TURNUL ÎNTUNECAT

STEPHEN EDWIN KING s-a născut în Portland, Maine, în 19!, "iind al doilea "iu al lui Donald
#i Nellie $ut% Pills&ur' Kin() *+nd a,ea doar doi ani, tatăl său #i-a a&andonat "a-ilia, iar -icul
Ste.%en a a,ut o co.ilărie (rea, -arcată de re.etate -utări dintr-un ora# în altul) / îndră(it
-atineele anilor 012, unde se .roiectau -ai ales "il-e de (roa3ă #i S4, iar în 1952 l-a desco.erit .e
H)P) 6o,ecra"t, care a a,ut o in"luen7ă decisi,ă asu.ra lui 8 s-a a.ucat să a#tearnă .o,e#ti la o
-a#ină de scris căreia îi li.sea tasta 9N:, .e care o ,o- înt+lni -ai t+r3iu în Miser')
;ntre 195< #i 1955 a "rec,entat 6iceul 6is&on 4alls, iar între 1955 #i 19!2 a ur-at cursurile
=ni,ersită7ii Maine din >rono) ;n această .erioadă a lucrat la &i&lioteca "acultă7ii #i a .u&licat
.ri-ele sale .o,estiri în re,ista Maine Campus, unde a 7inut #i o ru&rică .er-anentă) ;n iunie 19!2 a
o&7inut licen7a în literatură, un certi"icat de .ro"esor de liceu #i o di.lo-ă .entru elocu7iune #i artă
dra-atică)
;n 19!1 s-a căsătorit cu Ta&it%a ?ane S.ruce, ,iitoarea scriitoare #i .oetă T) Kin(, #i î-.reună au
trei co.ii) > ,re-e a trăit într-o rulotă #i a lucrat într-o s.ălătorie industrială, a.oi a de,enit .ro"esor
de en(le3ă la Ha-.den /cade-', Maine) > ,ia7ă (rea, .lină de li.suri, care-l ,a duce la alcoolis-)
/ înce.ut să scrie Carrie, dar, "iindcă ro-anul nu a,ansa deloc, l-a aruncat la (unoi) Ta&it%a însă,
care nu se îndoia de talentul lui, a recu.erat -anuscrisul #i l-a con,ins să-l ducă la &un s"+r#it) ;n
19!@ declicul s-a .rodusA concernul editorial Dou&leda' a acce.tat s.re .u&licare Carrie, iar NeB
/-erican 6i&rar' a cu-.ărat dre.turile edi7iei de &u3unar cu su-a-record de 22 222 de dolari) ;n
19!1 "a-ilia sa #i-a cu-.ărat .ri-a casă la Crid(ton, Maine, iar Ste.%en Kin( a .u&licat Salem’s
Lot) De acu- înainte î#i ,a consacra ,ia7a eDclusi, crea7iei literare #i, într-o -ai -ică -ăsură,
.roduc7iei cine-ato(ra"ice) /.roa.e toate ro-anele lui au "ost ecrani3ate #i Kin( acordă .er-isiu-
nea studen7ilor la re(ie să ada.te3e .o,estirile sale .entru su-a si-&olică de un dolar)
/utor a .este .atru3eci de ro-ane #i două sute de .o,estiri, a do&or+t toate recordurile de ,+n3ări
#i a .ri-it nu-eroase .re-ii, .rintre care #i .resti(ioasa Medalie .entru *ontri&u7ii Deose&ite în
Do-eniul 6iteraturii /-ericane o"erită de National CooE 4oundation)
;n <225 ,enitul său anual a "ost esti-at la 2 de -ilioane de dolari)
ŢINUTURILE PUSTII
Traducere din li-&a en(le3ă
MI$*E/ P$I*F?/N
Traducerea ,ersurilor din .oe-ul
Infantele Roland la Turnul Întunecat sosit-a, de $o&ert CroBnin(
/N/-GE$>NI*/ MI$*E/
NEMI$/
*o.erta colec7ieiA Dana M>$>I=, *orneliu /6EH/ND$ES*=
Ilustra7ia co.erteiAI W%elan, Mic%ael ,ia /(entur Sc%lJcE G-&H)
Descrierea *IP a Ci&liotecii Na7ionale a $o-+niei
KING, STEPHEN
Kinuturile .ustii L Ste.%en Kin(M trad)A Mircea PricăNan)
- Cucure#tiA Ne-ira Pu&lis%in( House, <212
ISCN 9!O-525-1!9-222-1
I) PricăNan, Mircea Ptrad)Q
O<1)111P!@Q-@1R1@1)1
Ste.%en Kin(
THE W/STE 6/NDS
I &' Ste.%en Kin(, 1991, <22@
I Ne-ira, <212
$edactorA /driana CFDES*=
Te%noredactorA *orneliu /6EH/ND$ES*=
Ti.arul eDecutat de Monitorul >"icial $)/)
>rice re.roducere, totală sau .ar7ială, a acestei lucrări,
"ără acordul scris al editorului, este strict inter3isă #i se .ede.se#te con"or- 6e(ii dre.tului de autor)
/cest al treilea ,olu- al .o,e#tii
îi este dedicat cu recuno#tin7ă "iului -eu
>WEN PHI6IP KINGA
Khef, Ka #i Ka-tet)
ARGUMENT
Ţinuturile pustii este al treilea ,olu- al unei .o,e#ti -ai lun(i, ins.irate #i, într-
o anu-ită -ăsură, îndatorate .oe-ului e.ic al lui $o&ert CroBnin( Infantele
Roland la Turnul Întunecat sosit-a.
Pri-ul ,olu-, istolarul, .o,este#te cu- $oland, ulti-ul .istolar dintr-o lu-e
care 9a -ers -ai de.arte:, îl ur-ăre#te #i în s"+r#it îl aNun(e din ur-ă .e o-ul în
ne(ru, un ,răNitor .e nu-e Walter care recla-ase .er"id .rietenia tatălui lui
$oland în 3ilele c+nd unitatea 6u-ii de MiNloc încă re3ista) /-l .rinde .e acest
aruncător de ,răNi se-iu-an nu este sco.ul ulti- al lui $oland, ci doar un .as de-
a lun(ul dru-ului s.re .uternicul #i -isteriosul Turn ;ntunecat, care se înal7ă în
neDul ti-.ului)
*ine este, de "a.t, $olandS *u- arăta lu-ea lui înainte să 9-ear(ă -ai
de.arte:S *e este Turnul #i de ce îl caută elS /,e- doar răs.unsuri "ra(-entare)
$oland este în -od e,ident un soi de ca,aler, unul dintre cei a căror sarcină este
să -en7ină a#a cu- este Psau .oate să răscu-.ereQ o lu-e .e care $oland #i-o
a-inte#te ca "iind 9.lină de iu&ire #i lu-ină:) *+t de a.roa.e este de "a.t
a-intirea lui $oland de "elul în care arăta lu-ea ră-+ne însă o între&are "ără
răs.uns)
Tti- că a "ost "or7at să treacă de ti-.uriu .rintr-o .ro&ă de &ăr&ă7ie, du.ă ce a
desco.erit că -a-a lui a de,enit a-anta lui Marten, un ,răNitor -ult -ai -are
dec+t WalterM #ti- că Marten a .us la cale ca $oland să desco.ere a,entura
-a-ei sale, a#te.t+ndu-se ca el să nu treacă .ro&a &ăr&ă7iei #i să "ie 9tri-is la
Gest:, în .ustiuM #ti- că $oland a 3ădărnicit .lanurile lui Marten, trec+nd testul)
Mai #ti- că lu-ea .istolarului e înrudită cu a noastră într-un c%i. straniu, dar
"unda-ental, #i că e .osi&il să treci dintr-o lu-e în alta)
6a o %altă .e un dru- de dili(en7e de -ult .ărăsit, care stră&ate de#ertul, $oland
înt+lne#te un &ăiat .e nu-e ?acE, care a -urit în lu-ea noastră, un &ăiat care a
"ost, de "a.t, î-.ins în calea unei -a#ini la un col7 de stradă din centrul
Man%attanului) ?aEe *%a-&ers a -urit su& oc%ii o-ului în ne(ru 8 Walter 8 #i s-a
tre3it în lu-ea lui $oland)
;nainte să-l aNun(ă .e o-ul în ne(ru, ?aEe -oare din nou))) acu- deoarece
.istolarul, .us în "a7a celei -ai cu-.lite ale(eri din ,ia7a sa, a ales să-l sacri"ice
.e acest "iu si-&olic) /,+nd de ales între Turn #i co.il, $oland ale(e Turnul)
=lti-ele cu,inte ale lui ?aEe, adresate .istolarului înainte să cadă în a&is, suntA
9Du-te, atunci 8 eDistă alte lu-i în a"ară de astea):
*on"runtarea "inală dintre $oland #i Walter are loc .e o (ol(otă .ră"uită
alcătuită din oase s"ăr+-ate) >-ul în ne(ru îi .re3ice lui $oland ,iitorul, "olosind
un .ac%et de căr7i de tarot) Trei căr7i foarte ciudate 8 Pri3onierul, Stă.+na
=-&relor #i Moartea P9dar nu .entru tine, .istolarule:Q 8 sunt aduse în -od
s.ecial în aten7ia lui $oland)
/l doilea ,olu-, !le"erea celor trei, înce.e .e -alul Mării Gestului, nu la -ult
ti-. du.ă ce con"runtarea lui $oland cu Walter a luat s"+r#it) Pistolarul, isto,it, se
tre3e#te în toiul no.7ii #i desco.eră că -areea a adus cu ea o -ul7i-e de creaturi
t+r+toare, carni,ore 8 9%o-aro#enii:) ;nainte să .oată ie#i din 3ona lor li-itată de
ac7iune, $oland a "ost (ra, rănit ele, .ier3+ndu-#i .ri-ele două de(ete de la -+na
drea.tă) Pe deasu.ra, este otră,it de ,eninul %o-aro#eniilor #i, în ,re-e ce-#i reia
dru-ul s.re nord de-a lun(ul 7ăr-ului Mării Gestului, starea lui se a(ra,ea3ă)))
este .oate .e -oarte)
;nt+lne#te trei u#i care stau de la sine în .icioare, .e .laNă) 4iecare u#ă se
desc%ide 8 .entru $oland #i doar .entru $oland 8 în lu-ea noastrăM în ora#ul în
care a trăit ?aEe, de "a.t) $oland ,i3itea3ă NeB UorEul în trei -o-ente de-a
lun(ul continuu-ului nostru te-.oral, deo.otri,ă în încercarea de a-#i sal,a ,ia7a
#i de a-i ale(e .e cei trei care tre&uie să-l înso7ească în dru-ul către Turn)
Eddie Dean este ri#onierul, un de.endent de %eroină din NeB UorE, de la
s"+r#itul anilor VO2) $oland .ă#e#te .rin u#a de .e .laNa din lu-ea sa #i .ătrunde în
-intea lui Eddie Dean c+nd acesta, a"lat în sluN&a unui o- .e nu-e Enrico
Cala3ar, dre.t sa-sar de dro(uri, ateri3ea3ă la /ero.ortul ?4K) De-a lun(ul
(relelor a,enturi .rin care trec î-.reună, $oland i3&ute#te să o&7ină o cantitate
-ică de .enicilină #i să-l aducă .e Eddie Dean îna.oi în lu-ea sa) Eddie, un
narco-an care desco.eră că a "ost dus î-.otri,a ,oin7ei sale într-o lu-e în care
nu eDistă dro(uri P#i nici .ui .răNit Po.e'eVs, la o adicăQ, nu e deloc &ucuros că se
a"lă acolo)
/ doua u#ă îl duce .e $oland la St$p%na &m'relor 8 de "a.t, dou$ "e-ei într-un
sin(ur cor.) De data aceasta, $oland se tre3e#te în NeB UorE la înce.utul anilor
V52, "a7ă în "a7ă cu o t+nără acti,istă .entru dre.turile ci,ile 7intuită într-un scaun
cu rotile, .e nu-e >detta Hol-es) 4e-eia care se ascunde înăuntrul >dettei este
a.ri(a #i ,eninoasa Detta WalEer) *+nd această "iin7ă cu .ersonalitate du&lă este
adusă în lu-ea lui $oland, consecin7ele sunt nesi(ure .entru Eddie #i .entru
.istolarul tot -ai &olna,) >detta crede că trăie#te "ie un ,is, "ie o ilu3ieM Detta,
ani-ată de un intelect -ai &rut #i -ai direct, se dedică tru. #i su"let -isiunii de a-
i ucide .e $oland #i Eddie, .e care îi ,ede ca .e doi dia,oli al&i, %otăr+7i să o
torture3e)
?acE Mort, un uci(a# în serie care se ascunde în s.atele celei de-a treia u#i PNeB
UorE la -iNlocul anilor V!2Q, este Moartea) Mort a .ro,ocat de două ori -ari
sc%i-&ări în ,ia7a >dettei Hol-esLDettei WalEer, de#i niciuna dintre ele n-o #tie)
Mort, al cărui -od de o.erare este "ie să-#i î-.in(ă ,icti-ele, "ie să arunce în ele
cu ce,a de sus, a ac7ionat în a-&ele "eluri asu.ra >dettei de-a lun(ul de-entei P#i
totu#i at+t de .recauteiQ sale cariere) *+nd >detta era un co.il, Mort i-a aruncat o
cără-idă în ca., "ăc+nd-o să intre în co-ă #i, în acela#i ti-., .ro,oc+nd na#terea
Dettei WalEer, sora secretă a >dettei) *u ani -ai t+r3iu, în 1919, Mort se
înt+lne#te din nou cu >detta #i o î-.in(e în "a7a unui -etrou, în GreenBic%
Gilla(e) >detta su.ra,ie7uie#te #i de data aceasta, .lătind însă un .re7A trenul i-a
rete3at a-&ele .icioare de la ni,elul (enunc%ilor) Doar .re3en7a unui doctor t+năr
#i eroic P#i, .oate, a %+dei, dar îndărătnicei "iri a Dettei WalEerQ o sal,ea3ă))) sau
a#a s-ar .ărea) 6ui $oland, aceste interrela7ionări îi su(erea3ă o .utere -ai -are
dec+t si-.la coinciden7ăM el crede că "or7ele titanice care înconNoară Turnul
;ntunecat au reînce.ut să se str+n(ă)
$oland a"lă că Mort s-ar .utea a"la, totodată, în centrul unui alt -ister, unul care
ar .utea "i în acela#i ti-. un .aradoD năucitor) *ăci ,icti-a .e care Mort o
ur-ăre#te în -o-entul în care .istolarul intră în ,ia7a sa este ni-eni altul dec+t
?aEe, &ăiatul .e care $oland l-a înt+lnit la %altă #i .e care l-a .ierdut su& -un7i)
$oland n-a a,ut nicio cli.ă -oti,e să se îndoiască de .o,estea lui ?aEe des.re
"elul în care a -urit în lu-ea noastră sau de identitatea uci(a#ului său 8 Walter,
desi(ur) ?aEe l-a ,ă3ut î-&răcat în rasă .reo7ească în ti-. ce -ul7i-ea se aduna
în Nurul locului unde el 3ăcea .e -oarte, iar $oland nu s-a îndoit deloc de acea
descriere)
Ti nici acu- nu se îndoie#teM Walter a "ost acolo, da, "ără doar #i .oate) (ar
dac$ )ac* Mort, +i nu ,alter, a fost cel care l-a -mpins pe )a*e -n calea Cadillac-
ului. Este oare .osi&il a#a ce,aS $oland nu .oate #ti, nu si(ur, dar dacă a#a stau
lucrurile, unde este ?aEe acu-S Este el -ortS ;n ,ia7ăS Este .ri3onier unde,a în
ti-.S Ti dacă ?aEe *%a-&ers trăie#te &ine -ersi în lu-ea lui, în Man%attan la
-iNlocul anilor V!2, cum e posi'il ca Roland s$-+i aminteasc$ totu+i de el.
;n .o"ida acestor e,olu7ii con"u3e, cu .oten7ial .ericulos, .ro&a u#ilor 8 #i
ale(erea celor trei 8 se înc%eie cu succes .entru $oland) Eddie Dean î#i acce.tă
locul în lu-ea lui $oland, întruc+t s-a îndră(ostit de Stă.+na =-&relor) Detta
WalEer #i >detta Hol-es, ceilal7i doi -e-&ri ai trioului lui $oland, sunt "or7ate să
"or-e3e o sin(ură .ersonalitate, con7in+nd ele-ente at+t din Detta, c+nd #i din
>detta, c+nd .istolarul i3&ute#te într-un "inal să le "acă .e cele două să se
recunoască reci.roc) /cest %i&rid este ca.a&il să acce.te #i să răs.undă la
dra(ostea lui Eddie) >detta Susanna% Hol-es #i Detta Susanna% WalEer de,in
ast"el o "e-eie nouă, o a treia "e-eieA Susanna% Dean)
?acE Mort -oare su& ro7ile aceluia#i -etrou 8 acel le(endar tren de 6inie / 8
care a lăsat-o .e >detta "ără .icioare în ur-ă cu cincis.re3ece sau #ais.re3ece ani)
Pa(u&ă-n ciu.erci)
Ti .entru înt+ia oară în ani "ără nu-ăr, $oland de Gilead nu -ai este sin(ur în
dru-ul său către Turnul ;ntunecat) *ut%&ert #i /lain, to,ară#ii săi .ierdu7i de
odinioară, au "ost înlocui7i de Eddie #i Susanna%))) Pistolarul are însă un -od al
lui de a le "i un leac a-ar .rietenilor) =n leac c%iar "oarte a-ar)
Ţinuturile pustii duce -ai de.arte .o,estea acestor trei .elerini .e "a7a 6u-ii de
MiNloc, la c+te,a luni du.ă con"runtarea de l+n(ă ulti-a u#ă de .e .laNă) /u
a,ansat o &ună &ucată de dru- în interiorul continentului) Perioada de odi%nă se
a.ro.ie de s"+r#it #i a înce.ut o .erioadă a în,ă7ării) Susanna% în,a7ă să tra(ă cu
ar-a))) Eddie în,a7ă să cio.lească))) #i .istolarul în,a7ă cu- e să-7i .ier3i -in7ile,
c+te .u7in o dată) P> ulti-ă notăA *ititorii -ei din NeB UorE ,or #ti că -i-a- luat
anu-ite li&ertă7i de natură (eo(ra"ică) Pentru acestea, tra( nădeNde că ,oi "i
iertat)Q
Doar un -or-an de i-a(ini, "r+nte în lu-ina soarelui,
=nde co.acii -or7ii nu-7i dăruie adă.ost #i nici (reierii u#urare,
Iar în .ietrele ster.e nu se aude un susur de a.ă) =-&ră
/"li nu-ai su& st+nca aceasta ro#cată,
PGino la u-&ra acestei st+nci ro#cateQ,
Ti a- să-7i arăt ce,a deose&it "a7ă de oricare
Din u-&rele tale -atinale care-7i ur-ea3ă cu .a#i -ari
>ri "a7ă de u-&ra ta ,es.erală, ridic+ndu-se să-7i ,ină în înt+-.inareM
/- să-7i arăt "rica într-un .u-n de 7ăr+nă)
T.S. ELIOT, Ţara pustie
1
?alnică 3drean7ă descă.ă7+nată
Era orice scaiete su-e7it 8
1
T)S) Eliot, oeme, trad) de /urel *o,aci, Ed) /l&atros, 19!2 Pn) tr)Q)
S.re-a nu -ai "i de se-eni .i3-uit)
*u orice "run3ă as.ră #i cră.ată
Murea s.eran7a de-a-n,er3i ,reodată 8
De .arc-o "iară ,ia7a-ar "i stri,it)
ROBERT BROWNING, Infantele Roland la Turnul Întunecat sosita
8 *e r+u e acestaS între&ă Millicent într-o doară)
8 E doar un .+r+u) Cine, .oate ni7el -ai -ult de-at+t) Se c%ea-ă Pustiu)
8 *%iar a#aS
8 Da, 3ise Wini"red, c%iar a#a)
ROBERT !I"#$!N, $%na &n '(nu)(
19
REDEMPŢIUNE
CARTEA ÎNTÂI
JAKE
FRICA ÎNTR-UN PUMN DE ŢĂRÂNĂ
I
URSUL ŞI OSUL
1
Pentru ea, era a treia oară cu (loan7e ade,ărate))) #i .ri-a dată c+nd scotea
.istolul din tocul cu care o încinsese $oland)
/,eau (loan7e &une din &el#u(M $oland adusese cu el -ai &ine de trei sute din
lu-ea în care Eddie #i Susanna% Dean î#i duseseră ,ie7ile .+nă la -o-entul
ale(erii lor) 4a.tul că a,eau (loan7e destule nu înse-na însă că acestea .uteau "i
risi.iteM di-.otri,ă) Weii nu-i a,eau la su"let .e risi.itori) $oland "usese în,ă7at,
înt+i de tatăl său #i a.oi de *ort, cel -ai -are în,ă7ător al lui, să creadă a#a, #i
asta continua să-i "ie credin7a) Poate că 3eii aceia nu te .ede.seau .e loc, dar -ai
cur+nd sau -ai t+r3iu .edea.sa tre&uia is.ă#ită))) #i cu c+t era a#te.tarea -ai
lun(ă, cu at+t de,enea .o,ara -ai (rea)
6a înce.ut nu "usese ne,oie de (loan7e ade,ărate) $oland tră(ea cu .istolul de
-ai -ul7i ani dec+t ar "i .utut crede "ru-oasa "e-eie tuciurie în scaun cu rotile) >
corectase la înce.ut doar ur-ărindu-i direc7ia c+nd ea tră(ea de .ro&ă în 7intele
.re(ătite de el) 4e-eia .rindea re.ede) /t+t ea, c+t #i Eddie .rindeau re.ede)
*u- &ănuise, a-+ndoi erau .istolari înnăscu7i)
/stă3i, $oland #i Susanna% ,eniseră într-o .oiană a"lată la -ai .u7in de un
Eilo-etru #i Nu-ătate de ta&ăra din .ădure, care le era casă deNa de a.roa.e două
luni) Wilele trecuseră într-o dulce -onotonie) *or.ul .istolarului se ,indecase în
,re-e ce Eddie #i Susanna% în,ă7au lucrurile .e care $oland tre&uia să-i în,e7eA
cu- să tra(ă cu .istolul, cu- să ,+ne3e, să e,iscere3e #i să cure7e .radaM cu-
.ri-a dată să întindă, a.oi să usuce #i să tă&ăcească .ieile acelor .ră3iM cu- să
"olosească la -aDi-u- .ăr7ile ani-alului, ast"el înc+t să nu se irosească ni-ic
din elM cu- să a"le nordul orient+ndu-se du.ă Steaua Cătr+nă #i sudul du.ă Ma-a
Cătr+năM cu- să asculte .ădurea în care se (ăseau acu-, la o sută de Eilo-etri
nord-est, sau -ai &ine, de Marea Gestului) /stă3i, Eddie ră-ăsese în ur-ă #i
.istolarul nu era deranNat de asta) 6ec7iile .e care le 7ii -inte cel -ai &ine, #tia
$oland, sunt întotdeauna acelea .e care le în,e7i sin(ur)
Totu#i, lec7ia care "usese -ereu cea -ai i-.ortantă era #i acu- cea -ai
i-.ortantăA cu- să tra(i cu .istolul #i cu- să ni-ere#ti 7inta de "iecare dată) *u-
să uci3i)
Mar(inile .oienii erau trasate de &ra3i întuneca7i, cu -iros dulce, dis.u#i în
Nurul lui într-un se-icerc a.roDi-ati,) *ătre sud, terenul co&ora &rusc o sută de
-etri într-o serie de .ra(uri din -arnă s"ăr+-icioasă #i st+nci s.arte, ca ni#te scări
.entru uria#i) =n .+r+u cu a.ă li-.ede ie#ea din .ădure #i stră&ătea .oiana .rin
-iNloc, &ol&orosind înt+i .rintr-un canal ad+nc să.at în .ă-+ntul &uretos #i .iatra
"ria&ilă, a.oi cur(+nd .e su.ra"a7a de rocă cră.ată care co&ora lin s.re locul unde
terenul se .o,+rnea)
/.a stră&ătea tre.tele într-o serie de cascade #i nenu-ărate curcu&eie "ru-oase,
unduitoare) Dincolo de -ar(inea .o,+rni#ului era o ,ale -a(ni"ică, ad+ncă, .lină
#i ea de .ini #i c+7i,a ul-i &ătr+ni #i -ari, care re"u3au a "i da7i deo.arte) /ce#tia
se înăl7au ,er3i #i luDurian7i, ar&ori care .ro&a&il erau &ătr+ni c+nd tăr+-ul de .e
care ,enea $oland era încă t+nărM nu ,edea niciun se-n cu- că ,alea ar "i ars
,reodată, de#i &ănuia că tre&uie să "i atras "ul(ere la un -o-ent sau altul) Iar
"ul(erele nici n-ar "i "ost sin(urul .ericol) ;ntr-un ti-. înde.ărtat, în .ădurea
aceea locuiseră oa-eniM $oland dăduse .este ur-e lăsate de ei, în -ai -ulte
r+nduri, de-a lun(ul ulti-elor să.tă-+ni) Erau arte"acte .ri-iti,e în cea -ai -are
.arte, dar între ele se nu-ărau cio&uri de oale de lut care .utuseră "i călite doar în
"oc) Ti "ocul era o -aterie dia&olicăM si-7ea .lăcere în a scă.a din -+inile care au
creat-o)
Deasu.ra acestei scene &ucolice se arcuia un cer al&astru, "ără .ată, .e care
c+te,a ciori 3&urau în cerc la distan7ă de c+7i,a Eilo-etri, croncănind cu ,ocile lor
&ătr+ne #i as.re) Păreau a(itate, ca #i c+nd ar "i ur-at o "urtună, însă $oland
adul-ecase aerul #i nu si-7ise .loaie în el)
;n st+n(a .+r+ului se a"la o st+ncă) $oland .usese .e ea #ase a#c%ii de .iatră)
Toate con7ineau "oi7e de -ică #i scli.eau ca ni#te lentile în lu-ina caldă a du.ă-
a-ie3ii)
8 =lti-a #ansă, 3ise .istolarul) Dacă tocul e inco-od 8 "ie #i nu-ai .u7in 8
s.une--i acu-) N-a- ,enit aici să irosi- -uni7ie)
Ea îi aruncă o .ri,ire .ie3i#ă, sardonică, #i .entru un -o-ent el o ,ă3u .e Detta
WalEer acolo) Era ca o ra3ă de lu-ină ce7oasă re"lectată într-o &ară de o7el)
8 *e ai "ace dacă n-ar "i co-od #i eu nu 7i-a# s.uneS Dacă a# rata toate
&ucă7elele aleaS M-ai .lesni .este ca., cu- "ăcea în,ă7ătorul ăla al tăuS
Pistolarul 3+-&i) ;n ulti-ele cinci să.tă-+ni 3+-&ise -ai -ult dec+t în cei cinci
ani care le .recedaseră)
8 Nu .ot "ace asta, #i tu #tii) Era- co.ii, unu la -+nă 8 co.ii care nu trecuseră
încă .rin ritualul &ăr&ă7iei) Pe un co.il îl .o7i .ăl-ui, ca să-l corecte3i, dar)))
8 ;n lu-ea -ea, a-7i .ăl-ui .lodul nu-i un lucru .ri,it cu &l+nde7e de oa-enii
&uni, 3ise Susanna%, .e un ton sec)
$oland ridică din u-eri) ;i era (reu să-#i i-a(ine3e o ast"el de lu-e 8 oare nu
s.unea Marea *arteA 9Să nu-7i .ară rău de ,er(ea, ca să nu-7i cocolo#e#ti co.ilulS:
8 dar nu credea că Susanna% -in7ea)
8 6u-ea ta nu a -ers -ai de.arte, 3ise el) Multe lucruri sunt di"erite acolo) N-
a- ,ă3ut eu oare cu oc%ii -ei că a#a esteS
8 Ca cred că ai ,ă3ut)
8 ;n orice ca3, tu #i Eddie nu sunte7i co.ii) /r "i o (re#eală din .artea -ea să ,ă
trate3 ca #i c+nd a7i "i) Iar dacă a "ost ne,oie de teste, a-+ndoi le-a7i trecut)
De#i n-o s.use cu ,oce tare, se (+ndea la "elul în care se înc%eiaseră lucrurile .e
.laNă, c+nd ea s.ul&erase trei %o-aro#enii c+t ai cli.i, înainte să a.uce să-i
descărne3e, .e el #i .e Eddie, .+nă la os) $e-arcă 3+-&etul ei, în c%i. de răs.uns,
#i-#i s.use că .oate î#i a-intea #i ea acela#i lucru)
8 *e-o să "aci, deci, dac-o să tra( de ra%atS
8 > să -ă uit la tine) *red că altce,a nu ,a tre&ui să "ac)
Ea cu-.ăni ideea, a.oi încu,iin7ă din ca.)
8 Posi&il)
;ncercă din nou cureaua) Era încinsă cu ea .este .ie.t ca un toc de u-ăr Po
.ractică .e care $oland o nu-ea în (+nd 9le(ătura doc%erului:Q #i .ărea relati,
si-.lă, dar îi luase -ulte să.tă-+ni de încercări e#uate 8 #i -ultă -e#tereală 8 ca
re3ultatul să "ie &un) *ureaua #i re,ol,erul al cărui -+ner din le-n de santal ros
se i7ea din tocul ,ec%i, uns cu ulei, "useseră ale .istolaruluiM tocul îi at+rnase la
#oldul dre.t) Petrecuse -ult ti-. în ulti-ele cinci să.tă-+ni con,in(+ndu-se că
nu a,ea să -ai at+rne acolo niciodată) Gra7ie %o-aro#eniilor, acu- era un .istolar
st+n(aci)
8 *u- e, deciS între&ă el din nou) De data aceasta, ea îi r+se în "a7ă)
8 $oland, cureaua asta ,ec%e-i at+t de co-odă c+t ,a "i ,reodată) /cu-, ,rei să
tra( cu .istolul sau doar să stă- aici #i să ascultă- croncănitul ciorilor de coleaS
Si-7i cu- de(etele -ici #i ascu7ite ale tensiunii î#i "ac loc su& .ielea sa #i &ănui
că la "el si-7ise #i *ort uneori, dincolo de as.ectul lui eDterior as.ru) Goia ca
"e-eia să "ie &ine))) a,ea ne/oie ca ea să "ie &ine) / arăta însă c+t de tare ,oia #i
a,ea ne,oie))) asta .utea duce la de3astru)
8 S.une--i lec7ia încă o dată, Susanna%)
Ea sus.ină, într-o eDas.erare Nucată))) dar în ti-. ce ,or&ea, 3+-&etul i se #terse
#i c%i.ul ei întunecat, "ru-os, de,eni sole-n) Ti de .e &u3ele ei, el au3i din nou
,ec%ea litanie, înnoită acu- de (lasul ei) Nu se a#te.tase niciodată să audă acele
cu,inte de la o "e-eie) *+t de natural sunau))) #i totu#i c+t de ciudat #i de
.ericulos, totodată)
8 9Nu 7intesc cu -+na -eaM cea care 7inte#te cu -+na ei a uitat c%i.ul tatălui)
Kintesc cu oc%iul)
Nu tra( cu -+na -eaM cea care tra(e cu -+na ei a uitat c%i.ul tatălui) Tra( cu
-intea)
Nu ucid cu ar-a -ea))):
Se întreru.se #i arătă s.re .ietrele îns.icate cu -ică de .e &olo,an)
8 Eu oricu- n-o să ucid ni-ic))) nu-s dec+t ni#te pietricele)
ED.resia ei 8 ni7el tru"a#ă, ni7el o&ra3nică 8 su(era că se a#te.ta ca $oland să "ie
eDas.erat, .oate c%iar ner,os) $oland, totu#i, trecuse .rin ceea ce trecea ea acu-M
nu uitase că .istolarii ucenici sunt neast+-.ăra7i #i cu -in7ile aiurea, neo&ră3a7i #i
în stare să -u#te în cel -ai ne.otri,it -o-ent))) #i desco.erise o nea#te.tată
ca.acitate în sine) Putea să-i în,e7e .e al7ii) Mai -ult, îi .lăcea să-i în,e7e #i se
tre3ea între&+ndu-se, din c+nd în c+nd, dacă a#a stătuseră lucrurile #i-n ca3ul lui
*ort) Cănuiala lui era că da)
/cu-, #i -ai -ulte ciori înce.ură să croncănească as.ru, în .ădurea din s.atele
lor) > .arte a -in7ii lui $oland o&ser,ă "a.tul că noile croncănituri erau a(itate,
nu doar certăre7eM .ăsările acelea .ăreau să "i "ost s.eriate #i "or7ate să .ărăsească
.rada din care se în"ru.tau) /,ea însă lucruri -ai i-.ortante la care să se
(+ndească, dec+t la -oti,ul .entru care un stol de ciori se s.eriase, a#a că .use
in"or-a7ia la .ăstrare #i se concentră din nou asu.ra lui Susanna%) / nu "ace asta
cu un ucenic înse-na să ceri o a doua -u#cătură, -ai .u7in (lu-ea7ă) Ti cine ar "i
de ,ină .entru astaS *ine altcine,a, dacă nu .ro"esorulS *ăci nu el oare o în,ă7a
să -u#teS ;i în,ă7a .e am%ndoi să -u#te) >are nu asta era un .istolar, c+nd dădeai
la o .arte cele c+te,a re(uli stricte de conduită #i .u7inele note &ătute în .iatră ale
cate%is-uluiS Nu era oare el Psau eaQ doar un #oi- cu c%i. u-an, în,ă7at să -u#te
la co-andăS
8 Nu, 3ise el) Nu sunt .ietre)
Ea ridică s.r+ncenele #i înce.u să 3+-&ească din nou) /cu-, ,ă3+nd că el nu ,a
ră&u"ni, cu- "ăcea uneori c+nd ea era lentă #i neast+-.ărată Psau cel .u7in nu
încăQ, oc%ii ei că.ătară iară#i scli.irea aceea .er"idă, de lu-ină re"lectată în o7el,
.e care el o asocia cu Detta WalEer)
8 Nu-sS
Tonul #u(u&ă7 din ,ocea ei era încă a"a&il, dar el credea că a,ea să ca.ete
accente răutăcioase, dacă-i .er-itea) 4e-eia era încordată, .re(ătită, cu (%earele
deNa scoase .e Nu-ătate din teci)
8 Nu, nu sunt, 3ise el, tac%in+nd-o la r+ndul său) Ti lui înce.u să-i re,ină
3+-&etul .e &u3e, dar era un 3+-&et ri(id #i li.sit de u-or) Susanna%, 7i-a-inte#ti
de fe0ele palide 'or%te.
Sur+sul ei dădu să se stin(ă)
8 1e0ele palide 'or%te din >D"ord ToBnS Sur+sul îi dis.ăruse)
8 Ki-aduci a-inte ce au "ăcut fe0ele palide 'or%te cu tine #i cu .rietenii tăiS
8 /ceea n-a- "ost eu, 3ise ea) /ceea a "ost altă "e-eie)
>c%ii ei că.ătaseră o uitătură -ată, .osacă) $oland ura .ri,irea aceea, dar îi #i
con,enea de -inune) Era .ri,irea corect$, cea care s.unea că ,reascurile ard &ine
#i-n scurt ti-. &utucii cei -ari ,or înce.e să se a.rindă)
8 Da) /#a e) *ă-7i .lace sau nu, era >detta Susanna% Hol-es, "iica lui Sara%
WalEer Hol-es) Nu tu a#a cu- e#ti, ci tu a#a cu- ai fost) Ki-a-inte#ti "urtunurile
de .o-.ieri, Susanna%S Ki-a-inte#ti din7ii de aur, cu- i-ai ,ă3ut c+nd au "olosit
"urtunurile î-.otri,a ta #i a .rietenilor tăi, în >D"ordS *u- i-ai ,ă3ut sc+nteind în
ti-. ce ei r+deauS
Ea le s.usese lucrurile acestea, #i nu-eroase altele, în -ulte no.7i lun(i, .e c+nd
"ocul ardea -olco- în ,atră) Pistolarul nu în7elesese totul, dar ascultase cu
aten7ie, c%iar #i a#a) Ti 7inuse -inte) Durerea era o unealtă, în de"initi,) =neori era
cea -ai &ună unealtă)
8 *e-i cu tine, $olandS De ce ,rei să--i aduci în (+nd .orcăriile asteaS /cu-,
oc%ii su-&ri sc+nteiau la el .ericulosM îi a-inteau de oc%ii lui /lain atunci c+nd
&l+ndul /lain era st+rnit)
8 Pietrele alea de acolo-s oa-enii aceia, rosti $oland încet) >a-enii care te-au
înc%is într-o celulă #i te-au lăsat să "aci .e tine) >a-enii cu &+te #i c+ini) >a-enii
care 7i-au s.us .i3dă nea(ră)
/rătă s.re ele, -i#c+nd de(etul de la st+n(a la drea.ta)
8 Iată-l .e cel care te-a ciu.it de s+n #i a r+s) Iată-l .e cel care a s.us c-ar "i -ai
&ine să ,eri"ice dacă n-ai ce,a îndesat în cur) Iată-l .e cel care 7i-a s.us
ci-.an3eu în roc%ie de cinci sute de dolari) Iată-l .e cel care a lo,it cu &astonul în
s.i7ele scaunului tău cu rotile, .+nă c+nd ai cre3ut că sunetul te ,a scoate din
-in7i) Iată-l .e cel care i-a s.us .rietenului tău 6eon că-i un homal$u) Ti cel din
ca.ăt, Susanna%, este ?acE Mort)
/colo) Pietrele alea) 2amenii $ia)
4e-eia res.ira re.ede acu-, .ie.tul u-"l+ndu-se #i co&or+nd cu -i#cări scurte
#i iu7i su& cureaua .istolarului, cu încărcătura ei (rea de (loan7e) >c%ii ei îl
.ărăsiserăM se uitau la &ucă7ile de .iatră .ătate cu -ică) Dincolo de ele, la oarecare
distan7ă, un co.ac se cră.ă #i că3u la .ă-+nt) /lte ciori croncăniră în ,ă3du%)
/d+nc în Nocul care nu -ai era un Noc, niciunul dintre ei nu o&ser,ă)
8 >, daS răsu"lă ea) /#a 3iciS
8 /#a 3ic) /cu- s.une-7i lec7ia, Susanna% Dean, #i "ii sinceră)
De data aceasta, cu,intele că3ură de .e &u3ele ei ca -ici &ucă7i de (%ea7ă) M+na
ei drea.tă tre-ură u#or .e &ra7ul scaunului cu rotile, ca un -otor la ralanti)
8 9Nu 7intesc cu -+na -eaM cea care 7inte#te cu -+na ei a uitat c%i.ul tatălui) Eu
7intesc cu oc%iul):
8 Cun)
8 9Nu tra( cu -+na -eaM cea care tra(e cu -+na ei a uitat c%i.ul tatălui) Eu tra(
cu -intea):
8 /#a a "ost dintotdeauna, Susanna% Dean)
8 9Nu ucid cu .istolul -euM cea care ucide cu .istolul ei a uitat c%i.ul tatălui)
Eu ucid cu ini-a):
8 !tunci, &CI(3-I, pentru numele tat$lui t$u4 stri(ă $oland) &CI(3-I 3
T2ŢI4
M+na ei drea.tă "u o cea7ă între &ra7ul scaunului #i -+nerul re,ol,erului lui
$oland) /cesta ie#i din toc într-o secundă #i -+na ei st+n(ă co&orî, ac7ion+nd
coco#ul cu -i#cări la "el de iu7i #i delicate ca 3&aterile ari.ilor unui coli&ri) Tase
.ocnete scurte răsunară în ,ale #i cinci dintre cele #ase .ietre a#e3ate .e &olo,an
dis.ărură de .e "a7a .ă-+ntului)
=n -o-ent, niciunul nu scoase o ,or&ă 8 nici -ăcar nu res.iră, .arcă 8 în
,re-e ce ecoul se înde.ărta, scă3+nd) P+nă #i ciorile a-u7iră, cel .u7in .entru
-o-ent)
Pistolarul s.arse tăcerea cu trei cu,inte atone #i totu#i straniu accentuateA
8 E "oarte &ine)
Susanna% se uită la .istolul din -+na ei ca #i c+nd nu l-ar -ai "i ,ă3ut niciodată
.+nă atunci) =n "uior de "u- se ridica din 7ea,ă, .er"ect dre.t în aerul ne-i#cat,
tăcut) /.oi, încet, "e-eia îl .use îna.oi în toc, su& .ie.t)
8 Cine, dar nu .er"ect, 3ise ea într-un s"+r#it) /- ratat una)
8 DaS
$oland se duse la st+ncă #i luă în -+nă .ietricica ră-asă) > .ri,i, du.ă care i-o
aruncă ei)
Ea o .rinse cu st+n(aM drea.ta ră-ase a.roa.e de .istol, ,ă3u el -ul7u-it)
Tră(ea -ai &ine #i -ai natural dec+t Eddie, dar nu în,ă7ase lec7ia de acu- la "el
de re.ede ca Eddie) Dacă ar "i "ost cu ei în ti-.ul sc%i-&ului de "ocuri din clu&ul
de noa.te al lui Cala3ar, .oate ar "i în,ă7at-o) /cu-, în7elese $oland, în s"+r#it
în,ă7a #i ea) 4e-eia se uită la .iatră #i ,ă3u cio&itura, ad+ncă de a&ia de c+7i,a
-ili-etri, în col7ul de sus)
8 Doar ai atins-o, s.use el, întorc+ndu-se la ea, dar într-un sc%i-& de "ocuri,
uneori nici nu ai ne,oie de -ai -ult) *+nd 3(+rii un ins, îl "aci să-#i .iardă 7inta)))
Tăcu)
8 De ce te ui7i a#a la -ineS
8 Nu #tii, nu-i a#aS *%iar nu #tiiS
8 Nu) Mintea ta e deseori "erecată .entru -ine, Susanna%)
Gocea lui nu era deloc de"ensi,ă, #i Susanna% clătină eDas.erată din ca.)
;n,+rtita ra.idă a .ersonalită7ii ei uneori îl scotea din săriteM a.arenta lui
inca.acitate de a s.une altce,a dec+t eDact ce-i ,enea în (+nd a,ea "ără (re#
acela#i e"ect asu.ra ei) Era cel -ai literal o- .e care îl înt+lnise ,reodată)
8 Cine, 3ise ea) ;7i ,oi spune de ce -ă uit la tine a#a, $oland) Pentru că ce ai
"ăcut a "ost un truc ie"tin) /i s.us că nu -ă ,ei .lesni, că nu -ă po0i .lesni, c%iar
dacă a# "e#teli-o))) dar "ie ai -in7it, "ie e#ti "oarte .rost, #i eu +tiu că nu e#ti .rost)
>a-enii nu .ăl-uiesc întotdeauna cu -+inile, du.ă cu- orice &ăr&at #i orice
"e-eie din rasa -ea .oate de.une -ărturie) ;n locul din care ,in eu a,e- o ,or&ăA
9Pot "i ru.t în &ătaie))):
8 9)))dar tac%inările nu -ă atin(:, înc%eie $oland)
8 Ei, nu e toc-ai a#a, dar cred că e#ti .e a.roa.e) >ricu-, indi"erent cu- o s.ui,
ră-+ne o (o(ori7ă) Doar nu de .o-ană se 3ice că ceea ce ai "ăcut tu e 9&ătaie cu
(ura:) *u,intele tale m$ dor, $oland 8 c%iar ,rei să stai acolo #i să s.ui că n-ai
#tiut că ,a "i a#aS
Ea #edea în scaunul cu rotile, uit+ndu-se în sus la el cu o curio3itate sinceră,
lu-inoasă, iar $oland (+ndi 8 nu .entru .ri-a oară 8 că fe0ele palide 'or%te din
lu-ea lui Susanna% tre&uie că "useseră in#i "ie "oarte curaNo#i, "ie "oarte .ro#ti ca
să i se o.ună ei, in"ir-ă în scaun cu rotile sau nu) Ti, cu- u-&lase .rintre ei, nu
credea că răs.unsul era &ra,ura)
8 Nu --a- (+ndit #i nu--i .asă de senti-entele tale, 3ise el, cal-) Te-a- ,ă3ut
că-7i ară7i din7ii #i a- #tiut că ,rei să -u#ti, a#a că 7i-a- &ă(at o 3ă&ală-n (ură) Ti
a "unc7ionat))) nu-i a#aS
ED.resia ei era acu- una de ui-ire rănită)
8 5emernicule4
;n loc să-i dea un răs.uns, $oland luă .istolul din tocul ei, desc%ise &utoia#ul cu
de(etele ră-ase la -+na drea.tă #i înce.u să-l reîncarce cu -+na st+n(ă)
8 N-a- înt+lnit niciodată unul -ai aro(ant ca)))
8 /,ea- ne/oie să -u#ti, 3ise el .e acela#i ton cal-) Dacă n-o "ăceai, ai "i tras
co-.let aiurea 8 cu -+na #i .istolul în loc de oc%i #i -inte #i ini-ă) Dacă a "ost
un trucS Dacă a "ost o aro(an7ăS Nu cred) *red, Susanna%, că tu ai "ost cea în al
cărei su"let stătea cui&ărită aro(an7a) *red că tu ai "ost cea căreia -intea-i stătea
la trucuri) /sta nu -ă deranNea3ă) Di-.otri,ă) =n .istolar "ără din7i nu e .istolar)
8 4ir-ar să "ie, eu nu sunt un .istolarX
El o i(norăM î#i .utea .er-ite să o i(nore) Dacă ea nu era .istolar, atunci el era
un &ill'-&u-&ler)
8 Dacă ar "i "ost un Noc, .oate că --a# "i co-.ortat alt"el) Dar ăsta nu-i un Noc)
E)))
Duse -+na tea"ără la "runte #i o 7inu acolo un -o-ent, cu de(etele deasu.ra
t+-.lei dre.te) G+r"urile de(etelor, o&ser,ă ea, tre-urau ni7el)
8 $oland, ce te doareS între&ă .e un ton scă3ut)
M+na co&orî încet) Pistolarul introduse &utoia#ul la locul lui #i .use re,ol,erul
în tocul cu care era încinsă ea)
8 Ni-ic)
8 Ca e ce,a) /- ,ă3ut eu) Ti Eddie a ,ă3ut) / înce.ut i-ediat ce a- .ărăsit
.laNa) *e,a nu e &ine #i se a(ra,ea3ă -ereu)
8 Totul e &ine, re.etă el)
Ea întinse -+inile #i le luă .e ale lui) 4uria o .ărăsise, cel .u7in .entru -o-ent)
Se uită în(riNorată în oc%ii lui)
8 Eu #i Eddie))) asta nu este lu-ea noastră, $oland) 4ără tine, a- -uri aici) /-
a,ea ar-ele tale, #i #ti- să tra(e- cu ele, ne-ai în,ă7at să "ace- asta destul de
&ine, însă tot a- -uri) Noi))) noi de.inde- de tine) /#a că s.une--i care e
.ro&le-a) Dă--i ,oie să te aNut) Dă-ne ,oie am%ndurora să te aNută-)
$oland nu "usese niciodată un o- care să se în7elea(ă .e sine .ro"und sau să-i
.ese de astaM conce.tul de con#tiin7ă de sine Pdară-ite acela de autoanali3ăQ era
străin de el) Pe el îl caracteri3a ac7iunea 8 î#i consulta iute "iin7a lăuntrică, co-.let
-isterioasă, #i ac7iona) Dintre to7i, el "usese cel -ai &ine alcătuit, un o- al cărui
-ie3 .ro"und ro-antic era înc%is într-o cutie de o si-.litate &rută, ce consta din
instinct #i .ra(-atis-) /runcă #i acu- o .ri,ire (ră&ită s.re interior #i aNunse la
conclu3ia că tre&uie să-i s.ună totul) Era ce,a cu el) >, da) ;ntr-ade,ăr) Era o
.ro&le-ă cu -intea, ce,a la "el de si-.lu ca "irea sa #i la "el de ciudat ca strania
lui ,ia7ă de rătăcitor s.re care îl î-.insese acea "ire)
Desc%ise (ura .entru a rostiA Î0i #ic eu care-i pro'lema, Susannah, +i-0i #ic doar
-n trei cu/inte. Îmi pierd min0ile) ;nainte însă de a .utea înce.e, în .ădure se -ai
.ră&u#i un co.ac 8 se .ră&u#i cu un uruit .uternic, stri,itor) De data aceasta,
co.acul că3u -ai a.roa.e, iar ei nu -ai erau concentra7i .e un test de ,oin7ă
de(%i3at în lec7ie) ;l au3iră a-+ndoi, a-+ndoi au3iră croncănitul a(itat al ciorilor
care-l ur-ă #i a-+ndoi în7eleseră "a.tul că ar&orele că3use a.roa.e de ta&ăra lor)
Susanna% întorsese ca.ul în direc7ia sunetului, dar acu- oc%ii ei, -ari #i
nedu-eri7i, re,eniră la c%i.ul .istolarului)
8 EddieX 3ise ea)
=n stri(ăt se ridică din -area ,erde-crud a .ădurii din s.atele lor 8 un stri(ăt de
"urie, necu.rins) *ă3u alt co.ac, #i a.oi altul) Sunetul .rodus se-ăna cu un tir de
-ortier) Lemn uscat, (+ndi .istolarul) Copaci mor0i)
8 EddieX De data aceasta, Susanna% stri(ă nu-ele) >rice ar "i, e a.roa.e de
EddieX
M+inile ei 3&urară la ro7ile scaunului #i înce.ură (reaua -isiune de a-l întoarce
.e loc)
8 Nu a,e- ti-. .entru asta)
$oland o .rinse de su&suori #i o ridică din scaun) > -ai .urtase în &ra7e înainte,
atunci c+nd dru-ul în(reuna -ersul în scaun 8 a-+ndoi &ăr&a7ii o .urtaseră 8,
însă ea tot "u ui-ită de ra.iditatea lui stranie, ne-iloasă) ;ntr-un -o-ent era în
scaunul cu rotile, un o&iect .e care îl cu-.ărase de la cel -ai &un -a(a3in cu
articole -edicale din NeB UorE *it', în toa-na lui 195<, #i-n ur-ătorul stătea
într-un ec%ili&ru .recar .e u-erii lui $oland, ca o -aNoretă, coa.sele ei
-usculoase str+n(+ndu-i (+tul de o .arte #i de alta, iar el cu .al-ele deasu.ra
ca.ului, a.ăs+nd-o .e #ale) ;nce.u să aler(e cu ea, ci3-ele lui sc+lciate lo,ind
.ă-+ntul .resărat cu ace de &rad, între "ă(a#ele lăsate de scaunul ei)
8 >dettaX stri(ă el, re,enind în acest -o-ent de stres la nu-ele .e care ea îl
.urtase c+nd o cunoscuse) Nu .ierde .istolulX Pentru nu-ele tatălui tăuX
S.rinta .rintre co.aci acu-) > &roderie de u-&re cu .ete de soare trecea .este
ei în -o3aicuri -i#cătoare, în ,re-e ce $oland -ărea .asul) Mer(eau la ,ale
acu-) Susanna% ridică -+na st+n(ă .entru a se "eri de o ra-ură care ,oia să o
do&oare de .e u-erii .istolarului) ;n aceea#i cli.ă, co&orî -+na drea.tă la
-+nerul anticului re,ol,er, 7in+ndu-l)
&n *ilometru +i 6um$tate, (+ndi ea) C%t -0i ia s$ parcur"i distan0a asta -n
aler"are. C%t, c%nd el "alopea#$ -n ritmul $sta. 5u mult, dac$ nu /a aluneca pe
acele astea de pe 6os... dar poate .rea mult. 1$, (oamne, s$ fie 'ine... f$ ca 3ddie
al meu s$ fie 'ine)
Parcă în răs.uns, Susanna% au3i &estia "ără c%i. sco7+nd din nou un stri(ăt)
Gocea aceea necu.rinsă era ca un tunet) > os+ndă)
2
Era cea -ai -are creatură din .ădurea care odinioară "usese cunoscută su&
nu-ele de Marea Pădure de la /.us, #i cea -ai ,+rstnică) Mul7i dintre ul-ii ,ec%i
#i -ari .e care $oland îi o&ser,ase în ,ale "useseră doar ni#te -lădi7e în"i.te în
sol c+nd ursul ie#ise din stră"undul ne#tiut al 6u-ii Dina"ară, ase-enea unui re(e
săl&atic, rătăcitor)
*+nd,a, >a-enii Gec%i trăiseră în Pădurea de la /.us Pur-ele lor le (ăsise
$oland din loc în loc, în ulti-ele să.tă-+niQ #i .lecaseră de tea-a colosalului urs
ce nu -urea) ;ncercaseră să-l ucidă, c+nd desco.eriseră că nu erau sin(uri .e noul
teritoriu .e care ,eniseră, însă c%iar dacă să(e7ile lor îl în"uriau, nu-i .roduceau
nicio stricăciune) Iar el nu era con"u3 în le(ătură cu sursa c%inului său, cu- erau
celelalte &estii din .ădure 8 c%iar #i ser,alii .rădători care sălă#luiau #i-#i "ăceau
ne,oile .e dealurile de nisi. dins.re ,est) NuM el #tia de unde ,eneau să(e7ile,
ursul acesta) Ttia) Ti .entru "iecare să(eată care î#i (ăsea 7inta în carnea de su&
.ielea lui lăsată, el lua trei, .atru, .oate c%iar #i o Nu-ătate de du3ină dintre
>a-enii Gec%i) *o.ii, dacă .utea .une la&a .e eiM "e-ei, dacă nu .utea) Pe
ră3&oinici îi dis.re7uia, iar aceasta era cul-ea u-ilin7ei)
;ntr-un s"+r#it, c+nd ade,ărata sa natură le de,enise clară, încercările lor de a-l
ucide încetaseră) El era, desi(ur, încarnarea unui de-on 8 ori u-&ra unui 3eu) I-
au s.us Mir, ceea ce .entru oa-enii aceia înse-na 9lu-ea de dincolo de lu-e:)
/,ea o înăl7i-e de două3eci #i unu de -etri #i, du.ă o.ts.re3ece sau -ai -ulte
secole de do-nie necontestată în Pădurea de la /.us, era .e -oarte) Poate
-oti,ul -or7ii sale "usese la înce.ut un or(anis- -icrosco.ic din ce,a ce
-+ncase sau &ăuseM .oate era ,+rsta înaintatăM cel -ai .ro&a&il era o co-&ina7ie a
celor două) *au3a nu a,ea i-.ortan7ăM re3ultatul "inal însă 8 o colonie de .ara3i7i
care se în-ul7eau ra.id #i îi scor-oneau "a&ulosul creier 8 a,ea) Du.ă ani între(i
de luciditate &rutală, calculată, Mir o luase ra3na)
=rsul .rinsese de ,este că din nou erau oa-eni în .ădureM .ădurea era re(atul
său #i, c%it că era ne-ăr(inită, ni-ic i-.ortant din ceea ce se .etrecea acolo nu-i
scă.a din ,edere -ult ti-.) Se retrăsese din calea nou-,eni7ilor, #i nu "iindcă s-ar
"i te-ut de ei, ci "iindcă nu a,ea nicio trea&ă cu ei #i nici ei cu el) /.oi .ara3i7ii
î#i înce.useră lucrarea #i .e -ăsură ce ne&unia lui crescuse, el de,enise tot -ai
si(ur că era ,or&a din nou de >a-enii Gec%i, că aceia care întindeau ca.cane #i
dădeau "oc .ădurii se întorseseră #i că-n scurt ti-. î#i ,or relua ,ec%ile o&iceiuri
.roaste) Doar c+nd 3ăcea în ulti-ul său &+rlo(, la a.roDi-ati, cinci3eci de
Eilo-etri de nou-,eni7i, -ai &olna, la "iecare răsărit de soare dec+t "usese la a.us,
cu o 3i în ur-ă, aNunsese să creadă că >a-enii Gec%i reu#iseră în s"+r#it să
(ăsească o ar-ă e"icientăA otra,a)
Genea de data aceasta nu ca să se ră3&une .entru cine #tie ce rană -inoră, ci să-i
st+r.ească .+nă la ulti-ul, înainte ca otra,a lor să-#i "acă e"ectul co-.let))) #i-n
ti-. ce se a.ro.ia, orice (+nd îi .ieri) $ă-aseră doar "uria ro#ie, &+3+itul ru(init
al instala7iei de .e ca.ul său 8 -ecanis-ul rotitor dintre urec%ile lui, care î#i
"ăcuse trea&a într-o lini#te dulce 8 #i un si-7 ol"acti, s.orit în c%i. ciudat, care-l
ducea "ără (re# s.re ta&ăra celor trei .elerini)
=rsul, al cărui nu-e real nu era Mir, ci cu totul altul, î#i croia dru- .rin .ădurea
ca o clădire -i#cătoare, un turn ră.ciu(os cu oc%i ro#--aronii) >c%ii aceia
străluceau de "e&ră #i ne&unie) *a.ul uria#, î-.odo&it acu- cu o (%irlandă de
ra-uri ru.te #i ace de &rad, se clătina neîncetat dintr-o .arte în alta) Din c+nd în
c+nd, strănuta, o eD.lo3ie în"undată 8 Ha.-*I=X 8 #i nori de .ara3i7i al&i
"or"otitori 7+#neau din nările lui ude) 6a&ele ursului, cu (%eare cur&ate, lun(i de
un -etru, s-ul(eau co.acii) =-&la în două .icioare, lăs+nd ur-e ad+nci în solul
ne(ru, -oale, de su& ar&ori) Pu7ea a &alsa- .roas.ăt #i a eDcre-ente ,ec%i,
stătute)
Instala7ia de .e ca.ul său &+3+ia #i sc+r7+ia, sc+r7+ia #i &+3+ia)
Traseul ursului era a.roa.e nea&ătutA o linie drea.tă care a,ea să-l ducă la ta&ăra
celor care cute3aseră să se întoarcă în .ădurea sa #i să-i u-.le ca.ul cu această
a(onie ,erde-înc%is) >a-eni Gec%i sau >a-eni Noi, -oartea îi a#te.ta) *+nd
înt+lnea un co.ac -ort, .ărăsea uneori dru-ul dre.t c+t să-l do&oare la .ă-+nt)
=ruitul sec, eD.lo3i,, al căderii lui îl &ucuraM du.ă ce ar&orele se .ră&u#ea c+t era
de lun( sau ră-+nea .ro.tit de un alt co.ac, ursul î#i continua dru-ul .rintre
suli7e .ie3i#e de lu-ină în care .luteau .articule de ru-e(u#)
3
*u două 3ile în ur-ă, Eddie Dean reînce.use să cio.lească 8 .ri-a dată c+nd
încerca asta de la ,+rsta de dois.re3ece ani) Kinea -inte că-i "ăcea .lăcere #i
credea că se #i .rice.use la asta) Nu-#i aducea a-inte .artea aceea, nu "oarte &ine,
însă a,ea cel .u7in un indiciu în acest sensA Henr', "ratele lui -ai -are, ura să-l
,adă cio.lind)
2o, ui’ la feti0$, s.unea Henr') !#i ce faci, feti0$. 2 cas$ pentru p$pu+i. &n
0ucal -n care s$ faci pipi. 2o... ce 1R&M2S4
Henr' niciodată nu-i s.unea direct lui Eddie să nu "acă ce,aM nu ,enea niciodată
la el să s.unăA 5u /rei s$ termini cu aia, frate. 7e#i tu, -0i iese 'ini+or, iar c%nd
faci ce/a ce-0i iese 'ini+or, eu de/in ner/os. 1iindc$, /e#i tu, eu sunt cel care
tre'uie s$ se priceap$ 'ini+or la tre'uri pe aici. 3u. 8enr9 (ean. !+a c$, frate
dra", cred c-o s$ te #"%nd$resc pentru te miri ce. 5-o s$ /in s$-0i #ic direct: ;5u
face asta, m$ ener/ea#$<, pentru c$ a+ p$rea, +tii tu, pu0in dus cu pluta. (ar o s$
te #"%nd$resc, -ntruc%t asta fac fra0ii mai mari, nu. 3 o parte a ima"inii. 2 s$ te
#"%nd$resc +i o s$ fac "lume pe seama ta p%n$ c%nd tu... mama m$-sii... 2 S=
T3RMI5I4 >ine.
Păi, nu era &ine, nu toc-ai, dar în casa Dean lucrurile de re(ulă -er(eau a#a
cu- ,oia Henr' să -ear(ă) Ti .+nă "oarte de cur+nd, asta .ăruse în ordine 8 nu
&ine, dar -n ordine) EDista o di"eren7ă -ică, dar crucială, dacă era .er-is) EDistau
două -oti,e .entru care asta .ărea în re(ulă) =nul era un -oti, .rinci.alM celălalt
era unul secundar)
Moti,ul .rinci.al era acela că Henr' tre&uise să /i&ă GriNă de Eddie atunci c+nd
doa-na Dean era la ser,iciu) Tre&uise să /i&ă GriNă tot ti-.ul, "iindcă odată
"a-ilia Dean a,usese #i o fiic$, dacă era .er-is) /r "i a,ut cu .atru ani -ai -ult
ca Eddie #i cu .atru -ai .u7in dec+t Henr', dacă ar "i trăit, dar toc-ai asta era
c%estia, în7ele(i, căci ea nu trăise) Ea "usese călcată .e un #o"er &eat c+nd Eddie
a,ea doi ani) 4eti7a ur-ărea un Noc de #otron .e trotuar atunci c+nd se înt+-.lase)
;n co.ilărie, Eddie se (+ndise uneori la sora lui atunci c+nd îl asculta .e Mel
/lien co-ent+nd -eciuri la UanEee Case&all NetBorE) *ine,a lo,ea o -in(e
3dra,ăn #i Mel urlaA ;Sfinte mare, a nimerit-o din plin4 ! ?I &SI4< Ei &ine,
&e7i,ul o ni-erise din .lin .e Gloria Dean, s"inte -are, .a #i .usi) Gloria era
acu- .e .untea aia su.erioară din cer, #i asta nu se înt+-.lase "iindcă ea ar "i
a,ut (%inion sau "iindcă statul NeB UorE %otăr+se să nu sus.ende .er-isul
ticălosului du.ă a treia a-endă .entru conducere su& in"luen7a &ăuturilor
alcoolice, ori -ăcar "iindcă Du-ne3eu se a.lecase să ia o alună de .e NosM se
înt+-.lase Pa#a cu- doa-na Dean le s.unea deseori "iilor eiQ "iindcă nu era
ni-eni în .reaN-ă să /i&ă GriNă de ea)
Datoria lui Henr' era să se asi(ure că ni-ic de "elul acesta nu i se înt+-.la lui
Eddie) /sta "usese datoria lui #i #i-o "ăcuse, dar nu "usese u#or) Henr' #i doa-na
Dean erau de acord -ăcar asu.ra acestui lucru) /-+ndoi îi a-inteau deseori lui
Eddie c+t de -ult se sacri"icase Henr' .ă3indu-l de #o"eri &e7i #i t+l%ari #i dro(a7i
#i .osi&il c%iar de eDtratere#tri rău,oitori care 3&urau .ro&a&il în a.ro.ierea .un7ii
su.erioare, eDtratere#tri care .uteau %otărî oric+nd să co&oare din >WN-urile lor
.e Net-sc%iuri .ro.ulsate cu ener(ie nucleară .entru a ră.i co.ii -ici, ca Eddie
Dean) /#a că era (re#it să-l ener,e3e .e Henr' -ai -ult dec+t îl ener,ase deNa
această teri&ilă res.onsa&ilitate) Dacă Eddie "ăcea totu+i ce,a care îl ener,a .e
Henr', Eddie tre&uia să încete3e i-ediat) /cesta era un -od de a-l răs.lăti .e
Henr' .entru tot ti-.ul .etrecut /,+nd GriNă de el) *+nd .ri,eai lucrurile în "elul
acesta, în7ele(eai că a "ace lucrurile -ai &ine dec+t Henr' era "oarte nedre.t)
/.oi, era -oti,ul secundar) /cel -oti, Plu-ea de dincolo de lu-e, s-ar .utea
s.uneQ era -ai .uternic, întruc+t niciodată nu .utea "i rostit cu ,oce tareA Eddie
nu-#i .utea .er-ite să "ie -ai &un dec+t Henr' a.roa.e la ni-ic, deoarece Henr',
în cea -ai -are .arte, nu era &un la ni-ic))) dec+t să /i&ă GriNă de Eddie,
desi(ur)
Henr' îl în,ă7ase .e Eddie să Noace &asc%et .e terenul din a.ro.ierea &locului cu
a.arta-ente în care locuiau 8 situat într-o su&ur&ie în care do-nea &etonul, unde
turnurile din Man%attan se .ro"ilau la ori3ont ca un ,is #i unde aNutorul social era
re(e) Eddie era cu o.t ani -ai -ic dec+t Henr' #i -ult -ai scundM era însă #i -ult
-ai ra.id) /,ea un instinct natural .entru NocM îndată ce aNun(ea .e terenul cu
&eton cră.at, u-"lat, cu -in(ea în -+ini, -i#cările .ăreau să-i "acă ter-ina7iile
ner,oase să s"+r+ie) Era -ai iute, dar asta nu era cine #tie ce) *el -ai i-.ortant
era ur-ătorul lucruA era mai 'un dec+t Henr') Dacă n-o #tia du.ă re3ultatele
Nocurilor ad %oc în care se i-.licau uneori, tre&uia să o #tie du.ă .ri,irile
-+nioase #i .u-nii tari .e care Henr' i-i a.lica deseori în &ra7, în dru- s.re casă)
Pu-nii aceia erau, c%i.urile, (lu-i7e ale lui Henr' 8 9/i tresărit, ia douăX: stri(a
Henr' cu ,eselie, #i a.oi paf-paf4 în &ice.sul lui Eddie, cu un de(et ridicat, îndoit
de la a doua "alan(ă 8 doar că nu .ăreau (lu-i7e) Păreau a,ertis-ente) Păreau
-odul lui Henr' de a s.uneA S$ nu care cum/a s$-mi iei fa0a +i s$ m$ faci s$ cad
de fraier c%nd sari la co+, fr$0ioare@ s$ nu care cum/a s$ ui0i c$ 3u am Ari6$ de
Tine.
6a "el stăteau lucrurile cu cititul))) &ase&allul))) .iua))) -ate-atica))) c%iar #i la
coardă, care era un Noc .entru "ete) *ă era -ai &un la acestea, sau .utea "i -ai
&un, era un secret ce tre&uia .ăstrat cu orice .re7) ;ntruc+t Eddie era "ratele -ai
-ic) ;ntruc+t Henr' /,ea GriNă de el) Dar cea -ai i-.ortantă .arte a -oti,ului
secundar era #i cea -ai si-.lăA aceste lucruri tre&uiau tăinuite "iindcă Henr' era
"ratele -ai -are al lui Eddie #i Eddie îl adora)
4
;n ur-ă cu două 3ile, .e c+nd Susanna% Nu.uia un ie.ure #i $oland .re(ătea
cina, Eddie "usese în .ădure, la sud de ta&ăra lor) Gă3use un ciot noduros .e
&uturu(a unui co.ac .roas.ăt ru.t) =n senti-ent ciudat 8 &ănuia că era cel .e
care oa-enii îl nu-eau dB6a-/u 8 îl nă.ădise #i el se tre3ise că .ri,e#te "iD
-lădi7a, care aducea cu o clan7ă de"or-ată) De,enise ,a( con#tient că i se uscase
(ura)
Du.ă -ai -ulte secunde, în7elese că se uita la ciotul care cre#tea din &uturu(ă,
dar se (+ndea de "a.t la terenul de Noacă din s.atele clădirii în care locuiseră el #i
Henr' 8 se (+ndea la cu- era să si-tă &etonul cald su& "und #i -ias-ele (rele de
(unoi ce ,eneau dins.re to-&eronul de du.ă col7, .e alee)
;n această a-intire a,ea o &ucată de le-n în -+na st+n(ă #i un cu7it de descoNit,
luat din sertarul de l+n(ă c%iu,etă, în cea drea.tă) *iotul de .e &uturu(ă tre3ise
a-intirea acelei scurte .erioade, c+nd se îndră(ostise lulea de cio.litul în le-n)
Doar că a-intirea era at+t de ad+nc în(ro.ată, înc+t la înce.ut nici nu-#i dăduse
sea-a ce era)
*e-i .lăcuse cel -ai -ult la cio.lit era .artea cu /$#utul, care se .etrecea c%iar
înainte să te .ui .e trea&ă) =neori ,edeai o -a#ină sau un ca-ion) /lteori un că7el
sau o .isică) > dată, î#i a-intea, "usese c%i.ul unui idol 8 unul dintre -onoli7ii
aceia în"rico#ători de .e Insula Pa#telui, .e care îi ,ă3use într-un nu-ăr din
5ational Aeo"raphic, la #coală) /cela se do,edise a "i unul &un) ?ocul era să a"li
c+t de -ult .uteai scoate din le-n "ără să-l ru.i) Nu .uteai niciodată să sco7i totul,
dar dacă a,eai -are (riNă, .uteai uneori să o&7ii destul de -ult)
Era ce,a în ciotul de .e -ar(inea &uturu(ii) *redea că ar .utea "i ca.a&il să o
scoată destul de &ine la i,eală "olosind cu7itul lui $oland 8 era cea -ai ascu7ită #i
-ai u#or de -+nuit unealtă .e care o "olosise ,reodată)
*e,a înlăuntrul le-nului, a#te.t+nd docil .e cine,a 8 cine,a ca elX 8 care să
,ină #i să-i dea "or-ă) Să-l eli&ere3e)
2o, ui’ la feti0$4 !#i ce faci, feti0$. 2 cas$ pentru p$pu+i. &n 0ucal -n care s$
faci pipi. 2 pra+tie, ca s$ te po0i preface c$ /%ne#i iepuri, fiC ca '$ie0ii mari4
2o... ce 1R&M2S4
Si-7i un ,al nea#te.tat de ru#ine, o sen3a7ie că (re#e#teM acea sen3a7ie .uternică
a secretelor care tre&uie .ăstrate cu orice .re7, #i atunci î#i a-inti 8 din nou 8 că
Henr' Dean, care de,enise în ulti-ii ani ai ,ie7ii -arele narco-an docent #i
e-inent, era -ort) ;n7ele(erea acestui lucru încă nu-#i .ierduse .uterea de a
sur.rindeM continua să-l a"ecte3e în -oduri di"erite, uneori cu durere, uneori cu
,ino,ă7ie, alteori cu "urie) ;n această 3i, cu două 3ile înainte ca ursul cel -are să
iasă din coridoarele ,er3i ale .ădurii, îl a"ectase în cel -ai sur.rin3ător -od
.osi&il) Si-7ise u#urare #i o &ucurie cresc+ndă)
Era li&er)
Eddie î-.ru-utase cu7itul lui $oland) ;l "olosise .entru a tăia cu .reci3ie în
Nurul ciotului de le-n, a.oi îl adusese cu el #i se a#e3ase su& un co.ac,
întorc+ndu-l .e toate .ăr7ile) Nu se uita la elM se uita -n el)
Susanna% ter-inase cu ie.urele) *arnea "u .usă în oala de .e "ocM .ielea o
întinse .e două &e7e, le(+nd-o cu #nururi de .iele din desa(a lui $oland) Mai
t+r3iu, du.ă -asa de seară, Eddie ur-a să o cure7e) 4olosindu-se de "or7a &ra7elor,
ea se trase "ără e"ort s.re locul unde Eddie stătea cu s.atele .ro.tit de .inul &ătr+n
#i înalt) 6a "oc, $oland .resăra ni#te ier&uri -isterioase 8 #i "ără îndoială
delicioase 8 în oală)
8 *e "aci, EddieS
Eddie desco.eri că-#i în"r+nea3ă o .ornire a&surdă de a ascunde la s.ate ciotul
de le-n)
8 Ni-ic, 3ise el) Mă (+ndea-, #tii, să cio.lesc ce,a) 4ăcu o .au3ă, a.oi adău(ăA
Nu sunt "oarte .rice.ut, însă)
Sună ca o încercare de a o asi(ura .e ea de acest "a.t)
Susanna% îl .ri,i cu îndoială) =n -o-ent, "e-eia .ăru .e cale să s.ună ce,a,
a.oi ridică doar din u-eri #i-l lăsă în .ace) Nu a,ea idee de ce .ărea ru#inat că-#i
.etrecea .u7in ti-. cio.lind 8 tatăl ei o "ăcea deseori 8, dar dacă era un su&iect
des.re care Eddie si-7ea ne,oia să ,or&ească, Susanna% credea că el ,a ,or&i la
-o-entul o.ortun)
Eddie #tia că senti-entul de ,ino,ă7ie era stu.id #i inutil, însă #tia #i că se
si-7ea -ai în lar(ul său atunci c+nd cio.lea, #i $oland #i Susanna% erau .leca7i
din ta&ără) /.arent, ,ec%ile o&iceiuri -ureau (reu) / scă.a de %eroină era un Noc
de co.il .e l+n(ă a scă.a de .ro.ria-7i co.ilărie)
/tunci c+nd ei erau .leca7i Pla ,+nătoare sau la tra(ere sau la straniul -od de
#colari3are al lui $olandQ, Eddie desco.erea că este ca.a&il să se ocu.e de &ucata
lui de le-n cu o di&ăcie sur.rin3ătoare #i o .lăcere s.orită) 4or-a era acolo, în
de"initi,M în .ri,in7a aceasta a,usese dre.tate) Era o "or-ă si-.lă, iar cu7itul lui
$oland o scotea la i,eală cu o u#urin7ă stranie) *redea că o ,a .utea scoate
a.roa.e în totalitate #i asta înse-na că .ra#tia c%iar se .utea do,edi o ar-ă
.ractică) Si(ur, nu se .utea co-.ara cu re,ol,erele -ari ale lui $oland, însă
ră-+nea ce,a "ăcut de -+na sa) *e,a al s$u) Ti această idee îl -ul7u-ea nes.us)
*+nd .ri-ele ciori se ridicară în aer, croncănind s.eriate, el nu au3i) Se (+ndea
deNa 8 s.era 8 că ,a (ăsi în scurt ti-. un co.ac înlăuntrul căruia să se ascundă un
arc)
5
/u3i ursul a.ro.iindu-se înaintea lui $oland #i a lui Susanna%, dar nu cu -ult
înainte 8 era rătăcit în .+cla aceea eu"orică a concentrării, care înso7e#te i-.ulsul
creator în -o-entul său cel -ai dulce #i -ai .uternic) ;#i re.ri-ase aceste
i-.ulsuri -are .arte a ,ie7ii, iar acu- îl 7ineau co-.let în stă.+nire) Eddie era
.ri3onier de &ună,oie)
4u scos din ,isare nu de sunetul co.acilor care se .ră&u#eau, ci de ră.ăitul ra.id
al unui .istol de cali&ru 1, s.re sud) $idică .ri,irea, sur+3+nd, #i î#i înlătură
.ărul de .e "runte cu -+na .lină de ru-e(u#) ;n acel -o-ent, #e3+nd cu s.atele
li.it de .inul înalt, în .oiana care le de,enise casă, cu "a7a &ră3dată de ra3e de
lu-ină ,erde-aurie, "iltrată de .ădure, arăta într-ade,ăr c%i.e# 8 un t+năr cu .ăr
ne(ru în de3ordine, care încerca neîncetat să-i cadă .este "runtea înaltă, un t+năr
cu (ură .uternică, -o&ilă, #i oc%i că.rui)
=n -o-ent, oc%ii lui se -utară la cealaltă ar-ă a lui $oland, at+rn+nd în
cureaua ei de o ra-ură din a.ro.iere, #i se tre3i între&+ndu-se c+nd -ai .lecase
$oland unde,a "ără să ai&ă la #old -ăcar unul dintre "a&uloasele lui .istoale)
;ntre&area aceasta duse la alte două)
*e /%rst$ a,ea el, o-ul care-i s-ulsese .e el #i .e Susanna% din lu-ea #i din
c%nd-ul lorS Ti, -ai i-.ortant, ce era cu elS
Susanna% .ro-isese că ,a a&orda acest su&iect))) asta, desi(ur, dacă a,ea să
tra(ă &ine #i nu-l ,a ener,a .e $oland) Eddie nu credea că $oland îi ,a s.une 8
nu la înce.ut 8, dar era ti-.ul ca &ătr+nul, înalt #i ur+t, să #tie că ei #tiu că ce/a
era nelalocul lui)
8 Ga "i a.ă, dacă asta ,a "i ,rerea Do-nului, rosti Eddie)
Se întoarse la cio.lit cu un 3+-&et -ic tre-ur+ndu-i .e &u3e) ;nce.useră
a-+ndoi să .reia ,or&ele de du% ale lui $oland))) #i el .e ale lor) Era a.roa.e ca #i
c+nd ar "i "ost Nu-ătă7i ale aceluia#i)))
/tunci se .ră&u#i un co.ac a.roa.e în .ădure #i Eddie sări în .icioare într-o
secundă, cu .ra#tia cio.lită .e Nu-ătate într-o -+nă, cu cu7itul lui $oland în
cealaltă) Se uită atent în cealaltă .arte a .oienii, în direc7ia sunetului, cu ini-a
&u&uindu-i, cu toate si-7urile în s"+r#it alerte) *e,a se a.ro.ia) /cu- îl au3ea
cu- î#i croia dru- "ără o.rire .rin ier&uri #i se -inună trist de înt+r3ierea cu care
în7ele(ea) ;n stră"undul -in7ii sale, o ,oce -ică îi s.unea că asta -erita) /sta
-erita "iindcă "ăcea ce,a -ai &ine dec+t Henr', "iindcă îl ener,a .e Henr')
/lt co.ac se .ră&u#i cu un &u"net în"undat, s.art) =it+ndu-se .rintr-un culoar
ine(al dintre &ra3ii înal7i, Eddie ,ă3u un nor de ru-e(u# ridic+ndu-se în aerul
neclintit) *reatura răs.un3ătoare de acel nor urlă .e nea#te.tate 8 un sunet
de-ent, care-7i în(%e7a s+n(ele în ,ene)
Indi"erent ce ar "i "ost, era o &estie uria#ă)
/runcă &ucata de le-n din -+nă, a.oi a3,+rli cu7itul lui $oland s.re un co.ac
a"lat la cincis.re3ece .a#i în st+n(a sa) *u7itul se răsuci de două ori .rin aer, du.ă
care la-a lui se în"i.se .+nă la Nu-ătate în le-n, ,i&r+nd) Eddie a.ucă re,ol,erul
lui $oland de unde at+rna #i-l ar-ă)
Să stea sau să "u(ăS
Desco.eri însă că nu-#i -ai .utea .er-ite luDul acestei între&ări) /rătarea era
nu doar uria#ă, ci #i iute, #i acu- era .rea t+r3iu să "u(ă) > siluetă (i(antică
înce.u să se des.rindă în acel culoar dintre ar&ori, la nord de .oiană, o siluetă .e
care doar cei -ai se-e7i &ra3i o de.ă#eau în înăl7i-e) Se îndre.ta sinco.at direct
s.re el #i, c+nd oc%ii ei se a7intită asu.ra lui Eddie Dean, dădu (las altui urlet
(utural)
8 >, -a-ă, a- #'%rcit-o, #o.ti Eddie c+nd un alt co.ac se îndoi, .+r+i ca un
-ortier, a.oi se .ră&u#i .e solul .ădurii într-un nor de .ra" #i ace -oarte) /cu-
arătarea ,enea dre.t s.re .oiana în care stătea el, un urs de di-ensiunea lui Kin(
Kon() Pa#ii lui "ăceau .ă-+ntul să se cutre-ure)
Ce /ei face, 3ddie. între&ă dintr-odată $oland) A%nde+te4 !cesta e sin"urul atu
pe care -l ai -n fa0a 'estiei $leia. Ce /ei face.
Nu credea că l-ar .utea ucide) Poate cu o &a3ooEa, însă nu cu re,ol,erul
.istolarului) Putea "u(i, totu#i nutrea ideea că &estia care se a.ro.ia .utea "i "oarte
ra.idă, c+nd ,oia) Cănuia că #ansele de a aNun(e c%iseli7ă între de(etele ursului
.uteau "i #i de cinci3eci-cinci3eci)
*e ,a ale(e, deciS Să stea acolo #i să desc%idă "ocul sau să o ia la "u(ă ca #i
c+nd ar "i a,ut un ardei iute în"i.t în "undS
;i trecu .rin (+nd că eDista #i o a treia ,ariantă) Se .utea că7ăra)
Se întoarse cu "a7a la co.acul de care stătuse s.riNinit) Era un .in uria#, as.ru, de
de.arte cel -ai înalt co.ac din acea .arte a .ădurii) Pri-a cracă se întindea
deasu.ra solului într-un e,antai ,erde des, la a.roDi-ati, doi -etri #i Nu-ătate
înăl7i-e) Eddie .use la loc coco#ul re,ol,erului, du.ă care îndesă ar-a la &etelia
.antalonilor) Sări s.re cracă, o a.ucă #i eDecută cu su"letul la (ură o trac7iune) ;n
s.atele lui, ursul dădu &u3na în .oiană, sco7+nd un alt urlet)
=rsul i-ar "i "ăcut "elul #i a#a, ar "i lăsat -ăruntaiele lui Eddie Dean at+rn+nd în
colaci 3e-o#i de ra-urile de Nos ale .inului, dacă în cli.a aceea nu l-ar "i a.ucat
un alt acces de strănut) 6o,i cu .iciorul ră-ă#i7ele "ocului de ta&ără, isc+nd un
nor ne(ru, du.ă care ră-ase a.roa.e co-.let îndoit de -iNloc, cu la&ele uria#e
din "a7ă .e coa.sele lui i-ense, se-ăn+nd .entru un -o-ent cu un &ătr+n într-o
%aină de &lană, un &ătr+n răcit) Strănută iar #i iar 8 8!-CI&4 8!-CI&4 8!-
CI&4 8 #i nori de .ara3i7i îi ie#iră din &ot) =n #u,oi de urină "iartă curse între
.icioarele lui #i s"+r+i .e tăciunii ră3le7i din ,atră)
Eddie nu irosi cele c+te,a cruciale -o-ente c+#ti(ate) Se urcă în co.ac ca o
-ai-u7ă .e un &ă7, o.rindu-se doar o dată, ca să se asi(ure că re,ol,erul
.istolarului -ai era la &etelia .antalonilor) Era în(ro3it, deNa .e Nu-ătate con,ins
că ur-ea3ă să -oară Pla ce altce,a se .utea a#te.ta acu-, că Henr' nu -ai era în
.reaN-ă să /i&ă GriNă de elSQ, însă c%iar #i a#a în (+nd au3ea un %o%ot de r+s
de-ent) S-a refu"iat -n copac, (+ndi el) Ce #ice0i de asta, /oi, pasiona0i ai
sportului. S-a refu"iat -n copac, din calea lui &rs#illa.
*reatura ridică iară#i ca.ul, dis.o3iti,ul care se rotea între urec%ile ei .rin3+nd
#i re"lect+nd a#c%ii de lu-ină solară, #i atacă ar&orele lui Eddie) /Nunse sus cu o
la&ă #i lo,i în "a7ă, cu (+ndul de a-l do&orî ca .e un con de .in) 6a&a rete3ă craca
.e care stătea toc-ai c+nd el sări în sus, s.re ur-ătoarea) 6a&a îi rete3ă #i un
.anto", sco7+ndu-i-l din .icior #i "ăc+ndu-l să 3&oare în două &ucă7i nere(ulate)
5u face nimic, (+ndi Eddie) Îi po0i lua pe am%ndoi, frate &rsule, dac$ /rei.
2ricum erau sc%lcia0i ca dracu’.
=rsul răcni #i lo,i co.acul, să.+nd răni ad+nci în coaNa lui stră,ec%e, răni din
care se scurse se,ă trans.arentă, ră#inoasă) Eddie continuă să urce) $a-urile se
su&7iau de acu-, #i c+nd el riscă să arunce o .ri,ire în Nos, se uită direct în oc%ii
tul&uri ai ursului) Su& ca.ul lui lăsat .e s.ate, .oiana de,enise o 7intă al cărui
centru era .ata cenu#ie a ,etrei de "oc)
8 M-ai ratat, Ni(odie .ăroasă ce))), înce.u Eddie, #i atunci ursul, cu ca.ul în
continuare lăsat .e s.ate .entru a se uita la el, strănută) Eddie se ,ă3u i-ediat ud
leoarcă, stro.it de -uci cal3i, .lini de -ii #i -ii de ,ier-i al&i, -ici) /ce#tia
înce.ură să "oN(ăiască .e că-a#a, ante&ra7ele, (+tul #i "a7a sa)
Eddie stri(ă, stă.+nit de un a-estec de sur.rindere #i re.ulsie) Dădu să-#i cure7e
oc%ii #i (ura, î#i .ierdu ec%ili&rul #i a&ia i3&uti să se a(a7e la ti-. cu &ra7ul de
crean(a de l+n(ă el) Se 7inu a#a #i se "recă .e .iele, #ter(+nd c+t de &ine .utu
"le(-a ,ier-ănoasă) =rsul răcni #i lo,i iară#i co.acul) Pinul se clătină ca un
catar( în "urtună))), însă ur-ele .roas.ete de (%eare care a.ărură erau la cel .u7in
doi -etri su& crean(a .e care stătea Eddie)
Gier-ii -ureau, în7elese el 8 .ro&a&il înce.useră să -oară i-ediat ce .ărăsiseră
-la#tinile in"ecte dinlăuntrul cor.ului -onstrului) /sta îl "ăcu să se si-tă ni7el
-ai &ine, dre.t .entru care reînce.u să urce) Se o.ri du.ă trei -etri #i Nu-ătate,
neîndră3nind -ai -ult) Trunc%iul .inului, cu un dia-etru de cel .u7in doi -etri #i
Nu-ătate la &a3ă, nu a,ea acu- o ra3ă -ai -are de .atru3eci #i cinci de
centi-etri) ;#i distri&uise (reutatea .e două cren(i, însă le si-7ea cu- se arcuiau
su& el) /cu- .utea ,edea &ine .ădurea #i colinele dins.re ,est, des"ă#urate su& el
su& "or-a unui co,or unduitor) ;n alte î-.reNurări, ar "i "ost o .ri,eli#te de
ad-irat .e îndelete)
În /%rful lumii, mam$, (+ndi el) *o&orî iară#i oc%ii la "a7a întoarsă în sus a
ursului #i .re7 de un -o-ent orice (+nd coerent "u (onit din -intea sa de cea -ai
si-.lă ui-ire)
Din craniul ursului cre#tea ce,a, iar lui Eddie i se .ărea că se-ăna cu o -ică
antenă .ara&olică)
Dis.o3iti,ul se rotea sinco.at, re"lect+nd ra3ele soarelui, #i Eddie îi au3ea
sc+r7+itul su&7ire) De7inuse c+te,a -a#ini ,ec%i la ,ia7a lui 8 dintre cele care
stăteau în .arcul de -a#ini u3ate #i .e al căror .ar&ri3 era scris cu să.un >4E$TF
SPE*I/6F 8 $E*>NDIKI>N/TF 8 #i a,ea i-.resia că sunetul care ,enea
dins.re dis.o3iti, era acela al an(renaNelor care ,or claca de"initi,, dacă nu sunt
sc%i-&ate în scurt ti-.)
=rsul scoase un -+r+it .relun(, (utural) > s.u-ă (ăl&uie, în7esată de ,ier-i,
ie#i .rintre la&ele lui în #u,oaie &r+n3ite) Dacă nu ,ă3use niciodată c%i.ul
ne&uniei eDtre-e Pde#i el credea că-l ,ă3use, cu- stătuse oc%i în oc%i cu Ni,ina
aceea de cate(orie înt+i, Detta WalEer, #i nu o sin(ură datăQ, îl ,edea acu-))) dar
acel c%i. era, din "ericire, cu 3ece -etri -ai Nos dec+t el, iar (%earele acelea
uci(a#e nu .uteau aNun(e, oric+t de tare se întindeau, la -ai .u7in de .atru -etri #i
Nu-ătate de tăl.ile lui) Ti s.re deose&ire de co.acii .e care ursul î#i ,ărsase
nădu"ul a.ro.iindu-se de .oiană, acesta nu era -ort)
8 $ă"uială -eDicană, scu-.ete, (+"+i Eddie) ;#i #terse sudoarea de .e "runte cu
o -+nă li.icioasă din cau3a se,ei #i aruncă a-estecul Nos, în "a7a ursului &olna,)
/tunci, creatura .e care >a-enii Gec%i o nu-iseră Mir î-&ră7i#ă co.acul cu
la&ele uria#e din "a7ă #i înce.u să-l scuture) *+nd .inul se clătină dintr-o .arte în
alta, ca un .endul, Eddie se .rinse de trunc%i #i se 7inu cu înd+rNire, str+n(+nd tare
din oc%i)

$oland se o.ri la -ar(inea .oienii) Susanna%, coco7ată .e u-erii lui, se uită
incredulă în cealaltă .arte a c+-.ului desc%is) *reatura stătea la &a3a co.acului
l+n(ă care îl lăsaseră .e Eddie c+nd .lecaseră din .oiană, cu .atru3eci #i cinci de
-inute în ur-ă) Gedea doar .ar7ial cor.ul lui .rin ecranul de cren(i #i ace ,erde-
înc%is) *ealaltă curea de .istol a lui $oland 3ăcea l+n(ă o la&ă a -onstrului)
Tocul, o&ser,ă el, era (ol)
8 Du-ne3eule, -ur-ură Susanna%)
=rsul stri(ă ase-enea unei "e-ei de-ente #i înce.u să 3druncine co.acul)
*ren(ile se 3&ătură ca într-un ,+nt .uternic) $idic+nd oc%ii, ,ă3u o "or-ă
întunecată a.roa.e de ,+r") Eddie str+n(ea trunc%iul în &ra7e în ,re-e ce ar&orele
se clătina) Su& .ri,irea ei, o -+nă a lui alunecă #i încercă săl&atic să se a(a7e din
nou)
8 Ce facemS stri(ă ea în Nos, la $oland) 2 s$ scuture p%n$ ce 3ddie o s$ cad$4
Ce facem.
$oland încercă să (+ndească, dar sen3a7ia aceea stranie re,enise 8 îl înso7ea
acu- .retutindeni #i stresul .ărea să o a(ra,e3e) Trăia i-.resia că doi oa-eni
eDistau înăuntrul unui sin(ur craniu) 4iecare a,ea .ro.riul set de a-intiri #i c+nd
înce.eau să se certe, "iecare insista că a-intirile lui erau cele ade,ărateM .istolarul
a,ea sen3a7ia că era s"+#iat în două) 4ăcu un e"ort dis.erat de reconciliere a celor
două Nu-ătă7i #i reu#i))) cel .u7in .e -o-ent)
8 E unul dintre cei Dois.re3eceX stri(ă el) =nul dintre GardieniX Tre'uie să "ieX
*redea- însă că)))
=rsul răcni din nou în sus, la Eddie) /cu- se a.ucă să .ocnească ar&orele ca un
&oDer) $a-uri .lesniră #i că3ură claie .este (ră-adă la .icioarele lui)
8 Ce. stri(ă Susanna%) Care-i restul.
$oland înc%ise oc%ii) ;n ca.ul său, o ,oce urlăA 5umele '$iatului era )a*e4 >
altă ,oce ri.ostăA 5-a 3DIST!T niciun '$iat4 5-a 3DIST!T niciun '$iat, +i tu +tii
asta4
(isp$re0i am%ndoi4 se răsti el, #i stri(ă cu ,oce tareA
8 ;-.u#că-lX ;-.u#că-l în cur, Susanna%X > să se-ntoarcă #i o să ataceX /tunci,
uită-te du.ă ce,a de .e ca.ul luiX E)))
=rsul c%irăi din nou) $enun7ă la .lesnitul co.acului #i reînce.u să-l scuture)
Pocnete #i trosnete rău-.re,estitoare ,eneau acu- din .artea su.erioară a
trunc%iului)
*+nd .utu au3i din nou, $oland stri(ăA
8 *red că sea-ănă cu o .ălărieX > .ălărioară de o7elX ;-.u#c-o, Susanna%X
Ti nu rataX
Ea si-7i .e dată că o u-.le teroarea 8 teroare #i un alt senti-ent, unul la care nu
s-ar "i a#te.tatA o sin(urătate 3dro&itoare)
8 5u4 2 s$ rate#4 Tra"e tu, Roland4
;nce.u să scoată re,ol,erul lui din cureaua .e care o .urta, inten7ion+nd să i-l
dea lui)
8 Nu .otX stri(ă $oland) N-a- un(%i &unX Tu tre&uie s-o "aci, Susanna%X
/cesta-i ade,ăratul test, #i ar "i &ine să-l treciX
8 Roland...
8 7rea s$ rup$ /%rful copacului4 răcni el) 5u /e#i asta.
Susanna% se uită la re,ol,erul din -+na sa) Se uită de cealaltă .arte a
lu-ini#ului, la ursul (i(antic ascuns în norii de ace ,er3i) Se uită la Eddie,
clătin+ndu-se înainte #i îna.oi ca un -etrono-) Eddie .ro&a&il că a,ea cealaltă
ar-ă a lui $oland, dar Susanna% nu ,edea cu- o .utea "olosi "ără a cădea de la
înăl7i-e ca o .rună răscoa.tă) De ase-enea, .oate că n-ar "i ni-erit 7inta)
$idică re,ol,erul) Sto-acul i se str+nsese de s.ai-ă)
8 Kine--ă ne-i#cată, $oland, 3ise ea) Dacă nu)))
8 Nu-7i "ace (riNi .entru -ineX
Trase de două ori, a.ăs+nd tră(aciul a#a cu- o în,ă7ase $oland) Detunăturile
(rele aco.eriră urletul ursului, ca două .ocnete de &ici) Susanna% ,ă3u a-&ele
(loan7e atin(+nd 7inta, "esa st+n(ă a ursului, la -ai .u7in de cinci centi-etri unul
de celălalt)
/rătarea urlă de sur.rindere, durere #i ner,i) > la&ă -are din "a7ă ie#i din stratul
dens de ra-uri #i ace #i aco.eri locul rănit) *+nd o înde.ărtă, de .e ea cădeau
.icături stacoNii) > ridică îna.oi, "ăc+nd-o să dis.ară) Susanna% î#i i-a(ina &estia
st+nd acolo #i eDa-in+ndu-#i .al-a îns+n(erată) /.oi se au3iră un "o#net #i un
trosnet, c+nd ursul se întoarse, a.lec+ndu-se în acela#i ti-., lăs+ndu-se în .atru
la&e .entru a .rinde ,ite3a -aDi-ă) /&ia acu- îi ,ă3u ea c%i.ul #i ini-a îi stătu
în loc) =rsul a,ea s.u-e la (urăM oc%ii lui -ari lu-inau ca ni#te "elinare) *a.ul
-i7os i se -i#că la st+n(a))) îna.oi la drea.ta))) #i se o.ri asu.ra lui $oland, care
stătea cu .icioarele de.ărtate #i cu Susanna% Dean în ec%ili&ru .e u-eri)
*u un răcnet asur3itor, ursul atacă)
!
Spune-0i lec0ia, Susannah (ean, +i fii sincer$.
=rsul ,eni s.re ei în salturi (reoaieM era ca #i c+nd ai "i ur-ărit un utilaN de
"a&rică scă.at de su& control, .este care cine,a aruncase o .ătură -are, -+ncată
de -olii)
Seam$n$ cu o p$l$rie4 2 p$l$rioar$ de o0el4
Susanna% o ,ă3u))) dar ei nu i se .ăru că se-ăna cu o .ălărie) Se-ăna cu o
antenă radar 8 o ,ersiune -ult -ai -ică dec+t cele .e care le ,ă3use în re.ortaNele
des.re linia DEW care .roteNa o lu-e întrea(ă de un atac-sur.ri3ă din .artea
$usiei) Era -ai -are dec+t .ietrele în care trăsese -ai de,re-e, însă #i distan7a
era -ai -are) 6u-ina #i u-&rele creau Nocuri în#elătoare .e ea)
5u 0intesc cu m%na mea@ cea care 0inte+te cu m%na ei a uitat chipul tat$lui. 5u
pot4
5u tra" cu m%na mea@ cea care tra"e cu m%na ei a uitat chipul tat$lui. 2 s$
rate#4 ?tiu c-o s$ rate#4
5u ucid cu pistolul meu@ cea care ucide cu pistolul...
8 ;-.u#că-lX răcni $oland) Susanna%, -mpu+c$-l4
De#i nu a.ăsă încă .e tră(aci, ,ă3u (lon7ul ni-erind la "iD, (%idat de la 7ea,ă la
7intă de ni-ic -ai -ult sau -ai .u7in dec+t de a.ri(a dorin7ă a su"letului ei ca
traiectoria lui să "ie corectă) >rice ur-ă de "rică o .ărăsi) *e ră-ase "u o sen3a7ie
de răceală .ro"undă #i ea a,u ti-. să (+ndeascăA !sta-i ceea ce simte el.
(umne#eule E cum re#ist$.
8 Eu ucid cu ini-a, .otaie, 3ise ea #i re,ol,erul .istolarului răsună în -+na ei)
"
Dis.o3iti,ul ar(intiu se rotea .e o tiNă de o7el în"i.tă în craniul ursului) Glon7ul
lui Susanna% o ni-eri dre.t în -iNloc #i antena radar eD.lodă într-o sută de
"ra(-ente sc+nteietoare) TiNa însă#i "u i-ediat cu.rinsă de "lăcări al&astre,
.+r+itoare, care se întinseră într-o re7ea #i .ărură să cu.rindă .entru un -o-ent
laturile "e7ei ursului)
/cesta se ridică .e la&ele din s.ate, cu un -or-ăit ascu7it de durere, la&ele din
"a7ă &oD+nd "ără 7intă în aer) =rsul se răsuci într-un cerc lar(, ine(al, #i înce.u să
"luture din la&e, ca #i c+nd s-ar "i decis să-#i ia 3&orul) ;ncercă să răcnească din
nou, dar ce-i ie#i din (ură "u în sc%i-& un straniu ,aier ca de sirenă antiaeriană)
8 4oarte &ine) $oland .ărea e.ui3at) Cine tras, si-.lu #i sincer)
8 Să -ai tra( o datăS între&ă ea, nesi(ură)
=rsul continua să u-&le %aotic în cerc, dar acu- cor.ul lui înce.use să se
încline c+nd înăuntru, c+nd a"ară din cerc) Se lo,i de un co.ac -ic, rico#ă,
a.roa.e că3u la .ă-+nt, du.ă care reluă -ersul în cerc)
8 Nu-i ne,oie, 3ise $oland)
Ea si-7i -+inile lui a.uc+nd-o de -iNloc #i ridic+nd-o) =n -o-ent -ai t+r3iu,
#edea .e .ă-+nt, cu coa.sele încruci#ate su& ea) Eddie co&ora încet #i sinco.at
din .in, dar ea nu-l ,edea) Ea nu-#i .utea de3li.i oc%ii de urs)
Gă3use &alenele la SeaYuariu- a.roa.e de M'stic, în statul *onnecticut, #i
credea că ele "useseră -ai -ari 8 -ult -ai -ari, .ro&a&il 8 dar aceasta era
cate(oric cea -ai -are creatură terestră .e care o ,ă3use ,reodată) Ti era în -od
clar .e -oarte) $ăcnetele de,eniseră sunete lic%ide, #i cu toate că oc%ii îi erau
desc%i#i, ursul .ărea or&) Se î-.letici de3orientat .rin ta&ără, do&or+nd c+te,a
stati,e cu .iei .use la uscat, culc+nd la .ă-+nt -icul adă.ost .e care ea îl
î-.ăr7ea cu Eddie, do&or+nd co.aci) Susanna% ,edea tiNa de o7el care-i ie#ea din
ca.) 4uioare de "u- se ridicau în Nurul ei, ca #i c+nd (lon7ul i-ar "i dat "oc
creierului)
Eddie aNunse la crean(a cea -ai de Nos a co.acului care-i sal,ase ,ia7a #i se
a#e3ă călare .e ea)
8 S"+ntă Maică Precistă, 3ise el) Mă uita- direct la el #i încă nu--i ,ine să)))
=rsul o luă îna.oi s.re el) Eddie sări s.rinten din co.ac #i ,eni s.re Susanna% #i
$oland) =rsul nu &ă(ă de sea-ă, ci -ăr#ălui a-e7it s.re .inul în care se re"u(iase
Eddie, încercă să-l .rindă, nu i3&uti #i că3u în (enunc%i) /cu-, ei au3eau #i alte
sunete ,enind dinăuntrul lui, sunete care-l duseră .e Eddie cu (+ndul la un -otor
uria# de ca-ion din care cad .iese)
;l cu.rinse un s.as-, îl "ăcu să se îndoaie de s.ate) 6a&ele din "a7ă se ridicară #i
î#i (%erui sin(ur "a7a) Se re,ărsă s+n(e in"estat de ,ier-i) /.oi ursul că3u, "ăc+nd
.ă-+ntul să se cutre-ure, #i ră-ase ne-i#cat) Du.ă at+tea secole, ursul .e care
>a-enii Gec%i îl nu-iseră Mir 8 lu-ea de dincolo de lu-e 8 era -ort)
9
Eddie o ridică .e Susanna%, o 7inu cu -+inile tre-ur+nde î-.reunate la &a3a
s.atelui ei #i o sărută cu "oc) Du%nea a trans.ira7ie #i se,ă de .in) Ea îi atinse
o&raNii, (+tulM î#i .li-&ă -+inile .rin .ărul lui ud) Si-7i o dorin7ă ne&ună de a-l
atin(e .este tot, .entru a se con,in(e co-.let de eDisten7a lui)
8 Era c+t .e ce să .ună la&a .e -ine, 3ise el) Parcă a# "i "ost .e un carusel de
carna,al) *e 7intăX Iisuse, Su3e))) ce 7intăX
8 S.er să nu "ie ne,oie să -ai "ac ,reodată a#a ce,a, 3ise ea))), dar o ,oce -ică
în -iNlocul -in7ii ei o contra3ise) Gocea aceea s.une că ea a'ia a+tepta să "acă
din nou a#a ce,a) Ti era rece ,ocea aceea) $ece)
8 *e era)))S înce.u el, întorc+ndu-se s.re $oland, dar $oland nu se -ai a"la
acolo) Pistolarul se îndre.ta încet s.re ursul care 3ăcea la .ă-+nt, cu (enunc%ii
-i7o#i în sus) Din .ie.tul lui ie#eau o serie de icnete #i (+l(+ieli în"undate, în
,re-e ce -ăruntaiele sale ciudate continuau să "unc7ione3e încet, tot -ai încet)
$oland î#i ,ă3u cu7itul în"i.t ad+nc într-un co.ac de l+n(ă &radul &ătr+n #i
3(+riat care-i sal,ase ,ia7a lui Eddie) ;l s-ulse #i-l cură7ă .e că-a#a de ,elur
-oale care înlocuise 3dren7ele .e care le .urtase atunci c+nd to7i trei .ărăsiseră
.laNa) Se o.ri l+n(ă urs, uit+ndu-se în Nos la el cu o eD.resie de -ilă #i -irare)
>un$, str$ine, (+ndi el) >un$, /echi prieten. 5-am cre#ut niciodat$ -n tine, nu
cu ade/$rat. Cred c$ !lain credea +i +tiu si"ur c$ Cuth'ert credea E Cuth'ert
credea -n orice E -ns$ eu eram -n du'iu. !m cre#ut c$ nu e+ti dec%t o po/este
pentru copii... un alt /%nt care sufla prin capul "ol al /echii mele doici -nainte s$-
i ias$, p%n$ la urm$, pe "ura-i ca o moar$ stricat$. Tu -ns$ ai fost aici tot timpul,
un alt refu"iat din /echile timpuri, ca pompa de la halt$ +i ma+in$riile /echi de
su' mun0i. Mutan0ii Lene+i care /enerau acele r$m$+i0e fr%nte s$ fi fost oare
ultimii descenden0i ai oamenilor care au tr$it odat$ -n aceast$ p$dure +i au fu"it
-n cele din urm$ din calea m%niei tale. 5u +tiu, nu /oi +ti niciodat$... dar a+a mi
se pare. (a. ?i atunci am /enit eu cu prietenii mei E noii mei prieteni periculo+i,
care de/in tot mai mult ca /echii mei prieteni periculo+i. !m /enit, 0es%nd un cerc
ma"ic -n 6urul nostru +i-n 6urul a tot ce atin"em, 'ucat$ otr$/it$ cu 'ucat$, iar
acum tu #aci aici, la picioarele noastre. Lumea a mers mai departe din nou, iar
acum, /echi prieten, tu e+ti cel l$sat -n urm$.
Tru.ul -onstrului radia încă o căldură -are, &olnă,icioasă) Din (ura #i nările
lui s"+#iate ie#eau %oarde de .ara3i7i, care -ureau însă a.roa.e i-ediat) Mor-ane
de un al& lucios se ridicau de o .arte #i de alta a ca.ului ursului)
Eddie se a.ro.ie încet) > -utase .e Susanna% .e un #old, 7in+nd-o a#a cu- î#i
7ine o -a-ă co.ila#ul)
8 *e era, $olandS TtiiS
8 6-a nu-it Gardian, cred, 3ise Susanna%)
8 Da) =i-it, $oland lun(ea cu,intele) *redea- că au dis.ărut to7i, că tre'uie să
"i dis.ărut to7i))) dac$ au eDistat -ăcar în a"ara .o,e#tilor din &ătr+ni)
8 Nu #tiu ce era, dar era o %uidu-ă dată dracului, 3ise Eddie) $oland sur+se
"ira,)
8 Dacă ai trăi două sau trei -ii de ani, #i tu ai "i dat dracului)
8 Două sau trei -ii))) HristoaseX Susanna% 3iseA
8 E un ursS SeriosS Ti aia ce-iS
/răta s.re ce,a ce se-ăna cu o etic%etă -etalică .ătrată dis.usă sus, .e un
.icior din s.ate al ursului) Era a.roa.e co-.let aco.erită de &lană as.ră, înc+lcită,
dar soarele de du.ă-a-ia3ă că3use .e su.ra"a7a ei de o7el inoDida&il, tri-i7+nd
îna.oi o sin(ură ra3ă .uternică #i trăd+ndu-i eDisten7a)
Eddie în(enunc%e #i întinse e3itant -+na s.re ea, con#tient că încă se -ai
au3eau sunete ciudate, în"undate, din ad+ncul uria#ului că3ut) Se uită la $oland)
8 Dă-i dru-ul, îl înde-nă .istolarul) E ter-inat)
Eddie dădu un -ănunc%i de &lană deo.arte #i se a.lecă în "a7ă) ;n -etal "useseră
#tan7ate cu,inte) Erau destul de roase, el însă desco.eri că, dacă se străduia .u7in,
le .utea citi)
N>$TH *ENT$/6 P>SIT$>NI*S, 6TD)
Granite *it'
*oridorul de Nord-Est
Model G/$DI/N
Seria nr) // <1<@ *H !11@1<9! 6 1
Ti.LS.ecie =$S
SH/$DIK
ZZN$ZZINTE$WIS / SE ;N6>*=I
*E6=6E6E S=CN=*6E/$EZZN$ZZ
8 Iisuse Hristoase, c%estia asta-i un ro'ot, 3ise Eddie cu ,oce stinsă)
8 I-.osi&il, "ăcu Susanna%) *+nd l-a- î-.u#cat, a s%n"erat)
8 Poate, dar unui urs nor-al nu-i iese o antenă radar din ca.) Ti din c+te #tiu, un
urs nor-al nu aNun(e să trăiască două sau trei -ii))) Se întreru.se &rusc, uit+ndu-
se la $oland) *+nd ,or&i din nou, ,ocea sa era re,oltată) *e "aci, $olandS
$oland nu răs.unseM nu era ne/oie să răs.undă) *e "ăcea 8 scotea un oc%i al
ursului cu cu7itul 8 era e,ident) EDtrac7ia "u e"ectuată ra.id, eD.ert #i .recis)
*+nd o înc%eie, 7inu un -o-ent în ec%ili&ru .e la-a cu7itului un (lo& -aroniu,
(elatinos, a.oi îl a3,+rli în lături) /l7i c+7i,a ,ier-i î#i croiră dru- .rin (aura
.roas.ăt căscată, încercară să se t+rască .e &otul ursului în Nos #i -uriră)
Pistolarul se a.lecă s.re (ă,ana lui S%ardiE, uria#ul urs Gardian, #i se uită
înăuntru)
8 Haide7i a-+ndoi să ,ede7i, le 3ise) Să ,ă arăt o -inune a 3ilelor recente)
8 Pune--ă Nos, Eddie, ceru Susanna%)
Eddie îi dădu ascultare #i ea se -i#că a(er, "olosindu-se de -+ini #i coa.se, s.re
locul unde .istolarul stătea a.lecat deasu.ra ursului) Eddie li se alătură, uit+ndu-
se .rintre u-erii lor) Pri,iră to7i trei, într-o tăcere .rostrată, .re7 de a.roa.e un
-inut între(M sin(urul sunet ,enea dins.re ciorile certăre7e care continuau să
3&oare în cerc .e cer)
S+n(ele se scur(ea în r+ule7e (roase din or&ita (oală) Totu#i, nu era doar s+n(e,
o&ser,ă Eddie) Mai era #i un lic%id trans.arent care e-ana un i3 identi"ica&il 8
&anane) Ti, încastrat în 7esătura delicată de tendoane care "or-a or&ita, el ,ă3u un
a-estec de ce,a ce aducea a arcuri) Dincolo de ele, în "undul or&itei, era o
sc+nteie ro#ie, care se stin(ea #i se a.rindea) /ceasta ilu-ina o .lăcu7ă .ătrată,
.resărată cu .icături ar(intii de ceea ce nu .utea "i dec+t "ludor)
8 Fsta nu-i urs, ci un BalE-an Son', "utu-i, -ur-ură el) Susanna% întoarse
oc%ii s.re el)
8 Po"ti-S
8 Ni-ic) Eddie aruncă o .ri,ire la $oland) *re3i că e .ericulos să &a( de(etele
înăuntruS
$oland săltă din u-eri)
8 Nu cred) Dacă a eDistat un de-on în creatura asta, #i-a luat 3&orul) Eddie
introduse de(etul -ic, .re(ătit să-l retra(ă dacă si-7ea "ie #i cea -ai -ică
în7e.ătură de electricitate) /tinse carnea a.roa.e rece dinăuntrul (ă,anei, care
a,ea a.roa.e di-ensiunea unei -in(i de &ase&all, #i a.oi atinse un arc) Doar că
nu era arcM era o Nuru&i7ă de o7el su&7ire ca "irul de &oran(ic) ;#i retrase de(etul #i
,ă3u sc+nteia ro#ie cli.ind încă o dată înainte să se stin(ă de tot)
8 S%ardiE, -ur-ură Eddie) ?tiu nu-ele ăsta, dar nu #tiu de unde să-l iau)
Kie, Su3e, nu-7i s.une ni-icS
Ea clătină din ca.)
8 *%estia e))) Eddie r+se "ără ,oia sa) ;l asocie3 cu ie.urii) Nu 7i se .are aiureaS
$oland se ridică în .icioare) Genunc%ii îi .ocniră ca ni#te "ocuri de ar-ă)
8 Ga tre&ui să ne -ută- ta&ăra, 3ise el) /ici .ă-+ntul e .+n(ărit) *ealaltă
.oiană, acolo unde -er(e- la tra(eri, ,a "i)))
4ăcu doi .a#i nesi(uri, du.ă care se .ră&u#i în (enunc%i, cu ca.ul lăsat în
.ă-+nt, a.ăs+ndu-#i t+-.lele cu .al-ele)
1#
Eddie #i Susanna% sc%i-&ară o .ri,ire s.eriată #i a.oi Eddie se re.e3i l+n(ă
$oland)
8 *e esteS $oland, care e .ro&le-aS
8 / eCistat un &ăiat, rosti .istolarul cu o ,oce distantă, tul&ure) Ti a.oi, cu
ur-ătoarea răsu"lareA 5u a eDistat un &ăiat)
8 $olandS între&ă Susanna%) Geni #i ea l+n(ă el, .etrec+nd un &ra7 .e du.ă
u-erii lui, si-7indu-l că tre-ură) *e este, $olandS
8 Căiatul, s.use $oland #i se uită la ea cu oc%i o.aci, înlăcri-a7i) Căiatul este)
Mereu &ăiatul)
8 Ce &ăiatS 7i.ă Eddie eDas.erat) Ce &ăiatS
8 Du-te, atunci, s.use $oland, eDistă alte lu-i în a"ară de astea)
Ti le#ină)
11
;n noa.tea aceea #e3ură to7i trei în Nurul unui "oc -are .e care Eddie #i Susanna%
îl a.rinseseră în .oiana .e care Eddie o nu-ea 9(aleria de tir:) Pe ti-. de iarnă n-
ar "i "ost un loc &un de ta&ără, a#a desc%is s.re ,ale, dar acu- era &un) Eddie
&ănuia că acolo, în lu-ea lui $oland, ,ara încă nu se ter-inase)
Colta întunecată a cerului se cur&a deasu.ra lor, s.u3ită a.arent de (alaDii
între(i de stele) /.roa.e dre.t în "a7ă către sud, dincolo de r+ul de &e3nă care era
,alea, Eddie ,edea cu- Ma-a Cătr+nă răsărea de du.ă linia înde.ărtată #i
ne,ă3ură a ori3ontului) /runcă o .ri,ire la $oland, care #edea (%e-uit l+n(ă "oc,
cu trei .iei în"ă#urate în Nurul u-erilor în .o"ida căldurii no.7ii #i a do(orii
"ocului) /lături de el era o "ar"urie cu -+ncare neatinsă #i-n -+ini str+n(ea un os)
Eddie întoarse oc%ii către cer #i se (+ndi la o .o,este .e care .istolarul le-o
s.usese lui #i lui Susanna% într-una dintre lun(ile 3ile .e care le .etrecuseră
înde.ărt+ndu-se de .laNă, .rintre coline, #i-n cele din ur-ă în această .ădure
deasă, unde-#i (ăsiseră re"u(iu te-.orar)
*u -ult, -ult ti-. în ur-ă, 3icea $oland, Stea Cătr+nă #i Ma-a Cătr+nă
"useseră doi tineri #i în"lăcăra7i .roas.ăt însură7ei) /.oi, într-o 3i, a,usese loc o
ceartă teri&ilă) Ma-a Cătr+nă Pcare în 3ilele acelea de de-ult era cunoscută su&
nu-ele ei real, adică 6'diaQ îl .rinsese .e Stea Cătr+nă Pal cărui nu-e real era
/.onQ .ier3+nd ,re-ea în co-.ania unei "e-ei tinere #i "ru-oase .e nu-e
*assio.eia) /,useseră o ceartă 3dra,ănă cei doi, o ceartă care se lăsase cu .ăr
s-uls, oc%i sco#i, oale aruncate) =n cio& dintr-o ase-enea oală aruncată de,enise
Pă-+ntulM un cio& -ai -ic, 6unaM un căr&une din so&a de la &ucătărie de,enise
Soarele) ;ntr-un "inal, 3eii .useseră .iciorul în .ra( .entru ca /.on #i 6'dia, în
"uria lor, să nu distru(ă uni,ersul înainte ca acesta să se "i născut &ine) *assio.eia,
Nuna nu&ilă care .ro,ocase neca3ul P9Da, si(ur 8 întotdeauna e ,ina "e-eilor:,
s.usese Susanna% în acest .unctQ, "usese i3(onită .e ,eci .e un &alansoar "or-at
din astre) Ti totu#i, nici -ăcar asta nu re3ol,ase .ro&le-a) 6'dia "usese dis.usă
să-i -ai dea o #ansă, dar /.on se arătase neîndu.lecat #i .lin de -+ndrie P9Mda,
dă -ereu ,ina .e &ăr&a7i:, &odo(ănise Eddie în acest .unctQ) /#a că se
des.ăr7iseră, iar acu- se .ri,eau reci.roc cu un a-estec de ură #i dor .este
ruinele .resărate cu stele ale di,or7ului lor) /.on #i 6'dia au dis.ărut deNa de trei
-iliarde de ani, le s.usese .istolarulM au de,enit de atunci Stea Cătr+nă #i Ma-ă
Cătr+nă, nordul #i sudul, t+nNind "iecare du.ă celălalt, dar a-&ii .rea -+ndri
.entru a "ace un .as s.re reconciliere))) iar *assio.eia stă deo.arte în scaunul ei,
le(ăn+ndu-se #i r+3+nd de a-+ndoi)
Eddie tresări la o u#oară atin(ere .e &ra7) Era Susanna%)
8 Haide, s.use ea) Tre&uie să-l "ace- să ,or&ească)
Eddie o duse l+n(ă ,atră #i o .use cu (riNă Nos, în drea.ta lui $oland) El se a#e3ă
la st+n(a lui) $oland se uită înt+i la Susanna%, a.oi la Eddie)
8 *e a.roa.e sta7i de -ine, re-arcă el) *a doi iu&i7i))) sau .a3nici într-o te-ni7ă)
8 / sosit ,re-ea să ,or&e#ti) Gocea lui Susanna% era Noasă, clară #i -u3icală)
Dacă sunte- to,ară#ii tăi, $oland 8 #i -i se .are că sunte-, "ie că-7i .lace sau nu
8 a sosit ,re-ea să încerci -ăcar a ne trata ca .e ni#te to,ară#i) S.une-ne care e
.ro&le-a)))
8 )))#i ce .ute- "ace în .ri,in7a ei, înc%eie Eddie) $oland sus.ină ad+nc)
8 Nu #tiu cu- să înce.) / trecut at+t ti-. de c+nd n-a- -ai a,ut to,ară#i))) sau
o .o,este de s.us)))
8 ;nce.e cu ursul, îl înde-nă Eddie)
Susanna% se a.lecă în "a7ă #i atinse "alca .e care $oland o 7inea în -+ini) >
s.eria, însă o atinse)
8 Ti înc%eie cu asta)
8 Da) $oland ridică osul la ni,elul oc%ilor #i îl .ri,i un -o-ent înainte să-l lase
îna.oi în .oală) Ga tre&ui să ,or&i- des.re asta, nu-i a#aS E -ie3ul c%estiunii)
Dar ursul "u .ri-ul)
12
– /ceasta este .o,estea .e care a- au3it-o c+nd era- co.il, înce.u $oland)
*+nd totul era nou, Marii Stră&uni 8 nu erau 3ei, ci oa-eni ce .osedau a.roa.e
toate cuno#tin7ele 3eilor 8 au creat Dois.re3ece Gardieni care să stea de straNă la
cele douăs.re3ece .ortaluri care duc înăuntru #i a"ară din lu-e) =neori a- au3it
că aceste .ortaluri sunt lucruri naturale, ase-enea constela7iilor .e care le ,ede-
.e cer, ori "alia "ără "und din .ă-+nt .e care o nu-i- Mor-+ntul Dra(onului,
datorită Netului -are de a&uri .e care îl scotea o dată la trei3eci sau .atru3eci de
3ile) Dar al7i oa-eni 8 .e unul -i-l a-intesc în s.ecial, &ucătarul-#e" de la
castelul tatei, un o- .e nu-e HaD 8 s.unea că nu sunt naturale, că au "ost create
de Marii Stră&uni în#i#i, în 3ilele de dinainte ca ei să-#i .ună, de-ni, #trean(ul de
(+t #i să dis.ară de .e "a7a .ă-+ntului) HaD s.unea că "ăurirea celor Dois.re3ece
Gardieni a "ost ulti-a "a.tă a Marilor Stră&uni, încercarea lor de a-#i răscu-.ăra
i-ensele nedre.tă7i .e care #i le "ăcuseră unul altuia, #i .ă-+ntului însu#i)
8 Portaluri, 3ise Eddie stins) &+i, adică) Ne întoarce- la ele) =#ile astea care duc
înăuntru #i a"ară din lu-e se desc%id în lu-ea din care ,eni- eu #i Su3eS *a
acelea .e care le-a- (ăsit .e .laNăS
8 Nu #tiu, răs.unse $oland) Pentru "iecare lucru .e care îl #tiu sunt o sută de
altele .e care nu le #tiu) Goi a-+ndoi ,a tre&ui să ,ă î-.ăca7i cu (+ndul ăsta)
6u-ea a -ers -ai de.arte, s.une- noi) *+nd s-a înt+-.lat asta, s-a dus ca un
uria# ,al în retra(ere, lăs+nd doar ruine în ur-ă))) ruine care uneori aduc cu o
%artă)
8 Ei, dă-7i cu p$rerea4 eDcla-ă Eddie #i însu"le7irea a.ri(ă din ,ocea sa îi s.use
.istolarului că t+nărul nu renun7ase nici acu- la ideea de a se întoarce în lu-ea sa
8 #i a lui Susanna%) Nu în între(i-e)
8 6asă-l în .ace, Eddie, îl te-.eră Susanna%) >-ul nu-#i dă cu .ărerea)
8 Nu-i a#a 8 uneori o-ul -+i d$, 3ise $oland, lu+ndu-i .e a-+ndoi .rin
sur.rindere) *+nd doar asta -ai ră-+ne de "ăcut, uneori el î#i dă cu .ărerea)
$ăs.unsul este nu) Nu cred 8 nu sunt de p$rere 8 că aceste .ortaluri sunt ca u#ile
de .e .laNă) Nu sunt de p$rere că duc într-un unde sau într-un c%nd .e care le-a-
recunoa#te) *red că u#ile de .e .laNă 8 cele care au dus în lu-ea din care a7i ,enit
,oi 8 au "ost ase-enea .i,otului din -iNlocul unui lea(ăn .entru co.ii) Tti7i la ce
-ă re"erS
8 =n scr+ncio&S între&ă Susanna% #i "ăcu o -i#care de-onstrati,ă cu ca.ul,
a.lec+ndu-l #i lăs+ndu-l .e s.ate)
8 DaX a.ro&ă $oland, .ăr+nd -ul7u-it) *%iar a#a) =n ca.ăt al acestui
sc+r&cio&)))
8 Scr+ncio&, îl corectă Eddie, 3+-&ind .u7in)
8 Da) ;ntr-un ca.ăt, *a-ul -eu) ;n ca.ătul o.us, cel al o-ului în ne(ru 8 Walter)
=#ile erau centrul, crea7ii ale tensiunii dintre două destine contrare) /ceste
.ortaluri des.re care ,or&i- sunt lucruri -ult -ai -ari dec+t Walter sau dec+t
-ine sau dec+t restr+nsa "ră7ie .e care a- le(at-o noi trei)
8 Grei să s.ui, între&ă Susanna% cu "ereală, că .ortalurile unde stau de straNă
ace#ti Gardieni sunt -n afara *a-ului. Dincolo de *a.
8 S.un că asta cred eu) 6e adresă un 3+-&et scurt, o se-ilună su&7ire în lu-ina
"ocului) *ă asta e p$rerea -ea)
Tăcu o cli.ă, a.oi luă un &ă7 în -+nă) Dădu deo.arte co,orul de ace #i "olosi
&ă7ul .entru a desena în 7ăr+na de dedesu&tA
8 /ceasta este lu-ea a#a cu- -i s-a s.us -ie în co.ilărie că eDistă ea) H-urile
sunt .ortalurile dis.use în cerc, la -ar(inea ei eternă) Dacă a- trasa #ase linii,
unind aceste .ortaluri în .erec%i))) a#a)))
$idică .ri,irea)
8 Gede7i că liniile se înt+lnesc în -iNlocS
Eddie si-7i că i se "ace .ielea de (ăină .e s.ate #i .e &ra7e) Gura i se uscă .e
dată)
8 Fsta e, $olandS Fsta e)))S
$oland încu,iin7ă) *%i.ul lui lun( #i ridat era (ra,)
8 ;n acest neD se a"lă Marele Portal, a#a-nu-ita a Treis.re3ecea Poartă, care
do-ină nu doar lu-ea aceasta, ci toate lu-ile)
6o,i cu &ă7ul în centrul cercului)
8 /ici se a"lă Turnul ;ntunecat .e care-l caut de o ,ia7ă întrea(ă)
13
Pistolarul reluăA
8 6a "iecare dintre cele douăs.re3ece .ortaluri secundare, Marii Stră&uni au
a#e3at c+te un Gardian) ;n co.ilărie îi .utea- nu-i .e to7i în ,ersurile în,ă7ate de
la doica -ea 8 #i de la &ucătarul HaD))) dar a trecut -ult ti-. de atunci) Era =rsul,
desi(ur, #i Pe#tele))) 6eul))) 6iliacul) Ti Kestoasa 8 acesta era un Gardian
i-.ortant)))
Pistolarul ridică .ri,irea s.re cerul înstelat, cu "runtea încruntată de (+nduri
ad+nci) /.oi un ui-itor 3+-&et solar îi lu-ină trăsăturile #i recităA
E 7e#i Ţ3ST2!S! c%t e de mare4
oart$ lumea toat$ -n spinare.
A%nde+te-ncet +i totu+i 'l%nd@
În mintea ei noi st$m oric%nd.
e spinarea ei le"$minte se fac toate,
7ede ade/$rul, dar nu /rea s$ a6ute.
Iu'e+te marea +i uscatul, iu'e+te pe oricine,
Iu'e+te chiar +-un 0%nc ca mine.
$oland r+se scurt, a-u3at)
8 HaD --a în,ă7at asta, o c+nta în ti-. ce a-esteca (la3ura .entru un tort #i--i
dădea să (ust de .e ,+r"ul lin(urii) =i-itor ce ne aduce- a-inte, nu-i a#aS ;n
orice ca3, c+nd a- crescut, a- aNuns să cred că Gardienii nu eDistă cu ade,ărat 8
că erau si-&oluri -ai de(ra&ă dec+t "ă.turi "i3ice) Se .are că --a- în#elat)
8 Eu a- s.us ro&ot, 3ise Eddie, dar nu asta e de "a.t) Susanna% are dre.tate 8
c+nd î-.u#ti un ro&ot, din el nu iese s+n(e, ci doar ulei [uaEer State 12-2) *red
că era ceea ce oa-enii din lu-ea -ea nu-eau c'&or(, $oland 8 o creatură în
.arte -a#ină, în .arte carne #i s+n(e) /- ,ă3ut o dată un "il-))) 7i-a- .o,estit
des.re "il-e, nu-i a#aS
*u un 3+-&et -ic, $oland a.ro&ă din ca.)
8 Ei &ine, "il-ul ăsta se nu-ea Ro'ocop #i ti.ul din rolul .rinci.al nu era "oarte
di"erit de ursul ucis de Susanna%) De unde ai #tiut unde tre&uie î-.u#catS
8 Mi-a- a-intit din .o,e#tile ,ec%i, a#a cu- -i le-a s.us HaD, răs.unse el)
Dacă ar "i "ost du.ă doica -ea, Eddie, tu te-ai a"la acu- în &urta ursului) Ti în
lu-ea ,oastră li se s.une co.iilor 3ă.ăci7i să-#i .ună .e ca. tic%ia (+nditoareS
8 Da, s.use Susanna%) Si(ur că da)
8 Ti aici se s.une a#a, iar ,or&a ,ine de la .o,estea Gardienilor) Se 3icea că
"iecare .oartă un creier su.li-entar în eDteriorul ca.ului) ;ntr-o tic%ie) Se uită la
ei cu în"iorătorii săi oc%i u-&ri7i #i sur+se din nou) Nu .rea se-ăna cu o tic%ie,
nu-i a#aS
8 Nu, 3ise Eddie, dar .o,estea era su"icient de a.roa.e de ade,ăr ca să ne
sal,e3e .ielea)
8 *red acu- că a- căutat un Gardian de c+nd a- .ornit la dru-, -ărturisi
$oland) *+nd ,o- (ăsi .ortalul .e care-l .ă3ea acest S%ardiE 8 iar asta ar tre&ui
să înse-ne doar a -er(e îna.oi .e ur-ele lui 8 în s"+r#it ,o- a,ea un traseu clar
de ur-at) Ga tre&ui să întoarce- s.atele .ortalului #i să -er(e- .ur #i si-.lu
dre.t înainte) ;n centrul cercului))) Turnul)
Eddie desc%ise (ura .entru a s.uneA rea 'ine, hai s$ /or'im despre Turnul
$sta. În sf%r+it, o dat$ pentru totdeauna, hai s$ /or'im despre el E ce este, ce
-nseamn$ +i, cel mai important, ce se -nt%mpl$ cu noi odat$ a6un+i acolo. Dar
niciun sunet nu ie#i #i, du.ă un -o-ent, înc%ise (ura la loc) /cu- nu era
-o-entul 8 nu acu-, c+nd $oland su"erea, e,ident, at+t de tare) Nu acu-, c+nd
doar licărul "ocului 7inea noa.tea la distan7ă)
8 /cu- aNun(e-, deci, la cealaltă .arte, rosti $oland a.ăsat) ;n s"+r#it -i-a-
(ăsit direc7ia 8 du.ă at+7ia ani lun(i, -i-a- (ăsit direc7ia 8 dar în acela#i ti-. a-
i-.resia că--i .ierd sănătatea -intală) Si-t cu- se sur.ă .ă-+ntul su&
.icioarele -ele, ca un -al a&ru.t slă&it de .loaie) /ceasta este .edea.sa -ea
"iindcă a- lăsat să -oară un &ăiat care n-a eDistat niciodată) Ti asta tot *a este)
8 *ine e &ăiatul de care ,or&e#ti, $olandS între&ă Susanna%) $oland aruncă o
.ri,ire s.re Eddie)
8 Tu #tiiS
Eddie clătină din ca.)
8 Dar a- ,or&it des.re el, 3ise $oland) De "a.t, a- delirat des.re el, c+nd
in"ec7ia era a,ansată #i -ai a,ea- .u7in .+nă să -or) Gocea .istolarului se ridică
&rusc cu o Nu-ătate de octa,ă #i i-ita7ia sa a ,ocii lui Eddie "u at+t de reu#ită, că
Susanna% si-7i un Nun(%i de s.ai-ă su.ersti7ioasă) 9Dacă -ai ,or&e#ti des.re
&ăiatul ăla nenorocit, $oland, te su"oc cu .ro.ria-7i că-a#ăX M-a- săturat să aud
de elX: Ki-a-inte#ti că ai s.us asta, EddieS
Eddie se (+ndi &ine) $oland ,or&ise des.re o -ie de lucruri c+nd ei doi î#i
croiau ane,oie dru- .e .laNă în sus, de la u#a -arcată P$IW>NIE$=6 la cea .e
care scria STFP\N/ =MC$E6>$, #i -en7ionase o -ie de nu-e în
-onolo(urile lui "e&rile 8 /lain, *ort, ?a-ie de *urr', *ut%&ert Pacesta -ai des
dec+t toate celelalteQ, HaD, Martin Psau .oate Marten, ca ani-alul, Walter, Susan,
c%iar #i un ti. cu i-.ro&a&ilul nu-e Woltan) Eddie se săturase .+nă .este ca. să
audă des.re oa-enii ace#tia .e care el nu-i înt+lnise niciodată P#i nici nu a,ea
c%e" să-i înt+lneascăQ, dar si(ur că Eddie a,ea #i el c+te,a .ro&le-e la ,re-ea
aceea, două dintre ele "iind se,raNul adus de li.sa %eroinei #i de&usolarea cau3ată
de decalaNul dintre lu-i) Ti, dacă era să "ie onest, &ănuia că $oland se săturase la
"el de tare de .ro.riile lui Cas-e 4racturate 8 cele în care el #i Henr' crescuseră
î-.reună #i de,eniseră de.enden7i de dro(uri 8 cu- se săturase el de ale lui
$oland)
Nu-#i a-intea totu#i să-i "i s.us ,reodată că-l ,a su"oca "olosind .ro.ria lui
că-a#ă dacă -ai ,or&ea des.re cine #tie ce &ăiat)
8 Nu-7i ,ine ni-ic în (+ndS între&ă $oland) /&solut ni-icS
3ra oare ce,a acoloS =n "ior ,a(, ase-enea senti-entului de dB6a--/u care îl
încercase atunci c+nd ,ă3use .ra#tia ascun3+ndu-se înăuntrul ciotului de le-nS
Eddie încercă să (ăsească acel "ior, dar dis.ăruse) Decise că nici nu eDistase
,reodatăM doar î#i dorise să eDiste, întruc+t $oland su"erea at+t de tare)
8 Nu, 3ise el) Scu3e, &ătr+ne)
8 Dar eu 0i-am spus) Tonul lui $oland era cal-, totu#i ur(en7a îl stră&ătea #i
.ulsa în s.atele lui ase-enea unui "ir ro#u) Căiatul nu-it ?aEe) 6-a- sacri"icat 8
l-a- ucis 8 ca să-l .ot .rinde în s"+r#it .e Walter din ur-ă #i să-l "ac să
,or&ească) 6-a- ucis su& -un7i)
/su.ra acestui as.ect, Eddie .utea "i -ai si(ur)
8 Ei, .oate că asta s-a înt+-.lat, însă altce,a ai spus tu că s-a înt+-.lat) /i 3is
că ai intrat su& -un7i sin(ur, .e un "el de dre3ină) /i ,or&it -ult des.re asta,
$oland, c+nd -er(ea- .e .laNă) Des.re c+t de în"rico#ător a "ost să "ii sin(ur)
8 Mi-aduc a-inte) Totu#i, î-i -ai a-intesc #i că 7i-a- ,or&it des.re &ăiat #i
des.re cu- a că3ut el de .e tra,erse în %ău) Ti toc-ai distan7a dintre aceste două
a-intiri e cea care--i s"+#ie -intea)
8 Eu, una, nu .rice. ni-ic, rosti Susanna% cu în(riNorare)
8 *red, s.use $oland, că eu a&ia înce. să .rice.)
Mai aruncă ni#te le-ne în "oc, "ăc+nd .an(lici (roase de sc+ntei ro#ii să urce în
s.irală către cerul întunecat, du.ă care se a#e3ă îna.oi, între ei)
8 Să ,ă s.un o .o,este ade,ărată, (răi el, #i a.oi una care nu e))) dar ar tre'ui să
"ie)
/- cu-.ărat un cat+r în PricetoBn #i c+nd în s"+r#it a- aNuns în Tull, ulti-ul
ora# înainte de de#ert, acesta era încă odi%nit)))
14
/st"el .istolarul înce.u cea -ai recentă .arte a lun(ii sale .o,e#ti) De#i Eddie
au3ise .ăr7i dis.arate ale ei, ascultă cu -aDi-ă "ascina7ie, la "el ca Susanna%,
.entru care istorisirea era nouă) $oland le s.use des.re &arul în care se des"ă#ura
la nes"+r#it Nocul 94i7i aten7i la -ine:, într-un col7, de .ianistul nu-it S%e&, de
"e-eia .e nu-e /llie, cu cicatrice .e "runte))) #i de Nort, -+ncătorul de iar&ă care
-urise #i a.oi "usese adus îna.oi la un soi su-&ru de ,ia7ă, de o-ul în ne(ru) 6e
s.use de S'l,ia Pittston, acel a,atar al ne&uniei reli(ioase, #i de -asacrul "inal,
a.ocali.tic, în care el, Pistolarul $oland, ucisese "iecare &ăr&at, "e-eie #i co.il
din ora#)
8 S"inte -oa#teX 3ise Eddie cu o ,oce Noasă, nesi(ură) /cu- #tiu de ce erai în
.ană de (loan7e, $oland)
8 6ini#teX îl a.ostro"ă Susanna%) 6asă-l să ter-ineX
$oland continuă, s.un+ndu-#i .o,estea cu stoicis-ul cu care tra,ersase de#ertul
du.ă ce trecuse de cocioa&a ulti-ului 6ocuitor, un t+năr al cărui .ăr 3&urlit, de
culoarea 3-eurei, îi aNun(ea a.roa.e .+nă la -iNloc) 6e s.use cu- -urise într-un
"inal cat+rul său) 6e s.use c%iar #i cu- .asărea de co-.anie a 6ocuitorului,
Woltan, -+ncase oc%ii cat+rului)
6e s.use des.re lun(ile 3ile din de#ert #i de scurtele no.7i din de#ert, care
ur-aseră, #i cu- -ersese .e ur-ele reci ale "ocurilor lui Walter, #i cu- aNunsese
într-un "inal, a-e7it #i a.roa.e -ort de des%idratare, la %altă)
8 Era (oală) *red că era (oală încă din 3ilele c+nd ursul de colo era nou-nou7)
/- stat o noa.te #i a- -ers -ai de.arte) /sta s-a înt+-.lat))) dar acu- a- să ,ă
s.un o altă .o,este)
8 *ea care nu este ade,ărată, dar ar tre&ui să "ieS între&ă Susanna%) $oland
încu,iin7ă din ca.)
8 ;n această .o,este scornită 8 această "a&ulă 8 un .istolar .e nu-e $oland a
înt+lnit la %altă un &ăiat .e nu-e ?aEe) /cest &ăiat era din lu-ea ,oastră, din
ora#ul ,ostru NeB UorE, #i dintr-un c%nd a"lat unde,a între anul 19O! al lui Eddie
#i 195@ al >dettei Hol-es)
Eddie stătea a.lecat în "a7ă, atent)
8 E ,reo u#ă în .o,estea asta, $olandS > u#ă inscri.7ionată CFI/T=6 sau a#a
ce,aS
$oland clătină din ca.)
8 =#a &ăiatului era -oartea) Era în dru- s.re #coală c+nd un o- 8 un o- care
eu cred că era Walter 8 l-a î-.ins în stradă, unde a "ost călcat de o -a#ină)
Căiatul l-a au3it .e o-ul acesta că s.une ce,a de (enulA 9Dă-te la o .arte, lasă--ă
să trec, sunt .reot): ?aEe l-a /$#ut .e o-ul acesta 8 doar o cli.ă 8 #i a.oi s-a
.o-enit în lu-ea mea)
Pistolarul .re(etă, uit+ndu-se în "oc)
8 /cu- ,reau să las această .o,este a &ăiatului care n-a "ost niciodată acolo #i
să -ă întorc .entru un -inut la ce s-a înt+-.lat de "a.t) CineS
Eddie #i Susanna% sc%i-&ară, nedu-eri7i, o .ri,ire #i a.oi Eddie "ăcu un (est de
9Po"ti-, du.ă tine, dra(ul -eu /l.%onse: cu -+na)
8 *u- a- s.us, %alta era .ustie) /colo, totu#i, a- dat .este o .o-.ă încă
"unc7ională) Se a"la în s.atele (raNdului în care erau adă.osti7i caii de trăsură) M-
a- luat du.ă au3, dar a# "i (ăsit-o c%iar #i dacă n-ar "i scos niciun sunet) Si-7ea-
mirosul a.ei, în7ele(e7i) Du.ă ce .etreci un ti-. în de#ert, c+nd e c+t .e ce să
-ori de sete, .o7i si-7i -irosul a.ei) /- &ăut #i a.oi a- dor-it) *+nd --a-
tre3it, a- &ăut din nou) Goia- să--i continui nu-aidec+t dru-ul 8 ne,oia de a
"ace asta era ca o "e&ră) 6eacul .e care tu, Eddie, -i l-ai adus din lu-ea ta 8
astina 8 e -inunat, totu#i eDistă "e&re .e care niciun leac nu le .oate ast+-.ăra,
iar aceea era una dintre ele) Ttia- că tru.ul -eu a,ea ne,oie de odi%nă #i totu#i a
"ost ne,oie de toată ,oin7a .entru a -ă con,in(e să -ai ră-+n o noa.te)
Di-inea7ă --a- si-7it odi%nit, a#a că -i-a- reu-.lut .lo#tile #i -i-a- ,ă3ut de
dru-) 5-am luat cu mine de acolo nimic altce/a dec%t ap$. /ceasta e cea -ai
i-.ortantă .arte din ceea ce s-a înt+-.lat cu ade,ărat)
Susanna% ,or&i .e cel -ai re3ona&il #i -ai .lăcut ton al ,ocii ei de >detta
Hol-esA
8 Prea &ine, asta s-a înt+-.lat cu ade,ărat) Ki-ai reu-.lut .lo#tile #i 7i-ai ,ă3ut
de dru-) /cu- s.une-ne restul din ceea ce nu s-a înt+-.lat, $oland)
Pistolarul lăsă osul "ălcii în .oală un -o-ent, str+nse .u-nii #i se "recă la oc%i
cu ei 8 un (est curios de co.ilăresc) /.oi luă iară#i "alca în -+nă, ca .entru a-#i
aduna curaNul, #i continuă)
8 6-a- %i.noti3at .e &ăiatul care nu era acolo, s.use el) /- "olosit .entru asta
un (lon7 al -eu) E un truc .e care îl #tiu de -ul7i ani #i l-a- în,ă7at de la cea -ai
nea#te.tată sursă 8 Marten, -a(icianul de curte al tatei) Căiatul a "ost un su&iect
&un) Pe c+nd se a"la în transă, -i-a relatat circu-stan7ele -or7ii lui, a#a cu- ,i le-
a- s.us eu ,ouă) *+nd a- a"lat destul din .o,estea lui c+t si-7ea- că e .osi&il
"ără să-l desta&ili3e3 sau c%iar să-i "ac rău, i-a- dat co-anda să nu-#i a-intească
ni-ic des.re -oartea sa, c+nd se ,a tre3i)
8 *ine ar ,rea să-#i a-intească a#a ce,aS -ur-ură Eddie) $oland a.ro&ă din
ca.)
8 *ine, într-ade,ărS Căiatul a trecut din transă direct într-un so-n natural) /-
dor-it #i eu) *+nd ne-a- tre3it, i-a- s.us că a- de (+nd să-l .rind .e o-ul în
ne(ru) Ttia la cine -ă re"erea-M Walter se o.rise #i el la %altă) ?aEe se s.eriase #i
se ascunsese de el) Sunt si(ur că Walter #tiuse de .re3en7a lui, dar îi "usese -ai
&ine să .retindă că nu #tie) 6ăsase &ăiatul în ur-ă ca o ca.cană desc%isă)
6-a- între&at dacă este ce,a de -+ncare acolo) Mie -i se .ărea că tre&uie să
"ie) Căiatul .ărea destul de 3dra,ăn, iar cli-a de#ertului e ideală .entru .ăstrarea
ali-entelor) /,ea .u7ină carne uscată #i a s.us că este o .i,ni7ă) N-o eD.lorase,
"iindcă se te-ea) /ici, .istolarul le adresă o .ri,ire su-&ră) /,ea de ce să se
tea-ă) /- (ăsit %rană))) #i a- (ăsit, totodată, un De-on Gor&itor)
Eddie co&orî .ri,irea la osul "ălcii, căsc+nd oc%ii) 6u-ina .ortocalie a "ocului
dansa .e cur&urile #i .e din7ii lui a-enin7ători, stră,ec%i)
8 De-on Gor&itorS Te re"eri la trea&a aia.
8 Nu, răs.unse el) Da) /-+ndouă) /scultă #i ,ei în7ele(e)
6e s.use de -or-ăielile inu-ane .e care le au3ise ,enind din .ă-+ntul care
înconNura .i,ni7aM cu- ,ă3use nisi. cur(+nd .rintre două &locuri ,ec%i de .iatră
ce ta.etau .ere7ii) 6e s.use că se a.ro.iase de cră.ătura care se căsca acolo #i că
?aEe stri(a la el să urce)
;i co-andase de-onului să ,or&ească))) #i de-onul ,or&ise, ,or&ise cu ,ocea lui
/llie, "e-eia cu cicatrice .e "runte, "e-eia care 7inea &arul din Tull) (u-te -ncet
pe l%n"$ 7ane, pistolarule. În timp ce tu c$l$tore+ti cu '$iatul, omul -n ne"ru
c$l$tore+te cu sufletul t$u -n 'u#unar.
8 GaneS între&ă Susanna%, descu-.ănită)
8 Da) $oland o .ri,i îndea.roa.e) /sta î7i s.une ce,a, nu-i a#aS
8 Da))) #i nu)
4e-eia ,or&i cu -are "ereală) ;n .arte, socoti $oland, asta era si-.la reticen7ă
de a ,or&i des.re lucruri dureroase .entru ea) *onsidera însă că în -are .arte era
,or&a #i de dorin7a de a nu a-esteca lucruri deNa con"u3e, s.un+nd -ai -ult dec+t
#tia sută la sută si(ur) /d-ira asta) > ad-ira pe ea)
8 Po,este#te doar lucruri de care .o7i "i si(ură, 3ise el) Ni-ic -ai -ult de at+t)
8 Cine) Ganele era un loc de care #tia Detta WalEer) =n loc la care Detta se
"%ndea) E un ter-en ar(otic, unul .e care l-a re7inut ascult+ndu-i .e adul7i atunci
c+nd ace#tia stăteau .e ,erandă #i &eau &ere #i ,or&eau des.re 3ilele de de-ult)
;nsea-nă un loc .+n(ărit, sau ne"olositor, sau a-+ndouă) Era ce,a la Gane 8 la
ideea de Gane 8 care o atră(ea .e Detta) Nu -ă între& ceM .oate că a- #tiut
c+nd,a, dar acu- nu -ai #tiu) Ti nici nu ,reau să #tiu)
Detta a "urat "ar"uria de .or7elan a Mătu#ii /l&astre 8 cea .e care ai -ei i-au
"ăcut-o cadou de nuntă 8 #i a dus-o la Gane 8 Ganele ei 8 .entru a o s.ar(e) 6ocul
acela era &alastieră .lină de (unoaie) > (roa.ă de (unoi) Mai t+r3iu, a(ă7a uneori
&ăie7i la restaurante de .e -ar(inea dru-ului)
Susanna% lăsă ca.ul în .ă-+nt un -o-ent, str+n(+nd tare din &u3e) /.oi ridică
.ri,irea #i continuă)
8 Căie7i al'i) Ti c+nd ei o duceau la -a#inile lor din .arcare, îi a7+7a #i dădea &ir
cu "u(i7ii) Parcările alea))) #i alea erau Gane) Era un Noc .ericulos, dar ea era destul
de t+nără, destul de iute #i destul de rea ca să-l Noace .+nă la li-ită #i să-i "acă
.lăcere) Mai t+r3iu, în NeB UorE, -er(ea în eD.edi7ii de "urat din -a(a3ine))) #tii
de asta) /-+ndoi #ti7i) Mereu în -a(a3ine de luD 8 Mac'Vs, Gi-&elVs,
Cloo-in(daleVs 8 #i "ura -i3ilicuri) Iar c+nd se %otăra să .ornească într-o ast"el
de a,entură, î#i s.uneaA !#’ m$ duc la 7ane. 2 s’ fur ne+te chestii de la fe0ele
palide. 2 s’ fur +e/a spe"eal +-apoi o s’ fac 0%nd$ri trea'-aia.
Tăcu, &u3ele tre-ur+ndu-i, uit+ndu-se în "oc) *+nd întoarse .ri,irea, $oland #i
Eddie ,ă3ură lacri-i în oc%ii ei)
8 Pl+n(, dar nu ,ă lăsa7i .ăcăli7i) Mi-a-intesc că "ăcea- lucrurile astea #i--i
a-intesc că--i pl$cea) *red că .l+n( "iindcă #tiu că a# "ace totul din nou, dacă
î-.reNurările ar "i .ro.ice)
$oland .ărea să-#i "i recă.ătat ce,a din ,ec%ea seninătate, din straniul lui
ec%ili&ru)
8 ;n 7ara -ea a,e- un .ro,er&, Susanna%A 9Ho7ul de#te.t .ros.eră -ereu):
8 Nu ,ăd ni-ic de#te.t la "urtul unui .u-n de &iNuterii ie"tine, 3ise ea tăios)
8 /i "ost .rinsă ,reodatăS
8 Nu)))
El de.ărtă -+inile ca .entru a 3iceA oftim, eCact ce spuneam)
8 Deci .entru Detta WalEer, Ganele erau locuri releS între&ă Eddie) Cine 3icS
4iindcă nu mi se pare toc-ai &ine)
8 Cune #i rele în acela#i ti-.) Erau locuri puternice, locuri unde ea))) ea se
rein/enta, .resu.un că ai .utea s.une))) dar erau #i locuri pierdute) Toate astea
sunt .e l+n(ă su&iectul &ăiatului-"anto-ă des.re care ,or&e#te $oland, nuS
8 Poate nu, 3ise $oland) Ge3i tu, #i noi, în lu-ea noastră, a,ea- Gane)
Ti .entru noi era un ter-en ar(otic, iar sensurile sunt "oarte ase-ănătoare)
8 *e înse-na .entru tine #i .rietenii tăiS între&ă Eddie)
8 /sta ,aria u#or de la loc la loc #i de la situa7ie la situa7ie) Putea înse-na
(roa.ă de (unoi) Putea înse-na lu.anar sau un loc unde &ăr&a7ii ,eneau să Noace
Nocuri de noroc ori să -estece iar&a-dia,olului) Dar cel -ai &anal sens din c+te
#tiu este #i cel -ai si-.lu)
Se uită la a-+ndoi)
8 Ganele sunt locuri ale de3olării, s.use el) Ganele sunt 7inuturile .ustii)
15
/cu-, cea care -ai aruncă le-ne .e "oc "u Susanna%) ;n sud, Ma-a Cătr+nă
lu-ina -ai de.arte .uternic, "ără a .+l.+i) Ea #tia de la #coală ce înse-na astaA că
era o .lanetă, nu o stea) 7enus. se între&ă) Sau oare sistemul solar din care face
parte lumea asta e la fel de diferit ca restul.
> cu.rinse din nou senti-entul acela de irealitate 8 senti-entul că toate acestea
nu .uteau "i dec+t un ,is)
8 *ontinuă, îl înde-nă ea) *e s-a înt+-.lat du.ă ce ,ocea te-a .re,enit în
.ri,in7a Ganelor #i a &ăie7eluluiS
8 /- ,+r+t -+na în cră.ătura .rin care se scursese nisi.ul, cu- a- "ost în,ă7at
să "ac în e,entualitatea în care -i s-ar "i înt+-.lat un ast"el de lucru) *e a- s-uls
de acolo a "ost o "alcă))) dar nu aceasta) 4alca .e care a- scos-o din .eretele %altei
era -ult -ai -areM de la unul dintre Marii Stră&uni, n-a- a.roa.e nicio îndoială)
8 *e s-a înt+-.lat cu eaS între&ă Susanna% încet)
8 ;ntr-o noa.te i-a- dat-o &ăiatului, s.use $oland) 4ocul îi ,o.sea o&raNii în
dun(i .ortocaliu-a.rins #i u-&re -i#cătoare) *a .rotec7ie 8 un soi de talis-an)
Mai t+r3iu, c+nd a- si-7it că #i-a înde.linit sco.ul, a- aruncat-o)
8 Ti atunci, a cui e "alca .e care o ai acoloS între&ă Eddie)
$oland o ridică în aer, se uită la ea lun( #i (+nditor, du.ă care o lăsă Nos)
8 Mai t+r3iu, du.ă ce ?aEe))) du.ă ce a -urit))) l-a- .rins din ur-ă .e o-ul .e
care îl ur-ărea-)
8 Pe Walter, 3ise Susanna%)
8 Da) /- stat la .ala,re, el #i cu -ine))) lun"i .ala,re) 6a un -o-ent dat a-
ador-it #i, c+nd --a- tre3it, Walter era -ort) Mort de cel .u7in o sută de ani,
.ro&a&il -ai -ult) Nu -ai ră-ăseseră dec+t oase din el, lucru c+t se .oate de
.otri,it, dat "iind că ne a"la- într-un loc al oaselor)
8 Mda, astea 3ic #i eu .ala,re lun(i, rosti Eddie .e un ton sec)
Susanna% se încruntă .u7in la asta, dar $oland se li-ită să a.lece din ca.)
8 6un(i, "oarte lun(i, rosti el, uit+ndu-se în "oc)
8 Ki-ai ,enit în si-7iri di-inea7a #i ai aNuns la Marea Gestului în seara aceleia#i
3ile, s.use Eddie) ;n noa.tea aceea au ,enit %o-aro#eniile, corectS
$oland a.lecă iară#i din ca.)
8 Da) ;nainte însă de a .leca din locul în care eu #i Walter ,or&iseră-))) sau
,isaseră-))) sau ce "ăcuseră- noi acolo))) a- luat asta de la craniul sc%eletului
său)
$idică osul #i lu-ina .ortocalie se re"lectă din nou .e din7i)
1alca lui ,alter, (+ndi Eddie #i se si-7i stră&ătut de un "ior rece) 1alca omului
-n ne"ru. Ţine minte asta, 3ddie '$iete, data /iitoare c%nd -0i mai trece prin cap
c$ Roland e un om ca oricare altul. 2 poart$ cu el de c%nd l-ai -nt%lnit, ca +i
c%nd ar fi un soi de... de trofeu al unui cani'al. Iisuse4
8 Mi-a-intesc ce a- (+ndit c+nd a- luat-o, s.use $oland) Mi-a-intesc "oarte
&ineM e sin(ura a-intire .e care o .ăstre3 de atunci #i care nu s-a întors î-.otri,a
-ea) Mi-a- s.usA 9/ adus (%inion să arunc ce a- (ăsit c+nd l-a- înt+lnit .e
&ăiat) /sta o ,a înlocui): Doar că atunci a- au3it r+sul lui Walter 8 r+sul lui
rău,oitor, %li3it) Ti a- au3it ,ocea)
8 *e s.uneaS între&ă Susanna%)
8 9Prea t+r3iu, .istolarule:, rosti $oland) /sta a s.us) 9Prea t+r3iu 8 de acu- în
,ecii ,ecilor ,ei a,ea doar (%inion 8 ăsta este *a-ul tău):
1
– Prea &ine, s.use Eddie într-un t+r3iu) ;n7ele( .aradoDul .rinci.al) Me-oria ta
este di,i3ată)))
8 5u di,i3ată) (u'lat$)
8 CineM oricu-, e ca- acela#i lucru, nuS Eddie a.ucă o surcea #i desenă ce,a în
nisi.A
/tinse linia din st+n(a)
8 /ceasta e -e-oria ta, înainte să aNun(i la %altă))) o sin(ură linie)
8 Da)
/tinse linia din drea.ta)
8 Ti du.ă ce ai ie#it de cealaltă .arte a -un7ilor, în locul oaselor))) locul unde te
a#te.ta Walter))) Tot o sin(ură linie)
8 Da)
/cu- Eddie indică 3ona din -iNloc #i a.oi trasă un cerc a.roDi-ati, în Nurul ei)
8 Iată ce tre&uie să "aci, $oland 8 să în(răde#ti linia asta du&lă) Să ridici un 3id
în Nurul ei, în -intea ta, #i a.oi s-o dai uitării) 4iindcă nu -nseamn$ ni-ic, nu
schim'$ ni-ic, s-a dus, s-a terminat)))
8 Dar nu e a#a) $oland ridică osul) Dacă a-intirile -ele le(ate de &ăiatul ?aEe
sunt "alse 8 #i #tiu că sunt 8 cum e posi'il s$ am asta. /- luat-o ca să o în-
locuiască .e cea .e care a- aruncat-o))) dar .e cea .e care a- aruncat-o o a,ea-
din .i,ni7a %altei, iar con"or- înt+-.lărilor care #tiu că sunt ade,ărate, n-am
co'or%t nicio clip$ -n pi/ni0$4 N-a- ,or&it nicio cli.ă cu de-onulX /- -ers -ai
de.arte, duc+nd cu -ine a.ă .roas.ătă +i nimic altce/a4
8 $oland, ascultă la -ine, 3ise Eddie serios) Dacă "alca aia .e care o 7ii în -+nă
ar "i cea de la %altă, ar "i o c%estie) Dar nu e oare .osi&il ca, dacă 7i-ai i-a(inat
totul într-o %alucina7ie 8 %alta, .u#tiul, De-onul Gor&itor 8 să "i luat "alca lui
Walter "iindcă)))
8 N-a "ost o %alucina7ie, întreru.se $oland) Se uită la a-+ndoi cu oc%ii lui
al&astru-#ters, de &o-&ardier, #i a.oi "ăcu ce,a la care niciunul nu s-ar "i
a#te.tat))) ce,a ce Eddie ar "i Nurat că $oland nu #tia că ,oia să "acă)
Pistolarul aruncă "alca în "oc)
1!
Pre7 de o cli.ă, osul ră-ase acolo, o relic,ă al&ă, str+-&ată într-un se-ir+nNet)
/.oi se "ăcu &rusc de un ro#u în"lăcărat, î-&ăind .oiana într-o lu-ină stacoNie
or&itoare) Eddie #i Susanna% stri(ară #i ridicară -+inile .entru a-#i a.ăra oc%ii de
conturul ei ar3ător)
>sul înce.u să se trans"or-e) Nu să se to.ească, ci să se transforme) Din7ii care
ie#eau str+-&i din ea, ase-enea unor les.e3i "unerare, înce.ură să se str+n(ă
laolaltă, (ru.uri) *ur&ura &l+ndă a arcului su.erior se îndre.tă, a.oi eDtre-ită7ile
lui co&or+ră)
M+inile lui Eddie că3ură în .oală #i el se uită "iD, cu (ura desc%isă, .rostrat, la
osul care nu -ai era un os) /,ea acu- culoarea o7elului încins) Din7ii de,eniseră
trei G-uri in,ersate, cel din -iNloc -ai -are dec+t cele de .e -ar(ine) Ti i-ediat
Eddie ,ă3u în ce ur-a să se trans"or-e, eDact cu- ,ă3use .ra#tia în le-nul
ciotului)
/,ea i-.resia că era o c%eie)
Tre'uie s$-0i aduci aminte forma, (+ndi el în"ri(urat) Tre'uie, tre'uie.
>c%ii lui o ur-ăriră cu dis.erare 8 trei G-uri, cel din -iNloc -ai -are #i -ai
ad+nc dec+t cele de .e -ar(ini) Trei crestături))) iar cea a.ro.iată de ca.ăt era o
sco&itură, "or-a su.er"icială a unui s -inuscul)))
/.oi "or-a din "lăcări se trans"or-ă din nou) >sul care de,enise ce,a
ase-ănător cu o c%eie se trase în sine, concentr+ndu-se în .etale #i .liuri
lu-inoase, su.ra.use, la "el de înc%ise la culoare #i de cati"elate ca -ie3ul unei
no.7i de ,ară "ără lună) =n -o-ent, Eddie ,ă3u un tranda"ir 8 un tranda"ir
triu-"al care e .osi&il să "i în"lorit în 3orii .ri-ei 3ile a acestei lu-i, un lucru de o
"ru-use7e ,e#nică, ne-ăr(inită) >c%ii lui ,edeau #i su"letul lui era desc%is) Era ca
#i c+nd toată iu&irea #i ,ia7a s-ar "i ridicat dintr-odată din arte"actul -ort al lui
$olandM era acolo în "oc, ar3+nd triu-"al #i cu o -inunată, inci.ientă se-e7ie,
se-n că dis.erarea era un -iraN, #i -oartea 8 un ,is)
Trandafirul4 (+ndi el incoerent) Înt%i cheia, apoi trandafirul4 Iat$4 Iat$
deschiderea drumului spre Turn4
Se au3i un sunet (ros dins.re "oc) =n e,antai de sc+ntei se des"ă#ură s.re
eDterior) Susanna% stri(ă #i se rosto(oli în lături, lo,ind licuricii .ortocalii de .e
roc%ia sa în ti-. ce "lăcările 7+#neau s.re cerul înstelat) Eddie nu se -i#că)
$ă-ase încre-enit în ,i3iunea sa, .ri3onier în &ra7ele unei -irări deo.otri,ă
s.lendide #i teri&ile, ne.ăs+ndu-i de sc+nteile ce dansau .e .ielea sa) /.oi
"lăcările se .ră&u#iră îna.oi)
>sul dis.ăruse)
*%eia dis.ăruse) Tranda"irul dis.ăruse)
Ţine minte, (+ndi el) Ţine minte trandafirul... +i 0ine minte forma cheii.
Susanna% sus.ina, #ocată #i în(ro3ită, dar el o i(noră .entru -o-ent #i (ăsi
surceaua cu care el #i $oland desenaseră) Ti în 7ăr+nă, cu o -+nă tre-ur+ndă,
3(+rie această "or-ăA
1"
– De ce ai "ăcut-oS între&ă Susanna% .+nă la ur-ă) De ce, .entru Du-ne3eu 8 #i
ce eraS
Se scurseseră cincis.re3ece -inute) 4ocul "usese lăsat să ardă -olco-M tăciunii
risi.i7i "useseră "ie stin#i cu .iciorul, "ie se stinseseră sin(uri) Eddie #edea cu
&ra7ele în Nurul so7iei saleM Susanna% îi #edea înainte, cu s.atele li.it de .ie.tul lui)
$oland era într-o .arte, cu (enunc%ii str+n#i la .ie.t, uit+ndu-se în(+ndurat în
căr&unii ro#-.ortocalii) Din c+te î#i dădea sea-a Eddie, niciunul dintre ei nu
o&ser,ase trans"or-area osului) /-+ndoi îl ,ă3useră înro#indu-se .uternic #i
$oland îl ,ă3use eD.lod+nd Psau oare "ăcuse i-.lo3ieS lui Eddie asta i se .ărea
-ai a.roa.e de ce ,ă3useQ, dar at+ta tot) Sau a#a credea elM $oland, totu#i, uneori
cu-.ănea în sinea sa #i c+nd se %otăra să-#i Noace căr7ile .e ascuns, a#a le Nuca,
Eddie #tia asta din tristă eD.erien7ă) Se (+ndi să le s.ună ce ,ă3use 8 sau cre#use
că ,ede 8 #i decise să-#i Noace #i el căr7ile .e ascuns, cel .u7in .entru -o-ent)
De "alcă în sine nu era niciun se-n 8 nici -ăcar o a#c%ie)
8 /- "ăcut-o .entru că o ,oce -i-a ,or&it în -inte #i -i-a s.us că tre&uie să o
"ac, 3ise $oland) Era ,ocea tatălui -euM a tuturor ta7ilor -ei) *+nd au3i o ast"el de
,oce, a nu-i da ascultare 8 #i încă i-ediat 8 este de neconce.ut) /#a a- "ost
în,ă7at) *+t des.re ce era, nu--i dau sea-a))) nu acu-, cel .u7in) Ttiu doar că
osul #i-a s.us ulti-ul cu,+nt) 6-a- .urtat at+ta dru- cu -ine doar ca să-l aud)
Sau s$-l /e#i, (+ndi Eddie, #i din nouA Ţine minte. Ţine minte trandafirul.
?i 0ine minte forma cheii)
8 / "ost c+t .e ce să ne .+rNoleascăX
Susanna% .ărea deo.otri,ă ostenită #i eDas.erată) $oland clătină din ca.)
8 *red că a "ost -ai de(ra&ă ca (enul de arti"icii .e care &aronii o&i#nuiau să le
tra(ă uneori s.re cer la .etrecerile de s"+r#it de an) 6u-inoase #i i-.resionante,
dar nu .ericuloase)
Eddie nu a,ea idee)
8 Senti-entul de du&lu din -intea ta, $oland))) a dis.ărutS / .lecat c+nd a
eD.lodat osul, sau ce s-o "i înt+-.latS
Era a.roa.e con,ins că a#a se înt+-.laseM în "il-ele .e care le ,ă3use, aceste
.roceduri dure de tera.ie .rin #oc dădeau roade a.roa.e de "iecare dată) Dar
$oland clătină din ca.)
Susanna% se "oi în &ra7ele lui Eddie)
8 /i s.us că înce.i să în7ele(i) $oland încu,iin7ă)
8 /#a cred, da) Dacă a- dre.tate, -ă te- .entru ?aEe) >riunde s-ar a"la,
oric%nd s-ar a"la, -ă te- .entru el)
8 *u- adicăS între&ă Eddie)
$oland se ridică în .icioare, se duse la sulul său de .iei #i înce.u să le întindă)
8 Gata cu .o,e#tile #i e-o7iile .entru noa.tea asta) E ti-.ul să ne culcă-)
Di-inea7ă ,o- -er(e .e ur-ele ursului #i ,o- ,edea dacă .ute- (ăsi .ortalul .e
care a "ost .us să-l .ă3ească) Gă ,oi s.une .e dru- ce #tiu #i ce cred că s-a
înt+-.lat 8 ce cred că încă se înt+-.lă)
*u aceasta, se în"ă#ură într-o .ătură ,ec%e #i o .iele nouă de că.rioară, se
întoarse cu s.atele la "oc #i altce,a nu -ai s.use)
Eddie #i Susanna% se întinseră î-.reună) *+nd "ură si(uri că .istolarul
ador-ise, "ăcură dra(oste) ;ncă trea3, $oland le au3i neast+-.ărul #i-i au3i cu-
discutară încet, du.ă) Discu7ia era în -are .arte des.re el) Păstră tăcerea, oc%ii lui
desc%i#i uit+ndu-se în întuneric -ult ti-. du.ă ce discu7ia lor încetase #i
res.ira7ia li se uni"or-i3ase într-o sin(ură notă leNeră)
Era, (+ndi el, &ine să "ii t+năr #i îndră(ostit) P+nă #i în ci-itirul care de,enise
lu-ea aceea, era &ine)
>ucura0i-/$ c%t mai pute0i, (+ndi, pentru c$ ne a+teapt$ moarte mult$. !m
a6uns la un p%r%u de s%n"e. C$ el ne /a duce la un r%u tot de s%n"e nu m$
-ndoiesc deloc. ?i mai departe, la un ocean. În lumea aceasta, mormintele stau
c$scate +i niciun mort nu se odihne+te -n pace.
*+nd 3orii .rinseră a -iNi la răsărit, el înc%ise oc%ii) Dor-i .u7in) Ti ,isă cu
?aEe)
19
Ti Eddie ,isă 8 ,isă că era îna.oi în NeB UorE #i se .li-&a .e Second /,enue
cu o carte în -+nă)
;n ,isul acesta era .ri-ă,ară) /erul era căldu7, ora#ul în"lorea #i dorul de casă
"re-ăta în el ca o r+-ă cu un c+rli( de .escuit ad+nc în"i.t în ea) >ucur$-te de
/isul $sta +i tra"e de el c%t de mult po0i, (+ndi. Sa/urea#$-l... fiindc$ acesta e
sin"urul mod -n care /ei mai c$lca /reodat$ -n 5eF Gor*. 5u te po0i duce acas$,
3ddie. S-a #is cu partea asta.
*o&orî .ri,irea s.re carte #i "u eDtre- de sur.rins să ,adă că era 5u te mai po0i
-ntoarce acas$, de T%o-as Wol"e) Pe co.erta ro#u-înc%is erau i-.ri-ate trei
contururiM c%eia, tranda"irul #i u#a) Se o.ri un -o-ent, desc%ise cartea #i citi
.ri-ul r+nd) 2mul -n ne"ru fu"ea -n de+ert, scrisese Wol"e, +i pistolarul se 0inea
dup$ el.
Eddie o înc%ise #i -erse -ai de.arte) Era a.roDi-ati, nouă di-inea7a, socotea
el, .oate nouă trei3eci, #i tra"icul .e Second /,enue era leNer) TaDiurile claDonau
#i #er.uiau de .e o &andă .e alta, soarele de .ri-ă,ară re"lect+ndu-se în
.ar&ri3ele #i caroseria lor ,o.sită în (al&en) =n ,a(a&ond la col7ul lui <nd cu 1<nd îi
ceru .o-ană #i Eddie îi aruncă în .oală cartea cu co.ertă ro#ie) >&ser,ă Ptot "ără
sur.rindereQ că ,a(a&ondul era Enrico Cala3ar) Tedea cu .icioarele încruci#ate în
"a7a unui -a(a3in cu articole de .restidi(ita7ie) */S/ DE *F$KI, scria .e a"i#ul
din u#ă #i ,itrina întruc%i.a un turn construit din căr7i de tarot) ;n ,+r"ul lui stătea
o "i(urină Kin( Kon() Din ca.ul -ai-u7oiului se i7ea o -ică antenă-radar)
Eddie î#i ,ă3u -ai de.arte de dru-, îndre.t+ndu-se lene# s.re centru,
indicatoarele stradale .lutind .e l+n(ă el) Ttiu încotro se ducea de îndată ce-l
,ă3uA un -a(a3ina# la col7ul lui <nd cu 5t%)
Mda, (+ndi el #i îl cu.rinse un senti-ent de inco-ensura&ilă u#urare)
!cesta-i locul. 3Cact acesta. Gitrina era .lină cu cărnuri #i &r+n3eturi) T>M TI
GE$$U 8 DE6I*/TESE /$TISTI*E, s.unea "ir-a) SPE*I/6ITFKI PENT$=
$E*EPKIIX
Pe c+nd stătea cu .ri,irea înăuntru, cine,a cunoscut a.ăru de du.ă col7) Era ?acE
/ndolini, î-&răcat într-un costu- la trei .iese de culoarea în(%e7atei de ,anilie #i
.urt+nd un &aston ne(ru în -+na st+n(ă) ?u-ătate din "a7a lui li.sea, s"+rtecată de
cle#tii %o-aro#eniilor)
Intr$, 3ddie, îl î-&oldi ?acE, în trecere) În definiti/, eCist$ alte lumi -n afar$ de
astea +i trenul $la idiot trece prin toate.
5u pot, re.lică Eddie) 3 -ncuiat$ u+a) Nu #tia de unde #tia asta, dar #tiaM o #tia
"ără nicio u-&ră de îndoială)
(ad-a-chum, dud-a-chee, nicio "ri6$, ai tu cheia, rosti ?acE, neuit+ndu-se
îndărăt) Eddie co&orî .ri,irea #i ,ă3u că -ntr-ade/$r a,ea o c%eieM un o&iect
.ri-iti, cu trei crestături, ca ni#te G-uri in,ersate)
S-ul acela mic din cap$tul ultimei crest$turi este secretul, (+ndi el) Pă#i su&
-arc%i3a de la To- #i Gerr' #i introduse c%eia în încuietoare) Se roti "ără
.ro&le-e) Desc%ise u#a #i trecu .ra(ul într-un uria# c+-. desc%is) Se uită îna.oi
.este u-ăr #i ,ă3u tra"icul (ră&it de .e Second /,enue, du.ă care u#a se tr+nti #i
se .ră&u#i) Nu era ni-ic în s.atele ei) /&solut ni-ic) Eddie se întoarse .entru a
trece în re,istă locul în care se a"la #i ceea ce ,ă3u îl u-.lu de teroare la înce.ut)
*+-.ul era de un stacoNiu intens, ca #i c+nd acolo s-ar "i dus o lu.tă titanică #i
.ă-+ntul ar "i "ost î-&i&at cu at+ta s+n(e, înc+t nu-l .utuse a&sor&i .e tot)
/.oi î#i dădu sea-a că nu era s+n(e ceea ce ,edea, ci tranda"iri) Senti-entul
acela de &ucurie #i triu-" îl stră&ătu din nou, u-"l+ndu-i ini-a .+nă ce si-7i că-i
,a .lesni în .ie.t) $idică .u-nii încle#ta7i deasu.ra ca.ului într-un (est de
,ictorie))) #i încre-eni a#a)
*+-.ia se întindea .e Eilo-etri între(i, urc+nd o .antă &l+ndă, iar la ori3ont se
înăl7a Turnul ;ntunecat) Era un .ilastru de st+ncă &rută, care se ridica at+t de -ult
s.re cer, înc+t a&ia îi .utea discerne ,+r"ul) Ca3a lui, înconNurată de tranda"iri
ro#ii, or&itori, era "or-ida&ilă, cu o (reutate #i cu di-ensiuni titanice, totu#i
Turnul că.ăta o (ra7ie stranie .e -ăsură ce urca #i se su&7ia) Piatra din care "usese
"ăcut nu era nea(ră, cu- î#i i-a(inase că ,a "i, ci de culoarea "unin(inii) Gea-uri
în(uste, ca ni#te crestături, îl stră&ăteau într-o s.irală ascendentăM su& (ea-uri se
des"ă#ura o scară a.roa.e nes"+r#ită de .iatră, urc+nd #i ea în s.irală) Turnul era
un se-n al eDcla-ării (ri-înc%is, în"i.t în .ă-+nt #i ridic+ndu-se deasu.ra
c+-.ului de tranda"iri s+n(erii) *erul care se cur&a deasu.ra lui era al&astru, însă
.lin de nori al&i, .u"o#i, ca ni#te coră&ii cu .+n3e) Pluteau într-un lan7 "ără ca.ăt
.este #i în Nurul Turnului ;ntunecat)
C%t e de splendid4 se -inună Eddie) C%t de splendid +i straniu4 Dar senti-entul
de &ucurie #i triu-" dis.ăruseM ră-ăsese cu o sen3a7ie de .ro"undă indis.o3i7ie #i
de os+ndă i-inentă) Se uită în .reaN-a sa #i .rice.u dintr-odată, în(ro3it, că stătea
în u-&ra Turnului) Nu, nu doar st$tea în eaM era în(ro.at de ,iu în ea)
Stri(ă, iar stri(ătul său se .ierdu în urletul de aur al unui corn colosal) Genea din
,+r"ul Turnului #i .ărea să u-.le lu-ea) ;n ,re-e ce acea notă de a,erti3are se
.relun(ea #i se întindea .este c+-.ul .e care stătea el, din (ea-urile care
î-.odo&eau Turnul se re,ărsa întuneric) Ie#ea .e ele #i se răs.+ndea .e cer în
#u,oaie unduitoare care se înt+lneau #i "or-au o .ată tot -ai -are de întuneric)
Nu se-ăna cu un norM se-ăna cu o tu-oare ce at+rna deasu.ra .ă-+ntului) *erul
era aco.erit) Ti, ,ă3u el, nu era un nor sau o tu-oare, ci o form$, o tene&roasă #i
ciclo.iană form$ a,+nt+ndu-se s.re locul unde stătea el) N-ar "i aNutat la ni-ic să
"u(ă de &estia aceea care se înc%e(a .e cer, deasu.ra c+-.ului de tranda"iriM a,ea
să-l aNun(ă, să-l .rindă #i să-l ia cu ea) ;n Turnul ;ntunecat ur-a să-l ducă, iar
lu-ina lu-ii nu a,ea să-l -ai ,adă nicic+nd)
;n întuneric a.ărură cră.ături #i teri&ili oc%i inu-ani, "iecare la "el de -are ca
ursul S%ardiE care 3ăcea -ort în .ădure, se căscară asu.ra sa) Erau ro#ii 8 ro#ii ca
tranda"irii, ro#ii ca s+n(ele)
Gocea -oartă a lui ?acE /ndolini îi &u&ui în urec%iA 2 mie de lumi, 3ddie E
#ece mii4 E +i trenul $la trece prin fiecare. (ac$ reu+i0i s$-l porni0i. ?i dac$
reu#i7i, neca#urile /oastre sunt a'ia la -nceput, fiindc$ huiduma aia e al nai'ii de
"reu de oprit.
Gocea lui ?acE de,enise -ecanică, -elodică) !l nai'ii de "reu de oprit, 3ddie
'$iete, f$ 'ine +i ascult$ la mine, huiduma asta e...
8 2RIR34 2RIR3! 7! 1I Î5C83I!T= Î5TR-2 2R= ?I ?!S3 MI5&T34
;n ,isul său, Eddie ridică -+inile .entru a-#i a.ăra oc%ii)))
2#
)))Ti se tre3i, #e3+nd 7ea.ăn l+n(ă ,atra stinsă) Se uita .rintre de(etele de.ărtate
de la -+nă) Ti ,ocea aceea continua să &u&uie, ,ocea unui necru7ător co-andant
de Cri(adă S.ecială url+nd .rin -e(a"on)
8 5& 3DIST= 3RIC2L4 R33T, 5& 3DIST= 3RIC2L4 CI5CI C3L&L3
S&>5&CL3!R3 S&5T L!T35T3, (2&= C3L&L3 S&>5&CL3!R3 S&5T
!C&M Î5 1!H= (3 2RIR3, 2 C3L&L= S&>5&CL3!R= 23R3!H= L!
(2&= R2C35T3 (I5 C!!CIT!T3. !C3ST3 C3L&L3 5& !& 7!L2!R34
R33T, !C3ST3 C3L&L3 5& !& 7!L2!R34 R!2RT3!H= SIT&!R3! L!
52RT8 C35TR!L 2SITR25ICS, LIMIT3(4 S&5= L! I-JKK-LL4 C&7M5T&L
(3 C2( 35TR& !C3ST (IS2HITI7 3ST3 ;S8!R(IK<. S3 213R=
R3C2M35S=4 R33T, S3 213R= R3C2M35S=4
Gocea tăcu) Eddie îl ,ă3u .e $oland cu- stătea la -ar(inea .oienii, 7in+nd-o .e
Susanna% în îndoitura &ra7ului) Se uitau 7intă la sursa ,ocii #i c+nd anun7ul o luă
de la ca.ăt, Eddie i3&uti în s"+r#it să se le.ede de "iorii reci ai co#-arului) Se
ridică în .icioare #i li se alătură lui $oland #i Susanna%, între&+ndu-se c+te secole
trecuseră de c+nd anun7ul acela, .ro(ra-at să e-ită doar în e,entualitatea unei
de"ec7iuni totale a siste-ului, "usese înre(istrat)
8 !C3ST (IS2HITI7 S3 2R3?T34 2RIR3! 7! 1I C2ML3T=
Î5TR-2 2R= ?I CI5CI MI5&T34 5& 3DIST= 3RIC2L4 R33T...
Eddie atinse &ra7ul lui Susanna% #i ea întoarse ca.ul)
8 De c+nd se aude astaS
8 De ,reo cincis.re3ece -inute) Tu dor-eai le-n))) Se întreru.se) Eddie, ară7i
ori&ilX Ki-e răuS
8 Nu) Doar că a- a,ut un ,is ur+t)
$oland îl studia într-un "el care-l "ăcea să se si-tă st+nNenit)
8 =neori ,isele s.un ade,ărul, Eddie) *e ai ,isatS T+nărul se (+ndi un -o-ent,
a.oi clătină din ca.)
8 Nu--i a-intesc)
8 Mă îndoiesc de asta, să #tii)
Eddie ridică din u-eri #i îi adresă lui $oland un 3+-&et su&7ire)
8 N-ai dec+t să te îndoie#ti, atunci))) n-ai dec+t) Dar tu cu- te si-7i în di-inea7a
asta, $olandS
8 6a "el, s.use .istolarul) >c%ii lui al&astru-.al continuau să scrute3e "a7a lui
Eddie)
8 Ter-ina7i, "ăcu Susanna%) Gocea ei era as.ră, dar Eddie detectă un ton de
ner,o3itate în ea) Ter-ina7i a-+ndoi) /- lucruri -ai &une de "ăcut dec+t să ,ă
,ăd cu- ,ă da7i t+rcoale #i ,ă tra(e7i unul altuia la .icioare, ca doi co.ilandri care
Noacă 9/i tresărit, ia două:) Mai ales în di-inea7a asta, c+nd ursul ăla -ort
încearcă să dăr+-e lu-ea-ntrea(ă cu 7i.etele lui)
Pistolarul încu,iin7ă -ut, dar nu-#i luă oc%ii de la Eddie)
8 Prea &ine))) dar e#ti si(ur că nu ,rei să--i s.ui ce,a, EddieS
T+nărul se (+ndi la asta 8 c%iar se (+ndi să-i s.ună) *e ,ă3use în "oc, ce ,ă3use
în ,is) Se %otărî să nu o "acă) Poate era doar a-intirea tranda"irului din "oc #i a
tranda"irilor care aco.ereau acel c+-. din ,is, at+t de de#i) Ttia că nu .utea
re.roduce aceste lucruri a#a cu- le ,ă3useră oc%ii săi #i a#a cu- le si-7ise ini-a
saM nu .utea dec+t să le &anali3e3e) Ti cel .u7in .entru -o-ent, ,oia să
cu-.ănească sin(ur asu.ra lor)
(ar 0ine minte, î#i s.use din nou))) doar că ,ocea din -intea sa nu .rea -ai
se-ăna cu ,ocea lui) Părea -ai .ro"undă, -ai &ătr+nă 8 ,ocea unui străin)
Ţine minte trandafirul... +i forma cheii)
8 > să, -ur-ură el)
8 > să ceS între&ă $oland)
8 S.un, se esc%i,ă Eddie) Dacă inter,ine ce,a ce .are, #tii, "oarte i-.ortant, o
să-7i s.un) > să ,ă s.un a-+ndurora) /cu-, însă, nu a- ce) /#a că, dacă ,re- să
-er(e- unde,a, S%ane, &ătr+ne .rieten, sus în #a)
8 S%aneS *ine-i S%ane ăstaS
8 > să-7i s.un #i asta altă dată) P+nă atunci, la dru- cu noi)
Str+nseră lucrurile .e care le aduseseră cu ei de la ,ec%ea ta&ără #i o luară
îna.oi, Susanna% -er(+nd din nou în scaunul cu rotile) Eddie &ănuia că nu a,ea
să -ai -ear(ă -ult ti-. în el)
21
*+nd,a, înainte ca Eddie să de,ină .rea interesat de %eroină ca să-l -ai
interese3e orice altce,a, el #i doi .rieteni -erseseră cu -a#ina în NeB ?erse' ca să
,adă două "or-a7ii de s.eed--etal 8 /nt%raD #i Me(adet% 8 care concertau la
MeadoBlands) *onsidera că /nt%raD "useseră doar .u7in -ai 3(o-oto#i ca
anun7ul re.etat ce ,enea dins.re ursul că3ut la .ă-+nt, dar nu era sută la sută
si(ur de asta) $oland le ceru să se o.rească .e c+nd -ai a,eau un Eilo-etru .+nă
la .oiana din .ădure #i ru.se #ase "+#ii -ici de .+n3ă din ,ec%ea sa că-a#ă) Ti le
îndesară în urec%i #i -erseră -ai de.arte) Nici a#a însă, ,ocea răsunătoare #i e(ală
nu slă&i cu -ult)
8 !C3ST (IS2HITI7 S3 2R3?T34 răcni ursul c+nd ei .ă#iră îna.oi în
.oiană) Wăcea ca înainte, la rădăcina co.acului în care se că7ărase Eddie, un colos
că3ut, cu .icioarele de.ărtate #i (enunc%ii în aer, ca o "e-elă de (i(ant .ăros care
-urise .e c+nd încerca să nască) 2RIR3! 7! 1I C2ML3T= Î5 !TR&H3CI
?I ?!T3 (3 MI5&T34 5& 3DIST= 3RIC2L...
Ca eDistă, (+ndi Eddie, cule(+nd .ieile risi.ite ce "useseră s"+#iate "ie în ti-.ul
atacului ursului, "ie în 3&aterile lui a(onice, dinainte să -oară) EDistă .ericol din
'el+u") Pentru urechile -ele, "utu-i) *ulese cureaua lui $oland #i, "ără o ,or&ă, i-
o în-+nă) Cucata de le-n la care lucrase era în a.ro.iereM o luă în -+nă #i o
îndesă în &u3unarul din s.atele scaunului lui Susanna%, în ti-. ce .istolarul î#i
le(ă încet cureaua lată de .iele la #olduri #i înnodă noNi7ele .e coa.să)
8 ... Î5 1!H= (3 2RIR3, 2 C3L&L= S&>5&CL3!R= 23R3!H= L! &5
R2C35T (I5 C!!CIT!T3. !C3ST3 C3L&L3...
Susanna% îl ur-ă .e Eddie, 7in+nd în .oală o ta#că .e care o cususe ea însă#i) Pe
-ăsură ce el îi dădea .ieile, ea le îndesa în ta#că) Du.ă ce toate "ură str+nse,
$oland îl atinse .e &ra7 #i-i dădu o rani7ă) /ceasta con7inea în .rinci.al carne de
că.rioară, .uternic sărată la o sărărie naturală .e care $oland o (ăsise la cinci
Eilo-etri în susul .+r+ului) Pistolarul î#i .usese deNa .e u-ăr o rani7ă
ase-ănătoare) Desa(a sa 8 .lină din nou #i u-"lată cu tot soiul de lucruri 8 îi
at+rna .e celălalt u-ăr)
De o ra-ură din a.ro.iere era a(ă7at un straniu %arna#a-ent arti3anal, cu #e3ut
din .iele de că.rioară) $oland îl luă, îl studie o cli.ă, a.oi îl .use .e s.ate #i le(ă
c%in(ile su& stern) Susanna% se str+-&ă #i $oland o&ser,ă) Nu încercă să
,or&ească 8 a#a a.roa.e de urs, nu s-ar "i .utut "ace au3it nici dacă stri(a din to7i
rărunc%ii 8 dar ridică în7ele(ător din u-eri #i de.ărtă &ra7eleA
?tii c-o s$ a/em ne/oie de el)
$idică #i ea din u-eri) ?tiu... dar asta nu -nseamn$ c$-mi +i place.
Pistolarul arătă s.re cealaltă .arte a lu-ini#ului) Doi -oli3i înclina7i #i 3(+ria7i
-arcau locul unde S%ardiE, care "usese odinioară cunoscut dre.t Mir în .ăr7ile
acelea, intrase în .oiană)
Eddie se a.lecă s.re Susanna%, "or-ă un cerc cu arătătorul #i de(etul -are, a.oi
ridică între&ător din s.r+ncene) 2*a9.
Ea a.ro&ă din ca., a.oi î#i a.ăsă .odul .al-elor .e urec%i) 2*a9 8 dar hai s$
plec$m de aici p%n$ ce nu asur#esc.
Porniră to7i trei .rin .oiană, Eddie î-.in(+nd-o .e Susanna%, care 7inea (eanta
cu .iei în .oală) Cu3unarul din s.atele scaunului (e-ea de alte lucruriM &ucata de
le-n în care .ra#tia încă stătea în &ună .arte ascunsă era doar unul dintre ele)
Din s.atele lor, ursul continua să-#i -or-ăie ulti-ul -esaN către lu-e,
s.un+ndu-le că o.rirea ,a "i co-.letă în .atru3eci de -inute) Eddie a&ia a#te.ta)
Moli3ii ru.7i stăteau a.leca7i unul s.re celălalt, "or-+nd un "el de .oartă, #i Eddie
(+ndiA !ici -ncepe cu ade/$rat drumul spre Turnul Întunecat al lui Roland, cel
pu0in pentru noi.
Se (+ndi din nou la ,isul său 8 (ea-urile urc+nd în s.irală, din care ie#eau
,ălătuci de întuneric, ,ălătuci care se întindeau deasu.ra c+-.ului de tranda"iri ca
o -oli-ă 8 #i c+nd trecură .e su& co.acii înclina7i, un tre-ur .uternic .use
stă.+nire .e el)
22
$eu#iră să "olosească scaunul cu rotile -ai -ult ti-. dec+t se a#te.tase $oland)
Cra3ii din acea .ădure erau "oarte &ătr+ni #i ra-urile lor întinse creaseră un co,or
(ros de ace care sto.a cre#terea -aNorită7ii ier&urilor) Cra7ele lui Susanna% erau
.uternice 8 -ai .uternice dec+t ale lui Eddie, de#i $oland nu credea că situa7ia ,a
-ai sta a#a -ult ti-. 8 #i se .utea .ro.ulsa sin(ură, "ără .ro&le-e, .e solul dre.t
#i u-&ros al .ădurii) *+nd aNun(eau la c+te un co.ac dăr+-at de urs, $oland o
ridica din scaun #i Eddie trecea scaunul .este o&stacol)
Din ur-a lor, doar .u7in redus de distan7ă, ursul le s.unea, c+t îl 7inea ,ocea lui
arti"icială, că ulti-a celulă su&nucleară o.erantă a,ea acu- o ca.acitate
ne(liNa&ilă)
8 S.er să 7ii %arna#a-entul ăla nenorocit (ol .e u-eri toată 3iuaX stri(ă
Susanna% la .istolar)
$oland era de acord, dar .este -ai .u7in de cincis.re3ece -inute terenul înce.u
să se încline în Nos #i .or7iunea aceea ,ec%e a .ădurii "u in,adată de co.aci -ai
-ici, -ai tineriA -esteceni, anini #i c+7i,a ar7ari .itici care-#i întinseseră
rădăcinile ,oinice#te, .entru a ră-+ne în .icioare) *o,orul de ace se su&7ie #i
ro7ile scaunului înce.ură să se a(a7e în tu"i#urile Noase #i tari care cre#teau în
s.a7iile dintre co.aci) $a-urile lor su&7iri .ocneau #i 3ăn(ăneau în s.i7ele din o7el
inoDida&il) Eddie î#i lăsă (reutatea .e -+nere #i reu#iră să -ai -ear(ă a#a încă o
Nu-ătate de Eilo-etru) /.oi .o,+rni#ul de,eni -ai a&ru.t #i .ă-+ntul se în-uie)
8 E ti-.ul să te duc în c+rcă, do-ni7ă, 3ise $oland)
8 Să -ai încercă- .u7in cu scaunul, nu ,reiS S-ar .utea să "ie -ai u#or -ai
încolo)))
$oland clătină din ca.)
8 Dacă-ncerci să co&ori .anta asta, o să te dai))) cu- s.ui tu, EddieS))) o să te dai
de-a &ustu(oluS
Eddie scutură din ca., r+nNind)
8 Se 3ice de-a rosto(olul, $oland) =n ter-en din 3ilele -ele de (lorie de#artă)
8 >ricu- i-ai 3ice, însea-nă să ca3i în ca.) Haide, Susanna%) Sus în c+rcă)
8 =răsc că sunt oloa(ă, s.use Susanna% &osu-"lată, dar se lăsă scoasă de Eddie
din scaun #i îl aNută să o a#e3e &ine în %arna#a-entul din s.inarea lui $oland)
>dată a#e3ată, atinse -+nerul .istolului) Grei tu -+ndre7ea astaS îl între&ă .e
Eddie)
T+nărul scutură din ca.)
8 Tu e#ti -ai iute) Ttii asta)
Ea icni #i î#i .otri,i cureaua, a#a înc+t să-i "ie u#or accesi&ilă la -+na drea.tă)
8 Gă 7in în ur-ă, &ăie7i, #i asta #tiu))) dar de ,o- aNun(e cu-,a la o #osea
as"altată cu două &en3i, ,ă iau "a7a c+t ai 3ice .e#te)
8 Nu -ă îndoiesc, s.use $oland))) #i înclină ca.ul) ;n .ădure se lăsase lini#tea)
8 4ratele =rs în s"+r#it a aruncat .roso.ul, 3ise Susanna%) Slă,it "ie Do-nul)
8 *redea- că -ai are #a.te -inute, rosti Eddie) $oland aNustă c%in(ile
%arna#a-entului)
8 Poate că i-a ră-as ceasul în ur-ă, în ulti-ii cinci sau #ase sute de ani)
8 *%iar cre3i că era at+t de &ătr+n, $olandS $oland încu,iin7ă)
8 *el .u7in) Iar acu- s-a stins))) ulti-ul dintre cei Dois.re3ece Gardieni, din
c+te #ti-)
8 Mda, ,e3i să nu--i .ese, re.lică Eddie #i Susanna% r+se)
8 Stai co-odS o între&ă $oland)
8 Nu) DeNa -ă doare "undul) Dar dă-i &ătaie) Nu-ai să nu -ă sca.i) $oland
a.ro&ă din ca. #i .orni .e .antă în Nos) Eddie îl ur-ă, î-.in(+nd scaunul (ol #i
încerc+nd să nu-l lo,ească .rea tare de &olo,anii care înce.useră să iasă din
.ă-+nt aido-a unor cioate -ari #i al&e) /cu-, că ursul în s"+r#it tăcuse, i se
.ărea că e .rea -ultă lini#te în .ădure 8 a.roa.e că se si-7ea ca un .ersonaN dintr-
un "il- din acela ,ec%i de a,enturi, cu cani&ali #i -ai-u7e uria#e)
23
=r-ele ursului "ură u#or de (ăsit, dar (reu de ur-at) 6a #a.te sau o.t Eilo-etri
de .oiană, îi conduseră .rintr-o 3onă Noasă, -lă#tinoasă, de#i nu era toc-ai o
-la#tină) *+nd terenul reînce.u să urce #i să se întărească .u7in, Nean#ii s.ălăci7i
ai lui $oland erau leoarcă .+nă la (enunc%i #i el res.ira în re.ri3e lun(i #i e(ale)
Totu#i, era într-o stare -ai &ună dec+t Eddie, care desco.erise că lu.ta cu scaunul
lui Susanna%, ce tre&uia î-.ins .rin -ocirlă #i a.ă sta(nantă, nu era u#oară)
8 E ti-.ul să ne odi%ni- #i să î-&ucă- ce,a, 3ise $oland)
8 >, -a-ă, ,reau .otol, "ăcu Eddie, isto,it) > aNută .e Susanna% să co&oare din
%arna#a-ent #i o a#e3ă .e trunc%iul unui co.ac că3ut, cu ur-e de (%eare să.ate
ad+nc în scoar7a sa) /.oi se a#e3ă #i el .e Nu-ătate, iar .e Nu-ătate se .ră&u#i,
l+n(ă ea)
8 Mi-ai ca- u-.lut scaunul de noroi, al&ule, 3ise Susanna%) > să trec asta-n
ra.ort)
El ridică o s.r+nceană s.re ea)
8 *+nd dă- .este .ri-a s.ălătorie de -a#ini, te î-.in( înăuntru cu -+na -ea)
> să dau #i cu ceară .e &leste-ă7ia aia) >Ea'S
Ea 3+-&i)
8 Cate- .al-a, "ru-osule)
Eddie a,ea o .loscă a lui $oland le(ată la &r+u) > atinse cu -+na)
8 E-n ordineS
8 Da, răs.unse $oland) Dar nu -ultă acu-M o să -ai &e- to7i înainte s-o luă-
din nou la .as) ;n "elul ăsta n-o să su"eri- de cra-.e la sto-ac)
8 $oland, GaNnicul *erceta# al lui >3, .rocla-ă Eddie #i r+se în &ar&ă,
des.rin3+nd .losca)
8 *e-i cu >3 ăstaS
8 =n loc in,entat, dintr-un "il-, eD.lică Susanna%)
8 >3 era -ai -ult dec+t at+t) 4ratele -eu Henr' î-i citea .o,e#tile alea din
c+nd în c+nd) > să-7i s.un una într-o seară, $oland)
8 Mi-ar "ace .lăcere, re.lică .istolarul, serios) Greau oric+nd să #tiu -ai -ult
des.re lu-ea ,oastră)
8 >3 nu este lu-ea noastră) *u- a s.us Susanna%, e un loc in,entat))) $oland le
dădu &ucă7i de carne ce "useseră în"ă#urate în "run3e late)
8 *el -ai ra.id -od de a a"la des.re un loc nou este să #tii la ce ,isea3ă) Greau
să aud des.re acest >3)
8 >Ea', &ate- .al-a #i .e asta) Su3e î7i .oate s.une .o,estea lui Dorot%' #i
Toto #i a >-ului de Tinic%ea, iar eu 7i le ,oi s.une .e celelalte)
Mu#că din &ucata lui de carne #i dădu oc%ii .este ca., a.ro&ator) 6uase aro-a
"run3elor în care "usese rulată #i era delicioasă) Eddie î#i în"ulecă .or7ia, tot
ti-.ul sto-acul lui (%iorăind) /cu-, că înce.ea să-#i reca.ete su"lul, se si-7ea
&ine 8 -inunat, de "a.t) =n strat solid de -u#c%i înce.ea să-i aco.ere cor.ul #i
si-7ea că toate .ăr7ile lui trăiesc într-o ar-onie de.lină)
5u-0i face "ri6i, î#i s.use) %n$ disear$ se /or certa din nou. Cred c$ Roland o
s$ tra"$ de noi p%n$ c%nd o s$ fiu "ata s$ cad din picioare.
Susanna% -+ncă -ai delicat, sor&ind c+te o (ură de a.ă o dată la două sau trei
-u#cături, întorc+nd carnea în -+ini, consu-+nd-o din eDterior s.re interior)
8 Ter-ină ce ai înce.ut aseară, îl in,ită ea .e $oland) S.uneai că ai i-.resia că
în7ele(i aceste a-intiri con"lictuale ale tale)
$oland încu,iin7ă)
8 Da) *red că a-&ele seturi de a-intiri sunt ade,ărate) =nele sunt -ai
ade,ărate dec+t celelalte, dar asta nu nea"$ ade,ărul celorlalte)
8 Pentru -ine n-are sens, (răi Eddie) Căiatul ăsta, ?aEe, "ie s-a a"lat la %altă, "ie
nu)
8 E un .aradoD 8 ce,a ce este #i nu este în acela#i ti-.) P+nă c+nd îl ,oi re3ol,a,
,oi continua să "iu di,i3at) *a #i c+nd asta n-ar "i de aNuns, "alia se lăr(e#te) Si-t
cu- se înt+-.lă) Este))) indescri.ti&il)
8 *are cre3i că a "ost cau3aS între&ă Susanna%)
8 G-a- s.us că &ăiatul a "ost î-.ins în "a7a unei -a#ini) Împins) /cu-, .e cine
cunoa#te- noi căruia îi .lăcea să î-.in(ă oa-enii în "a7a ,e%iculelorS
Peste c%i.ul ei se lăsă u-&ra în7ele(erii)
8 Pe ?acE Mort) Grei să s.ui că el a "ost cel care l-a î-.ins .e &ăiatul ăsta în
stradăS
8 Da)
8 Dar ai s.us că o-ul în ne(ru a "ăcut-o, o&iectă Eddie) /-icul tău, Walter) /i
s.us că &ăiatul l-a /$#ut 8 un o- care aducea cu un .reot) Nu l-a au3it c%iar
.u#tiul spun%nd că asta esteS 96ăsa7i--ă să trec, sunt .reot:, ce,a de "elul ăstaS
8 >, Walter a "ost acolo) !m%ndoi au "ost acolo #i a-+ndoi l-au î-.ins .e ?aEe)
8 *ine,a să aducă tu&ul de T%ora3ine #i că-a#a de "or7ă, stri(ă Eddie) $oland
toc-ai a luat-o .e arătură)
$oland nu-i dădu aten7ieM înce.ea să în7elea(ă că (lu-ele #i clo,neriile lui Eddie
erau -odul lui de a "ace "a7ă stresului) *ut%&ert nu "usese di"erit))) a#a cu-
Susanna% nu era, în "elul ei, di"erită de /lain)
8 *e -ă eDas.erea3ă la toate astea, s.use el, este că tre&uia să +tiu) /- "ost -n
?acE Mort, la ur-a ur-ei, #i a- a,ut acces la (+ndurile lui, a#a cu- a- a,ut la
ale tale, Eddie, #i ale tale, Susanna%) 6-a- /$#ut .e ?aEe c+nd era- în Mort) 6-a-
,ă3ut .rin oc%ii lui Mort +i am +tiut c$ Mort pl$nuie+te s$-l -mpin"$. Nu doar
astaM l-a- -mpiedicat să o "acă) N-a tre&uit dec+t să intru în cor.ul lui) El n-a #tiut
că des.re asta a "ost ,or&aM el se concentra at+t de tare .e ceea ce ,oia să "acă,
înc+t a cre3ut de "a.t că sunt o -uscă a#e3ată .e (+tul lui)
Eddie înce.ea să în7elea(ă)
8 Dacă ?aEe n-a "ost î-.ins în stradă, n-a -urit) Ti dacă n-a -urit, n-a ,enit
niciodată în lu-ea asta) Ti dacă n-a ,enit niciodată în lu-ea asta, tu nu l-ai
înt+lnit la %altă) *orectS
8 *orect) Mi-a trecut .rin -inte #i (+ndul că, dacă ?acE Mort ,oia să-l ucidă .e
&ăiat, eu ar tre&ui să stau deo.arte #i să-i în(ădui să o "acă) Pentru a e,ita toc-ai
acest .aradoD care -ă s"+#ie) Dar n-a- .utut "ace asta) N-a-))) n-a-)))
8 N-ai .utut să-l uci3i .e .u#tiul ăsta de două ori, nu-i a#aS între&ă Eddie cu
&l+nde7e) De "iecare dată c+nd aNun( la conclu3ia că e#ti la "el de -ecanic ca ursul
acela, -ă sur.rin3i cu ce,a ce c%iar .are u-an) 4ir-ar să "ie)
8 Ter-ină, Eddie, îl a.ostro"ă Susanna%)
Eddie aruncă o .ri,ire la c%i.ul u#or lăsat în Nos al .istolarului #i "ăcu o (ri-asă)
8 Scu3e, $oland) Ma-a o&i#nuia să s.ună că -ă ia (ura .e dinainte)
8 Nu "ace ni-ic) /- a,ut un .rieten care .ă7ea la "el)
8 *ut%&ertS
$oland încu,iin7ă) Se uită un -o-ent lun( la -+na sa drea.tă, î-.u7inată, a.oi
str+nse de(etele ră-ase în .u-n, sus.ină #i ridică iară#i .ri,irea s.re ei) =nde,a
în ad+ncul .ădurii o cioc+rlie c+ntă dulce)
8 =ite ce cred eu) Dacă n-a# "i intrat în ?acE Mort atunci, el tot nu l-ar "i î-.ins
.e ?aEe în 3iua aceea) Nu atunci) De ce nuS Ka-tet) Si-.lu) Pentru .ri-a dată de
c+nd a -urit #i ulti-ul dintre .rietenii alături de care a- .ornit .e dru-ul acesta,
-ă re(ăsesc în -iNlocul lui *a-tet.
8 *,artetS între&ă Eddie cu îndoială) Pistolarul clătină din ca.)
8 Ka 8 cu,+ntul căruia tu îi s.ui 9destin:, Eddie, de#i sensul ade,ărat este -ult
-ai co-.leD #i -ai (reu de de"init, cu- se înt+-.lă a.roa.e de "iecare dată cu
cu,intele din 6i-&a No&ilă) Ti tet, care însea-nă (ru. de oa-eni ani-a7i de
acelea#i interese #i 7eluri) Noi trei sunte- un tet, de .ildă) Ka-tet este locul unde
-ulte ,ie7i sunt unite de soartă)
8 *a în The >rid"e of San Luis Re9, -ur-ură Susanna%)
8 /sta ce-iS între&ă $oland)
8 > .o,este des.re ni#te oa-eni care au -urit î-.reună c+nd .odul .e care îl
tra,ersau s-a .ră&u#it) E cele&ră în lu-ea noastră)
$oland "ăcu se-n din ca. că în7ele(e)
8 ;n acest ca3, *a-tet ne le(a .e ?aEe, Walter, ?acE Mort #i .e -ine) Nu era nicio
ca.cană, cu- a- &ănuit la înce.ut c+nd a- în7eles cine ,oia ?acE Mort să-i "ie
ur-ătoarea ,icti-ă, întruc+t *a-tet nu .oate "i sc%i-&at sau -odi"icat du.ă ,oin7a
unei sin(ure .ersoane) Dar *a-tet .oate "i /$#ut, cunoscut #i -n0eles) Walter a
,ă3ut #i Walter a #tiut) Pistolarul se lo,i .este coa.să cu .u-nul #i eDcla-ă
întristatA *e -ai r+dea .ro&a&il în sinea lui c+nd în s"+r#it l-a- dat în ,ilea(X
8 Hai să ne întoarce- la ce s-ar "i înt+-.lat dacă n-ai "i dat .este ca. .lanurile
lui ?acE Mort în 3iua în care îl ur-ărea .e ?aEe, 3ise Eddie) S.ui că, dacă tu nu l-
ai "i o.rit .e Mort, altcine,a sau altce,a ar "i "ăcut-o) Wic &ineS
8 Da 8 .entru că nu era 3iua potri/it$ .entru ca ?aEe să -oară) Era aproape de
3iua .otri,ită, dar nu era 3iua aceea) /- si-7it #i asta) Poate c%iar înainte să
treacă la "a.te, Mort ar "i ,ă3ut .e cine,a st+nd cu oc%ii .e el) Sau ar "i inter,enit
un străin) Sau)))
8 Sau un sticlete, 3ise Susanna%) Poate ar "i ,ă3ut un sticlete în locul #i
-o-entul ne.otri,ite)
8 Da) Moti,ul eDact 8 a(entul lui *a-tet 8 nu are i-.ortan7ă) Ttiu din eD.erien7ă
.ersonală că Mort era #iret ca o ,ul.e &ătr+nă) Dacă ar "i si-7it că cel -ai -ic
detaliu era nelalocul lui, ar "i renun7at #i ar "i a#te.tat altă 3i)
Mai #tiu însă ce,a) Ie#ea la ,+nat de(%i3at) ;n 3iua în care a aruncat cără-ida în
ca.ul Dettei Hol-es, .urta o căciulă cro#etată #i un s,eter ,ec%i, -ai -are cu
c+te,a -ăsuri) Goia să se-ene cu un &e7i,an, .entru că a aruncat cără-ida dintr-o
clădire unde î#i "ăceau ,eacul -ul7i ,a(a&on3i) ;n7ele(e7iS
Ei a.ro&ară)
8 ;ntr-o 3i, du.ă -ul7i ani, c+nd te-a î-.ins în "a7a -etroului, Susanna%, era
î-&răcat în salo.etă de constructor) Purta o cască de .rotec7ie #i a,ea -usta7ă
"alsă) ;n 3iua c+nd a/ea să-l î-.in(ă de "a.t .e ?aEe în tra"ic, .ro,oc+ndu-i
-oartea, tre'uia s$ fie -m'r$cat -n preot.
8 Iisuse, a.roa.e #o.ti Susanna%) >-ul care l-a î-.ins în NeB UorE era ?acE
Mort #i cel .e care l-a ,ă3ut la %altă era indi,idul .e care îl ur-ăreai tu 8 Walter)
8 Da)
8 Ti &ăiatul a cre3ut că era unul #i acela#i o-, .entru că a-+ndoi .urtau aceea#i
rasă nea(răS
$oland a.ro&ă cu o -i#care a ca.ului)
8 ;ntre Walter #i ?acE Mort era #i o ase-ănare "i3ică) Nu ca #i c+nd ar "i "ost
"ra7i, nu la asta -ă re"er, dar a-+ndoi erau înal7i, cu .ăr ne(ru #i ten "oarte .alid)
Ti 7in+nd cont că ?aEe era .e -oarte c+nd l-a ,ă3ut &ine .e Mort, .ri-a #i sin(ura
dată, #i că se a"la într-un loc straniu #i era s.eriat rău c+nd l-a ,ă3ut &ine .e
Walter, .ri-a #i sin(ura dată, cred că (re#eala lui este de în7eles #i, totodată, de
iertat) Dacă în tot ta&loul acesta se (ăse#te un t+-.it, acela sunt eu, că nu a-
,ă3ut ade,ărul -ai re.ede)
8 Mort a,ea cu- să #tie că este "olositS între&ă Eddie)
G+ndindu-se la .ro.ria sa eD.erien7ă #i la (+ndurile de-ente .e care le a,usese
atunci c+nd $oland îi in,adase -intea, nu ,edea cu- era .osi&il ca Mort să nu "i
#tiut))) dar $oland clătina din ca.)
8 Walter tre&uie să "i "ost eDtre- de su&til) Mort tre&uie să "i cre3ut că ideea
straielor .reo7e#ti îi a.ar7inea lui))) sau eu a#a 3ic) N-ar "i recunoscut ,ocea unui
intrus 8 a lui Walter 8 #o.tindu-i în ad+ncul -in7ii, s.un+ndu-i ce să "acă)
8 ?acE Mort, se -inună Eddie) / "ost ?acE Mort tot ti-.ul)
8 Da))) cu aNutor din .artea lui Walter) /#a că eu totu#i a- s"+r#it sal,+nd ,ia7a
lui ?aEe) *+nd l-a- "ăcut .e Mort să sară de .e .eronul de -etrou în "a7a trenului,
a- sc%i-&at totul)
Susanna% între&ăA
8 Dacă Walter ăsta .utea intra în lu-ea noastră 8 utili3+nd la r+ndul lui o u#ă,
.oate 8 c+nd ,oia, nu este .osi&il să "i "olosit .e altcine,a .entru a-l î-.in(e .e
&ăie7elul tăuS Dacă-i .utea su(era lui Mort să se î-&race în .reot, atunci .utea
con,in(e #i .e altcine,a să o "acă))) *e-i, EddieS De ce scuturi din ca.S
8 Pentru că nu cred că Walter ar "i ,rut asta) *e ,oia Walter să se înt+-.le este
ceea ce se -nt%mpl$))) ca $oland să-#i .iardă -in7ile, .u7in c+te .u7in) Nu a-
dre.tateS
Pistolarul a.ro&ă -ut)
8 Walter n-ar "i .utut .roceda a#a nici dacă ar fi /rut, adău(ă Eddie, "iindcă era
-ort cu -ult înainte ca $oland să (ăsească u#ile de .e .laNă) *+nd $oland a trecut
.ra(ul ulti-ei, intr+nd în ca.ul lui ?acE Mort, 3ilele de nă3dră,ănii ale lui -o#
Walt se ter-inaseră)
Susanna% se (+ndi la asta, a.oi a.ro&ă #i ea)
8 ;n7ele())) cred) Trea&a asta cu călătoritul în ti-. e al dracului de &ui-ăcitoare,
nu-i a#aS
$oland înce.u să-#i str+n(ă lucrurile #i să le .ună la locul lor)
8 E ti-.ul să -er(e- -ai de.arte) Eddie se ridică #i luă rani7a în s.ate)
8 Po7i "i lini#tit -ăcar .entru un lucru, îi s.use el lui $oland) Tu 8 sau *a-tet-ul
ăsta 8 ai reu#it totu#i să sal,e3i .u#tiul)
$oland înnoda c%in(ile %arna#a-entului .e .ie.t) /cu- ridică .ri,irea #i
claritatea radiantă a acelor oc%i îl "ăcu .e Eddie să .ă#ească în s.ate)
8 /#a s.uiS între&ă el as.ru) *%iar l-a- sal,atS Mă a.ro.ii de ne&unie
centi-etru cu centi-etru, încerc+nd să trăiesc cu două ,ersiuni ale aceleia#i
realită7i) S.erase- la înce.ut că una sau cealaltă ,a înce.e să se #tear(ă, dar nu se
înt+-.lă a#a) De "a.t, se înt+-.lă eDact o.usulA acele două realită7i sunt din ce în
ce -ai ,ii în ca.ul -eu, se răstesc una la cealaltă ca două "ac7iuni o.use care-n
scurt ti-. ,or aNun(e să se ră3&oiască) /#a că, s.une--i un lucru, EddieA Tu cu-
cre3i că se si-te ?aEeS *e cre3i că si-7i c+nd #tii că e#ti -ort într-o lu-e #i ,iu în
altaS
*ioc+rlia c+ntă din nou, dar niciunul dintre ei nu &ă(ă de sea-ă) Eddie se uită
"iD în oc%ii al&astru-desc%is ce scă.ărau .e c%i.ul .alid al lui $oland #i nu a,ea
deloc %a&ar ce să s.ună)
24
;n noa.tea aceea ridicară ta&ăra la a.roDi-ati, două3eci de Eilo-etri est de
.oiana în care 3ăcea cada,rul ursului, dor-iră so-nul celor isto,i7i total Pc%iar #i
$oland dor-i toată noa.tea, de#i ,isele lui "ură ade,ărate curse de carna,al
co#-are#tiQ #i a doua 3i se tre3iră odată cu răsăritul soarelui) Eddie a7+7ă un "oc
-ic "ără să scoată o ,or&ă #i aruncă o .ri,ire la Susanna%, c+nd un "oc de .istol
răsună a.roa.e în .ădure)
8 Micul deNun, anun7ă ea)
$oland se întoarse trei -inute -ai t+r3iu cu o .iele aruncată .este un u-ăr) Pe
ea era întins cor.ul .roas.ăt e,iscerat al unui ie.ure) Susanna% îl (ăti) M+ncară #i
.lecară -ai de.arte)
Eddie continua să încerce să-#i i-a(ine3e cu- ar "i să de7ii a-intirea .ro.riei
tale -or7i) 6a acest (+nd se &loca -ereu)
25
6a scurt ti-. du.ă .r+n3, intrară într-o 3onă unde -aNoritatea co.acilor "useseră
do&or+7i #i tu"i#urile culcate la .ă-+nt 8 arăta ca #i c+nd un ciclon s-ar "i a&ătut .e
acolo cu -ul7i ani în ur-ă, cre+nd un culoar lar( #i în"rico#ător al distru(erii)
8 Sunte- a.roa.e de locul .e care îl căută-, anun7ă $oland) / do&or+t totul
.entru a eli&era c+-.ul ,i3ual) Prietenul nostru, ursul, nu-#i dorea nicio sur.ri3ă)
> "i "ost el -are, dar nu era .rost)
8 5ou$ ne-o "i lăsat oare ,reo sur.ri3ăS între&ă Eddie)
8 Este .osi&il să ne "i lăsat) $oland sur+se #i atinse u-ărul lui Eddie) Dar a,e-
un atu 8 ar "i ,or&a de ni#te sur.ri3e /echi)
;naintarea .rin 3ona aceea distrusă era lentă) MaNoritatea co.acilor că3u7i erau
"oarte &ătr+ni 8 -ul7i se reîntorseseră deNa în .ă-+ntul din care răsăriseră 8 însă
"or-au o re7ea su"icient de înc+lcită ca să cree3e un "or-ida&il traseu cu
o&stacole) /r "i "ost destul de di"icil #i dacă to7i trei erau între(i la cor., dar cu
Susanna% coco7ată în s.inarea .istolarului, în %arna#a-ent, totul de,enea un
eDerci7iu de re3isten7ă #i înd+rNire)
/r&u#tii #i tu"i#urile culcate la .ă-+nt ascundeau ur-ele lăsate de urs, iar acest
lucru contri&uia #i el la reducerea ,ite3ei) P+nă la -iNlocul 3ilei ur-aseră
3(+rieturile de (%eare, .recise ca ni#te se-ne cu ,o.sea, .e co.aci) /ici însă,
a.roa.e de .unctul lui de .ornire, "uria ursului nu aNunsese la a.o(eu #i acele utile
se-ne ale trecerii lui dis.ăreau) $oland se -i#ca încet, uit+ndu-se du.ă
eDcre-ente în tu"i#uri #i s-ocuri de &lană .e trunc%iurile co.acilor .e care se
că7ărase ursul) 6e luă toată du.ă-a-ia3a să tra,erse3e cei cinci Eilo-etri ai acelui
%aos)
Eddie toc-ai trăsese conclu3ia că ,or .ierde lu-ina 3ilei #i ,or tre&ui să ridice
ta&ăra în locul acela în"iorător, c+nd aNunseră la un .+lc -ic de anini) Dincolo de
el, au3ea cli.ocitul unui .+r+u care cur(ea .este .ietre) ;n s.atele lor, soarele la
a.us î-.ră#tia suli7e de lu-ină ro#ie, .osacă, .este terenul accidentat .e care
toc-ai îl tra,ersaseră, trans"or-+nd co.acii că3u7i în "or-e ne(re, încruci#ate,
aido-a unor ideo(ra-e c%ine3e#ti)
$oland ceru o.rirea #i o co&orî încet .e Susanna% din s.ate) ;#i întinse s.inarea,
răsucindu-se dintr-o .arte în alta, cu -+inile în #olduri)
8 Gata .entru a3iS între&ă Eddie) $oland clătină din ca.)
8 Dă-i lui Eddie .istolul tău, Susanna%)
4e-eia "ăcu întoc-ai, uit+ndu-se la el între&ător)
8 Haide, Eddie) 6ocul .e care îl căută- e de cealaltă .arte a co.acilor ălora) >
să aruncă- o oc%eadă) Poate o să a,e- #i de lucru)
8 *e te "ace să cre3i)))
8 *ască urec%ile)
Eddie ascultă #i î#i dădu sea-a că au3ea -a#inării) ;#i -ai dădu sea-a #i că le
au3ea deNa de o &ucată de ,re-e)
8 Nu ,reau să o las sin(ură .e Susanna%)
8 Nu -er(e- de.arte #i ea are ,oce &ună, .uternică) Pe deasu.ra, dacă eDistă
,reun .ericol, în "a7ă e 8 noi ne ,o- a"la între el #i ea)
Eddie se uită în Nos, la Susanna%)
8 Duce7i-,ă 8 a,e7i (riNă doar să nu înt+r3ia7i) Pri,i îna.oi, de unde ,eniseră, cu
oc%i în(+ndura7i) Nu #tiu dacă sunt sau nu "anto-e .e aici, dar a- sen#a0ia că
sunt)
8 Ne întoarce- înainte de lăsarea întunericului, .ro-ise $oland) > luă s.re #irul
de anini #i, du.ă un -o-ent, Eddie îl ur-ă)
2
Du.ă ce "ăcură cincis.re3ece -etri .rintre co.aci, Eddie în7elese că ur-au o
.otecă, una .e care .ro&a&il o "ăcuse c%iar ursul de-a lun(ul anilor) /ninii se
a.lecau deasu.ra lor, "or-+nd un tunel) Sunetele erau -ai .uternice acu- #i el
înce.u să le se.are) =nul era un 3u-3et Nos, .ro"und) ;l si-7ea în .icioare 8 o
,i&ra7ie sla&ă, ca #i c+nd o -a#inărie -are ar "i "ost .ornită su& .ă-+nt) Deasu.ra
lui, -ai a.roa.e #i -ai ur(ent, erau sunete încruci#ate, ca ni#te 3(re.7ănări
ascu7ite 8 c%elălăieli, c%eunături, ciri.ituri)
$oland a.ro.ie (ura de urec%ea lui Eddie #i 3iseA
8 *red că .ericolul e -ic dacă .ăstră- lini#tea)
Mai -erseră cinci -etri #i $oland se o.ri din nou) Scoase .istolul #i "olosi 7ea,a
ca să dea deo.arte o ra-ură ce at+rna î-.o,ărată de "run3ele lu-inate de a.us)
Eddie se uită .rin acea -ică desc%i3ătură în .oieni7a în care ursul trăise at+t de
-ult 8 &a3a de o.era7iuni din care .ornise în -ultele lui eD.edi7ii de .răduire #i
se-ănare a terorii)
Nu erau deloc ier&uri acoloM .ă-+ntul "usese &ătucit #i c%elit de -ult) =n .+r+u
i3,ora de la &a3a unui .erete de st+ncă înalt ca- de cincis.re3ece -etri #i cur(ea
.rin .oiana în "or-ă de să(eată) Pe -alul lor, cu s.atele li.it de .erete, era o cutie
-etalică înaltă ca- de trei -etri) /co.eri#ul ei era &oltit #i-i a-intea lui Eddie de
intrarea într-o (ară de -etrou) Partea din "a7ă era ,o.sită cu dun(i dia(onale
(al&ene #i ne(re) Pă-+ntul din lu-ini# nu era ne(ru, ca în .ădure, ci un ciudat
cenu#iu .ră"os) Era .resărat cu oase #i, du.ă un -o-ent, Eddie în7elese că ceea ce
luase dre.t .ă-+nt cenu#iu era de "a.t o .ătură de oase, oase at+t de ,ec%i înc+t se
.resc%i-&au în .ra")
;n col& se -i#ca totu#i ce,a 8 lucrurile care scoteau acele c%elălăieli) Patru))) &a
nu, cinci la nu-ăr) Mici dis.o3iti,e -etalice, cel -ai -are de di-ensiunea unui
.ui de collie) Erau ro&o7i, î#i dădu sea-a Eddie, sau ce,a ca ni#te ro&o7i)
Se-ănau între ei #i se-ănau cu ursul .e care "ără îndoială îl sluNiseră într-un "el
sau altulM .e "iecare, o antenă-radar -icu7ă se rotea cu ,ite3ă)
!lte tichii "%nditoare, î#i s.use Eddie) (umne#eule, ce lume e asta, totu+i.
*el -ai -are dintre dis.o3iti,e se-ăna cu tractorul TonEa .e care Eddie îl
.ri-ise cadou de ani,ersare la #ase aniM #enilele lui ridicau nori#ori cenu#ii de .ra"
de oase în ti-. ce rulau) /ltul aducea cu un #o&olan din inoD) =n al treilea .ărea
a "i un #ar.e construit din se(-ente de o7el î-&inate 8 se 3,+rcolea #i înainta
sinco.at) 4or-au un cerc a.roDi-ati, de cealaltă .arte a .+r+ului, .arcur(+nd iar
#i iar un traseu .e care îl să.aseră ad+nc în .ă-+nt) =it+ndu-se la ei, .e Eddie îl
duse (+ndul la &en3ile desenate .e care le ,ă3use în teancurile cu ,ec%ile re,iste
Saturda9 3/enin" ost .e care -a-a lui, cine #tie de ce, le .ăstrase #i le
de.o3itase în %olul din "a7ă al a.arta-entului lor)
;n acele desene, &ăr&a7i în(riNora7i să.au "ă(a#e în co,or, tot .li-&+ndu-se #i
"u-+nd, a#te.t+nd ca so7iile lor să nască)
Pe -ăsură ce oc%ii lui se o&i#nuiră cu (eo(ra"ia si-.lă a .oienii, Eddie ,ă3u că
acolo nu erau doar acei cinci ro&o7ei ciuda7i, ci -ult -ai -ul7i) Erau cel .u7in al7i
dois.re3ece, din c+te ,edea, #i .ro&a&il -ai erau unii ascun#i du.ă ose-intele
,ec%ilor .ră3i ale ursului) Di"eren7a era că ceilal7i nu se clinteau) Me-&rii alaiului
-ecanic al ursului -uriseră, unul c+te unul, de-a lun(ul anilor, .+nă c+nd nu -ai
ră-ăsese dec+t (ru.ule7ul acela de cinci))) #i nici ei nu .ăreau "oarte sănăto#i,
du.ă cu- c%elăiau #i c%irăiau #i sc+r7+iau) Tar.ele în s.ecial a,ea un aer e3itant,
sc%ilod, în ti-. ce -er(ea du.ă #o&olanul -ecanic, în cerc) Din c+nd în c+nd,
dis.o3iti,ul care ,enea du.ă #ar.e 8 un &loc de o7el care u-&la .e .icioare
-ecanice &oante 8 îl .rindea din ur-ă #i îi dădea un (%iont, ca #i c+nd i-ar "i s.us
să se (ră&ească dracului odată)
Eddie se între&ă care "usese rostul lor) *u si(uran7ă nu să a.ereM ursul "usese
construit să se a.ere sin(ur, #i Eddie &ănuia că dacă &ătr+nul S%ardiE i-ar "i atacat
c+nd era în "loarea ,+rstei, i-ar "i -estecat #i i-ar "i scui.at c+t ai 3ice .e#te) Poate
că ro&o7eii aceia "useseră ec%i.a de între7inere, sau iscoade, sau -esa(eri) Cănuia
că .uteau "i .ericulo#i, dar nu-ai dacă ar "i tre&uit să se a.ere))) sau să-#i a.ere
stă.+nul) Nu .ăreau "oarte &elico#i)
/,eau, de "a.t, un aer de.lora&il) Cună .arte din ec%i.ă era acu- de"ectă,
stă.+nul era -ort #i Eddie credea că ro&o7eii #tiau asta cu-,a) Nu a-enin7are era
ceea ce ins.irau, ci o stranie, inu-ană, triste7e) Cătr+ni #i a.roa.e e.ui3a7i,
-ăr#ăluiau #i rulau #i #er.uiau "ără odi%nă .e "ă(a#ul .e care îl să.aseră în .oiana
aceea uitată de Du-ne3eu, iar lui Eddie i se .ărea că le .utea citi #irul con"u3 al
(+ndurilorA 2, mam$, o, mam$, acum ce facem. Care e scopul nostru acum, c$ 3l
e mort. ?i cine se /a -n"ri6i de noi acum, c$ 3l e mort. 2, mam$, o, mam$, o,
mam$...
Eddie si-7i o atin(ere în s.atele .iciorului #i "u c+t .e ce să stri(e de tea-ă #i
sur.rindere) Se răsuci, ar-ă .istolul lui $oland #i o ,ă3u .e Susanna% uit+ndu-se
în sus cu oc%ii ei -ari) Eddie eD.iră .relun( #i lăsă coco#ul ar-ei, cu (riNă, în
.o3i7ia ini7ială) ;n(enunc%e, .use -+inile .e u-erii lui Susanna%, o sărută .e
o&ra3, a.oi îi #o.ti la urec%eA
8 Pu7in a li.sit să-7i tra( un (lon7 în că.#orul ăsta .rostu7 al tău))) *e cau7i aiciS
8 /- ,rut să ,ăd, #o.ti la r+ndul ei, ne.ăr+nd c+tu#i de .u7in Nenată) >c%ii i se
-utară la $oland, c+nd #i acesta se lăsă .e ,ine l+n(ă ea) Pe deasu.ra, continuă,
--au luat "iorii să stau acolo sin(ură)
Se alesese cu c+te,a 3(+rieturi -ici, c+nd se t+r+se du.ă ei .rin ier&uri, dar
$oland tre&uia să ad-ită în sinea sa că "e-eia .utea "i tăcută ca o nălucă, atunci
c+nd ,oiaM nu au3ise nici .+s) 6uă o c+r.ă Pulti-a &ucată ră-asă din ,ec%ea sa
că-a#ăQ din &u3unarul de la s.ate #i #terse "iricelele de s+n(e de .e &ra7ele ei) ;#i
eDa-ină lucrarea un -o-ent, a.oi îi ta-.onă #i crestătura -ică de .e "runte)
8 =ită-te, atunci, s.use el) Gocea lui a&ia de.ă#ea -i#carea &u3elor) *red că 7i-
ai c+#ti(at dre.tul ăsta)
Desc%ise cu o -+nă un culoar de ,edere, la ni,elul ei, .rin tu"i#urile în,er3ite,
a.oi a#te.tă c+t ti-. ea se uită în .oiană) ;n cele din ur-ă, "e-eia se trase îna.oi
#i $oland lăsă tu"i#urile să se înc%idă la loc)
8 ;-i .are rău .entru ei, #o.ti ea) > .rostie, nu-i a#aS
8 Deloc, #o.ti $oland) Sunt creaturi eDtre- de triste, cred, în "elul lor ciudat)
Eddie le ,a cru7a su"erin7a)
Eddie înce.u i-ediat să clatine din ca.)
8 Ca da, o ,ei "ace))) doar dacă nu ,rei să stai aici (%e-uit în ceea ce tu nu-e#ti
9%uci: toată noa.tea) Kinte#te tic%iile) *%estiile alea -ici, rotitoare)
8 Ti dacă rate#. #o.ti Eddie cu "urie) $oland dădu din u-eri)
Eddie se ridică în .icioare #i, reticent, ar-ă din nou re,ol,erul .istolarului) Se
uită .rin tu"i#uri la ser,o-ecanis-ele care -er(eau în cerc, în,+rtindu-se iar #i
iar, sin(ure, inutil) !r fi ca +i cum a+ tra"e -n ni+te pui de c$0el, (+ndi el a-ăr+t)
/tunci ,ă3u unul dintre ro&o7ei 8 cel care se-ăna cu o cutie u-&lătoare 8 sco7+nd
un dis.o3iti, ur+t, ca o .ensetă, din -iNlocul său #i ciu.indu-l scurt .e #ar.e)
S.eriat, #ar.ele scoase un &+3+it #i sări în "a7ă) *utia u-&lătoare î#i trase .enseta
îna.oi)
3i... poate nu eDact ca +i cum a+ tra"e -n ni+te pui de c$0el, decise Eddie) Se uită
iar s.re $oland) /cesta îl .ri,i ineD.resi,, cu &ra7ele încruci#ate)
!l nai'ii de ciudat moment 0i-ai ales, amice, s$ 0ii o lec0ie.
Eddie se (+ndi la Susanna%, î-.u#c+ndu-l .e urs înt+i în "und, a.oi "ăc+ndu-i
7ăndări dis.o3iti,ul sen3orial în ti-. ce na-ila se a.ro.ia de ea #i de $oland, #i i
se "ăcu .u7in ru#ine) Ti -ai era ce,aA o .arte din el ,oia să treacă la ac7iune, la "el
cu- o .arte din el /oise să se ia la tr+ntă cu Cala3ar #i cu ec%i.a lui de -ardeia#i
în Turnul ;nclinat) I-.ulsul era .ro&a&il nelalocul lui, însă asta nu sc%i-&a
atrac7ia .rinci.alăA S$ /edem care pe care... hai s$ /edem.
Da, asta era nelalocul ei, si(ur că da)
ref$-te c$ e doar o "alerie de tir +i c$ /rei s$-i c%+ti"i iu'itei un c$0elu+ de
plu+, (+ndi) Sau un ursule0 de plu+. 6uă cutia u-&lătoare în cătare #i a.oi întoarse
ca.ul, deranNat, c+nd $oland îl atinse .e u-ăr)
8 S.une-7i lec7ia, Eddie) Ti "ii sincer)
Eddie #uieră .rintre din7i, ener,at de deranN, dar oc%ii lui $oland nu tresăriră,
a#a că ins.iră ad+nc #i încercă să eli-ine totul din -inteA c%eunatul #i sc+r7+itul de
a.arat ce "unc7iona de .rea -ult ti-., durerile cor.ului său, con#tiin7a "a.tului că
Susanna% era acolo, s.riNinită în .odul .al-elor, .ri,ind, cuno#tin7a altui "a.t,
anu-e că ea era -ai a.roa.e de sol #i că, dacă el rata ro&o7eii de acolo, ea a,ea să
"ie cea -ai u#oară 7intă în e,entualitatea în care ace#tia se %otărau să ri.oste3e)
8 9Nu tra( cu -+na -eaM cel care tra(e cu -+na sa a uitat c%i.ul tatălui): /sta
era o (lu-ă, (+ndi elM n-ar "i recunoscut c%i.ul tatălui său nici dacă o-ul ar "i
trecut .e l+n(ă el .e stradă) Si-7ea însă e"ectul cu,intelor, îi li-.e3eau -intea #i-
i cal-au ner,ii) Nu #tia dacă era clădit să "ie .istolar 8 ideea i se .ărea "a&ulos de
i-.ro&a&ilă, c%iar dacă era con#tient că reu#ise să se ac%ite de datorie &ini#or în
sc%i-&ul de "ocuri de la clu&ul lui Cala3ar 8 dar +tia că unei .ăr7i din el îi .lăcea
răceala care se lăsa asu.ra lui atunci c+nd rostea cu,intele stră,ec%iului cate%is-
.e care îl în,ă7aseră de la .istolarM răceala #i "elul în care lucrurile .ăreau să iasă
în e,iden7ă cu o claritate a.arte, ce-7i tăia răsu"larea) Mai era o .arte din el care
în7ele(ea că acesta era doar un alt dro( -ortal, nu "oarte di"erit de %eroina care îl
ucisese .e Henr', #i .u7in li.sise să-l ucidă #i .e elM totu#i asta nu reducea cu
ni-ic .lăcerea concentrată a -o-entului) /ceasta ,i&ra în el ase-enea unor
ca&luri întinse care 3&+rn+ie în &ătaia ,+ntului .uternic)
8 9Nu 7intesc cu -+na -eaM cel care 7inte#te cu -+na sa a uitat c%i.ul tatălui) Eu
7intesc cu oc%iul)
Nu ucid cu ar-a -eaM cel care ucide cu ar-a sa a uitat c%i.ul tatălui): /tunci,
"ără a #ti că asta ,oia să "acă, ie#i dintre co.aci #i li se adresă ro&o7eilor care se
în,+rteau de cealaltă .arte a .oieniiA
8 ;3u ucid cu inima.<
$o&o7ii se o.riră din -i#carea lor .er.etuă) =nul dintre ei scoase un &+3+it
ascu7it, ce .utea "i un se-nal de alar-ă sau de a,erti3are) /ntenele-radar, toate
nea,+nd di-ensiuni -ai -ari dec+t ale unui &aton de ciocolată Hers%e', se
întoarseră s.re sunetul ,ocii lui)
Eddie desc%ise "ocul)
Sen3orii eD.lodară ca ni#te .oru-&ei de lut, unul du.ă altul) Mila dis.ăru din
su"letul lui EddieM ră-aseră doar acea răceală #i #tiin7a "a.tului că nu se ,a o.ri,
nu se ,a putea o.ri, dec+t du.ă ce ,a "i dus trea&a la &un s"+r#it)
Detunătura u-.lu .oiana î-&ăiată în lu-ina a-ur(ului #i re,er&eră în .eretele
de rocă din ca.ătul ei -ai lar() Tar.ele de o7el eDecută două tu-&e .rin aer #i
ateri3ă în .ra", 3,+cnind) *el -ai -are dintre ro&o7i 8 cel care îi a-intise lui
Eddie de tractorul TonEa, din co.ilărie 8 încercă să sca.e cu "u(a) Eddie îi "ăcu
7ăndări antena-radar, toc-ai c+nd acesta aler(a s-ucit .e -ar(inea "ă(a#ului)
$o&otul că3u în nasul său .ătră7os, cu "lăcări al&astre su&7iri 7+#nind din (ă,anele
de o7el în care erau încastra7i oc%ii de sticlă)
Sin(urul sen3or .e care îl rată "u cel al #o&olanului de inoDM (lon7ul rico#ă .e
s.inarea lui -etalică, sco7+nd un 7iuit ca de 7+n7ar) $o&o7elul sări din "ă(a#, ocoli
.e Nu-ătate o&iectul în "or-ă de cutie care -ersese în ur-a #ar.elui #i o luă la
(oană .rin .oiană cu o ,ite3ă ui-itoare) Scotea un c%i7ăit "urios #i, .e -ăsură ce
reducea din distan7ă, Eddie ,ă3u că a,ea (ura .lină de ace lun(i #i ascu7ite) Nu
aduceau cu ni#te din7iM se-ănau cu acele de -a#ină de cusut, care clăn7ăneau cu
-are ,ite3ă) Nu, c%iar nu -ai credea că lucru#oarele acelea se-ănau cu ni#te
că7elu#i)
8 (o'oar$-l, Roland4 stri(ă el cu dis.erare, dar c+nd aruncă iute .ri,irea în
s.ate, ,ă3u că .istolarul stătea în continuare cu &ra7ele încruci#ate .e .ie.t, cu o
eD.resie senină #i distantă) Putea la "el de &ine să se (+ndească la re3ol,area unor
.ro&le-e de #a% sau la ,ec%i scrisori de a-or)
/ntena de .e s.inarea #o&olanului ră-ase dintr-odată ne-i#cată) ;#i sc%i-&ă
u#or direc7ia #i o luă dre.t s.re Susanna% Dean)
! mai r$mas un "lon0, (+ndi Eddie) (ac$ rate#, pocitania aia o s$-i sf%+ie fa0a.
;n loc să tra(ă, "ăcu un .as în "a7ă #i-l lo,i .e #o&olan cu .iciorul c+t de tare
.utu) ;#i sc%i-&ase .anto"ii cu o .erec%e de -ocasini din .iele de că.ri oară, #i
si-7i Nun(%iul .+nă în (enunc%i) To&olanul scoase un 7i.ăt ru(init, sinco.at, se
dădu de-a &er&eleacul .rin 7ăr+nă #i ră-ase locului, .e s.ate) Eddie ,ă3u ce,a ce
.ărea a "i o du3ină de .icioru#e -ecanice .iston+nd necontenit) 4iecare a,ea în
,+r" o (%eară ascu7ită de o7el) G%earele acelea se răsuceau iar #i iar .e (iroscoa.e
-ari c+t radiera de creion)
> tiNă de o7el se i7i din .+ntecul ro&otului #i cu aNutorul ei #o&olanul se redresă)
Eddie co&orî re,ol,erul lui $oland, i(nor+nd i-.ulsul de -o-ent de a-l ec%ili&ra
cu -+na li&eră) Poate că a#a erau în,ă7a7i să tra(ă .oli7i#tii din lu-ea lui, dar
acolo nu se .roceda a#a) C%nd ui0i c$ pistolul eCist$, c%nd sim0i c$ tra"i de fapt
cu de"etul, îi în,ă7ase $oland, atunci te /ei fi apropiat de ade/$r.
Eddie a.ăsă .e tră(aci) Mica antenă-radar, care reînce.use să se în,+rtă,
încerc+nd să de.iste3e ina-icii, dis.ăru într-un "ul(er al&astru) To&olanul scoase
un sunet (+tuit 8 A%l4 8 #i că3u, -ort, .e o r+nă)
Eddie se întoarse, cu ini-a &u&uindu-i în .ie.t) Nu-#i a-intea să -ai "i "ost at+t
de "urios de c+nd în7elesese că $oland inten7iona să-l 7ină .ri3onier în lu-ea sa
.+nă ce a"urisitul lui de Turn era cucerit sau .ierdut))) .ro&a&il .+nă ce aNun(eau
cu to7ii %rană .entru ,ier-i, cu alte cu,inte)
;ndre.tă .istolul (ol s.re ini-a lui $oland #i ,or&i cu o ,oce (roasă, .e care cu
(reu #i-o recunoscu el însu#i)
8 Dacă ar -ai "i ră-as un (lon7 .e 7ea,ă, ai "i .utut scă.a de (riNa Turnului tău
idiot c%iar în cli.a de "a7ă)
8 Ter-ină, EddieX îl a.ostro"ă tăios Susanna%) T+nărul se uită la ea)
8 Ţie ,oia să-7i ,ină de %ac, Susanna%, #i ,oia să te "acă c%iseli7ă)
8 Dar n-a reu#it) I-ai ,enit tu de %ac, Eddie) I-ai ,enit tu lui)
8 Nu (ra7ie lui $oland)
Eddie dădu să introducă .istolul îna.oi în toc #i atunci se du-iri, cu #i -ai -are
de3(ust, că nu a,ea în ce toc să-l introducă) Susanna% .urta tocul)
8 El #i lec7iile lui) El #i nenorocitele lui de lec0ii) Se întoarse s.re .istolar)
;7i s.un, "ără .re(et)))
ED.resia ,a( interesată a lui $oland su"eri o -odi"icare &ruscă) >c%ii lui se
-utară s.re un .unct deasu.ra u-ărului st+n( al lui Eddie)
8 C&LC!T4 stri(ă el)
Eddie nu .use între&ări) 4uria #i con"u3ia i se #terseră co-.let din -inte) Se lăsă
la .ă-+nt #i, "ăc+nd asta, ,ă3u -+na st+n(ă a .istolarului co&or+nd iute la #old)
(umne#eule, (+ndi el, încă în cădere, 5& S3 2!T3 s$ fie at%t de rapid, ni-eni
nu poate fi at%t de rapid, nu-s /reun nepriceput, dar Susannah m$ face s$ par
-ncet, iar el o face pe Susannah s$ par$ o 0estoas$ care se c$#ne+te s$ urce o
pant$ de sticl$...
*e,a trecu la -ică distan7ă .e deasu.ra ca.ului său, ce,a care #uieră la el cu o
"urie -ecanică #i-i s-ulse un s-oc de .ăr) /tunci .istolarul desc%ise "ocul de la
ni,elul #oldului, trei (loan7e (ră&ite ca trei .ocnete de tunet, #i #uieratul încetă) >
creatură care lui Eddie i se .ărea că sea-ănă cu un uria# liliac -ecanic .ică
(reoaie la .ă-+nt între locul unde Eddie stătea acu- lun(it #i cel în care
Susanna% în(enunc%ea alături de $oland) =na dintre ari.ile lui -odulare #i
.resărate cu ru(ină lo,i .ă-+ntul o dată, sla&, .arcă ner,os că dăduse (re#, du.ă
care încre-eni locului)
$oland ,eni la Eddie, călc+nd leNer în ci3-ele lui ,ec%i, sc+lciate) ;ntinse o
-+nă) Eddie o acce.tă #i-i în(ădui lui $oland să-l aNute să se ridice în .icioare)
$ă-ăsese "ără su"lare #i desco.eri că nu .utea ,or&i) oate-i mai 'ine a+a... am
impresia c$ de fiecare dat$ c%nd deschid "ura nu fac dec%t s$ de'ite# prostii.
8 EddieX E#ti &ineS
Susanna% tra,ersa .oiana s.re locul unde stătea el cu &ăr&ia în .ie.t #i -+inile
în"i.te în #olduri, încerc+nd să res.ire)
8 Da) *u,+ntul ie#i ca un croncănit) Se îndre.tă de s.ate cu -are e"ort) M-a-
ales doar cu o u#oară aNustare a tunsorii)
8 Era într-un co.ac, 3ise $oland cu cal-) Nici eu nu l-a- ,ă3ut, la înce.ut)
6u-ina e în#elătoare în acest -o-ent al 3ilei) 4ăcu o .au3ă #i a.oi ur-ă .e
acela#i ton -olco-A Ea n-a "ost nicio cli.ă în .ericol, Eddie)
Eddie încu,iin7ă) $oland, în7elese el acu-, a.roa.e că ar "i a,ut ti-. să
-ăn+nce un %a-&ur(er #i să &ea un -ilEs%aEe înainte să scoată .istolul) /t+t era
de ra.id)
8 Prea &ine) Să s.une- doar că de3a.ro& -etoda ta de în,ă7are, &ineS Nu--i ,oi
cere iertare însă, a#a că dacă asta a#te.7i, las-o &altă)
$oland se a.lecă, o ridică .e Susanna% #i înce.u să o scuture de .ra") 4ăcu asta
cu un soi de a"ec7iune i-.ar7ială, ca o -a-ă care-#i scutură co.ila#ul du.ă ce
acesta a că3ut, cu- se înt+-.lă adesea, în .ra"ul din curtea din s.ate)
8 Nu a#te.t să-7i ceri iertare #i nici nu -i se .are necesar să o "aci, 3ise el) Eu #i
Susanna% a- .urtat o discu7ie ase-ănătoare cu aceasta acu- două 3ile) Nu-i a#a,
Susanna%S
Ea a.ro&ă cu o -i#care a ca.ului)
8 $oland consideră că .istolarii înce.ători care nu -u#că -+na care îi %răne#te
din c+nd în c+nd au ne,oie de un #ut &un în .artea -oale a cor.ului)
Eddie se uită în Nur, la .ră.ăd, #i înce.u încet să-#i scuture .ra"ul de oase de .e
.antaloni #i că-a#ă)
8 Ti dacă 7i-a# s.une că nu ,reau s$ fiu .istolar, $oland, &ătr+neS
8 /# s.une că nu .rea contea3ă ce ,rei tu)
$oland se uita la (%ereta de -etal li.ită de .eretele de st+ncă #i .ărea să-#i "i
.ierdut interesul .entru con,ersa7ie) Eddie o .ă7ise #i el, la r+ndul lui) *+nd
discu7ia aNun(ea la c%estiuni i.otetice, $oland a.roa.e -ereu î#i .ierdea interesul)
8 Ka. între&ă Eddie, cu o ur-ă din ,ec%ea sa a-ărăciune)
8 /#a e) Ka) $oland se duse la (%eretă #i trecu -+na .este dun(ile (al&ene #i
ne(re ,o.site .e .artea din "a7ă) /- (ăsit unul dintre cele douăs.re3ece .ortaluri
care înconNoară -ar(inea lu-ii))) una dintre cele #ase cărări către Turnul
;ntunecat) Ti asta este de ase-enea *a)
2!
Eddie se duse îna.oi, du.ă scaunul lui Susanna%) Nu tre&uia să i-o ceară cine,aM
,oia să "ie un ti-. sin(ur, să-#i reca.ete controlul) /cu-, că se ter-inase cu
"ocurile de ar-ă, "iecare -u#c%i din cor.ul său .ărea că .reluase o -ică ,i&ra7ie
.ro.rie) Nu ,oia ca ,reunul dintre ei să-l ,adă în "elul acesta 8 nu "iindcă ar "i
.utut crede, (re#it, că-i este tea-ă, ci .entru că ar "i .utut #ti &ine des.re ce era de
"a.t ,or&aA eDces de surescitare) ;i "ăcuse .lăcere) *u tot cu liliacul care li.sise
.u7in să-l scal.e3e, lui îi "ăcuse .lăcere)
!sta-i o 'a#aconie, amice. ?i +tii 'ine.
Pro&le-a era că nu #tia) 4ăcuse cuno#tin7ă cu ce,a ce Susanna% a"lase sin(ură
du.ă ce î-.u#case ursulA .utea /or'i des.re "a.tul că nu ,oia să "ie .istolar, că nu
,oia să %oinărească .rin lu-ea aceea aiuritoare în care ei trei .ăreau a "i sin(urele
"or-e de ,ia7ă u-ană, că ceea ce ,oia de "a.t -ai -ult ca orice altce,a era să stea
la col7ul lui CroadBa' cu <nd Street, .ocnind din de(ete, -+nc+nd un c%ili-do( #i
ascult+nd *reedence *learBater $e,i,al răsun+nd în că#tile BalE-anului în ti-.
ce ad-ira "etele care treceau .rin "a7a lui, "etele acelea ui-itor de seD' din NeB
UorE, cu (urile lor dis.re- 7uitoare #i .icioarele lun(i, în "uste scurte) Putea ,or&i
des.re lucrurile acestea .+nă c+nd se "ăcea al&astru la "a7ă, dar ini-a lui #tia
altce,a) Ttia că-i pl$cuse să "acă 7ăndări -enaNeria aceea electronică, cel .u7in c+t
ti-. controlase Nocul #i .istolul lui $oland "usese o "urtună cu tunete .ro.rie #i
.ersonală, în -+na lui) ;i pl$cuse să-i tra(ă un #ut #o&olanului-ro&ot, de#i îl
duruse .iciorul #i "usese s.eriat de -oarte) ;ntr-un "el straniu, .artea aceea 8
.artea cu s.eriatul 8 .arcă îi s.orise într-un "el .lăcerea)
Toate acestea erau su"icient de rele, totu#i ini-a lui #tia ce,a #i -ai răuA că dacă
o u#ă care ducea îna.oi în NeB UorE ar "i a.ărut înaintea lui c%iar în cli.a aceea,
era .osi&il ca el să nu-i treacă .ra(ul) *el .u7in nu .+nă c+nd nu ,a "i ,ă3ut
Turnul ;ntunecat cu oc%ii lui) ;nce.ea să creadă că &oala lui $oland era
trans-isi&ilă)
;n ,re-e ce se -uncea cu scaunul lui Susanna% .rin înc+lceala de anini
săl&atici, înNur+nd cren(ile care îi &iciuiau "a7a #i încercau să-i scoată oc%ii, Eddie
desco.eri că .utea acce.ta -ăcar unele dintre aceste lucruri, iar acce.tarea îi
te-.eră .u7in "uria) 7reau s$ /$d dac$ arat$ a+a cum l-am /$#ut -n /is, (+ndi el)
S$ /e#i a+a ce/a... asta ar fi cu ade/$rat fantastic.
Se "ăcu au3ită încă o ,oce) un pariu c$ ceilal0i prieteni ai lui E cei cu nume
care sun$ ca +i c%nd ar fi aduse direct de la Masa Rotund$ de la curtea re"elui
!rthur E pun pariu c$ +i ei /oiau asta, 3ddie. ?i to0i sunt mor0i. %n$ la ultimul.
$ecunoscu ,ocea aceea, "ie că-i .lăcea, "ie că nu) ;i a.ar7inea lui Henr' #i asta
"ăcea să "ie o ,oce (reu de i(norat)
2"
$oland, cu Susanna% în ec%ili&ru .e #oldul dre.t, stătea în "a7a cutiei -etalice
care se-ăna cu o (ură de -etrou înc%isă .este noa.te) Eddie lăsă scaunul cu rotile
la -ar(inea .oienii #i se a.ro.ie de ei) ;n acest ti-., 3u-3etul e(al #i ,i&ra7ia de
su& .icioarele sale crescură) Ma#inăria care .roducea acel sunet, .rice.u el, se
a"la "ie înăuntrul cutiei, "ie su& ea) /,ea i-.resia că-l au3ea nu cu urec%ile, ci
unde,a ad+nc înăuntrul ca.ului 8 #i în -ăruntaie)
8 Deci ăsta este unul dintre cele douăs.re3ece .ortaluri) =nde duce, $olandS 6a
Disne' WorldS
$oland clătină din ca.)
8 Nu #tiu unde duce) Poate nicăieri))) .oate .retutindeni) Sunt -ulte lucruri .e
care nu le #tiu des.re lu-ea -ea 8 si(ur ,-a7i dat sea-a a-+ndoi de asta) Ti sunt
lucruri .e care le #tia- #i care s-au sc%i-&at)
8 Pentru că lu-ea a -ers -ai de.arteS
8 Da) $oland îi adresă o .ri,ire) /ici, asta nu e o "i(ură de stil) 6u-ea -ntr-
ade/$r -er(e -ai de.arte, #i -er(e tot -ai re.ede) ;n acela#i ti-., lucrurile se
erodea3ă))) se destra-ă)))
6o,i cu .iciorul cada,rul -ecanic al cutiei u-&lătoare, .entru a-#i ilustra ideea)
Eddie se (+ndi la su-ara sc%e-ă a .ortalurilor .e care $oland o desenase în
7ăr+nă)
8 /ceasta este -ar(inea lu-iiS între&ă el, a.roa.e ti-id) /dică, nu arată "oarte
di"erit de orice alt loc) $+se .u7in) Dacă o "i ,reun %ău .e aici, eu nu-l ,ăd)
$oland clătină din ca.)
8 Nu e (enul acesta de -ar(ine) Este locul unde înce.e una dintre Grin3i) Sau
asta a- "ost în,ă7at să cred)
8 Grin3iS între&ă Susanna%) *e Grin3iS
8 Marii Stră&uni nu au "ăurit lu-ea, ci au re"ăurit-o) =nii .o,estitori s.un că
Grin3ile au sal,at-oM al7ii s.un că ele sunt se-in7ele distru(erii lu-ii) Marii
Stră&uni au creat Grin3ile) Sunt un "el de linii))) linii care lea"$))) #i sus0in)))
8 Gor&e#ti cu-,a des.re -a(netis-S între&ă Susanna% cu "ereală)
;ntre(ul lui c%i. se lu-ină, trans"or-+nd su.ra"e7ele #i "ă(a#ele lui as.re în ce,a
nou #i ui-itor #i, .re7 de un -o-ent, Eddie #tiu cu- ar arăta $oland dacă chiar ar
aNun(e la Turnul său)
8 DaX Nu doar des.re -a(netis-, dar asta este o .arte a c%estiunii))) #i
(ra,ita7ia))) #i alinia-entul corect al s.a7iului, -ări-ii #i di-ensiunii) Grin3ile
sunt "or7ele care lea(ă aceste lucruri laolaltă)
8 Cun ,enit la lec7ia de "i3ică în casa de ne&uni, rosti Eddie cu o ,oce Noasă)
Susanna% îl i(noră)
8 Ti Turnul ;ntunecatS E el ,reun "el de (eneratorS > sursă centrală de ener(ie
.entru Grin3ile asteaS
8 Nu #tiu)
8 Dar +tii că acesta este .unctul /, 3ise Eddie) Dacă a- -er(e destul de -ult în
linie drea.tă, a- aNun(e la alt .ortal 8 să-i s.une- .unctul * 8 în cealaltă .arte a
lu-ii) Dar înainte de asta, a- aNun(e la .unctul C) Punctul central) Turnul
;ntunecat)
Pistolarul încu,iin7ă)
8 *+t de lun( ar "i dru-ulS /i ideeS
8 Nu) Dar #tiu că e destul de lun( #i că distan7a cre#te cu "iecare 3i care trece)
Eddie se a.lecase .entru a eDa-ina cutia u-&lătoare) /cu-, se îndre.tă de s.ate
#i se uită se-e7 la $oland)
8 /sta e i-.osi&il) Părea un o- care încearcă să-i eD.lice unui co.ila# că nu e
niciun &au&au în dula., că e imposi'il să "ie, "iindcă &au&aul nu eDistă) 6u-ile nu
cresc, $oland)
8 NuS *+nd era- -ic, Eddie, eDistau %ăr7i) Mi-a-intesc una în -od deose&it)
Se nu-ea Măre7ele $e(ate ale Pă-+ntului de Gest) ;n"ă7i#a 7inutul -eu, căruia i
se s.unea Gilead) ;n"ă7i#a Caroniile *olinare, care au "ost cu.rinse de re,olte #i
ră3&oi ci,il la un an du.ă ce eu -i-a- c+#ti(at .istoalele, #i dealurile, #i de#ertul,
#i -un7ii, #i Marea Gestului) Era -are distan7a între Gilead #i Marea Gestului 8 o
-ie cinci sute de Eilo-etri sau -ai -ult 8 dar mie mi-a luat peste dou$#eci de ani
s$ str$'at acea distan0$.
8 I-.osi&il, "ăcu Susanna% cu iu7eală, în"ri(urată) Nici dacă -er(eai la pas tot
dru-ul nu .utea să-7i ia două3eci de ani)
8 Ei, -ai tre&uie să te #i o.re#ti, să tri-i7i ,ederi #i să &ei o &ere, 3ise Eddie, dar
a-+ndoi îl i(norară)
8 N-a- -ers la .as, ci a- "ăcut cea -ai -are .arte din dru- călare, 3ise
$oland) /- "ost))) încetinit, să s.une-))) din c+nd în c+nd, dar cel -ai -ult a-
"ost în -i#care) Mă înde.ărta- de ?o%n 4arson, conducătorul re,oltei care a
răsturnat lu-ea în care a- crescut #i care--i ,oia ca.ul .e un st+l. în curtea lui 8
a,ea -oti,e &une să dorească asta, .resu.un, dat "iind că eu #i co-.atrio7ii -ei
era- răs.un3ători de -oartea -ultor su.u#i ai săi))) #i "iindcă a- "urat ce,a "oarte
dra( lui)
8 *eS între&ă Eddie .lin de curio3itate) $oland clătină din ca.)
8 /sta-i o .o,este .entru altă 3i))) sau .oate .entru niciodată) /cu- nu ,ă
(+ndi7i la asta, ci la ur-ătorul lucruA /- stră&ătut multe -ii de Eilo-etri) Pentru
că lu-ea cre#te continuu)
8 =n ast"el de lucru .ur #i si-.lu nu se .oate înt+-.la, reiteră Eddie, însă era
.uternic 3(uduit) S-ar .roduce cutre-ure))) inunda7ii))) tsuna-i))) #tiu eu ce
altce,a)))S
8 &ite4 3ise $oland "urios) Doar uită-te în Nurul tăuX *e ,e3iS > lu-e a cărei
rotire scade ca a titire3ului unui co.il, doar .entru a .rinde ,ite3ă #i a se -i#ca
într-un alt "el .e care niciunul dintre noi nu-l în7ele(e) =ită-te la ,icti-ele tale,
EddieX =ită-te la ele, .entru nu-ele tatălui tăuX
4ăcu doi .a#i -ari s.re .+r+u, ridică #ar.ele de o7el, îl eDa-ină scurt #i i-l
aruncă lui Eddie, care îl .rinse cu -+na st+n(ă) /tunci, #ar.ele se ru.se în două)
8 Ge3iS E e.ui3at) Toate creaturile .e care le-a- (ăsit aici au "ost e.ui3ate)
Dacă n-a- "i ,enit noi, oricu- ar "i -urit în scurt ti-.) /#a cu- ar "i -urit #i
ursul)
8 =rsul su"erea de o &oală, 3ise Susanna%) Pistolarul a.ro&ă din ca.)
8 Para3i7i care i-au atacat .ăr7ile naturale ale cor.ului) Dar de ce nu i le-au atacat
.+nă acu-S
Susanna% nu răs.unse)
Eddie eDa-ina #ar.ele) S.re deose&ire de urs, .ărea a "i în totalitate arti"icial, un
-ecanis- din -etal, circuite #i -etri Psau .oate *ilometriQ de li7ă)
Ti totu#i, se ,edea .ra" de ru(ină, nu doar la su.ra"a7a Nu-ătă7ii care-i ră-ăsese
în -+nă, ci #i .e -ăruntaiele lui) Ti era o .ată de u-e3eală acolo unde "ie se
scursese ulei, "ie se in"iltrase a.ă) =-e3eala aceea distrusese o .arte din "ire #i o
-aterie ,er3uie care se-ăna cu -u#c%iul de co.ac crescuse .este -ai -ulte .lăci
cu circuite inte(rate -ari c+t un(%ia)
Eddie întoarse #ar.ele .e cealaltă .arte) > .lacă de o7el .rocla-a că era .rodus
de Nort% *entral Positronics, 6td) /.ărea un nu-ăr de serie, dar niciun nu-e)
ro'a'il prea pu0in important pentru a fi amintit, (+ndi el) (oar o sofisticat$
/idan6$ mecanic$, al c$rei scop era s$-i fac$ '$tr%nului 1rate &rs c%te o clism$
din c%nd -n c%nd, s$-l 0in$ cur$0el, sau ce/a la fel de de#"ust$tor.
/runcă #ar.ele #i î#i #terse -+inile .e .antaloni)
$oland luase de Nos dis.o3iti,ul-tractor) Trase de una dintre #enile) /ceasta se
des.rinse cu u#urin7ă, .resăr+nd un nor de ru(ină între ci3-ele sale) ;l aruncă în
lături)
8 Totul în lu-ea asta "ie stă locului, "ie se destra-ă, s.use el "ără nicio
in"leDiune) ;n acela#i ti-., "or7ele care se între.ătrund #i dau lu-ii coeren7ă 8 în
ti-. #i -ări-e, ca #i în s.a7iu 8 slă&esc) Ttia- asta c%iar #i în co.ilărie, dar nu
a,ea- idee cu- ,a "i ti-.ul de la s"+r#it) *u- a- "i .ututS Ti totu#i, acu- trăiesc
acele ti-.uri, #i nu cred că ele a"ectea3ă doar lu-ea -ea) > a"ectea3ă #i .e a
,oastră, Eddie #i Susanna%M e .osi&il să a"ecte3e un -iliard de altele) Grin3ile se
ru.) Nu #tiu dacă asta este o cau3ă sau doar un alt si-.to-, dar #tiu că e ade,ărat)
Geni7iX /.ro.ia7i-,ăX /sculta7iX
*+nd Eddie se a.ro.ie de cutia -etalică &ră3dată în dia(onal de dun(i (al&ene
#i ne(re alternati,e, o a-intire .uternică #i ne.lăcută .use stă.+nire .e el 8 .entru
.ri-a oară în ani de 3ile se tre3i că se (+nde#te la o ruină ,ictoriană din Dutc%
Hill, ca- la un Eilo-etru #i Nu-ătate de cartierul în care el #i Henr' crescuseră)
$uina aceea, cunoscută dre.t *onacul .rintre co.iii din cartier, ocu.a un teren
&uruienos, neîn(riNit, .e $%ine%old Street) Eddie credea că to7i co.iii din 3onă,
"ără eDce.7ie, au3iseră .o,e#ti în"rico#ătoare des.re *onac) *asa stătea (+r&o,ită
su& aco.eri#ul ei a&ru.t, .ăr+nd să arunce .ri,iri a.ri(e s.re trecători din u-&rele
ad+nci aruncate de stre#inile sale) 4erestrele li.seau, desi(ur 8 co.iii .ot arunca
.ietre în (ea-uri "ără să se a.ro.ie .rea -ult de o casă 8 însă nu "usese aco.erită
cu inscri.7ii cu s.ra'-ul #i nu de,enise un loc "a,orit .entru (iu(iuleli sau trasul la
7intă) *el -ai straniu era si-.lul "a.t al continuită7ii eDisten7ei saleA ni-eni nu-i
.usese "oc .entru a încasa asi(urarea sau doar ca să o ,adă ar3+nd) *o.iii s.uneau
că este &+ntuită, si(ur, #i într-o 3i, c+nd Eddie stătea .e trotuar cu Henr', uit+ndu-
se la ea P,eniseră s.ecial .entru a ,edea acel "a&ulos su&iect al 3,onurilor, de#i
Henr' îi s.usese -a-ei lor că se duc doar să -ăn+nce ni#te în(%e7ată la
Da%l&er(Vs cu c+7i,a .rieteniQ, chiar i se .ăruse că era &+ntuită) Nu si-7ise oare el
o uria#ă #i ne.rietenoasă "or7ă ie#ind .e (ea-urile acelea ,ictoriene ,ec%i #i
u-&roase, (ea-uri care .ăreau că se uită la el cu .ri,irea "iDă a unui lunatic
.ericulosS Nu si-7ise oare o adiere ,a(ă de ,+nt -i#c+ndu-i "irele de .ăr de .e
&ra7e #i de la cea"ăS Nu a,usese oare .recisul senti-ent că, dacă ar "i .ă#it
înăuntrul acelei construc7ii, u#a s-ar "i tr+ntit #i încuiat du.ă el #i .ere7ii ar "i
înce.u să se a.ro.ie, -ăcin+nd oasele #oarecilor -or7i, trans"or-+ndu-le în "ăină,
dorind să s"ar-e #i oasele lui în acela#i "elS
C+ntuită) C+ntuită)
;l încerca acela#i senti-ent ,ec%i de -ister #i .ericol acu-, .e c+nd se a.ro.ia
de cutia -etalică) Pe .icioare #i &ra7e înce.ea să i se "acă .iele de (ăinăM .ărul de
la cea"ă se ridică #i de,eni un darac as.ru, cu din7i su.ra.u#i) Si-7i aceea#i sla&ă
adiere .e l+n(ă el, de#i "run3ele din co.acii care î-.reN-uiau .oiana stăteau
.er"ect ne-i#cate)
Ti totu#i se îndre.tă către u#ă Pcăci asta era, si(ur că da, o altă u#ă, de#i era
încuiată #i a#a a,ea să ră-+nă -ereu în "a7a celor ca elQ, neo.rindu-se dec+t du.ă
ce î#i li.i urec%ea de ea)
4u ca #i c+nd ar "i luat o do3ă 3dra,ănă de acid cu o Nu-ătate de oră în ur-ă #i
toc-ai înce.ea să-i si-tă e"ectul) *ulori ciudate 3&urară .rin întunericul din
s.atele (lo&ilor săi oculari) I se .ăru că aude ,oci care -ur-urau din ca.ătul unor
%oluri lun(i ca ni#te (+tleNuri de .iatră, %oluri lu-inate cu "ăclii electrice c%ioare)
*+nd,a, acele "acle ale e.ocii -oderne aruncaseră o lu-ină .uternică
.retutindeni, dar acu- erau doar ni#te nuclee .alide de lu-ină al&astră) Si-7i
(oliciune))) .ărăsire))) de3olare))) -oarte)
Ma#inăria %uruia neîncetat, dar nu se au3ea oare un ton as.ru dincolo de %uruitul
acelaS =n "el de &u"net dis.erat, ca arit-ia unei ini-i &olna,eS =n senti-ent că
-a#inăria ce .roducea sunetul acela, de#i -ult -ai so"isticată c%iar #i dec+t
-ecanis-ul dinăuntrul ursului, înce.ea cu-,a să intre în de3acord cu sine însă#iS
8 E tăcere de.lină .e culoarele -or7ilor, se au3i Eddie #o.tind cu o ,oce sla&ă,
,lă(uită) Toate sunt uitate .e culoarele de .iatră ale -or7ilor) Pă3ea la scările
scu"undate în întunericM .ă3ea la încă.erile ruinate) /cestea sunt culoarele
-or7ilor, unde roiesc .ăianNenii #i -arile circuite a-u7esc, unul du.ă altul)
$oland îl trase "ără -enaNa-ente îna.oi #i Eddie se uită la el cu oc%i înce7o#a7i)
8 /Nun(e, 3ise $oland)
8 >rice ar "i .us ei acolo înăuntru))) nu-i -er(e .rea &ine, nu-i a#aS se au3i
Eddie între&+nd) Gocea lui tre-urată .ărea să ,ină de de.arte) ;ncă -ai si-7ea
"or7a care e-ana din cutia aceea) ;l c%e-a)
8 Nu) Ni-ic din lu-ea -ea nu -ai -er(e .rea &ine în 3ilele astea)
8 Dacă ,oi, &ăie7i, a,e7i de (+nd să ră-+ne7i aici .este noa.te, ,a tre&ui să o
"ace7i "ără .lăcerea co-.aniei -ele, anun7ă Susanna%) *%i.ul ei era o .ată al&ă în
lu-ina cenu#ie a a.usului) Eu -ă duc -ai încolo) Nu--i .lace cu- -ă "ace
trea&a aia să -ă si-t)
8 *u to0ii ,o- dor-i -ai încolo, s.use $oland) Să -er(e-)
8 *e idee &ună, "ăcu Eddie)
Pe -ăsură ce se înde.ărtară de cutie, sunetul de -a#inărie înce.u să scadă)
Eddie si-7i cu- scădea ,raNa în care îl 7inea .rins, de#i continua să audă
c%e-area, in,ita7ia de a eD.lora culoarele se-ilu-inate, scările ,erticale,
încă.erile ruinate unde .ăianNenii roiau #i .anourile de control se stin(eau, unul
du.ă altul)
29
;n ,isul din noa.tea aceea, Eddie -erse din nou la .li-&are .e Second /,enue
către To- #i Gerr' 8 Delicatese artistice, la col7ul lui Second cu 5t%) Trecu .e
l+n(ă un -a(a3in de discuri #i -u3ica $ollin( Stones &u&ui din di"u3oareA
I see a red door and I Fant to paint it 'lac*,
5o colours an9more, I Fant them to turn 'lac*,
I see the "irls Fal* '9 dressed in their summer clothes,
I ha/e to turn m9 head until m9 dar*ness "oes...
N
Merse -ai de.arte, trec+nd .e l+n(ă un -a(a3in nu-it Te reflect$, între 9t% #i
Ot%) Se ,ă3u într-una dintre o(lin3ile a(ă7ate în ,itrină) ;#i s.use că arăta -ai &ine
dec+t arătase de ani între(i 8 cu .ărul ni7el .rea lun(, dar &ron3at #i în "or-ă)
Hainele, totu#i))) n7-n7, .rietene) *ostu-a7ie scor7oasă de la un ca.ăt la altul)
Cla3er al&astru, că-a#ă al&ă, cra,ată ro#u-înc%is, .antaloni de sto"ă (ri)))
niciodată în ,ia7a lui nu a,usese o ase-enea (ardero&ă de "unc7ionar descreierat)
*ine,a îl scutura)
Eddie încercă să se în"i(ă -ai ad+nc în ,is) Nu ,oia să se tre3ească acu-) Nu
înainte să aNun(ă la restaurant #i să "olosească c%eia .entru a trece .ra(ul u#ii, în
c+-.ul de tranda"iri) Goia să ,adă totul din nou 8 acea necu.rinsă .ătură ro#ie,
cerul al&astru &oltit unde norii aceia al&i #i -ari, ca ni#te ,a.oare, na,i(au, #i
Turnul ;ntunecat) Se te-ea de întunericul ce sălă#luia înăuntrul acelei coloane
tainice, a#te.t+nd să în(%ită .e orice se a.ro.ia .rea tare, dar ,oia c%iar #i a#a să-l
,adă din nou) /,ea ne/oie să-l ,adă)
M+na, însă, re"u3a să se o.rească din scuturat) Gisul înce.u să se întunece #i i3ul
de e#a.a-ent de .e Second /,enue de,eni -iros de "u- 8 "iindcă "ocul a.roa.e
se stinsese)
Era Susanna%) Părea s.eriată) Eddie se ridică în #e3ut #i o cu.rinse cu &ra7ul)
*a-.aseră de cealaltă .arte a cr+n(ului de anini, de unde .uteau au3i cli.ocitul
.+r+ului în .oiana .resărată cu oase) Dincolo de tăciunii a.rin#i din "osta lor
,atră, $oland dor-ea) So-nul lui nu era lini#tit) ;#i aruncase deo.arte .ătura #i
stătea cu (enunc%ii tra#i a.roa.e .+nă la .ie.t) 4ără ci3-e, .icioarele lui arătau
al&e #i în(uste #i "ără a.ărare) De(etul -are de la .iciorul dre.t li.sea, ,icti-ă a
arătării-%o-ar care-l ,ădu,ise #i de o .arte a -+inii dre.te)
Mor-ăia o "ra3ă nedeslu#ită, iar #i iar) Du.ă c+te,a re.etări, Eddie în7elese că
era "ra3a .e care o rostise înainte să ca.ote3e în .oiana în care Susanna%
î-.u#case ursulA (u-te, atunci E eCist$ alte lumi -n afar$ de astea) *ădea în
tăcere un -o-ent, a.oi stri(a din nou nu-ele &ăiatuluiA 9?aEeX =nde e#tiS )a*e4<
2
9Găd o u#ă ro#ie #i ,reau să o ,o.sesc în ne(ru, L Gata cu culorile, ,reau să se "acă ne(re, L Găd
"etele cu- se .li-&ă î-&răcate în %aine de ,ară, L Tre&uie să întorc ca.ul .+nă ce întunericul se
ridică))): Pn) tr)Q)
De3olarea #i dis.erarea din ,ocea sa îl u-.leau .e Eddie de oroare) Cra7ele lui
se "uri#ară .e du.ă Susanna% #i o traseră str+ns l+n(ă el) > si-7ea că tre-ură, de#i
era o noa.te căldu7ă)
Pistolarul se rosto(oli .e s.ate) 6u-ina stelelor i se re"lectă în oc%ii desc%i#i)
8 )a*e, unde e+ti. stri(ă el în noa.te) Întoarce-te4
8 >, Iisuse 8 iar a luat-o ra3na) *e ne "ace-, Su3eS
8 Nu #tiu) Ttiu doar că sin(ură nu l-a# -ai .utea asculta) Pare ru.t de lu-e) $u.t
de orice)
8 Du-te, atunci, -ur-ură .istolarul, rosto(olindu-se îna.oi .e o .arte #i
tră(+ndu-#i din nou (enunc%ii la .ie.t, eDistă alte lu-i în a"ară de astea)
$ă-ase tăcut un -o-ent) /.oi .ie.tul i se u-"lă #i rosti nu-ele &ăiatului într-
un stri(ăt .relun(, care-7i în(%e7a s+n(ele în ,ene) ;n .ădurea din s.atele lor, o
.asăre -are î#i luă 3&orul, în "+l"+it sec de ari.i, către o .arte de lu-e -ai .u7in
a(itată)
8 /i ,reo ideeS între&ă Susanna%) >c%ii ei erau -ari #i u-e3i de lacri-i) Poate
ar tre&ui să-l tre3i-S
8 Nu #tiu) Eddie ,ă3u re,ol,erul .istolarului, cel .e care îl .urta la #oldul st+n()
4usese a#e3at, în tocul lui, .e o .iele î-.ăturită "ru-os, a.roa.e de locul în care
3ăcea $oland) Nu cred că îndră3nesc, adău(ă el într-un t+r3iu)
8 ;l scoate din -in7i) Eddie încu,iin7ă)
8 *e să "ace- în .ri,in7a astaS Eddie, ce s$ facem.
Eddie nu #tia) =n anti&iotic o.rise in"ec7ia .ro,ocată de -u#cătura arătării-
%o-arM acu-, $oland ardea din nou din cau3a in"ec7iei, dar Eddie nu credea că
eDista ,reun anti&iotic .e lu-e care să-l .oată ,indeca de ceea ce-l c%inuia de
data aceasta)
8 Nu #tiu) ;ntinde-te cu -ine, Su3e)
Eddie aruncă o .iele .este a-+ndoi #i, du.ă un ti-., tre-uratul ei se .otoli)
8 Dacă înne&une#te, s-ar .utea să ne "acă rău, 3ise ea)
8 > #tiu .rea &ine)
/ceastă ne.lăcută idee îi ,eni în ter-enii ursului 8 oc%ii lui ro#ii, .lini de "urie
Pdar nu eDistase oare #i năuceală, în(ro.ată ad+nc în .ro"un3i-ile acelea ro#iiSQ #i
(%earele lui a-enin7ătoare, -ortale) >c%ii lui Eddie se îndre.tară s.re re,ol,er,
a#e3at at+t de a.roa.e de -+na st+n(ă a .istolarului, #i î#i a-inti din nou c+t de
ra.id "usese $oland c+nd ,ă3use liliacul -ecanic co&or+nd s.re ei) /t+t de ra.id,
înc+t -+na lui .ăruse că dis.are) Dacă .istolarul înne&unea, #i dacă el #i Susanna%
de,eneau 7inta ne&uniei lui, nu a,eau nicio #ansă) /&solut nicio #ansă)
;#i li.i "a7a de sco&itura căldu7ă a (+tului ei #i înc%ise oc%ii)
Nu du.ă -ult ti-., $oland ter-ină cu &ol&oroselile) Eddie ridică "runtea #i se
uită s.re el) /.arent, .istolarul dor-ea din nou nor-al) Eddie se uită la Susanna%
#i ,ă3u că #i .e ea o "urase so-nul) Se lăsă Nos l+n(ă ea, sărut+nd tandru u-"lătura
s+nului ei, #i înc%ise oc%ii)
5u tu, amice@ tu o s$ stai trea# mult, -ult timp.
Mer(eau însă de două 3ile #i Eddie era sleit de .uteri) Se lăsă în,ăluit de
tor.oare))) tras în Nos)
Înapoi -n /is, (+ndi el în ti-. ce .lana) 7reau s$ m$ -ntorc pe Second !/enue...
-napoi la Tom +i Aerr9) !sta /reau eu)
Gisul nu se întoarse, totu#i, în noa.tea aceea)
3#
M+ncară un -ic deNun "ru(al la răsăritul soarelui, î#i str+nseră lucrurile #i le
redistri&uiră, du.ă care se întoarseră în .oiana în "or-ă de ic) ;n lu-ina clară a
di-ine7ii nu -ai a,ea un as.ect at+t de în"iorător, însă to7i trei se străduiau din
răs.uteri să nu se a.ro.ie de cutia -etalică ,o.sită în dun(i ne(ru cu (al&en, rău-
.re,estitoare) Dacă $oland î#i a-intea c+t de c+t ,isele ur+te care îl &+ntuiseră în
cursul no.7ii, nu trăda niciun se-n) EDecutase o.era7iunile de di-inea7ă a#a cu-
le eDecuta -ereu, într-o lini#te (rea, indi"erentă)
8 *u- ai de (+nd să o 7ine- în linie drea.tă de aiciS îl între&ă Susanna% .e
.istolar)
8 Dacă le(endele sunt ade,ărate, asta n-ar tre&ui să "ie o .ro&le-ă) Ki-a-inte#ti
c+nd ai între&at de -a(netis-S
Ea a.ro&ă)
El scotoci ad+nc în desa(a sa #i în cele din ur-ă scoase un .ătrat -ic de .iele
,ec%e, -alea&ilă) ;n ea era în"i.t un ac lun(, ar(intiu)
8 > &usolăX "ăcu Eddie) Tu chiar că e#ti un cerceta#X $oland clătină din ca.)
8 Nu-i &usolă) Ttiu ce însea-nă, desi(ur, dar în 3ilele astea -ă (%ide3 du.ă
soare #i stele, #i c%iar #i acu- î-i sunt de -are aNutor)
8 Chiar +i acum. în(+nă Susanna%, .u7in nedu-erită) El "ăcu se-n din ca. că
da)
8 Ti direc7iile lu-ii sunt în deri,ă)
8 8ristoase, 3ise Eddie)
;ncercă să-#i i-a(ine3e o lu-e în care nordul aluneca încet către est sau ,est #i
renun7ă a.roa.e i-ediat) ;l "ăcea să se si-tă ni7el a-e7it, a#a cu- se si-7ea
întotdeauna c+nd se uita în Nos din ,+r"ul unei clădiri înalte)
8 Fsta e doar un ac, dar este de o7el #i ar tre&ui să ne aNute la "el de &ine ca o
&usolă) Grinda este traseul nostru acu-, iar acul ni-l ,a indica)
Scotoci iară#i în desa(ă #i scoase o cu.ă de lut a(ea-iu "ăcută) Pe o .arte a ei se
,edea o cră.ătură) $oland li.ise cu -+na lui acel arte"act, .e care îl (ăsise la
,ec%iul loc de ta&ără, cu ră#ină de .in) /cu- se duse la .+r+u, scu"undă cu.a în
a.ă #i se întoarse cu ea acolo unde Susanna% #edea în scaunul cu rotile) Puse cu.a
cu (riNă .e -+nerul scaunului #i, c+nd su.ra"a7a a.ei se lini#ti, aruncă acul
înăuntru) /cesta că3u .+nă .e "und #i ră-ase acolo)
8 EDtraX "ăcu Eddie) MinunatX Ki-a# cădea la .icioare, $oland, dar nu ,reau să-
-i stric dun(a de la .antaloni)
8 Nu a- ter-inat) Kine cu.a ne-i#cată, Susanna%)
Ea o 7inu #i $oland o î-.inse încet .rin lu-ini#) *+nd -ai erau a.roDi-ati,
dois.re3ece .a#i .+nă la u#ă, întoarse încet scaunul cu s.atele la ea)
8 EddieX stri(ă Susanna%) =ită-te la astaX
El se a.lecă deasu.ra cu.ei de lut, ,a( con#tient că a.a se scur(ea deNa .rin
li.itura încro.ită de $oland) /cul se ridica încet la su.ra"a7ă) /Nunse sus #i
tresăltă ,esel, ca un do. de .lută) Direc7ia indicată era o linie drea.tă care .ornea
de la .ortalul din s.atele lor #i -er(ea s.re .ădurea &ătr+nă #i deasă din "a7ă)
8 Du-ne3eule -are 8 un ac .lutitor) /cu- chiar le-a- ,ă3ut .e toate)
8 Kine cu.a, Susanna%)
Ea o 7inu ne-i#cată în ti-. ce $oland î-.inse scaunul -ai de.arte în .oiană, în
un(%i dre.t cu cutia) /cul î#i .ierdu direc7ia, 7o.ăi la înt+-.lare un -o-ent, a.oi
se scu"undă îna.oi) *+nd $oland trase iară#i scaunul la locul de .ornire, acul se
ridică din nou #i indică direc7ia)
8 Dacă a- a,ea .ilitură de "ier #i o "oaie de %+rtie, 3ise .istolarul, a- .utea
.resăra .ilitura .e su.ra"a7a %+rtiei #i a- ,edea-o cu- se str+n(e într-o linie care
ar indica aceea#i direc7ie)
8 /sta se ,a înt+-.la c+nd ,o- lăsa .ortalul în ur-ăS între&ă Eddie) $oland
încu,iin7ă -ut)
8 Ti asta nu e tot) Pute- c%iar să /edem Grinda)
Susanna% se uită .este u-ăr) /tunci, cotul ei atinse u#or cu.a) /cul se roti "ără
7intă în ,re-e ce a.a cli.oci))) #i a.oi se sta&ili3ă îna.oi, în .o3i7ia ini7ială)
8 Nu într-acolo, s.use $oland) =ită-te în Nos, a-+ndoi uita7i-,ă 8 Eddie la
.icioarele tale, Susanna% în .oală)
Ei se eDecutară)
8 *+nd ,ă s.un să ridica7i oc%ii, uita7i-,ă dre.t în "a7ă, în direc7ia indicată de ac)
Nu ,ă uita7i la ni-ic altce,aM lăsa7i-,ă oc%ii să ,adă ce doresc) /cu-))) ridica7i
ca.ulX
/sta "ăcură) =n -o-ent, Eddie nu ,ă3u dec+t .ădurea) ;ncercă să-#i con,in(ă
oc%ii să se relaDe3e))) #i deodată era acolo, a#a cu- "usese acolo "or-a .ra#tiei,
înăuntrul ciotului de le-n, #i #tiu de ce $oland le s.usese să nu se uite la ni-ic în
s.ecial) E"ectul Grin3ii era .retutindeni de-a lun(ul traseului ei, însă era su&til)
/cele .inilor #i -oli3ilor indicau direc7ia aceea) Tu"i#urile cre#teau u#or înclinat
#i înclina7ia era .e direc7ia Grin3ii) Nu to7i co.acii .e care ursul îi culcase la
.ă-+nt .entru a-#i eli&era c+-.ul ,i3ual că3useră de-a lun(ul acelei cărări
ca-u"late 8 care -er(ea s.re sud-est, dacă Eddie esti-a &ine direc7iile 8 dar
-aNoritatea o "ăcuseră, ca #i c+nd "or7a ce e-ana din cutie îi -mpinsese într-acolo,
.e c+nd stăteau să cadă) *ea -ai clară do,adă era "elul în care u-&rele se
întindeau .este .ă-+nt) *u- soarele răsărea la est, toate indicau ,estul, desi(ur,
dar c+nd Eddie se uită la sud-est, ,ă3u un desen a.roDi-ati, în 3i(3a(, care eDista
doar de-a lun(ul liniei .e care o indicase acul din cu.ă)
8 Poate ,ăd ce/a, s.use Susanna% cu îndoială, dar)))
8 =ită-te la u-&reX &m'rele, Su3eX
Eddie o ,ă3u cu- "ace oc%ii -ari, în7ele(+nd totul)
8 Du-ne3euleX E acoloX Chiar acolo4 E ca #i c+nd cine,a ar a,ea un c+rlion7
natural în .ărX
/cu-, că Eddie o ,ă3use, nu se -ai .utea .re"ace că n-o ,edeM un culoar ,a(
care &ră3da înc+lceala %aotică ce înconNura lu-ini#ul, o linie drea.tă care era
traseul Grin3ii) Era dintr-odată con#tient c+t de -are tre&uia să "ie "or7a ce .lutea
în Nurul său P#i .ro&a&il trecea dre.t .rin el, ca ra3ele HQ #i se ,ă3u ne,oit să-#i
controle3e .ornirea de a .ă#i în lături, "ie în st+n(a, "ie în drea.ta)
8 S.une, $oland, asta n-o să -ă "acă steril, nu-i a#aS $oland ridică din u-eri,
sur+3+nd u#or)
8 E ca -atca unui r+u, se -inună Susanna%) > al&ie nă.ădită de &uruieni at+t de
tare, înc+t a&ia o -ai ,e3i))) dar ea tot acolo e) Modelul u-&relor nu se ,a
sc%i-&a niciodată at+t ti-. c+t ră-+ne- .e traseul Grin3ii, nu-i a#aS
8 Nu, răs.unse $oland) ;#i ,or sc%i-&a direc7ia du.ă cu- se -i#că soarele .e
cer, si(ur, dar ,o- .utea întotdeauna să ,ede- traseul Grin3ii) Tre&uie să 7ine7i
-inte că "luDul de "or7ă a ur-at acela#i dru- -ii 8 .oate #eci de -ii 8 de ani)
$idica7i oc%ii, a-+ndoi, s.re cerX
;i ridicară #i ,ă3ură că nori#orii su&7iri ado.taseră #i ei acel desen 3i(3a(at de-a
lun(ul traseului Grin3ii))) #i că norii dinăuntrul culoarului de .utere înaintau -ai
re.ede dec+t cei de .e -ar(ine) Erau î-.in#i s.re sud-est) Erau î-.in#i .e
direc7ia Turnului ;ntunecat)
8 Gede7iS P+nă #i norii tre&uie să se su.ună)
=n stol -ic de .ăsări se a.ro.ie de ei) *+nd aNunseră la traseul Grin3ii, "ură
toate deturnate s.re sud-est .entru un -o-ent) De#i Eddie ,ă3u clar asta, a&ia îi
,eni să-#i creadă oc%ilor) Du.ă ce .ăsările stră&ătură coridorul în(ust al in"luen7ei
Grin3ii, î#i reluară direc7ia anterioară)
8 Ei, "ăcu Eddie, cred că ar tre&ui să o luă- din loc) =n dru- de o -ie cinci sute
de Eilo-etri înce.e cu un sin(ur .as, cu- se 3ice 8 #i toate celelalte &a3aconii)
8 /#tea.tă un -inut) Susanna% se uită la $oland) Dar nu sunt doar o -ie cinci
sute de Eilo-etri, nu-i a#aS Nu -ai sunt) Des.re ce distan7ă este ,or&a, $olandS
*inci -ii de Eilo-etriS Wece -iiS
8 Nu .ot s.une) Ga "i "oarte de.arte)
8 Ti cu- nai&a o să aNun(e- acolo, cu ,oi doi î-.in(+ndu--ă în scaunul ăsta
&leste-atS Go- "i noroco#i să "ace- cinci Eilo-etri .e 3i .rin Ganele 0celea, #i tu
#tii asta)
8 *alea a "ost desc%isă, s.use $oland în7ele.t, #i asta aNun(e .entru -o-ent) S-
ar .utea să ,ină un ti-., Susanna% Dean, c+nd ,o- călători -ai re.ede dec+t 7i-ar
.lăcea)
8 >, daS Se uită la el încruntată #i a-+ndoi &ăr&a7ii o ,ă3ură .e Detta WalEer
c+nt+nd din nou .ericulos la dr+-&ă în oc%ii ei) Te a#tea.tă cu-,a un &olid de
curseS Dacă da, ar "i al nai&ii de "ain s-a,e- #-un dru- .e care să -ere- cu elX
8 Terenul #i "elul de a -er(e .e el se ,or sc%i-&a) /#a e întotdeauna) Susanna%
"lutură o -+nă s.re .istolarM i-au#i la el, s.unea)
8 Gor&e#ti ca -aică--ea &ătr+nă, c+nd 3icea că Do-nul ,a .urta de (riNă)
8 Ti n-a .urtatS între&ă $oland cu (ra,itate)
Ea îl .ri,i .re7 de un -o-ent, cu"undată într-o tăcere sur.rinsă, a.oi lăsă ca.ul
.e s.ate #i r+se către cer)
8 Ei, .resu.un că de.inde de "elul în care .ri,e#ti .ro&le-a) Tot ce s.un e că,
dacă asta-nsea-nă să .or7i de (riNă, $oland, n-a# ,rea să ,ăd ce s-ar înt+-.la
dacă El s-ar decide să ne lase să "ace- "oa-ea)
8 Hai să trece- la "a.te, s.use Eddie) Greau să .lec din locul ăsta) Nu--i .lace)
Ti asta era ade,ărat, dar nu era totul) Si-7ea totodată o .ro"undă dorin7ă de a
.une .iciorul .e cărarea ascunsă, .e acea #osea tainică) 4iecare .as era un .as -ai
a.roa.e de c+-.ul de tranda"iri #i de Turnul care îl do-ina) Price.u 8 nu "ără un
dra- de -irare 8 că inten7iona să ,adă Turnul acela))) sau să -oară încerc+nd)
1elicit$ri, Roland, (+ndi el) !i reu+it. Sunt unul dintre con/erti0i. S$ spun$
cine/a aleluia.
8 Mai e un lucru, înainte să .orni-)
$oland se a.lecă #i des"ăcu noNi7a de la coa.sa sa st+n(ă) /.oi înce.u să-#i
des"acă încet cureaua)
8 *are-i #.ilul aiciS între&ă Eddie) $oland trase de curea #i i-o întinse)
8 Ttii de ce "ac asta, rosti el cal-)
8 Pune-o la loc, &ătr+neX Eddie si-7i că înăuntrul său "ier&ea un a-estec teri&il
de senti-ente contradictoriiM si-7ea că-i tre-ură de(etele, de#i 7inea .u-nii
str+n#i) *e cre3i că faci.
8 ;-i .ierd -intea .u7in c+te .u7in) P+nă ce rana din -ine nu se înc%ide 8 dacă
se ,a înc%ide ,reodată 8 nu .ot .urta asta) Ti tu #tii)
8 Ia-o, Eddie, îl înde-nă Susanna% încet)
8 Dacă seara trecută n-ai "i .urtat &leste-ă7ia asta, c+nd --a atacat liliacul,
di-inea7a de a3i --ar "i (ăsit "ără ni-ic de la nas în susX
Pistolarul răs.unse continu+nd să 7ină .istolul îndre.tat s.re Eddie) Postura
cor.ului său s.unea că era .re(ătit să ră-+nă a#a toată 3iua, dacă era ne,oie)
8 Prea &ineX stri(ă Eddie) 4ir-ar să "ie, 'ine4
6uă cu o -i#care iute cureaua din -+na lui $oland #i #i-o .rinse la -iNloc, cu o
serie de (esturi s-ucite) /r "i tre&uit să se si-tă u#urat, &ănuia 8 nu se uitase oare
la ar-a aceasta, 3ăc+nd a.roa.e de -+na lui $oland în -iNlocul no.7ii, #i nu se
(+ndise la ce s-ar înt+-.la dacă $oland -ntr-ade/$r #i-ar lua c+-.iiS Nu se
(+ndiseră a-+ndoi la asta, el #i Susanna%S Nu si-7ea însă nicio u#urare) *i doar
tea-ă #i ,ino,ă7ie #i o stranie, dureroasă, triste7e, -ult .rea intensă .entru a lăsa
loc lacri-ilor)
Căr&atul arăta at+t de ciudat "ără .istoalele lui) /t+t de nelalocul lui)
8 E &ineS /cu-, că ucenicii de două .arale au ar-ele #i -aestrul e de3ar-at,
.ute- .leca, te ro(S Dacă ne atacă ce,a -are din tu"i#uri, $oland, .o7i oricu- să
arunci cu7itul în el)
8 >, asta, -ur-ură el) Era să uit)
6uă cu7itul din desa(ă #i i-l întinse, cu .lăselele înainte, lui Eddie)
8 /sta-i ridicol4 stri(ă Eddie)
8 7ia0a e ridicolă)
8 Mda, scrie asta .e o ,edere #i tri-ite-o dracului la Reader’s (i"est) Eddie
îndesă cu7itul la curea, du.ă care se uită s"idător la $oland) !cum .ute- .lecaS
8 Mai este un ulti- lucru, 3ise $oland)
8 Iisuse HristoaseX
W+-&etul atinse din nou &u3ele .istolarului)
8 Glu-ea- doar, "ăcu el)
Eddie ră-ase (ură-cască) 6+n(ă el, Susanna% reînce.u să r+dă) Sunetul se
înăl7ă, -elodic ca ni#te clo.o7ei, în ne-i#carea di-ine7ii)
31
6e luă a.roa.e toată di-inea7a ca să .ărăsească 3ona distrusă care îl .roteNase
.e ursul cel -are, dar dru-ul era .u7in -ai u#or de-a lun(ul traseului Grin3ii #i,
odată ce lăsară în ur-ă co.acii că3u7i #i tu"i#urile înc+lcite, desi#ul .ădurii se
înstă.+ni din nou #i ei .utură să se -i#te cu o ,ite3ă -ai -are) P+r+ia#ul care
ie#ea din .eretele de rocă din .oiană cur(ea s.rinten în drea.ta lor) I se
alăturaseră -ai -ulte "iri#oare de a.ă #i acu- sunetul lui era -ai .uternic) Erau
-ai -ulte ani-ale acolo 8 le au3eau -i#c+ndu-se .rintre co.aci, ,ă3+ndu-#i de
tre&urile lor 3ilnice 8 #i de două ori ,ă3ură (ru.uri -ici de că.rioare) =nul dintre
ani-ale, un cer& cu coarne no&ile .e ca.ul ridicat între&ător, .ărea să ai&ă cel
.u7in o sută .atru3eci de Eilo(ra-e) P+r+ul se înde.ărtă de dru-ul lor, c+nd ei
reînce.ură să urce) Ti, c+nd du.ă-a-ia3a .rinse să se-ndre.te s.re seară, Eddie
,ă3u ce,a)
8 Ne .ute- o.ri aiciS Să ne odi%ni- un -inutS
8 *e esteS între&ă Susanna%)
8 Da, răs.unse $oland) Ne .ute- o.ri)
Deodată, Eddie si-7i din nou .re3en7a lui Henr', ca o (reutate a#e3+ndu-i-se .e
u-eri) 2o, ui’ la feti0$. 7ede feti0a ce/a-n copac. 7rea feti0a s$ ciopleasc$ ce/a.
7rea. 2o... ce 1R&M2S4
8 Nu e musai să ne o.ri-) /dică, nu-i cine #tie ce) Doar că)))
8 )))ai ,ă3ut ce,a, înc%eie $oland în locul lui) >rice ar "i, ter-ină cu trăncănitul
#i treci la "a.te)
8 Nu-i, de "a.t, ni-ic)
Eddie si-7i că-i urcă s+n(ele cald în "a7ă) ;ncercă să-#i ia .ri,irea de la "rasinul
care-i re7inuse aten7ia)
8 Ca este) E ce,a ce î7i tre&uie, iar asta nu-i ni-ic) Dacă tu ai ne,oie de ce,a,
Eddie, atunci a,e- #i noi ne,oie de acel ce,a) *e nu ne tre&uie este un o- care
nu se .oate descotorosi de inutila .o,ară a a-intirilor lui)
S+n(ele cald de,eni "ier&inte) Eddie ră-ase cu "a7a în"lăcărată îndre.tată s.re
-ocasinii săi un -o-ent .relun(, trăind i-.resia că $oland se uitase direct în
su"letul său con"u3, cu oc%ii lui al&astru-.al, de &o-&ardier)
8 EddieS între&ă Susanna% curioasă) *e este, scu-.uleS
Gocea ei îi dădu curaNul de care a,ea ne,oie) Se duse la "rasinul su&7ire #i dre.t,
sco7+nd cu7itul lui $oland de la curea)
8 Poate ni-ic, -ur-ură #i se "or7ă să adau(eA Poate -ult) Dacă n-o dau în &ară,
.oate c%iar -ult)
8 4rasinul e un co.ac no&il, .lin de .utere, re-arcă $oland din s.atele lui, dar
Eddie a&ia îl au3i) Gocea dis.re7uitoare, su.erioară, a lui Henr' dis.ăruseM ru#inea
lui dis.ăruse odată cu ea) Se (+ndea doar la crean(a care îi re7inuse .ri,irea) Se
în(ro#a #i se u-"la .u7in acolo unde se î-&ina cu trunc%iul) EDact acea &ucată
(roasă, cu "or-ă stranie, era cea .e care o ,oia Eddie)
*redea că "or-a c%eii era în(ro.ată în ea 8 c%eia .e care o ,ă3use .entru scurt
ti-. în "oc, înainte ca ră-ă#i7ele cu.rinse de "lăcări ale "ălcii să se sc%i-&e din
nou #i să a.ară tranda"irul) Trei G-uri in,ersate, cel din -iNloc -ai ad+nc #i -ai
lat dec+t celelalte două) Ti s-ul acela -ic din ca.ăt) /cela era secretul)
> adiere a ,isului său îl re,i3ităA (ad-a-chum, dud-a-chee, nicio "ri6$, ai tu
cheia. oate, (+ndi el) (ar acum /a tre'ui s$ o scot cu totul. Cred c$ nou$#eci la
sut$ pur +i simplu e inaccepta'il.
6ucr+nd cu -are (riNă, tăie crean(a din co.ac #i a.oi rete3ă ca.ătul în(ust)
;i ră-ase o &ucată (roasă de "rasin lun(ă ca- de două3eci de centi-etri) >
si-7ea (rea #i ,itală în -+nă, .lină de ,ia7ă #i dis.usă să-#i de3,ăluie "or-a
secretă))) unui o- su"icient de .rice.ut să o ade-enească la su.ra"a7ă, desi(ur)
Era el o-ul acelaS Ti a,ea oare i-.ortan7ăS
Eddie Dean credea că răs.unsul la a-&ele între&ări era a"ir-ati,)
M+na st+n(ă, cea &ună, a .istolarului str+nse -+na drea.tă a lui Eddie)
8 *red că tu cuno#ti un secret)
8 Poate că da)
8 Po7i ,or&iS
El clătină din ca.)
8 Mai &ine să nu, cred) Nu încă)
$oland cu-.ăni ideea, a.oi încu,iin7ă)
8 Cine) Greau să-7i .un o sin(ură între&are, a.oi ,o- a&andona su&iectul) /i
(ăsit cu-,a un -od de a aNun(e la -ie3ul))) .ro&le-ei -eleS
Eddie î#i s.useA Mai mult de at%t nu-+i /a eCprima niciodat$ disperarea care -l
roade de /iu.
8 Nu #tiu) /cu- nu .ot "i si(ur) Dar s.er că da, &ătr+ne) S.er sincer)
$oland a.ro&ă iară#i #i-i dădu dru-ul -+inii)
8 Mul7u-esc) Mai a,e- încă două ore de lu-ină &ună 8 ce-ar "i să ne &ucură-
de eleS
8 N-a- ni-ic î-.otri,ă)
Merseră -ai de.arte) $oland o î-.inse .e Susanna% #i Eddie -erse înaintea lor,
7in+nd în -+nă &ucata de le-n în care era în(ro.ată c%eia) Părea că .ulsea3ă
încărcată de .ro.ria-i căldură, secretă #i .uternică)
32
;n seara aceea, du.ă ce -+ncase de cină, Eddie luă cu7itul .istolarului de la
curea #i înce.u să cio.lească) *u7itul era incredi&il de ascu7it #i .ărea că nu se
tocea niciodată) Eddie lucră încet #i cu (riNă la lu-ina "ocului, întorc+nd &ucata de
"rasin .e toate .ăr7ile în -+ini, .ri,ind .an(licile su&7iri de le-ne "in
des.rin3+ndu-se în calea -i#cărilor lui lun(i #i si(ure)
Susanna% se întinse .e .ă-+nt, î#i î-.leti -+inile su& ca. #i se uită în sus la
stelele care se -i#cau încet .e cerul ne(ru)
6a -ar(inea ta&erei, $oland stătea dincolo de strălucirea "ocului #i asculta cu-
,ocile ne&uniei se iscau din nou în -intea sa con"u3ă, îndurerată)
! fost un '$iat.
5-a fost niciun '$iat.
! fost.
5-a fost.
! fost...
;nc%ise oc%ii, î#i .rinse "runtea îndurerată într-o .al-ă rece #i se între&ă c+t ,a
-ai trece .+nă ce ,a ceda .ur #i si-.lu ase-enea unei cor3i de arc întinse .rea
tare)
2, )a*e, (+ndi el) &nde e+ti. &nde e+ti.
Ti deasu.ra lor, Stea Cătr+nă #i Ma-ă Cătr+nă se înăl7ară la locurile lor #i se
s"idară reci.roc .este ruinele înstelate ale stră,ec%ii lor căsnicii e#uate)
II
C$EIA ŞI TRANDAFIRUL
1
Gre-e de trei să.tă-+ni, ?o%n 9?aEe: *%a-&ers se lu.tă curaNos cu ne&unia
care cre#tea în el) ;n acest răsti-. se si-7i ca ulti-ul o- ră-as la &ordul unui
transatlantic ce se scu"unda, ac7ion+nd .o-.ele ca un a.ucat, încerc+nd să 7ină
,asul .e linia de .lutire .+nă c+nd "urtuna se ,a "i o.rit, cerul se ,a "i cură7at #i
.utea sosi aNutor))) aNutor de unde,a) /Nutor de oriunde) 6a @1 -ai 19!!, cu .atru
3ile înaintea ,acan7ei de ,ară, recunoscu în s"+r#it "a.tul că nu ,a ,eni niciun
aNutor) Era ti-.ul să se dea &ătutM era ti-.ul să se lase .urtat de "urtună)
Picătura care a u-.lut .a%arul a "ost eseul "inal la *o-.unere)
?o%n *%a-&ers, căruia cei trei sau .atru &ăie7i care-i erau a.roa.e .rieteni îi
s.uneau ?aEe Pdacă tatăl lui ar "i cunoscut acest -ic detaliu, "ără-ndoială ar "i sărit
.+nă în ta,anQ, înc%eia .ri-ul lui an la Pi.er Sc%ool) De#i a,ea uns.re3ece ani #i
era într-a #asea, era -ic .entru ,+rsta lui #i cei care îl înt+lneau .entru .ri-a dată
deseori credeau că era -ult -ai t+năr) De "a.t, "usese uneori con"undat cu o "ată,
.+nă acu- un an sau a#a ce,a, c+nd "ăcuse at+ta tără&oi cu- că ,rea să se tundă
scurt, înc+t -a-a lui .+nă la ur-ă se lăsase îndu.lecată #i acce.tase) *u tatăl lui,
desi(ur, nu "usese nicio .ro&le-ă le(ată de tunsoare) Tatăl lui doar r+nNise în "elul
acela cris.at #i de "a7adă al său #i s.useseA u+tiul /rea s$ arate ca un pu+ca+
marin, Laurie. >ra/o lui.
Pentru tatăl lui, el nu era niciodată ?aEe #i rareori ?o%n) Pentru tatăl lui, el era de
re(ulă doar 9.u#tiul:)
Pi.er Sc%ool, îi eD.licase tata cu o ,ară în ur-ă PGara Cicentenară "usese aceea
8 .este tot nu-ai "anioane #i .an(lici #i .ortul NeB UorE .lin de coră&ii cu
.+n3eQ, era, c+t se .oate de si-.lu, *ea Mai Cună Tcoală Din Kară Pentru =n
Căiat De G+rsta Ta) 4a.tul că ?aEe "usese acce.tat acolo nu a,ea ni-ic a "ace cu
&anii, eD.licase El-er *%a-&ers))) a.roa.e insistase. 4usese al nai&ii de -+ndru
de acest "a.t, de#i, c%it că a,ea 3ece ani, ?aEe &ănuia că .ro&a&il nu era un "a.t
ade/$rat, că .ro&a&il era un %+rdău de &ali,erne .e care tatăl lui îl transformase
într-un "a.t, ast"el înc+t să-l .oată aduce "iresc în discu7ie la .r+n3 sau la c+te,a
cocteiluriA u+tiul meu. 2, a intrat la iper. Cea Mai >un$ ?coal$ (in Ţar$
entru &n >$iat (e 7%rsta Lui. S$ +ti0i c$-n +coala aia nu se intr$ pe 'ani@ la
iper intri doar dac$ ai minte.
?aEe era .er"ect con#tient că în "urnalul creierului lui El-er *%a-&ers car&onul
&rut al dorin7ei #i o.iniei deseori se .resc%i-&a în dia-ante dure .e care el le
nu-ea "a.te))) sau, în î-.reNurări -ai in"or-ale, 9"actoide:) ED.resia lui "a,orită,
rostită deseori #i cu re,eren7ă, era 1aptul este #i o "olosea ori de c+te ori a,ea
oca3ia)
1aptul este c$ pe 'ani ni-eni nu intr$ la iper School, îi s.usese tatăl lui în
acea Gară Cicentenară, ,ara cerurilor al&astre #i a "anioanelor #i a coră&iilor cu
,ele, o ,ară ce .ărea .oleită cu aur în -e-oria lui ?aEe, întruc+t .e atunci nu
înce.use încă să-#i .iardă -in7ile #i nu a,ea altă (riNă dec+t dacă se ,a descurca
sau nu la Pi.er Sc%ool, un loc care .ărea a "i un cui& .entru (enii .roas.ăt ie#ite
din (ăoace) Sin"urul lucru care te a6ut$ s$ intri la iper este ceea ce aici aici,
sus) El-er *%a-&ers se întinsese .este -asa lui #i atinsese -iNlocul "run7ii "iului
său cu un de(et tare, .ătat de nicotină) ricepi, pu+tiule.
?aEe încu,iin7ase tăcut) Nu era necesar să i se adrese3e .rin ,iu (rai tatălui său,
întruc+t tatăl îi trata .e to7i 8 inclusi, .e so7ia lui 8 a#a cu- î#i trata su&alternii la
re7eaua TG unde răs.undea de .ro(ra-e #i era un recunoscut -aestru al $ă"uielii)
Nu tre&uia dec+t să ascul7i, să încu,iin7e3i din ca. c+nd se i-.unea #i, du.ă un
ti-., te lăsa în .ace)
>un, 3isese tatăl lui, a.rin3+ndu-#i una dintre cele o.t3eci de 7i(ări *a-el .e
care le "u-a 3i de 3i, "ără eDce.7ie) Suntem -n0ele+i, deci. 7a tre'ui s$ pui s$n$tos
'urta pe carte, dar e+ti capa'il de a+a ce/a. 5u ne-ar fi trimis asta, dac$ nu erai )
$idicase scrisoarea de acce.tare la Pi.er Sc%ool #i o scuturase) Era un triu-"
săl&atic în (estul acela, ca #i c+nd scrisoarea ar "i "ost un ani-al .e care-l ucisese
el în Nun(lă, un ani-al .e care acu- ur-a să-l Nu.oaie #i să-l -ăn+nce) !+a c$
-n/a0$ pe 'r%nci. Ia note 'une. 1$-ne m%ndri, pe mine +i pe mama ta. (ac$
termini anul cu media IK, te a+teapt$ o eCcursie la (isne9 ,orld. Merit$ s$
0inte+ti pentru asta, corect, pu+tiulic$.
?aEe luase note &une 8 12 .e linie P.+nă în ulti-ele trei să.tă-+ni, desi(urQ)
;#i "ăcuse, .ro&a&il, .ărin7ii -+ndri de el, de#i ei erau at+t de .u7in .re3en7i,
înc+t îi ,enea (reu să-#i dea sea-a) De re(ulă, nu era nimeni .re3ent c+nd aNun(ea
el acasă de la #coală, dec+t 4reta S%aB 8 -enaNera 8 a#a că-i arăta ei lucrările lui
de nota 12) Du.ă aceea, aNun(eau într-un col7 întunecat al ca-erei lui) =neori,
?aEe se uita .rin ele #i se între&a dacă înse-nau ce,a) 7oia să înse-ne ce,a, dar
a,ea serioase îndoieli)
?aEe nu credea că a,ea să -ear(ă la Disne' World ,ara aceea, cu sau "ără -edie
de 12)
*redea că os.iciul era o .osi&ilitate -ai -are)
*+nd intră .e u#ile du&le de la Pi.er Sc%ool la ora O)1 în acea di-inea7ă de @1
-ai, a,u o ,i3iune teri&ilă) ;#i ,ă3u tatăl în &iroul lui de la $ocEe"eller Pla3a nr)
!2, a.lecat .este -asă cu un *a-el în col7ul (urii, ,or&ind cu un su&altern în
,re-e ce "u-ul al&astru îi în"ă#ura ca.ul) ;ntre(ul NeB UorE se întindea dincolo
de tatăl lui, ,uietul #i a(ita7ia lui "iind reduse la tăcere de două straturi de sticlă
ter-o.an)
1aptul e c$ pe 'ani nu intr$ ni-eni la Sunn9/ale Sanitarium, îi s.unea tatăl lui
su&alternului .e un ton de su-&ră satis"ac7ie) ;ntinse -+na #i atinse "runtea
su&alternului) Sin"urul lucru care-0i asi"ur$ intrarea -ntr-un asemenea loc e c$
se petrece ce/a "ra/ aici, la mansard$. !sta s-a -nt%mplat cu pu+tiul. (ar el st$
cu 'urta pe carte. 3 cel mai s%r"uincios de acolo, mi-au spus. ?i c%nd -l /or pune
pe li'er E dac$-l /or pune /reodat$ E pe el -l a+teapt$ o eCcursie. 2 eCcursie la...
8 )))%altă, -ur-ură ?aEe, a.oi î#i atinse "runtea cu o -+nă ce ,oia să tre-ure)
Gocile se întorceau) Goci 7i.ătoare, răstite, care îl scoteau din -in7i)
3+ti mort, )a*e. !i fost c$lcat de o ma+in$ +i e+ti mort.
5u fi prost4 &ite E /e#i posterul $la. ŢI53 MI5T3 IC5IC&L C& CL!S!,
scrie pe el. Cre#i c$ -n /ia0a de apoi se or"ani#ea#$ icnicuri cu Clasa.
5u +tiu. (ar +tiu c$ ai fost c$lcat de o ma+in$.
5u4
>a da. S-a -nt%mplat pe J mai la O.NP diminea0a. !i murit dup$ mai pu0in de un
minut.
5u4 5u4 5u4
8 ?o%nS
Se uită îna.oi, s.eriat) Do-nul Cissette, .ro"esorul de "rance3ă, stătea acolo, cu
un aer .u7in în(riNorat) ;n s.atele lui, restul cor.ului studen7esc intra ordonat în
sala de "esti,ită7i .entru adunarea de di-inea7ă) Se au3eau "oarte .u7ine ,oci"erări
#i niciun stri(ăt) Pro&a&il că #i acestor ele,i, ca lui ?aEe însu#i, le s.useseră
.ărin7ii c+t erau de noroco#i să "ie acce.ta7i la Pi.er, unde nu &anii contau Pde#i
taDa de #colari3are era de două3eci #i două de -ii de dolari .e anQ, ci doar -intea)
Pro&a&il că -ultora dintre ei li se .ro-iseseră eDcursii în ,ara aceea dacă notele
lor ,or "i su"icient de &une) Pro&a&il că .ărin7ii noroco#ilor c+#ti(ători de eDcursii
a,eau c%iar să-i înso7ească, în unele ca3uri) Pro&a&il)))
8 ?o%n, te si-7i &ineS între&ă do-nul Cissette)
8 Si(ur, răs.unse ?aEe) Cine) /- dor-it ce,a -ai -ult a3i-di-inea7ă)
;ncă nu --a- tre3it co-.let, cred)
*%i.ul do-nului Cissette se relaDă #i o-ul sur+se)
8 Se înt+-.lă #i la case -ai -ari)
5u +i tat$lui meu. St$p%nul R$fuielii nu doarme niciodat$ mai mult dec%t
tre'uie.
8 E#ti .re(ătit .entru eDa-enul "inal la "rance3ăS între&ă do-nul Cissette)
7oule#-/ous faire l’eCamen cet apr-es-midi.
8 /#a cred, s.use ?aEe)
De "a.t, nu #tia dacă era .re(ătit sau nu .entru eDa-en) Nu-#i a-intea nici
-ăcar dacă studiase sau nu .entru eDa-enul "inal la "rance3ă) ;n ulti-ele 3ile
ni-ic nu .ărea să -ai conte3e, cu eDce.7ia ,ocilor din ca.ul său)
8 Greau să-7i s.un din nou ce -ult --a- &ucurat să te a- ele, anul acesta,
?o%n) /- ,rut să le-o s.un #i alor tăi, dar n-au ,enit la Seara Părin7ilor)))
8 Sunt "oarte ocu.a7i, îi scu3ă ?aEe) Do-nul Cissette încu,iin7ă)
8 Ei, --a- &ucurat să te a- ele,) Goia- doar să s.un asta))) #i că a&ia a#te.t să
te a- din nou ele, la "rance3ă II, anul ,iitor)
8 Mul7u-esc, s.use ?aEe #i se între&ă ce ar s.une do-nul Cissette dacă ar
adău(aA (ar nu cred c$ /oi urma cursul de france#$ II anul /iitor, dec%t poate
dac$ reu+esc s$ fac un curs prin coresponden0$ de la '$tr%nul sta'iliment
Sunn9/ale.
?oanne 4ranEs, secretara #colii, a.ăru în u#a sălii de "esti,ită7i cu clo.o7elul ei
ar(intiu în -+nă) 6a Pi.er Sc%ool, to0i clo.o7eii erau -anuali) ?aEe &ănuia că,
dacă erai .ărinte, acesta era unul dintre "ar-ecele #colii) /-intiri le(ate de
.ro.ria ,ia7ă de #colar #i tot restul) El, unul, ura asta) Sunetul clo.o7elului ăluia i
se .ărea că i se în"i(e dre.t în ca.)))
5u mai re#ist mult, (+ndi el cu dis.erare) Re"ret, dar m$ pierd cu firea. M$
pierd de-ade/$ratelea cu firea.
Do-nul Cissette o 3ărise .e doa-na 4ranEs) Se întoarse cu s.atele, a.oi se
răsuci la loc)
8 Chiar te si-7i &ine, ?o%nS /i .ărut "oarte .reocu.at în ulti-ele să.tă-+ni)
Su.ărat) Te -acină ce,aS
?aEe a.roa.e cedă au3ind &unătatea din ,ocea do-nului Cissette, dar a.oi î#i
i-a(ină ce "i(ură ar "ace .ro"esorul dacă i-ar s.uneA (a. M$ macin$ ce/a. &n
factoid mic +i ener/ant. !m murit, /ede0i, +i am a6uns -ntr-o alt$ lume. ?i acolo
am murit din nou. 2 s$ spune0i c$ a+a ce/a nu se poate -nt%mpla +i si"ur c$ a/e0i
dreptate, o parte din mintea mea #tie c$ a/e0i dreptate, dar cea mai mare parte a
min0ii mele +tie c$ /$ -n+ela0i. S-a -nt%mplat cu ade,ărat) !m murit cu ade,ărat)
Dacă ar "i s.us a#a ce,a, do-nul Cissette l-ar "i sunat nu-aidec+t .e El-er
*%a-&ers, iar ?aEe credea că Sunn',ale Sanitariu- .ro&a&il ar "i se-ănat cu o
cură de odi%nă du.ă toate lucrurile .e care tatăl lui le-ar "i a,ut de s.us .e
su&iectul .u#tilor cărora le intrau tot "elul de idei ciudate în ca. înaintea
să.tă-+nii eDa-enelor "inale) /l .u#tilor care "ăceau lucruri ce nu .uteau "i
discutate la cină sau la cocteiluri) /l Pu#tilor *are *ălcau Pe Cec)
?aEe se "or7ă să-i 3+-&ească do-nului Cissette)
8 Sunt .u7in în(riNorat .entru eDa-ene, at+ta tot) Do-nul Cissette cli.i
3+-&ind)
8 > să te descurci &ine)
Doa-na 4ranEs înce.u să sune *lo.o7elul /dunării) 4iecare clinc%et se în"i.se
în urec%ile lui ?aEe #i a.oi .ăru să-i "ul(ere creierul ca o -ică rac%etă)
8 Haide, s.use do-nul Cissette) Să nu înt+r3ie-) Nu .ute- înt+r3ia în .ri-a 3i
din să.tă-+na eDa-enelor "inale, nu-i a#aS
Trecură .e l+n(ă doa-na 4ranEs #i clo.o7elul ei nesu"erit) Do-nul Cissette se
îndre.tă s.re #irul de scaune nu-it *orul Pro"esorilor) Erau -ulte ast"el de nu-e
si-.atice la Pi.er Sc%oolM auditoriul era Sala de 4esti,ită7i, .au3a de .r+n3 era
Ie#irea, ele,ii din clasele a #a.tea #i a o.ta erau Căie7ii #i 4etele Mari #i, desi(ur,
scaunele .liante de l+n(ă .ian Pla care doa-na 4ranEs ur-a în scurt ti-. să c+nte
la "el de ne-ilos cu- suna clo.o7elul ar(intiuQ erau *orul Pro"esorilor) Totul
"ăcea .arte din tradi7ie, &ănuia ?aEe) Dacă erai un .ărinte care #tia că .lodul lui
Iese la .r+n3 în Sala de 4esti,ită7i în loc să în"ulece un sand,ici cu ton în cantină,
stăteai lini#tit, con,ins că totul este de nota 12 în sectorul educa7ional)
Se strecură .e un scaun în "undul sării #i lăsă anun7urile de di-inea7ă să treacă
.e l+n(ă el) Teroarea cur(ea neîncetat în -intea sa, "ăc+ndu-l să se si-tă ca un
#oarece .ri3onier într-o roată de eDerci7ii) Ti c+nd încercă să se (+ndească în
.ers.ecti,ă la un -o-ent -ai &un, -ai lu-inos, nu ,edea dec+t întuneric)
Na,a era luciditatea sa 8 #i se scu"unda)
Do-nul Harle', directorul, se a.ro.ie de .odiu- #i 7inu un scurt discurs des.re
i-.ortan7a să.tă-+nii eDa-enelor "inale #i des.re "a.tul că notele .e care le ,or
.ri-i ,or constitui un alt .as "ăcut .e Marele Dru- al Gie7ii) 6e s.use că #coala
se &a3a .e ei, că el se &a3a .e ei #i că .ărin7ii lor se &a3au .e ei) Nu le s.use că
întrea(a lu-e li&eră se &a3a .e ei, dar su(eră a.ăsat că a#a ar .utea "i)
;nc%eie s.un+ndu-le că se ,a renun7a la clo.o7el în cursul să.tă-+nii
eDa-enelor "inale P.ri-a #i sin(ura ,este &ună .e care ?aEe o .ri-ise în
di-inea7a aceeaQ)
Doa-na 4ranEs, care-#i luase în .ri-ire locul la .ian, dădu tonul) *or.ul
studen7esc, #a.te3eci de &ăie7i #i cinci3eci de "ete, se întoarse într-un "el ordonat #i
so&ru, care trăda (ustul #i sta&ilitatea "inanciară a "a-iliilorM to7i se ridicară într-
un su"let #i înce.ură să c+nte i-nul #colii) ?aEe în(+nă cu,intele #i se (+ndi la
locul unde se tre3ise du.ă ce -urise) 6a înce.ut cre3use că se a"lă în iad))) #i c+nd
,enise o-ul în strai ne(ru cu (lu(ă, "usese si(ur de asta)
/.oi, desi(ur, ,enise celălalt o-) =n o- .e care ?aEe aNunsese a.roa.e să-l
iu&ească)
(ar m-a l$sat s$ cad. M-a ucis.
Si-7ea că-i a.ăreau &oa&e -ici de trans.ira7ie rece la cea"ă #i între o-o.la7i)
!+adar, iu'im s$lile din iper,
Ţinem stindardul lui sus@
Te iu'im, a noastr$ alma mater,
iper, -n suflet noi te-am pus4
(oamne, ce imn c$c$cios, î#i s.use ?aEe #i atunci îi trecu .rin (+nd că tatălui lui
i-ar "i .lăcut)
2
Pri-ul curs era cel de *o-.unere, sin(urul care nu .resu.unea un eDa-en "inal)
Te-a lor de casă "usese să scrie un eseu "inal) /cesta tre&uia să "ie un docu-ent
scris la -a#ină, cu lun(i-ea cu.rinsă între o -ie cinci sute #i .atru -ii de
cu,inte) Su&iectul .ro.us de doa-na /,er' era Cum -n0ele" eu ade/$rul) Eseul
"inal a,ea să înse-ne două3eci #i cinci la sută din nota "inală .e se-estru)
?aEe intră #i î#i ocu.ă locul, în al treilea r+nd) Erau doar uns.re3ece ele,i cu
totul) ?aEe î#i a-intea Wiua >rientării, în se.te-&rie trecut, c+nd do-nul Harle'
le s.usese că Pi.er are *el Mai Mic Nu-ăr De Ele,i Per *lasă Dintre Toate
Gi-na3iile Pri,ate Cune Din Est) 6o,ise cu .u-nul în -od re.etat în .u.itru, în
"a7a sălii de "esti,ită7i, .entru a su&linia acest "a.t) ?aEe nu "usese eDtraordinar de
i-.resionat, dar îi trans-isese in"or-a7ia tatălui său) *redea că tatăl lui /a fi
i-.resionat 8 #i nu se în#elase)
Trase "er-oarul (%io3danului #i scoase încet din el dosarul al&astru care
con7inea eseul lui "inal) ;l .use .e -asă, inten7ion+nd să arunce o ulti-ă .ri,ire
.este el, c+nd aten7ia îi "u atrasă s.re u#a din .artea st+n(ă a sălii) Ttia că ducea la
(ardero&ă #i că a3i era înc%isă, "iindcă erau două3eci #i unu de (rade în NeB UorE
#i ni-eni nu a,ea %aine de .us la (ardero&ă) Nu era ni-ic acolo înăuntru, dec+t o
-ul7i-e de c+rli(e de ala-ă dis.use în linie .e .erete #i un co,or lun( de cauciuc
.e .odea, .entru ci3-e) *+te,a cutii cu rec%i3ite #colare 8 cretă, -anuale #i altele
ase-enea 8 erau de.o3itate într-un col7 din s.ate)
Nicio sco"ală)
*%iar #i a#a, ?aEe se ridică de la locul său, lăs+nd dosarul desc%is .e -asă, #i se
îndre.tă s.re u#ă) ;#i au3ea cole(ii cu- -ur-urau încet între ei #i "o#netul
.a(inilor în ti-. ce î#i ,eri"icau eseurile "inale, ca nu cu-,a să le "i scă.at ,reun
ad,er& scris (re#it sau ,reo eD.resie "olosită aiurea, însă aceste sunete .ăreau
înde.ărtate)
=#a era cea care îi re7inea aten7ia)
;n ulti-ele a.roDi-ati, 3ece 3ile, .e -ăsură ce ,ocile din -intea sa erau tot -ai
.uternice, ?aEe de,enise tot -ai "ascinat de u#i 8 tot soiul de u#i) Pro&a&il că o
desc%isese .e cea dintre ca-era lui #i %olul de la etaN de cinci sute de ori doar în
ulti-a să.tă-+nă, iar .e cea dintre ca-era lui #i &aie de o -ie) De "iecare dată,
si-7ea în .ie.t o -in(e de s.eran7ă #i antici.are, ca #i c+nd răs.unsul la toate
.ro&le-ele lui s-ar "i a"lat unde,a dincolo de una dintre cele două u#i #i el cu
si(uran7ă a,ea să îl a"le))) .+nă la ur-ă) Dar de "iecare dată ,edea doar %olul sau
&aia sau trotuarul din "a7ă sau cine #tie ce altce,a)
?oia trecută se întorsese de la #coală, se aruncase în .at #i ador-ise 8 so-nul, se
.ărea, era sin(urul re"u(iu care-i -ai ră-+nea) Doar că atunci c+nd se tre3ise,
.atru3eci #i cinci de -inute -ai t+r3iu, stătea în cadrul u#ii de la &aie #i se uita
a-e7it înăuntru la ni-ic -ai "ra.ant dec+t ,asul de toaletă #i c%iu,eta) Din
"ericire, nu-l ,ă3use ni-eni)
/cu-, a.ro.iindu-se de u#a (ardero&ei, si-7ea aceea#i năucitoare acu-ulare de
s.eran7ă, o si(uran7ă că u#a nu se ,a desc%ide s.re de&araua u-&roasă în care se
a"lau doar -irosurile .ersistente ale iernii 8 "lanelă, cauciuc #i l+nă udă 8, ci s.re
o altă lu-e, unde el ,a "i -ntre" din nou) > lu-ină încinsă, or&itoare, ,a cădea
.este .odeaua sălii de clasă într-un triun(%i tot -ai -are #i el ,a ,edea .ăsări
3&ur+nd în cerc .e un cer al&astru-esto-.at, de culoarea
Pochilor luiQ
unei .erec%i de Nean#i ,ec%i) =n ,+nt de#ertic îi ,a su"la .ărul .e s.ate #i-i ,a
usca trans.ira7ia de .e "runte)
Ga .ă#i .rin u#a aceea #i se ,a ,indeca)
?aEe răsuci clan7a #i desc%ise u#a) ;năuntru erau doar întuneric #i un r+nd de
c+rli(e de ala-ă scli.itoare) > -ănu#ă cu un de(et, de -ult uitată, 3ăcea în
a.ro.ierea teancurilor de -anuale din col7)
;i stătu ini-a în loc #i, deodată, ?aEe si-7i dorin7a de a se "uri#a în încă.erea
aceea întunecată, cu -irosurile ei triste de iarnă #i .ra" de cretă) Putea -uta
-ănu#a #i să se a#e3e în col7, su& c+rli(ele de %aine) Se .utea a#e3a .e co,ora#ul
de cauciuc .e care tre&uia să-7i .ui (%etele .e ti-.ul iernii) Putea sta acolo cu
de(etul -are în (ură, cu (enunc%ii str+n#i la .ie.t, cu oc%ii înc%i#i #i)))
Ti să se dea &ătut, .ur #i si-.lu)
/ceastă idee 8 u+urarea adusă de această idee 8 era incredi&il de atracti,ă) /r "i
înse-nat s"+r#itul terorii #i con"u3iei #i dislocării) /ceasta din ur-ă era, cu-,a,
cea -ai reaM senti-entul acela .ersistent că întrea(a sa ,ia7ă se .resc%i-&ase într-
un la&irint de o(lin3i, ca la &+lci)
Ti totu#i, ?aEe *%a-&ers a,ea o ,oin7ă de "ier, a#a cu- a,eau Eddie #i
Susanna%) Ti acu- î#i arunca lu-ina ei al&astru--o%or+t, ca un "ar în întuneric) /
se da &ătut ie#ea din discu7ie) Poate că orice ar "i "ost nelalocul lui în el ur-a să-i
destra-e con#tiin7a, totu#i el nu a,ea nicio inten7ie să-i u#ure3e -unca) Cleste-at
să "ie dacă o ,a "ace)
5iciodat$4 (+ndi el a.ri() 5iciodat$4 5icio...
8 *+nd ter-ini in,entarul rec%i3itelor #colare în (ardero&ă, ?o%n, .oate ni te
alături, 3ise doa-na /,er' din s.atele lui, cu o ,oce serioasă, culti,ată)
*+nd ?aEe se întoarse cu s.atele la (ardero&ă, se au3i un ,al -ic de c%icoteli)
Doa-na /,er' stătea la catedră cu &uricele de(etelor ei lun(i a#e3ate .e tă&lia
-esei, uit+ndu-se la el cu o eD.resie cal-ă #i inteli(entă) /stă3i .urta taiorul
al&astru #i î#i str+nsese .ărul la s.ate, în coc) Nat%aniel HaBt%orne se uita .este
u-ărul ei, încrunt+ndu-se la ?aEe de la locul lui de .e .erete)
8 Scu3e, &+i(ui ?aEe #i înc%ise u#a) 4u i-ediat stă.+nit de un .uternic i-.uls de
a o desc%ide din nou, să ,eri"ice iară#i, să ,adă dacă de data asta lu-ea cealaltă,
cu soarele ei do(oritor #i .eisaNe de#ertice, nu era cu-,a acolo)
;n sc%i-&, se duse îna.oi la locul lui) Petra ?esserlin( se uită la el cu oc%i ,eseli,
dăn7uitori)
8 Data ,iitoare ia--ă .e mine cu tine acolo înăuntru, #o.ti ea) /tunci o să ai la
ce te uita)
?aEe sur+se într-un "el distrat #i se strecură în scaun)
8 Mul7u-esc, ?o%n, s.use doa-na /,er' cu ,ocea ei de un cal- netul&urat)
/cu-, înainte să .reda7i eseurile "inale 8 des.re care .resu.un că ,or "i toate
"oarte &une, "oarte ordonate, "oarte clare 8 a# ,rea să ,ă co-unic lista scurtă de
lecturi .entru ,acan7a de ,ară, .ro.usă de catedra noastră de en(le3ă) Goi a,ea un
cu,+nt de s.us des.re -ai -ulte dintre aceste eDcelente căr7i)))
;n ti-. ce ,or&ea, îi dădu un teanc de "oi #a.iro(ra"iate lui Da,id Surre') Da,id
înce.u să le distri&uie #i ?aEe î#i desc%ise dosarul .entru a arunca o ulti-ă .ri,ire
.este ce scrisese des.re Cum -n0ele" eu ade/$rul) Era sincer interesat de asta,
întruc+t nu-#i a-intea c+nd scrisese eseul "inal, -ai -ult dec+t î#i a-intea c+t
studiase .entru eDa-enul "inal la "rance3ă)
Se uită la .a(ina de titlu cu &ui-ăcire #i tot -ai tul&urat) C&M Î5Ţ3L3A 3&
!(37=R&L, de )ohn Cham'ers, scria "ru-os, centrat, .e acea "oaie, #i asta era în
re(ulă, dar, cine #tie de ce, su& aceasta li.ise două "oto(ra"ii) =na în"ă7i#a o u#ă 8
credea că era cea de .e DoBnin( Street nr) 12, din 6ondra 8 #i cealaltă, un tren
/-traE) Erau .o3e color, "ără-ndoială decu.ate dintr-o re,istă)
(e ce am f$cut asta. ?i c+nd am f$cut-o.
Dădu .a(ina #i se uită la .ri-a "ilă a eseului său de "inal de se-estru,
ne,enindu-i să creadă #i neîn7ele(+nd ce ,edea) /.oi, c+nd în7ele(erea înce.u să
se in"iltre3e .rin starea lui de #oc, încercă un senti-ent .uternic de (roa3ă)
;n s"+r#it, se înt+-.laseM în s"+r#it, î#i .ierduse destul de -ult -in7ile, înc+t
ceilal7i să-#i .oată da seama)
3
C&M Î5Ţ3L3A 3& !(37=R&L
de ?o%n *%a-&ers
!m s$-0i ar$t frica -ntr-un pumn de 0$r%n$.
8 T)S) 9C=T*H: E6I>T
Înt%i "%ndit-am c-am$"iri sunt toate.
8 $>CE$T 9S=ND/N*E: C$>WNING
istolarul este ade/$rul.
Roland este ade/$rul.
ri#onierul este ade/$rul.
St$p%na &m'relor este ade/$rul.
ri#onierul +i St$p%na sunt c$s$tori0i. =sta e ade/$rul.
8alta este ade/$rul.
(emonul 7or'itor este ade/$rul.
!m intrat su' mun0i +i $sta e ade/$rul.
3rau mon+tri su' mun0i. =sta e ade/$rul.
&nul dintre ei a/ea o pomp$ de 'e#in$ !moco -ntre picioare +i pretindea c$ este
penisul lui. =sta e ade/$rul.
Roland m-a l$sat s$ mor. =sta e ade/$rul.
3u -nc$ -l iu'esc.
=sta este ade/$rul.
8 Ti este foarte i-.ortant ca to0i să citi7i Împ$ratul mu+telor, s.unea doa-na
/,er' cu ,ocea ei clară, dar cu-,a .alidă) Ti tre&uie să ,ă .une7i anu-ite
între&ări) =n ro-an &un sea-ănă adesea cu o serie de (%icitori în (%icitori, iar
acesta este un ro-an foarte &un 8 unul dintre cele -ai &une scrise în a doua
Nu-ătate a secolului două3eci) /#a că între&a7i-,ă înt+i care ar .utea "i
se-ni"ica7ia si-&olică a scoicii) /.oi)))
De.arte, "oarte, "oarte de.arte) ?aEe întoarse a doua .a(ină a eseului său "inal,
cu -+na tre-ur+ndă, lăs+nd o .ată întunecată de sudoare .e .ri-a .a(ină)
C%nd o u+$ nu este o u+$. C%nd este u+a-raiului, iar $sta e ade/$rul.
>laine este ade/$rul.
>laine este ade/$rul.
Ce #'oar$ pe sus +i nu-l /e#i. 7%ntul, iar $sta e ade/$rul.
>laine este ade/$rul.
Tre'uie s$ fii mereu atent la >laine, >laine este hain, iar $sta e ade/$rul.
Sunt aproape si"ur c$ >laine este periculos, iar $sta e ade/$rul.
Ce este ne"ru +i al' +i ro+u din cap p%n$-n picioare. 2 #e'r$ -m'u6orat$, iar $sta e
ade/$rul.
>laine este ade/$rul.
7reau s$ mer" -napoi +i $sta este ade/$rul.
Tre'uie s$ mer" -napoi +i $sta este ade/$rul.
7oi -nne'uni dac$ nu mer" -napoi +i $sta este ade/$rul.
5u m$ pot -ntoarce acas$ dac$ nu "$sesc o piatr$ un trandafir o u+$ +i $sta este
ade/$rul.
&u-uu, +i $sta este ade/$rul.
&u-uu. &u-uu.
&u-uu. &u-uu. &u-uu.
&u-uu. &u-uu. &u-uu. &u-uu.
Mi-e team$. =sta este ade/$rul.
&u-uu.
?aEe ridică încet .ri,irea) Ini-a îi &ătea at+t de tare, înc+t ,ă3u o lu-ină
.uternică, .recu- i-a(inea "anto-atică a unui &ec, dans+nd în "a7a oc%ilor săi, o
lu-ină care .ulsa în rit-ul &u&uiturilor titanice ale ini-ii lui)
> ,ă3u .e doa-na /,er' în-+n+nd eseul "inal -a-ei #i tatălui lui) Do-nul
Cissette stătea l+n(ă doa-na /,er', cu un aer (ra,) > au3i .e doa-na /,er'
s.un+nd cu ,ocea ei clară, .alidăA 1iul dumnea/oastr$ e "ra/ 'olna/. (ac$ a/e0i
ne/oie de o do/ad$, uita0i-/$ la acest eseu final.
)ohn nu e -n apele lui de /reo trei s$pt$m%ni, adău(ă do-nul Cissette) are
speriat o parte din timp +i n$uc tot timpul... a'sent, dac$ -n0ele"e0i ce /reau s$
spun. ?e .ense Yue ?o%n este "ou))) co-.rene3-,ousS
Doa-na /,er' din nouA $stra0i, poate, antidepresi/e -n cas$, la care )ohn ar
putea a/ea acces.
?aEe nu #tia de antide.resi,e, dar #tia că tatăl lui 7inea -ai -ulte (ra-e de
cocaină .e "undul sertarului -esei lui de &irou) Tatăl lui cu certitudine ar crede că
s-a ser,it din ea)
8 /cu- să ,ă s.un o ,or&ă des.re Catch-NN, continuă doa-na /,er' din "a7a
clasei) /ceasta este o carte "oarte pro/ocatoare .entru ele,ii de clasa a #asea #i a
#a.tea) Totu#i, o ,e7i (ăsi "er-ecătoare, dac$ ,ă desc%ide7i -intea s.re farmecul
ei special) Pute7i considera acest ro-an, dacă ,re7i, ca o co-edie a irealită7ii)
3u n-am ne/oie s$ citesc a+a ce/a, (+ndi ?aEe) 3u trăiesc a+a ce/a, +i nu e deloc
o comedie.
;ntoarse la ulti-a .a(ină a eseului său "inal) Nu era niciun cu,+nt acolo)
;n sc%i-&, li.ise o altă "oto(ra"ie .e "oaie) Era o .o3ă a Turnului ;nclinat din
Pisa) ;l u-.luse cu -+3(ăleli de cariocă nea(ră) 6iniile lucios-ne(re se cur&au #i
urcau într-o s.irală ne&unească)
Nu-#i a-intea să "i "ăcut asta) /&solut nimic din toate astea)
/cu-, î#i au3i tatăl s.un+ndu-i do-nului CissetteA 4ou) (a, e cate"oric "ou. &n
pu+ti care +i-a ratat +ansa la o +coal$ precum iper e M&S!I s$ fie "ou, nu
sunte0i de acord. 3i 'ine... re#ol/ eu pro'lema. Cu asta m$ ocup, de fapt.
R$spunsul este Sunn9/ale. 3 ne/oie s$ petreac$ un timp la Sunn9/ale, unde s$
-mpleteasc$ din nuiele co+uri +i s$-+i 'a"e min0ile -n cap. 5u /$ face0i "ri6i
pentru pu+tiul nostru, oameni 'uni@ poate el s$ fu"$... dar n-are unde s$ se
ascund$.
>are ar fi fost în stare să-l tri-ită la ne&uni, dacă li"tul său înce.ea să dea se-ne
că nu -ai aNun(ea .+nă la ulti-ul etaNS ?aEe credea că răs.unsul la această
c%estiune era un cate(oric da) Nici în ru.tul ca.ului tatăl său n-ar "i în(%i7it să
ai&ă un ne&un în casă) Poate că nu-ele sanatoriului în care l-ar "i tri-is nu a,ea
să "ie Sunn',ale, însă (ea-urile tot a,eau să "ie 3ă&relite #i .e coridoare tot ar "i
.atrulat &ăr&a7i tineri în %alate al&e #i .anto"i de cre.) Căr&a7ii tineri ar "i a,ut
-u#c%i -ari #i oc%i ,i(ilen7i #i acces la serin(i %i.oder-ice .line cu so-n
arti"icial)
Le /or spune tuturor c$ sunt plecat de acas$, (+ndi ?aEe) Gocile răstite din
-intea lui "ură .e -o-ent reduse la tăcere de un ,al de .anică) 7or spune c$ am
plecat s$ stau un an la m$tu+a +i unchiul din Modesto... sau -n Suedia, ca ele/ au-
pair... sau s$ repar sateli0i -n spa0iul eCtraterestru. Mamei nu-i /a pl$cea... /a
pl%n"e... dar /a fi de acord. 3a are iu'i0ii ei +i, pe deasupra, întotdeauna e de
acord cu ce decide el. 3a... ei... eu...
Si-7i că-i ,ine să stri(e #i str+nse tare din &u3e .entru a se stă.+ni) 6ăsă iar
oc%ii în Nos, la -+3(ălelile ne(re "ăcute .e "oto(ra"ia Turnului ;nclinat #i (+ndiA
Tre'uie s$ ies de aici. Tre'uie s$ ies imediat.
$idică -+na)
8 Da, ?o%n, ce esteS
Doa-na /,er' se uita la el cu o eD.resie de u#oară eDas.erare, .e care o re3er,a
.entru ele,ii care o întreru.eau)
8 /# ,rea să ies un -o-ent, dacă se .oate, s.use ?aEe)
/cesta era un alt eDe-.lu al -odului de adresare la Pi.er) Ele,ii de la Pi.er nu
tre&uiau niciodată să 9se u#ure3e:, să-#i 9(olească ,e3ica: sau, "eri, Doa-ne, să
9"acă trea&a -are:) To7i .resu.uneau, "ără însă a #i s.une, că ele,ii de la Pi.er
erau .rea ra"ina7i .entru a .roduce eDcre7ii în cursul (ra7ioasei lor treceri .rin
,ia7ă) Din c+nd în c+nd, cine,a cerea .er-isiunea de a 9ie#i un -o-ent:, #i asta
era tot)
Doa-na /,er' sus.ină)
8 E nea.ărat, ?o%nS
8 Da, doa-nă)
8 Cine) ;ntoarce-te c+t .o7i de re.ede)
8 Da, doa-nă /,er')
$idic+ndu-se, înc%ise dosarul, îl luă în -+nă, a.oi 8 "ără tra(ere de ini-ă 8 îl
lăsă la loc) Nu era &ine) Doa-na /,er' s-ar între&a de ce ia cu el la toaletă eseul
"inal) /r "i tre&uit să scoată .a(inile alea nenorocite din dosar #i să #i le "i îndesat
în &u3unar înainte să ceară .er-isiunea de a ie#i) /cu- era .rea t+r3iu)
?aEe a,ansă .e inter,al s.re u#ă, lăs+nd dosarul .e -asă #i (%io3danul su& ea)
8 S.er să-7i iasă totul &ine, *%a-&ers, #o.ti Da,id Surre' #i c%icoti în .al-ă)
8 Nu ,or&i "ără tine, Da,id, îl ad-onestă doa-na /,er', e,ident eDas.erată
acu-, #i toată clasa r+se)
?aEe aNunse la u#a care ducea în %ol #i, a.uc+nd clan7a, senti-entul acela de
s.eran7ă #i si(uran7ă crescu iar în elA !sta e E acum e acum. 7oi deschide u+a +i
soarele de+ertului /a str$luci de dup$ ea. 7oi sim0i /%ntul acela uscat pe fa0$. 7oi
trece pra"ul +i nu /oi mai /edea niciodat$ sala asta de clas$.
Desc%ise u#a #i de .artea cealaltă nu era dec+t %olul) Totu#i, a,usese dre.tate în
.ri,in7a unui lucruA nu -ai ,ă3u niciodată sala de clasă a doa-nei /,er')
4
Pă#i încet de-a lun(ul coridorului la-&risat #i sla& lu-inat, trans.ir+nd u#or)
Trecu .e l+n(ă u#i .e care ar "i si-7it dorin7a să le desc%idă, dacă n-ar "i "ost
.anourile de sticlă instalate în "iecare) Se uită în clasa de "rance3ă II a do-nului
Cissette #i în clasa de introducere în (eo-etrie a do-nului Kno.")
;n a-&ele săli, ele,ii #edeau cu creioanele în -+nă #i cu ca.etele a.lecate .este
-anualele desc%ise) Se uită în clasa de arte oratorice a do-nului Har,e' #i-l ,ă3u
.e Stan Dor"-an 8 un &ăiat .e care îl cuno#tea, dar cu care nu era toc-ai .rieten
8 cu- î#i înce.ea discursul "inal) Stan .ărea s.eriat de -oarte, însă ?aEe i-ar "i
.utut s.une că %a&ar nu a,ea ce înse-na de "a.t tea-a 8 tea-a ade/$rat$)
3u am murit.
>a nu. 5-am murit.
>a da.
>a nu.
(a.
5u.
/Nunse la o u#ă .e care scria 4ETE) > î-.inse, a#te.t+ndu-se să ,adă cerul
lu-inos al de#ertului #i .+cla al&astră a -un7ilor la ori3ont) ;n sc%i-&, o ,ă3u .e
Celinda Ste,ens la o c%iu,etă, uit+ndu-se în o(lindă #i storc+ndu-#i un co# de .e
"runte)
8 Iisuse Hristoase, ce cau7i aiciS între&ă ea)
8 Scu3e) /- (re#it u#a) /- cre3ut că e de#ertul)
8 Ce.
Dar el dăduse deNa dru-ul u#ii, care se înc%ise, trasă de &ra7ul ei .neu-atic)
Trecu .e l+n(ă 7+#nitoare #i desc%ise u#a .e care scria CFIEKI) !sta era, #tia, era
si(ur, asta era u#a care a,ea să-l ducă îna.oi)))
Trei .isoare scli.eau i-aculate în lu-ina tu&urilor cu neon) =n ro&inet .icura
sole-n într-o c%iu,etă) /sta era tot)
?aEe lăsă u#a să se înc%idă) Merse -ai de.arte .e %ol, călc+iele lui sco7+nd
7ăcănituri "er-e .e (resie) /runcă o .ri,ire în &irou înainte să treacă .rin "a7a lui
#i o ,ă3u doar .e doa-na 4ranEs) Gor&ea la tele"on, răsucindu-se în scaunul
rotati, #i Nuc+ndu-se cu o #u,i7ă de .ăr) *lo.o7elul .lacat cu ar(int stătea .e -asă,
l+n(ă ea) ?aEe a#te.tă să aNun(ă cu s.atele la u#ă #i trecu (ră&it -ai de.arte) Peste
trei3eci de secunde ie#i în lu-ina .uternică a di-ine7ii de -ai t+r3iu)
!m de#ertat, (+ndi el) Nici tul&urarea nu-l .utea î-.iedica să "ie ui-it de
această nea#te.tată e,olu7ie a lucrurilor) C%nd nu m$ /oi -ntoarce de la toalet$, -n
cinci minute sau a+a ce/a, doamna !/er9 /a trimite pe cine/a s$ /ad$ ce-i cu
mine... +i atunci /or +ti. 7or +ti to0i c$ am plecat de la +coal$, c$ am de#ertat.
Se (+ndi la dosarul ră-as desc%is .e -asa lui)
Îl /or citi +i /or crede c$ sunt ne'un. 4ou) Si"ur c$ da. Si"ur. 1iindc$ asta sunt.
> altă ,oce se "ăcu au3ită) Era, credea el, ,ocea &ăr&atului cu oc%i de
&o-&ardier, o-ul care .urta două re,ol,ere -ari a(ă7ate la #olduri) Gocea era
rece))) dar nu li.sită de con"ort)
5u, )a*e, 3ise $oland) 5u e+ti ne'un. 3+ti pierdut +i speriat, dar nu e+ti ne'un +i
nu tre'uie s$ te temi de propria-0i um'r$ nici diminea0a, c%nd te urm$re+te
"r$'it$, +i nici seara, c%nd se -ntinde spre a-0i /eni -n -nt%mpinare. Tre'uie s$-0i
"$se+ti drumul c$tre cas$, at%ta tot.
8 Dar unde să -er(S #o.ti ?aEe) $ă-ase .e trotuarul stră3ii 15t%, între ParE #i
Madison, .ri,ind (oana tra"icului) =n auto&u3 &+r+i .e l+n(ă el, lăs+nd în ur-ă o
d+ră su&7ire de (a3 de e#a.a-ent al&astru, în7e.ător, de -otorină) =nde să -er(S
=nde -ă-sa-i u+a.
Gocea .istolarului, însă, tăcuse)
?aEe se întoarse la st+n(a, s.re East $i,er, #i înce.u să -ear(ă or&e#te înainte)
Nu a,ea idee încotro se ducea 8 nicio idee) S.era doar că .icioarele îl ,or .urta la
locul .otri,it))) a#a cu- îl .urtaseră la cel (re#it nu cu -ult ti-. în ur-ă)
5
Se înt+-.lase cu trei să.tă-+ni în ur-ă)
Nu se .utea s.une că Totul -ncepuse cu trei s$pt$m%ni -nainte, "iindcă lăsa
i-.resia că eDistase un soi de .ro(resie, iar asta nu era a#a) EDista o .ro(resie a
/ocilor, a ,iolen7ei cu care "iecare insista asu.ra .ro.riei sale ,ersiuni a realită7ii,
dar restul se .etrecuse dintr-odată)
Plecă de acasă la ora o.t) Goia să -ear(ă .e Nos .+nă la #coală 8 întotdeauna
"ăcea asta c+nd era ,re-e &ună, iar ,re-ea în acest -ai "usese a&solut -inunată)
Tatăl lui .lecase la $e7ea, -a-a era încă în .at #i do-ni#oara Greta S%aB era în
&ucătărie, unde &ea ca"ea #i citea 5eF Gor* ost.
8 Pa, Greta, s.use el) Plec la #coală)
Ea ridică o -+nă s.re el, "ără a-#i lua oc%ii din 3iar)
8 Să ai o 3i &ună, ?o%nn')
Totul con"or- rutinei) Doar o altă 3i de ,ia7ă)
Ti a#a "usese în ur-ătoarele o -ie cinci sute de secunde) /.oi totul se
sc%i-&ase .entru totdeauna)
Merse alene cu (%io3danul într-o -+nă, cu su"erta#ul în cealaltă, uit+ndu-se în
,itrine) ;nainte cu #a.te sute două3eci de secunde de s"+r#itul ,ie7ii lui a#a cu- o
#tiuse întotdeauna, se o.ri .entru a se uita în ,itrină la CrendioVs, unde -anec%ine
î-&răcate în %aine de &lană #i costu-e edBardiene stăteau în .o3i7ii ri(ide, care
-i-au o discu7ie) ?aEe se (+ndea doar la o .artidă de .o.ice du.ă-a-ia3ă, du.ă
#coală) PunctaNul lui -ediu era de 11O, un .unctaN -are .entru un .u#ti de doar
uns.re3ece ani) /-&i7ia lui era ca, într-o &ună 3i, să aNun(ă .o.icar în turneul
.ro"esionist P#i dacă tatăl lui ar "i #tiut acest -ic "actoid, ar fi "ăcut ca toate aleaQ)
Se a.ro.ia acu- 8 se a.ro.ia de -o-entul c+nd sănătatea -in7ii sale ,a intra
deodată în ecli.să)
Tra,ersă @9t% Street #i-i -ai ră-aseră .atru sute de secunde) Tre&ui să a#te.te
,erdele la se-a"orul de la 1st #i-i -ai ră-aseră două sute #a.te3eci) Se o.ri
.entru a se uita în -a(a3inul de su,enire de la col7ul lui 1t% cu <nd #i-i -ai
ră-aseră o sută nouă3eci) Iar acu-, c+nd îi ră-+neau .u7in .este trei -inute din
,ia7a sa nor-ală, ?aEe *%a-&ers intră su& ne,ă3uta u-&relă a acelei "or7e .e care
$oland o nu-ea *a-tet)
=n senti-ent straniu de nelini#te înce.u să .ună stă.+nire .e el) 6a înce.ut,
cre3u că era senti-entul de a "i .ri,it, a.oi în7elese că nu era deloc asta))) sau nu
tocmai asta) Si-7ea că -ai "usese acolo, că retrăia un ,is .e care îl uitase a.roa.e
co-.let) /#te.tă să treacă senti-entul, dar nu trecu) De,eni -ai .uternic, iar
acu- înce.u să se a-estece cu o sen3a7ie .e care cu reticen7ă o recunoscu ca "iind
teroare)
;nainte, la a.ro.iatul col7 al 1t% cu @rd, un o- ne(ru cu .ălărie Pana-a î#i instala
(%ereta cu co,ri(i #i sucuri)
3l e cel care 0ip$ ;2, (oamne, a murit4< (+ndi ?aEe)
De col7ul celălalt se a.ro.ia o doa-nă -asi,ă, cu o .un(ă Cloo-in(daleVs în
-+nă)
3a /a sc$pa pun"a. 2 /a sc$pa +i /a duce m%inile la "ur$ +i /a stri"a. un"a se
/a spar"e. În pun"$ e o p$pu+$. 3 -nf$+urat$ -ntr-un prosop ro+u. 3u /oi /edea
asta din strad$. (e unde /oi #$cea, -n strad$, cu s%n"ele -m'i'%ndu-mi
pantalonii +i -ntin#%ndu-se -n 6urul meu, f$c%nd 'alt$.
;n s.atele "e-eii -asi,e era un &ăr&at înalt, într-un costu- (ri din sto"ă as.ră)
/,ea o ser,ietă)
3l e cel care-+i /a /omita pe pantofi. 3l e cel care-+i /a sc$pa ser/ieta +i-+i /a
/omita pe pantofi. Ce mi se -nt%mpl$.
Ti totu#i, .icioarele îl .urtau a-or7ite către intersec7ie, unde oa-enii tra,ersau
într-un torent s.rinten, co-.act) =nde,a în ur-a sa, a.ro.iindu-se, era un .reot
uci(a#) ?tia asta la "el cu- #tia că -+inile .reotului se ,or întinde .este un
-o-ent .entru a î-.in(e))) însă nu se .utea uita îna.oi) Era ca #i c+nd ar "i "ost
.ri3onierul unui co#-ar în care lucrurile .ur #i si-.lu tre&uia să-#i ur-e3e cursul)
Mai ră-+neau cinci3eci #i trei de secunde acu-) ;naintea lui, ,+n3ătorul de
co,ri(i desc%idea o u#i7ă în lateralul (%eretei)
7a scoate o sticl$ de Goo-8oo, (+ndi ?aEe) 5u o cutie, ci o sticl$. 2 /a scutura
+i o /a 'ea dintr-o suflare.
G+n3ătorul de co,ri(i scoase o sticlă de Uoo-Hoo, o scutură ,i(uros #i-i
de#uru&ă ca.acul)
Patru3eci de secunde ră-ase)
!cum se /a schim'a culoarea semaforului.
Se a.rinse ,erdele) $o#ul înce.u să .+l.+ie ra.id) Ti unde,a, la -ai .u7in de o
Nu-ătate de c,artal distan7ă, un *adillac -are #i al&astru rula s.re intersec7ia 1t%
cu @rd) ?aEe +tia asta, la "el cu- #tia că #o"erul era un &ăr&at (ras care .urta o
.ălărie de un al&astru a.roa.e identic cu cel al -a#inii sale)
7oi muri4
Goia să stri(e asta în (ura -are celor care -er(eau nea&ătu7i în Nurul lui, dar
-aDilarele îi erau în7e.enite) Picioarele îl duceau senine către intersec7ie)
*uloarea ro#ie a se-a"orului se o.ri din .+l.+it #i ră-ase a.rinsă, i-.erati,)
G+n3ătorul de co,ri(i aruncă sticla (oală de Uoo-Hoo în co#ul de (unoi de la col7)
Doa-na -asi,ă se o.ri la col7ul stră3ii, ,i3a,i de ?aEe, 7in+ndu-#i .un(a de
cu-.ărături de -+nere) Căr&atul în costu- (ri era direct în s.atele ei) /cu- -ai
ră-+neau o.ts.re3ece secunde)
3 timpul s$ apar$ camionul cu 6uc$rii, (+ndi ?aEe)
;n "a7a lui, o "ur(onetă cu i-a(inea unui %o.a--itică "ericit #i cu,intele
T>>KE$VS 8 ?=*F$II PENT$= T>KI .ictate .e ea stră&ătu iute intersec7ia,
%urduc+ndu-se .rin (ro.i) ;n s.atele lui, #tia ?aEe, o-ul în -antie nea(ră înce.ea
să se -i#te -ai re.ede, reduc+nd distan7a, întin3+nd acu- -+inile lui lun(i) Ti
totu#i, el nu se .utea uita îna.oi, cu- nu te .o7i uita îna.oi în ,ise, c+nd ce,a
ori&il se a.ro.ie de tine)
1u"i4 (ac$ nu po0i s$ fu"i, pune-te 6os +i 0ine-te 'ine de un indicator cu
arcarea Inter#is$4 5umai nu l$sa s$ se -nt%mple4
Nu a,ea însă nicio .utere să se opun$) ;nainte, la -ar(inea cur&ei, era o t+nără
într-un s,eter al& #i "ustă nea(ră) ;n st+n(a ei era un t+năr cu o co-&ină stereo) >
.iesă disco a Donnei Su--er toc-ai se înc%eia) =r-ătorul c+ntec, ?aEe #tia, a,ea
să "ie 9Dr) 6o,e: de Kiss)
Se /or desp$r0i...
*%iar în ti-. ce a,u acest (+nd, "e-eia "ăcu un .as în drea.ta) T+nărul "ăcu un
.as la st+n(a, cre+nd un s.a7iu între ei) Pe ?aEe îl trădară .icioarele, "ăc+ndu-l să
intre în acel s.a7iu) Nouă3eci de secunde acu-)
Pe stradă, soarele .uternic de -ai sc+nteie .e si(la de .e ca.ota unui *adillac)
Era, #tia ?aEe, un Sedan de Gille -odel 19!5) Tase secunde) *adillacul accelera)
*uloarea se-a"orului se .re(ătea să se sc%i-&e #i &ăr&atul de la ,olanul -a#inii,
cel (ras cu .ălărie al&astră cu .ană în"i.tă #ă(alnic la &or, inten7iona să treacă .rin
intersec7ie înainte de asta) Trei secunde) ;n s.atele lui ?aEe, o-ul în ne(ru se
a,+nta înainte) 6a co-&ina stereo a t+nărului, 96o,e to 6o,e Uou, Ca&': se
ter-ină #i 9Dr) 6o,e: înce.u)
Două)
*adillacul trecu .e &anda de .e -ar(inea stră3ii unde stătea ?aEe #i .orni în
tro-&ă .rin intersec7ie, (rilaNul lui uci(a# r+nNind)
=na)
6ui ?aEe i se tăie răsu"larea) Niciuna)
8 /%X stri(ă ?aEe c+nd -+inile îl lo,iră tare în s.ate, î-.in(+ndu-l, î-.in(+ndu-
l în stradă, î-.in(+ndu-l a"ară din ,ia7a sa)))
Doar că nu era nicio -+nă)
*u toate acestea, se de3ec%ili&ră, "lutur+nd -+inile în aer, descriind cu &u3ele
un > ne(ru de ui-ire) T+nărul cu co-&ină stereo se întinse, îl a.ucă de &ra7 #i-l
trase îna.oi)
8 /i (riNă, -icule erou, s.use acesta) Ma#inile alea or să te "acă c%iseli7ă)
*adillacul .luti -ai de.arte) ?aEe îl o&ser,ă .e &ăr&atul (ras cu .ălărie al&astră
uit+ndu-se cu oc%ii -iNi7i .rin .ar&ri3, du.ă care dis.ăru)
Ti acela "u -o-entul c+nd se înt+-.lăM acela "u -o-entul c+nd el su"eri o
dedu&lare #i de,eni doi &ăie7i) =nul 3ăcea .e -oarte în stradă) *elălalt stătea
acolo, .e trotuar, uit+ndu-se cu o năuceală t+-.ă cu- culoarea se-a"orului se
sc%i-&ă iară#i din ro#u în ,erde #i cu- oa-enii înce.eau să treacă .e l+n(ă el ca
#i c+nd ni-ic nu s-ar "i înt+-.lat))) cu-, la dre.t ,or&ind, nici nu se înt+-.lase)
Sunt -n /ia0$4 Nu&ilă Nu-ătate din -intea lui, stri(+nd u#urată)
Mort4 ri.ostă cealaltă Nu-ătate) Mort -n strad$4 Se str%n" to0i -n 6urul meu, iar
omul -n ne"ru care m-a -mpins spune ;Sunt preot. L$sa0i-m$ s$ trec.<
;l stră&ătură ,aluri de le#in care îi trans"or-ară (+ndurile în .ara#ute de -ătase
u-"late de ,+nt) > ,ă3u .e doa-na -asi,ă a.ro.iindu-se #i, c+nd îl de.ă#i, ?aEe
se uită în .lasă) Gă3u oc%ii al&a#tri ai unei .ă.u#i iscodind de du.ă -ar(inea unui
.roso. ro#u, eDact cu- #tia că se ,a înt+-.la) /.oi "e-eia dis.ăru) G+n3ătorul de
co,ri(i nu stri(a 2, (oamne, a murit, ci continua să-#i instale3e (%ereta în ,re-e
ce "luiera .iesa Donnei Su--er, care se au3ise la radioul t+nărului)
?aEe se întoarse, căut+ndu-l a(itat cu .ri,irea .e .reotul care nu era deloc .reot)
Nu era acolo)
?aEe icni)
Termin$ odat$4 Ce pro'lem$ ai.
Nu #tia) Ttia doar că acu- ar "i tre&uit să se a"le întins .e as"alt, .re(ătindu-se să
-oară în ,re-e ce o "e-eie -asi,ă stri(a #i ti.ul în costu- ,o-ita #i o-ul în
ne(ru î#i croia dru- .rin -ul7i-ea de curio#i)
?i -ntr-o parte a min0ii sale, asta chiar p$rea c$ se -nt%mpl$.
Sen3a7ia de le#in dădu să se întoarcă) ?aEe î#i aruncă deodată su"erta#ul .e Nos #i
se .ăl-ui .este "a7ă c+t .utu de tare) > "e-eie a"lată în dru- s.re ser,iciu îi
aruncă o .ri,ire contrariată) ?aEe o i(noră) ;#i lăsă -erindele .e trotuar #i .lonNă
în intersec7ie, i(nor+nd lu-ina ro#ie a se-a"orului, care reînce.use să .+l.+ie) Nu
-ai conta acu-) Moartea se a.ro.iase))) #i a.oi trecuse -ai de.arte "ără a se uita
-ăcar o cli.ă îna.oi) Nu a#a "usese scris să se înt+-.le #i, la cel -ai ad+nc ni,el
al eDisten7ei lui el #tia asta, totu#i nu se înt+-.lase)
Poate că acu- a,ea să trăiască ,e#nic) G+ndul acesta îl "ăcu din nou să stri(e)

*+nd aNunse la #coală, -intea îi era .u7in -ai li-.ede #i înce.use -unca de
con,in(ere că ni-ic nu era nelalocul lui, de "a.t, a&solut ni-ic) Poate că a/usese
loc ce,a ni7el ciudat, ,reun "el de "las% .si%ic, o oc%eadă scurtă într-un ,iitor
.osi&il, dar ce dacăS Nu era o -are sco"ală, nuS Ideea era de "a.t interesantă, într-
un "el 8 (enul de lucru care a.ărea -ereu în 3iarele cu ciudă7enii, care se ,indeau
la su.er-arEet #i .e care o&i#nuia Greta S%aB să le citească atunci c+nd era
si(ură că -a-a lui ?aEe nu era în .reaN-ă 8 3iare .recu- 5ational 3nQuirer #i
Inside 7ieF) Doar că, desi(ur, în 3iarele acelea "las%-ul .si%ic era întotdeauna un
soi de lo,itură nucleară tactică 8 o "e-eie care ,isa .ră&u#irea unui a,ion #i î#i
sc%i-&a re3er,area de 3&or sau un ti. care ,isa că "ratele lui e 7inut .ri3onier într-
o "a&rică de "ursecuri c%ine3e#ti cu ră,a#e #i lucrul acesta se do,edea a "i
ade,ărat) *+nd "las%-ul .si%ic consta în a #ti ce c+ntec al "or-a7iei Kiss ur-a să
"ie di"u3at la radio, că o doa-nă -asi,ă a,ea o .ă.u#ă în"ă#urată într-un .roso.
ro#u în .lasa ei Cloo-in(daleVs #i că un ,+n3ător de co,ri(i ,a &ea o sticlă #i nu o
cutie de Uoo-Hoo, ce -are i-.ortan7ă .utea a,eaS
Las-o 'alt$, se s"ătui el) S-a terminat)
Minunată idee, nu-ai că în a treia oră de curs el #tia deNa că nu se ter-inaseM că
a&ia înce.ea) Stătu la cursul de .re-al(e&ră, ur-ărindu-l .e do-nul Kno." cu-
re3ol,a ecua7ii si-.le .e ta&lă, #i î#i dădu sea-a cu (roa3ă că un între( nou set de
a-intiri îi ie#ea la su.ra"a7a -in7ii) Era ca #i c+nd ai ur-ări cu- se ridică o&iecte
ciudate din ad+ncul a.elor unui lac nă-olos)
Sunt -ntr-un loc pe care nu-l cunosc, (+ndi el) !dic$, -l ,oi cunoa+te E sau l-a# "i
cunoscut, dac$ m-ar fi lo/it Cadillacul. 3 halta E dar partea din mine care e
acolo nu +tie asta -nc$. !cea parte +tie doar c$ e -n de+ert unde/a +i c$ nu e nici
0ipenie de om. !m pl%ns, fiindc$ sunt speriat. Sunt speriat c$ acesta ar putea fi
iadul.
6a ora trei, c+nd aNunse la .ista de .o.ice >ra#ul de MiNloc, #tiu că (ăsise
.o-.a în (raNduri #i că a.ucase să &ea o (ură de a.ă) /.a era "oarte rece #i a,ea
(ust .uternic de -inerale) ;n cur+nd se ,a duce înăuntru #i ,a (ăsi o re3er,ă -ică
de carne uscată într-o încă.ere care odinioară ser,ise dre.t &ucătărie) Ttiu asta la
"el de clar #i si(ur cu- #tiuse că ,+n3ătorul de co,ri(i ,a ale(e o sticlă de Uoo-
Hoo #i că .ă.u#a care îl oc%ea din .un(a Cloo-in(daleVs a,ea oc%i al&a#tri)
Era ca #i c+nd ar "i "ost în stare să-#i a-intească lucruri din ,iitor)
?ucă doar două -in(i 8 .ri-a înscrise 95, a doua, O!) Ti--' se uită la "oaia lui,
atunci c+nd ?aEe o .redă la casă, #i clătină din ca.)
8 /3i ai o 3i .roastă, ca-.ionule, s.use el)
8 Nici nu #tii c+t de .roastă, recunoscu ?aEe) Ti--' îl .ri,i -ai atent)
8 Te si-7i &ineS E#i "oarte .alid)
8 *red că -ă .a#te un ,irus)
Iar asta nu i se .ărea că e o -inciună) ;n -od cate(oric îl .ă#tea ce/a)
8 Du-te acasă #i &a(ă-te în .at, îl s"ătui Ti--') Cea -ulte lic%ide trans.arente 8
(in, ,odcă, ce,a de (enul ăsta)
?aEe sur+se îndatoritor)
8 Poate că a#a a- să "ac)
Plecă acasă cu .as u#or) ;ntre(ul NeB UorE se des"ă#ura în Nurul lui, NeB
UorEul în ce a,ea el -ai seducătorA o serenadă stradală de du.ă-a-ia3ă t+r3ie, cu
c+te un -u3icant la "iecare col7, to7i co.acii în "loare #i toată lu-ea .ăr+nd
&inedis.usă) ?aEe ,ă3u toate acestea, dar ,ă3u totodată #i dincolo de eleA se ,ă3u
.e sine (%e-uit în u-&rele &ucătăriei, în ,re-e ce o-ul în ne(ru &ea ca un c+ine
r+nNitor de la .o-.a din (raNd, se ,ă3u .e sine sus.in+nd de u#urare c+nd o-ul 8
arătarea 8 .lecă "ără să-l desco.ere, se ,ă3u .e sine că3+nd într-un so-n ad+nc
c+nd soarele co&ora la as"in7it #i stelele înce.eau să a.ară ca ni#te &ucă7i de
(%ea7ă .e cerul as.ru, .ur.uriu, al de#ertului)
Intră în a.arta-entul du.leD "olosind c%eia lui #i se duse în &ucătărie să-#i ia
ce,a de -+ncare) Nu-i era "oa-e, însă a#a o&i#nuia) Se îndre.ta s.re "ri(ider,
c+nd oc%ii îi că3ură .e u#a că-ării #i se o.ri) ;n7elese .e dată că %alta 8 #i tot
restul acelei alte lu-i stranii în care-i era acu- locul 8 se a"la în s.atele ei) Nu
tre&uia dec+t să o î-.in(ă #i să se realăture lui ?aEe, cel care eDista deNa acolo)
Strania dedu&lare a -in7ii sale se ,a s"+r#iM ,ocile care se contra3iceau neîncetat
dacă era sau nu -ort a,eau să tacă)
?aEe î-.inse u#a că-ării cu a-&ele -+ini, &u3ele lui înce.+nd deNa să descrie
un 3+-&et solar de u#urare))) #i atunci încre-eni, c+nd doa-na S%aB, care stătea
coco7ată .e un ta&uret în "undul că-ării, stri(ă) Scă.ă din -+nă cutia cu .astă de
to-ate) 4e-eia se clătină .e scaun #i ?aEe se (ră&i să o 7ină, ca nu cu-,a să se
alăture .astei de to-ate de .e Nos)
8 Doa-ne "ereastră #i o &ucatV de u#ă al&astrăX icni ea, scutur+ndu-#i ra.id cu
-+na .artea din "a7ă a roc%iei ei de casă) M-ai s.eriat de era să--i sară su"letul,
?o%nn'X
8 ;-i .are rău, 3ise el)
*%iar îi .ărea, însă era #i "oarte de3a-ă(it) Nu era dec+t că-ara, .+nă la ur-ă)
Ti "usese at+t de si"ur)))
8 *e cau7i aici, totu#i, a#a .e "uri#S /3i e 3iua de .o.iceX Nu -ă a#te.ta- să
a.ari dec+t .este cel .u7in o orăX Nici nu 7i-a- .re(ătit (ustărica încă, a#a că nu te
a#te.ta la ea)
8 Nu "ace ni-ic) >ricu-, nu -i-e "oarte "oa-e) Se a.lecă #i luă cutia .e care o
scă.ase "e-eia)
8 N-a# "i 3is, du.ă cu- ai dat &u3na aici, -or-ăi ea)
8 Mi s-a .ărut că aud un #oarece sau ce,a) Se .are că erai doar tu)
8 /#a se .are) *o&orî de .e ta&uret #i luă cutia) /ră7i ca #i c+nd te-ar .a#te (ri.a
sau ce,a, ?o%nn') 6i.i -+na .e "runtea lui) Nu arde, dar asta nu însea-nă
întotdeauna -are lucru)
8 *red că sunt doar o&osit, s.use ?aEe #i (+ndiA M$car de ar fi asta totul) Poate
c-o să &eau un suc #i o să -ă uit .u7in la TG)
Ea -or-ăiA
8 /i ,reo %+rtie .e care ,rei să -i-o ară7iS Dacă da, (ră&e#te-te) /- înt+r3iat cu
.re(ătirea cinei)
8 /stă3i n-a-, s.use el)
Ie#i din că-ară, luă un suc, a.oi se duse în li,in() Desc%ise tele,i3orul la
8oll9Food SQuares #i se uită în (ol, în ti-. ce ,ocile se contra3iceau #i noile
a-intiri ale celeilalte lu-i de#ertice continuau să urce la su.ra"a7ă)
!
Părin7ii lui nu o&ser,ară ni-ic ciudat la el 8 tatăl nici -ăcar nu aNunse acasă
înainte de nouă #i Nu-ătate 8 #i asta îi con,eni lui ?aEe) Se duse la culcare la 3ece
#i 3ăcu trea3 în întuneric, ascult+nd 3(o-otele ora#ului, care intrau .e (ea-A
"r+ne, claDoane, sirene t+n(uitoare)
!i murit.
>a nu. Sunt aici, la loc si"ur, -n propriu-mi pat.
!sta nu contea#$. !i murit +i +tii 'ine.
Mai rău era că #tia a-&ele lucruri)
5u +tiu care /oce e ade/$rat$, dar +tiu c$ a+a nu se mai poate. !+a c$,
termina0i am%ndou$. 5u /$ mai contra#ice0i +i l$sa0i-m$ -n pace. >ine. 7$ ro"4
Ele însă nu ,oiau) Sau nu puteau să-l lase în .ace, din c+te se .ărea) Ti lui ?aEe i
se nă3ări că ar tre&ui să se ridice 8 chiar acum 8 #i să desc%idă u#a de la &aie)
*ealaltă lu-e a,ea să "ie acolo) Halta a,ea să "ie acolo #i tot acolo a,ea să "ie #i
restul din el, (%e-uit su& o .ătură ,ec%e în (raNd, încerc+nd să doar-ă #i
între&+ndu-se ce nai&a se înt+-.lase)
3u -i pot spune, (+ndi ?aEe surescitat) /runcă deo.arte cu,ertura, #tiind &rusc că
u#a de l+n(ă &i&liotecă nu -ai ducea în &aie, ci într-o lu-e care -irosea a căldură
#i sal,ie .ur.urie #i "rică #i un .u-n de 7ăr+nă, o lu-e care se a"la acu- la u-&ra
ari.ii no.7ii) 3u -i pot spune, dar nu /a tre'ui s$ o fac... fiindc$ eu /oi fi Î5 el...
eu /oi 1I el4
Stră&ătu (ră&it încă.erea întunecată, a.roa.e r+3+nd de u#urare, #i desc%ise u#a
dintr-o -i#care) Ti)))
Ti era &aia lui) Doar &aia lui, cu .osterul Mar,in Ga'e înră-at .e .erete #i
"or-a storurilor ,ene7iene lun(ită .e (resia de .e Nos, în dun(i de lu-ină #i
u-&ră)
$ă-ase acolo -ult ti-., încerc+nd să-#i re.ri-e de3a-ă(irea) Nu reu#i)
Ti asta îl duru)
;l duru tare)
"
*ele trei să.tă-+ni scurse între acel -o-ent #i .re3ent se întindeau ca un .ustiu
su-&ru în -e-oria lui ?aEe 8 un 7inut co#-aresc în care nu a,usese .ace, nici
odi%nă, nici ră(a3 de la durere) Pri,ise, cu- .ri,e#te un .ri3onier ne.utincios
a,u7iile unui ora# .e care c+nd,a l-a do-inat, cu- -intea lui ceda su& .resiunea
-ereu -ai -are a ,ocilor #i a-intirilor-"anto-ă) S.erase că a-intirile ,or înceta
atunci c+nd ,a atin(e acel -o-ent c+nd o-ul .e nu-e $oland îl lăsase să cadă în
%ăul de su& -un7i, dar nu "usese a#a) ;n sc%i-&, doar se reciclaseră #i
reînce.useră să se derule3e, ca o casetă .usă .e re.etare continuă, .+nă c+nd "ie
se ru.e, "ie ,ine cine,a #i o o.re#te)
Pe -ăsură ce această teri&ilă "alie se ad+ncea, .erce.7ia sa asu.ra ,ie7ii -ai -ult
sau -ai .u7in reale de &ăiat care locuia în NeB UorE *it' de,eni tot -ai
"ra(-entară) ;#i a-intea că -er(ea la #coală #i, în BeeEend, la "il-e, în ora#,
du-inica, să ia -asa cu .ărin7ii în ur-ă cu o să.tă-+nă Psau să "i "ost douăSQ, dar
î#i a-intea aceste lucruri a#a cu- un o- care a su"erit de -alarie î#i a-inte#te cea
-ai .ro"undă #i -ai tene&roasă "a3ă a &olii saleA oa-enii de,eneau u-&re, ,ocile
.ăreau să ai&ă ecou #i să se su.ra.ună #i .+nă #i un lucru si-.lu cu- ar "i
-+ncatul unui sand,ici sau cu-.ăratul unei cola de la auto-atul din sala de s.ort
de,enea o lu.tă) ?aEe trăise acele 3ile într-o ne&unie de ,oci răstite #i a-intiri
du&le) >&sesia lui .entru u#i 8 tot "elul de u#i 8 se accentuăM s.eran7a că lu-ea
.istolarului se a"lă în s.atele uneia dintre ele nu -uri nicio cli.ă) Iar asta nu era
deloc ciudat, căci era sin(ura s.eran7ă .e care o a,ea)
;nce.+nd de astă3i, însă, Nocul se ter-inase) >ricu-, nicio cli.ă nu a,usese
#anse să c+#ti(e) Nu a,usese #anse reale) $enun7ase) De3ertase) ?aEe se .li-&ă
or&e#te către est de-a lun(ul re7elei de stră3i, cu ca.ul în .ă-+nt, "ără idee încotro
se îndre.ta ori ce ,a "ace odată aNuns acolo)
9
Du.ă ce se .li-&ă o ,re-e, înce.u să iasă din acea ,isare tristă #i să o&ser,e c+t
de c+t î-.reNuri-ile) Stătea la col7ul lui 6eDin(ton /,enue cu 1t% Street, nea,+nd
nici cea -ai -ică a-intire a -odului în care aNunsese acolo) >&ser,ă .entru
înt+ia dată că era o di-inea7ă s.lendidă) 9 -ai, 3iua în care înce.use această
ne&unie, "usese "ru-oasă, dar 3iua de a3i era de trei ori -ai &ună 8 acea 3i, .oate,
c+nd .ri-ă,ara se uită în Nur #i ,ede ,ara st+nd în a.ro.iere, ,+nNoasă #i "ru-oasă
#i cu un sur+s cuceritor .e c%i.u-i &ron3at) Soarele se re"lecta .uternic în .ere7ii
de sticlă ai clădirilor din centruM u-&ra "iecărui .ieton era nea(ră #i .recisă)
Gă3du%ul era de un al&astru clar #i sincer, .unctat ici #i colo de nori durdulii, de
,re-e &ună)
;n lun(ul stră3ii, doi oa-eni de a"aceri în costu-e scu-.e, &ine croite, stăteau
l+n(ă un 3id de sc+nduri care "usese ridicat în Nurul unui #antier) $+deau #i-#i
treceau ce,a între ei) *urios, ?aEe .orni în direc7ia lor #i, a.ro.iindu-se, ,ă3u că
cei doi a"aceri#ti Nucau H #i 2 .e .erete, "olosind un -arEer scu-. .entru a trasa
careul #i a înse-na H-urile #i 2-urile) 6ui ?aEe, asta i se .ăru cul-ea cul-ilor)
*+nd se a.ro.ie, unul dintre ei "ăcu un 2 în col7ul din drea.ta sus al careului #i
a.oi trase .e dia(onală o linie, care trecu .rin -iNloc)
8 Iar --a- "ri.tX 3ise .rietenul lui)
/.oi o-ul acela, care aducea cu un director de ran( înalt sau un a,ocat sau un
&roEer de &ursă cu renu-e, luă -arEerul #i desenă un alt careu)
Pri-ul a"acerist, c+#ti(ătorul, aruncă o .ri,ire la st+n(a #i-l ,ă3u .e ?aEe)
W+-&i)
8 *e 3i "ru-oasă, nu-i a#a, .u#tiuleS
8 *%iar a#a, "ăcu ?aEe, înc+ntat să desco.ere că ,or&ea din su"let)
8 Prea "ru-oasă .entru a sta la #coală, nuS
De data aceasta, ?aEe c%iar r+se) Pi.er Sc%ool, unde .au3a de .r+n3 se nu-ea
Ie#ire #i unde uneori te cereai a"ară, dar niciodată nu te duceai să "aci trea&a -are,
.ăru dintr-odată "oarte de.arte #i nicidecu- i-.ortantă)
8 /de,ărat)
8 Grei să NociS Cill' aici de "a7ă nu -ă .utea &ate c+nd era- în clasa a cincea #i
nu -ă .oate &ate nici acu-)
8 6asă .u#tiul în .ace, rosti al doilea a"acerist, întin3+nd -arEerul) /cu- te .un
cu &otul .e la&e)
;i "ăcu cu oc%iul lui ?aEe #i ?aEe se ui-i "ăc+ndu-i #i el) Merse -ai de.arte,
lăs+ndu-i .e cei doi să Noace sin(uri) Senti-entul că ce,a -inunat ur-ea3ă să se
înt+-.le 8 că .ro&a&il deNa -ncepuse să se înt+-.le 8 continuă să se de3,olte #i nu
i se -ai .ărea că .icioarele-i atin( solul)
*uloarea ,erde a se-a"orului de la intersec7ie se a.rinse #i el înce.u să
tra,erse3e 6eDin(ton /,enue) Se o.ri în -iNlocul stră3ii at+t de &rusc, înc+t un
curier .e o &icicletă cu 3ece ,ite3e "u c+t .e ce să dea .este el) Era o -inunată 3i
de .ri-ă,ară 8 de acord cu asta) ;nsă el nu de aceea se si-7ea at+t de &ine, at+t de
&rusc con#tient de ceea ce se înt+-.la în Nurul lui, at+t de si(ur că un lucru -ăre7
era .e cale să se .roducă)
Gocile tăcuseră)
Nu dis.ăruseră de tot 8 #tia asta, cu-,a 8 dar .entru -o-ent t$cuser$) De ceS
?aEe se (+ndi i-ediat la doi oa-eni care se ceartă într-o ca-eră) /ce#tia stau
"a7ă în "a7ă, cu o -asă între ei, încontr+ndu-se tot -ai tare) Du.ă un ti-. înce. să
se a.lece unul s.re celălalt, î-.in(+ndu-#i "e7ele &elicos în "a7ă, î-&ăindu-se
reci.roc cu o .loaie "ină de sali,ă încinsă) ;n cur+nd ,or aNun(e la .u-ni) Dar
înainte să se înt+-.le asta, aud un &u"net -onoton 8 sunetul unei to&e 8 #i a.oi o
în"loritură ,eselă de ală-uri) *ei doi se o.resc din ceartă #i se uită unul la altul,
nedu-eri7i)
Ce-i asta. între&ă unul)
5u +tiu, răs.unse celălalt) Sun$ a parad$.
Se duc de(ra&ă la "ereastră #i -ntr-ade/$r este o .aradă 8 o "an"ară în uni"or-ă
-ăr#ăluie#te în caden7ă, cu soarele re"lect+ndu-se în instru-ente, -aNorete
"ru-oase răsucind &astoane #i ridic+nd .icioarele lor lun(i #i &ron3ate, cu -a#ini
deca.ota&ile .line de "lori #i cu cele&rită7i care "ac se-ne din -+nă)
*ei doi se uită .rostra7i .e (ea-) /u uitat cearta) Se ,or întoarce "ără-ndoială la
ea, dar .entru -o-ent stau u-ăr la u-ăr, ca &uni .rieteni, uit+ndu-se la trecerea
.aradei)))
1#
=n claDon urlă, s.eriindu-l .e ?aEe, sco7+ndu-l din această .o,este la "el de ,ie
ca un ,is .uternic) >&ser,ă că stătea #i acu- în -iNlocul lui 6eDin(ton #i că
se-a"orul î#i sc%i-&ase culoarea) Se uită &e3-etic în Nur, a#te.t+ndu-se să ,adă
*adillacul al&astru nă.ustindu-se s.re el, dar ti.ul care ac7ionase claDonul stătea
la ,olanul unui Mustan( (al&en deca.ota&il #i r+nNea la el) Era ca #i c+nd toată
lu-ea în NeB UorE ar "i .ri-it în 3iua aceea o do3ă de (a3 ilariant)
?aEe "lutură din -+nă s.re #o"er #i s.rintă s.re cealaltă .arte a stră3ii) Ti.ul din
Mustan( răsuci un de(et în Nurul urec%ii .entru a arăta că ?aEe e ne&un, a.oi
"lutură #i el din -+nă #i de-ară)
=n -o-ent, ?aEe ră-ase .e celălalt trotuar, cu "a7a ridicată s.re soarele de -ai,
sur+3+nd, &ucur+ndu-se de 3i) Cănuia că .ri3onierii conda-na7i la -oarte în
scaunul electric se si-7eau la "el atunci c+nd a"lau că li s-a acordat un scurt ră(a3)
7ocile amu0iser$.
;ntre&area era ce înse-na acea .aradă care le ră.ise te-.orar aten7iaS Să "ie
doar neo&i#nuita "ru-use7e a acelei di-ine7i de .ri-ă,arăS
?aEe nu credea deloc asta) Nu credea, "iindcă sen3a7ia aceea de cunoa+tere îl
cu.rindea #i-l stră&ătea din nou, cea care îl stă.+nise cu trei să.tă-+ni în ur-ă,
c+nd se a.ro.ia de col7ul lui 1t% cu 5t%) Dar în 9 -ai, "usese un senti-ent de
.ericol i-inent) /stă3i era un senti-ent de strălucire, o sen3a7ie de &ine #i de
antici.are) Era ca #i c+nd))) ca #i c+nd)))
!l') /cesta era cu,+ntul care-i ,eni în (+nd, #i-i răsună în -inte cu claritate #i
incontesta&il ade,ăr)
8 E ,or&a de /l&X eDcla-ă el cu ,oce tare) Genirea /l&uluiX
Pă#i .e t% Street în Nos #i, c+nd aNunse la col7ul lui <nd cu t%, trecu încă o dată
.e su& u-&rela lui *a-tet.
11
*oti la drea.ta, se o.ri, se întoarse #i -erse îna.oi .+nă la col7) Si-7ea ne,oia să
-ear(ă .e Second /,enue acu-, da, indiscuta&il, însă aceasta era din nou .artea
(re#ită) *+nd se sc%i-&ă culoarea se-a"orului, se (ră&i să tra,erse3e strada #i o
luă iară#i la drea.ta) Senti-entul acela, sen3a7ia aceea de
P!l'Q
ade,ăr cre#tea neîncetat, tot -ai .uternică) Se si-7ea înne&unit de &ucurie #i de
u#urare) Ga "i &ine) De data aceasta nu .utea (re#i) Se si-7ea si(ur că în cur+nd ,a
înce.e să ,adă oa-eni cunoscu7i, a#a cu- îi recunoscuse .e doa-na -asi,ă #i .e
,+n3ătorul de co,ri(i, #i că ace#tia ,or "ace lucruri .e care el #i le ,a a-inti
dinainte)
;n sc%i-&, aNunse la o li&rărie)
12
Restaurant Spiritual al Manhattanului, scria .e "ir-a din ,itrină) ?aEe se duse la
u#ă) /colo era at+rnată o tă&li7ă care se-ăna cu cele .e care le ,edeai .e .ere7ii
restaurantelor #i cantinelorA
SPE*I/6ITFKI6E WI6EI
Din 4loridaX ?o%n D) MacDonald "iert în coaNă
Edi7ii cartonate @ la <,12 ]
Edi7ii de &u3unar 9 la 1,22 ]
Din Mississi..iX Willia- 4aulEner .răNit la ti(aie
Edi7ii cartonate la .re7ul .ie7ei
Edi7ii de &u3unar ,ec%i !1 cen7i &ucata
Din *ali"orniaX $a'-ond *%andler "iert tare
Edi7ii cartonate la .re7ul .ie7ei
Edi7ii de &u3unar ! la 1,22 ]
/ST\MPF$/KI-GF P>4T/ DE 6E*T=$F
?aEe intră, con#tient că, .entru .ri-a oară în trei să.tă-+ni, desc%isese o u#ă
"ără a s.era cu toată "iin7a că ,a (ăsi o altă lu-e de cealaltă .arte) =n clo.o7el
răsună deasu.ra ca.ului său) Mirosul cald #i aro-at de căr7i ,ec%i îl lo,i, #i
-irosul era într-un "el ca o întoarcere acasă)
Ti înăuntru, li&răria era a-enaNată ca un restaurant) De#i .ere7ii erau ta.eta7i cu
ra"turi cu căr7i, în -iNlocul încă.erii trona o teN(%ea) De .artea lui ?aEe erau
c+te,a -escioare cu scaune de co"etărie) Pe "iecare -asă erau aranNate
s.ecialită7ile 3ileiA ro-ane cu Tra,is McGee de ?o%n D) MacDonald, ro-ane cu
P%ili. MarloBe de $a'-ond *%andler, trilo(ia Snopes de Willia- 4aulEner) =n
&ile7el de .e -asa cu 4aulEner anun7aA !/em c%te/a edi0ii princeps rare E /$
ru"$m -ntre'a0i. =n alt &ile7el, acesta .us .e teN(%ea, s.unea doarA 4$=N-
WF$IKIX Doi clien7i eDact asta "ăceau) Tedeau la teN(%ea, &+nd ca"ea #i citind)
?aEe credea că aceasta era, "ără u-&ră de îndoială, cea -ai &ună li&rărie în care
intrase ,reodată)
;ntre&area era de ce se a"la el acolo) Din înt+-.lare sau era .arte a acelui &l+nd
#i insistent senti-ent că ur-ărea un traseu 8 un soi de ra3ă a .uterii care "usese
lăsată toc-ai cu sco.ul de a "i (ăsită de elS
/runcă o .ri,ire la căr7ile dis.use .e o -escioară în st+n(a sa #i #tiu răs.unsul)
13
Erau căr7i .entru co.ii) Nu era -ult loc .e -asă, ast"el înc+t căr7ile nu erau
dec+t ,reo du3ină 8 !lice -n Ţara Minunilor, 8o''itul, Tom SaF9er, lucruri de
(enul acesta) ?aEe "usese atras de o carte cu .o,e#ti care a,ea ca 7intă, e,ident,
co.iii "oarte -ici) Pe co.erta de un ,erde a.rins a.ărea o loco-oti,ă
antro.o-or"ă care .u"ăia, urc+nd un deal) Cotul ei Pde un ro3-tareQ .urta un r+nNet
"erice, iar "arul era un oc%i ,esel care .ărea să-l in,ite .e ?aEe *%a-&ers să
desc%idă cartea #i să-i citească .o,estea) Charlie, trenule0ul &u-uu, anun7a titlul)
Po,este #i desene de Cer'l E,ans) 6ui ?aEe îi 3&ură -intea îna.oi la eseul său
"inal, cu desenul trenului /-traE de .e .ri-a .a(ină #i cu,intele uu-uu scrise iar
#i iar înăuntru)
6uă cartea #i o str+nse tare, ca #i c+nd ar "i .utut să-i 3&oare din -+nă dacă
slă&ea .rinsoarea) Ti, c+nd se uită în Nos la co.ertă, ?aEe desco.eri că nu credea în
3+-&etul de .e "a7a lui *%arlie, trenule7ul =u-uu) ari fericit, dar eu cred c$
asta-i doar o masc$, î#i s.use el) 5u cred nici c%t ne"ru su' un"hie c$ e+ti fericit.
?i nu cred nici c$ Charlie e ade/$ratul t$u nume.
/cestea erau (+nduri ne&une#ti, "ără-ndoială ne&une#ti, #i totu#i nu sim0ea că
erau ne&une#ti) Si-7ea că erau nor-ale) Si-7ea că erau ade/$rate.
/lături de locul unde "usese Charlie, trenule0ul &u-uu se a"la o carte neîn(riNită,
cu co.erte de %+rtie) *o.erta "usese ru.tă #i li.ită cu &andă ade3i,ă, acu-
în(ăl&enită de ,re-e) I-a(inea în"ă7i#a un &ăiat #i o "ată .e al căror c%i. se citea
nedu-erirea #i deasu.ra cărora era un -ănunc%i de se-ne de între&are) Titlul
căr7ii era Ahici "hicitoare ce-i4 /utor ne-en7ionat)
?aEe .use la su&suoară Charlie, trenule0ul &u-uu #i luă cartea cu (%icitori) >
desc%ise la înt+-.lare #i ,ă3u aceastaA
C%nd o u+$ nu este o u+$.
8 *+nd e u#a raiului, -ur-ură ?aEe)
Si-7ea că-i iese trans.ira7ia .e "runte))) #i .e &ra7e))) #i .e tot cor.ul)
8 *+nd e u+a raiului4
8 /i (ăsit ce,a, "iuleS între&ă o ,oce &l+ndă)
?aEe se întoarse #i ,ă3u un indi,id (ras într-o că-a#ă al&ă, desc%eiată la (+t,
st+nd la celălalt ca.ăt al teN(%elei) /,ea -+inile îndesate în &u3unarele
.antalonilor ,ec%i de (a&ardină) > .erec%e de oc%elari în se-ilună erau ridica7i
.e do-ul lucios al ca.ului său c%el)
8 Da, răs.unse .ri.it ?aEe) /stea două) Sunt de ,+n3areS
8 Tot ce ,e3i este de ,+n3are, îi s.use ti.ul (ras) Ti clădirea ar "i de ,+n3are,
dacă ar "i a -ea) Dar, ,ai, o a- doar în c%irie)
;ntinse -+na du.ă căr7i #i, un -o-ent, ?aEe e3ită) /.oi, cu "ereală, i le dădu) >
.arte din el se a#te.ta ca ti.ul (ras să "u(ă cu ele #i, dacă o "ăcea 8 dacă trăda cel
-ai -ic se-n că ar încerca 8 ?aEe a,ea de (+nd să-l .lac%e3e, să-i s-ul(ă căr7ile
din -+ini #i să se "acă ne,ă3ut) /,ea ne/oie de căr7ile acelea)
8 Cun, %ai să ,ede- ce te interesea3ă, 3ise indi,idul (ras) /.ro.o, eu sunt
ToBer) *al,in ToBer)
;ntinse -+na)
?aEe căscă oc%ii #i "ăcu in,oluntar un .as îna.oi)
8 oftim.
Insul (ras se uită la el cu un stro. de interes)
8 *al,in ToBer) *are dintre aceste două cu,inte e necu,iincios în li-&a ta, o,
Ga(a&ond Hi.er&oreeanS
8 HăS
8 Doar că ară7i, .u#tiule, ca #i c+nd cine,a te-ar "i înNurat)
8 >X Scu3e)
Str+nse -+na -are #i -oale a do-nului ToBer, s.er+nd că o-ul nu ,a duce
discu7ia -ai de.arte) Nu-ele îl "ăcuse -ntr-ade/$r să tresară, însă nu #tia de ce)
8 Eu sunt ?aEe *%a-&ers)
*al,in ToBer îi str+nse entu3iast -+na)
8 Sună &ine, .artenere) Pare nu-ele unui erou de ro-an Bestern 8 ti.ul care
intră ,al,+rteN în ClacE 4orE, /ri3ona, "ace cură7enie în ora# #i -er(e -ai de.arte)
*e,a scris de Wa'ne D) >,er%olser, .oate) Doar că tu nu aduci a erou, ?aEe) Tu
ară7i ca un ele, care s-a %otăr+t că-i o 3i .u7in .rea "ru-oasă ca să #i-o .iardă la
#coală)
8 >))) nu) /- .ri-it ,acan7ă ,inerea trecută) ToBer 3+-&i lar()
8 ;%î) 4ac .ariu) Ti e -usai să ai căr7ile astea două, nuS *iudat ce 7in oa-enii să
ai&ă) /cu-, tu))) a# "i s.us "ără să cli.esc că e#ti (enul de .u#ti căruia îi .lace
$o&ert HoBard #i caută să o&7ină un .re7 &un .entru una dintre edi7iile alea ,ec%i
#i arătoase scoase de Donald M) Grant 8 alea cu ilustra7ii de $o' KrenEel) Să&ii
îns+n(erate, -u#c%i u-"la7i #i *onan Car&arul s.intec+nd în st+n(a #i în drea.ta,
croindu-#i dru- .rin %oardele st'(iene)
8 Sincer să "iu, sună "oarte &ine) /cestea sunt .entru))) ăă, "ratele -eu -ai -ic)
Să.tă-+na ,iitoare e 3iua lui)
*al,in ToBer î#i trase cu de(etul -are oc%elarii .e nas #i-i aruncă lui ?aEe o
.ri,ire scrutătoare)
8 SeriosS Mie--i .ari un co.il sin(ur la .ărin7i) =n co.il sin(ur la .ărin7i, da,
unul care a c%iulit de la #coală ca să .ro"ite de -antia ,erde a do-ni7ei Mai
înainte de sosirea do-nului Iunie #i a corte(iului său)
8 Po"ti-S
8 Nu contea3ă) Pri-ă,ara î-i dă întotdeauna o dis.o3i7ie .oetică) >a-enii sunt
ciuda7i, dar interesan7i, TeD))) a- dre.tateS
8 /#a cred, 3ise ?aEe .recaut)
Nu se .utea decide dacă-i .lăcea sau nu de o-ul acela straniu)
=nul dintre cititorii de la teN(%ea se răsuci .e scaun) Kinea o cană de ca"ea într-o
-+nă #i un eDe-.lar #i"onat din Ciuma în cealaltă)
8 Nu-l -ai lua .e .u#ti .este .icior #i ,inde-i căr7ile alea, *al, 3ise &ăr&atul)
Dacă te (ră&e#ti, încă -ai a,e- ti-. să ter-ină- .artida asta de #a% înainte să
,ină s"+r#itul lu-ii)
8 Gra&a e eDact o.usul "irii -ele, s.use *al, dar desc%ise Charlie, trenule0ul
&u-uu #i -iNi oc%ii la .re7ul scris cu creionul .e .a(ina de (ardă) Nu e deloc o
raritate, dar eDe-.larul acesta e într-o stare neo&i#nuit de &ună) *o.iii de re(ulă
"ac "er"eni7ă căr7ile care le .lac) /# .utea cere dois.re3ece dolari .e ea)))
8 Ho7 neru#inat, "ăcu &ăr&atul care citea Ciuma, #i celălalt cititor r+se) *al,in
ToBer nu le dădu aten7ie)
8 )))dar nu -ă îndur să te scutur de at+7ia &ani într-o 3i ca aceasta) Ta.te dolari #i
e a ta) Plus TG/, desi(ur) *artea cu (%icitori o .o7i lua (ratis) *onsider-o un
cadou din .artea -ea .entru un co.il destul de iste7 înc+t să urce-n #a #i s-o ia la
(alo. s.re teritorii în ulti-a 3i ade,ărată de .ri-ă,ară)
?aEe î#i .escui .orto"elul #i îl desc%ise cris.at, te-+ndu-se că .lecase de acasă
cu doar trei sau .atru dolari la el) /,ea noroc, însă) Găsi o &ancnotă de cinci #i
trei de unu) ;i întinse &anii lui ToBer, care ,+rî &ancnotele "ru-os î-.ăturite într-
un &u3unar #i din celălalt scoase restul)
8 Nu te (ră&i să .leci, ?aEe) /cu-, că e#ti aici, ,ino la teN(%ea #i &ea o cană de
ca"ea) > să "aci oc%ii c+t ce.ele de ui-ire c+nd ,oi "ace %arcea-.arcea le#inata
a.ărare Kie, a lui /aron Dee.neau)
8 /i ,rea tu, 3ise o-ul care citea Ciuma 8 /aron Dee.neau, .ro&a&il)
8 /# ,rea, dar nu .ot) Fă))) tre&uie să aNun( unde,a)
8 Cine) /t+t ti-. c+t nu te duci îna.oi la #coală) ?aEe sur+se lar()
8 Nu))) nu la #coală) /colo do-ne#te ne&unia)
ToBer r+se 3(o-otos #i î#i ridică iară#i oc%elarii .e ca.)
8 Nu-i răuX Nu-i deloc răuX Poate că totu#i t+năra (enera7ie nu se ,a duce
dracului, /aron 8 ce cre3iS
8 >, &a dracului se ,a duce, răs.unse /aron) Căiatul acesta e doar o eDce.7ie de
la re(ulă) Poate)
8 Nu-l lua în sea-ă .e &ă#inosul ăsta &ătr+n #i cinic, îl s"ătui *al,in ToBer) 6a
dru-, o, Ga(a&ond Hi.er&oreean) *e -i-a# dori să a- iar 3ece sau uns.re3ece
ani #i-naintea -ea să se întindă o 3i "ru-oasă ca asta)
8 Mul7u-esc .entru căr7i, 3ise ?aEe)
8 N-ai .entru ce) De aceea sunte- aici) Mai treci .e la noi)
8 *u -are .lăcere)
8 Ei, #tii unde să ne (ăse#ti)
(a, (+ndi ?aEe) !cum de-a+ +ti m$car unde m$ "$sesc eu)
14
Se o.ri în "a7a li&răriei #i desc%ise din nou cartea cu (%icitori, de data aceasta la
.ri-a .a(ină, unde "i(ura o scurtă introducere nese-nată)
9G%icitorile sunt, .oate, cele -ai ,ec%i Nocuri .e care oa-enii încă le -ai
Noacă:, înce.u el) 9Weii #i 3ei7ele din -itolo(ia (reacă se tac%inau reci.roc cu
(%icitori, iar în $o-a antică acestea erau "olosite ca -iNloace de în,ă7are) Ci&lia
con7ine #i ea -ulte (%icitori) =na dintre cele -ai cele&re a "ost s.usă de Sa-son
în 3iua c+nd s-a căsătorit cu DalilaA
(in cel ce m$n%nc$ a ie+it ce se m$n%nc$,
?i din cel tare a ie+it dulcea0$4
6e-a s.us această (%icitoare -ai -ultor tineri care .artici.au la nunta sa,
con,ins că ei nu ,or (%ici răs.unsul) Tinerii, însă, au tras-o .e Dalila deo.arte #i
ea le-a #o.tit răs.unsul) Sa-son s-a în"uriat #i tinerii au "ost tri-i#i la -oarte
.entru tri#are 8 în 3ilele de de-ult, în7ele(e7i, (%icitorile erau luate -ai în serios
dec+t astă3iX
/.ro.o, răs.unsul la (%icitoarea lui Sa-son 8 #i la toate celelalte (%icitori din
cartea de "a7ă 8 .oate "i (ăsit în sec7iunea de la s"+r#it) Gă cere- doar să "ace7i o
încercare de a răs.unde sin(uri la ele înainte să tra(e7i cu oc%iul la solu7iiX: ?aEe
dădu .a(inile .+nă la s"+r#itul căr7ii, #tiind cu-,a ce ,a (ăsi încă înainte să
aNun(ă acolo) Dincolo de .a(ina .e care scria S>6=KII nu erau dec+t cotorul (ol
#i co.erta a .atra) $ăs.unsurile "useseră ru.te)
$ă-ase acolo un -o-ent, .e (+nduri) /.oi, su.un+ndu-se unui i-.uls care nu
lăsa de "a.t deloc i-.resia unui i-.uls, ?aEe intră îna.oi în Restaurantul
Spiritual al Manhattanului.
*al,in ToBer ridică .ri,irea de la ta&la de #a%)
8 Te-ai ră3(+ndit în .ri,in7a cănii de ca"ea, o, Ga(a&ond Hi.er&oreeanS
8 Nu) Greau să ,ă între& dacă #ti7i răs.unsul la o (%icitoare)
8 Te ascult, îl in,ită ToBer #i -ută un .ion)
8 / s.us-o Sa-son) Ti.ul "or7os din Ci&lie) Wice a#a)))
8 9Din cel ce -ăn+ncă a ie#it ce se -ăn+ncă:, 3ise /aron Dee.neau, întorc+ndu-
se din nou cu "a7a la ?aEe, 9Ti din cel tare a ie#it dulcea7ă): /staS
8 Da, asta, a.ro&ă ?aEe) De unde #tia7i)))S
8 >, nu-s .e "a7a .ă-+ntul de ieri, de alaltăieri) /scultă aici) 6ăsă ca.ul .e s.ate
#i c+ntă -elodios c+t îl 7inea ,oceaA
Într-o #i, Samson s-a luat la tr%nt$ c-un leu,
I-a s$rit -n spinare +i s-a 0inut ca un #meu.
La'ele unui leu sunt arme criminale,
(ar Samson a prins 'estia de maCilare4
! c$l$rit-o p%n$ c%nd aceast-a murit,
?i al'inele-au f$cut miere -n 0easta sa,
&nde s-au cui'$rit.
/aron trase cu oc%iul #i a.oi r+se, ,ă3+nd eD.resia sur.rinsă a lui ?aEe)
8 Ki-a- răs.uns la între&are, .rieteneS ?aEe "ăcu oc%ii -ari)
8 >X Cun c+ntecX =nde l-a7i au3itS
8 >, /aron #tie toate c+ntecele, inter,eni ToBer) ;#i "ăcea ,eacul .e CleecEer
Street înainte ca Co& D'lan să-n,e7e cu- să scoată un acord la Ho%ner-ul lui) *el
.u7in, a#a s.une el)
8 E un (os.el ,ec%i, îi s.use /aron lui ?aEe, a.oi i se adresă lui ToBerA /.ro.o,
7i-a- dat #a%, &urdi%an)
8 Nu .entru -ult ti-., 3ise ToBer)
;#i -ută ne&unul) /aron îl ca.tură i-ediat) ToBer -or-ăi ce,a în &ar&ă) ?aEe
a,u .uternica i-.resie că era cu,+ntul 6i"odie.
8 Deci răs.unsul este un leu, s.use ?aEe) /aron clătină din ca.)
8 Doar 6um$tate de răs.uns) G%icitoarea lui Sa-son e du'l$, .rietene) *ealaltă
Nu-ătate de răs.uns este -ierea) /i în7elesS
8 Da, cred că da)
8 Cine, acu- ascult-o .e asta)
/aron înc%ise oc%ii un -o-ent #i a.oi recităA
Cine um'l$, dar n-are picioare,
Cine are "ur$, dar nu /or'e+te,
Cine are pat, dar nu doarme,
Cine are 'ra0e, dar n-are m%ini.
8 De#te.tule, -+r+i ToBer la /aron)
?aEe o întoarse în (+nd, a.oi clătină din ca.) /r "i .utut să se -ai (+ndească 8
trea&a asta cu (%icitorile i se .ărea "ascinantă #i, totodată, "er-ecătoare 8 dar ce,a
îi s.unea că tre&uia să .lece -ai de.arte, că a,ea alte tre&uri de "ăcut .e Second
/,enue în di-inea7a aceea)
8 Mă dau &ătut)
8 Ca nu te dai, 3ise /aron) /sta "aci cu (%icitorile moderne) Dar (%icitorile
ade/$rate nu sunt doar (lu-e, 7+că 8 sunt eni(-e) $e"lectea3ă la ea) Dacă tot nu
(ăse#ti solu7ia, "ă din asta o scu3ă să te întorci aici în altă 3i) Dacă î7i tre&uie altă
scu3ă, &urdi%an aici de "a7ă chiar "ace o ca"ea a nai&ii de &ună)
8 Cine, 3ise ?aEe) Mul7u-esc) > să ,in)
Dar c+nd ie#i din li&rărie a,u o certitudineA că nu ,a -ai intra niciodată în
Restaurantul Spiritual al Manhattanului)
15
?aEe .ă#i încet .e Second /,enue, 7in+ndu-#i noile ac%i3i7ii în -+na st+n(ă) 6a
înce.ut, încercă să se (+ndească la (%icitoare 8 ce a/ea .at, dar nu dor-ea
niciodatăS 8 dar, încet-încet, între&area îi "u înlăturată din (+nd de un senti-ent
tot -ai a.ăsat al antici.ării) Si-7urile lui .ăreau -ai acute ca oric+ndM ,edea
-iliarde de licăriri în .a,aN, -irosea o -ie de aro-e a-estecate cu "iecare (ură
de aer .e care o lua #i a,ea i-.resia că aude alte sunete, sunete secrete, în "iecare
3(o-ot .e care îl au3ea) Se între&ă dacă asta si-7eau că7eii înaintea "urtunilor sau
a cutre-urelor de .ă-+nt, #i "u a.roa.e si(ur că răs.unsul era a"ir-ati,) Totu#i,
sen3a7ia că înt+-.larea i-inentă nu era rea, ci &ună, că ,a ec%ili&ra lucrul teri&il
care i se înt+-.lase cu trei să.tă-+ni în ur-ă, continua să se accentue3e)
Iar acu-, c+nd se a.ro.ia de locul unde a,ea să i se decidă soarta, acel
senti-ent de cunoa#tere-în-a,ans îl cotro.i din nou)
&n /a"a'ond -mi /a cere ni+te m$run0i+ +i eu -i /oi da 'anii primi0i ca rest de la
domnul ToFer. !colo /a fi un ma"a#in de discuri. &+a e deschis$ pentru a l$sa
s$ intre aerul proasp$t +i eu, trec%nd pe acolo, /oi au#i un c%ntec de Rollin"
Stones. ?i -mi /oi /edea refleCia -ntr-o mul0ime de o"lin#i.
Tra"icul .e Second /,enue era în continuare leNer) TaDiurile claDonau #i
a,ansau #er.uit .rintre -a#inile #i ca-ionetele care înaintau lent) Soarele de
.ri-ă,ară sc+nteia în .ar&ri3e #i-n caroseriile (al&en-a.rins) ;n ti-. ce a#te.ta să
se sc%i-&e culoarea unui se-a"or, ?aEe îl ,ă3u .e ,a(a&ond de cealaltă .arte a
stră3ii, la col7ul lui <nd cu 1<nd) Tedea cu s.atele li.it de 3idul de cără-ită al unui
-ic restaurant #i, c+nd se a.ro.ie de el, ?aEe ,ă3u că nu-ele restaurantului era
Mama ChoF-ChoF)
&u-uu, (+ndi ?aEe) ?i $sta e ade/$rul)
8 N-ai ce,a &i#tariS între&ă ,a(a&ondul cu -ole#eală #i ?aEe lăsă restul .ri-it la
li&rărie să cadă în .oala lui, "ără a întoarce -ăcar .ri,irea) /cu- ur-a să-i audă
.e $ollin( Stone, "iD la ti-.A
I see a red door and I Fant to paint it 'lac*,
5o colours an9more, I Fant them to turn 'lac*...
Trec+nd .e acolo, ,ă3u 8 la "el de nesur.rins 8 că nu-ele -a(a3inului era
ToFer of oFer)
@
/.arent, turnurile erau .retutindeni în 3iua aceea)
?aEe -erse -ai de.arte, indicatoarele stradale .lutind .e l+n(ă el ca într-un ,is)
;ntre 9t% #i Ot%, trecu .rin "a7a unui -a(a3in nu-it Te reflect$) ;ntoarse ca.ul #i
sur.rinse o du3ină de ?aEe în o(lin3i, cu- #tia că se ,a înt+-.la 8 o du3ină de
&ăie7i .ir.irii .entru ,+rsta lor, o du3ină de &ăie7i î-&răca7i în %aine curate de
#coalăA &la3ere al&astre, că-ă#i al&e, cra,ate ro#u-înc%is, .antaloni de sto"ă (ri)
Pi.er Sc%ool nu a,ea o uni"or-ă o"icială, dar aceasta era cea -ai .u7in o"icială
7inută acce.tată)
Pi.er i se .ărea acu- înde.ărtată în ti-. #i s.a7iu)
Deodată, ?aEe în7elese încotro se ducea) /cest lucru îi u-.lu -intea ca o a.ă
dulce #i răcoroasă, care iese dintr-un i3,or su&teran) 3 un 'ufet cu delicatese,
(+ndi el) Cel pu0in, asta pare a fi. (e fapt, e cu totul altce/a E o u+$ spre o alt$
lume. Lumea aceea. Lumea lui. Lumea cea &ună)
;nce.u să aler(e, uit+ndu-se cu s.eran7ă înainte) Se-a"orul de tra,ersare a
&ule,ardului !t% era .e ro#u, dar el îl i(noră, sărind de .e trotuar #i (onind
s.rinten între liniile al&e #i late ale 3e&rei, arunc+nd doar o .ri,ire scurtă la
st+n(a) 4ur(oneta unui ser,iciu de a.ă #i canal "r+nă &rusc în scr+#net de ro7i, iar
?aEe o 3&u(%i dre.t .rin "a7a ei)
3
Turnul Puterii Pn) tr)Q
8 HeiX Ki-ai .ierdut cu-,a ca.ulS 7i.ă #o"erul, dar ?aEe îl i(noră)
;ncă un c,artal)
;nce.u acu- să s.rinte3e cu toate "or7ele) *ra,ata îi "lutura în s.ate, .e u-ărul
dre.t, .ărul îi era su"lat de .e "runteM .anto"ii lui de #coală &ocăneau .e trotuar)
I(noră .ri,irile 8 unele a-u3ate, altele doar curioase 8 ale trecătorilor, a#a cu-
i(norase stri(ătul dis.erat al #o"erului)
!colo E acolo, la col0. L%n"$ papet$rie.
=n co-isionar =PS în salo.etă -aro-înc%is a.ăru î-.in(+nd un cărucior .lin
cu .ac%ete) ?aEe de.ărtă &ra7ele #i sări .este el ca un aler(ător la cursa cu
o&stacole) Poalele că-ă#ii al&e îi ie#iră din .antaloni #i "luturară .e su& &la3er ca
ti,ul unui Nu.on) /teri3ă #i "u c+t .e ce să se lo,ească de căru7ul cu co.il în el .e
care îl î-.in(ea o .ortoricană t+nără) ;l dri&lă ca un -iNloca# care a ,ă3ut o
s.ărtură în linia de a.ărare #i si-te -iros de (lorie)
8 =nde arde, "ru-osuleS între&ă "e-eia t+nără, dar ?aEe o i(noră #i .e ea) Trecu
,al,+rteN .rin "a7a .a.etăriei cu ,itrina ei .lină de .iDuri, carne7ele #i calculatoare
de &irou)
&+a4 (+ndi el eDtatic) &rmea#$ s$ o /$d4 ?i s$ m$ opresc -n fa0a ei. 5ici nu m$
"%ndesc4 2 s$ trec drept prin ea, iar dac$ e -ncuiat$, o s-o culc la p$m%nt -n
fa0a...
/tunci ,ă3u ce se a"la la col7ul lui Second cu 5t% #i se o.ri 8 se o.ri .rin
alunecare, de "a.t, "r+n+nd cu tocurile .anto"ilor) $ă-ase acolo în -iNlocul
trotuarului, cu .u-nii încle#ta7i, res.ir+nd (reu, cu .ărul că3+ndu-i .e "runte în
#u,i7e trans.irate)
8 Nu, #o.ti) 5u4
/ceastă ne(are a.roa.e "renetică nu sc%i-&a însă ceea ce ,edea, adică a&solut
ni-ic) Nu era ni-ic de ,ă3ut, dec+t un scurt (ard de sc+nduri #i un teren .lin de
&uruieni #i resturi dincolo de el)
*lădirea care se a"lase acolo "usese de-olată)
1
?aEe ră-ase în "a7a (ardului "ără să se -i#te .re7 de a.roa.e două -inute,
scrut+nd terenul cu oc%i tri#ti) Din c+nd în c+nd, un col7 al (urii îi tre-ura) Si-7ea
că-l .ărăse#te s.eran7a, con/in"erea a'solut$) Senti-entul care o înlocuia era cea
-ai ad+ncă #i -ai a-ară dis.erare .e care o cunoscuse el ,reodată)
(oar o alt$ alarm$ fals$, î#i s.use, du.ă ce #ocul scă3u destul c+t să .oată
(+ndi) !lt$ alarm$ fals$, alt$ fund$tur$, alt pu0 uscat. !cum, /ocile o /or lua de
la cap$t, iar atunci, cred c$ o s$-ncep s$ stri". ?i asta e -n re"ul$. 1iindc$ m-am
s$turat s$ opun re#isten0$. M-am s$turat s$-mi pierd min0ile. (ac$ asta -nseamn$
s$-0i pier#i min0ile, atunci /reau doar s$ ne "r$'im +i s$ a6un"em la cap$tul
drumului, +i cine/a s$ m$ duc$ la spital +i s$ mi se dea ce/a care s$ m$ scoat$
din 6oc. M$ predau. !ici e cap$tul liniei E mi-a a6uns.
Dar ,ocile nu se întoarseră 8 cel .u7in, nu încă) Ti c+nd înce.u să se (+ndească
la ceea ce ,edea, o&ser,ă că terenul nu era, totu#i, co-.let (ol) ;n -iNlocul
(unoaielor #i al &ălăriilor era o .ancartă)
4I$M/ DE *>NST$=*KII MI66S TI /GENKI/ IM>CI6I/$F S>MC$/
*>NTIN=F $E*>NST$=*KI/ M/NH/TT/N=6=IX
;N *=$\ND, /I*I SE G/ *>NST$=IA *>MP6EH=6 $EWIDENKI/6 DE
6=H T=$T6E C/UX S=N/KI 6/ 111-5!1< PENT$= IN4>$M/KIIX
5& 73ŢI R3AR3T!4
;n cur+ndS Poate))) Totu#i, ?aEe se îndoia) 6iterele de .e .ancartă erau #terse #i
.lacaNul ca- u-"lat) *el .u7in un artist în arta (ra""iti, C$/NG>
SK/NK .e nu-ele lui, î#i lăsase ur-a .e sc%i7a ,iitorului *o-.leD $e3iden7ial
de 6uD Turtle Ca', cu ,o.sea al&astru-"os"orescent) ?aEe se între&ă dacă .roiectul
nu "usese cu-,a a-+nat sau dacă nu suco-&ase cu totul) ;#i a-intea de tatăl lui
,or&ind la tele"on cu consilierul său .e .ro&le-e de a"aceri în ur-ă cu nici două
să.tă-+ni, 7i.+nd la o-ul acela să nici nu se -ai (+ndească la alte in,esti7ii în
co-.leDuri re3iden7iale) 9Mă doare în cot c+t de .ro"ita&il e .e .artea "iscalăX:
a.roa.e că stri(ase Pacela era, din c+te î#i dădea sea-a ?aEe, tonul nor-al .e care
tatăl lui discuta c%estiuni de a"aceri 8 cocaina din sertarul -esei de scris .ro&a&il
că Nucase #i ea un rol în astaQ) 9*+nd 7i se o"eră un tele,i3or nenorocit doar ca să
,ii să te ui7i la o schi0$, ce,a e .utredX: Gardul de sc+nduri care î-.reN-uia
terenul îi aNun(ea lui ?aEe .+nă la &ăr&ie) 4usese ta.etat cu a"i#e 8 >li,ia NeBton-
?o%n la $adio *it', o "or-a7ie nu-ită G) Gordon 6idd' and t%e Grots la un clu&
din East Gilla(e, un "il- intitulat R$#'oiul #om'ilor care se lansase #i dis.ăruse
"ără ur-ă în .ri-ă,ara aceea) /nun7uri cu T$E*E$E/ INTE$WISF "useseră, de
ase-enea, &ătute în cuie la inter,ale re(ulate de-a lun(ul (ardului, dar .este
-aNoritatea "useseră li.ite di,erse .ostere eDcla-ati,e) *e,a -ai încolo, "usese
a.licat un alt (ra""iti 8 în ceea ce "ără-ndoială că "usese c+nd,a un ro#u-a.rins, dar
care se #tersese acu- #i de,enise un ro3 "ad ca al tranda"irilor la s"+r#itul ,erii)
?aEe rosti cu,intele în #oa.tă, cu oc%ii -ări7i de "ascina7ieA
E 7e#i Ţ3ST2!S! c%t e de mare4
oart$ lumea toat$ -n spinare.
S$ te 6oci /oios de /rei,
&rmea#$ ARI5(! a#i, ce stai.
?aEe &ănuia că sursa acestei .oe3ioare ciudate Pdacă nu #i sensul eiQ era
îndeaNuns de clară) Partea aceea din East Side, din Man%attan, era cunoscută, în
de"initi,, ca Turtle Ca') Dar asta nu eD.lica "iorii .e care îi si-7ea acu- .e #ira
s.inării sau sen3a7ia .recisă că dăduse .este un alt indicator a"lat de-a lun(ul unui
"a&ulos dru- ascuns)
;#i desc%eie că-a#a #i îndesă înăuntru cele două căr7i recent cu-.ărate) /.oi se
uită în Nur, nu ,ă3u .e ni-eni care să-i dea aten7ie #i se .rinse cu -+inile de (ard)
Se săltă, trase un .icior .e deasu.ra #i sări .e .artea cealaltă) Piciorul st+n(
ateri3ă într-un -or-an de cără-i3i care alunecară i-ediat su& el) Gle3na cedă
su& (reutatea sa #i o "lacără de durere îl să(etă .e .icior în sus) *ă3u cu un &u"net
#i stri(ă într-un a-estec de durere #i s.erietură, în ,re-e ce alte cără-i3i i se
în"i.seră între coaste aido-a unor .u-ni noduro#i, &ădărani)
$ă-ase .ur #i si-.lu acolo un -o-ent, a#te.t+nd să-#i reca.ete su"lul) Nu
credea că se rănise tare, dar î#i răsucise (le3na #i .ro&a&il că ur-a să i se u-"le)
*+nd ,a aNun(e acasă, ,a #c%io.ăta) Nu a,ea însă de ales dec+t să str+n(ă din din7i
#i să îndureM &ani de taDi clar nu a,ea)
(oar n-ai de "%nd s$ te duci acas$, nu. 2r s$ te m$n%nce de /iu.
Ei, .oate că da #i .oate că nu) Du.ă cu- ,edea el lucrurile, nu .rea a,ea de ales
în această .ri,in7ă) Iar (riNa asta era .entru -ai t+r3iu) ;n -o-entul de "a7ă ,oia să
eD.lore3e terenul acela care îl atrăsese la "el de tare cu- un -a(net atra(e .ilitura
de "ier) Senti-entul acela de .utere continua să-l înconNoare, î#i dădu el sea-a, #i
era -ai intens ca oric+nd) Nu credea că era ,or&a de un si-.lu teren ,iran) *e,a
se înt+-.la acolo, ce,a i-.ortant) Si-7ea ,i&ra7iile în aer, ca de curent electric
scă.at din cea -ai -are electrocentrală din lu-e)
*+nd se ridică, ,ă3u că a,usese de "a.t noroc c+nd că3use) ;n a.ro.iere era un
-or-an ur+t de cio&uri de sticlă) Dacă ar "i că3ut .este ele, s-ar "i tăiat "oarte rău)
!ceea era /itrina, î#i s.use) C%nd 'ufetul mai era aici, puteai s$ stai pe trotuar
+i s$ te ui0i -n$untru la toate c$rnurile +i 'r%n#eturile. Le a"$0au pe sfori. Ha&ar
n-a,ea de unde #tia asta, dar o #tia 8 o #tia "ără cea -ai -ică u-&ră de îndoială)
Se uită atent în Nur #i a.oi se a,entură -ai de.arte) /.roa.e de -iNlocul
terenului, că3ută #i .e Nu-ătate în(ro.ată su& o .ătură deasă de &uruieni
.ri-ă,ăratice, era o altă .ancartă) ?aEe în(enunc%e l+n(ă ea, o ridică #i înde.ărtă
.ă-+ntul de .e ea) 6iterele erau #terse, dar încă se -ai .uteau deslu#iA
T>M TI GE$$U 8 DE6I*/TESE /$TISTI*E
SPE*I/6ITFKI PENT$= $E*EPKIIX
Ti -ai Nos, scrisă cu s.ra'-ul în aceea#i culoare de ro#u trans"or-at în ro3,
a.ărea strania .ro.o3i7ieA NE ARE PE TOŢI ÎN A SA MINTE.
=sta e locul, (+ndi ?aEe) 2, da.
6ăsă .ancarta să cadă, se ridică #i -erse -ai de.arte, -i#c+ndu-se încet,
uit+ndu-se .este tot) ;n ti-. ce se -i#ca, sen3a7ia aceea de .utere cre#tea) Tot ce
,edea 8 &uruienile, sticla s.artă, -or-anele de cără-i3i 8 .ărea să iasă în
e,iden7ă cu o "or7ă teri&ilă) P+nă #i .un(ile de .u"ule7i .ăreau "ru-oase, iar
soarele trans"or-ase o sticlă de &ere (oală într-un cilindru de "oc -aroniu)
?aEe era con#tient de .ro.ria-i res.ira7ie #i de soarele care cădea .este toate cele
din Nur ca o (reutate din aur) ;n7elese .e dată că stătea la -ar(inea unui -are
-ister #i se si-7i stră&ătut de un tre-ur 8 Nu-ătate de teroare #i Nu-ătate de
-irare)
Totul e aici. Totul. Totul e -nc$ aici)
Curuienile i se "recau de .antaloniM &rusturii i se li.eau de #osete) Cri3a su"lă un
a-&alaN de $in(-Don( în "a7a luiM soarele se re"lectă în el #i, un -o-ent,
a-&alaNul se u-.lu de o -inunată #i teri&ilă strălucire lăuntrică)
8 Totul e încă aici, re.etă el .entru sine, ne#tiind că #i c%i.ul lui se u-.lea de o
strălucire lăuntrică) Totul)
/u3ea un sunet 8 îl au3ea de c+nd intrase acolo) Era un -ur-ur ascu7it,
ade-enitor, ineD.lica&il de clar #i ineD.lica&il de -inunat) /r "i .utut "i sunetul
unui ,+nt .uternic .e o c+-.ie .ustie, doar că era /iu) Era, credea el, sunetul a o
-ie de ,oci c+nt+nd o arie -ărea7ă) *o&orî .ri,irea #i î#i dădu sea-a că erau
chipuri în înc+lceala de &uruieni #i tu"i#uri .itice #i -aldăre de cără-i3i) Chipuri.
8 *e sunte7i ,oiS #o.ti ?aEe) Cine sunte7i ,oiS
Nu .ri-i răs.uns, dar i se .ăru că aude, dincolo de corul ,ocilor, sunet de co.ite
.e .ă-+ntul .ră"os, #i "oc de ar-ă, #i în(eri ridic+nd osanale din u-&re) *%i.urile
din dăr+-ături .arcă se întoarseră du.ă el) Parcă îi ur-ăreau înaintarea, "ără însă
a ascunde inten7ii necurate) ?aEe ,edea 5t% Street #i -ar(inea clădirii >N=
dincolo de 4irst /,enue, dar clădirile nu a,eau i-.ortan7ă 8 5eF Gor* nu a,ea
i-.ortan7ă) De,enise la "el de .alid ca o ,itrină)
Mur-urul se înte7i) /cu- nu erau o -ie de ,oci, ci un -ilion, o .+lnie desc%isă
de ,oci ridic+ndu-se din cel -ai ad+nc %ău al uni,ersului) Deslu#i nu-e în acea
,oce colecti,ă, dar n-ar "i .utut s.une care erau) =nul .utea "i Marten) =nul .utea
"i *ut%&ert) /ltul .utea "i $oland 8 $oland de Gilead)
Erau nu-eM era un ,uiet de discu7ii care .utea înse-na 3ece -ii de .o,e#ti
între.ătrunseM dar -ai .resus de orice era acel -ur-ur s.lendid, crescător, o
,i&ra7ie care ,oia să-i u-.le ca.ul cu lu-ină al&ă, .uternică) Era, în7elese ?aEe cu
o &ucurie at+t de -are, înc+t a-enin7a să-l s.ul&ere, ,ocea lui (a@ ,ocea lui !l'@
,ocea lui Mereu) Era un -ăre7 cor al a"ir-a7iei, #i răsuna .e acel teren ,iran)
*+nta .entru el)
/.oi, într-un -ănunc%i de &rusturi .ră"o#i, ?aEe ,ă3u c%eia))) #i -ai încolo de
ea, tranda"irul)
1!
;l trădară .icioarele #i că3u în (enunc%i) Era ,a( con#tient că lăcri-a #i era #i
-ai ,a( con#tient că î#i udase .u7in .antalonii) Se t+rî înainte în (enunc%i #i
întinse -+na s.re c%eia din tu"a de &rusturi) 4or-a ei si-.lă .ărea a "i cea .e care
o ,ă3use în ,iseA
G+ndiA S-ul mic din cap$t E acela e secretul)
*+nd str+nse -+na în Nurul c%eii, ,ocile urcară într-un stri(ăt ar-onic de triu-")
Stri(ătul lui ?aEe se .ierdu în ,ocea acelui cor) Gă3u cu- c%eia scă.ăra al&ă între
de(etele lui #i si-7i cu- un colosal "ior electric îi "ul(eră &ra7ul) Era ca #i c+nd ar
"i a.ucat un ca&lu de înaltă tensiune, "ără a si-7i însă nicio durere)
Desc%ise Charlie, trenule0ul &u-uu #i .use c%eia înăuntru) /.oi oc%ii i se
îndre.tară din nou s.re tranda"ir #i în7elese că el era ade/$rata c%eie 8 c%eia
tuturor lucrurilor) Se t+rî s.re el, cu "a7a un ni-& scă.ărător de lu-ină, cu oc%ii
i3,oare or&itoare de "oc al&astru)
Tranda"irul cre#tea într-un -ănunc%i de iar&ă .ur.urie, ne-ai,ă3ută) Pe c+nd
?aEe se a.ro.ia de acel -ănunc%i de iar&ă stranie, tranda"irul înce.u să se
desc%idă înaintea oc%ilor lui) De3,ălui un "ocar stacoNiu-înc%is, .etală du.ă
tainică .etală, "iecare ar3+nd cu .ro.ria-i tainică ardoare) Nu -ai ,ă3use niciodată
în ,ia7ă un lucru at+t de intens #i de neînc%i.uit de ,iu)
Iar acu-, c+nd întinse o -+nă -urdară către acea -inune, ,ocile înce.ură să
c+nte nu-ele lui))) #i o tea-ă -ortală dădu să-#i croiască dru-, .e "uri#, s.re
-iNlocul ini-ii lui) Era rece ca (%ea7a #i (rea ca o st+ncă)
*e,a nu era &ine) Si-7ea 3,+cnirea unui de"ect, ca o 3(+rietură ad+ncă #i ur+tă
.e o ne.re7uită o.eră de artă sau ca o "e&ră letală -ocnind su& .ielea rece a "run7ii
unui in,alid)
Era ce,a ca un ,ier-e) =n ,ier-e in,adator) Ti o siluetă) =na care .+nde#te
i-ediat du.ă .ri-a cotitură)
/tunci, căldura tranda"irului se desc%ise .entru el, eD.un+nd o ,ă.aie de lu-ină
(al&enă, #i toate (+ndurile îi "ură -ăturate de un ,al de ui-ire) ?aEe cre3u un
-o-ent că ceea ce ,edea era doar .olen dăruit cu strălucirea su.ranaturală a"lată
în -ie3ul "iecărui o&iect din acel loc .ustiu 8 cre3u asta c%iar dacă nu au3ise
niciodată ca un tranda"ir să ai&ă .olen) Se a.lecă -ai a.roa.e #i ,ă3u că cercul
str+-t de (al&en scă.ărător nu era .olen) 3ra un soare: un "ocar uria# ar3+nd în
-iNocul acelui tranda"ir care cre#tea în iar&a .ur.urie)
Tea-a se întoarse, doar că acu- se .resc%i-&ase în teroare curată) 3 'ine,
(+ndi el, totul aici e 'ine, dar poate s-o ia ra#na E a -nceput de6a s-o ia ra#na,
cred. Mi se -n"$duie s$ simt asta doar at%t c%t pot -ndura... dar ce s$ fie. ?i ce
pot face eu.
Era ce,a ca un ,ier-e)
;l si-7ea &ăt+nd ca o ini-ă &olna,ă #i o&scenă, în con"lict cu "ru-use7ea senină
a tranda"irului, url+nd &las"e-ii dure la adresa corului de ,oci care îl alinase #i îl
înăl7ase at+t de -ult)
Se a.lecă -ai tare s.re tranda"ir #i ,ă3u că în -ie3ul lui nu era un sin(ur soare,
ci -ai -ul7i))) .oate to7i sorii care .uteau să înca.ă în acel rece.tacul "ra(il, #i
totu#i săl&atic)
(ar e "re+it. Totul e -n pericol.
Ttiind că a.roa.e si(ur ar -uri dacă ar atin(e acel -icrocos-os strălucitor, dar
ne.ut+ndu-se o.ri, ?aEe întinse -+na) ;n s.atele (estului său nu se a"la nici
curio3itatea, nici teroarea, ci doar o -are #i ine"a&ilă ne,oie de a .roteNa
tranda"irul)
1"
6a înce.ut, c+nd î#i recă.ătă si-7irea, "u con#tient doar că trecuse -ult ti-. #i
că îl durea "oarte tare ca.ul)
Ce s-a -nt%mplat. M-a atacat cine/a.
Se rosto(oli #i se ridică în #e3ut) =n nou Nun(%i de durere îi stră&ătu ca.ul) Duse
o -+nă la t+-.la st+n(ă #i, c+nd o luă, de(etele îi erau -+nNite cu s+n(e) Se uită
în Nos #i ,ă3u o cără-idă i7indu-se dintre &uruieni) *ol7ul ei rotunNit era #i el ro#u)
(ac$ ar fi fost ascu0it, pro'a'il c$ acum eram mort sau -n com$.
Se uită la înc%eietura -+inii #i "u sur.rins să ,adă că nu-i li.sea ceasul) Era un
SeiEo, nu "oarte scu-., dar în ora#ul acela nu .uteai -o7ăi într-un loc .ustiu "ără
să-7i .ier3i &unurile .ersonale) Scu-.e sau nu, cine,a ar "i "ost -ai -ult dec+t
"ericit să te u#ure3e de ele) /.arent, de data aceasta a,usese noroc)
Era .atru #i un s"ert du.ă-a-ia3a) Wăcea acolo, ne#tiut de ni-eni, de cel .u7in
cinci ore) Tatăl lui .ro&a&il că deNa .usese .oli7ia să-l caute, însă asta nu .ărea să
conte3e cine #tie c+t) ?aEe a,ea i-.resia că ie#ise de la Pi.er Sc%ool în ur-ă cu o
-ie de ani)
Stră&ătu Nu-ătate din distan7a către (ardul dintre terenul (ol #i trotuarul de .e
Second /,enue, a.oi se o.ri)
*e, mai eCact, se înt+-.lase cu elS
Pu7in c+te .u7in, a-intirea îi re,eni) Sărise (ardul) /lunecase #i î#i răsucise
(le3na) Duse -+na Nos, atinse #i se cris.ă) Da 8 asta, -ăcar, se înt+-.lase, si(ur)
/.oi ceS
*e,a -a(ic)
*ăută acel ce,a ca un &ătr+n care .i.ăie .ere7ii unei ca-ere întunecate) Totul
"usese .lin de o lu-ină .ro.rie) Totul 8 .+nă #i a-&alaNele #i sticlele de &ere
(oale) 4useseră ,oci 8 ,oci care c+ntau #i s.uneau -ii de .o,e#ti su.ra.use)
8 Ti chipuri, -ur-ură el)
/ceastă a-intire îl "ăcu să se uite te-ător în Nur) Nu ,ă3u niciun c%i.)
Mor-anele de cără-i3i erau doar -or-ane de cără-i3i, iar desi#urile de &uruieni
erau doar desi#uri de &uruieni) Nu era niciun c%i., dar)))
)))dar au fost aici. 5u 0i-a 6ucat feste ima"ina0ia.
*redea asta) Nu reu#ea să ca.ture3e esen7a a-intirii, "ru-use7ea #i calitatea ei
transcendentală, însă .ărea .er"ect reală) Doar că a-intirea acelor -o-ente
dinainte să-#i .iardă cuno#tin7a se-ăna cu ni#te "oto(ra"ii "ăcute în cea -ai &ună
3i din ,ia7a lui) ;7i .o7i a-inti cu- a "ost 3iua aceea 8 într-o anu-ită -ăsură,
oricu- 8 însă i-a(inile sunt .late #i a.roa.e li.site de "or7ă)
?aEe se uită de Nur î-.reNur .rin locul acela .ustiu care acu- se u-.lea de
u-&rele ,iolete ale du.ă-a-ie3ii t+r3ii #i (+ndiA 7reau s$ re/ii. (oamne, c%t de
mult /reau s$ rede/ii cum ai fost)
/tunci ,ă3u tranda"irul) *re#tea în tu"a de iar&ă .ur.urie, "oarte a.roa.e de
locul în care se .ră&u#ise el) Ini-a îi sări în (+t) Se î-.letici îna.oi s.re el,
ne.ăs+ndu-i de 3,+cnetele de durere .e care "iecare .as i le tre3ea în (le3nă) Se
lăsă să cadă în (enunc%i în "a7a lui, ca un adorator în "a7a altarului) Se a.lecă
înainte, cu oc%ii -ari)
3 doar un trandafir. (oar un tradafir, p%n$ la urm$. ?i iar'a...
Iar&a nu era nici ea .ur.urie, o&ser,ă) Erau pete .ur.urii .e "run3e, da, dar
culoarea de dedesu&t era un ,erde .er"ect nor-al) Se uită .u7in -ai încolo #i ,ă3u
.ete al&astre .e o altă tu"ă de &uruieni) ;n drea.ta, un tu"i# de &rusture .re3enta
ur-e deo.otri,ă de ro#u #i (al&en) Ti în s.atele &rusturilor era un -or-an -ic de
cutii de ,o.sele (oale) Pe etic%ete scria Alidden Spread Satin)
(oar asta a fost. (oar pete de /opsea. (oar c$, a+a cu mintea -ncins$ cum
erai, ai cre#ut c$ /e#i...
/iurea)
Ttia ce ,ă3use atunci #i ce ,edea acu-)
8 *a-u"laN, #o.ti el) Totul a "ost aici) Totul) Ti))) încă este)
/cu-, că înce.eau să i se li-.e3ească (+ndurile, si-7ea din nou .uterea
ar-onică #i constantă .e care o de7inea locul acela) *orul era tot acolo, ,ocea lui
era la "el de -u3icală, de#i acu- -ai stinsă #i -ai înde.ărtată) Se uită la o
(ră-adă de cără-i3i #i &ucă7i ,ec%i de tencuială #i ,ă3u un c%i. a&ia între3ărit
ascuns în ea) Era c%i.ul unei "e-ei cu o cicatrice .e "runte)
8 /llieS -ur-ură ?aEe) Nu te c%ea-ă cu-,a /llieS
Nu .ri-i răs.uns) *%i.ul dis.ăruse) Se uita din nou doar la o (ră-adă &anală de
cără-i3i #i tencuială)
;ntoarse oc%ii îna.oi s.re tranda"ir) Era, o&ser,ă el, nu de culoarea ro#u-
întunecat .e care o ,e3i în -ie3ul unui "urnal a.rins, ci de un ro3 .ră"uit, "anat)
Era "oarte "ru-os, dar nu .er"ect) =nele .etale se 3&+rciserăM -ar(inile lor
eDterioare erau -aro #i ,e#teNite) Nu era (enul de "loare culti,ată .e care o ,ă3use
la "lorăriiM &ănuia că era un tranda"ir săl&atic)
8 E#ti "oarte "ru-os, s.use el #i, din nou, întinse -+na să-l atin(ă)
De#i nu su"la ,+ntul, tranda"irul se înclină s.re el) Pre7 de un sin(ur -o-ent,
&uricele de(etelor lui îi atinseră su.ra"a7a, netetă #i cati"elată #i -inunat de ,ie, #i
de Nur î-.reNurul său ,ocea corului .ăru să crească)
8 E#ti &olna,, tranda"iruleS
Nu .ri-i răs.uns, desi(ur) *+nd luă de(etele de .e cu.a ro3-.al a "lorii, aceasta
re,eni în .o3i7ia ini7ială, drea.tă, ie#ind din -ănunc%iul de &uruieni stro.ite cu
,o.sea, în s.lendoarea ei lini#tită, uitată)
Trandafirii -nfloresc oare tot anul. se între&ă ?aEe) Cei s$l'atici. (e ce ar
cre+te, totu+i, un trandafir s$l'atic -ntr-un loc pustiu. ?i dac$ este unul, cum de
nu sunt mai mul0i.
Mai ră-ase .u7in a#a, în -+ini #i (enunc%i, a.oi î#i dădu sea-a că ar .utea sta
acolo să se uite la tranda"ir tot restul du.ă-a-ie3ii Psau .oate tot restul ,ie7ii luiQ #i
tot să nu se a.ro.ie de re3ol,area -isterului) ;l ,ă3use clar .entru un -o-ent, a#a
cu- ,ă3use totul în acel col7 uitat, .lin de -i3erii, al ora#uluiM îl ,ă3use "ără
-ască #i li.sit de orice ca-u"laN) Goia să ,adă asta din nou, dar dorin7a nu era
su"icientă)
Genise ti-.ul să -ear(ă acasă)
Gă3u cele două căr7i .e care le cu-.ărase de la Restaurantul Spiritual al
Manhattanului, că3ute în a.ro.iere) 6u+ndu-le de Nos, un o&iect ar(intiu alunecă
dintre .a(inile lui Charlie, trenule0ul &u-uu #i că3u .e o .or7iune cu ier&uri
uscate) ?aEe se a.lecă, a,+nd (riNă să nu-#i "or7e3e (le3na scr+ntită, #i îl culese)
*+nd "ăcu asta, corul .ăru să sus.ine -ai tare, du.ă care se întoarse la 3u-3etul
lui a.roa.e inaudi&il)
8 Deci #i .artea aceea a "ost aie,ea, -ur-ură el)
Pli-&ă &uricul de(etului -are .este ,+r"urile &oante ale c%eii #i în ad+nciturile
.ri-iti,e în "or-ă de G) ;l lăsă să alunece .este cur&ura &l+ndă a s-ului din
ca.ătul celei de-a treia sco&ituri) /.oi o ,+rî ad+nc în &u3unarul dre.t din "a7ă al
.antalonilor #i .orni #ont+căind îna.oi s.re (ard)
/Nunsese la el #i se .re(ătea să-l sară, c+nd un (+nd teri&il îi .use deodată
stă.+nire .e -inte)
Trandafirul4 (ac$ /ine cine/a aici +i-l cule"e.
=n (ea-ăt -ic de (roa3ă îi scă.ă .rintre &u3e) Se întoarse #i, du.ă un -o-ent,
îl re.eră cu .ri,irea, de#i tranda"irul era acu- de.arte, în u-&ra unei clădiri din
a.ro.iere 8 o "or-ă -ică, ro3alie, în .enu-&ră, ,ulnera&ilă, "ru-oasă #i sin(ură)
5u-l pot l$sa aici E tre'uie s$-l ap$r4
Dar o ,oce se "ăcu au3ită în -intea lui, o ,oce care a.ar7inea si(ur o-ului .e
care îl înt+lnise la %altă în acea ciudată cealaltă ,ia7ă) 5u-l /a cule"e nimeni. ?i
nici nu-l /a stri/i su' c$lc%i /reun /andal, deoarece ochii s$i nu pot -ndura
/ederea frumuse0ii lui. 5u acesta este pericolul. Se poate ap$ra sin"ur de astfel
de lucruri.
?aEe încercă o sen3a7ie de .ro"undă u#urare)
ot s$ mai /in aici +i s$ m$ uit la el. între&ă &ăiatul ,ocea-"anto-ă) C%nd m$
simt deprimat sau dac$ se -ntorc /ocile +i -ncep din nou s$ se certe. ot s$ /in
-napoi aici +i s$ m$ lini+tesc.
Gocea nu răs.unse #i, du.ă ce stătu c+te,a -o-ente cu urec%ile ciulite, ?aEe
aNunse la conclu3ia că dis.ăruse) ;ndesă Charlie, trenule0ul &u-uu #i Ahici
"hicitoare ce-i4 la &etelia .antalonilor 8 care, ,ă3u el, erau -urdari de .ă-+nt #i
.lini cu "run3uli7e de &rusture 8, du.ă care se .rinse cu -+inile de (ard) Se săltă,
trecu .este el #i ateri3ă îna.oi .e Second /,enue, a,+nd (riNă să sară .e .iciorul
tea"ăr)
Pe &ule,ard, tra"icul 8 cel .ietonal #i, deo.otri,ă, cel auto 8 era -ult -ai intens
acu-, c+nd oa-enii se întorceau acasă de la ser,iciu) *+7i,a trecători se uitară la
&ăiatul -urdar cu &la3er ru.t #i că-a#ă scoasă din .antaloni c+nd acesta sări
st+n(aci .este (ard, dar nu -ul7i) NeB'orEe3ii sunt o&i#nui7i să ,adă oa-eni care
"ac lucruri stranii)
$ă-ase acolo un -o-ent, încercat de un senti-ent al .ierderii, dar în7ele(+nd
totodată un lucruA ,ocile certăre7e erau în continuare -ute) /sta, -ăcar, era ce,a)
/runcă o .ri,ire la (ardul de sc+nduri 8 #i ,ersurile scrise cu s.ra'-ul .ărură să
sară la el, .oate "iindcă ,o.seaua a,ea aceea#i culoare cu tranda"irul)
8 Ge3i KEST>/S/ c+t e de -are, -ur-ură ?aEe) Poartă lu-ea toată în s.inare)
Se cutre-ură) *e -ai 3iX Ma-ă--a-ăX
Se întoarse #i, #c%io.ăt+nd, o luă încet s.re casă)
19
Portarul .ro&a&il că anun7ase .rin tele"on îndată ce ?aEe intrase în %ol, "iindcă
tatăl lui stătea în "a7a li"tului atunci c+nd u#a acestuia se desc%ise la etaNul al
.atrulea) El-er *%a-&ers .urta Nean#i .res.ăla7i #i ci3-e de coB&o' care-l săltau
de la unu cinci3eci #i cinci la a-e7itoarea înăl7i-e de unu o.t3eci) Părul lui ne(ru,
tuns scurt, îi stătea ridicat -ăciucăM de c+nd se #tia ?aEe, tatăl lui arătase ca un o-
care toc-ai a su"erit un #oc teri&il, electri3ant) I-ediat ce .ă#i a"ară din li"t,
*%a-&ers îl a.ucă de &ra7)
8 =ită-te la tineX
>c%ii tatălui lui se -i#cară iute de sus în Nos, o&ser,+nd "a7a #i -+inile -urdare
ale "iului său, s+n(ele care i se usca .e o&ra3 #i la t+-.lă, .antalonii .ră"ui7i,
&la3erul ru.t #i "run3a de &rusture care-i stătea li.ită de cra,ată ca un ciudat ac)
8 Treci înăuntruX =nde nai&a ai "ostS Maică-ta era să-#i iasă din -in7iX 4ără a-i
o"eri #ansa de a răs.unde, îl t+rî dincolo de u#a a.arta-entului)
?aEe o ,ă3u .e Greta S%aB st+nd su& arcada dintre su"ra(erie #i &ucătărie)
4e-eia îi aruncă o .ri,ire de co-.asiune re7inută, a.oi dis.ăru înainte ca oc%ii
9stă.+nului: să cadă asu.ra ei)
Ma-a lui ?aEe #edea în &alansoarul ei) *+nd î#i ,ă3u &ăiatul, se ridică în
.icioare, dar nu s$ri în .icioareM #i nici nu dădu "u(a .rin %ol ca să-l aco.ere cu
sărutări #i doNeni) ;n ,re-e ce se a.ro.ia de el, ?aEe îi studie oc%ii #i esti-ă că
în(%i7ise cel .u7in trei .astile de Galiu- de la .r+n3 încoace) Poate .atru) Părin7ii
săi credeau cu tărie că .astilele î7i asi(urau o ,ia7ă -ai &ună)
8 S%n"ere#i4 =nde ai "ostS
$osti această între&are .e tonul ei culti,at, de "ostă studentă la Gassar, lun(ind
inutil cu,+ntul 9"ost:) 6a "el de &ine se .utea adresa unei cuno#tin7e i-.licate
într-un -inor accident de circula7ie)
8 /"ară, răs.unse el)
Tatăl lui îl 3(+l7+i "ără -ilă) ?aEe nu se a#te.ta la asta) Se î-.iedică #i î#i lăsă
(reutatea .e (le3na scr+ntită) Durerea se a.rinse din nou) Dintr-odată, se si-7i
cu.rins de "urie) ?aEe nu credea că tatăl era ner,os "iindcă "iul lui dis.ăruse de la
#coală, lăs+nd în ur-ă doar co-.unerea de-entăM tatăl era ner,os "iindcă "iul său
a,usese îndră3neala să-i dea .este ca. .re7iosul lui .ro(ra-)
P+nă în acel -o-ent al ,ie7ii sale, ?aEe cunoscuse doar trei senti-ente "a7ă de
tatăl luiA nedu-erire, tea-ă #i un soi de dra(oste &lea(ă, con"u3ă) *u aceste
senti-ente ne.lăcute se a-esteca sen3a7ia aceea de dor de casă) /ceasta era cea
care ocu.a acu- cea -ai -are .arte a "iin7ei sale, în,ăluind tot restul ca un "u-)
Se uită la o&raNii înro#i7i ai tatălui #i la tunsoarea lui se,eră #i î#i dori să se a"le
îna.oi .e terenul acela .ărăsit, uit+ndu-se la tranda"ir #i ascult+nd ,ocea corului)
5u aici mi-e locul, (+ndi) 5u mai e aici. !m trea'$ de f$cut. (e a+ +ti m$car care
este aceea.
8 Dă--i dru-ul, s.use el)
8 Ce ai s.usS
>c%ii al&a#tri ai tatălui se căscară) Erau .uternic inNecta7i în seara aceea) ?aEe
&ănuia că &a&acul se în"i.sese din (reu în re3er,a lui de .udră -a(ică #i că asta,
.ro&a&il, "ăcea ca -o-entul să nu "ie toc-ai .ro.ice .entru a-l contra3ice, însă
desco.eri că tot a,ea de (+nd să-l contra3ică) $e"u3a să se lase s-ucit ca un
#oarece în "ălcile unui -otan sadic) Nu în seara aceasta) Poate niciodată de aici
încolo) Desco.eri dintr-odată că o &ună .arte a "uriei sale i3,ora dintr-un sin(ur
"a.t si-.luA nu .utea discuta cu ei des.re ceea ce se înt+-.lase 8 ceea ce -nc$ se
înt+-.la) Părin7ii lui înc%iseseră toate u#ile)
(ar eu am o cheie, î#i s.use #i atinse "or-a ei .rin .+n3a .antalonilor) Ti-i ,eni
în (+nd restul acelor stranii ,ersuriA S$ te 6oci /oios de /rei R &rmea#$ ARI5(!
a#i, ce stai.
8 /- s.us să--i dai dru-ul, re.etă el) /- (le3na scr+ntită #i "aci să -ă doară)
8 > să "ac se te doară -ai -ult dec+t (le3na, dacă nu)))
Deodată, ?aEe se si-7i ani-at de o "or7ă teri&ilă) /.ucă -+na care-l str+n(ea de
&ra7 -ai Nos de u-ăr #i o î-.inse ,iolent în lături) Tatăl lui ră-ase cu (ura
căscată)
8 Nu sunt ,reun an"a6at al tău, 3ise ?aEe) Sunt fiul tău, 7i-a-inte#tiS Dacă ai
uitat, du-te #i uită-te la .o3a de .e -asa ta de lucru)
Cu3a de sus a tatălui se su&7ire, de3(olindu-i din7ii .er"ect trata7i sto-atolo(ic
într-un r+nNet care eD.ri-a două .ăr7i sur.rindere #i o .arte "urie)
8 Nu--i ,or&i a#a, do-nule) =nde dracuV 7i-e res.ectulS
8 Nu #tiu) Poate l-a- .ierdut .e dru-ul s.re casă)
8 Toată 3iua e#ti a&sent ne-oti,at #i, c+nd a.ari, î7i dai dru-ul la (ură ca
ulti-ul o-)))
8 Ter-ina7iX Ter-ina7i a-+ndoiX stri(ă -a-a lui ?aEe) 4e-eia .ărea în .ra(ul
lacri-ilor, în ciuda tranc%ili3antelor)
Tatăl lui ?aEe se întinse iar să-l a.uce de &ra7, dar a.oi se ră3(+ndi) Poate că asta
se datora sur.rin3ătoarei "or7e cu care "iul lui îi înlăturase -+na cu un -o-ent în
ur-ă) Sau .oate că se datora .ri,irii din oc%ii lui ?aEe)
8 Greau să #tiu unde ai "ost)
8 /"ară) Ki-a- s.us) Ti asta-i tot ce-7i ,oi s.une)
8 6a dracuV cu astaX Directorul #colii a dat tele"on, .ro"esorul tău de "rance3ă
c%iar a /enit aici #i a-+ndoi a,eau 'eaucoup de între&ări .entru tineX 6a "el #i eu,
#i ,reau ni#te r$spunsuri4
8 /i %ainele -urdare, o&ser,ă -a-a lui, du.ă care adău(ă ti-idA /i "ost atacat,
?o%nn'S /i c%iulit cu-,a #i ai "ost atacatS
8 Si(ur că n-a "ost atacat, -+r+i El-er *%a-&ers) Doar are ceasul la -+nă, nuS
8 Dar are s+n(e .e "a7ă)
8 Sunt &ine, -a-ă) M-a- lo,it, at+ta tot)
8 Dar)))
8 Mă duc la culcare) Sunt "oarte, "oarte o&osit) Dacă ,re7i să ,or&i- des.re asta
di-inea7ă, &ine) Poate că atunci ne ,o- .utea în7ele(e) Dar acu-, n-a- ni-ic de
3is)
Tatăl lui "ăcu un .as du.ă el, întin3+nd -+na)
8 5u, 3lmer4 a.roa.e că stri(ă so7ia lui)
*%a-&ers o i(noră) ;l .rinse .e ?aEe de s.atele &la3erului)
8 Nu--i întoarce s.atele))), înce.u el, dar ?aEe se răsuci, s-ul(+ndu-i &la3erul
din -+nă) *usătura de la su&suoara &ra7ului dre.t, deNa întinsă, se ru.se cu un
.+r+it .uternic)
Tatăl îi ,ă3u ,ă.aia din oc%i #i "ăcu un .as îndărăt) 4uria de .e c%i.ul lui se to.i
în ce,a ce aducea a teroare) Gă.aia nu era -eta"oricăM oc%ii lui ?aEe .ăreau într-
ade,ăr cu.rin#i de "lăcări) Ma-a lui dădu (las unui stri(ăt ,lă(uit, î#i aco.eri
(ura cu .al-a, "ăcu doi .a#i -ari, î-.letici7i, îna.oi #i că3u în #e3lon(ul ei cu un
&u"net -ic)
8 Las$-m$... -n... pace, 3ise ?aEe)
8 *e s-a -nt%mplat cu tineS îl c%estionă tatăl, #i acu- tonul său era a.roa.e
ru(ător) *e nai'a s-a înt+-.lat cu tineS 4u(i de la #coală "ără să su"li o ,or&ă
cui,a, în .ri-a 3i de eDa-ene, te întorci acasă -urdar din ca. .+nă-n .icioare))) #i
te co-.or7i ca #i c+nd 7i-ai "i .ierdut -in7ile)
Ei, iată conclu3ia rostită cu (las tare 8 te compor0i ca +i c%nd 0i-ai fi pierdut
min0ile. De asta se te-ea el de c+nd ,ocile înce.useră să se "acă au3ite, cu trei
să.tă-+ni în ur-ă) Te-uta /cu3a7ie) Doar că acu-, odată articulată, ?aEe
desco.eri că nu-l -ai s.eria at+t de tare, .oate .entru că în s"+r#it se î-.ăcase cu
(+ndul) Da, ce,a se înt+-.lase cu el) ;ncă se -ai înt+-.la cu el) Dar nu 8 nu î#i
.ierduse -in7ile) *el .u7in, nu încă)
8 > să discută- di-inea7ă des.re asta, re.etă el)
Stră&ătu su"ra(eria #i, de data aceasta, tatăl lui nu -ai încercă să-l o.rească)
/.roa.e aNunse în %ol, c+nd ,ocea -a-ei lui, în(riNorată, îl "ăcu să stea loculuiA
8 ?o%nn'))) chiar e#ti &ineS
*e .utea să răs.undăS DaS NuS /-&eleS NiciunaS Totu#i, ,ocile încetaseră, iar
asta era ce,a) /sta era, de "a.t, destul de -ult)
8 Sunt -ai &ine, rosti el într-un t+r3iu)
Se duse în ca-era lui #i înc%ise u#a "er- în ur-a sa) Sunetul .e care-l scoase
aceasta c+nd se tr+nti între el #i restul lu-ii îl u-.lu de o ne7ăr-urită u#urare)
2#
$ă-ase .u7in l+n(ă u#ă, ascult+nd) Gocea -a-ei lui era doar un -ur-ur, însă
cea a tatălui se au3ea -ai tare)
Ma-a lui s.use ce,a des.re s+n(e) Ti un doctor)
Tatăl s.use că .u#tiul e &ineM sin(urul lucru nelalocul lui era -i3eria care-i ie#ea
.e (ură, dar de asta se ,a ocu.a el)
Ma-a s.use că ar tre&ui să se cal-e3e) Tatăl s.use că este cal-)
Ma-a s.use)))
El s.use, ea s.use, &la, &la, &la) ?aEe încă îi -ai iu&ea 8 era a.roa.e si(ur că-i
iu&ea, în orice ca3 8 dar acu- se înt+-.laseră unele lucruri, iar aceste lucruri
"ăcuseră să "ie i-.erios necesar ca #i alte lucruri să se înt+-.le)
De ceS Pentru că ce,a nu era în re(ulă cu tranda"irul) Ti .oate "iindcă el ,oia să
se Noace ,oios))) #i să ,adă din nou oc%ii lui 8 al&a#tri cu- era cerul deasu.ra
%altei)
?aEe se duse încet la -asa lui de lucru, de3&răc+ndu-se de &la3er din -ers) Era
%arcea-.arceaA o -+necă era ru.tă a.roa.e co-.let, că.tu#eala at+rna ca o ,elă
.leo#tită) ;l a(ă7ă .e s.ătarul scaunului, a.oi se a#e3ă #i .use căr7ile .e -asă) ;n
ulti-a să.tă-+nă #i Nu-ătate dor-ise "oarte .rost, dar în noa.tea aceea credea că
,a dor-i &ine) Nu-#i a-intea să -ai "i "ost ,reodată at+t de o&osit) *+nd se ,a
tre3i, di-inea7ă, .oate că ,a #ti ce să "acă)
Se au3i o &ătaie u#oară în u#ă #i ?aEe se întoarse, stors de .uteri)
8 Sunt doa-na S%aB, ?o%n) Pot intra un -inutS
?aEe 3+-&i) Doa-na S%aB))) si(ur că ea era) Părin7ii o dese-naseră ca
inter-ediar) Sau .oate că translator era un ter-en -ai .otri,it)
(u-te tu la el, tre&uie să "i s.us -a-a lui) Ţie -0i /a spune care e pro'lema. 3u
sunt mama lui +i omul $sta cu ochii in6ecta0i c$ruia-i cur"e nasul este tat$l lui,
iar tu e+ti mena6era noastr$, dar 0ie -0i /a spune ceea ce nou$ nu /rea s$ ne
spun$. entru c$ tu te /e#i cu el mai des dec%t ne /edem noi +i poate c$ /or'e+ti
pe lim'a lui.
7a a/ea o ta/$ -n m%n$, (+ndi ?aEe #i, c+nd desc%ise u#a, 3+-&i)
Doa-na S%aB într-ade,ăr a,ea o ta,ă în -+nă) Pe ea erau două sand,iciuri, o
"elie de .lăcintă cu -ere #i un .a%ar de la.te cu ciocolată) Se uita la el u#or
nelini#tită, ca #i c+nd s-ar "i a#te.tat ca &ăiatul să sară la ea, încerc+nd să o -u#te)
?aEe .ri,i .este u-ărul ei, dar .ărin7ii lui nu se ,edeau nicăieri) Ti-i i-a(ină st+nd
în li,in(, tră(+nd încorda7i cu urec%ea)
8 M-a- (+ndit că ai ,rea să -ăn+nci ce,a, 3ise doa-na S%aB)
8 Da, -ersi)
De "a.t, îi era o "oa-e de lu.M nu -+ncase ni-ic de la -icul deNun) Se dădu într-
o .arte #i doa-na S%aB intră Parunc+ndu-i în trecere o altă .ri,ire .recautăQ #i
.use ta,a .e -asă)
8 >, uite la asta, 3ise ea, lu+nd în -+nă Charlie, trenule0ul &u-uu) /- a,ut-o #i
eu c+nd era- -ică) /3i ai cu-.ărat-o, ?o%nn'S
8 Da) Ki-au cerut .ărin7ii -ei să a"li ce a- "ăcutS
Ea încu,iin7ă) 4ără nicio .re"ăcătorie) Era doar o sarcină, cu- era dusul
(unoiului a"ară) o0i s$-mi spui, dac$ /rei, 3icea eD.resia de .e c%i.ul ei, sau po0i
s$ nu. Îmi placi, )ohnn9, dar pentru mine e totuna, oricum ar fi. 3u doar lucre#
aici +i am dep$+it de6a pro"ramul cu o or$.
?aEe nu se si-7ea Ni(nit de -esaNul .e care îl trans-itea eD.resia "e-eiiM
di-.otri,ă, îl cal-a) Doa-na S%aB era o altă cuno#tin7ă care nu intra toc-ai la
cate(oria .rieteni))) dar credea că-i era un .rieten -ai a.ro.iat dec+t oricare dintre
cole(ii de #coală, #i -ult -ai a.ro.iată dec+t -a-a sau tatăl lui) Doa-na S%aB
era cel .u7in sinceră) Nu era "ă7arnică) *e era în (u#ă era #i-n că.u#ă #i
-ntotdeauna tăia coaNa sand,iciurilor)
?aEe luă un sand,ici #i -u#că 3dra,ăn din el) Sala- #i &r+n3ă, co-&ina7ia lui
.re"erată) /lt .unct în "a,oarea doa-nei S%aB 8 ea îi cuno#tea toate .re"erin7ele)
Ma-a lui încă -ai a,ea i-.resia că lui îi .lăcea .oru-&ul .e #tiulete #i că ura
,ar3a de CruDelles)
8 Te ro(, s.une-le că sunt &ine, o înde-nă el, #i s.une-i tatei că--i .are rău că
a- "ost o&ra3nic cu el)
Nu-i .ărea rău, însă tatăl doar at+t a#te.ta, să-#i ceară el scu3e) >dată ce doa-na
S%aB i le ,a "i trans-is, el a,ea să se relaDe3e #i să-#i s.ună ,ec%ea -inciunăA că
#i-a "ăcut datoria de .ărinte #i totul e &ine, totul e tine, că totul e &ine de la un
ca.ăt la altul)
8 /- în,ă7at din (reu .entru eDa-ene, 3ise el, ,or&ind cu (ura .lină, #i cred că
di-inea7ă --a .rins o&oseala din ur-ă) /- ră-as &locat) /- a,ut i-.resia că
dacă nu ies, o să -ă su"oc) /tinse crusta de s+n(e uscat de .e "runte) *+t des.re
asta, te ro( să-i s.ui -a-ei că nu e ni-ic) N-a- "ost atacat sau altce,aM a "ost
doar un accident stu.id) Mi-a ie#it în cale un co-isionar =PS cu un cărucior #i a-
intrat direct în el) Tăietura nu e serioasă) Nu ,ăd du&lu sau altce,a) Ti -i-a trecut
#i durerea de ca. acu-)
4e-eia încu,iin7ă)
8 ;n7ele( cu- tre&uie să "i "ost))) -er(i la o #coală cu standarde înalte #i toate
alea) Doar te-ai s.eriat ni7el) Nu ai de ce să-7i "ie ru#ine, ?o%nn') Dar sincer î7i
s.un că n-ai "ost în a.ele tale în ulti-ele două să.tă-+ni)
8 *red că acu- ,a "i &ine) *red că ,a tre&ui să--i re"ac eseul "inal la en(le3ă,
dar)))
8 >X "ăcu doa-na S%aB) *%i.ul îi "u stră&ătut de o eD.resie ui-ită) 6ăsă
Charlie, trenule0ul &u-uu îna.oi .e -asa lui ?aEe) Era să uitX Pro"esorul de
"rance3ă a lăsat ce,a .entru tine) Mă duc să o aduc)
4e-eia ie#i din ca-eră) ?aEe s.eră că nu-l "ăcuse .e do-nul Cissette să se
în(riNore3e, era un o- de trea&ă, dar &ănuia că oricu- se în(riNorase, dat "iind că
,enise .ersonal la el acasă) ?aEe &ănuia că ,i3itele la do-iciliu erau lucruri destul
de rare .entru .ro"esorii de la Pi.er Sc%ool) Se între&ă ce-i .utuse lăsa do-nul
Cissette) Presu.unea că o in,ita7ie la o discu7ie cu do-nul Hotc%Eiss, .si%iatrul
#colii) /sta l-ar "i s.eriat di-inea7ăM nu însă #i acu-)
/cu- doar tranda"irul .ărea să conte3e)
Se a,+ntă asu.ra celui de-al doilea sand,ici) Doa-na S%aB lăsase u#a desc%isă
#i ?aEe o au3i discut+nd cu .ărin7ii lui) /-+ndoi .ăreau acu- ce,a -ai lini#ti7i)
?aEe î#i &ău la.tele, a.oi luă "ar"uria .e care era .lăcinta cu -ere) *+te,a
-o-ente -ai t+r3iu, doa-na S%aB se întoarse) /,ea cu ea un dosar al&astru,
"oarte cunoscut)
?aEe desco.eri că nu-l .ărăsiseră toate s.ai-ele) Pro&a&il că to7i #tiau acu-,
si(ur că da, ele,i #i .ro"esori deo.otri,ă, #i era .rea t+r3iu să -ai "acă ce,a în
.ri,in7a asta, însă nu-i .lăcea (+ndul că to7i #tiau că î#i luase c+-.ii) *ă to7i
discutau des.re el)
=n .lic -ic "usese .rins cu o a(ra"ă de co.erta dosarului) ?aEe îl des.rinse #i
ridică .ri,irea s.re doa-na S%aB, desc%i3+ndu-l)
8 *e "ac ai -ei acu-S între&ă el) Ea î#i .er-ise un 3+-&et scurt)
8 Tatăl tău a ,rut să te între& de ce nu i-ai s.us .ur #i si-.lu că ai a,ut e-o7ii
înaintea eDa-enului) / s.us că a si-7it #i el asta o dată sau de două ori, c+nd era
co.il)
Pe ?aEe îl luă .rin sur.rindere ,esteaM tatăl lui nu "usese niciodată (enul de o-
care să aducă în discu7ie a-intiri care înce.eau cuA ?tii tu, c%nd eu eram copil...
;ncercă să #i-l i-a(ine3e co.il, su"erind de e-o7ii la eDa-ene, #i desco.eri că-i
era i-.osi&il 8 nu reu#i dec+t să tre3ească ne.lăcuta i-a(ine a unui .itic ar7ă(os
într-un tricou Pi.er, un .itic în ci3-e de coB&o' "ăcute la co-andă, un .itic cu
.ăr ne(ru tuns scurt #i ridicat -ăciucă .e "runte)
Ciletul era din .artea do-nului Cissette)
(ra"$ )ohn,
>onnie !/er9 mi-a spus c$ ai plecat mai de/reme. 3 foarte -n"ri6orat$ pentru tine. ?i
eu sunt, de+i am%ndoi am mai trecut prin situa0ii similare, mai ales -n s$pt$m%na
eCamenelor. Te ro", /ino s$ discut$m m%ine la prima or$, 'ine. utem re#ol/a orice
pro'lem$ ai a/ea. (ac$ te sim0i surmenat E +i /reau s$ repet c$ lucrul acesta se
-nt%mpl$ mereu E putem aran6a am%narea eCamenelor. Înt%ia noastr$ "ri6$ este
starea ta de 'ine. Sun$-m$ -n seara aceasta, dac$ /rei@ po0i da de mine la PPP-STTI.
7oi fi trea# p%n$ t%r#iu.
Ţine minte c$ ne e+ti dra" tuturor +i c$ to0i suntem de partea ta.
! /otre santB
?aEe si-7i că-i dau lacri-ile) *o-.asiunea era clar eD.ri-ată în acele cu,inte,
#i asta era -inunat, dar -ai erau unele lucruri, lucruri neeD.ri-ate direct, care
erau #i -ai .lăcute 8 căldură, .reocu.are #i o încercare Pc%iar dacă (re#ităQ de a
în7ele(e #i consola)
Do-nul Cissette "ăcuse o să(etu7ă în .artea de Nos a &iletului) ?aEe întoarse
"oaia #i citiA
!propo, >onnie m-a ru"at s$-0i aduc asta E felicit$ri44
1elicit$ri. Ce nai'a înse-na asta.
Desc%ise dosarul) > "oaie de %+rtie "usese .rinsă de .ri-a .a(ină a eseului său
"inal) Purta antetul Conitei /,er' #i ?aEe citi r+ndurile dre.te, scrise cu stiloul, cu
o ui-ire cresc+ndă)
)ohn,
Leonard f$r$ doar +i poate c$ -0i /a transmite "ri6a noastr$, a tuturor E e eCtrem de
priceput la asta E a+a c$ mie d$-mi /oie s$ m$ limite# la eseul t$u final, pe care l-am
citit +i notat -n prima mea or$ li'er$. 3ste incredi'il de ori"inal +i dep$+e+te orice
eseu pe care l-am citit -n ultimii ani. 1elul -n care utili#e#i repeti0ia incremental$
U;...+i $sta e ade/$rul<V este inspirat, dar si"ur c$ repeti0ia incremental$ nu e de fapt
dec%t un truc. !de/$rata /aloare a compunerii re#id$ -n calitatea ei sim'olic$,
eCprimat$ prima dat$ -n ima"inea trenului +i a u+ii de pe pa"ina de titlu +i continuat$
splendid -n cuprinsul teCtului. !ceasta a6un"e la conclu#ia ei lo"ic$ odat$ cu
ima"inea ;turnului -ntunecat<, pe care o interprete# ca pe afirma0ia ta c$ am'i0iile
con/en0ionale nu sunt doar false, ci +i periculoase.
5u pretind c$ -n0ele" tot sim'olismul UeC. ;St$p%na &m'relor<, ;pistolarul<V, dar mi
se pare clar c$ tu -nsu0i e+ti ;ri#onierul< U+colii, societ$0ii etc.V +i c$ sistemul
educa0ional este ;(emonul 7or'itor<. 3ste posi'il ca ;Roland< +i ;pistolarul< s$ fie
una +i aceea+i fi"ur$ autoritar$ E tat$l t$u, poate. !t%t de tare m-a intri"at aceast$
posi'ilitate, -nc%t i-am c$utat numele -n dosarul t$u. 2'ser/ c$ -l cheam$ 3lmer, dar
mai o'ser/ +i c$ ini0iala mi6locie este R.
A$sesc acest lucru eCtrem de pro/ocator. 2ri este acest nume un du'lu sim'ol,
inspirat deopotri/$ de tat$l t$u +i de poemul lui Ro'ert >roFnin", Infantele Roland la
Turnul Întunecat sosit-a. 5u e o -ntre'are pe care a+ adresa-o ma6orit$0ii studen0ilor,
dar si"ur c$ +tiu c%t de mult cite+ti tu4
În orice ca#, sunt eCtrem de impresionat$. 3le/ii mai tineri sunt deseori tenta0i s$
scrie lucruri su' imperiul a+a-numitului ;fluC al con+tiin0ei<, -ns$ rareori sunt
capa'ili s$-l controle#e. Tu te-ai descurcat de minune s$ -m'ini fluCul con+tiin0ei cu
lim'a6ul sim'olic.
>ra/o4
Treci pe la mine imediat ce ;re/ii -n +a< E /reau s$ discut$m posi'ilitatea pu'lic$rii
acestui teCt -n primul num$r de anul /iitor al re/istei literare a ele/ilor.
>. !/er9
.S. (ac$ a#i ai plecat de la +coal$ pentru c$ te-ai -ndoit de puterea mea de a -n0ele"e
un eseu final de o 'o"$0ie at%t de nea+teptat$, sper c$ 0i-am -nl$turat temerile.
?aEe scoase "oaia din a(ra"ă, eD.un+nd .a(ina de titlu a eseului său ui-itor de
ori(inal #i de &o(at în si-&oluri) Nota 12^ era scrisă #i încercuită cu cerneala
ro#ie a stiloului de notat al doa-nei /,er') Su& ea, .ro"esoara scrisese
3DC3L35T444
?aEe i3&ucni în r+s)
;ntrea(a 3i 8 3iua aceea lun(ă, în"rico#ătoare, con"u3ă, eDu&erantă, teri"iantă,
-isterioasă 8 era concentrată în %o%otele lui de3lăn7uite de r+s) Se tr+nti în scaun,
cu ca.ul .e s.ate, 7in+ndu-se cu -+inile de &urtă, cu lacri-ile #iroindu-i .e "a7ă)
$+se .+nă ce ră(u#i) 4u c+t .e ce să se o.rească de c+te,a ori, a.oi oc%ii îi cădeau
.e o eD.ri-are din &ine,oitorul co-entariu critic al doa-nei /,er' #i înce.ea să
r+dă #i -ai a&itir) Nu-l ,ă3u .e tatăl lui c+nd ,eni la u#ă, se uită la el nedu-erit,
cu oc%i te-ători, du.ă care .lecă îna.oi, clătin+nd din ca.)
;n cele din ur-ă, de/eni con#tient că doa-na S%aB încă #edea .e .atul lui,
uit+ndu-se la el cu o eD.resie de deta#are .rietenească ase3onată cu o ,a(ă
curio3itate) ?aEe încercă să ,or&ească, dar îl luă din nou r+sul înainte să a.uce)
Tre'uie s$ m$ opresc, î#i s.use) Tre'uie s$ m$ opresc sau o s$ mor. 2 s$ fac o
como0ie cere'ral$ sau un atac de cord, sau altce/a.
/.oi î#i s.useA M$-ntre' cum o fi interpretat ;uu-uu, uu-uu<. #i reînce.u să
r+dă cu toată "iin7a sa)
P+nă la ur-ă, s.as-ele înce.ură să-i te-.ere3e %o%otele) Se #terse cu &ra7ul la
oc%ii înlăcri-a7i #i s.useA
8 ;-i .are rău, doa-nă S%aB 8 doar că))) ei &ine))) a- .ri-it un 12 .lus .e eseul
"inal) / "ost o lucrare "oarte))) "oarte &o(ată))) #i "oarte si-))) si-)))
Dar nu .utu înc%eia) Se îndoi de r+s, 7in+ndu-se de &urta care îl durea) Doa-na
S%aB se ridică, sur+3+nd)
8 4oarte "ru-os, ?o%n) Mă &ucur că totul a ie#it &ine #i sunt si(ură că #i .ărin7ii
tăi se ,or &ucura) /- înt+r3iat -ult))) cred că-i ,oi cere .ortarului să--i c%e-e un
taDi) Noa.te &ună #i so-n u#or)
8 Noa.te &ună, doa-nă S%aB, 3ise ?aEe, control+ndu-se cu (reu) Ti -ul7u-esc)
;ndată ce "e-eia .lecă, &ăiatul înce.u din nou să r+dă)
21
;n ur-ătoarea Nu-ătate de oră .ri-i ,i3ite se.arate din .artea .ărin7ilor)
;ntr-ade,ăr, se cal-aseră, iar nota de 12^ .usă .e eseul lui "inal .ăru să-i
cal-e3e #i -ai tare) ?aEe îi .ri-i cu teDtul la "rance3ă desc%is .e -asă înaintea sa,
însă nici nu se uitase la el, #i nici nu a,ea ,reo inten7ie să se uite) /#te.ta să
ră-+nă sin(ur ca să .oată studia cele două căr7i .e care le cu-.ărase di-inea7ă)
/,ea o &ănuială că ade/$ratele eDa-ene "inale încă a#te.tau dincolo de ori3ont #i
si-7ea o dorin7ă dis.erată de a le trece)
Tatăl lui î#i ,+rî ca.ul în ca-eră .e la 3ece #i un s"ert, ca- la două3eci de
-inute du.ă ce -a-a î#i înc%eiase scurta #i neclara ,i3ită) El-er *%a-&ers 7inea
o 7i(ară într-o -+nă #i un .a%ar de scotc% în cealaltă) Părea nu doar -ai cal-, dar
#i .u7in c%erc%elit) ?aEe se între&ă scurt #i cu indi"eren7ă dacă nu dăduse ia-a
cu-,a în re3er,a de Galiu- a -a-ei lui)
8 E#ti &ine, .u#tiuleS
8 Da)
?aEe era din nou &ăie7elul cu-inte, care se stă.+nea -ereu) >c%ii .e care îi
întoarse s.re tatăl lui nu erau ar3ători, ci o.aci)
8 Greau să-7i s.un că--i .are rău .entru adineaori)
Tatăl lui nu era o-ul care să-#i ceară -ulte scu3e, #i o "ăcea ca un a(ea-iu) ?aEe
desco.eri că-i era .u7in -ilă de el)
8 Nu "ace ni-ic)
8 > 3i (rea, 3ise tatăl lui) Gesticulă cu .a%arul (ol) *e-ar "i să uită- a-+ndoi ce
s-a înt+-.latS
Gor&i ca #i c+nd toc-ai îi ,enise această -ărea7ă #i lo(ică idee)
8 Eu a- uitat deNa)
8 Cun) Tatăl lui .ărea u#urat) E ti-.ul să te culci, nu-i a#aS M+ine ,ei a,ea de
dat ni#te eD.lica7ii #i c+te,a teste)
8 /#a se .are, 3ise ?aEe) Ma-a e &ineS
8 4oarte) 4oarte) Eu -ă duc în &irou) /- -ulte %+rtii de co-.letat în seara asta)
8 TatăS
Căr&atul întoarse în(riNorat oc%ii s.re el)
8 *are-i nu-ele tău -iNlociuS
*e,a .e c%i.ul tatălui îi s.use lui ?aEe că se uitase la nota de .e eseul lui "inal,
dar nu se sinc%isise să citească lucrarea în sine ori co-entariul critic al doa-nei
/,er')
8 N-a- a#a ce,a, 3ise el) E doar o ini7ială, ca Harr' S) Tru-an) Doar că a -ea e
$) *e te-a "ăcut să între&i astaS
8 Si-.la curio3itate, răs.unse ?aEe)
$eu#i să-#i .ăstre3e -ina serioasă .+nă ce .lecă tatăl lui))) dar i-ediat ce u#a se
înc%ise, dădu "u(a la .at #i î#i îndesă "a7a în .ernă, ca să a-orti3e3e un alt acces
de r+s săl&atic)
22
*+nd "u si(ur că-i trecuse #i acest acces Pde#i .u"nete de r+s încă-i -ai urcau în
(+t, ca re.licile unui cutre-urQ #i că tatăl lui ,a "i încuiat în si(uran7ă în &iroul lui,
cu 7i(ările, scotc%-ul, %+rtiile #i sticlu7a lui cu .udră al&ă, ?aEe se întoarse la -asa
de scris, a.rinse la-.a #i desc%ise Charlie, trenule0ul &u-uu) /runcă o .ri,ire
ra.idă la .a(ina te%nică #i ,ă3u că ,olu-ul "usese .u&licat .ri-a dată în 19<M
eDe-.larul lui era din a .atra edi7ie) Se uită .e co.erta a .atra, dar nu a.ărea nicio
in"or-a7ie des.re Cer'l E,ans, autorul căr7ii)
?aEe re,eni la .ri-a .a(ină, se uită la i-a(inea unui &ăr&at cu .ăr &lond, care
r+nNea în ca&ina unei loco-oti,e cu a&ur, studie r+nNetul de -+ndrie de .e c%i.ul
o-ului, du.ă care înce.u să citească)
Co& CrooEs era -ecanic de loco-oti,ă .entru co-.ania de căi "erate 6u-ea de
MiNloc, .e se(-entul St 6ouis8To.eEa) Mecanicul Co& era cel -ai &un an(aNat .e care
co-.ania de căi "erate 6u-ea de MiNloc îl a,usese ,reodată, iar *%arlie era cel -ai
&un trenX
*%arlie era o loco-oti,ă cu a&ur 2< Ci( Co' #i -ecanicul Co& era sin(urul căruia i
se .er-isese să #adă în ca&ina ei #i să tra(ă de #nurul sirenei) Toată lu-ea cuno#tea
>===-===-ul sirenei lui *%arlie #i de c+te ori îl au3eau răsun+nd .este c+-.iile din
Kansas, oa-enii s.uneauA 9F#tia-s *%arlie #i -ecanicul Co&, cea -ai ra.idă ec%i.ă
dintre St 6ouis #i To.eEaX:
Căie7i #i "ete dădeau "u(a în curte să-i ,adă .e *%arlie #i -ecanicul Co& trec+nd)
Mecanicul Co& le 3+-&ea #i "lutura din -+nă) *o.iii 3+-&eau #i "luturau îna.oi)
Mecanicul Co& a,ea un secret s.ecial) El era sin(urul care îl #tia) *%arlie, trenule7ul
=u-uu, era de "a.t ,iu) ;ntr-o 3i, .e c+nd stră&ăteau distan7a dintre To.eEa #i St 6ouis,
-ecanicul Co& a au3it o ,oce care c+nta "oarte încet #i &l+nd)
8 *ine-i în ca&ină cu -ineS a 3is se,er -ecanicul Co&)
8 TreV să te duci la .si%iatru, -ecanicule Co&, -ur-ură ?aEe #i întoarse .a(ina)
Iată o i-a(ine cu Co& a.lec+ndu-se .entru a se uita su& "ocarul auto-at al lui
*%arlie, trenule7ul =u-uu) ?aEe se între&ă cine conducea trenul #i se uita du.ă ,aci
Pca să nu -ai 3ice- de &ăie7i #i "eteQ în ti-. ce Co& căuta .asa(eri clandestini, #i
&ănuia că Cer'l E,ans nu se .rea .rice.use la trenuri)
8 Nu-7i "ace (riNi, 3ise o ,oce Noasă, (roasă) Sunt doar eu)
8 *ine euS între&ă -ecanicul Co&)
Gor&i .e cel -ai si(ur #i răsunător ton al său, deoarece încă -ai credea că cine,a îi
Nuca o "estă)
8 *%arlie, răs.unse ,ocea Noasă, (roasă)
8 4u(i d-aciX "ăcu -ecanicul Co&) Trenurile nu ,or&escX N-oi "i #tiind eu -ulte, dar
asta #tiuX Dacă e#ti *%arlie, .resu.un că .o7i să-7i tra(i sin(ur sirenaX
8 Si(ur că da, 3ise ,ocea Noasă, (roasă, #i toc-ai atunci sirena î#i tri-ise sunetul
.relun(, rosto(olitor, .este c+-.iile din MissouriA >===-===X
8 S"inte Du-ne3euleX 3ise -ecanicul Co&) Chiar e#ti tuX
8 Ki-a- s.us, rosti *%arlie, trenule7ul =u-uu)
8 *u- de n-a- #tiut .+nă acu- că e#ti ,iuS între&ă -ecanicul Co&) De ce nu -i-ai
,or&it niciodată .+nă acu-S
Ti atunci *%arlie îi c+ntă -ecanicului Co& ur-ătorul c+ntec, cu ,ocea lui Noasă,
(roasă)
5u-mi pune -ntre'$ri copil$re+ti,
5-am s$ 6oc 6ocuri proste+ti.
Sunt un simplu trenule0 uu-uu
?i asta am s$ fiu continuu.
7reau doar s$ c$l$toresc
Su' cerul clar, s$r'$toresc,
?i s$ fiu un trenule0 uu-uu ferice,
%n$ -n #iua c%nd m-oi duce.
8 > să -ai ,or&e#ti cu -ine c+nd ,o- -ai "i .e dru-S între&ă -ecanicul Co&) Mi-ar
"ace -are .lăcere)
8 Si(ur că da, 3ise *%arlie) Te iu&esc, -ecanicule Co&)
8 Ti eu te iu&esc, *%arlie, răs.unse -ecanicul Co&, du.ă care trase sirena el însu#i,
doar ca să arate c+t era de "ericit)
>==-===X Era cel -ai .uternic #i -ai ro&ust sunet de sirenă .e care *%arlie îl
scosese /reodat$, #i to7i cei care l-au au3it au ,enit să-l ,adă)
I-a(inea care ilustra această ulti-ă scenă era cea de .e co.erta căr7ii) ;n
i-a(inile anterioare Perau ni#te desene su-are care-i a-inteau lui ?aEe de .o3ele
din cartea lui .re"erată din (rădini7ă, Mi*e Mulli"an +i lopata lui cu a'urV,
loco-oti,a era o si-.lă loco-oti,ă 8 ani-ată, indiscuta&il interesantă .entru
&ăie7ii din anii 02 care "or-aseră .u&licul-7intă al acelei căr7i, însă era doar o
-a#inărie) ;n această i-a(ine însă, a,ea clare trăsături u-ane, iar asta îi tre3i lui
?aEe un "ior .uternic, în ciuda 3+-&etului lui *%arlie #i a duio#iei ca- .rea trase
de .ăr a .o,e#tii)
Nu a,ea încredere în 3+-&etul acela)
Se întoarse la eseul său "inal #i scrută teDtul) Sunt aproape si"ur c$ >laine este
periculos, citi el, iar $sta e ade/$rul.
;nc%ise dosarul, lo,i (+nditor cu de(etele în el c+te,a -o-ente, a.oi se întoarse
la Charlie, trenule0ul &u-uu)
Mecanicul Co& #i *%arlie .etrecură -ulte 3ile "ericite î-.reună #i discutară des.re
-ulte lucruri) Mecanicul Co& trăia sin(ur, iar *%arlie era .ri-ul .rieten ade,ărat .e
care îl a,ea de c+nd îi -urise so7ia, cu -ult ti-. în ur-ă, în NeB UorE)
/.oi, într-o &ună 3i, c+nd *%arlie #i -ecanicul Co& se întoarseră la de.oul din St
6ouis, (ăsiră o nouă loco-oti,ă diesel în locul de sta7ionare al lui *%arlie) Ti încă ce
loco-oti,ă dieselX *inci -ii de cai-.utereX Ta-.oane din o7el nic%elatX Motoare de
trac7iune "a&ricate la 4a&rica de 6oco-oti,e din =tica, NeB UorEX Ti .e aco.eri#ul ei,
în s.atele (eneratorului, erau trei ,entilatoare de răcire (al&en-a.rins)
8 *e-i astaS între&ă -ecanicul Co& în(riNorat, dar *%arlie nu "ăcu dec+t să-#i c+nte
c+ntecul cu ,ocea lui Noasă, (roasăA
5u-mi pune -ntre'$ri copil$re+ti,
5-am s$ 6oc 6ocuri proste+ti.
Sunt un simplu trenule0 uu-uu
?i asta am s$ fiu continuu.
7reau doar s$ c$l$toresc
Su' cerul clar, s$r'$toresc,
?i s$ fiu un trenule0 uu-uu ferice,
%n$ -n #iua c%nd m-oi duce.
Do-nul Cri((s, directorul de.oului, se a.ro.ie)
8 /ceasta e o "ru-oasă loco-oti,ă diesel, 3ise -ecanicul Co&, dar ,a tre&ui să o
-uta7i din locul de sta7ionare al lui *%arlie, do-nule Cri((s) *%arlie tre&uie uns c%iar
în această du.ă-a-ia3ă)
8 *%arlie nu ,a -ai tre&ui uns niciodată, -ecanicule Co&, s.use cu triste7e în (las
do-nul Cri((s) Ga "i înlocuit cu ea 8 o loco-oti,ă diesel Curlin(ton We.%'r nou-
nou7ă) >dată, *%arlie a "ost cea -ai &ună loco-oti,ă din lu-e, dar acu- este &ătr+n #i
&oilerele lui sca.ă a.ă) Mă te- că a ,enit ti-.ul ca *%arlie să iasă la .ensie)
8 /iureaX Mecanicul Co& era "uriosX *%arlie e încă .lin de ,la(ăX Goi tele(ra"ia la
sediul central al co-.aniei de căi "erate 6u-ea de MiNlocX ;i ,oi tele(ra"ia
.re#edintelui, do-nul $a'-ond Martin, eu însu-iX ;l cunosc, .entru că o dată -i-a
acordat un Pre-iul de Merit, #i du.ă aceea eu #i *%arlie i-a- .li-&at "iica cea -ică)
/- lăsat-o să tra(ă de #nur #i *%arlie a #uierat c+t a .utut de tare .entru eaX
8 ;-i .are rău, Co&, s.use do-nul Cri((s, dar do-nul Martin însu#i a cerut noua
loco-oti,ă diesel)
Era ade,ărat) /#a înc+t *%arlie, trenule7ul =u-uu, a "ost tras .e o linie -oartă în cel
-ai înde.ărtat col7 al de.oului 6u-ii de MiNloc din St 6ouis, să ru(inească între
&uruieni) Ti ast"el, .e traseul dintre St 6ouis #i To.eEa se au3i TIIITX TIIIT-ul lui
Curlin(ton We.%'r, iar *%arlie tăcu .entru totdeauna) > "a-ilie de #oareci î#i (ăsi
culcu# în scaunul .e care -ecanicul Co& #e3use c+nd,a at+t de -+ndru, .ri,ind
.eisaNul .e l+n(ă care (onea cu ,ite3ăM o "a-ilie de r+ndunici î#i "ăcuse cui& în co#ul
lui de "u-) *%arlie ră-ase sin(ur #i "oarte trist) Ducea dorul #inelor de o7el #i al
cerurilor al&astre #i al s.a7iilor lar(i, desc%ise) =neori, noa.tea t+r3iu, se (+ndea la
aceste lucruri #i .l+n(ea cu lacri-i ne(re de ulei) /sta "ăcea ca "ru-osul lui "ar
Strat%a- să ru(inească, dar lui nu-i .ăsa, întruc+t acu- "arul Strat%a- era ,ec%i #i nu
se -ai a.rindea niciodată)
Do-nul Martin, .re#edintele co-.aniei de căi "erate 6u-ea de MiNloc, îi scrise
-ecanicului Co& #i-i "ăcu o"erta de a conduce noul Curlin(ton We.%'r) 9E o
loco-oti,ă &ună, -ecanicule Co&:, s.unea do-nul Martin, 9.lină de ,la(ă, #i tu ar
tre&ui să "ii cel care s-o conducăX Dintre to7i -ecanicii care lucrea3ă .entru 6u-ea de
MiNloc, tu e#ti cel -ai &un) Iar "iica -ea, Susanna%, n-a uitat nicio cli.ă că ai lăsat-o să
tra(ă ,ec%ea sirenă a lui *%arlie):
Dar -ecanicul Co& s.use că, dacă nu-l -ai .oate conduce .e *%arlie, 3ilele lui de
-ecanic s-au înc%eiat) 9N-a# .utea în7ele(e o loco-oti,ă diesel at+t de nouă #i de
.er"or-antă:, răs.unse -ecanicul Co&, 9#i ea nu --ar în7ele(e .e -ine):
;i "u încredin7ată sarcina de a între7ine loco-oti,ele de la de.oul din St 6ouis, #i
-ecanicul Co& de,eni în(riNitorul Co&) =neori, ceilal7i -ecanici care conduceau noile
loco-oti,e diesel .er"or-ante r+deau de el)
8 =ite-l .e ne(%io&ul ăla &ătr+nX 3iceau eu) Nu .oate în7ele(e că lu-ea a -ers -ai
de.arteX
/lteori, noa.tea t+r3iu, -ecanicul Co& se ducea în "undul cur7ii de.oului, acolo unde
*%arlie, trenule7ul =u-uu, stătea .e #inele ru(inite ale liniei -oarte care-i de,enise
casă) Printre ro7ile lui crescuseră &uruieniM "arul era ru(init #i or&) Mecanicul Co& îi
,or&ea -ereu lui *%arlie, însă *%arlie îi răs.undea din ce în ce -ai rar) ;n -ulte no.7i
nu scotea nicio ,or&ă)
;ntr-o noa.te, -ecanicului Co& îi ,eni o idee teri&ilă)
8 *%arlie, e#ti .e -oarteS între&ă el #i, cu ,ocea lui Noasă, (roasă, *%arlie răs.unseA
5u-mi pune -ntre'$ri copil$re+ti,
5-am s$ 6oc 6ocuri proste+ti.
Sunt un simplu trenule0 uu-uu
?i asta am s$ fiu continuu.
7reau doar s$ c$l$toresc
Su' cerul clar, s$r'$toresc,
?i s$ fiu un trenule0 uu-uu ferice,
%n$ -n #iua c%nd m-oi duce.
?aEe .ri,i îndelun( i-a(inea care înso7ea acest e.isod nu toc-ai nea#te.tat)
Poate că era un desen su-ar, însă era eDecutat cu -ăiestrie) *%arlie arăta &ătr+n,
o&osit #i uitat de toată lu-ea) Mecanicul Co& .ărea că #i-a .ierdut ulti-ul
.rieten))) ceea ce, .otri,it .o,e#tii, c%iar a#a era) ?aEe î#i i-a(ină co.iii de .e tot
cu.rinsul /-ericii .l+n(+nd din to7i rărunc%ii la acest e.isod, #i în7elese că erau
multe .o,e#ti .entru co.ii care con7ineau ase-enea lucruri, ce-7i ter"eleau
e-o7iile) Hansel #i Gretel a&andona7i în .ădure, -a-a lui Ca-&i do&or+tă de un
,+nător, -oartea lui >ld Ueller) Era u#or să-i răne#ti .e co.ila#i, u#or să-i "aci să
.l+n(ă, iar asta arăta o .ornire ciudat de sadică la -aNoritatea .o,estitorilor)))
inclusi,, a.arent, la Cer'l E,ans)
Dar, desco.eri ?aEe, el nu era întristat de i3(onirea lui *%arlie în 7inuturile .ustii
#i &uruienoase de la -a(inea de.oului 6u-ea de MiNloc din St 6ouis) Ca
di-.otri,ă) >ra/o, (+ndi el) !colo -i e locul. !colo, pentru c$ e periculos. 5-are
dec%t s$ putre#easc$ acolo, +i nu te l$sa -n+elat de lacrima din ochiul lui E se
spune c$ +i crocodilii pl%n".
*iti re.ede restul .o,e#tii) /,ea un "inal "ericit, desi(ur, de#i acel -o-ent de
dis.erare la -ar(inea de.oului era indiscuta&il cel .e care co.iii #i-l a-inteau
-ult ti-. du.ă ce "inalul "ericit cădea în uitare)
Do-nul Martin, .re#edintele co-.aniei de căi "erate 6u-ea de MiNloc, ,eni în
St 6ouis să ,adă cu- -er(e trea&a) Planul lui era să -ear(ă cu Curlin(ton
We.%'r .+nă la To.eEa, unde "iica lui 7inea .ri-ul ei recital de .ian, c%iar în acea
du.ă-a-ia3ă) Doar că We.%'r nu ,oia să .ornească) Motorina din re3er,or
con7inea a.ă, din c+te se .ărea)
P2are tu, mecanicule >o', s$ fi pus ap$ -n ea. se între&ă ?aEe) 1ac pariu c$ da,
/ulpe /iclean$ ce e+ti4Q
Toate celelalte trenuri erau .lecate .e traseuX *e să "acăS
*ine,a îl trase de &ra7 .e do-nul Martin) Era în(riNitorul Co&, doar că nu -ai arăta ca
un în(riNitor de loco-oti,e) ;#i scosese .antalonii .ăta7i cu ulei #i î-&răcase o salo.etă
curată) Pe ca. a,ea ,ec%ea lui #a.că dun(ată, de -ecanic)
8 *%arlie e -ai încolo, .e linia -oartă, 3ise el) *%arlie .oate "ace dru-ul .+nă la
To.eEa, do-nule Martin) *%arlie ,ă .oate duce acolo la ti-. .entru recitalul de .ian
al "iicei du-nea,oastră)
8 6oco-oti,a aia cu a&ur, ,ec%eS .u"ni do-nul Cri((s) Soarele ,a a.une #i *%arlie
încă nu ,a "i nici la o.t3eci de Eilo-etri de To.eEaX
8 *%arlie .oate să o "acă, insistă -ecanicul Co&) 4ără (arnituri în s.ate, #tiu că .oateX
Gede7i du-nea,oastră, în ti-.ul -eu li&er i-a- cură7at -otorul #i &oilerul)
8 Să "ace- o încercare, acce.tă do-nul Martin) Mi-ar .ărea rău să .ierd .ri-ul recital
al lui Susanna%X
*%arlie era .re(ătit de dru-M -ecanicul Co& îi "ăcuse .linul cu căr&uni #i "ocarul era
at+t de cald, înc+t .ere7ii lui se înro#iseră) ;l aNută .e do-nul Martin să urce în ca&ină
#i-l scoase .e *%arlie de .e linia -oartă, ru(inită #i uitată, .un+ndu-l .e linia
.rinci.ală .entru .ri-a dată în ani de 3ile) /.oi, c+nd cu.lă în .ri-a ,ite3ă, trase de
#nur #i *%arlie scoase ,ec%iul lui stri(ăt curaNosA 2&&-&&&4
Pretutindeni în St 6ouis co.iii au3iră acel stri(ăt #i aler(ară din cur7ile lor ca să ,adă
,ec%ea loco-oti,ă cu a&ur trec+nd)
8 =iteX stri(au ei) E *%arlieX *%arlie, trenule7ul =u-uu s-a întorsX =raX 4luturau to7i din
-+nă #i, c+nd *%arlie ie#ea .u"ăind din ora#, .rin3+nd ,ite3ă, trase sin(ur sirena, eDact
cu- "ăcea în 3ilele de de-ultA 2&&-&&&4
Clic-clac, clic-clac "ăceau ro7ile lui *%arlieX
uf-puf, puf-puf "ăcea "u-ul .e co#ul lui *%arlieX
>oc-'oc, 'oc-'oc "ăcea &anda care ali-enta cu căr&uni "ocarulX
*e ,ite3ăX *e -ai ,la(ăX *%arlie nu -ai -ersese niciodată at+t de re.edeX PeisaNul
(onea alături neclarX De.ă#ea -a#inile de .e $oute 1 ca #i c+nd acestea ar "i stat .e
locX
8 Măiculi7ă, -aica -eaX eDcla-ă do-nul Martin, "lutur+ndu-#i .ălăria în aer) /sta 3ic
#i eu loco-oti,ă, Co&X Nu #tiu de ce a- scos-o din "unc7iuneX *u- "aci să 7ii &anda
trans.ortoare .lină la ,ite3a astaS
Mecanicul Co& 3+-&i, întruc+t el #tia că *%arlie se alimenta sin"ur) Ti, .este clic-clac
#i puf-puf #i 'oc-'oc, îl au3ea c+nt+ndu-#i ,ec%iul c+ntec cu ,ocea lui Noasă, (roasăA
5u-mi pune -ntre'$ri copil$re+ti,
5-am s$ 6oc 6ocuri proste+ti.
Sunt un simplu trenule0 uu-uu
?i asta am s$ fiu continuu.
7reau doar s$ c$l$toresc
Su' cerul clar, s$r'$toresc,
?i s$ fiu un trenule0 uu-uu ferice,
%n$ -n #iua c%nd m-oi duce.
*%arlie l-a dus .e do-nul Martin la ti-. la recitalul de .ian al "iicei sale Pcu- alt"elSQ
#i Susanna% s-a &ucurat .este .oate să-l re,adă .e ,ec%iul ei .rieten, *%arlie Pcu-
alt"elSQ, #i to7i s-au dus îna.oi la St 6ouis î-.reună, Susanna% tră(+nd cu toată "or7a de
#nurul sirenei c+t a "ost dru-ul de lun() Do-nul Martin le-a (ăsit lui *%arlie #i
-ecanicului Co& de lucru la nou-în"iin7atul .arc de distrac7ii 6u-ea de MiNloc din
*ali"ornia, să .li-&e co.iii, #i acolo îi ,e7i (ăsi #i astă3i, .li-&+nd de colo-colo co.ii
,eseli în acea lu-e .lină de lu-ini #i -u3ică #i distrac7ie .e cinste) Părul -ecanicului
Co& este al&, iar *%arlie nu -ai ,or&e#te la "el de -ult ca înainte, dar a-+ndoi au încă
destulă ,la(ă #i, din c+nd în c+nd, co.iii îl aud .e *%arlie c+nt+ndu-#i ,ec%iul c+ntec
cu ,ocea lui Noasă, (roasă)
S4\$TIT
8 Nu--i .une între&ări co.ilăre#ti, n-a- să Noc Nocuri .roste#ti, -ur-ură ?aEe,
uit+ndu-se la ulti-a ilustra7ie)
;l în"ă7i#a .e *%arlie, trenule7ul =u-uu, tră(+nd două ,a(oane de .asa(eri
desco.erite, .line de co.ii ,eseli, de la monta"nes-russes la roata 4erris)
Mecanicul Co& stătea în ca&ină, tră(ea #nurul sirenei #i .ărea "ericit ca .orcul în
-ocirlă) ?aEe &ănuia că 3+-&etul -ecanicului Co& tre&uia să eD.ri-e "ericirea
su.re-ă, dar lui i se .ărea că era 3+-&etul unui descreierat) *%arlie #i -ecanicul
Co& arătau am%ndoi ca ni#te descreiera7i))) #i cu c+t ?aEe se uita -ai -ult la co.ii,
cu at+t a,ea -ai -ult i-.resia că eD.resiile de .e c%i.urile lor aduceau cu ni#te
(ri-ase de teroare) L$sa0i-ne s$ co'or%m, .ăreau să s.ună c%i.urile lor) 7$
ru"$m, l$sa0i-ne s$ co'or%m teferi +i ne/$t$ma0i.
?i s$ fiu un trenule0 uu-uu ferice p%n$ -n #iua c%nd m-oi duce.
?aEe înc%ise cartea #i o .ri,i că3ut .e (+nduri) /.oi o redesc%ise #i înce.u să o
"run3ărească, încercuind anu-ite cu,inte #i .ro.o3i7ii care, i se .ărea lui, a,eau o
anu-ită i-.ortan7ă)
Compania de c$i ferate Lumea de Mi6loc... mecanicul >o'... o /oce 6oas$,
"roas$... 2&&-&&&... primul prieten ade/$rat pe care -l a/ea de c%nd -i murise
so0ia, cu mult timp -n urm$, -n 5eF Gor*... domnul Martin... lumea a mers mai
departe... Susannah...
6ăsă .iDul Nos) (e ce i se .ăreau i-.ortante aceste cu,inte #i .ro.o3i7iiS *ea
des.re NeB UorE .ărea e,identă, dar celelalteS Ti, la ur-a ur-ei, de ce cartea
aceastaS 4a.tul că îi "usese scris să o cu-.ere era incontesta&il) Dacă n-ar "i a,ut
&ani în &u3unar, era con,ins că ar "i luat-o .ur #i si-.lu #i ar "i "u(it cu ea din
li&rărie) Dar de ce. Se si-7ea ca acul unei &usole) /cul nu #tie ni-ic des.re
nordul -a(neticM #tie doar că tre&uie să indice într-o anu-ită direc7ie, "ie că-i
.lace, "ie că nu)
Sin(urul lucru .e care ?aEe îl #tia si(ur era că se si-7ea "oarte, "oarte o&osit #i
că, dacă nu se a#e3a în .at cur+nd, ,a ador-i la -asă) ;#i dădu Nos că-a#a, a.oi
aruncă încă o .ri,ire la co.erta lui Charlie, trenule0ul &u-uu.
W+-&etul acela) Pur #i si-.lu nu a,ea încredere în 3+-&etul acela) Nici c+t
ne(ru su& un(%ie)
23
So-nul nu ,eni at+t de re.ede .e c+nd se a#te.tase ?aEe) Gocile reînce.ură să se
contra3ică dacă el era ,iu sau -ort, #i îl 7inură trea3) ;n cele din ur-ă, se ridică în
ca.ul oaselor cu oc%ii înc%i#i #i a.ăs+ndu-#i t+-.lele cu .u-nii încle#ta7i)
Termina0i4 stri(ă la ele) Termina0i odat$4 !0i t$cut toat$ #iua, t$ce0i din nou4 3u
a+ t$cea dac$ ar recunoa+te c$ sunt mort, 3ise î-&u"nată una dintre ,oci) !+
t$cea +i eu dac$ ar arunca nai'ii o pri/ire -n 6ur +i ar recunoa+te c$ sunt -n mod
e/ident /iu, ricană cealaltă)
;i ,enea să stri(e c+t îl 7ineau .lă-+nii) Nu credea că se ,a -ai .utea controlaM
si-7ea că-i urca stri(ătul în (+t ca ,o-a) Desc%ise oc%ii, î#i ,ă3u .antalonii
a#e3a7i .e s.ătarul scaunului de la &irou #i-l "ul(eră o idee) *o&orî din .at, se duse
la scaun #i .i.ăi în &u3unarul dre.t din "a7ă al .antalonilor)
*%eia ar(intie era tot acolo #i i-ediat ce de(etele i se str+nseră în Nurul ei, ,ocile
încetară)
Spune-i, (+ndi el, nea,+nd idee cui îi era adresat (+ndul) Spune-i s$ str%n"$
cheia -n m%n$. Cheia face /ocile s$ dispar$.
Se întoarse în .at #i ador-i cu c%eia str+nsă în -+nă, la trei -inute du.ă ce .use
ca.ul .e .ernă)
III
UŞA ŞI DEMONUL
1
Toc-ai c+nd era să-l "ure so-nul, Eddie au3i clar în urec%e o ,oceA Spune-i s$
str%n"$ cheia -n m%n$. Cheia face /ocile s$ dispar$.
Se ridică 7ea.ăn în #e3ut, uit+ndu-se s.eriat în Nur) Susanna% dor-ea &u#tean
l+n(ă elM ,ocea aceea nu .utea să "i "ost a ei)
Ti nici a altcui,a, a.arent) Mer(eau .rin .ădure, de-a lun(ul cărării Grin3ii, deNa
de o.t 3ile, #i-n seara aceasta ridicaseră ta&ără .e "undul unei ,ăi ad+nci)
/.roa.e, în st+n(a, ,uia un .+r+u -are, cur(+nd în aceea#i direc7ie în care se
îndre.tau eiA sud-est) ;n drea.ta, .e o costi#ă a&ru.tă cre#teau &ra3i) Nu era niciun
intrus acoloM doar Susanna% care dor-ea #i $oland care stătea de ,e(%e) Pistolarul
era (%e-uit su& .ătura sa .e -alul .+r+ului #i se uita în întuneric)
Spune-i s$ str%n"$ cheia -n m%n$. Cheia face /ocile s$ dispar$.
Eddie e3ită .re7 de un sin(ur -o-ent) Sănătatea -entală a lui $oland era în
&alan7ă acu-, iar &alan7a se înclina în direc7ia (re#ită) Ti .artea cea -ai rea era că
ni-eni nu #tia asta -ai &ine dec+t el însu#i) ;n acest .unct, Eddie era dis.us să se
a(a7e de orice .ai)
4olosea în c%i. de .ernă o &ucată î-.ăturită de .iele de că.rioară) Că(ă -+na
su& ea #i scoase de acolo un .ac%et în"ă#urat în .iele) Se duse la $oland #i "u
sur.rins că .istolarul nu-l o&ser,ă dec+t în -o-entul în care era la -ai .u7in de
.atru .a#i de s.atele lui ne.roteNat) 4usese un ti-. 8 #i încă nu de -ult 8 c+nd
$oland ar "i #tiut că Eddie era trea3 încă dinainte ca el să se ridice în #e3ut) /r "i
sesi3at sc%i-&area în res.ira7ia lui)
3ra mai /i"ilent atunci c%nd eram pe pla6$, c%nd era pe 6um$tate mort din
pricina mu+c$turii homaro+eniei, (+ndi Eddie cu triste7e)
;ntr-un t+r3iu, $oland întoarse ca.ul #i se uită la el) >c%ii lui ardeau de durere #i
isto,ire, dar Eddie recunoscu aceste lucruri ca "iind doar un licăr de su.ra"a7ă)
Dincolo de el intuia o con"u3ie scă.ărătoare care a,ea a.roa.e si(ur să se
trans"or-e în ne&unie, dacă ar "i continuat să e,olue3e de ca.ul ei) ;#i si-7i ini-a
(rea de -ilă)
8 Nu .o7i dor-iS între&ă $oland) Gocea lui era -oale, a.roa.e a-or7ită)
8 /.roa.e că ador-ise-, #i a.oi --a- tre3it, înce.u Eddie) /scultă)))
8 *red că -ă .re(ătesc să -or)
$oland îl 7intui cu .ri,irea) Strălucirea îi .ărăsi oc%ii #i acu-, .ri,indu-i, era ca
#i c+nd s-ar "i uitat în două %ăuri ad+nci #i întunecate, a.arent "ără s"+r#it) Eddie se
cutre-ură, -ai -ult din cau3a acelei .ri,iri (oale dec+t din cau3a celor rostite de
$oland)
8 Ti #tii, Eddie, ce s.er că se a"lă în .oiana unde se s"+r#e#te dru-ulS
8 $oland)))
8 6ini#te, continuă celălalt) Doar lini#te) /sta ar "i de aNuns) =n s"+r#it .entru)))
asta)
;#i a.ăsă t+-.lele cu .u-nii #i Eddie (+ndiA !m mai /$#ut pe cine/a f$c%nd
asta, +i nu de mult. (ar pe cine. &nde.
Era ridicol, desi(urM nu ,ă3use .e ni-eni dec+t .e $oland #i Susanna% de
a.roa.e două luni) Dar sim0ea că era ade,ărat)
8 $oland, lucre3 de un ti-. la ce,a, 3ise el)
Pistolarul încu,iin7ă) Năluca unui 3+-&et îi atinse &u3ele)
8 Ttiu) *e esteS E#ti .re(ătit în s"+r#it să--i s.uiS
8 *red că .oate "i o .arte din trea&a asta cu *a-tet-ul)
=itătura (oală .ărăsi oc%ii lui $oland) ;i aruncă lui Eddie o .ri,ire atentă, dar nu
s.use ni-ic)
8 =ite)
Eddie înce.u să des.ăturească &ucata de .iele)
!sta n-o s$ a6ute la nimic4 3ise deodată ,ocea lui Henr' .e un ton su.erior) Era
at+t de .uternică, înc+t Eddie c%iar tresări) 5u e dec%t o cioplitur$ f$r$ noim$4 2
s$ r%d$ imediat ce o /a /edea4 2 s$ r%d$ de tineX ;2o, ui’ la asta4< /a spune. ;!
cioplit feti0a ce/a.<
8 Taci din (ură, -ur-ură Eddie) Pistolarul ridică din s.r+ncene)
8 Nu tu)
$oland a.ro&ă din ca., "ără sur.rindere)
8 4ratele tău te ,i3itea3ă des, nu-i a#a, EddieS
=n -o-ent, Eddie nu "ăcu dec+t să se uite "iD la el, cu o&iectul lui cio.lit încă
ascuns în .ătratul de .iele) /.oi 3+-&i) Nu era un 3+-&et a(rea&il)
8 Nu la "el de des ca înainte) Sla,ă *erului .entru -icile -inuni)
8 Da, 3ise $oland) Prea -ulte ,oci a.asă tare .e su"letul unui o-))) *e este,
EddieS /rată--i, te ro()
Eddie ridică &ucata de "rasin) *%eia, a.roa.e co-.letă, ie#ea din ea ase-enea
ca.ului unei "e-ei la .rora unei coră&ii))) sau a -+nerului unei să&ii în"i.te într-o
st+ncă) Eddie nu #tia c+t de &ine reu#ise să re.roducă "or-a c%eii .e care o ,ă3use
în "oc P#i niciodată nu ,a #ti, &ănuia, dec+t dacă ,a (ăsi încuietoarea .otri,ită în
care să o încerceQ, dar credea că o ni-erise &ine) De un sin(ur lucru era c+t se
.oate de si(urA era cea -ai &ună scul.tură .e care o "ăcuse ,reodată) De de.arte)
8 Pe to7i 3eii, Eddie, e "ru-oasăX "ăcu $oland) /.atia îi dis.ăruse din (lasM ,or&i
.e un ton de re,eren7ă sur.rinsă, .e care Eddie nu-l -ai au3ise .+nă atunci) E
(ataS Nu e, nu-i a#aS
8 Nu))) nu toc-ai) ;#i .li-&ă de(etul -are în a treia sco&itură, a.oi .este s-ul de
la ca.ătul ulti-ei sco&ituri) Mai a- .u7in de lucrat aici, iar cur&ura de la ca.ăt
încă nu a ie#it &ine) Nu #tiu de unde #tiu asta, dar a#a e)
8 Fsta este secretul tău) Nu era o între&are)
8 Da) /cu-, de a# #ti -ăcar ce însea-năX
$oland se uită în Nur) Eddie îi ur-ări .ri,irea #i o ,ă3u .e Susanna%) Se si-7i
.u7in u#urat #tiind că $oland o au3ise .ri-ul)
8 *e "ace7i, &ăie7i, at+t de t+r3iuS Trăncăni7i ,er3i #i uscateS Gă3u c%eia de le-n
din -+na lui Eddie #i încu,iin7ă) *%iar -ă între&a- c+nd te ,ei %otărî să ne ară7i
#i nouă aia) / ie#it &ine) Nu #tiu la ce "olose#te, dar a ie#it al nai&ii de &ine)
8 N-ai idee ce u#ă ar .utea desc%ideS îl între&ă $oland .e Eddie) /sta n-a "ăcut
.arte din *hef-ul tăuS
8 Nu))) dar s-ar .utea să aNute la ce,a, c%it că nu e ter-inată) ;ntinse c%eia s.re
$oland) Greau să o 7ii tu)
Pistolarul nu "ăcu niciun (est de a o lua) ;l .ri,i îndea.roa.e .e Eddie)
8 De ceS
8 Pentru că))) ei &ine))) .entru că cine,a cred că -i-a s.us că a#a ar tre&ui)
8 *ineS
>$iatul t$u, (+ndi Eddie i-ediat #i, i-ediat ce a,u (+ndul, #tiu că era ade,ărat)
!furisitul t$u de '$iat) Nu ,oia, totu#i, să o s.ună cu ,oce tare) Nu ,oia să
a-intească deloc nu-ele &ăiatului) /sta nu .utea dec+t să-i "acă din nou rău lui
$oland)
8 Nu #tiu) Dar cred că ar tre&ui să încerci)
$oland întinse încet -+na du.ă c%eie) *+nd de(etele lui o atinseră, un licăr
.uternic .ăru să o lu-ine3e, dar dis.ăru at+t de re.ede, înc+t Eddie nu "u si(ur
dacă-l ,ă3use) Putea să "i "ost doar lu-ina stelelor)
M+na lui $oland str+nse c%eia cio.lită în &ucata de le-n) =n -o-ent, .e c%i.ul
lui nu se ,ă3u ni-ic) /.oi "runtea i se încre7i #i ca.ul se lăsă .u7in .e o .arte, ca
#i c+nd ar "i ascultat ce,a)
8 *e esteS între&ă Susanna%) /u3i)))
8 ?++4
Nedu-erirea de .e c%i.ul lui $oland era înlocuită încet de -irare) Se uită de la
Eddie la Susanna% #i îna.oi la Eddie) >c%ii i se u-.leau de o e-o7ie .uternică,
a#a cu- o cara"ă se u-.le cu a.ă c+nd e co&or+tă într-un i3,or)
8 $olandS între&ă Eddie în(riNorat) Te si-7i &ineS
$oland #o.ti ce,a) Eddie nu au3i ce) Susanna% .ărea s.eriată) /runcă o .ri,ire
acu3atoare s.re Eddie, ca .entru a-l între&aA Ce i-ai f$cut. Eddie îi luă -+na în
a-&ele sale -+ini)
8 *red că e &ine)
$oland str+n(ea at+t de tare în -+nă &ucata de le-n, înc+t Eddie se te-u .e
-o-ent că o ,a ru.e în două, dar le-nul era .uternic #i Eddie îl cio.lise (ros)
G+tul .istolarului se u-"lăM -ărul lui /da- urcă #i co&orî, în ti-. ce &ăr&atul se
străduia să ,or&ească) Ti, dintr-odată, stri(ă s.re cer cu o ,oce .uternică #i clarăA
8 !& (IS=R&T4 72CIL3 !& (IS=R&T4
;ntoarse .ri,irea s.re ei #i Eddie ,ă3u ce,a ce nu s-ar "i a#te.tat niciodată să
,adă 8 nici dacă ar "i trăit o -ie de ani)
$oland de Gilead .l+n(ea)
2
;n noa.tea aceea, .istolarul dor-i neîntors #i a,u un so-n "ără ,ise .entru
.ri-a dată de luni de 3ile, #i dor-i str+n(+nd tare în -+nă c%eia încă neter-inată)
3
;ntr-o altă lu-e, dar su& u-&ra aceluia#i *a-tet, ?aEe *%a-&ers a,ea cel -ai ,iu
,is din ,ia7a sa)
=-&la .rintr-o .ădure &ătr+nă, distrusă 8 o 3onă -oartă de co.aci că3u7i #i
tu"i#uri săl&atice care-l .rindeau de (le3ne #i încercau să-i "ure teni#ii) /Nunse la o
centură su&7ire de co.aci -ai tineri Panini, credea el, sau .oate "a(i 8 el era &ăiat
de la ora# #i sin(urul lucru .e care îl #tia si(ur des.re co.aci era că unii a,eau
"run3e #i al7ii a,eau aceQ #i desco.eri o cărare .rintre ei) ;#i croi dru- de-a lun(ul
ei, -i#c+ndu-se .u7in -ai re.ede) ;nainte se ,edea un "el de .oiană)
Se o.ri o dată înainte să aNun(ă la ea, c+nd 3ări un soi de indicator din .iatră la
drea.ta) Părăsi cărarea .entru a-l studia) Erau litere cio.lite în el, însă erau at+t de
erodate, înc+t nu reu#ea să le deslu#ească) ;n cele din ur-ă, înc%ise oc%ii Pnu -ai
"ăcuse asta niciodată într-un ,isQ #i î#i lăsă de(etele să ur-ărească "iecare literă,
ca un or& care cite#te Craille) 4iecare .rinse "or-ă în întunericul din s.atele
.leoa.elor sale, .+nă ce alcătuiră o .ro.o3i7ie care a.ăru într-un ni-& de lu-ină
al&astrăA
*F6FT>$=6E, /I*I ;N*EPE 6=ME/ DE MI?6>*
Dor-ind în .atul lui, ?aEe î#i trase (enunc%ii la .ie.t) M+na în care 7inea c%eia
era su& .ernă #i acu- de(etele o str+nseră -ai tare)
Lumea de mi6loc, (+ndi el, si"ur c$ da. St Louis +i Tope*a +i 2# +i arcul de
(istrac0ii +i Charlie, trenule0ul &u-uu)
Desc%ise oc%ii în ,is #i -erse -ai de.arte) Poiana din s.atele co.acilor era
.a,ată cu as"alt ,ec%i, cră.at) =n cerc (al&en-#ters "usese ,o.sit în -iNloc) ?aEe
î#i dădu sea-a că era un teren de &asc%et înainte să-l ,adă .e &ăiatul din celălalt
ca.ăt, st+nd la linia de aruncare li&eră #i d+nd la co# cu o -in(e Wilson ,ec%e) 6e
ni-erea unul du.ă altul, -in(ea intr+nd .er"ect .rin cercul "ără .lasă al co#ului)
*o#ul însu#i era "iDat în ce,a ce aducea cu un c%io#c de -etrou înc%is .este
noa.te) =#a lui era ,o.sită în dun(i (al&ene #i ne(re intercalate, .e dia(onală) Din
s.atele ei 8 sau .oate de su& ea 8 ?aEe au3ea un -ur-ur e(al de -a#inării
.uternice) Sunetul era cu-,a deranNant) Teri"iant)
5u c$lca pe ro'o0i, 3ise &ăiatul care arunca la co#, "ără a se întoarce) Cred c$
sunt to0i mor0i, dar n-a+ risca, -n locul t$u.
?aEe se uită în Nur #i ,ă3u î-.ră#tiate .e Nos -ai -ulte dis.o3iti,e -ecanice
s.ul&erate) =nul aducea cu un #oarece sau #o&olan, altul cu un liliac) =n #ar.e
-ecanic 3ăea ru.t în două &ucă7i ru(inite, a.roa.e de .icioarele sale)
Tu 3?TI eu. între&ă ?aEe, "ăc+nd un .as s.re &ăiatul de la co#, dar c%iar înainte
ca acesta să se întoarcă, ?aEe #tiu că răs.unsul era ne(ati,) Căiatul era -ai înalt
dec+t el #i a,ea cel .u7in treis.re3ece ani) /,ea .ărul -ai înc%is la culoare #i,
c+nd se uită la el, ?aEe ,ă3u că oc%ii străinului erau că.rui) /i săi erau al&a#tri)
Tu ce cre#i. între&ă &ăiatul străin #i-i .asă -in(ea)
5u, si"ur c$ nu, s.use ?aEe, .arcă scu3+ndu-se) (oar c$ de /reo trei s$pt$m%ni
sunt rupt -n dou$) Cătu -in(ea #i o aruncă de la -iNlocul terenului) /ceasta "ăcu o
&oltă înaltă #i că3u "ără 3(o-ot direct .rin cerc) ?aEe "u &ucuros))) dar desco.eri
că, în acela#i ti-., se te-ea de ce a,ea să-i s.ună &ăiatul acela străin)
?tiu, 3ise &ăiatul) Ţi-a f$cut /ia0a un cal/ar, nu-i a+aS Purta .antaloni scur7i
ecose3 #i un tricou (al&en .e care scria N= TE P6I*TISETTI NI*I>D/TF ;N
6=ME/ DE MI?6>*) ;#i le(ase o &andană ,erde la "runte, ca să nu-i intre .ărul
în oc%i) ?i-nainte s$ se-m'une#e lucrurile, se /or -nr$ut$0i +i mai tare.
Ce-i locul acesta. între&ă ?aEe) ?i tu cine e+ti.
3 ortalul &rsului... dar este totodat$ >roo*l9n.
/sta nu suna lo(ic #i totu#i, într-un "el, suna) ?aEe î#i s.use că lucrurile de (enul
acesta întotdeauna .ăreau a#a în ,is, doar că ăsta nu lăsa impresia unui ,is)
C%t despre mine, eu nu conte# cine +tie c%t, s.use &ăiatul) /runcă -in(ea .este
u-ăr) /ceasta urcă, a.oi co&orî încet .rin cercul co#ului) 3u tre'uie s$ te conduc,
at%ta tot. Te /oi duce unde tre'uie s$ mer"i +i-0i /oi ar$ta ce tre'uie s$ /e#i, dar
tu tre'uie s$ fii cu '$"are de seam$ pentru c$ eu nu te cunosc. ?i str$inii -l
ener/ea#$ pe 8enr9. ?i 8enr9 poate fi r$u c%nd e ner/os, iar el e mai mare dec%t
tine.
Cine-i 8enr9. între&ă ?aEe)
5u contea#$. 5umai nu te l$sa /$#ut de el. 5u tre'uie dec%t s$ r$m%i pe aici...
+i s$ /ii dup$ noi. !poi, c%nd /om pleca...
Căiatul se uită la ?aEe) >c%ii aceia eD.ri-au deo.otri,ă -ilă #i tea-ă) ?aEe
în7elese .e dată că &ăiatul înce.ea să se estompe#e 8 .utea să ,adă dun(ile
(al&ene #i ne(re de .e cutie direct .rin tricoul (al&en al &ăiatului)
Cum te /oi "$si. ?aEe era deodată în(ro3it că &ăiatul se ,a e,a.ora cu totul
înainte să-i .oată trans-ite ce a,ea ne,oie să audă)
1$r$ pro'leme, răs.unse &ăiatul) Gocea lui că.ătase un ecou ciudat, -etalic)
Ia doar metroul p%n$ la Co-2p Cit9. 2 s$ m$ "$se+ti.
>a n-o s$ te "$sesc4 .rotestă ?aEe) Co-2p Cit9 e uria#X !colo pro'a'il c$
locuiesc o sut$ de mii de oameni4
/cu-, &ăiatul nu -ai era dec+t un contur lă.tos) >c%ii lui că.rui continuau
totu#i să "ie acolo, ase-enea r+nNetului .isicii de *%es%ire din !lice)
;l .ri,eau cu co-.asiune #i anDietate) 5u-0i face pro'leme, 3ise el) (oar ai "$sit
cheia +i trandafirul, nu-i a+a. La fel m$ /ei "$si +i pe mine. În dup$-amia#a asta,
)a*e. e la ora trei ar tre'ui s$ fie 'ine. 7a tre'ui s$ ai "ri6$ +i /a tre'ui s$ te
mi+ti repede. 4ăcu o .au3ă, un &ăiat-"anto-ă cu o -in(e ,ec%e de &asc%et a#e3ată
l+n(ă un .icior trans.arent) !cum tre'uie s$ plec... dar mi-a f$cut pl$cere s$ te
-nt%lnesc. ari un pu+ti de trea'$ +i nu m$ surprinde c$ el te iu'e+te.
Ţine minte, totu+i, c$ eCist$ pericole. !i "ri6$... +i "r$'e+te-te.
Stai4 stri(ă ?aEe #i stră&ătu în aler(are terenul de &asc%et s.re &ăiatul care
dis.ărea) 6o,i cu un .icior într-un ro&ot stricat care se-ăna cu un tractor de
Nucărie) Se î-.iedică #i că3u în (enunc%i, ru.+ndu-#i .antalonii) I(noră arsura de
durere) Stai4 Tre'uie s$-mi spui despre ce-i /or'a aici4 Tre'uie s$-mi spui de ce
mi se -nt%mpl$ lucrurile astea4
(in cau#a Arin#ii, răs.unse &ăiatul care nu -ai era acu- dec+t o .erec%e de
oc%i a(ă7a7i în aer, +i din cau#a Turnului. În cele din urm$, toate lucrurile, p%n$
+i Arin#ile, slu6esc Turnul Întunecat. Credeai c$ tu /ei fi diferit.
?aEe lo,i din -+ini #i se o.inti în .icioare) Îl /oi "$si. Îl /oi "$si pe pistolar.
5u +tiu, răs.unse &ăiatul) Gocea lui .ărea acu- să ,ină de la un -ilion de
Eilo-etri de.ărtare) ?tiu doar c$ tre'uie s$ -ncerci. În pri/in0a asta nu ai de ales.
Căiatul dis.ăru) Terenul de &asc%et din .ădure era (ol) Sin(urul sunet ră-ăsese
-ur-urul acela ,a( de -a#inării #i lui ?aEe nu-i .lăcea) *e,a nu era în re(ulă cu
sunetul acela #i el credea că ceea ce nu era în re(ulă cu -a#inăria a"ecta
tranda"irul 8 sau in,ers) Totul se le(a, cu-,a)
6uă de Nos -in(ea de &asc%et ,ec%e #i roasă #i o aruncă) Intră .er"ect în co#))) #i
dis.ăru)
R%ul, sus.ină ,ocea &ăiatului străin) 4usese ca o adiere de ,+nt) Genise de
nicăieri #i de .retutindeni) R$spunsul este r%ul)
4
?aEe se tre3i în .ri-a lu-ină lă.toasă a 3orilor, cu oc%ii în ta,anul ca-erei lui)
Se (+ndea la ti.ul de la $estaurantul S.iritual al Man%attanului 8 /aron
Dee.neau, cel care î#i "ăcea ,eacul .e CleecEer Street c+nd Co& D'lan nici nu #tia
să scoată un acord .e Ho%ner-ul lui) /aron Dee.neau îi dăduse o (%icitoare)
Cine um'l$, dar n-are picioare,
Cine are "ur$, dar nu /or'e+te,
Cine are pat, dar nu doarme,
Cine are 'ra0e, dar n-are m%ini.
/cu- #tia răs.unsul) $+ul u-&laM r+ul a,ea (urăM r+ul a,ea .atM r+ul a,ea &ra7e)
Căiatul îi s.usese răs.unsul) Căiatul din ,is)
Ti dintr-odată se (+ndi la altce,a ce s.usese Dee.neauA !sta e doar 6um$tate de
r$spuns. Ahicitoarea lui Samson e du'l$, prietene.
?aEe aruncă o .ri,ire la ceasul de .e no.tieră #i ,ă3u că era #ase #i două3eci)
Genise ti-.ul să se -i#te, dacă ,oia să iasă din casă înainte să se tre3ească
.ărin7ii) /stă3i nu a,ea să -ear(ă la #coalăM ?aEe credea că, în ceea ce-l .ri,ea,
#coala se anulase .entru totdeauna)
/runcă în lături cu,ertura, co&orî .icioarele .e .odea #i ,ă3u că a,ea 3(+rieturi
.e a-&ii (enunc%i) W(+rieturi .roas.ete) Partea st+n(ă #i-o în,ine7ise ieri, c+nd
alunecase .e cără-i3i #i că3use, #i la ca. se lo,ise c+nd le#inase l+n(ă tranda"ir,
însă nu .ă7ise ni-ic la (enunc%i)
8 /sta s-a înt+-.lat în ,is, #o.ti el #i desco.eri că nu era deloc sur.rins)
;nce.u să se î-&race cu -i#cări (ră&ite)
5
;n "undul #i"onierului, su& un a-al(a- de teni#i ,ec%i "ără #ireturi #i un -aldăr
de &en3i desenate cu 2mul $ian6en, (ăsi (%io3danul cu care -er(ea la #coală în
clasele .ri-are) Ni-eni, nici .icat cu ceară, n-ar "i ,enit cu (%io3dan la Pi.er 8 e
.rea, .rea co-un, scu-.ul -eu 8 #i c+nd ?aEe îl luă în -+nă, si-7i un ,al de
nostal(ie .entru acele 3ile c+nd ,ia7a .ăruse at+t de si-.lă)
;ndesă în el o că-a#ă curată, o .erec%e de Nean#i cura7i, ni#te c%ilo7i #i #osete,
a.oi adău(ă Ahici "hicitoare ce-i4 #i Charlie, trenule0ul &u-uu) Pusese c%eia .e
-asă înainte să scotocească în #i"onier du.ă ,ec%iul lui (%io3dan, #i ,ocile se
întoarseră nu-aidec+t, însă erau înde.ărtate #i surde) Pe deasu.ra, era si(ur că le
.utea "ace să dis.ară lu+nd din nou c%eia în -+nă, iar asta îl lini#tea)
>ine, (+ndi el, uit+ndu-se în (%io3dan) $ă-ăsese loc destul c%iar #i du.ă ce
.usese căr7ile) Ce altce/a.
=n -o-ent, î#i s.use că nu -ai era ni-ic altce,a))) #i a.oi #tiu)

Ciroul tatălui -irosea a 7i(ări #i a-&i7ie)
Era do-inat de o -asă uria#ă din le-n de tec) Gi3a,i de intrare, încastrate într-
un .erete alt"el .lin de căr7i, erau trei tele,i3oare Mitsu&is%i) 4iecare era setat .e
una dintre re7elele ri,ale #i noa.tea, c+nd tatăl lui stătea acolo, toate-#i rulau
i-a(inile de ulti-ă oră cu sonorul redus la -ini-u-)
Dra.eriile erau înc%ise #i ?aEe a.rinse ,eio3a de &irou ca să ,adă ce,a) Se
si-7ea a(itat doar "iindcă era acolo, c%iar #i a#a, cu teni#i în .icioare) Dacă tatăl
lui se tre3ea #i ,enea Plucru .osi&ilM oric+t de t+r3iu se ducea la culcare sau c+t de
-ult &ea, El-er *%a-&ers dor-ea u#or #i se tre3ea de,re-eQ, a,ea să se
ener,e3e) ;n cel -ai &un ca3, asta i-ar "i în(reunat e,adarea alt"el u#oară) *u c+t
.leca -ai re.ede de acolo, cu at+t -ai &ine a,ea să se si-tă)
Sertarele -esei erau încuiate, dar tatăl lui nu "ăcuse niciodată un secret din locul
în care 7inea c%eia) ?aEe strecură de(etele su& su(ati,ă #i o eDtrase) Desc%ise al
treilea sertar, întinse -+na .e l+n(ă dosare #i atinse -etal rece)
> sc+ndură sc+r7+i în %ol #i el î-.ietri) Trecură -ai -ulte secunde) *+nd
sc+r7+itul nu se re.etă, ?aEe scoase ar-a .e care tatăl lui o 7inea .entru 9.rotec7ia
do-iciliului: 8 un $u(er auto-at cali&ru ) Tata îi arătase ar-a cu -are
-+ndrie c%iar în 3iua c+nd o cu-.ărase 8 cu doi ani în ur-ă) 4usese surd la
cerin7ele ar3ătoare ale so7iei de a o lăsa din -+nă înainte să "ie rănit cine,a)
?aEe (ăsi &utonul de .e lateral care eli&era încărcătorul) /cesta îi că3u în -+nă
cu un pac4 -etalic ce .ăru "oarte .uternic în a.arta-entul tăcut) /runcă din nou o
.ri,ire te-ătoare s.re u#ă, a.oi î#i întoarse aten7ia s.re încărcător) Era .lin) Dădu
să-l introducă îna.oi în .istol #i a.oi îl scoase iar) Să 7ii un .istol încuiat într-un
sertar de &irou era un lucruM să .or7i unul cu tine .rin NeB UorE *it' era cu totul
altce,a)
G+rî ar-a .e "undul (%io3danului, a.oi .i.ăi din nou în s.atele dosarelor) De
data aceasta scoase o cutie cu cartu#e, ca- .e Nu-ătate .lină) ;#i a-intea că tatăl
lui eDersase de c+te,a ori trasul la 7intă la .oli(onul .oli7iei de .e 4irst /,enue
înainte să-#i .iardă interesul)
Sc+ndura sc+r7+i iar) ?aEe ,oia să .lece)
Scoase una dintre că-ă#ile .e care le luase cu el, o a#e3ă .e -asa tatălui #i
în"ă#ură în ea încărcătorul #i cutia cu (loan7e) /.oi o .use îna.oi în (%io3dan #i
înc%ise &ine cla.eta cu catara-ele) Era .e cale să .lece, c+nd oc%ii îi că3ură .e
teancul -ic de %+rtii de l+n(ă tă,ile .entru cores.onden7ă) >c%elarii de soare
$a'-Can o(lindi7i .e care tatălui îi .lăcea să-i .oarte erau î-.ături7i .este ele)
?aEe luă o "oaie de %+rtie #i, du.ă ce se (+ndi un -o-ent, luă #i oc%elarii de
soare) Pe ace#tia îi introduse în &u3unarul de la .ie.t) /.oi luă stiloul su&7ire,
auriu, din stati,ul lui #i scrise (ra"$ tat$ +i dra"$ mam$ su& antet)
Se o.ri, încrunt+ndu-se la această "or-ulă de salut) *e ur-a du.ă eaS *e a,ea
el, -ai eDact, de s.usS *ă-i iu&eaS Da, însă nu destul 8 acest ade,ăr central era
stră.uns de tot soiul de alte ade,ăruri ne.lăcute, ca ni#te ace de o7el în"i.te într-un
(%e- de a7ă) *ă îi ,a "i dor de eiS Nu #tia dacă asta era ade,ărat sau nu, lucru într-
un "el ori&il) *ă s.era că lor le ,a "i dor de el.
;n7elese deodată care era .ro&le-a) Dacă ar "i a,ut de (+nd să li.sească doar
.entru o 3i, ar "i .utut scrie ce,a) Si-7ea însă o certitudine a.roa.e a&solută că nu
era ,or&a doar de o 3i, de o să.tă-+nă, de o lună, sau de ,ara aceea) /,ea o idee
că atunci c+nd ,a ie#i din a.arta-ent, o ,a "ace .entru totdeauna)
/.roa.e -ototoli "oaia de %+rtie, a.oi se ră3(+ndi) ScriseA 7$ ro" s$ a/e0i "ri6$
de /oi. 7$ iu'esc, ). *a- sec, dar -ăcar era ce,a)
>ine. !cum /rei s$ nu-0i mai for0e#i norocul +i s$ ie+i din cas$.
Goia)
;n a.arta-ent era o tăcere a.roa.e -or-+ntală) Tra,ersă li,in(ul .e ,+r"uri,
au3ind doar res.ira7ia .ărin7ilor luiA s"orăiturile sla&e ale -a-ei, res.ira7ia -ai
(rea a tatălui care, la "iecare u-.lere de .lă-+ni, scotea un "luierat su&7ire)
4ri(iderul se cu.lă toc-ai c+nd el aNunse la intrare #i ?aEe încre-eni .entru
-o-ent, ini-a &u&uindu-i în .ie.t) /.oi aNunse la u#ă) > descuie c+t de încet
.utu, du.ă care .ă#i a"ară #i o trase u#or du.ă el)
*+nd li-&a încuietorii intră la locul ei si-7i că i se ridică o .iatră de .e ini-ă #i-
l cu.rinse un senti-ent .uternic de antici.are) Nu #tia ce-l a#te.ta #i a,ea -oti,e
să creadă că ,a "i .ericulos, însă a,ea uns.re3ece ani 8 era .rea t+năr ca să-#i
re"u3e .lăcerea care-l u-.lu .e dată) ;l a#te.ta un dru- 8 un dru- ascuns care
ducea ad+nc într-un teritoriu necunoscut) Erau secrete care .uteau să i se
de3,ăluie, dacă el era de#te.t))) #i dacă era norocos) ;#i .ărăsise casa în lu-ina
lun(ă a 3orilor #i ceea ce îl a#te.ta era o -are a,entură)
(ac$ re#ist, dac$ pot fi drept, /oi /edea trandafirul, (+ndi el a.ăs+nd &utonul
de c%e-are a li"tului) ?tiu asta... +i-l /oi /edea +i .e el.
/cest (+nd îl u-.lu de o neră&dare at+t de -are, înc+t era a.roa.e un eDta3)
Trei -inute -ai t+r3iu ie#i de su& -arc%i3a care 7inea u-&ră intrării în clădirea în
care el î#i trăise toată ,ia7a) Se o.ri un -o-ent, a.oi se întoarse la st+n(a) Deci3ia
aceasta nu .ărea luată la înt+-.lare) Ti nici nu era) Se îndre.ta s.re sud-est, de-a
lun(ul cărării Grin3ii, relu+ndu-#i .ro.ria călătorie întreru.tă către Turnul
;ntunecat)
!
6a două 3ile du.ă ce Eddie îi dăduse lui $oland c%eia neter-inată, cei trei
călători 8 trans.ira7i, o&osi7i #i ră,ă#i7i 8 ră3&iră .rintr-o .or7iune de tu"i#uri #i
co.aci .itici deose&it de de#i #i desco.eriră ceea ce la .ri-a ,ederea .ăreau a "i
două cărări, -er(+nd în tande- .e su& cren(ile î-.letite ale co.acilor &ătr+ni
care se în(ră-ădeau de o .arte #i de alta) Du.ă c+te,a cli.e de studiu, Eddie
decise că nu erau si-.le cărări, ci ur-ele unui dru- de -ult a&andonat) Tu"i#uri
#i co.aci .itici cre#teau ase-enea unor .ene re&ele de-a lun(ul a ceea ce "usese
-iNlocul lui) /d+nciturile .line de iar&ă erau "ă(a#ele să.ate de ro7i #i a-&ele erau
su"icient de lar(i înc+t să .oată încă.ea scaunul cu rotile al lui Susanna%)
8 /leluiaX stri(ă el) Să &e- .entru astaX
$oland încu,iin7ă "ără cu,inte #i luă de la &r+u .losca din .iele) I-o întinse înt+i
lui Susanna%, care #edea în %a-, în s.inarea sa) *%eia lui Eddie, le(ată acu- la
(+tul lui $oland .e o noNi7ă, i se -i#ca su& că-a#ă la "iecare -i#care) Susanna%
luă o în(%i7itură #i-i dădu .losca lui Eddie) El &ău, du.ă care înce.u să des"acă
scaunul) /Nunsese să urască drăco,enia aiaM era ca o ancoră de "ier, îi 7inea -ereu
în ur-ă) *u eDce.7ia unei s.i7e ru.te, încă era într-o stare &ună) =neori, Eddie
credea că drăco,enia aceea le ,a su.ra,ie7ui tuturor) /cu-, însă, .utea "i de
"olos))) .entru o ,re-e, cel .u7in)
Eddie o aNută .e Susanna% să iasă din %a- #i o a#e3ă în scaun) Ea duse -+inile
la #ale, se întinse #i sur+se de .lăcere) Eddie #i $oland au3iră a-+ndoi .+r+itul
u#or .e care îl scoase coloana ei, întin3+ndu-se)
;n "a7ă, o creatură -are care se-ăna cu un &ursuc corcit cu un raton ie#i alene
din .ădure) Se uită la ei cu oc%i -ari, aurii .e -ar(ine, 3,+cni din &otul ascu7it #i
-ustăcios ca .entru a s.une 8a4 Mare scofal$4, a.oi tra,ersă ne.ăsător restul
dru-ului #i dis.ăru din nou) ;nainte de asta, Eddie îi o&ser,ă coada 8 lun(ă #i
înco,ri(ată, se-ăna cu un arc î-&lănit)
8 *e-a "ost aia, $olandS
8 =n &ill'-&u-&ler)
8 E co-esti&ilS
$oland clătină din ca.)
8 / tare) /cru) Mai de(ra&ă a# -+nca un c+ine)
8 /i -+ncatS între&ă Sussana%) *+ine, ,reau să 3ic)
$oland încu,iin7ă, dar nu s.use -ai -ult) Eddie se tre3i că se (+nde#te la o
re.lică dintr-un ,ec%i "il- cu Paul NeB-anA !+a-i, doamn$ E am m%ncat c$0ei +i
am dus o /ia0$ de c$0el.
Păsările c+ntau ,esele în co.aci) > &ri3ă u#oară su"la .e dru-) Eddie #i
Susanna% întoarseră recunoscători "e7ele s.re ea, a.oi se uitară unul la celălalt #i
3+-&iră) Eddie "u din nou co.le#it de recuno#tin7ă "a7ă de ea 8 era în"ri co#ător să
ai .e cine,a .e care să-l iu&e#ti, însă era #i "oarte .lăcut)
8 *ine a "ăcut dru-ul ăstaS între&ă Eddie)
8 >a-eni care au dis.ărut de -ult, răs.unse $oland)
8 /ceia#i care au "ăcut cu.ele #i "ar"uriile .e care le-a- (ăsitS între&ă Susanna%)
8 Nu))) nu ei) Fsta era un dru- de trăsuri, î-i înc%i.ui, #i dacă e încă aici, du.ă
at+7ia ani de uitare, tre&uie să "i "ost unul "oarte -are))) .oate Marele Dru-) Dacă
a- să.a, î-i i-a(ine3 că a- (ăsi .ietri# #i .oate #i siste-ul de scur(ere) Dacă tot
sunte- aici, %ai să î-&ucă- ce,a)
8 M+ncareX stri(ă Eddie) /du-o aiciX Pui "lorentinX *re,e7i .oline3ieniX Sot_ de
,i7el cu ciu.erci #i)))
Susanna% îl în(%ionti cu cotul)
8 Ter-ină, al&ule)
8 *e să "ac dacă a- o i-a(ina7ie &o(atăS 3ise Eddie ,esel)
$oland î#i dădu Nos desa(a de .e u-ăr, se lăsă .e ,ine #i înce.u să încro.ească
un .r+n3 -ic, const+nd din carne uscată în,elită în "run3e -ăslinii) Eddie #i
Susanna% desco.eriseră că acele "run3e se-ănau .u7in la (ust cu s.anacul, doar
că aro-a lor era -ult -ai .re(nantă)
Eddie o î-.inse .e Susanna% .+nă la el #i $oland îi dădu trei 9&urritos ` la
.istolar:, cu- le s.unea Eddie) Ea înce.u să -ăn+nce)
*+nd Eddie se întoarse, $oland îi întinse #i lui trei &ucă7i de carne în"ă#urate în
"run3e 8 #i încă ce,a) Era &ucata de "rasin din care cre#tea c%eia) $oland o luase
de .e noNi7a care, acu-, îi încercuia (+tul, (oală)
8 Hei, ai ne,oie de asta, nuS între&ă Eddie)
8 *+nd o dau Nos, ,ocile re,in, dar sunt "oarte înde.ărtate, s.use $oland) Pot să
le su.ort) De "a.t, le aud c%iar #i c+nd o .ort 8 ca ,ocile unor oa-eni care ,or&esc
încet de cealaltă .arte a dealului) /sta, cred, .entru că încă nu e (ata c%eia) N-ai
-ai lucrat la ea de c+nd -i-ai dat-o)
8 Păi))) o .urtai, #i n-a- ,rut să)))
$oland nu s.use ni-ic, dar oc%ii lui al&a#tri îl .ri,eau .e Eddie în "elul acela
ră&dător, ca un .ro"esor)
8 Cine, 3ise Eddie, -ă te- să n-o dau în &ară) Mul7u-itS
8 Du.ă "ratele tău, ai dat-o în &ară cu totul))) nu-i a#aS între&ă Susanna%)
8 Susanna% Dean, .si%oloa(a înce.ătoare) Ki-ai ratat ,oca7ia, dulcea7ă)
Susanna% nu se si-7i a"ectată de această do,adă de sarcas-) $idică .losca .e cot,
ca un 7ăran care dă sticla .este ca., #i &ău cu nesa7)
8 Dar e ade,ărat, nuS
Eddie, care î#i a-inti că nu ter-inase nici .ra#tia 8 nu încă, cel .u7in 8 ridică
din u-eri)
8 Tre&uie să o ter-ini, 3ise $oland .e un ton &l+nd) *red că se a.ro.ie ti-.ul
c+nd ,a "i ne,oie să o "olose#ti)
Eddie dădu să ,or&ească, a.oi înc%ise (ura) Suna u#or c+nd o s.uneai a#a, .e
#leau, dar niciunul dintre ei nu în7ele(ea cu ade,ărat .ro&le-a) Iar .ro&le-a era
aceastaA #a.te3eci la sută sau o.t3eci sau c%iar nouă3eci #i o.t #i Nu-ătate .ur #i
si-.lu nu era de aNuns) Nu de data asta) Ti dacă chiar a,ea să o dea în &ară, nu
.utea să arunce le-nul .este u-ăr #i să-#i ,adă de dru-) Pentru înce.ut, de c+nd
tăiase &ucata aceea de le-n nu -ai ,ă3use niciun "rasin) *el -ai -ult îl dădea
însă .este ca. "a.tul că acu- era totul sau ni-ic) Dacă (re#ea "ie #i nu-ai .u7in,
c%eia nu a,ea să se rotească atunci c+nd ei ,or a,ea ne,oie să se rotească) Ti a,ea
tot -ai -ulte e-o7ii din cau3a s-ului aceluia -ic de la ca.ăt) Părea si-.lu, dar
dacă "or-ele nu erau eDacte)))
!+a cum e acum, -ns$, nu /a func0iona@ at%ta lucru si"ur +tii)
Sus.ină, uit+ndu-se la c%eie) Da, at+ta lucru #tia) Ga tre&ui să încerce să o
ter-ine) Tea-a de e#ec îi ,a în(reuna lucrul -ai -ult dec+t era necesar, însă ,a
tre&ui să-#i re.ri-e tea-a #i să încerce) Poate că a,ea într-ade,ăr să reu#ească)
Du-ne3eu #tie că reu#ise -ulte în să.tă-+nile de c+nd $oland intrase în -intea
lui într-un a,ion Delta care se îndre.ta s.re aero.ortul ?4K) 4a.tul că era încă ,iu
#i cu -intea întrea(ă era în sine o reali3are)
Eddie îi dădu c%eia îna.oi lui $oland)
8 Poart-o deoca-dată, s.use) > să -ă rea.uc de cio.lit c+nd ne o.ri- .este
noa.te)
8 Pro-i7iS
8 Da)
$oland a.ro&ă, luă c%eia #i înce.u să reînnoade noNi7a) 6ucră încet, dar Eddie
o&ser,ă cu c+tă deDteritate se -i#cau de(etele ră-ase la -+na sa drea.tă) >-ul
era cul-ea ada.ta&ilită7ii)
8 *e,a se /a înt+-.la, nu-i a#aS între&ă Susanna% dintr-odată) Eddie ridică
.ri,irea către ea)
8 *e te "ace să s.ui astaS
8 Dor- cu tine, Eddie, #i #tiu că acu- ,ise3i în "iecare noa.te) =neori #i
,or&e#ti) Nu .ar a "i co#-aruri, nu toc-ai, dar e c+t se .oate de clar că ce/a se
.etrece în -intea ta)
8 Da) *e,a se .etrece) Doar că nu #tiu ce anu-e)
8 Gisele sunt .uternice, re-arcă $oland) Nu 7i le a-inte#ti delocS Eddie
.re(etă)
8 Pu7in, dar sunt în cea7ă) Sunt din nou co.il, asta #tiu) E du.ă #coală) Eu #i
Henr' "recă- -enta .e ,ec%iul teren de Noacă de .e MarEe' /,enue, acolo unde
acu- este clădirea tri&unalului .entru -inori) Greau ca Henr' să -ă ducă să ,ăd
ce,a în Dutc% Hill) > casă ,ec%e) *o.iii o&i#nuiau să-i s.ună *onacul #i to7i
3iceau că era &+ntuită) Poate c%iar a#a era) Ttiu însă că-7i în(%e7a s+n(ele în ,ene)
Ki-l în(%e7a de tot)
Eddie clătină din ca., a-intindu-#i)
8 M-a- (+ndit la *onac .entru .ri-a dată du.ă at+7ia ani c+nd era- în .oiana
ursului #i a- a.ro.iat ca.ul de cutia aia ciudată) Nu #tiu))) .oate din cau3a asta a-
,isul)
8 Dar tu nu cre3i că e a#a, 3ise Susanna%)
8 Nu) *red că ceea ce s-a înt+-.lat e -ult -ai co-.licat dec+t o si-.lă
a-intire ,enită din senin)
8 Tu #i "ratele tău a7i "ost .+nă la ur-ă acoloS între&ă $oland)
8 Da))) l-a- con,ins eu)
8 Ti s-a înt+-.lat ce,aS
8 Nu) Dar a "ost în"rico#ător) /- stat acolo #i ne-a- uitat la ea .u7in, #i Henr'
--a tac%inat))) s.un+nd că -ă ,a constr+n(e să intru #i să iau un su,enir, lucruri
de "elul ăsta))) dar eu #tia- că nu ,or&ea serios) Era la "el de s.eriat ca -ine de
casa aceea)
8 Ti asta e totS între&ă Susanna%) Doar ,ise3i că te duci acoloS 6a *onacS
8 E .u7in -ai -ult dec+t at+t) Gine cine,a))) #i doar stă acolo) ;ntr-un ,is l-a-
o&ser,at, dar nu-ai .u7in))) ca- cu col7ul oc%iului, #tiiS Dar #tia- că tre&uia să ne
.re"ace- că nu ne cunoa#te-)
8 *%iar a "ost .ersoana acolo în 3iua aceeaS între&ă $oland) ;l .ri,ea .e $oland
cu interes) Sau e doar un .ersonaN în ,isul tăuS
8 Wiua aceea a trecut de -ult) Nu .utea- a,ea -ai -ult de treis.re3ece ani)
*u- a# .utea să--i a-intesc cu .reci3ie a#a ce,aS
$oland nu s.use ni-ic)
8 Cine, "ăcu Eddie într-un "inal) Da) *red că a fost acolo în 3iua aia) =n .u#ti
care .urta "ie o (eantă s.ort, "ie un (%io3dan, nu--i a-intesc ce anu-e)
Ti oc%elari de soare .rea -ari .entru "a7a lui) Din aceia cu lentile (en o(lindă)
8 *ine era .ersoana astaS între&ă $oland)
Eddie ră-ase tăcut -ult ti-.) Kinea ulti-ul &urritos ` la $oland într-o -+nă,
însă î#i .ierduse .o"ta de -+ncare)
8 *red că e .u#tiul .e care l-ai înt+lnit tu la %altă, 3ise el .+nă la ur-ă) *red că
,ec%iul tău .rieten ?aEe stătea acolo, uit+ndu-se la -ine #i la Henr' în du.ă-
a-ia3a în care ne-a- dus la Dutc% Hill) *red că ne-a ur-ărit) 4iindcă el aude
,ocile, eDact ca tine, $oland) Ti "iindcă î-.arte ,isele cu -ine) *red că ceea ce-
-i a-intesc este ceea ce se înt+-.lă acu-, în c+nd-ul lui ?aEe) Pu#tiul încearcă să
se întoarcă aici) Ti dacă c%eia nu e (ata atunci c+nd el "ace -i#carea 8 sau dacă e
cio.lită (re#it 8 .ro&a&il că ,a -uri)
$oland s.useA
8 Poate are #i el o c%eie) E .osi&il astaS
8 Da, cred că este, răs.unse Eddie, dar nu e de aNuns) Sus.ină #i îndesă ulti-ul
&urrito în &u3unar .entru -ai t+r3iu) ?i cred c$ el nu +tie asta.
"
Merseră -ai de.arte, $oland #i Eddie î-.in(+nd cu sc%i-&ul scaunul lui
Susanna%) /leseseră "ă(a#ul din st+n(a) Scaunul sălta #i co&ora #i, din c+nd în
c+nd, Eddie #i $oland îl ridicau .este .ietrele care ie#eau din 7ăr+nă ici #i colo, ca
ni#te din7i &ătr+ni) Ti totu#i înaintau -ai &ine dec+t în ulti-a să.tă-+nă) Terenul
urca #i, c+nd Eddie se uită .este u-ăr, ,ă3u .ădurea des"ă#ur+ndu-se în 3are ca
într-o serie de tre.te &l+nde) De.arte s.re nord-,est, ,edea o .an(lică de a.ă
re,ărs+ndu-se .este un .erete de st+ncă cră.at) /cela era, în7elese el cu ui-ire,
locul .e care îl &ote3aseră 9(aleria de tir:) /cu- era a.roa.e .ierdut în ur-a lor,
în .+cla acelei du.ă-a-ie3i de ,ară)
8 Ti acu- ce, &ăieteX stri(ă Susanna% .e un ton tăios)
Eddie se întoarse la ti-. ca să nu intre cu căruciorul în $oland) Pistolarul se
o.rise #i se uita atent în tu"i#urile dese din st+n(a dru-ului)
8 Dacă -ai "aci din astea, î7i sus.end .er-isul de #o"er, îl ad-onestă Susanna%)
Eddie o i(noră) =r-ărea .ri,irea lui $oland)
8 *e esteS
8 Nu .ute- a"la dec+t într-un "el) Se întoarse, o luă .e Susanna% din scaun #i o
a#e3ă .e #oldul său) Hai să aruncă- to7i o .ri,ire)
8 Pune--ă Nos, uria#ule))) .ot -er(e sin(ură) Ti încă -ai u#or dec+t ,oi, &ăie7i,
dacă ,re7i să #ti7i)
;n ti-. ce $oland o lăsa încet Nos în "ă(a#ul cu iar&ă, Eddie -iNi oc%ii s.re
.ădure) 6u-ina t+r3ie arunca acu- cruci su.ra.use de u-&ră, însă lui i se .ărea
că ,ede ce-i re7inuse aten7ia lui $oland) Era o st+ncă înaltă #i (ri, a.roa.e co-.let
ascunsă du.ă o .erdea de c+rcei #i .lante t+r+toare)
Susanna% se "uri#ă în .ădurea de .e -ar(inea dru-ului cu -i#cări sinuoase, de
7i.ar) $oland #i Eddie -erseră du.ă ea)
8 E un indicator, nu-i a#aS
Susanna% stătea s.riNinită în -+ini #i studia st+nca dre.tun(%iulară) *+nd,a
"usese .er"ect ,erticală, dar acu- era înclinată în drea.ta, ca o ,ec%e les.ede
"unerară)
8 Da) Dă--i cu7itul tău, Eddie)
Eddie i-l dădu, a.oi se a.lecă l+n(ă Susanna% în ti-. ce .istolarul tăia c+rceii)
*+nd ace#ti că3ură la .ă-+nt, el ,ă3u litere erodate să.ate în .iatră #i #tiu ce
s.uneau înainte ca $oland să de3,elească -ăcar Nu-ătate din inscri.7ieA
*F6FT>$=6E, /I*I ;N*EPE 6=ME/ DE MI?6>*
9
– *e însea-năS între&ă Susanna%)
Gocea îi era -oale #i i-.resionatăM oc%ii ei nu conteneau să -ăsoare &ucata de
st+ncă (ri)
8 ;nsea-nă că ne a.ro.ie- de s"+r#itul acestei .ri-e eta.e) *%i.ul lui $oland
era sole-n #i (+nditor) ;i dădu lui Eddie cu7itul îna.oi) *red că ,o- ră-+ne acu-
.e dru-ul ăsta ,ec%i de trăsuri))) sau, -ai de(ra&ă, el ,a ră-+ne cu noi) Mer(e .e
calea Grin3ii) Pădurea se ,a ter-ina în cur+nd) Mă a#te.t la o -are sc%i-&are)
8 *e este 6u-ea de MiNlocS între&ă Eddie)
8 =nul dintre -arile re(ate care au do-inat .ă-+ntul în ti-.urile dinaintea
acestora) =n re(at al s.eran7ei #i cunoa#terii #i lu-inii 8 (enul de lucruri .e care
noi, în 7ara -ea, încerca- să le .ăstră- înainte ca întunericul să ne cotro.ească)
;ntr-o 3i, dacă ,o- a,ea ti-., ,ă ,oi s.une toate .o,e#tile ,ec%i))) cele .e care le
#tiu, cel .u7in) /lcătuiesc un ta&lou -are, unul "ru-os, dar "oarte trist)
Gec%ile .o,e#ti s.un că un -are ora# s-a a"lat odată la -ar(inea 6u-ii de
MiNloc 8 .oate la "el de -are ca ora#ul ,ostru NeB UorE) /cu- si(ur e în ruină,
dacă încă -ai eDistă) Dar s-ar .utea să "ie oa-eni))) sau -on#tri))) sau a-+ndouă)
Ga tre&ui să "i- în (ardă)
;ntinse -+na drea.tă cu trei de(ete #i atinse inscri.7ia)
8 6u-ea de MiNloc, rosti el cu o ,oce Noasă, -editati,ă) *ine ar "i cre3ut))) 6ăsă
,or&a neter-inată)
8 Ei, nu .ute- "ace ni-ic, nu-i a#aS între&ă Eddie) Pistolarul clătină din ca.)
8 Nu, nu .ute-)
8 Ka, 3ise Susanna% deodată #i a-+ndoi se uitară la ea)
1#
Mai erau două ore de lu-ină, a#a că -erseră -ai de.arte) Dru-ul continua s.re
sud-est, de-a lun(ul căii Grin3ii, #i alte două dru-uri aco.erite de ier&uri 8 -ai
-ici 8 se înt+lniră cu cel .e care îl ur-au ei) Pe o .arte a celui de-al doilea erau
ră-ă#i7ele .ră&u#ite #i .line de -u#c%i a ceea ce tre&uie să "i "ost c+nd,a un
i-ens 3id de .iatră) ;n a.ro.iere, o du3ină de &ill'-&u-&leri (ra#i stăteau coco7a7i
.e ruine #i .ri,eau .elerinii cu oc%ii lor ciuda7i, încercui7i cu auriu) 6ui Eddie i se
.ărea că se-ănau cu un Nuriu care sta&ilise deNa .edea.sa .rin s.+n3urătoare)
Dru-ul continuă să se lăr(ească #i să ca.ete trăsături -ai clare) De două ori
trecură .e l+n(ă .ere7ii unor clădiri de -ult .ărăsite) / doua, 3isese $oland,
.ro&a&il că "usese o -oară de ,+nt) Susanna% s.use că .ărea &+ntuită)
8 Nu --ar sur.rinde să "ie a#a, răs.unse .istolarul) Tonul lui de3in,olt îi
în"ri(ură .e a-+ndoi)
*+nd întunericul îi "or7ă să se o.rească, ar&orii erau tot -ai rari #i &oarea care îi
înso7ise toată 3iua de,eni un ,+nticel cald) ;nainte, terenul continua să urce)
8 ;ntr-o 3i sau două ,o- aNun(e .e cul-e, 3ise $oland) /tunci o să ,ede-)
8 *e o să ,ede-S între&ă Susanna%, dar $oland ridică doar din u-eri)
;n noa.tea aceea, Eddie reînce.u să cio.lească, însă "ără un senti-ent real de
ins.ira7ie) ;ncrederea #i &ucuria .e care le si-7ise atunci c+nd c%eia înce.use să-#i
arate "or-a îl .ărăsiseră) ;#i si-7ea de(etele ne.rice.ute) Pentru .ri-a dată în luni
de 3ile se (+ndi cu dor ce &ine ar "i dacă ar a,ea ni#te %eroină) Nu -ultăM era si(ur
că o .un(u7ă #i o &ancnotă rulată de un dolar l-ar "ace să ter-ine scul.tura asta
c+t ai 3ice .e#te)
8 De ce 3+-&e#ti, EddieS între&ă $oland)
Tedea de cealaltă .arte a "ocului din ,atrăM "lăcările Noase, -+nate de ,+nt,
dansau s.rintene între ei)
8 W+-&ea-S
8 Da)
8 Mă (+ndea- la c+t de .ro#ti .ot "i unii oa-eni))) îi .ui într-o ca-eră cu #ase
u#i #i ei tot dau cu ca.ul în .ere7i) Ti a.oi ar a,ea tu.eul să se .l+n(ă de asta)
8 Dacă te te-i de ce s-ar (ăsi de cealaltă .arte a u#ilor, .oate 7i se .are -ai si(ur
să te dai cu ca.ul de .ere7i, 3ise Susanna%)
Eddie încu,iin7ă)
8 Poate că da)
6ucră încet, încerc+nd să ,adă "or-ele în &ucata de le-n 8 s-ul acela -ic, în
-od s.ecial) Desco.eri că de,enise "oarte neclar)
Te ro", (oamne, a6ut$-m$ s$ n-o dau -n 'ar$, (+ndi el, dar se te-ea "oarte tare
că deNa înce.use să "acă asta) ;n cele din ur-ă renun7ă, îi dădu c%eia Pcare a&ia
su"erise c+te,a -ici sc%i-&ăriQ îna.oi .istolarului #i se (%e-ui su& una dintre
.iei) *inci -inute -ai t+r3iu, ,isul cu &ăiatul #i ,ec%iul teren de Noacă de .e
MarEe' /,enue înce.u din nou să se de.ene)
11
?aEe ie#i din clădirea sa cu a.arta-ente la a.roDi-ati, #a.te "ără un s"ert, ceea
ce înse-na că a,ea o.t ore de .ierdut) Se (+ndi să ia trenul i-ediat #i să iasă din
CrooEl'n, a.oi decise că era o idee rea) =n co.il care se .li-&ă &ra-&ura, de#i ar
tre&ui să "ie la #coală, ar "i atras -ai -ult aten7ia la .eri"erie dec+t în ini-a unui
ora# -are, iar dacă tre&uia să caute locul #i &ăiatul cu care ur-a să se înt+lnească
acolo, deNa o încurcase)
5u-0i face pro'leme, 3isese &ăiatul cu tricou (al&en #i &andană ,erde) (oar ai
"$sit cheia +i trandafirul, nu-i a+a. La fel m$ /ei "$si +i pe mine.
Doar că ?aEe nu-#i -ai aducea a-inte cum (ăsise c%eia #i tranda"irul) ;#i
a-intea doar &ucuria #i si(uran7a care-i u-.luseră su"letul #i -intea) Nu a,ea
încotro dec+t să s.ere că asta se ,a înt+-.la din nou) ;ntre ti-., ,a -er(e "ără
o.rire) /cesta era cel -ai &un -od de a nu "i o&ser,at în NeB UorE)
4ăcu a.roa.e tot dru-ul .+nă la 4irst /,enue, a.oi o luă îna.oi .e unde ,enise,
de,iind doar c+te .u7in s.re centru, .ro"it+nd de culoarea ,erde a se-a"oarelor P#i
#tiind .oate, la un ni,el .ro"und, că #i ele sluNeau GrindaQ)
;n Nurul orei 3ece, se a"la în "a7a Mu3eului Metro.olitan de /rtă de .e 4i"t%
/,enue) Era încins, o&osit #i de.ri-at) Goia un suc, dar #tia că tre&uia să 7ină c+t
-ai &ine de .u7inii &ani .e care îi a,ea) 6uase .+nă la ulti-a le7caie din cutia .e
care o a,ea su& .at, însă tot nu str+nsese dec+t o.t dolari, .lus sau -inus c+7i,a
cen7i)
=n (ru. de #colari se încolonau .entru a înce.e o ,i3ită cu (%id) Tcoală .u&lică,
?aEe era a.roa.e si(ur 8 erau î-&răca7i la "el de leNer ca el) 4ără &la3ere de la Paul
Stuart, "ără cra,ate, "ără "usti7e si-.le care costă o sută două3eci #i cinci de dolari
la Miss So Prett' sau TBeenit') To7i -e-&rii acelui (ru. erau î-&răca7i de la K-
Mart) D+nd ascultare unui i-.uls, ?aEe se a#e3ă la coadă #i-i ur-ă înăuntrul
-u3eului)
Turul luă o oră #i un s"ert) 6ui ?aEe îi .lăcu) ;n -u3eu era lini#te) Ti -ai &ine,
era aer condi7ionat) Ti ta&lourile erau "ru-oase) / "ost de-a dre.tul "ascinat de un
-ic (ru. de .icturi ale lui 4redericE $e-in(ton, intitulat 7echiul 7est, #i de un
ta&lou -are de T%o-as Hart Centon, în care a.ărea o loco-oti,ă cu a&ur care
tra,ersa -arile c+-.ii s.re *%ica(o în ,re-e ce "er-ieri cărno#i cu salo.ete #i
.ălării de .ai stăteau .e o(oare #i .ri,eau) N-a "ost o&ser,at de niciunul dintre
.ro"esorii care înso7eau (ru.ul 8 .+nă la s"+r#it) /tunci, o "e-eie de culoare
"ru-u#ică, într-un taior al&astru so&ru, îl atinse .e u-ăr #i-l între&ă cine este)
?aEe n-o ,ă3use c+nd se a.ro.iase #i, .re7 de un -o-ent, -intea i se &locă) 4ără
să se (+ndească la ce "ăcea, duse -+na în &u3unar #i str+nse de(etele .e c%eia
ar(intie) Mintea i se li-.e3i i-ediat #i se si-7i din nou cal-)
8 Gru.ul -eu este la etaN, 3ise el, 3+-&ind ,ino,at) /r "i tre&ui să -er(e- la
sec7ia de artă -odernă, dar -ie--i .lac -ai -ult ta&lourile de aici, .entru că ele
re.re3intă ce,a) /#a că a-))) în "ine, #ti7i)))
8 Te-ai sustrasS su(eră .ro"esoara #i se "or7ă să nu sur+dă)
8 Păi, a# .re"era să consider că -i-a- luat o .er-isie) Pronun7ă cu,intele "ără să
#tie ce ,oia să 3ică)
Ele,ii care se %ol&au acu- la ?aEe .ăreau nedu-eri7i, însă de data aceasta
.ro"esoara c%iar r+se)
8 4ie nu #tii, "ie ai uitat, s.use ea, dar în 6e(iunea Străină de3ertorii erau
î-.u#ca7i) ;7i su(ere3 să te întorci i-ediat la clasa ta, tinere)
8 Da, doa-nă) Mul7u-esc) >ricu-, .ro&a&il că deNa sunt a.roa.e de ca.ăt)
8 De la ce #coală sunte7iS
8 De la MarEe' /cade-', răs.unse ?aEe)
Ti aceasta îi ,eni .e ne(+ndite)
=rcă la etaN, ascult+nd ecoul acor.oral al .a#ilor #i ,ocilor Noase în s.a7iul a-.lu
al rotondei #i între&+ndu-se de ce răs.unsese a#a) Nu au3ise niciodată în ,ia7a lui
de un loc nu-it MarEe' /cade-')
12
/#te.tă o ,re-e în %olul de la etaN, a.oi o&ser,ă un .a3nic care se uita la el cu o
curio3itate cresc+ndă #i decise că n-ar "i în7ele.t să -ai stea acolo 8 nu .utea
dec+t să s.ere că (ru.ul în care se in"iltrase .entru scurt ti-. .lecase)
Se uită la ceasul de la -+nă, a"i#ă o eD.resie care ,oia să s.ună (oamne4 &ite
ce t%r#iu s-a f$cut4 #i tro.oti .e scări îna.oi la .arter) *lasa 8 #i "ru-u#ica
.ro"esoară de culoare care r+sese la ideea de .er-isie 8 .lecase #i ?aEe %otărî că
ar "i o idee &ună să .lece #i el) Se ,a -ai .li-&a o ,re-e 8 încet, s"id+nd căldura
8 #i ,a lua un -etrou)
Se o.ri la un stand cu %otdo(i la col7ul lui CroadBa' cu <nd #i renun7ă la o .arte
din -icul său &u(et în sc%i-&ul unui c+rnăcior dulce #i un suc Ne%i) Se a#e3ă să-
#i ia .r+n3ul .e scările clădirii unei &ănci #i asta se do,edi a "i o -are (re#eală)
De el se a.ro.ie un .oli7ist) ;#i rotea &astonul cu (esturi de Non(ler) Nu .ărea să
"ie atent la altce,a dec+t la asta, dar c+nd aNunse în dre.tul lui ?aEe î#i ,+rî &rusc
&astonul în &ridă #i se întoarse s.re el)
8 SalVtare, &ăr&ate) N-ai #coală a3iS
?aEe toc-ai î#i în"uleca %otdo(ul #i ulti-a -u#cătură îi ră-ase .e dată în (+t)
*e -ai (%inion))) dacă de (%inion .utea "i ,or&a) Se a"lau în Ti-es SYuare,
ca.itala a-ericană a de.ra,ăriiM .este tot erau nu-ai dealeri, dro(a7i, t+r"e #i
(ăl&eNi7i))) #i sticletele ăla îi i(nora pe ei în "a,oarea lui)
;n(%i7i cu (reu #i s.useA
8 E să.tă-+na eDa-enelor "inale la #coală la -ine) /3i n-a- a,ut dec+t un test)
/.oi a- a,ut ,oie să .lec) 4ăcu o .au3ă, ne.lăc+ndu-i .ri,irea scrutătoare,
atentă, din oc%ii .oli7istului) /- .ri-it .er-isiune .entru asta, conc%ise el
st+nNenit)
8 ;%î) Pot să ,ăd un act de identitateS
6ui ?aEe îi stătu ini-a în loc) Să "i sunat deNa la .oli7ie .ărin7ii săiS Cănuia că,
du.ă a,entura de ieri, era destul de .ro&a&il) ;n î-.reNurări nor-ale,
de.arta-entul de .oli7ie din NeB UorE nu #i-ar "i &ătut .rea tare ca.ul cu un alt
co.il dis.ărut, -ai ales cu unul care li.sea de nu-ai Nu-ătate de 3i, dar tatăl lui
era -are -a%ăr la $e7ea #i se "udulea cu c+te s"ori .oate să tra(ă) ?aEe se îndoia
că .oli7istul acela a,ea .o3a lui))) însă .utea "oarte &ine să-i #tie nu-ele)
8 Păi, 3ise ?aEe cu "ereală, a- cardul de reducere .entru ele,i de la .ista de
.o.ice 6u-ea de MiNloc, dar asta e tot)
8 Pista de .o.ice 6u-ea de MiNlocS N-a- au3it niciodată de ea) =nde eS
;n [ueensS
8 2ra+ul de MiNloc, ,reau să 3ic, se (ră&i ?aEe să se corecte3e) PDoa-ne, sar din
lac în .u7))) #i-ncă--i iau a,+nt)Q Tti7iS Pe @@rd)
8 ;%î) Mi-aNun(e asta) Poli7istul întinse -+na)
=n ne(ru cu codi7e î-.letite, re,ărsate .este costu-ul (al&en-canar, aruncă o
.ri,ire s.re ei)
8 =-,lă-l, do-V o,i3erX 3ise ,eselă arătarea) =-,lă-l .-al&uV ista -icX 4ă-7V
datoriaX
8 Taci #i .li-&ă ursul, Eli, s.use .oli7istul "ără să întoarcă .ri,irea) Eli r+se,
eD.un+nd -ai -ul7i din7i de aur, #i -erse -ai de.arte)
8 Lui de ce nu-i ceri actele de identitateS între&ă ?aEe)
8 Pentru că acu- sunt ocu.at cu tine) Mi#că-te, "iule)
Poli7istul "ie îi #tia nu-ele, "ie si-7ise ce,a în nere(ulă cu el 8 lucru deloc
sur.rin3ător, .oate, dat "iind că el era sin(urul al& din 3onă care nu "ăcea
trotuarul) ;n orice ca3, conclu3ia era aceea#iA "usese o idee stu.idă să se a#e3e
acolo ca să -ăn+nce) Dar îl dureau .icioarele #i-i era "oa-e, "ir-ar să "ie 8 foame)
5-o s$ m$ opre+ti tu, (+ndi ?aEe) 5u te pot lăsa s$ m$ opre+ti. Tre'uie s$ m$
-nt%lnesc cu cine/a -n dup$-amia#a asta -n >roo*l9n... +i nu /oi rata -nt%lnirea.
;n loc să ducă -+na du.ă .orto"el, o duse în &u3unarul din "a7ă #i scoase c%eia)
I-o întinse .oli7istuluiM soarele de di-inea7ă t+r3ie re"lectă .ete -ici de lu-ină .e
o&raNii #i "runtea &ăr&atului) >c%ii i se lăr(iră)
8 HeiX 3ise el dintr-un su"lu) *e ai acolo, &ăieteS
;ntinse -+na #i ?aEe trase c%eia îna.oi .u7in) Petele de lu-ină re"lectată dansară
%i.notic .e c%i.ul .oli7istului)
8 Nu e ne,oie să-l lua7i, 3ise ?aEe) ;-i .ute7i citi nu-ele "ără a .une -+na .e el,
nu-i a#aS
8 Da, si(ur)
*urio3itatea se scursese de .e c%i.ul .oli7istului) Se uita doar la c%eie) Pri,irea
lui era "iDă, dar nu toc-ai (oală) ?aEe citi deo.otri,ă ui-ire #i o nea#te.tată
"ericire în .ri,irea lui) =sta sunt eu, (+ndi ?aEe, -mpart 'ucurie +i 'un$ -n0ele"ere
pe oriunde m$ duc. Între'area e ce m$ fac acum.
> "e-eie t+nără P.ro&a&il nu era &i&liotecară, Nudec+nd du.ă .antalona#ii -ula7i
de -ătase ,erde, &lu3a trans.arentă #i .anto"ii ,iole7i cu tocuri cuiQ se a.ro.ie .e
trotuar, unduind lasci, din #olduri) /runcă înt+i o .ri,ire la .oli7ist, a.oi la ?aEe,
.entru a ,edea la ce se uita co.oiul) *+nd ,ă3u &ine, se o.ri locului) $idică încet
o -+nă #i o li.i de (+t) =n &ăr&at se lo,i de ea #i îi s.use să se uite .e unde nai&a
-er(e) T+năra care .ro&a&il că nu era &i&liotecară nici nu-l &ă(ă în sea-ă) /cu-,
?aEe ,ă3u că se -ai o.riseră .atru sau cinci oa-eni) To7i se uitau 7intă la c%eie)
Se str+n(eau cu- "ac de re(ulă oa-enii în Nurul unui .restidi(itator a-&ulant
"oarte .rice.ut la trucuri cu căr7i)
Te descurci de minune s$ treci neo'ser/at, î#i s.use) 2, da. Se uită .este u-ărul
.oli7istului #i oc%ii îi că3ură .e o "ir-ă a"lată de cealaltă .arte a stră3ii) Pe ea scria
Den&'Vs Discount Dru()
8 Nu-ele -eu este To- Den&', îi s.use el .oli7istului) *%iar asta scrie aici, .e
cardul -eu de reducere la .ista de .o.ice))) nuS
8 Da, da, 3ise .oli7istul "ără su"lu)
;#i .ierduse tot interesul "a7ă de ?aEeM îl interesa doar c%eia) Petele de lu-ină
re"lectată 7o.ăiau #i se în,+rteau .e "a7a lui)
8 Ti nu căuta7i .e ni-eni .e nu-e To- Den&', a#a-iS
8 /#a-i, răs.unse .oli7istul) N-a- au3it niciodată de el)
/cu- erau cel .u7in #ase oa-eni str+n#i în Nurul co.oiului, to7i uit+ndu-se într-o
tăcere în-ăr-urită la c%eia ar(intie din -+na lui ?aEe)
8 Deci .ot să .lec, nuS
8 HăS >X >, si(ur))) du-te, .entru nu-ele tatălui tăuX
8 Mersi, s.use ?aEe, dar un -o-ent nu "u si(ur cum să .lece)
Era înconNurat de o -ul7i-e tăcută de 3o-&ie care cre#tea cu "iecare cli.ă)
Geneau doar ca să ,adă care era .ro&le-a, în7elese el, dar cei care 3ăreau c%eia
ră-+neau locului, cu .ri,irea î-.ietrită)
Se ridică în .icioare #i .ă#i încet cu s.atele .e scările &ăncii în sus, 7in+nd c%eia
în "a7a lui, ca un î-&l+n3itor de lei cu un scaun în -+nă) *+nd aNunse în s.a7iul
-ai lar( de sus, o ,+rî îna.oi în &u3unarul .antalonilor, se întoarse #i o luă la
"u(ă)
Se o.ri doar o dată de cealaltă .arte a s.a7iului din ca.ul scărilor #i se uită
îna.oi) Micul (ru. de oa-eni din Nurul locului în care stătuse el re,enea încet la
,ia7ă) Se uitau în Nur unul la altul cu eD.resii năuce, a.oi se î-.ră#tiau) Poli7istul
.ri,i cu oc%i (oi în st+n(a, în drea.ta, a.oi dre.t în sus s.re cer, ca #i c+nd ar "i
încercat să-#i aducă a-inte cu- aNunsese acolo #i ce inten7ionase să "acă) ?aEe
,ă3use destul) Era ti-.ul să (ăsească o sta7ie de -etrou #i să .lece s.re CrooEl'n
înainte să se -ai înt+-.le ce,a ciudat)
13
6a două #i un s"ert în du.ă-a-ia3a aceea, urcă încet scările sta7iei de -etrou #i
ră-ase la col7ul lui *astle cu CrooEl'n /,enue, uit+ndu-se la turnurile de (resie
ale *o->. *it') /#te.tă să se si-tă co.le#it de senti-entul acela de certitudine #i
direc7ie 8 senti-entul acela care se-ăna cu a&ilitatea de a-#i a-inti din ,iitor) Nu
,eni) 5imic nu ,eni) Era doar un co.il care stătea în căldură la un col7 de stradă
din CrooEl'n, cu u-&ra sa scurtă (%e-uită la .icioare, ase-enea unui că7elu#
o&osit)
3i, aici sunt... acum ce fac.
?aEe desco.eri că nu a,ea nici cea -ai ,a(ă idee)
14
Mica ceată de călători a lui $oland aNunse în ,+r"ul .antei lun(i #i line a dealului
.e care îl urcau #i ră-ase în loc, cu .ri,irea s.re sud-est) Mult ti-., niciunul
dintre ei nu ,or&i) Susanna% desc%ise (ura de două ori, a.oi o înc%ise la loc)
Pentru .ri-a dată în ,ia7a ei de "e-eie, era co-.let "ără cu,inte)
;naintea lor, o c+-.ie a.roa.e nes"+r#ită so-nola în lu-ina aurie #i .relun(ă a
du.ă-a-ie3ii de ,ară) Iar&a era luDuriană, de un ,erde-s-arald, #i "oarte înaltă) Ici
#i colo se a"lau .+lcuri de co.aci cu trunc%iuri lun(i #i su.le #i cu coroane a-.le)
Susanna% ,ă3use odată co.aci ase-ănători, credea ea, într-un "il- de călătorie
.rin /ustralia)
Dru-ul .e care îl ur-aseră #er.uia în Nos .e celălalt ,ersant al dealului #i .ornea
în linie drea.tă s.re sud-est, o alee de un al& intens, care &ră3da iar&a)
;ns.re ,est, la distan7ă de c+7i,a Eilo-etri, ,edea o tur-ă de ani-ale -ari care
.ă#teau în lini#te) Se-ănau cu ni#te &i,oli) S.re est, li3iera .ădurii "or-a o
.eninsulă cur&ată, care .ătrundea în 7inutul ier&ii) 4or-a aceea întunecată #i
ala-&icată se-ăna cu un ante&ra7 ter-inat cu un .u-n)
/ceea era direc7ia, î#i dădu ea sea-a, în care curseseră toate .+raiele #i r+urile
.e care le înt+lniseră) /celea erau a"luen7i ai -arelui "lu,iu care ie#ea din &ra7ul
de .ădure #i cur(ea, .lacid #i ,isător su& soarele ,erii, către -ar(inea estică a
lu-ii) Era lar( "lu,iul acela 8 a,ea .oate trei Eilo-etri de la un -al la celălalt)
Ti se ,edea ora#ul)
Se a"la dre.t în "a7ă, o adunătură neclară de turnuri care se ridicau deasu.ra
ori3ontului) /cele -etere3e dia"ane .uteau "i la o sută de Eilo-etri distan7ă, sau la
două sute, sau la .atru sute) /erul acelei lu-i .ărea deose&it de .ur #i toc-ai de
aceea era inutil să esti-e3i distan7ele) Tot ce #tia si(ur era că ,ederea acelor
turnuri ,a(i o u-.lea de o -irare tăcută))) #i un .ro"und #i dureros dor de NeB
UorE) G+ndiA Cred c$ a+ face aproape orice doar s$ mai /$d o dat$ Manhattanul
de pe Tri'orou"h >rid"e.
/.oi tre&ui să 3+-&ească, "iindcă acesta nu era ade,ărul) /de,ărul era că n-ar "i
dat lu-ea lui $oland .e ni-ic) Misterul ei tăcut #i s.a7iile (oale erau a-e7itoare)
Ti iu&irea ei era aici) ;n NeB UorE 8 NeB UorEul ti-.ului ei, cel .u7in 8 ar "i "ost
7inta &atNocurii, su&iectul (lu-elor tuturor (%iol&anilorA o ne(resă de două3eci #i
#ase de ani #i iu&itul ei al& cu trei ani -ai t+năr #i cu tendin7a de a ,or&i (ura "ără
el c+nd era surescitat) Iu&itul ei al& care cu doar o.t luni în ur-ă ducea în c+rcă o
-ai-u7ă (rea) /ici, nu era ni-eni care să-i ia .este .icior sau să r+dă de ei) /ici,
ni-eni nu arăta cu de(etul) /ici erau doar $oland, Eddie #i ea, ulti-ii trei
.istolari de .e "a7a .ă-+ntului)
6uă -+na lui Eddie #i o si-7i str+n(+ndu-se într-a ei, caldă #i lini#titoare)
8 /cela tre&uie să "ie Send $i,er, s.use $oland cu ,oce Noasă, arăt+nd cu -+na)
N-a- cre3ut că-l ,oi ,edea ,reodată în ,ia7ă))) nu era- si(ur nici -ăcar că eDistă,
a#a cu- nu era- si(ur nici de Gardieni)
8 E at+t de "ru-os, -ur-ură Susanna%)
Nu-#i .utea des.rinde oc%ii de la ,astul .eisaN care ,isa nestin(%erit în lea(ănul
,erii) Se .o-eni ur-ărind u-&rele co.acilor întinse .este c+-.ie cale de
Eilo-etri între(i, a.arent, în ,re-e ce soarele co&ora s.re linia ori3ontului)
8 /#a tre&uie că au arătat Marile noastre *+-.ii înainte să "ie .o.ulate 8 c%iar
înainte de ,enirea indienilor)
$idică -+na li&eră #i arătă s.re locul unde Dru-ul Mare se în(usta)
8 /cela e ora#ul des.re care ,or&eai, 3ise ea) Nu-i a#aS
8 Da)
8 /rată în &ună re(ulă, s.use Eddie) E .osi&il asta, $olandS Se .oate să "i ră-as
în -are .arte intactS /t+t de &uni constructori să "i "ost stră&uniiS
8 >rice e .osi&il în ti-.urile astea, s.use $oland, dar .ărea neîncre3ător) N-ar
tre&ui totu#i să-7i "aci -ulte s.eran7e, Eddie)
8 HăS Nu)
Dar s.eran7ele lui erau de6a erau -ulte) Pro"ilul acela sla& sc%i7at al unui ora#
tre3ise dorul de casă în ini-a lui Susanna%, dar în a lui Eddie a7+7ase o nea#te.tată
"lacără a su.o3i7iei) Dacă ora#ul era încă acolo 8 #i era clar lucrul acesta 8 .oate
că era încă .o.ulat, #i .oate nu doar de "iin7ele su&u-ane cu care $oland se
înt+lnise su& -un7i) >ră#enii .uteau "i
Pamericani, #o.ti su&con#tientul luiQ
inteli(en7i #i săritoriM .uteau, de "a.t, să înse-ne di"eren7a dintre reu#ită #i e#ec
.entru călătoria .elerinilor))) ori c%iar dintre ,ia7ă #i -oarte) ;n -intea lui Eddie, o
,i3iune P.ar7ial in"luen7ată de "il-e .recu- The Last Starfi"hter #i The (ar*
Cr9stalQ sc+nteie lu-inosA un consiliu al Cătr+nilor >ra#ului, acri, dar de-ni, care
le ,or o"eri o -asă co.ioasă eDtrasă din re3er,ele ora#ului Psau .oate din (rădini
s.eciale, adă.ostite în &ule de -ediuQ #i care, în ti-. ce el #i $oland #i Susanna%
se (%i"tuiau, le ,or eD.lica .e îndelete ce îi a#tea.tă #i ce însea-nă "iecare lucru)
Darul lor la .lecare ,a "i o %artă turistică Mic%elin .e care cea -ai &ună rută s.re
Turnul ;ntunecat era -arcată cu ro#u)
Eddie nu cuno#tea eD.resia deus eC machina, dar #tia 8 îl în,ă7ase ,ia7a 8 că
ase-enea oa-eni în7ele.7i #i &uni eDistau cu .recădere doar în căr7i #i "il-e de
cate(orie C) Ideea era totu#i ade-enitoareA o insulă de ci,ili3a7ie în lu-ea aceea
.ericuloasă #i a.roa.e .ustieM oa-eni-el"i &ătr+ni #i în7ele.7i care le ,or s.une ce
-a-a nai&ii a,eau ei de "ăcut) Ti "or-ele "a&uloase ale ora#ului a#a cu- le arătau
conturul lui ce7os "ăceau ca ideea să .ară cel .u7in .osi&ilă) *%iar dacă ora#ul era
co-.let (ol, locuitorii eDter-ina7i de -ult de ciu-ă sau de i3&ucnirea unui ră3&oi
c%i-ic, tot le .utea ser,i ca un soi de uria#ă trusă cu unelte 8 un (i(antic -a(a3in
cu articole din sur.lusul ar-atei unde se .uteau ec%i.a .entru dru-ul (reu des.re
care Eddie era si(ur că-i a#te.ta) Pe deasu.ra, el era un oră#ean sadea, născut #i
crescut într-o -etro.olă, #i ,ederea tuturor acelor turnuri înalte îi atinse în -od
natural o coardă sensi&ilă)
8 4oarte 'ine4 s.use el, a.roa.e r+3+nd cu (ura .+nă la urec%i de &ucurie) Haida,
%aiX Să -er(e- odată în ,i3ită la el"ii ăia în7ele.7iX
Susanna% se uită la el nedu-erită, dar 3+-&ind)
8 *e tot îndru(i acolo, al&uleS
8 Ni-ic) Nu contea3ă) Greau doar să ne -i#că-) *e s.ui, $olandS Grei să))) Dar
ce,a .e c%i.ul .istolarului 8 sau .ri,irea .ierdută, ,isătoare, din oc%ii lui 8 îl "ăcu
să tacă #i să o cu.rindă .e Susanna% cu &ra7ul .e du.ă u-eri, ca .entru a o
.roteNa)
15
Du.ă o .ri,ire scurtă #i neinteresată la .ro"ilul ora#ului în 3are, oc%ii lui $oland
ră-aseră a7inti7i s.re ce,a -ult -ai a.roa.e de .o3i7ia lor actuală, ce,a ce îl
u-.lu de nelini#te #i de un .resenti-ent rău) Mai ,ă3use ast"el de lucruri, #i
ulti-a dată c+nd înt+lnise unul, ?aEe era cu el) ;#i a-intea cu- ie#iseră în s"+r#it
din de#ert, ur-ele lăsate de o-ul în ne(ru conduc+ndu-i .rintre dealuri, către
-un7i) 4usese un dru- (reu, dar -ăcar a,eau din nou a.ă) Ti iar&ă)
;ntr-o noa.te, se tre3ise #i desco.erise că ?aEe li.sea) /u3ise stri(ăte (+tuite #i
dis.erate ,enind dins.re un cr+n( de sălcii a"lat l+n(ă un .+r+u -ic) P+nă c+nd să
stră&ată el .oiana, stri(ătele &ăiatului încetaseră) $oland îl (ăsise st+nd într-un loc
eDact ca acela care se a"la acu- în "a7a lor, ce,a -ai Nos) =n loc de st+nciM un loc
al sacri"iciuluiM un loc unde trăia un >racol))) #i unde ,or&ea, c+nd era "or7at s-o
"acă))) #i unde ucidea ori de c+te ori .utea)
8 $olandS între&ă Eddie) *e esteS *are e .ro&le-aS
8 Ge3i aiaS arătă $oland) E un cerc al ,or&elor) 4or-ele .e care le ,e3i sunt
st+nci înalte, .use în .icioare)
Se tre3i că se uită "iD la Eddie, .e care îl înt+lnise înt+ia dată în teri&ila, dar
-inunata calea#că 3&urătoare, în acea ciudată altă lu-e unde .istolarii .urtau
uni"or-e al&astre #i eDistau re3er,e nes"+r#ite de 3a%ăr, %+rtie #i -edica-ente
eDtraordinare .recu- astina) > eD.resie stranie 8 o .re-oni7ie 8 adu-&rea c%i.ul
lui Eddie) 6u-ina s.eran7ei care-i a.rinsese oc%ii c+nd ad-ira ora#ul se stinse,
red+ndu-i un aer deo.otri,ă cenu#iu #i su-&ru) Era eD.resia unui o- care
studia3ă s.+n3urătoarea în care ,a at+rna nu .este -ult ti-.)
Înt%i )a*e, acum 3ddie, (+ndi .istolarul) Roata care ne face /ie0ile s$ se -n/%rt$
nu are remu+c$ri@ se -ntoarce mereu -n acela+i loc.
8 >, la nai&a, "ăcu Eddie) Gocea lui era seacă #i s.eriată) *red că acela-i locul
unde .u#tiul ,a încerca să treacă .ra(ul)
Pistolarul încu,iin7ă)
8 4oarte .ro&a&il) Sunt locuri su&7iri #i sunt locuri atracti/e) 6-a- -ai ur-at o
dată într-un ase-enea loc) >racolul care sălă#luia acolo a "ost c+t .e ce să-l ucidă)
8 De unde +tii astaS îl între&ă Susanna% .e Eddie) /i ,isat-oS El clătină doar din
ca.)
8 Nu #tiu) Dar în cli.a în care $oland -i-a indicat locul acela))) Se întreru.se #i
se uită la .istolar) Tre&uie să -er(e- acolo c+t de re.ede .ute-)
Eddie .ărea deo.otri,ă îns.ăi-+ntat #i neră&dător)
8 Se ,a înt+-.la astă3iS între&ă $oland) ;n seara astaS Eddie clătină iar din ca.
#i î#i u-e3i &u3ele)
8 Nici asta nu #tiu) Nu si(ur) /stă-searăS Nu cred) Ti-.ul))) nu e la "el aici, cu-
este acolo unde se a"lă &ăiatul) *ur(e -ai încet în unde-le #i c+nd-ul lui) Poate
-+ine)
Se o.unea .anicii, dar acu- aceasta &irui) Se întoarse #i-l .rinse .e $oland de
că-a#ă cu de(ete reci #i trans.irate)
8 Dar eu tre&uia să ter-in c%eia #i nu a- ter-inat-o, #i -ai tre&uia să "ac ce,a,
dar %a&ar n-a- ce) Ti dacă &ăiatul -oare, ,a "i doar /ina mea4
Pistolarul str+nse -+inile lui Eddie într-ale sale #i le s-ulse de .e că-a#ă)
8 Stă.+ne#te-te)
8 $oland, nu în7ele(i)))
8 ;n7ele( că, dacă te s-iorcăi, nu re3ol,i .ro&le-a) ;n7ele( că ai uitat c%i.ul
tatălui tău)
8 Ter-ină cu &a3aconiile asteaX Mă doare în cot de tatăl -euX stri(ă Eddie
isteric #i $oland îl .lesni .este "a7ă)
M+na lui scoase un sunet ca de crean(ă ru.tă)
*a.ul lui Eddie se clătină .e s.ateM oc%ii i se căscară, #oca7i) ;l .ri,i "iD .e
.istolar, a.oi ridică încet .al-a să atin(ă a-.renta ro#ie de .e o&ra3)
8 5enorocitule4 #o.ti el)
Duse -+na la re,ol,erul .e care încă-l -ai .urta la #oldul st+n() Susanna%
încercă să .ună .ri-a -+inile .este elM Eddie i le î-.inse în lături)
?i acum tre'uie s$-i dau -nc$ o lec0ie, (+ndi $oland, doar c$ acum o fac at%t
pentru /ia0a mea, cred, c%t +i pentru a lui.
=nde,a în de.ărtare o cioară s.arse lini#tea cu c+r+itul ei as.ru #i $oland se
(+ndi .e -o-ent la #oi-ul lui, Da,id) /cu- 3ddie era #oi-ul lui))) #i ca Da,id,
nu s-ar "i "erit să-i scoată oc%iul dacă nu era atent "ie #i nu-ai o "rac7iune de
secundă)
Să-i scoată oc%iul sau să-i taie (+tul)
8 Grei să -ă î-.u#tiS /#a ,rei să se ter-ine totul, EddieS
8 Ma-ă, a#a --a- săturat de trăncănelile taleX 3ise Eddie) >c%ii-i erau
înce7o#a7i de lacri-i #i "urie)
8 N-ai ter-inat c%eia, dar nu "iindcă te te-i să o ter-ini) Te te-i să nu a"li că
nu po0i să o ter-ini) Te te-i să co&ori la locul st+ncilor, dar nu "iindcă te-ai te-e
de ce s-ar .utea înt+-.la odată intrat în cerul lor) Te te-i de ce nu s-ar .utea
înt+-.la) Nu te te-i de lu-ea lar(ă, Eddie, ci de lu-ea -ică dinăuntrul tău) Nu
ai uitat c%i.ul tatălui tău) /#a că, "ă-o) ;-.u#că--ă, dacă îndră3ne#ti) M-a-
săturat să te ,ăd cu- te s-iorcăi)
8 Ter-inăX stri(ă Susanna% la el) Nu ,e3i că o ,a "aceS Nu ,e3i că-l for0e#i să o
"acăS
$oland î#i -ută iute oc%ii s.re ea)
8 ;l "or7e3 să se hot$rasc$) Se întoarse la Eddie, #i "a7a lui cu riduri ad+nci era
serioasă) /i ie#it de su& u-&ra %eroinei #i de su& u-&ra "ratelui tău, .rietene) Ie#i
#i de su& .ro.ria ta u-&ră, dacă ai curaN) Ie#i acu-) Ie#i sau î-.u#că--ă +i pune
punct odat$.
Pre7 de un -o-ent, cre3u că Eddie c%iar asta ,a "ace, #i că totul se ,a s"+r#i
acolo, .e creasta dealului, su& cerul "ără nori al ,erii #i cu turlele ora#ului
sc+nteind la ori3ont aido-a unor năluci al&astre) /.oi o&ra3ul lui Eddie înce.u să
3,+cnească) 6inia "er-ă a &u3elor lui se în-uie #i înce.u să tre-ure) M+na lui
că3u de .e -+nerul din le-n de santal al .istolului lui $oland) Pie.tul îi tresăltă o
dată))) de două ori))) de trei ori) Desc%ise (ura #i toată dis.erarea #i teroarea lui
ie#iră într-un sin(ur stri(ăt (ros, în ti-. ce el se î-.letici s.re .istolar)
8 Mi-e tea-ă, 6i"odie -mpu0it$4 5u -n0ele"i asta. Roland, -i-e tea-ăX Picioarele
i se î-.iedicară unul în altul) *ă3u în "a7ă) $oland îl .rinse #i-l 7inu a.roa.e,
si-7ind -irosul trans.ira7iei #i -urdăriei de .e .ielea lui, si-7ind -irosul
lacri-ilor #i terorii lui)
Pistolarul îl î-&ră7i#ă un -o-ent, a.oi îl întoarse s.re Susanna%) Eddie că3u în
(enunc%i l+n(ă scaunul ei, cu ca.ul .lecat trist în .ă-+nt) Ea .use o -+nă .e
cea"a lui, li.indu-i ca.ul de coa.sa ei, #i-i s.use cu a-ar lui $olandA
8 =neori te urăsc, al&ule)
$oland î#i li.i .odul .al-elor de "runte #i a.ăsă tare)
8 =neori #i eu -ă urăsc)
8 Dar asta nu te "ace niciodată să te o.re#ti, nu-i a#aS
$oland nu răs.unse) Se uită la Eddie, care stătea cu o&ra3ul li.it de coa.sa lui
Susanna% #i cu oc%ii str+ns înc%i#i) *%i.ul lui era un studiu al su"erin7ei) $oland
se descotorosi de o&oseala acu-ulată, din cau3a căreia îi ,enea să lase acea
"er-ecătoare discu7ie .e altă 3i) Dacă Eddie a,ea dre.tate, altă 3i nu a,ea să
eCiste) ?aEe era a.roa.e (ata să "acă -i#carea) Eddie "usese ales să Noace rolul de
-oa#ă #i să-l aducă .e &ăiat în lu-ea aceasta) Dacă nu era .re(ătit să "acă asta,
?aEe a,ea să -oară la .unctul de intrare, la "el de si(ur ca un .runc care se
stran(ulea3ă dacă are cordonul o-&ilical în"ă#urat în Nurul (+tului atunci c+nd
înce. contrac7iile)
8 $idică-te, Eddie)
=n -o-ent cre3u că Eddie ,a continua să stea acolo (%e-uit, ascun3+ndu-#i
"a7a du.ă .iciorul "e-eii) Dacă a#a se înt+-.la, totul era .ierdut))) dar #i asta era
*a) /.oi, încet, Eddie se ridică în .icioare) $ă-ase a#a cu toate 8 -+ini, u-eri,
ca., .ăr 8 at+rn+ndM nu era &ine, dar era în .icioare, iar ăsta era un înce.ut)
8 =ită-te la -ine)
Susanna% se -i#că a(itată, însă de data aceasta nu -ai s.use ni-ic)
;ncet, Eddie ridică "runtea #i î#i dădu .ărul deo.arte din oc%i cu o -+nă
tre-ur+ndă)
8 /sta e .entru tine) /- (re#it lu+nd-o, oric+t de -are -i-ar "i durerea) $oland
a.ucă noNi7a de la (+t #i trase, ru.+nd-o) ;i o"eri c%eia lui Eddie) /cesta întinse
-+na du.ă ea ca un o- într-un ,is, dar $oland nu-i dădu i-ediat dru-ul)
8 Gei încerca să "aci ceea ce este ne,oieS
8 Da)
Gocea lui era a.roa.e inaudi&ilă)
8 /i ce,a să--i s.uiS
8 ;-i .are rău că -i-e tea-ă)
Era ce,a teri&il în (lasul lui Eddie, ce,a care îi rănea su"letul lui $oland, #i el
&ănuia că #tia ce eraA asistau la ulti-ele 3&ateri ale co.ilăriei lui Eddie înainte să-
#i dea o&#tescul s"+r#it între ei trei) 6ucrul acesta nu se ,edea, însă $oland îi au3ea
stri(ătele tot -ai sla&e) ;ncercă să nu .lece urec%ea la ele)
Înc$ o crim$ comis$ -n numele Turnului. Scorul cre+te continuu +i #iua c%nd se
/a face totalul, ca factura unui 'e0i/ notoriu -ntr-o 'ode"$, se apropie tot mai
mult. Cum /oi putea pl$ti oare.
8 Nu ,reau scu3ele tale, cu at+t -ai .u7in "iindcă 7i-e tea-ă, s.use el) 4ără
tea-ă, ce a- "iS *+ini ne&uni cu s.u-ă la (ură #i ra%at uscat .e la&ele din s.ate)
8 *e /rei, atunciS stri(ă Eddie) /i luat tot restul))) tot ce a,ea- de datX Nu, nici
-ăcar asta, .entru că .+nă la ur-ă, 7i-a- dat totulX /#a că, ce altce/a /rei de la
mine.
$oland ridică în lu-ină c%eia care re.re3enta Nu-ătate din sal,area lui ?aEe
*%a-&ers #i nu s.use ni-ic) >c%ii lui îi sus7inură .e ai lui Eddie, #i soarele
străluci .e întinderea ,erde a c+-.iei #i .e .an(lica al&astru-(ri a Send $i,er, #i
unde,a în de.ărtare cioara croncăni din nou .este distan7ele aurii ale acelei du.ă-
a-ie3i t+r3ii de ,ară)
Du.ă o ,re-e, în oc%ii lui Eddie Dean înce.u să răsară lu-ina în7ele(erii)
$oland încu,iin7ă)
8 /- uitat c%i.ul)))
Eddie se o.ri) 6ăsă ca.ul în .ă-+nt) ;n(%i7i) $idică din nou oc%ii s.re .istolar)
6ucrul a"lat .e -oarte între ei se ridicase #i .lecase -ai de.arte 8 $oland #tia
asta) 6ucrul acela .lecase) /#a, .ur #i si-.lu) /colo, .e creasta însorită #i su"lată
de ,+nt a unui deal a"lat la -ar(inea lui .retutindeni, .lecase de"initi,)
8 /- uitat c%i.ul tatălui -eu, .istolarule))) #i-7i s.un iartă--ă, ro(u-te) $oland
desc%ise -+na #i dădu îna.oi -ica .o,ară a c%eii celui des.re care *a %otăr+se că
tre&uie să o .oarte)
8 Nu ,or&i a#a, .istolarule, 3ise el în 6i-&a No&ilă) Tatăl tău te ,ede .rea &ine)))
te iu&e#te .rea &ine))) la "el #i eu)
Eddie str+nse c%eia în -+nă #i se întoarse cu s.atele, cu lacri-ile usc+ndu-i-se
.e "a7ă)
8 Să -er(e-, 3ise el, #i .orniră to7i .e deal în Nos, către c+-.ia care se întindea
la .oalele lui)
1
?aEe .ă#ea încet .e *astle /,enue, .rin "a7a .i33eriilor, a &arurilor #i &ode(ilor
unde "e-ei &ătr+ne cu "e7e acre î-.un(eau carto"ii #i storceau ro#iile) Cretelele
(%io3danului îi iritaseră .ielea la su&suori #i îl dureau .icioarele) Trecu .e su& un
ter-o-etru di(ital care anun7a că erau trei3eci de (rade) 6ui i se .ărea că erau
-ai de(ra&ă .atru3eci)
;n "a7ă, o -a#ină de .oli7ie intră .e &ule,ard) ?aEe de,eni .e dată eDtre- de
interesat de o ,itrină în care erau eD.use o&iecte de (rădinărit) =r-ări trecerea
.atrulei în o(linda ,itrinei #i nu se -i#că .+nă ce aceasta nu dis.ăru)
8ei, )a*e, '$tr%ne... unde te duci, mai eCact.
Nu a,ea nici cea -ai ,a(ă idee) Era con,ins că &ăiatul .e care îl căuta 8 cel cu
&andană ,erde #i tricou (al&en .e care scria 5& T3 LICTIS3?TI 5ICI2(!T=
Î5 L&M3! (3 MI)L2C 8 era unde,a a.roa.e, dar ce dacăS Pentru ?aEe continua
să nu "ie dec+t un ac ascuns în carul cu "+n re.re3entat de CrooEl'n)
Trecu .e l+n(ă o alee î-.+n3ită de (ra""iti) ;n cea -ai -are .arte erau nu-e 8
EL TIANTE 91, SPEEDY GONZALES, MOTORVAN MIKE 8 dar ici #i colo
"useseră introduse c+te,a ,or&e de du%, #i oc%ii lui ?aEe că3ură .e două dintre
acestea)
UN TRANDAFIR E UN TRANDAFIR E UN TRANDAFIR
"usese scris .e cără-i3i cu un s.ra' de o culoare care, datorită inte-.eriilor,
aNunsese de acela#i ro3 .al al tranda"irului de .e terenul .ustiu unde c+nd,a se
a"lase restaurantul Tom +i Aerr9 E (elicatese artistice) Su& el, cu un al&astru at+t
de întunecat, că era a.roa.e ne(ru, cine,a scrisese această ciudă7enieA
IARTĂ-MĂ, ROGU-TE
/sta ce mai -nseamn$. se între&ă ?aEe) Nu #tia 8 ce,a din Ci&lie, .oate 8 însă te
,răNea a#a cu- se s.une că un #ar.e .oate ,răNi o .asăre) ;ntr-un t+r3iu, -erse -ai
de.arte, încet #i că3ut .e (+nduri) Era a.roa.e două trei3eci #i u-&ra lui înce.ea
să crească)
*e,a -ai în "a7ă, ,ă3u un &ătr+n care -er(ea .e stradă, 7in+ndu-se la u-&ră c+t
-ai -ult .osi&il #i s.riNinindu-se într-un &aston noduros) ;n s.atele oc%elarilor
(ro#i .e care îi .urta, oc%ii lui ca"enii .luteau ca două ouă (i(antice)
8 Ierta7i--ă, ro(u-,ă, do-nule, 3ise ?aEe "ără să se (+ndească sau "ără a se au3i
-ăcar .e sine)
Cătr+nul se întoarse către el, cli.ind a sur.rindere #i tea-ă)
8 6asV-ă-n .ace, &ăiete, 3ise el)
$idică &astonul #i-l a(ită neînde-+natic în direc7ia lui ?aEe)
8 Nu #ti7i cu-,a, do-nule, dacă e .e aici o MarEe' /cade-'S
Era o încercare i3,or+tă din dis.erare, însă altce,a nu-i ,eni în (+nd să între&e)
Cătr+nul lăsă &astonul Nos) 4olosirea a.elati,ului 9do-nule: îl cal-ase) Se uită la
?aEe cu interesul ni7el ne&un al celor &ătr+ni #i a.roa.e senili)
8 *u- de nu e#ti la #coală, &ăieteS
?aEe 3+-&i sictirit) Trea&a asta cu #coala înce.ea să-l sece)
8 E să.tă-+na eDa-enelor "inale) /- ,enit aici să caut un ,ec%i .rieten care
"rec,entea3ă MarEe' /cade-', asta e tot) Ierta7i--ă că ,-a- deranNat)
Trecu .e l+n(ă &ătr+n Ps.er+nd că acesta nu ,a decide să-i ardă una .este "und
cu &astonul, a#a, ca să-i .oarte norocQ #i a.roa.e aNunse la col7ul stră3ii, c+nd
&ătr+nul stri(ăA
8 CăieteX Căieteeee4
?aEe se întoarse .e loc)
8 Nu e nicio MarEe' /Eidi-' .-acilea, 3ise &ătr+nul) 6ocuiesc aci de douăNdoi
de ani, a#a că #tiu) MarEe' !/enue, da, dar nu MarEe' /Eidi-')
Sto-acul lui ?aEe se str+nse de e-o7ie) 4ăcu un .as îna.oi s.re -o#nea(, care
ridică i-ediat &astonul într-o .o3i7ie de a.ărare) ?aEe se o.ri îndată, lăs+nd o 3onă
de si(uran7ă de două3eci de .a#i între ei)
8 Ti unde e MarEe' /,enue, do-nuleS ;-i .ute7i s.uneS
8 DaV #i"ur, "ăcu &ătr+nul) Nu 7-a- 3is adineaori c-aci locuiesc de douăNdoi de
aniS 6a două stră3i -ai încolo) 4ă-o la st+n(a la cine-auV MaNestic) DaV-7i 3ic
si(ur că nu eDistă nicio MarEe' /Eidi-')
8 Gă -ul7u-esc, do-nuleX Gă -ul7u-escX
?aEe se întoarse #i se uită .e *astle /,enue) Da))) ,edea incon"unda&ilă "or-ă a
unei -arc%i3e de cine-a întinsă .e trotuar la două stră3i -ai încolo) > luă la "u(ă
într-acolo, a.oi decise că asta ar .utea atra(e aten7ia #i încetini .asul într-un -ar#
"or7at)
Cătr+nul îl înso7i cu .ri,irea)
8 (omnule4 3ise el către sine .e un ton de ,a( a-u3a-ent) (omnule, ce -aiX
*%icoti s.art #i -erse -ai de.arte)
1!
*eata lui $oland se o.ri la a.us) Pistolarul să.ă o ,atră su.er"icială #i a.rinse
"ocul) Nu le tre&uia .entru a (ăti, însă a,eau ne,oie de ea) 6ui 3ddie îi tre&uia)
Dacă ,oia să ter-ine de cio.lit, a,ea ne,oie de lu-ină)
Pistolarul se uită în Nur #i o ,ă3u .e Susanna%, o siluetă întunecată .e "undalul
cerului al&astru--atin, dar nu-l ,ă3u .e Eddie)
8 =nde-iS între&ă el)
8 / ră-as .u7in în ur-ă) Să-l la#i în .ace, $oland))) /i "ăcut destul) $oland
încu,iin7ă, se a.lecă deasu.ra ,etrei #i lo,i o &ucată de cre-ene cu un dru( de
"ier tocit) ;n cur+nd, ,reascurile .e care le str+nsese luară "oc) /dău(ă &e7i#oare,
unul c+te unul, #i a#te.tă ca Eddie să se întoarcă)
1"
*a- la un Eilo-etru îna.oi .e unde ,eniseră, Eddie #edea turce#te în -iNlocul
Marelui Dru-, cu c%eia neter-inată într-o -+nă, uit+ndu-se la cer)
;ntoarse oc%ii de-a lun(ul dru-ului, ,ă3u licăr de "oc #i #tiu eDact ce "ăcea
$oland))) #i de ce) /.oi re,eni cu .ri,irea către cer) Niciodată nu se -ai si-7ise
at+t de sin(ur sau at+t de s.eriat)
*erul era uria+ 8 nu-#i a-intea să -ai "i ,ă3ut ,reodată at+ta s.a7iu neîntreru.t,
at+ta (ol .ur) ;l "ăcea să se si-tă "oarte -ic, #i &ănuia că nu era ni-ic (re#it în
asta) ;n -area sc%e-ă a lucrurilor, el chiar era "oarte -ic)
Căiatul era a.roa.e acu-) *redea că #tie unde se a"la ?aEe #i ce era .e cale să
"acă, #i asta îl u-.lea de o -irare tăcută) Susanna% ,enise din 195@) El însu#i
,enise din 19O!) ;ntre ei))) ?aEe) ;ncerc+nd să treacă .ra(ul) ;ncerc+nd să se nască)
L-am -nt%lnit, (+ndi Eddie) Tre&uie s$-l fi -nt%lnit, +i cred c$-mi amintesc...
cum/a. 3ra chiar -nainte ca 8enr9 s$ intre -n armat$, nu-i a+a. &rma cursuri la
Institutul 7oca0ional >roo*l9n +i-i pl$cea foarte tare ne"rul E 6ean+i ne"ri, "hete
ne"re de motociclist cu 'om'euri de o0el, tricouri ne"re cu m%necile rulate.
Ţinuta lui de )ames (ean. Re'elul f$r$ cau#$. !sta credeam despre el, dar n-
am spus-o niciodat$ cu /oce tare, pentru c$ nu /oiam s$ se supere pe mine.
;#i dădu sea-a că ceea ce a#te.ta se înt+-.lase în ti-. ce el (+ndeaA Stea
Cătr+nă răsărise) ;n cincis.re3ece -inute, .oate -ai .u7in, a,ea să i se alăture o
întrea(ă (alaDie de (iu,aiere stelare, dar .entru -o-ent strălucea sin(ură în
întunericul necu.rins)
Eddie ridică încet c%eia .+nă c+nd Stea Cătr+nă străluci în ad+ncitura ei centrală)
Ti atunci recită ,ec%ea .oe3ioară din lu-ea sa, cea .e care o în,ă7ase de la -a-a
lui .e c+nd ea stătea în(enunc%eată alături de el la (ea-ul dor-itorului, a-+ndoi
uit+ndu-se s.re lucea"ărul care do-ina întunericul ce ur-a să ,ină deasu.ra
aco.eri#urilor din CrooEl'nA
8 6icăr de stea, "oc de .eru3ea, .ri- astru ce a.ari noa.teaM /scultă &ine dorin7a
-ea #i î-.line#te-o, de s-o .utea)
Stea Cătr+nă strălucea în sco&itura c%eii, un dia-ant încastrat în le-n de "rasin)
8 /Nută--ă să--i adun curaNul, 3ise Eddie) /sta e dorin7a -ea) /Nută--ă să--i
adun curaNul de a încerca să ter-in &leste-ă7ia asta)
$ă-ase acolo încă un -o-ent, a.oi se ridică #i se duse încet în ta&ără) Se a#e3ă
c+t -ai a.roa.e de "oc, luă cu7itul .istolarului "ără a adresa ,reun cu,+nt către
$oland sau Susanna%, #i înce.u să lucre3e) Din s-ul de la ca.ătul c%eii înce.ură să
se înco,ri(e "+#iu7e de le-n) 6ucră re.ede, întorc+nd c%eia c+nd .e o .arte, c+nd
.e alta, înc%i3+nd uneori oc%ii #i lăs+nd de(etul -are să .i.ăie cur&urile &l+nde)
;ncercă să nu se (+ndească la ce s-ar înt+-.la dacă "or-a ar "i să iasă (re#it 8 asta
l-ar "i &locat cu si(uran7ă)
$oland #i Susanna% #e3ură l+n(ă el, .ri,ind în tăcere) ;n cele din ur-ă, Eddie
.use cu7itul deo.arte) 4a7a îi #iroia de trans.ira7ie)
8 Pu#tiul ăsta de care tot ,or&e#ti, 3ise el) ?aEe ăsta) TreV să "ie un &ăiat dat
nai&ii)
8 / "ost curaNos su& -un7i, s.use $oland) Se te-ea, dar n-a dat îna.oi nici
-ăcar un .as)
8 Mi-a# dori să .ot "i #i eu a#a) $oland ridică din u-eri)
8 6a Cala3ar, ai lu.tat &ine, de#i 7i se luaseră %ainele) E "oarte (reu .entru
oricine să lu.te (ol, dar tu ai "ăcut-o)
Eddie încercă să-#i a-intească sc%i-&ul de "ocuri de la clu&ul de noa.te, însă
nu era dec+t o cea7ă în -intea sa 8 "u-, 3(o-ot #i lu-ină ră3&ăt+nd .rintr-un
.erete în ra3e încruci#ate, năucitoare) *redea că .eretele acela "usese ciuruit de
"oc de ar-ă auto-ată, dar nu-#i aducea a-inte &ine)
$idică c%eia ast"el înc+t relie"ul ei să iasă &ine în e,iden7ă .e "undalul "lăcărilor)
> 7inu a#a -ult ti-., uit+ndu-se la s-ul din "inal) /răta eDact cu- #i-o a-intea din
,is #i din scurta i-a(ine .e care o ,ă3use în "oc))) #i totu#i nu o sim0ea .er"ectă)
/.roa.e, dar nu co-.let)
3 doar /ina lui 8enr9, din nou. ?i to0i ace+ti ani c%nd tu n-ai fost destul de
'un... !cum ai reu+it, amice E doar c$ 8enr9 din tine nu /rea s-o recunoasc$.
6ăsă c%eia să cadă .e .ătratul de .iele #i î-.ături cu (riNă -ar(inile .este ea)
8 /- ter-inat) Nu #tiu dacă e &ine sau nu, dar .resu.un că -ai &ine de at+t nu
sunt în stare)
Se si-7ea ciudat de (ol acu-, că nu -ai a,ea de lucru la c%eie 8 li.sit de 7el #i
de direc7ie)
8 Grei ce,a de -+ncare, EddieS între&ă Susanna% .e un ton scă3ut)
Iat$ 0elul t$u, (+ndi el) Iat$ direc0ia. ?ade chiar acolo, cu m%inile -mpreunate -n
poal$. Tot 0elul +i toat$ direc0ia de care /ei a/ea ne/oie /reo...
Dar îi -ai ,eni ce,a în (+nd 8 ,eni dintr-odată) Nu un ,is))) nu o ,i3iune)))
5u, nu a+a ce/a. 3 o amintire. Se -nt%mpl$ din nou E -0i aminte+ti din /iitor.
8 Tre&uie să "ac altce,a înainte, s.use el #i se ridică în .icioare)
De cealaltă .arte a "ocului, $oland clădise (ră-ăNoase de le-ne uscate) Eddie
scor-oni .rin ele #i (ăsi un &ă7 lun( ca- de #ai3eci de centi-etri #i (ros ca- de
3ece la -iNloc) ;l luă, se întoarse la locul său de l+n(ă "oc #i a.ucă iar cu7itul lui
$oland) De data aceasta lucră -ai re.ede, întruc+t nu "ăcea dec+t să ascută &ă7ul,
trans"or-+ndu-l în ce,a care aducea cu un -ic 7ăru# .entru cort)
8 Pute- să .orni- la dru- înaintea 3orilorS îl între&ă el .e .istolar) *red că
tre&uie să aNun(e- la cercul acela c+t -ai re.ede .osi&il)
8 Da) *%iar -ai re.ede, dacă e -usai) Nu ,reau să .lec la dru- .e întuneric 8
un cerc al ,or&elor e un loc nesi(ur .e ti-. de noa.te 8 dar dacă nu a,e- încotro,
cu .lăcere)
8 Du.ă eD.resia de .e "a7a ta, &ătr+ne, -ă îndoiesc că pe timp de #i cercurile
alea de .ietre sunt "oarte si(ure, s.use Susanna%)
Eddie .use cu7itul Nos) Pă-+ntul .e care $oland îl scosese .entru a sco&i locul
de ,atră era .us (ră-adă l+n(ă .iciorul dre.t al lui Eddie) /cu-, el "olosi ,+r"ul
ascu7it al 7e.u#ei .entru a desena un se-n de între&are în el) 6inia era .er"ect
clară)
8 Cine, 3ise el, #ter(+ndu-l) /- ter-inat)
8 /tunci, -ăn+ncă ce,a, s.use Susanna%)
Eddie încercă, dar nu-i era "oa-e) *+nd în s"+r#it ador-i, (%e-uit l+n(ă tru.ul
cald al lui Susanna%, so-nul lui "u li.sit de ,ise, însă su.er"icial)
P+nă c+nd .istolarul îl scutură, tre3indu-l la .atru di-inea7a, au3i neîncetat
,+ntul su"l+nd cu .utere .este c+-.ia de Nos #i i se .ăru că se duce #i el .e ari.ile
lui, că 3&oară sus în noa.te, de.arte de (riNile .re3ente, în ,re-e ce Stea Cătr+nă
#i Ma-ă Cătr+nă .luteau senine deasu.ra sa, î-.odo&indu-i o&raNii cu (%ea7ă)
19
– E ti-.ul, s.use $oland)
Eddie se ridică în #e3ut) Susanna% se ridică #i ea, "rec+ndu-#i "a7a cu .al-ele)
*+nd i se li-.e3iră c+t de c+t (+ndurile, Eddie de,eni con#tient că ti-.ul îi .resa)
8 Da) Să -er(e-, "ără înt+r3iere)
8 Căiatul se a.ro.ie, nu-i a#aS
8 4oarte tare)
Eddie se ridică în .icioare, o .rinse .e Susanna% de -iNloc #i o săltă în scaun) Ea
îl .ri,ea cu un aer anDios)
8 /,e- destul ti-. să aNun(e- acoloS Eddie a.ro&ă din ca.)
8 6a li-ită)
Trei -inute -ai t+r3iu, -er(eau din nou .e Dru-ul Mare, care tre-ura înaintea
lor ca o "anto-ă) Ti .este o oră, .e c+nd .ri-ele ra3e ale 3orilor înce.eau să
atin(ă cerul la răsărit, un sunet rit-ic înce.u de.arte, în "a7a lor)
Sunet de to&e, î#i s.use $oland)
Ma#inării, î#i s.use Eddie) Ni#te -a#inării enor-e)
3 o inim$, (+ndi Susanna%) 2 inim$ enorm$, 'olna/$, care 'ate... +i e -n ora+,
acolo unde tre'uie s$ mer"em noi)
Două ore -ai t+r3iu, sunetul încetă la "el de &rusc cu- înce.use) Nori al&i #i
"ără "or-ă înce.useră să u-.le cerul deasu.ra lor, înt+i u-&rind soarele de
di-inea7ă, a.oi ascun3+ndu-l cu totul) *ercul de st+nci ,erticale se a"la acu- la
-ai .u7in de #a.te sau o.t Eilo-etri distan7ă, lucind în lu-ina di"u3ă, ase-enea
din7ilor unui -onstru ră.us)
2#
SĂPTĂMÂNA ESTERNULUI SPAGHETTI
LA MA!ESTIC"
.rocla-a -arc%i3a .onosită #i tristă care se întindea .este col7ul lui CrooEl'n cu
MarEe' /,enue)
# FILME CLASICE DE SERGIO LEONE
PENTRU UN PUMN DE DOLARI
$I %UNUL, RĂUL $I URÂTUL"
AM%ELE LA 99 &
> "eti#cană "ru-oasă, cu .ărul &lond .us .e &i(udiuri, stătea la (%i#eu #i
-ol"ăia (u-ă de -estecat, ascult+nd 6ed We..elin la un radio cu tran3istori #i
citind unul dintre ta&loidele du.ă care se dădea în ,+nt doa-na S%aB) ;n st+n(a
ei, în cealaltă ,itrină de .re3entare a cine-ato(ra"ului, era un .oster cu *lint
EastBood)
?aEe #tia că ar tre&ui să -ear(ă -ai de.arte 8 nu -ai era -ult .+nă la ora trei 8
dar se o.ri un -o-ent .entru a se uita la .osterul din s.atele sticlei -urdare #i
cră.ate) EastBood .urta un .onc%o -eDican) ;ntre din7i str+n(ea un tra&uc)
$idicase .oalele .onc%o-ului .este u-ăr, .entru a-#i eli&era .istolul) >c%ii lui
erau de un al&astru .alid, #ters) >c%i de &o-&ardier)
5u e el, (+ndi ?aEe, dar e a.roa.e el. (in pricina ochilor, -n principal... ochii
sunt aproape aceia+i.
8 M-ai lăsat să cad, îi s.use o-ului din ,ec%iul .oster, o-ul care nu era $oland)
M-ai lăsat să cad) De data asta ce o să se înt+-.leS
8 Hei, &ăiete, stri(ă ,+n3ătoarea &londă, "ăc+ndu-l să tresară) /i de (+nd să intri
sau doar să stai acolo #i să ,or&e#ti sin(urS
8 Nu, -ul7u-esc, re"u3ă ?aEe) /- ,ă3u deNa "il-ele astea două)
Se .use din nou în -i#care, cotind-o la st+n(a, .e MarEe' /,enue) /#te.tă din
nou să-l încerce senti-entul de amintire din /iitor, dar nu se înt+-.lă ni-ic)
/ceasta nu era dec+t o stradă însorită, toro.ită de căldură, -ăr(inită de clădiri cu
a.arta-ente, care lui ?aEe i se .ărea că se-ănau cu &locurile de celule ale unei
înc%isori) *+te,a "e-ei tinere î-.in(eau cărucioare cu co.ii, două c+te două, #i
discutau c+nd #i c+nd, însă în rest strada era .ustie) Era neo&i#nuit de cald .entru
luna -ai))) .rea cald .entru a "ace .li-&ări)
Ce caut eu aici. Ce.
Din s.atele lui se au3i un r+s as.ru de &ăr&at) 4u ur-at de un stri(ăt su&7ire,
"e-ininA
8 Dă--i-l -napoi4
?aEe tresări, cre3+nd că lui i se adresa ,ocea)
8 Dă--i-l -napoi, Henr'X Nu (lu-escX
?aEe se întoarse #i ,ă3u doi &ăie7i, unul de cel .u7in o.ts.re3ece ani #i celălalt
-ult -ai t+năr))) de dois.re3ece sau treis.re3ece) *+nd îi că3ură oc%ii .e al
doilea, ini-a îi eDecută .arcă un tri.lu salt -ortal în .ie.t) Pu#tiul .urta .antaloni
scur7i ,er3i, nu ecose3, dar tricoul (al&en era acela#i, #i a,ea la su&suoară o -in(e
de &asc%et ,ec%e #i 3(+riată) De#i era cu s.atele la el, ?aEe #tiu că-l (ăsise .e
&ăiatul care-i a.ăruse noa.tea trecută în ,is)
21
4ata care stri(ase era "ru-u#ica de la (%i#eul cine-ato(ra"ului) Căiatul cel -are
8 care, du.ă cu- arăta, a.roa.e că .utea "i nu-it &ăr&at 8 7inea 3iarul ei în -+ini)
Ea dădu să-l a.uce) Ho7ul de 3iare 8 .urta Nean#i #i un tricou ne(ru cu -+necile
rulate 8 îl ridică deasu.ra ca.ului #i r+nNi)
8 Sari #i .rinde-l, Mar'anneX Sari, "ată, sariX
T+năra îl "iDă cu oc%i -+nio#i, cu o&raNii î-&uNora7i)
8 Dă--i-lX s.use ea) Nu te -ai .rosti #i dă--i-l îna.oiX 5erodule4
8 >oo, i-au3i ata, EddieX "ăcu &ăiatul -ai -are) Te li-&aN ul+tX 6ău, lăuX
4lutură, r+nNind, 3iarul .rin "a7a &londei ,+n3ătoare de &ilete #i ?aEe în7elese .e
dată) *ei doi se întorceau de la #coală î-.reună 8 de#i .ro&a&il că nu "rec,entau
acelea#i cursuri, dacă esti-ase &ine di"eren7a de ,+rstă 8 #i &ăiatul -ai -are se
dusese la (%i#eu, .re"ăc+ndu-se că are ce,a interesant să-i s.ună &londinei) /.oi
&ă(ase -+na .rin desc%i3ătura (%i#eului #i-i luase 3iarul)
*%i.ul &ăiatului -ai -are îi era cunoscut lui ?aEeM era c%i.ul unui co.il căruia i
se .are cul-ea %a3ului să î-&i&e coada unei .isici cu lic%id de a.rindere sau să-i
dea unui că7el în"o-etat să -ăn+nce un &ul(ăre de .+ine în care a în"i.t un c+rli(
de .escuit) Genul de co.il care stătea în s.atele clasei #i le tră(ea .e "ete de
&retelele sutienului #i a.oi s.unea 9*ine, euS: cu o .ri,ire t+-.ă, c+nd cine,a se
.l+n(ea .+nă la ur-ă) Nu erau -ul7i co.ii ca el la Pi.er, însă nici nu li.seau cu
desă,+r#ire) ?aEe &ănuia că eDistau c+7i,a în "iecare #coală) Se î-&răcau -ai &ine
la Pi.er, si(ur, dar c%i.ul lor era acela#i) Cănuia că, în trecut, oa-enii ar "i s.us că
acela era c%i.ul unui &ăiat care s-a născut s.re a "i s.+n3urat)
Mar'anne sări du.ă 3iarul ei, .e care &ăiatul cel -are în .antaloni ne(ri îl
"ăcuse sul) GlăN(anul îl trase îna.oi c%iar c+nd "ata "u c+t .e ce să-l .rindă, a.oi o
.lesni .este ca. cu el, a#a cu- ai .lesni un că7el .entru că a "ăcut .i.i .e co,or)
4ata înce.u să .l+n(ă acu- 8 în -are .arte de u-ilin7ă, credea ?aEe) 4a7a ei
de,enise at+t de ro#ie, înc+t a.roa.e strălucea)
8 Kine-l, atunciX 7i.ă ea la el) Ttiu că nu #tii să cite#ti, dar .o7i -ăcar să te ui7i la
.o3eX
Dădu să se întoarcă)
8 De ce nu i-l dai îna.oiS s.use "ără ,la(ă &ăiatul -ai -ic 8 &asc%et&alistul lui
?aEe)
Căiatul -ai -are întinse 3iarul "ăcut sul) 4ata îl în#"ăcă #i, c%iar #i de la trei3eci
de .a#i distan7ă, ?aEe îl au3i ru.+ndu-se)
8 E#ti un căcat, Henr' DeanX stri(ă ea) =n căcat cu ochi4
8 Hei, ce-i a#a -are lucruS Henr' .ărea sincer rănit) / "ost doar o (lu-ă) Pe
deasu.ra, s-a ru.t doar într-un loc))) încă-l -ai .o7i citi, .entru Du-ne3eu) *e te
ener,e3i a#aS
Ti c%iar a#a era, credea ?aEe) *ei de tea.a lui Henr' întotdeauna duceau (lu-a
.rea de.arte))) a.oi se arătau răni7i #i neîn7ele#i, c+nd cine,a urla la ei)
Ti-ntotdeauna s.uneau Care-i pro'lema. #i 5u +tii de "lum$. #i Ce te ener/e#i
a+a.
Ce cau0i cu el, pu+tiule. se între&ă ?aEe) (ac$ e+ti de partea mea, ce cau0i cu un
tic$los ca $sta.
Dar c+nd &ăiatul cel -ic se întoarse #i î#i reluară a-+ndoi dru-ul, ?aEe #tiu)
Trăsăturile &ăiatului cel -are erau -ai .ronun7ate, iar tenul lui era (ra, atacat de
acnee, dar alt-interi ase-ănarea era i3&itoare) *ei doi &ăie7i erau "ra7i)
22
?aEe se întoarse #i înce.u să .ă#ească alene .e trotuar, înaintea celor doi &ăie7i)
Duse o -+nă nesi(ură în &u3unarul de la .ie.t, scoase oc%elarii de soare ai tatălui
său #i reu#i să #i-i a#e3e .e nas)
Gocile cre#teau în ur-a lui, ca #i c+nd cine,a ar "i dat tre.tat ,olu-ul unui radio
-ai tare)
8 Nu tre&uia să te le(i de ea a#a, Henr') / "ost ur+t din .artea ta)
8 I-a .lăcut, Eddie) Gocea lui Henr' era .lină de sine #i indul(entă) > să în7ele(i
c+nd o să -ai cre#ti .u7in)
8 Dar pl%n"ea)
8 Pro&a&il că era la ciclu, s.use Henr' .e un ton "iloso"ic)
Erau "oarte a.roa.e acu-) ?aEe se a.ro.ie de .eretele clădirii) Kinea ca.ul în
.ă-+nt #i -+inile ad+nc în"undate în &u3unarele Nean#ilor) Nu #tia de ce i se .ărea
de o i-.ortan7ă crucială să nu "ie o&ser,at, dar a#a era) Henr' nu conta, într-un "el
sau altul, însă)))
Cel mai mic nu are /oie s$-+i aminteasc$ de mine, (+ndi el) 5u +tiu eCact de ce,
dar nu are /oie.
Trecură de el "ără a-i arunca -ăcar o .ri,ire, cel .e care Henr' îl nu-ise Eddie
-er(+nd .e eDterior, dri&l+nd -in(ea de &asc%et de l+n(ă ri(olă)
8 TreV să recuno#ti că arăta co-ic, s.unea Henr') S.rin7ara Mar'anne, sărind
du.ă 3iar) HauX HauX
Eddie ridică .ri,irea s.re "ratele său cu o eD.resie care se dorea a "i
doNenitoare))) dar a.oi lăsă (arda Nos #i i3&ucni în r+s) ?aEe ,ă3u dra(ostea
necondi7ionată .e c%i.ul acela #i &ănui că Eddie a,ea să-i ierte -ulte "ratelui său
înainte să-#i dea sea-a că era o tactică (re#ită)
8 /tunci, -er(e-S între&ă Eddie) /i s.us că da) Du.ă #coală)
8 /- s.us poate) Nu #tiu dacă a- c%e" să "ac at+ta dru- .+nă acolo) Ma-a deNa
treV să "i aNuns acasă) Poate c-ar tre&ui s-o lăsă- &altă) Să -er(e- la etaN #i să ne
uită- la tele,i3or)
Erau acu- cu 3ece .a#i în "a7a lui ?aEe #i distan7a cre#tea)
8 >, %aideX /i promis4
Dincolo de clădirea .rin "a7a căreia treceau acu- &ăie7ii era un (ard de .lasă cu
o u#ă desc%isă) ;n s.atele ei, ,ă3u ?aEe, era terenul de Noacă .e care îl ,isase
noa.tea trecută))) de#i .u7in di"erit) Nu era înconNurat de co.aci #i nu se ,edea
niciun c%io#c ciudat de -etrou cu .eretele "rontal &ră3dat de dun(i (al&ene #i
ne(re, însă ci-entul cră.at era acela#i) 6a "el #i liniile (al&ene, #terse, ale
careului)
8 Ei))) .oate) Nu #tiu) ?aEe î#i dădu sea-a că Henr' îl tac%ina) Eddie însă nuM el
era .rea neră&dător să aNun(ă acolo unde ,oia să -ear(ă) Hai să dă- .u7in la co#
c+t -ă -ai (+ndesc)
4ură -in(ea de la "ratele lui -ai -ic, intră .e teren dri&l+nd cu neînde-+nare #i
e"ectuă un salt cu aruncare) Min(ea se lo,i de .lacă #i rico#ă "ără a atin(e -ăcar
-ar(inea co#ului) Henr' se .rice.ea să "ure 3iare de la adolescente, (+ndi ?aEe,
dar .e terenul de &asc%et era cel -ai -are .a.ă-la.te)
Eddie intră .e .oartă, desc%eindu-#i .antalonii de cati"ea #i d+ndu-i Nos) Su& ei
a,ea .antalonii scur7i ecose3 .e care îi .urtase în ,isul lui ?aEe)
8 >, uiV la el că .oartă .antalona#iX "ăcu Henr') Ke flumooos4
/#te.tă ca "ratele lui să-#i (ăsească ec%ili&rul într-un .icior .entru a-#i da Nos
.antalonii lun(i, a.oi aruncă -in(ea s.re el) Eddie reu#i să se "erească, .ro&a&il
scă.+nd ast"el cu nasul nes.art, dar î#i .ierdu ec%ili&rul #i că3u (ră-adă la
.ă-+nt) Nu se tăie, dar ar "i .utut să se taie, o&ser,ă ?aEeM o -ul7i-e de cio&uri
de sticlă sc+nteiau în soare de-a lun(ul (ardului)
8 Haide, Henr', ter-ină odată, 3ise el, dar "ără un real re.ro# în (las) ?aEe
&ănuia că Henr' îi "ăcea ra%aturi din astea de at+t de -ultă ,re-e, înc+t Eddie nu
le -ai &ă(a de sea-ă dec+t atunci c+nd Henr' le "ăcea altcui,a 8 cu- ar "i
&londina ,+n3ătoare de &ilete)
8 Haide, Henr', ter-ină)
Eddie se ridică în .icioare #i intră cu .a#i si(uri .e teren) Min(ea lo,ise (ardul
de .lasă #i se întorsese la Henr') /cesta încercă acu- să-l dri&le3e .e "ratele său
-ai -ic) M+na lui Eddie se întinse, iute ca "ul(erul, dar straniu de delicat, #i
recu.eră -in(ea) Se "uri#ă cu u#urin7ă .e su& &ra7ul întins al lui Henr' #i se
îndre.tă către co#) Henr' o luă du.ă el, încrunt+ndu-se "urios, dar la "el de &ine s-
ar "i .utut culca .e o urec%e) Eddie î#i luă a,+nt, îndoi (enunc%ii, sări #i introduse
-in(ea în co#) Henr' o luă #i dri&lă cu ea .+nă la -ar(inea careului)
5u tre'uia s$ faci asta, 3ddie, (+ndi ?aEe) Stătea i-ediat du.ă locul unde se
ter-ina (ardul, uit+ndu-se la cei doi &ăie7i) /sta i se .ărea si(ur, cel .u7in .entru
-o-ent) Purta oc%elarii de soare ai tatei #i cei doi &ăie7i erau at+t de .rin#i de
ceea ce "ăceau, înc+t nu ar "i o&ser,at nici dacă .re#edintele *arter s-ar "i o.rit să-
i .ri,ească) ?aEe se îndoia, oricu-, că Henr' #tia -ăcar cine era .re#edintele
*arter)
Se a#te.tase ca Henr' să-#i "aulte3e "ratele, .oate c%iar (ra,, ca ră3&unare
.entru că l-a de.osedat de -in(e, dar su&esti-ase a(eri-ea lui Eddie) Henr' "ăcu
o "entă care n-ar "i .ăcălit-o nici .e -a-a lui ?aEe, dar Eddie se lăsă .ăcălit,
a.arent) Henr' o 3&u(%i .e l+n(ă el, îndre.t+ndu-se către co#, duc+nd "ără (riNi
-in(ea în -+nă a.roa.e tot dru-ul) ?aEe era c+t se .oate de si(ur că Eddie l-ar "i
.utut .rinde "ără .ro&le-e #i l-ar "i .utut de.oseda din nou de -in(e, dar în loc să
"acă asta, .u#tiul ră-ase în ur-ă) Henr' aruncă la co# 8 st+n(aci 8 #i -in(ea
rico#ă în -ar(ine din nou) Eddie o recu.eră))) #i o lăsă să-i sca.e .rintre de(ete)
Henr' .use -+na .e ea, se întoarse #i o introduse în co#ul "ără .lasă)
8 =nu la 3ero, (+"+i Henr') ?ucă- .+nă la doi#.eS
8 Si(ur)
?aEe ,ă3use destul) Ga "i un scor str+ns, dar .+nă la ur-ă ,a c+#ti(a Henr') Ga
a,ea (riNă Eddie de asta) 6-ar "i aNutat nu doar să sca.e de &ătăiM l-ar "i aNutat
în,eselindu-l .e Henr', "ăc+ndu-l -ai dis.us să .lece urec%ea la ceea ce Eddie
,oia să "acă)
8ei, /itea#ule E cred c$ fr$0iorul t$u te 6oac$ pe de"ete de6a de mult timp +i tu
n-ai nici cea mai /a"$ idee, nu-i a+a.
Se trase îna.oi .+nă c+nd clădirea de a.arta-ente din .artea de nord a terenului
îi tăie c+-.ul ,i3ual s.re "ra7ii Dean #i, în acela#i ti-., c+-.ul lor ,i3ual s.re el)
Se s.riNini de .erete #i ascultă &u&uitul -in(ii .e ci-ent) ;n scurt ti-., Henr'
înce.u să .u"ăie .recu- *%arlie, trenule7ul =u-uu, urc+nd costi#a unui deal
a&ru.t) Era "u-ător, desi(urM cei ca Henr' erau întotdeauna "u-ători)
Meciul dură a.roa.e 3ece -inute #i, c+nd Henr' î#i sa,ura ,ictoria, strada se
u-.lea deNa de co.ii a"la7i în dru- s.re casă) *+7i,a îi aruncară lui ?aEe .ri,iri
curioase)
8 Cun -eci, Henr', s.use Eddie)
8 N-a "ost rău, (+"+i Henr') ;ncă -ai .ui &otul la "ente)
Si"ur c$ da, (+ndi ?aEe) Cred c$ /a mai pune 'otul p%n$ c%nd /a mai lua /reo
patru#eci de *ilo"rame -n "reutate. !tunci s-ar putea s$ ai o surpri#$.
8 Se .are că da) Hei, Henr', nu .ute-, te ro", să -er(e- acolo #i să aruncă- o
.ri,ireS
8 Da, de ce nuS Să -er(e-)
8 Super4 stri(ă Eddie) Se au3i .lesnet de carne .e carneM .ro&a&il că Eddie &ătu
.al-a cu "ratele lui) Tu e#ti #e"ulX
8 =rcă .+nă-n a.arta-ent) S.une-i -a-ei că ne-ntoarce- .+nă la .atru trei3eci,
cinci "ără un s"ert) Dar nu s.une ni-ic des.re *onac) /r sări .+nă-n ta,an) Ti ea
crede că-i &+ntuit)
8 Grei să-i 3ic că -er(e- la DeBe'VsS
Tăcere din .artea lui Henr', c+t ti-. se (+ndi)
8 Nu) /r .utea-o suna .e doa-na CunEoBsEi) S.une-i))) s.une-i că -er(e- la
Da%lieVs să -+ncă- ni#te în(%e7ată Hoodsie $ocEet) /sta o să creadă) *ere-i #i
ni#te (olo(ani)
8 N-o să--i dea ni-ic) Nu cu două 3ile înainte de salariu)
8 /iurea) ;i .o7i tu stoarce de la ea) Du-te, acu-)
8 Cine) Dar ?aEe nu au3i că Eddie s-ar "i -i#cat) Henr'S
8 Ce-i.
Ener,at)
8 *%iar e *onacul &+ntuit, tu ce cre3iS
?aEe se a.ro.ie .u7in de terenul de Noc) Nu ,oia să "ie ,ă3ut, dar si-7ea cu toată
"iin7a sa că tre&uia să audă asta)
8 Nu) Nu eDistă case &+ntuite de-ade/$ratelea))) doar în "il-e)
8 >X
;n ,ocea lui Eddie se si-7ea, incon"unda&il, u#urarea)
8 Dar dacă a eCistat ,reodată una, reluă Henr' P.oate nu ,oia ca "ră7iorul lui să
se si-tă prea u#urat, (+ndi ?aEeQ, aceea ar "i *onacul) /- au3it că acu- ,reo doi
ani, doi co.ii de .e NorBood Street au intrat acolo ca să "u-e3e un Noint #i co.oii
i-au (ăsit cu (+turile tăiate #i cada,rele co-.let (olite de s+n(e)
;nsă nu era .ic de s+n(e .e ei sau în Nurul lor) Price.iS S+n(ele disp$ruse tot)
8 ;7i &a7i Noc de -ineS icni Eddie)
8 Nu) Dar asta n-a "ost ni-ic)
8 Ti ce a "ostS
8 /,eau .ărul co-.let al&, 3ise Henr')
Gocea care aNunse la ?aEe era sole-nă) /,ea o &ănuială că Henr' nu -ai
(lu-ea, că acu- credea "iecare cu,+nt .e care îl rostea) PSe îndoia de ase-enea
că Henr' a,ea destulă -inte c+t să scornească o ase-enea .o,este)Q
8 /-+ndoi, ur-ă Henr') Ti oc%ii lor erau lar( desc%i#i #i "ic#i, ca #i c+nd ar "i
,ă3ut cel -ai în(ro3itor lucru din lu-e)
8 Ei, "u(i de aici, "ăcu Eddie, dar ,ocea lui era -oale, incredulă)
8 Mai ,rei să -er(e-S
8 Si(ur) /t+t ti-. c+t nu tre&uie să))) #tii tu, să ne a.ro.ie- .rea tare)
8 /tunci, du-te la -a-a) Ti încearcă s-o scuturi de ,reo doi dolari) ;-i tre&uie
7i(ări) Du sus #i -in(ea asta nenorocită)
?aEe &ătu în retra(ere #i .ă#i în intr+ndul celei -ai a.ro.iate clădiri cu
a.arta-ente, toc-ai c+nd Eddie ie#i .e .oarta terenului de Noacă)
*u oroare ,ă3u că &ăiatul în tricoul (al&en se întoarse în direc7ia lui)
1ir-ar s$ fie4 (+ndi el, dis.erat) (ac$ asta-i cl$direa lui.
Era) ?aEe a,u ti-. doar c+t să se întoarcă .e loc #i să-ncea.ă să scane3e nu-ele
de l+n(ă #irul de sonerii înainte ca Eddie Dean să treacă .e l+n(ă el at+t de
a.roa.e, înc+t îi si-7i trans.ira7ia adusă la su.ra"a7a .ielii de e"ortul de.us .e
terenul de &asc%et) Pe Nu-ătate si-7i #i .e Nu-ătate ,ă3u .ri,irea curioasă .e care
&ăiatul o aruncă în direc7ia sa) /.oi Eddie aNunse în %ol #i o luă s.re li"turi, cu
.antalonii de #coală su& un &ra7 #i cu -in(ea de &asc%et su& celălalt)
6ui ?aEe îi &u&uia ini-a în .ie.t) ;n realitate, să ur-ăre#ti .e cine,a era -ult
-ai (reu dec+t în ro-anele cu detecti,i .e care le citea el uneori) Tra,ersă strada
#i se o.ri între două &locuri, la Nu-ătate de c,artal distan7ă) De acolo .utea să
,adă deo.otri,ă intrarea în clădirea "ra7ilor Dean #i terenul de Noacă) /cesta
înce.ea acu- să se u-.le, în -aNoritate cu co.ii -ici) Henr' stătea s.riNinit de
.lasa (ardului, "u-+nd o 7i(ară #i încerc+nd să .ară .lin de "urie adolescentină)
Din c+nd în c+nd, întindea .iciorul c+nd c+te un co.il o 3&u(%ea la "u(ă s.re el #i,
înainte să se întoarcă Eddie, reu#i să î-.iedice trei) =lti-ul .lonNă .e &urtă,
lo,indu-se cu "a7a de ci-ent, #i o luă la .icior .e stradă în sus, cu "runtea .lină de
s+n(e) Henr' a3,+rli c%i#tocul du.ă el #i r+se ,esel)
Iat$ un tip care se distrea#$, (+ndi ?aEe)
Du.ă aceea, co.iii -ici se în,ă7ară -inte #i înce.ură să-l ocolească .e de.arte)
Henr' ie#i 7an7o# de .e terenul de Noacă #i .ă#i de-a lun(ul stră3ii, s.re clădirea în
care Eddie intrase cu cinci -inute înainte) *+nd aNunse acolo, u#a se desc%ise #i
.e ea ie#i Eddie) Se sc%i-&ase într-o .erec%e de Nean#i #i un tricou nouM î#i le(ase,
de ase-enea, o &andană ,erde, cea .e care o .urtase în ,isul lui ?aEe, la "runte)
4lutura triu-"al două &ancnote de un dolar) Henr' i le luă, a.oi îl între&ă ce,a)
Eddie încu,iin7ă #i a-+ndoi &ăie7ii .lecară la dru-)
$ă-+n+nd la o distan7ă de Nu-ătate de c,artal, ?aEe -erse du.ă ei)
23
Stătea în iar&a înaltă de .e -ar(inea Dru-ului Mare, uit+ndu-se la cercul
,or&elor)
Stonehen"e, (+ndi Susanna% #i se cutre-ură) !+a arat$. Ca Stonehen"e.
De#i iar&a deasă care aco.erea c+-.ul cre#tea în Nurul -onoli7ilor înal7i #i
cenu#ii, cercul .e care îl descriau era din .ă-+nt (ol, .resărat ici #i colo cu lucruri
al&e)
8 *e-s aleaS între&ă ea cu o ,oce .ierită) Cucă7i de st+ncăS
8 Mai uită-te o dată, o in,ită $oland)
Ea se uită #i ,ă3u că erau oase) >ase de ani-ale -ici, .oate) /#a s.era ea) Eddie
-ută &ă7ul ascu7it în -+na st+n(ă, #terse .al-a drea.tă de că-a#ă #i -ută &ă7ul
îna.oi) Desc%ise (ura, dar niciun sunet nu ie#i din (+tul lui uscat) ;#i drese (lasul
#i încercă din nou)
8 *red că tre&uie să intru acolo #i să desene3 ce,a în 7ăr+nă) $oland a.ro&ă)
8 /cu-S
8 *ur+nd) Se uită la c%i.ul lui $oland) E ce,a aici, nu-i a#aS *e,a ce nu .ute-
,edea)
8 Nu e aici acu-, 3ise $oland) *el .u7in, nu cred că este) Dar ,a ,eni) Khef 8
"or7a noastră ,itală 8 o ,a atra(e) Ti, desi(ur, î#i ,a a.ăra cr+ncen teritoriul) Dă--i
.istolul îna.oi, Eddie)
Eddie des"ăcu catara-a curelei #i i-l dădu) /.oi se întoarse la cercul de st+nci
înalte de #ase -etri) *e,a trăia acolo, "ără-ndoială) ;i si-7ea -irosul, o .utoare
care îl duse cu (+ndul la tencuială u-edă #i so"ale -uce(ăite #i saltele ,ec%i
.utre3ind su& straturi de -uce(ai) Era un -iros "a-iliar)
Conacul))) simt mirosul lui acolo. Hiua -n care l-am con/ins pe 8enr9 s$ m$
duc$ s$ /$d Conacul de pe Rhinehold Street, -n (utch 8ill)
$oland î#i .rinse cureaua la &r+u, a.oi se a.lecă să le(e noNi7a .e .icior) 4ăc+nd
asta, ridică .ri,irea s.re Susanna%)
8 S-ar .utea să a,e- ne,oie de Detta WalEer, s.use el) E .rin .reaN-ăS
8 ?i(odia aia-i întotdeauna .rin .reaN-ă)
8 Cun) =nul dintre noi ,a tre&ui să-l .roteNe3e .e Eddie c+t ti-. el ,a "ace ceea
ce are de "ăcut) *elălalt nu ,a aNuta la a&solut ni-ic) 6ocul acesta a.ar7ine unui
de-on) De-onii nu sunt u-ani, dar sunt de (en -asculin #i "e-inin) SeDul este
deo.otri,ă ar-a #i slă&iciunea lor) Indi"erent de ce (en ar "i de-onul, îl ,a ataca
.e Eddie) Pentru a-#i .roteNa locul) Pentru a î-.iedica "olosirea lui de către un
străin) ;n7ele(iS
Susanna% a.ro&ă) Eddie .ărea să nu asculte) ;#i îndesase în că-a#ă .ătratul de
.iele în care era în,elită c%eia #i acu- se uita ca %i.noti3at la cercul ,or&elor)
8 Nu a,e- ti-. s-o s.un într-un "el &l+nd sau ales, îi 3ise $oland) =nul dintre
noi ,a)))
8 =nul dintre noi ,a tre&ui să se ia în (ură cu el .entru a-l a.ăra .e Eddie, îl
întreru.se Susanna%) > creatură de "elul ăsta nu .oate re"u3a niciodat$ un "utai
(ratuit) 6a asta &a7i, nu-i a#aS
$oland încu,iin7ă -ut)
>c%ii ei străluceau) Erau oc%ii Dettei WalEer acu-, deo.otri,ă în7ele.7i #i cru3i,
a-u3a7i #i cinici, #i ,ocea ei ado.tă încet .retinsul accent de .lanta7ie sudistă,
s.eci"ic Dettei)
8 De-i de-on "e-eie, a ta-i) DaV de-i de-on &ăr&at, e al -eu) *a- asta-i trea&a,
nuS
$oland încu,iin7ă din nou)
8 DaV dacă-i cu du&lu "iletS *e 3ici de asta, -o#uleS
Cu3ele lui $oland se str+nseră într-un 3+-&et a&ia sc%i7at)
8 /tunci ne ,o- ocu.a de el î-.reună) Kine doar -inte))) 6+n(ă ei, cu o ,oce
sla&ă, distantă, Eddie -ur-urăA
8 Nu e tăcere de.lină .e culoarele -or7ii) Pă3ea, cel ce doar-e se tre3e#te)
;#i întoarse oc%ii teri"ia7i, &+ntui7i, s.re $oland) EDistă un -onstru)
8 De-onul)))
8 Nu) =n monstru) *e,a între u#i))) între lumi) *e,a ce a#tea.tă) ?i deschide
ochii.
Susanna% aruncă o .ri,ire s.eriată s.re $oland)
8 $e3istă, Eddie, 3ise $oland) 4ii dre.t) Eddie ins.iră ad+nc)
8 Goi re3ista .+nă ce -ă ,a ră.une, s.use el) Tre&uie să -er( acu-) ;nce.e să
se înt+-.le)
8 Mer(e- cu to7ii, 3ise Susanna%) ;#i arcui s.atele #i co&orî din scaun) >rice
de-on ,rea sV #-o tra(ă cu -ine o să a"le că #-o tra(e c-o -aestră a&solută) > să-i
tra( io un "utai de n-o să-l uite-n /ecii /ecilor)
*+nd .ă#iră .rintre doi -onoli7i #i .ătrunseră în cercul ,or&elor, înce.u să
.louă)
24
;ndată ce ?aEe ,ă3u casa, în7elese două lucruriA .ri-ul, că o -ai ,ă3use înainte,
în ,ise at+t de teri&ile, înc+t .artea ra7ională a -in7ii sale îi inter3icea să #i le
a-inteascăM al doilea, că era un loc al -or7ii #i cri-ei #i ne&uniei) Stătea la col7ul
înde.ărtat al $%ine%old Street cu CrooEl'n /,enue, cu #a.te3eci de -etri în ur-a
lui Henr' #i Eddie Dean, dar c%iar #i de acolo .utea si-7i *onacul i(nor+ndu-i #i
întin3+nd s.re el %ră.ăre7ele sale -+ini) *redea că la ca.ătul acelor -+ini a,ea
(%eare) G%eare ascu7ite)
M$ /rea +i eu nu pot s$ fu". (ac$ intru, m$ a+teapt$ moartea... dar dac$ nu
intru, m$ a+teapt$ ne'unia. entru c$ unde/a -n$untrul acelei construc0ii eCist$ o
u+$ -ncuiat$. 3u am cheia care o /a deschide +i sin"ura sal/are la care pot spera
se afl$ de cealalt$ parte.
*u su"letul (reu, se uită "iD la *onac, o casă care e-ana anor-alitate) Stătea în
-iNlocul cur7ii &uruienoase, ca o tu-oare)
4ra7ii Dean stră&ătuseră nouă c,artale .rin CrooEl'n, -er(+nd încet su& soarele
do(oritor al du.ă-a-ie3ii, #i în cele din ur-ă intraseră într-o .or7iune a ora#ului
care tre&uia să "ie Dutc% Hill, date "iind nu-ele .ră,ăliilor) /cu- stăteau la
Nu-ătatea c,artalului, în "a7a *onacului) /cesta arăta ca #i c+nd ar "i "ost .ărăsit
de ani între(i) Ti totu#i, "usese ,icti-a unui nu-ăr re-arca&il de -ic de acte de
,andalis-) Ti odată, credea ?aEe, "usese -ntr-ade/$r un conac 8 că-inul, .oate, al
unui ne(u7ător &o(at #i al -arii lui "a-ilii) ;n 3ilele acelea de de-ult tre&uie să "i
"ost al&, dar acu- era de un cenu#iu -i3er, o non-culoare) 4erestrele "useseră
scoase #i (ardul din le-n scoroNit "usese aco.erit cu (ra""iti, însă casa în sine era
intactă)
Stătea .o,+rnită în lu-ina toro.itoare, o relic,ă co#co,ită cu aco.eri# din 7i(le,
care cre#tea într-o curte .lină de (unoaie, duc+ndu-l cu-,a cu (+ndul .e ?aEe la
un c+ine .ericulos, care se .re"ăcea că doar-e) /co.eri#ul ei a&ru.t co&ora .este
,eranda din "a7ă ca o s.r+nceană .roe-inentă) Sc+ndurile ,erandei erau s.arte #i
răsucite) >&loanele care odinioară .oate "useseră ,er3i at+rnau str+-& l+n(ă
(ea-urile "ără sticlăM dra.erii antice încă se -ai ,edeau la unele dintre ele,
le(ăn+ndu-se ca ni#te "+#ii de .iele -oartă)
;n st+n(a, un s.alier &ătr+n se des.rinsese de clădire, 7inut acu- nu de cuie, ci
doar de înc+lceala -i3eră a ,ie7ii care se î-.letise cu el) Pe .elu3ă era o .ancartă
#i -ai era una .e u#ă) De unde stătea, ?aEe n-o .utea citit .e niciuna)
*asa era /ie) Ttia asta, îi si-7ea con#tiin7a ie#ind din s.atele sc+ndurilor #i
aco.eri#ului co#co,it, o si-7ea cu- se re,ărsa în r+uri din (ă,anele ne(re ale
"erestrelor) Ideea de a se a.ro.ia de locul acela teri&il îl u-.lea de s.ai-ăM ideea
de a intra acolo îl co.le#ea cu o (roa3ă de nedescris) Ti totu#i, nu a,ea încotro)
/u3ea un 3u-3et în urec%i 8 sunetul unui stu. într-o 3i caniculară de ,ară 8 #i,
.entru un -o-ent, se te-u că ,a le#ina) ;nc%ise oc%ii))) #i ,ocea lui îi u-.lu
ca.ul)
Tre&uie s$ /ii, )a*e. !ceasta este calea Arin#ii, drumul Turnului, +i acesta este
timpul !le"erii tale. 1ii drept@ re#ist$@ /ino la mine.
Tea-a nu trecuse, dar acel teri&il senti-ent de .anică i-inentă, da) Desc%ise
iară#i oc%ii #i ,ă3u că nu era sin(urul care si-7ise .uterea #i con#tiin7a tre3ită la
,ia7ă a locului) Eddie încerca să se înde.ărte3e de (ard) Se întoarse către ?aEe,
care îi ,ă3u oc%iiA lar(i #i nelini#ti7i su& &andana ,erde) 4ratele lui -ai -are îl
.rinse de -+nă #i îl î-.inse către .oarta ru(inită, dar (estul "u .rea -oale ca să
constituie o constr+n(ereM oric+t de încă.ă7+nat ar "i "ost, lui Henr' nu-i .lăcea
*onacul -ai -ult dec+t lui Eddie)
Se traseră ni7el într-o .arte #i ră-aseră un ti-. cu .ri,irea a7intită către casă)
?aEe nu .utea distin(e ce-#i s.uneau, dar tonul ,ocilor era -irat #i tul&urat) ?aEe
#i-l a-inti i-ediat .e Eddie s.un+nd în ,isul săuA Ţine minte, totu+i, c$ eCist$
pericole. !i "ri6$... +i "r$'e+te-te.
Dintr-odată, Eddie cel real, cel de cealaltă .arte a stră3ii, ridică ,ocea destul c+t
?aEe să audă cu,inteleA
8 Pute- -er(e acasă acu-, Henr'S Te ro(X Nu--i .lace) Gor&ea .e un ton
ru(ător)
8 4eti7ă s-iorcăită ce e#ti, "ăcu Henr', dar lui ?aEe i se .ăru că aude nu doar
indul(en7ă, ci #i u#urare în ,ocea lui) Haide)
;ntoarseră s.atele casei ruinate care stătea (%e-uită în s.atele (ardului .ră&u#it
#i se a.ro.iară de stradă) ?aEe se dădu în s.ate, a.oi se întoarse #i se uită în ,itrina
unei .ră,ălioare triste, *onsi(na7ia Dutc% Hill) ;i .ri,i .e Henr' #i .e Eddie,
re"leDii ,a(i #i "anto-atice su.ra.use .e un as.irator Hoo,er stră,ec%i, cu-
tra,ersară $%ein%old Street)
8 E#ti si"ur că nu e cu ade,ărat &+ntuitS între&ă Eddie c+nd .ă#iră .e trotuarul
de .e .artea lui ?aEe)
8 Ei, să-7i s.un ce,a, 3ise Henr') /cu-, că a- ,enit aici, nu -ai sunt c%iar a#a
de si(ur)
Trecură direct .rin s.atele lui ?aEe, "ără să se uite la el)
8 /i intraS între&ă Eddie)
8 Nici .entru un -ilion de dolari, răs.unse .ro-.t Henr')
Dădură col7ul) ?aEe se des.rinse de l+n(ă ,itrină #i îi înso7i cu .ri,irea) Mer(eau
îna.oi .e unde ,eniseră, a.roa.e unul de celălalt .e trotuar, Henr' tro.ăind în
&ocancii lui cu &o-&eu de "ier, cu u-erii deNa a.leca7i ca aceia ai unui o- -ult
-ai în ,+rstă, Eddie .ă#ind .e l+n(ă el cu o (ra7ie ordonată, incon#tientă)
=-&rele lor, lun(i #i .roiectate .este dru-, se su.ra.uneau)
Se duc acas$, (+ndi ?aEe #i si-7i un ,al de sin(urătate at+t de .uternică, înc+t
a,u i-.resia că-l stri,e#te) Se duc s$ m$n%nce de sear$ +i s$-+i fac$ temele +i s$
se certe cine la ce seriale se uit$ +i apoi s$ se culce. 2 fi 8enr9 un '$t$u+
neru+inat, dar au o /ia0$ cei doi, una care are sens... +i acum se -ntorc la ea. M$
-ntre' dac$ au /reo idee c%t sunt de noroco+i. 3ddie poate c$ da.
?aEe se întoarse, î#i .otri,i &retelele (%io3danului #i tra,ersă $%ine%old Street)
25
Susanna% si-7i -i#care .e terenul ster. dinăuntrul cercului de -onoli7iA un
sus.in, un "rea-ăt, o #oa.tă)
8 Gine ce,a, 3ise ea încordată) Gine re.ede)
8 /i (riNă, o s"ătui Eddie, dar nu-l lăsa să se a.ro.ie de -ine) ;n7ele(iS Nu-l lăsa
să se a.ro.ie de -ine)
8 Te-a- au3it, Eddie) Tu doar "ă ce ai de "ăcut)
Eddie încu,iin7ă) ;n(enunc%e în -iNlocul cercului, 7in+nd &ă7ul ascu7it în "a7a sa,
ca .entru a-i a.recia ,+r"ul) /.oi îl lăsă Nos #i trasă o linie drea.tă în 7ăr+nă)
8 $oland, ai (riNă de ea)))
8 > să a- dacă .ot, Eddie)
8 )))dar nu-l lăsa să se a.ro.ie de -ine) Gine ?aEe) Ne&unul ăla c%iar ,ine)
Susanna% ,edea acu- ier&urile de la nord de cercul ,or&elor des.ăr- 7indu-se într-
o linie lun(ă, întunecată, cre+nd un "ă(a# care ducea direct la cercul de .iloni)
8 Pre(ăte#te-te, s.use $oland) > să sară la Eddie) =nul dintre noi ,a tre&ui să-l
.rindă în a-&uscadă)
Susanna% se ridică .e cioturile .icioarelor ca un #ar.e care iese din co#ul unui
"ac%ir %indus) M+inile ei, cu de(etele str+nse în .u-ni ca"enii, erau ridicate de o
.arte #i de cealaltă a "e7ei) >c%ii îi scă.ărau)
8 Sunt .re(ătită, s.use ea #i a.oi stri(ăA 8aide, uria+ule4 8aide odat$4 !m un
cadou pentru tine4
Ploaia înce.u să cadă -ai tare c+nd de-onul care locuia acolo reintră în cerc cu
o ,ite3ă răsunătoare) Susanna% a,u ti-. doar să si-tă -asculinitatea lui ,+rtoasă
#i ne-iloasă 8 aNunse la ea su& "or-a unui -iros de (in #i ienu.ăr care-7i "ăcea
oc%ii să lăcri-e3e 8 #i a.oi acesta 7+#ni s.re -iNlocul cercului) Ea înc%ise oc%ii #i
se întinse du.ă el, dar nu cu &ra7ele sau cu -intea, ci cu toată "or7a "e-inină care
sălă#luia în -iNlocul "iin7ei saleA 8ei, uria+ule4 &n’ te duci. $s’rica-i acilea4
De-onul se răsuci) Ea îi si-7i sur.rinderea))) #i a.oi "oa-ea săl&atică, la "el de
ata,ică #i de ur(entă ca .ulsa7ia unei artere) Sări asu.ra ei ca un ,iolator 7+#nind
din (ura unei alei)
Susanna% urlă #i se lăsă .e s.ate, cu -u#c%ii încorda7i relie"+ndu-i-se .e (+t)
$oc%ia .e care o .urta i se li.i înt+i de s+ni #i sto-ac, du.ă care înce.u să se ru.ă
"+#ii) /u3ea un (+"+it care ,enea de .este tot, ca #i c+nd aerul însu#i ar "i decis să
se î-.erec%e3e cu ea)
8 Su3eX stri(ă Eddie #i dădu să se ridice în .icioare)
8 5u4 stri(ă ea îna.oi) 1$-o4 Îl am pe tic$losul $sta fiC unde... fiC unde /reau eu4
($-i drumul, 3ddie4 !du copilul4 !du...
*e,a rece o lo,i în carnea "ra(edă dintre .icioare) Ea icni, că3u .e s.ate))) a.oi
se sus7inu într-o sin(ură -+nă #i se î-.inse înd+rNită înainte #i-n sus)
8 !du-l de partea noastr$4
Eddie se uită nesi(ur la $oland, care a.ro&ă din ca.) Se uită a.oi din nou la
Susanna%, cu oc%ii .lini de o durere nea(ră #i o tea-ă #i -ai nea(ră, du.ă care le
întoarse %otăr+t s.atele a-+ndurora #i recă3u în (enunc%i) ;ntinse &ă7ul ascu7it,
care se .resc%i-&ase într-un condei ad hoc, i(nor+nd .loaia rece care-i cădea
.este &ra7e #i cea"ă) Că7ul înce.u să se -i#te, desen+nd linii #i un(%iuri, cre+nd o
"or-ă .e care $oland o recunoscu i-ediat)
Era o u#ă)
2
?aEe se întinse, .use -+inile .e .oarta .onosită #i î-.inse) /ceasta se desc%ise
încet, în sc+r7+it de &ala-ale ru(inite) ;naintea lui era o cărare de cără-i3i
ine(ală) ;n ca.ătul ei era ,eranda) Dincolo de ,erandă era u#a) Ti u#a "usese &ătută
în sc+nduri)
Pă#i încet către casă, au3indu-#i ini-a cu- tele(ra"ia .uncte #i liniu7e în (+tul
său) Printre cără-i3ile a"undate crescuseră &uruieni) 6e au3ea cu- "o#neau,
"rec+ndu-se de Nean#ii săi) Toate si-7urile lui .ăreau să se "i acuti3at) (oar n-ai
de "%nd s$ intri acolo, nu. între&ă o ,oce (+tuită de .anică în -intea sa)
Ti răs.unsul care-i ,eni .ăru deo.otri,ă cul-ea ne&uniei #i a ra7iuniiA
Toate lucrurile slu6esc Arinda.
Pancarta de .e .elu3ă s.uneaA
INTRAREA STRICT INTERZISĂ
PEDEAPSĂ CU ÎNCHISOAREA"
Cucata de %+rtie în(ăl&enită #i .ătată de ru(ină care "usese &ătută în cuie .e una
dintre sc+ndurile care &ră3dau u#a de la intrare era -ai clarăA
PROPRIETATE CONDAMNATĂ
PRIN ORDINUL AUTORITĂŢII MUNICIPALE ÎN CONSTRUCŢII
?aEe se o.ri la &a3a scărilor, uit+ndu-se în sus la u#ă) /u3ise ,oci .e terenul (ol
#i acu- le au3ea din nou))) dar acesta era un cor al da-na7ilor, o ,oci"erare de
a-enin7ări ne&une#ti #i de .ro-isiuni la "el de ne&une#ti) Ti totu#i, el credea că
toate erau o sin(ură ,oce) Gocea caseiM ,ocea unui (ardian -onstruos, tre3it din
lun(ul #i c%inuitul lui so-n)
Se (+ndi scurt la $u(er-ul tatălui său, se (+ndi c%iar să-l scoată din (%io3dan,
dar la ce l-ar "i aNutatS ;n s.atele lui, tra"icul cur(ea în a-&ele direc7ii .e
$%ine%old Street #i o "e-eie 7i.a la "iica ei să nu se -ai 7ină de -+nă cu &ăiatul
ăla #i să aducă înăuntru ru"ele, dar acolo era o altă lu-e, una do-inată de o
"ă.tură dia&olică, asu.ra căreia ar-ele n-ar "i a,ut nicio .utere)
1ii drept, )a*e E re#ist$.
8 Cine, 3ise el cu ,oce Noasă, tre-urată) Cine, o să încerc) Dar ai "ace &ine să nu
-ă sca.i din nou)
;ncet, înce.u să urce scările ,erandei)
2!
Sc+ndurile cu care era aco.erită u#a erau ,ec%i #i .utre3ite, iar cuiele, ru(inite)
?aEe le a.ucă .e cele două de sus acolo unde se su.ra.uneau #i trase) /cestea se
des.rinseră cu un sc+r7+it ase-ănător cu al .or7ii) 6e aruncă .este &alustrada
,erandei, în anticul rond de "lori unde acu- cre#teau doar iar&a-ele"antului #i
ti-o"tică) Se a.lecă, a.ucă sc+ndurile încruci#ate de Nos))) #i se o.ri un -o-ent)
Prin u#ă se au3i un sunet ca,ernosM sunetul unui ani-al li.ăind în"o-etat
dinăuntrul unei troace ad+nci de ci-ent) ?aEe si-7i că .e o&raNi #i .e "runte îi iese
o .eliculă uleioasă de trans.ira7ie) Era at+t de s.eriat, înc+t nu se -ai si-7i realM i
se .ăru că de,enise un .ersonaN în co#-arul altcui,a)
*orul -ale"ic, .re3en7a -ale"ică era îndărătul acelei u#i) Sunetul ei se .relin(ea
a"ară, (ros ca siro.ul)
S-uci sc+ndurile de Nos) /cestea se des.rinseră cu u#urin7ă)
Si"ur c$ da. Grea s$ intru. Îi e foame +i eu s-ar presupune c$ sunt felul
principal. /tunci, din senin, î#i a-inti o stro"ă dintr-un .oe- .e care li-l citise
doa-na /,er') Gor&ea des.re su"erin7a o-ului -odern, care era i3olat de toate
rădăcinile #i tradi7iile sale, dar lui ?aEe i se .ăru dintr-odată că autorul lui tre&uie
să "i ,ă3ut casa aceeaA ?i am s$-0i ar$t ce/a deose'it fa0$ de oricare R (in
um'rele tale matinale care-0i urmea#$ cu pa+i mari R 2ri fa0$ de um'ra ta
/esperal$, ridic%ndu-se s$-0i /in$ -n -nt%mpinare@ R !m s$-0i ar$t...
8 /- să-7i arăt "rica într-un .u-n de 7ăr+nă, -ur-ură ?aEe #i .use -+na .e
clan7ă)
;n cli.a aceea, senti-entul clar de u#urare #i si(uran7ă îl nă.ădi din nou,
senti-entul că acu- era acu-, că de data aceasta u#a se ,a desc%ide s.re acea
altă lu-e, că ,a ,edea un cer neatins de s-o( #i "u- industrial #i, la ori3ont, nu
-un7ii-i ,a ,edea, ci turnurile al&astru-ce7oase ale unui s.lendid ora#
ne-aiînt+lnit)
Str+nse de(etele .e c%eia ar(intie din &u3unar, s.er+nd că u#a ,a "i încuiată, ca
să o .oată "olosi) Nu era) K+7+nile sc+r7+iră #i, c+nd u#a se desc%ise, "ire de ru(ină
se scurseră de .e cilindrii lor) Mirosul de(radării îl lo,i ca un .u-nA le-n ud,
tencuială u-"lată, stin(%ii .utrede, ca.itonaN stră,ec%i) ;n s.atele acestor -irosuri
era altul 8 i3ul &+rlo(ului unei &estii) ;n "a7ă era un %ol întunecos #i u-ed) ;n
st+n(a, o scară urca .ericulos s.re u-&rele .ri-ului etaN) Calustrada ei .ră&u#ită
3ăcea 7ăndări .e .odeaua %olului, dar ?aEe nu era at+t de nesă&uit înc+t să creadă
că ceea ce ,edea erau doar 7ăndări) Erau #i oase în (ră-ada aceea 8 oase de
ani-ale -ici) =nele nu arătau toc-ai a oase de ani-al, iar la acelea ?aEe re"u3ă
să înt+r3ie cu .ri,ireaM #tia că alt"el nu-#i ,a .utea str+n(e niciodată curaNul
necesar să -ear(ă -ai de.arte) Se o.ri în .ra(, înde-n+ndu-se să "acă .ri-ul
.as) /u3i un sunet sla& #i în"undat, ra.id ca un "oc de ar-ă, #i î#i dădu sea-a că
era clăn7ănitul .ro.riilor lui din7i)
(e ce nu m$ opre+te cine/a. î#i s.use .anicat) (e ce nu stri"$ cine/a care trece
pe trotuar ;8ei, tu4 5-ai ce c$uta acolo... 5u +tii s$ cite+ti.<
Dar #tia de ce) Pietonii ră-+neau cel -ai des de cealaltă .arte a stră3ii, iar cei
care treceau .rin "a7a casei nu 3ă&o,eau)
Chiar dac$ cine/a ar fi s$ se uite, nu m-ar /edea, -ntruc%t eu nu sunt cu
ade/$rat aici. (e 'ine, de r$u, am l$sat de6a lumea mea -n urm$. !m -nceput s$
trec dincolo. Lumea lui este unde/a -nainte. =sta...
Fsta era iadul inter-ediar)
?aEe .ă#i .e coridor #i, de#i stri(ă c+nd u#a se înc%ise în ur-a lui cu sunetul unei
u#i de -ausoleu care se tr+nte#te, nu "u sur.rins)
;n ad+ncul său, nu "u c+tu#i de .u7in sur.rins)
2"
>dată ca niciodată "usese o "e-eie t+nără .e nu-e Detta WalEer, căreia îi
.lăcea să "rec,ente3e ta,ernele #i &arurile de .e $id(eline $oad la ie#irea din
Nutle' #i cele de .e $oute OO, l+n(ă liniile de înaltă tensiune, la ie#irea din
/-%i(%) /,ea .icioare în 3ilele acelea #i, cu- s.une c+ntecul, #tia să le
"olosească) Purta roc%ii str+-te #i ie"tine, care .ăreau a "i "ăcute din -ătase, dar
nu erau, #i dansa cu &ăie7i al&i în ,re-e ce "or-a7ia c+nta .iese de .etrecere
.recu- 9Dou&le S%ot o" M' Ca&'Vs 6o,e: #i 9T%e Hi..'-Hi..' S%aEe:) ;n cele
din ur-ă, ale(ea un c%e"liu din ceată #i-i .er-itea să o ducă la -a#ina lui din
.arcare) /colo, se (iu(iulea cu el Pni-eni nu #tia să -o3olească -ai &ine ca Detta
WalEer, #i se .rice.ea de ase-enea să-#i "olosească -+inile "ără a 3(+ria cu
un(%iileQ .+nă c+nd îl aducea în .ra(ul ne&uniei))) du.ă care îi tăia -acaroana) *e
se înt+-.la a.oiS Ei, asta era între&area, nu-i a#aS Fsta era Nocul) =nii dintre ei
.l+n(eau #i i-.lorau 8 nu rău, dar nici .er"ect) /l7ii se ener,au #i "ăceau ca
ne&unii, ceea ce era -ai &ine)
Ti c%iar dacă "usese .ăl-uită .este ca., lo,ită cu .u-nul în oc%i, scui.ată #i, o
dată, lo,ită cu .iciorul în "und at+t de tare, că se lun(ise .e .ietri#ul .arcării de la
T%e $ed Wind-ill, niciodată nu "usese ,iolată) To7i se duseseră acasă cu &oa#ele
al&astre, to7i, .+nă la ulti-a "a7ă .alidă nenorocită) *eea ce înse-na, du.ă Detta
WalEer, că ea era ca-.ioană su.re-ă, re(ina neîn"r+ntă) / cuiS / lor) / tuturor
acelor scursori cu .ărul tuns .eriu7ă, cu că-a#a desc%eiată #i "rustra7i)
P+nă acu-)
Era i-.osi&il să se o.ună de-onului care locuia în cercul ,or&elor) Nu a,ea o
clan7ă .e care să o .rindă în -+nă, nici -a#ină din care să iasă, nici clădire în care
să se îna.oie3e, nici o&ra3 .e care să-l .ăl-uiască, nici "a7ă .e care să o
(%eruiască, nici &oa#e în care să #ute3e dacă scursura aia de "a7ă .alidă nu
.rice.ea -esaNul)
De-onul era deasu.ra ei))) #i, c+t ai cli.i, era în ea)
Si-7ea cu- o a.ăsa în s.ate, c%iar dacă nu-l ,edea) Nu-i .utea ,edea -+inile,
dar ,edea ac7iunile lor c+nd "usta ei se ru.se ,iolent în -ai -ulte locuri) /.oi,
dintr-odată, durere) /,u i-.resia că este s"+#iată acolo Nos #i, în a(onia #i
sur.rinderea ei, stri(ă) Eddie întoarse .ri,irea, cu oc%ii în(usta7i)
8 Sunt &ineX 7i.ă ea) Dă-i dru-ul, Eddie, lasă--ă .e -ineX Sunt &ineX
Nu era, însă) Pentru .ri-a dată de c+nd Detta intrase .e c+-.ul de lu.tă seDuală
la ,+rsta de treis.re3ece ani, .ierdea) > răceală ori&ilă #i în,+rto#ată se a,+ntă în
eaM era ca #i c+nd ar "i "ost .enetrată de un sloi de (%ea7ă)
Ga(, îl ,ă3u .e Eddie întorc+ndu-se #i reînce.+nd să desene3e în 7ăr+nă,
eD.resia de caldă în(riNorare de .e c%i.ul său rede,enind acea răceală teri&ilă a
concentrării .e care o si-7ea uneori la el) Ei, asta era în re(ulă, nu-i a#aS Doar ea
îi s.usese să -ear(ă -ai de.arte, să o lase .e ea, să "acă ce tre&uia "ăcut .entru a
aduce &ăiatul de .artea lor) /cesta era rolul ei în aducerea lui ?aEe #i nu a,ea
niciun dre.t să-i urască .e cei doi &ăr&a7i, care nu o constr+nseseră să "acă asta,
dar c+nd răceala o în(%e7ă #i Eddie se întoarse cu s.atele la ea, îi urî .e a-+ndoiM
ar "i "ost în stare, de "a.t, să le ru.ă nai&ii &oa#ele de al&i &or+7i)
/tunci $oland ,eni l+n(ă ea, -+inile lui .uternice erau .e u-erii ei #i, cu toate
că nu s.use ni-ic, ea îl au3iA 5u te lupta. 5u po0i c%+ti"a dac$ te lup0i E po0i doar
s$ mori. SeCul este arma lui, Susannah, dar este +i sl$'iciunea lui.
Da) Întotdeauna era slă&iciunea lor) Sin(ura di"eren7ă era că de data aceasta ,a
tre&ui să cede3e ce,a -ai -ult 8 dar .oate că asta era în re(ulă) Poate că, în cele
din ur-ă, ,a reu#i să-l "acă .e de-onul ăsta in,i3i&il să pl$teasc$ ce,a -ai -ult)
Se "or7ă să-#i relaDe3e coa.sele) I-ediat, ele se de.ărtară, desen+nd e,antaie
lun(i #i cur&ate în 7ăr+nă) 6ăsă ca.ul .e s.ate, cu "a7a s.re .loaia care cădea acu-
a.ri( #i si-7i "a7a de-onului .lutind deasu.ra ei, oc%ii lui în"ru.t+ndu-se din
"iecare (ri-asă care îi a.ărea ei .e c%i.)
Duse o -+nă sus ca .entru a .ăl-ui))) #i, în sc%i-&, o strecură .e du.ă cea"a
de-onului ,iolator) 4u ca #i c+nd ar "i .rins o .al-ă de "u- solid) Ti-l si-7i oare
3,+cnind îna.oi, sur.rins de -+n(+ierea eiS Săltă .u7in din .el,is, "olosind ca
.unct de s.riNin .ri3a .e acel (+t in,i3i&il) ;n acela#i ti-., de.ărtă .icioarele #i
-ai tare, ru.+nd ce -ai ră-ăsese din roc%ia ei .e cusăturile laterale) Doa-ne, ce
-are eraX
8 Haide, (+"+i ea) N-o să -ă ,iole3i tu) Nici po/este) Grei sV -ă "u7iS Te "ut io
.e tine) K-arăt un "utai cu- n-ai -ai ,ă3ut niciodatW4 Te omor în "utaiX
Si-7i c+nd în,+rto#area din ea tre-urăM si-7i c+nd de-onul încercă, cel .u7in .e
-o-ent, să se tra(ă îna.oi #i să-#i reca.ete curaNul)
8 N7-n7, scu-.ule, croncăni ea) Str+nse din coa.se, 7intuindu-l) Distrac7i-a&ia a-
nceput)
Porni să -i#te rit-ic, sus-Nos, din "ese, ,iol+nd .re3en7a in,i3i&ilă) $idică -+na
li&eră, î#i î-.leti de(etele cu de(etele de la cealaltă -+nă #i se lăsă să cadă .e
s.ate cu #oldurile ridicate, cu &ra7ele încordate, .ăr+nd să nu se 7ină de a&solut
ni-ic) ;#i aruncă .ărul ud de trans.ira7ie din oc%iM &u3ele i se de.ărtară într-un
r+nNet de rec%in)
($-mi drumul4 stri(ă o ,oce în -intea ei) Dar în acela#i ti-. si-7i .ro.rietarul
,ocii răs.un3+nd "ără ,oia sa)
8 Nici (+nd, iu&ire) /sta ai ,rut))) acu-a asta o să .ri-e#ti) W,+cni în sus,
sus7in+ndu-se, concentr+ndu-se .uternic asu.ra răcelii de (%ea7ă dinăuntrul ei) >
să-7V to.esc sloiuV ăla, dulcea7ă, #i ce-o sV te "aci c+nV nu l-oi -ai a,eaS
Ca3inul ei se ridica #i co&ora, se ridica #i co&ora) Str+nse coa.sele "ără -ilă,
înc%ise oc%ii, î#i în"i.se un(%iile #i -ai ad+nc în (+tul ne,ă3ut #i se ru(ă ca Eddie
să se (ră&ească)
Nu #tia c+t ti-. .utea să "acă asta)
29
Pro&le-a, (+ndi ?aEe, era si-.lăA unde,a în locul acela Nila, #i teri&il eDista o
u#ă încuiată) =#a 'un$) Tot ce tre&uia să "acă era să o (ăsească) Nu-ai că era
(reu, întruc+t si-7ea .re3en7a din casă -ateriali3+ndu-se) Sunetul acelor ,oci
disonante înce.ea să se unească într-un sin(ur sunet 8 o #oa.tă Noasă, stridentă)
Ti se a.ro.ia)
;n drea.ta era o u#ă desc%isă) 6+n(ă ea, .rins cu .ione3e .e .erete, era un
da(%eroti. esto-.at, care în"ă7i#a un s.+n3urat at+rn+nd ca un rod .utred într-un
co.ac -ort) Dincolo de u#ă era o încă.ere care c+nd,a ser,ise ca &ucătărie) So&a
dis.ăruse, dar un con(elator stră,ec%i 8 din acela cu ta-&ur "ri(ori"ic deasu.ra 8
stătea în .artea o.usă, .e linoleu-ul u-"lat #i #ters) =#a lui se căsca desc%isă) >
-aterie nea(ră #i ur+t -irositoare se coa(ulase înăuntru #i se scursese .e .odea,
unde "or-ase o &altă de -ult solidi"icată) Dulă.ioarele erau desc%ise #i ele) ;ntr-
unul ,ă3u ce,a ce .ro&a&il că era cea -ai ,ec%e cutie de SnoBVs *la- 4r'-Ettes
din lu-e) Din altul se i7ea ca.ul unui #o&olan -ort) >c%ii lui erau al&i #i .arcă
-i#cători, dar du.ă un -o-ent ?aEe î#i dădu sea-a că or&itele acelea (oale erau
de "a.t .line de ,ier-i s.rinteni)
*e,a îi că3u în .ăr cu un .ocnet în"undat) 6uat .rin sur.rindere, ?aEe stri(ă,
duse -+na #i .rinse ce,a ce se-ăna cu o -in(e de cauciuc -oale, .ăroasă)
;nde.ărtă -+na #i ,ă3u că era un .ăianNen, cu cor.ul u-"lat de culoarea unei
,+nătăi .roas.ete) >c%ii lui îl .ri,eau cu o răutate t+-.ă) ?aEe îl aruncă în .erete)
Insecta se s.arse #i ră-ase î-.ro#cată acolo, cu .icioarele 3,+cnind sla&)
/ltul îi că3u .e (+t) Si-7i i-ediat o -u#cătură dureroasă .u7in -ai Nos de linia
.ărului) Dădu "u(a îna.oi în %ol, se î-.iedică în &alustrada .ră&u#ită, că3u (reoi
#i si-7i .ăianNenul .ocnind) Măruntaiele lui 8 u-ede, sc+r&oase #i alunecoase 8 i
se scurseră între o-o.la7i ca (ăl&enu#ul cald al unui ou) /cu- ,edea #i al7i
.ăianNeni în u#a &ucătăriei) =nii at+rnau .e "ire a.roa.e in,i3i&ile, ase-enea unor
ori&ile (lo&uri de *răciunM al7ii că3ură .ur #i si-.lu .e .odea într-o serie de
.ocnete -ocirloase #i -i#unară de(ra&ă în înt+-.inarea lui)
?aEe se ridică î-.leticit, încă stri(+nd) Si-7i ce,a în -inte, ce,a ca o "r+n(%ie
de#irată, înce.+nd să cede3e) Cănuia că era luciditatea sa #i, în7ele(+nd asta,
considera&ilul lui curaN în s"+r#it se destră-ă) Nu -ai su.orta, oricare ar "i "ost
-i3a) K+#ni din loc, inten7ion+nd să "u(ă dacă -ai .utea, #i î#i dădu sea-a .rea
t+r3iu că se întorsese în direc7ia (re#ită #i că, în loc să aler(e s.re ,erandă, aler(a
în ad+ncul *onacului)
Dădu &u3na într-un s.a7iu .rea -are .entru a "i un salon sau li,in(M se-ăna cu o
sală de &al) De .e ta.et se %li3eau el"i cu ciudate 3+-&ete ,iclene .e c%i.,
oc%indu-l .e ?aEe de su& .ălării ,er3i, 7u(uiate) > cana.ea -uce(ăită era î-.insă
l+n(ă un .erete) ;n -iNlocul .odelei de le-n contorsionat 3ăcea un candela&ru
distrus, cu lan7ul ru(init încolăcit .rintre -ăr(elele de sticlă s.iralate #i .andan-
ti,ele .ră"uite, su& "or-ă de lacri-ă) ?aEe ocoli (ră-ada, arunc+nd o .ri,ire
în(ro3ită îna.oi, .este u-ăr) Nu ,ă3u niciun .ăianNenM de n-ar "i "ost -ateria
,+scoasă care încă i se .relin(ea .e s.ate, ar "i .utut crede că-#i i-a(inase totul)
;ntoarse ca.ul în "a7ă #i se o.ri &rusc, .atin+nd) ;n "a7ă, două u#i "ran7u3e#ti
stăteau .e Nu-ătate desc%ise) =n alt %ol se întindea dincolo de ele) ;n ca.ătul celui
de-al doilea coridor era o u#ă înc%isă, cu -+ner aurit) Pe tă&lia ei 8 .oate cio.lit în
ea 8 era cu,+ntulA
% Ă I A T U L
Mai Nos de clan7ă erau o .lacă ar(intie cu "ili(ran #i o (aură de c%eie)
!m "$sit-o4 (+ndi el) În sf%r+it am "$sit-o4 !sta e4 !sta e u+a4
;n s.atele lui se au3i un ,aier scă3ut, ca #i c+nd casa ar "i înce.ut să se destra-e)
?aEe se întoarse #i se uită .rin sala de &al) Peretele din .artea o.usă înce.use să se
u-"le, î-.in(+nd cana.eaua stră,ec%e) Ta.etul ,ec%i tre.idaM el"ii înce.ură să
,ălurească #i să danse3e) ;n unele locuri, %+rtia .ur #i si-.lu se ru.se, rul+ndu-se
în sus în "+#ii lun(i, ca ni#te Nalu3ele eli&erate .rea re.ede) Tencuiala se &o-&ă ca
un .+ntece de (ra,idă) De su& el, ?aEe au3ea .ocnete uscate c+nd stin(%iile se
ru.eau, rearanN+ndu-se într-o "or-ă nouă, încă ascunsă) Iar sunetul cre#tea în
intensitate) Doar că nu -ai era un ,aierM acu-, suna ca un -+r+it)
El se uită %i.noti3at, ne.ut+ndu-#i des.rinde oc%ii)
Tencuiala nu se cră.ă #i nu se .reci.ită la .odea în &ucă7iM .ărea să "i de,enit
.lastică #i, în ti-. ce .eretele continua să se u-"le, "or-+nd o &ă#ică al&ă
nere(ulată de .e care încă -ai at+rnau &ucă7i 3dren7uite, su.ra"a7a înce.u să ia
"or-a unor delu#oare #i cur&e #i ,+lcele) Dintr-odată, ?aEe î#i dădu sea-a că se
uita la o uria#ă "a7ă de tencuială, care se "or7a să iasă din .erete) Era ca #i c+nd ai
"i .ri,it .e cine,a care a intrat cu ca.ul într-un cear#a" ud)
Se au3i un trosnet .uternic c+nd o &ucată de stin(%ie ru.tă se des.rinse din
.eretele de"or-at) De,eni .u.ila lon(ilină a unui oc%i) Su& ea, .eretele se
sc%i-onosi într-o (ură r+nNită, .lină de din7i ascu7i7i) ?aEe ,ă3u "ra(-ente de ta.et
at+rn+nd de &u3ele #i (in(iile ei)
> -+nă de tencuială se ru.se din .erete, tră(+nd du.ă sine o &ră7ară de#irată, de
"ire electrice corodate) /.ucă so"aua #i o aruncă în lături, lăs+nd ur-e al&e de
de(ete .e su.ra"a7a ei înc%isă la culoare) *+nd de(etele de tencuială se îndoiră,
alte stin(%ii .lesniră la su.ra"a7ă) 4or-ară (%eare ascu7ite, a#c%iate) /cu-, c%i.ul
ie#ise cu totul din .erete #i se uita la ?aEe cu sin(urul lui oc%i de le-n) Deasu.ra
acestuia, în -iNlocul "run7ii, un el" încă -ai dansa odată cu ta.etul) Se-ăna cu un
tatuaN ciudat) Se au3i un scr+#net .uternic c+nd arătarea înce.u să alunece înainte)
=#a dins.re %ol se des.rinse #i de,eni un u-ăr (+r&o,it) Sin(ura -+nă li&eră a
arătării 3(+ria .odeaua, î-.ră#tiind lacri-ile de sticlă ale candela&rului .ră&u#it)
Starea de .arali3ie a lui ?aEe luă s"+r#it) Se întoarse, 7+#ni .e u#ile "ran7u3e#ti #i
(oni de-a lun(ul celui de-al doilea %ol cu (%io3danul sălt+nd #i -+na drea.tă
&+N&+ind du.ă c%eie în &u3unar) Ini-a lui &ătea ca o "a&rică .lină de -a#inării
dere(late) ;n ur-a sa, arătarea care se t+ra din le-năria *onacului urlă la el #i,
c%iar dacă nu articulă niciun cu,+nt, ?aEe #tiu ce s.uneaM îi co-anda să stea
locului, îi 3icea că nu are rost să "u(ă, îi 3icea că nu are cale de scă.are) ;ntrea(a
casă .ărea acu- ,ieM aerul răsuna de trosnet de le-n #i sc+r7+it de (rin3i) Gocea
de-entă a Gardianului era .retutindeni)
M+na lui reu#i să str+n(ă c%eia) *+nd dădu să o scoată din &u3unar, un 3i-7 al ei
se a(ă7ă de .antaloni) De(etele lui, ude de trans.ira7ie, alunecară) *%eia că3u la
.odea, se roti, .ică .rintr-o cră.ătură dintre două sc+nduri de"or-ate #i dis.ăru)
3#
– E în .ericolX au3i Susanna% stri(ătul lui Eddie, dar sunetul ,ocii lui era
înde.ărtat) Ti ea era în .ericol))) nu-ai că ea, totu#i, credea că se ,a descurca)
2 s$-0’ topesc sloiu’ $la, dulcea0$, îi s.usese de-onului) 2 s$-0’ topesc sloiu’,
+i ce-o s’ te faci c%n’ nu l-oi mai a/ea.
Nu i-l to.ise, dar i-l modificase) Me-&rul dinăuntrul ei cate(oric nu-i .ro,oca
nicio .lăcere, însă cel .u7in teri&ila durere scă3use #i nu -ai era rece) Era &locat,
inca.a&il să se eDtra(ă) Ti ea nici nu-l 7inea înăuntru .rin "or7ă "i3ică) Nu toc-ai)
$oland s.usese că seDul era slă&iciunea #i, totodată, ar-a de-onului, #i a,usese
dre.tate, ca de o&icei) > su.usese, dar +i ea îl su.usese pe el, iar acu- era ca #i
c+nd "iecare ar "i a,ut un de(et îndesat într-un tu& din acela c%ine3esc care, atunci
c+nd încerci să te eli&ere3i, nu "ace dec+t să te str+n(ă #i -ai tare)
Se a(ă7ă cu toată "iin7a de o sin(ură ideeM nu a,ea -ncotro, "iindcă orice altă
acti,itate a con#tientului .ierise) Tre&uia să 7ină "ă.tura aceea detesta&ilă #i
s.eriată în c%in(ile .ro.riei sale insa7ia&ile .o"te carnale) 4re-ăta #i lo,ea #i se
3&ătea înăuntrul ei, stri(+nd să "ie lăsată să iasă în acela#i ti-. în care îi "olosea
cor.ul cu o intensitate "renetică, dar ea re"u3a să-i dea dru-ul)
?i ce-o s$ se -nt%mple c%nd o s$-i dau drumul. se între&ă ea cu dis.erare)
Cum o s$ se r$#'une pe mine pentru ce i-am f$cut.
Nu #tia)
31
Ploaia cădea în a,erse, a-enin7+nd să trans"or-e s.a7iul dintre -e(ali7i într-o
-are de noroi)
8 Ţine ce/a deasupra u+ii4 stri(ă Eddie) 5u l$sa ploaia s$ o +tear"$4
$oland aruncă o .ri,ire s.re Susanna% #i ,ă3u că ea încă se lu.ta cu de-onul)
>c%ii săi erau .e Nu-ătate înc%i#i #i (ura de"or-ată într-un rictus) El, unul, nu
,edea #i nici nu au3ea de-onul, dar îi si-7ea 3&aterile "urioase #i "renetice)
Eddie întoarse către el c%i.ul #iroind de a.ă)
8 M-ai au#it. stri(ă el) !du ce/a deasupra u+ii $steia 'lestemate +i adu
IM3(I!T4 $oland luă o .iele din desa(ă #i .rinse cu -+inile de c+te un col7)
/.oi întinse &ra7ele #i se a.lecă .este Eddie, cre+nd un soi de cort) G+r"ul &ă7ului
lui Eddie se u-.luse de noroi) ;l #terse .e &ra7, lăs+nd o d+ră de culoarea
ciocolatei, a.oi str+nse din nou -+na .e el #i se a.lecă deasu.ra desenului) Nu era
eDact de di-ensiunea u#ii din .artea lui ?aEe 8 scara era .ro&a&l de !1 la 1 8 dar
era destul de -are ca ?aEe să .oată trece))) dac$ c%eile se .otri,eau)
(ac$ el are o cheie, nu asta /rei de fapt s$ spui. se între&ă el) (ac$ a sc$pat-
o... sau casa aceea l-a "ăcut s$ o scape.
Desenă un c%enar su& centrul care re.re3enta clan7a, .re(etă, a.oi sc%i7ă "or-a
"a-iliară a unei (ăuri de c%eie în interiorul eiA
E3ită) Mai era un lucru, dar careS ;i era (reu să (+ndească, întruc+t a,ea
i-.resia că-n ca.ul său se iscase o tornadă, una care în,+rtea (+nduri dis.arate în
loc de %a-&are #i toalete #i cote7e)
8 Haide, scu-.uleX stri(ă Susanna% din s.atele lui) Nu -ai 7ii rit-uVX *are-i
&aiuVS Te credea- un &ăiat cu s+n(e-n instala7ieX
>$iat) /sta era)
;nceti#or, .e .anoul su.erior al u#ii scrise CFI/T cu ,+r"ul &ă7ului) I-ediat ce
ter-ină de 3(+riat litera T, desenul se trans"or-ă) *ercul de .ă-+nt întunecat de
.loaie .e care îl desenase se întunecă #i -ai tare))) #i ie#i în relie", de,enind o
clan7ă nea(ră, scli.itoare) Ti în loc de .ă-+ntul &run #i ud din "or-a (ăurii de
c%eie, ,ă3u un licăr sla& de lu-ină)
;n s.atele lui, Susanna% stri(ă din nou la de-on, înde-n+ndu-l să continue, dar
acu- ,ocea îi trăda o&oseala) Trea&a asta tre&uia să se ter-ine, #i încă re.ede)
Eddie se a.lecă în "a7ă ca un -usul-an care i se roa(ă lui /lla% #i a.ro.ie
oc%iul de (aura de c%eie .e care o desenase) Se uită .rin ea în .ro.ria sa lu-e, în
acea casă la care el #i Henr' se duseseră în luna -ai a anului 19!!, ne#tiind Pdoar
că el, Eddie, #tiuse totu#iM da, #tiuse c+t de c+t, c%iar #i atunciQ că un &ăiat din altă
.arte a ora#ului îi ur-ărea)
Gă3u un %ol) ?aEe era în -+ini #i (enunc%i, tră(+nd dis.erat de o sc+ndură) *e,a
,enea du.ă el) Eddie ,edea arătarea #i, în acela#i ti-., nu o ,edea 8 era ca #i c+nd
o .arte din creierul său refu#a să o ,adă, ca #i c+nd a o ,edea ar "i dus la
con#tienti3are #i con#tienti3area la ne&unie)
8 Ar$'e+te-te, )a*e4 stri(ă el în (aura c%eii) entru 8ristos, "r$'e+te-te4
Deasu.ra cercului ,or&elor, tunetul s"+#ie cerul ca o lo,itură de tun #i .loaia se
trans"or-ă în (rindină)
32
Pentru un -o-ent du.ă ce că3u c%eia, ?aEe ră-ase locului, uit+ndu-se .rostrat
la cră.ătura în(ustă dintre sc+nduri)
Incredi&il, i se "ăcuse so-n)
!sta nu tre'uia s$ se -nt%mple, (+ndi el) 3 de6a prea mult. 5u mai pot -ndura E
niciun minut, nici m$car o secund$. 2 s$ m$ "hemuiesc l%n"$ u+a aia. 2 s$ m$
culc imediat, -ntr-o clipit$, +i c%nd m$ /a apuca +i m$ /a t%r- spre "ura lui, nici
n-o s$ m$ tre#esc.
/tunci, arătarea care se des.rindea din .erete -or-ăi #i, c+nd ?aEe ridică
.ri,irea, dorin7a lui de a se da &ătut dis.ăru într-o sin(ură cli.ă de teroare) /cu-
ie#ise cu totul din .erete, un ca. uria# de tencuială cu un sin(ur oc%i de le-n
.lesnit #i o -+nă întinsă) Ti(,a era î-.odo&ită cu &ucă7i de stin(%ii, a#a cu- un
co.il ar desena .ărul) ;l ,ă3u .e ?aEe #i desc%ise (ura, eD.un+nd din7i de le-n
ine(ali) Mor-ăi din nou) Pra" de tencuială ie#i din (ura căscată, aido-a "u-ului
de tra&uc)
?aEe că3u în (enunc%i #i -iNi oc%ii în cră.ătură) *%eia era un licăr sla& de
lu-ină ar(intie în întunericul de Nos, dar cră.ătura era -ult .rea în(ustă .entru a
.utea &ă(a de(etele în ea) /.ucă în sc%i-& o sc+ndură #i s-uci cu toată "or7a)
*uiele care o 7ineau scr+#niră))) dar re3istară)
Se au3i o lar-ă de nedescris) Se uită de-a lun(ul %olului #i ,ă3u -+na, care era
-ai -are dec+t tot cor.ul său, a.uc+nd candela&rul .ră&u#it #i a3,+rlindu-l în
lături) 6an7ul ru(init care odinioară îl 7inea sus.endat se ridică aido-a unui &ici #i
a.oi că3u cu un .uternic ră.ăit -etalic) > la-.ă stinsă, sus7inută de un lan7
ru(init, 3ăn(ăni deasu.ra lui ?aEe, sticla ei -urdară lo,indu-se cristalin de &ra7ele
antice de &ron3)
*a.ul Gardianului, ata#at de acel sin(ur u-ăr (+r&o,it #i de &ra7ul întins, .lană
-ai de.arte deasu.ra .odelei) ;n ur-a lui, ră-ă#i7ele .eretelui se .ră&u#iră într-
un nor de .ra") =n -o-ent -ai t+r3iu, "ra(-entele se ridicară #i de,eniră s.atele
contorsionat #i osos al creaturii)
Gardianul îl ,ă3u .e ?aEe că se uita #i .ăru să r+nNească) 4ăc+nd asta, a#c%ii de
le-n îi stră.unseră o&raNii 3&+rci7i) Se t+rî -ai de.arte .rin sala de &al .lină de
.ra", desc%i3+nd #i înc%i3+nd (ura) M+na lui uria#ă scor-oni .rin ruine, .i.ăind
du.ă ce,a de care să se .rindă, #i s-ulse de .e #ine una dintre u#ile "ran7u3e#ti din
ca.ătul %olului)
?aEe stri(ă "ără ,la(ă #i înce.u să s-ucească din nou de sc+ndură) Nu ,oia să
cede3e, dar ,ocea .istolarului îi s.useA
;Cealalt$, )a*e4 Încearc-o pe cealalt$4<
6ăsă sc+ndura de care tră(ea #i o a.ucă .e cealaltă) *+nd "ăcu asta, o altă ,oce
se au3i) Pe aceasta o au3i nu cu (+ndul, ci cu urec%ile, #i în7elese că ,enea din
cealaltă .arte a u#ii 8 u#a .e care o căuta încă din 3iua c+nd nu "usese călcat de
-a#ină)
8 Ar$'e+te-te, )a*e4 entru 8ristos, "r$'e+te-te4
*+nd s-uci cealaltă sc+ndură, aceasta se des.rinse at+t de u#or, că el a.roa.e se
.ră,ăli .e s.ate)
33
Două "e-ei stăteau în u#a consi(na7iei a"late ,i3a,i de *onac) *ea în ,+rstă era
.ro.rietaraM t+năra "usese sin(ura ei clientă atunci c+nd înce.use lar-a de .ere7i
do&or+7i #i (rin3i ru.te) /cu-, "ără să #tie ce "ac, se .rinseră reci.roc cu &ra7ele
de -iNloc #i ră-aseră a#a, tre-ur+nd ca două co.ile care aud un 3(o-ot noa.tea)
*e,a -ai încolo, trei &ăie7i a"la7i în dru- s.re terenul de s.ort al 6i(ii de
?uniori Dutc% Hill stăteau #i se uitau (ură-cască la casă, căruciorul lor $ed Call
4l'er .lin cu -in(i #i &+te de &ase&all "iind uitat în s.ate) =n #o"er o.ri "ur(oneta
de li,rări l+n(ă trotuar #i co&orî să se uite) *lien7ii .ră,ăliei lui Henr' #i cei din
Dutc% Hill Pu& ,eniră î-.leticit .e stradă în sus, uit+ndu-se în Nur, s.eria7i)
/cu-, .ă-+ntul înce.u să se cutre-ure #i un e,antai de cră.ături "ine se întinse
.e $%ine%old Street)
8 E cutre-urS stri(ă #o"erul la "e-eile care stăteau în "a7a consi(na7iei, dar în
loc să a#te.te răs.unsul lor, sări îna.oi la ,olan #i de-ară în tro-&ă, ,ir+nd .e
contrasens .entru a ocoli casa ruinată care era e.icentrul acelui seis-)
;ntrea(a casă .ărea să se .lie3e în sine) Tindrila .lesni, sări de .e "a7adă #i că3u
în curte) *ascade (ri-înc%is de 7i(le se re,ărsară de la stre#ini) Se au3i un &u&uit
asur3itor #i o cră.ătură lun(ă, 3i(3a(ată, &ră3dă -iNlocul *onacului) =#a dis.ăru
în ea #i a.oi toată casa înce.u să se autode,ore3e din interior s.re eDterior)
4e-eia t+nără se des.rinse &rusc din &ra7ele celei în ,+rstă)
8 Eu a- .lecat de aici, 3ise ea #i o ru.se la "u(ă .e stradă, "ără a se uita îna.oi)
34
=n ,+nt straniu înce.u să &ată de-a lun(ul coridorului, su"l+ndu-i lui ?aEe .ărul
.e s.ate toc-ai c+nd de(etele lui se str+nseră .e c%eia ar(intie)
;n7elese acu- la un ni,el instinctual ce era locul acela #i ce se .etrecea)
Gardianul nu era doar -n casă, el era casaA "iecare sc+ndură, "iecare 7i(lă, "iecare
.er,a3, "iecare strea#ină) Ti acu- "or7a ie#irea, de,enind o aiuritoare re.re3entare
%aotică a ade,ăratei sale "or-e) Inten7iona să-l .rindă înainte ca el să .oată "olosi
c%eia) ;n s.atele (i(anticului ca. al& #i al u-ărului noduros, ?aEe ,edea sc+nduri
#i #i.ci #i "ire #i &ucă7i de sticlă 8 c%iar #i u#a de la intrare #i &alustrada ru.tă 8
3&ur+nd .e %olul .rinci.al către sala de &al, alătur+ndu-se "or-ei care cre#tea
acolo, co-.let+nd tot -ai -ult %idoasa arătare de tencuială care &+N&+ia c%iar în
cli.a aceea du.ă el cu de(etele sale inu-ane)
?aEe s-uci -+na din (aura din .odea #i ,ă3u că era aco.erită de (+ndaci uria#i)
6o,i cu ea de .erete .entru a-i "ace să cadă #i stri(ă c+nd 3idul înt+i se desc%ise #i
a.oi încercă să se înc%idă în Nurul înc%eieturii lui) $etrase -+na în ulti-a cli.ă, se
răsuci #i în"i.se c%eia ar(intie în (aura din .lăcu7a u#ii)
/rătarea de tencuială răcni din nou, dar ,ocea ei "u .e -o-ent aco.erită de un
stri(ăt ar-onic .e care ?aEe îl recunoscuA îl au3ise .e terenul (ol, însă atunci era
sla&, .oate oniric) /cu- era un incon"unda&il stri(ăt de triu-") Sen3a7ia aceea de
certitudine 8 co.le#itoare, incontesta&ilă 8 îl u-.lu din nou #i de data aceasta "u
si(ur că nu ,a "i de3a-ă(it) /u3ea toată asi(urarea de care a,ea ne,oie în ,ocea
aceea) Era ,ocea tranda"irului)
6u-ina sla&ă din %ol "u alun(ată c+nd -+na de tencuială s-ulse #i cealaltă u#ă
"ran7u3ească #i se îndesă în coridor) *%i.ul se în"i.se în desc%i3ătură deasu.ra
-+inii, %ol&+ndu-se la ?aEe) De(etele de tencuială se t+r+ră către el aido-a
.icioarelor unui .ăianNen ciclo.ic)
?aEe răsuci c%eia #i si-7i că &ra7ul îi e stră&ătut de un nea#te.tat curent electric)
/u3i o &u"nitură surdă, (rea, c+nd li-&a încuietorii se retrase în -ecanis-) Prinse
de clan7ă, o întoarse #i trase de u#ă) =#a se desc%ise lar() Gă3+nd ce se a"la
dincolo de ea, ?aEe scoase un stri(ăt de oroare)
=#a era &locată de .ă-+nt, de sus .+nă Nos #i de la st+n(a la drea.ta) $ădăcinile
ie#eau din el ca ni#te -ănunc%iuri de ca&luri) $+-e, a.arent la "el de con"u3e ca
?aEe însu#i, se t+rau de colo-colo .e .ă-+ntul tasat de "or-a u#ii) =nele se
(ră&iră să intre îna.oi în elM altele continuară doar să se t+rască, între&+ndu-se
.arcă unde a dis.ărut .ă-+ntul care cu un -o-ent în ur-ă era su& ele) =na că3u
.e tenisul lui ?aEe)
4or-a (ăurii de c%eie se .ăstră un -o-ent, arunc+nd un s.ot de lu-ină al&ă
di"u3ă .e că-a#a lui) De cealaltă .arte a ei 8 at+t de a.roa.e #i totu#i at+t de
de.arte 8 au3ea sunet de .loaie #i &u&uit în"undat de tunet .e un cer necu.rins)
/.oi "or-a (ăurii "u #i ea aco.erită #i de(ete de tencuială (i(antice se str+nseră în
Nurul (le3nei lui)
35
Eddie nu si-7i în7e.ătura (rindinei c+nd $oland lăsă .ielea din -+ini, se ridică
în .icioare #i aler(ă s.re locul unde se a"la Susanna%)
Pistolarul o a.ucă de su&suori #i o t+rî 8 c+t de &l+nd "u în stare 8 .+nă acolo
unde Eddie stătea (%e-uit)
8 Dă-i dru-ul c+nd î7i s.un eu, Susanna%X stri(ă $oland) ;n7ele(iS C%nd -0i spun
eu4
Eddie nu ,ă3u #i nu au3i ni-ic) El îl au3ea doar .e ?aEe, care stri(a sla& de
cealaltă .arte a u#ii)
Genise ti-.ul să "olosească c%eia)
> scoase din că-a#ă #i o introduse în 'ala .e care o desenase) ;ncercă să o
răsucească) *%eia nu ,oia să se clintească) Nici -ăcar un -ili-etru) Eddie ridică
"a7a s.re (rindina &iciuitoare, ne.ăs+ndu-i de (%ea7a care îl lo,ea .este "runte #i
o&raNi #i &u3e, lăs+nd u-"lături #i .uncte ro#ii)
8 5&4 urlă el) 2, (2!M53, T3 R2A4 5&4
Dar Du-ne3eu nu-i dădu niciun răs.unsM .ri-i doar un alt tunet #i d+ra unui
"ul(er .e cerul aco.erit de nori (ră&i7i)
3
?aEe sări, .rinse lan7ul lă-.ii care at+rna deasu.ra lui #i se eli&eră din de(etele
%ră.ăre7e ale Gardianului) ;#i luă a,+nt, "olosindu-se de .ă-+ntul tare din cadrul
u#ii .entru a se î-.in(e, #i se a,+ntă în "a7ă ca Tar3an .e o liană) $idică
.icioarele #i, c+nd se a.ro.ie, lo,i de(etele laco-e) Tencuiala eD.lodă în &ucă7i,
de3,elind un sc%elet de #i.ci sla& î-&inate) 4ă.tura de tencuială răcni, cu un
sunet de "oa-e #i "urie a-estecate) Dincolo de stri(ăt, ?aEe au3i întrea(a casă
.ră&u#indu-se, ase-enea casei din .o,estea lui Ed(ar /llan Poe)
Pendulă îna.oi .e lan7, lo,i .eretele de .ă-+nt co-.actat care &loca u#a, a.oi
se a,+ntă din nou în "a7ă) M+na se întinse du.ă el #i ?aEe o lo,i ner,os, "or"ec+nd
din .icioare) Si-7i un Nun(%i de durere în .iciorul dre.t c+nd de(etele acelea de
le-n se str+nseră) *+nd a,+ntul îl .urtă îna.oi, a,ea un tenis -ai .u7in)
;ncercă să .rindă lan7ul -ai de sus, reu#i #i înce.u să se ca7ere s.re ta,an)
Deasu.ra lui se au3i un .ocnet surd, sinco.at) Pra" de tencuială înce.u să-i cadă
.este "a7a trans.irată, întoarsă în sus) Ta,anul înce.use să "acă &urtăM lan7ul lă-.ii
ie#ea din el c+te o 3a o dată) Din ca.ătul %olului se au3i un scr+#net (ros, c+nd
arătarea de tencuială i3&uti în s"+r#it să-#i ,+re "a7a în"o-etată .rin desc%i3ătură)
Stri(+nd, ?aEe î#i luă a,+nd îna.oi s.re "a7a aceea)
3!
Teroarea #i .anica lui Eddie se s.ul&erară &rusc) Mantia răcelii că3u .este el 8 o
-antie .e care $oland de Gilead o .urtase de -ulte ori) Era sin(ura ar-ură din
dotarea unui ade,ărat .istolar))) #i tot ce-i tre&uia, de "a.t) ;n acela#i -o-ent, o
,oce se "ăcu au3ită în -intea sa) ;n ulti-ele trei să.tă-+ni, ast"el de ,oci îl tot
&+ntuiserăM ,ocea -a-ei lui, a lui $oland #i, desi(ur, a lui Henr') /ceasta însă, î#i
dădu sea-a cu u#urare, era c%iar ,ocea sa, #i era cel .u7in cal-ă #i ra7ională #i
curaNoasă)
!i /$#ut forma cheii -n foc, ai /$#ut-o din nou -n lemn +i de am'ele d$0i ai
/$#ut-o perfect. Mai t%r#iu, 0i-ai le"at la ochi 'asmaua fricii. ($-o 6os. ($-o 6os
+i uit$-te din nou. S-ar putea s$ nu fie prea t%r#iu E nici chiar acum.
Era ,a( con#tient că .istolarul îl să(eta cu o .ri,ire a.ri(ăM ,a( con#tient că
Susanna% 7i.a la de-on cu o ,oce -ai sla&ă, dar încă înd+rNităM ,a( con#tient că,
de cealaltă .arte a u#ii, ?aEe scotea stri(ăte de teroare 8 sau erau acu- de a(onieS
Eddie le i(noră .e toate) Scoase c%eia de le-n din 'ala .e care o desenase, o
scoase din u#a care acu- era reală, #i se uită "iD la ea, încerc+nd să reca.ture3e
&ucuria inocentă .e care uneori o cunoscuse în co.ilărie 8 &ucuria de a ,edea o
"or-ă coerentă ascunsă într-un nonsens) Ti iată-l acolo, locul unde (re#ise, at+t de
,i3i&il, că nu .utea în7ele(e cu- de-l ratase .+nă atunci) Într-ade/$r, tre&uie s$ fi
fost le"at la ochi, î#i s.use) Era ,or&a de s-ul din ca.ăt, desi(ur) / doua cur&ură
era .u7in .rea a-.lă) Doar .u7in)
8 *u7itul, ceru el #i întinse -+na ca un c%irur( în sala de o.era7ie) $oland i-l
tr+nti în .al-ă "ără un cu,+nt)
Eddie a.ucă ,+r"ul la-ei între de(etul -are #i arătătorul de la -+na drea.tă) Se
a.lecă deasu.ra c%eii, ne.ăs+ndu-i de (rindina care-i ră.ăia .e (+tul desco.erit, #i
"or-a din le-n ie#i în e,iden7ă -ai &ine 8 ie#i în e,iden7ă cu .ro.ria-i
incontesta&ilă #i înc+ntătoare realitate)
Tăie)
> dată)
*u delicate7e)
> sin(ură a#c%ie de "rasin, at+t de su&7ire că era a.roa.e trans.arentă, se &uclă
din .+ntecele s-ului din ca.ăt)
De cealaltă .arte a u#ii, ?aEe *%a-&ers stri(ă din nou)
3"
6an7ul cedă cu un 3ăn(ănit a.ocali.tic #i ?aEe că3u (reoi, ateri3+nd în (enunc%i)
Gardianul răcni triu-"al) M+na de tencuială îl .rinse .e ?aEe deasu.ra #oldurilor
#i înce.u să-l t+rască de-a lun(ul %olului) Căiatul întinse .icioarele în "a7ă #i
în"i.se călc+iele în .odea, dar asta nu-l aNută cu ni-ic) Si-7i a#c%ii #i cuie tocite
de ru(ină .ătrun3+ndu-i în .iele în ti-. ce -+na str+nse -ai tare #i continuă să-l
t+rască)
*%i.ul .ărea &locat .u7in du.ă intrarea în %ol, ca un do. într-o sticlă) Presiunea
eDercitată ca să aNun(ă .+nă acolo "or7ase trăsăturile rudi-entare să ia o "or-ă
nouă, aceea a unui trol -onstruos, -al"or-at) Gura se căscă s.re a-l .ri-i) ?aEe
&+N&+i înne&unit du.ă c%eie, ,r+nd să o "olosească dre.t talis-an al ulti-ei
s.eran7e, dar si(ur că o lăsase în u#ă)
8 T%r%tur$ infect$ ce e+ti4 stri(ă el #i se aruncă îndărăt cu toată "or7a, ca&r+ndu-
#i s.atele ca un înotător oli-.ic, ne.ăs+ndu-i de sc+ndurile ru.te care îl str+n(eau
ca o centură de cuie) Si-7i că-i alunecau Nean#ii .e #olduri în Nos #i -+na scă.ă un
-o-ent .ri3a)
?aEe se o.inti din nou) M+na str+nse "ără -ilă, dar Nean#ii lui alunecară .+nă la
(enunc%i #i el se tr+nti cu s.atele de .odea, (%io3danul a-orti3+nd că3ătura)
Str+nsoarea -+inii slă&i, dorindu-#i .oate să-#i a.uce -ai &ine .rada) ?aEe reu#i
să-#i tra(ă .u7in (enunc%ii sus #i, c+nd -+na str+nse din nou, el lo,i cu .icioarele
în "a7ă) M+na se s-uci îna.oi în acela#i ti-. #i ceea ce ?aEe s.erase se înt+-.lăA
Nean#ii lui P#i tenisul ră-asQ îi "ură s-ul#i, eli&er+ndu-l din nou, cel .u7in .e
-o-ent) Gă3u -+na rotindu-se .e înc%eietura ei de sc+nduri #i tencuială
s"ăr+-icioasă #i îndes+ndu-i nădra(ii în (ură) /tunci, el înce.u să se t+rască s.re
u#a &locată .e -+ini #i (enunc%i, ne.ăs+ndu-i de cio&urile lă-.ii că3ute, dorindu-
#i doar să aNun(ă îna.oi la c%eie)
/.roa.e aNunsese la u#ă, c+nd -+na îl .rinse de .icioarele (oale #i înce.u să-l
tra(ă iară#i îna.oi)
39
/cu-, "or-a era acolo, în s"+r#it era toată acolo)
Eddie ,+rî c%eia îna.oi în 'ală #i a.lică .resiune) =n -o-ent, înt+-.ină
re3isten7ă))) a.oi i se răsuci în -+nă) /u3i -ecanis-ul -i#c+ndu-se, au3i li-&a
retră(+ndu-se, si-7i c%eia cră.+ndu-se în două i-ediat ce-#i î-.lini sco.ul)
Prinse de clan7a lucioasă cu a-&ele -+ini #i trase) Si-7i ca o -are (reutate care
se -i#ca .e un .i,ot ne,ă3ut) /,u sen3a7ia că &ra7ul lui "usese dăruit cu o "or7ă
"ără -ar(ini) Ti #tiin7a clară că două lu-i au intrat &rusc în contact #i că o cale de
co-unicare s-a desc%is între ele)
;ncercă un -o-ent de a-e7eală #i de3orientare #i, c+nd se uită la u#ă, în7elese de
ceA de#i .ri,ea în Nos 8 .e ,erticală 8 ,edea .e ori#ontal$) Era ca o stranie ilu3ie
o.tică creată de .ris-e #i o(lin3i) /.oi îl ,ă3u .e ?aEe tras îna.oi .e coridorul
.lin de sticlă #i tencuială, cu coatele în"i.te în .ardoseală, cu (le3nele str+nse
laolaltă de o -+nă (i(antică) Ti ,ă3u (ura -onstruoasă care îl a#te.ta #i din care
ie#ea ce,a ce .utea să "ie "u- sau .ra")
8 Roland4 stri(ă Eddie) Roland, l-a prins...
/tunci "u î-.ins în lături)
4#
Susanna% "u con#tientă că era săltată #i răsucită în aer) 6u-ea era un carusel
neclarA .ila#tri ,erticali, cer cenu#iu, .ă-+nt .resărat cu (rindină))) #i o (aură
dre.tun(%iulară care aducea cu o tra.ă în .ă-+nt) Din ea ie#eau stri(ăte) ;năuntrul
ei, de-onul se 3&ătea dis.erat, dorindu-#i doar să sca.e, dar ne.ut+nd s-o "acă
.+nă ce nu-i dădea ea dru-ul)
8 !cum4 stri(ă $oland) ($-i drumul acum, Susannah4 entru numele tat$lui
t$u, d$-i drumul !C&M4
Ti asta "ăcu)
*onstruise Pcu aNutorul DetteiQ o ca.cană .entru de-on în -intea sa, ce,a ca o
.lasă î-.letită din .a.ură, #i acu- o tăie) Si-7i de-onul 7+#nind i-ediat din ea #i
ur-ă un -o-ent de ,id teri&il) /ceastă sen3a7ie "u .e dată co.le#ită de u#urare #i
de un senti-ent a.ăsător de .+n(ărire)
*+nd (reutatea in,i3i&ilă dis.ăru, ea îl 3ăriA o "or-ă inu-ană, ca un dia,ol cu
ari.i uria#e #i ce,a ce aducea cu un ne-ilos c+rli( .e .+ntece) Ea si-7iL,ă3u
arătarea 3&ur+nd .e deasu.ra (ăurii din .ă-+nt) Gă3u cu- Eddie întoarse oc%ii
-ari în sus) ;l ,ă3u .e $oland de.ărt+nd tare &ra7ele .entru a .rinde de-onul)
Pistolarul se î-.letici în s.ate, a.roa.e do&or+t din .icioare de ne,ă3uta
(reutate a de-onului) /.oi î#i recă.ătă ec%ili&rul, cu &ra7ele .line de ni-ic
,i3i&il)
Str+n(+ndu-l &ine, sări .e u#ă #i dis.ăru)
41
Holul *onacului "u inundat c+t ai cli.i de o lu-ină al&ăM &ucă7i de (rindină
lo,iră .ere7ii #i rico#ară în sc+ndurile ru.te ale du#u-elei) ?aEe au3i stri(ăte
con"u3e, a.oi îl ,ă3u .e .istolar trec+nd .ra(ul) I se .ăru că s$ri .ra(ul, ca #i c+nd
ar "i ,enit de sus) Kinea &ra7ele de.ărtate -ult înaintea lui, cu ,+r"urile de(etelor
î-.letite)
?aEe si-7i că-i intrau .icioarele în (ura Gardianului)
8 Roland4 7i.ă el) Roland, a6ut$-m$4
M+inile .istolarului se des.rinseră una de cealaltă #i &ra7ele îi "ură i-ediat
aruncate în lături) Se î-.letici îna.oi) ?aEe si-7i din7i 3i-7a7i .e .iele, (ata să-i
s"+#ie carnea #i să-i 3(+rie osul, a.oi ce,a -are trecu în (oană .e deasu.ra
ca.ului său, ca o ra"ală de ,+nt) =n -o-ent -ai t+r3iu, din7ii dis.ărură) M+na
care îi str+n(ea .icioarele laolaltă se relaDă) /u3i un urlet ne.ă-+ntean de durere
înce.+nd să iasă din (+tleNul .ră"os al Gardianului, un urlet care "u a.oi re.ri-at,
re"ulat)
$oland îl .rinse .e ?aEe #i-l săltă în .icioare)
8 /i ,enitX stri(ă el) *%iar ai ,enitX
8 /- ,enit, da) Gra7ie 3eilor #i curaNului .rietenilor -ei, a- ,enit)
*+nd Gardianul răcni din nou, ?aEe i3&ucni în lacri-i de u#urare #i teroare)
/cu-, casa scotea sunete ca un ,a.or care se scu"undă .e o -are 3&uciu-ată)
;n Nurul lor cădeau &ucă7i de le-n #i tencuială) $oland î#i luă .e ?aEe în &ra7e #i
"u(i s.re u#ă) M+na de tencuială, 3,+cnind con,ulsi,, îl lo,i .este un .icior #i-l
"ăcu să se i3&ească de .erete, care încercă din nou să -u#te) $oland se "or7ă să
-ear(ă -ai de.arte, se întoarse #i scoase .istolul) Trase două (loan7e în -+na
care se 3,+rcolea ana.oda, s.ul&er+nd unul dintre de(etele ei de tencuială) ;n
s.atele lor, c%i.ul Gardianului se "ăcuse de un ne(ru-,ine7iu, ca #i c+nd s-ar "i
înecat cu ce,a 8 ce,a ce 3&urase at+t de re.ede, că intrase în (ura -onstrului #i
ră-ăsese &locat în (+tleNul lui înainte să-#i dea sea-a ce "ăcea)
$oland se întoarse îna.oi #i trecu .ra(ul u#ii din aler(are) De#i acu- nu -ai
eDista ,reo &arieră ,i3i&ilă, ră-ase ne-i#cat un -o-ent, ca #i c+nd o .lasă
ne,ă3ută ar "i "ost aruncată .este .ă-+nt)
/.oi si-7i -+inile lui Eddie în .ărul său #i "u tras nu înainte, ci în sus)
42
Ie#iră în aerul ud #i (rindina -ai .otolită ca doi nou-născu7i) Eddie era -oa#a,
a#a cu- .istolarul îi s.usese că ,a "i) Era tr+ntit .e &urtă, cu &ra7ele dincolo de
cadrul u#ii, cu -+inile în"i.te în .ărul lui $oland)
8 Su3eX /Nută--ăX
Ea se t+rî în "a7ă, se întinse #i .use o -+nă su& &ăr&ia lui $oland) Pistolarul se
ridică s.re ea cu ca.ul lăsat .e s.ate #i cu &u3ele de.ărtate într-un rictus de durere
#i e"ort)
Eddie si-7i că ce,a se s-ul(e #i o -+nă a lui ie#i din .ă-+nt 7in+nd un
-ănunc%i (ros de .ăr cărunt)
8 /lunecăX
8 Ticălosul ăsta))) nu se duce))) nic$ieri4 icni Susanna% #i trase cu toată "or7a, ca
#i c+nd ar "i ,rut să-i "r+n(ă (+tul lui $oland)
Două -+ini -ici 7+#niră .rin desc%i3ătura u#ii în -iNlocul cercului #i se .rinseră
de o -ar(ine) Eli&erat de (reutatea lui ?aEe, $oland scoase un cot #i, un -o-ent
-ai t+r3iu, se o.inti la su.ra"a7ă) *+nd "ăcu asta, Eddie îl .rinse .e ?aEe de
înc%eieturi #i-l săltă a"ară)
?aEe se rosto(oli .e s.ate #i ră-ase acolo, (+"+ind)
Eddie se întoarse s.re Susanna%, o luă în &ra7e #i înce.u să o aco.ere cu sărutări
.e "runte, o&raNi #i (+t) $+dea #i .l+n(ea în acela#i ti-.) Ea se a(ă7ă de el,
res.ir+nd (reu))) dar .e &u3ele ei în"lorise un 3+-&et "ira, de satis"ac7ie #i o -+nă
aluneca .e .ărul ud al lui Eddie, -+n(+indu-l încet, recunoscător)
Din ad+ncul .ă-+ntului ră3&ătu o ade,ărată caco"onie de suneteA 7i.ete, răcnete,
&u"nituri, &u&uituri)
$oland se t+rî de.arte de (roa.ă, cu ca.ul .lecat) Părul îi stătea ridicat într-o
c%ică re&elă) 4ire de s+n(e îi #iroiau .e o&raNi)
8 ;nc%ide-oX icni el s.re Eddie) ;nc%ide-o, .entru nu-ele tatălui tăuX Eddie .use
u#a în -i#care #i &ala-alele acelea -ari, ne,ă3ute, "ăcură restul)
=#a se tr+nti cu un &u&uit 3dra,ăn, întreru.+nd toate sunetele care ,eneau de
Nos) Su& .ri,irea lui, liniile care deli-itau -ar(inile ei rede,eniră si-.le
3(+rieturi în .ă-+nt) *lan7a î#i .ierdu a treia di-ensiune #i "u din nou doar un
cerc desenat cu un &ă7) /colo unde "usese (aura c%eii era acu- doar o "or-ă în
care era î-.l+ntată o &ucată de le-n, ase-enea -+nerului unei să&ii în"i.te într-o
st+ncă)
Susanna% se duse la ?aEe #i-l ridică încet în #e3ut)
8 E#ti &ine, scu-.uleS
Căiatul o .ri,i cu oc%i năuci)
8 Da, a#a, cred) =nde-i elS Pistolarul) Tre&uie să-l între& ce,a)
8 /ici sunt, ?aEe, s.use $oland)
Se ridică în .icioare, se a.ro.ie nesi(ur de ?aEe #i se lăsă .e ,ine l+n(ă el)
/tinse o&ra3ul neted al &ăiatului, a.roa.e ne,enindu-i să creadă)
8 De data asta n-o să -ă -ai la#i să cad, nu-i a#aS
8 Nu, 3ise $oland) Nici de data asta #i nici altă dată)
Dar în ad+ncul întunecat al ini-ii lui, se (+ndi la Turn #i se între&ă dacă într-
ade,ăr a#a era)
43
Grindina se trans"or-ă într-o .loaie a.ri(ă, în ra"ale, dar Eddie ,edea deNa
.or7iuni lu-inoase de cer al&astru a.ăr+nd de du.ă nori, s.re nord) 4urtuna a,ea
să se ter-ine cur+ndM între ti-. însă, ei se udau .+nă la .iele)
Desco.eri că nu-i .ăsa) Nu-#i a-intea c+nd se -ai si-7ise at+t de cal-, at+t de
î-.ăcat cu sine, at+t de sleit de .uteri 8, dar astă3i re.urtaseră o -are ,ictorie)
8 Su3eS ;i înde.ărtă .ărul de .e "a7ă #i se uită în oc%ii ei ne(ri) E#ti &ineS
Ki-a "ăcut răuS
8 Pu7in, dar sunt &ine) *red că ticăloasa aia de Detta WalEer încă e ca-.ioana
de necontestat a &irturilor, cu sau "ără de-on)
8 *e însea-nă astaS Ea sur+se -ali7ios)
8 Nu -are lucru, acu-))) sla,ă Do-nului) Dar tu, EddieS E#ti &ineS Eddie ciuli
urec%ile du.ă ,ocea lui Henr' #i nu o au3i) /,ea o &ănuială că ,ocea lui tăcuse
.entru totdeauna)
8 Mai -ult dec+t &ine, s.use el #i, r+3+nd, o cu.rinse cu &ra7ele din nou) Peste
u-ărul ei, ,ă3u ce -ai ră-ăsese din u#ăA doar c+te,a linii #i un(%iuri neclare) ;n
cur+nd, .loaia a,ea să le #tear(ă #i .e acelea)
44
– *u- te c%ea-ăS o între&ă ?aEe .e "e-eia ale cărei .icioare se ter-inau su&
(enunc%i)
Dintr-odată, î#i dădu sea-a că-#i .ierduse .antalonii în ti-. ce se lu.ta să sca.e
de Gardian #i trase de .oalele că-ă#ii în Nos .este c%ilo7i) 6a o adică, nici din
roc%ia ei nu -ai ră-ăsese cine #tie ce)
8 Susanna% Dean, răs.unse ea) Eu î7i #tiu deNa nu-ele)
8 Susanna%, rosti ?aEe (+nditor) Tatăl tău e cu-,a .ro.rietarul unei co-.anii de
căi "erateS
Ea a"i#ă un -o-ent o eD.resie sur.rinsă, a.oi lăsă ca.ul .e s.ate #i r+se)
8 >, nu, scu-.uleX / "ost dentist) / in,entat ni#te lucruri #i s-a î-&o(ă7it) De ce
între&i astaS
?aEe nu răs.unse) ;#i întorsese aten7ia s.re Eddie) Teroarea i se scursese deNa de
.e c%i. #i oc%ii lui î#i recă.ătaseră .ri,irea aceea si(ură #i calculată .e care
$oland #i-o a-intea &ine de la %altă)
8 Salut, ?aEe, 3ise Eddie) Mă &ucur să te ,ăd, &ătr+ne)
8 Salut, "ăcu ?aEe) Ne-a- înt+lnit a3i, ce,a -ai de,re-e, dar erai -ult -ai t+năr
atunci)
8 Era- -ult -ai t+năr #i acu- 3ece -inute) Te si-7i &ineS
8 Da, s.use ?aEe) /- doar c+te,a 3(+rieturi, ni-ic altce,a) Se uită în Nur)
;ncă n-a7i (ăsit trenul)
Nu era o între&are)
Eddie #i Susanna% sc%i-&ară .ri,iri nedu-erite, dar $oland clătină doar din
ca.)
8 Nu l-a- (ăsit)
8 Te-au .ărăsit ,ocileS $oland încu,iin7ă -ut)
8 Toate) Pe tineS
8 S-au dus) Sunt din nou între() *a tine)
Se uitară în acela#i -o-ent, su& i-.eriul aceluia#i i-.uls) *+nd $oland îl luă
.e ?aEe în &ra7e, nenaturala stă.+nire de sine a &ăiatului se destră-ă #i el înce.u
să .l+n(ă 8 lacri-ile de e.ui3are #i u#urare ale unui co.il care a "ost -ult ti-.
.ierdut, care a su"erit -ult #i acu- este, în s"+r#it, din nou în si(uran7ă) $oland îl
str+nse de -iNloc #i ?aEe î#i strecură &ra7ele .e du.ă (+tul lui, str+n(+nd la r+ndul
său cu toată "or7a)
8 N-a- să te -ai las niciodată, s.use $oland #i acu- îl .odidiră #i .e el
lacri-ile) Ki-o 3ic .e nu-ele tuturor stră-o#ilor -eiA 5-am s$ te mai las
niciodat$.
Ti totu#i, su"letul său, acel tăcut #i ,i(ilent .ri3onier .e ,ia7ă al *a, .ri-i
cu,intele acestei .ro-isiuni nu doar cu -irare, ci #i cu îndoială)
CARTEA A DOUA
LUD
UN MORMAN DE IMAGINI FRÂNTE
I%
ORAŞUL ŞI KA-TET -UL
1
6a .atru 3ile du.ă ce Eddie îl scosese .e u#a dintre lu-i, "ără .antaloni #i teni#i,
dar încă în .osesia (%io3danului #i a ,ie7ii sale, ?aEe se tre3i si-7ind ce,a căldu7 #i
u-ed .i.ăindu-i "a7a)
Dacă ar "i încercat o ast"el de sen3a7ie în oricare dintre di-ine7ile anterioare,
"ără-ndoială că #i-ar "i tre3it to,ară#ii cu stri(ătele sale, întruc+t "usese cu.rins de
"e&ră #i so-nul îi "usese &+ntuit de co#-aruri cu "iin7a de tencuială) ;n acele ,ise,
.antalonii nu alunecau de .e el, Gardianul nu-l scă.a din -+nă #i îl îndesa în
sc+r&oasa lui (ură, unde din7ii de înc%ideau ca dru(ii te-ni7ei unui castel) ?aEe se
tre3ise din ,isele acelea tre-ur+nd din toate -ădularele #i (e-+nd ne.utincios)
4e&ra i-o .ro,ocase -u#cătura de .ăianNen de la cea"ă) *+nd $oland o
eDa-inase a doua 3i #i ,ă3use că arăta -ai rău ca înainte, se s"ătuise scurt cu
Eddie #i-i dăduse o .ilulă ro3)
8 Ga tre&ui să iei .atru 3ilnic ,re-e de cel .u7in o să.tă-+nă, 3isese) ?aEe o
.ri,ise cu îndoială)
8 *e esteS
8 Cheflet, răs.unsese $oland, a.oi se uitase de3(ustat la Eddie) S.une-i tu) Mie
tot nu--i iese)
8 Ke"leD) > .o7i lua lini#tit, ?aEeM le a- dintr-o "ar-acie cu autori3a7ie de
"unc7ionare din &ătr+nul NeB UorE) $oland a în(%i7it #i el un .u-n din ele #i e
sănătos ca un cal) Du.ă cu- ,e3i, c%iar sea-ănă .u7in cu unul)
?aEe se arătase ui-it)
8 *u- ai "ăcut să iei -edica-ente din NeB UorES
8 Po,este lun(ă, 3isese .istolarul) *u ti-.ul o ,ei a"la toată, dar deoca-dată ia
doar .ilula)
?aEe o luase) $eac7ia "usese deo.otri,ă ra.idă #i -ul7u-itoare) =-"lătura ro#ie
din Nurul -u#căturii înce.use să scadă în .ri-ele două3eci #i .atru de ore, iar
acu- scă.ase #i de "e&ră)
6ucrul acela căldu7 îl -+n(+ie din nou #i ?aEe se ridică în #e3ut dintr-o -i#care,
desc%i3+nd &rusc oc%ii)
*reatura care îl lin(ea .e o&ra3 "ăcu doi .a#i (ră&i7i în s.ate) Era un &ill'-
&u-&ler, dar ?aEe nu #tia astaM el nu ,ă3use niciodată unul .+nă atunci) Era -ai
costeli, dec+t cel .e care ceata lui $oland îl ,ă3use -ai de,re-e, iar &lana lui cu
dun(i ne(re #i cenu#ii era înc+lcită #i -ată) Pe o .arte a,ea un c%ea( de s+n(e
,ec%i) >c%ii lui ne(ri, încercui7i cu auriu, îl .ri,eau a(erM "undul i se -i#ca .lin de
s.eran7ă de la st+n(a la drea.ta) ?aEe se relaDă) Cănuia că eDistau eDce.7ii de la
re(ulă, însă ce,a îi s.unea că o "iin7ă care dădea din coadă 8 sau încerca să dea 8
.ro&a&il că nu era .rea .ericuloasă)
6u-ina a.ăruse de .u7in ti-., .ro&a&il că era în Nur de cinci trei3eci di-inea7a)
?aEe nu .utea esti-a -ai &ine, întruc+t ceasul lui di(ital SeiEo nu -ai "unc7iona)))
sau, -ai de(ra&ă, "unc7iona într-un -od eDtre- de %aotic) *+nd se uitase .ri-a
dată la el du.ă ce-#i ,enise în si-7iri, ceasul sus7inea că era 9OA!1A51, o oră care,
din c+te #tia ?aEe, nu eDista) Du.ă ce se uită -ai &ine, o&ser,ă că acele -er(eau
îna.oi) Dacă "ăcea asta în -od constant, &ănuia că totu#i i-ar "i "ost de aNutor, dar
nu era a#a) > ,re-e, ci"rele se derulau in,ers a.arent cu ,ite3a nor-ală P?aEe
,eri"ică aceasta rostind cu,+ntul 9Mississi..i: între "iecare ci"răQ, du.ă care
a"i#aNul "ie încre-enea .re7 de 3ece sau două3eci de secunde 8 "ăc+ndu-l să-#i
s.ună că ceasul î#i dăduse o&#tescul s"+r#it 8 "ie a.ărea o serie lun(ă de ci"re,
"ul(erător, toate deodată)
;i s.usese de acest "a.t ciudat lui $oland #i îi arătase ceasul, cre3+nd că
.istolarul ,a ră-+ne ui-it, însă el îl eDa-inase îndea.roa.e doar un -o-ent sau
două, a.oi dăduse din ca. într-un "el indi"erent #i-i s.usese că era un ceas
interesant, dar, ca re(ulă, niciun orolo(iu nu -ai "unc7iona &ine în 3ilele acelea)
/#a că SeiEo al lui era inutil, însă lui ?aEe tot îi ,enea (reu să-l arunce))) .entru
că, &ănuia, era o &ucată din ,ec%ea lui ,ia7ă, din care nu -ai ră-ăseseră dec+t
"oarte .u7ine)
;n cli.a aceasta, SeiEo sus7inea că erau #ai3eci #i două de -inute trecute de
.atru3eci într-o -ar7i, -iercuri #i s+-&ătă din dece-&rie #i -artie, deo.otri,ă)
Di-inea7a era eDtre- de înce7o#atăM dincolo de un cerc cu ra3a de cincis.re3ece
sau două3eci de -etri, lu-ea .ur #i si-.lu nu eDista) Dacă 3iua aceasta se
ase-ăna cu cele trei anterioare, soarele a,ea să a.ară ca un cerc al& ,a(, .este
a.roDi-ati, două ore, iar .e la nouă trei3eci, 3iua a,ea să "ie senină #i toro.itoare)
?aEe se uită în Nur #i ,ă3u că to,ară#ii lui de dru- Pnu îndră3nea să-i nu-ească
.rieteni, cel .u7in .entru -o-entQ dor-eau su& .ăturile lor de .iele 8 $oland în
a.ro.iere, Eddie #i Susanna% str+n#i laolaltă de cealaltă .arte a ,etrei stinse)
;#i îndre.tă din nou aten7ia s.re ani-alul care îl tre3ise) Se-ăna cu o co-&ina7ie
dintre un raton #i o -ar-otă, cu o (enă sau două de tecEel a#a, de să-+n7ă)
8 *e "aci, &ăieteS între&ă el încet)
8 3te4 răs.unse &ill'-&u-&lerul i-ediat, continu+nd să-l .ri,ească a(er) Gocea
lui era Noasă #i .ro"undă, a.roa.e un lătratM ,ocea unui "ot&alist en(le3 su"erind de
an(ină)
Sur.rins, ?aEe se trase îndărăt) Cill'-&u-&lerul, s.eriat de -i#carea lui .ri.ită,
"ăcu -ai -ul7i .a#i în s.ate, .ăru .e cale să "u(ă, dar a.oi ră-ase locului) *oada
lui "lutură -ai a.ri( ca înainte #i oc%ii ne(ri-aurii continuară să-l .ri,ească a.ri()
Mustă7ile de la &ot ,i&rau)
8 /cesta e o&i#nuit cu oa-enii, re-arcă o ,oce .este u-ărul lui ?aEe) Căiatul se
uită în s.ate #i-l ,ă3u .e $oland st+nd .e ,ine la -ică distan7ă, cu ante&ra7ele .e
coa.se #i cu .al-ele lui lun(i at+rnate între (enunc%i) Se uita la ani-al cu un
interes -ult -ai -are dec+t -ani"estase .entru ceasul lui ?aEe)
8 *e esteS între&ă ?aEe încet) Nu ,oia să-l s.erie din nouM era "er-ecat) /re oc%i
"ru-o#iX
8 =n &ill'-&u-&ler, 3ise $oland)
8 &m'er4 scui.ă creatura #i se -ai retrase un .as)
8 Gor&e#teX
8 Nu c%iar) Cu-&lerii re.etă doar ce aud 8 sau a#a "ăceau) N-a- -ai au3it de
-ul7i ani unul care s-o "acă) Mititelul ăsta .are a.roa.e -ort de "oa-e) Pro&a&il a
,enit să scor-onească du.ă %rană)
8 Mă lin(ea .e "a7ă) ;i .ot da de -+ncareS
8 N-o să -ai scă.ă- niciodată de el, dacă-i dai, îl a,erti3ă $oland, a.oi 3+-&i
,a( #i .ocni din de(ete) HeiX Cill'X
*reatura i-ită cu-,a .ocnetul de(etelorM suna ca #i c+nd ar "i cloncănit cu
li-&a .e cerul (urii)
8 EiX rosti el cu ,ocea lui as.ră) Ei, Ill'X
/cu-, coada lui înc+lcită flutura de-a dre.tul)
8 Hai, dă-i o î-&ucătură) /- cunoscut c+nd,a un r+nda# &ătr+n care s.unea că
un &u-&ler &un aduce noroc) /cesta -i se .are că e unul &un)
8 Da, a.ro&ă ?aEe) Pare)
8 *+nd,a erau &l+n3i #i "iecare &aronie a,ea o Nu-ătate de du3ină .rin castel sau
conac) Nu erau &uni la altce,a dec+t să-i a-u3e .e co.ii #i să î-.iedice
în-ul7irea #o&olanilor) Pot "i "oarte credincio#i 8 sau a#a erau atunci 8 de#i n-a-
au3it niciodată ca ,reunul să ră-+nă la "el de loial ca un c+ine &un) *ei săl&atici
sunt necro"a(i) Nu-s .ericulo#i, dar sunt deranNan7i)
8 /n7iX stri(ă &u-&lerul)
>c%ii lui a(eri continuau să se -i#te iute de la ?aEe la .istolar)
?aEe duse -+na în (%io3dan încet, nedorind să s.erie ani-ălu7ul, #i scoase ce-i
-ai ră-ăsese dintr-un &urrito ` la .istolar) I-l aruncă &ill'-&u-&lerului) /cesta
sări îna.oi #i se întoarse cu un stri(ăt "ira,, ca de co.il, arăt+ndu-#i coada
&lănoasă, în tir&u#on) ?aEe "u si(ur că ,a "u(i, dar ani-alul se o.ri #i se uită
nesi(ur .este u-ăr)
8 Haide, 3ise ?aEe) Măn+ncă, &ăiete)
8 Ete, -ur-ură &u-&lerul, dar nu se clinti)
8 Nu-l (ră&i, s.use $oland) > să ,ină el, cred)
Cu-&lerul se întinse în "a7ă, eD.un+nd un (+t lun( #i sur.rin3ător de (ra7ios)
Nasul lui ne(ru #i su&7ire 3,+cni ca #i c+nd ar "i adul-ecat %rana) ;n cele din
ur-ă, se a.ro.ie #i ?aEe o&ser,ă că #c%io.ăta u#or) Cu-&lerul -irosi -+ncarea,
a.oi se "olosi de o la&ă .entru a se.ara &ucata de carne de că.rioară de "run3ă)
EDecută această o.era7iune cu o delicate7e #i o sole-nitate ie#ite din co-un)
>dată carnea înde.ărtată de "run3ă, &u-&lerul o în"ulecă dintr-o sin(ură
-u#cătură, du.ă care ridică oc%ii către ?aEe)
8 EteX 3ise el #i c+nd &ăiatul r+se, se retrase .u7in în s.ate)
8 *e uscat eX "ăcu Eddie so-noros din s.atele lor) 6a au3ul ,ocii sale,
&u-&lerul se întoarse i-ediat #i se "ăcu ne,ă3ut în cea7ă)
8 6-ai s.eriatX îl acu3ă ?aEe)
8 ;-i .are rău, 3ise Eddie) ;#i trecu o -+nă .rin .ărul ciu"ulit de so-n) Dacă
#tia- că-i unul dintre .rietenii tăi a.ro.ia7i, ?aEe, a# "i scos la &ătaie un croasant,
"utu-i)
$oland îl lo,i scurt .e ?aEe .este u-ăr)
8 > să se întoarcă)
8 E#ti si(urS
8 Dacă nu-l o-oară cine,a, da) Doar i-a- dat de -+ncare, nuS
;nainte ca ?aEe să a.uce să răs.undă, ro.otul de to&e se au3i din nou) Era a treia
di-inea7ă c+nd îl au3eau #i de două ori sunetul aNunsese la ei c+nd du.ă-a-ia3a
aluneca s.re searăA un ro.ot sla&, ,enind din direc7ia ora#ului) De#i la "el de
ininteli(i&il, sunetul era -ai clar în di-inea7a aceasta) ?aEe îl ura) Era ca #i c+nd
unde,a în cortina (roasă #i a-or"ă a ce7ii de di-inea7ă ar "i &ătut ini-a unui
ani-al -are)
8 Tot n-ai nicio idee des.re ce .oate "i asta, $olandS între&ă Susanna%)
;#i luase %ainele .e ea, î#i le(ase .ărul la s.ate #i acu- aduna .ăturile su& care
dor-iseră ea #i Eddie)
8 Nu) Dar sunt si(ur că ,o- a"la)
8 4oarte lini#titor, 3ise Eddie .e un ton acru) $oland se ridică în .icioare)
8 Haide7i) Să nu .ierde- 3iua)
2
*ea7a înce.u să se risi.ească du.ă ce ei erau .e dru- deNa de o oră sau -ai &ine)
;-.in(eau cu sc%i-&ul scaunul lui Susanna%, care sălta ane,oie .e dru-ul
.resărat acu- cu .ietre -ari #i dure) P+nă la -iNlocul di-ine7ii, 3iua de,eni clară,
călduroasă #i seninăM relie"ul ora#ului se ,edea li-.ede la ori3ont, s.re sud-est)
6ui ?aEe nu i se .ărea "oarte di"erit de relie"ul NeB UorEului, de#i &ănuia că
aceste clădiri nu erau la "el de înalte) Dacă se năruiseră cu-,a, a#a cu- a.arent se
înt+-.lase cu a.roa.e toată lu-ea lui $oland, cate(oric nu-7i .uteai da sea-a de
acolo) /se-enea lui Eddie, ?aEe înce.use să între7ină nerostita s.eran7ă că ,or
(ăsi aNutor în ora#))) sau -ăcar o -asă caldă cu- scrie la carte)
;n st+n(a lor, la distan7ă de cinci3eci sau #ai3eci de Eilo-etri, ,edeau .an(lica
lată a r+ului Send) Stoluri -ari de .ăsări 3&urau în cerc deasu.ra lui) Din c+nd în
c+nd, una str+n(ea ari.ile #i cădea ca o .iatră, .ro&a&il .entru a .rinde un .e#te)
Dru-ul #i r+ul se a.ro.iau încet unul de celălalt, de#i .unctul de înt+lnire încă nu
se .utea ,edea)
;nainte se ,edeau în sc%i-& clădiri) MaNoritatea se-ănau cu ni#te "er-e #i toate
.ăreau .ărăsite) =nele se năruiseră, însă aceasta era, a.arent, ac7iunea ti-.ului
-ai -ult dec+t a ,iolen7ei, #u&re3ind s.eran7ele lui Eddie #i ?aEe că ,or (ăsi ce,a
în ora# 8 s.eran7e .e care a-&ii le 7inuseră strict .entru ei, ca nu cu-,a ceilal7i să
le dea .este nas) Tur-e -ici de ani-ale Ni(ărite .ă#teau .e c+-.ii) Se 7ineau la
-are distan7ă de dru-, -ai .u7in atunci c+nd tre&uiau să-l tra,erse3e, iar asta o
"ăceau re.ede, în (alo., ca ni#te (ru.uri de co.ila#i care se te- de tra"ic) ?aEe
a,ea i-.resia că se-ănau cu ni#te &i3oni))) doar că ,ă3u -ai -ul7i cu două
ca.ete) Men7ionă lucrul acesta #i $oland încu,iin7ă)
8 Mutan7i)
8 *a su& -un7iS
?aEe au3i "rica în .ro.ria-i ,oce #i #tiu că #i .istolarul tre&uie s-o "i au3it, dar nu
reu#i să #i-o re.ri-e) ;#i a-intea "oarte &ine acel nes"+r#it dru- de co#-ar cu
dre3ina)
8 *red că aici (ena -utantă înce.e să dis.ară) *e a- ,ă3ut noi su& -un7i erau
în .lină re(resie)
8 Dar acoloS ?aEe arătă s.re ora#) Go- (ăsi -utan7i #i acolo sau))) Desco.eri că
-ai -ult de at+t nu .utea da (las s.eran7ei sale) $oland ridică din u-eri)
8 Nu #tiu, ?aEe) Ki-a# s.une dacă a# #ti)
Toc-ai treceau .rin "a7a unei clădiri (oale 8 a.roa.e si(ur o casă de "er-ă 8
care "usese .ar7ial arsă) (ar asta s-ar putea s$ fi fost din cau#a unui ful"er, (+ndi
?aEe #i se între&ă ce încerca să "acă 8 să-#i dea o eD.lica7ie sau să se .ăcălească
sin(urS
$oland, citindu-i .oate (+ndurile, .use un &ra7 .e du.ă u-erii lui)
8 N-are rost să-ncerci să (%ice#ti, ?aEe) >rice s-ar "i înt+-.lat aici, s-a înt+-.lat
cu -ult ti-. în ur-ă) /rătă cu de(etul) Fla de acolo a "ost, .ro&a&il, un 7arc)
/cu- sunt doar c+te,a .răNini în"i.te în iar&ă)
8 6u-ea a -ers -ai de.arte, nu-i a#aS $oland a.ro&ă)
8 Dar oa-eniiS *re3i că s-au dus în ora#S
8 =nii s-ar .utea să se "i dus, răs.unse $oland) /l7ii sunt încă .e aici)
8 Po"ti-S
Susanna% se răsuci &rusc .entru a se uita, s.eriată, la el) $oland încu,iin7ă)
8 ;n ulti-ele două 3ile, a- "ost ur-ări7i) Nu sălă#luiesc -ul7i în clădirile astea
,ec%i, dar sunt c+7i,a) Nu-ărul lor ,a cre#te .e -ăsură ce ne a.ro.ie- de
ci,ili3a7ie) 4ăcu o .au3ă) Sau ceea ce era ci,ili3a7ie)
8 De unde #tii că sunt aiciS între&ă ?aEe)
8 6e si-t -irosul) /- ,ă3ut c+te,a (rădini în s.atele unor &ancuri de &uruieni
inten7ionat lăsate să crească .entru a ascunde recoltele) Ti a- -ai ,ă3ut cel .u7in
o -oară de ,+nt "unc7ională de.arte, într-un cr+n() ;n cea -ai -are .arte, însă, e
doar o sen3a7ie))) ca atunci c+nd .este c%i.ul tău cade u-&ra, nu soarele) ;-i
i-a(ine3 că o ,e7i a,ea #i ,oi trei cu ti-.ul)
8 *re3i că sunt .ericulo#iS între&ă Susanna%)
Se a.ro.iau de o clădire -are #i .ără(inită care odinioară .utea să "i "ost un
%a-&ar sau un o&or a&andonat, #i ea îl .ri,i tul&urată, duc+nd -+na la tocul
.istolului .e care îl .urta .e .ie.t)
8 Mu#că oare un c+ine străinS ricană .istolarul)
8 *e însea-nă astaS între&ă Eddie) Nu--i .lace deloc c+nd înce.i cu ra%aturile
tale de &udist 3en, $oland)
8 ;nsea-nă că nu #tiu, răs.unse .istolarul) Ti ce e ăla &udist 3enS E un o- la "el
de în7ele.t ca -ineS
Eddie se uită la el un -o-ent "oarte lun(, a.oi trase conclu3ia că .istolarul
(lu-ea, a#a cu- "ăcea uneori)
8 /, "u(i de aici, 3ise el)
;nainte să se întoarcă, ,ă3u un col7 al (urii lui $oland 3,+cnind) *+nd Eddie
reînce.u să î-.in(ă scaunul lui Susana%, .ri,irea îi "i re7inută de altce,a)
8 Hei, ?aEeX stri(ă el) *red că 7i-ai "ăcut un .rietenX
?aEe se uită îna.oi #i un 3+-&et lar( îi lu-ină "a7a) 6a .atru3eci de -etri în
ur-a lor, &ill'-&u-&lerul ră.ănos #ont+căia ane,oie du.ă ei, adul-ec+nd
ier&urile care cre#teau între .ietrele s.arte ale Dru-ului Mare)
3
Peste c+te,a ore, $oland ordonă o.rirea #i le s.use să "ie .re(ăti7i)
8 Pentru ceS între&ă Eddie) $oland îi aruncă o .ri,ire)
8 Pentru orice)
Era .ro&a&il ora trei du.ă-a-ia3ă) Stăteau într-un .unct unde Dru-ul Mare
trecea .este o -orenă lun(uia7ă care &ră3da c+-.ul .e dia(onală, ase-enea unui
"ald .e cea -ai -are cu,ertură din lu-e) ?os, dru-ul trecea .rin .ri-ul ora#
ade,ărat .e care îl ,ă3useră .+nă atunci) Părea .ustiu, dar Eddie nu uitase discu7ia
din acea di-inea7ă) ;ntre&area lui $oland 8 Mu+c$ oare un c%ine str$in. 8 nu i se
-ai .ărea at+t de 3en)
8 ?aEeS
8 *e-iS
Eddie înclină din ca. s.re -+nerul $u(erului, care se ,edea la &etelia Nean#ilor
lui ?aEe 8 .erec%ea de sc%i-& .e care o ,+r+se în (%io3dan înainte să .lece de
acasă)
8 Grei să-l duc euS
?aEe se uită la $oland) Pistolarul ridică doar din u-eri, ca .entru a s.une Tu
ale"i)
8 Cine)
I-l dădu) Dădu Nos (%io3danul, scor-oni în el #i scoase încărcătorul .lin)
;#i a-intea c+nd &ă(ase -+na du.ă el .e du.ă dosarele din sertarul &iroului
tatălui său, dar asta i se .ărea că se înt+-.lase cu -ult, -ult ti-. în ur-ă)
;n 3ilele acestea, c+nd se (+ndea la ,ia7a lui în NeB UorE #i la statutul de ele, la
Pi.er, trăia i-.resia că se uită in,ers .rintr-un &inoclu)
Eddie luă încărcătorul, îl eDa-ină, îl introduse în .istol, ,eri"ică si(uran7a, a.oi
îndesă $u(erul la cureaua sa)
8 Desc%ide7i &ine urec%ile, s.use $oland) Dacă sunt oa-eni .e aici, cel -ai
.ro&a&il sunt &ătr+ni #i -ai s.eria7i dec+t noi de ei) Tinerii ,or "i .lecat de -ult)
Este .u7in .ro&a&il ca aceia ră-a#i să ai&ă ar-e de "oc 8 de "a.t, ale noastre s-ar
.utea să "ie .ri-ele ar-e .e care -ul7i dintre ei le-ar ,edea, cu eDce.7ia c+tor,a
.o3e din căr7i ,ec%i) Nu "ace7i niciun (est a-enin7ător) Ti se a.lică re(ula din
co.ilărieA nu ,or&i7i neîntre&a7i)
8 Dar arcuri #i să(e7iS între&ă Susanna%)
8 Da, din astea s-ar .utea să ai&ă) 6a "el #i suli7e #i &+te)
8 Nu uita de .ietre, 3ise Eddie .e un ton su-&ru, uit+ndu-se în Nos la (ru.ul de
clădiri din le-n) Se-ăna cu un ora#-"anto-ă, dar cine .utea #ti si(urS Ti dacă
sunt în .ană de .ietre &rute, au oric+nd .ietrele din .a,aNul dru-ului)
8 Da, întotdeauna se (ăse#te ce,a, "u $oland de acord) (ar noi -n+ine nu /om
pro/oca pro'leme 8 e clarS
/.ro&ară din ca.)
8 Poate ar "i -ai u#or să ocoli- locul, .ro.use Susanna%)
$oland încu,iin7ă -ut, nedes.rin3+ndu-#i oc%ii de la (eo-etria si-.lă din "a7a
lor) =n alt dru- se intersecta cu Dru-ul Mare în -iNlocul ora#ului, "ăc+nd
clădirile dără.ănate să se-ene cu un centru de 7intă în ,i3orul telesco.ic al unei
.u#ti cu lunetă)
8 /r "i, dar nu o ,o- "ace) E u#or să te o&i#nuie#ti cu ocoli#urile) E întotdeauna
-ai &ine să -er(i dre.t înainte, dec+t dacă nu eDistă un -oti, te-einic să nu o
"aci) Eu nu ,ăd aici ,reun -oti, să nu o "ace-) Ti dacă sunt oa-eni, ei &ine, asta
s-ar .utea do,edi a "i un lucru &un) Ne-ar .rinde &ine ni#te .ala,re)
Susanna% re"lectă că $oland .ărea di"erit acu-, #i nu credea că asta se datora
doar "a.tului că ,ocile din -intea lui tăcuseră) !+a era el c%nd -nc$ a/ea
r$#'oaie de purtat +i oameni de condus +i /echi prieteni -mpre6ur, (+ndi ea) !+a
era -nainte ca lumea s$ mear"$ mai departe +i el odat$ cu ea, pe urmele lui
,alter $la. !+a era -nainte ca Marele 7id s$-l -ntoarc$ -n sine +i s$-l transforme
-ntr-un str$in.
8 Poate că ei #tiu ce sunt to&ele alea, su(eră ?aEe) $oland încu,iin7ă din nou)
8 2rice ar #ti ei 8 -ai ales des.re ora# 8 ne ,a .rinde &ine, dar nu are rost să ne
(+ndi- .rea -ult la oa-eni care s-ar .utea să nici nu "ie acolo)
8 ;7i s.un sincer, inter,eni Susanna%, că eu nu --a# arăta la "a7ă dacă ne-a#
,edea .e noi) Patru oa-eni, dintre care trei înar-a7iS Pro&a&il că arătă- ca o
ceată de .roscri#i din .o,e#tile tale, $oland))) cu- le s.uneS
8 Candi7i) M+na lui st+n(ă că3u .e -+nerul din le-n de santal al re,ol,erului
ră-as #i îl scoase .u7in din toc) ;nsă niciun &andit n-a .urtat ,reodată a#a ce,a, #i
dacă sunt niscai &ătr+ni în satul de acolo, ,or #ti asta) Să -er(e-)
?aEe aruncă o .ri,ire în s.ate #i-l ,ă3u .e &u-&ler întins .e dru-, cu &otul între
la&ele scurte din "a7ă, .ri,indu-i atent)
8 EteX stri(ă ?aEe)
8 EteX re.etă &u-&lerul #i se ridică i-ediat în .icioare)
> luară .e colină în Nos s.re ora#, Ete #ont+căind în ur-a lor)
4
Două clădiri de la .eri"erie "useseră arseM restul ora#ului, de#i aco.erit de .ra",
.ărea intact) Trecură .rin "a7a unui (raNd de %an .e st+n(a, o clădire care .utea să
"i "ost .ia7ă .e drea.ta, #i a.oi aNunseră în centrul ora#ului 8 at+t c+t era el) De o
.arte #i cealaltă a dru-ului se ridicau .oate douăs.re3ece clădiri #u&rede) Printre
unele dintre ele treceau alei) *elălalt dru-, de .ă-+nt nă.ădit în &ună .arte de
ier&urile c+-.iei, ,enea dins.re nord-est #i -er(ea s.re sud-,est)
Susanna% se uită la &ra7ul lui de nord-est #i (+ndiA 2dinioar$ erau 'ar6e pe r%u
+i unde/a pe drumul $sta era un de'arcader, +i pro'a'il un alt or$+el, alc$tuit
aproape doar din c%rciumi +i hoteluri, construit -n 6urul lui. !cela era ultimul
punct de ne"o0 -nainte ca 'ar6ele s$ porneasc$ spre ora+ul cel mare. C$ru0ele
treceau pe aici spre locul acela +i tot pe aici se -ntorceau. C%t timp s$ se fi scurs
de atunci.
Nu #tia 8 dar, du.ă cu- arăta locul, tre&uia să "i "ost -ult)
=nde,a, o &ala-a ru(inită sc+r7+i -onoton) /ltunde,a, un o&lon &ocănea trist,
su"lat de ,+ntul c+-.iei)
;n "a7a clădirilor erau &are .entru le(at caii, -aNoritatea ru.te) *+nd,a "useseră
trotuare de sc+nduri, dar acu- -aNoritatea le-nelor li.seau #i iar&a cre#tea .rin
locul ră-as (ol) 4ir-ele de .e clădiri erau #terse, însă unele erau încă li3i&ile,
scrise în ,ersiunea &ar&ară de en(le3ă .e care, &ănuia ea, $oland o nu-ea li-&a
de r+nd) /6IMENTE TI *E$E/6E, s.unea una, #i ea &ănuia că asta tre&uia să
înse-ne de "a.t fura6e #i cereale) Pe "a7ada "alsă de alături, su& un desen st+n(aci
întruc%i.+nd un &i,ol de c+-.ie culcat în iar&ă, erau cu,intele >DIHNF
M\N*/$E CF=T=$F) Su& "ir-ă, două u#i &atante at+rnau str+-&, -i#c+ndu-
se în ,+nt)
8 Fla-i un saloon.
Nu #tia .rea &ine de ce #o.tea, doar că n-ar "i .utut ,or&i .e un ton nor-al) /r "i
"ost ca #i c+nd ar "i c+ntat 9*linc% Mountain CreaEdoBn: la &anNo la o
în-or-+ntare)
8 / "ost, con"ir-ă $oland)
El nu #o.ti, însă ,ocea lui era Noasă #i -editati,ă) ?aEe -er(ea a.roa.e l+n(ă el,
uit+ndu-se în Nur a(itat) ;n ur-a lor, Ete redusese distan7a cu 3ece -etri) Pă#ea cu
iu7eală, le(ăn+nd ca.ul dintr-o .arte în cealaltă ca un .endul, eDa-in+nd clădirile)
/cu-, înce.ea să o încerce #i .e Susanna% sen3a7ia că erau ur-ări7i) Era eDact
cu- s.usese $oland că ,a "i, ca atunci c+nd lu-ina soarelui dis.are #i-n locul ei
se lasă u-&ra)
8 Chiar sunt oa-eni, nu-i a#aS #o.ti ea) $oland încu,iin7ă)
6a col7ul dins.re nord-est al răscrucii se ridica o clădire .urt+nd o "ir-ă .e care
ea o recunoscuA H/N, s.unea, #i P/T=$I) *u eDce.7ia unei &iserici cu o
clo.otni7ă înclinată în "a7ă, era cea -ai înaltă clădire din ora# 8 două etaNe)
Susanna% ridică .ri,irea la ti-. ca să ,adă ce,a al& #i indistinct, în -od si(ur un
c%i., retră(+ndu-se re.ede de la una dintre "erestrele "ără sticlă) Dintr-odată, si-7i
că ,rea să .lece de acolo) $oland i-.unea însă, inten7ionat, un rit- lent de -ers,
#i ea &ănuia de ce) Dacă se (ră&eau, le .uteau lăsa i-.resia celor care îi .ri,eau
că erau s.eria7i))) #i că .uteau "i ca.tua7i) *u toate acestea)))
6a răscruce, stră3ile se lăr(eau, cre+nd o .ia7ă centrală .e care, acu-, iar&a #i
&uruienile .useseră stă.+nire) ;n centru era o &ornă erodată) Deasu.ra ei, o cutie
-etalică at+rna .e o &ucată de ca&lu ru(init)
$oland, cu ?aEe alături, se a.ro.ie de &ornă) Eddie î-.inse scaunul lui
Susanna% du.ă ei) Iar&a #o.tea în s.i7ele lui #i ,+ntul -i#ca o &uclă din .ărul ei,
(+dil+ndu-i o&ra3ul) *e,a -ai încolo .e stradă, o&lonul .ocnea #i &ala-aua
sc+r7+ia) Ea se cutre-ură #i înde.ărtă &ucla de .ăr)
8 Mi-a# dori să se (ră&ească, 3ise Eddie cu ,oce Noasă) 6ocul ăsta î-i dă "iori)
Susanna% a.ro&ă din ca.) Se uită de Nur î-.reNur .rin .ia7etă #i din nou ,ă3u cu-
tre&uia să "i "ost într-o 3i de t+r( 8 trotuarele .line de oa-eni, localnice cu co#uri
.e &ra7e, căru7a#i #i &arca(ii su-ar î-&răca7i Pnu #tia de ce era at+t de si(ură de
&arNe #i &arca(ii, dar eraQM căru7ele treceau .rin centrul ora#ului, cele de .e dru-ul
ne.a,at ridic+nd nori de .ra" (al&en înecăcios în ,re-e ce căru7a#ii &iciuiau caii
P'oii erau 'oiQ să -ear(ă -ai de.arte) Putea să /ad$ căru7ele acelea, co,iltire
.ră"uite le(ate .este suluri de .+n3e la unele #i .ira-ide de &utoaie si(ilate cu
catran la alteleM ,edea &oii, le(a7i în Nu( c+te doi #i tră(+nd ră&dători, 3&ăt+nd din
urec%i ca să alun(e -u#tele care le roiau în Nurul ca.etelorM au3ea ,oci #i r+sete #i
.ianul din saloon c+nt+nd cu ,oio#ie o .iesă s.rintenă .recu- 9Cu""alo Gals: sau
9DarlinV Kat':)
3 ca +i c%nd a+ fi tr$it aici -ntr-o alt$ /ia0$, (+ndi ea) Pistolarul se a.lecă s.re
inscri.7ia de .e &ornă)
8 Dru-ul Mare, citi el) 6ud, o sută #ai3eci de ro7i)
8 $o7iS între&ă ?aEe)
8 =n ,ec%i siste- de -ăsură)
8 /i au3it de 6udS între&ă Eddie)
8 Poate, răs.unse .istolarul) *+nd era- "oarte -ic)
8 $i-ea3ă cu 3ălud, 3ise Eddie) Poate nu-i un se-n .rea &un) ?aEe eDa-ina
latura dins.re răsărit a .ietrei)
8 $i,er $oad) E scris ciudat, dar asta s.une) Eddie se uită în .artea a.useană a
&ornei)
8 /ici s.une ?i-toBn, .atru3eci de ro7i) Nu ăsta-i locul de &a#tină al lui Wa'ne
NeBton, $olandS
Pistolarul îi aruncă o .ri,ire a.ri(ă)
8 Gata, î-i 7in (ura, "ăcu Eddie #i-#i dădu oc%ii .este ca.)
;n col7ul sud-,estic al .ie7ei se (ăsea sin(ura clădire de .iatră din ora# 8 un cu&
-ic, .ră"uit, cu dru(i ru(ini7i la "erestre) *o-&ina7ie de înc%isoare districtuală #i
tri&unal, î#i s.use Susanna%) Gă3use unele ase-ănătoare în SudM dacă adău(ai
c+te,a locuri de .arcare în "a7a ei, nu -ai .uteai "ace di"eren7a) *e,a "usese scris
.e "a7ada clădirii cu ,o.sea (al&enă #tearsă) Putea citi cu,intele #i, cu toate că nu
le în7ele(ea, îi s.oriră #i -ai -ult dorin7a de a .ărăsi ora#ul) M>/$TE
P=CE$I6>$, s.unea)
8 $olandX *+nd îi atrase aten7ia, arătă s.re (ra""iti) *e însea-nă astaS El îl citi,
a.oi clătină din ca.)
8 Nu #tiu)
Susanna% se uită din nou în Nur) Pia7a arăta acu- -ai -ică, iar clădirile .ăreau
să stea a.lecate către ei)
8 Pute- .leca de aiciS
8 I-ediat)
Se a.lecă #i des.rinse o .iatră din .a,aNul dru-ului) > "ăcu să salte e,aluator în
-+na st+n(ă, uit+ndu-se în sus la cutia -etalică ce at+rna deasu.ra &ornei) Trase
&ra7ul în s.ate #i Susanna% î#i dădu sea-a, un -o-ent .rea t+r3iu, ce ,oia să "acă)
8 Nu, $olandX stri(ă ea, a.oi se cris.ă la au3ul .ro.riei sale ,oci în(ro3ite) El nu
o &ă(ă în sea-ă, ci aruncă .iatra în sus) Kinta lui era la "el de .recisă ca oric+nd #i
.iatra ni-eri cutia dre.t în -iNloc cu un &u&uit -etalic, ca,ernos) Dinăuntru se
au3i acti,itatea unui -ecanis- #i un ste(ule7 ,erde ru(init se des.rinse dintr-o
"antă laterală) *+nd se o.ri, un clo.o7el sună cristalin) Pe ste(ule7 scria cu litere
-ari #i ne(re T$E*EKI)
8 4ir-a# să "iu, "ăcu Eddie) E un se-a"or de -odă ,ec%e) Dacă-l lo,e#ti din nou,
cre3i că ,a s.une ST/KIS
8 Nu sunte- sin(uri, 3ise $oland încet #i arătă s.re clădirea des.re care
Susanna% credea că era tri&unalul districtual)
=n &ăr&at #i o "e-eie ie#iseră din ea #i co&orau tre.tele de .iatră) !i c%+ti"at la
puncte, Roland, (+ndi Susanna%) !m%ndoi sunt mai '$tr%ni ca (umne#eu.
Căr&atul .urta salo.etă #i un so-&rero uria# de .ai) 4e-eia -er(ea cu o -+nă
.e u-ărul lui (ol, ars de soare) Purta %aine si-.le #i o &onetă 7u(uiată #i, c+nd se
a.ro.iară de .ia7ă, Susanna% ,ă3u că era oar&ă #i că accidentul care îi ră.ise
,ederea tre&uie să "i "ost cu-.lit) ;n locul oc%ilor a,ea doar două sco&ituri
cicatri3ate) Părea deo.otri,ă s.eriată #i con"u3ă)
8 *re3i că-s &andi7i, SiS 3ise ea cu o ,oce s.artă, tre-urată) >r să ne o-oare din
cau3a ta, î7i s.unX
8 Taci din (ură, Merc', răs.unse el) *a #i "e-eia, ,or&ea cu un accent
.ronun7at, .e care Susanna% a&ia îl .utea în7ele(e) Nu-s &andi7i, nu ă#tia) E un
Pu&er cu ei, asta 7i-a- s.us))) niciun &andit n-ar călători c-un Pu&er du.ă el)
>ar&ă sau nu, ea încercă să se des.rindă de el) Căr&atul înNură #i o .rinse de
&ra7)
8 Ter-ină, Merc'X Ter-ină, î7i 3icX > să ca3i #i-o să te răne#ti, "i-ar să "ieX
8 Nu ,ă ,re- răul, anun7ă .istolarul)
4olosi 6i-&a No&ilă #i la au3ul ei oc%ii &ăr&atului se lu-inară de incredulitate)
4e-eia se întoarse cu c%i.ul ei or& în direc7ia lor)
8 =n .istolarX "ăcu &ăr&atul) Gocea lui era %odoro(ită #i nesi(ură de e-o7ie)
Pentru Du-ne3euX Ttia- euX Ttia-X
> luă la "u(ă .rin .ia7ă către ei, tră(+nd-o .e "e-eie du.ă el) Ea se î-.letici
ne.utincioasă #i Susanna% a#te.tă ine,ita&ilul -o-ent c+nd a,ea să cadă) Dar
&ăr&atul că3u .ri-ul, lăs+ndu-se (reoi în (enunc%i, #i ea se lun(i alături de el .e
.ietrele Dru-ului Mare)
5
?aEe si-7i ce,a &lănos .e (le3nă #i co&orî oc%ii) Ete stătea (%e-uit l+n(ă el, cu
un aer -ai neră&dător ca oric+nd) ?aEe întinse -+na #i-l -+n(+ie &l+nd .e ca.,
dorindu-#i să dea con"ort la "el de -ult c+t î#i dorea să .ri-ească) Clana lui era
-ătăsoasă, incredi&il de -oale) Pre7 de un -o-ent, cre3u că &u-&lerul ,a "u(i,
însă el nu "ăcu dec+t să ridice .ri,irea s.re el, să-l lin(ă .e -+nă #i a.oi să
întoarcă oc%ii s.re cei doi nou-,eni7i) Căr&atul încerca să o aNute .e "e-eie să se
ridice în .icioare #i nu reu#ea .rea &ine) Merc' lun(ea (+tul, -i#c+nd ca.ul dintr-
o .arte în alta, într-o stare de -are con"u3ie)
Căr&atul .e nu-e Si se tăiase în .al-e .e .a,aN, dar nu-l deranNa) $enun7ă s-o
-ai aNute .e "e-eie, î#i scoase so-&reroul #i-l 7inu la .ie.t) 6ui ?aEe i se .ăru la
"el de -are c+t o &ani7ă)
8 ;7i ură- &ine ai ,enit, .istolaruleX stri(ă el) Cine ai ,enit, într-ade,ărX *redea-
că to7i de tea.a ta au dis.ărut de .e "a7a .ă-+ntului, c%iar a#a a- cre3utX
8 ;7i -ul7u-esc .entru .ri-ire, rosti $oland în 6i-&a No&ilă)
Puse cu &l+nde7e -+inile .e &ra7ele "e-eii oar&e) /ceasta se cris.ă un -o-ent,
a.oi se relaDă #i se lăsă aNutată de el)
8 Pune-7i .ălăria, -o#ule) Soarele e .uternic)
Ti-o .use, a.oi ră-ase acolo, uit+ndu-se la $oland cu o scli.ire în oc%i) Du.ă un
-o-ent sau două, ?aEe î#i dădu sea-a ce era acea scli.ire) Si .l+n(ea)
8 =n .istolarX Ki-a- s.us eu, Merc'X /- ,ă3ut re,ol,erul #i 0i-am spus euX
8 Nu-s &andi7iS între&ă ea, .arcă ne,enindu-i să creadă) E#ti si(ur, Si, că nu-s
&andi7iS
$oland se întoarse către Eddie)
8 Ge3i să "ie si(uran7a .usă #i a.oi dă-i ei ar-a lui ?aEe)
Eddie scoase $u(erul de la curea, ,eri"ică si(uran7a #i a.oi a#e3ă .istolul cu
&l+nde7e în -+inile "e-eii oar&e) Cătr+na icni, a.roa.e îl scă.ă, a.oi .li-&ă
curioasă -+inile .este el) ;ntoarse or&itele (oale în sus, s.re &ăr&atul ei)
8 =n .istolX #o.ti) Pe a -ea s"+ntă .ălărieX
8 /%a, un "el de, răs.unse &ătr+nul ne.ăsător, lu+ndu-l de la ea #i d+ndu-i-l
îna.oi lui Eddie, dar .istolarul are unul ade/$rat, iar "e-eia are #i ea unul) /re #i
.ielea -aronie, cu- 3icea tata că au oa-enii din Garlan)
Ete scoase un lătrat su&7ire, "luierat) ?aEe se întoarse #i ,ă3u al7i oa-eni ,enind
.e stradă 8 cinci sau #ase) *a Si #i Merc', to7i erau &ătr+ni, iar unul dintre ei, o
"e-eie care înainta s.riNinită în &aston ca o ,răNitoare într-un &as-, arăta de-a
dre.tul -atusale-ică) Pe -ăsură ce se a.ro.iau, ?aEe î#i dădu sea-a că doi dintre
&ăr&a7i erau (e-eni identici) Părul lun( #i al& se re,ărsa .este u-erii că-ă#ilor
.eticite, 7esute în casă) Pielea lor era al&ă ca s.u-a la.telui, iar oc%ii 8 ro3)
!l'ino+i, (+ndi el)
Ca&a .ărea să "ie conducătorul lor) Cocăni s.re ceata lui $oland cu &astonul ei,
.ri,indu-i cu oc%i s"redelitori #i ,er3i ca s-araldele) Gura ei #tir&ă era sco"+lcită)
Ti,ul nă"ra-ei ,ec%i .e care o .urta "lutura în ,+ntul de .rerie) >c%ii i se o.riră la
$oland)
8 Salutare, .istolaruleX Cine te-a- (ăsitX
Gor&ea 6i-&a No&ilă #i, .recu- Eddie #i Susanna%, ?aEe în7elese cu,intele
.er"ect, de#i &ănuia că ar "i "ost o .ăsărească .entru el în lu-ea din care ,enea)
8 Cun ,enit în $i,er *rossin(X
Pistolarul î#i scosese #i el .ălăria #i "ăcu o .lecăciune în "a7a ei, atin(+ndu-#i
(+tul de trei ori, re.ede, cu -+na drea.tă î-.u7inată)
8 Mul7a--sai, Ma-ă Cătr+nă)
6a aceasta, ea c%icoti "ără "ereală #i Eddie în7elese i-ediat că $oland "ăcuse în
acela#i ti-. o (lu-ă #i un co-.li-ent) G+ndul .e care Susanna% îl a,usese deNa
îl ,i3ită acu- .e elA !+a era el -nainte... +i a+a se comporta. În parte, m$car.
8 >i "i tu .istolar, daV su& %ainele alea nu e#ti dec+t un alt ne&un, 3ise ea,
re,enind la li-&a de r+nd)
$oland se a.lecă din nou)
8 4ru-use7ea -i-a ră.it întotdeauna -in7ile, Ma-ă)
De data aceasta, "e-eia r+se de-a dre.tul -n hohote) Ete se str+nse l+n(ă .iciorul
lui ?aEe) =nul dintre (e-enii al&ino#i se (ră&i s-o .rindă .e &ătr+nă c+nd aceasta
se lăsă .e s.ate .e încăl7ările ei sc+lciate #i .line de .ra") $eu#i totu#i să-#i
reca.ete sin(ură ec%ili&rul #i "ăcu un (est i-.erios cu -+na) /l&inosul se retrase)
8 Pornit-ai oare-ntr-o căutare, .istolaruleS
>c%ii ei ,er3i scli.eau ,icleni la elM &u3ele ei .un(ite intrau #i ie#eau din (ură)
8 /%a, "ăcu $oland) Sunte- în căutarea Turnului ;ntunecat)
*eilal7i a"i#ară eD.resii nedu-erite, însă &ătr+na se trase în s.ate #i "ăcu se-nul
deoc%iului 8 nu s.re ei, o&ser,ă ?aEe, ci s.re sud-est, de-a lun(ul căii Grin3ii)
8 ;-i .are rău să aud astaX 3ise ea) *ăci ni-eni care a .lecat în căutarea acelui
c+ine ne(ru nu s-a -ai întors ,reodatăX /#a s.us-a &unicul -eu #i-nainte de asta
&unicul luiX Nici -ăcar unulX
8 Ka, rosti .istolarul cu ră&dare, ca #i c+nd asta ar "i eD.licat totul))) iar ?aEe
înce.ea să în7elea(ă că .entru $oland c%iar eD.lica)
8 /%a, "u ea de acord, c+inele ăla ne(ru de *a4 Ei, asta-iM o să "aci ce 7i-e scris să
"aci, #i o să-7i ur-e3i calea #i o să -ori c+nd ea ,a aNun(e în .oiană) Grei să ru.i
.+ine cu noi înainte să te duci -ai de.arte, .istolaruleS Tu #i ceata ta de ca,aleriS
$oland se a.lecă)
8 Mult ti-. a trecut de c+nd n-a- -ai ru.t .+ine în co-.ania altora, Ma-ă
Cătr+nă) Nu .ute- ră-+ne -ult, dar da))) ,o- -+nca din %rana ,oastră cu
-ul7u-iri #i .lăcere)
Cătr+na se întoarse s.re ceilal7i) Gor&i cu o ,oce %+r+ită #i răsunătoare 8 #i totu#i
cu,intele .e care le rosti, #i nu tonul, "ură cele care tri-iseră "iori .e s.inarea lui
?aEeA
8 4i7i aten7i la întoarcerea /l&uluiX Du.ă 3ile (rele #i rele, /l&ul se întoarceX 4i7i
cu su"let &un #i 7ine7i "run7ile sus, căci a7i trăit să ,ede7i cu- roata *a se re.une în
-i#careX

Cătr+na, .e care o c%e-a Tu#a Talit%a, îi conduse .rin .ia7a ora#ului s.re
&iserica a cărei turlă era înclinată 8 Ciserica S+n(elui Ge#nic, .otri,it .lăcii roase
de .e .elu3a săl&ăticită) Peste aceste cu,inte, cu ,o.sea ,erde esto-.ată, "usese
-+3(ălit alt -esaNA M>/$TE *F$=NKI6>$)
;i conduse .rin &iserica ruinată, #ont+căind re.ede .e culoarul central, .e l+n(ă
stranele răsturnate #i ru.te, .e c+te,a scări în Nos #i într-o &ucătărie at+t de di"erită
de ruina de sus, înc+t Susanna% cli.i sur.rinsă) /colo, totul era la locul lui)
Podeaua de le-n era "oarte ,ec%e, dar "usese unsă cu stră#nicie #i strălucea cu
.ro.ria-i lu-ină lăuntrică) So&a nea(ră ocu.a un col7 între() Era i-aculată #i
le-nele sti,uite în alco,ul din s.ate, alături de ea, .ăreau &ine alese #i &ine
uscate)
6or li se alăturaseră al7i trei cetă7eni seniori, două "e-ei #i un &ăr&at care
#c%io.ăta în c+rNă, cu un .icior de le-n) Două dintre "e-ei se duseră la dula.uri #i
înce.ură să-#i "acă de lucruM o a treia desc%ise (ura so&ei #i atinse un c%i&rit lun(
cu sul" de le-nele deNa a#e3ate "ru-os înăuntruM o a .atra desc%ise o altă u#ă #i
co&orî ni#te scări în(uste s.re ceea ce .ărea a "i o că-ară) Tu#a Talit%a, între
ti-., îi conduse .rintr-o intrare s.a7ioasă din s.atele &isericii) 4lutură &astonul
s.re două -ese a#e3ate .e ca.re #i .use la .ăstrare su& o .relată curată, dar
ră.ciu(oasă, #i cei doi al&ino#i ,+rstnici se duseră i-ediat la ele #i se o.intiră la
.ri-a)
8 Haide, ?aEe, 3ise Eddie) Să le dă- o -+nă de aNutor)
8 NuX "ăcu Tu#a Talit%a nu-aidec+t) >- "i noi &ătr+ni, daV n-a,e- ne,oie de
aNutorul oas.e7ilorX Nu încă, tinereX
8 6asă-i cu ale lor, 3ise $oland)
8 Ne(%io&ii ăia &ătr+ni or să-#i ru.ă #alele, -ur-ură Eddie, dar îi ur-ă .e
ceilal7i, lăs+ndu-i .e &ătr+ni să re3ol,e trea&a cu -asa)
Susanna% icni c+nd Eddie o ridică din scaun #i o .urtă .e u#a din s.ate) /ceea
nu era o .elu3ă, ci o (rădină &otanică ,erita&ilă, cu ronduri de "lori care scă.ărau
ca ni#te tor7e în iar&a ,erde, -oale) Gă3u unele .e care le recunoscu 8 (ăl&enele,
c+rciu-ărese, &ru-ărele 8 dar -ulte altele-i erau străine) Su& .ri,irea ei, o -uscă
ateri3ă .e o .etală al&astră))) care se răsuci i-ediat #i se rulă str+ns)
8 =%X "ăcu Eddie, uit+ndu-se în sus) Cusc% GardensX Si s.useA
8 /cesta e sin(urul loc .e care îl .ăstră- a#a cu- era în 3ilele de de-ult,
înainte ca lu-ea să -ear(ă -ai de.arte) Ti îl 7ine- ascuns de cei care se a"lă în
trecere 8 Pu&eri, *ărun7i, &andi7i) /ce#tia l-ar arde, dacă ar #ti))) #i ne-ar o-orî
.entru că în(riNi- un ase-enea loc) Ei urăsc tot ce este "ru-os 8 to7i, .+nă la
ulti-ul) E un lucru .e care to7i ne-ernicii ăia îl au în co-un)
4e-eia oar&ă îl trase de &ra7 ca să-l reducă la tăcere)
8 Nu -ai sunt călători în 3ilele astea, s.use &ătr+nul cu .icior de le-n) Nu -ai
sunt de -ult ti-.) $ă-+n a.roa.e de ora#) Presu.un că acolo (ăsesc tot ce le
tre&uie .entru a-#i duce traiul)
Ge-enii al&ino#i ie#iră ane,oie cu -asa) =na dintre "e-eile &ătr+ne îi ur-a,
d+ndu-le (%es să se (ră&ească #i să se "erească nai&ii din calea ei) /,ea în "iecare
-+nă c+te o cara"ă de .iatră)
8 Stai Nos, .istolaruleX îl .o"ti Tu#a Talit%a, "ăc+nd un (est a-.lu cu -+na către
iar&ă) Sta7i Nos cu to7iiX
Susanna% .utea si-7i -irosul a o -ie de .ar"u-uri di"erite) > "ăcură să se si-tă
a-e7ită #i ireală, ca #i c+nd ar "i "ost într-un ,is) *u (reu îi ,enea să creadă în
eDisten7a acelui col7 straniu de rai, &ine ascuns în s.atele "a7adelor dără.ănate ale
ora#ului -ort)
> altă "e-eie ,eni cu o ta,ă cu .a%are) Nu erau din acela#i set, însă arătau
i-aculate, sc+nteiau în soare aido-a celui -ai .ur cristal) ;ntinse ta,a înt+i către
$oland, a.oi s.re Tu#a Talit%a, Eddie, Susanna% #i, la ur-ă, s.re ?aEe) *+nd
"iecare î#i luă .a%arul, .ri-a "e-eie turnă un lic%id auriu-înc%is în ele)
$oland se a.lecă s.re ?aEe, care #edea cu .icioarele încruci#ate într-un rond
o,al de "lori ,erde-a.rins, cu Ete alături) Mur-urăA
8 Cea doar c+t să "ii .oliticos, ?aEe, alt"el o să te duce- .e sus a"ară din ora#)
Fsta-i "raf, o &ere de -ere tare)
?aEe a.ro&ă din ca.) Talit%a ridică .a%arul #i, c+nd $oland îi ur-ă eDe-.lul,
Eddie, Susanna% #i ?aEe "ăcură la "el)
8 Dar ceilal7iS îi #o.ti Eddie lui $oland)
8 Gor "i ser,i7i du.ă introducere) Taci, acu-)
8 Grei să ne adrese3i un cu,+nt, .istolaruleS între&ă Tu#a Talit%a) Pistolarul se
ridică în .icioare, cu .a%arul în -+nă) 6ăsă ca.ul în Nos, .arcă (+ndind) *ei c+7i,a
locuitori ră-a#i îl .ri,iră cu res.ect #i, cre3u ?aEe, cu .u7ină tea-ă) ;ntr-un t+r3iu,
ridică din nou ca.ul)
8 Gre7i să &e- .entru .ă-+nt #i .entru 3ilele care au trecut .este noiS între&ă el)
Gocea lui era as.ră, tre-ura de e-o7ie) Gre7i să &e- .entru .linătatea a ceea ce a
"ost #i .entru .rietenii care ne-au .ărăsitS Gre7i să &e- .entru &una to,ără#ie,
.entru &una înt+lnireS Ne insu"lă curaN lucrurile acestea, Ma-ă Cătr+năS
4e-eia .l+n(ea, ,ă3u ?aEe, dar .e c%i.ul ei a.ăru i-ediat un 3+-&et de "ericire
radiantă))) #i .re7 de o cli.ă, "u a.roa.e t+nără) ?aEe se uită la ea cu -irare #i o
&ruscă, cresc+ndă &ucurie) Pentru înt+ia dată de c+nd Eddie îl trăsese .e u#ă, si-7i
că u-&ra Gardianului i se ridica într-ade,ăr de .e su"let)
8 Da, .istolaruleX 3ise ea) Cine ai ,or&itX Ne ,or insu"la -ult curaN, c%iar a#aX
;nclină .a%arul #i &ău .+nă la ulti-a .icătură) *+nd ter-ină, $oland (oli #i el
.a%arul) Eddie #i Susanna% &ăură #i ei, de#i nu .+nă la "und)
?aEe î#i (ustă &ăutura #i "u sur.rins să desco.ere că-i .lăcea 8 nu era a-ară, cu-
se a#te.tase, ci deo.otri,ă dulce #i în7e.ătoare, ca un cidru) Si-7i însă e"ectele
a.roa.e i-ediat #i .use cu (riNă .a%arul deo.arte) Ete îl -irosi, a.oi se trase
îndărăt #i lăsă &otul .e (le3na lui ?aEe)
;n Nurul lor, -icul (ru. de &ătr+ni 8 ulti-ii locuitori din $i,er *rossin( 8
a.laudau) MaNoritatea, .recu- Tu#a Talit%a, lăcri-au "ără a se ascunde) Ti acu-
"ură distri&uite alte .a%are 8 nu la "el de arătoase, dar la "el de &une)
;nce.u .etrecerea, #i ce .etrecere stra#nică "u în acea du.ă-a-ia3ă de ,ară
lun(ă, su& cerul lar( de .rerieX
!
Eddie era de .ărere că -+ncarea din 3iua aceea "usese cea -ai &ună .e care o
-+ncase de la le(endarele os.e7e de ani,ersare din co.ilărie, c+nd -a-a lui î#i
"ăcea o datorie de onoare din a-l ser,i cu tot ce-i .o"tea su"letul 8 "ri.tură #i
carto"i co.7i #i .oru-& .e #tiulete #i .răNitură di.lo-at cu în(%e7ată de ,anilie
alături)
Si-.la di,ersitate a .re.aratelor 8 -ai ales du.ă lunile .e care le .etrecuseră
-+nc+nd doar carne de %o-ar, de că.rioară #i c+te,a ,erde7uri a-are .e care
$oland le declara si(ure 8 "ără-ndoială a,u o in"luen7ă asu.ra .lăcerii .e care o
încercă -+nc+nd, dar Eddie nu credea că acela era sin(urul răs.unsM o&ser,ă că
&ăiatul îndesa în el cu "ar"uria P#i, o dată la c+te,a -inute, -ai dădea c+te o
&ucată #i &u-&lerului (%e-uit la .icioarele luiQ, iar ?aEe nu era în lu-ea aceea
dec+t de o să.tă-+nă)
Erau ceaune cu tocăni7e P&ucă7i de carne de &i,ol .luteau într-un sos -aroniu
(ros, .lin de le(u-eQ, .latouri cu &iscu7i .roas.e7i, oale cu unt al& dulce #i &oluri
cu "run3e care .ăreau a "i de s.anac, dar nu erau))) c%iar) Eddie nu se dăduse
niciodată în ,+nt du.ă ,erde7uri, însă c+nd (ustă .ri-a oară din acestea, o .arte
în"o-etată din el se tre3i #i le ceru ritos) M+ncă &ine din toate, totu#i .o"ta .entru
,erdea7a aceea se a.ro.ie de lăco-ie, #i ,ă3u că #i Susanna% se ser,ea -ereu din
ea) 6ua7i laolaltă, to7i cei .atru călători (oliră trei &oluri cu "run3e)
Cătr+nele #i (e-enii al&ino#i luară "ar"uriile #i se întoarseră cu &ucă7i -ari de
.răNitură .use în (ră-e3i .e două .latouri al&e #i cu un &ol cu "ri#că) PrăNitura
î-.ră#tia o aro-ă dulce, care-l "ăcu .e Eddie să creadă că a -urit #i a aNuns în rai)
8 N-a,e- dec+t "ri#că de &i,ol, 3ise Tu#a Talit%a cu re(ret) Nu -ai sunt ,aci 8
ulti-a a-ntins co.ita acu- trei3eci de ani) 4ri#ca de &i,ol nu-i o delicatesă, da-i
-ai &ună dec+t ni-ic, .e Dais'X
PrăNitura se do,edi a "i .lină de a"ine) Eddie considera că întrecea de de.arte
orice altă .răNitură .e care o -+ncase el ,reodată) Dădu (ata trei &ucă7i, se lăsă .e
s.ate #i r+(+i -elodic înainte să a.uce să-#i aco.ere (ura cu -+na) Se uită în Nur
,ino,at)
Merc', "e-eia oar&ă, r+se în &ar&ă)
8 Te-a- au3itX *ine,a îi "ace co-.li-ente &ucătarului, Tu#icăX
8 /%a, 3ise Tu#a Talit%a, r+3+nd #i ea) *%iar a#a)
*ele două "e-ei care ser,iseră se întorceau încă o dată) =na aducea un urcior
a&urindM cealaltă 7inea în ec%ili&ru .recar .e ta,ă un set de cu.e din cera-ică
(roasă)
Tu#a Talit%a #edea în ca.ul -esei, cu $oland la drea.ta sa) /cu-, el se a.lecă
#i-i -ur-ură ce,a în urec%e) Ea ascultă, 3+-&etul o"ilindu-i-se .u7in, #i a.ro&ă
din ca.)
8 Si, Cill #i Till, s.use ea) Goi trei ră-+ne7i) > să stă- ni7el la .ala,re cu
.istolarul #i .rietenii lui, căci ,or să -ear(ă -ai de.arte-n du.ă-a-ia3a aceasta)
Goi, ceilal7i, lua7i-,ă ca"eaua în &ucătărie #i ter-ina7i cu trăncăneala) Nu uita7i
însă de -aniere înainte să .leca7iX
Cill #i Till, (e-enii al&ino#i, ră-aseră a#e3a7i la ca.ătul -esei) *eilal7i "or-ară
un r+nd #i trecură încet .e l+n(ă călători) Dădură to7i -+na cu Eddie #i Susanna%,
a.oi îl sărutară .e ?aEe .e o&ra3) Căiatul acce.tă (estul cu ele(an7ă, dar Eddie
o&ser,ă că era sur.rins #i, în acela#i ti-., st+nNenit)
*+nd aNunseră la $oland, oa-enii în(enunc%eară #i atinseră -+nerul din le-n
de santal al re,ol,erului ie#ind din tocul .e care îl .urta la #oldul st+n() El .use
-+inile .e u-erii lor #i le sărută "run7ile &ătr+ne) Merc' "u ulti-aM ea îl cu.rinse
.e $oland cu -+inile de -iNloc #i-i a.lică .e o&ra3 un sărut u-ed, 3(o-otos)
8 Do-nul să te &inecu,+nte3e #i să te a.ere, .istolaruleX De te-a# .utea ,edea,
-ăcarX
8 Poartă-te "ru-os, Merc'X o ad-onestă tăios Tu#a Talit%a, însă $oland o
i(noră #i se a.lecă s.re "e-eia oar&ă)
;l luă -+inile cu tandre7e, dar "er-, în -+inile sale #i le duse la "a7ă)
8 Po7i să -ă ,e3i cu acestea, "ru-oaso, 3ise el #i înc%ise oc%ii în ti-. ce
de(etele "e-eii, ridate #i c%ircite de artrită, îi .i.ăiră încet "runtea, o&raNii, &u3ele
#i &ăr&ia)
8 Da, .istolaruleX răsu"lă ea, ridic+nd or&itele (oale s.re oc%ii lui al&a#tri) Te
,ăd .rea &ineX /i o "a7ă "ru-oasă, dar .lină de triste7e #i în(riNorare) Mă te-
.entru tine #i ai tăi)
8 Ti totu#i, sunte- &ucuro#i că ne-a- înt+lnit, nu-i a#aS între&ă el #i a.lică un
sărut u#or .e .ielea netedă #i &ătr+nă a "run7ii ei)
8 Da))) sunte-) Sunte-) Mul7u-escu-7i .entru sărutare, .istolarule) Din ad+ncul
su"letului î7i -ul7u-esc)
8 Du-te, Merc', s.use Tu#a Talit%a, cu o ,oce -ai &l+ndă) Du-te #i &ea-7i
ca"eaua)
Merc' se ridică în .icioare) Cătr+nul cu c+rNă #i .icior de le-n îi (%idă -+na
s.re &etelia .antalonilor săi) Ea o a.ucă #i, cu un ulti- salut adresat lui $oland #i
cetei sale, în(ădui să "ie dusă de acolo)
Eddie se #terse la oc%i) I se u-e3iseră)
8 *ine a or&it-oS între&ă el (+tuit)
8 Candi7ii, răs.unse Tu#a Talit%a) /u "ăcut-o cu un "ier înro#it în "oc, c%iar a#a)
/u 3is c-o "ac "iindcă s-a uitat la ei cu s"idare) Două3eci #i cinci de ani au trecut
de atunci, c%iar at+t) Ce7i-,ă, acu-, ca"eauaX *aldă, e rea, dar rece e #i -ai rea, ca
-+lul)
Eddie duse cea#ca la (ură #i sor&i cu re7inere) N-ar "i -ers at+t de de.arte înc+t
să-i s.ună -+l, însă nu era nici a-&ro3ie)
Susanna% (ustă #i ea #i .ăru ui-ită)
8 Ei, .ăi asta e cicoareS
Talit%a întoarse oc%ii către ea)
8 /sta nu #tiu) Ttiu doar că-i .o#ircă #i #tiu că doar asta a,e- de c+nd a- .ri-it
&leste-ul "e-eii))) iar &leste-ul acela a "ost ridicat acu- -ult, -ult ti-.)
8 Dar c+t sunte0i de &ătr+nă, doa-năS între&ă ?aEe deodată) Tu#a Talit%a se uită
sur.rinsă la el, a.oi c%icoti)
8 Sinceră să "iu, "lăcăule, nu--i a-intesc) Kin -inte că stătea- c%iar în locul
ăsta #i a,ea- o .etrecere de ani,ersare, "ăcea- o.t3eci de ani, dar erau .este
cinci3eci de oa-eni .e .elu3a asta, #i Merc' încă nu-#i .ierduse ,ederea)
*o&orî oc%ii s.re &u-&lerul de la .icioarele lui ?aEe) Ete nu-#i de3li.i &otul de
(le3na &ăiatului, însă ridică oc%ii săi încercui7i cu auriu s.re a se uita la ea)
8 =n &ill'-&u-&ler, .e Dais'X / trecut -ult ti-. de c+nd n-a- -ai ,ă3ut un
&u-&ler în to,ără#ia oa-enilor))) se .are că au .ierdut a-intirea 3ilelor c+nd erau
nedes.ăr7i7i de noi)
=nul dintre (e-enii al&ino#i se a.lecă să-l -+n(+ie .e Ete, care se "eri de el)
8 >dinioară erau "olosi7i la str+nsul oilor, îi s.use Cill Psau .oate era TillQ lui
?aEe) Ttiai asta, tinereS
?aEe clătină din ca.)
8 Gor&e#teS între&ă al&inosul) =nii ,or&eau)
8 Da, ,or&e#te) Se uită în Nos la &u-&lerul care-#i li.ise iar ca.ul de (le3na lui
?aEe i-ediat ce -+na străină dis.ăruse din a.ro.ierea sa) S.une-7i nu-ele, Ete)
Ete nu "ăcu dec+t să se uite în sus la el)
8 EteX îl înde-nă ?aEe, dar &u-&lerul ră-ase tăcut) ?aEe se uită la Tu#a Talit%a
#i la (e-eni, .u7in -+%nit) Gor&e#te))) dar cred că nu-ai atunci c+nd ,rea)
8 Căiatul nu .are să "ie de .e aici, o&ser,ă Tu#a Talit%a, adres+ndu-i-se lui
$oland) /re straie ciudate))) #i are ochi ciuda7i)
8 Nu e aici de -ult ti-.) $oland îi 3+-&i lui ?aEe #i ?aEe îi răs.unse nesi(ur,
3+-&ind #i el) Peste o lună sau două, ni-eni nu ,a -ai ,edea ce,a ciudat la el)
8 DaS Mă-ndoiesc, sincer 3ic) Ti de unde ,ineS
8 De de.arte, răs.unse .istolarul) De "oarte de.arte) 4e-eia încu,iin7ă)
8 Ti c+nd se ,a duce îna.oiS
8 Niciodată, inter,eni ?aEe) /cu-, asta e casa -ea)
8 Weii ai&ă -ilă de tine, atunci, s.use ea, căci soarele a.une .este lu-ea asta) Ti
a.une .entru totdeauna)
Susanna% se "oi nelini#tităM duse o -+nă la .+ntece, ca #i c+nd ar "i a,ut
sto-acul deranNat)
8 Su3eS "ăcu Eddie) Te si-7i &ineS
Ea încercă să 3+-&ească, dar nu a,u sor7i de i3&+ndăM o&i#nuita ei încredere #i
stă.+nirea de sine .ăreau să o "i .ărăsit .entru -o-ent)
8 Da, si(ur că da) / trecut o (+scă .este -or-+ntul -eu, at+ta tot)
Tu#a Talit%a îi adresă o .ri,ire lun(ă, ce .ăru să o st+nNenească .e Susanna%))) #i
a.oi 3+-&i)
8 9> (+scă .e -or-+ntul -eu: 8 %aX Pe asta n-a- -ai au3it-o de un car de ani)
8 Tata o&i#nuia să o s.ună -ereu) Susanna% îi 3+-&i lui Eddie 8 un 3+-&et -ai
si(ur de data aceasta) Ti oricu-, orice ar "i "ost, acu- a trecut) Sunt &ine)
8 *e #tii des.re ora# #i des.re .ă-+nturile dintre aici #i acoloS între&ă $oland,
du.ă care ridică cea#ca de ca"ea #i sor&i din ea) Sunt &andi7iS Ti cine-s ceilal7iS
*ărun7ii #i Pu&erii ăiaS
Tu#a Talit%a sus.ină din ad+ncul "iin7ei sale)
"
– Nu #ti- -ulte lucruri, .istolarule, iar tu ai -ulte între&ări) =n lucru .e care îl
#tiu si(ur e ur-ătorulA ora#ul e un loc al răului, -ai ales .entru tinerelul acesta)
Pentru orice tinerel) Nu e .osi&il să (ăsi7i o cale de a-l ocoliS
$oland ridică .ri,irea #i o&ser,ă "or-a acu- "a-iliară a norilor care .luteau de-
a lun(ul căii Grin3ii) Pe cerul ,ast de c+-.ie, "or-a aceea, ca un r+u care cur(ea
în ,ă3du%, era i-.osi&il de ratat)
8 Poate, 3ise el într-un t+r3iu, dar ,ocea lui era re7inută, într-un c%i. straniu)
Presu.un că a- .utea ocoli 6udul s.re sud-,est #i să reluă- dru-ul Grin3ii .e
.artea cealaltă)
8 =r-ări7i Grinda, deci, 3ise ea) /%a, -ă (+ndea- eu)
Eddie, c+nd ,enea ,or&a de ora#, nutrea -ărea7a s.eran7ă că, atunci c+nd a,eau
să aNun(ă acolo 8 dacă a,eau să aNun(ă 8 ,or (ăsi aNutor 8 &unuri a&andonate care
îi .uteau aNuta în dru-ul lor sau .oate c%iar o -+nă de oa-eni care să le s.ună
-ai -ulte des.re Turnul ;ntunecat #i ce era de a#te.tat din .artea lor să "acă odată
aNun#i la el) *ei nu-i7i *ărun7i, de .ildă))) du.ă nu-e, .ăreau a "i (enul de el"i
&ătr+ni #i în7ele.7i la care îl tot .urta i-a(ina7ia)
To&ele îi dădeau "iori, si(ur că da, îi a-inteau de o sută de "il-e cu &u(et redus
a căror ac7iune se .etrecea în Nun(lă P-aNoritatea ur-ărite la TG alături de Henr',
cu un &ol cu .o.corn între eiQ, unde "a&uloasele ora#e .ierdute .e care le căutau
eD.loratorii erau în ruină #i &ă#tina#ii de(eneraseră în tri&uri de cani&ali înseta7i
de s+n(e, însă lui Eddie îi ,enea (reu să creadă că a#a ce,a s-ar "i .utut înt+-.la
într-un ora# care se-ăna at+t de -ult, cel .u7in de la distan7ă, cu NeB UorEul)
Dacă el"i &ătr+ni #i în7ele.7i sau &unuri a&andonate nu erau, a,eau să "ie cu
si(uran7ă cel .u7in c$r0i@ îl ascultase .e $oland c+nd ,or&ise des.re c+t de rară era
%+rtia acolo, dar toate ora#ele în care "usese Eddie ,reodată se înecau de-a dre.tul
în căr7i) Era .osi&il să (ăsească .+nă #i un -iNloc de trans.ort "unc7ionalM
ec%i,alentul unui 6and $o,er ar "i .rins &ine) /cesta era, .ro&a&il, doar un ,is
.rostesc, însă c+nd a,eai de stră&ătut -ii de Eilo-etri de teritoriu necunoscut,
c+te,a ,ise .rote#ti erau indiscuta&il nor-ale, "ie #i nu-ai .entru a-7i 7ine -oralul
ridicat) Ti, "ir-ar să "ie, nu erau oare aceste lucruri -ăcar posi'ile.
Desc%ise (ura să ,or&ească, dar ?aEe i-o luă înainte)
8 Nu cred că .ute- ocoli, s.use el, a.oi ro#i .u7in c+nd se întoarseră to7i s.re el)
Ete î#i sc%i-&ă .o3i7ia la .icioarele lui)
8 NuS 3ise Tu#a Talit%a) Ti de ce cre3i asta, s.une--i, ro(u-teS
8 Tti7i ce sunt trenurileS între&ă ?aEe)
=r-ă o tăcere lun(ă) Cill #i Till sc%i-&ară o .ri,ire nelini#tită) Tu#a Talit%a
îndre.tă s.re el o .ri,ire si(ură) ?aEe nu-#i "eri oc%ii)
8 /- au3it de unul, s.use ea) S-ar .utea c%iar să-l "i ,ă3ut) =ite acolo) /rătă în
direc7ia r+ului Send) /cu- -ult ti-., c+nd nu era- dec+t o co.ilă #i lu-ea nu
-ersese -ai de.arte))) sau cel .u7in nu at+t de de.arte c+t a -ers acu-) De Claine
,or&e#ti, &ăieteS
>c%ii lui ?aEe scă.ărară a sur.ri3ă #i recunoa#tere)
8 DaX ClaineX
$oland îl studia îndea.roa.e)
8 Ti de unde #tii tu de Monoul ClaineS între&ă Tu#a Talit%a)
8 MonoS
?aEe a,ea o .ri,ire indecisă)
8 /%a, a#a i se s.unea) De unde #tii tu de %ardu(%ia aia ,ec%eS ?aEe se uită
ne.utincios la $oland #i îna.oi la Tu#a Talit%a)
8 Nu #tiu de unde #tiu)
?i $sta e ade/$rul, (+ndi Eddie deodată, dar $sta nu e tot ade/$rul. ?tie mai
multe dec%t /rea s$ ne spun$ aici... +i cred c$ e speriat.
8 /sta e trea&a noastră, cred, inter,eni $oland cu o ,oce ri(idă) Tre&uie să ne
la#i să o desc+lci- sin(uri, Ma-ă Cătr+nă)
8 /%a, "ăcu ea iute) Gă s"ătui7i ,oi între ,oi) Mai &ine ca alde noi să nu #tie
ni-ic)
8 Ti ora#ulS re,eni $oland) *e #tii des.re 6udS
8 Pu7ine lucruri, în .re3ent, dar ceea ce #ti- ,ă ,o- s.une)
Ti î#i -ai turnă o cea#că de ca"ea)
9
Ge-enii Cill #i Till "ură cei care ,or&iră, de "a.t, -ai -ult, "iecare continu+nd
"iresc .o,estea atunci c+nd celălalt se întreru.ea) Din c+nd în c+nd, Tu#a Talit%a
adău(a c+te ce,a sau aducea corec7ii, #i (e-enii a#te.tau res.ectuo#i .+nă ce erau
si(uri că &ătr+na ter-inase de ,or&it) Si nu desc%ise deloc (ura 8 #e3u doar cu
ca"eaua neatinsă în "a7ă, tră(+nd de .aiele care ie#eau din &orul lar( al
so-&reroului său)
Ttiau .u7ine, într-ade,ăr, î#i dădu $oland sea-a de(ra&ă, c%iar #i des.re istoria
.ro.riului lor ora# Pasta însă nu-l sur.rinseM în 3ilele acelea, a-intirile se #ter(eau
re.ede #i toate, -ai .u7in cele recente, .ăreau să nici nu "i eDistatQ, însă ceea ce
#tiau erau lucruri tul&urătoare) Pe $oland nici asta nu-l sur.rinse)
Pe ,re-ea stră-stră-stră&unicilor lor, $i,er *rossin( "usese ora#ul .e care
Susanna% #i-l i-a(inaseA un loc de ne(o7 .e traseul Dru-ului Mare, .ros.er într-
un -od -odest, un loc unde &unurile se ,indeau uneori, dar cel -ai des se dădeau
la sc%i-&) 4ăcuse .arte -ăcar cu nu-ele din Caronia $+ului, de#i c%iar de .e
atunci &aroniile #i -o#iile că3useră deNa în desuetudine)
EDistau în ,re-urile acelea ,+nători de &i,oli, de#i ne(o7ul cu ei era în scădereM
cire3ile erau -ici #i su"eriseră (ra,e -uta7ii (enetice) *arnea acelor &estii
-utante nu era otră,ită, însă era tare #i a-ară) Ti totu#i, $i,er *rossin(, a-.lasat
între un loc .e care îl nu-eau si-.lu De&arcaderul #i satul ?i-toBn, se &ucurase
de o anu-ită notorietate) Era situat .e Dru-ul Mare #i la distan7ă de doar #ase
3ile de -ers .e Nos #i trei cu &arNa "a7ă de ora#ul cel -are)
8 Mai .u7in atunci c+nd r+ul era scă3ut, s.use unul dintre (e-eni) /tunci lua
-ai -ult, #i &unicuV s.unea că uneori erau &arNe e#uate în a-onte .+nă la To-Vs
NecE)
Cătr+nii nu #tiau ni-ic des.re .ri-ii locuitori ai ora#ului, desi(ur, sau des.re
te%nolo(iile "olosite de ei la clădirea turnurilorM aceia erau Marii Stră&uni #i
istoria lor se .ierduse în cea -ai deasă ne(ură a ,re-ii încă de c+nd stră-
stră&unicul Tu#ei Talit%a era co.il)
8 *lădirile stau încă în .icioare, o&ser,ă Eddie) Mă între& dacă -a#inăriile
"olosite de Marii Stră&uni la ridicarea lor încă -ai "unc7ionea3ă)
8 S-ar .utea, s.use unul dintre (e-eni) Dacă e a#a, tinere, nu -ai eDistă ni-eni
.e acolo care să #tie cu- să le o.ere3e))) sau a#a cred eu, cel .u7in)
8 Nu, "ăcu "ratele lui, ar(u-entati,, -ă îndoiesc că ,ec%ile #tiin7e s-au .ierdut
.entru *ărun7i #i Pu&eri) Se uită la Eddie) Tata s.unea că odată eDistau lu-+nări
electrice în ora#) =nii sus7in că acestea ar .utea încă să ardă)
8 *a să ,e3i, răs.unse Eddie a -irare #i Susanna% îl ciu.i tare de .icior, .e su&
-asă)
8 Da, "ăcu celălalt "rate) Gor&i .e un ton serios, neatins de sarcas-ul lui Eddie)
/.ăsai un &uton #i se a.rindeau 8 lu-+nări .uternice, care nu de(aNă căldură, "ără
"itil sau re3er,or .entru ulei) Ti a- au3it s.un+ndu-se că odată, în 3ilele ,ec%i,
[uicE, .rin7ul sur(%iunit, c%iar s-a ridicat s.re cer într-o .asăre -ecanică) Dar
una dintre ari.ile ei s-a ru.t #i .rin7ul a -urit, .ră&u#indu-se ca Icar)
Susanna% ră-ase cu (ura căscată)
8 *uno#ti .o,estea lui IcarS
8 Da, doa-nă, "ăcu el, e,ident sur.rins că "e-eia (ăsea acest lucru ciudat) *el
cu ari.i de ceară)
8 Po,e#ti .entru co.ii, a-+ndouă, s.use Tu#a Talit%a, .u"nind) Ttiu că .o,estea
lu-inilor nes"+r#ite este ade,ărată, căci le-a- ,ă3ut cu oc%ii -ei c+nd era-
"eti#cană #i da, s-ar .utea să strălucească #i acu- din c+nd în c+ndM oa-eni în care
a- încredere s.un că le-au ,ă3ut în no.7ile senine, de#i au trecut -ul7i ani de
c+nd eu însă-i nu le-a- -ai 3ărit) ;nsă ni-eni n-a 3&urat niciodată, nici -ăcar
Marii Stră&uni)
*u toate acestea, erau -a#inării ciudate în ora#, "a&ricate .entru a "ace lucruri
stranii #i uneori .ericuloase) Multe dintre ele .oate că încă "unc7ionau, însă
(e-enii ,+rstnici î#i "ăceau socoteala că niciunul dintre cei a"la7i acu- în ora# nu
#tia cu- să le .ornească, căci ele nu -ai "useseră au3ite de ani între(i)
oate c$ asta se /a schim'a, totu+i, (+ndi Eddie, cu oc%ii scă.ăr+nd) (esi"ur,
dac$ /a ap$rea un t%n$r -ntreprin#$tor, pus pe c$l$torii, priceput -ntru c%t/a la
ma+in$rii ciudate +i la lumini /e+nice. !r putea fi doar o chestiune de "$sire a
comutatorului. Serios, s-ar putea s$ nu fie altce/a mai complicat. Sau poate c$
doar au s$rit c%te/a si"uran0e E "%ndi0i-/$ la asta, prieteni +i /ecini4 Înlocuim
/reo +ase si"uran0e de patru sute de amperi +i totul -ncepe s$ lumine#e ca Reno
-ntr-o noapte de s%m'$t$4
Susanna% îi trase un cot #i între&ă, cu ,oce Noasă, ce era a#a de co-ic) Eddie
clătină din ca. #i duse un de(et la &u3e, ceea ce-i aduse o .ri,ire iritată din .artea
-arii sale iu&iri) /l&ino#ii, între ti-., î#i continuau .o,estea, .red+ndu-#i #ta"eta
cu u#urin7a incon#tientă .e care .ro&a&il că doar a.ro.ierea lor str+nsă de o ,ia7ă
o .utea o"eri)
;n ur-ă cu .atru sau cinci (enera7ii, s.uneau ei, ora#ul era încă &ine .o.ulat #i
ci,ili3at, de#i locuitorii conduceau căru7e #i #arete .e lar(ile &ule,arde .e care
Marii Stră&uni le construiseră .entru "a&uloasele lor ,e%icule "ără cai) >ră#enii
erau arti3ani #i ceea ce (e-enii nu-eau 9-anu"acturi: #i ne(o7ul 8 at+t .e r+u, c+t
#i deasu.ra lui 8 erau în"loritoare)
8 Deasu.ra luiS între&ă $oland)
8 Podul .este Send încă stă în .icioare, s.use Tu#a Talit%a, sau stătea acu-
două3eci de ani)
8 Da, &ătr+nul Cill Mu""in #i &ăiatul lui l-au ,ă3ut acu- 3ece ani, con"ir-ă Si,
aduc+ndu-#i .ri-a contri&u7ie la con,ersa7ie)
8 *e "el de .odS între&ă .istolarul)
8 > -ăre7ie din ca&luri de o7el, s.use unul dintre (e-eni) Se ridică s.re cer ca
.+n3a unui .ăianNen uria#) /dău(ă ti-idA Mi-ar .lăcea să-l ,ăd din nou înainte să
-or)
8 Pro&a&il s-a .ră&u#it deNa, 3ise Tu#a Talit%a cu un (est ne.ăsător, #i -ai &ine e
a#a) 6ucrarea dia,olului) Se întoarse către (e-eni) S.une7i-le ce s-a înt+-.lat de
atunci #i de ce e at+t de .ericulos ora#ul acu- 8 în a"ară de "anto-ele care &+ntuie
.e acolo, desi(ur, #i ,-a,erti3e3 că sunt destule) >a-enii ace#tia ,or să-#i ,adă de
dru-, iar soarele se duce la culcare)
1#
$estul .o,e#tii nu se do,edi altce,a dec+t o altă ,ersiune a celei .e care $oland
de Gilead o au3ise de -ulte ori #i .e care, într-o anu-ită -ăsură, o trăise
.ersonal) Era "ra(-entară #i inco-.letă, "ără-ndoială altoită cu -ituri #i
de3in"or-ări, des"ă#urarea ei liniară "iind distorsionată de straniile sc%i-&ări 8
at+t ale ti-.ului, c+t #i ale direc7iei 8 care se .roduceau acu- în lu-e, #i .utea "i
re3u-ată .rintr-o sin(ură "ra3ăA 2dat$ a fost o lume pe care o cuno+team, dar
lumea aceea a mers mai departe.
Cătr+nii din $i,er *rossin( nu #tiau des.re Gilead -ai -ulte dec+t #tia $oland
des.re Caronia $+ului, iar nu-ele lui ?o%n 4arson, o-ul care adusese ruină #i
anar%ie în re(iunea lui $oland, nu le s.unea ni-ic, însă toate .o,e#tile des.re
dis.ari7ia ,ec%ii lu-i erau ase-ănătoare))) .rea ase-ănătoare, (+ndea $oland,
.entru a "i coinciden7e)
=n -are ră3&oi ci,il 8 .oate în Garlan, .oate într-o re(iune -ai înde.ărtată
nu-ită Porla 8 i3&ucnise cu trei sau c%iar .atru sute de ani în ur-ă) =ndele lui se
.ro.a(aseră încet s.re eDterior, î-.in(+nd înaintea lor anar%ia #i disensiunile)
Pu7ine re(ate, dacă nu cu-,a niciunul, reu#iseră să re3iste în calea acelor ,aluri
lente #i anar%ia aNunsese în .artea aceea de lu-e cu caracterul ineDora&il cu care
noa.tea ,ine du.ă a.us) 6a un -o-ent dat, între(i ar-ii se a"laseră .e dru-uri,
uneori înaint+nd, alteori în retra(ere, -ereu con"u3e #i "ără sco.uri .e ter-en
lun() Pe -ăsură ce trecuse ti-.ul, se s.ărseseră în (ru.uri -ici, iar acestea
de(eneraseră în cete %oinare de &andi7i) *o-er7ul scă3use, a.oi dis.ăruse
co-.let) / călători de,enise din ce,a di"icil ce,a .ericulos) ;n cele din ur-ă,
aNunsese a.roa.e i-.osi&il să -ai călătore#ti) *o-unicarea cu ora#ul se redusese
constant #i se întreru.sese de"initi, în ur-ă cu o sută două3eci de ani)
*a o sută de alte ora#e .rin care $oland trecuse 8 înt+i alături de *ut%&ert #i
ceilal7i .istolari i3(oni7i din Gilead, a.oi sin(ur, .e ur-ele o-ului în ne(ru 8
$i,er *rossin( "usese i3olat #i lăsat să se descurce sin(ur)
;n acest .unct, Si se ridică în .icioare #i ,ocea lui re7inu i-ediat aten7ia
călătorilor) Gor&i .e tonul as.ru #i caden7at al unui .o,estitor de ,oca7ie 8 unul
dintre acei ne(%io&i di,ini născu7i să î-&ine a-intirea #i scorneala în ,isuri de o
s.lendoare la "el de aleasă .recu- .+n3ele de .ăianNen î-.odo&ite cu .icături de
rouă)
8 =lti-a dată a- tri-is tri&ut la castelul Caroniei .e ti-.ul stră&unicului -eu,
s.use el) Două3eci #i #ase de oa-eni s-au dus cu o căru7ă de .iei 8 .e atunci nu
-ai eDista -onedă &ătută, si(ur, iar asta era tot ce .uteau o"eri) / "ost o călătorie
lun(ă #i .ericulosă, de a.roa.e o.t3eci de ro7i, #i #ase au -urit .e dru-) ?u-ătate
au că3ut .radă &andi7ilor .orni7i să se alăture ră3&oiului din ora#M cealaltă
Nu-ătate au -urit "ie de &oli, "ie de iar&a-dia,olului)
*+nd în s"+r#it au aNuns, au (ăsit castelul .ustiu, cu eDce.7ia cor&ilor #i a
-ierlelor) Widurile "useseră s.arteM &uruienile nă.ădiseră *urtea Statului) Pe
c+-.iile dins.re ,est a,usese loc un -are -ăcelM era al& de oase #i ro#u de ru(ina
ar-urilor, a#a s.us-a stră&unicul -eu, #i ,ocile de-onilor urlau ca ,+ntul de est
.rin -aDilarele celor că3u7i acolo) Satul din s.atele castelului "usese ars din
te-elii #i o -ie sau -ai &ine de ti(,e erau .use de-a lun(ul 3idurilor "ortăre7ei)
>a-enii no#tri #i-au lăsat &irul de .iei în "a7a .or7ii s.ul&erate 8 căci niciunul nu
,oia să se a,enture3e în locul acela al "anto-elor #i ,ocilor t+n(uitoare 8 #i au
.ornit îna.oi s.re casă) /l7i 3ece au că3ut .e dru-ul de întoarcere, ast"el că dintre
cei #ai3eci #i doi .leca7i doar 3ece s-au întors, .rintre ei #i stră&unicul -eu))) dar a
"ăcut un i-.eti(o la (+t #i .ie.t, care nu s-a ,indecat nici .+nă în 3iua -or7ii lui)
Era &oala radia7iilor, sau a#a se s.unea) Du.ă aceea, .istolarule, ni-eni n-a -ai
ie#it din ora#) /- "ost .e cont .ro.riu)
Se o&i#nuiseră cu .rădăciunile &andi7ilor, continuă Si cu ,ocea lui s.artă, dar
-elodioasă) 4useseră .ostate santineleM c+nd %oarde de .rădători erau ,ă3ute că se
a.ro.ie 8 a.roa.e întotdeauna -er(+nd s.re sud-est de-a lun(ul Marelui Dru- #i
al căii Grin3ii, -er(+nd la ră3&oiul care se .urta la nes"+r#it în 6ud 8 oră#enii se
ascundeau într-un adă.ost -are, .e care îl să.aseră su& &iserică) Stricăciunile
cau3ate ora#ului nu erau re-ediate, ca să nu tre3ească curio3itatea &andi7ilor) Ti
.e cei -ai -ul7i curio3itatea îi ocoleaM (oneau în (alo., cu arcurile #i securile de
ră3&oi a(ă7ate de u-eri, îndre.t+ndu-se s.re 3onele de con"lict)
8 Des.re ce ră3&oi ,or&e#tiS între&ă $oland)
8 Da, "ăcu Eddie, #i ce-i cu ro.otul ăla de to&eS
Ge-enii sc%i-&ară din nou o .ri,ire scurtă, a.roa.e su.ersti7ioasă)
8 Nu #ti- ni-ic de to&ele 3eilor, le s.use Si) Nici cel -ai -ic lucru) *+t des.re
ră3&oiul din ora#)))
6a înce.ut, ră3&oiul se .urtase între &andi7i #i .roscri#i #i o con"edera7ie
de3&inată de arti3ani #i 9-anu"acturieri:, locuitori ai ora#ului) /ce#tia %otăr+seră
să lu.te în loc să se lase .răda7i de &andi7i, în loc să .er-ită să le "ie arse
.ră,ăliile #i a.oi su.ra,ie7uitorii tri-i#i în Marele Gid, unde a.roa.e si(ur a,eau
să -oară) Ti .entru c+7i,a ani a.ăraseră cu succes ora#ul 6ud de a.ri(ele, dar
.rost or(ani3atele (ru.uri de .rădători care încercau să atace tra,ers+nd .odul sau
,enind cu &arca ori &arNa)
8 >ră#enii au "olosit ,ec%ile ar-e, s.use unul dintre (e-eni, #i cu toate că
nu-ărul lor era -ic, &andi7ii nu au .utut re3ista acelei artilerii cu arcurile #i
-acetele #i to.oarele lor de ră3&oi)
8 Grei să s.ui că oră#enii au "olosit ar-e de "ocS între&ă Eddie) =nul dintre
al&ino#i încu,iin7ă)
8 Da, ar-e de "oc, dar nu doar din acestea) Erau unele care aruncau .roiectile la
un Eilo-etru sau -ai &ine) 4ăceau eD.lo3ii ca de dina-ită, doar că -ult -ai
.uternice) Proscri#ii 8 care acu- sunt *ărun7ii, cu- .ro&a&il #ti7i 8 nu .uteau "ace
altce,a dec+t să instituie asediu dincolo de r+u, #i eDact asta au "ăcut)
6ud de,enise, la dre.t ,or&ind, ulti-ul re"u(iu "orti"icat .entru lu-ea din ur-ă)
*ei -ai de#te.7i #i -ai .uternici ,eneau acolo din 3onele înconNurătoare, sin(uri
sau c+te doi) *a test de inteli(en7ă, ulti-ul eDa-en al noilor ,eni7i era să se
"uri#e3e .rin ta&erele %aotice #i .ri-ele linii ale asediatorilor) MaNoritatea
tra,ersau neînar-a7i 7inutul ni-ănui re.re3entat de .od, iar cei care i3&uteau să
aNun(ă .+nă acolo erau lăsa7i să treacă) =nii erau (ăsi7i ina.7i #i tri-i#i îna.oi,
desi(ur, însă celor care a,eau o -eserie sau un talent Psau -inte să în,e7e ce,aQ li
se .er-itea să ră-+nă) Ttiin7a culti,ării .ă-+ntului era deose&it de a.reciatăM
.otri,it .o,e#tilor, toate -arile .arcuri din 6ud "useseră trans"or-ate în (rădini
de le(u-e) *u- ora#ul era i3olat de 3onele a(ricole, dacă nu-#i culti,au sin(uri
.ă-+ntul, .e oră#eni îi a#te.ta -oartea .e aleile dintre turnurile de sticlă #i -etal)
Marii Stră&uni nu -ai erau, -a#inăriile lor re.re3entau un -ister, iar -iracolele
tăcute ră-ase erau neco-esti&ile)
;ncetul cu încetul, natura ră3&oiului se sc%i-&ase) Calan7a de .utere înclinase în
"a,oarea *ărun7ilor asediatori 8 nu-i7i a#a .entru că ei erau, în -edie, -ult -ai
&ătr+ni dec+t oră#enii) Ti ace#tia î-&ătr+neau, desi(ur, dar tot Pu&eri li se s.unea,
de#i în -aNoritatea ca3urilor de.ă#iseră de -ult ,+rsta .u&ertă7ii) Ti .+nă la ur-ă
au uitat cu- "unc7ionau ,ec%ile ar-e sau le-au e.ui3at)
8 Pro&a&il a-+ndouă, -or-ăi $oland)
*u a.roDi-ati, nouă3eci de ani în ur-ă 8 du.ă ce ,eniseră .e lu-e Si #i Tu#a
Talit%a 8 a.ăruse o ulti-ă ceată de .roscri#i, una at+t de -are, înc+t a,an(arda
tra,ersase $i,er *rossin( la răsărit #i arier(arda nu trecuse dec+t a.roa.e c+nd
soarele era la a.us) Era ulti-a ar-ie ,ă3ută .rin .ăr7ile acelea #i era condusă de
un .rin7 ră3&oinic .e nu-e Da,id [uicE 8 acela#i indi,id des.re care se s.unea
că -ai t+r3iu î#i a"lase -oartea că3+nd din cer) El or(ani3ase ceea ce -ai
ră-ăsese din cetele dis.arate de .roscri#i care încă î#i -ai "ăceau ,eacul la .or7ile
ora#ului, uci(+nd .e orice se o.unea .lanurilor sale) /r-ata de *ărun7i a lui
[uicE nu a "olosit nici &ărci #i nici .odul .entru a "or7a intrarea în ora#, ci a
construit un .od de .ontoane lun( de cincis.re3ece Eilo-etri #i a atacat .e "lanc)
8 De atunci, ră3&oiul -ocne#te ca un "oc în ,atră, înc%eie Tu#a Talit%a) Din
c+nd în c+nd .ri-i- ,e#ti de la cei care reu#esc să .lece, da, a#a e) /cestea ,in
-ai des acu-, căci .odul, se s.une, e nea.ărat #i cred că "ocul a.roa.e s-a stins)
;n ora#, Pu&erii #i *ărun7ii se %ăr7uiesc reci.roc .entru ce a -ai ră-as de Ne"uit,
doar că eu cred că descenden7ii &andi7ilor care l-au ur-at .e [uicE .este .odul de
.ontoare sunt ade,ăra7ii Pu&eri acu-, de#i încă li se s.une *ărun7i) Descenden7ii
.ri-ilor oră#eni tre&uie să "ie acu- la "el de &ătr+ni ca noi, de#i încă -ai sunt
c+7i,a tineri .rintre ei, atra#i de ,ec%ile .o,e#ti #i de is.ita cunoa#terii care s-ar
-ai .utea a"la acolo)
/ceste două ta&ere continuă să ducă -ai de.arte ,ec%ea ,raN&ă, .istolarule, #i
a-&ele l-ar ,rea .e t+nărul acesta căruia tu-i s.ui Eddie) Dacă "e-eia cu .iele
nea(ră e "ertilă, n-ar ucide-o c%iar dacă .icioarele ei sunt scurtateM ar 7ine-o să
.oarte rod, căci co.iii sunt .u7ini acu- #i, c%iar dacă ,ec%ile &oli dis.ar, unii încă
se nasc cu ano-alii)
6a aceasta, Susanna% se "oi, .ăru .e cale să s.ună ce,a, a.oi se -ul7u-i să &ea
ce -ai ră-ăsese din ca"ea #i să-#i reia .o3i7ia, atentă la ce se s.unea)
8 Dar dacă le-ar .lăcea să .ună -+na .e t+nărul #i .e "e-eia aceasta, .istolarule,
.entru a-l în%ă7a .e &ăiat cred că ar "ace orice)
?aEe se a.lecă #i înce.u să-l -+n(+ie din nou .e Ete) $oland îi ,ă3u "a7a #i #tiu
la ce se (+ndeaA trăia din nou e.isodul trecerii .e su& -un7i, doar că acu- era
,or&a de o altă ,ersiune a Mutan7ilor 6ene#i)
8 Pe tine te-ar ucide nu-aidec+t, s.use Tu#a Talit%a, căci tu e#ti un .istolar, un
o- ie#it din ti-.ul #i locul său, nici .e#te #i nici orătanie, de niciun "olos .entru
nicio ta&ără) Dar un &ăiat .oate "i luat, "olosit, în,ă7at să 7ină -inte unele lucruri
#i să le uite .e toate celelalte) 3i oricu- au uitat -oti,ul .entru care au înce.ut să
lu.teM lu-ea a -ers -ai de.arte de atunci) /cu- lu.tă doar .e sunetul acelui
în(ro3itor ro.ot de to&e, c+7i,a încă relati, tineri, -aNoritatea destul de &ătr+ni, ca
noi, cei de aici, înc+t să .icotească într-un #e3lon(, to7i ni#e tro(lodi7i .ro#ti care
nu trăiesc dec+t ca să ucidă #i ucid ca să trăiască) 4ăcu o .au3ă) /cu-, că ne-a7i
ascultat .+nă la ca.ăt, nu crede7i că ar "i -ai &ine să ocoli7i 6udul #i să-i lăsa7i în
.lata lorS
;nainte ca $oland să .oată răs.unde, ?aEe s.use cu o ,oce clară #i "er-ăA
8 S.une7i-ne ce #ti7i des.re Monoul Claine) Gor&i7i des.re Claine #i -ecanicul
Co&)
11
– Mecanicul cine. între&ă Eddie, dar ?aEe nu-#i a&ătu .ri,irea de la &ătr+ni)
8 Tina e acolo, răs.unse Si într-un t+r3iu) /rătă s.re r+u) > sin(ură #ină,
-ontată sus .e un soclu de .iatră "ăcut de o-, cu- o&i#nuiau Cătr+nii să-#i "acă
stră3ile #i 3idurile)
8 =n -onoraiX eDcla-ă Susanna%) Monoraiul ClaineX
8 Claine este %ain, -ur-ură ?aEe)
$oland întoarse oc%ii s.re el, dar nu s.use ni-ic)
8 Trenul ăsta -ai circulăS îl între&ă Eddie .e Si)
/cesta clătină încet din ca.) Pe c%i. a,ea o eD.resie nelini#tită)
8 Nu, tinere do-n 8 dar de c+nd sunt eu .e lu-e, #i de c+nd e Tu#ica, a circulat)
*+nd era- Nuni #i ră3&oiul din ora# încă "ăcea ra,a(ii) ;l au3ea- înainte să-l
,ede- 8 un -ur-ur Nos, un sunet cu- au3i uneori c+nd se a.ro.ie o "urtună
a.ri(ă de ,ară 8 una care aduce cu ea "ul(ere (ră-adă)
8 Mda, "ăcu Tu#a Talit%a) *%i.ul ei era rătăcit #i ,isător)
8 Ti atunci ,enea 8 Monoul Claine, sc+nteind în soare, cu un &ot ca un (lon7 din
re,ol,erul tău, .istolarule) 6un( de, .oate, două ro7i) Ttiu că .are i-.osi&il #i
.oate c%iar era Pera- #i noi tineri, 7ine7i -inte, #i asta contea3ăQ, dar eu încă cred
că ăsta e ade,ărul, întruc+t atunci c+nd ,enea, .ărea să se întindă c+t era ori3ontul
de lun() $a.id, scund, se "ăcea ne,ă3ut înainte s-a.uci să-l ad-iri &ineX
=neori, în 3ilele c+nd ,re-ea era rea #i aerul î-&+csit, 7i.a ca o %ar.ie a.ăr+nd
dins.re ,est) /lteori ,enea noa.tea cu un "ascicul lun( de lu-ină al&ă î-.ră#tiat
înaintea lui #i 7i.ătul acela ne tre3ea .e to7i) Era ca tro-.eta care se s.une că-i ,a
ridica .e -or7i din -or-inte la s"+r#itul lu-ii, da, a#a era)
8 S.une-le de &u&uit, SiX rosti Cill sau Till cu o ,oce care tre-ura de ,enera7ie)
S.une-le de &u&uitul in"ernal care ,enea întotdeauna du.ăX
8 Da, aNun( #i la asta, răs.unse Si, ni7el deranNat) Du.ă ce trecea, c+te,a
secunde))) uneori .oate c%iar #i un -inut))) era lini#te, du.ă care se au3ea o
eD.lo3ie care 3(uduia dula.urile #i do&ora cănile de .e ra"turi #i, uneori, c%iar
s.ăr(ea sticla din (ea-uri) Ni-eni însă n-a ,ă3ut ,reodată un "ul(er) Era ca o
eD.lo3ie din lu-ea s.iritelor)
Eddie o atinse .e Susanna% .e u-ăr #i, c+nd ea se întoarse s.re el, rosti
inaudi&il două cu,inteA >um sonic) Era o ne&unie 8 nu se au3ise niciodată de un
tren care să de.ă#ească ,ite3a sunetului 8 însă era, în acela#i ti-., sin(urul lucru
con"or- cu lo(ica)
Ea încu,iin7ă #i se întoarse iar s.re Si)
8 E sin(ura -a#inărie construită de Marii Stră&uni .e care a- ,ă3ut-o cu oc%ii
-ei "unc7ion+nd, rosti el cu o ,oce -oale, #i dacă aceea nu era o.era dia,olului,
atunci însea-nă că dia,olul nu eDistă) =lti-a odată l-a- ,ă3ut în .ri-ă,ara c+nd
--a- luat cu Merc', iar asta treV să "i "ost acu- #ai3eci de ani)
8 Ta.te3eci, îl corectă Tu#a Talit%a cu autoritate)
8 Ti trenul acesta intra în ora#, s.use $oland) Genind din direc7ia de unde ,eni-
noi))) dins.re ,est))) din .ădure)
8 Da, "ăcu .e nea#te.tate o ,oce nouă, dar -ai era unul))) unul care ie+ea din
ora#))) #i s-ar .utea ca acela încă să "unc7ione3e)
12
Se întoarseră cu to7ii) Merc' stătea l+n(ă un rond de "lori, între &iserică #i -asa
la care se a"lau ei) Genea încet s.re sunetul ,ocilor lor, cu &ra7ele întinse înainte)
Si se ridică în .icioare, se duse la ea c+t .utu de re.ede #i o luă de -+nă) Ea î#i
.etrecu &ra7ul .e du.ă -iNlocul lui #i ră-aseră a-+ndoi a#a, .ăr+nd cel -ai &ătr+n
cu.lu din lu-e)
8 Tu#ica 7i-a s.us să-7i &ei ca"eaua înăuntruX o doNeni el)
8 Mi-a- ter-inat de -ult ca"eaua, s.use Merc') E o &ăutură a-ară, .e care o
urăsc) Pe deasu.ra, ,oia- să aud .ala,rele) $idică un de(et nesi(ur #i-l îndre.tă
în direc7ia lui $oland) Goia- să aud ,ocea lui. E &l+ndă #i u#oară, c%iar a#a)
8 Iart-o, ro(u-te, Tu#ică, s.use Si, uit+ndu-se la &ătr+nă .u7in te-ător) N-a "ost
niciodată întrea(ă la -inte, iar anii n-au aNutat-o cu ni-ic)
Tu#a Talit%a se uită la $oland) /cesta încu,iin7ă a.roa.e i-.erce.ti&il)
8 6as-o să ,ină alături de noi, îi s.use ea)
Si o conduse la -asă, -ustr+nd-o continuu) Merc' se uita .este u-ărul lui cu
oc%ii ei li.si7i de ,edere, cu (ura str+nsă într-o linie neuni"or-ă)
Du.ă ce Si o a#e3ă, Tu#a Talit%a se a.lecă în "a7ă #i între&ăA
8 /cu-, ai ce,a de s.us, soră-sai, sau nu-ai î7i aeriseai (uraS
8 Ttiu ce aud) /u3ul -i-e la "el de ascu7it ca oric+nd, Talit%a))) &a #i -ai ascu7itX
M+na lui $oland co&orî .entru un -o-ent la curea) *+nd o .use îna.oi .e -asă,
7inea un cartu# între de(ete) I-l aruncă lui Susanna%, care îl .rinse)
8 /#a să "ie, saiS între&ă el)
8 /ud destul de &ine, s.use ea, întorc+ndu-se s.re el, ca să #tiu că toc-ai ai
aruncat ce,a) 4e-eii tale, cred 8 cea cu .iele tuciurie) *e,a -ic) *e-a "ost,
.istolaruleS =n &iscuitS
8 Pe a.roa.e, 3ise el, 3+-&ind) /u3i at+t de &ine cu- te lau3i) /cu-, s.une-ne
ce ai de s.us)
8 Mai eDistă un -ono, 3ise ea, dacă nu cu-,a e acela#i, -er(+nd în direc7ia
o.usă) >ricu-, în direc7ia cealaltă -er(ea un -ono))) .+nă acu- #a.te sau o.t
ani, cel .u7in) ;l au3ea- c+nd ie#ea din ora# #i intra în 7inuturile .ustii care înce.
de acolo)
8 $a%at .e &ă7X îi scă.ă unuia dintre (e-enii al&ino#i) 5imeni nu -er(e în
7inuturile .ustiiX Ni-ic nu .oate trăi acoloX
4e-ea întoarse "a7a către el)
8 =n tren are ,ia7ă, Till Tud&ur'S între&ă ea) Se .oate î-&olnă,i o -a#ină, să
"acă &ă#ici #i să ai&ă accese de ,o-ăS
$i, ,ru Eddie să s.ună, am -nt%lnit noi un urs... Se (+ndi însă -ai &ine #i
decise că ar "i .re"era&il să tacă)
8 6-a- "i au3it #i noi, insistă celălalt (ea-ăn) =n 3(o-ot ca acela .e care îl
descrie Si)))
8 /cesta nu scoatea niciun &u&uit, recunoscu ea, dar au3ea- celălalt sunet,
3u-3etul .e care îl au3i du.ă ce "ul(erul a lo,it unde,a a.roa.e) ;l au3ea- c+nd
,+ntul era .uternic #i su"la dins.re ora#) Scoase &ăr&ia în "a7ă #i adău(ăA /- au3it
totu+i #i &u&uitul o dată) De "oarte de.arte) ;n no.tea c+nd a ,enit Marele G+nt
*%arlie #i a "ost c+t .e ce să dăr+-e clo.otni7a &isericii) TreV să "i "ost la două
sute de ro7i de aici) Poate două sute cinci3eci)
8 $a%at a-&alatX stri(ă (ea-ănul) /i -estecat iar&a-dia,olului sau ceS
8 > să te -estec eu pe tine, Cill Tud&ur', dacă nu-7i 7ii "leanca) Ti n-ai dre.tul
să-i ,or&e#ti a#a unei doa-ne) De ce)))
8 Ter-ină, Merc'X #uieră Si, dar Eddie nici nu -ai asculta acest sc%i-& de
a-a&ilită7i rurale)
*eea ce s.usese "e-eia oar&ă a,ea lo(ică .entru el) Si"ur că nu eDista &u-
sonic, nu din .artea unui tren care pornea din 6udM nu-#i a-intea &ine care era
,ite3a sunetului, dar &ănuia că era unde,a a.roa.e de o -ie de Eilo-etri la oră)
=nui tren care a&ia .leca de .e loc îi lua ce,a ti-. să ca.ete ,ite3ă, iar .e c+nd o
atin(ea, se a"la deNa în a"ara ra3ei auditi,e))) dec+t dacă nu se înt+-.la să "ie
condi7ii -eteo "a,ora&ile, cu- sus7inea Merc' că "useseră în noa.tea c+nd ,enise
Marele G+nt *%arlie 8 orice ar "i "ost asta)
/ici erau .osi&ilită7i de-ne de anali3at) Monoul Claine nu era un 6and $o,er,
dar .oate))) .oate)))
8 S.ui, sai, că n-ai -ai au3it acest al doilea tren de #a.te sau o.t aniS între&ă
$oland) E#ti si(ur că nu -ai -ultS
8 I-.osi&il, s.use ea, căci ulti-a dată a "ost în anul c+nd &ătr+nul Cill Mu""in a
"ăcut se.tice-ie) Săr-anul CillX
8 /sta a "ost acu- a.roa.e 3ece ani, 3ise Tu#a Talit%a #i ,ocea ei "u straniu de
&l+ndă)
8 De ce n-ai s.us niciodată ce ai au3itS între&ă Si, care se uită a.oi s.re .istolar)
Nu .o7i crede tot ce 3ice ea, do-nule))) Merc' a -ea-#i dore#te -ereu să "ie în
centrul aten7iei)
8 /sta-i &ună, nerod &ătr+nX stri(ă ea #i-l lo,i .este &ra7) N-a- s.us ni-ic
.entru că n-a- ,rut să-7i iau "a7a))) erai at+t de -+ndru de .o,estea ta))) dar acu-,
că are i-.ortan7ă ce a- au3it, nu .ot să nu ,or&escX
8 Te cred, sai, s.use $oland, dar e#ti si(ură că de atunci n-ai -ai au3it -onoulS
8 Da, de atunci n-a- -ai au3it ni-ic) ;-i înc%i.ui că a aNuns în s"+r#it la ca.ătul
dru-ului lui)
8 >are)))S "ăcu $oland) Tare curios sunt dacă e a#a)
*o&orî .ri,irea la -asă, (+nditor, dintr-odată de.arte de to7i ceilal7i)
&u-uu, (+ndi ?aEe #i se cutre-ură)
13
> Nu-ătate de oră -ai t+r3iu, erau din nou în .ia7a ora#ului, Susanna% în scaunul
ei cu rotile, ?aEe .otri,indu-#i &retelele (%io3danului, cu Ete care îl .ri,ea atent
de Nos) Se .ărea că doar &ătr+nii ora#ului .artici.aseră la cina din -icul Eden din
s.atele Cisericii S+n(elui Ge#nic, întruc+t, atunci c+nd se întoarseră în .ia7ă,
acolo îi a#te.tau ,reo 3ece de oa-eni) /ce#tia se uitară la Susanna% #i a.oi ce,a
-ai -ult la ?aEe Ptinere7ea lui "iind, a.arent, -ai interesantă .entru ei dec+t .ielea
nea(ră a "e-eiiQ, însă era e,ident că .e $oland ,eniseră de "a.t să-l ,adăM oc%ii
lor -ira7i erau .lini de o ,ec%e ,enera7ie)
istolarul e un /esti"iu -n /ia0$ al unui trecut pe care ei -l cunosc doar din
po/e+ti, (+ndi Susanna%) Îl pri/esc a+a cum ha'otnicii s-ar uita la un sf%nt E
etru sau a/el sau Matei E dac$ acesta s-ar decide s$ /in$ pe nepus$ mas$ la
cina de s%m'$t$ +i s$ le spun$ po/e+ti despre cum a fost s$ hoin$reasc$ -n 6urul
M$rii Aalileii -mpreun$ cu Iisus dul"herul.
$itualul care înc%eiase -asa se re.etă acu-, doar că de data aceasta .artici.ă
toată su"larea o-enească ră-asă în $i,er *rossin() Se a.ro.iară încet în #ir
indian, d+nd -+na cu Eddie #i Susanna%, sărut+ndu-l .e ?aEe .e o&ra3 ori "runte,
a.oi în(enunc%ind în "a7a lui $oland .entru a .ri-i atin(erea #i &inecu,+ntarea
lui) Merc' îl cu.rinse în &ra7e #i î#i li.i c%i.ul or& de sto-acul său) $oland o
î-&ră7i#ă, la r+ndul lui, #i-i -ul7u-i .entru ,e#tile aduse)
8 Nu ,rei să ră-+i .este noa.te cu noi, .istolaruleS /.usul se a.ro.ie re.ede #i-
s si(ură c-a trecut -ult de c+nd tu #i ai tăi n-a7i -ai .etrecut o noa.te su& un
aco.eri#)
8 ;ntr-ade,ăr, a trecut, dar e -ai &ine să ne ,ede- de dru-) Mul7a-, sai)
8 Ne ,o- re,edea, .istolaruleS
8 Da, s.use $oland, dar Eddie nu a,ea ne,oie să se uite la c%i.ul neo&i#nuitului
său .rieten ca să #tie că #ansele erau -ici) Dacă ,o- .utea)
8 Da) ;l î-&ră7i#ă o ulti-ă dată, a.oi se înde.ărtă cu -+na .e u-ărul ars de
soare al lui Si) $ă-as-&unX
Tu#a Talit%a ,eni ulti-a) *+nd dădu să în(enunc%e3e, $oland o .rinse de u-eri)
8 Nu, sai) Nu "ace asta)
Ti în "a7a oc%ilor ui-i7i ai lui Eddie, $oland în(enunc%e înaintea ei, în col&ul
din .ia7a ora#ului)
8 Mă &inecu,+nte3i, Ma-ă Cătr+năS Ne &inecu,+nte3i .e to7i, înainte să .orni-
la dru-S
8 Da, răs.unse ea) Nu se si-7ea .ic de sur.ri3ă în ,ocea ei, nu era ur-ă de
lacri-ă în oc%ii ei, însă (lasu-i tre-ura de e-o7ie) Găd că su"letul tău e curat,
.istolarule, #i că res.ec7i ,ec%ile r+nduieli ale stir.ei taleM da, le res.ec7i cu
s"in7enie) Te &inecu,+nte3 #i-i &inecu,+nte3 .e oa-enii tăi #i a- să -ă ro( ca
niciun rău să nu se a&ată asu.ra ,oastră) /cu-, ia asta, de .o"te#ti)
G+rî -+na în corsaNul roc%iei sale .onosite #i scoase o cruce ar(intie a(ă7ată .e
un lăn7i#or ar(intiu su&7ire)
/cu- era r+ndul lui $oland să se arate sur.rins)
8 E#ti si(urăS N-a- ,enit să iau lucruri de la tine #i-ai tăi, Ma-ă Cătr+nă)
8 Mai si(ură n-a- cu- să "iu) > .ort 3i #i noa.te de .este o sută de ani,
.istolarule) /cu- o ,ei .urta tu #i o ,ei .une la &a3a Turnului ;ntunecat, #i ,ei
rosti nu-ele Talit%ei =nBin la celălalt ca.ăt al .ă-+ntului)
Cătr+na îi strecură lăn7i#orul .este ca.) *ruciuli7a că3u în (ulerul desc%eiat al
că-ă#ii lui de ,elur, ca #i c+nd acolo i-ar "i "ost locul)
8 Duce7i-,ă, acu-) /- ru.t .+ine î-.reună, a- stat la .ala,re, a- .ri-it
&inecu,+ntarea ,oastră #i ,oi .e a noastră) Duce7i-,ă în si(uran7ă .e dru-ul
,ostru) $ă3&i7i #i "i7i dre.7i)
Gocea-i tre-ură #i se "r+nse la ulti-ul cu,+nt)
$oland se ridică în .icioare, a.oi se înclină #i î#i atinse (+tul de trei ori)
8 Mul7a-, sai)
Ea se înclină, dar nu s.use ni-ic) /cu-, o&raNii ei erau î-&ăia7i în lacri-i)
8 Sunte7i (ataS între&ă $oland)
Eddie a.ro&ă din ca.) Nu a,ea încredere să ,or&ească)
8 Prea &ine) Să -er(e-)
Porniră de-a lun(ul a ceea ce -ai ră-ăsese din strada .rinci.ală, ?aEe
î-.in(+nd scaunul lui Susanna%) *+nd treceau .rin "a7a ulti-ei clădiri PNEG>K
TI C=$SF, scria .e "ir-a #tearsăQ, &ăiatul se uită îna.oi) Cătr+nii ră-ăseseră
str+n#i în Nurul &ornei de .iatră, o -+nă de oa-eni uita7i de ti-. în -iNlocul acelei
c+-.ii ,aste #i (oale) ?aEe ridică .al-a) P+nă atunci i3&utise să se 7ină su&
control, dar c+nd -ai -ul7i &ătr+ni 8 .rintre ei Si, Cill #i Till 8 ridicară -+inile ca
răs.uns, &ăiatul i3&ucni #i el în lacri-i)
Eddie îl .rinse cu &ra7ul .e du.ă u-eri)
8 Nu-ai să nu te o.re#ti, &ăiete, s.use el cu o ,oce tul&urată) Doar a#a .o7i
reu#i)
8 Dar sunt at+t de '$tr%ni4 sus.ină ?aEe) *u- .ute- să-i lăsă- a#a, .ur #i
si-.luS Nu e corectX
8 E *a, rosti Eddie "ără să (+ndească)
8 DaS Ei &ine, *a e de ra%atX
8 Mda, din &el#u(, "u Eddie de acord))), dar -erse -ai de.arte)
6a "el "ăcu #i ?aEe, #i nu se -ai uită îna.oi) Se te-ea că &ătr+nii tot acolo ,or "i,
în -iNlocul ora#ului lor uitat, înso7indu-i cu .ri,irea .+nă c+nd $oland #i .rietenii
lui a,eau să dis.ară din ,edere) Ti ar "i a,ut dre.tate)
14
Parcurseră -ai .u7in de dois.re3ece Eilo-etri înainte să încea.ă să se întunece
#i a.usul să colore3e &olta într-un .ortocaliu a.rins) ;n a.ro.iere era o .ădurice de
eucali.7iM ?aEe #i Eddie se duseră să caute le-ne)
8 Nu în7ele( nicicu- de ce n-a- ră-as, s.use ?aEe) Doa-na oar&ă ne-a in,itat
#i, oricu-, n-a- aNuns "oarte de.arte) Sunt at+t de sătul, înc+t a&ia -ă t+răsc)
Eddie sur+se)
8 Ti eu) Ti-7i -ai .ot s.une ce,aA &unul tău .rieten, EdBard *antor Dean, a&ia
a#tea.tă să se u#ure3e .e îndelete în .ăduricea asta -+ine di-inea7ă la .ri-a oră)
Ha&ar n-ai c+t sunt de sătul să -ăn+nc carne de că.rioară #i să -ă ră%ă7esc ca un
ie.ure) Dacă -i-ai "i s.us acu- un an că cel -ai &un -o-ent al unei 3ile din
,ia7a -ea ,a "i să -ă ră%ă7esc stra#nic, 7i-a# "i r+s în nas)
8 Nu-ele tău -iNlociu c%iar este *antorS
8 Da, însă 7i-a# ră-+ne recunoscător dacă n-ai &ate to&a cu asta)
8 N-o ,oi "ace) De ce nu a- ră-as, EddieS T+nărul sus.ină)
8 Pentru că a- "i a"lat că au ne,oie de le-ne de "oc)
8 HăS
8 Ti du.ă ce a- "i adus le-nele de "oc, a- "i a"lat că le mai tre'uie carne
.roas.ătă, .entru că ne-au ser,it .e noi cu ulti-a) Ti a- "i "ost ni#te ticălo#i dacă
nu le-a- "i "ăcut rost de alta în sc%i-&, nu-i a#aS Mai ales că noi sunte- înar-a7i,
iar ei n-au dec+t, în cel -ai &un ca3, arcuri cu să(e7i ,ec%i de cinci3eci sau o sută
de ani) /#a că ne-a- "i dus la ,+nătoare în locul lor) Dar deNa .ro&a&il că ar "i "ost
din nou noa.te, iar c+nd ne-a- "i tre3it a doua 3i, Susanna% ar "i s.us că ar tre&ui
cel .u7in să "ace- ni#te re.ara7ii înainte să -er(e- -ai de.arte 8 o, nu la fa0ada
ora#ului, asta ar "i "ost .ericulos, dar .oate în %otel sau unde locuiesc ei) Doar
c+te,a 3ile, #i ce însea-nă c+te,a 3ile, corectS
$oland se -ateriali3ă din &e3nă) Se -i#ca la "el de re.ede ca oric+nd, însă .ărea
o&osit #i .reocu.at)
8 Mă te-ea- că a7i că3ut într-o r+.ă sau ce,a, s.use el)
8 Nu) Toc-ai îi s.unea- lui ?aEe cu- ,ăd eu lucrurile)
8 Ti ce-ar "i "ost rău în astaS între&ă ?aEe) Turnul ;ntunecat ăsta e ceea ce e de
"oarte -ult ti-., nu-i a#aS Doar nu se duce nicăieri, nuS
8 *+te,a 3ile, a.oi alte c+te,a, a.oi alte c+te,a)
Eddie se uită la crean(a .e care toc-ai o culesese de .e Nos #i o aruncă în lături,
de3(ustat) Încep s$ /or'esc eCact ca el, (+ndi) Ti totu#i #tia că nu rostea dec+t
ade,ărul)
8 Poate a- "i o&ser,at că i3,orul lor se col-atea3ă #i n-ar "i "ost .oliticos să
.lecă- .+nă ce nu-l ,o- "i cură7at) Dar de ce să ne o.ri- la asta, c+nd a- -ai "i
.utut ră-+ne două să.tă-+ni ca să construi- o roată %idraulică, 3ic &ineS Doar
sunt &ătr+ni #i nu -ai au "or7ă să lucre3e) Se uită la $oland #i ,ocea lui se str+nse
de re.ro#) ;7i s.un ce,a))) c+nd -ă (+ndesc la Cill #i Till (onind o tur-ă de &i,oli
săl&atici, -ă ia cu "ri(uri)
8 4ac asta de -ult ti-., s.use $oland, #i--i i-a(ine3 că ne-ar .utea în,ă7a un
lucru sau două) Se ,or descurca) P+nă una, alta, %ai să str+n(e- le-ne))) Ga "i o
noa.te răcoroasă)
?aEe însă nu e.ui3ase su&iectul) Se uita "iD 8 a.roa.e se,er 8 la Eddie)
8 Grei să s.ui că n-a- "i .utut "ace niciodată destule .entru eiS Eddie î#i
răs"r+nse &u3a de Nos #i-#i su"lă .ărul de .e "runte)
8 Nu toc-ai) Greau să s.un că niciodată nu ne-ar "i "ost -ai u#or să-i .ărăsi-
dec+t ne-a "ost astă3i) Mai (reu, .oate, dar nu -ai u#or)
8 Mie tot nu -i se .are corect)
/Nunseră la locul care a,ea să de,ină, odată ce "ocul era a.rins, o altă ta&ără .e
dru-ul s.re Turnul ;ntunecat) Susanna% co&or+se sin(ură din scaun #i stătea
întinsă .e s.ate, cu -+inile su& ca., #i ad-ira stelele) /cu-, se ridică în #e3ut #i
înce.u să aranNe3e le-nele a#a cu- $oland îi arătase cu luni în ur-ă)
8 Toată strădania noastră la corectitudine se reduce, s.use $oland) Dar dacă e#ti
.rea atent la -icile corectitudini, ?aEe 8 cele a"late su& oc%ii no#tri 8 e u#or să le
.ier3i din ,edere .e cele -ari, care se a"lă -ai de.arte) 6ucrurile sunt
de3articulate 8 -er( din rău în -ai rău) Gede- asta .este tot în Nurul nostru, dar
încă -ai a,e- de -ers .entru a (ăsi răs.unsurile) ;n ,re-e ce i-a- "i aNutat .e cei
două3eci sau trei3eci de oa-eni ră-a#i în $i,er *rossin(, al7i două3eci sau
trei3eci de -ii ar "i .utut su"eri sau a(oni3a în altă .arte) Ti dacă eDistă ,reun loc
în uni,ers unde lucrurile acestea .ot "i îndre.tate, atunci acela este Turnul
;ntunecat)
8 De ceS *u-S între&ă ?aEe) *e este acest Turn, totu#iS
$oland se lăsă .e ,ine l+n(ă le-nele de "oc clădite de Susanna%, scoase a-narul
#i înce.u să sca.ere sc+ntei l+n(ă ,reascuri) ;n scurt ti-., "lăcări -ici .rinseră
,ia7ă între ră-urele #i (%e-ele de iar&ă uscată)
8 Nu .ot răs.unde la între&ările astea, re.lică el) Mi-a# dori să .ot)
=n răs.uns eDtraordinar de inteli(ent, (+ndi Eddie) $oland s.usese 5u pot
r$spunde... dar asta nu era la "el cu a 3ice 5u +tiu) De.arte de a#a ce,a)
15
*ina constă din a.ă #i ,erde7uri) ;ncă î#i re,eneau cu to7ii de .e ur-a co.ioasei
-ese .e care o luaseră la $i,er *rossin(M du.ă .ri-ele două sau trei "iri-ituri
o"erite de ?aEe, .+nă #i Ete re"u3ă să -ai -ăn+nce)
8 *u- de n-ai ,rut să ,or&e#ti în ora#S îl certă ?aEe .e &u-&ler) M-ai "ăcut să
.ar un idiotX
8 Id-itX re.etă Ete #i-#i li.i &otul de (le3na &ăiatului)
8 Gor&e#te din ce în ce -ai &ine, re-arcă $oland) ;nce.e c%iar #i la ,oce să
se-ene cu tine, ?aEe)
8 /Ee, "u Ete de acord, "ără a-#i ridica &otul)
?aEe era "ascinat de inelele aurii din Nurul oc%ilor luiM în lu-ina .+l.+itoare a
"ocului, acestea .ăreau să se în,+rtă încet)
8 Dar n-a ,rut să le s.ună o iotă &ătr+nilor)
8 Cu-&lerii sunt -o"turo#i în .ri,in7a (enului ăsta de lucruri, 3ise $oland) Sunt
creaturi ciudate) Dacă ar "i să (%icesc, a# s.une că cel de aici a "ost alun(at de
.ro.ria lui %aită)
8 De ce cre3i astaS
$oland arătă s.re la&a lui Ete) ?aEe cură7ase s+n(ele Plui Ete nu-i .lăcuse, dar
înduraseQ #i -u#cătura se ,indeca, de#i &u-&lerul încă #c%io.ăta .u7in)
8 Pun ră-ă#a( .e un ,ultur că aia-i -u#cătura unui alt &u-&ler)
8 Dar de ce l-ar alun(a .ro.ria)))
8 Poate s-au sictirit de "lecăreala lui, .ro.use Eddie, care se întinsese alături de
Susanna% #i o cu.rinsese cu &ra7ul .e du.ă u-eri)
8 Da, .oate că a#a e, s.use $oland, -ai ales dacă el era sin(urul dintre ei care
încă -ai încerca să ,or&ească) *eilal7i .oate au tras conclu3ia că e .rea de#te.t 8
sau .rea cu nasul .e sus 8 .entru (ustul lor) /ni-alele nu #tiu at+tea des.re
in,idie ca oa-enii, însă nici nu le este străină)
Su&iectul discu7iei lor înc%ise oc%ii #i .ăru să adoar-ă))) dar ?aEe o&ser,ă că
urec%ile lui înce.ură să tre-ure atunci c+nd con,ersa7ia se reluă)
8 C%t sunt de de#te.7iS între&ă ?aEe) $oland ridică din u-eri)
8 Cătr+nul r+nda# de care î7i s.unea- 8 cel care 3icea că un &u-&ler &un aduce
noroc 8 Nura că a a,ut unul în co.ilărie care #tia să "acă adunări -ate-atice)
S.unea că-i dădea re3ultatul "ie 3(+riind .e .odeaua (raNdului, "ie î-.in(+nd
.ietre laolaltă cu &otul) $+nNi) /sta îi lu-ină toată "a7a, i3(onind u-&rele ad+nci
care a.ăruseră du.ă .lecarea lor din $i,er *rossin() Si(ur că r+nda#ii #i .escarii
sunt ni#te -incino#i înnăscu7i, adău(ă el)
> lini#te .lăcută se lăsă între ei #i ?aEe si-7i că-l cu.rinde -ole#eala so-nului)
*redea că-n scurt ti-. ur-a să adoar-ă, #i nu a,ea ni-ic î-.otri,ă)
/tunci înce.ură to&eleA ,eneau dins.re sud-est în ,aluri rit-ice) Se ridică iute în
#e3ut) /scultară "ără a scoate o ,or&ă)
8 E un te-.o de rocEVnVroll, s.use Eddie dintr-odată) Sunt si(ur) Dacă înlături
c%itarele, asta ră-+ne) De "a.t, sea-ănă -ult cu W)W) To.)
8 W)W) cine. între&ă Susanna%) Eddie r+nNi cu to7i din7ii)
8 Nu eDistau în c+nd-ul tău, s.use el) /dică, .ro&a&il eDistau, dar în 05@ nu erau
dec+t ni#te .u#ti care -er(eau la #coală în TeDas) /l nai&ii să "iu dacă asta nu
sună ca te-.o-ul unor .iese ca 9S%ar.-Dressed Man: sau 9Gelctro 4l':)
8 9Gelcro 4l':S s.use ?aEe) *e nu-e idiot .entru un c+ntecX
8 Di-.otri,ă, e co-ic, 3ise Eddie) 6-ai ratat cu ,reo 3ece ani, &ăiete)
8 /r "i -ai &ine să .une- (eană .e (eană, 3ise $oland) Di-inea7a ,ine
de,re-e)
8 Eu nu .ot dor-i în (ălă(ia asta, "ăcu Eddie) E3ită, a.oi s.use ce,a care-i
stătuse în -inte încă din di-inea7a în care îl scoseseră .e ?aEe, al& la "a7ă #i
7i.+nd, .rin u#a dintre cele două lu-i) Nu cre3i, $oland, că e ti-.ul să "ace-
sc%i-& de .o,e#tiS S-ar .utea să desco.eri- că #ti- -ai -ulte dec+t crede-)
8 Da, a.roa.e a ,enit ti-.ul .entru asta) Dar nu .e întuneric)
$oland se întoarse .e o .arte, trase de .ătură în sus #i .ăru să adoar-ă)
8 IisuseX eDcla-ă Eddie) /#a, .ur #i si-.lu) 4luieră scurt #i di3(ra7ios .rintre
din7i)
8 /re dre.tate, s.use Susanna%) Haide, Eddie))) culcă-te) T+nărul sur+se lar( #i-i
sărută ,+r"ul nasului)
8 Da, -a-i)
*inci -inute -ai t+r3iu, el #i Susanna% dor-eau du#i, cu sau "ără 3(o-ot de
to&e) ?aEe desco.eri că, oricu-, îi trecuse so-nul) $ă-ase trea3, uit+ndu-se în sus
la stelele stranii #i ascult+nd ro.otul acela rit-ic, constant, care ,enea din
întuneric) Poate erau Pu&erii, destră&ăl+ndu-se .e un c+ntec intitulat 9Gelcro 4l':
în ,re-e ce intrau într-o dis.o3i7ie cri-inală)
Se (+ndi la Monoul Claine, un tren at+t de ra.id, înc+t stră&ătea lu-ea aceea
-are #i &+ntuită lăs+nd în ur-ă un &u- sonic, #i asta îl duse în -od natural la
(+nduri le(ate de *%arlie, trenule7ul =u-uu, care "usese tras .e o uitată linie
-oartă atunci c+nd sosise noul Curlin(ton We.%'r #i el de,enise de do-eniul
trecutului) Se (+ndi la eD.resia de .e "a7a lui *%arlie, cea care se ,oia a "i ,eselă
#i a(rea&ilă, dar din cine #tie ce .ricină nu era) Se (+ndi la *o-.ania de căi "erate
6u-ea de MiNloc #i la terenurile (oale dintre St 6ouis #i To.eEa) Se (+ndi la
*%arlie care "usese (ata de dru- atunci c+nd do-nul Martin a,usese ne,oie de el,
#i care trăsese sirena #i se ali-entase sin(ur) Se între&ă din nou dacă -ecanicul
Co& nu sa&otase cu-,a loco-oti,a Curlin(ton We.%'r .entru a-i dat scu-.ului
său *%arlie o a doua #ansă)
;ntr-un t+r3iu 8 #i la "el de &rusc cu- înce.use 8 &u&uitul rit-ic de to&e încetă #i
.e ?aEe îl "ură so-nul)
1
Gisă, dar nu cu o-ul de tencuială)
Gisă că stătea .e o .or7iune de #osea unde,a în Marele Gid din Missouri) Ete era
cu el) Dru-ul era "lancat de indicatoare de se-nali3are la ni,el cu calea "erată 8
H-uri al&e cu lu-ini ro#ii în -iNloc) 6u-inile .+l.+iau #i clo.o7eii sunau)
/tunci, un uruit înce.u să crească tre.tat dins.re sud-est) Suna ca un "ul(er într-
o sticlă)
!cum /ine, îi s.use lui Ete)
Ine4 "u Ete de acord)
Ti deodată, o uria#ă "or-ă ro3, lun(ă de două ro7i, să(etă c+-.ia către ei) Era
scundă #i de "or-a unui (lon7, #i c+nd ?aEe o ,ă3u, o tea-ă teri&ilă îi u-.lu
ini-a) *ele două (ea-uri -ari care scă.ărau în soare .e "a7a trenului se-ănau cu
ni#te oc%i)
5u-i pune -ntre'$ri copil$re+ti, îl instrui ?aEe .e Ete) 5-are s$ 6oace 6ocuri
proste+ti. 3 doar un simplu trenule0 uu-uu sinistru, +i numele lui e >laine cel
8ain.
Dintr-odată, Ete sări .e #ine #i se (%e-ui cu urec%ile culcate .e s.ate) >c%ii lui
aurii scă.ărau) Din7ii erau de3(oli7i într-un r+nNet dis.erat)
5u4 stri(ă ?aEe) 5u, 3te4
Ete însă nu-i dădu aten7ie) Glon7ul ro3 se a.ro.ia a-enin7ător de "or-a -ititică
#i d+r3ă a &ill'-&u-&lerului, iar uruitul acela .ărea să i se t+rască lui ?aEe .e tot
cor.ul, "ăc+ndu-i nasul să s+n(ere3e #i s.ul&er+ndu-i .lo-&ele de la din7i)
Sări du.ă Ete, Monoul Claine Psau să "i "ost *%arlie, trenule7ul =u-uuSQ se
nă.usti s.re el 8 #i ?aEe se tre3i &rusc, tre-ur+nd, lac de sudoare) Noa.tea .ărea
să-l a.ese ca o (reutate "i3ică) Se rosto(oli .e o .arte #i căută s.eriat du.ă Ete)
Pre7 de un -o-ent teri&il, cre3u că &u-&lerul nu -ai era acolo, dar a.oi de(etele
lui (ăsiră &lana -ătăsoasă a acestuia) Ete scoase un c%iuit #i se uită la el cu o
curio3itate so-noroasă)
8 E-n re(ulă, #o.ti ?aEe cu ,oce uscată) Nu eDistă trenul) / "ost doar un ,is)
*ulcă-te la loc, &ăiete)
8 Ete, "u &u-&lerul de acord #i înc%ise oc%ii la loc)
?aEe se rosto(oli .e s.ate #i ră-ase cu oc%ii a7inti7i la stele) >laine e mai mult
dec%t hain, (+ndi el) 3 periculos. 4oarte periculos.
Da, .oate)
5u -ncape niciun poate aici4 insistă a.ri( -intea sa)
Cine, Claine era %ain 8 de acord) Doar că eseul său "inal a,usese ce,a de s.us .e
te-a lui Claine, nuS
>laine este ade/$rul. >laine este ade/$rul. >laine este ade/$rul.
8 >, Iisuse, ce înc+lceală, #o.ti ?aEe)
;nc%ise oc%ii #i ador-i în c+te,a secunde) De data aceasta nu ,isă ni-ic)
1!
/ doua 3i, în Nurul .r+n3ului, aNunseră .e cul-ea altei coline #i ,ă3ură .odul
.entru .ri-a oară) Tra,ersa r+ul Send la un .unct unde acesta se în(usta, cotea
s.re sud #i trecea .rin "a7a ora#ului)
8 Iisuse Hristoase, "ăcu Eddie încet) Nu 7i se .are "a-iliar, Su3eS
8 Ca da)
8 ?aEeS
8 Da))) sea-ănă cu .odul Geor(e Was%in(ton)
8 *u- te ,ăd #i cu- -ă ,e3i, a.ro&ă Eddie)
8 Dar ce să caute .odul Geor(e Was%in(ton în MissouriS între&ă ?aEe) Eddie se
uită la el)
8 Cum 3ici, &ăieteS
?aEe .ăru con"u3)
8 6u-ea de MiNloc, adică) Ttii tu) Eddie îl .ri,ea -ai atent ca oric+nd)
8 De unde #tii tu că asta e 6u-ea de MiNlocS Nu erai cu noi c+nd a- înt+lnit
indicatorul ăla)
?aEe î#i îndesă -+inile în &u3unare #i co&orî .ri,irea s.re -ocasinii săi)
8 /- ,isat, recunoscu el dintr-o su"lare) Doar nu cre3i că --a- înscris .entru
eDcursia asta la a(entul de ,oiaN al tatei, nuS
$oland atinse u-ărul lui Eddie)
8 6asă asta acu-)
Eddie aruncă o .ri,ire scurtă s.re $oland #i încu,iin7ă)
$ă-aseră încă .u7in cu .ri,irea a7intită s.re .od) *u relie"ul ora#ului a,useseră
ti-. să se o&i#nuiască, dar acesta era ce,a nou) Gisa în 3are, o "or-ă ,a( sc%i7ată
.e "undalul al&astru al cerului de la -iNlocul di-ine7ii) $oland distin(ea .atru
seturi de turnuri -etalice i-.osi&il de înalte 8 c+te unul la "iecare ca.ăt al .odului
#i două în -iNloc) ;ntre ele, ca&luri (i(antice descriau .rin aer arce lun(i) ;ntre
aceste arce #i &a3a .odului erau -ulte linii ,erticale 8 "ie alte ca&luri, "ie (rin3i
-etalice, nu-#i dădea sea-a ce) Gedea însă #i s.a7ii (oale #i în7elese du.ă -ult
ti-. că .odul nu -ai era .er"ect ec%ili&rat)
8 Podul cela cred că-n scurt ti-. ,a s"+r#i în r+u, s.use $oland)
8 Ei, .oate, ad-ise reticent Eddie, dar -ie nu -i se .are că arată at+t de rău)
$oland sus.ină)
8 Nu-7i .une .rea -ulte s.eran7e în asta, Eddie)
8 *e ,rei să s.uiS
Eddie au3i iritarea din .ro.ria-i ,oce, dar era .rea t+r3iu ca să -ai "acă ce,a în
.ri,in7a ei)
8 /dică ,reau să-7i cre3i oc%ilor, Eddie 8 at+ta tot) *+nd era- -ic u-&la o
,or&ăA 9Nu-ai un nerod crede că ,isea3ă înainte să se tre3ească): ;n7ele(iS
Eddie si-7i o re.lică sarcastică .e ,+r"ul li-&ii #i o în(%i7i cu c+te,a -ici
e"orturi) Doar că $oland a,ea un -od al său 8 neinten7ionat, era si(ur, dar asta
nu-l aNuta să i-l treacă cu ,ederea 8 de a-l "ace să se si-tă ca un 0%nc.
8 *red că da, s.use el, într-un s"+r#it) ;nsea-nă acela#i lucru ca ,or&a .re"erată
a -a-ei -ele)
8 Ti care era aceeaS
8 S.eră la ce e -ai &ine #i a#tea.tă-te la ce e -ai rău, recită Eddie cu triste7e) Pe
c%i.ul lui $oland în"lori un sur+s)
8 *red că--i .lace -ai -ult ,or&a -a-ei tale)
8 Dar încă este în .icioareX ră&u"ni Eddie) De acord că nu e într-o "or-ă
"antastică 8 .ro&a&il ni-eni n-a -ai "ăcut o re,i3ie ca lu-ea de o -ie de ani sau
-ai &ine 8 dar încă este acolo) Tot ora#ul esteX /r "i o (re#eală să s.eră- că ,o-
(ăsi acolo unele lucruri de "olos .entru noiS Sau ni#te oa-eni care să ne dea de
-+ncare #i să discute cu noi, ca &ătr+nii din $i,er *rossin(, în loc să ne î-.u#teS
/r "i o (re#eală să s.eră- că norocul ,a "i iară#i de .artea noastrăS
;n lini#tea care ur-ă, Eddie î#i dădu sea-a cu st+nNeneală că 7inuse un discurs)
8 Nu)
Nu era .ic de &unătate în ,ocea lui $oland 8 &unătatea aceea care îl sur.rindea
întotdeauna .e Eddie atunci c+nd se -ani"esta)
8 Nu e niciodată (re#it să s.eri)
Se uită la Eddie #i la ceilal7i ca un o- care iese dintr-un ,is ad+nc)
8 /- ter-inat cu -ersul .e 3iua de a3i) E ti-.ul să stă- la .ala,re, cred, #i asta
o să ne ia o ,re-e)
Pistolarul .ărăsi dru-ul #i .ă#i în iar&a înaltă "ără a se uita în ur-ă) Du.ă un
-o-ent, ceilal7i trei îl ur-ară)
1"
P+nă să-i înt+lnească .e &ătr+nii din $i,er *rossin(, Susanna% îl ,ă3use .e
$oland strict în ter-enii serialelor de tele,i3iune .e care rareori le ur-ăreaA
Che9enne, The Rifleman #i, desi(ur, ar%eti.ul a&solut, Aunsmo*e. Mai "usese unul
.e care îl ascultase uneori la radio cu tatăl ei, înainte să se lanse3e ,ersiunea
tele,i3ată Pse (+ndi la c+t de străină ar "i "ost .entru Eddie #i ?aEe ideea de serial
radio"onic 8 lu-ea lui $oland nu era, totu#i, sin(ura care -ersese -ai de.arteQ)
;ncă-#i -ai a-intea ce s.unea naratorul la înce.utul "iecărui e.isodA 9Te "ace
,i(ilent))) #i .u7in solitar):
P+nă la $i,er *rossin(, asta îl re3u-ase .er"ect .e $oland .entru ea) Nu era el
lat în u-eri, cu- "usese Mars%al Dillon, #i nici .e de.arte la "el de înalt, iar
c%i.ul lui i se .ărea că aduce -ai -ult cu acela al unui .oet isto,it dec+t cu al
unui #eri" din Gestul Săl&atic, însă tot îl ,ă3use ca .e o ,ersiune eDisten7ială a
acelui "icti, re.re3entant al le(ii din Kansas, a cărui sin(ură -isiune în ,ia7ă Pîn
a"ară de a &ea din c+nd în c+nd la T%e 6on(&ranc% cu .rietenii lui, Doc #i Kitt'Q
era de a "ace ordine în Dod(e)
/cu- în7ele(ea că $oland "usese -ult -ai -ult dec+t un co.oi care &ătea la
.icior un .eisaN su.rarealist ` la Dala către ca.ătul lu-ii) 4usese un di.lo-atM un
-ediatorM .oate c%iar un în,ă7ător) Mai -ult ca orice, "usese un soldat a ceea ce
oa-enii ace#tia nu-eau 9al&ul:, ter-en .rin care &ănuia că se re"ereau la "or7ele
ci,ili3atoare care-i î-.iedică .e oa-eni să se ucidă între ei .e .erioade destul de
lun(i c+t să se .oată înre(istra un .ro(res) 6a ,re-ea lui, "usese -ai de(ra&ă un
ca,aler rătăcitor dec+t un ,+nător de reco-.ense) Ti în -ulte "eluri, aceasta încă
era ,re-ea luiM locuitorii din $i,er *rossin( cate(oric credeau asta) /lt"el, de ce-
ar "i în(enunc%eat în .ra" .entru a .ri-i &inecu,+ntarea luiS
;n lu-ina acestei noi .erce.7ii, Susanna% ,edea cu c+tă iste7i-e îi -ani.ulase
.istolarul din acea în(ro3itoare di-inea7ă a cercului ,or&elor) De "iecare dată
c+nd ado.tau un su&iect de discu7ie care ar "i dus la co-.ararea noti7elor 8 #i ce
.utea "i -ai natural, dată "iind cataclis-ica #i ineD.lica&ila 9ale(ere: .rin care
trecuseră to7iS 8 $oland era .re3ent, inter,enea re.ede #i îndre.ta con,ersa7ia s.re
alte lucruri cu at+ta u#urin7ă, înc+t niciunul dintre ei Pnici ea, care .etrecuse
a.roa.e .atru ani i-.licată .+nă la (+t în -i#carea de re,endicare a dre.turilor
ci,ileQ nu o&ser,ase ce "ăcea)
Susanna% credea că în7ele(e de ce))) > "ăcuse .entru a-i lăsa lui ?aEe ti-. să se
,indece) ;n7ele(erea -oti,elor lui nu-i sc%i-&a totu#i senti-entele 8 uluire,
-+%nire 8 "a7ă de -odul ele(ant în care îi -ani.ulase) ;#i a-intea de ce,a ce
/ndreB, #o"erul ei, s.usese cu scurt ti-. înainte ca $oland să o aducă în lu-ea
lui) *e,a des.re .re#edintele Kenned', cu- că el era ulti-ul .istolar al lu-ii
,estice) /tunci .u"nise su.erior, dar acu- credea că în7ele(e) $oland se re(ăsea
-ai -ult în ?4K dec+t în Matt Dillon) Cănuia că .oseda .u7in din i-a(ina7ia lui
Kenned', însă c+nd ,enea ,or&a de ro-antis-))) dedicare))) c%aris-ă)))
?i /iclenie, (+ndi ea) 5u uita de /iclenie)
Se sur.rinse, i3&ucnind .e ne.usă -asă în r+s)
$oland se a#e3ase cu .icioarele încruci#ate) /cu-, se întoarse către ea cu
s.r+ncenele ridicate)
8 *e,a co-icS
8 4oarte) S.une--i ce,a))) *+te li-&i #tii să ,or&e#tiS Pistolarul se (+ndi)
8 *inci, 3ise el a.oi) >dinioară ,or&ea- dialectele selliane destul de &ine, dar
cred că a- uitat totul, -ai .u7in înNurăturile)
Susanna% r+se din nou) Era un sunet 3(lo&iu)
8 E#ti un ,ul.oi, $oland, 3ise ea) *%iar e#ti) ?aEe .ăru interesat)
8 S.une o înNurătură în strellerană, îl .o"ti el)
8 Sellian$, îl corectă $oland)
Se (+ndi un -inut, du.ă care rosti ce,a "oarte re.ede #i alunecos 8 lui Eddie i se
.ăru că suna ni7el ca #i c+nd .istolarul ar "i "ăcut (ar(ară cu un lic%id "oarte (ros)
*a"ea ,ec%e de o să.tă-+nă, să s.une-) ;n ti-. ce ,or&i, $oland 3+-&i) ?aEe
3+-&i #i el)
8 *e însea-năS
$oland îl cu.rinse un -o-ent cu &ra7ul .e du.ă u-eri)
8 *ă a,e- -ulte lucruri de ,or&it)
19
– Noi sunte- *a-tet, înce.u $oland, ceea ce însea-nă un (ru. de oa-eni .e
care îi une#te soarta) 4iloso"ii din re(iunea -ea s.uneau că un *a-tet nu .oate "i
destră-at dec+t de -oarte sau de trădare) ;n,ă7ătorul -eu, *ort, s.unea că din
-o-ent ce -oartea #i trădarea sunt #i ele s.i7e la roata lui *a, o ast"el de unitate
nu .oate "i niciodată destră-ată) Pe -ăsură ce trec anii #i eu ,ăd -ai -ulte
lucruri, aNun( să î-.ărtă#esc din ce în ce -ai -ult .ărerea lui *ort)
4iecare -e-&ru al unui *a-tet e ca o .iesă de .u33le) 6uată sin(ură, "iecare
.iesă este un -ister, dar c+nd sunt .use laolaltă, alcătuiesc o i-a(ine))) sau o
parte a unei i-a(ini) S-ar .utea să "ie ne,oie de "oarte -ulte *a-tet-uri .entru a
de"initi,a o i-a(ine) Nu tre&uie să "i7i sur.rin#i dacă desco.eri7i că ,ie7ile ,oastre
s-au atins în -oduri .e care .+nă acu- nu le-a7i -ai ,ă3ut) Pentru înce.ut, "iecare
dintre ,oi trei este ca.a&il să cunoască (+ndurile celorlal7i)))
8 Po"ti-S "ăcu Eddie)
8 /#a e) ;-.ăr7i7i at+t de natural (+ndurile, înc+t nici nu ,-a7i dat sea-a de asta,
dar a#a este) 4ără îndoială, .entru -ine e -ai u#or să ,ăd, întruc+t eu nu sunt un
-e-&ru .lin al acestui *a-tet 8 .oate "indcă nu sunt din lu-ea ,oastră 8 #i ast"el
nu de7in co-.let acest dar) ot totu#i să ,ă tri-it (+nduri) Susanna%))) 7i-aduci
a-inte c+nd era- în cercS
8 Da) Mi-ai s.us să dau dru-ul de-onului la co-anda ta) Dar nu ai s.us-o cu
,oce tare)
8 Eddie))) 7i-a-inte#ti c+nd era- în .oiana ursului #i te-a atacat liliacul -ecanicS
8 Da) Mi-ai s.us să -ă las Nos)
8 Nici n-a desc%is (ura, Eddie, re.lică Susanna%)
8 Ca da, a desc%is-oX /i 0ipat4 Te-a- au#it, &ătr+neX
8 Si(ur că a- 7i.at, dar a- "ăcut-o cu mintea) Pistolarul se întoarse către ?aEe)
8 Tu-7i aduci a-inteS ;n casăS
8 *+nd sc+ndura de care tră(ea- nu ,oia să se des.rindă, -i-ai s.us să tra( de
cealaltă) Dar dacă tu nu--i .o7i citi (+ndurile, $oland, de unde ai #tiut în ce
&ucluc suntS
8 /- /$#ut) N-a- au3it ni-ic, dar a- /$#ut 8 doar .u7in, ca .rintr-un (ea-
-urdar) >c%ii lui îi scrutară atent) /ceste a.ro.ieri #i su.ra.uneri a -in7ilor se
nu-esc *hef, un cu,+nt care însea-nă -ulte alte lucruri în li-&a ori(inară a
Gec%ii 6u-i 8 a.ă, na#tere #i "or7ă a ,ie7ii sunt doar trei dintre ele) 4i7i con#tien7i
de el) Deoca-dată, asta-i tot ce ,reau)
8 Po7i "i con#tient de un lucru în care nu cre3iS între&ă Eddie) $oland 3+-&i)
8 4i7i doar cu -intea desc%isă)
8 /sta .ot "ace)
8 $olandS inter,eni ?aEe) *re3i că Ete ar .utea să "acă .arte din *a-tet-ul
nostruS Susanna% sur+se) $oland, nu)
8 /cu- nu sunt .re(ătit nici să .resu.un, dar î7i s.un un lucru, ?aEeA -ă
(+ndesc de o &ună &ucată de ,re-e la .rietenul tău &lănos) Ka nu e în to7i #i toate,
iar coinciden7ele încă eDistă))) dar &rusca a.ari7ie a unui &ill'-&u-&ler care încă-#i
a-inte#te de oa-eni -ie nu -i se .are toc-ai înt+-.lătoare)
/runcă "iecăruia c+te o .ri,ire)
8 Goi înce.e eu) Eddie ,a ,or&i du.ă -ine, continu+ndu--i .o,estea) /.oi
Susanna%) ?aEe, tu ,ei ,or&i la ur-ă) CineS
To7i încu,iin7ară -ut)
8 Cun, 3ise $oland) Noi sunte- *a-tet 8 unul dintre -ultele) Să încea.ă
.ala,rele)
2#
Discu7ia se .relun(i .+nă la a.us, întreru.+ndu-se doar c+t ei să -ăn+nce %rană
rece #i, c+nd se înc%eie, Eddie se si-7ea ca #i c+nd ar "i re3istat douăs.re3ece
runde (rele î-.otri,a lui Su(ar $a' 6eonard) Nu se -ai îndoia că 9î-.ăr7eau
acela#i *hef:, cu- s.unea $olandM el #i ?aEe c%iar .ăreau să "i trăit unul ,ia7a
celuilalt în ,isele lor, ca #i c+nd ar "i "ost două Nu-ătă7i ale aceluia#i între()
$oland înce.u cu ce se înt+-.lase su& -un7i, unde se înc%eiase .ri-a ,ia7ă a lui
?aEe în lu-ea aceea) Po,esti des.re ,or&ele sc%i-&ate cu o-ul în ne(ru #i
cu,intele ocolite ale lui Walter des.re o Cestie #i des.re cine,a .e care el îl
nu-ise Străinul 4ără G+rstă) Gor&i des.re straniul #i derutantul ,is .e care îl
a,usese, un ,is în care între(ul uni,ers "usese în(%i7it de o ra3ă de "antastică
lu-ină al&ă) Ti des.re "elul în care, la ca.ătul acelui ,is, "usese un sin(ur "ir de
iar&ă .ur.urie)
Eddie se uită la ?aEe #i "u ui-it să ,adă #tiin7a 8 recunoa+terea 8 din oc%ii
&ăiatului)
21
Păr7i din această .o,este Eddie le au3ise &ol&orosite de $oland în .erioada lui
de delir, dar .entru Susanna% era ce,a nou, a#a că ascultă cu oc%ii -ari c+t ce.ele)
*+nd $oland re.etă lucrurile .e care i le s.usese Walter, recunoscu "r+nturi din
.ro.ria sa lu-e, ase-enea unor re"leDii într-o o(lindă s.artăA auto-o&ile, cancer,
rac%ete către lună, inse-inare arti"icială) Nu a,ea idee cine .utea "i Cestia, dar
recuno#tea nu-ele Străinului 4ără G+rstă dre.t o ,aria7iune a nu-elui Merlin,
-a(icianul des.re care se &ănuia că diriNase din u-&ră ac7iunile re(elui /rt%ur)
Din ce în ce -ai curios)
$oland .o,esti cu- se tre3ise #i-l (ăsise .e Walter -ort de -ul7i ani 8 ti-.ul
3&urase cu-,a, .oate o sută de ani, .oate cinci sute) ?aEe ascultă, cu"undat într-o
tăcere născută din "ascina7ie, c+nd .istolarul .o,esti cu- aNunsese la -ar(inea
Mării Gestului, cu- .ierduse două de(ete de la -+na drea.tă #i cu- îi alesese .e
Eddie #i Susanna% înainte să-l înt+lnească .e ?acE Mort, al treilea -e-&ru)
Pistolarul "ăcu se-n s.re Eddie, care continuă .o,estea cu ,enirea ursului -are)
8 S%ardiESX eDcla-ă ?aEe intero(ati,) Dar ăsta e nu-ele unei c$r0i4 > carte din
lu-ea noastr$4 / "ost scrisă de un o- care a scris #i cartea aia cele&ră des.re
ie.uri)))
8 $ic%ard /da-sX stri(ă Eddie) Ti cartea des.re ie.uri se c%e-a ,atership
(oFn4 ?tiam eu că #tiu nu-ele de unde,aX Dar cu- e .osi&il asta, $olandS *u-
se "ace că oa-eni din lu-ea ta #tiu des.re lucruri din lu-ea noastrăS
8 Doar eDistă u#i, nu-i a#aS răs.unse $oland) N-a- ,ă3ut noi oare deNa .atru
dintre eleS *re3i că înainte n-au eDistat sau că nu ,or -ai eDista de aici încoloS
8 Dar)))
8 To7i a- ,ă3ut ur-ele lăsate de lu-ea ,oastră în a -ea, iar c+nd a- "ost în
ora#ul ,ostru NeB UorE, a- ,ă3ut ur-e ale lu-ii -ele în a ,oastră) /- ,ă3ut
pistolari) MaNoritatea erau -olco-i #i len7i, dar tot .istolari erau, e,ident -e-&ri
ai .ro.riului lor *a-tet stră,ec%i)
8 $oland, nu erau dec+t .oli7i#ti) 6e dai .rea -ult credit)
8 Nu #i ulti-ul) *+nd eu #i ?acE Mort era- în sta7ia de -etrou, acela a.roa.e --
a do&or+t) De n-a# "i a,ut un noroc c%ior 8 a-narul lui Mort 8 ar "i #i "ăcut-o)
/cela))) i-a- ,ă3ut oc%ii) Ttia c%i.ul tatălui lui) *red că-l #tia "oarte &ine) Ti
atunci))) 7i-a-inte#ti nu-ele clu&ului lui Cala3arS
8 Si(ur, s.use Eddie) Turnul ;nclinat) Dar .utea "i o coinciden7ăM tu însu7i ai
s.us-oA *a nu e în to7i #i-n toate)
$oland a.ro&ă cu o -i#care a ca.ului)
8 *%iar că se-eni cu *ut%&ert))) Mi-a-intesc ce,a ce a s.us c+nd era- co.ii)
Plănuia- o eD.edi7ie nocturnă în ci-itir #i /lain nu ,oia să ,ină) S.unea că se
te-e să nu o"ense3e u-&rele stră-o#ilor lui) *ut%&ert a r+s de el) / s.us că
re"u3ă să creadă în "anto-e .+nă c+nd nu .rinde una cu din7ii)
8 Cra,o luiX eDcla-ă Eddie) Cra,oX $oland 3+-&i)
8 Mă (+ndea- eu c-o să-7i .lacă) >ricu-, să lăsă- "anto-a asta deoca-dată)
Mer(i -ai de.arte cu .o,estea)
Eddie descrise ,i3iunea .e care o a,usese atunci c+nd $oland aruncase "alca în
"oc 8 cea cu c%eia #i tranda"irul) ;#i .o,esti ,isul #i cu- intrase .e u#a
restaurantului To- #i Gerr' 8 Delicatese artistice #i .ătrunsese .e un c+-. de
tranda"iri do-inat de un Turn înalt de culoarea "unin(inei) Gor&i des.re
întunericul care ie#ise .e (ea-urile lui, alcătuind o "or-ă .e cer, adres+ndu-i-se
direct lui ?aEe acu-, întruc+t ?aEe asculta cu o concentrare a,idă #i o -irare
cresc+ndă) ;ncercă să trans-ită o .arte din eDaltarea #i teroarea care
caracteri3aseră ,isul #i ,ă3u în oc%ii lor 8 în ai lui ?aEe, cel -ai -ult 8 "ie că
strădania sa a,ea un e"ect -ai -are dec+t cel s.erat))) "ie că #i ei în#i#i a,useseră
,isul acela)
Po,esti cu- -erseseră îna.oi .e ur-ele lăsate de S%ardiE s.re Portalul =rsului
#i cu-, atunci c+nd li.ise urec%ea de el, î#i a-intise de 3iua c+nd î#i con,insese
"ratele să-l ducă la Dutc% Hill ca să ,adă *onacul) Gor&i des.re cu.ă #i des.re ac,
#i des.re "a.tul că indica7iile acului de,eniseră inutile odată ce î#i dăduseră sea-a
că .uteau ,edea e"ectul Grin3ii asu.ra lucrurilor .e care ea le atin(ea, .+nă #i
asu.ra .ăsărilor din înaltul cerului)
Din acest .unct, .o,estea "u continuată de Susanna%) *+t ti-. ,or&i ea des.re
"elul în care Eddie înce.use să cio.lească o ,ersiune a c%eii, ?aEe stătu întins .e
s.ate, cu -+inile î-.letite su& ca., #i .ri,i cur(erea lentă a norilor s.re ora#,
ur-+nd un nea&ătut traseu .e direc7ia sud-est) 4or-a lor .recisă de-onstra
.re3en7a Grin3ii la "el de clar cu- "u-ul care iese dintr-un %orn arată direc7ia
,+ntului)
;nc%eie cu .o,estea -odului în care, în s"+r#it, îl aduseseră .e ?aEe în lu-ea lui
$oland, înc%i3+nd "alia care &ră3da a-intirile &ăiatului #i ale .istolarului la "el de
&rusc #i de co-.let cu- înc%isese Eddie u#a din cercul ,or&elor) Sin(urul lucru
.e care îl lăsă .e dina"ară nu era de "a.t unul i-.ortant 8 cel .u7in, nu încă) ;n
de"initi,, nu su"erise (re7uri di-inea7ă #i o -enstrua7ie li.să nu înse-na, în sine,
ni-ic) *u- ar "i s.us $oland, aceea era o .o,este care .utea ră-+ne -ai &ine
.entru altă 3i)
Ti totu#i, c+nd înc%eie, o sur.rinse dorin7a de a .utea uita ce s.usese Tu#a
Talit%a atunci c+nd ?aEe a"ir-ase că acu- aceasta era casa luiA Heii ai'$ mil$ de
tine, atunci, c$ci soarele apune peste lumea asta. ?i apune pentru totdeauna.
8 Ti acu- e r+ndul tău, ?aEe, s.use $oland)
Căiatul se ridică în ca.ul oaselor #i se uită s.re 6ud, unde "erestrele tur nurilor
,estice re"lectau lu-ina de du.ă-a-ia3ă t+r3ie în "alduri aurii)
8 Totul e o ne&unie, -ur-ură el, însă a.roa.e că are lo(ică) *a un ,is atunci
c+nd te tre3e#ti)
8 *red că te .ute- aNuta să-i dai un sens, s.use Susanna%)
8 Poate că da) *el .u7in, -ă .ute7i aNuta să -ă (+ndesc la tren) Eu, unul, --a-
săturat să-ncerc să-i dau de ca. lui Claine) Tti7i .rin ce a trecut $oland c+nd trăia
două ,ie7i în acela#i ti-., a#a că .este .artea asta .ot sări) >ricu-, nu cred că a#
.utea eD.lica ,reodată ce a înse-nat, #i nici nu ,reau s-o "ac) / "ost ori&il) *red
că ar "i -ai &ine să înce. cu eseul -eu "inal, .entru că atunci a- înce.ut în s"+r#it
să--i s.un că .oate toată trea&a asta nu ,a dis.ărea .ur #i si-.lu)
Se uită sole-n la ei, .e r+nd)
8 /tunci --a- dat &ătut)
22
?aEe ,or&i .+nă dincolo de a.usul soarelui)
6e s.use tot ce-#i .utea a-inti, înce.+nd cu eseul Cum -n0ele" eu ade/$rul #i
ter-in+nd cu -onstruosul Gardian care ie#ise literal-ente din le-năria casei
.entru a-l ataca) *eilal7i trei ascultară "ără a-l întreru.e -ăcar o dată)
*+nd înc%eie, $oland se întoarse s.re Eddie, cu oc%ii lu-ina7i de un a-estec de
e-o7ii .e care acesta îl luă la înce.ut dre.t -irare) /.oi î#i dădu sea-a că ,edea
o surescitare .uternică))) #i o tea-ă .ro"undă) I se uscă (ura) Deoarece dacă
Roland se te-ea)))
8 Te -ai îndoie#ti, Eddie, că lu-ile noastre se su.ra.unS El clătină din ca.)
8 Si(ur că nu) /- u-&lat .e aceea#i stradă +i am f$cut-o -n hainele lui4
Dar))) ?aEe, .ot să ,ăd cartea aiaS Charlie, trenule0ul &u-uu.
?aEe se întinse du.ă (%io3dan, dar $oland îi o.ri -+na)
8 Nu încă, 3ise el) ;ntoarce-te la terenul (ol, ?aEe) Mai s.une o dată .artea aia)
;ncearcă să-7i a-inte#ti totul)
8 Poate că ar tre&ui să -ă %i.noti3e3i, rosti ?aEe e3itant) *u- ai -ai "ăcut-o o
dată la %altă)
$oland clătină din ca.)
8 Nu e ne,oie) *e 7i s-a înt+-.lat .e terenul acela a "ost cel -ai i-.ortant lucru
din ,ia7a ta, ?aEe) Din toate ,ie7ile noastre) ;7i .o7i a-inti sin(ur totul)
/#a că ?aEe -ai .o,esti o dată) 6e era clar tuturor că eD.erien7a trăită de el .e
terenul ,iran unde se a"lase c+nd,a restaurantul To- #i Gerr' era ini-a secretă a
*a-tet-ului .e care îl î-.ăr7eau cu to7ii) ;n ,isul lui Eddie, Delicatese artistice era
încă în .icioareM în realitatea lui ?aEe, "usese de-olat, dar în a-&ele ca3uri era un
loc cu o .utere enor-ă, talis-anică) $oland nu se îndoia nici că terenul (ol, cu
cără-i3ile lui s.arte #i cio&urile de sticlă, era o altă ,ersiune a ceea ce Susanna%
cuno#tea dre.t Ganele #i a locului .e care îl ,ă3use el la "inele ,i3iunii .e care o
a,usese în locul oaselor)
;n ti-. ce de.ăna .entru a doua oară această .arte a .o,e#tii sale, ,or&ind "oarte
încet acu-, ?aEe desco.eri că ceea ce s.usese .istolarul era ade,ăratA î#i a-intea
-ntr-ade/$r totul) Me-oria i se î-&unătă7i .+nă într-at+t înc+t a.roa.e i se .ăru că
retrăie#te eD.erien7a) 6e s.use de .ancarta .e care scria că un co-.leD re3iden7ial
de luD nu-it Turtle Ca' era .ro(ra-at să se ridice .e locul unde înainte se a"lase
restaurantul To- #i Gerr') ;#i a-inti c%iar #i .oe3ioara scrisă cu s.ra'-ul .e (ard,
#i le-o recităA
Ge3i KEST>/S/ c+t e de -areX
Poartă lu-ea toată în s.inare)
Să te Noci ,oios de ,rei
=r-ea3ă G$IND/ a3i, ce staiX
Susanna% -ur-urăA
8 9G+nde#te-ncet #i totu#i &l+ndM ;n -intea ei noi stă- oric+nd))): Nu a#a
continua, $olandS
8 Po"ti-S între&ă ?aEe) *e să continueS
8 > .oe3ie .e care a- în,ă7at-o în co.ilărie, s.use $oland) E o altă coneDiune,
una care ne s.une cu ade,ărat ce,a, de#i nu sunt si(ur că e un lucru .e care a,e-
ne,oie să-l #ti-))) Totu#i, nu #tii niciodată c+nd î7i .rinde &ine o in"or-a7ie în
.lus)
8 Douăs.re3ece .ortaluri le(ate între ele de #ase Grin3i, s.use Eddie) Noi a-
înce.ut de la =rs) Nu -er(e- dec+t .+nă în -iNloc 8 la Turn 8 dar dacă ne-a-
duce .+nă la celălalt ca.ăt, a- aNun(e la Portalul Kestoasei, nu-i a#aS
$oland a.ro&ă din ca.)
8 Sunt si(ur de asta)
8 Portalul Kestoasei, rosti ?aEe (+nditor, rosto(olind cu,intele în (ură, .ăr+nd să
le (uste)
/.oi înc%eie s.un+ndu-le din nou de -inunata ,oce a corului, de în7ele(erea
"a.tului că erau c%i.uri #i .o,e#ti #i istorii .retutindeni, #i de credin7a sa tot -ai
"er-ă că dăduse .este ce,a "oarte a.roa.e de s+-&urele între(ii eDisten7e) 6a
s"+r#it, le s.use din nou cu- (ăsise c%eia #i ,ă3use tranda"irul) *+nd a-intirea se
co-.letă, ?aEe înce.u să .l+n(ă, de#i nu .ărea con#tient de asta)
8 *+nd s-a desc%is, a- o&ser,at că -iNlocul era de cel -ai lu-inos (al&en .e
care l-a- ,ă3ut în ,ia7a -ea) 6a înce.ut a- cre3ut că era .olen #i că .ărea
lu-inos doar "iindcă totul .e terenul acela .ărea a#a) P+nă #i a te uita la
a-&alaNele ,ec%i de &atoane de ciocolată #i la sticlele (oale de &ere era ca #i c+nd
te-ai uita la cele -ai reu#ite ta&louri .e care le-ai ,ă3ut ,reodată) Doar atunci -i-
a- dat sea-a că era un soare) Ttiu că sună de.lasat, dar asta era) Ti nu era doar
unul, ci -ai -ul7i) Erau)))
8 Erau to0i sorii, -ur-ură $oland) Era tot ce este real)
8 DaX Ti era corect 8 dar era #i "re+it) Nu .ot eD.lica în ce fel era (re#it, dar era)
Erau ca două &ătăi de ini-ă, una înăuntrul celeilalte, iar cea dinăuntru era
&olna,ă) Sau in"ectată) Ti atunci a- le#inat)
23
– Tu ai ,ă3ut acela#i lucru în "inalul ,isului tău, $oland, nu-i a#aS între&ă
Susanna% cu o ,oce îndulcită de -irare) 4irul de iar&ă .e care l-ai ,ă3ut la
s"+r#itul lui))) ai cre3ut că "irul acela era .ur.uriu "iindcă era stro.it cu ,o.sea)
8 Nu în7ele(i, s.use ?aEe) Într-ade/$r era .ur.uriu) *+nd l-a- ,ă3ut a#a cu- era
de "a.t, era purpuriu) Nu se-ăna cu niciun alt "ir de iar&ă) Go.seaua era doar un
ca-u"laN) /#a cu- Gardianul s-a ca-u"lat ca să arate ca o casă ,ec%e #i .ărăsită)
Soarele aNunsese la ori3ont) $oland îl între&ă .e ?aEe dacă le .utea arăta acu-
cărticica Charlie, trenule0ul &u-uu #i a.oi să le-o citească) ?aEe le-o dădu) /t+t
Eddie, c+t #i Susanna% .ri,iră co.erta îndelun()
8 /- a,ut cartea asta c+nd era- -ic, s.use Eddie .+nă la ur-ă) Gor&i .e tonul
.lat al si(uran7ei de.line) /.oi ne-a- -utat din [ueens în CrooEl'n 8 nu a,ea-
nici .atru ani 8 #i a- .ierdut-o) Dar -i-a-intesc i-a(inea de .e co.ertă) Ti
si-7ea- ce si-7i #i tu, ?aEe) Nu--i .lăcea) Nu a,ea- încredere în el)
Susanna% ridică .ri,irea s.re Eddie)
8 Ti eu a- a,ut-o 8 cu- a# .utea uita ,reodată "eti7a cu nu-ele -eu))) de#i,
desi(ur, .e atunci era nu-ele -eu -iNlociu) Ti trenul î-i tre3ea acelea#i
senti-ente) Nu--i .lăcea #i nu a,ea- încredere în el) 6o,i co.erta căr7ii cu
de(etul, a.oi i-o dădu lui $oland) Mi se .ărea că 3+-&etul acela era "als de la un
ca.ăt la celălalt)
$oland îi aruncă o .ri,ire .asa(eră, du.ă care întoarse oc%ii s.re Susanna%)
8 Ti tu ai .ierdut eDe-.larul tăuS
8 Da)
8 Ti .un .ariu că #tiu c+nd, 3ise Eddie) Susanna% încu,iin7ă)
8 Pun .ariu că #tii) / "ost du.ă ce o-ul acela -i-a aruncat cără-ida în ca.) >
a,ea- c+nd a- .ornit s.re nord, la nunta -ătu#ii /l&astre) > a,ea- în tren) Mi-
a-intesc, .entru că-l tot între&a- .e tata dacă ne tra(e *%arlie) Nu /oiam să "ie
*%arlie, întruc+t noi tre&uia să aNun(e- la Eli3a&et%, NeB ?erse', #i credea- că
*%arlie nu .utea duce oriunde) N-a aNuns el cu-,a să .li-&e co.ii în Nurul unei
"a&rici de Nucării sau ce,a ase-ănător, ?aEeS
8 6a un .arc de distrac7ii)
8 Da, si(ur că da) E o ilustra7ie cu el .li-&+nd co.ii .rin .arcul acela, la
s"+r#itul căr7ii, nu-i a#aS To7i 3+-&esc #i r+d, doar că -ie întotdeauna -i s-a .ărut
că de "a.t stri(au să "ie lăsa7i să co&oare)
8 DaX "ăcu ?aEe) Da, c%iar a#aX 3Cact a#aX
8 *redea- că *%arlie ne ,a duce acasă la el 8 oriunde ar "i "ost asta 8 #i nu la
nunta -ătu#ii -ele, #i că niciodată nu ne ,a .er-ite să ne întoarce- acasă la noi)
8 Nici nu te -ai .o7i întoarce acasă, -ur-ură Eddie #i î#i trecu, a(itat, -+inile
.rin .ăr)
8 *+t a- stat în trenul acela, n-a- ,rut să dau dru-ul căr7ii din -+nă) Mi-
a-intesc c%iar ce (+ndea-A 9Dacă încearcă să ne ră.ească, o să-i ru. .a(inile
.+nă se dă &ătut): Dar si(ur că a- aNuns acolo unde tre&uia, #i încă la ti-.) Tati
--a dus în "a7ă, ca să ,ăd loco-oti,a) Era una diesel, nu cu a&ur, #i î-i a-intesc
că asta --a &ucurat) /.oi, du.ă nuntă, Mort acela -i-a aruncat cără-ida în ca. #i
a- stat în co-ă -ult ti-.) Du.ă aceea nu l-a- -ai ,ă3ut niciodată .e Charlie,
trenule0ul &u-uu) P+nă acu-) E3ită, a.oi adău(ăA Din c+te #tiu, ăsta ar .utea "i
eDe-.larul -eu))) sau al lui Eddie)
8 Da, #i .ro&a&il că este, s.use Eddie) Era .alid la "a7ă #i sole-n))) #i a.oi r+nNi
ca un co.il) 9Ge3i KEST>/S/, e #ireată, daS Toate lucrurile sluNesc Grinda):
$oland se uită s.re ,est)
8 Soarele -er(e la culcare) *ite#te .o,estea, ?aEe, înainte să .ierde- lu-ina)
?aEe întoarse la .ri-a .a(ină, le arătă desenul cu -ecanicul Co& în ca&ina lui
*%arlie #i înce.uA
8 9Co& CrooEs era -ecanic de loco-oti,ă .entru co-.ania de căi "erate 6u-ea
de MiNloc, .e se(-entul St 6ouis8To.eEa))):
24
– 9...#i, din c+nd în c+nd, co.iii îl aud .e *%arlie c+nt+ndu-#i ,ec%iul c+ntec cu
,ocea lui Noasă, (roasă:, înc%eie ?aEe)
6e arătă ulti-a ilustra7ie 8 co.iii ,eseli care .oate că, de "a.t, stri(au 8 #i a.oi
înc%ise cartea) Soarele se dusese la culcareM cerul era .ur.uriu)
8 Ei, nu se .otri,e#te perfect, s.use Eddie, ci e -ai -ult ca un ,is în care a.a
cur(e uneori la dealM totu#i, se .otri,e#te destul de &ine c+t să -ă s.erie 3dra,ăn)
/ceasta este 6u-ea de MiNloc 8 teritoriul lui *%arlie) Doar că aici nu-ele lui nu e
*%arlie) /ici, nu-ele lui este Monoul Claine)
$oland se uita la ?aEe)
8 Tu ce cre3iS între&ă el) /r tre&ui să ocoli- ora#ulS Să nu ne a.ro.ie- de
trenul ăstaS
?aEe se (+ndi, cu ca.ul .lecat, cu -+inile -i#c+ndu-i-se .rin &lana deasă #i
-ătăsoasă a lui Ete)
8 Mi-ar .lăcea, rosti el într-un "inal, dar dacă a- în7eles eu &ine cu- stă trea&a
cu *a-ul, cred că n-ar tre&ui să "ace- asta)
$oland încu,iin7ă tăcut)
8 Dacă a#a este *a-ul, nici nu se -ai .une .ro&le-a dacă tre&uie sau nu să
"ace- astaM dacă a- încerca să-l ocoli-, a- constata că sunte- "or7a7i să "ace-
cale întoarsă) ;n ca3ul ăsta, e -ai &ine să î-&ră7i#ă- direct ine,ita&ilul, dec+t să-l
a-+nă-) Tu ce cre3i, EddieS
Eddie -edită la "el de -ult ca ?aEe) Nu ,oia să ai&ă de-a "ace cu un tren ,or&itor
care -er(ea sin(ur #i, indi"erent dacă-i s.uneai *%arlie, trenule7ul =u-uu, sau
Monoul Claine, tot ce le .o,estise #i citise ?aEe su(era că era o trea&ă tare
nasoală) /,eau însă de .arcurs o distan7ă considera&ilă #i unde,a, la ca.ătul
dru-ului, se a"la lucrul .e care îl căutau ei) Ti c+nd a,u (+ndul acesta, Eddie
desco.eri cu ui-ire că #tia eDact ce credea #i ce ,oia) $idică .ri,irea #i .oate
.entru înt+ia oară de c+nd ,enise .e lu-ea aceea, î#i a7inti oc%ii că.rui în cei
al&a#tri ai lui $oland)
8 Greau să stau .e acel c+-. de tranda"iri #i ,reau să ,ăd Turnul de acolo) Nu
#tiu ce ur-ea3ă du.ă aia) Pro&a&il ne a#tea.tă .e to7i -oartea, dar nu--i .asă)
Greau să stau acolo) Presu.un că nu--i .asă dacă Claine e dia,olul #i dacă trenul
stră&ate iadul în dru- s.re Turn) Gote3 să -er(e-)
$oland încu,iin7ă #i se întoarse s.re Susanna%)
8 Păi, eu n-a- a,ut ,ise cu Turnul ;ntunecat, s.use ea, ca să .ot anali3a
.ro&le-a la ni,elul acesta 8 ni,elul dorin7ei, cred că s-ar nu-i) Dar a- aNuns să
cred în *a #i nu-s at+t de insensi&ilă înc+t să nu--i dau sea-a c+nd cine,a -ă
&ate cu cioturile de(etelor în ca. #i--i s.uneA 9;ntr-acolo, idioato): Dar tu,
$olandS Tu ce cre3iS
8 *red că a- ,or&it destul .e 3iua de a3i #i că e ti-.ul să luă- o .au3ă .+nă
-+ine)
8 *u- ră-+ne cu Ahici "hicitoare ce-i4.... între&ă ?aEe) Grei să te ui7i la eaS
8 Go- a,ea ti-. .entru asta în altă 3i, răs.unse $oland) Hai să ne culcă-)
25
Dar .istolarul ră-ase trea3 -ult ti-., #i c+nd ro.otul rit-ic de to&e reînce.u, el
se ridică #i se îna.oie la dru-) $ă-ase cu .ri,irea îndre.tată către .od #i ora#)
;ntr-ade,ăr, era di.lo-at, a#a cu- &ănuia Susanna%, #i #tiuse că trenul era
ur-ătorul .as .e dru-ul .e care îl a,eau de "ăcut, a.roa.e din -o-entul în care
au3ise de el))) dar si-7ise că ar "i i-.rudent să o s.ună cu ,oce tare) Eddie, în
s.ecial, ura să "ie î-.ins de la s.ateM c+nd si-7ea că se înt+-.la asta, lăsa .ur #i
si-.lu &ăr&ia în .ie.t, în"i(ea .icioarele în .ă-+nt, "ăcea (lu-e .roste#ti #i se
încă.ă7+na ca un cat+r) De data aceasta ,oin7a lui era #i a lui $oland, totu#i asta nu
înse-na că nu-l .utea contra3ice oric+nd .e .istolar) Era -ai si(ur să lucre3e cu
-ănu#i #i era #i -ai si(ur să între&e în loc să .rocla-e)
Se întoarse .entru a -er(e îna.oi))) #i -+na-i 3&ură la ar-ă c+nd ,ă3u o siluetă
întunecată st+nd la -ar(inea dru-ului #i uit+ndu-se la el) Nu scosese .istolul, dar
nici -ult nu -ai a,usese .entru a o "ace)
8 Mă (+ndea- eu că nu ,ei .utea dor-i du.ă -icul s.ectacol de adineaori,
s.use Eddie)
8 Nu te-a- au3it) ;nce.i să în,e7i))) doar că de data asta .u7in a li.sit să nu te
ale(i cu un (lon7 în &urtă)
8 Nu --ai au3it "iindcă e#ti .reocu.at de .rea -ulte lucruri)
Eddie i se alătură #i $oland ,ă3u, c%iar #i la lu-ina stelelor, că nu-l .ăcălise
c+tu#i de .u7in) $es.ectul lui "a7ă de Eddie continua să crească) De *ut%&ert îi
aducea el a-inte, dar în -ulte "eluri Eddie îl de.ă#ise deNa)
(ac$-l su'estime#, (+ndi $oland, m-a+ putea fri"e oric%nd. Iar dac$ -l
de#am$"esc ori dac$ fac ce/a care lui -i /a mirosi a tr$dare, pro'a'il c$ /a
-ncerca s$ m$ ucid$.
8 Tu la ce te (+nde#ti, EddieS
8 6a tine) 6a noi) Greau să #tii ce,a) *red că .+nă-n seara aceasta a- .resu.us
că deNa #tii) /cu- nu -ai sunt si(ur)
8 S.une--i, atunci)
G+ndi din nouA Ce 'ine seam$n$ cu Cuth'ert4
8 Sunte- cu tine .entru că a#a tre&uie să "ie 8 ăsta e *a-ul tău a"urisit) Dar
sunte- cu tine #i .entru că /rem să "i-) Ttiu că a#a stau lucrurile în .ri,in7a -ea
#i a lui Susanna%, #i sunt a.roa.e si(ur că #i-n .ri,in7a lui ?aEe) /i o -inte
stra#nică, &ătr+nul -eu a-ic întru *hef, dar cred că o 7ii într-un adă.ost antiaerian,
"iindcă e al nai&ii de (reu să aNun(i la ea) Greau să-l ,ăd, $oland) Price.i ce-7i
s.unS 7reau s$ /$d Turnul.
Se uită atent la c%i.ul lui $oland, a.arent nu ,ă3u ce s.erase să (ăsească acolo
#i ridică -+inile a eDas.erare)
8 *e ,reau să s.un e că te ro( să -ă la#i de urec%i)
8 Să te las de urec%iS
8 Da) Pentru că nu -ai tre&uie să -ă tra(i du.ă tine) Gin #i sin(ur) 7enim #i
sin(uri) Dacă ai -uri în so-n noa.tea asta, te-a- în(ro.a #i a- -er(e -ai
de.arte) Pro&a&il că n-a- re3ista -ult ti-., dar -ăcar a- -uri .e dru-ul
Grin3ii) !cum în7ele(iS
8 Da) /cu- în7ele()
8 S.ui că -ă în7ele(i #i eu cred că a#a e))) Dar -ă #i cre3iS
Si"ur c$ da, (+ndi el) &nde altunde/a ai tu de mers, 3ddie, -n lumea asta at%t
de str$in$ pentru tine. ?i ce altce/a ai putea s$ faci. !i fi un fermier de r%sul
curcilor.
/sta era o răutate #i o nedre.tate, #tia &ine) Deni(rarea li&erului-ar&itru
con"und+ndu-l cu *a era -ai rău dec+t o &las"e-ieM era o .rostie inutilă)
8 Da, s.use el) Te cred) Pe su"letul -eu, te cred)
8 /tunci, nu te -ai co-.orta ca #i c+nd a- "i o tur-ă de oi #i tu ai "i cio&anul
care -er(e în ur-a noastră, "lutur+nd toia(ul ca nu cu-,a .ro#tii de noi să ie#i-
de .e dru- #i să intră- într-o 3onă cu nisi. -i#cător) Desc%ide-7i -intea către
noi) Dacă ,a "i să -uri- în ora# sau în trenul acela, ,reau să -or #tiind că a- "ost
-ai -ult dec+t un .ion .e ta&la ta de Noc)
$oland si-7i că i se a.rind o&raNii de "urie, însă niciodată nu #tiuse să se -intă
sin(ur) Nu era "urios "iindcă Eddie (re#ea, ci "iindcă îl citise &ine) $oland "usese
atent la e,olu7ia lui, ,ă3use cu- î#i lăsase înc%isoarea tot -ai în s.ate 8 la "el #i
Susanna%, căci #i ea "usese înc%isă 8 #i totu#i su"letul său nu acce.tase nicio cli.ă
.e de.lin do,ada si-7urilor) Su"letul lui ,oia, a.arent, să-i ,adă -ai de.arte ca .e
ni#te creaturi di"erite, in"erioare)
$oland trase ad+nc aer în .ie.t)
8 Pistolarule, iartă--ă, ro(u-te)
Eddie acce.tă, d+nd a"ir-ati, din ca.)
8 Ne .a#te un ura(an de .ro&le-e))) o si-t #i sunt s.eriat de -oarte) Dar nu sunt
.ro&le-ele tale, ci ale noastre) CineS
8 Da)
8 *+t de (ra,ă cre3i că .oate aNun(e situa7ia în ora#S
8 Nu #tiu) Ttiu doar că tre&uie să "ace- tot .osi&ilul să-l .roteNă- .e ?aEe,
"iindcă tu#ica &ătr+nă 3icea că a-&ele ta&ere îl ,or ,rea) ;n .arte, totul de.inde de
c+t ne ,a lua ca să (ăsi- trenul ăla) ;n #i -ai -are .arte de.inde de ce se înt+-.lă
c+nd îl (ăsi-) Dacă a- -ai a,ea doi oa-eni, l-a# .une .e ?aEe într-o cutie #i l-a#
.ă3i cu ar-e în a-&ele .ăr7i) *u- nu a,e-, ,o- -er(e încolona7i 8 eu .ri-ul,
?aEe î-.in(+nd-o .e Susanna% du.ă -ine #i tu în coadă)
8 *+t de -ari .ot "i .ro&le-ele, $olandS 4ă o .resu.unere)
8 Nu .ot)
8 Ca eu cred că .o7i) Nu cuno#ti ora#ul, dar #tii cu- s-au co-.ortat oa-enii din
lu-ea ta de c+nd totul a-nce.ut să se ducă de r+.ă) *+t de -ari .ot "i .ro&le-eleS
$oland se întoarse s.re ro.otul continuu al to&elor #i că3u .e (+nduri)
8 Poate nu "oarte -ari) Presu.un că lu.tătorii care au -ai ră-as sunt &ătr+ni #i
de-orali3a7i) S-ar .utea ca tu c%iar s-o "i ni-erit #i unii să ne o"ere aNutor .e
dru-, cu- a "ăcut *a-tet-ul din $i,er *rossin() S-ar .utea să nici nu-i ,ede- 8 ne
,or ,edea ei, în sc%i-&, ,or ,edea că sunte- înar-a7i, a#a că ,or co&orî ca.etele
în .ă-+nt #i ne ,or lăsa să ne ,ede- de dru-) De nu ,a "i a#a, s.er că se ,or
î-.ră#tia ca #o&olanii, dacă do&or+- c+7i,a)
8 Ti dacă %otărăsc să ri.oste3eS $oland 3+-&i su-&ru)
8 /tunci, Eddie, ne ,o- a-inti cu to0ii c%i.urile ta7ilor no#tri)
>c%ii lui Eddie scli.eau în întuneric) $oland î#i a-inti din nou de *ut%&ert 8
*ut%&ert care s.usese că ,a crede în "anto-e doar atunci c+nd ,a .rinde una în
din7i, *ut%&ert î-.reună cu care î-.ră#tiase odată "iri-ituri de .+ine su& &ra7ul
s.+n3urătorii)
8 Ki-a- răs.uns la toate între&ărileS
8 Nu))) dar cred că acu- ai "ost sincer cu -ine)
8 /tunci, noa.te &ună, Eddie)
8 Noa.te &ună)
Eddie se întoarse #i .lecă) $oland îl înso7i cu .ri,irea) /cu-, că era atent, îl
au3ea))) dar "oarte sla&) > luă #i el îna.oi, du.ă care se întoarse s.re întunericul
unde se a"la ora#ul 6ud)
3 ceea ce '$tr%na a numit u'er. ! spus c$ am'ele ta'ere -l /or /rea. (e data
asta n-o s$ m$ mai la+i s$ cad, nu-i a+a.
5u. 5ici de data asta +i nici alt$ dat$.
El #tia însă ce,a ce niciunul dintre ei nu -ai #tia) Poate că, du.ă discu7ia .e care
toc-ai o a,usese cu Eddie, ar "i tre&uit să le s.ună))) #i totu#i, credea că ,a -ai
.ăstra secretul .u7in ti-.)
;n ,ec%ea li-&ă care odinioară "usese lin"ua franca a lu-ii sale, -aNoritatea
cu,intelor, .recu- *hef #i *a, a,eau -ulte se-ni"ica7ii) *u,+ntul char, însă 8
char din *%arlie, trenule7ul =u-uu, de .ildă 8 a,ea doar una)
Char înse-na -oarte)
%
PODUL ŞI ORAŞUL
1
;nt+lniră a,ionul .ră&u#it trei 3ile -ai t+r3iu)
?aEe îl arătă cu de(etul .ri-ul, la -iNlocul di-ine7ii 8 un licăr de lu-ină ca- la
#ais.re3ece Eilo-etri de.ărtare, ca #i c+nd o o(lindă s-ar "i a"lat în iar&ă) Pe
-ăsură ce se a.ro.iară, ,ă3ură un o&iect -are #i întunecat .e -ar(inea Dru-ului
Mare)
8 Sea-ănă cu o .asăre -oartă, s.use $oland) =na uria#ă)
8 /ia nu-i .asăre, 3ise Eddie) Fla-i un a,ion) Sunt -ai -ult ca si(ur că licărul e
lu-ina care se re"lectă în .ar&ri3ul carlin(ii)
> oră -ai t+r3iu, stăteau în lini#te .e -ar(inea dru-ului #i se uitau la antica
e.a,ă) Trei ciori durdulii #edeau coco7ate .e su.ra"a7a coNită a "u3elaNului,
%ol&+ndu-se insolent la nou-,eni7i) ?aEe des.rinse o .iatră de .e dru- #i o aruncă
s.re ele) *iorile se ridicară (reoaie în aer, c+r+ind cu indi(nare)
> ari.ă se ru.sese în ur-a .ră&u#irii #i 3ăcea la trei3eci de -etri distan7ă, o
u-&ră ca o .lacă de sur" în iar&a înaltă) $estul a,ionului era a.roa.e intact)
Par&ri3ul se cră.ase într-o eD.lo3ie de "iricele acolo unde îl lo,ise ca.ul .ilotului)
;n e.icentru era o .ată -are, de culoarea ru(inii)
Ete -erse săltat s.re locul unde .alele ru(inite ale elicelor se ridicau din iar&ă,
le adul-ecă, a.oi se întoarse de(ra&ă la ?aEe)
>-ul din carlin(ă era o -u-ie aco.erită de .ra", î-&răcată într-o ,estă de .iele
că.tu#ită #i o cască ce a,ea o 7intă în cre#tet) Cu3ele-i dis.ăruseră #i din7ii erau
eD.u#i într-o (ri-asă "inală a dis.erării) De(ete care odată "useseră -ari c+t ni#te
c+rna7i, dar care acu- nu erau dec+t oase aco.erite de .iele, str+n(eau -an#a)
Keasta era ad+ncită acolo unde se lo,ise de .ar&ri3 #i $oland &ănuia că sol3ii
,er3ui-(ri care-i aco.ereau .artea st+n(ă a "e7ei erau tot ce -ai ră-ăsese din
creier) *a.ul -ortului era lăsat .e s.ate, ca #i c+nd ar "i "ost si(ur, c%iar #i-n cli.a
-or7ii, că ar .utea recuceri cerul) /ri.a ră-asă se i7ea din iar&a &iruitoare) Pe ea
era o e-&le-ă #tearsă, în"ă7i#+nd un .u-n care str+n(ea un "ul(er)
8 Se .are că Tu#a Talit%a a (re#it, totu#i, #i că &ătr+nul al&inos a a,ut dre.tate,
s.use Susanna% cu o ,oce -irată) /cesta tre&uie să "ie Da,id [uicE, .rin7ul
.roscris) =ită-te c+t e de -are, $oland 8 tre&uie să-l "i uns cu ali"ii ca să-l .oată
îndesa în carlin(ăX
$oland încu,iin7ă) *ăldura #i anii scur#i trans"or-aseră o-ul din .asărea
-ecanică într-un si-.lu sc%elet în"ă#urat în .iele uscată, însă el încă ,edea ce lat
"usese în u-eri #i ce -asi, era ca.ul lui de"or-at)
8 /st"el că3u 6ord Pert%, rosti el, #i .ă-+ntul s-a cutre-urat su& tunet) ?aEe se
uită la el între&ător)
8 E dintr-un .oe- ,ec%i) 6ord Pert% a "ost un uria# care s-a dus la ră3&oi cu o
-ie de oa-eni, dar se a"la încă în 7ara lui c+nd un &ăie7el a aruncat cu o .iatră în
el #i l-a ni-erit în (enunc%i) =ria#ul s-a î-.leticit, (reutatea ar-urii l-a &iruit #i
#i-a "r+nt (ru-a3ul în cădere)
?aEe s.useA
8 *a-n .o,estea noastră cu Da,id #i Goliat)
8 N-a "ost niciun incendiu, o&ser,ă Eddie) 4ac .ariu că a ră-as .ur #i si-.lu
"ără co-&usti&il #i a încercat să e"ectue3e o ateri3are "or7ată .e dru-) > "i "ost el
.roscris sau &ar&ar, însă a,ea curaN cu to.tanul)
$oland a.ro&ă #i se uită la ?aEe)
8 Te si-7i &ineS
8 Da) Dacă ti.ul ar "i încă, #tii, ,iu, .oate că n-a# "i)
?aEe se uită de la o-ul -ort la ora#) 6ud era -ult -ai a.roa.e #i se ,edea -ult
-ai &ine acu-, #i c%iar dacă se 3ăreau -ulte (ea-uri s.arte în turnuri, el, ca #i
Eddie, nu renun7ase co-.let la s.eran7a de a (ăsi aNutor acolo)
8 Pun .ariu că lucrurile .ur #i si-.lu au luat-o ra3na în ora# odată cu -oartea
lui)
8 *red că ai c+#ti(a .ariul, s.use $oland)
8 Ttii ce,aS ?aEe studia din nou a,ionul) >a-enii care au construit ora#ul .oate
că au construit #i a,ioane, dar sunt a.roa.e si(ur că acesta este unul de-al nostru)
;n clasa a cincea, a- scris o co-.unere des.re lu.ta aeriană #i cred că-l recunosc)
$oland, .ot să -ă uit -ai de a.roa.eS
$oland dădu a"ir-ati, din ca.)
8 Gin cu tine)
;-.reună, se a.ro.iară de a,ion, iar&a înaltă "rec+ndu-se de .antalonii lor #i
"o#nind)
8 =ite, 3ise ?aEe) Ge3i -itraliera de su& ari.ăS E un -odel ne-7esc cu răcire .e
aer, iar ăsta e un 4ocEe-Wul" dinaintea celui de-al Doilea $ă3&oi Mondial) Sunt
si(ur de asta) Ti atunci, ce caută aiciS
8 Multe a,ioane dis.ar, inter,eni Eddie) Ia, de .ildă, Triun(%iul Cer-udelor)
Fsta, $oland, e un loc deasu.ra unuia dintre oceanele noastre) Se s.une că e o
"ăcătură) Poate că e o u#ă uria#ă între lu-ile noastre 8 una a.roa.e întotdeauna
desc%isă) Eddie î#i str+nse u-erii #i e"ectuă o i-ita7ie .roastă a lui $od Serlin(A
6e(a7i-,ă centurile de si(uran7ă #i .re(ăti7i-,ă .entru tur&ulen7eA toc-ai intra7i
în))) Wona $olandX
?aEe #i .istolarul, care stăteau acu- su& sin(ura ari.ă a a,ionului, îl i(norară)
8 $idică--ă, $oland) Pistolarul scutură din ca.)
8 /ri.a asta .are solidă, dar nu e))) c%estia asta e aici de "oarte -ult ti-., ?aEe)
> să ca3i)
8 Kine--i scara, atunci) Eddie s.useA
8 ;i 7in eu, $oland)
$oland î#i studie .re7 de o cli.ă -+na drea.tă î-.u7inată, ridică din u-eri, a.oi
î-.leti de(etele)
8 /Nun(e a#a) E u#or)
?aEe î#i dădu Nos -ocasinul #i a.oi călcă în scara "ăcută de $oland) Ete înce.u să
latre ascu7it, însă $oland nu-#i dădea sea-a dacă e de e-o7ie sau de .anică)
Pie.tul lui ?aEe era li.it acu- de un "la.s ru(init al a,ionului #i &ăiatul se uita
direct la desenul cu .u-nul #i "ul(erul) Pe o .arte, se de3li.ise .u7in de .e ari.ă)
Prinse de .artea aceea #i trase) /&7i&ildul se des.rinse at+t de u#or, înc+t ?aEe ar "i
că3ut dacă Eddie, care stătea direct în s.atele lui, nu l-ar "i ec%ili&rat cu o -+nă .e
"und)
8 ?tiam eu, 3ise ?aEe)
Mai era un si-&ol su& cel cu .u-nul #i "ul(erul, iar acu- era ,i3i&il a.roa.e
co-.let) Era o s,astică)
8 Goia- doar s-o ,ăd cu oc%ii -ei) /cu- -ă .o7i lăsa Nos)
Porniră din nou la dru-, dar .utură să ,adă coada a,ionului de "iecare dată c+nd
se uitară îna.oi în du.ă-a-ia3a aceea, ridic+ndu-se din iar&a înaltă aido-a
-onu-entului "unerar al lui 6ord Pert%)
2
;n seara aceea "u r+ndul lui ?aEe să "acă "ocul) *+nd le-nele erau aranNate .e
.lacul .istolarului, acesta îi dădu &ăiatului a-narul)
8 Să ,ede- cu- te descurci)
Eddie #i Susanna% #edeau într-o .arte, cu &ra7ele î-.letite a"ectuos .e du.ă
-iNloc) /.roa.e de ca.ătul 3ilei, Eddie (ăsise o "loare (al&en-desc%is alături de
dru- #i o culesese .entru ea) /stă-seară, Susanna% o .urta în .ăr #i de "iecare dată
c+nd se uita la Eddie, &u3ele i se cur&au într-un 3+-&et -ic #i oc%ii i se u-.leau
de lu-ină) $oland o&ser,ase aceste lucruri, #i-l &ucurau) Iu&irea lor se ad+ncea,
se întărea) /sta era &ine) Tre&uia să "ie "oarte ad+ncă #i tare ca să re3iste lunilor #i
anilor care ur-au)
?aEe scoase o sc+nteie, care se stinse la c+7i,a centi-etri &uni de ,reascuri)
8 Kine .iatra a.roa.e, îl instrui $oland, #i 7ine-o ne-i#cată) Ti n-o lo/i cu "ierul,
?aEe, ci a&ia atin"e-o.
?aEe încercă din nou #i de data aceasta sc+nteia sări direct în ,reascuri) Ie#i un
"iricel de "u-, dar "ocul nu se a.rinse)
8 Nu cred că -ă .rice. .rea &ine)
8 > să te .rice.i) ;ntre ti-., (+nde#te-te la asta) *e se î-&racă la căderea no.7ii
#i se de3&racă la i,irea 3orilorS
8 HăS
$oland -ută -+inile lui ?aEe #i -ai a.roa.e de -or-anul -ic de ,reascuri)
8 *red că asta nu e-n căr7ulia ta)
8 >, e o (%icitoareX
?aEe -ai scă.ără o sc+nteie) De da3a aceasta, o "lacără -ică licări în ,reascuri
înainte să se stin(ă)
8 Ttii #i din asteaS $oland a.ro&ă din ca.)
8 Ti nu .u7ine) *+nd era- -ic, cred că #tia- o -ie) 4ăceau .arte din educa7ia
-ea)
8 SeriosS De ce să studie3i (%icitoriS
8 Ganna', .ro"esorul -eu, a s.us că un &ăiat care #tie să re3ol,e (%icitori e un
&ăiat care #tie să (+ndească .rin rico#eu) Kinea concursuri de (%icitori la "iecare
a-ia3ă de ,ineri, #i &ăiatul sau "ata care c+#ti(a .utea .leca de la #coală -ai
de,re-e)
8 Tu, $oland, ai .lecat deseori -ai de,re-eS între&ă Susanna%) Pistolarul
clătină din ca., sur+3+nd în &ar&ă)
8 ;-i .lăceau (%icitorile, dar n-a- "ost niciodată &un la re3ol,area lor) Ganna'
s.unea că de ,ină e "a.tul că (+ndesc .rea ad+nc) Tata s.unea, di-.otri,ă, că a-
.rea .u7ină i-a(ina7ie) *red că a-+ndoi a,eau dre.tate))), dar cred că tata a,ea
ce,a -ai -ultă) /- .utut întotdeauna să scot ar-a -ai re.ede dec+t cole(ii -ei,
#i să tra( -ai dre.t, dar nu --a- descurcat niciodată .rea &ine la (+ndirea .rin
rico#eu)
Susanna%, care "usese atentă la -odul în care $oland rela7ionase cu &ătr+nii din
$i,er *rossin(, credea că .istolarul se su&esti-a, dar nu s.use ni-ic)
8 =neori, în no.7ile de iarnă, se 7ineau concursuri de (%icitori în sala -are) *+nd
erau doar tinerii, /lain c+#ti(a -ereu) *+nd Nucau #i adul7ii, c+#ti(ător ie#ea *ort)
El uitase -ai -ulte (%icitori dec+t #tiuseră- noi ,reodată #i, du.ă Wiua Săr&ătorii
G%icitorilor, *ort ducea întotdeauna (+sca acasă) G%icitorile au -are .utere #i to7i
#tiu una sau două)
8 P+nă #i eu, s.use Eddie) De .ildă, de ce a trecut dru-ul co.ilul -ortS
8 /sta-i o .rostie, Eddie, 3ise Susanna%, dar sur+dea)
8 Pentru că era ca.sat de .uiX 7i.ă Eddie #i r+nNi c+nd ?aEe i3&ucni în r+s, lo,ind
#i î-.ră#tiind (ră-ăNoara de ,reascuri) Hi, %i, %i, a- un -ilion de din astea,
oa-eni &uniX
$oland, totu#i, nu r+dea) El .ărea, de "a.t, ni7el o"ensat)
8 Iartă--ă c-o s.un, Eddie, dar asta chiar că-i o .rostie)
8 Iisuse, $oland, î-i .are rău, "ăcu Eddie) ;ncă 3+-&ea, însă .ărea u#urel iritat)
=it -ereu că 7i-ai .ierdut si-7ul u-orului în *ruciada *o.iilor sau ce-o "i "ost
aia)
8 Doar că eu iau (%icitorile în serios) /- "ost în,ă7at că a&ilitatea de a le
re3ol,a e se-nul unei -in7i sănătoase #i ra7ionale)
8 Ei, n-or să înlocuiască niciodată o.erele lui S%aEes.eare, 3ise Eddie) /dică,
%ai să nu eDa(eră-)
?aEe se uita (+nditor la $oland)
8 ;n cartea -ea scrie că (%icitorile sunt cel -ai ,ec%i Noc .e care oa-enii încă-l
-ai Noacă) ;n lu-ea noastră, adică) Iar (%icitorile erau în trecut ce,a "oarte serios,
nu doar si-.le (lu-e) >a-enii se o-orau din cau3a lor)
$oland se uita în 3are, în întunericul tot -ai ad+nc)
8 Da) /- ,ă3ut asta cu oc%ii -ei)
;#i a-intea o Wi a Săr&ătorii G%icitorilor care se înc%eiase nu cu o"erirea (+#tei
ca .re-iu, ci cu o-ul sa#iu cu .ălărie în3or3onată .ră&u#it în 7ăr+nă, cu un
.u-nal în"i.t în .ie.t) Pu-nalul lui *ort) >-ul "usese un c+ntăre7 #i acro&at
a-&ulant care încercase să-l în#ele .e *ort "ur+nd carne7elul ar&itrului în care
erau 7inute răs.unsurile, .e "+#ii -ici de scoar7ă)
8 Ei, iartă--ă tare, "ăcu Eddie) Susanna% se uita la ?aEe)
8 /- uitat co-.let de cartea cu (%icitori .e care ai adus-o cu tine) Pot să -ă uit
la ea acu-S
8 Si(ur) E-n (%io3danul -eu) $ăs.unsurile li.sesc, însă) Poate de aia -i-a dat-o
do-nul ToBer)))
> -+nă îl .rinse deodată de u-ăr, cu "or7ă)
8 Cum îl c%e-aS între&ă $oland)
8 Do-nul ToBer, 3ise ?aEe) *al,in ToBer) Nu 7i-a- s.usS
8 Nu) $oland relaDă încet str+nsoarea de .e u-ărul &ăiatului) Dar acu-, că-l
aud, .resu.un că nu -ă sur.rinde)
Eddie desc%isese (%io3danul lui ?aEe #i (ăsise Ahici "hicitoare ce-i4 I-o dădu lui
Susanna%)
8 Ttii, 3ise el, întotdeauna a- cre3ut că (lu-a cu co.ilul -ort e &unicică) De
.rost-(ust, .oate, dar &unicică)
8 Mie nu--i .asă de (ust, s.use $oland) N-are sens #i e i-.osi&il de re3ol,at, #i
asta o "ace să "ie o .rostie) > (%icitoare &ună n-are caracteristicile astea două)
8 IisuseX DaV chiar că ,oi lua7i în serios tre&urile astea, nu-i a#aS
8 Da)
?aEe, între ti-., rea#e3ase ,reascurile #i se (+ndise la (%icitoarea care st+rnise
discu7ia) /cu-, 3+-&i &rusc)
8 4ocul) Fsta-i răs.unsul, nu-i a#aS ;l î-&raci noa.tea, îl de3&raci di-inea7a)
Dacă .ui în loc de 9a î-&răca:, 9a "ace:, răs.unsul e si-.lu)
8 /#a-i)
$oland îi întoarse 3+-&etul lui ?aEe, dar oc%ii îi ră-aseră la Susanna%, .ri,ind-o
cu- "run3ărea căr7ulia 3dren7uită) Gă3+nd-o cu- se încrunta #i o&ser,+nd "elul
cu- î#i rearanNă "loarea (al&enă din .ăr atunci c+nd aceasta dădu să cadă, cre3u că
doar ea ar si-7i, e,entual, că .onosita căr7ulie cu (%icitori ar .utea "i la "el de
i-.ortantă ca Charlie, trenule0ul &u-uu))) .oate c%iar -ai i-.ortantă) Se uită de
la ea la Eddie #i se si-7i din nou iritat de nero3ia (%icitorii t+nărului) /cesta se
-ai ase-ăna într-un "el cu *ut%&ert, un "el ca- ne"ericitA lui $oland îi ,enea
uneori să-l scuture .+nă c+nd să "acă să-i s+n(ere3e nasul #i să-i cadă din7ii din
(ură)
&+urel, pistolarule... u+urel4 Gocea lui *ort, a.roa.e r+3+nd, se "ăcu au3ită în
-intea sa #i $oland î#i înlătură "ără tra(ere de ini-ă senti-entele .uternice) Era
-ai u#or să "acă asta atunci c+nd î#i a-intea că Eddie nu se .utea î-.otri,i
oca3ionalelor eD.edi7ii .e tăr+-ul nonsensuluiM caracterul era #i el, -ăcar în .arte,
"or-at de *a, #i $oland #tia &ine că .e Eddie nu îl caracteri3a doar nonsensul) De
"iecare dată c+nd "ăcea (re#eala de a crede că a#a stăteau lucrurile, era &ine să-#i
aducă a-inte de con,ersa7ia lor de .e -ar(inea dru-ului, cu trei no.7i în ur-ă,
c+nd Eddie îl acu3ase că-i "olose#te ca .ioni .e ta&la lui de Noc) /sta îl -+niase)))
dar se #i a.ro.iase de ade,ăr destul de -ult, înc+t să-l ru#ine3e)
Din "ericire ne&ănuind aceste (+nduri, Eddie între&ăA
8 *e e ,erde, c+ntăre#te o sută de tone #i trăie#te .e "undul oceanuluiS
8 Ttiu eu, s.use ?aEe) Mo&' Muci, Marea Calenă Gerde)
8 > idio7ie, -ur-ură $oland)
8 Mda))) #i toc-ai de aici e"ectul co-ic, 3ise Eddie) Ti "lumele ur-ăresc să te
"acă să (+nde#ti .rin rico#eu) Ge3i tu))) Se uită la c%i.ul lui $oland, r+se #i ridică
-+inile în aer) Nu contea3ă) Mă dau &ătut) N-ai în7ele(e) Nici într-un -ilion de
ani) Hai să ne uită- la cartea aia a"urisită) > să-ncerc c%iar să o iau în serios)))
dacă .ute- -+nca înainte ce,a la cină)
8 4ii atent la -ine, 3ise .istolarul cu un 3+-&et scurt)
8 HăS
8 /sta însea-nă că ne-a- în7eles)
?aEe "recă "ierul de cre-ene) > sc+nteie sări #i de data aceasta ,reascurile
.rinseră "oc) Căiatul se a#e3ă satis"ăcut -ai în s.ate #i .ri,i "lăcările cu- se
întindeau, 7in+nd un &ra7 .e du.ă (+tul lui Ete) Se si-7ea "oarte -ul7u-it de sine)
/7+7ase "ocul de seară))) #i (%icise răs.unsul la (%icitoarea lui $oland)
3
– /- eu una, s.use ?aEe c+nd -+ncau &urritos de la cină)
8 E cu-,a una .rosteascăS între&ă $oland)
8 Nu) E una ade,ărată)
8 /tunci, încearcă--ă cu ea)
8 Cine) *ine u-&lă, dar n-are .icioareM cine are (ură, dar nu ,or&e#teM cine are
.at, dar nu doar-eM cine are &ra7e, dar n-are -+iniS
8 E &ună, s.use $oland &ono-, dar e ,ec%e) $+ul) ?aEe ră-ase .u7in
descu-.ănit)
8 DaV #tiu că e#ti (reu de încuiat)
$oland aruncă ulti-a &ucată de &urrito lui Ete, care o acce.tă ,esel)
8 Eu, nu) Eu sunt ceea ce Eddie nu-e#te -ator) Tre&uia să-l ,e3i .e /lain) El
colec7iona (%icitori a#a cu- o doa-nă colec7ionea3ă e,antaie)
8 /-ator, $oland, &ătr+ne, 3ise Eddie)
8 Mul7u-esc) ;ncearcă astaA *ine stă culcată-n .at L Ti în .icioareS L ;nt+i al&ă,
a.oi ro#ie .ielea o are L *u c+t se "ace -ai roto"eie L *u at+t .lace -ai -ult la
"e-eieS
Eddie i3&ucni în r+s)
8 =n .enisX urlă el) Gul(ar, $olandX Dar î-i .laceX ;-i plaaaace4
$oland clătină din ca.)
8 $ăs.uns (re#it) > (%icitoare &ună este uneori un .u33le în cu,inte, ca a lui
?aEe des.re r+u, dar alteori e -ai -ult ca un truc de -a(ician, te "ace să te ui7i
într-o direc7ie #i ac7iunea e în altă .arte)
8 E una du&lă, s.use ?aEe)
ED.lică ce s.usese /aron Dee.neau des.re G%icitoarea lui Sa-son) $oland
încu,iin7ă)
8 E cu-,a că.#unaS între&ă Susanna%, a.oi î#i răs.unse sin(urăA Si(ur că este)
E ca (%icitoarea cu "ocul) *on7ine o -eta"oră ascunsă) >dată ce în7ele(i -eta"ora,
.o7i re3ol,a (%icitoarea)
8 /- -eta"ori3at seDul, dar ea --a .lesnit .este "a7ă #i -i-a întors s.atele c+nd
a- între&at-o, le 3ise Eddie cu triste7e) To7i îl i(norară)
8 Dacă înlocuie#ti 9se "ace: cu 9cre#te:, continuă Susanna%, e u#or) ;nt+i al&ă,
a.oi ro#ie .ielea o are) *u c+t cre#te -ai roto"eie, cu at+t .lace -ai -ult la
"e-eie)
/răta -+ndră de sine) $oland a.ro&ă cu o -i#care a ca.ului)
8 $ăs.unsul au3it de -ine -ereu era "ru+un$, dar sunt si(ur că a-+ndouă
răs.unsurile însea-nă acela#i lucru)
Eddie luă Ahici "hicitoare ce-i4 #i înce.u să o "run3ărească)
8 *e 3ici de asta, $olandS *+nd o u#ă nu e o u#ăS $oland se încruntă)
8 /sta-i altă stu.i3enie de a taS Pentru că ră&darea -ea)))
8 Nu) /- .ro-is să le iau în serios #i asta "ac))) asta -ncerc, cel .u7in) E-n cartea
asta #i înt+-.larea "ace să #tiu răs.unsul) /- au3it-o c+nd era- -ic)
?aEe, care #tia #i el răs.unsul, îi "ăcu cu oc%iul lui Eddie) Eddie îi "ăcu #i el cu
oc%iul #i îl a-u3ă să ,adă că Ete încerca să-i i-ite) Cu-&lerul înc%idea însă a-&ii
oc%i #i, .+nă la ur-ă, se dădu &ătut)
$oland #i Susanna%, între ti-., se "ră-+ntau cu .ro&le-a)
8 Tre&uie să ai&ă ce,a de-a "ace cu iu&irea, s.use $oland) ! door, adore)

*+nd adorarea nu e adorare))) H--)))
8 H--))) "ăcu #i Ete)
4elul în care i-ită tonul (+nditor al lui $oland era .er"ect) Eddie îi "ăcu iară#i cu
oc%iul lui ?aEe) ?aEe î#i aco.eri (ura .entru a ascunde un 3+-&et)
8 $ăs.unsul e iu&irea "alsăS între&ă $oland într-un t+r3iu)
8 Nu)
8 4ereastra, s.use Susanna% &rusc #i %otăr+t) *+nd o u#ă nu e o u#ăS *+nd e
"ereastră)
8 Nu)
Eddie sur+dea cu (ura .+nă la urec%i acu-) Pe ?aEe însă îl ui-ea c+t de de.arte
de ade,ăr ni-eriseră a-+ndoi) /colo ac7iona -a(ia, (+ndi el) > -a(ie destul de
&anală, nici ,or&ă de co,oare 3&urătoare sau ele"an7i care dis.ar, însă era ,or&a de
-a(ie) Dintr-odată, ,ă3u ceea ce "ăceau ei 8 un si-.lu Noc de (%icitori în Nurul
4
9> u#ă:, 9a adora:) ?oc de cu,inte intraducti&il Pn) tr)Q)
"ocului 8 într-o lu-ină cu totul nouă) Era ca #i c+nd ai Nuca &a&a oar&a, doar că în
Nocul acesta oc%ii erau le(a7i cu cu,inte)
8 Mă dau &ătută, 3ise Susanna%)
8 Ti eu, "ăcu $oland) S.une-ne răs.unsul, dacă-l #tii)
8 $ăs.unsul e u#a raiului) > u#ă nu e o u#ă c+nd e u#a raiului) Price.e7iS Eddie
o&ser,ă cu- în7ele(erea î#i lăsă a-.renta .e trăsăturile lui $oland #i între&ă,
.u7in te-ătorA
8 Ki se .are că e una reaS ;ncerca- să "iu serios de data asta, $oland))) sincer)
8 Nu-i deloc rea) Di-.otri,ă, e "oarte &ună) *ort ar "i re3ol,at-o, sunt si(ur)))
.ro&a&il #i /lain) E "oarte inteli(entă) /- "ăcut ceea ce "ăcea- întotdeauna la
#coalăA a- co-.licat-o -ai -ult dec+t era ne,oie #i a- sărit .este răs.uns)
8 *%iar e ce,a de ca.ul ei, nu-i a#aS "ăcu Eddie (+nditor)
$oland încu,iin7ă, dar Eddie nu ,ă3uM se uita în ad+ncul "ocului, unde 3eci de
tranda"iri în"loreau #i se o"ileau în tăciuni)
$oland s.useA
8 ;ncă una #i ne culcă-) Doar că de acu- încolo ,o- sta de straNă) Tu .ri-ul,
Eddie, a.oi Susanna%) Eu iau ulti-ul cart)
8 Ti euS între&ă ?aEe)
8 Poate -ai t+r3iu î7i ,ine #i 7ie r+ndul) /cu-, însă, e -ai i-.ortant să te
odi%ne#ti)
8 *%iar cre3i că e necesar să stă- de .a3ăS între&ă Susanna%)
8 Nu #tiu) Ti ăsta-i cel -ai &un -oti, s-o "ace-) ?aEe, ale(e-ne o (%icitoare din
cartea ta)
Eddie îi dădu &ăiatului Ahici "hicitoare ce-i4 /cesta o "run3ări #i se o.ri
a.roa.e de "inal)
8 HaX /sta-i &estială)
8 S-o au3i-, s.use Eddie) Dacă n-o desc+lcesc eu, o desc+lce#te Su3e) Ne #tiu
to7i la toate săr&ătorile de .retutindeni ca Eddie Dean #i $e(ina G%icitorilor)
8 *e s.irituali sunte- în seara asta, "ăcu Susanna%) Mai ,ede- noi c+t de
s.iritual o să "ii du.ă ce ,ei sta .e -ar(inea dru-ului .+nă la -ie3ul no.7ii,
scu-.i#or)
?aEe citiA
8 9Este #i totu#i nu eDistă, dar are un nu-e) E uneori lun(ă, alteori scurtă, stă cu
,oi #i ,ă ascultă):
Discutară (%icitoarea .re7 de a.roa.e cincis.re3ece -inute, însă niciunul nu se
încu-etă să dea un răs.uns)
8 Poate o desc+lci- în so-n, .ro.use ?aEe) /#a a- re3ol,at-o .e cea cu r+ul)
8 *e carte ie"tină, cu răs.unsurile ru.te, s.use Eddie)
Se ridică #i î#i în"ă#ură .ătura de .iele în Nurul u-erilor ca .e o -antie)
8 Păi, c%iar a "ost ie"tină) Do-nul ToBer -i-a dat-o (ratis)
8 6a ce să "iu atent, $olandS între&ă Eddie) Pistolarul ridică din u-eri #i se
întinse .e s.ate)
8 Nu #tiu, dar cred c-o să-7i dai sea-a c+nd o să ,e3i sau o să au3i ce,a)
8 Tre3e#te--ă c+nd înce.e să te ia so-nul, 3ise Susanna%)
8 4ii si(ură de asta)
4
=n #an7 nă.ădit de iar&ă înso7ea dru-ul .e o .arte #i Eddie se a#e3ă de cealaltă
.arte a lui, cu .ătura .e u-eri) =n ,ăl su&7ire de nori aco.erise cerul no.7ii,
ascun3+nd o .arte dintre stele) =n ,+nt .uternic su"la dins.re ,est) *+nd Eddie
întoarse "a7a în acea direc7ie, si-7i clar -irosul &i,olilor care stă.+neau acu-
c+-.iile acelea 8 un i3 de &lană încinsă #i &ale(ă .roas.ătă) /scu7i-ea si-7urilor
.e care o recă.ătase în ulti-ele c+te,a luni era ui-itoare))) #i, în ast"el de
-o-ente, totodată .u7in în"rico#ătoare)
4oarte sla&, au3i -u(etul unui &i,ol)
Se întoarse s.re ora# #i, du.ă un ti-., înce.u să i se .ară că ,ede sc+ntei de
lu-ină în de.ărtare 8 lu-+nările electrice din .o,estea (e-enilor 8 însă era
.er"ect con#tient că .ro&a&il nu ,edea dec+t ceea ce-#i dorea să ,adă)
3+ti foarte departe de LNnd Street, iu'ire E speran0a e un lucru mare, orice ar
spune oamenii, dar nu spera at%t de tare -nc%t s$ pier#i din /edere ideea asta:
e+ti foarte departe de LNnd Street. !colo -n fa0$ nu e 5eF Gor*ul, oric%t de mult 0i-
ai dori tu s$ fie. !cela e Lud, +i nimeni nu +tie ce este, de fapt. Iar dac$ 0ii minte
asta, poate c$ nu /ei p$0i nimic.
;#i .etrecu ti-.ul de .a3ă încerc+nd să (ăsească răs.uns la ulti-a (%icitoare a
serii) Perda"ul .e care i-l trăsese $oland .entru (lu-a cu co.ilul -ort nu-i .icase
&ine #i i-ar "i .lăcut să .oată înce.e di-inea7a d+ndu-le răs.unsul corect) Si(ur că
nu .uteau ,eri"ica niciun răs.uns la s"+r#itul căr7ii, dar a,ea o &ănuială că, în
ca3ul (%icitorilor &une, un răs.uns corect era de re(ulă e,ident)
&neori lun"$, alteori scurt$. *onsidera că aceasta era c%eia #i tot restul nu erau
.ro&a&il dec+t indica7ii "alse) *e era uneori lun( #i alteori scurtS PantaloniiS Nu)
Nu .uteau "i .antalonii) Po,e#tileS *a .antalonii, nu i se .ărea că sună &ine)
>$uturile erau uneori lun(i #i alteori scurte)))
8 *o-anda, -ur-ură el #i, .re7 de un -o-ent, cre3u că (ăsise solu7ia 8 a-&ele
adNecti,e se .otri,eau ca o -ănu#ă) > co-andă lun(ă era un -eniu co-.letM una
scurtă era ce,a ce î-&ucai .e "u(ă la un restaurant 8 un %a-&ur(er sau o salată cu
ton) Doar că nici co-en3ile lun(i #i nici salatele cu ton nu stau cu /oi +i /$
ascult$.
Si-7i un ,al de "rustrare #i nu .utu să nu 3+-&ească în sinea sa, ,ă3+nd cu- se
"ră-+nta .entru un Noc de cu,inte dintr-o căr7ulie .entru co.ii) *%iar #i a#a, (ăsea
ce,a -ai u#or de cre3ut că oa-enii c%iar s-ar .utea ucide unii .e al7ii din cau3a
unor (%icitori))) dacă -i3a era destul de -are #i dacă se tri#a)
Las-o 'alt$... faci eCact ce a spus Roland, eCa"ere#i pro'lema.
Totu#i, la ce altce,a se .utea (+ndiS
/tunci, ro.otul de to&e din ora# reînce.u #i el a,u ce,a la care să se (+ndească)
Nu era în crescendoM într-un -o-ent nu era acolo #i-n ur-ătorul &u&uia cu "or7ă
-aDi-ă, ca #i c+nd ar "i "ost a.ăsat un &uton) Eddie se duse la -ar(inea dru-ului,
se întoarse către ora# #i ascultă) Du.ă c+te,a -o-ente, se uită îna.oi să ,adă dacă
to&ele nu-i tre3iseră .e ceilal7i, dar era tot sin(ur) Se răsuci s.re 6ud #i "ăcu
.al-ele .+lnie la urec%i)
>um... da-'um... da-'um-'um'um-'um. >um... da-'um... da-'um-'um'um-
'um.
Eddie era din ce în ce -ai con,ins că a,usese dre.tate .ri,ind ce anu-e eraM că
re3ol,ase -ăcar (%icitoarea aceasta)
>um... da-'um... da-'um-'um'um-'um.
Ideea că stătea .e -ar(inea unui dru- .ustiu într-o lu-e a.roa.e .ustie, că
stătea la a.roDi-ati, două sute #a.te3eci de Eilo-etri de.ărtare de un ora#
construit de o "a&uloasă ci,ili3a7ie .ierdută #i că asculta ră.ăit de to&e
rocEVnVroll))) era o ne&unie, însă era oare o ne&unie -ai -are dec+t un se-a"or
care clincănea #i scotea un ste(ule7 ,erde ru(init .e care scria T$E*EKIS Era
oare o ne&unie -ai -are dec+t să desco.eri e.a,a unui a,ion ne-7esc din anii
19@2S
Eddie c+ntă în #oa.tă ,ersurile .iesei W)W) To.A
Gou need 6ust enou"h of that stic*9 stuff
To hold the seam on 9our fine 'lue-6eans
I sa9 9eah, 9eah...
Se .otri,eau .er"ect cu rit-ul) Era .ercu7ia disco a .iesei 9Gelcro 4l':) Eddie
era si(ur de asta)
Peste scurt ti-., sunetul se o.ri la "el de &rusc cu- înce.use, #i el -ai au3i doar
,+ntul #i, -ai sla&, r+ul Send, care a,ea .at, dar nu dor-ea niciodată)
5
=r-ătoarele .atru 3ile "ură li.site de e,eni-ente) MerserăM o&ser,ară cu- .odul
#i ora#ul cre#teau în di-ensiune #i se ,edeau tot -ai clarM ridicară ta&ăraM
-+ncarăM î#i s.useră (%icitoriM stătură de straNă cu r+ndul P?aEe îl &ătuse la ca. .e
$oland să-l lase #i .e el să stea de .a3ă cele două ore dinaintea 3orilorQM dor-iră)
Sin(urul incident re-arca&il a,u le(ătură cu al&inele)
;n Nurul .r+n3ului, în a treia 3i de la desco.erirea a,ionului .ră&u#it, aNunse la ei
un &+3+it care crescu #i tot crescu, .+nă ce doar asta se -ai au3ea)
;n cele din ur-ă, $oland se o.ri)
8 /colo, s.use el #i arătă s.re un .+lc de eucali.7i)
8 Par a "i al&ine, 3ise Susanna%)
>c%ii al&astru-#ters ai lui $oland scli.iră)
8 Poate o s-a,e- un -ic desert astă-seară)
8 Nu #tiu cu- să-7i s.un, $oland, 3ise Eddie, dar -ie nu--i .lace să "iu în7e.at)
8 Ni-ănui nu-i .lace, "u $oland de acord, dar a3i nu su"lă deloc ,+ntul) *red că
le .ute- ador-i cu "u- #i să "ură- "a(urele de su& ele "ără să dă- "oc la o
Nu-ătate de lu-e) Hai să aruncă- o .ri,ire)
> duse .e Susanna%, care a&ia a#te.ta a,entura, la "el ca .istolarul, s.re .+lc)
Eddie #i ?aEe ,eniră du.ă ei #i Ete, tră(+nd a.arent conclu3ia că discre7ia era -ai
&ună, ră-ase .e -ar(inea Dru-ului Mare, (+"+ind ca un că7el #i uit+ndu-se du.ă
ei cu &ă(are de sea-ă)
$oland se o.ri la -ar(inea co.acilor)
8 $ă-+ne7i unde sunte7i, le s.use el lui Eddie #i ?aEe, .e un ton -oale) Mer(e-
să aruncă- o .ri,ire) Gă "ac eu se-n să ,eni7i, dacă totul e &ine)
> .urtă .e Susanna% în u-&rele .estri7e ale cr+n(ului, iar Eddie #i ?aEe
ră-aseră la soare, -iNind oc%ii du.ă ei)
Era -ai răcoare la u-&ră) C+3+itul al&inelor era un sunet e(al, %i.notic)
8 Sunt .rea -ulte, -ur-ură $oland) Gara e .e s"+r#iteM ar tre&ui să "ie .lecate la
cules) Nu #tiu)))
Wări un cui&, o u-"lătură ca o tu-oare în sco&itura unui co.ac din -iNlocul
.oienii, #i se întreru.se)
8 *e-o "i cu eleS între&ă Susanna% cu o ,oce -oale, în(ro3ită) $oland, care o "i
pro'lema cu eleS
> al&ină, durdulie #i lene#ă ca o -uscă 7e7e în octo-&rie, &+3+i .e l+n(ă ca.ul
ei) Susanna% se "eri)
$oland le "ăcu se-n celorlal7i să ,ină) /ce#tia se a.ro.iară #i ră-aseră cu
.ri,irea a7intită la cui&, "ără a scoate o ,or&ă) Des.ăr7iturile nu erau %eDa(oane
.er"ecte, ci (ăuri "ăcute la înt+-.lare, de toate "or-ele #i -ări-ileM cui&ul în sine
.ărea to.it în c%i. ciudat, ca #i c+nd cine,a l-ar "i .+rlit cu aruncătorul de "lăcări)
/l&inele care se t+rau lene#e .e su.ra"a7a lui erau al&e ca 3ă.ada)
8 N-o să a,e- -iere-n seara asta, anun7ă $oland) *e a- .utea lua din "a(urele
ăla o "i dulce, dar ne-ar otră,i la "el de si(ur cu- noa.tea ,ine du.ă 3i)
=na dintre (rote#tile al&ine al&e 3&ură (reoi .e l+n(ă ca.ul lui ?aEe) Căiatul se
"eri, cu o eD.resie de sc+r&ă .e "a7ă)
8 *e le-a "ăcut astaS între&ă Eddie) *e le-a "ăcut-o, $olandS
8 /cela#i lucru care a .ustiit totul în NurM lucrul care încă-i "ace .e -ul7i &i,oli
să ,ină .e lu-e ca ni#te -on#tri sterili) 6-a- au3it nu-it $ă3&oiul Gec%i, Marele
4oc, *ataclis-ul #i Marea >tră,ire) >rice ar "i "ost, a "ost înce.utul tuturor
.ro&le-elor noastre #i s-a .etrecut cu -ult ti-. în ur-ă, cu o -ie de ani înainte
ca stră-stră&unicii locuitorilor din $i,er *rossin( să se "i născut) E"ectele "i3ice 8
&i,olii cu două ca.etele, al&inele al&e #i altele ase-enea 8 s-au î-.u7inat odată cu
trecerea ti-.ului) /- ,ă3ut asta cu oc%ii -ei) *elelalte -odi"icări sunt -ai -ari,
dar -ai (reu de ,ă3ut, #i încă -ai continuă)
Pri,iră al&inele al&e cu- se t+rau, a-e7ite #i ne.utincioase, .e su.ra"a7a
cui&ului lor) =nele încercau, a.arent, să lucre3eM -aNoritatea doar se .li-&au,
lo,indu-se ca. în ca. #i că7ăr+ndu-se una .este cealaltă) Eddie î#i a-inti dintr-
odată o sec,en7ă de "il- .e care o ,ă3use c+nd,a) Pre3enta o ceată de
su.ra,ie7uitori care .ărăseau 3ona în care eD.lodase o -a(istrală de (a3, culc+nd
la .ă-+nt a.roa.e un între( c,artal dintr-un ora# cali"ornian) /l&inele îi aduceau
a-inte de acei su.ra,ie7uitori năuci, .rostra7i)
8 /7i a,ut un ră3&oi nuclear, nu-i a#aS între&ă el a.roa.e acu3ator) Marii
Stră&uni ă#tia des.re care-7i .lace să ,or&e#ti))) #i-au aruncat în aer "undurile -ari
#i &ătr+ne de nu s-au ,ă3ut, nu-i a#aS
8 Nu +tiu ce s-a înt+-.lat) Ni-eni nu #tie) ;nscrisurile acelor ,re-uri s-au
.ierdut #i .u7inele .o,e#ti ră-ase sunt con"u3e #i contradictorii)
8 Hai să .lecă- de aici, .ro.use ?aEe cu ,oce tre-urată) Mi se "ace rău să -ă
uit la insectele alea)
8 Ti -ie, scu-.ule, s.use Susanna%)
/#a că lăsară al&inele să-#i ,adă de ,ia7a lor de3aDată în .+lcul de co.aci
stră,ec%i #i nu -+ncară -iere în acea seară)

– *+nd ai de (+nd să ne s.ui ceea ce +tii. între&ă Eddie a doua 3i di-inea7ă)
Wiua era lu-inoasă #i al&astră, însă aerul era -u#cătorM .ri-a toa-nă .etrecută în
lu-ea acea era a.roa.e de ei)
$oland se uită în Nur)
8 *u- adicăS
8 /# ,rea să aud toată .o,estea ta, de la un ca.ăt la altul, înce.+nd cu Gilead)
*u- ai crescut acolo #i ce s-a înt+-.lat de s-a s"+r#it totul) Greau să #tiu cu- ai
a"lat de Turnul ;ntunecat #i de ce ai .lecat în căutarea lui) Greau să a"lu #i des.re
.ri-ul tău (ru. de .rieteni) Ti ce s-a înt+-.lat cu ei)
$oland î#i dădu Nos .ălăria, î#i #terse sudoarea de .e "runte, a.oi o .use la loc)
8 /i tot dre.tul să #tii lucrurile astea, .resu.un, #i 7i le ,oi s.une))) dar nu acu-)
E o .o,este "oarte lun(ă) Nu -ă a#te.ta- să o s.un cui,a #i o ,oi s.une doar o
dată)
8 *+ndS insistă Eddie)
8 6a -o-entul .otri,it, răs.unse $oland #i cu asta tre&ui să se -ul7u-ească)
!
$oland se tre3i cu un -o-ent înainte ca ?aEe să-ncea.ă să-l scuture) Se ridică în
ca.ul oaselor #i se uită în Nur, dar Eddie #i Susanna% încă dor-eau ad+nc #i, la
.ri-a lu-ină .alidă a di-ine7ii, .istolarul nu ,edea ni-ic nelalocul lui)
8 *e esteS între&ă cu ,oce Noasă)
8 Nu #tiu) 6u.te, .oate) Gino să au3i)
$oland aruncă .ătura deo.arte #i-l ur-ă .e ?aEe) Socotea că -ai a,eau doar trei
3ile de -ers .+nă la locul unde r+ul Send trecea .rin "a7a ora#ului #i unde .odul 8
construit dre.t .e traseul Grin3ii 8 do-ina ori3ontul) ;nclinarea lui .ronun7ată era
-ai ,i3i&ilă ca oric+nd #i .istolarul ,edea cel .u7in o du3ină de (oluri acolo unde
ca&lurile, su.use la .rea -are tensiune, se ru.seseră ase-enea cor3ilor unei lire)
/stă-seară, ,+ntul su"la direct s.re ei, cu- stăteau a#a, întor#i s.re ora#, #i
sunetul .e care îl aducea cu el era sla&, dar clar)
8 6u.te s$ fie. între&ă ?aEe)
$oland încu,iin7ă #i duse un de(et la &u3e)
/u3i stri(ăte sla&e, un uruit ca de o&iect -are că3+nd #i 8 si(ur 8 to&ele) /cu-
se au3i încă un uruit, -ai -u3icalA sunet de sticlă s.artă)
8 Măiculi7ă, #o.ti ?aEe #i se a.ro.ie de .istolar)
/.oi răsunară sunetele .e care $oland s.erase să nu le audăA ră.ăit (ră&it #i sec
de "oc de ar-e -ici, ur-at de un &u&uit .uternic, s.art 8 e,ident, o eD.lo3ie de
un "el sau altul) Se rosto(oli .e c+-.ii s.re ei ca o -in(e de &oBlin( in,i3i&ilă)
Du.ă aceea, stri(ătele, &u"netele #i 3ăn(ăniturile scă3ură re.ede su& ni,elul sonor
al to&elor) Du.ă c+te,a secunde, tăcură #i to&ele la "el de &rusc ca .+nă atunci #i
ora#ul se cu"undă din nou în tăcere) /cu- însă acea tăcere era încărcată de
a-enin7are)
$oland cu.rinse u-erii lui ?acE cu un &ra7)
8 ;ncă nu e .rea t+r3iu să ocoli-, s.use el)
8 Nu .ute-)
8 Din cau3a trenuluiS ?aEe încu,iin7ă #i re.licăA
8 Claine e %ain, dar e musai să luă- trenul) Ti doar în ora# .ute- urca în el)
$oland se uită -editati, la &ăiat)
8 De ce s.ui că e musai. /sta e *a. 4iindcă, ?aEe, tre&uie să în7ele(i că tu încă
nu #tii -ulte des.re *a 8 e (enul de lucru des.re care în,e7i c+t trăie#ti)
8 Nu #tiu dacă e sau nu *a, dar #tiu că nu .ute- intra ne.roteNa7i în 7inuturile
.ustii, iar .rotec7ie însea-nă Claine) 4ără el, ,o- -uri, a#a cu- al&inele alea .e
care le-a- ,ă3ut ,or -uri la ,enirea iernii) Tre&uie să "i- .roteNa7i) 4iindcă
7inuturile .ustii sunt otra,ă)
8 De unde #tii lucrurile asteaS
8 Nu +tiu4 3ise ?aEe a.roa.e -+nios) Pur #i si-.lu, a#a e)
8 Cine, s.use $oland î-.ăciuitor) Se uită din nou s.re 6ud) Dar ,a tre&ui să "i-
al nai&ii de aten7i) E .u7in .ro&a&il să -ai ai&ă încă .ra" de .u#că) Dacă au, totu#i,
s-ar .utea să ai&ă lucruri c%iar #i -ai .uternice) Mă îndoiesc că #tiu să le
"olosească, dar asta nu "ace dec+t să crească .ericolul) S-ar .utea a.rinde la -+nie
#i să ne arunce .e to7i în aer)
8 Er, rosti o ,oce (ra,ă îna.oia lor)
;ntoarseră a-+ndoi .ri,irea #i-l ,ă3ură .e Ete st+nd .e -ar(inea dru-ului #i
uit+ndu-se la ei)
"
Mai t+r3iu în 3iua aceea, aNunseră la un dru- nou, care ,enea s.re ei dins.re
,est #i se unea cu dru-ul lor) Dincolo de acel .unct, Dru-ul Mare 8 acu- -ult
-ai lar( #i &ră3dat .e -iNloc de un des.ăr7itor dintr-o .iatră nea(ră, lucioasă 8
înce.ea să se a"unde #i ra-&leurile năruite de ci-ent care se ridicau de o .arte #i
de alta le dădeau .elerinilor un senti-ent de claustro"o&ie) Se o.riră într-un loc
unde unul dintre acele di(uri de ci-ent "usese s.art, desc%i3+nd c+-.ul ,i3ual
s.re terenul li&er de dincolo, #i luară o -asă u#oară, nesatis"ăcătoare)
8 De ce cre3i că au a"undat dru-ul în "elul ăsta, EddieS între&ă ?aEe) Greau să
3ic că cine,a l-a f$cut inten7ionat a#a, nuS
Eddie se uită .rin s.ărtura din ci-ent, unde c+-.iile se întindeau -ai netede ca
oric+nd, #i încu,iin7ă)
8 /tunci, de ceS
8 Nu #tiu, &ăiete, răs.unse Eddie, însă credea că #tie)
/runcă o .ri,ire s.re $oland #i &ănuia că #i el #tia) Dru-ul a"undat care ducea
la .od "usese o -ăsură de a.ărare) Solda7ii .u#i în ,+r"ul .antelor de ci-ent
.uteau controla cele două redute &ine conce.ute) Dacă a.ărătorilor nu le .lăcea
cu- arătau oa-enii care se a.ro.iau de 6ud .e Dru-ul Mare, .uteau să
de3lăn7uie .oto.ul distru(erii asu.ra lor)
8 E#ti si"ur că nu #tiiS insistă ?aEe)
Eddie îi adresă un 3+-&et #i încercă să nu-#i -ai i-a(ine3e că eDista acolo un
descreierat c%iar în cli.a aceea, unul care se .re(ătea să rosto(olească s.re ei, .e
una dintre ra-.ele acelea de ci-ent &ătute de ,re-e, o &o-&ă -are #i ru(inită)
8 N-a- nici cea -ai -ică idee, s.use el) Susanna% #uieră de3(ustător .rintre
din7i)
8 Dru-ul ăsta se duce dracului, $oland) S.era- să ter-ină- cu %arna#a-entul
ăla nenorocit, daV n-ar "i rău să-l sco7i din nou)
El a.ro&ă #i scotoci în desa(ă, "ără alte cu,inte)
Starea Dru-ului Mare se deteriora .e -ăsură ce alte dru-uri -ai -ici se uneau
cu el, ca a"luen7ii unui r+u) Pe c+nd se a.ro.iau de .od, .ietrele de .a,aN "ură
înlocuite de o su.ra"a7ă .e care $oland o cre3u de -etal #i ceilal7i de as"alt) Nu
re3istase la "el de &ine ca .a,aNul) Scur(erea ti-.ului î#i s.usese cu,+ntulM
trecerea a nenu-ăra7i cai #i căru7e de c+nd se "ăcuseră ulti-ele re.ara7ii #i-l
s.usese #i -ai tare) Su.ra"a7a "usese trans"or-ată în .ietri# în#elător) / -er(e .e
Nos a,ea să "ie di"icil, iar ideea de a î-.in(e scaunul lui Susanna% .e acolo era
ridicolă)
Malurile de .e a-&ele laturi se "ăcuseră tot -ai a&ru.te, iar acu-, .e cul-ea
lor, se ,edeau "or-e su&7iri #i ascu7ite .ro"ilate .e cer) $oland se (+ndi la ,+r"uri
de să(eată 8 unele uria#e, ar-e "ăcute de un tri& de uria#i) To,ară#ilor lui li se
.ărea că se-ănau cu ni#te rac%ete sau .roiectile (%idate) Susanna% se (+ndi la
rac%etele $edstone lansate de la *a.e *ana,eralM Eddie se (+ndi la rac%etele
S/M, unele construite s.re a "i lansate de .e .lat"or-ele ca-ioanelor, de.o3itate
.e tot cu.rinsul Euro.eiM ?aEe se (+ndi la rac%etele I*CM ascunse în silo3uri de
&eton ran"orsat su& c+-.iile din Kansas #i-n -un7ii ne.o.ula7i din Ne,ada,
.ro(ra-ate să ri.oste3e la un atac ,enit din *%ina sau =$SS, în e,entualitatea
ar-a(%edonului nuclear) To7i si-7iră ca #i c+nd ar "i intrat într-o întunecată #i
cr+ncenă 3onă de u-&ră ori într-o re(iune a"lată su& un &leste- ,ec%i, dar încă
.uternic)
6a c+te,a ore du.ă ce aNunseră în 3ona aceea 8 ?aEe o &ote3ă Gauntlet 8
ra-&leurile de ci-ent se întreru.seră într-un loc unde se înt+lneau #ase dru-uri
de acces, ca "irele unei .+n3e de .ăianNen, #i acolo terenul se desc%idea din nou)))
lucru care îi lini#ti .e to7i, de#i niciunul n-o s.use cu ,oce tare) Deasu.ra
intersec7iei at+rna un alt se-a"or) /cesta le era -ai "a-iliar lui Eddie, Susanna%
#i ?aEeM c+nd,a a,usese lentile .e cele .atru laturi, de#i sticla se s.ărsese cu -ult
ti-. în ur-ă)
8 >dinioară, "ac .ariu că dru-ul ăsta era a o.ta -inune a lu-ii, s.use
Susanna%, #i uita7i-,ă la el acu-) E un teren -inat)
8 Gec%ile dru-uri sunt uneori cele -ai &une, a.ro&ă $oland) Eddie arătă s.re
,est)
8 =iteX
/cu-, că &arierele înalte de ci-ent nu -ai erau, .uteau ,edea eDact ceea ce
&ătr+nul Si le descrisese în "a7a ce#tilor de ca"ea a-ară în $i,er *rossin()
9> sin(ură #ină:, s.usese el, 9-ontată sus .e un soclu de .iatră "ăcută de o-,
cu- o&i#nuiau Cătr+nii să-#i "acă stră3ile #i 3idurile): Tina ,enea s.re ei dins.re
,est într-o linie su&7ire #i drea.tă, a.oi ur-a cursul r+ului Send #i intra în ora# .e
un .osta-ent auriu în(ust) Era o construc7ie si-.lă #i ele(antă 8 #i sin(ura .e
care o ,ă3useră .+nă acu- .e care n-o atinsese deloc ru(ina 8 însă era, c%iar #i
a#a, .uternic deteriorată) 6a Nu-ătatea distan7ei, o &ucată -are din .osta-ent
că3use în r+ul în,ol&urat) *e ră-ăsese erau doi .iloni lun(i îndre.ta7i unul către
celălalt ca două de(ete acu3atoare) Din a.ă, -ai Nos de s.ărtură, ie#ea un tu& de
-etal) >dată "usese al&astru-desc%is, dar acu- culoarea era esto-.ată de sol3ii
ru(inii) /răta "oarte -ic de la acea distan7ă)
8 S-a 3is cu Claine, (lăsui Eddie) Nu-i de -irare că nu l-au -ai au3it) Pilonii au
cedat .+nă la ur-ă .e c+nd el tra,ersa r+ul #i a că3ut în a.ă) Tre&uie că decelera
c+nd s-a înt+-.lat, căci alt"el ar "i 3&urat dre.t înainte #i n-a- "i ,ă3ut dec+t o
(aură -are ca un crater de &o-&ă în -alul o.us) Ei, a "ost o idee "ru-oasă, c+t a
durat)
8 Merc' s.unea că -ai este unul, îi rea-inti Susanna%)
8 Da) / -ai s.us #i că nu l-a -ai au3it de #a.te sau o.t ani, iar Tu#a Talit%a a
3is că -ai de(ra&ă de 3ece) Tu ce cre3i, ?aEe))) ?aEeS Pă-+ntul către ?aEe,
Pă-+ntul către ?aEe, răs.unde, .rietene)
?aEe, care se uita "iD la ră-ă#i7ele din r+u ale trenului, ridică doar din u-eri)
8 E#ti de -are aNutor, ?aEe, s.use Eddie) =n a.ort ,aloros 8 de aceea te iu&esc
eu) De aceea te iu&i- to0i)
?aEe nu-i dădu aten7ie) Ttia ce ,edea, #i nu era Claine) $ă-ă#i7ele -onoului care
se i7eau din r+u erau al&astre) ;n ,isul său, Claine "usese de un ro3 dulcea(, ca
(u-a de -estecat cu .o3e ale Nucătorilor de &ase&all, cu care .uteai "ace sc%i-&)
$oland, între ti-., î#i str+nsese .e .ie.t curelele %arna#a-entului lui Susanna%)
8 Eddie, saltă-7i doa-na în drăcia asta) E ti-.ul să -er(e- -ai de.arte #i să
,ede- cu oc%ii no#tri)
?aEe î#i -ută acu- .ri,irea, uit+ndu-se ner,os către .odul care se .ro"ila în "a7ă)
/u3ea un uruit .uternic, "anto-atic, în de.ărtare 8 sunetul ,+ntului .rin
a(ă7ătoarele de o7el care conectau ca&lurile de .untea de ci-ent)
8 *re3i că .ute- tra,ersa în si(uran7ăS între&ă ?aEe)
8 > să a"lă- -+ine, răs.unse $oland)
9
/ doua 3i di-inea7ă, ceata de călători a lui $oland stătea la ca.ătul .odului lun(
#i ru(init, uit+ndu-se .este el s.re 6ud) Gisul lui Eddie de a înt+lni el"i &ătr+ni #i
în7ele.7i care .ăstraseră utilaNe "unc7ionale de care .elerinii se .uteau "olosi
înce.ea să se risi.ească) /cu-, că erau at+t de a.roa.e, ,edea (ăuri în .eisaNul
ur&an acolo unde între(i c,artale de clădiri .ăreau să "i "ost "ie arse, "ie aruncate
în aer) $elie"ul aco.eri#urilor îi a-intea de un -aDilar &olna,, din care că3useră
deNa -ul7i din7i)
Era ade,ărat că -aNoritatea clădirilor încă stăteau în .icioare, însă a,eau un
as.ect .recar, care-l u-.lea .e Eddie de o triste7e necaracteristică, iar .odul
dintre călători #i acel la&irint distrus de o7el #i ci-ent .utea "i oricu-, nu-ai solid
#i etern nu) /(ă7ătoarele ,erticale din .artea st+n(ă at+rnau -oiM cele ră-ase .e
.artea drea.tă erau at+t de încordate, înc+t a.roa.e urlau) Puntea "usese construită
din cutii (oale de ci-ent turnate în "or-ă de tra.e3) =nele dintre acestea se
înclinaseră, arăt+ndu-#i interiorul ne(ru #i (olM altele alunecaseră din .o3i7ie)
Multe dintre ele se cră.aseră, dar altele erau de-a dre.tul s.arte, lăs+nd (oluri
su"icient de -ari înc+t să în(%ită ca-ioane 8 ca-ioane mari) Pe alocuri, acolo
unde .ăr7ile in"erioare #i cele su.erioare se s.ărseseră, .uteau ,edea -alul
noroios al r+ului #i a.a (ri-,er3uie care îl uda) Eddie esti-a că distan7a dintre
.unte #i a.ă era de nouă3eci de -etri în -iNlocul .odului) Ti aceasta era, .ro&a&il,
o esti-are indul(entă)
Eddie se uită atent la c%esoanele uria#e de care erau ancorate ca&lurile .rinci.ale
#i i se .ăru că cel din drea.ta .odului arăta ca #i c+nd ar "i "ost .ar7ial s-uls din
.ă-+nt) Decise că ar "i -ai &ine să nu le atra(ă aten7ia #i celorlal7i asu.ra acestui
"a.tM era #i a#a destul de rău că .odul se le(ăna încet, dar .erce.ti&il) Doar
.ri,indu-l îl lua cu rău la sto-ac)
8 EiS îl între&ă .e $oland) *e cre3iS
Pistolarul indică s.re drea.ta .odului) /colo era un trotuar înclinat, lat de
a.roDi-ati, un -etru #i Nu-ătate) 4usese construit .e o serie de cutii -ici de
ci-ent #i era, în "a.t, o .unte se.arată) Puntea aceea se(-entată .ărea sus7inută
de Nos de un ca&lu 8 sau .oate era un dru( (ros de o7el 8 ancorat de ca&lurile
.rinci.ale de sus7inere cu ni#te coliere uria#e) Eddie îl ins.ectă .e cel din
a.ro.iere cu interesul a,id al unuia care în scurt ti-. a,ea să-#i încredin7e3e ,ia7a
o&iectului ast"el studiat) *olierul .ărea ru(init, dar încă solid) ;n -etal "useseră
#tan7ate cu,intele T=$NFT>$I/ 6aME$K) Eddie desco.eri cu "ascina7ie că nu
-ai #tia dacă acele cu,inte erau în 6i-&a No&ilă sau în en(le3ă)
8 *red că .ute- "olosi trotuarul, s.use $oland) E a"ectat doar într-un loc)
Gede7iS
8 Da))) nu .rea ai cu- să nu ,e3i)
Podul, care tre&uia că era lun( de cel .u7in un Eilo-etru, .oate că nu "usese
în(riNit cu- tre&uie de .este o -ie de ani, dar $oland &ănuia că ade,ărata lui
de(radare a,usese loc doar în ulti-ii cinci3eci sau ca- a#a ce,a) Pe -ăsură ce
a(ă7ătoarele din .artea drea.tă .lesniseră, .odul se înclinase din ce în ce -ai tare
în st+n(a) Torsiunea -aDi-ă se eDercitase în -iNlocul lui, între cele două turnuri
de o sută două3eci de -etri, "or-ate din ca&luri) /colo, în .unte, se căscase o
(aură în "or-ă de oc%i) S.ărtura din trotuar era -ai în(ustă, dar c%iar #i a#a, cel
.u7in două sec7iuni de &eton alăturate că3useră în Send, lăs+nd un (ol de
-ini-u- #ase sau #a.te -etri lă7i-e) /colo unde "useseră acele sec7iuni, se
,edea clar dru(ul sau ca&lul de o7el ru(init care sus7inea trotuarul) Pentru a trece,
,or "i ne,oi7i să calce .e el)
8 *red că .ute- tra,ersa, 3ise $oland, arăt+nd cal- cu de(etul) Golul e un
incon,enient, dar încă eDistă &alustrada laterală #i ne ,o- .utea 7ine de ea)
Eddie încu,iin7ă, de#i si-7ea că ini-a-i &ătea de să-i s.ar(ă .ie.tul) Por7iunea
de ar-ătură care sus7inea trotuarul se-ăna cu o conductă -are din o7el sudat #i
a,ea, .oate, un -etru lă7i-e în .artea de sus) *u oc%iul -in7ii ,edea cu- ur-au
să-#i croiască dru- .e acolo, călc+nd .e su.ra"a7a cur&ată a ar-ăturii, str+n(+nd
&alustrada în -+nă, în ti-. ce .odul se le(ăna încet, ca un ,as .e o -are a(itată)
8 Iisuse, s.use el) ;ncercă să scui.e, dar nu ie#i ni-ic) /,ea (ura .rea uscată)
E#ti si(ur, $olandS
8 Din c+te ,ăd, e sin(ura ,ariantă)
Pistolarul arătă în a,al #i Eddie ,ă3u un al doilea .od) /cela se .ră&u#ise în
Send cu -ult ti-. în ur-ă) $ă-ă#i7ele se i7eau din a.ă într-o înc+lceală ru(inită
de o7el ,ec%i)
8 Dar tu, ?aEeS între&ă Susanna%)
8 Hei, nicio .ro&le-ă, "ăcu el i-ediat)
Căiatul c%iar sur+dea)
8 Te urăsc, .u#tiule, îi s.use Eddie)
$oland se uita la Eddie cu o ur-ă de în(riNorare)
8 Dacă nu te si-7i în stare s-o "aci, s.une) Să nu .orni- la dru- #i la Nu-ătate
să ră-+i înle-nit)
Eddie se uită îndelun( la su.ra"a7a contorsionată a .odului, a.oi înclină din ca.)
8 *red că a- să -ă descurc) Nu --a- în7eles niciodată &ine cu înăl7i-ile, dar
a- să -ă descurc)
8 Cine) $oland îi scrută cu .ri,irea) *u c+t .lecă- -ai re.ede, cu at+t -ai &ine)
Mer( eu .ri-ul, cu Susanna%) /.oi ?aEe #i Eddie la ur-ă) Te descurci cu
scaunulS
8 Hei, nicio .ro&le-ă, 3ise Eddie în,iorat)
8 Să -er(e-, atunci)
1#
;ndată ce .ă#i .e trotuar, tea-a u-.lu toate locurile (oale ale "iin7ei lui Eddie ca
o a.ă rece #i el înce.u să se între&e dacă nu cu-,a "ăcuse o (re#eală "oarte
.ericuloasă) Gă3ut de .e .ă-+nt solid, .odul .ărea că se clătina doar .u7in, însă
odată ce .usese .iciorul .e el, a,ea i-.resia că stătea .e .endulul celui -ai -are
orolo(iu din lu-e) De#i "oarte u#oară, -i#carea era nere(ulată, iar a-.loarea ei
era -ult -ai -are dec+t antici.ase) Su.ra"a7a trotuarului era eDtre- de cră.ată #i
înclinată cu cel .u7in 3ece (rade s.re st+n(a) Cetonul s"ăr+-icios scr+#nea su&
.icioarele lui #i sc+r7+itul se(-entelor care se "recau unul de celălalt era constant)
Dincolo de .od, aco.eri#urile ora#ului se înclinau încet c+nd .e o .arte, c+nd .e
cealaltă, ca un ori3ont arti"icial în cel -ai lent Noc ,ideo din lu-e)
Deasu.ra ca.ului, ,+ntul ,+N+ia constant în ca&lurile întinse) ?os, terenul co&ora
&rusc s.re -alul nordic, -ocirlos, al r+ului) Se a"la la nouă -etri înăl7i-e))) a.oi
la o.ts.re3ece))) a.oi la trei3eci) Peste .u7in ti-. aNunse deasu.ra a.ei) Scaunul
cu rotile se lo,ea de .iciorul lui st+n( la "iecare .as)
*e,a î-&lănit aler(ă .rintre .icioarele sale #i el se a(ă7ă ,oinice#te de &alus-
trada ru(inită cu -+na drea.tă, a&ia re7in+ndu-#i un stri(ăt) Ete îl de.ă#i
î-.leticit, arunc+nd o scurtă .ri,ire în sus, ca .entru a s.une Iart$-m$... doar
/reau s$ trec.
8 /ni-al t+-.itX .u"ni el .rintre din7ii str+n#i)
Desco.eri că, de#i nu-i .lăcea să se uite în Nos, a,ea o s.ai-ă #i -ai -are să se
uite la a(ă7ătoarele care încă -ai reu#eau să 7ină .untea #i ca&lurile de deasu.ra
laolaltă) Erau aco.erite de ru(ină #i Eddie ,edea (%i-.i de -etal ie#ind din
-aNoritatea 8 (%i-.ii aceia se-ănau cu ni#te "ire de &u-&ac) Ttia de la unc%iul
lui, $e(, care lucrase at+t la .odul Geor(e Was%in(ton, c+t #i la Tri&orou(% ca
,o.sitor, că a(ă7ătoarele #i ca&lurile de sus erau 9î-.letituri: din -ii de "ire de
o7el) 6a .odul acela, î-.letitura înce.ea să cede3e) /(ă7ătoarele de de#irau de-a
dre.tul #i "irele .lesneau)
(ac$ a re#istat p%n$ acum, o s$ mai re#iste pu0in. Cre#i c$ podul $sta o s$ cad$
-n r%u doar fiindc$ treci tu pe el. 5u te flata.
/sta, totu#i, nu-l lini#tea) Din c+te #tia el, ei .uteau "i .ri-ii oa-eni care
încercau să treacă de #eci de ani) Iar .odul, în de"initi,, tot urma să se
.ră&u#ească, #i Nudec+nd du.ă cu- arătau lucrurile, -o-entul nu era de.arte)
Greutatea lor, însu-ată, .utea "i ulti-a .icătură)
6o,i cu -ocasinul o &ucată de &eton #i .ri,i ti-orat, dar ne.ut+ndu-#i des.rinde
oc%ii, cu- &ucata că3u #i iar că3u, întorc+ndu-se în aer) Se au3i un .lescăit -ic 8
foarte -ic 8 atunci c+nd aNunse în a.ă) > .ală de ,+nt răcoros su"lă #i-i li.i
că-a#a de .ielea asudată) Podul (e-u #i se clătină) Eddie încercă să-#i ia -+inile
de .e &alustradă, însă .al-ele .ăreau li.ite de -etalul -ăcinat)
;nc%ise oc%ii un -o-ent) 5-o s$ te 'loche#i acum. Nu o s$ te 'loche#i. Ţi-o...
0i-o inter#ic. (ac$ sim0i ne/oia s$ te ui0i la ce/a, uit$-te lun" -nainte. Eddie
redesc%ise oc%ii, îi a7inti s.re .istolar, î#i "or7ă -+inile să se descle#te3e #i se
re.use în -i#care)
11
$oland aNunse la s.ărtură #i se uită îna.oi) ?aEe era la cinci .a#i în ur-a lui) Ete
era la .icioarele sale) Cu-&lerul stătea (%e-uit, cu (+tul lun(it înainte)
G+ntul era -ult -ai .uternic, direct deasu.ra r+ului, #i $oland ,edea cu-
unduia &lana ani-alului) Eddie era ca- la #a.te -etri în s.atele lui ?aEe) Era tras
la "a7ă, însă continua să .ă#ească î-.leticit, duc+nd în -+na st+n(ă scaunul .liat
al lui Susanna%) M+na drea.tă str+n(ea cu "or7ă &alustrada)
8 Susanna%S
8 Da, răs.unse ea i-ediat) Sunt &ine)
8 ?aEeS
Căiatul ridică oc%ii) ;ncă sur+dea #i .istolarul ,ă3u că din .artea lui nu a,ea să
"ie nicio .ro&le-ă) ?aEe se distra ca niciodată în ,ia7ă) Părul îi era su"lat în ,aluri
de .e "runtea netedă #i oc%ii-i scă.ărau) $idică în aer de(etul -are) $oland 3+-&i
#i-i răs.unse cu acela#i (est)
8 EddieS
8 Nu-7i "ace (riNi .entru -ine)
Eddie .ărea că se uită la $oland, însă .istolarul conc%ise că se uita de "a.t .e
l+n(ă el, la clădirile de cără-idă "ără (ea-uri care se în(ră-ădeau .e -alul a.ei,
de cealaltă .arte a .odului) /sta era în re(ulăM dată "iind e,identa lui tea-ă de
înăl7i-i, .ro&a&il că doar a#a se .utea 7ine su& stă.+nire)
8 Cine, n-o să--i "ac, -ur-ură $oland) /cu- ,o- trece .este s.ărtură,
Susanna%) Stai ne-i#cată) Nu "ace -i#cări .ri.ite) ;n7elesS
8 Da)
8 Dacă ,rei să te a#e3i -ai &ine, "ă-o acu-)
8 Sunt &ine a#a, $oland, s.use ea cu cal-) S.er doar că Eddie ,a "i &ine)
8 Eddie e un .istolar acu-) > să se co-.orte în consecin7ă)
$oland se întoarse s.re drea.ta, cu "a7a direct s.re r+ul de Nos, #i se .rinse de
&alustradă) /.oi înce.u să tra,erse3e (olul, călc+nd cu .a#i -ici .e ca&lul ru(init)
12
?aEe a#te.tă ca $oland #i Susanna% să aNun(ă ce,a -ai încolo, du.ă care .orni #i
el) G+ntul su"la în ra"ale #i .odul se clătina înainte #i îna.oi, însă el nu si-7ea .ic
de tea-ă) Era, de "a.t, în cul-ea eDta3ului) S.re deose&ire de Eddie, el nu
su"erise niciodată de tea-ă de înăl7i-iM lui îi .lăcea acolo sus, de unde .utea să
,adă r+ul des"ă#urat ca o .an(lică o7elită, su& un cer care înce.ea să se aco.ere de
nori)
6a Nu-ătatea (ăurii din .od P$oland #i Susanna% aNunseseră la locul unde
reînce.ea trotuarul #i stăteau cu oc%ii la ceilal7iQ, ?aEe se uită îna.oi #i i se o.ri
ini-a) =itaseră de un -e-&ru al (ru.ului atunci c+nd discutaseră des.re -odul în
care ,or tra,ersa) Ete stătea (%e-uit, încre-enit #i e,ident în(ro3it, de cealaltă
.arte a (ăurii din trotuar) /dul-eca locul unde se ter-ina &etonul #i înce.ea
ar-ătura ru(inită #i cur&ată)
8 Haide, EteX stri(ă ?aEe)
8 EteX stri(ă &u-&lerul îna.oi #i tre-urul ,ocii lui as.re "u a.roa.e u-an)
;ntinse (+tul către ?aEe, dar nu se clinti) >c%ii lui încercui7i cu auriu erau
&ul&uca7i #i s.eria7i)
> altă .ală de ,+nt lo,i .odul, "ăc+ndu-l să se le(ene #i să sc+r7+ie) *e,a ,+N+i
l+n(ă ca.ul lui ?aEe 8 ca sunetul unei cor3i de c%itară întinse .+nă ce s-a ru.t) =n
"ir de o7el .lesnise la cel -ai a.ro.iat a(ă7ător ,ertical, a.roa.e 3(+riindu-i
o&ra3ul) 6a trei -etri distan7ă, Ete se str+nse te-ător, cu oc%ii a7inti7i la ?aEe)
8 HaideX stri(ă $oland) Se înte7e#te ,+ntulX Haide, ?aEeX
8 Nu ,in "ără EteX
?aEe o luă încet îna.oi .e unde ,eniseră) Nici nu a.ucă să "acă doi .a#i, că Ete
.ă#i .recaut .e dru(ul de sus7inere) G%earele de la ca.ătul .icioru#elor lui
crăcănate #i 7e.ene 3(+riară su.ra"a7a rotunNită de -etal) Eddie stătea în s.atele
&u-&lerului acu-, si-7indu-se ne.utincios #i s.eriat de -oarte)
8 /sta e, EteX îl încuraNă ?aEe) GinoX
8 Ete-EteX /Ee-/EeX stri(ă &u-&lerul #i aler(ă .e dru()
/.roa.e aNunse la ?aEe, c+nd ,eni o nouă ra"ală de ,+nt) Podul se clătină)
;n(ro3it, Ete 3(+rie cu (%earele dru(ul de sus7inere, căut+nd s.riNin, însă "ără
sor7i de i3&+ndă) 6a&ele din s.ate alunecară în (ol) ;ncercă să se a(a7e cu cele din
"a7ă, dar nu a,ea de ce să se .rindă)
?aEe dădu dru-ul &alustradei #i sări du.ă el, con#tient de ni-ic altce,a dec+t de
oc%ii înconNura7i cu auriu ai lui Ete)
8 5u, )a*e4 stri(ară $oland #i Eddie într-un (las de .e o .arte #i de cealaltă a
(olului, a-+ndoi .rea de.arte .entru a "ace altce,a dec+t să .ri,ească)
?aEe ateri3ă .e ca&lu cu .ie.tul #i &urta) G%io3danul îi săltă în s.ate #i el î#i au3i
clăn7ănitul din7ilor, un sunet ca o &ilă de &iliard lo,ind în .lin altă &ilă) > nouă
ra"ală) Se lăsă în ,oia ei, încolăcind -+na drea.tă .e dru(ul de sus7inere #i
întin3+ndu-se cu st+n(a du.ă Ete) Cu-&lerul dădu să cadă, #i .rinse tare cu din7ii
de -+na întinsă a &ăiatului) Durerea se -ani"estă i-ediat, cu o "or7ă cotro.itoare)
?aEe stri(ă, dar îndură, ră-+n+nd .e .o3i7ie, cu &ra7ul dre.t str+n(+nd dru(ul, cu
(enunc%ii a.ăs+nd tare su.ra"a7a netedă) Ete at+rna de -+na lui st+n(ă aido-a
unui acro&at de circ, uit+ndu-se în sus cu oc%ii lui aurii, #i atunci ?aEe î#i ,ă3u
s+n(ele cur(+nd .e o .arte #i .e cealaltă a ca.ului &u-&lerului, în .+r+ia#e)
/.oi ,eni o nouă ra"ală de ,+nt #i ?aEe înce.u să alunece)
13
Pe Eddie îl .ărăsi tea-a) ;n locul ei se instală acea stranie #i totu#i &ine-,enită
răceală) 6ăsă scaunul lui Susanna% să cadă .e &etonul cră.at #i aler(ă .e ca&lul de
sus7inere, "ără a se -ai sinc%isi de &alustradă) ?aEe at+rna cu ca.ul în Nos deasu.ra
(olului, cu Ete le(ăn+ndu-se la ca.ătul -+inii sale st+n(i, ca un .endul î-&lănit)
Ti -+na drea.tă a &ăiatului aluneca)
Eddie de.ărtă .icioarele #i se a#e3ăL.ră&u#i în #e3ut) Coa#ele sale ne.roteNate
"ură stri,ite, dureros, de osul .el,ian, dar .entru -o-ent #i această durere ascu7ită
i se .ăru ce,a străin, ca un 3,on dintr-o 7ară înde.ărtată) ;l a.ucă .e ?aEe de .ăr
cu o -+nă #i de o &retea a (%io3danului cu cealaltă) Si-7i că-nce.ea să se încline
#i el s.re eDterior #i, .re7 de o cli.ă de co#-ar, cre3u că to7i trei ,oi .lonNa .rin
aer, ca un lan7 u-an)
Dădu dru-ul .ărului lui ?aEe #i str+nse -ai tare &reteaua (%io3danului,
ru(+ndu-se ca &ăiatul să nu #i-l "i cu-.ărat de la un -a(a3in cu .roduse ie"tine)
4lutura cu -+na li&eră deasu.ra ca.ului, du.ă &alustradă) Du.ă un -o-ent
inter-ina&il, în care alunecarea lor co-&inată continuă, o (ăsi #i se a.ucă de ea)
8 R2L!5(4 urlă el) MI-!R RI5(3 >I53 &ŢI5 !)&T2R4
$oland era deNa acolo, cu Susanna% coco7ată încă în s.inarea sa) *+nd se a.lecă,
ea încle#tă &ra7ele .e du.ă (+tul său, ca să nu cadă din %arna#a-ent) Pistolarul îl
cu.rinse .e ?acE cu un &ra7 #i-l trase sus) *+nd .icioarele lui erau din nou .e
dru(ul de sus7inere, ?aEe încolăci un &ra7 .e du.ă tru.u#orul scuturat de
tre-urături al lui Ete) M+na lui st+n(ă era o a(onie de "oc #i (%ea7ă)
8 Dă--i dru-ul, Ete, icni el) /cu- î-i .o7i da dru-ul))) sunte- în si(uran7ă) >
cli.ă teri&ilă, cre3u că &ill'-&u-&lerul nu-l ,a asculta) /.oi, încet, -aDilarele lui
Ete se relaDară #i ?aEe î#i .utu eDtra(e -+na) Era .lină de s+n(e #i .re3enta un
se-icerc de (ăuri întunecate)
8 Ete, 3ise &u-&lerul "ără ,la(ă #i Eddie ,ă3u -irat că oc%ii ciuda7i ai
ani-alului erau .lini de lacri-i) ;#i întinse s.atele #i-l linse .e ?aEe .e "a7ă cu
li-&a îns+n(erată)
8 E-n re(ulă, s.use ?aEe, li.indu-#i "a7a de &lana caldă) Pl+n(ea #i el, cu o
eD.resie #ocată #i îndurerată .e c%i.) Nu-7i "ace (riNi, e-n re(ulă) N-ai a,ut de ales
#i te în7ele()
Eddie se ridică încet în .icioare) Era (ri--urdar la "a7ă #i se si-7ea ca #i c+nd
cine,a l-ar "i lo,it în sto-ac cu o &ilă de .o.ice) Duse lent -+na st+n(ă între
.icioare #i se .i.ăi)
8 / dracuV ,asecto-ie, 3ise el (+tuit)
8 > să le#ini, EddieS între&ă $oland)
> nouă .ală de ,+nt îi 3&ură .ălăria de .e ca. #i o aruncă în "a7a lui Susanna%)
Ea o .rinse #i i-o îndesă îna.oi .+nă la urec%i, d+ndu-i as.ectul unui 7ăran că3ut în
ca.)
8 Nu, răs.unse Eddie) Mai că -i-a# dori să .ot, dar)))
8 =ită-te la ?aEe, s.use Susanna%) S+n(erea3ă rău)
8 Sunt &ine, 3ise &ăiatul #i încercă să-#i ascundă -+na)
;nainte să a.uce, $oland i-o luă cu &l+nde7e în -+inile sale) ?aEe su"erise cel
.u7in o du3ină de î-.unsături .e dosul -+inii, în .al-ă #i .e de(ete) MaNoritatea
erau ad+nci) Era i-.osi&il de s.us dacă a,ea #i oase ru.te sau tendoane sec7ionate
.+nă ce nu a,ea să-ncerce să o "leDe3e, iar acu- nu era nici -o-entul, nici locul
.entru ast"el de eD.eri-ente)
$oland se uită la Ete) Cill'-&u-&lerul îi întoarse .ri,irea, în oc%ii săi eD.resi,i
citindu-se triste7e #i "rică) Nu se linsese .e &ot de s+n(ele lui ?aEe, de#i acesta ar "i
"ost cel -ai natural lucru din lu-e .entru el)
8 6asă-l în .ace, îl instrui ?aEe #i str+nse -ai tare &ra7ul cu care îl 7inea .e Ete)
N-a "ost ,ina lui) / "ost a -ea, "iindcă a- uitat de el) 6-a de3ec%ili&rat ,+ntul)
8 N-a- să-i "ac ni-ic, s.use $oland)
De#i era si(ur că &ill'-&u-&lerul nu su"erea de tur&are, tot nu a,ea de (+nd să-i
.er-ită să (uste din s+n(ele lui ?aEe -ai -ult dec+t o "ăcuse deNa) *+t des.re
,reo altă &oală .e care &u-&lerul o .utea .urta în s+n(e))) ei &ine, *a a,ea să
decidă, a#a cu-, în cele din ur-ă, "ăcea -ereu) $oland î#i scoase e#ar"a de la (+t
#i-l #terse .e Ete la &ot)
8 Po"ti-, s.use) Cra,o, a-ice) Cra,o, &ăiete)
8 Ete, rosti &ill'-&u-&lerul "ără ,la(ă #i Susanna%, care se uita .este u-ărul
.istolarului, ar "i .utut Nura că au3ise recuno#tin7ă în ,ocea lui)
;i lo,i încă o .ală de ,+nt) Gre-ea se înrăută7ea cu ra.iditate)
8 Eddie, tre&uie să co&or+- de .e .od) Po7i să u-&liS
8 Nu, stă.+neM daV -i-oi t+rî .icioarele du.ă -ine)
;ncă-l durea (roa3nic în 3ona .el,iană #i-n ca.ul sto-acului, dar nu la "el de rău
ca în ur-ă cu c+te,a -inute)
8 Prea &ine) Să ne -i#că-) *+t de re.ede .ute-)
$oland se întoarse, dădu să "acă un .as #i se o.ri) =n o- stătea acu- de cealaltă
.arte a (olului, uit+ndu-se ineD.resi, la ei)
Nou-,enitul se a.ro.iase c+t ti-. aten7ia lor "usese îndre.tată s.re ?aEe #i Ete)
/,ea un arc în s.ate) Purta o e#ar"ă (al&en-a.rins le(ată la ca.M ca.etele ei
"luturau ca ni#te "anioane în ,+ntul .uternic) 6a urec%i îi at+rnau cercei aurii
rotun3i, cu cruci în centru) =n oc%i era aco.erit cu un .etic al& de -ătase) 4a7a-i
era .lină de .ustule .ur.urii, unele desc%ise #i su.ur+nde) Putea să ai&ă trei3eci,
.atru3eci sau #ai3eci de ani) Kinea o -+nă ridicată deasu.ra ca.ului) ;n ea a,ea
ce,a ce $oland nu reu#ea să distin(ă) Ttia doar că, Nudec+nd du.ă "or-a ei
re(ulată, nu .utea "i o .iatră)
;n s.atele acestei a.ari7ii, ora#ul se .ro"ila cu o claritate &i3ară în lu-ina tot -ai
.u7ină a 3ilei) *+nd Eddie se uită .este (ru.urile de clădiri de .e celălalt -al 8
de.o3ite de -ult .rădate de Ne"uitori, "ără îndoială 8 la canioanele u-&roase #i
la&irinturile de .iatră, în7elese .entru .ri-a dată ce tare se în#elase, ce (re#eală
teri&il de .rostească "ăcuse, s.er+nd că ,or (ăsi aNutor) /cu- ,edea "a7adele
s.ul&erate #i aco.eri#urile s.arteM acu- ,edea cui&urile de .ăsări clădite .e
corni#e #i în (ea-urile "ără sticlă, %ol&ateM acu- î#i .er-ise să adulmece de-a
dre.tul ora#ul, #i acel -iros nu era de -irodenii "a&uloase #i -+ncăruri sa,uroase
de "elul celor .e care -a-a lui le aducea uneori acasă de la Wa&arVs, ci -ai
de(ra&ă -ias-a unei saltele care a luat "oc, a ars în ,oie #i a.oi a "ost stinsă cu
a.ă de canal) ;n7elese deodată ora#ul 6ud, îl în7elese .e de.lin) Piratul r+nNitor
care a.ăruse în ti-. ce aten7ia lor era în altă .arte .ro&a&il că era cea -ai
a.ro.iată ,ersiune de el" &ătr+n #i în7ele.t care eDista în locul acela .ustiit, a"lat
.e -oarte)
$oland scoase re,ol,erul)
8 6asă-l Nos, .retinuV -ieu, 3ise &ăr&atul cu e#ar"ă (al&enă, cu un accent at+t de
.ronun7at, înc+t sensul cu,intelor lui a.roa.e că se .ierdu) 6asă-l Nos, su"letuV
-ieu) Fi "i tu a.ri(, î%î, aiasta-i clar, daV acu-a ai .ierdut)
14
Pantalonii nou-,enitului erau din cati"ea ,erde #i .etici7i) *u- stătea a#a, .e
-ar(inea (ăurii din .od, se-ăna cu un corsar a"lat la a.usul carierei lui de
Ne"uitorA &olna,, ră.ciu(os #i încă .ericulos)
8 Ti dacă nu -ă su.unS între&ă $oland) Dacă ale( să-7i tra( .ur #i si-.lu un
(lon7 în ca.ul ăla &olna,S
8 /tuncia oi aNun(e-n iad nu-aV cu at+t -ai re.ede-naintea ta c+t să-7i 7iu de
u#ă, s.use o-ul cu e#ar"ă (al&enă, #i c%icoti a-ical) 4lutură -+na .e care o 7inea
în aer) PenV -ine-i oricu- acela#i drac)
$oland &ănuia că acesta era ade,ărul) >-ul arăta ca #i c+nd ar -ai a,ut cel -ult
un an de trăit))) #i că ulti-ele luni ale acelui an a,eau să "ie .ro&a&il "oarte
ne.lăcute) Pustulele su.ur+nde de .e "a7a lui nu a,eau nicio le(ătură cu radia7iileM
dacă $oland nu se în#ela a-arnic, o-ul acela era în ulti-a "a3ă a ceea ce doctorii
nu-eau &lenora(ie #i restul lu-ii nu-ea &oala cur,ăsăriei) *+nd erai în "a7a unui
o- .ericulos, era întotdeauna de rău, dar -ăcar î7i .uteai calcula #ansele într-o
ast"el de înt+lnire) *+nd erai în "a7a unui -ort, însă, totul se sc%i-&a)
8 Tti7V ,oi oare ce a- io acilea, scu-.ii -ieiS între&ă .iratul) /,e7V idee .e ce a
.us -+na .retinuV ,ost Gas%erS E o (renado, ce,a -u-os ce-or lăsat în ur-ă
Cătr+nii, #i io i-a- dat deNa Nos căciulia))) "iindc-a sta aco.erit 0nainte ca
.re3entările să "ie "ăcute-i do,adă de .roastă .urtare, c%iar a#aX
*%icoti ,esel un -o-ent, a.oi c%i.ul îi ră-ase din nou i-o&il #i (ra,)
;l .ărăsi orice ur-ă de u-or, ca #i c+nd un &uton ar "i "ost a.ăsat unde,a în
creierul lui de(enerat)
8 /cu-a, scu-.ilor, nu-aV de#tuV -ieu ce -ai 7ine cuiuV) De -ă--.u#ti, o s-
ur-e3e o &u&uitură a dracuV de .uternică) Tu #i "o"oloanca de -ai-ucă din
s.atele tău o să "i7V "ăcu7V .ul&ere) *reV că #i .loduV, da) ?unele care stă-na.oia ta
#i-ndrea.tă s.re -ine .istoluV ăla de Nucărie ar .utea să trăiască, daV nu-aV .+n-o
să atin(ă a.a))) #i o s-o atin(ă si(ur, .enV că .oduV asta at+rnă de un "ir deNa de
.atruNde ani, #i nu-i tre&e dec+t un &o&+rnac ca să cadă) /#a că ,rei să .ui
re,ol,eruV cela deo.arte sau ,rei să ne duce- tă7V dracului în acela#V căru7S
$oland se (+ndi o cli.ă să încerce să tra(ă în o&iectul .e care Gas%er îl nu-ea
(renado #i să i-l 3&oare din -+nă, dar ,ă3u c+t de tare îl str+n(ea #i .use ar-a la
loc)
8 /, &unX "ăcu Gas%er, din nou ,esel) Ttia- io că ie#ti o- de o-enie, nu-aV ce
te-a- ,ă3utX >, daX *%iar a#eX
8 *e ,reiS între&ă $oland, de#i credea că #tia deNa asta)
Gas%er ridică -+na li&eră #i arătă cu un de(et -urdar s.re ?aEe)
8 PloduV) Dă--i .loduV #i restuV .ute7V .leca)
8 Du-te #i te "ute sin(ur, 3ise Susanna% i-ediat)
8 De ce nuS c+r+i .iratul) Dă--i o &ucată dă o(lin3ă #i -i-o tai acu# #i-o ,+r
0na.oi 8 de ce nu, la c+t î-i "olose#te-n 3ilele asteaS Păi, nu .ot nici să -ă u#ure3
"ărV să -ă ardă .+nă-n (+tX >c%ii lui, care a,eau o nuan7ă cal-ă de cenu#iu, nu se
des.rinseră nicio cli.ă de .e "a7a lui $oland) Tu ce s.ui, .retinuV -ieuS
8 *e se ,a înt+-.la cu noi, ceilal7i, dacă 7i-l dau .e &ăiatS
8 Păi, ,ă ,ede7V lini#ti7V de dru- "ărV nicio .ro&le-ă din .artea noastrăX răs.unse
.ro-.t &ăr&atul cu e#ar"ă (al&enă) /i cu,+ntuV luV Tic-Tac .entru asta) *ă doară
,or&a lui ,-o 3ic, c%iar a#e, iar Tic-Tac e un o- .e cinste, nu-#V calcă ,or&a odată
ce #-o dat-o) Si(ur, asta n-o .ot 3ice #i des.re Pu&erii .este care-o să da7V, daV din
.artea luV *ărun7ii luV Tic-Tac n-o s-a,e7V .ro&le-e)
8 *e nai&a /or'e+ti, $olandS sări Eddie) Doar nu te (+nde#ti să "aci asta, nuS
$oland nu se uită în Nos la ?aEe #i &u3ele nu i se -i#cară c+nd -ur-urăA
8 > să--i 7in .ro-isiunea)
8 Da))) #tiu că o ,ei 7ine) /.oi ?aEe ridică (lasul #i s.useA Pune .istolul deo.arte,
Eddie) Eu ,oi decide)
8 ?aEe, 7i-ai ie#it din min0i4
Piratul scoase un %orcăit ,esel)
8 Nici ,or&ă, .retineX Tu 7-ai ie#it din -in7V de nu -ă cre3i) *u noi -ăcar ar "i
.ă3it de to&e, nu-i a#eS G+nde#te-teA de n-a# ,or&i serios, ,-a# "i 3is din .ri-a s-
arunca7V ar-ele .este &ordX Ni-ic -ai u#orX DaV a- 3is io astaS NooX
Susanna% au3ise sc%i-&ul de re.lici dintre ?aEe #i $oland) /,usese, de
ase-enea, oca3ia să în7elea(ă c+t de su-&re le erau o.7iunile)
8 Pune-l deo.arte, Eddie)
8 De unde să #ti- că n-o să arunci (renada în noi i-ediat ce o să ai &ăiatulS
stri(ă Eddie)
8 > î-.u#c în aer, dacă încearcă, s.use $oland) > .ot "ace, #i el +tie că .ot)
8 Da, s-ar .utea) Pari o- dintr-o &ucată, c%iar a#e)
8 Dacă s.une ade,ărul, continuă $oland, s-ar "ri(e #i dacă n-a# ni-eri Nucărioara
lui, .entru că .odul s-ar .ră&u#i #i a- cădea cu to7ii în r+u)
8 4oarte dă#te.t, "iuV -ieuX 3ise Gas%er) Chiar e#ti dintr-o &ucată, a#e-iS $+se
%+r+it, a.oi rede,eni serios #i si(ur .e sine) Gata cu ,or&ăria, .retinuV -ieu)
/le(e) ;-i dai &ăietuV sau ne-a"lă- s"+r#ituV to7V deodatăS
;nainte ca $oland să .oată s.une un cu,+nt, ?aEe se "uri#ă .e l+n(ă el, .e dru(ul
de sus7inere) ;ncă îl str+n(ea .e Ete cu &ra7ul dre.t) ;#i 7inea -+na st+n(ă
îns+n(erată dre.t în "a7ă)
8 ?aEe, nu4 stri(ă Eddie cu dis.erare)
8 > să ,in du.ă tine, 3ise $oland cu aceea#i ,oce Noasă)
8 Ttiu, răs.unse ?aEe)
G+ntul su"lă din nou) Podul se le(ănă #i (e-u) $+ul Send era .resărat acu- cu
.ete de s.u-ă #i a.a "ier&ea al&ă în Nurul e.a,ei -onoului al&astru care ie#ea la
su.ra"a7ă în a-onte)
8 /#e, .retineX u(ui Gas%er) Cu3ele i se lă7iră, eD.un+nd .u7inii din7i ră-a#i în
(in(iile al&e, ase-enea unor les.e3i "unerare roase) /#e, .loduV -ieuX Gino
nu-aV)
8 $oland, .oate &lu"ea3ăX 7i.ă Eddie) Grenada aia ar .utea "i -oartăX Pistolarul
nu răs.unse)
;n ti-. ce ?aEe se a.ro.ia de cealaltă .arte a (ăurii din trotuar, Ete î#i de3(oli #i
el din7ii #i înce.u să -+r+ie la Gas%er)
8 /3,+rle Ni(ărania aia ,or&itoare, s.use .iratul)
8 Du-te dracului, răs.unse ?aEe cu aceea#i ,oce cal-ă) Gas%er .ăru sur.rins
.entru un -o-ent, a.oi încu,iin7ă)
8 Kii la el, a#e-iS Cine atuncia) 4ăcu doi .a#i îna.oi) Pune-l Nos i-ediat ce-aNun(i
.e &eton) Ti dacă sare la -ine, .ro-it că-i tra( un #ut de o să-i iasă creierii .e
(aura din "und)
8 Gaura din "und, re.etă Ete .rintre din7ii de3(oli7i)
8 Taci, Ete, îl a.ostro"ă ?aEe în #oa.tă)
/Nunse la &eton toc-ai c+nd cea -ai .uternică ra"ală de .+nă atunci lo,i .odul)
De data aceasta, 7iuitul "irelor de ca&lu care se ru.eau .ărea să ,ină de .este tot)
?aEe aruncă o .ri,ire îna.oi #i-i ,ă3u .e $oland #i .e Eddie 7in+ndu-se de
&alustradă) Susanna% îl .ri,ea .este u-ărul .istolarului, cu .ărul ei cre7 su"lat de
,+nt) ?aEe ridică -+na către ei) $oland o ridică #i el)
(e data asta n-o s$ m$ mai la+i s$ cad, nu-i a+a. între&ase el) 5u E nici de data
asta +i nici alt$ dat$, răs.unsese $oland) ?aEe îl credea))) Se te-ea totu#i "oarte
tare de ce se .utea înt+-.la înainte să ,ină $oland) ;l .use .e Ete Nos) Gas%er se
a.ro.ie de(ra&ă în cli.a ur-ătoare, lo,ind cu .iciorul în -icu7ul ani-al) Ete se
dădu într-o .arte, "erindu-se de (%eată)
8 4u(iX stri(ă ?aEe)
Ete "u(i, 7+#nind .e l+n(ă ei #i lu+nd-o s.re ca.ătul .odului dins.re 6ud cu
ca.ul în Nos, ocolind (ăurile #i sărind .este cră.ăturile din as"alt) Nu se uită
îna.oi) > cli.ă -ai t+r3iu, Gas%er îl .rinse .e ?aEe cu &ra7ul .e du.ă (+t) Pu7ea a
-i3erie #i carne .utredă, cele două i3uri co-&in+ndu-se într-o sin(ură -ias-ă
(rea, .estilen7ială) ;i ridică lui ?aEe sto-acul în (+t)
Piratul lo,i cu .el,isul în "esele lui ?aEe)
8 Poate că nu-s a#a d-a-or7it cu- credea-) Nu se 3ice oare că tinere7ea-i ,inuV
care-i î-&ată .e &ătr+niS Ne-o- distra &ine, a#e-i, .runcuV -ieuS /%a, ne-o-
distra at+t de &ine că i-o- "ace .e înNeri să c+nte)
2, Iisuse, (+ndi ?aEe) Gas%er ridică iară#i ,ocea)
8 /cu-a, noi .lecă-, stra#nicuV -ieu .retin))) /,e- lucruri -ari de "ăcut #i
oa-eni -ari de-nt+lnit, c%iar a#e, daV io--i 7iu cu,+ntuV) *+t des.re tine, o să stai
acolo unde e#ti încă ,Vo cin#.e -inute &une, de ai -inte-n ca.) De te ,ăd că "aci o
-i#care, ne duce- to7i .e co.că) ;n7elesu---aiS
8 Da, s.use $oland)
8 Mă-n7ele(i c+nd 3ic că n-a- niVca de .ierdutS
8 Da)
8 /sta-i "oarte &ine, atuncia) Mi#că, &ăieteX =n-doiX
M+na lui Gas%er îl str+nse tot -ai tare .e ?aEe de (+t, .+nă ce &ăiatul a&ia -ai
.utea res.ira) ;n acela#i ti-., era tras îna.oi) Se înde.ărtară în "elul acesta, cu "a7a
s.re s.ărtura la care $oland stătea cu Susanna% în c+rcă #i Eddie .u7in în s.atele
lui, încă 7in+nd în -+nă $u(erul .e care Gas%er îl nu-ise .istol de Nucărie) ?aEe
si-7ea cu- răsu"larea caldă a .iratului îl lo,ea în urec%e în re.ri3e scurte) Mai rău
c%iar, îi si-7ea -irosul)
8 Nu-ncerca ni-ic, #o.ti Gas%er, c-alt"el î7V s-ul( &iNuteriile #i 7i le-ndes în cur)
T-ar "i .ăcat să le .ie3i 0nainte s-a.uci să le "olose#ti, nu-i a#eS 4oarte .ăcat, da)
/Nunseră la ca.ătul .odului) ?aEe se cris.ă, cre3+nd că Gas%er ,a arunca totu#i
(renada, dar .iratul n-o "ăcu))) cel .u7in, nu i-ediat) ;l î-.inse .e ?aEe cu s.atele
.rin s.a7iul str+-t dintre două cu&icule -ici care .ro&a&il că ser,iseră, c+nd,a, ca
(%erete de taDare) Dincolo de ele, de.o3itele din cără-idă se .ro"ilau aido-a
unor &locuri cu celule de înc%isoare)
8 /cu-a, .retine, o să-7i iau -+na de .e (+t, c-alt"el te su"oci) DaV o să te 7in de
&ra7 #i, dac-o iei la "u(ă ca ,+ntuV #i ca (+nduV, .ro-it că 7i-o s-ul( din u-ăr #i te
&at cu ea ca #i c-o &+tă) ;n7elesu---aiS
?aEe încu,iin7ă #i, dintr-odată, .resiunea teri&ilă dis.ăru de .e tra%eea sa)
I-ediat du.ă aceea, î#i si-7i din nou -+na 8 o si-7i caldă #i u-"lată #i .lină de
"oc) /.oi Gas%er îl a.ucă de &ice.s cu de(ete ca de "ier, #i uită co-.let de -+nă)
8 Tai-taiX "ăcu .iratul într-un "alsetto (rotesc #i a(ită (renada în direc7ia celor-
lal7i) Pa-.a, scu-.ilorX /.oi -+r+i s.re ?aEeA /cu-a fu"i, .loduV -ă-tiiX 1u"i4
?aEe "u înt+i răsucit #i a.oi s-uls din loc, "or7at să aler(e) W&urau a-+ndoi .e o
ra-.ă cur&ată în Nos, s.re ni,elul stră3ii) Pri-ul (+nd con"u3 al lui ?aEe "u că a#a
ar "i arătat East $i,er Dri,e la două sau trei sute de ani du.ă ce o stranie ciu-ă a
creierului ar "i ucis to7i oa-enii ra7ionali de .e "a7a .ă-+ntului)
E.a,ele antice #i ru(inite ale ceea ce cu si(uran7ă "useseră auto-o&ile stăteau la
inter,ale de-a lun(ul a-&elor &orduri) MaNoritatea erau roadstere în "or-ă de
&ulă, care nu se-ănau cu nicio -a#ină dintre cele .e care le ,ă3use ?aEe ,reodată
Pdec+t, .oate, cu acelea .e care .ersonaNele cu -ănu#i al&e ale lui Walt Disne' le
conduceau în &en3ile desenateQ, dar .rintre ele 3ări o &roscu7ă GolEsBa(en ,ec%e,
o -a#ină care .utea "i un *%e,rolet *orsair #i ce,a ce credea că era un 4ord
-odel /) Niciuna dintre aceste &i3are e.a,e nu a,ea .neuriM "ie "useseră "urate,
"ie se "ăcuseră de -ult .ra" #i .ul&ere) Ti tot ce era din sticlă "usese s.art, ca #i
c+nd cetă7enii ră-a#i în acel ora# ar "i dis.re7uit orice le-ar "i .utut arăta re"leDiile,
c%iar #i accidental)
Su& #i între -a#inile a&andonate, ri(olele erau .line cu (ră-e3i de -etal
neidenti"icat #i licăriri .uternice de sticlă) *o.acii "useseră .lanta7i de-a lun(ul
trotuarelor într-un ti-. înde.ărtat #i -ai "erice, însă acu- erau at+t de usca7i,
înc+t aduceau cu ni#te scul.turi de -etal, ,ă3ute .e "undalul cerului noros) =nele
dintre de.o3ite "useseră "ie &o-&ardate, "ie se .ră&u#iseră de la sine, #i dincolo de
-aldărele de cără-i3i care re.re3entau tot ce -ai ră-ăsese din ele, ?aEe ,edea
r+ul #i .ilonii ru(ini7i #i îndoi7i ai .odului .este Send) Mirosul de .utre3iciune
Nila,ă 8 un -iros ce .ărea să 7i se în"i(ă a.roa.e "i3ic în nas 8 era -ai .uternic ca
oric+nd)
Strada se îndre.ta către est, de.ărt+ndu-se de calea Grin3ii, #i ?aEe ,ă3u că era
din ce în ce -ai (+tuită de -olo3 #i de#euri) 6a distan7ă de #ase sau #a.te c,artale,
.ărea că se (+tuia co-.let, #i totu#i în direc7ia aceea îl t+ra Gas%er) 6a înce.ut,
7inu .asul cu el, dar .iratul i-.unea un rit- incredi&il) ?aEe înce.u să (+"+ie #i
ră-ase un .as în ur-ă) Gas%er a.roa.e îl ridică de la sol, tră(+ndu-l s.re &ariera
de (unoaie #i ci-ent #i &+rne ru(inite care-i a#te.ta în "a7ă) Do.ul 8 care lui ?aEe
îi lăsa i-.resia unei construc7ii 8 se a"la între două clădiri late, cu "a7ade de
-ar-ură .ră"uită) ;n "a7a celei din st+n(a era o statuie .e care ?aEe o recunoscu
i-ediatA era "e-eia nu-ită ?usti7ia >ar&ă, iar acesta era un se-n a.roa.e si(ur că
clădirea .e care o străNuia "usese un tri&unal) ;nsă nu a,u dec+t un -o-ent ca să
se uiteM Gas%er îl t+ra "ără 3ă&a,ă către &aricadă, #i nici .rin (+nd nu-i trecea să
încetinească .asul)
2 s$ ne omoare pe am%ndoi, dac$ -ncearc$ s$ trecem pe acolo4 (+ndi ?aEe, dar
Gas%er 8 care "u(ea ca ,+ntul în .o"ida &olii care-#i arăta .re3en7a .e "a7a lui 8
în(ro.ă .ur #i si-.lu de(etele -ai ad+nc în &ra7ul lui #i-l trase -ai de.arte) Iar
acu- ?aEe ,ă3u o alee în(ustă în -or-anul nu c%iar at+t de %aotic de &eton,
-o&ilă s.artă, 7e,i corodate #i &ucă7i de ca-ioane #i auto-o&ile)
;n7elese i-ediat) 6a&irintul acela a,ea să-l înt+r3ie c+te,a ore &une .e $oland)))
însă .entru Gas%er era o Noacă de co.ii, #i #tia eCact încotro se ducea)
Gura -ică #i întunecată a aleii era .e .artea st+n(ă o -or-anului de re3iduuri)
*+nd aNunseră la ea, Gas%er aruncă o&iectul ,erde îna.oi .este u-ăr)
8 6asă ca.uV Nos, #cu-.uleX stri(ă el #i scoase o serie de c%icote ascu7ite,
isterice) =n -o-ent -ai t+r3iu, o eD.lo3ie uria#ă 3(udui strada) =na dintre
-a#inile în "or-ă de &ulă sări #ase -etri în aer #i a.oi ateri3ă .e ca.otă) =n .oto.
de cără-i3i #uieră .e deasu.ra ca.ului lui ?aEe #i ce,a îl lo,i tare în o-o.latul
st+n() Se î-.letici #i ar "i că3ut, dacă .iratul nu l-ar "i s-ucit în .icioare,
tră(+ndu-l în desc%i3ătura în(ustă din (unoaie) >dată intra7i în .asaNul de dincolo,
u-&re lun(i se întinseră .o"ticioase #i-l înconNurară)
*+nd dis.ărură din ,edere, o "or-ă -ică #i &lănoasă se "uri#ă din s.atele unui
&olo,an de &eton) Era Ete) $ă-ase în (ura .asaNului un -o-ent, cu (+tul întins
înainte, cu oc%ii sc+nteind) /.oi -erse .e ur-ele lor, 7in+nd nasul a.roa.e de
.ă-+nt #i adul-ec+nd con#tiincios)
15
– Haide, s.use $oland, i-ediat ce Gas%er î#i luă .icioarele la s.inare)
8 *u- ai .utut "ace astaS îl ad-onestă Eddie) *u- l-ai .utut lăsa .e -onstrul
ăla să-l iaS
8 Pentru că n-a- a,ut de ales) /du scaunul cu rotile) > să a,e- ne,oie de el)
/Nunseseră la &etonul a"lat de cealaltă .arte a s.ărturii, c+nd o eD.lo3ie 3(udui
.odul, î-.ro#c+nd -olo3 s.re cerul întunecat)
8 HristoaseX "ăcu Eddie #i întoarse c%i.ul .alid #i s.eriat s.re $oland)
8 Nu-7i "ace încă (riNi, rosti $oland cal-) *ei de tea.a lui Gas%er sunt rareori
neaten7i cu Nucăriile lor eD.lo3i,e)
/Nunseră la (%eretele de taDare din ca.ătul .odului) $oland se o.ri i-ediat du.ă
ele, în ca.ul ra-.ei cur&ate)
8 Ttiai că indi,idul nu &lu"ea3ă, nu-i a#aS între&ă Eddie) Greau să 3ic că nu
&ănuiai, doar))) +tiai)
8 E un -ort a-&ulant #i oa-enii ca el nu au ne,oie să &lu"e3e)
Gocea lui $oland era su"icient de cal-ă, însă tot se si-7ea în ea o undă de
a-ărăciune #i triste7e)
8 Ttia- că se .oate înt+-.la a#a ce,a #i, dacă l-a- "i ,ă3ut .e indi,id -ai
re.ede, c+t încă ne a"la- în a"ara ra3ei oului lui eD.lo3i,, l-a- "i .utut 7ine la
distan7ă) Dar ?aEe a că3ut #i el s-a a.ro.iat .rea tare) ;-i i-a(ine3 că-#i s.une că
-oti,ul .entru care a- adus &ăiatul cu noi a "ost ca să .lăti- tri&utul trecerii
si(ure .rin ora#) 6a nai&aX 6a nai&a, ce (%inionX
$oland se lo,i cu .u-nul în .icior)
8 Ei, asta-i, %ai să -er(e- du.ă elX Pistolarul clătină din ca.)
8 /ici, dru-urile noastre se des.art) Nu o .ute- duce .e Susanna% acolo unde
s-a dus ticălosul #i nici n-o .ute- lăsa sin(ură)
8 Dar)))
8 /scultă #i nu te î-.otri,i))) dacă ,rei să-l sal,ă- .e ?aEe) *u c+t stă- -ai
-ult aici, cu at+t i se răcesc -ai tare ur-ele) Ti e (reu să -er(i .e ur-e reci) Goi
a,e7i .ro.ria ,oastră -isiune de înde.linit) Dacă -ai eDistă un Claine, #i sunt
si(ur că ?aEe crede că eDistă, atunci tu #i Susanna% tre&uie să-l (ăsi7i) Tre&uie să
"ie o (ară sau ceea ce odinioară, .e tăr+-urile înde.ărtate, se nu-ea lea(ăn)
;n7ele(iS
;n s"+r#it, din "ericire, Eddie nu se î-.otri,i)
8 Da) > să-l (ăsi-) Ti atunciS
8 Tra(e c+te un (lon7 la "iecare Nu-ătate de oră) > să ,in du.ă ce-l recu.ere3 .e
?aEe)
8 ;-.u#căturile ,or atra(e #i al7i oa-eni, s.use Susanna%)
Eddie o aNutase să co&oare din %arna#a-ent #i ea se "ăcea co-odă în scaunul cu
rotile)
$oland îi scrută cu o .ri,ire rece)
8 Descurcă-te cu ei)
8 Cine)
Eddie întinse -+na #i .istolarul i-o str+nse scurt)
8 Găse#te-l, $oland)
8 >, îl ,oi (ăsi) Nu-ai roa(ă-te 3eilor tăi să-l (ăsesc destul de re.ede) Ti 7ine7i
-inte a-+ndoi c%i.urile ta7ilor ,o#tri)
Susanna% încu,iin7ăA
8 Go- încerca)
$oland se întoarse #i aler(ă în .as leNer .e ra-.ă în Nos) *+nd dis.ăru din
,edere, Eddie se uită la Susanna% #i nu "u sur.rins să ,adă că "e-eia .l+n(ea)
Ti lui îi ,enea să .l+n(ă) ;n ur-ă cu o Nu-ătate de oră, erau o ceată str+ns unită
de .rieteni) 4ră7ia lor "usese "ăcută "ăr+-e în doar c+te,a -inute 8 ?aEe ră.it,
$oland .lecat du.ă el) P+nă #i Ete "u(ise) Eddie nu se si-7ise niciodată at+t de
sin(ur)
8 /- senti-entul că nu-i ,o- -ai re,edea niciodată, s.use Susanna%)
8 Ca si(ur că-i ,o- re,edeaX re.lică Eddie a.ri(, dar #tia la ce se re"erea ea,
întruc+t #i el si-7ea la "el)
Presenti-entul că dru-ul lor aNunsese la s"+r#it înainte să încea.ă &ine îi a.ăsa
(reu .e su"let)
8 ;ntr-o lu.tă cu /ttila Hunul, i-a# da trei #anse la două lui $oland Car&arul)
Haide, Su3e))) a,e- de .rins un tren)
8 Dar undeS între&ă ea, -+%nită)
8 Nu #tiu) Poate c-ar tre&ui să-l o.ri- .e .ri-ul el" &ătr+n #i în7ele.t .e care-l
înt+lni- în cale #i să-l între&ă-, nuS
8 *e tot ,or&e#ti acolo, EdBard DeanS
8 Ni-ic, s.use el #i, cu- asta era at+t de al nai&ii de ade,ărat înc+t si-7ea că-i
dau lacri-ile, a.ucă -+nerele scaunului cu rotile #i înce.u să-l î-.in(ă în Nos .e
ra-.a cră.ată #i .lină de sticlă s.artă care ducea în ora#ul 6ud)
1
?aEe descinse re.ede într-o lu-e .+cloasă în care su"erin7a constituia sin(urul
re.erA -+na care .ulsa, &ice.sul în care Gas%er î#i în"i.sese de(etele ca ni#te
.iroane de o7el, .lă-+nii care-l ardeau) ;nainte să aNun(ă .rea de.arte, acestor
dureri înt+i li se alătură #i a.oi le luă locul o usturi-e ar3ătoare în .artea st+n(ă a
cor.ului) Se între&ă dacă $oland .ornise deNa du.ă ei) Se -ai între&ă #i c+t ti-.
,a .utea Ete să trăiască în lu-ea aceea at+t de di"erită de c+-.iile #i .ădurea .e
care le cunoscuse el .+nă acu-) /.oi Gas%er îl .ocni .este "a7ă, îns+n(er+ndu-i
nasul, #i (+ndurile i se .ierdură într-un ,al de durere ro#ie)
8 Haide, &astard -ic ce e#tiX Mi#că-7V &ucileX
8 4u())) c+t .ot de re.ede, (e-u ?aEe #i a&ia reu#i să ocolească un cio& (ros de
sticlă care ie#ea ca un dinte lun( #i trans.arent din .eretele de (unoaie din st+n(a
sa)
8 Cine ar "i să nu "ie a#a, "iinVc-atunci î7V tra( una de să-7V .ier3i cuno#tin7a #i te
tra( -ai de.arte de .ărX Hai odată, un-doi, &astard -ic ce e#tiX
?aEe (ăsi cu-,a resurse să "u(ă -ai tare) Intrase .e alee cu ideea că-n scurt ti-.
,or ie#i din nou .e &ule,ard, dar acu- î#i dădea sea-a cu triste7e că nu ,a "i a#a)
/ceea era -ai -ult dec+t o aleeM era un dru- ca-u"lat #i "orti"icat care ducea #i
-ai ad+nc .e teritoriul *ărun7ilor) Widurile înalte #i nesi(ure care se a.ro.iau
continuu de ei "useseră clădite dintr-o (a-ă eDtraordinar de ,ariată de -aterialeA
-a#ini .ar7ial sau co-.let turtite de calu.urile de (ranit #i o7el a#e3ate .este eleM
st+l.i de -ar-urăM utilaNe de "a&rică înro#ite de ru(ină acolo unde nu erau
înne(rite de uleiM un .e#te din cro- #i cristal -are c+t un a,ion .articular, cu un
cu,+nt cri.tic în 6i-&a No&ilă 8 ;N*\NT/$E 8 inscri.7ionat delicat .e
su.ra"a7a lui sol3oasăM lan7uri încruci#ate, cu "iecare ,eri(ă -are c+t ca.ul lui
?aEe, în"ă#urate în Nurul unui a-al(a- indistinct de -o&ile ce .ăreau să stea
deasu.ra lor într-un ec%ili&ru .recar, ca ni#te ele"an7i de circ .e .lat"or-ele lor
-ici de o7el)
/Nunseră la un loc unde cărarea aceea incredi&ilă se ra-i"ica, #i Gas%er alese
&ra7ul st+n( "ără nicio e3itare) *e,a -ai de.arte, alte trei alei, at+t de în(uste înc+t
erau a.roa.e ni#te tunele, se înde.ărtau în direc7ii di"erite) De data aceasta,
Gas%er alese &ra7ul din drea.ta) Noua cărare, ce .ărea "or-ată din &ancuri de cutii
.utrede #i &locuri uria#e de %+rtie ,ec%e 8 %+rtie care .utea să "i "ost c+nd,a căr7i
ori re,iste 8 era .rea în(ustă .entru a le .er-ite să aler(e u-ăr la u-ăr) Gas%er îl
î-.inse .e ?aEe în "a7ă #i înce.u să-l lo,ească necontenit în s.ate .entru a-l "ace
să -ear(ă -ai re.ede) ro'a'il c$ a+a se simte un 6uncan atunci c%nd e -mpins
spre a'ator, (+ndi ?aEe #i Nură că, de ,a "i să sca.e cu ,ia7ă, nu ,a -ai -+nca
niciodată carne de ,ită)
8 4u(i, .ăsărică dulce de &ăiatX 1u"i4
?aEe .ierdu în scurt ti-. socoteala cur&elor .e care le luau #i, .e -ăsură ce
Gas%er îl î-.in(ea -ai ad+nc în acel %aos de o7el contorsionat, -o&ile s.arte #i
utilaNe de3a"ectate, înce.u să-#i .iardă orice s.eran7ă că ,a "i sal,at) Nici c%iar
$oland nu-l ,a -ai .utea (ăsi acu-) Dacă .istolarul încerca, a,ea să se .iardă #i
să %oinărească .e cărările (+tuite ale acelei lu-i de co#-ar .+nă la -oarte)
/cu- -er(eau la ,ale #i 3idurile de %+rtie tasată "ăcuseră loc unor -etere3e de
"i#ete, -or-ane de -a#ini de calcul #i (ră-e3i de ec%i.a-ent IT) Era ca #i c+nd
ar "i aler(at .rintr-o ,ersiune de co#-ar a unui de.o3it $adio S%acE) Pre7 de un
-inut între(, .eretele care (onea în st+n(a lui ?aEe .ăru construit doar din
tele,i3oare ori ter-inale ,ideo aruncate de-a ,al-a) Se %ol&au la el aido-a
oc%ilor o.aci ai unor -or7i) Ti-n ,re-e ce solul de su& .icioarele lor continua să
co&oare, ?aEe î#i dădu sea-a că acu- chiar erau într-un tunel) 4+#ia de cer noros
de deasu.ra lor se în(ustase, de,enind o .an(lică, iar .an(lica de,enise #nur,
du.ă care #nurul de,enise un "ir de a7ă) Se a"lau într-o întunecată lu-e
su&.ă-+nteană, aler(+nd ca doi #o&olani .rintr-o (i(antică (roa.ă de (unoi)
(ac$ se pr$'u+e+te totul peste noi. se între&ă ?aEe, dar în starea lui actuală de
e.ui3are, acea .osi&ilitate nu-l s.eria .rea tare) Dacă se năruia aco.eri#ul, .utea
-ăcar să se odi%nească)
Gas%er îl -+na a#a cu- un "er-ier î#i -+nă cat+rul, lo,indu-l .este u-ărul
st+n( .entru a-l în#tiin7a să o ia la st+n(a #i .este cel dre.t .entru a o lua la
drea.ta) *+nd dru-ul -er(ea în "a7ă, îl .ocnea .este cea"ă) ?aEe încercă să
ocolească o 7ea,ă ie#ită din .ă-+nt #i nu reu#i .rea &ine) /ceasta îl ni-eri în #old
#i-l "ăcu să se î-.leticească, "lutur+nd din &ra7e .rin .asaNul în(ust, către un
a-al(a- de sticlă #i sc+nduri cră.ate) Gas%er îl .rinse #i-l î-.inse iară#i în "a7ă)
8 4u(i, .lod î-.iedicat ce e#tiX Nu #tii să "u(iX De n-ar "i >-uV Tic-Tac, 7-a# da
la &uci c%iar aci #i 7-a# lua (+tu-n acela#i ti-., c%iar a#e a# "aceX
?aEe aler(ă în,ăluit într-o .+clă ro#ie în care nu eDistau dec+t durerea #i &u"netul
des al .u-nilor lui Gas%er, care-l lo,eau în u-eri sau în cea"ă) ;n cele din ur-ă,
c+nd "u si(ur că nu -ai .utea "u(i, Gas%er îl a.ucă de (+t #i-l o.ri at+t de &rusc,
înc+t ?aEe se lo,i de el cu un (+N+it stran(ulat)
8 Ge3i aci un truc -icX (+"+i Gas%er No,ial) =ită-te dre.t 0nainte #i-o să ,e3i
două ca&luri întinse-n H .u7in deasu.ra .ă-+ntului) 6e ,e3iS
6a înce.ut, ?aEe nu le ,ă3u) Era "oarte întuneric acoloM -or-ane de i&rice uria#e
de cu.ru se ridicau în st+n(a, iar în drea.ta erau -aldăre de tu&uri din o7el care
.ăreau a "ace .arte din ec%i.a-entul de scu"undări) ?aEe credea că .e acestea din
ur-ă le .utea trans"or-a într-o a,alan#ă dacă ar "i su"lat o sin(ură dată tare) Se
#terse cu ante&ra7ul la oc%i, înlătur+nd #u,i7e înc+lcite de .ăr, #i încercă să nu se
(+ndească la "elul în care ar arăta el în(ro.at su& a.roDi-ati, #ais.re3ece tone de
tu&uri) MiNi oc%ii în direc7ia indicată de Gas%er) Da, deslu#ea 8 cu (reu 8 două
linii su&7iri #i ar(intii care aduceau cu cor3ile de c%itară sau &anNo) *o&orau de .e
-ar(inile .asaNului #i se încruci#au ca- la #ai3eci de centi-etri deasu.ra
.ă-+ntului)
8 T+ră#te-te .e dedesu&t, scu-.i#or) Ti "ii tare atent, că dacă atin(i nu-aV .u7in
unuV din ca&lurile alea, Nu-ate din o7eluV #i &etonuV din ora# o să-7V cadă-n
scu-.uV tău că.#or) Ti-n al -eu, de#i -ă-ndoiesc că asta 7-ar .ro,oca ,-o
tresărire, 3ic &ineS /cu-a, t+ră#te-teX
?aEe î#i dădu Nos (%io3danul din s.ate, se întinse la .ă-+nt #i-l î-.inse .rin
s.a7iul dinaintea sa) Pe c+nd î#i croia dru- .e su& ca&lurile su&7iri #i &ine întinse,
desco.eri că totu#i ,oia să -ai trăiască .u7in) I se .ărea că .oate să si-tă toate
acele tone de (unoaie a#e3ate într-un ec%ili&ru .recar, a#te.t+nd să se .ră,ălească
.este el) Ca'lurile astea pro'a'il c$ 0in -n loc dou$ chei de 'olt$ atent alese,
(+ndi el) (ac$ una dintre ele se rupe... pa +i pusi, ne-am dus dracului ) /tinse cu
s.atele unul dintre ca&luri #i, unde,a sus, ce,a sc+r7+i)
8 /i (riNă, 7+căX (e-u Gas%er) /i -aaare (riNăX
?aEe se î-.inse .e su& ca&lurile încruci#ate, "olosindu-se de .icioare #i coate)
Părul ud de sudoare #i -urdar îi că3u iar în oc%i, dar el nu -ai îndră3ni să-l dea la
o .arte)
8 /i scă.at, icni Gas%er într-un t+r3iu #i se strecură .e su& ca&luri cu u#urin7a
-i#cării îndelun( eDersate) Se ridică în .icioare #i luă (%io3danul lui ?aEe înainte
ca &ăiatul să #i-l .oată .une îna.oi în s.ate) *e ai acilea, 7+căS între&ă el,
des"ăc+nd curelele #i uit+ndu-se înăuntru) /i ce,a &un .entru &ătr+nuV tău .retinS
4iinVcă luV Gas%er îi .lac &unătă7ile, c%iar a#eX
8 N-a- ni-ic acolo, dec+t)))
M+na .iratului se -i#că iute #i-i dădu ca.ul .e s.ate cu o .al-ă 3dra,ănă, care
iscă un nori#or de s+n(e îns.u-at în nasul lui)
8 De ce ai "ăcut astaS se .l+nse ?aEe, rănit #i ener,at)
8 *a să-n,e7i să nu--i -ai 3ici ce .ot să ,ăd cu oc%ii -eiX 7i.ă Gas%er #i aruncă
(%io3danul în lături) ;#i de3(oli din7ii ră-a#i într-un r+nNet teri&il #i .ericulos) Ti
"iinVcă era c+t .e ce să ne-arunci în ca. tot căcatuV de deasu.ra noastrăX 4ăcu o
.au3ă, a.oi adău(ă cu o ,oce -ai cu-.ătatăA Ti "iinVc-a#e a- ,rut io 8 treV să
recunosc asta) Moaca ta de oaie .roastă--i tre3e#te .o"ta să te .lesnesc, 07i 3ic
sincer) $+nNetul se lă7i, eD.un+ndu-i (in(iile al&icioase #i su.ur+nde, o i-a(ine de
care ?aEe s-ar "i .utut li.si) Dacă duruV de .retin al tău ,ine du.ă noi .+n-aci, o s-
ai&ă o sur.ri3ă c+nV o să dea .este ca&lurile astea, 3ic &ineS Gas%er se uită în sus,
r+nNind în continuare) =nde,a acolo sus, dacă--i a-intesc &ine, e a#e3at în
ec%ili&ru un auto&u3)
?aEe înce.u să ,erse lacri-i 8 lacri-i de s"+r#eală #i de3nădeNde, care să.au
canale în(uste în -urdăria de .e o&raNii lui)
Gas%er ridică a-enin7ător .al-a des"ăcută)
8 Mi#că-te, 7+că, 0nainte să -ă .un #i io .e .l+ns))) "iinVcă &ătr+nuV tău .retin e
un ti. "oarte senti-ental, c%iar a#e, #i c+nV l-a.ucă &ocituV, nu-aV de a.lică
.al-e-n st+n(a #i-n drea.ta-i -ai a.are un 3+-&et .e &u3e) 1u"i4
4u(iră) Gas%er alese a.arent la înt+-.lare cărări care duceau -ai ad+nc în
la&irintul acela ur+t -irositor #i .lin de sc+r7+ieli .ericuloase, anun7+ndu-#i
ale(erile cu .u-ni tari în u-erii &ăiatului) 6a un -o-ent dat, sunetul de to&e
reînce.u) Genea .arcă de .este tot #i de nicăieri, iar .entru ?aEe aceasta "u ulti-a
.icătură) /&andonă orice s.eran7ă #i orice Nudecată lo(ică, #i î#i în(ădui să se
a"unde .+nă la ca.ăt în co#-ar)
1!
$oland se o.ri în "a7a &aricadei care (+tuia strada dintr-o .arte în cealaltă #i de
sus .+nă Nos) S.re deose&ire de ?aEe, el nu nutrea nicio s.eran7ă că ,a ie#i la
lu-ină dincolo) *lădirile care se întindeau la răsărit a,eau să "ie insule ocu.ate de
santinele ie#ind la su.ra"a7ă dintr-o -are de (unoi, ustensile, arte"acte))) #i
ca.cane, nu se îndoia) =nele dintre acele re3iduuri erau acolo de cinci sau #a.te
sau o -ie de ani, dar $oland credea că -aNoritatea "useseră aduse de *ărun7i,
&ucată cu &ucată) Partea răsăriteană a ora#ului 6ud de,enise, de "a.t, reduta
*ărun7ilor, #i $oland stătea acu- în "a7a 3idului ei)
Merse înainte încet #i ,ă3u (ura .asaNului .e Nu-ătate ascunsă în s.atele unui
&olo,an de &eton -ăcinat .e la col7uri) Erau ur-e de .a#i în .ra"ul "in 8 două
.erec%i, unele -ari, celelalte -ici) Pistolarul dădu să se ridice în .icioare, se uită
din nou #i se lăsă îna.oi .e ,ine) Nu două .rec%i, ci trei, cea din ur-ă lăsată de
lă&u7ele unui ani-al -ic)
8 EteX stri(ă $oland încet)
=n -o-ent, nu .ri-i niciun răs.uns, dar a.oi un lătrat solitar se au3i dintre
u-&re) $oland .ă#i în .asaN #i ,ă3u oc%ii încercui7i cu auriu uit+ndu-se la el de
du.ă .ri-ul col7) Pistolarul se a.ro.ie cu .a#i si(uri de &u-&ler) Ete, căruia încă
nu-i .lăcea să se a.ro.ie .rea tare de altcine,a în a"ară de ?aEe, se dădu un .as
îna.oi #i ră-ase .e .o3i7ie, uit+ndu-se te-ător în sus, la $oland)
8 Grei să -ă aNu7iS între&ă .istolarul)
Si-7ea cortina ro#ie a "e&rei lu.tei asalt+ndu-l, dar acu- nu era ti-. .entru asta)
/,ea să ,ină #i ti-.ul acela, dar acu- nu tre&uia să-#i .er-ită acea ineD.ri-a&ilă
u#urare)
8 Să -ă aNu7i să-l (ăsesc .e ?aEeS
8 /EeX lătră Ete, scrut+ndu-l în continuare .e $oland cu oc%ii lui te-ători)
8 Du-te, atunci) Găse#te-l)
Ete se întoarse i-ediat #i aler(ă cu ,ite3ă de-a lun(ul aleii, adul-ec+nd cu &otul
.e Nos) $oland îl ur-ă, arunc+nd doar rareori .ri,irea în "a7ă, du.ă Ete) ;n rest,
ră-ase cu oc%ii a7inti7i s.re trotuarul antic, căut+nd se-ne)
1"
– Iisuse, s.use Eddie) *e fel de oa-eni sunt ă#tiaS
=r-aseră &ule,ardul de la &a3a ra-.ei cale de ,reo două c,artale, ,ă3useră
&aricada Prat+nd intrarea lui $oland în .asaNul .ar7ial ascuns cu -ai .u7in de un
-inutQ #i cotiseră la nord .e o arteră lată, care se-ăna cu 4i"t% /,enue) Nu
îndră3nise să-i s.ună lui Susanna% astaM era încă .rea de3a-ă(it de ora#ul acela
ruinat #i ur+t -irositor ca să dea (las unei s.eran7e, "ie ea c+t de -ică)
94i"t% /,enue: îi duse la o 3onă cu clădiri -ari de .iatră al&ă, care-i a-intea lui
Eddie de "elul cu- arăta $o-a în "il-ele acelea cu (ladiatori .e care le ur-ărea
la TG c+nd era -ic) Erau austere #i, în -are .arte, încă într-o stare &ună) Era
a.roa.e si(ur că "useseră clădiri .u&lice 8 (alerii, &i&lioteci, .oate -u3ee) =na,
cu un aco.eri# -are în cu.olă, care se cră.ase ca un ou de (ranit, era .osi&il să "i
"ost un o&ser,ator, de#i Eddie citise unde,a că astrono-ilor le .lăcea să "ie
departe de -arile ora#e, întruc+t lu-inile electrice îi încurcau în studierea
stelelor)
Erau s.a7ii desc%ise între acele edi"icii i-.unătoare #i, cu toate că iar&a #i "lorile
care cre#teau odinioară acolo "useseră su"ocate de &uruieni #i tu"i#uri înc+lcite,
3ona încă .ăstra un aer (randios, iar Eddie se între&ă dacă nu cu-,a "usese
centrul ,ie7ii culturale din 6ud) Si(ur că 3ilele acelea a.useseră de -ultM Eddie se
îndoia că .e Gas%er #i .e a-icii lui îi interesa .rea tare &aletul sau -u3ica de
ca-eră)
El #i Susanna% aNunseseră la o intersec7ie -are, din care se des.rindeau .atru
&ule,arde late, radiind ca s.i7ele unei ro7i) ;n -iNlocul ro7ii era o .ia7etă -are,
.a,ată) Pe -ar(inea ei erau dis.use di"u3oare în ,+r"ul unor st+l.i de o7el înal7i de
dois.re3ece -etri) ;n -iNlocul .ia7etei era un .iedestal cu ră-ă#i7ele unei statui 8
un a.ri( cal de lu.tă din cu.ru, ,erde de cocleală, ca&rat, cu .icioarele din "a7ă în
aer) $ă3&oinicul care-l călărise c+nd,a 3ăcea .ră,ălit, str+n(+nd într-o -+nă ce,a
ce aducea cu o -itralieră #i-n cealaltă o sa&ie) Picioarele lui erau înco,oiate du.ă
"or-a calului .e care stătuse c+nd,a, însă ci3-ele ră-+neau sudate în -ar(inile
-onturii de -etal) M>/$TE *F$=NKI6>$X era scris .e .iedestal, cu litere de
un .ortocaliu s.ălăcit)
=it+ndu-se de-a lun(ul stră3ilor, Eddie ,ă3u al7i st+l.i cu di"u3oare) *+7i,a
că3useră la .ă-+nt, dar -aNoritatea erau încă în .icioare #i "iecare dintre ei "usese
î-.odo&it cu o su-&ră (%irlandă de cada,re) *a re3ultat, .ia7eta în care dădea
94i"t% /,enue: #i stră3ile care .orneau de acolo erau toate străNuite de o -ică
ar-ată de -or7i)
8 *e fel de oa-eni sunt ă#tiaS re.etă Eddie între&area)
Nu se a#te.ta la un răs.uns #i Susanna% nici nu i-l o"eri))) de#i ar "i .utut) Mai
a,usese oca3ii să 3ărească cr+-.eie din lu-ea lui $oland, dar niciodată nu ,ă3use
ce,a at+t de clar #i de .recis ca acu-) ;n toate oca3iile anterioare, ca atunci, în
$i,er *rossin(, încercase ce,a a.roa.e de ,i3iuneM acu- însă a,u o sin(ură
stră"ul(erare, #i "u ca #i c+nd ar "i ,ă3ut c%i.ul contorsionat al unui -aniac
.ericulos, ilu-inat de o lo,itură de "ul(er)
Di"u3oarele))) cada,rele at+rnate))) to&ele) ;n7elese .e dată cu- se .otri,eau
toate, cu claritatea cu care în7elesese că trăsurile încărcate din (reu care tra,ersau
$i,er *rossin( în dru- s.re ?i-toBn erau trase de &oi #i nu de cat+ri ori cai)
8 6asă (unoaiele astea, s.use ea #i ,ocea ei tre-ură doar .u7in) Pe noi ne
interesea3ă trenul))) ;ncotro cre3i că tre&uie să ne îndre.tă-S
Eddie ridică oc%ii s.re cerul tot -ai întunecat #i o&ser,ă "ără .ro&le-e calea
Grin3ii în "or-a norilor (ră&i7i) *o&orî .ri,irea #i nu "u "oarte sur.rins să ,adă că
intrarea stră3ii care ur-a cel -ai a.roa.e cărarea Grin3ii era .ă3ită de o 7estoasă
-are din .iatră) *a.ul ei de re.tilă se i7ea de su& &u3a de (ranit a cara.aceiM oc%ii
ei a"unda7i .ăreau să-i scrute3e cu -are curio3itate) Eddie înclină din ca. s.re ea
#i i3&uti să sc%i7e3e un 3+-&et ane-ic)
8 Ge3i 7estoasa c+t e de -areS
Susanna% aruncă #i ea o .ri,ire #i încu,iin7ă) El o î-.inse .rin .ia7eta ora#ului
#i -ai de.arte, .e Strada Kestoasei) 6e#urile care o -ăr(ineau e-anau un -iros
uscat de scor7i#oară, care-i "ăcu lui Eddie sto-acul să se str+n(ă))) nu "iindcă ar "i
"ost insu.orta&il, ci "iindcă era -ai de(ra&ă c%iar .lăcut 8 aro-a de -irodenie
dulcea(ă .e care unui co.il i-ar "ace .lăcere să #i-o .resare .este .+inea .răNită de
la -icul deNun)
Strada Kestoasei era lar(ă, din "ericire, #i c%iar dacă -aNoritatea cada,relor
at+rnate de st+l.ii cu di"u3oare erau a.roa.e ni#te -u-ii, Susanna% ,ă3u c+te,a
relati, .roas.ete, cu -u#te încă t+r+ndu-se (ră&ite .e .ielea înne(rită a "e7elor
u-"late #i cu ,ier-i încă -i#un+nd în or&itele cu .u.ile .utre3ite)
Ti du.ă "iecare di"u3or era c+te un -or-an -ic de oase)
8 Tre&uie că sunt -ii, s.use Eddie) Căr&a7i, "e-ei #i co.ii)
8 Da) Glasul cal- al lui Susanna% i se .ărea c%iar #i ei ciudat de distant) /u a,ut
-ult ti-. ca să ucidă) Ti l-au "olosit "iD .entru asta, ca să se o-oare între ei)
8 =nde -ă-sa or "i el"ii ăia în7ele.7iS între&ă Eddie #i r+sul care ur-ă sună .rea
tare a sus.in)
*redea că înce.ea în s"+r#it să în7elea(ă .e de.lin ce înse-na cu ade,ărat
eD.resia aceea &anală 8 lumea a mers mai departe) *+tă i(noran7ă #i c+t rău
cu.rindea în ea)
Ti ce .ro"un3i-e a,ea)
(ifu#oarele au fost o m$sur$ pe timp de r$#'oi, (+ndi Susanna%) Si"ur c$ asta
au fost. 5umai (umne#eu +tie ce r$#'oi, sau acum c%t timp, dar tre'uie s$ fi fost
de/astator. St$p%nii din Lud au folosit difu#oarele pentru a face anun0uri -n tot
ora+ul din cine +tie ce loc central, fortificat E un 'unc$r ca acela -n care s-au
retras 8itler +i -nal0ii lui comandan0i la sf%r+itul celui de-al (oilea R$#'oi
Mondial.
/u3ea în urec%i ,ocea autoritară care se rosto(olise din acele di"u3oare 8 o
au3ea la "el de clar cu- au3ise sc+r7+itul căru7elor care treceau .rin $i,er
*rossin(, la "el de clar cu- au3ise .ocnetul de &ici .e s.inările &oilor isto,i7i)
Centrele ! +i ( de distri'uire a ra0iilor /or fi -nchise ast$#i@ /$ ru"$m s$ /eni0i
la centrele >, C, 3 +i 1, pre#ent%nd cupoanele o'li"atorii.
3chipele de mili0ie 5ou$, Hece +i (oispre#ece s$ se pre#inte la Sendside.
>om'ardament aerian pre/$#ut -ntre orele opt +i #ece. To0i cet$0enii
noncom'atan0i tre'uie s$ se retra"$ -n ad$posturile la care au fost reparti#a0i.
Lua0i cu /oi m$+tile anti"a#. Repet, lua0i cu /oi m$+tile anti"a#.
/nun7uri, da))) #i o ,ersiune denaturată de #tiri 8 o ,ersiune -ilitantă,
.ro.a(andistică, .e care Geor(e >rBell ar "i nu-it-o li-&ă du&lă) Ti între
&uletinele de #tiri #i anun7uri, -u3ică -ilitară stridentă #i înde-nuri de a-i
res.ecta .e cei că3u7i, tri-i7+nd al7i &ăr&a7i #i alte "e-ei în (+tleNul îns+n(erat al
a&atorului)
/.oi ră3&oiul luase s"+r#it #i se lăsase tăcerea))) .entru o ,re-e) Dar la un
-o-ent dat, di"u3oarele reînce.useră să "unc7ione3e) *u c+t ti-. în ur-ăS > sută
de aniS *inci3eciS /,ea i-.ortan7ăS Susanna% credea că nu) I-.ortan7ă a,ea
"a.tul că atunci c+nd di"u3oarele "useseră reacti,ate, sin(urul lucru .e care îl
di"u3au "usese o sin(ură &andă rulată în &uclă))) &anda cu înre(istrarea to&elor) Iar
descenden7ii .ri-ilor cetă7eni ai ora#ului o luaseră dre.t))) ceS Gocea KestoaseiS
Goin7a Grin3iiS
Susanna% se "or7ă să-#i a-intească -o-entul c+nd î#i între&ase tatăl, un o-
tăcut, dar cinic, dacă credea că eDistă un Du-ne3eu în ceruri care diriNea3ă cursul
e,eni-entelor u-ane) $i, s.usese el, da +i nu, 2detta. Sunt si"ur c$ eCist$ un
(umne#eu, dar nu cred c$ 3l mai are /reo le"$tur$ cu noi -n ultima /reme@ cred
c$ dup$ ce I-am ucis fiul, I-a intrat -n sf%r+it -n cap c$ nu poate face nimic cu fiii
lui !dam +i cu fiicele 3/ei, a+a c$ s-a sp$lat pe m%ini de noi. (e+tept tipul.
Ea răs.unsese Pla aceste ,or&e la care se a#te.tase .e de.linM a,ea uns.re3ece
ani atunci #i #tia destul de &ine cu- (+nde#te tatăl eiQ arăt+ndu-i o casetă din
.a(ina Cisericilor *o-unitare a 3iarului local) /colo se s.unea că re,erendul
MurdocE de la Ciserica Metodistă a Sla,ei *ere#ti ,a .redica în du-inica
ur-ătoare .e -ar(inea su&iectului intitulat 9Du-ne3eu ne ,or&e#te 3i de 3i:
8 cu tri-iteri la un teDt din ;nt+ia e.istolă a lui Pa,el către *orinteni) Tatăl lui
r+sese at+t de tare, că-i ie#iseră lacri-i la col7urile oc%ilor) 3i, presupun c$ au#im
cu to0i /ocea cui,a, s.usese el într-un t+r3iu, +i po0i fi si"ur$ de un lucru, scumpa
mea: fiecare dintre noi E inclusi/ acest re/erend Murdoc* E aude /ocea aceea
spun%nd eCact ceea ce /rea el s$ aud$. 3 mai con/ena'il -n felul $sta.
*eea ce oa-enii ace+tia ,oiseră să audă, a.arent, la ro.otul de to&e înre(istrat
.e &andă era o in,ita7ie să co-ită ucideri ritualice) Ti acu-, c+nd to&ele înce.eau
să &u&uie în sutele sau -iile de di"u3oare 8 o .artitură 3&uciu-ată care era doar
linia de .ercu7ie a unui c+ntec al "or-a7iei W)W) To. intitulat 9Gelcro 4l':, dacă
Eddie a,ea dre.tate 8 acesta era se-nalul lor .entru a scoate la7urile #i a -ai
s.+n3ura c+7i,a cetă7eni de cei -ai a.ro.ia7i st+l.i cu di"u3oare)
C%0i. se între&ă ea în ti-. ce Eddie o î-.in(ea în scaunul cu rotile, cauciucurile
lui dure scr+#nind .este cio&uri de sticlă #i "o#nind .rintre (ră-e3ile de %+rtii)
C%0i /or fi fost uci+i de-a lun"ul anilor din cau#$ c$ un circuit electric aflat
unde/a su' ora+ -ncepuse s$ su"hit$. S$ fi -nceput totul deoarece ei
recunoscuser$ alteritatea esen0ial$ a mu#icii, care /enea cine +tie cum E ca noi,
ca a/ionul +i ca unele dintre ma+inile de pe str$#ile acestea E dintr-o alt$ lume.
Nu #tia, dar #tia că aNunsese să î-.ărtă#ească .unctul de ,edere cinic al tatălui ei
.e su&iectul le(at de Du-ne3eu #i de "iicele E,ei) >a-enii aceia căutaseră cu
lu-+narea un -oti, de a se ucide între ei, at+ta tot, iar to&ele "useseră un -oti, la
"el de &un ca oricare altul)
G+ndul i se întoarse la stu.ul .e care îl (ăsiseră 8 stu.ul de"or-at, cu al&ine
al&e, a căror -iere i-ar "i otră,it, dacă ar "i "ost at+t de nec%i&3ui7i înc+t să o
-ăn+nce) /colo, de .artea aceea a Sendului, se a"la un alt stu. -uri&und #i alte
al&ine al&e -utante, a căror în7e.ătură n-ar "i "ost cu ni-ic -ai .u7in -ortală, cu
toată con"u3ia, .recaritatea #i .er.leDitatea lor)
?i c%0i al0ii /or tre'ui s$ moar$ -nainte ca 'anda -n sf%r+it s$ se rup$.
*a #i c+nd (+ndul ei ar "i in"luen7at realitatea, di"u3oarele înce.ură dintr-odată
să trans-ită &ătăile neo&osite #i sinco.ate ale to&elor) 6uat .rin sur.rindere,
Eddie stri(ă) Susanna% stri(ă #i ea #i-#i aco.eri urec%ile cu -+inile 8 dar înainte
de asta, au3i ,a( restul -u3iciiA .ista sau .istele care "useseră a-u7ite cu 3eci de
ani în ur-ă, c+nd cine,a P.ro&a&il accidentalQ lo,ise &utonul de 9&alance:, d+ndu-
l co-.let într-o .arte #i reduc+nd la tăcere c%itarele #i ,ocea)
Eddie continuă să o î-.in(ă .e Strada Kestoasei, de-a lun(ul *ăii Grin3ii,
încerc+nd să se uite în toate direc7iile deodată #i să nu si-tă i3ul de .utre"ac7ie)
Sla/$ Cerului pentru /%nt, î#i s.use el)
;nce.u să î-.in(ă scaunul -ai re.ede, scan+nd s.a7iile nă.ădite de &uruieni
dintre clădirile -ari #i al&e, du.ă linia (ra7ioasă a unei #ine de -onorai
sus.endate) /&ia a#te.ta să iasă din acel nes"+r#it culoar al -or7ilor) *+nd -ai
trase o dată ad+nc în .ie.t o (ură de aer cu acel -iros dulce de scor7i#oară, i se
.ăru că niciodată în ,ia7ă nu-#i dorise ce,a cu -ai -ultă ardoare)
19
?aEe ie#i &rusc din tor.oare atunci c+nd Gas%er îl a.ucă de (uler #i-l s-uci cu
toată "or7a unui călăre7 ne-ilos, care "r+nea3ă un cal în (alo.) ;n acela#i ti-.,
întinse un .icior #i ?aEe se .ră&u#i în s.ate .este el) Se lo,i cu ca.ul de caldar+-
#i, .re7 de o cli.ă, se "ăcu întuneric) Gas%er, &rutal cu- era, îl aduse de(ra&ă în
si-7iri, .rin3+ndu-l de &u3a de Nos #i tră(+nd de ea în sus #i în a"ară)
?aEe stri(ă #i sări în #e3ut, lo,ind or&e#te cu .u-nii) Gas%er se "eri cu u#urin7ă,
,+rî cealaltă -+nă la su&suoara &ăiatului #i-l săltă în .icioare) ?aEe ră-ase acolo,
clătin+ndu-se ca un &e7i, înainte #i îna.oi) Nu -ai .utea .rotesta acu-M a.roa.e
că nu -ai .utea nici în7ele(e) Tot ce #tia era că "iecare -u#c%i din cor.ul său
.ărea 3dro&it #i că -+na rănită 7i.a ca un ani-al .rins în ca.cană)
/.arent, Gas%er a,ea ne,oie de o .au3ă de res.ira7ie, #i de data aceasta î#i
recă.ătă su"lul ce,a -ai (reu) $ă-ase îndoit de -iNloc, cu -+inile în"i.te în
(enunc%ii .antalonilor săi ,er3i, (+"+ind în re.ri3e scurte, #uierătoare) E#ar"a
(al&enă se str+-&ase .e ca.ul lui) >c%iul tea"ăr scli.ea ca un dia-ant "ără
,aloare) Peticul de -ătase al&ă era acu- str+ns #i "ire de -aterie ,+scoasă
(al&enă, cu as.ect ur+t, îi cur(eau .e o&raNi de su& el)
8 =ită-te deasu.ra, 7+că, #-o să ,e3i de ce te-a- o.rit a#a) =ită-te &ineX ?aEe lăsă
ca.ul .e s.ate #i, în ad+ncurile #ocului său, nu "u deloc sur.rins să ,adă o "+nt+nă
de -ar-ură -are c+t o rulotă, at+rnată la un -etru #i Nu-ătate deasu.ra lor) El #i
Gas%er se a"lau a.roa.e direct su& ea) 4+nt+na era a(ă7ată cu două ca&luri
ru(inite, în -are .arte ascunse în sti,e uria#e #i nesi(ure de strane de &iserică)
P+nă #i-n starea lui nu toc-ai a(eră, ?aEe o&ser,ă că acele ca&luri erau -ai roase
dec+t "useseră a(ă7ătoarele ră-ase ale .odului)
8 Ge3iS între&ă Gas%er, r+nNind) Duse -+na st+n(ă la oc%iul aco.erit, adună un
c%ea( de -aterie .urulentă de dedesu&t #i o aruncă indi"erent într-o .arte) >
-+ndre7e, a#e-iS >, >-uV Tic-Tac e un (lu-e7, c%iar a#e, unuV care nu (lu-e#te)
P=nde-s to&ele ale "ututeS /r "i tre&uit să-ncea.ă deNa 8 dacă Gi.er-a uitat de ele,
o să-i &a( un &ă7 at+t de ad+nc în cur, c-o să si-tă (ust de scoar7ă)Q /cu-a, uită-te
în "a7ă, .loduV -ieu delicios)
?aEe se uită #i Gas%er îl .lesni i-ediat at+t de tare, că el se î-.letici în s.ate #i
că3u)
8 Nu-n aer, .rosto,aneX )os4 Ge3i alea doo .ietre de .a,aN ne(reS Du.ă un
-o-ent, ?aEe le ,ă3u) ;ncu,iin7ă a.atic)
8 N-ai ,rea să calci .-alea, c-atunci ne-ar cădea totu-n ca., 7+că, #-a.oi cine o
,rea să te adune o s-ai&ă ne,oie de o su(ati,ă) 0KelesS
?aEe încu,iin7ă din nou)
8 Cun) Gas%er trase aer .entru ulti-a dată ad+nc în .ie.t #i-l .lesni .e ?aEe
.este u-ăr) Dă-i dru-uV, atuncia, ce -ai a#te.7iS &n-doi4
?aEe .ă#i .este .ri-a .iatră nea(ră #i ,ă3u că nu era deloc o .iatră de .a,aN, ci o
.lacă de -etal rotunNită ca să se-ene cu una) / doua era c%iar în "a7a ei, ,iclean
a#e3ată ast"el înc+t, dacă un intrus ne#tiutor se înt+-.la să o rate3e .e .ri-a, să
calce a.roa.e si(ur .e a doua)
($-i, atunci, drumul +i calc$, (+ndi el) (e ce nu. istolarul n-o s$ te "$seasc$
niciodat$ -n la'irintul $sta, a+a c$ d$-i drumul +i f$ totul s$ cad$. 5u poate fi
mai "roa#nic dec%t ceea ce-0i pre"$tesc Aasher +i prietenii lui. 7a fi -ns$ mai
rapid.
Mocasinul său .ră"uit e3ită în aer deasu.ra ca.canei) Gas%er îl lo,i cu .u-nul
în -iNlocul s.atelui, dar nu tare)
8 Te (+nde#ti să ne ,ii de .etrecanie, a#e-i, 7+căS între&ă el) *ru3i-ea ,eselă din
,ocea lui "usese înlocuită de o si-.lă curio3itate) Dacă se -ai si-7ea în ea o altă
e-o7ie, atunci era ,or&a nu de tea-ă, ci de a-u3a-ent) Dă-i dru-uV, dacă asta
,rei să "aci, că io a- deNa &ilet luat) Nu-aV (ră&e#te-teX Weii s.ar(ă-7i oc%iiX
Piciorul lui ?aEe co&orî l+n(ă declan#atorul ca.canei) Deci3ia sa de a -ai trăi
.u7in nu se &a3a .e ,reo s.eran7ă că $oland îl ,a (ăsiM doar că asta ar "i "ăcut #i
.istolarul 8 ar "i -ers -ai de.arte .+nă c+nd l-ar "i î-.iedicat cine,a, #i atunci ar
-ai "i -ers c+7i,a -etri, dacă ar "i .utut)
Dacă o "ăcea acu-, îl .utea lua .e Gas%er cu el, dar Gas%er sin(ur nu era de
aNuns 8 o sin(ură .ri,ire era su"icientă ca să #tii .recis că .iratul s.unea ade,ărul
c+nd a"ir-a că oricu- era deNa .e -oarte) Dacă -er(ea -ai de.arte, .oate că i se
,a i,i oca3ia să-i ia cu el #i .e unii dintre .rietenii lui Gas%er 8 .oate c%iar .e a#a-
nu-itul >- Tic-Tac)
(ac$ tot e s$ le /in de petrecanie, cum spune el, (+ndi ?aEe, mai 'ine s-o fac
-mpreun$ cu c%t mai mult$ lume.
$oland ar "i în7eles)
2#
?aEe (re#ea cu .ri,ire la ca.acitatea .istolarului de a-i ur-a .rin la&irintM
(%io3danul lui era cea -ai e,identă do,adă lăsată în ur-a lor, dar $oland în7elese
de(ra&ă că nu era ne,oie să se o.rească .entru a căuta se-ne) Tre&uia doar să
-ear(ă du.ă Ete)
Se o.ri totu#i la -ai -ulte .asaNe care se intersectau, ,r+nd să se asi(ure, #i de
"iecare dată Ete se uita îna.oi #i lătra o dată în "elul lui Nos #i neră&dător, care
.ărea să s.unăA Ar$'e+te-te4 7rei s$-i pierdem. Du.ă ce se-nele .e care le ,ă3u
8 o ur-ă, o &ucată din că-a#a lui ?aEe, o "+#ie de .+n3ă (al&enă de la e#ar"a lui
Gas%er 8 îi con"ir-ară de trei ori ale(erile &u-&lerului, $oland se -ul7u-i să-l
ur-e3e) Nu renun7ă să se uite du.ă se-ne, dar nu se -ai o.ri .entru a le de.ista)
/.oi înce.useră to&ele #i toc-ai ele 8 .lus curio3itatea lui Gas%er .entru ce a,ea
?aEe în (%io3dan 8 "ură cele care-i sal,ară ,ia7a în acea du.ă-a-ia3ă)
Se o.ri &rusc, ci3-ele lui .ră"uite alunec+nd, #i a,ea .istolul deNa în -+nă
înainte să-#i dea sea-a ce era acel sunet) *+nd în7elese, .use re,ol,erul îna.oi în
toc, cu un (ea-ăt ner,os) Era (ata să o ia din nou la .as, c+nd .ri,irea îi că3u .e
(%io3danul &ăiatului))) #i a.oi .e două dun(i ,a(i care scli.eau în aer .u7in la
st+n(a) ;n(ustă oc%ii #i deslu#i două "ire su&7iri care se încruci#au la ni,elul
(enunc%ilor, la nici trei .a#i în "a7a lui) Ete, care era -ic de statură, se "uri#ase
"ără .ro&le-e .rin G-ul in,ersat "or-at de "ire, dar de n-ar "i "ost to&ele #i
(%io3danul a&andonat al lui ?aEe, $oland ar "i intrat direct în ele) *+nd ridică
oc%ii, ur-ărind sti,ele aranNate nu c%iar la înt+-.lare de o .arte #i de cealaltă a
.asaNului în acel .unct, (ura lui se str+nse) 4usese c+t .e ce, #i doar *a îl sal,ase)
Ete lătră a(itat)
$oland se lăsă .e &urtă #i se t+rî .e su& ca&luri, -i#c+ndu-se încet #i cu &ă(are
de sea-ă 8 era -ai -are dec+t ?aEe #i Gas%er, #i î#i dădu sea-a că un o- cu
ade,ărat -asi, n-ar "i .utut trece .e dedesu&t "ără să declan#e3e a,alan#a atent
.re(ătită) To&ele .o-.au #i-i &u&uiau în urec%i) M$ -ntre' dac$ au -nne'unit cu
to0ii, (+ndi el) (ac$ ar tre'ui s$ ascult asta #i de #i, cred c$ eu a+ -nne'uni)
/Nunse de cealaltă .arte a ca&lurilor, luă (%io3danul de Nos #i se uită în el)
*ăr7ile lui ?aEe #i c+te,a articole de î-&răcă-inte erau încă acolo, la "el #i
co-orile .e care le culesese &ăiatul de-a lun(ul dru-ului 8 o .iatră cu re"leDe
(al&ene care .ăreau de aur, dar nu erauM un ,+r" de să(eată, .ro&a&il ră-as de la
&ătr+nii oa-eni ai .ădurii, .e care ?aEe îl (ăsise într-un cr+n( la o 3i du.ă
aducerea sa în lu-ea .istolaruluiM c+te,a -onede din lu-ea luiM oc%elarii de soare
ai tatălui săuM alte c+te,a lucruri .e care doar un &ăiat a"lat în .readolescen7ă le
.utea iu&i #i în7ele(e la ,aloarea lor) 6ucruri .e care le-ar "i ,rut îna.oi))) asta,
desi(ur, dacă $oland aNun(ea la el înainte ca Gas%er #i .rietenii lui să-l .oată
sc%i-&a, să-l rănească în "eluri care-l .uteau "ace să-#i .iardă interesul .entru
toate curio3ită7ile inocente ale unui &ăiat de ,+rsta lui)
*%i.ul r+nNit al lui Gas%er .luti în -intea lui $oland aido-a c%i.ului unui
de-on sau al unui dNinn ie#it dintr-o sticlăA din7ii strica7i, oc%ii (oi, ur-ele
si"ilisului de .e o&raNi #i de su& liniile 7e.oase ale -aDilarelor) (ac$-i faci ce/a)))
(+ndi el #i alun(ă i-a(inea, întruc+t direc7ia acelui (+nd ducea într-o "undătură)
Dacă Gas%er îi "ăcea ce,a &ăiatului P)a*e4 insistă cu tărie -intea sa))) 5u doar
'$iatul, ci )a*e4 )a*e4V, $oland a,ea să-l o-oare, da) /ctul în sine n-ar "i
înse-nat însă ni-ic, căci Gas%er era deNa un o- -ort)
Pistolarul lun(i curelele (%io3danului, -inun+ndu-se de in(enio3itatea
catara-elor care .er-iteau lucrul acesta, îl luă în s.ate #i se ridică în .icioare) Ete
se întoarse .entru a -er(e -ai de.arte, dar $oland îl stri(ă .e nu-e #i &u-&lerul
se uită îna.oi)
8 6a -ine, Ete)
$oland nu #tia dacă &u-&lerul .utea în7ele(e Psau dacă ,a da ascultare, în ca3ul
în care în7ele(eaQ, însă era -ai &ine 8 -ai si(ur 8 dacă stătea a.roa.e de el) /colo
unde se a"la o ca.cană, era .osi&il să se -ai a"le #i altele) Data ,iitoare, Ete .utea
să nu ai&ă la "el de -ult noroc)
8 /EeX lătră Ete, neclintindu-se din loc)
6ătratul era %otăr+t, dar lui $oland i se .ăru că oc%ii lui eD.ri-au -ai &ine
senti-entul .e care îl încerca 8 oc%ii erau întuneca7i de tea-ă)
8 Da, dar e .ericulos, s.use $oland) 6a -ine, Ete)
;na.oi de unde ,eneau, se au3i &u"nitura unui lucru (reu că3+nd, .ro&a&il
des.rins din loc de ,i&ra7ia to&elor) $oland ,edea acu- st+l.i cu di"u3oare ici #i
colo, ie#ind din de#euri ase-enea unor stranii ani-ale cu (+t lun()
Ete se întoarse la el cu .a#i -ari #i ridică .ri,irea, (+"+ind)
8 $ă-+i a.roa.e)
8 /EeX /Ee-/EeX
8 Da) ?aEe)
> luă din nou la "u(ă #i Ete aler(ă alături de el, -ai ascultător dec+t orice c+ine)
21
Pentru Eddie, cu- s.usese un o- de#te.t c+nd,a, totul era un dB6a- -/u: aler(a
cu scaunul cu rotile, lu+ndu-se la întrecere cu ti-.ul) PlaNa "usese înlocuită de
Strada Kestoasei, dar alt-interi totul era la "el) >, -ai era totu+i o di"eren7ă
rele,antăA acu- căuta o (ară Psau lea(ănQ #i nu o u#ă st+nd în aer)
Susanna% #edea drea.tă, cu .ărul su"lat de ,+nt în s.ate #i re,ol,erul lui $oland
în -+na drea.tă, cu 7ea,a îndre.tată în sus, către cerul înnorat #i trist) To&ele
ro.oteau, atac+ndu-i cu sunetul lor) =n o&iect (i(antic, în "or-ă de disc, 3ăcea în
stradă înaintea lor #i -intea sur-enată a lui Eddie, .oate in"luen7ată de clădirile
clasice din Nurul lor, .roduse o i-a(ine cu ?u.iter #i T%or Nuc+nd "ris&ee) ?u.iter
e"ectuea3ă o lansare su.er&ă #i T%or lasă să cadă discul .rintr-un nor))) *e nai&a,
e ti-.ul .entru o &ere .e -untele >li-., oricu-)
1ris'ee pentru #ei, (+ndi el, î-.in(+nd-o .e Susanna% .rintre două -a#ini
ru(inite) Ce concept4
Săltă scaunul .e trotuar .entru a ocoli arte"actul, care se-ăna cu un soi de
antenă de teleco-unica7ii acu-, că aNunseseră "oarte a.roa.e de el) Toc-ai
co&ora încet scaunul de .e &ordură îna.oi în stradă 8 trotuarul era .rea .lin de
-i3erii ca să .oată înainta 8 c+nd to&ele a-u7iră &rusc) $e,er&era7iile se stinseră
într-o nouă tăcere, doar că nu era deloc o tăcere, în7elese Eddie) ;n "a7ă, intrarea
&oltită a unei clădiri de -ar-ură stătea la intersec7ia Stră3ii Kestoasei cu un alt
&ule,ard) *lădirea aceea "usese aco.erită de ,i7ă-de-,ie #i o .lantă ,erde, %irsută,
care se-ăna cu &ăr&ile c%i.aro#ilor, însă tot î#i .ăstra aerul -a(ni"ic #i cu-,a
de-n) Du.ă ea, dincolo de col7, o -ul7i-e de oa-eni ,oci"erau cu însu"le7ire)
8 Nu te o.riX se răsti Susanna%) Nu a,e- ti-. să)))
=n c%iot isteric stră&ătu ,oci"erările) 4u înso7it de 7i.ete de a.ro&are #i,
incredi&il, de (enul de a.lau3e .e care Eddie le au3ise în ca3inourile %otelurilor
din /tlantic *it' du.ă .resta7ia .ianistului de ser,iciu) *%iotul se .ierdu într-un
(+l(+it lun(, care se-ăna cu &+3+itul unei cicade) Eddie si-7i că i se ridică .ărul
.e cea"ă) /runcă o .ri,ire la cada,rele s.+n3urate de cel -ai a.ro.iat st+l. cu
di"u3or #i în7elese că Pu&erii .etrecăre7i din 6ud a,eau încă o eDecu7ie .u&lică)
Splendid, (+ndi el) Le mai lipse+te Ton9 2rlando +i (aFn care s$ c%nte ;Knoc*
Three Times<, ca s$ poat$ muri ferici0i.
Eddie se uită curios la -or-anul de .ietre din col7) /#a, de a.roa.e, luNerii care
îl nă.ădiseră a,eau un -iros .uternic de iar&ă) Mirosul era a-ar de-7i "ăcea oc%ii
să lăcri-e3e, însă lui tot îi .lăcea -ai -ult dec+t du%oarea dulce-scor7i#oară a
cada,relor -u-i"icate) Căr&ile de ,erdea7ă care cre#teau din luNeri cădeau în
,aluri, cre+nd cascade de ,e(eta7ie acolo unde c+nd,a "useseră o serie de intrări
&oltite) Dintr-una dintre aceste cascade ie#i o siluetă, care se a.ro.ie iute de ei)
Era un co.il, î#i dădu sea-a Eddie, unul care scă.ase de scutece nu de -ul7i ani,
Nudec+nd du.ă c+t era de -ic) Purta o costu-a7ie ciudată, de Micul 6ord
4antlero', cu tot cu că-a#ă al&ă cu ,olăna#e #i .antalona#i din di"tină) /,ea
.an(lici în .ăr) Eddie si-7i .e nea#te.tate o dorin7ă aiuritoare de a "lutura .al-a
deasu.ra ca.ului #i a stri(aA ?e +pun e 'anal:
;Lud e +en#a#ional4<
8 Haide7iX stri(ă co.ilul .e o ,oce ascu7ită, .i7i(ăiată) Mai -ulte &ucă7i de
,erdea7ă îi ră-ăseseră .rinse în .ărM le înlătură a&sent cu -+na st+n(ă, din
aler(are) >r să-l s.+n3ure .e S.anEerX E r+ndul lui S.anEer să -ear(ă în 7ara
to&elorX Haide7i, alt"el .ierde7i tot s.ectacolul, .e cinstea 3eilorX
Susanna% era la "el de &ul,ersată de as.ectul co.ilului, dar c+nd acesta se
a.ro.ie, i se .ăru ce,a eDtre- de ciudat #i de nelalocul lui în "elul în care &ăiatul
se cură7a de ,erdea7a care i se a(ă7ase în .ărul le(at cu .an(liciA se "olosea doar
de o -+nă) Pe cealaltă, c+nd ie#ise în "u(ă .rin cascada ,erde, o 7inuse la s.ate #i
acolo o 7inea în continuare)
Ce incomod tre'uie s$ fie4 (+ndi ea #i atunci o casetă se derulă în -intea ei #i-l
au3i .e $oland cu- ,or&ise la ca.ătul .odului) ?tiam c$ se poate -nt%mpla a+a
ce/a... dac$ l-am fi /$#ut pe indi/id mai repede, c%t -nc$ ne aflam -n afara ra#ei
oului lui eCplo#i/... La nai'a, ce "hinion4
;ndre.tă .istolul lui $oland s.re co.ilul care sărise deNa de .e trotuar #i aler(a
s.re ei)
8 Stai a+a4 stri(ă ea) Tu, nu te mi+ca4
8 *e faci, Su3eS 7i.ă Eddie)
Susanna% îl i(noră) ;ntr-un sens "oarte real, Susanna% Dean nici nu -ai era
acoloM acu-, în scaun se a"la Detta WalEer, #i oc%ii ei scli.eau &ănuitori, în"oca7i)
8 Stai sau tra"4
Micul 6ord 4auntlero' .utea "i #i surd, la e"ectul .e care-l a,u a,ertis-entul ei)
8 6asă ar-a NosX stri(ă el ,esel) > să .ierde7i tot s.ectacolulX S.anEer o să)))
M+na lui drea.tă înce.u în s"+r#it să iasă de la s.ate) /tunci, Eddie î#i dădu sea-a
că nu se uitau la un co.il, ci la un .itic de"or-at, care de.ă#ise de -ult co.ilăria)
ED.resia .e care el o luase la înce.ut dre.t ,oio#ie in"antilă era, de "a.t, un
a-estec în"iorător de ură #i "urie) >&raNii #i "runtea .iticului erau aco.erite de
.etele decolorate #i su.ur+nde ale a"ec7iunii .e care $oland o nu-ise &oala
cur,ăsăriei)
Susanna% nici nu-i ,ă3u "a7a) /ten7ia ei era îndre.tată s.re -+na drea.tă în
-i#care #i s.re s"era ,erde--at .e care o 7inea) /ltce,a nu a,ea ne,oie să ,adă)
Pistolul lui $oland răsună) Piticul "u aruncat în s.ate) *+nd ateri3ă .e trotuar, din
(ura lui -ică ie#i un stri(ăt de durere #i "urie) Grenada îi că3u din -+nă #i se
rosto(oli .rin aer, descriind in,ers arcul de cerc .e care îl trasase .iticul în cădere)
Detta dis.ăru ca un ,is #i Susanna% se uită de la .istolul din care ie#ea "u- la
silueta -ică #i ră#c%irată .e trotuar) Se uită la ea cu sur.rindere, oroare #i .anică)
8 >, IisuseX 6-a- î-.u#catX Eddie, l-a- î-.u#catX
8 Moarte))) C$run0ilor4
Micul 6ord 4auntlero' încercă să stri(e aceste cu,inte cu .i3-ă, însă ele ie#iră
înso7ite de o tuse înecată în s+n(e, s+n(e care-i î-&i&ă #i ulti-ele locuri încă al&e
ale că-ă#ii cu ,olăna#e) Se au3i o eD.lo3ie în"undată în .ia7eta interioară a
clădirii de .e col7 #i cortinele ră.ănoase de ,erdea7ă care at+rnau la arcade se
u-"lară în eDterior ase-enea unor "la-uri într-o ,iNelie) >dată cu ele ie#iră nori
de "u- (ros, în7e.ător) Eddie se aruncă .este Susanna% .entru a o .roteNa #i si-7i
o .loaie as.ră de "ra(-ente de ci-ent 8 toate de -ici di-ensiuni, din "ericire 8
că3+ndu-i .e s.ate, (+t #i cre#tetul ca.ului) ;n st+n(a sa se au3iră o serie de
.lescăituri di3(ra7ioase) Desc%ise oc%ii .u7in, se uită în acea direc7ie #i ,ă3u ca.ul
Micului 6ord 4auntlero' o.rindu-se în ri(olă) >c%ii .iticului erau încă desc%i#i,
(ura lui descriind acel ulti- rictus)
/cu- se au3eau alte ,oci, unele url+nd, altele c%iuind, toate "urioase) Eddie se
rosto(oli de .e scaunul lui Susanna% 8 care se clătină .e o roată înainte să se
decidă să ră-+nă în .icioare 8 #i se uită în direc7ia din care ,enise .iticul) > ceată
de3or(ani3ată de a.roDi-ati, două3eci de &ăr&a7i #i "e-ei a.ăruse, unii ,enind de
du.ă col7, al7ii ie#ind .rin cortinele de "run3e care ascundeau arcadele clădirii de
.e col7, -ateriali3+ndu-se din "u-ul (renadei aido-a unor s.irite -ale"ice)
MaNoritatea .urtau e#ar"e al&astre .e ca. #i to7i a,eau ar-e 8 o (a-ă di,ersi"icată
P#i cu-,a de-nă de -ilăQ, care includea să&ii ru(inite, cu7ite tocite #i &+te roase)
Eddie ,ă3u un &ăr&at care le(ăna a-enin7ător un ciocan) u'eri, (+ndi Eddie) Le-
am -ntrerupt petrecerea de le"are a nodului la "%t +i sunt ner/o+i din cau#a asta
p%n$ la cer +i-napoi.
> caco"onie de stri(ăte 8 Moarte C$run0ilor4 &cide0i-i pe am%ndoi4 I-au f$cut
felul lui Luster, (omnul s$ le ia ochii4 8 se ridică din acel (ru. "ascinant atunci
c+nd îi 3ăriră .e Susanna% în scaunul ei cu rotile #i .e Eddie, care stătea într-un
(enunc%i în "a7a lui) Căr&atul din "runte .urta o "ustă ca un Eilt #i a(ita o -acetă)
> "lutură &e3-etic .rin aer P#i ar "i deca.itat-o .e "e-eia cor.olentă din
a.ro.ierea lui, dacă aceasta nu s-ar "i lăsat în NosQ #i a.oi atacă) *eilal7i îl ur-ară,
c%iuind ,eseli)
Pistolul lui $oland tună în 3iua ,+ntoasă #i cre#tetul Pu&erului .urtător de Eilt se
"ăcu .ul&ere) Pielea .alidă a "e-eii care "usese c+t .e ce să "ie deca.itată de
-acetă "u î-.ro#cată de o .loaie ro#ie #i ea dădu (las unui lătrat de dis.erare)
*eilal7i trecură .e l+n(ă ea #i &ăr&atul -ort, "ăc+nd ca toate ,isele ur+te, cu .ri,iri
&e3-etice)
8 EddieX stri(ă Susanna% #i trase din nou)
=n &ăr&at care .urta o -antie cu că.tu#eală de -ătase #i ci3-e .+nă la (enunc%i
se .ră&u#i în stradă)
Eddie căută $u(erul .e .i.ăite #i trăi un -o-ent de .anică atunci c+nd cre3u
că-l .ierduse) M+nerul .istolului alunecase, cine #tie cu-, du.ă &etelia
.antalonilor) Str+nse -+na .e el #i trase tare) /"urisitul nu ,oia să iasă) *ătarea de
la ca.ătul 7e,ii se a(ă7ase în c%ilo7ii lui)
Susanna% trase trei "ocuri unul du.ă altul) 4iecare (lon7 î#i (ăsi 7inta, însă
Pu&erii tot nu încetiniră .asul)
8 3ddie, a6ut$-m$4
Eddie î#i ru.se .antalonii, si-7indu-se ca o ,ersiune de -+na a doua a lui
Su.er-an, #i i3&uti în s"+r#it să eli&ere3e $u(erul) Trase si(uran7a cu .odul
.al-ei st+n(i, a#e3ă cotul .e .icior -ai Nos de (enunc%i #i înce.u să tra(ă) Nu era
ne,oie să (+ndească 8 nu era ne,oie nici să 7intească) $oland le s.usese că, în
lu.tă, -+inile unui .istolar lucrea3ă sin(ure, #i Eddie desco.eri acu- că a#a era)
>ricu-, nici c%iar un or& n-ar "i .utut rata de la distan7a aceea) Susanna% redusese
nu-ărul Pu&erilor .orni7i la atac la cincis.re3eceM Eddie îi seceră .e cei ră-a#i ca
o ,+ntoasă care culcă la .ă-+nt un lan de (r+u, do&or+nd .atru în -ai .u7in de
două secunde)
/cu-, c%i.ul unic al cetei, acea eD.resie de sete oar&ă, înce.u să se destra-e)
Căr&atul cu ciocanul î#i aruncă ar-a #i o ru.se la "u(ă, #c%io.ăt+nd .ronun7at .e
.icioarele-i sc%i-onosite de artrită) ;l ur-ară al7i doi) *eilal7i se o.riră nesi(uri în
stradă)
8 Haide7i, .ă-.ălăilorX -+r+i un &ăr&at relati, t+năr)
Purta e#ar"a al&astră le(ată la (+t, ca un .ilot de curse) Era c%el, cu eDce.7ia a
doi 3ulu"i de .ăr ro#cat, c+te unul de "iecare .arte a ca.ului) 6ui Susanna%, ti.ul i
se .ărea că sea-ănă cu *lo,nul *lara&ellM lui Eddie 8 cu $onald McDonaldM
a-+ndurora li se .ărea că nu .re,estea ni-ic &un) >-ul aruncă o suli7ă arti3anală
care .ro&a&il că la ori(ini "usese un .icior de -asă din o7el) /cesta ateri3ă în
stradă, în drea.ta lui Eddie #i a lui Susanna%, 3ăn(ănind ino"ensi,)
8 Haide7i, ,ă 3icX 6e .ute- ,eni de %ac dacă ră-+ne- uni)))
8 Scu3e, &ăiete, -ur-ură Eddie, #i-l î-.u#că în .ie.t)
*lara&ellL$onald se î-.letici în s.ate, duc+nd o -+nă la că-a#ă) Se %ol&ă la
Eddie cu oc%i -ari, ce-i s.uneau .o,estea cu o claritate s"+#ietoareA asta nu
tre&uia să se înt+-.le) M+na îi că3u (reu de o .arte a cor.ului) =n sin(ur .+r+ia#
de s+n(e, incredi&il de ro#u în 3iua cenu#ie, i se scurse de la col7ul (urii) *+nd
t+nărul că3u în (enunc%i, cei c+7i,a Pu&eri ră-a#i se c%ior+ră la el -u7i, a.oi unul
dintre ei se întoarse .e călc+ie, ,r+nd să s.ele .utina)
8 Nici nu te (+ndi, îl o.ri Eddie) $ă-+i .e loc, .rietenul -eu retardat, alt"el o să
ai oca3ia să ,e3i &ine .oiana în care 7i se ter-ină cărarea) $idică ,oceaA 6ăsa7i
ar-ele Nos, &ăie7i #i "eteX Pe toateX /cu-X
8 Tu))) #o.ti o-ul .e -oarte) Tu))) .istolarS
8 /#a-i, răs.unse Eddie)
>c%ii lui îi scrutară .e Pu&erii ră-a#i, cu o .ri,ire a.ri(ă)
8 Iartă--ă))) ro(u-te, (+"+i &ăr&atul cu #u,i7e ro#co,ane, a.oi că3u cu "a7a
înainte)
8 istolari. între&ă unul dintre ceilal7i)
;n tonul lui se citea un înce.ut de (roa3ă #i în7ele(ere)
8 Ei, sunte7i ,oi .ro#ti, daV nu #i sur3i, s.use Susanna%) E #i asta ce,a, totu#i)
Mi#că 7ea,a .istolului care, Eddie era a.roa.e si(ur, nu -ai con7inea niciun (lon7)
Dacă se (+ndea &ine, c+te -ai ră-ăseseră oare în $u(erS ;#i dădu sea-a că nu
a,ea idee c+te cartu#e con7inea încărcătorul #i se &leste-ă în (+nd .entru această
scă.are))) dar se (+ndise el ,reodată că se ,a aNun(e la a#a ce,aS $ăs.unsul era
ne(ati,)
8 6-a7i au3it, oa-eni &uni) 6ăsa7i-le Nos) $ecrea7ia e (ata)
=nul c+te unul, oa-enii se con"or-ară) 4e-eia care a,ea .e "a7ă a.roDi-ati, o
%al&ă de s+n(e s.useA
8 Nu tVe&uia să-l o-ori .ă Winston, doa-nă))) era 3iua lui, c%iar a#a)
8 Ei, ar "i tre&uit, atunci, să stea acasă #i să -ai &a(e su& nas ni#te tort, s.use
Eddie)
Dată "iind natura (enerală a acelei eD.erien7e, nu (ăsi nici co-entariul "e-eii #i
nici răs.unsul său deloc de.lasate)
;ntre Pu&erii ră-a#i -ai era o "e-eie, o asc%i-odie căreia .ărul lun( #i &lond îi
cădea cu .u-nii, ca #i c+nd ar "i su"erit de r+ie) Eddie o&ser,ă că se a.ro.ia .e
"uri# de .iticul -ort 8 #i de adă.ostul .oten7ial al arcadelor nă.ădite de iar&ă de
-ai încolo 8 #i trase un (lon7 în &etonul cră.at, a.roa.e de .iciorul ei) Ha&ar n-
a,ea de ce "ăcuse asta, dar #tia că n-a,ea c%e" ca ,reunul să le dea celorlal7i idei)
Pentru înce.ut, se te-ea de ce ar .utea "ace -+inile lui dacă oa-enii &olna,i #i
t+-.i din "a7ă ar "i încercat să "u(ă) Indi"erent ce credea -intea sa des.re
.istolăritul acesta, -+inile lui desco.eriseră că le .lăcea la ne&unie)
8 $ă-+i .e loc, "ru-oaso) >"i7erul >--Cun î7i s.une să "ii c%i&3uită) /runcă o
.ri,ire la Susanna% #i îl tul&ură cenu#iul tenului ei) Su3e, e#ti &ineS între&ă el cu o
,oce Noasă)
8 Da)
8 N-o să le#ini sau altce,a, nu-i a#aS Pentru că)))
8 Nu) Se uită la el cu oc%i at+t de întuneca7i, că erau ca ni#te .e#teri) Doar că n-
a- -ai î-.u#cat .e ni-eni .+nă acu-))) .rice.iS
$i, ar fi 'ine s$ te o'i+nuie+ti cu asta 8 îi stătu .e li-&ă să s.ună) ;#i în(%i7i
însă cu,intele #i întoarse .ri,irea la cei cinci oa-eni ră-a#i înaintea lor) /ce#tia
se uitau la el #i la Susanna% cu un soi de tea-ă t+-.ă care, totu#i, nu atin(ea
ni,elul terorii)
La dracu’, cei mai mul0i dintre ei au uitat ce este teroarea, (+ndi el) >ucurie,
triste0e, iu'ire... totu-i o ap$ +i un p$m%nt. Cred c$ nu mai simt aproape nimic.
Tr$iesc -n pur"atoriu de prea mult timp.
/.oi î#i a-inti r+setele, c%iotele de &ucurie, a.lau3ele de salon, #i î#i re,i3ui
Nudecata) Mai era totu#i un lucru care le .unea -otoarele în -i#care, un lucru care
îi st+rnea) S.anEer ar "i .utut de.une -ărturie .entru asta)
8 *ine-i #e"ul aiciS între&ă Eddie)
Su.ra,e(%ea cu -are aten7ie intersec7ia din s.atele (ru.ului, în ca3 că ceilal7i î#i
adunau din nou curaNul) P+nă acu- nu ,ă3use #i nu au3ise ni-ic alar-ant de
acolo) Pro&a&il că ceilal7i îi lăsaseră .e ne"erici7ii ace#tia în ,oia sor7ii)
>a-enii se uitară nesi(uri unii la al7ii #i, în cele din ur-ă, "e-eia cu "a7a
stro.ită de s+n(e (lăsuiA
8 S.anEer era, dar c+nd s-au au3it de data asta to&ele di,ine, .iatra lui S.anEer a
ie#it din .ălărie #i l-a- .us să danse3e) *red că Winston ar "i "ost ur-ătorul, daV
i-a7i "ăcut "elul cu .istoalele ,oastre .uturoase, c%iar a#a a7i "ăcut)
;#i #terse teatral s+n(ele de .e o&ra3, se uită la el, a.oi întoarse .ri,irea .osacă
s.re Eddie)
8 Păi, #i tu ce (+nduri cre3i că a,ea Winston .entru -ine cu suli7a aia .uturoasă
a luiS între&ă Eddie) Era de3(ustat să desco.ere că "e-eia c%iar reu#ise să-l "acă
să se si-tă ,ino,at) *re3i că ,oia să--i aranNe3e .u7in "a,ori7iiS
8 I-a7i ucis #i .e 4ranE #i 6uster, continuă ea .e un ton s-iorcăit) Ti ce sunte7i
,oiS 4ie *ărun7i, ceea ce-i rău, "ie doi străini .uturo#i, ceea ce-i #i -ai rău) *ine a
-ai ră-as .entru Pu&erii din >ra#ul de NordS To.s', .resu.un))) To.s'
Marinarul) DaV el nu-i aci, nuS Ti-a luat &arca #i a .ornit .e r+u în Nos, a%a, c%iar
a#a a "ăcut) Do-nul .utre3ească-l .entru asta, a#a 3ic ioX
Susanna% renun7ase să -ai asculteM -intea ei se "iDase cu o "ascina7ie în(ro3ită
.e ce,a ce s.usese "e-eia înainte) iatra lui Span*er a ie+it din p$l$rie +i l-am
pus s$ danse#e) ;#i a-inti că citise în cole(iu .o,estirea 96oteria: a lui S%irle'
?acEson #i în7elese că oa-enii aceia, descenden7ii de(enera7i ai .ri-ilor Pu&eri,
trăiau co#-arul i-a(inat de ?acEson) Nicio -irare, atunci, că nu erau ca.a&ili de
e-o7ii .uternice, c+nd #tiau că tre&uie să .artici.e la o ast"el de eDtra(ere
cri-inală nu o dată .e an, ca în .o,estire, ci de două sau de trei ori în "iecare 3i)
8 De ceS o între&ă ea .e "e-eia .lină de s+n(e cu o ,oce as.ră, ori.ilată) De ce
"ace7i astaS
4e-eia se uită la Susanna% ca #i c+nd ar "i "ost cel -ai .rost o- din lu-e)
8 De ceSX Pentru ca du%urile care trăiesc în -a#inării să nu intre în tru.urile
celor care au -urit aici 8 Pu&eri #i *ărun7i deo.otri,ă 8 #i să-i tri-ită sus .rin
(ăurile din stradă, ca să ne -ăn+nce) >rice .rost #tie asta)
8 Nu eDistă du%uri, s.use Susanna% #i (lasul îi sună c%iar #i ei a nesi(uran7ă) Ca
si(ur că eDistau) ;n lu-ea aceea, du%uri eDistau .retutindeni) *u toate acestea,
-erse -ai de.arte)
8 *eea ce ,oi nu-i7i to&e di,ine nu e dec+t o &andă înre(istrată, &locată într-un
a.arat) Doar asta e) > lo,i &rusc ins.ira7ia #i adău(ăA Sau .oate *ărun- 7ii o "ac
inten7ionat 8 ,-a7i (+ndit ,reodată la astaS Ei locuiesc în cealaltă .arte a ora#ului,
nu-i a#aS Dar #i su& .ă-+nt, nuS Dintotdeauna au ,rut să ,ă distru(ă) Poate că în
s"+r#it au (ăsit un -od e"icient de a ,ă con,in(e să o "ace7i sin(uri)
4e-eia îns+n(erată stătea l+n(ă un ,+rstnic care .urta ce,a ce .ărea a "i cel -ai
,ec%i -elon din lu-e #i o .erec%e de .antaloni EaEi scur7i, 3dren7ui7i) /cu-,
acesta "ăcu un .as în "a7ă #i i se adresă cu o &ru-ă de &ună-cu,iin7ă care-i
trans"or-a dis.re7ul latent într-un .u-nal cu tăi#uri ascu7ite ca &riciul)
8 Te în#eli a-arnic, Mada- Pistolar) Sunt o -ul7i-e de -a#inării -ari su& 6ud,
#i-n toate sunt du%uri 8 s.irite de-onice care nu ,or dec+t răul -uritorilor de
r+nd, &ăr&a7i #i "e-ei deo.otri,ă) /ceste du%uri dia&olice sunt foarte ca.a&ile să-i
scoale .e -or7i))) iar în 6ud, ace#tia sunt le(iuni între(i)
8 /scultă, 3ise Eddie) /i ,ă3ut ,reodată un 3o-&ie din acesta cu oc%ii tăi,
?ee,esS / ,ă3ut /reunul dintre ,oiS
?ee,es î#i răs"r+nse &u3a #i nu s.use ni-ic 8 totu#i, &u3a aceea răs"r+ntă s.unea,
de "a.t, totul) 6a ce să te a#te.7i, între&a ea, de la ni#te străini care .un ar-ele
înaintea &unei în7ele(eriS
Eddie decise că cel -ai &ine era să .ună ca.ăt discu7iei) >ricu-, nu era el croit
.entru -unca de -isionar) 4lutură $u(erul s.re "e-eia stro.ită cu s+n(e)
8 Tu #i .rietenul tău de colo 8 cel care arată ca un -aNordo- en(le3 într-o 3i
li&eră 8 o să ne duce7i la (ară) Du.ă aceea, ne .ute- lua to7i ră-as-&un, #i să-7i
s.un un ade,ărA asta o să "ie cea -ai -are &ucurie .entru -ine)
8 GarăS între&ă indi,idul care se-ăna cu -aNordo-ul ?ee,es) *e este o (arăS
8 Duce7i-ne la lea(ăn, s.use Susanna%) Duce7i-ne la Claine)
/sta îl 3(udui, în s"+r#it, .e ?ee,esM o eD.resie de #oc #i (roa3ă înlocui dis.re7ul
cu care îi tratase .+nă atunci)
8 Nu .ute7i -er(e acoloX stri(ă el) 6ea(ănul e .ă-+nt inter3is, iar Claine este
cel -ai .ericulos dintre toate du%urile din 6udX
$m%nt inter#is. (+ndi Eddie) Splendid. (ac$ e ade/$rat, m$car n-o s$ mai fie
ne/oie s$ ne facem "ri6i din cau#a /oastr$, "$o#arilor. Era, în acela#i ti-., .lăcut
să audă că încă -ai eCista un Claine))) sau cel .u7in că oa-enii aceia credeau că el
eDista)
*eilal7i se %ol&au la Eddie #i Susanna% cu eD.resii de a-u3a-ent năucM era ca #i
c+nd intru#ii ar "i su(erat unei adunături de cre#tini renăscu7i că au (ăsit *%i,otul
6e(ă-+ntului #i l-au trans"or-at într-o toaletă cu .lată)
Eddie ridică $u(erul .+nă c+nd -iNlocul "run7ii lui ?ee,es aNunse în cătarea lui)
8 Noi oricu- -er(e-, s.use el, #i dacă nu ,re7i să ,ă alătura7i stră-o#ilor ,o#tri
aici #i acu-, ,ă su(ere3 să ter-ina7i cu codeala #i să ne duce7i acolo)
?ee,es #i "e-eia îns+n(erată sc%i-&ară o .ri,ire nesi(ură, dar c+nd &ăr&atul cu
-elon întoarse oc%ii s.re Eddie #i Susanna%, c%i.ul lui era serios)
8 ;-.u#ca7i-ne, dacă ,re7i, s.use el) Pre"eră- să -uri- aici dec+t acolo)
8 Sunte7i o #lea%tă de cretini cărora le stă -intea doar la -oarteX stri(ă Susanna%
la el) 5imeni nu tre&uie să -oarăX Duce7i-ne doar unde ,re- să -er(e-, .entru
nu-ele lui Du-ne3euX
4e-eia rosti -o%ot+răA
8 Dar -nseamn$ -oarte să intri în lea(ănul lui Claine, doa-nă, c%iar a#a) *ăci
Claine doar-e, iar cel care-i strică odi%na are de .lătit un .re7 -are)
8 Haide, "ru-oaso, se răsti Eddie) N-ai cu- să si-7i -irosul ca"elei dacă stai cu
ca.u-n "und)
8 Nu #tiu ce însea-nă asta, s.use "e-eia cu o de-nitate &i3ară #i
descu-.ănitoare)
8 ;nsea-nă că ne .ute7i duce la lea(ăn #i să risca7i M+nia lui Claine, sau ,ă
.ute7i încă.ă7+na să sta7i aici #i să si-7i7i M+nia lui Eddie) Să #ti7i că nu e -usai
să "ie o eDecu7ie curată, cu un (lon7 în ca.) Gă .ot re3ol,a c+te o &ucată o dată, #i
c%iar -ă si-t destul de întăr+tat înc+t să o "ac) /- o 3i "oarte .roastă în ora#ul
,ostru 8 -u3ica e de ra%at, toată lu-ea du%ne#te #i .ri-ul indi,id .e care l-a-
,ă3ut a aruncat cu o (renadă în noi #i ne-a ră.it un .rieten) /#a că, ce s.une7iS
8 De ce ,re7i, totu#i, să -er(e7i la ClaineS între&ă unul dintre ceilal7i) Nu s-a -ai
clintit de ani &uni din locul lui din lea(ăn) Ca nici de ,or&it .e -ultele lui ,oci n-a
-ai ,or&it, #i nici de r+s n-a -ai r+s)
(e /or'it pe multele lui /oci +i de r%s. (+ndi Eddie) Se uită la Susanna%) Ea îi
întoarse .ri,irea #i ridică din u-eri)
8 /rdis a "ost ulti-ul care s-a a.ro.iat de Claine, rosti "e-eia îns+n(erată)
?ee,es încu,iin7ă so&ru)
8 /rdis "ăcea -ereu .rostii la &e7ie) Claine i-a .us c+te,a între&ări) 6e-a- au3it,
dar .entru -ine n-au a,ut nicio noi-ă 8 ce,a des.re -a-a cor&ilor, cred 8 #i
c+nd /rdis n-a răs.uns, Claine l-a ni-icit cu "oc al&astru)
8 ElectricitateS între&ă Eddie)
?ee,es #i "e-eia îns+n(erată a.ro&ară la unison)
8 Da, 3ise "e-eia) Electricitate, a#a i se s.unea în 3ilele de de-ult, c%iar a#a)
8 Nu e ne,oie să intra7i cu noi, .ro.use Susanna% atunci) Duce7i-ne doar .+nă
unde .ute- ,edea locul) Mer(e- restul dru-ului sin(uri)
4e-eia se uită la ea neîncre3ătoare, du.ă care ?ee,es îi trase ca.ul a.roa.e de
&u3ele lui #i-i #u#oti în urec%e un ti-.) *eilal7i Pu&eri ră-aseră în s.atele lor într-
o linie ine(ală, uit+ndu-se la Eddie #i Susanna% cu oc%ii &ui-ăci7i ai unor oa-eni
care au su.ra,ie7uit unui .uternic raid aerian)
;n cele din ur-ă, "e-eia întoarse .ri,irea)
8 Da, "ăcu ea) Gă duce- .+nă a.roa.e de lea(ăn #i a.oi ne scă.ă- de
.uturo#eniile ,oastre)
8 EDact asta (+ndea- #i eu, s.use Eddie) Tu #i ?ee,es) Goi, ceilal7i,
î-.ră#tierea) ;#i .li-&ă .ri,irea .este (ru., de la un ca.ăt la celălalt) Dar 7ine7i
-inte astaA dacă arunca7i o sin(ură suli7ă .e nea#te.tate, o sin(ură să(eată, o
sin(ură cără-idă, ă#tia doi -or)
/-enin7area .ăru at+t de sla&ă #i "ără sens, înc+t Eddie î#i dori să n-o "i "ăcut)
*u- era .osi&il să le .ese lor de cei doi, sau de orice alt -e-&ru al clanului lor,
c+nd le "ăceau "elul la doi sau -ai -ul7i dintre ei în "iecare 3iS Ei &ine, (+ndi el,
.ri,indu-i .e ceilal7i cu- se risi.esc "ără a arunca -ăcar o .ri,ire îna.oi, era .rea
t+r3iu să-#i "acă (riNi .entru asta acu-)
8 Haide7i, s.use "e-eia) Greau să ter-in odată cu ,oi)
8 Senti-entul e reci.roc, răs.unse Eddie)
Dar înainte ca ea #i ?ee,es să-i conducă, "e-eia "ăcu ce,a ce tre3i în Eddie un
senti-ent de căin7ă .entru (+ndurile saleA în(enunc%e, dădu .e s.ate .ărul
&ăr&atului în Eilt #i-i sărută o&ra3ul -urdar)
8 $ă-as-&un, Winston, s.use ea) /#tea.tă--ă acolo unde co.acii se dau în
lături #i a.a e dulce) Goi ,eni la tine, da, ,oi ,eni cu si(uran7ă, a#a cu- 3orii "ac
u-&rele să "u(ă s.re ,est)
8 N-a- ,rut să-l ucid, eD.lică Susanna%) Greau să #tii asta) Goia- însă #i -ai
.u7in să -or eu însă-i)
8 Da)
*%i.ul care se întoarse s.re Susanna% era de .iatră, "ără ur-ă de lacri-i)
8 Dar dacă ,rei să intri în lea(ănul lui Claine, o să -ori oricu-) Ti sunt toate
#ansele să -ori in,idiindu-l .e săr-anul Winston) E ne-ilos, a#a e Claine) *el
-ai ne-ilos dintre to7i de-onii din locul ăsta ne-ilos la cul-e)
8 Haide, Maud, s.use ?ee,es #i o aNută să se ridice)
8 Da) Hai să ter-ină- cu ei) ;i scrută din nou .e Susanna% #i .e Eddie, cu oc%i
as.ri #i-n acela#i ti-. cu-,a con"u3i) Weii să--i a"urisească oc%ii "iindc-au dat de
,oi) Ti 3eii a"urisească ar-ele .e care le .urta7i, căci ele au "ost -ereu sursa
nenorocirilor noastre)
?i cu atitudinea asta, (+ndi Susanna%, nenorocirile /oastre /or dura cel pu0in o
mie de ani, scumpo.
Maud i-.use un .as iute de-a lun(ul Stră3ii Kestoasei) ?ee,es .ă#ea s.rinten
alături de ea) Eddie, care o î-.in(ea .e Susanna% în scaunul cu rotile, aNunse în
scurt ti-. să (+"+ie #i să "acă e"orturi .entru a se 7ine du.ă ei) *lădirile
i-.unătoare care -ăr(ineau dru-ul se de.ărtară .+nă ce aNunseră să se-ene cu
ni#te case de 7ară aco.erite de iederă, la ca.ătul unor .elu3e uria#e, că3ute .radă
&uruienilor) Eddie î#i dădu sea-a că intraseră în ceea ce odinioară "usese un
cartier de luD) ;naintea lor, o clădire se ridica deasu.ra tuturor celorlalte) Era o
construc7ie .ătrată, incredi&il de si-.lă, ridicată din &locuri de .iatră al&ă, al cărei
aco.eri# .ronun7at se s.riNinea .e nenu-ăra7i st+l.i) Eddie se (+ndi din nou la
"il-ele cu (ladiatori care-i &ucuraseră co.ilăria) 6ui Susanna%, cu educa7ia ei -ai
"or-ală, îi a-intea de Part%enon) /-+ndoi ,ă3ură #i se -inunară de s.lendidul
&estiar scul.tat 8 =rs #i Kestoasă, Pe#te #i To&olan, *al #i *+ine 8 care încercuia,
în .erec%i, etaNul clădirii #i în7eleseră că acela era locul .e care îl căutau)
Senti-entul ne.lăcut că erau su.ra,e(%ea7i de -ul7i oc%i 8 oc%i .lini de ură #i
-irare, în .ăr7i e(ale 8 nu-i .ărăsi nicio cli.ă) Tunetul &u&ui c+nd 3ăriră #ina
-onoraiuluiM ase-enea "urtunii, #ina ,enea dins.re sud, intra .e Strada Kestoasei
#i o lua dre.t s.re 6ea(ănul din 6ud) Ti .e -ăsură ce se a.ro.iau de ea, de o .arte
#i de alta a lor, le#uri ,ec%i înce.ură să se răsucească #i să danse3e în ,+ntul
înte7it)
22
Du.ă ce aler(ară Du-ne3eu #tie c+t ti-. Ptot ce #tia ?aEe si(ur era că to&ele se
o.riseră din nouQ, Gas%er îl s-uci iară#i, "ăc+ndu-l să se o.rească)
De data aceasta, reu#i să ră-+nă în .icioare) ;#i (ăsise rit-ul) Gas%er, care
niciodată nu -ai a,ea uns.re3ece ani, nu .utea s.une acela#i lucru)
8 HooX Po-.a -ea &ătr+nă dă rateuri, dulcea7ă)
8 Păcat, 3ise ?aEe insensi&il, a.oi se î-.letici în s.ate c+nd -+na noduroasă a
.iratului intră în contact cu o&ra3ul său)
8 Mda, îs si(ur c-ai ,ărsa lacri-i a-are dac-a# .ica -ort aici, nu-i a#eS /&solutX
DaV n-ai tu norocul ăsta, .loduV -ieu 8 -o# Gas%er a ,ă3ut de toate #i nu --a-
născut eu să cad lat la .icioarele unui -ucos -ic ca tine)
?aEe ascultă i-.asi&il aceste ,or&e incoerente) Inten7iona să-l ,adă -ort înainte
să se ter-ine 3iua) Gas%er .oate că a,ea să-l ia cu el, dar lui nu-i -ai .ăsa de asta)
;#i #terse s+n(ele de la &u3a .roas.ăt cră.ată #i se uită la el -editati,, între&+ndu-
se c+t de re.ede .utea dorin7a de a ucide să in,ade3e #i să cucerească su"letul unui
o-)
Gas%er o&ser,ă că se uita la de(etele îns+n(erate #i r+nNi)
8 0Ki cur(e &ulionuV, e%S N-o să "ie ulti-a oară c+nd ,ec%iuV tău a-ic Gas%er o
să te ia la scatoalce, dacă-7i -ai ui7i lun(uV nasului))) a#a că "ii cu oc%ii .e el)
/rătă cu de(etul Nos, la su.ra"a7a .ietruită a aleii în(uste .e care se a"lau acu-)
/colo se ,edea un ca.ac ru(init de canal #i ?aEe î#i dădu sea-a că -ai ,ă3use
cu,intele #tan7ate în el nu cu -ult ti-. în ur-ăA T=$NFT>$I/ 6aME$K)
8 E un -+ner .e -ar(ine, 3ise Gas%er) Ge3iS /.ucă-l #i tra(e) Hai, -ai cu talent
#i .oate o să ai încă to7i din7ii-n (ură c+nV o să te-nt+lne#ti cu Tic-Tac)
?aEe .rinse de ca.acul de o7el #i trase) Trase tare, dar nu at+t de tare c+t ar "i "ost
în stare) 6a&irintul de stră3i #i alei .rin care îl aler(ase Gas%er "usese rău, dar cel
.u7in .utuse să ,adă) Nici nu îndră3nea să-#i i-a(ine3e cu- a,ea să "ie în lu-ea
de su& ora#, unde întunericul alun(a #i ,isele e,adării, #i nu inten7iona să a"le
dec+t dacă c%iar nu -ai a,ea încotro)
Gas%er îi de-onstră i-ediat c+t se .utea de clar că el era de altă .ărere)
8 E .rea (reu .entru))), înce.u &ăiatul #i atunci .iratul îl .rinse (+t #i-l ridică
.+nă ce aNunseră "a7ă în "a7ă)
6un(a aler(ătură .e alei adusese o ro#ea7ă u#or asudată în o&raNii săi #i dăduse
.ustulelor care-i să.au carnea o nuan7ă ur+tă, (al&en-.ur.urie) *ele desc%ise
su.urau o -aterie (roasă, in"ectată, #i "ire de s+n(e, în .ulsa7ii e(ale) ?aEe si-7i
doar o adiere a .utorii lui dense înainte ca res.ira7ia să-i "ie tăiată de -+na care-l
.rinsese de (+t)
8 /scultă, -ucea .rost ce e#ti, #i ascultă &ine, "iinVcă ăsta-i ulti-uV a,ertis-ent)
$idică i-ediat ca.acuV ăla idiot, c-alt"el î7V &a( -+na-n (ură #i-7V s-ul( li-&a c+t
ai 3ice .e#te) Ti n-ai dec+t să -ă -u#ti c+t .o"te#ti, "iinVcă &oala ce-o a- î-i
cur(e-n s+n(e #i o să ,e3i .ri-ii &o&oci .e -oaca ta-nainte să se (ate
să.tă-+na))) de o "i să trăie#ti at+ta) Ei, în7ele(i acu-aS
?aEe a.ro&ă "renetic din ca.) 4a7a lui Gas%er dis.ărea în "alduri tot -ai ad+nci
de cenu#iu #i ,ocea lui .ărea să ,ină de la -are de.ărtare)
8 Cine, atuncia)
Gas%er îl î-.inse în s.ate) ?aEe că3u (ră-adă l+n(ă ca.acul de canal, tu#ind #i
scui.+nd) $eu#i .+nă la ur-ă să tra(ă ad+nc în .ie.t o (ură de aer care-l arse .e
(+t ca un "oc lic%id) Scui.ă un (%e- de sali,ă ,+scoasă cu "ire de s+n(e în ea #i
.u7in li.si să nu ,o-ite ,ă3+nd-o)
8 /cu-a tra(e de ca.ac, &ucuria su"letului -ieu, #i %ai să ter-ină- cu codeala)
?aEe se t+rî s.re canal, strecură -+na su& -+ner #i de data aceasta trase cu toată
"or7a) Pre7 de un -o-ent teri&il, cre3u că nu ,a reu#i să-l urnească din loc) /.oi
î#i i-a(ină de(etele lui Gas%er ,+r+ndu-i-se în (ură #i a.uc+ndu-i li-&a, #i (ăsi
un stro. de "or7ă în .lus) Si-7i o durere a(onică, surdă #i tot -ai eDtinsă, la
ni,elul #alelor, c+nd ce,a cedă acolo, dar ca.acul circular alunecă încet într-o
.arte, scr+#nind .e .ietrele .a,aNului #i eD.un+nd o se-ilună r+nNită de întuneric)
8 Cun, 7+că, &unX stri(ă Gas%er ,esel) *e -ă(ăru# e#ti tuX Mai tare))) nu te da
&ătut acu-aX
*+nd se-iluna de,eni o lună #i durerea de la #ale de,eni un "oc al&, Gas%er îl
lo,i cu (%eata în "und, "ăc+ndu-l să se lun(ească la .ă-+nt)
8 4oarte &ineX 3ise .iratul, tră(+nd cu oc%iul înăuntru) /cu-a, 7+că, co&oară
u#urel .e scara de .e -ar(ine) /i nu-aV (riNă să nu aluneci #i să ca3i nai&ii,
"iinVcă tre.tele alea-s al nai&ii de alunecoase) ;s ,Vo două3eci, dacă 7iu &ine -inte)
Ti c+nV aNun(i Nos, stai cu-inte locului #-a#tea.tă--ă) S-ar .utea să te a.uce
c%e"uV s-o iei la "u(ă de &ătr+nuV tău a-ic, daV cre3i c-asta ar "i o idee &unăS
8 Nu, răs.unse ?aEe) Presu.un că nu)
8 4oarte inteliNent, "iuV -ieuX Cu3ele lui Gas%er se lă7iră în 3+-&etul lui %idos,
eD.un+ndu-i iară#i cei c+7i,a din7i ră-a#i) E-ntuneric acolo Nos #i-s o -ie de
tunele care se duc în toate direc7iile) Cătr+nuV tău a-ic Gas%er le cunoa#te ca .e
.ro.riu-i &u3unar, c%iar a#e, daV tu te-ai .ierde c+t ai cli.i) Ti -ai îs #o&olanii 8
"oarte -ari #i "oarte în"o-eta7i) /#a că tu a#tea.tă--ă nu-aV)
8 /#a o să "ac)
Gas%er îl scrută cu oc%ii -iNi7i)
8 Gor&e#ti ca o -o(+ldea7ă, daV nu e#ti un Pu&er 8 a# .une .ariu .-orice c-a#a-i)
De unde e#ti tu, 7+căS
?aEe tăcu)
8 K-a -+ncat &u-&leruV li-&a, cu-,aS Ei, n-are ni-icM Tic-Tac o să scoată
totuV de la tine, .ariu) /re el un dar, a#aM le de3lea(ă el li-&ile la to7i) T-odată ce-i
"ace să ,or&ească, oa-enii ,or&esc uneori at+t de re.ede #i stri(-at+t de tare, că
cine,a treV să-i lo,ească .este ca. ca să-i te-.ere3e) Cu-&lerii n-au ,oie să 7ină
.e ni-eV de li-&ă în .reaN-a luV >-uV Tic-Tac, nici .e .lo3ii ca tine) /cu-a,
co&oară dracuV odată .e scară) &n-doi4
6o,i iute cu .iciorul) De data aceasta, ?aEe "u .e "a3ă #i se "eri) Se uită în (aura
de canal .e Nu-ătate desco.erită, ,ă3u scara #i înce.u să co&oare) ;ncă era cu
Nu-ătate de cor. deasu.ra solului c+nd o &u&uitură incredi&ilă, ca de .iatră
s"ăr+-ată, 3(udui aerul) Geni de la o distan7ă de a.roDi-ati, doi Eilo-etri) ?aEe
#tiu ce era "ără a i se s.une) =n stri(ăt de su"erin7ă .ură i se des.rinse de .e &u3e)
=n rictus a.ăru la col7urile (urii lui Gas%er)
8 PretinuV tău ăl dur 7-a (ăsit ur-a -ai &ine dec+t te a#te.tai tu, nu-i a#eS Nu
-ai &ine dec+t --a#te.ta- io, 7+că, "iinVcă io i-a- ,ă3ut oc%ii 8 .lini de
neo&ră3are #i i-.ertinen7ă) Io --a#te.ta- să ,ină du.ă &o-&onica lui dulce
i-ediat, dacă tot era să ,ină, #i c%iar a ,enit) / o&ser,at ca&lurile, daV "+nt+na i-a
,enit de %ac, a#a c-asta-i &ine) *o&oară, su"le7el)
6o,i cu .iciorul în direc7ia ca.ului lui ?aEe) Căiatul se "eri, dar un .icior îi
alunecă .e scara .rinsă de .eretele canalului #i reu#i să se sal,e3e de la cădere
doar "iindcă se a.ucă de (le3na r+ioasă a lui Gas%er) $idică .ri,irea, ru(ător, #i nu
,ă3u .ic de duio#ie .e c%i.ul acela in"ect, -uri&und)
8 Te ro(, s.use el #i au3i cu,intele încerc+nd să se trans"or-e în sus.in)
;l ,edea tot ti-.ul .e $oland 3ăc+nd stri,it su& uria#a "+nt+nă) *e s.usese
Gas%erS Dacă ,a ,rea să-l culea(ă cine,a, ,a tre&ui să "olosească su(ati,a)
8 $oa(ă-te dacă ,rei, scu-.ule) DaV nu te a#te.ta să re3ol,i ce,a cu asta, "iinVcă
-ila n-are ce căuta de .artea asta a .odului, c%iar a#e) /cu-a, co&oară sau î7i tra(
la #uturi în ca. .+nă-7i 3&oară creierii .e urec%i)
/#a că ?aEe co&orî #i, c+nd aNunse la a.a stătută de .e "undul canalului, .ornirea
de a .l+n(e trecuse) /#te.tă, cu u-erii lăsa7i #i cu ca.ul în .ă-+nt, ca Gas%er să
co&oare #i el #i să-l ducă s.re destinul său)
23
Pu7in li.sise ca $oland să ac7ione3e ca&lurile încruci#ate care 7ineau su& control
a,alan#a de re3iduuri, dar "+nt+na at+rnată era ce,a a&surd 8 o ca.cană care .utea
"oarte &ine să "i "ost .re(ătită de un co.il .rost) *ort îi în,ă7ase să "ie tot ti-.ul
cu oc%ii în .atru c+nd se -i#cau .e teritoriul ina-ic, iar asta înse-na să te ui7i în
sus la "el de des ca în s.ate #i în Nos)
8 Stai, îi s.use lui Ete, ridic+nd ,ocea .entru a se "ace au3it .este to&e)
8 /iX a.ro&ă Ete, a.oi se uită în "a7ă #i adău(ă i-ediatA /EeX
8 Da)
Pistolarul -ai aruncă o .ri,ire în sus, la "+nt+na de -ar-ură sus.endată, a.oi
eDa-ină strada, căut+nd declan#atorul) Erau două, o&ser,ă el) Poate că odinioară
ca-u"laNul lor ca .ietre de .a,aN "usese e"icient, dar ti-.ul acela trecuse de -ult)
$oland se a.lecă, 7in+nd -+inile .e (enunc%i, #i ,or&i s.re "a7a întoarsă în sus a
lui Ete)
8 > să te iau în &ra7e un -inut) Să nu te 3&a7i, Ete)
8 EteX
$oland îl cu.rinse cu &ra7ele) 6a înce.ut, Ete în7e.eni #i încercă să se "erească)
/.oi însă $oland si-7i cu- ani-alul se lăsă în ,oia lui) De#i nu-i "ăcea .lăcere să
"ie at+t de a.roa.e de cine,a care nu era ?aEe, era clar că a,ea de (+nd să îndure)
$oland se tre3i din nou între&+ndu-se c+t de inteli(ent era, de "a.t, Ete)
;l .urtă de-a lun(ul .asaNului #i .e su& 4+nt+na /t+rnată din 6ud, călc+nd cu
(riNă .este .ietrele "alse de .a,aN) >dată aNun#i în si(uran7ă .e .artea cealaltă,
.istolarul se lăsă Nos .entru a-l eli&era .e Ete) ;n cli.a aceea, to&ele se o.riră)
8 /EeX 3ise Ete a(itat) /Ee-/EeX
8 Da))) dar înt+i -ai a,e- ce,a de "ăcut)
;l conduse .e Ete cincis.re3ece -etri -ai de.arte .e alee, a.oi se a.lecă #i luă
de Nos o &ucată de &eton) > aruncă -editati, dintr-o -+nă în cealaltă #i, "ăc+nd
asta, au3i dins.re est sunetul unui "oc de .istol) Cu&uitul a-.li"icat al to&elor
aco.erise sunetul lu.tei lui Eddie #i Susanna% cu ceata ră.ciu(oasă de Pu&eri,
însă această î-.u#cătură o au3i cu claritate #i 3+-&i 8 a.roa.e si(ur înse-na că
so7ii Dean aNunseseră la lea(ăn, #i asta era .ri-a ,este &ună din 3iua aceea, care
deNa .ărea lun(ă de cel .u7in o să.tă-+nă)
$oland se întoarse #i aruncă &ucata de &eton) Kinta lui "u la "el de si(ură cu-
"usese atunci c+nd ni-erise stră,ec%iul se-a"or din $i,er *rossin(M .roiectilul
lo,i dre.t în -iNloc unul dintre declan#atorii decolora7i #i un ca&lu ru(init .lesni
cu un 3&+rn+it as.ru) 4+nt+na de -ar-ură că3u, rosto(olindu-se în aer c+nd
celălalt ca&lu -ai re3istă un -o-ent 8 destul c+t un o- cu re"leDe iu7i să se .oată,
oricu-, .une la adă.ost, socoti $oland) /.oi cedă #i el #i "+nt+na se .ră,ăli
aido-a unei st+nci ro3alii, de"or-ate)
Pistolarul se lăsă .e ,ine în s.atele unui -or-an de (rin3i de o7el ru(init #i Ete
îi sări nu-aidec+t în .oală, c+nd "+nt+na ateri3ă în stradă cu un &u&uit .uternic)
Cucă7i de -ar-ură ro3, unele -ari c+t un car, 3&urară .rin aer) Mai -ulte a#c%ii
-ici în7e.ară "a7a lui $oland) Pe altele le cură7ă din &lana lui Ete) Se uită .este
&aricada de oca3ie) 4+nt+na se s.ărsese în două ca un .latou uria#) 5-o s$ ne
-ntoarcem pe aici, î#i s.use $oland) PasaNul, deNa în(ust, era acu- &locat co-.let)
Se între&ă dacă ?aEe au3ise .ră&u#irea "+nt+nii #i, dacă da, ce cre3use că s-a
înt+-.lat) Nu-#i .ierdu ,re-ea între&+ndu-se acela#i lucru des.re Gas%erM .iratul
,a "i cre3ut că el "usese "ăcut c%iseli7ă, adică eDact ceea ce $oland ,oia ca el să
creadă) >are #i ?aEe credea astaS Căiatul tre&uia să #tie că un .istolar nu .oate "i
ucis de un dis.o3iti, at+t de rudi-entar, dar dacă Gas%er îl terori3ase destul,
.ro&a&il că nu -ai (+ndea at+t de clar) Ei &ine, era .rea t+r3iu să-#i "acă (riNi
.entru asta acu-, #i dacă ar "i "ost s-o ia de la ca.ăt, ar "i "ăcut eDact acela#i lucru)
Muri&und sau nu, Gas%er do,edise deo.otri,ă curaN #i ,iclenie ani-alică) Dacă
acu- .iratul era cu (arda Nos, trucul -erita încercat)
$oland se ridică în .icioare)
8 Ete))) (ăse#te-l .e ?aEe)
8 /EeX
Ete î#i întinse (+tul lun(, adul-ecă în se-icerc, (ăsi -irosul lui ?aEe #i o luă din
nou la "u(ă, cu $oland du.ă el) Wece -inute -ai t+r3iu se o.ri la un ca.ac de
canal din stradă, -irosi de Nur î-.reNurul lui, a.oi ridică .ri,irea s.re $oland #i
lătră ascu7it)
Pistolarul se lăsă într-un (enunc%i #i o&ser,ă deo.otri,ă a-al(a-ul de ur-e #i
3(+rieturile din .a,aN) Trase conclu3ia că (ura aceea de canal era "olosită destul
de des) ;n(ustă oc%ii c+nd ,ă3u (%e-ul de "le(-ă îns+n(erată în sco&itura dintre
două .ietre din a.ro.iere)
8 Ne-ernicul îl lo,e#te continuu, -ur-ură el)
Trase de ca.ac, se uită în Nos, a.oi des"ăcu noNi7ele cu care i se înc%idea că-a#a)
;l luă .e &u-&ler #i-l ,+rî la s+n) Ete î#i de3(oli din7ii #i, .entru un -o-ent,
$oland îi si-7i (%earele .e .ielea .ie.tului #i &ur7ii sale, ca ni#te cu7ita#e ascu7ite)
/.oi se retraseră #i Ete se -ul7u-i să stea cu oc%ii lar( desc%i#i, uit+ndu-se de
du.ă că-a#a lui $oland #i .u"ăind ca un -otor .e a&ur) Pistolarul si-7ea &ătăile
iu7i ale ini-ii lui a.roa.e de ini-a sa) Scoase noNi7a din (ăicile că-ă#ii #i -ai
(ăsi una, -ai lun(ă, în desa(ă)
8 > să te le( în lesă) Nu--i "ace .lăcere #i 7ie o să-7i "acă .lăcere #i -ai .u7in,
dar ,a "i întuneric acolo Nos)
6e(ă noNi7ele una de cealaltă #i "or-ă un la7 lar( la un ca.ăt, .e care îl strecură
.este ca.ul lui Ete) Se a#te.tă ca &u-&lerul să-#i de3(olească din7ii din nou, .oate
c%iar să-l -u#te, dar Ete n-o "ăcu) Se uită doar în sus la $oland, cu oc%ii lui
încercui7i cu auriu, #i lătră 9/EeX: din nou, cu ,ocea lui neră&dătoare)
Pistolarul .rinse cu din7ii ca.ătul li&er al lesei arti3anale, a.oi se a#e3ă .e
-ar(inea (urii de canal))) dacă într-ade,ăr asta era) C+N&+i du.ă .ri-a trea.tă a
scării #i o (ăsi) *o&orî încet #i cu &ă(are de sea-ă, -ai con#tient ca oric+nd că-i
li.seau două de(ete de la o -+nă #i că tre.tele de o7el erau unse cu ulei #i
aco.erite cu ce,a -ai (ros, care .ro&a&il era -u#c%i) Ete era o (reutate caldă
între că-a#a #i .ie.tul său, (+"+ind din (reu) *ercurile aurii ale oc%ilor lui
scli.eau ca ni#te -edalioane în lu-ina sla&ă)
;n cele din ur-ă, .iciorul .recaut al .istolarului călcă în a.a de .e "undul
.u7ului) /runcă o .ri,ire scurtă în sus la inelul de lu-ină al&ă de deasu.ra) (e
aici -ncepe "reul, (+ndi el) ;n tunel era cald #i u-ed #i -irosea ca într-un osuar
antic) =nde,a în a.ro.iere, a.a .icura -onoton, ca,ernos) Mai de.arte, $oland
au3ea uruit de -a#inării) ;l scoase .e Ete din că-a#ă, care se &ucură să "ie scos,
#i-l a#e3ă în a.a .u7in ad+ncă ce susura lene# .e "undul tunelului de scur(ere)
8 /cu- de tine de.inde totul, -ur-ură el în urec%ea &u-&lerului) 6a ?aEe, Ete)
6a ?aEeX
8 /EeX lătră &u-&lerul #i o luă iute la .icior .rin a.ă #i întuneric, -i#c+nd ca.ul
dintr-o .arte în cealaltă ca un .endul) $oland îl ur-ă, cu ca.ătul lesei în"ă#urat în
Nurul -+inii sale dre.te, î-.u7inate)
24
6ea(ănul 8 era destul de -are înc+t să "i do&+ndit "ără .ro&le-e statut de
su&stanti, .ro.riu în -intea lor 8 se a"la în -iNlocul unei .ie7e de cinci ori -ai
-are dec+t aceea în care înt+lniseră statuia năruită, #i c+nd se uită atent la el,
Susanna% în7elese c+t de ,ec%i #i cenu#iu #i .onosit era de "a.t restul ora#ului
6ud) 6ea(ănul era at+t de curat, înc+t a.roa.e te dureau oc%ii) Nicio .lantă
a(ă7ătoare nu-l luase în stă.+nireM niciun (ra""iti nu-i -+nNea .ere7ii al&i #i scările
#i coloanele) Pra"ul (al&en de c+-.ie care aco.erise totul li.sea acolo) *+nd se
a.ro.iară, Susanna% ,ă3u #i de ceA .e -ar(inile 6ea(ănului cur(eau "ără o.rire
#iroaie de a.ă, ie#ind din du3e ascunse în u-&rele stre#inilor .lacate cu cu.ru)
Scările erau s.ălate #i ele la inter,ale re(ulate de a.ă î-.ro#cată din alte du3e
ascunse, trans"or-+ndu-le în cascade inter-itente)
8 Ha, "ăcu Eddie) Pe l+n(ă asta, Grand *entral sea-ănă cu o auto(ară
Gre'%ound din 4undulu-ii, Ne&rasEa)
8 *e .oetic e#ti, dra(ule, i-o întoarse Susanna% sec)
Scările înconNurau întrea(a clădire #i duceau la un %ol -are, desc%is) /colo nu
era nici ur-ă de cortină ,e(etală, dar Eddie #i Susanna% desco.eriră că tot nu
.uteau ,edea &ine înăuntruM u-&rele aruncate de aco.eri#ul .ronun7at erau .rea
ad+nci) Tote-urile Grin3ii -ăr#ăluiau de Nur î-.reNurul clădirii, două c+te două,
dar col7urile erau re3er,ate unor creaturi .e care Susanna% s.era din tot su"letul să
nu le înt+lnească niciodată în a"ara oca3ionalelor co#-aruri 8 %ido#i dra(oni de
.iatră cu tru.uri sol3oase, cu -+ini încle#tate, .re,ă3ute cu (%eare, #i oc%i
scrutători, rău,oitori)
Eddie o atinse .e u-ăr #i arătă -ai sus) Susanna% se uită))) #i si-7i că i se taie
res.ira7ia) Pe -uc%ia aco.eri#ului, -ult deasu.ra Tote-urilor Grin3ii #i a
(ar(uielor draconice, .arcă do-in+ndu-le, stătea ca în #a un ră3&oinic auriu înalt
de cel .u7in două3eci de -etri) > .ălărie ră.ciu(oasă de coB&o' era î-.insă .e
s.ate .entru a-i eD.une "runtea ridată #i î-.o,ărată de (riNiM o &andană îi at+rna
str+-& la (+t, ca #i c+nd toc-ai "usese trasă Nos du.ă ce sluNise îndelun( ca
a.ărătoare de (ură #i nas î-.otri,a .ra"ului)
;ntr-un .u-n ridicat în aer 7inea un re,ol,erM în celălalt, ce,a ce se-ăna cu o
ra-ură de -ăslin)
$oland de Gilead stătea deasu.ra 6e(ănului din 6ud, î-&răcat în auriu)
5u, (+ndi ea, a-intindu-#i să res.ire din nou) 5u e el... dar -ntr-un alt fel, el
este. 2mul acela a fost pistolar, iar asem$narea dintre el, care pro'a'il e mort
de o mie de ani sau mai 'ine, +i Roland eCprim$ tot ade/$rul Ea-tet-ului pe care
/ei a/ea ne/oie /reodat$ s$-l cuno+ti.
Tunetul &u&ui s.re sud) 4ul(erul să(etă norii care (oneau .e cer) Ea î#i dorea să
ai&ă -ai -ult ti-. să studie3e deo.otri,ă statuia aurită de deasu.ra 6ea(ănului #i
ani-alele care o înconNurauM "iecare dintre acestea .ăreau să ai&ă cu,inte cio.lite
#i Susanna% &ănuia că lucrurile scrise acolo .uteau "i in"or-a7ii ,aloroase) ;n
acele î-.reNurări, totu#i, nu era ti-. de .ierdut)
Pe .ardoseală, în locul unde Strada Kestoasei intra în Pia7a 6ea(ănului, "usese
trasată cu ,o.sea ro#ie o dun(ă lată) Maud #i indi,idul .e care Eddie îl nu-ea
?ee,es MaNordo-ul se o.riră, .ruden7i, la distan7ă de ea)
8 P+nă aici, nu -ai de.arte, le s.use Maud .e un ton .lat) Pute7i să ne duce7i
s.re -oarte, oricu- "iecare o- le este dator 3eilor cu o -oarte, dar eu ,oi -uri de
.artea asta a liniei -or7ii, orice ar "i) Nu-l ,oi s"ida .e Claine .entru ni#te
,enetici)
8 Nici eu, s.use ?ee,es)
;#i dăduse Nos -elonul .ră"uit #i-l 7inea la .ie.tul (ol) Pe c%i.ul lui se citea o
eD.resie de re,eren7ă te-ătoare)
8 Cine, 3ise Susanna%) /cu-, #ter(e7i-o a-+ndoi de aici)
8 > să ne--.u#ca7i în s.ate i-ediat ce ne-ntoarce-, s.use ?ee,es cu ,oce
tre-urată) Pun .ariu .e orice, c%iar a#a)
Maud clătină din ca.) S+n(ele de .e "a7a ei se uscase într-un desen -aroniu
(rotesc)
8 N-a eDistat niciodată su& soare un .istolar care să te--.u#te în s.ate))) asta o
pot 3ice si(ur)
8 N-a,e- dec+t cu,+ntul lor că asta sunt)
Maud arătă s.re re,ol,erul cel -are cu -+ner din le-n de santal .e care
Susanna% îl 7inea în -+nă) ?ee,es se uită))) #i, du.ă un -o-ent, întinse .al-a s.re
"e-eie) *+nd Maud i-o luă, i-a(inea .e care Susanna% #i-o "ăcuse des.re ei ca
uci(a#i .ericulo#i se nărui) /duceau -ai -ult cu Hansel #i Gretel dec+t cu Connie
#i *l'deM osteni7i, s.eria7i, con"u3i #i rătăci7i de at+t ti-. în .ădure, înc+t au
î-&ătr+nit acolo) =ra #i tea-a ei "a7ă de cei doi se risi.iră) *e le înlocui "u -ila #i
o triste7e .ro"undă, dureroasă)
8 $ă-+ne7i cu &ine a-+ndoi, s.use ea cu &l+nde7e) Mer(e7i în .ace #i nu ,ă
te-e7i de rău din .artea -ea #i a &ăr&atului -eu)
Maud încu,iin7ă)
8 Gă cred că nu ne ,re7i răul #i ,ă iert că l-a7i î-.u#cat .e Winston) Dar asculta7i
la -ine #i asculta7i &ineA nu intra0i -n Lea"$n) >rice -oti,e crede7i că a,e7i ca să
intra7i, nu sunt destul de &une) / intra-n 6ea(ănul lui Claine însea-nă -oarte)
8 Nu a,e- de ales, 3ise Eddie #i tunetul %urui din nou în înaltul cerului, .arcă
a.ro&ator) /cu- da7i--i ,oie să ,ă s.un eu ce,a) Nu #tiu ce se a"lă su& 6ud #i ce
nu, dar #tiu că to&ele alea care ,ă sucesc -in7ile sunt .arte a unei înre(istrări 8 a
unei melodii 8 care a "ost "ăcută în lu-ea din care ,eni- eu #i so7ia -ea) Se uită
la c%i.urile lor năuce #i ridică &ra7ele a "rustrare) Iisuse Hristoase, taie #i
s.+n3ură, nu .rice.e7iS Gă o-or+7i unul .e altul .entru o .iesă -u3icală care nici
-ăcar n-a "ost lansată ,reodată ca sin(leX
Susanna% .use -+na .e u-ărul lui #i-i -ur-ură nu-ele) El o i(noră .entru un
-o-ent, oc%ii lui scă.ăr+nd de la ?ee,es la Maud #i îna.oi)
8 Gre7i să ,ede7i -on#triS =ita7i-,ă &ine, atunci, unul la celălalt) Ti c+nd ,ă-
ntoarce7i la a3ilul de ne&uni căruia-i s.une7i casă, uita7i-,ă &ine la .rietenii #i la
rudele ,oastre)
8 Nu în7ele(i, s.use Maud) >c%ii ei erau întuneca7i #i so&ri) Dar ,ei în7ele(e)
Da))) ,ei în7ele(e)
8 Duce7i-,ă, acu-, îi înde-nă Susanna% încet) N-are rost să stă- la ,or&eM
irosi- cu,intele) Duce7i-,ă .e dru-ul ,ostru #i încerca7i să ,ă a-inti7i c%i.urile
ta7ilor ,o#tri, căci cred că le-a7i .ierdut din ,edere de .rea -ult ti-.)
*ei doi .orniră îna.oi .e unde ,eniseră, "ără alte cu,inte) Se uitară însă .este
u-ăr de c+te,a ori #i continuară să se 7ină de -+năA Hansel #i Gretel .ierdu7i în
.ădurea deasă #i întunecată)
8 Greau să .lec de aici, 3ise Eddie a.ăsat) *o&orî si(uran7a $u(erului, îl îndesă
îna.oi la &etelia .antalonilor, a.oi se "recă la oc%ii înro#i7i, cu .odul .al-elor) Nu
,reau dec+t să .lec, nu cer altce,a)
8 Ttiu ce s.ui, "ru-osule)
Era în -od e,ident s.eriată #i totu#i 7inea ca.ul înclinat în "elul acela s"idător .e
care el aNunsese să-l recunoască #i să-l iu&ească) ;#i .use -+inile .e u-erii ei, se
a.lecă #i o sărută) Nu în(ădui nici ca locul #i nici ca "urtuna care se .re(ătea să-l
î-.iedice să "acă o trea&ă cu- scrie la carte) *+nd în s"+r#it se înde.ărtă, ea îl
studie cu oc%i lar(i, 3(lo&ii)
8 =%X Pentru ce a "ost astaS
8 Pentru că te iu&esc, s.use el, #i cred că asta-i tot ce contea3ă) Nu aNun(eS
Pri,irea ei se în-uie) =n -o-ent, se (+ndi să-i s.ună secretul .e care se .utea
sau nu să-l ai&ă, dar si(ur că ti-.ul #i locul erau ne.otri,ite 8 nu .utea să-i s.ună
acu- că era .osi&il să "ie însărcinată, a#a cu- nu .utea nici să stea să citească
slo,ele să.ate în .iatra Tote-urilor)
8 /Nun(e, Eddie, s.use ea)
8 E#ti cel -ai &un lucru care -i s-a înt+-.lat ,reodată) >c%ii lui că.rui o
.ri,eau cu -aDi-ă concentrare) ;-i ,ine (reu să s.un lucruri de (enul ăsta 8
,ia7a cu Henr' a "ăcut să "ie a#a, cred 8 dar e ade,ărat) *red că a- înce.ut să te
iu&esc .entru tu re.re3in7i lu-ea de care --a des.ăr7it $oland 8 NeB UorEul,
adică 8 însă acu- e -ai -ult dec+t at+t, întruc+t nu--i -ai doresc să -er( îna.oi)
TuS
Ea se uită la 6ea(ăn) > în(ro3ea ce .uteau să (ăsească acolo) Ti totu#i))) întoarse
.ri,irea către el)
8 Nu, nu ,reau să -er( îna.oi) Greau să--i .etrec tot restul ,ie7ii -er(+nd
înainte) /t+t ti-. c+t e#ti cu -ine) E ciudat, #tii, să s.ui că ai înce.ut să -ă
iu&e#ti datorită tuturor lucrurilor de care te-a des.ăr7it el)
8 De ce e ciudatS
8 Eu a- înce.ut să te iu&esc "iindcă --ai eli&erat de Detta WalEer) 4ăcu o
.au3ă, (+ndi, a.oi clătină u#or din ca.) Ca nu 8 e -ai -ult dec+t at+t) /- înce.ut
să te iu&esc "iindcă --ai eli&erat de am%ndou$ otre.ele alea) =na era o %oa7ă
s.urcată la (ură care se lua de &ăr&a7i #i cealaltă o nesu"erită în7e.ată)
;n ce -ă .ri,e#te, erau a-+ndouă o a.ă #i-un .ă-+nt) Susanna% Dean î-i .lace
-ai -ult dec+t oricare dintre ele))) #i tu ai "ost cel care --a eli&erat)
De data aceasta ea întinse -+na) ;i .use .al-a .e o&ra3ul 7e.os, îl trase s.re ea
#i-l sărută tandru) *+nd el îi a#e3ă o -+nă u#oară .e s+n, ea sus.ină #i o aco.eri
cu -+na ei)
8 *red că ar "i -ai &ine să -er(e- -ai de.arte, s.use ea, alt"el o să ne întinde-
c%iar aici în stradă))) #i o să ne udă-, du.ă cu- se .are)
Eddie se uită o ulti-ă dată în Nur la turnurile tăcute, la "erestrele s.arte, la .ere7ii
aco.eri7i de ,i7ă) /.oi a.ro&ă)
8 Da) >ricu-, nu cred că ora#ul ăsta are un ,iitor)
> î-.inse înainte #i se cris.ară a-+ndoi c+nd ro7ile scaunului trecură .este ceea
ce Maud nu-ise linia -or7ii, te-+ndu-se că ,or declan#a cine #tie ce dis.o3iti, de
.rotec7ie antic #i ,or -uri î-.reună) Dar nu se înt+-.lă ni-ic) Eddie o î-.inse
în .ia7ă #i, c+nd se a.ro.iau de scările care urcau s.re 6ea(ăn, o .loaie rece
înce.u să cadă în a,erse)
De#i niciunul dintre ei n-o #tia, ,enise .ri-a dintre -arile "urtuni de toa-nă din
6u-ea de MiNloc)
25
>dată intra7i în &e3na .uturoasă a canali3ării, Gas%er încetini rit-ul cri-inal .e
care îl -en7inuse la su.ra"a7ă) ?aEe nu credea că asta a,ea ,reo le(ătură cu
întunericulM Gas%er #tia, a.arent, "iecare cotitură a dru-ului .e care îl ur-au,
eDact a#a cu- s.usese) Pro&a&il că asta se datora satis"ac7iei călăului .entru "a.tul
că $oland "usese stri,it su& (reutatea "+nt+nii-ca.cană)
El însu#i înce.use să-#i .ună între&ări)
Dacă $oland o&ser,ase ca&lurile 8 o ca.cană -ult -ai su&tilă dec+t cea care
ur-a 8 era oare .osi&il să nu "i 3ărit "+nt+naS ?aEe &ănuia că era .osi&il, dar nu
.rea a,ea sens) Mai .ro&a&il era că $oland "ăcuse "+nt+na să cadă inten7ionat,
.entru a a-or7i aten7ia lui Gas%er #i, .oate, a-l încetini) Nu credea că $oland îi
.utea ur-a .rin acel la&irint de su& stră3i 8 întunericul de.lin ar "i &iruit .+nă #i
a&ilită7ile eDce.7ionale ale .istolarului 8 totu#i su"letul îi sur+dea la (+ndul că
$oland .oate că nu -urise în încercarea de a-#i 7ine .ro-isiunea)
*otiră la drea.ta, a.oi iar la st+n(a) Pe -ăsură ce celelalte si-7uri ale lui ?aEe se
ascu7iră într-o încercare de co-.ensare a .ierderii ,ederii, a,u o ,a(ă .erce.7ie a
altor tunele în Nurul său) Sunetele în"undate ale unor -a#inării ,ec%i #i %odoro(ite
cre#teau .re7 de o cli.ă, a.oi se esto-.au c+nd "unda7iile de .iatră ale ora#ului se
str+n(eau din nou în Nurul lor) Pale de aer îi lo,eau cu inter-iten7ă .ielea, uneori
calde, alteori răcoroase) Plescăitul .a#ilor lor răsuna scurt atunci c+nd treceau .e
l+n(ă tunelele .er.endiculare din care su"lau .alele acelea ur+t -irositoare, #i o
dată ?aEe "u c+t .e ce să-#i .iardă ca.ul lo,indu-se de un o&iect -etalic care
co&ora din ta,an) 6o,i cu .al-a în el #i si-7i ce,a ce .utea "i o ,al,ă -are) Du.ă
aceea "lutură -+inile în "a7ă la "iecare .as, încerc+nd să .reînt+-.ine alte
incidente)
Gas%er îl (%ida cu (%ionturi în u-eri, a#a cu- un căru7a# #i-ar (%ida &oii) Se
-i#cau cu un rit- &un) Nu aler(au, ci "ăceau doar .a#i -ari) Gas%er î#i recă.ătă
su"lul destul c+t, la înce.ut, să "redone3e #i a.oi să încea.ă să c+nte cu o ,oce
Noasă, de tenor, sur.rin3ător de -elodică)
Ri'le-ti-ti'le-ti-tin"-tin"-tin",
!m "$sit ser/iciu +i o s$-0i iau un inel,
2 s$ m-apropii de tine-ncetinel,
?-atunci 0%0ele o s$ 0i le atin",
Ri'le-ti-ti'le-ti-tin"-tin"-tin"4
2, ri'le-ti-ti'le,
S-ar putea s$ te "%dile,
(a’ eu tot m$ 6oc cu ale tale tin"-tin"-tin"4
Ti ur-au încă cinci sau #ase ,ersuri ca- în aceea#i linie)
8 /cu-a c+ntă tu ce,a, 7+că)
8 Nu #tiu ni-ic, (+"+i ?aEe)
S.era să sune -ai o&osit dec+t era de "a.t) Nu #tia dacă asta-l ,a aNuta cu ce,a
sau nu, dar acolo, în întuneric, orice ,ariantă -erita încercată)
Gas%er co&orî cotul în -iNlocul s.atelui său, a.roa.e destul de tare ca să-l
lun(ească în a.a ad+ncă .+nă la (le3ne care cur(ea lene# .rin tunelul .e care îl
tra,ersau)
8 Ca s$ +tii ce,a, dacă nu ,rei să-7V 3-ul( #ira s.inării) 4ăcu o .au3ă, a.oi
adău(ăA /cilea Nos îs "anto-e, &ăiete) Trăiesc în -a#inării, "ute---a#, c%iar a#e)
Dacă le c+n7i le 7ii la distan7ă))) nu #tii at+ta lucruS /cu- c%nt$4
?aEe se (+ndi intens, nedorindu-#i încă o lo,itură de iu&ire din .artea lui Gas%er,
#i î#i a-inti un c+ntecel .e care îl în,ă7ase în ta&ăra de ,ară, la ,+rsta de #a.te sau
o.t ani) Desc%ise (ura #i înce.u să-l urle în întuneric, ascult+nd ecourile cu- se
întorceau între sunetele a.ei care cur(ea, ale celei care cădea #i ale -a#inăriilor
stră,ec%i care uruiau)
Iu'ita mea e coafe#$, ea e neF9or*e#$,
Îi cump$r orice ca s$ fie la mod$,
!re +olduri mari
Ca dou$ cor$'ii de corsari,
2, mam$, a+a m$ scutur eu de 'ani.
Iu'ita mea e dili, /ine din hill9,
Îi cump$r orice ca s$ fie la mod$,
!re ochi mari
Ca dou$ funduri de ochelari,
2, mam$, a+a m$...
Gas%er întinse -+inile, îl .rinse de urec%i ca #i c+nd ar "i "ost două -+nere de
urcior #i-l scutură, "ăc+ndu-l să se o.rească)
8 E o (roa.ă c%iar 0naintea ta, 3ise el) 6a ce ,oce ai, 7+că, a# "ace un &ine lu-ii
de te-a# lăsa să ca3i în ea, daV Tic-Tac n-ar "i deloc de acord cu asta, a#e că -ai
ie#ti în si(uran7ă ni7elu#)
M+inile lui Gas%er lăsară urec%ile &ăiatului, care ardeau ca "ocul, #i se a(ă- 7ară
de s.atele că-ă#ii lui)
8 /cu-a a.leacă-te înainte .+nV o să si-7i scara de .-ailaltă .arte) T-ai (riNă să
nu aluneci #i să ne tra(i .-a-+ndoi NosX
?aEe se a.lecă .recaut în "a7ă, cu -+inile întinse, în(ro3it că ,a cădea într-o
(roa.ă .e care n-o ,edea) *+nd &+N&+i du.ă scară, si-7i aer cald 8 curat #i
a.roa.e aro-at 8 su"l+ndu-i .e l+n(ă "a7ă #i ,ă3u Nos licărul sla& al unei lu-ini
tranda"irii) De(etele lui atinseră o trea.tă de o7el #i se str+nseră .e ea) $ănile de
-u#cătură de la -+na st+n(ă se desc%iseră din nou #i si-7i s+n(e cald cur(+ndu-i
în .al-ă)
8 Te-ai .rinsS între&ă Gas%er)
8 Da)
8 /tuncia, co&oarăX *e -ai a#te.7i, "i7-ar 3eii ai nai&iiX
Gas%er dădu dru-ul că-ă#ii #i ?aEe #i el #i-l i-a(ină tră(+nd .iciorul în s.ate,
inten7ion+nd să-l (ră&ească cu un #ut un "und) Pă#i .este (roa.a sla& ilu-inată #i
înce.u să co&oare .e scară, "olosindu-#i -+na rănită c+t -ai .u7in .osi&il) De data
aceasta, tre.tele nu a,eau -u#c%i .e ele #i nici ulei, #i nu erau a.roa.e deloc
ru(inite) Pu7ul era "oarte lun( #i, în ti-. ce co&ora, (ră&indu-se .entru ca Gas%er
să nu-l calce .e -+ini cu (%etele lui cu tal.ă (roasă, desco.eri în a-intire un "il-
.e care-l ,ă3use odată la tele,i3or 8 C$l$torie spre centrul p$m%ntului)
=ruitul de -a#inării crescu în intensitate #i strălucirea tranda"irie de,eni -ai
.uternică) Guietul -ecanic tot nu-i suna &ine, dar urec%ile îi s.uneau că utilaNele
acelea erau într-o stare -ai &ună dec+t cele de deasu.ra) Ti c+nd în s"+r#it aNunse
la "und, desco.eri că .odeaua era uscată) Noul .u7 ori3ontal era .ătrat, înalt ca-
de un -etru o.t3eci, #i era .lacat cu inoD nituit) Se întindea c+t ,edea ?aEe cu
oc%ii în a-&ele direc7ii, .er"ect dre.t) Ttiu instincti,, "ără a "i ne,oie să se
(+ndească la asta, că tunelul acela Pcare tre&uia să se a"le la cel .u7in două3eci de
-etri su& 6udQ ur-a #i el calea Grin3ii) Ti unde,a la su.ra"a7ă 8 ?aEe era si(ur de
asta, de#i n-ar "i .utut s.une de ce 8 trenul .e care ,eniseră să-l caute se a"la
direct deasu.ra lor)
GrilaNe în(uste de ,entila7ie erau încastrate de-a lun(ul .ere7ilor, .u7in su&
ta,anul .u7uluiM din ele ie#ea aerul curat #i uscat) De unele at+rnau -u#c%i în &ăr&i
al&astre-,er3ui, însă -aNoritatea erau neo&turate) Su& "iecare al doilea (rilaN era
c+te o să(eată (al&enă cu un si-&ol care se-ăna cu un t -ic) Să(e7ile indicau
direc7ia în care -er(eau ei)
6u-ina tranda"irie ,enea de la tu&urile de sticlă dis.use .e ta,an în #iruri
.aralele) =nele 8 ca- tot al treilea 8 erau stinse, altele .+l.+iau, dar cel .u7in
Nu-ătate din ele erau încă "unc7ionale) Tu'uri cu neon, (+ndi ?aEe, ui-it) Ca s$
/e#i4
Gas%er ,eni l+n(ă el) Gă3u eD.resia de sur.rindere de .e c%i.ul lui #i r+nNi)
8 4ru-os, a#e-iS $ăcoare ,ara, călduros iarna, #i-at+ta -+ncare, că cinci sute de
oa-eni n-ar .utea-o -+nca în cinci sute de ani) Ti #tii care-i .artea -ai &ună,
7+căS Partea cea -ai &ună din toată tără#enia astaS
?aEe clătină din ca.)
8 Pu&erii ăia idio7V n-au nici a -ai -ică idee că locuV ista eDistă) Iei crede c-aci
Nos îs -on#tri) Niciun Pu&er nu s-a.ro.ie la -ai -ult de #ase -etri de o (ură de
canal, dec+t dacă n-are-ncotroX
;#i a3,+rli ca.ul .e s.ate #i r+se cu .o"tă) ?aEe nu i se alătură, de#i o ,oce rece
din s.atele -in7ii îi s.use că a#a ar "i .oliticos să "acă) Nu i se alătură întruc+t #tia
eDact ce si-7eau Pu&erii) 3rau -on#tri su& ora# 8 troli #i Eorri(ani #i orci) Nu
"usese el oare ca.turat de unulS
Gas%er îl î-.inse în st+n(a)
8 Io-te))) a.roa.e a- aNuns) &n-doi4
/ler(ară leNer -ai de.arte, sunetul .a#ilor lor ur-+ndu-i într-o serie de ecouri)
Du.ă 3ece sau cincis.re3ece -inute ast"el consu-ate, ?aEe ,ă3u o tra.ă etan#ă
ca- la două sute de -etri în "a7ă) /.ro.iindu-se, 3ări o roată -are de ,al,ă ie#ind
din ea) > cutie de co-unica7ii era instalată .e .erete, în drea.ta)
8 ;s (ata, (e-u Gas%er c+nd aNunseră la u#a de la ca.ătul tunelului) GenuV ăsta
de acti,ită7i ie .rea -ult .entr-un in,alid ca &ătr+nuV tău a-ic, c%iar a#eX /.ăsă
&utonul inter"onului #i răcniA 6-a- adus, Tic-Tac))) îi tea"ăr cu- îl ,oiaiX Nu-i
li.se#te niciun "ir de .ărX Nu 7-a- 3is c-a#a oi "aceS /i încredere-n Gas%er, a-
3is, că 7i l-o aduce c+t ai 3ice .e#teX /cu-a, desc%ide #i lasă-ne să intră-X
Eli&eră &utonul #i se uită neră&dător la u#ă) $oata de ,al,ă nu se în,+rti)
;n sc%i-&, o ,oce .lată #i tără(ănată se au3i din inter"onA
8 *are-i .arolaS
Gas%er se încruntă ori&il, se scăr.ină în &ar&ă cu un(%iile-i lun(i #i -i3era&ile,
a.oi ridică .eticul de la oc%i #i sco&i de acolo încă un c%ea( de -ucila(ii ,er3i-
(ăl&ui)
8 Tic-Tac #i .arolele luiX i se adresă el lui ?aEe) Părea în(riNorat #i, totodată,
iritat) E un ti. #-ec%er, daV asta le întrece .e toate, dacă -ă-ntre&i .e -ine, c%iar
a#e)
/.ăsă &utonul #i 7i.ăA
8 Haide, Tic-TacX Dacă nu--i recuno#ti ,ocea, ai ne,oie de a.arat auditi,X
8 >, dar 7i-o recunosc, se întoarse ,ocea tără(ănată) 6ui ?aEe i se .ărea că
se-ăna cu ,ocea lui ?err' $eed, cel care Nucase alături de Curt $e'nolds în
Smo*e9 +i 'anditul. Nu #tiu însă cine e cu tine, a- dre.tateS Sau ai uitat că
,ideoca-era de acolo s-a întors cu cracii-n sus anul trecutS Dă--i .arola, Gas%er,
că alt"el acolo o să-7i .utre3ească oaseleX
Gas%er î#i îndesă de(etul în nas, eDtrase un (%e-ule7 de -uci de culoarea
Neleului cu -entă #i-l stri,i în (rilaNul di"u3orului) ?aEe ur-ări acest (est
co.ilăresc de ener,are cu o "ascina7ie -ută #i si-7i un r+s isteric, nelalocul lui,
cu- cre#tea în el) Să "i &ătut at+ta dru- .rin la&irinturi -inate #i tunele
întunecoase ca să ră-+nă &loca7i la u#a aceea etan#ă doar .entru că Gas%er nu-#i
a-intea .arola >-ului Tic-TacS
Piratul se uită la el .lin de ură, a.oi î#i .li-&ă -+na .este ti(,ă, d+ndu-#i Nos
e#ar"a (al&enă leoarcă de sudoare) *raniul era c%el dedesu&t, cu eDce.7ia c+tor,a
.eri ne(ri ca 7e.ii unui .orc s.inos, #i ad+ncit tare deasu.ra t+-.lei st+n(i) Gas%er
aruncă o .ri,ire în e#ar"ă #i scoase din ea o &ucată de %+rtie)
8 Do-nuV &inecu,+nte3e-l .e Hoots, -ur-ură el) Hoots are (riNă de -ine ca o
-a-ă, c%iar a#e)
MiNi oc%ii s.re %+rtie, întorc+nd-o .e toate .ăr7ile, a.oi i-o întinse lui ?aEe)
Men7inu un ton scă3ut, ca #i c+nd >-ul Tic-Tac l-ar "i .utut au3i c%iar dacă
&utonul inter"onului nu era a.ăsat)
8 Ie#ti un (entle-an ade,ărat, a#e-iS Ti .ri-uV lucru .e care un (entle-an îl
în,a7ă du.ă ce-a "oV în,ă7at să nu-#i %alească ra%atuV e să citească) /#a că cite#te-
-i cu,+ntuV de .e %+rtia asta, că -ie -i s-o #ters din ca.))) a#e-i cu- 3ic)
?aEe luă %+rtia, se uită la ea, a.oi ridică iară#i oc%ii s.re Gas%er)
8 Ti dacă re"u3S între&ă el d+r3)
Gas%er "u .e -o-ent descu-.ănit de răs.unsul lui))) #i a.oi înce.u să r+nNească
cu o &ună-dis.o3i7ie .ericuloasă)
8 Păi, o să te iau de (+t #i o să &at în u#ă cu ca.uV tău, s.use el) Mă-ndoiesc că l-
o con,in(e .e &ătr+nu Tic să--i dea dru-uV înăuntru 8 "iindcă-i încă ner,os .e
a-icuV tău cel dur, a#e-i, da, daV io --a# si-7i al dracuV de u#urat să-7V ,ăd creierii
.icur+nd .e roata aia)
?aEe se (+ndi la s.usele lui, r+sul acela &olnă,icios continu+nd să crească în el)
>-ul Tic-Tac era un ti. într-ade,ăr #-ec%er 8 #tiuse că ,a "i di"icil să-l con,in(i
.e Gas%er, care oricu- era .e -oarte, să rostească .arola, c%iar dacă $oland l-ar
"i luat .ri3onier) *e nu luase în calcul Tic-Tac era -e-oria de"ectuoasă a
.iratului)
S$ nu r%#i. (ac$ r%#i, chiar o s$ te 'at$ s$-0i #'oare creierii.
;n ciuda &ra,elor lui cu,inte, Gas%er îl .ri,ea cu reală anDietate, #i ?aEe în7elese
un "a.t cu .oten7ial .uternicA .oate că Gas%er nu se te-ea de -oarte))) dar se
temea de u-ilin7ă)
8 Cine, Gas%er, rosti el cal-) *u,+ntul de .e &ucata asta de %+rtie este "eneros.
8 Dă--i-o aicea)
Gas%er s-ulse %+rtia, o .use îna.oi în e#ar"ă #i î#i în"ă#ură iute .+n3a (al&enă în
Nurul ca.ului) /.ăsă cu de(etul -are &utonul inter"onului)
8 Tic-TacS Mai e#ti acoloS
8 =nde altunde,a să "iuS 6a -ar(inea a.useană a lu-iiS Gocea tără(ănată suna
acu- u#or a-u3ată)
Gas%er scoase li-&a al&icioasă la di"u3or, însă (lasul său era lin(u#itor, a.roa.e
ser,il)
8 Parola-i 9(eneros:, #i ce cu,+nt "ru-os e ăstaX /cu-a, lasă--ă să intru, .e tă7i
3eiiX
8 Desi(ur, s.use >-ul Tic-Tac)
=n an(renaN se .use în -i#care unde,a în a.ro.iere, "ăc+ndu-l .e ?aEe să
tresară) $oata de ,al,ă din -iNlocul u#ii se în,+rti) *+nd se o.ri, Gas%er a.ucă de
ea, o trase s.re el, îl în#"ăcă .e ?aEe de &ra7 #i-l î-.inse .este &u3a ridicată a u#ii,
în cea -ai ciudată încă.ere .e care o ,ă3use în ,ia7a lui)
2
$oland co&orî în lu-ina ro3, di"u3ă) >c%ii lu-ino#i ai lui Ete se uitau din G-ul
desc%is al că-ă#ii saleM 7inea (+tul întins c+t era el de lun(, #i era destul de lun(,
în ti-. ce adul-eca aerul cald care su"la .rin (rilaNele de ,entila7ie) $oland se
&a3ase co-.let .e nasul &u-&lerului în .asaNul întunecat de deasu.ra #i se te-use
teri&il că ani-alul ,a .ierde -irosul lui ?aEe în a.a care cur(ea))) dar c+nd au3ise
3,on de c+ntec 8 înt+i Gas%er, a.oi ?aEe 8 ,enind s.re ei .rin conducte, se -ai
relaDase) Ete nu-l condusese în direc7ia (re#ită)
Ti Ete îl au3ise) P+nă atunci se -i#case încet, .recaut, c%iar relu+ndu-#i .a#ii din
c+nd în c+nd .entru a se asi(ura, dar c+nd au3i ,ocea lui ?aEe, o ru.se la "u(ă,
întin3+nd lesa de .iele) $oland se te-ea că-l ,a stri(a .e ?aEe cu ,ocea lui
ascu7ită 8 !*e4 !*e4 8 însă n-o "ăcuse) Ti toc-ai c+nd aNunseră la .u7ul care ducea
la ni,elurile in"erioare ale acelui la&irint al Minotaurului, $oland au3ise sunet de
-a#inării noi 8 un "el de .o-.ă, .oate 8 ur-at de &u"netul -etalic, răsunător, al
unei u#i tr+ntite)
/Nunse la &a3a tunelului .ătrat #i aruncă o .ri,ire scurtă la #irurile .aralele de
tu&uri lu-inoase care duceau în a-&ele direc7ii) ;n ele ardea "ocul-de--la#tină,
o&ser,ă el, ca în ca3ul "ir-ei din "a7a localului lui Cala3ar din ora#ul NeB UorE)
Se uită -ai atent la (ăurile în(uste de ,entila7ie, cro-ate, din .artea de sus a
"iecărui .erete, #i la să(e7ile de su& ele, a.oi scoase la7ul noNi7ei de du.ă (+tul lui
Ete) /cesta scutură i-ediat din ca., în -od clar &ucuros că scă.ase de ea)
8 Sunte- a.roa.e, -ur-ură el în urec%ea ciulită a &u-&lerului, a#a că tre&uie
să "ace- lini#te) ;n7ele(i, EteS 4oarte -ultă lini#te)
8 In-#te, răs.unse Ete într-o #oa.tă as.ră, care ar "i "ost co-ică în alte
î-.reNurări)
$oland îl .use Nos #i Ete o luă i-ediat de-a lun(ul tunelului, cu (+tul întins, cu
&otul la .odeaua de o7el) Pistolarul îl au3ea cu- -ur-ura !*e-!*e4 !*e-!*e4 .e
un ton Nos. ;#i scoase .istolul din toc #i .orni du.ă el)
2!
*+nd cerurile se desc%iseră #i .loaia înce.u să cadă în torente, Eddie #i
Susanna% ridicară oc%ii s.re ,astul 6ea(ăn al lui Claine)
8 / nai&ii de -are clădirea asta, dar au uitat de ra-.ele .entru %andica.a7iX 7i.ă
Eddie, ridic+nd ,ocea .entru a se "ace au3it .este .loaie #i tunete)
8 6asă asta, 3ise Susanna% (ră&ită, co&or+nd din scaunul cu rotile) Hai să urcă-
scările #i să ne adă.osti- de .loaie)
Eddie se uită neîncre3ător în sus) Tre.tele erau -ici))) dar erau o (ră-adă)
8 E#ti si(ură, Su3eS
8 Ne luă- la întrecere, al&ule, s.use ea #i înce.u să urce t+r+# cu o u#urin7ă
ireală, "olosindu-se de -+ini, de an