You are on page 1of 11

NOTIUNI GENERALE DE ELECTROTEHNICA

In cele ce urmeaza, ne vom referi la o serie de notiuni de electrotehnica strict necesare


pentru buna intelegere a celor ce urmeaza.
Curent electric. Este o miscare a sarcinilor electrice (electroni), in conditiile existentei unei
diferente de potential.
Potential. Acumulare de sarcini electrice pozitive sau negative.
Sensul curentului. Sensul conventional este de la borna plus a unei baterii, la borna minus,
dar circulatia fluxului de electroni are loc in sens invers. Numai in interiorul bateriei circulatia
electronilor are loc de la plus catre minus. (vezi fig.1.)
Figura 1
Circuit electric. rice portiune conductoare inchisa, prin care poate circula curentul electric.
Intensitatea curentului electric. !arime care masoara cantitatea de curent electric.
"nitatea de masura este amperul (A) si multiplii si submultiplii acestuia. (#A $ mA$ A $ %A)
Tensiune electromotoare (t.e.m). !arimea electrica care face ca electronii sa se
deplaseze in lungul circuitului si care este produsa de o diferenta de potential. "nitatea de masura
este voltul (&) cu multiplii si submultiplii sai. ( #& $ m& $ & $ %& )
Reistenta electrica. !arimea ce caracterizeaza modul in care un conductor se opune
trecerii curentului electric. "nitatea de masura este ohmul ('), cu multiplii si submultiplii sai. (#'$
m' $ ' $ %' $ !' )
Generator electric. rice aparat, masina sau dispozitiv care creeaza la bornele sale o
diferenta de potential.
Rece!tor electric. rice aparat consumator de energie electrica si care o transforma in alta
forma de energie.
Le"ea lui O#m. (egea care afirma proportionalitatea intre curentul care strabate un
conductor si diferenta de potential aplicata la capetele lui. (R $ U % I )
Le"ea intaia a lui &irc#o''. Suma curentilor dintr)un nod al unui circuit electric, este egala
cu zero. ((i) $ *) (vezi fig.*.)
Le"ea a +oua a lui &irc#o''. Suma tensiunilor electromotoare intr)un circuit inchis (ochi
de retea) este egala cu suma caderilor de tensiune de)a lungul lui. ((en $ ( i) R) ). Aceasta lege
exprima principiul conservarii energiei (vezi fig. +.)

Figura 2 Figura 3
Reistenta interna. ,ezistenta masurata la bornele unei baterii sau la bornele unui
generator.
Le"ea lui ,oule. Energia (-e) transformata in caldura intr)un conductor strabatut de un
curent electric, este proportionala cu rezistenta (r) a circuitului, cu patratul intensitatii curentului (i)
si cu timpul (t) cat circula curentul (-e$ R. I
.
. t ) dar R . I
.
$ P si deci -e $P . t -e se masoara
in .ouli.
Puterea electrica. /uterea disipata de un conductor, parcurs de un curent de 1 amper, la
capetele caruia este aplicata tensiunea de 1 volt si va fi egala cu 1 0att. -attul este unitate de
masura, impreuna cu multiplii si submultiplii lui.
Ener"ia electrica. /uterea debitata de un generator intr)un anumit timp. E $ P . t . Se
masoara in -attora$ 1ilo0attora$ !ega0attora.
E'ectele curentului electric. 2rei efecte3 producerea de caldura si4sau lumina$ producerea
unui camp magnetic$ producerea unei reactii chimice atunci cand curentul trece printr)un electrolit.
Cam! ma"netic. 5ona sau spatiul in care se manifesta forte magnetice, care fac sa devieze
un ac magnetic.
Actiunea unui curent asu!ra unui ma"net. "n ac magnetic aflat langa un conductor prin
care circula curent electric va devia, deci curentul creeaza un camp magnetic (vezi fig. 6).
Cam!ul ma"netic al unui curent rectiliniu. 7ampul magnetic din .urul conductorului va fi
un camp circular. Sensul liniilor de camp se pot stabili cu regula tirbusonului, al carui varf este asezat
in directia in care circula curentul. ,otind tirbusonul ca si cand ar avansa intr)un dop, sensul de
rotatie al manerului va indica sensul liniilor de camp (fig.8.). 9aca un observator se culca in lungul
firului, astfel incat curentul sa)i intre prin picioare si sa)i iasa prin cap, polul nord al acului magnetic,
asezat paralel cu firul, va devia catre stanga observatorului in cazul unui solenoid strabatut de un
curent, liniile de camp si sensul lor se prezinta ca in fig.:.


Figura 4 Figura 5
Figura 6
Cam!ul ma"netic al unui curent circular. ;n cazul unei spire circulare, in .urul fiecarei
ramuri vom avea linii circulare de camp. ;n interiorul spirei, sensurile liniilor de forta ale celor doua
ramuri vor fi in aceeasi directie si ca atare ramurile spirei au tendinta sa se departeze intre ele.
Cam!ul ma"netic a +oua con+uctoare !aralele. 9aca curentii sunt in aceeasi directie,
liniile de forta vor avea sensuri contrare si ca atare conductoarele se vor apropia. 9aca curentii care
circula in conductoare vor avea sensuri contrare, liniile de forta ale conductoarelor vor avea acelasi
sens si deci conductoarele se vor departa.
Linie +e cam! ma"netic. 9irectiile dupa care se exercita fortele unui magnet permanent
in fiecare punct din .urul sau. (iniile de camp ies din polul nord si intra in polul sud.
Intensitatea cam!ului ma"netic. Numarul liniilor de forta care trec printr)un centimetru
patrat de suprafata, asezata perpendicular pe directia liniilor de forta, intr)un punct dat. "nitatea de
masura a intensitatii campului (<), este erstedul sau amper pe metru.
In+uctie ma"netica. Actiune magnetica exercitata asupra unui mediu cu o permeabilitate
#, care face ca mediul respectiv sa devina magnetic, sub actiunea campului <, produs de un magnet.
,elatia care exprima vectorial cele de mai sus este3 / $ 0.H
1lu2 ma"netic 3. 2otalitate liniilor de forta care strabat o portiune a unui circuit
magnetic. 9aca insemnam cu = inductia in materialul respectiv al circuitului si cu S sectiunea lui,
fluxul > este dat de expresia 4 3 $ /.S in cazul unei suprafete oblice expresia va fi 35 $ /.S
cos 6. !arimile se masoara in3 fluxul ? in -eber (-b) sau !ax0ell (!x) $ inductia = in 2esla (2) $
suprafata S in m
*
in

cazul in care avem un numar N de spire strabatute de flux, relatia fluxului total
va fi3 5 $ N./.S cos 6

Actiunea unui cam! ma"netic asu!ra unui curent electric. Asupra unui
conductor (bobina) prin care circula curent electric, aflat intr)un camp magnetic (produs de un
magnet ), se exercita o forta care face ca acesta sa fie atras sau respins catre un pol sau celalalt,
functie de sensul curentului prin conductor. Aceasta forta este denumita3 forta
electromagnetica. (vezi fig.@.).

Figura 7
1orta electroma"netica. Aorta electromagnetica exercitata de un
camp magnetic asupra unui element de curent, este perpendiculara pe
planul format de elementul de curent xB si directia campului magnetic
= (vezi fig.@). /entru un element rectiliniu de conductor avand lungimea (,
formand un unghi C cu directia vectorului de camp = si strabatut de un curent ;, expresia fortei
electromagnetice va fi3 1 $ /.I.L sin 7 (legea lui (aplace), iar in cazul cand unghiul este de DE
grade 1$ /.I.L
In+uctia electroma"netica. Sa consideram doua bobine una in apropierea celeilalte, din
care una este parcursa de curent (fig.F ). 7ampul magnetic produs va trece prin ambele bobine. (a
intreruperea sau la stabilirea curentului, deci la variatia campului magnetic, in bobina prin care
curentul a fost initial zero, se induce o tensiune electromotoare numita indusa. 9aca circuitul ei este
inchis, in aceasta apare un curent. Aenomenul este cunoscut sub numele de inductie mutuala.
aplicatie importanta a fenomenului de inductie mutuala este transformatorul electric, precum si
masina asincrona. (a stabilirea sau intreruperea curentului printr)o bobina apare deasemeni
fenomenul de inductie electromagnetica, cunoscut sub denumirea de autoinductie. (egata de acest
fenomen este marimea numita inductanta, a carei unitate de masura este <enrB (<).
Figura 8
Autoin+uctie. 7onsideram un circuit inchis constituit dintr)o bobina strabatuta de un curent
;. ;n interiorul acestei bobine curentul creeaza un camp magnetic =, si in consecinta spirele bobinei
sunt traversate de un flux ?. 9aca curentul ; variaza, fluxul ? variaza si el si aceasta variatie va da
nastere in spirele aceleiasi bobine, unei forte electromotoare. "n curent indus se suprapune curentului
principal ;, care va tinde sa se opuna variatiei de flux, adica variatiei curentului ;.
Aorta electromotoare indusa in bobina de variatiile curentului care circula in spirele acestei
bobine, se numeste'orta electromotoare auto8in+usa. &aloarea sa este E $ +5 % +t. 9aca
curentul creste, forta electromotoare este de sens contrar aceleia a generatorului care produce
curentul$ daca curentul descreste, ea este de acelasi sens cu cea din urma.
Le"ea lui 1ara+a9. 2oate variatiile de flux care traverseaza un circuit electric inchis, dau
nastere la un curent indus$ existenta curentului coincide cu cea a variatiei de flux. 9aca circuitul este
deschis, el are o forta electromotrice indusa. E $ :5 % :t
Curentii 1oucault. Sunt curentii indusi in mase metalice ce se misca intr)un camp
magnetic constant, sau in mase fixe strabatute de campuri magnetice variabile. Acesti curenti apar in
toate masinile si aparatele electrice, a caror functionare se bazeaza pe fenomenul inductiei electrice.
7urentii Aoucault produc incalzirea circuitului magnetic al masinilor, deci provoaca o scadere a
randamentului masinilor si aparatelor electrice. 7urentii Aoucault pot fi redusi, construind circuitele
magnetice din tole de otel siliciu izolate intre ele.
Ciclul #istereis. Alimentam un solenoid (vezi fig.D) prin intermediul unui inversor care
permite variatia curentului intre doua valori G; si H;, si implicit a campului de excitatie magnetica intre
doua valori G< si H<. /lecand de la valoarea zero, facem sa creasca campul pana la valoarea G< (vezi
fig.1E), in felul acesta se traseaza curba A, numita curba primei magnetizari. /unctului G< ii va
corespunde campul magnetic G=. 9aca facem sa descreasca campul de la valoarea G< catre
zero (curba A7), vom constata ca valoarea campului magnetic (=), sunt mai mari decat cele
inregistrate pe curba A la aceleasi valori ale lui <. &om observa ca la valoarea zero a lui <, campul =
are o valoare importanta (segmentul ,), spunem deci ca fierul solenoidului pastreaza o in+uctie
remanenta. 9atorita acestui fenomen putem crea magneti permanenti. Aacem sa creasca < in sens
negativ (schimbam pozitia inversorului de curent) si vom constata ca abia in punctul 7, campul = are
valoarea zero (deci a fost anulat magnetismul remanent). Aceasta valoare este denumita e2citatie
coerciti;a. ;n final, pentru valoarea H<, campul magnetic va avea valoarea )= , in punctul A
I
simetric
cu A fata de originea E. Aacand sa varieze campul de la H< la G < se va trasa curba A
I
,
I
7
I
A simetrica
cu A,7A. Acest fenomen de ramanere in urma a campului magnetic = fata de campul < care l)a
produs, se numeste #istereis, iar intreg ciclul descris se numeste ciclu #istereis.
Figura 9
Figura 10
Curent continuu. 7urent constant si de un singur sens.
Curent alternati;. 7urent care)si schimba sensul de un numar de ori pe secunda. ;n
cazul frecventei de 8E herti (<z), durata unei perioade reprezinta 148E secunde. /rin !erioa+a se
intelege$ timpul in care curentul variaza de la valoarea zero, la valoarea maxima, apoi scade, trece
prin zero si a.unge la valoarea minima si din nou pana la zero.
Un+a sinusoi+ala. 7and tensiunea sau curentul alternativ sunt reprezentate in raport cu
timpul, rezulta o unda sinusoidala (vezi fig.11). Sinusoida reprezinta variatiile fortei electromotoare in
spira rotorului, in functie de unghiul de rotatie in .urul axei sale. 9aca viteza unghiulara (<) este
constanta perioada T a fortei electromotoare va fi data de relatia3 T $ .= % < dar T $ > % ' < $
.=.' &iteza unghiulara J se masoara in radiani pe secunda (rd4sec).
Figura 11
?aloarea e'ecti;a. Este valoarea unui curent continuu echivalent care da acelasi efect
termic ca si curentul alternativ respectiv. &aloarea efectiva a unei marimi sinusoidale este 1 4 , sau
E,@E@ din valoarea sa maxima.
Reactanta. Este ceea ce se opune trecerii curentului alternativ, in cazul unei bobine sau
capacitati. Ea se masoara in ohmi si valoarea sa K( pentru o inductanta pura este data de
relatia 3 @L $ ? % I $ .A'L$ L< $ iar pentru o capacitate pura, relatia K7 este 4 @C $ ? % I $ >
% .A'CL > % C<
< L pulsatia curentului alternativ, exprimata in radiani pe secunda (rd 4 s ). < $ .A'.
Im!e+anta. Este marimea totala care se opune trecerii curentului electric intr)un circuit de
curent alternativ. ;mpedanta reprezinta suma rezistentelor si a reactantelor inductive si capacitive. Ea
se exprima prin relatia 4 B $ R C D@ (vezi fig.1*.) sau B
.
$ R
.
C @
.
$ R $ B cos E si @ $ B sin E.
Figura 12
"nghiul M este unghiul de defaza. intre vectorul impedanta si vectorul rezistenta.
@ $ @L 8 @C F B
.
$ R
.
C (@L G @C )
.
$ R
.
C (L< G > % C< )
.
Le"ea lui O#m in curent alternati;. ;n cazul unui circuit complex care contine rezistenta,
inductanta si capacitanta relatia va fi 4 I $ U % B in care 5 are expresia de mai sus.
Ti!uri +e circuite +e curent alternati; (re!reentare ;ectoriala)4
Circuit reistent !ur. vezi fig.1+. 7ircuitul contine numai receptori rezistivi.
Circuit in+ucti; !ur. vezi fig.16. 7ircuitul contine numai receptori inductivi.
Figura 13
Figura 14
Circuit ca!aciti; !ur. vezi fig.18. 7ircuitul contine numai receptori capacitivi.
Figura 15
Circuit cu reistentaH in+uctanta si ca!acitantaH serie. vezi fig.1:. 7ircuitul contine , $
( $ 7 $ legate in serie.
Figura 16
Circuit cu reistentaH in+uctanta si ca!acitantaH !aralel. vezi fig1@. 7ircuitul contine ,
$ ( $ 7 $ legate in paralel.
Figura 17
Un"#iul +e +e'aaD. Este unghiul intre doua marimi sinusoidale de aceeasi frecventa.
7and trebuiesc adunati doi curenti alternativi care nu sunt in faza, trebuie sa se tina seama de
valoarea unghiului de defaza. (M) dintre ei.
7and o tensiune alternativa este aplicata unui simplu rezistor prin care va circula un curent
alternativ, tensiunea si curentul au forme de unda similare si a.ung in acelas timp la valorile maxime,
minime si zero. ;n acest caz se spune ca ele sunt in faza (vezi fig.1*b.) daca tensiunea alternativa
este aplicata unui circuit format de o inductanta, curentul va fi in urma ei (vezi fig.1+b.). daca
circuitul este o inductanta pura, curentul va fi in urma tensiunii cu DE de grade. ;n situatia in care
circuitul este format dintr)o inductanta si o rezistenta, curentul va fi in urma tensiunii cu un unghi mai
mic de DE de grade.
9aca tensiunea se aplica unui circuit capacitiv, curentul va fi defazat inaintea tensiunii
aplicate cu DE de grade, in cazul unei capacitati pure si mai putin de DE de grade, in cazul unui circuit
care contine capacitate si rezistenta (vezi fig.16b.).
1actorul +e !utere. Este raportul intre puterea activa si puterea aparenta. /uterea
aparenta intr)un circuit de curent alternativ se defineste prin produsul intre valoarea efectiva a
tensiunii si valoarea efectiva a curentului. S $ ?.I 7um puterea activa are relatia 3 P $ ?.I cos E $
S cos E.
"nghiul M este defaza.ul intre curent si tensiune, iar cos M reprezinta factorul de putere. Stiind ca,
cosinusul unui unghi nu este niciodata mai mare ca 1, rezulta ca factorul de putere nu poate fi mai
mare ca 1. &aloarea 1 a factorului de putere se obtine in cazul circuitelor pur rezistive. (& si ; sunt
marimi de faza).
Un"#iul +e !ier+eri. (t" I) Este complementul unghiului de defaza. intre tensiune si
curent, in cazul unui condensator care are drept dielectric un anumit material. 9atorita imperfectiunii
izolatorului, defaza.ul intre tensiune si curent va fi mai mic de DE

de grade. "nghiul de pierderi este o
masura a imperfectiunii izolatorului. 9e cele mai multe ori este notat cu N.
Com!onenta reacti;a a curentului. Este componenta neproductiva a curentului absorbit
de echipamentele electrice cu un factor de putere mai mic de unu. /entru micsorarea acestei
componente se utilizeaza instalatii de imbunatatire a factorului de putere (baterii de condensatoare$
compensatoare sincrone dedicate$ sau producerea puterii reactive in centralele electrice si
transportarea ei la zonele de consum de reactiv).
Sistem tri'aat. Este un sistem de curent alternativ care foloseste trei circuite separate,
tensiunile fiind egale in valoare efectiva si frecventa, dar fiind defazate in timp cu o treime din
perioada (1*E grade). ;n fig.1F. se prezinta sistemul celor trei tensiuni (&1$ &*$ &+$) produse de un
alternator trifazat. 9efaza.ul intre ele este de 1*E grade. Suma algebrica a celor trei tensiuni la fiecare
moment de timp este zero.
Figura 18
Cone2iunea in stea. Este acea dispunere a bobinelor fazelor in care punctele de sfarsit
ale infasurarilor sunt legate intr)un punct comun, numit varful stelei (fig.1D. si *E.). Aiecare dintre
infasurarile de faza ale alternatorului alimenteaza cate o sarcina, printr)o pereche de conductoare. ;n
practica conductoarele de intoarcere pot fi inlocuite cu unul singur, formandu)se astfel un sistem cu
patru conductoare. /rin al patrulea conductor circula curentul de intoarcere, cand sarcinile nu sunt
egale daca sarcinile sunt egale, acest conductor numit si neutru, nu este necesar. ;n aceasta situatie,
punctul neutru al infasurarilor alternatorului se leaga la pamant, sistemul avand numai trei fire.
2ensiunea intre doua conductoare de alimentare a sistemului trifazat conectat in stea (numita
tensiune de linie), este de sau 1,@+ ori mai mare decat tensiunea intre un conductor si punctul
neutru (numita tensiune de faza).
Figura 19
Figura 20
Cone2iunea in triun"#i. Este conexiunea in care infasurarile fazelor sunt conectate cap
la cap intr)un lant continuu. 2ensiunea de linie, in acest caz este egala cu tensiunea de faza, dar
curentul de linie este de 1,@+ ori mai mare decat curentul de faza. (vezi fig.*1.).


a) b)
Figura 21
Re"ula mainii stan"i (1lemin"). Se aplica in cazul motoarelor electrice. Este regula
care determina directia fortei exercitate asupra unui conductor parcurs de curent si plasat intr)un
camp magnetic. 9egetul mare, aratatorul si degetul mi.lociu ale mainii stangi, aran.ate ca in
fig.**. corespund unui sistem triortogonal de axe. 9aca degetul aratator indica directia campului, iar
cel mi.lociu directia curentului, degetul mare va arata directia fortei exercitate de camp asupra
conductorului. 9aca conductorul este liber sa se deplaseze, cum se petrece intr)un motor electric,
degetul mare va indica directia deplasarii.
Figura 22
Puterea in curent alternati;

Triun"#iul !uterilor (S F P F J) fig.*+. (S L putere aparenta $ / L putere activa $ O L putere
reactiva).
Puterile in circuite mono'aate 4 S $ U.I F P $ U.I.cosE F J $ U.I.sinE (" si ; de faza)
Puterile in circuite tri'aate 4 S $ U.I F P $ U.I.cosE F J $ U.I.sinE (" si ; de
linie)
S (va $ 1va $ !va) P (0 $ 10 $ !0) J (var $ 1var $ !var )
Ener"ia electrica. ,eprezinta produsul dintre putere si timp.
Energia activa EP $ P.t (0h $ 10h $ !0h) Energia reactiva EJ $ J.t (varh $ 1varh $ !varh )
Figura 23