You are on page 1of 42

MEDII DE CULTURA

CATEDRA DE MICROBIOLOGIE
LP 4
Cultivarea bacteriilor in microbiologia
clinica are drept scop:

izolarea bacteriilor din prelevatele patologice

identificarea bacteriilor

testari pentru initierea si monitorizarea
terapiei antimicrobiene.
Prelevatele patologice odata receptionate
si triate calitativ, microbiologul trebuie sa
hotarasca:

mediile de cultura si metodele indicate pentru
izolare

atmosfera, temperatura si intervalul de timp,
necesare pentru izolarea tuturor
microorganismelor cu semnificatie clinica din
prelevatul examinat
izolatele cu semnificatie clinica, algoritmul si
stadiul pana la care conduce identificarea
acestora

daca antibiograma este indicata si care din
rezultatele ei se impun communicate.
Mediile de cultura sunt folosite pentru
cultivarea bacteriilor.

Ele se comercializeaza ca atare, sub
forma liofilizata, gelificata sau gata turnate
in placi Petri sau pot fi manufacturate in
multe laboratoare.

Ingredientul de baza al mediilor de cultura
este geloza sau agar agar.
agar-agarul (numit i geloz) este un
produs organic, hidro - coloidal ce se
ntlnete ntr-o serie de alge marine
alge rosii (agarofite), din care este extras
cu ajutorul apei fierbini.

se prezint sub form de fii
semitransparente de culoare cafenie-
glbuie.
conine: 7080% polizaharide, 1020%
ap i 1,54% substane minerale.

este format din resturi galactozidice
esterificate la C6 cu o grupare sulfonic.

are o putere de gelificare foarte mare.


Agarul este folosit la prepararea mediilor
de cultura pentru ca asigura suprafata
solida pe care cresc bacteriile si fungii.

Cresterea bacteriilor nu distruge structura
gelului deoarece cele mai multe bacterii
sunt incapabile sa utilizeze agarul pentru
metabolism.
Agarul este comercializat sub forma de
pulbere, care in amestec cu apa si incalzit
la 100 C ramane lichid, iar pe masura ce
se raceste la 40 C se gelifica.

Mediul cu agar este un mediu relativ inert.

Alte ingrediente, nutrienti, factori de
crestere, indicatori de pH sunt adaugati in
mediul cu agaroza.
MEDII DE CULTURA
CLASIFICARE
Din punct de vedere a starii de agregare:
medii lichide

medii solide

medii semisolide
MEDII DE CULTURA
CLASIFICARE
Medii lichide bulioane

Au utilizare restransa:
izolarea din prelevate necontaminate (ex.
sange, exsudate din seroase, aspiratii din
colectii purulente profunde, biopsii tisulare
prin ac
MEDII DE CULTURA
Medii lichide
Izolarea in medii lichide:
Avantaje:
cea mai sensibila metoda de izolare in vitro
(cultura poate fi initiata de un numar redus de
bacterii, volumul prelevatului insamantat
poate fi crescut)
neutralizeaza prin dilutie factori
antimicrobieni din prelevatul examinat
MEDII DE CULTURA
CLASIFICARE
Mediile solide pot fi:

neselective

diferentiale

selective
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE
Medii neselective:
agarul imbogatit cu 5% sange de berbec
mediul neselectiv cel mai folosit pentru
insamantarea prelevatelor necontaminate si a
unora din cele contaminate
Ex.: - exsudate din caile respiratorii si din
cavitatile conecte
- exsudat conjunctival
- puroi

MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE
Medii diferentiale contin substratul pentru o
anumita enzima sau citotoxina bacteriana si un
indicator de pH
Ex.: - geloza sange: diferentiaza bacteriile
hemolitice de cele nehemolitice
- medii lactozate, cu variati indicatori de pH,
diferentiaza enterobacteriile care fermenteaza
lactoza (lactozo pozitive) de cele care nu
fermenteaza lactoza (lactozo negative)
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE
Medii selective contin substante care
inhiba dezvoltarea bacteriilor de
contaminare a prelevatelor.

Exista o diversitate de medii selective.
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE SELECTIVE
Pentru izolarea enterobacteriaceelor din
prelevate contaminate exista medii cu trei
niveluri de selectivitate:
slab selective: - mediul Mac Conkey (agenti
inhibitori: saruri biliare si cristal violet)
- mediul EMB (Levin) (agenti
inhibitori: eozina Y si albastru de metilen)
Inhiba bacteriile Gram (+).
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE SELECTIVE
moderat selective: - mediul Salmonella
Shigella
- mediul ADCL (Agar
Dezoxicholat Citrat Lactoza)
- mediul Hektoen
- mediul XLD
- mediul Istrati Meitert
Agenti inhibitori: saruri biliare si verde briliant
Inhiba bacteriile Gram (+) si o parte din bacilii
Gram (-) comensali.
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE SELECTIVE
medii inalt selective: - mediu Wilson Blair
Agent inhibitor: verde briliant
Inhiba o gama larga de bacterii pentru a facilita
izolarea salmonelelor.
MEDII DE CULTURA
MEDII SOLIDE SELECTIVE
Agarul sange poate fi facut selectiv pentru
izolarea unor patogeni pretentiosi nutritiv prin
adaos de antibiotice:
colimicina si acidul nalidixic: inhiba dezvoltarea
bacteriilor Gram () si favorizeaza dezvoltarea celor
Gram (+)
bacitracina: inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram (+) si
favorizeaza izolarea hemofililor
kanamicina si vancomicina: favorizeaza izolarea
bacililor Gram (-) anaerobi
etc.
MEDII DE CULTURA

MEDII DE IMBOGATIRE: - medii lichide,
care prin anumite substante inhibitoare
prelungesc faza de lag a bacteriilor de
contaminare, fara a intarzia insa intrarea
anumitor patogeni in faza exponentiala.
Ex.: bulion cu selenit acid de Na.:
preincubarea materiilor fecale 18 h. la
37C in acest mediu, favorizeaza izolarea
salmonelelor.
INCUBAREA CULTURILOR
- temperatura:
37C majoritatea bacteriilor
20 - 30C unele bacterii (Yersinia
enterocolitica, Y. pseudotuberculosis,
Listeria monocytogenes)
42C altele: Campylobacter jejuni /
coli
Se foloseste pentru incubare termostatul.
INCUBAREA CULTURILOR

Atmosfera:
in prezenta O2 bacterii aerobe si facultativ
anaerobe
in mediu cu 5 10 % CO2 bacterii
carboxifile
in mediu cu O2 (5 7 %), CO2 (8 10%), N2
(85%) bacterii microaerofile

INCUBAREA CULTURILOR
in mediu anaerob:
Procedee chimice:
bulioane cu ingrediente reducatoare (acid thioglicolic
sau thioglicolat de Na.
tehnica OTT: incinta etansa in care O2 este
indepartat prin reactia cu pirogalolul in mediu alcalin.
Procedee biologice:
procedeul Tarozzi: utilizeaza tuburi cu bulion nutritiv in
care agent reducator sunt fragmente de organe
proaspete de animal prelevate aseptic (ficat, rinichi)


CARACTERE DE CULTURA
Exigente de cultivare
Intervalul necesar pentru obtinerea culturii
Aspectul si consistenta coloniilor
Modificari ale mediului
Mirosul degajat de cultura

Aceste caractere orienteaza identificarea
izolatelor!
CARACTERE DE CULTURA
Exigente de cultivare
Bacterii nepretentioase

Bacterii cu anumite exigente nutritive:
- Strict aerobe
- Strict anaerobe
- Facultativ anaerobe
- Microaerofile
- Carboxifile

CARACTERE DE CULTURA
Intervalul necesar pentru aparitia
culturii
Microorganisme cu crestere rapida: cultura
apare dupa 18 24 h. (frecvent peste
noapte)
Microorganisme cu crestere lenta:
necesita zile sau saptamani pentru aparitia
culturii
CARACTERE DE CULTURA
Morfologia coloniilor
1. Dimensiune: mm.
colonii mici ( < 1 mm.)
colonii mijlocii ( ~ 1 mm.)
microcolonii (vizibile numai cu stereomicroscopul)
colonii mari ( > 2 mm.)
2. Forma:
punctiforme
circulare
neregulate (in harta geografica)
filamentoase
dendritice
lenticulare







CARACTERE DE CULTURA
Morfologia coloniilor
3. Relieful:
plane
aplatizate
convexe
bombate
acuminate
pulvinate
ombilicate
CARACTERE DE CULTURA
Morfologia coloniilor
4. Marginile:
intregi
ondulate
lobate
zimtate
filamentoase
cu valuri succesive de invadare a mediului
CARACTERE DE CULTURA
Suprafata coloniilor
Neteda, umeda, lucioasa forma de
cultura S conditionata de hidrofilia si
incarcatura electronegativa a structurilor
microbiene de invelis
Mata, uscata, rugoasa forma de cultura
R a microorganismelor cu hidrofilie si
incarcatura electronegativa reduse
CARACTERE DE CULTURA
Suprafata coloniilor
Alte aspecte:
- suprafata papilata
- cu striuri radiare
- zbarcita
- catifelata
- pufoasa
- lanoasa
- prafoasa
CARACTERE DE CULTURA
Densitatea optica
Colonii:
transparente
semitransparente
opace
CARACTERE DE CULTURA

Irizatii ale suprafetei unor colonii: pot fi surprinse
anumite unghiuri de iluminare
Culoarea coloniilor:
- alba
- galbena
- aurie
- neagra,
in functie de varietatea pigmentilor produsi sau a
virajului de culoare a unor indicatori introdusi in
mediu.
CARACTERE DE CULTURA

Modificari ale mediului din jurul coloniilor:
pot fi produse de citotoxine, enzime sau
pigmenti difuzibili.
Hemoliza pe agar sange
Reactii pe medii diferentiale zaharate
Reactii pe mediul cu galbenus de ou
Pigmentogeneza


CARACTERE DE CULTURA
Hemoliza pe agar - sange
alfa: zona de inverzire a mediului cu numeroase hematii
intacte din cauza hemolizei partiale
beta: zona complet clara, incolora, din cauza hemolizei
complete
alfa prim: halou de hemoliza incompleta cu inverzire,
imediat inconjurat cu o zona de hemoliza clara, completa
gamma: absenta hemolizei
cald rece: zona clara de hemoliza completa (aparuta
dupa incubare la 37C) inconjurata cu o zona de
hemoliza mai putin clara, dar fara modificare de culoare
a mediului (aparuta dupa incubarea in continuare la
frigider)
CARACTERE DE CULTURA
Reactii pe medii diferentiale
zaharate
Virajul de culoare a mediului
Culoarea coloniilor in functie de indicatorii
de pH
Fermentarea / Nefermentarea substratului
CARACTERE DE CULTURA
Reactii pe medii cu galbenus de ou
Lecitinaza: precipitat opac in jurul
coloniilor
Lipaza: film circular cu irizatie perlata in
imediata vecinatate a coloniilor
Proteoliza: clarificarea mediului din jurul
coloniilor
CARACTERE DE CULTURA
Pigmentogeneza
Pigmenti hidrosolubili difuzeaza si
coloreaza progresiv mediul:
- fluoresceina
- piocianina
- melanina
CARACTERE DE CULTURA
Mirosul degajat de cultura
Pseudomonas aeruginosa: aroma
asemanatoare florilor de iasomie
Proteus: socolata arsa
Clostridii: putri, fecaloid, de corn ars
Prevotella melaninogenica: acru
Nocardiile si streptomicetele: de subsol
mucegait

CARACTERE DE CULTURA
Consistenta coloniilor
untoasa
mucoasa filanta
albusului de ou bine batut spuma
friabila
cretoasa
pasloasa
pieloasa
CARACTERE DE CULTURA
Aderenta la mediu
neaderente (antrenate de ansa aluneca pe
suprafata mediului)
putin aderente
aderente
incastrate in mediu

You might also like