P a g e | 1

Articolul nehotarat si articolul hotarat
Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu
o consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane):
a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an
Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep
cu o vocala sau cu h mut:
an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un
brat
In limba engleza articolul nehotarat este acelasi pentru toate
genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau
o in functie de genul substantivului din limba romana:
a pupil ! un elev o eleva ; a desk ! o catedra un birou ; a boy !
un baiat
"pre deosebire de limba romana articolul nahotarat se foloseste in
limba engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul
profesiunea titlulcalitatea cuiva etc#:
$ac% is a bo&# Ann is a girl# "he is a teacher# 'e is a student#
Articolul hotarat in limba engleza este the# (l se aseaza
intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi
forma pentru toate genurile atat la singular cat si la plural:
the teacher ! profesorul ; the students ! studentii ; the girl ! fata
Genul substantivelor
In limba engleza sunt trei genuri:
a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si
uneori animale sunt de gen masculin:
father ! tata ; dog ! caine
P a g e | )
b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si
uneori animale sunt de gen feminin:
mother ! mama ; cat ! pisica
c) substantivele care desemneaza obiecte notiuni abstracte si
animale cand nu se specifica sexul sunt de gen neutru:
chair ! scaun ; horse ! cal
*nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin
cat si de gen feminin sunt de gen comun:
teacher ! profesor profesoara ; student ! student studenta ;
pupil ! elev eleva ; friend ! prieten prietena
Pronumele personal
Pronumele personale in limba engleza sunt:
I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we
= noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele
Pronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare indiferent de
locul sau in propozitie# He (el) se foloseste pentru persoane de gen
masculin iar she (ea) pentru persoane de gen feminin; it este
pronumele personal pentru genul neutru persoana a III+a singular
si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza adica cele ce
denumesc lucruri si animale# In mod exceptional se foloseste
uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice ca
dog cat.
"pre deosebire de limba romana in engleza este obligatorie
prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba
analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)#
P a g e | ,
I am a teacher (sunt profesor profesoara)
you are bo&s (sunteti baieti)
he is a student (e student)
we are -oman (suntem femei)
they are men (sunt barbati)
Pluralul substantivelor
Pluralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia
-s la forma singularului:
a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats
"ubstantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula
avand pluralul neregulat:
a man - men ; a woman - women
Verbul ! "#
Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma
afirmativa
(.he
Affirmative
/orm)
Forma
Interogativa
(.he
Interrogative
/orm)
Forma
negativa
(.he 0egative
/orm)
Forma interogativ-
negativa
(.he Interrogative+
0egative /orm)
I am ! (eu)
sunt
am I 1 ! sunt
(eu) 1
I am not !
(eu) nu sunt
am I not 1 ! nu
sunt (eu) 1
&ou are ! (tu)
esti
are &ou 1 ! esti
(tu) 1
&ou are not !
(tu) nu esti
are &ou not 1 ! nu
esti (tu) 1
he is ! (el)
este
is he 1 ! este
(el) 1
he is not ! (el)
nu este
is he not 1 ! nu
este (el) 1
she is ! (ea)
este
is she 1 ! este
(ea) 1
she is not !
(ea) nu este
is she not 1 ! nu
este (ea) 1
P a g e | 2
it is ! (el ea)
este
is it 1 ! este (el
ea) 1
it is not ! (el
ea) nu este
is it not 1 ! nu este
(el ea) 1
-e are ! (noi)
suntem
are -e 1 !
suntem (noi) 1
-e are not !
(noi) nu
suntem
are -e not 1 ! nu
suntem (noi) 1
&ou are ! (voi)
sunteti
are &ou 1 !
sunteti (voi) 1
&ou are not !
(voi) nu
sunteti
are &ou not 1 ! nu
sunteti (voi) 1
the& are ! (ei
ele) sunt
are the& 1 !
sunt (ei ele) 1
the& are not !
(ei ele) nu
sunt
are the& not ! nu
sunt (ei) 1
In vorbirea curenta se folosesc adesea forme contrase ale verbelor
auxiliare (la afirmativ si la negativ)# /ormele contrase pentru
verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si
punerea unui apostrof intre subiect si verb fie prin contragerea
vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ () forme posibile)
I3m I3m not 4 +
&ou3re 5ou3re not 4 &ou aren3t
he3s she3s it3s he3s she3s it3s not 4 he she it isn3t
-e3re -e3re not 4 -e aren3t
&ou3re &ou3re not 4 &ou aren3t
the&3re the& 3re not 4 the& aren3t
0ota: 6a cea de+a doua forma a negativului prescurtat negatia not
este legata de verb iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful#
P a g e | 7
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#
his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp#
(l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin
acesta aceasta acest sau aceast! in functie de genul
substantivului romanesc pe care il determina:
"his student is good# (Acest 4aceast84 student48 este bun48)#
his poate fi atat pronume cat si ad9ectiv demonstrativ#
"his exercise is good# (ad9ectiv)
"his is a good exercise# (pronume)
/orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia#
acestea.
"hese bo&s are pupils# (ad9ectiv)
"hese are good boo%s# (pronume)
0ota: Ad9ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:
a good student a bad pencil
Ad'ectivul
In limba engleza ad9ectivul este invariabil avand o singura forma
pentru toate genurile si pentru ambele numere:
a good bo& ! un baiat bun ; a good girl ! o fata buna ; t-o good
bo&s ! doi baieti buni ; t-o good girls ! doua fete bune
In limba engleza ad9ectivele folosite ca atribute oricate la numar
preceda in general substantivul pe care il modifica:
a good red pencil ; a bad brown paper
P a g e | :
In exemplele: the s%& is blue; the chairs are brown###ad9ectivele
blue si brown sunt folosite ca nume predicative; ca atare ele
urmeaza substantivele pe care le modifica#
Genitivul in limba en)le$a
In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:
1# ;enitivul in *s $"he %ossessive &ase numit uneori si 'axon
(enitive) sau genitivul sintetic care se formeaza cu a9utorul
apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe
posesor atunci cand substantivul este la singular si al apostrofului
fara s atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul
substantivelor cu pluralul regulat):
the student*s teacher ! profesorul studentului ; the students*
teacher ! profesorul studentilor
insa: the children*s des%s ! bancile copiilor#
;enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care
desemneaza persoane sau uneori cu substantive nume de animale:
+ohn*s hair is bro-n#
.he pupil*s boo% is on the table#
.he dog*s name is "pot#
)# ;enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau
genitivul analitic care poate fi folosit atat pentru fiinte cat si
pentru lucruri:
.he -alls of the room are -hite#
.he chair of the teacher is bro-n#
P a g e | <
+onstructii cu prepo$itii
In lima engleza ca regula generala si spre deosebire de limba
romana substantivul se articuleaza cand este precedat de o
epozitie:
.he flo-ers on the table are pin% and blue# (/lorile de pe masa
sunt roz si albastre#)
.he man is in the room# (=mul este in camera#)
.he teacher3s pen is on the des%# ("tiloul profesorului este pe
catedra#)
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#
Pronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat
in spatiu sau in timp# (l are aceeasi forma pentru toate genurile si
se traduce prin: acela aceea acel acea in functie de genul
substantivului romanesc pe care+l determina:
"hat is a student# (Acela 4aceea4 este student4a4#)
"hat poate fi atat pronume cat si ad,ectiv demonstrativ:
"hat bo& is a pupil#(ad,ectiv) (Acel baiat este elev#)
"hat is a -all#(pronume) (Acela este un perete#)
Pluralul lui that este those# (l se traduce prin aceia acelea acei
acele:
"hose girls are pupils# (Acele fete sunt eleve#)
"hose are good pupils# (Aceiaa 4acelea4 sunt elevi 4eleve4 buni
4bune#)
P a g e | >
,umeralele cardinale
a) 0umeralele cardinale reprezentand numerele intre 1, si 1? se
termina in sufixul -teen:
1, thirteen ; 12 fourteen ; 17 fifteen ; 1: sixteen ; 1< seventeen ;
1> eighteen ; 1? nineteen
b) 0umeralele cardinale reprezentand zecile intre )@ si ?@ se
termina in sufixul -ty:
,@ thirty ; 2@ fourty ; 7@ fifty
c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:
:> sixt&-eight ; ), t-ent&-three
d) Aupa sute cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati se pune
con9unctia and:
1@7 one hundred and five ; <,> seven hundred and thirt&+eight ;
)1< t-o hundred and seventeen
e) 0umeralele hundred thousand si million nu primesc
terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale:
,@@ three hundred ; 7@@@ five thousand (fift& hundred) ;
)@@@@@@ t-o million
0ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite
nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s:
"housands and thousands of &oung people practise sports# (Bii
si mii de tineri fac sport#)
.here are hundreds of old trees in the par%# ("unt sute de copaci
batrani in parc#)
f) ;rupele de trei cifre reprezentand sute mii milioane etc# se
despart prin virgula:
:@@@ six thousand ; 1@@@@@@ one million
P a g e | ?
In schimb zecimalele se despart prin punct:
1#7 one point five ; >#7: eight point fift&+six sau eight point five
six ; @#2(#2) (ou) point four
g) 0umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un
miliard in "#*#A#
h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:
1?:> nineteen sixt&+eight sau nineteen hundred and sixt&+eight
i) 0umerele de telefon se citesc pronuntandu+se fiecare cifra:
1:,>@? one+six+three+eight+o(ou)+nine
9) 0umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei
case al unui tramvai al lectiei etc# si el urmeaza substantivului
respectiv:
no#1)+number t-elve ; tram 7+tram five ; lesson )+lesson t-o
,umeralele adverbiale
once ! o data ; t-ice ! de doua ori ; three times ! de trei ori ;
four times ! de patru ori s#a#m#d# (a#s#o# ! and so on)
Cele patru operatii aritmetice de baza se numesc :
addition ! adunare ; subtraction ! scadere ; multiplication !
inmultire ; division ! impartire
H#-# I( - H#-# A-#
1# here is (forma de singular) si there are (forma de plural)
reprezinta o constructie cu intelesul de se afla este se gaseste + se
afla sunt se gasesc# Ae cele mai multe ori there is si there are se
folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul:
P a g e | 1@
"here is a bag on the -riting+table#
"here are not man& mista%es in the dictation#
Are there man& chairs in the room1
Is there a long ruler on the table1
)# /orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is
there. are there.
,# /orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa
verb: there is not there are not#
0ota: (xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu
adverbul there (acolo)#
"here is a man there# ("e afla un om acolo#)
"here are not man& chairs there# (0u sunt multe scaune acolo#)
Pluralul (ubstantivelor
a) Pluralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin
adaugarea desinentei -s la singular:
a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils
"ubstantivele compuse din doua elemente formeaza in general
pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de singular a
ultimului element:
.he test-papers are good# (6ucrarile de control sunt bune#)
b) Pronuntarea desinentei -s:
1# Aesinenta -s se pronunta D$E dupa substantivele terminate in
vocala sau consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thD/E:
a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair -
chaairs ; a wall - walls ; a flower - flowers
P a g e | 11
)# Aesinenta -s se pronunta DsE dupa substantivele terminate in
consoane surde ca 0# 1# p# t sau thD.E:
a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett -
sheets
,# "ubstantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s
-ss -se -2 -$ -sh -)e -ch) formeaza pluralul prin adaugarea
desinentei -es pronuntata Di$E; substantivul primeste astfel o silaba
in plus:
a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a
brush - brushes ; a page - pages ; a bus - buses
Verbul ! HAV#
Indicativul pe$ent

Forma
afirmativa
Forma
interogativa
Forma
negativa
Forma
interogativ-
negativa
I have!(eu)
am
have I1 ! am
(eu)1
I have not !
(eu) nu am
have I not1 ! nu
am (eu)1
&ou have!(tu)
ai
have &ou1 ! ai
(tu)1
&ou have not !
(tu) nu ai
have &ou not1 !
nu ai (tu)1
hesheit has !
(elea) are
has hesheit1 !
are (elea)1
hesheit has
not ! (elea) nu
are
has hesheit not1
! nu are (elea)1
-e have !
(noi) avem
have -e1 !
avem (noi)1
-e have not !
(noi) nu avem
have -e not1 ! nu
avem (noi)1
&ou have !
(voi) aveti
have &ou1 !
aveti (voi)1
&ou have not !
(voi) nu aveti
have &ou not1 !
nu aveti (voi)1
P a g e | 1)
the& have !
(eiele) au
have the&1 ! au
(eiele)1
the& have not !
(eiele) nu au
have the& not1 !
nu au (eiele)1
/ormele contrase la afirmativ negativ si interogativ+negativ sunt:

"he
Affirmative
"he egative $- forme
posibile)
"he Interrogative-
egative
I3ve I3ve not 4 I haven3t haven3t I1
&ou3ve &ou3ve not 4 &ou haven3t haven3t &ou1
he3s she3s it3s
he3s she3s it3s not 4 he she
it hasn3t
hasn3t he she it1
-e3ve -e3ve not 4 -e haven3t haven3t -e1
&ou3ve &ou3ve not 4 &ou haven3t haven3t &ou1
the&3ve the&3ve not 4 the& haven3t haven3t the&1
0ota: (xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu
acelasi sens ca si have si has:
"he has got much -or% to do (she has much -or% to do)#
Fe have got man& lessons toda& (-e have man& lessons toda&)#
Fhat have &ou got in this bag1 (-hat have &ou in this bag1)
Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,!
1) (ome se foloseste in propozitii afirmative:
B& friend has some boo%s of geograph&#
.he& have some ne- curtains at the -indo-#
)) Any se foloseste:
a) in propozitii interogative:
'as &our friend any boo%s of (nglish histor&1
'ave &ou got any red pencils1
P a g e | 1,
b) in propozitii negative:
Fe haven3t any lessons no-#
.here isn3t any map on the -all#
0ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice
oricare orice fel de indiferent ce indiferent care:
Gead any of these boo%s# (Cititi oricare din aceste carti#)
As% any student here# (Intrebati pe oricare student de aici#)
,) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei atunci cand verbul
propozitiei este la afirmativ:
Fe have no lessons no-#
.here is no map on the -all#
0ota: Ad9ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de
negatie no asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta
din urma printr+o virgula:
o -e have no lesson no-#
Are &ou bus& no-1 o I am not#
(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate
.here are no mista%es in this exercise there are some in the
translations#
I have no Huestions to as%# 'ave &ou any1
=bservatia1: Pronumele nedefinit corespunzator lui no este none !
nici unul nici una:
Fe have some (nglish boo%s the& have none#
=bservatia): (ome poate fi folosit in propozitii interogative cand
are sensul de ceva cativa parte din un oarecare numar#
Comparati:
P a g e | 12
'ave &ou some mone&1 (Ai ceva niste bani1)
'ave &ou any mone&1 (Ai vreun ban1)
Ba& I see some of &our exercises1 (Pot vedea cateva din
exercitiile tale1)
'ave &ou any exercise in this cop&+boo%1 (Ai vreun exercitiu in
acest caiet1)
Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7
5ittle (putin) si a little (putin ceva) ca ad9ective preceda
substantivele desemnand nume de materie sau abstractiuni
(substantive folosite numai la singular):
.he& %no- little (nglish# ((i stiu putina engleza#)
Fe are not so bus& no- -e have a little time for (nglish# (0u
suntem asa de ocupati acum avem putin $ceva) timp pentru
engleza#)
Aeosebirea intre ele este ca:
a) little se traduce prin putin indicand o cantitate insuficienta;
b) a little se traduce prin ceva# putin indicand o cantitate mica
dar totusi suficienta#
'e has little spare time for his friends# (Are putin $aproape
deloc) timp liber pentru prietenii sai#)
'e has a little spare time .uesda&# (Are $ceva) putin timp
liber marti#)
0ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:
'e spea%s little# (Iorbeste putin aproape deloc#)
'e spea%s (nglish a little# (Iorbeste putin englezeste#)
P a g e | 17
6ew si a 0ew sunt ad9ective determinative sau pronume si preceda
substantivele folosite la plural:
Few students are absent# $ad,ectiv) (Putini studenti sunt absenti#)
A few students are in the teachers3 stud&# $ad,ectiv) (Cativa
studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor#)
'ave &ou man& boo%s1 5es I have a few# $pronume) (Ai multe
carti1 Aa am cateva#)
Indicativul pre$ent al verbelor principale
Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga
terminatia -s (sau -es) numai la persoana a III+a singular:
.he da& begins ; .hen comes noon ; B& -atch goes too slo-l& ;
It loses ; It gains ; It stops
Con9ugarea verbului to be)in la Prezent (%resent Indefinite "ense):
I begin ! (eu) incep ; &ou begin ! (tu) incepi ; he she it begins
! (elea) incepe ; -e begin ! (noi) incepem ; &ou begin ! (voi)
incepeti ; the& begin ! (ei) incep
1) Pronuntarea desinentei -s:
a) Aesinenta -s se pronunta surd DsE dupa sunetele consonantice
surde: DpE DtE D1E D0E si D8E (in scris th):
to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he#
she# it looks ; to stop - he# she# it stops
b) Aesinenta -s se pronunta sonor D$E dupa sunetele vocalice si
dupa sunetele consonantice sonore: DbE DdE D)E D/E (in scris th)
DmE DnE DlE:
P a g e | 1:
to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he#
she# it gives
c) Aesinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Di$E dupa
sunetele consonantice in scris: -ss -ce -2 -$e -ch -sh -)e:
to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress
- he# she dresses
)) =rtografia desinentei -s:
a) Ierbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s -ss
ch -sh -2) primesc la persoana a III+a singular desinenta -es#
b) (xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv care
primesc desinenta -es:
to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a
face
c) Ierbele terminate in litera -y formeaza persoana a III+a
singular in felul urmator:
+ y precedat de o consoana se transforma la persoana a III+a
singular in i la care se adauga desinenta -es:
to try - he# she it tries
+ y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de
desinenta -s:
to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says
P a g e | 1<
,umeralele ordinale si numeralele
a)0umeralele ordinale:

(1) the first (>) the eighth (17) the fifteenth
())) the t-ent&+
second
()) the
second
(?) the ninth (1:) the sixteenth
(),) the t-ent&+
third
(,) the third (1@) the tenth
(1<) the
seventeenth
(,@) the thirtieth
(2) the
fourth
(11) the
eleventh
(1>) the
eighteenth
(2@) the fourtieth
(7) the fifth (1)) the t-elfth
(1?) the
nineteenth
(7@) the fiftieth
(:) the sixth
(1,) the
thirteenth
()@) the t-entieth (:@) the sixtieth
(<) the
seventh
(12) the
fourteenth
()1) the t-ent&+
first
(<@) the seventieth
0umeralele ordinale cu exceptia primelor trei se formeaza din
numeralele cardinale corespunzatoare prin adaugarea sufixului
-th#
0ota: ;rupul de litere ve din 0ive (7) si twelve (1)) devine 0 in
numeralele ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea) the
twel0th (al doisprezecelea)#
#i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)#
Iocala e din nine cade: the ninth (al noualea)#
Iocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the
twentieth (al douazecelea)#
b) 0umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions)
P a g e | 1>
14> (a) one eighth ; )4< t-o sevenths ; 14, (a) one third ; ,47
three fifths ; 142 a (one) Huarter (fourth) ; 1 14) one and a half
0ota: Aatele se exprima cu a9utorul numeralelor ordinale (citite
astfel chiar daca cifra respectiva este formal un numeral cardinal):
(=n) the 1
st
of Aecember ((on) the first of Aecember)
Aecember 1
st
(Aecember the first)
Barch 1:
th
(Barch the sixteenth)
$une ),
rd
($une the t-ent&+third ; the t-ent&+third of $une)
Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6#
"e formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea
desinentei -es (la substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la
substantivele terminate in -0e):
.he leaf is green# (/runza e verde#) ; .he leaves change their
colour# (/runzele isi schimba culoarea#)
'is wife is a teacher# ("otia sa e profesoara#) ; .heir wives -or%
in a hospital# ("otiile lor lucreaza intr+un spital#)
(xceptii: roof (!acoperis) + roofs ; cliff (!stanca) + cliffs ;
handkerchief ((!batista) + handkerchiefs
hoof (! copita) + hoofs hooves ; wharf (!chei debarcader) +
wharfs wharves
Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H
7hat (ce) si which (care dintre care anume) pot fi pronume sau
ad9ective interogative# In primul caz ele sunt folosite singure in al
doilea ele preceda un substantiv:
P a g e | 1?
.hat boo% is this1 (ad,ectiv) (Ce carte este aceasta1)
.hat is this1 (pronume) (Ce este aceasta1)
"pre deosebire de what which are intotdeauna un sens selectiv:
In which season is it cold1 (In care anotimp este frig1)
.hich of the students is $ohn1 (Care din studenti este $ohn1)
*n al treilea pronume interogativ este who ! cine# Acesta nu poate
fi folosit ca ad9ectiv interogativ:
.ho is this bo&1 (Cine este acest baiat1)
.ho is &our teacher1 (Cine este profesorul vostru1)
P a g e | )@
6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at ! la (static) arata locul I am at the facult&#
to
! la (arata directia si se foloseste
dupa verbe de miscare)
I go to the
blac%board#
(xceptie: I go home#
on
! pe
.he boo% is on the
des%#
! in /iua de (folosit pentru a arata
data ziua)
.here are no classes
on "unda&#
'e returns on the )
nd

of $une#
! la
.he& live on a farm#
I am -or%ing on a
report#
upon ! pe (implicand si miscare)
Put these boo%s upon
the others#
in
! 0n (in cateva cazuri corespunde cu
pe din limba romana)
.he& are in the
garden#
.here is a plane in
the s%&#
.here are bo&s and
girls in the street#
.he farmers are in
the fields#
in se foloseste deasemenea cu
substantive care exprima anul luna
anotimpul sau partile /ilei (cu sens
adverbial)
In summer -e go on
holida&s#
It often rains in
=ctober#
I go to m& lectures in
the morning#
P a g e | )1
into
! 0n (implica directia si
patrunderea)
Come into the
garden#
;o into the stud&#
between ! 0ntre (doua persoane sau lucruri)
At the table I sit
between Bother and
/ather#
.he boo%case is
between the -indo-
and the door#
amon)
! printre (mai multe persoane sau
obiecte)
.he teacher is
among his students#
5ou are happ&
among &our friends#
o0 ! folosit in special pentru genitiv
.he pages of this
boo%#
.he cildren of m&
brother#
0rom ! din de la (aratand provenienta)
'e comes from
6ondon#
.hese apples are
from that tree#
P a g e | ))
Ad'ectivele posesive
/ormele ad9ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui
personal: ele corespund celor trei persoane (singular si plural)
avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III+a
singular:
I have a name# + 1y name is .om#
5ou have a teacher# + 2our teacher is a man#
'e has a hat# + 3is hat is gre&#
"he has a ne- -rist+-atch# + 3er -rist+-atch is fast#
It (the room) has t-o -indo-s# + Its -indo-s are open#
Fe have some friends# + 4ur friends are here#
5ou have t-o 9umpers# + 2our 9umpers are made of -ool#
.he& have fine shirts# + "heir shirts are -hite#
Ad9ectivele posesive sunt:
Be!eu
3ine=al meu
my ! meu mea mei mele
your ! tau ta t8i tale
his ! s8u sa s8i sale lui
her ! ei s8u sa s8i sale
its ! s8u sa ; lui ei
our ! nostru noastra nostri noastre
your ! vostru voastra vostri voastre
their ! lor
"pre deosebire de limba romana in limba engleza ad9ectivul
posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul nu si cu
obiectul posedat:
my sister ! sora mea ; my teacher ! profesorul meu ; my friends
! prietenii mei ; my clothes ! hainele mele
P a g e | ),
In timp ce in limba romana ad9ectivul posesiv se aseaza dupa
substantiv in limba engleza el precede substantivul nemaifiind
necesara si folosirea unui articol:
Fhat time is it b& your -atch1
"heir soc%s have a nice pattern# ("osetele lor au un desen
frumos#)
In limba engleza substantivele care desemneaza parti ale corpului
si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad9ectiv
posesiv:
It is cold# Put on your overcoat# (( frig# Pune+ti pardesiul#)
Fe see -ith our e&es# (Iedem cu ochii#)
'e has a boo% in his hand# (Are o carte in mana#)
Put &our hat on your head# (Pune+ti palaria pe cap#)
Pronumele posesive
Pronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat# (le au
forma asemanatoare cu cele ale ad9ectivelor posesive# 0u exista
pronume posesive pentru persoana a III+a neutru singular#
Pronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive
.his is my boo%# It is mine#
.his is your hat# It is yours#
.his is his coat# It is his#
.his is her bag# It is hers#
.his is its leg#
(the leg of the table)
+
.hese are our gloves# .he& are ours#
P a g e | )2
.hese are your umbrellas# .he& are yours#
.hese are their suits# .he& are theirs#
Pronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul
nu si cu obiectul posedat ca in limba romana:
.his dog is mine# (Acest caine este al meu#)
.hese clothes are mine# (Aceste haine sunt ale mele#)
6orma nepersonala 9I,G

1) /orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:
a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple) aratand o
actiune in desfasurare sau o stare:
#####bris%l& walking to or comig from##### + #####ducandu+se
repede sau intorcandu+se de la
#####getting off the tram##### + #####dandu+ne 9os din tramvai
Participiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc#
b) un ad9ectiv verbal traducandu+se in acest caz printr+un
ad9ectiv sau printr+un substantiv cu valoare de atribut:
shining e&es + ochi stralucitori ; loving parents + parinti
iubitori
c) un substantiv verbal:
"he building of a house ta%es about six months# (Construirea
unei case dureaza circa sase luni#)
d) un gerund constructie specifica limbii engleze caracterizata
prin natura sa dubla verbala si substantivala# "e poate traduce in
limba romana fie printr+o forma verbala fie printr+una
substantivala:
P a g e | )7
5earning a foreign language is not difficult# (A invata o limba
straina nu este greu 4 Invatarea unei limbi straine nu este grea#)
.he& all en9o& seeing a good performance# (6e place sa vada
un spectacol bun 4 Iederea unui spectacol bun ii incanta#)
Getineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba
engleza este gerund+ul si nu infinitivul sau con9unctivul ca in limba
romana:
I thin% of going to a concert# (Ba gandesc sa merg la concert#)
'e persists in making spelling mista%es# (Continua sa faca
greseli de ortografie#)
)) Construirea formei nepersonale in -in):
/orma nepersonala -in) se construieste cu a9utorul terminatiei -in)
adaugata la infinitivul scurt al verbului:
to read + reading ; to be + being
dupa urmatoarele reguli ortografice:
a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala
inaintea desinentei -in):
to -rite + writing ; to come + coming ; to love + loving
b) verbele monosilabice terminate intr+o consoana precedata de
o vocala scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in)
precum si verbele bisilabice cand accentul cade pe ultima silaba:
to sit + sitting ; to stop + stopping ; to beg + begging ; to begin +
beginning ; to prefer + preferring
c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau
de o vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei
-in):
to stud& + studying ; to pla& + playing
P a g e | ):
0ota: .rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale
in y inaintea desinentei -in):
to lie + lying (a sta culcat a zacea) ; to die + dying ; to tie + tying
(a lega)
Adverbul de mod
Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la
ad9ective:
new(ad9#) - newly(adv#) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad -
badlly ; nice - nicely ; slow - slowly
*nele ad9ective au doua forme adverbiale una identica cu aceea a
ad9ectivului cealalta formata din ad9ectiv prin adaugarea sufixului
-ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea
hard (tare greu)
hard din greu staruitor
hardly de+abia cu greu
late (tarziu)
late tarziu
lately in ultimul timp
near (aproape)
near aproape
nearly aproape ca aproximativ
.he& -or% hard# ((i muncesc staruitor#) + I can hardly
understand -hat the& sa&# (Ae+abia inteleg ce spun#)
'e never comes home so late# (0u vine niciodata tarziu acasa#) +
5ately he has been bus&# ((ste ocupat in ultimul timp#)
.he& live near# ("tau aproape#) + "he nearly cut her finger#
(Apropape ca s+a taiat la deget#)
*nele adverbe au aceeasi forma ca si ad9ectivele corespunzatoare:
P a g e | )<
fast(ad9#) + fast(adv#) ! rapid repede iute ; far + far ! departe ;
hard + hard ! din greu
(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile
"ubstantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:
&halk is -hite# (Creta este alba) ; (rass is green# (Iarba este
verde#) ; Ink is blac% red and blue# (Cerneala este neagra rosie si
albastra#)
In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se
folosesc:
a) fara articol daca sunt folosite ca substantive in sens general:
Autumn has three months# (.oamna are trei luni#)
b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:
In autumn the da&s are not ver& long# (.oamna zilele nu sunt
prea lungi#)
In winter it is sometimes ver& cold# (Iarna uneori este foarte
frig#)
c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit
anotimp:
"he winter of 1?<)# (Iarna anului 1?<)#) ; "he summer of
1?:,# (Iara anului 1?:,#)
P a g e | )>
Pre$entul +ontinuu
In limba engleza exista doua sisteme de con9ugare din punctul de
vedere al aspectului al duratei actiunii:
1) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect) care
arata ca o actiune se petrece in mos obisnuit fara a indica durata
desfasurarii ei:
.he famil& generall& spend their evening together# (Ae obicei
familia isi petrece seara impreuna#)
$ohn writes his exercises and learns his lessons ever& da&#
($ohn isi scrie exercitiile si invata lectiile in fiecare zi#)
)) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect) care exprima o
actiune in curs de desfasurare la un moment dat# Prezentul
continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent se
petrece in momentul vorbirii:
Fhat are the& doing no-1 (Ce fac ei acum1)
.he& are listening to a beautiful concert# (Asculta un concert
frumos#)
Prezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu
a9utorul timpului prezent al auxiliarului to be urmat de participiul
nedefinit al verbului de con9ugat#
Con9ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I am reading
(citesc)
am I reading1
(citesc1)
I am not
reading (nu
citesc)
am I not reading1
(nu citesc1)
&ou are
reading
are &ou reading1
(citesti1)
&ou are not
reading (nu
are &ou not
reading1 (nu
P a g e | )?
(citesti) citesti) citesti1)
he she is
reading
(citeste)
is he she
reading1
(citeste1)
he she is not
reading (nu
citeste)
is he she not
readig1 (nu
citeste1)
-e are reading
(citim)
are -e reading1
(citim1)
-e are not
reading (nu
citim)
are -e not
reading1 (nu
citim1)
&ou are
reading (cititi)
are &ou reading1
(cititi1)
&ou are not
reading (nu
cititi)
are &ou not
reading1 (nu
cititi1)
the& are
reading
(citesc)
are the&
reading1
(citesc1)
the& are not
reading (nu
citesc)
are the& not
reading1 (nu
citesc1)
/ormele contrase:

Affirmative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I3m reading I3m not reading +
&ou3re reading
&ou3re not (&ou aren3t)
reading
aren3t &ou reading1
he3s she3s
reading
he3s she3s not (he isn3t she
isn3t) reading
isn3t he she reading1
-e3re reading
-e3re not (-e aren3t)
reading
aren3t -e reading1
&ou3re reading
&ou3re not (&ou aren3t)
reading
aren3t &ou reading1
the&3re reading the&3re (the& aren3t) reading aren3t the& reading1
0ota1: Atat formele prezentului nedefinit cat si cele ale
prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in limba
romana:
P a g e | ,@
'e reads interesting boo%s# ((l citeste carti interesante#)
'e is reading a ver& interesting boo%# ((l citeste o carte foarte
interesanta#)
Comparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense
$ohn is doing his home-or%# 'e does his home-or% ever& da&#
I am learning (nglish no-# I learn (nglish at the /acult&#
0ota): Prezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru
a exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui:
.he& are broadcasting another (nglish lesson next -ednesda&#
(Ior transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare#)
Fhere are &ou spending &our summer holida& this &ear1 (*nde
iti vei petrece vacanta de vara anul acesta1)
0ota,: Prezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al
verbului de con9ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr+un
viitor apropiat# In acest caz el exprima:
+ o intentie (a intentiona a avea de gand sa):
"he is going to ma%e a report# (Ia face un raport 4referat4#)
I am going to as% them to come to supper# (Intentionez 4am de
gand4 sa+i invit la cina#)
+ o probabilitate sau o certitudine:
I thin% I3m going to have the flu# (Cred ca voi face o gripa#)
I thin% it is going to rain# (Cred ca o sa ploua#)
0ota2: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care
se desfasoara in timp implicand ideea de durata el nu poate fi
folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi) to 'ump (a sari) etc#
P a g e | ,1
Categorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care
exprima procese
mintale sau
actiuni ale
simturilor
to understand ! a
intelege
.he students understand
english#
to know ! a sti .he& know (nglish#
to think ! a crede
insa to think ! a
gandi
I think this is a good novel#
(Cred ca este un roman
bun#)
Fe are thinking of our
holida&s# (0e gandim la
vacanta noastra#)
to hear ! a auzi .he& hear a bo& calling#
to see ! a vedea
insa to see ! a se
vedea cu a se
intalni cu
I see an (nglish paper on
&our des%# (Iad o lucrare de
engleza pe biroul tau#)
'e is seeing her ever&
"unda&# ((l o vede o
intalneste in fiecare
duminica#)
7erbe care
exprima actiuni
sau stari
nelimitate ca
durata# sentimente
to love ! a iubi $ohn loves his little sister#
to like ! a placea
I like the ne- buildings of
our to-n#
to hate ! a urJ Fe hate -ar#
(ubstantive colective
a) Cuvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera
la membrii componenti ai familiei# In acest caz el este insotit de un
verb la plural#
.he famil& are listening to a concert#
.he famil& spend their time together#
P a g e | ,)
Geferirea se face la membrii familiei respective#
b) Cuvantul people (oameni lume) se acorda deasemenea cu
verbul la plural:
Ban& people are in the street# ("unt multi oameni pe strada#)
0ota: Atat 0amily cat si people pot fi si substantive individuale in
care caz au si forma de plural# People folosit ca substantiv
individual are sensul de popor:
a family ! o familie ; t-o families ! doua familii
the Gomanian people ! poporul roman ; the peoples of (urope !
popoarele (uropei
Pronumele relativ pentru persoane
7ho pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele
relativ who folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza
o persoana:
.ho is there1 (pronume interogativ) (Cine e acolo1)
.he bo& who is singing is $ohn# (pronume relativ) (Kaiatul care
canta este $ohn#)
Verbe modale
Ierbele can may must se numesc verbe modale pentru ca
exprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa
o indeplineasca# Actiunea este considerata ca:
+ posibila: I can read (nglish no-# (Pot sa citesc 4stiu sa citesc4
englezeste acum#)
+ necesara: 5ou must do it toda&# (.rebuie sa o faci azi#) ; .he&
must sta& here# ((i trebuie sa ramana aici#)
P a g e | ,,
+ permisa: 5ou may go there (at) an& time# (Poti 4ai voie4 sa te
duci acolo oricand#)
+ probabila: It may rain# ("e poate 4e posibil4 sa ploua#)
Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi
folosite la toate timpurile si modurile con9ugarii ele avand cel mult
doua forme verbale (prezent si trecut):
%re/ent Trecut
can could
may might
must pentru trecut se foloseste had to
Ierbele can may must au urmatoarele caracteristici:
+ sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:
5ou ma& go there -hen &our classes are over+.e poti duce
acolo cand se termina orele#
Fe can go there b& bus or -e ma& ta%e a tram+0e putem
duce acolo cu autobuzul sau putem lua tramvaiul#
'e must keep indoors+.rebuie sa ramana in casa#
+ 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:
&an &our friend spea% (nglish1 +"tie prietenul tau sa
vorbeasca englezeste1
'e cannot spea% it ver& -ell+0+o vorbeste prea bine#
1ust &ou -or% all the time1+.rebuie sa lucrati tot timpul1
5ou must not smo%e so much+0u trebuie sa fumezi atat de
mult#
1ay I as% &ou a Huestion+Pot sa va pun o intrebare1
P a g e | ,2
'e may not find m& address+"+ar putea sa nu+mi gaseasca
adresa#
,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur
cuvant: cannot, iar 0orma contrasa este can*t#
+ verbele modale nu primesc terminatia -s la Prezent persoana a
III+a singular:
"he can translate an (nglish text+(a stie sa traduca un text
englezesc#
It may be late# 'e must leave+Poate sa fie tarziu# .rebuie sa
plece#
,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:
I can spea% (nglish# 'e can read -ell#
6orma intero)ativa
6a %re/ent spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele
modale care formeaza interogativul prin simpla inversiune
celelalte verbe formeaza interogativul cu a9utorul verbului auxiliar
to do la prezent (do pentru persoana I si a II+a singular si plural
precum si pentru persoana a III+a plural; does pentru persoana a
III+a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal#
0umai auxiliarul (do does) se con9uga verbul principal
ramanand invariabil (la infinitiv)#
=rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:
"e remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

P a g e | ,7
verb
auxiliar
(do does)
grupul subiect
(pronume sau
substantiv)
infinitivul scurt
al
verbului
principal
alte elemente
sintactice
Ao &ou li%e
-inter
sports1
Aoes ;eorge help &ou1
Ao these students stud& -ell1
%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional de sine statator)
do I %no-1 do I do1
do &ou %no-1 do &ou do1
does he she it %no-1 does he she it do1
do -e %no-1 do -e do1
do &ou %no-1 do &ou do1
do the& %no-1 do the& do1
P a g e | ,:
6orma ne)ativa
6a %re/ent forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor
auxiliare si modale) se construieste cu a9utorul verbului auxiliar do
urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de
con9ugat#
=rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect
(pronume sau
substantiv)
verbul
auxiliar
(do does)
negatia
not
infinitivul
scurt al
verbului de
con,ugat
alte
elemente
sintactice
I do not li%e rain#
"he does not come -ith us#

to 1now to do (ca verb notional de sine statator)
I do not %no- I do not do
&ou do not %no- &ou do not do
he she it does not %no- he she it does not do
-e do not %no- -e do not do
&ou do not %no- &ou do not do
the& do not %no- the& do not do
In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau
forma negativa scurta)# Aceasta forma se obtine din contragerea
negatiei not cu auxiliarul to do:

P a g e | ,<
to 1now to do (ca verb notional de sine statator)
I don3t %no- I don3t do
&ou don3t %no- &ou don3t do
he she it doesn3t %no- he she it doesn3t do
-e don3t %no- -e don3t do
&ou don3t %no- &ou don3t do
the& don3t %no- the& don3t do
6orma intero)ativ-ne)ativa
/orma interogativ+negativa se caracterizeaza prin folosirea
inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la
negativ)#
=rdinea cuvintelor in propozitia interogativ+negativa:

verb
auxiliar
(do does)
subiect
(pronume)
negatia
not
infinitivul scurt
al
verbului
principal
alte elemente
sintactice
Ao the& not learn
foreign
languages1
Aoes it not suit &ou1

to 1now to do (ca verb notional de sine statator)
do I not %no-1 do I not do1
do &ou not %no-1 do &ou not do1
does he she it not %no-1 does he she it not do1
do -e not %no-1 do -e not do1
P a g e | ,>
do &ou not %no-1 do &ou not do1
do the& not %no-1 do the& not do1
6a forma contrasa folosita in vorbirea curenta se observa o
schimbare in ordinea cuvintelor# 0egatia not se contopeste cu
formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul:

to 1now to do (ca verb notional de sine statator)
don3t I %no-1 don3t I do1
don3t &ou %no-1 don3t &ou do1
doesn3t he she it %no-1 doesn3t he she it do1
don3t -e %no-1 don3t -e do1
don3t &ou %no-1 don3t &ou do1
don3t the& %no-1 don3t the& do1
0ota: Cand subiectul propozitiei interogativ+negative nu este
exprimat prin pronume ci printr+un substantiv grupul negatiei
verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului:
;o you not like m& compositions1 (subiect + pronume)
;oes not the teacher like m& composition1 (subiect + substantiv)
Insa prin folosirea formelor prescurtate aceasta deosebire se
elimina de la sine:
8on*t you like m& composition1
8oesn*t the teacher like m& composition1
;eclinarea pronumelui personal
P a g e | ,?
Cuvintele me you him her it us them sunt formele de
dativ si acuzativ ale pronumelui personal# Aeoarece 9oaca rolul de
complement in propozitie cazurile dativ si acuzativ sunt denumite
si 4b,ective &ase - cazul complementului# Pronumele care
urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I &ou he she it -e &ou the&
8ativ9
(to)
me
(to)
&ou
(to)
him
(to)
her
(to)
it
(to)
us
(to)
&ou
(to)
them
Acu/ativ9 me &ou him her it us &ou them
/orma dativului este uneori precedata de prepozitia to#
Aceasta se intampla ori de cate ori intr+o propozitie complementul
indirect exprimat printr+un pronume (sau substantiv) se aseaza
dupa complementul direct# Aceasta reprezinta un mod de a
sublinia de a scoate in evidenta complementul indirect# Astfel
ordinea normala a cuvintelor este:

subiect
$ohn
predicat
gives
complement
indirect
Ann
complement direct
a boo% of s%etches sau
subiect
$ohn
predicat
gives
complement
direct
a boo% of s%etches
complement indirect $cu
prepo/itia to)
to Ann
0ota: .rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este
stricta si ca pozitia unui substantiv inainte sau dupa predicat
determina functia lui sintactica (subiect sau complement):
$ohn sees the bear# (complement direct) ($ohn vede ursul#)
"he bear (subiect) sees $ohn# (*rsul il vede pe $ohn#)
+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului
P a g e | 2@
"ubstantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza
pluralul in mod obisnuit prin simpla adaugare a lui -s:
a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys
"ubstantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y
in i si se adauga -es:
a study - studies ; a copy - copies ; a library -
libraries ; factory - factories ; cityy - cities
"ubstantivele woollies (lucruri de l8na) si undies (len9erie de corp)
se folosesc numai la plural#
impul recut
Ierbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul
"recut si %articipiul#
.oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in
functie de formele lor de baza (forma a II+a si a III+a) in doua mari
categorii: verbe regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate
(Irregular 7erbs)#
Ierbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut
prin adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele:
to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love -
d - d
Con9ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed:
I -or%ed 4 &ou -or%ed 4 he she it -or%ed 4 -e -or%ed 4 &ou
-or%ed 4 the& -or%ed
Aesinenta -ed se pronunta DtE cand verbul se termina in
consoana surda $ she asked ;a9skt<; she looked ;lukt< ) si DdEcand
verbul se termina in consoana sonora sau vocala $ it gained
;geind<; we listened ;*lisnd< )# (a se pronunta DidE cand verbul se
P a g e | 21
termina in sunetele DtE sau DdE$ she regretted ;ri*gretid<; she added
;aedid< )#
Aaca verbul se termina la infinitiv in -e sufixul -ed se reduce la -d:
to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we
received
Ierbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la
"impul trecut pe y in i la care se adauga desinenta -ed:
to try - I tried ; to carry - they carried
Ierbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si
adauga numai desinenta -ed:
to play - they played ; to en,oy - you en,oyed
Ierbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o
vocala scurta accentuata dubleaza consoana finala inaintea
desinentei -ed:
to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he
begged
"impul trecut exprima:
a) o actiune trecuta terminata de obicei localizata in timp# (l
este prin excelenta forma verbala folosita in naratiune:
5esterda& -e had a nice brea%fast# (Ieri am avut un mic de9un
delicios#)
I en,oyed the boo%# (Bi+a placut cartea#)
b) o actiune care s+a produs in mod repetat in trecut:
6ast &ear the& had (nglish lessons t-ice a -ee%# (Anul trecut
ei aveau lectii de engleza de doua ori pe saptamana#)
.impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti:
perfectul compus imperfectul si perfectul simplu in functie de
P a g e | 2)
context#
Timpul trecut al verbelor nere)ulate
Ierbele neregulate nu formeaza "impul trecut si Participiul trecut
prin adaugarea desinentei -ed ci au forme diferite#
6ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A#
+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul
Trecut
to be
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I -as -as I1
I -as not
(-asn3t)
-as I not1 (-asn3t I1)
&ou -ere -ere &ou1
&ou -ere not
(-eren3t)
-ere &ou not1
(-eren3t1)
he she it
-as
-as he she it1
he she it -as
not (-asn3t)
-as he she it not1
(-asn3t he she it1)
-e -ere -ere -e1
-e -ere not
(-eren3t)
-ere -e not1 (-eren3t
-e1)
&ou -ere -ere &ou1
&ou -ere not
(-eren3t)
-ere &ou not1
(-eren3t &ou1)
the& -ere -ere the&1
the& -ere not
(-eren3t)
-ere the& not1
(-eren3t the&1)

to have
P a g e | 2,
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I had had I1
I had not
(hadn3t)
had I not1 (hadn3t I1)
&ou had had &ou1
&ou had not
(hadn3t)
had &ou not1 (hadn3t
&ou1)
he she it had had he she it1
he she it had
not (hadn3t)
had he she it not1
(hadn3t he she it1)
-e had had -e1
-e had not
(hadn3t)
had -e not1 (hadn3t
-e1)
&ou had had &ou1
&ou had not
(hadn3t)
had &ou not1 (hadn3t
&ou1)
the& had had the&1
the& had not
(hadn3t)
had the& not1 (hadn3t
the&1)
P a g e | 22
recutul continuu
"e formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si
participiul nedefinit al verbului de con9ugat#
"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in
desfasurare in trecut si se traduce in limba romana cu a9utorul
imperfectului#
Con9ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form
Interrogative
Form
egative
Form
Interrogative-
egative Form
I -as -al%ing +
(eu) umblam
-as I -al%ing1
I -as not
-al%ing
-as I not
-al%ing1
&ou -ere -al%ing
+ (tu) umblai
-ere &ou
-al%ing1
&ou -ere not
-al%ing
-ere &ou not
-al%ing1
he she it -as
-al%ing + (el ea)
umbla
-as he she it
-al%ing
he she it -as
not -al%ing
-as he she it not
-al%ing1
-e -ere -al%ing +
(noi) umblam
-ere -e
-al%ing1
-e -ere not
-al%ing
-ere -e not
-al%ing1
&ou -ere -al%ing
+ (voi) umblati
-ere &ou
-al%ing1
&ou -ere not
-al%ing
-ere &ou not
-al%ing1
the& -ere -al%ing
+ (ei ele) umblau
-ere the&
-al%ing1
the& -ere not
-al%ing
-ere the& not
-al%ing1
Participiul trecut
P a g e | 27
Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba
romana:
covered + acoperit ; looked after + ingri9it
6a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca
"impul trecut iar la verbele neregulate el poate avea forme
deosebite:
to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten
Printre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele
modale#

Absenta articolului la unele substantive
In limba engleza nu se articuleaza numele meselor:
brea10ast lunch dinner supper#
Ae asemenea nu primesc articol: numele alimentelor numele
de substante si materiale in general decat atunci cand sunt
determinate de un atribut sau propozitie atributiva sau cand
acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor fiind
determinate (in acest caz) printr+un ad9ectiv demonstrativ sau prin
folosirea articolului hotarat cu valoare anaforica (aratand ca
notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):
Fe have breakfast# 'upper is Huite nice#
Fe have plent& of bread and butter-Avem paine si unt din
belsug#
dar:
"he hot milk (-hich -e get for brea%fast) tastes good#
'elen regretted the cake (-hich she refused)#
0ota: =bservati de asemenea ca sunt lipsite de articol:
a) substantivele nume de abstractiuni:
P a g e | 2:
"ime is upL 5ife is beautiful# (Iiata e frumoasa#)
b) substantivele nedeterminate folosite la plural intr+un sens
general nedefinit:
meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social
evenings
Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata
starea pe loc
Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&
over ! peste .he cat 9umps over the box#
to ! la spre
(directie)
I go to the Institute ever& da&# dar: In the evening
I go home#
into ! Jn
(miscare)
.he& come into the room# Fe translate from
(nglish into Gomanian#
down ! Jn 9osul .he& climbed down the mountain#
up ! Jn susul .he& climbed up the the mountain#
throu)h ! prin .he& passed through a forrest#
out o0 ! (afara)
din
'e -al%ed out of the house# .he girl loo%ed out
of the -indo-#
0rom ! de la din
Bar& comes from the librar&# I am bus& from ?
a#m# to , p#m#

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&
between ! Jntre .here is a picture between the t-o -indo-s#
amon) ! printre Parents are happ& among their children#
round ! Jn 9urul .here is a large garden round the house#
P a g e | 2<
above ! deasupra A lamp hangs above the table#
behind ! Jn spatele
Jndaratul
.he blac%board is behind the teacher3s des%#
at ! la (static)
At : o3cloc% -e shall be at the librar&# Fhen
-ill &ou be at home1
in ! Jn (stare pe loc) Fe are all in the classroom#
on ! pe .he cloc% is on the table#
under ! dub
dedesubt
.he floor is under our feet#
by near ! lJnga
alaturi de
Come and sit by me near the fire#
be0ore ! Jnaintea in
fata
In the morning he leaves before me# .he man
-as -aiting before the door#
in 0ront o0 ! Jn fata .here are some trees in front of m& stud&#
Viitorul
Iiitorul este un timp analitic# Atat verbele regulate cat si cele
neregulate formeaza viitorul in acelasi fel:
Fe shall walk up to our room#
I shall tell &ou some 9o%es#
And& will sing us some songs#
5ou will tell us some interesting stories#
Iiitorul se formeaza cu a9utorul auxiliarelor shall la persoana I
(singular si plural) si will la persoana a II+a si a III+a (singular si
plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului principal#
6a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre
subiect si predicat:

P a g e | 2>
Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&
"hall I come 1
Fill &ou sing 1
6a forma negativa negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau
will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&
Fe shall not come#
.he& -ill not -al% up#
6a forma interogativ+negativa negatia not se aseaza dupa
subiect cand acesta este exprimat printr+un pronume iar in cazul
unui subiect exprimat printr+un substantiv negatia not se pune
inaintea subiectului:
Fill they not tell us some interesting 9o%es1 (subiect ! pronume)
Fill not the man tell us a 9o%e1 (subiect ! substantiv)
6a forma contrasa insa negatia not se contopeste cu auxiliarul
shall sau will si intotdeauna preceda subiectul:
'han*t -e go to the movie1 +0u vom merge la film1
.on*t the three men tell us the end of the stor&1 +Cei trei barbati
nu ne vor spune sfarsitul povestirii1
Con9ugarea verbului la viitor + exemplu: verbul to come -
came - come ! a veni

A00irmative
6orm
Interro)ative
6orm
,e)ative
6orm
Interro)ative-
,e)ative 6orm
I shall (I3ll)
come
"hall I come1 I shall not
(shan3t)
"hall I not come1
("han3t I come1)
P a g e | 2?
come
5ou -ill
(&ou3ll) come
Fill &ou come1
5ou -ill not
(-on3t) come
Fill &ou not come1
(Fon3t &ou come1)
'e -ill (he3ll)
come
Fill he come1
'e -ill not
(-on3t) come
Fill he not come1
(Fon3t he come1)
"he -ill
(she3ll) come
Fill she come1
"he -ill not
(-on3t) come
Fill she not come1
(Fon3t she come1)
It -ill (it3ll)
come
Fill it come1
It -ill not
(-on3t) come
Fill it not come1
(Fon3t it come1)
Fe shall
(-e3ll) come
"hall -e come1
Fe shall not
(shan3t) come
"hall -e not come1
("han3t -e come1)
5ou -ill
(&ou3ll) come
Fill &ou come1
5ou -ill not
(-on3t) come
Fill &ou not come1
(Fon3t &ou come1)
.he& -ill
(the&3ll) come
Fill the&
come1
.he& -ill not
(-on3t) come
Fill the& not come1
(Fon3t the& come1)
,ota: Prezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit in
special in vorbirea curenta pentru a exprima impreuna cu
infinitivul lung al verbelor notionale actiuni ce urmeaza sa fie
savarsite sau sa aiba loc intr+un viitor apropiat fata de momentul
vorbirii#
Constructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu
shall si will si are de obicei o implicatie modala de intentie (a avea
de gand sa a intentiona sa) de certitudine sau probabilitate (redata
in romana prin viitor)#
.heir professor is going to lecture to them on .uesda&#
Profesorul lor le va tine o conferinta marti# (are sa le tina##### ;
intentioneaza a le#####)
P a g e | 7@
6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma
intero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense
/ormele interogativa negativa si interogativ+negativa se
construiesc la fel atat pentru verbele regulate cat si pentru cele
neregulate#
Ca si la .impul present aceste forme se construiesc analitic
folosindu+se timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si
infinitivul scurt al verbului principal:
8id it upset &ou1 I did not wish an& other tea#
=rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect
verb principal $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
Aid the& come in time1
Aid Bi%e see &our -or%1
=rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect
auxiliar 6
not
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
.he& did not come in time#
Bi%e did not see &our -or%#
=rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:
a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect
negatie
$not)
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
Aid the& not call &ou up1
P a g e | 71
Aid -e not meet last -ee%1
b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar
negatie
$not)
subiect
verb $infinitiv
scurt)
alte elemente
gramaticale
Aid not Bar& %no- &our address1
Aid not
the
bo&s
understand the lesson1
Con9ugarea verbului to brin) + brou)ht + brou)ht ( ! a aduce) la
"impul trecut

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-
egative Form
I brought Aid I bring1
I did not (I
didn3t) bring
Aid I not (didn3t I)
bring1
5ou brought Aid &ou bring1
5ou did not (&ou
didn3t) bring
Aid &ou not (didn3t
&ou) bring1
'esheit
brought
Aid hesheit
bring1
'esheit did not
(hesheit didn3t)
bring
Aid hesheit not
(didn3t hesheit)
bring1
Fe brought Aid -e bring1
Fe did not (-e
didn3t) bring
Aid -e not (didn3t
-e) not bring1
5ou brought Aid &ou bring1
5ou did not (&ou
didn3) bring
Aid &ou not (didn3t
&ou) not bring1
.he&
brought
Aid the&
bring1
.he& did not
(the& didn3t)
bring
Aid the& not (didn3t
the&) not bring1
P a g e | 7)
0ota: 6a forma contrasa a interogativ+negativului ordinea
cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie
$forma contrasa)
subiect
verb principal
$infinitiv scurt)
alte elemente
gramaticale
Aidn3t the& follo-
their teacher3s
advice1
Aidn3t
the
visitors
drin% coffee1
ipuri de propo$itii intero)ative
a) Intrebarile generale privitoare la predicat incep de obicei cu un
auxiliar (to have# to be# to do)# Printr+o intrebare generala
vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este
pozitiva sau negativa:
Are &ou a student1
Is he ver& bus& no-1
.ere &ou here at : o3cloc%1
3ave &ou an& Huestion to as% me1
3as he man& lessons for tomorro-1
3ad &ou an& mista%es in &our last translation1
8oes he spea% (nglish1
8o &ou go there b& tram1
8id the& help &ou1
Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:
Are &ou ver& tired1 2es I am (tired)# o I am not (tired)#
b) Intrebarile specialeprivitoare la orice parte a propozitiei incep
cu un cuvant interogativ (who. what. when. which.(care1)
where. how many.(cati1 cate1) how much.(cat1 cata1) how
lon).(cat timp1) etc#):
P a g e | 7,
.ho is he1
.hat are &ou reading1
.hen did &ou come1
.hich (nglish -riter do &ou prefer1
.here does he live1
3ow many people did &ou invite1
3ow much did &ou pa& for it1
3ow long did it ta%e &ou to come here1
Gaspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis formulat
printr+o propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica:
Fhat is &our name1 B& name is 0ic%#
Fhere is Bar&1 "he is at the librar& sau At the librar&#
Fhen is &our birthda&1 It is on Aecember 1@
th
sau =n Aecember
1@
th
#
0ota: Atat pronumele cat si ad9ectivele interogative exclud
folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei
(sau fac parte din grupul subiectului):
.ho speaks (nglish here1
.hich trolley goes to the Institute1
.hat lesson comes no-1
.ho came to &our house &esterda&1
-aspunsul scurt
In limba engleza vorbita la o intrebare generala se poate da
un raspuns scurt# Intr+un raspuns scurt adverbul afirmativ sau
negativ (yes# no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect
(in general un pronume personal sau o particula introductiva ca de
pilda there) la care se adauga verbul (la negativ insotit si de
negatia not)#
Ierbele to be to have to do si verbele modale sunt repetate
singure in raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal
respectiv este omis):
P a g e | 72
Are the students here1 5es the& are# 0o the& are not (aren3t)#
Bust there be a comma here1 5es there must# 0o there must
not (mustn3t)#
Is it eight o3cloc%1 5es it is# 0o it isn3t#
Can &ou ring me up later1 5es I can# 0o I cannot (can3t)#
Ao the& understand (nglish1 5es the& do# 0o the& do not
(don3t)#
Aid he -rite to &ou1 5es he did# 0o he did not (didn3t)#
Aoes she en9o& the boo%1 5es she does# 0o she does not
(doesn3t)#
'ad &ou man& classes &esterda&1 5es I had# 0o I had not
(hadn3t)#
Aid it upset &ou1 5es it did# 0o it did not (didn3t)#
(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular
*nele substantive au forma de singular dar sens de plural#
Ain aceasta categorie fac parte:
advice + sfaturi
information + informatii
knowledge + cunostinte
furniture + mobila mobilier
luggage + baga9e
'e al-a&s gives me some good advice+(l intotdeauna imi da
sfaturi bune#
Fe have ver& little information on this sub9ect+Avem putine
informatii asupra acestui subiect#
'is knowledge of (nglish is perfect+Cunostintele lui de engleza
sunt excelente#
P a g e | 77
.he furniture in this room is ne-+Bobila din aceasta camera
este noua#
.he& are sending the luggage b& bus+(i trimit baga9ele cu
autobuzul#
"ingularul poate fi exprimat cu a9utorul expresiilor a piece o0
(o bucata de) an item o0:
a piece of advice + un sfat
an item of information + o informatie
a piece of furniture + o mobila
a piece of luggage + un baga9 o valiza
"ubstantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie# (l are
forma de plural sens de plural care se acorda intotdeauna cu un
verb la singular:
Fhat is the ne-s1 +Ce vesti sunt)
'ere is the ne-sL+(Iata stirileL
.he ne-s is good+Iestile4 stirile sunt bune#
I heard a ver& good piece of ne-s+Am auzit o stire foarte buna#
iitorul
I will be there+Ioi fi acolo#
I will finish the -or% tonight+Ireau 4sunt hotarat4 promit4 sa
termin lucrarea asta seara#
.on*t &ou have a cup of tea1+0u vrei sa iei un ceai1
Auxiliarul will din
5ou shall not go to the pictures+0u te vei duce la cinema#
'e shall come -ith &ou+(l trebuie sa vina cu voi#
P a g e | 7:
cu (l se prezinta deci sub urmatoarea forma:
I -ill come ; &ou shall come ; he she it shall come ; -e -ill
come ; &ou shall come ; the& shall come
0ota1: (hall folosit in propozitii interogative se traduce de obicei
printr+o forma a con9unctivului:
'hall I stop no-1 ("a ma opresc acum1)
Fhat shall I do1 (Ce sa fac1)
0ota): 7ill 6 infinitivul unui verb folosit intr+o propozitie
interogativa reprezinta o formula de politete:
.ill &ou help me -ith m& exercise please1+Ireti sa ma a9uati la
acest exercitiu1
.ill &ou close the door1+Irei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa1
+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some,
any, no, every&
Compusii pronominali ai ad9ectivelor nehotarate some any no si
every se formeaza cu a9utorul cuvintelor body one thin) si se
folosesc astfel:
a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)
anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)
everybody (fiecare
toti)
everyone (toata
lumea)
everything (tot
toate)
P a g e | 7<
b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma
negativa):

anybody (cineva
nimeni)
anyone (cineva
nimeni)
anything (ceva
nimic)
c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody
(nimeni)
no one# none (nimeni nici unul
(dintre))
nothing
(nimic)
'omebody as%ed about &ou+Cineva a intrebat de tine#
I met someone &ou %no-+Am intalnit pe cineva pe care+l
cunosti#
"he told me something interesting+Bi+a spus ceva interesant#
Is anyone ta%ing his advice1 +Ii urmeaza cineva sfaturile1
Aid he leave anything for me1 +Bi+a lasat ceva1
.he& did not spea% to anybody+0+au vorbit cu nimeni#
"he did not meet anyone &esterda&+0+a intalnit pe nimeni ieri#
I don3t %no- anything about her+0u stiu nimic despre ea#
obody comes this afternoon+0u vine nimeni azi dupa amiaza#
P a g e | 7>

othing -as too difficult for him+0imic nu era prea greu pentru
el#
one of the students -ill be absent tomorro-+0ici unul dintre
studenti nu va fi absent maine#
M;ood morning everybody (everyone)#M+Kuna dimineata tuturor#
In the evening I found everybody at home+"eara am gasit pe toti
acasa#
=verything in the house is clean and tid&+.otul in casa este curat
si ordonat#
0ota1: Aesi everybody everyone si everythin) sunt intotdeauna
folosite la singular ele se pot adesea traduce cu forme de plural:
=verybody is -or%ing -ell+/iecare toata lumea toti lucreaza
bine#
0ota): /ormele anybody anyone sau anythin) folosite in
propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau orice:
Anybody can do it+=ricine poate sa o faca#

5ou ma& as% anyone &ou li%e+Poti sa intrebi pe oricine doresti
4vrei#
.a%e anything &ou find in the refrigerator+Ia orice gasesti in
frigider#
P a g e | 7?
0ota,: Pronumele compuse nehotarate somebody someone
precum si anybody anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul
genitiv
'omebody*s hat -as there+Palaria cuiva era acolo#
I see someone*s letter on the table+Iad scrisoarea cuiva pe masa#
Is she anybody*s relative1+(ste ea ruda cuiva1
I cannot see anyone*s fault in that+0u vad sa fie greseala cuiva in
asta#
+omparatia ad'ectivelor
+omparativul
a) se formeaza prin adaugarea terminatiei -er ad9ectivului la gradul
pozitiv# Al doilea termen de comparatie se introduce prin
con9unctia than (! decat)#
no bigger than ; no heavier than
"ufixul -er se adauga numai ad9ectivelor de o silaba# Celelalte
formeaza comparativul cu a9utorul adverbului more care se aseaza
inaintea unui ad9ectiv de mai multe silabe:
.he boo% -as more interesting than the picture+Cartea a fost
mai interesanta decat filmul#
"he is younger and more beautiful than her sister+(a este mai
tanara si mai frumoasa decat sora ei#
P a g e | :@
0ota: Ad9ectivele bisilabice terminate in -y -ow -le -ble formeaza
comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:
.his lesson is easier than the other one+6ectia aceasta este mai
usoara decat cealalta#
B& street is narrower than that one+"trada mea e mai ingusta
decat aceea#
In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:
+ daca ad9ectivul se termina in -e se dauga numai r:
large - larger
+ daca ad9ectivul se termina in -y acesta se inlocuieste cu i (daca
y este precedat de o consoana):
heavy - heavier
+ daca ad9ectivul se termina in -y precedat de o vocala
terminatia -er se adauga dupa y fara nici o alta schimbare:
gay (vesel) + gayer
+ daca ad9ectivul se termina intr+o consoana precedata de o
vocala scurta consoana se dubleaza adaugand terminatia -er:
hot - hotter
b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a9utorul unui
ad9ectiv precedat si urmat de con9unctia as:
In spring the da&s are as long as the nights+Primavara zilele sunt
egale cu noptile#
P a g e | :1
.his boo% is as interesting as the other one+Cartea aceasta este
la fel de interesanta ca cealalta#
c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr+un ad9ectiv
precedat de not so si urmat de as:
;asoline is not so heavy as oil#
A car is not so fast as a plane+Automobilul nu este la fel de rapid
ca avionul#
"e poate spune insa si: A car is not as fast as a plane#

%o/itiv
&omparativ de
superioritate
&omparativ de
egalitate
&omparativ de
inferioritate
hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as
strong stronger (than) as strong as
not so (as) strong
as
happ& happier (than) as happ& as
not so (as) happ&
as
important
more important
(than)
as important as
not so (as)
important as
Ad9ectivele scurte formeaza superlativul cu a9utorul terminatiei
-est:
big + bigger + the biggest
large + larger + the largest
thic% + thicher + the thickest
happ& + happier + the happiest
Ad9ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu
a9utorul cuvantului most asezat inaintea ad9ectivului:
P a g e | :)
important + more important + the most important $of all)
beautiful + more beautiful + the most beautiful $of all)
=bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea
ad9ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acesta#
"uperlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau
most (fara articol) inaintea ad9ectivului la gradul pozitiv:
It is very (most) important# ((ste foarte 4 cat se poate de
important#)
"i adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale
ad9ectivelor; la superlativ insa acestea nu primesc articol:
"pea% louder nobod& can hear &ou+Iorbeste mai tare nimeni
nu te poate auzi#
.his is the pla& I li%ed best+Aceasta este piesa care mi+a placut
cel mai mult#
Imperativul
6a persoana I singular si persoana a III+a singular si plural
imperativul se construieste cu a9utorul verbului to let folosit ca
auxiliar si a pronumelui personal in cazul acuzativ#
Con9ugarea verbului to say la imperativ:
6et me sa&L 6et us (let3s) sa&L
"a&L "a&L
6et him her sa&L 6et them sa&L
P a g e | :,
Propo$itii eliptice
=arly september and the leaves are beginning to fall.
(lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice fiind mai
potrivita stilului descrierii# 6ipseste subiectul si predicatul: It is#
&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este
un procedeu des folosit in anunturi titluri de gazete atunci cand
subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a III+a#
"copul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor#
.hat about electric cars> + este de asemenea o propozitie
eliptica#
Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what
about.... sau cu how about.... lipseste subiectul si predicatul:
.hat about your end-year exams> (Ce se aude cu examenele
tale de sfarsit de an1)
3ow about going to the pictures> (Ce+ai spune sa mergem la
cinema1)

;iate$a pasiva
Pasivul se formeaza in limba engleza ca si in limba romana
cu a9utorul verbului to be si cu participiul trecut al verbului de
con9ugat:
.he earth can be seen-Pamantul poate fi vazut#
.he shado-s can be observed+ *mbrele pot fi observate#
P a g e | :2
.he bra%ing s&stem was switched on-"istemul de franare era
activat#
.he earth is surrounded b& a blue halo+Pamantul este incon9urat
de o aureola albastra#
0ota1: "pre deosebire de limba romana participiul trecut nu se
acorda in gen si numar cu subiectul ramanand invariabil#
0ota): "a nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale
diatezei pasive#
Prima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)) iar
cea de+a doua cu participiul trecut:
Bar& is sending an e+mail+Bar& trimite un e+mail# + aspectul
continuu
.he e+mail is sent b& Bar&+(+mail+ul este trimis de Bar&# +
diateza pasiva
Constructiile pasive sunt urmate de regula de prepozitia by N un
substantiv sau pronume care arata sensul actiunii# Acest
complement precedat de prepozitia by poate lipsi:
I was asked by our teacher+Am fost intrebat 4rugat4 de profesorul
nostru#
.he boo% must be read by ever& student in the group+Cartea
trebuie citita de fiecare student din grupa#
.he letter was posted (by him)+"crisoarea a fost expediata 4de
el4#
P a g e | :7
Ca si in limba romana trecerea unei propozitii din diateza
activa in cea pasiva comporta unele schimbari sintactice#
Complementul direct din propozitia cu verbul la diateza
activa devine subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva:
Amundsen discovered the "outh Pole in 1?11+Amundsen a
descoperit Polul "ud in anul 1?11#
.he "outh Pole was discovered b& Amundsen in 1?11+Polul "ud
a fost descoperit de Amundsen in anul 1?11#
'e will write an interesting novel+(l va scrie un roman
interesant#
An interesting novel will be written b& him+*n roman interesant
va fi scris de el#
"pre deosebire de limba romana in engleza si complementul
indirect al verbului la diateza activa poate deveni subiect al
constructiei pasive:
I sho-ed him his mista%es+I+am aratat greselile#
3e was shown his mista%es+I s+au aratat greselile#
I as%ed her some Huestions+I+am pus cateva intrebari#
'he was asked some Huestions+I s+au pus cateva intrebari#
Astfel de verbe tranzitive ca: to o00er to )ive to tell to re0use to
show etc# care pot avea doua complemente unul direct si unul
indirect pot fi transformate in doua constructii pasive:
.he& offered her a bunch of flo-ers+I+au oferit un buchet de
flori#
a) A bunch of flowers was offered to her#
P a g e | ::
b) 'he was offered a bunch of flo-ers+I s+a oferit un buchet de
flori#
Bichael told me the good ne-s &esterda&+Bihai mi+a spus
vestea cea buna ieri#
a) "he good news was told me b& Bichael &esterda&#
b) I was told the good ne-s b& Bichael &esterda&#
(Iestea cea buna mi+a fost spusa de Bihai ieri#)
0ota,: *nele verbe din limba engleza desi la pasiv se traduc in
limba romana cu diateza reflexiva:
Ban& problems have been solved-"+au rezolvat multe probleme#
0ota2: Aiateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul
complement indirect al diatezei active se traduce in limba romana
cu reflexivul insotit de un dativ:
I am shown-Bi se arata#

.he& will be given-6i se va da#

I was asked-Bi s+a cerut#

Fe were told-0i s+a spus#
P a g e | :<
#chivalentii verbelor modale
Ierbele modale can may must sunt si defective ele
neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele
can si may) iar verbul must nu are decat prezent# Pentru a
exprima celelalte timpuri ale acestor verbe in limba engleza se
folosesc unele verbe echivalente ca sens:
a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare
.he& won*t be able to return so soon+0u vor putea sa se
intoarca atat de curand#
In the ,
rd
&ear &ou will be able to spea% (nglish+In anul III
veti fi in stare 4veti putea4 sa vorbiti engleza#
b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie,
permisiunea sa
Bi%e was allowed to leave sooner+6ui Bi%e i s+a permis sa
plece mai devreme#
.he& were not permitted to spea% Gomanian at the (nglish
lesson+0u li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de
engleza#
0ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau
presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul
cuvintelor perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul
respectiv la timpul cerut:
I ma& spend m& summer holida&s at the sea+side#
%erhaps I shall spend m& summer holida&s at the sea+side#
"e poate 4s+ar putea4 e posibil4 sa+mi petrec vacanta de vara la
mare#
P a g e | :>
1aybe he is right# %erhaps he is right#
Poate ca are dreptate 4se poate sa aiba dreptate#
c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de
necesitate& sau to be obliged to %ideea de obli)atie&.
5ou will have to go and meet the delegation+Ia trebui sa te
duci sa intampini delegatia#
"hall I have to sta& till six o3cloc%1 +I was obliged to get up
ver& earl&+Ia trebui sa stau pana la ora :1 A trebuit4 am fost
nevoita sa ma scol foarte devreme#
0ota: In mod obisnuit interogativul si negativul verbului to have
to (a trebui) se formeaza cu a9utorul auxiliarului do:
5ou don*t have to get up so earl&#
Fhere do the& have to go tomorro-1
8oes he have to bring the boo%1
Punctele cardinale
"ubstantivele care denumesc punctele cardinale (the
directions): north south east west pot fi folosite si ca ad9ective
sau chiar adverbe:
.he expedition reached the orth Pole+(xpeditia a atins Polul
0ord# + ad9ectiv
.he& turned south+"+au indreptat spre sud# + adverb
Ad9ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt:
P a g e | :?
eastern ! estic de est ; -estern ! vestic de vest ; southern !
sudic de sud ; northern ! nordic de nord
Adverbele corespunzatoare sunt:
east-ard(s) ! spre est ; -est-ard(s) ! spre vest ; south-ard(s) !
spre sud ; north-ard(s) ! spre nord
Cand se denumesc regiuni situate intr+o anumita parte a unei
tari continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast the Far
.est#
Getineti:
(on the) east of ! la est de ; (on the) south of ! la sud de ; (on
the) -est of ! la vest de ; (on the) north of ! la nord de
in the east of ! in estul ; in the south of ! in sudul ; in the -est
of ! in vestul ; in the north of ! in nordul
to the east of ! spre est de ; to the south of ! spre sud de ; to the
-est of ! spre vest de ; to the north of ! spre nord de
6olosirea articolului cu nume proprii
"pre deosebire de limba romana in engleza se foloseste
articolul hotarat cu substantive proprii nume de rauri fluvii mari
oceane (the 8anube the "hames the ?lack 'ea)#
Ae asemenea se articuleaza numele
lanturilor de munti (the &arpathians) a grupurilor de insule
(the 3ebrides) a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the
@nited 'tates of America the Argentine) precum si numele
vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the =conomist) al
hotelurilor (the 3ilton the 5ido)#
0umele de persoane precedate de un substantiv care indica
P a g e | <@
profesiunea titlul etc# nu primesc articol hotarat: Captain Kro-n
Aoctor $ohnson Biss Pin%erton "ir $ohn Gobertson#
0umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite
la plural in vorbirea familiara pentru a desemna ca si in limba
romana mai multi membri sau intraga familie:
.he& sa- the 'miths and the +acksons at the seaside+(i au vazut
familiile "mith si $ac%son la mare#
Per0ectul compus
Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to
have si participiul trecut al verbului de con9ugat#
Con9ugarea verbului to wor1 la Present Perfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I have -or%ed ! (eu) am lucrat I3ve -or%ed
5ou have -or%ed ! (tu) ai lucrat 5ou3ve -or%ed
'e she has -or%ed ! (el ea) a lucrat 'e3s (she3s) -or%ed
Fe have -or%ed ! (noi) am lucrat Fe3ve -or%ed
5ou have -or%ed ! (voi) ati lucrat 5ou3ve -or%ed
.he& have -or%ed ! (ei ele) au lucrat .he&3ve -or%ed
Interrogative Form: 'ave I -or%ed1 ! am lucrat (eu)1 etc#
egative Form: I have not -or%ed ! (eu) nu am lucrat ; I haven3t
-or%ed etc#
Interrogative-egative Form: 'ave I not -or%ed1 ! nu am lucrat
(eu)1 ; haven3t I -or%ed1 etc#
"pre deosebire de perfectul compus din limba romana
Present Perfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut fara
P a g e | <1
legatura cu prezentul# = propozitie ca: 'hakespeare a trait intre
anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin
Past .ense: 'hakespeare lived from ABCD to ACAC#
%re/ent %erfect exprima:
1) = actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul#
Aceasta legatura poate fi:
a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):
'e has come# + (l a venit# (el este aici)
I have brought the boo%# + Am adus cartea# (cartea este aici iat+
o)
b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):
I have lived in Craiova for ten &ears+6ocuiesc in Craiova de zece
ani#
I have known Bichael since childhood+Il cunosc pe Bihai din
copilarie#
0ota1: 6or exprima durata actiunii iar since exprima inceputul
actiunii#
)) = actiune care a avut loc intr+un moment neprecis in trecut# In
acest caz Prezent Perfect se foloseste cu adverbe de timp
nehotarat: always (intotdeauna) ever (vreodata) 'ust (chiar
acum) never (niciodata) o0ten (adesea) seldom (rareori)
sometimes (cateodata) already (de9a) etc#:
I have never seen him before+0u l+am vazut niciodata#
P a g e | <)
'e has 'ust come-A sosit chiar acum#
0ota): In schimb locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere
folosirea timpului .impului trecut:
.he& arrived 'ust now# I rang her up 'ust now#
,) = actiune petrecuta intr+o perioada de timp nedeterminata
indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this
mornin) today now these days (zilele astea) lately o0 late (in
ultimul timp de curand) (not) yet (4nu4 inca) etc#:
'e has not arrived yet# ((l nu a sosit inca#)
Per0ectul compus continuu
"e formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be
si participiul nedefinit al verbului de con9ugat#
(l exprima actiuni incepute in trecut de obicei recente care
se desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor in mod
neintrerupt#
'e has been working too hard all these da&s+A muncit prea mult
in ultimele zile#
Prezent Perfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si
uneori cu prezentul:
.he ;othic cathedrals have withdrawn -ithin their -alls+
Catedralele gotice s+au retras intre zidurile lor#

.he (lectroputere+made po-er transformers have been exported
for &ears+.ransformatoarele de putere fabricate la (lectroputere
sunt exportate de ani de zile#
P a g e | <,
*neori atat %re/ent %erfect cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot
traduce cu prezentul din limba romana:
It has been raining for three hours+Ploua de trei ore#

.he& have been friends for &ears+"unt prieteni de ani de zile#
Comparati:

%re/ent %erfect "impul trecut
.he& have studied (nglish for t-o &ears#
(Au invatat 4invata4 engleza de ) ani#)
"he studied (nglish last &ear#
((a a studiat engleza anul trecut#)
'e has been to the Aanube Aelta three
times#
((l a fost in Aelta Aunarii de trei ori#)
'e went there last &ear too#
((l s+a dus acolo si anul trecut#)
3ave &ou ever travelled b& air1
(Ai calatorit vreodata cu avionul1)
8id &ou travel b& air -hen &ou -ent to
Kucharest1
(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la
Kucuresti1)
'e has 9ust come give him a chair#
(A sosit chiar acum da+i un scaun#)
'e came &esterda& afternoon#
((l a sosit ieri dupa+amiaza#)
I have brought the dictionar& here it isL
(Am adus dictionarul iata+lL)
6ast -ee% Oevin brought me his dictionar&#
("aptamana trecuta Oevin mi+a adus dictionarul
lui#)
In exemplele din coloana din stanga apar unele adverbe de timp
nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect#
Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni
terminate in trecut#
+onditionalul pre$ent
P a g e | <2
Ca si viitorul conditionalul prezent se formeaza cu a9utorul
verbelor modale shall will folosite ca auxiliare la forma timpului
trecut (should would) urmate de invinitivul scurt (fara to) al
verbului principal#
Ca si la viitor should se foloseste pentru persoanele I
singular si plural iar would pentru persoanele a II+a si a III+a
singular si plural#
Con9ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I should sa& (as spune) I3d sa&
&ou -ould sa& (ai spune) &ou3d sa&
he she -ould sa& (ar spune) he3d sa& she3d sa&
-e should sa& (am spune) -e3d sa&
&ou -ould sa& (ati spune) &ou3d sa&
the& -ould sa& (ar spune) the&3d sa&
egative Form: I should not sa& (nu as spune) etc# (I shouldn3t sa&)
Interrogative Form: should I sa&1 (as spune1) etc#
Interrogative-egative Form: should I not sa&1 (nu as spune1) etc#
(shouldn3t I sa&1)
6a forma interogativ+negativa not se aseaza dupa subiect#
6a forma contrasa not se contopeste cu auxiliarele should si
would si preceda subiectul#
0ota1: Ierbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori
sensul lor modal respectiv would la persoana I forma afirmativa
exprima intentie vointa (la forma negativa) rezistenta opozitie iar
P a g e | <7
should (la persoanele a II+a si a III+a) + obligatie necesitate
recomandare sfat:
I called him but he would not come-6+am chemat dar nu a vrut
sa vina#
5ou should not smoke in the librar&+0u trebuie 4nu ar trebui4 sa
fumati in biblioteca#
Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de
al verbului must.
5ou should -or% more+Ar trebui sa muncesti mai mult#
'e should not smo%e+0+ar trebui sa fumeze#
0ota): "impul trecut al verbelor may si can respectiv mi)ht si
could sunt folosite si ca forme ale conditionalului:
1ight -e not repeat1+0u s+ar putea sa repetam1
.he& could do it alone+Ar putea sa o faca singuri#
Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la
conditional si ca este inlocuit de verbul to lie (a dori, a-i
placea).
P a g e | <:
Pronumele relativ
!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who
% care & which % care & that % care & what % ce, ceea ce & but %
care nu, care sa nu.
I %no- the man who -rote this article+Cunosc omul care a scris
articolul#
'e sho-ed me the novel which he -as reading+Bi+a aratat
romanul pe care+l citea#
.he text that (which) I translated &esterda& -as ver& eas&+.extul
pe care l+am tradus ieri era foarte usor#
.hat is not what I -ant+Asta nu e ceea ce vreau eu#
.here is no student but learns a foreign language+0u e student
care sa nu invete o limba straina#
Ain punct de vedere sintactic pronumele relative leaga
propozitii secundare de propozitii principale fiind in acelasi timp
elemente ale propozitiilor secundare#
a) Pronumele relativ who:
7ho se refera numai la persoane# (l se declina la fel ca si
pronumele interogativ who:
0# -ho ! care
;# -hose ! al carui a carei al caror ale caror(a)
P a g e | <<
A# (to) -hom ! carui(a) carei(a) caror(a)
A# -hom ! pe care
.hat is the girl whose brother came to us the other da&+Aceea e
fata al carei frate a venit la noi mai deunazi#
.he bo& to whom &ou -ere spea%ing is Peter+Kaiatul caruia ii
vorbeai era Peter#
.he first girl whom I sa- in the hall -as Alice+Prima fata pe
care am vazut+o in sala a fost Alice#
*neori whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade
whose fame spread be&ond (urope#
b) Pronumele relativ which:
7hich se refera numai la obiecte animale abstractiuni si se
declina astfel:
0# -hich ! care
;# (of) -hich ! al carui a carei al caror ale caror(a)
A# (to) -hich ! carui(a) carei(a) caror(a)
A# -hich ! pe care
.he boo% which I a reading is b& a &oung novelist+Cartea pe
care o citesc este 4scrisa4 de un tanar romancier#
Fe sa- a mountain whose top -as covered -ith sno-# (Am
vazut un munte al carui varf era acoperit de zapada#)
7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:
I said nothing which could ma%e him hungr&# (0u am spus
numic care l+ar putea supara#)
c) Pronumele relativ that:
P a g e | <>
hat se refera atat la persoane cat si la obiecte dar numai in
propozitii relative restrictive:
'is sister that lives in Kucharest has graduated from the
*niversit&# ("ora lui 4aceea4 care locuieste in Kucuresti a absolvit
universitatea#)
Kring me the stor&+boo% that &ou spo%e about# (Adu+mi cartea
de povesti despre care ai vorbit#)
All the passengers and all the goods that -ere on board the ship
-ere saved# (.oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe
bordul vasului au fost salvate#)
hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit
dupa substantivele precedate de ad9ectivele la gradul superlativ de
numerale ordinale precum si de ad9ectivele all any si the only:
Bount (verest is the highest mountain that -e %no-# ((verestul
este cel mai inalt munte pe care il stim#)
"he -as the only person that I li%ed# ((a a fost singura persoana
care mi+a placut#)
.hat -as the first composition that he -rote# (Aceea era prima
compunere pe care el a scris+o#)
Come any time that suits &ou# (Iino oricand iti convine#)
=misiunea pronumelor relative (whom which si that):
Cand whom which sau that au functia sintactica de complement
ele se pot omite:
.hat is the man (whom) -e met &esterda&# (Acela este omul pe
care l+am intalnit ieri#)
'ere is the dictionar& (which) &ou -anted# (Iata dictionarul pe
care il doreai#)
.he noise (that) I heard -as the -ind# (Pgomotul pe care l+am
auzit era provocat de vant#)
Insa:
P a g e | <?
.he boo% which is on the table is a dictionar&# (Cartea care este
pe masa este un dictionar#)
0ota: Aaca pronumele relativ este insotit de o prepozitie
omisiunea are loc cu mutarea prepozitiei dupa verb:
.he man I spo%e to -as their teacher (to whom)#
.he bo& I told &ou of is here (of whom)#
Can &ou lend me the boo% &ou -ere tal%ing about &esterda&1
(about which)
Astfel o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:
a) .he house in which we live is comfortable#
b) .he house which we live in is comfortable#
c) .he house that we live in is comfortable#
d) .he house we live in is comfortable#
Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire
In limba engleza caeste doua categorii de pronume au aceeasi
forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire
mysel0 + ma mie imi etc# eu insumi insami
yoursel0 + te tie iti etc# tu insuti insati
himsel0 hersel0 itsel0 + se lui (ei) isi si
etc#
el insusi ea insasi
ourselves + ne noua etc# noi insine insene
yourselves + va voua etc# voi insiva inseva
themselves + se lor isi etc# ei insisi ele insele
Pronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei
reflexive a verbelor dar spre deosebire de limba romana in
engleza sunt putine verbe reflexive# Adesea un verb reflexiv
P a g e | >@
romanesc se traduce in limba engleza printr+un verb activ
intranzitiv:
ma 9oc + I play ; ma spal + I wash (myself) ; ma gandesc + I
think ; ma imbrac + I dress (myself)
0ota: In engleza moderna vechile verbe reflexive sunt folosite ca
verbe active (fara pronumele reflexiv) ca in cazul verbelor: to
wash to spon)e (a se freca cu buretele) to dry (a se usca) to
comb (a se pieptana) to shave (a se barbieri) to dress etc#
K& the time &ou have -ashed and dressed brea%fast -ill be
read&# (Pana cand te+ai spalat si imbracat micul de9un va fi gata#)
Pronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi
identice ca forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in
propozitie:
a) Pronumele reflexiv avand functie de complement direct sau
prepozitional este asezat dupa verb:
'e cut himself -hen shaving# ("+a taiat cand s+a barbierit#)
.he bo& cried -hen finding himself alone# (Kaiatul a plans
cand s+a vazut singur#)
.he girl loo%ed at herself in the mirror# (/ata s+a privit in
oglinda#)
b) Pronumele de intarire neavand nici o functie sintactica este
pus fie dupa substantivul sau pronumele pe care il subliniaza fie la
sfarsitul propozitiei#
I myself spo%e to the manager# ((u insumi am vorbit cu
directorul#)
.he& themselves came here# ((i insisi au venit aici#)
Peter ans-ered the Huestion himself# (Petre insusi a raspuns la
intrebare#)

3ai mult ca per0ectul
P a g e | >1
Bai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se
formeaza din %ast "ense al verbului auxiliar to have si participiul
trecut al verbului de co9ugat# Ain punctul de vedere al formei in
limaba engleza mai mult ca perfectul este un timp analitic pe cand
in limba romana el este un timp sintetic#
Con9ugarea verbului to ta1e too1 ta1en la %ast %erfect Indefinite
"ense:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I had ta%en ! (eu) luasem I3d ta%en
&ou had ta%en ! (tu) luasesi &ou3d ta%en
he she it had ta%en ! (el ea) luase he3d she3d it3d ta%en
-e had ta%en ! (noi) luase(ra)m -e3d ta%en
&ou had ta%en ! (voi) luase(ra)ti &ou3d ta%en
the& had ta%en ! (ei ele) luasera the&3d ta%en
Interrogative Form: had I ta%en1 ! luasem (eu)1 etc#
egative Form: I had not ta%en ! (eu) nu luasem ; I3d not ta%en etc#
Interrogative-egative Form: had I not ta%en1 ! nu luasem (eu)1 ;
hadn3t I ta%en etc#
"he %ast %erfect Indefinite "ense exprima:
1) ca si in limba romana o actiune trecuta anterioara altei actiuni
trecute sau unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu
mai mult ca perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul
compus):
I %ne- she had been ill# ("tiam ca fusese bolnava#)
.he& had walked onl& a fe- steps -hen the& met him# (/acusera
numai cativa pasi cand il intalnira#)
P a g e | >)
Fe had not gone far -hen a terrible storm bro%e out# (0u
a9unseseram prea departe cand se starni o furtuna grozava#)
Bomentul trecut poate fi indicat:
a) printr+o expresie adverbiala de timp: by the end of the week
year month (pana la sfarsitul saptamanii anului lunii) ; by that
time (pana atunci) ; by the AE
th
of 8ecember (pana la 1@ decembrie)
etc:
.he& hadn3t finished their -or% by the end of the week# (0u+si
terminasera lucrul pana la sfarsitul saptamanii#)
?y the AE
th
of 8ecember I had seduced =tilia#
b) printr+o alta propozitie al carei verb este la Past .ense (pentru
concordanta):
I %ne- she had left for the seaside# ("tiam ca plecase la mare#)
.he& had learned some (nglish before the& -ent to (ngland#
(Inainte de a pleca in Anglia invatasera putina engleza#)
)) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care
continua si in acel moment#
.he& had been in the mountains for a -ee% -hen -e 9oined
them# ((rau la munte de o saptamana cand ne+am dus si noi la ei#)
0ota: Ca si in cazul timpului %resent %erfect momentul cand a
inceput actiunea e indicat de since (adverb prepozitie sau
con9unctie) iar durata actiunii e indicata de 0or (prepozitie)#
'e had not -ritten a line since he arrived# (con9#) (0u a scris
4scrisese4 un rand de cand a sosit#)
'e had not -ritten a line since $une# (prep#) (0u a scris un rand
din iunie#)
'e had not -ritten a line since# (adv#) (0u a scris un rand de
atunci#)
P a g e | >,
.he -eather had been rain& for fortnight# (Iremea era ploioasa
de doua saptamani#)
3ai mult ca per0ectul continuu
Bai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca
perfectul verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului
de con9ugat#
I had been ta%ing + eu luasem ; &ou had been ta%ing + tu luasesi ;
he she it had been ta%ing + el ea luase
-e had been ta%ing + noi luaseram ; &ou had been ta%ing + voi
luaserati ; the& had been ta%ing + ei ele luasera
Bai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima
actiuni sau stari in desfasurare neintrerupta anterioare unei alte
actiuni trecute:
I had been working for a long time -hen the& returned# (6ucram
de mult cand 4ei4 s+au intors#)
"he left the reading+room -here she had been reading for some
hourse# ((a parasi sala de lectura unde citise cateva ore 4in sir4#)
0ota: Bai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba
romana prin imperfect sau mai mult ca perfect#
(H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului
In frazele: MGobin 'ood gathered his men and discussed -hether
the& should take part in the contest or notM sau MIt -as decided
that although the ris% -as great the& should all goM constructiile
should take part in si should go inlocuiesc modul con9unctiv ("he
'ub,unctive 1ood) care in engleza contemporana e pe cale de
disparitie# (le sunt forme ale con9unctivului analitic construite cu
a9utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si al infinitivului fara
to al verbului de con9ugat# Aintre echivalentii con9unctivului
P a g e | >2
('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6 infinitiv may 6
infinitiv si altele#
Con9unctivul analitic se foloseste intre altele:
a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse
prin con9unctiile i0 sau whether:
"he considered whether (if) she should tal% to somebod& about
it# ("+a gandit daca sa vorbeasca 4sau nu4 cu cineva despre aceasta#)
b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is
strange it is impossible it is advisable it is important it is
necessary):
It was desirable that -e should invite him# ((ra de dorit ca sa+l
invitam#)
It is important that &ou should all be in time# (( important ca sa
fiti cu totii la timp#)
It is necessary that ever&thing should be read& b& 7 o3cloc%# ((
necesar ca totul sa fie gata pana la ora cinci#)
Viitorul in trecut
In propozitia: M### and hoped he would take part in the contest###M
forma verbala would take part in (desi identica in forma cu
conditionalul) nu reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare
fata de un moment trecut cunoscuta sub numele de viitor in trcut
(/uture+in+the+Past)# Iiitorul in trecut este un timp propriu limbii
engleze# (l este folosit numai in propozitia subordonata
completiva care depinde de o propozitie regenta al carei verb este
la un timp trecut:
.he& said the& -ould return# (Au zis ca se vor intoarce#)
Fe heard &ou -ould leave Craiova for some -ee%s# (Am auzit
ca veti pleca din Craiova pentru cateva saptamani#)
P a g e | >7
0ota: Iiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I#
+omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe
Cateva ad9ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ
si superlativ# Acestea sunt:

good (bun)
well (bine)
better (mai bun mai
bine)
(the) best (cel mai bun cel
mai bine)
bad
badly (rau
prost)
ill
worse (mai rau mai
prost)
(the) worst (cel mai rau cel
mai prost)
litlle (putin)
less (mai putin)
lesser (de mai mica
importanta minor)
(the) least (cel mai putin)
near
(aproape)
nearer (mai aproape)
(the) nearest (cel mai
apropiat)
(the) next (urmatorul)
far (departe)
farther (mai departe)
further (ulterior)
(the) farthest (cel mai
indepartat + ca distanta)
(the) furthest (cel mai
indepartat + ca timp)
old (batran
vechi)
older (mai batran mai
vechi)
elder (mai mare + referitor
la membrii unei familii)
(the) oldest (cel mai batran
cel mai vechi)
(the) eldest (cel mai mare +
dintre membrii unei
familii)
late (tarziu) later (mai tarziu)
latter (cel din urma din
(the) latest (cel mai tarziu
cel mai recent)
P a g e | >:
doi sau doua + ref# la
ordine)
(the) last (cel din urma
ultimul + referitor la
ordine)
0ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the
0ormer (primul din doi cel mentionat mai intai) si se traduce prin
cel din urma al doilea# In acest caz the 0ormer si the latter sunt
pronume:
$ohn and Bar& are m& friends# "he former is a student the latter
is still a school girl#
#ach other si one another sunt pronume reciproce# (le se
folosesc de obicei in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul
pe altul unul altuia sau unii pe altii:
.he& help each other# (de obicei folosit pentru doua persoane)
.he& help one another# (de obicei folosit pentru mai mult de
doua persoane)
0ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor
pronume reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent
aceasta deosebire tinde sa dispara treptat:
.he& al-a&s tell each other (one another) -hat the& thin%#
Ad'ectivele substantivate
Ad9ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv si in acest caz este in
general precedat de articolul hotarat# Ad9ectivele substantivate
desemneaza persoane si au sens colectiv# Aesi forma ramane
neschimbata au inteles de plural si se construiesc cu verbul la
plural:
the blind ! orbii ; the dumb ! mutii ; the deaf ! surzii ; the sick
! bolnavii ; the wounded ! ranitii ; the young ! tinerii ; the
unemployed ! somerii ; the needy ! nevoiasii ; the rich ! bogatii
P a g e | ><
In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele
terminate in consoane suieratoare) derivate din ad9ectivele
corespunzatoare:
the =nglish ! englezii ; the +apanese ! 9aponezii ; the French !
francezii ; the 8utch ! olandezii ; the 'wiss ! elvetienii ; the Irish
! irlandezii ; the 'cotch ! scotienii
Ideea de singular se obtine cu a9utorul cuvantului man:
the sick man ! bolnavul ; the =nglishman ! englezul
+orespondenta timpurilor
In limba engleza problema corespondentei timpurilor este mai
complicata decat in limba romana# Aatorita raporturilor logice de
timp care se stabilesc intre diferitele predicate dintr+o fraza un
anumit timp verbal nu poate fi urmat de orice alt timp verbal#
Astfel in limba engleza timpul verbului din subordonata este in
general in stransa legatura cu verbul din regenta# Aceasta
dependenta numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of
"enses) este reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste
frazele formate prin subordonare in care predicatul regentei este la
un timp trecut#
+orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe
Gegula1: Prezentul perfectul compus si viitorul din regenta pot sa
fie urmate in secundara de orice tip cerut de logica frazei#
'e knows that 4I am busy no-4 I was busy &esterda&4 I shall be
bus& tomorro-#
((l stie ca 4sunt ocupat acum4 am fost ocupat ieri4 voi fi ocupat
maine#)
P a g e | >>
.he& have told me that 4she comes4 she came4 she will come#
(Bi+au spus ca 4ea vine4 ea a venit4 ea va veni#)
.he& -ill tell me that 4she has come4 she came4 she -ill come#
(Imi vor spune ca 4ea a venit4 ea venise4 ea va veni#)
Gegula ): *n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din
propozitia regenta nu poate fi urmat in propozitia subordonata
decat tot de un timp trecut (%ast "ense %ast %erfect sau Future-in-
the-%ast)#
'e knew that 4I was bus&4 I had been bus&4 I should be bus&#
("tia ca eram ocupat4 am fost ocupat4 voi fi ocupat#)
a) Pentru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si
subordonata %ast "ense e urmat tot de un %ast "ense:
At first I thought it was good enough for me# (6a inceput am
crezut ca era destul de buna pentru mine#)
b) Pentru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara
Past .ense e urmat de mai mult ca perfectul (Past Perfect):
Fe told him that it had been a fine da& &esterda&# (I+am zis ca
fusese o zi misto ieri#)
Fe told him the various stories -e had heard about his
girlfriend# (I+am spus diferite chestii pe care le auzisem despre
gagica lui#)
c) Pentru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia
secundara %ast "ense e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in
trecut)# Actiunea din subordonata este conceputa ca viitoare fata de
cea trecuta din regenta:
"he was sure that her bo&friend would come# ((ra sigura ca ii va
veni gagicu#)
'e knew I should be busy the rest of the -ee%# ("tia ca voi fi
ocupat in restul saptamanii#)
P a g e | >?
(QC(P.II A( 6A G(;*6A C=G("P=0A(0.(I
.IBP*GI6=G C* I(GK*6 AI0 G(;(0.A 6A PA". .(0"(
1) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri
generale fapte universal cunoscute sau uzuale se foloseste
prezentul:
.he schoolmaster told the children that the earth moves round
the sun# (Invatatorul a spus copiilor ca Pamantul se invarteste in
9urul "oarelui#)
.he spea%er said that the peoples want peace# (Iorbitorul a spus
ca popoarele vor pace#)
)) Aupa un timp trecut in regenta in secundara se foloseste orice
timp (cerut de logica frazei):
a) in propozitiile secundare comparative:
'e spoke english better than &ou 4speak it no-4 spoke it last
&ear4 -ill speak it in t-o &ears#
((l vorbea engleza mai bine decat 4o vorbesti tu acum4 o vorbeai
anul trecut4 o vei vorbi peste doi ani#)
b) in propozitiile secundare atributive:
6ast -ee% I read the boo% -hich &ou are reading no-#
("aptamana trecuta am citit cartea pe care o citesti tu acum#)
It -as &esterda& that I bought the magazine &ou are asking me
about# (Ieri am cumparat revista de care ma intrebi#)
+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate
temporale
In general viitorul din principala este urmat de prezent in
secundara temporala pentru a se arata concomitenta actiunilor
P a g e | ?@
(intotdeauna dupa con9unctiile i0 till until as soon as be0ore
a0ter when) si de perfect compus pentru a se arata raportul de
anterioritate:
.he& will call me up -hen the& get home# (Ba vor chema la
telefon cand vor a9unge acasa#)
Fe shall go there as soon as -e have some spare time# (0e vom
duce acolo imediat ce vom avea putin timp liber#)
5ou will not see the to-n until &ou have crossed the bridge# (0u
vei vedea orasul inainte de a fi traversat podul#)
I shall go for a -al% -hen I have finished m& -or%# (Ba voi
duce la plimbare cand voi fi terminat lucrul#)

P-I,+IPA5A -AP!- (#+<,;A-A
/*.*G( "IB*6.A0 PG("(0.
/*.*G( A0.(GI=G PG("(0. P(G/(C.
+orespondenta timpurilor in 0ra$ele
If I had taken her -ord for it nothing would have hapened#
(Aaca as fi crezut+o pe cuvant nu s+ar fi intamplat nimic#)
If I had not established a ne- school of thought and behaviour
it would not have occured to me to -rite about it#
(Aaca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita nu
mi+ar fi venit in minte sa scriu despre ea#)
/razele de mai sus sunt formate dintr+o propozitie subordonata
conditionala introdusa prin con9unctia i0 si o propozitie principala#
Propozitia conditionala exprima conditia de care depinde realizarea
actiunii din propozitia principala# Aceasta conditie poate fi
probabila (reala) ipotetica (ireala) prezenta sau trecuta#
In frazele conditionale timpurile se folosesc in functie de conditia
exprimata in subordonata dupa cum urmeaza:
P a g e | ?1
1) C=0AI.I( G(A6A + PG(P(0.*6 I0 "*K=GA=0A.A
III.=G*6 I0 G(;(0.A:
If a storm breaks out -e shall postpone our trip# (Aaca
izbucneste4va izbucni4 o furtuna vom amana excursia noastra#)
If &ou have no confidence in &ourself &ou will never succeed#
(Aaca nu ai incredere in tine nu vei reusi niciodata#)
)) C=0AI.I( IG(A6A PG(P(0.A + PA". .(0"( I0
"*K=GA=0A.A C=0AI.I=0A6*6 PG(P(0. I0 G(;(0.A
If a storm broke out -e should postpone our trip# (Aaca ar
izbucni o furtuna am amana excursia noastra#)
If &ou had no confidence in &ourself &ou would never succeed#
(Aaca nu ai avea incredere in tine nu ai reusi niciodata#)
0ota1: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o
conditie ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate
persoanele singular si plural:
If I were &ou I should not worry# (Aaca as fi in locul tau nu m+
as framanta4neca9i4#)
If he were here he would en,oy the scener&# (Aaca ar fi aici i+ar
placea peisa9ul#)
0ota): Cand in subordonata conditionala este exprimata o conditie
foarte putin probabila se foloseste should (la toate persoanele) si
infinitivul scurt al verbului de con9ugat:
If he should come I should gladl& see him# (Aaca ar fi4daca s+ar
intampla4 sa vina l+as vedea bucuros#)
,) C=0AI.I( IG(A6A .G(C*.A + BAI B*6. CA
P(G/(C.*6 I0 "*K=GA=0A.A C=0AI.I=0A6*6
.G(C*. I0 G(;(0.A
If a storm had broken out -e should have postponed our trip#
(Aaca ar fi izbucnit o furtuna am fi amanat excursia noastra#)
If &ou had had no confidence in &ourself &ou would never have
P a g e | ?)
succeeded# (Aaca nu ai fi avut incredere in tine nu ai fi reusit
niciodata#)
I0I(G"I*0(A I0 PG=P=PI.II6( "*K=GA=0A.(
C=0AI.I=0A6( (I0I(G"I=0 I0 "*K=GA=0A.(
C6A*"(" =/ C=0AI.I=0)
Con9unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala in care caz se
inverseaza ordinea dintre subiect si predicat# Aceasta inversiune e
posibila numai cand predicatul contine un auxiliar sau un verb
modal (should could) sau cand verbele to be si to have sunt
folosite ca predicate:
If I had time + 'ad I time
If he -ere here + Fere he here
If he could -or% + Could he -or%
If he should ring me up + "hould he ring me up
If I had seen her + 'ad I seen her
A6.( C=0$*0C.II C=0AI.I=0A6(
Propozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin
con9unctiile: i0 in case + in cazul ca on condition that + cu
conditia ca provided (that) suppose (supposin)) that unless (i0
not) etc:
'uppose he doesn3t come -hat shall -e do1 ("a presupunem ca
nu vine ce vom face1)
'e -on3t come to m& part& unless he gets m& message in time#
((l nu va veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea
la timp#)
0(I.'(G#####0=G ; (I.'(G#####=G
,either#####nor sunt con9unctii coordonatoare dis9unctive
(coordinatig dis,unctive con,unctions)# (le unesc doua parti de
vorbire sau doua propozitii care exprima o alternativa o alegere#
P a g e | ?,
Intrucat sensul lor este negativ verbele din propozitiile introduse
de aceste con9unctii se folosesc la forma afirmativa:
'e could neither eat nor drin% an&thing# ((l n+a putut nici sa
manance nici sa bea ceva#)
either Biss "henstone nor Br# Bonsoon had an& satisfactor&
ans-er# (0ici A+ra "henstone nici Al# Bonsoon nu au avut vreun
raspuns satisfacator#)
Aeoarece neither#####nor se folosesc intotdeauna impreuna se
numesc si con9unctii corelative (correlative con,unctions)#
Corespondentele afirmative ale acestor con9unctii sunt either#####or:
'e -ill be here either at six or at seven# ((l va fi aici sau la sase
sau la sapte#)
Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5;
he -ould sa& ! spunea ; he -ould come do-n ! cobora ; -ould
leave me ! ma lasa ; -ould continue ! continua ; I -ould hear !
auzeam ; he -ould repl& ! raspundea
Constructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care
constituiau un obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de
verbe folosite la forma frecventativa#
/orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut# (a
se construieste cu a9utorul auxiliarului will la prezent (toate
persoanele) si would la trecut (toate persoanele) la care se adauga
infinitivul verbului de con9ugat#
In limba romana forma frecventativa se traduce:
a) la prezent + cu prezentul indicativului:
'e will sit for hours on a roc% -atching the boats# ((l sta ore
intregi pe o stanca uitandu+se la barci#)
Fhen the cat3s a-a& the mice will play# (Cand pisica nu+i acasa
P a g e | ?2
soarecii 9oaca pe masa#)
Children will be children# (Copiii raman copii#)
b) la trecut + cu imperfectul (sau cu constructia Mobisnuia saM
urmata de verbul de con9ugat):
/ishing and s-imming -ith his friends he would look at the
boats going b&# (Pescuind si inotand cu prietenii sai el se uita la
vasele care treceau#)
.he& would come and tal% to her ever& brea%# ((i veneau si
vorbeau cu ea in fiecare recreatie#)
/orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa
mai putin in vorbirea de toate zilele in care este inlocuita de verbul
used to#
Verbul modal (H!<5;
a) It should not have crea%ed# (0+ar fi trebuit sa scartiie#)
In exemplul de mai sus verbul modal should exprima o obligatie
(constrangere) sau o datorie in general de ordin moral#
0ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall
(folosit la persoana a II+a si a III+a pentru formarea timpului /uture
of Command):
5ou shall translate it at once# (= vei traduce imediat#) (Pentru ca
trebuie#)
'e shall come here# ((l va veni aici#) (.rebuie sa vina#)
Insa:
5ou should translate it at once# (Ar trebui sa o traduci imediat#)
'e should come here# ((l va veni aici#) (.rebuie sa vina#)
b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat o recomandare o
sugestie:
P a g e | ?7
5ou should pa& him a visit# (Ar trebui sa+i faci o vizita#)
5ou should not spea% so loud# (0+ar trebui sa vorbesti asa de
tare#)
c) Pentru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should
N infinitivul perfect al verbului de con9ugat:
5ou should have asked her# (Ar fi trebuit s+o intrebi#)
'e should have come in time# ((l ar fi trebuit sa vina la timp#)
d) Pentru a exprima o do9ana o dezaprobare se foloseste should N
negatie N infinitivul perfect al verbului de con9ugat:
It shouldn*t have creaked# (0+ar fi trebuit sa scartaie#)
5ou shouldn*t have left so earl&# (0+ar fi trebuit sa pleci asa de
devreme#)
e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o
probabilitate:
'e should be at home b& no-# (Ar trebui sa fie acasa 4pana4
acum#)
A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative
As i0 as thou)h (de parca ca si cand) sunt con9unctii comparative
si introduc propozitii comparative care contin al doilea termen al
unei comparatii stabilite de regenta:
5ou ans-er as if (as though) &ou did not %no- the rule#
(Gaspunzi ca si cum nu ai sti regula#)
.he& loo%ed at me as though the& had never seen me# ("+au uitat
la mine ca si cum nu m+ar fi vazut niciodata#)
Aupa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea
din propozitia principala si cea din subordonata au loc in mod
simultan:
'e spo%e as if he knew ever&thing# (Iorbea ca si cum ar sti
totul#)
P a g e | ?:
Aupa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa
aratam ca actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din
principala:
"he cried bitterl& as if she had lost all hope# (Plangea amarnic
ca si cum ar fi pierdut orice speranta#)
Ierbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h)
se traduc in limba romana prin conditionalul prezent sau trecut#
'e spea%s Gomanian as if he had lived in our countr&# (Iorbeste
romaneste de parca ar fi trait in tara noastra#)
'e tal%s as if he knew ever&thing# (Iorbeste ca si cum ar sti
totul#)
0ota: /orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile
comparative este were pentru toate persoanele singular si plural:
"he loo%ed as if she were tired# ((a arata ca si cum ar fi obosita#)
I feel as if I were ill# (Ba simt ca si cum as fi bolnav#)
+omparative duble
In limba engleza se gasesc uneori comparative duble care se
traduc in limba romana prin:
a) din ce in ce:
In -inter the -eather gets colder and colder# (Iarna vremea
devine din ce in ce mai rece 4 se raceste4#)
B& (nglish lessons are more and more interesting# (6ectiile
mele de engleza devin din ce in ce mai interesante#)
.he patient is feeling better and better# (Pacientul se simte din
ce in ce mai bine#)
b) cu cat ### cu atat:
P a g e | ?<
"he more -e loo%ed at it the more -e -ondered at it# (Cu cat ne
uitam la el mai mult cu atat ne minunam mai mult#)
"he colder the -eather the warmer I dress# (Cu cat e vremea
mai rece cu atat ma imbrac mai gros#)
"he more (nglish stories &ou read the easier it -ill be for &ou
to learn (nglish# (Cu cat citesti mai multe povestiri englezesti cu
atat iti va fi mai usor sa inveti englezeste#)
In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie iar
in al doilea caz b) avem in doua propozitii diferite doua
comparative precedate de adverbul the (identic ca forma cu
articolul hotarat#)
Verbul de0ectiv <(#; !
Fe used to be ver& good friends# ((ram prieteni foarte buni#)
Ierbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu
verbul principal to use care se con9uga la fel ca celelalte verbe
regulate si se traduce prin a folosi a intrebuinta# In exemplul
nostru verbul defectiv used to se traduce prin obisnuia sa fie (era
odata pe vremuri)# Acest verb are o singura forma + trecutul
(pentru toate persoanele) + uurmata de un verb la infinitivul lung#
0ota: /orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative
care este intrebuintat mai mult in limba scrisa:
.he& used to come and see us ver& often# (=bisnuiau sa vina sa
ne vada foarte des#)
#2primarea dimensiunilor in limba en)le$a

Ad,ectiv 'ubstantiv 7erb
long ! lung length ! lungime to lengthen ! a lungi
high ! inalt height ! inaltime to heighten ! a inalta
deep ! adanc depth ! to deepen ! a adanci
P a g e | ?>
adancime
broad ! larg
breadth !
largime
to broaden ! a largi
-ide ! lat -idth ! latime to -iden ! a lati
strong !
puternic
strength ! putere
to strengthen ! a intari a
consolida
.he Aanube is )>:@ %ilometres long ; its length is )>:@
%ilometres#
Ad9ectivul care exprima o dimensiune (latime inaltime adancime
lungime etc#) se aseaza dupa numeralul respectiv# "ubstantivele si
uneori verbele derivate din aceste ad9ective sunt formate prin
schimbarea vocalei din radacina si adaugarea unor terminatii
Intrebarea dis'unctiva
Intrebarea dis9unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a
intari si confirma intelesul acesteia# In limba romana intrebarile
dis9unctive se traduc prin corespondentul: nu-i asa>
In limba engleza intrebarea dis9unctiva este o intrebare scurta care
se formeaza repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal
corespunzator predicatului propozitiei pe langa care sta:
5ou are read& aren*t you1
It3s rather cold toda& isn*t it1
5ou have -ritten all &our exercises haven*t you1
Fe must ans-er his letter mustn*t we1
.he& had a good time on their holida&s hadn*t they1
Cand in propozitia enuntiativa se afla un verb notional atunci in
propozitia dis9unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv:
'e gets home at three o3cloc% doesn*t he1
5ou sa- their ne- flat didn*t you1
P a g e | ??
.he& -rite home ever& -ee% don*t they1
'e reads (nglish novels doesn*t he1
Ierbul din intrebarea dis9unctiva se foloseste la timpul verbului din
propozitia enuntiativa si la forma opusa acesteia:
a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa
cel din propozitia dis9unctiva este la forma interogativ+negativa:
'e can do it can*t he1
5ou began to stud& (nglish last &ear didn*t you1
b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa
atunci verbul din propozitia dis9unctiva este la forma interogativa:
.he& do not leave on Bonda& do they1
"he has no lectures in the afternoon has she1
5ou did not ring him up toda& did you1
In mod obisnuit partea enuntiativa a propozitiei dis9unctive este
rostita cu intonatia coboratoare iar intrebarea propriu+zisa este
rostita cu intonatia urcatoare#
Intrebarea alternativa
Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala care presupune
doua alternative:
Fill &ou sta& here or come -ith us1
Are the& students or pupils1
Ain aceasta cauza intr+o intrebare alternativa exista intotdeauna
con9unctia or (sau):
'ave &ou alread& done &our -or% or -ill &ou do it tomorro-1
"hall I do it or -ill &ou do it &ourself1
Are &ou going out or do &ou prefer to sta& at home1
P a g e | 1@@
Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare tonul
se ridica imediat inainte de con9unctia or in prima parte si
coboratoare in a doua#
he #mphatic ;!
Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor:
Fe reall& did en9o& ourselves# (0e+am distrat intr+adevar#)
.he& do li%e to meet us# (6e place 4intr+adevar4 sa se intalneasca
cu noi sa se vada cu noi#)
.hat is 9ust -hat I do mean to sa&# ((ste exact ce vreau sa spun#)
5ou sa& I -asn3t there but I did goL ("pui ca nu am fost acolo
dar te asigur ca m+am dus#)
8o come hereL (.e rog vino aiciL)
8o tell me -hat happendL (.e rog spune+mi ce s+a intamplatL)
In propozitiile imperative afirmative folosirea auxiliarului do face
ca ordinul sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai
putin imperios:
8o sta& a little longer# (.e rog mai stai putin#)
8o -rite me a letter as soon as &ou arrive home# ("crie+mi te
rog o scrisoare imediat ce a9ungi acasa#)
Pronumele nehotarat !,#
4ne cannot doubt ### (0u te poti 4nu ne putem4 indoi ###)
4ne -as constantl& a-are ### (Iti dadeai 4ne dadeam4 seama
permanent ###)
!ne poate fi:
a) numeral:
P a g e | 1@1
.here -as onl& one man in the hall# ((ra numai un singur om in
sala#)
b) inlocuitor al articolului nehotarat a an in constructii de tipul:
4ne fine da& ### (Intr+o buna zi ### )
4ne evening ### (Intr+o seara ### )
I haven3t an& stamp -ill &ou give me one1 (0u am nici un
timbru te rog imi dai unul1)
Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu one capata
sensul de un $o) oarecare:
Aavid3s mother married one Br# Kro-n# (Bama lui Aavid s+a
casatorit cu un oarecare domn Kro-n#)
c) pronume nehotarat cu functie generica (1) sau anaforica ()):
1) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was
constantly aware) one este folosit generic in propozitii
impersonale si se refera la oameni in general# (l se poate traduce in
limba romana prin persoana a II+a singular sau plural a pronumelui
personal persoana I plural a pronumelui personal sau prin
pronumele reflexiv generic se:
4ne cannot live -ithout -or%ing# (0u poti 4putem4 se poate4 trai
fara a munci#) + the 9o%e of the centur& :):):)
4ne must ta%e into account the fact that### (.rebuie sa se tina 4sa
tinem4 sa tii4 seama de faptul ca###)
Pronumele we you si they pot indeplini si ele o functie generica:
2ou cannot eat &our ca%e and have it# (0u se poate si cu varza
unsa si cu slanina in pod :):):) )
.e must al-a&s do our dut&# (.rebuie sa ne facem intotdeauna
datoria#)
"hey drin% much tea in (ngland# ("e bea mult ceai in Anglia#)
P a g e | 1@)
dar pronumele one we si you folosite generic il includ pe
vorbitor:
4ne cannot be happ& if one does not love# sau .e cannot be
happ& if we do not love# sau 2ou cannot be happ& if you do not
love#
(0u poti fi fericit daca nu iubesti#) +++ reall&1 :):):)
Pronumele they il exclude pe vorbitor:
"hey sa& he is a successful musician#
("e spune ca e un muzician de mare succes#)
)) Pronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic inlocuind
un substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea
acestuia:
I haven3t got an india+rubber# 6end me one please#
(0+am guma# .e rog imprumuta+mi una#)
In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului:
B& ne- shoes are less comfortable than the old ones#
(Pantofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi#)
d) Pronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui
substantiv dupa ad9ective calificative (vezi exemplul de mai sus)
dupa this that which another these those the other si dupa
the ne2t the 0irst the last:
I don3t li%e this hat# Please give me that one (another one the
other one these ones those ones etc#)
(0u+mi place palaria asta# .e rog da+mi+o pe aceea 4alta cealalta
pe acestea pe acelea etc4#)
$ohn -as the last one to leave#
($ohn a fost ultimul care a plecat#)
0ota1: !ne*s este forma impersonala a ad9ectivului posesiv:
P a g e | 1@,
to do one*s dut& (a+si face datoria)
=ne should never forget one*s friends# (0u trebuie niciodata sa+ti
uiti prietenii#)
0ota): !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv:
to cut oneself ! a se taia
to hide oneself ! a se ascunde
Articolul hotarat si articolul nehotarat
Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate
sporadic in lectiile anterioare voi sistematiza aici notiunile
dobandite pana acum despre articol completandu+le cu unele noi#
1) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles
determinat spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau
categorie# "ubstantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa
careia apartine fie prin folosirea unor atribute propozitii atributive
etc# fie prin context adica prin cuvintele sau propozitiile care+l
incon9oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este
cunoscut (de vorbitor cititor ascultator) sau ca el e prezent in
mintea acestora fiind amintit intr+o propozitie anterioara:
the loft& silhouettes of s%&+scrapers
the Huiet cr&stal air of a mountain pea%
Articolul hotarat se mai foloseste:
a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau
specie:
"he cat is a graceful animal#
b) cu ad9ective substantivate:
the rich and the poor
"he &hinese of 0e-+5or% live in Chinato-n#
"he egroes live mostl& in 'aarlem#
P a g e | 1@2
c) inaintea ad9ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a
numeralelor ordinale:
the tallest man+made structure
on the GH
th
floor
d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie chiar atunci
cand in limba romana substantivul e nearticulat:
in the street ! pe strada
in the -orld ! din lume
after the lesson ! dupa lectie
0ota: 0umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie fiind
articulate atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north ;
to the east) sau cand desemneaza o regiune grup de tari etc#
situate in aceeasi directie:
In the American Civil Far the orth fought against the 'outh#
(In razboiul de secesiune 0ordul a luptat impotriva "udului#)
e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca:
unor tari (the @nited 'tates of America the Argentine the
5ebanon etc#) ; nume de rauri fluvii mari oceane (the 8anube
the ?lack 'ea the Atlantic) ; numele lanturilor de munti (the
&arpathians) ; numele deserturilor si a grupurilor de insule (the
'ahara the 3ebrides) ; inaintea numelor unor institutii
binecunoscute (the 1etropolitan 1useum the =mpire 'tate
?uilding) ; a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes "he
.ashington %ost) ; a vapoarelor (the "ransylvania the &arpati) si
a numelor de familie folosite la plural in vorbirea familiara (the
+ohnsons)#
0ota: 0u se articuleaza numele strazilor pietelor parcurilor etc#:
(Fifth Avenue %icadilly &ircus &entral %ark)#
P a g e | 1@7
Articolul hotarat the care provine dintr+o forma veche a
pronumelui demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in
unele expresii ca:
at the time+ in acel timp
for the purpose + pentru acest (acel) scop
nothing of the kind + nicidecum nimic de soiul acesta
the two + cei doi
)) Articolul nehotarat (a an) este folosit ca si in limba romana
numai cu sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul
respectiv reprezinta o fiinta sau un obiect oarecare dintr+o categorie
sau clasa:
Kroad-a& is a ver& long street#
$ohn is a good student#
0ota: .ot ca in limba romana articolul nehotarat poate avea sens
de numeral:
I have an english dictionar& and t-o /rench ones#
a) "pre deosebire de limba romana in engleza articolul
nehotarat se foloseste inaintea substantivelor nume predicative care
arata profesia calitatea gradul sexul cuiva:
"he is a teacher#
I spea% to &ou as a friend#
Peter is a bo&#
b) dupa anumite adverbe sau ad9ective ca: rather >uite such
many what (in propozitii exclamative):
'uch a funn& fello-# (*n individ atat de nostim#)
Iuitean old man# (*n om batran de+a binelea#)
many a -riter (multi scriitori)
.hat a pleasant surprise L (Ce surpriza placutaL)
P a g e | 1@:
c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele
unitati de masura timp etc#:
Fe have (nglish classes twice (once) a week# (Avem ore de
engleza de doua ori 4o data4 pe saptamana#)
I didn3t see her for a long time# (0u am vazut+o de mult#)
0ota: =bservati locul articolului in: half a mile half an hour#
d) in unele constructii si expresii ca:
to be in a hurry + a fi grabit
it is a pity + e pacat
as a friend + ca prieten
to have a tootache headache a sore throat etc# + a te durea
maseaua capul in gat etc#
,) Cazuri in care nu se foloseste articolul:
a) Ca si in limba romana articolul (hotarat sau nehotarat) nu se
foloseste cu nume proprii de persoane continente tari regiuni
localitati (exceptand unele tari amintite mai sus si orasul 'aga (the
3ague))# Ae asemenea cu unele substantive care desemneaza
relatii de rudenie si sunt asimilate de membrii familiei cu nume
proprii: Father 1other# (rannie#
b) "pre deosebire de limba romana insa nu se articuleaza
numele anotimpurilor lunilor zilelor precum si al meselor din
timpul zilei:
8ecember is m& favourite month# (Aecembrie e luna mea
preferata#)
I li%e autumn ; in autumn there is a lot of fruit# (Imi place
toamna; toamna sunt multe fructe#)
?reakfast -ill be read& in a Huarter of an hour# (Bicul de9un
va fi gata intr+un sfert de ora#)
c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor
cel mai general cum sunt:
P a g e | 1@<
+ nume de materii substante alimente etc#:
'teel is a hard metal# (=telul e un metal dur#)
+ nume de abstractiuni:
Fe stand for peace and friendship# ("untem pentru pace si
prietenie#)
+ substantive la plural:
0e-+5or% is made up of small towns villages and
settlements#
+ unele substantive individuale la singular (man woman
mankind society school church market bed board):
'chool pla&s a great role in societ&# ("coala 9oaca un mare
rol in societate#)
d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii
si locutiuni chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii:
side by side (unul langa altul) ;
for miles on end (pe distanta de mile intregi) ;
in height (ca inaltime) ;
in style (ca linie ca stil) ;
to go by tram 4bus4 (a merge cu tramvaiul 4autobuzul4) ;
on foot (pe 9os) ;
from day to day (din zi in zi) ;
at night (noaptea) ;
hand in hand (mana in mana) ;
shoulder to shoulder (umar la umar) ;
to shake hands (a da mana) ;
to change colour (a+si schimba culoarea) etc#
2) =misiunea articolului:
*nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii
articolului# Aceasta se face de obicei pentru motive stilistice si
P a g e | 1@>
apare adesea in stilul ziaristic in indicatii scenice in comunicari cu
caracter telegrafic etc# In asemenea cazuri insa articolul poate fi
oricand introdus la locul cuvenit in timp ce in cazurile de
nefolosire a articolului adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala:
'eath: (nd of .al%s# ('eath anunta sfarsitul convorbirilor#)
Find# Aus%# Autumn scener&# (Iant# Amurg# Peisa9 de toamna#)


6unctiile sintactice ale participiului nede0init
Participiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice:
1) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive:
.he falling leaves covered the roofs and the ground# (/runzele
cazatoare 4care cadeau4 acopereau acoperisurile si solul#)
'o- beautiful the blooming trees areL (Ce frumosi sunt pomii in
floareL)
'ere is a letter announcing his arrival# (Iata o scrisoare care
anunta sosirea lui#)
)) 0ume predicativ:
.he noise of the cro-d was deafening# (Pgomotul multimii era
asurzitor#)
.he girl stood looking at the cro-d# (/ata statea uitandu+se la
multime#)
,) Complement circumstantial:
a) de timp introdus prin con9unctiile while sau when sau fara
con9unctie:
.hile approaching "tratford -e sa- beautiful -oods and
green fields#
P a g e | 1@?
(Apropiindu+ne 4cand ne+am apropiat4 de "tratford am vazut
paduri frumoase si campii inverzite#)
Arriving at "tratford the& -ent to see "ha%espeare3s
birthplace#
("osind 4cand au sosit4 la "tratford s+au dus sa vada locul
unde s+a nascut "ha%espeare#)
b) de mod sau de impre9urari insotitoare:
"he stood b& the -indo- thinking# ("tatea langa fereastra
gandindu+se#)
c) de cauza:
3aving plent& of time -e did not hurr&# (Avand timp
suficient nu ne+am grabit#)
6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie
;erunziul indeplineste urmatoarele functii:
1) "ubiect:
'wimming is ver& popular in our countr&# (Inotul e foarte
raspandit in tara noastra#)
)) 0ume predicativ facand parte dintr+un predicat verbal compus
dupa verbe ca: to be)in to start to continue to )o on to 1eep
(on) + a continua to stop to 0inish etc#:
"haron started combing her hair# ("haron a inceput sa+si pieptene
parul#)
Oeep smilingL (0u+ti pierde buna dispozitieL ; textual: Continua
sa zambestiL)
"top talkingL (0u mai vorbitiL ; textual: Incetati vorbitulL)
'aven3t &ou finished doing those translations &et1 (0+ai terminat
inca de facut traducerile acelea1)
P a g e | 11@
,) Complement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad9ective cu
prepozitie obligatorie:
a) $im succeeded in buying the beautiful combs# ($im a reusit sa
cumpere pieptenii cei frumosi#)
I thought of going to see m& friend toda&# (Ba gandeam sa ma
duc sa+l vad azi pe prietenul meu#)
.han% &ou for coming# (Bultumesc ca ai venit#)
b) "he -as proud of having such a good husband# ((a era
mandra ca are un sot atat de bun#)
Aella -as surprised at seeing the ne- t+shirt# (Aella a fost
uimita vazand tricoul cel nou#)
2) Complement direct dupa verbe ca: to avoid to pre0er to en'oy
to want to remember to 0or)et to hate to love to li1e to
need to postpone to mind (a supara a deran9a):
Avoid making so man& mista%es# ((vitati sa faceti atatea
greseli#)
'e loves driving in a fast car# (Ii place sa mearga cu o masina cu
viteza mare#)
Ao &ou mind shutting the door1 (0u vreti sa inchideti usa1)
0ota1: Cateva din aceste verbe ca: to love to li1e to hate to
pre0er to 0or)et to remember to want pot fi urmate si de
infinitive#
0ota): ;erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot
sa nu nu ma pot impiedica) to be worth (a merita) to be busy (a
fi ocupat cu) to be 0ond o0 (a+i placea foarte mult):
=# 'enr&3s short stories are -orth reading# (0uvelele lui =#
'enr& merita sa fie citite#)
I can3t help buying these delicious chocolates# (0u pot sa nu
cumpar aceste delicioase bomboane de ciocolata#)
P a g e | 111
7) Complement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter
be0ore upon (on):
After resting a little I had m& tea# (Aupa ce m+am odihnit putin
am baut ceaiul#)
Kefore going to bed I read a fe- pages# (Inainte de a ma duce la
culcare am citit cateva pagini#)
:) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in
general o0):
"he had no hope of getting such a beautiful present# (0u spera sa
capete un cadou atat de frumos#)
.here -as no chance of going to the river that da&# (0u era nici
o posibilitate sa mergem la rau in ziua aceea#)
5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie
A# Complementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier
of "ime):
1) In general complementul circumstantial de timp definit se
aseaza la inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti
verbul de complementul sau direct:
.he teacher helps the students in time of need# (Profesorul a9uta
studentii la nevoie#)
In the afternoon -e -ent to see the river# (Aupa amiaza
mergeam sa vedem raul#)
After eleven o*clock the reading room -as empt&# (Aupa ora 11
sala de lectura era goala#)
)) Complementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa
(Adverbs of Indefinite .ime) (always never sometimes o0ten
seldom 0re>uently usually ever still etc#) ocupa urmatoarele
pozitii:
a) inaintea verbului cand acesta este la un timp simplu:
P a g e | 11)
I usually -or% in m& room or ta%e part in some sport# (Ae
obicei lucrez la mine in camera sau fac sport#)
b) dupa verbul to be si verbele modale:
.he shopping centre is always cro-ded# (Centrul comercial
este mereu aglomerat#)
.he students must never come late# ("tudentii nu trebuie sa
intarzie niciodata#)
c) intre auxiliar si verbul principal cand acesta este la un timp
compus; intre cele doua auxiliare cand verbul principal este la un
timp compus cu mai multe auxiliare:
I have often listened to the noise of the -ind in the trees# (Am
ascultat adesea suierul vantului prin copaci#)
'ave &ou ever loved a man1
.he Proctor -ould never have chased the student if he had not
tried to escape# (MProctorulM nu ar fi urmarit pe student daca acesta
n+ar fi incercat sa scape#) ; proctor ! membru al consiliului de
disciplina in universitatile engleze
0ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la
sfarsitul propozitiei:
'ometimes he couldn3t sleep for hours (sometimes)#
K# Complementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of
%lace)
1) Complementul circumstantial de loc se aseaza in general la
inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de
complementul sau direct:
I found the -a& to the river# (Am gasit calea spre rau#)
In the centre of the town is the mar%et+place# (In centrul orasului
este piata#)
5ou sit hereL ("ezi aiciL)
P a g e | 11,
)) Complementul circumstantial de loc (1) se aseaza inaintea celui
de timp ()):
I3m going to the theatre (1) on 'aturday ())# 6et3s go together#
(Intentionez sa merg la teatru sambata# "a mergem impreuna#)
I go to the discotheFue (1) each week ())# (Berg la discoteca in
fiecare saptamana#)
C# Complementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier
of 1anner)
"e aseaza dupa verb daca acesta nu e urmat de un complement
direct sau dupa complementul direct daca acesta este scurt (a)# (l
preceda verbul cand complementul direct este lung (b):
a) .he river flo-s slowly and calmy# (Gaul curge incet si linistit#)
'e spea%s (nglish and /rench fluently# ((l vorbeste engleza si
franceza fluent#)
b) 'e Fuickly put do-n the fe- sentences the teacher dictated#
(A notat repede cele cateva propozitii pe care le+a dictat
profesorul#)
.he student carefully selected the data he nedeed for his
essa&# ("tudentul a selectionat cu gri9a datele de care avea nevoie
pentru eseul sau#)
0ota: Adverbele really probably scarcely (abia) hardly nearly
(aproximativ) almost even stron)ly etc# se aseaza in propozitie
conform regulilor adverbelor de timp nedefinit:
'e could hardly eat an&thing# (0u putea manca mai nimic#)
.he& have really gone there# ("+au dus intr+adevar acolo#)
'e had almost fallen asleep# (Aproape adormise#)
6ormarea cuvintelor in limba en)le$a
P a g e | 112
Principalele mi9loace de formare a cuvintelor in limba engleza
sunt:
1) Afixatia (Affixation) + formarea de cuvinte noi prin adaugarea
unor prefixe (a) sau sufixe (b):
a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint
(greseala de tipar) ; to disregard (a dispretui) ; supersonic
b) teacher ; runner ; tourist ; ste-ardess ; $apanese ; Canadian ;
development ; liberation ; friendship ; childhood (copilarie) ;
freedom ; useful ; peaceful ; careless ; friendly ; daily ; monthly ;
ans-erable (corespunzator responsabil) ; defensive ; to
moderni/e ; to shorten etc#
)) Conversia (&onversion) + schimbarea categoriei gramaticale
procedeu extrem de frecvent in limba engleza:
graduate ! absolvent ; to graduate ! a absolvi
catalogue ! catalog ; to catalogue ! a cataloga
comb ! peptene ; to comb ! a pieptana
word ! cuvant ; to word ! a exprima in cuvinte
to drive ! a conduce un vehicul ; a drive ! o plimbare cu un
vehicul
to sob ! a plange cu suspine ; a sob ! un suspin
to drink ! a bea ; a drink ! o bautura
,) Compunerea (&omposition) + formarea de cuvinte compuse prin
unirea a doua sau mai multe cuvinte simple# Procedeul e foarte
productiv in engleza contemporana (numeroase parti de cuvant se
pot combina prin compunere pentru a forma cuvinte noi):
a) substantive compuse:
market-place ! piata
horse-shoe ! potcoava
tea-shop ! ceainarie
dining-hall ! sala de mese
P a g e | 117
skating-rink ! patinoar
common-sense ! bun simt
faint-heart ! fricos
high-brow ! intelectual snob
b) ad9ective compuse:
man-made ! facut de om
hand-knitted ! tricotat de mana
tongue-tied ! amutit mut
c) verbe compuse:
to daydream ! a visa cu ochii deschisi
to whitewash ! a varui
2) *nele cuvinte (substantive si ad9ective) se formeaza prin
combinarea celor doua procedee: compozitie si afixatie:
substantive: left-hander ! stangaci
sight-seer ! vizitator turist
ad9ective: deep-coloured ! de culoare inchisa
well-dressed ! bine imbracat
broad-shouldered ! lat in umeri
long-legged ! cu picioare lungi
two-roomed ! cu doua camere
lion-hearted ! cura9os (cu inima de leu)
eagle-eyed ! cu ochi ageri
Vorbirea directa si indirecta
Pentru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire
indirecta se aplica urmatoarele reguli tinandu+se seama de felul
propozitiilor (enuntiative interogative si imperative):
1) Propozitia enuntiativa:
P a g e | 11:
a) "e introduce prin con9unctia that sau direct omitandu+se
con9unctia:
"he sa&s: MI am so happ&#M
"he sa&s (that) she is so happ&#
b) Pronumele personale posesive reflexive si ad9ectivul posesiv
isi modifica persoana dupa sens:
"he sa&s: MI am so happ&#M
"he sa&s that she is so happ&#
.he& sa&: MFe are read&#M
.he& sa& that the& are read&#
c) Aaca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut
timpul verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor
de corespondenta a timpurilor:
+ prezentul se transforma in %ast "ense:
MI*m all right M he said#
'e said that he was all right#
+ %resent %erfect se transforma in %ast %erfect:
.he& said: M.he bo& has refused to let an&one come into
the room#M
.he& said that the bo& had refused to let an&one come into
the room#
+ %ast "ense devine %ast %erfect:
'e said: MAt school in /rance the bo&s told me#####M
'e said that at school in /rance the bo&s had told him#####
0ota: In unele cazuri %ast "ense se pastreaza:
"he said: MBother died in 1?,@#M
"he said her mother died in 1?,@#
P a g e | 11<
+ %ast %erfect nu se schimba:
'e said: MI had finished ever&thing b& five o3cloc%#M
'e said that he had finished ever&thing b& five o3cloc%#
+ Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast:
'e said: MI shall come and see &ou as soon as I can#M
'e said that he would come and see me as soon as he could#
d) Propozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative
sau echivalentele lor: to say to say to si to tell (cand se arata si
persoana careia ne adresam) to thin1 to answer to reply to add
etc#

)) Propozitia interogativa:
a) "e introduce prin con9unctia i0 sau whether (daca intrebarea
are un caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ
din vorbirea directa (daca intrebarea are un caracter special):
+ intrebari generale:
MAre &ou sure1M the bo& said#
.he bo& as%ed me if (whether) I -as sure#
MAo &ou -ant me to read to &ou1M I as%ed him#
I as%ed him if (whether) he -anted me to read to him#
+ intrebari speciale:
M'o- do &ou feel $ohn1M I as%ed#
I as%ed him how he felt#
MFh& don3t &ou tr& to go to sleep1M I as%ed#
I as%ed him why he did not tr& to go to sleep#
b) 0u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece
propozitia devine enuntiativa# "e renunta la folosirea auxiliarului
to do:
P a g e | 11>
.he bo& said: MAo &ou thin% I am going to die1M
.he bo& as%ed his father if he thought he -as going to die#
I as%ed: MAre &ou all right1M
I as%ed him if he was all right#
c) Persoana se schimba dupa sens:
MFhere have you been1M he as%ed#
'e as%ed -here I had been#
I as%ed her: MAre you reall& ill1M
'e as%ed her if she -as reall& ill#
d) "e respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia
introductiva e la un timp trecut:
'e as%ed: MFhat are &ou afraid of1M
'e as%ed me -hat I was afraid of#
'e as%ed: M8id &ou return m& bic&cle1M
'e as%ed me if I had returned his bic&cle#
e) Propozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1
to in>uire (a intreba) to wonder (a se intreba) etc#
,) Propozitia imperativa:
a) Bodul imperativ se transforma in infinitiv:
M5ou go up to bedLM I said#
I told him to go up to bed#
M8on*t come inLM he said#
'e told me not to come in#
b) Propozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima
un ordin o rugamainte o cerere: to order to tell to as1 to
command to be) to re>uest to advise to su))est to allow etc#
+onstructia 0or ... to %he 0or - Phrase&
P a g e | 11?
It -ould be natural for him to go to sleep#
(Ar fi normal 4natural4 ca sa adoarma#)
Constructia for him to go este formata din prepozitia 0or un
pronume sau un substantiv in cazul acuzativ si un infinitiv lung# In
limba engleza astfel de constructii sunt destul de frecvente ele
avand diferite functii in propozitie# In exemplul de mai sus
constructia for him to go to sleep are functia de subiect introdus cu
a9utorul pronumelui it# Constructia 0or ... to apare frecvent in
aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is possible it is
necessary it is hard it is easy it is stran)e etc#:
It is hard for him to do it# (Ii este greu sa faca aceasta#)
It is possible for them to start earlier# (( posibil ca ei sa
porneasca mai devreme#)
It isn3t necessar& for you to make arrangements beforehand# (0u
e necesar ca sa aran9ezi 4totul4 dinainte#)
0ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice:
.he onl& thing for him to do -as to leave at once# (atribut)
("ingurul lucru pe care putea sa+l faca era sa plece imediat#)
.his passage is for you to translate# (nume predicativ) (Acest
fragment iti revine tie de tradus#)
Fe made room for him to pass# (complement circumstantial de
scop) (I+am facut loc sa treaca#)
Acu$ativul cu in0initive
Fhat do &ou expect me to think of that speech1 (Ce va asteptati
sa cred despre aceste cuvinte1)
I advice you not to beinsolent# (Ia sfatuiesc sa nu fiti obraznic#)
.he spectators -atched the curtain rise slo-l&# ("pectatorii
priveau cortina ridicandu+se 4cum se ridica4 incet#)
Aid &ou see them get off the train1 (I+ai vazut dandu+se 4cum s+
au dat4 9os din tren1)
P a g e | 1)@
Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr+un
substantiv sau pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau
lung# Infinitivul are functia predicativa pe langa substantivul sau
pronumele in acuzativ# Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv
dupa care se foloseste aceasta constructie# Acuzativul cu infinitivul
se traduce in limba romana printr+un complement direct sau printr+
o propozitie completiva directa#
Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie
a simturilor (to see to 0eel to hear to notice to observe to
watch) si dupa verbele to ma1e (a determina a face sa) si to let (a
lasa):
I shall make him speak# (Am sa+l fac sa vorbeasca#)
Aon3t let her keep the boo% too long# (0+o lasa sa tina cartea prea
mult#)
I saw the children play in the garden# (Am vazut copiii 9ucandu+
se in gradina#)
I shall hear him sing tonight# (Il voi auzi cantand diseara#)
Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care
exprima o activitate a intelectului (to thin1 to consider to 1now
to believe to e2pect to understand etc#) ; un sentiment (to li1e
to disli1e to hate to pre0er etc#) ; vointa sau intentia (to want to
wish to desire to mean to intend etc#) ; un ordin o permisiune
(to order to re>uire to permit to allow to 0orce etc#):
"he considers the text to be difficult# ("ocoteste ca textul e greu#)
I thought him to be a good expert# (Am crezut ca e un expert
bin#)
I li%e her to read to me# (Imi place sa+mi citeasca#)
Fe -ants this song to be recorded# (Irem ca acest cantec sa fie
inregistrat#)
+omple2 )erund
P a g e | 1)1
I ob9ect to 5ord orth*s robbing me# (Ba opun ca lordul 0orth
sa ma 9efuiasca#)
If &ou excuse my saying so# (Iertati+ma ca ma exprim asa#)
In exemplele de mai sus gerunziul este precedat de un substantiv
in cazul genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad9ectiv posesiv
(my sa&ing)# "ubstantivul in cazul genitiv si ad9ectivul posesiv
indeplinesc functia de subiect logic pe langa gerunziu#
= astfel de constructie poate avea urmatoarele functii:
a) "ubiect:
2our asking so man& Huestions anno&ed him#
(/aptul ca i+ai pus atatea intrebari l+a suparat#)
b) Complement direct:
Ao &ou mind my smoking here1
(Ia deran9eaza daca 4eu4 fumez aici1)
c) Atribut:
'e does not li%e the idea of our leaving so soon#
(0u+i convine 4place4 ideea ca 4noi4 sa plecam asa curand#)
d) Complement circumstantial: Passive Voice
a 0i la timpul cerut N forma a III a a verbului de
con9ugat

Present (imple : .he room is cleaned ever& da&#
Present +ontinuous : It is being cleaned#
Past ense (imple: It was cleaned.
Past ense +ontinuous: It was being cleaned.
P a g e | 1))
Present Per0ect: It has been cleaned.
Past Per0ect: It had been cleaned.
6uture : It will be cleaned.
Present conditional: It would be cleaned.
Past +onditional: It would have been cleaned.
In0initive: to be cleaned

"recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9
3ary )ives mother a
0lower


3other is )iven a
0lower
by
3ary
( P +I +; +I P ( +;
,!A: CI sau CA din propozitia activa devine subiectul
propozitiei pasive#Complementul de agent (the doer) poate sa
lipseasca atunci cand e exprimat printr+un pronume personal
(I&ou) pronume nehotarat (somebod& an&bod&) sau substantive
ca: a boy# some people
,!A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in
diateza pasiva#
=x9 2ou can rely on this man. → "his man can be relied on.
,!A:
%eople say that he is a good...
→ It is said that he is a...
→ 3e is said to be...
%eople think that he was a...
→ It is thought that he was a...
P a g e | 1),
→ 3e is thought to have been a...
,!A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana;
infinitivul perfect arata ca atiunea este anterioara#
Fe must settle ever&thing before his leaving the to-n#
(.rebuie sa aran9am totul inainte ca el sa plece din oras#)
Past Per0ect
Afirmativ (NhadNV (forma a treia)
0egativ (NhadNnotNV (forma a treia)
Interogativ+0egativ Hadn?tN(NV (forma a treia)
Ruestion+.ag .he& had alread& entered hadn?t they1
1)(ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din
trecut cu: since# for# how long# ,ust# already# yet# after# before# as
soon as# etc.
))Cu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen
=x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on
the bus when it started.
Cu:no soonerKthen

Past Per0ect +ontinuous
P a g e | 1)2
Afirmativ (NhadNbeenNV (+ing)
Interogativ hadN(NbeenNV (+ing)
0egativ (NhadNnotNbeenNV (+ing)
Interogativ+
0egativ
hadN(NnotNbeen
(ste o actiune in desfasurare in trecut inaintea altei actiuni tot din
trecut#
Cu: since# for# how long
Past ense (imple
Afirmativ (NV(+ed)
(NV (forma a II a)
Interogativ didN(NV (inf#scurt)
0egativ (NdidNnotNV (inf# scurt)
Interogativ+
0egativ
didN(NnotNV (inf# scurt)
Ruestion+tag .he& left &esterda& didn?t he1
P a g e | 1)7
1#(ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then#
yesterday# last week# last month# last year# that day# the other
day# once in ALGM# on 'unday# ago# etc.
@.(ste o actiune obisnuita repetata in trecut#In acest caz se
foloseste used to pentru actiune incetata in prezent
,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect
simplu perfect compus imperfect conditional prezent con9unctiv
perfect#

Past ense +ontinuous
Afirmativ (NwasAwereNV (+ing)
Interogativ wasAwereN(NV (+ing)
0egativ (NwasAwereNnotNI
Interogativ+
0egativ
wasn?tAweren?tN(NV (+ing)
Ruestion+.ag .he& -ere reading at this time &esterda&
weren?t they1

1)(ste o actiune in desfasurare intr+un anumit moment in trecut cu:
at this time yesterday# yesterday at B oNclock#K when he came# etc.
P a g e | 1):
))( folosit pentru a exprima iritare indignare
Present Per0ect (imple
Afirmativ (NhaveAhasNV (forma a treia )
Interogativ haveAhasN(NV (forma a treia)
0egativ (NhaveAhasNnotNV (forma a treia)
Interogativ+
0egativ
haveAhasN(NnotNV (forma a treia)
Ruestion+tag .he& havenSt arrived &et have
the&1
1)(ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul
vorbirii cu: since# for# how long
))(ste o actiune petrecuta intr+un moment neprecizat(se simte
efectul)
=x9 I have washed my blouse $it is clean)
,)(ste o actiune care tocmai a avut loc
B ,ust# already → dupa auxiliar
yet in intrebare!de9a → ma informez; in negatie!inca
yet→ apare la sfarsitul propozitiei
Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment →
la sfarsit sau la inceput de propozitie
P a g e | 1)<
Blately(in ultima vreme)recently# of late# latterly → numai la
sfarsit propozitiei
Tduring the last week# the last few days# theese twenty minutes
2) = actiune petrecuta intr+o perioada de timp care nu s+a terminat
inca: today# this week# this month# this year# this sommer# all day#
all night# etc.
7)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes#
several times# etc.
:)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile
conditionale de tip 1+ viitorul este inlocuit cu %resent %erfect
'imple pentru actiune prioritara anterioara

Present Per0ect +ontinuous

Afirmativ (NhaveAhaveNbeenNV (+ing)
Interogativ HaveAhasN(NbeenNV (+ing)
0egativ (NhaveAhasNnotNbeenNV (+ing)
Interogativ+
0egativ
HaveAhasN(NnotNbeen

(ste o actiune inceputa in trecut este in desfasurare in momentul
vorbirii si actiunea pleaca spre viitor#Cu: since# for# how long
Present (imple ense
P a g e | 1)>
Afirmativ (NV (pers# a+III+a : +s+es +o +ss +ch
+sh)
Interogativ doAdoesN(NV (inf#scurt)
0egativ (NdoAdoesNnotNV (inf#scurt)
Interogativ+
0egativ $8onNt
you>)
doAdoesN(NnotNV (inf#scurt)
Ruestion+.ag $u-
i asa>)
"he goes there ever& da& doesn?t
she1

1#(ste o actiune obisnuita repetata permanenta#
B very day# every week# etc. → pozitia: la sfarsit sau la inceput de
propozitie
B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never#
okkasionaly# etc. → pozitia: dupa subiect
B from time to time# once a week# twice a week# etc. → pozitia:
numai la sfarsitul propozitiei
@.(xprima un adevar general valabil#
C.Apare in: comentarii retete demonstratii indicatii scenice titluri
de articole etc#
D.(ste o modalitate de exprimare a unui program oficial
=x9.e start a new term at school tomorrow
P a g e | 1)?
E.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before#
as soon as# till# until ) si conditional tip 1 → viitorul este inlocuit
cu prezentul simplu pentru actiune simultana
=x9 I shall go to ?ucharest if I have money.

Present +ontinuous ense
Afirmativ (Nto be(present)NV+ing
Interogativ to beN(NV+ing
0egativ (Nto beNnotNV+ing
Interogativ+
0egativ
to beN(NnotNV+ing
Ruestion+.ag "he is reading no- isn?t she1 I am
disturbing &ou aren?t I1

1#(ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at
this moment# ,ust$now)# etc.
P a g e | 1,@
)#Arata ca o actiune este temporara
,#(ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui
program personal
=x9 INm visiting my grandparents this week.
2#Arata ca o actiune este prea des repetata si supara irita
vorbitorul cu often# forever# generaly# constantly# never# etc.
=x9 "his child is forever crying.
0ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta
=x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older.

Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu
1)Ierbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to
taste
))Ierbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to
distrust# to doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine#
to know# to mean# to mind# to remember# to recogni/e# to recollect#
to regard# to suppose# to think $that) # to trust# to understand
,)Ierbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to
wish# etc.
2)Ierbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to
keep# to owe# to own# to possess
7)Ierbe care exprima atitudini sentimente stari emotionale: to
abhor# to adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to
hate# to please# to prefer# etc.
:)Ierbe care exprima o stare o conditie: to appear# to be# to
consist$of)# to contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to
resemble# to seem# to suit
P a g e | 1,1
"emnificatia semnelor MNM si M+M este: MNM inseamna ca se foloseste
la aspectul continuu M+M inseamna contrarul#
to see
→ + to perceive
→ N to meet to visit to intervie-
to expect
→ + to hope to believe
→ N to -ait for
to thin%
→ + to believe to give an opinion
→ N to thin% of 4 about


to have
→ + to possess
→ N to ta%e a bath a sho-er lunch brea%fast
→ N a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb
cauzativ)
=x9 INm having my house painted
to be
→ + to exist
→ N comportare temporara
=x9 2ou are being rude today

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9
(=P=+;A+I=+3=+5=+
he (ub'unctive
P a g e | 1,)
A.he synthetical sub'unctive
F.he Present (ub'unctive
• (ste identic cu infinitivul scurt al verbului este socotit vechi
pretentios si nu se foloseste in limba contemporana
• Apare in urari(expresii fixe)
/ar be it from meL (departe de
mine)
'eaven
Ke that as it ma&L
"uffice it to sa& that###
;ood b&eL(;od be -ith &ouL)
;od forgive4bless &ouL
• Apare dupa impresii impersonale
It is natural that they should
comeO
It is natural that they come.
• Aupa advise to recommend###should
"hey suggest that he should read.
"hey suggest him to read.
"hey suggest that he read.
@.he Past Present (ub'unctive
P a g e | 1,,
• Identic cu Past .ense Uul verbului (to be4-ere)
• Apare dupa constructii ipotetice
• In conditional tip II
C.he Past Per0ect (ub'unctive
• Identic cu Past Perfect+ul verbului
• Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even
thought
".he Analythical (ub'unctive
• /ormat dintr+un verb modal(shall# should# would# may#
mught# could)
• (ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat
si in propozitia principala#
"hallNinfinitiv
%ro/itia principala %ropo/itia secundara
"hall I help &ou1 (oferta) Amenintare (informal
english)
"houldNinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
Fh& should I go there1 In conditional tip I si II
P a g e | 1,2
Aupa constructii ipotetice
In completiva directa
In propozitia de scop
Ba&4mightNinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
exprima o urare:
Ba& all &our dreams come
trueL
=h that the& might -inL
Aupa constructii
impersonale: it isJwas
possible# probable# likely
In propozitia concesiva
In propozitia de scop
FouldNinfinitiv
In propozitia secundara dupa wish si if only
CouldNinfinitiv
(xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could
avand un grad mai mare de siguranta
P a g e | 1,7
I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).
I studied so that I could pass the exam $I am a student).
3odal verbs
Conceptul de capacitate posibilitate necesitate sau obligatie este
redat de asa numitele Mmodal auxiliar& verbsM : can# could# shall#
should# must# need# ought to# used to# dare.
+aracteristici:
• 0u au infinitiv lung
• 0u primesc MsM la persoana a III a singular prezent simplu
• 0u primesc M+ingM
• Ierbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used
to# ought to
• 0u au toate timpurile si modurile unui verb normal de aceea
unele au echivalenti
• /ormeaza interogativul prin inversiune; negativul N not
+an-could ⇔ to be able to
3ay-mi)ht (numai in Indirect "peech) ⇔ to be allowed to; to be
permited to
3ust ⇔ to have to
'erbe modale (clic% pe lin%+uri)
• Fill "hall Can Could Ba& Bight Bust 0eed "hould =ught
to Fould *sed to
• Aare
;irect-Indirect (peech
P a g e | 1,:

A# Aaca in propozitia principala verbul to say to tell etc#
(reported verbes) sunt la prezent in propozitia secundara
(completiva directa) se pune orice timp cerut de inteles#
K# Aaca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au
loc schimbari la nivel de pronume adverb si verb
Pronume
I he4she
-e the&
m& his4her
our their
this that
these those
Adverb
'ere there
0o- then
.oda& that da&
P a g e | 1,<
.onight that night
.omorro- the next da&
the follo-ing da&
5esterda& the da& before
the previous da&
Ago before
0ext the next
the da& after tomorro- in t-o da& time
the da& before &esterda& t-o da&s before
Ierb
Present simple Past simple
Present continuous Past continuous
P a g e | 1,>
Present perfect Past perfect
Past tense Past perfect
/utur /utur in the past
Imperative Infinitive
,!A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand
exprima un adevar general valabil sau o actiune valabila si in
prezent#
,!A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o
indoiala sau posibilitatea unei alegeri#
=x9 N'hall I help you>N he said. → 3e said whether I should help
him.
,!A: Intrebarile###
a# VAo &ou spea% english1S he as%ed# → 'e as%ed me if I spo%e
english#
b# V'o- are &ou1S she said# → "he said ho- I -as#
,!A: imperativul cu let 9

"ingular
I 6et me goL
II ;oL
III 6et him4her4it goL
P a g e | 1,?

Plural
I 6et us goL (6etSs)
II ;oL
III 6et them goL
=x9 P5etNs goP# he said. → 3e sugested that they should go.
,!A: exclamatiile
MFhat a ###L M


"he said it -as ###
M'o- a ###LM
MB& goodnessLM







"he exclaimed -ith
horror4disgust4surprise
M=h dearLM
M'eavensLM
M*ghLM
M/or goodness
sa%eLM
M6oo% outLLM
M.han% &ouLM

'e than%ed me
P a g e | 12@
M;ood morningLM


"he greeted me
"he -ished me a###
M6iarLM

"he called me a liar#
MAamnLM

"he s-ore###
,!A: Conditional tip II si III raman neschimbate#