You are on page 1of 142

----------------------- Page 1----------------------„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” Preot Petre Popescu

L a

C h a n d e l l e

d e

M o n t r é a l

Anul XVII, Nr. 4
– septembrie - octombrie 2013 –
48 p agini

Sfântul Andrei, primul chem
at,

ocrotitor
ul României

Sfântul Andrei, frate al apostolului Simon Petru,
iudeu
născut
a

în

Betsaida

Galileii,

este

considerat

c

fiind
primul apostol ce L-a

urmat pe Mântuitor. Uceni

c al
Sfântului Ioan Botezătorul, el în elege că Cel botezat de
către acesta este Mesia. Sf. Andrei Îl va în
so i

pe
Mântuitor, alături de ceilal i ucenici, în toată activitatea
Sa
pământeană.
tradi iei
teologice

Conform

(reprezentată de scrierile din sec. III-IV ale lu
i Hipolit
Romanul,
Alexandria

din

Origene
şi

Eusebiu

din
Caesareea), Apostolul Andrei a primit ca teritor
iu de
evanghelizare Sciţia şi teritoriile învecinate. Apostolu
lui
Andrei i se atribuie ac iunea de răspândire a Evangheliei
în Pont, Tracia, Sciţia Mică (Dobrogea), Sciţia Mare
(nordul Mării Negre), Capadochia, Bithinia, Calcedo
nul
şi Grecia. Din Dobrogea, unde vor fi înfiin ate şi primele
episcopii, noua credin ă se va răspândi şi la nordul şi
vestul Dunării. Prin aceasta, Sfântul Apostol Andrei
a
fost recunoscut ca ocrotitor şi patron al ării şi bise
ricii
noastre.
În timpul predicării în

inuturile Greciei, la Pa

tras,
autorită ile romane l-au condamnat, prin anii 60-67,
la
moarte prin crucificare. Din respect pentru Mântuitor, e
l
a refuzat crucea tradi ională pentru supliciu, alegând să
fie martirizat pe o cruce în formă de X, căreia i s
-a dat
numele de Crucea Sfântului Andrei. După două zile de
chin, timp în care va continua să predice noua Ve
ste a
Mântuirii, Sfântul Andrei îşi va da sufletul într-o mare de
lumină.
Corpul său a fost înmormântat la Patras, iar la mijloc
ul
secolului
antinopol

al

IV-lea

a

fost

adus

la

Const

şi
îngropat în biserica Tuturor Apostolilor. După a IV-a
Cruciadă,

talia,

trupul

Apostolului

a

fost

dus

în

I

la
Sfânt

ul Andrei
Amalfi, iar în sec al XV-lea capul sfântului a fost adus l
a

Pictură de Ionela Manolesc
u
Roma. În anii 1960-1970, o parte a rămăși elor sale
pământești a fost returnată bisericii grecești și
nt
adăpostite la Patras, în bazilica Sfântului Apostol Andrei.

face
toate

Pomenirea
30

pe

sa

se

noiembrie

în

bisericile ortodoxe românești.
arheolog Lia Bătrîna
Revistă de literatură și cultură generală
bilingvă / bilingue
Revue d
e littérature et de culture générale
----------------------- Page 2----------------------septembrie - octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL
pagi
na 2

Sumarul numărului

Predica la Sfântul Nicolae

Liviu
Versuri de Antoine

Soare ................................ 25
Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din
Un autor nou – Poe
tul Antoine Soare Livia Nemţeanu 25
Montreal .....................................................................
......... 3
Mademoiselle Amélie
Miruna Tarcău .............. 26
Din istoria comunită ii Destin de
R e d u n d a n
e r p e t u ă

Sărbătoririi

emigrant: Dafina și Maftei Teleaga

ă

p

su

...........nivel înalt! Cătălina Stroe ............................ Dostoievski) – II – SERIA ȘTIIN E 13...... ......... 30 (prezentarea căr ii sale la Cenaclul Mihail Eminescu) . Radu Cenaclul Eminescu L ivia Nem eanu Roșcanu.............. 37 lumii Prof.................................. 13 Leonard Ionu Voicu – Dru mul (nuvele) Versuri de George Filip ........ 5 Poezii din volumul Ron deluri şi alte Rusaliile la români (II) Marius Finca ....................................... 4 Cei care mă enervează I I Florin Oncescu .............................................. 11 materiei – Partea 1 Wladimir Paskievici ............................................................................. Protoprezviter (Constantinopol) Chiriacescu .............. Doina Drăguţ ..... 34 Adolescentul (F............. judeţul Vâlcea Callimachi Traduction du r oumain par Wladimir Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti ...... 29 Dumnezeu acest necunoscut – pr........................ 36 Brâncuși – în conștiin a scriitorilor Gânduri despre senectute Elena Buică ...................... 38 TOP SECRET – 2013 şi. 35 Galbenul Mirunei Miruna Ocnărescu ...... 12 Ziua Limbii Române C orina Luca ........ Despre structura eseu Iuliana Onofrei ............................................. concluzie la o trilogie Alex Ispita Elena Olariu ..... ..................... 28 Victor Roșca ....... 32 Dumitru Ichim – Odă limbii române Ortansa Tudor ___ 9 Examenele Doina Hangan u -Bumbăcescu ...........limbii române Melan ia Rusu Caragioiu ........... 39 Cetăţeanu ____________________________________ 14 Pense comme le vent! – II – Christina Mănăstirea Frăsinei... 17 ......................... 9 O întâlnire la..... 30 Odă limbii române – versuri de Cu rondelul în bra e M ihai GOLESCU _____________ 30 Dumitru Ichim ................................................................ 14 Livia Nem eanu-Chiri acescu .............. 7 clipe de lumină Lia R use ..................M.........

naratorul ......... ......................................................... 47 1969” .. revistă fondată și editată ............ 43 Formele limbajului politic sau Agaguk ( XIV ) R oman de Yves Thériault. În Spania canadieni): ......... 44 Din ciclul „a nu se citi pe mintea goală...... din 1997................... 19 Traducere din limba fr anceza de Ortansa Tudor Mirajul literar Mircea Gheorghe ..................................... 41 Filozofia discursului politic – IX Poezii Ana Maria Gîb u ...................!” „LATONA Anun urile comunită ii ..... Liviu Alexandrescu Secretar de redac ie: George Filip Colect iv de redac ie : Ortansa Tudor............................... .......... Tele fon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roșca Consilier de red ac ie: pr.. 22 Pilat ...... Canada H2R 2S9. marca D.. 20 Ilustraţiile după Sias i Irgumia....... Montréal.. mitomanie politică Daniela Gîfu ..... .................................. Voiculescu Elvira Stanciu________ 22 Apari ii editoriale (s criitori PARCURSURI ILUSTRATE 6................................... de Victor R oșca Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb......Paskievici ................................ adaptate de Raluca Versuri de Daniela Voiculescu ......... ...................... 23 Dintr-un vech i tramvai cu cai Carmen Ileana Ionescu _ 48 Candela de Montreal . ........... Québec........ 48 – Primul voiaj : Barcelona – Alicante – Rondeluri și alte cl ipe de lumină – Lia Ruse _________ 48 Valencia – Madrid – Burgos Angela Faina Din via a unui om o arecare – Herman Victor _________ 48 artista Wladimir Paskievici ..................

ferindu-se de Sfântului Botez. tinerilor. zilnică era ajutorar Domnului Iisus Hristos. Glasul lui pentru a putea se face auzit în orice casă creștină prin pentru a înfrânge colinde și datini. preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal ea celor în necazuri. de dragostea lae accepta să torilor ca preot.Doi na Hanganu. dragostei. ai câștigat cu îngâmfare. Moș diavolului.Page 3----------------------septembrie .Bibliothèque nationale du Canada et Bibliothèque nationale du Québec. tânărul Nico Sfântul Nicolae mai este cunoscut în intre în rândul sluji toată lumea ca ocrotitor al copiilor și vârsta de 23 de ani.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagi na 3 Predica la Sfântul Nicola e Liviu Alexandrescu. Hainele lui erau simple și Să ne primenim ieslea sufletul . era blând. Pentru aceasta. învă ător înfrânării te-a credincioșilor. fiind mesagerul lui Moș care poarta sceptrul Ajun și Înaintemergătorul lui Sfântul Nicolae era oglinda turmei sale Crăciun. În numele lui s-au ridicat „Îndreptător credin ei și duh prin toate faptele cele bune și model lăcașuri închinate Lui Dumnezeu și blânde ilor. la zicând : „Eu primesc celor neputincioși. ierta păcatele lumii și puterea mor ii”. aducător de daruri bogate și preo ia pentru mila patron al familiilor neîntinate. la taina arătat pe tine turmei tale adevărul și smerit cu du hul. Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929 Canada. fără d numele lui răsună adesea. Dépôt légal . Carmen Ionescu Ilustraţiile : Angela Faina. a înfruntat cu medita ia sa era imnul toata puterea și asprimea pe răzvrătitul Fiind pătruns Lui Arie și erezia sa. lucrurilor. Dumnezeu. 1997 ----------------------.

ocrotitor al Bisericii. sunt și astăzi. tocmai pentru grija părin ii Teofan prigoanelor păgâne înstărită și de buni abătut alte convertita la creștinism. spovedanie și fapte bogate. și Nona. cel bun. pentru lumea cultură și o experien ă de via ă că Domnul nostru Iisus Hristo nu este creștină. Cea dintâi specifice acestei unice și calde sărbători. Încă de la această vreme. tânărul Nicolae frecventează școlile mare răzvrătire împo riva Bisericii Credin a și faptele Sfântului Ierarh timpului. Bisericii creștine oficiale. adică erezii. în și dreapta învă ătură din ă a Sfânt locaș au continuat obiceiurile duhul credin ei și al evlaviei creștine. roagă zi și aceea. s-au Sfin ilor Apostoli. poate aduce. este nevrednic de arhie ria lui Hristos.ui smerenia celei înalte și cu sărăcia celei hrana o gusta totdeauna numa i o data pe nostru prin post. care deosebite. milostiv. Amin! ușile casei lui erau des chise tuturor. săracilor. sericii Lui Hristos. recunoscând că ocrotitorul Sfintei noastre biserici . a cu adevărat Fiul lui Dumneze u. învă a Nicolae. Iubi i credincioși! mângâietor celor ce plângea u. poporul prăznui Duminică. „Buna Vestire”. pe care numai El o le era tată. Părinte Ierarh Nicolae. din supună. reușind să-și însușească o creștine a fost erezia lui Arie. abateri gr ave de la adevărata Întemeietorii bucovineni ai acestui După o creștere aleasă în familie. Toata ziua asculta bune pentru ca Domnul Hristos să își pe Hristos Dumnezeu s ă mântuiască nevoile celor ce veneau la dânsul. fiind cunoscut ca și al doilea doua jumătate a secolului al III-lea. 8 Decembrie 2013. noastră de „Moș Nicolae. ce a fost împotriva creștinilor. și aducător de daruri”. o familie După potolirea și sprijinul pe care le-a adus primei creștini. are. iar găsească în sufletul nostru iesle curată. blând episcopia. Biserica noastră. mesaj spiritual și moral. dar el refuză. care chiar de ucenicii necazuri asupra Bi au pus și temelia sfintei noastre biserici. sufletele noastre ”. va Sărbătorilor de iarnă este Sărbătoarea Murind episcopul din Mir a. ajutător Urmând tradi ia adâncită în inima Una dintre cele mai îndrăgite sărbători celor năpăstui i și tuturor m făcător comunită ii noastre de ani și ani de zile. Sfântul Nicolae își are importan a lui în Sfântul Ierarh Nicolae. Sărmanilor mântuirea și pacea. ale creștinătă ii din perioada de bine. neavând oferă omului posibilitatea să-și . s-a născut în dar Sfântul Metodie al sufletele credincioșilor din par ohia localitatea Patara din Asia Mică. cu Sfântului Nicolae. căci să coboare acolo și să ne adu că era bun către to i și apro piat. cunoscut în tradi ia credincios îl roagă să primească deosebită bucurie pe Sfântul Nicolae. în a Constantinopolului îl sfătuiește să se noastră. genera ii de români din Montreal. seara.

imediat după Sfânta Liturghie.reușit să sporească în credin ă și origine și existenta dumnez sca din transforme și să-și îmbunătă ească via a.Fiul cu plăceri deșarte. Pen tru a opri prin mărturisire și prin via ă curată. 8 Decembrie Nu s-a putut însă bucura de căldura și sobor. căci părin ii lui de 318. aveau să moară din cauza unei epidemii au condamnat-o și au f ixat împotriva ei de ciumă. prin la părin ii săi o frumoasa avere. Rugăciunea lui a apărat cu strășnicie dumnezeirea ----------------------.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 4 Din istor ia comunită ii Destin de emigrant: Dafina și Maftei Teleaga Victor Roșca . ocrotirea părintească decât până în anul 325. să urce tot mai sus pe treptele răspândirea acest ei erezii. Duminica. Sfântul Va așteptam să prăznuim împreună pe desăvârșirii.Page 4----------------------septembrie . a socotit că este mai în elept Dumnezeu . care lipsuri și suferin ă. tânărul care se recunoștea ș se statornicea Nicolae nu a risipit aceasta moștenire în originea. umăr pragul tinere ilor sale. Împărat Constantin cel Mare a adunat în Sfântul Nicolae. ca Dumnezeu Tatăl. așa cum o mărtu isim să folosească avu ia sa materiala și noi astăzi în Simbolul de Cr edin ă. în fapte de soborul Sfin ilor Părin i de Niceea a milostenie fa ă de semenii săi afla i în luat parte și Sfântul Ierarh Ni olae. ci călăuzit de învă ătura evanghelică. în 2013. La moștenită de la părin i. în cetatea Niceea din A sia Mică. în elepciune. în dragoste și milostenie și veci.Tatăl. care. fiin a și egalitatea dumnezeiasca a lui I isus Hristos . Rămas orfan și moștenind de adevărata învă ătură ericii. discutând rătăcirea lui Arie. pe Părin ii Bisericii.

Scrisoarea asta. o tablă pe care scria Maftei. la tatăl său. Elena încălzește inima. Via a „Cine a cunoscut America și n-a rămas își urma cursul pe care ea însăși îl visase. n-a plecat singură. pensie numa i la compania care-l angajase muncea cât era ziua de lungă. ci împreună cu al i covineni dintre cei alunga i bu de asuprir ea austriacă. în copii. și-a întâlnit bărb atul. mul umită de traiul pe via a. spuse. dezvăluia neliniștea pe care ea un program ri guros. traducerea Ion. inea Familia Teleaga. a fost cel mai neobișnuite.” Cuvintele acestea. în care i se cursurile șc olare în limba engleză. de lipsuri și atrași de posibil itatea unui trai mai bun. și familiei lui tot nu-i cină. Maftei Teleaga își respecta Brașov. La Montreal. Dafina. A melia. Ziu a – a slujit până la Maftei Teleaga. Citind scrisoarea sim ea cum i se cuvintele românești și. ăran din Suceava. pe pământul la venirea in Canada . alături. Bucovina. adusă cu el din ajungea pâinea de la o recoltă la alta. în ara ale asă de bărbatul ei. Ea. în temeietorii Într-o zi primește veste de la un prieten lec ii de limba română cu copii săi. nepărân du-i-se nimic străin. Dafina s-a sim it la ea acasă. așa cum învă ase de însăși o trăia după o vizită în Lumea Nouă. care plecase și trăia la Montreal . și a descoperit o lume nouă. în casă. Do ris (în bra e) America . ca în fa a unei întâmplări lor în engleză și Copiii făceau Nacu un bucovinean.întâlnească pe Maftei. Din momentul în care a părăsit vaporul și a pus piciorul pe pământul Canadei. aventurându -se pe aceeași rută pe care o străbătuse el. cit ea Biblia. după lui și al altora. pe vremea care îl duc ea la Montreal. Sâmbăta la ora două. timpul unei călătorii de la București spre La Montrea l. limba apropiat prieten a lui Ma . a crescut șase regimului comunist.iar seara. însă.în Instalase. acolo va trăi cu regretul în suflet toată Familia Tele aga. de o necunoscută.

Dacă-i așa cum scrie aici. Astăzi. De un român . și-au întemeiat la rândul lor trezit. suportat greu d espăr irea de so ul ei. Maftei Teleaga și-a Ultimii do i gineri erau imigran i veni i în după el.Alexandru Carpen. cunoscând mai multe leacuri în jurul bisericilor pe care ei înșiși le-au luându-i liniștea. (st rânși efectul unui ghimpe înfipt în suflet. în ara în care s-au născut.Vic tor Focșăneanu. a n-o fi așa. copiii so ilor Anii s-au scurs. Ambii după ce trăiseră o bucurii. descria America și i se propunea să-și lase franceză au învă a -o de la prietenii de Primii imigran i români. credeau ei. Bucovina. Bucovina. vie ii. Aici s-a lagărul comun ist. Dafino. când totul va merge bine. acasă. iar so ii Teleaga s-au „. Amalia cu un irlandez. Maftei.” și-a ales tot un român . Și. iar Silvia. Știi ce m-am familii ai ci.Tu. din tradi ia ridicat) și-au păstrat da tinile și obiceiurile nu i-a mai fost muncă și somnul nu i-a mai familiară. aduse de-acasă. risc. Dafina Babalu a din Bucov . Teodora cu un fr ancez. la vârsta de 70 de a ni. După vreo trei săptămâni a debarcat la Români stabil . în 1911. au emigrat în memoria urmașilor . Fără Ileana s-a căsători t cu un român. pr ea repede la apusul când am citit scrisoarea. eu nu mai am odihnă de Teleaga. După multe zile de zbucium i-a alerge la doctor. Din acel moment. cu va lul celor care evadaseră din fost ca oricare alta cu griji dar și cu mari îndreptându -se spre portul Trieste. nu-i reușită. Genoveva-Jane cu văzut copiii așeza i la casele lo r. munca naturale. în 1950.ftei. Canada. î i scriu să vii. mul umit că și-a mă așez într-o casă și-mi caut de lucru. Maftei Teleaga. voi aduna ceva bani și mă întorc mezina. Ioan cu o Maftei Teleaga a decedat l a 9 iulie 1951. propus so iei lui un plan: Ajunși l a vârsta maturită ii. le aplica fără să mai așa cum le-au cunoscut „acasă” în fost somn. Canada. trăit printre alte comunită i etnice. care a urmat facultatea de știin e. a avut joacă. cinstesc așa cum s e cuvine: cu respect. cu toate că au casa și să vină cu so ia în Canada. iar aceștia le-o americane ce făcea curse spre Canada. l a nevoie. amintirea lo r a rămas vie în îmbarcat pe vaporul unei companii au strovreme în F ran a. gândit? Eu plec singur în Canada. la vârsta de 71 de ani. stingân du-se la câ iva ani La 31 de ani. Via a lor a făcut bagajul și a părăsit Bucovina. perfec ionând mai târziu lucrând. fran uzoaică.

particulară « Îngerii îl surprind pe servindu-te vestiarul său. rudelor și Dafina etniilor di Cei mai mul i. să-l ----------------------. ara tuturor Halifax. onstantin Constantinescu. propozi iuni inteligibile.Page 5----------------------septembrie . Și-a găsit un loc de muncă la ropia i și. Montreal pe sora sa Domnica. de unde a luat trenul până la n lume. sens ar fi Căci bunătatea și dreptatea . ascunde Dumnezeu ». familiale prietenelor apropiate. Dafin trăită fără lipsurile de acasă. prietenii ap ajutat Maftei Teleag adus la căsătorită cu C Astfel. n-au dus o via ă izolată.i i în Canada. Cum să faci. deși nou angajat. o companie unde lucrau mai să se instaleze și să se adapteze. Protoprezviter (Constan tinopol) (prezentarea căr ii sale la Cenaclul Mih ail Eminescu) Limbajul duh « Bunătatea este un veștmânt sub care ovnicilor e un limbaj de se exprimă o experien ă foarte a credin ei. să-și împărtășea succeselor Surorile Sylvia și Jean Teleaga un an de la plecarea so ului. el și-a înaintea lui.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 5 Dumnezeu acest necunoscut – pr. a avut cui via a poate fi bucuria La numai . După primele salarii. la rândul lor. cu după ce și-au stabilit familia ajutorul căruia a închiriat o cameră în Ville și-au chemat neamurile și Saint-Pierre. Maftei Teleaga i-a scris so iei că în Canada a. Radu Roșcanu. în noua patrie. care veniseră a n-a rămas o excep ie. Aici și-a întâlnit prietenul. so ia lui Maftei. i-au Canadian Car. s-a pregătit și-a pornit. să cu za decât termeni al căror în raport cu el Dumnezeu în de a se îmbrăca raportezi o expe bunătatea și cu dreptatea sau cu altceva rien ă pentru care limbajul ce fixat ordinul doi. mul i bucovineni cunoscu i. înainte de percep ia nu poate furni se poate exprima în cuvinte. Montreal.

Ea trata despre este inexprimabi l.sunt să un vorbești pe internă ? Cum vestmânt al lui Dumnezeu. ivită ca o reac ie șocantă împotriva conceptul occidental al lui Dumnezeu Maistrul Ecka rt predica așa: nihilismului care invada soci etatea. subiectul noii sale căr i. spune experien a mistică dă greș ca urmare Cunoașterea credin ei e cunoaștere a deficien ii connaturale a limbajului doctorat în teologie. . d în elesul e e nevăzut. și a o face să zică al tceva decât ceea ce mă Această necunoaștere a lui Dumnezeu din textele cugetărilor mele așa cum s-au aștept eu să zică. refuzului de a crede în orice ( nihilismul) despre Dumnezeu. este necunoscut (adică pe care prin postulat Zicea: « Ca și cu m … este ceea ce am eu eșecul gândirii despre Dumnezeu nimeni nu-L poate cuprinde cu în vedere în toate p . Metaf ora transportă dintr-un (vorbirii). în vestiar limbajului. Ea se sprijină pe sensul nimic care să-L acopere și în toată cură ia Îmi propun să vă fac cunoscute azi unele cunoscut al unei expre sii pentru a o răsuci sa. necuprins? ezbrăca i-l pe Vorbirea duh Dumnezeu de tot ce-l acoperă și ses ovnicilor e structurată în iza i-l Metafora ul său. Utilizarea sistematică a din Occident s’ a născut ca o reac ie contra rânduit ele sub forma rubricilor căr ii metaforei este c a un motor pus predica iei. Louvain și Sherbrooke) preda exprimabil este transportat către ceea ce necunoașterea lui Dumnezeu Occiden tală.Domnul profesor metaforică. lui. deoarece ele Îl altora de ceea c acoperă. acest necunoscut. François Malherbe (de la Universită ile registru al gândirii în altul: ceea ce e Profesorul meu trage concluzia că Sorbona. așa cum există aceasta în El ». există un sens vec torial al simbolului. e fără un procedeu al în goliciunea metafore. Ca student la Universitatea Sherbrooke – împinge gândirea către o realitate inedită. Dar orice ten tativă de a Iată întâi câte ceva despre geneza căr ii. De aceea. care din Occident.

conceptual. el n Trăiesc aici în Quebec într-o cultură care . și lumea întreagă. în Ortodoxie ». cu Iată acum câte ceva din con inutul căr ii « Studiul acesta trebuie publicat. « Cu cât omul e mai sărac cu duhul. de da împără ie. Iar pe sine însuși. Am fost bucuros că misiunea noastră a ale lui și îi apar in ».redicile mele ». Dumnezeu. l-a citit. Cu cât e mai rubricilor căr ii mele despre Dumn ezeu. accesibil numai adică să nu vorbească de ordinul doi. « În că un om ar părăsi o Cultură cultură putut-o publica. te rog pe domnia-ta sa scrii un Acest discu rs e construit din expresii tangajului său. m-a chemat în biroul său și mi-a zis: Zice : Vede i că sarcina mea nu a fost ușoa ră. despre Dumnezeu necunoscut. Răsăritul creștin ». mea: contra-ponderea care să acopere sărac cu duhul. origine. întâi în franceză. fiind conștient de in adecua ia « Părinte. Cel care consimt a printr-un discurs derivat. în scenă un univers mistic necunoscut în Occident. Când i-am predat contradic ii. f initudinea și mele. e instrumentele inteligen ei) Eckart (un monah din secolul 12). apoi în adevăr. textul. dacă va consim i în mod text care să fie în contraponderea căr ii care nu au se ns decât în universul unui radical singurătatea. cu atât mai mult toate sunt acest necunoscut. E atât este mai d etașat și consideră toate mele. familial. în engleză și acum se pregătește o u va fi părăsit nimic. Dumnezeirea. incertitudinea. atunci numai ace l itinerar Răsăritul creștin. experien ial. rău despre Mi-a spus : Maistrului Eckart pune să nu se lase încurcat în hă ișurile vorbirii. dar în discurs primar . așa cum s-au rânduit ele sub for ma tocmai ce mi-am dorit pentru lucrarea lucrurile ca pe niște nimicuri. s-ar păstra occidentală şi identitate română. El folosește transgresiuni și ales este el însuși semn potrivit cu I-am ascultat dorin a.

n această cultură se cultivă credinţa că doar deci o fiin ă suprae prin ştiinţă. și pentru aceasta a ideilor din Apus. Dar. Ca S-au scris. Fiecare etapă a vie ii orice. pentru că nu adoptive este cultura occidentală. e cel mai bun din to i . Dumnezeu nu română. E Cel atotputernic. « De unde vin ?». dar pe la patruzeci de ani. . Dacă zic de altfel: Întocmai ca și în alte păr i ale lumii Cel atot bun. Dacă mai zic: putem cunoaște adevărul. minentă și un neant (un se va germană. tone de căr i aparţine un om care sţării copilăriei toate că păstrează bogă ii . în cunoscut prin atributele cu care este poate deveni m ai bun el nu poate deveni mijlocul căreia trăiesc zi şi noapte. sau onoruri. Ea este o prelungire a identităţii îndrept ?». Cu ltura ţării mele el nu poate deve ni mai bun și. Dumnezeu nu e bun. și numai prin ea. « Încotro mă decât Dumnezeu. el va fi părăsit totul ». imprimată în propria-mi își pozi ionează identitatea fa ă de sine și este bun. 70. El este scris Predicile sale în Dumnezeu e o fiin ă.traducere în spaniolă. « Cine e Dumnezeu ?»… poate deveni cel mai bun din to i sau toate. e Cel prea milostiv. Dumnezeu e socotit bine Ori. e Cel a toate făcător… Dumnezeu e în elept.– îmi duc pretutindeni cultura de istorice a oamenilor are problematica « Să nota i: Dumn ezeu este bun – nu origine. nu e adevărat! Eu oamenii își pun întrebarea pe ce cale Maistrul Eckart. Apar întrebări ce așteaptă răspuns : « Cine sunt eu ?». înveșmântat de noi. în toate vremile. al ». sau expatriat – imigrant în Canada din anii despre Dumnezeu. mele. nimic) supraesen i desăvârşi iluminarea promisă umanităţii. și ce poate deveni mai bun creştin. Această cultură îşi are de transcendent. Papa l-a acuzat de erezie. eu mă găsesc aici în plină lume De obicei. a u e adevărat. Zic mai mult: eu sunt mai bun identitate umană. monah dominican din sunt mai în elep t ca el. ar părăsi pe sine însuși cu nu e. oamenii este adevărat! Eu sunt bun. adică moștenirea trăirii in patri a proprie. Constat că în secolul 12. Căci ce e bun poate rădăcinile în lumea ideilor Răsăritului deveni mai bun.

imaginaţia şi rugăciune curată. Dumnezeu şi inima care-L iubeşte. ci Treimii. Ea theologia cuprinde totodată doctrina ruptură între minte și inimă. Unilateralitatea occidentală condiţie a înţelegerii în ştii nţele spiritului rugăciunea curată. Ea nu există în lumea ideilor Bisericii răsăritene. singur sens. nec unoscut.) Dumnezeu. » 1 lucrărilor lui Dumnezeu în lume. S-a arătat mult decât atât: ea este răspunsul a Taina inimă. această cale are un cărora îşi manifestă acţiunea. ». Nici o separaţie între teologie şi însă că studiile umaniste sunt discipline lui Dumnezeu în Hristos. Conceptul de trad iţie are o importanţă Theologia Părinţilor este mai amplă Această ruptură vine din secolul fundamentală în t eologia Părinţilor decât a noastră. ci mai între intelect şi afectiv. Această prejudecată se admirăm ior pe care-l deosebeşte de spiritualitate. teolog este acela care a ajuns la Luminilor. Este vorba de o condiţie c o face rugăciune curată este teolog adevărat. cel care este teolog adevărat are o ce ţine de adevăr trebuie legat doar de admirăm puterea poetică. Pentru din Orientul creştin.. Mai mult .. Înţelegere fără nici o disociere ştiinţifice ar trebui să constituie calea nu este o percepţie a lui Dumn ezeu. între minte și oricărei cercetări a adevărului.Page 6----------------------septembrie . » o disociere între mintea care-l cunoaşte pe culturii decât știin ele sociale. Nu există nici adevărul super 146 altor domenii ale exprimă. Dumnezeu în calitate de ousia că singura cale de cunoaștere a adevărului depinde tot mereu de daturile asupra divină opunându-se oikonomiei. ea nefiind numai doctrina Luminilor. Treimii. Făcând parte din patrimoni ul tradiţiei. care nu a trăit epoca « Apartenenţa la tradiţi e constituie o Evagrie. Aici se afirmă (umanitatea) nu-şi este sieşi tăpân(ă). « Cel care are o este evidentă aici şi conduce. Știinţele au sarcina de a cerceta Simţirea umană scindată .n. doctrina este știin a. fără îndoială. Limbajul metaf oric îi dezvăluie Teologia este înţelegerea lui Dumnezeu de O experienţă a adevărului dimensiunile ascunse. » 147 ştiinţele şi disciplinele care operează cu arta de expresie. spiritualitate. iar la prejudecata negativă conform căreia tot posibilă. teologia nu se metode ştiinţifice. dar mai cu seamă După cum se vede. ci şi contemplarea Treimii.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 6 Această convingere mi se prezintă ca o posibilităţile umanităţii istorice.----------------------. Teol ogia apofatică către omul restaurat după chipul lui ridică şi împotriva M-a șocat pretenţia că metodele (a Dumnezeului ascuns. şi nici o disociere între intelectuale care operează cu propriile lor mintea care îl cunoaşte pe Dumnezeu şi metode.n. În tradiţia poetică a popoarelor. Și încă.

inima
care-L
iubeşte.
Intelectualul
şi
adevărul
obiectiv.
Studiile
umaniste
au
În secolul
al XVI
I-lea,
s-a produs o
afectivul sunt două aspecte care pot sta
sarcina de a căuta căile prin care putem
disociere între gândire şi
simţire, între
împreună
sau
pot fi disociate:
Sfânta
găsi rostul experienţelor noastre în calitate
inteligenţă şi conştiinţă. Ea a fos
imţită
Liturghie
a
Sfântului
Vasile
este
de fiinţe umane.
în Romantism.
rugăciune, cartea sa Despre Sfântul Duh
Lui Gadamer îi aparţine îndrăzneala de
În
teologie,
s-a rema
rcat
faptul

este teologie, dar ambele conţin texte de
a ataca
făţiş pretenţia
fundamentală
a majoritatea scindărilor reflectă
scindările
rugăciune extatică. În zilele noastre, în
Luminilor
care spune

doar
ştiinţa
existente deja în culturile
noastre: cum ar
Occident, unii teologi, fie ei preo i sau

conduce la adevăr şi că aceasta este singura
fi, de exemplu, specializ
area în teologie.
mireni, nu mai stau în genunchi; când se
cale posibilă.
Aici scindarea se man
ifestă în disocierea
întâlnesc
să teologhizeze,
ei sunt
mai
«...prejudecata
fundamentală
a dintre
teologie
şi
spiritualitate,
între
preocupaţi să vorbească între ei, decât să-I
Luminilor
este
prejudecata
care,
gândirea despre Dumnez
eu şi calea inimii
vorbească lui Dumnezeu prin rugăciune,
opunându-se
prejudecăţilor
în general,
către Dumnezeu. O disociere între
minte şi
deşi Dumnezeu este obiectul studiului lor.
lipseşte tradiţia de orice putere... »144
inimă. Aceasta a fost numită « d
isocierea
El va arăta legitimitatea absolută a «
simţirii ».
Apofatismul occidental – o imagine
experienţei
adevărului
care Transcende
Teologul
occidental
,
fie el preot
sau
de ansamblu
(depășește) sfera controlată de metodele
mirean,
neavând
cal
ea
inimii
către
În Evul Mediu, şi scolastica apuseană a
ştiinţifice”.
Dumnezeu, se poate întreba: da
r care este
cunoscut teologia apofatică. Ea s-a aflat în
Gadamer vede ştiinţa ca fiind o cale de
adevăratul său obiectiv? Teolo
gia propriucontradicţie
(şi cu tóate
acestea
într-o
înţelegere a adevărului, şi nu calea. El
zisă nu poate fi strict lim
itată, căci ea se
strânsă
legătură
dialectică)
cu teologia
situează
ştiinţa în totala
proximitate
a ocupă de Sfintele Scripturi, de
tradiţie, de
pozitivă.
Anselm
(†1109)
şi Toma
din
adevărului.
Din
această
perspectivă,
dezvoltarea dogmelor, de
istoria Bisericii,
Aquino (†1274) au pus bazele cunoaşterii
studiile umaniste îşi găsesc propria cale
de spiritualitate, iar cunoaşt
erea reprezintă
analogice a lui Dumnezeu şi au predicat
către cunoaşterea adevărului. Polànyi şi
cunoaşterea pe care orice credinci
os o are.
caracterul apofatic al acestei cunoaşteri.
Gadamer
au
arătat
că şi aceste
căi
Căci credinţa nu este un simplu ex
erciţiu al
Abélard
(†1142),
Albertus
Magnus
ştiinţifice de cunoaştere depind de tradiţie
raţiunii; ea implică răspunsul voin
– sau
(†1280),
Scot
(†877),
Meister
Eckhart
şi de « dimensiunea tacită”, aceasta al inimii – către Cel în care crede
. Scoasă
(†1328)
şi Nicolaus
Krebs
(†1464)
au
contrar
postulatelor
(adevărurilor
de
din
acest
context,
teologia
trebuie

adoptat apofatismul. Dar ce au ei în comun
plecare
ce sunt
socotite
valabile)
ale
demonstreze – indirect,
dar neînduplecat –
este faptul că teologia lor face trimitere la
Luminilor.

este

parte

inte

grantă din cultură. O
ateismul apusean.
«
Depăşirea
tuturor
prejudecăţilor,
justificare
grea
care
îm
pinge
negreşit
« Problema apofatismului teologic apare
această cerinţă globală a Aufklärung-ului,
Teologia la periferia culturii.
sub forma nihilismului european ca o criză
se va dovedi ea însăşi o prejudecată a cărei
internă
a
metafizicii
în
Occident...
revizuire
va
deschide
calea
către
o
Teologie şi contemplare
Heidegger
descoperă
în
nihilismul
cunoaştere pe măsura limitării care nu ne
Prin limbajul pe care
l-au întrebuinţat,
european...
un
apofatism
spărgător
de
dictează doar fiinţa, ci şi conştiinţa noastră
Părinţii
greci ai Bisericii
u
confirmat
idoli, şi o consecinţa istorică a evoluţiei
148

istorică. »...
faptul
că disocierea
dintre
teologie
şi intelectuale... a Occidentului. »
« Nu este adevărat că a te găsi în sânul
spiritualitate ţine de scindarea
culturală.
În
final, constatăm
că apofatismul
tradiţiei
presupune
a
fi
supus
Pentru ei, theologia are
un sens deopotrivă
teologic
se află în miezul
diferenţelor
prejudecăţilor,
a fi limitat
în libertate.
mai amplu şi mai restrictiv de
cât termenul
dintre cele două mari tradiţii creştine: cea
Întreaga existenţă umană este limitată şi
folosit
de noi: teologie.
Mai
restrâns,
apuseană
şi cea
răsăriteană.
Această
condiţionată în diferite feluri. Ideea unei
pentru
că ea este do
ar discurs
despre
diferenţă a fost remarcată în secolul al
raţiuni absolute nu face defel parte din
Dumnezeu.
La
Părinţii
Capadocieni,
XIV-lea (să ne amintim de isihasm) şi a
----------------------- Page 7----------------------septembrie - octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL
pagina 7

condus Răsăritul la definirea cunoaşterii
experienţei şi de judecăţi a
Dumnezeului necunoscut
prin
, Vérité et Méthode, Seuil,
dintre ousia şi energiile divine.
aştem obiectele experienţei prin
291.
nu în sine, căci noi cunoaştem
, p. 297.

obiecte
distincţia
144

H.G.

ale

priori .
Gadamer

Noi cuno
Paris, 1996, p.
fenomen şi
145 H.G. Gadamer, op. cit.

146 H.G. Gadamer,
op. cit., p. 360.
Dar, din păcate, teologia apuseană nu a
judecăţile a pri
ori doar după numen. 152 În
147 Tratat despre rugăciune,
Philocalia, Venetia,
aprobat
niciodată
această
definiţie.
Ea
final, întreaga
metafizică apuseană (de la
1792.

rămâne, aşadar, prinsă paradigmatic între
Leibniz se bazează pe
De
l’absence
et
de
doi poli: aristotelism şi platonism . 149 Ea
nii. 153 Rămânând teologică
. du Cerf, Paris,
nu poate să abandoneze – fără a se renega
reocratic platonician, ea îl

primatul
subiectului,
care
Dumnezeu ca Fiin ă in sine. 154
tradi ia apuseană și cea

148

Christos

Toma din Aquino la
Yanaras,

întâietatea raţiu
l’inconnaissance de Dieu, Ed
pe soclul ei
1971, 133 p.
constituie
definește pe
149. Diferen a dintre
răsăriteană est

e la fel de mare ca diferen a
punctul de plecare a raţionalismului ce a
existentei
este
determinata
de
două lumi ale ideilor: lumea lui
pătruns în Biserica apuseană.150 Categoriile
ontologia
si teologia
devin
ui Platon.
de cunoaştere sunt empirice. Plecând de la
. Aşadar:
nală a Adevărului lui
o cunoaştere empirică, spiritul este condus
ea pierdută a lui Dumnezeu...
include
posibilitatea
îndoielii
către adevăruri a priori care trimit la
.
autorităţii
conştiinţei
sale
credin ei subiective
experienţă, fără a proveni din aceasta (tot,
cu
alte
cuvinte
ea
sporeşte
spingerea obiectivă a lui

Cauza
dintre cele
existenta –
Aristotel și lumea l
logica ra iunii
150 «.Dacă certitudinea ra io
« Autoritat
Dumnezeu
lasă
loc..
ra ionale, absolutizarea
personale:
conduce direct la re
Dumnezeu:

» (Christos Yannaras, op. cit., p.
început, spaţiu, timp, suflet, Dumnezeu).
u
încetul
autoritatea
raţiunii.
Judecata – cu principiile ei a priori – nu
se ridică instinctul social.
cit., p. 54.
dobândeşte nici o cunoaştere în afara
tuale în lumea inteligibilă
experienţei. Aşadar, metafizica nu mai este
progresul istoric. Sfârşitul
smologia și mai
« ştiinţa absolutului », căci adevărurile
al
extazului
etern
devine
teologia
nu
apare
ca

încetul

c

52).
Împotriva ei
151 Christos Yannaras, op.
Fuga lumii ac
152 După posibilită ile logice.
este înlocuită de
153 « În paralel cu psihologia și co
transcendent
de
ele,

presus

explica ie
ecleziastică a revela iei biblice, ci
care provin din raţionamente analitice şi
pământească
a
maselor.
După
cercetării biblice a
analogice nu sunt cunoaşteri.
cultului
şi a
religiei, urmează
za primă a fiin elor... » ‚
«
Convingerea
conform
faţa creaţiilor culturii... şi
Christos Yannaras, op.

fericirea
ca explica ie ra ională
căutarea
lui Dumnezeu cau
căreia

entuziasmul în
(Heidegger, citat de

p.cunoaşterea dincolo de lumea sensibilă civilizaţiei t ehnice. » Rusaliile la români (II) Marius Finca r.. raţiunii. emblema Dumnezeului biblic devine 154 Care nu es te nici într’un caz Dumnezeul 151 personal al lui Avraam. 155 […] Nih ilismul … ne bate la uşă. Tot se buciumă pentru a se aduna ica Rusaliilor vară. Metafizica este aşadar ştiinţa limitelor Creaţia lui D umnezeu este înlocuită de 155. Iacov. usturoi şi şi numai de pomană pentru mor i plăcinte. ușul. nu se dă gunoiul afară. jucându-li-se împrejur etc. se prostesc devin această zi poci i.. adică leuștean ca apărare de duhuri. mănos. respectiv Dumnezeul biblic. va fi un an imic la mai mul i. Domeniul său este definit de făuririle omulu i. Isaac. pp. Sărbătoarea se l dintre ine până la i se lucrează dar nu se toarce. 66-67. Se crede ură. Heidegger. op. 62) vine de la sine pe baza metodelor gândirii.. este o iluzie. care era cit. mu e se dau Călușul se mai pot vindeca. apo cei ce n-au văzut jucând Căl nu se măt că acei ce ar lucra şi n-a se ung ușile şi ferestrele cu sc. » proprietate a exclusivă a energiei umane. cit. În u văzut Călușul în Rusaliilo îndrăznesc a le face n această zi Luni şi mar i după Dumin ploile de nu se lucrează la câmp de nici amiază. Creativitatea. . citat de C hristos Yannaras.

cu „lumea de dincolo”. trebuie să-şi le ge credin e populare spun că trebuie să acolo se bolnăvește şi nu se vindecă până pelin. de tradi ii la români dovedește fără doar boală din care nu se mai scoală. sânzienele și vara frumoasă.porumb. În trei zile la început consemnate de etnografi și pasiona i de serba ziua lor şi că ele au anumite locuri nu se suie nici în pomi . supranaturale. pe care a doua zi se dau de pomană pentru cei vi i străchini. se duc crengu e cu sfârșesc cu o horă în care se prinde Tradi ia populară a păstrat o frunze de tei l a biserică. care vor fi bune de leac. Despre Sânziene. Această bogă ie adică înnebunește sau e atins de o altă inclusiv Sânzienele sau Drăgaica. Se spune că. Tot ate jocurile lor se păsat de Călușarii trebuie prim verde. așa cum au fost putere pot îmbolnăvi pe oricine nu le va îndepărtarea relelor. Se spune de asemenea că friguri în timpul verii. de influen a lor nefastă. oamenii nu se v or îmbolnăvi de privind rusaliile sau ielele. unde joa şi cine trece pe Rusaliile şi. dacă se suie. Rusaliile îi pocesc De Rusalii. pot fi culese buruien ile de leac. căci de pelin f . căci zânele Rusaliile și sânzienele istoriei. zicând că-i iau tradi ii și cultură românească. la biserică se îngenunche ază pe iarbă şi Vom aminti câteva din aceste obiceiuri românii spun că sunt niște zâne cu a căror frunze de tei care apo i se folosesc la spre aducere aminte. femeile po artă pelin şi beau semnifica ii transcendentale. sănătoase. dacă joacă de mână cu multitudine de obiceiuri și legende în ziua de Rusalii este timp frumos. înainte. lapte. din calea crengi de săptămâna Rusaliilor. To Obiceiuri de rusalii în Sâmbăta Rusa liilor. În aceste și poate că aceasta vine din străfundurile zile oamenii se feresc a lucra. oamenii le ating. fiind încărcate de profunde cele rele îi vo r schilodi. Vechile pe pământ. în vase noi pline cu elele sau Rusaliile se împodobesc ușile lor. va fi Călușarii. c deoarece se crede că I fug flori. ce trebuie făcut pentru a scăpa acela care lucr ează „este luat de Rusalii”. a îngerilor și demonilor. de legătură pe oameni şi p rin intermediul lucrurilor vin cu pelin pentru a fi v oinice. căci. a fiin elor lăsate noaptea afară. De la Rusalii călușarii. Ei joacă şi casele cu în toată tei. apă. ireșe. dacă oricine. usturoi i i în fiecare casă. ceapă.

a înarmate cu tot felul de unelte tăioase şi vijelii. Rusaliile și citat: „După mitofolcloru l românesc. Oameni i nu lucrează câte unul. schilodesc. lasă florile fără leac şi vegeta ia este în maxim de for ă. aceasta fiind şi apă însă nu se poate bea pent ru că preotul cântând şi dansând. ineau pe 7 iunie. ea stârnește vârtejuri şi vară. Alte tradi ii și legend e de Rusalii au fost sânziene pe cap. „Al ii sus in că Rusaliile . fiind o sărbătoare a luminii. icoane. În O altă ipoteză ar fi originea diferită consemnate de A. sub pat. ci mai origine. se pune la uși. Janeta Ciocan. apără una singură. vindecă bolile şi suferin ele sincretism. Se loc. întrajutorul multor buruieni.ug Rusaliile. op. ia oamenii pe sus Soarelui. Olariu-Arimin. fata care joacă Rusaliile să descopere casele prin furtuni un obicei arhaic preluat și de preo ii rolul zânei este îmbrăcată ca o mireasă. rochie albă şi cunună împletită din flori de art. tămăduiau oamenilor. etnograf). în semn al cununiei. Ele sunt nesocotește ziua. adică de solsti iul de văzduh în zilele de Rusalii. spune și niște blesteme contra fete frumoase. când ziua este cea mai lungă. aduce grindină. îndeosebi bolile copiilor. fructele se formează. ca nu cumva dăunătorilor culturilor.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 8 ION RUSTICON. ferestre. a Drăgaicei. Rusaliile strămoșești se bolile. la perioadă pentru a ne merge bine. grâu se umple. Sânzienele și Drăgaica niște babe hidoase. Se poartă când face rugăciunile de sfin ire a apei său nup ial. zâna bagă acelor două sărbători. când tre buie să meargă în același presupune astfel că Rusaliile au fost. cu şi să-i ia pe cei dinăuntru (A Bucurescu. format din zâne fecioare şi pelin la brâu. Când i se se serbau la 24 iunie. (C. bob spicelor de grâu şi miros plantelor de Sânzienele care s-au transformat prin Rusaliile au fost niște femei. de-a lungul mileniilor. pe care spune că. aceleași cu Sânz ienele. În unele variante. Se respectăm o serie de obiceiuri în această la anul. c ezând că Rusaliile nu strămoșii noștri le numeau şi AB SENT ----------------------. împreună cu alaiul denumirea dacică a pelinului. Bucures cu în articolul timpul ceremoniei nup iale. le scot ochii şi-i asurzesc pe cei „De marea sărbătoare a Sânzienelor sau plantele de leac sunt bune de strâns care nu le respectă. c are zboară prin ursește fetele de măritat etc. cu care-i p edepsesc pe to i şi-i îmbolnăvește. cu leac. frigări ascu ite. cit). peste câmpuri şi păduri. sub pernă. Rusaliile sunt holdele de grindină. dacă plouă în sâmbăta mul i la un loc. bobul de cei care muncesc în zilele lor. creștini (cf. fără d oar și poate În cetele de Drăgaică. care. pentru tămăduire. de furtuni şi vijelii.Page 8----------------------septembrie . odinioară aveau loc târguri. Ele îi fără miros.

de 4-5 milenii. Săptămâna de după sunt tot fecioare. sub înfă ișarea unor . iar au apucat în vis Rusaliil e. Cel acea apă. Se vechimea și semnifica ia lor: ine. video etc. Sânzienele marchează apă vie. îmbrăcate în alb. ziua 2. apoi se apucară să-l tindă şi elimine complet. Vinerea se ine de la printre care: Sfântu l Ion de Vară. aten ie vede curgând apă jos. Drăgaica.” (ibid. cele trei fete Concluzii Potrivit calendarului popular. Având Alexandru o st iclu ă cu la Buzău. fără a reuși să le protec ie fa ă de trăsnete. Sânziene.).H. numită şi „Sâmpetru de vară” sau Naşterea Sfântului Ion Botezătorul profunde a misterelor originii și rânduielii „sărbătoarea lupilor” se ine ca apărare de de Vară. care are rădăcinile în tradi ia și Rusalii se sărbătoresc Sânzienele. care-l tradi ii și obiceiuri vechi. amintește de puterea săptămâna de după Rusalii. lrecent. se poate dormi afară. cine se uită la el cu neolitic românesc (mileniile 7-3 î. Este opusă și complementară mari. cu salvarea în mare parte a a treburilor gospodăriei şi culturilor de tradi ii Rusaliile erau fiicele lui Rusalim tradi iilor . După alte fericire. păstrătorii unei tradi ii supărat tot anul şi-i va merge în de 24 Iunie are mai multe denumiri. Soarele se spală e faţă în magică a preoteselor matriarhatului Sâmpetrului” sau „duminica tuturor timpul răsăritului. iar sâmbăta de după Soarelui. S-a calat peste mar i după Rusalii nu se lucrează. sunt amiază pentru protejarea de tunete. vifore. pe la răspântii. Nivelul creștin-ortodox. pe poala celei mai vechi organizări sociale a pentru protejarea recoltelor şi a turmelor. I se părea că doctrina iudeo-creștină. cele mai frumoase și pline de semnifica ii care se supără în „joia mânioasă” va fi Astăzi sunt gârbovite de bătrâ sărbători a românilor. înregistrări audio. potrivit tradi iilor. apogeul acestei renașteri a vie ii! spre a nu mai muri niciod ată. a iepelor” sau să-l trântească.sunt trei fete în aproape toată România. Singurul târg cit. scriere. A muţitul Cucului. Se spune împărat. Călușarii. că acela care se supără în această zi va fi „În calendarul popular român . grindină şi de lupi. din „buciumul Rusaliilor” se ine ca protec ie au trezit” (Adrian Bucurescu ). a sfin ilor” se ine pentru apărare de rele. Ele cântă joacă în patru substraturi diferite.). început să înlocuiască matriarhatul. de pe vremea lui Alexandrude Drăgaică păstrat până astăzi este cel de Crăciunului care marchează creșterea zilei Împărat. Apoi l-au mun până ltradi ional românesc a coincis. vindecării miraculoase și a cunoașterii Rusalii. necurată. Drăgaica. începând care se aflau la curtea l ui au băut şi ele din Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre din această zi.până atunci doar orale . de boli. respectiv intervalul 24-30 iunie se anumite zile ale anul ui. dis-de3. lovituri. În a doua zi de lunea Rusaliilor. Ultima zi din spre iarnă. răsăritului. care amintește de Ie rusalim. din care i-a dat calul ui său să bea.prin grindină iar a oamenilor. Culcându-se la a iază. Sânzenii. de când patriarhatul a gospodărie pe dos. Ursina. În ace astă zi. devenind as tfel nemuritoare. ca sunt trei femei. cel mai sănătă ii şi a recoltelor. E ziua când se înto crângul lumii. Dispari ia satului „mânioasă.) și deci renașterea. Vorbim aici de supărat tot anul. Joia luară la joc. fiecare cu Rusalii. Ziua cei care ne „explică” și azi magia grindină. pentru protec ia spune că un om s-a apuca t să lucreze în 1. „soborul dimineaţă.

Sânzienele se originea ei la cel pu in 8-10 milenii. Vincea-Turdaș. Drăgaica. adică dansând pentru belșug şi pentru in pentru că atunci ia Cel-din -Baltă. sporul. ar de piatra-n apă. Drăga ica face a se coace timpul.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 9 Iisus Hristos a dus la desăvârșirea sus demonstrează fără daco-rumân. Sânzienele 4. luminoase. adică de când omul a perceput și măsurat vindecarea suferinzilor. reprezentat stropi holdele ca să le păzească de pe pământ sau plutește prin văzduh în de iele/sânziene/rusalii. sau Sânzia na mai este cabiri au reprezentat reforma teologică a în biserică la prapori. rostind: Sânzienele dau ziua înapoi. patriarhatului. dau be e şi basmale fructele şi semănăturile mai repede. Stăpâna Sur r. Călușarii puse la troi a care apără hotarul satului şi florilor. ca să se mărite mai degrabă. toate roadele pământului. norocul nost să vie tăt la noi!” sunt fete sfinte. cel pelasgo-geto- Acestea de mai poate unică echivoc continuarea p 10 milenii . mai veche ca lumea Sumerului Este obiceiul ca. Creștinismul. Fetele. prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Ea umblă împotriva vechiului. ferindu-le de stricăciuni şi putre ire.Page 9----------------------septembrie . sărbători. ele iau în ziua lor din excelen ă a solsti iului de vară. îndeosebi diavolul. de aceea ei luptă totdeauna La biserică se sfin ește apa pentru a Crăiasa Holdelor ori Mirea sa. „cele mature. ----------------------. și a Egiptului antic. a doua zi de Rusalii. sărbătoare prin „Doamne. Odă limbii române – . coboară De Rusalii. a răului. furtuni și grindină.ungi raze omenirii. numită şi Împărăteasa. pornesc Călușarii prin sate. Hamangia etc.a un Dumnezeu. dăunători.cel pu in omenirii! armonizării vie ii oamenilor cu vrerea lui ui neam. Datorită vechimii celor două ultime călușarilor. şi se distingă diferen ele între rusalii sau împletească cununi din grâu care vor fi ine de to i pentru dragost e şi plăcerea drăgaice și sânziene sau iele. Sânzienele. Vorbim de culturi le fiecare gospodar să se ducă la holdele lui La Sânziene. Cucuteni. în istoria în elegerii rânduielilor lumii și a este timp . şi să le stropească cu apă. Din această ziua Solsti iului de Vară se desfată. s-a ajuns ca să nu se mai Tot acum este obligatoriu ca fetele mari să Drăgaica este Doamna Florilor.

umbra cuvintelor noastre / se odihnește”. umila slugă a vorbim atât de se dezvăluind zbater ce denumesc Cuvintele imaginativ jumătate mai pu ini o minune . răspunzând ş.versuri de Dumitru Ichim Dumitru Ichim – ea sa între două concepte obiectele din Odă limbii române gos primordial şi Logos tul .Lo – arată poe nostru – Cuvânt**.scriitor înzestrat cu har divin al crucii de lemn. laureat întâlnit un poem închinat limbii roman o asemenea revistei Obsesiv. re publicare. TREN noastre (a i sp poetul din Ki . ra ionalitatea fiind pro lor de breaslă care se vor prie însuși marea a-şi ine suntem doar ul Fiecare vers al poemului ne în plânsului e . Întreaga crea ie poetică a lui Dumitru trece „freamăt al tuturor m Ichim . uimește la nivel dar şi confra i ra ional.sunt. Logosului ( căci tot ce s-a o pădurilor”. desigur../ omenește/că Cuvântului uneori D itera”***.m. prin care el va În literatura contemporană încă nu a aude a literaturii romane. de fag… spre : Vorbim ce adevăruri mioritic la f fundamentale e prin vorbim preajmă.a. Poetul.cele cu lacrimi de sânge senzorial. din Ortansa Tudor re pu ini o în elegem şi pământ.d. cu „psalterionul şi umnezeu / sub „întoarce” filozofice . în e a purces . timelor ecouri cântă la nivel ale suntem oil ce mioarelor sal afectiv. acesta bucura.precum ciobanul stice ce rezumă Întâlnim lumea din car versuri-afori luierele sale de os. e de percepem ca pe o odă închinată limbii GARA FĂRĂ ȘINE DE Încredin at române.. ajuns în profunzime. sesizat. dar şi așteptând la făcut printr- și poarta de Magna cum l însul s-a făcut) . metafora). pe ca „jumătate moși-strămoși: trăim. jurul creator.

tchener se întoarce la uneltele
tire,
la
reflec ie
şi
Neuitarea
și
cultivarea

provoacă
acesteia,

reci

în

sale: Cu psa
aprofundare pe baza destructurării t

lterion și iteră / m-am întors
extului
condi iile
exilului
românesc,

devine

un
la mine din
poetic… întrucât, dacă place sau

nou / și am găsit / din toate
nu place
mijloc principal de
men inerie a unită ii
dar fiecărui ecou / îi căzuse
e
numai
de
noastre ca entitate distinctă, păstrătoare a
dă / și prima literă.
fondul său
valorilor
spirituale,
ce
generatie în generatie.
pe
altcândva
analiza

la

câte ceva, /
poem,
depind

acest

numărul de stra
personalitatea receptorului, de
se

transmit

din

Amânând
aperceptiv şi nu numai…

artei

stilistice a
Cuvântul creator românesc

poetului, muzicalitatea textului
transformă
Slujind, prin profesie, Logosul revelator

literar înain
operele poetice, cu toate

te

de toate, aglomerarea de
ambiguită ile de
şi
creator deopotrivă, poetul D. Ichim se
latorii, bazate pe un imagism
de
esen ă
prin
confesează
într-o
formă

stil,

metafore reve
în
artă

plasticizantă,

u intelectualizat, versul
liber
pe
care
o

specifică marii
poezii a începutului
abila etc, etc. ce îl plasează
mbii noastre o
sec. XXI, răspunzând nevoilor spirituale
Ichim printre creatorii postnită în
ale
cititorului
contemporan

arhaizant sa
pluridimensionalitatea
de
cu metrică vari
limbajului artistic, oferind li

pe Dumitru
for ă imagistică şi spirituală rar întâ
care

moderniști ai
literaturii noastre, vreau să
poezia contemporană.
năzuiește să acceadă la desăvârșire, dar
conștientizează
cu triste e că rămâne la
subliniez
origina
litatea
şi
măiestria
Din nou oferim cititorilor noștri
vraja
stadiul de aspira ie, cu
parfum
de slovă
stilistică a poemul
ui Odă limbii române,
poemelor ichimiene, care ne cufu
ndă în
meșterită în tinda chiliei, ce ascunde în
crea ie
poetică
ce
a încununat
limba
medita ie şi ne înal ă spiritual, după ce ne
volburarea sa Adevărul tulburător.*
română în chiar ziua
de 31 August 2013,
răscolesc sufletul cu întrebări ce de
pășesc

sărbătorită de români
i de pretutindeni.
cadrul existen ial.

redai
într-o
străveche
expresie
monastică
fiorii
unei
gândiri
postOdă
limbi
i
române
eviden iază
Câtă nevoie avea poezia românească de o
moderniste nu o poate face decât artistulsacralitatea
Logosului
primordial,
astfel de înăl are pornind din
străfunduri,
artizan
cu talantul îngropat la rădăcina
trezind
în
c
ititor
interesul
pentru
o
pe care ne-o oferă poetul-creștin
Dumitru
teiului sfânt, ce meditează
în „templul”
sintagmă încărcată de
suri filosofice
Ichim, dezvăluind noi valen e ale for ei
copacului, învă ând să înmugurească şi să
mult
vehiculate
cei
ce
aspiră
la
creatoare a limbii române!
desăvârșirea lor sp
irituală. În care creștin,
înflorească la anii târzii, căci numai acela
nu provoacă o
emo ie de neuitat, ce te

care
„coboară
în
rărunchii
pietrei”
şi
introduce în lumea misteru
ui încă din anii
* Lucian Blaga - Geneza metaforei şi
ucenicește în genunchi, poate să se înal e,
sensul culturii (Humanitas 1995
)
înflorind, în toamna vie ii .
fragezi,
ascu
ltând
la
slujba
Învierii
** I P S Bartolomeu Anania - Puter
ea
Domnului,
Evanghelia
după
Ioan :
cuvântului Prelegere tinu
ta in aula
„Întru -nceput
a fost
Cuvântul….
Toate
Universitatii de Medicina si
Farmacie "Gr.
Tulburătoare mesaje poetice primim de
printr -însul (ad
ică prin Logos) s-au făcut
T. Popa" din Iasi, in ziua de
13 mai 2009,
la distinsul nostru colaborator, unde vrea
şi fără de El nimic
nu s-a făcut din ceea ce
cand autorului i s-a decernat
titlul
de Doctor Honoris Cau
sa
nu atât să ne arate ce spun al ii despre

s-a făcut”.**
* ** Plasterion şi ţiteră - inst

umente vechi
dânsul, cât să se spună

pe sine însuși,
muzicale cu coarde metalice

----------------------- Page 10----------------------septembrie - octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL
pagina 10

eră*
e din nou
e câte ceva,

tradă

Cu psaltirion și it
Unde- i sunt culorile
m-am întors la min
fără frâu și fără pinten?
și am găsit din toat
Nu-i așa că norii le
dar fiecărui ecou
dă auz la ochiu- i sprinten?
îi căzuse numărul de s
Privind
și prima literă.
nu le-ascul i aripa
cum înveșnicește clipa?
GOOD BYE
Și înaltul, de-auzi zborul

artea,

ca vedere spre auz?
De vânzare mi-e mo
Ochiule, nu fi ursuz!  
cugetam cu minte

a nătângă
de cămătar.
Și-ntrebai și inima,
ODĂ LIMBII ROMÂNE
calm,cum vântul în spovadă
Când voi pleca
crai nou dă ovăzului
Vorbim
spre locul știut d
  Care-i taina văzului?
oar de tei,
cum ne-a-nvă at mama a spune
to i fra ii mei de conde
i,
Poate dincolo să vadă,
lucrurilor din jurul nostru (oh,parcă-i și văd
peste moarte, peste vii,
jumătate pământ, jumătate minune.
cum în hohote,)
bahnei să-i străbată stuhul?  
în urma mea or să plân
gă,
Și a vrut să se oprească,
E o limbă aprins de curioasă,
dar de invidie, din
fierea bătrână,
precum delta bându-și apa;
pentru unii,
și nu a durere dând
  Vrei cu-adevărat să știi?  
semn,
că ne-n elege și apa și ascu ișul de coasă
că săcătura secăturilor
dar continuă    Văz duhul,
al lunii,
intră-n literatura
română
ochiului sărut ar vrea.
muntele și luminișul de la știubeu;
prin Magna Cum Laude freamăt
Spune-i să închidă pleoapa
vorbim atât de omenește
al tuturor pădurilorsă n-audă ce văd eu.  
că uneori Dumnezeu
laureat al crucii
de lemn!
sub umbra cuvintelor noastre
se odihnește.

Si-a-nceput din nou să bată
VISUL ROMÂNULUI STRĂIN

să n-ai fri că. Ochiul. Invă ai să joc șotronul. sai! cu necunoscuta timp de clopo el cât ai.ca un zvârcolit de pește. că pohtă-are de mahorcă. N-AUZI ARIPA DIN C ULORI? după ce-i uca pe barbă.algebra din ret Unde cade piatra. Mai dihai decât deochiul Oamenii ăștia s-au născut din limbă. nic i durere. Vorbim ce suntem și suntem ce vorbim. acasă.. Învă ai de la culbece ci numai orizontul de sus ca mama. Substantivele noastre-s amare. m-a sărind cu-n picior . să mă strâmb. c-o răchie sau cu-n dor. De la frunza de măcriș chiar îngerii Nu te teme de moar tea cea mică.egretă întrebat    Cum in pătră elul scris cu cretă. le-a fost Cuvântul. răspunde plevei ce-o vântură vântul se doarme întâi. ce-nșela amarul lui iar veacul nici suspin. ai grijă când treci prin nor!   în această prisacă și Vale a Plângerii. apoi te trezești să mergi la -nviere. din duhul pietrei ce nu se schimbă c-așa-i de Paște. noapte să se-aga e sorbim din ulcică și vin și lumină Cuvântul când ne cheamă la Cină. merg la gramatica noastră din ghindă. . făr. rămânând din ei doar zvonul.i lumina de seară. N-avem tâlmaci   Venind la apusul soarelui.   Eram acasă LIUBOVNICA GROPARULUI și de pe deal bise nu au declinare ricu a de lemn nici de venit. prânzește. la ară. Cum visul poate de   Imi vei spune vreodată?   turnând untdelemn   Nu acum. la to i le făcea cu ochiul că înaintea lor. rob luminii. nici de dus. Dormi pu in.. binișor. dar pe furiș.. omeneasca vrând s-o deprindă peste ea te învă cum se z boară. dar parcă nu era în vi s   . l-amanta groparului. a coborât și m-a lua t în bra e. binișor. și-i culca apoi sub iarbă Întru-nceput.. la puntea albă în candela soarelui? ochiul din târziu pândește. puntea lunii cum se trece taboric urcuș de Vinere Mare. Și mi-a zis. GARA FĂRĂ ȘINE DE TREN ima Am intrat în templul unui copac ină și-am învă at să înfloresc.

fără tăcere. mai mult.Mi-e rușine. şi mare durere. ucenicind tainei începută de mugur :. Am intrat la spic și la strugur   Ochiule. pe care Arkadi până-n străfu decât o singură dată la vârsta de zece ani. sim ea milă. multe.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 11 Adolescentul (F. o pentru un om tânăr pe Sinuciderea Petrovici Versilov).văzduh. urechea .Dă-i cu tifla la fitil. Versilo de frumoase şi a conchis v avea ste să ai un ideal în via ă. u. să mă înal . să tac. . când să-i trebuie altceva… Toate i de Adolescentul din pierderea uindu- idealului de scrie că principalul e personal. ar putea să vadă cine-ar sta să mă asculte? Am intrat la piatră în rărunchi alt soi de lumină? Dar nu taina de pădure! și am deprins cum să tac.M. ca să-l uluiască). încercai răspuns cu prav ila. că eu rămân! apoi s-o-nmugur. zice teiul.și-nvă ai de toate.. vechea. făgăd târzi . Dostoievski) – II – es eu Iuliana Onofrei lui Kraft nu-l văzuse l-a zguduit nduri. nu fi u rsuz!   . mai copil.. de ce bate într-una văz d uh!   Poate-amanta lui mă-nsamnă. cu atunci numai o clipă (dar acea clipă a fo st perspective atât de ajuns. Ba. mai atunci nu-ţi mai împlinise deja douăzec relele provin ani şi l-a invitat la Petersburg. semn poftit din ochi a toamnă. Cine frunza-a prins să-mi fure? stând în genunchi. să mă înal .şi să tac.Page 11----------------------septembrie . din ecua ia .    Te-a mustrat cândva și-apoi fugi. că-s bătrân! că te folosești de a uz? ----------------------.

umai regăsindu-l
în casa

se

vor

i

un

loc

de

către oameni, n
muncă (să lucreze

putea şi ei regăsi.
bătrânului prinţ Sokolski, un om putred de

Romanul scoat
bogat şi consilier secret): Firește că n

e în eviden ă toată această
a adolescentului spre o
pre
-o
ta

rela iile
epocă
eram
Expozi iunea

în

firești

între

care

domnea

căutare încorda
pu in lucru să - i găsești pe neașteptate
via ă
curată,
s
părin ii, când te -ai socotit întotdeauna un
oameni,
într
copil
părăsit.
La
gândul
aces
puterea banului.
mereu buimac de bucurie în ult

imele zile
Creându-și eroul, pe Arkadi Makarovici
şi sora lui Liza sunt niște
Dolgoruki,
tânărul
de
inului cu două tăișuri, care-

douăzeci

Adolescentul
petrecute la Moscova, când mă pregăteam
de
ani
victime ale dest
de plecare, şi în drum spre Petersburg. Nu

împlini i, Dostoievski se redă pe el însuşi.
La vârsta când Dostoievski avea 18 ani,
i paște pe ruși De
îndată ce un rus se
mă încânta atât gândul că am un tată,
îndepărtează
cât
de
cât
de
făgașul
căci nu sunt prea duios din fire, ci mai ales
tatăl său moare, moment care stârnește o
criză acută a caracterului său. Băiatul
consfin it de lege şi tradi i
, nu mai știe ce
faptul că era tocmai omul care n -a vrut să
trebuie să facă;
câtă vreme rămâne pe
știe niciodată de mine, care m-a înjosit
vesel şi neastâmpărat, ca un adevărat foc,
făgaș, totul vine
de la sine: avere, rang,
atâ ia ani, în timp ce eu mă agă am cu
se transformă într-un tânăr îngândurat
situa ie
în
societate,
caleașcă,
post,
toate visurile mele de el (dacă pot
spune
care fuge de oameni: astfel îl descriau pe
nevastă, temenele; d
e cum se abate cu un
aceasta despre visuri). Încă din fra
gedă
Dostoievski
colegii
de
la
școala
de
pas, ce se ale
ge de el? Devine o frunză
copilărie, fiecare gând, fiecare vis al
meu
ingineri.
Imagina ia
fiului
n-a
fost
purtată de vânt. Zău
că nu știu ce e de
tindea spre el, se învârtea în jurul lui şi în
zguduită numai de cadrul dramatic în
[11]
făcut!
cele din urmă se concentra asupr
a-i. Nu
care a pierit bătrânul, ci şi de sentimentul
[7]
Romanul evol

uează pe două planuri, în
vinovă iei în fa a lui.
Dostoievski
nu
l-a
ntrat pe Versilov, altul pe
r, în toate

știu dacă-l uram sau îl iubeam, dar știu că
iubit,

fiindcă
era
paralel, unul ce
în toate planurile mele de viito

Arkadi ,
pe
discu iile
purtate
între
ei.
nădejdile mele își avea locul, şi fără să-mi
zgârcit şi se purta urât cu iobagii. Problema
Dostoievski a
imaginat doi eroi principali,
dau seama, pe măsură ce creșteam,
locul
părin ilor şi a copiilor, a vinovă iei şi a
unul definit mereu prin celăl
lt.[12]
acesta
a
devenit
din
ce
în
ce
mai
responsabilită ii a fost rana lui fiziologică
Arkadi Makarovici
Dolgoruki
este un
important.[14]
(crizele
de
epilepsie)
şi sufletească.
Şi
personaj
pl
in
de
farmec,
autoironie
şi
Vreau să adaug în treacăt că, din
câte
numai la sfârșitul vieţii sale, prin romanul
umor, aşa cum l
-am receptat, un tânăr,
am
aflat
sau
bănuiesc,
n-am
izbutit
Adolescentul şi ulterior Fraţii Karamazov ,
care a termina
t de curând liceul, fiul legal
niciodată să mă dumeresc pe deplin cum a
el s-a eliberat de această rană, prefăcând-o
akar Ivanovici Dolgoruki ,
Sunt
într-o crea ie artistică.
rept

al

al iobagului M
început totul între el şi maică-mea.

moșierului Andrei
aproape
cum

Tot astfel personajul Arkadi Dolgoruki

lov şi al Sofiei Andreevna:
chiar așa îşi spune: „Nu, eu n -am ce căuta

însă
convins

fiul
că,

de d
după

Petrovici Versi
încredin a el însuși anul trecut, înroșindu-

„Trec așadar drept
fiul lui legitim, deși
se, deși povestea toate acestea cu tonul
cel
printre oameni “
„Mă voi ascunde ca o
sunt
un
bastard
în
toată
puterea
mai firesc, ba chiar oarecum în zefleme
a,
broască estoasă în carapace!“, „Sim eam
nevoia să fiu singur, singur de tot“[8]
cuvântului, căci adevăra
ta mea obârșie
nici vorbă nu fost de vreo idilă între ei şi
nu poate fi pusă l
a îndoială.“
că totul s-a întâmplat așa pe neașteptate. (
„Cred că de la doisprezece ani, adică de
Cunoscând prea
bine firea paradoxală a
...) Firește că ceea ce mă îndeamnă să aflu
când am început să judec conștient, mi-am
dat seama că nu iubesc oamenii. Nu că nomului,
Dost
oievski
și-a
înzestrat
adevărul
nu
este
o simplă
curiozitate
personajele

cu
trăsături
angelice
şi
bolnăvicioasă.
aş fi putut să-i iubesc, dar prezen a lor mă
stingherea ![9]
demonice. Iar el
e nu se simt câtuși de pu in
Şi pe mama am hăr uit-o cu tot felul de
Încă de pe atunci mi se cuibărise ura în
incomodate de coexiste
n a dragostei şi a
întrebări, dar mărturisesc că pe cea mai
urii.
importantă n-am îndrăznit să i-o
pun
inimă, o ură surdă fa ă de to i şi de toate,
Arkadi a veni
t la Petersburg mai mult de
fă iș cu toate că în ultimul an
m -am
care izgonise treptat orice alt sentiment.“
[10]
dragul
acest
ui
om
(tatăl
său)
aproape
apropiat foarte mult de ea şi nu obișnuie
sc
uitându-și
elul
ini ial
(să
devină
un
să mă port cu mănuși, ci mai degrabă ca
Adolescentului îi este lehamite să mai
Rotschild), pen
tru a-l ajuta să-şi spulbere
un
mucos
grosolan
şi
ingrat,
care-i
trăiască printre intrigile oamenilor, când,
clevetirile,
să-şi
nimicească
dușmanii,
socotește pe ceilal i vinova i fa ă de e
unde te învârtești dai numai de minciuni,
totodată
să s
e răzbune
pe
Scaraoschi,
Iată
întrebarea:
cum
de a
putut
ea,
de înșelătorie, de uneltiri, de o lume lipsită
fiindcă numai el şti
a cine era vinovat că era
măritată fiind numai de șase luni ba încă
de ideal. La antipodul acestei lumi, de
copil
din
flori. În
această
istorisire
a
şi strivită de prejudeca i despre
sfânta
dragul unei idei înalte, tânărul Kraft se
primilor săi pași pe
drumul vie ii esen ială
taină a căsătoriei, supusă şi neputincioasă
sinucide. S-a împușcat de dragul unei idei:
devine pentru
el tocmai biografia tatălui.
ca o muscă, ea, care-l venera p
e Makar
dezvoltase o întreagă teorie savantă, bazată
Fiul se supune
şi el părintelui adorat şi
Ivanovici al ei ca pe un zeu, cum
a putut
pe
frenologie,
craniologie,
şi chiar
pe
detestat, convin
s că fără a-l în elege pe el,
tocmai
ea

se lase
târâtă
r-un
matematici, prin care demonstra că rușii
nu s-ar putea niciod
ată pricepe sine.[13]
asemenea păcat, numai după vreo două
sunt un popor de rasă inferioară şi că, prin
Adolescentul
era însufle it de sentimente
săptămâni? Nu cumva o fi fost şi maicăurmare, când ești rus, nu merită să trăiești.
generoase fa ă de ta
tăl lui de drept (Andrei
mea o femeie destrăbălată? Dimpotrivă.

Patima îmbogă irii e umbrelă. dacă aş fi bogat ca Rotschild. Arkadi bunătă i. ori poate a dat-o gata complex semn al epocii. Mi-ar fi destul să ştiu că acompaniindu-se la pian. Zerşcikov. se găsi. hi pertrofiată într-un sintetic şi ca să nu mă calce vreo birjă. Lambert.Page 12----------------------septembrie . una dintre perioadele puternic? J upiter e stăpân peste tunete. Şi în ziua de [17] foarte chipeș) şi o dată cu el a îndrăgit la plăceri. aş căuta să trec întotdeauna poate închipui cineva un sufle t mai curat deplasează as tfel la antipodul momentelor neobservat. că trebuie să capul croiala hainelor. mă înghiontește pe stradă.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 12 in să afirm de la început că nici nu-şi anumită împl nire sufletească. dev ine prilej de maximă aş umbla într-un palton ponosi t şi cu via a puritatea sufletească. La temelia sunt un Rotsc hild m-ar şi înveseli în roman a pe care a cântat -o visurilor de înavu ire nutrite de Arkadi asemenea clipe. cu hainele. sărind peste băltoace. Stebel kov. apucăturile şi conștient de posibilitatea puterii. pieptănătura filosofică. nebunie şi omul. mai liniștitor decât convingerea că ești meschinăria oamenilor (lumea lui epoca de tranzi ie. Venind în capitală obsedat de lume şi că aş putea mânca cele mai rare care nu le mai văzuse şi nu le mai auzise ideea de a ajunge un Rotschild. Touchard. accentul francez (habar n -avea idei. Dostoievski recreează în roman. Conșt in a că de limba franceza). . nici nu m-aş sinchisi că lumea Cine știe. pariziană. el vrea milio nul numai pentru a fi azi gândesc la fel. Ea e subordonată ciocnirilor de trec drumul în fugă. roman ele lui cu tot ![15] „conștiin a intimă a for ei sale“: Ce poate fi Adolescentul s-a trezit fa ă în fa ă cu toat F. ca să mă mul umesc cu o bu cată niciodată (unde mai pui că pe atunci el era Makarovici Do lgoruki nu visează lux sau de pâine şi o felie de șun că.----------------------. tensiune şi ex altare. decât al maică-mi. care şi-a păstrat toată banale şi vulgare. poate că a făcut-o să-şi piardă transmutată r-o zonă superioară. de Însă via a i-a dezmin it ideea.M. într-un cuvânt Makarovici Dolgoruki stau impulsuri aş putea avea cel mai bun bucătar din s-a îndrăgostit de toate aceste lucruri pe ideale[16].

dar şi o dimpotrivă. Ajuns foarte puternic. în care via a oamenilor era decât foarte rar . piatra unghiulară a scriitor sau v reo ărancă toantă. atât de rar încât un prost societă ii în care trăia o lume a tulburată de îndoială. De câte ori să. npute rea mea. oriunde m-aş Dacă aş ajunge spuneam eu.cele mai frământate şi cumplite din istoria totuși e calm şi nu face uz de for a lui Trişatov) şi cu întreag a urâ enie a Rusiei.i spun că ne privesc Când Toamna . Olea). îmi știu ce vreau? „ban-idee“. Scriitorul te ţii. încotro ei fundamentală. acesta facilitează nu doar aş face niciodată uz de Va urma ob inerea unor avantaje practice. G albenul M irunei Miruna Ocnărescu RĂSĂRIT Şi ploua trotuarul arămiu. ar putea crede că doarme veșnic. Iar un Domn se închina în vals Nu vezi că p escărușii au plecat. dacă eu singur nu [18] încarcă banul cu însușiri mitice. Dacă sinucigașilor (Kraft. ar t una zi şi noapte! cu ce m-ar ajuta al ii. Pașii lui tot numărau o r ugă Şi-au poposi t pe gâtul cald al Lunii? Sau doar plânsul ultim ului dans. cinism. scepticism. frământat Rela iile bănești deveniseră caracteristica însă în locul lui J piter s-ar găsi vreun mereu de întrebarea: ce vreau. atunci să vreau s-o apuc? Cine are nevoie de mine şi comportamentului omenesc.

De ce le ungi frun ile cu lumină ÎNTÂLNIREA şi pome ii N-a fost să ne-ntâlnim în stele Spălându-şi aripile Şi le tot ba i potcoavele cu naii De câte ori De ce î i crești tu fruntea Şi nu știu… este un păcat? n că ruga noastră TU ai fi biciuit clepsidra. poate.face dragoste cu prunii MAI TÂNĂR Când Luna tr age Soarele de plete de-a veșnicia vie ii În joaca lor De ce ești TU mai tânăr decât mine? Cu ce jăratec î i hrănești tu caii? es umbre ve rzi în marea de lumină. Aveau mai multe degete atunci oastre cuvinte ude În jurul nostru ziduri de lumină renul de seară ugă Se prăbușeau şi ne zăream prin lunci tr-un plic Ultimele n esală coamele de stele Au plecat cu t Şi le usucă-n ploaia de sub gl Pe-o bancă de lemn. Şi are șase puncte cardinale Cu sânii goi. nici pent ru cei ce-n rugă. în Când ai să strigi la poartă. Cuvintele cădeau ca pietre dar ce e drept în lume În toamna vinilor surate UVINTE Doar mâinile vorbeau prin semne ULTIMELE C Nu-i pentru to i. mai în elep i decât noi doi. Era lumină-n jurul nostru Iar două le hrănești în matinal e Prin geamuri mari plângeau mușcate Tu crezi că-i drept. must În patru zbori căru a ta de vise. Sărutat cu s igiliul de vară Pe cine să certăm? Pe Dumnezeu? Că ne-a lăsat mai osteni i de toate? voi fi dusă Îngerii-au strigat . înapoi? : Iar EU din răni aș fi făcut un pat ind a primăvară: să. Mai verzi.i spu tot mai lată? Îi va aduce.

în n oamenilor din conştiinţa omagiu adus forţei româneşti de creaţie. nestingheri i Dar vei găsi cărare printre stele Se făcuse noap Tu mână. era o diferenţă de ei doi. şi. Al Phili dragă o rudă cu faimă. încă din viaţă. Cocoașele ne mângâiau pe spate. numele de famili Brâncuşi a devenit. sălbatic Cerberii umblau Să mi te-aducă Şi ploua-n n şi mai tânăr print uan ele de gri re ele. Ajuns la P părintelui sculpturi memorialistice. adus boemă. Al. ----------------------. u este mai important. Philippide.i caii tăi cu jar. În România cu mult înainte ca ochii mei săAlexandru i soarbă frumuseţea. el a intrat de timpuriu în conştiinţa senectute) faptul că . O iubeam cum ţi-e Botez. Doina Drăguţ aris. e.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 13 Brâncuși – în conștiin a scriitorilor lumii Pr of.Page 13----------------------septembrie . Au Este cazul să-l cităm „Oraşul fost şi români care l-au pe spaniolul „bârlogul” „Iubeam tre aceştia din Impasse s-au Philippide şi aflat Demostene ppide a evocat austeritatea fapte uşi. ceea ce poemele acestea sunt. să Valentin şi „cercetat” în Garcia Yebra: Ronsin. puţinele s fiindcă cineva. E o iubire 31 de ani între c în care se amestecă gingăşia şi mândria. născut din neamu evocă interiorul face ca numele lui. un fără să scape (scria te pagini la fie rostit cu respect în ţări depărtate şi mit.de două ori Când foc am dat la lacrimi era frig te într-o zi i. ale cărei locuinţei lui Brânc celebre ţi-au umplut copilăria. Luminilor”. atelierului lui Brâncuşi. Brâncuşi a intrat în i moderne. în ale pagini l tău. în acelaşi timp.

cu vatră. precum şi ner Maria întinselor ape. drumul din scurte”. Şi-a zidit un autor al unei metafore numită Pasărea plutitoare-ai strigat/ prelung deasupr a cuptor de pâine. poate. La Eiffel de forme”. ci şi a frumuseţi femi nine precum irlandeza Americanul Carl Sandburg re marca. Brâncuşi însemna o recunoaştere a admiri şi re specţi corectitudinea Un imn al veşniciei întru Brâncuşi este modelului pe care-l reprezenta tânărul ce calculelor matema tice.încotro plea că.acolo se preumblau între oameni străini. belgian ul André Castagnou. el ştie cum unduie firele de din Montparnasse. „Măiastra” lui până în munţii Tatra. nu numai a artiştilor lumii. pe jos. Peter Neagoe era un de peste Ocean. până la Paris.. cu poema Cine spune că totu-i clopot prin lume purtat?/ Făptură ţi-am exotic din Orient. precum şi a imaginaţia zborurile „Păsă Măiestre”. francezul Jean Ar semnatar al Brâncuşi este „pasărea sfântă”: „Ai trăit decât drumul până în Cetatea Luminilor.// Pasăre eşti? Sau un pregătea cele trebuincioase zilei. Era cam făcuse celebru. unei poezii i ntitulate Coloana fără cândva în funduri de mare/ şi focul solar pe jos. uită de unde au venit şi .”. Era un Rilke. într-un eseu poematic.. p oţi să urmăreşti cu pieirii sortit?/ Din pasărea pe care-o ai München. sfârşit. în care îşi lui Brâncuşi. „mai lungi sau mai Şi dacă florilor nu li-i. în şi poema lui Rilke: „Cine spune că totu-i a făcut drumul de la Bucureşti. poate şi pentru că păr în buclele şi coadele de pe capul un ei nume în lumea beletristică şi procesul obtuzilor va-meşi americani îl femei. poeţilor şi prozatorilor de pretutindeni. încât nu cinematografică de peste Ocean. toc-mai v ocaţia Românul americanizat Peter Neagoe a Atelierul din Impasse Ronsin era marelui sculptor de a descop eri tainele scris un roman de mare succes: Sfântul vizitat de toată lu mea bună a Parisului şi lucrurilor: „. Între Pentru Lucian Blaga. rănit/ Ştie cine dacă zborul nu rămâne/ calităţilor sale morale. Acolo. l-ai ocolit pe de-aproape. într-o lume populată pieirii sorti .. în Impasse Ronsin 11. Faptul că Se spune că a elierul lui Brâncuşi şi scotoceşte-n adânc după taine le un mare romancier român stabilit în devenise un centru de atracţie mai întâilor şi ale celor mai de mult făcători America a ţinut să scrie un roman despre important decât Tur nul Eiffel. Au fost români Aceste zboruri. de aceeaşi vârstă cu Brâncuşi./ În păduri părea să-şi fi găsit rostul. iar de acolo pe poeţii din Oraşu l Luminilor. via Impasse Ronsin. men it/ Să care au făcut. şi o ştie de atâta vreme. Eillen. nu putea u să nu-i sensibilizeze ne supravieţuiască-n ţărâne? ”. în timp ce.. Brâncuşi n-a făcut aceştia. România până la Stalingrad.

Să nu uităm că la Hobiţa. şi. au încrederii în talent. scriitorii lu-mii instinct de autoconservare. s-a impus.. acolo. în talentul său. în toată litera tura universală sculpturale. în toată său de viaţă şi. zice. şi aduc. şi nic unui alt artist deschiderea faţă de marile valori ale artei român. Dan Botta. tinerii scriitori (mai adus. în 1970 descendentul unor onorabili slujitori ai nu i s-a închinat în viaţă (. incontestabil al preţuirii pe care i-au Spuneam. omagiul lor deplin. în volumul Brâncuşi. ca vârstă. „ţăran român şi omagiat încă din timpul ieţii lui: semn cetăţean al Europei”.t? .octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 14 Versuri colier Un o . o c ontribuţie până la urmă. de poeme. liberi români. ori Ion Vinea l-au spune Petre Pandrea.) un atât de altarului ar fi putut să devină un lutier. ceea ce ştie o întreagă lume. cum Blaga.Page 14----------------------septembrie . şi aduc. cu tenacitatea ţăranilor acestuia în arta modernă. remarca un comentator r omân. la eternitatea n-a făcut acest lucru decât dintr-un premiului Nobel. literatura română. era. pe de o parte. austeritatea felului paginile lor. la Paris. ----------------------. decât cuşi) Lucian incomensurabilă. De peste Ocean. potir fără toarte. Consider că Brâncuşi americanul Carl San dburg. La noi. laureat al Incontestabil. pe de altă parte. avea nebunia vizionarismului şi arhaismului lui au adus.” de exotici şi snobi. tenacitate Timpul a adăugat noi creaţii. academiştii care erau în vogă. nesfârşit Ce păcat că acea improvizaţie lutieră a agiu impresionant lui Brâncuşi s-a pierdut! Brâncuşi”. s-au simţit dat ori să le slăvească în prin. Amintiri minunat în faţa creaţiilor brâncuşiene şi şi exegeze. ca lui C. „Ni ci unui alt artist. a moşnenilor. se înclină şi el în faţa sculptorului eternităţii. scriitori strălucit investigată şi explicată de Petre de pe toate meridianele lumii s-au Pandrea. voia să-i desfidă pe tineri.. Brâncuşi. acordat-o şi al recunoaşterii rolului că Brâncuşi.

. très tard ce ERA PO Poète. tout au ca manieră plus. c’est lui q ne ultradespre cine a fost el prin această ture me TRILOGIE pe care enigmaticul olitică particulă epocă de quel texte spune prin mon honneur : il a eu vent această ironică don de ré-poétisation et de réécri poet minusculă mon permet de traduire n’importe . foarte multe. j’ai découvert joră abordată. Constantin Frosin. Persiflist. Alex Cetăţeanu L’ère des din - criticul Montreal. sale: Era George Filip n’est pas un pers Axiome. şi cunos Filip tr-o strofă filozofică şi de ce que mon Trebuie ştiut a patra Au fait. pe coperta d que jamais ! a volumului George ui m’a découvert. nnalité Iar mie.. afirmă: poètes.d e George Filip TOP SECRET – 2013 şi. alitée. despre ne figure. Comme il n’est pas u multe. car loin d’êtr scriitorului care mă lupt prin e une personne cotidian. şi Top secret -2013. onnage. tematica ma A ma honte. non plus. diferite e fi (ou. son âge à écrire des doar în varia bêtises… Il n’est pas une perso nta română. on Alex Cetăţeanu.. A car il ne perd pas xiomes. car il aceste trei n’augure jamais de fair lucrări inegale valoric. mi se cuvine peut dire qu’il a onorabila p la bougeotte. de ce qui n’est pas poés stilistică dar siameze prin ie).. qu’il ne tient pas ovară de a vă spune în pu ine en place… cuvinte. cutul traducător concluzie la o trilogie Vă recomand fructele minţii poe ilor. à franceză. il est très actif. în Editura DESTINE. mais mieux vaut tar EŢILOR. deocamdată...

poetice âme dans cette aventure. Cam asta îşi aginară que je ne propune poetul. ochiul Divinităţii. După unele certe mărturii neiges d’antan. Cele trei volume de versuri descriu de fapt un triunghi.. parfois par son sens de l’épique. creativitate..să ne spună şi să ne era nevoie e suis jeté corps et convingă. 2013 . et ce fut „eram un Robin Et il a entrepris de me cont le coup de foudre pour moi : surpris. AXIOME și TOP eş de iluzii. Il y a là Villon ave c sa Ballade mirajul Mării lui cea Neagră. POE ILOR. des şi: foaie verde şi iar verde. voire des le ndemains qui contemporane poetul s-a născut din (din DOINA FINALĂ.. care son Crusoe acter. a donné ? SECRET- Jug un talmeş-balm chers Lecteurs ! ond ce timpu-şi pierde t à fait spéciale – Dar cine este acest nedomolit George marilor confuzii points de vue – j’ai la Filip? un vagab A lire cette poésie tou de tous prin era les nostalgie des bonnes v ieilles choses. quelle que soit sa difficulté. La 22 martie 1939 – şi este al Marian Barbu. i l y a Hugo plămădiţi de maica Floarea. din arborele poetul hoinar. nouă pe-o insulă im voire choquée par une poésie în care nu connaissais pas. 109)” chantent. Prin Qu’est-ce que scrise şi date espre Ţară. profesorul calm şi devise : « De la musiqu e avant toute cincilea groştei dintre cei şase copii profund cugetăto r care-l ponderează pe chose » (nous y reviendrons). en français. je m trei ca mărturii letopiseţ. pag.George Filip ne-o pune la îndemână. il y a Ver laine avec sa TUZLA.trei siameze. il y un genealogic al lui Octavian Goga şi peu de la fibre de Céline . ne spune din tainele lumii. în satul Dar vine ren umitul critic şi gânditor des pendus. ERA să scriu poeme d cela ez-en vous-mêmes..

prolificul poet *** chez lui ce n’est pas l’idée . « Je me reconnais. Le m oment hazardul!. prin cântec şi cuvânt. Dar iată şi marea surpriză. y a Ion Barbu. creat de Dumnezeu. bic plais (sic !) dans cette ei noastre prin care îşi „mângâi savais pas si capable. L-am Conştientizându-şi posteritatea. să-i dibui tainele. mirabilul. Mai vivant spus. énorme et abse ştie care a câştigat sau a pierdut mai deplin în limba română de acasă. poetul se rosteşte facilement compte combien cette câtorva ani poetul a mai tipărit un snop vizionar. ois quarts de ses Pandele.ca eu să-l descopăr acum vreo est donc venu de parler de la difficulté de douăzeci şi de ani. „Poetului. peste mais aussi abat (les) normes. me découvre oximoronice. Nu știm precis dacă definitiv destinul literar este de origine materială. căzând în sus entreprise fut périlleuse ! de volume. Si l’on prend en compte mult. comme il fostul oltean. Eu nu regret! Dar. ca de obicei. la de sinteză a lui George Filip din Canada que « énorme » peut renvoy er à : « qui un moment dat cometa mea a dispărut. impune convingător o efigie a hait (les) normes ». Nu Calm şi raţional totodată. xprimat exemplar”. Cât a plutit prin eclipsa legendă şi mit. quelque chose qui s’abat de la norme să-l respir. La difficulté réside d’abord en ce que Imprevizibilul. on se rend recuperat recent. minerală sau orizont cultural stenic. Vous avez déniché dar cert cârcotaşi şi opaci et souligné d’une manière extraordinaire dedesubt” a liricii scriitorului este că poetul există. întârziat pe traduire une telle poésie. langue.poète. asigurându-i un sublimat şi e Ayant lu plus de tr poèmes en français. Nichita Sta şi impus Zilieru. S-a întâmplat – montrealez. le poète déclare : Poetul George Filip este în astfel de et me nebuloasă sau el se perindă iul de aur al poetului. puterea norme à la fois. jandarmul Canada i-a conturat nescu et Horia originar din Izlaz. mes subtilités stylistiques ». que je ne nebuloasa infinită a existen contemporanii temporal materială? Nu ştim. dar şi el pe mine. la în elegerea şi „pe el însuși o formulări veșnic prin Descoperim. et « ab-norme » à Zic a mea fiindcă am vrut şi vreau mereu personalităţii sale .

Ce sont parfois des licences poétiques à poet Darie Ducan îi spunea publ icului. d’autres fois elles baletând ca un cocor. du Rembrandt ou du David. EMINESCU. făcută aceeași vigoare: De aceea. „O român. pour Va veni o vreme când veţi declara cu efemer. nu doar trecutul.. poetul aşează pe am vomitat poeme/ în epoca lui… Picasso ou Riopelle ne pouvaient refaire coperta IV următoarea afirma ie. Poetul plânge prin vers. et grivoises.. cât bea amateur de « belle poésie ». s’est complexifiée au point Aceasta ar cam fi. qui publicat o TRILOGIE bilingvă. ci și viitorul:.citi i şi nu comentaţi”. le poète Idee-axiomă-chintesen ă: marile Răzvrătit de atâta uitare. le contenu qui şi-a pregătit în taină a 75-a aniversare din 2014.de la cu suferin ă. un președinte într-o via ă/ de multe ori comme dans l’histoire de la peinture. dit plus que dix idées égrenées dans une ----------------------. prost.. Citindu-l vei avea la final şi moderne. adică simplu – şi mă-ntreb: da publică în postfa a acestui volum: Întreaga via ă a autorului este aureolată On peut affirmer que la poésie HOMER. dar în ers. comunică în plan informal o estetică mots. mais la musicalité du v varianta franceză. QUOD n . mama ei de via ă! (Dumnezeul suspect). jelește de perdre une partie de son public carte în care.. volum vine din acest fond lumesc de o Iată şi opinia filozofului din Nu după lung timp poetul rev ine cu profunzime năucitoare.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 15 strophe. de modifier des George Filip. Mais. nedomolit ul George Filip are și un condei patriotic. Pentru a ne „calma”. deci . SOCRATE. românăL’ÈRE DES POÈTES În prefa a compte. în sal a Teatrului nemuritoare. il lui arrive mândrie că aţi trăit pe vrem ea lui include direct sau prin trimiteri d’inventer des mots. phrase poétique atteigne à la Perfection ! NOTTARA. magia versului său din acest restant des plus poétiques . pour que le contour musical de sa Mai recent. Fiecare construc ie în care se les besoins de la cause aussi. În acest sens el a produs şi aceluiași volum. scoasă la lumină Quebec Jack Bouchard. tout en templu în care trebuie să intrăm sm eriţi Într-adevăr... en particulier depuis le cine or fi păscut înţelepciune? imaginea istoriei încercate a poporului surréalisme... sinon griveleuses.. Pour l’amour de la cause.. din Bucureşti. şi fără bocanci. poetul strigă George Filip a résolument exploré poeme ale timpurilor u trebuie din exilul lui lung către ARĂ: d’autres voies que celles de Mihai demonstrate. cu pantofii în viforoasă îmbrăcată în doină cu privire la deviennent subrepticement licencieuses mâini. Ceea ce îl aduce aproape de melancolia vous couper le souffle. stau ca omul cu fiece cuvânt îmbrăcat în simbolistică. că: poezia lui George Filip este un strigătele de durere ale poporului român.AXIOM E.Page 15----------------------septembrie .

u n ghid fost părtaşi sau chiar detestabili „eroi”. un rebelle.. ou prefaţa bine căznită de tânăra scriitoareAcestei curajoase lirico-politico-tragiplutôt s’inscrivent en sourdine ou en filozof Daniele Gifu. pe senten ioase. la mort. sinele și cu divinitatea. puisque ceux-ci vont ini iatic. Mai m ult decât pe actualii papagali nomenclaturiști. l’errance. umbra niciunuia dintre poe ii-mahări ai un cumul de experien e.. recte și poetul de fa ă. spre a-i biciui con ine unele afirma ii dure. Par l’originalité de sa vision. mafio ii şi axiome : Eu nu-ngenunchi îndeobște la pentru creatori. odinioară. ARĂ – ARA DEMONSTRANDUM. i ndubitabil. poetul îşi permite o et scories. Filip Şi-n final: al Dvs. Şi cum ai putea sta bili cu mileniului III. cules e din TRILOGIEI – Top secret – 2013. fraţii noştri sau chiar noi. Montréalais d’adoption. La logique narrative est Argumentul: fiindcă nu sunt carte! Este remarcabil că la începutul bousculée. necesară izbutirii împăcării cu din văgăunile lor secrete. A PIERDUT UN POET. se şi ne într eabă. *** că finalul vie ii pământești devine cea de o clipă sau mai multe. părinţii. Sartr e. qui greffe sur la québécitude cosmic. Ca OVIDIUS. FILIP. care au PUNCTUL DE VEDERE al poetului mai imensă și mai izvodită temă de îmbâcsit planeta cu tot trinitrotoluenul de la deschiderea volumului AXIOME. precum J. magna ii de paie ai planetei.-P. la vie. Nu-mi este deloc uşor să plămădesc o découvrir une voix unique jusque-là Operele câtorva scriitori de rang chintesenţă a trilogiei lui George Filip – méconnue. finalitatea lumeas că este îndoctrinarii de toate soiurile. o spove danie Ca să-l elimin pe poet şi să-mi aştern . On devine un écorché. prin excelen ă. versului. Andrè Malraux. les uns mettant en valeur les certitudine adevărul sau neadevărul retrospectivă aparent fugară dar de fapt autres. întăresc faptu l spre a se lua la trântă cu marii criminali. cu putere de un sfârșit.. Albert nebunul liric fugit din mileniul II în III. la violence de son *** După cele două intrări şi tot atâtea langage décape ces topoi et invente une spectaculare ieşiri din ring. comme au Nu putem trece cu ved erea câteva George Filip vine cu ter a parte a cinéma à écrans multiples. francophones. poetul vue pluridimensionnelle où. l’amour. Cunoscut este fa ptul ca nu profundă a istoriei amare şi criminale un inclassable. există adevăr demonstrabil și care s-a petrecut şi prin paginile căreia le poète George Filip mérite d’être connu incontestabil. „De ce comico desăvârșiri literare eu i-aş zice superposition.ERAT EU AM PIERDUT O Eminescu ou de Nichita Stănescu. medita ie. les voix off pasaje despre acest volum. une roumanité d’avant-garde. ce torrent verbal charrie rubis demonstrabile. abondent et dialoguent avec le poète. L’effet est déroutant et AXIOME? ”. Camus. Curajoasă fascinant. într-un cuvânt „IRONICE”.. surprend le lecteur : même quand il incorigibil şi incurabil poet liric george *** traite de sujets connus. acuzatoare. din Iaşi. am de ses nouveaux compatriotes québécois Volumul este.

.. scriitorul Alex vedere de la începutul volumu lui.Page 16----------------------septembrie . atât de simplă dar profundă afirma ie: Mă inculp public folosind doar două așa cum poetul precizează în Punctul de SATIRELE LUMII SUNT PERLE citate.Domnului Victor Roşca - o să te iau cu mine prin istorii ră intrare fiindcă mi-ai ars în Candele .. NU!.lumii. (auto)proclama i poe ii -mahări ai lumii. Nu ȘLEFUITE CU LACRIMI.într-o li orchestra cânta pe o frunză de crin stâlpii vor fi gr clovnul era mai trist ca niciodată și pe bra e nederat arheologii politici au spus adevărul: arbora-vom stea un tânăr bătrân sedusese o fată cei ce nu au libe din munte a scoborât floarea de col vor sta prin barăci c odată cu bănuitul om al zăpezii . fiindcă nu datorez Cele 100 de poezii. liniştit gândurile vi-l reclam şi vă spun că purpură.. mentori sau idoli.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 16 MOMENT SPECTRA L pe picioare pâini celeste ei mai tineri târguri – manifeste niște deplină ei de difuzoare PRIETENE izate guri protozoare . Mai de multișor. incită adesea pe cei dezinvolt şi pune pe Topul lui secret o reali. să-i sărut la careva mantaua-i de completă. Cetăţeanu îi prevenea pe cititori într-o trecem cu vederea Eul poetului og lindit prefaţă la o carte de-a mea: în multe forme.cuvântul când se zbătea poetul printre glorii u carnivorii POET ÎN DELIR astăzi spălăm monștrii și-a tăiat pasărea-vultur braţele punem în vitrine iar diminea a nu a mai răsărit iar bătrânii noștri c de atunci pe poe ii din mituri vor ploua prin Marea Neagră nu i-a mai pomenit totul. trimitere eviden tă spre literatura subiectivă. a b iografismului ----------------------. Eu nu am profesori acestui volum. un bilan necesar. ce fac cuprinsul după atâta amar de strădanie el vine nimănui – nimic.

to be or not to be! plutonierul și pl utonierasa sa avea dreptate tata când mă-njura te doare fruntea – las-o să te doară femeia ta ce gânduri îţi mai toarce? iar sunt grași c-așa le c ade bine că și eu prea eram dat dracului: este dresată.nu m -au dibuit copiii succesul e o blândă răzbunare .era Soare un astru degerat şi plin de bube fetele . ştie bunăoară doar poetul cur ii smulge buturi după ce-am tăvălit poli istele că Omul ei se duce şi se-ntoarce prin pădurea tristelo r destine am râvnit și la fata-mpăratului aş vrea să ştii că nu le ştii pe toate eu am umblat cu glonţul meu de gât dintru-n avion ne n ing afișe mun ii se bronconeau ca berbecii şi văd că-ntra-ale lumii cazemate la salon va fi un mec i de box Osiris m-a ademenit prin odăi pe -aici .jucam şotronul au încins o proletară horă și eu aș fi vrut să nu mi se mai pară şi mă zbăteam prin strâmtul infinit mulţi şi-au pierdut în veacul meu galonul lumii ies din grote i fiindcă prin viaţă.primarii nebunul a cioplit un steag de războ să înregistreze to i sub care s-au strâns leprele lumii le dau ausvaise și când gâlceava era-n toi am știut și-i invită-n sârba b că suntem mai bătrâni ca străbunii hamletian..şi fumega .ăştia îşi pun belciugu-n rât și-o s-anun e înconjurul lum și-am aflat că cerberii doamnelor în zilele când avem prea mult Soare Fox şi rumegăm mirabila lumină sunt mai proști ca o haită de dulăi tânărul speran ei ..Jerry ..al dracului .fără taxe tu te răzbuni în fiecare zi printre fantome false sau reale ucurii caști .Pământul epetente onchistadorii chiar eu am fost acolo .r iubita mea fredona la fereastră le vor medita c întroienită de zăpada amiezii ca un strămoş din timpuri milenare nuntă ce-ademeneşte îngerii în hrube o mireasă a venit la un dulău purta Luna-n privire matinală și la prima oră calul meu bătrân cânta la ghitară proștii mahalalei arși de soare pe prispă dansau fecioarele dalbe eu mă cam răsfăţam ..fecioare .

. judeţul Vâlcea Gheorghe P uiu Răducan – Ţepeşti ..vai vouă .colectiviștii recoltau mun i de colivă la hectar se anun ă altă primăvară şi-o să rămânem chiar fără colivă cum s-a căit un suveran-pontif pe urmă au adus rușii Katiușa poimâine voi fi p e Amazoane încolo.toate-s bune pe planetă la sfadă putem dezintegra întreg mileniu Ecuatorul e bine că-n terestra eprubetă am conservat seminţele de geniu cavalcadă astăzi stau cu Dunărea și noi am încins-o la kazacioc ieri am traversat se duseseră dracului speran ele în Carpa i miroase-a iar iganii ne vrăjeau în ghioc voi împăraţi şi proletari . să votăm aceleași sfi nte moaște.spălăm pe Dumnezeul pe picioare se va bate o monedă n ouă nimeni nu bănuia că jucam farse minţindu-L că tot neamul I se-nchină se va naște cea mai bună ră vinul nu mi se sfoiegea în pahar trăim o vreme foarte relativă to i eroii catâri sălbatici pe un strâmt recif a se vor pune-n cruce pe vremea aceea . ----------------------... printre legi şi dans de șrapnele.și s-a decorat toată plan ta oprește-mă muza mea trădătoare când voi vă zgârâiaţi zgârâie-norii curcubeul va ploua cu broașt nu te travesti-n poemele mele într-un convoi fugit spre era nouă cântăm: ce trişti şi negri regii blestema i vor da p oruncă vreau să cânt cum n-am mai cântat mai sunt norii..octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 17 Mănăstirea Frăsinei.Page 17----------------------septembrie ..

„Pe vremea fostului episcop al Noului iar biserica va avea hramul „Naşterea Severin . în vremea unei bisericii nu s e ştie exact. pustiindu-se multe călugărilor fost satisfăcută cu a mare oraşe. Data exactă până astăz a trăgându-se de la Buzău. hram ce se fost numit şi Dascălu. Chiriu Chiru Damaschin ce au Sfântului Ioan Botezătorul”. Oricum. mănăs tiri şi sate. care a fost păstrează i.documentele vremii. În acest scop merg la Astfel. acordă schitului şi La Sfânta Mânăstire Frăsinei se poate plăcută lui Dum nezeu. cererea prea i uţi răzmeri i. au venit fugind amabilitate de către episcop care. la leatul de la obţinerii binec uvântării şi a construirii mântuirea lumii 1710. Aceştia să-şi poată pro . pe de nevo i doi monahi cu viaţă şi petrecere lângă binecuvântare . Numele unuia un lot de pământ în împrejurimi di n care ajunge pe drumul de legătură dintre Ilarion. un de legală schitulu documen episcopul In t din acea vreme consemnat de ochentie al Râmnicului şi arhiva Mănăstirii menţionează: n de la Noului care Severi obţin aprobarea nece sară locuirii în siguranţă. iar al altuia Ştefan. i.

în ea împroprietăreşte cu un act scris în anul vieţuind în perfectă armonie călugări din 1737. Deşi se împăcas eră cu gândul seculare. ntru zarzavaturi. Au fost mai multe conf licte care s-au rezolvat cu viaţă duhovnicească… Frăsinei. Retrasă între munţi şi oficial scris. locuitorii timpuri sufletele însetate de linişte şi satului au încercat să-i alunge. Ei cer episcopiei să cumpere Ea creşte în importanţă în mod acest pământ ca ulterior să-l dea deosebit prin ctitorul ei. Sfântul Ierarh schitului prin a ct de donaţie. Acest lucru Calinic. Km de pomi precum şi o grădină pe Întrucât nu au fost împr oprietăriţi cu un Aceasta reprezintă pentru mulţi act oficial. în care sunt menţionate străjuită de o parte şi de alta de păduri hotarele. astfel că hotare locul de comuniune al omului cu episcopul lea întărit dreptul cu un act Dumnezeu. călugări care apelează la boierii Cârstea şi Nicoliţă. Terenul Râmnicul Vâlcea şi Sibiu prin comuna între acele dealuri. Râmnicul Vâlcea.cura hrana. păşune. o livadă cu Muiereasca. sihăstria monahală din Carpaţi că au vecin i călugări. Sătenii continuă să-i supere pe toate colţurile ţării. de oştile resvretirii…”. văzând că a atras încă din cele mai îndepărtate pământul călugărilor rodeşte. cam la 10-12 s-au zisu. care îi este un locaş de unitate ortodoxă. Mănăstirea ajutorul epi scopului Clement. locuitorii satului s-a iscat un conflict cu credincioşi din ţara noastră şi de peste Muiereasca. care acum. ca şi când ar mai fi . ca de altfel toate mănăstirile. ascunzându-se cuprindea pădure.

Se poate spune că document. Cei doi care încotro. deoarece în În această stare. cât şi al mirenilor Documentul nu precizează de unde Cârstea şi Nicoliţă li s e adaugă altul. dar în nici un caz Damian. Monumente lor istorice” din 1933. Tradiţia confirmă însă data de jafului. În anul 1764. fură tot ce este slujbă la miezul nopţii până dimineaţa răscoale şi deci ar corespunde foarte de valoare. de a nu se la Frăsin ei. schitul îşi des făşoară un adevărat Athos românesc. În timpul Lavra românească în care se trăiesc în anul 1720. biserică din zid zug răvită în acelaşi an de Mănăstirea Frăsinei şi prin regulile sale istoria nu co nsemnează nici o răscoală. unic în felul lui. până în anul 1845. calea austriecilor. stareţ era ieromonahul Is aia care toată intensitatea poruncile 1710. Mai degrabă Transilvania Preduţă Bujoreanu se retrage aici din mânca niciodată carne în mănăstire. pe care o consemnază „Buletinul a fost şi el omorât. reazemul schitului. Importantă mai este din Munte nia unde pentru acest an. celor doi boieri spiritual al călugărilor. schitul se călugări au locuit fără aprobare din degradează. împreună cu care con struiesc o sufletească. Aceas tă dată este menţionată schitul rămânând pustiu pentru rima Mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic este şi în alte acte a le vremii. Părăsit şi jefuit. vieţuitor al mănăstirii. este respectat cu stricteţe de orice bine cu momentul istoric indicat în Călugării sunt nevo iţi să-l părăsească. în Primele începuturi ale mănăstirii partea autori . După aproape 70 de ani. deşi unii susţin dată. dar nu distrug biserica. iar călugării au fugit Mântuitorului. unice în ţară. Teodor zugravul şi ucenicul său Enache. este oblăduitorul. nu intra niciodată femei şi de a se face deoarece în 1709 izbucnesc aici unele îl execută pe Bujoreanul . care au nevoie de pace şi alinare veneau ac eşti călugări. de a poate fi locul de plecare al călugărilor.se întâmplă şi boierii devin ctitorii încă în viaţă. Aceştia ocupă schitul. deci cu activitatea până în anul 1780 cînd o Regulamentul Sfântului Ierarhic un an mai târziu de stabilirea călugărilor brigadă de voluntari român i condusă de Calinic. 1711 începe l upta de la Stănileşti. ce au făcut ca ea să devină Nici în Moldova nu p ate fi.

Acolo este o bis erică unde au pietate şi spre a vă exprima mulţumirea Iovipali.Page 18----------------------septembrie . îl aşază ca stareţ al privinţa schitului Frăsinei”. Ilarion şi Ştefan. Gheorghe Iovipale în calitate de este scris: satisface dorinţa ce-mi exprimaţi în succesor al ctitorilor. Eu luând o asemenea faptă de şi obţine aceasta de la boierul Gheorghe la 2 Km. cei doi Acachie călugărul stabilesc Calinic Sfântului şi ----------------------. am ordonat ministrului meu de primirea binecuvântării de la episcopul locuri de cazare. s-au retras în călugări nu pleacă. celor trei ctitori. se fac slujbe şi sunt şi mea. de a ceea sub grea dobândise în anul 1785 prin donaţia „Prea Sfinte Părinte. Acachie doreşte aşezând în acest scop în anul 186 7 o Prea Sfinţiei Voastre mijloace l-aţi ridicat oficializarea prin documente a schitului piatră de legământ mai jos de mănăsti re din ruină. schitului îi revine putea să aducă vreun scandal mo nahilor scrisoare: dreptul de proprietate pe care îl vieţuitori de acolo.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 18 schitul părăsit de la vreun călugăr de la Tot ca urmare a tradiţiei athonite. Pe piatra de legământ culte a lua cuvenitele măsuri pentru a Neofit. „Acest sfânt locaş sa clădit din schitului Frăsinei pe călugărul Acachie temelie spre a fi c hinovie de părinţi De asemenea. Chiar dacă situaţia se care a fost locuri) datează din anul 1710 când doi cu pacea de la Pasarowitz Se mai spune despre călugări. nepot al lui Nicoliţă. Stăteau la mănăstirea Frăsinei (denumire ce vine de la pădurile e lemn ce avea un paraclis repune în vechile de frasini ce au existat cândva pe aceste rugau. Am văzut ce-mi cereţi despre schitul Frăsinei. Creţulescu de la Cernica prin actul de la 1845. fapt atestat şi aici. un călugăr de într-o colibă d Cernica. simţământ de religiozitate din propriile întemeietori. care s-a retras la Cernica în Sfântul Calinic interzice prin le gământ şi Frăsinei pe care mi-arătaţi că dintr-un urma jafului. După acces femeile. monahi şi fiindcă din parte a femeiască răspunde afirmativ prin următoarea Printr-un alt act. ministrul N. Acachie. legătură s-a oprit de la ac .tăţilor sau bisericii. Asemenea primilor blestem intrarea femeil or în biserică. mai (1718). îl va unde se rânduieli de viaţă monahală î calmează odată înainte. ci se că ar fi fratele aceste locuri singuratice. unde doresc să dea o formă că ar fi aflat de anul 1845.

Kogălniceanu. se care s-au transmis prin v iu grai despre singura mănăstire din Ţara Românească începe restaurarea clădirilor. cu reguli secularizarea averilor mănăstireşti. Această tristă situaţie se menţine până în românesc cu o viaţă şi regulă unică în anul 1888 când la această mănăstire vine ţară. Nu aceasta va fi monahală dându-i schitului o nouă lui M. Mănăstirea Frăsinei rămâne După instalarea monahului Acachie. sub nici un Am onoarea de a vă alătura pe lângă femeiască. la prop unerea ce în ce mai prosperă. Sfântul Calinic s-a z bătut În timpul vieţii Sfântului Calinic. 17 ian. I. tot fericitul bine. ca viaţa monahală de la Frăsin să mănăstirea ajunsese la o stare deosebit activitate ce se desfăşoară până în anul decurgă în bune condiţii. Prin noua orientare a noului român. Calinic. mănăstirea va deveni un Athos bugetul acestuia. la 13 decembrie 1863. păstoria lui se sfârşeşte şi regulile stabilite. Al Prea smereniei noastre şi să vină asupra lor Sfinţiei Voastre fiu sufletesc”. numărul monahilor 1863 când. 1867”. fac lucrări de închidere a pridvorului acest legământ. bisericii cu cărămidă şi se pictează. averi însă situaţia după trecerea la cele veşnice monahale ca la Muntele Athos din ce devin astfel dome nii ale statului a Sfântului Calinic. Cuza şi datorită chip. chiliilor. Iar cele ce vor îndrăz nea trece această scrisoare că Măria Sa ne trimite să fie sub blestem şi toate nen orocirile să spre răspuns la ce m-aţi însărcinat pe vie asupra lor. Domnitorul A. urmă rămânând numai zece călugări. Apar lipsurile.est loc să mai treacă înainte. se votează conducere şi administraţie. mulţi Grecia. gârbăvia mine a da în mâinile Măriei Sale. mănăstire să fie introdusă pravila aspră Acesta continuă construcţiile care se practica în mănăstirile din . Cu toată împotri ea crescuse şi viaţa duhovnicească era din Sfântul Calinic reorganizează viaţa Sa. iar toate venitur ile vor intra în monahi părăsesc mănăstirea. precum: sărăcia . confor u de înfloritoare. parte prestigiului de care se bucura Sfântul În zilele noastre există multe mărturii Calinic. în cele din ctitor. Sfântul Calinic dorea ca în noua episcopul de Roman Gherasim Safirim. episcopul În urma emiterii acestui act de către Râmnicului Noului S everin. Simt şi tot felul de pedepse şi iarăşi celor ce plăcerea a vedea că cu aceasta vi s-a vor păzi această hotărâre să aibă îndeplinit dreapta dorinţă ce aveţi în blagoslovenia lui Dumnezeu şi a privinţa schitului Frăsinei. se păţaniile stranii ale celor care au încălcat nesecularizată.

În anul 1889. Bun Sfântul Calinic face multe demersuri şi creşte. pe care-l pune făcute se reuşeşte şi de această dată stareţ. ----------------------.neterminate din timpul Sfântului Calinic. Domnitorul fie puse în lucru odată cu instalarea Cuza dispune excepta rea de la Viaţa ordonată de Sfântul Calinic se noilor vieţuitori. iar documentele vremii spun că cunoscător al pravilei athonite. anul 1905. I. Lavrentie. Muntele Athos unde se aflase înainte de precum un paraclis care se va termina în Cernica. Policarp trimite mai multe scrisori ministrului războiul din 1916 nu o afectează. moară. secularizare. viaţa de obște cu regulile ei. viaţa avea la Frăsinei reguli monahale de viaţă domnitorului A. Mănăstirea începe din hirotonit în Sfântul munte. începute prin Policarp şi ucenicii săi nu dând următorul răspuns: se vor abandona niciodată. apar de obşte cu regim aspru de convieţuire.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 19 Filozofia discursului p olitic – IX Formele limbajului politic sau mitomanie politică Daniela Gîfu . practicânduse şi în zilele noastre.Page 19----------------------septembrie . dar datorită demersurilor Policarp Nisipeanu. Cuza p rin care le mănăstirii se îmbunătăţeşte. Creţulescu. „Prea Sfinte Părinte. chiar şi sistemul de autogospodărire. În acest scop. la 13 octombrie. explică situaţia de la Mănăstirea Frăsin i diferite ateliere. joagăr. Silvestru şi a fi stareţ la nou să prospere. Prin realizează dorinţa Sfântului Calinic de a cultelor N. Slujbele de noapte secularizare a averii mănăstir ii Frăsinei perpetuează şi în zilele noastre. renunţă la stareţul Acachie şi aduce din mănăstirea este din nou ameninţată de Athos pe un fost ucenic de-al său. Policarp aduce cu el un preot neatingerea ei. numărul monahilor tot de acolo un diacon. maşină Tradiţia şi practicile athonite încep să şi îi roagă să lase mănăstirii neschimba de treierat etc.

formă de limbaj prov enind de la organele nu de a le inflama și mai mult. În a şi în cazul limbajului În acest articol vom continua demersul coruri. lemn. rolul acestora fiind acela de a con inutul ui său sunt recunoscute ca rândul publicului. combinate ra ionamen avansate în mod so diferit. cu cât denota iile comenzi care produc o r eac ie puternică în Edelman[1]. da atru forme distincte care domină r existen a apreciată de procesul popula ia guvernamental : profană (fie că nu Forme de limbaj astfel de limbaj. este clar că în toate în campa nu au în eles pentru popu fazele ui guvernamental etc. arată caracter (Sâc!) -. la ie. eviden iate de Murray mai s emnificative. a iile termenilor juridici niile electorale. asociate acestui limbaj. în sec iunile ul larg sau restrâns al auditoriului obligatorii din punct i egal se ale adresează deciziilor tul etc. Ca Pornind de la câteva forme distinctive de acceptată de to i. produc p vag percepute. t să-i convingă pe ceilal i că limbajului toate în procesul acest caz. Sensul . care predomină şi caracterizează formă. Și instabile şi ambigue. limba jul juridic constă limbaj. sunt cu atât aproape în totali tate din defini ii şi procesul politic.xpresie sau acorduri de coabitare decorurile ce de e ordonan e .).de ce nu. căruia vedere de l juridice. oricare sens mod constan trebuie să fie în func ie de forma politica pe care ei o îmbră ișează trebuie şi de decorul din care a cesta provine. fie că este hortativ[4] – se 1. actorii politici încearcă în transmis cetă enilor nostru de a în elege limbajul politic. c aceste de hortativ. Ed elman afirmă că „o facilita rezolvarea conflictelor de grup. Sensurile stabile ca formă sintactică. familiarizată cu un nu-l poate în elege). regăsesc în apelurile adresate marelui public Deoarece denot pentru ob inerea sprijinului politic. având detaliile limbajul.

emanân d de la public spre denumim ceva sau cu ajutorul cărora de proble ma discutată. acest caz. în sp ecial atunci când Bentley afirmau că acest proces de a numi semantice. trat prin oratorie în mod Acest defini ii aparent precise nevoile şi termeni func ionarii adminis şi de „comunism”. de gru şi în cele ambiguitatea . cât p. formal. există un mit: importan flexibilitatea : şi men ionarea limbaj de către diverse aut func ie de reprezintă calea vremuri şi de interesele rezumat afirmat. utilizarea acestui administra ie. faptului că publicul are un interes şi un rol Din perspect iva observatorului. factorul central al rela iilor şi Atât în culturile primitive. modalită ile de percepere a ma Stuart Chase – „nimic nu poate fi ușor de elemente simbolice se modifică în func ie r de demonstrat decât că ea procesului de de talentul actoricesc. altele implicite. sugerează ce urmează a fi limbaj e ste acceptată drept dovadă a evaluat şi comparat. limbajul politic devine cheia t în deciziile politice şi că ra iunea interpretările aceluiași spre universul emi ătorului şi receptorului informa iilor relevante orită i diferă în său (deopotrivă publicul și protagoniștii către descoperirea naturii condi iile sau mesajului). Apoi. Deway şi Desigur . de cum ar fi „democra ie”. „dre furnizează baza formală a simbolu lui. Indiferent mecanică. Termenii prin care unele afirm ate.alese popular şi combinând transmis de limbaj depinde întotdeauna de limbaj face uz în mod obișnuit de cu comenzi pentru contextul în care apare. Aceste Răspunsul așa cum afir popular este în observat mai ușo imagin oamenii le aco ilus guvernământ sensul discursurilor politice. o caracteristică a acestui limbaj este Ca atare. presă. În mod poate fi considerat „el însuși o formă concluzii (promisiuni sau amenin ări). dar ptate” „interes public şi – lui”[7]. pe lângă unele confuzii patriotică. comunicăm. ra ionament şi guvernământ naţional cu cele străine. de cunoaștere”[2]. mass-media compară sistemul de ceva sau de a comunica într-un anumit constă din premise. McLuhan a contemporane. influen ând astfel şi rdă sensuri diferite”[5]. există o influen ă continuă. trativi şi judecători interesele auditoriului. interesului. limbajul hortativ. așa cum am ac iunii sociale.

utilizarea eficientă conformeze direct şi imediat a acest ui limbaj ascunde apelul emo ional instruc iunilor tran smise. de referin ă… o limbă este. ea con inutului argumentului. formele regăsesc în constitu ii. și cel a dministrativ. Publicul nu de la corpurile alese prin vot popular. reglementări. provenite pu in afectată de modul în care o folosesc chiar şi atunc i când nu se acordă aten ie de la persoane oficiale numite în func ie. Totuși. a sim i sau a exprima al celor care o consecvente în func ie de ceea ce este angaja i de la care se așteaptă să se folosesc”[3]. Dr ept urmare. de comunicare este mesajul. continuă la nesfârșit în form e reînnoite în macro-mituri este de a afirma că mijlocul precum şi influen a formei dramatice şi mod constant. ra ional. modelează aproape în întregime felul de a apreciază gesturile şi atitudinile care se adresează unui pu blic sau unor gândi. Caracterul crucial al atât grupurile de presiu ne. pentru că el satisface întregul domeniu al mitului… Un alt mod guvernamenta lă”[6]. şi indivizii. dar. Numai retorice asupra acestei reac ii devin foarte accidental ajunge un asemenea mijloc un importan te pentru în elegerea unei ac iuni 3. supunerea oa rbă fa ă de liderii carismatici unui fenomen care contribui e la rezolvarea au acele rela ii cu cuvintele şi cu procesul reprezintă ca lea spre descoperirea naturii conflictului şi constitui e totodată un mijloc de formare a cuvintelor care caracterizează interesulu i publicului în politica de auto-exprimare. se (precum: formele de expresie sau intersectează. tratate. ca macro-mituri. vechi şi noi. oarecum. memorandumuri administrative. pe de o parte. Cu siguran ă. instinctele rasiale sau atribut al limbajul juridic. cât şi masa şi de a studia acest aspect al limbajelor ca reac iei poten iale a publicului interesat.este cel mai util această fa etă a comunicării astfel: „acela că emo ia. men inerea formei discursului ra ional. Ne aflăm în fa a „limbajele. . Limbajul juridic Toate elementele stilistice relevante sub masc a definirii problemelor. Forme de lim baj administrativ – se instrument specializat de semnificare sau discursi ve. pe de altă parte. se decorurile ce arată caracterul public sau 2. privat al ini iatorului unui mesaj. legi. Forme de limbaj juridic – se completează. este esen ială şi regăsesc în reguli.

şi nu printr-o conjunctură. 2. denun ate atât în discu iile cotidiene. o voinţă) este un procedeu retori c prin partid. vol. BENTLEY. Drept unui comitet e lectoral cu privire la [3] Marshall McLUHAN. reac iile negative sunt arată o piedică. 340 sugerează uneori o „punere în practică” a condi iile pentru sprijinir ea unui aspirant [4] Conjunctivul hortativ (indică un înd emn.----------------------. proclamaţie al discursului poli tic. Spring. Aceste însușiri sunt tip quid pro quo[8]. Polirom. 195 9. 88. 143 manifestă fa ă de rolul func ionarului [2] John DEWEY şi Arthur F. p. Când aten ia este condi ie esen ială a negoci erii este aceea ca [1] Murray EDELMAN. Boston. la corup ie etc. de aten ia se concentrează asupra unei din timpul unei l egislaturi.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 20 Limbajul administrativ (administra ia tranzac ie. public în crearea în mod mecanic a negocierilor le af lăm mai ales în cadrul 147 „mitului suveranită ii populare”. urmare. o oprire şi . Politica şi utilizarea concentrată asupra procesului valorile să f ie incompatibile. Know ing Din perspecti vă politică. şi nu o cerere. Beacon Press. 1960. p. Cu negaţia ne anumite directive. la politi ca de alian e de conjunctură care se evidenţiază caracterul de manifest. Ambivalen a aici scopul maximalizări i unor valori. cât şi structurare ra ională a premiselor în în declara iile publice. pp. Iaşi. şi nu simbolurilor. exemplificările and the Known. 19 99. Atunci când la un loc eligibil pe lista de candida i a unui poruncă. decorul activită ii administrative „Daedalus”. no. Myth and Mass Media. 125guvernamental în general. Ed. reac ia publică procesul legislativ se presup une că preziden ială) denotă autoritate şi prezen a trebuie mai bine evit ată decât căutată. O este mai mare. decisive sunt declara iile poli tice unui grup închis care ac ionează spre o Decizia trebuie luată printr-un schimb de autoritare şi nu politica ali an elor de finalitate arbitrară. o politicii populare şi legislative.Page 20----------------------septembrie . reac ia se împărtășite[9].

3. aspectele guvernării. atât decorul . Forme de limbaj de negociere – nepotrivirea dintre conota iile fiecărei [8] quid pro quo. care nu fac obiectul semnificativ care transmite sens publicului p. răspunsul [6] v. este doar cadrul general. 11 . constituie un forme de limbaj pentru publicul larg şi pentru altul . Polit ica şi utilizarea simbolurilor. Din cele conse mnate. iar reac ia publică [5] Stuart CHASE. New York. 1938. Cert este că. Implică un efort de a 1953. 134 4. sau a ridiculizării. New York: Doubleday. LINDBLOM.se numeşte mai evidente. 1946/1955. DAHL. nu se potrivesc cu utilizarea române. putem sublinia că [7] Murray EDELMAN. Economics and Welfare. reflectă acest sens. cap. înseamnă u n lucru specifice domeniului privat. catalizator al procesului politic în toate pe măsură ce ne depl asăm de la limbajul Politics. care exprimă formei limbajului de către grupurile direct de negociere accentuează caracterul de un îndemn: propoziţie hortativă – din lat. Ex: anumite cazuri sunt defăimate. 4. „hortativ (gram . Elementul formal Harcourt. p. p. transmise de limbajul afectelor. Brace and Company. implicate în proces. 574. administrative. este bine reliefat în studii de caz consacrate luării deciziilor suveranită ii populare . exemple demonstrează Să ne iubim că conjunctiv Aceste prohibitiv . 131 analizei noastre. încurajează inactivitatea implicate în negociere. În Noul dicţionar UNIVE RSAL al limbii atare. în timp ce conducătorul!. New York. The Myth of the State. The Tyranny of Words. Să nu vă îndoiţi! Enunţul h ativ Faptul că ideile populare despre procesul altele se bucură de o aprobare colectivă. Ca este o formă care se adresează mai ales administrativ.). cap. tipic ira ional. mai precis. expresie latină. de tipul suspiciunii Charles Hendel. pentru participan i i direc i se diminuează [9] Robert A. Ernst CASSIRER. 18 administrativă. cât şi forma limbajului administrativ. păr ile maselor. Charles E. Ed. afaceri private ce au drept scop eludarea hortativus”. 10.

are iul din Vietnam. vechi proiect. ne aflăm un roman a xat pe o problemă de propus de autor . Nici acesta nu era bun. În implicarea publicului s politice. afaceri şi și-a schimbat u în Drinkwater.dar Panteon literar din poate fi expl care scriitor Boileau de a-și imaginează făcând parte după scrierea şi.care nu prea din Statele Unite care.hortativ la cel de negociere. ac şi atunci autorul a propus Le ela de a scrie un roman. l écrivain. syndrome Romanul se va num du Panthéon. este important. Jacques Godbout.ambi ia de a deveni scriitor şi via a la l scrie la Paris.ar consta în starea de dezech . şi Julien M cKay va încerca sădescoperit de un psihanalist montrealez.care ar fi fost în vecinătatea unor teme destul de uzate identitate. datorat unuia dintre scriitorii importan i încerca să răspundă. . câștiga sprijin pentru ob inerea unei pozi ii cade progresiv. În paralel.nu ocupă mai mult de numele din Boilea o jumătate de pagină .L întorcându-se din războ legătură cu con inutul. aceasta este într bineîn eles. după succesul viitorului său Cu La concierge du Panthéon . ebarea centrală la care trebui să na că s-a impus titlul propus de editură . Înt r-un Paris care nu . Editura a refuzat onează căutarea altei însă slujbe şi hotărăște să-și rea titlul. În timp ce negociatorul oferă o Miraju l literar Mir cea Gheorghe restructurări aband Julien. pe care l-a găsit prea insignifian lizeze un mai t. Ar fi vorba deci de "Sindromul Panteonului" din titlul din Québec. așa i Alias Boileau şi va reze a via a unui imigrant canadian francez concierge du Panthéon . Portăreasa e un a intrat în personaj figurant . Cum ul icată ul alegerea veleitar americaniza lui George se numele?. roman proiectata carte a lui Julien McKay ar roman.

la curent cu asiduităţile activitate este să desfacă plicurile şi să sale scriitoricești. Dar Istoria romancierului veleitar Julien încearcă să acosteze o suprav eghetoare de surpriza e totală./frumuse ea uzuale ale romanului. Îl roagă chiar pe Julien s-o ajute este una dintre fa etele acestui eșec. subtilitatea coduril or sociale. rezonan ă cu ele. eșecului de a intra în Proprietăreasa. de circa 50 de ani . un să transporte cantitatea prea mare de La drept vorbind contactul cu Parisul negustor de tablouri. 2006 şi distins cu premiul Mauricedintre concetă enii săi. ini iative riscante. nu impresiei copleșitoare înconjurătoare. îl deza măgește. 48 de ani . de la viitorul lumii. prin for a contactul cu Parisul: "/.to i cu o hârtie în tomberonul din curte. despre Julien refuză să împărtășească aceeași dezamăgitor. expeditorilor de manuscrise. lamentabil. la "activ" adăugându-se şi Romanul ac esta al lui Jacques numeroasele capcane ale unei limbi scriitura elegantă. rivalită ile din mediul literar şi observa ii fine. în statuar. ele devin lucrurilor. .fusese preda t sub numele psihanalistului quebechez să-și piardă ----------------------. singura ei dimpotrivă.ilibru Paris. dar preten io asă.Page 21----------------------septembrie . cazul lui. ironică presărată cu Godbout . o Jacinthe. fără nici o conseci n ă. Excedată de vanitatea subtilitatea codurilor sociale ci. Julien McKay. mai accesibilă. un ofi er . publicat la Seuil în mai ales singurătatea. îi fac pe unii Așadar Julien McKay. Firește că este.. mai mult decât operele de artă prezentă în editură este secretara. datorat însă. Impasul scriitoricesc a-l prezenta unor prieteni. potrivit meteorolog rămas fără post datorită unei Génévoix . Aceasta este în fond substan a Singurătatea îl împinge căt e mici directorii literari. J . Prin asociere însă. interesante. cultură. din prima clipă conversa ie vie. cu micile lui tot felul de subiecte. locului. îl invită la un dineu spre arunce textele autorilor dornici de editare.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 21 min ile".al 35-lea într-o carieră literară arogante. la soartă cu a autorilor neciti i şi arunca i la economii de slujbaș care nu-și poate raportul dintre lege şi fic iune. Şi atunci.. Sun t oameni de la gunoi. filozoafă. nemul umită că nu a mai fost plătită de produsă de frumuseţea locului şi de dialogul stagnează şi se termină două luni. Directorul editurii a McKay ar fi istoria apari iei acestui sală care-l impresionează prin trupul ei plecat undeva în Egipt şi singura persoană sindrom al Panteonului. plus unele corespunde însă imagini i idealizate din emo ional şi mintal apărută după ingrediente literare luate din re etarele mintea lui şi care deci. În ciuda bunăvoin ei fetei. litera i. se mul umește romanului. pentru el. Vizi tează Luvrul şi cu o editură obscură.

oraș de o inefabilă ostilitate.. orașul este închis . toată aventura sa pariziană se în care locuiește de cinci luni provoacă fără duminică. neplăcut din cauza oboselii. Mişca. Julien devine brusc bizar. Nu quebecheză. călătorie şi de valizele pline de căr i pe librăriei. urmăritorul ei. Iar frigul de noiembrie este şi mai inoportun în acest Paris ca re i se pare de Nord. ambi ia lui scriitoricească. se terre à terre cu lipsa lui de aplomb şi de secretarei. Mai întâi fran uzească de salon nu este pent ru el o vorbește cu păsările din parcuri despre arhitectura cartierelor de la periferia experien ă pozitivă. din îndepărtata Americă avion. le-a cărat cu sine. mai curând amuzat şi persiflând câte sunt. povestea unui un magazin literar şi o găsește cu mare adâncesc senza ia de margina litate. Așadar nici reputata co nversa ie umple paharul..nu e nimic nou compună o sonată sau să picteze un tablou ocupată clandestin de o dansatoare sub soare! . Dar explica iile pe care le mai răspândite decât cele muzicale sau și-a rezervat cameră la hotel şi acum primește de la un obișnuit al l ocului sunt legate de artele plastice. centru cultural pe care guvernele din talentul muzical sau artistic. în fa a unui ridicolă. Asistă edec./. personală.şi nu are unde bea o cafea construiesc un ansamblu de zolant.mirajul literar a cărui îndărătul unor ziduri înalte şi nicio firmă de un autor din Quebec. diagnosticat surprinde în mod neplăcut un nordde întâmplări infinitezima le care de un medic psihiatru quebechez că suferă american . atât gravitate. în același timp. Totul de diagnosticul Panteonului şi trimis acasă după noaptea epuizantă petrecută în pare să-l respingă şi să-i arate că e st în Quebecul lui. ea este pe care le auzim uneori . Talentul literar. să promoveze în Fran a litera Este drept că ambi iile literare sunt mult care. sunt foarte mul i proxenet.ulien pare gunoi şi nu-și lasă manuscrisul pe mâna permite nici un fel de extravagan ă. Caută o casă înfrumuse at artificial prin referin e Cartea lui Jacques Godbout narează fără a scriitorilor a cărei adresă o avea dintrculturale. Dar. Va reuși să o scoată din nevoie ca opera să fie genială sau chiar care se aga ă de ideea unei căr i pe care o cameră şi s-o pună la adăpost de lizibilă. Rela iile cu lumea literară. Este extenuat şi de cona ional. Acesta e de fapt profilul de sociologie culturală. şi povestea unui greutate întrucât clădirea este ascunsă într-o librărie la lansarea unei că scrise anumit miraj . s-ar zice./ să oferim un surogat de e mult mai democratic distribuit decât mânăstire "spre a-și reface o virginitate". Iar când dezamăgitoare.. dar în schimb.. Este În fapt. Există putini nimeni nu vrea să-l găzduiască.şi la adresa politicii culturale spre a lăsa urmașilor o lucrare artistică igancă româncă. hăituită de un românești: "Lansăm de toate aici /. dar autorul trebuie să f ie în oraș. Va fi salvat. vor scrie cândva. trezește într-o diminea ă de noiembrie erudi ie şi face o figură mai curâ ușor Experien a aceasta este picătura care când descinde din avion. apoi în camera Parisului i se pare "oribilă". Exclama ia . în mod inutil. plasând-o într-o Ideea este /. așadar de un frecven ă face din el un fenomen interesant nu-i indică prezen a. c i dimpotrivă îi diferitele percep ii culturale. Ele sunt pline de obse rva ii oameni care să vrea pur şi simplu să găsește totuși o cameră cu chirie.ceea ce compune dintr-o aglomerare de detalii şi voie un incendiu. nu simplifică.

a deschis anul trecut o băut după ce le câștigă încrederea. dar nu poate de promovare de pe coperta a patra. în sens larg.Şi astfel. care în timpul celor cinci luni consacrate bodegi sau în sălile de cinematograf. cu client obișnuit al unei bodegi din apropiere editorii livrează cincizeci de exemplare care mul i ani în urmă. Cu să treacă de telefonistele care nu-i dau nici gândul. vorbăre şi groase de citit.. umblă lansarea produce un articolaș în Le Devo editură. în ciuda eforturilor lui de a Gallimard. Seuil. mai ales via a de Delega ia Quebecului. ----------------------. meu. care nu are nimic din nu îndrăznesc să-l creeze /. dacă prin structura unui Rastignac. la pe stradă. ușor decrepit nu este de loc de nat ură să-l oamenii să citească. dar niciun ecou aici. o șansă să intre în contact direct cu patra a romanului său. indiferent de partidele la putere. Devine un vinul. nu citește. Reușește totuși să-și scrie c rtea şi romanului său. spre or să zacă în depozit câteva luni şi autorii încerca să explice de ce lectura este tot admira ia patronului. La un Salon literar din Montréal. din căr ile ce-i Constată cu melancolie că nu poate ine începe să caute un editor. Quebec. dacă scriu atâta?" Suferă de frigul începutului de iarnă în încurajeze. Laffont et c.. Păi când să mai aibă timp privin a dificultă ilor limbii franceze. patriotică "Românul s-a născut poet!" este Julien McKay. juvenil. ajunge să invita iile sunt plătite şi trimise prin poștă poet în elegem. la viitoarea copertă a merge cot la cot cu ele. decât titlurile şi textele pasul cu tinerele pariziene care-l depășesc gândește mai întâi la marile edituri. o scriitoare în vârstă unde își scrie ostentativ romanul. intră în vorbă cu sunt măguli i că au fost lansa i la Pari mai mult o ocupa ie marginală: "Fiul cerșetorii de pe malurile Senei şi le oferă de Fran a! Astfel toată lumea e mul u mită.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 22 Versuri de Daniela V oiculescu Din ciclul „a nu se citi pe ui proiect susţinut de către Graţie un destin. Un destin ce a . desigur. fără să fie așteptat de nimeni." aveam peste patru sute de manuscrise fraternizează cu un student japonez în O vizită la un scriitor celebr u. care oferă şi scrisului.Page 22----------------------septembrie . Librăria se alege cu publicitatea. La trei luni de la deschiderea ei prin magazinele de mărun ișuri. la Montréal. fiindcă Julien nu reușeș să Este ce i se întâmplă şi lui Julien McKay camera sa neîncălzită şi se refugiază în aducă în discu ie proiectul său. spunea ea. Firește că se trec prin mână. valabilă pentru toate neamurile. artizan al cunoască din Paris./ Vede i. anonimilor din cartierul său.

umbra devine intitulat „L şi tinde mereu s renunţă. deşi durerea stă la a văzut lumina tiparului. ci este chiar esenţă a cu suflet nepierito r” – ne spune autoarea trăirilor sa le. Un mintea goală. de la cele mai simple – de cărţii... şi anent..ales lumina.. Ce p Visează! Sau speră! Nu am să diferit. la pândă Universitatea destin în care. „Latona 1969” oate fi remarcat să las toamna de toamnă? – ca fiind uşor a şi abordare. marca D.. de această dată.. c moară de singurătate.. în ce ţin de tr anscendenţa spiritului său. V oiculescu ATONA 1969”. iubirea este nu doar „Crucea mea va sem na fiecare pagină. până aproape că „LATONA 1969” un mănunchi de versuri poetei. în „Latona1969”?! de durere. omniprezen tă. Ce declară. na 1969” să devină „TipoMoldova” la fiecare pas (gând). Aş spune un Există atâtea poveşti în roat fel de maturitate emoţională a soarelui! area iubirii în mod de viaţă. ce îmbogăţeşte ideal. u rubin al dragostei.. Voi n alt mod de a gândi.! palmaresul ceea ce face „Lato Aşa cum şi-a o cartea unui sacrificiu perm bişnuit publicul cititor. Elvira Stanciu literar al Danielei Voiculescu. Daniela Voicule scu.!” „Petre Andrei” din Iaşi. în uz cotidia n – până la cele mai profunde.. iubirea nu .. de a cul corbului – voi sclipind fi şi transform inelul implicând u în cio fi simţi şi de c . prag .. legătură cu această apariţi e editorială. de curând..

deşi regrupează în secvenţe de viaţă.a dărui. asemenea Danielei iubirii. tempora se unor versu ri. ca să-l citez oameni pre cum autoarea acestei cărţi îşi pe bunul nostru prieten. află că merită a altul al nu doar să l ecturezi această carte. pe ntru a reflecta. . ci să te cărţii răzbat propriile -i trăiri. Aş mai adăuga un Voiculescu – ei încă există şi trăiesc singur lucru. pe marginea pliuri le ce se amestecă. Dacă citeşti aceste idealul. asumă lucrul acesta. înflorind sacrificiul. 2013) . prin sacri ficiu. ca nişte şi opreşti. ca să-ţi dai seama că. de la un capăt l agă cititorule.21 oct. zău. iarbă şi ploaie” Versu ri de Daniela Voiculescu (Sc rise 30 aug. pecetluind Daniela Voiculescu și Elvira Stanciu un Şi.” rânduri. că prietenii chiar ştiu de ce! „Stele. Nicolae Badiu. Diferenţa constă în faptul că nu se citi pe minte a goală!”. un fel de avertisment: „A printre no i. dr În concluzie. având sunt din c e în ce mai puţini oameni care acelaşi r comun: suferind – numito sublimarea iubesc.

echilibrul din violet.. zibil. inevitabil... cub.. i undeva. smochine. cu afine z violet. căluţi de mare şi flut cu atâta toamnă în mine! o ploaie rătăc alune. rubine şi vise.. undeva. un meteorit.. de drag. delir scut din transa unui dor împărtăşit ursit! cu visele albe ale lalelelor mele! liană pe inelar.. unt şi stelele mă ajută să tac. pere şi consumând frun zâmbetul lui Kamar.. timpul a cre sărind din zicere de minutul.... . orange dor de mare.. limbar! mulţumirea că există un cuib. . îmbrăţişând stele de topaz! te iubesc. negrul e noapte. viitor . cu ciocolată! lună... beţia asta miroase şi te vreau. erbântat.. între colţi de bumerang . visate între ametist înfi sânii mei....e mai bine ca acasă! r a început toamna..... te iube sc. ceru-i cer iubit violent. „safir doiala. cerul ze de violete re cu rândunele. şi cuvintele s legănându-te prin fior o potecă turcoaz prin coral! de vanilie şi chih şi mă uit printr-o a dorul are scut de plumb trece îngerul pe totu-i vis te iubesc din ce în ce se întoarce din ce în ce mai violet ruinându-mi în de apă”. e acea fericire simplă.. lună. print şi sirop de arţar. la Kaaba! liană pe inela liniştea inimii nori din ore Doamne.... e acea nesfârşită iubire.. . o ploaie cu optimism. şi visu-i mut! mai mult. ce frumos e.. a prunc... şi busuioc.. invi Gabriel e depăşind extazul unui scorpion.. balanţa fură uri. din febra turcoaz a buzelor tale. învelit. ită.. efervescent. şi iarba creşte şi te vreau. o inimă dulce.

în centrul Provenţei. dint rsa frontiera spre sud.Page 23----------------------septembrie . am poposit totală când am ajuns o săptămânà la putea Aveam m vizita agale frumuseţile regiunii – în faţa ochilor.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 23 PARCURSUR I ILUSTRATE 6. Valencia. stabilisem împodobit de decoraţii diverse şi al aceeaşi stupefacţie Carpe acum din nou în ntras. Diferit ană. În Franţa. . ce se subţiază ntru Spania. te” cu deschideri alungite.artista Wla dimir Paskievici .turcoaz! ----------------------. Mirei). Avign neterminată dintr-o Montp imaginaţie ellier şi Pont du Gard – înainte de a antă : nenumărate turnuri delir trave (18). văz un s cu etape la Barcelona. după o şedere de o zi la de tot ce văzusem până Nisa atunci… Am („Nice is nice !” a fost jocul de cuvinte ut şi pe faţa alor mei. Sevilia. re care patru uriaşe.naratorul itali reflectoare. părea ivită Nîmes. În Spania – Pri mul voiaj : Barcelona – Alicante – Valencia – Madrid – Burgos Angela Faina . Costa del Sol. Granada. se văd figuri geometrice itinerar Pe spre un vârf ambiţio care sunt „găuri Alica abundenţă. de unde faţa catedralei… on. În nte. o construcţie care Aix-en-Provence.

1). voiaj care a durat Iată detaliile acestei porţiuni de ebun. neam dus la un restaurant şi am putea vizita timp de o săptămână (Ce comandat pentru toţi . 18 ani şi gemenele Anca şi Sagrada F amilia (Fig. Italia şi Spania. Casa Milà. ameţeală când le pri veşti. cu ocazia unui mare tur în Europa u două zile pentru a putea să ne am de-a face cu un arhitect făcut cu întreaga familie.. Prilejul a fost automobil ul în garaj şi am plecat pe jos să intrări de formă para bolică şi cu 18 coşuri excepţional : fetele noastre au terminat descope rim oraşul. Barcelona. contact viu cu istoria şi civilizaţia Vechiului precum şi al te imobile dintre care Casa Continent. genial sau cu un n vizită. Am decis albă. Germania. Prima vizită a fost extravagante de corate cu măşti. sau poate cu ambele şase săptămâni şi care ne-a permis să te ne oprim. de asemene a ondulată. întâi la Paris. în alternan ă. Cordo originale. am lăsat alte construcţii bizar e ca Palatul Guëll cu Elveţia. încântare puteam citi pe faţa fetelor!). Plănuisem să decoraţii colorate etc. Ajunşi la hotel. Madrid şi Burgos. unde am vizitat tot ce se Seara. Lucraseră mult şi terasă fantezistă având o bancă din ceramică meritau o recompensă deosebită. Toate ne-au Am luat zborul la Montreal şi ne-am oprit impresionat prin originalitatea lor. ce Primul voiaj în Spania l-am făcut în anul la fiecare haltă. Battlò care te intrigă. toate făcând azi să le ducem în Europa pentru un prim parte din pa trimoniul universal UNESCO. studiile preuniversitare în acelaşi timp : bineînţeles la faimoasa catedrală La cu faţada şi acoperişul ondulate care-ţi dau Mira.ba. ezorientează cu totul. Am un „autentic” gaspac ho şi o şuncă „garantat” închiriat apoi un automobil încăpător şi cu spaniolă. însușiri ! Arhitectul. a realizat vizităm cinci ţări : Franţa. şi Parcul Guëll cu o Dominique. A fost Mi . 17 ani. Ant oni Gaudi. 1978. copleşesc si care te d una sa Era evident că ave odihnim. o „adevărată” sangrie.

Ang dezgustate! regalat cu o p bineînţeles. trecerea prin B cu clădirile sale f rumoase şi cu nenumăratele frumoasa Pădure e-a plăcut mult. îndreptat Rinul spre în acolo. 1 Spania – Barcelona : iat mai mult sau mai aniversare a Am aprec puţin fondaţiei sale! La Sagrada Familia. şi ne-am După Valencia.am-Miam! La ieşire. Lugano am ajuns în sale parcuri n care cină. rucţie în 1954. prin trecătoarea St-Bernard şi ne-am oprit spectacolul. unde liderii mani festaţiei. Înainte de Elveţia pentru a dormi la Neagră. oraşul natal al soţiei mele. lungul unui itinerar bine stabilit. Fetele au fost însă cu totul Continuând voiajul nostru spre Sud. Totul în faţa ochilor trăiau mama. fratele şi cumnata ei. pentru noi! – a 500-a Fig. După Germania Oraşul. încă la putere pe vremea aceea. şi. Întâi la Poliţia a inte rvenit cu brutalitate arestând Strasburg. am ela Faina Grafică (23 cm x 30 Seara. Surpriza Galeria omonimă cu magazinele e la Buenos Aires la Marsilia a făcut const bună decât cea de sale ducea d serii a fost . la mai multe coride. am cele ce au văzut. la restaurant. După o noştri. Fetele au fost foarte impresionate de altă şedere de o săptămână traversat arcelona. ne-am traversat Alpii – ce spectacol grandios! – cm) aella . ne-am potolit setea cu la Milano unde am arătat familiei Piaţa o delicioasă sang rie care ni s-a părut mai Eu văzusem deja această extraordinară Victor Emanuel II cu celebra sa statuie. când vaporul care mă la Barcelona. sud. o un motor puternic – un Renault 30 mare manifestaţie contra generalului automatic – şi am plecat în aventură de-a Franco. o specialitate locală. ne-am ui tat la televizorul din salonul sărbătorea cu un fast deosebit – ce noroc hotelului plin de lume.

Ce am reţinut din această localitate erau îmbrăcaţi în costume de epocă şi care balneară au fost parcurile – dintre care ne-au cântat serenade. Aju nşi aici. exploziv şi antrenant. ne-am bronzat decise. care soare. mândre şi Acolo ne-am refăcut forţele. aşa cum i-am cerut în afară de Suzanne ce veghea întoarcerea ne-am îndreptat spre Florenţa. celebrul său turn înclinat şi Riviera în special noaptea. am asistat la un spectacol de cu solul acoperit cu superbe mozaicuri flamenco . Grav. pentru c are aceasta s-a întors la hotel acolo. negru şi alb) – şi plaja ideală pentru Dansatoarele erau experte. aşa că ne-am oprit acolo ----------------------. când este luminată de itinerariul iniţial. cu declarat grevă. refuzând să continue cu cated rală a fost zguduitoare.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 24 şi. Apoi. după care ne-am Alicante . De în port târziu seara. am cotit spre răsărit pentru a vizita a descop eri „esenţialul” din Barcelona în la ora 3 noaptea când to ată familia dormea. cu plantaţii de palmieri şi În sfârşit. astfel. ondulate (6 000 000 bucăţi tricolore : dramatic. spre delectarea faimoasa Esplanada de España situată degenului feminin din familie. Halucinantă. am profitat din plin de mare şi de cor de băieţi tineri. La . excepţională. Cum atunci ajunsesem Sophie. a lungul mării. cu o intrare progresivă in mare. aveau o ţinută repaus. unica Veneţie. intervalu l a trei ceasuri. roşu. am luat un taxi pentru Mira.însă o întâlnire neaşteptată cu elegante şi. o colegă de şcoală cu fata noastră Duomo cu splendidele sale vitralii. şi am înotat cât am putut mai mult. ei… şoferul ui. spectaculosul Il escală la B arcelona. drepte dar suple. Autentic. Superb.Page 24----------------------septembrie . probabil studenţi. în special. Impresia produsă de această reîntors în Franţa trecând prin Pisa. restul familiei a Famil ia. unde am stat o altă zi. Acesta m-a dus întâi la Sagrada inconturnabilă (încă o zi).

începută în anul 1221 dar muzee El Prado şi Regin a Sofia precum şi terminată trei secole mai târziu. Palatul este decorat Catedrala. recent renovată (2012). Palatul regal este c onsiderat cel mai mare Dimensiunile ei sunt impresionante (84 m din Europa. După Burgos ne-am îndreptat spre Paris. ele au o băieţilor care ne serveau. Apoi. ce se observa atât la bărbaţi cât şi fascinată de viteza şi de eficacitatea la femei. pe când fetele frumuseţe remarcabilă. Angela Faina Grafică ( 23 cm x 30 rămas însă fără frumoasele ei sandale. aşa încât a de temperatură. aveau o alură restaurante de pe plajă. azi clasată Parcul El Buen Retiro. am admirat cocea după amiaza târziu. 3 Spania – Frumuseţi spaniole I farmecul lor… Pe plaja din Alicante. Muzeul El Pr ado este unul din trecând frontiera spaniolă la Santander şi principalele muzee di . am putut vedea superba catedrală Santa Maria. Anca a După Madrid ne-am oprit la Burgos. Suzanne era mândră. Are forma unui pătra t de 130 m lăţime.Vorbind de lume în general. 4). foarte frumos decorat. 870 de ferestre. Fig. zile. impresionând prin imensitatea lungime şi 60 m lăţime) şi interiorul este lui. În această catedrală este înalt de 33 m şi conţin e peste 2800 de sunt înmormântaţi contele Rodrigo Diaz încăperi! Faţadele au 240 de balcoane şi (celebrul El Cid) şi Doña Jimena. într-un stil esenţialul : Palatul r egal. 3 şi Fig. soţia sa. La 900 m de înălţime. am apreciat întâi schimbarea cm) furate în timp ce ne îmbăiam. cele două mari gotic pur. acum maiestuoasă! Velazquez. trebuit să se întoarcă cu picioarele goale – Madrid. oraşului Burgos. În capitala Spaniei am stat trei puteam respira în sfârşit un aer mai spre marea ei jenă – până la hotel. admirată de mulţi erau atrase mai mult de fizicul şi de pictori (Fig. O bună parte din cele 30 Contele este considerat ca fondato rul de săli principale sunt deschise publicului. am găsit că prânz mâncam la unul din nenumăratele toţi spaniolii se ţineau drept. Ajunşi aici. Ru bens şi Caravagio. Deşi eram în plină vară soarele ne răcoros şi mai curat. El Greco. inclusiv Sala tronului . pare de mulţi artişti spanioli şi străini ca Goya. în patrimoniul umanităţii UNESCO. Apropo de acestea.

El conţine spaniole. Cristo catedrală cu splendidele ei vitralii albastre Apus de soare crucificado şi Las Hi landeras). la câteva picturi italiene. Un loc ideal de imbare şi de cu mari tablouri de tauri falnici repaus. s-au obişnuit repede cu spanioli se pot cont empla tablourile lui noul regim. XIV – sec. care aveau tendinţa de a modernă şi contemporană. La unul din ele. fiinţă sensibilă. cu un orizont un lac. Notă : Imaginile se pot vedea color la adresa emblematici. plasate pe vârful colinelor De regulă cinam în dif erite restaurante. Cele mai celebre su nt cele ale lui Diego la Chartres – pentru a admira superb a Fig. ce ilustrează Andaluzia pentru altă ocazie şi ne-am ororile războaielor. la Tours. 2) – ne opream să luăm o Bartolomé Esteban Murillo ( Inmaculada gustare compusă din faimoasele tapas Conception de El Escoral şi El Buen spaniole.n lume. XIX. castele celebre situate de-a lungul fluviului flamande din perioada s Loire (Chambord. 2 Spania – Costa del Sol : Velazquez (Las Meninas. îndreptat către Madrid. germane ec. După o săptămână de acest dolce Aici este expus poate cel mai fai mos tablou farniente . Chenonceaux şi Blois). trebuia să aşteptăm până cel puţin Muzeul Regina Sofia adăposteşte c i la 10 seara pentru ca restaurantele să importantă colecţie de opere de artă deschidă… Fetele. ne plimbam prin parcuri şi spre seară. şi oprindu-ne. am reluat excursia lăsând al lui Picasso. una nudă. am Parcul Del Buen Retir o se întinde pe o Fig. Angela Faina Grafică (23 cm x 30 oferea un relief uşor vălurit. Juan Mi rò şi Pablo Picasso. succesiv. memoria colectivă a familiei! După amiaza şi după o siestă reparatoare. spre surpriza Pastor). tablou în faţa căruia lui Mira. Pe drum. 4 Spania – Frumuseţi spaniole II admirat minunatele privelişti pe care ni le suprafaţă de 118 hectare. cu munţi înzăpeziţi în depărtare şi statui. ar e două castele. Pentru cină. era tot atât de strălucitor ca cel de pe Costa Mie mi-au plăcut şi tablourile lui del Sol (Fig. revistei pe internet: printre care se strecura şoseaua. am fost p . noastră. Salvador Dali. una înapoi la Montreal. Printr e artiştii se culca târziu. Guer nica. i-a venit să leşine!) şi înainte de apusul soarelui – care poate nu Hieronymus Bosch (Grădina deliciilor). o grădină cu roze şi nenumărate cm) deschis. (23 cm x 30 cm) îmbrăcată şi Saturn devorân d unul din O călătorie excepţională care a rămas în copiii săi. Francisco – şi apoi la Paris de unde am luat avionul Angela Faina Pictură în ulei de Goya (cele două Majas .

păsării aprecia i care Așa să fie ? Vă urcă mai presus poeziile celelalte în înaltul cerului : Susu singuri. sau realistă. Astfel în P aso Doble. Antoine Soare. versuri care ne fac să resim im într-adevăr trezește amintirea poeziei lui Ba udelaire complex.videotron. generos şi multilateral ? Cu studii că e vorba de o vrăj itoare. sau jocul de cuvinte. a trecut ca iganul (Oma giu lui Miron Radu Sperăm că aceste poezi i trimise spre profesor la literaturile de limbă franceză la Paraschivescu) : Păi atuncea stai că / Săpublicare sunt doar începutul unei Université de Montreal. făcute la Université Mc. sau cu rimă sau fără. adică să creeze prin geamuri nu pătrunde / . univ.întâmpinaţi de un http://pages.Page 25----------------------septembrie . ursitoarea Aubade (expresie liter ară pentru o dl. scrie şi poezie... Se dă ca discipol al ţi dansez eu taică / . da r reușește să scoată din pardonne) .. sunte i servi i. Singură această imagine Dar cine este acest personaj ludic.. margelles / . căci poezie.Avea păpuși în reposent leur sang / Adossés aux ani. visează Palate unde timpul romantică. Gill. ei bine.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 25 Versuri de Antoi ne Soare Un autor nou – redăm mai jos câteva din de toate Poetul Antoine Soare domniei sale ca să l susului le privește.În genunchi cu trestii colaborări fructuoase p . sau el idei.. păpușă / Şi uși mu lte după -o ușă /. Vre i să mai citi i şi altceva decât poezie Autorul nostru se p ricepe într-adevăr la În Mon rêve familie r (que Verlaine me clasică sau modernă. prof.com/romanblt/ ----------------------. imagini şi emo ii. credem că poezia amă / Cu Livia Nemţeanu tât. . Iar în avangardistă. În ce n ajung / Podul dintr-a noua v e mai mult decât a lumina îl străpung /. care respiră părăsită Învârtea din vale-n vale / serenadă matinală) : Des soleils assassinés voios sub soarele canadian de vreo 45 de Cercurile infernale /. Sau în Dans cu Invitation au voyage.

exprime cititorii şi Valéry. Planete fără număr albăstrite în unde Cu-o floare la gaică. Că-i paradis dincolo de umbra din caverne. un viziunea dansului atât mai reușit cu cât e mai Iar în Ciocârlia / Şi șoldul ca peștii apare ful unduitor reușește în cuvinte al să zborul DANS CU IGANUL MON RÊVE FAMILIER (Omagiu lui Miron Radu (que Verlaine me pardonne. dar crede că poezia metaforă revistei. Unde.entru lui Mallarmé în care este înainte gerătoare rebus cu igăncii.) Paraschiv escu) Visez până-mi pierd firea la când vor fi și unde Păi atuncea stai că Via a cât nu pot zeii cei mai darnici așterne. Vin mereu nou și gata. Și suciri de fundă. Doar să-mi dai cât îi. rotunde Și șoldul ca peștii. Cu-ocoluri de undă Tinere i peste moarte legate-n șir cu funde. O sârbă rotundă. Soarta sor ii se perindă. Ursitoarea părăsită Pân-ai să vezi chestii Visez. Să. Și veri de ani lumină sub zenituri eterne. Cântarea cântărilor Cu-n clocot călâi Dar azi e viu și-aievea și mintea mi-o pătrunde Tras de la călcâi De-un gând că el va-nvinge blestemele externe. complicat. taică. PASO DOBLE În genunchi cu trestii Nuferi de nemurire pe lacuri mari. în stelare cisterne. Dup-o balalaică. Ca în fundul ceștii. de toate un joc de cuvinte. Pâna-n zarea zărilor VIA A DE DINAINTE O relua pe-o iteră (după La Vie antérieure de Baudelaire) . Pân-la căpătâi. Sieși își citea-n ursită. Pe o masa scundă.-ntr-a noua oglindă. (Iute si măruntă) Îngeri din cer in cer bătându-se cu perne. Banchetului galactic setea să i-o inunde. Palate unde timpul prin geamuri nu pătrunde.i dansez eu. și mâine visul de rest îl voi discerne.

Cu lumină îl străpung.Page 26----------------------septembrie . en dépit des efforts sincères de son peine d’aller jusqu’à compagnon. Gând neavând decât cât de cât să-n eleagă Taina chinuitoare ce mă sleia de vlagă. Din val val și din ou ou.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 26 Mademo iselle Amélie Miruna Tarcău Or. Printre robi parfuma i. Înscânteiate zilnic de soarele din mare. Care-mi răcoreau fruntea cu frunze de palmier. ----------------------. CIOCÂRLIA Am sălășluit mult sub bol i de-mpără ie Susul susului l-ajung. NUCA Ce-ntre eseau solemn bogata lor be ie Din ce-i vechi tot scotea nou. Le asemănau seara cavernelor primare. Intr-o hăinu ă de iplă. Mă-întreb ce degete ghidușe Și uși multe dup-o ușă. Avea păpuși în păpușă. De marmură cu iz de iod. Cu-amurgu-n ochi-mi dus ca-ntr-o a doua zare . Cercurile infernale. Să sape patru urechiușe În splendori fără număr și voluptă i domoale. Cerul cer când se procla ma. Și-acorduri le-năl a. notre Britannique prendrait jeune Montmartre rien la . Pot în lăuntricul meu rod Acolo-am stat mult timp între mare și cer. Podul dintr-a noua vamă Și-ale căror coloane de-augustă măre ie Învârtea din vale-n vale. Cu ea zmeul zmeilor Plâns de zeul zeilor Îndura un chin cumplit Că-și era sieși chip cioplit. Singurică și multiplă Nălucilor din cer hula era so ie. atotbiruitoare.Literă cu literă. cu trupurile goale.

s’il y avait sûrement pour quelque chose dans la dans une maison close en viennent à « numériquemen t » davantage de bonne gestion des colon ies d’outre-mer . Nous sommes métier la principale source de revenu avec le service de rense ignement français à présentement à Paris. faisant ainsi de ce disait même qu’elle collabor ait étroitement plus reculés de l’Histoire. Parce qu’elle faisait –By Jov pas que snober la mo e! Et dire qu’ici c’est les Rosbifs de des comtesses et qui ont l chanter des chansons gri a réputation d’avoir un bâton dans voises. Il est vrai que Sa Majesté la reine pour entretenir e avait avec des types les affaires une mœurs un d’Angleterr correspondance régulière peu comme le baron de Rothschild et la famille rigides. déjà grisé. Elle y était Quatre étrangers qui discutent de femmes faisait nat urellement songer que. des rapports Cet extrait figurera peut-être au début de police a vaient récemment révélé qu’à Astor. de gens apparemment. doute beaucoup plus –Et vous pas se lâchaient sans voulez . On depuis la modernité jusqu’aux temps les par nombre d’ha bitants. féminin des p etites Victoriennes. créature étrangement émancipée. compris des banqui ers. ssait assez en Certe s.que pour prendre un trouvait pourtant encore les Parisiennes – dit-il. Mais d’un autre côté. en mars 1848. un verre? peu Pas comment mal y coincées. l’Amélie : il le cul. lâc paraissait qu’elle s’y connai ha l’ami de Hutin. celles qui ne l’étaient elle parlait une bonne vin gtaine de langues. mettant Londres. l’on estimait à un incroyable dix Paris était p ersonnellement chargé en scène un couple qui traverse les âges pour cents le pourcentage de prostituées d’assurer sa pro tection particulière. Amélie. Ce qui propos des affaires étra ngères. le chef de la police de d’un roman sur la fuite du temps. parler d’une certaine Mademoiselle Parisienne s coincées. Qui plus est. déjà? Ah oui.

Comment une patronne lettre serait lue et le cadeau déballé. la mine de Mais justement . en cette année où profita pour se commander un Bourbon à –Et pour une patronne de cabaret qui l’appareil de surveillance policière parisien une jolie blonde grassouillette. fallait réussir à ouv rir ses portes à travers réactionnaires qui provoquèrent les Celui qui venait de prendre la parole en le mariage. Si on n’avait pas la eurent beaucoup à se plaindre. d’une famille qui pouva it se le permettre? . où l’on ne pouvait aux frais de leur nouvel ami qui voyait ses imaginez bien que la chose n’est pas plus rédiger une lettre ni envoyer un dépenses de la soirée grimper évidente. il pourtant moins souvent que ce furent les Mademoise lle Amélie. à en croire la comme elle s’est de Hugo auraient-ils réagi en présence ective des unes comme des ontmartre d’une Lady Gaga? comment que leur une femme réputation resp retrouvée à gérer un cabaret à M autres.bien m’expliquer femme fatale. est de notoriété publique que l’année 1848 poupées de chez vous. désagréments les plus incommodes pour cette même bourgeoisie. il y a qu’à voir chose? s’enquit naturellement l’Anglais Les périodes révolutionnaires peuvent le genre d’oi seaux rares qui pousse dans dans un français curieu sement dépourvu parfois avoir de curieuses conséquences. Et pourtant. et où ce dernier s’égay a aussitôt : il avait déjà de cabaret pouvait-elle avoir appris une les jeunes hommes de bonnes familles se entendu ce nom-là quelque part. Il ces eaux-là et à les comparer aux petites de maladresses ou d’un acc ent cocasse. L’on songe produire une dame aux camélias ou une chance de l’intégrer dès l a naissance. Si je peux vous Le Parisien au Bou rbon acquiesça en fit déchoir plusieurs gouvernements. Comment les contemporains s voisines des îles. toujours verse dans les affaire s douteuses. au lieu de deveni r princesse de quelque –Pour v ous en convaincre. cadeau par la poste sans songer que la dangereus ement. c’est que c’est riant : c’était bien là l e problème de la dont les diverses bourgeoisies européennes certainemen t pas Londres qui aurait pu noblesse de sang . ce garantir une chose. C’était bonne vingtaine de langu es sans être issue virent somme toute contraints à chercher vrai ce qu’on racontait à son compte. vous vous se vit tripler de taille .

récemment quitté son poste de Ministre c’était évident : elle avai t beau pouvoir citer champagne en fumant des cigares aux frais des Finan ces? de leur nouvel ami. y avait en Son jeune guide s’enthousiasma. vivant l’avait gaiment adopté. b arbares? interrompit de endommagé la cheville. Qui diable répondit alors que c ette Madone de la . ses idées effet rencontré quelques jours plus tôt un Évidemment que c’était vrai. lequel avait France?. Comme s’ils n’étaient pas déjà d ns un et encore . aussi vrai que n’étaient pas du tout celles de l’Europe. Depuis lors. s’étonna l’Anglai s. Dumas. il qu’elle soit à portée de main. Et po urquoi pas en modestement occupés à siroter du Lamartine et Goudchaux. Mais voyons.refuge dans les lupanars. chute de cheval qui lui avait sérieusement jamais amené encore amené au cabaret de –Comment. Kant sur le bout de ses doigts. mais encore fautpour discuter d’opinions scandaleuses. Hutin cr ut devoir baisser la voix malheur en le rendant éperdument –Peut-être bien Hutin. d’éminents po liticiens comme Messieurs d’Amérique du Sud. Le plus jeune d’entre Platon en grec et connaître et connaître eux. surtout promis de lui faire oublier son bordel. Il amoureux de Paris. du nom de Louis Hutin. espérant y comme quoi son cabaret réunissait tous les La question était d’autant plus mystérieuse trouver un havre où l’on pouvait encore soirs des a rtistes comme Hugo. car il s’était Paris n’en produis ait qu’une fois par siècle. que l’histoire de ses or igines se perdait une tenir une conversation libre entre Daumier. On la disait le plus souvent née à C’est donc dans un bordel que nous discuter de philosophie aux côtés l’étranger dans u n empire d’Orient ou retrouvons d’abord nos quatre gentlemen. et Anglais fort sérieux qui avait eu le malheur Napoléon III reconquerra l’empire de son quelques-unes d’entre elle s étaient presque de voir son Grand Tour abrégé par une oncle! Comment pouvait-il ne l’avoir barbares. Philipon? Et que ces derniers mer de s péculations plus ou moins personnes éclairées. nouveau le Milord. ce bon mademoisell e Amélie? Des comme elles. venaient régulièrement se saouler et farfelues.

l’ironie de la pourriez vous faire votre p ropre opinion Constant connaissait déjà l’histoire. .Page 27----------------------septembrie . Il va sans Robespierre n’en avaient attirée sur ce Estomaqué. Mais. Goudchaux et quelques autres. Or.----------------------. Je peux était bien forcé d’admettre que ce dernier haine populaire que tous les discours de vous arranger ça quand vous v oudrez. tandis que modifier sa physionomie en fonction des Et tout le monde savait qu’elle Hutin balbutia maladr oitement qu’il diverses identités qu’il souhaitait assumer. ce n’était professionnelle. vous auss i vous outrage à la morale publique . si ça vous chante. ce n’était certainement pas discuter avec Hugo et Lamartine ? parles! Ça fait au moins sept mois qu’on pour ses opinions politiques que l’on sait qu’il est sur ses traces. Non. retour de mademoiselle Amélie. Notre homme a et la révolution américaine. réclamait à grands cris de l’enfermer pour –Bah. l’Anglais manqua d e mots dire que l’individu pouvait assez aisément coupeur de têtes. les pauvres diables qui souhaitaient voir comme ça. Ce à qu oi l’ami de entendu parler en raison de ses c’étaient les quelques anarchistes qui Hutin lui jeta violemment s a modestie au fréquentations avec Messieurs Hugo.de la voir tous les jours. il sexe lui avait certainement valu plus de rencontrer personne. de l’entendre –En raison de ses fréquentations… tu pensante.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 27 finance se plaisait à soutenir des idées qui diable s’appelait-il donc. Elle ne se ref use jamais à après avoir enfin rencontré le suspect. fréquentaient son établissement qui nez. ils remirent la r encontre à lundi Anglais dépensier à la cheville rompue prétendant adhérer à des idéaux aussi prochain. ils ne se dépassaient de loin les espérances de tous pas juste. oh! Il ne Oh. Il la c onnaissait donc –Et que savent-ils sur Amélie Simon? advenir l’abolition de tous les privilèges – personnellement. À leurs dires. c’était que son attitude à l’égard du sur la question. chicotaient le plus la bourgeoisie bien. sinon ce qu’en dit déjà depuis la chute de la première république compte? l’opinion publique. déjà? –. date à laquelle était prévu le n’avait pas même cherché à s’approcher de nuisibles à ses intérêts personnels. était loin de correspondre au profil de l’homme qu’ils recherchaient. protestait-il . mais chose. A près avoir officier se figurait mal un tueur à gages comprendre comment elle conservait convenu à grand-peine d’un lieu de rendezrevêtir le rôle d’un parfait imbécile. entretenait une correspondance avec n’avait encore jam ais fréquenté Mais la bêtise? L’incompétence? Le jeune Rothschild? L’Anglais avait du mal à d’établissements de ce genre. ce n’était rien voyons. pour exprimer sa gratit ude. Tout de même! N’avait-il pas l a chance Lamartine. l’Amélie. les laisser parler d ans l’ignorance connaissent que depuis trois jours. cet encore une crédibilité quelconque en vous. simplement mentionné qu’il en avait déjà fallait pas non plus aller jusqu’à croire que il n’était que portier. l’avait déjà rencon trée? le type d’idées qu’on n’osait plus soutenir Mais quel travail effectuait-il donc à son –À peu près rien.

de la garde municip ale de Paris père à la campagne. le sa cible depuis qu’il lui avait présenté Apparemment. après av ir s’arrêta brusquement devant une auberge un portrait d’elle dans le salon d’un ami. Curieusement. répondit alors apparaissaient ici et là. personne pour comprendre l’attrait que bientôt suivi d’une bonne partie des clients Il hésitait quelque peu à faire part de ses toutes ces personnes lui trouvent. De son côté. ils permettait guère au conducte ur de voir à nouer au fond de son estomac en devaient lui promettre de passer la soirée plus de trois ou quatre mètres devant lui. Aussitôt semblait avoir été évacué de ses autres bonheur d’offrir une nouvelle tournée. Aut rement. départ de leur nouvelle conna issance fut Mademoiselle Amélie comme on suspend –J’imagine qu’il faut l’avoir connue en salué d’une vieille chanson vaudois e que une sardine sur le nez d’un chat. En tout cas. sentiment d’en savoir aussi peu à son Le sergent Larras se mblait à bout de propos que ce pauvre Hutin qui se vantait Il s’agissait d’une rencontre de fortune. une bonne dizaine d’agents en question à partir d’un portrait ou de récits Non loin de la maison close. lorsqu’il était petit. C’est alors que le peux déjà vous dire que je ne la trouve pas le Parisien au Bourbon – du nom de sergent lui fit signe de descendre. il la fée de Montmartre. Du moins avait-il soirée était déjà avancée et que ce dernier mauvaises langues le disaient amoureu x de l’avantage de savoir qu’Amélie Simon se préparait à rentrer. ce monté dans sa calèche. qu’il ne connaissait pas. et eut le lui fit bientôt signe de le rej oindre. il n’était pas le seul. des patrouilles qui patrouillaient les champs de son grandAmélie. enjeux que représentait cette femme – et qui avait été le premier à mentionner son –Alors? ne les connaissait pas. Jacques Constant – ne pri t pas même la la surprise de l’escorter jusqu’à un grand Mais. et lui fit jolie. Il eut alors le nom. –On la dit en voyage. L’Anglais insista. qui constituait sans doute là son argument route malgré la nuit sa ns lune qui ne Jacques Constant sentit un nœud se le plus convainquant. oh!. il connaissait les nonchalamment le Parisien au Bourbon avait pas un chat. face à une affaire aussi peine de les saluer en sortant. Son officier quant à lui avait de de pouvoir juger de son caractère par le auquel l’ami de Hutin avait proposé de plus en plus de mal à s’expliquer p ourquoi seul fait d’avoir aperçu un jour son portrait joindre leur petite compagnie alors que la toute cette affaire l’irri tait à ce point. ce . comparant ces agents aux chiens de garde tous ensemble au cabaret de mademoiselle De part et d’autre de la rue. Entretemps. Dès demain. répondit qui finiraient probablement par se faire doutes à son sergent lorsque la calèche Hutin.Puis. patience. car il foyer où il comptait attendre la fin de importante. celle-ci se mit en locataires pour l’occasion. qui de seconde main. l’ami de Hutin se mit à gueuler à tue-tête. je conclu l’affaire qui l’avait amené au bordel. u n homme uniformes patrouillaient l’édifice. Les dans le salon d’un ami. pas se contenter de juger la personne en habituelle d’homme pressé. ils ne pouvaient certainement s’empressa en effet de recouv rir son allure l’entrevue de son officier avec Mlle Amélie. il n’y Comme tout le monde. moi qui ai déjà aperçu mettre à la porte.

Avait-il déjà eu l’occasion de li. –Un point de rendez-vous est déjà éta double et de chanteuse L’homme en question est a deux individus dans la v condition modeste : Louis Hutin. COLI” frunza cea-ieșit din vară.Page 28----------------------septembrie . de père Monsieur. le jeune Hutin bibliothécaire. itor. fils de En privé. surtout travaillé. publique. où elle avait autrefois professé le fréquenter ce fameux cabaret? métier de courtisane ccompagné de –Fréquenter? Pas vraiment… ingtaine. et Jean-Marie Berthier .que Jacques n’était qu’un pseudonyme que semblait plutôt bien renseigné sur la avait adopté lors de son départ question. mon bon monsieur – comment inconnu et san s occupation ----------------------.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 28 R e d u n d a n ă p e r p e t u ă Sărbătoririi limbi i române Melania Rusu Caragioiu 3 imental nu-i o pâlpâire. elle préférait Lorsqu’il entendit cela. appréhendé deux fois qu’on l’appelle Betty. j’y ai sa cliente Constant ne croyait qu’à moitié. faillit en avaler la cuillère dans laquelle il se l’année dernière pour caus e d’ivresse préparait à faire brûler de l’absinthe. pătruns de nostalgie a cresc umbre mari de tei tr-o diafană melodie rilul muzical. Mistu Pe strada me Și prin Și păsări prinse-n t De se . paraissait-il. de d’opéra. arsă… eputuri I Și sent LUMINI DE PESTE„SE Nici Poeziei românești de în Poe ilor Văcărești Aș scri e un poem limbii române. de Rome.

pe lume. Pe-acest pământ t Cântând în noi un vers de început. ca-n povești. in Văcărești Să plăsmu Duioase. t va înflori și …mâine ! al Asfin itul din câmpie ? O limbă care vine Dintr-un clavir cu cla Și-n infini Și muzicale ritmuri de cav Se es cuvinte n oi. O FLOARE LIMBA ROMÂNĂ – Învie lauri din pământ mănos Graiul tău. Grădinile smăl ate – un Pe strada cu inscrip ia de Trei. cal Cum n -a mai scris decât un Eminescu.. în relief. Din care f loarea prinde rădăcini DOR DE PLAI ȘI DOR DE GRAI un poem limbii române dă. Aș scri e un poem limbii române.. O limbă r Prin munte. ostită prin văi și ponoare. in adânc privești Cuvintele ei – Poeziei românești de încep Pregătite-s p Spre al Spre cronici d În hermeline . castel și …răzoare. Aș scrie Și dulcea limbă.ntimentul meu aș da de știre… pocal. Răsfoiesc slovele clare LUMINI DE PESTE „SECOLI” II Căutând să văd anume stele rupte din soare. iesc în el doar flori și fluturi. Peste lin oliul ti mpului trecut. uturi Ce se-ntâmplă-n depărtare este lume să zboare. se răsfrâng d Dansând Imaginile pure sub soare-n raze de săruturi. de tulpini. de cicoare. Când pronun i te înfioară răiește o floare: Vise stinse. Dor de ară cin’ te știe… dinspre doine pe de sidef Cine plânge cătinel. Locului meu sfânt. pajiști verzi . Domolit vorbești cu fală. bastrul ușor. să nu îl pierzi.

pentru-nc Către culmi Un vers. nu moare turnat: Cântă-n graiu-i. Doina ta. grai Vouă... și alade cu mioare vorbitoare… pul strecurat Dor de ară. u se stinge. iubin d și ploi. Când doinește Cântând străbun pământul. mama puiul. Scris-ai . cătinel foarte departe: n Văcărești. Se întrupează doina cea bătrână astre. t. al fiin ei noastre Când daci și romani. un răzor. i legendare ! dârz. de-o veșnicie … ate în latinitate. Romani din columnă-au rămas.moi drapat. cum i-au cântat poe ii. Dor de ară. ÎNFIORĂRI I Motto: DIN LEAGĂN t patriot Din oseminte plânse sub PLAI ȘI GRA CÂNTAT Ferbinte sufle ărână Iubind și flori. tim Sub vechi cetă i – un pa s pierdut. o carte Te ci nstesc cu pre ul vie ii În vorba străbună a neamului dac apăr.. ca ofrandă. urmașilor mei Până-n vremur Cu limbă de mo arte Și limbii române dau glas. popor nou prefac Și ne ărmurit te TESTAMENTUL MEU TU. De latinească gintă.. ce n-au mai fost... Balan a vrem ilor sub scut Mereu spre pace a înclinat. înăl are eput.... creste înzăpezite popor Grai dulce alcătuit din roua dimine ii.. arse. . Și lui Zamolxis. pe azur imagini vă las pu ina-mi avere. cin’te știe. cin-te știe… Frumuse ea ei n Un vers în bronzul lui Ea vine de Vitralii mari di Din văi scăld Din b Istoric. to Zboară-n văile al Cerne-n Mai semănând pentru Gândul tău de În straiul strâmt. Din inimi mari și mari istorii toarse.

e ! POEM LIMBII ROMÂNE rin vifor renăscut ! Calm.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 29 Cei care mă ene rvează II Florin Oncescu ele lipite de microfon. plai de glorii. p Din lespezi ! Aș scrie un poem limbii române În care dragostea nu e o farsă ----------------------. ecole te-nal ă crește i ! Peste s Și-a ei limbă sfântă să-o Vechi Stindardul milenii ce-au trecut. din stâncă meu glas. Limbă d Din flacăra vi ulce. normă.. Idealuri târzii. culturii să freamăte falnic. cânta spun că. mi se permi c antrenant de Oci Ciornie şi te să fac vreo zece . . maximum lângă formaţie. din bătrâni aldul sânge ! Născut-a-n durere valen e sublime: agmă-adâncă. cu buz imprudenţa să-i de tineri Geamparale peste ore mă mulţumesc cu îngrămădiţi pe c puţin. foc lăuntric mocnit Și-ai durat din c Ce moartea îl curmă-n durere Cinsti i-vă Rădăcini de m ara ! În inimi purta i-o ! Și slove spre timpul ce vine.De ti Și cântecul mult . îndrăgit. grupul că eu sârb. unde Fac un ameste lucrez eu. Din dar anapeaua circulară de cinci..al tani căli i. Limbajul cărunt.Page 29----------------------septembrie .

„Indiană?” doamnei mai tinere: „Poate ca să-şi idei necontestate de nimeni „Indiană. spune el. îi spun. „Prefer să săltase să-şi petrec timpul altfel”. Center a fost p us jos de CIA şi de O discuţie despre Obama şi McCain. privindu-mi Aşa neconvingătoare. Mă „Ce ai azi?” .o fată înaltă şi zveltă se în picioare „Cum?” – tot ce putea şi ea. de Tresare şi mă întreabă: „Cum spui?” evrei . într-o „Aveţi un nou coleg”. Ochelarii negri îi restituiau al diavolului.” „De mai interesantă pr esupunere a aparţinut Cel care apără cu înverşuna re unde?” „De la Costco”. reuşit să-mi Mi-e greu să-i spun că-mi am ce-am văzut pe cap citesc câte-o carte. da. e viaţa socială vorbă pe care o spui tat. cu frunte care se întindea pînă în moalele discuţie.spune pe undeva? Există vreun frunţii am. unduiască insistă Jorge. numai ca să-i mai tai din un tip ok” . ca să pretind că-mi de repeţi fiecare un cap? el. elanul de a spune lu cruri acceptate de că e ok. „Cum spui?” „Spun bretonul pierdut. „Am o specialitate indiană. comeseni. „Aţi aproape toată lumea cu aerul că-ţi liv rează mai lucrat împreună?” Cel care c rede că World Trade fructul ultimelor lui meditaţi i. ochelarii pe gă nevasta. te sileşte să adopţi rolul de ocat referire la un nou venit în grupul meu. a risc să bată. în or ele care urmează? Cea luat-o nevastă-mea de la Costco. place să mai „De ce?” – mă întreabă el. de altfel. că bolboro tineri ca noi. am mai lucrat împreună”. mâncarea. ul solistului.” ascundă chelia?” A sta era! Omul avea o Cunoaşteţi genul? Cel care. Nişte o ochelari anchetă soare! patio. începuse Când dezlipesc privirea. despr solist talen bogată la care mă obli Bate soarele. Îl întreb dacă are o problemă cu auzul. priveşte ca pe-un mincinos. ori că-mi pun printre Cristina şi doi prieteni mai sesc o explicaţie Cel care îţi cere să De ce îşi ţine acel om. chiar deasupra Casă de suburbie ntranspirate? construiesc un Am pornit parchet în subsol. „E capului.spun eu.

„Câtă încredere pot să îi dar meteahna. vorbind la televiz or. are aparenţa pe lângă autostrada 40. cu vorbele: Eu oricum nam mai mea avea o problemă care se manifesta lui Apollo 1 1 a fost filmată într-un deşert călcat prin biserică de 20 de an i”? intermitent. Îi Cel care se prezintă „doamna / de circulaţie pentru lipsă de talent la amintesc de problemele fiecăru ia dintre cei domnul” Cutărescu şoferie. spiritual din ultimii 20 de ani pe un pastor Eram la un service auto păduchios.” Încasează înt repetă întruna acele vorbe ridicole: „m nereguli pisici l friends…” strecurate printre pepeni.” „Cum spui?” a livrare (întîrzieri. să-i unui clown? Şi n u-i oare de admirat adecvat maşinii mele. unul perfect pentru a a vea motive să-i acuze.exemplu. asta-i ca să Canada şi Statele Unite reunite. de speculează el . există şi în orientată către pu ternicii acestei lumi. Omul de la birou tăbăcească şi să-i jef uiască pe toţi ceilalţi. P rofitul diminuat îi induce doi candidaţi la preşedinţie cu pa storul lui Cutărescu e nume românesc. care. Maşina Variaţie: Cel care crede că aselenizarea un clown.” „Aaa. De cele mai multe ori australian . ajuns şofer e plăcut de mai mult de jumăta te dintre gândeşte două clipe şi spune: „Nu. puseuri de sfântă mânie proletară personal. tot era un quebechez încă tânăr. care câştig timp. înainte a penalizări pentru y „Poate fi enervant. celălalt. Dar şi proprietar de camion cu baza la americani şi de ap roapte tot restul de ce mă-ntrebi?” „Păi. uneori nu. îşi trag singuri în picior. etc) şi amenzi Instinctiv. care se desparte de pastorul l ui.într-unul care-l declară me ntorul lui Quebec. parcă ar fi singurul lui apărător . neapărat americanii şi evreii. dar el îl laudă de să repet fiecare vorbă. pentru că mă pui Montreal şi cu câ l de operaţiuni locuitorilor planetei. am constatat. După o discuţie întreabă tânărul meu interlocuto . Barack O bama Repet: „Ai o problemă cu auzul?” Se Inginer şcolit la Timişoara. cu un tânăr coleg. „Nu-ţi place pentr u că-i tânăr ?” mă pornea. desigur. spun . care. de-a răspunde. Iar pe McCain îl declară un bătrân odios. sar în apărarea odiosului.

octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 30 Cenaclul Eminescu Livia Nem eanu . Mi se plânge de excesul de timp năvală în Wikipedia. care ar f Portughe lui Obama. nu este lăsat să 4 ani decât Cel care nu-mi Iată-mă plasat în generaţia lui McCa altfel decât el prin opoziţie cu el. cu muzică din Balcani.Page 30----------------------septembrie . oprit. are detaliată. N u mi se plânge de pierderea că ştie ceea ce. capabil de o inspecţie zul Jorge e amărât că. M-a sfătuit să dau un telefon acum. cu maşina. lungă. Solistul ----------------------. nu Doar pare tânăr. la Café Sarajevo demnitate. Pe când ram colegi. întrebat.r. „De mine. va da înfipţi în păr. ore lucrate. nu şti e!” semnificat ivă de bani. pentru că în acea zi lipsea un i din generaţia mecanic priceput.Chiriacescu . întors la bir oul lui. bănuiesc. înainte de culcare. să verifice acurateţe a Mi-am amintit de această veche fobie liber. tânărul mi-a spus să vin altădată dă dreptul să fiu in. de fapt. când a fost a les. pe când ascultam întruna la televiz or!” – îmi spune el. Îl Cel care-şi ţine ochelarii de soare ideea lui de spre ceea ce înseamnă buna bănuiesc că. ori mai mult cu înainte. „Şi de cine să întreb?” – l-am treacă peste norma e 40 de ore pe un an decât Clinton. „Nu te poţi uita datelor livrate de mine. Îi spun: „Obama nu -i unde lucrează el 47 de ani! Adică mai mult cu Kennedy. (reinventat la o nouă locaţie). doar atât”. Spuneţi oricui săptămână. pentru că are acea răspunde că vreţi să vorbiţi cu Monsieur pleca în week end cu m ai puţin de 60 de tendinţă tinerească de a lăsa să se înţeleagă Jerry. de Tânărul meu i nterlocutor a tăcut. tot când a f ost ales. seara creştere. în urmă cu câteva seri. acolo tânăr.

Alte măşti.Ei. hai. dar Joi 17 octombrie.Dar schiţa aceasta mi-a totală ce se află dincolo de aceste vitralii. aceeaşi runire la cenaclul nostru. eu sunt Şerban. superbi. Tu eşti câteva poezii din cele şapte cicluri ale Mircea ? ultimei el a răspuns cărţi sale prompt : intitulată Nu. a avut loc o nouă bine pentru suficienţa lor). Părintele Radu Roşcanu a vorbit despre Caragioiu din . piesă iţei. La întrunirea de joi 19 septembrie 2013. Poeta celelalte EXCEPŢIA. (Erau trei fraţi de viţă * boierească. gânduri şi peisaje din vacanţa sa la Lille Melania Rusu Caragioiu a încheiat seara cu (Franţa) – şi Melania prezentarea cărţii sale „Năluci cu pinteni”. Mircea e „Năluci cu pinteni”. la întrebarea-citat orizontul acestei târzii după-amieze citind de examen a comisiei de bacalaureat : . frate -meu. când la ieri. abscons : dom’le profesor. catedralei. amintit o întâmplare din timpul tinereţii mele (că a va risca să-şi frângă trupşorul şi să e nepotismul nu s-a născut cadă moartă pe lespezile reci ale podelei totdeauna). iar în Au citit poezii doamnele Eva Halus – Hanganu şi părintele Radu Roşcanu. ci din examenul de bacalaureat un vlăstar frumos de familie bună care avea ca subiect D-na Melania Rusu-Caragioiu a închis „poetul Eminescu”. au citit … Cu din înt Cenaclul excepţia creaţia cunoscuţi că lor : în d-na zodia Pen Doina comunismului aceasta era regula.

prezentând şi cartea sa « Dumnezeu acest Ionescu. de exemplu. identitatea noastră ca nepublicate. întrebărilor repetate ale profesoarei care era supus umoru răspunsul la întrebările credinţei ţine de Cenaclul a avut o mare audienţă de încerca să smulgă măcar l poeziei. din care auditorii către elevii adulţi în perioada comunistă în au necunoscut ». care este tramvai cu cai a doamnei Carmen Ileana prezentau şi cum se luau examenele de următor : locuitorilor şi luat vechiului şi ocupaţiile timpuri. mai precis de publicate cultura ca istorie. dacă s-ar aventura să zboare sub poetă. despre a doua cărţi de poezii frecvenţă ». Doina Hanganu a citit o scriere intitulată « Examene şi creştini.ultimele sale creaţii Autoarea de proză scurtă. autorul respectiv sau despre scrise de el. schiţe umoristice. elevul acelor fără cunoaşterea Într-un Dumnezeu. Şi în un răspuns ordinu public. la care elevul rămânea mai urea tuburilor prelungi ale orgilor. în care e vorba despre cum se români Cenaclul lui vechi incognoscibil. spune ce ştii bolţile lor înalte sau să o ia razna prin gustări preparate de ea-însăşi. Adică. de unei catedrale numai păsărelele pot să le Multe buchete de flori au onorat-o pe disperare de cauză. Înălţimile ameţitoare ale osebit de entuziast şi receptiv. pozitiv de la el. scrise cu care trebuia să treacă În biserica noastră de tradiţie bizantină l care o caracterizează pe autoare. tu despre fabulele păd . după ce-i înfrunte. mai cu damigeana de zaibăr. pentru a-l face trecut. mai cu o interven ie icipoezia se lămureşte de la sine din citatul Bucureşti cu obiceiurile colo. care şi-a onorat oaspeţii cu alese spunea : bine. Legătura sa de suflet cu cunoştinţă despre mahalalele România. importanţa tradiţiei în s-a încheiat cu lansarea celei de la viaţa neamului.

o poezie cu formă fixă. muzicalitatea Mihai GOLESCU va fi existând o altă aflarea coresponden elor care să genereze simbo versurilor. înt otdeauna în poezia obișnuită. străluminat. de la Valea Mare . de o mai pregeta i să vă bucura i de progresul Berevoești. devenind unul dintre am plach „Rondel r au mai urc . Care împlinească destinul. a unui băcan.Dar atunci. atacă uri şi alte clipe de lumină”. Lia Ruse nu s-a oprit aici. cu fiecare volum. Teiu Argeșului. intitulată pe care probabil nici ea n-a bănuit-o. (Îl chema Ion Mielu). a plecat în lume să-şi permis să „cocheteze" numai prefera ii at o treaptă spre perfec iune. preocupare profitabilă pentru sufletul fiecăruia dintre tensiune spirituală cum Ce aventură! Fiică de dascăli ofensa i din o mai nu afli noi. Dacă răspunde în fine : săru-mâna. dar Dacă se întâmplă să vă cadă în mână bra e versul. cum o să vede i. nu Aidoma lui Mihai Tican Rumano din rondelul. care. mielule? La care elevul. Mă întreb dacă lurilor. ofensat şi el de palma mare virtuozitate şi dificultate. Lia Ruse a luat târziu în Asta-i prima performan ă. tu. În eta aceasta de versuri. volumul de fa ă. cu care şiealizat de poezia care. Va invităm să vă ascuţiţi curiozitatea şi departe mut. dar acesta a izbucnit cu o for ă bi ioasă. vitraliilor colorate este răspunde aşteptărilor auditorilor săi. profesoara încearcă învioreze memoria cu un citat : de unde vii ispitirea de a crede că orbitoarea lumină a să vizitaţi acest cenaclu lunar. cerului liber. aventura în elanul său către libertatea să-i care însăşi lumina păsăruica se va Poezii din volumul Rondeluri şi alte clipe de lumi nă Lia Ruse Cu rondelul în bra e sferele înalte ale spiritului. ele înfruntă un risc –anume.

Marot. ca să vă da i române. şi iat-o în ceput. Maurice Rolinat. Au trecut 22 de ani de când Liei rondelul presupune structurarea poeziei în seama de acest lucru. căruia poeta îi re cunoaște nu „halucinant” şi „peste vreme” prin teme și doar exemplul moli psitor. unele mai elaborate și mai Cine va dori să realize ze o monografie a şi să tipărească poezie la cote înalte de inspirate decât altele. în fine. ci şi-n cele ce urmează. prima poezie. cu reluarea versului de de pildă.că rondel „Cuvi ntele" care „mereu născând" au trecut astăzi tu .dacă socot eu bine . Alfr ed de Musset. atu nci când talentul este limbă română trăind acum în Canada şi „Cuvintele”. ci şi stări de spirit în egală măsură tonice ori virtuozitatea invadatoare pent .Page 31----------------------septembrie . din seri a lui Villon. din seria deschisă strălucitor de într-adevăr lumină. capabilă s-o trimită în ----------------------. decât o formă în poeme „pri nse-n cercul unui gând”. metafore subtile. la mijloc şi la final .octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 31 demersului artistic. Ceea ce se întâmplă şi împlinească rostul lir icii în concertul rondeluri este şi Lia Filoteia Ruse. cu „clipe” oprite ce Filoteia Ruse. dar știu că remarcabilii ambasadori ai culturii versificării. lumină”. în cotidianul „Argeșul". poetă de la Lia Ruse nu doar în rondelul celorlalte arte. Şi. tr ei catrene.dincolo de rima „Jocul secund” al lui Ion Barbu. cu imagini şi rondelului n-are cum s-o omită pe Lia temperatură lirică. rondelul de început al căr ii. pagină evident. Impresionant pentru o rotundă. Excelsior! „Rondelul rondelurilor” ne transportă Macedonski. Depășind riscul artificialită ii. volum de „Rondeluri şi alte clipe de rondelurile „Semnul e sus”. Este poezie la activ.muzelor care stăpânesc bine tehnica v a fi ultima nu știu. ce altceva. Clement opri odată cu tipărirea acestui al 15-lea iconografice. „Rondelul crinului”. iar la noi. „Biserica cu ceas". sedusă de o plăcere lirică devenită aproape îmbră ișa utilizarea ingenioasă a semnificând rostul de catharsis al o stare cotidiană. Ruse i-am publicat. reîntorcându-se vara la Pitești. Dar nu doar pe aceasta.15 căr i de înseam nă. care trebuie să închidă buclele tot o profesiune de credin ă care trimite la femeie care. ca să scrie cu pagină. vă recomand să citi i. cu m semnează prezentul Să sperăm că aventura sa lirică nu se va „izbucnesc în flori aprinse” ca-n pasteluri florilegiu liric. fiindcă performan a este evidentă. la deplina maturitate. „Rondelul la francezii care i-au fos t model. fiindcă poemele sale generează tăcerii”. s-a lăsat așa cum s-au deschis .

... Amintirea peste vreme! uimesc Cuvintele mereu născând esc Au trecut în poeme. Cum mă risipește.. Izbucnește clipa-n flori Cu sentimente nedescrise! Și-n această lumină rostesc. Plouă cu frunze ruginite! O.. ri-aprinse c: i stinse. Despre umbrele cu flăcăr Iubirea iar te fură-ncet O. cu brio.. pr Se zbătea ceasul să-mpar te Bucă i de timp căutător (Clipe-n lăcomia lor) IUBIRE Ce-ncercau dorul să-l poarte. . Iubirea iar te fură-ncet! Plutesc imaginile prinse În privire şi-ntinerite Pe un ecran în verdele lum Și doar de ochii mei închiși PLOUĂ CU FRUNZE Izbucnește clipa-n flo ri-aprinse. resc. Izbucnește clipa-n flo ii secret! Şi-n această lumină rostes În clipele zodiei scrise.. CUVINTELE enesc! Cuvintele mereu născând inse Au trecut în poeme. Parcă viori cântă discret. Dulci emo ii prinse-n suflet IZBUCNEȘTE CLIPA În cartea vie ii sunt înscrise... le-aș împietri în vreme. .. blând. Şi nici nu știi să Iar strălucesc vorbe despr Prin vraja timpului cochet Din emo ii ce pe liniște c În inimi sunt lumini închise.. Un respirând „spleen"-ul englezesc. atinse. menite să intre cei care comit emul. Jocu-aluneca în noapte Iubirea iar te fură-ncet Cu ale ei plăcute vise.atâtea întâmplări încrem Cu ale ei plăcute vise. Clipele trec tremurând.. . Prinse-n cercul unui gând -aprinse Ca un joc cuprins în scheme.ru emuli.

octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 32 O întâlnire l a. Dincoace de singurătat Plouă cu frunze ruginite! umbră. În duioșii sărbătorite! Orologiul îşi scandează avân tul. Jocu-aluneca în noapte. cu emfază. vântul… Nenăscut şi-nfloritor. Vremea spală natura cu Prin ochiuri de aur ivite Parcă strălucește-n mers c O mână. Plouă cu frunze ruginite. cu emfază. Spectacolul îl antrenează O pală de-aer mătură pământul! ----------------------. bizar.Primăvara să mă cheme Clipe dulci flutură. iarăși pictează. prin rezonan ă. Parcă răscoleau cu șoapte Îşi numără secundele-n umbră. Absurdă precizare-n pe numbră. Noiembrie înotând în penumbră.. Pe aripa zilei în amiază Și tânjea în gesturi coapte. Nălucile ușor înviază Bol ile vibrau sonor.. Cuvintele mereu născând. O pală de-aer mătură pământul. Contururi lungi de fum tivite! Nenăscut și-nfloritor.. Vremea spală natura cu umbră. lorile și.. are ură impresionantă. Frenetic şi prelung îşi pl imbă cântul Jocu-aluneca în noapte. cu o voce profundă. ABSURDĂ PRECIZARE Umbrele toamnei ciugulite… În al visărilor crâng. cu versu cu non va o de voievod stat întâlniri neaștept . La por i de frig vântul veghează! O pală de-aer matură pământul.. JOCU-ALUNECA Clipe dulci flutură.nivel înalt! Cătălina Stroe rilor..Page 32----------------------septembrie . uvântul ea sumbră. Culorile zorilor.

.înalt nivel pentru că s-a desfășurat la Limbă Română... etc.. de Paralela de acele atât sindicat de pe momente. din Montreal. ca om de din România comunistă este . repa Arabia ra ii tehnice. dar n-a l artei. apoi în alte locuri din Întâlnirea di n 31 august a fost la 2013 – zi interna ională a vorbitorilor de lume. pentru că invita ii au fost de elită și pentru loc o întâlnire cu domnul Herman Făcând un bilan . a acceptat să spele pe Saudită. sa – C emigrant. etc. dar și în bine. nordul Quebecului și ședin ele de partid de tip hamletian: a fi sau a nu fi război? Mai târziu. la bicentenara al Canadei sau alături de al i demnitari ai etajul superi or al Bibliotecii Atwater. de necesari familiei în șantierul James Bay din de ceva vreme. China.ate cu oameni de elită medi din domeniu eval și cu iubire de oameni. În consecin ă. a avut altor ări . pentru câ iva dolari în plus. încât și de bun sim ori a iei s-a sociale trezit și politice V domnu întrebându-se: din Ce dese asupra situ naib locurile a caut eu aici? unde l-a purtat munca a după Rusia. fost Cartea a să fie. Americii. Europa de Est. român canadian din Windsor – îndeplinit în privin a intensită ii și a lipsei asisten ă cu personalitatea .via a merge înainte! afaceri. uneo ri alături de primul ministru un. a fost invitat de onoare la un Șeic edificatoare. făcută între ședin ele În timp ce mai marii Lumii par prinși. re valoare de document pentru ia a l i-a oferit roluri Herman nesperate sau Victorov că face neaște comentarii foarte precis ptate și în rău. Bibliotecă Atwater. în hă ișurile unei dileme Vietnam. politicii. visurile autorului s-au că domnul Victorov a dominat întreaga Victorov. Jam cu terebentină. Statele Unite ale jos. în ziua de 31 august din Arabia S audită. peste timp. mâzgă. un planșeu murdar aica. executarea unei Bangladesh.

tă de-a lungul lumii – pe ceea ce este care autorul vorbește despre După ce am citit-o pe nerăsuflate. c și cu înăl imea fizică de 1. dar Ontario și cu cartea sa – Din via a unui u care și-a trăit via a. contradic ie. Se șantier.i morale sănătoase au autentic. în e știe să facă cu for a mâinilor și încă din aceeași seară (400 de pagini). asiatici. mului și o tunsoare lejeră a nu este de loc un om oarecare și nici demnită ii. pentru a prezenta omul sau ns în posturi de decizie sau ca om de e simplă. adică faptul că autorul acceptat compromisuri. S-a bazat pe averea invizibilă. emigran i din Europa de Est sau mai e. m î i spune conștiin a – costum pentru că absolut to i cei care se apleacă de părerea nimănui. elita. Autorul se destăinuie: Victorov te ine în permanen ă prizonier. (pag iu. cuvântul talie reprezintă. no iunea de Generos și persoană și fa ă de mediul în cinsti i Principii câștige reprezentat vestim Herman arab profesional ales români (9 Decizia mea de a părăsi . ale. a păstrat aceeași camaraderie de pare că era un aspect legat de cartea sa. totul este natural. și corec i. l-a afectat deseori ndulat. 5% din angaja ii săi). existen a. dar de foarte bună eri. Titlul căr ii este o adevărată capcană -a dat un sfat de via ă: an Victorov literară. ul a fost stabilit de DESTIN. un fel de oglindă răsturnată. liliacului. compania a spre Nu a culoarea costu păstrarea părului său alb și ușor o financiar Această prezen purta cu cartea în și pe ceea c exigen ele impuse de tatăl am a min ii s adolescen ă. n a vestimenta iei care constatat că. fie că sunt igani. domnul Herm procedează așa cu a impresionat și prin elegan a sa alb dovedească și nu ine cont ivor 337).96 sens Dacă în Tatăl său anagramă. în privi Aju trebuia să fi afac calitate. chiar dacă. șosete de exact contrariul. pa ntofi tip antilopă. respect fa ă de propria Între carte și autorul ei nu există nicio fără prejudecă i fa ă de cei uezi. cartea care îl reprezintă nu are acest . se poate utiliza același discurs! aceeași grijă fa ă de oamenii lui. firesc.sa de talie. numai că om oarecare. le acordă șanse să. enta ia și în rela iile Talentul narativ al lui i. au tenta ia să de rutină. cămașă de culoarea asupra ei. tare are o legătură directă statut.

nu se amestecă cu. ----------------------. hidroenergetice.S.172). autorul mă identific cu acea gașcă de indivizi la prima până la ultima pagină. dorin a de a companiei înfiin ate de mine. care poli te ea. În zonele spa iale sau Atent și sensibil la tot ceea ce îl fost.C.R. vin bun de Cotnari. unică sări în a jutorul celui aflat la nevoie sunt multe încercări din care a ieșit în norme care nu pot fi încălcate.. Și nici în lume prin produsele și s erviciile pe care extremis. simpl i care au dat dovadă de omenie la propria companie de construire a La final te sim i bine dispus ca după un nivelul cel mai înalt.. contea ză ara din care fac parte. cât și u le pot distruge (p. autorul ri Leti ia Belivacă și aște bine valoarea.. păstrătoare de butași originali. ofi cialită i române la Montreal – la natură cu o extraordinară memorie a prin educa ie.. 198). u toată modestia înnăscută n Montreal ai domnului A visat să devină actor. și dar n-a fost să fie.. Oamenii de corectitudinea. pe unde a lucrat. Am călătorit în multe ări afacerile pe jo nglerii și escrocherii să îl lași singur în parcurgerea împrejurul lu mii și am întâlnit oameni financiare. Eram hotărât să îmi eschid amintirilor sale. respectul. Nu voiam să temporale pe care le străbate autorul. atunci. făcut din viile. limba . în contribuit la succesul și prestigiul A visat să devină pilot de încercare. după aproape treizeci de ani.Respectu l fa ă de clien i. fiind dotat de politic n Printre C și prieteni di Victorov. de înconjoară. definiti v luată. ale pe ca re o vorbesc.Page 33----------------------- își cultivată reprezentan ii consula cuno Florian Pârvănes . pretutinden i au un cod moral nescris.. oriunde s-ar afla.mă impresionează lipsi i de scrupule. cinstea. membrii ai A.ca într-o vrajă. care-și bazau lasă singur nicio clipă și nici nu î i vine omenia. atât pe șantierele măcar dic tatura sau viciile unui sistem le oferă (p. profesionalismul au anumitor mănăstiri moldovenești. Am în eles că nu mașinilor de capsule. care este.. invita i s-au numărat mul i pe drumuri de munte pline de riscuri.Via a i-a oferit însă astăzi.el nu te face o mărt urisire: .

au luat marilor jucători. copiii și nepo ii înrudite. dar care ne impregnează fiin a pe vecie. ca Canadiene să-și a continue nevoie de pace! Toleran a Scriitorilor Români (A. ceea ce înseamnă tradi ie na ională. la fel ca în Constantin Marinescu.. împreună cu excursii la rădăcini. este acest Ionesco? pe care a interpretat-o Pentru atenuarea acestui șoc. se fac Această vibra ie specifică re prezintă de în limba română. organizator al lansării de carte. cuvântul domnul Alexandru Cetă eanu. cursul. a exodului. în ex-terra -. ca actor.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 33 personalită i culturale din domeniul păstrăm pentru noi. Apari ia unui moștenitor întărea muzical și teatral. propășirea culturii.). excep ie.canadiene! O mare Exilul – ex-île – părăsirea insulei. sau mai scurt. român. iar Marc fapt suportul știin ific al cuvântului pentru reîncărcarea energetică. liantul . profesor dr. pentru repere care nu depind de voin a noa stră. francezi – vorbitori de limbă română. Antoine Soare. Când părăsești locurile unde te-ai Greu de stabilit limite între activită ile Locul nașterii și părin ii s nt niște născut. reprezintă sufletelor. gândurile de război vor întuneca min ile responsabilă cu editarea căr ii. în ara de origine.S. apărut pe lume și a limbii vorbite în materială. invita i români și noștri – născu i departe de ară legăturile de pace. dacă făcută de doamna Mihaela Victoria Ignat.septembrie .C. președintele Asocia iei Via a. se onoare pentru un român. pelerinajele la locuri sfinte. are reciprocă. poetul George Filip și respectul. în extremis. dobândită într-un timp mai lung Richard Letendre este autor al piesei Cine copilărie. a fost decorat cu medalia Jubileul În actualele condi ii mondiale a apărut de diamant al Reginei Elisabeta a II-a un nou fenomen social – pentru contribu ia sa deosebită la interna ionalizarea exilului. umorul. grafician de DOR.. Șocul cultural și emo ional este de obicei predă la catedra de limbă și literatură cu o vibra ie anume. în După o prezentare încărcată de emo ii părăsirea planetei. Antoine Soare.R. energizante. a zonei unde am accentuat sau atenuat și de situa ia franceză de la Universitatea de Montreal. în două feluri! că profesor dr. trebuie să te obișnuiești să te sim i invita ilor și originea lor na ională. actri a Lori Hazin Poisson. poate transforma.

diploma a fost Omenia este soclul pe care se așează realizată de talentatul designer montrealez pacea ! Valentin Luca și a fost primită cu deosebită Să ne rugăm ca. părăsirea locurilo r natale. secretară a asocia iei de și au încă o putere foarte mare adaptare corup iei care este o sursă de scriitori și Cătălina Stroe. ci de toleran ă și Concepută grafic într-o manieră omenie. bine găsești este o cu amabilitate întrebărilor care i-au fost lege a reac iei Universale! adresate și a primit. au mai fost prezen i Emigrarea. vicepreședintă. dar onoare al Asocia iei Canadiene a Mâncarea de la mama de acasă este și cu iubire de oameni și la toate Scriitorilor Români din Montreal. domnia sa a oferit cu de vibra ia pământului ării și energia cuvântului pace ! generozitate. pe lângă întâlnirile la nivel înalt. impregnate tuturor să fie străbătute de vibra ia În continuare.C.R. verificarea competentă a acestui revistei Candela de Montreal. celor prezen i. numai un exerci iu prelungit în Din partea A. semn de slăbiciune. gândurile anul 2004. acele mâini În ceea ce privește nivelul na ional. v izibile. originală și personalizată. încă din unică pentru că are în ea. date ază de secole. După ședin a de fotografii de grup.C. femeia își urma l prin Corup ia apare ca rezultat al unui invita ii și-au îndreptat pașii către căsătorie. ancestrală. din partea A. Din via a unui om oarecare cu autograf și care ne-au legănat și ne-au linat durerile s-a între inut cu cei din sală. Triburile. în aceste timpuri. copilăriei. Corina Este eviden iat statistic că femeile au avut exerci iu poate duce la eradicarea Haiduc Luca.S.Invitat la microfon. tradi ia.R. scriitorul Herman Se spune că dreptatea este de la Victorov a recitat câteva versuri. degustat vinurile românești aduse în zestre. ajunse prea numeroase. în alte locuri. câte un volum invizibilă a mâinilor mamei. elementele materiale. a răspuns Dumnezeu! Bine faci. se vehiculeze ideea că prin muncă cinstită a de că. Când la nivel na ional s-a ajuns să se cinstea acestui eveniment.S. Alex inteligent nu poate fi considerată un Cetă eanu. bărbat mici c . la distan e mai sau mai dezechilibru moral între dorin e și platourile cu gustări diversificate și au mari. nu respectarea valorilor morale și domnul Victor Roșca. pentru istoria dezechilibru social și politic. o Bunătatea unui om puternic și Diplomă de Excelen ă înmânată de dl. redactor șef al este un fenomen nou. dar avea dreptul să-și ia u ea lada de mijloacele de realizare a lor. pe plăcere și vizibil interes de către domnul Herman Victorov mai marii lumii să-i călăuzească Herman Victorov care este membru de Dumnezeu să ia decizii cu dreptate.

asimilăm. dovadă fiind frecventele cazuri. femeia f iind o verigă. Unde -i lege. Legea nivel înalt se experimentează acest această întâlnire și citind cartea vedetă primului născut dădea dreptul acest ia să concept.. adică să ne păstrăm limba familiile regale erau apr oape toate este o dovadă că se poate și altfel. trecut prin minte câteva comentarii moșilor. s-ar for a fiin ă gravita iei. asta potopită Po i? de căldură. pe linia înșelăciune. Quijote cu morile de vânt. Decât în clasa . cei care. dintr-un primului născut. Astfel. tavan Și după ce își zâmbește... căsătorii diplomatice. română. prin minte trec superioară. de fraudă.i mai po i câștiga existen a. ne-am părăsit ara și nemorale pare apropiată de lupta lui Don Între marile case domnito are se aranjau am adaptat în alte locuri din lume. o reabilitare a valorilor tocmeală! motiv sau altul. Ce binea umbra nucului ar sta Își aruncă oc afară. să păstreze pământul dezvăluite.Page 34----------------------septembrie . încercând cu toate for ele să nu ne Cartea Din via a unui om oarecare un zălog de men inere al păcii. l ar fi acum . în familie și în scrieri și să Trebuie doar citită! c ----------------------.. Din via a unui om oarecare. nu-i nedezvăluite.când la Gândind la cele care s-au petrecut la căutarea unor noi pămân turi. furt și câte cazuri or mai fi legate de noi to i. Și totuși. mi-au rămână pe loc.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 34 Examenele Doina Hanganu Bumbăcescu și că-i n-are pe numai probleme când gânduri cu tu. prăfuită și fără aer. m i bine hii pe geam și oftă. trandafirii.*** separau în mod pașni și plecau în nu. speculă..ia încearcă să faci ca ea. venit de la strămoși.

Obiceiuri populare. Da .. La acestea. t . Și nu orișicare.. radi ii? crească salariul. Bâzâi zăpăci bi de geam .. se poa te gândi și poate tăia firul clăn ăne din ii. dar nu muri. ascultat căci i-a venit din nou rândul: de la cursurile fără frecven ă. r î i luă hmm... o altă m uscă mare..Dumneata.. care are belșug de timp la orice caz.Ion... „Teiul sfânt să igară și o cafea fierbinte. re să te în epe. știu mai a”! .Dumn .. . de data asta.. m grămada! Ea..mai bine sub bătrân sau nu.i scuture creanga”. se apropie.Ia să fi dat și eu căzu..... Cum s-ar spune.. nise rândul să examineze. hai să lăsăm muștele – străduiesc mai mult sau (de obicei) mai ioare . să cântece îi bătrân. și neagră. vin în minte.în fânul de curând cosit.sigur. se Dar. tei.na. Examenele deschisă. ci zbură m . ai bine.. îndemână. mame și ta i de familie. cu o un Hai m Deci sub nuc. ai departe și apoi ieși având copii care.Poetul asta? Changeons: o bere A venit vremea vacan elor.. lăsă Pentru unii.. ci oameni cu zgomot.. gândit la treaba asta. .. nici măcar nu . să-și s repede seama: cafea fier cuture creanga cu albine cu binte pe căldura tot. Dar pentru al ii e vremea În sală pătrunde pe fereastra larg berea pe mai târziu și se întoarse la examenelor..Bun! Câteva personaje știi? victorioasă făcând „oa . ce subiect ai? nu se prezintă elevi obișnui i. Aceștia. să ocupe un post mai cu capul.i sară ochii Dar el.că tot versuri din mă mănânce furni cile. în na ional nu s-a rrece.i ca nostru Ce-s copil ? sau. nu! nefăcând școala la vremea . .. c`est le temps de cerises. în toată firea.. î i spuse fiin e infer . elevi fiind. Cum însă toate trec pe lu mea asta. și să...Unde se petrece ac iunea? candida i – fiin e s carte! Îi ve . de Liviu Rebreanu.da.. ca să le re. da rece de să.și să ne ocupăm de pu in – să ob ină o diplomă. ca ea! Cădea ei. de păr în patr u..Tema romanului? multă carte decât părin ii lor. care înva ă .

Împricinatul. Ștefane.ă. să pună osul la bătaie. nu la el. Jupiter adresează Baia zid? Toată gravitatea moment ului s-a făcut tonares.. ce subiect ai? cald. că venit și cu nișt e pălincă. de la ovine. umăr. transpiră cum să ai tragere de inimă când primul Îndeplinește condi i ile.. de Bach se numește HORTENSIA venit la profesor pună o vorbă bună. Profesorul. Tu la Au hotărât să înceapă el examinarea. i-a spus ca Vasile nefericitul ăst a deși știe că săptămâna candidatul. la încre ită.Ei.. Și e la subiectul doi . încercând să-și aducă am autoarea romanului Concert din muzică profesor. Putna nu mai sta .. precum Jupiter trăsnetele. pe vremea lui nea Iancu. l asă. deja obosit după o oră de ascultat.Baiazi d zice: Tu ești Ștefan. așteaptă sfârșitul examenului câ iva La catedră tronează el. încearcă să-l ajute punându-i aude bine și l-a pus să repete. Măria Ta. care a și trântit-o. e din altă poezie. Măria Ta. Păi E clar că n u e nici mut. . cu referi re la fabula Războiul de Independen ă intitulată ocazie iar . lasă. Alături. timpu l se apropie de deși n-are nici o tragere de inimă. sfârșit. colega lui. Alta. ăndări și toată lumea a început să secondează. cui i se . de Mihai Eminescu. aia nu știi. Și directorul a ceea ce. Stai pu in. Ei da.. cu fru ntea candidat i-a spus plin de elan . dar dacă asta nu știi.. n-a știut niciodată. c i la director. colega lui care-l . să capete niște trese în plus pe .. Nu.ă.Bine.eata. dar pentru asta ar trebui să Poetul ne prez intă lupta lui Ștefan cel Mare ce știi din această operă celebră? înve e. Mai sunt doar câ iva de a scultat. Cel care tocmai a tras biletul.trecu i deja prin fu rcile caudine: un zeu atotputernic împăr ind notele personaje. plină de bună BABADAG PENCESCU. confunzi niște seraliști . interveni profesorul. trebuie să vorbească Alecsandri a scris o poezie despre viitoare cân d va sta în drum să prindă o despre FABULĂ. Treci Din fericire. nici surd. Îl va trece pe întrebări suplimentare . O voce șoptită din fundul clas ei unde spune mai pe golănește. cum s-ar de la Vas. de fapt. Profesoara.În celebrul dialog.Sc risoarea III..Știe s-o cânte.. ca amesteci niște date. Mai ales că a laborios și gândește intens. A crezut că nCunoaștem noi lan ul slăbiciunilor de pe voin ă.. tovarășe profes or. .

Ei.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 35 SERIA ȘTIIN E 13 . De ce mi-ar place m ie să fac acum.. că mai vi ne o sesiune. nici pe citează un vers. pentru 1 dată în fm (fe .Page 35----------------------septembrie . Aiurea . Văzând că nimic nu-i PENE ȘI CURCANUL. care-i ști pe to i tu. n ici pe Bolintineanu. Te po i gândi la ce poftești. să fie plecăciune și răspunse cu o voce sigură: Acum au schimbat rolurile și și el al dr acu . ntometri). își spuse profesorul. pentru că directorul în niciunul. adică nu picioare. profesoara Dar la această sesiune lucrurile vor Eminescu. face cu degetul în a alta. doar doar: De unde vii merge mai altfel.împricinatul va trece cu Lupul și Mielul ..602 x 10-19 Coulomb. merg nicăieri. Sări sunt mu i și surzi. da . dar nu opreșt i se întinse de la o ureche l brusc în jos. Ce bine e când lasă.De la Valea M are. să verifica i candida ii doar dacă nu e. își spuse tovarășa profesoară! ascultă altul și tu stai pe tușă. mașina proprie – că el. are mașină.mai bine să mă gândesc la Numele sărmanului candidat era el. examenul să fie mai mult de trece. Despre structura materiei – Pa rtea 1 Wladimir Paskievici q = 1. Încă odată. numai ca să nu te ia. oraș. care nu-l știe pe trezește nici o a mintire. dacă are prilejul. n-ai. tu îi fac i cu mâna să oprească. el Auzind aceste cuvinte miraculoase. mielule? persoană le-a recomandat să fie mai și posezi toat e diplomele. exemplu de ce musca aia umblă pe ----------------------. indulgen i. Mielu Ion. sărut mâinile examinează colega. Deci. rămân în făcu o ușoară vede. Tu. el te fa a candidatului se lumină și un zâmbe formă.

În 911. totul Du se accelerează şi particule « elementare » având imagi nea simplă a structurii materiei – ca proprietăţile următoare : fiind compusă din protoni şi din electroni – se de stramă.84 ½ ∞ Aş fi putut scrie un zitronul este o particulă stabilă dar 35. atomice la uni fiecare.32 ½ 886 începând cu fraza « Materia este compusă e materie. au.50 1. m * În rezuma t. spinul electronului x 10 kg -12 este 1 fm = 10 egal cu spinul protonului : σ = ½.511 0 ½ ∞ 1 . tă în anul viitor. ✁e cunoşteau 5 pă 1930. Notă introductivă : după ce am scris propune.783 tăţi atomice. în 1931.În fine. se ştia că protonii şi electronii trecerea de la unită i cele ce urmează.511 0 ½ ∞ nu scriu şi un articol despre materie.din Candela). un « spin ». nu puteam să n sau antielectron – 0. Spinul. în prezenţă Neutrino : 0 . pentru cit a) este o mărime fizică cuantică ce itorii curioşi : carac terizează o stare de rotaţie internă. de Anderson. po 0 9 Neutron: care. existenţa r σ θ un articol de✁pre timp (apărut în numărul ron pozitiv – numit după aceea 0. notat σ tăţi obişnuite nu importă (sigm dar. se combină cu 0 0 ½ ∞ Întâi Dirac m Particulă q unui elect Electron : pozitro Pozitron : + particulă observa : + Proton scurt articol vid.Anul XVI . în 1932.38 0. -30 În uni 1 MeV = 1.

Chadwick demonstrează protoni de foarte mare energie – ştia că materia este compusă din existenţa une i noi particule.patru feluri de particule Σ (sigma) .patru feluri de kaoni K (ka) Se ştia de-asemeni că un atom – care după un timp mijlociu θ (teta) egal cu 886 Din a doua categor ia fac ✂arte : are un diametru în jurul unei zecimi de secunde . Din prima categorie fac parte : milioanelor – numărul de atomi diferiţi Neutronu l « liber » nu se găseşte în .✂atru fe luri de ✂articule Δ (delta). particulă.] provenind din cosmos şi compuse din În 1930. dând descoperit că razele cosmice – raze * naştere la raze sau la diverse particule. . putea fi extrem de ridicat – de ordinul hidroge nului. cum au evoluat cunoștin ele știin ifice în o geamănă « vitregă ».trei feluri de pioni π (✂i). l ∞ înseamnă că particula este preferat însă metoda istorică care arată pentru fiecare particulă există o nită). ică contrară şi care. şi emiţând un electron. se Tot în 1932.două feluri de miuoni μ ( iu). celelalte Dacă numărul de molecule diferite nucleul tuturor atomilor cu excepţia mai masive decât p rotonul. ultimii 80 de ani şi care deschide noi emănătoare dar având o proprietate * perspective. Dacă este produs printr-o reacţiune . se găseşte în protonului şi cea a el ectronului. practic tot atât produceau două serii de noi particule. fizicienii au un electron Am gamma unde semnu [De fapt.din quarci şi din leptoni » şi continuând cu negativ pentru a da două raze o descriere ale acestor particule. numită neutron. nucle ară. Spinul lui este de-. se anihilează reciproc. anul în care m-am născut. natură. transformându-se într-un ✂roton milionime de milimetru – era constituit . dacă se întâlnesc 950). el « dispare » (este radioactiv) . stabilă (are o durată infi « antiparticulă » mult as cuant În anii următori (193 una cu alta. Această primele de masă inter mediară între masa formată din unul sau mai mulţi atomi. este limitat la circa 100. molecule şi că fiecare moleculă era de masivă ca protonul dar neutră.

descris mecanismul formării ei. neutră. 000 000 MeV în 1 980. Sarcina electrică a unui la o descriere cantitativă trebuie să precizez simplificatoar e.dintr-un nucleu şi din unul sau mai asemeni egal cu ½. protonul nu 1932. De fapt.9% decât prot onul şi are o rază un pic mai descoperite cu ajuto rul acceleratoarelor de din masa atomului – dar este de 10 000 mare de cât cea a protonului. are o 2 considerat ca un punct fără dimensiuni lui Einst ein E = mc .] Nu se mai putea deci vorbi de « particule Pe ntru a trece de la o descriere generală elementare ». b otezată în 1933 de Fermi care a transformarea în masă a unei părţi din elementară. Era mare nevoie de o teorie « cuantificată ». protoni). neutronul este un pic mai masiv Nenumărate alte particule au fost Nucleul este masiv – el conţine 99. Sarcină « elementară » însemnează că în egal cu ½. electricitatea este neutr ino pe care-i voi caracteriza mai jos. etc. o rază nulă şi un spin descompunerea particulelor p roduse. Ac estea au devenit din ce în ce ori mai mic decât atomul.. În 1964 se descoperiseră astfe l peste 200 natură nu există sarcini electrice mai [Azi şt im că de fapt există trei feluri de de particule noi (azi se cunosc cca 300!). a fost energia particu lelor accelerate (în general Un electron este atât de mic încât este observată doa r în 1956 de Reines şi Cowan. conform re laţiei bine cunoscute Neutr inoul este o particulă stabilă. etc. pozitivă. mici. În nucleu se Pentru a completa tabloul « particulelor mai puternice – 2 milioane de electrongăsesc protonii care compun esenţialul elementar e » cunoscute sau postulate în volţi (MeV) în 1960. 1 dintr-un nucleu – de fapt. De f apt. este decât nucleul unui atom de hidrogen Această p articulă. etc. 1000 MeV în 1950. particule. postulată în 1930 Noile particule ob servate proveneau fie şi care au o sarcină electrică de Pauli. masă practic nulă. fie din şi are o sarcină elementară negativă. trebuie să adaug neutrinoul. mulţi electroni. de o teorie sau de o electron (sau a unui proton) este că unităţile în care voi exprima descoperire de « par ticule fundamentale » .

tăţile particulelor care apar în acest toate celelalte particule Valoarea numerică a lui q n-are nici o sunt cele atomice. este suficient de arătat d (Dow n/Jos) -1/3 4.Un neutron est up şi din do i quarci down. sarcină elementară q! eraţie e compus dintr-un quarc Conform modelului teoretic dezvoltat cu u (Up/Sus) menţionate.0 wn. Astfel A doua gene . menţionate Pentru Man ceea propus a ce ne că toate particulele interesează.desemnată prin litera q. sarcina va fi b (Bott om/Bază) această . importanţă pentru cele ce urmează dar (m) se exprimă în pentru cititorii curioşi pot spune că : troni-volţi) pe când raza proprie care din articol (elementare) putea masa MeV (megaelec este ----------------------.Page 36----------------------septembrie . În aceste unităţi. +2/3 2.3 : Pentru aceasta trebuia ca quarcii să aibă o raţie ompus din doi quarci up caracteristică revoluţionară: aniu) -1/3 95.Un proton este c o sarcină s (Strange/Str şi dintr-un quarc do c (Charm/F va fi 2/3+2/3-1/3 A treia gen . sarcina electrică electrică egală cu 1/3 sau cu 2/3 dintr-o armec) +1/3 1 275 = 3/3=1. 4 180 model fizicienilor. u origina.8 subatomice (cu excepţia electronilor) sunt compoziţia câtorva particule deja compuse din quarci (quark în engleză).octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 36 * Quarcii po sedă multe alte proprietăţi dar În 1964 – eram de cinci ani profesor de acestea prea complexe pentru a sunt fi Quarc (nume) sarcină fizică modernă la Şcoala politehnică – Gell- masă Prima generaţie aici. majoritatea -1/3 ocazie. acceptat materia azi de 1/3+1/3-2/3 = 0 este t (Top/ .

A treia. economic Florian Pârvănescu cu venită de la Ottawa.Etc. se descompune repede. mult mai a doua generaţie.O particulă Σ este com✂usă din doi particulară. patru şi numai patru feluri de antiquarci). sunt de cel puţin un miliard de sarcină şi masă: ori mai mici decât un proton. se desc ompune mult mai repede. asemănător cu cel de mai sus. etc. confor m s d şi c u. în . regrupaţi în 3 Toţi quarc combinaţii sunt posibile. cu pre . quarci din prima gene raţie şi un quarc din nume particular. mai masivă. Zi ua Limbii Române Corina Luca e. Ne-a onorat scrisă de Grigore României continuar general Cristina Mihai. ii au un spin σ = ½. la Montreal. combinaţii diferite sun t posibile quarci.O particulă Δ e de primă generaţie. redate sub forma unui tablou Quar cii au o dimensiune probabil nulă. fiecare aromă purtând un doua.Top) +2/3 173 500 ste com✂usă din trei quarci compusă din 6 feluri de quarci (şi 6 . din nou. d-nul consul so ia. dteresant material despre na con limba română și a recit sul Leti ia Ileana Belivaca și alte at cu mult talent. vicepreşedinta ACSR. limba româna. d prezentat un in -nul consul Mugurel Stănescu. patru Iată principalele proprietăţi al acestor masivă. A . redus la orice caz . persoan poezia „Mie dor d românism și închinat limbii române. un imn În de România. a e dornice e tine mamă”. fiecare având o „aromă” Prima generaţie d uarci este stabilă. „generaţii”.

Și-au mai adus sau simpli a microfon: d-na pietoni Dumitru atrași de Ich turiști contribu ia apărând l steagu l imens tricolor ce flutura ca o Doreal. redactor șef al revistei română? Statuia ce împlinește nouă ani . ce se alătură celălalt dedicat poetului na ion al Mihai românești din Montreal. invita ie dintre c microfo ane. flori și muzică Marinescu ce-a recitat sub egida mai multor asocia ii culturale. scriitorilor români pe data de 31 august. care a recitat Sărbătorirea Zilei Limbii Române la în parcul aranjat cu are unul în franceză. prinţul Eugen Enea C araghiaur organizat de Asocia ia Canadiană a președintele ACSR. poemul scris de d-na Ionela Manolescu Cel mai original mi s-a părut maestra S tana Bunea). În continuare. a d-lui V ictor Roșca. de cab D-nul Alex inet al d-lui Thomas Muclair. d-nul Alex a recitat un poem în limba franceză. . unul dintre organizatori. Montreal a avut loc in diverse loca ii și Carmen două bănci. (pian. omâne”. scris „Odă de partidu limbii r poetul Cur ioșii n-au întârziat nici ei să apară: im. poeme. Ce alt ambasador ar fi Marines cu. d-nul Marc Men ionăm de asemenea prezen a Mihai Eminescu. intitulat. d-nul Marc maestra Ruxandra Oancea și harpă. Deschid erea a fost făcută de către române”. care a mul umit celor Poetul George Filip ne-a citit două De ce? Pentru că a avut loc în aer liber. avându-l ca celei deja obișnuită a românilor Eminescu. şeful Cetă eanu a citit poemul lui NDP. unul dedicat li mbii române şi într-un loc de referin ă a comunită ii unicitatea aceste i sărbători.Odă limbii evenimentul din Pia a României. prezen i și a subliniat importan a și poeme.zen a d-nul John Carpenter. şeful Vieru. nici mai mult nici mai pu in pe basaraben i. de asemenea.. martor. Cetă eanu. colaborator la putut reprezenta mai bine limba invitat la microfon persoane ce iubesc și organizare.

artistului. univ. A poi. dl George Rusu . Organizatorii precau i Dallaire. frumos. interior Senect să Exis rămâi . Pierre Morrel. Soarele și-a arătat fa a lui au interpretat în română un fragment postul de radio – ”marca-ro”).vorbesc Candela de Montreal limba română. Au fost surpri ns plăcut venind cu propriul său prezen i. era împodobită cu flori. încălzind atmosfera. de la postul de pregătiseră chiar și un cort. origin Florin Calinic dl luat apar inut Oa Asociaţiei cuvântul prof. contribuit și la organizarea acestui câte unul. Dar nu a fost Lori Hazine Poisson și Richard Legendre radio și dl Crist ian Bucur (ziarist la să fie așa.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 37 Gânduri despre senectute Elena Buică t în anii senectu ii tă o artă de a înseamnă îmbătrâni în şi Portre declin. achi zi ionat din România în 1973. : ----------------------. dar având altă și membru ACSR. actorii de limbă franceză ACSR. Unul din piesa „Cin e este acest Ionesco?”. au menilor de Afaceri din bandă tricoloră și colaci. preşedintele Vasile Gorduz. idee inedită ce a Toropu. Astfel. din partea Consulatului ARO. Quebec.Page 37----------------------septembrie . ridicată de maestrul e decât română. d-na Simona Pogonat de la Ziua începuse sub auspicii sumbre: președintel e Funda iei Nelligan și Michel ziarul „Accent Montréal” și membru nori și vânt. ACSR au început să sosească. membri și invita i ai Asocia iei Domnul pr ofesor Martin Segal ne-a eveniment deosebit. ce a prietenoasă. de la dezvelirea ei.

Mul i oameni se tânăr. Senectutea men in măsură mul i ani. Ea poa păstrează tineri la 70 de ani pe te fi o vârstă eliberată de dorin a ntru că știu aurului şi a să fie optimiști şi să râdă d averii pe care să le înlocuiască i care au cu mireas îmbătrânit la 20 de ani. altceva spre nevino vorba de o inteligen ă f luidă. cu frumuse ea ii zbârcesc ori i. cu seară sufletul. măsură în tot ce faci. ce are la bază interac iunea ap titudinilor echilibru. seninul cerului. înainte de a o trăi. e bătrâne e din timpul prin s şi credeam prunciei. Trăind-o. de calcule ligen ă cristalizată p te în bu nă eliberează Sociologii o numesc inte impure. cu doine ascultate în fapt e entuziasm zbârcește pielea. ei. mi se pare i sunt mai larg deschise foarte departe de părerile pe care le aveam de lumina şi căldură își interesantă în tinere e. te întoarce rezultate ocializare Despre vă ia educa ie. Motto: de gânduri ascunse. macilor înfl lipsa d de pe pragul casei preze bătrânești. Nu suntem to i egali în fa a bătrâne ii.utea își are incontestabil valorile nt. activ. cu Pentru anumite forme ale inteligen ei. puritatea albului zăpezilor şi treptat cu cum este cea verbală. şi oceanul de stele. Dacă an ma fânului cosit. la bătrâni pot pune în toate min unile simple care dau sensul cel eviden ă n e maxime care performa se mai rofund al vie ii. păreri pe care le reîntâlnesc Por ile sufletulu Bătrâne ea încât. lăsându-ţi loc pentru armonie. scânteile este o vârs găsesc calea mai ușo .

se cere o abordare ma i realistă a foarte ciudat să te sim i tânăr în timp ce îmbătrânesc în ritmul pului. se lase mângâia i de seninul dimine ilor perioadă a vie ii şi m-a străbătut u n fior: însorite şi nu de pu ine ori se poate nu e chiar rău dacă îmbătrânești. de multe ori îmi împinge temperatur i înalte ca în anii tinere ii. să săritori. da r nu treacă. obrajii p ot să se bucure de adierea că specialiștii. o spui cu harul. Strunele vârstnicilor. să iau sapa la spinare şi să mă stele. pe care nu am remarcatscrieri nu vezi carcasa. îmi spunea: “Știi ce simt uitând de tot şi toate. că fără mine parcă stă lumea unui vânticel cu miresm de primăvară. Este Trăirile sufletești rămân vii. d să nu Preocuparea mea de acum. dar nu dominan i. mai poat e să soarbă roua de pe flori. Ce gândesc şi ce simt acum? Mi Primesc pe internet nenumărate reviste opus cu ceea ce ne obișnuise c omunismul. din situa ii grele. eu acu` la bătrâne e? Că asta o să-mi se înveselească la culorile vie ii. Am fost surprinsă când am citit cum am fost. Şi mai este ceva de ceva de sp us.spre semenii lor. se pare că bătrâne ea poate fi considerată on-line şi nu am putut remarca pe nicăieri Astăzi. nu cercetări. dar nu acri. demni. În studiile care au apărut. timpul şi să evite situa iile de str es. așa cum trece o boală şi o să fiu iar privească seninul cerului cu oceanul de arogan i. duc la treabă. scrierilor. să iasă nicio clasă primară. dar cu în elepciunea urechea mai poate să asculte un cântec lin. având asemenea argu mente. gura mai poate gusta tarul florilor de că vârstnicii știu mai bine să val orifice Ioana. despre care nu s-au făcut destul e studii şi acum la cei mai tineri decât mine. să-și valorifice omului din popor. Dacă ai pentru bătrâne e. cunoști aceste “trăiri” fără să le trăiești. N-ai cum să viorii inimii ma i pot spune taine în șoapte. mul i români au o adevărată oroare un suflet tânăr într-o carcasă veche şi că în diferen a de vârstă înt i. societatea te crede bătrân. prietena mea din copilărie. că pot fi în elep i. specialiștii au ajuns la concluz ii luminoase. să consideră bătrâne ea ca cea mai fericită în loc”. fără suflet. luat în seamă: orarul îmbătrânirii acum primit de la bunu . gândurile spre rosturile scrisului la vârsta Acesta este un punct de vedere diametral senectu ii. atât cât l-ai o şi la alte popoare pe unde m-au dus pașii. cea a întâmpla să-și piardă firea trăind la ui i să fii tânăr. ochiul mai poate să creativitatea.

Sunt că care bătrâne ea au complex şi poate fi to amna rodului bogat şi dar sufletul nu. Chiar dacă aptitudinilor de muncă. iar în domeniul scrisului. un autor . nu. E citit sau iar Canada. acest tărâm. Faptele de via ă perioada când ai urcat pe cel e mai înalte tinerii care dau târcoale scrisului. de ce să fie lipsită literatura mai târziu. adevărat tezaur senza iilor şi ale a dintr-o m cum am pomenit din moși- trecut de partea cealaltă. ara în care trăiesc acu m. ca niște tablouri dintr-un întrebarea: dacă tot sunt pe vârful de alului. caracter de permanen ă.l Dumnezeu. contează fi un bun exemplu.i vine în gând dacă sunt înzestra i cu har. scrieri izvorâte timpului. din via a socială. mai ales dacă acesta se face muzeu privite . poate este altul. iar fiica mea. chiar revin l a suprafa ă ca dintr-o lume a culmi ale vârstei. care pătrund în receptorul sondaje un de în elepciune. este în culmea Când se vor așeza lucrur ile în rostul lor trăiri într -o lume depășită. oamenii mai tineri vor vorbesc d e alte timpuri. adesea tendin a de exclud ere a bătrânilor “de bătrâne e” la 55 de ani. În Român ia întâlnești de ani fa ă de anii `80. vigoarea trupului seniorilor are altitudine sufletească. așa poate fi un câștig în plus. de o strămoși. a sufletului şi mare înăl im e creștină şi profund Şi dacă atributul bătrâne ii este flacăra vie a tinere ii a devenit lumina de romanească. Scrier ile seniorilor nu sunt invita ii la aproape de acestă vârstă. ei extrag esen e în elege e un fenomen Scurgerea anilor poate să rideze pielea. Eu m-am pensionat doar ce spune şi cum spune. iar experien a lor poate să oglindește bogata experien ă de via ă de acest tezaur? Şi dacă senectutea este valoreze cât ini iativa tinerilor. În scrierile seniorilor se în elepciunea. durata vie ii a crescut cu 10-20 nu. indiferent de vârstă. şi în România. Mul i filtrată prin si ta vremii. Atins de aripa trăirilor. nu rămân pe misterelor.

de ce să nu admir panorama vie ii şi să prin voluntariat. Co „Trenul” r : „era așa mister. planul împlinirilor existen ei practice. voiaj prin via a sa de sine.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 38 Leonard Ionu Voicu – Drumul (nuv ele) Livia Nem eanu-Chiriacescu A i auzit de Leonard I. Alt medic veterinar care iubește animalele şi de cald că. generos şi dăruitor re”. uneri. în ideea de a se dărui oamenilor eiurile animalelor sunt succesele şi eșecurile ei. se simte afec iunea omului că le-a rezolvat. din căutări şi așteptări. otdeauna vârsta înaintată fa a bătrâne ii. un mpara ii fruste dau savoare textului eprezintă însă altceva. nu înt ----------------------.de la distan ă şi în liniște. decât sub el.Page 38----------------------septembrie . Este călătoria autoru profund. dar pe care oltean şi moldovean.i era şi milă să lași în eul său oamenii deopotrivă. Ba le lui. pentru mu . Ei se orientează mai mult pe de via ă şi de în elege să fii pe deal. cu redate dubiile şi erori mai care credea dobrogean. Şi mai e ste ceva de care trebuie să se ină Scrisul cere o relaxare pe care tensiunea seama . cu necunoscutele pe Întrebat de unde vine. de un cunoscător al vie ii lor. Şi nu e. din bănuieli în înșiruirea momentelor nume frumos ca un pseudonim. E un nume adevărat. așa cum sunt multe acum cu alte fa ete. cu care sunt în nevoie. și nelinișt calculat presup povestirii. el ne spune că-i lt. Voicu ? E un itoare. un debutant. bine că eaua la soa este un Obic anterioară. formând un nou izvor bucur de ce văd? Știm cu to ii că e mai bine publică ii.nu suntem to i egali în problemelor zilnice nu le-o îngăduie prea mult.

Ceea ce face intrigantă pute i face cu mintea şi cu sufletul. via a pove stitorului. Căci Leonard I. această suspensie ocazionând vă acorda i timpul n ecesar. Leonard I. politică. în spune Keyserling. A Ia r „Funia roșie” (?) stă încă agă ată de când din gară în ga uri din trecut senin pe lângă drame. Ce nume de Leonard I. Şi când i-a venit Şi. acum altul. ca în realitatea pe care e era cât pe ce să cadă. prin ul operetei sunt înșira te amplu. sub masă. vază pentru un scriitor debutant! origin ală de a trece de la un capitol la E drept că „drumul cel mai scurt spre Crescut atât la ară cât şi la oraș. dar în rărunchi. abstracte. ca la Slavici. de nă deasupra opresc aici ca să nu desfășor harta ării. Voicu are o manieră lui cu el şi cu ceilal i. tragedii. maturitate. pe care părin ii mei l-au văzut în parfumul tre cutului. viselor şi luptelor „Liliacul” şi „Văduva veselă”. şi mă e epocile vârstelor. fără i se prezintă ca o mână a sufletul pe masă. ca un debutant presupus aruncate de hazard .animal. fără s termine pe primul şi noi-înșine e ocolul pământului”. dacă împiedica de politică sau economie povestir ea. Voicu pune iresc. cam ce se petrecea împrejurul lui. Voicu intrând în cu totul altă zonă. a ide alurilor. sau poate mai discret fără piedici. ca niște icoane inconștient ca inocen a. cântând „Doina” lui Eminescu cu tot vorba de bunici). patriarhal. Diavolului şi în car o trăim. patosul lui. Cu aceste id ei ne cutremură „Trenul”. simplu. autorul românești de la începutul secolului încântându-ne şi îmbătându-ne de parcurge spa iul şi timpul fiin ei lui trecut. de la aceasta la ui Damocles. episod. vede limp Autorul stră că nu le-a rezolvat şi atâr la copilărie la capului său ca sabia l bătrâne e (când Şi confruntat cu aces mod f cu tenta ia care efort. Dar ocolul acesta îl a trăit fericit ca un copil care nu se celălalt . venind ca de la sine. lungi şi periculoase călătorii. cum vreo jumătate de secol. nu la vedere. în te necunoscute. cu teama de a nu-şi mai recupera Numele lui amintește de tenorul Ob iceiurile vie ii la ară de odinioară dragostea şi tihna c asei dinaintea acestei român Leonard. ede în timpul acestei călătorii transilvănean şi vrâncean şi oșean. până când a crescut şi a aflat curiozitatea c ititorului. perete în fostul grajd al boilor.

cu gustu l ei dulce-amar. Se închipuire. ca o lupta. spre avremea. spa iu l şi via a autorului ca la o piesă de te în elege şi a te dăr i altora. fidelă. Vă las surpr iza de a descoperi sor ii presupune a fi copilul. îi găzduiește pe Scrisul. cu elevi şi părin i. a unuia luat cu apa de neprevăzutul care i se identitatea ca re se caută. ci înapoi. a locurilor. spre a-i trezi unei călătorii în vagoanele unui tren. Este modul de a. descătușează. a în eles şi a început să scrie. se exprimă şi te care a trăit acolo şi s-a impregnat de impune. Toa te artele laolaltă sunt atmosfera existen ei oamenilor şi a Citi torul asistă la trecerea lor prin scobirea în tine -însu i pentru a te găsi. e supapa prin înainte. Apoi se trece abrupt peste timp. E lumea sunt ca solda ii de plumb pe care-i povestire ce se derulează de-a lungul orașului . Voicu îşi plimbă bătăliei. dar citit ( o fi învă at l confrunta cu sine-însuși şi a-1 obliga să Pentru sertar la început.i găsi Descrierea satului e caldă. o Nuvela „Tren ul” e o altă lume. neexperimentat . gustul trebuia să plece la școală.în drumul lui. când îl ies actorii. dar nu sta ie . suportă cu g reu sau cu plăcere. personajel e de mai sus din sta ie în vie ii. cea a primei adolescente. intrând într-o lume rând în anturaju l eroului principal care îi care te elibe rezi de ce e tulbure în pașnică. fără solu ie. în care pe o ușă intră şi pe alta are ambi ia de a lă a ceva în urma lui. În cartea de fa ă publică două pune d eznodământului un final de fără răspuns. lumea satului de odinioară. şi bărbat despre dispari ia cuiva. din gară în gară. jucători de căr i şi chiar cu un memoria şi conștiin a şi -l obliga săi Prima nuvelă („Funia roșie”) începe personaj mist erios care apare şi dispare așeze în linie de băta ie pentru a câștiga brusc cu un dialog alarmant între femeie ca o fantomă. cupluri. Fiecare om De la etapa copilăriei ajunge repede la Teatru . el însuși străfunduri. pe care la prima allegro fo rte. şi acum pentru ceva de la Maupassant şi Cehov ?). Personajel e care apar în această nuvelă redactare a numit-o „Satul” şi „Trenul”. nuvele: „Funia roșie”. sportivi. băiatul care Le onard I. arta în general. el rezolve probl emele deschise şi rămase noi. după ce-şi spun tiradele înspăimântat să nu tr . ca un spiriduș. manipulează Destinul.

şi şi apoi la timpul internatului. fizic şi care imp une o sta ionare nelimitată până a lăsa o urmă de străluci e. o voce din pământ îi vorbi: Omule. Dar atunci. la o curbă un vagon cu saci dc făină şi nu se poate zidi decât pe sine-însuși spre Personajele sunt abil zugrăvite. situa ia . psihic. în departe că sunt mici se pună mâna să auzeau de hătloc de bani. preocupă motorul motocicletei preotului. ca să ai cea mare veni cu doni a oara aceasta. să scapi toată via a -o oală. Ia e norocul pe el. o amprentă. Aici apare misteriosul personaj pagină la te melia lui până ce a ajuns la de la joacă la reflec ie. are şi o „pană” din ar fi vrut s-o găsească e Ana Meșterului începe să judece şi să cântărească cauza unui marfa căruia i s-a răsturnat Manole pentru a o zidi în opera sa. respec tive. când Tren ul vine.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 39 Ispita Elena Olariu Căzus ajungă la toată hărmălaia. Florica. pleacă. fata toată com plină şi strecură laptele înt de grij . ca Sisif în Infern.Page 39----------------------septembrie . îşi zise şi dădu să e celor scoată câ iva. Voicu a săpat pagină de Eroul principal se conturează treptat. răspunsuri absconse. din întrebări. derutante şi stăpânește arta unui crescendo bine ----------------------. ce-mi dai în schimb. din despre care am pomenit mai sus.udească degeaba. Cartea ac easta este amprenta sa. goale. Autorul liman. dar lucrurile. la venirea unor macarale care să rezolve Leonar d I. şi totul să se năruie.

îşi luă traista cu muncea şi-l frământa dată. Un bou i se spânzurase de hloaba carului. ronașe de lut muierea era pe cale să mai plodească unul. Gospodarul l toată cloșca cu pui. omul la muncă. ci mul i. Erau mai ieftine. Lucra la pământ şi pământul îi ori. facă părticele. Da cu sapa mai vecin. scăpat din nevoi. Şi cum până la ogor. măi române afli locul trecându-și gândurile-i de dinăuntru-l mâna pri . era o bună cale de mers. dar bietul om văzuse rupului său tremura. Nu badea Andrei şi se scula cu noaptea în cap nouă nop i aici. de cele mai multe fugea d din gustat.” . iar eu te voi scuti de re deplină. apoi în patru dinlăuntrul t fiecare sfert în două. totul va fi de lemn.…d răsturnă pe un fund acă-mi dai cloșca cu pui. iar el începu să vino peste mai avea omul măsele cu de unul cu tine şi sa înghi ea mai repede. să rămâie şi la câine.i pădurea Rădi. Să - Cere-mi orice. neștiind ajungă! cu cine . om mai face are a face.Mamă. mestecând. singur. dincolo de culmea Roşului. ia un car ce mesteca şi așa să meargă la muncă. pare de foc ieșind din adânc şi nu știa ce eama dacă este teamă sau mare de mistuie pământul. totul… Bădiei Andrei i se păru turnă laptele să o nimic fiarbă. dar văzându-se pe dată una. se sătura iar pe cel de-al doilea îl dase cu chirie la un e sub picioare. spuse românul. şi se prinse pe uă o a ă albă şi tăie „O voce lăuntrică-i spunea să nu se afacere mai făcuse! Şi vocea iarăși abată din drum. fugeau anapoda…iar glasul când ai venit ! El oftă. și dădea s Nevastă-sa îi întinse un castron bucurie… tablă şi o lingură de lemn . s- .Da de lemn. Într-o tăce orice muncă deșar ceilal i ai casei mâncau în cast Şi plecă cu linguri de alumini nu era. degrabă în poru . Maria puse al tău.i? faci mămăliga vârtoasă. Iar mama.numai lingură De la o vreme ielele îi jucau feste lui că dai cloșca cu pui cu toată inima. căpătuind şi mama spuse După ce o . pe dealul de la mb decât în buruieni şi Că nu.Ce te frământă. Dar numai om u. mereu. t iarăși ceaunul pe foc şi otul. Ce mămăliga în două. iar el nu să ajungă la to i. singur… Erau unsprezece guri de hrănit şi tă.

ceapă şi turtă nedându-i ghes nici e.Ai fi având dumn eata. plecă. să sape şi să facă un iaz de . în rest avem de ce venea . dar nici eu nu i-o faci după cum i-aşezi. în să se închine. Şi-şi scărpina popii… Ce mai. Iar porumbul Feciorii lui. De jur împ urul iazului va face stau cu mâinile-n sân. dar legumele. va împăca făcut… Dumnezeu sau diavolului? Căci dreptatea oameni cu ziua. bietul Alături. Nimica toată. nu-i plodește știută de ani de zile.Lasă femeie. slănină. nici de muncă nu erau bune. casă. munca pe ziua prăpădi i. Dumnezeu. spre Jijia. toţi vor fi îmbrăca i ca boierii. Marmura. . să ne ajute când om fi betegi. frate-t u Teodor. Să treacă tăcu mâlc. neștiind încotro sgalbenii aceia… Şi ce plată îi cerea: cloșca . Sunt lăsa i de apuce. drum. Şi el. nu știa cui să dea dreptate: lui trece pârâul Cozia. Dar cum greșeala era lui. ceri osândă. tot nevoiașul să-şi astâmpere setea. va căpătui…Şi sus. să-l prindă soarele vecernie şi atunc i bădia Andrei îşi îndreptă femeia nicicum. Anul. Maria şi … se va căpătui. iar tu. trebuia musai prășit prima dată. pune bostanii şi fasolea. la răsărit. că numai de observă că intrase p copii n-am scăpat. lângă pădurea Poştei.brânză. seama că s-au așezat la masă cu to ii. pe ogor. scăfârlia badea Andrei. socotind că e vremea să încheie mai că vrei să-i vezi se întretaie arina cu ieșirea către Cozia la aceia şi se îndreptă spre apus. cu pui. numai să pună mâna pe copilul şi cârlanul. Roşul şi pădurea gândurile lui. Şi el t acolo.Vorbești cu păcat omule.Ce știi tu muiere. îl superi pe Dumnezeu. Că-i stearpă. acolo unde se născuse el. fe meie cu Dumnezeul tău.n păr și-și dădu merinde . să poată iar pe muiere o va înţoli ca pe nevasta că numai cu copii ne-am p ricopsit. de cât să plodești şi să Gândurile îi fugeau alandala şi el. la locul gropii va ridica o crâșmă. . Dar la răscruce de drumuri. rtă odată cu vaca toate. De ce-ţi guri care. fără făcută pe plită de nevastă-sa. slavă pește. nici nu de păduchi şi Rădi în fa ă şi binecunoscutul târg în spate. pe unde fierbi la oale… Eu am treburi mari de om. Apoi va trage lumină electrică. nici spor la casă nu aduceau.Mai taci tu. Muncit . înso it de binefăcătoarea sapă. i se păru că vede spatele că nu-i are. Aşa mergea omul nostru pe cărarea bine Clopotu l bisericii din sat bătu de Nu vezi. Şi-apoi „lăcustim ea” domnului. se pricopsise cu o grămadă de grădină de zar zavat şi cu o pompă va uda asta nu am plămădit-o sing ură.

orops it de gândurile ce-l aceia puternică se mistui iar în locul ei îi scaun. Fata cea mare. acol dacă el se ----------------------. punea pe foc scoar ă răspundă se apucă de spălat vasele O voce lăuntrică-i spunea să nu se abată uscată. de parcă-l putea îmbră ișa. flacăra prinse plo aia pe drum. ca un soare întâmpinau. albise pe la urechi şi ceafă. iar murdare. odată Pălăria îi era dă la boruri. ori hârtie de ziar o i gară. fără să mai şi parcă un fior îi cuprinse tot trupul… Maria.Page 40----------------------septembrie . erau nepoate de soră şi aveau grijă de casă Bădia Andrei se trase la fa ă şi părul i se cu te miri ce. iar el se foia pe încet. parcă lar fi pișcat purecii. plină cu cocoşei era muncit de gândur .de la cireadă.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 40 va îmbogă i! Așa trecură cele opt zile. Femeia nu-l asigurată. coada ochilor şi nu zise nimic. Iar el. picioare meșterit el. O lumină puternică. fem eia lui. Ori ochii îi jucau nebuni în eastă. Cei cu cloșca cu pui. se duse în din drum. plecă cu doni a să paravan să se odihnească. dar fiind grea şi apropiindu-s e sorocul n-o ielele puseseră stăpânire pe el. dar bietul om văzuse para de foc fata cea mare. Tare mai cuprinseseră de la întâl nirea cu flacăra răsări o groapă mare plină. bădia Andrei. un pic mai la stânga. fata cea de-a . Îi tăiase o promitea ușurătatea de -i va da cloșca cu pasăre şi făcuse o „zămă” mai lungă. Se așeză pe un scăunel cu trei acolo. căci. Așa că se mistuia în ajuns acolo. Femeia izbucni în lacrimi şi . nu fleșcăită ca tine! ce se zbate din răsputeri să iasă din zăbrele nu-i mângâia niciod ată. pământul…şi se îndreaptă într-acolo. Plodurile nu-l Ce. Aveau zilnic mâncarea şi de „eliptic”. aşa chioară cum era. pricepea de fel şi copiii știau că vor rămâne Venise vremea şi-i plecară oi feciori la plecă la Cozia după unul fără barbă. să pui. căci fiind mereu morocănos. Îi o vreme singuri. Aceștia se mul umeau de m lte ori. tu nu vezi fem eia lui Teodor cât îi de o lumină. Era răcoare ieșind din adânc şi nu știa ce mistuie mulgă vaca. să fiarbă mămăligu a mai iute. căci trimise în sat după armată. şi-şi pregăti din La o bucată de noapte veni şi Maria lui. Maria. Florica. mândră. din sat. Femeia îl urmări cu aceia ce se urca spre cer şi vocea care-i de aur.

sa! înfiora…Intră în paravan. copiii. S-au înecat. își cătă o vădană în sat. căci avea tot ce şi-a în sat. Să poată face fa ă nevoi lor. Şi spuse moașa: „Copilul ăsta din burta femeii Fusese o furtună groaznică şi le prinsese cu chemarea preotului la întoarcere. nu mai putea de şale… iar copiii ăștia care avea vreme de „caterinca po pii”.Vezi. Şi tare mai semăna cu măanimalele din bătătură. numai fericire nu. beata de cârlanii pe miriște. Maria lui . . le fete. Cea mare. Dar nu po i fi slugă la doi ea”. ile. făceau numai cârlion i pe o pătură. îi aducea sufletul şi toată casa pentru „ochiul boieri! un venit considerab il. iar sta întinsă pe pat. Nepotul. Florica n u o mai lua Coziei.doua trăgea să zburase barba de la un proiectil.i de treabă. care erau armata iar acum vroia numaidecât să se Veni odată cu ziua. să hrănească acasă. o tăiase în șale. tăietori de lemne. crescu mare. Părul. căci nu trebuie să cânte de trei mâlc. iar mic. la Dumnezeu. Iar el era sluga satanei. se şi-l cercetă spunândui să se întoarcă Aceștia l-au crescut în credin ă creștină. unul Bialus. întrebă bădia Andrei. înfășurată până la gât cu încurcă sus la han. Acum își dădea puii. cu mine. dar el nu mai putea da de ce se întâmplă toate aces tea şi tăcea dorit. în pădurea moșică. Iar liniștea aceea îl trăiești făr-de-cununie. la părin ii lui. Ion. La vine în două şi nu poate lepăda. de vocea aceea din adânc şi promisiunea de amiezul nop ii. să nu moară. Aceștia. Unul rămase fără dusese în sat la morar. tot aici i se diavolului”. căci nu munceau gândurile pe badea Andrei. iar ceilal i se zgâiau la geamuri să vadă mânat cârlanii spre casă. Îşi vânduse aduc numai pagubă… Dar îi va face pe to i pește. despletit şi ud de ploduri de dat la casa l or şi mai este ăla creștet. sstăpâni. pătrunzători. Pe la două ceasuri după înecaseră şi două fete Rodica. tăcu i. părint Ce femei e Era înalt. de ajuns pentru tot târgul . ci în sat. Carul scâr âia de multe. că-i lucru cu să fiind ortodocși. Maria. Oameni mari. dar nu la Ograda era pustie. îl salută transpira ie îi cădea alandala pe obraji. La biserică nu me rgea. to i. venea din când în când şi m ereu pleca cu pe Andrei l-a crescut taică-su. o priveau… Trebuie să-l primenești mereu. D a însoare. cu ochii negri. Şi era bătrân si îndărăt. Lividă. Şi-l împrumute carul cu boi… şi femeia lui care satului”. Andrei. putea acum să îndrepte greșeala făcută? Ce Îi spuse să-şi ducă nevasta cu carul la felcer vrând să salveze oile… Şi badea An i știa să facă cu atâta bănet. După ce a murit maică-sa. De cum îl întâlni. Şi ap părul scurt tăiat. În urgia aceea ele au Dumnezeu. Căci. i da cloșca cu pui: nevasta şi copiii. respectuos şi întrebă de sănătate. Cu inima îndoită căci îi unsprezece ani şi Găbiţa. povara dusă iar boii mergeau greoi. fata de se mărite. nouă ani. firav la trup şi „eli ptic”(epileptic). . Cine mai de ce ipă mămuca ca din gură da șarpe!?” au dus în gârlă.Cum de s-au sculat la ora asta. Îşi făcu şi Poștei. desaga plină. sdoişpe şi Costică de zece ani jumătate nu-şi nici „dracul” căci într-o noap dat cu au jucat cu o bombă precum copiii. Pe rând singur… cocosul de va vrea comoara din pădurea omul şi tăcea mâlc. mereu îi apărea în gând Plecă omul. Preotul auzise de isprava lui deal la crâșmă. Dar. să a înfipt ochiul acolo. Acum era „chioara picioare şi ginerele acesta fără barbă. obosi i. Iazul de neputând nici măcar lăcrima. Maria. Mai mai vedeau capul de treabă şi tata se capul într-o sârmă ghimpată din g ard şi şimul i au murit atunci.

Cică. lui… mândră. se cutremura de spaimă că se aceea care a terminat sanitara şi lucrează la plăcinte. Tu ce faci? greu părinte. Maria. mămăligă. cu a cui fată? meri. felcer. aurul acela blestemat…blestemat… cumpără oi multe. fiică-sa degurii. căruia îi puse Moșul văzu cu ochii min ii. Şi badea . un Părintele clătină din c ap. Se mira el. iar la biserica din sat. moașa. Şi femeia trebuia dusă înainte. primea copilul. vocea aceea din noapte în schimbul îmbolnăvi de plămâni şi. Dar fiind bicisnică.Bine măi „fecior”. cel d optulea ce se spânzurase de hloaba de la car.Ce să fac bunule. Şi Mariei lui i se răcise Mai trecură câ iva ani. După ce să plodească… la învă ătură. de n-aş ave a chioara acasă. și mâinile a neputin ă… zâmbet uşor perceptibil îi miji în col ul Lapte de mamă. Şi tare mai semăna cu femeia furate. Şi ce pu in ceruse vocea aceea din acolo. Apoi Se frânse omul de durere. dar via a întors. că pruncul acesta vine în două şi nu mira preotul din sat cum de înflorise așa o Cu pătura l-au luat şi i l-au adus. acestuia între flăcăi. D octorii de acolo îi putea rupe gândul de la îmbogă ire şi nu scăpase câteva sute acolo şi acele cu mâna „plantaseră” placă şi venise a b. Cumpără copil era năuc de cap de la o încăierare se zbătea ca peștele pe uscat că nu pământ mult de la boierul Rosetti. Își spatele crămii. Şi-şi spunea mereu preotul că Râdea mereu de unul singu r şi alerga oară. că era meșter. e . Atunci îi a doua. construi o până se săturaseră. cu o rangă în creștet. nu-i lucru curat. În curte. hăbăuc cerând mămăligă. s-au mai mai făcură.Dar . Şi hâtru. făcu o Pe Iosif şi Ștefan i-a găsit într-o zi în femeia lui plecase prima. afară în o băltoacă Şi-i spusese atunci moașa s-o ducă la atâta bănet pe capul ăranului ăstuia şi se de sânge. Pentru totdeauna. Îl compătimi întreg să-i dezerteze. Cât ma ltă pământ – cloșca cu pui. îl aduseră niște oa in sat. un băie el dolofan. plantă livadă de pruni şi Dar ei de fapt băuseră rachiu de prune . Şi el mândru. căci îi vreme muri. care duceau puii după cloșcă.Ehhh. vreau să-mi iau rămas Dincolo. Şi tare mai era plecase nevasta pe drumul fără întoarcere. anevoie a stat în spital la Huși. dăduse vânzându-și sufletul diavolului. iar Maria lui care voia iar îi trebuiau bani căci avea doua fiice la Paris unul Stan. El cu puii şi comoara… Cei doi băie i din armată.Păi cu Maria. De toa e. dormind sau aşa c redea el. trebuia să apuce să cânte cocoșul a treia tremurândă. cu fanfară…fra ilor Burcă. La muncă folosea copiii. Nu a primit decât uletinele lui care nu mai prididea cu munca…şi boul satul şi-i dădu o mână de ajutor să-şi de la siguran ă. Îl lovise ajungeau banii. zilele anilor străfulgeră o idee: „cloșca cu pui” cerută de numele tot Andrei. fata Anei lui Roca. Fugise Maria lui. născu un băiat. Iar Puse vie altoită în spatele casei. Ce nuntă Şi-i rămaseră puii. şi nevoile. dureze casa de la pădurea Poştei. Două luni poate naște biata femeie! Dar el nu-şi gospodărie. i-au împușcat la gr ani ă. laptele. Cum o cunoscuse pe Maria. ce scâncea cerând lapte. nu după multă nevastă-sa…primele nop i de dragoste comorii. la bădi a Andrei. Ionu . . Blestemată comoară. Fata frumuse e de cuptor pentru pâine şi Andrei. Unul după altul. boierul de unde stătu o noapte acolo.şi cât de mult dar numai Dumnezeu va hotărî. la un bal în Bazga. . de cum atinsese cramă cu beci de doişpe metri lungime. vrând copiii. împreunândubun de la flăcăii din sat: mă însor şi. se când flăcăise. şi el.

Cum. Fata are casă de la bunici şi .octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 41 . Or i de slujbă. Cu doctorul Tănase. Şi soarele ardea ultimele cotloane ale conștiin ei… gospodar. mai trage clopotu l de nuntă. Şi mândria şi puternic.Deci te așezi în sat…şi eu. cum de nu. .Oameni buni. adunau paiele din urma combinei. trăg ea. când în când. şi iar gândurile îi zburară în bâzoaie mari își făc l prin halbele cireșii. să alun ece mai ușor pe gât. I. La deal de biserică. Şi vocea aceea . Iar clopotele nu mai încetau. crâșma cui o respectul oamenilor dar şi pe Dumnezeu. de ce tr ag clopotele. Dar acum vom locui în sat.Page 41----------------------septembrie . colo. nici nu știu când le vine pustiu. li niștită. nu acum se zburătăciseră. Femeile cea ă din suflet începu să i se șteargă. Şi satul era Bătrânului i se făcu frig.Nu. stau gata să rupă de trecut… de bere şi femeile. spus e unul. O iar ei. recunoscu chelne rul avea halatul negru din alb. bunule. lăsând deschisă vederii rana nicicând înecată în băutură! l. Iar oasele-mi sunt dându-și c loșca cu pui. Ce ferici i pot fi oamenii aceștia! sau de mort. să-ţi dau ceva bani să ridici mâna. . că a las? Şi iazul şi tot ce am agonisit acolo…că a rămas doar păcat ul că s-a vândut pe sine. Niște de mormânt puse stăpânire pe gospodarii bătrânul.Măi băiete. . Şi lumea era la treier. Şi a pierdut tot. o via ă a muncit. ridicând comori deasupra. Sunt la do i pași de biserică şi trei de cimitir clopotul trăgea. mort nu e?! doar tu ai mai rămas.Se duceau pe noi la spital. Din casă frumoasă… halbei.Hm . trăgea.De vreme rea. presărând ap sare pe marginea Via a merge înainte liniștită. califormi. . cicatrizată a amintirilor… Şi vocea aceea A adunat aver i. „mandatul”… Ce petrecere dezmă ată adunau pleava iar c opiii. cu greblele. Ic i.Ba o cunosc. iar zarzării şi caișii dau în pârg. cherchelite le alungau cu roadă. şi oamenii nevoiași rând… Mai avea în bătătură două fe o cunoști? ----------------------. câte un moșneag nep utincios îşi scotea dinăuntru se zvârcolea scormonind să vadă to t omul cât îi de mândru şi reumatismul la soare. Pe dinăuntru.

. ce fac? pământ cu tot… Lui Andrei.Noroc. o puicu ă? Că aici. Şi tăcu. Să rămâi tu! Căci tu ai mai rămas!. la crâșmă multe se pot întâmpla… își dăduse to i piuii…şi clo trebuiau puteri să se întoarcă acasă: la Plecară flăcăii. fr a ilor. era cugetul curat făta de Dumnezeu! sus. să ai dar bie tul om văzuse para aceea de foc Roşului. acolo la deal de biserică. După ce-om pentru greșea lă.Bunule.Şi eu cu toată averea mea. O durere pomenire cum spui. lăuntrică-i spu nea să se abată din drum. Da. Se culcă flămând trecu un fior prin trup. .O dai înapoi. Acolo am semănat grâu. acolo-i loc blestemat.Ar vr ea el. Asta de Sfântul le cu saci goi la deal. privi i sus. unde trebuie dată la pustie. Arde crâșma la E o frumuse e de lan. Şi era tare greu aurul Da…să strângem grâul şi să facem amintești de când n e-a mai înfierbântat acela… Iar soarele îl orbea. îi . să mergem recolta. Așa grijă de casă când mergem la muncă! ieșind din adânc şi nu știa ce-l mistuie cu strălucește. Pe tine te vom lua la noi. Să avem a combina la treier când soarele de jos de la iaz.putrede de neputin ă. sus! Arde crâșma la bunu!!! toate neamurile dispărute. să Şi clopotele nu mai încetau… . rea târziu! Hm! Cuget… Ce știi tu băiete… sau ai moş Andre! Hai cu noi e tot aurul din dreptate. La to i. îţi mai se usuce la soare. Să Şi moș Andrei înghi i în sec.Oameni buni . Offf …trebuie să-mi . nepotu l moșului Andrei. la crâșma spune tata. vocea aceea care cerea mereu hrană… el bea un rom. zise un flăcău. Trebuia! Dar nu știa cum! bunu…! Oameni buni.. Apoi vom merge la cununie. Vene mers şi să care apă s-o urca peste puteri.…. În pustie. dar chiar îi Aici. Arde la bu nu. multe se pot ascu ită îi străpunse pieptul amintirile Plecară fiecare la treburile lui. oameni-l salutară. dar i-au era ascuns. Voia să dea seamă . ruginit în cheieturile. . Până să ajungă acolo e Rădi. Așa meargă la n epot. Nu de alta. P la . nu alta.. Anevoie.arde. Parcă a cobo rât soarele acolo. Bunul moș Andrei își scoas Roşului treieriș! casă de sub o lespede d e la dușumea. Moş întâmpla… acelea. mai întâi facem o pomenire pentru Dis-de -diminea ă. iarăși reînviau şi-l măcinau… Şi Andrei se îndreptă spre bufetul din sat. Nouă ne ajunge Ajunse a casă. şi cu sete de necunoscut. Moșule. la ra ceva de Ilie. ogorul de la Rădi. averea de la Crâşma mergând cu căru e Târziu. la crâșmă. îl scoase și-l înși ră pe prispă.

apoi își văzură gândea: cum oare să eamă? flămândă. Nous avons tous des chapeaux animosité. O muzică undeva într-un col Soarele se urcă pe cer mai repede decât inea cumva lumea trează. au milieu de la montagne. non autres. Nous sommes bien fébrilité sur le château de sable. on ne nous laisse pas seuls – impliquons tous. avec des comme on m’a lais sée avec les chiens… La fardée. iar Nu! Trebuia să dea seama! său. Şi tare mai era singur. s’agite auprès d’une tourelle. reier. Şi săraci şi pe rând după cloșcă. Puzderie de oameni. nous travaillons sur les murs les y eux injectés de sang…. mais les autres ne habitant les appartements confortables. Așa cum plecaseră şi pe prispă îi întuneca Intră. Nous devons O n fait une pause. să-l tai cu cu itul. dar amor ită. spre „betejitul” moș Andrei. de ale lor.J’aura is bien aimé vous voir. Andrei la t Iar aurul de el plozii lui min ile… Se duse în tindă după o f boga i. Să sca e diavolului. le château est prêt. tous les moin es et les quelques invités de soleil. sur mesure. On commen ce à entrevoir son Nous continuons à travailler avec leur appo rte de l’eau au moulin. la petite Française. iar te-ai fi așteptat . terminer le « travail sur le château » car parlent que d e mes chiens et n’arrêtent pas Ceux-ci se p . Şi fumul. Satul era pustiu şi o liniște Pense comme l e vent! – II – Christina Callimachi Traduction du roumain par Wladimir Paskievici Châteaux de sable échec avec les chiens. nous nous . comme aussi extérieurs. vousencadrés. Cela me fâche et cela au château. la crâșmă. Iarba rămăsese să dea seam Gândurile negre îi şi plecă în spatele casei la umbră. Câţiva-şi întoarseră privirea tulburau amintirile şi moș Andrei se de vocea aceea flămândă. Sunita brebis et des chèvres et deux fauves avec journée s’achève.Plecă şi căru a cu nepotul deal. dis-je avec sommes invités à l’a dmirer. nous et moi. flămândă. aspect défini tif.

de la région du Nord de nous dirigeons vers le repas du soir. On ne sait pas trop quand nous allons i. Sunita lève l’Inde. ordinateur. Le moinec’était ma fille ainée qui s’est mariée. professeur avons tant travaillé à réaliser! . L’année dernière.lacent sous une tonnelle nous allons bientôt partir vers le campus goler. la façon Quelque chose d’i rabougr car le moine-chef On réunit par groupes e l’heure du instructions préci ----------------------.Brûlé! s’écrient en tous les cheval –.D’abord. recommence le travail. mariages. On entend la Française qui parle Il existe plusieurs sortes de noces: des mentionne plus mes chiens… La petite vite. des noces pour gens plus pauvres . Bouddha est mort depuis dos d’éléphant –. mais de restons au soleil. pas moines-apprentis. elle s’est assise à côté de moi et . que l’on nous a demandé de faire. un La leçon d’aujourd’hui est finie » et nous le! »? hindou lui aussi. Le mariage est un g rand commencent à sonner. avec grande t ristesse. c’est là Le moine-chef nous dit simplement « rencontres Bouddha sur ton chemin. Nous Un grand silence s’installe. avec ma dignité écorchée. aux quatre points place » jusqu’à ce que je réussis entier mais nous nous retrouvons lors des cardinaux et.Page 42----------------------septembrie . des noces pour gens fâchée qu’elle ne peut plus rien dire en longtemps. avec des tentes et sans accès à un à cause des chiens. En fin de compte. personne ne le bras. Nous nous plaçons. mort et enterré. d’en bas. moins riches mais aisés – le marié vient à anglais. nous exécutons ce Je pense aux chiens et à l’arbre événement en Inde. tuequ’elle a rencontré son futur mari. descendons en silence. arrive t on nous donne des Tout le monde me taquine à cause de mon repas et on retourne de nouveau ses. lorsque les cloches l’expérience avec les chie ns. On nous rabougri. elle est tellement . vient d’arriver. j’ai a demandé de détruire tout ce que nous chef continue avec beaucou p de sérieux: cinq enfants et une seule fille. je créée pour eux – nous. ris de spécialement ri également. comme une mitraill euse: noces pour gens riches – le marié vient à Française est révoltée.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 42 stratégiquement. On nous partir – lorsque le château sera complété. dont je suis sortie de sous l’arbre mportant va se passer.Avez-vous entendu l e dicton « Si tu dans une université d’Angleterre.

lui met la chose. Sunita commence à parler. tu es mal fagotée et tu n’as comprends rien et. nous nous tête.D’accord. noces pour les gens les plus pauvres – le penses que par-dessus le marché j’ai payé dit-elle. Elle lui dit à peu près ce que je viens de dire. d’un Bouddha. commence à lui parler: Oui. répond Sunita et tout le être. directives d’un Gourou. comme si elle à un mariage. avec Bouddha qu’on doit tuer? demande la ressemble notre vie. c’est un scandale. d’aller jusqu’au bout de son propr e chemin.Ma fille s’est mariée avec un homme touche sur l’épaule. monde éclate de rire. deman de le moineriche qui est venu à dos d’éléphant. J’essaie de traduire mais elle parle trop que j’aie entendue depuis que je suis ici! Après une courte pause. anglais… . Et même en s upposant que je marié vient en moto. n’importe quoi – et l’attachement . Le moine-chef approuve de la petite Française.Y a-t-il quelqu’un qui puisse expliquer . Ça c est la pl us grande imbécillité lui fait signe de continuer. dit Sunita. dans le sable. en plus. On entend alors la Française qui crie rien à la mode.Une interprétation possible serait Le moine-chef rit lui aussi aux éclats.On peut tuer Bouddha partout. même attachons à cela – quoi que cela puisse retourner vers la Françai se. les . son discours est long : autres membres du groupe . Elle se tait maintenan t et nous attendons la . ensuite.Et qu’est-ce qu’il y a de mauvais dans suite. . dis-je. quand tu .Peut-être que c’est ainsi que Sunita lève à n ouveau le bras. proteste la suivre les deux.Tu vois. elle reprend: vite et elle a des larmes aux yeux. . d it nous sommes des idiots ou bien ces gens se tuer reviendrait à tu er le Pape ou Jésusbrusquement Sunita.C’est tout à fait absurde. tu élimines tout ce qui est autour. dans la situation rickshaw ou vient simplement à pied.Quand tu te concentres sur quelque des gens sont médiocr es et attendent des Sunita se tourne vers elle.Un quoi? je demande. est amené en pour venir ici laver les toilettes et jouer rencontre Bouddha . le J’ai trop parlé de moi.jacasse en français. nous annonce-t-elle comprend mot quand elle parle en . disons le goût de brusquement. ça revie nt au même. mais le moine-chef moquent de nous… et comment donc! Christ. construire quelque chose. enterré.Et qu’est-ce que ça a avoir avec moi ou . casser un ongle. . Je m’approche d’el le pour mieux .Je ne comprends absolument rien et . dit-elle.Ça se voit. Bouddha a dit est corr ect. nous mène à un contrat d’exclusivité. je viens de me pouvoir traduire car personne ne aucun goût. en essayant de pour trouver so i-même si ce que le vous vous moquez tous de moi. Sunita la . sans se . Je ne presque. – le marié vient en voiture – et. ou bien hypothétique que je puisse le rencontrer. ceci: chef. moi je ne co nnais . ça? demande la petite Française. nous commençons à timidement. une personne ou bien une belle cherchait les mots avec soin. vrai. La majorité Française.Brûlé. maison. main sur l’épaule comme d’habitude et n’est-ce pas? Sunita trouve diffic ilement ses paroles.

Je ne comprends rien. Tu es la plus belle jeune fille autres… ont encore à apprendre. Sunita. peuvent approuve par un léger mouvem ent de tête.Page 43----------------------septembrie . m’avertit cependant que je dois rester « sur Ma famille est éparpillée dans le monde ----------------------. .l’Ouest. s’ils le désirent. comme un animal fidèle qui nous: . dit Sunita de bonne inférieur – près de la forêt Muir – où les pas dans mon cas. à l’école.Bon. dit modestement Sunita me regarde avec joie. Le moine-chef Française.Oh!… pas vraiment de la France. a déménagé à t’habilles. aller plus loin et. dit la Française. continua la petite chemin.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 43 . de sorte que cette Française. tu va bientôt intégrer la vie de notre Monastère. tue-le! » premiers de classe.Je suis née au Gujarat. tu es vieille. mais je suis extrêmement Bombay. me présente dans ce corps. c’est l’autre monde. m’occuper davantage de la façon dont je gigantesques et où la forêt est désignée par comme si nous étions dirigés par des fous. répéta la d’apprentis moine. Mais tout ce qu’on fait humeur et ajoute : je crois que je devrais arbres atteignent des proportions ici c’est du délire. Il désigne ensuite les trois étudiants « Sunita fait un grand effort. .Attends un peu. corps qui ne m’a jamais apporté d e sagement et le moine-chef s’adresse à Sunita continue: problèmes. de sorte que ça « Si tu rencontres Bouddha sur ton Atlantiques et. un homme et moi-même. moi aussi. je ne peux . de France. L’action se passe dans le campus histoire de gens médioc res ne s’applique . . « à coté de la track ». recommence à parl er et nous nous seulement d’une région. la jeune femme.Nous avons parmi nous deux genres de tout et ess ayer de trouver sans . j’ai été Miss Pyrénées.C’est ainsi. admis ». moi je suis étonnons de l entendre p arler d’elle-même. Depuis. heureuse que je sois reçue.Probablement que nous devons douter m’aurait porté sur son dos. C’est un bon Forêt Rouge . alors. les . Moi.Ensuite. te coiffes et tu sais le faire. expliquecomprendre. le nom de la plus grande tout un art. dit-elle. ma . quelques-uns peuvent compromis ce qui e st.Tu portes soin à la façon dont tu pas ramasser mes affaires et quitter si vite famille. j’étais parmi les ne compte d’ailleurs pas. une grande famille. Nous nous assoyons des fous à lier. ensuite. Le moine-chef ville au monde a été ch angé en Mombay. prise par une grande inquiétude.

acquiesça avec fierté la . . je sais... . Il dit jeune femme.Oui. sau f ceux qui J’essaie de traduire correctement mais y a de mal à ce la? doivent rester sur place (comme moi) ». continua Le moine-chef fit u n bref geste.. et qu’est-ce qu’il les tentes avec vous et partez. absolument rien.Ensuit e. cuvintele care joacă şotron azăzi ns într-un pumn de făină albă am frământat un al cu roua de pe umărul dimineţii plec separată de visele tale cât nebunia lor precum arinii aplecaţi carte deschise pe maluri de ape care plâng noare uitate când a crescut nerostite am modelat o copacii şi-au lăsat inimile o carte de o gata să le adopte trebuie să s . emm enez maintenant façon dont je suis désirée et courtisée. tu es catholique.Rien. dit S unita.Oui. répondi t Sunita. si j’ai bien compris. (À suivre) Poezii Ana Maria Gîbu 3 poem neter minat ninge verde dau năvală flămânz ii dinspre dincolo vea ce mânca alţii nu că n-ar a se desface poemul vor şi de la de bună voie în cuvinte it în ger de la mine ţinându-se de mâini între răsărit şi mi îngenunchează le-am ascu cu începutul spre răsărit din grâu rod în ruga lor cheamă literele propun o altă ordine mondială uat aruncate . ensuite: « Ça suffit. et cela se voit d’après la Sunita. le sens en anglais est légèrement déformé.

trece-ne pe li este verde venim mâine tu – deschide si are timpul chei pentru oric caut alb print după poarta dintre mine și re se plimbau niște umbre… amurgul făcu t ghem aruncate la întâmplare tu de cuvinte zgomotul pașilor mă strigă devia i de adieri dărâmă-ţi zidurile din jur care străbat privirea iau acasă vi sul salvat construieşte cuptoare în ogrăzi din tăceri rănite mă fac să tresar chiar şi în cele pustii amintindu-mi de nop ile îl ascund sub prag de lumină la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine şi colaci în fiecare seară du-se de colo-colo când nu puteam să dorm când să adorm l-am văzut plimbân știau că pot .crie impresii fără creion cu tupeul fixat la nivel maxim ntea descuiată deranjez nepăsarea cerând ridicarea imunităţii g de poem neterminat în parlamentul dimineţilor albastre e metafore de răbdare trag obloane peste reclame stecate aşteaptă startul aduse de oriunde ei care scriu afişe cu “â” din „a” rletul în şoaptă schimb programul de albăstrele muncă numai pe teren tatuate cu iubire îmbrac haine însăilate sta de aşteptare din cuvinte uitate de bună voie de mai marii… laba cu fonemul iubirii e lacăt duc jucării gutui şi turtă dulce re ramuri stul în trăistuţe cu dungi colorate la case de departe hrănite cu dulceaţă trimisă doar cu mi de pământ adorm legănate i-am primit în pra de frunza nenăscută încă cu zâmbet larg d pe margini în vis îmi cer versuri ame să închei rugăciunea intră doar c transformă peste tăceri şi umbre ura în flori cade în miez de primăvară şi nepăsarea în cărări ultima zăpadă .

adap tate de Raluca Pilat .... Traducere din limba franceza d e Ortansa Tudor Ilustraţiile după Siasi Irgumia. aduna litere să revăd de la început din nopţi fără întun pornirea regăsindu-mă la startul apoi fii măcar pentru o zi “ei” ouă le împerechea câte d jocului de a fi chiar câte t admiram acel răsărit de-atu rei nci zidea podu printre stropii unei ploi ri peste deşertăciune grăbite când omenia te va acoperi acum vrea liber aprinde felinare în noapte vei afla cum arată fericirea ri cu răchita şi cum o cheamă negociez în zo valuri albăstrii cu guguştiucii mută inima din loc reveniţi pe sugrumă fiecare suspin îmi fac din ari al izvorului cald margine de pervaz simplu. dăruire pă de sub genele mirate semnez aştep tarea taci şi mergi pe cuibul vor să intre unde se va roti iar viaţă cu un zâmbet lacătul cade ----------------------.Page 44----------------------septembrie .octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 44 Agaguk ( X IV ) Roman de Yves Thériault.la trezirea zorilor împarte acolo rătăcite unde foamea este regină eric..

edificiul era gata. Înăuntru Apoi se duse în iurtă după ar fi putut trăi mai mult de bărbatul său ane. F ixase în gheaţă.. toată fasonă un c oş de aerisire dându-i. Acolo va fi veselă. Acum însă . patul lui Agaguk. aranjarea periatul onduleurilor. o formă conică foarte întinse pe pieile de ren. acumulându-se rapid pe de o înălţime potrivită. cu mişcări idlu – igluul ormit era tare. pe latura opu murmură ea lucra ea. acces.. în partea provoacă dureri. să-i Tayaout ţipa deranjat şi el de efortur ile tundră. lustruiască.. Irioo afânarea firelor. „Un iglu de şef. ridicase ig luul. făcu în perete o nişă destul de se răspândi în loc uinţă. aşa Când Agaguk fu în iglu. Pentru să celeia unde va Seara l Agaguk.“ - al Spir gheaţă. care aducea din acces. Era lată şi plânsul înăbuşit al omului. Spre mijlocul zilei se vreo patru. deci va fi spaţiu destul mult târându-l prin şi-l şase perso aduse mai pentru a te mişca în voie. Sub park pământ şi iarna puse stăpânire pe Îi luă o oră s veleze pereţii. tunelul de gheaţă pentru d cerând multă putere. adâncă de do uă palme şi înaltă de transportării lui Agaguk. ea murmu rase în ce mai denşi. din ce lungă. două oase lungi şi subţiri consolându-l şi scuzându-se că îi Vântul urla peste întindere. În apropierea tunelului de sobiţa din centru şi foarte repede căldura ca o noapte de iarnă.. Iriook îl suprafaţa câmpiei era acoperită. or. cum trebu ie. Apoi aprinse Dimineaţa fu urmată de o zi întunecată. încât ară au ca oglinda. un iglu ren pe banca de itului Bun. Deşi ningea în rafale scurte. larg ca d Puse două piei de k îl construise mai înalt şi mai e obicei. pe coasta dar rezis tente. spulberate pe permafrost. atunci când ceva anume. stârni blizzardul. În timpul nord puzderie de fulgi învolburaţi. Apoi mamei care îl zgâlţâia de colo-colo. care acum. regulată. mişcări însoţite grijă. înc urajându-şi soţul. făcută cu Banca de rapide Veni zăpada.

zăpada. o dată cu dezgheţul. unde va pune carnea introdus în igl u. tundra nu mai pemmican. domnea o căldură plăcută. puternic În locuinţă. A doua zi dimineaţă. ea agăţă e şi acolo. în re cipienţi de piele sau din unde cea de a doua bancă de gheaţă. şi răzuită migală pe suprafaţa Această treabă îi luă două ore. câmpie arctică. făcându-i insensibili la furia naturii pune sobiţa şi obiectele de uz casnic. Pem micanul. Eu seară. bine sudat. Pieile de învelit se devină mai viu. bine curăţată de păr mă duc să demontez iurta. Astfel. pentru ca focul să de dulap. Iriook legă stâlpii iur tei la cele două dezlănţuite. ea îşi În centrul iglu ului. complet albă şi imobilă. Când a În iurtă. cazul când vor dori să se re zeme de el. e rau ca nişte piroane. lângă banca pe care zăcea Agaguk. îi va iurtei. chiar confortabil. La rafalelor de zăpadă ce se loveau de stâlpii petrolul vor fi de asemenea suspendate primavară. ea îşi amenajase un fel terminat-o. la vuietul vântului şi al Grăsimea pentru s obă. asupra lui cu gingăşie. unde fixase cu de gheaţă care deveni un co lţ cald şi pietre grele alese din râu. amenajă un fel de constituind un fel de covor protector în redusese toată activitatea la alăptatul bazin nu p rea înalt. poseda Agaguk – u n disc de fier frumos pereţi şi căldura râncedă.se aplecă celor mai mici ridicături se îngrămădea superioară a nişei. Aștepta cu răbdare în gheaţă numeroase cârlige de plăcut. În iglu. post de schimb. tundra va deveni o adevărată tăiată în dreptunghi. iar fie care piele resemnare sfârşitul furtunii. va fi suspendat adăugară celor deja exist ente pe banca orificiile. pentru o mai bună siguranţă alături de regăsi. uleiul animal şi capete şi îi puse pe zăpadă. de . Începând chiar din această Întinse pe aceste oase o piele de lup – Vei rămâne aici singur încă puţin. obţinut şi ta prin troc la un mirositoare – semn al unei vieţi bune – O dulce somnolenţă puse stăpânire pe ei. Aşezată ivoriu şi coaste de focă. a iurtei era întinsă şi agăţată pe perete. Iriook înlocuise grăsimea din interioară. finisat. Deasupra acestuia va se răspândi în iglu. strictul necesar fusese sobiţă cu petrol. tare. Ea astupase toate proaspătă. copilului îmblănit sub parka ei şi la Puse pe el una din piesele rare pe care le Apa începu să se prelingă uşor pe eventualul reglaj al flăcării din sobiţă. acolo. întinse şi fixă bine pieile cu în vârful igluulu i.

nu ne va lipsi nimic. Şi pentru mine. nu cer nimic de la formă regula tă şi potrivite ca mărime. c eva mai înainte. Ai nevoie sămestecatul pieilor. Şi pentru micuţul afară la ger. le-ar putea lipsi atât carnea cât şi zise ea. presat-o cu proprii le mâini până ce s-a sigur. consumat de Ag aguk pentru vânarea lupului alb şi. cu o să preîntâmpine această lipsă. părului de pe piei. de obicei gloanţele. vânătoarea de focă fusese fructuoasă. pieptănatul. întâlnea tunelul. iglu. ea îl văzu ese în două cutii de lemn. Hai. Ai astfel. iar în vârful igl unde îşi păstrau atârnau fâşii mari de pemmican. pemmicanul de la ace ste animale nu lăsă condus.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 45 . ea adusese zăpadă în velor La un moment dat.Page 45----------------------septembrie . În mod Repede. e rau spre sfârşitul zilei solide. c usutul migălos.exista. nu vor avea destule provizii pentru – Voi construi eu un iglu pentru tine. ţi refaci sângele pierdut. blănurile. uului Agaguk în ambrazura intrării de la iurta. îl luă şi îl duse înăuntru. apoi duse formele iarnă. Agaguk se gheaţă. Pe de altă p arte. Blo curile de gheaţă. A singură să metal. Ele fură plasate pe o latură a băncii de dar. orele ----------------------. zise ea. Cert. obţinute grăsimea. grăsimea şi Prea slab pentru a se opune. mănâncă. să lucreze la cu gloanţe. Iriook se apucase de dimineaţă când începuse puse cutiile construiască un iglu care va înlocui iurta. vino. sezonul – Ţine. timpul Apoi se întoarse la treburile sale. tine. Chiar la intrare. Iriook îi întinse o bucată De acesta se va sprijini cu spatele în constituiau provizii suficie nte pentru o mare de carne. Tot aici va pregăti Călătoria la Apa cea Mare. Curăţatul. îşi făcu ea socoteala . formând un fel de braţ de fotoliu. dar Iriook îşi zise că a şti ea nostru. Nişa era destinată rezer pe iurtă şi o pus de carne proaspătă. rasul cald fusese extraor dinar de scurt. grijă de durerea ta. topit pe jumătate. timpul lungilor activităţi de iarnă: iarnă lungă.

vânătoarea. văzuse şi o voce de alarmă din su bconştient o pentru a distribui în mod egal efortul şi un ren alergând de colo-colo în furtună. dar care nu puteau chiar din primele ore. Iriook se simţea grăsimi de calitate sau a uleiului. care le-ar fi asigurat căldura şi Dar carnea? voluminos spre iglu. Aranjase mamuleţii* în evantai. nici nu se dispreţuit nici seul de ren. Acum ea fi colindând animale înfometate. linişte la tranşare. femeia şi câinii trăgeau vânatul balene. Legă de nădejde renii instinctul supravieţuirii.. o dar perfect lucidă. această iarnă se afară de fiinţe. în lipsa unei Să plece ea. avertiza că trebuie să alerge. vânt. în moartea ce-l ameninţa pe A gaguk. ea se lovea pe braţe de frig. Lupii nu dar au rămas cele mai puţin dotate cu fermecătoare şi de cânt ece a căror veniseră. Dar ochii-i străluceau şi simţea Iriook vâna miraje.. La anunţa tot aşa de aspră ca precedenta şi din sud.pierdute în contemplarea fiului său. de pildă. dezorientarea lor. grăsimea de focă. Acolo un loc cu ceea ce atârna în iglu. În mai puţin de acestea contribuiseră la ameninţarea cu pământului strivind tot ce e ra viu. Dar nici nu putea o căldură în pântece cum nu avusese de Mergând. lumina o iarnă lungă. imediat cadavrele calde încă. decise Iriook. când se culcă. cei doi va împiedica. alerga dând bice câinilor. împingându-i Migratoarele plecaseră aproape toate. va merge ea la atotputernică. trăgând şi suflând greu de efort. umple „dulapul de alimente“ – toate Frigul era o masă ce apăsa suprafaţa Îl salvase pe Agaguk. care istovită şi totuşi treaba nu era terminată. Cu capul plin de miraje. vor mai albăstruie. pentru a aduce vânatul. În pântece şi-n obraji. Iriook împuşcaţi unul lângă altul. îşi arunca p rivirea în atunci ar fi fost imposibil de despicat şi . în două ore.. li s-ar mări lovească pe braţe. invitând la somnul fatal. pe care va fi frumuseţe o ignorase până atunci . era foarte ea în faţa frigului? căldura din interior pentru a lucra în obosită. O lumină albur ie venea prin abilitatea sa carnea pentru iarnă. care paraliza toată e ergia. Pe zăpada proaspătă. Seul de ren nu se compară cu pentru a-şi găsi salva rea în locuinţa astfel. ultimele luni ale iernii. Se lupta c u frigul câinii. n-ar fi de tocmai construise un iglu cum puţini Tunelul de acces fiind strâmt. Ieri. În plus. să se se înhămă ea însăşi la vârf cu un ham Dacă ar vâna doi-trei. Dar trebuia să se mică. Iriook visa acum la caldă. apoi înhămă uşor să le vâneze. Şi proviziile. numai frigu l – prezenţă grăbească. Dar. aştepta. Va profita de colinda pe câmpia albă. ore Femeia a descoperit pista unui ren să-şi caute câinii şi hamurile de piele dulci şi frumoase. căci frigul îngheţa vânatul şi mult timp. să fugă spre iglu lung pe care şi-l petrecu pe sub braţe. de culori până la limita puterilor. ea care toc mai înfruntase Din cauza oboselii. dar la nord era întuneric .. De mâine. bărbaţi ar fi încercat să o facă. lipsa proviziilor. să edeze putea gândi să târască animalele spre În seara aceea. probabil. un frig de culoare Lupii ar fi putut veni şi ar fi devorat vânătoare. Deci se instalase noaptea de şase lun i. şi. va asigura prin propria forţă. teribila reni vor furniza din belşug provizii speranţa în carnea proaspătă devenea noapte fără sfârşit a Arctici Nici un pentru iarnă.

femela îngheţat. La un deîndată câteva bucăţi de grăsime luată În răstimpul celor trei zile ce urmară moment dat. dintr-un foc nimeri mas culul între cei moment de pierdut. ierni. înainte jur pe câmpia unde în mod si gur mai de tranşat. învârtindu-se în jurul ei nd jumătate. Iriook mestecă tut. începu să jupoaie animalele. vânatul fauna care să îţi pice uşor în bătaia Ridică puşca în poziţie de şi era aproape îngheţat. decât la această muncă.. Când să care ea însăşi nu s-ar fi crezut în stare. care şi-l propusese? – îl încredinţă pe supreme. Mizeria lungilor luni bântuite de doi ochi. trebuia să se ocupe construit de ea. de data aceasta ajutată şi . Agaguk dormea cu – Eşti o femeie bună. Dar nu va mai fi nimic din neliniştit. luă cuţitele de ivoriu şi unul dintre tradiţiei. masculul. Nu mai aveau piei Tayaout tatălui său şi îi lăsă singuri în bătaie de puşcă. Iată o pistă în zig-zag. Soba ardea bine. înzăpezită: vreun ren rătăcit. dar şi că necesitatea o impunea paralizate de frigul ce do mnea în jur.bucurie impulsivă. gâtului animalului. femeia nu genunchi. frigul îngheţa carcasele şi Iriook carne proaspătă – ultima şansă a Acum ştia că în spatele acesteia va îşi dublă efortul. Căci Agaguk. În curând. vreun vizon singur ren. sprijinit într-un cot. părea că animalul căzuse în din rezervă. ajutorul lui Agaguk. Nu putea conta pe în jur îndelung. văzu în spatele ei n n O jumătate de oră mai târziu. P ista ducea cu părul foarte fin. bău o înghiţitură din apa după construirea noului iglu. Puţin reconfortată.u – renul din faţă care se încru cişau. se complăcuse în trândăvie. Apoi isprăvi şi cu f emela semiCu un topor. trăgând pielea într -un ritm de decât animale răzleţe pe câmpia bine înfipţi în zăpadă. Încet. iar masculul pe căutând o copcă în gheaţa râului. Cea a femelei mai ales. poate o şi. Nu se gândea la nimic supravieţuirii în timpul acestei lungi renul. urme ale labelor căldura era plăcută. îi plăcea nespus. micuţul lor alături. Nu-i rămânea decât să îşi de a adormi. cuţitele de metal. – căci altfel cum să-i reuşească planul pe gata să cedeze înaintea puterii lui Afară. ultima suprafaţă de piele utilă. Cu puşca în mână. Iriook nu se înşelase. apoi se ridicase. Examinase igluul zări nu departe pista unui ren . privise rătăcea vreun animal. Apoi se lăsă să cadă pe Aşezându -se pe vine.. În ace l moment. Împotriva clară a unei vieţuitoare aproape moar e. zăpadă spulberată de vânt. Imaginea fierbinte de pe sobiţă. ci o femelă doborâtă de frig era jupuită complet. aproape înconjoare duna. nimic din Imobilă. altceva. iglu. Iriook alerga după până la ridicătură. privi un m oment scena. căldură: de la bărbaţi despre ştiinţa unei vân ri Intră în iglu. Nu avea un puştii. poate câţiva lupi. Când Iriook ajunse în dreptul nevăstuică. Iriook! abile şi despre obiceiuril e animalelor. pentru a elibera vânătorile abundente de vară. la o Pieile erau de calitate. jupuia. văzu un mamelon de ren în rezervă. nu vor mai rămâne Alergă într-acolo cu muklukşii ari. examină u mele ea singură de această treabă foarte aşternut şi zise cu o voce plină de şi încercă să îşi amintească ceea ce dificilă. adune toată energia. Despica.

Văzu cât era de slab soţul său. În iglu ea îşi va Se scurse o lună de zile de la a ccident. toporul. scoase măruntaiele pe carne şi le stivuia pe banca d e gheaţă.. apoi împlinirea. din care şiroia sângele. niciodată în viaţă. Acum Agaguk se ridica. deşi mare. cufundată ea însăşi într-o lume termina treaba.Page 46----------------------septembrie . Obţinu astfel patru bucăţi mari de invada locuinţa. fără vânt. împărţi bucăţile din spate în două.. deoparte ficatul. topor. cavitatea toracică pentru a mai obţine ştergându-le de parka şi se d use să se pioase. apoi despică în lungime ea se ridică.vânturi crude. procedă şi cu a doua carcasă. Iriook dădu puse peste pieile jupuite. Iriook îl cuprinse între coapsele câte două bucăţi separate şi de la partea culce. trăgea din omul Acum Iriook putea să târască uşor. căci carnea aproape se decât la vreo zece zile d upă vânâtoarea privaţiunile de dată recentă se busculau congelase şi pieile îngheţate deveniseră o norocoasă a femeii. murmură ea cu un ton circulare de cuţit. ea despică pustie. rinichii şi inima. La fel încă netranşată. apoi fiecare parte pe jumătate. de în gropile lor de zăpadă. Cu gemete şi suspine îngemănate din faţă a fiecărui animal. desigur. dar viaţa normală în iglu nu s e instalase plină de amintiri. Cu mişcări cu mâinile îndemânatice. unde dorinţele şi Era şi timpul.. timid. câinilor.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 46 începând de la ultima coastă. punându-l pe Tayao ut alături sale. ----------------------. pentru a dormi la căldura corpul ui său. era pli n. Spintecă pe lângă coloana vertebrală şi bucăţele de carne. îşi zvântă mâinile. reveni în grabă la iglu cele două carcase în patru bucăţi. Folosind mereu pentru a putea contin ua treaba. de oase îngrămădi în Afară noaptea era încremenită. într-un plânset prelung. atât de bine. tăia buc – Tu ai putea. carne. resturile de ren îngheţate umayok – revenirea la viata gingăşie şi pricepere într-un ritm liniştit în interiorul tunelului. Apoi două mormane din care unul va fi dat Chiar şi câinii tăceau. Complet trunchi. în lungime. şi dulce. său dorinţa. iar altul va fi at. Agaguk părea a nu înţelege nimic. cu gesturi tandre.. pe care le Când îşi simţi degetele prea amorţite Atunci. Fericită cum nu mai f de un cuţit mare de metal. Adormiţi. goală deasupra lui. murmură din nou osul bazinului cu lovituri puternice de dezgheţau repede şi al căror miros Iriook cu timiditate. că fu uimită să constate cum grămadă informă deja tare pe alocuri. de pie le ce se – Tu ai putea. merge . când în la o parte pielea de ren care îl învăluia. ea separă cele două capete de muşchii umerilor se accentuase durerea. De carne Tayaout gângurea şi soba susura încet. Se mişca cu prin alunecare. cu mişcări lente. care le aruncă la câini după ce pusese Igluul. o întindere nemărginită şi îngheţată.

. – De mâine voi fi pe picioare. nici urechea stângă mutilată. Făcu un gest de ne putinţă. pe care îl iubea. ea cvasi-totală. o nevoie de a copilărie.a cu paşi paroxismul plăcerii ei fu concomitent cu Calmă. apoi gâfâitul. – Tu eşti mai puternic. combătuse de-a lungul zilelor. fără să şiurma munca femeii. însufleţise –. nu i se Ceea ce realizase până atunci nu era absolut al iurtei. Iriook văzu femeii. O aştepta o muncă de câteva zile pe se obişnuise cu noua faţă a lu i Agaguk. O să ies. Omul atât de mândru care o Deşi profund liniştită. pentru troc. Căzu fremătând alături de el şi-i gheaţă de la intrare din apropierea În tot acest timp. mai târziu fasonate în obiecte de uz – Aş fi vrut. pentru a-l o mărturisească. vom care nu se pricepuse să o co nsoleze. Încet . stivuind-o pe banca de întorcea imediat ca să se culce din nou. Nimic nu mai conta – nici dinţii gospodăresc.. Acum privea la Agaguk dormind punând deoparte seul. teama de a-l pierde. continua zilele alături de el. femeia introduse în iglu fiecare şovăielnici în jurul focul ui. tăie carnea în bucăţi. Nu ştia spune pentru – Indiferent cum va fi iarna. însă se cel al bărbatului. aceea pe care o cuvinte pe care să i le sp ună. Era prima dată după accident că el îşi Agaguk se trezi. zise el. Acum anumite gesturi pe c are să le facă. că se vindecase. fripse o bucată cunoştea mai bine decât . Acum avem carne şi om se va acomoda cu infirmit atea sa? Ce Agaguk cu această gaură deschisă în loc grăsime. epuizarea tunelului. dărui – ceea ce de fapt mereu o Ea luă fiecare bucată şi. cu un cuţit Într-o seară veni alături de el. . voinţa de a trăi ca stăpân regenereze încreţită şi roşiatică. privea la Dar o îndoială îşi făcu loc î inima exprima o speranţă. Oasele late şi sclipire anume în ochi şi un surâs pe faţă. de nas. zise ea. perpetuă. În decât o muncă de început pe care în mod instinct se trezea în e a dictându-i resemnarea sa. mârâind. Iriook îi acordase o ascultă respiraţia şuierătoare. căci faţa de nerecunoscut a lui supravieţui. Atunci. procedeze de acum înainte? Iriook oroare. Încremenit. zise a cu o o oferi. şi putea fără ezitare să conceapă a-şi solide au fost puse în rezervă pentru a fi Agaguk ghici dorinţa ei. bătuse cândva pentru că ea plânse şi din nou să plângă. Suferea dezveliţi. Avem nevoie de piei fu în interior. Trăia şi va fi din nou stăpânul ei. Această momentul când a trebuit să dejuneze. dar. Cum trebuia să nici gaura din locul nasului. Afară. acest ce. iglului şi al tundrei? Un părea deloc respingătoare. câinii îşi disputau. putea ea face pentru a-i r eda bărbatului. care o şi începu în momentul când totul iar acum. însă fără a găsi prilejul de a bine ascuţit. în teama pe care o obişnuit o îndeplinea bărbatul. bucată de carne. îngrijire plină de răbdare. pe care pielea începuse să se Apoi se puse pe treabă. vânătoarea miraculoasă. ea îl simţea. încet. lui Iriook îi veni ochii omului său măriţi de admiraţie. măruntaiele încă aburinde. care va fi o continuă prezenţă către seară. se strecura de acum cunoştea bine şi o practicase din convinge pe Agaguk de puterea sa înainte o bucurie liniştită. îi dispăruse Voi merge să vânez. Nu s-a oprit din treabă decât în chiar..

va rămâne odihnind în acelaşi timp stomacul după atât de bine unul pe altul. Acesta. în sfârşit.hamuri lungi ----------------------. suportabilă pentru că ea. fără a zice ceva. chemin de la Côte-des- . în timp ce ea. femeii şi o făcu să alunece în jos pe El rămânea bunul ei cel mai preţios. micuţ. atât timp cât îl alăptez pe trebuia să uite asta niciodată. – Nu ai nimica acolo? – întrebă el. copilul consumul de carne afumată. amândoi se în egeau l-a dăruit lui. proprietar a imobilului Biblioteca „Mihai Eminescu” Programul a Bisericii „Buna Vestire” elor religioase ate Să ne cunoaștem Slujb profesioniștii din comunit Biblioteca este deschisă: duminică şi în zilele de mar ea și joia între orele 11:00 – 13:00. Agaguk dormea de mult.alte femei până când moartea o va elibera. ea şi Agaguk întinse mâna pe s ub parka găsise omul cel mai tandru. (va urma) Agaguk suspină şi îşi întoarse c apul. Petre Popescu” sunt tate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal.Page 47----------------------septembrie . Ei îi veni să plângă p ru că.. * mamuleti .. Liviu Alexandrescu. de pr. secretul său căci.octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 47 Anun urile co munită ii grupaj re alizat de Victor Roșca NOTĂ : Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr. ce înlătura pântece. extraordinar de tonică. Mai preţios chiar decât Tayaout pe care i oboseala şi refăcea sângele lui Agaguk. totuşi. pentru Agaguk. era mai preţios decât femeia. – Nu. Aşa este. Ea nu Iriook a muncit până noaptea târziu. În timpul dezosării. copilului. va fi proaspătă la flacăra sobei pentru a o da gesturile de supuşenie. și in: În fiecare Me CEZAR CATALIN MIHAI sărbătoare marcate cu roş Avocat calendarul creşt 5022. Agaguk mâncară carne crudă.

garda ceză şi engleză. duminica între orele 11:30. copiii cu dumneavoastră când ioleta. Montréa (Québec) H 3V 1G6 o 10:30 – Sfânta Liturghie Biblioteca dispune de 20. divor u Spovedaniei copiilor. Sâmbătă 30 noiembrie – Sf Cell: (514) 567-4619 veni i la Courriel: info@v Gala Perso Cele mai bune condi ii pentru copiii pregătesc serbare – M . 333 Champagne. d-na Iuliana Vegheș. Matre – Régie du logement Şcoala duminicală Mucenic Dumi tru.000 în limbile franatistului şi Taina ri.Neiges. r ecuperarea comiLuni 14 oct ombrie – Sf. pensii alimentare. VIOLETA PÎR VU a Bisericii Buna Vestire brie – Intrarea în biserică a Școala func ionează în fiecare Joi 21 noiem Courtière immobilier agréé duminică Maicii Domnului.) limba română. Cuv. Vă mulţumim. nalităţilor Române clien ii În prezent. oficiază Slujba Ac –Drept matrimonial (separări. Vă rugăm să donaţi bibliotecii cărţi în omologări testamentare etc.ca biserică. St-Eustache J7P 2H4 între orele 11:00-12:00 Vă rugăm să aduce i ei. 0 – Utrenia l Bibliotecară.13:00. Paraschiva. Donatorii le pot aduce duSărbători religioase –Drept imobiliar (defecte ascunse de minica la Biserică sau la bibliotecă. o Orele 9:3 Bureau 3.000 Orele de Tel. când construc ie ori vicii de sol. litigii testamentare. Vineri 8 noi embrie – Sf Arhangheli Mihail pentru copii și Gavril.000 în limba neri la orele 18:00 se În fiecare vi –Imigra ie româna si circa 15. sioanelor datorate agen ilo r imobiliari) biblioteca este deschisă. Izvorul de mir. : 5 14-341-5330 volume dintre care circa 5. Sâmbătă 26 octombrie – Sf.

copiii învaţă obiceiurile comitetului de organiz are. transformat ad-hoc Montreal. Costul anual este de 25$. 25. Române. integri. George Hoffmann rganizaţii comunitare). Se transmit copiilor iubirea de Nu a CASEY AURAN / AUTO EURO C HOIX desfăşurarea ce lei de-a doua ediţii a Galei semeni. Scopul şcolii duminicale este formarea rămas decât o lună până la micului creştin. Aliona Ardelean Oameni Ioana Costache (bi Basile Claudia (“Astra Fen Gliga (o (“Transilva Mandl ( . franceză şi engleză Cell: (514) 999-8 160 (extrase din comunicatul apărut în „Pagini Abonamente românești”. Pe lângă religie. Gyula Karandi (“World artă plastică). Dezvoltare comunitară: Andrei Carandiuc (organizaţii comunitare).ca români la www. Copiii sunt pregătiţi să devină oameni doreşte a marca într-u mod aparte Ziua la pre uri convenabile. Publicăm acum lista nominalizărilor 16625 Boul. Pierrefon d.10 -2013) Vă rugăm să vă abonaţi la revistă.violet pentru Banchetul de Sfântul Nicolae ce se l ista nominalizărilor va ine pe 8 decembrie.ontreal 2013 – a. Zona: L’ile Bizard-Sainte Genevieve Lecţiile se predau în limbile română. de afaceri: Pavel blioteca românească). Dona ii pentru revista estration”). părinţilor. în juriu de selecţie. harnici spre bucuria Naţională a Român iei. generozitatea. de caracter. H9H-4L2 creştine ale sărbătorilor româneşti. Candela de Montreal în 2013 nia”). eveniment respectul ce faţă de Personalităţilor Mașini de ocazie părinţi.

Pr. univer sitar).octombrie 2013 CANDELA DE MONTREAL pagina 48 . Mihai Roman Prof.com/romanblt/ (actor). Univ. Iulia şi Aurelian 200 $ Constantin Boboc (“Maxim Impex”).net/romanblt/ sau George Sarry (sc riitor).Page 48----------------------septembrie . arh. Wladimir Paskievici ria “Angelica”). Cristache al” este rezervat numai redac iei. Univ. populare). Dan ectacole artistice). Ioan Opruţ (arte este răspunzător autorul.infinit. Igor Bîrca herman (muzică). Tiberius Brastaviceanu u (literatură). Daniel (media). Simona 1. Manolescu (bionutriţie). dentist). De con inutul articolelor din revistă (design).videotron. Cezar Vasiliu (preot) ----------------------. Victor Roşca (scriitor). Anton Soare rant “Roman Cuisine”) urii româneşti: Sonia (cofeta Tunaru (Şcoala Junimea Română) 65 $ Mantu 300 Promovarea (restau Dion cult tian Total Florescu şi Cris (dansuri 565 $ Profesionişt Ioana G i de marcă: Dr. Septimiu Sever http://pages. Dr. Octavian Olariu * Candela de Montreal pe internet: (sculptor). Doina (medic Hangan (speciali Hodoş (organizare sp Alexandru Hanganu Şuteu Constantin Zorzor (muzică) Marinescu marţiale) Premii de excelenţă: Mihaela Fârşirotu (prof. Angelica şi Dragoş Lazăr ilm).Line Ca Munteanu (actriţă de teatru şi rgo”). fuza din revista „Candela de Montre(arhitectură). drd. Dreptul de a reproduce și de a dist P2P economy). Marc 2. Dr. Otilia Prof. pages.

Montr eal. ca iubirea. lungimea unor povestiri în proză.15 căr i de poezie la activ. Ed. autoarea coboară în timp. „Biserica cu aşteptata de publicul care-l cunoaşte pe Volumul este dec orat cu câteva zeci de ceas”. 2013. a pare acum „pe piaţă” cu o carte deplina maturitate. Domniasa este un bun povestitor. „Argeșul”. de sferele înalte ale spiritului. După dramatica sa cu bine . este o apariţie prevăzută şi carte –al doilea succes – de poezii. neobosit. De multe ori.Apari ii editoriale (scriitori c anadieni) : Rondeluri și Din via a unui om oarecare tr-un vechi tramvai cu cai alte clipe de lumină – – Din Lia Ruse Herman Victor Carmen Ileana Iones cu Au trecut 22 de ani de când Liei D in viaţa unui om oarecare. la om care povesteşte cu vervă. care-l cunoşteau. în cotidianul jurna l. aşteptând cu sufletul la gură cai. care-l umoristică : D intr-un vechi tramvai cu o plăcere lirică devenită aproape o ascultă. Pagini de Carmen Ileana Ionescu este la a doua Ruse i-am publicat. auzit oameni. capabilă s-o trimită în desfăşurarea a cţiunii. Pentru că grafice inspir ate. Un carte de debut Celui ce n-a cunoscut Impresionant pentru o femeie care. Lira. am Într-o cule gere de 37 poeme. stare cotidiană. s-a lăsat sedusă de un actor în faţa spectatorilor. spu nându-i: „Aveţi talent de povestitor. şi iat-o astăzi cu . prima poezie.dacă socot eu domnul Herman Victorov. intitulată nu-i dezamăgeşte pe cei care i-au intuit Bucureştiul e ra circulat de tramvaie cu . în timpul Dacă se întâmplă să vă cadă în mână Ar trebui să scr nul Victorov începutului secolului trecut în care placheta aceasta de versuri.

cu fiecare pre jos decât cele anterioare — de oamenilor din acea perioadă. Mihaela Victoria Ignat treia în ce gen se va situa ? carte a Oare a . deschi să atât plânsului. S pun. timp rev olut. de pildă. care. (Fragment din prefa ă) poetei Carmen Ileana Ionescu. ipostază nouă. cu modestie. râsului.„Rondeluri şi alte clipe de lumină”. viaţa unui om oarecare. jurnal . iub it-o cel mai mult în viaţă şi la care suf letul meu se în . pentru că poetei. Ea pictează în culor i vii mahalalele pregeta i să vă bucura i de progresul ca scriito r. n e dezvăluie. Savoarea ce o resimte dar știu că performan a este evidentă. ca să vă da i seama de acest lucru. cât şi rondelul de început al căr ii. mam ei sale: „Persoana pe care am Iar la etajul trei era un cal la alţi vecini”. Pagini de izvorăşte d in talentul multilateral al vă recomand să citi i. cu nimic mai Bucureştiului. Din cititorul parcurgând aceste texte Şi. E locul un de m-am născut pe înserate ! Mihai Golescu Autorul dedică acest volum memoriei În bloc la noi. „Cuvintele" care „mereu născând" au acest luc ru îl ştim cu toţi cei care îl În poezia Niţu Va sile 54. aspecte „Spitalul 9. dar în haina unui perfec iune. nu această latură. obiceiurile şi ocupaţiile realizat de poeta care. care sunt volum. avea maternitate din viaţă. prezentându-ni-se. domnul Vi ctorov nu este un om oarecare. astăzi. mama avea-n balcon găini. cu tentă trecut în poeme „prinse-n cercul unui cunoaştem şi îl aflăm şi din povestirile în autobiografică.toarce întotdeauna Pe cât de dramatic primul volum. d e nebuni. ea ne sp une : gând”. deosebi te. pe atât de amuzantă este această a doua pen tru suport şi mângâiere. Care va fi ultima nu știu. cai. cu sinceritate.” (Ludmila). a mai urcat o treaptă spre inven tator şi om de afaceri cu realizări aceleaşi ca şi astăzi. Cartea este intitulată cu modestie.

Livia Nemţeanu .