, de asemenea, simpatizant al cauzei eteriste, nu ns i
Alexandru uu, domnul rii Romneti (1818-1821), fapt care i va atrage de altfel i sfritul,
el fiind otrvit de medicul su, probabil la ordinul Eteriei.
Eteria era organizat pe baze conspirative, asemntoare masoneriei, membrii ei fiind ierarhizai
n apte grade, plecnd de la frate i pn la arhe, conductorul suprem, pe care muli greci l
identificau n persoana arului Alexandru I. eful suprem al Eteriei era ns Alexandru Ipsilanti,
fiul fostului domnitor al rii Romneti, Constantin Ipsilanti (1802-1806), i nepotul altui domn
de bun aducere aminte, Alexandru Ipsilanti (1774-1782; 1796-1797). Conductorul Eteriei era
general n armata rus, dar i aghiotantul arului, funcii care confereau aciunilor sale, cel puin
aparent, girul Curii de la Moscova. Ca om, Ipsilanti, s-a dovedit a fi un intrigant bntuit de
fantasme imperiale bizantine (la un moment dat plnuise o debarcare surpriz la Istanbul,
cucerirea oraului i masacrarea sultanului i a familiei sale!), lipsit de fler politic, un comandant
militar la i fr onoare.
n realitate, apariia Eteriei se ncadra n micarea mai larg de resurecie a spiritului naional, de
redeteptare a dorinei de independen a popoarelor sud-est europene. S nu uitm c ntre
1804-1812 se desfoar primul rzboi de eliberare a srbilor de sub dominaia otoman, sub
conducerea lui Petru Karagheorghevici, reluat ntre 1815-1816 de ctre Milos Obrenovici. n
primvara lui 1821 are loc nceputul revoluiei greceti, concomitent cu micarea lui Tudor.
Contextul general european era de altfel favorabil acestor micri de emancipare social i
naional. Rafael Riego ridic steagul revoltei mpotriva absolutismului bourbon, la Cadiz, pe 1
ianuarie 1820. Santore di Santa Rosa n Piemont (10 martie 1820), Confalonieri la Milano i
generalul Pepe la Neapole (2 iulie 1820) ntregesc tabloul unui btrn continent cuprins de
flcrile revoluiei.

n privina apartenenei lui Tudor la Eterie, este aproape sigur c nu a fost membru al acestei
confrerii, mcar i pentru simplul fapt c nu era grec; trebuie spus c aceasta (Eteria, n.n) era
format exclusiv din greci i c acolo unde gsim indivizi de alt origine etnic este vorba de
simpatizani, sprijinitori, membri ai unor grupuri asociate micrii de eliberare a patrioilor
eleni, ageni pltii ai micrii (Alex. M. Stoenescu). Organic, nimic nu putea s-l lege pe
Tudor de Eterie, cu excepia proteciei comune, din partea Rusiei, pe care se bazau n aciunile
lor. Aa-zisul legmnt al lui Tudor fa de Eterie, datat de unii cercettori n decembrie 1820, de
alii n ianuarie 1821, nu este n fond nimic altceva dect un acord de colaborare ncheiat cu doi
cunoscui fruntai eteriti, Iordache Olimpiotul i Ion Farmache. Colaborarea viza o aciune
comun n perspectiva declanrii unui rzboi ruso-turc, dar fiecare parte urmrea de fapt
obiective diferite: grecii independena patriei lor, romnii redobndirea autonomiei. De aici i
prima diferen major dintre viziunile celor dou pri: n timp ce eteritii nu puteau s ajung la
rezultatul dorit dect printr-o ridicare general la lupt mpotriva turcilor, Tudor i boierii care l
sprijineau mizau i pe cartea unei nelegeri cu Poarta, dac aceasta se arta dispus s le
satisfac doleanele. A doua divergen major o constituia faptul c, n timp ce fruntaii partidei
naionale doreau ndeprtarea fanarioilor din structurile de conducere ale rilor romne, eteritii
se bazau pe acetia n vederea ndeplinirii obiectivelor lor. n acord se sublinia obligativitatea
consultrilor i deciziilor comune, ceea ce arat nc o dat egalitatea de poziii a semnatarilor.
Eteria sau Societatea prietenilor era o societate secret, nfiinat n 1814, la Odessa, de trei
negustori greci: Nicolae Scufas din Arta, Atanasie Tsacalof din Ianina i Emanoil Xanthos din
Patmos. Scopul, ca i naionalitatea primilor membri ai societii, era la nceput pur grecesc:
izbvirea neamului grec i eliberarea lui. Dar pentru a ctiga sprijinul celorlalte popoare supuse
Porii, societatea i-a lrgit programul, propunndu-i s realizeze unirea armat a tuturor
cretinilor din Turcia european.

Nu a fost o ntmplare c Eteria a luat fiin pe teritoriul Rusiei, n marele port al Mrii Negre,
unde se ntlneau interesele ruseti i greceti i nici faptul c, n primii ani de la nfiinare, pn
la 1818, ea nu a fcut adereni dect printre grecii stabilii n Rusia, ca negustori sau refugiai.
Printre grecii, foarte numeroi, din Imperiul Habsburgic, puini au aderat la Eterie, iar masele
rurale din teritoriile locuite de greci ale Imperiului Otoman nici nu auziser de aceasta cnd
insurecia a izbucnit.
Rostul Eteriei era s dea unei elite de greci, stpnii de acelai sentiment, dar mprtiai n
locuri deosebite i supui unor guverne strine, o organizare comun, condus de o ierarhie bine
stabilit i capabil s pun masele n micare la cel dinti semnal al efului suprem[1].
n urma refuzului lui Capodistria de a fi conductorul micrii greceti, Emanoil Xanthos s-a
adresat atunci lui Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domn al rii Romneti. Prin calitatea sa de
general n armata rus i de aghiotant al arului, Alexandru Ipsilanti permitea Eteriei s ntrein
credina n sprijinul Rusiei; prin legturile sale de rudenie cu cele mai nsemnate familii din
Fanar i din Principate, el aducea considerabile mijloace de propagand. Trecerea conducerii n
minile sale a produs efecte imediate asupra vieii interne a Eteriei. Dup ce a primit de la
Xanthos corespondena, actele i socotelile Eteriei i , la 20 aprilie 1820 a fost proclamat epitrop
general al conducerii, Alexandru Ipsilanti a vizitat eforiile din diferitele orae ale Rusiei i a luat
contact cu fruntaii Eteriei. nainte de pasul decisiv, Ipsilanti a luat principalilor si colaboratori
jurmntul de credin i a numit pe Iordache Olimpiotul comandantul grzii domneti de la
Bucureti.
n Moldova, Alexandru Ipsilanti a izbutit s ctige pentru cauza organizaiei greceti i pe
domnul Mihai uu. Prin aceasta, eteritii s-au asigurat de toate resursele Moldovei i de o baz
larg pentru pregtirea revoluiei. Din momentul n care Mihai uu a intrat n Eterie, el a pus
practic la dispoziia lui Ipsilanti toat averea sa i toate resursele Moldovei.
Insureciunea de la 1821 s-a produs n cadrul luptei de emancipare a popoarelor cretine din
Turcia european. Aceast tez plasa problema revoluiei romne n cadrul istoriei popoarelor
cretine din Turcia european, n care i gsea dimensiunile adevrate i semnificaia real.
Acest cadru i definea i obiectivul care era cucerirea independenei politice i economice. Acest
program corespundea aspiraiilor tuturor claselor sociale, fiindc dominaia otoman stvilea
dezvoltarea tuturor forelor vii ale acestor popoare. Chiar i marea boierime i clerul nalt care
au mprtit mpreun cu domnii i cu turcii din beneficiile regimului fanariot, au aderat la
Eterie, deoarece cucerirea independenei le deschidea noi perspective de progres material i
politic i pentru c victoria le prea asigurat din moment ce conductorii Eteriei garantau c
Alexandru Ipsilanti, epitropul general al acesteia, va veni urmat de o puternic armat rus, n
stare nu numai s mpiedice pe turci s calce teritoriul rii noastre, ci chiar s-i alunge din
Europa.
Micarea lui Tudor Vladimirescu a nceput n cadrul Eteriei i al revoluiei greceti. Dar
rsunetul pe care l-a produs n toate clasele romneti se explic prin situaia n care se aflau
rile romne, prin structura lor economic, social i politic, prin poziia lor n cadrul
Imperiului otoman i prin raporturile lor cu celelalte popoare din Peninsula Balcanic.
O analiz atent a sfritului micrii din ara Romneasc va distinge totdeauna, ca pe dou
faete deosebite ale realitii, faptul ivirii unor nenelegeri ntre comandantul pandurilor i
armata sa, de faptul, cu totul diferit, al ascuirii contradiciei dintre revoluia romneasc i
Eterie. Eteritii l-au suprimat pe Tudor Vladimirescu, neputndu-l ndupleca s coopereze cu ei.
Aceasta nu nseamn c Adunarea norodului, nelat de efii eteriti, dup cum recunoate i
Cioranu[2], dorea unirea cu ei i c ea dezaproba poziia politic neutral adoptat de Tudor la
Goleti fa de rzboiul dintre turci i eteriti.
Politica extern a lui Vladimirescu a fost una clar diferit de cea a Eteriei: el nu a urmrit s
provoace nvrjbirea celor dou imperii, rus i turc, cci cmpul de rzboi era pe teritoriul
romnesc, ci s-a strduit s conving att Poarta, ct i Curtea arist a recunoate vechile
drepturi ale Principatelor, pierdute din cauza guvernrii fanariote, rile Romne n concepia sa
trebuind s aib o crmuie romneasc.

Un adevarat rechizitorexpediiei eteriste din Principate i n special al comandantului ei suprem
se gsete ntr-o cronic greac scris chiar n 1821 de un anonim care a luat parte la aceast
campanie[3].
Temeinic informat, autorul are n plus calitatea c nu poate fi bnuit, sub nici o form, de
ostilitate fa de Eterie i fa de obiectivele ei. Fr a fi aprtorul cauzei romneti, el prezint
ntreaga expediie ca pe o eroare enorm, pentru care poart rspunderea n primul rnd eful
Eteriei. Acesta, odat pornit la aciune, cu sau fr sprijinul arului, ar fi trebuit s traverseze
rapid teritoriul Principatelor, potrivit proclamaiilor sale i s treac Dunrea pentru a lupta
mpotriva turcilor, care nu erau pregtii a susine un rzboi n aceste pri. n loc s fac aceasta,
Ipsilanti s-a dovedit un nechemat pentru misiunea pe care i-a asumat-o, prefernd s fie
jefuitorul Principatelor i s compromit cauza revoluiei greceti.
Din nsemnrile memorialitilor desprindem indicaia de a considera n spirit dialectic activitatea
Eteriei: n ciuda bunei lor intenii de a lupta pentru eliberarea Greciei, conduita eteritilor fa de
poporul romn a fost cu totul negativ. mprejurarea se explic prin aceea c aciunea eterist din
Principate a fost condus de fanarioi sau de slujitori ai regimului fanariot printre care Alexandru
Ipsilanti, Mihai uu, Iacovachi Rizo Nerulos, Iordache Olimpiotul, Sava Fochianos, A. Pini, C.
Samurca, etc.
Practic, ntr-un anumit sens , revoluia de la 1821 i micarea eterist au determinat dou din
implicaiile care fuseser ntrevzute n planurile strategice iniiale: intervenia Rusiei i
internaionalizarea problemelor greac i romn. Aciunea lui Ipsilanti n Principate, n
dezacord cu planurile iniiale ale Eteriei, a servit doar interesele revoluiei greceti prejudiciind
grav pe cele ale romnilor.

[1] Andrei Oetea, Documente.Rscoala din 1821, II, p. 330.
[2] Nicolae Iorga, Izvoarele contemporane asupra micrii lui Tudor Vladimirescu, Librriile
Cartea Romneasc, Bucureti, 1921, p. 297.
[3] Expediia din 1821 a lui Ipsilanti n Principatele Dunrene, n Documente. Rscoala din
1821, coordonator Andrei Oetea, IV, p. 241-273.
material de Alexandru C. Ciobanu
Share on Facebook
Trimite si prietenilor:






3 Responses to Micarea secret greceasc Eteria si romnii
1. marcel says:
04/08/2013 at 10:41
Domnilor este adevarat ca strainii ne-au adus mult rau ,dar cand vom intelege astazi sa nu
mai promovam straini in functii de decizie ,pentruca acestia niciodata nu vor fi adevarati
romani.Un aspect demn de luat in seama este faptul ca multe femei romance continua
intr-o veselie sa care in tara prin casatorie toate neamurile euro-asiatice fara ca
guvernantii sa ia o masura Era bine inainte cand aceste putori se incurcau cu straini li se
ridica cetatenia si erau obligate sa-si urmeze sotul,in schimb barbatilor li se admitea.
2. pictor sarion says:
27/02/2011 at 16:37
Un articol deosebit de interesant,un episod din istoria zbuciumata a poporului roman,inca
o dovada in plus cat rau ne-au facut strainii in trecut si ne fac si astazi.
3. Gh. Nosca says:
20/02/2011 at 09:53
Timeo Danaos et dona ferentes (Ma tem de greci,chiar cand aduc daruri.) Virgiliu,
Eneida
Dupa ce dai mana cu un grec, numara-ti degetele. Albania
Grecii spun adevarul odata pe an. Rusia
Leave a Reply
Name (required)
E-Mail (will not be published) (required)
Website

Teroristii sunt de fapt colaboratori ai serviciilor secrete?
Cine conduce Romnia?
Search Her

Related Articles From This Category

Redefinirea cstoriei sau desfiinarea
realitii printr-o scamatorie conceptual
Posted On Monday, June 9th 2014
Cnd eram n facultate, la orele de lingvistic, nvam despre funcia denominativ sau
refereniala limbajului. De exemplu, cuvntul munte desemneaz o realitate exterioar,
obiectiv. i, dacspun Muntele are 1.200 de metri, nu emit ... Read More

Memoriul istoricilor de peste Prut
Posted On Thursday, May 8th 2014
Adevrul ne va face liberi, doar liberi fiind ne vom putea recupera identitatea etnic i vocaia
european Memoriul de fa a fost redactat din dorina semnatarilor de ... Read More

Fabrica de diamante sintetice de la Bucureti
Posted On Thursday, April 10th 2014
Considerat una dintre cele mai rentabile afaceri ale statului romn din toate timpurile,
constituirea, n 1974, a Fabricii de diamante sintetice din Bucureti (n.n. falimentat ... Read
More

Povestea generalului George Pomu, romnul
care i-a lsat pe rui fr Alaska
Posted On Monday, March 31st 2014
Domnule preedinte Putin, ce avei de gnd acum, c ai anexat Crimeea? -tii, i Alaska a fost,
cndva, a Rusiei... Este doar unul dintre bancurile ... Read More

Operaiunea Tidal Wave sau bombardarea
oraului Ploieti
Posted On Sunday, March 16th 2014
Moto: "Aici (Ploieti - n.n.) este locul unde Armata a IX-a Aerian va face istorie sau va dori s
nu se fi nscut niciodat". - Comandantul ... Read More

Fontes Historiae Daco-Romanae. Izvoarele Istoriei
Romaniei. Download: Click dreapta-Save link as...
o
o
o
o
"Carpaii sunt ntr-o regiune a lumii n care se situa odinioar centrul celei mai vechi
culturi cunoscute n ziua de azi."
(Daniel Ruzo-savant peruvian)
Fii voi niv, nu imitai pe nimeni. Avei sub picioarele voastre izvoare de ap vie. Nu
invidiai popoarele btrne, ci privii-l pe al vostru. Cu ct mai adnc vei spa, cu att
vei vedea tnind mai mult viaa.
(Jules Michelet- crturar francez)
n fond, ideea romanitatii romanilor n viziunea ei evolutiva ni se prezinta ca un
arbore gigantic al carui trunchi l constituie traditia autohtona a romanitatii, constiinta
poporului roman despre romanitate. Ramurile sale reprezinta, desigur, traditiile nfatisate
mai sus, ramurelele si frunzele fiind diferitele marturii asupra romanitatii romanilor. Din
arborele romanitatii romanilor cunoastem cel mai bine trunchiul; nu este exclus ca
cercetari viitoare sa descopere existenta unor noi ramuri; cu siguranta putem afirma ca
numeroase frunze ale acestui arbore ne-au ramas necunoscute.
(Adolf Armbruster Romanitatea romanilor)
Nu ne putem mira ndeajuns care e pricina ca voi ungurii ne-ati apasat pe noi ntr-atat si
ne-ati aruncat pe cap si jugul iobagiei, cand noi suntem si am fost totdeauna mai multi
decat ungurii si, ce e mai mult, suntem si mai vechi decat voi n aceasta tara, caci suntem
ramasite nca a vechilor daci.
(Un grup de tarani ardeleni, cca.1770)
(Limba romana)arata caracterele romanice, ba nca le arata n unele privinte mai curate
decat celelalte limbi romanice. Limba poporului roman prezinta n chipul cel mai
netulburat dezvoltarea de la graiul latin spre cel romanic.
(W. Meyer-Lbke, Rumnische und Romanisch)
Cand primise titlul de mparat el [Galerius] a declarat ca este dusmanul numelui de
roman si ca vrea titulatura Imperiului Roman cu aceea de Imperiu Dacic. Caci aproape
toti nsotitorii din suita sa erau din neamul acelora Avand n jurul lui astfel de nsotitori
si aparatori, el si-a batut joc de tot Orientul.
(Lactantiu, De mortibus persecutorum)
Ce stranie este tenacitatea cu care oamenii acestia [aromanii] adera la limba si
obiceiurile rasei din care fac parte! Desi s-au scurs multe secole de cand acesti oameni
ndura sclavia numerosilor tirani, totusi sunt n stare sa se ntretina cu un strain n
temerara si pitoreasca limba a Romei antice.
(Edmund Spencer, Travels n European Turkey)
Acest sentiment puternic de a trai si de a muri pentru nationalitatea lor l-au exteriorizat
si l-au consfintit cu numele de roman; si unde este puterea care sa le poata lua aceasta
nationalitate, unde se afla dreptul care ar putea sa le-o conteste ?
(Stefan Ludwig Roth, 1848)
Astfel astazi moldovenii, muntenii, valahii transalpini, mysienii, basarabenii si epirotii
se numesc pe sine cu totii cu un nume cuprinzator nu valahi ci romani, iar limbii lor
neaose i spun romana.
(Dimitrie Cantemir, Historia Moldo-Valahica)
[Romanii, ce] se ntindeau aproape de marginea Constantinopolului pana la Byza si mai
departe, n multime fara numar, neam de oameni care se simteau foarte bine n locuri
greu de umblat si care se ocupau cu pastoritul dar erau obisnuiti si cu luptele
(Georgios Pachymeres, Istorii compuse, even.-1285)
Transilvania si Ungaria nu s-au confundat niciodata, ele au format totdeauna doua tari
diferite.
(Szilgyi Sndor, Erdlyorszg trtnete)
Noi consideram ca romanii nu sunt numai cei mai numerosi, ci si cei mai vechi locuitori
de azi ai Transilvaniei. Imigrarea lor, din sudul Dunarii n Transilvania, nu poate fi
adeverita cu nici o dovada istorica.
(E. A. Bielz, Handbuch der Landeskunde Siebenbrgens)
mparatul Diocletian iubea mult tara Dalmatiei; de aceea a adus din Roma popor
mpreuna cu familiile lor si i-a asezat n tara Dalmatiei: acestia se numesc si romani,
pentru ca au venit din Roma, si poarta acest nume pana n ziua de astazi.
(Constantin Porphyrogenetul, De administrando imperio)
Printre neamurile fara noroc, ne numaram n frunte noi, Romanii. Ca sa supravietuim n
Istorie, ne-am istovit mai mult decat s-au cheltuit alte neamuri ca sa cucereasca pamantul.
Nicolae Iorga spunea ca nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon : n loc sa-si
ridice privirile spre Miaza-noapte si sa uneasca toate neamurile thracice ntr-un mare
imperiu, Alexandru s-a lasat atras n orbita civilizatiei mediteraneene si, ajuns n culmea
puterii, s-a ndreptat spre Asia. Thracii care, dupa spusa lui Herodot, erau cel mai
numeros popor dupa Indieni au pierdut, prin Alexandru, singura lor sansa de a intra n
istoria universala ca factor autonom; ei au contribuit la facerea Istoriei, dar n numele
altora: n numele Imperiului Roman sau al Bizantului, prin mparatii pe care i-au dat cu
prisosinta atat Rasaritului cat si Apusului. Dar Nicolae Iorga a nteles admirabil
consecintele ndepartate ale gestului lui Alexandru Machedon: uriasul rezervor de
oameni, energii si mituri pe care l constituia spatiul balcano-carpatic, nu si-a mai putut
gasi de atunci prilej de a intra masiv si de-sine-statator n Istorie. Politiceste Thracii au
pierit fara urmasi
O mie de ani n urma, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvant o catastrofa de
incalculabile consecinte pentru istoria Romanilor: Slavii au ocupat Peninsula Balcanica si
s-au ntins pana la Adriatica. Marea unitate etnica, lingvistica si culturala pe care, n
pofida tuturor navalirilor barbare, o alcatuia romanitatea orientala (care se numea, chiar
din secolul IV dupa Christos, Romania), a fost definitiv sfaramata. Neamul Romanesc se
va forma pe o ntindere imensa din Balcani si pana n muntii Tatrei dar destinul lor
politic va fi limitat la Dacia. Politiceste, romanitatea sud-dunareana va fi condamnata; ca
si Thracia, dupa Alexandru Machedon, Romania orientala va servi destinele altora.
Posibilitatile unui organism politic unitar, zamislindu-se n spatiul ntregii Romania, au
fost definitiv anulate prin asezarea masiva a slavilor n Peninsula Balcanica.
De ce am idolatriza, noi, Romanii, Istoria ? Descindem dintr-unul din neamurile cele
mai numeroase din lume si praful s-a ales de el, nici macar limba nu i se mai cunoaste.
Am facut parte dintr-o Romanie de trei ori mai mare decat Dacia, si vicisitudinile
istoriei au sfaramat-o definitiv; o mana de Macedoneni trebuie sa plateasca si astazi, cu
lacrimi si sange, nenorocul de a se fi nascut Romani. Toata lumea e de acord ca Dacii se
aflau asezati pe pamantul nostru cu cel putin o mie de ani nainte de Christos, si cu toate
acestea am fost singurul popor european caruia i s-a contestat dreptul de a stapani tara pe
care au locuit-o mosii si stramosii lui.
Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie.
Ne-am alcatuit ntr-un uragan si am crescut n vifor. Popor de frontiera, luptam si
muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora.
(Mircea Eliade Teroarea istoriei si destinul Romaniei)
Timpul n-a avut puterea sa stirbeasca forta, nici sa slabeasca speranta daco-romanilor.
Ramasese aceeasi rasa, rezistenta, rabdatoare, ntrucat se considera nemuritoare:
Romanul nu piere, suna un dicton popular n toate regiunile Romaniei. Mai e si-un altul,
aproape la fel de raspandit: Apa trece, pietrele raman. Apa era navalirea barbara, romanii
erau pietrele.
(Abdolonyme Honor Ubicini, Les origines de lhistoire Roumaine)
Sa va purtati numai n chip vrednic de Evanghelia lui Hristos fara sa va nfricosati
ntru nimic de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, iar pentru voi de
mantuire, si aceasta este de la Dumnezeu. Caci voua vi s-a daruit, pentru Hristos, nu
numai sa credeti n El, ci sa si patimiti pentru El
(Sf. Ap. Pavel, Epistola catre Filipeni)
Tags
acad dan berindei Al doilea razboi mondial ardeal ardealul ne cheama Basarabia capitalism
Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu Comunism Corneliu Zelea Codreanu
crestinism Cultur economie Eminescu iredentism Istorie maghiari Manipulare Mihai-Andrei Aldea mihai
eminescu Mihai M. Popescu Micarea Legionar moldova nationalism neamul romanesc nicolae
iorga ortodoxie patriotism Politic poporul roman Republica moldova revizionism revizionism maghiar romani
romania romania interbelica romanism rosia montana Rusia Stelian Gombo
transilvania tudora niculae UE ungaria uniunea europeana URSS
Recent Comments
o Ioan on Ultimul rspuns la manipularea Dacii, adevruri tulburtoare
o ALIN on Cum de i-au pierdut dacii limba?
o ALIN on Cum de i-au pierdut dacii limba?
o Marian Bataiosu on Cum de i-au pierdut dacii limba?
o alex on Cderea lui Ceauescu i sistemul bancar
o gabi on Protest contra folosirii numelui oraului Bucureti pentru manifestrile
minoritilor sexuale
o leon on Seismul eurofob zglie citadela de la Bruxelles
o Marul celor neluai n seam | 1traducator's Blog on Marul celor neluai n
seam
o BADEA on Smbta 8 iunie: MARUL PENTRU NORMALITATE mpotriva
cstoriilor i adopiilor homosexuale!
o sonny on Rspuns unei manipulri numite: Dacii, adevruri tulburtoare 2012,
o Mihai si Gabriel on Iulian Capsali, candidatul familiei romanesti la
europarlamentare [VIDEO]
o BADEA on Aspazia Oel-Petrescu: DUMNEZEU VINE I NE VORBETE
APROAPE CONCRET (Ultima parte)
o ivan agatiev on Smbta 8 iunie: MARUL PENTRU NORMALITATE
mpotriva cstoriilor i adopiilor homosexuale!
o BADEA on Rspuns unei manipulri numite: Dacii, adevruri tulburtoare
2012,
o Nicolae on Votati Barbatul cu Barba! Scrisoarea catre tineri a candidatului Iulian
Capsali, pozitia Nr. 20 pe Buletinele de Vot de la Alegerile Europarlamentare
2014


Categories
o Comunism
o Cultur
o Economie
o Internaional
o Istorie
o Media
o Politic
o Social
o Spiritualitate
o tiri
o Tradiii
o Uncategorized
Promovez
o
o
o
o
o
o
o
o
nicolae popovici
o
Sfintii zilei:



Archives
o June 2014 (12)
o May 2014 (21)
o April 2014 (18)
o March 2014 (29)
o February 2014 (21)
o January 2014 (25)
o December 2013 (35)
o November 2013 (27)
o October 2013 (34)
o September 2013 (72)
o August 2013 (36)
o July 2013 (31)
o June 2013 (26)
o May 2013 (25)
o April 2013 (50)
o March 2013 (19)
o February 2013 (23)
o January 2013 (46)
o December 2012 (48)
o November 2012 (45)
o October 2012 (10)
o September 2012 (6)
o August 2012 (36)
o July 2012 (29)
o June 2012 (37)
o May 2012 (38)
o April 2012 (44)
o March 2012 (53)
o February 2012 (45)
o January 2012 (44)
o December 2011 (45)
o November 2011 (48)
o October 2011 (49)
o September 2011 (50)
o August 2011 (53)
o July 2011 (56)
o June 2011 (55)
o May 2011 (58)
o April 2011 (48)
o March 2011 (53)
o February 2011 (51)
o January 2011 (59)
o December 2010 (49)
o November 2010 (41)
o October 2010 (37)
o September 2010 (31)
o August 2010 (33)
o July 2010 (25)
o June 2010 (25)
o May 2010 (32)
o April 2010 (30)
o March 2010 (36)
o February 2010 (36)
o January 2010 (19)
o December 2009 (15)
o November 2009 (28)
o October 2009 (30)
o September 2009 (31)
o August 2009 (45)
o June 2009 (8)
o May 2009 (5)
o April 2009 (2)
o February 2009 (5)
o January 2009 (51)
Dictatura mondiala
o
Hot Topics
o Rspuns unei manipulri numite: Dacii, adevruri tulburtoare 2012,
242 comments received
o Ultimul rspuns la manipularea Dacii, adevruri tulburtoare
207 comments received
o "Sfintii au purtat arme, le-au folosit si au binecuvantat pe cei care le foloseau."
Interviu cu Parintele Mihai-Andrei Aldea despre dreapta intelegere crestina
asupra practicarii artelor martiale
119 comments received
o Ce (ne) facem cu iganii?
94 comments received
o Ortodoxie si arte martiale. Interviu cu Pr. Mihai-Andrei Aldea: "Trebuie sa fim
samuraii lui Hristos!"
81 comments received
De interes
o
o
o



Adevarul despre Eminescu
o
Recent Posts
o UDMR cere PSD s se lepede de Bogdan Diaconu
o Plngere mpotriva B1Tv
o Un clieu: tinerii n politic
o De ce a fost respins legea anti-extremism: nimeni nu vrea s supere UDMR
o Redefinirea cstoriei sau desfiinarea realitii printr-o scamatorie conceptual
o Pentru c eecurile lui Bsescu trebuiau s poarte un nume
o Radu Preda (IICCMER) propune instituirea unei DUMINICI A
MRTURISITORILOR ROMNI DIN SEC. XX.
o Locuri de munc pe criterii etnice
o Protest contra folosirii numelui oraului Bucureti pentru manifestrile
minoritilor sexuale
o Marul celor neluai n seam
o Seismul eurofob zglie citadela de la Bruxelles
o Capcanele istoriei lui Lucian Boia sunt pentru intelectuali
o Majoritarii dicteaz, majoritarii sfideaz
o Romnia, independena energetic, reindustrializarea i consumul de alimente
sntoase
o Scrisoare deschis adresat europarlamentarului Mircea Diaconu
Publicitate
o
o
o
o
o
o
o
Calusarii
o
Urmrete Foaie Naional
o
o
o
o
Adevarul despre Basarabia
o
Conectare
o Log in
o Entries RSS
o Comments RSS
o WordPress.org
WordPress Theme By MagPress
Thanks To Free MMORPG | VPS Hosting | Video Hosting
Copyright 2014 Foaie Naional All Rights Reserved