NURSING IN CARDIOLOGIE

Curs 4
Competenta 4: Resuscitarea cardio- pulmonara
In 2! Consiliul European de Resuscitare "ERC# a pu$licat noile %&iduri de resuscitare
C-R $a'ate pe e(idente clinice si re'ultatele studiilor e)ectuate* precum si din e+perienta care
practica 'i de 'i resuscitarea C-R,
Stopul cardio-respirator - oprirea completa a acti(itatii cardiace si respiratorii,Cel mai
rapid este a)ectat creierul"re'ista cel mult .- / minute )ara O
2
# dupa care se produc
modi)icari ire(ersi$ile in structura acestuia,,0entru inima timpul de resuscitare (aria'a intre
4- ! minute si 2- 1 minute* pentru )icat 2 - 1 minute pentru rinic&i /. minute* pentru
musc&i cate(a ore, 0ri(it in ansam$lu timpul optim de resuscitare pentru intre%ul or%anism cu
sansa de reusita si cu incidenta minima a sec&elelor este de 1- ! minute, Rata de supra(ietuire
(aria'a intre .- 2/ 2* iar dintre supra(ietuitori / -4 2 raman cu le'iuni cere$rale
permanente,
Stopul C-R poate a(ea doua cate%orii mari de cau'e:
A# Accidentele acute produse de:
• cau'e cardiace: I3A* insu)icienta cardiaca* tul$urari se(ere de ritm
cardiac")i$rilatie (entriculara* ta&icardia (entriculara* asistolia#4
• cau'e e+tracardiace: - respiratorii:corp strain intra$ronsic* &emora%ii masi(e din
caile respiratorii* rupturi pulmonare* em$olia pulmonara*etc4
- cere$rale: A5C* contu'ii cere$rale %ra(e* ence)alite*
- &emodinamice: &emora%ii masi(e4
- to+ice: into+icatii medicamentoase6alte su$stante to+ie4
7# Stari terminale ale unor $oli cu e(olutie cronica :
- insu)icienta pulmonara4
- insu)icienta cardiaca cronica4
- $oli canceroase in stadiul terminal4
- ciro'a &epatica4
Asa cum au demonstrat toate statisticile cea mai )rec(enta cau'a de deces o repre'inta
$oala isc&emica cardiaca,
5eri%ile lantului supra(ietuirii sunt repre'entate de:
- recunoasterea precoce a situatiei de ur%enta si apelarea ser(iciului de ur%enta //24
- e)ectuarea precoce a resuscitarii C-R de $a'a4
- de)i$rilare precoce4
- e)ectuarea resuscitarii C-R a(ansata de catre ec&ipa medicala4
Semnele clinice care pre(estesc aparitia SCR:
• scaderea pro%resi(a a 8,A,
• di)icultatea in respiratie mani)estata initial prin polipnee apoi $radipnee4
• ciano'a periorala* a de%etelor* lo$ului urec&ii4
• pri(ire )i+a4
• $atai nere%ulate ale inimii4
Semnele clinice ale SCR de9a instalat:
• pierderea starii de constienta4
• a$senta pulsului la arterele mari" carotida* )emurala# 4
• a$senta miscarilor respiratorii4
• paloare urmata de ciano'a4
• midria'a4
• scaderea tonusului muscular4
• pierderea controlului s)incterelor4
Lipsa inter(entiei de prim a9utor duce in scurt timp !- / minute la decesul pacientului,
Suportul (ital de $a'a "7LS# - 7asic Li)e Support sau resuscitarea de $a'a
0entru mentinerea or%anismului in conditii $a'ale si asi%urarea o+i%enarii creierului sunt
esentiale 1 lucruri:
A: AIR:A; - li$ertatea cailor aeriene
7: 7REA8<ING - asi%urarea (entilatiei care sa suplineasca mecanica respiratorie si sa
permita reali'area sc&im$urilor al(eolocapilare,
C: CIRCULA8ION- mentinerea )unctiei de pompa a inimii ast)el incat sa reali'e'e o
circulatie e)icienta si o+i%enarea tesuturilor* in special a creierului
Resuscitarea in cadrul 7LS inseamna mentinerea respiratiei si circulatiei de catre o
persoana instruita care nu $ene)icia'a de a9utor medical* pana la (enirea ec&ipa9ului medical
speciali'at,
0acient inconstient
=
Cere a9utor
=
Desc&iderea cailor respiratorii
=
E(aluea'a respiratia / secunde- nu respira normal
=
Apelea'a //2
=
1 compresiuni toracice
=
2 (entilatii %ura- %ura - 1 compresiuni
Resuscitarea de $a'a presupune:
• e(aluarea 'onei* a si%urantei sal(atorului si (ictimei* deci e(itarea pericolelor,
• (eri)icarea starii de constienta prin stimulare tactila* (er$ala"usoara scuturare de
umeri> sunteti $ine?#
• daca persoana raspunde se lasa in aceeasi po'itie si se anali'ea'a situatia* se
apelea'a ser(iciul de ur%enta si se ree(aluea'a (ictima,
• a$senta raspunsului semni)ica pre'enta starii de inconstienta si impune apelarea
a9utoarelor si incepere a mane(relor de resuscitare* A,7,C, -ul resuscitarii,
A# Eli$erarea cailor aeriene:
La o persoana cu a$senta starii de constienta caderea $a'ei lim$ii poate $loca caile
aeriene,0rimul %est este mane(ra de desc&idere a cailor aeriene prin e+tensia capului "cu
mana pe )runte si ridicarea $ar$iei cu doua de%ete#,Se desc&ide %ura si se o$ser(a daca e+ista
corpi straini "se e+tra% manual daca sunt# ,Daca se $anuie o le'iune traumatica a coloanei
cer(icale nu se e)ectuea'a mane(ra de mai sus* ci doar su$lu+atia mandi$ulei mentinand
capul in a+ cu trunc&iul,
7# Respiratia: pri(este6asculta6simti4
Se (eri)ica pre'enta respiratiei pri(ind miscarile toracelui* ascultand '%omotele
respiratorii si simtind )lu+ul de aer, 5eri)icarea respiratiei se )ace ma+im / secunde ,Daca
(ictima respira normal* dar este inconstienta* (a )i ase'ata in po'itia laterala de si%uranta si se
(a apela ser(iciul de ur%enta,Daca persoana nu respira se apelea'a ser(iciul de ur%enta si apoi
continua mane(rele de resuscitare cu e)ectuarea compresiilor toracice,
C# Circulatia
0ersoana care e)ectuea'a resuscitarea se po'itionea'a lateral )ata de (ictima care se a)la
pe un plan dur si reperea'a locul pentru compresii toracice* la 9umatatea sternului,In acest
punct se plasea'a podul palmei unei maini si a doua deasupra primei,Cu de%etele
intrepatrunse* cu coatele drepte si $ratele perpendiculare pe planul pacientului se e+ecuta 1
compresiuni toracice ast)el incat sternul sa )ie comprimat cu 4 -! cm,Dupa )iecare
compresiune se lasa un moment de re(enire )ara a se pierde contactul mainilor cu toracele
(ictimei,
5entilatia"respiratia %ura la %ura#:dupa 1 compresiuni toracice se e)ectuea'a 2 (entilatii
%ura la %ura,Se mentin caile aeriene desc&ise* se pensea'a nasul cu inde+ul> policele,
Sal(atorul )ace un inspir dupa care isi plasea'a %ura etans pe %ura (ictimei e)ectuand e+pirul
prin care introduce aerul in caile aeriene ale (ictimei timp de / secunda,Daca toracele nu
e+pansionea'a inseamna ca e+ista o o$structie a cailor aeriene si (a )i necesara de'o$struarea
cailor aeriene,Dupa doua (entilatii se continua compresiile toracice in ritm de 1 compresii62
(entilatii, In situatii de trauma sau mal)ormatii )aciale se poate e)ectua (entilatie %ura la nas
cu inc&iderea %urii, E+ista si (arianta e)ectuarii resuscitarii de $a'a doar prin compresiuni
toracice e+terne in ritm de / 6min )ara intreruperi pentru (entilatii atunci cand sal(atorul nu
poate e)ectua (entilatii,3ane(rele de resuscitare se continua pana la sosirea ec&ipei de
resuscitare* re(enirea respiratiilor normale* epui'area persoanei care )ace resuscitarea,
5entilatia se mai poate reali'a utili'and dispo'iti(e de (entilatie:
• (entilatia %ura la masca utili'ea'a o masca pre(a'uta cu o (al(a unidirectionala ce
conduce aerul e+pirat de pacient departe de resuscitator,3asca este transparenta
premitand (i'uali'area secretiilor6san%e la ni(elul %urii si curatarea lor,
• (entilatia pe masca sau $alon se reali'ea'a cu a9utorul mastii )aciale si a unui $alon
%on)la$il,concentratia de O
2
atin%e 4!2 ,Aceste metode au si riscuri: risc de
&iper(entilatie %astrica urmata de (arsaturi* riscul de &ipo(entilatie daca se mentine
etansa masca,Aceste incon(eniente pot )i e(itate daca se utili'ea'a masca
larin%iana6intu$atia orotra&eala,
Intu$atia tra&eala este cea mai si%ura metoda de prote'are a caii aeriene si se reali'ea'a
cu (entilatie mecanica,
A(anta9e: - mentinerea desc&isa a cailor aeriene
- protectie )ata de aspiratia lic&idului de (arsatura4
- posi$ilitatea aspiratiei secretiilor tra&eale4
- posi$ilitatea administrarii unor medicamente pe cale endotra&eala,
Intu$atia tra&eala poate )i: - orotra&eala4
- na'otra&eala: - pacient cu respiratie spontana pastrata* deci nu in
SCR:
- pacient cu %at scurt si %ros4
Intubatia traheala (I.T) necesita:
• aspirator-sonda @anAauer- sonda de aspiratei )le+i$ila-pensa 3a%ill pentru e+tra%erea
corpilor straini,
• ale%erea unei sonde de intu$atie"adult:B6B*!6.# si pre%atirea unor sonde* una mai mica
si una mai mare cu *! cm* decat cea aleasa initial,
• pre%atirea unui mandren* stetoscop* serin%i / ml,
• (eri)icarea larin%oscopului
• pre%atirea $alonului de (entilatie cu masca le%at la o sursa de O
2
Complicatiile intu$atiei endotra&eale:
• intu$atia eso)a%iana -C deces daca nu este recunoscuta la timp4
• intu$atia unei $ron&ii4
• pneumotora+4
• &emora%ie eso)a%iana4
• le'iuni cor'ilor (ocale4
• )racturi dentare D)ra%mentele pot )i aspirate in caile aeriene in)erioare4
• (arsaturi D aspiratie $ronsica4
• le'iuni de parti moi D lim$a6tra&ee4
Suportul (ital a(ansat"resuscitare a(ansata# ,
In S,C,R ritmurile cardiace se impart in doua %rupe:
- E,5,68,5 )ara puls,
- alte ritmuri non E,56non 8,5 sau ritmuri nesocia$ile si care includ asistolia
si acti(itatea electrica )ara puls,
In ca'ul E,568,5 )ara puls se utili'ea'a de)i$rilarea* iar in asistola si acti(itatea electrica
)ara puls nu se reali'ea'a,Celelalte mane(re de resuscitare- compresii toracice e+terne *
mana%ementul cailor aeriene* (entilatia* accesul i,(,* administrarea de adrenalina si
identi)icarea si tratamentul cau'elor care au determinat aparitia SCR sunt (ala$ile si se
utili'ea'a in am$ele situatii de SCR,
stop cardiac
=
lo(itura precordiala
=
al%oritm 7SL
=
conectare de)i$rilator
=
determinare ritm D non E56 85
= =
E56 85 RC0 2 min
De)i$rilatie 1F ; mono)a'ic
sau /! G 1 ; $i)a'ic
=
RC0 2 min
De'o$structia cailor aeriene superioare :
In ca'ul o$structiei cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta pastrata* aceasta este
incura9ata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain,Daca o$structia este completa
pacientul nu mai poate (or$i* e)orturile de tuse sunt insu)iciente* atat timp cat pacientul este
constient se (a e)ectua ! lo(ituri puternice interscapulare sau ! compresiuni
a$dominale" mane(ra <eimlic&#,0rin aceasta se reali'ea'a compresiuni su$dia)ra%matice
a$dominale ce determina prin ridicarea dia)ra%mului iesirea aerului cu putere din plaman*
creand o tuse arti)iciala ce poate elimina corpul strain,
8e&nica:
Pentru lovituri interscapulare: sal(atorul se plasea'a lateral si usor in spatele (ictimei*
sustine cu o mana toracele acestuia care este aplecat anterior si cu cealalta mana reali'ea'a
lo(iturile interscapulare* o$ser(and daca corpul strain este eliminat,
Pentru realizarea compresiunilor abdominale sal(atorul sta in spatele pacientului* il cuprinde
cu $ratele la ni(elul a$domenului si locali'ea'a punctul de compresiune" la 9umatatea
distantei intre om$ilic si apendicele +i)oid#,Sal(atorul (a ase'a pumnul dominant cu
mar%inea cu$itala in 9os in punctul ales si (a e+ecuta compresiuni in sus si inauntru cu
a9utorul celeilalte maini ase'ata peste prima mana,Se repeta mane(ra pana la eliminarea
corpului strain6pacientul isi pierde starea de constienta,
Accidente:
- re%ur%itarea" prin comprimarea stomacului prea plin# * le'area or%anelor a$dominale*
le'are apendice +i)oid,Ele se pot e(ita prin ale%erea corecta a locului de comprimare, La
pacientii o$e'i6)emeile %ra(ide mane(ra este %reu de e)ectuat* locul aplicarii compresiunilor
in 9umatatea in)erioara a sternului,
Daca pacientul este inconstient* dupa desc&iderea cailor aeriene se incearca ! respiratii*
iar daca toracele nu e+pansionea'a* in ca'ul a$sentei pulsului se e)ectuea'a 1 compresiuni
toracice,