Conform unor masuratori radiestezice, Coloana Infinitului emite

pe o raza de 300 m
COLOANA INFINITULUI
Conform unor masuratori radiestezice,
Coloana Infinitului emite pe o raza de 300 m .
Eneria cea mai !enefica este emisa noaptea, pe luna noua sau luna plina. Cea mai putin !enefica este eneria
emisa, in zilele insorite.
Constantin Brâncuşi (19.02.1876 - 16.03.1957) a creat la Târgu iu un co!"le# ne!uritor $e trei scul"turi %n
aer li&er' unic %n lu!e( )asa t*cerii' +oarta s*rutului şi Coloana ,n-initului. Coloana ,n-initului ca"tea.* energiile
terestre "e care le e!ite %n e#terior. /nergiile e!anate $e su"ra-e0ele Coloanei ,n-initului au -ost !*surate "ân*
la $istan0a $e 200 $e !etri.
"ate despre Coloana Infinitului

Coloana Infinitului din T#ru $iu are o %n&l'ime de (),330 metri *i o reutate de (),+,3 -. Este construit& din
metal feros .pl&ci din font&/, dup& formula +0( 1 +2 1 +0( *i dup& 3leea armoniei plastice3, descoperit& *i
perfec'ionat& de 4r#ncu*i, de forma + 5 ( 5 6, unde + 7 62 cm .m&rimea laturii mici a triun8iului de piramid&, de
forma unui p&trat/, ( 7 )0 cm .m&rimea laturii mari a trunc8iului de piramid&, de forma unui p&trat/, 6 7 +90 cm,
%n&l'imea trunc8iului de piramid&. Trunc8iurile de piramid&, oale pe din&untru, sunt fi:ate cap la cap pe un miez
central de o'el, cu sec'iune p&trat&, uniform& pe toat& %n&l'imea Coloanei Infinitului. E:teriorul Coloanei a fost
cur&'at prin sa!lare cu nisip special, ulterior fiind pul;erizate dou& straturi de praf metalic, unul de zinc *i cel&lalt
de alam&, la o temperatur& mai ridicat&.
<n timpul celui de al doilea r&z!oi mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi do!or#t& la
p&m#nt de tancurile nem'ilor *i ru*ilor. <n urma acestui fapt, coloana prezint& o de;iere la ;#rf semnificati;&, de
m&rimea unui triun8i ec8ilateral cu latura de 33 cm.
Coloana Infinitului a de;enit o!iect de studiu pentru oamenii de *tiin'& din
'ara noastr&. Astfel, profesorul uni;ersitar dr. in. A. =&ru'& a f&cut anumite
m&sur&tori *i a constatat c& aceast& Coloan& emite radia'ii de enerie pe
patru direc'ii. Nu cunoa*tem cauza care l5a determinat pe in. =&ru'& s&
fac& aceast& cercetare *i descoperire uimitoare, dar ne permitem s&
a;ans&m urm&toarele considerente pri;ind emana'iile de enerii ale
Coloanei Infinitului.
Curentul electric teluric *i efectul de piramid& al componentelor Coloanei
Infinitului
Intesitatea c#mpului manetic al Terrei este relati; sla!&. <n eneral,
nepercepti!il& de om, ;ariaz& %ntre 0,3 auss la Ecuator *i de 0,,
auss la poli. "ar e:ist& locuri pe Terra unde intensitatea c#mpului
manetic este de peste +0.000 de ori mai puternic&, form#nd anumite
anomalii manetice. Este foarte pro!a!il c& su! Coloana Infinitului e:ist& o
astfel de anomalie manetic&, care se poate m&sura.
>5a constatat c& Terra este o iantic& pil& electric& alcalin&, care mai
prime*te electricitate *i din e:terior. Oceanul ?lanetar .apa lui are un ust
s&rat *i amar/ este un ;erita!il electrolit alcalin care, %n interac'iune
pemanent& cu rocile limitrofe 8eteroene .amestec de numeroase elemente
c8imice distri!uite neuniform/, roci ce au de;enit ;erita!ili electrozi masi;i,
au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat at#t
de particule electrice pro;enite din radia'ia cosmic& .particule ce se %nscriu
%n spiral& pe liniile de for'& ale c#mpului eomanetic/, c#t *i de
electrizarea prin frecare datorit& ;#nturilor *i mareelor. Consider&m c& pe
su! funda'ia Coloanei Infinitului trece o f#*ie de curent electric teluric,
datorit& confiura'iei terenului din acel loc.
Numero*i cercet&tori au constatat c& piramidele prezint& enerii
enimatice, care se manifest& %n dou& planuri ;erticale, perpendiculare pe
laturile !azei *i care se intersecteaz& c&tre ;#rf. Aceste enerii au fost
numite 3radia'ii de form&3, iar efectul lor poart& numele de 3efectul de
piramid&3. Eneria emanat& de piramid& este ma:im& %ntr5o zon& din
centrul unei sec'iuni orizontale, plasat& la %n&l'imea de +03 de la !aza
piramidei. Coloana Infinitului este format& din trunc8iuri de piramid&, cu
!aza p&trat&, pe toat& %n&l'imea ei.
Eneriile terestre se prezint& su! forma unor re'ele eo!ioloice, iar
intersec'iile lor pe direc'ii perpendiculare formeaz&, pe suprafa'a
p&m#ntului, noduri eopatoloice. >5a constatat c& funda'ia Coloanei
Infinitului s5a pus %n centrul unui astfel de nod, colector de enerii. "eci,
Coloana Infinitului capteaz& eneriile terestre pe care le emite %n e:terior.
>uprafe'ele laterale ale acestei Coloane .de forma unor trapeze r&sturnate/
emit radia'ii pe direc'ii perpendiculare ale acestei suprafe'e, de natur&
manetic& *i teluric&, enerate de factorii ar&ta'i mai sus. Eneriile
emanate de suprafe'ele Coloanei Infinitului au fost m&surate p%n& la
distan'a de (00 de metri.Cate;a %ntre!&ri necesare
+. ?entru ca 4r#ncu*i s& poat& amplasa Coloana infinitului %n
centrul unui nod eo!ioloic a fost oare %nzestrat cu 3al *asele sim'3, care
s&5i fi permis &sirea acestui nod@
(. 4r#ncu*i *tia oare atunci c& aceast& Coloan& este amplasat& c8iar pe
a:ul paralelei 62A latitudine nordic&@
3. 4r#ncu*i cuno*tea la acea ;eme .anii +)320+)3B/ efectul de piramid&@
Coloana infinitului putea fi construit& din elemente de sfere metalice,
retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidr&, din elemente
din trunc8i de con etc.
6. 4r#ncu*i a fost %nzestrat *i cu o putere sacramental&@ Indiferent c%te
%ntre!&ri s5ar putea formula, un lucru este siurC aceast& Coloan& a
infinitului poate fi asemuit& cu o scar& la ceruri, o prefiurare a z!orului
interplanetar, un sim!ol al infinitului.
?e de alta parte, un cercetator stiintific, lucrand in cadrul unui la!orator
de Te8noloia =etalelor si >udura, al unui institut de cercetari eneretice,
fizicianul >tratulat Dasile, a efectuat masuratori radiestezice de specialitate
la Comple:ul 4rancusi din T. $iu. Aceste masuratori au fost efectuate
deoarece se punea pro!lema restaurarii si punerii in ;aloare internationala
a acestui Comple:. In acest scop Coloana Infinitului tre!uia demontata si
trimisa in >tatele Unite pentru restaurare.
Tinand cont de situatia conEuncturala din acea ;reme acest lucru ar fi
insemnat pierderea acestui monument oriinal. ?entru a impiedica
dezmem!rarea comple:ului 4rancusi cercetatorul Dasile >tratulat a
intocmit o documentatie de specialitate pentru restaurarea coloanei, fara a
fi demontata, pe care a depus5o la primaria orasului T. $iu si impreuna cu
Lidia 4irsan au editat in +))6, in editura -oaion, o !rosura cu titlul
3Lacrima 4rancusi3 pe care au distri!uit5o forurilor competente si
populatiei din T. $iu, in scopul impiedicarii distruerii acestui comple:.
Aceasta actiune a a;ut drept rezultat inceperea restaurarii comple:ului pe
plan local, fara dezmem!rarea Comple:ului.
Iata ce se spunea, pe scurt, in aceasta carteC
=OTTOC
O teorie tre!uie ;erificat&,
Un fapt tre!uie do;edit
Un ade;&r tre!uie tr&itF
ALAN >?ENCE
Ansam!lul de la T. $iu are capacitati ;indecatoare
>& ne imain&m urm&torul aspect C pri;im la o sfer&, %n interiorul c&reia se
afl& un om, iar %n e:teriorul ei un altul. Am#ndoi pri;esc sfera. Cel
dint#i ;a afirma c& sfera este conca;& iar cel de5al doilea c& sfera
ste con;e:&. Am#ndoi au dreptate, pentru c& fiecare pri;e*te sfera
dintr5un alt un8i de ;edere.
>& ne imain&m, acum, c& sfera este mare c#t Uni;ersul.
Omul care pri;e*te din afara ei, este omul de *tiin'& 5 cel care poate
descrie, desena, analiza structura, culoarea sau forma lumii pe care o
pri;e*te. Aceasta este lumea o!iecti;&.
Omul care se afl& %n interiorul sferei, este misticul, ini'iatul,
paranormalul, adic& cel care si!telumea %n interiorul c&reia se afl&, lumea
su!iecti;&.
Gealitatea este alc&tuit& din cele dou& ipostaze. Ele tre!uiesc
%nem&nate, pentru a o!'ine imainea corect&, real& a <ntreului.
?entru c& un Om, nu este numai o mas& de oase, mu*c8i *i ner;i. El
este, %n mod eal, o lume de sim'iri, sentimente, #nduri. El %nsu*i este un
Uni;ers care respir&, creeaz&, tr&ie*te e*ecuri *i !ucurii, triste'i *i ;ictorii.
<n interiorul acestui Uni;ers %*i desf&*oar& acti;itatea alte Uni;ersuri,
cu leile lor *i care, la r#ndul lui, el %nsu*i tr&ie*te %n interiorul unui alt
Uni;ers. <ntre aceste Uni;ersuri e:ist& o str#ns& interdependen'& *i o !una
comunicare *i nu pot fi luate *i tratate separat.
1!ul este o carte $esc2is*. 1 i!ensitate.
<n r#ndurile de mai Eos noi ;& propunem doar o cale c&tre taina
descifr&rii lui, cale pe care 4r#ncu*i a mers toat& ;ia'a lui.
Ceea ce am sim'it *i tr&it la T. $iu, %n fa'a Ansam!lului >culptural al
lui Constantin 4r#ncu*i, nu poate fi descris dec#t ca o parte din realul lui.
Este o parte din ade;&rul lumii profunde a sculpturilor acestui neealat
Artist, ade;&r pe care ni l5au confirmat, %n mare parte, m&rturiile celor care
au *tiut s& ;ad&, s& simt& *i s&5i asculte mesaEul %n t&cere. Acest ade;&r
r&m#ne s&5l cauta'i *i s&5l afla'i prin tr&irea ;oastr& personal&.
"espre Opera lui 4r#ncu*i *i despre el %nsu*i, s5au scris mii de
paini. Este firesc, c#nd ne #ndim c& tot ceea ce creeaz& un om n&scut
cu 2ar $i3in, indiferent de domeniul pe care %l a!ordeaz&, este ca o f#nt#n&
insonda!il&, din care po'i s&5'i potole*ti setea de nesf#r*it.
"espre )iori0a, !alada solar& a inimii neamului rom#nesc, sau
despre ;ersul f&r& seam&n al lui Eminescu, s5a scris *i se ;a mai scrie c#t
;om d&inui pe acest p&m#nt. La fel se %nt#mpl& *i cu crea'ia lui 4r#ncu*i.
To'i trei, C#nt&re'ul anonim, Eminescu *i 4r#ncu*i sunt f#nt#ni cu a"* 3ie,
s&pate %n p&m#ntul rom#nesc de m#na "i;init&'ii.
?rin r#ndurile de mai Eos dorim s& ;& relat&m c#te;a din cercet&rile
f&cute de noi, din alt un8i de ;edere dec#t cele o!i*nuite, cercet&ri care au
;izat mai ales aspectele su!tile, ;i!ratorii, misterioase ale crea'iei
!r#ncu*iene, aspecte mai pu'in, poate, palpate cu ceea ce reprezint&
con*tien'a noastr&, dar care opereaz& siur *i precis %n profunzimile
su!con*tientului nostru.
Una din metodele pe care le5am folosit pentru a ne apropia de
ade;&rul cuprins %n opera lui 4r#ncu*i, a fost ra$ieste.ia. ?entru cei care
care nu cunosc cu;#ntul, radiestezie %nseamn& C sensi!ilitatea fiin'ei
umane la radia'ii, la influien'ele care se deaE& din lumea %nconEur&toare.
Este un mod particular de a *ti sau de a percepe lucrurile, altfel dec#t cu
cele cinci sim'uri o!i*nuite *i care se !azeaz& pe fenomenele rezonan'ei.
Hi acum iat& ce ne5au rele;at m&sur&torile radiestezice f&cute asupra
Ansam!lului de la T#ru5$iu. "up& cum se *tie, Comple:ul monumental,
a*a cum l5a conceput *i materializat sculptorul, cuprinde mai multe piese
de sine st&t&toare *i anume C 5 =asa T&cerii, Aleea >caunelor, ?oarta
>&rutului, Coloana Infinitului. Acestea, %mpreun& cu !iserica e:istent& pe
Calea Eroilor, #ndit& de 4r#ncu*i *i luat& de el %n considera'ie, ca f&c#nd
parte din ansam!lu, alc&tuiesc un %ntre dinamic *i operant. 4iserica a fost
pre;&zut& %n planurile sale, su! forma unei !iserici cu o ar8itectur& foarte
modern&, dar aceasta nu s5a putut construi din cauza lipsei de fonduri *i a
unor ne%n'eleeri. Ea nu poate fi #ndit& ca e:clus& din ansam!lu *i o s&
;edem de ce.
=ai t#rziu, dup& terminarea fi:&rii pieselor %n ansam!lu, a fost
amplasat& %nc& o mas& de piatr&, %n parcul unde se afl& Coloana Infinitului,
nu %n mod %nt#mpl&tor, de c&tre o persoan& necunoscut& autorit&'ilor.
Toate piesele sunt a*ezate %n linie dreapt&, orientate pe a:a est5;est,
pe Calea Eroilor *i tra;erseaz& ora*ul T#ru5$iu.
?rin m&sur&tori radiestezice, am sta!ilit c& la =asa T&cerii, o mas&
masi;& din piatr&, %nconEurat& de +( scaune asem&n&toare, e:ist& ni*te
c#mpuri eneretice polarizate diferit. Cele +( scaune au c#mpuri eneretice
polarizate, altern#nd semnul poziti; cu cel neati;, iar %n centrul mesei de
piatr& am m&surat un c&mp rotitor cu o elona'ie destul de mare, adic&
a;#nd o enerie u*or sesiza!il& de c&tre persoanele senziti;e. C#mpul
rotitor, a;#nd sensul de rota'ie trionometric, este enerat de cele +(
scaune, ce au polaritatea alternati;&. >e pare c&, prin natura lui, c#mpul
eneretic rotati; este cel mai !enefic c#mp pentru celula ;ie. Nu *tim c#'i
trec&tori s5au a*ezat la =asa T&cerii, pe unul din cele +( scaune, ca s& se
odi8neasc& sau s& m&n#nce *i au con*tientizat faptul c& se simt mai !ine
*i c& o!oseala le5a trecut mai repede, ca de o!icei. "ac& toate cele +(
scaune ar fi ocupate %n acela*i timp, fenomenul ar fi *i mai !ine pus %n
e;iden'&. ?olaritatea diferit& a scaunelor, indic& faptul c& la mas& ar tre!ui
s& se a*eze alternati; o persoan& de se: feminin *i apoi o persoan& de se:
masculin, pe scaunele corespunz&toare polarit&'ii lor. C8iar dac& nu este
cunoscut& polaritatea primului scaun, tre!uie s& se respecte alternan'a
persoanelor de se: masculin *i a celor de se: feminin. "ac& lipse*te o
persoan& sau mai multe, polarit&'ile se p&streaz& prin e:isten'a scaunelor
r&mase neocupate.. C#mpul rotitor al mesei func'ioneaz& !ine dac& se
p&streaz& alternan'a amintit&.
4leea 5caunelor poate func'iona ca un c#mp ;i!ratoriu de sine
st&t&tor, a*a cum, de altfel, poate func'iona fiecare din cele 2 elemente ale
ansam!lului.
"in electrostatic& se *tie c& orice deni;elare sau un ;#rf de pe o
suprafa'&, se %ncarc& cu sarcini electrice de sens opus suprafe'ei pe care
se afl& a*ezat& piesa respecti;&. <n cazul nostru, orice deni;elare de pe
suprafa'a p&m#ntului 5 deal, munte sau ori ce alt ce;a5 se ;a %nc&rca poziti;
fa'& de p&m#nt, care este polarizat neati;. "eci fiecare scaun de pe Alee
;a a;ea o polaritate poziti;&.
"ac& a*ez&m dou& scaune, ca s& fie al&turi unul de altul, ;om
o!ser;a c& unul dintre ele ;a a;ea o polaritate poziti;&, iar cel&lat o
polaritate neati;&, form#nd %n acest fel un dipol. "ar dac& mai a*ez&m un
scaun l#n& celelalte dou&, toate trei ;or a;ea o polaritate care se ;a
sc8im!a dup& urm&torul proramC
. scaunul nr. + se ;a %nc&rca poziti; timp de 62 secunde, ;a de;eni nul
timp de 62 de sec., dup& care iar se ;a %nc&rca poziti; timp de 62 sec.,
*.a.m.d.
. scaunul nr. ( se ;a %nc&rca %n acela*i timp cu scaunul nr. +, dar cu
sarcini neati;e, timp de 62 sec., dup& care se ;a %nc&rca poziti; tot timp de
62 sec., %n perioada c#nd scaunul nr. + ;a a;ea c#mpul nul.
. >caunul nr. 3 ;a respecta polaritatea *i ciclul primului scaun.
"eci, %n timp ce scaunele + *i 3 au o polaritate poziti;&, timp de 62 sec.,
scaunul din centru ;a a;ea polaritatea neati;&, timp de 62 sec., iar c#nd
scaunele + *i 3 ;or a;ea c#mpul nul, scaunul nr. ( ;a a;ea polaritatea
poziti;&. "istan'a dintre scaune nu sc8im!& frec;en'a de oscila'ie, dar
m&rimea ei este in;ers propor'ional& cu distan'a.
Acum, dac& #ndim c& pe Aleea >caunelor sunt a*ezate, de o parte *i
de alta a aleei, c#te 2 rupuri de scaune, fiecare rup a;#nd 3 scaune, ;om
a;ea %n final un c#mp rotitor central, a;#nd sensul de rota'ie trionometric 5
sensul spiralei ;ie'ii. E plictisitor, nu@
>& trecem acum la +oarta 5*rutului . Efectu#nd m&sur&torile
radiestezice pe centrul por'ii am constatat urm&toarele oscila'ii C
. timp de B0 sec. ;a e:ista o polaritate poziti;&, timp de B0 sec. ;a e:ista
o oscila'ie circular&, %n sens trionometric, timp de B0 sec. ;a a;ea o
polaritate neati;& *i timp de B0 sec. ;a e:ista iar o oscila'ie circular& %n
sens trionometric, dup& care se ;a repeta ciclul de oscila'ii.
=er#nd mai departe, aEunem la Biserica de pe Calea Eroilor care, la
r#ndul ei, produce un c#mp rotitor, a;#nd sensul trionometric.
Ultima pies& a ansam!lului este Coloana ,n-inituluicare se compune
din mai multe trunc8iuri de piramid& suprapuse, cap la cap. "ou&
trunc8iuri de piramid&, ce au !aza mare pus& %n comun, dau o polaritate
neati;&, iar dou& trunc8iuri de piramid& ce au !aza mic& pus& %n comun,
dau o polaritate poziti;&.
<n spa'iu, Coloana fiind alc&tuit& din module de trunc8iuri de piramid&,
ce formeaz& ni*te cle"si$re, suprapuse cap la cap, ;a a;ea polarit&'i
alternati;e de5a lunul ei iar, la capul coloanei, c#mpul eneretic ;a fi nul.
>& o!ser;&m c& Coloana este alc&tuit& dintr5un num&r de +, clepsidre.
?rin e:ecutarea de telem&sur&tori am constatat c& deasupra Coloanei, la
distan'a de un modul .+,90 m/, apare un c&mp rotitor de ;aloare mic&, ca
rezultant& a suprapunerii tuturor modulelor.
Inter#nd Coloana %n ansam!lu, ;a apare %n ;#rful Coloanei o oscila'ie
circular& %n sens trionometric de elona'ie mare, care porne*te din capul
Coloanei, ca un fascicol ce se duce p#n& la distan'e foarte mari, p&str#ndu5
*i dimensiunile, asemeni unei raze laser.
"up& cum am ;&zut, fiecare pies& luat& separat, are o ac'iune
;i!ratorie specific&, personal&, %n spa'iul %n care se afl&. Aceasta este un
lucru firesc, dac& ne #ndim c& fiecare dintre elemente deseneaz& %n spa'iu
c#te un si!&ol uni3ersal, sim!ol care nu este altce;a dec#t o c8eie, prin
care se o!'ine accesul %ntr5o lume tani!il& doar cu sim'urile interioare.
"ar ceea ce ni s5a p&rut tul!ur&tor, a fost modul %n care 4r#ncu*i,
sculptorul esen'ei, a %nc8eat ansam!lul, ordon#nd eneriile dup& o Lee
Uni;ersal&, pe care numai intui'ia i5o putea rele;a, o!'in#nd efecte care 'in
de tain& *i miracol.
"e altfel, c#nd a plecat la ?aris, dup& ce5a terminat Coloana, a spus
locuitorilor *i nota!ilit&'ilor ora*ului c& 38a!ar n5a;e'i ce ;& las eu aici3. Hi
a a;ut dreptate.
<n epoca %n care 4r#ncu*i a tr&it *i *i5a desf&*urat acti;itatea se *tiau prea
pu'ine lucruri despre tele;iziune *i microunde, iar despre sculptor nu a;em
informa'ii cum c& ar fi a;ut no'iuni de electronic&.
Hi totu*i dac& pri;im desenul de mai Eos ;om o!ser;a c& %ntreul
Comple: de la T#ru5$iu func'ioneaz& ca un emi'&tor de microunde, %n
care )asa T*cerii poate fi comparat& cu o surs& de emisie de
electroni, 4leea 5caunelor poate fi #ndit& ca un tun electronic accelerator
de particule, +oarta 5*rutului ca un modulator, Biserica Euc#nd rolul unui
amplificator puternic *i, %n fine, Coloana ,n-initului ca o anten& cu 8iduri
de unde rezonatoare. >& fie o pur& int#mplare@ Un electronist poate
recunoa*te cu u*urin'& toate acestea *i poate confirma aceast& realitate.
Lipsea din acest ansam!lu acea pies& pe care electroni*tii o numesc
reflector *i spre surprinderea noastr& am &sit5o. Ea a fost #ndit& *i
realizat& de 4r#ncu*i, dar ea fost a*ezat& la locul ei, dup& ce el a plecat din
acest plan fizic, de c&tre un locuitor al ora*ului, acolo unde aceea*iintui0ie-
c*l*u.* a omului l5a %ndemnat *i unde era c8iar locul ei firesc s& stea,
func'ional.
Este ;or!a de ceea ce noi numim )asa 5inguratic* *i care se afl&
ast&zi %n spatele Coloanei, la c#te;a sute de metri, Euc#nd rolul de reflector.
<nt#mplare@. ?ro;iden'&@. "e fapt nimic nu este %nt#mpl&tor.

Lim!aEul sim!olistic, care este un lim!aE uni;ersal, reprezint&
c8intesen'a <n'elepciunii. ?lec#nd de la un sim!ol este posi!il s& re&se*ti
ideile, ade;&rurile pe care el le reprezint&. Iat& de ce, aceia care practic&
contempla'ia pot, pri;ind un sim!ol, s& se ridice p#n& %n planul cauzal, %n
lumea ar8etipurilor *i astfel s& ai!e acces la o lume %ntrea& de idei *i
imaini care se nasc natural %n Eurul acelui sim!ol. Lumea sim!olurilor este
lumea ;ie'ii *i pentru a descifra taina ;ie'ii tre!uie s& lucrezi cu sim!olurile.
4r#ncu*i a fost un ini'iat, cuno*tea ;aloarea de aur pur a sim!olurilor *i
opera cu ele %n lumea noastr& fizic&. A*a cum natura reu*e*te s& rezume,
%ntr5o sinur& s&m#n'&, un ar!ore %ntre cuC r&d&cin&, tulpin&, ramuri,
frunze, flori, puterea lui de a cre*te *i de a rodi mai departe, tot a*a,
4r#ncu*i a sintetizat %n opera sa o %ntrea& *tiin'& ezoteric&, acea *tiin'&
di;in& a Die'ii *i a Uni;ersului. Fiecare sculptur& a sa este o s&m#n'& care
poate rodi %n cel care o pri;e*te, un ar!ore manific 5 Ar!orele Die'ii. "e
altfel, 8idul lui spiritual care %l %ndruma din astral a fost =ilarepa, dup&
cum sinur a afirmat.
Fiecare sculptur& a sa este capa!il& s& te fac& s& %n'elei 6tâlcul
a$e3*rat al lucrurilor6' cum sinur o!i*nuia s& spun&, c&ci f&r& esen'&
nimic nu poate d&inui.
>& analiz&m acum, din punct de ;edere si!&olistic' mai %nt#i fiecare
element al ansam!lului, a*a cum am f&cut5o radiestezic *i apoi s&
contempl&m %ntreul.
I#nditorii tuturor timpurilor au c&utat, prin medita'ie, s& afle
sim!olul Uni;ersului, ca ;iziune sintetic&, care s& permit& s& fie perceput %n
unitatea sa. Acest sim!ol, confirmat de %ntreaa tradi'ie, este cercul cu
centrul s*u. Cercul, este deci sim!olul Uni;ersului, iar centrul reprezint&
For'a Creatoare, Fiin'a >uprem& care %l anim& *i %l sus'ine.
A*a dar )asa T*cerii, este sim!olul Creatorului *i al Crea'iei >ale,
este >im!olul celui care ;or!e*te %n T&cere. Cercul, format din cele +(
scaune, reprezint& >ufletul, Crea'ia =anifestat& care se 8r&ne*te din
punctul Central 5masa din piatr&5, >piritul.
)asa T*cerii te in;it& la o Cin* $e Tain*, ritual sacru %n care fiin'a
poate s& se nasc& din nou, %n 5"irit şi 7u2, %n lim!aE C8ristic.
+oarta 5*rutului este tot sim!ol al "i;init&'ii, dar la o alt&
dimensiune. Aici ne mi*c&m %ntr5un ni;el ;i!ratoriu mai su!til, al >ferei, un
spa'iu a c&rei a treia dimensiune este +ro-un.i!ea. Este un alt lim!aE
m&rturisind despre acela*i unic Ade;&r. +oarta 5*rutului este poarta care
duce spre <mp&r&'ie, filtrul iu!irii des&;#r*ite, a Iu!irii C&l&uz&, cea care
este 8u!ina "e C*rare 5 Aleea >caunelor.
Ca s& po'i face saltul c&tre >pirit ai ne;oie de ra'ie, de Jar.

?utem constata cu u*urin'& c& ansam!lul monumental, a*a cum a
fost #ndit *i realizat de 4r#ncu*i, con'ine dou& lasere. Un laser orizontal,
cu a:ul format din =asa T&cerii, Aleea >caunelor, ?oarta >&rutului, 4iserica
*i =asa >inuratic& 5 care alc&tuie*te laserul inferior *i Coloana Infinitului,
care are forma ;ertical& *i formeaz& laserul superior. Important este s& *tii
s& treci dela linia orizontal& la cea ;ertical&, de la materie la spirit. Iat&
transformarea pe care ansam!lul, a*a cum l5a conceput 4r#ncu*i, o
opereaz& %n structura intim&, su!til& a persoanei care %l parcure pe Eos de
la un cap&t la cel&lalt.
>u!limarea rosierului %n su!til, a %ntunericului %n lumin&, a letariei
%n z!or, este darul pe care 4r#ncu*i l5a l&sat urma*ilor s&i. 4r#ncu*i a fost
un Dindec&tor prin Opera lui.
?ute'i %ncerca sinuri aceast& e:perien'& parcur#nd, acum a;iza'i,
ansam!lul de la =asa T&cerii c&tre Coloan&, ca *i cum a'i face o medita'ie.
?orni'i de la =asa T&cerii %n pas lent, ritmat, o!ser;#ndu5;& doar
respira'ia. L&sa'i pri;irea s& m#n#ie, pe m&sur& ce %nainta'i, fiecare
element al ansam!lului. O s& sesiza'i c& pri;irea ;& este purtat& de la un
reistru la altul, %ntr5un mod firesc, naturalC de la reistrul cel mai de Eos 5
=asa *i Aleea >caunelor, urc& apoi %n al doilea reistru pe care %l
marc8eaz& ?oarta >&rutului, pentru ca, %n final, s& '#*neasc& pur *i simplu
c&tre <naltul <naltului, fiind purtat& c&tre lumina !ol'ii f&r& marini, de c&tre
spirala Coloanei.
<n timp ce pri;irea ;oastr& se ;a %n&l'a tot mai sus, fantastica enerie
care somnoleaz& la !aza coloanei ;erte!rale ;a %ncepe s& urce !l#nd, dulce
c&tre centrul eneretic din cre*tetul capului.
4r#ncu*i, prin tot ceea ce a creeat, do;ede*te c& a fost un <n;&'&tor
autentic.
El reu*e*te s& conduc& cu o m#n& siur& pe cel care parcure
ansam!lul, indiferent de ni;elul spiritual la care a aEuns, iar procesul trezirii
are loc firesc, natural, asemeni %nfloririi unui !o!oc de floare.
Cei care caut& s& e;oluieze pe toate cele trei planuri de e:isten'&C 5
fizic, spiritual, di;in, cei care caut& iu!irea, %n'elepciunea, ade;&rul, cei care
caut& for'a *i fericirea, tre!uie s& *tie c& nu ;or putea &si toate acestea,
dec#t dac& ;or mere %ntr5o sinur& direc'ie, de la o!scur la lumin&, de la
Eos la %nalt, de la t&cere la c#ntecul sferelor.
Acestea ne %n;a'& crea'ia lui 4r#ncu*i, aceasta este s&m#n'a di;in&
pe care m#na sculptorului o s&de*te %n inima celor care parcur acest
ansam!lu, c8iar dac& pu'ini con*tientizeaz& fenomenul. Lucrul se face %n
tain&, profund *i precis.
4r#ncu*i ne %n;a'& s& &sim ;#rful muntelui, s& ;i!r&m la unison cu
acest ;#rf, c&ci momentul %n care ;om realiza aceasta, for'ele e:traordinare,
latente, poten'iale care ni s5au dat prin na*tere, ;or putea face miracole %n
;ia'a noastr&.
4r#ncu*i este un ;indec&tor spiritual. >im!olurile d&ltuite de el,
acti;eaz& %n cei care le pri;esc, planurile profunde, intime, eli!er#nd
eneriile !locate, ridic#nd calitatea con*tiin'ei *i a iu!irii necondi'ionate.
Ca orice 3in$ec*tor - ini0iat, 4r#ncu*i a luat %n considera'ie aspectele
multidimensionale ale omului, urm&rind trezirea lui spiritual& cu implica'iile
!inecu;#ntate, care decur de aiciC re&sire, armonizare, re%ntreire.
>culpturile lui %ndumnezeiesc Omul prin !ucuria pe care o treze*te %n cel
care le pri;e*te.
6/u 3reau s* scul"te. -or!e care "ot $a &ucurie oa!enilor6, spunea
el *i ce altce;a poate %nsemna 4ucuria, dac& nu %ndumnezeire, adic&
armonia tr&it& pe toate planurile@
"incolo de form&, sculpturile lui 4r#ncu*i sunt lacrimi de !ucurie, pe
care acesta le las& s& cad& continuu peste sufletul celui care *tie s& ;ad&.
Este omaiul pe care maestrul %l aduce p&m#ntului sf#nt din lutul c&ruia,
c#nd;a, %ntr5un an solar *i unic, c#ntecul lui de Om s5a n&scut.
5ursa articol(
+aul 7uta' +2.7.
5enior 5cienti-ic 9esearc2er
9o!anian 7i"lo!atic ,nstitute