You are on page 1of 6

Robia se incheie in timpul domniei lui Cirus

Posted on 26 aprilie 2012


Robia se incheie in timpul domniei lui Cirus
Mentionarea robiei babiloniene ca implinire a profetiei de 70 de ani a lui Ieremia este urmata indata
de aceea a decretului lui Cirus din anul intai al domniei sale, in care i-a incurajat pe exilatii iudei sa
se reintoarca in patria lor (vezi 2 Cronici 36,21-23). Chiar si inainte de acest decret, Daniel
anticipase sfarsitul celor 70 de ani. Cand Cirus, pomenit deja in profetie (Isaia 44,28; 45,1), a cucerit
imperiul care-i luase robi pe iudei, Daniel stia ca timpul era aproape (Daniel 9,1.2). Inainte de a trece
la tratarea sfarsitului perioadei de 70 de ani, va fi necesar sa examinam cronologia cuceririi
Babilonului de catre Cirus si datarea domniei lui.
Cucerirea Babilonului de catre Cirus. - Nabonid, cunoscut de multa de vreme din Canonul lui
Ptolemeu ca ultim imparat al Imperiului neo-babilonian, a fost biruit de ostirile lui Cirus potrivit
diferitelor rapoarte contemporane. Cilindrul lui Cirus relateaza cucerirea Babilonului fara lupte grele
si acceptarea lui imediata ca imparat .
Cronica lui Nabonid plaseaza caderea Babilonului in luna a 7-a a celui de-al 17-lea an al lui
Nabonid. Data aceasta, socotita de la al 37-lea an al lui Nebucadnetar, fixat astronomic, incolo, in
timpul domniile intermediare dupa Canonul lui Ptolemeu si tablitele, ar fi in octombrie 539 i.Hr. De
asemenea, socotind inapoi de la anul al 7-lea al lui Cambise, care si el este fixat astronomic, aflam
ca anul intai al lui Cirus ca imparat al Babilonului a inceput in primavara lui 538, urmatoarea zi a
Anului nou babilonian dupa caderea Babilonului.
8)( Anul 538 a fost cunoscut de mult timp din Canonul lui Ptolemeu ca anul intai al lui Cirus. Aceasta
explica de ce istoricii mai vechi, care nu stiau ca anul urcarii pe tron preceda anul intai, plasau
caderea Babilonului in anul 538. Cetatea a cazut la sfarsitul lui 539, dar primul an in care Cirus a
detinut controlul asupra tinutului Babilonia si astfel asupra iudeilor a inceput in 538. )
Data aceasta, atat dupa Canonul lui Ptolemeu, cat si dupa tablitele contemporane, este acceptata
indiscutabil astazi de catre experti ca mod oficial de socotire babiloniana a anilor.
Belsatar si Dariu Medul. - Dar unde intra in scena Belsatar, ultimul imparat al haldeilor, si Dariu
Medul, care a preluat imparatia lui, daca domnia lui Cirus a venit imediat dupa aceea a lui Nabonid?
Se cunoaste acum ca domnia lui Belsatar nu a fost o perioada de timp separata urmand-o pe aceea
a tatalui sau Nabonid, ci o domnie impreuna cu tatal sau si in numele acestuia. S-au gasit tablite
care-l identificau pe Belsatar cu fiul cel mai mare al imparatului, fiind reprezentantul acestuia in cazul
in care imparatul era plecat (probabil de la anul lui al 3-lea pana la al 11-lea), pe cand se afla la
Tema, in partea de nord-vest a Arabiei. E spus in Raportul persan in versuri al lui Nabonid ca
Nabonid a incredintat domnia fiului sau cel mai mare in al treilea an.
Prin aceasta se intelege in general anul al 3-lea de domnie (553/52, primavara-primavara). Totusi, s-
a sugerat ca al treilea an se refera la al 3-lea an de la terminarea templului din Haran. Intrucat
textul zice ca aceasta incredintare a domniei fiului a avut loc pe cand Nabonid era pe punctul de a
incepe cucerirea Temei si el a fost in Tema inainte de al 7-lea lui an de domnie, aceasta nu ar fi
putut avea loc mai tarziu de al 6-lea an (550/49). In felul acesta, de cativa ani Belsatar era efectiv
imparat, subordonat in rang, dar nu in putere la conducerea Babiloniei.
Tablitele scrise in cursul administratiei lui sunt datate in ani de domnie ai tatalui sau, Nabonid,
conducatorul titular al tarii. In felul acesta, Belsatar, fiul si coregentul, in calitate de al doilea
carmuitor, este indreptatit sa-i ofere lui Daniel locul al treilea in carmuirea imparatiei (Daniel
5,16.29). Cu privire la Belsatar, vezi Nota suplimentara la Daniel 5.
Schema cronologica acorda atentie in egala masura lui Dariu Medul un nume inca necunoscut in
rapoartele extra-biblice contemporane ca domnitor, precum si lui Belsatar ca domnitor, desi a fost
un timp cand acesta din urma era cunoscut doar din rapoartele biblice.
9) (Dariu Medul (care e mentionat numai in Daniel 5,31; 6,1-28; 9.1; 11,1) nu trebuie sa fie
confundat cu nici unul din cei trei imparati cunoscuti in istorie sub numele de Dariu. Acestia au fost
Dariu I, cunoscut si ca Dariu cel Mare sau Darius Histaspe (522-486); Dariu II (423-405/04) si Dariu
III (336/35-331). Dariu singur este inteles ca Dariu (I) cel Mare, bunicul lui Artaxerxe (asa este in
Ezra 5 si 6 si in Hagai si Zaharia).
Dariu Persanul (vezi la Numeri 12,22) se refera fie la al doilea, fie la al treilea nume ca acesta. Pe
temeiul rapoartelor profane, au fost sustinute diferite puncte de vedere, prin care Dariu Medul a fost
identificat cu diverse personaje cunoscute in istoria extrabiblica sub alte nume, dar pana cand nu vor
exista informatii arheologice suplimentare (asa cum s-ar putea sa fie cazul in viitor), acestea nu pot fi
considerate concludente (vezi Nota suplimentara la Daniel 6).)
Este de necontestat faptul ca un imparat numit Dariu a trait si a domnit. Raportul biblic e clar.
Singurul punct in discutie este relatia dintre domnia lui si cea a lui Cirus. Este evident ca el a domnit
fie inainte de Cirus, fie contemporan cu el. Dar rapoartele babiloniene din vreme aceea si Canonul
lui Ptolemeu socotesc domnia lui Cirus ca incepand indata dupa ultimul an al lui Nabonid. De aceea,
o domnie a lui Dariu Medul in acelasi timp cu Cirus ar fi in armonie cu Scriptura si cu rapoartele
profane.
Un alt argument in favoarea sustinerii ca Cirus a detinut puterea suprema de la data caderii
Babilonului poate fi dedus din faptul ca Biblia a prezis ca el avea sa fie cuceritorul acelei mari cetati
si astfel al marelui imperiu pe care il reprezenta (vezi Isaia 45,1).
Cand Babilonul a cazut, Dariu din neamul mezilor ajunsese ["fusese facut", KJV] imparat peste
imparatia haldeilor (Daniel 9,1). Desi Cirus, invincibilul cuceritor al Babilonului (Isaia 45,1), era in
acelasi timp trecut pe lista rapoartelor contemporane ca domnitor si avea stapanire asupra noului
Imperiu persan, nu e lipsit de sens sa se admita ca el i-a acordat lui Dariu Medul anumite
prerogative imparatesti din motive politice. Pe temeiul acestei supozitii putem spune ca Cirus a
preluat puterea la moartea lui Dariu Medul.
Comentariul acesta, care cauta totdeauna sa gaseasca concordanta dintre raportul inspirat si
documentele istorice contemporane, sustine parerea ca nu exista conflict intre credinta in Dariu
Medul ca imparat si in Cirus ca biruitor domnind indata dupa prabusirea Babilonului.
Biblia nu spune cat timp a domnit Dariu Medul dupa ce fusese facut imparat; ea aminteste doar
primul an al lui de domnie (Daniel 9,1; cf. cap. 11,1). Dupa numaratoarea babiloniana, faptul ca avea
un an intai ar arata ca el a domnit cel putin parti din doi ani anul de urcare pe tron si anul intai .
Faptul ca nu mai este amintit in continuare arata ca n-a avut un al 2-lea an si ca la data aceea Cirus
a preluat acele onoruri sau functii imparatesti pe care i le acordase inainte lui Dariu.
Cu anul intai al lui Cirus incepe noul imperiu. - S-a explicat ca sursele babiloniene plaseaza
caderea Babilonului la sfarsitul anului 539 si anul intai al lui Cirus incepand in primavara lui 538.
Aceasta explica importanta anului 538 ca marcand anul intai al noului imperiu, sub conducerea
persana, care a urmat celui babilonian. Cirus a domnit ca imparat un numar de ani inainte sa
cucereasca Babilonul, mai intai al Ansanului si apoi al Persiei, dupa aceea s-a adaugat Media (care
cuprindea o mare parte din teritoriul vechiului Imperiu asirian) si Lidia din Asia Mica (vezi Cronica lui
Nabonid; Cilindrul lui Cirus; Herodot I, 46.73.75.87.88.127-130; Strabo XV, 3.8; Ctesias, citat in
Diodorus Siculus ii.34.6.7; Xenofon spune altceva in lucrarea sa, Cyropaedia, i.1.4; i.5. 2-5;
vii.5.37.58.70; viii.1.5-11; viii.5.17-19).
Dar cand a cucerit Babilonul, Cirus si-a sporit enorm prestigiul, devenind stapanul cetatii mame a
vechii civilizatii semitice si, in felul acesta, anul intai al stapanirii de catre el a Babilonului a fost numit
anul intai al domniei lui. In proclamatia catre supusii sai babilonieni, el se intituleaza cu mandrie
Cirus, imparatul universului, imparat mare, imparat puternic, imparat al Babilonului, imparat al
Sumerului, imparat al Akkadului, imparat al marginilor lumii. In felul acesta Cirus a cucerit lumea
semitica si-i mai lipsea numai Egiptul (mai tarziu adaugat de fiul sau) pentru ca sa recompuna
marele Imperiu persan, un imperiu care cuprindea lumea mediteraneana apuseana si se intindea
pana la hotarele Indiei.
Imperiul neo-babilonian, care a avut o existenta scurta si a stralucit putin in splendorile cetatii de aur
a lui Nebucadnetar, a fost cel dintai din seria de patru puteri mondiale descrise de Daniel, dar si
ultima faza a vechii dominatii semitice. Acum, al doilea din seria lui Daniel, noul Imperiu persan al lui
Cirus, a marcat preluarea conducerii de catre popoarele indo-europene, care mai tarziu, prin greci si
romani, aveau sa dezvolte civilizatia care i-a conferit Europei o pozitie dominanta de lunga durata.
Anul intai al lui Cirus in raport cu iudeii. - Potrivit afirmatiei Scripturii, decretul lui Cirus care
permitea exilatilor iudei sa se inapoieze in Iudea, a fost emis in primul an al lui (2 Cronici 36,22; Ezra
1,1; 5,13). Intrucat caderea Babilonului a avut loc in luna Tishri (a saptea) a anului 539 , anul intai al
lui Cirus, dupa calculul tablitelor babiloniene, a inceput in primavara anului 538. Dar iudeii calculau
altfel; anii lor civili incepeau toamna . Cetatea a fost cucerita dupa ce ziua Anului nou iudaic trecuse.
Deci anul intai iudaic al noii conduceri nu ar fi putut sa inceapa inainte de urmatorul An nou iudaic, 1
Tishri, din toamna anului 538. Dupa calculul iudaic decretul ar fi putut sa fie promulgat la sfarsitul
anului 537. El trebuie sa fi fost emis cu suficient de mult timp inainte de plecarea propriu-zisa. Daca
decretul a fost dat in 537 si calatoria exilatilor a urmat in primavara anului 536, prin aceasta s-ar
implini perioada celor 70 de ani ai lui Ieremia. Si o repatriere in anul iudaic toamna-toamna 537/36 ar
fi insemnat 70 de ani, in mod inclusiv, de la inceputul exilului catre sfarsitul verii lui 605 (in anul
iudaic 606/05).
Informatiile disponibile ne permit sa stabilim ca cei 70 de ani s-au intins de pe la inceputul domniei
lui Nebucadnetar pana candva aproape de inceputul domniei lui Cirus, dar datele i.Hr. exacte sunt
greu de fixat. S-au oferit mai multe explicatii cu privire la sfarsitul perioadei, diferenta depinzand de
interpretarea datelor cu privire la Cirus si Dariu Medul.
10) (Explicatiile urmatoare despre perioada celor 70 de ani arata diferitele interpretari care au fost
date.
Cea dintai, bazata pe informatii din documentele contemporane din Babilonia, ofera un consens
satisfacator intre aceste izvoare si afirmatiile scripturistice: Daca anul intai al lui Cirus a fost unul civil
iudaic venind dupa cel in care el a luat Babilonul, decretul ar fi putut fi emis inca din toamna anului
537. Aceasta ar fi fost in prima parte a anului al 2-lea dupa calculul babilonian, dar inca in anul intai
dupa anul iudaic din tomna in toamna.
Este evident ca decretul a fost emis in Ecbatana, deoarece, cativa ani mai tarziu, se afla in
evidentele de acolo (Ezra 6,2). Faptul ca Cirus s-a aflat in Ecbatana in sau inainte de septembrie
537 pare sa fie indicat de o tablita din arhivele casei babiloniene de comert Egibi si Fiii. Daca
decretul a fost emis cam pe vremea aceea, este foarte improbabil ca exilatii sa fi pornit inainte de
primavara lui 536. O grupa atat de mare de calatori ar fi avut nevoie de suficient de mult timp, dupa
primirea decretului, ca sa faca pregatirile necesare pentru plecare. Ar fi, de asemenea, de asteptat
ca o calatorie de patru luni (vezi Ezra 7,9) sa fie efectuata in sezonul uscat (vezi Ezra 7,8), ca
oamenii sa se poata instala in locuinte noi, in cetatilor distruse odata, inainte de inceperea ploilor de
toamna.
Este evident, din Ezra 2,70; 3,1-6, ca ei erau astfel instalati inainte sa se fi adunat la Ierusalim la
finele lunii a sasea pentru a sarbatori Anul Nou ebraic, in prima zi a lunii a 7-a. Explicatia anterioara
plaseaza revenirea in 536, in primavara care a urmat edictului lui Cirus. Aceasta nu e in dezacord cu
datarea biblica a decretului in anul intai al domniei, deoarece repatrierea, care a urmat dupa decret,
nu este datata. (Pe de alta parte, in Ezra 7, decretul lui Artaxerxe nu este datat, dar calatoria este
plasata hotarat in anul al 7-lea). Explicatia aceasta nu cere nici o jonglare cu domniile la nici unul din
capetele perioadei. Aceasta este baza pentru comentarii la Ezra 1,1.
Multi scriitori timpurii au dat ca inceput al perioadei celor 70 de ani anul 606, presupunand ca este
anul al 4-lea an al lui Ioiachim (vezi p. 91) si ca sfarsit al ei mai tarziu, prin punerea primilor doi ani ai
noii conduceri pe seama unei domnii de doi ani a lui Dariu Medul, fixand anul intai al lui Cirus in 536
si nu 538. Dar Biblia, unica sursa care vorbeste despre domnia lui, nu aminteste nimic despre un
eventual al doilea an pentru Dariu Medul.
O modificare mai recenta a acestui punct de vedere cauta sa incheie cei 70 de ani, socotiti inclusiv,
in primul an al lui Cirus, admitand in dreptul lui Dariu Medul a unui an de urcare pe tron si un an
intai, precedandu-l pe Cirus. Evenimentele ar fi schitate astfel:
Primul atac asupra Ierusalimului .. 605 i.Hr.
Caderea Babilonului 539
Anul de urcare pe tron a lui Dariu Medul (cand Daniel se ruga,
realizand ca cei 70 de ani ai lui Ieremia erau pe punctul de a
se incheia) . 539/38
Anul intai al lui Dariu Medul
(in care se presupune ca ar fi murit) 538/37
Anul de urcare pe tron al lui Cirus (asa cum se presupune ca e
socotit de aceia care nu recunosteau domnia lui pana cand Dariu
n-a murit) .. 538/37
Decretul lui Cirus si repatrierea iudeilor (in anul intai al lui
Cirus, calculat astfel, dar in al 2-lea an iudaic de la caderea
Babilonului) .. . 537/36
Schema aceasta care fixeaza repatrierea in vara anului 536, in a doua jumatate a anului din tomna
in toamna 537/36, n-ar fi compatibila cu raportul biblic. O atare numerotare a anilor lui Cirus pare sa
fie in contradictie cu toate documentele contemporane datate si cunoscute, deoarece numeroasele
tablite existente nu fac nici o referire la Dariu Medul si sunt datate in fiecare an al lui Cirus, de la anul
lui de urcare pe tron pana in anul 9.
Daca anul intai al lui Cirus a fost 537/36 si nu general acceptatul an 538/37, el ar fi putut sa aiba
numai 8 ani babilonieni de domnie inainte de anul intai al lui Cambise (al carui al 7-lea an este fixat
pe cale astronomica) sau 7 ani dupa calculul iudaic toamna-toamna. Aceasta schema ar trebui sa fie
bazata pe admiterea ca Daniel folosea un mod iudaic de calculare a anilor lui Cirus, diferit de oricare
altul cunoscut in rapoartele babiloniene la momentul actual.
Cei care aleg sa inceapa cei 70 de ani cu anul al 4-lea al lui Ioiachim, in care Ieremia a facut
prezicerea pentru prima data, pot considera ca prizonierii au fost luati in campania din anul al 3-lea
al lui Ioiachim, dar nu au ajuns in Babilonia decat pe la inceputul anului al 4-lea, dupa Anul Nou
iudaic de toamna si totusi in 605 i.Hr. Astfel perioada 605-536 i.Hr. sunt 70 de ani prin calcul
inclusiv, cu toate ca ar pune inceputul anului al 70-lea in luna a 7-a, in toamna anului 536.
Unii au aratat ca sunt 70 de ani deplini intre 586 si 516, dar robia se sfarsise cu mult inainte de
terminarea templului, care a avut loc in primavara anului 515.
Unii fixeaza sfarsitul celor 70 de ani in anul 538, anul intai dupa caderea Babilonului sub Cirus, si
merg inapoi 70 de ani completi , ajungand astfel la 608. Ei observa ca Iuda, dupa moartea lui Isaiaia,
a devenit o garantie in mainile puterilor straine, intai ale Egiptului si apoi ale Babilonului. Impotriva
acestui punct de vedere se sustine ca robia lui Ioahaz in Egipt sau instalarea lui Ioiachim ca
marioneta al Egiptului nu implineste specificatiile robiei de 70 de ani fata de Babilon (2 Cronici
36,29.21; Ieremia 25,1-11; 29,1-10). Contactul direct al Babilonului cu Iuda nu a inceput decat mai
tarziu.
Unii considera cei 70 de ani o cifra rotunda, intrucat nu este precizata data de incepere.) Datele
privitoare la robie nu sunt detalii insemnate, asa cum sunt cele cuprinse in profetiile de timp ale lui
Daniel; ca atare, nu sunt chestiuni de doctrina. Pe de alta parte, o profetie detaliata, de lunga durata,
cum este cea despre cele 70 de saptamani, este asezata pe o baza cu totul diferita.
E de nadajduit ca dupa cum arheologia a clarificat, de pilda, problema candva enigmatica a lui
Belsatar, tot astfel va arunca intr-o buna zi mai multa lumina asupra lui Dariu Medul, a domniei lui
Cirus si a sfarsitului celor 70 de ani din cartea lui Ieremia. Alte doua perioade de 70 de ani vor fi
explicate in sectiunea VI.