You are on page 1of 26

Lector universitar dr.

VIRJAN DANIELA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
daniela_virjan@yahoo.com

CURS 6
PIATA SI CONCURENTA

6.1. Functiile genereale ale pietei
6.2. Concurenta
6.3. Piata perfect concurentiala
6.4. Piata monopol
6.5. Piata monopolistica
6.6. Piata oligopol
6.7. Piata monopson si oligopson

6.1.FUNCTIILE GENERALE ALE PIETEI
Piata releva ntalnirea, direct sau intermediat, a
cererii cu oferta unuia sau mai multor bunuri, stabilirea
pretului de vnzare-cumparare si a cantittilor care se
schimb

Piata :
este principalul canal de comunicatii ntre
productie si consum ca domenii fundamentale
ale activ.ec;
este principalul mecanism de alocare a
resurselor economice limitate pentru a produce
bunuri ec.destinate satisf.nevoilor nelimitate



Unghiuri sub care poate fi privita piata
Spatiu in care se desfasoara activitatea economica;
Loc de ntlnire a agentilor economici;
Forma de exprimare si manifestare a cererii si ofertei;
Cadrul de formare a pretului;
Locul de manifestare al concurentei

FUNCTIILE PIETEI
Cumpratorii i vnzatorii se informeaz reciproc asupra ce, ct, cum, la ce
pret intentioneaz s produc, s vnd, s cumpere si s consume;
Realizeaza legatura dintre productie si consum;
Este mana invizibila care i orienteaza pe vanzatori si cumparatori n
vederea elaborarii celei mai bune decizii privind problema fundamentala a
economiei: ce? ct? Cum? Pentru cine? De la cine?
Piaa determina prin tatonari cele mai bune preuri si cantitti de
echilibru, determinand agentii ec. s aloce resursele rare pe diferite
domenii si categorii de utilizari;
Piata este o institutie social, dar nu reflecta si nu regleaza interesele
sociale sau comune; reflecta si este purtatoarea intereselor individuale
(ale fiecarui producator si cumparator).
6.2. CONCURENTA
Concurenta sistem de relatii ntre agentii pietei n care
fiecare are libertatea s produc, s vnd si s cumpere
ceea ce i convine, la pretul si n conditiile pe care le
consider cele mai favorabile, n functie de interesul
economic.
Functiile concurenei:
- stimuleaza progresul general;
- diferentiaza agentii economici;
- duce la diferentierea si diversificarea ofertei, la reducerea
costurilor si chiar a preturilor de vanzare;
- permite cumparatorului sa gaseasca furnizorul cu marfa cea
mai buna si cea mai ieftina si i stimuleaza pe producatori sa
gaseasca solutii pentru a-si largi piata;
- cand este necorespunzator reglementata si supravegheata,
concurenta poate genera risipa, poate deprecia calitatea
bunurilor marfare, l defavorizeaza pe consumator, duce la
aparitia monopolului, etc.
Instrumentele concurenei
Instrumente economice: reducerea costurilor,
cresterea calittii, diversificarea si rennoirea
sortimetului, publicitatea, acordarea unor avantaje
cumparatorilor, factorul cheie este inovatia;
Instrumente extraeconomice: obtinerea de
informatii privind activitatea concurentilor,
sponsorizarea unor activitati social-culturale,
spionajul economic, iar in cazuri limita, coruptia,
antajul,etc.


6.3. Piata perfect concurentiala
Reprezinta un model teoretic, o situatie ideala, imaginata de catre scoala
neoclasica (V.Pareto si L Walras si ntr-o mare msur Adam Smith)
Trasaturile pietei cu concurenta purta si perfecta:
1. Atomicitatea pietei (agenii C i O sunt de for economic
redus i n numr mare, sunt primitori de pre-price takers)
2. Omogenitatea perfecta (sunt identice prin: compoziie, calitate,
form, culoare, forma de prezentare, condiiile i termenii de
comercializare etc.)
3. Intrarea-iesirea libera de pe piata
4. Transparenta pietei
5. Factorii de productie au o mobilitate perfecta
Cand una, mai multe sau toate aceste conditii nu se ndeplinesc, piata se
caracterizeaza prin concurenta imperfecta.
ECHILIBRUL PIETEI reprezinta a cea situatie care-i permite acestuia sa
obtina cele mai bune rezultate posibile sintetizate in maximizarea
profitului. El este privit pe termen scurt si termen lung
Pe termen scurt:
Firma obtine cele mai bune rezultate cand realizeaza si vinde un volum de bunuri
pentru care costul marginal (include si profitul normal) este egal cu ventiul
marginal si pretul pietei. Cmg = Vmg= pret



Pe termen lung:
Cmg= Vmg=CTM=Pret
Pretul de echilibru este cel la care cantitatea pe care producatorii pot sa
o vanda este egala cu cantitatea pe care consumatorii pot s-o cumpere,
la cel mai mare volum al tranzactiilor pe piata. La pretul de echilibru
cererea este egala cu oferta.
Pretul si cantitatea de echilibru sunt expresia celei mai bune alocari si
utilizari a resurselor; interesele producatorilor si vanzatorilor sunt cel mai
bine satisfacute, piata este plina de marfuri, iar agentii economici au
interesul sa-si perpetueze tranzactiile, ceea ce confera economiei
dinamism si stabilitate.

Formele echilibrului pietei cu cuncurenta pura si perfecta
A)Dupa intervalul, capacitatea si modul de actiune al ag.ec.:
echilibru instantaneu(t.f.s), echilibrul pe termen scurt si echilibrul
pe termen lung (reprezentare grafica la curs)
B)Caracterul dinamic al echilibrului de pe piata concurentiala este
relevat si in raport cu comportamentul sau la actiunea unor factori
perturbatori: echilibrul stabil, echilibrul instabil si dezechilibrul
autointretinut. Capacitatea pieei concureniale de a se reechilibra
sau nu depinde de relaia ntre elasticitatea cererii n funcie de
pre i elasticitatea ofertei n funcie de pre.
I Kec/p I > keo/p - echilibru stabil
I Kec/p I < Keo/p - echilibru instabil
IKec/p I = Keo/p - dezechilibru autointretinut
Dezechilibrul autontreinut sub incidena unor factori perturbatori, echilibrul
iniial se rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii ce-l genereaz, se reduce n
limite relativ constante, deci starea de dezechilibru apare ca normal.
6.4. MONOPOLUL
Un producator se afla in situatia de monopol daca este unic ofertant al unui
bun omogen, iar acesta este lipsit de substitute apropiate
Caracteristici:
- un singur producator si o infinitate de cumparatori;
- elimina concurenta; grad scazut de satisfacere a consumatorilor;
- accesul pe piata este dificil, in anumite cazuri imposibil ( posesia unei
firme asupra unei resurse; acordarea prin lege a dreptului exclusiv de
producere sau vanzare a unui bune unei singure firme; nivelul costurilor de
productie prin care un producator este mai eficient in raport cu alti
producatori);
- putere economica ridicata, poate controla piata in sensul determinarii
cantitatii oferite si a pretului de vanzare;
- abilitatea monopolistului consta in a selecta cuplul pret-cantitate din
mai multe alternative posibile, care sa corespunda obiectivului propus;
- monopolistul stabileste pretul (producatorul esteprice maker);
- productia poate fi vanduta, in functie de circumstante, la acelasi pret
sau la preturi diferite;
- monopol pur (mai rar) produce in exclusivitate un anumit bun;
- monopolistul obtine nu numai profituri normale, ci si supraprofituri,
etc.

Cauzele monopolului
A) Posesia unei firme asupra unei resurse (ex. n
cazul resurselor naturale, unde un productor
controleaz ntreaga ofert)
B) Acordarea prin lege a dreptului exlusiv de
producere sau vanzare a unui bun unei singure
firme (ex: domeniul serviciilor postale si de
telecomunicatii, furnizarii de energie electrica sau
gaze naturale)
- recunoasterea proprietatii exlusive asupra
continutului unei carti, asupra unui medicament sau asupra
unui echipament nou permite proprietarilor sa detina
pozitie de monopol.
Monopolul astfel creat comporta atat avantaje, cat si
dezavantaje.
Avantaje sunt stimulate demersurile vizand
activitatile creative, ceea ce sustine progresul.
Avantajele care decurg din realizarea si utilizarea unei
inovatii justifica cresterea accentuata a cheltuielilor
pentru cercetare-dezvoltare
Dezavantaje instrainarea noilor bunuri se realizeaza la
preturi mai ridicate comparativ cu cazul difuzarii
dreptului de producere si comercializare la un numar
mare de producatori
C) Monopolul natural un producator se afla in
situatie de monopol natural daca poate oferi un
bun sau un serviciu consumatorilor la un cost
inferior altor producatori. Ex: utilitatile publice
precum distributia energiei electrice, a gazelor
naturale sau a apei potabile
Existenta monopolului natural depinde de
dimensiunea pietei, numai pe o piata de dimensiuni
mici o firma poate dobandi situatie de monopol
natural.
Echilibrul monopolului
Obiectivul monopolistului este maximizarea profitului, adica a diferentei
dintre ncasarea total si costul total de productie (Pr=VT-CT)
Maximizarea cifrei de afaceri, preferand profituri imediate mai mici,
riscnd chiar pierderi, pentru a-si proteja situatia de unic producator;
Gestiunea n stare de echilibru, el urmareste cresterea vanzarilor, asociat
cu un profit nul, evitand pierderile;
Tarifarea la nivelul costului marginal, stabilirea pretului la nivelul costului
marginal asigura o alocare eficienta a resurselor
Cmg=Vmg

6.5. Piata monopolistica
Concurenta monopolistica reprezinta acea structura de piata in care oferta
pietei provine de la un numar mare de firme, ale caror produse, desi similare,
sunt diferentiate (industrie, servicii, comert, prestari servicii, activtati
agricole, etc.)
Caracteristicile pietei cu concurenta monopolistica:
Atomicitatea cererii si ofertei, numerosi vanzatori si cumparatori de putere
economica redusa;
Prin actiunile individuale nici un agent economic nu influenteaza piata;
Consumatorii sunt satisfacuti pentru ca au posibilitatea sa aleaga;
Optiunea consumatorului este hotaratoare, au o putere economica mare;
Diferentierea bunurilor; marca firmei este individualizata prin caracteristici
proprii bunurilor produse, dar usor substituibile-monopol fragil;
Concurenta dintre producatori se duce in principal prin produs;
Pretul este fixat autonom de fiecare producator luand in considerare
costurile la care adauga o marja de castig dimensionat in raport de situatia
de ansamblu a pietei si reactia cererii pentru bunurile sale la modificarea
pretului;
Intrarea noilor concurenti pe piata este relativ usoara pentru ca restrictiile
tehnice, economice si institutionale sunt inexistente sau reduse


Echilibrul producatorului
Pe termen scurt:
- situatia este asemanatoare monopolului
- conditia de optim: Cmg=Vmg
Pe termen lung:
- conditia de optim: Cmg=Vmg si Pretul = CTM

La acest nivel de pret nu mai exista nici un stimulent pentru intrarea sau
iesirea unei firme din/in ramura, pentru ca vor aparea pierderi, iar unel
firme vor fi constranse sa se retraga.
6.6. Piata oligopol
Oligopolul apare in situatia in care cateva firme mari, care realizeaza un
produs omogen sau diferentiat, domina piata.
Caracteristicile:
Ofertanti putini, forta economica ridicata a fiecaruia si comparabila cu a
celorlalti;
Fiecare producator poate influenta piata, dar tine seama si reactioneaza la
deciziile celorlalti;
Cumparatori numerosi, fiecare avand o forta economica scazuta;
Nici un consumator nu poate influenta notabil piata;
Cumparatorii sunt atrasi spre vanzatori prin publicitate, cadouri si alte
avantaje;
Tendinta ofertantilor de a incheia intelegeri exprese sau tacite aflate la limita
sau in conflict cu legea;
Firmele de oligopol procedeaza la realizarea unor intelegeri de tip cartel sau
trust privind fixarea nivelului preturilor, modul de modificare a lor,
impartirea pietelor;
Concurenta se realizeaza prin pret;
Patrunderea pe aceasta piata este dificila, deoarece oligopolul se protejeaza
prin bariere de intrare;
Piata oligopol reprezinta principala forma de piata in tarile dezvoltate din
punct de vedere economic, etc.


Modele de oligopol
Oligopolistul cooperant (vezi manual)
- cooperare oficiala;
- cooperare secreta;
Oligopolistul necooperant (vezi manual)
Modele de oligopol
Oligopolul cuprinde o diversitate de situatii de piata .
Exista situatii in care 2 sau 3 companii domina intreaga piata, precum si
cazuri in care 6 sau 7 companii isi impart o cota de 70-80%din piata
Ex: Marea Britanie, 2 mari companii de detergenti, Procter&Gamble si
Unilever, controleaza 85% din piata. In SUA, trei mari companii isi impart
puterea (in functie de cota de piata)






Cererea deviata: oligopol necooperant (vezi manual)
Cooperare si carteluri (vezi manual)
Compania Anul 2000 (%) 2001 (%)
Coca-Cola 44,1 43,7
Pepsi-Cola 31,4 31,6
Cadbury/Schweppes 14,7 15,8
6.7. Piata de monopson si oligopson
Cand bunurile marfare de un anumit gen sunt achizitionate de catre un
singur cumparator, iar oferta provine de la un numar mare de
producatori fiecare avand o forta economica redusa, piata se numeste
monopsonica sau de monopson

Cand pe piata unui bun exista cativa cumparatori puternici, iar oferta
provine de la un numar mare de producatori fiecare cu forta economica
redusa, piata se numeste oligopson.
Diversitatea pietelor reale in functie de
numarul si forta ec. a participantilor
Nr.ag.cerere/nr.ag.
oferta
numerosi cativa unul
Numerosi monopolistica oligopol Monopol
Cativa oligopson Oligopol bilateral Monopol contrat
unul monopson Monopson contrat Monopol bilateral
ntrebri?
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!