You are on page 1of 7

Bucegi Trasee Acces Cazare Cabane Atractii Poze Webcam

Ziua Muntilor Bucegi


28 noiembrie Partii schi Trasee de biciclete Asezare, limite, vecini,
relief Harti Bucegi Mijloace de transport pe cablu (telecabine) Stiri montane
Refugiile din Bucegi Vederi personalizate din Muntii Bucegi Statia meteorologica Omu din Bucegi
Viscolul pe munte Semnalizare pe munte in caz de pericol Sfaturi pentru turisti Caracteristica traseelor
iarna Hipotermia : sfaturi
pe timp de iarna Tehnica mersului pe munte Cum sa ne cataram corect Echipamentul montan Semne de
imbunatatire a vremii Semne de inrautatire a vremii Codul eticii turismului montan Uri, vipere i
accidente montane - Recomandri Anecdote, glume, bancuri Vederi si felicitari Mituri si Legende Jocuri,
radio, horoscop, curs valutar Site-uri prietene Muntii Ceahlau Termeni si conditii
Muntii Bucegi
1,305 people like Muntii Bucegi.
Facebook social plugin
Like Like
Muntii Bucegi: descriere, asezare, limite, vecini,
relief
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
1 of 7 9/8/2014 14:13
Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare
a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor Meridionali si privesc
maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta
vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In
cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul Judetului Brasov se
gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de
rezervatie naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au
retras cele mai multe capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a
padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt
protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.
Asezare. Limite.Vecini
Complexitatea teritoriala a Carpatilor Meridionali, marcata atat de trasaturi comune de
peisaj cat si de o serie de particularitati locale, evidentiaza prezenta unor subunitati
distincte si anume: Complexul montan Bucegi, Masivele centrale inalte Fagaras, Parang
si Retezat si Complexul montan Valcan-Cerna. Complexul montan Bucegi cuprinde
masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si culoarele depresionare Bran Rucar
Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul
Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice
din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele
posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca. Trasatura
esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca
de la formele impunatoare ale abrupturilor stancoase care
alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori la intinderile,
pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii
principale, iar de aici, spre vest, la cuprinsurile linistite din
bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se
revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu
ape care-si croiesc drum prin ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile
largi si luminoase ce se succed de-a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse
molidisuri din umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale coloane de calcar.
Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul
Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea
topografiei lui glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui
principale si prin simetria inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin
linia eleganta unica a imensului sau arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul
tezaur carstic ce-l ascunde, aproape nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat
impadurite.
Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea
superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu
Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la
obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si
nord-vest , cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului
(denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie,
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
2 of 7 9/8/2014 14:13
Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita,
dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud,
hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea
Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.
In limitele aratate mai sus, masivul este constituit:
a) dintr-un ansamblu de spinari inalte, ce se desprind radiar din punctul culminant si
principalul sau nod alpin, Varful Omu (2.507 m), alcatuind culmile nordice, care
apartin, in cea mai mare parte, versantului transilvanean al Bucegilor;
b) dintr-un arc de culmi in forma de U culmile sudice care coboara paralel si de
ambele parti ale Vaii Ialomita, formand la est, intre acesta vale si vaile Cerbului si
Prahovei, Culmea principala a Bucegilor, iar la vest, de-a lungul Vaii Ialomita, Culmea
Strunga;
c) din culmile interioare, in alcatuirea carora intra spinarile masive ale Obarsiei,
Doamnelor si Batranei, care se ramifica din partea superioara a arcului culmilor sudice
catre interiorul sau, despletindu-se spre sud, printre firele principalelor vai din bazinul
superior al Ialomitei (V. Sugarilor, Obarsia Ialomitei, Doamnele si Batrana).
Spinarile nordice si arcul culmilor sudice sunt legate intre ele printr-o creasta inalta si
scurta, Culmea Bucura.
d) cumpana de ape intre V. Cerbului (E) si V. Gaurei (V) care se inalta intre Vf. Omu
(N) si Vf. Gavanele (S), situat deasupra obarsiei V. Ialomita.
Relieful
Delimitat de abrupturi, acest masiv inscrie forma unui semicerc dispus in amfiteatru, cu
deschidere sudica, catre Valea Ialomitei, purtand in peisajul sau amprenta structurii si a
litologiei.Nordul orografic principal il constituie Vf. Omu din care liniile de relief
cvasigeometrizate inscriu doua aliniamente de varfuri:
a) in E, abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Costila (2.480 m), Caraiman
(2.284 m), Jepii Mici (2.143 m), Jepii Mari (2.072 m), Piatra Arsa (2.071 m), Furnica
(2.103 m), Varful cu Dor (2.030 m), Vanturisu (1.851 m);
b) in V, abruptul branean marcat de varfurile Doamnele (2.189 m), Tatarul (1.998 m),
Lucacila (1.895 m). c Numai conglomeratele din partea de nord a masivului se inscriu
intr-un sinclinal, iar axul acestuia se urmareste spre sud numai pana la Muntele
Batrana (Patrulius D. 1.969 Geologia Masivului Bucegi si a culoarului
Dambovicioara). Pentru partea sudica a Bucegilor sunt
caracteristice cutele care complica structura. Reflexul
structurii este evident in suprafetele structurale dezvoltate de
o parte si de alta a Vaii Ialomitei. Suprafetele structurale au
dezvoltarea maxima in partea de est, intre Prahova si
Ialomita, aproximativ central, fiind intersectate de Valea
Izvorul Dorului. Zona inalta, la peste 1.800 m este supusa
actiunii de deflatie, ceea ce face ca invelisul nival sa fie partial inlaturat, iar inghetul si
coraziunea sa fie foarte active. Suprafetele structurale de pe stanga Ialomitei, local sunt
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
3 of 7 9/8/2014 14:13
degradate datorita prezentei formatiunilor marnoase si argiloase.
Suprafetele sructurale apar local si cu caracter tipic eroziv, putand fi astfel sincronizate
cu cele din restul Carpatilor. In jurul Vf. Omu, la altitudinea de 2.450 m, un areal
foarte restrans dominat de martori de eroziune corespunde suprafetei Borascu; in lungul
Ialomitei nivelele litologice si de eroziune, taiate in formatiuni eterogene la altitudinea
de 1.600 m (Plaiul Mircii) sunt echivalente suprafetei Rau-Ses, iar la bordura sudica,
estica si nordica a Bucegilor, sub forma unor pinteni, apare suprafata Gornovita (sau
nivelul Predeal).
Cuestele din Masivul Bucegi pot fi impartite in doua mari categorii: cueste tectono-
erozive si cueste erozive. Primele descriu sub forma unui semicerc edificiul Bucegilor.
Dupa cum arata insasi denumirea, geneza lor este mixta; pe de o parte actiunea de
eroziune a primei generatii de vai, iar pe de alta parte tectonica - continua ridicare pe
care au suferit-o Bucegii, de la exondare si pana la holocen. Cuestele de la bordura
estica si vestica sunt dezvoltate pe seama capetelor de strat ale celor doua flancuri ale
sinclinalului, pe cand cele de la bordura nordica sunt legate si de caderea spre sud a
intregului edificiu muntos. Bordura vestica a Bucegilor este formata dintr-o linie
neintrerupta de cueste, eroziunea fiind impiedicata in desfasurarea ei de rama calcaroasa
si de nivelul de baza mult mai stabil pe care-l ofera
cristalinul de tip Leaota. Procesul de degradare a cuestelor
este pus pe seama diaclazelor, largite ulterior de acumularea
zapezilor. Baza lor este imbracata intr-o imensa aglomerare
de grohotisuri, care separa cele doua serii de vai: una
superioara cu caracter temporar si slab dezvoltata ( nu se
poate urmari nici o patrundere in interiorul masivului) si alta
inferioara, rezultata din apele acumulate de grohotis. In flancul estic aspectul initial al
cuestelor a fost complet modificat prin eroziunea exercitata de afuentii Prahovei.
Datorita conglomeratului putin rezistent, vaile au inaintat, detasand o serie de martori
din frontul initial de cueste. Strapungerea cuestelor si patrunderea in interiorul
masivului constituie trasatura caracteristica pentru bordura estica a masivului. Exemplul
cel mai caracteristic il constituie Valea Jepilor, care a captat reteaua hidrografica din
spatele cuestelor si anume, valea subsecventa Izvorul Dorului de sub Caraiman.
O patrundere similara, in masiv, o inregistreaza Vaile Urlatoarei si Pelesului.
In cadrul reliefului de cuesta apar si hogbackuri, dezvoltate acolo unde inclinarea
stratelor prezinta valori mult mai mari (peste 20 %); ele inscriu un aspect ruiniform
de exemplu, sub varful Pietrei Arse, in bazinul Jepilor si in bazinul vaii Babei.
Intercalarea gresiilor in cadrul conglomeratelor a generat aparitia cuestelor etajate, ca
cele de sub Vanturis, Varful cu Dor, Piatra Arsa, Jepi si Caraiman. Gravitatia are un
efect covarsitor in acesta regiune in modelarea reliefului de cuesta, astfel incat bordura
frontului de cueste estice este formata dintr-o aglomerare proluviala, care estompeaza
contactul dintre conglomeratele de Bucegi si stratele de Sinaia. Un alt front intern de
cueste se poate urmari de-a lungul unei linii ce trece prin varfurile: Babele, Cocora,
Laptici, Blana, Nucet, Oboarele si Dichiul. Geneza lor este legata de cursul subsecvent
al vaii Izvorul Dorului, instalata perpendicular pe suprafata structurala a Bucegilor.
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
4 of 7 9/8/2014 14:13
Seile din Laptici, Blana, Nucet etc. indica directia vechilor linii de drenaj catre
Ialomita. Ulterior, prin continua adancire, au aparut o serie de afluenti subsecventi, din
sudarea carora, prin fenomenul de captare, a rezultat cursul subsecvent al vaii Izvorul
Dorului.
In masivul Bucegi, litologia are o influenta deosebita in peisaj. Cel mai reprezentativ
este relieful carstic din lungul Ialomitei unde se desfasoara in calcare cheile: Ursilor,
Pesterii, Tatarul Mic, Tatarul Mare, Zanoaga Mica, Zanoaga Mare, Orzei si Dobresti, iar
intre ele formatiuni marnoase si argiloase, bazinete. Geneza cheilor este rezultatul
asocierii treptate a drenajului de suprafata cu cel de adanc, fapt dovedit de nivelele de
umeri, surplombe, tuburi de presiune si dizolvare. Exista si tipuri de vai Horoabe, cu
rupturi de panta mari, surplombe si marmite conditionate de un drenaj subteran.
Caracteristice sunt si pesterile; ele sunt amplasate in cheile Pesterii Tatarului, Zanoagei
si pe Valea Rateiului. In Pestera Ialomitei crustele de concretionare, nivelele de tuburi
de presiune si dizolvare, resturile de Ursus spelaeus si blocurile haotice au permis
stabilirea a doua oscilatii climatice mari, echivalente cuaternarului. Pestera Ialomitei
este amplasata la circa 100 m fata de morena Ialomitei si la altitudinea de 1.660 m,
ceea ce i-a permis sa inregistreze fidel oscilatiile climatice. Astfel, in Grota Mare se
intalnesc doua cruste de concretionare, formate ca rezultat al unei faze climatice reci,
cand apa inmagazineaza o cantitate mai mare de CO2 si un orizont de pietrisuri provenit
dintr-o circulatie puternica, echivalenta unei baze interglaciare. Pe conglomeratele si
gresiile eterogene din Bucegi, tot ca efect al oscilatiilor climatice, s-au format Babele
si Ciupercile. Initial siroirea a detasat placa mai dura, pe fondul inghetului si
dezghetului diferentiat, iar actiunea eoliana a exercitat, concomitent, o puternica
coroziune. Acesta evolutie poate fi urmarita pe suprafata structurala din Muntele Babele
si Costila unde canalele de scurgere au fost preluate de vant, care le-a accentuat, iar in
perioada de calm le-a ingropat, in buna parte, in nisip.
Morfologia glaciara a Bucegilor ridica urmatoarele probleme cu caracter special:
pastrarea urmelor glaciare, varsta formelor glaciare si raportul dintre morfologia
glaciara si structurala. Glaciatiunea cuaternala s-a grefat pe conglomeratele de Bucegi,
putin rezistente la eroziunea postglaciara, astfel incat ele nu au mai pastrat tiparul
general al actiunii modelatoare. Corelarea umerilor din sectorul glaciar este dificila,
fiindca alaturi de litologie intervine si un alt element, structura, care complica mult
problemele. Astfel, vaile glaciare adaptate la structura sunt asimetrice (Valea Ialomitei,
a Sugarilor, Valea Doamnei), rupturile de panta pe vaile obsecvente se confunda cu cele
modelate de ghetari (Vaile Malaiesti si Tiganesti); suprafetele structurale slab inclinate
au constituit si zone de alimentare a ghetarilor (cazul vaii glaciare Doamnele unde zona
de obarsie o forma firul acumulat pe un astfel de nivel structural); circurile secundare
in trepte din complexul glaciar al Vaii Morarului etc.
Complexul glaciar Malaiesti - Tiganesti constituie un punct de reper; el a conservat
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
5 of 7 9/8/2014 14:13
mai bine urmele acestei actiuni prin racordarea umerilor de pe aceste vai. S-au stabilit
doua faze glaciare: una, cu extensiune maxima - cea mai veche, in care ambele vai au
functionat ca un tot si o alta faza glaciara, in decursul careia vaile s-au individualizat
si, in consecinta, a luat nastere custura Padina Crucii. Cercetarea minutioasa a pesterii
Ialomitei a permis precizarile unor noi corelatii. In stransa legatura cu cele stabilite in
complexul Malaiesti - Tiganesti sunt cele doua cruste de concretionare din pestera
Ialomitei, care corespund fazelor glaciare, iar orizontul de pietris fazei tinterglaciare.
Morfologia Masivului Bucegi explica particularitatile climatice si implicit reflexul lor
in peisaj. Astfel, este evidenta etejarea climatica, la Vf. Omu temperatura medie anuala
fiind de -25C, iar la Sinaia (Cota 1.500) de 3,7C. Inghetul este posibil in tot timpul
anului la peste 1.800 m, iar la 1.900 m altitudine temperaturile negative patrund pana
la 1,20 m adancime, producand o intensa decreptare a rocilor etc. In aceste conditii se
formeaza cruste de degradare eluviodeluviale, pe seama lor dezvoltandu-se solurile
scheletice ale pajistilor de paius rosu (Festuca rubra), de teposica (Nardus stricta) si de
parusca (Festuca supina). Factorii edafici favorizeaza dezvoltarea jnepenisurilor (Pinus
mugo) pe suprafetele structurale din Jepii Mari (insasi denumirea de Jepii Mari 2.071
m este data nu dupa criteriul altimetric, Jepii Mici avand 2.143 m, ci dupa dezvoltarea
pe care o au jnepenii), Piatra Arsa, Batrana etc. Expozitia diferita a plantelor se reflecta
in gradul de insolatie si implicit in repartitia vegetatiei, asa cum sunt molidisurile de pe
abruptul nordic al Bucegilor sau penetratia lor pe vaile cu inversiuni termice. Vanturile
au o intensitate foarte mare la altitudine, unde ating viteze de peste 60 m/s, ceea ce
activeaza coroziunea, vegetatia pipernicita adaptandu-se la aceste conditii. Pe culoarele
vailor, care brazdeaza abrupturile, se canalizeaza vanturile in cascada care au efecte
negative mai ales asupra vegetatiei. In zonele adapostite zapada este tasata, constituind
pana in iunie surse de alimentare pentru reteaua hidrografica - obarsia Ialomitei. Pe
fondul creat de relief in bazinele de la Scropoasa si Drobesti apare un climat de adapost
temperatura medie anuala depasind 5C, in timp ce cheile Ialomitei sau in circurile
glaciare cu expozitie nordica inversiunile sunt caracteristice.
Reteaua hidrografica poarta amprenta etajarii altitudinale si a calcarelor care complica
liniile de drenaj. Ialomita si Izvorul Dorului alcatuiesc principalele artere carora li se
adauga vaile repezi colectate de Prahova. Regimul de torentialitate este pregnant
datorita infiltratiilor in masa de conglomerate sau drenajului din calcare (Ialomita
inregistreaza la Moroieni un debit de 2,87 m/s).Resursele de apa ale Masivului Bucegi
sunt foarte mari daca avem in vedere faptul ca precipitatiile inscriu intre 1.100 mm, la
cele mai mari altitudini si 900 mm la periferie, iar zapezile sunt abundente (5-6 luni pe
an). Acest fapt explica un aliniament de izvoare in abruptul prahovean al Bucegilor (pe
linia de contact a conglomeratelor, breciilor calcaroase si a stratelor de Sinaia).
Pentru Masivul Bucegi trebuie subliniata intensitatea transformarilor suferite de peisaj.
In 1.550 este mentionata arendarea pasunilor din Bucegi si in 1.592 vanzarea unor
teritorii din Valea Cerbului. Situat in apropierea unei axe mari de circulatie, cea a
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
6 of 7 9/8/2014 14:13
Prahovei, masivul si-a conturat din ce in ce mai pregnant functia turistica. Valorificarea
resurselor naturale, cu precadere lemnul si hidroenergia, au creat modificari in peisaj.
Astfel, initial au fost defrisate padurile de pe versantul estic al Bucegilor, pentru fabrica
de hartie de la Busteni; ulterior au fost extinse exploatarile de la Valea Ialomitei si a
Brateiului, in care scop a fost construit si primul teleferic. De asemenea, apele Ialomitei
au fost barate pentru captarea hidroenergiei, fiind construite hidrocentralele de la
Moroeni si Drobesti. S-au construit barajul de la Bolboci (19 milioane m apa) si
hidrocentrala de la Scropoasa, cu o putere instalata de peste 12 MW. La toate acestea se
adauga exploatarea calcarelor din Muntele Batrana si din Muntele Lespezi, unde se afla
si cea mai lunga banda de transport automat din zona montana. Prezenta numeroaselor
obiective naturale de interes deosebit pentru protectia mediului a condus la delimitarea
unor perimetre de interes stiintific cum sunt: rezervatiile forestiere din abruptul
prahovean, unde predomina padurile de brad si fag (Fagetum dacicum abietosum) si de
ierburi - elemente carpatice sau carpatobalcanice ca de exemplu: cresta cocosului
(Deantaria glandulosa), vulturica (Hieracium transilvanicum), mierea ursului
(Pulmonaria rubra) etc, exemplare de brad inalt de peste 20m, palcuri de tisa (Taxus
baccata); in zona stiintifica de protectie absoluta din Muntele Craiman, Valea Jepilor,
Muntele Jepii Mici se ntalnesc unele endemisme ca zambru si laricele, iar pe barne,
pajisti alpine cu coada iepurelui (Sesleria haynaldiana), firuta (Poa violacea), floare de
colt (Leontopodium alpinum) etc.; rezervatiile Vf. Omu, cu asociatii de Elynetum, Salix
herbaceae; Pestera Ialomitei si Zanoaga prezinta un interes stiintific deosebit. La toate
acestea se adauga speciile ocrotite de la Poiana Crucii unde se afla un perimetru de
faneata cu vegetatie subalpina si Turbaria Laptici situata la 1.470 m, caracterizata prin
muschi (Sphagum), bumbacarita (Eriophorum sp.), rogoz (Carex rostrata), salcii pitice
(Salix phylicifolia) etc.
Find us on Google+
Copyright 2014 muntii-bucegi.ro muntiibucegi@yahoo.ro
Muntii Bucegi - Asezare, limite, vecini, relief http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/
7 of 7 9/8/2014 14:13