Cuprins

1. Textul jurnalistic
2. Particularităţile redactării textului jurnalistic.
3. Conceperea şi elaborarea articolului
3.1 Organizarea şi construcţia articolului
3.2. Principii de compoziţie
. Paragra!ul introducti" sau intro#ul
.1. Conceperea şi elaborarea intro-ului
.2. Tipologia intro#urilor
$. %lemente de redactare a textului jurnalistic & reguli de redactare
'. (eri!icarea şi corectarea textului
'.1. %liminarea in!ormaţiilor redundante
'.2. (eri!icarea acurateţii in!ormaţiilor
). *urnalism economic
).1. Particularităţi ale construcţiei articolului cu conţinut economic
).2. +ni"ersul a!acerilor ,n articolele cu pro!il economic
1. Textul jurnalistic
%xistă o manieră proprie jurnaliştilor de a scrie şi a prezenta e"enimentele- Putem "orbi de anumite reţete sau
tipare de redactare proprii jurnaliştilor- .re textul jurnalistic un anumit speci!ic/ anumite particularităţi ce ,l di!erenţiază
de alte tipuri de texte/ con!erindu#i un statut distinct ,n r0ndul "ariatelor tipuri de scriituri-
1a prima "edere am !i tentaţi să răspundem negati"2 ,n ultimă instanţă/ jurnaliştii !olosesc aceeaşi materie primă &
limba & şi aceleaşi principii ca orice utilizator al limbii2 selectează cu"intele sau expresiile/ !ormulează enunţuri şi
construiesc texte pe baza unor modele de construcţie ,nsuşite anterior. 3i totuşi/ lucrurile nu sunt c4iar at0t de simple5
tocmai de aceea "om ,ncerca să arătăm ,n continuare că textul jurnalistic se supune unor norme pri"ind at0t modul de
organizare şi construire a textului/ c0t şi limba utilizată şi stilul ales. 6ai mult/ c4iar ,n cadrul textului jurnalistic/
constatăm existenţa unor "ariate genuri cum sunt relatarea/ reportajul/ anc4eta/ inter"iul. .cestea/ la r0ndul lor/ se supun
unor reguli bine de!inite de construcţie şi utilizează instrumente speci!ice care depind ,n mod esenţial de tipul de jurnalism
practicat2 presă scrisă/ audio#"izual sau jurnalism online.
7n cazul textului din presa scrisă de exemplu/ cititorii se "or aştepta ,ntotdeauna să găsească titluri incitante şi
texte coerente/ clare/ şi concise5 ,n mod normal/ limba utilizată "a !i simplă şi nu "om identi!ica prea des meta!ore sau alte
!iguri de stil & cu excepţia cazului ,n care acestea ,ndeplinesc o anume !uncţie & de regulă aceea de a e"idenţia sau
accentua di!erite aspecte ale relatării. (om putea identi!ica apoi un intro & !raza de debut a articolelor/ ce are rolul de a
capta atenţia cititorului/ şi "om constata o structurare şi o construcţie speci!ice/ ce depind de genul ales. 7ntr#o publicaţie
jurnalistică nu "om găsi niciodată nu"ele/ procese#"erbale/ scrisori/ stenograme sau rapoarte de acti"itate ca materiale
jurnalistice distincte5 ,n măsura ,n care apar totuşi !ragmente ale unor asemenea genuri/ ele ,ndeplinesc ,n principal rolul
de elemente de sprijin/ pentru a con!eri autenticitate şi credibilitate textului jurnalistic propriu#zis. C0nd desc4idem un
ziar/ nu ne aşteptăm să găsim plat!orma politică a "reunui partid/ stenograma "reunui proces de interes sau procesul#"erbal
al unui accident de ultimă oră. 8e aşteptăm să găsim un conţinut in!ormaţional bogat organizat ,ntr#o !ormă anume/ un
text coerent şi uşor de citit/ care să ne aducă la cunoştinţă e"enimente de actualitate.
9in0nd cont de această succintă analiză empirică/ suntem ,ndreptăţiţi să a!irmăm că există o serie de particularităţi
ale textului jurnalistic care ,l indi"idualizează/ ,l delimitează clar de alte texte aparţin0nd stilurilor beletristic/ ştiinţi!ic/
epistolar etc. :ar care sunt ,n mod concret aceste particularităţi şi cum ar putea !i ele sistematizate- O prezentare sintetică
extrem de interesantă este cea o!erită de 1uminiţa ;oşca2 ,n "iziunea sa/ o primă categorie de particularităţi deri"ă din
condiţiile specifice de producere a textului jurnalistic. :in această perspecti"ă putem distinge următoarele particularităţi2
• Textul jurnalistic este redactat de un jurnalist profesionist angajat pe baze contractuale5 ,n această postură/
jurnalistul ,şi asumă toate responsabilităţile pri"ind respectarea strategiei publicistice şi a regulilor deontologice ce
deri"ă din respecti"ul contract/ din reglementările legale sau din regulile deontologice.
<orma !inală a textului jurnalistic este rezultatul unor acti"ităţi riguroase de colectare/ selecţie/ ierar4izare şi
condensare a in!ormaţiei/ şi nu o simplă prezentare a !aptelor. Textul jurnalistic nu prezintă in!ormaţia brută/ aşa cum
o o!eră de exemplu/ procesul "erbal sau stenograma. =n!ormaţia este ,n prealabil !iltrată de jurnalist/ aşa ,nc0t să
răspundă cerinţelor publicului/ păstr0ndu#şi ,n acelaşi timp ,nsă corectitudinea/ obiecti"itatea şi acurateţea.
Filtrarea informaţiilor ,n mass#media nu este un demers ,nt0mplător a!lat sub semnul subiecti"ităţii
jurnalistului & deşi o anumită notă de subiecti"ism "a !i ,ntotdeauna prezentă5 !iltrarea reprezintă un proces supus unor
norme mai mult sau mai puţin stricte/ cu un caracter mai degrabă orientati"/ reguli ce "in ,n ajutorul jurnalistului/
uşur0ndu#i munca. Procesul de !iltrare este in!luenţat de natura in!ormaţiei/ de genul jurnalistic abordat >ştire/ reportaj/
anc4etă/ inter"iu/ comentariu etc.?/ şi nu ,n ultimul r0nd/ de canalul de di!uzare utilizat >presa scrisă/ audio#"izual sau
jurnalism online?. +n model general şi !oarte util de tratare a in!ormaţiei ,n presa tipărită este cel o!erit de către .lbert
@ientz
1
/ care utilizează patru criterii principale de analiză ,n procesul de !iltrare2 originalitatea mesajului/ gradul de
inteligibilitate a mesajului/ gradul de implicare a publicului şi pro!unzimea psi4ologică a in!ormaţiei transmise.
a. 7n ceea ce pri"eşte primul criteriu/ respecti" selectarea e"enimentelor ,n !uncţie de originalitatea in!ormaţiilor/
presa de in!ormare are ,n "edere doar acele in!ormaţii noi/ de actualitate/ impre"izibile/ neaşteptate şiAsau
neobişnuite/ care !ie di!eră de o tradiţie sau normă acceptată ,n mod con"enţional/ !ie modi!ică percepţia
realităţii. 7n procesul de !iltrare/ textul "a !i construit ,n jurul elementului de noutate/ iar in!ormaţiile "or !i
selectate şi integrate ,ntr#o structură coerentă tocmai prin raportare la ceea ce este nou/ neaşteptat/ sau inedit.
%ste ceea ce literatura anglo#saxonă numeşte generic „newsworthiness”. 7n cadrul acestui demers/ jurnalistul
colectează in!ormaţiile legate de respecti"ul e"eniment/ le selectează/ elimin0ndu#le pe cele redundante/ aşa
,nc0t ceea ce răm0ne să redea !idel conţinutul/ pun0nd ,n prim#plan elementul neobişnuit. Procesul de !iltrare
1
@ientz/ .lbert # Pour analyser les medias. !analyse de contenu/ 6.6%/ Paris/ 1B)1
2
este absolut necesar ,n domeniul jurnalistic/ dar nu trebuie totuşi exagerat/ deoarece jurnalistul riscă să omită
in!ormaţii rele"ante legate de e"enimentul prezentat.
b. Cel de#al doilea criteriu/ respecti" gradul de inteligibilitate/ are ,n "edere !aptul că orice in!ormaţie/ oric0t de
inedită sau originală/ "a !i receptată de către cititori doar ,n măsura ,n care limbajul utilizat le este accesibil.
Tocmai din acest moti"/ se recomandă e"itarea termenilor abstracţi/ a termenilor de specialitate şi a
regionalismelor
2
/ a cu"intelor preluate din limbi străine şi a celor rar utilizate & ,n general orice termeni al
căror sens ar putea să nu !ie ,nţeles de public/ sau mai rău/ ar putea !i greşit ,nţeles. :e asemenea/ este bine să
se e"ite utilizarea !razelor !oarte lungi şiAsau stu!oase/ precum şi modi!icarea "oită a topicii ,n scopuri
stilistice. Pe de altă parte & deşi aceasta contra"ine ,ntr#un !el regulilor jurnalistice pri"ind concizia &
inteligibilitatea textului presupune un anumit grad de redundanţă/ ,n !uncţie de genul jurnalistic a"ut ,n "edere/
prin !aptul că uneori sunt necesare clari!icări/ explicaţii suplimentare sau c4iar reluări ale ideilor a"ansate
iniţial.
c. +rmătorul criteriu & gradul de implicare a publicului & joacă un rol esenţial ,n alegerea genului publicistic2
ştire sau reportaj/ anc4etă/ inter"iu/ editorial etc. 7n acelaşi timp/ el reprezintă un criteriu pentru a stabili spaţiul
sau timpul alocat in!ormaţiei de către canalul mediatic. O in!ormaţie poate a!ecta un public mai larg sau mai
restr0ns/ poate implica reacţii imediate sau ulterioare/ sau nu pro"oacă nici un ecou. :e aceea/ cu c0t gradul de
implicare a publicului este mai mare/ jurnalistul "a alege un gen mai complex/ mai amplu/ mai detaliat/
aloc0nd de asemenea e"enimentului/ un timp şi un spaţiu mai mari.
d. 7n !ine/ ultimul criteriu se re!eră la impactul in!ormaţiilor asupra psi4icului uman. Cu c0t in!ormaţia atinge
straturi mai pro!unde ale psi4icului uman/ cu at0t probabilitatea ca ea să !ie reţinută este mai mare. Tocmai de
aceea re!eririle la "iolenţă/ sex/ "iaţă de !amilie & care ating ,n pro!unzime psi4icul & sunt exploatate at0t de
intens/ mai ales de către presa de senzaţie/ dar nu numai. .st!el de in!ormaţii/ care se adresează unui public cu
educaţie medie şi sub#medie & dar !oarte numeros & sunt reţete sigure pentru tiraj sau audienţă mare la public.
=n!ormaţiile despre probleme economice/ sociale/ politice a!ectează straturi super!iciale ale psi4icului uman/
iar gradul de receptare a acestora este direct proporţional cu ni"elul de educaţie a publicului .
6ai mult/ textele jurnalistice se supun unor constr"ngeri de natur# temporal# $i spaţial#/ legate nu doar de
elaborarea si di!uzarea mesajelor/ c0t şi de receptarea acestora. :e exemplu textul publicat ,ntr#un cotidian din
;om0nia "a selecta in!ormaţiile de interes pentru un segment de public bine delimitat geogra!ic/ ţin0nd cont de
aşteptările şi preocupările acestuia. Cimilar/ textul jurnalistic "a "aria ,n conţinut/ ,n !uncţie de aria de acoperire &
locală/ regională/ naţională sau internaţională. :e regulă/ o in!ormaţie de interes naţional sau internaţional poate
apărea ,ntr#o publicaţie locală sau regională/ ,n !uncţie de importanţa pe care se estimează că o are ,n cadrul
respecti"ei comunităţi. .tunci c0nd a"em ,n "edere in!ormaţii locale sau regionale ,nsă/ ele "or !i publicate la ni"el
naţional & şi mai rar internaţional & numai ,n măsura ,n care au o importanţă deosebită şi se mizează pe un impact
spectaculos al acestora. 7n ceea ce pri"eşte coordonatele temporale/ criteriul principal ce delimitează textul jurnalistic
de alte categorii & cum sunt textele literare sau ştiinţi!ice & este actualitatea informaţiei. Orice in!ormaţie ruptă de
contextul spaţial şi temporal ,n care apare poate să#şi piardă semni!icaţia/ căz0nd ,n banal şi desuetudine.
• Textul jurnalistic & ca %ehicul al informaţiei & este tipărit ,ntr#o publicaţie/ di!uzat pe un program radioAT(
sau publicat online5 de aceea el trebuie să respecte codul gra!ic al publicaţiei sau paginii Deb/ sau !ormatul
programului respecti". Pe l0ngă rolul de suport al in!ormaţiei/ el este ,n acelaşi timp o marf#& un produs destinat
cump#r#rii $i consumului/ şi ,ndeplineşte funcţia de ser%iciu public5 aceste !uncţii exercită o permanentă in!luenţă
asupra jurnalistului/ at0t ,n acti"itatea de colectare a in!ormaţiilor/ c0t şi ,n procesul de structurare a acestora şi de
redactare a textelor. .st!el/ ,n toate etapele acti"ităţii sale/ jurnalistul trebuie să ţină seama de două aspecte !oarte
importante at0t ,n alegerea conţinutului c0t şi a modului de prezentare2 ,n primul r0nd/ el trebuie să conceapă un
produs "andabil/ iar ,n al doilea r0nd/ publicul său ţintă este reprezentat de mase. Ca urmare/ in!ormaţia se
structurează ţin0nd cont at0t de sistemul de re!erinţe >obişnuinţe şi pre!erinţe de lectură/ ni"el de cunoştinţe şi grad de
cultură/ interese şi preocupări? al publicului/ c0t şi de s!era tematică a e"enimentului.
'ratarea informaţiei constituie un demers subordonat procesului de construcţie a textului jurnalistic şi ţine
seama ,n pricipal de2 a? natura şi complexitatea e"enimentului e"idenţiat5 b? genul jurnalistic pe care autorul ,şi
propune să#l abordeze5 c? de dimensiunea psi4o#socială a publicului "izat. 7n lumina celor prezentate/ acti"itatea
jurnalistului nu este nici pe departe at0t de EliberăF şi autonomă pe c0t pare/ ci este marcată de numeroase
constr"ngeri( acest constr0ngeri pot !i at0t de ordin intern/ legate de textul jurnalistic propriu#zis # raţiunile pentru
care un e"eniment de"ine in!ormaţie de presă/ maniera de !iltrare a in!ormaţiei/ modul de construcţie a textului/ modul
2
Cu excepţia cazului in care textul se adresează unui public !amiliarizat cu aceşti termeni
3
de EambalareF a in!ormaţiei pentru a !i "0ndută/ c0t şi de ordin extern & statutul publicaţiei/ statutul jurnalistului/
reguli de deontologie şi de etică pro!esională/ modi!icări apărute ,n pro!ilul psi4o#moral al publicului etc.
• Ca parte a sistemului mass#media/ textul jurnalistic este subordonat conceptului de „e%eniment” & concept ce
determină at0t acti"itatea ziariştilor/ c0t şi interesul publicului. 7n sens !oarte larg/ e"enimentul reprezintă orice
,nt0mplare din realitatea ,nconjurătoare/ cu o anume semni!icaţie pentru un indi"id sau grup5 din perspecti"ă
subiecti"ă/ e"eniment este tot ceea ce produce modi!icări ,n statutul existenţial/ social/ economic/ politic/ cultural/
pro!esional etc. sau ,n percepţiile/ sentimentele/ cunoştinţele/ interesele unui indi"id sau grup social. C4iar unele
de!iniţii ale articolului jurnalistic sunt centrate ,n jurul conceptului de e"eniment2 acesta este considerat a !i un text
delimitat gra!ic ,n contextul ziarului/ care relatează e%enimente de interes public& reale şi recente/ din categoria
textelor narati"e şi re!erenţiale >@osir 1BGG?
.st!el de!init/ e"enimentul reprezintă una din constr0ngerile majore ce acţionează asupra acti"ităţii
jurnalistului5 e"enimentul ancorează publicul ,n cotidian2 EaiciF/ EastăziF/ EacumF sunt termeni ce dob0ndesc prin
intermediul presei conotaţii aproape mitice ,n existenţa noastră cotidiană.
:e !apt aici este "orba de unul din trucurile presei care/ pun0nd semnul egalităţii ,ntre e"eniment şi cotidian/
operează de !apt un trans!er de semni!icaţie de la primul catre cel de#al doilea/ cotidianul !iind perceput doar ,n relaţie
cu e"enimentul. .cest trans!er con!eră perisabilitate e"enimentului şi perenitate cotidianului/ şi este !actorul ce
determină de !apt ne"oia de lectură a presei.
• 9in0nd cont de !aptul că jurnalistul transmite in!ormaţii re!eritoare la un anumit e"eniment/ prin intermediul
unui suport & !ie el tipărit/ audio"izual sau ,n !ormat electronic/ către un public#ţintă/ el realizează de !apt un act de
comunicare. :e aceea textul jurnalistic trebuie s# se integreze )n modelul general al unui act de comunicare. .st!el/
orice model de comunicare are drept minime componente2 emitentul/ mesajul şi/ respecti"/ receptorul sau destinatarul
in!ormaţiei. Pentru a surprinde ,n mod adec"at mecanismul derulării unui proces de comunicare trebuie luaţi ,n
considerare şi alţi parametri/ printre care !oarte importanţi sunt2 canalul utilizat şi gradul de interacţiune dintre
emiţător şi receptor. +na din particularităţile comunicării jurnalistice o reprezintă numărul enorm de potenţiali
receptori2 destinatarul mesajului jurnalistic este reprezentat de marea masă a indi"izilor/ ceea ce !ace ca jurnalismul să
se ,ncadreze ,n categoria comunicării de masă. Comunicarea mass#media leagă grupuri sociale enorme ,n r0ndul
cărora accesul la in!ormaţii este liber/ democratizat. .ceste conglomerate uriaşe sunt !ormate din indi"izi care nu se
cunosc ,ntre ei/ nu se a!lă ,n relaţii de proximitate/ nu comunică/ şi nu au "alori şi scopuri comune. :e regulă/
comunicarea de masă se caracterizează prin interpunerea ,ntre emitent şi receptor a unor instalaţii te4nice so!isticate şi
a unor instituţii complexe
3
. +na din implicaţiile cele mai importante ale acestui !apt/ dar ale numărului enorm de
receptori este di!icultatea & c4iar imposibilitatea realizării procesului de !eedbacH. Comunicarea mass media & şi
implicit cea jurnalistică & este aşadar unidirecţională.
Tot natura comunicării şi pro!ilul destinatarului generează o construcţie speci!ică a textului jurnalistic2
structura in!ormaţiei ,n cascadă >(an :ijH/ 1BGG?

/ ceea ce ,nseamnă prezentarea in!ormaţiilor ,n ordinea
descrescătoare a importanţei lor/ utiliz0nd următoarea sc4emă2 titlu/ paragra! iniţial/ prezentarea !aptelor/ consecinţele/
contextul/ reacţia celor implicaţi.
Ctructura I,n cascadăI de care "orbeşte (an :ijH este cunoscută ,n literatura de specialitate sub denumirea de
Ipiramidă in"ersatăI sau IrăsturnatăI/ reprezentată gra!ic sub !orma unei piramide cu "0r!ul ,n jos şi alcătuită din trei
sec"enţe textuale2
1. baza piramidei & reprezintă cea mai importantă structură textuală & respecti" paragra!ul iniţial sau
introducti" > intro-ul ,n jargon jurnalistic/ lead ,n limba engleză
2. corpul textului cuprinde contextul e"enimentului prezentat >bac*ground ,n limba engleză?
3. paragra!ul !inal sau !raza de ,nc4eiere
3tirea
.rticolul de ştiri este cel mai !rec"ent gen jurnalistic/ c4iar şi ,n cazurile c0nd mass#media este orientată cu
precădere către genurile interpretati"e & cum se ,nt0mplă ,n ţara noastră. 9in0nd cont de !aptul că & ,n ciuda importanţei
sale e"idente & literatura auto4tonă nu pare să acorde prea mare atenţie categoriei EştireF/ considerăm necesară/ ,n primul
rand/ de!inirea acestei noţiuni. 3i pentru că este "orba de o de!iniţie/ am consultat pentru ,nceput c0te"a dicţionare/ pentru
a ,ncerca să desprindem sensul general al ştirii5 ast!el/ 6icul :icţionar %nciclopedic
$
de!ineşte ştirea drept E"este >,n
3
=n cazul jurnalismului exemplele includ sistemul editorial/ redacţiile/ instituţiile de radio si T(/ =nternetul etc

Teun (an :ijH & +ews and ,iscourse& 1aDrence %rlbaum .ssociates/ 8eD JorH/ 1BGG
$
%ditura %nciclopedică/ Kucureşti/ 1B)G

presă/ la radio?/ in!ormaţie scurtă şi operati"ă despre un e"enimentF/ ,n "reme ce :icţionarul %xplicati" al 1imbii
;om0ne
'
o de!ineşte ca !iind o E"este/ in!ormaţie/ noutateF. :icţionarul %ncarta adaugă un element ,n plus ,n de!inirea
ştirii2 acela de noutate/ actualitate5 primul sens este acela de Ein!ormaţie despre e"enimente sau e"oluţii recenteF/ iar al
doilea2 Ein!ormaţie despre e"enimente curente/ tipărită sau di!uzată de mass#mediaF.
Ca gen publicistic/ ştirea de presă reprezintă ce"a mai mult/ sau altce"a dec0t de!iniţiile din dicţionare. *urnaliştii
au !ăcut numeroase ,ncercări de a de!ini ştirea/ dar nu par să !i ajuns la o de!iniţie unanim acceptată5 ba c4iar unii dintre
ei/ cum este CtanleL MalHer & unul dintre cei mai mari editori din lume nu cred că există "reo de!iniţie a ştirii. %l obişnuia
să spună că ştirea este Emai impre"izibilă ca "0ntulF sau că uneori Eştirea nu !ace altce"a dec0t să repete/ !olosind
personaje noi/ basme la !el de "ec4i ca piramideleF
)
>Neorge ..Ooug4/ 1B)$/ p.2?. Citat ,n aceeaşi lucrare/ *osep4 Pulitzer
spune că ştirile trebuie să !ie Eoriginale/ distincte/ dramatice/ romantice/ ,nspăim0ntătoare/ unice/ curioase/ trăsnite/
comice/ ciudate şi care să te !acă să "orbeşti despre eleF
G
.
+n scandal de corupţie/ o operaţie medicală ,n premieră mondială/ o descoperire ştiinţi!ică extraordinară sunt
subiecte de mare interes pentru publicul larg/ dar ele nu de"in ştiri dec0t ,n măsura ,n care sunt relatate prin intermediul
presei si oamenii a!lă despre ele. .lt!el/ ele sunt doar e"enimente/ !apte care riscă Esă nu li se recunoască existenţaF
.şadar/ o ştire reprezintă relatarea unui e%eniment/ o mărturie ,n care jurnalistul trebuie Esă spună ceea ce a "ăzut/
numai ceea ce a "ăzut şi nimic mai mult dec0t ceea ce a "ăzutF
B
. Cau/ cu cu"intele aceluiaşi autor2 EPiarul este o
,ntreprindere care are drept !uncţie trans!ormarea e"enimentelor ,n ştiriF
1Q
.
%xistă totodată o multitudine de in!ormaţii care nu merită să de"ină ştiri/ deşi ,ntrunesc uneori toate trăsăturile
genului. :e exemplu/ dacă o persoană ,şi cumpără o armă so!isticată şi !oarte per!ormantă/ aceasta reprezintă o
in!ormaţie/ nu ,nsă şi o ştire. .cest !apt s#ar putea să prezinte interes pentru un grup restr0ns de persoane apropiate celui ,n
cauză/ dar numai at0t. :acă ,nsă cumpărătorul este o persoană publică bănuită a ,ntreţine legături cu lumea interlopă/
atunci in!ormaţia de"ine ,ntr#ade"ăr ştire. Cu alte cu"inte/ un e"eniment nu este ştire oric0t de nou/ ciudat/ inedit sau
surprinzător ar !i2 pentru aceasta/ el trebuie să prezinte ,n plus interes public.
O altă trăsătură importantă a ştirii este perisabilitatea acestora5 ştirile trebuie aduse la cunoştinţa publicului
imediat/ alt!el riscă să#şi piardă actualitatea2 Emani!estările sporti"e/ jocurile/ dezbaterile/ spectacolele sunt legate de
actualitatea imediată5 stocarea şi distribuirea lor tardi"ă le reduce "aloarea şi/ implicit/ şansele de "0nzare pe piaţa mass#
media.
7n general/ specialiştii sunt de acord că pentru a !i considerate ştiri/ in!ormaţiile trebuie să se ,ndeplinească
simultan o serie de condiţii2
• Că reprezinte un material pe care publicul trebuie să#l aibă pentru că este !oarte important şi ,i ajută să ia o decizie
in!ormată
• Că reprezinte o in!ormaţie inedită/ ieşită din comun/ interesantă/ surprinzătoare/ de di"ertisment/ sau amuzantă de
citit5 ,n acest sens/ extrem de rele"ant este deja clasicul exemplu pe care ,l e"ocă jurnaliştii atunci c0nd de!inesc
ştirea2 nu reprezintă ştire !aptul că un c0ine muşcă un om/ dar in!ormaţia că un om muşcă un c0ine este cu
sigurantă o ştire.
• Că aibă o puternică componentă temporală & ştirile sunt prin de!iniţie perisabile/ caracteriz0ndu#se prin actualitate.
Totuşi/ c4iar si un e"eniment petrecut cu o săptăm0nă ,n urmă/ dar nemediatizat ,ncă/ reprezintă o ştire/ cu
condiţia să !ie de actualitate. Ka mai mult/ ziarele americane abordează adesea drept ştiri subiecte deja mediatizate
de alte instituţii de presă/ baz0ndu#se pe loialitatea publicului lor. Ci c4iar dacă acest public a a!lat deja despre
subiectul in cauză/ pro"ocarea constă ,n a găsi in!ormaţii/ elemente si ung4iuri de abordare noi !aţă de concurenţi.
• .lte elemente ce con!eră EstatutulFde ştire2
# Cituaţiile con!lictuale2 războaie/ politică etc.
# Progresul/ ino"aţiile2 o in"enţie deosebită/ o nouă autostradă ultramodernă/ noi te4nologii etc.
# Celebritatea2 personalităţile sunt un subiect !oarte bun de ştiri
# :ezastrele2 cutremure/ incendii de proporţii/ uragane/ accidente de proporţii etc.
# Orice acţiune ce a!ectează un grupAgrupuri !oarte mare de indi"izi2 de!rişarea unei zone/ construcţia unei
uzine de dimensiuni !oarte mari/ o centrală atomoelelctrică etc.
'
%ditura +ni"ers %nciclopedic/ Kucureşti/ 1BB'
)
7n Neorge ..Ooug4 & +ews -riting/ 6ic4igan Ctate +ni"ersitL/ +C./ 1B)$
G
*ean#Claude Kertrand # . introducere )n presa scris# $i %orbit#& %ditura Polirom/ =aşi/ 2QQ1/ p.21B
B
P4ilippe Naillard # 'ehnica jurnalismului& %ditura 3tiinţi!ică/ Kucureşti 2QQQ/ p.$
1Q
P4ilippe Naillard # 'ehnica jurnalismului& %ditura 3tiinţi!ică/ Kucureşti 2QQQ/ p.3Q
$
2. Particularităţile redactării textului jurnalistic.
. ,n"ăţa să scrii este o muncă grea şi solitară/ care cere/ dincolo de talent şi ,ndem0nare/ un exerciţiu
,ndelungat. =ar acest exerciţiu presupune să asculţi/ să citeşti/ să studiezi şi să scrii c0t mai mult. Toţi jurnaliştii buni ştiu
acest lucru/ la !el cum ştiu că toate scrierile de calitate au o serie de puncte ,n comun2 sunt clare/ uşor de citit/ !olosesc un
limbaj obişnuit/ stimulează interesul şi I,ntreţinI cititorii. 7n acelaşi timp/ a scrie bine ,nseamnă a scrie adec"at2 adec"are
la public/ la canalul mediatic/ precum şi la cerinţele genului.
Printre cerinţele esenţiale pe care trebuie să le ,ndeplinească un text de calitate/ literatura de specialitate a
sintetizat ,n principal2 claritatea/ prospeţimea limbajului/ onestitatea/ precizia/ adec"area şi e!icienţa. <iecare din aceste
trăsături & pe care le "om prezenta succint ,n continuare & are propriile reguli şi principii ce trebuie respectate pe
parcursul procesului de redactare/ pentru a asigura un text coerent şi bine ,nc4egat.
Claritatea
.ceasta este una din cerinţele esenţiale ale textului jurnalistic/ poate c4iar cea mai importantă. <iecare articol
trebuie să !ie clar ,n concepţie/ organizare şi limbaj/ ,n caz contrar/ el trebuie rescris. .ceastă cerinţă nu este proprie
textului jurnalistic/ ea caracterizează ,n aceeaşi măsură şi alte categorii de discursuri & cum ar !i de exemplu textele
ştiinţi!ice sau procesele "erbale. 7nsă ,n cazul jurnalismului ea este cu at0t mai importantă cu c0t ziarele sunt adesea citite
,n locuri aglomerate şi gălăgioase/ care de multe ori ,mpiedică concentrarea şi !a"orizează o lectură mai super!icială. +n
s!at bun/ mai ales pentru jurnaliştii E,ncepătoriF/ c4iar dacă este cam greu de pus ,n practică din moti"e de timp2 daţi
articolul spre lectură unei persoane apropiate/ nu neapărat specialist ,n jurnalism2 dacă ,n urma lecturii/ persoana are
nelămuriri/ ,ntrebări sau solicită clari!icări/ este clar că articolul & sau părţi ale acestuia & "or trebui rescrise/ pentru a
dob0ndi claritate.
=ată c0te"a reguli specifice de respectat pentru a asigura claritatea textelor jurnalistice2
• 7nainte de a "ă apuca să scrieţi ce"a/ asiguraţi#"ă că lucrurile "ă sunt clare ,n primul r0nd dumnea"oastră. 8u
are sens să ,ncerci măcar să explici altor persoane ce"a ce tu ,nsuţi nu ai ,nţeles per!ect.
• =ncludeţi !iecare etapă ,ntr#o naraţiune si !iecare e"eniment ,ntr#o succesiune logică & nu săriţi de la . la C/
lăs0nd cititorul să g4icească ,n ce constă punctul K2 este ener"ant/ produce con!uzii şi poate induce ,n eroare. 8u
lăsaţi goluri ,n raţionamente şi explicaţi !iecare detaliu/ pentru că s#ar putea ca cititorii să nu intuiască modul d"s.
de g0ndire.
• Porniţi ,ntotdeauna de la premisa că cititorii nu cunosc nimic despre subiectul tratat & nici măcar atunci c0nd e
"orba despre un subiect mediatizat sau !amiliar cititorilor. 7ncercaţi să re!aceţi mental ItraseulI pe care l#aţi parcurs
dumnea"oastră ,nşi"ă pentru a apro!unda subiectul respecti" şi reluaţi etapele logice pentru ca cititorul să se poată
lămuri.
• %xplicaţi jargonul/ regionalismele/ termenii de specialitate şi/ ,n general termenii mai deosebiţi & ,n măsura ,n
care sunteţi ne"oiţi să ,i utilizaţi. C4iar dacă ,n mod uzual este recomandată e"itarea unor asemenea termeni/ uneori
jargonul poate !i c4iar util2 ,i introduce pe cititori ,ntr#o lume iniţial inaccesibilă lor şi le ,mbogăţeşte cunoştinţele.
:ar de la această obser"aţie p0nă la a spune că utilizarea jargonului este recomandată/ este o cale lungă2 nu
recurgeţi la jargon dec0t ca excepţie/ atunci c0nd e necesar acest lucru/ şi o!eriţi ,ntotdeauna explicaţii clare ale
termenilor respecti"i.
<oarte periculoase sunt jargonul comercial şi politic/ precum şi eu!emismele/ deoarece/ spre deosebire de alte
categorii & care ,n cel mai rău caz nu sunt ,nţelese de către cititori & acestea induc ,n eroare/ conţin0nd sensuri
ascunse. .ceste tipuri de jargon sunt !oarte răsp0ndite si nu rareori greu de detectat/ iar jurnaliştii sunt tentaţi adesea
să le preia ad literam din dorinţa de a menţine obiecti"itatea textului. Oare de c0te ori nu am auzit expresii precum
Irestructurarea companieiI sau Iredistribuirea !orţei de muncăI & c0nd e "orba de !apt de concedieri masi"e/
Idi!icultăţi !inanciare temporareI & c0nd compania respecti"ă a intrat deja ,n incapacitate de plată/ sau Eun
dezec4ilibru ,ntre cerere şi o!ertă pe piaţa munciiF & c0nd e de !apt "orba de şomaj. %xemplele de acest !el sunt
!oarte numeroase2 ele sunt eu!emisme/ o !ormă de ,nşelătorie ling"istică ,nt0lnită mai ales acolo unde proli!erează
specialiştii ,n relaţii publice/ şi re!lectă obsesia societăţii noastre pentru EambalajF/ pentru EprezentareF
• %"itaţi să impresionaţi printr#un limbaj complicat & riscaţi să scrieţi mesajul doar pentru dumnea"oastră.
.cesta trebuie să !ie receptat şi ,nţeles de publicul căruia i se adresează/ nu să arate c0t de erudit este jurnalistul.
• .siguraţi#"ă că propoziţiile pe care le scrieţi sunt c0t mai clare & aceasta ,nseamnă să e"itaţi !razele lungi şi
elaborate şi să adoptaţi o structură simplă şi o topică adec"ată & ce di!eră de stilul beletristic. 8u !aceţi cititorul să
reia anumite paragra!e pentru a se asigura că a ,nţeles sau pentru a ,nţelege mai bine. 7n cazul unui text beletristic de
exemplu/ ,n măsura ,n care cititorul reia anumite pasaje/ o !ace pentru că a !ost impresionat de modul de descriere/
'
de stilul autorului/ de limbajul utilizat etc. 8u aceasta este menirea textului jurnalistic/ iar jurnaliştii care nu ,nţeleg
acest lucru ar !i mai bine poate să se reorienteze.
• Con!eriţi simplitate textului d"s/ !ără a exagera. :in păcate/ din dorinţa de a asigura claritatea textelor dar/ mai
important/ de a !i accesibile unui public c0t mai larg pro"enind din categorii sociale c0t mai numeroase şi "ariate/
multe publicaţii !olosesc un limbaj ultra#simpli!icat/ restr0ns şi stilizat. Textele corespund unui ni"el de educaţie
!oarte scăzut/ iar simplitatea de"ine limitare ling"istică/ lucru de multe ori deranjant/ şi uneori/ c4iar jignitor pentru
cititori. .cest lucru este cu at0t mai dureros cu c0t/ prin dimensiunea publicului pe care ,l atinge/ mass#media ar
trebui să aibă un rol educati". 3i nu de puţine ori/ ,n loc să c0ştige noi cititori/ publicaţiile respecti"e se "ăd ne"oite
să#şi reducă tirajul.
Onestitatea
%xistă ,n procesul jurnalistic elemente care obstrucţionează adeseori ade"ărul. 1ipsa de timp pentru a construi
o imagine cuprinzătoare/ di!icultatea de a ajunge la toate sursele şi de a găsi toate in!ormaţiile/ necesitatea de a scrie
articolul ,ntr#un spaţiu limitat şi adesea mic & sunt !actori de ordin obiecti" care ne ,mpiedică uneori să scriem un articol
at0t de complet sau corect cum ne#am dori. .cest lucru este justi!icat şi scuzabil/ cel puţin at0t timp c0t suntem conştienţi
de limite/ !acem tot posibilul să le depăşim si nu pretindem că prezentăm o situaţie ,n mod complet şi de!initi" ,n !iecare
articol. Pe l0ngă aceste di!icultăţi de ordin subiecti"/ există/ mai ales ,n articolele de in!ormare/ o serie de EgreşeliF pe care
le comit jurnaliştii & de multe ori neintenţionat/ dar şi cu bună ştiinţă & care ,ndepărtează articolul de situaţia reală.
Presiunea Earticolelor de impactF cerute de către editori şi e!orturile de a scrie c0t mai con"ingător duc adesea la omisiuni
şi la utilizarea unui limbaj ce exagerează sau plasează subiectul deasupra "alorii sale reale. 3i mai rău uneori/ c4iar dacă
jurnaliştii reuşesc să se sustragă acestor erori/ editorii ,nşişi sunt cei care de!ormează şi um!lă realitatea ,n căutare de
audienţă. =ată ,n continuare c0te"a reguli de bază de mare ajutor jurnaliştilor ,n ceea ce pri"eşte exactitatea şi onestitatea
mesajelor
• 8u 4iperbolizaţi/ nu !olosiţi cu"inte care dau o conotaţie mai puternică dec0t ar !i justi!icat. 8u utilizaţi
cu"inte ca EsenzaţionalF/ EextraordinarF/ şocantF/ EtragicF/ E,ngrozitorF sau EcutremurătorF pentru a descrie situaţii
care nu sunt aşa. 7n multe cazuri/ jurnaliştii !ac acest lucru intenţionat/ pentru a da un plus de dramatism şi a atrage
ast!el atenţia. +n alt aspect important este cel legat de obiecti"itate2 ast!el de cali!icati"e implică o judecată de
"aloare din partea autorului/ care nu#şi are locul ,ntr#un articol de in!ormare. Trebuie e"itate mai ales cali!icati"ele
extreme/ cu "aloare de superlati" absolut/ care de multe ori conţin şi asocieri pleonastice2 ast!el de exemple includ
!ormulări binecunoscute de genul Ecu ade"ărat incredibilF/ Ee!ecti" teri!iantF/ Ede#a dreptul teribilF/ ca să nu mai
"orbim de Ecel mai adec"atF. 7n măsura ,n care o situaţie c4iar poate !i cali!icată drept EsenzaţionalăF sau
E,ngrozitoareF/ lăsaţi !aptele să "orbească de la sine. 8u ,ncercaţi să atrageţi atenţia asupra unui lucru e"ident/
deoarece cititorii au propriul discernăm0nt. +n ultim aspect !oarte important2 !iind at0t de !olosit/ acest limbaj nici
nu mai are "reun impact asupra publicului/ care percepe termenii respecti"i drept clişee.
• Ccrieţi numai ce ştiţi cu certitudine că este ade"ărat & este o condiţie prioritară ce nici nu ar mai trebui
menţionată/ ,nsă nu rare sunt cazurile ,n care jurnaliştii presupun anumite lucruri pentru că Etrebuie să se !i
,nt0mplat aşa/ n#a"ea cum să !ie alt!elF. %ste sinonim cu minciuna şi poate atrage c4iar răspunderea penală a
jurnalistui ,n cazul ,n care nu Eg4iceşteF corect. :acă a"eţi semne de ,ntrebare asupra unor elemente ale articolului/
!ie in"estigaţi mai pro!und/ !ie renunţaţi la acestea/ !ie nu mai scrieţi articolul & dacă elementele respecti"e sunt
!oarte importante.
• 8u ,ncercaţi să deduceţi moti"e sau explicaţii & responsabilitatea d"s este să a!laţi lucruri şi să le redaţi ,n
mod obiecti" publicului/ nu să le deduceţi. ;iscaţi să "ă ,nşelaţi şi mai gra"/ să minţiţi publicul. Oamenii sunt
m0naţi de o in!initate de moti"e/ nu totdeauna raţionale/ şi s#ar putea ca deducţia şi c4iar intuiţia d"s să nu "ă !ie de
nici un !olos.
• <eriţi#"ă să !olosiţi un limbaj simplist şi radical/ !ără nuanţe intermediare & acest lucru poate !i obser"at cel
mai adesea ,n titluri/ ,n principal din două moti"e2 ,n primul r0nd/ pentru a con!eri sonoritate titlului/ se !olosesc de
regulă cu"inte scurte/ care ,n general au semni!icaţii extreme/ radicale/ c4iar brutale5 aşa se !ace că EdezbatereF sau
EdezacordF de"in de regulă EluptăF/ EnemulţumireaF sau EiritareaF se trans!ormă ,n E!urieF/ iar un minor Econ!lict
de intereseF capătă dimensiunile unui ade"ărat Erăzboi ci"ilF. Cel de#al doilea moti" rezidă ,n "eşnicul deziderat de
a capta atenţia2 utiliz0nd ast!el de termeni/ jurnaliştii au probabil impresia că ies din tipar şi intră ,n s!era
neobişnuitului/ lucru total neade"ărat5 pentru cititorii a"izaţi & dar nu numai & articolul are de cele mai multe ori de
pierdut & p0nă la a#şi pierde credibilitatea & deoarece ast!el de titluri lasă de !apt impresia unui articol de tabloid.
• Toate articolele trebuie să !ie ec4ilibrate şi să re!lecte ade"ărul/ at0t prin detalii/ c0t şi prin conţinutul general
al materialului. .ceastă condiţie esenţială presupune ,n primul r0nd/ includerea tuturor punctelor de "edere ,n
articol/ precum şi citarea adec"ată & bine,nţeles acolo unde este cazul. .poi jurnalistul "a trebui să se asigure că
)
materialul ,n ansamblu respectă acurateţea !aptelor/ acord0nd o atenţie deosebită unor aspecte/ care deşi pot părea
minore/ a!ectează considerabil exactitatea şi claritatea textului5 a"em aici ,n "edere at0t ierar4izarea şi ordonarea
in!ormaţiei ,n sine/ c0t şi utilizarea citatelor/ deoarece trunc4ierea sau scoaterea acestora din context pot a"ea
consecinţe din cele mai ne!aste.
Precizia
• %"itaţi !olosirea adjecti"elor "agi & ,n această categorie intră o serie de expresii !olosite at0t de des/ ,nc0t
de"in aproape clişee ce comunică doar idei "agi. Ce ,nseamnă de exemplu Fbijuterii scumpeF- %ste "orba de nişte
bijuterii scumpe/ ca toate bijuteriile & caz ,n care exprimarea este pleonastică & sau de nişte bijuterii extrem de
scumpe/ mai scumpe dec0t majoritatea bijuteriilor-R 7n general/ ,n această categorie intră adjecti"ele care capătă
conotaţii di!erite prin raportare la di!eriţi indi"izi2 pentru un cititor !oarte t0năr/ Eo !emeie bătr0năF "a a"ea altă
semni!icaţie dec0t pentru o persoană care se ,ndreaptă către "0rsta a treia. 6ai mult/ şi ,n acest caz/ jurnalistul
e"aluează/ realizează o judecată de "aloare/ lucru care nu#şi are locul mai ales ,n articolele de ştiri. 7n cazul ,n care
recurgerea la aceste epitete deri"ă din lipsă de in!ormaţii precise & situaţie des ,nt0lnită & se recomandă ,n primul
r0nd o documentare mai serioasă5 ,n măsura ,n care jurnalistul nu poate e"ita totuşi ast!el de cali!icati"e/ el "a trebui
măcar să precizeze sistemul de re!erinţă la care se raportează termenul respecti".
• +tilizaţi "alori cunoscute/ nu necunoscute sau ambigue & această recomandare este str0ns legată de cea
anterioară/ şi are ,n "edere o serie de cali!icati"e şi de determinanţi & !ie de timp/ !ie de loc & la care recurg !rec"ent/
probabil din inerţie/ jurnaliştii. 7n ceea ce pri"eşte prima categorie/ e"itaţi !olosirea unor !ormulări precum Edestul
de scăzutF/ Eaproximati" o lunăF/ Eoarecum indi!erentF/ Erelati" uşorF etc. & acestia nu comunică nimic/ doar
creează neclarităţi. Categoria determinanţilor de timp şi loc cuprinde ,n principal termeni de genul2 IuneoriI/ Idin
c0nd ,n c0ndI/ Iunde"aI/ Ic0nd"aI/ Icum"aI/ Ide"remeI/ It0rziuI/ I,n apropiereI & pentru a enumera doar c0ţi"a. %i
sunt lipsiţi de orice conţinut in!ormaţional/ put0nd induce ,n eroare/ ,n !uncţie de interpretarea subiecti"ă a !iecărui
indi"id.
• 8iciodată nu abstractizaţi/ ci/ dimpotri"ă/ particularizaţi. 6isiunea jurnalistului este de a cerceta ceea ce
oamenii de regulă generalizează şi de a prezenta lucrurile descoperite. :e aceea/ orice articol trebuie să !ie speci!ic/
precis direcţionat. ICurse din interiorul unui partid din opoziţieI nu ,nseamnă nimic pentru cititori/ la !el cum nici
Ireprezentanţii unor agenţii gu"ernamentaleI nu are "reo semni!icaţie. :e aceea/ numele proprii nu trebuie să
lipsească niciodată din conţinutul articolului5 aşa că !olosiţi cu"inte speci!ice/ concrete/ daţi nume/ ,ntocmiţi liste şi
prezentaţi clar !aptele. %ste !oarte important să decideţi cu mare atenţie momentul prezentării acestora şi locul lor ,n
articol/ dar trebuie să le o!eriţi neapărat. .cest demers nu trebuie exagerat totuşi/ deoarece/ dintr#o preocupare
excesi"ă pentru exactitate/ jurnaliştii cad !rec"ent ,n extrema cealaltă/ ,mp0nzind articolul cu denumiri/ ci!re/ date şi
in!ormaţii/ care ,ngreunează lectura şi ,nţelegerea. 3i ,n acest caz/ in!ormaţiile respecti"e ,şi pierd orice
semni!icaţie/ deoarece/ datorită "olumului prea mare/ cititorul poate realiza cel mult o selecţie a celor considerate
mai importante. .cesta este cazul !ericit/ pentru că/ cel mai adesea cititorul nu reţine nimic/ sau/ mai rău/ IsareI cu
totul peste pasajele respecti"e.
• %"itaţi eu!emismele şi disimularea/ sunt o !ormă de a te ascunde de realitate. :eşi ele ţin mai mult de
domeniul epocilor şi culturilor puritane/ c4iar şi ,n prezent oamenii utilizează !rec"ent cu"inte sau expresii care
descriu Imai "oalatI lucrurile tabu sau care ,i jenează/ !ie că e "orba de moarte/ sex/ sau propriile trăiri. :acă ast!el
de construcţii sunt !olosite ,n di!erite grade ,n beletristică/ ,n jurnalism utilizarea lor nu este recomandată/ ,na!ara
cazurilor ,n care jurnalistul "rea să !ie ironic. 7n general/ se consideră că stilul de redactare trebuie adec"at
cititorului obişnuit2 jurnalistul nu scrie nici pentru cei mai pudici/ ruşinoşi sau impresionabili cititori/ dar nici pentru
cei ,nsetaţi de s0nge/ "iolenţă sau sex. 6ai ales ,n cazul e"enimentelor "iolente sau a dezastrelor/ excesul nu
,nseamnă neapărat precizie şi acurateţe2 jurnalistul trebuie să aibă moti"e ,ntemeiate pentru a prezenta detaliile de
care dispune/ alt!el riscă să de"ină insensibil.
• Conotaţiile sexuale & a!ectează ,n mare măsură precizia şi acurateţea textului/ datorită limbajului eu!emistic
!olosit "reme ,ndelungată pentru a descrie situaţiile şi lucrurile ce a"eau o c0t de mică conotaţie erotică. .şa ,nc0t/
dincolo de a !i imprecise şi ambigue/ expresii de genul Emoment intimF sau Epropunere indecentăF ,i induceau pe
cititori ,n eroare/ d0nd impresia că se ,nt0mplase ce"a mult mai rău ,n realitate. Totuşi/ ,nlocuirea acestui gen de
expresii cu un limbaj mai clar nu ,nseamnă că jurnalistul "a scrie pornogra!ie2 ,n general se consideră adec"at
limbajul a!lat ,n concordanţă cu Ebunele mora"uriF şi considerat normal de marea majoritate a cititorilor.
Limbajul proaspăt
+tilizarea unui limbaj proaspăt este un principiu de bază ,n jurnalism/ care pleacă de la ,nsuşi rolul textului
jurnalistic "is#a#"is de public2 acela de a o!eri ce"a nou/ !ie că este "orba de in!ormaţii/ comentarii/ puncte de "edere sau
G
cugetări. :in această perspecti"ă ar !i total ine!icient să o!erim cititorilor ce"a nou/ dar redactat ,ntr#un limbaj uzat ,n
exces/ perimat şi abund0nd de clişee2 o mare parte a impactului se "a pierde/ c4iar ,n condiţiile ,n care conţinutul textului
este adec"at din toate punctele de "edere. 7n altă ordine de idei/ c4iar un subiect mai puţin important/ Ede m0na a douaF/
poate căpăta cu totul alte "alenţe atunci c0nd este redactat ,ntr#un limbaj proaspăt şi dinamic. =ată c0te"a pricipii utile2
• <eriţi#"ă de orice !el de clişee & acestea sunt cu"inte şi expresii Eprea !amiliareF/ a căror recunoaştere nu ar
trebui/ teoretic/ să ridice probleme jurnaliştilor. +nele clişee există ,n limbajul comun/ altele ţin de domeniul
exclusi" al jurnalismului/ ,nsă/ oricum ar !i/ ele trebuie e"itate/ deoarece sunt at0t de uzate ,nc0t au ,ncetat să mai
aibă "reun impact. Cele mai periculoase clişee sunt cele din categoria comparaţiilor & at0t de utilizate ,nc0t aproape
că de"in automatisme/ şi/ de aceea/ mai greu de identi!icat şi eliminat. +n s!at practic ar !i acela de a căuta ,n mod
conştient aceste construcţii după ,nc4eierea redactării propriu#zise/ respecti" ,n momentul e!ectuării corecturilor.
• <eriţi#"ă de automatisme & respecti" acele adjecti"e at0t de utilizate/ ,nc0t jurnaliştii au tendinţa de a le asocia
instincti" cu anumite substanti"e. .şa se !ace că toate crimele sunt EcutremurătoareF sau E,ngrozitoareF/ toate
scandalurile Ede proporţiiF şi toate e!ectele Eample şi de duratăF# pentru a numi doar c0te"a. :ar ,n această categorie
nu intră doar asemenea epitete/ ci numeroase alte expresii/ speci!ice !iecărei limbi/ utilizate cu Econsec"enţăF de
către jurnalişti5 mai mult/ utilizarea lor a!ectează ,nsăşi acurateţea textului2 este puţin probabil & ca să nu spunem
imposibil & ca toate situaţiile prezentate să !ie similare/ aşa ,nc0t să poată !i descrise cu ajutorul aceloraşi expresii.
• 7ncercaţi să găsiţi noi !iguri de stil/ noi "ariante de exprimare & şi ,n acest caz a"em de#a !ace cu un anumit
automatism din partea jurnaliştilor/ care din !ericire de"ine mai uşor de depăşit odată cu ,mbogăţirea experienţei. 7n
mod concret/ aceştia "or trebui să analizeze dacă respecti"a sintagmă descrie corespunzător lucrul pe care doresc să#
l exprime/ iar apoi să caute o !ormulă originală/ nu să apeleze la cea mai ,ndem0nă "ariantă. 8u este un demers uşor/
şi presupune mult timp/ dar pe de altă parte/ utilizarea "ariantei EconsacrateF nu "a a"ea prea mare impact.
• Pri"iţi !iecare subiect ca pe un lucru nou/ particular & aceasta ,nseamnă ,n primul r0nd a nu cădea ,n capcana
scrierii după !ormulă/ respecti" după un tipar bine stabilit. %xistă/ ,ntr#ade"ăr/ tipuri de articole/ a căror elaborare
presupune respectarea unor principii de redactare şi reguli de construcţie5 aceasta nu ,nseamnă totuşi că toate
subiectele care se asemănă ,ntr#o anumită măsură trebuie să se con!ormeze unui tipar prestabilit5 ba c4iar unii
specialişti consideră că pentru a atrage ,n mai mare măsură atenţia/ reporterii ar trebui să conceapă şi să expună
subiectul ca şi cum ar !ace#o pentru prima dată. Probabil că situaţia optimă o reprezintă soluţia de compromis ,ntre
cele două extreme2 ,ncadrarea articolului ,ntr#o anumită tipologie să aibă doar rolul de a orienta şi a !acilita
redactarea EliberăF/ !ără restricţii/ a articolului/ aşa ,nc0t acesta să nu copieze pur şi simplu un model.
• ."eţi grijă cum utilizaţi cu"intele şi !razele la modă & limbajul are propria modă/ iar termenii la modă de"in
rapid clişee & şi uneori moti" de iritare pentru cititori. 7n consecinţă/ ,ncercaţi pe c0t posibil să !olosiţi propriile d"s
cu"inte şi !ormulări/ propriul ton/ nu urmaţi modelul majorităţii. .şa cum a!irmă manualul ziarului londonez :ailL
Telegrap42 E:acă sunteţi tentaţi să !olosiţi un cu"0nt pentru că toţi ziariştii ,n pas cu moda ,l utilizează/ atunci !ie
,nlocuiţi cu"0ntul/ !ie citiţi alte subiecte/ !ie găsiţi#"ă altă slujbăF
Armonizarea
Ctilul/ tonul şi ritmul articolului trebuie să se potri"ească cu subiectul tratat. 8u toate subiectele necesită o
abordare specială/ dar unele din ele trebuie tratate cu o atenţie particulară. Cele mai multe ast!el de subiecte sunt e"idente2
problemele de "iaţă şi de moarte/ de exemplu/ trebuie tratate cu seriozitate. (om prezenta ,n continuare c0te"a principii
directoare pentru situaţiile mai deosebite.
• .rticolele de acţiune şi mişcare trebuie scrise ,n timp real & 1imbajul şi construcţia trebuie să !ie ,nc4egate/
"erbele dinamice şi directe/ pre!erabil la diateza acti"ă5 propoziţiile nu trebuie să depăşească lungimea medie/ să !ie
stu!oase sau să !acă exces de epitete. .ici este "orba un pic şi de talentul literar al jurnalistului/ ,nsă acesta nu
trebuie să abuzeze de !igurile de stil/ ci doar să surprindă c0t mai bine ritmul şi tensiunea sau suspansul
e"enimentelor prezentate.
• 7n prezentarea unor e"enimente groaznice sau sumbre nu trebuie !ăcut exces de cu"inte & :eşi tentaţia ,n
cazul e"enimentelor extraordinare este aceea de a exagera şi a aloca un spaţiu mult mai amplu dec0t unei ştiri
EobişnuiteF/ este de pre!erat să lăsaţi e"enimentele respecti"e să "orbească de la sine. 6ai mult/ nu ,ncercaţi să
sporiţi dramatismul prin caracterizări de genul EsenzaţionalF/ EcutremurătorF/ EteribilF etc/ ci lăsaţi cititorul să
judece/ ,n baza unei descrieri c0t mai exacte.
B
• +morul trebuie abordat cu o deosebită atenţie & 6ajoritatea jurnaliştilor sunt de acord că e !oarte greu să scrii
umor & c4iar şi atunci c0nd situaţia ,n sine e amuzantă/ ca să nu mai "orbim de !ormele extreme ale umorului/ cum e
sarcasmul. :in păcate/ ca să scrii umor trebuie să ai talent2 dacă poţi să o !aci/ nu e ne"oie de ,n"ăţături/ dacă nu
poţi/ nici o ,n"ăţătură nu te poate ajuta. :e aceea/ manualele de jurnalism nu acoperă acest aspect. 7n măsura ,n care
există talent & şi asta nu o 4otăr0ţi d"s/ ci publicul & c0te"a s!aturi se "or do"edi utile ,n cazul abordărilor
umoristice. 7n primul r0nd/ glumele sunt mai amuzante atunci c0nd sunt ser"ite cu o mină serioasă5 nu exageraţi
totuşi/ şi nici nu abuzaţi cu subtilităţile/ pentru că riscaţi să nu !iţi ,nţeles2 nu uitaţi că "ă adresaţi marii mase a
indi"izilor/ şi nu "reunei elite intelectuale. C4iar dacă umorul este un atribut natural/ ,nnăscut/ trebuie totuşi să
lucraţi la ideile comice5 acestea trebuie !ormulate adec"at2 un singur cu"0nt ,n plus poate dăr0ma tot eşa!odajul pe
care aţi clădit IpoantaI de la !inal. 1ăsaţi umorul să#şi !acă loc ,n mod natural ,n text/ din comicul sau absurdul
e"enimentelor prezentate/ !ără a da senzaţia că este adus dina!ară.
8u trataţi niciodată cu umor/ şi nici măcar ,n mod detaşat/ un subiect care implică jignire/ supărare sau durere/
nici măcar atunci c0nd este "orba de inamicul public numărul 12 ar !i o do"adă de totală lipsă de sensibilitate şi un
gest lipsit de sens. 7n măsura ,n care există "reun element ,ntr#ade"ăr comic/ cititorii ,l "or obser"a oricum.
• .tunci c0nd scrieţi despre lucruri ce implică emoţii puternice/ este mai bine să sube"aluaţi/ dec0t să exageraţi
& aceasta nu ,nseamnă că trebuie să omiteţi !apte importante/ ci să adoptaţi o atitudine mai degrabă neutră/ e"it0nd
limbajul prin care se doreşte cu orice preţ crearea unui impact puternic. +n articol care ,ţi !r0nge inima prin !orţa
e"enimentelor are un e!ect mai mare dacă e redactat ,ntr#un limbaj nepretenţios2 ampli!ic0nd emoţiile prin stilul de
redactare/ se poate crea senzaţia de exagerare sau de arti!icial.
Eficienţa
:e c0te ori nu aţi a"ut oare impresia că citiţi coloane ,ntregi din ziare/ !ără a a!la ,nsă mai nimic ca in!ormaţie
brută- %i bine/ această te4nică de a scrie ,n patru#cinci r0nduri in!ormaţii ce pot !i !oarte bine prezentate ,ntr#unul singur
,şi are o explicaţie2 ,n secolul al S=S#lea şi o bună parte a secolului SS/ jurnaliştii din 6area Kritanie şi C+. erau plătiţi
,n !uncţie de numărul de r0nduri puse pe 40rtie. .cest gen total ine!icient a dispărut ,nsă o dată cu progresul mijloacelor
de comunicare şi/ odată cu acestea/ al jurnalismului ca disciplină. ;etribuirea ,n !uncţie de numărul de cu"inte este de
multă "reme considerată o metodă de a stimula oamenii să scrie prost. 7n plus/ suntem ,n prezent at0t de copleşiţi de
cantitatea in!ormaţiilor pe care le primim/ ,nc0t ne con!runtăm permanent cu problema raţionalizării spaţiului alocat
articolelor2 jurnaliştii trebuie să scrie c0t mai mult ,n c0t mai puţine cu"inte/ şi ,n cel mai scurt timp. =ată cate"a s!aturi
practice pentru a scrie e!icient2
• %"itaţi construcţiile de prisos & respecti" acele construcţii lente care a!ectează ritmul articolului/ de genul2 E7n
acelaşi timp/ putem obser"a că...F sau E7ntr#ade"ăr/ este binecunoscut !aptul că...F5 ele sunt utilizate ,n "orbirea
curentă pentru a da "orbitorului timp de g0ndire ,naintea !ormulării ideilor următoare/ şi de aceea/ sunt mai potri"ite
moderatorilor T( ,ntr#un talH#s4oD ,n direct/ dec0t jurnaliştilor
• :aţi !iecărei !raze şi propoziţii un sens & !iecare propoziţie sau !rază trebuie să conţină o nouă in!ormaţie/ sau
să reprezinte un element de legătură necesar ,n succesiunea logică a e"enimentelor prezentate. Tot ceea ce nu
,ndeplineşte acest rol trebuie eliminat.
• Ccrieţi !ără să "ă uitaţi pe notiţe & aceasta presupune ,n primul r0nd să a"eţi subiectul clar ,n minte5
respect0nd această recomandare/ "eţi obser"a că "eţi scrie mai rapid şi mai e!icient/ deoarece consult0nd notiţele
sunteţi tentat să introduceţi detalii mai puţin importante. =ar "eri!icarea datelor/ numelor şi ci!relor o puteţi !ace la
!inal.
• +tilizaţi cu economie citatele & :e multe ori ,n jurnalism citatele sunt !olosite pentru a umple spaţiul/ ,n
"reme ce rolul lor este cu totul altul2 ele trebuie !olosite doar atunci c0nd sunt comunicate in!ormaţii importante sau
c0nd a!irmaţiile "orbitorului pot da naştere la o serie de interpretări/ cititorul !iind lăsat să decidă singur. 6ai mult/
abandon0nd g4ilimelele/ jurnalistul poate !i mai e!icient dec0t sunt oamenii atunci c0nd "orbesc.
• Prelucraţi cu atenţie citatele atunci c0nd le scurtaţi & aici trebuie să ţineţi seama de e!ectele dezastruoase pe
care le poate a"ea trunc4ierea unui citat/ sau scoaterea acestuia din context5 dec0t să eliminaţi anumite pasaje din
citat din dorinţa de a economisi spaţiu/ modi!ic0nd ast!el sensul intenţionat de "orbitor/ mai bine renunţaţi la citat ,n
,ntregime şi utilizaţi propriile cu"inte.
• %"itaţi banalităţile/ remarcile e"idente/ puerile sau c4iar prosteşti & cum ar !i de exemplu E(iaţa unei c0ntăreţe
nu se rezumă la !lori/ petreceri şi o mulţime de admiratori2 o ade"ărată pro!esionistă are mai puţin timp liber dec0t
mulţi dintre noi/ oamenii obişnuiţi...F. 8u "ă simţiţi jigniţi/ ,n ,ncercarea de a scrie !raze de legătură şi a construi
1Q
paragra!e coerente/ se ,nt0mplă c4iar şi celor mai buni jurnalişti la primele "ariante5 important este să le identi!icaţi
şi să eliminaţi ,n momentul corectării.
• 8u ezitaţi să utilizaţi marcatori şi numerotări ,n cazul unor enumerări importante & c4iar dacă prezenţa
acestora poate părea ciudată ,ntr#un articol de ziar/ procedeul e !oarte util atunci c0nd e "orba de liste lungi din care
nu sunt permise omisiuni. +n exemplu !oarte bun este cel al documentelor necesare la ,n!iinţarea unei !irme/ sau
categoriile de licenţe şi autorizaţii necesare !uncţionării !irmelor etc.
• %"itaţi tautologiile sau !ormulările pleonastice & adică !olosirea unor expresiii care spun acelaşi lucru de două
ori5 printre cele mai !rec"ente exemple se numără2 Icondiţie necesar#I/ Ia cobor"t josI/ Iprintre unele din
obser"aţiile !ăcute se num#r#/0. 7n toate aceste situaţii/ nu e ne"oie dec0t de unul din cu"intele scrise cu litere
cursi"e/ ca să nu mai "orbim de !aptul că ele nu sunt corecte din punct de "edere ling"istic. %"itaţi de asemenea
expresiile !ără sens & respecti" acele asocieri incompatibile de genul2 Ipericol gra"I/ Iz"onuri necon!irmateI/
Iexagerat de alarmatI5 o categorie aparte o reprezintă utilizarea incorectă a adjecti"elor cu "aloare de superlati"
absolut/ sau care nu comportă grade de comparaţie2 oare c0t de des ,nt0lnim # inclusi" ,n presă # !ormulări de genul
Imai A cel mai adec"atI/ Imai A cel mai potri"itI/ I!oarte exageratI sau Icel mai grandiosI-R 7n calitate de oameni de
litere/ jurnaliştii trebuie să dea do"adă ,n primul r0nd de cunoaşterea şi utilizarea adec"ată a limbii.
• 8u repetaţi lucruri pe care deja le#aţi a!irmat & această tendinţă se mani!estă ,n principal atunci c0nd este
"orba de citate/ ca ,n exemplul următor2 1utorit#ţile neag# cu %ehemenţ# posibilitatea unui atentat. Purt#torul de
cu%"nt al 2inisterului de 3nterne a declarat4 0nici nu poate fi %orba de acţiunea unei grup#ri teroriste0.
3. Conceperea şi elaborarea articolului
Contrar a ceea ce cred necunoscătorii/ elaborarea unui text jurnalistic implică mult mai mult dec0t redactarea
acestuia2 scrierea propriu#zisă a articolului este doar o etapă dintr#o succesiune logică complexă ce cuprinde numeroase
acti"ităţi. Pentru a uşura munca jurnaliştilor/ 1en ;eed de la ET4e OregonianF
11
a creat un sistem menit să ajute reporterii
să gestioneze in!ormaţiile numeroase si dezordonate5 sistemul/ denumit KlacH Kox/ ,i ajută pe aceştia să sorteze si să
ordoneze in!ormaţiile in !uncţie de priorităţi. 7n cadrul său/ ansamblul acti"ităţilor este sintetizat in patru etape principale/
prezentate sc4ematic in continuare2
1. Plani!icarea sau conceperea articolului cuprinde2
# căutarea in!ormaţiilor
# colectarea in!ormaţiilor
# conturarea ,ntrebărilor şi clari!icărilor necesare
# realizarea inter"iurilor & dacă este cazul
# sortarea in!ormaţiilor
2. Cistematizarea in!ormaţiilor
# ce comunică in!ormaţia respecti"ă-
# ce ,nseamnă e!ecti" in!ormaţia ce urmează a !i transmisă-
# care este semni!icaţia in!ormaţiei-
# care "a !i titlul articolului-
# cum "a arăta intro#ul-
# ,n ce context apare in!ormaţia respecti"ă & de ce e"enimente sau in!ormaţii este legată aceasta-
# de ce ar interesa pe cine"a in!ormaţia respecti"ă-
# pe cine interesează e!ecti" in!ormaţia-
# cum poate !i relatată rapid in!ormaţia/ ,n aşa !el ,nc0t să primească atenţia cu"enită-
3. %tapa de aprobare
# expuneţi succint editorului conţinutul articolului
# prezentaţi editorului titlul articolului
# susţineţi#"ă punctul de "edere dacă este ne"oie
. %tapa redactării propriu#zise
# odată ce a"eţi un intro/ stabiliţi succesiunea logică a prezentării !aptelor2 imaginaţi organizarea şi
construcţia articolului
11
DDD.journalism.org
11
# scrieţi !ără ,ntreruperi/ menţineţi ritmul & pentru a con!eri cursi"itate si coerenţă textului2 "ă puteţi
,ntoarce la !inal pentru a !ace modi!icări şi corectări
# pe măsură ce scrieţi/ ,ntrebaţi#"ă periodic ,n ce măsură interesează in!ormaţiile prezentate şi pe cine ar
putea interesa
# c0nd terminaţi de scris articolul/ ,ncepeţi corectarea/ elimin0nd in primul r0nd cu"intele si propoziţiile de
prisos
# la ultima lectură/ imaginaţi#"ă că sunteţi un cititor nu tocmai interesat de subiect/ si "edeţi dacă articolul
este ,n măsură să "ă sc4imbe părerea
Oricare ar !i tipul articolului pe care urmează să ,l scrieţi/ este necesar ca ,nainte de a ,ncepe redactarea propriu#
zisă & respecti" in !aza de conceptualizare & să răspundeţi la trei ,ntrebări/ după cum urmează2
• Care este publicul ţintă/ respecti" potenţialii cititori ai textului- .ici jurnalistul "a trebui să ţină seama
,n primul r0nd de speci!icul publicaţiei & dacă aceasta este specializată sau generală & şi bine,nţeles de
tipul articolului.
• Care sunt in!ormaţiile obiecti"e de care au ne"oie cititorii/ pentru a#şi !orma propria opinie- :e
exemplu/ ,n cazul ,n care articolul se re!eră la o lege nou adoptată/ jurnalistul "a trebui să#şi pună
problema dacă cetăţenii ,nţeleg & ,n baza in!ormaţiilor primite & ,n ce mod ,i "a a!ecta respecti"a lege. O
altă c4estiune ce trebuie a"ută ,n "edere tot aici este obiecti"itatea2 jurnalistul trebuie să prezinte !aptele
de o asemenea manieră ,nc0t să nu in!luenţeze cititorul/ ci să#l lase să#şi !ormeze propria opinie.
• Ce in!ormaţii şi ce conexiuni lipsesc- :e exemplu2 5um poate fi f#cut# leg#tura )ntre cititorii rom"ni $i
pr#bu$irea dolarului pe pieţele 678 5um %or fi afectaţi rom"nii de sc#derea cursului dolarului8 etc.
.ceastă abordare are o serie de a"antaje2 ,n primul r0nd/ determină jurnalistul să ia ,n considerare
speci!icul şi tipologia publicului ţintă5 ,n altă ordine de idei/ ea are drept rezultat reconsiderarea şi re#
e"aluarea surselor de in!ormaţii utilizate.
3.1. Organizarea şi construcţia articolului
%xistă numeroase modalităţi reuşite de a organiza materialul in!ormaţional ,ntr#un text jurnalistic/ la !el cum
există numeroşi jurnalişti !oarte buni/ !iecare cu stilul său propriu/ care ,l particularizează şi ,l indi"idualizează ,n raport
de colegii săi de breaslă. .şa cum nu există o reţetă unică de a scrie/ sau un stil unic de redactare/ nu putem "orbi de o
singură modalitate de a structura textul jurnalistic5 totuşi/ marea majoritate a pro!esioniştilor este de acord că cea mai
e!icientă & şi/ ,n consecinţă/ cea mai răsp0ndită & modalitate de structurare a in!ormaţiei este aşa#numita piramidă
răsturnată. %a desemnează procedeul prin care elementele materialului sunt aşezate ,n ordinea descrescătoare a
importanţei şi a interesului suscitat. +rm0nd această EreţetăF/ articolul curge ,n mod natural/ aşa ,nc0t nici nu#ţi dai seama
c0nd ajungi la !inal. Cună simplu/ şi ,n general aşa şi este/ dar/ din păcate ea se aplică ,n special articolelor de ştiri/ limitate
ca ,ntindere şi complexitate.
Problemele construcţiei apar ,n cazul articolelor care sunt mai ,ntinse şiAsau mai complexe/ dar şi la articolele
care nu au o structură narati"ă clară/ o succesiune cronologică a e"enimentelor & inclusi" cele de ştiri. .rticolele de tip
feature sunt şi ele mai di!icil de construit/ pentru că adesea implică o mulţime de teme şi abordări di!erite2 unele pasaje par
să se potri"ească ,n mai multe locuri din articol/ ,n "reme ce altele par să nu se potri"ească nicăieri. :i!icultăţile decurg de
regulă din necesitatea de a prezenta aspecte !oarte di!erite/ păstr0nd totuşi la !inal o imagine de ansamblu coerentă.
O construcţie corespunzătoare presupune ,n primul r0nd o trecere ,n re"istă a in!ormaţiilor de care dispunem/
urmată de stabilirea naturii acestora/ apoi !ormarea unei imagini de ansamblu şi determinarea e!ectelor pe care dorim să le
obţinem5 ,n continuare este necesară stabilirea elementelor importante şi a celor inutile/ a mărimii şi !ormei elementelor pe
care decidem să le păstrăm/ şi/ nu ,n ultimul r0nd/ alegerea modului ,n care trebuie aşezate ,n text pentru a obţine o
structură armonioasă.
7n ceea ce pri"eşte ştirile/ una din metodele cele mai !rec"ente & aproape o normă ,n jurnalismul modern & este
modelul 9--:& con!orm căruia/ o ştire trebuie să răspundă ,n mod obligatoriu la o serie de ,ntrebări2 cine8& ce8& c"nd8&
unde8& de ce8& cum8. %a ,şi trage numele de la iniţialele termenilor who8& what8& when8& where8& why8& cărora li se
adaugă how8.
.cest binecunoscut model/ elaborat ,n !orma piramidei răsturnate/ ,i ajută pe jurnalişti să organizeze conţinutul/
elementele ştirii/ ,n ordinea descrescătoare a importanţei lor. 7ntrebările de mai sus nu sunt ,nsă egale ,ntre ele ca "aloare.
Primele patru/ respecti" cine8& ce8& c"nd8& unde8& sunt cele mai comune elemente ale ştirii/ ,n "reme ce de ce8 si cum8
sunt mai di!icil de elaborat. Cea mai importantă din primele patru este ce8& respecti" acţiunea ,n sine/ !iind urmată
,ndeaproape de cine8/ şi apoi de unde8 şi c"nd8. .ceastă ierar4izare este "alabilă ,n majoritatea cazurilor/ dar nu
12
,ntotdeauna5 un bun jurnalist "a trebui să discearnă situaţiile ,n care ordinea se sc4imbă/ elabor0nd articolul ,n mod
corespunzător. 1a r0ndul său/ ordinea importanţei celor şase elemente depinde de ,nsăşi natura e"enimentului/ dar şi de
ung4iul de abordare a subiectului ales de jurnalist.
Că urmărim ,n continuare c0te"a exemple ,n care ordinea importanţei elementelor ştirii se modi!ică. :e
exemplu/ ,n !ormularea Periculosul terorist responsabil de atentatul de acum dou# s#pt#m"ni a fost prins de forţele
speciale )n aceast# dimineaţ# accentul cade ,n mod e"ident pe răspunsul la cine8& nu la ce8. .lteori/ accentul este pus
c4iar pe elementele considerate secundare5 aceasta se ,nt0mplă !oarte !rec"ent ,n cazul e"enimentelor comune sau care se
repetă/ aşa ,nc0t jurnalistul trebuie să găsească un element de di!erenţiere/ de indi"idualizare/ care să con!ere prospeţime
şi interes ştirii. =ată de pildă2 ;#tul# de abuzurile $i %iolenţa soţului alcoolic& o femeie $i-a pus cap#t zilelor. 7n acest
exemplu accentul cade e"ident pe răspunsul la ,ntrebarea de ce8& c4iar dacă şi răspunsul la ,ntrebarea ce8 este unul
dramatic2 o sugerează c4iar maniera ,n care debutează articolul/ respecti" topica aleasă de autor/ care plasează ,n prim
plan moti%ul ce a generat un asemenea gest disperat.
7n sc4imb/ ,n !ormularea următoare/ jurnalistul doreşte să atragă atenţia asupra modului cum s#a petrecut un
anumit e"eniment2 ,ezacti%"nd sistemul de securitate al 2uzeului +aţional cu ajutorul unei tehnologii foarte sofisticate&
un sp#rg#tor a reu$it s# fure patru tablouri celebre aparţin"nd lui <embrandt.
1ista ,ntrebărilor nu este şi nici nu trebuie să !ie exa4usti"ă/ un bun jurnalist trebuind să răspundă la orice
,ntrebare pe care şi#o poate pune cititorul parcurg0nd ştirea. :acă ,nsă/ din di!erite moti"e & din care cel mai !rec"ent este
documentarea insu!icientă & jurnalistul nu reuşeşte să răspundă la "reo ,ntrebare/ atunci este mai bine să introducă o
menţiune re!eritoare la aceasta/ dec0t să o ignore pur şi simplu2 +u se cunosc )nc# autorii atentatului& acesta nefiind
re%endicat p"n# )n prezent de nici o grupare terorist#( cea mai probabil# ipotez# este aceea c#... 7n cazul ,n care există
,ntrebări ce răm0n !ără răspuns şi nu este precizat nici un moti" al acestei omisiuni/ e posibil ca cititorul să se simtă
!rustrat şi să abandoneze lectura.
Cu toate acestea/ cele mai multe articole de ştiri răspund cu precădere la cele patru ,ntrebări de bază/ acestea
!iind completate ,nsă !rec"ent şi de celelalte două & respecti" cum8 şi de ce- & sau de "ariante ale lor cum ar !i )n ce
)mprejur#ri8 sau )n urma c#rui fapt8 3i aceasta nu din lipsă de in!ormaţii su!iciente sau din ignoranţa jurnalistului/ ci pur
şi simplu pentru că ,n logica relatării unui e"eniment/ răspunsurile la aceste ,ntrebări sunt de regulă su!iciente. 6ai mult/
să nu uităm că un articol de ştiri trebuie să se caracterizeze prin concizie şi că el este supus unor restricţii at0t de spaţiu c0t
şi de timp/ aşa ,nc0t concentrarea asupra acestor ,ntrebări este nu doar justi!icată/ ci absolut necesară.
;e"enind la piramida r#sturnat# sau in"ersată/ caracteristica principală a acesteia & de unde ,şi trage de alt!el şi
denumirea & este că partea cea mai importantă/ mai nouă/ mai inedită sau mai !rapantă a articolului este condensată la
,nceputul textului. Toate celelalte detalii care completează conţinutul ştirii "or !i prezentate ulterior/ ,n cadrul paragra!elor
de dez"oltare. 7ntr#o asemenea structură/ primul paragra!/ denumit intro sau lead
=>
este cel mai important/ concentr0nd
in!ormaţia esenţială. Piramida răsturnată şi#a do"edit utilitatea ,n mod practic/ experienţa demonstr0nd că ea este cea mai
e!icientă modalitate de organizare a materialului in!ormaţional. +n a"antaj esenţial al acestei structuri este acela că poţi
modi!ica/ reduce şi c4iar elimina anumite pasaje sau paragra!e de dez"oltare/ merg0nd p0nă la intro & practic singurul
element ireductibil al ştirii.
Paragrafele de dez%oltare se succed intro#ului şi au !ie rolul de a o!eri precizări despre in!ormaţiile enunţate ,n
primul paragra!/ !ie de a aduce date noi/ ce nu au mai !ost menţionate p0nă la acel moment. %le pot & şi adesea c4iar
trebuie & să o!ere informaţii de bac*ground/ respecti" acele date care alcătuiesc contextul unui !apt2 e"enimente
precedente/ consecinţe potenţiale/ ,nt0mplări similare/ semni!icaţia şiAsau ineditul anumitor acţiuni/ modul ,n care se
,ncadrează ,ntr#un şir de e"enimente asemănătoare sau/ dimpotri"ă/ contrastante.
8umărul de paragra!e nu este unul impus/ el depinde de importanţa şi complexitatea e"enimentului relatat.
+nele texte pot conţine un singur paragra! de dez"oltare/ dacă el e su!icient pentru a epuiza conţinutul subiectului tratat5
,nsă/ cel mai adesea/ ştirile necesită mai multe paragra!e de dez"oltare/ construite pe principiul maximum de informaţie cu
minimum de mijloace& respecti" ,n cazul presei scrise & cu minimum de cu%inte.
O regulă de bază ,n jurnalism & din păcate nu şi ,n ţara noastră & este aceea că !iecare paragra! se identi!ică cu o
idee. +n text bine ,mpărţit ,n paragra!e este mai uşor perceput de cititor. <ără a !i o regulă/ aceasta ,nseamnă că un alineat
cuprinde ,n principiu una#două !raze/ şi nu mai multe. 7n !iecare paragra! trebuie pus un accent logic2 un cu"0nt sau o
sintagmă & de regulă substanti"e şiAsau "erbe puternice & trebuie să !ocalizeze atenţia. 7n presa scrisă/ ele trebuie aşezate
la ,nceputul !razei sau al paragra!ului/ ,n "reme ce ,n audio"izual/ locul lor este de regulă la s!0rşit.
+n aspect !oarte important de care trebuie ţinut cont atunci c0nd redactăm corpul articolului se re!eră la
lungimea !razelor şi a paragra!elor. 7n primul r0nd/ ,n presa scrisă nu se admit !raze lungi5 aceasta nu ,nseamnă că !razele
trebuie ştanţate/ ba c4iar dimpotri"ă/ nu este indicat ca ele să aibă lungimi egale/ pentru că acest lucru răpeşte din
dinamismul textului. :e regulă/ primul paragra! este mai lung/ pentru simplul moti" că aspectele esenţiale ale unui
12
+nii autori/ precum 1uminiţa ;oşca/ pre!eră utilizarea termenului EleadF # preluat direct din limba engleză
13
e"eniment nu pot !i surprinse de regulă ,n două#trei cu"inte & iar ,n ast!el de situaţii este bine ca !raza a doua să !ie ce"a
mai scurtă. 6ai mult/ specialiştii recomandă alternarea !razelor lungi cu cele scurte2 o succesiune de !raze lungi este
monotonă/ greoaie şi ,mpiedică cititorul să perceapă uşor mesajul/ ,n "reme ce o succesiune de propoziţii sau !raze scurte
dă senzaţia de sacadare sau su!ocare a discursului. .ceeaşi regulă este "alabilă şi pentru mărimea paragra!elor. +nele "or
a"ea accente mai puternice ,n logica redactării şi "or !i mai ample5 altele "or !i mai şterse şi/ ,n consecinţă/ mai scurte.
.rticolul ideal realizează o alternanţă a paragra!elor EtariF/ mai lungi/ cu cele EşterseF/ mai scurte.
Toate aceste reguli pot !i rareori aplicate ,n practică/ pentru simplul moti" că ceea ce primează este ,ntotdeauna
conţinutul. =maginaţi#"ă cum ar !i dacă ar exista tipare prestabilite/ standard pentru !iecare specie jurnalistică şi pentru
!iecare tip de in!ormaţie/ şi toate articolele ar arăta la !el. :in !ericire acest lucru este practic imposibil/ pentru că
jurnalismul nu este ştiinţă exactă2 dincolo de anumite reguli de bază pe care trebuie să le respecte/ textul jurnalistic stă sub
semnul talentului/ personalităţii şi stilului propriu !iecărui jurnalist.
+nul din principiile de bază ,n construirea articolului impune ca jurnalistul să pro!ite la maxim de oportunităţile
narati"e ale storL#ului & lucru care/ din păcate/ doar rar se ,nt0mplă ,n realitate. 7n ciuda !aptului că se consideră ade"ăraţi
EmenestreliF ai lumii contemporane/ "arianta modernă a po"estitorilor de odinioară/ ,n majoritatea cazurilor jurnaliştii nu
spun o po"este/ nu relatează un storL/ ci ,ntocmesc rapoarte/ procese#"erbale monotone sau c4iar plictisitoare. 8u este ,nsă
obligatoriu ca toate rapoartele să !ie plictisitoare/ aşa cum nici toate storL#urile nu sunt interesante. 7nsă distincţia )ntre
story $i raport este cea care de!ineşte şi re!lectă ,n mod determinant at0t aşteptările cititorilor/ c0t şi modul de elaborare a
articolului. Tocmai de aceea sunt puţine articolele care pe bună dreptate ,şi merită titlul de storL/ c4iar dacă exact acesta
este dezideratul cititorilor.
Care sunt deci di!erenţele ,ntre raport şi storL şi cum pot !i utilizate pentru a obţine a"antaje strategice- 7n
general/ specialiştii ,n mass#media spun că publicul citeşte din două mari considerente2 ne"oia de in!ormare şi ne"oia de
experienţă. %i bine/ din acest punct de "edere/ putem spune că raportul transmite in!ormaţii/ ,nsă storL#ul !ace mai mult
dec0t at0t2 el creează experienţa. ;aportul trans!eră cunoştinţe/ ,n "reme ce storL#ul transportă cititorul dincolo de limitele
timpului/ spaţiului şi imaginaţiei. ;aportul ne arată/ ne indică contextul5 storL#ul ne poartă acolo.
3i pentru că di!erenţa este cel mai bine ilustrată de exemple/ "om prezenta la concret cum sună un raport şi/
respecti" un storL5 raportul arată ast!el2 EConsiliul de administraţie al CC Cantos C. se "a ,ntruni joi pentru a per!ecta
detaliile contractului de "0nzare a ,ntreprinderiiF/ ,n "reme ce storL#ul arată ,n !elul următor2 TTE1ăsaţi 1Q QQQ de oameni
şomeri şi nici nu "ă pasăF a apucat să strige reprezentantul angajaţilor ,nainte de a !i t0r0t a!ară de către agenţii de pazăUU.
=nstrumentele utilizate de către raport şi storL sunt/ la r0ndul lor/ nuanţate2 de exemplu/ ,n "reme ce ,ntr#un raport citatul
este principalul instrument ce con!eră prospeţime şi dinamism textului/ ,ntr#un storL/ locul său este luat de către dialog/
acesta din urmă !iind nu doar mai realist/ ci şi mai sugesti".
:i!erenţele ,ntre cele două modalităţi de relatare apar şi prin raportare la modelul $M#O5 ast!el/ ,n cazul
raportului/ elementele principale ale ştirii sunt EimobilizateF din punct de "edere temporal/ pentru ca cititorul să poată
parcurge şi ,nţelege conţinutul. .ceste elemente pot !i potenţate şi nuanţate/ ast!el ,nc0t raportul să se trans!orme ,n storL/
prin introducerea dimensiunii temporale şi prin dez"oltarea de personaje. ;emarcaţi di!erenţele de nuanţă ce inter"in ,n
cadrul acestui proces de trans!ormare2 ele "or să spună că jurnalismul nu ,nseamnă numai relatare obiecti"ă/ neutră &
aceasta este o condiţie necesară/ dar nu ,ntotdeauna su!icientă & ci uneori/ un minim aport literar pentru a atrage atenţia/
pentru a capti"a cititorul2
# 5ine8 de"ine Personaj
# 5e8 de"ine 1cţiune
# 6nde8 de"ine 5adrul de desf#$urare
# 5"nd8 de"ine 5ronologia e%enimentelor
# ,e ce8 de"ine 5auzalitate
# 5um8 de"ine Proces& respecti" mod de desf#$urare
+na dintre cele mai importante sarcini ale jurnalistului este să identi!ice şi să distingă situaţiile ,n care trebuie să
scrie un storL şi cele ,n care trebuie să scrie un raport/ iar acest lucru ţine/ ,n principal/ de !lerul său/ de abilitatea de a intui
un storL ,n spatele unei ştiri. +n storL presupune o construcţie literară a !irului narati" ,n care regăsim expoziţia/ intriga/
des!ăşurarea acţiunii/ punctul culminant şi deznodăm0ntul. .ceasta ,nseamnă o ,mbinare a stilului reportericesc cu te4nici
literare/ cum ar !i scenele de decor/ detalii ce conturează caractere/ dialoguri/ di!erite ung4iuri de abordare şiAsau puncte de
"edere. Cu alte cu"inte/ pentru a trans!orma un simplu raport ,ntr#un storL/ jurnalistul trebuie să de"ină po"estitor.
Organizarea şi construirea articolului/ respecti" structurarea propriu#zisă a acestuia ridică uneori probleme c4iar
şi celor mai buni şi mai experimentaţi reprezentanţi ai breslei. .desea ne trezim că deşi a"em un storL complet/ cunoaştem
succesiunea e"enimentelor şi dispunem de in!ormaţii precise/ nu suntem totuşi capabili să găsim o modalitate de a le
organiza ,ntr#un ansamblu coerent. Tocmai de aceea "om prezenta ,n continuare cele mai utile practici sintetizate de
1
literatura de specialitate ,n direcţia !acilitării construcţiei şi organizării textului jurnalistic. .şa cum se ,nt0mplă ,n mod
!rec"ent ,n jurnalism/ acest sistem nu reprezintă o reţetă uni"ersal "alabilă ce trebuie urmată cu stricteţe5 ,nsă aplic0ndu#le/
cu siguranţă "eţi a"ea ocazia să constataţi şi să apreciaţi utilitatea multora dintre ele2
• <aceţi o listă cu ideile pe care doriţi să le transmiteţi publicului
• Ctabiliţi care dintre acestea ar trebui aşezate la ,nceputul articolului şi care ar trebui plasate la !inal
• =ncercaţi să anticipaţi posibilele ,ntrebări pe care le#ar putea ridica cititorii. .ranjaţi aceste ,ntrebări ,n ordinea ,n
care credeţi că "or apărea.
• %"aluaţi importanţa şi oportunitatea utilizării citatelor disponibile
• N0ndiţi storL#ul ca !iind alcătuit din capitole sau secţiuni
• Cortaţi ideile c4eie ,n secţiuni şi organizaţi acest secţiuni ,ntr#o succesiune logică
• O!eriţi ,n intro in!ormaţii de natură să incite interesul şi & !oarte important & să dea naştere la ,ntrebări ,n r0ndul
cititorilor.
• ;ăspundeţi la posibilele ,ntrebări de o asemenea manieră/ ,nc0t răspunsurile să genereze noi ,ntrebări/ menţin0nd
"ie curiozitatea cititorilor p0nă la !inal.
• %laboraţi posibile "ariante ale titlului ,ncă din !aza de debut al procesului de redactare/ pentru a putea cristaliza
tema sau ideea centrală
• %laboraţi o primă "ariantă de intro. Celectaţi ,ntre trei şi cinci din ideile principale şi ,n acelaşi timp/ elaboraţi un
posibil !inal pentru articolul d"s.
• ;edactaţi & c0t de repede posibil & zece#cincisprezece "ariante de intro.
• ;edactaţi & c0t de repede posibil & zece#cincisprezece "ariante de !inal2 odată ce ştiţi unde "reţi să ajungeţi/ s#ar
putea să descoperiţi mai uşor cum să ajungeţi acolo.
• .locaţi un anumit timp pentru redactarea propriu#zisă2 c0nd acesta a expirat/ e"aluaţi stadiul ,n care aţi ajuns cu
articolul
• Căutaţi o ordine normală pentru storL#ul d"s/ ţin0nd cont de speci!icul acestuia5 o asemenea ordine normală poate
!i de tip narati"/ cronologic/ piramidal/ de tip problemă#soluţie sau ,ntrebare#răspuns/ de tip inter"iu etc. %senţial
este ca textul să curgă/ să aibă coerenţă logică
• Consultaţi#"ă cu editorul/ pentru a a!la dacă punctul său de "edere coincide cu al d"s5 p0nă la acest moment "ă
"eţi !i !ormat o imagine coerentă asupra organizării materialului pentru a o putea prezenta editorului/ şi "eţi putea
totodată integra e"entualele sugestii ale acestuia.
• =maginaţi storL#ul sub !orma unei diagrame alcătuită din blocuri compacte/ de exemplu sc4itaţi un copac ale cărui
ramuri sunt principalele părţi sau idei ale articolului.
• Organizaţi lista conţin0nd ideile principale ,n trei categorii/ corespunz0nd celor trei părţi principale ale articolului2
introducere/ cuprins şi ,nc4eiere.
• .tunci c0nd a"eţi probleme cu ordonarea ideilor şi a paragra!elor/ elaboraţi !iecare parte separat pe o bucată de
40rtie/ şi apoi rotiţi bucăţile respecti"e ,n di"erse aranjamente pentru a putea stabili ordinea optimă.
3.2. Principii de compoziţie
.şa cum am mai spus/ procesul redactării textului jurnalistic nu se rezumă exclusi" la scrierea propriu#zisă a
articolului/ ci este o acti"itate extrem de complexă & sau/ mai bine zis/ un ansamblu de acti"ităţi & de la identi!icarea
surselor şi culegerea in!ormaţiilor şi p0nă la "eri!icarea acurateţii acestora/ corectarea şiAsau rescrierea & parţială sau c4iar
integrală & a textului. 7n cadrul acestui ansamblu/ plani!icarea şi organizarea articolului reprezintă o parte !oarte
importantă/ ce se g4idează după reguli şi principii bine de!inite. 7n ceea ce pri"eşte principiile de construcţie sau de
compoziţie/ specialiştii sunt de acord asupra c0tor"a linii directoare esenţiale pentru o construcţie coerentă şi ,nc4egată2
• .legeţi un !ormat potri"it şi menţineţi#l de#a lungul ,ntregului articol & alegerea trebuie !ăcută ,n principal
,n !uncţie de specia jurnalistică abordată/ de cantitatea in!ormaţiilor/ de spaţiul a"ut la dispoziţie/ şi de tipul
articolului & general sau specializat. .ceastă acti"itate se aseamănă !oarte mult cu munca ar4itectului2 articolul
este construit pe un sc4elet proiectat ,n detaliu ,n prealabil & aceasta nu ,nseamnă că el nu mai poate !i re"izuit
pe parcurs5 ,n această etapă jurnalistul "a g0ndi/ măcar orientati"/ !orma articolului/ includerea e"entualelor
imagini/ tabele sau gra!ice/ numărul de paragra!e şi c4iar lungimea medie a acestora.
• <aceţi paragra!ul unitatea de compoziţie a textului & urmăriţi succesiunea logică a e"enimentelor şi aşezaţi
!iecare idee rele"antă ,ntr#un paragra!. :acă prezentaţi mai multe idei ,ntr#un singur paragra!/ cititorului s#ar
putea să#i scape importanţa cu"enită !iecăreia5 in"ers/ dacă dez"oltaţi o idee pe mai multe paragra!e/ s#ar putea
1$
ca textul să de"ină deşirat/ să#şi piardă consistenţa internă5 ,n ambele cazuri ,nsă/ rezultatul "a !i acelaşi2
cititorul "a a"ea di!icultăţi ,n urmrirea succesiunii logice şi nu "a reuşi să decodi!ice corect mesajul pe care "reţi
să#l transmiteţi. 7ncercaţi să nu scrieţi paragra!e !oarte lungi sau !oarte scurte2 moderaţia şi ordinea sunt
cu"intele#c4eie.
• 1ucraţi !iecare aspect al articolului pe r0nd şi apoi !aceţi legăturile ,ntre blocuri c0t mai natural cu putinţă &
nu săriţi de la un !ragment al storL#ului la altul/ pentru că produce con!uzie/ şi se pierde succesiunea logică a
e"enimentelor5 luaţi !iecare aspect separat şi expuneţi#l c0t mai clar. Odată construite paragra!ele/ asiguraţi#"ă
că !iecare are o relati"ă independenţă şi că "ă puteţi mişca de la unul la altul !ără a apela la prea mulţi conectori/
mai ales de tip ad"ersati"2 E,nsăF/ E,ntre timpF/ EdarF sau EtotuşiF.
• %"itaţi !razele lungi si EdeşirateF & !razele !oarte lungi şi complexe pot crea la un moment dat di!icultăţi
cititorului ,n desci!rarea sensului transmis5 de asemenea/ este recomandată e"itarea !razelor !ormate din două
propoziţii de tipul principală#subordonată2 ast!el de succesiuni creează senzaţia de monotonie şi reduc "italitatea
textului5 acelaşi lucru se ,nt0mplă şi ,n cazul enumerărilor ample2 ,n acest caz/ elementele enumerării ,şi pierd
din importanţă/ put0nd de"eni nu doar monotone/ ci de#a dreptul plictisitoare
• %xprimaţi ideile concurente ,ntr#o !ormă similară şi nu despărţiţi niciodată cu"intele asociate ,ntre ele &
construcţiile paralele permit cititorului să recunoască mai uşor similitudinile de conţinut şi de !uncţii/ aşa că
paralelismele ,nlesnesc ,nţelegerea mesajului5 ,n acelaşi scop/ ,ncercaţi ,ntotdeauna să alăturaţi sau să !aceţi
asocieri de cu"inte ,nrudite ca semni!icaţie & ele nu numai că !acilitează lectura/ dar au şi rolul de a ,ntări sau
acentua aspectul descris
• +tilizaţi cu precădere diateza acti"ă şi !orma a!irmati"ă & diateza acti"ă este mai directă dec0t cea pasi"ă/
con!erind ,n acelaşi timp/ "italitate şi dinamism textului5 ,n ceea ce pri"eşte !orma "erbului/ negati"ul se
recomandă a !i !olosit doar pentru a nega o acţiune şi pentru a realiza o antiteză2 exemple de genul Enu puţini
sunt cei care consideră...F complică inutil textul5 asta ca să nu mai "orbim de negaţiile multiple de genul Enu
puţini sunt aceia care nu concep o asemenea perspecti"ă nici ,n ruptul capuluiF.
• +tilizaţi un limbaj concret/ speci!ic/ particular şi eliminaţi cu"intele de prisos & cea mai sigură modalitate
de a capta atenţia cititorului este să "ă adresaţi la concret/ iar ,n acest sens/ cu"intele cărora le pot !i asociate
imagini au cel mai puternic e!ect5 abstracţiunile creează ambiguitate/ neclarităţi/ şi uneori/ c4iar con!uzii. %"itaţi
de asemenea/ să scrieţi doar de dragul de a umple c0t mai multe r0nduri2 dacă o !rază de cincisprezece cu"inte
poate !i exprimată ,n doar zece cu"inte/ alegeţi cea de#a doua "ariantă/ alt!el riscaţi să plictisiţi cititorii.
• 7n rezumate & şi ,n general ,n interiorul paragra!elor & este bine să utilizaţi un singur timp "erbal.
• %"idenţiaţi clar şi c4iar numiţi principalele părţi ale articolului & toate articolele de calitate sunt structurate
pe blocuri mari de genul introducere/ cuprins/ ,nc4eiere/ şi c4iar ,n textele ce par să curgă uni!orm de la un
capăt la altul/ poate !i identi!icată o asemenea !undaţie pe care au !ost construite. 6ai mult/ atunci c0nd
delimitarea este e"identă/ este bine ca părţile componente să !ie e"idenţiate ,n mod explicit cu ajutorul
subtitlurilor/ pentru că ast!el/ cititorul asimilează şi reţine mai bine conţinutul. Cpecialiştii susţin că tocmai
această transparenţă a structurii reprezintă unul din moti"ele pentru care reţinem mai uşor "ersurile c0ntecelor
sau poeziile.
1a ,nceputurile jurnalismului/ redactorilor c4iar li se cerea să predea alături de articolul ,n sine/ şi o "ersiune
structurată a acestuia5 moti"ul este !oarte simplu2 atunci c0nd jurnalistul nu poate realiza o asemenea
structurare/ ,nseamnă de !apt că nu este capabil să discearnă părţile din cadrul ,ntregului & ceea ce reprezintă un
semn e"ident de dezorganizare. 6ai mult/ ,n această situaţie/ există şanse considerabile ca cititorul să nu
,nţeleagă corect mesajul/ să ,l perceapă drept con!uz/ neclar.
Ctructurarea articolului de"ine absolut necesară mai ales atunci c0nd acesta atinge o lungime considerabilă.
:e alt!el/ acest lucru este "alabil şi ,n beletristică2 atunci c0nd o po"este e"oluează spre nu"elă/ ea poate !i & şi
de regulă/ c4iar este & strucutrată pe capitole5 similar/ c0nd trecem la un gen mai amplu cum este romanul/ este
bine ca acesta să !ie structurat pe capitole şi/ ,n !uncţie de complexitatea sa/ pe subcapitole. %ste recomandat să
realizaţi această structurare/ c4iar dacă ea nu este publicată/ pentru că "ă ajută la organizarea ideilor şi implicit/
la sporirea coerenţei textului
1'
. Paragra!ul introducti" sau intro#ul
.1. Conceperea şi elaborarea intro-ului
=ntro#ul sau paragra!ul de debut este cel mai important paragra! al articolului2 ,i poate determina pe cititori să
citească articolul p0nă la capăt sau să#l abandoneze rapid ,n !a"oarea altuia. 3i "or !ace acest lucru !ără să stea pe g0nduri2
cel mai adesea/ ziarele sunt citite rapid de către indi"izi ce au puţin timp pentru lectură/ ,n locuri şi condiţii improprii
relaxării precum mijloace de transport/ maşini/ birouri/ pe stradă. .şa că este !oarte posibil ca/ dacă primul paragra! nu le
captează atenţia/ să nu mai ajungă la al doilea.
.r !i o exagerare totuşi să spunem ca lectura unui articol depinde exclusi" de calitatea intro#ului. %xistă şi alţi
!actori2 un titlu bun ,i "a determina pe cititori să ajungă dincolo de intro/ la !el cum interesul pentru subiectul tratat incită
la lectură independent de calitatea intro#ului. 7nsă jurnalistul nu ştie niciodată dinainte care sunt aceşti !actori/ şi rareori ,i
poate in!luenţa/ aşa ,nc0t cea mai sigură modalitate de a !ace cititorul să treacă dincolo de intro este să redacteze unul bun.
Conceperea intro#ului este de multe ori cea mai di!icilă etapă a procesului de redactare. =ntro#ul este cea mai
importantă parte a articolului/ pentru că ,ndeplineşte concomitent mai multe !uncţii/ pe care cititorii nici nu le bănuiesc. 7n
primul r0nd/ intro#ul are menirea de a capta imediat atenţia/ antren0nd cititorii ,n şirul e"enimentelor5 pentru a ,ndeplini
această !uncţie ,nsă/ el trebuie să !ie bine scris şi ,nc4egat/ pentru a incita şi menţine "iu interesul cititorului. 7n acelaşti
timp ,nsă/ intro#ul trebuie să conţină su!icientă in!ormaţie/ pentru că cititorii nu se lasă păcăliţi & cel puţin nu prea uşor. %i
"or in!ormaţii concrete/ nu doar !raze !rumos scrise care să umple paginile/ aşa că/ dacă nu le "or găsi de la bun ,nceput/
"or abandona rapid articolul. 7n acelaşi timp ,nsă/ intro#ul trebuie să concentreze in!ormaţia esenţială/ dar nu trebuie să o
epuizeze2 dacă primesc toate in!ormaţiile pe care "or să le a!le ,n intro/ cititorii nu mai au moti" să citească corpul
articolului. 6ai mult/ dacă ,n intro găsim toate in!ormaţiile importante/ atunci ,nseamnă că restul articolului nu este dec0t
de EumpluturăF/ put0nd !i la !el de bine omis. 7n !ine/ rolul intro#ului este cu at0t mai important dacă ţinem seama că
acesta dă tonul şi stilul ,ntregului articol & sau cel puţin aşa ar trebui & şi că de la el pornesc ,ntregul mod de organizare a
articolului şi succesiunea logică a paragra!elor.
Oricare ar !i genul de text sau tipul de intro ce urmează a !i redactate/ există o serie de reguli generale de
elaborare a acestuia2
• =ntro#ul trebuie să capteze atenţia cititorilor şi să introducă tonul articolului & el trebuie să surprindă esenţa
articolului/ pre!igur0nd conţinutul acestuia5 mai mult/ intro#ul trebuie să !ie scris ,n aceeaşi notă cu paragra!ele
următoare/ aşa ,nc0t rezultatul să !ie unitar şi omogen.
• =ntro#ul trebuie să !ie autonom & respecti" să aibă o semni!icaţie independentă de paragra!ele următoare. :e
asemenea/ trebuie identi!icate ,n intro !aptele/ persoanele/ e"enimentele şi alte in!ormaţii de importanţă pentru
conţinutul articolului
• =ntro#ul trebuie să !ie clar/ direct şi ordonat & rolul său este acela de a lămuri cu pri"ire la conţinutul articolului/
nu de a ridica cititorilor noi ,ntrebări5 de aceea principala preocupare a jurnalistului "a !i e"itarea ambiguităţilor
şi neclarităţilor/ dar şi a elementelor neesenţiale.
• .rticolul nu trebuie să ,nceapă niciodată cu ci!re sau cu date exacte/ şi nici cu denumiri o!iciale & primele opt#
zece cu"inte ale articolului sunt !oarte importante/ aşa că nu le irosiţi cu ci!re sau denumiri lungi şi birocratice.
+n articol ce debutează cu I6inisterul .pelor/ Pădurilor şi Protecţiei 6ediului ,mpreună cu .utoritatea
8aţională pentru 6onitorizarea şi %"aluarea Poluării a anunţat un nou programVI are toate şansele să !ie lăsat
deoparte. .şa că concentraţi#"ă asupra e"enimentelor/ prezent0nd denumirile mai t0rziu ,n articol.
• .rticolul nu trebuie să debuteze cu propoziţii subordonate & cum ar !i I:eşi numărul susţinătorilor partidului
conser"ator a crescut ,n sondajeVI sau ICu scopul declarat de a reduce criminalitatea/ autorităţile au
,ntreprinsVI. .st!el de abordări răpesc din dinamismul textului/ ,nt0rzie prezentarea e"enimentului esenţial şi
pot ridica ,ntrebări/ de aceea se recomandă e"itarea lor c4iar şi ,n corpul articolului
• .rticolul nu trebuie să ,nceapă cu citate & acest lucru creează con!uzie/ cel puţin p0nă ,n momentul identi!icării
sursei. %xistă şi cazuri excepţionale/ c0nd un citat este cel mai bun ,nceput/ deoarece sintetizează aspectele
esenţiale ale subiectului prezentat. 7n aceste cazuri ,nsă/ "orbitorul trebuie identi!icat imediat/ posibil c4iar din
titlu.
• 8u există un standard consacrat ,n ceea ce pri"eşte mărimea intro#ului & at0ta "reme c0t atrage cititorii/ ,nseamnă
că el ,şi atinge scopul5 ideal este să nu !ie nici prea lung & aşa ,nc0t cititorii să se mulţumească cu in!ormaţiile
primite/ abandon0nd restul articolului/ dar nici prea scurt & aşa ,nc0t să nu reuşească atragerea cititorilor. 7ntre
aceste două extreme/ alegerea dimensiunii este la latitudinea jurnalistului
1)
6odalitatea cea mai directă de a capta atenţia constă ,ntr#o succint# sintetizare a conţinutului articolului2 ,n
acest !el/ cititorii parcurg respecti"ul rezumat şi decid dacă articolul se ,ncadrează sau nu ,n s!era lor de interes. 7nsă ,n
general/ un ast!el de intro se pretează la articolele prezent0nd ştiri de mare interes/ de unde şi denumirea intro de tip hard
news. =ntro#ul de tip hard news ,şi atinge scopul ,n măsura ,n care reuşeşte să sintetizeze ,n mod clar esenţa ştirii ce
urmează a !i prezentată. %laborarea unui ast!el de intro poate părea o misiune mai !acilă/ deoarece există materia primă &
respecti" ştirea ,n cauză & ,n jurul căreia să IconstruiascăI jurnalistul5 experienţa a demonstrat ,nsă că nu rare sunt cazurile
,n care intro#ul de tip hardnews eşuează ,n a#şi atinge obiecti"ele. .cest lucru se ,nt0mplă cel mai !rec"ent atunci c0nd2
- intro#ul nu se concentrează asupra celui mai important aspect/ ci asupra unuiAunor e"enimente subsidiare5
- modul ,n care este exprimată ideea centrală nu stabileşte nici o punte de legătură cu existenţa/ interesele sau
preocupările cititorilor5
- sinteza este at0t de "agă/ ,nc0t cititorii nu#şi pot !ace o idee re!eritoare la conţinutul articolului
- sinteza este/ dimpotri"ă/ at0t de detaliată/ ,nc0t cititorii nu mai sunt capabili să distingă aspectul esenţial/ care le
trezeşte sau nu interesul5 ,n ast!el de situaţii/ cititorii se plictisesc ,ncă dinainte de a ,ncepe să citească articolul
propriu#zis.
:at !iind că rolul intro#urilor este atragerea atenţiei/ ,nseamnă că aspectul sau aspectele cele mai importante
trebuie să !ie prezentate c4iar de la ,nceput. 7n mod normal/ acest lucru nu este prea di!icil ,n cazul articolelor tari/ clare/
de mare interes. 7nsă ,n realitate marea majoritate a subiectelor nu sunt de tip I4ard neDsI. %le au mai multe aspecte
importante şi "ariate ung4iuri de abordare/ şi nu le putem plasa pe toate ,n intro !ără să#l ,ncărcăm ,n mod exagerat2 ,n
asemenea situaţii jurnalistul "a trebui să selecteze aspectul esenţial utiliz0nd drept criteriu "aloarea de in!ormare.
.şa cum spuneam/ ,n majoritatea situaţiilor ,n care a"em de#a !ace cu ştiri de importanţă majoră sau de mare
interes/ intro#ul de tip 4ard neDs reprezintă alegerea optimă. Totuşi există multe alte moduri ,n care poate !i ,nceput un
articol/ iar unele pot !i aplicate şi articolelor de ştiri atunci c0nd situaţia o cere. 7n cazul articolelor de tip feature de
exemplu/ intro#urile au ,n general o !ormă mai liberă/ jurnaliştii aplic0nd ,n general pricipiul Iceea ce merge cel mai bineI
pentru a suscita interesul. .cest lucru este "alabil mai ales ,n cazul articolelor de analiză/ comentariilor/ sau al celor ce
prezintă personalităţi.
.2. Tipologia intro#urilor
O clasi!icare !oarte interesantă şi cuprinzătoare este aceea a lui :a"id ;andall >1BB'?/ care/ in!ara intro#ului de
tip hard news/ identi!ică numeroase alte tipuri/ !iecare prezent0nd anumite particularităţi şi pret0ndu#se la anumite tipuri
de text jurnalistic2
3ntro-ul narati% este un tip de intro !rec"ent ,nt0lnit ce expune subiectul cronologic/ !iind utilizat de regulă la
articolele feature. %l este !olosit şi la articolele de ştiri/ ,n situaţia ,n care modul cum s#au petrecut e"enimentele este mai
important dec0t ce s#a ,nt0mplat. Cel mai mare pericol legat de acest tip de intro este !aptul că/ urmărind !irul naraţiunii/
jurnalistul se lasă adesea !urat de detalii/ rezult0nd o abordare ,n stil de roman. 7n măsura ,n care este clară/ această
abordare nu este lipsită de a"antaje/ cu o condiţie2 dacă alegeţi să st0rniţi curiozitatea cititorilor ,n acest !el/ este necesar ca
atunci c0nd ajungi la punctul culminant/ acesta să !i meritat cu ade"ărat nu doar răbdarea cititorilor/ ci şi osteneala
jurnalistului. Cu alte cu"inte utilizarea unui asemenea tip de intro depinde ,n mod decisi" de natura subiectului propriu#
zis2 !ără a !i neapărat o ştire de senzaţie/ acesta trebuie totuşi să prezinte !ie un element de noutate/ !ie de neobişnuit/
impre"izibil etc.
3ntro-ul anecdot# relatează & aşa cum sugerează şi numele & o anecdotă doar aparent independentă de restul
articolului/ pentru că ilustrează de !apt un anumit aspect al acestuia. .cest tip este utilizat de regulă ,n articolele mai lungi/
cel mai adesea pentru a prezenta personajele principale sau caracterul relaţiilor dintre ei/ sau pentru a descrie un episod
din seria e"enimentelor ce !ac obiectul articolului. .tunci c0nd se optează pentru un asemenea tip de intro/ trebuie a"ute ,n
"edere mai multe aspecte2 ,n primul r0nd/ anecdota trebuie să !ie bună/ re!lect0nd un umor de calitate & nici prea subtil/
nici "ulgar5 apoi ea trebuie să !ie adec"ată/ să aibă o legătură uşor de identi!icat cu subiectul articolului/ şi să aibă o
anumită semni!icaţie/ să demonstreze ce"a & ,n mod asemănător unei !abule.
Pic#tura )nt"rziat# este un tip de intro de dimensiuni mai ample & mai multe paragra!e & !olosit de regulă la
articolele Imai uşoareI & conţin0nd ştiri Iso!tI sau articole "esele/ de di"ertisment. .şa cum sugerează şi numele/ intro#ul
propriu#zis este am0nat/ ,ntocmai ca ,ntr#un banc/ ,n care toată poanta se a!lă la !inal5 primele paragra!e prezintă scene şi
e"enimente cotidiene absolut obişnuite/ pentru ca abia la !inal să !ie introdus aspectul principal/ lucrurile lu0nd o altă
turnură. ;iscul acestui tip de intro este acela că/ prezent0nd o serie de banalităţi/ s#ar putea ca cititorii să se plictisească şi
1G
să abandoneze articolul/ mai ales dacă paragra!ele se prelungesc peste o anumită limită. Tocmai de aceea e !olosit ,n cazul
articolelor uşoare/ ce mizează pe disponibilitatea şi răbdarea cititorului/ care urmăreşte mai mult o lectură de relaxare/
dec0t o in!ormare strictă/ sub presiunea timpului.
3ntro-ul de tip glonţ este exact opusul celui precedent/ cuprinz0nd o singură !rază ce surprinde esenţa ,ntregului
articol. %l este !oarte pretenţios şi di!icil de realizat/ deoarece necesită nu doar experienţă/ ci şi real talent. =ntro#ul tip
glonţ este extrem de e!icient/ rele"ant şi puternic atunci c0nd reuşeşte/ ,nsă poate a"ea consecinţe dezastruoase atunci c0nd
eşuează. Cea mai bună utilizare este ,n cazul subiectelor importante/ nu tocmai neaşteptate/ şi care "or !i abordate de toată
presa.
3ntro-ul rezumat se pretează cel mai bine la articolele cuprinz0nd ,nşiruiri complexe de e"enimente/ prezent0nd
elementele esenţiale ale acestora & de regulă ,n limita unui singur paragra!. .cest tip de intro mai poate !i !olosit şi atunci
c0nd storL#ul nu se distinge prin aspecte ieşite din comun/ principalul punct de interes reprezent0ndu#l consecinţele.
Pericolul acestui intro este acela că dacă el nu este ,ndeajuns de cuprinzător/ cititorii nu#şi "or da seama care e cel mai
important aspect al storL#ului p0nă la următorulAurmătoarele paragra!e. Cel mai bun s!at ,n această pri"inţă este să
imaginaţi intro#ul rezumat ca pe o reclamă de !ilm/ care expune cele mai interesante momente.
7n !ine/ acest tip de intro este potri"it ,n cazul articolelor ce prezintă un număr mare de subiecte sau de
persoane sau ,n cazul pro!ilurilor de personalităţi.
3ntro-ul tip declaraţie este un alt tip de desc4idere/ ,n care autorul !ace o a!irmaţie ciudată sau c4iar şocantă/ ,n
speranţa de a#i determina pe cititori să continue lectura articolului. :e regulă acest tip de intro este de dimensiuni reduse &
o propoziţie sau o !rază & şi ,şi ,ndeplineşte cu succes misiunea de a st0rni interesul. Cu două condiţii2 să nu !acă totuşi
a!irmaţii exagerate/ deoarece articolul ,şi "a pierde credibilitatea/ şi să !ie ,n concordanţă cu conţinutul articolului
respecti".
3ntro-ul $oc constă ,n alăturarea a două elemente din conţinutul articolului de o asemenea manieră ,nc0t să
producă un şoc5 cel mai !rec"ent/ cele două elemente sunt c4iar expoziţiunea sau partea introducti"ă şi/ respecti"
deznodăm0ntul. .cest tip de intro este !oarte e!icient dacă este elaborat corespunzător & ,n acest sens esenţială este tocmai
selectarea elementelor ce creează e!ectul dramatic5 intro#ul şoc cere nu doar experienţă/ ci şi talent jurnalistic şi se
pretează numai anumitor subiecte2 acelea care conţin ,n sine o minimă notă de dramatism/ pe care jurnalistul să o poată
exploata. =ată un exmplu2 IPentru că era marţi 13/ un bucureştean superstiţios a decis ieri să nu se ducă la ser"iciu şi să#şi
petreacă ziua ,n casă. .cum se zbate ,ntre "iaţă şi moarte ,ntr#un salon de reanimareVI
3ntro-ul punere )n scen# ? se aseamănă/ aşa cum ,i sugerează şi numele/ cu prezentarea decorului la ,nceput de
act ,ntr#o piesă de teatru. C4iar şi modul de construcţie este similar2 intro#ul punere ,n scenă este construit de regulă din
propoziţii scurte/ !ără !iguri de stil/ ce ,ncearcă să surprindă c0t mai exact decorul şi personajele. Principala sa
particularitate2 el !ace o descriere ,n cu"inte a unei scene esenţiale pentru ,nţelegerea subiectului tratat şi/ ,n acelaşi timp/
neobişnuite.
3ntro-ul umoristic este unul din cele mai comune tipuri/ ,nsă pe c0t sunt de numeroase ,ncercările de a scrie cu
umor/ pe at0t sunt de puţine reuşitele. %ste o desc4idere !oarte e!icientă atunci c0nd reuşeşte/ pentru că cititorii preţuiesc o
companie amuzantă şi "or citi mai departe/ anticip0nd acelaşi stil. 3i a"0nd ,n "edere că intro#ul dă tonul ,ntregului articol/
este recomandat ca jurnalistul să menţină o notă umoristică pe parcursul ,ntregului articol. 7n !ine/ ,n ceea ce pri"eşte
regulile de construcţie/ acest tip de intro poate consta dintr#o singură propoziţieA!rază sau poate !i mai amplu/ cu o poantă
la !inal & !ie amuzantă/ !ie sarcastică.
3ntro-ul filozofic este cel mai abordat tip de intro ,n articolele !eature/ deşi/ ,n mod paradoxal/ el reuşeşte cel
mai rar. .cest intro constă ,ntr#o aserţiune preţioasă/ generală şi satirică/ ca EprologF al articolului. Ca orice a!irmaţie
!iloso!ică/ ea se "rea pro!undă/ dar ,n realitate/ nu reuşeşte mai niciodată. 3i aceasta nu pentru că jurnaliştii nu ar a"ea
,nclinaţii !iloso!ice/ ci pentru simplul moti" că a scrie ast!el de cugetări sub presiunea timpului şi a cerinţelor editorului
reprezintă un deziderat practic imposibil.
3ntro-ul istoric pune la ,nceput de articol o !rază # sau cel mult un paragra! # re!eritoare la istoria subiectului2
ECu exact 1$ ani ,n urmă/ pe 22 decembrie 1BGB/ rom0nii ,şi c0ştigau libertatea/ după jumătate de secol de asuprire
comunistă...F. .cest tip de intro poate !i !olosit cu succes ,n două situaţii2 !ie atunci c0nd !aptul istoric este su!icient de
1B
!ascinant ,nc0t captează interesul cititorului/ !ie atunci c0nd conţinutul propriu#zis al articolului conţine o răsturnare de
situaţie. 7n caz contrar/ lectura poate de"eni plictisitoare/ şi ,n această situaţie articolul trebuie reorganizat2 cel mai adesea
reorganizarea presupune eliminarea intro#ului iniţial şi ,nlocuirea sa cu paragra!ul următor/ ,n măsura ,n care acesta este
adec"at elaborat.
3ntro-urile false nu reprezintă de !apt o categorie aparte/ ci o greşeală pe care jurnaliştii puţin experimentaţi o
!ac !oarte !rec"ent. =ntro#ul !als reprezintă o desc4idere despre care autorul crede că !ace articolul atracti" pentru cititori/
,nsă ,n realitate/ ea este absolut de prisos. +tilizat de regulă ,n articolele de ştiri mai uşoare şi ,n materialele de culoare/ el
,mbracă de regulă două !orme2 prima este gluma ratată/ ,n care poanta ori nu este deloc amuzantă ori este "ulgară/ de prost
gust5 cea de#a doua este intro#ul narati"/ ,n care po"estirea ,ncepe prea de"reme/ o!erind in!ormaţii lipsite de importanţă
pentru conţinutul articolului5 ,n această a doua categorie intră platitudini de genul2 E*ane şi ;obert Cmit4 abia aşteptau
cele zece zile de relaxare şi distracţie pe plajele ,nsorite ale Cali!ornieiF & ,n introducerea unui articol despre "acanţa plină
de peripeţii a unui cuplu britanic.
.ceastă ultim tip de intro ridică o problemă !oarte importantă ,n acti"itatea de redactare a textului jurnalistic2
E,ncălzireaF de care are ne"oie jurnalistul pentru a#şi intra ,n m0nă ,nainte de a ,ncepe articolul propriu#zis. =ntro#urile
!alse de care am amintit capătă ast!el rolul unui antrenament/ ,nsă ele trebuie să se limiteze la at0t2 aşa cum dansatorii ,şi
!ac ,ncălzirea ,nainte de spectacol/ la !el şi jurnaliştii au ne"oie de o ,ncălzire/ !ără ca aceasta să !acă parte din articol.
:eseori e ne"oie să scrii ce"a ca să te urneşti/ şi nu e nimic rău ,n asta at0ta "reme c0t notiţele respecti"e nu ajung la
public.
O altă greşeală pe care o !ac !rec"ent mai ales jurnaliştii !ără experienţă constă ,n redactarea corpului propriu#
zis al articolului !ără elaborarea prealabilă a unui intro corespunzător5 dată !iind importanţa considerabilă ce#i este
atribuită/ intro#ul este conceput ,n mod !rec"ent abia după redactarea articolului propriu#zis. Problema este că modul ,n
care concepem intro#ul este adesea cel care ajută la !ormarea unei imagini clare despre articol/ despre construcţia acestuia
şi despre tonul utilizat. :acă scriem un articol şi apoi ne ,ntoarcem pentru a scrie intro#ul/ s#ar putea să constatăm că nu ne
mai mulţumesc nici tonul/ nici structura articolului şi că trebuie să#l rescriem complet. Cingurul caz ,n care această
practică poate !i utilă este atunci c0nd storL#ul are o structură narati"ă clară/ cronologică/ aşa ,nc0t poţi să debutezi direct
cu ,nceputul naraţiunii/ şi la !inal să te ,ntorci/ aloc0nd intro#ului mai mult timp şi atenţie.
:at !iind rolul esenţial al intro#ului ,n construcţia articolului/ jurnalistul trebuie să cunoască nu doar tipurile
principale de intro/ caracteristicile acestora şi genurile la care se pretează !iecare tip. %l trebuie să stăp0nească !oarte bine
te4nicile şi instrumentele cele mai e!iciente de atragere a atenţiei. 7na!ara rezumării conţinutului articolului & care/ aşa
cum am "ăzut/ se pretează doar la anumite tipuri de articole/ există "ariate alte te4nici şi instrumente # unele din acestea
aparţin0nd c4iar stilului beletristic # la care recurg jurnaliştii pentru a capta atenţia5 ast!el/ o te4nică !rec"ent utilizată
constă ,n prefigurarea e%enimentelor ce urmează să aibă loc2 această te4nică creează o tensiune dramatică/ suger0nd că un
e"eniment important este pe cale să se petreacă. .ceeaşi notă dramatică poate !i atinsă şi !ără a pre!igura neapărat
e"enimentul2 numai cu ajutorul cu"intelor/ jurnaliştii Emai ,ndem0naticiFşi mai experimentaţi pot obţine aceleaşi e!ecte pe
care le obţin/ de exemplu/ regizorii de !ilm cu ajutorul muzicii & respecti" pot crea suspans prin sugerarea unor acţiuni
iminente.
:e asemenea/ jurnalistul se poate concentra asupra unui detaliu dramatic esenţial & Ic0nd şi#a ridicat pri"irea/
casierul a "ăzut ţea"a unui pistol ,ndreptată ,n direcţia saVI & sau poate schiţa o scen# din derularea e"enimentelor ce !ac
obiectul articolului2 E:rumul şerpuia c4iar pe marginea prăpastiei/ o!erind turiştilor o imagine măreaţă/ şi/ ,n acelaşi timp/
,nspăim0ntătoareF5 o altă te4nică !rec"entă constă ,n iniţierea unei succesiuni de e%enimente/ al cărei deznodăm0nt
presupune lecturarea ,ntregului articol2 E=ntrusul desc4ise uşa a"ionului şi se aruncă ,n gol...F5 nu ,n ultimul r0nd/ o
te4nică !oarte e!icientă pentru a atrage atenţia constă ,n a ,ncepe articolul cu o propoziţie eliptic# & cel mai adesea !iind
omis subiectul2 E. ,nceput să !alsi!ice tablouri c0nd a"ea doar 12 ani...F
7n măsura ,n care sunt elaborate ,n mod corespunzător/ aceste te4nici sunt extrem de e!iciente2 ele determină
aproape ,ntotdeauna continuarea lecturii prin !aptul că incită curiozitatea cititorului/ care dorind să a!le ce s#a ,nt0mplat
mai departe/ ,ncepe să citească articolul propriu#zis. %le nu ,mpiedică totuşi abandonarea lecturii pe parcurs2 odată ce
cititorul se lămureşte cu pri"ire la conţinutul articolului/ dacă subiectul nu intră ,n s!era sa de interes/ ,l "a abandona/
oric0t de bine scris ar !i acesta. 3i aceasta deoarece un intro bine elaborat trebuie să !ie at0t consistent & să o!ere ,n mod
concret in!ormaţii & c0t şi sincer & să prezinte !aptele cu acurateţe. +n intro de calitate nu descrie o simplă discuţie
contradictorie drept con!runtare "erbală "iolentă/ şi nici un mărunt pericol drept situaţie extrem de periculoasă. Probabil
că un intro reuşit poate !i cel mai bine caracterizat cu ajutorul binecunoscutei expresii ED4at Lou see is D4at Lou getF
13
.
13
,n trad. Eceea ce "ezi este şi ceea ce primeştiF
2Q
6ai mult/ aşa cum a!irmam şi mai de"reme/ intro#ul o!eră o imagine de ansamblu asupra temei articolului/ stabilind ast!el
principiile !undamentale ale organizării textului. 7n acelaşi timp/ el ,l ajută c4iar pe jurnalist să#şi pună ideile ,n ordine/ să
extragă ideea centrală/ să sorteze elementele esenţiale de cele mai puţin importante. .tunci c0nd apar ,n mod constant
di!icultăţi la conceperea intro#ului/ ,nseamnă că jurnaliştii neglijează unele din etapele iniţiale esenţiale ale procesului de
redactare. 7n loc să se concentreze asupra unor idei ,nc4egate/ aceştia se apucă să scrie despre subiecte largi/ "agi/ şi
nedelimitate ,n mod clar. Consecinţa imediată a acestui !apt2 jurnaliştii nu reuşesc să conceapă o !ormulare clară şi
concretă a temei ,n cauză5 de cele mai multe ori/ aceşti jurnalişti nu#şi organizează notiţele şi nici nu sc4iţează un cadru
pentru storL#ul lor. Cu alte cu"inte/ ei ignoră o particularitate esenţială a intro#urilor2 acestea ,ncorporează ,n realitate toate
acti"ităţile pe care le implică plani!icarea şi organizarea articolului. Poate că tocmai de aceea/ numeroşi jurnalişti a!irmă
că odată redactat intro#ul/ BQW din munca jurnalistului este terminată. Ce pare că şi ,n jurnalism primul pas este cel mai
greu5 nu puţini sunt jurnaliştii care se sperie ,n !aţa acestei misiuni/ majoritatea se simt intimidaţi/ şi doar o mică parte o
consideră drept pro"ocare/ concep0nd intro#uri de calitate.
$. %lemente de redactare a textului jurnalistic
Cpecialiştii ,n comunicare sunt ,n linii generale de acord asupra elementelor esenţiale ce !ac o sursă de
in!ormare credibilă2 i? stăp0nirea subiectului abordat5 ii? perceperea similară a mesajului de către public5 iii? energia şi
dinamismul pe care le degajă. .ceste standarde sunt "alabile şi ,n domeniul jurnalistic/ iar publicaţiile pot adopta măsuri
pentru a#şi spori credibilitatea pe toate cele trei planuri. 7n ceea ce pri"eşte stăp0nirea subiectului/ aceasta se realizează
printr#o relatare exactă/ documentată/ precisă şi minuţioasă & bine,nţeles !ără a exagera cu detaliile. .legerea unor
subiecte de interes pentru public şi utilizarea unui limbaj !amiliar c0ştigă ,ncrederea acestuia. =ar "italitatea şi dinamismul
ce creează un impact puternic ,n r0ndul cititorului decurg din prospeţimea limbajului/ a design#ului/ şi/ nu ,n ultimul r0nd/
a gra!icii.
(estea cea bună este că energia şi dinamismul textului reprezintă cea mai simplă modalitate de a spori
credibilitatea5 "estea cea proastă este că ,n practică aceste deziderate nu sunt tocmai uşor de ,n!ăptuit. *acH Oart
1
consideră că textele de mare impact asupra publicului sunt construite pe baza unor te4nici speci!ice/ din care se detaşează
ca importanţă următoarele2
• 6enţinerea redusă a lungimii medii a propoziţiei. *urnaliştii care "or să capteze atenţia nu construiesc prea des
propoziţii mai lungi de 1)#2Q de cu"inte/ deoarece acestea sunt mai greu de citit şi de ,nţeles. 6ai mult/ pentru a
păstra "iu interesul cititorilor/ ei "ariază adesea lungimea propoziţiei ,n cadrul articolului. .st!el/ propoziţiile ce
conţin explicaţii sauAşi descrieri pot merge p0nă la 3Q#3$ de cu"inte & bine,nţeles cu condiţia să !ie clare. =ar
atunci c0nd "rem să atragem neapărat atenţia asupra unui lucru/ cel mai puternic e!ect ,l au propoziţiile scurte/ cu
mai puţin de şase cu"inte/ şi adesea eliptice.
• Celectaţi "erbe puternice. 8imic nu adaugă mai multă energie dec0t acţiunea/ iar acest e!ect se obţine cu ajutorul
"erbelor. :e regulă "erbele tranziti"e sunt cele care creează un e!ect mai puternic2 ele iau complemente directe/ ce
generează o succesiune cauzală ,n prezentarea !aptelor. :ar şi "erbele intranziti"e pot a"ea un impact puternic ,n
exemple de genul2 Ibarajul s#a prăbuşit sub !orţa necruţătoare a apelorI sau Irezer"orul a explodat cu !orţa unui
"ulcanI. (erbele statice ,nsă/ nu !ac altce"a dec0t să descrie stări/ şi sunt lipsite de dinamism. %le pot exprima
de!iniţii/ opinii/ sentimente/ dar nu pot transmite e"enimente.
• +tilizaţi pe c0t posibil diateza acti"ă2 ,n această pri"inţă specialiştii sunt ,n mod unanim de acord că diateza
acti"ă adaugă un plus de !orţă textului/ ,n "reme ce diateza pasi"ă ,i răpeşte din "igoare. %xcepţie !ac cazurile ,n
care diateza pasi"ă este ,n mod normal utilizată & cel mai adesea atunci c0nd agentul este un obiect. .st!el de
exemple ,n care diateza pasi"ă este de pre!erat sunt Ia"ionul a !ost lo"it de trăznetI sau Ioraşul a !ost inundat de
apele !lu"iuluiI
• +tilizaţi termeni concreţi pentru a con!eri energie textului/ prin utilizarea abstractizărilor se pierde şirul
e"enimentelor şi coerenţa. 7ncercaţi să utilizaţi termeni c0t mai speci!ici/ ,n măsura ,n care sensul pe care ,l
desprinde cititorul nu are de su!erit2 scrieţi IpublicI ,n loc de Ipersoanele prezenteI/ şi ImartoriI ,n loc de Icei
a!laţi la !aţa loculuiI. Termenii concreţi permit cititorului să#şi construiască imagini/ să "izualizeze e"enimentele.
:etaliile adaugă greutate şi credibilitate textului/ sunt ,n măsură să sporească impactul asupra publicului.
1
*acH Oart & Fi%e ;teps to :igh-3mpact -riting& DDD.journalism.org
21
;eguli de redactare
7n tentati"a de a sintetiza principalele reguli de redactare recunoscute ,n r0ndul specialiştilor/ am apelat la
manualul care/ de la prima ediţie şi p0nă astăzi/ a !ormat nenumăraţi jurnalişti din C+./ şi nu numai2 'he 7lements of
;tyle& a"0ndu#i ca autori pe Milliam CtrunH *r. si %.K M4ite. .m selectat ,n continuare cele mai utilizate reguli de
redactare/ cu obser"aţia că enumerarea nu este ex4austi"ă/ la !el cum regulile nu sunt Ebătute ,n cuieF2 ele sunt mai
degrabă recomandări/ instrumente la ,ndem0na jurnaliştilor/ care trebuie nuanţate/ adaptate/atunci c0nd situaţia o cere2
• +rmaţi topica normală/ !irească a părţilor de propoziţie2 plasaţi la ,nceput subiectul/ urmat de predicat/ şi apoi
de restul părţilor de propoziţie5 ,n acest !el & dacă subiectul şi predicatul sunt bine de!inite c4iar de la ,nceput & c4iar
şi o propoziţie !oarte lungă poate a"ea claritate şi !orţă.
• +tilizaţi "erbele la diateza acti"ă şi la timpurile cele mai ItariI2 prezent şi per!ect compus5 "erbele puternice
creează dinamism/ acţiune/ !ac economie de cu"inte şi conturează mult mai bine personajele5 e"itaţi acele ad"erbe de
aproximare care se agaţă cu ,ncăpăt0nare de limbajul uzual2 circa/ aproximati"/ oarecum/ relati"/ cum"a/ unde"a etc.
• +tilizaţi cu prudenţă ad"erbele/ ele pot IdiluaI sensul "erbului sau introduce repetiţii redundante5 ,n mod
eronat/ mulţi jurnalişti le !olosesc pentru a intensi!ica anumite "erbe/ !ără a realiza că de multe ori/ ele repetă sensul
exprimat c4iar de "erb2 Ira!ala a distrus complet şalupele a!late ,n portI
• .şezaţi cu"intele pe care "reţi să le accentuaţi sau să le e"idenţiaţi !ie la s!0rşitul/ !ie la ,nceputul propoziţiei/
dar niciodată la mijloc. :eşi/ con!orm unei practici stră"ec4i utilizate ,n retorică & mulţi specialişti recomandă
plasarea cu"intelor em!atice la s!0rşitul !razei/ acelaşi e!ect poate !i obţinut dacă plasăm cu"intele la ,nceput. .ceasta
se datorează !aptului că/ ,n scris/ textul şi cu"intele capătă semni!icaţii aparte cu ajutorul punctuaţiei2 ast!el/ punctul la
!inal de propoziţie are !uncţia de a atrage atenţia & at0t asupra ultimului cu"0nt al propoziţiei ,nc4eiate/ c0t şi asupra
primului cu"0nt al propoziţiei următoare.
• 8u ,ncălcaţi EteritoriulF cu"intelor/ lăsaţi cu"intelor#c4eie spaţiul necesar pentru a#şi ,ndeplini !uncţia5 aceasta
,nseamnă să nu neutralizaţi e!ectul unui cu"0nt puternic/ de e!ect !olosind imediat tot un termen puternic/ alt!el riscaţi
să diminuaţi semni!icaţia am0ndurora5 similar/ după utilizarea unui termen em!atic/ e"itaţi să ,l repetaţi sau să utilizaţi
un cu"0nt din aceeaşi !amilie/ ,na!ara cazului ,n care intenţionaţi să obţineţi un anume e!ect.
• *ucaţi#"ă cu cu"intele/ c4iar şi ,n articolele serioase. .legeţi cu"inte pe care jurnalistul obişnuit le e"ită/ dar
pe care cititorul obişnuit le ,nţelege. :e multe ori/ jurnaliştii ,şi restricţionează propriul "ocabular din dorinţa de a
utiliza un limbaj c0t mai accesibil cititorilor5 rezultatul2 un limbaj ,ngust/ adesea marcat de repetiţii şi de clişee5 nu
subestimaţi ni"elul de educaţie al propriilor cititori/ aceasta ,nseamnă că#i desconsideraţi şi duce la scăderea calităţii
textului
• Pre!eraţi limbajul simplu celui te4nic/ utiliz0nd cu"inte/ propoziţii şi c4iar paragra!e mai scurte pentru a reda
in!ormaţiile de maximă complexitate5 !oarte !rec"ent & con!orm principiului că !orma trebuie să respecte !uncţia &
jurnaliştii redau ideile complicate printr#un limbaj complicat/ ceea ce este eronat. :impotri"ă/ aceştia ar trebui să
prelucreze şi să trans!orme & !olosindu#se de explicaţii & tot ceea ce este ciudat/ necunoscut sau complicat/ ,n lucruri
compre4ensibile/ c4iar !amiliare.
• Oiperbolizaţi/ exageraţi lucrurile neesenţiale/ mai puţin importante şi minimalizaţi subiectele cruciale/ de
maximă importanţă & aceste două te4nici "ă ajută să creaţi e!ectul optim asupra cititorului. 7n primul caz/ a"eţi de !apt
ne"oie să atrageţi atenţia cititorului asupra unor !apte banale/ comune/ ,n "reme ce ,n a doua situaţie/ este necesară
EtemperareaF subiectului/ care # prin ,nsuşi conţinutul ieşit din comun # riscă să pară Etras de părF/ exagerat
• Controlaţi ritmul storL#ului "ariind lungimea propoziţiilor & ast!el/ propoziţiile scurte con!eră claritate
textului/ iar pauzele dintre propoziţii dau cititorului timp să ,nţeleagă. 6ai mult/ ele au capacitatea de a crea suspans şi
a trezi emoţii. 1iteratura de specialitate identi!ică trei moti"e principale pentru a ,ncetini ritmul po"estirii cu ajutorul
propoziţiilor scurte2 pentru a simpli!ica lucrurile complexe/ pentru a crea suspans şi ,n !ine/ pentru a crea emoţii
puternice. Cel mai adesea/ textul ,ncepe cu propoziţii scurte/ pentru a nu grăbi cititorul şi a#i permite să ,nţeleagă
22
contextul5 apoi/ pentru ca articolul să nu de"ină monoton/ sunt introduse propoziţii de lungime medie/ care grăbesc
puţin ritmul/ marc0nd un crescendo5 ,n !ine/ atunci c0nd cititorul este pregătit/ ritmul poate !i ampli!icat prin
introducerea unor propoziţii mai lungi/ mai complexe şi/ ,n acelaşi timp/ mai dinamice.
• .tunci c0nd construiţi caractere/ e"itaţi să utilizaţi excesi" adjecti"e şiAsau cali!icati"e5 aceasta nu ,nseamnă
că utilizarea epitetului este eronată/ ci că personajele sunt mult mai sugesti" conturate prin intermediul scenelor/
detaliilor şi dialogului & această recomandare este "alabilă mai ales pentru adjecti"ele care au un sens general şi care
,şi pierd semni!icaţia atunci c0nd se re!eră la persoane.
• O altă modalitate de captare a atenţiei/ !olosită ,nsă mai mult ,n tele"iziune/ constă ,n introducerea unui
element dramatic c4iar ,naintea unei pauze ,n acţiune. Cel mai sugesti" exemplu este cel al serialelor de tele"iziune/
de unde s#a născut de alt!el şi denumirea generică efectul „%a urma”2 episoadele se termină adesea ,n mod intenţionat
cu momente de maximă tensiune ce determină telespectatorul să urmărească şi episodul următor pentru a a!la
deznodăm0ntul.
• Presăraţi Imonede de aurI de#a lungul !irului narati" & asemenea stimulente sunt necesare deoarece/
!amiliarizat cu modelul piramidei in"ersate/ cititorul presupune ,n mod normal că in!ormaţia "a de"eni mai puţin
importantă pe măsură ce lectura a"ansează. 6ai ales ,n structurile narati"e cronologice/ cititorul se ,ntreabă ce se "a
,nt0mpla ,n continuare si !ace c4iar predicţii pri"ind e"oluţia e"enimentelor. =maginaţi#"ă aceste ImodedeI ca pe nişte
recompense acordate acestuia pentru că nu a abandonat lectura/ şi pentru a#i menţine "iu interesul şi ,n continuare.
Pentru că & aşa cum ,i plăcea să a!irme lui 6ic4ael Nartner/ c0ştigător al Premiului Pulitzer & cel mai uşor lucru pe
care ,l poate !ace cititorul este să abandoneze lectura. Ci o "a !ace ,ntotdeauna ,n lipsa unei moti"ări pe parcursul
articolului. .st!el de ImonedeI pot !i/ de exemplu/ scurte anecdote sau dialoguri/ un proberb sau un pasaj dintr#o
!abulă/ un lucru neobişnuit/ ieşit din comun/ de regulă ce"a ce iese ,n e"idenţă/ se distinge de restul articolului & !ie de
natură comică/ !ie dramatică. =ată un exemplu extrem de sugesti" dintr#un articol dedicat construcţiei unui nou tip de
Koeing5 acesta/ pentru a nu cădea ,n banal prin prezentarea exclusi"ă a a"ionului şi a caracteristicilor sale/ atacă
subiectul dintr#un ung4i de abordare di!erit2 acela al primului zbor o!icial al aparatului/ zbor la care au !ost in"itaţi
numeroşi reprezentanţi ai statului/ ai !irmei producătoare/ precum şi persoane publice. %i bine/ ,ntr#un moment ,n care
cititorul se "a !i plictisit deja de numeroasele detalii şi speci!icaţii te4nice ale noului aparat de zbor/ autorul prezintă
cu mult umor un incident care a cam IzguduitI zborul de protocol2 ciocnirea acestuia cu un stol de raţe.
• +tilizaţi repetiţia pentru a lega părţi ale articolului ,ntre ele & repetiţia !uncţionează ,n textele jurnalistice/ dar
numai atunci c0nd este !ăcută ,n mod deliberat2 ea creează un anumit ritm sau o anumită structură/ care e"idenţiază un
aspect sau c4iar ideea centrală a articolului. ;epetiţia & spun specialiştii & este ca un soi de re!ren ce con!eră textului o
muzicalitate aparte/ !iind !olosit ca instrument de persuasiune. +tilizarea repetiţiei trebuie !ăcută ,nsă cu mare atenţie
şi !ără a abuza de "irtuţile sale2 e!ectul său poate !i at0t de puternic/ ,nc0t ,ntrega atenţie a cititorului să se canalizeze
c4iar asupra repetiţiei şi mesajul articolului să !ie el ,nsuşi estompat. +n exerciţiu util ,n această pri"inţă este citirea cu
"oce tare a textului & iniţial elimin0nd toate repetiţiile/ apoi repet0nd elementul#c4eie o singură dată/ apoi de două/ de
trei/ de patru ori etc & p0nă c0nd propria "oce "ă "a spune că este cazul să "ă opriţi.
• 8u "ă !eriţi să construiţi şi propoziţii sau !raze mai lungi & aceasta ,n ciuda !aptului că at0t redactorii/ cat şi
editorii recomandă e"itarea lor cu orice preţ/ iar cititorii pre!eră !ormulările mai scurte/ deoarece acestea sunt mai uşor
de citit. .sta nu ,nseamnă că ei "or abandona lectura pentru simplul moti" că textul conţine !raze lungi/ dar o "or
abandona pentru lipsa de claritate şi de inteligibilitate.
7n caz că "ă decideţi să utilizaţi şi alte părţi de propoziţie ,na!ară de subiect/ predicat/ şi/ ocazional un
complement/ iată c0te"a s!aturi utile2
>i? subiectul şi predicatul trebuie aşezate c0t mai la ,nceput # mai ales ,n propoziţia principală/ dar e bine să
procedaţi la !el şi cu cele secundare5
>ii? utilizaţi propoziţiile lungi pentru a descrie lucruri/ aspecte/ situaţii mai ample/ lăsaţi !orma să urmeze
!uncţia
>iii? este bine ca propoziţiaA!raza lungă să respecte topica !irească şi să !ie scrisă ,n ordine cronologică
>i"? utilizaţi propoziţia sau !raza mai lungă ,n combinaţie cu propoziţii scurte sau de lungime medie
>"? utilizaţi propoziţiile lungi atunci c0nd enumeraţi liste lungi/ este mai bine dec0t să trunc4iaţi o enumerare
importantă.
23
3i nu uitaţi2 a construi propoziţii !oarte lungi şi complexe este oarecum sinonim cu a ,nota ,mpotri"a curentului/
,nsă exact asta !ac toţi jurnaliştii de excepţie. 6oti"ul este !oarte simplu2 oricare ar !i lungimea propoziţiei sau !razei/
ea trebuie să !ie mai mult dec0t o ,nşiruire de "orbe irosite/ şi să atragă cititorul & sau/ cel puţin/ să nu#l ,ndepărteze.
• Curprindeţi scene din "iaţă şi aşezaţi#le ,ntr#o succesiune logică & realismul se obţine printr#o construcţie
scenă cu scenă/ red0nd e"enimentele tocmai printr#o succesiune a scenelor/ şi recurg0nd c0t de puţin posibil/ la stilul
pur narati"/ cronologic. +tiliz0nd această te4nică/ jurnaliştii lasă impresia că sunt un !el de martori omniprezenţi ai
scenelor din "iaţa altor indi"izi/ pe măsură ce acestea se derulează. %i se străduiesc din greu să con!ere realism
scenelor/ aşa ,nc0t acestea să re!lecte realitatea/ dar misiunea lor nu se limitează la a surprinde şi compila scene2 aceste
scene/ e"enimentele din care sunt compuse/ trebuie aşezate ,ntr#o succesiune. 7n mod e"ident/ cel mai !rec"ent model
de succesiune este cel cronologic5 ,nsă scenele pot !i aranjate şi ,n spaţiu/ nu doar ,n timp. %le se pot ,ntoarce ,n trecut/
dar la !el de bine pot pri"i ,n "iitor. 7n !ine/ dar nu ,n ultimul r0nd/ !irul narati" poate !i potenţat prin sc4imbarea
ung4iului de abordare de la un personaj la altul. Posibilităţile de aranjare sunt numeroase şi "ariate/ esenţial este că ele
trebuie să re!lecte scene din "iaţa reală/ ,ntr#o sec"enţialitate care le con!eră sens şi o deosebită !orţă sugesti"ă.
• ;edactarea !inalurilor este !oarte importantă/ dar ridică/ la r0ndul său/ anumite probleme pentru jurnalişti2 aşa
cum se ştie/ articolele organizate sub !orma piramidei in"ersate o!eră in!ormaţiile ,n ordinea descrescătoare a
importanţei/ de la cele esenţiale la cele mai puţin importante. 7n acest caz/ editorul joacă un rol determinant/ put0nd să
elimine & atunci c0nd consideră necesar & pasaje şiAsau paragra!e de la !inalul articolului/ !ără teama de a pierde "reo
in!ormaţie "itală. 6ai mult/ cititorul ,nsuşi poate !i acela care decide !inalul/ prin opţiunea de a opri lectura ,n
momentul ,n care are su!iciente in!ormaţii.
Cand "ine de "orba de !inaluri/ se !ace simţită o linie de demarcaţie ,ntre jurnaliştii care se consideră reporteri
şi jurnaliştii care aspiră la titlul de scriitori. :eşi această distincţie se re!eră mai degrabă la propria imagine/ dec0t la
des!ăşurarea acti"ităţii de creaţie/ modul de abordare a !inalului separă adesea reporterul de scriitor. Ccriitorul "rea să
creeze un !inal/ ,n "reme ce reporterul "rea doar să găsească o modalitate potri"ită de a ,nc4eia articolul.
%xistă in!inite moduri de ,ncepe şi a ,nc4eia un articol/ ,nsă jurnaliştii apelează de regulă la o arie limitată de
strategii mai EconsacrateF & dacă ne putem exprima ast!el5 iată care ar !i cele mai !rec"ente te4nici pe care le puteţi
utiliza şi care "ă "or !i utile/ mai ales daca nu a"eţi ,ncă o experienţă jurnalistică !oarte bogată2
# strategia ,nc4iderii cercului & ,n această situaţie !inalul stabileşte o legătură cu ,nceputul articolului/ prin
,ntoarcere la un moment important/ ,ntr#un loc important sau reintroduc0nd un personaj#c4eie.
# legarea !inalului de un element neobişnuit/ surprinzător sau amuzant din corpul articolului
# ,ncadrarea articolului ,ntr#un anumit inter"al de timp & asemeni unei clepsidre/ pre!igur0nd e"entual c4iar
ultimul e"eniment prezentat
# ,ncadrarea spaţială a textului & ,n acest caz/ autorul este mai puţin preocupat de dimensiunea temporală/
concentr0ndu#se asupra spaţiului/ a dimensiunii geogra!ice. .cest tip de !inal poate !i utilizat ,n cazul articolelor
,n care e"enimentele se derulează ,n mai multe locaţii succesi"e2 articolul ne EpoartăF ast!el prin di!erite locaţii/
şi se ,nc4eie cu destinaţia !inală aleasă de autor.
# !inalul de tip recompensă & este utilizat mai ales ,n cazul articolelor lungi2 ast!el/ la s!0rşitul articolului
cititorul este recompensat pentru răbdarea de a !i dus lectura p0nă la capăt. .cest !inal nu presupune neapărat un
E4appL endingF/ ci o ,nc4eiere care să Esatis!acăF cititorul/ să#i răsplătească curiozitatea5 cel mai adesea
ErecompensaF constă !ie ,n dez"ăluirea unui secret/ !ie ,n rezol"area unei enigme/ a unui mister.
# epilogul & o!eră o "iziune de genul2 po"estea se s!0rşeşte/ dar "iaţa merge mai departe. Pe măsură ce se
implică ,ntr#o lectură/ cititorii ajung să de"ină interesaţi/ c4iar preocupaţi de ce se ,nt0mplă cu personajele ,n
continuare. :e c0te ori nu "#aţi ,ntrebat oare ce s#a ,nt0mplat cu personajele unui !ilm sau ale unei cărţi după
,nc4eierea acestora- 3i aceasta/ c4iar ,n condiţiile ,n care era "orba de !icţiune/ nu de !apte reale. %i bine/ ,n
textul jurnalistic/ epilogul este menit să satis!acă această curiozitate a cititorilor/ o!erindu#le in!ormaţiile care ,i
interesează.
# utilizarea unui citat potri"it & acesta este un instrument utilizat extrem de !rec"ent & poate c4iar ,n mod
exagerat/ ,nsă răm0ne o te4nică de bază ,n redactarea !inalurilor. Pentru a spori realismul textului/ autorii
pre!eră să introducă c4iar cu"intele unui personaj/ care o!eră un rezumat/ o sinteză a aspectelor prezentate. :e
cele mai multe ori/ jurnalistul este ,n măsură să o !acă mai bine dec0t personajul respecti"/ dar pre!eră citatul
tocmai datorită impactului acestuia asupra publicului.
# !inalul de tip problemă#soluţie2 este un tip destul de uşor de realizat/ deoarece ,nsăşi structura articolului
este aceea care sugerează !inalul5 ast!el/ autorul prezintă problema ,n cauză c4iar de la ,nceputul articolului/
o!erind apoi cititorului posibile soluţii sau rezol"ări5 !inalul aduce cu sine soluţia corectă sau potri"ită
2
# pre!igurarea sau anticiparea e"enimentelor ulterioare & majoritatea articolelor se concentrează asupra unor
e"enimente/ !apte/ ,nt0mplări care au a"ut deja loc. .cest !inal ,ncearcă să o!ere un răspuns cu pri"ire la
posibilele e"oluţii ulterioare sau la posibilele consecinţe ale !aptelor prezentate.
# mobilizarea cititorului printr#o in"itaţie/ ,ndemn etc. & ,n acest caz/ !inalul articolului ,ndreaptă cititorul ,n
altă direcţie/ direcţie ce implică c4iar participarea acestuia2 citirea unei cărţi sau "izionarea unei piese de teatru/
participarea la un seminar/ implicarea ,ntr#o acţiune umanitară etc.
7n !ine/ nu trebuie omis un aspect !oarte important legat de elaborarea !inalului2 acesta "a !i mult mai bun dacă
ţinem cont că şi celelalte părţi ale articolului & blocurile/ paragra!ele/ şi c4iar !razele & au ne"oie de o ,nc4eiere/ şi că
!iecare din acestea trebuie ast!el construită ,nc0t să anticipeze ,n ansamblu c4iar !inalul articolului. 7n acelaşi timp & la
!el ca şi ,n cazul intro# urilor & e"itaţi !inalurile prea lungi. Pentru aceasta/ atunci c0nd simţiţi că ,nc4eierea se lungeşte
prea mult/ este su!icient să acoperiţi cu palma ultimul paragra! sau c4iar ultimele două/ şi să presupuneţi că textul se
,nc4eie ,n acel punct2 "eţi constata că o singură !rază "a !i su!icientă pentru a !inaliza.
 %xprimaţi ideile paralele ,n construcţii paralele & această te4nică !acilitează lectura şi ,nţelegerea5 ast!el/ unui
cu"0nt o să#i corespundă tot un singur cu"0nt/ unei expresii & tot o expresie/ unui anumit tip de subordonată & acelaşi
tip de subordonată etc. .ceastă te4nică nu este nouă/ ea era utilizată de către marii oratori5 de alt!el e!ectul este mai
uşor de perceput ,n exprimarea orală/ dar el ,şi !ace simţită prezenţa şi ,n cea scrisă. =ată un exemplu eloc"ent2 E,ac#
)n lume exist# oameni care mor de foame& acest lucru nu este cauzat de insuficienţa informaţiilor. ,ac# pe strad#
%iolenţa $i criminalitatea se extind& acest lucru nu este cauzat de insuficienţa informaţiilor. ,ac# exist# copii abuzaţi
$i soţii maltratate& acest lucru nu are nici o leg#tur# cu insuficienţa informaţiilor. ,ac# principiile democratice )$i
pierd forţa $i semnificaţia& aceasta nu are nici o leg#tur# cu insuficienţa informaţiilor. ,ac# suntem confruntaţi ast#zi
cu asemenea probleme& atunci )nseamn# c# alta este )n realitate cauza.”
'. (eri!icarea şi corectarea textului jurnalistic
'.1. %liminarea in!ormaţiilor redundante
+na din cele mai di!icile misiuni ale procesului de corectare este suprimarea sau eliminarea cu"intelor/
propoziţiilor şi c4iar a unor pasaje redundante/ inutile/ !ără sens/ care nu#şi au locul ,n cadrul articolului. +n asemenea
demers este !oarte greu de realizat/ mai ales atunci c0nd eşti m0ndru de munca ta şi mulţumit de !elul cum a ieşit articolul5
din păcate/ această misiune trebuie ,ndeplinită/ şi poate !i ,ndeplinită cel mai bine după terminarea redactării propriu#zise/
pentru că jurnalistului ,i "a !i mai uşor să judece obiecti"/ la rece/ textul. Ccriitura de calitate trebuie să !ie concisă2
propoziţiile nu trebuie să conţină cu"inte de prisos/ iar paragra!ele nu trebuie să conţină propoziţii şi !raze ,n plus. .şa
cum am mai a!irmat/ aceasta nu ,nseamnă nici că jurnalistul trebuie să construiască !raze scurte/ nici că trebuie să e"ite
detaliile/ trat0nd doar ,n mare subiectul5 concizia ,nseamnă că autorul trebuie să dea semni!icaţie şi sens !iecărui cu"0nt.
1$

+na din cele mai importante reguli ,n cadrul acestui demers are ,n "edere ni"elul de la care pornim2 ,n acest
sens/ specialiştii susţin că este necesar să ,ncepem cu eliminarea părţilor mari5 concizia deri"ă ,n primul r0nd din
selectarea in!ormaţiei/ nu din comprimarea sau din contragerea acesteia/ iar aceasta presupune analiza de ansamblu a
articolului şi eliminarea unor pasaje. 6eta!oric spus/ ,nainte de a scutura !runzele moarte/ trebuie să tăiem ,nt0i crengile
uscate5 iată c0te"a reguli2
 %liminaţi orice pasaj care nu !undamentează/ nu susţine ideea de bază a articolului
 %liminaţi cele mai slabe citate/ anecdote sau scene/ tocmai pentru a da o !orţă mai mare celor mai bune
 %liminaţi pasajele introduse ,n ideea că anumite persoane & cum ar !i editorul/ proprietarul publicaţiei/ alţi
jurnalişti/ persoane publice implicate sau interesate de subiect etc & "or citi articolul5 g0ndiţi#"ă doar la publicul
larg/ la marea masă a cititorilor
 8u lăsaţi editorului posibilitatea eliminării arbitrare a unor pasaje sau !raze/ mai degrabă selectaţi c4iar
dumnea"oastră pasajele/ respecti" !razele neesenţiale şi marcaţi#le5 apoi analizaţi dacă acestea c4iar ,şi au locul şi
oportunitatea ,n cadrul articolului sau ar !i mai bine să le scoateţi ,nainte ca articolul să ajungă pe biroul editorului
Odată ,nc4eiată această primă etapă/ este momentul să treceţi la eliminarea şiAsau ,nlocuirea expresiilor şi
cu"intelor inadec"ate. =ată c0te"a ţinte sigure2
• .d"erbe sau locuţiuni ad"erbiale care intensi!ică/ şi nu modi!ică sensul "erbului2 tocmai& cu siguranţ#&
sigur& cu certitudine& complet& foarte& extrem de& exact& integral etc
1$
ceea ce in limba engleza literatura de specialitate numeşte XmaHe e"erL Dord countF
2$
• <ormulările şi determinanţii care a!irmă sau repetă lucruri e"idente2 exemplele prezentate )n acest
articol poate !i simplu doar exemplele sau exemplele de mai sus@prezentate& compasiunea noastră este
)ntrutotul alături de colegul nostru de redacţie/ dirigintele ele%ilor s#a dus la directorul $colii etc.
• :i!eriţi determinanţi ai "erbelor & de regulă alte "erbe & atunci c0nd nu aduc nimic nou ,n !rază/ ci pur
şi simplu o ,ncarcă inutil/ !iind utilizaţi probabil pentru a !ace !raza să pară mai elaborată2 pare săAcă/ tinde
să/ se consideră că/ se spune că etc
• Cubstanti"ele abstracte deri"ate din "erbe & care este bine să !ie ,nlocuite c4iar de "erbele respecti"e/
c4iar ,n condiţiile re!ormulării !razei2 ast!el considerare "a trebui ,nlocuit cu consider#/ judecat# cu judec#
etc. .ceastă recomandare nu trebuie luată totuşi ad literam/ există şi excepţii & ,n situaţia ,n care
respecti"ele substanti"e sunt parte a unei expresii sau locuţiuni5
• O serie de propoziţii ce pot !i contrase ,n părţile de propoziţie corespondente2 Imaşina care oprise
neregulamentar pe un teren ce aparţinea primărieiI "a de"eni ast!el2 Imaşina oprită neregulamentar pe un
teren al primărieiI. % ade"ărat/ utilizarea "erbelor ,n textele jurnalistice este o te4nică a"antajoasă/ dar să nu
exagerăm2 nu construiţi propoziţii de sine stătătoare doar de dragul de a utiliza "erbe. =ar dacă prin
contragere/ a"eţi impresia că o idee ,şi pierde din importanţa pe care consideraţi că o merită/ spargeţi !raza
,n mai multe propoziţii distincte.
%liminaţi toate cu"intele sau c4iar !razele de prisos2 jurnaliştii obişnuiesc să spună că toate elementele care nu
adaugă nimic textului/ ,n realitate răpesc ce"a. Cu"intele redundante reduc impactul prin aceea că ,nlocuiesc limbajul
acti"/ precis/ care transmite sensurile esenţiale.
O anumită redundanţă este totuşi ine"itabilă/ mai ales la redactarea primelor "ariante ale textului/ tocmai de
aceea eliminarea elementelor de prisos se realizează ,n momentul corectării şiAsau rescrierii acestuia. Te4nica cea mai
bună este totodată şi cea mai simplă2 analizaţi cu"0nt cu cu"0nt textul/ obser"0nd ce poate !i eliminat !ără ca sensul să se
modi!ice5 metoda ia ce"a timp/ ,nsă !uncţionează/ ,n special ,n cazul jurnaliştilor mai puţin experimentaţi.
'.2. (eri!icarea acurateţii in!ormaţiilor
Cu siguranţă "i s#a ,nt0mplat & şi nu o dată & să descoperiţi greşeli ,n timp ce lecturaţi presa2 de la banalele
greşeli de ortogra!ie/ la cele gramaticale sau de "ocabular/ şi p0nă la cele mai gra"e & erorile de conţinut. Oare nu "i s#a
,nt0mplat niciodată ca citind un articol pe aceeaşi temă publicat ,n două ziare di!erite să constataţi că anumite in!ormaţii
nu coincid- Puţin probabil... E. greşi e omeneşteF spun unii jurnalişti/ ,ncerc0nd să găsească o scuză atunci c0nd articolele
lor conţin erori & de orice tip ar !i acestea. 7nsă misiunea principală a jurnalistului este !oarte clară2 să prezinte cu
exactitate şi ,n mod obiecti" !aptele. .şa că/ dec0t să o !aci ,n mod eronat/ mai bine te laşi păgubaş/ cu at0t mai mult cu c0t
in!ormaţia respecti"ă ajunge la un număr enorm de indi"izi. % ade"ărat/ există şi cauze obiecti"e care duc la strecurarea
erorilor ,n presa scrisă2 a!laţi mereu sub presiunea timpului/ jurnaliştii nu mai apucă uneori să "eri!ice şi să corecteze
textul/ iar/ din moti"e de costuri/ personalul responsabil ,n mod tradiţional de aceste acti"ităţi este tot mai rar ,nt0lnit ,n
redacţiile ziarelor. .şa că alocaţi timp pentru a putea "eri!ica corectitudinea textului5 următoarele recomandări "ă "or !i cu
siguranţă !oarte utile ,n acest proces2
 Confirmaţi informaţiile asupra cărora aveţi chiar şi cea mai mică îndoială & ,n această categorie intră
in!ormaţiile neatribuite/ care necesită in"estigaţii suplimentare. Plecaţi ,ntotdeauna de la premisa că a!larea unei
in!ormaţii din două surse nu reprezintă ,n sine con!irmarea acesteia2 e posibil ca una dintre surse să !i a!lat
in!ormaţia respecti"ă de la cealaltă sursă. 7ntrebaţi#"ă ,ntotdeauna de unde cunosc sursele in!ormaţiile pe care "i le
o!eră şi ce moti% au să "i le o!ere.
.siguraţi#"ă că martorii cu care discutaţi c4iar au asistat la e"eniment şi & mai important & că sunt ,n măsură
să "ă o!ere in!ormaţii exacte. 6ai ales ,n cazul ştirilor de senzaţie & poate şi din dorinţa de a#şi "edea numele tipărit
,n ziar/ sau de a apărea la tele"izor & martorii par !oarte siguri pe ei/ c0nd de !apt nu !ac altce"a dec0t să transmită
mai departe z"onuri sau speculaţii.
 Clarificaţi contetul ! asiguraţi#"ă că din declaraţiile surselor cu care discutaţi/ reuşiţi să surprindeţi/ să
capturaţi exact ceea ce "or să spună acestea. :e aceea este bine să utilizaţi reporto!onul c0nd staţi de "orbă cu surse
mai importante/ şi să ascultaţi ,nregistrarea de mai multe ori ,nainte de a "ă aşeza la masa de scris5 puteţi c4iar să
purtaţi o nouă discuţie sau să re"eniţi cu ,ntrebări dacă a"eţi neclarităţi sau nu sunteţi sigur că aţi ,nţeles corect
mesajul. 7n !ine/ atunci c0nd "ă decideţi să citaţi sursa ,n cauză/ nu uitaţi că aşezate pe 40rtie/ cu"intele nu transmit
,ntotdeauna acelaşi mesaj ca atunci c0nd acesta e transmis oral. 7n ast!el de situaţii este bine să cereţi părerea cui"a
care nu a asistat la declaraţia sursei şi să "edeţi cum percepe mesajul2 uneori "eţi constata că este mai bine să
utilizaţi propriile cu"inte.
2'
 Căutaţi eventualele "oluri de informaţie ! re"izuiţi textul urmărind e"entualele in!ormaţii semni!icati"e sau
puncte de "edere omise. .ceasta presupune să analizaţi & pentru !iecare idee ,n parte & cine ar putea adopta o
atitudine sau un punct de "edere opus. Contactaţi persoanele ale căror opinii nu au !ost incluse ,n articol şi o!eriţi#le
ocazia să le prezinte5 ,n cazul ,n care aţi !ăcut acest lucru/ ,nsă propunerea dumnea"oastră a !ost re!uzată/ nu uitaţi
să menţionaţi acest lucru ,n cadrul articolului.
 #evizuiţi articolul din perspectiva temei centrale a acestuia ! aceasta presupune ,n primul r0nd/ să
"eri!icaţi că textul se sprijină cu ade"ărat pe conţinutul intro#ului/ cu alte cu"inte/ că intro#ul nici nu diminuează/
nici nu exagerează importanţa subiectului tratat. .poi recitiţi ,ntregul articol pentru a "edea dacă şi ,n ce măsură aţi
de"iat de la subiect & proced0nd ast!el/ a"eţi ocazia să mai şi tăiaţi anumite cu"inte sau c4iar propoziţiiA!raze
redundante şi să economisiţi at0t din spaţiu/ c0t şi din timpul cititorilor
 $erificaţi de două ori nume% date% locuri% titluri etc ! asiguraţi#"ă nu doar că in!ormaţia este corectă/ ci şi
corect atribuită. (eri!icaţi & dacă este posibil consult0nd c4iar sursa & ortogra!ierea numelor proprii/ acolo unde
a"eţi ,ndoieli5 nu uitaţi2 uneori şi comunicatele de presă pot conţine greşeli/ sau poate site#ul !irmei despre care
relataţi nu a !ost ,ncă actualizat.
 $erificaţi orto"rafia% corectitudinea "ramaticală% utilizarea vocabularului% punctuaţia ! c4iar dacă
această acţiune presupune mult timp/ "eri!icaţi cu ajutorul dicţionarului sau al manualelor de specialitate orice
problemă de acest !el/ care ridică semne de ,ntrebare sau nu "ă este cunoscută. Citiţi textul cu "oce tare pentru a
"edea dacă sună corect şi coerent din punct de "edere al limbii2 e"entual rugaţi un apropiat să "ă asculte/ sau
,nregistraţi#"ă şi ascultaţi caseta.
 $erificaţi corectitudinea şi concordanţa cifrelor ! ,n ceea ce pri"eşte ci!rele şi datele statistice/ trebuie ,n
primul r0nd să "ă asiguraţi că acestea sunt concordante/ că respectă e"entualele corelaţii matematice existente ,ntre
ele. ;ecalculaţi procentele/ modi!icările procentuale/ ponderile/ mediile etc/ oric0t de sigură ar !i sursa care "i le#a
!urnizat. :acă nu sunteţi tocmai expert/ deşi & cu puţină bună"oinţă "eţi constata că nu e nimic di!icil ,n a calcula
c0te"a procente & programele de calculator şi di"ersele utilitare disponibile online "ă "or !i de mare ajutor. 3i nu
ezitaţi să cereţi părerea unui expert atunci c0nd nu ştiţi cum au !ost calculaţi anumiţi indicatori/ mărimi/ "ariabile
etc5 dacă r0ndurile articolului trădează acest lucru/ "ă pierdeţi credibilitatea şi riscaţi să "ă pierdeţi şi cititorii. 8u ,n
ultimul r0nd/ asiguraţi#"ă că gra!icele şi tabelele pe care le introduceţi sunt corecte şi concordante cu datele cărora le
sunt asociate.
Odată ce aţi parcurs toate aceste etape/ !aceţi o ultimă EscanareF de "eri!icare a textului2 citiţi articolul
asigur0ndu#"ă că toate elementele sunt la locul lor şi se ,mbină ,n mod armonios/ !orm0nd un ansamblu coerent & de la
succesiunea paragra!elor şi p0nă la ,ncorporarea e"entualelor gra!ice/ tabele/ poze/ imagini etc. 6ai mult/ dacă
te4noredactaţi textul/ nu este exclus ca ,n c4iar procesul de corectare ,nsuşi să se !i strecurat greşeli/ să se !i deplasat un
paragra!/ un marcator/ tocmai de aceea este ne"oie de această ultimă "eri!icare. 7n măsura ,n care respectaţi aceste
recomandări/ este !oarte probabil ca textul dumnea"oastră să !ie corect. 7nsă greşeli & mai ales legate de !ormatarea
textului/ de aşezarea ,n pagină/ de posibilitatea deplasării unor elemente ale textului & pot apărea si după ce aţi predat
materialul spre publicare # p0nă la apariţia e!ecti"ă a acestuia/ c4iar dacă nu din "ina dumnea"oastră.
7n cazul ,n care textul apare totuşi cu o serie de greşeli & de orice natură ar !i acestea & asumaţi#"ă
responsabilitatea/ nu aruncaţi "ina şi nu de"eniţi de!ensi". Cea mai bună strategie pe care o puteţi adopta este să "ă
recunoaşteţi greşeala5 iată cum ar !i bine să procedaţi2
# identi!icaţi greşelile/ nu aşteptaţi să o !acă cititorii şi să sune la redacţie. 7n plus/ de multe ori/ cititorii
obser"ă greşelile/ dar nu se obosesc să sune
# publicaţi cu promptitudine corecţiile tuturor greşelilor/ omisiunilor sau inexactităţilor de conţinut & c4iar
dacă este "orba de erori minore/ ce a!ectează un număr !oarte mic de indi"izi
# !ormulaţi corecţiile su!icient de detaliat pentru a !i inteligibile & ,n cadrul corecţiei "a trebui să repetaţi
eroarea care s#a strecurat/ pentru ca cititorii să#şi poată aminti despre ce era "orba
# publicaţi clari!icări atunci c0nd toate !aptele publicate sunt corecte/ exacte/ ,nsă sensul general ce se
desprinde din text este sau poate !i con!uz/ induc0nd cititorii ,n eroare
# publicaţi corecţiile ,n mod "izibil şi amplasaţi#le mereu ,n acelaşi loc ,n cadrul publicaţiei/ aşa ,nc0t
cititorii să le obser"e
# creaţi un sistem care să !aciliteze raportarea erorilor de către cititori/ precum şi solicitarea corecţiilor
corespunzătoare/ şi aduceţi#l la cunoştinţă acestora.
# creaţi un sistem e!icient de monitorizare a greşelilor5 urmăriţi ,n ce măsură comiterea de erori este mai
!rec"entă ,n cazul anumitor secţiuni ale publicaţiei sau ,n cazul anumitor jurnalişti
# explicaţi/ cu ocazia !iecărei corecţii/ de ce şi cum s#a produs respecti"a eroare/ respecti" cine este
responsabil pentru aceasta & nu neapărat nominal/ ci generic/ prin poziţia sau !uncţia deţinută
2)
# cereţi#"ă scuze ,n mod public şi asiguraţi cititorii de e"itarea producerii ulterioare a unor asemenea erori.
). *urnalism economic
).1. Particularităţi ale construcţiei articolului cu conţinut economic
*urnaliştii economici şi cei !inanciari acoperă o arie !oarte largă de subiecte/ de la particularităţi ale produselor
nou apărute şi p0nă la prezentarea liderilor pieţei ,n di"erse domenii/ de la desc4iderea sau ,nc4iderea unor !iliale locale/
la rezultatele trimestriale ale !irmelor/ şi/ bine,nţeles de la situaţia economiei naţionale la economiile altor ţări şi la
economia mondială. Pe l0ngă articole cu caracter in!ormati"/ aceşti jurnalişti elaborează editoriale/ realizează comentarii
şi analize/ prezintă opinii proprii sau ale altor specialişti. %ste o muncă di!icilă care impune ,nsuşirea unor cunoştinţe
solide din domeniul economic. 7n acest sens/ una dintre problemele majore cu care se con!runtă jurnalismul specializat &
iar cel economic nu !ace excepţie & este aceea că jurnaliştii sunt preocupaţi aproape exclusi" de conţinutul textelor pe care
le elaborează/ de o manieră aproape şcolărească5 c0nd eram ele"i/ ne străduiam din răsputeri să#i con"ingem pe pro!esori
că suntem capabili să utilizăm noţiunile şi conceptele asimilate. 7n mod similar/ dată !iind importanţa subiectului de
analiză/ jurnaliştii economici "ăd ,n cititori ade"ăraţi specialişti ,n domeniul economic/ care ,şi dau seama imediat dacă
jurnalistul ezită sau greşeşte. 6oti"ul2 jurnaliştii specializaţi uită adesea că lucrează/ ,n ultimă instanţă/ ,n domeniul
comunicării/ al mass#media. +n bun jurnalist economic este ,n primul r0nd/ un bun comunicator/ un bun reporter/ nu doar
o persoană care stăp0neşte subiectul. .şa că puteţi !i mai liniştiţi2 nu "a trebui să de"eniţi doctori ,n economie pentru a
putea scrie despre acest domeniu.
:e multe ori totuşi/ jurnaliştii economici şi !inanciari au pregătirea de bază c4iar ,n domeniul economic/ urm0nd
& complementar/ ,n măsura ,n care au ,nclinaţii şi aptitudini & cursuri de jurnalism2 este mai ales cazul publicaţiilor
specializate pe probleme economice şi !inanciare/ unde se impun ,ntr#ade"ăr cunoştinţe temeinice ,n domeniu. C4iar dacă
jurnalismul economic poate părea intimidant pentru un jurnalist de pro!esie/ un bun reporter poate ,n"ăţa şi elabora
excelente articole de pro!il. Pentru a putea realiza acest lucru/ se impune ,n primul r0nd să ţineţi seama de c0te"a
recomandări şi principii de bază2
• 7nsuşiţi#"ă ,n primul r0nd noţiunile şi conceptele economice de bază cu care "eţi opera & at0t timp cat daţi do"adă
de bună"oinţă şi desc4idere ,n această direcţie/ nu este deloc greu să ,n"eţi ce ,nseamnă societăţile de in"estiţii/
!ondurile mutuale/ modul de !uncţionare a bursei/ mecanismul tranzacţiilor bursiere/ sau di!erenţa dintre o
societate cu răspundere limitată şi una pe acţiuni. +rmaţi un curs introducti" de economie sau de jurnalism
economic/ citiţi un manual sau o carte de specialitate/ accesaţi nenumăratele resurse disponibile online.
• ;e"izuiţi noţiunile algebrice de bază & cea mai mare temere a jurnaliştilor de pro!esie o reprezintă utilizarea
noţiunilor matematice5 ,n realitate/ jurnalismul economic presupune ,n principal cunoaşterea operaţiilor
aritmetice. 7na!ară de acestea/ sunt utile c0te"a cunoştinţe de bază de statistică/ pentru a putea ,nţelege o medie
aritmetică ponderată/ şi cunoştinţe legate de calculul procentual/ pentru a ,nţelege rezultatele unui sondaj sau
ni"elul unei rate a pro!itului. :in !ericire/ sunt disponibile & mai ales online & !oarte multe resurse ce "izează ,n
mod special noţiunile matematice cu care operează jurnaliştii economici. 7n mod similar/ cursurile specializate
cuprind noţiuni introducti"e de matematică pentru jurnaliştii economici.
• Citiţi c0t mai multe articole din domeniul economic sau !inanciar & este una dintre cele mai utile şi e!iciente
metode de a ,n"ăţa cum se scriu articolele2 nu "ă limitaţi la paginile de economie din publicaţiile cu caracter
general/ ci analizaţi şi ,n"ăţaţi mai ales din publicaţiile economice & at0t din cele rom0neşti/ c0t şi din cele cu
circulaţie internaţională cum ar !i2 'he 7conomist sau -all ;treet Aournal.
• :ocumentaţi#"ă ,n mod corespunzător/ mai ales c0nd nu stăp0niţi !oarte bine subiectul & ,n această pri"inţă/
redactarea unui articol economic sau !inanciar implică un "olum mai mare de muncă de documentare/ de
cercetare/ dec0t un articol obişnuit de ştiri2 jurnalistul trebuie să citească c0t mai mult despre compania/ industria/
persoana/ produsul etc despre care scrie. :acă a"eţi neclarităţi sau ,ndoieli cu pri"ire la un anumit aspect sau
concept/ nu ,l introduceţi pur şi simplu ,n articol/ sper0nd că elementul respecti" se "a integra ,n ansamblul
articolului/ sau "a trece neobser"at2 s#ar putea ca unii cititori să obser"e şi să judece. :impotri"ă/ consultaţi toate
resursele disponibile şi ,ntrebaţi şi alte persoane care "#ar putea ajuta.
Trec0nd acum la elaborarea propriu#zisă a articolului/ ,na!ară de aceste principii de bază/ există o serie de
etape pe care "a trebui să le urmaţi c0nd construiţi articolul5 unele dintre aceste etape sunt "alabile pentru orice tip de text
jurnalistic/ au mai !ost discutate/ şi nu "om insista asupra lor2
1. Formaţi-%# o imagine foarte clar# asupra conţinutului articolului & aşa cum am mai a!irmat/ este greu să explici
cui"a ce"a ce nici tu nu ai ,nţeles pe deplin/ sau să descrii o serie de e"enimente pe care nu le#ai sistematizat ,n
2G
mod corespunzător. :e !apt aceasta şi este cea mai comună problemă a articolelor slabe5 iar ,n cazul particular al
jurnalismului economic/ ei i se adaugă tendinţa jurnalistului de a ampli!ica/ de a exagera anumite e"enimente sau
aspecte ale articolului.
2. ;poriţi %aloarea articolului sau & ca să utilizăm terminologia economică & creaţi plus"aloare ,n procesul de
elaborare a acestuia/ prin introducerea propriei contribuţii5 ,n acest !el/ la !inal/ articolul "a reprezenta propria
dumnea"oastră creaţie/ şi nu copia !idelă a "reunui comunicat de presă5 primul lucru pe care ,l a"eţi de !ăcut ,n
această direcţie este să sintetizaţi toate ,ntrebările ce pot lua naştere pornind de la in!ormaţiile pe care deja le#aţi
colectat5 o examinare mai atentă a articolelor economice "a scoate la i"eală !aptul că aceste ,ntrebări au un anumit
speci!ic/ ,mbracă o anumită !ormă/ cum ar !i/ de pildă2 %ste prima oară c0nd un ast!el de e"eniment se petrece ,n
acest sector economicA,n această regiune sau au mai a"ut loc e"enimente similare- Producerea e"enimentului este
aleatoare/ ,nt0mplătoare sau se ,nscrie ,ntr#o anumită tendinţă de e"oluţie- %ste/ dimpotri"ă/ producerea
e"enimentului/ ,n contradicţie cu tendinţa de ansamblu- Poate !i pri"it acest e"eniment ca pre!igur0nd o
modi!icare a e"oluţiei economice normale/ obişnuite- Care ar putea !iAcare "or !i consecinţele producerii acestui
e"eniment pentru economia naţionalăA pentru regiunea respecti"ă-
3. ;tabiliţi ce detalii este necesar s# includeţi )n intro & pre!iguraţi conţinutul articolului/ !iţi c0t mai concret cu
putinţă/ ,nsă nu supra,ncărcaţi intro#ul. =deal este să prezentaţi esenţa/ să#i o!eriţi cititorului su!icientă in!ormaţie
ca să#şi poată da seama de conţinutul articolului2 dacă ,i o!eriţi prea multă in!ormaţie/ este posibil ca cititorul
obişnuit/ nespecialist/ să nu o poată asimila şi să abandoneze lectura. 7n acelaşi timp/ o asemenea construcţie a
intro#ului este con"enabilă şi pentru cititorii a"izaţi/ respecti" pentru specialişti2 aceştia nu sunt agasaţi de !aptul
că nu găsesc toate in!ormaţiile importante ,n primul paragra!/ şi cu siguranţă nu "or abandona lectura din acest
moti"/ pentru că sunt cu ade"ărat interesaţi de subiect5 aşa că/ ,n cazul articolelor apărute ,n publicaţiile cu
caracter general & care cuprind şi explicaţii pentru cititorii nea"izaţi & aceştia "or parcurge rapid/ Epe săriteF
conţinutul articolului/ p0nă "or găsi in!ormaţiile care ,i interesează. .ceastă distincţie ,ntre publicul a"izat şi cel
nea"izat ne trimite la o c4estiune !oarte importantă legată de rolul intro-ului ,n articolele cu caracter general !aţă
de cele specializate. :acă pentru prima categorie intro#ul are un rol esenţial/ determin0nd ,n mod 4otăr0tor
continuarea sau abandonarea lecturii/ nu la !el stau lucrurile ,n articolele de specialitate2 aşa cum am "ăzut/
cititorii a"izaţi/ interesaţi de problemele economice/ "or continua lectura c4iar in cazul unui intro mai slab/ pentru
că ,i interesează in!ormaţia brută prezentată5 similar/ ,n ceea ce ,l pri"eşte pe cititorul nea"izat/ acestuia ,i atrage
mai degrabă atenţia un titlu interesant sau neobişnuit/ dec0t un intro bine scris. .ceasta nu ,nseamnă nici pe
departe o minimizare a rolului intro#ului ,n articolele de specialitate/ ba dimpotri"ă2 un intro prost scris poate duce
la pierderea ambelor categorii de cititori/ deoarece pre!igurează/ c4iar şi pentru cel mai no"ice cititor ,n materie/ o
calitate slabă a ,ntregului articol.
. 7xplicaţi neap#rat cititorului importanţa articolului & cea mai mare E"aloare adăugatăF a textului se regăseşte ,n
aceste explicaţii5 absent uneori din articolele cu caracter general/ acest element & construit ,n termeni de „$i ce
dac# s-a )nt"mplat ceea ce s-a )nt"mplat8B” ? reprezintă de !apt justi!icarea alegerii respecti"ului subiect/ a
redactării şi publicării articolului. 6ai mult dec0t at0t/ el reprezintă ajutorul/ orientarea şi interpretarea pe care o
o!eriţi unui cititor prea ocupat să#şi sistematizeze/ să#şi ordoneze ,ntrebările/ ca să nu mai "orbim de găsirea unor
răspunsuri. .ceasta nu ,nseamnă că dumnea"oastră trebuie să ştiţi toate răspunsurile/ ci că trebuie să "ă !aceţi
treaba bine2 dacă nu sunteţi ,n măsură să răspundeţi/ ,ntrebaţi experţii5 de exemplu2 E%ste prima dată c0nd
de!icitul bugetar a depăşit ni"elul de 3W din produsul intern brut5 ,n opinia analiştilor/ această e"oluţie nu re!lectă
altce"a dec0t o pierdere a controlului gu"ernului asupra !inanţelor publice. 8ici <ondul 6onetar =nternaţional nu
"a !i prea ,nc0ntat de această situaţie/ ,n condiţiile ,n care urmează să !ie negociat un nou acord stand-by...F
$. 5onstruiţi „fundalul”
=C
$tirii sau al informaţiilor & ,n jurnalismul economic contează ,n mod deosebit să amintiţi
e"oluţiile anterioare pentru EproaspeţiiF cititori ai paginilor economice5 pentru aceasta este ne"oie nu doar de
multă atenţie şi rigurozitate/ ci şi de intuiţie2 "a trebui să identi!icaţi cu precizie momentele ,n care cititorul poate
pierde !irul e"enimentelor din lipsă de in!ormaţii su!iciente. 7n altă ordine de idei/ "a trebui să stabiliţi exact ce
in!ormaţii "or !i reamintite şi ,n ce mod/ ţin0nd cont că nu este "orba de in!ormaţii noi2 mulţi cititori le cunosc
deja şi s#ar putea să se plictisească citindu#le din nou. 6ai mult/ s#ar putea ca gestul dumnea"oastră să !ie
interpretat greşit/ drept atitudine de superioritate/ respecti" drept o subestimare a cititorilor/ cărora este ne"oie să li
se explice anumite lucruri de două ori. Pentru a e"ita acest lucru/ in!ormaţiile "or trebui reintroduse ,n mod
natural şi presărate de#a lungul articolului printre in!ormaţiile noi c4iar ,n timp ce redactaţi conţinutul5 cel mai
adesea & deşi aceasta nu este o regulă & ele apar ca şi clauze subordonate propoziţiilor principale ce o!eră
in!ormaţii de ultimă oră.
1'
,n limba engleză bac*ground
2B
'. Prezentaţi cititorilor contextul $tirii sau e%enimentului respecti% & cunoaşterea contextului este la !el de
importantă ca şi cunoaşterea !undalului despre care "orbeam la punctul precedent. :eciziile economice nu sunt
adoptate ,n mod autonom/ independent2 ele depind de numeroşi !actori şi au un scop !oarte !ine de!init. .st!el/ ele
se pot adresa unei probleme particulare/ sau pot !ace parte dintr#un plan complex destinat rezol"ării unor
dis!uncţionalităţi mai ample/ pot !i !i adoptate ca reacţie la anumite presiuni politice sau pot !i consecinţa unui
e"eniment etc. 7n cazul ,n care nu le explicaţi aceste lucruri cititorilor/ ei nu "or ,nţelege pe deplin implicaţiile
e"enimentelor descrise. :ocumentaţi#"ă ,nsă corespunzător si !iţi !oarte precauţi atunci c0nd !aceţi respecti"ele
a!irmaţii2 ,n nici un caz nu publicaţi presupuneri sau speculaţii/ dec0t ,n măsura ,n care le puteţi susţine cu do"ezi.
=ată un exemplu eloc"ent2 Eni"elul şomajului/ mult mai redus dec0t cel pre"izionat/ poartă amprenta strategiei
electorale a autorităţilorF. 7n măsura ,n care "reţi să introduceţi totuşi o ipoteză posibilă/ o puteţi !ace cel mai uşor
cu ajutorul interogaţiei retorice2 ECă aibă oare aprecierea recentă a leului "reo legătură cu apropierea termenului
de raportare a indicatorilor macroeconomici la Comisia +niunii %uropene- 7n acest !el/ o suprae"aluare a leului s#
ar traduce printr#o suprae"aluare a indicatorilor macroeconomici exprimaţi ,n moneda europeană...F.
). .tunci c0nd scrieţi un articol de analiză/ c0nd !aceţi un comentariu/ şi c4iar atunci c0nd o!eriţi doar o simplă
explicaţie/ p#straţi un echilibru )ntre di%ersele laturi& aspecte& interpret#ri sau p#reri opuse legate de subiectul
articolului. .celaşi lucru este "alabil ,n cazul ,n care scrieţi despre c4estiuni economice contro"ersate. 7n
domeniul economic/ nici măcar cei mai de seamă experţi nu cunosc răspunsul la toate ,ntrebările. 7n asemenea
situaţii/ trebuie să "ă documentaţi temeinic/ să discutaţi cu persoane a"izate şi să adunaţi c0t mai multe opinii
şiAsau comentarii. Odată adunate şi sistematizate aceste păreri sau abordări di!erite/ a"eţi sarcina de a le introduce
,n articol de o manieră neutră/ obiecti"ă/ lucru cu at0t mai di!icil cu c0t "ă "eţi !i !ormat probabil şi
dumnea"oastră propria opinie. 7nsă nu uitaţi că pentru a realiza o in!ormare corectă trebuie e"itată orice acţiune ce
ar putea in!luenţa cititorul/ ce l#ar putea con"inge ,ntr#o direcţie sau alta. Cititorii nu au ne"oie nici de prea multă
perspicacitate/ nici de o "astă cultură economică pentru a#şi da seama c0nd un articol este părtinitor/ c0nd ,nclină
,ntr#o anumită direcţie. 3i de cele mai multe ori c4iar ,şi dau seama/ iar c0nd se ,nt0mplă acest lucru/ reacţia lor
este una de respingere totală.
G. 6tilizaţi numerele )n mod corespunz#tor & acestea reprezintă o parte esenţială a !undalului şi a contextului. 6ai
mult/ ,n special ,n cazul jurnalismului !inanciar/ textele de calitate trebuie susţinute ,ntotdeauna de un anumit
"olum de date statistice consistente/ concludente şi măsurate corespunzător. 8u este ne"oie să introduceţi o
cantitate mare de date şi ci!re/ ci un număr su!icient pentru a !undamenta sau a ilustra ,n mod adec"at a!irmaţiile
pe care le !aceţi/ cu alte cu"inte/ pentru a a"ea rele"anţă. %ste practic imposibil ca aceste ci!re să lipsească din
articolele cu conţinut !inanciar/ dar este aproape la !el de gra" dacă sunt introduse ,n neştire de către autor2 un
număr prea mare de date ,ngreunează ,nţelegerea/ !ăc0nd ca ci!rele respecti"e să#şi piardă rele"anţa5 cititorul se
trezeşte ,n acest !el asaltat cu in!ormaţii !inanciare sub !ormă de ci!re/ procente/ gra!ice şi tabele/ din care ,i e greu
să extragă esenţialul/ mai ales dacă nu e specialist. 7n ultimă instanţă/ el citeşte rubrica !inanciară tocmai pentru a
primi o explicaţie sau o interpretare5 datele le găseşte şi pe site#ul bursei/ al !irmei/ sau la registrul comerţului. .şa
că puneţi ,ntotdeauna ci!rele ,n slujba articolului/ şi nu in"ers. +n s!at !oarte bun ,n acest sens2 g0ndiţi#"ă ,n
primul r0nd care este esenţa/ tema centrală a articolului şi ,ncercaţi & ,ntr#o primă !ază & să răspundeţi !ără a !ace
apel la ci!re. C4iar dacă articolul se re!eră la cel mai recent ni"el ,nregistrat de un indicator macroeconomic
important/ "eţi constata că/ ,n esenţă/ este "orba de !apt de a explica sau justi!ica o anume e"oluţie sau stare de
!apt5 ,n acest !el/ "eţi e"ita să de"eniţi scla"ii datelor2 cu alte cu"inte/ ci!rele reprezintă doar instrumente menite să
!aciliteze relatarea/ şi ,n nici un caz substanţa articolului. =ată c0te"a s!aturi e!iciente pentru o utilizare
corespunzătoare a ci!relor2
• C4iar dacă datele sunt absolut esenţiale pentru ,nţelegerea conţinutului articolului/ nu utilizaţi mai mult
de două ,n intro & şi cum adesea şi două sunt prea multe/ mai bine "ă limitaţi la una singură/ este
ar4isu!icientă pentru paragra!ul introducti"
• :istribuiţi ci!rele c0t mai uni!orm de#a lungul articolului & bine,nţeles/ ,n măsura ,n care este posibil
acest lucru5 oricum e"itaţi să le aglomeraţi ,ntr#un singur loc/ iar dacă şi acest lucru este imposibil/ "ă
"a sal"a intercalarea unuia sau mai multor citate2 acestea ,mprospătează textul prin sc4imbarea de ritm
pe care o aduc.
• Păstraţi totuşi ,mpreună/ ,n acelaşi loc ,n cadrul articolului ci!rele E,nruditeF/ legate ,ntre ele prin
semni!icaţia pe care o au
• 8u uitaţi că/ deşi sunt indispensabile pentru explicarea şiAsau ilustrarea anumitor aspecte din conţinutul
aticolului/ cel mai adesea ele ,i sperie pe cititori & cel puţin la prima "edere. 7n aceeaşi categorie intră
!razele lungi şi complexe/ numele şi denumirile ne!amiliare şi limbajul te4nic. 3i acestea din urmă
3Q
trebuie separate pe c0t posibil/ prin păstrarea unei distanţe rezonabile ,ntre ele5 iar acolo unde sunt
plasate aceste elemente/ "olumul ci!relor trebuie redus la minim.
• :acă "olumul datelor este considerabil/ puteţi ,ncerca să le sistematizaţi ,ntr#un tabel sau ,ntr#un gra!ic
şi "eţi a"ea parte de două a"antaje2 pe de o parte/ tabelele sau gra!icele permit plasarea separată a
ci!relor/ aşa ,nc0t paragra!ele EcurgF/ au mai multă continuitate5 ,n al doilea r0nd/ ast!el prezentate/
datele sunt mult mai uşor de urmărit şiAsau de comparat/ !iind !acilitată c4iar ,nţelegerea articolului.
• 7n !ine/ nu uitaţi să "eri!icaţi atent/ de două sau c4iar de trei ori/ absolut toate datele pe care le
introduceţi.
B. ,aţi %iaţ# articolului prin utilizarea de citate & ,n jurnalismul economic/ articolele !ără citate sunt lipsite de
dinamism şi monotone & p0nă la plictisitoare5 aşa că este necesar să găsiţi un citat rele"ant şi să#l introduceţi c4iar
după intro/ ,n al doilea/ sau cel t0rziu/ ,n al treilea paragra!. .cest demers nu ar trebui să !ie unul prea di!icil2 dacă
"#aţi documentat ,n mod corespunzător/ ar trebui să dispuneţi de su!iciente citate pentru a putea alege măcar unul
& acela care "i se pare cel mai semni!icati" pentru tema articolului. Citatele sporesc realismul storL#ului/ con!eră
un plus de autenticitate/ deoarece redau mot-D-mot exprimarea unei persoane reale/ şi nu !icti"e. 6ai mult/ ele
sc4imbă ritmul şi dau culoare textului. 7n !ine/ utilizarea lor se impune uneori datorită imposibilităţii de a
surprinde ,n mod exact/ cu ajutorul limbajului economic sau !inanciar/ exprimările in!ormale ale unor indi"izi/
adesea ,n jargonul speci!ic economic.
1Q. .feriţi definiţii $i explicaţii & una din premisele eronate de la care pleacă !oarte mulţi jurnalişti este aceea că
publicul cunoaşte sensul şi semni!icaţia termenilor de specialitate. %i bine nu este deloc aşa2 mulţi cititori cumpără
şi !runzăresc presa !inanciară pentru a a!la ştirile care ,i a!ectează ,n mod direct/ respecti" cele legate !ie de
propria acti"itate/ !ie de gestionarea propriilor resurse !inanciare. ;estul răm0ne necitit/ c4iar dacă au timp să
citească mai mult. 6oti"ul este !oarte simplu2 c4iar dacă sunt experţi ,n domeniul industrial/ !inanciar sau
gu"ernamental/ ei sunt totuşi experţi ,ntr#un singur domeniu şi nu ştiu ce se ,nt0mplă sau care este jargonul
speci!ic ,n alte domenii economice. 7n ast!el de condiţii/ imaginaţi#"ă ce ,nţelege un doctor sau un psi4olog care
doreşte de exemplu să#şi in"estească economiile şi ,ncearcă să a!le ce opţiuni are. 8ormal/ el se poate adresa unui
consultant sau se poate ,nscrie la un curs de economie. =nsă c4iar şi ,n aceste condiţii/ misiunea jurnalistului
economic nu se sc4imbă2 dacă nu "rea să#şi piardă publicul el trebuie să o!ere explicaţii şi să de!inească termenii
te4nici pe parursul articolului. .şa cum a!irmam şi mai de"reme/ pe cititorii a"izaţi nu#i deranjează acest lucru/
pentru că pot sări pasajele respecti"e.
%xistă mai multe modalităţi ,n care ,i puteţi ajuta pe cititori să ,nţeleagă părţile mai te4nice ale articolului5 iată
c0te"a dintre cele mai utilizate2
• 7n loc să opriţi derularea articolului pentru a insera ,n mod distinct o de!iniţie/ utilizaţi mai bine o expresie
sau o !ormulare care de!ineşte termenul respecti"/ integr0ndu#se ,n acelaşi timp/ ,n cursul normal al
articolului. :e exemplu2 „,eficitul comercial a crescut cu C9E p"n# la ni%elul record de >F= de miliarde de
dolari& pe m#sur# ce economia a )nregistrat o cre$tere a importurilor de bunuri mult mai rapid# dec"t
cre$terea exporturilor”. Cu alte cu"inte/ !aceţi din de!iniţia respecti"ă parte a in!ormaţiilor pe care le
transmiteţi cititorilor.
• :upă ce utilizaţi termenul te4nic ,ntr#o propoziţie/ ,n propoziţia următoare ,nlocuiţi#l cu de!iniţia sa/
o!erind simultan in!ormaţii suplimentare5 este pre!erabil să utilizaţi o construcţie !amiliară/ apropiată de
cititor/ şi nu de!iniţia din dicţionar2 „<ata inflaţiei a fost anul trecut de FE. 1ceasta este prima oar# )n
ultimul deceniu c"nd cre$terea anual# a preţurilor bunurilor $i ser%iciilor din economie dep#$e$te ni%elul de
9 E. +tiliz0nd această metodă/ realizaţi practic un deziderat ,n plus/ deoarece reuşiţi să e"itaţi o repetiţie
deranjantă
• =nseraţi o de!iniţie clară/ standard/ ,n momentul ,n care bănuiţi că cititorii sunt pe punctul de a abandona
lectura deoarece ignoranţa ,i !ace să se simtă incon!ortabil sau c4iar iritaţi. 7n ast!el de situaţii se impune să
opriţi des!ăşurarea articolului şi să de!iniţi termenul sau termenii ,n cauză.
• O!eriţi o serie de explicaţii succesi"e atunci c0nd cititorul trebuie să ,nţeleagă nu terminologia de
specialitate/ ci mecanismul derulării unor procese. .ceastă metodă aproape didactică/ de manual/ dă cele mai
bune rezultate atunci c0nd succesiunea explicaţiilor are la bază relaţiile de cauzalitate/ de determinare dintre
etapele procesului ,n cauză. =ată cum ar putea !i explicat e!ectul creşterii ratei dob0nzii asupra cursului
acţiunilor2 „,eţin#torii de %alori mobiliare nu sunt prea )nc"ntaţi atunci c"nd cre$te rata dob"nzii pe piaţa
monetar#& deoarece posesorii de economii ? respecti% potenţialii in%estitori tind s#-$i depun# fondurile la
b#nci. 1ceasta duce la sc#derea cererii de %alori mobiliare& $i )n consecint#& a cursului acestora.
31
).2. +ni"ersul a!acerilor ,n articolele cu pro!il economic
+nul dintre subiectele !rec"ent abordate de către jurnalişii economici ,l reprezintă mediul de afaceri&
uni%ersul companiilor ce acti"ează pe piaţa locală/ naţională şi c4iar mondială5 el prezintă un interes major pentru cititori
dat !iind !aptul că oricare din ei este un potenţial in"estitor/ angajat/ concurent/ consumator al produselor !irmei sau un
,ntreprinzător preocupat de ce se ,nt0mplă pe piaţă. :eşi nu au la bază un model standard de construcţie/ articolele ce
"izează pro!iluri ale !irmelor trebuie să cuprindă o serie de elemente de conţinut/ printre cele mai importante număr0ndu#
se2
• 3nformaţiile financiare & consultaţi toate sursele şi bazele de date publice. 7n ţara noastră !oarte utile sunt
bazele de date & majoritatea disponibile online & ale ;egistrului Comerţului/ 6inisterului <inanţelor Publice/
Kursei de (alori etc. 7ncepeţi cu date de ordin general cum ar !i !orma juridică/ ci!ra de a!aceri/ număr de
angajaţi/ capitalul social şi principalii acţionari/ pro!itul şi rata pro!itului/ di"idendele acordate etc. .nalizaţi
apoi mai amănunţit o serie de date din bilanţ şi contul de pro!it şi pierderi/ gradul de ,ndatorare a !irmei/ dar şi
,ndeplinirea obligaţiilor !iscale. .nalizaţi şi comentaţi e"oluţiile de#a lungul mai multor ani de acti"itate # nu
doar situaţia curentă # inclusi" modi!icările majore sur"enite ,n "iaţa companiei şi consecinţele acestora2
majorări de capital/ emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni/ sc4imbarea controlului ,n cadrul !irmei/ !uziuni şi
ac4iziţii etc. 7n !ine/ nu uitaţi că o sursă esenţială este c4iar site#ul companiei & a"eţi posibilitatea de a găsi
aici multe din in!ormaţiile pe care le căutaţi/ precum şi ultimele noutăţi din "iaţa companiei.
• Produsul companiei & ce bunuri sau ser"icii produce compania/ cum sunt utilizateA consumate şi mai ales/
de către cine- =denti!icaţi utilizatorii şi consumatorii şi ,ncercaţi să e"aluaţi produsul sau ser"iciul/ at0t din
punct de "edere al caracteristicilor/ c0t şi al raportului calitate#preţ. =ar dacă timpul şi spaţiul o permit/ este
utilă de asemenea/ o comparaţie succintă cu produse similare. 8u ,n ultimul r0nd/ "eri!icaţi dacă respecti"ul
produs a !ost la un moment dat subiect de contro"erse/ reclamaţii sau c4iar scandaluri.
• <amura de acti%itate & identi!icaţi obiectul de acti"itate al companiei şi sectorul economic ,n care aceasta
,şi des!ăşoară acti"itatea/ e"idenţiind tipul de concurenţă existentă pe piaţa respecti"ului produs. Ctabiliţi apoi
unde se plasează compania ,n cadrul respecti"ului sector & ,n plan local/ sau/ după caz/ naţional şi c4iar
internaţional. 7n realizarea acestui demers "ă "a !i !oarte utilă consultarea unor organizaţii sau asociaţii
constituite ,n cadrul ramurii respecti"e/ asociaţii patronale şiAsau ale ,ntreprinzătorilor/ asociaţii sindicale/ dar
şi a analiştilor economici şi a mediului academic.
Tot aici "a trebui să identi!icaţi principalii concurenţi/ realiz0nd e"entual o comparaţie cu aceştia. 7n !ine/
,n măsura ,n care este posibil acest lucru/ ar !i interesant de a!lat c4iar părerea concurenţilor despre companie.
• 3mpactul economic & ce ,nsemnătate are compania ,n plan economic pentru oraşulAregiunea respecti"e
sau/ după caz/ pentru ,ntreaga ţară- Pentru a a!la cum contribuie !irma la dez"oltarea economică/ luaţi ,n
considerare numărul de angajaţi/ ci!ra de a!aceri şi rata pro!itului/ tendinţele de dez"oltare şi planurile de
"iitor ale companiei. :iscutaţi ,n acest sens/ at0t cu reprezentanţi ai camerelor de comert şi ai asociaţiilor
pro!esionale/ dar şi cu o!icialităţi din administraţia publică
• 1%antaje $i deza%antaje & a!laţi ce grupuri sau categorii sociale bene!iciază de pe urma acti"ităţii
companiei şi ce grupuri sunt de!a"orizate/ şi mai ales/ ,n ce măsură şi ,n ce mod.
• ;curt istoric al firmei & ,n măsura ,n care consideraţi rele"ant acest lucru & de exemplu ,n cazul unei
dez"oltări spectaculoase & analizaţi succint e"oluţia !irmei de la ,n!iinţarea acesteia. .ccentuaţi e"enimentele
majore & at0t momentele de real succes/ c0t şi e"entualele di!icultăţi cu care s#a con!runtat !irma de#a lungul
existenţei sale2 reorganizări/ extinderi/ di!icultăţi !inanciare/ restructurări şi concedieri masi"e/ scandaluri
publice/ procese/ secrete ,ngropate etc. .cordaţi atenţie !iecărui detaliu/ discutaţi cu c0t mai multe persoane şi
!aceţi apel la resursele online2 "izitaţi site#uri de a!aceri şi !orumuri de discuţii
• 7xplicaţi importanţa articolului & moti"aţi alegerea !ăcută2 ce anume "#a determinat să alegeţi compania
drept !ocus al articolului/ ce are aceasta at0t de special sau deosebit pentru a merita atenţia cititorilor- %xistă o
multitudine de moti"e pentru care reporterii se ,ndreaptă către o companie sau alta/ dintre care cele mai
!rec"ente2 compania se di!erenţiază de concurenţi/ !iind unică ,ntr#una sau mai multe pri"inţe/ a obţinut
rezultate extraordinare ,n mod susţinut şi se extinde spectaculos/ reprezintă !actorul principal de creştere
economică ,ntr#un anumit sector economic sau o anumită regiune etc.
32
7n multe pri"inţe/ un articol cu conţinut economic se aseamănă cu orice alt articol cu caracter general2 el trebuie
să !ie obiecti"/ precis/ exact/ bine documentat/ corect & pentru a enumera doar c0te"a din trăsăturile generale ale textului
jurnalistic.
7n articolele economice/ totuşi/ cifrele $i datele statistice au o importanţ# esenţial#/ ,ntrebarea#c4eie cea mai
!rec"entă ,ntr#un articol cu conţinut economic !iind c"t8 Cpre exemplu/ di!erenţa dintre un articol obişnuit şi unul
economic asupra unei noi proceduri medicale rezidă ,n utilizarea ci!relor2 IC0t costă noua procedură-I/ ICare este
di!erenţa de preţ !aţă de "ec4ea procedură-I/ I+ndeAla cine se duce pro!itul rezultat-I etc. +n jurnalist economic trebuie
să pună ,ntotdeauna ,ntrebări legate de bani/ costuri/ c4eltuieli/ preţuri etc/ ba c4iar să IsapeI după răspunsuri atunci c0nd
acestea nu sunt disponibile pentru publicul larg.
O altă di!erenţă ,ntre articolele generale şi cele economice se re!eră la perspecti%a pe care o adoptă jurnalistul ,n
abordarea subiectului tratat. Că luam ca exemplu un plan de construire a unor locuinţe sub"enţionat de stat5 jurnalistul care
redactează un articol general/ de in!ormare asupra acestui subiect/ "a !i interesat ,n primul r0nd de numărul apartamentelor
ce urmează a !i construite/ de criteriile de selecţie a "iitorilor c4iriaşi/ de ni"elul in!ormati" al c4iriei/ de sprijinul sau
opoziţia di"erselor grupuri de interese. *urnalistul economic "a dori să a!le ,n primul r0nd in!ormaţii despre costurile &
globale şi unitare & ale construcţiei si ponderea sub"enţiei statului/ despre contractul de execuţie a construcţiei/ !irma de
construcţii şi !urnizori/ precum şi despre criteriile selectării acestora. 6ai mult/ "a dori să ştie numărul de angajaţi
implicaţi ,n proiect/ sursele de pro"enienţă a !ondurilor necesare/ şi/ nu ,n ultimul r0nd/ costurile şi bene!iciile pentru toţi
cei care ar putea !i a!ectaţi de realizarea proiectului. Orice articol ar putea conţine ast!el de detalii/ dar de regulă/ articolele
cu caracter general/ pur in!ormati"/ omit majoritatea acestor elemente/ şi/ mai ales/ ci!rele şi datele statistice/
concentr0ndu#se asupra in!ormaţiilor pe care doreşte să le a!le cititorul de r0nd. 7n ultimă instanţă/ tocmai de aceea există
jurnalismul specializat pe domeniul economic/ pentru a aborda in!ormaţiile respecti"e din perspecti"ă economică. 7n
continuare ne "om concentra asupra altor c0tor"a particularităţi ale jurnalismului economic/ care ,l delimitează ,n mod
distinct de alte genuri de jurnalism.
Sursele la care poate recurge jurnalistul economic sunt extrem de numeroase şi "ariate/ aşa ,nc0t se impune
selectarea riguroasă a acestora5 această selecţie ţine seama ,n principal de două criterii2 gradul de ,ncredere pe care ,l
prezintă o anumită sursă/ şi/ respecti"/ gradul de in!ormare sau de acces la in!ormaţii al sursei. 7n majoritatea cazurilor/
reporterii "or trebui să se adreseze ni"elurilor de "0r! implicate/ şi să inter"ie"eze !actorii c4eie de luare a deciziilor.
.ngajaţii responsabili de Ici!reI sunt şi ei o sursă !oarte "aloroasă/ deoarece sunt cei mai ,n măsură să o!ere in!ormaţii si
să explice o serie de c4estiuni legate de bilanţul contabil/ contul de pro!it şi pierderi/ bugetele de "enituri şi c4eltieli/ sau
alte raportări !inanciare. 6ai mult dec0t at0t/ dat !iind că lucrează cu date publice/ dar şi de dragul acurateţii şi
rigurozităţii/ aceştia sunt adesea dispuşi să coopereze/ poate mai mult dec0t alte categorii de angajaţi. 8imic nou sau
surprinzător ,n aceste a!irmaţii5 ,nsă nu rareori se ,nt0mplă ca atunci c0nd doresc să discute cu managerul general al unei
companii/ jurnaliştii să !ie direcţionaţi către departamentul de relaţii publice sau către biroul de presă/ neput0nd cu nici un
c4ip să ajungă mai departe. 8u "om comenta aici politicile de P; pe care le adoptă !irmele5 există totuşi situaţii/ ,n care
singura persoana a"izată/ ,n măsură să o!ere anumite in!ormaţii/ este directorul general al companiei. :acă jurnalistul "a
reuşi sau nu să obţină un inter"iu cu managerul ţine de reputaţia/ tenacitatea/ puterea de con"ingere şi c4iar originalitatea
acestuia/ şi !ace/ ,n ultimă instanţă/ parte din meseria sa. :e aceea/ jurnaliştii economici trebuie să !acă e!orturi & at0t ,n
mod o!icial c0t şi neo!icial & pentru a intra ,n contact cu lideri de companii/ dar şi cu reprezentanţi ai mediului de a!aceri/
şi de a culti"a aceste relaţii. .cestea sunt cele mai importante surse/ !iind ,n măsură să comunice nu doar ştiri de ultimă
oră/ ci şi explicaţii/ perspecti"e/ posibile e"oluţii/ şi/ nu ,n ultimul r0nd/ recomandări ,n domeniul economic.
+n bun jurnalist economic nu se bazează niciodată pe comunicate sau con!erinţe de presă pentru a a!la ultimele
noutăţi şi a !ace rost de in!ormaţii. :in contră/ el este acela care EsapăF după ştiri/ este primul care le a!lă/ prin intermediul
unor "ariate surse din mediul local de a!aceri. 7n acest !el/ ,n momentul comunicatului de presă el se a!lă deja la masa de
scris/ redact0nd articolul. %xistă ,nsă şi cazuri ,n care un comunicat sau o con!erinţă de presă reprezintă ,ntr#ade"ăr tocmai
punctul de plecare/ ocazion0nd elaborarea ulterioară a unui articol5 pentru a acoperi c0t mai complet subiectul/ jurnalistul
"a trebui să recurgă la "ariate surse/ să culeagă opinii di!erite & inclusi" din partea concurenţei/ să abordeze problema
!orţei de muncă implicate/ şi să analizeze e!ectele potenţiale asupra tuturor categoriilor de indi"izi.
Unde $i cum să găsească subiecte economice de interes reprezintă două aspecte di!icile ale muncii jurnaliştilor
economici & şi mai ales ale celor a!laţi la ,nceput de drum. .rticolele pot apărea practic din orice domeniu al
economicului/ ,nsă delimitarea principalelor arii de interes este extrem de utilă2 ea o!eră o imagine de ansamblu mai uşor
de urmărit/ sporind "igilenţa reporterilor şi a editorilor/ care Ip0ndescI ,n permanenţă apariţia unui potenţial subiect. 7n
continuare "ă propunem o asemenea clasi!icare/ ,nsoţită de c0te"a recomandări practice pentru !iecare categorie ,n parte/
cu menţiunea/ totuşi/ că ea nu este ,n nici un caz ex4austi"ă2
• &omeniul bancar şi financiar & este probabil cel mai important domeniu & mai ales ,n comunităţile de
dimensiuni mai reduse/ ,n care băncile sunt adesea cele mai in!luente instituţii. :e aceea/ cititorii trebuie in!ormaţi
33
,n permanenţă asupra statutului şi situaţiei băncilor2 Ce "olum de !onduri a primit banca sub !ormă de depozite-
Care este porto!oliul de credite ale băncii- >"olumul total şi tipurile de credite acordate? Ce alte acti"e deţine banca-
Care sunt ratele dob0nzilor percepute la credite şi plătite la depozite- Ce produse noi o!eră banca- .st!el de
in!ormaţii sunt disponibile la Kanca 8aţională & sau la alte organisme cu rol de supra"eg4ere şi control al acti"ităţii
băncilor comerciale. =n!ormaţiile din sectorul bancar sunt de regulă caracterizate prin transparenţă/ deoarece
acti"itatea lor este !oarte strict reglementată şi supusă unor raportări !inanciare regulate. .lte surse importante de
in!ormaţii sunt c4iar site#urile băncilor şi nu ,n ultimul r0nd & dat !iind că băncile sunt organizate ca societăţi pe
acţiuni şi ,n majoritatea cazurilor cotează la bursă & c4iar in!ormaţiile o!erite de bursele de "alori asupra societăţilor
cotate
:isponibilitatea şi capacitatea băncilor de a acorda ,mprumuturi şi condiţiile de creditare sunt in!ormaţii de
mare interes at0t pentru ,ntreprinzători/ c0t şi pentru consumatori/ ,n multe situaţii/ băncile !iind unica sursă de
creditare disponibilă. Tocmai de aceea/ prezentarea trend#urilor şi a modi!icărilor sur"enite ,n acti"itatea bancară
este esenţială pentru toate categoriile de cititori.
.m ,nceput cu băncile/ deoarece această categorie de intermediari !inanciari este ,n mod tradiţional/ cea mai
cunoscută/ cea mai accesibilă cititorului de r0nd. 7nsă ,ntregul uni"ers !inanciar este !ascinant ,n ansamblul său2
,ncep0nd de la bursele de "alori şi di!eritele !onduri de in"estiţii/ p0nă la in"estitorii instituţionali cum sunt
societăţile de asigurări şi casele de pensii. .cest uni"ers nu este domeniul exclusi" al publicaţiilor specializate pe
probleme !inanciare. %ste ade"ărat/ ,n ast!el de publicaţii/ cei interesaţi pot găsi zilnic in!ormaţii detaliate re!eritoare
la cursuri şi e"oluţia acestora/ la principalele tranzacţii şi "olumul acestora/ dar şi analize şi comentarii de
specialitate. .ceasta nu ,mpiedică totuşi publicaţiile cu caracter general să consemneze măcar e"enimentele notabile
ale lumii !inanciare2 o ac4iziţie sau o preluare !oarte importantă/ prezentarea unui !ond de in"estiţii/ !alimentul unei
societăţi de asigurări/ un ni"el record al tranzacţiilor bursiere etc. Toate aceste e"enimente "or !i relatate ,nsă ,ntr#un
limbaj accesibil cititorului de r0nd/ ,nsoţit de explicaţii acolo unde acestea sunt necesare.
• &omeniul imobiliar & tranzacţiile imobiliare sunt un subiect !ierbinte de ştiri/ şi/ dacă "eţi analiza cu răbdare
paginile economice ale ziarelor/ "eţi constata că un număr mare de articole le este consacrat. .ceste articole acoperă
o arie extrem de largă/ de la tranzacţii !oarte scumpe sau !oarte a"antajoase/ la speculaţii şi c4iar scandaluri legate
de tranzacţii ilegale. Pentru a !i in!ormat ,n timp real şi ,n permanenţă trebuie să cunoaşteţi legislaţia ,n domeniul
tranzacţiilor imobiliare/ locul şi modul de ,nregistrare a tranzacţiilor/ şi să consultaţi regulat ar4i"ele respecti"e. 3i
cum ,n domeniul imobiliar/ "eştile circulă mult mai repede Edin gură#n gurăF/ este bine să culti"aţi relaţii care să "ă
"0ndă EponturiF din lumea imobiliară. 7nsă pontul sau z"onul respecti" este numai punctul de plecare/ ,n continuare
calitatea articolului "a depinde de modul ,n care jurnalistul ,şi !ace meseria/ căut0nd acti" in!ormaţii şi per!ect0nd
detaliile.
• Activităţile de distribuţie şi comercializare & şi ,n special cele en detail ? sunt probabil cele mai !rec"ente surse
de inspiraţie a articolelor economice. 8umărul şi "arietatea !irmelor implicate ,n ast!el de acti"ităţi sunt at0t de
mari/ ,nc0t jurnaliştii găsesc cu uşurinţă/ ,n orice moment/ un subiect interesant de storL. 6ultitudinea acestor
a!aceri constituie motorul acti"ităţii economice a !iecărei regiuni/ constituind ,n acelaşi timp/ un indicator al
ni"elului de dez"oltare economică/ al ni"elului de trai/ dar şi al e"oluţiei acestora. :e la supermarHet#uri la
magazine de antic4ităţi/ de la magazine de ,mbrăcăminte şi ,ncălţăminte p0nă la cele de produse electronice şi
electrocasnice/ de la saloane de ,n!rumuseţare şi p0nă la magazine de jucării & toate acestea constituie puncte de
interes pentru ,ntreaga comunitate pentru că !iecare cititor este/ ,n acelaşi timp/ consumator.
Cel mai simplu tip de articol ,nt0lnit ,n această categorie este acela care abordează desc4iderea "iitoare a unui
nou magazin sau lanţ de magazine/ a unei noi unităţi de distribuţie sau de prestări ser"icii. .st!el de articole au un
impact asupra publicului atunci c0nd jurnalistul obţine şi prezintă in!ormaţia ,n premieră/ ,nainte c4iar de apariţia
"reunui comunicat de presă. Totuşi ele răm0n cele mai simple şi & trebuie să recunoaştem & cele mai puţin
interesante articole de gen cu o excepţie2 atunci c0nd un distribuitor sau o unitate comercială de importanţă
naţională sau internaţională pătrund pentru prima oară pe piaţa respecti"ă. 7nsă nu "ă lăsaţi !uraţi de aparenta
simplitate a acestor articole2 asigurarea acurateţii in!ormaţiilor şi acoperirea c0t mai completă a subiectului presupun
nu doar utilizarea unor "ariate surse/ dar şi analiza pieţei şi concurenţei ,n zona respecti"ă.
7n această categorie ,nsă/ cu ade"ărat interesante sunt articolele de trend & acesta este termenul utilizat pentru a
desemna articolele care se concentrează !ie asupra anumitor tipuri de retail/ !ie asupra modi!icărilor ,n strategia unor
!irme/ a unor c4estiuni legate de mixul de marHeting/ de politica de preţuri sau de competiti"itatea produselor
!irmei. 7mbrăc0nd adesea !orma editorialului/ acestea sunt ade"ăratele articole de !ond # interesante şi de calitate #
cu at0t mai mult cu c0t jurnalistul prezintă ,n premieră anumite tendinţe/ e"oluţii sau alte in!ormaţii de interes pentru
marea masă a consumatorilor.
3
Procesele şiAsau di!icultăţile !inanciare & merg0nd p0nă la !aliment & pe care le ,nregistrează !irmele ,n anumite
momente sunt o sub#categorie aparte/ di!erită de cele anterioare. 8ormal/ prezintă interes din acest punct de "edere/
de regulă/ doar marile companii/ din raţiuni lesne de ,nţeles2 ele cotează adesea la bursă/ au un număr mare de
angajaţi/ contribuie la dez"oltarea economică de ansamblu a regiunii respecti"e & cu alte cu"inte acti"itatea lor
EatingeF !oarte mulţi indi"izi. 7ntr#un articol de acest gen/ ,nt0ietatea şiAsau exclusi"itatea ,n abordarea subiectului
este probabil cel mai di!icil deziderat/ pentru că ast!el de in!ormaţii sunt !oarte greu de obţinut. 7n consecinţă/ şi ,n
acest caz sunt extrem de importante relaţiile/ contactele jurnaliştilor şi modul ,n care le culti"ă.
8u ,n ultimul r0nd/ o categorie de articole !oarte !rec"entă şi EgustatăFde cititori se concentrează pe urmărirea şi
prezentarea e"enimentelor majore din lumea retail#ului2 reduceri preţuri de sezon sau de sărbători/ o!erte speciale la
produsele noi/ tendinţe ,n modă etc. .cestea constituie o categorie aparte de articole2 sunt de regulă !oarte scurte/
succinte/ practic se limitează la a puncta in!ormaţia ,n maximum două & trei paragra!e.
• 'ehnolo"ia ! c4iar dacă par uşor de elaborat/ articolele "iz0nd ino"aţiile şi tendinţele actuale ,n te4nologie
presupun mai mult dec0t cunoaşterea la supra!aţă a domeniului ,n cauză/ precum şi surse adec"ate de obţinere a
in!ormaţiilor/ pentru că majoritatea progreselor te4nologice sunt endogene/ şi deci/ speci!ice !iecărui domeniu ,n
parte. 7n mod eronat/ jurnaliştii din oraşele de pro"incie au impresia că nu sunt ,n msură să scrie despre te4nologie/
pentru că toate companiile importante din domeniul 4i#tec4 sunt amplasate ,n marile oraşe. 7nsă/ c4iar dacă acest
lucru este/ ,n mare parte corect/ progresele te4nologice ne a!ectează totuşi pe toţi/ indi!erent de zonă unde au !ost
generate.
=ndi!erent de domeniul pe care ,l acoperiţi/ există o serie de puncte#c4eie pe care "a trebui să le abordaţi atunci
c0nd redactaţi un articol legat de te4nologie2
# descrieţi ,n mod precis di!erenţa dintre "ec4ea şi noua te4nologie/ cu accent pe elementele ino"atoare pe
care le aduce ,n plus noua te4nologie
# estimaţi costurile adoptării şi implementării noii te4nologii5 sintetizaţi a"antajele trecerii la noua
te4nologie/ inclusi" categoriile de bene!iciari & direcţi şi indirecţi5 estimaţi timpul necesar recuperării
c4eltuielilor antrenate ,n acest proces
# prezentaţi at0t a"antajele competiti"e/ c0t şi deza"antajele sc4imbării
# analizaţi ,n ce măsură "a !i ne"oie de o pregătire specială a personalului direct implicat ,n utilizarea noii
te4nologii
# prezentaţi impactul noii te4nologii asupra consumatorilor de produseAser"icii ale companiilor ce "or trece
la noua te4nologie2 cel puţin din punctul de "edere al cititorului/ acesta este probabil cel mai important
aspect.
Ocuparea forţei de muncă ! este un alt domeniu !rec"ent abordat ,n articolele economice/ cuprinz0nd
numeroase şi "ariate teme de interes5 ast!el/ pe l0ngă date statistice şi analize cantitati"e pri"ind ni"elul ocupării şi
e"oluţia acestuia/ jurnaliştii se concentrează adesea şi asupra modi!icărilor calitati"e ale pieţei muncii5 ,n această
ultimă categorie intră di!erite tendinţe ce se mani!estă pe piaţa muncii pe termen scurt sau lung/ segmentarea
acesteia/ modi!icări ale categoriilor de joburi disponibile/ ale particularităţilor o!ertei de muncă/ e"oluţia salariilor
nominale şiAsau reale etc. Pentru a acoperi ,n mod corespunzător această zonă a economicului/ este bine să
,ntreţineţi legături at0t cu reprezentanţi şi lideri sindicali/ c0t şi cu angajatori reprezentati"i pentru zona respecti"ă/
pentru a putea surprinde de !iecare dată/ ambele laturi ale aspectului prezentat. 6ai mult/ "eţi constata că agenţiile
de recrutare sunt o sursă !oarte bună de in!ormaţii atunci c0nd ,ncercaţi să prezentaţi anumite tendinţe ale pieţei.
9ineţi cont de !aptul că nu doar !orţa de muncă sindicalizată este un subiect potenţial pentru articolele
dumnea"oastră/ şi că storL#uri interesante pot "eni şi de la lucrătorii din bresle neorganizate.
Ocuparea !orţei de muncă este adesea punctul de plecare ideal pentru a discuta impactul ,n plan local al unor
!enomene şi tendinţe naţionale şi internaţionale/ deoarece piaţa muncii este sensibilă la ast!el de !enomene şi
reacţionează imediat5 spre exemplu/ e!ectul liberalizării comerţului internaţional/ respecti" al creşterii importurilor
asupra e"oluţiei şomajului sau e!ectul creşterii in"estiţiilor străine asupra ni"elului ocupării etc.
7n !ine/ nu uitaţi că/ ,n ultimă instanţă/ orice a!acere nouă/ orice extindere a unei !irme/ dar şi reorganizarea/
restructurarea/ restr0ngerea acti"ităţii etc & toate implică şi au consecinţe asupra !orţei de muncă care trebuie
integrate ,n textul pe care ,l redactaţi.
.cestea sunt doar c0te"a din domeniile de interes local ,n articolele cu conţinut economic. Printre alte asemenea
domenii se numără agricultura/ sectorul producti"/ turismul/ publicitatea şi mass#media # practic orice domeniu ,n
care conţinutul articolului este abordat dintr#o perspecti"ă economică.
3$
7n general/ literatura de specialitate consideră că articolele cu conţinut economic/ şi mai ales !inanciar & dar
nu strict specializat
1)
& cuprind/ ,n plus !aţă de articolele generale/ nespecializate/ două dimensiuni. .st!el pe l0ngă
relatarea/ po"estirea conţinutului propriu#zis al articolului/ jurnalistul economic are drept sarcină explicarea articolului/ a
!enomenelor şi mecanismelor economice implicate/ precum şi compararea/ relaţionarea in!ormaţiilor cantitati"e
prezentate2 ci!re şi procente/ indici şi indicatori etc. 7n continuare/ "om analiza ,n mod succint !iecare din aceste
dimensiuni.
7n ceea ce pri"eşte relatarea conţinutului/ jurnalistul economic trebuie să ţină seama de !aptul că spre
deosebire de un articol de ştiri de exemplu/ articolul economic trebuie Epo"estitFde o asemenea manieră/ ,nc0t să suscite
interesul cititorilor5 de aceea/ EambalajulF # respecti" !orma pe care o ,mbracă articolul # trebuie să !ie c0t mai atracti".
.şa că ,ncercaţi să utilizaţi personaje c0t mai puternice/ acestea sunt po"estitori excelenţi ai subiectelor economice. ECine
este a!ectat-F/ ECine are de c0ştigat-F/ ECine are de pierdut-F. Pri"iţi dincolo de exemplele celor care şi#au pierdut
economiile de o "iaţă ,n in"estiţii nerentabile/ găsiţi personaje care au a"ut succes in"estind la bursă. Cau abordaţi
articolul din perspecti"a intermediarilor !inanciari2 dealerul este un po"estitor potenţial !oarte nimerit/ uni"ersul ,n care se
mişcă acesta este unul exclusi"ist/ restricti" şi ,n acelaşi timp/ !ascinant pentru outsideri& pentru oamenii de r0nd.
O te4nică !rec"ent utilizată ,n articolele economice pentru a le spori atracti"itatea se re!eră la modul ,n care
debutează articolul2 aşa cum am mai a!irmat/ ,na!ară de cititorii care lecturează ,n mod regulat secţiunea economică/
ceilalţi cititori pot !i determinaţi să citească un articol economic numai dacă atenţia le este atrasă c4iar de la ,nceput. Ce
impune aici o obser"aţie !oarte importantă2 prin opoziţie/ ,n cazul articolelor cu caracter general/ cititorul poate ,ncepe
lectura exclusi" din dorinţa de a se in!orma/ de a !i ,n contact cu ceea ce se ,nt0mplă ,n jurul său/ c4iar dacă subiectul nu ,l
interesează ,n mod deosebit5 ,n această situaţie/ principala misiune a jurnalistului este să#i menţină "iu interesul p0nă la
!inal/ pentru ca cititorul să nu abandoneze lectura. .ceastă misiune re"ine şi jurnalistului economic5 ,n plus ,nsă/ el "a
trebui să găsească un !actor moti"ant/ un stimulent mult mai puternic pentru a trezi interesul cititorului/ prin comparaţie cu
articolele generale/ nespecializate.
7n !uncţie de subiectul pe care trebuie să#l acoperiţi/ analizaţi necesitatea de a include părerile a"izate &
respecti" experţii & ,n po"estirea dumnea"oastră. :e regulă/ opiniile şi comentariile acestora/ redate ,n mod uzual prin
intermediul citatelor/ au e!ecte bene!ice/ sporind credibilitatea materialului5 ,nsă/ ,n acelaşi timp/ introducerea lor con!eră
un caracter te4nic/ răpeşte din atracti"itatea textului/ şi/ nu ,n ultimul r0nd/ poate aduce c4iar o notă de monotonie. .şa că
nu "ă simţiţi obligat să introduceţi părerea expertului/ nu există nici un standard sau "reo normă care să impună acest
lucru2 !aceţi#o doar dacă ea este absolut necesară pentru ,nţelegerea corectă a anumitor !enomene economice sau dacă
aduce ce"a ,n plus ,n articol.
Cea de#a doua perspecti"ă asupra căreia trebuie să se concentreze jurnalistul economic este eplicarea
fenomenelor şi a mecanismelor specifice mani!estate ,n domeniul economic. 7n acest sens/ una din premisele esenţiale
este aceea că jurnalistul scrie pentru cititori nea"izaţi/ ignoranţi ,n materie de economie/ ceea ce !ace misiunea acestuia cu
at0t mai di!icilă. Cea mai e!icientă modalitate este să căutaţi comparaţii/ analogii din "iaţa cotidiană. %ste greu/ dar dacă
ne g0ndim totuşi că Epărintele economieiF .dam Cmit4 reuşea să o !acă & şi c4iar cu succes & la !inele secolului al 1G#lea/
cu siguranţă că "eţi reuşi şi dumnea"oastră. O!eriţi exemple c0t mai concrete/ corelaţii şi deducţii logice/ şi cititorilor nu le
"a !i prea greu să ,nţeleagă de ce uneori preţul acţiunilor creşte c0nd cererea este !oarte mare pe piaţă/ sau de ce salariul
scade atunci c0nd o!erta de muncă este !oarte mare.
O altă problemă importantă ,n explicarea !enomenelor şi mecanismelor economice se re!eră la urmărirea
e"oluţiei acestora ,n timp5 ,n acest !el/ cititorul percepe şi ,nţelege mai uşor !enomenul ,n cauză/ este antrenat ,n căutarea
unor regularităţi sau trend#uri/ ,ncearcă ,n mod acti" să identi!ice cauzele e"oluţiei respecti"e. Că luăm de exemplu cazul
unui porto!oliu de acţiuni cotate !oarte bine pe piaţă la acel moment2 analizaţi e"oluţia acestuia de#a lungul ultimului an
sau c4iar doi ani/ explicaţi cauzele care au determinat anumite e"oluţii şi !luctuaţii de curs/ calculaţi indici ai cursului/
introduceţi tabele şi gra!ice şi "eţi reuşi mult mai bine să "ă !aceţi ,nţeles. 6ai ales atunci c0nd a"eţi de analizat mulţi
indicatori ,n dinamică/ gra!icele şi tabelele ,n particular sunt extrem de utile/ pentru că sistematizează multitudinea de
in!omaţii/ le !ac mai uşor de urmărit si comparat/ şi permit identi!icarea e"entualelor corelaţii ,ntre mărimile analizate.
7n !ine/ cea de#a treia dimensiune pri"eşte compararea/ identi!icarea de relaţii ,ntre di!eritele "ariabile
prezentate. 7n primul r0nd/ atunci c0nd doriţi să e"idenţiaţi e"oluţia ,n timp a mărimilor pe care le analizaţi/ utilizaţi indici/
mai ales c0nd este "orba de modi!icări considerabile şi !rec"ente/ at0t ,n sensul creşterii c0t şi al scăderii5 ,n !uncţie de
modul cum ,i interpretaţi/ indicii "ă arată de c0te ori se modi!ică o "ariabilă/ sau cu c0t se modi!ică ,n mod relati"5 de
exemplu/ daca cursul unei acţiuni creşte de la QQQ la $QQQ lei/ atunci indicele cursului "a !i2 1/2$ sau 12$W. .ceasta
,nseamnă că cursul a crescut de 1/2$ ori sau/ alt!el spus/ cu 2$W. 7n al doilea r0nd/ c0nd mărimile cu care lucraţi sunt ele
,nsele mărimi procentuale/ calculaţi modi!icarea relati"ă/ nu doar ,n puncte procentuale & de exemplu dacă rata pro!itului
1)
a"em ,n "edere aici nu neapărat articolele pur Xte4niceFapărute in publicaţiile !inanciare/ ci mai ales articolele cu conţinut economic
şi !inanciar apărute in publicaţii cu caracter general şi deci destinate cititorului obişnuit
3'
creşte de la 2QW la 3QW/ ea creşte cu 1Q puncte procentuale/ e ade"ărat5 dar pentru ca creşterea respecti"ă să aibă
semni!icaţie/ rele"anţă/ este mult mai indicat să spuneţi că ea creşte cu $QW2 ,n cazul ,n care rata pro!itului creştea de la
GQW la BQW/ modi!icarea ar !i !ost tot de 1Q puncte procentuale/ ,nsă/ ,n mod relati"/ rata pro!itului ar !i sporit cu doar
12/$W. 7n altă ordine de idei/ atunci c0nd credeţi că este posibil ca cititorii să nu ,nţeleagă exact ce ,nseamnă ci!rele
respecti"e sau nu realizează semni!icaţia unei modi!icări/ !aceţi analogii şi comparaţii cu lucruri concrete & de exemplu ce
ar ,nsemna ca dintr#un apartament de camere să te muţi ,ntr#unul de doar 2 camere etc. .ceste recomandări sunt !oarte
utile/ ,nsă nimic nu "ă ,mpiedică să utilizaţi şi alte moduri de a explica cititorilor !enomenele analizate. C4iar dacă uneori
sunteţi ne"oit să utilizaţi exemple poate mai neobişnuite/ mai bizare/ mai surprinzătoare/ principalul este să "ă !aceţi
,nţeles şi să atrageţi cititorii.
.!irmam la ,nceputul acestei secţiuni că una din particularităţile unui articol economic !aţă de unul cu caracter
general este utilizarea ci!relor/ a datelor statistice şi modul speci!ic de interpretare a acestora. Pentru a asigura utilizarea şi
analiza corespunzătoare a datelor/ "a trebui ,n mod obligatoriu să luaţi ,n considerare/ ,ncerc0nd să răspundeţi la o serie de
,ntrebări
&e unde provin datele( Pentru a lămuri această c4estiune & practic cea mai importantă & "a trebui să analizaţi
cine a cules datele/ ,n ce mod/ precum şi modul ,n care au !ost calculaţi indicatorii despre care urmează să scrieţi. (eţi
surprins să constataţi că nu rareori cel ce "ă dă datele nu cunoaşte pro"enienţa acestora & de aceea !iţi c0t mai sceptic. 3i
c4iar atunci c0nd sursa poate !i identi!icată/ tot "a trebui să a!laţi exact care este aceasta5 imaginaţi#"ă de exemplu că
analizaţi e!ectul poluant al unei in"estiţii !oarte importante realizate de o mare companie multinaţională2 alt!el "eţi pri"i/
şi dumnea"oastră şi cititorii/ un studiu realizat de o ec4ipă de experţi independenţi/ !aţă de cel realizat de o ec4ipă
angajată de compania ,n cauză. .ceasta nu ,nseamnă că cercetările ,ntreprinse de un grup a!ectat & direct sau indirect & de
rezultat/ sunt ,n mod sigur !alse. =nsă este bine să !iţi şi mai sceptic c0nd sursa in!ormaţiilor are un anumit interes &mai
ales de ordin politic & legat de studiul respecti" şi de conţinutul articolului dumnea"oastră. C4iar dacă in!ormaţiile pe care
le !urnizează sunt corecte/ s#ar putea să existe o serie de in!ormaţii ne!ăcute publice/ care in!irmă rezultatele studiului
respecti". .şa că cea mai bună armă de care puteţi uza este "igilenţa maximă.
Este studiul în cauză corect din punct de vedere metodolo"ic( 6ai ales atunci c0nd este "orba de cercet#ri
$i date importante/ instituţiile de pres# de renume permit utilizarea acestora numai după o con!irmare prealabilă a
comunităţii ştiinţi!ice ,n ceea ce pri"eşte metodologia de calcul. :e ce nu este realizat acest lucru de către toate instituţiile
de pres# şi pentru toate categoriile de date $i cercet#ri8 Pentru că timpul şi costurile implicate nu o permit & deşi etica
pro!esională ,n mod normal o cere.
Con!irmarea datelor de către experţi ,nseamnă că autorii studiului respecti" au urmat regulile cercetării
ştiinţi!ice speci!ice domeniului/ !apt ce#i con!eră credibilitate & cel puţin din acest punct de "edere. 7n măsura ,n care
studiul nu a !ost con!irmat/ utilizarea acestuia este problematică2 "a trebui să in"estigaţi dacă studiul ,ncalcă regulile
cercetării ştiinţi!ice sau dacă nu e considerat su!icient de important/ de semni!icati"/ ca să merite osteneala.
Cum au fost colectate datele( .ceasta este o c4estiune !oarte importantă/ mai ales atunci c0nd studiul nu a
!ost con!irmat/ pentru că con!irmarea ia ,n considerare inclusi" modul de culegere a in!ormaţiilor. 7n măsura ,n care datele
pro"in de la un organism de statistică sau de la !irme de marHeting/ putem presupune totuşi că ele sunt corecte5 ,n ultimă
instanţă/ nu putem exagera2 jurnalistul nu este nici expert contabil/ nici expert ,n statistică sau ,n studii de piaţă. O
in"estigaţie at0t de amplă & care să "eri!ice inclusi" modul de calcul al eşantionului reprezentati" şi selecţia aleatoare a
subiecţilor de exemplu & se realizează doar ,n cazul unor articolelor de importanţă naţională sau internaţională/ a căror
inexactitate poate a"ea consecinţe dezastruoase la aceste ni"ele. 3i oricum/ ,n asemenea situaţii/ instituţia de presă recurge
la ser"iciile unor specialişti.
)iţi sceptici atunci c*nd lucraţi cu corelaţii şi comparaţii Ctatisticienii utilizează adesea te4nica regresiei &
respecti" un proces prin care anumite mărimi sunt comparate pentru a "edea dacă ,ntre ele există corelaţii din punct de
"edere statistic. ."eţi mare grijă ,nsă/ pentru că ,n statistică/ existenţa unei corelaţii ,ntre două "ariabile nu implică
neapărat o relaţie de cauzalitate2 uneori identi!icarea unei corelaţii ,ntre "ariabile poate !i o simplă coincidenţă.
)iţi foarte atenţi cu cifrele scoase din contet :atele alese ,n mod deliberat pentru a părea interesante sau a
!a"oriza un anumit rezultat sau o anumită concluzie pot să ,nsemne cu totul altce"a atunci c0nd sunt plasate ,ntr#un
context di!erit. .cest lucru este cel mai bine ilustrat prin exemplul unui cotidian care/ ,n urma unei ninsori abundente/
publica ştirea că pe drumul naţional ) stratul ,nalt de zăpadă a pro"ocat 1Q accidente gra"e şi !oarte gra"e ,n ultimele
douăzeci şi patru de ore. Ceea ce nu menţiona de !apt articolul respecti" era !aptul că/ ,n condiţii normale de tra!ic/ pe
drumul respecti" se petrec ,n medie 12 accidente gra"e zilnic. .ceasta ,nsemna de !apt că zăpada căzută ,n zilele
precedente pre"enise ,n realitate 2 accidente/ probabil din cauza tra!icului mai redus. Ccoaterea ci!relor din context şi
utilizarea lor necorespunzătoare este din păcate o practică !rec"ent ,nt0lnită2 jurnaliştii recurg la această practică !ie pentru
3)
a ilustra numai un anumit aspect al !enomenelor sau e"enimentelor prezentate/ !ie pentru a susţine anumite concluzii5
oricum ar !i/ c4iar dacă datele utilizate sunt absolut corecte/ ea reprezintă o de!ormare a realităţii/ similară cu minciuna
prin omisiune2 ade"ărul pe jumătate spus este incompatibil cu ideea de exactitate/ de acurateţe ,n prezentarea
in!ormaţiilor.
+n fine% aveţi "rijă cum interpretaţi cifrele 8u rare sunt cazurile c0nd acelaşi set de date este utilizat pentru a
susţine argumentaţii aparent opuse/ şi/ paradoxal/ prin modul particular de interpretare a ci!relor/ ambele EtabereF par să
aibă dreptate. =ar ,n ceea ce pri"eşe interpretarea/ modul ,n care este !ormulată ideea respecti"ă joacă un rol esenţial. =ată
un exemplu2 ,n baza aceluiaşi set de date/ două studii asupra poluării au ajuns la concluzii total opuse & ,n "reme ce primul
a!irma că aproximati" 1QQ milioane de americani respiră aer poluat/ cel de#al doilea susţinea că ,n marea majoritate a
timpului/ aerul din oraşele americane este sănătos. .mbele a!irmaţii au la bază aceleaşi date/ şi ambele sunt corecte din
punct de "edere statistic. 7n esenţă/ 1QQ milioane de americani respiră ,ntr#ade"ăr aer poluat/ dar numai ocazional. :in
punct de "edere al acurateţii/ ambele a!irmaţii sunt ,nsă incorecte. .şa că a"eţi grijă la modul cum sunt !ormulate ast!el de
studii şi cercetări ce conţin ci!re. 6ai mult/ !iţi !oarte atent la propria dumnea"oastră !ormulare & s#ar putea să greşiţi
neintenţionat
+tilizarea ci!relor este o c4estiune extrem de sensibilă ,n domeniul economic. 6ai ales c0nd nu au o pregătire
economică/ unii reporteri mai puţin experimentaţi se bloc4ează atunci c0nd se trezesc cu o grămadă de 40rtii pline de
ci!re/ gra!ice şi tabele ,n !aţă. =ar unele surse c4iar contează pe acest lucruR 7nsă nu uitaţi2 misiunea jurnalistului economic
este tocmai aceea de a sistematiza multitudinea de ci!re şi a le desci!ra semni!icaţia pentru cititori.
Kibliogra!ie selecti"ă
Kertrand/ *ean#Claude ,eontologia mijloacelor de comunicare& =aşi/ =nstitutul %uropean/ 2QQQ
Kertrand/ *ean#Claude . introducere )n presa scris# $i %orbit#& %ditura Polirom/ =aşi/ 2QQ1
Coman/ 6i4ai 3ntroducere )n sistemul mass-media& %d.Polirom/ =aşi/ 1BBB
Coman/ 6i4ai 2anual de Aurnalism4 tehnici fundamentale de redactare/ "ol.=/ ==/ %d.Polirom/
=aşi/ 2QQ1
Naillard P4ilippe 'ehnica jurnalismului& %ditura 3tiinţi!ică/ Kucureşti 2QQQ
Oarris/ *ulian 'he 5omplete <eporter. Fundamentals of +ews Gathering& -riting
1eiter/ @ellL and 7diting& ediţia a (=#a/ 6ac6illan Publis4ing CompanL/ 8eD
*o4nson/ CtanleL JorH/ 1BB2
=tule/ Kruce :. +ews -riting and <eporting for 'oday!s 2edia/ ==nd edition/
.nderson :ouglas . 6cNraD Oill/ =nc./ +C./ 1BB1
@ientz/ .lbert Pour analyser les medias. !analyse de contenu/ 6.6%/ Paris/ 1B)1
@osir 6anca 'owards a 'heory of the Aournalistic 'ext Form& 6edia Culture and CocietL/
"ol.1Q/ 1BGG
1oc4ard/ NuL5 KoLer Oenri 5omunicarea mediatic#& =aşi/ =nstitutul %uropean/ 1BBG
1orenz/ ...l!red5 (i"ian *o4n +ews <eporting and -riting& .llLn and Kacon 8eed4am Oeig4ts/ 6assac4usetts/
1BB'
6cYuail/ :ennis 2ass 5ommunication 'heory/ Cage Publication/ 1ondon/ 1BG)
Popa/ :orin2ass-media ast#zi& =aşi/ =nstitutul %uropean/ 2QQ2
Popescu/ Cristian <lorin ,ictionar explicati% de jurnalism& relatii publice si publicitate& Kucuresti/ Tritonic/
2QQ2
Palmer/ 6ic4ael5 ;uellan :ennis Aurnalistii 4 %edete& scribi sau contopisti& Kucuresti/ %ditura Tritonic/ 2QQ2
;andall/ :a"id Aurnalistul 6ni%ersal ? Ghid practic pentru presa scris#/ %ditura Polirom/ =aşi/
1BBG
;oşca/ 1uminiţa Formarea identit#ţii profesionale a jurnalistilor/ %ditura Polirom/ =aşi/ 2QQQ
CtrunH/ Milliam *r.5 M4ite/ %.K. 'he 7lements of ;tyle& Fourth 7dition& 1ongman Publis4ing/ Koston
6assac4usetts/ 2QQQ
Z Z Z 2anual pentru ziari$ti din 7uropa 5entral# $i de 7st& Morld Press <reedom
Committee/ .sociaţia Piariştilor ;om0ni/ <undaţia pentru o Cocietate :esc4isă/
Kucureşti/ 1BB2
3G

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful