You are on page 1of 32

CUPRINS

CAPITOLUL I
POLITICI SOCIALE – ABORDARE
TEORETICĂ
1.1. Istoricul politicilor sociale...................................4
1.. Co!ceptul "e politic# social#...............................$
1..1. Deter%i!#ri ter%i!olo&ice.............................1'
1... (actorii "e)*olt#rii politicilor sociale............11
1..+. Structura siste%ului "e politici sociale.........1+
1..4. (i!a!,area politicilor sociale..........................14
1..-. I!stru%e!tele "e i!ter*e!,ie ale statului......1-
1.+. Pri%ele %#suri sociale luate .! Ro%/!ia.........10
CAPITOLUL II
POLITICI SOCIALE 1N UNIUNEA EUROPEANĂ
.1. Siste%ele "e s#!#tate.........................................'
.. Siste%ele "e pe!sii..............................................2
.+. A!ali)a situa,iei actuale. Te!"i!,e...................3
BIBLIO4RA(IE.......................................................+
1
INTRODUCERE
În cadrul lucrării intitulată Politici sociale europene am
abordat problema politicilor sociale atât la nivel general, cât și la
nivelul Uniunii Europene.Politica socială în UE fiind alcătuită
dintr-un set de politici complementare, dezvoltat de-a lungul
timpului actionând în anumite sectoare privind activitatea ce
afectează gradul de bunăstare socială şi personală.
copul politicii sociale in Uniunea Europeana il
reprezintă promovarea unui nivel de trai ridicat din punct de
vedere calitativ, acceptabil pentru to!i cetă!enii care trăiesc într-
o societate activă,diversificată şi sănătoasă.
În prezent aceasta politică a acordat îmbunătătirea vie!ii
a milioane de cetă!eni ai UE, privind şomerii, persoanele
e"teriorizate unei discriminări pe pia!a muncii.
#odelul social european este conceput astfel încât
cetă!enii europeni să fie deosebi!i în conformitate cu for!ele
e"istente de$a pe pia!a muncii. %ealizarea planului social privind
aceşti cetă!eni din UE are convingerea că, o viguroasă
concuren!ă între întreprinderi este necesară pentru ameliorarea
productivită!ii muncii şi creşterii economice. &rearea unei
solidarită!i între cetă!eni este indispensabilă pentru dezvoltarea
unei societă!i solide, cu gradul ridicat în prosperitate,
identificată de un număr mare de oameni.
copul lucrării este de a înțelege impunerea
implementării și elaborării unui sistem de politici sociale,
având în vedere condițiile actuale, o economie aflată
întranziție și o mentalitate tot mai globalista.
2
CAPITOLUL I
POLITICI SOCIALE – ABORDARE
TEORETICĂ
1.1. Istoricul politicilor sociale
'storia politicilor sociale este relativ scurtă putând fi
situată ca eveniment institu!ional, politic şi social ca apari!ie în
strânsă legătură cu naşterea tatelor moderne. (otuşi unii autori
au încercat să demonstreze că politicile sociale şi-au făcut
apari!ia încă din antic)itate, însă formele sub care acestea se
derulau erau total diferite cum ar fi *ac!iuni umanitare
întreprinse pentru cei afla!i în nevoie, în situa!ii de calamitate şi
c)iar războaie+ ca în zilele noastre, politicile sociale să aibă o
manifestare eminamente socială şi permanentă adică sub forma
de obliga!ii sociale prestate de institu!ii strict detrminate ale
tatului care îşi asumă atribu!ii şi func!ii permanente pentru
solu!ionarea unor probleme sociale diverse care e"istă în
societă!ile moderne de pretutindeni şi care trebuie solu!ionate
într-o direc!ie în care cetă!enii îşi primesc un minim de a$utor şi
nivel de trai decent garantat prin &onstitu!ie sau orice alt act
normativ pe care se fundamentează &onstitu!ia în ierar)ia de
rela!ii întreprinse cu alte autorită!i statale, cum ar fi cele membre
ale comunită!ii europene.
,ăcând o incursiune în istoria care s-a derulat de a lungul
timpului în domeniul politicilor sociale sunt cunoscute
următoarele etape în care s-au derulat evenimentele sociale care
au marcat modurile de manifestare a politicilor sociale într-un
anumit conte"t social şi istoric.
Enumerăm câteva acte cu putere de lege care au marcat
din punct de vedere social aceste evenimente si implicit
politicile sociale precum-
3
Legea săracilor reglementa primele sisteme sociale a
apărut în #area .ritanie în perioada anilor */011 2 /341 +.
5ceastă reformă socială legislativă prevedea acordarea de
a$utoare săracilor în sc)imbul prestării unor munci în folosul
comunită!ii. 6tiind că 7ondra şi ma$oritatea %egatului .ritanic
era traversat de pauperitate, sărăcie cumplită care se manifesta
printr-o dezordine fără precedent marcată în întreaga societate a
5ngliei, a determinat astfel autorită!ile regaliene şi statale de la
aceea vreme să recurgă la măsuri sociale e"treme, prin
propunerea de a$utoare sociale în sc)imbul a$utorării prin muncă
la salubrizarea regiunilor care se confruntau cu un grad ridicat
de dezordine fiind puse în situa!ia de a deveni focare sociale de
infec!ii şi de perpetuare a bolilor sociale de toate felurile, cea
mai bântuită boală la aceea vreme din cauza mizeriei fiind
ciuma. 5ceste ac!iuni au fost prevenite prin implicarea socială a
unor largi grupuri institu!ionale cum ar fi comunită!ile locale
britanice cât şi a celor bisericeşti, paro)iale care şi-au eri$at
sarcini de a distribui grupuri sociale în cadrul acestora pentru a
le a$uta cu un nivel minim de trai social aceste grupuri fiind
implicate în ac!iuni de muncă comunitară pentru prevenirea şi
combaterea problemelor sociale eviden!iate.
8 altă etapă a politicilor sociale în istoria universală este
marcată de războaiele napoloneene desfăşurate în perioada
anilor */399 2 /4/:+ manifestându-se sub imboldul ideilor
revolu!iei franceze, cunoscută ca o profundă revoltă ce a
sc)imbat din temelie societă!ile europene de la aceea vreme,
cunoscut ca fiind secolul luminii deoarece sc)imbările sociale şi
politice care s-au succedat, implicit în sistemele sociale au vizat
sc)imbări profunde în domeniul drepturilor şi libertă!ilor
recunoscute persoanelor. &u acest val revolu!ionar s-au abolit
toate formele de sclavie cu obliga!ii de muncă ce trebuiau sau
urmau a fi e"ercitate prin intermediul ;Caselor de muncă<,
membrii din aceste case urmând să fie separa!i de familii, so!i şi
4
copii pentru a îşi e"ercita aceste obliga!ii sociale diferit
comparativ cu situa!ia socială a unui muncitor obişnuit.
Începutul secolului al ='= 2 lea şi ne referim cu
precădere la anii */431 2 /9>1+ au fost marca!i profund de criza
economică resim!ită şi la nivel social în aceea perioadă însă
sistemele sociale s-au modernizat tot mai mult, ele devenind
ceea ce trebuiau să fie prin intreprinderea tot mai multe şi mai
dese de ac!iuni de caritate şi filantropie ini!iate de diverse culte
bisericeşti iar institu!iile statului au sus!inut permanent reforme
legislative sociale cum ar fi elaborarea 5ctului Educa!ional din
anul /431 care recunoştea, dreptul oricărui copil la o formă de
şcolarizare cât şi introducerea învă!ământului primar obligatoriu
şi gratuit.
Următoarea etapă care precede apariţia sistemelor de
asigurări sociale moderne este elaborată în ?ermania de o
personalitate eminentă a vremii, Otto von Bismark fiind cel care
a propus politici de asigurări sociale prin implicarea tatului în
protec!ia individului.
&u acest prile$ au fost introduse următoarele reforme
sociale-
 5sigurări ce prevedeau solu!ionarea conflictelor
industriale din anul /43/,
 5sigurările de sănătate recunoscute indivizilor din
anul /44>,
 5sigurări şi contribu!iile pentru pensii.
8piniile şi gânditorii vremurilor respective au apreciat
aceste măsuri sociale reformiste ca neavând un caracter umanist
şi pragmatic pentru ma$oritatea claselor sociale deoarece
măsurile priveau în fapt diviziunea şi stratificarea socială prin
recunoaşterea unor privilegii recunoscute cu precădere unor
grupuri din imediata apropiere a &aselor %egale sau a
institu!iilor statului care cârmuiau şi sus!ineau cu resurse
politicile sociale.
5
5semenea gândiri sociale au fost e"tinse în ma$oritatea
statelor vest 2 europene ce s-au manifestat cu precădere prin
sus!inerea unor programe de guvernare întreprinse de unele
clase politice care doreau să intre la guvernare pentru e"ercitarea
puterii statale iar pentru cucerirea acesteia prin vot liber
e"primat şi universal, recunoscut tocmai ma$orită!ii popula!iilor
era în ideea de a sus!ine şi a acredita ideile reformiste în
domeniul sistemelor sociale. În acest sens au apărut programe de
guvernare care sus!ineau acordarea de beneficii sociale fără a
condi!iona contribu!ii prealabile persoanelor vârstnice de peste
31 de ani, sau protec!ia for!ei de muncă prin introducerea unui
salariu minim garantat care urmărea apari!ia şi cultivarea unei
for!e de muncă educată şi sănătoasă. 5ceste măsuri s-au
intensificat mai ales cu prile$ul crizei din anii /9>1 evenimente
care au marcat profund societă!ile occidentale şi implicit rolul
interven!ionist al statului în cadrul acestor societă!i prin măsuri
diverse în tot mai multe sectoare sociale.
1.. Co!ceptul "e politic# social#
În acest conte"t de societate modernă, politicile sociale
pot fi definite ca un mecanism sistemic de măsuri şi ac!iuni
sociale provenite atât din partea tatului, adică a autorită!ilor cu
specific ce guvernează şi sus!in solu!ii la probleme sociale cu
care se confruntă societatea cât solu!ii provenite din partea
societă!ii civile, a actorilor pie!ei, cum ar fi corpora!ile, agen!ii
economici, societă!i de asigurare care se implică prin ac!iuni de
responsabilitate socială în solu!ionarea unor probleme ale
societă!ii şi la care statul nu ar putea face fa!ă în mod sigur decât
prin coparticiparea şi implicarea unor grupuri sociale şi de
interese mai largi din societatea civilă.
6
copul acestor politici sociale trebuie să vizeze
modernizarea caracteristilor vie!ii sociale ce implică bunăstarea
individului, a familiei şi a colectivită!ii în general. Prin umare
principalele surse care pot sus!ine bunăstarea socială sunt-
• mecanismele economice ale pie!ei,
• orice formă de venit indiferent de provenien!a
acestuia, cum ar fi *profit, rentă, c)irie, drepturi
de autor, poli!e de asigurări private, etc+,
• contribu!iile de orice natură ale familiei prin
comunitate *rude mai îndepărtate, institu!ii
sociale precum căsătoria, botezul, etc+,
• segmentul nonguvernamental alcătuit din
,unda!ii, 5socia!ii şi alte institu!ii sociale cu
liberă ini!iativă să sus!ină practici şi ac!iuni de
responsabilitate socială în beneficiul social al
unor grupuri defavorizate,
• tatul prin promovarea şi implementarea de
proiecte comunitare care sus!in reducerea
sărăciei e"treme în rândul unor grupuri sociale
marginalizate şi profund defavorizate de destin
prin oferirea de adăpost social şi )rana de bază
prin intermediul cantinelor sociale.
Prin urmare, politicile sociale în sens restrâns pot fi
considerate ca fiind întreprinse pentru e"ercitarea unor atribu!ii
ce se cuvin numai autorită!ilor sociale ale tatului care prin
alocarea de resurse bugetare provin din redistribuirea Produsului
'ntern .rut menite să solu!ioneze cazurile de sărăcie acută.
În sensul mai larg sunt incluse ac!iunile şi faptele sociale
ale societă!ii civile, ale agen!ilor economici cât şi alte
mecanisme institu!ionale private nonguvernamentale angrenate
pentru cauze sociale care se derulează nu numai în direc!ia unei
pături sociale profund defavorizate ci ac!iunile convergente ale
celor două categorii de actori publico 2 private se unesc pentru a
7
facilita implementarea unor standarde sociale care vizează
modernizarea societă!ii în ansamblu. Putem spune că din acest
punct de vedere, o societate are standardul social sau nu de a îşi
sus!ine viziunea de dezvoltare socială iar dacă nu il are trebuie
să îşi definească standardele prin care îşi va imagina propria
dezvoltare economică şi socială.
@e e"emplu, institu!iile comunitare colaborând cu
institu!iile publice până la nivelul local, identifică probleme
sociale care îşi pun amprenta asupra întregii comunită!i şi
facilitează unele reforme sociale precum, sus!inerea cu beneficii
materiale şi financiare oferite în rândul comunită!ilor rurale
pentru satisfacerea unor nea$unsuri de utilitate publică şi socială
precum apă potabilă, energie electrică, energie termică,
gestionarea rezidurilor mena$ere şi apoi facilitarea apari!iei unei
economii agrare naturale sus!inută prin coparticiparea unor
oameni civiliza!i, sănătoşi defini!i ca o for!ă de muncă capabilă
să transforme provocările viitorului care se impun în mediul
economiei rurale. @in acest punct de vedere putem considera că
familia şi toate celelalte spi!e sociale coparticipă la sus!inerea
nea$unsurilor comunită!ii sau la beneficiile sociale ale acesteia.
Prin beneficiu social în!elegându-se nu numai colectarea de
venituri sub formă de aloca!ii, a$utoare sociale şi pensii ci şi
avanta$e sociale recunoscute într-un mediu de genul celor
e"emplificate.
&a urmare a celor precizate, politicile sociale sunt mai
mult decât o ştiin!ă, mai degrabă o disciplină de grani!ă ce
îmbină teorii şi metode ale mai multor ştiin!e precum-
sociologie, economie, ştiin!e politice, asisten!ă socială etc.
8
1..1. Deter%i!#ri ter%i!olo&ice
E"plica!iile terminologice au rolul şi sensul de arăta că
nu se poate pune semnul egalită!ii între-
Politic# 2 definită ca doctrină promovată de unele
partide politice c)iar ideologie socială prin care politicienii îşi
ademenesc votan!ii şi reprezentan!ii claselor sociale pentru a le
sus!ine în vederea dobândirii de puterea politică şi implicit
institu!ională.
Politici – este un termen mai larg de accep!iune a unor
măsuri şi te)nici de ac!iunie prin care se promovează ideologiile
de partide în cadrul societă!ilor civile dar mai ales politicile
provenite din programele de dezvoltare socială ale comunită!ii
europene pentru sus!inerea şi implementarea unor standarde
sociale şi de ac!iune în anumite sectoare guvernamentale şi c)iar
private pentru a converge sc)imările care se cuvin.
În termenii limbei engleze distinc!ia este evidentă prin
următoarele aspecte terminologice-
Politica este eviden!iată prin termenul de ;politics< ,
deci accentul particulei ;s< circumscrie atât termenul de politică
cât şi metodele de ac!iunele ale acesteia în mediul social,
Politicile sunt desemnate prin termenul de policy
policies cu sensul de strategii, planuri de ac!iuni în diferite
domenii începând de la cel economic, social şi c)iar fiscal.
5ceastă distinc!ie terminologică este utilă pentru a
eviden!ia o posibilă confuzie între politicile sociale şi politicile
publice şi politice în general.
9
1... (actorii "e)*olt#rii politicilor sociale
A. Cresterea 5i "e)*oltarea eco!o%ic# 5i social# pri!
ur6a!i)are 5i i!"ustriali)are
5cesta este un factor social sau un standard social de
sus!inere a politicilor sociale care prin mi$loacele sale contribuie
la intensificarea modalită!ilor optime de colectare a resurselor de
toate felurile din economie prin redistribuirea Produsului 'ntern
.rut pentru a sus!ine varii programe sociale pentru dezvoltarea
sistemelor sociale dintr-o societate. Însă industrializarea nu
trebuie să creeze dispropor!ii în rândul grupurilor sociale din
zonele rurale care sunt atrase de mira$ul locurilor de muncă din
zonele urbane industrializate, care i determină să emigreze către
zonele de convie!uire urbană creind disparită!i sociale.
8 dezvolare armonioasă se produce doar atunci când se
identifică clar metodele de ac!iune într-un mediu clar fie c)iar si
rural care se identifică cu un anumit poten!ial economic pentru a
fi dezvoltat fără a crea disparită!ile sociale.
'ndustrializarea a favorizat consolidarea clasei mi$loci
care în perioada postbelică a avut un rol crucial în dezvoltarea
statului bunăstării. În zilele nostre industrializarea trebuie să
producă bunăstarea a tot mai multe clase sociale, familii, grupuri
şi c)iar indivizi care se integrează prin proiecte vaste de ac!iune
derulate în tot mai multe regiuni de institu!iile statatele şi
implicit de către actorii economiei nonguvernamentale care pun
umărul să implementeze standardele sociale în vari sectoare-
învă!ământ, sănătate, cultură, educa!ie, industria energetică
regenerabilă şi în cele din urmă în industria care se dezvoltă pe
resursele şi derivatele din agricultură.
10
B. Sc7i%6area "e%o&ra8ic#9 .%6#tr/!irea popula,iei
În prezent, sistemele sociale se confruntă cu o profundă
creştere a ponderii popula!iei vârstnice în raport cu popula!ia
tânără care trebuie s-o sus!ină care este tot mai diminuată.
În acest conte"t, statul şi ceilal!i actori sociali contribuie
la îmbunătă!irea sistemului social prin aporturi diversificate de
contribu!ii sociale care se manifestă nu numai prin rezultatele
muncii. @e pildă antreprenorii care desfăşoară activită!i
profitabile întreprind ac!iuni de responsabilitate socială,
edificând construc!ii cu caracter social cu rolul de a primi în
loca!ie bântrâni singuratici şi fără niciun spri$in din partea
familiei. @eoarece în prezent, familia îşi pierde tot mai mult
această func!ie socială de între!inere a dependen!ilor prin urmare
se pune accent pe intensificarea programelor de dezvoltare
socială destinate vârstnicilor.
Într-o altă viziune, tinerii sunt încura$a!i să realizeze
familii de la vârste tot mai fragede pentru a putea sus!iune
decla$ul social eviden!iat sau tinerii sunt stimula!i să se
căsătorească indiferent de circumstan!e pentru ca tatul să îşi
poată perpetua şi conserva orânduirea socială.
C. Co!soli"area li6ert#,ilor 5i "repturilor
"e%ocratice
În trecut tatele acordau unele drepturi sociale precum
dreptul universal la vot întâi bărba!ilor apoi femeilor, pentru a
câştiga beneficii sociale iar în zilele noastre se acordă diverse
a$utoare sociale pentru a consolida ideologia social democrată
ca un element c)eie pentru promovarea politicilor sociale prin
care s-a contribuit la dezvoltarea lor într-un sistem care ulterior
a fost vizat de toate partidele politice.
11
În zilele noastre consolidarea drepturilor şi libertă!ilor
democratice trebuie să se manifeste ca un fapt concret de
manifestare a unei realită!i a bunăstării sociale care se reliefează
printr-o realitate concretă şi continuă nu doar temporară. @e
e"emplu, un grup de politicieni propun introducerea unor
drepturi cu conota!ie socială dacă vor câştiga puterea şi anume
ca tot mai mul!i cetă!eni din mediul rural să poată primi din
partea &E& .anA sume de bani pentru edificarea de utilită!i
publice prin proiectii ecologice pe bază de energie regenerabilă
în proprile gospodării dacă vor realiza un plan clar de
implementare a acestora. %eprezentan!ii politici din cadrul
institu!iilor reprezentative vor avea un câştig social reliefat în
faima modernizării unor regiuni care tind să se integreze în
atribuirile avanta$oase care se impun ca urmare a indeplinirii
unor standarde sociale *apă potabilă, colectarea rezidurilor
mena$ere, energie electrică şi c)iar termică+ ceea ce vor permite
atribuirea unor sume viitoare consistente de bani pentru proiecte
viitoare în regiune în direc!ia creeării unei industrii verzi într-un
conte"t de dezvoltare durabilă rural de afirmare a unei identită!i
rurale specifice în regiune.
1..+. Structura siste%ului "e politici sociale
tructura sistemului de politici sociale se configurează
pe sistemul ierar)ic al autorită!ilor cu specific social de la nivel
central şi local prin care politicile sociale urmează să fie aplicate
şi implementate în mediul economiei sociale. Prin urmare
sistemul de politici sociale se compune în acest conte"t din-
5. 'nstitu!ii,
.. #i$loace de finan!are,
&. %esursele umane care contribuie la punerea lor în
aplicare
12
5. &adrul institu!ional se manifestă de la nivelul celei
mai înalte autorită!i care este Parlamentul %omâniei care
contribuie prin legiferare la adoptarea legisla!iei specifice cu
caracter social stabilind astfel responsabilită!ile legate de
finan!are, implementare şi de evaluare a politicilor sociale care
se derulează prin celelalte autorită!i centrale şi locale.
.. #i$loacele de finan!are se referă la resursele băneşti
interne şi e"terne ce privesc implementarea programelor sociale
pentru acordarea beneficilor şi serviciilor sociale cuvenite.
&. %esursele umane sunt specialiştii sau cadrele
profesionale sociale care contribuie la acordarea asisten!ei
sociale pentru func!ionarea întregului sistem social într-o
ierar)ie.
1..4. (i!a!,area politicilor sociale
Principalele surse de finan!are de care dispune
administra!ia centrală şi locală pentru a finan!a politicile publice
sociale sunt-
B .ugetul de stat
B .ugetele locale 2 constituite prin colectarea de ta"e şi
impozite precum-
o Impozitul direct- se aplică pe venituri si bunuri
2 e"- impozitul pe venit, impozitul pe salariu, impozitul pe
profit, impozitul pe proprietate, etc.
o Impozit indirect- se aplică pe consum 2 e"-
(C5, accize *pe anumite produse considerate de lu" sau cu
e"ternalită!i negative precum cafea, tutun, alcool, )aine de
blană+.
B ,ondurile sociale 2 se constituie prin intermediul unor
contribu!ii speciale şi au destina!ie specifică. E"- ,ondul de
13
asigurări sociale, ,ondul de şoma$, ,ondul de asigurări sociale
de sănătate, etc.
B ,ondurile sociale comunitare
Programele şi aplicarea politicilor sociale sunt diferite de
la o !ară la alta, în func!ie de diversificarea beneficiilor sociale,
de alocarea de resurse financiare importante, nu numai ca volum
absolut, dar şi ca propor!ie din P'.. În categoria celor cu o
politică socială ridicată intră marea ma$oritate a !ărilor membre
ale Uniunii Europene, care au de$a o practică de lungă durată în
func!ionarea tatului bunăstării edificat după cel de-al doilea
război mondial. 5stfel, în !ările membre UE şi nu numai, statul
bunăstării sociale reprezintă o componentă structurală a
societă!ii.
1..-. I!stru%e!tele "e i!ter*e!,ie ale statului
tatul are ca instrumente de interven!ie-
 .eneficii-
o .eneficii monetare *de tip aloca!ie+
o .eneficii în bunuri şi ;în natură< *alimente, rec)izite
pentru copii şcolari, etc+
 ervicii sociale. 7a noi, cele mai importanete
sunt *serviciile sociale 2 educa!ie şi sănătate şi
servicii de asisten!ă socială+
o educa!ie gratuită sau subven!ionată
o servicii de sănătate gratuite sau compensate de tip
asiguratoriu
o servicii pentru protec!ia anumitor categorii
defavorizate cum ar fi- copii abandona!i, persoane cu )andicap,
persoane victime ale violen!ei etc.
o servicii de asisten!ă socială în general- de prevenire a
unor probleme sociale, de consiliere şi de creştere a capacită!ilor
14
individului de a face fată situa!iei, pentru cei în nevoie e"
cantina socială, etc.
 ?ratuită!i 2 oferirea de servicii gratuite sau plata
integrală a celui care produce acele servicii *e"-
gratuită!ile de transport, tabere gratuite+.
o ?ratuitatea serviciilor are drept scop încura$area
consumului acestora, considerându-se că reprezintă e"ternalităti
pozitive. 5cestea cresc egalitatea şanselor pentru indivizi şi
ec)itatea distibuirii anumitor resurse în societate.
o E"- serviciile educa!ionale primare sunt gratuite şi totodată
obligatorii, considerându-se că educa!ia este esen!ială pentru
reuşita individului în societate şi reprezintă una din cele mai
importante modalităti de creştere a egalită!ii de şansă.
B ubven!ii celor care produc anumite servicii sau
pentru consumator *e"- subven!ii pentru lapte, pentru sugari+
B cutiri D reduceri de ta"e şi impozite anumite categorii
sunt scutite par!ial sau total de la plata impozitelor sau ta"elor.
E"- parintele care are copil în între!inere este scutit de un anumit
procent din impozit.
Tipuri de transferuri sociale-
(ransferurile sociale pot fi-
 @e tip contributoriu sau asiguratoriu- acordarea
beneficiului este condi!ionată de plata anterioară
a unei contribu!ii 2 e"- pensia de vârstă, de
invaliditate, de boală, concediul de maternitate
plătit, a$utorul de şoma$, serviciile de sănătate.
 @e tip non-contributoriu-
o .eneficii şi servicii universale D categoriale- se
acordă tuturor indivizilor *universale+ sau tuturor indivizilor
dintr-o anumită categorie *categoriale+. E"- aloca!ii pentru copii,
familii cu copii.
o .eneficii şi servicii focalizate D pe baza testării
mi$loacelor- se acordă numai celor în nevoie, segmentelor
15
defavorizate, săracilor sau persoanelor cu risc crescut de a
a$unge în sărăcie.
5cordarea se face prin ;testarea mi$oacelor< de trai-
analiza situa!iei familiei D gospodăriei D individului atât
financiară cât şi materială, a bunurilor, dotărilor, proprietătilor,
accesului la servicii, inclusiv a rela!iilor de familie dacă este
cazul.
(estarea este efectuată-
• prin organe ale administra!iei publice 2 când
e"istă criterii simple şi omogene, de regulă strict
pentru testarea veniturilor,
• prin e"per!i, asisten!i sociali care evaluează
nivelul de trai şi nevoile individului, când este
necesară evaluarea personalizată a cazurilor
Protec!ia socială şi metafora plasei de siguran!ă
'ndividul îşi poate asigura singur nevoile în anumite limite.
&ând nu mai este capabil *îşi pierde locul de muncă, se
îmbolnăveşte, a$unge la bătrâne!e+, este ;prins< de către
sistemele de asigurări 2 prima plasă de siguran!ă, cu oc)iuri mai
largi. 'ndividul poate cădea printre oc)iurile acestei plase pentru
că nu îi ;prinde< şi pe cei care nu au cotizat. 5tunci o nouă
plasă, mai deasă vine în a$utor- sistemul de beneficii universale D
categoriale. @acă totuşi individul trece şi de aceasta, rămâne
plasa asisten!ei sociale focalizate care cel pu!in teoretic îi
;prinde< pe to!i indivizii care au căzut.
16
1.+. Pri%ele %#suri sociale luate .! Ro%/!ia
În %omânia primele măsuri de politică socială au decurs
ca urmare a evenimentelor petrecute la sfârşitul secolului ='= 2
lea şi începutul secolului ==. 5cestea s-au impus ca o necesitate
de reconstruc!ie socială a vremii care s-a derulat în mai multe
etape circumscrise de reforme legislative succedate după cum
urmeză-
Legea Missir adoptată în anul /91E viza introducerea
unui sistem de asigurări sociale de tip corporatist coroborată cu
Legea eniţescu din anul /9/E care instituia obligativitatea
contribu!iei şi numărul celor care contribuiau în cadrul
sistemului de asigurări sociale.
&u prile$ul înfiin!ării colii de sociologie a lui @imitrie
?usti se pun bazele unui sistem de organizare a unui sistem de
servicii sociale moderne, reformă elaborată în anul /9>/ fiind
considerat unul dintre cele mai moderne institu!ii de servicii
sociale din Europa.
@upă cel de al doilea război mondial politicile sociale
care s-au dezvoltat au vizat măsuri de protec!ie care se
manifestau în mai toată Europa. 5cestea presupuneau-
5pari!ia şi e"tinderea politicilor sociale are în general un
model comun-
• @in punct de vedere al succesiunii- de la asigurări către
asisten!ă socială
o 5sigurări pentru accidente în muncă,
o 5sigurări de boală şi invaliditate,
o Pensii de vârstă şi a$utor de şoma$,
o 5loca!ii, a$utoare sociale, etc D asisten!ă socială.
B @in punct de vedere al acoperirii categoriilor de
popula!ie- de la popula!ia care munceşte către toată popula!ia
neocupată,
17
o 5nga$a!i din sectoarele strategice şi periculoase
*minerit în special+,
o 5nga$a!i în industrie,
o #uncitori din agricultură,
o @ependen!i şi mostenitorii celor anga$a!i,
o #uncitori pe cont propriu sau pe drepturi de
proprietate intelectuală,
o (oată popula!ia,
B @in punct de vedere al e"tinderii- de la beneficii
categoriale la beneficii universale şi generoase
o -au lărgit criteriile de eligibilitate 2 beneficii mai
multe pentru mai mul!i
o -a mărit cuantumul beneficiilor 2 beneficii mai mari
(oate aceste măsuri au reprezentat un pas important în
reformarea sistemului institu!ional social din %omânia perioadei
interbelice şi ulterior prin noile regimuri care le vor prelua la un
nivel care se va impune ca un specific de regim politic.
18
CAPITOLUL II
POLITICI SOCIALE 1N UNIUNEA EUROPEANĂ
.1. Siste%ele "e s#!#tate
istemele de protec!ie socială au un rol foarte important
în cadrul Uniunii Europene, în via!a europenilor, a familiilor lor
precum şi din punctul de vedere al influen!ei pe care o e"ercită
în propulsarea societă!ii şi a economiei în general. 5cestea
garantează venituri persoanelor aflate în dificultate permi!ându-
le în acelaşi timp să accepte şi să se adapteze evolu!iilor
economice şi sociale. 5stfel ele favorizează în acelaşi timp
coeziunea socială şi dinamismul economic. 'mportan!a lor în
cadrul infrastructurii sociale şi economice a Uniunii Europene
nu trebuie aşadar subestimată. &)eltuielile cu protec!ia socială
reprezintă E4,:F din P'.-ul comunită!ii europene, din care
partea cea mai importantă *0>F+ este destinată pensiilor şi
serviciilor de sănătate. %olul lor în redistribuirea veniturilor este
considerabil, în sensul că datorită unor ;lipsuri< ale sistemului
social G1F dintre familii ar trăi într-o relativă sărăcie, cifră care
gra!ie regimurilor fiscale a scăzut la /3F. 5vând în vedere
impactul pe care politicile sociale îl au asupra condi!iei
cetă!enilor Uniunii Europene, sunt prezentate în continuare
principalele linii directoare trasate în timp ca urmare a
parcurgerii unor etape distincte.
&ele mai multe !ări ale Uniunii Europene au modificat
propria legisla!ie în domeniul asigurărilor de sănătate.
%eformele demarate urmăresc e"tinderea obiectivelor pentru a
creşte gradul de acoperire al sistemului. #ăsurile luate !intesc,
pe de o parte, garantarea unei mai bune protec!ii în caz de
îmbolnăvire iar, pe de altă parte, sustenabilitatea fondurilor de
asigurare. #ai mult, sunt înlocuite metodele tradi!ionale prin
19
care se încercă reducerea c)eltuielilor ca urmare a retragerii
finan!ării guvernamentale.
&reşterea nevoii pentru produse de asigurare a sănătă!ii
este o trăsătură comună şi importantă pentru toate !ările. În UE
toate !ările membre au făcut fa!ă creşterii presiunii asupra
bugetelor serviciilor de sănătate de-a lungul anilor. &auzele au
fost nu numai îmbătrânirea popula!iei care apasă asupra
serviciilor, dar şi creşterea nivelului venitului real şi
intensificarea descoperirilor în domeniul medical, care au
determinat la rândul lor creşterea cererii pentru tratament. @ată
fiind situa!ia în ceea ce priveşte asigurarea accesului universal la
îngri$ire medicală, aten!ia s-a concentrat asupra reducerii
c)eltuielilor fără a reduce însă calitatea serviciilor şi accesul la
acestea.
%eformele au făcut referire de-a lungul anilor la
creşterea eficien!ei cu resursele e"istente şi la men!inerea
eficien!ei costurilor pentru serviciile prestate. În acest scop s-a
realizat o împăr!ire a sferei de ac!iune a resurselor sectorului
public, o împăr!ire a acordării de asisten!ă medicală între
sectorul public şi cel privat şi a modului în care tratamentul şi
celelalte servicii vor fi gratuite, sau în cazul în care nu e vorba
de gratuitate, stabilirea unui nivel acceptabil a pre!ului.
&omunicatul &omisiei Europene din anul E11/ asupra
viitorului serviciilor medicale şi a serviciilor acordate
persoanelor în vârstă a pus accentul pe > mari obiective care vor
putea asigura accesibilitatea, calitatea şi sus!inerea financiară a
sistemelor. &omunicatul &omisiei Europene din anul /999 a
făcut de$a apel la tatele #embre în vederea-
• &ontribuirii la îmbunătă!irea eficien!ei şi a eficacită!ii
sistemelor de sănătate astfel încât acestea să îşi atingă
obiectivele cu a$utorul resurselor disponibile. În acest scop
trebuie asigurat AnoH-)oH-ul medical şi te)nologic şi
20
utilizarea acestuia în cel mai eficient mod posibil pentru a
întări cooperarea între tatele #embre,
•5sigurării accesului tuturor la servicii de sănătate de foarte
bună calitate şi de a reduce inegalită!ile în ceea ce priveşte
accesul la acestea,
•Întăririi suportului acordat pe termen lung persoanelor în
vârstă şi slăbite, prin asigurarea unor facilită!i de îngri$ire şi
prin revizuiri în ceea ce priveşte acoperirea protec!iei sociale
pentru cei îngri$i!i cât şi pentru îngri$itori,
•Îndreptării aten!iei spre prevenirea bolilor şi protec!ia
sănătă!ii ca cele mai bune unelte în abordarea problemelor de
sănătate, reducerea costurilor şi promovarea stilului de via!ă
sănătos.
5ceasta nu poate decât să reflecte diferen!ele în
dezvoltarea istorică ale sistemelor na!ionale, a felului în care
sunt organizate şi fondate, precum şi a unui anumit standard a
serviciilor. &ea mai importantă diferen!ă organiza!ională este
între !ările în care e"istă un serviciu na!ional de sănătate gratuit
din punctul de vedere al distribu!iei 2 ca !ările nordice, 5nglia şi
'rlanda 2 în care c)eltuielile sunt sus!inute prin intermediul unor
ta"e generale, şi !ările în care e"istă sisteme bazate pe asigurări,
unde contribu!iile sunt percepute special pentru accesul la
serviciile de sănătate şi unde oamenii sunt despăgubi!i în func!ie
de serviciile pe care le-au accesat.
#ăsurile actuale prin intermediul cărora se inten!ionează
ob!inerea unei consolidări a sistemelor de sănătate sunt detaliate
în continuare-
 Desce!trali)area respo!sa6ilit#,ii ser*iciilor "e
s#!#tate
#etoda prin care s-a încercat creşterea eficien!ei
furnizării serviciilor de sănătate este prin intermediul transferării
responsabilită!ii către nivelele regionale şi locale, sau c)iar în
21
unele cazuri către spitale şi medici generalişti. copul este acela
de a permite o luare în considerare mai însemnată a nevoilor
locale şi o mai bună coordonare între nevoi şi resurse.
5cest lucru a fost asociat în unele !ări cu o separare clară
între cererea şi oferta de servicii de sănătate şi cu numirea unor
profesionişti în func!ii administrative menite să îmbunătă!ească
managementul serviciilor.
 :#suri pri*i!" cre5terea e8icacit#,ii costurilor 5i
a calit#,ii trata%e!tului
Eforturile privind creşterea eficacită!ii utilizării
resurselor au luat diferite forme. 5 e"istat spre e"emplu o
tendin!ă crescută de a îmbunătă!i informa!ia disponibilă despre
costul tratamentelor diferitelor boli, de a încerca să se !ină tot
mai mult cont de costuri pentru a determina nevoia de servicii şi
pentru a o putea ra!ionaliza.
 :eca!is%ele pie,ei
Un mod foarte răspândit de inducere a sc)imbărilor în
domeniul serviciilor de sănătate, este încercarea de a introduce
mecanismele pie!ei pentru creşterea eficien!ei. În cadrul acestor
măsuri se include şi o mai clară demarcare între oferta şi cererea
de servicii specificată mai sus. În acest sens au fost introduse
contracte formale între consumatori şi distribuitori, care
stipulează serviciile ce vor fi prestate, termenii şi condi!iile
aplicate acestora, precum şi stabilirea unui sistem intern de
plată, contribuind astfel la conştientizarea de către pacient a
costurilor implicate în vederea oferirii îngri$irii şi tratamentului.
22
 Re"ucerea c7eltuielilor cu %e"ica%e!tele
#ăsurile luate în această direc!ie vizează implicarea
pacien!ilor în plata medicamentelor prescrise pentru tratamentul
lor *co-plată+, încura$ându-se astfel economia în folosul
pacien!ilor. #ăsurile mai directe vizează folosirea într-un
anumit număr de state membre a medicamentelor generice, sau
restric!ionareaDinterzicerea completă a unor anumite mărci
scumpe de produse farmaceutice.
 1!&ri;irea pe ter%e! lu!&
În condi!iile în care persoanele în vârstă apelează mult
mai des la serviciile de sănătate se estimează că în viitor se va
aplica o presiune tot mai mare asupra acestor servicii datorită
creşterii numărului persoanelor peste 31 de ani. 8 propor!ie
mare din această presiune este atribuită nevoii acestor persoane
de a li se acorda îngri$ire pe termen lung comparativ cu nevoia
lor pentru medicamente. În condi!iile în care numărul
persoanelor ce solicită îngri$iri a crescut datorită imposibilită!ii
acoperii acestei solicitări la nivel familial, nevoia pentru
acordarea de asisten!ă a crescut în multe din statele membre şi a
devenit o provocare importantă pentru politica socială, din
punctul de vedere al posibilită!ilor de acordare a asisten!ei
precum şi a posibilită!ii de finan!are a acesteia.
În acest conte"t este mai pu!in important cine este
responsabil pentru asigurarea acestor servicii, ci cine trebuie să
suporte din punct de vedere financiar aceste servicii. Până în
prezent îngri$irea acordată pe termen lung a fost parte integrantă
a sistemului de protec!ie socială doar în anumite tate #embre.
?ermania, 5ustria şi 7u"emburgul sunt cele mai recente
e"emple. În alte state, ca 'talia, organiza!iile non-profit de!in un
23
rol important în oferirea de asisten!ă. @e asemenea, rolul
familiei rămâne important mai ales în ceea ce-i priveşte pe
bătrâni şi pe )andicapa!i.
Unele !ări se confruntă cu o creştere a absenteismului în
muncă determinat de spitalizări, concedii medicale sau de
refacere prelungite. Iorvegia, @anemarca şi uedia, în
particular, sunt nevoite să verifice riguros nivelul crescut al
c)eltuielilor cu îngri$irile medicale printr-o monitorizare
riguroasă a pacien!ilor. e depun eforturi intense atât pentru
prevenirea îmbolnăvirilor cât şi pentru creşterea calită!ii vie!ii de
muncă. În acelaşi timp se fac o serie de studii asupra rela!iei
muncă 2 reabilitare 2 asigurări sănătate, se analizează modul în
care mediul de muncă, îngri$irea sănătă!ii, modalită!ile de
reabilitare vor influen!a diversele sc)eme de asigurare.
%ezultatele acestor studii vor sta la baza propunerilor de
restructurare a sistemului. imultan aceste !ări alocă o parte din
fondurile publice de sănătate pentru spri$inirea ac!iunilor de
consiliere şi de psi)oterapie cu scopul de a accentua întoarcerea
cât mai rapidă la locul de muncă.
@e asemenea, pentru clarificarea statutului pacientului se
urmăreşte crearea pârg)iilor de legătură între sistemul de
asigurări pentru îngri$irea sănătă!ii cu cel al asigurărilor de
invaliditate. 5ceasta deoarece problema asigurărilor de sănătate
este comple"ă şi, deseori, discu!ia poate trece de sensul ei strict
a$ungând să acopere c)iar şi aspecte ale igienei şi siguran!ei
muncii. 5cesta este motivul pentru care la ora actuală în Europa
procesul de sc)imbare în domeniul asigurărilor de sănătate este
doar la început iar prima !intă o reprezintă evaluarea situa!iei
reale şi de a identifica op!iunile de reformă. 'deile sunt orientate,
în special, pe prevenirea îmbolnăvirilor şi pe crearea
modalită!ilor de monitorizare a beneficiarilor.
Principiul care stă la baza sc)emelor de asigurări pentru
sănătate, în unele !ări europene, este cel al contribu!iilor
24
obligatorii ale anga$a!ilor şi ale anga$atorilor *.elgia, ?ermania,
,ran!a, 5ustria+. În alte !ări beneficiile se acordă prin finan!are
de la bugetul statului dar şi în func!ie de statutul reziden!ial
*@anemarca, pania, 'rlanda, #area .ritanie, uedia+.
&ontribu!ia la un sistem privat de asigurări de sănătate elimină
participarea la sistemele publice *5ustria+.
În condi!iile în care aceste măsuri vor fi luate în
considerare pentru consolidarea sistemelor de sănătate şi pentru
realizarea obiectivelor propuse, atâta vreme cât este acceptată şi
pusă în practică implicarea economicului, a unei administra!ii şi
a unui management performant în vederea ob!inerii unor
rezultate de e"cep!ie, sistemele de sănătate din UE nu vor
cunoaşte decât progresul.
.. Siste%ele "e pe!sii
Evolu!ia demografică în Europa impune o regândire a
sistemului de protec!ie socială în general şi a sistemelor de
pensii în special.
Un grup, în continuă scădere, al popula!iei apte de
muncă contrabalansează cu un grup în care popula!ia retrasă de
pe pia!a muncii este în continuă descreştere, fapt care generează
numeroase probleme în privin!a sistemelor de asigurare pentru
bătrâne!e dar şi în legătură cu pia!a muncii sau cu politicile
familiale.
În ciuda diferen!elor de structură care apar între
sistemele de asigurări de pensii care operează la ora actuală,
sfera securită!ii vârstei a treia este permanent pe agenda de lucru
a &omisiei Europene. %eformele, demarate de$a în unele !ări sau
aflate încă în discu!ie în altele, acoperă câteva arii de mare
interes. În primul rând se înregistrează sc)imbări în plata
beneficiilor 2 aten!ia concentrându-se pe vârsta de retragere, pe
25
a$ustarea mecanismelor pensiilor curente şi a valorilor de
referin!ă utilizate în calculul pensiilor. 5l doilea nivel al
discu!iilor acoperă fondurile sc)emelor de asigurare. În !ările în
care predomină sistemele a căror finan!are se bazează pe
contribu!ii se urmăreşte creşterea procentului acestora. În unele
!ări fie că se introduc fonduri de rezervă fie, acolo unde e"istă,
acestea se consolidează.
Pentru perioada de timp E111 2 E1/: se estimează că
numărul persoanelor de 0: de ani şi peste în Uniune va creşte cu
apro"imativ aceeaşi rată, dar cu mai pu!ine varia!ii între statele
membre. @oar în ?recia se prevede o creştere de mai pu!in de
/F pe an. În cazul paniei, creşterea este estimată să scadă de la
E,GF la /,/4F. Iumărul pensionarilor este posibil să fie cu E1F
mai mare în aproape toate !ările Uniunii Europene în E1/: decât
în prezent, şi în medie cu G1F mai mare decât în /991.
Problema finan!ării creşterii numărului de pensionari
este asociată cu faptul că numărul persoanelor în vârstă de
muncă, cei care finan!ează pensiile, creşte cu o rată mică. În
ansamblul Uniunii numărul acestora este prevăzut să fie cu /F
mai mare în E1/: decât este în prezent. În patru dintre !ările
membre, ?ermania, pania, 'talia şi ,inlanda, numărul acestora
va fi mai mic în /: ani decât acum. &onform rapoartelor
demografice curente, raportul între oamenii în vârstă de
pensionare şi persoanele apte de muncă se va dubla, de la EGF
la G9F până în E1:1. 8 estimare a c)eltuielilor efectuate cu
pensiile indică o creştere de la > la : procente din produsul
na!ional brut pentru ma$oritatea !ărilor.
În fa!a unor asemenea probleme, care s-au eviden!iat
foarte bine de-a lungul anilor, !ările membre au reac!ionat în
diferite moduri. 5u încercat să micşoreze costurile cu pensiile,
atât pe cele prezente cât şi pe cele viitoare. @e asemenea, s-au
asigurat că fondurile care servesc finan!ării pensiilor vor fi
disponibile fără a impune ta"e inacceptabile pentru cei ce
26
muncesc, atât prin constituirea de fonduri de pensii care să
răspundă unor necesită!i viitoare, cât şi prin creşterea numărului
de persoane în vârstă de muncă.
#ai e"act, măsurile adoptate au presupus-
• &reşterea vârstei de pensionare,
• 7imitarea dorin!ei sau a posibilită!ii de
pensionare înainte de vreme şi încura$area
popula!iei de a rămâne pentru mai multă vreme în
câmpul muncii,
• &reşterea numărului de ani de contribu!ii ceru!i
pentru a ob!ine o pensie întreagă,
• %educerea sumei plătibile la pensionare în
func!ie de nivelul contribu!iei la fondul de pensii
din venitul câştigat pe perioada muncii,
• %educerea ratei efective de inde"are a pensiilor,
prin alinierea sumelor plătite la infla!ie,
men!inând astfel valoarea reală a pensiilor dar
scăzând valoarea lor relativă la salarii,
• Încura$area unei deplasări a pensiilor către cele
private sau ocupa!ionale, pentru a uşura bugetul
guvernamental 2 sau fondul public de pensii,
• &reşterea veniturilor pe care pensionarii le pot
câştiga în afara pensiilor, sau reducerea ta"elor
asupra acestor venituri pentru a încura$a
suplimentarea veniturilor de către aceştia.
&u toate că unele !ări introduc elemente ale fondurilor de
acumulare în cadrul sistemelor universale, principiul de
finan!are P5J? rămâne predominant. Însă tot mai frecvent se
face apel la rolul vital al fondurilor suplimentare sau al celor
private în domeniul asigurărilor pentru bătrâne!e.
În acest sens, sistemele de pensii sunt deseori descrise cu
a$utorul termenului Kpiloni< iar utilizarea sa în acest conte"t face
referire la modalitatea de operare a acestor sisteme în diverse
27
!ări. &)iar dacă are o semnifica!ie comună clară, pentru
utilizarea sa în analizele comparative este necesară delimitare
mai concisă a sensului-
- sistem de asigurare general destinat tuturor cetă!enilor
sau doar anumitor grupuri de popula!ie,
- sistem de asigurare suplimentar,
- sisteme de asigurare privată.
istemele de asigurări de pensii pot fi divizate în două
categorii fundamental diferite.
Prima o reprezintă modelul universal de asigurare ce are
ca scop prevenirea sărăciei prin furnizarea beneficiilor minimale
care să acopere nevoi de bază ale popula!iei iar a doua categorie
este reprezentată de un model destinat garantării standardului de
via!ă al fiecărui individ. @e când au fost create şi până în prezent
sistemele de pensii au suferit numeroase modificări şi au fost
adaptate continuu la nevoile impuse de dinamica socială şi
economică, astăzi, însă, ele reprezintă un mi" al celor două
modele ini!iale. În timp ce sistemul general este obligatoriu în
toate !ările, cel privat este prezent în toate !ările şi este în func!ie
de alegerea fiecărui individ. În Kspa!iul< dintre ele se află o
problemă- căreia din cele două categorii îi va fi atribuit rolul de
Ksistem de economisire< 2 rămâne un rol al componentei
sistemelor universale sau devine un rol al rezervelor
suplimentare *aşa cum este de$a+.

.+. A!ali)a situa,iei actuale. Te!"i!,e
Re8or%area 8o!"urilor "e asi&urare
Ciitorul finan!ării sistemelor de asigurări de pensii, dar şi
încercarea de a diminua efectele negative pe care acestea *sub
presiunea fiscală şi demografică+ le pot determina pe pia!a
muncii, reprezintă, pentru toate !ările UE o reală provocare.
28
Este reconsiderat rolului tatului în finan!area sistemelor
de pensii, c)iar şi în !ările în care predomină principiul
contributiv al fondurilor de acumulare. %olul tatului este de a
acorda împrumuturi care să acopere deficitele fondurilor de
asigurări *este e"emplul 8landei care, pentru a acoperi deficitul
înregistrat la ,ondul ?eneral de 5sigurare de bătrâne!e, solicită
tatului un împrumutL acesta va fi recuperat din ta"e pe venituri
c)iar şi ale pensionarilor+.
8 modalitate suplimentară pentru stabilizarea sistemelor
de pensii o reprezintă întărirea fondurilor suplimentare şi a
rezervelor private. copul este de a Ktransfera<o parte din
Kpovara< sistemelor publice către sistemele suplimentare sau
către cele private. 'talia şi pania promovează măsuri de suport
pentru sistemele suplimentare iar 5ustria consolidează fondurile
suplimentare şi cele de capitalizare. În .elgia este stimulat
sectorul pensiilor sectoriale cu scopul creşterii eficien!ei acestui
al doilea pilon. În ,ran!a, sistemele suplimentare au de$a un rol
central, iar discu!iile care au loc la negocierile dintre patronat şi
sindicate se concentrează simultan şi pe aspecte ale vârstei de
pensionare.
%olul important al acumulărilor D rezervelor private poate
fi eviden!iat prin e"emplele următoare- În #area .ritanie
guvernul a sugerat un nou sistem de asigurare pentru bătrâne!e
bazat pe un mi" al celor mai bune elemente apar!inând
sistemelor publice şi celor private. ?ermania promovează intens
fondurile private şi stimulează aceste ac!iuni prin diverse
facilită!i fiscale, care de fapt sunt planificate ca ac!iuni de bază
privind reformele în domeniul pensiilor. În 'rlanda se propune
introducerea unor conturi personale de economii pentru
bătrâne!e.
În pania şi în Portugalia de$a s-a creat un surplus în
sistem prin modificarea cuantumului contribu!iilor, iar în 8landa
un fond de rezervă care se constituie pe principii fiscale. În
29
.elgia, ,ran!a, Iorvegia, uedia sunt în lucru noi proiecte
legislative care au misiunea de a contura cadrul viitor al
fondurilor de pensii, în concordan!ă cu evolu!ia demografică.
30
.'.7'8?%5,'E
Cace Sori!9 Statul Bu!#st#rii. E*olu,ii 5i
te!"i!,e9 Bucure5ti< E"itura
E=pert

La%6ru :i7aela9 Parte!eriatul pu6lic>pri*at .!
8ur!i)area "e ser*icii sociale9
Bucure5ti< E"itura ?iua
:#r&i!ea!9 Ioa!9 Politica social#9 E"itura E=pert9
Bucure5ti9 ''4
:ol!ar9 :.9 S#r#cia 5i Protec,ia Social#9
E"itura (u!"a,iei Ro%/!ia "e
:/i!e
Te5liuc9 C.:.9 S#r#cia 5i siste%ul "e protec,ie
Pop L.9 Te5liuc social#9 Poliro%9 ''19 Ia5i
?a%8ir C. @coor"A9 Politici sociale .! Ro%/!ia.
E"itura E=pert9 Bucure5ti9 1330
?a%8ir9 Ele!a9 Dia&!o)a pro6le%elor sociale
Pre"a :aria! co%u!itare. Stu"ii "e ca)9
E"itura E=pert9Bucure5ti9 '''
31
32