You are on page 1of 13

Conceptul de management deriv din latinescul manus, reprezentând mane

-
vrarea, pilotarea. Cel ce trebuie s organizeze si s realizeze acest pilotat este
managerul, cel ce particip nemijlocit la organizarea si eIectuarea aciunii
manageriale.
În U.K. verbul 'to manage¨ inseamna a administra, a conduce, a reusi,
cuvântul fiind derivat apoi in manager si management.
Principiile managementului stiintific au fost formulate de Frederick Taylor
la inceputul anilor 1900.:
1. s se elaboreze o variant stiiniIic de realizare a obiectivelor,
renunându-se la modele empirice bazate pe experienta si rutina;
2. s se asigure o selecie stiiniIic a lucrrilor;
3. s se coopereze cu lucrtorii a.î. lucrrile s Iie executate conIorm
principiilor stiiniIice;
4. munca si responsabilitatea s Iie rezonabil împrite între manageri si
lucrtori.
In aceeasi perioada Henry Fayol a Iormulat Iunciunile si principiile
conducerii organizaionale:
- planificarea,
- organizarea,
- comanda,
- coordonarea,
- controlul.
Afacerea
Termenul de aIacere are o utilizare tot mai larg în întreaga lume. În UK,
acest termen semniIic un lucru ce trebuie Icut pentru a câstiga ,bani.
În desIsurarea unei aIaceri intr Iactorii: consumatorii, productorii,
distribuitorii.
Pentru o bun desIsurare a unei aIaceri trebuiesc parcurse etapele:
- dentiIicarea produsului sau serviciului si determinarea acelor elemente
ce îl diIereniaz de celelalte produse de pe pia;
- eIectuarea unui studiu de pia;
- negocierea dintre cele dou pri contractante;
- punerea în practic a aIacerii.
Activitatea de demarare a unei aIaceri are la baz existena a trei
elemente:
- existena unei oportuniti
TEMA 1. Definirea noiunii de management
“MANAGEMENTUL AFACERILOR”
- întreprinztorul sau echipa sa
- IructiIicarea oportunitii
Prin întreprinztor se înelege persoana ce organizeaz, deine, asum riscul
unei aIaceri. Unui întreprinztor îi pot Ii atribuite 3 Iuncii majore:
- a Ii purttor de risc
- inovator
- conductor al întreprinderii
Oportunitile pieei pot Ii exprimate sub Iorma unor tipuri de idei:
a) idei de tip A – care asigur clienilor un produs care nu exist pe piaa
respectiv dar exist pe alte piee.
b) idei de tip B – un produs, un nou proces tehnologic
c) idei de tip C – se reIer la realizarea unei activiti economice
Întreprinztorul poate avea 4 opiuni de abordare a pieei:
1) produs – serviciu nou, pia mondial. Întreprinderea se va conIrunta cu
cea mai riscant lansare de produs.
2) piaa existent, produs – serviciu nou. Întreprinderea introduce un nou
produs.
3) pia mondial, produs – serviciu existent. Exist o gam întreag de
întreprinderi ce comercializeaz produse existente, dar piaa a Iost închis.
4) pia existent, produs existent. Exist o puternic concuren.
La nivelul întreprinderilor mici si mijlocii Iactorii ce inIlueneaz nevoia de
previziune sunt:
1) gradul de concuren
2) experiena si educaia întreprinztorului
3) etapele de dezvoltare în care se aIl organizaia.
Etapele functiei de previziune:
1) determinarea direciei economice a evoluiei viitoare
2) stabilirea obiectivelor organizaiei
3) prezentarea ansamblului de intenii si a cilor de urmat
4) stabilirea resurselor si a modului de utilizare

TEMA 2. Politici de administrare a afacerilor.Decizia manageriala

Misiunea firmei – cea prin care se deIineste raiunea de a fi a ei; este
reprezentat de valorile organizaiei, de aspiraiile ei subliniind caracteristica
prin care organizaia respectiv exceleaz Ia de restul organizatiilor.
Politica reprezint ghidul de aciune si decizie a oamenilor. Politica este o
expunere a atitudinii oIiciale a unei companii ctre toate tipurile de
compartimente.
Politici:
- politica produciei
- politica produsului,etc.
Decizia reprezinta un proces dinamic, raional de alegere a unei linii de
aciune, de posibiliti cu scopul de a ajunge la un rezultat.
Decizia managerial este cursul de aciune ales pentru realizarea unuia sau
mai multor obiective si prin a crui aplicare se inI1ueneaz activitatea si
comportamentul unei alte persoane decât decidentului (persoana care ia decizia).
Elemente implicate in procesul decizional :
a. decidentul – persoana ce decide
b. formularea problemelor
c. obiectivele, scopul deciziei d. alternative de decizie
e. strile naturii în care se ia decizia
f. alternativele pentru rezolvarea problemelor.
Clasificarea deciziilor:
a. tactice sau programate
b. strategic neprogramat
c. de baz
d. de rutin
În procesul de creare si de lansare cu succes a unei noi întreprinderi sunt
necesare câteva elemente fundamentale:
- existena ideii
- experiena întreprinztorilor
- existena resurselor necesare dezvoltarii ideii
- existena unui mediu extern Iavorabil
Crearea unei noi aIaceri este stimulat de:
- prezena întreprinztorilor cu experien
- Iora de munc caliIicat
- accesibilitatea la materii prime
- gradul de dezvoltare al pieei
- existena unei politici guvernamentale Iavorabile
- disponibilitile de teren
- existena unei inIrastructuri
Problemele generate de piaa unic european pot Ii sintetizate în:
- schimbarea standardelor si a legilor
- trebuie reexaminat Iiecare component a sistemului de aIaceri
- structurile organizaionale pot deveni mai scumpe si mai complicate decât
cele ale competitorilor
- distribuitorii existeni pot Ii înghiii de marii competitori
- clienii existeni îsi pot schimba comportamentul

TEMA 3. Previziunea yi planificarea afacerilor

1. Obiectivele planiIicrii

Progresul social se consider c poate Ii deIinit prin:
PS ÷ M x P x D x C x ali Iactori
unde: PS-program social; P-pregtire proIesional; D-dotarea material;
C-progresul stiinei;
Elementele de baz ale procesului de conducere sunt deIinite în cadrul
Iunciilor organizatiei:
- scopul organizaiei de a obine proIit
- scopul misiunii ce permite îndeplinirea scopului organizaiei
- obiectivele sunt Iinaliti pe care întreaga aciune a organizaiei e orientat
- strategia deine obiectivele principale, adaptarea cursului de aciune
- politicile reprezint declaraiile generale sau înelegerile ce orienteaz
gândirea si aciunea în luarea deciziilor.
- procedeele reprezint genurile de aciune ce delimiteaz modalitatea
exact în care se desIsoar o activitate.
- regulile reprezint enunul ce stipuleaz o aciune speciIic si deIinit
- bugetele ÷ declaraii de rezultat exprimate în termeni Iicsi.
Etapele procesului decizional:
1.precizarea si deIinirea obiectivului
2.adunarea, reglementarea datelor
3. o analiz a inIormaiilor
4. construirea variantelor
5. adaptarea deciziei si comunicarea deciziei
6. aplicarea deciziei
7. controlul si urmrirea aplicrii deciziei
Deciziile pot Ii luate în mai multe condiii:
a. condiii de certitudine
b. condiii de risc
c. condiii de incertitudine

TEMA 4. Organizarea afacerilor

A. Organizaiile pot avea :
- o structura Iormal (oIicial)
- o structura inIormal (neoIicial, de comunitate)
Cele mai importante principii pe care trebuie sa le urmareasca o societate
sunt (principiile managementului modern):
a. principiul unitii în atingerea obiectivului
b. principiul ariei de control
c. principiul delegrii autoritilor
d. principiul unitii de comand
e. principiul responsabilitii
B.Tipuri de structuri de organizaii
a. tradiional
b. raional
c. carismatic
Avantaje sistemului birocratic de organizare sunt:
1. aplicarea imparial a regulilor
2. un sistem de proceduri bine definit
3. sistem bine definit de autoritate
4. diviziunea muncii

Dezavantaje sistemului birocratic de organizare sunt:
1. reguli arbitrare
2. conIuzii si conIlicte de munc
3. slaba adaptare la noua tehnologie
4. comunicarea slab între oameni
5. spaii insuIiciente necesare cresterii de personal
3.Managementul schimbrii
La baza perturbaiilor ce Iac necesare schimbrile condiionate stau 2
fenomene:
a. Ienomene reale, existente ce solicit s Iie atenuate sau eliminate
b. Ienomene subiective, uzura sau lipsa experienei în organizaie, decalaje
în departamente etc...
Restructurarea afacerii cuprinde:
a. regruparea afacerii
b. elaborarea de strategii sectoriale si teritoriale
Reaciile negative care apar la schimbarea structuri organizationale sunt:
a. teama de a pierde sau de a scdea veniturile
b. teama de a nu distruge relaiile personale create
c. necesitatea de a înva
d. teama de necunoscut

TEMA 5. Planul de afaceri (PA)

A, Obiectivele planului de afaceri
Multe organizaii mici Iormuleaz un plan de aIaceri cu o importan
deosebit atunci când se caut o Iinanare de la bnci.
În organizaiile mari de regul aceste planuri de aIaceri sunt Icute pentru
produse noi.
În alctuirea unui plan de aIaceri trebui luate în considerare obstacolele
ivite si Ielul în care pot Ii evitate.
Succesul unui P.A. depinde de:
• Complexitate
• Orizontul de planificare
• Numrul de organizaii implicate
• Vulnerabilitatea Ia de Iactori necontrolai
PA se reIer Iie la promovarea unei întreprinderi noi, fie la lansarea unui
produs‚ creat într-o întreprindere existent. PA este rezultatul unei activiti utile
desIsurate de-a lungul procesului de concepere si dezvoltare a proiectelor noi.
PA reprezint un dosar în care se concentreaz studiul analitic al tuturor
aspectelor unui proiect. E1 abordeaz toate punctele de vedere în special studiul
de pia, producia si gestiunea.
PA este conceput dpdv strategic si previzibil. Orientat spre viitor el trebuie
s detaileze elementele eseniale ale unui proiect de durat. Cel mai adesea
exist 2 variante de PA:
1) PA de uz intern necesar membrilor organizaiei pentru a veriIica
obiectivele realizate cu cele propuse
2) PA de uz extern a crui prezentare este în general dirijat de preocuparea
de a convinge.
Redactarea propriu-zis a unui PA reprezint sinteza a 3 etape principale
ale unui proiect ce cuprinde:
• Culegerea de inIormaii
• PlaniIicarea activitii
• Redactarea propriu-zis
ConIorm specialistilor exist un numr de motive pentru care
managementul strategic inclusiv intocmirea unui plan de afaceri este neglijat de
micile organizatii:
• Lipsa timpului
• Lipsa competentei în domeniu
• Lipsa de încredere si deschidere
• Nefamiliarizarea cu managerul strategic

Schema unui PA cerut de LLOYDS BANK SMALL BUSINESS GUIDE
este:
1. Sumarul PA este menit s sublinieze în ce const atractivitatea aIacerii
2. Trecutul afacerii
3. Managementul — reprezint capitolul cel mai important al aIacerii
4. Produsul
5. Marketingul
6. Detalii operaionale
7. Analiza Iinal
8. Perspectiva afacerii

TEMA 6. Propunerea de afaceri (PrA)

PrA poate lua 2 forme:
- prima Iorm descrie tipul de colaborare asteptat de un posibil partener si
Iormuleaz propuneri concrete.
- a doua Iorm reprezint PrA sub Iorma unei scrisori distincte a PA
PrA poate Iixa un cadru general sau poate Ii o descriere amnunit a
afacerii.

Condiii care trebuiesc luate în considerare vis-a-vis de contribuia
partenerului în afacere:
- condiiile în care urmeaz s se deIineasc profitul
- care e experiena partenerului de aIaceri în Iormularea unei propuneri

PrA trebuie s Iie amnunit a.î. s se poat constata dac prejudiciaz
negocierile ulterioare.

TEMA 7. Management yi Marketing

1. Corelaia dintre Management si Marketing
Pentru a demara si derula o aIacere în literatura de specialitate se
recomanda o analiz amnunit a cuplului tehnologie&pia. Pentru un om de
aIaceri starea de spirit ce cuprinde si noiunea de mark. Presupune realizarea
câtorva noiuni:
- cutarea permanent a Iaptelor comerciale evitând a se mulumi cu opinii
nejustificate.
- descoperirea celor mai eIiciente mijloace de a se diIerenia de concuren.
- elaborarea unei oIerte care s construiasc mai mult decât un simplu deviz.
- s realizeze o comunicare atent astIel încât clientul s perceap toate
avantajele.
Un om de aIaceri trebuie s acorde o importan deosebit evalurii corecte
a capacitilor Iirmelor cu care doreste s Iac aIaceri.
De aceea se poate spune c aplicarea unui marketing al aIacerii conduce la
formularea unor anumite reguli:
- a reIuza o aIacere nu e o rusine
- selectarea aIacerilor nu e diIicil atunci când se Iace o temeinic analiz a
reusitelor si esecurilor.
- nu e suIicient s triezi trebuie s si alegi.
- atunci când ai ales o aIacere simpla adaptare a unor msuri tehnice nu e
suIicient.
- marketingul aIacerilor înseamn apropierea de client.

2. Rolul si Iuncia marketingului în practica economic a aIacerilor

Lumea contemporan se conIrunt cu o serie de probleme printre care:
a. globalizarea economic care semniIic reducerea în ultimele decenii a
larjelor geograIice a diIerenelor culturale si economice odat cu apariia marilor
tehnologii
b. decalajul veniturilor – pe parcursul ultimelor decenii a devenit tot mai
srac; puterea de cumprare a suIerit un declin în special în cazul Iorei de
munc mai puin caliIicate.
c. Mediul înconjurtor, obligaia Iirmelor de a-si asuma tot mai mult
rspunderea pentru urmrile propriilor aciuni asupra mediului înconjurtor
d. Probleme legate de îmbtrânirea populaiei, numrul de cstorii,
modiIicri în cadrul Iamiliar.

3. Cercetarea si analiza mediului extern al Iirmei vizeaz atât mediul extern
general cât si mediul extern competiional. Atât studierea mediului intern si
extern se poate realiza cu ajutorul studiilor de marketing. Publicitatea e unul
dintre instrumentele importante folosite de firme pentru informarea
cumprtorului.
De aceea împletirea publicitii, a reclamei de orice natur si sub orice
Iorm cu celelalte activiti ale Iirmei reprezint premise ale succesului în
afaceri.

TEMA 8. Analiza tranzacional. Tranzacii comunicative.

I. Analiza tranzacional
A Iost pus la punct în anii '50 In SUA, de ctre un grup de psihologi si
terapeui reunii, ca o teorie complet asupra personalitii individuale.
Demersul analizei tranzacionale const în analiza comportamentelor,
atitudinilor, reacii psihice si emoionale prin intermediul ,grilelor analitice.
Acest concept permite omului de aIaceri s desprind rapid concluzii folositoare
la alegerea comportamentului, în diIerite situaii si s analizeze rezultatele
obinute.
B. Obiectivele analizei tranzacionale:
1. IdentiIicarea si modelarea propriilor stri de spirit ocazionate de aIaceri.
2. Crearea unui mijloc eficient de aciune în cadrul relaiilor în aIaceri.
3. Starea de spirit — este conceptul cel mai cunoscut si important cu care
opereaz analiza tranzacional. Acest concept se reIer în esen la divizarea
personalitii unui individ în trei pri distincte (starei de spirit):
a) starea parinte
b) starea adult
c) starea copil

a) Starea de spirit printe implica (P):
- gândirea, emoiile si comportamentul pe care Iiecare individ le-a avut în
via (din surse externe) propriei personaliti (în principal de la prini).
Originea dat de modalitile de în care un individ a înregistrat sisteme de
gândire, emoiile si comportamentul sezizat la persoana importante, cunoscute în
copilrie si adolescen.
b) Starea de spirit adult (A)
- starea nu are nici o legtur cu vârsta individului ci se reIer la modul su
de a gândi. Aceast stare e orientat în primul rând asupra realitii obiective
înregistrat si utilizat sau parvenit atât din mediul ambiant cât si strii de spirit
prini si sau copil. Personalitatea acestei stri de spirit apare de la cca. 12 ani se
va dezvolta restul vieii(dac mediul ambiant î-l ajut î-l stimuleaz).
c) Starea de spirit copil (C)
- cuprinde nevoile, senzaiile, emoiile, ce apar natural la o persoan. Se
reIer la simuri si constituie în general experiene trite prin care a reacionat
persoana respectiv. Prima stare de spirit ce se maniIest la nivelul unui individ,
dovedeste toate nevoile, dorinele ce le maniIest o persoan. Explic anumite
comportamente; indicaia de a aciona conIorm dorinelor, si plcerilor personale
sau tendina de a evita lucrurile si Iaptele care în anumite circumstane au avut
neplceri sau au suIerit.
Toate cele trei sisteme de studiu constituie o gril de analiz ce poate Ii
explicat nu numai din punct de vedere al unei persoane, grup sau colectivitate.
EX. Pentru o Iirm aceste stri de spirit include urmtoarele:
P - reglementri interioare, regulamente, staIete de Iabricaie.
A - metode si mijloace utilizatoare.
C - motivaia, climatul, ambiana.

II. Tranzacii comunicative
Tranzacii comunicative sunt o Iorm de soluii sociale între dou sau mai
multe persoane si se poate eIectua în scris, prin gesturi, priviri, vorbiri, obiecte
etc.
Analiza tranzacional permite analiza datelor si orientarea lor astfel încât
s Iaciliteze o mai bun înelegere a Ienomenelor aprute pe parcursul
comunicrii.

În orice Iorme sunt transmise mecanic dou tipuri de inIormaii:
1. InIormaia reIeritoare la coninutul mesajului(despre ce e vorba)
2. InIormaii privind relaiile existente între persoane (cine, cui si cum
vorbeste)

Tranzacii comunicative se clasiIic astIel:
1. Tranzacii simple:
• Paralele – în cadrul în care stri de spirit solicit alternativ s rspund
strii aIlate la imaginea teoriilor.
• Încrucisate – când un individ cruia i s-a solicitat o anumit stare de
spirit nu rspunde în Iuncie de ea ci Iurnizeaz interlocutorului un rspuns
neasteptat.
2. Tranzacii ascunse(duble) – se desIsoar în general la dou nivele: nivel
aparent – social, explicit, verbal si unul ascuns psihologic nonverbal.
3. Tranzacii tangeniale – au loc când unul dintre interlocutori ignor ce
spune cellalt si observ Ir a-si da seama schimbrile subiectului conversaiei.

TEMA 9. Tehnici de formare a oamenilor le afaceri

Pentru pregtirea oamenilor de aIaceri se utilizeaz mijloace, tehnici si
reguli de strategii militare .Toate acestea aparin prioritar pregtirii si Iormrii
teoretice (în sal).
Pregtirea 'Out Door¨ a oamenilor de aIaceri a cptat o extindere tot mai
mare. Prin aceast Iormare se urmreste prioritar crearea si dezvoltare
capacitilor individuale de a reaciona spontan în orice tranzacie.
Crearea sistemului de formare “Out Door” a avut loc în Anglia în anul
1941.
Postulatul fondator al acestui tip de gândire este:
'marele om a Iost ca si tine un mic om dar a reusit s-si dezvolte o condiie
primordial, a învat s distrug unde si care erau punctele slabe ale gândirii si
aciunii sale¨.
Motto-ul este: 'calitile, atitudinile si comportamentele unui lider,
manifestate într-o situaie complex si de incertitudine pot Ii cunoscute aIirmând
c individul respectiv trebuie s-si dovedeasc capacitatea de a-si exploata
propriul potenial si de a nu se supraestima de a sti cum s-si depseasc
tentaiile cu care se conIrunt s Iie capabil s se bazeze pe susinerea si
stimulentele oIerite de grupul de care aparine învingându-si teama generat de
schimbri si impactul la nou ,.
Aceast Iormare se bazeaz adesea pe exemple, simulri, studieri, jocuri de
roluri etc. Se considera ca analizarea 'în sal ¨, (în birou) a cazurilor unui esec
va lsa mai puine urme în constiina omului de aIaceri si în capacitatea sa de a-
si dezvolta memoria comparativ cu situaia în care respectivul esec ia produs si
traume psihice.
In esen problemele psiho-pedagogice a Iormrii 'Out Door¨ const în a
sti pe ce elemente se Iundamenteaz acesta si pe ce anume explic apariia si
succesul ei.
Din punct de vedere al cunoasteri se disting trei categorii:
1. Seniori manageri — persoane aflate într-o permanen cercetare a
capacitilor si disponibilitilor personale.
2. Managerii - oamenilor de aIaceri, ce doresc aceast Iormare atât
individual cât si în cadrul echipei; aceste persoane sunt cele care au acceptat
valorile acestei tehnici de formare.
3. Oamenii de afaceri — seIi de mici Iirme, seIi ai compartimentelor de
resurse umane, ce urmresc exclusiv în, cu, si pentru echip.

Prin formarea “Out Door” se disting trei obiective fundamentale:
1. dezvoltarea personalitii proprii.
2. Construirea echipei.
3. Cunoasterea eIicienei activitii echipei.

Experiena Irancez
Formarea Irancez în acest sistem a debutat la începutul anilor '60 si se
adreseaz nu numai oamenilor de aIaceri cât si studenilor prin intermediul
cursurilor de pregatire intitulate “Stagiile aventurii”, “Management extern”etc.
Programul experienei Iranceze vizeaz progresul individului ca persoan,
stimularea unei echipe si liderii organizaiilor.
Pentru Iormarea Irancez trebuie s se integreze în patru clase:
1. Lupta e pentru lumea Iirmei(organizaia e complex si deseori incert).
2. Echipa e pentru c omul nu câstig niciodat singur ci numai prin
intermediul echipei.
3. Proiectele organizaiei e pentru c lumea trieste mereu o evoluie.
4. Proiectele sale de via (pentru c motivaia trece prin realizarea
obiectivelor individuale ce se integreaz apoi în via).




Tema 10. Managementul resurselor umane MRU

1. Conceptul activitii de resurse umane.
2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane.

1. În centrul tuturor aIacerilor st omul. Toate celelalte resurse sunt de
importan secundar. Fr oameni aIacerile nu se pot Iace. Ele nu au alt scop
decât s serveasc nevoile oamenilor.
Managementul resurselor umane reprezint activitatea pentru toi managerii
Iirmelor. Acestia au responsabiliti exprimate prin Iaptul c, dând oamenilor
putere, ei vor aciona eIicient si eIicace; totodat conductorii organizaiei
trebuie s exploateze cunostinele individuale, talentele si activitatea oamenilor
pentru binele organizaiei.
Managementul resurselor umane competitiv este esenial pentru succesul
oricrei organizaii. Responsabilitatea componenei relaiilor umane îi revine
atât managerului general cât si seIului compartimentului de resurse umane; toi
acestia au responsabilitatea de a se Iamiliariza în problematica si procedeele
utilizate în acest domeniu de firmele performante.
Pentru a Ii eIicient, seIul resurselor umane trebuie s îndeplineasc o serie
de caliti:
- s Iie struitor în urmrirea aplicrii deciziilor luate
- bun negociator
- s aib simul umorului
- capacitatea de a analiza diverse situaii
- capacitatea de a comunica cu mediul
- s Iie rbdtor si înelegtor Ia de opiniile celorlali
În teoria tradiional a resurselor umane angajai erau privii prin prisma
modului în care executau, în mod disciplinat, anumite operaii prestabilite. Asa
au aprut conceptele: Ior de munc si mân de lucru
Conceptul Iorei de munc e deIinit ca Iiind totalitatea aptitudinilor Iizice si
intelectuale pe care le angajaii le utilizeaz în procesul obinerii bunurilor si
serviciilor. Identic a aprut în regimurile totalitare împrirea muncii în munc
productiv si munc neproductiv sau personal neproductiv. Teoria tradiional
a managementului resurselor umane cuprinde urmtoarele elemente de
organizare:










Concepte privind personalul angajat

Nr.
crt.
Elemente de caracterizare
Teoria tradiional
(Ior de munc)
Managementul
resurselor umane
1. Noiuni Iolosite
- mân de lucru
(Ior de munc)
- resurse umane
2.
Categorii cu caracter
discriminatoriu
- munc productiv
(categorie
privilegiat)
- neproductiv
- nu exist diIerene
3.
Modul de abordare a
indivizilor de manageri
- global, ca o mas
de oameni capabili
s reuseasc
- ca indivizi, ca
personaliti, nevoi,
componente
specifice
4.
Principii fundamentale de
salarizare
- în Iuncie de munca
depus
- în Iuncie de re-
zultate, idei, aciuni
5.
Activitatea de evaluare a
perIormanelor
- neexistent
- nesemniIicativ
- Iormal
-activitate esenial
necesar dezvoltrii
si progresului
organizaiei
6.
Stimularea iniiativei
angajailor
- absent
- considerat oIens
la autoritatea seIului
managementul
resurselor umane
- susinut si
promovat prin
sisteme de plat, de
promovare

Obiectivul principal a managementului resurselor umane este acela de a
Iurniza experien si pricepere astIel încât s Iie obinute perIormane cât mai
mari.
Indiferent de modul de organizare a personalului dintr-o organizaie, MRU
are în vedere dou obiective:
a) obiective strategice pe termen lung ce privesc activitatea de organizare si
planifcare a necesarului de personal.
b) obiective operaionale, sunt de natur tactic si administrativ si au în
vedere activiti ce vizeaz conducerea zilnic a grupei de munc.

2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane.
Politica în domeniul resurselor umane este Iormulat de conducerea
organizatoric si urmreste o orientare activ a Iiecrui individ. Sprijinul mana-
gerului acordat departamentului resurselor umane const în primul rând în aloca-
rea Iondurilor necesare activitii. Strategiile în resursele umane includ cunoas-
terea prezentului cu previziunea viitorului. În domeniul resurselor umane stra-
tegia permite stabilirea necesarului de personal si de perIecionare proIesional a
lor, stabileste politica salarial si implicaiile acestora asupra organizaiei.
PlaniIicarea resurselor umane are în vedere urmtoarele:
• stabilirea metodelor de planificare
• caracterizarea inIormaiilor si corelarea lor cu speciIicul organizaiei
• obiectivele organizaionale s Iie corelate cu obiectivele resurselor umane
• complexitatea inIormaiilor utilizate în planiIicare
PlaniIicarea resurselor umane trebuie asigurat în cadrul unui proces care
s respecte corelaiile dintre cresterea mai rapid a productivitii muncii
comparativ cu dinamica salariului mediu si dinamica angajailor.
La întocmirea planului se va ine seama de inIluena:
• progresului tehnic
• Iorei de munc
• reglementrilor guvernului
• politicii produselor



O politic eIicace în domeniul resurselor umane oIer în principiu
urmtoarele avantaje:
1. Managerii de vârI au o imagine mai clar asupra diviziunii resurselor
umane si a deciziilor de aIaceri.
2. Costurile planiIicrii resurselor umane sunt mai mici.
3. Se poate aloca un timp mai mare pentru recrutarea de noi talente pentru
c activitile pot Ii identiIicate si anticipate înainte ca personalul actual s se
retrag.