Tehnici Interventii NLP Si Hipnoza

1
TEHNICI DE
INTERVENIE N
HIPNOZ I NLP

2

Cuprins
Problematici ................................................................................................................................................. 6
Depresia.................................................................................................................................................... 7
Agresivitatea ............................................................................................................................................. 8
Angoasa .................................................................................................................................................... 9
Furie/ revolta/ura ................................................................................................................................... 10
Compulsii nervoase (obsesii) .................................................................................................................. 11
Adictii (tabagism, alcool, bulimie) .......................................................................................................... 11
Doliul/separarea ..................................................................................................................................... 12
Durerea (fizica sau psihologica) .............................................................................................................. 13
Lipsa ncrederii in sine ............................................................................................................................ 14
Imaginea de sine (stima ele sine) ........................................................................................................... 15
Insomnia ................................................................................................................................................. 16
Obsesia ( vezi de asemenea repulsii) ..................................................................................................... 17
Fobii ........................................................................................................................................................ 18
Tabagism ................................................................................................................................................ 19
Traumatisme psihice .............................................................................................................................. 20
Alergii...................................................................................................................................................... 21
Anorexia (asemanator bulimia) .............................................................................................................. 21
Astm ....................................................................................................................................................... 22
Bulimie (vezi asemanator anorexia) ....................................................................................................... 23
Cancer (suferina psihologica si durere) ................................................................................................. 24
Dezgust /demotivare .............................................................................................................................. 24
Dependenta ............................................................................................................................................ 25
Dezvoltarea performantelor .................................................................................................................. 26
Dificultati relaionale .............................................................................................................................. 27
Eczema .................................................................................................................................................... 28
Ejacularea precoce ................................................................................................................................. 29
Enurezia (incontinenta urinara) ............................................................................................................. 30
Oboseala ................................................................................................................................................. 30
Frigiditate ............................................................................................................................................... 32
Hiperactivitate ........................................................................................................................................ 32
Impotenta ............................................................................................................................................... 33
3

Probleme de memorie ........................................................................................................................... 33
Migrena .................................................................................................................................................. 34
Nervozitate ............................................................................................................................................. 35
Cautarea de obiective ............................................................................................................................ 36
Sterilitate ................................................................................................................................................ 36
Stres/ Trac .............................................................................................................................................. 37
Timiditate ............................................................................................................................................... 38
Tehnici de interventie ................................................................................................................................ 40
Activarea visului. .................................................................................................................................... 41
Amnezia .................................................................................................................................................. 41
Ancorarea ............................................................................................................................................... 42
Autobiografie (R.E.D. de Leslie Bandler) ................................................................................................ 43
Auto-hipnoza .......................................................................................................................................... 44
Amestecarea ........................................................................................................................................... 47
Careul magic ........................................................................................................................................... 48
Catalepsia/ braul care viseaza ............................................................................................................... 49
Cercul performantei ............................................................................................................................... 51
Schimbarea istoriei vieii ........................................................................................................................ 51
Core process (Procesul esenial) (Connirae Andreas) ............................................................................ 53
Deplasarea spaiala a amintirilor (Design Human Engineering - D.H.E.) ................................................ 55
Dezactivarea ancorei .............................................................................................................................. 56
Desensibilizarea hipnotica ...................................................................................................................... 57
Dezvoltarea motivaiei (cu dubla declanare) ........................................................................................ 58
Desensibilizarea oculara ......................................................................................................................... 59
Destructurarea deciziei (Steve Andreas) ................................................................................................ 61
Disociaia simpla ..................................................................................................................................... 61
Disociaia dubla ...................................................................................................................................... 62
Distorsiunea timpului ............................................................................................................................. 64
Domeniile vieii....................................................................................................................................... 64
Scrierea automata .................................................................................................................................. 66
Efectul "bunica" ...................................................................................................................................... 67
Clichetul .................................................................................................................................................. 68
Vizualizarea in viitor/modelul S.P.I.RS .................................................................................................... 69
Gestiunea timpului ................................................................................................................................. 71
Generatorul unui nou comportament (Richard Bandler-John Grinder) ................................................ 73
4

Halucinaia .............................................................................................................................................. 75
Levitatia .................................................................................................................................................. 75
Linia timpului (Tadd James) .................................................................................................................... 76
Limite date (Alain Cayrol) ....................................................................................................................... 77
Maina schimbrii .................................................................................................................................. 79
otronul credinelor ............................................................................................................................... 80
Metafora vieii ........................................................................................................................................ 82
Metoda Rossi (E.L.Rossi) ......................................................................................................................... 84
Modelul SCORE ....................................................................................................................................... 85
Modelarea (Imbunatatirea unei competente) ....................................................................................... 87
Metafora calculatorului (curatarea de sistem) ...................................................................................... 88
Niveluri logice (Robert Dilts) .................................................................................................................. 89
Iertarea ................................................................................................................................................... 91
Faze emoionale ..................................................................................................................................... 92
Fiziologie ................................................................................................................................................. 94
Puncte de vedere ................................................................................................................................... 96
Prescripii/ sarcini/incercari ................................................................................................................... 98
Cine sunteti dvs? .................................................................................................................................... 99
Recadrarea ........................................................................................................................................... 100
Recapitularea (vezi ele asemenea; respiraia contientizata) .............................................................. 101
Re-imprinting ........................................................................................................................................ 103
Remotivarea ......................................................................................................................................... 106
Respiraia contientizata (vezi de asemenea "recapitularea") ............................................................ 107
Responsabilizarea ................................................................................................................................. 109
Visul treaz dirijat ................................................................................................................................... 110
Negocierea intre parti (Squash vizual) ................................................................................................. 112
Submodalitati ....................................................................................................................................... 114
Comutatorul ......................................................................................................................................... 115
Tehnica doliului sau separarea (legtur) ............................................................................................ 116
Tehnica (destinata) alergiilor (Robert Dilts) ......................................................................................... 119
Tehnica (destinata) verucilor /zona zoster ........................................................................................... 120
Tigrul interior (Richard Bandler) ........................................................................................................... 121
Tratamentul durerii .............................................................................................................................. 122
Transa pariala ...................................................................................................................................... 124
Transferul competentelor (prin ancorare) ........................................................................................... 125
5

Triunghiul dramatic .............................................................................................................................. 126
Valori .................................................................................................................................................... 128
Vizualizarea simbolic ............................................................................................................................ 129
Vocea interioara ................................................................................................................................... 131
Determinarea obiectivului (vezi de asemenea: remotivarea) .............................................................. 133

6

Problematici
7

Depresia
Activarea visului
Ancorarea: seninatate, buna dispoziie, detaare
Autobiografie: iubire, recunostinta
Autohipnoza
Careul magic
Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: stare sursa repetitiva sau cunoscuta Procesul esenial: pentru partea
responsabila de simptom Deplasarea spaiala a amintirilor: daca sursa esre o amintire penibila
Dezactivarea ancorei: seninatate, buna dispoziie, detaare Desensibilizarea hipnotica:
seninatate, buna dispoziie, detaare Desensibilizarea oculara: ndoieli, temeri, credine
limitative Destructurarea deciziei Determinarea obiectivului: de viata, proiecte Dezvoltarea
motivatiei
Distorsiunea timpului: accelerata in perioada fazelor depresive Domenii de viata: pentru
relativizare Scrierea automata
Efectul "bunica": daca un printe este cel in cauza Stivuirea de ancore: buna dispoziie, fora
interioara
Vizualizarea in viitor: ca fiind ieit din starea de depresie
Gestiunea timpului: planificarea unei pasiuni sau a petrecerii timpului liber
Levitatia
Linia timpului: pentru recentrarea asupra prezentului si a viitorului Maina schimbrii
otronul credinelor: devalorizare, frica de pierdere, vinovie Metafora vieii
Metoda Rossi: pentru a genera gnduri pozitive
Modelul SCORE: obiectiv puternic sau proiect de viata
Metafora calculatorului
Niveluri logice: avand obtinuta starea dorita
Fazele emoionale: priza de constiinta
Fiziologie
Punctul de vedere: pentru a relativiza si gasi soluii Prescripii/ sarcini/incercari: de ex: gnduri
de depresie la o anumita ora Cine sunteti dvs?: lucru asupra identitatii si asupra dorinei
Recadrarea
Recapitularea : pentru a regsi energia pierduta Re-imprintingul: stare sursa repetitiva sau
cunoscuta Regresia Remotivarea
Respiraia contientizata: detaare, destindere
Responsabilizarea: pentru repunerea in aciune + a doua parte si devalorizare Visul treaz,
dirijat: pentru a favoriza aciunea
Negocierea intre parti Submodalitati: ale strii interne Comutarea: a strii interne negative
Tehnica doliului: pentru starea depresiva
Tigrul interior: in caz de slbiciune interioara sau sentiment de inferioritate Transferul
competentelor: capacitati, buna dispoziie, ncredere Triunghiul dramatic: in cazul cand sursa
provine dintr-un conflict relaional Valori: nevoi, identitate
8

Vizualizarea simbolica: sentimentul de a fi prizonier Vocea mentala: devalorizare
Agresivitatea
Activarea visului Ancorarea : relaxare, calm Autobiografie Autohipnoza
Amestecarea: daca declanatorul este o anume persoana Catalepsia
Cercul performantei: calm, relaxare
Schimbarea istoriei vieii: sursa cunoscuta sau compulsii repetitive Procesul esenial: pentru
partea responsabila de simptom Dezactivarea ancorei: detensionare, calm
Desensibilizarea hipnotica: destindere, calm Destructurarea deciziei
Distorsiunea timpului: mai rapida daca este vorba de crize
Scrierea automata
Efectul "bunica": calm, iubire
Stivuirea de ancore: de destindere, detaare
Vizualizarea in viitor: devenit calm si senin
Gestiunea timpului: in legtur cu declanatorul agresivitatii
Generatorul unui nou comportament
Levitatia
Limite date: pentru reasigurare, canalizare
Maina schimbrii
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
Metafofa calculatorului
Niveluri logice: vizualizand starea dorita
Iertarea: daca o persoana este sursa agresivitatii
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ ncercri
Punctul de vedere: pentru a relativiza, a lua constiinta Cine sunteti dvs? : lucru asupra identitatii
Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia pierduta
Reimprintingul: compulsii repetitive sau sursa cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: calm, destindere, detaare
Responsabilizarea ( a 2 parte)
Visul treaz, dirijat: loc panic, calm
Negocierea intre parti
Comutatorul: stare interna prezenta/dorita
Tehnica doliului: legtur de agresivitate
Transferul competentelor: calm, destindere, ncredere
Triunghiul dramatic: din pct de vedere al persecutorului
Valori
Vizualizarea simbolica: a strii interne Vocea interioara: "apara-te, nu te las a"
9

Angoasa
Activarea visului
Ancorarea: de resurse
Autobiografie: consideraie, iubire
Autohipnoza
Catalepsia
Cercul performantei: in caz de angoasa legata de un anume loc Schimbarea istoriei vieii:
compulsii repetitive sau sursa cunoscuta
Procesul esenial: a prtii responsabila de simptom Deplasarea spaiala a amintirilor
Dezactivarea ancorei: destindere, calm Desensibilizarea hipnotica: destindere, calm
Desensibilizarea oculara Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru asigurare, relativizare Dezvoltarea motivatiei
Disociaia dubla: in caz de angoasa excesiva sau fobie Disociaia simpla: vizualizare in starea
dorita Distorsiunea timpului: rapida pe parcursul crizei Domenii de viata: pentru a stabiliza,
reechilibra Scrierea automata Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: pentru resurse Gestiunea timpului: pentru asigurare, securizare
Generatorul unui nou comportament Levitatia
Linia timpului: pentru recentrarea in prezent Limite date: pentru securizare Maina schimbrii
otronul credinelor: in cazul convingerilor limitante, de ndoiala Metafora vieii Metoda Rossi
Modelul SCORE Modelarea
Metafora calculatorului Niveluri logice Fazele emoionale Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ ncercri: de exemplu: gnduri angoasante la o ora precisa,, exerciii de
noapte
Cine sunteti dvs? priza de constiinta
Recadrarea
Recapitularea: pentru a redirija energia Reimprintingul: compulsii repetitive sau sursa
cunoscuta Regresia: naintea declanatorului Remotivarea: pentru a securiza, susine, incita la
aciune Respiraia contientizata: pentru a calma, destinde, detaare Responsabilizarea: a doua
parte in cazul devalorizrii Visul treaz, dirijat: capacitati de aciune, de a avansa Negocierea
intre parti
Comutatorul: pentru starea interna negativa
Tehnica doliului
Valori
Vizualizarea simbolica: nod in gat, gol in stomac Vocea interioara: devalorizare
10

Furie/ revolta/ura
Activarea visului
Ancorarea: destindere, calm
Autobiografie: iubire, recunostinta
Autohipnoza
Amestecarea
Catalepsia
Cercul performantei: daca starea depinde de un anume loc Schimbarea istoriei vieii: compulsii
repetitive sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabile de simptom Dezactivarea
ancorei: destindere, calm, buna dispoziie Desensibilizarea oculara: in caz de convingeri
limitante Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a redirija energia Distorsiunea timpului: rapid pe parcursul
crizei Domeniile vieii: pentru a redirija energia Scrierea automata
Efectul "bunica": iubire, recunostinta Stivuirea de ancore: calm, destindere, detaare Vizualizare
in viitor: stare calma si senina Generatorul unui nou comportament Levitatia
Limitele date: pentru a securiza, proteja Maina schimbrii
otronul credinelor: in cazul convingerilor limitative
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
Niveluri logice: fiind obtinuta starea dorita
Iertarea: in raport cu persoana in cauza
Punctul de vedere: in raport cu persoana in cauza
Prescripii/sarcini/ ncercri: de exemplu: sa se puna cu buna stiinta in starea de furie
Cine sunteti dvs?:pentru recentrarea persoanei Recadrarea
Recapitularea: pentru recuperarea energiei pierdute Re-imprintingul: compulsii repetitive sau
sursa cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: calm, detaare Responsabilizarea: a doua parte
Visul treaz, dirijat: un loc linitit pentru a se simi in sigurana
Submodalitati: ale strii interne
Comutatorul: a strii interne negative
Tehnica doliului: a strii de furie, revolta, ura
Transferul competentelor: pentru importarea resurselor
Triunghiul dramatic
Valori
Vizualizarea simbolica: a angoaselor generate Vocea interioara: "nu te lasa s-o faci"
11

Compulsii nervoase (obsesii)
Activarea visului
Ancorarea: securitate, destindere, calm Autobiografia: iubire, recunostinta Autohipnoza
Careul magic: ncredere, securitate Catalepsia
Cercul performantei: daca simptomul depinde de un loc anume Schimbarea istoriei vieii: comp
repetitive sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabile de simptom
Deplasarea spaiala a amintirilor: a compulsiei( daca exista o imagine mentala) Dezactivarea
ancorei: tendinta la fuga, frica, stres Desensibilizarea hipnotica: tendinta la fuga, frica, stres
Desensibilizarea oculara: in cazul convingerilor limitative Destructurarea deciziei
Distorsiunea timpului: timp rapid pe durata prezentei gndurilor obsesive Scrierea automata
Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: ncredere, securitate
Vizualizarea in viitor: imaginandu-se fara nicio compulsie
Gestiunea timpului: daca exista un raport cu stresul si tensiunile
Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: a controla ma asigura...
Metoda Rossi
Modelizarea
Niveluri logice: avand obtinuta starea dorita
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ ncercri: de ex: vizualizarea gndurilor la un moment ales Recadrarea
Re-imprintingul: comp repetitive sau surse cunoscute Regresia
Respiraia contientizata: destindere, detaare Responsabilizare: a doua parte in caz de
devalorizare Visul treaz, dirijat: loc linitit si securizant Negocierea intre parti Submodalitati: a
strii interne negative Comutatorul: a strii interne negative Tehnica doliului: a simptomului
Transferul competentelor: starea interna dorita Vizualizarea simbolica: a angoasei generale
Vocea interioara: "asta te va calma, trebuie sa o faci"
Adictii (tabagism, alcool, bulimie)
Activarea visului
Ancorarea: seninatate, calm, destindere Autohipnoza
Careul magic: eu pot fi autonom Catalepsia
Cercul performantei: locul in cauza si dependenta afectiva Schimbarea istoriei vieii: comp.
repetitive sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabile (dependenta) Deplasarea
spaiala a amintirilor: pentru dependenta Dezactivarea ancorei: ncredere, fora, autonomie
Desensibilizarea hipnotica: incredere, fora, autonomie Desensibilizarea oculara: ndoieli si
convingeri limitative Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a da sens strii dorite Dezvoltarea motivatiei
12

Distorsiunea timpului: accelerat pe timpul pulsiunii in caz de dependenta fizica Domenii de
viata: pentru a reechilibra domeniul considerat Scrierea automata
Efectul "bunica": autonomie, afeciune, securitate Stivuirea de ancore: ncredere, fora,
autonomie Clichetul: tutun, alcool, droguri, mancare, jocuri, etc Vizualizarea in viitor: vazandu-
se autonom si calm
Gestiunea timpului: cu planificarea unei pasiuni sau a unui alt mod de petrecere a timpului liber
Linia timpului: pentru recentrarea asupra prezentului Limite date: pentru securizare, asigurare
Maina schimbrii
otronul credinelor: mi-e teama ca-mi pierd securitatea, increderea
Metafora vieii: autonomie, aciune
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
Metafora computerului
Niveluri logice: fiind eliberat de dependente
Fazele emoionale: pentru a relativiza, a lua cunostinta
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ incercari
Cine sunteti dvs?
Recadrari
Recapitularea
Re-imprinting: comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Regresia
Remotivarea
Responsabilizarea: pentru a genera autonomia
Visul treaz, dirijat: pentru a favoriza autonomia si aciunea
Submodalitati: a obiectului dependentei
Comutatorul: a strii interne negative, a obiectului dependentei
Tehnica doliului: a strii de dependenta
Tigrul interior: pentru convingere, fora, curaj
Transferul competentelor: ncredere, securitate, autonomie
Triunghiul dramatic: in caz de implicaii relaionale
Valori: securitate, iubire, ncredere
Doliul/separarea
Activarea visului
Ancorarea: fora, seninatate, pace interioara Autobiografie: cu persoana disprut Autohipnoza
Careul magic: pot sa fiu puternic Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: regret, vinovie, confesiune nefacuta Procesul esenial: partea
responsabila de durere
Deplasarea spaiala a amitirilor: in caz de accident traumatizant sau imagine puternica
13

Dezactivarea ancorei: fora, seninatate, pace interioara Desensibilizarea hipnotica: fora,
seninatate, pace interioara Desensibilizarea oculara Destructurarea deciziei
Distorsiunea timpului: accelerat pe durata momentelor dificile Domenii de viata: pentru a
ramane centrat pe alte domenii Scrierea automata Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: fora, seninatate, pace interioara Vizualizarea in viitor: fiind surmontata
aceasta perioada Levitatia
Linia timpului: pentru recentrarea pe prezent si viitor
Maina schimbrii: fiind surmontata aceasta perioada
otronul credinelor: vinovie
Metafora vieii: in faza de stare-de-mai-bine
Metoda Rossi: resursele strii de mai bine
Iertarea
Fazele emoionale: pentru relativizare Fiziologie
Puncte de vedere: cu persoana disprut Prescripii/ sarcini/ ncercri Recapitularea: pentru a
recupera energia pierduta Re-imprintingul: regret, vinovie, confesiuni nefacute Remotivarea:
in alte domenii Respiraia contientizata: linitire, destindere Responsabilizarea: a doua parte in
caz de vinovie Visul treaz, dirijat
Submodalitati: in caz de accident traumatizant Comutatorul: in caz de accident traumatizant
Tehnica doliului: legtur suferinei Valori: pentru recentrare Vizualizarea simbolica: a
suferinei Vocea interioara: vinovie
Durerea (fizica sau psihologica)
Ancorarea: calm, destindere, fora
Autobiografie: in cazul durereii psihologice( o desprire, de exemplu)
Autohipnoza Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: durere psihologica repetitiva sau sursa cunoscuta
Procesul esenial: partea respomsabila (in cazul dureri de origine psihologica)
Deplasarea spaiala a amintirilor: daca durerea este un traumatism , un soc
Desensibilizarea oculara: durere psihologica
Destructurarea deciziei
Disociaia dubla: angoase, fobii
Disociaia simpla
Distorsiunea timpului: rapida pe timpul crizelor Efectul "bunica" : daca un printe este in cauza
Stivuirea de ancore: calm, destindere, fora Vizualizarea in viitor
Generatorul unui nou comportament: reeducarea fizica Levitatia
Linia timpului: daca durerea este psihologica
Maina schimbrii: reeducarea fizica
Metoda Rossi: resurse pentru durerea psihologica
Niveluri logice : imaginandu-si starea dorita
Iertare: daca durerea este psihologica
Fiziologie
14

Prescripii /sarcini/ incercari: de ex: programarea durerii la o ora fixata Recadrarea
Re-imprintingul: durere psihologica repetitiva Regresia
Respiraia contientizata: calm, destindere, fora
Responsabilizarea : a doua parte in cazul devalorizrii
Visul treaz, dirijat: apa, lac, loc linititor
Submodalitati: ale durerii
Tehnica doliului: pentru o durere psihologica
Tratarea durerii: durerea fizica
Transa pariala: a prtii in cauza pentru o durere fizica
Transferul competentelor: resurse de calm, fora interioara, destindere
Vizualizarea simbolica: asuprire, dureri de stomac, nod in gat
Vocea interioara
Lipsa ncrederii in sine
Activarea visului
Ancorarea: ncredere, sigurana, capacitati
Autobiografia: daca ndoielile depind de o persoana anume
Autohipnoza
Amestecarea: daca lipsa ncrederii este legata de o alta persoana
Careul magic
Catalepsia
Cercul performantei: ncredere, sigurana, capacitati
Schimbarea istoriei vieii: in cazul repetiiilor sau cu sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii
de care se ndoiete Dezactivarea ancorei: ncredere, sigurana, convingere Desensibilizarea
hipnotica: ncredere, sigurana, convingere Desensibilizarea oculara: a ndoielii Destructurarea
deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a liniti, securiza Dezvoltarea motivatiei: pentru amplificarea
aciunii efectuate Disociaia simpla: vizualizand starea de sigurana, de convingere Distorsiunea
timpului: accelerata in timpul lipsei de ncredere Scrierea automata
Stivuirea de ancore: incredere, sigurana, convingere, linitire
Efectul "bunica"
Vizualizarea in viitor
Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: a ndoielilor, fricilor
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
Niveluri logice: a strii dorite, a obiectivului fixat deja realizat Fazele emoionale: pentru
relativizare cu ajutorul altor faze
Fiziologie
15

Punctul de vedere: daca ndoielile depind de o anume persoana Prescripii/ sarcini/ ncercri:
de ex: a face in mod contient greeli Cine sunteti dvs? Recadrarea
Re-imprinting: in caz de repetitii sau sursa cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: pentru calm, destindere
Responsabilizarea: a doua parte in caz de devalorizare
Visul treaz, dirijat: alegere, decizii, aciuni
Submodalitati: a strii interne de ndoiala
Comutatorul: cu starea de sigurana, de ncredere
Tehnica doliului: a strii de ndoiala
Tigrul interior: pentru ncredere, convingere, indrazneala
Transferul competentelor: sigurana, ncredere, convingere
Triunghiul dramatic: in cazul impresiei ca este victima
Valori: pentru a intari motivatiile profunde
Vizualizarea simbolica: a rului generat
Vocea interioara: devalorizare
Imaginea de sine (stima ele sine)
Activarea visului
Ancorarea: capacitati, ncredere, sigurana
Autobiografia
Autohipnoza
Amestecarea: in caz de devalorizare fata de un cineva anume Careul magic: am multe calitati,
sunt o persoana interesanta Catalepsia
Cercul performantei: devalorizare sau stare de proasta dispoziie intr-un anume loc
Schimbarea istoriei vieii: in caz de comp repetitiv sau cu sursa cunoscuta
Procesul esenial: a prtii negative
Dezactivarea ancorei: ncredere, sigurana
Desensibilizarea hipnotica: ncredere, sigurana
Desensibilizarea oculara: convingeri limitative
Disociaia simpla: vizualizarea imaginii dorite
Distorsiunea timpului: rapid pe perioada strii de proasta dispoziie
Domeniile vieii: pentru a evalua imaginea de sine pentru fiecare domeniu
Scrierea automata
Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: capacitati, ncredere, sigurana Vizualizarea in viitor
Generatorul unui nou comportament: relaxare, buna dispoziie, sigurana de sine Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: sunt o nulitate, sunt un incapabil
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
16

Niveluri logice: fiind atinsa starea dorita
Fazele emoionale: este vorba de o repunere sub semnul ntrebrii, punctuala
Fiziologie
Punctul de vedere
Prescriptii/sarcini/incercari: de exemplu pentru frica de a fi depreciat: a face cu intentie greeli
sau gafe,etc
Cine sunteti dvs?: lucru asupra identitatii
Recadrarea
Recapitularea: a situatiilor cand imaginea de sine este in cauza Re-imprintingul: in comp
repetitive sau cu sursa cunoscuta Regresia
Remotivarea: este vorba de o repunere sub semnul ntrebrii, punctuala
Responsabilizarea: punerea in aciune + a doua parte in caz de devalorizare
Visul treaz, dirijat: orientat spre capacitatea de comunicare cu alii
Submodalitati: ale imaginii de sine
Comutatorul: a imaginii de sine
Tehnica doliului: imaginea strii prezente
Tigrul interior: pentru curaj, fora, capacitati Transferul competentelor: relaxare, certitudine,
capacitati Triunghiul dramatic: devalorizare fata de cineva Valori
Vocea interioara: sunt nul, incapabil
Insomnia
Activarea visului
Ancorarea: abandonare de sine, sigurana Autohipnoza
Careul magic: pot sa ma incred, sa ma abandonez Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a
prtii responsabile Dezactivarea ancorei: abandonare de sine, sigurana Desensibilizarea
hipnotica: abandonare de sine, sigurana Desensibilizarea oculara: a credinelor limitative
Disociaia simpla: vizualizandu-se pe cale de a dormi
Distorsiunea timpului: accelerata pe timpul insomniei
Domenii de viata: daca un domeniu este declanatorul (insomniei)
Scrierea automata
Stivuirea de ancore: sigurana, ncredere, abandonare de sine Levitatia
Linia timpului: centrat pe prezent
otronul credinelor: pot sa ma relaxez - am ncredere in viata
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Niveluri logice: reuit fiind de a adormi
Faze emoionale: in caz de preocupri
Fiziologie
17

Prescriptii/sarcini/incercari: de ex: exerciii de efectuat in mijlocul nopii, de citit in picioare
pana ce vine somnul, etc
Cine sunteti dvs?
Recadrari
Recapitularea: pentru a se reincarca
Re-imprintingul: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: destindere, abandonare de sine
Visul treaz, dirijat: orientat spre repaus meritat, satisfactie, seninatate
Submodalitati: a strii interne, in caz de gnduri generatoare a insomniei Comutatorul:
imaginea strii dorite, sigurana, seninatate Tehnica doliului: daca exista o legtur cu ceva din
trecut
Transferul competentelor: ncredere, abandonare de sine, retragere Valori
Vizualizarea simbolica: angoasa, stres Vocea interioara: parazitand somnul
Obsesia ( vezi de asemenea repulsii)
Activarea visului Ancorarea: ncrederea in sine Autobiografia: pentru a asigura, a liniti
Autohipnoza
Careul magic: ndoieli de sine Catalepsia
Cercul performantei: ncredere si stapanire de sine
Schimbarea istoriei vieii: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Procesul esenial: a prtii responsabile de simptom
Deplasarea spaiala a amintirilor: daca un anume eveniment precis genereaza starea
obsesionala (sau imaginea compulsiva)
Dezactivarea ancorei: ncredere, certitudine, convingere
Desensibilizarea hipnotica : incredere, certitudine, convingere
Desensibilizarea oculara: daca este vorba de un traumatism obsedant
Determinarea obiectivului: pentru a orienta spiritul spre o ieire Dezvoltarea motivatiei: pentru
a redirija gndurile
Disociaia dubla: daca este vorba de o fobie, de exemplu Disociaia simpla: vizualizand starea
dorita
Distorsiunea timpului: accelerata pe durata gndurilor obsesionale Domeniile vieii: daca
dezechilibrul dintr-un anumit domeniu provoaca obsesia Scrierea automata Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: de ncredere in sine Vizualizarea in viitor: fiind eliberat de obsesii
Linia timpului: centrata pe prezent Maina schimbrii
otronul credinelor: ndoieli de sine, ncredere in sine
Metoda Rossi
Modelul SCORE
18

Iertarea: daca este vorba de ura, de ranchiuna fata de o anume persoana Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari: de ex: vizualizarea gndurilor ( obsesionale) la o anumita ora
Cine sunteti dvs?
Recadrarea
Re-imprintingul: in caz de comp repetitiv sau cu sursa cunoscuta
Regresia
Remotivarea: pentru a redirija gndurile
Respiraia contientizata: calm, destindere, abandonare de sine
Visul treaza, dirijat:pentru a favoriza aciunea in masura mai mare dect gandirea
Submodalitati: a imaginii obsesionale
Comutatorul: stare de calm, ncredere
Tehnica doliului: a strii obsesionale
Tigrul interior: daca obsesia este legata de teama unei ntlniri
Transferul competentelor: ncredere, convingere
Valori
Vocea interioara: dialog intern in bucla
Fobii
Activarea visului
Ancorarea: a strii de securitate, de protectie Autohipnoza
Amestecarea: pentru a schimba imaginea pt paianjeni, cini, pasari,( obiectele fobiei) etc
Catalepsia
Cercul performantei: sigurana, protectie
Schimbarea istoriei: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Dezactivarea ancorei: sigurana, calm, protectie
Desensibilizarea hipnotica: securitate, calm, protectie
Desensibilizarea oculara: daca persoana este in stare de soc
Disociaia dubla: pentru fobiile puternice
Disociaia simpla: pentru fobiile uoare
Distorsiunea timpului: accelerata pe durata fricii
Scrierea automata
Efectul "bunica": nevoia de a fi asigurat Stivuirea de ancore: calm, sigurana, protectie
Vizualizarea in viitor Generatorul unui nou comportament Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: imi risc viata
Metoda Rossi
Fiziologie
19

Prescripii/ sarcini/ ncercri: de ex: sa-si autoinduca starea de teama la un moment precis
Recadrarea
Recapitularea: epuizarea generata de fobie
Reimprintingul: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Regresia
Respiraia contientizata: pentru destindere, calmare
Visul treaz, dirijat: capacitatea de a-si depasi, de a-si nfrunta fricile
Submodalitati: a strii interne sau a obiectului generator al fobiei
Comutatorul: starea interna prezenta/dorita
Tehnica doliului: a situatiei fobice
Tehnica alergiilor: adaptate simtomului fobiei
Transferul competentelor: sigurana, calm, protectie
Vocea interioara: dialog intern
Tabagism
Activarea visului: resurse de calm, de buna dispoziie Ancorarea: calm, destindere, securitate
Autohipnoza Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii
responsabile ( dependenta) Deplasarea spaiala a amintirilor: a compulsiei Dezactivarea
ancorei: calm, destindere, sigurana
Desensibilizarea hipnotica: calm, destindere, sigurana Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: avantajele stoprii fumatului
Dezvoltarea motivatiei
Disociaia simpla: a strii de calm
Distorsiunea timpului: accelerata pe perioasa compulsiei
Domeniile vieii: daca exista o sursa de stres intre acestea
Scrierea automata
Efectul "bunica"
Stivuirea de ancore: calm, destindere, sigurana Clichetul
Vizualizarea in viitor: viata fara tutun Gestiunea timpului: daca e sursa de stres Generatorul
unui nou comportament Levitatia
Linia timpului: centrata pe prezent Limite date: in caz de stres legat de un tert Maina
schimbrii
otronul credinelor: imi voi pierde sigurana, ma voi ingrasa
Metafora vieii
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelizarea
Niveluri logice: fiind stopat fumatul
Iertarea: in caz de agresivitate sau stress fata de un tert
20

Faze emoionale: daca sunt surse de stres
Fiziologie
Punctul de vedere: daca e sursa a stresului
Prescripii/sarcini/ ncercri: de ex: sa fumeze folosindu-se de alta mana, 3 respiraii dupa
fiecare fum tras, etc
Cine sunteti dvs?: lucru asupra identitatii
Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia investita pt intretinerea dependentei
Reimprintingul: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Regresia: inainte ca persoana sa fi inceput sa fumeze
Remotivarea: daca persoana fumeaza mai mult din motiv de demotivare
Respiraia contientizata: calm, destindere
Visul treaz, dirijat: loc cu aer curat, pur
Submodalitati: imagine cu sau fara igara
Comutatorul: a imaginii de sine legata de faptul de a fuma
Tehnica doliului dependentei
Transferul competentelor: calm, destindere, ncredere, sigurana Triunghiul dramatic: in caz de
devalorizare incitatoare la fumat Valori: noiunea de autonomie, de sanatate, de securitate
Vocea interioara: e pentru a ma calma, pentru a ma concentra
Traumatisme psihice
Activarea visului
Ancorarea: pentru a relativiza, calma, destinde
Autobiografia: iubire, afeciune, recunostiinta, pentru a da ncredere
Autohipnoza
Amestecarea: pentru scena cauzatoare Careul magic: pot sa relativizez Catalepsia
Cercul performantei: daca socul depinde de un anume loc Schimbarea istoriei vieii: in caz de
comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabile de traumatism
Deplasarea spaiala a amintirilor: a scenei traumatizante Dezactivarea ancorei: a gndurilor
obsesionale Desensibilizarea hipnotica: a gndurilor obsesionale Desensibilizarea oculara: a
scenei traumatizante Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a redirija gndurile Dezvoltarea motivatiei: pentru a depasi
situatua de soc Disociaia dubla: daca situatia trebuie sa se repete in viitor Disociaia simpla: a
strii interne dorite
Distorsiunea timpului: accelerata pe timpul gndurilor negative Domeniile vieii: pentru a
centra persoana asupra altor domenii Scrierea automata
Stivuirea de ancore: pentru fora, ncredere, relativizare Vizualizarea in viitor: fiind surmontata
starea de soc Generatorul unui nou comportament Levitatia
Linia timpului: centrata pe prezent si pe un viitor pozitiv Limite date: daca persoana se simte
daramata Maina schimbrii
otronul credinelor: in caz de culpabilitate sau de ndoieli Metafora vieii Metoda Rossi
Modelul SCORE
21

Modelizarea: a situatilor vechi pozitive
Niveluri logice: fiind depit starea de soc
Faze emoionale: pentru a lua cunostinta
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari Cine sunteti dvs? Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia pierduta Reimprintingul: in caz de comp repetitiv sau
sursa cunoscuta
Regresia
Remotivarea: pentru a repune in aciune
Respiraia contientizata: calm, ncredere, abandonare de sine
Responsabilizarea: pentru a repune in aciune + a doua parte daca o alta persoana este in joc
Visul treaz dirijat: pentru a merge inainte, pentru a reda curaj
Submodalitati: ale imaginii traumatizante
Comutatorul: a strii dorite
Tehnica doliului: a strii de soc
Tigrul interior: curaj, fora, aciune
Tratamentul durerii
Transferul competentelor: fora, curaj, ncredere, calm Triunghiul dramatic: in caz de
culpabilitate, devalorizare Valori: pentru recentrarea asupra esenialului Vizualizarea simbolica:
in caz de angoase, de presiuni Vocea interioara: culpabilitate
Alergii
Activarea visului
Autohipnoza
Catalepsie
Schimbarea istoriei vieii: in caz de cop repetitive sau sursa cunoscuta
Dezactivarea acorei: stare prezenta/dorita Desensibilizarea hipnotica Destructurarea deciziei
Disociaia simpla: fara nici o alergie Distorsiunea timpului: timp rapid pe durata crizei Scrierea
automata
Maina schimbrii Metoda Rossi
Metafora calculatorului: memoria declanatorului Niveluri logice: fiind obtinuta starea dorita
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari Recadrarea
Re-imprinting: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: destindere, calm Comutatorul: a strii interne dorite Tehnica alergiilor
Tehnica doliului: fata de starea prezenta Transa pariala : de exemplu, nasul Vizualizarea
simbolica: a strii alergice
Anorexia (asemanator bulimia)
Activarea visului
22

Ancorarea: abandonare de sine, ncredere Autobiografie: iubire, recunostinta Autohipnoza
Careul magic: am dreptul de a exista Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial (core
process): a prtii responsabile de simptom Deplasarea spaiala a aminitirilor: in caz de
compulsie Dezactivarea ancorei: stres, plisctiseala, vid interior Desensibilizarea hipnotica: stres,
plictiseala, vid interior Desensibilizarea oculara: credine limitante Destructurarea deciziei
Distorsiunea timpului: timp rapid pe durata pulsiunii si lent intre crize
Scrierea automata
Efectul "bunica": partea feminina
Stivuirea de ancore: a resurselor
Clichetul: compulsii alimentare
Vizualizarea in viitor Generatorul unui nou comportament Halucinaia: senzaia de a fi baut apa
proaspata Levitatia
Linia timpului: pentru recentrare asupra prezentului si viitorului Maina schimbrii
otronul credinelor: drept de a exista, de a fi iubit
Metafora vieii
Metoda Rossi
Iertarea: ura, revolta, ranchiuna
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ ncercri: de exemplu: criza la o ora precisa, imbracandu-se bine nainte, etc
Cine sunteti dvs?: lucru asupra identitatii Recadrarea
Re-imprinting: in caz de comp repetitive sau sursa cunoscuta Regresia
Visul treaza dirijat
Negociera intre parti
Tehnica doliului: a prtii distrugtoare
Valori: recunostinta, identitate, iubire Vocea interioara: devalorizare
Astm
Activarea visului Ancorarea: calm, destindere
Autobiografie: iubire, recunostinta, responsabilizare, autonomie
Autohipnoza
Catalepsie
Cercul performantei: daca crizele depind de un loc precis Schimbarea istoriei vieii: in caz de
comp repetitiv sau sursa cunoscuta Desensibilizarea hipnotica: calm, destindere Distorsiunea
timpului: timp rapid pe durata crizelor Scrierea auttomata
Efectul bunica: iubire recunostinta, responsabilizare, autonomie Stivuirea de ancore: calm,
destindere Generatorul unui nou comportament Levitatia
Maina schimbrii: pentru starea de sanatate Metoda Rossi
Metafora computerului: memoria declanatorului
23

Niveluri logice: fiind obtinuta starea dorita Fiziologie
Respiraia contientizata: pentru a regla sistemul respirator
Visul treaz dirijat: spre spatii aerisite
Comutatorul: cu starea de buna sanatate
Tehnica alergiilor: adaptata astmului
Tehnica doliului: a strii astmatice
Vizualizarea simbolica: a dilatarii bronhiilor, a noiunii de inchidere
Bulimie (vezi asemanator anorexia)
Activarea visului
Ancorarea : calm, seninatate, destindere Autobiografie: iubire, afeciune, recunostinta
Autohipnoza
Careul magic: a ndoielilor Catalepsia
Procesul esenial (core process): a prtii responsabile de simptom Deplasarea spaiala a
amintirilor: a compulsiei Dezactivarea ancorei: stres, plictiseala, vid interior Desensibilizarea
hipnotica: stres, plictiseala, vid interior Desensibilizarea oculara: a credinelor limitante
Destucturarea deciziei
Distorsiunea timpului: rapid pe durata compulsiei si lent intre crize Domeniile vieii: pentru a
reechilibra fiecare domeni Scrierea automata Efectul bunica
Stivuirea de ancore: calm, seninatate, destindere Clichetul: compulsii alimentare Vizualizarea in
viitor: fara nici o criza Generatorul unui nou comportament Halucinaia: senzaia de a fi baut
apa proaspata Levitatia
Linia timpului: pentr centrare pe prezent Maina schimbrii
otronul credinelor: ndoieli, credine limitante
Metafora vieii
Metoda Rossi
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/ ncercri: de exemplu: criza la o ora precisa, sa se imbrace bine inainte, etc
Cine sunteti dvs? : identitate, imagine de sine Recadrarea
Re-imprinting : in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Regresia
Visul treaz dirijat
Comutatorul: a imaginii de sine
Tehnica doliului: a dependentei de hranire excesiva
Valori: identitate
24

Cancer (suferina psihologica si durere)
Activarea visului
Autobiografie: iubire, recunostinta, stima Autohipnoza
Careul magic: am dreptul sa-mi exprim emoiile Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: daca un anume eveniment este la origine Procesul esenial: a prtii
responsabile de simptom Desensibilizarea hipnotica
Desensibilizarea oculara: in caz de credina limitanta Destructurarea deciziei Disociaia simpla: a
durerii
Distorsiunea timpului: rapid pe durata durerii/ ncetinita pentru celulele canceroase
Scrierea automata
Efectul bunica: iubire, recunostinta, stima
Vizualizarea in viitor: imaginandu-se trind in deplina sanatate
Levitatia
Linia timpului: cu prelungire in viitor
Maina schimbrii: starea de buna sanatate
otronul credinelor: ndoieli sau credine limitante
Metafora vieii
Metoda Rossi
Iertarea: in caz de furie, revolta
Recadrarea
Recapitularea: in perioada de reconstrucie psihologica Re-imprinting: daca un eveniment este
la origine Regresia
Visul treaza dirijat: pentru a accede la starea de combatitivitate, la capacitati
Submodalitati: a prtii in cauza Tehnica doliului: a bolii
Tigrul interior: pentru a se depasi si a combate
Tratamentul durerii
Transa pariala: a prtii in cauza
Valori
Vizualizarea simbolica: a prtii in cauza Vocea interioara: in caz de autosugestie negativa
Dezgust /demotivare
Activarea visului
Ancorare: energie, fora, motivatie Autobiografie: recunostinta, validare Autohipnoza
Careul magic: sunt capabil sa acionez Catalepsia
Procesul esenial: a obiectivului in cauza
Deplasarea spaiala a amintirilor: in caz de nostalgie, tristete
Dezactivarea ancorei: energie, fora interioara, motivatie
25

Desensibilizarea hipnotica: energie, fora interioara, motivatie
Desensibilizarea oculara: temeri, ndoieli
Determinarea de obiectiv: pentru repunere in aciune Dezvoltarea motivatiei
Distorsiunea timpului: accelerat daca starea interna e negativa Domeniile vieii: pentru
relativizare Scrierea automata
Efectul bunica: recunoatere, validare
Stivuirea de ancore: energie, fora interioara, motivatie
Vizualizarea in viitor: fiind regsit motivatia
Gestiunea timpului: planificarea unei pasiuni sau a modului de petrecere a timpului liber
Linia timpului: pentru recentrare pe prezent si pe viitor Limite date: pentru a securiza, proteja
Maina schimbrii
Sortonul credinelor: ndoieli, credine limitante Metafora vieii: pentru a oferi un sens Metoda
Rossi Modelul SCORE Modelarea
Niveluri logice: pentru a da energie obiectivului Iertarea: daca o persoana este implicata Faze
emoionale: contientizare
Fiziologie
Prescripii/sarcini/ incercari: de exemplu: a face cate o aciune pe zi, pana la capat Cine sunteti
dvs?: pentr a reconecta persoana la dorina sa profunda Recadrarea
Recapitularea: pentru a reda energie
Re-imprinting: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta
Regresia
Remotivarea
Responsabilizarea
Visul treaz dirijat: pentru a favoriza autonomia si aciunea
Submodalitati: a strii interne negative
Tehnica doliului: a strii prezente
Tigrul interior: pentru fora, curaj
Transferul competentelor: energie, fora interioara, motivatie Triunghiul dramatic: in caz de
implicare relaionala Valori: pentru a reactiva dorina si motivatia Vizualizarea simbolica: nod in
gat, gol in stomac Vocea interioara: devalorizare
Dependenta
(vezi de asemenea tabagism, alcoolism, bulimie,...)
Activarea visului
Ancorare: seninatate, calm, destindere Autohipnoza
Careul magic: pot sa fiu autonom! Catalepsia
Cercul perfomantei: locul in cauza si dependenta afectiva Schimbarea istoriei vieii: in caz de
comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabile (dependenta)
26

Deplasarea spaiala a amintirilor: a dependentei Dezactivarea ancorei: ncredere, fora,
autonomie Desensibilizarea hipnotica: ncredere, fora, autonomie Desensibilizarea oculara: a
ndoielilor si credinelor limitante Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a da sens strii dorite Dezvoltarea motivatiei
Distorsiunea timpului: accelerata pe durata pulsiunii in caz de dependenta fizica Domeniile
vieii: pentru reechilibrarea domeniului in cauza Scrierea automata
Efectul bunica: autonomie, afeciune, sigurana Stivuirea de ancore: ncredere, fora,
autonomie
Clichetul: in caz de tabac, alcool, drog, hrana excesiva, jocuri de noroc, etc Vizualizarea in viitor:
vazandu-se autonom si calm
Gestiunea timpului: cu planificarea unei pasiuni sau a unui mod de petrecere a timpului liber
Linia timpului: pentru recentrare asupra prezentului Limite date: pentru securizare, asigurare
Maina schimbrii
otronul credinelor: mi-e teama ca-mi pierd sigurana, increderea
Metafora vieii: autonomie, aciune
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelarea
Niveluri logice: fiind eliberata de dependenta
Faze emoionale: pentru relativizare, contientizare
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/incercari Cine sunteti dvs? Recadrarea Recapitularea
Regresia
Remotivarea
Responsabilizarea: pentru a genera autonomia
Visul treaz dirijat: pentru a favoriza autonomia si aciunea
fl
Submodalitati: a strii interne negative, a obiectului dependentei
Tehnica doliului: a strii de dependenta
Tigrul interior: pentru convingere, fora, curaj
Transferul competentelor: ncredere, sigurana, autonomie
Triunghiul dramatic: in caz de implicaii relaionale
Valori: securitate, iubire, ncredere
Dezvoltarea performantelor
Activarea visului
Ancorarea: fora, capacitate, ncredere Careul magic: sunt capabil! Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: in caz de infranari repetitive Procesul esenial: pentru a intari
obiectivul Dezactivarea ancorei: ndoiala, nelinite, nervozitate Desensibilizarea oculara: in caz
27

de credine limitante Destructurarea deciziei Determinarea obiectivului: pentru a motiva
Distorsiunea timpului: ncetinita pe durata performantei Stivuirea de ancore: fora, capacitate,
ncredere Vizualizarea in viitor Generatorul unui nou comportament
Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: frica de a rata, ndoieli Metoda Rossi: capacitati si resurse Modelul SCORE
Modelarea
Metafora calculatorului: infranari sau ndoieli Niveluri logice: fiind atins obiectivul Fiziologie
Puncte de vedere: pentru a contientiza posibilitile
Prescriptii/sarcini/incercari
Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia
Re-imprinting: in caz de infranari repetitive
Visul treaz dirijat: pentru a trece peste infranari
Submodalitati: ale reuitei
Tigrul interior: pentru motivare, fora
Transferul competentelor: fora, capacitati, incredere
Valori: in raport cu obiectivul
Vizualizarea simbolica: in caz de stres, de angoasa
Vocea interioara: in caz de devalorizare, de gnduri negative
Dificultati relaionale
Ancorarea: abandonare de sine, calm Autobiografie: recunostinta, consideraie, respect
Autohipnoza
Amestecarea: persoana in cauza Catalepsia: relaie armonioasa
Cercul performantei: calm, destindere, buna dispoziie
Schimbarea istoriei vieii: emoie repetata precum agresivitatea, intimidarea
Procesul esenial: daca emoia este necontrolata
Dezactivarea ancorei: stres, agresivitate, angoasa
Determinarea de obiectiv: a fiecaruia
Dezvoltarea motivatiei
Disociaia simpla: nelinite, panica
Distorsiunea timpului: accelerata daca emoia este necontrolata Domeniile vieii: echilibrata in
fiecare domeniu Scrierea automata
Efectul bunica: daca un printe este in cauza Stivuirea de ancore: abandonare de sine, calm,
toleranta
Gestiunea timpului: pentru a fi mai disponibila, flexibila
28

Levitatia: pentru a urca dificultatea
Limite date: pentru a genera respectul oferind un cadru
Maina schimbrii
Metoda Rossi: emoie necontrolata
Modelul SCORE
Modelarea: asupra relaiilor sanatoase Metafora calculatorului
Niveluri logice: fiind obtinut echilibrul intr-o relaie Iertarea: in caz de ranchiuna, ura,
agresivitate Faze emoionale: pentru a se poziiona, contientiza Fiziologie Puncte de vedere
Prescriptii/sarcini/incercari: de exemplu, pentru un cuplu: disputa programata, un srut o data
pe ora, etc
Cine sunteti voi?
Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia pierduta
Re-imprinting: emoie repetitiva, precum agresivitatea, intimidarea
Regresia
Remotivarea
Respiraia contientizata: pentru calmare, detindere
Responsabilizare Visul treaz dirijat
Negocierea intre parti, in caz de conflict intern
Submodalitati: in caz de stare interna negativa: furie, agresivitate
Tigrul interior: in caz de intimidare sau trac
Transferul competentelor: ncredere, toleranta, calm
Triunghiul dramatic: in caz de devalorizare sau provocare
Valori
Vizualizarea simbolica: in caz de angoasa fizica Vocea interioara: devalorizare
Eczema
Activarea visului
Autobiografie: nevoie de afeciune, sentiment de a nu fi recunoscut
Autohipnoza
Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: sentiment de abandon, nevoie de afeciune Procesul esenial: a prtii
responsabile de simptom Desensibilizarea hipnotica: intre starea prezenta si cea dorita
Destructurarea deciziei Disociaia simpla: vizualizarea strii dorite
Distorsiunea timpului: accelerata pe timpul mancarimilor specifice
Scrierea automata
Efectul bunica
Levitatia
Maina schimbrii: vizualizarea strii dorite
Metoda Rossi
29

Fiziologie
Puncte de vedere: in caz de imagine negativa de sine
Recadrarea
Re-imprinting: sentiment de abandon, nevoie de afeciune Regresia
Respiraia contientizata: linitire, calm Visul treaz, dirijat: loc purificat, curatat Negocierea intre
parti Submodalitati: a prtii in cauza Comutatorul: imaginea de sine cu imaginea dorita Tehnica
doliului: a strii prezente Tehnica destinata verucilor/zona zoster Tratamentul durerii: in caz de
mancarime specifica Transa pariala: a prtii in cauza
Vizualizarea simbolica: a prtii in cauza
Ejacularea precoce
Activarea visului Ancorarea: calm, seninatate Autohipnoza Catalepsia
Dezactivarea de ancora: calm, seninatate
Desensibilizarea oculara: culpabilitate, ndoiala
Disociaia simpla: situatia dorita
Distorsiunea timpului: accelerata pe durata actului
Scrierea automata
Stivuirea de ancore: calm, ncredere, destindere
Levitatia
Linia timpului: intarirea prezentului Maina schimbrii
otronul credinelor: culpabilitate, ndoiala
Metoda Rossi
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/indoieli: de exemplu: masturbare inainte de act Recadrarea
Respiraia contientizata: stres, nelinite
Visul treaz dirijat: pentru a se plimba, a-si acorda timp, profita
Submodalitati: a strii de calm, destindere
Comutatorul: imaginea de sine, calm, destindere
Vocea interioara: grabeste-te, trebuie s-o faci repede!
30

Enurezia (incontinenta urinara)
Activarea visului
Ancorarea: ncredere, sigurana, abandonare de sine Autohipnoza
Careul magic: eu pot inspira ncredere
Catalepsia: controlnd contractia si decontractia
Dezactivarea ancorei: abandonare de sine, incredere, sigurana
Desensibilizarea hipnotica: abandonare de sine, incredere, sigurana
Desensibilizarea oculara: credina de a trebui sa controleze totul
Scrierea automata
Efectul bunica: partea masculina
Stivuirea de ancore: incredere, detensionare, sigurana
Levitatia
Maina schimbrii
otronul credinelor: trebuie sa controlez totul!
Metoda Rossi
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari: de exemplu: exerciiul de a se culca in patul ud
Cine sunteti dvs?: identitate, teritoriu
Recadrarea
Respiraia contientizata: destindere, calm
Visul treaz dirijat: control organizat
Transferul competentelor: ncredere in ceilali, flexibilitate Triunghiul dramatic: in caz de
raporturi dificile cu alii Valori: pasiunile favorizeaza buna dispoziie
Vizualizarea simbolica: metafora controlului organizat: supape, ecluze Vocea interioara: fii
atent, fii vigilent, etc
Oboseala
Activarea visului
Ancorarea: fora, energie, plcere
Autohipnoza
Catalepsia
31

Cercul performantei: fora, energie, plcere
prtii responsabile de simptom Dezactivarea ancorei: energie, aciune Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a stimula si da energie Dezvoltarea motivatiei
Distorsiunea timpului: accelerata pe durata strii de oboseala Scrierea automata
Stivuirea de ancore: fora, energie, plcere
Gestiunea timpului
Levitatia
Linia timpului: energie dirijata spre prezent si viitor
Limite date: pentru a evita pierderea de energie
Maina schimbrii
Metafora vieii: stimulatoare
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelarea: pe o perioda de forma deplina
Iertarea: daca un tert este in cauza
Faze emoionale: pentru redirijarea energiei
Fiziologie
Recadrarea
Recapitularea
Regresia
Remotivarea
Respiraia contientizata
Visul treaz dirijat
Submodalitati: a strii de oboseala
Comutatorul: cu starea interna dorita
Tigrul interior
Trensferul competentelor: fora, energie, plcere
Triunghiul dramatic: daca sursa oboselii este legata de o relaie
Valori
Vocea interioara: trebuie sa reziti!
32

Frigiditate
Activarea visului
Ancorarea: abandonare de sine, ncredere Autohipnoza
Careul magic: valoare, drept Catalepsia
Dezactivarea de ancora: ncredere, abandonare de sine
Desensibilizarea hipnotica: incredere, abandonare de sine
Desensibilizarea oculara: credina limitanta de a trebui ca totul sa fie controlat
Disociaia simpla: cu seninatate, abandonare de sine Domenii de viata: daca declanatorul vine
dintr-un alt domeniu Scrierea automata
Stivuirea de ancore: destindere, incredere, abandonare de sine
Levitatia
Linia timpului: axata pe prezent Maina schimbrii
otronul credinelor: sexul este rau, trebuie sa controlez, nu sunt buna
Metoda Rossi
Faze emoionale
Fiziologie
Puncte de vedere: frica de celalalt gnduri negative Prescripii/sarcini/ incercari Cine sunteti
dvs? Recadrarea
Regresia
Respiraia contientizata: abandonare de sine, destindere Responsabilizarea: a doua parte in
caz de devalorizare Visul treaz dirijat: situatii de ncredere, de sigurana Negocierea intre parti
Transferul competentelor: abandonare de sine, destindere Valori
Vocea interioara: trebuie totul controlat
Hiperactivitate
Activarea visului
Ancorarea: calm, destindere
Autobiografie
Autohipnoza
Catalepsia
Cercul performantei: calm, destindere
33

prtii responsabile de simptom Dezactivarea ancorei: calm, destindere Desensibilizarea
hipnotica: calm, destindere Destructurarea deciziei
Disociaia simpla: proiectarea strii dorite Distorsiunea timpului: timp rapid pe durata strii
Scrierea automata Efectul bunica
Stivuirea de ancore: calm, destindere Vizualizarea in viitor Generatorul unui nou comportament
Levitatia
Maina schimbrii Metafora vieii Metoda Rossi Modelul SCORE Modelarea
Niveluri logice: fiind obtinuta starea de calm
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari Cine sunteti dvs? Recadrarea
Recapitularea: a energiei dispersate
Respiraia contientizata: pentru calm si destindere Visul treaz dirijat: loc linitit, odihnitor
Comutatorul: starea interna de seninatate, de calm Tehnica doliului: a strii prezente Transferul
competentelor: calm, destindere Vizualizarea simbolica: a strii interne Vocea interioara:
trebuie sa te miti
Impotenta
Activarea visului Autohipnoza
Catalepsia: cu metafora legata de tensiunea dorita
Desensibilizarea oculara: nu sunt la inaltime
Scrierea automata
Vizualizarea in viitor: consecine pozitive odata atins obiectivul Levitatia: cu metafora legata de
ridicarea tensiunii dorite Maina schimbrii
otronul credinelor: nu sunt la inaltime Metoda Rossi Metafora calculatorului
Niveluri logice : fiind obtinuta starea dorita Fiziologie
Re-imprinting: in cazul declanatorului sau sursa cunoscuta Regresia
Visul treaz dirijat: brat de fier, ncrctur purtata, contractie voluntara
Tehnica doliului: a situatiei prezente
Probleme de memorie
Activarea visului
Ancorarea: abandonare de sine daca sursa este legata de stres; concentrare Autohipnoza
34

Careul magic: sunt capabil sa rein, sa ma concentrez Catalepsia
Cercul performantei: abandonare de sine daca exista un raport cu un anume loc Schimbarea
istoriei vieii: in caz de comp repetitiv sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii care
blocheaza accesul Deplasarea spaiala a amintirilor: daca un traumatism este la origine
Dezactivarea ancorei: abandonare de sine daca sursa este legata de stres Desensibilizarea
hipnotica: abandonare de sine daca sursa este legata de stres Desensibilizarea oculara: daca
exista un raport cu un soc Destructurarea deciziei
Distorsiunea timpului: timp ncetinit pentru reflexie si concentrare Scrierea automata
Stivuirea de ancore: concentrare, destindere, buna dispoziie
Levitatia
Linia timpului: daca simptomul este legat de trecut
Maina schimbrii: imaginandu-se cu o excelenta memorie
otronul credinelor: sunt capabil sa rein, sa ma concentrez
Metoda Rossi
Fiziologie
Respiraia contientizata: pentru destindere, abandonare de sine Visul treaz, dirijat: orientat
spre concentrare, focalizare, detaliu Negocierea intre parti Transferul competentelor: resurse
vechi
Vocea interioara: nu am memorie, trebuie sa uit
Migrena
Activarea visului
Ancorarea: destindere, abandonare de sine Autobiografie: daca o legtur afectiva este la
origine Autohipnoza
Careul magic: pot sa decid, sa obin Catalepsia
Schimbarea istoriei vieii: in caz de repetare sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii
responsabile de simptom Deplasarea spaiala a amintirilor: daca un eveniment este la origine
Dezactivarea ancorei: destindere, buna dispoziie Desensibilizarea hipnotica: destindere, buna
dispoziie Desensibilizarea oculara: angoase, frustrri Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a securiza, elibera tensiunile Dezvoltarea motivatiei
Disociaia simpla: vizualizarea strii de buna dispoziie
Scrierea automata
Stivuirea de ancore: buna dispoziie, destindere, seninatate
Levitatia
Linia timpului: centrata pe prezent Limite date: pentru a canaliza securiza Maina schimbrii
otronul credinelor: pot sa decid, sa obin
Metoda Rossi
35

Modelul SCORE
Faze emoionale: daca migrena este relationata cu un eveniment
Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari: de exemplu: migrena programata la o anumita ora
Cine sunteti dvs?
Recadrarea
Recapitularea
Re-imprinting: in caz de repetare sau sursa cunoscuta Regresia
Remotivarea: daca migrena este relationata cu un eveniment Respiraia contientizata:
destindere, reoxigenare, abandonare de sine Responsabilizare: decizii, alegeri, aciuni Visul
treaz, dirijat: orientat spre fluiditate, circulaie, lejeritate
Nervozitate
Deplasarea spaiala a amintirilor: daca un eveniment este la originea strii Dezactivarea
ancorei: calm, destindere, ncredere Desensibilizarea hipnotica: calm, destindere, ncredere
Desensibilizarea oculara: daca sursa este un soc sau un traumatism Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru a redirija energia Disociaia simpla: vizualizarea linitirii,
calmului Distorsiunea timpului: accelerata pe durata strii Domeniile vieii: pentru a echilibra
energia in fiecare domeniu Scrierea automata
Efectul bunica: daca un printe este in cauza Stivuirea de ancore: ncredere, calm, destindere
Gestiunea timpului: daca e vorba de un declanator
Levitatia
Linia timpului: pentru centrare pe prezent
Limite date: daca sursa provine din limite nerespectate
Maina schimbrii
otronul credinelor: sunt astfel pentru a fi respectat Metoda Rossi Modelul SCORE
Modelarea: situatii de stapanire de sine si ncredere Metafora calculatorului
Iertarea: in caz de agresivitate interioara legata de o alte persoana Fiziologie
Puncte de vedere: daca exista un raport cu o alta persoana
Prescriptii/sarcini/incercari: de exemplu: modelaj, desen ce va fi ars, alte exerciii simbolice
Cine sunteti dvs?
Recadrarea
Recapitularea: pentru a recupera energia pierduta Re-imprinting: in caz de repetare sau sursa
cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: pentru calmare, destindere Responsabilizare: a doua parte daca o
persoana este implicata Visul treaz dirijat: pentru a lasa nervozitatea asupra locului Negocierea
intre parti Submodalitati: a strii de nervozitate Transferul competentelor: calm, destindere
Triunghiul dramatic: daca exista senzaia de a fi victima cuiva Valori
36

Vocea interioara: dialog intern genernd starea de nervozitate
Cautarea de obiective
Activarea visului
Ancorarea: pentru dezvoltare, decizie, alegere, creativitate Autohipnoza
Careul magic: in caz de ndoiala sau devalorizare Catalepsia
Cercul performantei: energie, elan, motivatie Procesul esenial: pentru a intari obiectivul
Dezactivarea ancorei: motivatie, ncredere, decizie Desensibilizarea hipnotica: motivatie,
ncredere, decizie Desensibilizarea oculata: temeri, credine limitante Destructurarea deciziei
Determinarea de obiectiv: pentru a preciza si rafina obiectivul Dezvoltarea motivatiei: energie,
elan, aciune Disociaia simpla: vazandu-se reuind Scrierea automata
Stivuirea de ancore: de motivatie, de elan, de incredere
Levitatia
Linia timpului: poziionarea obiectivului in viitor Maina schimbrii
otronul credinelor: frica de a rata, de a nu fi capabil Metafora vieii Metoda Rossi Modelul
SCORE
Modelarea
Metafora calculatorului: infranari, obstacole Niveluri logice: fiind obtinuta starea dorita Faze
emoionale: contientizare Fiziologie
Prescriptii/sarcini/incercari: valorizand aciunea
Cine sunteti dvs?
Recadrarea
Remotivarea: daca etapele sunt dificile Respiraia contientizata: pentru a relaxa presiunea
Responsabilizarea: pentru a stimula, autonomiza Visul treaz, dirijat: elan, aciune
Negocierea intre parti: daca aciunea este infranata din cauza unui conflict intern
Submodalitati: intariri de obiectiv
Comutatorul: starea interna a reuitei
Tigrul interior: pentru a se depasi, a aciona
Transferul competentelor: energie, elan, motivatie
Valori: pentru a intari obiectivul
Vizualizarea simbolica: presiune sau tensiuni interne
Vocea interioara: ndoiala, devalorizare
Sterilitate
Activarea visului
Ancorarea: de ncredere in caz de temeri Autohipnoza
Careul magic: pot sa-mi asuma Catalepsia
responsabile de simptom Dezactivarea ancorei: in caz de temeri fata de responsabilitati
Desensibilizarea hipnotica: in caz de temeri fata de responsabilitati Destructurarea deciziei
Scrierea automata
37

Efectul bunica: responsabilitate, fora, ncredere
Stivuirea de ancore: afirmare de sine, responsabilizare
Levitatia
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Niveluri logice: avand copii
Fiziologie
Prescripii/ sarcini/incercari Cine sunteti dvs? Recadrarea
Re-imprinting: in caz de repetare sau sursa cunoscuta
Regresia
Responsabilizarea
Visul treaz dirijat: pentru faptul asumarii, de a fi responsabila, de a aciona
Submodalitati: simboliznd partea sterila
Transferul competentelor: afirmarea de sine
Valori: despre faptul de a dori un copil
Vizualizarea simbolica: a prtii sterile
Stres/ Trac
Activarea visului Ancorarea: ncredere, calm Autobiografie: pentru a da curaj, ncredere
Autohipnoza
Amestecarea: in caz ca o persoana este la originea stresului Careul magic: voi reui, am
capacitatile necesare Catalepsia
Cercul performantei: incredere, calm
responsabile sau a obiectivului
Deplasarea spaiala a amintirilor: daca declanatorul este un eveniment marcant
Dezactivarea ancorei: ncredere, calm Desensibilizarea hipnotica: ncredere, calm
Desensibilizarea oculara: frica necontrolata Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru asigurare, securizare Dezvoltarea motivatiei: energie,
convingere
Disociaia dubla: pentru starea generata de o angoasa puternica sau de o fobie Disociaia
simpla: vazandu-se actionand cu uurina Distorsiunea timpului: accelerata pe durata strii
Domeniile vieii: pentru a relativiza in caz ca stresul este legat de a anume domeniu
Scrierea automata
Efectul bunica: fora, curaj, ncredere
Stivuirea de ancore: ncredere, calm
Vizualizarea in viitor: fiind senin si calm
Gestiunea timpului: daca criza de timp este sursa de stres
Levitatia
38

Linia timpului: centrat pe prezent Limite date: pentru securizare, relativizare Maina schimbrii
otronul credinelor: frica de a nu rata, de judecata Metafora vieii Metoda Rossi Modelul
SCORE
Modelarea
Fiziologie
Puncte de vedere: pentru asigurare, relativizare
Prescripii/sarcini/ ncercri: de exemplu: gnduri stresante la o ora anumita, exerciii fcute
noaptea, etc
Recadrarea
Recapitularea: pentru recuperarea energiei pierdute Re-imprinting: in caz de repetare sau sursa
cunoscuta Regresia
Remotivarea: in caz de ndoiala
Respiraia contientizata: abandonare de sine, destindere, calm
Responsabilizarea: capacitati de aciune, depire de sine + a doua parte
Visul treaz dirijat: aciune, etape de depit
Submodalitati: a stresului, a tracului
Comutatorul: a stresului, a tracului
Tehnica doliului: a ndoielii, a temerilor
Tigrul interior: fora, depire de sine
Transferul competentelor: incredere, calm
Triunghiul dramatic: in caz de devalorizare, in poziia de victima
Valori: de satisfacut odata cu obiectivul de atins
Vizualizarea simbolica: infranari, temeri
Vocea interioara: devalorizare interna
Timiditate
Activarea visului
Ancorarea: incredere, sigurana, asigurare Autobiografie: recunostinta, incredere, securitate
Autohipnoza
Amestecarea: daca timiditatea este legata de un tert Careul magic: ma pot simi in largul meu
Catalepsia
Cercul performantei: incredere, sigurana, asigurare Schimbarea istoriei vieii: in caz de
repetare sau sursa cunoscuta Procesul esenial: a prtii responsabila de proces Deplasarea
spaiala a amintirilor: jena intr-o situatie anterioara Dezactivarea ancorei: trac, proasta
dispoziie, incertitudine Desensibilizarea hipnotica: trac, proasta dispoziie, incertitudine
Desensibilizarea oculara: ndoieli, temeri, credine limitante Destructurarea deciziei
Determinarea obiectivului: pentru asigurare, pentru a da incredere
Dezvoltarea motivatiei Disociaia dubla: timiditate extrema Discoiatia simpla: simtindu-se in
largul ei Distorsiunea timpului: accelerata pe durata situatiei
39

Domenii de viata: pentru a repera lejeritatea manifestata in anumite domenii Scrierea
automata
Efectul bunica: recunostinta, securitate, ncredere Stivuirea de ancore: ncredere, securitate,
sigurana Vizualizarea in viitor: simtindu-se in largul ei Generatorul unui nou comportament
Levitatia
Linia timpului: centrata pe prezent in caz de proiecii negative Limite date: pentru securizare,
asigurare Maina schimbrii
otronul credinelor: teama de a fi judecat de ceilali
Metafora vieii
Metoda Rossi
Modelul SCORE
Modelarea
Fiziologie
Puncte de vedere: existenta unui complex, teama de a fi judecat Prescripii/sarcini/ ncercri:
de exemplu:sa faca intentionat greeli, sa provoace...
Cine sunteti dvs? : de lucrat asupra identitatii Recadrarea
Recapitularea: pentru a reda energia, fora Re-imprinting: in caz de repetare sau sursa
cunoscuta Regresia
Respiraia contientizata: abandonare de sine, calm, destindere
Responsabilizarea: pentru a da autonomie, a pune in aciune
Visul treaz dirijat: curaj, indrazneala, incredere
Comutatorul: imagine de sine
Tehnica doliului: a strii de timiditate, a temerilor
Tigrul interior: pentru a da curaj, fora, pentru a incita la aciune
Transferul competentelor: incredere, securitate, asigurare
Triunghiul dramatic: poziia de victima, justificri, scuze
Valori: daca persoana este prea toleranta, delasatoare, acceptand orice
Vizualizarea simbolica: in caz de angoasa, gol in stomac, nod in gat, etc
Vocea interioara: devalorizare interna
40

Tehnici de interventie
41

Activarea visului.
Utilizata frecvent in hipnoza, activarea visului permite stimularea funciilor incontientului in
timpul si dupa edina de hipnoza. Aceasta abordare poate fi utila pentru a pune in aplicare
soluiile ce vor veni din capacitatile sau resursele adapostite in incontient.
Visul din timpul transei hipnotice:
Este vorba de a da in timpul fazei travaliului hipnotic sugestii potrivite persoanei respective, in
maniera in care incontientul ei sa activeze diversele zone ale creativitatii.
Exemplu: " si in cateva momente, incontientul dvs va va orienta spontan spre o experiena
onirica... o experiena unde dvs veti descoperi toate resursele necesare... acele resurse care va
vor da un indiciu pentru a gasi soluii potrivite problemei dvs..."
Ca sugestie post-hipnotica:
Oricnd in timpul transei este posibil sa construiti un pod ctre viitor, dand sugestii potrivite
pentru orele consecutive edinei.
Exemplu: "voi cere incontientului dvs sa programeze pentru noaptea ce urmeaza diferite vise...
ca, de exemplu, un prim vis care sa va permit sa va adunai toate resursele necesare acestei
schimbri, apoi un al doilea vis care va va da si soluia..."
Amnezia
Pe timpul unei edine de hipnoza, chiar dupa o sugestie cheie sau dupa o metafora , poate fi
utila creearea unei amnezii in scopul de a lasa sa se amorseze procesul (doar) la nivelul
incontientului. Scopul este de a evita ca procesul initiat sa fie parazitat de prelucrrile
contiente, ceea ce poate fi cazul unei persoane care se ndoiete si care pune totul sub semnul
ntrebrii, riscnd astfel sa strice ceea ce tocmai s-a fcut.
Prin punerea intr-o paranteza:
1. Spunei o anumita fraza chiar inainte de a face inducia hinpozei unei persoane. De
exemplu: "cum mai merg lucrurile?"
2. ncepei inducia fara sa asteptati rspunsul
3. Cand persoana iese din transa, spunei exact aceeai fraza "cum mai merg lucrurile?"
Printr-o sugestie: (directa sau nu, post-hipnotica):
Aceasta sarcina se efectueaza pe timpul transei hipnotice.
De exemplu: "si dupa ce se va fi terminata aceasta experiena, mi-ar place ca incontientul dvs
sa pstreze tot ceea ce-i pare util... in interiorul mintii dvs...la modul in care contientul poate
sa uite...".
"si amintirea acestei experiene va disparea parial sau complet... pe masura ce mintea dvs se
reorienteaza.Jncepand din aceasta clipa".
Prin utlizarea surprizei:
De exemplu, persoana tocmai iese din transa si dvs ii vorbii despre altceva, intr-o maniera
foarte spontana, "si ati venit cu maina sau cu trenul?" sau " avei idee ce ora poate sa fie?"
Printr-o anecdota sau metafora:
Este vorba aici de a utiliza principiul povestirilor incorporate. In acelai mod in care discuia
noastra poate fi ntrerupta de soneria telefonului, faptul de a schimba cursul povestirii
42

provoaca amnezie. Principiul consista in a insera un mesaj de uitare intre debutul si finalul
aceleiai povestiri, ceea ce va crea o paranteza favorizanta a amneziei (vezi schema).
1. ncepei sa spunei povestea in cadrul careia veti integra sugestia: " si in acel moment,
prietenul meu m-a privit spunandu-mi: respira linitit...".
2. La un moment dat, intrerupeti aceasta prima istorisire pentru a demara o alta integrnd
in aceasta sugestia principala de uitare contienta: "...si acest urs era... liber de a face o alta
alegere ... caci el stia ca..."
3. Odata noua istorie amorsata, va intrerupeti pentru a o termina pe prima, dand din nou
eventuala sugestie: "si cand mi-am revazul prietenul, era fericit sa ma intalneasca... calm si
relaxat..."
In exemplul prezentat, sugestia care provoaca uitarea contienta este: "liber
de a face o alta alegere".
Puteti inlantui mai multe istorisiri pentru a cuibri sugestia principala in miezul tuturor.

Ancorarea
Utilizat frecvent in NLP si in hipnoza, ancorarea permite importarea unei stri interne - resursa
(calm, fora, convingere) atunci cand o persoana are cea mai nevoie de ea .
Exista diferite tipuri de ancorare. Principalele ancore utilizate in terapie sunt: ancorele auditive(
pocniri din degete), ancorele vizuale (o mana ridicata), ancorele kinestezice ( un brat care este
atins, etc). O ancora poate fi pusa fie pe acelai canal senzorial cu al subiectului, fie pe un canal
opus, ceea ce duce la un rezultat mai eficient datorita faptului ca efectul se produce mai
discret.
Cum se pune o ancora:
1. Cerei persoanei sa-si imagineze experiena de ancorat ca si cum ea ar trai- o cu
adevarat.
2. Cereti-i sa rememoreze ceea ce vede, ce aude, ce simte. Ideea e de a mobiliza la maxim
sistemul senzorial cu scopul de a asocia persoana cu aceasta experiena. (VAKOG)*.
3. nainte de a pune ancora, amplificai experiena jucandu-va cu submodalitatile specifice
(luminozitatea, culorile, micarea, diferitele sunete, mirosurile, etc).
4. Atunci cand se constata intensitatea maximala de calibrare, ancora poate fi pusa.
5. Meninei aceasta ancora pe durata a cel puin 20-25 secunde, continund sugestiile
pentru a intari starea respectiva.
43

6. Testati ancora.
*VAKOG: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv, gustativ.
Ancorare

Stivuirea mai multor ancore:
Este posibil sa adunam mai multe ancore intr-un acelai loc pentru a consolida starea interna
dorita. (De exemplu, persoana are nevoie de a-si regsi calmul, bucuria, linitea, in acelai
timp). Evitati totui sa instalati stri opuse, cum ar fi de exemplu energia si detensionarea (vezi
de asemenea "transferul competentelor" in ghid).
Auto-ancorarea:
Este vorba de acelai proces ca cel descris mai sus. Ancora va fi pusa strngnd pumnul, de
exemplu, sau atingand degetul aratator de cel mare al uneia dintre mini, sau oricare alt gest
uor de reprodus ( va fi preferabil din punct de vedere logic sa strangeti pumnul pentru energie,
combatitivitate, sigurana de sine, in timp ce contactul intre degete va fi mai degraba folosit
pentru destindere, calm, seninatate, etc).
Pod spre viitor:
Odata ancora pusa, facei ca persoana sa-si imagineze doua sau trei situatii viitoare care ar
putea fi similare. Aceasta sarcina este importanta in scopul de a generaliza ancorarea.
Punei o ancora negativa:
Pentru a pune o ancora negativa (in cazul unei dezactivari, de exemplu), timpul expunerii va fi
scurtat si se va cere persoanei ( sau incontientului ei) de a nu face sa-i revin in minte dect o
mica parte a unei experiene negative.
Exemplu: "va cer sa resimii aceasta experiena cu 10 % intensitate doar..." sau :"si
incontientul dvs va lasa sa vina doar o mica parte a acestei experiene dezagreabile, in maniera
in care abia sa o simii, caci aceasta experiena aparine trecutului..."
Testati ancora.
Autobiografie (R.E.D. de Leslie Bandler)
La fel de utilizata si in autohipnoza, aceasta abordare este bazata pe principiul poziiilor de
percepie studiate in NLP ( vezi protocolul din acest ghid). Ea permite reconsiderarea unei
judecai despre sine sau a unui gand, din punctul de vedere al altuia.
1. Cerei persoanei sa se gandeasca la cineva pe care o iubete cu adevarat.
2. In acest timp, sugerati-i detensionarea corpului si induceti-i starea hipnotica.

44

3. Apoi, in imaginaie, transportati-o intr-un loc agreabil care o atrage in mod deosebit (loc
de vacanta, scena din natura, etc)
4. Din acest loc, faceti-o sa-si imagineze ca fiind pe cale de a-si scrie istoria propriei viei.
Daca ea a ales sa fie in interiorul unei incaperi, faceti-o sa-si imagineze ceva ce ii va permite sa
vada in exterior si de a fi vazuta din exterior ( o usa, o fereastra mare, etc).
5. Faceti-o sa-si imagineze ca, in timp ce scrie ce a trit pana in acea zi, o anume parte a
mintii sale incepe sa se gandeasca la acea persoana pe care o iubete necondiionat. Ca si cum
atentia sa ar fi atrasa din ce in ce mai mult de gndul la acea persoana.
6. O veti face acum sa isi imagineze ca o vede aparand pe acea persoana iubita in acel loc
unde se gaseste si e pe cale de a scrie. Si in timp ce
continua sa scrie, isi va imagina ca acea persoana o privete cu ochii unei persoane care o
iubete, atenta la ce este ea.
7. Pe masura ce triete aceasta experiena, cereti-i sa se transporte mental chiar pe locul
unde se gaseste aceasta persoana si sa-si imagineze ca ea este langa ea, ca are acelai unghi de
vedere ca ea. De acolo, se poate vedea pe sine cum e pe cale de a-si scrie istorisirea propriei
viei. Si poate si ea vedea aceasta persoana unica care e, si sa-si ndrepte spre ea privirea unei
iubiri necondiionate.
8. Faceti-o sa intre in pielea acestei persoane, pentru care ea se vede acolo, sub privirile ei.
Faceti-o sa ia cunostinta de tot ceea ce face ca acea persoana sa o iubeasca. Faceti-o sa-si
imagineze toate lucrurile pozitive care o caracterizeaza(din perspectiva acestei persoane).
9. Faceti-o apoi sa revin la poziia ei, alaturi de aceasta persoana.
10. Spuneti-i sa revin progresiv din acel loc unde era pe cale de a-si scrie propria istorisire,
aducand cu ea roadele acestei experiene. Exact in acest moment, spuneti-i ca poate sa scrie in
jurnalul ei lucrurile importante pe care i le-a adus aceasta experiena, in maniera in care ea sa le
poata folosi in viitor.
11. Cereti-i in cele din urma sa se protejeze pe viitor imaginandu-si ca isi indreapta asupra ei
aceeai privire de iubire necondiionata. Sau sa-si imagineze anumite situatii din viitor in care
ea poate sa se comporte si altfel, intr-o maniera mai eficace, dand ce-i mai bun din ea, fata de
ea insasi si fata de alii.
12. Faceti-o sa revin in prezent, cerandu-i sa reia contactul cu realitatea si cu corpul ei.
Auto-hipnoza
Orice hipnoza este o autohipnoza. Cand o persoana hipnotizeaz un subiect, ultimul accepta la
nivel incontient sa recepteze sugestiile care-i sunt date. In aceeai maniera ca si in hipnoza,
autohipnoza are ca scop sa deschid accesul la incontient, ocolind partea contienta care
mpiedica schimbarea. In autohipnoza,
persoana trebuie sa-si ofere un cadru potrivit de lucru si sa urmeze anumite principii. nainte de
edina de hipnoza, ea trebuie sa cunoasca bine obiectivul asupra caruia va trebui sa lucreze. De
asemeni, ea va trebui sa-si securizeze munca folosind "sigurane" de protectie. Aceste sigurane
sunt precauii pe care si le va da ei insasi pentru a-si oferi un cadru potrivit edinei de hipnoza.
De exemplu, ea va face astfel incat sa evite sa fie deranjata, sa poata sa iasa automat din starea
hipnotica in caz de nevoie, sa evite regresiile in timp, etc. Aceste directive vor putea fi date
45

incontientului sub forma de sugestii sau de simple gnduri. De exemplu, persoana isi va putea
zice mental: "cer incontientului meu sa faca sa-i parvina doar experiene pozitive si utile
obiectivului meu" sau , alt exemplu: "daca adorm pe timpul edinei de hipnoza mi-ar place ca
incontientul meu sa-si urmeze lucrarea singur, astfel incat schimbrile sa poata sa se instaleze
automat imediat ce voi fi revenit la mine insumi..."
Exista numeroase modalitati de intrare in autohipnoza. Veti gasi in cele ce urmeaza abordarile
cele mai utilizate. Majoritatea protocoalelor care sunt prezentate in acest ghid pot in egala
masura sa fie utilizate in autohipnoza. In funcie de sarcina ce trebuie facuta sau daca
protocolul este complex, va fi posibila nregistrarea edinei, cu sugestiile adecvate.
Metoda Elisabeth Erickson (spirala senzoriala)
1. Cerei persoanei sa se aeze linitita si sa decid obiectivul edinei.
2. Cereti-i sa-si lase privirea sa fixeze un punct din fata ei.
3. Solicitati apoi sa ia cunostinta (in realitate sau in imaginaie) de trei elemente vizuale,
trei elemente auditive, apoi trei elemente kinestezice.
4. Dupa ce a luat cunostinta de aceste elemente diferite, cereti-i sa lucreze la aceeai
sarcina, imaginandu-si de aceasta data doua elemente din fiecare: vizuale, auditive, kinestezice.
5. Cereti-i apoi sa efectueze aceasta sarcina cu un singur element, apoi folosii sugestii
adecvate.
Odata cuprinsa in mijlocul experienei, puteti, daca dorii, sa-i cerei sa fie
curioasa de a sti care dintre cele doua mini poate deveni uoara si incepe sa
se mite, pana ajunge sa-si atinga fata cu ea. In acest caz, ii veti sugera ideea ca
transa va deveni mai profunda in momentul la care mana ii va atinge fata ( vezi de asemenea
"levitatia" din acest ghid).
In aceasta stare, sugerati-i sa-si lase incontientul sa lucreze in vederea gsirii soluiei.
Spirala senzoriala

Metoda lui Bandler si Grinder
Subiectul poate incepe printr-o spirala senzoriala, apoi sa continue astfel:
1. Cereti-i sa se disocieze de ea, vizualizandu-se din exterior.
2. Solicitati apoi sa-si priveasca dublura in toate detaliile si sa se gandeasca la tot ceea ce
dublura sa poate auzi, resimi, etc.
3. Cereti-i sa identifice care mana incepe sa se ridice (tot la dublura sa).
46

4. Cerei sa o observe, sa descrie mental scena sugernd dublurii sa intre intr- o transa
profunda doar prin simpla atingere a fetei cu mana (la acest moment, se poate ca mana
persoanei reale sa se ridice in egala masura).
Prin metafora:
lata cateva diferite exemple:
O scara unde, cu fiecare treapta, relaxarea este din ce in ce mai profunda. In
cazul acestei abordari, este la fel de posibila imaginarea unei scri rulante
careia i se imagineaza treptele care se afunda in podea. ( Poate fi folositor sa i
se ceara persoanei, dupa preferina, sa urce sau sa coboare scara; pentru anumite persoane
noiunea de coborre poate avea conotatii negative)
Exemplu cu scara rulanta urcanda: " si, incepand de acum, in timp ce sunt pe aceasta scara care
urca, pot distinge fiecare treapta care se ridica in inaltul ncperii...si cu cat imi imaginez fiecare
treapta care se ridica, cu atat destinderea devine mai profunda..."
Un topogan sau un ascensor. Persoana poate apoi sa se imagineze intr-un film care ruleaza cu
ncetinitorul, in ritmul in care ea se transpune in aceasta metafora, (in aceeai maniera ca si in
cazul scrii, puteti fi prudent ntrebnd persoana daca se simte bine cu ideea de a aluneca pe
topogan sau de a lua ascensorul)
Exemplu cu topoganul: "si, din vrful acestui topogan, in timp ce simt aerul racorindu-mi fata,
incep sa cobor lin... ca intr-un film derulat cu ncetinitorul... si cu cat cobor mai mult, cu atat imi
simt corpul destinzandu-se..."
Exemplu cu ascensorul: " in timp ce sunt in acest ascensor, pot distinge uor cifrele etajelor...si
in timp ce simt miscandu-se liftul, vad fiecare cifra a fiecrui etaj aprinzandu-se... si imediat ce o
cifra se aprinde, starea hipnotica devine mai profunda..."
Un loc magic unde, cu cat persoana inainteaza mai mult, cu atat starea se adanceste. Acest loc
poate fi o scena din natura sau un loc de vacanta unde persoanei ii place sa se odihneasca.
Exemplu: "in momentul in care sosesc in aceasta pdure...descopr o lume magica...ca intr-un
desen animat care ma face sa ma simt in sigurana si imi face bine... si cu cat avansez in acest
loc minunat, cu atat intru mai mult in interiorul sinelui..."
O gradina de resurse, unde persoana va merge sa caute intuitiv caile care duc spre o stare mai
profunda.
Exemplu: " si in aceasta gradina unde iarba este atat de verde, respir natura... si pe masura ce
naintez calm inspre fundul acestei grdini, descopr o mica
carare pe care nu o cunoteam... aceasta mica carare ma conduce spre starea de hipnoza pe
care o caut... si cu cat naintez mai mult, cu atat intru in aceasta stare care devine mai
profunda..."
O plaja pe care ne imaginam cifrele de la 1 la 10 pe nisip, etc. (in acest ultim exemplu, este
posibil sa ne imaginam ca starea devine de doua ori mai profunda cu fiecare cifra)
Exemplu: " si pe aceasta plaja, imi imaginez ca desenez cifra 1 cu piciorul... si pot simi cum
ating nisipul... si asta ma destinde... si cand un val vine si imi terge aceasta cifra 1, aceasta
stare de relaxare devine de doua ori mai profunda... si imi imaginez acum ca desenez cifra 2,
resimind continuu contactul piciorului meu cu nisipul...din nou, in momentul cand valul vine
sa-mi stearga aceasta cifra 2, destinderea devine de doua ori mai puternica..."
Printr-o experiena deja traita:
47

Este suficient sa facem astfel incat persoana sa-si rememoreze toate detaliile unei transe deja
trite, ca ea sa o traiasca in acelai timp. Ea poate de asemenea sa-i ceara incontientului sa
faca acest lucru pentru ea.
Exemplu (in care persoana triete ceea ce evoca ):
Imi amintesc ca aveam ochii inchisi, asa...ca respiram mai profund... iata...apoi, in timp ce respir
in felul acesta, stiu ca e la alegerea mea momentul cand voi intra in starea hipnotica..."
Exemplu (cu travaliul incontientului) :
"...ii cer incontientului sa ma conduc in starea de relaxare pe care am cunoscut-o ultima
oara...pentru ca, odata cu fiecare respiraie, sa fiu din ce in ce mai destinsa... astfel incat...".
Prin auto ancorare:
Este posibil sa ne ajutam de o auto-ancorare cum ar fi un gest al minii sau un cuvnt, care va
permite sa regsim mai uor starea identica momentului dorit (vezi "ancorarea" in ghid).
Exemplu (de ancorare deget aratator- deget mare):
" si tot asa cum sunt in aceasta stare hipnotica acum, in aceeai maniera, de fiecare data cand
voi avea nevoie sa regsesc aceasta stare imi va fi suficient sa imi ating degetul mare de
aratator, astfel..."
Amestecarea
Aceasta abordare provenita din NLP permite reconsiderarea unei imagini interne negative. Fie
ca este o persoana impresionanta (in mod negativ), fie de frica fata de un animal sau de orice
alta imagine perturbanta, aceasta abordare este in principal centrata pe schimbrile de
submodalitati ( vezi conceptul in ghid) in ansamblul sistemului senzorial.
Prima tehnica: amestecul coninutului imaginii
1. Modificai mai multe elemente ale situatiei pentru a le dedramatiza.
2. Ajutati-va, de exemplu, de purtarea unei peruci sau de scutece in cazul persoanelor care
genereaza stres, modificati-le vocile, elementele de decor, etc.
A doua tehnica: amestecul aparentei imaginii
1. Cerei persoanei sa se disocieze de imaginea ei, ieind din "filmul" aciunii si mai
degraba privindu-se din exterior.
2. Schimbai distanta: indepartati-va.
3. Schimbai coninuturile: treceti filmul in alb-negru daca e color si invers, sau in
monocrom (de exemplu, totul roz sau totul verde).
4. Schimbai direcia si viteza: derulai filmul de mai multe ori accelerat, inainte si inapoi.
5. Cereti-i sa o deformeze: sa faca in asa fel incat sa onduleze imaginea, sa reduc
dimeniunea picioarelor, etc.
6. Solicitati-i sa treaca o imagine in alb si negru, una in culori, o alta in alb- negru, etc.
7. Ajutati-va de o muzica nepotrivita in raport cu aciunea (ex: muzica de circ, de desen
animat, etc)
8. nclinai sau indepartati imaginea pana ce va disparea in spaiu, pastrandu- se muzica.
Facei sa-si redeschid ochii si testati diferena. Putati daca dorii sa combinai cele doua
tehnici.
48

Careul magic
Tehnica careului magic este foarte utilizata pentru a intari o resursa sau o credina pozitiva.
Acest protocol sa efectueaza in poziia in picioare. Principiul consta in a ne juca cu diferitele
unghiuri de percepie ale unei persoane, utiliznd ancorarea spaiala. Aceasta tehnica de NLP se
poate face de asemenea cu ajutorul unei transe hipnotice ( vezi "unghiuri de percepie" in
ghid).
1. Cerei persoanei sa-si imagineze 9 patrate pe sol (ca in schema).
a. Trei patrate in fata ei reprezentnd viitorul.
b. Trei patrate in spatele ei reprezentnd trecutul.
c. Trei patrate in centru reprezentnd prezentul si in mijlocul careia se afla ea.
In aceasta situatie, persoana se gaseste intr-un patrat central, fiind nconjurata de 8 alte
patrate.
2. Cereti-i sa aleaga o persoana reala pe care o cunoate bine, ca aliat sau prieten, apoi
spuneti-i sa-si imagineze in acelai la fel un observator binevoitor si atemporal, cum ar fi, de
exemplu, ingerul ei pzitor, un erou de cinema, un intelept, un ghid interior, etc.
3. Cereti-i sa plaseze, dupa preferina, la stanga sau la dreapta sa, aliatul, tot astfel si
ingerul pzitor. Este important ca ea insasi sa aleaga amplasarea fiecaruia dintre cei doi.
4. Odata aceasta alegere efectuata, desemnai poziia fiecaruia. De exemplu, daca
persoana si-a plasat aliatul in stanga sa(pe lina prezentului), explicati-i ca patratul din fata
aliatului il va reprezenta pe acesta in viitor si careul situat in spatele lui va reprezenta trecutul
acestui aliat.
5. Persoana va putea acum sa se poziioneze in fiecare dintre cele 8 careuri care o
inconjoara.
6. Tot din poziia patratului central, cereti-i sa enune clar si in maniera pozitiva credina
sau resursa pe care si-o dorete sa si-o intareasca sau sa o schimbe. Notati-va (sau tineti minte)
toate rspunsurile, astfel incat sa puteti sa le reformulati la sfarsit, pentru ca sa facei ancorarea
necesara persoanei respective.
7. Solicitati-i apoi sa isi imagineze ce ar putea sa ii spun aliatul ei din prezent (din stanga
sau de la dreapta ei, dupa locul unde ea l-a amplasat) pentru a- si intari ceea ce ea dorete sa
obtina.
De exemplu, persoana vrea sa-si intareasca ideea ca ea are capacitatea sa-si atinga obiectivul.
In acest caz, un rspuns venind din partea aliatului ar putea fi: "mi-ai demonstrat deja ca esti
capabil sa obii ceea ce vrei".
8. Odata mesajul receptionat, cerei persoanei sa se deplaseze in careul corespondent
acestui aliat, pentru a se pune in poziia sa. Odata fiind in rolul aliatului, cereti-i sa enune cu
voce tare sau sa se gandeasca mental la aceeai fraza, imaginandu-si ca si-o spune cu adevarat
ei insisi aflata in prezent (patratul central).
9. Dupa aceasta etapa, cereti-i sa-si reia locul in prezent pentru a recepiona mesajul
aliatului ei, apoi puneti-o sa faca acelai lucru din poziia ngerului pzitor.
10. Odata efectuata linia prezentului, cerei persoanei sa se reprezinte pe ea insasi in
trecutul ei (patratul din spatele ei), in copilaria ei, si sa-si imagineze ce anume aceasta persoana
care era la acea vreme ar putea sa-i spun, vazand-o astazi ca si adult.
49

11. Continuati astfel pentru toate careurile trecutului, cu aliatul si ingerul pzitor. Mai
raman acum cele trei careuri din fata, reprezentnd viitorul fiecaruia.
12. In acest moment, cereti-i sa inceapa jocul cu aliatul sau, apoi cu ingerul pzitor, apoi sa
termine in cele din urma cu ea insasi.
13. Odata trecuta persoana in careul reprezentnd viitorul, si dupa ce ea a putut sa enune
clar ce ar putea sa o motiveze pentru timpul prezent, lasati-o in careul viitorului, explicandu-i ca
acest viitor devine acum prezentul ei, intarind ideea ca aceasta credina este acum foarte reala,
fiind data situatia in care ea a putut deja sa verifice acest lucru din aceasta poziie. (in acest
stadiu, puteti intari starea pozitiva utiliznd tehnica nivelurilor logice)

care ma cunoate bine si in care am incredere EU inger pzitor, erou de film, ghid interior, etc
PRESENT
PAS5E
FUTua
Recapitulati-i ansamblul parcursului cu fiecare din rspunsurile primite. De exemplu: " la
plecare, pentru a intari ideea ca sunteti capabila sa reuii, prietenul dvs v-a spus aceasta...
apoi, ghidul dvs interior v-a spus asa..." etc. Pentru a termina, lasati persoana sa se recentreze
asupra ei insasi, pentru a resimi schimbarea.

Catalepsia/ braul care viseaza
A. Catalepsia
Catalepsia este un fenomen hipnotic care permite crearea unei legaturi de tip cauza-efect, ceea
ce semnifica ca tehnica in sine nu este utila dect daca o combinai cu un obiectiv de atins. In
aceeai maniera ca si levitatia (vezi conceptul in ghid), este posibila utilizarea acestei abordari
cu ajutorul unei metafore. Catalepsia poate sa se dovedeasca foarte eficace pentru a intari
disociaia in cazul unei persoane prea raionala, de exemplu.
Inducerea unei catalepsii clasice.
1. Pe timpul induciei, sugerati-i perceperea unor senzaii pe care persoana poate sa le
resimt in fiecare dintre cele doua brae.
2. Sugerai ideea de lejeritate in braul ales.
3. Ridicati-i braul din ncheietura, cu degetul cel mare si aratatorul, in ritmul respiraiei
persoanei respective (ridicai atunci cand inspira).
50

4. Pentru a-i deturna atentia, focalizai contientul asupra prtii opuse braului ales.
5. Odata punctul de echilibru reperat, atingeti dosul minii persoanei cu indexul si degetul
inelar, cu scopul de a-l confuziona.
Catalepsia prin contradicie.
1. Sugerai persoanei sa-si ndrepte atentia asupra braelor.
2. Spuneti-i apoi ca va constata ca unul dintre cele doua brae va deveni din ce in ce mai
rigid (puteti utiliza o metafora precum o bara de fier, un clei puternic, o banda adeziva care
inconjoara braul, etc)
Exemplu de sugestii directe: " in cateva momente, pe masura ce spiritul dvs va cauta soluia,
veti simi unul dintre cele doua brae devenind rigid... rigid ca un brat de fier...atat de rigid incat
nu veti mai putea sa-l indoiti... cu cat veti incerca mai mult, cu atat mai puin nu veti putea s-o
facei..."
3. Ratificand contractia, dati persoanei sugestiile potrivite.
4. Apoi, facei legtur dintre cauza si efect in vederea integrrii lor. " si atunci cand
incontientul tau va avea bine integrat acest proces pentru a aplica soluia in locul unde ea este
necesara, atunci braul va incepe sa se decontracte... cu fiecare respiraie... iata, asa."
Braul care viseaza.
Tehnica braului care viseaza este mai degraba utilizata pentru acompanierea unui copil intr-o
experiena hipnotica. Aceasta abordare este conceputa ca si cum ar fi un joc pentru copii. In
general, aceasta experiena se face in picioare. Este important de a-l face sa participe pe copil,
facandu-l curios si atent. Exemplu: "ai mai ncercat sa-ti faci braul sa viseze?...este foarte uor,
vrei sa-mi arai cum poti face asta?"
Procedura:
1. Cerei copilului sa-si reaminteasca programul sau tv preferat (film, emisiune, desen
animat, banda desenata) in care se gaseste personajul sau favorit.
2. Cereti-i sa-si aminteasca o scena anume.
3. In timp ce el e pe cale de a-si aminti, reperai accesul sau senzorial ocular si luai uor
braul corespondent pentru a-l poziiona in aer ( exemplu: daca subiectul are micri oculare
spre stanga, luati-i braul stng). Daca subiectul este foarte auditiv, puteti sa folosii muzica
(cereti-i de exemplu sa-si aminteasca o melodie sau un generic care ii place cu adevarat) si
ridicai braul din partea inspre care a privit. Daca privete in gol sau in fata lui, ridicati-i cele
doua brae in acelai timp cu scopul de a verifica care cade primul. Experiena se va face cu
braul ramas in aer.
4. Odata catalepsia braului obtinuta, cereti-i sa inchida ochii si sa urmareasca in
imaginaie detailat experiena pe care tocmai a ales-o.
5. Explicati-i cum braul lui va cobori pe masura ce experiena se desfasoara in imaginaia
lui ( persoana va putea interactiona cu personajele sale si sa le ceara ajutor).
Exemplu, pentru cazul unui copil: " si tu stii ca Zorro este prietenul tau si ca el va putea sa te
ajute de fiecare data cand tu vei avea nevoie... si in timp ce vezi filmul cu Zorro care te
protejeaza, lasi acest brat sa coboare linitit., si in cateva momente, atunci cand braul tau va iti
va atinge piciorul, vei putea sa-i multumesti prietenului tau Zorro pentru ca te-a ajutat mult."
51

Cercul performantei
Cercul performantei este o tehnica de ancoraj spaial utilizata in NLP (vezi "ancorarea" in ghid).
Aceasta abordare, care se face din poziia in picioare, permite persoanei sa se simt bine intr-
un loc specific (sala de examen, scena, birou, loc necunoscut, etc).
1. Cerei persoanei sa-si aleaga culoarea preferata sau pe aceea care reprezint pentru ea
starea pe care vrea s-o ancoreze (exemplu: rou pentru fora si energie, albastru pentru
destindere, calm, etc).
2. Cereti-i sa vizualizeze un cerc de aceasta culoare pe sol, in fata ei.
3. Puneti-o sa-si faca o auto ancorare corespunztoare strii dorite (pumn strns, doua
degete ce se ating, etc ). Pentru aceasta, observai sistemul senzorial al persoanei (VAKOG). In
momentul cand obinei confirmarea ca persoana este cu adevarat in starea dorita, cereti-i sa-si
menin ancorarea, avansand fizic in cercul care este in fata ei si cu scopul de a resimi aceasta
stare amplificandu-se in tot corpul.
Puteti intari aceasta tehnica cernd persoanei sa se ajute de un cuvnt sau de o fraza motivanta
la care ea sa se gandeasca (la treaba!, sunt puternic, suuper, zen, etc)
Faceti-o sa-si construiasc un pod spre viitor, cerandu-i sa-si imagineze unul sau mai multe
scenarii din cele de care se temea, resimtimnd de aceasta data ancorajul pozitiv, eventuala
fraza motivanta si cercul in care ea se gaseste pe moment.
Spuneti-i apoi ca de fiecare data cand ea va intra mental in acest cerc activand aceste diferite
ancorari, ea va intra automat in starea sa resursa (in momentul petrecerii evenimentului, de
exemplu intrarea intr-o sala de examen, in timp ce ea isi va folosi ancora kinestezica si cea
auditiva, persoana isi va imagina, in acelai timp, ca intra si in cercul ei de culoare).
Schimbarea istoriei vieii
Schimbarea istoriei vieii personale este o sarcina de regresie combinata cu un recadraj al
evenimentului parazitant. Aceasta tehnica este utilizata in cazul unei probleme care se repeta
periodic, ca si cum acelai program s-ar declana in fiecare situatie similara. Principiul consista
deci in a reconsidera situatia sursa care este la originea comportamentului de schimbat, in
maniera in care aceasta va schimba lucrurile generate de ea. Exerciiul se poate face in poziia
in picioare sau aezat (in picioare, cu fiecare etapa, persoana se va deplasa fizic pe o linie
imaginara reprezentnd timpul).
1. Cu sau fara inducie hipnotica, veti actualiza diferite experiene ale situatiei repetitive ce
trebuie schimbata (3 sau 4 maxim), plecnd de la o situatie recenta (daca aceasta sarcina se
face in picioare, persoana se va da inapoi cu un pas cu fiecare experiena pentru a crea o ancora
spaiala). Schimbarea istoriei vieii poate de asemenea servi pentru imbunatatirea unei
perfomante. Sportivul, de exemplu, va putea retri mai multe situatii cand i-a lipsit
performanta, si avand ca scop sa-si amelioreze strategia pentru urmatoarele ncercri.
2. Chiar dupa ce a gsit situatia recenta in care se repeta comportamentul de schimbat,
cereti-i sa o denumeasca pe scurt ( o fraza, un cuvnt cheie) si ancorai aceasta stare.
Spuneti-i apoi ca de fiecare data cand ea va intra mental in acest cerc activand aceste diferite
ancorari, ea va intra automat in starea sa resursa (in momentul petrecerii evenimentului, de
52

exemplu intrarea intr-o sala de examen, in timp ce ea isi va folosi ancora kinestezica si cea
auditiva, persoana isi va imagina, in acelai timp, ca intra si in cercul ei de culoare).
Schimbarea istoriei vieii
Schimbarea istoriei vieii personale este o sarcina de regresie combinata cu un recadraj al
evenimentului parazitant. Aceasta tehnica este utilizata in cazul unei probleme care se repeta
periodic, ca si cum acelai program s-ar declana in fiecare situatie similara. Principiul consista
deci in a reconsidera situatia sursa care este la originea comportamentului de schimbat, in
maniera in care aceasta va schimba lucrurile generate de ea. Exerciiul se poate face in poziia
in picioare sau aezat (in picioare, cu fiecare etapa, persoana se va deplasa fizic pe o linie
imaginara reprezentnd timpul).
1. Cu sau fara inducie hipnotica, veti actualiza diferite experiene ale situatiei repetitive ce
trebuie schimbata (3 sau 4 maxim), plecnd de la o situatie recenta (daca aceasta sarcina se
face in picioare, persoana se va da inapoi cu un pas cu fiecare experiena pentru a crea o ancora
spaiala). Schimbarea istoriei vieii poate de asemenea servi pentru imbunatatirea unei
perfomante. Sportivul, de exemplu, va putea retri mai multe situatii cand i-a lipsit
performanta, si avand ca scop sa-si amelioreze strategia pentru urmatoarele ncercri.
2. Chiar dupa ce a gsit situatia recenta in care se repeta comportamentul de schimbat,
cereti-i sa o denumeasca pe scurt ( o fraza, un cuvnt cheie) si ancorai aceasta stare.
3. Meninnd ancora, mergei mai departe pana la experiena prezumata a fi la origine
(ancora este mentinuta doar pe timpul cercetrii experienelor si poate fi abandonata odata
aceasta origine reperata fiind).
4. Dupa ce ati verificat ca persoana este asociata puternic cu experiena de origine (dupa
parerea ei), verificai daca ea nu cumva poate merge mai departe.
5. Lasati-o sa resimt sentimentele, senzaiile, gndurile, convingerile care au fost create
plecnd de la acest moment.
6. Cereti-i apoi sa se vada din exterior (disociata) ca un spectator al unui film, si sa traga
apoi invataminte din aceasta experiena cautand intentia pozitiva a persoanei sau persoanelor
in cauza daca este necesar.
De exemplu: sa presupunem ca persoana a fost plmuit de mama sa la varsta de 9 ani. li veti
cere sa se vada ca intr-un film, primind aceasta palma. De acolo, cereti-i sa caute intentia buna
pe care o avea mama sa dandu-i acea palma in acel moment. Apoi, cereti-i sa traga
invatamintele, dupa cum intelege astazi vazand aceasta scena, din postura unui adult. Apoi, ii
veti cere sa va spun cum si-ar fi permis sa fie si cum sa acioneze diferit in aceeai experiena,
care ar fi resursele, competentele, aciunile, etc. (daca lucrai in picioare, cerei persoanei sa
faca un pas alaturat pentru a iesi de pe linia timpului, pentru a reflecta)
Daca ramanem la exemplul cu palma, persoana va spune probabil ca ea ar fi trebuit sa isi
asculte mama in acel moment, sau alt lucru pe care l-ar fi putut face pentru a evita aceasta
situatie.
In funcie de situatie, se poate intampla ca persoana sa nu-si gaseasca resursele de care ea ar
avea nevoie pentru a-i fi bine. Sa ne imaginam ca persoana sufer de o lipsa de afeciune. In
scenariul ei, sa presupunem ca ia cunostinta de faptul ar trebui sa primeasca iubirea tatalui ei,
care este absent. In acest caz, convenim sa urmam protocolul de re-imprinting ( vezi conceptul
in ghid) pentru a-l face sa (re)vina pe tatal absent, de exemplu.
53

7. Odata soluia gasita, cerei persoanei sa se vada actionand in aceeai maniera (a soluiei
gsite), cerandu-i sa se re-asocieze (cu noul
comportament) pentru a sti cum triete si resimte in prezent aceasta noua situatie.
8. Facei schimbrile necesare pana ce aceasta experiena este satisfacatoare .
9. Din momentul in care noul scenariu pare sa-i convin, cereti-i sa se asocieze cu acesta,
pentru ca sa resimt diferena in raport cu adevarata experiena primara.
10. Facei persoana sa revin repede cu dvs in prezent, asociind-o cu schimbarea pozitiva.
11. Facei un pod ctre viitor.
Core process (Procesul esenial) (Connirae Andreas)
Procesul esenial este una din tehnicile cele mai complete ale NLP. Aceasta abordare permite
lucrul "spre inaltime", ceea ce poate fi interesant daca se vrea evitarea agitarii experienelor
trecutului ( pentru o persoana fragila sau depresiva, de exemplu). Principiul consista in a dilua o
emoie prea puternica pentru acea persoana, lucrnd asupra prtii care este responsabila de
aceasta emoie. La final, persoana va percepe aceasta emoie recadrata, reevaluata, ca fiind
insignifianta in ochii ei. Sarcina care comporta trei etape principale poate eventual sa se faca in
mai multe edine.
Aceasta tehnica permite o data de a se lucra asupra unei problematici ( jena, angoasa, frica, etc)
dar in mod egal si asupra unui punct pozitiv, punct forte pe care il dorim amplificat ( stare de
bine, un obiectiv, etc). In acest caz, veti incepe incepand cu punctul nr 3.
Etapa nr 1: Cautarea strii sursa
1. Identificai obstacolul de care persoana vrea sa se descotoroseasc (alegei o tema care ar
putea sa fie tratata printr-o recadrare in 6 puncte: de exemplu, teama, furie, compulsie,
deprimare, etc).
B
r Problematici si Tehnici de interventie
2. Cu sau fara inducie hipnotica, luai contact cu partea responsabila a
comportamentului.
3. Cautati apoi intentia pozitiva pe care persoana o urmrete facand
aceasta.
4. Odata intentia pozitiva gasita, cautati intentia pozitiva a intentiei
pozitive, cautand ce anume aceasta (intentia prima) permite intr-un
grad si mai important.
Sa presupunem, de exemplu, ca persoana actioneaza asupra unei
angoase puternice si va spune: "aceasta parte cauta sa ma protejeze"
iar dvs rspundei: "atunci, imaginati-va ca sunteti complet protejat,
vedei ce anume aceasta va aduce inca si mai important" sau " cerei
acestei parti din dvs sa va spun ce anume vizeaza chiar mai important
dect aceasta protectie".
5. Reformulati fiecare rspuns inainte de a trece la nivelul urmtor.
Evitati ntrebri de genul: "in ce fel este acesta lucru important?" sau "
cand spunei aceasta, la ce anume va gndii mai precis?" etc. Aceste
54

ntrebri duc la rspunsuri orizontale si opresc ascensiunea.
6. Continuati ascensiunea repetnd aceeai ntrebare ( ce anume aceasta
va permite chiar mai important?).
7. Atunci cand persoana nu isi mai gaseste cuvintele si pare a se repeta, ati
ajuns la destinatie. Ea triete o stare interna de inalta energie pozitiva
numita "stare sursa". Aceasta stare isi este suficienta siesi.
8. Dupa ce ati verificat ca aceasta stare sursa este cu adevarat prezenta in
acea persoana, amplificati-o cerandu-i sa-i raspandeasca energia pe care
o resimte in toate prile corpului ei, cu scopul de a o face sa creasca in
tot corpul.
9. Ramanand in contact cu aceasta stare, cobori cu fiecare nivel cernd
persoanei sa experimenteze in ce fel acest lucru va imbogati,
imbunatati, satisface, modifica, etc, nivelele inferioare.
De exemplu: "vedei in ce fel aceasta stare de plenitudine va
amelioreaza starea de bine pe care o resimii chiar acum".
10. Repetati aceasta operaie pentru fiecare nivel, pana la prima intentie
pozitiva.
109

11. Asociai in cele din urma aceasta stare sursa cu problematica din start, schimbnd
modul de a pune ntrebri. ( cu excepia cazului in care, daca ati demarat cu un punct pozitiv
sau un obiectiv de amplificat, de intarit, veti continua ca la punctul 9). " Vedei in ce fel aceasta
stare va permite sa aruncai o privire diferita asupra acestei dificultati pe care o aveai in ceea
ce privete..." sau "ramanand in aceasta stare, atunci cand va gndii din nou la acel vechi
comportament, ce diferena sesizai?" sau : "Remarcai diferena pe care contactul cu starea
sursa o induce cand va gndii din nou la comportamentul pe care il aveai pana in prezent."
( utilizati de preferina expresii ca : reconsiderai, reevaluai, simii diferena, etc).
Atunci cand evocai problematica, este important sa vorbii de ea la timpul trecut, ca in
exemplul citat.
Etapa nr 2: Cautarea copilului din noi
12. Cerei persoanei sa aprecieze intuitiv varsta pe care o poate avea copilul din ea.
13. Cereti-i sa vizualizeze drumul intre ea insasi si copilul - parte a ei (persoana isi poate
imagina o linie reprezentnd trecutul ei, cu copilul din ea ramas la capatul ei).
14. Cerei persoanei sa-l faca pe acest copil sa vina pana in prezent ( sau mai bine sa mearga
ea insasi la ntlnire cu el), beneficind de resursele pe care ea le-a putut castiga de-a lungul a
toti aceti ani.
15. Cereti-i apoi sa localizeze (corporal) locul unde se gaseste aceasta parte din ea (copilul
interior).
16. Cereti-i apoi sa faca sa creasca aceasta parte in spaiul ei corporal.
17. Plecnd de la aceasta noua stare, determinati intentia pozitiva si refaceti un drum retur
spre starea sursa, trecnd peste toate etapele intr-o maniera mai succinta, pentru a o face sa
beneficieze de tot ceea ce este bun pana la starea sursa.
55

Exemplu: " adineaori ati evocat faptul ca aceasta parte din dvs care era responsabila de acele
angoase avea ca intentie sa va protejeze... si atunci cand v-ati simtit complet protejat, v-a venit
cuvntul "securitate"
in minte... apoi, atunci cand va reconectati cu acest cuvnt de securitate, puteti sa simii...etc."
18. Terminai verificnd din nou ce anume schimba toate acestea la nivelul problematicii de
start ( sau cum aceasta intareste obiectivul dvs daca ati plecat de la ideea unui obiectiv de
amplificat).
Etapa nr 3: Linia timpului
19. Facei ca persoana sa-si imagineze o linie a timpului de la naterea ei sau de la
conceperea ei, pana la finalul vieii ei ( evenimente pe care le va identifica intr-o maniera
intuitiva).
20. Cereti-i sa se conecteze cu starea sa sursa.
21. Ramanand conectat cu aceasta stare, solicitati sa parcurga mental linia ( sau fizic daca
este in picioare) ca si cum ar raspandi aceasta stare asupra ntregii ei viei, atat de lent pe cat ii
este necesar pentru a-si reevalua la nivel incontient diverse evenimente din trecutul ei.
22. Cereti-i in cele din urma sa-si reprezinte intuitiv linia timpului pentru cazul tatalui si
mamei ei, si sa le parcurga pe fiecare dintre ele de la naterea lor pana la naterea sa.
Daca persoana simte nevoia, poate utiliza procesul liniei timpului si cu bunicii ei.
Deplasarea spaiala a amintirilor (Design Human Engineering -
D.H.E.)
Aceasta tehnica de NLP da rezultate foarte surprinztoare intr-o maniera aproape instantanee.
Este foarte eficienta in cazul persoanelor avand o imagine foarte negativa ( stare de soc,
traumatism, etc). De fapt, plecnd de la principiul conform caruia ca o persoana in stare de soc
isi vede amintirea traumatica la timpul prezent si nu la timpul ei trecut, se va aciona pe rand
asupra submodalitatilor ( vezi noiunea in ghid), asupra ancorarii vizuale si spaiale, pentru a
"aranja" aceasta amintire acolo unde ar trebui sa fie. Aceasta abordare poate de asemeni
sa fie utilizata pentru a lucra asupra compulsiilor (tutun, alcool, jocuri de noroc, etc). In acest
caz, in virtutea aceluiai principiu ca si pentru "clichetul" (vezi noiunea in ghid), veti cere
persoanei sa vizualizeze obiectul compulsiei sale, pentru a-l deplasa progresiv. Aceasta tehnica
se face fara inducie. Este suficient pur si simplu sa punei ntrebri persoanei pe durata
experienei.
1. Facei persoana sa vizualizeze amintirea dezagreabila sau traumatizanta.
2. Cereti-i sa precizeze locul unde isi plaseaza aceasta amintire in spaiu ( privindu-i ochii,
vedei unde isi va cauta amintirea).
Explicati-i ca aceasta imagine nu este la locul ei. Puteti face o metafora, spunnd de exemplu ca
aceasta imagine este cam ca o carte care a fost citita si pe care a lasat-o pe o masa in loc sa o
aranjeze la locul ei in biblioteca.
3. Reperai cu ea distanta si inaltimea imaginii (in fata ei, de o parte, deasupra, etc).
4. Verificai submodalitatile (culoare, forma, dimensiunea, etc).
5. In acest moment, explicnd persoanei ce anume facei, puneti-va mana in locul
desemnat, ca pentru a sesiza odata cu ea aceasta imagine in spaiu.
56

6. Deplasati-va apoi lent mana, de la stanga la dreapta, inainte si iriapoi, de sus in jos, etc,
pana ce reprezentarea acestei imagini nu mai are nici un impact asupra persoanei. ( Plecnd de
la principiul ca trecutul este mai degraba pozitionat in stanga pentru majoritatea persoanelor,
va veti deplasa mana spre stanga sa)
7. Retrageti-va apoi mana spunnd persoanei ca lasati imaginea in acest loc ca si cum
incontientul ar fi aranjat-o la locul ei.
Daca persoana nu resimte diferena, repozitionati imaginea in locul
de origine. ]
Dezactivarea ancorei
Dezactivarea ancorei permite reconsiderarea, atenuarea sau suprimarea unei ancore negative (
vezi de asemenea "ancorarea" in ghid). Principiul consista in a scurt-circuita starea interna
negativa integrnd in ea o ancora pozitiva. Aplicaiile sunt foarte numeroase: fie ca e facuta
pentru a obine detaarea de o emoie negativa persoanei, fie pentru a lucra asupra
angoaselor, plictiselii, dezamagirii, tristetii, oboselii, etc. La modul general, dezactivarea ancorei
se poate face pe genunchi, brae sau umeri. O varianta consta in a face sa se stranga pumnii
unul dupa altul, ceea ce poate fi util in cazul in care persoana nu agreeaza sa fie atinsa sau in
cazul autohipnozei.
Pentru a lucra asupra dependentelor (tutun, alcool, bulimie, etc), veti utiliza ancora negativa
asupra strii care declanseaza compulsia ( exemple: stres, plictiseala, dezamagire, etc).
lata procesul care va fi utilizat cu sau fara inducie hipnotica.
1. Cerei persoanei sa evoce situatia negativa, resimtind-o emoional atenuat ( de
exemplu, in proporie de 10-20%).
Daca este sub inducie, ati putea sa-i spunei, de exemplu: " si mi-ar place sa va gndii din nou
pentru ultima oara la aceasta situatie dezagreabila... lasand sa va vina anumite imagini ale
acestei scene... locul unde aceasta se petrece...timpul...si nu stiu daca e si ceva de ascultat, dar
puin conteaza...apoi, vazand acele lucruri, mi-ar place sa va lasati cuprinsa de 10% din emoia
neplcut... doar o mica parte, pentru a spune incontientului dvs ca este exact ceea ce dorii sa
anulai... si mintea dvs incontienta poate sa pstreze toate acestea provizoriu, intr-un colt al
psihicului dvs, doar acum..."
2. Punei ancora nr 1.
3. Facei o pauza ( distractie, etc) apoi verificai ancora negativa verificand-o.
4. Cerei persoanei sa evoce o situatie care ar fi complet opusa experienei negative. De
exemplu, daca starea interna negativa corespunde unei stri de stres, starea interna dorita ar
putea sa fie calmul, ncrederea, seninatatea, buna dispoziie, etc.
Ati putea atunci spune ceva de genul: " si acum, stiti exact in ce stare v-ar place sa va simii in
locul celei care era neplcut adineori... si puteti sa va lasati incontientul, intuitia dvs sa va
conduc in cateva diferite situatii... situatii in care sunteti in mod natural calma si
destinsa...situatii in care totul se petrece cum dorii...acele locuri pe care dvs le cunoasteti bine
si in care sunteti atat de calma incat tot restul nu are nici un pic de importanta... caci singurul
lucru care conteaza e ceea ce se petrece in dvs acum..."
57

5. Dupa ce ati amplificat suficient aceasta stare, punei ancora nr 2 (plecnd de la principiul
dupa care incontientul va pastra ntotdeauna experiena cea mai puternica, este important sa
pastrati mai mult timp ancora pozitiva, chiar daca ne-am luat precauia de a nu lasa sa vina
dect 10 sau 20% din starea interna negativa).
6. Facei o pauza apoi verificai ancora.
7. Facei din nou o pauza.
8. Punei simultan ancora nr 1 si nr 2 mentinandu-le de-a lungul catorva minute. In acest
moment, puteti da diferite sugestii sau metafore pentru a intari eficienta muncii dvs.
De exemplu: "si se poate ca, incepand din acest moment, spiritul dvs sa fie un pic confuz... caci
incontientul dvs recepioneaz aceste doua experiene opuse... si dvs stiti ca este mai uor sa
decizi atunci cand ai alegerea deja facuta... si atunci cand sunteti pe o strada aglomerata,
blocata... este poate mai plcut sa descoperi un traseu mai adaptat... caci dvs stiti ca alegem
ntotdeauna ceea ce ne pare bun pentru noi... si din aceste doua experiene, eu ma intreb, care
va fi mai avantajoasa pentru dvs?... dealtfel, eu nu stiu daca simii deja diferena sau inca nu...
si este cu atat mai agreabil sa va reganditi la acesta situatie cu calm si relaxare... si poate ca ati
putea sa fiti curios sa vedei ceea ce se schimba acum, in timp ce va gndii la ceea ce va
deranja adineaori...".
9. Atunci cand constatati ca persoanei nu i-a ramas dect emoii pozitive sau, mai bine,
atunci cand imaginea experienei negative apare neinsotita de emoie, relaxai cele doua
ancore incepand cu cea negativa.
10. Facei o pauza.
11. Activati ancora negativa singura, cu scopul de a verifica daca a disprut cu adevarat.
Desensibilizarea hipnotica
Acesta tehnica hipnotica permite lucrul la un nivel total incontient. Este vorba de acelai
principiu ca si in cazul dezactivrii ancorei (vezi aceasta noiune in ghid), cu singura diferena ca
subiectul nu participa contient la experiena. Din cauza acestui fapt, acompanierea se va face
exclusiv cu ajutorul unui semnal incontient.
Procedura:
Instalati semnalele ideomotorii subiectului.
Cerei subiectului sau incontientului sau sa regaseasca o experiena pozitiva din viata sa
adulta, una bogata in numeroase resurse.
Cerei subiectului sa se gandeasca la experiena negativa sau traita astfel, din trecutul
sau.
Cerei incontientului sa treaca subiectul de la o experiena la cealalta, dandu-i timp sa
se incarce suficient pe timpul experienei pozitive, si pana ce el va putea sa ia contact cu
experiena negativa fara sa-i traiasca toate aspectele negative, sau sa o faca cu o intensitate
mult mai mica.
Cerei incontientului sa caute in toata istoria vieii subiectului ansamblul experienelor
care au permis instalarea emoiei dezagreabile care este in cauza.
Cereti-i (incontientului) sa desensibilizeze toate aceste experiene, pastrand totui
cumulul de invataminte si de resurse pe care ele le conin.
58

Dezvoltarea motivaiei (cu dubla declanare)
Aceasta abordare permite stimularea imboldului unei persoane fata de un obiectiv pe care ei ii
este greu sa-l conceapa. Principiul acestei tehnici de NLP este exact acelai ca si in cazul
dezactivrii ancorei (vezi aceasta noiune in ghid). Singura diferena rezida in faptul ca este
vorba aici de doua ancore pozitive care se vor ajuta una pe alta. Prima ancora va aduce resursa
de care persoana are nevoie, in timp ce cealalta va include obiectivul pe care ea si-l dorete sa-l
atinga. Ca si pentru cazul dezactivrii ancorei, puteti pune ancorele pe genunchi, brae sau
umeri, ca si sa le lasam sa si le faca persoana insasi strngnd pumnii unul dupa altul.
Experiena se poate face cu sau fara inducie hipnotica, (vezi de asemenea anexa I)
1. Facei ca subiectul sa-si aleaga obiectivul si resursa.
2. Facei ca persoana sa-si traiasca experiena resursa ( ea poate avea mai multe).
3. Ancorai starea ( ancora nr 1)
4. Facei apoi ca persoana sa-si imagineze obiectivul ( puteti menine ancora nr 1 daca
dorii, sau mai bine sa o retrageti pentru a o repune mai trziu odata cu cea de-a doua )
5. Ancorai starea (ancora nr 2)
6. Asigurati-va ca starea resursa este mai intensa dect starea asociata obiectivului. La
nevoie, intariti resursa daca e cazul.
7. Declanai apoi cele doua ancore simultan.
8. Facei un pod ctre viitor cernd persoanei sa se imagineze pe cale de a efectua sarcina
pentru care ea dorete sa se simt mai motivata.
9. Facei sa-si imagineze beneficiile pe care ea le va trage din aceasta noua atitudine.
Puteti de asemeni sa amplificai obiectivul cu ajutorul "nivelurilor logice" (vezi noiunea in acest
ghid).
lata un exemplu concret (versiunea hipnotica) Obiectivul persoanei: sa reuseasca la un exemen
Resursele persoanei: capacitate de concentrare, seninatate, sigurana, fora
Ancorarea resursei:
"mi-ar place sa va cer sa lasati sa vina in mintea dvs una sau mai multe situatii in care sunteti
perfect concentrat...fie ca e vorba de o activitate sportiva, o munca laborioasa sau un alt lucru
pe care il savarsiti cu uurina...si poate ca in aceasta experiena puteti sa fiti surprins ca va
simii relaxat si puternic in acelai timp... si sa simii o anume convingere pentru ceea ce
sunteti pe cale sa realizai... in orice caz, incontientul dvs va putea sa regaseasca in el insusi
alte situatii in care ati fost asa, sau doar in parte astfel... si cum erai in acele situatii, puteti sa
vedei ce e de vzut in aceasta situatie... sa luai cunostinta de cele mai mici detalii care fac ca
sa fiti concentrat...si poate ca puteti auzi... cel puin ca nu e linite..."
Ancoraj pe genunchi (ancora nr 1)
Ancorarea obiectivului:
"Si acum, veti lasa sa va vina in mintea dvs acest obiectiv de care mi-ati vorbit... faptul de a
reui la examen... acest obiectiv care pana in aceasta zi nu va parea destul de stimulant... pur si
simplu pentru ca nu erai inca complet conectat lui...apoi, trecnd la acest obiectiv, va veti
imagina ca ati reuit... a avut loc examenul... dvs, care va indoiati pana in prezent, puteti in
sfarsit sa va acordai placerea de a savura acesta clipa magica... imaginati-va pe cale de a
anuna aceasta veste buna apropiailor dvs... cat sunteti de mndru de a fi reuit... la fel puteti
59

sa vedei tot ce veti face acum, ca sunteti complet eliberat ...ah, cat de plcut este de a fi
reuit!..."
Ancorare pe celalalt genunchi ( ancora nr 2)
Activarea simultana a celor doua ancore:
"si acum, in timp ce simii deplin trairea acestui obiectiv si in timp ce simii contactul minii
mele pe acest genunchi, voi pune cealalta mana a mea aici (celalalt genunchi)... la modul in care
veti putea sa regsii aceste resurse... aceasta modalitate de a va simi senin si concentrat... si
sa va gndii cu toata fora si certitudinea... apoi, incontientul va putea imbogati
obiectivul dvs care este acela de a reui la acest examen... caci dvs stiti ca sunteti capabil sa o
facei... si simii toata fora crescanda in dvs insiva... in timp ce mintea incontienta poate sa se
imbogateasca din aceste diferite experiene, pentru a pune laolalta resursele si obiectivul
dvs..."
Pod spre viitor:
" si acum, incontientul dvs stie ce are de fcut... si puteti sa va imaginai in aceasta sala...
imaginati-va ca , in mod curios, totul pare clar in mintea dvs... si puteti sa va surprindei
resimind o anume uurina in a va concentra... dvs naintea acestei foi de hrtie... ca si cum o
voce interioara v-ar spune...esti capabil... e uor pentru tine... si toate aceste va dau ncredere
si va motiveaza mai mult..."
Beneficii viitoare ( eventual niveluri logice):
" si mi-ar place acum ca incontientul dvs sa va faca sa va imaginai mai trziu in timp... dupa ce
ati trecut examenul... sa spunem cateva luni sau cativa ani dupa...in felul in care sa descoperii
tot ce ati putut savarsi multumita acestui examen... amintiti-va, dvs, care va indoiati... cum s-au
schimbat lucrurile de atunci..."
Desensibilizarea oculara
Tehnica desensibilizrii oculare permite atenuarea sau suprimarea unei emoii puternice sau a
unui soc psihologic. Aceasta metoda poate de asemenea sa fie utilizata pentru a lucra asupra
convingerilor limitative. Principiul consista in a plonja contient in emoia negativa legata de
eveniment, cu scopul ca acesta din urma sa poata sa se "curee" complet de ea. Protocoalele de
desensibilizare oculara dau rezultate surprinztoare. Totui, subiectul fiind adus in situatia de a
retri emoii puternice si putnd ajunge pana la crize de plns, trebuie pastrata
prudenta si nu este indicata improvizaia in folosirea metodei. Aceasta tehnica foarte specifica
si totodata complexa necesita de fapt o solida formare.
Abordarea care va este prezentata aici corespunde unei simplificri de baza a metodelor
desensibilizrii oculare ( aceasta abordare propune un anumit numr de "scanari" dar este
posibil lucrul in ritmul potrivit simirii fiecrei persoane, facand regulat pauze pentru a o lasa sa-
si revin si sa faca un retur asupra a ceea ce se petrece cu ea). De asemenea acest protocol
functioneaza si cu ajutorul sunetelor (emise de fiecare parte a persoanei) sau atingand-o sub
forma de "taping". Tapingul consista in a lovi uor si regulat intr-o parte si apoi in cealalta, fie pe
genunchi, fie pe brae, mini, etc, ceea ce poate fi foarte util persoanelor care au dificultati de
vedere.
1. Lucrul asupra unui eveniment dureros (soc, trauma, etc)
60

a. Cerei persoanei sa-si aminteasca experiena traumatizanta, pentru ca sa lase sa-i revin
in minte imaginea care reprezint aceasta suferina si s-o retraiasca.( pentru a dezactiva o
convingere limitativa, vezi mai departe in text). Daca persoana nu si-o poate aminti, cereti-i sa
se focalizeze asupra simptomelor, emoiilor, etc
b. Cereti-i apoi sa-si exprime convingerea negativa care este racordata acestei experiene (
de exemplu: sunt vinovat, sunt un zero, nu merit sa triesc, sunt slab, etc)
c. Solicitati-i sa caute expresia ce i-ar place sa o gandeasca in locul celor de mai sus, pentru
a se detaa de acest eveniment ( credina pozitiva de genul: am fcut maximum, ma simt
puternic, pot intelege, etc)
d. Faceti-o sa-si evalueze intensitatea perturbatiei pe o scara de la 0 la 10 (cifra 10
corespunznd unei perturbaii maximale.)
e. In acelai mod, facei sa-si evalueze intensitatea credinei pozitive care i-ar place sa fie in
locul celei negative, lund de aceasta data o scara de evaluare de la 1 la 7 ( aceasta evaluare de
la 1 la 7 ii da persoanei impresia ca nivelul superior e mai uor de atins).
f. Localizai senzaia corporala pe care o incearca persoana fata de evenimentul
traumatizant ( exemple: nod in gat, dureri de stomac, senzaii de presiune, etc)
g. Cerei sa-si pstreze capul nemicat, caci doar ochii vor trebui sa se mite.
h. Cereti-i acum sa se focalizeze asupra experienei traumatizante, respirnd calm.
i. Trecei cu unul sau doua degete , cu un stilou sau un alt obiect, prin fata ochilor
persoanei (la aprox 20 cm), la inceput incet apoi mult mai rapid, si aceasta de 21 de ori ( puteti
de asemenea sa facei 3 sesiuni a cate 8 treceri cu un timp de oprire dupa fiecare sesiune, apoi
sa rencepei de 2 ori aceeai operaie de 3 sesiuni de 8 treceri). In timpul acestui baleiaj puteti
face sugestii directe, indirecte sau posthipnotice.
j. Evaluai diferena de intensitate pe scara de la 0 la 10 a gndurilor negative.
k. Reperai schimbrile, ameliorrile, in raport cu imaginile, senzaiile si emoiile.
I. Rencepei baleiajul de tot atatea ori pe cat este necesar, cu scopul de a diminua intensitatea
pe scara gndurilor negative.
m. Dupa aceasta etapa, cerei persoanei sa se gandeasca la convingerea pozitiva de care are
nevoie sa si-o dezvolte fata de acest eveniment. In timp ce-i cerei sa se concentreze asupra
acestui nou gand, facei operaia de baleiaj ca si inainte.
n. Cereti-i sa se regandeasca la imaginea evenimentului traumatizant si sa va dea masura pe
scara de la 0 la 10. In aceeai maniera, intrebati- o la cat evalueaza noul gand pozitiv, de la 1 la
7. La nevoie si in funcie de rezultat, continuati baleiajul pana ce persoana se simte bine fata de
imaginea evenimentului.
2. Lucrul asupra unei convingeri limitative.
Este posibila utilizarea acestei abordari pentru a lucra direct asupra unei convingeri limitative
care franeaza o persoana ( de exemplu, o ndoiala sau o teama fata de un examen sau o proba
sportiva, devalorizarea de sine, etc)
a. Cerei persoanei sa-si exprime verbal convingerea (de exemplu: sunt incapabila, voi fi
ridicola, voi rata, etc)
b. Facei 2 sesiuni de 24 de treceri.
c. Cerei persoanei sa inlocuiasca convingerea veche cu o expresie pozitiva ( pentru
exemplul citat: sunt capabil, pot reui, sau, mai bine, eu voi reui).
61

d. Facei o noua sesiune de 24 de treceri.
e. Verificai diferena.
Destructurarea deciziei (Steve Andreas)
Tehnica destructurarii deciziei permite reconsiderarea totala a unei situatii traumatice, a unei
credine din trecut, a unei scheme repetitive, etc. In acesta tehnica de regresie, principiul
consista in a face persoana sa calatoreasca in trecutul ei pentru a o conduce naintea
evenimentului marcant, chiar urcnd pana la conceperea sa. De acolo, ea va putea avansa altfel
spre viitor, depind in mod diferit aceasta etapa traumatizanta in ochii ei.
1. Facei regresia persoanei cat mai departe in timp posibil, pana ce o aducei intr-un
moment al vieii sale cand totul ii pare perfect ( pentru aceasta sarcina, puteti sa o conducei in
diferite perioade ale vieii prin diferite mijloace, cum ar fi maina timpului cu ajutorul careia
persoana aterizeaza in anumite locuri ale vieii sale, sau o pasare care face mai multe calatorii
de-a lungul timpului, etc).
2. In acest stadiu, facei ca persoana sa se asocieze total cu starea de bine, cu scopul ca ea
sa poata sa resimt daca aceasta ii convine cu adevarat.
3. Daca ea pare complet satisfacuta, cereti-i sa se disocieze pentru a decide ce ii convine
mai bine pentru viitorul ei din momentul in care se afla ( ea poate, de exemplu, sa decid sa-si
evalueze anumite convingeri, sa-si anuleze jurmintele din copilrie, sa traga diferite
invataminte, etc).
4. Odata aceasta treaba efectuata, cereti-i sa se asocieze din nou iuand in socoteala toate
aceste schimbri, ca ea sa poata astfel sa traga toate beneficiile si invataturile utile pentru
viitorul ei.
5. Faceti-o sa urce in timp foarte repede pana in prezent, explicandu-i in aceasta etapa ca,
multumita acestor noi posibilitati si acestor invataminte, ea isi va putea gasi fora pentru a-si
transforma viata prezenta si viitoare.
Disociaia simpla
Disociaia simpla este o abodare specifica NLP care permite eliberarea persoanei de efectul
unei emoii de frica ( fobie, trac, etc) sau de orice alta situatie dezagreabila care o deranjeaza.
Cum ii indica si numele, principiul consista in a creea o disociere intre eveniment si emoia
negativa. In cea mai mare parte a timpului, aceasta tehnica care se poate face cu sau fara
inducie hipnotica se efectueaza cu ajutorul metaforei ecranului de cinema. Daca persoana
sufer de o fobie foarte mare, va fi mai convenabila utilizarea tehnicii "disociaiei duble" (vezi
numele in ghid).
1. Identificai care este elementul extern, vizual sau auditiv care ii declanseaza persoanei
reacia neplcut, (nu este necesar sa lasati persoana sa retraiasca aceasta experiena)
2. Identificai si experimentai o stare - resursa ajutand persoana sa se instaleze intr-o
stare pozitiva de ncredere si securitate ( de exemplu, calmul, destinderea, etc)
3. Ancorai aceasta stare.
62

4. Meninnd ancorarea resursei, cerei persoanei sa-si imagineze in fata ei un ecran pe
care va vedea derulandu-se filmul situatiei pe care este pe cale sa si-o imagineze (ramanand
disociata).
5. Punctul de plecare al filmului va fi declanatorul identificat inainte ( exemplu: frica,
stres, etc)
6. Cerei persoanei sa isi acorde timpul necesar sa vada filmul derulandu-se , ramanand
aezata confortabil.
Tocmai pe timpul acestei faze opereaza disociaia. Imaginea si declanatorul ei sunt separate de
emoie iar reacia kinestezica este nlocuita cu o alta.
7. Cand persoana a ajuns la sfarsitul filmului, cereti-i sa blocheze ultima imagine, sa intre in
ea (sa se asocieze) si imediat sa deruleze filmul inapoi, intr-un interval de doua sau trei secunde
( pentru aceasta, ii veti putea spune ca tine o telecomanda in mana).
8. Facei un pod ctre viitor, menionnd ancora.
9. Facei apoi un pod ctre viitor fara ancora.
In funcie de ce rezultate ati obtinut, refaceti o data sau de doua ori experiena.
Disociaia dubla
Tehnica dublei disocieri permite lucrul asupra emoiilor foarte puternice, cum ar fi fobiile de
exemplu. In privina diferenei fata de simpla disociere ( vezi numele in ghid), avantajul acestei
abordari este acela ca persoana nu are nevoie ca, contienta, sa revada evenimentul
traumatizant, ci doar ceea ce se petrece inainte si dupa acesta, ceea ce permite crearea unei
paranteze coninnd evenimentul dureros. Odata ce scenariul negativ este pus intre paranteze,
un fenomen de amnezie se va creea in acel loc pentru acea persoana.
Procedura:
1. Facei inducia
2. Plasai o ancora de securizare si de resursa( calm, destindere, incredere, fora, etc)
3. Explicai persoanei ca va putea vizualiza un film cu ea insasi (poziie disociata)
reprezentnd situatia dificila pe care nu o va vedea contient (fobie, stare de rau, traumatism,
etc), ramanand confortabil aezata si gratie resursei sale generata de ancora. Exemplu: " e ca si
cum noi mpreuna eram la cinema... fotoliul in care sunteti aezat este cel din cinema... apoi
vom privi mpreuna filmul lui Marc( persoana in cauza), despre acesta fobie de care el inca mai
are teama pentru moment... apoi, din partea dvs, nu o sa vedei filmul in ntregime, ci doar din
momentul cand totul merge bine pentru Marc...in timp ce incontientul va face restul, si nu veti
avea nevoie sa stiti cum el o va face..."
4. Cereti-i atunci sa-si fixeze propria imagine, chiar inainte de eveniment, pe un ecran
aflata in fata, ca la cinema (o imagine neutra in care totul va fi bine pentru persoana
respectiva.)
Exemplu: "si acest film, va putea sa inceapa... si puteti vedea ca, pe moment, totul e ok pentru
Marc acolo jos... si stiti exact in ce moment veti opri filmul... si imediat ce veti ajunge naintea
scenei, veti opri imaginea si imi veti face un mic semn cu mana sau prin nclinarea capului..."
5. Odata ce persoana vizualizeaza bine aceasta imagine, procedai o a doua disociere,
meninnd ancorarea resursei, si cerandu-i sa se ridice deasupra ei, pana ce se poate vedea de
63

la inaltime ( puteti sa-i cerei de exemplu sa se imagineze in sala de proiecie a cinema-ului). Din
aceasta poziie, persoana nu poate percepe dect partea de sus a capului ei si eventual fotoliul
unde este aezata, ceea ce semnifica ca, din aceasta poziie, ii este imposibil sa vizualizeze
filmul.
Exemplu: "si acum, stiti ca incontientul dvs se va ocupa de restul... si asa cum ati oprit aceasta
imagine in timp ce totul mergea bine pentru Marc, asa veti lasa o parte din dvs sa urce in sala
de proiecie... ca si cum un alt Marc s-ar gasi acum acolo sus in cabina... apoi, din acest loc,
puteti observa sala, doar sala si nimic altceva... si puteti sa-l vedei pe Marc aezat acolo jos,
care pare sa urmareasca filmul..."
6. Odata ce sunteti sigur ca se vede doar acolo jos, in fotoliul unde este aezata, cereti-i sa
porneasca filmul si sa se priveasca vazandu-l sau, mai
bine, sa faca altceva, ca de exemplu sa iasa din cinematograf. Exemplu: " si in timp ce il vedei
pe Marc jos, urmrind continuarea filmului, il lasati sa se descurce, caci in acest timp veti face
altceva... si poate v-ar place sa vedei ce se intampla in afara cinematografului... sa vedei
strada, oamenii... in timp ce incontientul face ce are de fcut..."
7. Cereti-i sa atepte ca filmul sa fie complet terminat, dandu-i in acest timp sugestii
securizante.
Exemplu: "in prezent, ati putea fi curios daca filmul este terminat... apoi, in timp ce sosii din
nou in sala de proiecie, puteti arunca o privire jos, pentru a vedea ca Marc privete tot timpul
filmul... in timp ce, dinspre partea dvs, nu ati vzut nimic in mod contient... si e mai degraba
linititor sa stiti ca totul e bine pt dvs... ca Marc, acolo jos, se descurca foarte bine, singur in
locul dvs..."
8. Spuneti-i apoi ca ramane pe ecran o imagine neutra chiar dupa eveniment, si ca-si poate
relua linitit locul in fotoliu, acolo jos in sala. Exemplu: "si acum, intuiti ca acest film se va
termina... ca Marc de acolo jos va opri acest film chiar dupa eveniment, pe o imagine neutra in
care totul va merge bine pentru el... si puteti sa-i acordai ncredere... in timp ce dvs recoborati
mental pentru a va repozitiona in acest fotoliu unde sunteti... caci noi suntem tot timpul in
aceasta sala de cinema si dvs v-ati oprit sa fi vzut tot filmul... si curios, va simtit bine... si puteti
vedea imaginea fixa pe ecran... puteti vedea ca totul merge bine pentru Marc, acolo jos..."
9. Cereti-i sa mearga sa-l linisteasca si sa-i multumeasca prtii sale din film, care a trit
pentru ultima oara experiena dezagreabila.
Exemplu: "veti merge acum sa-i mulumii lui Marc care este in film... sa il asigurai spunandu-i
ca totul s-a petrecut cu bine pentru dvs care l-ati privit... sa-i spunei ca totul s-a terminat si ca
nu mai este nimic de care sa se teama in prezent..."
10. Facei verificarea (asigurati-va ca totul merge bine pentru acea persoana)
11. Cand totul pare corect, cerei persoanei sa reintegreze aceasta parte din ea insasi care a
fost in film.
Exemplu: " si acum, deoarece Marc este asigurat, va veti lasa incontientul sa-l integreze pe
acest Marc, complet eliberat... apoi sa revenii foarte uor in acest loc in care va gasiti,
imbogatit de aceasta experiena care v-a dat toate resursele de care aveai nevoie...".
12. Cerei incontientului sa redirijeze toata energia si sa o utilizeze intr-o maniera pozitiva.
64

Distorsiunea timpului
Distorsiunea timpului este un fenomen care poate fi utilizat in numeroase situatii. In funcie de
simptom, el poate fi in fapt util accelerarii sau ncetinirii timpului virtual al persoanei in cauza.
Exemplele sunt foarte numeroase: putem avea nevoie de un timp scurgandu-se mai lent pentru
a ne concentra sau pentru a manca mai calm, tot asa cum am putea avea nevoie de un timp mai
rapid pentru a face sa ne treaca mai repede o durere, etc. lata diferite proceduri pentru a
accelera timpul sau ncetini timpul.

1. Dupa inducie, sugerai persoanei ca timpul se va scurge intr-un mod diferit.
2. Vorbii mai repede pentru a scurta timpul, si mai lent pentru a-l prelungi.
3. Puteti utiliza o metafora, ca de exemplu faptul de a-si imagina rulnd un film in care se
gaseste persoana, si care se accelereaza sau se ncetinete. Exemplu pentru accelerarea
timpului:
"...si acest film pare sa mearga din ce in ce mai repede, ca si cum orele ar fi secunde... fiecare
ora devine acum secunda..."
4. Puteti utiliza o anectoda, ca de exemplu, faptul de a-si imagina o cina intre prieteni, pe
parcursul careia timpul se scurge foarte rapid; amintiri din coala sau pendulul care afiseaza
orele ca si cum ar afia minutele; timpul petrecut in fata unui calculator, sau o cltorie, etc.
Exemplu pentru ncetinirea timpului:
"...si va puteti imagina, ca in aceasta prima zi din vacanta dvs,...cand va gasiti... tot...
timpul...din ... lume... pentru... a face... ceea ce... dorii sa facei...ah, ce plcut e sa ai... tot
timpul..."
5. In momentul in care persoana se gaseste in aceasta faza, ancorai aceasta stare si, meninnd
ancora, faceti-o sa-si imagineze experiena dorita, facand un pod inspre viitor pentru a
generaliza experiena. "... si, tot asa cum acest timp se scurge cu len-toa-re parand sa tina o
eternitate... tot asa puteti... incepand de acum... sa va imaginai... ca dispunei de tot... acest...
timp... pentru a face ce avei ne-voie,... incepand de astazi..."
Domeniile vieii
Acest instrument de coaching poate sa se dovedeasca foarte util pentru a insoti o persoana
aflata in dificultate intr-unul din domenile vieii sale. De fapt, foarte adeseori, atunci cand exista
o neimplinire intr-unul din domeniile vieii noastre, aceasta genereaza consecine intr-unul sau
mai multe alte domenii. Aceasta abordare se efectueaza sub forma unor ntrebri, intr-o
conversaie. Scopul final este de a face ca persoana sa contientizeze unde se afla si ce trebuie
sa faca pentru a avansa in viata sa (vezi de asemenea anexa I).
1. Cerei persoanei sa deseneze un cerc cu 5 raze plecnd din centru ( vezi schema)
Fiecare raza va corespunde uneia din cele 5 domenii urmatoare: cuplu/ familie/ profesional/
social/ personal.
2. Pe o scara de la 1 la 10, cerei persoanei sa-si noteze unde se situeaza pentru fiecare
domeniu.
3. Intrebati-o in care domenii viata sa nu este cum si-ar dori.
4. Intrebati-o si ce loc ar vrea sa ocupe in fiecare din cele 5 domenii.
65

5. Apoi, intrebati-o ce i se pare esenial in fiecare domeniu si care reprezint un punct
forte pentru ea.
6. La fel, intrebati-o ce este recompensator pentru ea si ii ofer energie pozitiva, si cum ar
putea sa amplifice aceasta.
7. Intrebati-o ce ii secatuieste energia, si cum ar putea ea sa limiteze acest lucru ( sau cum
ar putea sa se protejeze de consecinele negative).
8. Dupa aceasta priza de constiinta, intrebati-o in cele din urma ce trebuie sa faca ca sa-si
urce nota sa cu un punct in fiecare domeniu ( sa schimbe, sa puna , sa invete, sa dezvolte, etc)
Aceasta ultima ntrebare are ca scop de a recenza intr-un mod simplu cu acea persoana ce
trebuie fcut pentru a urca cu un punct in fiecare domeniu, ceea ce semnifica ca, chiar daca ea
nu stie exact cum sa o faca, va trebui totui sa spun si sa scrie ceva, fara nici o cenzura. Faptul
de a o insoti spre acest " cum sa faci" se va face intr-o parte a doua a exerciiului, cu o sprijin
adecvat.

Alta metoda:
Cerei persoanei sa gaseasca ea insasi cele 5 sau 6 domenii cele mai importante ale vieii ei.
De exemplu: munca, buget, sanatate, timp liber, sexualitate, calitatea vieii, viata personala,
etc.
Aceste domenii pot fi reprezentate intr-un cerc sau un tabel. Evaluai fiecare domeniu, ca in
cazul primei metode.
66

Scrierea automata
Scrierea automata se practica sub inducie hipnotica si prin catalepsia minii. Folosirea acestei
tehnici poate sa se dovedeasca interesanta in scopul eliberrii creativitatii, emoiilor refulate,
gndurilor ascunse sau a rspunsurilor incontiente ale unei persoane. Stim ca reaciile
incontiente sunt traduse in fapt prin fenomene ideomotorii ( precum semnalizarea, de
exemplu). Aceasta abordare va permite amplificarea acestir reacii incontiente cu scopul de a
le materializa in scris sau prin desen. In funcie de persoana, vor fi utile de fcut mai multe
incercari pentru a ajunge la un rezultat satisfacator. Binenteles, aceasta sarcina nu isi are
utilitate dect daca este efectuata avand un obiectiv sau raspunzand unei necesitati precise.
Procesul:
1. Dupa ce ati precizat obiectivul urmrit persoanei, facei inducia cu disociaie (brat sau mana
si restul corpului sau, si mai bine, contient si incontient).
Exemplu: " in timp ce ma ascultati, puteti sa va lasati braul sa faca ce dorete el... si-asa pareti
ca sunteti foarte atent la cele mai mrunte cuvinte, la cele mai nensemnate fraze pe care eu le
pronun... si stiti ca daca ascultati foarte atent, puteti chiar distinge schimbrile de ton din
vocea mea, tot asa cum sunteti capabil sa va gndii la acel obiectiv pe care l-ati fixat sosind
aici... si in acest timp, braul si mana fac ceea ce au de fcut... si puteti sa le lasati sa faca..."
2. Facei apoi catalepsia minii dominante.
Exemplu: "si ceea ce e nostim este ca eu pot lua acest brat si sa-i dau drumul ncetior, pentru
a-l lasa sa pluteasca asa... in timp ce ochii dvs fixeaza un punct de pe perete... si cu cat va
gndii la acest punct, cu atat mai mult uitati de braul care plutete... ca si cum nu v-ar
aparine...".
3. Plasai un stilou in mana aflata in catalepsie, deasupra unei foi de hrtie. Exemplu: "si
incontientul dvs stie ceea ce avei nevoie sa stiti... si puteti sa-i acordai ncredere... in timp ce
eu va pun acest stilou intre degetele dvs... si, din partea dvs, stiti ca nu avei nimic altceva de
fcut, pur si simplu sa-l lasati sa faca...
4. Explicai procesul persoanei spunandu-l, de exemplu: "incontientul dvs va permite
acestei mini sa se mobilizeze, cu scopul ca el sa poata sa se exprime prin micile micri ale
minii pe care-l lasati sa le faca.
5. Dati incontientului o sarcina, cerandu-i de exemplu sa dea un sfat, sa scrie sau sa
deseneze ceva util in raport cu soluia.
67

6. In timp ce insonstientul determina mana sa scrie, accentuati disociaia intre contient si
incontient ocupnd spiritul acelei persoane, prin ntrebri sau vorbindu-i.
Exemplu: " si in timp ce reflectati contient la ntrebarea pe care tocmai v- am pus-o,
incontientul dvs poate sa scrie sau sa deseneze prin aceasta
mana ceva ce va poate ajuta... in timp ce puteti sa va amuzai gandindu-va o clipa la ceea ce ati
mancat aseara... sau ieri dimineaa, de exemplu".
Efectul "bunica"
Efectul bunica este o tehnica din NLP care utilizeaza "linia timpului". Acest protocol va permite
va permite persoanei sa recepioneze virtual ceea ce i-a lipsit din partea prinilor sau bunicilor
sai in trecut (iubire, tandrete, afeciune, sigurana, etc). In general, ca in majoritatea abordarilor
ce utilizeaza linia timpului, aceasta sarcina se efectueaza de preferina in poziia in picioare.
Principiul consista in a face persoana sa se puna in pielea unuia dintre prini, apoi a bunicilor,
imaginandu-si ca acetia din urma ii dau ceea ce are nevoie pentru a se simi mplinit.
1. Cu sa fara inducie hipnotica facei persoana sa-si imagineze trei linii ale timpului, unele
langa altele ( ca in desen).
O prima linie o reprezint chiar pe ea (linia nr 3), o alta pe tatal sau pe mama sa (linia nr 2), apoi
ultima pe bunicul sau bunica sa. (linia nr 1).
2. Dintr-o poziie superioara (neutra sau disociata) fata de acest sistem, facei ca persoana
sa identifice un ansamblu de resurse sau de daruri pe care si le- ar dori aduse de ctre familie
sub forma de: rugciune, metafora, viziune, etc).
3. Tot din aceasta poziie, faceti-o apoi sa-si imagineze ca se ntoarce la momentul primilor
ani ai bunicului, la nceputul liniei 1. Persoana poate sa- si imagineze ca-l atinge cu multa
tandrete pe bunicul ei, ca si cum ea ar fi un fel de ghid spiritual sau o prezenta superioara. Cand
isi imagineaza aceasta, cereti-i sa se roage pentru acest bunic copil, sa-i ofere un dar
(ntotdeauna la nceputul liniei 1).
4. Facei ca persoana sa treaca in poziie asociata cu aceasta linie nr 1, aceea a bunicului ei
recepionnd acest dar. Tot din aceeai poziie, faceti-o sa-si
imagineze ca este tinuta si alintata cu tandrete de ctre aceasta prezenta superioara, in timp ce
primete darul.
5. Pastrandu-si aceste resurse si daruri in inima sa de bunic, faceti-o sa avanseze pe linia
timpului pana la primii ani ai mamei/tatalui sau (copilul bunicului). Din aceasta poziie a
bunicului, cereti-i sa-si exprime la rndul lui toata tandretea ctre mama/ tatal sau, pasandu-i
darul.
6. Cereti-i apoi sa se asocieze cu poziia perceptuala a tatalui/mamei sale, ca si copil, la
inceputul liniei 2. Faceti-o sa-si imagineze ca este stransa in brae iubita, tratata cu blndee,
recepionnd la rndul ei darul ca metafora si viziune.
7. Ramanand in aceasta poziie a parintelui( linia nr 2), cerei persoanei sa pstreze aceste
daruri si resurse in inima, facand-o sa avanseze pe linia vieii printelui ei pana la propria
copilrie. Din aceasta poziie a printelui, cereti-i apoi sa trateze micul copila care o reprezint
cu blndee, sa il iubeasca transmitandu-l viziunea si metafora.
68

8. In aceasta etapa, cereti-i sa se asocieze cu ea cand era copil, la inceputul liniei nr 3,
stransa in brae, iubita si alintata cu tandrete de tatal/mama sa, recepionnd metafora si
viziunea.
9. Faceti-o la sfarsit sa avanseze de-a lungul liniei timpului (tot linia 3) pana in prezent,
raspandind in jur resursele aduse de darurile recepionate de generaiile trecute.
10. Cereti-i in cele din urma sa integreze ansamblul acestei experiene, resimind in ce fel
aceasta o schimba din acest moment

Clichetul
Tehnica clichetului este o abordare a NLP permind lucrul asupra compulsiilor de orice ordin (
alcool, tabac, mancare, etc). Clichetul este deseori utilizat atunci cand o persoana manifesta
plcere fata de obiectul compulsiei sale(ex: sa fumeze sau sa bea cu amicii, sa faca crize de
bulimie fata de anumite alimente alese, etc). principiul consista in a provoca contient acesta
plcere cu scopul de a se provoca la nivel incontient o reacie spontana de refuz. Aceasta
metoda este bazata pe principiul vizualizrii si actioneaza la nivelul submodalitatilor imaginii.
1. Cerei persoanei sa-si imagineze dependenta pe care dorete o anuleze ( exemplu:
alcool, tigari, jocuri de noroc, etc)
2. Cereti-i sa vizualizeze bine ceea ce a ales, la o distanta de aproximativ 1,50 m in fata ei.
moment.
Exemplu: "si va veti putea imagina ca in fata dvs se afla o mica masuta... si ca pe aceasta masuta
se gsesc prjiturile care va tenteaza..."
3. Amplificai submodalitatile astfel incat imaginea sa devin foarte colorata, strlucitoare,
luminoasa, etc. (cereti-i sa-si faca aceasta imagine irezistibil de atragatoare pentru ea)
Exemplu: "si puteti vedea toate detaliile aceste imagini...culorile acestei scene...puteti
descoperi ca aceasta imagine poate sa va faca din ce in ce mai multa pofta, ca si in realitate...
caci aceste prjituri sunt acolo, chiar in fata dvs...si stiti ca astazi, in mod excepional, puteti sa
mancati din ele atat cat va dorii..."
69

4. Atunci cand aceasta imagine este bine reprezentata in fata ochilor ei, cereti-i sa se
aproprie de ea cat mai repede posibil( sau sa-si imagineze ca-si triete compulsia in fata dvs).
Exemplu: "si deoarece aceste prjituri va atrag irezistibil, va veti imagina ca puteti ntinde mana
pentru a lua o prima prjitur de pe masa., aceasta prjitur care va tenteaza si pe care o ducei
pana la gura... pe are o mancati in cea mai mare graba...caci va uitati deja la celelalte prjituri
care sunt in fata dvs...si intindeti braul pentru a mai lua una...apoi o alta..."
5. Odata acest exerciiu efectuat, cereti-i sa repozitioneze imaginea acolo unde era la
inceput sau cereti-i sa va descrie cum este aceasta imagine in prezent.
6. Rencepei aceasta operaiune pana ce pofta este din ce in ce mai prezenta. Dupa
numeroase ncercri dus-intors, trairea finala se va intensifica.
7. Vorbindu-i din ce in ce mai repede, cerei persoanei sa isi continue experiena din ce in
ce mai repede, pana ce compulsia va fi cu adevarat eliminata. In acest moment exact, trebuie sa
se petreaca ceva. Se poate, de exemplu, ca persoana sa descopere ca obiectul compulsiei sale
trece in spatele ei sau ca o dezgusta spontan.
8. Asteptati cateva minute cu scopul de a lasa tririi compulsive timpul necesar ca sa
dispara (chiar daca compulsia nu mai e prezenta, pofta poate intodeauna sa existe in acest
stadiu).
9. Cerei persoanei sa vada din nou imaginea pe care o are in fata ochilor.
10. Verificai odata cu ea rezultatul, cerandu-i sa aproprie noua imagine. Daca munca
dvs a fost bine efectuata, imaginea va ramane la locul ei si nu mai va putea sa se apropie.
11. Cerei persoanei sa desemneze unde este plasata acum aceasta imagine in spaiu.
12. Verificai cu ea distanta, inaltimea, daca este mai degraba la dreapta sau la stanga
ei, etc.
13. Verificai in cele din urma cu ea daca submodalitatile sunt cu adevarat diferite
(obiecte mai mici, mai puin luminoase, mai puin colorate, etc).
Vizualizarea in viitor/modelul S.P.I.RS
Acest procedeu de hipnoza are ca scop de a proiecta persoana intr-un viitor imaginar. In
aceasta situatie, incontientul va lua in calcul realitatea prezentului sau, pentru a deduce
viitorul care ii va pare cel mai probabil sa se intample dupa aceasta realitate. Este ca si cum am
calcula traiectoria unei pietre aruncate, in funcie de greutatea ei, de viteza, etc, pentru a sti in
ce anume loc va cadea aceasta. Gratie acestei abordari, persoana va putea descoperi
probabilitatile care i s-ar putea intampla, in viitorul apropiat sau indepartat. Astfel, ea ar putea
sa fie mai indrazneata, sa faca anumite alegeri, sa ia decizii, sa se angajeze intr-o anume
aciune, etc ( cu scopul de a evita orice risc de proiectare (in viitor) prin deducie logica, starea
de hipnoza este indispensabila pentru aceasta tehnica).
1. Facei o inducie hipnotica.
2. Ca si in cazul regresiei, cerei persoanei sa plece la drum de-a lungul timpului si sa se
imagineze intr-un viitor apropiat sau indepartat ( de exemplu, peste 10 ani). Pentru aceasta
cltorie, puteti sa-i cerei sa-si imagineze calea de acces care ii pare cea mai potrivita (linia
timpului, cartea vieii, globul de cristal, o pasare zburnd, etc).
70

Exemplu: "si in timp ce va mai gndii la ceea ce v-a preocupat astazi, mi-ar place ca mintea dvs
incontienta sa va conduc de-a lungul timpului...in direcia unui viitor apropiat sau
indepartat... ca si cum o parte din dvs ar putea sa evadeze departe in timp... peste cativa ani...
poate peste 4 sau 5 ani... poate chiar mai mult... la un moment anume pe care incontientul dvs
il va alege... si eu nu stiu ce ati descoperi in acel loc... fara indoiala o surpriza de proporii... si
atunci cand veti ajunge in acea perioada, veti putea descoperi ce anume va inconjoara..."
3. Odata ajunsa la destinatie, intrebati persoana cum se vede pe sine, in ce loc se gaseste,
daca este singura, etc.
4. Daca aceasta experiena ii pare plcut sau motivanta, cereti-i sa plonjeze cu totul in
cadrul imaginii, pentru a se impregna de simire si pentru a extrage toate beneficiile si resursele
din aceasta.
5. Cereti-i sa ia cunostinta de ceea ce i-a permis sa ajunga acolo unde e, in acest viitor (
persoana poate, de exemplu, sa spun unui prieten din acest viitor cum a reuit sa se
ingrijeasca; poate, la fel, sa se imagineze plin de reuite si mpliniri in munca sa, in viata sa de
cuplu, etc). Odata asociata cu aceasta experiena, faceti-o sa revin in prezent intr-o asemenea
maniera incat sa aduca cu ea toate beneficiile cltoriei sale.
6. Daca experiena este negativa, facei ca persoana sa revin in prezent (cltorie
disociata), cu scopul de a efectua schimbrile necesare printr-o abordare mai potrivita cazului.
7. Odata schimbrile efectuate in prezent, refaceti proiecia in viitor pentru ca persoana sa
descopere diferena.
8. Facei in cele din urma sa revin in prezent, imbogatita de aceasta experiena.
Modelul S.P.I.RS.
Modelul SPIRE este o abordare de coaching. Acesta permite persoanei sa contientizeze
consecinele viitoare ale unei situatii existente. Chiar daca aceasta abordare este mai mult
folosita in lumea companiilor economice, este posibil sa fie adaptata si in domeniul terapiei.
Acest model se practica sub forma conversaiei.
Fiecare litera a modelului este definita dupa cum urmeaza:
S - pentru situatie, P - pentru problema, I - pentru implicaie, RS - pentru rezultatul sperat.
Procedura:
S: in timpul ntrevederii, cerei persoanei sa isi defineasca situatia prezenta( de ce a venit
persoana sa va vada).
Exemplu de rspuns: " prinii doresc ca eu sa revd cursurile caci am un examen peste 3 luni,
dar nu am chef sa fac asta si prefer sa ies cu prietenii."
P: cereti-i sa va defineasca care anume este problema in aceasta situatie (sau faceti-o sa
contientizeze singura intreband-o in ce fel este o problema pt ea).
Exemplu de rspuns: "mi-ar place ca prinii mei sa ma lase linitit".
I: facei o proiecie contienta a situatiei de peste cativa ani( de la 2 la 5 ani) " sa presupunem
ca aceasta problema persista, care vor fi consecinele pentru dvs peste 2 ani? ... si peste 5 ani?"
apoi "sa ne imaginam acum ca ati gsit soluia acestei situatii, in ce fel acest fapt va schimba
viitorul de peste 2 ani? si peste 5?"
Exemplu de ntrebare de implicare negativa:
"inteleg ca la varsta dvs v-ar place sa iesiti cu prietenii, sa va cautati independenta... acum,
imaginati-va ca suntem peste 2 ani...ca ati profitat din plin de libertatea dvs... dar, nerepetand
71

destul, v-ati ratat examenul...cum resimii aceasta situatie?... care sunt consecinele pentru
meseria pe care ati dori-o face... si daca privii peste 5 ani, vedei ce se petrece cu viata dvs,
fiind ratat acest examen..."
Exemplu de ntrebare de implicare pozitiva:
"sa presupunem acum ca v-ati recapitulat materia cat mai bine posibil... ati tiut sa va gestionati
ieirile si invatatura... astfel, v-ati trecut examenul... sunteti definitiv scapat de examene...in ce
fel acesta schimba ceva pentru dvs, in raport cu meseria pe care dorii sa o facei? Apoi,
proiectandu-va peste 5 ani, vedei ce ati castigat din aceasta..."
RS: cerei persoanei sa contientizeze ce trebuie sa faca sau sa inlocuiasca, pentru a obine
rezultatul sperat.
Exemplu de ntrebare de pus: " atunci, tiind toate acestea si deoarece mi-ati spus ca aceasta
nu este ceea ce va dorii, ce trebuie fcut pentru a va acorda maximum de sanse de a ajunge
acolo unde dorii sa mergei?... si cand veti incepe sa o facei?..."
Gestiunea timpului
Modelul care va este prezentat aici este de orientare principala in Coaching. In general, se
poate intampla ca o persoana sa ntmpine dificultati sa-si gestioneze timpul din motive pur
simptomatice( temeri, angoase, demotivare, oboseala, etc). Va fi convenabil in acest caz sa
reperam aceste frne pentru a le prelucra in mod terapeutic, in special cu ajutorul tehnicilor
care se gsesc in aceasta lucrare. Ceea ce urmeaza corespunde mai mult unei metode de
organizare sub forma condensata si nu unui curs complet de gestiunea a timpului. Aici persoana
va fi acompaniata doar la modul conversaional (in afara acompaniamentului, poate fi util sa-i
cerei sa-si ia notite) [vezi anexa nr 1].
Principiul aciunii imediate:
Explicai persoanei ideea de a se pune in aciune imediat, eliberata de anxietate (in termeni de
gestiune a timpului, rapunsul se gaseste ntotdeauna in aciune). Principiul consista in a se
concentra asupra prezentului si asupra aciunii simple pe care ea ar putea-o face imediat
incepand cu ziua urmatoare ( de exemplu: sa goleasca coul cu harii, sa aranjeze un dosar, sa
schimbe un bec, sa curee maina, etc).
Spuneti-i ca trebuie sa invete sa rezolve imediat ceea ce urmeaza la rand, mai degraba dect sa
le amane pentru mai trziu. Ca trebuie sa acioneze mai curnd dect sa-si gaseasca o scuza
pentru a nu o face.
Exemplu de tratare a corespondentei si documentelor: persoana trebuie sa avanseze metodic,
fie ca documentul este important, fie ca nu este. Lund primul
document care ii parvine, va trebui fie sa-l prelucreze de indata, fie sa-l claseze imediat, fie sa-l
distrug imediat, dupa care ea va putea prelucra al doilea document si apoi urmatoarele. Daca
prelucrarea prevzut dureaza prea mult, cereti-i sa-l planifice imediat pentru mai trziu.
Mesajul de retinut este de "a face de indata".
In rezumat, orice dosar va trebui:
> Sa fie prelucrat imediat si pana la capat
> Sa fie planificat de indata in agenda
> Sa fie imediat delegat cuiva pentru rezolvare
72

> Sa fie clasat imediat
> Sa fie aruncat imediat
Principiul top 3:
Cereti-i sa se focalizeze asupra celor 3 aciuni pe care le face cel mai bine (top 3) si sa se
descotoroseasc de acelea care ii fac rau sau ii consuma prea multa energie (la modul general,
persoana bine organizata va aranja lucrurile astfel incat sa gireze un maximum de 6 sau 7
responsabilitati. Ea va trebui deci sa aranjeze o delegare a celorlalte, altfel riscnd sa se lase
invadata de prea multe sarcini).
Organizare :
Cereti-i sa regrupeze solicitrile multiple, acelea precum rspunsul la apelurile la telefon,
solicitrile orale, etc.
Limite: (vezi de asemenea "limite date", in ghid)
Cereti-i sa impun limite clare celorlali, cu scopul ca ea sa poate sa ramana disponibila pentru
aciunile pe care trebuie sa le conduc. De exemplu: daca persoana este ntrerupta de telefon si
dorete sa tina cont de imperativele sale orare, ea va putea zice: " pot sa va acord doar cinci
minute" sau, mai bine, "sunt ocupat, cand pot sa va sun eu? ". Ea poate la fel sa foloseasca da-
uri condiionate, de genul "da, dar mai trziu...".
Reguli de baza a clasamentului si planificrii:
1. Clasificare:
O metoda simpla si rapida de invatat consista in a clasa dosarele in couri
specifice in modul urmtor: sosite, in ateptare, plecate.
Pentru a simplifica, puteti propune urmatoarele 3 tipuri de clasament:
- Dosare in curs (in apropiere sau pe birou)
- Dosare de referina (consultare frecventa)
- Dosare de arhiva ( clasate)
Scopul este ca persoana sa poate sa le gaseasca repede atunci cand cauta
un dosar.
2. Planificare:
- Veti cere persoanei sa redacteze o planificare saptamanala care va trebui sa fie vizibila
dintr-o privire.
- Faceti-o apoi sa-si planifice (si sa-si noteze imediat in agenda) cele 3 activitati pe care le
face cel mai bine ca fiind primele (top 3), astfel incat sa poata sa ramana disponibila in fata
activitatilor neprevzute.
- Cereti-i de asemenea sa-si noteze activitatile cu titluri mari, ca de exemplu: revizie la
maina, aranjarea biroului, de scris corespondenta, etc, notnd aproximativ timpul de pregtire
a acestor activitati, ca de exemplu: revizia masinii/o ora, aranjarea biroului/lh30', de scris
corespondenta/30 min, etc.
- Spuneti-i sa-si planifice secvenele de fcut imediat: rspuns la scrisori, la mailuri, etc
- Cereti-i sa isi lase cel puin 50% din timp disponibil in agenda ( este neaparat necesar ca
persoana sa poata sa isi lase acest timp disponibil, astfel incat sa-l poata avea pentru ea insasi si
pentru eventualele evenimente neprevzute. Procednd astfel, ea va evita orice presiune si mai
ales va evita sa se lase copleita de prea mult cumul de munca. Este mai bine sa planifici un
minimum si sa faci mai mult, dect sa planifici prea multe lucruri si sa nu poti sa te tii de ele).
73

- Spuneti-i in cele din urma sa-si stabileasca o planificare zilnica plecnd de la acest plan
saptamanal.
Generatorul unui nou comportament (Richard Bandler-John
Grinder)
Generatorul unui nou comportament este o tehnica de modelizare provenita din NLP. Aceasta
abordare foarte des utilizata pentru a scapa de un gest repetitiv (igara, alcool, alte rele
obiceiuri) sau pentru a face fata unei temeri, unei sensatii de jena, de disconfort ( cu privire la o
persoana, sau cu ocazia unei luri de cuvnt in public), permite de asemenea ameliorarea unui
comportament pozitiv (performanta sportiva, invatare, etc). Sarcina se poate face in doua
moduri: fie cernd persoanei sa-si imagineze o dublura a sa - deja schimbata fiind, fie cerandu-i
sa-si ia un model care activeaza deja in aceasta maniera (prieten, personaj de film, etc). Munca
se poate face cu sau fara inducie hipnotica.
lata procedura, cu un exemplu legat de obiceiul de a fuma:
Schimbare inainte de faza de lucru propriu zisa:
1. Disociai vechiul comportament si trageti din acesta esena utila. Exemplu: daca
persoana fumeaza in timpul micului dejun, se va pastra utilitatea micului dejun pentru a-l
separa de igara: "si stiti ca este folositor sa va luai micul dejun pentru a fi in forma dimineaa...
acum, mai stiti ca puteti sa o facei fara sa avei nevoie sa fumai... de altfel, sunt persoane care
isi iau micul dejun si care totui nu au fumat niciodata, nu-i asa?"
2. Cerei persoanei sa aleaga doua sau trei situatii din activitatea ei zilnica, pe timpul
carora ea are in prezent acest comportament negativ(doua sau trei pentru ca incontientul ei sa
poata sa generalizeze apoi la tot ceea ce are legtur cu acest comportament).
Exemplu: "... si, in acelai fel in care tocmai mi-ati spus despre micul dejun, imi veti mai da una
sau doua alte situatii in care ati avut acest ritual al igrii... asta putea fi cand ati fost la servici,
cu prietenii sau oricnd altcandva".
3. Cereti-i sa determine caracteristicile precise a acestui nou comportament (inclusiv
situatiile de manifestare). Eventual, faceti-o sa aleaga o persoana- model, reala sau imaginara,
care are deja acest comportament. Exemplu: " si mi-ar place acum sa va imaginai care ar fi
situatia ideala pentru dvs dintre aceste situatii, sau eventual sa va gndii la o persoana, un
prieten, un erou, nu conteaza cine, la cineva care face toate acestea si care nu fumeaza...".
Faza de lucru (cu sau fara inducie):
4. Vizualizandu-se disociata, ca pe un ecran de cinema, cereti-i sa se priveasca si sa se
asculte (pe ea sau pe acel model), pe cale fiind de a aciona in cadrul situatiei, exact asa cum ea
si-ar dori-o.
Exemplu: "veti face deci ca si cum totul s-ar juca pe un ecran chiar acolo, in fata dvs... si va
imaginai dublura dvs ca fiind deja lasata de fumat (sau pe modelul dvs care nu fumeaza)... si
vom incepe sa derulam acest film imaginar incepand cu prima scena, aceea a micului dejun,
privind cu atentie fiecare detaliu la ceea ce face aceasta persoana, acolo sau de obicei cand dvs
aveai obiceiul sa fumai o igara... privii bine ceea ce face cu minile, cum se comporta in
aceasta situatie, la ce se uita, etc...".
74

5. Daca persoana a ales un model, dupa un timp, cand este multumita de ceea ce vede si
ce aude, cereti-i sa inlocuiasca treptat imaginea si vocea acestui model prin propria imagine si
propria voce ( daca persoanei ii este greu sa o faca, puteti sa-i cerei sa se imagineze acolo,
alaturat, urmrind fiecare gest al modelului, aproape ca un mim care imita si reproduce fiecare
gest in cele mai mici detalii. Puteti de asemenea sa va adresai direct incontientului ei cerandu-
i sa faca aceasta treaba in interior si sa va dea rspunsul printr-un semn).
Exemplu cu alegerea unui model: "... si acum, ca tot ati vzut acest film in care aceasta
persoana pare sa-i fie uor si e foarte linitita fara sa aiba nevoie sa fumeze, veti revedea
ansamblul tuturor scenelor, una dupa alta, introducnd progresiv imaginea dvs si propria dvs
voce... altfel spus, privind acest film veti descoperi modelul dvs, apoi, din cand in cand, veti
vedea imaginea dvs suprapunandu-se pe acest model... in acelai fel in care daca
modelul dvs vorbete, dvs va auzii propria voce in locul aceleia al modelului...".
6. Vazandu-se disociat, cereti-i sa intre in film pentru a experimenta ea insasi acest nou
comportament.
Exemplu: "... si acum, ca totul pare sa va convin in ceea ce tocmai s-a jucat in fata dvs, vom
merge din nou sa revedem ansamblul tututor scenelor acestui film, chiar daca de aceasta data
veti parai aceasta incapere in care noi suntem pentru a va regsi in interiorul acestui film, ca si
cum ati fi acolo... si veti putea sa va imaginai retrind totul din interior, ca si cum ati fi in acel
loc, pe cale de a va lua micul dejun... traiti ambianta, poate chiar simii mirosul acestui mic
dejun... contactul cu farfuria sau cu ceaca pe care o tineti in mana... apoi, curios, va dati seama
ca reproducei cu fidelitate tot ceea ce v-ati imaginat de curnd... faptul ca sunteti complet
eliberat... ca facei altceva... ca traiti toate acestea cu seninatate...".
7. Testati ecologia (armonizarea cu restul personalitatii) pentru a verifica daca acest nou
personaj ii este pe plac. Exemplu: "verificai bine daca toate aceste schimbri va convin, daca
tot ceea ce facei fara nici o igara va pare perfect pentru dvs...".
8. La nevoie, cereti-i sa-i aduca noului comportament eventuale modificri. Exemplu: " si
stiti ca puteti ameliora ceea ce va dorii in aceasta noua situatie... sa facei astfel incat ca totul
sa fie exact cum v-o dorii".
9. Cereti-i apoi sa paraseasca filmul pentru a reveni la ea insasi.
Exemplu: " si acum, ca v-ati dat seama ca totul va fi bine pentru dvs, acum ca v-ati imaginat cu
exactitate ca fiind in fiecare situatie, veti putea parai acest film pentru a va regsi in aceasta
incapere unde suntem...".
10. Facei un pod ctre viitor sau cerei persoanei sa-si faca o autoancorare pentru a
declana acest nou comportament in situatia dorita (autoancorarea va fi de preferina utilizata
in cazul unei fobii sau a unei situatii jenante, de exemplu)
Exemplu cu autoancorare: "... si, pentru ca incontientul dvs sa poata sa va conduc
instantaneu in acea stare, puteti, daca o dorii, face un mic gest cu mana, sa atingeti indexul si
degetul mare de la mana dreapta de exemplu,
in modul in care de fiecare data cand avei nevoie va fi suficient sa refaceti acest gest...".
75

Halucinaia
Fie ca e folosita pentru a intari starea hipnotica, fie pentru a face o analgezie sau pentru a face
legtur cu o metafora in funcie de problematica de lucru, poate fi util sa stim cum sa creeam
o halucinaie. Aceasta abordare nu este un protocol in sine ci un fenomen hipnotic care isi
poate avea utilitatea in funcie de context si de ceea ce urmeaza sa lucrai.
Procedura:
1. Facei o inducie axata asupra senzaiilor persoanei respective.
De exemplu: "si, intr-o clipa, se va produce ceva in mana dvs stanga... si nu stiu daca veti
incepeti deja sa simi vreo diferena... poate ca la nivelul unui deget in particular... sau poate
doar la nivelul ncheieturii minii..."
2. Accentuati disocierea contient/incontient, utiliznd confuzia. De exemplu: "... de
asemenea, ati remarcat ca mana dvs stanga reactioneaza cu de la sine putere... si tot ei ma
adresez eu chiar acum... astfel incat dvs puteti foarte bine sa nu nelegei totul... caci sunetul
vocii mele ajunge la urechile dvs in timp ce mana este cea care ma poate intelege... si dvs puteti
sa va surprindei lasandu-va sa facei...".
3. Focalizai atentia persoanei asupra unei senzaii specifice.
De exemplu: "... si va veti imagina pur si simplu ca eu pun o gramada de gheata zdrobita in fata
dvs... privii culoarea si textura acestor bucati de gheata...si in timp ce dvs va introduceti mana
acum in ea ca pentru a prinde ceva ce ati lasat sa va cada inauntru... simii gheata atat de
rece..."
4. La fel puteti sa evocai o senzaie apropiata dar diferita.
5. Focalizai atentia asupra noii senzaii, corespunztoare halucinaii dorite. De exemplu: "
si e probabil ca ati inceput sa constatati ca aceasta curioasa
senzaie de rece este pe cale sa va amorteasca mana, ca pentru a o adormi ncetul cu ncetul...
si cu cat mana adoarme, cu atat senzaiile dureroase dispar...".
6. In funcie de ceea ce veti cauta sa provocai subiectului, veti putea creea o halucinaie
pozitiva (apariie) sau negativa (dispariie).
7. Ratificati.
Levitatia
In virtutea aceluiai principiu ca si in cazul catalepsiei (vezi noiunea in ghid), levitatia este un
fenomen hipnotic permind crearea unei legaturi intre cauza si efect, ceea ce semnifica ca
tehnica in sine nu este folositoare dect daca o combinai cu un obiectiv de atins. Este posibila
utilizarea acestei abordari alaturi de o metafora ( de exemplu pentru inlaturarea unui
simptom). Levitatia poate sa se dovedeasca foarte eficienta pentru a intari disociaia la o
persoana prea cerebrala de pilda.
1. In timpul induciei sugerai senzaia de lejeritate in cazul braului ales. Exemplu cu
sugestii directe: "...ncepnd de acum, va veti simi braul stng devenind din ce in ce mai
uor... atat de uor incat va urca din ce in ce mai mult.Jata, deja incepeti sa va simii degetul
mare tocmai miscandu-se... si fiecare deget se va mica la rndul lui...si totul se face natural...".
Exemplu cu sugestii indirecte: "...si, in timp ce ma ascultati, nu stiu daca dvs va resimi unul
76

dintre brae devenind mai uor... fara ndoiala ca sunteti curios si va intrebati care este acest
brat care este mai uor dect celalalt..."
2. Accentuati aceasta lejeritate pe durata fiecrei inspiraii a persoanei. Exemplu: "...si
aceasta lejeritate acapareaza intreg braul...si dvs simii probabil aceste mici micri
involuntare ale minii care urca uor...cu fiecare inspiraie...".
3. Sugerati-i progresiv ca degetele minii devin uoare, apoi chiar mana, apoi ncheietura
minii, etc.
Exemplu: "... e curios cum fiecare deget al acestei mini pare sa fie autonom... ca si cum
incontientul care este la comanda poate decide sa-l faca pe unul dintre degete din ce in ce mai
uor...apoi un alt deget... pentru ca, la rndul ei, dvs sa resimii ncheietura minii ca se
usureaza si ea... fara ca dvs sa avei de fcut absolut nimic..."
4. Ganditi-va sa-i vorbii la fel de mobilizarea cotului si a umrului.
5. Puteti de asemenea sa utilizati metafore, ca de exemplu: un balon agatat de ncheietura
minii si care isi ia zborul sau, mai bine, mici baloane acrosate de fiecare dintre degetele minii
sau sugerati-i ideea unei forte misterioase care trage mana in sus sau un aspirator puternic, un
magnet ori un scripete care trage mana in sus, etc.
Exemplu cu baloanele: "... si va puteti imagina ca mici baloane sunt prinse de vrful fiecrui
deget al acestei mini... baloane uoare ca acele baloane de diferite culori care se gsesc la
blciuri... si nu stiu de ce culoare este balonul care este agatat de degetul mare... puteti simi cu
sigurana contactul firului care trage de degetul mare... in timp ce balonul urca din ce in ce mai
sus...si-atunci, in acelai moment, simii si celalalt balon care este prins de degetul aratator,
chiar langa el...".
Linia timpului (Tadd James)
Linia timpului se foloseste in cazul a numeroase tehnici din NLP si hipnoza. Aceasta abordare
care se efectueaza in principal in contextul unei regresii sau a unei vizualizari in viitor ( vezi
aceste tehnici in ghid), poate la fel de bine sa fie utilizata intr-o maniera mai directa. Ceea ce
inseamna ca se va lua linia timpului ca o metafora si se va lucra ramanand in simbolistica
acesteia. Acest principiu poate fi foarte util pentru a ajuta o persoana care trebuie sa acioneze
asupra unui trecut prea dureros, de exemplu. Aceasta procedura va putea fi de asemenea
utilizata pentru a reechilibra trecutul, prezentul sau viitorul persoanei,
dar si pentru a ameliora viziunea sa asupra viitorului sau pentru a-l pune in contact cu prezentul
ei.
1. Cerei persoanei sa-si imagineze cum isi reprezint prezentul, trecutul si viitorul ei in
spaiu.
Exemplu: " si, mi-ar place sa va gndii la noiunea de prezent, trecut si viitor... lasand sa vina de
la sine ceea ce va veni... ca trei puncte suspendate in spaiu... pe care dvs le-ati putea lega...
aproape ca o harta a statiilor de metrou..."
Daca persoana nu ajunge sa aiba o reprezentare a liniei, cereti-i sa-si aminteasca de un
eveniment banal si repetitiv al trecutului ei, apoi din viitorul ei (exemplu: micul dejun, ngrijirea
personala, etc). In acest caz, notati fiecare etapa una cate una, pentru a descoperi urma
mentala a liniei sale.
77

2. Verificai daca este asociata sau disociata de linia timpului, intreband-o daca se vede
deasupra sau alaturi de aceasta. Persoana este disociata daca nu are nici un punct de contact cu
linia. Este asociata daca este traversata sau are un punct de contact cu ea.
De exemplu: persoana va fi disociata daca linia este naintea ei cu trecutul la stanga ei,
prezentul in fata si viitorul la dreapta ei (nu are nici un contact cu linia). Persoana va fi asociata
daca ea plaseaza, de exemplu, viitorul in fata ei si trecutul in spatele ei.
3. Cereti-i apoi sa se imagineze plutind deasupra prezentului ei, in modul in care ea sa vada
linia in ntregimea ei.
4. Jucati-va apoi cu submodalitatile ( vezi aceasta tehnica in ghid) cerandu-i sa schimbe, sa
imbunatateasca ceea ce nu-i convine, precum forma, culoarea, materia, durata intre trecut si
prezent, intre prezent si viitor, sa elimine imperfeciunile.
5. Cereti-i apoi sa testeze ceea ce aceste ameliorari i-ar oferi ei daca ar face sa se roteasca
linia pe ea insasi, in modul in care sa se gaseasca asociata daca ar fi disociata sau viceversa.
Daca aceasta permutare nu ii convine, ii veti cere sa repun linia in locul ei de origine.
6. Apoi, si ntotdeauna plutind mental deasupra prezentului, ea va utiliza linia ca mijloc de
acces spre trecutul ei.
In acest stadiu exista doua posibilitati:
- Fie sa survoleze deasupra unei amintiri agreabile din trecutul ei si, odata deasupra
acesteia fiind, sa se reintoarca de acolo pentru a aduce resurse utile.
- Fie sa survoleze o experiena in raport cu problema pe care ea dorete sa o regleze. In
acest caz, veti lucra cu ea asupra schimbrilor necesare, prelund emoia, tergnd o emoie
penibila pentru a o inlocui. Puteti utiliza o tehnica precum "schimbarea istoriei vieii" sau
tratarea fobiilor prin "dubla disociere", de exemplu( vezi aceste tehnici in ghid).
7. Dupa ce ati verificat ecologia, terminati facand un pod spre viitor.
8. Cerei persoanei sa pluteasca din nou deasupra liniei sale, pentru a reveni complet pana
in prezent.
Este la fel de posibil sa facei persoana sa calatoreasca in direcia viitorului ei. De exemplu,
pentru a vizualiza un obiectiv deja atins, impactul unei schimbri efectuate in prezent, etc.
Limite date (Alain Cayrol)
Acest model este un procedeu de coaching, conceput pentru a impune limite clare altora. Bazat
pe principiul negocierii, acest instrument va permite persoanei sa se protejeze fata de
promisiunile netinute (fata) de unii sau alii, dar si fata de cei care, la modul general, il
secatuiesc de energie. Modelul limitelor date poate fi utilizat in numeroase situatii si, in
principal, atunci cand persoana are nevoie sa se menajeze sau sa se faca respectata, cum ar fi
cazul in privina gestiunii timpului sau a educrii copiilor, de exemplu( vezi de asemenea anexa
I).
1. Cerei persoanei sa-si determine corect propriile sale limite (vezi de asemenea "valori" in
ghid).
2. Cereti-i sa-si informeze adversarul de ceea ce ea asteapta de la el, si daca acesta este de
acord sa respecte aceasta regula a jocului ( este imperativ ca persoana sa atepte acordul
adversarului).
78

De exemplu:
Cerere: " am nevoie ca tu sa incetezi sa tipi atunci cand imi vorbeti, crezi
ca e posibil?"
Rspuns: "da, de acord!"
Imaginandu-si ca adversarul refuza ceea ce ii cere persoana, aceasta din urma va trebui sa-l
intrebe cum vor putea ei sa se puna de acord unul cu celalalt ( negociere).
lata un exemplu in cazul unui copil care refuza prima cerere:
- Mi-ar place sa mergi sa-ti faci temele imediat
- Asteapta sa-mi termin gustarea
- De acord, atunci vei merge peste 5 minute
- Nu e corect, abia am inceput
- Si in cat timp iti vei termina gustarea?
- Intr-un sfert de ora
- De acord, este ora 17.00 si la ora 17hl5 mergi sa-ti faci faci temele, suntem de acord?
- De acord!
Indiferent despre ce-ar fi vorba, discuia va trebui ntotdeauna sa se ncheie cu consimtamantul
adversarului.
3. Pe timpul interaciunii, daca adversarul continua sa depaseasca limitele in ciuda faptului
ca-si dduse acordul, persoana va trebui sa-i explice ca nu si- a respectat angajamentul. In acest
caz, ea va trece la etapa urmatoare
(nr 4). La nevoie, daca este rabdatoare, ea va putea din nou sa-si formuleze
cererea asteptand ca un nou acord sa-l fie dat.
Exemplu:
Cerere: " iti amintesc ca imi spusesesi ca te vei opri sa tipi si vad ca tu continui... iti cer deci sa te
opreti imediat. De aceasta data, esti de acord sa o faci?
Rspuns: "da, sunt de acord".
4. Daca totui adversarul nu respecta ntotdeauna regula convenita, persoana trebuie sa-i
semnaleze ( fara sa-l amenine, nici sa-l antajeze) care sunt consecinele daca el continua sa
acioneze la fel. In acest caz si pentru a fi luata in serios, ea va trebui sa-i sugereze adversarului
o consecina pe care va putea cu adevarat sa si-o tina.
(Este vorba de a face referire la o consecina reala si nu de a face un antaj. De fapt, muli
prini, de exemplu, procedeaza la grave amenintari tiind ca nu le vor pune niciodata in
execuie, pur si simplu pentru a-si speria copii. Pe termen lung, copilul care a primit amenintari
de felul acesta ajunge sa stie ca printele nu se va tine de cuvnt, ceea ce ii decredibilizeaza
printele in ochii sai. In consecina, mai bine e sa amenini cu o mica pedeapsa si sa o aplici,
dect o ameninare grava care nu va fi niciodata executata).
Exemplu: " daca continui, eu ies din camera" (in acest exemplu, cerei persoanei sa faca cu
adevarat ce spune daca adversarul continua totui sa tipe, asta insemnand ca pentru exemplul
citat, ea va parai locul imediat).
Avantajul de a da limite clare utiliznd acest instrument este ca adversarul, dandu-si
consimtamantul in prealabil, nu mai este in masura sa se justifice deoarece a spus ca e de acord
sa faca ceea ce i-ati cerut.
Metoda complementara pentru limite:
79

Comunicarea nonviolenta (CNV) (Marshall Rosenbergh)
Aceasta abordare este un proces de comunicare care permite formularea unei cereri in modul
in care mesajul sa fie inteles si acceptat de ctre o persoana ( acest instrument, foarte utilizat in
prevenirea violentei in mediul colar, isi gaseste de asemenea eficacitatea in comunicarea cu
adolescenii). Tehnica se bazeaza pe patru faze: observaia, sentimentele, nevoile, cererile. Veti
putea explica succint acest principiu persoanei aflate
in dificultate. Veti gasi in cele ce urmeaza o scurta prezentare a acestei metode.
Cele 4 faze ale CNV-ului
Veti explica persoanei ca va trebui sa respecte cele 4 faze urmatoare ale procesului:
Faza 1: observaia: observ ceea ce se petrece intr-o situatie data, fara sa judec pe nimeni si nici
evaluari sa fac.
Faza 2: sentimentele: eu reacionez la acest comportament printr-un sentiment pe care mi-l
trezete aceasta situatie ( ma simt furios, aceasta ma intristeaza, aceea ma supara, etc)
Faza 3: nevoile: imi exprim nevoile legate de aceste sentimente. Faza 4: cererea: imi exprim
cererea intr-o maniera concreta si pozitiva pentru a-mi satisface sau recunoate nevoile.
lata un exemplu utiliznd cele patru faze ale CNV-ului:
Faza 1, observaia: " deschiznd usa camerei tale, am remarcat ca el avea
ceva lenjerie murdara in spatele patului"
Faza 2, sentimente: " de asemenea, voiam sa-ti semnalez ca am fost foarte jenat de dezordinea
si mirosul insuportabil"
Faza 3, nevoi: " tu stii ca-mi place sa fie curata casa noastra si sa ma simt bine cand ma intorc de
afara".
Faza 4, cerere: " ai putea tu, te rog, sa mergi sa-ti aranjezi camera si sa-ti pui lenjeria la spalat?
Maina schimbrii
Aceasta tehnica, care se poate folosi cu sau fara inducie, permite lucrul asupra tuturor felurilor
de schimbri, fie ca sunt la nivel comportamental, fizic, psihic, afectiv, relaional, etc. Metafora
mainii schimbrii permite lucrul la nivelul incontientului, ceea ce semnifica ca persoana nu are
nevoie sa analizeze
contient asupra procentajului care este evocat in aceasta procedura. Acest protocol poate la
fel de bine sa fie propus pentru lucrul in autohipnoza. In acelai mod ca pentru "generatorul
unui nou comportament", tehnica se efectueaza in doi timpi: o prima etapa in stare disociata,
apoi o a doua etapa in stare asociata.
Dupa ce ati determinat, mpreuna cu subiectul, ce schimbare isi dorete sa isi efectueze, cereti-i
sa isi reprezinte mental "maina schimbrii" ( materia din care e facuta, forma, culoarea, etc).
Spuneti-i de asemenea sa-si imagineze interiorul aceste maini, cerandu-i sa-i prevada un
tablou de bord, un testator al ecologiei, un instrument permind masurarea procentajului
schimbrii, un ecran, etc.
Faza 1: lucrul in stare disociata:
1. Cereti-i sa-si imagineze ca dublura sa intra in aceasta maina.
2. Cereti-i sa-i spun dublurii sale sa programeze in jur de 30% schimbare.
3. Cereti-i sa-i spun dublurii sa vizualizeze pe ecran prin ce se concretizeza schimbrile.
80

4. Refaceti aceeai experiena cu 100% schimbri.
5. Spuneti-i sa-i ceara dublurii sa-si reprezinte echivalentul unui an intreg de schimbri
pentru ca el sa poata sa evalueze rezultatul.
Faza 2: lucrul in stare asociata:
6. Veti cere acum subiectului sa-si imagineze intrnd el insusi in aceasta maina pentru a-i
prelua comanda.
7. Cereti-i sa programeze 30% schimbare si sa remarca diferena.
8. Cereti-i apoi sa programeze 100% schimbare apoi sa constate diferena.
9. Cereti-i in cele din urma sa experimenteze aceste schimbri in viata sa de zi cu zi si sa
faca o proiecie pentru lunile si anii ce vor veni.
10. Daca aceasta experiena ii convine, spuneti-i ca poate sa iasa din maina.
otronul credinelor
Aceasta tehnica din NLP se efectueaza in poziia in picioare ( ancorare spaiala). Principiul sau
este atat de simplu incat sarcina se poate face discutnd, sub forma unui joc. Foarte eficienta se
dovedete in cazul persoanelor sceptice, ele neavand impresia de a efectua o sarcina reala ci de
a urmri regula jocului. otronul credinelor, dupa cum indica si numele sau, va permite
persoanei sa se elibereze de credinele limitante, care o infraneaza in viata reala. Poate fi foarte
utila utilizarea acestei abordari atunci cand se dorete evitarea rememorrii trecutului dureros
al cuiva, ceea ce poate fi cazul subiecilor deprimai sau negativisti. In fapt, acest procedeu care
functioneaza intr-un mod foarte ludic si poate antrena uneori hohote de ras, permite sa
ramanem centrati doar pe prezent. Principiul:
In aceasta sarcina si pe masura parcurgerii ei, veti face persoana sa-si imagineze
ca are in fata ei diferite situatii in care va trebuie sa se prezinte ( vezi schema).
Aceste cazuri sunt repartizate in ordinea urmatoare, plecnd de la ea: credina
limitanta, credina de 50%, ndoiala totala, credina depit, credina reala,
credina dobandita, credina dorita, li veti spune ca de fiecare data cand ea va fi
intr-un anume caz, ea va trebui sa spun cu voce tare o fraza corespondenta
modului de gndire. Pentru fiecare caz, fraza va trebui sa fie pronuntata intr-o
maniera afirmativa ( exemplu: daca pentru ndoiala totala persoana alege fraza-
stil : " am mai vzut inorogi...", ea va trebui sa afirme: " am mai vzut inorogi", ca
si cum ar fi adevarat).
lata cateva exemple de afirmaii:
.credina de 50%: exista o viata si dupa moarte
.ndoiala totala: pot sa stau mai mult de o ora fara sa respir
.credina reala (convingere): sunt viu
.credina depit: mos Crciun exista
.credina dobandita: imi cunosc meseria
Procedura:
1. Determinarea obiectivului (in poziie aezat):
nainte de a incepe procedura, veti determina cu precizie care este credina sau indoiala care
infraneaza persoana. Idealul este sa scriei fraza asa cum va fi spusa de ctre subiect si aceasta
81

cu scopul de a evita sa schimbai sensul a ceea ce gndete persoana insasi. Pentru a cunoate
credina limitanta daca ea nu v-a fost data in forma explicita, va trebui sa o confruntati cu
realitatea, cum s-argasi ea intr-o situatie reala.
De exemplu: daca persoana ca spune ca ii este greu sa vorbeasca intr-un grup atunci cand alte
persoane o privesc, puteti sa-i punei o ntrebare de genul:
- ntrebare: " si sa ne imaginam ca sunteti acum pe cale de a vorbi in fata unui grup... si ca
in momentul in care vorbii, ii vedei pe toti cei care va privesc... ce va spunei in acest
moment?"
- Rspuns: " in exact acest moment, imi spun ca sunt pe cale sa povestesc orice... ca sunt
o nulitate... ca nu sunt la inaltime".
- ntrebare: "deci, pentru dvs, intre faptul de a gndi ca sunteti o nulitate si ideea ca nu
sunteti la inaltime... ce va infraneaza cu adevarat?... care ar fi fraza care va blocheaza?"
- Rspuns: " atunci cand gndesc ca sunt o nulitate caci, brusc, nu ndrznesc sa mai
vorbesc"
In acest exemplu, veti nota deci fraza: "sunt o nulitate". Intrebati-o apoi la ce nivel considera
aceasta credina negativa pe o scara de la 1 la 10, nota 10 corespunznd unei credine
maximale.
Apoi, veti intreba persoana ce i-ar place sa spun in loc, ce ar fi pentru ea ca un motor, si ce ar
putea sa o determine sa vorbeasca mpotriva privirii celorlali. De exemplu: "oamenii apreciaza
ceea ce sunt" sau: "sa vorbesc altora, imi da fora". Este important ca ea sa fie cea care gaseste
aceasta fraza. In aceeai maniera, ii veti cere sa isi dea o nota de la 1 la 10. Puteti chiar sa o
asigurai explicandu-i ca nu este obligata sa si creada in totalitate pentru moment.
2. Faza de lucru (in poziia in picioare):
li veti explica acum ca va evolua pe un traseu imaginar care reprezint un fel de otron, ca intr-
un joc. Si, din partea dvs, ii veti spune ca patratelul de de plecare va corespunde credinei
limitante de care vrea sa scape. De exemplu: "si acolo unde sunteti acum este un patratel care
corespunde faptului ca gndii ca sunteti o nulitate".
Apoi ii veti explica ca inainte de a merge in patratelul urmtor, ea va iesi din joc ( poziie meta).
Din aceasta poziie exterioara, ii veti cere sa gaseasca ceva in ceea ce crede in proporie de
50%, ceea ce ar insemna ca pentru ea ar putea fi adevarat sau fals dar nu stie caci nu are proba
reala a acestei credine. De exemplu: " cred ca exista viata dupa moarte" sau "peste un an, in
aceeai zi, va fi exact aceeai temperatura ca astazi".
Odata credina gasita, cereti-i sa se plaseze in patratelul corespunztor si sa pronune cu voce
tare aceasta credina de 50%, apoi sa continue pronunnd cu voce tare credina limitanta de la
origine ( faceti-o sa repete de mai multe ori cele doua fraze, una dupa alta, lund cate o mica
pauza intre cele doua fraze).
De exemplu: " cred ca exista viata dupa moarte... sunt o nulitate... cred ca
exista viata dupa moarte... sunt o nulitate...etc".
Din nou, cereti-i sa se plaseze in poziie "meta", cu scopul de a gasi o
credina reprezentnd de aceasta data o ndoiala totala. Continuati urmnd
acelai procedeu pana la patratelul credinei depite.
In exact acest moment veti inversa procesul lucrnd de aceasta data asupra
noii credine pozitive pe care dorete sa si-o intareasca. In aceeai maniera
82

ca si inainte, persoana va pronuna deci cu voce tare credina sa reala
(convingerea) si credina sa dorita, ca de exmplu: " oamenii ma apreciaza
asa cum sunt", apoi facei la fel pentru convingerea dobandita.
Ajunsa la capatul traseului, cu alte cuvinte in ultima casuta, ii veti cere sa enune cu voce tare
doar credina sa dorita, lund constiinta de ceea ce simte, apoi ii veti cere sa-si imagineze doua
sau trei situatii in care noua credina sa fie mplinita. Finalizai experiena intreband-o cum s-a
schimbat
acum, comparativ cu cea care a fost(la nceputul traseului). Intrebati-o de asemenea ce ii
confer aceasta noua credina.

Metafora vieii
Aceasta tehnica provenind din NLP este bazata pe modul in care persoana isi reprezint viata in
proprii ochi. De fapt, plecnd de la principiul ca noi deducem lucrurile in funcie de propria
istorie, fiecare va avea o concepie diferita despre viata. De la aceasta concepie, persoana isi
construiete o imagine interna despre ce e viata pentru ea. Aceasta imagine ii va influenta
incostient comportamentul. Schimbnd aceasta imagine interna, noi vom schimba deci
comportamentul persoanei. Aceasta abordare poate fi utilizata plecnd de la o ntrebare pusa
direct persoanei, prin asociaia de idei, vorbindu-i de un obiect la care ea tine in
mod deosebit sau atunci cand ea va dezvluie incontient ceea ce gndete despre viata,
vorbindu-va.
Procedura:
1. intrebati persoana ce reprezint viata pentru ea. Intrebati-o daca are o metafora la care
se gndete, cu referire la viata.
lata cateva exemple: "viata este o coala", "viata e un dans", "viata e o lupta", etc
2. daca persoana nu gaseste o metafora reprezentativa, o puteti afla mpreuna plecnd de
la o experiena pozitiva sau de la un obiect la care ea tine in mod special. Este astfel posibil ca o
83

idee de metafora sa apara la suprafaa. Oricum ar fi, se poate aciona printr-o munca de
reflexie de acest gen la o viitoare ntrevedere.
Exemplu cu un obiect special:
ntrebare: "si sunteti pe cale sa imi spunei ca tineti in mod deosebit la acest colier... in ce fel e
acesta atat de important pt dvs?" Rspuns: "ei bine, el e de la bunica primit si asta ma asigura
ca o am cu mine".
ntrebare: "si in ce fel anume va asigura, mai specific?" Rspuns: "de fapt, atunci cand il ating,
imi da fora si curaj sa naintez", ntrebare: "si tinand cont de ce anume tocmai mi-ati spus de
acest colier... care este mesajul care va vine in minte cand vorbim despre viata?" Rspuns: "de
fapt, imi spun ca viata e o lupta, si am impresia ca acest colier imi da fora si curaj sa ma bat".
In acest exemplu metafora persoanei este: "viata este o lupta".
3. Reperai punctele forte si cele slabe din aceasta experiena, (resurse, limite, valori, stri
interne, obiective, etc)
Pentru exemplu citat:
- Puncte forte posibile :miscare, perseverenta, posibilitate de a castiga aceasta lupta, etc
- Puncte slabe eventuale: furie, energie negativa, tensiune, etc
4. Odata metafora gasita, evaluai resursele si limitele acestora, apoi punei ntrebrile
urmatoare persoanei:
- Ce permite metafora?
- Ce interzice ea?
- Care e decalajul dintre metafora si proiect ( sau problematica persoanei)?
- Ce trebuie sa schimbe persoana pentru ca toate acestea sa mearga in sensul bun.
5. mbogii metafora vieii. Intrebati-o de asemenea ce imagine ii mai evoca metafora.
Daca reluam exemplul nostru cu viata care este o lupta, persoana poate avea imaginea a doi
boxeuri pe cale de a se bate in ring, sau poate vedea un leu care isi ataca prada, sau oameni
care se bat pe o strada ntunecata, etc. (ceea ce conteaza e ce va gasi ea insasi, chiar daca acele
imagini nu-si au sens in viziunea dvs. Trebuie sa se acioneze dupa propria metafora a persoanei
si nu dupa a dvs)
Jucati-va cu submodalitatile (vezi acest termen in ghid) pentru a le ameliora (schimbai decorul,
culorile, ambianta, etc). Cereti-i sa plaseze in cadru cel puin un actor.
Daca persoana va spune ca vede oameni batandu-se pe o strada ntunecata, ea si-ar putea
imagina ca luminile se aprind brusc sau ca se lumineaza de ziua, ca oamenii care se bat toarna
doar o scena a unui film, sau, pentru actor, ea si-ar putea imagina ca este chiar ea cea care tine
camera si controleaza ce se petrece acolo, etc. (scopul final este ca ea sa poata sa se simt bine
cu aceasta noua metafora)
6. Cereti-i sa puna in micare imaginea daca aceasta este fixa, etc.
7. Comparaie. Cerei persoanei sa aleaga o experiena care a fost o adevarata frana
pentru ea in viata (sau sa se gandeasca la proiectul ei sau la problemele ei daca au fost). Cereti-i
sa-si imagineze cum ar fi putut fi experiena respectiva cu metafora ameliorata.
8. Vizualizare in viitor. Cereti-i sa-si imagineze una sau mai multe experiene ce vor veni,
din perspectiva metaforei. Care este diferena?
84

Metoda Rossi (E.L.Rossi)
Metoda Rossi este un procedeu hipnotic utiliznd fenomenul ideomotor. El permite lucrul
asupra majoritatii problematicilor. Acest procedeu, care este utilizat pentru lucru exclusiv la
nivelul incontientului, permite interventia fara ca sa fie nevoie de cunoaterea problematicii,
ceea ce poate fi foarte util atunci cand s-au mai ncercat diferite abordari si cand nu se stie ce sa
se mai faca altceva persoanei. Sarcina se executa in trei timpi: 1) acordul, 2) cautarea
resurselor, 3)punerea in aplicare a soluiei. Se incepe prin levitarea celor doua brae, dar este
posibil sa se inceapa cu minile fata in fata( palma ctre palma). Metoda Rossi este o abordare
interesanta de utilizat cu persoanele sceptice, cu persoanele avand dificultati de destindere sau
cu persoane care refuza sau le este greu sa-si evoce problemele. Sarcina se poate realiza cu sau
fara inducie formala.
Procedura cu minile in poziie:
1. Cerei persoanei sa-si puna minile fata in fata, ca si cum ele ar tine un balon (explicati-i
eventual cum corpul uman poseda un camp magnetic care are facultatea de a atrage, de a
apropia obiectele sau de a le respinge, de a le indeparta unele de altele).
Exemplu cu metafora balonului: "si va puteti imagina acest balon care este acolo, tinut intre
manile dvs...si nu stiu de ce culoare puteti sa vi-l imaginai... si daca incepeti sa-i simii
textura... si, in timp ce tineti balonul, incontientul dvs poate continua sa ma asculte..."
2. Intrebati incontientului daca este de acord sa lucreze asupra problemei in cauza.
Exemplu: "stiti cu exactitate de ce sunteti aici... si incontientul dvs o stie la fel de bine... si eu
nu stiu in ce maniera el va putea sa va ajute... si mi-ar
place pentru nceput sa-l ntreb daca este de acord sa lucreze asupra a ceea ce v-a adus aici..."
3. Explicati-i ca minile se vor apropia pentru a semnaliza acest acord. Pe masura ce minile se
apropie, ratificati ce se petrece. Exemplu (la pornire): "... pentru a ma face sa stiu... si doar daca
el este de acord... el va permite acestor mini sa se apropie in ritmul lor... si, din partea dvs,
puteti sa le lasati sa o faca... si eu nu stiu in ce moment exact veti resimi aceste mici micri
involuntare...".
Exemplu (naintea contactului): "... si remarcai cat de surprinztor e sa simii aceasta
apropiere... ca si cum o fora magica ar putea sa faca minile sa se magnetizeze si sa se atraga...
si sunteti fara indoiala curios sa stiti care o va atinge pe cealalta prima... si este atat de bine sa
stiti ca incontientul dvs a inteles mesajul... ca este de acord... in timp ce fiecare mana continua
sa avanseze ctre cealalta... din ce in ce mai sigur... pentru ca incepand de la cele doua mini,
dvs sa puteti resimi schimbrile...".
Se intampla uneori ca minile sa se apropie prea lent sau sa se opreasca brusc. In aceast caz,
este posibil ca incontientul sa fie franat de o parte care are nevoie sa fie asigurata sau acesta
are nevoie de o informaie suplimentara. Ar fi cazul atunci sa luai in considerare ce se petrece
si sa dati sugestii adecvate. De exemplu, s-ar putea cere incontientului sa accelereze timpul
daca micrile sunt prea lente. In acelai fel s-ar putea cere incontientului sa dea asigurari
prtii care blocheaza, etc. Exemplu (combinnd cele doua faze): "... si deoarece incontientul
dvs tocmai a nceput sa faca sa se mite minile...si prin asta pare sa fie de acord... este normal
ca el sa-si acorde un pic de timp ca sa verifice ca totul ii convine... caci nu serveste la nimic sa se
grabeasca pentru ca schimbarea sa se instaleze... si incontientul stie ca totul trebuie luat in
85

considerare... tot asa cum stie ce este bun pentru dvs, ce corespunde celui mai bun fel de a trai
pentru dvs, pentru personalitatea dvs... si atunci cand el va fi sigur ca totul este in regula, va
putea face aceasta treaba intr-o maniera mai rapida... ca intr-un film care se deruleaza mai
rapid, in felul in care minile
vor incepe sa se apropie din ce in ce mai repede... intr-o micare continua... ca atunci cand
sunteti pe o strada... si stiti ca este libera si ca va apropiai cu uurina de destinatia dvs...".
4. Odata minile fiind in contact, explicati-i ca una dintre cele doua va incepe sa coboare
lent, pentru a semnala ca incontientul este gata de a accede la amintirile si resursele aflate in
legtur cu originea problemei si pentru a indica ca spiritul interior recupereaza informaiile
necesare rezolvrii ei.
5. Lasati mana sa coboare in ritmul ei.
6. Odata ce mama a ajuns la destinatie (atunci cand ea atinge piciorul, de exemplu),
precizati-i ca cealalta mana va putea cobora treptat, pe masura ce incontientul exploreaza
toate posibilitile de a rezolva problema, in ritmul in care soluia este gasita si pusa la treaba.
7. Lasati aceasta mana sa coboare in ritmul ei, pana la destinatie.
8. Dati sugestii posthipnotice.
9. Pod ctre viitor. Metoda Rossi

Modelul SCORE
Modelul SCORE este un model de rezolvare de obiective. El poate fi de asemenea folosit pentru
a lucra asupra piedicilor, ndoielilor sau fobiilor. Principiul de baza este acelai ca si pentru
otronul credinelor (vezi termenul in ghid), ceea ce inseamna ca lucrul se efectueaza in poziia
in picioare (ancorare spaiala) si se poate face discutnd, sub forma unui joc. Acest protocol ne
permite sa conectam mai uor persoana cu obiectivul ei si sa amplificam astfel motivatia de a-l
atinge. Din acest fapt, pe parcursul experienei, se intampla uneori sa se constate o
schimbare la nivelul fiziologiei sale. In aceasta sarcina si pe tot parcursul ei, persoana
progreseaza alternativ in mod asociat apoi disociat, ceea ce ii permite sa faca ea insasi ajustarile
pe care le dorete pentru a atinge cea mai buna stare dorita.
Procedura:
1. In poziia in picioare, cerei persoanei sa-si imagineze un traseu pe sol coninnd
csuele urmatoare: S-C-O-R-E
lata semnificaia fiecrei litere: litera S pentru simptom, C pentru cauza(e), O pentru obiectiv(e),
R pentru resurse, E pentru efecte, apoi, alaturat, o poziie "Meta" (vezi schema).
2. Cereti-i apoi sa se plaseze in casuta S corespondenta simptomului si sa il evoce pe
acesta, de pe poziie asociata.
86

3. Cereti-i apoi sa iasa din joc ajungand in poziia "meta", pentru a evoca acest simptom
plecnd de la o poziia disociata: "da, constat dificultatea pe care o intampina X..."
4. Cereti-i acum sa se poziioneze in casuta corespunztoare cauzei, si sa o evoce pe
aceasta dupa cum simte: "ma gndesc ca am aceasta teama de cand..."
5. Faceti-o sa treaca in poziia "meta" pentru a evoca ce gndete referitor la aceasta
cauza, din poziia de observator: "ma gndesc ca X actioneaza astfel pentru a se proteja..."
6. Continuati cernd persoanei sa se plaseze in casuta obiectivelor, cu scopul ca ea sa
poata sa le formuleze intr-o maniera pozitiva (simptomul este acum evocat la trecut).
De exemplu: " si ajungand la obiectivul dvs care este de a...cum este in raport cu acea teama pe
care o aveai pana adineaori in cealalta casuta?" La acest nivel, daca este nevoie, puteti face o
determinare completa de obiectiv ( vezi acest nume in ghid).

7. Cerei persoanei sa se plaseze din nou in poziie "meta".
8. Din aceasta poziie, intrebati-o cum percepe ea eventualitatea acestui obiectiv de atins,
si care este acolo jos, in casuta corespondenta.
9. Continuati aceeai sarcina cu casuta corespondenta resurselor.
10.Sosita in casuta "efecte", cerei persoanei sa constate efectul pe care il produce obiectivul
dorit asupra ei (imaginandu-si ca a atins acest obiectiv).
11. Facei o verificare a strii interne pozitive.
12. La acest nivel, lasati-o in poziie asociata si ancorai aceasta stare (punandu- va
mana pe umrul ei de exemplu).
13. Pastrand ancorarea, cerei persoanei sa treaca din nou, rapid, prin modelul SCORE
(fara sa mai retreaca prin poziia "meta"), pentru a o face sa perceapa diferentele (fiind vorba
de o ancorare spaiala, persoana nu are nevoie sa-si aminteasca contient ceea ce s-a petrecut
in prealabil in fiecare casuta a modelului).
lata un exemplu cu Petru doritor sa vorbeasca in public:
In poziie S: "nu ma simt in largul meu in fata publicului"
In poziie Meta: "vad imaginea lui Petru care se simte rau si care parejenat".
In poziie C: "mi-e teama ca spun prostii si c-o sa fiu ridiculizat". In poziie Meta: "ma gndesc ca
Petru spune asta pentru ca nu are ncredere in el".
In poziie O: " trebuie sa imi spun ca oamenii acetia sunt venii pentru a ma asculta".
In poziie Meta: " ma gndesc ca Petru trebuie efectiv sa inteleaga ca aceti oameni sunt acolo
pentru el".
In poziie R: "cand fac sport, am cu adevarat ncredere in mine si ma simt in largul meu" (ii este
propus lui Petru sa-si imagineze aceeai stare interna ca atunci cand face sport).
In poziie Meta: "il vad pe Petru care se tine tare si care vorbete cu uurina altora".
In poziie E: " ma simt bine asa si am impresia ca respir mai uor".
87

Modelarea (Imbunatatirea unei competente)
Acest protocol permite subiectului sa transfere o competenta intr-un domeniu in care are
nevoie. Sarcina se face in modul conversaional, ca intr-o edina de coaching. Multumita
modelrii, persoana va putea lua cunostinta de diferite strategii pe care le poate aciona pentru
a reui intr-un anumit domeniu. Ea va putea astfel extrage esena acestei tehnici pentru a o
integra acolo unde va avea mai multa nevoie. Aceasta sarcina se face in scris ( vezi schema).
1. Cautati mpreuna cu persoana trei domenii in care ea exceleaza sau trei experiene din
acelai domeniu (exemple: sport, buctrie, relationare, etc).
Poziie Meta

2. Cereti-i sa gaseasca ingrediente comune (exemple: rabdare, concentrare, cautarea de
noi provocri, sigurana, etc).

3. Construiti modelul:
Cereti-i sa analizeze fiecare experiena dupa cum urmeaza:
- Care a fost motivatia? (ce a declanat aciunea)
- Ce a precedat aciunea? (cum s-a organizat pentru a aciona)
88

- Care a fost parcursul pana la atingerea obiectivului? (in ce a crezut si ce a motivat-o sa
nainteze).
- Cum si-a ncheiat obiectivul? (ce i-a permis sosirea la final).
4. Cereti-i sa ia un exemplu de experiena in care are o dificultate actuala. Faceti-o sa
cerceteze cum si-o poate ameliora , ajutandu-se pentru aceasta de ingredientele comune
modelului.
Utilizarea de meta-programe (conflicte relaionale)
1. Cerei subiectului sa se gandeasca la trei persoane cu care relaia merge foarte bine,
apoi alte 3 cu care relaia este dificila.
2. Cereti-i apoi sa compare cele doua grupuri, ce anume face sa fie mai facila comunicarea
pentru un grup si nu si pentru celalalt, dintre aceste grupuri. Pentru aceasta, il veti intreba cum
se comporta in cazul grupului bun, analizandu-se dupa meta-programele urmatoare:
Global/specific - proactiv/reactiv - cautare/evitare - similitudini/diferente - centrare pe
sine/centrare pe alii, etc.
3. Cereti-i apoi sa ia cunostinta de ceea ce trebuie sa faca daca dorete sa favorizeze
relationarea cu grupul cu care are dificultati. De exemplu: daca subiectul constata ca este
centrat pe altul si centrat pe similitudini cu grupul bun, cererea va fi de a-l invita sa se comporte
in acelai fel cu persoanele celuilalt grup.
Metafora calculatorului (curatarea de sistem)
Curatarea de sistem este o tehnica hipnotica permind lucrul asupra a tot ce poate parazita
comportamentul persoanei ( fobiile sale, credinele, ndoielile, idei negre, etc). Acest protocol
ofer avantajul de a funciona exclusiv in modul incontient, ceea ce poate fi util pentru
persoanele care sunt prea increzatoare in raiunea lor sau atunci cand nu stiti ce altceva sa
facei in timpul edinei. De fapt, odata ce persoana stie pentru ce a venit sa va vada,
incontientul ei va putea sa adapteze metafora care ii este propusa la problematica ei. Veti
putea astfel sa-i explicai ca, nici dvs nici ea nu avei nevoie sa nelegei contient cum se va
intampla, deoarece sarcina se va executa la un alt nivel.
Veti gasi in cele ce urmeaza continutul protocolului adaptat pentru lucrul asupra credinelor si
fobiilor. Bineneles, numele fiierelor si iconielor de care este vorba aici vor fi adaptate in
funcie de ce anume trebuie sa lucrai cu subiectul dvs. Veti putea astfel personaliza aceste
fiiere dandu-le alte nume, in funcie de cum va pare mai potrivit pentru cazul dvs.
1. Cu sau fara inducie hipnotica formala, spunei persoanei sa se imagineze in fata unui
calculator, computerul ei intern.
2. Faceti-o sa vizualizeze ecranul, marimea sa, culorile lui, tastatura si mause- ul.
3. Explicati-i ca va aciona tergnd fiierele inutile, cele care conin credine si decizii
limitante, cu scopul de a face loc si a creea mai mult spaiu pentru primirea altor programe si
informaii utile si bune pentru ea.
4. Explicati-i ca pe ecran sunt mai multe iconie reprezentnd diverse dosare importante si
ca exista de asemenea un cos de gunoi.
5. Cereti-i apoi sa caute iconia corespunztoare dosarului "memorie".
89

6. Cereti-i sa dea click pe aceasta iconia cu scopul de a face sa apara un meniu derulat de
subdosare.
7. Cereti-i de asemenea sa caute in lista subdosarul numit "amintiri neplcute".
8. Spuneti-i sa dea click apoi pe fiier si sa-l puna la cos.
9. Spuneti-i sa-si aminteasca ca tot ce este bun pentru ea va ramane in dosar.
10. Spuneti-i sa inchida dosarul "memorie".
11. Facei aceeai operaiune cu iconia "amintiri uitate", facand-o sa puna la cos fiierul
"amintiri uitate inutile si dezagreabile".
12.In acelai mod veti face aceeai sarcina cu iconia "credine si valori", explicandu-i ca aceste
credine si valori sunt ca fundaiile unei case in raport cu o persoana, sunt liniile de conduita
care o ajuta sa ia decizii.
13.Faceti-o sa caute apoi subdosarul "credine si valori inutile" si cereti-i sa il puna la cos si apoi
sa inchida dosarul "credine si valori". In acest moment, faceti-o sa remarce cum coul cu gunoi
se umple incet - incet.
14.Spuneti-i sa continue cu iconia "fobii", cautand subdosarul "energii
negative" pentru a-l suprima, apoi sa redenumeasca acest dosar din "fobii" in "avertismente".
15. Cereti-i sa dea click pe iconia "probleme" si sa caute subdosarul "atitudini negative"
pentru a-l suprima si a-l inchide, apoi sa redenumeasca dosarul "probleme" in "provocri".
16. Faceti-o apoi sa inspire adanc si cereti-l sa dea click pe coul cu gunoi cu scopul de
a-l goli ( tiind sigur ca doar fiierele inutile vor putea disparea).
17. O fereastra se deschide cu mesajul urmtor: "dorii cu adevarat sa suprimai energia
amintirilor urate, credinelor si valorilor inutile?". Spuneti-i sa dea click pe "DA".
18.In cele din urma spuneti-i sa caute pe ecran un buton verde pe care este indicata
"reorganizarea sistemului". Precizati-i ca poate da click pe acest buton astfel incat sa faca ca
toate fiierele utile sa fie accesibile uor. Sa inspire adanc si sa dea click pe acest buton.
Niveluri logice (Robert Dilts)
Aceasta tehnica de NLP, care se poate la fel de bine utiliza intr-o edina de hipnoza, permite
conectarea persoanei la diferite niveluri ale constiintei. Tehnica se efectueaza in principal fata
de un obiectiv pe care si l-a fixat. De-a lungul tuturor etapelor ale procesului, persoana se va
conecta progresiv la niveluri de constiinta si energie din ce in ce mai importante, ceea ce-i va
permite sa-si creasca motivatia de a-si atinge obiectivul. La modul general, tehnica nivelurilor
logice este utilizata pentru un obiectv direct (proiect, performanta sportiva, examen, etc) dar
poate de asemenea sa fie utilizata intr-o maniera indirecta. De exemplu, daca persoana dorete
sa scape de o fobie, de pofta de a fuma, de o ndoiala, etc, veti putea sa o facei sa isi imagineze
o situatie viitoare in care ea sa fie deja eliberata de acestea, apoi sa o inlantuiti cu acest
protocol, explornd cu ea ce s-a schimbat de cand este asftel eliberata. Aceasta tehnica poate
de asemenea sa se practice in poziia in picioare. In acest caz, vom acompania persoana de-a
lungul unui parcurs imaginar in care ea va avansa de fiecare data cu cate un pas, pentru a trece
la un nivel superior.
Facei ca persoana sa-si imagineze ce s-ar petrece daca ea si-ar fi atins deja obiectivul.
90

li veti cere apoi sa ia cunostinta de schimbrile si diferentele la nivelul punctelor urmatoare:
mediu, comportamente, capacitati, credine si valori, identitate, spiritualitate (vezi schema).
Puteti sa o acompaniai, fie cerandu-i sa va zica ce simte la fiecare nivel (modul conversaional),
fie lucrnd doar cu incontientul fara ca persoana sa va vorbeasca (modul hipnotic).

Proiectand-o spre obiectivul ei deja realizat, veti evoca fiecare punct al piramidei plecnd de la
mediu si urcnd pana la nivelul spiritualitatii.
In timpul acestei proiecii, trebuie sa-i vorbii la timpul prezent despre obiectivul ei, si la timpul
trecut despre simptom.
De exemplu: " si acum, ca ati trecut examenul, observai ce s-a schimbat la nivelul
comportamentului".
sau: "si de cand v-ati oprit sa mai fumai, incontientul dvs poate sa va faca sa descoperii noi
capacitati, precum modul dvs de a respira care se imbunatateste puin cate puin...".
Veti gasi mai jos cateva indicaii pentru fiecare din aceste puncte (remarcai ca fiecare exemplu
este evocat ca si cum obiectivul ar fi fost deja realizat).
Mediu:
Ce anume atingerea obiectivului schimba la nivelul oamenilor pe care ii intalneste, ce s-a
schimbat in jurul ei, in munca sa, acasa, etc.
Comportament:
Contientiznd aceste schimbri importante, invitati-o sa isi dea seama ca si comportamentul ei
s-a schimbat. Cum atitudinile ei sunt diferite, modul in care actioneaza acum, poate modul
diferit de a face lucrurile, etc.
Capacitate:
Faceti-o sa contientizeze ca dispune de acum inainte de noi resurse, de un nou mod de a sti sa
faca lucrurile, de o noua energie, multumita careia ncrederea in sine i se intareste, si respira
mai linitita in fata a toate acestea...
Valori si credine:
91

Ceea ce-si poate permite de acum inainte, ceea ce-i pare important pentru ea, in ceea ce poate
crede acum, ca tot s-a schimbat, mandria de a fi reuit pe care poate sa o aiba, starea de bine
pe care o poate resimi, placerea ca descoper asta, etc.
Identitate:
Persoana care devine ea, in ideea de a-si fi atins obiectivul, imaginea despre sine pe care o are
acum, ca s-a schimbat, etc.
Spiritualitate:
Ce diferena mare s-a produs pe plan spiritual, asupra sensului pe care i-l da vieii in raport cu
misiunea sa, proiectul ei de viata, nivelul ei de apartenena spirituala, pentru ce triete, etc.
La acest nivel, persoana atinge o stare de inalta energie pozitiva si o stare de bine.
Ancorai discret aceasta stare.
Cobori unul cate unul fiecare nivel, cu scopul de a conecta starea interna pozitiva cu fiecare
dintre ele, pana la nivelul comportamentului.
La acest nivel, abandonai ancora pentru a lasa persoana sa atinga singura nivelul mediului
(ceea ce semnifica in maniera metaforica ca ii permiteti sa fie autonoma in viata de zi cu zi).
Readucei persoana la realitate.
Iertarea
Acest protocol hipnotic permite subiectului sa se elibereze de ura, furia sau ranchiuna pe care o
poate incerca fata de o terta persoana inca vie sau nu). Avantajul acestei aobordari este acela
ca poate sa fie utilizata chiar daca subiectul nu este convins ca acesta poate funciona, ceea ce
semnifica ca ii puteti cere sa joace jocul facandu-se ca il ia in serios. Singurul lucru care conteaza
este de a-l pregti pentru aceasta experiena in modul in care el sa fie de acord sa o faca. De
asemenea, este important sa ii semnalizai ca va face acestea avand drept singur scop de a se
elibera de orice energie negativa pe care a acumulat-o, gandindu-se la razbunare de exemplu.
Pentru a face aceasta, veti putea sa mergei in aceeai direcie cu el, spunandu-i de exemplu ca
va putea sa acioneze din egoism pentru a-i fi lui bine, ca e probabil ca dumanul lui doarme
bine noaptea si nu e cazul de a-i lasa acest cadou cat timp el sufer, li veti spune ca ceea ce
conteaza inainte de orice nu este ceea ce veti face aici, ci mai ales faptul ca va fi eliberat in cele
din urma de aceasta energie rea acumulata de atata timp. Tehnica iertrii este de asemenea
foarte eficienta alaturi de tehnica doliului - daca e cazul ca aceasta sa fie facuta (vezi tehnica
doliului in ghid).
1. Dupa inducie, cerei persoanei sa se asocieze cu situatia neplcut care este la originea
problemei sale (ura, furie, ranchiuna, etc). Pentru a face aceasta, puteti sa-i cerei sa se
gandeasca la imaginea persoanei in cauza.
2. Spuneti-i sa retraiasca pentru o ultima oara situatia, cerandu-i sa vada, sa asculte, sa
simt ce s-a petrecut. Imediat ce ati reperat, prin ratificare, ca este bine conectata cu aceasta
situatie negativa, acompaniati-o cernd incontientului sa scoata la iveala legtur
corespondenta acestei suferine. De exemplu: " si in timp ce dvs simii pentru ultima oara
aceasta furie puternica, mi-ar place ca spiritul dvs incontient sa o materializeze sub forma unei
legaturi imaginare... ca un fir conductor care leaga aceasta persoana de dvs ... si nu stiu daca
92

vedei cu precizie cu ce seamana aceasta legtur, nici chiar de ce culoare este ea... dar dvs nici
macar nu avei nevoie sa o vedei contient...".
3. Cereti-i sa-si lase respiraia libera, in ritmul ei.
4. Cereti-i sa-si explice tot ceea ce nu merge in privina persoanei in cauza (sau a
persoanelor), dupa care va trebui sa-si ceara iertare, pentru a se putea elibera definitiv de
suferina pe care a indurat-o. Va putea face aceasta treaba imaginandu-si ca ii vorbete direct si
privindu-l in fata, sau adresandu-i-se in gand sau dandu-i o scrisoare in care tot ce are pe inima
este transcris (daca persoana o dorete, poate de asemenea sa pretind scuze pentru a se face
dreptate).
5. Dupa ce va fi iertata, cereti-i sa taie legtur imaginara care o leaga de persoana in
cauza, concomitent cu o expiraie, ca si pentru a o evacua (daca persoana nu vede cu ce
seamana aceasta legtur, adresati-va incontientului, pentru ca el sa o faca pentru ea).
De exemplu: "si deoarece nu vedei contient aceasta legtur, mi-ar place ca incontientul dvs
sa faca aceasta treaba din interior... caci nu e necesar sa vedem tot pentru ca lucrurile sa se
faca... si incontientul dvs poate sa gaseasca toata fora de care avei nevoie pentru a rupe
aceasta legtur ... si din momentul in care va fi fcut ce se cuvine pentru a va elibera, atunci va
putea sa faca sa inspirai adanc...".
6. Dupa aceasta etapa, cereti-i sa-si ia partea sa de legtur si sa o dea persoanei in cauza.
7. Cereti-i apoi sa vizualizeze bine aceasta legtur pe cale de a pleca spre trecut, in timp
ce pe persoana in cauza o poate vedea pe cale de a se indeparta (de asemenea, poate decide sa
expedieze aceasta legtur in spaiu, sa o arunce in apa, sa o arda, sa o dezintegreze, sa o
ngroape, etc).
8. Cereti-i apoi sa inspire profund ca sa recupereze energia pe care a consumat-o in trecut
pentru a menine aceasta legtur inutila.
9. Cereti-i sa vizualizeze persoana in cauza ca fiind fericita pe plan personal si profesional,
reuind in tot ce e important pentru ea, bogata material si spiritual.
10. Cereti-i sa trimit acestei persoane cele mai bune gnduri, cum ar face-o si in
cazul unei persoane pe care o iubete mult.
11. La sfarsitul acestei experiene, pe masura ce o senzaie de eliberare interioara si de
linitire se instaleaza, cereti-i sa ii ureze drum bun persoanei in cauza.
12. Readucei persoana in stare normala.
Faze emoionale
Acest protocol de coaching permite persoanei sa contientizeze in ce poziie se afla raportata la
un domeniu al vieii sale. Principiul va consista in a-i explica ca noi toti tranversam diferite
cicluri intr-un anumit domeniu si ca nimic nu este fix, ceea ce inseamna ca putem in orice clipa
sa ne eliberam de un ciclu negativ. Aceasta abordare este in principal utilizata pentru a
acompania persoanele ce se considera a fi intr-un impas (depresie, concediere, desprire,
demotivare, etc) dar la fel de bine si in caz de reconversie (alt proiect de viata, schimbare a
locului de munca, mutare de domiciliu, etc). Sarcina , care se face in modul conversaional,
poate sa fie efectuata pe durata anamnezei sau pe timpul fazei de lucru propriu-zise. Aceasta
93

metoda poate de asemenea sa fie combinata cu "domenii de viata" (vezi tehnica in ghid, vezi
anexa I).
Cerei persoanei sa deseneze un cerc. Acest cerc va fi divizat in patru parti de o linie orizontala
apoi de una verticala.
Plecnd de la primul sfert de cerc de sus, stanga, si mergnd in sensul acelor de ceasornic,
cereti-i sa scrie diferitele faze: 1, 2, 3, 4, in fiecare parte (conform schemei.
Explicati-i faptul ca viata noastra nu este liniara, ci presupune cicluri ale vieii.
De fapt, se intampla foarte des ca o persoana sa se simt intr-un impas si sa-si imagineze ca nu
va mai urca panta, ceea ce poate fi cazul unei persoane aflate intr-o profunda depresie de
exemplu. Simplul fapt de a-i explica persoanei ca in cursul vieii noastre noi trecem de la o faza
la alta sub forma de cicluri, va putea sa o linisteasca. Ea va contientiza de fapt ca faza in care
ea se gaseste momentan nu este dect trecatoare.

Descrierea fiecrei faze:
Faza 1: Aciune (pozitiv, obiective, implicat, motivat) Faza 2: Impas (negativ, reactiv, blocat)
Faza 3: Incubaie (introspecie, valori, treziri, contientizri) Faza 4: Un nou start (explorare,
formare, relaii sociale)
Faza de lucru propriu zis: Intreband-o sau ascultand-o vorbind, faceti-o sa contientizeze de faza
in care se gaseste pe moment. Daca este vorba de faza 2, 3 sau 4, intrebati-o ce urmeaza pentru
a trece la faza urmatoare. (Persoana nu va trebui neaparat sa va dea soluia. Cel mai important
este sa o facei sa contientizeze ce anume va trebui sa imbunatateasca, sa schimbe, sa faca,
etc, pentru ca sa poata trece la faza urmatoare, dupa care veti putea sa o acompaniai in acel
demers printr-o sarcina adecvata.
Obs: atunci cand o persoana se prezint la dvs si se gaseste in faza 2 (impas), puteti sa o facei
sa contientizeze ca simplu fapt de a fi venit la consultatie ii permite deja sa treaca progresiv la
94

faza 3 (incubaie), fiind un fapt ca ea se gaseste deja intr-o dinamica a schimbrii si de
interogatie.
Se intampla sa se treaca de la faza 2(impas) la o noua faza l(actiune), fara cunoaterea fazelor
3 (incubaie) si 4 ( nou start). Este vorba atunci de ceea ce se numete "minitranzitie".
lata un exemplu de minitranzitie: o persoana este concediata de firma ei si se trezete complet
descurajata, caci ea nu stie ce altceva va mai putea face (faza 2 , impas). Fara ca sa aiba nevoie
sa isi puna ntrebri si sa se ntrebe ce altceva sa mai faca, un prieten ii propune sa intre in firma
lui, deoarece el chiar are nevoie de cineva. Din acel moment, persoana se regaseste din nou
motivata ( faza 1, aciune).
Intre cele doua faze, exista un nivel de stabilitate.
Faza 1 si 2: centrat pe exterior (performanta). Faza 3 si 4: centrat pe interior (fiina).
lata un exemplu cu fiecare faza:
Faza 1: ma angajez intr-o firma si imi va fi bine acolo
Faza de stabilitate: dupa 2 ani, ma simt mplinit
Faza 2: inca un an dupa, sunt demotivat, vad partea rea a lucrurilor
Faza 3: incep sa reflectez, imi pun ntrebri
Faza 4: ma gndesc la un nou proiect, incep sa lucrez la el.
Fiziologie
A. Testul corpului
Testul corpului poate sa fie folosit din diferite motive. La modul general, aceasta abordare
permite reperarea nivelului de tonicitate si energie ale unei persoane. Acest test poate sa se
dovedeasca util in funcie de simtomul care este identificat. Va fi posibil, de exemplu, sa
verificai nivelul de echilibru corporal la persoanele care au dificultati de concentrare sau la
acelea care adorm greu (disociaia corpului si a psihicului). Testul corpului poate de asemenea
sa fie efectuat pentru a constata schimbrile corporale care pot sa survina intre nceputul si
sfarsitul unei edine (fiind tiut faptul ca exista ntotdeauna o corelaie intre corp si psihic).
1. In poziie in picioare, cerei persoanei sa ramana concentrata asupra ei insasi, cu braele
intinse de-a lungul corpului ( si, daca e posibil, cu ochii inchisi), gandindu-se la problematica ei.
2. Plasati-va in fata persoanei si intindeti-va minile la inaltimea umerilor, cu pumnii stransi
si degetele mari indreptate in sus ( ca pentru a tine un volan), pastrand o uoara indoitura la
nivelul coatelor dvs.
3. Va veti redeschide incet pumnii efectund o uoara atingere a degetelor asupra umerilor
persoanei, intr-un mod foarte fluid si fara forare. In acest exerciiu, doar degetele lucreaza.
In acest stadiu, mai multe reacii sunt posibile:
- Fie persoana isi pierde echilibru si face unul sau mai muli pasi in spate pentru a se echilibra:
ceva din trecut retine persoana si o trage in spate
- Fie vrful picioarelor se desprind de sol si persoana se trezete dezechilibrata pe tocuri:
lipsa de ancorare pe pamant
- Fie isi pastreaza picioarele bine infipte dar partea de sus a corpului se apleaca in spate:
lipsa de ancorare in cer
95

- Fie persoana rezista rigidizandu-se si pare sa se aplece inainte pentru a evita sa cada in
spate:
persoana se tine tare cu nervii dar nu prin energie
- Fie se dezechilibreaz inspre una din cele doua parti laterale: .partea dreapta: pierdere
de energie la nivel social, masculin, logic .partea stanga: pierdere de energie la nivel familial,
feminin, emoional
In funcie de rezultatele obtinute, veti sti daca persoana este bine asociata sau nu cu corpul ei si
daca pare echilibrata sau nu.
Daca este intr-un anumit dezechilibru, puteti aciona in diferite moduri:
a. De exemplu, daca persoana are impresia de a nu fi in ntregime in corpul ei si are deseori
impresia de a fi deconectata de la realitate, puteti sa-i spunei ca ea (sau incontientul ei) poate
sa mearga sa-si caute toate micile parti ale ei care sunt risipite in spaiu, in maniera in care
toate gndurile, ideile, totul sa se recentreze aici si acum, in acest corp fizic.
b. La fel, puteti testa din nou fiziologia persoanei dupa ce veti fi fcut travaliul de
acompaniament adaptat.
c. Puteti de asemenea urma etapa urmatoare: Procedura:
1. Cereti-i sa se centreze pe ea insasi.
2. Spuneti-i sa isi imagineze ca acum va putea cu adevarat sa-si simt corpul cu picioarele
bine infipte in pamant.
3. Cereti-i apoi sa-si imagineze ca o energie care pleaca din cer ii trece prin tot corpul, din
cap cobornd prin picioare in pamant.
4. Spuneti-i sa vizualizeze aceasta raza de energie care, prinsa bine inspre inalt, fiind bine
integrata si in sol, se ntlnete cu centrul pamantului.
5. Faceti-o apoi sa simt ca, multumita acestei energii care ii traverseaza corpul, poate sa
ramana perfect de bine in picioare, perfect echilibrata, si ramanand bine ancorata la sol.
Refaceti apoi testul fiziologic cu degetele, cu scopul de a testa daca echilibrul e mai bun.
B. Test de cdere inainte (test de sugestibilitate)
Testul de cdere inainte (sau in spate), care este in principal utilizat in hipnoza de spectacol in
scopul reperrii subiecilor hipersugestionabili, poate la fel de bine sa fie util in cazul
persoanelor ce au nevoie sa-si aiba propria dovada ca se pot lasa sa ajunga in stare de hipnoza
sau de vizualizare mentala. Aceasta tehnica poate de asemenea sa se faca cu subiecii ce se
indoiesc de eficacitatea hipnozei.
nainte de a incepe acest test, spunei persoanei ca veti verifica viteza de care este capabila
pentru a se lasa sa intre in starea de hipnoza (se subnelege ca mingea este in terenul ei, ceea
ce semnifica indirect ca, daca isi pastreaza echilibrul, aceasta se intampla din cauza ei, nu a dvs).
1. In poziia in picioare, puneti-va in fata persoanei cerandu-i sa va priveasca fix (chiar daca
dvs nu o privii pe ea).
2. Cereti-i apoi sa isi relaxeze toti muchii corpului ei, indreptandu-si atentia la greutatea
fiecrui brat si a fiecrei mini.
3. Puneti-va apoi degetul la rdcin nasului ei sau in apropiere, in timp ce continua sa va
priveasca fix.
96

4. Explicati-i ca va putea sa-si inchida ochii imaginandu-si ca degetul dvs este precum un
magnet care o va atrage irezistibil inspre inainte si din acest motiv se va dezechilibra treptat,
dar ca dvs o veti prinde inainte ca ea sa cada.
5. Continuati prin folosirea de sugestii verbale pentru a intari dezechilibrul corpului.
(Puteti efectua acelai test dar cu cdere in spate, pozitionandu-va minile dvs pe spatele
persoanei pentru a o prinde sau facand-o sa-si imagineze ca degetul dvs este ca un magnet care
o va atrage irezistibil in spate). Exemplu: "si imi voi pune acum degetul la cativa centimetri de
ceafa dvs... si cand imi voi trage inapoi degetul, va veti simi atrasa treptat inspre spate...".
Puncte de vedere
Acest principiu fundamental din NLP este in general utilizat in cadrul a diferite tehnici bazate pe
disociere. Totui, putem la fel de bine avea nevoie sa utilizam aceasta abordare intr-o maniera
mai directa, cum ar fi cazul unei persoane care poate fi ajutata sa-si amelioreze imaginea de
sine in fata altora (luat cuvntul in public, reprezentare, examen, devalorizare, etc) sau daca
persoana se afla in situatii conflictuale cu un tert (dispute, intoleranta, furie sau agresivitate,
etc).
Exista patru poziii de percepie: prima poziie este a noastra - atunci cand suntem in corpul
nostru, a doua poziie e cea care corespunde celei a interlocutorului, a treia corespunde
punctului de vedere al observatorului (numit de obicei poziie "meta"), si ultima
corespunztoare poziiei ngerului pzitor (vezi schema).
Cele 4 poziii de percepie:
Poziia 1: punct de vedere personal.
Poziia 2: punctul de vedere al interlocutorului.
Poziia 3: punctul de vedere al observatorului (poziie Meta).
Poziia 4: punctul de vedere al ngerului pazi

97

Procedura pentru situatii conflictuale:
1. Cerei persoanei sa retraiasca o situatie conflictuala in care a ramas blocata (sau sa
anticipe o situatie conflictuala in viitor).
2. Din poziia proprie ( poziia 1) intrebati-o ce vede, aude, resimte.
3. Cereti-i sa se plaseze in poziia 3 (Meta), la egala distanta de cei doi actori si la aceeai
inaltime.
4. Din aceasta poziie 3, facei o scanare V.A.K.O. intreband-o ce vede, aude, resimte fata
de persoanele aflate in interaciune.
5. Cereti-i apoi sa se puna in pielea celuilalt (poziia 2) si sa-si imagineze si de acolo ce
vede, aude, resimte din aceasta poziie 2.
6. Terminai cu poziia ngerului gardian ( poziia 4), observnd dintr-o perspectiva neutra
ansamblul celor 3 poziii (personala, a interlocutorului si a observatorului).
7. Reluai procedura in ntregime.
Procedura pentru imagine de sine:
1. Cerei persoanei sa se gandeasca la situatia, in care fiind, vrea sa-si imbunatateasca
imaginea (sau in care nu se simte in largul ei).
De exemplu: persoana tace cand se afla intr-un grup, de frica sa nu deranjeze.
2. Din perspectiva propriei poziii (1), intrebati-o ce vede, aude, resimte.
3. Cereti-i apoi sa se puna in pielea celuilalt (poziia 2) si sa-si imagineze ce vede, aude,
resimte din aceasta poziie.
In exemplul nostru, persoana va putea sa se puna in pielea uneia dintre persoanele grupului si
sa se vada din aceasta perspectiva.
4. Tot din aceasta poziie a altuia ( poziia 2), cereti-i sa imbunatateasca ceea ce crede a-i fi
util, observandu-se din acest loc.
In exemplul nostru: sa presupunem ca persoana se vede ncovoiata, cu privirea piezia si cu un
aer serios; ea va putea sa faca astfel incat sa se vada surazatoare, cu privirea senina, directa, si
cu o tinuta dreapta in fata grupului. Este vorba, deci, ca ea sa se vizualizeze astfel din poziia 2
(aici, in pielea unuia dintre membrii grupului).
5. Odata ce este sigura ca ii pare totul mai bine la cum se prezint ea, cereti-i sa isi
rectige poziia de plecare, aceea a propriului corp (poziia 1), cu scopul de a vedea, auzi,
resimi din interiorul ei toate aceste schimbri.
6. Facei un pod ctre viitor pentru a generaliza.
98

Prescripii/ sarcini/incercari
In timpul unei edine de hipnoza sau de coaching, poate sa va fie uneori de folos sa
administrai anumite prescripii persoanei, in funcie de situatie. Aceste prescripii, daca sunt
date intr-un mod subtil, pot genera efecte benefice, cum ar fi faptul de a atenua sau chiar de a
suprima total comportamentul negativ sau simptomul. De fapt, noi plecam de la principiul ca
ceea ce este fcut voluntar nu mai este un simptom. In funcie de context, prescripia se va face
sub forma unei sarcini de efectuat (sau a unei incercari). Este vorba aici de o forma de ritual pe
care persoana va trebui sa il execute cu scrupulozitate, in funcie de ceea ce ii va fi cerut, chiar
daca acest ritual ii pare nebunesc si ilogic. In principal utilizate pentru tulburrile obsesionale,
manii, dependente, etc, prescripiile pot la fel de bine sa fie propuse pentru majoritatea
simptomelor si in orice moment al curei psihoterapeutice.
Cateva principii de baza cu privire la prescripiile pe care le veti da:
- Puteti da persoanei una sau mai multe sarcini de nfptuit, la modul contient sau
incontient (sugestii hipnotice sau post-hipnotice, de exemplu).
- 0 sarcina nu trebuie sa fie data dect dupa ce s-a obtinut angajamentul formal ca
persoana va urma prescripia (spuneti-i ca trebuie neaparat sa se angajeze in a-si urma aceasta
prescripie, pana ce simptomul dispare).
- Este important ca aceasta prescripie sa ii para mai dificila dect simtomul. De exemplu,
se poate pune persoana sa faca ceea ce detesta sa faca.
- Prescripia trebuie sa-i aduca persoanei un beneficiu psihologic, fizic sau moral. Sarcina
propusa trebuie sa fie realizabila si nu trebuie sa violeze legile morale ale persoanei.
- Odata sarcina propusa, nu va mai justificati. Este important de asemenea ca aceasta
sarcina sa respecte ecologia persoanei si a anturajului ei (nu este vorba de o pedeapsa...).
- Trebuie sa ramaneti congruent (cu dvs insiva), atunci cand administrai prescripia.
- Trebuie sa enunai cu precizie si intr-o maniera simpla sarcina pe care va trebui sa o
savarseasca.
1. Prescripia paradoxala:
lata cateva prescripii de sarcini paradoxale:
Persoana sufer de enurezie (incontinenta urinara): li puteti cere sa faca voluntar in pat imediat
ce se culca; sa-si faca temele atunci cand patul ii este ud ( pentru un copil sau un adolescent de
exemplu). Persoana este bulimica si isi provoaca voma de mai multe ori pe zi: Puteti sa-i cerei
sa continue sa faca la fel, decaland orarul fiecrei crize, punandu-si cele mai frumoase haine,
schimbandu-si locul, stand intr-un picior in timp ce mananca, mncnd in fata partenerului ei
de viata, etc. Persoana fumeaza:
Puteti sa-i cerei sa continue sa fumeze propunandu-i sa fie contienta de fiecare micare, sa
inspire de 3 ori adanc naintea fiecrei fum, sa schimbe mana cu care fumeaza, etc (Erickson
cerea pacienilor sa puna cateva monezi intr-o sticla de fiecare data cand acetia fumau o
igara). Persoana sufer de insomnie:
Puteti sa-i cerei sa citeasca in picioare ca tot nu ii este somn, sa faca sport, sa- si aranjeze
biroul, sa faca ceea ce nu are timp sa faca in timpul zilei, etc.
2. Prescripia simbolica:
99

Cum ii indica numele, principiul consista in a lucra asupra simbolisticii sau a unei metafore
aflata intr-o legtur mai aproapiata sau departata cu simptomul, ca de exemplu un desen, un
ritual sau un exerciiu anume de fcut, etc.
Exemplu: este posibil sa cerei persoanei sa-si reprezinte durerea sub forma de desen si sa il
ardei pe acesta. Aceasta abordare este foarte eficienta in cazul copiilor ( veti gasi un exemplu
similar in tehnica destinata verucilor/zona aflata in ghid).
Alt exemplu: se va putea cere persoanei sa scrie tot ceea ce-i reproseaza tatalui decedat si sa-si
trimit ei personal scrisoarea.
3. Prescripia intre paranteze:
Este vorba de a da mai multe prescripii din care principala va fi in mijlocul celorlalte toate, in
scopul de a creea o paranteza la nivelul contientului (amnezie). Gratie acestei paranteze,
prescripia va avea mai mult impact la nivelul incontientului persoanei, deoarece ea va fi uitata
la nivel contient. Procedura:
a. Pentru inceput, dati prescripia nr. 1
b. Apoi, veti da prescripia nr 2 care este cea mai importanta.
c. Dati in cele din urma prescripia nr 3
Daca preferai sa cresteti numrul prescripiilor, va fi preferabil ca persoana sa si le noteze cu
precizie.
4. Dublul simptom:
Principiul consista in a da o prescripie in raport cu un prim simptom, si imediat ce un altul se
manifesta.
Exemplu: persoana sufer de compulsii si de timiditate. Veti putea sa-i cerei sa iasa cu grupul
de amici de fiecare data cand compulsia sa va manifesta.
Alt exemplu: persoana a venit sa va vada pentru a se opri din fumat si va spune ca are o fobie
fata de ascensoarele blocurilor. Veti putea sa-i cerei sa ia liftul in zilele in care ea fumeaza.
Cine sunteti dvs?
Aceasta tehnica provenita din Coaching permite lucrul asupra identitatii profunde ale persoanei
vizate. Aceasta va trebui sa rspund simplu la ntrebarea: "cine sunteti dvs?" care ii va fi
repetata fara incetare de ctre terapeut. Aceast exerciiu este foarte util pentru persoanele
care-si pun ntrebri asupra identitatii lor. In acelai fel, punnd ntrebarea "ce dorii dvs?", veti
putea ajuta persoana sa se conecteze cu propriile nevoi si valori. Fiecare rspuns, care va fi
notat unul dupa altul, va fi citit persoanei la sfarsitul exerciiului, in scopul de a-l face sa fie
contientizat mai bine. Astfel, va fi mai uor sa lucrai cu persoana respectiva, in direcia dorita.
1. Facei o inducie sau cerei persoanei sa se puna intr-o stare mai receptiva.
2. Explicati-i ca va trebui sa rspund fara sa reflecteze la ntrebarea urmatoare: "cine
sunteti dvs?". Dupa fiecare rspuns pe care-l veti nota in scris, va trebui sa reliati de mai multe
ori aceeai ntrebare (explicati-i bine persoanei ca trebuie sa dea cu orice pret un rspuns, fara
sa-l cenzureze, si chiar daca acesta ii pare ridicol sau ilogic in viziunea ei).
3. Atunci cand persoana ramane fara rspuns, puneti-i din nou aceeai ntrebare : "cine
sunteti dvs?", pana obinei un rspuns.
100

4. La un moment dat puteti lua un ton mai grav al vocii, ceea ce va incita persoana sa fie
mai sensibila si mai sincera.
5. Treptat, rspunsurile date vor fi mult mai profunde si vor atinge diferite straturi mai
adanci ale identitatii persoanei. Daca obinei mai multe rspunsuri incoerente, de genul: sunt o
corabie, o maina sport, un om care se mica, etc, intrebati persoana in ce fel acestea (corabia,
maina, etc) sunt importante pentru ea (in acest exemplu, se poate ca subiectul sa aiba dorina
de libertate sau evadare).
6. Dupa aceasta etapa, puteti sa facei acelai exerciiu cu ntrebarea: "ce dorii dvs?",
pentru a afla ce-si dorete persoana de la viata (nevoi si valori).
Recadrarea
Recadrarea, una dintre cele mai importante abordari in NLP (recadrarea in 6 puncte), ne
permite sa acionam in diferite moduri. Fie in modul conversaional (pentru recadrarea sensului
sau contextului unei experiene negative), fie in modul NLP, sau in cel hipnotic pentru a recadra
o parte incontienta (recadrarea prtilor). Dupa Richard Bandler - creatorul NLP, cu ajutorul
recadrarii practic ar fi posibil lucrul asupra oricrui simptom. La modul general, tehnica
recadrarii este folosita mai ales in cazul compulsiilor (tutun, alcool, mancare, etc). Pentru a
simplifica, vom spune ca aceasta abordare functioneaza eficient cu tot ceea ce este "mai
puternic dect sine". Deci, de fiecare data cand persoana va va spune : "nu pot sa ma opresc, e
mai puternic dect mine", veti putea face o recadrare pentru a lucra cu partea responsabila
(exemple: ticuri, angoase, furie, jena, obsesii, timiditate, etc). Veti gasi mai jos protocolul
principalelor recadrari utilizate in NLP sau in hipnoza.
Recadrarea in 6 puncte (Richard Bandler):
nainte de a incepe, veti conveni cu persoana (in cazul lucrului in mod NLP) sau cu incontientul
ei (in modul hipnotic) despre maniera in care rspunsurile
interioare va vor fi communicate. In modul NLP, veti putea spune persoanei sa lase imaginile,
senzaiile, cuvintele sa-i vina, pe cale intuitiva. In modul hipnotic, veti putea crea un semnal,
cernd incontientului sa faca sa se mite unul din degetele unei mini, sa faca capul sa se
incline, sa provoace o levitatie, etc.
1. Identificai comportamentul de schimbat (vreau sa fac X si ajung sa fac Y- nu vreau sa fac
Y si totui o fac).
2. Intrati in contact cu partea care este responsabila de acest comportament si cautati
intentia pozitiva a acesteia. In acel moment, profitati si intrebati persoana daca este de acord
sa-i comunice prtii contiente rspunsul sau.
3. Distingeti intentia pozitiva pe care o are partea responsabila de comportamentul
incriminat.
4. Contactati partea creativa, cu scopul de a cauta alternative (cel puin 3) la vechiul
comportament.
5. Verificai apoi ecologia, ntrebnd daca soluiile propuse sunt bine acceptate.
6. Cerei prtii in cauza sa aleaga una dintre soluii, de ncercare.
Finalizai facand un pod ctre viitor. Recadrarea hipnotica (Richard Bandler):
1. Facei o inducie si stabiliti un semnal.
101

2. Cerei incontientului sa identifice comportamentul de schimbat.
3. Cereti-i apoi sa izoleze tot ceea ce e pozitiv in acest comportament si sa puna aceste
aspecte pozitive intr-un loc uor accesibil.
4. Transferand semnalarea asupra prtii responsabile de acel comportament, intrebati-o
daca este de acord sa comunice contientului intentia sa pozitiva.
5. Daca rspunsul este da, cereti-i sa o faca.
6. Daca rspunsul este nu, multumiti-i si continuati (adevarat vorbind, fie ca e pozitiv sau
nu, rspunsul permite mai ales contactul cu incontientul).
7. Cerei prtii ca, beneficind de capacitatile creatoare ale persoanei, sa gaseasca cel puin
10 alternative la comportamentul vizat, indiferent cat de eficiente s-ar dovedi.
8. Cerei prtii sa evalueze toate soluiile gsite si sa selecioneze dintre acestea cel puin
trei care sunt cele mai eficace, cele mai ecologice (respectnd integritatea morala si fizica a
persoanei) si cele mai uor de pus in practica.
9. Cerei prtii sa aleaga una dintre aceste soluii, pentru ncercare timp de cateva
saptamani.
10. Cerei incontientului sa se protejeze pe viitor, verificnd eficacitatea acestei noi
opiuni.
11. Daca opiunea aleasa nu este convenabila, treceti din nou la punctul 7.
12. Daca opiunea aleasa este convenabila, mulumii si ncheiai transa hipnotica.
Recadrarea lui Rossi (Ernest Lawrence Rossi):
1. Facei inducia hipnotica.
2. nsoii persoana inspre a-si aminti ceva agreabil.
3. Odata ce aceasta amintire plcut este destul de prezenta, cereti-i sa se asocieze cu
problematica, lasand-o sa-si exprime cuvintele si emoiile pe care le resimte.
4. Din nou, cerei persoanei sa regaseasca o amintire agreabila, explicandu-i printr-o
metafora ideea invatarii si automatizarii cunotinelor.
5. Rentoarcere (la starea de veghe).
Recadrarea lui Carol Erickson
1. Dupa inducie, incepeti cu o metafora de genul: " si ar fi bine sa fii un vultur...".
2. Facei ca persoana sa-si imagineze ca poate zbura deasupra lumii, pentru a percepe o
viziune diferita.
3. Cereti-i sa identifice situatia de recadrat, de la acest nivel.
4. Faceti-o sa contientizeze ca lucrurile par diferite din acest unghi. Pe timpul aceleiai
edine, puteti sa o facei sa-si imagineze mai multe calatorii, in mai multe zile, in diferite locuri.
5. Instalati o metafora de schimbare (evocnd, de exemplu, evoluia ciclurilor vieii).
6. Rentoarcere.
Recapitularea (vezi ele asemenea; respiraia contientizata)
Exista numeroase situatii care ne paraziteaza si care ne secatuiesc de energie. Fie sa se
intampla pentru a face fata conflictelor, fie situatiilor de stres, furiei, nelinitilor, ranchiunei,
etc, avem nevoie uneori sa preluam controlul asupra a noi insine, sa investim timp, sperana,
perseverenta, sau orice altceva similar. Recapitularea, care este pe rand si tehnica de respiraie
102

si de vizualizare, va permite persoanei sa recupereze aceasta enegie pierduta, in scopul de a se
echilibra moral si fizic. Acest protocol, care poate la fel de bine sa fie folosit prin autohipnoza,
poate fi invatat si in afara unei edine de psihoterapie. Astfel, persoana va putea sa faca
singura si in ritmul ei aceasta sarcina, pentru diferitele situatii penibile care i-au ramas ancorate
in spirit. Lucrul se poate face cu sau fara inducie hipnotica, in poziie aezat pe scaun, in
picioare sau alungita pe o canapea.
Prima etapa:
Explicai persoanei convenia urmatoare:
1. Pentru acest exerciiu, va trebui sa isi imagineze ca trecutul ei este la stanga, prezentul si
viitorul ei este la dreapta.
2. Explicati-i apoi ca acest exerciiu ii va permite sa-si recupereze toata energia irosita din
trecutul ei, pentru a si-o insusi in prezent si-n viitorul ei.
3. In timp ce-si ntoarce capul inspre stanga (trecutul ei), cereti-i sa vizualizeze evenimentul
in care si-a pierdut energia (o disputa, o persoana ateptata care nu a mai venit, suferina, o
poveste de iubire, etc).
4. Odata evenimentul vizualizat, spuneti-i ca, in timp ce inspira adanc, isi va imagina ca-si
recupereaza in ntregime aceasta energie din trecut pentru a si-o folosi in prezent si viitor, apoi,
dupa ce-si blocheaza pentru cateva momente respiraia, va face o micare expiratorie spre
dreapta. (Pentru a vizualiza mai bine aceasta energie pe care o recupereaza, persoana va putea
sa-si imagineze ca aceasta este reprezentata de o culoare la alegerea ei, si ca, inspirand-o, ea
aspira aceasta culoare ca si cum ar avea un pai sau un aspirator, pentru a si-o insusi).
li veti cere sa refaca acest exerciiu de tot atatea ori de cat ii va parea necesar
pentru a se simi mai bine.
A doua etapa:
Daca dorii, si pentru a incheia aceasta sarcina, puteti inversa procesul cernd persoanei
sa-si imagineze ca tocmai ea e cea care are mici bucati de energie negativa, pe care alte
persoane i le-au lasat si care nu ii aparin. Tot asa, pentru ca ea sa se elibereze interior, va putea
arunca aceasta energie negativa in trecutul ei, imaginandu-si ca le va restitui astfel
proprietarului lor.
Pentru aceasta, ii veti cere sa-si intoarca capul spre dreapta (prezentul si viitorul ei).
Cereti-i apoi sa vizualizeze bine evenimentul a crui energie trebuie restituita (o
persoana, o scena, etc).
Cereti-i sa inspire adanc in prezentul si viitorul ei (spre dreapta), ca pentru a lua
provizoriu aceasta energie pe care va trebui sa o redea, aruncand-o in trecutul ei ( spre stanga).
Cereti-i apoi sa-si blocheze respiraia ntorcnd capul spre stanga, cu scopul de a arunca
in trecut, printr-o micare expiratorie, toata aceasta energie negativa care nu ii aparine si de
care vrea sa se elibereze.
Tot ca si in prima parte a acestui exerciiu, cerei persoanei sa refaca aceasta
operaie de atatea ori de cat ii va parea necesar pentru a se simi bine.
103

Re-imprinting
In acelai mod ca si pentru schimbarea istoriei vieii (vezi aceasta tehnica in ghid),
reimprintingul este o sarcina de regresie combinata cu o recadrare a evenimentului parazitant.
Dupa cum ii indica numele, principiul consista pur si simplu in a crea o noua amprenta a
evenimentului negativ trit. Aceasta tehnica va fi utilizata atunci cand persoana nu are cu
adevarat nici un mijloc de a obine resursele necesare in cazul tehnicii "schimbarea istoriei
vieii". In reimprinting vom lua in considerare persoana sau persoanele prezente in aceasta
istorie. Ceea ce inseamna ca o vom intreba ce ar fi trebuit sa faca sau sa zica cutare sau cutare
persoana, pentru ca totul sa se termine cu bine pentru ea. Sarcina se poate face in poziia in
picioare sau aezat (in poziia in picioare, odata cu fiecare etapa persoana se va deplasa fizic pe
o linie imaginara reprezentnd timpul, inclusiv atunci cand va juca rolul persoanelor aflate in
scena).
1. Facei o inducie hipnotica.
2. ncepei exact ca si in cazul schimbrii istoriei vieii, scond la lumina diferitele situatii
repetitive ale problematicii.
3. Ajuni in situatia de origine, cerei persoanei sa se disocieze, continund sa se vada si sa
se auda in scena retrit.
4. Cereti-i sa descopere intentia pozitiva a fiecareia dintre celelalte persoane implicate
direct sau nu in aceasta experiena (sau a persoanei daca nu este dect una).
Exemplu (cu violenta fizica a unui tata):
ntrebare: "si care era dupa dvs intentia pozitiva dupa care aciona in felul acela?"
Rspuns: "ma gndesc ca el dorea sa fie respectat si sa-si arate fermitatea fata de noi".
5. Cereti-i apoi sa dea fiecaruia, unul dupa altul, toate resursele si calitatile care le-ar fi
permis sa acioneze in alt fel.
Lund acelai exemplu al tatalui violent:
ntrebare: "de ce resurse ar fi avut nevoie tatal dvs pentru a evita sa acioneze asa?"
Rspuns: "dupa parerea mea, ar fi trebuit sa primeasca o educaie mai flexibila si sa comunice
mai mult prin cuvinte".
6. Odata intentia pozitiva a fiecaruia gasita, cereti-i sa verifice daca aceasta scena pare mai
acceptabila pentru ea. Pentru aceasta, o veti face sa-si imagineze scenariul ideal in care totul se
petrece linitit, multumita acestor resurse care tocmai au fost evocate chiar inainte.
7. Daca totul pare sa-i convin, cereti-i sa se asocieze cu unul dintre aceste personaje,
pentru a verifica si astfel daca totul ii pare mai convenabil in raport cu scenariul vechi.
Tot acelai exemplu a tatalui violent:
"si acum, va voi cere sa intrati in acest nou film care pare momentan perfect pentru
dvs...pentru a va pune o clipa in rolul tatalui dvs avand toate aceste resurse de care tocmai mi-
ati vorbit... si priviti-va copilul... si veti sti ca este uor sa comunici fara nici o violenta... caci ati
invatat cum sa facei... si puteti vedea cum copilul dvs se simte mai calm si mai linitit...".
8. Cereti-i apoi sa iasa din pielea acestui personaj pentru a reintra intr-a sa, la varsta pe
care o avea la momentul evenimentului, pentru a resimi diferena.
Acelai exemplu al tatalui:
104

" si acum, prsind acest rol al tatalui, veti putea sa va punei in pielea acestui copil care erai in
acea perioada... pentru a trai aceasta noua experiena... caci lucrurile sunt diferite in prezent...
si puteti sa vedei ceea ce face tatal dvs... ascultati-l cum va vorbete calm... si puteti resimi
aceasta stare de bine care va linitete...".
9. Apelai la ajustari daca este necesar, pana ce totul pare sa-i convin.
10. Continuati acelai proces, in aceeai maniera, cu celelalte personaje aflate in scenariu,
daca e cazul.
11. Dupa ce sunteti asigurat ca totul va merge mai bine pentru subiect cu acest nou
scenariu, faceti-l sa revin foarte rapid la timpul si locul prezent. Exemplu: "si acum, spiritul dvs
incontient va putea integra aceste schimbri la diferite niveluri ale personalitatii dvs... si in
timp ce el pune la locul lor aceste noi invataminte, timpul se va accelera din ce in ce mai mult,
in felul in care spiritul dvs sa poata sa se adapteze la ceea ce se petrece pe
masura ce cresteti, pentru a reveni aici si acum, ca si adult, cu toate aceste resurse si capacitati
imbunatatite..." 12.Pod spre viitor si rentoarcere la starea de veghe.
Regresia
Tehnicile de regresie sunt abordari inevitabile ale hipnozei si NLP-ului. Fie ca se folosesc pentru
a lucra asupra liniei timpului, fie in cazul schimbrii istoriei vieii, a reimprintingului,
destructurarii deciziei, ancorarilor (vezi aceste tehnici in ghid) sau pentru orice alta tehnica care
antreneaza o explorare a trecutului, puteti avea nevoie sa utilizati diferite moduri de regresie.
Uneori, veti face o regresie simpla in timp (disociata) - care este regresia cea mai obinuita, in
timp ce, in alte momente, va va parea mai potrivit sa facei o regresie de-a lungul vrstei
(asociata) sau o regresie dincolo de timp (viata anterioara). Foarte des, cererile de regresie in
vieile anterioare vin din partea persoanei insasi, care este convinsa ca rspunsul la
problematica ei se gaseste acolo. Fie ca e vorba de o metafora sau de o credina reala e
persoanei, dvs stiti ca singurul lucru care conteaza este, inainte de toate, ca ea sa poata sa-si
gaseasca propria sa soluie. Totui, daca aceasta persoana persista in a va cere cu orice pret
acest gen de abordare, va fi convenabil sa ii punei urmatoarele trei ntrebri: este aceasta
bine? este util? este adevarat?
Principiu de baza:
Daca solicitarea vine din partea persoanei, inainte de a incepe regresia va trebui neaparat sa
punei aceste ntrebri de sigurana : este bine? este util? este adevarat?
a. Este bine? Este cu adevarat bine pentru subiect sa stie pe ce "va cadea". Nu este vorba
de altceva dect ca persoana sa plece de la dvs nefiind traumatizata de aceasta experiena. A
face o regresie doar pentru a vedea cum este, nu serveste la nimic. O regresie trebuie sa aduca
ceva persoanei, fie ca aceasta consta intr-o recadrare a unei situatii din trecut, reconsidernd
evenimentul, etc.
b. Este folositor? Este cu adevarat strict necesar ca subiectul sa-si "agite" trecutul, tiind ca
noi dispunem de mai multe abordari ecologice (cand e necesar), si ca nu este nevoie neaparat
sa facem cu orice pret o regresie? (caci majoritatea persoanelor se gndesc ca in hipnoza sau un
NLP este imperativ sa-ti revezi trecutul).
c. Este adevarat? Este important sa explicam subiectului ca nimic nu dovedete faptul ca
ce va fi gsit (in trecut) va fi si real. Acele lucruri vor putea fi pur si simplu doar o interpretare a
sentimentelor sale.
105

Pentru a obine regresia, veti cere subiectului sa faca diferite escale in drum spre trecutul sau.
Puteti de exemplu evoca diferite amintiri intr-o maniera directa ( exemplu: situatii repetitive de
stres sau de furie). La fel, puteti vorbi de date aniversare, de un album foto care ii amintete de
diferitele sale vrste, puteti evoca metafore, un vis diurn, o disociaie temporala, etc. Exemplu
cu disociaie temporala: "si in timp ce dvs luai cunostinta de corpul dvs si de ceea ce se petrece
aici, in timp ce eu va vorbesc... o alta parte a dvs insiva poate calatori in imaginaie... pentru a
va conduce la o amintire uitata de mult timp... caci este posibil sa fiti aici si in alta parte, in
acelai timp... si puteti vedea defilnd imaginile acestor amintiri... din aceasta epoca in care
erai atat de tanar... poate chiar un copil...".
Protocoale de regresie
1. Regresia asociata (in varsta).
a. Dupa inducie, cerei persoanei sa se imagineze (in calitate de actor) intr-un film pe care-l
deruleaza, intr-un loc unde trece de mai multe usi, intr-o maina care cltorete in timp, etc,
facandu-l sa vada, asculte, resimte ceea ce se petrece cu ea (mod asociat).
b. Odata sarcina prevzut efectuata, procedai la o rentoarcere rapida spre prezent, cu
schimbrile pozitive puse la locul lor (in mod asociat, pentru a resimi aceste schimbri).
2. Regresia disociata (in timp).
a. Dupa inducie, cerei persoanei sa survoleze diferitele etape ale vieii sale, vazandu-se
din exterior, intorcand paginile unui album foto, etc. Exemplu: "si de unde va gasiti acum, puteti
vedea acest copil care erai, ca si cum cineva v-ar fi filmat la aceasta varsta... si puteti poate sa
recunoasteti anumite detalii care va revin in minte...".
b. Odata sarcina prevzut efectuata, asta insemnad atunci cand schimbrile pozitive vor fi
cu adevarat fcute, asociai persoana cu experiena si procedai la o rentoarcere rapida spre
prezent, ramanand in modul asociat.
3. Regresie in afara timpului si spaiului (viei anterioare).
a. Dupa inducie, explicai persoanei ca va putea sa-si imagineze ca este o pasare ( sau
altceva), capabila sa zboare in afara spaiului si timpului. Spuneti-i de asemenea ca va putea cu
sigurana gasi soluia la problematica sa.
b. Spuneti-i ca poate sa-si ia zborul intr-acolo unde timpul si spaiul nu mai exista.
c. Asociati-o complet cu aceasta pasare imaginara (sau cu ce si-ar fi ales), vorbind despre
impresiile cauzate de inaltime, de suflul vntului, de senzaia de echilibru in aer, etc.
d. Cereti-i apoi sa se lase purtata, in aceasta cltorie in afara spaiului si timpului, spre in
loc anume care ii atrage atentia.
e. Cereti-i sa survoleze acest loc si sa vi-l descrie asa cum il vede.
f. Odata aflata in acest loc, cereti-i sa aterizeze si sa-si reia propriul corp.
g. Chestionati apoi persoana, intreband-o daca poarta haine, ce vede in jurul ei, in ce
poziie se gaseste, ce se afla pe sol, cu ce seamana ea, etc (daca nu reuete sa se defineasca,
veti putea sa o disociai cu scopul de a se vedea din exterior).
h. Faceti-o sa-si continue experiena, cerandu-i sa descrie tot ce se petrece cu ea (daca ii
este greu sa verbalizeze ce se petrece, veti putea crea o
semnalizare incontienta ca sa obinei rspunsurile in legtur cu ceea ce vede, aude sau
resimte), i. Cat timp este in mijlocul experienei, cereti-i (sau cerei incontientului) sa caute
toate resursele si rspunsurile de care are ea nevoie in raport cu problematica sa. Odata
106

experiena terminata, procedai la rentoarcere pe acelai drum strbtut, utiliznd din nou
metafora psrii (sau pe cea care a fost aleasa), j. Faceti-o sa aterizeze din nou aici si acum,
cerandu-i sa-si reia corpul, sa- si reia de asemenea constiinta realitatii epocii noastre si locului
unde se gaseste ea acum.
Remotivarea
(vezi de asemenea determinarea de obiectiv)
Acest model de Coaching permite lucrul cu persoanele care si-au pierdut motivatia, pe plan
privat, profesional sau sportiv. Este vorba despre un protocol bazat in principal pe ntrebri,
ceea ce semnifica ca veti lucra in modul conversaional. Aceasta abordare va putea fi efectuata
pe timpul anamnezei sau a tehnicii "determinarea de obiective" (vezi acest nume in ghid)[vezi
de asemenea anexa I].
lata un exemplu cu un subiect demotivat in munca sa.
1. Intrebati-I ce l-a motivat pana in prezent pentru a-si efectua munca.
2. Intrebati-I ce l-a demotivat astazi.
3. Ramaneti pe poziia de ascultare si reformulati constant ceea ce spune.
4. Amplificai punctul negativ (de ce subiectul este demotivat momentan): "altfel spus,
ceea ce va jeneaza este... pentru ca nu va place sa... si asta va deranjeaza deoarece... asa e?".
5. Gasiti-i, mpreuna cu el, nevoile, poftele: "ce dorii mai exact?"
6. Chestionati-I punandu-i ntrebarea urmatoare: "daca gsim mpreuna o soluie, ati fi din
nou motivat?"
7. Cautati cu el opiunile posibile "... si tiind ca inconvenientul este... care ar fi
alternativele pentru ca sa nu mai fiti jenat...?". Acest tip de a pune intrebari " si tiind ca... ce
puteti face pentru ca...?" incita subiectul sa gaseasca mijloace de a avansa, mai degraba dect
de a-si gasi scuze, fiind tiut ca se ia in considerare situatia prezenta. Faptul de a spune: " si
tiind ca..." semnifica : tiind ca este asa si ca trebuie tinut cont de asta.
8. Construiti cu el un plan de aciune.
9. Apoi, facei mpreuna cu el o monitorizare a planului.
Veti gasi mai jos doua protocoale de chestionare (de Alain Cayrol) pentru a motiva persoana,
reconectand-o obiectivelor sale. Este recomandat sa punei persoana sa faca in scris aceasta
sarcina, propunandu-i sa o faca pentru o viitoare ntrevedere.
Protocol nr 1:
10 intrebari pentru un nou capitol (etapa) al vieii.
1. Daca ati putea face un juramant pentru viitorul capitol al vieii dvs, care ar fi?
2. Daca ati putea sa va traiti viitorul dvs capitol al vieii intr-un loc la alegerea dvs,
indiferent unde in lume, unde ati merge si de ce?
3. Daca ati putea angaja 3 consilieri pentru a va ghida in viitorul capitol al vieii, cine ar fi ei
si de ce?
4. Imaginati-va ca ati moteni destui bani de care ati avea nevoie pentru a va finana
viitorul capitol al vieii dvs, cati v-ar trebui si pentru ce?
5. Imaginati-va ca va puteti proiecta in viitor, mai departe, in noua etapa, cum traiti dvs
acolo si cu cine? Ce facei dvs si cu cine?
107

6. Daca avei copii, cum ati dori ca ei sa fie peste 5 ani?
7. Imaginati-va ca acest nou capitol va face sa cunoasteti un mare succes. Cu ce titlu ati
dori dvs sa fiti recunoscut?
8. Daca la sfarsitul acestui nou capitol amicii dvs ar trebui sa va recunoasca o calitate
eseniala care a caracterizat capitolul, ce calitate ati dori sa fie aceasta?
9. Daca o persoana din trecutul dvs putea sa asiste la realizarea acestui nou capitol, cine ati
dori sa fie si din ce motiv?
10. Daca ati avea un titlu de dat acestui capitol, care ar fi acesta?
Protocol nr 2 Intrebari cu referire la viata
Lucrul cu cele trei intrebari de mai jos este foarte util pentru a ajuta persoanele deprimate sau
descurajate sa-si regaseasca gustul vieii si motivatia, dar si pentru a se conecta la obiectivele
lor, la pasiunile lor, la valorile lor (vezi "valori" in acest ghid).
Gasiti 20 de lucruri pe care v-ar place sa le obinei sau facei, pentru a duce o viata ideala : (
exemplu: sa calatoreasca, sa ramana sntos, sa-si dezvolte memoria, sa se simt in largul lui in
public, sa vorbeasca fluent engleza, etc).
Este important sa cerei persoanei sa suprime orice cenzura, pentru a putea sa se deschid la
maxim, chiar daca ceea ce gaseste ii pare utopic sau prea grandios in ochii ei. Pentru a o ajuta,
puteti sa-i cerei sa-si imagineze ca dispune de toti banii de care are nevoie pentru a face ceea
ce viseaza sa faca. Dupa exerciiu, veti lucra cu ea asupra propriilor valori. De exemplu, daca
persoana dorete sa conduc o maina de curse, o veti intreba: "si de ce este important pentru
dvs sa conducei o maina de curse? sau: " si ce va va aduce asta?".
Gasiti 5 lucruri cel puin pe care nu v-ar place sa le schimbai in viata dvs . (obiceiuri sau
comportament)
De exemplu: simul meu al umorului, ritual meu al cafelei de dimineaa, perseverenta mea,
cercul meu de amici, timpul meu liber, etc.
Aceasta ntrebare a celor cinci lucruri este un exerciiu foarte dificil pentru anumite persoane,
caci ntrebarea incurajeaza sa fie puse in prim plan calitatile personale sau ceea ce este plcut
de fcut, lucru dificil pentru ele.
Gasiti cel puin 5 lucruri care se vor intampla in viitor (proiecte, previziuni), care va motiveaza si
va dau energie.
De exemplu: ce va organiza persoana pentru viitorul week-end sau in viitoarea vacanta,
momentul in care prevede ca-si va intalni amicii, un obiectiv pe care il vizeaza in urmatoarele
saptamani, etc.
Respiraia contientizata (vezi de asemenea "recapitularea")
Tehnicile de respiraie au facultatea de a putea destinde corpul, dar si psihicul de asemenea.
Abordrile bazate pe controlul respiraiei sunt foarte numeroase. Cele care sunt prezentate aici
permit mai ales destinderea, linitirea, abandonarea de sine. Puteti propune aceste exerciii, pe
care persoana le va putea face la ea acasa la momentul ales sau sub forma unui ritual zilnic
(dimineaa sau seara), pentru a se elibera de tensiuni, de idei parazite, de insomnie, de
angoase, de contrarietati, etc. Exerciiile de respiraie pot fi utilizate si naintea edinei de
psihoterapie, cu persoanele carora le este greu sa se relaxeze pe timpul ntrevederii.
108

Tehnica celor 20 de respiraii:
Pentru abandonare de sine, destinderea corpului si a psihicului, eliminarea tensiunilor si a
gndurilor negative, etc (eficiente pentru a putea dormi mai bine).
1. In poziie in picioare, cerei persoanei sa se concentreze asupra propriei respiraii (acest
exerciiu poate sa se faca la fel de bine in poziie aezata pe un scaun sau alungita pe canapea).
2. Cereti-i sa faca in asa fel incat ca sa respire din abdomen, ceea ce inseamna ca acesta
trebuie sa se umfle la inspiraie ( poate se se ajute punnd o mana deasupra).
3. Explicati-i ca va trebui sa faca 20 de respiraii succesive, repartizate in modul urmtor: patru
respiraii normale, apoi o respiraie profunda. Din nou, patru respiraii normale, apoi o
respiraie profunda, etc.
La finalul acestui exerciiu, toate tensiunile se risipesc (se poate intampla ca persoana sa
cunoasca o senzaie de ameeala si pofta de a casca. Aceste senzaii sunt cu totul normale si
fara nici un pericol. Daca persoana era in picioare si ameteste, cereti-i pur si simplu sa se aeze).
Tehnica blocajului:
Pentru tensiuni, trac, destinderea copului, etc.
1. Cerei persoanei sa inspire adanc, scond bine abdomenul in evidenta, apoi blocand-o
pe timpul a 10 secunde.
2. Apoi va expira profund pe nas sau pe gura (retrangandu-si progresiv abdomenul si
golindu-si complet plamanii). La acest moment exact, ii veti cere sa-si menin respiraia pe
timpul a 10 secunde, pastrandu-si in continuare abdomenul retras.
3. Cereti-i sa refaca acest ciclu de mai multe ori.
Respiraia nazala:
Pentru trac, angoasa, stres, probleme de memorie, etc.
1. In poziie aezata, de preferina, cerei persoanei sa isi puna unul din degetele mari sub
nara corespondenta (de exemplu, degetul de la mana stanga, nara stanga). Degetul trebuie sa
fie pus fara nici o presiune si doar pentru a evita ca aerul sa nu treaca.
2. Cereti-i apoi sa inspire si sa expire foarte lent si foarte profund din abdomen, de 5 ori pe
rand.
3. Apoi, puneti-o sa faca acelai exerciiu cu cealalta nara (se poate intampla sa apara un
pic de ameeala, fiind tiut ca creierul se va reoxigena puternic astfel, in mod direct prin fiecare
nara).
Respiraia dirijata:
Aceasta tehnica bazata pe vizualizare poate fi propusa pentru a calma o
durere fizica: (vezi de asemenea "tratamentul durerii" si "vizualizarea
simbolica" in ghid).
Cerei persoanei sa vizualizeze pe corp unde se gaseste locul dureros si sa se
concentreze pe acest loc.
Spuneti-i ca, cu fiecare inspiraie, va putea sa-si imagineze ca aerul circula prin corp
pana ce atinge acea zona (va putea sa-si reprezinte aerul ca fiind de o culoare care sa-i para
linititoare in ochii ei).
Cereti-i sa-si imagineze ca, cu fiecare expiraie cand aerul va iesi din corp, va iesi si o
mica bucata din aceasta durere.
Explicati-i ca va putea face acest exerciiu de respiraie pana ce va resimi o linitire.
109

Responsabilizarea
Protocoalele care urmeaza sunt foarte utile pentru ajutorarea persoanelor care se victimizeaza,
a acelora care se devalorizeaza sau a acelora care sunt infranate de fobiile sau de ndoieli lor.
Obiectivul fiecrui model este de a da autonomie persoanei, responsabilizand-o. Exerciiul se
face pe tonul unei conversaii, ceea ce semnifica ca puteti sa il facei in mijlocul edinei, dar la
fel de bine si-n timpul anamnezei (vezi de asemenea "triunghiul dramatic" in ghid) [vezi anexa
I].
Modelul nr 1: Cutii inchise (Alain Cayrol):
Acest model de Coaching permite acompanierea persoanei pentru a o pune in fata
responsabilitilor sale, incitatand-o la aciune si fara sa aiba nevoie sa se justifice. Va fi vorba
de a conveni cu ea un acord comun bazat pe un joc de intrebari. Munca dvs va consista in a
bloca fiecare etapa a modelului, la modul in care persoana va fi obligata sa nainteze fara sa
poata da inapoi justificat (numele
de cutii inchise, care i-a fost dat de Alain Cyrol, este o metafora. Acesta prezenta acest model
oferind imaginea cutiilor care, odata umplute cu apa si imersate, nu se mai pot ridica la
suprafaa pentru ca sunt deja pline).
Explicai persoanei ca veti pune in aciune un acord comun.
1. Dupa ce ii veti fi explicat regula jocului pe care l-ati pornit, faceti-o sa evoce situatia
prezenta care scoate in evidenta dificultatea pe care ea o intamplina. Cand persoana pare sa fi
evocat tot, intrebati-o daca are altceva de spus in legtur cu acest subiect, explicandu-i ca mai
trziu nu veti va mai ntoarce la el (Aceasta etapa consista in a lua in considerare plangerea
persoanei. Este important sa o lasati sa exprime in ntregime tot ceea ce-i vine de exprimat,
pentru ca ea stie ca nu va mai putea reveni la acesta mai trziu).
2. Cereti-i sa va explice in ce fel este ea victima a acestei situatii. Sa va explice si de ce nu
este ea responsabila. In urmarea acestor explicaii, intrebati-o daca mai are altceva de spus,
caci din momentele imediat urmatoare ea nu va mai putea reveni la aceasta etapa.
3. Dupa ce i-ati cerut sa traga invatamintele din aceasta experiena, inversai intreg
procesul intreband-o ce ar fi putut face pentru a evita sa se puna in aceasta situatie. Inca o
data, explicati-i bine ca odata etapa evocata, nu veti mai reveni la ea.
4. Pentru a termina, intrebati-o la ce se angajeaza in viitor. In ce fel se gndete sa
acioneze pentru a evita ca aceasta situatie sa se repete din nou. In scopul de a concretiza ferm
angajamentul, intrebati-o cand socoteste ea sa se puna la drum, cum si cu cine.
Alta metoda: Cele patru intrebari (Kathy Byron):
In acelai mod ca si in exemplul precedent, puteti utiliza aceasta tehnica in cazul persoanelor
care se victimizeaza sau care le doresc altora rolul de victima (sau vinovie). Este vorba de o
munca de chestionare, in legtur cu critica sau judecarea unui tert sau a propriei persoane
(furie, decepie, tristete, etc), ceea ce semnifica ca acesta exerciiu poate fi de asemenea aplicat
cu privire la persoana insasi daca aceasta are tendinta de a se
devaloriza pe sine (de exemplu: sunt o nulitate, spun lucruri ridicole, nu sunt capabila, alii sunt
mai buni ca mine, etc).
Scopul este de a nota tot ceea ce persoana interpreteaz dupa propria viziune. Totul trebuie
complet spus la fiecare etapa, astfel ca nimic sa nu fie adaugat mai trziu.
110

Prima faza; Cerere:
Veti gasi un exemplu pentru fiecare dintre fraze.
1. Crei persoane ii gasiti vreo vinovie si de ce? "mamei mele, caci ea nu se gndete
dect la ea".
2. In ce fel dorii ca ea sa se schimbe si ce dorii ea sa faca?
"mi-ar place sa ea sa imi acorde mai multa atentie, mie si copiilor mei".
3. Ce sfat ati putea sa-i dati?
"sa se opreasca de a se plnge si sa-si aminteasca ca are copii".
4. Ce asteptati de la ea? Ce ar trebui sa faca pentru ca sa fiti multumita? "mi-ar place sa
vina mai des sa ne vada sau sa afle noutati".
5. Ce gndii dvs de aceasta persoana? Facei o lista.
"este o egoista care nu se ocupa dect de ea, care se crede victima, care nu ii vede pe alii".
6. Ce nu dorii sa mai retraiti niciodata cu aceasta persoana? "aceasta indiferenta totala
fata de mine si de nepoii ei".
Faza a doua; Plecnd de la repro, intrebati:
1. Ceea ce-i reproai este adevarat? In realitate, este asa cum spunei? (intrebati-o daca
are intr-adevar probe sau este vorba doar de opinia sa personala).
2. Cum credei ca ar trebui sa se comporte? Sunteti sigura ca ar trebui sa se comporte
astfel?
3. Pe ce va bazai cand spunei ca ea ar trebui sa se comporte altfel?
4. Cum reacionai cand va gndii la asta? Ce simii? Aceasta schimba cu adevarat ceva la
ea?
5. Imaginati-va ca nu mai puteti sa va gndii la asta; ca incetati sa va povestiti acest film
negativ (i se poate spune ca i se retrage funcia de
"critica si reprouri"). Cum vi se schimba viata daca incetati sa mai gndii asa? Cum v-ati
impaca cu aceasta persoana? (este vorba de a face o adevarata proiecie, fara spiritul critic).
A treia faza; Rentoarcerea:
Este posibil sa cerei persoanei sa-si aplice ei insasi spiritul critic. De exemplu, daca persoana va
spune: "ii reproez ca se ocupa prea mult de ea", cereti-i sa-si zica ei: "imi reproez ca ma ocup
prea mult de mine", si sa vada la ce duce asta (de fapt, se intampla deseori ca ceea ce se
reproseaza altuia sa fie pur si simplu reflexul unui repro pe care persoana si-l face siesi).
Cereti-i apoi sa va spun ce rezonanta are pentru ea ntrebarea astfel pusa, si mai ales daca are
sens.
La sfarsitul experienei, cereti-i sa accepte ca, de-a lungul a 48 de ore, sa ii vada pe oameni asa
cum sunt, fara sa doreasca sa ii schimbe, ramanand simplu spectator la ceea ce se petrece.
Visul treaz dirijat
Aceasta tehnica de hipnoza permite conectarea persoanei la metaforica si simbolistica gsite in
vis. In cazul acestei abordari, din faptul ca visul este dirijat de terapeut, persoana va putea sa-si
mobilizeze propriile sale resurse pentru a avansa si gasi soluiile problematicii ei. De fapt,
diferena dintre visul pe care-l avem dormind si cel dirijat este ca, in cazul celui dirijat, atunci
cand persoana pare sa fie intr-un impas, terapeutul va putea sa o incite sa acioneze prin ea
111

insasi si cu ajutorul lui, pentru a inainta in vis. Acest procedeu este interesant in sensul in care
nu este nevoie de gasirea unei explicaii logice si raionale, fiind dat faptul ca lucrarea este pur
metaforica. Visul treaz dirijat poate fi folosit pentru a lucra asupra majoritatii simptomelor si
obiectivelor. Procedeul poate sa se deruleze cu sau fara inducie, fiind tiut faptul ca persoana
se va centra automat asupra ei si a
propriilor imagini mentale (vezi de asemenea vizualizarea simbolica, a 2 parte, in ghid).
Metoda clasica:
1. Cu sau fara inducie, cerei persoanei sa se asocieze cu dificultatea pe care o intamplina
(facei in asa fel ca ea sa resimt fizic o mica parte a emoiei dezagreabile corespunztoare).
Odata ce este bine centrata pe problematica ei, spuneti-i ca va putea sa se imagineze fiind ca
intr-un vis.
2. Cereti-i sa-si imagineze un loc unde ea se poate gasi (sa lase imaginea sa-i vina de la
sine, fara sa o caute) ca, de exemplu, un camp, o strada, o pdure, etc.
3. Cereti-i sa lase sa-i vina in minte toate imaginile acestei experiene, fara sa le cenzureze,
si sa va comenteze ce se petrece, pe masura ce avanseaza. Daca va spune ca este imobila,
(aezata pe o banca, in picioare si nemicata, etc), facei in asa fel incat ca ea sa se mite pentru
a inainta in vis.
4. In timpul experienei, persoana va intalni diferite etape pozitive sau negative si va trebui
sa acioneze in funcie de ele. Obiectivul dvs este de a o ajuta sa treaca de aceste etape.
De exemplu: persoana se gaseste intr-o pdure, unde observa soarele traversand copacii.
Inaintand, zrete o pasare in dreapta sa, etc...
5. Atunci cand persoana trece printr-o etapa dificila a visului, intrebati-o cum poate sa faca
pentru a inainta, in ciuda dificultatii pe care o intampina.
De exemplu: continuandu-si drumul, ea vede un trunchi mare de arbore cazul, care ii bareaza
drumul, etc...( in acest exemplu, o veti intreba ce va trebui sa faca pentru a putea trece).
(In funcie de locul unde se gaseste, puteti sa-i propunei sa mearga in sensul obiectivului pe
care-l cauta (si stabilit ca scop al edinei), ca de exemplu sa o conducei spre un lac pentru a-si
domoli o arsura, spre un munte pentru a-si depune aici grijile, spre un loc magic unde- si va
regsi fora si increderea, etc).
6. Intrebati-o ce socoteste sa faca pentru a trece mai departe (sa taie copacul, sa sara pe
deasupra, sa-l traga, etc). Desi persoana poate sa se faca ajutata
de un prieten, de o maina, de un instrument, este important ca poata sa se poziioneze ca
actor principal in ceea ce se petrece.
7. Urmrii odata cu ea experiena, pana ce nimic nelinititor nu se intampla.
8. Rentoarcere (la starea de veghe).
Varianta cu metafora deschisa: (vezi si vizualizarea simbolica)
1. Cu sau fara inducie, facei ca persoana sa-si evoce problematica, pana ce reperai o
anume expresie sau metafora in limbajul ei. (de exemplu: "e ca si cum as fi fost inchis", sau:
"ma simt presat ca si cum as fi intre ciocan si nicovala", sau: "viata mea e ca un impas", sau :
"totul pare negru in viata mea", etc.
2. Plecnd de la aceasta expresie sau metafora, chestionati persoana cerandu-i s-o descrie
mai exact ("...si cum e acest impas?", sau: "si acest loc unde va simii inchism, cum este?", sau:
112

"cu ce seamana aceasta culoare neagra de care vorbii?", sau: "la ce va face sa va gndii asta,
mai exact?", etc).
3. Intrebati apoi ce face persoana in aceasta metafora (daca se invarte in cerc, daca tipa,
daca asteapta ceva, daca respira din greu, etc).
4. Odata ce evoca ce face acolo, intrebati-o ce trebuie sa faca pentru a inainta si a iesi din
impas (" si acolo unde sunteti in acest impas, ce trebuie sa facei pentru a gasi o soluie?"... sau
: "ce trebuie sa facei pentru a iesi din aceasta situatie?", etc).
ea sa mai
Persoana trebuie neaparat singura sa-si gaseasca propriile soluii, in metafora ei. Trebuie
neaparat ca dvs sa evitati sa o influenai, chiar daca, dupa dvs, exista un mijloc mai potrivit
(totui, daca persoana nu vede cu adevarat nici o posibilitate, veti putea sa-i facei imediat
sugestii indirecte de genul: " anumite persoane stiu ca pot face una sau alta... si nu stiu ce veti
alege de fcut, din perspectiva dvs" sau, inca un exemplu: "si stiti ca puteti alege ce vrei, ca, de
exemplu, sa facei asta sau
cealalta, sau eventual ailalta" sau: "si incontientul dvs poate sa faca sa va vina o imagine care
reprezint soluia cea mai potrivita pentru dvs").
5. Odata ce persoana si-a gsit propria soluie pentru a inainta, intrebati-o cum se simte in
prezent. Imediat ce totul ii pare mai bine, terminati protocolul facand-o sa revin la timpul si
locul prezent ("aici si acum").
Negocierea intre parti (Squash vizual)
Aceasta tehnica de NLP permite lucrul asupra conflictelor interne ale persoanei. In general, o
persoana care triete un conflict intern se simte trasa de ctre doua forte opuse, care o
mpiedica sa nainteze linitit. E ca si cum aceasta persoana ar avea doua parti in ea: una care
vrea un lucru, in timp ce cealalta vrea altceva. Pentru a simplifica, de fiecare data cand
persoana se exprima spunnd: "pe de o parte mi-ar place ca... dar pe de alta parte, imi spun
ca...", exista doua parti opuse care se exprima. "Negocierea intre parti" va permite sa punem in
acord aceste parti opuse care coabiteaza in persoana respectiva. Aceasta abordare este foarte
utilizata pentru a lucra asupra majoritatii simptomelor sau obiectivelor unui individ, dar la fel de
bine asupra compulsiilor, alegerilor dificile, dificultilor de auto-control, etc. ( Exista o
abordare NLP foarte similara negocierii intre parti. Aceasta tehnica nu a fost mentionata in ghid
datorita similitudinii foarte mari care se poate gasi intre cele doua abordari).
naintea exerciiului, explicai intentia pozitiva a fiecareia dintre prile in conflict.
Exemplu, in raport cu o compulsie: " si atunci cand spunei ca aceasta parte incearca sa va
distrug, este normal sa gndii asa... in logica dvs doar. Aceasta parte care va incita sa facei
asta are cu sigurana un motiv serios sa o faca... fara ndoiala, ea vrea sa va transmita un mesaj,
caci tot ceea ce exista are un bun motiv de-a fi, si daca aceasta parte exista in dvs, este pentru a
va aduce ceva...".
Metoda clasica (modul NLP)
1. Cerei persoanei sa plaseze spontan fiecare dintre cele doua parti in conflict, intr-o mana
apoi in cealalta (disociere).
113

2. Spuneti-i sa simbolizeze cele doua parti, tot in maniera spontana, spunandu-va cu ce
seamana ele (culoare, forma, textura, personaj, obiect, greutate, etc).
3. Cereti-i sa-si poziioneze minile cu palmele ndreptate in sus (lasandu-le in aer), ca
pentru a tine fiecare parte. Puteti la fel de bine sa o facei sa-si poziioneze coatele pe langa
solduri sau pe reazemele fotoliului (de exemplu, daca este vorba de o persoana in varsta, avand
dificultati de a-si menine braele in aer).
4. Spuneti-i apoi sa interogheze fiecare parte, individual, ntrebnd pe fiecare ce poate
aduce celeilalte.
5. Spuneti-i ca, imediat ce una ii poate oferi ceva celelalte, cele doua parti se vor apropia, si
daca ele se opun, atunci ele se vor indeparta. Este posibil ca persoana sa gaseasca contient un
rspuns, ca de exemplu: " ma gndesc ca aceasta parte care cauta placerea imediata poate
invata partea care este mai retinuta cum sa funcioneze cu plcere, ramanad in continuare
retinuta...".
6. Urmrii aceasta sarcina pana ce manile se ating complet.
7. Odata minile mpreunate, cerei persoanei sa reintegreze totul, apropiindu-si minile
inspre partea corpului care ii pare cea mai potrivita (capul, pieptul, abdomenul, etc).

Metoda hipnotica
1. Dupa ce ati explicat intentia pozitiva a prtilor, facei o inducie.
2. Simbolizai fiecare parte aflata intr-o mini, apeland la VAKO( vizual, auditiv, kinestezic,
olfactiv).
3. Facei ca intentia pozitiva a fiecrei parti sa urce nivelurile logice (vezi acest nume in
ghid), incepand, de preferina, cu partea calificata drept "negativa" de ctre persoana.
Exemplu: "si inainte de a ma adresa acestei parti care este ca un glob negru in mana dvs
dreapta... mi-ar place ca incontientul dvs sa cerceteze care este intentia pozitiva a acestei
parti... ce incerca ea sa va transmita, caci rolul ei este, cu sigurana, sa va protejeze sau sa va
incite la ceva...apoi, presupunad ca i se deschide usa...incontientul dvs poate sa va faca sa va
imaginai in ce fel schimba acest lucru mediul dvs de existenta, caci acum, cand aceasta parte
este ascultata, ea se exprima diferit... si toate acestea schimba modul dvs de a va comporta...".
4. Odata nivelurile logice efectuate pentru fiecare parte, sugerai ca se vor crea legaturi si
ca minile se vor apropia astfel, in ritmul in care incontientul va face aceasta lucrare interioara.
114

Exemplu: "si incontientul dvs poate tese toate legaturile intre toate punctele comune care
exista la aceste doua parti... caci el stie acum ca fiecare parte isi urmrete in cele din urma
acelai obiectiv...si dvs puteti fi curios intrebandu-va care este partea care se va apropria prima
de cealalta, ca pentru a-i semnaliza ca este de acord sa conlucreze mana in mana cu ea...".
5. In momentul in care evocai apropierea, facei o dubla levitatie sau punei minile in
catalepsie (puteti de asemenea cere persoanei sa-si poziioneze minile cu palmele in sus la
nceputul protocolului, chiar inainte de a face inducia).
6. Urmrii integrarea pana ce minile se ating (pentru a accelera procesul, puteti utiliza
metafore, aluzii sau jocuri de cuvinte).
Exemplu cu metafora: " e ca si cum doi copii care se certau pentru a apuca un balon ar stii de
acum inainte ca pot sa se joace mpreuna cu acelai balon...".
Exemplu cu joc de cuvinte: "si aceste mini sunt atrase una spre cealalta, ca doi magnei... si
lucrurile se mica pentru ca, la cele doua mini dvs simeai schimbrile...".
7. Sugerai persoanei ca le va putea reintegra pe toate in ea insasi.
8. Facei un pod ctre viitor, pentru a generaliza efectul asupra tuturor situatiilor ce vor
veni.
9. Rentoarcere (din starea hipnotica).
Submodalitati
Submodalitatile sunt componente specifice ale unei experiene senzoriale. Aceasta abordare,
rezultata din NLP, si care se ntlnete frecvent in hipnoza, este utilizata in majoritatea
tehnicilor de vizualizare, fie ca e vorba de "comutatorul", de tratamentul durerii, de
"negocierea intre parti", de tehnica amestecarii, de "linia timpului", fara sa uitam de imaginea
de sine, tehnica doliului (legtur), sau de ancorari, etc. (vezi aceste tehnici in ghid). Multumita
submodalitatilor, persoana va putea creste, diminua, transforma sau suprima intensitatea unei
imagini sau a unei percepii simbolice.
Atunci cand insotiti persoana pe durata aplicarii unui protocol, este important sa evitati orice
interpretare.
In funcie de context, chiar daca rspunsul va pare sau nu logic, veti lasa persoana sa aleaga ce
dorete pentru ea, dupa propria ei simire.
Exemplu: daca lucrai pe linia timpului si daca persoana vede linia trecutului ei in culoare
neagra, dect sa ii cerei sa puna alta culoare sau sa o lumineze
(interpretare), mai bine o veti intreba daca acest negru ii convine sau nu. Presupunnd ca ca va
va spune ca nu ii convine, ii veti spune ca poate alege cum sa si-o faca mai acceptabila in ochii
ei, jucandu-se cu luminozitatea, culorile, cu forma, etc. (spunnd astfel, ea este cea care va
decide ce va face).
Este posibila acompanierea persoanei in mai multe moduri:
- preferabil, sa folosii fraze de genul : "si cum percepeti dvs aceasta imagine (simptom,
amintire, etc)?"
- sau ii punei intrebari inchise, de felul urmtor: "si aceasta imagine, e in micare sau e
fixa? Are vreo culoare sau e in alb si negru? Si sunetul pe care-l ascultati, e mai degraba grav
sau e mai ascutit? Si ritmul, este mai degraba lent sau este mai rapid?".
115

Veti gasi in cele ce urmeaza cateva exemple de submodalitati pentru fiecare canal senzorial.
Canal vizual: vag/clar, culoare/alb si negru, in miscare/fix, accelerat/incetinit,
apropiat/indepartat, luminos/ntunecat, mic/mare, asociat/disociat, panoramic/incadrat.
Canal auditiv: localizare sonora, ritm, grav/ ascutit, volum sonor, m uzica/voce/zgo mot, ba la ns
:sta nga/d rea pta.
Canal kinestezic: greu/usor, echilibru/dezechilibre, senzaie usoara/senzatie puternica,
localizare in corp, placut/neplacut, cald/rece, uscat/umed, tensionat/detensionat.
La fel, se poate completa cu exemple pentru canalele olfactiv si gustativ.
Comutatorul
Comutatorul este o tehnica comportamentala de NLP, bazata pe vizualizare si utiliznd lucrul cu
submodalitatile senzoriale. Cum ii indica si numele, principiul consista in a comuta o imagine
interna negativa inlocuind-o cu o imagine mai acceptabila pentru subiect, care, din aceasta
cauza, isi va schimba starea interna.
Astfel, veti putea acompania persoanele caracterizate de un comportament negativ (jena,
fobie, etc) sau avand o proasta imagine de sine (devalorizare). Tehnica comutatorului este de
asemenea folosita pentru a lucra asupra compulsiilor (tutun, mancare in exces, etc). In aceste
situatii, persoana va lucra asupra imaginii compulsiei (de exemplu, daca persoana fumeaza, ea
va face comutarea de la imaginea ei cu igara, pentru a ajunge la o imagine in care ea sa fie fara
igara).
Protocol de baza:
1. Cerei persoanei sa identifice comportamentul de schimbat.
2. Cereti-i apoi sa repereze imaginea interna care declanseaza aceasta stare.
3. Solicitati sa fixeze aceasta stare, chiar naintea declansarii (de exemplu, o persoana care
roete, isi va face reprezentarea ei insasi chiar inainte de a rosi).
4. Servindu-va de submodalitati, cereti-i sa faca aceasta imagine sa-i fie si mai
respingtoare (cereti-i de exemplu sa ntunece imaginea, sa schimbe decorul, sa suprime
culorile, etc).
5. Faceti-o sa vizualizeze aceasta imagine pe un ecran imaginar (de tv, cinema, tip afi, etc).
6. Cereti-i apoi sa-si creeze o imagine corespondenta a strii dorite. (Aceasta noua imagine
nu este neaparat opusa celeilalte. Este vorba mai ales de a gasi o imagine care sa genereze
starea interna pe care o vizeaza persoana, chiar daca aceasta imagine nu este in raport direct cu
simptomul sau cu comportamentul de schimbat)
Daca se ia un exemplu cu o persoana care nu se simte bine in fata unui public, ea poate sa
vizualizeze o imagine a ei insasi, in care se simte perfect de bine si in largul ei in fata publicului,
dar de asemenea se poate vizualiza
o imagine care sa-i ofere destindere, stare de bine, ncredere, precum un loc de vacanta sau o
scena din natura, etc.
7. Intensificai aceasta imagine cu ajutorul submodalitatilor, cu scopul de a o face mai
atragatoare (cereti-i de exemplu sa si-o imagineze in culori frumoase, un decor mai agreabil,
micri, etc).
8. Propuneti-i sa plaseze aceasta noua imagine intr-un colt al ecranului.
116

9. Cereti-i sa faca astfel incat sa se mareasca foarte rapid mica imagine, in modul in care ea
sa o acopere pe cea veche (in acel moment, vorbiti-i despre imaginea negativa ca fiind
"imaginea veche").
10. La finalul acestui procedeu, facei sa vizualizeze un ecran alb.
11. Rencepei aceeai operaie de cinci ori la rand, din ce in ce mai repede de fiecare
data (in felul in care persoana sa nu aiba timp sa contientizeze ce se intampla).
12. Pentru testare, intrebati persoana care este imaginea care ii vine in minte prima (in
completare, puteti la fel de bine sa-i punei ntrebarea urmatoare: "si, dupa dvs, de cate ori ati
efectuat acest exerciiu adineaori?". La aceasta ntrebare, persoana va face automat o cautare
interiora incontienta, ceea ce va intari lucrarea efectuata, si chiar daca ea nu va sti sa va
rspund contient).

Varianta pentru a amplifica efectul:
1. Puteti cere persoanei sa se gandeasca din nou la aceasta noua imagine a ei.
2. Cereti-i sa-si acorde un moment, pentru a-i da un nume.
3. Cereti-i sa plaseze aceasta imagine in fata ei, si sa-si imagineze ca, doar atingand-o cu
vrful degetelor ea se ilumineaza si mai mult.
4. Si apoi, atingand-o a doua oara, imaginea se va multiplica, ca un lung sir de crti de joc,
pentru a se reproduce la infinit.
5. Cereti-i sa-si imagineze ca poate lua toate aceste crti si sa le arunce in aer, in felul in
care ele sa se invarta in cerc in jurul ei.
6. Crile de joc vor continua sa se multiplice in cerc, in modul in care, in orice loc ar privi
persoana, sa poata sa vada aceasta frumnoasa imagine a ei.
Tehnica doliului sau separarea (legtur)
Aceasta tehnica de hipnoza bazata pe vizualizare permite ajutorarea persoanelor in a tine doliu
pentru o persoana decedata sau in cazul unei separari dificile. Acest protocol este la fel de
eficace pentru acompanierea persoanelor care sufer de dependente compulsive, precum
117

aceea de tabac, alcool, mancare excesiva, jocuri de noroc, etc. La modul absolut, si in funcie de
ceea ce persoana ne spune, este posibil lucrul asupra majoritatii simptomelor care-i genereaza
dependenta (in viziunea ei), ceea ce poate fi si cazul unei dependente de o emoie (furie,
angoasa, jena, etc). Tehnica doliului poate fi combinata cu "iertarea" (vezi acest nume in ghid).
1. Cerei persoanei sa-si imagineze legtur de care ea depinde: persoana disprut, relaia
ntrerupta, obiectul dependentei - ca de exemplu igara sau alcoolul, etc, conectandu-se cu
emoia care ii este ataata. Exemplu pentru doliu: "si gandindu-va din nou la imaginea fratelui
dvs care nu mai este, si la tot ce va face sa fiti trist cand va gndii la el, mi-ar place
sa lasati sa va vina in minte, pentru o ultima oara, legtur acestei suferine... aceasta legtur
care va mpiedica sa va eliberai... ca un fir conductor care se gaseste acolo... intre el si dvs...".
Exemplu pentru dependenta de igara: "si mi-ar place sa va cer sa va gndii la aceasta noiune
de dependenta de igara, de care imi vorbii... si gandindu-ne la ea, veti lasa sa va vina de la sine
o imagine...caci cuvntul dependenta este diferit de la o persoana la alta... anumite persoane se
vad pe cale de a sta la coada in fata unei tutungerii, in timp ce alii vad o scrumiera plina de
mucuri de tigari, sau cu totul altceva... si atunci cand o imagine va vine in minte, ramaneti
curios ca sa descoperii cu ce seamana aceasta legtur a acestei dependente, intre imaginea
de acolo si dvs de aici...".
Cereti-i sa vizualizeze aceasta legtur cu precizie, materializand-o in spaiu (daca ii este greu sa
efectueze aceasta materializare, puteti sa ii cerei sa inventeze, sa construiasc, sa improvizeze,
pentru a va spune cu ce ar putea aceasta legtur sa semene, dupa parerea ei. La fel, puteti dvs
evoca exemple, fara sa o influenai, doar pentru a-i oferi cateva piste). Exemplu: "si aceasta
legtur pe care nu ati vazut-o contient este tot ceea ce va tine cuplata de aceasta emoie
negativa pe care o vrei sa o anulai...si in funcie de fiecare persoana, legtur poate semana
cu un fir sau cu o funie... in timp ce pentru alii aceasta va fi ca un lant sau ca un pod... sau ca o
simpla forma sau culoare... dar toate acestea sunt atat de diferite de la o persoana la alta... si
singurul lucru care conteaza este imaginea pe care o veti gasi la nivelul dvs".
Sau, alt exemplu: "daca ar fi trebuit sa desenai legtur care va unete, asa cum ar face-o un
copil caruia i se dau creioane cerandu-i-se sa lege ce e acolo cu dvs de aici, cum ar fi aceasta
legtur si cu ce ar semana?". Daca persoana nu ajunge nicicum sa vizualizeze legtur,
intrebati-o daca ii resimte cumva prezenta (kinestezic), ceea ce poate fi cazul pentru o persoana
nonvizuala (indiferent cum ar fi, fie ca persoana isi reprezint aceasta legtur in mod vizual sau
kinestezic, aceasta nu schimba nimic in privina eficacitatii acestei lucrri).
Daca persoana nu identifica legtur in maniera contienta: Se poate intampla ca persoana sa
nu ajunga nici sa vada, nici sa resimt legtur de care vorbii. In acest caz, veti lucra exclusiv cu
incontientul ei. Exemplu: " deoarece nu stiti in mod contient cu ce seamana aceasta legtur
de care vorbim, mi-ar place ca incontientul dvs sa faca aceasta treaba in locul dvs... caci el stie
exact pentru ce ati venit aici, si dupa ce va fi identificat aceasta legtur, atunci.el va permite
corpului dvs sa acioneze de la sine... si din partea dvs, fiti pur si simplu atent la tot ceea ce se
va petrece de acum in cateva momente inainte...".
3. Odata legtur materializata, verificai submodalitatile, cu scopul de a da cea mai buna
reprezentare acestei legaturi (forma, culoare, textura, lungime, etc).
4. Intrebati-o in care loc dorete sa taie aceasta legtur (la mijlocul ei, la locul unde se
gaseste obiectul sau persoana de care e legata sau, mai bine, acolo de unde este prinsa de ea).
118

5. Cereti-i sa-si imagineze un prim plan al acestui loc, in felul in care ea sa repereze cu
precizie cum este el prins.
Exemplu: " si acum, va veti imagina ca sunteti cu ochii pe aceasta legtur... ca ochii dvs se pot
apropia suficient, ca atunci cand se privete printr-o lupa... ca aceasta parte pe care o privii
devine progresiv atat de amanuntita, ca puteti sa ii vedei toate detaliile, textura, modul cum
aceasta legtur este mentinuta, ca si cum ati fi fcut un zoom pe acest loc...".
6. Cereti-i apoi sa-si imagineze modul in care dorete sa se separe de aceasta legtur, ca
de exemplu, taind-o cu foarfeca, smulgand-o, dezlipind-o, etc (In scopul evitrii influenrii, este
preferabil sa ramaneti vag in exprimare. Veti putea, de exemplu, sa o intrebati in ce fel
socoteste "sa o anuleze", "sa se elibereze", "sa se detaeze" de aceasta legtur).
Daca persoana intampina multe dificultati in a-si imagina facand aceasta treaba singura, puteti
sa ii cerei sa aleaga pe cineva in care are ncredere si care ar putea-o ajuta (un prieten, un
chirurg, o fiina disprut, ingerul ei pzitor, etc).
7. Cereti-i sa se vizualizeze (sau sa vizualizeze persoana aleasa) pe cale de a aciona. Daca
aceasta sarcina ii pare prea tusanta emoional, puteti sa ii cerei sa se disocieze de corpul ei, in
modul in care sa se poata vedea (sau vedea persoana aleasa) pe cale de a aciona, ramanand
confortabil aezata acolo unde este. Daca efectuati aceasta disociere, amintiti-va sa reasociati
persoana la sfarsitul experienei (in timpul disocierii, puteti la nevoie utiliza o ancora de resursa
pentru a o acompania).
8. Odata ce este eliberata de aceasta legtur, cerei persoanei sa gaseasca mijlocul care ii
pare cel mai radical pentru ca aceasta sa dispara complet din viata ei (sa o arda, sa o expedieze
in spaiu, sa o arunce la toaleta, sa o agate de un balon, sa o ngroape, etc).
9. Cereti-i sa urmareasca cu privirea aceasta legtur ce dispare.
10. Asigurati-va ca partea acestei legaturi care era ataata persoanei este complet
curatata (de exemplu, daca este vorba de un fir care ii pleca de la nivelul abdomenului, ea si-l va
vedea pe acesta in ntregime eliberat de orice urma de fir, de orice rana, pentru care caz o veti
acompania in acest sens spunandu-i, de exemplu, ca ea sa-si imagineze ca pune in acel loc o
pomada magica care cicatrizeaza si vindeca instantaneu rnile trecutului, sau ca aerul pe care-l
respira purifica aceasta zona si curata automat impuritatile, pentru a le evacua, etc).
11.Odata experiena terminata, spunei persoanei ca poate sa se vizualizeze in sfarsit eliberata
si ca poate de acum inainte sa se gandeasca la tot ce ii pare pozitiv pentru viitorul ei.
12.Terminai experiena nlocuind golul obtinut printr-o noua energie
binefacatoare, care sa-i umple corpul (poate de asemenea sa vizualizeze o culoare).
Exemple: "daca persoana are senzaia de gaura la locul abdomenului, puteti sa ii spunei: "si
puteti lasa aceasta gaura sa se umple cu o apa care circula in corpul dvs, o apa linititoare si
limpede, pentru a curata si purifica complet acest loc).
sau, mai bine, " si mi-ar place ca in acest loc sa lasati sa vina ... o culoare plcut si calda, ca un
mic soare care creste chiar in dvs insiva... pentru a da toata energia de care avei nevoie
corpului dvs... incepand de acum...".
119

Tehnica (destinata) alergiilor (Robert Dilts)
Aceasta abordare de hipnoza bazata pe disociaie se dovedete a fi foarte eficienta pentru
tratarea alergiilor. Totui, in fata anumitor alergii periculoase sau letale, vom conveni sa
ramanem prudeni, asigurandu-ne ca persoana dispune de tratamentul medical necesar sau, si
mai bine, ca se afla sub supravegherea unui serviciu medical de urgenta. Principiul acestei
tehnici consista in a disocia subiectul, pentru a face ca dublura sa sa acioneze in locul lui, acolo
unde se gaseste elementul alergen. nainte de a incepe protocolul, i se va explica ca reacia
alergica vine doar dintr-o eroare a sistemului imunitar care, simtindu-se agresat, declanseaza
respingerea elementul declasator. Sarcina se efectueaza cu toate precauiile de sigurana, dat
fiind faptul ca se va (re)produce intrucatva reacia alergica si ca reintegrarea nu se va face dect
atunci cand subiectul va constata ca dublura sa nu resimte nici o reacie negativa. Aceasta
tehnica se poate realiza fara inducie hipnotica formala, dat fiind faptul ca ansamblul procesului
se deruleaza deja in modul disociat.
1. Calibrai reacia alergica pe care o intampina persoana, cernd incontientului ei sa lase
sa-i vina 10-15% din intensitatea acesteia.
2. Explicati-i eroarea sistemului imunitar in modul urmtor: "Reacia alergica este
declanata de generalizarea unei experiene de ctre sistemul imunitar, care a confundat o
particula exterioara neutra cu un microb sau cu un virus. Corpul, considernd acest element
neutru ca agresiv, a reactionat declansand alergia. Plecnd de la faptul ca mintea noastra
generalizeaza ceea ce este trit, de fiecare data cand se va produce un contact cu acelai
element neutru sistemul imunitar al persoanei va declana reacia alergica".
3. Verificai beneficiile pe care le va avea persoana, odata ce alergia va disparea.
4. Cereti-i sa va zica ce se apropie cel mai mult prin asemanare de elementul declanator al
alergiei, si care nu genereaza nici o reacie (de exemplu, daca persoana este alergica la perii de
blana de pisica, ea va putea sa aleaga perii de cine sau al unei perii de haine, capete de fir de
par, etc).
5. Ancorai starea neutra si mentineti-o pe durata ntregii experiene (de exemplu, i se
poate cere sa-si imagineze perii unei pensule in camera sau pe ea, si ancorai starea daca nu
exista cu adevarat nici o reacie alergica imaginandu-si asta).
6. Meninnd ancora de securitate, disociai persoana facand-o sa-si imagineze ca va putea
ramane la adapost de experiena care se va derula in fata ei (de exemplu, persoana poate sa-si
imagineze ca se afla intr-un balon transparent ermetic inchis si steril).
7. Explicati-i ca, continund sa ram ana in adapostul ei, va putea sa-si vada dublura care
este acolo, in contact cu substanta neutra, si ca totul se petrece cu bine pentru dublura sa.
8. Pe masura ce se desfasoara experiena, faceti-o sa-si imagineze ca este introdusa
progresiv o infima parte din elementul declanator in apropierea dublurii ei (daca este vorba de
peri de pisica, introduceti unul sau doi peri doar), explicand-i bine ca este vorba doar de
dublura sa, si ca ea nu are deci nimic de ce sa se teama, deoarece ea se afla in sigurana.
Plecnd de la acest fapt, cereti-i sa se asigure ca totul este bine pentru dublura sa, in ciuda a
ceea ce se petrece in apropierea ei.
120

9. Urmrind reaciile persoanei, continuati experiena crescnd progresiv cantitatea
elementului declanator aflata in mediul dublurii sale, si constatand daca totul se desfasoara cu
bine pentru dublura sa.
10. Continund meninerea ancorei, cerei persoanei sa iasa treptat din adapostul ei.
Spuneti-i ca va putea sa se apropie de dublura sa, contientiznd ca totul e cu adevarat bine
pentru aceasta (daca asta o asigura, puteti sa-i cerei sa nainteze spre dublura sa avand o casca
etana precum a cosmonauilor, la modul in care ea sa poata sa se apropie cat mai mult posibil
si sa constate ca totul e bine si pentru ea insasi, dupa care isi va putea scoate progresiv casca
pentru a putea intra in contact direct cu mediul dublurii sale).
11. Cereti-i apoi sa-si reintegreze siesi aceasta dublura, care tocmai a invatat ceva la
nivel incostient (in acest stadiu de re-asociere puteti sa abandonai ancora).
12. Facei un pod ctre viitor, cernd persoanei sa-si imagineze diferite situatii in care totul
se va petrece cu bine (poate sa se vada pe cale de a mangaia o pisica sau aezata pe un fotoliu
pe care se afla peri de pisica, etc).
13. Testati.
Tehnica (destinata) verucilor /zona zoster
Aceasta tehnica de vizualizare, care corespunde mai degraba unui act simbolic, precum cele din
prescriptii/sarcini/incercari (vezi numele in ghid), poate sa fie folosit cu uurina in cazul
copiilor, tinand seama de simplitatea si caracterul "magic" care-l reprezint. Prescripiile care
sunt date sub forma simbolica au in general un impact foarte puternic asupra persoanei, tiut
fiind faptul ca sunt percepute direct de ctre incontient. Principiul acestei abordari consista in
a face simptomul (veruca, negi sau zona zoster) sa fie reprezentat sub forma unui desen.
Contopind simbolistica acestui desen cu intentia de a se elibera de simptom, persoana va putea
aciona direct asupra corpului ei. Bineneles, se va da de inteles persoanei ca ea va trebui sa
faca aceasta lucrare simbolica ca intr-un joc, fara sa se caute sa se inteleaga contient ce se
petrece, caci nu exista nici o logica in aceasta lucrare care se desfasoara doar la nivelul
incontientului.
A. Veruci (negi)
1. Facei o inducie, lund in considerare partea afectata (exemplu, piciorul) si cerei
persoanei sa se concentreze la acesta.
2. Dati-i o foaie de hrtie si creioane si cereti-i sa isi deseneze corpul la modul foarte
sumar, localizand leziunile cu creionul prin cruciulie si cerculete (deci, va trebui pentru inceput
sa deseneze o silueta umana completa, reprezentand-o pe ea, inainte sa localizeze leziunile
dupa cum s-a indicat).
3. Pe cealalta parte a foii de hrtie, cereti-i sa deseneze marita partea in cauza a corpului
(de exemplu, daca este vorba de picior, persoana va desena doar piciorul cu pricina, cat mai
vizibil pe aceasta parte a foii).
4. Cereti-i in cele din urma sa ruleze sau sa indoaie foaia de hrtie, si sa o arda ( prin acest
act, se simbolizeaz faptul arderii verucilor).
5. Cereti-i apoi sa uite de veruci o vreme, insotind-o verbal in modul urmtor: "si acum, in
timp ce aceasta foaie de hrtie arde in fata dvs, mintea dvs se orinteaza spre soluie... si eu va
121

voi cere ceva foarte important... pentru inceput, de a nu spune la nimeni... apoi, sa uitati de
aceste veruci o vreme... timp in care lucrarea va incepe sa acioneze in dvs... si veti observa la
dvs ca...".
B. Zona zoster
Procedeul este acelai pana la punctul 3.
Cerei apoi persoanei sa plaseze foaia de hrtie in congelator si spuneti-i sa uite de ea pana in
ziua in care se va obine rezultatul dorit (actul congelrii foii simbolizeaz faptul ca se rcorete
arsura specifica generata de zona zoster).
Tigrul interior (Richard Bandler)
Tehnica tigrului interior este foarte utila pentru motivarea unei persoane tematoare, in fata
unui angajator, a unui client, a publicului sau a oricrei persoane pe care ea o considera drept
un adversar. Acest protocol, bazat in esena sa pe vizualizare, permite persoanei sa-si schimbe
percepia, la modul in care sa se imagineze ca este in pielea unui tigru. Preluandu-si astfel acest
rol, persoana va termina prin a se identifica incontient cu acest animal, ceea ce ii va da pe rand
curajul si energia de a-si nfrunta temerile, in fata adversarilor pe care ii va intalni. Aceasta
tehnica, inventata de Richar Bandler, este de luat in seama doar ca un joc. De fapt, nu este
vorba in el de a devaloriza sau de a minimaliza o persoana in realitate, ci de a schimba percepia
lucrurilor pentru a putea pur si simplu face fata temerilor. Este deci util de explicat persoanei ca
trebuie sa respecte ecologia celui pe care-l va considera "adversar".
Denumirea de adversar este data aici doar pentru nelegerea procesului. Veti adapta aceasta
denumire in funcie de persoana in cauza (director, client, public, adversar de joc, etc).
1. Cu sau fara inducie, cerei persoanei sa-si imagineze un defileu mrginit in ambele parti
de cate un munte. Amplificai imaginea ajutandu-va de submodalitati (vizual, auditiv, etc).
2. Cereti-i sa mareasca imaginea proiectand-o pe un ecran gigant.
3. Pe fundul defileului, cereti-l sa-si imagineze adversarul si sa il faca foarte mic.
4. Cereti-i apoi sa se ajute de cateva raze de soare proiectate pe fiecare varf de munte.
5. Cerei sa-si imagineze chiar in fata un tigru de talie giganta care rage, si sa sara in pielea
acestuia.
6. Din punctul de vedere al tigrului, avand un aer nfometat si scurmnd pamantul, cerei
persoanei sa isi priveasca adversarul tremurnd.
7. Cereti-i sa vada groaza din ochii adversarului si sa auda tunetul foarte puternic, in timp
ce rgetul sau suna si mai tare.
8. Cereti-i apoi sa ia imaginea si sa o faca si mai mare, imaginandu-si-o in culori si mai
strlucitoare.
9. Cereti-i apoi sa se ajute de un cor de 200 de cantareti situati in vrful fiecrui munte,
care sa cnte: "Mergi! Fa-o! Esti capabil!", si sa mareasca volumul sonor.
10.Spuneti-i apoi sa ia aceasta imagine si sa o faca si mai mare, si sa-si imagineze ca sunetul se
aude din toate prile, pe rand.
11. Cereti-i apoi sa-si apropie imaginea si sa va spun cum i se pare.
12. Cereti-i apoi sa va spun care e diferena de intensitate in raport cu situatia dinainte si
sa ajusteze reglajele astfel incat sa obtina o diferena neta.
122

13. Facei un pod ctre viitor.
14. Rentoarcere.
Tratamentul durerii
Hipnoza este unul din mijloacele eficiente pentru a lucra asupra durerii. De fapt, chiar daca
durerea are o cauza concreta in cazul unei persoane, o buna parte a acesteia este de origine
psihologica. Simplul fapt de a te gndi la o durere o va amplifica pe aceasta, prin unul din cele
cinci simuri (reprezentare vizuala, auditiva, etc). Diferitele protocoale prezentate aici vor
permite calmarea persoanei suferinde, in diferite moduri. Plecnd de la principiul ca orice
simptom are un serios motiv de existenta, este important de specificat ca durerea este un
mesaj util corpului. In fapt, daca pe o persoana o dor dinii si medicamentele nu-i fac nimic,
este pentru ca exista acolo o carie sau o infecie de tratat. Din acest fapt, si cu scopul de a lasa
mesajul sa se exprime parial, va fi deci preferabil sa se caute diminuarea intensitatii durerii mai
degraba dect sa fie suprimata complet, (pentru exemplul dinilor, obiectivul va fi de a face
durerea mai suportabila, pana la vizita la dentist, caci hipnoza nu e suficienta pentru a ingriji o
carie sau o infecie)
Veti gasi in cele de mai jos principalele protocoale pentru lucrul asupra durerii.
1. Prin metafora:
Explicnd, de exemplu, ca mana dvs ia o alta consistenta, precum a lemnului, a plasticului, a
metalului, etc. (vezi de asemenea "vizualizarea simbolica" in ghid).
Exemplu: " si acum, puteti sa va imaginai ca mana mea devine ca lemnul... si contactul pe care
il resimii va absorbi toata durerea...si durerea dispare trecnd in mana mea... care este ca de
lemn... si dvs lasati aceasta senzaie
sa dispara... in mana mea... si cu cat ea trece in mana mea, cu atat va simii mai calmat...".
Explicnd, printr-o metafora, ca poate vedea ntreaga zona unde se gaseste durerea, printr-un
fenomen de transparenta, ca fiind strbtut de fire imaginare responsabile de aceasta durere,
si pe care le va putea deconecta. Exemplu: "...si mi-ar place ca privind acum la acest loc, dvs sa
puteti sa va imaginai diferite fire corespunztoare unei reele nervoase... cum fiecare din
aceste fire are o culoare anumita... si puteti sa va imaginai si locul unde acestea se proiecteaza
pe creier... si daca puteti sa va concentrati pe aceasta parte, puteti alege sa intrerupeti durerea,
pur si simplu tind firul in cauza... sau mai bine imaginandu-va un ntreruptor...".
Folosind metafora "mnuilor de piele" (aceasta tehnica este utilizata pentru a desensibiliza
mana, ceea ce permite mai apoi sa facem un transfer asupra prtii in cauza, ca de exemplu
asupra unei dureri de dini, a unei dureri localizata la ureche, etc). Puteti crea levitatia minii
pentru a disocia mai bine persoana, inainte de a activa metafora.
Exemplu: "...si puteti in primul rand sa va imaginai purtnd o manusa din matase... pentru a
simi o diferena de senzaii... si pe aceasta manusa de matase...o manusa un pic mai groasa,
poate din piele subire... si pielea dvs incepe sa devin din ce in ce mai insensibila... etc."
(continuati cu diferite grosimi, pana la mnuile mblnite).
2. Prin disociere:
123

Exemplu: "si acum, ca sunteti aezat in acest fotoliu, o alta parte a dvs va permite imaginaiei
dvs sa evadeze...departe de aceasta durere... pentru a va face sa va regsii o amintire in mod
special de plcut...in timp ce puteti sa va vedei aezat aici, jos...".
3. Prin sugestii directe:
Exemplu: "...si mi-ar place sa cer acestei parti din dvs, responsabila de toate senzaiile corpului
dvs... sa diminueze treptat intensitatea ...multumita spiritului dvs incontient... si tuturor
resurselor folositoare sa le cer... pentru
ca, cu fiecare respiraie... toate aceste senzaii sa dispara... din ce in ce mai mult... si va simii
din ce in ce mai bine... pe masura ce timpul se scurge...".
4. Prin distorsiunea timpului (cu sau fara ancorare):
Exemplu: "...si e ca si o ultima zi de vacanta... care trece prea repede... si puteti sa va imaginai
ca orele devin minute... si fiecare minut pare prea scurt...cu atat mai scurt cu cat timpul trece
din ce in ce mai repede...si tot la fel in aceasta experiena, in care timpul trece prea repede...cu
fiecare criza, timpul va parea ca se va accelera...ca intr-un film care se deruleaza cu toata
viteza... pana la finalul senzaiilor dureroase...pentru a redeveni acel timp pe care il cunoasteti
bine...".
5. Prin deplasare:
Exemplu: "...si puteti sa va imaginai aceasta durere care pare sa vina dinspre umrul dvs...
alunecand precum apa curge la munte... pentru a cobori de-a lungul braului dvs... si puteti
resimi acum diferena... si poate ca va dati seama ca ea continua sa curg deja spre cot...
pentru a ajunge la antebrat... etc".
6. Prin alterare senzoriala:
Principiul consista in a imagina ca senzaia de durere este pe cale sa se transforme din ce in ce
mai mult intr-o senzaie plcut (de racoare, furnicturi, picaturi, etc).
Exemplu: "si aceasta arsura pe care o resimii la deget se poate asemana cu senzaia unor mici
picaturi, ca o uoara amorire... si aceasta amorire poate adormi incetul cu incetul acest
deget... ca un balsam linititor care va calmeaza treptat...".
7. Prin subtitutie:
Este vorba de acelai principiu, dar focalizand atentia pe o alta parte a corpului.
Exemplu: "si in timp ce resimii aceasta arsura la deget, puteti sa va concentrati toata atentia
asupra picioarelor...(luai, de preferina, partea opusa) si este poate amuzant sa va imaginai ca
stati in picioare, intr-o apa racoritoare...ca intr-un lac de munte sau mai bine intr-un rau... si in
timp ce ascultati sunetul apei ce curge, puteti resimi senzaiile de racoare si prospeime...".
8. Cu ajutorul culorilor:
Culorile ne influenteaza corpul si sanatatea. Anumite culori au un efect anesteziant. Puteti sa
facei subiectul sa-si imagineze cum culoarea aleasa i se raspandeste lent prin interiorul
corpului. Puteti de asemenea sa il facei sa-si imagineze o mica sfera de aceasta culoare care sa-
i circule linitit prin corp, etc.
lata cateva exemple pe care le puteti,utiliza:
ROU: cldur, senzaie de nclzire, stimuleaza circulaia sanguina si sistemul nervos
(nerecomandata in caz de febra, hipertensiune sau temperament coleric)
VERDE: calm, prospeime, racoare, scdere a presiunii sanguine. ALBASTRU (clar): rcoritor,
antiinflamator, scaderea febrei, dureri de cap, calmarea iritatiilor (nerecomandat pentru
124

frisoane si reumatism). INDIGO: calm, analgezic. VIOLET: calmant general.

Exemplu pentru febra (albastru): "si in timp ce va concentrati asupra propriei respiraii, va veti
imagina o mica sfera albastra, care va incepe sa coboare lent, incepand cu fruntea, pentru a o
rcori... ca o adiere de vant rcoritor, care domolete temperatura si calmeaza... si dvs simii
aceasta mica sfera de prospeime si racoare care coboara incet... in timp ce va gndii la
culoarea albastru...".
Transa pariala
Transa pariala isi poate gasi utilitatea in anumite abordari hipnotice. Este posibil, de fapt, sa fie
nevoie de a "adormi" sau de a "trezi" doar o singura parte a corpului pentru a lucra cu ea. De
exemplu, puteti avea nevoie sa lucrai in colaborare cu incontientul persoanei, pentru a creea
un fenomen hipnotic precum levitatia sau catalepsia (vezi acest abordari in ghid). Acest
procedeu poate la fel de bine sa se dovedeasca foarte util pentru a acompania persoanele care
sunt prea raionale. In fapt, prin disociaia produsa de aceasta abordare, starea de transa se
produce intr-o maniera mult mai rapida. Daca ne exprimam spunnd: "si mi-ar place ca doar
mana dreapta, care ma asculta, sa poata sa intre progresiv in transa, in timp ce dvs ramaneti
aici, cu mine... in timp ce ea incepe sa adoarma puin cate puin...", persoana se va simi
contrariata si va intra astfel intr-o stare de contienta modificata, caci dvs ii veti vorbi minii
sale si nu ei, ceea ce este foarte derutant pentru o persoana care cauta un rspuns logic si
raional.
Procesul transei pariale:
Cu acces direct:
Adresati-va direct prtii in cauza, lasand persoana in stare contienta. Facei alternari intre
sugestii adresate zonei contiente cu sugestii adresate prtii alese.
Exemplu: "...si in timp ce dvs ma ascultati contient, mi-ar place sa ma adresez doar acestui
picior stng...pentru a-i cere simplu sa se destind mai mult... in timp ce restul corpului dvs
poate face orice altceva...".
Cu acces indirect:
Odata ce persoana este in stare modificata de contienta, treziti doar partea in cauza.
Exemplu: "...si in timp ce dvs traiti aceasta experiena interioara, ma voi adresa doar acestui
picior stng...cerandu-i sa-si regaseasca toate senzaiile... in felul in care, fiecare din muchii
acestui picior sa devin acum din ce in ce mai activ...".
Alt exemplu: "...si in timp ce sunteti in aceasta stare hipnotica...mi-ar place ca incontientul dvs
sa lase doar capul sa se trezeasca complet... in timp ce, de cealalta parte, tot restul corpului sa
continue sa doarma profund... si pur si simplu capul e cel care se trezete treptat... tot asa cum
si muchii gatului si coardele vocale se trezesc si ele de asemenea... in felul in care veti putea sa
imi vorbii... in timp ce restul corpului ramane in aceasta stare hipnotica... si atunci cand capul
va fi complet trezit, veti putea sa imi vorbii normal si sa va deschidei ochii daca veti
dori...lasand tot corpul amortit... ca si cum nu v-ar aparine...".
125

Transferul competentelor (prin ancorare)
Aceasta tehnica de NLP permite cautarea resurselor sau competentelor trecutului pentru a le
importa in prezent. Sarcina se face prin simpla ancorare, de la una sau mai multe situatii-
resursa. Aplicaiile sunt foarte numeroase. De fapt, se intampla deseori ca o persoana sa aiba
impresia de a-si fi pierdut anumite capacitati pe care le avea inainte. In acelai fel, simplul fapt
de a fi fcut altfel pana la momentul prezent o mpiedica pe aceasta sa se reconecteze la vechile
proceduri. E ceea ce se intampla persoanelor care fumeaza, si care se gndesc ca, oprindu-se
din fumat, vor pierde tot ceea ce faceau pe timpul fumatului (sa capete ncredere, sa seduc, sa
conduc un grup, sa se concentreze, sa ia decizii, etc). Acest protocol se adapteaza tuturor
situatiilor in care persoana trebuie sa-si regaseasca aciunile, capacitatile sau un bagaj de
cunostinte pe care nu le-a utilizat-o de multa vreme (studii, comportamente, obiceiuri,
performante, etc). [vezi de asemenea anexa I].
1. Reperai obstacolul care mpiedica persoana sa isi atinga obiectivul (de exemplu: pentru
cineva caruia ii este greu sa vorbeasca in public, obstacolele respective ar putea fi eventual lipsa
de ncredere, stresul, indoiala, etc).
2. Intrebati persoana care sunt resursele care ar putea sa o ajute pentru a-si atinge starea
dorita (de exemplu: calmul, stapanirea de sine, destinderea, ncrederea in sine, energia, etc).
3. Cereti-i sa-si regaseasca o experiena din trecutul ei in care resursele dorite sa fie
prezente, facand-o sa rememoreze ce vede, ce aude, ce simte. Mobilizati-i la maxim sistemul
senzorial, in scopul de a-l asocia bine la experiena sa (VAKO). nainte de a pune ancora,
amplificai experiena jucandu-va cu submodalitatile (luminozitate, culori, micare, diferite
sunete, mirosuri, etc).
Exemplu: "si puteti pe moment sa va gasiti in bucataria dvs... regsind aici acea plcut
ambianta care va place atat de mult...vazand ustensilele care va vor servi pentru a gati aceasta
reteta, pe care o cunoasteti pe de rost... si
stiti ca facei aceasta intr-un mod atat de intuitiv, incat sunteti sigur de dvs... caci v-ati dovedit-
o deja, ca sunteti capabil...".
4. Atunci cand se constata intensitatea maxima de calibrare, ancora poate fi pusa. Puteti
de asemenea sa facei o stivuire de ancore (vezi noiunea in ghid), pentru cazul in care persoana
ar avea nevoie de mai multe resurse diferite. Meninei aceasta ancora pe timpul a cel puin 30
de secunde, continund sugestiile pentru intarirea strii.
5. Meninnd ancora, cerei persoanei sa se imagineze ca fiind pe cale de a trai in situatia
dorita, ramanand conectata la resursa (daca este vorba, de exemplu, de a vorbi in public, ii veti
cere sa-si imagineze ntreaga aciune, vazandu-se in public, imaginandu-se in picioare pe cale de
a vorbi, etc). Exemplu: " si in timp ce ramaneti in bucataria dvs sa va terminati reteta...
incontientul dvs poate pastra toate ingredientele stapanirii de sine, ale certitudinii si ale
concentrrii, multumita minii mele puse pe genunchiul dvs... si in acest timp, va veti imagina
ca sunteti in sala de examen... ca in bucataria dvs... caci incontientul dvs poate sa aduca cu
sine toate capacitatile acolo unde sunteti, ca atunci cand ne intoarcem cu amintiri din vacanta...
si acest examen este aproape ca un reteta buna... si stiti ca sunteti capabila de a reui...".
6. Facei persoana sa retraiasca aceeai experiena, fara ancora.
126

7. Daca aceasta a doua experiena pare sa-i convin, cereti-i sa isi imagineze doua sau trei
situatii viitoare, in care ea ar putea sa fie susceptibila de a trai acelai lucru.
8. Cereti-i sa isi imagineze un scenariu pozitiv (tot pentru exemplul cu luatul cuvntului in
public, persoana va putea sa se imagineze pe cale de a tine un discurs convingtor, terminat cu
aplauze si felicitri).
Triunghiul dramatic
Acest protocol, provenit din analiza tranzacionala, este foarte util pentru a lucra asupra
dificultilor relaionale (relaie de cuplu, intre prini si copii, de colegialitate, de asociere, etc),
ca si asupra situatiilor conflictuale care se instaleaza sau care sunt instalate deja, intre doua sau
mai multe persoane. Multumita acestui model, subiectul poate contientiza jocul psihologic
care s-a instalat in relaia sa cu un altul. Acest procedeu permite acompanierea subiecilor care
se devalorizeaza sau se justifica (poziie de victima), a celor care se simt obligai sa-i ajute pe
alii pentru a se face utili sau pentru a fi recunoscui (poziie
de salvator) sau a celor care acuza, culpabilizeaza, persecuta (rol de persecutor). La modul
general, veti putea utiliza aceasta abordare pentru a acompania persoanele care refuza sa-si
preia responsabilitatile. Triunghiul dramatic se lucreaza in modul conversaional. Mijlocul cel
mai simplu va fi de a explica procesul, desennd triunghiului in fata persoanei [vezi de
asemenea anexa I].
Cerei persoanei sa-si imagineze un triunghi cu vrful in jos, coninnd indicaiile urmatoare in
fiecare colt al acestui triunghi.
Sus, la stanga: "persecutor", sus, la dreapta: "salvator", jos: "victima" (vezi schema)

Exemplu de joc:
O persoana aflata in dificultate isi declara suferina unui prieten cerandu-i sa-l ajute (victima).
Amicul incearca spontan o soluie pentru a-l ajuta (salvator).
In acest exemplu, schimbul ar putea fi urmtorul:
> "sunt pierdut, nu stiu cum sa fac..."
> "ar trebui sa faci asta..."
> "da, dar eu nu vad cum, fiind dat faptul ca..."
> "ei bine, asta nu e o problema, tu nu ai de fcut dect asa..."
> "da, dar asta nu e posibil, caci mai e o
problema..."
127

Dupa un timp, cu tot efortul de a-si gasi toate scuzele pentru a evita soluiile care ii sunt
propuse, persoana, simtindu-se incoltita, sfarseste prin a-si acuza amicul si-si schimba astfel
rolul, devenind persecutor:
Exemplu de schimb: "hotarat lucru, tu nu intelegi nimic, se vede bine ca nu esti in locul meu..."
(persecutor).
In aceasta situatie, prietenul solicitat va deveni in cele din urma victima fara voia lui:
"scuza-ma, nu e vina mea, eu vroiam doar sa te ajut..." (victima)
"dar nu ti-am cerut nimic, mai bine ocupa-te de treburile tale..."(persecutor)
Jocul psihologic a unei persoane avand poziia de "victima" este deseori evidentiat de fraze
incepand cu "da, dar..." (incontient, persoana isi gaseste toate scuzele pentru a ramane in
acest joc).
Deblocarea jocului pentru a iesi din triunghi:
Intrebati persoana in ce rol se gaseste ea in acel moment.
Ce ii spune partea ei adulta (poziie logica si
neutra)?
Ce ii spune partea sa de copil (emoii)?
Ce s-ar intampla daca ea ar permite adultului si copilului din ea sa se exprime?
Ce s-a intamplat la inceput, de s-a intrat in acest triunghi, si dupa... si dupa...?
S-a mai aflat ea in aceasta poziie, fata de persoana in cauza si fata de alte persoane?
Scopul final este de a face persoana sa iasa foarte repede din jocul care s-a creat, cerandu-i-se
sa-si preia propriile responsabilitati.
Ce e de zis unei persoane aflata in rolul de persecutor?
Cand persecutorul provoaca, cerei persoanei sa-si pstreze poziia de adult
(poziie neutra, logica) sau sa adopte o poziie ferma pentru a fi respectata.
Cateva exemple (fara ironie sau agresivitate):
1. Neutru sau logic (sub forma de intrebari): (starea de spirit trebuie sa fie doar aceea de a
cauta sa-l intelegi pe celalalt sau de a-i transmite un mesaj).
"ce te face sa crezi asta?"
"cand imi spui asta, pe ce te bazezi?"
" ce s-ar intampla daca refuz solicitarea ta?"
"ce te deranjeaza mai exact in atitudinea mea?"
"ai remarcat ca imi vorbeti pe un ton agresiv?"
2. Fermitate:
"refuz sa intru in jocul asta!"
"e in afara oricrui dubiu ca eu sa accept ce imi
ceri!"
" eu cred ca mergi prea departe si refuz sa continui aceasta discuie!"
Ce e de zis unei persoane aflata in rolul de victima?
Cand o persoana este solicitata de o "victima", cereti-i sa rspund printr-o ntrebare neutra
sau logica sau sa fie ferma (scopul fiind acela de a responsabiliza persoana- victima si de a evita
pe acel "da, dar...").
Cateva exemple (fara ironie sau agresivitate):
128

1. Neutru sau logic, sub forma de intrebari: (scopul este de a mobiliza resursele persoanei
si a o responsabiliza)
"si cum socotesti tu ca ai sa te apuci sa faci
aceea?"
"tiind ce se intampla, ce vei face tu?" "dupa tine, daca acionezi astfel, ce crezi tu ca s-ar putea
intampla?"
"ai contientizat ca existau de asemenea si alte soluii?"
"cand tu spui asta, te simi cu adevarat capabil sa faci prin forele proprii?"
"si cum ai face tu?"
2. Fermitate:
(aici obiectivul nu este de a-l acuza pe celalalt, ci de a-l face sa acioneze)
"opreste-te de a te plnge inutil!" "ar fi timp sa acionezi, nu crezi?" "preia-ti
responsabilitatile!"
Valori
Fie in hipnoza, fie in NLP sau in coaching, poate fi folositor sa lucram asupra valorilor unei
persoane, pentru a le conecta cu obiectivele ei sau dorinele ei. Atunci cand o persoana are
constiinta propriilor valori ii este mai uor sa faca alegeri si sa impun limite clare altora. Ca
urmare a acestui fapt, aplicaiile sunt foarte numeroase. Veti putea astfel acompania
persoanele carora le este greu sa
refuze ceva, pe cele indecise, pe cele care si-au pierdut entuziasmul si motivatia, pe cele care
nu au un obiectiv de urmat, o pasiune sau un proiect de viata, etc. Cautarea valorilor, care se
face sub forma unui chestionar, poate la fel de bine sa fie data ca o sarcina de reflexie pentru o
ntrevedere ulterioara.
Diferenierea intre valori si nevoi:
Valorile stau la baza alegerilor din viata pe care le decide o persoana pentru a se simi mplinita
si care vin din interiorul ei insasi.
Pentru a intelege mai bine diferena intre valori si nevoi, am putea lua metafora mainii: astfel,
opiuni precum climatizarea, geamurile actionate electric sau ordinatorul de bord corespund
valorilor, ceea ce semnifica ca ne putem foarte bine lipsi de ele pentru a conduce maina. Este
vorba de o alegere care se face pentru aceste opiuni, si care aduc confort si plcere. In schimb,
combustibilul, uleiul, prile raspunzatoare de sigurana sunt elemente care permit ca maina
sa mearga. Daca aceste elemente nu sunt luate in considerare, mai devreme sau mai trziu
maina noastra va risca sa cada in pana.
Daca persoana are nevoie nesatisfacute, veti utiliza tehnicile adecvate, precum schimbarea
istoriei vieii, transferul competentelor, recadrarea, sau oricare alta tehnica adaptata situatiei
(vezi aceste noiuni in ghid).
Cautarea si clasificarea valorilor:
1. Chestionati persoana pentru a sesiza ce ii pare important pentru ea. De exemplu:
"spuneti-mi zece lucruri pe care v-ar place sa le facei sau care par importante in viata dvs" (sa
calatoreasca, sa aiba un servici bun, sa vorbeasca bine engleza, sa ctige la loto, sa fie
proprietar, etc).
129

(la acest subiect, vezi de asemeni protocolul nr 2 al remotivarii din acest ghid)
2. Dupa ce veti fi obtinut rspunsurile, obinei precizri punnd intrebari de amanunt: " in
ce fel este aceasta important pentru dvs?" sau "ce folos v-ar aduce aceasta?"
3. Utiliznd aceleai ntrebri, dupa un anumit timp, veti lua contact cu valoarea persoanei.
De exemplu: daca persoana va spune ca i-ar place sa ctige la loto:
"si ce v-ar permite faptul de a castiga la loto?"
"asta mi-ar permite sa-mi cumpr un vapor"
"si de ce e important pentru dvs sa avei un vapor?"
"ei bine, daca am un vapor, pot merge unde vreau"
"si ce folos va aduce sa puteti merge unde vrei?"
"asta imi aduce libertate"
In acest exemplu, starea cea mai elevata este libertatea, ceea ce corespunde unei valori a
persoanei.
Cateva exemple de valori:
iubire, sanatate, libertate, sinceritate, datorie, onestitate, dreptate, plcere, integritate,
preuirea familiei, independenta, fidelitate, altruism, etc.
4. Dupa ce ati determinat diferitele valori, va trebui sa ajutati persoana sa le claseze in
ordinea importantei pe care o au pentru ea. Pentru a face aceasta sarcina, va trebui pentru
inceput sa confruntati aceste valori, doua cate doua, in modul urmtor: prima cu a doua, prima
cu a treia, prima cu a patra, etc. pentru a obine aceasta selecie, va trebui sa-l propunei
alegeri fortate, exagerand voluntar scenariul.
Exemplu de chestionare cu o persoana avand pe rand, libertate si iubire, ca valori.
Confruntare intre cele doua valori:
"sa ne imaginam ca sunteti in ntregime liber sa mergei unde dorii, dar sa nu intalniti niciodata
iubirea, oamenii sa va deteste, sunteti complet singur... totui, puteti face tot ce va dorii, caci
sunteti total liber...".
"imaginati-va acum ca avei toata iubirea pe care v-o dorii, ca oamenii va iubesc si ca-i iubii si
dvs pe ei, sunteti copleit... totui, sunteti in nchisoare si
deci nu veti cunoate niciodata libertatea... dar oamenii care va iubesc pot sa vina sa va vada
cand vor...".
"intre iubire si libertate, ce alegei?"
5. Dupa ce ati fcut clasificarea tuturor valorilor in ordinea prioritatii, intrebati persoana
daca este multumita de cel puin primele trei dintre acestea, in viata sa de zi cu zi.
6. Daca rspunsul este nu, intrebati-o ce socoteste sa faca pentru a ajunge sa fie multumita
(la nevoie, facei un exerciiu potrivit pentru aceasta).
Cautarea si clasificarea anti-valorilor
Ca o sarcina complementara si dupa acelai principiu ca pentru valori, puteti la fel de bine sa
lucrai asupra antivalorilor, ca de exemplu: nedreptate, ura, lipsa de onestitate, gelozie, etc.
Vizualizarea simbolic
Vizualizarea simbolica este o tehnica utilizata in hipnoza, pentru a lucra asupra modului de a
simi a unei persoane. Atunci cand se exprima, persoana utilizeaza incontient metafore de
130

limbaj pentru a vorbi de simptomul ei. Astfel, ea va vorbi despre un nod in gat, o bila in stomac,
un vulcan in cap, etc, in aceeai maniera in care ea va explica ca este ca intr-o nchisoare, ca e
intr-o situatie ca si cum ar avea un zid in fata, ca are impresia ca totul este negru in viata ei, etc.
Utiliznd vizualizarea simbolica, veti aciona direct asupra incontientului ei, fara sa fie nevoie
sa lucrai asupra coninutului. In general, acest protocol se foloseste in momentul in care se
sesizeaza limbajul metaforic pe care persoana incontient il
foloseste in exprimare. Exerciiul se poate face cu sau fara inducie hipnotica (vezi, asemanator,
"tratamentul durerii" in ghid).
1. Simptom legat de corp
a. Cerei persoanei sa se asocieze "pentru ultima oara" simptomului ei sau sesizai
metafora care se evidentiaza in modul ei de a vorbi.
b. Cereti-i sa situeze exact locul unde se gaseste simptomul (daca este vorba, de exemplu,
de o durere de cap, cerei sa localizeze cu precizie locul in care se manifesta durerea).
c. Cerei apoi (fara sa o influenai) sa va descrie cu ce ii seamana aceasta (o menghina, o
bila, o bara de metal, un nod, etc).
De exemplu: "e ca si cum as avea un ghimpe mare in gat" sau "cand ma gndesc la teama asta e
ca si cum as avea o bila in stomac".
d. Jonglai cu submodalitatile cu scopul ca persoana sa poata cu adevarat sa identifice
reprezentarea simbolica a durerii sale (culoare, forma, materie, etc).
Exemplu:
"si aceasta bila, de ce culoare o vedei dvs?" "e in ntregime neagra" "si din ce material e?" "e ca
din metal"
"e mai degraba grea sau uoara?" "e foarte grea".
e. Intrebati-o apoi in ce mod ar putea ea sa faca sa scape de ceea ce vede (de exemplu, sa
deschid menghina, sa dizolve bila, sa treaca cu mana pe deasupra pentru ca bara sa se retraga,
etc). La nevoie, daca ea nu reuete sa faca aceasta sarcina singura, prin forele proprii, spuneti-
i ca poate sa se faca ajutata de un prieten, de o persoana care ii este scumpa, de un specialist,
etc (chirurg, personaj virtual, magician, persoana decedata, etc).
Exemplu: "si in timp ce dvs privii aceasta bila metalica de culoare neagra, mi-ar place sa
cercetati in ce mod ati putea sa va eliberai de ea definitiv... fie ca e vorba de un instrument,
sau prin forele si mijloacele proprii... si imediat ce ati gsit, imi veti spune...".
f. Cereti-i apoi sa vizualizeze lucrarea in curs, pana ce observa diferena si pana ce e sigura
ca nu mai este deranjata, ca obiectul-simptom de care vorbete a ieit in afara corpului ei, s-a
diminuat sau si-a schimbat culoarea, etc.
g. Odata lucrarea efectuata, intrebati-o ce-si dorete pentru a fi sigura ca obiectul nu va
mai reveni niciodata in corpul ei. Ea va putea sa decid, de exemplu, sa il arda, sa il puna la cos,
sa il expedieze in spaiul cosmic, sa il dezintegreze, etc (ea singura va decide ce va face cu
acesta, ceea ce semnifica ca dvs va trebui sa o lasati sa-si caute propria soluie, fara sa o
influenai).
h. Veti umple acum golul care este in ea (acolo unde se gasea obiectul simptomului ei),
inlocuindu-l cu energie benefica, calm, fora, ncredere, etc (puteti utiliza metafore precum o
apa pura care va umple si curata acel loc, sau o luminia care va incalzi plcut corpul plecnd de
la acel loc, sau o culoare linititoare pentru ea, etc).
131

i. Acompaniati-o apoi, facand un pod spre viitor si facand-o sa contientizeze ca respiraia
ii devine mai calma, acum ca este in cele din urma eliberata.
Simptom extern corpului Sarcina va fi exact aceeai ca si in cazul unui simptom sau a unei
metafore legata de corp. In cazul simptomului extern, persoana va avea, de exemplu, impresia
de a fi in fata unui impas, sentimentul de a fi mica - mica in fata celorlali, va avea ideea ca
viitorul este in ntregime negru, impresia ca este sub apa, etc.
In acest gen de situatie, o veti acompania intreband-o ce trebuie sa faca pentru a iesi din impas,
pentru a se vedea mai mare, pentru a nlocui negrul cu o alta culoare, (vezi, de asemenea, "visul
treaz dirijat"). Exemplu: "si dvs spunei ca este ca si cum ati fi fost blocat intr-un buzunar gros...
si din acest loc in care sunteti, ati putea fi curios sa cautati un loc pe
unde veti putea trece pentru a iesi... o deschiztur pe care nu o observaseri pana in prezent,
o mica gaura pe care ati putea s-o lrgii, etc".
Oricum ar fi, trebuie sa insistati pana ce persoana isi gaseste propria
soluie.
De exemplu:
"nu, totul este etan... sunt inchis inauntru si nu exista nici o deschiztur"
"in acest caz, imaginati-va ca prin magie dispunei de o fora interioara care ar putea sa va ajute
sa deschidei acest buzunar..."
" am impresia ca nu ajung eu sa fac asta..." "de acord, atunci, vom vedea mpreuna cine ar
putea sa va scoata... lasati sa va vina imaginile unei persoane de ncredere care poate sa faca
asta pentru dvs... si spuneti-mi..."
"ma gndesc la tatal meu care e decedat... el ar putea sa ma ajute spargand buzunarul din
exterior cu un instrument sau un cutit ascutit..."
"foarte bine... atunci noi ii vom cere tatalui dvs sa faca ce-o face pentru ca dvs sa iesiti de
acolo... si dinspre partea dvs privii bine acest buzunar care se deschide si care lasa sa treaca
lumina venita din exterior... poate ca in acelai timp incepeti sa respirai mai bine... si in cateva
clipe veti putea in sfarsit sa va eliberai definitiv de toate acestea...".
La nevoie, daca persoana nu percepe nicicum nici o soluie la nivel contient, o veti acompania
in modul hipnotic, adresandu-va direct incontientului ei.
Exemplu: " deoarece deocamdata nu ati gsit contient soluia, mi-ar place ca incontientul dvs
sa preia sarcina... caci el stie cu exactitate ce va corespunde cel mai bine... si el poate chiar sa
mearga sa caute in partea creativa a spiritului dvs... si atunci cand el va fi identificat cea mai
buna soluie pentru dvs, atunci va permite corpului dvs sa reacioneze prin el
insusi... si din partea dvs, fiti pur si simplu atent la tot ce se va intampla de acum in cateva
clipe...".
Vocea interioara
Aceasta abordare provenita din NLP, utilizata la fel de bine si in hipnoza, permite lucrul asupra
vocii critice (dialogului interior) a persoanei. Tehnica este pe rand si foarte simpla si foarte
eficienta deoarece obinem rezultate aproape instantanee. Principiul consista in a deplasa
virtual vocea critica in spaiu. Psihicul a encodat aceasta voce critica intr-un loc anumit, specific
fiecrei persoane (ancorare). Simplul fapt de a interveni asupra acestei encodari, deplasand
132

vocea altundeva, va schimba submodalitatile acesteia. Experiena se poate de asemenea face in
cazul unei imagini negative. In acest caz, va fi suficient sa jonglai cu submodalitatile si/sau sa
deplasai imaginea care paraziteaza persoana (vezi de asemenea : "deplasarea spaiala a
amintirilor"si "amestecarea" in ghid). Protocolul vocii interioare este foarte util pentru a
acompania persoanele care se devalorizeaza autocriticandu-se, cu credine negative de genul:
"sunt o nulitate", "voi grei", "sunt ridicol", etc. Sarcina se poate face cu sau fara inducie
hipnotica.
1. Cerei persoanei sa localizeze in spaiu mica voce interioara pe care o aude in dialogul
intern si care o devalorizeaza, ca de exemplu : "ceilali isi vor bate joc de mine", "sunt o
nulitate", "asta nu se face", "sunt ridicol", "nu am dreptul asta",etc.
2. Cereti-i sa precizeze de unde vine aceasta voce si ce spune. Se poate intampla ca vocea
sa se exprime la persoana a doua: "tu vei grei", "esti un incapabil", "esti ridicol", etc. In acest
caz, o puteti intreba cine spune asta (se poate, de fapt, ca aceasta voce sa fie aceea a unui
printe, a unui profesor, a unui duman, etc).
Exemplu: "si acum, va veti gndi din nou, pentru o clipa, la aceasta voce care va spune ca
sunteti o nulitate... si lasand-o sa se exprime, mi-ar place
sa dvs sa fiti foarte atent pentru a-mi spune de unde pare sa vina aceasta voce?... vine ea mai
degraba din partea stanga?... din partea dreapta?... sau poate, de deasupra capului... din
spatele capului?..."
3. Cereti-i sa deplaseze, in ritmul ei, aceasta voce prin spaiu, cu scopul de a o plasa in fata
propiului ei gat, in locul propriei voci, ca si cum ar fi chiar ea cea care rostea cuvintele acelea.
Exemplu: " dvs spunei ca aceasta voce pare venind din dreapta, de deasupra capului... in cazul
asta, va veti imagina acum ca puteti sa o capturati, pentru a o deplasa prin spaiu... veti face
asta ca si cum ati putea apuca acesta voce cu mana dvs, pentru a o deplasa lent pana la nivelul
gatului, la nivelul coardelor dvs vocale... in felul in care acum pare ca dvs insiva sunteti acea
care spunea...".
4. Cereti-i sa observe diferena.
5. Faceti-o sa-si imagineze un eveniment pe cale de a se petrece in viitor si pe parcursul
caruia aceasta voce critica ar putea sa se exprime, si cereti-i sa resimt in ce fel se schimba
situatia, acum ca vocea a fost plasata la nivelul gatului ei.
Persoana contientizeaz ca aceasta voce nu mai are acelai sens pentru ea. Foarte ades, ea isi
da seama ca nu mai are nici o influenta asupra ei (se poate intampla uneori ca acest fapt sa fie
deranjant. In acest caz, veti putea sa ii cerei sa o scoata din zona gatului, pentru a o plasa intr-
un alt loc, care ii va conveni mai bine).
6. Plasai la sfarsit o fraza pozitiva in raport cu ceea ce infrana persoana, in locul de origine
unde se gasea vocea negativa, ca de exemplu: "sunt calm", "sunt capabil", "pot aciona",etc.
Aceasta ultim punct permite umplerea vidului unde se gasea aceasta voce negativa, cu scopul
de a evita reinstalarea ei.
Exemplu: "si acum, ca vechea voce v-a lasat in cele din urma linitit, va veti gndi din nou la
locul unde se gasea ea, la inceput... si exact in acel loc veti plasa o noua voce, care va fi ca un
motor pentru dvs... o voce care va va permite sa mergei inainte... sa va zica ca sunteti capabil...
caci mintea dvs v-a demonstrat deja ca poate face sa va parvina mesajele din acel loc, acolo
unde se gasea vechea voce care va influenta pana astazi...".
133

7. Cerei incontientului sa amplifice aceasta noua voce pozitiva, in modul in care persoana
sa se impregneze de ea mai mult.
8. Facei un pod spre viitor cu aceasta noua voce, facand o verificare.
Exemplu: "acum, ca ascultati aceasta voce noua si pozitiva, care este in prezent motorul dvs in
viata, va veti imagina in acea situatie de care mi-ati vorbit adineaori... pentru a descoperi,
diferena... gratie acestei noi voci care va insufla elan... aceasta voce care este ca un confident
pentru dvs si care crede in dvs... descoperii cum lucrurile par mai uoare in prezent... si va las
sa descoperii plcut surpriza care va asteapta...".
Determinarea obiectivului (vezi de asemenea: remotivarea)
Sarcina de determinare a obiectivului nu este o tehnica in sine, ci un mijloc inevitabil de a
cunoate direcia pe care trebuie sa o urmam pe parcursul terapiei. Fie ca este vorba de
terapiile scurte fie in coaching, eficacitatea interveniei noastre va depinde, in principal, de
determinarea obiectivului. Aceasta se face pe durata anamnezei, in momentul in care persoana
descrie pentru ce a venit sa va vada. Pentru a face astfel incat sarcina sa se poata lucra eficient
si pe durata foarte scurta, este strict necesar de a sti sa determinati rapid si cu mare precizie
care este obiectivul real al persoanei. De fapt, nu se rezolva o problema la nivelul la care este
situata, ci in amonte de ea. Atunci cand o persoana vine cu cererea sa, este vorba, inainte de
toate, de a repera ceea ce se ascunde in spatele acestei cereri, si aceasta pentru a evita sa
lucrai doar la suprafaa (la nivel de simptom).
Definiia unui obiectiv bun
(pentru un obiectiv concret si material)
El trebuie sa fie: precis, realizabil, ecologic, masurabil.
Precis: specific, formulat pozitiv, contextualizat, limitat in timp.
Realizabil: tangibil tinand cont de constangeri, depinznd mai ales de sine.
Ecologic: se ia in considerare interesele diverselor persoane implicate, fara sa existe consecine
negative interne sau externe, si care sa pstreze beneficiile secundare.
Masurabil: criteriile personale de mplinire, criteriile exterioare. ntrebri de pus pentru un
obiectiv bun:
1. Ce dorii mai exact?
Cerei persoanei sa spun, cu precizie si in maniera pozitiva, ceea ce vrea (si nu ceea ce nu mai
vrea. Astfel, "nu vreau sa mai fiu stresat" ar putea deveni "vreau sa fiu calm", "vreau sa ma
opresc sa mananc prea mult" va da de exemplu : "vreau sa mananc echilibrat" sau "vreau sa
mananc moderat".
2. In ce fel este acest lucru important pentru dvs? Gasiti-i, mpreuna cu persoana, valorile
personale (vezi noiunea in ghid), ceea ce o motiveaza sa doreasca sa-si atinga obiectivul.
3. Cum veti sti ca va veti fi atins obiectivul? Cereti-i sa-si imagineze ca obiectivul este deja
realizat. Intrebati-o ce vede, ce aude, ce resimte, odata cu acest obiectiv atins (puteti, de
exemplu, sa o facei sa presupun ca un miracol a avut loc peste noapte: intrebati-o ce s-a
schimbat pentru ea, cum stie ea ca acest obiectiv a fost pe deplin atins. [Vezi de asemenea
"niveluri logice" in ghid]).
4. Este ecologic?
134

Intrebati-o care este preul de pltit, de ea, de anturajul ei, etc (care sunt consecinele).
5. Unde, cand, cu cine?
Cereti-i sa se proiecteze in viitor, cu problema rezolvata, pentru a sti cum e.
6. Ce anume va mpiedica acum sa reuii? Intrebati-o care ii sunt obstacolele, ce s-a
intamplat de nu si-a atins inca obiectivul.
7. De ce avei nevoie pentru a atinge acest obiectiv? Intrebati-o care ii sunt resursele,
punctele sale tari, etc.
8. Intrebati-o de asemenea la ce data socoteste sa-si atinga obiectivul. Cum planuieste ea
sa-l realizeze. Cereti-i in final sa decupeze atingerea obiectivului in etape, apoi sa claseze fiecare
etapa in ordinea prioritilor, dupa logica defasurarii lucrurilor.
lata un exemplu de obiectiv concret si material, lund in considerare cele 8 intrebari de
determinare:
Ce dorii mai exact?
Mi-ar place sa ma mut repede (cerei ntotdeauna precizri: aici puteti intreba: cand, cu
exactitate. In exemplul nostru aceasta ntrebare va fi pusa un pic mai departe)
De ce este acest lucru important pentru dvs?
Este important pentru a fi mai apropiat de locul meu de munca. Aceasta ar putea sa imi permit
sa fiu mai detensionat, avand mai puin de mers (se poate intreba daca mai sunt si alte motive).
Cum veti sti ca v-ati atins obiectivul?
Ma gndesc ca ma voi simi mai linitit si mai odihnit plecnd in fiecare zi la lucru.
Este ecologic?
Da, caci voi fi mai mplinit, fara ca asta sa deranjeze persoanele din jurul meu.
Unde, cand, cu cine?
Seara, in casa, cu sotul/sotia si copii mei. Mai linitit de asemenea la lucru.
Ce va mpiedica sa reuii pe moment (sa va
mutati)?
Faptul de a nu fi avut inca timpul sa ma organizez pentru a cauta altceva.
De ce avei nevoie pentru a va atinge acest
obiectiv?
Sa-mi gsesc timp pentru a cauta (puteti intreba cat timp i-ar place sa poata dispun lunar sau
saptamanal de exemplu).
Si cand v-ar place sa va mutati mai exact?
nainte de sfarsitul acestui an (persoana trebuie sa dea o data sau o perioada exacta).
Si cum plnuii sa facei asta? (faceti-o sa enumere si sa scrie tot ce trebuie fcut, organizat,
gndit, pe termen scurt si lung).
Trebuie sa sun la ageniile imobiliare, sa fac cel puin 3 sau 4 vizite pe saptamana, sa imi planific
mutarea mobilei, dupa ce voi fi gsit sa imi anun noul domiciliu, sa caut coala pentru copii,
etc.
Apoi, puneti-o sa clasifice in ordinea prioritatii, urcnd de la atingerea obiectivului pana in ziua
de fata (ce trebuie sa faca in acea luna, ce trebuie sa faca in acea saptamana, ce trebuie sa faca
in acea dupa-amiaza).
De exemplu: "Pentru a putea sa ma mut cel mai trziu pana in... trebuie sa sun ageniile
imobiliare. Pentru aceasta, trebuie sa imi acord o ora in fiecare zi. La fel, trebuie sa aranjez
135

astfel incat sa fac cel puin 3,4 vizite pe saptamana. Pentru aceasta, trebuie sa incep sa
telefonez incepand cu saptamana viitoare. Pentru a fi pregtit pentru saptamana viitoare,
trebuie sa cumpr ziarul incepand cu lunea viitoare.
Persoana va putea astfel sa parcurga mai uor fiecare etapa, pentru a-si atinge cu lejeritate
obiectivul pe care si l-a fixat la inceput.
ntrebri complementare de pus:
"ce s-ar intampla daca nu ati atinge acest obiectiv?" (aceasta ntrebare permite reperarea mizei
pe care o pune persoana raportata la obiectivul ei si eventual prevederea unui plan secundar,
mai numit si planul B).
"daca ar exista un inconvenient pentru atingerea acestui obiectiv sau un avantaj de a nu-l
atinge, care ar fi acesta?" (aceasta ntrebare permite cautarea motivului incontient care
susine un obstacol sau un simptom pentru persoana in cauza).

Tehnici Interventii NLP Si Hipnoza

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Tehnici Interventii NLP Si Hipnoza

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

You might also like