You are on page 1of 13

Zece lectii invatate de la ingeri (Ten Lessons I Learned From the Angels)

de Doreen Virtue, Ph.D., 1998


" u !at "or#es! !u ingerii mei mai des, !u atat in"at mai mult. Iata $e!e le!tii %e !are a!estia m&au in"atat si
%rin !are mi&au s!him#at "iata'
1. Traieste in integritate. Ingerii mi&au s%us' (Petre!e&ti tim%ul )a!and a!ti"itati !are se %otri"es! !u !ele mai
inalte intentii ale tale. *enunta la lu!rurile %e !are intuitia ta te indeamna sa renunti. A!ele lu!ruri )ie se "ot
"inde!a, ast)el in!at sa te #u!uri de ele ori alt)el, a!ti"itatea "a %i!a de la sine.+
Ingerii m&au indemnat sa&mi as!ult inima. ,&au asigurat !a "oi )i in siguranta da!a re)u$ mun!a !are nu se
%otri"este ade"aratelor mele intentii. Am des!o%erit ra%id !a ingerii a"eau dre%tate-
.. Nu exista decat ACUM. (/sti !om%let si intreg a!um. 0u&ti arun!a o!hii asu%ra a !eea !e&ti %oate adu!e
$iua de maine 1 asta ar im%li!a !a esti im%er)e!t sau iti li%seste !e"a a!um, si !a "ei )i !om%let atun!i !and !e"a
e2terior a%are in "iata ta intr&un "iitor.+
and ingerii mi&au s%us a!estea, am reali$at !a eu traiam %entru "iitor. ,a !on!entram %e !eea !e $iua de
maine mi&ar )i %utea adu!e, si nu %e #ine!u"antarile din %re$ent. A!um )a! o (lista de re!unostinta+ mentala in
)ie!are seara.
3. Tot conflictul este in interiorul mintii tale. (4ri!e !on)li!t %e !are il "e$i sau il e2%erimente$i in lumea
e2terioara este o %roie!tie a egoului tau. In realitate, lumea este in %a!e si tu iti %roie!te$i )ri!a de %a!e asu%ra
lumii. Tu nu "rei sa&ti re$ol"i !on)li!tul interior, dar "rei sa&l inde%arte$i de tine. Asa !a&l %roie!te$i asu%ra
altor oameni si !re$i !a (ei+ sunt !ei !are iti !au$ea$a dis!on)ortul. Alti oameni sunt neutri, ta#lite goale %e !are
tu le !olore$i !u %ro%riile semni)i!atii si de)initii. A%oi, rea!tione$i de %ar!a a!este !ulori si de)initii ar )i reale.
Alti oameni, in s!him#, te tratea$a in )elul in !are te aste%ti, intr&o %ro)etie de auto&inde%linire.+
In tim% !e ingerii imi e2%li!au a!estea, am reali$at !at de des i&am %ermis )ri!ii sa&mi !ree$e momente
dureroase. Dar intotdeauna am a"ut %uterea de a alege gandurile si sentimentele %e !are eu le&am atri#uit
situatiilor.
5. Purifica-ti dieta. (Toata hrana are "i#ratie si tu "rei sa "i#re$i la )el de inalt si de )in !u )re!"enta la !are
re$one$i. 6raneste&te !u )ru!te si legume %roas%ete, nu!i si !ereale integrale, deoare!e au !ele mai inalte
)re!"ente "i#rationale. /"ita !arnea, %rodusele la!tate, al!oolul, $aharul, !io!olata si !o)eina, !are au !ele mai
s!a$ute "i#ratii. 7i aminteste&ti !a esenta tuturor alimentelor %e !are le manan!i te a)e!tea$a mult tim% du%a !e
man!area se digera.+
In momentul in !are ingerii mi&au s%us de le!tia a %atra, dieta mea era de8a destul de sanatoasa. *enuntasem la
!arne rosie si al#a si la al!ool. Totusi, mai era lo! de im#unatatiri, asa !a am urmat s)aturile ingerului meu
%a$itor si am ado%tat o a#ordare alimentara Vegan. Im#unatatirea as%e!tului si energiei a )ost radi!ala si
imediata- In lo! sa simt !a&mi li%seste !e"a, alegerea unei alimentatii mai sanatoase era usoara si naturala.
9. Nu da pentru a primi. (*enunta la a mai %lani)i!a re$ultatele %e !are le aste%ti !a urmare a !eea !e
daruiesti. Vei %rimi re$ultate %entru !a ai daruit: a!easta este o lege uni"ersala. Dar nu de%inde de tine )elul in
!are !au$a si e)e!tul "or !ir!ula. In %lus, da!a "ei aste%ta !e"a in s!him#, n&ai o)erit in realitate nimi!. In
s!him#, retii darul in !onstiinta ta, aste%tand sa %rimesti !e"a inainte !a tu sa&l eli#ere$i !om%let.+
In!a o data, m&am simtit 8enata in tim% !e ingerii "edeau in stra)undurile su)letului meu. 7tiau !a sunt o
%ersoana generoasa. Totusi, tre#uia sa re!unos! !a daruiam uneori !u dorinta de a %rimi !e"a in s!him#. u o
in!redere totala in ingerii mei, am de!is sa renunt la toate legaturile atasate de darurile mele %entru !eilalti.
A%roa%e imediat, am in!e%ut sa %rimes! re!om%ense sur%rin$atoare, !um ar )i noi %ro%uneri de a)a!eri si
e2%eriente minunate !u %rietenii.
;. Petrece timp de unul singur in natura. (7unetele si mirosurile naturii sunt in"i$i#ile, asa !a iti %oarta
mintea s%re taramul in"i$i#il al s%iritului, unde lu!rurile "i#rea$a mai inalt si mai ra%id de!at materia. /2ista
%ro%rietati "inde!atoare in natura. De asemenea, e2ista ingeri ai naturii )oarte reali. Le %oti !ere a!estor ingeri ai
naturii sa te "inde!e. A sta in natura te a8uta sa te ada%te$i ritmului natural al %amantului si asa !um
sin!roni$area si !i!lurile )a! %arte din tot, tu te "ei sin!roni$a !u ritmul "ietii.+
La indemnul ingerilor, m&am inde%artat de #iroul meu si am in!e%ut sa&mi %etre! orele %ran$ului a)ara. Aerul
%roas%at, ra$ele de soare si %ar)umul )lorilor m&au a8utat sa %atrund la ni"eluri mai %ro)unde. 7tau a)ara si ii rog
%e ingerii naturii sa ma in!on8oare.
<. Detaseaza-te de materie. (Atun!i !and esti atasat de materie in gand, ramai atasat de %rodusele mintii
egoului si ast)el ramai atasat de ego. 0u e2ista !ale de a s!a%a de a!easta lege.+
Ingerii mei mi&au !lari)i!at !a nu e2ista nimi! rau in lu!rurile materiale. ,ateria e neutra, !on)orm !u ingerii. /i
de asemenea reali$ea$a !a oamenii au ne"oi materiale, !um ar )i man!area, im#ra!amintea si ada%ostul. Dar
!and idolatri$am a!este lu!ruri materiale 1 !um ar )i gandirea !ontinua la #ani si %osesiuni 1 ne !on!entram
asu%ra naturii noastre in)erioare si nu asu%ra sinelui nostru su%erior.
8. Nu udeca. (Ii 8ude!i %e altii !a o metoda de a te a%ara %e tine insuti, %entru a&i tine de%arte de tine, ast)el
in!at sa nu te a%ro%ii de ei si sa te ranesti. Dar ti&am s%us !a nu e ne"oie sa te gandesti la siguranta ta. Tu esti in
siguranta, iar un ti%ar de gandire de ingri8orare !o"arsitor in !eea !e %ri"este se!uritatea ta, %oate adu!e e2a!t
!eea !e te temi in "iata ta.+
Ingerii au e2%li!at !a atragem s%re noi lu!rurile la !are ne gandim. Da!a ma gandes! in mod o#sesi" la %eri!olul
)i$i! si emotional, !ree$ un !limat in !are !ele mai teri#ile temeri se ade"eres!. Prin e2er!itiu, am in!e%ut sa
o#ser" momentele in !are ii 8ude!am %e !eilalti oameni. Am in!e%ut sa&mi eli#ere$ temerile !atre ingeri si am
des!o%erit !a o#i!eiul de a 8ude!a a dis%arut tre%tat.
9. Traiesti acolo unde constiinta ti-e focalizata. (Da!a ai un gand neiu#itor sau li%sit de iu#ire 1 !om%etitie,
in"idie, gri8a 1 simti durere. Tu /7TI !onstiinta ta si simti e)e!tele lo!ului in !are iti este )o!ali$ata !onstiinta.
Tu nu&ti doresti durere. Asa !a, alege sa dai luminii toate gandurile tale neiu#itoare.+
La in!e%ut, a!easta le!tie a )ost dureroasa. Intotdeauna am !re$ut !a !ir!umstantele din e2terior imi in)luentau
)eri!irea. 7i totusi, ingerii insistau !a lu!rurile stau in"ers si !a gandurile mele erau !ele !are !olorau lumea. /i
mi&au s%us !a )eri!irea mea nu era legata de !eea !e a"eam, !i de !eea !e gandeam.
1=. !laveste-l pe Dumnezeu in toate . (0u !auta sla"a %entru tine insuti. In esenta, totusi, atun!i !and il sla"esti
%e Dumne$eu, tu sla"esti a!ea %arte din tine !are este una !u Dumne$eu. Prin sla"irea 7a, stai de%arte de starea
ta de ego si te !entre$i %e !onstiinta sinelui tau su%erior.+
Initial, le!tia mea m&a umilit. Dar inainte de a alune!a in sentimente de rusine, ingerii mei mi&au o)erit un
s%ri8in, amintindu&mi !a 1 deoare!e sinele meu ade"arat este una !u Dumne$eu 1 imi laudam ade"aratul (eu+ de
)ie!are data !and il sla"eam %e Dumne$eu.
ele $e!e le!tii sunt a!um %arti %ermanente ale "ietii mele. >>
C"erie Carter-!cott# Cele $% reguli-adevaruri ale vietii
Vei %rimi un !or%. Ti se "or da le!tii. Vei "edea !a nu e2ista un >a!olo> mai #un de!at >ai!i>. Vei intelege !a !eea
!e ti se intam%la in "iata de%inde doar de tine. Vei gasi ras%unsurile !elor mai mari dileme inlauntrul tau.
herie arter&7!ott este !u siguranta un nume remar!a#il in %sihologia moti"ationala a!tuala. /ste do!tor in
de$"oltarea umana si organi$ationala, !u o e2%erienta %ro)esionala !e insumea$a a%roa%e 3= de ani. ?n
ade"arat !unos!ator al naturii omenesti, herie arter&7!ott %oate )i !onsiderata un guru al "remurilor
!ontem%orane. ?na din !artile !are au !onsa!rat&o in literatura moti"ationala este !artea @I) Li)e Is A Aame,
These Are The *ules+, o le!tura e2trem de interesanta %entru !ei %reo!u%ati sa des!o%ere detalii si ade"aruri la
)el de interesante des%re %ersonalitatea si !om%ortamentul uman, des%re intera!tiunea si !omuni!area dintre
oameni, des%re relatiile %e !are le sta#ilim !u !eilalti.
C"erie Carter-!cott este s%eaBer, !oa!h %ersonal, %ro)esor, autor a mai multor !arti legate de autode$"oltare si
autoa8utorare. Pro#a#il !a multora dintre "oi "a sunt !unos!ute !ele 1= reguli ale "ietii (numite si regulile
e2%erientei umane) emise de herie, insa redes!o%erindu&le re!ent am reali$at !at de mult ade"ar !ontin si !at
de #ine %ot )i a%li!ate tuturor. u"antul @reguli+ este %oate %rea mult s%us. Autoarea le !onsidera @ade"aruri+.
A!este reguli&ade"aruri re%re$inta !u siguranta o le!tura %la!uta si %o$iti"a, numai #una %entru noi, !ei toti,
!are a"em tendinta de ne %ierde intr&un anumit %un!t al drumului nostru %rin "iata. Ar tre#ui sa ni le adu!em
aminte ori de !ate ori ne este greu, de !ate ori suntem nemultumiti de noi insine, de !eilalti, de "iata sau de
tim%urile %e !are le traim. Iata !are sunt !ele 1= reguli ale de"enirii umane in !on!e%tia lui herie arter&7!ott'

Regula nr. 1: &ei primi un corp.
or%ul %e !are il %rimesti la nastere este uni! si, indi)erent da!a iti %la!e sau nu, este al tau %e toata durata
"ietii. Fii de a!ord !u el, a!!e%ta&l, %rimeste&l. 0u "ei mai %rimi un altul de&a lungul a!estei e2istente %e
%amant. Iar !eea !e este !u ade"arat im%ortant este !eea !e se a)la inlauntrul tau, din!olo de tru%ul )i$i!. 0u
sunt doar "or#e. Vei a)la a!est lu!ru la s)arsitul lui.
Regula nr. 2: Ti se vor da lectii.
Pentru !a ai )ost trimis in "iata si ti s&a dat un !or%, "ei %rimi in !ontinuare si le!tii. Viata este un sir nes)arsit de
le!tii din !are, indi)erent de "arsta, se2, "iata, tim% si %erioade tem%orale, "ei a"ea de in"atat de )ie!are data. u
)ie!are $i !are tre!e, "ei a"ea !ate !e"a de in"atat. u )ie!are $i !are tre!e, "ei a!umula e2%erienta de "iata. u
)ie!are $i !are tre!e, te "ei lo"i de !ate !e"a. Vei )i ne"oit sa in"eti, "ei "rea sa in"eti. Iar tra"ersarea a!estor
le!tii, a!umularea de e2%erienta dau de )a%t sens e2istentei tale.
Regula nr. 3: Nu exista niciodata greseli. Doar lectii.
In!er!arile, reusitele, dar si greselile )a! %arte din le!tiile %e !are le ai de in"atat. Vi!toriile )a! %arte din le!tii.
/2%erientele ne)eri!ite si nereusite )a! %arte din le!tii. Areselile sunt iminente, %oate !hiar ne!esare %entru a
atinge intele%!iunea s%irituala. /ste im%ortant sa&ti %er!e%i greselile %ersonale, dar si %e ale altora !a )a!and
%arte integranta din %ro!esul de in"atare. /ste im%ortant sa iesi din ele !u )runtea sus si !u $am#etul %e #u$e &
$am#indu&ti tie, $am#ind !elorlalti, iertandu&te, iertandu&i %e !eilalti, aratand !om%asiune, aratandu&ti
!om%asiune. Iertarea inseamna stergerea datoriilor emotionale, eli#erarea de ori!e resentiment sau sentiment de
"ina. Iertarea nu inseamna doar o le!tie in %lus, !i o le!tie in"atata, un %as urias s%re !eea !e ti&ai %ro%us.
Regula nr. 4: 'ectia se repeta pana cand este invatata.
Le!tiile sunt re%etate %ana la in"atarea lor !om%leta. ,ai mult !a sigur !a asa este. Le!tiile se in!a%atanea$a sa
re"ina ostentati" in "iata ta %ana !and "ei )i !a%a#il sa le intelegi !a atare, %ana !and "ei intelege !a o greseala
nu este un !a%at de lume, dar !el mult o le!tie. Pro"o!arile, %ro#lemele, nemultumirile, toate a!estea "or a%area
in mod !onstant in "iata ta da!a nu le %er!e%i !a %e !eea !e sunt. 0iste %ro"o!ari, nemultumiri, %ro#leme,
L/TII din !are ai intotdeauna !e"a de in"atat... /liminarea %ro#emelor inseamna de )a%t a!!e%tarea
!au$alitatii si asumarea %ro%riei res%onsa#ilitati %entru ele. a sa in"eti o le!tie tre#uie sa iti asumi greselile
in"atarii ei. Tre#uie sa iti asumi res%onsa#ilitatea %entru ele si %entru !eea !e ti se intam%la. Fara sa !auti
"ino"ati in 8urul tau, )ara sa gasesti %rete2te sau moti"e %entru ne)eri!irea ta a!tuala...
Lectia nr. 5: Nu incetezi niciodata sa inveti.
re$i !a la un moment dat "ei termina de a!umulat le!tii si in)ormatii. re$i la un moment dat !a ai in"atat tot
!e %utea in"ata. a mai mult de atat nu se %oate. 7/ P4AT/. Intotdeauna "ei a"ea !e"a de in"atat. ALT/VA.
Atata tim% !at esti in "iata, atata tim% !at ai un tru% si un su)let si te lasi %rins in ritmul "ietii, "ei a"ea de
in"atat. Pentru !a nu e2ista eta%a a "ietii tale din !are sa nu ai de in"atat. Da!a reusesti sa )ii )le2i#il, sa&ti
!onstienti$e$i %un!tele sla#e, sa te des%rin$i de o#isnuinta ada%tandu&te s!him#arilor, iti "ei inlesni !u mult
%ro!esul de in"atare si drumul !atre multumirea de sine.
Lectia nr. 6: Nu exista un (acolo) mai *un decat (aici)
0u e2ista un @a!olo+ mai #un de!at @ai!i+ !hiar da!a asa %are. 0u e2ista un @a!olo+ mai #un de!at @ai!i+ da!a
"rei sa )ii )eri!it @A?,+. a sa )ii )eri!it in a!est moment tre#uie sa te #u!uri de !eea !e ai in a!est moment.
Tre#uie sa e2tragi din !eea !e ai A?, !eea !e este mai #un. Tre#uie sa )ii multumit de tine insati, de %un!tul
in !are ai a8uns, de alegerile %e !are le&ai )a!ut )ara !onditionari. "eea !e este" adu!e mai ra%id )eri!irea de!at
@!eea !e ar %utea sa )ie+, !eea !e ar %utea sa )ie in alta %arte, in alte !ir!umstante, in alte !onditii, langa o alta
%ersoana, intr&un alt tim%, %oate alta C
Lectia nr. 7: Cei din urul tau sunt oglinzi care te reflecta pe tine.
Lasa deo%arte tendinta de a&i 8ude!a %e !eilalti, de a&i res%inge, de a&i iu#i, de a&i uri, de a&i tine la distanta. 4
)a!i intr&un mod su#ie!ti", ra%ortandu&te la lu!rurile %e !are le 8ude!i, le res%ingi, le urasti sau le iu#esti la tine
insati. A!!e%tarea de sine (!u )elul tau de a )i, de a simti, de a gandi), asa !um este sinele tau, este o le!tie %e
!are tre#uie sa o in"eti !a sa ii %oti a!!e%ta %e !eilalti asa !um sunt ei.
Lectia nr. 8: Doar de tine depinde ceea ce ti se intampla in viata.
eea !e ti se intam%la in "iata de%inde de tine si doar de tine. 0u este un truism. Alegerea iti a%artine. Ai la
indemana, la )el !a toti !eilalti, resursele ne!esare %entru a o#tine !eea !e iti doresti de la "iata. 7tartul s%re
)eri!ire se da de la a!eeasi linie. a sa reusesti, uneori tre#uie sa in"eti sa si %ier$i, sa lasi sa %le!e, sa de%asesti
momente, sa ai !ura8, sa indra$nesti, sa "ise$i, sa&ti adu!i aminte !a ai %utere, sa !re$i !u ade"arat !a destinul
tau de%inde de tine.
Lectia nr. 9' +aspunsurile pe care le cauti se gasesc de fapt inlauntrul tau.
Toate ras%unsurile %e !are le !auti in 8urul tau se gases! de )a%t inauntrul tau. As!ulta&te, stai de "or#a !u tine,
"e$i !e&ti s%un instin!tele, "e$i !are sunt !ele mai as!unse dorinte ale tale, "e$i !are sunt sentimentele tale !ele
mai %ro)unde. Ai in!redere in !eea !e iti s%un toate si ai in!redere in tine. Lasa&le sa te ins%ire. Lasa&le sa te
trans)orme. Iti %ot )urni$a !el mai %re!is si !ore!t ras%uns %e !are l&ai %rimit "reodata.
A!esta este site&ul o)i!ial al lui herie arter&7!ott unde %oti regasi regulile enuntate mai sus.
Lectia nr. 10: &ei uita toate aceste reguli la nastere.
or%urile noastre )i$i!e sunt doar un as%e!t a !eea !e suntem !u ade"arat.
In realitate suntem )iinte de lumina si energie. ,intile noastre si organismele sunt modelate de !onstiinta,
ganduri si intentii. or%urile noastre sunt !ondu!te de energie a "ietii !are !urg %rin ?ni"ers. Da!a redu!em
"ite$a de rulare a energiei "ietii, !or%ul "a )i in usoara "rela2are, sur"enind a%oi #oala.
Asa !um materia si energia sunt inters!him#a#ile, gandirea si energia sunt inters!him#a#ile.
Into!mai !a si energia, %oate )i !onsiderata !a a"and o )re!"enta di)erita(asa !um este un %ost de radio la o
anumita )re!"enta),de asemenea gandurile au )re!"ente di)erite. 7%re deose#ire de undele radio sau mi!rounde,
undele de lumina, sunt transmise din!olo de !reierele noastre.

"*ealitatea este oglinda gandurilor tale. Alege #ine !e ai %us in )ata oglin$ii." *eme$ 7asson

?ndele luminoase sunt radiatii ele!tromagneti!e !are ne "in de la soare. Fre!"entele lor sunt de asa natura
in!at a!estea au un im%a!t %o$iti" asu%ra organismelor noastre. *adiatiile gamma sunt de asemenea un ti% de
energie ele!tromagneti!a !u o )re!"enta di)erita !are are un e)e!t )oarte distru!ti" %e !or%urile noastre.
Aandurile si intentiile !are au e)e!te negati"e asu%ra s%iritului nostru energeti!, ast)el !or%ul nostru
in!lude' rusine, "ino"atie, )urie, teama si )alsa mandrie. Toate a!estea in!lud' !riti!a, "ina, 8ude!area,
retragerea, as!underea, %ede%sirea, ata!area si multe altele.
Aandurile si intentiile !are au e)e!te %o$iti"e asu%ra su)letelor noastre energeti!e in!lud' a!!e%tarea,
des!hiderea,dragostea, #u!uria, %a!ea, !urio$itatea, !om%asiunea si "eneratia. A!estea au !a si "a!ti"itate" '
a!!e%tarea, iertarea, #unatatea, dragostea, intelegerea si em%atia.

"Iu#irea este un mare lea!. Dragostea )a!e minuni in "ietile noastre." Louise L. 6aD

/2ista anumite %ersoane %e !are toata lumea le agrea$a si ar dori sa )ie in 8urul lor. De multe ori se $i!e'
"imi %la!e energia luiEei". /ste a#solut !ore!t s%us. A!esti oameni )a! %u#li!a energia lor #una, %o$iti"a.
7i !at de )eri!iti ne simtim in %re8ma lor, am "rea !a tim%ul sa se o%reas!a in lo!. 0e este )oarte greu sa ne
des%artim de ast)el de %ersoane.
/2ista si %ersoane !are nu am dori sa e2ista, din sim%lul moti" !a sunt la %olul o%us. 7untem !u totii
!onstienti de a!est lu!ru. Insa, %ro#lema e !u mult mai %ro)unda. Da!a "om in!er!a sa !riti!am, sa 8ude!am, )ie
%e altii sau !hiar %e noi, atun!i energia "ietii sla#este.
hiar da!a "iata noastra este trista si %lina de %ersoane negati"iste, sau noi insine "om genera energie negati"a,
in a!este !onditii ne "om simti rau si imediat "om su)eri. Im%a!tul a!estei energii ne "a )a!e sa su)erim o
%erioada.In !ele din urma a!este modele de gandire negati"a "or !rea !am%uri de energie negati"a !are "or
%ertur#a )un!tionarea !or%ului )i$i! si %oate, in unele !a$uri "a adu!e o usurinta.
ream energie %o$iti"a in !or%ul si mintea noastra %rin a!ordarea dragostei si a!!e%tarea energiilor,
%entru noi insine si %entru altii.
De )a%t, "i#ratia iu#irii "a !rea literalmente "inde!area )i$i!a in organism. Trimite mai multa energie a iu#irii
s%re tine, "ei )i mai sanatos si "ei a"ea mai multa energie.
Vi#ratia iu#irii a )ost do"edita stiinti)i!, mole!ulele de a%a sunt dire!t a)e!tate de !u"inte, sunete si
ganduri !are sunt e2%use.
Din moment !e !or%ul )i$i! este )ormat din a%a mai mult de <=F, este !ontinuu a)e!tat de "i#ratiile !u"intelor
negati"e sau %o$iti"e !are le trtimiteti in el.

"Tera%ia de "inde!are este %rietenie si dragoste" 6um#ert 6um%hreD 6oratio

Trimiterea !onstienta de energie iu#itoare %entru )iinta "oastra "a !rea s!him#are uimitoare in !or%ul
"ostru )i$i! la ni"el mole!ular. Trimiteti $i de $i ganduri si sentimente de iu#ire, in )ie!are !elula a !or%ului
"ostru, ast)el el "a in!e%e sa se "inde!e. Va )i o mare s!him#are in !or%ul "ostru. Va "eti simti mai sanatos,
mai %lin de energie atat !at "eti !ontinua sa s!aldati !elulele in energia de "inde!are a iu#irii 7inelui. Va !reste
!a%a!itatea ta de a o)eri dragoste 7inelui. Inima ta se "a des!hide si "ei simti o sen$atie !on)orta#ila de
"inde!are interioara.
+Pe s!ara su)letului meu
,&am GntHlnit !u #unul Dumne$eu &
/u !o#oram mHhnit din !onItiinJa mea,
Iar /l ur!a surH$Ktor s%re ea-...
Li ne&am o%rit la 8umKtatea s!Krii
Mn!ru!iIHndu&ne Gn !li%a&ntHm%inKrii
7KgeJile %ere!hilor de o!hi !a de&o#i!ei &
Ah- o!hii Lui !um seamKnK !u o!hii mei-
Pe s!ara su)letului meu
,&am GntHlnit din nou !u Dumne$eu &
/l !o#ora solemn din !onItiinJa mea,
Iar /u ur!am surH$Ktor s%re ea-...
Ion ,inules!u
Trei %lante !ontra "laguielii de %rima"ara ori toamna ' Nusuio!ul, ,aghiranul si *o$marinul & om#at e2!elent
!aderile de energie "itala, intele!tuala si su)leteas!a.Vlaguiala de %rima"ara ori toamna este o #oala %entru !are
nu e2ista medi!amente....
e sa %res!rii %entru moleseala, %entru somnolenta si %entru !as!at O Pentru indis%o$itia su)leteas!a, indi)erenta
la soarele de %e !er O 7i totusi, #atranii nostri a"eau lea! si %entru "lingoarea" de %rima"ara,%e !are i$#uteau s&o
%una %e )uga !u o ramuri!a de... #usuio!.
,usuiocul -.cimum *asilicum/
Pretuit de mai toate %o%oarele euro%ene, la romani #usuio!ul e rege, o %lanta "de su)let", !are, %e langa )a%tul
!a adu!e noro!, adu!e si sanatate. Nusuio!ul este un toni! si un energi$ant !at se %oate de %otri"it %entru
%erioada s!him#arii de anotim%uri, !and )oarte multi dintre noi ne !on)runtam !u !aderi de energie "itala,
intele!tuala sau su)leteas!a. Iata, in !ontinuare, !ate"a retete sim%le, !are %un )oarte #ine in "aloare e)e!tul
toni! al #usuio!ului.
& ,a!eratul la re!e de #usuio! & este !onsiderat %e dre%t !u"ant un ade"arat eli2ir al tineretii, re!omandat in
!a$urile de im#atranire %rematura, in tul#urari de meno%au$a, andro%au$a, sterilitate mas!ulina si )eminina,
)rigiditate et!. In!a nu este !unos!ut e)e!tul #usuio!ului asu%ra glandelor endo!rine, dar este !ert !a atat la
)emei, !at si la #ar#ati, el este un regenerator ra%id, o%rind in a!elasi tim% %ro!esele de u$ura, !are !unos! o
a!!elerare in a!easta %erioada de tre!ere. el mai e)i!ient este ma!eratul o#tinut %rin tinerea a 5&8 lingurite de
#usuio! in a%a, "reme de 8 ore, urmata de )iltrare. 7e #ea a!est %re%arat %e stoma!ul gol, de %re)erinta
dimineata. ,ai ales %e %erioada %rima"erii, este re!omandat !a, in %aralel !u a!easta !ura, sa se trea!a si la o
alimentatie in !are sa %redomine !ruditatile.
& Pul#erea de #usuio! & are o !a%a!itate mira!uloasa de im#unatatire a starii %sihi!e, )iind din a!est moti" !at se
%oate de #ine"enita in anotim%ul asteniei de %rima"ara. /)e!tul #usuio!ului asu%ra su)letului este deo!amdata
destul de greu de e2%li!at %e !ale stiinti)i!a. 7e !unoaste )a%tul !a este un toni! si un stimulent ner"os, dar
a!este atri#ute sunt "agi, in !om%aratie !u !om%le2a lui a!tiune in"ioratoare, usor eu)ori$anta si e!hili#ranta
asu%ra starii %sihi!e.
,ai mult, #usuio!ul indu!e si o... traire misti!a, )a!ilitandu&ne, %ur si sim%lu, a%ro%ierea de s%iritual (moti"
%entru !are este )olosit si in ritualul !restin). one2 !u a!easta des!hidere su)leteas!a %e !are o !reea$a,
#usuio!ul mareste si !a%a!itatea de !ontrol asu%ra emotiilor si redu!e sensi#ilitatea la stres. Fa!eti in a!easta
%erioada o !ura de minimum 15 $ile, tim% in !are luati de %atru ori %e $i !ate o lingurita rasa de %ul#ere de
#usuio! !u a%a.
Pre)era#il ar )i !a %ul#erea sa )ie !ernuta (%entru a nu rani )ina mu!oasa #u!ala) si sa )ie tinuta su# lim#a 1=
minute, inainte de a )i inghitita. *e$ultatele a!estei !ure sim%le este )oarte %osi#il sa "a uimeas!a.
Povestea apei de *usuioc si a tineretii fara *atranete
Po"estea ade"arata !are urmea$a, %e !are am au$it&o de !urand de la d&l Ioan Aro$a & !unos!utul tera%eut
naturist din Arad, mi s&a %arut mai !on"ingatoare de!at ori!e alta %ledoarie %entru )olosirea #usuio!ului. "A!um
!e"a "reme, am !unos!ut un !u%lu !u ade"arat neo#isnuit. /a era )oarte tanara si luminoasa, iar el era )oarte
#atran. Am !re$ut !a erau tata si )ii!a, iar !and ea mi l&a %re$entat dre%t PPsotul meuQQ, nu mi&am %utut retine
un $am#et. Du%a !e am dis!utat si s&a mai destins atmos)era, la un moment dat a!ea )emeie a $is'
PP7tiu de !e ati $am#it !and "i l&am %re$entat %e sotul meu. onsiderati !a eu sunt tanara si el #atran, dar sa
stiti !a intre noi este o di)erenta de doar trei aniQQ. Ri!' PP0u se %oate, doamna-QQ. PPDar !ati ani imi datiOQQ.
PP7a tot a"eti 3. de ani sau, hai sa $i!, 39 de aniQQ. PP/i #ine, am... ;9 de aniQQ. /u am inlemnit. PPDar !um
"&ati mentinut a!easta tinereteOQQ. PPIn "iata mea am man!at )oarte multe !ruditati, %aine numai neagra, !arne
)oarte %utina & !hiar de lo!. Dar nu numai !u a!este alimente mi&am mentinut tineretea. /u, de la .= de ani,
!onsum a%a !u #usuio!. Pun intr&un #or!an !u a%a trei !rengute de #usuio! us!at, iarna si %rima"ara, si "erde &
"ara si toamna. A!est %re%arat !u #usuio!, %ur si sim%lu imi mentine tineretea.QQ 7i mi&au adus si #uletinele,
%entru !a mie nu&mi "enea sa !red. PP7otul meu #ea tui!a, iar eu & a%a de #usuio!QQ, mi&a e2%li!at doamna."
Mag"iranul - -Maorana "ortensis/
Da!a ar )i sa al!atuim o trusa de %rim&a8utor, !are sa )ie !om%usa numai !u lea!uri naturiste, !u siguranta !a
a!easta %lanta & "anduta in mai toate alimentarele %e %ost de !ondiment & nu ar li%si. ?n sim%lu !eai )ier#inte de
maghiran )a!e minuni. De la %rima !ana, ne "a in"ada o !aldura %la!uta, du%a !are ni se "a destinde, !a %rin
)arme!, intreg !or%ul si, a%oi, a%roa%e )ara sa ne dam seama, stresul si (e"entual) su)erinta )i$i!a ori %sihi!a "or
de"eni, !el %utin %e moment, un "is inde%artat. *e%etat de mai multe ori intr&un inter"al s!urt de !ate"a $e!i de
minute, tratamentul "a )a!e sa a%ara niste mi!i (si delo! ne%la!ute) a!!ese de tem%eratura, in !are sistemul
imunitar "a distruge !u s%or germenii unui %otential guturai sau gri%e, !are in tim%ul %rima"erii lo"es! mai
%er)id !a ori!and. Da!a a"eti dureri de rini!hi sau o !istita (lu!ru )re!"ent intalnit atun!i !and se ra!este #rus!
"remea), "eti "edea !um ele tre! !a %rin )arme!, iar eliminarea isi "a relua )lu2ul )ires! de la %rimele 5&9 !ani
de !eai )ier#inte. Da!a mai adaugam !a tratamentul intensi" !u !eai de maghiran am%li)i!a e2%onential
%ro!esele de eliminare a to2inelor si a a%ei in e2!es din tesuturi, )a!andu&ne sa ne simtim usori !a o... $i de
%rima"ara, o#tinem un ta#lou !om%let al a!tiunii a!estui !ondiment mira!ulos. In !a$ul in !are nu "a "ine sa
!redeti toate a!este minuni, atun!i !el mai #ine ar )i sa le e2%erimentati si "a garantam !a nu "eti )i de$amagiti.
7i, %entru a "eni si in a8utorul !elor !are au sistemul ner"os mai $drun!inat in a!easta %erioada, "a %unem la
dis%o$itie !ate"a in)ormatii !u ade"arat e2traordinare, in !eea !e %ri"este do$a8ul maghiranului.
& Pentru o rela2are ra%ida si %entru a !hema somnul, %uneti o lingurita de maghiran la o !ana de a%a (indi)erent
de %rodu!ator, el se gaseste #ine maruntit, asa in!at masuratoarea "a )i usoara).
& Pentru a risi%i astenia si %entru a "a mari !a%a!itatea de e)ort si !on!entrare, mariti do$a la .&3 lingurite de
%lanta la o !ana de a%a.
& Pentru a alunga de%resia si %entru a "a indu!e o stare de #una dis%o$itie (la mentinerea !areia tre#uie du%a
a!eea sa !ontri#uiti %rin e)ortul %ro%riu de a gandi %o$iti"), luati o su%er&do$a, uni!a, de ; lingurite la o !ana de
a%a.
Toate do$ele re!omandate sunt "ala#ile atat %entru !eai, !at si %entru ma!eratul la re!e. ,a!eratul la re!e se
o#tine %rin tinerea %lantei in a%a, la tem%eratura !amerei, "reme de 8 ore, urmata de )iltrare. eaiul (in)u$ia) se
o#tine %rin tinerea %lantei in a%a !lo!otita "reme de 19&.= de minute, urmata de )iltrare.
0mportant
/ste %re)era#il !a toate %lantele aromati!e sa nu )ie )ierte, !i sa )ie )olosite !a ma!erat la re!e. Totusi, atun!i
!and !or%ul are ne"oie ra%id de !aldura, !and se urmareste de!ongestionarea !ailor res%iratorii, %rodu!erea
trans%iratiei, intensi)i!area ra%ida a %ro!eselor de eliminare et!., se re!omanda !eaiurile )ier#inti.
+ozmarinul - -+osmarinus officinalis/
Legenda s%une !a, intr&o %rima"ara, o %rintesa im#atranita inainte de "reme a %rimit in dar !ate"a )ire dintr&o
%lanta %ar)umata. u a!easta %lanta, ea si&a )a!ut o %otiune !u !are s&a uns !ate"a sa%tamani la rand si &
minune- & a in!e%ut sa intinereas!a din $i in $i. hi%ul ei si&a re!a%atat %ros%etimea si lumino$itatea, $am#etul
i&a re"enit si, asa !um se %etre!e de o#i!ei in %o"esti, a "enit un rege sa o !eara de sotie. A!easta legenda nu
%re!i$ea$a da!a !ei doi au trait sau nu )eri!iti %ana la adan!i #atraneti, dar ne s%une numele %lantei
& ro$marinul, originea %rintesei & ?ngaria si denumirea %otiunii magi!e & "a%a ungureas!a". Foarte ras%andita in
$ona de sud a Ardealului, istorioara este ade"arata, iar ro$marinul are, intr&ade"ar, e)e!te magi!e.
Atat %entru u$ intern, !at si %entru u$ e2tern, a!easta %lanta, !ondimentara si medi!inala deo%otri"a, %are )a!uta
s%e!ial %entru %rima"ara, iar %entru a "a !on"inge de a!est lu!ru, "a dam in !ontinuare !ate"a retete s%e!ial
alese %entru a!est se$on.
& Pentru inlaturarea anemiei & !ondimentati man!arurile (atun!i !and sunt !aldute, nu )ier#inti) !u mult
ro$marin' el are un e)e!t toni! si a8uta la o mai #una asimilare a )ierului. A!um, in %erioada ur$i!ii si a
s%ana!ului, este momentul sa )ie im#unatatita !a%a!itatea de asimilare !u a8utorul ro$marinului, asa in!at !urele
antianemi!e sa ai#a e)e!tul s!ontat.
& In !a$urile de insta#ilitate emotionala (!are este strans legata de insta#ilitatea meteorologi!a) & se re!omanda
sa luati, %e neman!ate, !ate o lingurita de ro$marin maruntit (!are se tine su# lim#a 19 minute inainte de a )i
inghitit). /l are e)e!te %sihosta#ili$ante %uterni!e, )ara insa a indu!e a!ea stare usor eu)ori!a (s%e!i)i!a
maghiranului sau #usuio!ului). Inhalarea uleiului "olatil de ro$marin are a!elasi e)e!t salutar de !almare a
emotiilor.
& ontra hi%otensiunii si %entru sta#ili$area tensiunii arteriale & se re!omanda administrarea a .&3 lingurite de
%ul#ere de ro$marin %e $i, %e stoma!ul gol. 4 !ura tine minimum 15 $ile, ro$marinul luandu&se in trei re%ri$e'
dimineata, la %ran$ si seara.
& ontra asteniei si a starii de sla#i!iune & se %re%ara o tin!tura din 1=&19 linguri de ro$marin, un %ahar de al!ool
ra)inat si un %ahar de a%a. om%onentele se ameste!a #ine si se lasa la ma!erat "reme de 1= $ile, du%a !are se
stre!oara, %re%aratul o#tinut %unandu&se in sti!lute #ine in)undate, !are se tin la lo! intune!os. 7e ia !ate o
lingurita de 3&5 ori %e $i, %e neman!ate.
& Pentru intarirea memoriei & se ia tin!tura de ro$marin, %re%arata in a!elasi mod des!ris mai sus. 7e ia
dimineata si seara o lingurita diluata intr&un %ahar de a%a, %e stoma!ul gol. ura durea$a %atru luni, )iind !at se
%oate de salutara in!e%erea ei in a!est se$on, !and anumite %ro!ese de degradare a memoriei sunt a!!elerate.
& ontra %arali$iei )a!iale & se tin !om%rese !u a%a !alduta, in !are au )ost diluate !ate"a linguri (5&9 linguri la
un %ahar de a%a) de tin!tura de ro$marin, o#tinuta du%a reteta de mai sus. De )a%t, a!easta tin!tura diluata este
!ele#ra a%a ungureas!a (initial, se )a!ea !u ro$marin "erde). Du%a unii tera%euti, e)i!ienta !reste )oarte mult
da!a adaugam in a%a ungureas!a si $e!e %i!aturi de ulei de !edru (a a%arut de !urand in maga$inele naturiste de
la noi).
& ontra ridurilor si a o)ilirii tenului & se %un !ata%lasme din doua linguri de ro$marin maruntit, ameste!at !u
a%a !alduta si in"elit a%oi in ti)on. hi%ul d"s. "a !a%ata "igoare si stralu!ire si "a de"eni in"ulnera#il la
!a%ri!iile "remii %rin a!est tratament.
7a "a )ie de )olos -
6omeo%atia astrologi!a

"Dumne$eu a )a!ut sa !reas!a o %lanta %entru )ie!are #oala & !u e2!e%tia %rostiei", s%une un %ro"er# german si,
da!a ne uitam la a"antul %e !are l&au luat in ultima "reme homeo%atia, medi!ina naturista, medi!ina alternati"a
in general, "e!hiul %ro"er# de"ine din !e in !e mai de a!tualitate. In 7.?.A. anilor 9=, !ir!a o treime dintre
%a!ientii !u %rogram de asigurare medi!ala (health !are) de$ertasera, o%tand de)initi" %entru metodele de
tratament alternati"e. Prin!i%alul moti" in"o!at de ei a )ost !a metodele alternati"e sunt mult mai %utin
agresi"e, %e de o %arte, si !a %ro!esul "inde!arii nu se margineste la re%ararea !or%ului )i$i!, !i se e2tinde si
asu%ra starii %sihi!e a #olna"ului.
Astrologia !u%rinde, la randul ei, date !unos!ute din "e!hime, !u %ri"ire la alimente, %lante, minerale #ene)i!e
nati"ilor nas!uti su# VIN*ATIIL/ s%e!i)i!e ale unei %lanete. unos!andu&le mai #ine, ne "om %utea !on"inge
singuri de e)e!tele a!estora. Insusi 6i%o!rate, %arintele medi!inii, a)irma in s!rierile sale' "0unSuam #onus
medi!us nisi astrologus" & nu %oti )i un medi! #un )ara a )i astrolog.

N/*N/
,ar!ati de in)luenta %lanetei ,arte, Ner#e!ii sunt )irile !ele mai dinami!e ale !er!ului $odia!al. ,arte
gu"ernea$a !a%ul si )ata (!u e2!e%tia nasului), %re!um si !ele doua emis)ere !ere#rale. Planeta este aso!iata !u
)ierul, asa in!at gu"ernarea sa se e2tinde si asu%ra sangelui (in !om%o$itia !aruia )ierul 8oa!a, du%a !um #ine
stim, un rol esential).
,ai intotdeauna, "martienii" au o !i!atri!e in $ona !a%ului, semn al )irii lor a"enturoase si a %la!erii de&a s)ida
%eri!olele de ori!e )el, !are ii )a!e sa se aleaga in !o%ilarie !u semne de #una %urtare & #ineinteles in $ona
!or%ului gu"ernata de %laneta lor, !a%ul. Ner#e!ii au ne"oie de mult e2er!itiu )i$i! %entru a se mentine in
)orma, dar si %entru a %re"eni %re)a!erea energiei lor )i$i!e de#ordante in energie ner"oasa. De a!eea sunt atat
de #uni s%orti"i, e2!eland in s%orturile !are ne!esita un mare !onsum )i$i! si !ura8.
*egimul alimentar al Ner#e!ilor tre#uie sa !u%rinda !ea%a si %ra$, !are au un du#lu e)e!t #ene)i!' !ontri#uie la
)luidi$area sangelui si au un e)e!t usor sedati". Le %la!e la ne#unie man!area !ondimentata, !are ingerata in
!antitati re$ona#ile le )a!e #ine, dar, din %a!ate, nati"ii a!estei $odii au tendinta de&a )a!e e2!es de ardei iute,
#oia si mustar, !are in !antitati modi!e au !hiar un e)e!t !urati".
and se im#olna"es!, Ner#e!ii o )a! lata & mai intotdeauna #olile a%ar su# )orma a!uta, dar nu durea$a mult
tim% deoare!e "italitatea martiana le %ermite o re!u%erare la )el de ra%ida, %e !at de #rus!a este im#olna"irea. In
a!este !a$uri, !eaiul sau siro%ul de %adu!el "or )a!e minuni %entru resta#ilirea !at mai ra%ida si mai !om%leta a
starii de sanatate. Nerea este %entru Ner#e!i mai mult un aliment de!at o #autura, deoare!e hameiul %e !are&l
!ontine ii )orti)i!a.
Vitaminele !are ii a8uta %e Ner#e!i sa&si mentina )orma ma2ima sunt P% si N1., iar remediile homeo%ati!e
adesea %res!rise %entru a!easta $odie sunt Arni!a, Nlonoidum si 0u2 "omi!a.

TA?*
almi, ro#usti, maestri ai sa"urarii %la!erilor "ietii, Taurii stau su# semnul %lanetei Venus, intru!hi%and
)ertilitatea. Venus !on)era un tem%erament sang"in, dar a!esta este intru!at"a ingreunat de elementul %amant de
!are a%artine $odia, asa in!at re$ulta un tem%erament a%roa%e %la!id, mar!at de i$#u!niri !oleri!e. In !or%ul
uman, $odia Taurului gu"ernea$a gatul, amigdalele, laringele si )aringele, gura, lim#a, ma2ilarul in)erior,
glanda tiroida, "erte#rele !er"i!ale, o %arte a ner"ului o%ti! si, im%reuna !u Pluto, organele genitale interne la
)emei, 8ugulara si !arotida.
Austand %este masura din %la!erile "ietii, Taurii se im#olna"es! !el mai adesea de stoma! (e)e!tele
su%raalimentatiei), amigdalita %ulta!ee, laringita, di)terie, dar si #oli genitale. Femeile sunt deose#it de )e!unde.
Alimentele !are sunt in re$onanta !u organismul Taurilor sunt s%aranghelul, anghinarea, !erealele si )asolea de
ori!e )el. Fru!tele !ele mai re!omanda#ile sunt toate sortimentele de struguri, merele, %erele si )ru!tele de
%adure. ,a8oritatea !ondimentelor Taurilor le )a! #ine (sa!-). Plantele !u e)e!t tera%euti! %entru Tauri sunt
menta, i$ma !reata, !uisoarele (!ati"a stro%i de ulei de !uisoare adaugati a%ei de #aie ii remontea$a numaide!at)
si ma!risul.
a ori!e semn de %amant, Taurul se re)a!e in !onta!t nemi8lo!it !u natura, si mersul !u %i!ioarele goale il a8uta
sa&si e!hili#re$e energia, la )el gradinaritul si ro#otitul %rin !asa. Tendinta de ingrasare tre#uie tinuta in )rau
in!a din !o%ilarie, %entru !a nati"ii din Taur sunt ade"arati gurman$i, in$estrati !u un a%etit ra#elaisian.
*emediile homeo%ati!e !ele mai e)i!iente sunt !ele !ores%un$atoare "i#ratiilor %lanetei Venus' u%rum, ThuDa
A%is si Pulsatilla, dar si Antimonium !rudum !are se a)la in re$onanta !u "i#ratiile lunare. Vitamina
re!omandata a!estor "enusieni este "itamina F.

A/,/0I
Agili, ra%i$i si indemanati!i, !u re)le2e deose#it de #une & in mod s%e!ial !ele !e %resu%un )inete in e2e!utie &,
Aemenii nu sunt insa !ara!teri$ati indeo#ste de )orta )i$i!a. ,us!ulatura este longilina si are tonus. Planeta
gu"ernatoare, ,er!ur, le !on)era un tem%erament ner"os, dinami! si o mare dis%oni#ilitate in !omuni!are. In
%lus, mo#ilii mer!urieni %astrea$a !el mai adesea un aer tineres! %ana la o "arsta inaintata. In !or%ul uman,
Aemenii sunt !onsiderati gu"ernatorii !ailor res%iratorii su%erioare (traheea si #ronhiile), ai %lamanilor, ai
umerilor, sternului, mainilor (de unde si o mare de2teritate manuala). Dintre glande, timusul !ade su# in!identa
Aemenilor, iar in !adrul sistemului !ir!ulator Aemenilor le re"in !ir!ulatia "aselor !a%ilare si artera %ulmonara.
4 %arte a ner"ilor o%ti!i este, de asemenea, aso!iata !u a!easta $odie.
Nolile !el mai )re!"ent intalnite la Aemeni sunt starile de an2ietate, tendintele de surmena8, )re!"entele raniri
ale umerilor si mainilor, ne"ralgiile inter!ostale, a)e!tiunile a!ute sau !roni!e ale %lamanilor sau #ronhiilor (!a
astma si %leure$ia) si a)e!tiunile sistemului ner"os %eri)eri!. ,an!arurile !are le %ries! Aemenilor sunt !ele
!are !ontin ma$are, )asole !u #o#ul lat, mor!o"i, nu!i, dar mai ales migdale ne%re%arate & !are 8oa!a un rol
im%ortant in !om#aterea starilor de an2ietate &, alune si arahide. Plantele !are au un e)e!t #ene)i! asu%ra a!estui
semn muta#il de aer sunt la"anda si la!ramioarele (in aromotera%ie), )eriga, origanul (%o%ular' so"ar"),
semintele de anason si !ele de !himen (su# )orma de !eaiuri, uleiuri sau tin!turi).
*emediile homeo%ati!e in !onsonanta !u s%e!i)i!ul $odiei sunt ,er!urius, Argentum nitri!, iar sarea
#io!himi!a este Tali muriatri!, )olosita mult in homeo%atie. Du%a unii autori a!estora li s&ar adauga Arseni!um
si Tali %hos%hori!um. Vitaminele indi!ate Aemenilor sunt "itamina N1 si "itamina F.

*A
Pentru a&si mentine in )orma sensi#ilul sistem organi! de lunarieni, *a!ii au ne"oie sa )ie dusi la inot in!a de
mi!i, !eea !e le )orti)i!a nu doar !or%ul, !i ii e!hili#rea$a si emotional, si ar tre#ui sa&si %etrea!a mult tim% %e...
ringul de dans. Asta %entru !a mis!arile ritmi!e sustinute au un e)e!t )orti)iant deose#it asu%ra stru!turii
!or%ului lor, unde tre#uie a"uta o deose#ita gri8a de sistemul !ir!ulator si !el lim)ati!. Tem%eramentul ra!ului
este lim)o&sang"ini!.
*a!ului ii !ores%und in !or%ul uman stoma!ul, duodenul si %artea in)erioara a eso)agului, sanii, o!hiul stang
%re!um si "ar)ul %lamanilor. ,ulte dintre %ro#lemele de sanatate ale *a!ilor sunt in legatura !u retentia de
li!hide in organism, !are %oate du!e la into2i!atii si a)e!tiuni misterioase, de natura %sihosomati!a si nu
)un!tionala. Dis)un!tiile digesti"e se )a! simtite %eriodi!, su# )orma dis%e%siilor organi!e sau )un!tionale, !are
a%ar in!a din !o%ilarie si du! adesea la anemie. A!eleasi %ro#leme digesti"e du! la %ierderi de saruri minerale si
"itamine din !or%, la #atranete a%are )re!"ent in!ontinenta urinara.
Alimentele !u un e)e!t toni)iant si regenerator asu%ra organismului *a!ilor sunt "ar$a al#a si rosie, na%ii,
%estele, la!tatele (dar nu !ele %rea #ogate in !olesterol). ?n a%ort su)i!ient din alimentele mentionate reuseste sa
mentina, in general, in e!hili#ru a!est organism deli!at. Plantele !u un e)e!t #un in aromotera%ie sunt tranda)irii
al#i, nu)erii si !rinii. Tarhonul a8uta la re)a!erea sto!ului de saruri minerale, la )el Ver#ina, iar#a&sur$ilor si
o!hii&soare!elui sunt re!omandate mai ales su# )orma de tin!turi. *emediile homeo%ati!e !u%rind 7elenium,
Argentum, 7ili!ea, Antimonium !rudum si Tali !ar#oni!um. Periodi!, *a!ii au ne"oie de un a%ort de "itamina
N..

L/?
Puterni!a "italitate %e !are le&o !on)era Leilor astrul $ilei se mani)esta in lume su# )orma unui tem%erament
#ilios si ner"os. Leii nu sunt insa )oarte %ri!e%uti in a&si do$a e)ortul si a!est lu!ru se ra$#una, mai !urand sau
mai tar$iu, asu%ra sanatatii lor. De multe ori, orgoliul ii im%iedi!a %e Lei sa&si marturiseas!a su)erintele )i$i!e.
Pe de alta %arte, le !am sta in )ire sa se negli8e$e.
Primul lu!ru de !are tre#uie sa se o!u%e un Leu !are doreste sa&si mentina sanatatea este do$area e)ortului,
alt)el "italitatea sa se "a risi%i !urand si #olile de inima nu "or intar$ia sa a%ara. Leii !are&si asuma %rea multe
res%onsa#ilitati "or a"ea de su)erit !u !oloana "erte#rala (in mod s%e!ial "erte#rele dorsale). 4!hiul dre%t este,
de asemenea, un %un!t sla# %e harta sanatatii Leilor, iar !ei !are se !onsuma %rea mult ner"os si nu&si gases! o
)orma de e2%resie !reati"a %ot a"ea de su)erit ingro$itoarele dureri ale ne"ralgiei de trigemen. ir!ulatia
arteriala %oate !la!a la ni"elul !ordului sauEsi al o!hilor. 7eara, "italitatea si re$istenta ner"oasa a Leilor s!ade
#rus!. Leilor li se re!omanda sa )a!a dus, si nu #aie, %entru !a #aia le s!ade ni"elul energeti!.
Leilor nu le sta #ine sa )ie "egetarieni, !arnea le )orti)i!a organismul, la )el !a mierea si ore$ul, !are tre#uie sa
)a!a %arte !onstant din alimentatia lor, la )el !a s%ana!ul, ur$i!ile si lintea, !are !ontin mult )ier.
Plantele in a)initate !u "i#ratiile solare sunt' )loarea&soarelui (e"ident), gal#enelele si rosto%as!a & unul dintre
remediile&minune %entru a)e!tiuni s%e!i)i!e $odiei. Ier#urile aromati!e %re!um so)ranul, ro$marinul, menta,
da)inul si *?TA& htt%'EE)r.UiBi%edia.orgEUiBiE*ueVo))i!inale
htt%'EEen.UiBi%edia.orgEUiBiE*utaVgra"eolens(!unos!uta si su# numele de "arnant), adaugate in man!aruri, au,
de asemenea, un e)e!t tera%euti! asu%ra organismului leonin. *emediile homeo%ati!e de #a$a sunt Aurum,
0atrium muriarti!um, Phos%horus si Ignatia. Leii nu tre#uie sa uite sa&si re)a!a energia luand "itaminele A, D si
6..

F/I4A*A
ea de&a doua $odie gu"ernata de ,er!ur are o %reo!u%are innas!uta %entru sanatate, a%re!iind mult remediile
naturiste si regimul "egetarian. Pentru a!easta $odie de %amant, remediul natural !el mai e)i!ient este... aerul,
de a!eea %lim#arile lungi in aer li#er (si %e !at %osi#il ne%oluat) au un e)e!t imediat de !almare asu%ra
tem%eramentului ner"os al Fe!ioarelor, si asta a8uta la mentinerea sanatatii intr&o masura mult mai mare de!at
si&ar %utea imagina. ,ersul !u #i!i!leta (dar nu %e stra$ile unui oras aglomerat), de %re)erinta in mi8lo!ul
naturii, este, de asemenea, re!omandat.
Fe!ioarele gu"ernea$a !ir!ulatia sang"ina si lim)ati!a a a#domenului, intestinele, %an!reasul (%artial) si ner"ul
motor o!ular e2tern. Tem%eramentul ner"os al a!estor mer!urieni ii %redis%une la stari de ingri8orare ne"roti!e,
!are %ot genera dureri surde, dar %ersistente de !a%, !e %ot )i inlaturate, insa, neaste%tat de usor %rintr&o
alimentatie ade!"ata si %rin %lim#arile mai sus mentionate sau %rin e2er!itii de Doga (in s%e!ial e2er!itiile de
rela2are). Pro#lemele lor serioase de sanatate sunt insa legate de tra!tul digesti"' %ro#leme de asimilare
intestinala, dureri a#dominale (%ro"o!ate de "ner"i" !are se du! dire!t la stoma!), %ertur#ari ale tran$itului
intestinal (sunt adesea !onsti%ati), e2!es de )ermentare. Alte %eri!ole !are %andes! Fe!ioarele sunt dia#etul
insi%id, a%endi!ita, %an!reatita si %eritonita. Femeile sunt destul de des sterile.
7istemul ner"os al Fe!ioarelor este sensi#il la stres si la starile %relungite de ingri8orare !are
!ontri#uie la su#minarea sanatatii lor.
Fe!ioarelor le )a!e )oarte #ine sa !onsume !arto)i, gulii, telina si alimentele mentionate la $odia Aemenilor
(%entru !a au a!elasi gu"ernator & %laneta ,er!ur). Plantele aromati!e si medi!inale sunt, de asemenea,
identi!e, la )el remediile homeo%ati!e, !omune !elor doua $odii mer!uriene.

NALA0TA
In$estrate !u a!elasi tem%erament sang"in %la!ut si gentil !a Taurii, Nalantele sunt insa de%arte de ro#ustetea si
"igoarea s%e!i)i!e $odiei )i2e de %amant. Vitalitatea lor este !u mult mai s!a$uta, in s!him# sunt )iri mai
ra)inate, de multe ori artisti!e, e)e!t al %lanetei Venus intr&un semn de aer. Tendinta !atre lene"eala
(!ara!teristi!a am#elor $odii "enusiene) le )a!e sa e"ite e2er!itiul )i$i!, de !are au, de )a%t, ne"oie in mai mare
masura de!at multe alte $odii. Li%sa de mis!are )i$i!a, %e !are ar tre#ui s&o %ra!ti!e !u regularitate, le
%ri!o%seste ra%id !u !ear!ane si migrene sa!aitoare %ersistente.
Nalanta gu"ernea$a rini!hii si "e$i!a urinara, in !or%ul #ar#ates! & %rostata, %artea lom#ara a !oloanei
"erte#rale (im%reuna !u 7agetatorul), %re!um si ner"ul )a!ial.
In general, tendinta organismului de&a retine to2inele este !ea !are du!e la a)e!tiunile renale, !um ar )i
insu)i!ienta renala a!uta sau !roni!a. Dis)un!tiile renale %ot du!e si la edeme ale mem#relor in)erioare (%i!ioare
um)late). oli#a!ilo$a este, de asemenea, o #oala des intalnita in randul Nalantelor, la )el !a insu)i!ienta
!ir!ulatorie "enoasa si lim)ati!a, mai ales la ni"elul #a$inului, si a)e!tiunile genito&urinare, !a !istita si ane2ita.
Igiena intima tre#uie res%e!tata !u !ea mai mare stri!tete.
*egimul alimentar al Nalantelor, !arora le !am %la! man!arurile grele, tre#uie sa !ontina multe !ereale, )ru!te
de %adure, s%aranghel, )asole si, sur%rin$ator, mai toate !ondimentele, in mod s%e!ial ardeiul iute. ,enta, su#
ori!e )orma, a8uta la !laritatea %ro!eselor mentale. ?leiul sau %ar)umul de tranda)iri im%eriali, de $am#ile si de
to%orasi, )olosit in aromotera%ie, %rodu!e !almarea ner"oasa. Prin!i%alele remedii homeo%ati!e sunt u%rum,
Pulsatilla, Ana!ardium, ThuDa si A%is. 4rganismul Nalantelor !ere un a%ort s%orit de "itamina F.

74*PI40

A!esti nati"i, mar!ati de doua energii e2trem de %uterni!e & !ea a temerarului ,arte si !ea a ne!rutatorului
Pluto & au un tem%erament %arado2al. In a%arenta sunt !almul %ersoni)i!at (in astrologie se "or#este des%re
"mas!a s!or%ioni!a"), datorat auto!ontrolului %lutonian, dar de su# a!easta su%ra)ata a%ar i$#u!nirile martiene,
!a%a#ile sa redu!a la ta!ere %ana si %e !el mai "a8ni! dintre Ner#e!i. A"em de!i o stru!tura tem%eramentala
lim)ati!o&#ilioasa. In re%re$entarea astrologi!a a !or%ului uman, Pluto gu"ernea$a organele genitale e2terne si
interne, !olonul, %artial %rostata, re!tul si anusul. /l este, de asemenea, %us in legatura !u nasul si ner"ii
auditi"i.
La )el !a rudele lor martiene, Ner#e!ii, 7!or%ionilor le )a! #ine man!arurile !ondimentate (dar nu in e2!es),
!ea%a, datorita e)e!tului ei #ene)i! asu%ra )luiditatii sangelui, ur$i!a, %ra$ul si ardeii !a%ia. ?n %uterni! e)e!t
linistitor si, in a!elasi tim%, a)rodi$ia! il au asu%ra lor esenta de gli!ina, uleiul de rododendron si !el de aloe.
Plantele medi!inale in a)initate !u semnul 7!or%ionului sunt' mintea matei (!atusni!a)
W,,atusni!a & 0e%eta !ataria
Denumire stiinti)i!a' 0e%eta !ataria
Denumire %o%ulara' !atusni!a: iar#a matei, menta %isi!ii
6a#itat' Planta originara din /uro%a, !ulti"ata in ,area Nritanie si 7?A.
*e!oltare' Frun$ele si "ar)urile in)lorite se !uleg intre iunie si se%tem#rie.
Partile utili$ate' Frun$ele si "ar)urile in)lorite.
A!tiune' arminati" (!are )a"ori$ea$a e2%ul$area ga$elor intestinale), antis%asti!, ner"in (a!tionea$a sedati"
asu%ra sistemului ner"os), astringent.
Indi!atii tera%euti!e' atusni!a este un remediu traditional %entru ra!eala si gri%a. /ste un dia)oreti! (%ro"oa!a
trans%iratia) !e a8uta in stari )e#rile, in s%e!ial in #ronsita a!uta. Datorita a!tiunilor !arminati"e si antis%asti!e,
%lanta ameliorea$a deran8amentele la stoma!, !onsti%atia, )latulenta si !oli!ile. /ste un remediu %er)e!t %entru
tratarea diareei la !o%ii.
om#inatii' In ra!eli se !om#ina !u sal"ie indiana , so!, !oada sori!elului sau ardei iute.
Pre%arare si administrare' In)u$ie & se toarna o !ana de a%a )ier#inte %este . lingurite de %lanta us!ata si se lasa
la in)u$at 1=&19 min. 7e #ea de trei ori %e $i. Tin!tura & .&5 ml de tin!tura de trei ori %e $i."X
, alunul de munte si %orum#arul. 7iro%ul sau de!o!tul de %orum#ele are un e)e!t deose#it de %uterni! asu%ra
redu!erii )e#rei mari %e !are o )a! 7!or%ionii si a8uta la regenerarea ra%ida du%a )orme a!ute de #oala &
deoare!e 7!or%ionii su)era doar rareori de a)e!tiuni !roni!e.
7!or%ionii tre#uie sa se )ereas!a de hemoroi$i, de!i !onsti%atiile %relungite nu tre#uie tre!ute !u "ederea. 7unt,
de asemenea, %redis%usi la !ontra!tarea maladiilor "eneri!e. Nar#atii )a! adesea %rostatita, %e !and )emeile au,
de multe ori, %ro#leme !u o"arele si uterul, !um ar )i leu!oreea (sangerari intermitente intre menstre),
dismenoree (!i!lu neregulat), !hist sau )i#rom si ul!eratii.
*emediile homeo%ati!e de #a$a sunt Lo!hesis, ThuDa si Platina. Pentru a intari re$istenta organismului,
7!or%ionii au ne"oie de "itaminele P si N1..

7AA/TAT4*
7agetatorii sunt #ine!u"antati de marele #ene)i! Yu%iter !u un tem%erament sang"in, !are are insa si o
!om%onenta #ilioasa. Adi!a, sunt "ioi si au un #un e!hili#ru intre stimuli si rea!tie, dar din !and in !and %ot
a"ea iesiri de manie !are ne adu! aminte de Yu%iter & Reus, tatal $eilor. Le %la!e sa se im%artaseas!a din
%la!erile "ietii si nu %rea tin 8usta masura ni!i la man!are, ni!i la #autura. Pla!erea de mis!are este mare si le
)a!e )oarte #ine, insa arareori e2ista dis!i%lina. Desi s%ortul ii atrage, ei e2ersea$a )ie %rea mult, )ie %rea %utin.
Partile !or%ului !e !ores%und $odiei 7agetatorului sunt' )i!atul, "e$i!a #iliara, in %arte, %an!reasul, !oa%sele si
%artea sa!rala si !o2igeala a !oloanei "erte#rale, ner"ul s!iati!, !ir!ulatia arteriala in ansam#lul ei. ,an!area
)oarte !onsistenta si #autura a)e!tea$a in"aria#il )i!atul si
%an!reasul, a
!aror lene"eala %rodu!e in tim% o#e$itate, !u tot !ortegiul ei de a)e!tiuni digesti"e. Arasimile si
$aharurile se %relu!rea$a )oarte greu, !eea !e %oate du!e la %an!reatita si dia#et. o2artro$a si artro$a lom#ara
si alte a)e!tiuni sau traumatisme %ot a)e!ta )emurul si ner"ul s!iati!. itri!ele, mai ales gra%e)ruitul si !oa!a$ele
rosii sau negre %ot )a!e minuni %entru un )i!at o#osit si %ot mentine elasti!itatea "aselor sang"ine, %re"enind,
de asemenea, hi%ertensiunea. ea%a si usturoiul, in !antitati !at mai mari, )orti)i!a organismul de ti% 8u%iterian,
iar telina si da)inul adaugate in man!are le )a!, de asemenea, )oarte #ine.
Plantele medi!inale in a)initate !u 7agetatorul sunt' anasonul, s!ortisoara, melisa si rasinile aromati!e.
*emediile homeo%ati!e !ores%un$atoare %lanetei Yu%iter sunt 7ul)ur, ol!hi!um si 0u2 "omi!a. Vitaminele de
!are are ne"oie un 8u%iterian sunt multe la numar' F, T, N;, 6, I si Y.

AP*I4*0
7aturnienii sunt %ot!o"iti de marele male)i! !u un tem%erament lim)ati!o ner"os, adi!a in!his, tensionat, adesea
in!linat !atre de%resii. Ii sal"ea$a umorul se!, !are tre#uie !ulti"at %entru !a este un remediu e2!elent im%otri"a
in!ar!arii ner"oase la !are semnul este %redis%us. 7edentarismul de !are su)era multi !a%ri!orni le %oate
a!!entua starile negati"e. ,oderati din )ire, !a%ri!ornii sunt mai degra#a anore2i!i, de!at ru#i!on$i si %ot %ierde
usor !ate"a Bilograme in !onditii de stres.
In !or%ul omenes!, a%ri!ornilor le !ores%unde s!heletul osos in general, !u a!!ent asu%ra genun!hilor, !are se
inte%enes! !u mare usurinta. Pielea este gu"ernata tot de 7aturn, iar dintii si maselele !ad tot in !urtea lor,
deoare!e semnul %ierde mult !al!iu din organism.
Li%sa de e2er!itiu du!e la atro)ierea in!heieturilor, !eea !e %oate du!e in tim% la di"erse ti%uri de s!lero$a. Tot
din sedentarism de!urg si atro)ia mus!ulara si reumatismul arti!ular. In !a$uri e2treme se %oate instaura
%arali$ia. 7!lero$a atinge adesea ner"ul auditi", !eea !e %oate du!e la sur$enie, iar %ielea este de !ele mai multe
ori us!ata, !u tendinte de des!uamare. /!$eme de multe ti%uri %ot sa a%ara %e un )ond de stres %relungit, iar in
!a$uri mai rare %soria$isul. eea !e este remar!a#il este !at de re$istenti sunt a%ri!ornii la #oli, mai ales la
!ele !roni!e. Parado2ul a!estui semn este !a tinde sa )ie e2trem de #olna"i!ios in !o%ilarie, iar sanatatea se
)orti)i!a %e masura !e inaintea$a in "arsta.
Alimentele !u un e)e!t imediat re!on)ortant asu%ra a%ri!ornilor sunt !ele !are !ontin amidon' !arto)i (!a si alt
semn de %amant, !el al Fe!ioarei), %astele, maltul, o"a$ul, !ele !are !ontin )ier & !a s)e!la rosie si s%ana!ul & si
!iu%er!ile de %adure, in mod s%e!ial hri#ii si manatar!ile. Fru!tul ideal %entru a%ri!orn este gutuia.
Plantele aromati!e si medi!inale in a)initate !u 7aturn sunt' !ane%a, tataneasa, matraguna (da!a 7o!rate era
a%ri!orn, !u%a de matraguna i&ar )i )a!ut #ine) si "inetelele (sau )loarea&graului). ,irosul dis!ret de %anselute,
de "ita !ataratoare si amaranthus are un e)e!t deose#it in aromotera%ie. *emediile homeo%ati!e de #a$a sunt'
Plum#um, Iris "esi!olor, 7ili!ea. 7aturnienii se re)a! !u a8utorul "itaminei si L1.

VA*7AT4*
/2!entri!ii !o%ii ai lui ?ranus au un tem%erament ner"os !u !oloratura #ilioasa. Asta inseamna !a a!umulea$a
!u usurinta stresul, mai ales stresul mental, si au %ro#leme in e2teriori$area starilor de ner"i si se in!hid in ei,
de"enind ursu$i. A!est semn )i2 de aer are o ade"arata %redile!tie %entru ra!oare si tinde sa se im#ra!e %rea
usor !and a)ara este )rig, iar de&ai!i i se trag multe #elele. Pentru a se moti"a sa )a!a e2er!itii )i$i!e, Varsatorii
tre#uie sa urme$e un %rogram !reati", nu re%etiti" sau #a$at %e rutina.
Varsatorul gu"ernea$a !ir!ulatia %eri)eri!a la ni"elul gam#elor, in!heietura gle$nei, sistemul ner"os sim%ati!,
!orte2ul !ere#ral si ner"ul s%inal. Pro#lemele de sanatate la !are se %ot aste%ta uranienii sunt, in %rimul rand, de
ordin ner"os. Alumind, Linda Aoodman s!ria' "Varsatorii )urni$ea$a <=F dintre ne#uni si <=F dintre genii"
(!are ni!i ei nu sunt %rea normali & n.r.).
4#oseala ner"oasa, starile de de%resie si angoasa %ot du!e la s%asmo)ilie. Toate a)e!tiunile sistemului ner"os
!entral !ad, de asemenea, in ograda uranienilor (en!e)alita, tumori, ParBinson si ne"ro$e o#sesi"e). Vari!ele si
arteritele sunt re$ultatele %roastei !ir!ulatii %eri)eri!e. Varsatorii sunt %redis%usi la a!!idente "iolente. el mai
indi!at aliment %entru Varsatori il !onstituie )ru!tele de toate )elurile' )ru!tele e2oti!e & %re!um BiUi, mango & si
)ru!tul %asiunii, iar )ru!tele us!ate & !aise, !urmale, %rune sau mere & ii a8uta )oarte e)i!ient sa&si re!u%ere$e
energia ner"oasa.
In aromotera%ie, esentele )lorilor de %omi )ru!ti)eri si dis!retul %ar)um al orhideelor au e)e!te remar!a#ile.
Plantele aromati!e si !ondimentele #ene)i!e %entru uranieni sunt !ele !u gust si miros )oarte %regnant, !um ar )i
ardeiul iute, %i%erul al# sau negru sau !urrD. *emediile homeo%ati!e sunt ?ranium si Phos%horus. Toate
"itaminele din !om%le2ul N au un e)e!t toni! si #ine"enit asu%ra sistemului ner"os al Varsatorilor.

P/7TII
*a$ele lui 0e%tun ii in$estrea$a %e nati"ii din Pesti !u un tem%erament lim)ati!, !are %oate im#ra!a ori!e alta
!oloratura tem%eramentala, semnul )iind eminamente ada%ta#il, reusind sa se integre$e in ori!e mediu so!ial.
6i%ersensi#ilitatea ne%tuniana este di)u$a, ei intrand in re$onanta %ana si !u !ele mai nesemni)i!ati"e detalii din
mediul in!on8urator, !um ar )i tem%eratura, $gomotul de )ond et!. 4ri!e disonanta a mediului le %oate %ro"o!a
sim%tome )i$i!e, dar a!estea nu sunt re$ultate ale i%ohondriei, !i sim%tome %sihosomati!e, !at se %oate de reale.
7e %oate a8unge la situatii !u ade"arat gra"e, %entru !a Pestii sunt rareori a!ti"i, de!i sunt re!e%tori em%ati!i ai
lumii in!on8uratoare si le li%seste agresi"itatea naturala. 0e"oia de&a se i$ola de stimuli ne%la!uti ii )a!e %e
multi dintre ei sa se re)ugie$e in al!ool sau droguri si de"in )oarte re%ede de%endenti.
0e%tun sta%aneste la#ele %i!ioarelor, intregul sistem lim)ati!o&ganglionar si tesutul
reti!ulo&endotelial.
Vitalitatea Pestilor este indeo#ste s!a$uta, !eea !e de multe ori se datorea$a a#u$ului de al!ool, tigari, sedati"e,
tran!hili$ante sau droguri. Fa%tul !a organismul lor are tendinta de&a retine to2inele inrautateste situatia, !eea !e
im%une ne!esitatea de&a a"ea un regim alimentar )oarte e!hili#rat si de&a !onsuma su)i!iente li!hide %entru a&si
mentine organismul deto2i)iat. Pana si la medi!amentele %res!rise de medi!i, Pestii %ot a"ea rea!tii
ine2%li!a#ile, de a!eea se re!omanda e"itarea, %e !at %osi#il, a medi!amentelor %roduse %e !ale !himi!a. Pestii
ar tre#ui sa manan!e alimente !u un inalt !ontinut de li!hide, !um ar )i %e%enii, do"le!eii, !astra"etii si salata
"erde.
Plantele medi!inale si aromati!e !ores%un$atoare ne%tunienilor sunt )lorile de tei, !i!oarea si mus!hiul de
!o%a!. Prin!i%alele remedii homeo%ati!e re!omandate Pestilor sunt' Ta#a!!um, o))ea si Petroleu