You are on page 1of 186

Pr.

Mihai-Andrei Atdea
P.O
S-Z
ORTODOXIA
$r
ARTELE
MARTTALE
(MAI ALES LA ROMANI)
Pr. Dr. MihaiAndrei Aldea
Aceasld corte se tipdreste ctt binecuviintarea
Pr eas/i n ( ittt I tti P ilrint e
A mbrozie Meleucd
'f
al I'P is c oPi e i Ci iu rg itr lu i
Editura Episcopici Giurgiului
2014
ISBN 978-606-93501-7
1
e
-:
\>a
Grafi ca; Ana-Maria Comianu
CUPRINS
PREFATA........
.....................'...'......'9
micd ldmurire...
......'.....'......."""""'15
ce este Ortodoxia? ......,.....'..., ..........'.,...'.....
"'""""16
ce sunt artele marliale?
'...,.'.
. .""""18
Scurtd incursiune istoricd asupra artelor marliale in
\ume..................
....'..'.'......'..."""""'40
ce spun Scripturile'..'..,.....'..,.'.'....'..'.....'.....'"""""'65
ce spune sfantu Tradi1ie........................'......'.....'......68
primele veacuri creqtine in Armenia........."""""""
'69
primele veacuri creStine in Imperiul roman .,"""""'70
sfinli militari romani .........'.... """"'72
apotogelii
Si
alli mdrturisitori cu scrisul ..........'."""80
alte mdrrurii din primele trei veacuri cre$tine""
""'81
Sfdnttrl Constantin cel Mare """""'88
Si
tradi1ia merge mai departe.......'.....
'...... '......"""" '89
dar oare nu sunt acestea exceplii? exceplii care
confirmd regula? ...........'.
.."""""""91
doud scurte 1dmuriri........,....
...'.....,'94
Si
ce voi mai zice? ...'........
'..,............ '.. '..... '.'. "' "' ""1'01
cuvintele unui sfdnt.....'..'
.'"'""""'105
pdrerea Biisericii sau... pdrutu-sa Duhului Sfdnt
Si
noud..................
............'......".'.""'126
si
btusi... de unde atdta osdndire7......'.-....'..." ""'131
cui iti dd o palmd peste obraz, tntoarce-i-l
qi pe
celdlalt.....,........
.
'....'... '.'.... '.. '........139
Dali tutulor cinste, iubili
frdlia,
temeli-rd de
Dumnezeu, cinstili pe impdrat .................."""
"""'150
ultima legiune?. '....'......'...."" " "'154
lntru aceastd zi, cuvAnt al Sfdntului Teodoret'
despre dreapta socotinld
9i
inleiegere a tot
lucrul. ..............
........""""""""287
ANEXA III......................
.........289
Cele mai cunoscute grupdri ale Rezistenlei
RomAnegti Anticomuniste
de pe teritoriul
Republicii RomAnia..................
.
" " " " " " " " " " "289
ANEXA IV......
...................'. ...291
Testamentul
Grupului Carpatin' Fdgdrdqan'
condus de lon Gavlild C)goranu ."""""""""'291
Anexa V """"'295
Artele martiale europene, scurte completdri295
ANEXA VI......
.........................302
Despre Sfinlii Ostaqi .....'......'..'...""""""""""'302
ANEXA vII "" """"""""""
"'315
Despre yoga, qi, reiki qi alte practici energetice
asemtrndtoare.
.."""""""""""'315
ANEXA VIrL..
.........................320
In{rac}ionalitatea
in RomAnia -
201-l'
""""""'320
Harta clanurilor interlope din Rom6nia
"""""""""321
BTBLIOGRAFIE SELECTTVA...'.....'....'.......'.......373
A. Cd(i, antologii, broquri .'...'..."""
"""""""""'373
B. Articole
9i
studii ...'....'.'.........""""""""""""'395
C. Principalele ink-uri folosite
'.
....'. ."""""""""406
chipuri ale moStenirii constantiniene.,.............,......16g
dar oare ce inseamnd cd
,,Romdnii au putut
tine
fruntea
sus
'3..............
........
..........-lZ6
starea popotului
sub
fanarioli Ei
urmdrile ei..........179
dar lupta merge mai departe
$i...
............. ,............Ig2
sdfim realiSti... se mai poate
Jitce
acum d$a ceva?-1.g6
supuneli-vd stdpdniri\or....................
.....................193
Romdnu I e nds cu /... o$ te an .....................................201
Si
totuEi se poate mai mult!
...........209
gi iar : a mai rdmas ceva?..............,,........................20g
Cercetali toate,
lineli
ce este bine !..........................2I2
$i
totu;i mulli gdndesc altfel, deSi sunt crestini,
$i
adtrc argumente impot riva ......................................227
toate imi sunt ingiiduite, dar nu toate imi sunt de
folos.
toate imi sunt ingddtite, dar ntr md voi liisa
stdpdnit cle ceva
.............................260
feric
ili
fdcdtorii
de pace ..........................................263
CUVANTUL SPECrALr$TILOR..........................267
I. Dipl. Ing Goncear Constantin Gabriel, Antrenor
Arte Martiale specializarea Ju-Jitsu, 2 dan Ju_Jitsu
.........................267
II. Profl Bogdan Scdrldtescu ...............................269
ANEXELE.......
.............................274
ANEXA I.........................
.........278
Pomenirea SfAntului Marelui Mucenic Andrei
Stratilat si a celor ce s-au savdrsit impreuna cu
dAnsul doua mii cinci sute nouazeci si trei de
ostasi................
.........................278
ANEXA II .......................
.........287
PREFATA
Viala duhovniceascd este, dupd invdldtura
Bisericii Orlodoxe, o permanentA migcare pe verticald,
o colaborare cu Sfinfii
Ei
Ingerii lui Dumnezeu, dar qi
o luptd cu demonii gi cu patimile pe care ei le seamana
in qi intre oameni. Nu existd interval de timp in care
omul gi comunitatea creEtinl sd nu gliseze, ca pe niqte
valuri, in experienlele unirii cu Dumnezeu, ale test6rii
(dovedirii) credinlei intru El prin mdrturisire misticd
gi publicd totodatd, adicl atAt in fala ingerilor, cdt qi a
oamenilor. Rugdciunea qi milostenia, ca lucrdri qi
atitudini euharistice qi doxologice izvorAte din
credin!6, sunt mdrturiile pe care fiecare dintre noi
avem obligalia sd le implinim in viala noastr6, nu ca
acte de bravurd ldudiroasi, ci ca gesturi fireqti,
izvordte din iubire smeritd,
jerlfelnici,
mullumitoare
qi slujitoare a comunitSlii (familiale, locale qi
nafionale) in care tr5im.
Pe de o parte avem datoria recunoqtinlei gi a
pomenirii veqnice fald de pdrinlii qi inaintaqii noqtri in
viald qi in credin![, pistrdnd tezaurul spiritual, cultural
qi material mos,tenit de la ei. Pe de altd parte, avem qi
obligalia interiorizdrii, a imbognlirii gi a transmiterii
lui urmaEilor nogtri, aqa incdt qi ei sd meargd impreuni
cu noi pe aceeaqi cale a credin{ei mAntuitoare, a
cunoaqterii Dumnezeului Celui Viu qi a dobAndirii
vielii Lui veqnice. De-am qti noi, mdcar o frinturi, la
ce bucurii qi pfinata{i de triire ne cheamd Dumnezeu,
apli cu adevdrat ne-am strddui cu mai multd rdvnd si
ap[rim gi sd promovdm acest tezaur al Orlodoxiei in
intreaga noastrd via!6 interioarl qi exterioari! lar a-!i
deqteptArii noastre" din plutirea mioriticd
autosuficientd, din belia resemnata
$i
t6mpd in care
zacem adesea confunddnd pacea lui Dumnezeu qi
trezvia luct'Stoare cu pasivitatea ine4iald a aEteptdrii
ca altcineva sd ne facd ordine in vial[, in casd qi in
societate. Din nefericire, datoritd acestei atitudini
pasive qi permisive, total necreqtine, (pe de o parte
preluatd pa(ial de la unii inaintagi, dar, pe de altd
parte, tot pa(ial, indusd qi cultivatd de cei ce ne-au
condus qi ne conduc incd destinele neamului de la
fanari(h)oli incoace,
)
tezaurul spiritual qi material al
neamului nosflu rominesc a fost blamat qi jefuit
continuu. Prea ne-am lesat uEa deschisd tuturor
viclenilor gi rduvoitorilor mieroqi... De parc[ nu am
auzi cuvdntul Domnului Hristos:
,,de-ar
qti stdpdnul
casei la ce strajd din noapte vine furul, ar priveghea qi
n-ar l6sa si i se spargd casa" (Matei 24,43), sau,,de
ar gti stipAnul casei in care ceas vine furul, ar veghea
gi n-ar l6sa sd i se spargd casa." (Luca 12, 39). lar
apf,rarea eficientd a casei, a valorilor personale,
familiale gi nalionale in fa{a dezbinitorilor nu se face
haotic sau la voia intAmpldrii, ci sistematic, strategici.
P[rintele Mihai-Andrei Aldea reugeqte in
cartea de fald, Ortodoxia
;i
artele marliale, sd ne
provoace. El ne aratd ci arlele marliale (deloc reduse
la acrobaliile adesea violente promovate prin filme de
acliune orientale gi occidentale) nu sunt inutile nici
unui om gi nici unui popor. El stdmeqte interesul
cititorilor gi-i indeamnd 1a o cercetare mai addncd a
atitudinii demne a creqtinilor ortodocqi
9i
a
I
Doar in caz de apdrarc, dupd ce toate metodele de
negociere paqnicd au fost epuizate, este ingeduitA lupta cu
scopul opririi qi imobilizirii atacatontlui
11.
da viala apdrind nemurirea ta si a urmaqilor tAi este o
mare dovadd de credintd
9i
nddejde in dobAndirea
impreuni cu ei a bundtSlilor inefabile ale vielii
vegnice dumnezeieqti. Cdci, intr-adevdr,
,,cele
ce
ochiul n-a v6zut gi urechea n-a auzit, qi la inima
omului nu s-au suit, pe acestea le-a gdtit Dumnezeu
celor ce-L iubesc pe El" (l Cor. 2, 9)
Creqtinul ortodox, romdn sau de oricare alt
neam, este sau trebuie sd devin[ qi un om de o mare
noble{e sufleteascd, un in{elept luminat de Duhul
Sfdnt care vegheazd neincetat asupra vielii sale qi a
celor din
jurul
sdu. Liturghia gi filantropia, mistica gi
misiunea trebuie impletite intr-o sintezd roditoare
unitard, personal5 gi socialS totodat5, cu dreaptd
socotealS, cu cumpAtare, dar qi cu fermitate. Luarea
aminte la sine, dar gi la problemele comunitifii, straja
neincetatd la ispitele qi invaziile patimilor (prin
demoni sau prin oameni), face dovada angajdrii lui
responsabile in viala duhovniceascd personald,
eclezialS qi nafionald. Nimeni nu se mAntuieqte singur,
ci in continuitate qi comunitate cu ceilalli credincioEi
din neamul qi din
jurul
lui.
De aceea aperarea. mdrturisirea si promovarea
credintei creqtin-ofiodoxe (ca gi cale mintuitoare
unicd intru qi spre Dumnezeu cel Viu) este dovada
unei trdiri duhovnices,ti inalte, unde iubirea de
Dumnezeu qi de semeni merge adesea pdnd la jertfa
de
sine. Sfin1ii Marliri
Ei
Mdrturisitori dintre inaintasii
noqtri sunt eroii adevdraji qi modelele autentice ale
credinfei, pentru care mirh.rriseqte insuqi Mdntuitorul
Hristos inaintea Tatdlui in veqnicie. Dar lupta gi jertfa
lor pentru noi
;i
pentru a noastrd mAntuire este qi o
chemare putemicd adresati nou[. Ei sunt
,,preoli
ai
10
apdrdnduJ de multe feluri de atacatori vdzuli qi
nevdzu{i.
Cert este cd de-a lungul unei istorii
zbuciumate, cu sute de invazii qi rdzboaie, dar
9i
din
cauza vanitilii gi dezbin[rilor dregitorilor, rominii au
ajuns (cum spunea secretarul domnesc Anton Maria
del Chiar6 la anii 1700, dar e valabil[ afirmalia lui qi
acum) nu doar
,,sd
fie iipsili de curajul
9i
vrednicia ca
s6
lie
piept oricdrei na{iuni r[zboinice, dar asupririle
9i
dirile necontenite ce platesc de cAteva ori pe an, intr-
atdt i-a deprimat. ca din vechea faimd romand nu le-a
rimas decdt numcle."o Pe de alta pane. tot el
recunoqtea cd romdnii
,,sunt
foatte meqteri in oricare
meserie. Sunt sprinteni la cdldrie, ageri in mAnuirea
sdbiei
9i
arcagi dibaci. Daci ar fi instruili in qtiinla
militari, ar face mari progrese."s. Deci, lipsa pregdtirii
militare ne-a costat mereu pe noi, romAnii, iar astdzi
acest lucru este gi mai vizibil odatd cu implementarea
oficial[ a politicii imbeciiizirii generale qi a anullrii
congtiin{ei nalionale prin robia fald de organizaliile,
corporaliile
Ei
puterile financiare strdine. Sd nu fim
naivi! Aceasti politic[ de colonizare economicd,
culturalS qi chiar teritorial[, cumulatd cu propaganda
anticreqtini ld1igd, are ca efect otrdvirea mentalitalii
a
Anton Maria del Chiaro, Revoluliile Valahiei, Ed\lte
ingrijite de Arhimandrit Mihail Stanciu
9i
Academician Dr. Gabriel
$trempel,
Editura Basilica,
Bucuregti, 2012, p.38. Despre Vlad
Jepeg
existi in
aceasta carte manuria striinilor cd era un
,.om
curajos
gi loarte iscusit in gtiinla militari
[care]
iqi apdra
\Na
vitejeqte" (p. 78).
'
ldem. p.51.
13
comunitd{ii lor in fla}a atacurilor vdzute qi nevdzute la
adresa credinlei, a sdnitdlii, a vielii qi a viitorului lor.
Cafiea este scrisd accesibil, ftrA preliozitdli
lingvistice, imbinind uEurinla exprimirii cu acribia
academicd. Eu am citito pe nerdsuflate gi, fird sd
folosesc cuvinte exagerate, afirm cd e singura
mdftude satisfrcf,toare din domeniul apologeticii
ortodoxe romdneEti. De aceea o qi recomand tuturor
spfe lectufare atentd
$i
meditare.
Cartea nu este un studiu exhaustiv si
conceptual, istoric qi filozofic, analitic si comparativ:,
al diferitelor ideologii qi atitudini (departajate spalio-
temporal qi cultural) referitoare la strategia rdzboiului,
ci mai degrabd o catehepl, o catehezd indrdznea\d
chiar, menitd sd ne trezeasce din visarea pietistd,
fatalisti
;i
nerealisti (dar tipic rom6neasch) pomitd
de
la ideea greqitd ci Dumnezeu ar trebui sd-li dea
mereu, chiar daci tu nu-!i deschizi traista.
Dar cafiea oleri qi explicalii teoretice (biblice,
patristice, istorice, filologice si stiinlifice)3, precum gi
unele exemple (ce pot fi preluate ca sfaturi) practice,
pe care bine ar fi sd ni le insuqim nu atAt pentru igiena,
senitatea si mobilitatea trupului (care, oricum, trebuie
intrelinut (nu idolatrizat!) ca templu al Duhului Sfdnt
qi unealti a suflctului), ci pentru a ne congtientiza qi
impropria lduntric demnitatea gi valorile infinite ale
credin{ei ortodoxe qi uriaqul tezaur spiritual, cultural
qi material pe care ni l-au ldsat strimosii noqtri,
2
Degi cercetarea amanunlitd a autorului se observi in
prezentarea loarte precis6, documentatd qi serioasd.
3
Bibliografia cuprinzdtoare consultatl dd m6rturie de acest
Iucru.
12
Va trebui sd creiim mici
Jbrtdre|e,
mici
cetdli de supravieluire, la sate, acolo
unde mai sunt oameni care pricep
si
iSi
amintesc Rdnduiola. unde sd avem
piimdntul nostru,
Scoala
noastrd
-
in
care sd ne creSlem copiii in duhul acesta
orlodox, sd avem.spitalele Si
moaqele
noastre.
Arhim. Iustin Pirvu
CreStinismul, bdiete, nu-i totuna cu
prostiLt.
Monahul Nicolae Steiirdhat
Cred in sJinli, dar
Si-n
voinici,
Cred in
flori Si-n
cremeni,
Cdci tdculii mucenici
Cu haiducii-s gemeni.
Radu Gyr
Numai atunci un
PoPor
i5i reneugd
istoria, dacd acceptii sd
Piard.
Georges-Andr6 Chevallaz
micd ldmurire
Mulli cred cI gtiu lucruri, pe care, de fapt, nu le
inleleg mai deloc. De aceea, ca s6 fii limpede in gindire qi
cuvint, ca sd stai in Adevir, este nevoie, rnai ales in
domenii mai sensibile, sd defineqti foarte bine tetmenii,
impreiuririle, relaliile tot ceea ce poate ajuta la
inJelegerea
ti
cunoa$terea lucrurilor in profunzime
9i
aqa
cregtinului romdn care, supus unui proces nalional (nu
doar local, intr-un lagdr, cum {bceau comuniqtii) de
reeducare forlati (prin dezinformare qi dezbinare), nu
mai
Etie
cum
Ei
unde sd si-qi apere valorile, familia,
neamul si viitorul. De aceea trebuie sd fim treji gi si
ne ap6rdm, desigur, nu cu metodele lui Baraba, ci cu
,,armele
lui Dumnezeu" (Efeseni 6, 1 I - l7), dar cu
demnitate qi fermitate. Nddejdea noastrd rdmdne la
Dumnezeu, desigur, dar trebuie sd fim qi pregdtiti a
traversa lird multe vitdmdri incercdrile actuale ale
credinlei qi ale
larii.
In concluzie, cartea Ortodoxia
Si
atlele
marliale a Pirintelui Mihai-Andrei Aldea reprezintd
un inceput intr-un domeniu al apologeticii ortodoxe
incd neexplorat, dar cu importante profunzimi
inlelegdtoare ce trebuie descoperite, cercetate qi
valorihcate spre intirirea credinlei qi a Bisericii lui
Hristos in care trAim ca neam binecuvAntat de
Dumnezeu prin strdmoqii no$tri
Ei
mirturisitorii Lui
de aproape 2000 de ani.
Arhim. Mihail Stanciu
(Minlstirea Antim
19 octombrie 2013)
15 14
ldsali de Dumnezeu pentru aceastaT. Acolo unde gtia c6 nu
se pot afla raspunsuri, a ardtat acest lucru8.
Ne vom feri acum de a vorbi despre toaE uriaSa
bogajie a intrebarilor gi rispunsurilor din Ortodoxie. Vom
incerca numai gi foarte pe scurt sd limurim in lucrarea
de fa{d o intrebare care, mai ales in ultima
jumitate de
secol, a devenit, in multe pdrfi, deosebit de apdsat6:
Cum priveqte Ortodoxia artele marliale
Si
practicarea lor?
Credem c6 intrebarea poate sa nu intereseze pe
unii.
De asemenea, credem cd mulli sunt siguri cI au
deja rdspunsul la aceasti intrebare.
ii rugim insd.
si
pe unii. pi pe al1ii. sa aiba rabdare
o mare virtute cre$tini! qi si citeascl pdnd la capdt. Vor
vedea abia apoi daci tema este sau nu de insemndtate
pentru Bisericd gi pentm ei.
$i,
de asemenea, vor putea
vedea in ce mAsurA pirerea lor este adevarata sau nu ori,
cel pulin, vor putea vedea unele fapte qi argumente
vrednice, oricum, de a fi cdntIrite cu seriozitate. Sd nu
uitdm porunca Duhului S{6nt: cercetuli toate, pdstrali ce
este bun (I Tesaloniceni 5.21, cu varianta de traducere
?
Spre deosebire de religiile zis cregtine, dar de fapt abdtute de la
InvaFtura lui Hristos, Otlodoxia a dat mereu o mare libertate
celor care au vrut sa inainteze in cunoa$terea unor domenii la
prima vedere non-teologice, ca feluritele megteguguri sau
ttiinte.
Ea a privit mereu priceperea in aceste domenii ca un dar de la
Dumnezeu, cu singura ,,restric1ie"
de altlel de bun-sin1 ca
trebuie folosite spre a face bine. Fenomene ascntlnitotre
Inchiziliei, regimului lui Zwingli sau Calvin in Ehclia;.a.rrr.d.
au fost mereu stldine Ofiodoxiei, ba chiar a avut, de multe ori. ea
de suferit de pe urma 1or.
8
De pili, cunoagtereafirii 1r!l Dumnezeu este o zona inaccesibilS
omului, fiind atdt in albra oriciror posibilitdli de observatie cet
$i
in alara Revela{iei primite.
17
cum sunt. Acest lucru vom incerca si-l facem aici, pas cu
pas. incepAnd, fireqte, de la cuvintele Orrodoxie
ii
arte
marliale.
ce este Ortodoxia?
Ortodoxia este numele sub care sunt cunoscute
cdteva realitili complementare:
- CredinJa sau invd{dtura revelati gi ldsata tuturor
oamenilor de Mdntuirorul Iisus Hristos, prin Biserica Sa,
penA astAzi, ca sA-L cunoasci pe Dumnezeu-Slinta Treime
qi si dobindeasci viata si lericirea Lui vcgnice;
- Biserica Sa vdzutd, cu toate bisericile locale
intreolalti;
- Creatia specificd teandricio! a ortodocAilor
din toate timpurile, cu toate culturile, civilizaliile, frescele,
literatura gi celelalte lucmri ce o alcdtuiesc:
- Poporul orlodox.
Ortodoxia, ca Biser.ica lui Hristos, a pAzit
Ortodoxia ca invildtura lui Hristos, spre a o putea darui
tuturor celor ce cauta AdevArul, tuturor celor ce il cautd pe
Dumnezeu-
Trecind prin valurile istoriei, Biserica a fost
intArnpinati de tot felul de intrebdri, unele ale unei vremi.
altele general-ulnane. alrele foarte inaltc, trecand uneori
chiar qi de hotarele Raiului. Acolo unde a avut descoperire
de la Dunmezeu, Biserica a rispuns, ardtAnd ce i se aratase.
Acolo unde qtia ci nu este rostul s6u a da rdspunsuri, a
lasat, firesc gi sdndtos, ca rdspunsurile sd fie date de cei
o
Teandria inseamni impreunA lucrarea intre Dumnezeu gi om. in
Onodorie totul esle tcandrie sau ratAcirc.
16
Astfel in DEXe prin marlial se in\elege, in afari de
,,solemn
gi grav; impundtor"
-
ceea ce e evident in afara
subiectului nostru
- li ,,ost5$esc,
militar; de rdzboi".
Deci, artele marliale ar fi artele ostdsetti saLL
arlele militare sa:; artele de rdzboi. Ceea ce, de altfel, este
foarte adevarat!
Dar cum se poate, oare, lega de cuvinte precum
,,ost6qesc", ,,militar"
sau,de rdzboi" cuvintul ,,arte"?
Ce
relaJie poate fi intre asemenea termeni?
Ei bine, DEX-ul ne poate ajuta gi in aceastd
privinJil
CuvAntul de origine lalinit sttd (din lat. ars' artis)
inseamni doud lucr-uri, inrudite, irisi depafie de a fi
identice.
Pe de-o pafie, ptin artd se inlelege acea
,,activitate
a omului care are drept scop producerea unor valori
estetice ..." g.a.m.d.. Aici intrd broderia, pictura, sculptura,
teatrul
$i
altele asemenea, ori operele (,,de atf,"!) create
prin aceasta activitate. lnleles care, de altfel, este mai nou,
deqi este mult mai larg folosit azi decit celdlalt sens, mai
vechi.
Pentm cA, pe de altd parte, prin ar.i se intelege
$i
,,indemAnare
deosebiti intr-o activitate; pricepere,
miiestrie. indeletncire care cere multd indemdnare qi
anumite cunoStinle"
ls.n.f
.
Acest al doilea sens este cel care ne ldmureqte!
$i
care, de altfel, este cel mai vechi inleles al
cuvAntului ars. artis.
Dacd folosim acest al doilea sens, de indeletrrcirt:
care cet'e multd in<lemdnare
Si
anunxite a n\\lillcru.
e
Diclionarul Explicativ al Limbij RornAne; abrevierea DEX este
folositd inclusiv in lucrdrile acadenice, astfel incet o vom lblosi
9i
noi.
19
toate sd Ie incercali,
lineli
ce este bine, care are exact
acelaqi inJeles). Vom incerca, fa15 de mdrimea subiectului,
se tratam cat mai pe scurt dar qi cAt mai complet problema.
In,,cAteva cuvinte" (nu chiar cAteva!) care sd l5mureasci,
naddjduim. cdt mai mult lucrurile.
$i,
inainte, de toate, si vedem,
ce sunt artele marlialeT
Cdci, evident, spre a putea merge (bine) mai
departe, trebuie lAmurita o expresie, atat de raspandita
$i
atat de putrin inlelease.: arte md4iale.
Chiar aga! Ce sunt artele marliale?
Cei mai mulli ar rispunde ceva de genul
,,forme
de
b6taie",
,,stilud
de lupt6" sau altceva asemdnitor, toate
venite de undeva din rdsiritul (extrem al) Asiei: kung-fu,
wushu, karate etc.
Asemenea rdspunsuri, foarte des intalnite, au trei
cusururi mari: sunt subiective, inexacte, incoerente.
Pentru o disculie serioasd, gtiinJificd, dar mai ales
teologicd, ele nu pot constitui un punct de pornire
-
deqi
pot fi o teme de disculie ulterioard. Cici orice discu{ie
qtiin{ificd sau teologicA adevdratd se intemeiazd. pe o
deJinire cdt mai riguroasd a termenilor
folosili.
In cazul de fa{6, cum artele marliale sunt subiectul
fundamental al disculiei, ftrd o definire coerenti, exactd qi
obiectivl a lor, o discu{ie serioasi, gtiinJifici, teologicl,
este cu neputinli.
Vom apela, prin urmare, la cAteva defini{ii de
dic{ionar, qi in primul rAnd ale unor diclionare girate
academic-
18
De pild6, pentru box avem definiJiile
l. Ramurd sportivd in care doi parteneri luptd
intre ei pe ring, dupd anumite reguli, cu pumnii imbrdcali
in mdnuSi speciale; pugilisticd.2. Armd albd, constdnd
dintr-o bucatd de melal cu gduri pentru degete, cu care se
atacd,
finAnd
pumnul strdns.
Prezenla celei de-a doua definiiii este un prim
semn al unei culturi (a autorilor) ce dep6$e$te hotarele unei
viziuni obligatoriu inguste, mdrginite la ceea ce se poate
vedea prin prisma sporturilor oficiale. Desigur, boxzrl este
pi un sport ca cel descris in defini1ie. Dar nu numai atdtl De
fapt, acel box din definiJa 1. a MDE este o form6 tArzie a
boxului englezesc. Dar boxul englezesc nu este nici
singurul, nici primul, nici ultimul tip de box. Era imposibil
ca autorii MDE si nu fi qtiut de boxul grecesc
$i
respectiv
roman, sau de cel rusesc ori franfuzesc. Totugi, niciunul
dintre acestea nu apare in acest loc.
Evident, se poate spune ca aceasta esle o micd
enciclopedie, astfel incit era firesc sA se lase deopal-te
termenii mai rari.
Totuqi, la aceeaqi pagini at box-ul apar alli doi
termeni din aceeagi familie lexical6'. boxer gr boxeri.
Redundant, nu? Ce rost are ca singularul qi pluralul s6
formeze categorii diferite? Mai ales cA, este o micd
enciclopedie, nu una mare !
Totuqi, dac[ boxer-rtl din MDE este sportivul ce
practici boxul (1), sa.o pugilistul, prin termenul de boxerii
se injelege altceva:
Porecld datd de europeni chinezilor participanli la
rds coala I- heluan ( I 899- I 90 I
).
Interesant qi provocator, nu-i aqa? Oare despre ce
este, de fapt, vorba?
obtinem adevAratul inJeles al expresiei arle marliale qi
Iogica al6turdrii celor doi termeni aparent antagonici.
Deci, prin arte marliale se inJeleg d.e fapt artele
militare sa;r artele ostdqeSti san at'tele de rdzboi, in sensul
pdrgii celei mai inalte a
ttiinlei
militare ce studiazd teoria
gi practica pregdtirti
Si
ducerii ac4ianilor de luptd
Si
a
rdzboiului.
Aceasta este, de fapt,
9i
definiiia pe care o de
MDEI) artei militare. Termen care este doar forma
singulard
$i ,,apdatat6"
a artelor marliale.
Doar ce o studiere mai atent[ a MDE ne ajut6 si
observam felul in care subiectivismul, iar in acest caz
subiectivismul po litic influenleazd definirea termenilor. Nu
este vorba de un aspect secundar cdci, dupl cum vom arita,
influenla subiectivismului politic comunist din anii (19)50-
70 a lucrat (qi lucreazi) pAni in vremurile noastre.
In acest dicjionar amintit mai sus, MDE, avem
definifii ale artei gi marlialulrl foarte asemandtoare celor
din DEX. Nu este un lucru uimitor, lucrarile atet la MDE
cAt
9i
la DEX erau controlate in anii amintili de aceleagi
foruri. Totuqi, in MDE avem qi expresia artd militard
-
la
termenul
(trtd
-
exptesie ce lipseqte din DEX. PrezenJa
acestui termen devine cu atat mai interesanta cu cat la arte
mar{iale pe care le-am gdsit in lucrare
-
box, jiu-jitsu, judo,
scrimd, tir termenul de arte mafiiale nu este niciodatd
folosit, dar nici cel de artd/arte militard/e.
$i
nu este vorba
despre vreo lipsd de culturd a realizatorilor dic{ionarului!
r0
Prin ,.anumite cuno$tinle" credem cd autorii au vrut sa
desemneze acele cuno$tinle deosebite sau specifice ale unui
domeniu, nrai putin accesibile sau mai putin inteligibile pentru
omul comun, nepregdtit sau neinzestrat.
rrMicul
Diclionar Enciclopedic; edifia din 1978. Apare intr-o
alti formd gi in DLRM, 1958 (Ramurd q
Stiinlei
militare cqre se
ocupd cu metodele prililoare lq ducereq operaliunilor militare).
20
21
nu sunt numite arte martiale, ci
,gen
de lupte in stil
/16er..."
9i
respectiv ,,sport..."\3
.
Am spus mai sus cd nu se aminte$te de boxul
francez, de cel rusesc, de cel grecesc sau roman,,in acest
loc", adic6 la termenul de bo,r. Amintim de faptul c[ la alte
cuvinte cu largd folosire
-
de plldd la artdl se adaugd in
MDE gi formele comptse
-
ca artd militard. Aici,la box, o
asemenea detaliere lipse$te. Totugi boxul greco-roman este
amintit la un termen mult mai rar gi mai pulin interesant
pentru cei mai m\l\i'. pugilal. Daca, pe de-o parte, temenul
de pugilist este simplu echivalat cu cel de boxer, pe de altd
parte, acela de pugilat cuprinde m[car o parte din no{iunea
straveche despre care am vorbit:
Formd de luptd in doi la jocurile olimpice antice
(688 i.e.n.), in care adversarii se luptau cu pumnii goi;
p.[pugilatul n.n.] este premetgdtorul boxului de astdzi.
Trebuie sd notim aici doud aspecte esen{iale.
intAi, faptul cI vorbindu-se despre ,jocurile
olimpice antice" se noteazl data primei consemndri a
pugilatului la o olimpiadd, nu a intervalului in care au a\rlt
loc asemenea
jocuri!
Al doilea. laptul cd se spune cd pugilotul sau boxul
grece\c era o luptd ..cu pumnii goi" in realitate. pumnii
erau inveli{i in benzi de pAnzd sau piele intdrite cu monturi
de plumb sau bronz, cu piatrA sau..fr;ii de metal etc.
Aceasti unealtd de luptd, numitE ceslra, a fost populard nu
doar in luptele olimpice ci gi in intreaga lume greco-
roman6.
$i
meriE sa menliondm aici un citat de pe
Wikipedia francez6:
r3
irr DLRM, 1958 nu se menlioneaz1 nici
j iu-i itsu, \icr
iudo.
ra
Cesla1 nu apare in MDE! Dictionarul Limbii Romene Modeme
(DLRM), aparur in 1958. de asemetlea nu-l tnenlioneazi.
23
In partea a doua a definiliilor MDE, cea pentru
nurne proprii. apare incd o explicalie:
,,I-HE-TUAN
(Societatea dreptdlii
Si
armoniei),
societate secrete a
{dranilor
qi megtequgarilor din China,
infiin{atd la inceputul sec. 19. in 1889-1901 a organizat o
puternicA rdscoali in N Chinei, cunoscutA in istorie gi sub
numele de
,,rdscoala boxerilor".
,,
Dincolo de greEeala de tipar a inceputului rdscoalei
(corect 1898, luna martie) rdmAne de observat ci boxeril
acestei rascoaie sunt amintitri, de$i nu constituie, mai ales
pentru o enciclopedie romdneasci, un subiect mai insemnat
dectt boxul
.fr"ancez
(savatul) sau cel rusesc, ori decit cel
greco-roman (mentionat de altfel in felurrte lucrdri legate
de mitologia greco-ronrani dar gi de istoria Olimpiadelor gi
multe altele asemellea, deci relativ celebm in lumea
sporlului).
Numele de boxeri li s-a dat rdscula{ilor din plicinE
cd s-au bazat pe o largd cunoaqtere a artelor marJiale
chinezegti, numite pe atunci 6o;r chinezesc. Esle insA de
observat cd nici acest lucru nu este mentionat in MDE,
cum nu se spune cA societatea gi-a schimbat numele in
,,Ptrmnii drepli ai armoniei" sau
,,Societatea
pumnilor
drepli
Si
annonioSi". Observirn c5 autorii s-au folosit de
receptivitatea Partidului Comunist la\d de rascoalele
populare ca sd' introduci boxeri.i in MDE, ferindu-se insd,
cu dib6cie, de aspectele
,,ideologic
gregite" faptul cd
risculaqii erau practicau[i ferven{i ai artelor lnartiale
clrinezegti
;l
oameni religiogi (idei inadmisibile in RomAnia
acelor ani).
De asemenea, in MDE apar afte ma4tale ca
jiu-
jitstr
5i iudo.
dar nu gi karare'). Dar chiar gi acesrea doua
12
Nu este menlionat nici in DLRM, E.A.R.P.R., BucureEti, l95tl.
22
1920rE, prin rezistenta studenfilor gi muncitorilor romdni
impotriva ircercdrilor de rerolulie bolSevicd la laqi
9i
in
alte locuri'u, qi a culminat in anii 1948-l956 ln acetrti ani
luptitorii romAni din munlii, dealurile
9i
ballile Rominiei
au opus o rezistenlS aproape miraculoasI ocupanlilor
sovietici gi maginii comuniste pseudo-romdneqti.
Penhu a in{elege corectitudinea
9i
obiectivitatea
termenului de
,,aproape
miraculoas6" trebuie si menJiondm
deosebirile uriaqe intre Rezistenfa armati anticomunisti
romflneasci gi alte forme de rezisten!6, ca cea comuniste
din timplul celui de-al doilea rdzboi mondial, cea francezi
(La Rdsistance) ori cea iugoslavd (a cetnicilor
9i
partizanilor). Prima deosebire foarte ntare o constituie
izolarea deplind in care s-a desfigurat rezistenta
romAneasci.
,,Paraqutdrile"
fbcute de Aliali erau {dcute la
destinalii cunoscute de sovietici gi foloseau tocmai la
deconspirarea celulelor de rezistentl care aveau naivitatea
r8
Apreciali la peste 50.000 de oameni. Pentru padiciparea
Romdnilor la luptele Ucrainei pentlu independen{d faF de Rusia
(bolsevicd) a se vedea Prof. Dr. Augustin Deac, Din istoria
Ilcrainei..., mai ales la p.178-179 dar g.u. Pentru implicarea
Romanilor Iasariteni in Rizboiul Civil din 1917-1921 din (fostul)
Imperiu rus, lucrare excepJionald a lui Anatol Legcu, Romdnii
basarabeni in istoriq militard
q
Rusiei...,Ed. Militari, Bucuregti,
2009, mai ales la p.167-187, 190-192, 193-213 etc.
re
Revolulii care in alte pirfi, ca Ungaria sau Bavatia, in care
ase[lenea rezistentd nu a existat, au inregishat in epoc5 mari
succese. Ungaria a scapat de bollevism nunai datorita Romeniei,
cdci Ungaria Sovietica a atacat Romenia incercand sA pund
stdptnire pe Transilvania, Maramure$
9i
Bucovina
9i
si facd
legdturd directi cu U.R.S.S.. Din fericire, Romania nu doar cA a
rezistat acestor atacuri dar a ocupat intreaga Ungarie, eliberdnd-o
de stapanirea bolgevic6
9i,
totodata, de foametea cumplitd ce o
bdntuia, prin aducerea qi impi4irea catre populalia ungard a mii
de vagoane de grdu, porumb qi alte alimente. Planul U.R.S S. de
a inainta pAn[ la Marea Adriaticd sau chiar pand la Atlantic a tbst
astfel impiedicat.
25
1/
[e
pugilat n.n.] 6tait, avec le pancrace et Ia lutte,
l'un des trois arts martiaux pratiquAs durant les Jeux
olympiq.ues antiques d. partir de Ia 23" olympiade (688 av.
J.-C.).tt
Traducem:
._
E/
[pugilatul
n.n.f era, aldturi de pancra1iut6
Si
trdntetT, una din cele trei arte ma4iale
1s.n.j
pro"ti"ote in
timpul Jocurilor olimpice antice incd din vremea celei de-a
23-a olimpiade (688 i.Hr.)
De ce sunt ocolite toate aceste aspecte de c6tre
MDE?
Aga cum am spus, din motive politice complexe.
Un aspect astizi adesea cu totul ignorat este acela
al Rexistenlei armste anticomunhte romhnegti. Aces|
fenoment amplu gi unic, subiect al multor analize secrete in
KGB gi alte organe similare din mai multe
tiri
ale lumii,
este foarte pu{in
-
qi foarte vag cunoscut in RomAnia
inceputului de secol XXI.
$i
asta cu toate ci ea, RomAnia,
este chiar terenul de bazd al acestei rezistente. Ea a inceput
de fapt mult inainte de 1940. A inceput prin lupta multor
romini in trupele alb-gardiste din Rusia anilor l9l7-
''
Conlorm hrrp: tr.r.r iLinedia.urs \ iki Puuilar.
" Pu,,, ru1ii-i^a7, una-^a(iala greceasca ce combina
trdnta cu felurite lovituri, rdsuciri de membre g.a.n.r.d.; singurele
tehnici intezise erau mu$cAtura gi scoaterea ochilor; lovirea sau
atacarea in orice fel a organelor genitale era ingnduiti
9i
p,racticata.
O lorrni foafle asemaltaloa re cu t(inta ciohqneasca
romAneascb, un predecesor al luptelor greco-romane practicate
astdzi ca sporl olimpic.
24
RomAneqti Anticomuniste
au fost adesea uimitoare
exemple de gdndire tactica
9i
strategicA, de pricepere
9i
eroism.
Cel mai ingrijoritor aspect, atat pentru marionetele
bolqevice de la Bucuregti cat
$i
pentru sforarii de la
Moscouo il constituia tocmai caraclerul ba)lina$' nati\-,al
rezistenlei romane;ti 5i
al indemdnirii miljtare a acestera
"
Este, prin urmare, de la sine inleles ci in asemenea
condilii, chiai
9i
dupa 1956, regimul comunist sovietic
ai
reprezentantii s6i la conducerea RomAniei nu puteuu oves
nicio incredere tn Poporal Romin
si,
ca urmare' doreau
limitsrea
practicdrii atlelor marliale Ia categori.i. uflate
suh contril. angajalii Ministerului de Inteme, unii dintre
angajalii Ministirului Apiririi, unii dintre sportivi (adesea
qi
"u."gtiu
incadra{i foafte devreme in schejmele vaste ale
celor doud ministere).
Chiar qijrdo-ul. care devenise o disciplini sporlivi
larg acceptata in
ldrile
comuniste. eta lratat cu marimd
prudenl[ in RomAnia. Doar dupd ce din 1962 spotttvtt
sovietiii
participn la campionatele europene de
judo-
.
qi
din 1965 la cile mondiale
-
incepe gi in Republica
Socialistd Rom6nia o precauti deschidere,
prin cursutile
predate studenJilor de la Institutul agronomic ,,N'
bdl".r".," de lon Avram, cel care publicl in 1969 o
cirlicici de cca. 120 de pagini numitd chtar Judo Aici (la
p. 8) se recunoaqte limPede cd
,dupd
1947 practicarea acestuia
ladic'
a
judo-
l,lui) s-a clesJiisurat numai in codrul unildlilor de arnatd
si
ntililie. Mutt mai tdrziu, in anul 1957
fdupi
retragerea
2:
Nu ctiscutdm aici despre lenomenul cunoscut sub numele
,,rezistenla
prin culturd". Acesta a existat
$i
este o realitatc, dar'
pe d"-o pu.te, nu erte o realitate atat de exceptionald ca rezistenta
armatd, ial pe de alti pafte, nu este legatd de firul disculiei
noastre
9i
nici llu reprezinti cauza situarii Republicii Romaflia in
alta pozilie fap de artele rna4iale decAt celelalte Fri
ale blocului
comunist.
27
(dupd unii, prostia) de a se increde in vestici. Dincolo de
aceste izolate paragutiri de oameni
-
foarte gregit sau deloc
pregAtili
-
nu a existat niciun sprijin pentru rezistenta
romaneasca. Francezii din Franla de nord aveau legdturA cu
cei din sud qi cu britanicii, partizanii iugoslavi gi cetnicii cu
Aliafii, parizanii sovietici cu Moscova. Toti ace$tia
primeau munifie, armament. informalii qi instructori,
alimente, medicamente, combustibili gi, foarte important,
coordonare. Rezistenta romdneasc[ nu primea din afar6
absolut nimic din toate acestea, desligurAn du-se numai qi
numai din propriile resurse, adesea uluitor de sirace.
$i
daci unii dintre luptitori au fost ofi1eri
-
precum vestitul
general Aldea
-
allii au fost oameni cu o minima pregetire
militard sau chiar 1}rd asemenea pregdtire
-
multi fiind
studenli gi chiar elevi de liceulu.
Cu toate aceste premize extrem de nefavorabile,
rezistenta romAneasci s-d opus cu amele ocupaJiei
sovietice qi regimului comunist vreme de mai bine de 14
ani (1944-1958). Luptele care s-au dat intre tnrpele de
Securitate
-
uneori sprijinite de elemente sovietice sub
acoperire, bine inannate gi hrinite2r gi eroii Rezistenfei
20
O situalie asemAnatoare din punctul de vedere al
performantelor militare il glsim la RomAnii din Ardeal in
Riscoala lui Horea sau in Rezistenla din 1848-1g49, c6nd
unitAile formate ad-hoc de
@ranii,
ciobanii
Ei
minerii din
Apuseni inving in mai multe bat ii uimitoare trupele armatelor
regulate ungureqti
$i
austdeca, cu toatA superioritatea numericd.
tehnicl qi (teoretic) de pregAtire a acestora. La fel stau lucrurile
in Rdzboiul Civil din Imperiul rus, unde Rom6nii, atat albgardi$ti
cdt Si din Armala Rogie. doredesc o capaciralc mjlirarA cu totul
uimitoare ta se redea pt. aceasta Anarol Le5cu. op. cir..1
' In mai multe lupte unilatile de Securirare
ti
Armara folosire
impotriva Rezistentei Romane$ti Anticomuniste au fost spdjinite
nu doar de arme automate de calibru mare pu$1i mitualierA,
mitraliere uqoare, mitraliere grele
-
ci gi de aruncitoare de
grenade, de artilerie qi aviafie.
26
arte marliale. Surprinzdtor, karate-ul apare insd! El se
definegte ca
Metodd de luptd de origine
japonezd care
face
apel in atac sau apdrare doar la mijloace naturale.
De asemenea apare in DN qi Savatul'.
Sport defensiv practicat in Franla in secolul al
XIX-lea, in care se
foloseau
in luptd mdinile
Si
picioarele
(penrru piedici)2s .
Iati cA
$i
in cel mai deschis citre exterior
-
inclusiv cltre Occident
-
dic{ionar al vremii, termenul de
arte marliale este in intregime ocultat. in locul sdu se
folosesc felurite eufemisme (sport, sport defensiv sau' cel
mult, sport de luptd), ca
$i
in MDE, in DEX, in DLRM
9i
alte instrumente lexicale (9i nu numai) ale vremii.
Aceastd mogtenire, a ocultArii termenului de drle
marliale, este in mare parte responsabild
pentru falsificarea
inlelesului expresiei in conqtiinla publicd rom6neascd.
Separali de vechile alte marliale rornineqti
-
asupra cirora vom reveni mai
jos dar
9i
de conqtiinla
existenJei artelor mar{iale europene in general (pAnd in
1944 binecunoscute in RomAnia), Rom6nii afla{i sub
comunism au ajuns sl uite aproape cu totul de ele. Dar nu
au incetat si simti nevoia lor... Ca urmare, au fost, ca sI
spunem aqa, izbiJi de prezenla artelor marfiale din filmele
fidlegtilor republici comuniste Coreea de Nord
9i
China'
Conexiunea gregitl care a urmat, respectiv confuzia intre
arte ma{iale in general
9i
cazul particular al afielor
mar{iale orientale, a fost ceva reflex.
25
in realitate picioarele se folosesc in J.rval
$i
penfu lovitud
( mai cle' biciuile).
29
trupelor sovietice din Rom6nia!1, din iniliativa antrnotului
Botez Mihai
Si
a profesorilor Frazzei
florian
qi lon L.
Avram judoul
a
fost
practicat in cadntl Asocialiei sportive
muncitoreqti
,, Vagonul Arad", la
$coala
medie
,,L L..
Caragiale" qi la Institutul agronomic
,,N. Bd.lcescu"."
Este mai mult decAt grditor c[ in prezentarea
scurtei istorii a
judoului
rom6nesc autorul adaugd aceasti
fiazi;
,,tinerelul nostru posedd calildli pentru acest sport
$i
ar.fi de dorit ca el sdfie dirijat in acest sens"z3.
Asemenea dirijare nu a avut loc, dimpotrivd. Atat
judo-ul
cdt qi celelalte ane maiiale sau sponuri de luprA au
fost
linute
sub suprar eghere strictd. incurajare au lost
fotbalul, gimnastica, atletismul gi alte sporturi care nu
puteau face, credeau autoritAJile comuniste, din practican{i
niqte posibili adversari redutabili. Iar informalia cu privire
la practicarea
sporturilor amintite mai sus circula extiem de
greu, cir{ile de autoapArare, karate, jiu-jitsu
E.a.m.d.,
fie
venite din U.R.S.S., din R.D.G. sau alte
lEri
comuniste, fie
venite din occident, fiind pasibile de confiscare imediat6
(adesea cu pedepsirea delindtorului).
De aici qi grtja cenzufii ca in lucrdrile tiplrite ca
DEX-ul sau MDE sA nu apard termeni neconvenabili
politici, termeni care, se binuia, ar putea c6l6uzi pe oameni
cdtre o pregatire ce ar fi pulul fi lolosilA imporriva
regimului".
DN (Diclionarul
de Neologisme, E.A.R.S.R.,
Bucuregti, 1978) merge
9i
el pe aceeagi linie. El nu
aminteste nic;, de arta militard, nici de arte marliale. Judo-
d qi jiu-jitsu
sunt definite tot ca
,,sport...,, 9i
respectiv
,,luptd corp la corp..." (sau
,gimnasticd. supld',1), nu ca
?l
lon Avram.
-fudo...,
p. 8
'o De5i asernenea idei suni paranoic. existenla lor e(le dovedila
istoric
Ei,
mai mult decat atat, in mintea multora persisti pdni
astdzi.
28
Totugi, daci am amintit despre filmele
9i
c6r'[i1e din
apus
fi
rAserit, filme
9i
cdr{i ce au determinat conceplii
gre$ite sau corecte asupra artelor mar\iale ca tefinen' ne
vom opri qi asupra inJelesurilor ,,de
dicJionar" strdine'
$i,
pentru ca tot vorbim despre un termen popula-r,
sd vedem definiliile
pe tema ale celebrei enciclopedii
populare wikipedial
Mergim inainte de toate pe
,,wiktionary",
adicla
diciionarul wikrpedia (de limbd englezd):
,,Noun
m rtia,l a;rt (plur.r/ martial arts)
l. Commonly, any of several fighting styles which
contain systematized methods of training for
combat, both armed and unarmed; often practised
as a sporl, e.g. boxing, karate,
judo, Silat,
wrestling. or MuaY Thai
2. mrlitary skills, proficiency in military strategy,
prowess in warfare
ialz ...o7 ott the modes by which the advantage of
his country may be secured, the martial arts and valour
are those by which a Swiss the most hopes to promote it'
(Richard Chenevix, An Essay Upon National Character: 4'
On patriotism, p. 481)."
Traducem
,,Substantiv
arti mar[iall
Qtlural
arte marliale)
1. Obiqnuit, fiecare din multele stiluri de luptl ce
conlin metode sistematice de pregAtire pentru luptd, cu
Ei
lird arme; adesea practicate ca spoft; exemple: box, karate,
judo,
[penchal-]27silat,
wrestling sau muay thai.
Aceasti incursiune istoricd este, credem noi,
necesari spie a ne ajuta sA spargem zidul prejudecdJilor
oarbe ce apar inc6 la nivelul definiJiei artelor mar1iale26.
Atat pentru aceste disculie, cat gi pentru alteie pe tema, este
foarte impofiant si inJelegem gi si ne insuqim aceasta
notiune in forma ei corect6, adevarata:
Artele ma4iale sunt acele discipline care tncearcd
sd cerceteze
Si,
la nevoie, sii pand tn practicd, la cel mai
inalt nivel de competenld, acea parte a qtiinlei milit re
care stadiqzii teoria qi practica pregdtirii
Si
dacerii
aa'tiunilor de luptii;i o tdzboitrlui.
Recunoaqtem cd de obicei expresiile
qrtd
militard
qi artd (sau arte) marliald(e) se folosesc
,,dupi
ureche",
ceea ce duce la numeroase ristblmdciri gi nein{elegeri.
inainte de toate, subliniez cd defini{ia de mai sus
este o definilie de diclionar, nu este ficut5 dupd
inchipuirea sau cheful meu ori al altei persoane. Este
defini:fia de diclionar, este notiunea corectd, este sensul
corect al termenului arte marliale. Subliniez acest lucn"t
deoarece
$tiu
cA sunt mulli care folosesc aceastd expresie
foarte gre$it, pe baza unor idei
,,prinse din zbor", fie din
pricina vechilor influenle comuniste, fie din pricina filme
occidentale qi orientale mai mult sau mai pulin artistice, fie
din pricina cine
$tie
caror cdrli sau reviste rnai mult sau
rnai pulin (supra-)realiste.
26
Trebuie sI subliniem aici cd aceste prejudecati existd
$i
in alte
15d $i
culturi, gi nu doar ex-comuniste. Mai mult, existd un
interes special in aceastA confuzie din partea grupArilor asiatice
sau pro-asiatice, deoarece asiguri o superioritate culturald
$i
de
imagine a acestora fap de grupdrile europene, africane sau
amerindiene ce incearci sA i$i pistreze sau promoveze propriile
arte ma4iale.
30
27
Completarea noastri.
31
"Science and An" of swordploy. The term is ultimately
derived
from
Latin, martial arts being the "Arts of Mars"
the Roman god of war. Some martial arts are considered
lraditional'and tied to an ethnic, cultural or religious
background, while others are modern systems developed
either by a
founder
or an association.
Traducem:
,r4rtele
martiale sunt sisteme extinse de proctici
codificate
ti
tradilii de luptii, care sunt practicate pentrlt
.fblurile
molive, printre care aulo-apiirare, competilie,
sdndlate
.fizicd
qi intrelinere
(fizicd),
dar qi pentru
dezvoltarea menlald,
./izicd Ei
spirituald.Termenul de
qrtd
maliald a deyenit puternic osocial cu arlele de luptd ale
Asiei de Est, dar a
fost
inilial
folosit
in cees ce privette
sistemele de lupta ale Europei, tncd de Ia anii 1550
[s.n.l.
Un manual de scrimii in englezd din 1639 a
.folosit
termenul cu referire in special la "Stiinle $
Arta" mdnuirii
sabiei.Termenul este, Ia nivel primar, derivat din limba
latind, artele martiale
Jiind "Artele
lui Marte"
[s.n.l,
zeul
roman al rdzboiului. Unele arte martiale sunt considerate
"tradilionale",
;i
legate de un
.fond
etnic, cultural sau
religios, in vreme ce ahele sunt sisteme moderne dezvoltate
lie
de cdtre un
fondator, fie
de cdtre o asocia1ie."2e
Observim prin urmare, prezentate gi aici, cele doud
aspecte subliniate de noi in privinta istoricului termenului
d,e arte maftiale:
- originea europeani a termenului, care se
referea inilial la sistemele, tehnicile
li
principiile de
luptl europene;
2e
Traducerea ne apar{ine. intmcdt nu avem ates{at de traducatori,
este evident o haducere ne oficiaii. Ca urnare. ne cerem iertare
pentru nuanlele pe care, poate, nu le-an prins indeajuns de bine.
33
2. Abilitnli militare, excelenJa in strategia ffrilitard,
indem6nare (pricepre)
in cele ale rlzboiului (luptei).
1832 ...din toate mijloacele prin care inleresele
(supelioritdlile)
liirii
sale pot
f
apdrdte (asigurate), artele
marliale qi valorile lor sunt acelea prin care un elvelian
are cele mai mari speranle spre a le asigura (promova).
(Richard Chenevix, Un eseu asupra caracterului nalional:
4. Despre patriotism, p. 481)
Dup[ cum vedem, termenul de arte ms4iale este
folosit intr-o lucrare de prestigiu,
$i
esntiali pentru o
demni qi mult-rspectati nafiune europeani
-
cea
helveti
-
inci in prima parte a secolului XIX, cu mult
inainte ca artele marfiale orientale s[ fi invadat
congtiin(a publicl euro-americani28.
Acest lucru ar fi suficient,
9i
fir6 alte precizdri,
pentru a spulbera prejudecata dupi care artele marliale sunt
numai adele marliale orientale (insd9i exprimarea este
absurdd., insd corespunde unui stil de gAndire din nefericire
des intdlnit).
Dar faptul c[ artele ma{iale sunt o practicA
universald gi nu doar orientald este evidenfiat gi in partea
enciclopedicl a Wikipediei de limbd englezd, dupi cum
vom vedea indati.
Mafiial atts are extensive systems of codified
practices and traditions oJ combat that are practicet)
for
a
variety oJ reasons, including self-deJense, competition,
physical health andfitness, as well a.s mental, physir:al and
spiritual development. The term martial art has become
heavily associaled with the
fghting
arts oJ'eastern Asia,
bul was originally used in regard to the combat systems oJ
Ettrope as early as the 1550s. An English
Jbncing
manual
of 1639 used the term in reference specifically to the
2E
Ceea ce se intdmpld dupi Al doilea rdzboi mondial.
32
Afiele maryiale reprezintd un sistem complex de
tehnici de luptd, cu satr
.fdrd
arme, insuqit la nivel
individual.
Istorie Se poate spune despre "artele marliale", cii
au existat de-a lungul intregii istorii a omenirii. Sci nu
uitdm cii din vremea Olimpiadelor ne rdntdne mo;tenire o
artd, pe care in timpurile moderne, o numim, pctnkration,
box precunt qi celebrele htpte greco-romane, modificate in
mLli pulin protectivele lupte libere, care la romdni au.fost
cllnoscute sub denumirea de trdntd. Meritd aminlit
celebrul dans al cdhr;arilor, care denotii transformarea
unui sistem de luptd, ctt sabia, intr-un dans. De asemenect
se pot menlione obiceiurile oSenilor
Si
moroSenilor de a
purtct cu(ite. St poate spune ci inca aiistit r) rrantmisi?
orald a unor lehnici de luptd cu aceastd armd. De
asemenea Ia nivel european, trebuie sd
fi
existal
forme
similare sau diferite de luptd, aici este de menlionat
franfurzescul
savate (anu
l 1 790).
3o
Corectitudinea paginii este demn6 de cel mai mare
respect
$i
ne indreptAtre$te si nddijduim intr-o corectare
treptate a recep{iei termenulur de arte marliale Ia nivel
popular.
In aceasti privinli, a recepliei termenului la nivel
popular meriti sI observdm un aspect ce poate p6rea
secundar, insl pe care il credem o mirturisire
subcon$tiente. Ne referim la faptul ci, dincolo de asocierea
incorecti a artelor ma4iale exclusiv cu aftele mar{iale
orientale, existd in exprimarea comunA o (involuntari)
precizare care, ni se pare nou6, spune totul: adjectitxl
,, orientole
".
r0
Conlorm lr{tp: r'o.wilioedir.,lgurk' A r1._,q441q1q.
J]
- acapararea, incorectd, a termenului de cltre
artele marfiale orintale.
Ori, dacl dorim ca analiza noastrd, discursul
nostru, sA aibd o temelie intr-adevlr solidd, dacd dorim sd.
se desfi$oare intru adevdr, nu in afara lui, trebuie s6
folosim termenul in inlelesul s5u real.
Mai mult decat amt, ni se pare o datorie de bun-
siml sd recuperdm ceea ce
line
de identitatea noastrd, sd nu
ne lds6m asimilaJi nici lingvistic, nici cultural, indiferent de
presiunea la care mass-media ori societatea
-
ori cine gtie
ce altd fo46 striini ne-al sllpune. Cat6 vreme aftele
mar{iale europene sunt deplin atestate istoric, intr-un
proces de genezd gi dezvoltare independent de cel central
!i
rdsdritean asiatic, nu in{elegem care ar fi baza logicd qi
$tiintificA
de restrdngere a termenului la tn caz particular.
Exist6, desigur, o bazi emo{ional6, de la simpatia la ura
fald de artele marliale orientale. Dar o asemenea bazi este
extrem de qubredd qi in nici un caz nu poate fi acceptabili
ca punct de plecare pentru construirea unui discurs
gtiin{ific
Ai/sau
teologic. Dimpotrivd, un demers obiectiv
cere tocmai recuperarea termenului de altfel,
fundamental derlersului in cauzi
-
din zona disculiilor
,,de
beririe" qi aducerea lui la definitia autentici, qtiin{ifici. Un
asemenea demers sU la baza oricdrei analize serioase gi nu
poate fi ocolit liri a o compromite. Ceea ce inseamni,
pdni la urmi, cA ocolirea acestui demers compromite inseqi
qansele de a gdsi adevdrul in ceea ce prive$te artele
martiale (deci qi in ceea ce priveqte artele marJiale gi
Ortodoxia).
Prin urmare, este absolut necesard. inlelegerea
corectd a termenului de arte marliale inaiute de a incepe
orice discu{ie pe ternb.
l\lcrginJ pe ilceasti linie, socorim airi necesar sa
citdm qi pagina romineascd din Wikipedia dedicatd
ternenuhti Artd ma 11 ial d:
Daci intr-adev[r artele rna(iaie ar fr exclusiv
orientale. adjectir..ul in cauza ar fi totai inutil. ar fi un
pleonasm ce s-ar auto-eliminall. in realitate insd. chiar
5i
cei care, indoctrinali de mass-media, fblosesc greqll
termenul de arte mar{iale, prin adiugarea adjectilului
,,orientale"
marturisesc adevdrul: existd mull ohe afie
marliale in afara celor (extrem-rdsdritene) asiulice. Cd aqa
stau lucrurile, o vom dovedi qi istoric mai
jos.
Deocamdati
am dat cateva exemple ,,de
dic{ionar" dintr-un motiv foalte
simplu: constituie obazd gtiin{ificI elementard32.
Este necesar sd in{elegem cd nu putem discuta
Stiinlifc
pe baza unot defini\ii
,,convenabile"
unuia sau
altuia, pe baza unor definilii subiective, alterate de
propriile idei. Trebuie si pornim de la o definilie general
valabili. De aceea, o repet6m, intr-o forml pulin schimbati
fai6 de cele prezentate mai sus, dar e.rdcl cu acelagi sens.
Artele marliale sunt acele discipline care
inceurcd sd cerceteze
Si,
la nevoie, sd pund in
practicd, la cel mai tnalt nivel de competenld, acea
palte a
Stiinlei
militare care studiazii teoria
Si
ptdctica plegdtitii
Si
ducerii acliunilor de luptd qi a
rdr.boiului.
3r
Sd nu uitam cE vorbirea comuna sufera de o lenevire tot lrai
accentuatA, prescurtiri precunr,,prof.',,,mate",,,gridi",,dirig(a)"
g.a.a. devenind aproape regulS.
12
Deoarece in vremea lucrului la acest matedal s-au ivit qi alte
disculii asupra termenLtl:ui arte mq4iqle, am socotit potrivil, ca sA
nu lungim peste mdsur[ o parte incepeloare a c64ii, sA atezdm la
smrgitul c54ii o completare in care sd ducem aceasti disculie nai
depafte, arAtend acolo unele cuvinte aduse impoh'iv.t termetului
de arte mar[iale, precum
Ei
pricinile pentru carc socotinl aceste
cuvinte nepotrivite gi lbrd temei adevirat.
3/
&qo
b&
ow"
nlFF"
falt dlEl
Lntq! d? ds/rll d
f4te
! iril n dri!* !n
llr'Ar!*ldq
Savate sau boxul franfuzesc, paginl de manual
36
in limba englezl martial art(s) este adesea
surclasat de art(s) of war, deqi aceast[ ultirni expresie
cuprinde mai mult decAt prima
-
adesea
5i
pittile aritate
*ui S.,a u nu inlra in definif;La artelor marliale' Acesl
paralelism a creat gi creazi destul confuzii
9i
credem cd o
iimurire a termenilor este foafie importanta din rnulte
puncte de redere..inclusiv
din cei al disculiei teologice
asupra subiectului".
Revenind la originea romand a sintagmei arle
marfiale, sf, obsewim, totuli, ca artu marliale, in sensul
adevArai al tetmenului, au existat nu doar la romani, ci la
mai toate popoarele, din toate vremurile
qi toate locurile'
Prin urmare, facem o
33
in folosirea expresiei arle mattiale existd,'adesea, o doz6 de
subiectivism
-
uneori exagerat de mare De pildd, luatd
"rlriclo
,"r"o,
"*p."riu
s" potrivegG perfect r irului, mar ales cdnd este la
un nivel de excelen6. Cu toate acestea, aproape niciodati nu am
auzit-o folosita pentru tirul ,,obi$nuit",
cu arme de foc
ai
cu
iralre tu
lintr
irxa de pe pozilii fixe in schimb am auzit-o
fol"ositd pentru exerci{iile de tir
,,in
migcare", pen1ru exerciliile de
tir cu ,,simulare
de luptd", pentru exerci{iile de tir cu arcul sart
arbateia 9i
alte asemenea aplica{ii cu un grad crescul. de
complexitate.
Acest exclusivism nu este, semantic vorbind'
intemeiat. ?irrl, fie cd este practicat cu arme de foc, arc, arbaletS'
culit, suliF, pragtie, arme cu aer coo.lpdmat sau altele asemenea
"ri"-9i
,a.an. attd marlialii atunci cdnd este pmcticat la nivel
inalt. Orice ,,afta
ma(iala" practicata ]a nivel elementar' sau
amatoristic, ori superficial, ori lird un standard inalt de calitate'
nu este art.i ma4i;ld ci, cel m\lt, tehnicd ma4iald St not'm aici
cd in Marea Briianie, dar
9i
in alte spalii anglofone, alaturi de
maftial
qrts
existA
$i
orl of war sau arts of h'ar, in care sunt
incluse
gi marllal arl.t. Aqa este qi tragerea (tirul) cu arcul
.Tie
Fnplish Bowmatt a lui Thomas Robens {l80lt este o pilda a
fol-osirii termenului de art of tt(r pentru aceasta disciplina'
Termenul de martiql arts are, in spaliu anglofon, chiar daci pare
oaradorat. o accentuata nota de spof/' tn rreme ce tnai mult
t.rt.nul ,rl, o/ war presupune luPla pe viala
5i
pe moanc
chiar daci adesea este vorba despre aceeagi disciplinS
39
O micd parantezi!
De ce se spune cA este,,o parte a
Etiin{ei rnilitare,'"
iar apoi se vorbe$re despre ..reoria gi praclica plegatirii gi
ducerii ac{iunilor de lupt6
9i
a rizboiului,'?
pentiu
dlstul d'e
mulli oameni,
,,teor.ia
gi practica pregdtirii gi
ducerii
ac{iunilor de luptd
5i
a rizboiului" inseamnd cam tor ceea
ce cuprinde
{tlinld
militard.
$t,
atunci, de ce,,o parte,,?
_
Pentru cA, de fapt, gtiir4a militari mai cuprinde
mult in afard de
,,teoria
qi practica pregatirii
9i
ducerii
acJiunilor de luptd gi a rdzboiului". De pildi, conceperea gi
reahzarea propriu-zisd
a annelor qi echipamentului de
lupt6, a medicarnentelor gi echipamentului medical pentru
spitalele de campanie, a mijloacelor gi r-utelor de transport
militar gi nenumdrate alte asemenea domenii za intri in
definilia amintitd mai sus. Desigur, cel care studiazi. serios
attele martiale s-ar cuveni sI aib6 m6car o viziune generali
asupra acestora, dar nu este absolut necesar gi nici nu se
cere o aprofundare a 1or. Poate perea o parantezi fbarte
putin importantA, dar in fapt ne duce spre un loc din care
incep sd se ldmureascd. multe lucruri,
9i
in bine gr in riu.
De-a lungul vremii, s-a ficut,
9i
este esentiali
precizarea, o anumiti distincJie intre tennenii cAndva
sinonimi de artd marliald
Si
artd militard. in vreme ce
acesta din urml a rdmas mult mai general, primul s_a
specializat int r-o anulnitd rnilsrrrd.
Practic, artele marliale se ocupl in prirnul rflnd
de pregitirea
unui om pentru a fr un tuptdtor,
ti,
mai
bine zis, un luptdtor cit mai ban.
Expresia vine, de fond, din antichitatea romani.
cand pnn d/rd se inlelegea mai mtrll excelenlo decar.
esteticul in sine, iar marlial era termenul roman consacrat
pentru cele referitoare la luptd qt rdzboi.
3B
inqira aici toate pildele de pregdtire gi iscusinJi marfiali ale
evreilor Vechiului Testament, amintim doar de acei
Sapte
sute de oameni aleSi dintre locuitorii Ghibeii, dintre
fiii
lui
Veniamin, care erau stdngaci
Si
care ,,nimereau
drept Ia
finfi
cAnd aruncau pietre cu prastia in
Jirul
de pdr"
(Judecdtori 20.17-15), dar gi pe cei patru sute de mii de
oomeni purtdtori de sabie dintre Israelili cdre au stal
impolriva veniamililor, c5.ci,,toli acestia erau destoinici ler
luptd" (Itdecdtori 20.). Imaginile acestea ne zugrdvesc un
popor rizboinic, ce licea pregdtiri pentru 1upt6, atet in
lupta cu sabia sau alte arTne de apropiere
-
cdt qi in lupta
cu armele de depdftare, precum praqtia sau arcul. Se vede
aici pdnd
$i
existenta exerciliilor de tras la
lint[,
mergdndu-
se pAnd la
linte
din fire de pir. O asemenea exigen{i
uluitoare nu poate veni decdt in urma- unei pregitiri
ostA$e$ti sau mar\iale de masd, singura ce poate asigura qi
aparilia unei atari elite.
Se infelege, aici prezentim situalia notmald pentru
Poporul lui Israel, nu cea din vremurile in care evreii au
ajuns a fi inrobiti de filisteni, babilonieni sau alte popoare.
Totuqi, dupl cum se vede in Sfintele Scripturi, chiar qi in
asemenea imprejurdri au lost bdrbali evrei ce au dus mai
38, EIBMBOR, Bucure$ti, 199i, p. 147-150
9.c1.
La Facerea
49.22-24
9i
27 se sugereazA starea de prgatire de luptl a lui Iosil
gi Veniamin, atat prin vendtoare gi lupta propriu-zisd cat
$i
pdn
alte mijloace (neprecizate aici). La leEirea 17.9 se amintesc
bdrbalii aleqi pe care trebuie sd-i ia aldturi de el losua pentnt
Iupta cu Amaleci{ii.
$i
la Deuteronom cap. I qi in alte p64i ale
cd4ilor lui Moise se vede c[ bdrbalii evrei aveau arme de lupti
pe care gtiau sd Ie foloseasc5, deci invAFu aceasta din copilarie.
La tI Regi 16.6 se face deosebirea intre popor
9i
oamenii de luptd
ai lui David (garda lui regal6, cum s-ar numi astdzi). La I
Paralipomena 5.18 se vorbe$te despre oamenii rdzboinici,
bdrbali care purtalr scut
$i
sabie, care lriigequ cu arcul
Si letat)
deprinsi la /ripti din seminJiile Gad, Ruben gi Manase (aproape
50.000!) q.a.m.d. Exemplele sunt tbarte nulte in tot Vechiul
Testament.
41.
Scurtd incursiane istoricd asupra artelor marliule in
lume
Egiptenii au dezvoltat forme complexe de exercilii
fizice, avdnd in cea mai mare pafte un caracter marlial
pronuntat,
ori infEligAndu-se ca arte mar{iale propriu_zise.
Gimnastica era disciplina fizicd elementard. be-la ea se
pomea in toate celelalte discipline, printre
care putem
aminti lupta cu belele sau bAtele, lupta cu pumnii _
in care
erau permise gi lovituri de cot
$i altele asemenea sau
lupta cu mdciucile. folosirea arcului. lancei sau suli{ei
;i
lafului
9.a.m.d.. Multe dintre aceste tehnici
"ruu
-upoi
folosite in venatoare
9i
luptI. O art6 martialA originali a
egiptenilor
-
rezultat al prezen{ei
fluviului Nil in viala
localnicilor consta in lupta pe apa, folosindu-se de citie
luptitorii afla1i in luntrii un fel de sulile.
La evreii antici pregdtirea
de luptl se ficea sub
douf, forme, cea a exerciliilor de tir3a sau de vAnitoare gi
cea a dansurilor militare, in care participanlii puteau purta
sau nu arme sabie, suliJ6, baston
-
dupa tipul dansului.
Exerci{iile de tipul ginmasticii
;i
altele
"ir"
pi.rupun"u,
o
imbrlciminte
sumar5 nu erau practicate.
Totuqi, primele
doui feluri de pregdtire erau de ajuns pent- cu toli
cetdlenii lui Israel sI fie gata sA ia armele atunci cAnd era
nevoie, iar in filntea armatei s6 fie unit6Ji alcdtuite din cei
,,iscusi{i in lupt6", superiori celorlal{i evrei in pregdtirea
militari (unitdli de elita, cum li s-ar spune aziyls. FarA a
3
Mai ales cu praEtia (Judec5tori
20.16; I Regi 17.40-50i Iudita
15.l2 q.cJ.), arcul (Facerea 21.16; 21.3: 48.22; Iegirea 19.13;
Numeri 21.30 etc)
Si
sulita(t Regi 19.10; It Regi 23.18 in
iegdtura
$i
cu I Paralipomena i1.20
9.a.a.).
Dar si folosea
Ei
aruncarea de pietre cu mana, sau a alor obiecte ce puteau rini
(Iegirea-
17.4; Numeri 35.20; Regi 16.5-6; Matei 2i.35;23.37;
Luca 20.6 etc).
'j Ce, car" au indoieli in aceasla privin!i sa cileasca macar la
Slbrrtul Clriril al Alexandriei- inc.hinarcu in Juh
si
ttdcwtr,
pSB
40
Abir is the combat system o/ the Judaic' Hebrew-
Israelile nation. As one might expect.from the children of
Israel, Abir is a comhdt system which is inseparable
from,
and subordinate to, authentic Torah rulings concerning
erery action lehich is taken l)y its practitioners'
Traducem:
Abir este sistemul de luptd al Ndtiunii ludaice,
EvreieSti sau Isrnelite. A;a cum este de asteptat pentru
copiii lui Israel, Abir este un sistem de luptii legat
inseparabil de
( qi subordonat) regulilor Torei privitoare
la.fiecare a cl iune a prac t icLlnl i I or'
Abir mai este numit in pagina arnintitd qi
,,Biblical
Martial Arls". Desigur, aceasti revendicare este pentfll un
romAn mai greu de documentat. Totu$l, inainte de a o
inldtura ca pe o pretenlie nefondatd, lird o cercetare
serioasi, sd notim dou6 lucruri. intAi, c6 Abir este
recunoscut oficial in Israel ca arla marfiald evreiascd Al
doilea, un text din WikiPedia:
Ilhile complete details in the Biblical account of a
system of
Jighting .forms
are not extant, the Midrashic'
ialnurlii, oid Robbiri,
qccounts
testifv to
fighting
and
combat strategies ttsed by the ancient Israelites as well as
Iegendary depictions ol lsraeIite combatants.
-fraducem:
DeSi nu existd in cuprinsul Bibliei in;iruirea unor
detalii complete ale unui sistem de (orme de) luptd,
Midrash, Talmudul
Si
scrierile rabinice mtirturisesc despre
strategiile de luptd
(corp la corp)
Ei
de rdzboi
folosite
de
depafie me,$tesugul armelor, uneori chiar in trupele
dugmanilorr6.
Desigur. sunlem siguri cd
5i
aici ne vom izbi de
lelrrrite prejudecdli'
5i se va incerca negarea
- chiar
vehementa
-
a existenJei arlelor marliale eweieqti
strivechi38. Evidenla istoricS este covdrgitoare in acest caz,
dar, ca de multe ori, nu
$tim
dac6 poate fi de ajuns pentr-u a
depaqi blocajul prejudecA!lor.
De aceea, oferim ca primi formd de ajutor in
inldturarea unor asemenea prejudecali ceva concret,
contemporan, vizibil gi aceesibil.
$i
pornim de la adresa de
internet htlp://www.abirwarriorafis.com/en, o pagin6
despre
,,hebrew
warrior ar1s". Acolo cititorii vor putea
vedea o formi contemporana a arlelor marfiale evreieqti, ce
se revendici. a fi urmaga artelor marJiale evreiegti
tradiJionale,
Si
care este numitl lrlr.
Despre aceasti arta ma4ial6 eweiasci, lblr, se
spune in pagina amintit6:
'( Dupd cum cei trei tineri pi Daniel crau in gartla rcgetui Persiei.
'
Penrru ca sunr deslui care i5i inchipuie ca daca cine\a este al
lui Dumnezeu, Dumnezeu ii da toate lird ca acela sd nrai facd
nimic. Ei nu inteleg deloc faptul fundamental cd Dumnezeu ii
ajuti pe cei care intdi fac tot ce pot ei ca oarned, dar fhri a-$i
pune nddejdea ir't munca, pregllirea sau averile lor, ci tot in
Dumnezeu. Multi nu intreleg aceasta pentru ct fatd de trufia gi
ienevia comun.l o asemenea gendire este pur gi simplu de
neinteles.
18
Am avut parle de mrLlte asemenea
,,discu1ii" in care felurili
,,cu11i" urlau nelisdndu-md si lorbesc aproape deloc, indignali
de informa{iile care nu se potriveau prejudecdjilor lor foane
putemio inraddcinate. Este,,amuzant" a se citi,,intristdtor"
- ti
vrednic de amintit cd asemenea persoane, de multe ori extrem de
agresr've impotriva artelor ma4iale in corpor.e, nu au govdii nici
si apeleze la injurii de tot felul, nici la amenin(dri cu bataia... ca
parte a argumentatiei lorl Pace tuturorl
42 43
concursurile de alergare erau direct legate de arta militarS.
,,Tranta
greceasci" era de dou[ feluri, primul fiind
,pancraliul'ao,
care nu semdna decAt prea pu{in cu sporlul
de azi numit
,,lupte
greco-romane", cici erau ingiduite tot
felul de piedici;i lovituri, astizi desdvArgit oprite. Alituri
de acesta era gi o form6 de luptd ceva mai bl6ndd, in care
nu se penniteau lovituri (din care, in amestec cu ftentele
romane, se trag luptele libere gi luptele greco-romane de
astazi). Lupta cu sabia qi sulila fbceau pafte din pregitirea
fiecdrui bdrbat liber. Se practica boxul, aproape totdeauna
cu cestul un fel de mAnugi ghintuite, deosebit de
primejdioase.
Gimnastica era deosebit de rispdndit6 la Greci de
fapt chiar
9i
cuvAntul este de origine elind iar inotul,
masajele gi altele asemenea insoleau pregAtilea luptitorilor'
Este de notat cd gi Ia evrei,
9i
la greci, qi la cele mai multe
popoare antice, orice birbat liber avea obligalia de a se
pregiti ca luptdtor, de a fi gata sE iqi apere
linutul, lara
qi
neamul cu o cdt mai bund pricepere. Cei care se sustrageau
acestei indatoriri erau socotitri in cel mai bun caz ca laqi
vrednici de dispreJ, daci nu chiar trddltori, cu exceplia
invalizilor gi celor dedicali preo{iei.
Scifii, Tracii, Armenii, Ilirii, Inzii qi Parliiar
aveau sisteme complexe de arte marJiale, unele triburi
valuri de invazie in care inrobesc populafiile bdqtinaqe tracice,
ilire gi pelasgice.
o"
D"finit pe http:/,'en wikipedia ordwiki/Pankration drept .,a
nartial art".
ai
Poate pirea ciudatl aEezarea celol patru etnonime la un loc.
Vom vedea maijos inrudirile dintre Traci
9i
Sci1i. Vom vedea de
asemenea gi originea traco-persana a civiliza{iei pafie Tn ceea ce
ii privegte pe Armeni, citam aici din Nicolae Iorga:
,,Armenii'
rasa Arme, frigiana, inrudita cu Tracii, in sEpanirea carora, prin
putemice imigraliuni, ajunsese a fi
9i
Asia Micd.. lnvazii
cineriene, de sange traco-celtic, irtdreau numdrul
9i
energia
45
Israelilii antici ca
Si
despre legendare descrieri al
Iuptd tori lo r Isr ae I i
I
i.
Aceste douA fapte ar fi suficiente
-
daca ne situdm
in limitele unei gdndiri logice gi a bunului sim{, desigur
_
pentru a dovedi definitiv existenta artelor ma4iale evreiegti
stl.dvechi.
Trebuie sd subliniem ci existen{a unor strdvechi
arte mar{iale evreie$ti poate fi ujrnitoare doar pentru cei
care nu au o viziune realistd asupra lumii. Totdeauna
lucrarea lui Dumnezeu gi lucrarea omului au mers
impreuni, sau au stat una impotriva alteia. Altfel spus,
Dumnezeu nu ar fi dat biruinld in luptd unor oameni care
nu qtiau qi nu voiau si lupte. O pildd excepJional6 in
aceast! privin{d este cea a lui Ghedeon: Dumnezeu ii
porunce$te si trimiti acasd o covArgitoare pafte a armatei,
astfel incdt, rimAnind cu doar 300 de luptAtor.i, Ghedeon
(9i ceilalli evrei) sI nu poati pune biruinla pe seama putedi
lor, omenegti, ci pe ajutoml lui Dumnezeu. Dar, qi aiii este
un
,,punct
pe i" ce scapi multora, aceEti 300 sunt cei mui
buni luptdtori din toatd amsta lui Ghedeon! Altfel spus,
Dumnezeu ajuti pe cei care se ajutil
Accasti gdndire esle permanentd in istoria lui
Israel, qi cu asta credem ce tot ce era nevoie sd fie spus in
domeniul scurtei noastre prezentiri
-
de la dovezi biblice qi
istorice la logici gi bun-sim{
-
s-a spus.
Si revenim insd la succintele noastre prezentlri din
istoria artelor marfiale!
La Crecii antici artele morliale au constituit baza
realS a dezvoltirii tuturor celorlalte spofiuri3e. Chiar
$i
re
Si nu uitim ci Grecii apar in istorie ca popor migrator
si
rizboinjc, ce ocupd feluite teritorii rnediteraneene in mai multe
44
tigrii, elefanlii, rinocedi etca3. Aceasti ultimi situa{ie, in
cire femeile erau instruite in alte ma4iale qi conduse la
vAndtoare gi lupti de femei rizboinice de prestigiu a niscut
le genda a m a zoa n e I o rao.
Am pus aici la un loc toate aceste neamurl
deoarece, ieqite din migra{iile civiliza{iei Kurgan IV
9i
amestecul bu felurite populalii locale, ele au efectuat la
rdndul lor numeroase alte migratii, dinspre apus cdtre
rdsArit
$i
dinspre risArit cdtre apus. De pild6, Tracii apar in
urma migraliei Kurganilor peste vechea populalie b6gtina$A
-
pre-indoeuropean[
-
din perlile Mdrii Negre, Mdrii
Adiiatice qi Miirii Mediterane. in func1ie de amestecul
local urmagii migla{iilor Kurgan vor da pe Celti, Proto-
Traci
Si
allii. Odata formali, Tracii vor nivili inapoi in
rds6rit,
9i
prin Asia Mici
9i
prin nordul- mirilor Neagri,
Azov qi Caspici,
pAni in Asia Centrala, Afganistan,
Pakistan qi nord-vestul Indiei de astazi. Stramo$ii lor din
amestecul cu cei de acolo vor ndvili din nou cAtre apus,
intorcindu-se aici sub numele de Scili, sau vor intemeia
felurite state, popoare
$i
triburi. Printre nean.rurile ivite in
urma acestor uriaqe frlmAnt6ri se numdri Armenii, Pariii,
Afganii, Djaiiia5, Abhazii, vechii Tadjici qi mul1i, mulli
a\ii.
Este ugor de inleles cd intr-o asemenea frAmintare
uriaqd, cu bltdlii gi razboaie nenumerate, tradiliile ma4iale
s-au dezvoltat qi au fost imbogAtite merelt. Cele din India
dedicAndu-se aproape exclusiv acestei indeletniciri (tradilie
p6stratd pand astdzi la unele ramuri ale Djalilor gi ale altor
continuatori ai GeJilor sau Sci{ilor din Afganistan,
pakistan
9i
India).
Oricum, qi la ei tofi birbaJii liberi erau prin
nagtere inscriqi ca luptltori, trebuind s[ se preglteascd
pentru aceasta. La cele mai multe dintre ramurile acestora
moartea in lupt6 era socotiti ca o mare fericire
-
dac6 nu
cea mai mare insd doar atunci cAnd avea loc pe un temei
de vitejie gi indem6.nare (moartea
in urma lagitIlii era de
neconceput, era cel mai cumplit lucru cu putintA, o cAdere
aproape de neinchipuit; moaftea in urma nepriceperii in
folosirea armelora2 era o rugine). De aceea qi cei invingi in
luptd, chiar din triburile cele mai inrudite. erau adesea
vAndu{i ca sclavi, {dr5 nicio mili. La baza acestor conceptii
stitea gi religiozitatea pdgani extrem de violentd a acestor
neamuri, care includea adesea jerlfe
omenegti, fie prin
aldere, fie prin ingropare
-
de vii! fie prin alte metode.
La Daci, de pildA, metoda principali era aruncarea in ldnci
sau sulile. Prin asemenea jertfe
,,se
trimiteau zeilor" (a se
citit
,,demonilor") fie
,,soli" daca cei
jertfiti
erau Daci
,
fie
,,robi"
-
daci cei
jertfili
erau de alt neam. Nu este de
mirare, prin urmare, ce moartea el.a o preocupare constantd
a futuror acestor popoare gi ci se pregiteau pentru ea in
multe feluri qi neincetat.
La unele din ramurile Scililor, Tracilor gi
Armenilor, ca gi la Gennani, de altfel,
9i
femeile aveau
parte de pregitire militard completi, fie aldturi de bdrba{ii,
fie deosebit.
Pe alocuri femeile nici nu se puteau mirita pdnd nu
uciseserd in lupti trei dugmani sau un anumit num6r de
fiare sdlbatice foarte prirnejdioase, ca bourii, zimbrii, urgii,
noilor stipdni ai muntelui de-[de]asupra Meso potanier" (Annenii
1i
Romdnii: o paralela istorici. Bucuresli. lqlJ. p. 3).
" La nivelul corespunzator vdrstei.
46
a3
Scilii, Tracii, Armenii
9i
Pa4ii se intindeau din Europa centrali
- 9i
pe alocuri chiar apuseand qi nordici
-
pana depafie in rdsdrit,
in Sjberia centrala, Mr.rn{ii Caracorun sau Pod. Malva.
a
Se cuvine sd ne amintim ca la Homer (in 1/lada), Arctinos (in
Ertoptu), Eschil (in Nrobe), Pindar (in Olinpicele) 9i
mulli allii
"o"ot"""
o-oroonule ca fiind Trace (sau Scite, de vreme ce Scit
sau Trac era pe atunci socotit cam acelagi lucru, doar cd Scilii
erau nomazi ial Tracii sedentari).
ot
Cure se socotesc qi astdzi urmapi direc{i ai Sci{ilor si
Getilor
din antichitatea Asiei Centrale.
47
de ast6zi gi a amestecirii cu acesteaa6. Dezbinarea era
9i
[a
ei, ca qi la Traci gi Scili, o adevirata traditie. lulius Cezar
(100-44 i.Hr.) noleazl c6,
,,ln
Galia, nu numai in toate
cetdlile
ti
in toate satele
Ei
in toate cdtunele, ci chiar in
Jiecare
casd aproqpe, se a/ld grupdri potrivnice"l1. Cellii
erau imp64i1i in trei clase: druizii, rizboinicii sau cavalerii
9i
poporul de rdnd. Acesta din urmi cuprindea gi pe sclavi,
c6ci de multe oLi nu era mare ditbrenli intre sclavi gi
oamenii de rind
,,liberi".
Druizii nu purtau anne
Ei
nn
indeplineau niciun serviciu militar. Dar, pe de alta pafie,
i v6lau pe oameni ci sufletele nu mor, ci trec de la un om
la altul, intdrind vitejia luptatorilor. Cavalerii se pregdteau
de lupti de mici qi adesea igi luau pe ldngi ei, de mici sau
mai tirziu, clienJi
9i
sclavi ce fotmau mici armate.
CrezAndu-se coboritori din zeul morlii ailuceau numeroase
jerlfe
omeneqti gi nu qovdiau si se mdceldreasci la nevoie
intre ei. Pe la anul 300 ei au ndvdlit spre risdrit, cucerind
Tracii din Panonia qi Carpaji pAnI la Marea Neagr6, apoi gi
pe cei din sudul Dunirii gi al MunJilor FIem, trec6nd pind
in Asia MicE unde intemeiazd GalaJia, dupd cum
intemeiaseri una gi in sudul Moldovei de astdzi (Gala{iul
fiind agezarea al cirui nume pAstreazd inci numele lor).
Din pricina luptelor dintre ei
9i
a amestecdrii cu Germanii,
Tracii
9i
Ilirii
-
care ii asimileazi in mare parte
-
vor sldbi
tot mai mult astf'el incAt, dnpi doud secole gi jumdtate de la
invazie, urmagii lor inci la putere in Panonia vor fi invinqi
de Burebista. Urmele culturii lor se pdstreaz6 pAni astdzi in
felurite locuri de la Atlantrc la Marea Neagri
9i
din
Britania in Asia Mici. A fost o vreme in care Cellii au
cucerit Peninsula Italicd
9i
micul stat roman de atunci.
Peste secole, atunci cdnd Romania a crescut, nu doar cil s a
eliberat de sub
jugul
celt, ci a ajuns si cucereascal ea lial;a.
Deqi unii dintre Gali (Gala!i) au fost impotrira stripAnirii
tt'O
ramagip a lor sunt Bascii de astitzi, singurul
PoPor
coroPear
ce pislrea/a o limha pre indo-euro1'citttit.
" Razboill rmf ,trivu A,rlilor. Y|tI I
49
sunt poate cele mai cunoscute astf,zi, sub nume ca
vajramuti (satt vajramushti) gt kalaripayat. Alte asemenea
arte martiale strivechi se mai intAlnesc inci in satele din
Kerala, din Pamir sau felurite regiuni mai retrase din
Pakistan, Afganistan gi alte
l5ri
din acele p6r{i ale lumii.
Originea scitici sau getica a acestor tehnici de luptd, a
traditiilor rdzboinice qi a n.rultor elemenete culturale este
revendicati., adesea chiar gi violent, de multe din triburile
gi, popoarele
intinse incf, din pnr{ile Lacului Aral pin6 in
Munlii Altai qi India (de la Dja{i la Tuvi). O limurire
istorici obiectivd gi serioasd a migra{iilor, originilor,
amestecurilor,
influenJelor lingvistice gi cultuiale a
sfimo$ilor acestor triburi gi neamuri este mai mult dec6t
necesarA. Dar, totodati, extrem de greu de realizat, at6t din
pricina efortului foarte mare necesar cdt gi al irrplicaliilor
etnice, istorice gi politice extrem de complexe. Ceia ce este
limpede ins6 e ce putem vorbi despre o indephrtatl origine
comuni
-
a cdrei amintire inci nu s-a
$ters
cu totul
- $i
despre evidente paralelisme in tradilia martialA a tutur;r
aceslor popoare mai rcchi gi mai noi.
Pertii incepeau preg6tirea pentru lupt6 a tuturor
birba(ilor liberi incd de la nagtere. Excrcilii de cAlire
_
asemdnitoare celor ale spartanilor
,
jocuri
militare qi
rnulte altele pregateau
rnAnuirea arcului qi a ldncii de ia
varsta_la care puteau fi purtate. De la 16_17 ani incepea
serviciul militar obligatoriu, care dura zece ani.
printre
altele, vandtoarea
;i
lupta cu animalele sblbatice erau
examene pe cae trebuia sa le treacA orice tAndr persan, de
nenumirate ori. Caracterul rizboinic al acestui neam este
binecunoscut in istorie, de:ii trebuie spus ci foafte adesea
birnt confundaji cu Parlii.
Galii sau Cel{ii sunt un neam ivit de asemenea din
migraJiile civiliza{iei Kurgan IV, insi in urma cuceririi
popoarelor pre-indoeuropene
din p[r.!ile Elvefiei
9i
Frantei
48
numit cel mai adesea RomaLrla chiar r;i pdni in Evul Mediu
-
nici nu avea alti cale de a rezista decAt pe aceea a
pregitirii militare a tuturor cetatenilor. Chiar gi jocurile
copiilor erau destinate pregitirii directe sau indirecte
pentm folosirea armelor. lar de la cincispr^ezece ani toli
cet[1enii roniani intrau in pregitirea militariae.
Aceasti pregdtire cuprindea mai multe discipline
de lupti (ar1e ma(iale). Una dintre ele eta pugilatt'l sa.u
boxul cu cestul. Cestul era o atmd alb6, un fel de m6nu9[,
cel mai adesea fhrA degete, fie din p0nzd de cdnepd fie din
piele, int6ritd cu bucdli de piatr6, plumb sau bronz, mai
tArziu gi de fier5o. Orice antrenament sau meci de acest fel
se termina cu vanAtbi gi sAngerdfi, socotite foarte
folositoare pentru intirirea viitorilor lupt6tori. Ei invilau
astfel si reziste la durere gi si ducd lupta mai deparle oricdt
le-ar fi fost de greu.
Trdntele gi pancraliul fhceau de asemenea pafte
din pregdtirea mar{ial6 a tinerilor, aldturi de lupta cu suliJa
r"u.ta
li
suli{a lungd, folosirea scuturilor5r
9i
sabiei.
Pregitirea de luptd cuprindea gi lupta unu-la-unu,
9i
lupta
cu c61iva sau intre cdliva,
9i
lupta in fbrnra{ii sau uniti{i de
Iupt6. Nu o si infi{i96m aici toate amdnuntele, nu dim
deosebirile intre legiuni, cohorte qi ale sau alte unitali ale
armatei romane, intre afiele marliale practicate in aceste
ae
O nota nu chiar neinsemnat6 se cuvine a fi fecut[ aici Sfantul
Apostol Pavel, dir nagtere cetdlean roman, a trebuit sd treaci
$i
el prin mdcar o pade a pregdtirii militare, obligatorie pentru toti
cetdlenii romani, adici lolosirea armelor qi armurii. De aceea, de
altfel,
Si
folose$te adesea imagini ostA$e9ti pentru cei care vor sb
mearg[ pe calea cea shamta citre lmpdrdtia lui Dumnezeu.
50
Astizi armele de acest fel, adesea integral metal;ce, se rlumesc
chiar . . . boxuri.
5r
Erau trei feluri principale de scuturi. cel mic. rotund, ccl oval
gi lung pi cel
,,ca
un dreptunghi cutbat pe un cilindru".
Specialigtii si ne scuze exprimarea ne-academici, dar dorim sd
fim inleleqi de toli cititolii.
51
romane multi vreme, al1ii au intdmpinat cu bucurie aceastA
apafienentd gi s-au inrolat in legiuni, ale etc. il masd,
depigind cu mult pe cei cca. 200.000 de Traci al c6ror
numdr impresioneazb, astdzi pe mulli.
Germanicii aveau, asemenea romanilor, o formi
de democralie militard insd, conform anarhicului spirit
germanic, strdin disciplinei riguroase latine, era mult mai
haoticd qi rlezorganizatl. Totugi, {Er6 a fi impuse de vreun
lor superior, existau la nivel naJional, in afara limbii,
rdnduieli similare. Orice bdrbat liber era crescut de mic in
apropierea luptitorilor gi invAla sA foloseascd sabia, arcul,
scutul gi sulila, sA inoate qi s6 lupte cu animalele sau si
vdneze. De foafie multe ori gi femeile erau crescute in
acelagi fel, putand oricand sd lupte al[turi de bdrbalii lor
sau de unele singure. Iulius Cezar spunea despre ei cd
,,toald
viala
Si-o
petrec la vdndtoare sau indeletnicindu-se
cu meSle;ugul armelor; de mici copi.i se inyald cu muncq
Si
cu traiul aspnf48. O mare luptA se didea .u nu .u.vu iA
se renuntre la obiceiurile rf,zboinice in favoarea
indeletnicirilor paqnice. Ca un lucru vrednic de laudd
men{iondm cd fecioria era apdrati cu sfinJenie, lucru rar in
acele vremuri, pdni la nunti, care avea desea loc chiar gi la
douizeci de ani. Pe de alt6 pafte insa, caracterul lor haotic
ducea adesea la conflicte sAngeroase. Mai mult, aveau
obiceiul sd igi distrugd toli vecinii mai apropiati, chiar gi
germanici fiind, socotind
,drept
un semn de virtute ca
tecinii, izgonili din ogoarele lor, sd emigreze
$i
ca nimeni
sd nu culeze de a se aSezcr in preajma lor; astfbl ei se cred
lototlcttd
Si
mai apdra{i, nemaiavdnd a se leme de vreo
ndydlire nea:;teplQtii". Yia\a lor era eminamente rnilitara.
I{omanii aveau numeroase fome de arte marfiale.
Ivit in istorie ca o demo(:ralie militard, SLat:U] roman
1N
lbidenT, v1.21
50
orice ofiler roman serios trecea prin toati instructria
militari, avind obligaJia de a o preda qi el' mai departe'
subordonaJilor s[i.
Ruqii au ar.ut din vechime felurite forme de arle
marfiale, de la cele slave strivechi
-
la loc de cinste fiind
arcul qi suliJa
-
la cele aduse de Varegii (Yikingii
risdriteni) sau alte popoare. Chiar gi intr-o lucrare sovietici
de propagandd
-
Sportul, Ed. Novosti, 1988 recunoa$te
(la p.52) existenia in U.R.S.S. a mae$trilor de sambo,
definite ca,,gen de lupte de auto-aparare". Aceqtia erau
urmagii maegtrilor din vechea Rusie, unde asemenea lupte,
dar gi luptele cu pumnii qi multe alte asemenea discipline
erau foarte populare. Adesea concursurile atrigeau sute
9i
mii de oameni, chiar mai mul1i in cadrul oragelor mari.
Feluritele demonstralii de miestrie cu sabia, suliJa
5i
arcul
a cdldrelilor
-
dupd model cAzAcesc sau tdtirlsc
-
erau
9i
ele mult apreciate. Tot aici intrd
9i
biciul pe care Cazacii
9i
T6tarii il mAnuiau cu multd iscusinti
9i
care a fost preluat
qi folosit qi de unele populalii ruseEti sau rusificate.
Desigur, o menliune deosebitd se cuvine a fi fhcuti
aici asupra intersectdrii gi suprapunerii in Rusia, mai ales
din secolul XVII incolo, a elementelor culturale vest-
europeneJ ruseqti, caucaziene, central-asiatice
9i
extrem
orientale. De la scrima occidentalS adus6 de insffuctori mai
ales germani qi pdni la luptele mongole avem de-a face cu
o multitudine de stiluri gi
Ecoli.
Suprapunerile au continuat
neincetat, complicAndu-se
gi mai mult in aproape un secol
de dictaturi comuniste.
Un rezultat surprinzator al acestor suprapuneri este
Sistemda . Acest nume acoperi o artd marlialf, complexi ce
umdre$te in primul rind eficienla in luptd dar, totodata, i$i
5a
Se poate vedea cdte ceva despre aceste artd ma4iald ruseascd
onodemd)
pe site-uri ca http://www.russianmarlialart com/ sau
http ;//vassiar.wordpress.com/20 1 0/0712Olistoda-foft elor-
speciale-rusesti/ $.a.a.
:).1
unitAi
$i
cele din taberele de pregdtire ale
,,civililor',
g.a.m.d..
Amintim doar de gcolile de lupt6 ale gladiatorilor,
cea mai vestit[ fiind, de deparle, ce de la Capua.
$i
gladiatorii aveau stilurile lor de lupt6, materializate qi in
armele gi uneltele de luptd alese. De multe ori acestea
aveau legiturd
9i
cu originea etnicd a gladiatorului
nubian[, celt6., tracic6, gemanic6 etc dar acest lucru nu
era obligatoriu. Complexitatea artelor martiale practicate
de gladiatori, multitudinea de stiluri, seriozitatea pregitirii
(modali!
-
chiar gi la propriu!), varietatea armelor gi
amurilor folosite, dar qi a spectacolelor date in areni (mai
rar pe viajA gi pe moarte, in ciuda filmelor sAngeroase pe
temd)
$i
alte asemenea elemente pot fi observate de doritori
-
sau sceptici
-
in exceptionala lucrare a lui Silvano
Mattesini, Gladiatorss2. Dansurile de luptd se intAlneau gi
la soldalii romani ca gi la gladiatori, aldturi de felurite
exercilii demonstrative, atat individuale c6t gi in gn.rp53. Nu
mai insistdm asupra acestui subiect, amintind doar ci in
confruntlrile dintre fixpele romane gi popoarele cele mai
rizboinice ale antichitAtrii s-a dovedit nu doar superioritatea
tacticd qi strategicd a ofilerilor romani ci gi nivelul de
pregAtire de luptd excep{ional al ostagilor romani.
Toate cele prezentate, degi sunt o sinteza extremA a
unui domeniu uluitor de vast, aratd indeajuns, credem noi,
pentru cine nu gtia, nivelul inalt de practicare al arlelor
marJiale la romani. Mai amintim aici doar de faptul c6
tt
Apirut[ in liinba englez6 sub egida
,,Asociatione Culturale
Archeos".2009.
tt
C,edein de folos pentru cititori si consenndm aici observa{iile
lui Angelo Pellegrini din Scrima ctr
floreta...,
p. 9: inatutea
i!!.t'ppt'ii luptelor in drend cu
qrtele
asculite, glqdiatorii
prezenrdu ext:rcilii inditidttak:
Si
in ansamblu executate cu arme
de lemn. Cu uh.
(:uritlte.
eft) o .tdevdratd demonstralie de
scrimd.... Astazi am zice
,,o adevarati demonstrafie de arte
marliaie".
$i,
de fapt, amdndoud fornrujiriie su t corecte.
52
cuprinde,
pana la intervenlia vest-europenilor' nenumarate
lupte qi razboaie date cu arrne albe de felurite triburi
9i
neamuri rdzboinice, fie invadatoare, fie defensive' Stilurile
de luptd africane sunt foafte multe
9i
variate qi, cele mai
multi adAnc marcate de influenle religioase
pdgAne' de
magie animistd gi alte asemenea ideologii
Pentru ca am amintit mai sus de India, revenim
asupra subiectului.
Invazia triburilor traco-scitice5T a adus cu ea
infiinlarea clasei rdzboinicilor
qi reevaluarea tehnicilor de
lupt6. Am amintit mai sus de doud arte mar{iale celebre,
viiramuti
(vajramushti)
9i
kalaripayat' amandoua legate
stiAns de religiozitatea hindus6. Ele sunt ins[ numai o parte
din artele ma4iale ale celor peste 200'de popoare ale
Indiei. in trecut lndia era impdrfiti in nenumArate state, cel
mai adesea foarte rizboinice. Chiar qi popoare aflate la
adf,post de rdzboi sau atacuri, precum cele drn Nepal,
ciuiau qi caut6 lupta, angajAndu-se ca luptetori in armatele
britanice sau in altele.
in China existd mai multe categorii de afle
marliale decdt se crede de obicei. Sunt cele cunoscute sub
numele de wushu, dar sunt
9i
altele, apar[inAnd unor
populaJii minoritare, de la mongoli la coreeni Cele
"unor"ut"
sub numele de wushu sau kung-fu
-
dup6 o mai
veche denumire, europenizatA $i
incorect6 se impart in
doud rnari categorii: ,,boxul
de nord" gi,,boxul de sud",
sau,,pumnul de nord" gi
,,pumnul
de sud" sau ,,neijia"
1..metoda
intema")
qi ..ueijia"
(..meloda erternd") Aceste
impa4iri sunt insd lormale
tri
nerealiste ln lhpt' extsld
5t
Invazie socotita de unii istorici europeni ca avdndu-qi
rddicinile in migcbrile tracice catre r6sarit, iar de cei adepli ai
punctului de vedere al dialilor ca f\nd de origine proprie central-
asiatica qi cu direc(ii multiple, inclusiv cdtre Europa De fapt
amdndoud opiniile sunt corecte pentru anumite perioade de titnp
55
revendicd
-
in anumite forme ale ei
-
o spiritualitate
ortodox655.
Migratorii asiatici venili in Europa, din secolul al
V-lea mai ales, aveau sisteme de pregAtire
de lupt6 incl din
copilIrie. Cdl6ria, de pildi, cunoscuti astizi mii mult din
filme
9i
din spectacolele gi intrecerile de echitalie, insemna
mult mai mult pentru
ei. De la felurite jocuri
ce se
practicau
cilare se trecea le i'elurite stiluri de lupti cdlare,
cu sabia, sulila qi arcul rnai ales. Aceste stiluri cuprindeau
atdt lupta individuali, cu unul sau mai mulli dugmani, cet gi
lupta de grup, cu felurite forme de manevri
9i
exercilii
tactice. Fdra o pregatire mar{iali extrem de serioaid
mrgratorii nu ar fi putut face faf6 niciodatd mililiilor
ronane, care se pregateau
$i
ele sistematic
_
degi nu atdt de
intens ca migratorii gi cu atAt mai mult amatelor romane.
Ca urmare, acegti migratori nu doar c6 au obtinut multe
victorii qi au schimbat faja
Puopei,
dar au gi influenlat
mult ar1ele ma4iale europene56.
Aliica a alut
$i
are aftele sale marliale, de la
dansurile rlzboinice gi alte mijloace de pregatire ale
triburilor stldvechi din Egipt gi Sudan pAn6 la cele al
Zulugilor sau altor popoare din Africa de Sud. O parte din
aceste arte marliale au fost pdstrate de africanii dugi ca
sclavi in Brazilia qi, amestecdndu-se cu artele ma4iale ale
amerindienilor gi muzica braziliand, au dat celebra azi
Capoeira, dar gi alte fbrme de lupti. Amintim in treacat de
faptul ci sunt specialiEti care au gdsit la strivechile triburi
din Egipt gi Sudan urme ale armelor, echipamentelor gi
tehnicilor de luptd romane, inclusiv existenla unor dansuri
rdzboinice. Dar subiectul este prea vast pentru a putea fi
prezentat pe scud. Subliniem doar cA istoria Africi
55
http://www.russianmarlialart.com/main.php?page=philosophy
to
A se. vedea
1i
Scrima cu
floreta,
a. Ang.fo eelleirini,
BucureEti,
| 963, p.9.
54
eficiente sau/$i spectaculoase din karate
1i
kempo (,,boxul
cnlneTesc t.
Japonia are gi ea o bogati istorie a arlelor
marliale. Nu cunoa$tem tehnicile de luptd ale bdgtinaqilor
arhipelagului, vechii Ainu, dar oricum acestea s-au dovedit
cu totul ineficiente in fala invadatorilor asiatici de mai
tirziu. Acegtia au alcdtuit apoi
lara
cunoscutA astSzi sub
numele de Japonia. Societatea
japoneza a alut gi unele
perioade de^stul de paEnice, dar nu a fost niciodatd lipsitd de
rdzboinici. In afar6 de metodele de luptd iniliale, din epoca
Jomon, Japonia a cunoscut nu doar noi arte mar(iale de
origine local6, ci gi felurite influente exterioare, mai ales
venite din China (de pe continent sau din_ Insula Taivan),
din Coreea, din Arhipelagul R1u-Ryu (Okinawa) qi din
Mongolia, ba chiar din Filipine
9i,
mai tdrziu, din Europa.
Chiar gi armele de foc au fost aici integrate de unele din
gcolile de lupt6 nipone.
Artele marJiale de felul trdntelor se impart in
Japonia in doud mari gn)pe: sltmo
Ei itt-jutsu Qiu-jitsu).
Aldturi de kenjutsu cu forma sa imblinziti, kendo
-
qi
lg;udo
-
ltrttl cu arcul
japonez avem in fali principalele
linii ale artelor marliale
japoneze propriu-zise. Mai existd
stiluri traditionale
japoneze
de lupt[ cu bastonul, sulila sau
halebarda. insi foarle celebntl karate nu este intre artele
marliale nipone propriu-zise. Numele sdu iniltal, Okinawa-
tt
Am pr,s termenul 60-r chinezesc in ghilimele deoarece nu este
neapdrat cel mai potdvit. Pr\n kempo se pot inlelege
$i
artele
rna4iale chinezegti vechi, dinailte de combinarea cu artele
marliale indiene, dar se pot intelege qi ramuri mai noi ale artelor
mar{iale chinezeqti, precum gi forme care, iefite din vechiul
-
sau
mai noul
-
kempo chttezesc propriu-zis au creat formele de
kempo
japonez, practicat initial mai ales in Insulele Ryu-
R1.u/Okinawa, dar mai apoi gi in lestul Japoniei
9i
chiar in restul
lumii. Ca urmare existi o anume ambiguitate a termenului
kempo.
57
peste 400 de curente principale
sau stiluri principale
de arte
mar{iale chinezegti, acestea fblosind in generai amdndoui
metodele
-
neijia
9i
wetjia chiar dac6 pun accentul pe una
dir.rtre ele. Toate aceste forme igi au oiiginea in intdlnirea
dintre vechile arte marfiale chinezegti, dinainte de secolul
Vll d.Hr.
5i
arrele mar.liale indiene, aduse de unul sau mai
mul{i cilugdri budigti din India la templul Shaolin_Si
(,,Templul Micii Pdduri"). Din aceast6 intdlnirea a rezultat
o nou6 generaJie
de arte marfiale, ai ciror strinogi
indepirta{r sunt afiele marliale chinezegti de astdzi. Istoria
Chinei
9i,
implicit, a artelor mar{iale chinezegti este at6t de
zbuciumati incdt nu poate fi infhligati in cateva cuvinte.
Putem
.
spune doar cd legdturile dintre wushu qi
religiozitatea taoist6, budistd, confucianistl etc sunt extrem
de numeroase gi putemice.
Ca urmare, chiar gi conducerea
comuniste gi deci atee
-
a Chinei a avut probleme floafte
mari atunci cand a incercat si faci o separa{ie intre latura
sportiv-rnilitari gi cea militar-religioasd a acestor arte
marliale. In cele din ur.md s-a ajuns la un conrprornis
neobiqnuit, tradi{iile religioase chinezegti imbr6c6ndidesea
harna linrbajului qtiin{ific, prin nrijlocirea caruia au putut fi
acceptate oficial.
Coreea este un caz deosebit, o
tarA
aflatd la
intdlnirea unor mari puteri gi ambi{ii Manciuria,
Mongolia, CJlna, Japonia. Evident, gi ea qi_a dezvoltai
propriile.
stiluri de lupti, atdt pe liniile nobilimii gi trupelor
r:C1le
fi
nobiliare, cdt qi pe liniile stilurilor de iuptn
IArlneijti. Acestea din unr6 au mers mai departe chiai gi
atunci cdnd au fost in mod oficial interzise, dezvoltdndu_se,
ca si spunem aqa
,,in subferand',, ddnd nagtere la conflicte,
legende gi eroi. Calitatea lor a fost verificati. adesea in
Iuptele interne dar gi in cele cu invaclatorii.
Artele ma4iale coreene vechi, precum sabat sau
tae-kyr:n, au lost inlocuite de o afiA nou1, lae-kwon_do,
dezvoltatA in secolul XX prin asimilarea unor elemente
56
evolutia artelor ma4iale europene la Vikingi, Normanzi,
Slavi qi numeroase alte popoare. Putem sA arit[m evolulia
tehnicilor de lupti in Europa in raport cu schimbarea
formelor gi dimensiunilor armelor albe folosite, a
scuturilor, armurilor, arcurilor q.a.m.d.. Nu ne-am propus
insd o istorie a artektr marliale, fie ele europene sau nu, ci
doar a inlalila prezenla lor in istorie.
Din acest punct de vedere credem cI am infiJigat o
ingimire destul de cuprinzAtoare pentm ca orice cititor sA
poat6 inlelege cat de rAspendite sunt artele
9i
practicile
mar{iale in lrecullJ tuturor popoarelor. Singura exceplie o
constituie, din cdte gtim astAzi, inuilii sau eschimogii, care
erau e\trem de izolali de celelalte popoare
5i
clte nu a\ eau
decAt noliunea de vdndtoqre, nu gi pe cea d,e tdzboi, aSa
incat tehnicile lor de prindere qi ucidere a animalelor (sau
de apdrare fa16 de ele) crede ci nu pot fi numite, in
adevdratul inleles al cuvdntului, arte marliale. Dar, in afari
de aceastA exceptie ce confitmd rcgula, toate popoarele
lumii, din loale timpurile, au ar'ut (qi au) arte marliale.
Acest fapt ni se pare de cea mai mare insemndtale,
cdci sti impotriva prejudecAtrilor addnc inrddicinate
9i
adesea violent apdrate ce apasa asupra inlelegerii
fenomenului numi arte maryiale6t' .
$i
din care dim aici doar una: prejudecata extrem
de rispanditA in Romdnia, dar cu totttl neintemeiatA istoric,
ce pretinde ci
,,artele
morliale au.foarte mare legdturd cuJilmele
de Ia televizor. Pructic aqa au pdlruns artele marliale in
occident
ls.n.]"61
.
60
5i,
implicit,
9i
asupra unei cercetdri teologice obiective.
6i
Conrentariu de pe www.ortodoxiatinerilor.ro/tinerii-in-
societate/ispite-barbatesti, la a doua pagini de comenta i ale
articolului ,,K-1.
box, karate si alte gertu de arte martiale".
59
te (Mdna din Okinawa), spune totul in aceastA privinlA.
Karate reprezintl, un sumum de stiluri de lupt6 originare
din Arhipelagul Ryu-Ryu (Okinawa)
9i
preluat citre
sfdrgitul secolului XIX de Japonia, prin mijlocirea unor
maeqtrii okinawezi care l-au {bcut vestit gi respectat. Artele
mar{iale japoneze,
fie cd sunt locale sau preluate, se pot
impdrli in doub mari categorii: cele fundamental religioase
-
ca slmlo sau lEudo gi cele fundamental tehnice
_
precum okinawa-te
,i
lai-jutsu chiar daci, evident, existi
felurite nuanle
5i
interpdtrunderi intre cele dou6 categorii.
Meritd sa menliondm aici qi un texl asupra caruia
vom reveni mai tdrzit
Vechile discipline de rdzboi se numeau buget.
Departe de a
/i
numai niSte
Scoli
in care se-nvdla cum sd. te
aperi;i cum sd ucizi, acesle
Scoli
includeau, de asemenea,
atdt jutsu (,,tehnici"), cdt
$i
do (,,ciii",
,,conduite").5e
Desigur, cei mai mul{i dintre cei care vorbesc
astdzi despre
,,artele marliale (orientale),,
pe linia
discuJiilor de col! de stradA nu fac nicio deosebire intre
jutsu qi do. Vom reveni insi rnai jos
asupra acestui aspect,
care nu
Jine
atat de mult de excursul nostru istoric, dar care
pentru analiza teologicd este de maximd importan{d.
Am putea da mai departe pilde qi din America de
Nord sau de Sud, Oceania sau Australia, ba chiar
9i
din
Insula Pagtilor, pentru a nu mai vorbi de Asia, unde artele
ma(iale ale multor
16ri
nici nu au fost amintite.
putem
ingirui nenumdrate arrne mai mult sau mai pulin originale,
de la bite cu colli de obsidian gi lansatoare de sbgeti la
sarbacane gi bolas-uri. Putem, de asemenea, sA prezentAm
tt
Michel Random in Diclionar de Arte Marliole, de Louis
Fdddric. BucureEti, 1993, p. VIIL
58
pentru a ridica un eventual
--
$i,
de fapt, ireal nivel scdzut
al artelor marliale romane. In realitate ins[, dupi cum am
amintit gi n]ai sus, soldatul roman era deplin pregdtit pentru
ca in luptele corp la corp cu orice dugman si fie un luptAtor
redutabil, vrednic de tot respectul.
Pe de alt6 pafte, intr-o gi rnai deplind anulare a
afirmaliei citate, trebuie sd plec[m de la inceputurile
cinematografiei. Ori in cinematografie
primele arte
marfiale care apar
- 9i
care sunt receptate fhr6 probleme de
spectatorii europeni
-
sunt artele mar'{iale europene: in
primul rdnd scrima gi tirul cu arcul, lupta cu sulila
9i
alte
irme albe, apoi boxul gi savatul6a, tirul cu arme de foc etc.
Atdt filmele ,,de
capa
$i
spadA" cAt qi cele ,,de
aventuri" sau
,,poli!iste"
cuprind nenumirate scene de arte mar{iale
europene. Ele sunt larg prezente inca din perioada
interbelicl, fiind promovate de placticanli adesea extrem
de seriogi, atat dintre actori cdt gi dintre cascadori Aceasta
realitate ar fi putut fi sesizatd chiar pe site-ul citat de noi,
unde sunt comentatori ce atrag atentia, cu bun simt, ca
,,,S1
Iupla ctt sabia/sulita/arcul/elc.
pe care o invata orice
soldat este o arta mdrtiala. Si boxul este, praclic, o arta
martiala". Iar prezenla artelor mar{iale europene in
cinematografie gi, respectiv, in televiziune, nu domini doar
64
Penffu savat a se vedea gi site-ul
http://martialartsbl0
mai ales la
pagina
http ://rnartialartsblo
fiance-savate/ ;
de asemenea la
http://www.aplovisa.
un site de
arte ma4iale spaniol ;
la pagina hup:LLn-
ma.blogspE!.tq20!24811&l!c.!l!!al ,
un site de arte ma4iale de
limbd engleza etc. Unul dintre cele mai complexe
$i
complete
site-uri pe temi este http://bootfiehter.wordDress.com/,
,,Covering
Savate and associated disciplines, Western Martial
Ar1s, Self Defense and totally unrelated subjects". Altul este
hrto:,r lrcnchboxi;rs.blossoot.ro
6L
Ideea aceasta este total greqiti! Ea izvora$te
dintr-o foarte mare lipsd de culturd istoricd gr, de
asemenea, de Ia o uimitoare confuzie intre artele marfiale qi
artele ma4iale orienlale, despre care am vorbit gi mai sui!
Trist
-
qi relevant este cd acelagi comentator citat aici
recunoa$te in altA postare
de pe acelaqi arlrcoll
-
cd
Si
in
armatele romane se
Jdceau
arte martiale! Ceea ce. dacd s-
ar fi mers pe o gdndire logici. nu pe prejudecdli.
ar fi losr
de ajuns ca sd ii doboare prima. Ceea ce, totufi, nu se
intAmpli... Chiar cel care recunoa$te existentra artelor
mar'{iale in armatele romane incearci sd-gi minimizeze
declara{ia intr-un fel ciudat, dac6 nu chiar absurd. Adici.
altfel spus, si modeleze adevirul istoric dup6 prejudeci{ile
pe care le are. Cum? Li bine... declardnd arrele ma4iale
romane, nici mai.-mult, nici mai pllin, decdt...
,forme
ru d iment a re" l. !? l.
1
62
O asemenea idee este, pentru orice istoric al
antichitd{ilor romane, cu totul gregiti qi cu totul impotriva
realitAtilor istorice atestate! in nici un caz armatele romane
nu ar fi putut invinge prin
,,forme
rudimentare de arte
ma4iale" luptdtori de elitl precum Galii, Gemanii,
Nubienii, Dacii, Pa4ii etc
Ai
ei practicanfi cle arte marfiale
propr-r,
9i
inci la un nivel foarte inalt. Mai mult" izyoarele
istorice
- din care am sintetizat mai sus pulin materialo,
arata, dimpotrivl, cd qi in Imperiul roman, ca
$i
in toate
{irile
antice gi medievale, practicarea artelor mar{iale era
foafte extinsi, iar artele ma4iale practicate de armata
romani erau complexe gi eficiente. Din artele ma(iale
romane se trag
Ei
cele apusene, dincolo de fireqtile
influenle ale unor migratori precum Arabii sau allii
asemenea. Chiar
9i
faptul cA pAqi uria$e din armatele
romane
- 9i
mai toli gladiatorii,
de altfel erau alcdtuite
din Cel1i, Traci, Germani, Armeni etc ar fi fost de ajuns
o2..Forme
nrclimenrare' de ane rnarliale. adica...
''
$i
pe care le pre/enrim tn Bihliografie spre a li consulrarc lr
erlerzsa de cei care doresc.
60
do/clubs-and-societies/historical-martial-arts
spre a se
vedea practicarea in apus a artelor mar{iale istorice
europene. Toate acestea sunt bazate mai ales pe artele
ma4iale europene vestice pe liniile german6, britanicf,
9i
francezd pomind de la cele greco-romane, celtice qi
germanice (la fel
9i
AEMMA sau JWMA). Un site pe
temA, vestit in Occident, este adesea numit ,,HACA", 9i
poate fi'accesat la adresa http://www thehasa.conv, fiind
un site dedicat afielor ma4iale europene din perioada
Renaqterii. La fel de interesanta este gi gruparea Historical
European Martial Arts Community, cu site-ul dedicat
hemaalliance.com
qi cu biblioteca sau librdria virtuald
http://www.wiktenauer.com./.
De asemenea, credem ci
meritd aici amintite qi adresa de intemet
http://www.truefork.orSy'DragonPreservationSociety/
unde
se poate consulta un alt site dedicat aceluiaqi subiect
artele matiale europene (ca de obicei, strict occidentale!).
Alte citeva asemenea site-uri de arte martiale (vest-)
europene au fost indicate qi mai sus, in notele noastre.
Cdt de bine se potrive$te aici dedicalia frumoasei
lucrdi Renaissance Swordmanship: The Illusttated Used
of Rapiers and Cut-and-Thrusl Swords, de John Clements,
Ed. Paladin Press, Boulder, Colorado, U.S.A., 1997 din
Prefald (p.7) adresati (qi) celor descrigi ca
,followers
of
Asian marlial arts, v)ho are sadly ignorant of their own
Western martial heritage" (,discipoli ai artelor marliale
asiatice care,
foarte
trist, sunt ignoranli
/alii
de propria
mostenire marliald apuseand"o')! Acest lucru este foafie
adevdrat gi pentru Romani, care sunt, prea adesea, la fel de
ignoranli atdt fa![ de artele marliale vest-europene cAt
$i
fa!6 de cele vechi romAneqti. Revenind la citatul dat'
recomandim a se vedea altA carte, deosebit de interesantd
pentru cei care vor si se inilieze in cunoaqterea
domeniului: Medieval Swordmanship l l lus trated Met hods
inceputurile acestor mijloace de comunicare gi influen16, ci
continuA, puternic, p6na in ziua de astlzi.
Subliniem aceste lucruri, degi cineva le poate
socoti, greqit, mirunliguri, penhx cI este o poruncA
dumnezeiasci sA qtim foarte bine despre ce vorbim.
Trebuie totdeauna si ne amintim c6 pentru orice cuvAnt
vom da socoteala in Ziua Judecdlii. Deci noi, cre$tini fiind,
nu avem voie si falsificdm adevErul, ori s6 acceptdm
9i
cu atat mai mult ca temei al judecalilor,
ra{ionamentelor
noastre sA acceptim falsificarea veniti
,,din
lume", o
lume despre care gtim cI este c6zutd. DecAt sd vorbim
despre ce nu
Stim
e mai bine s6 rlminem in a$teptare. Nici
nu rnai amintim de necesitatea abordirii oricirui subiect cu
o cat mai mare obiectivitate
$tiinJificl,
degi aceasta
coincide perlect cu exigenlele cregline.
Afirmalia pe care am analizat-o mai sus, gi care s-a
dovedit a fi complet f'alsd, este o mostrd de preluare a unor
prejudecAli, a unor qabloane sau lozinci comune lumii
cdzute, comune unor gmpuri
9i
societili semi-docte, cu o
culturd extrem de limitatI, dar gata oricand sA se pronunte
asupra oricirui subiect llrd cercelare. Esre. de asemenea, o
pildA tristd de excesivi incredere in.,vorbele" din societate
(numite corect bcifle).
Tot pentru in{elegerea conceptului
$tiintific de rl/td
mar1iald, se poate apela gi la documentele gi lucrdrile
Academiei de Arte Marjiale Europene Medievale
(AEMMA
-
Academy of European Medieval Martial
Arts) de pe www.aemma.ors sau la site-ul de specialitate
Journal of Manly Arts, la adresa de net
jmanly.ej
mas.com (pagini numiti
Qi
Electruic Journals
of Martial Arts and Sciences), care este o sec{iuue a
revistei electronice Journsl of' Western Martial Art
(adresa electronici fiind jwma.ejmas.com).
De asemenea,
se poate vizita gi adresa www.royalarmouries.org/what-we-
65
Traducerea noastrd.
63 o1
Definilie prin care inlelegem
$i
ce sunt cu adevarat
afiele marliale, dar inJelegem
9i
faptul, fundamentat istoric
incontestabil, cA ele sunt rdspdndite, din cea mai nrare
vechime, la toate neamurile care au locuit sau locuiesc fa{a
pdmAntului.
Desigur, nu ne a$teptdm, chiar dupd aceste pagini
de analize de definiJii gi istorie, ca toti cititorii si adopte
defini{ia fhri rezerve gi intrebdri. Dar nici nu putem lungi
mai mult disculia asupra termenului. Nddejdea noastr[ este
ci in lucrare vom ldspunde la cAt mai multe din intrebdrile
ce ar putea stirui in mintea cititorilor noqtri gi astfel
lucrurile vor deveni limpezi. PAnd atunci, subliniem cd
defini{ia de mai sus este cea de la care pornim in lucrarea
noastre, este cea la care se referd titlul lucrArii gi toata
lnaliza noaslrd. Deci, cel care vrea sa urmdreasca firul
logic al expunerii trebuie sA pomeasca de la aceastd
definilie de la care yi noi plecam.
Dar, odati ce am inleles ce stnt artele marliale
Si
rdspdndirea lor, suntem inc6 in lala intrebirii
fundamentale: care este pozi{ia Bisericii lui Hristos faJi de
ele? Sunt ele de folos ori sunt rele?
ce spun Sc/ipturile
Oare cum se impaci aceste lucruri (defnile ca orte
m0rliale) cu Ortodoxia?
Ce fel de leglturd poate fi intre rdzboi, bdtaie,
ucidere qi toate celelalte asociate rlzboiului qi Orlodoxie?
Poate fi vreo impicare intre ele, sau se exclud total?
$i
de unde plecdm in cdutarea rispunsulLri'l
Cercetali Scripturile!, ne poruncegte l)omnul
nostru lisus Hristos (loan 5.39). Prin ele. it prrtcm cLrnutile
pe El
5i
putem avca viald ;cEnicd.
and Techinques, a aceluiagi autor John Clements, aperutA
in 1998 (aceeagi localitate
9i
editur[). Este o lucrare
-foarte
lblositoare pentru ca cititorul s6 capete o mai buni imagine
a vechimii
$i
complexit5lii arlelor ma{iale vest-europene qi
a folosirii corecte (de
cirre specialigti...
)
a termenului de
arle marliole. Asemenea lucriri, ale unor oameni care au
studiat problema
cu o seriozitate vrednici de tot respectul,
ar trebui si impund.in fala pirerilor fonnate
,,din filme', gi
alte asemenea surse66-
Q.E.D.
FaF de asemenea noian de mirturii, ce dovedesc
universalitatea artelor marliale dincolo de orice limite
rezonabile de indoiald, doar cultura
,,de cinema,'
9i ,,de
coll
de stradd", semi-doctismul gi prejudecata pot s6 mai facd
opozilie. Dar impotriva unor asemenea atitudini gregite
trebuie sd se ridice orice cregtin adevirat! Cunoaqterea
adevirului convenabil sau nu -., buna definire a
termenilor qi cercetarea cdt mai riguroasd cu putinla sunt
un imperativ cdruia trebuie sA ne supunem cu toat6 inima.
Cunoasteli adevdrul
Si
adeviirul vii va.face tiberi!
Impotriva unor astfel de idei preconcepute
$i
afinna{ii neintemeiate gf,sim necesar a formula de acunl
defini{ia corecti a termenului pe care il cercetAm:
Artele maftiale
artele marliale sunt acele cliscipline care
tncearcd sd cercetex,e
Si,
la nevoie, sd pund tn
pructicd, la cel mai tnalt nivel de competenld, partea
Stiinlei
militare care studiazd teoria
Si
practica
pregdtirii
si
ducerii acliunilor de luptd
Si
a
rdzboiului.
65
n6
A se vedea
$i
Anexa V.
64
conlinutul
$i
spiritul Bibliei, ci sunt adevdr teologic
g.a.m.d..
Cum este cu putintA o asemenea contradiclie?
Ei bine, pentru cd, in opozilie cu citatele biblice
date mai sus, sunt in Sfintele Scripturi gi cuvinte precum:
Unul din slujitorii, care era de
fa1d,
I-a dat lui
Iisus o palmd... Iisus i-q rdspuns: Dacd am vorbit rdu,
dovedeSte ce este rdu, iar dacd am vorbit bine, de ce Md
bati/
(loan 18.23)
Acum insii cel ce are pungd sd o io, tot aSa qi
troisla,
;i
cel ce nu are subie sd-Si v6ndd haina
Si
sd-Si
cumpere. (Luca 22.36)
$i
il intebau
Si
osta;ii, zicdndj Dar noi ce sd
facem? $i
le-a zis; Sd nu asuprili pe nimeni, nici sd
invinuili pe nedrept, qi sd
fli
mullumili cu solda voastrd.
(Luca 3.14)
Dregdtorii nu sunt
Ji'icd
pentru.fapta bund, ci
pentnt cea rea. VoieEti, deci, sd nu-li
fe .fricd
de
sfipAnire? Fd binele
Si
vei avea laudii de la ea. Cdci ea
esle slujitoare a lui Dumnezeu spre binele ldu. Iar dacd
faci
rdu, teme-te: cdci nu tn zadur poartd sabia; penlru cd
ea este slujitoare a hti Dtrmnezeu,1i rdzbundtoare a mdniei
Lui, asupra celui ce sdvdrseEte rdul. (Romani 13.3-4)
Laudele Domnului in gura lor;i sdbii cu doud
tiiisuri in mdinile lor,
Ca sd se rdzbune pe neamuri qi sd pedepseascd pe
popo0re,
Ca sii lege pe impdratrii lor in obezi
Si
pe cei sliivili
ai lor in cdnse de
Jier,
Ca sti
.facd
intre dhn;ii judecatd sr:risci. Slavo
aceasto este a tuturor cltvio$ilor Srii. (Psalmi 149.6-9)
$i
aceste cuvinte, cred unii, aratd ci uneori se
cuvine si rdbddm, intr-adevdr. chiar qi moaftea, iir6
Dar, vai!
Tot in Scripturi stA scris - nici o proorocie a
Scripturii nu se tdlcuieSte dupd socotinla
fiecdruia
(II
Petru 1.20)!
$i,
intr-adevdr, dupd tAlcuiri aduse de unii sau de
allii dup6 socotinla lor, ajungem la o nein{elegere foafie
mare. Nu doar in ceea ce privegte artele mar1iale gi
folosirea armelor de ci.tre creqtini, dar qi in oricare altd
privinli.
Cdci sunt irr Scripturd cuvinle precum:
Nu vd impotrivili celui rdu; ior cui te loveste peste
obrarul drept, intoarce-i qi pe celdlalt. (Mafei 5.39)
Inloarce sabia ta la locul ei, cd loti cei ce scot
sabia, de sabie vor pieri. (M^ter
26.52)
Sd nu ucizi! (Deuteronom 5.17)
$i
toate aceste cuvinte au fost in{elese de mulji
neo-protestan{i, dar qi de ortodocgi influenJa{i de pietismul
neo-protestant, ca oprind pentru creqtini, cu deslvdrgire,
orice act militar, once folosire a armei sau a fortei
(violentei).
Sunt nenumarate texte neo-protestante, unele
pretins obiective, allele de un patetism bolnivicios, in care
se osAndegte cu desiv6rqire orice folosire sau posesie a
armelor de catre un cre$tin, orice participare la un conflict
fizic
9i
mai ales armat!
-,
orice implicare in rdzboi sau
bltdlii...
$i
toate aceste texte pretind ci se bazeazi numai
qi numai pe Biblie, ci reflectd numai gi numai conlinutul
$i
spiritul Bibliei, ci sunt adevir teologic q.a.m.d..
lilal irnpotriva lor se ridicd alte interpretari ale
iJiLriir:i. 1'1e dc sorginte catolicd sau rnonofiziti, fie
oltodoxe. fortc, desigur, pretinzdnd cA se intemeiaza
numai gi numai pe Biblie, ci reflectd numai qi numai
67 66
cu pildele osta$e$ti ale Sfdntului Apostol Pavel sau cu
binecuvAntarea folosirii sabiei de cdtre stdpAnire in numele
Domnului. Toate acestea ins[ sunt totodatl,
Qi
temeiuri
scripturistice care, luate separat de istoria Bisericii, pot fi
rdstilmdcite in fel gi chip.
De aceea, nu vom face aceasta, ci vom pleca de la
viala Bisericii in primele secole creStine.
intre anii 33 qi 313 d.Ch. Biserica a crescut, in
Imperiul roman, Armenia, Persia
9i
in alte pdrti,
rdspdndindu-se qi in popor, gi printre cei din clasele mai
inalte.
Printre cei cuceri{i de lumina lui Hristos sunt, in
acea vreme, qi foarte mulli osta$i. Ba chiar, pentru
Armenia, am putea spune cei mai multi dintre ostagi, de
vreme ce Armenia a fost prima
larA
devenitA cre$tini
primele veacuri cre;tine in Armenia
Este de observat aici faptul c6, deveniti
lari
creqtin6, Armenia
$i-a
pastrat trad(iile militare vechi, care
cuprindeau nu doar armata pemanenti, ci
9i
obligaJia
fiec6rui bdrbat qi in unele pA4i
$i
a femeilor
-
de a se
pregIti mereu de lupt6. Desigur, aceste tradilii erau in parte
mo$tenire de la strimosii Traci prin care gi noi, RomAnii,
ne inrudim cu Armenii. La cregtinarea Armeniei aceste
tradilii au fost curd{ite de tot ce insemna spiritualitate
p5gin6, pistrAndu-se tot ceea ce era de trebuinta penhu ca
bdrba{ii armeni s[ fie unii dintre cei mai buni luptdtori ai
Antichitatii tiirzli. Dar acest lucru insemna cd pAnd
9i
cei
mai de rind intre armeni aveau pe peretele casei s[bii,
suliJe, arc, tolbd cu s6geli gi alte asemenea arme de multe
ori dupl tradi{ia mar{iali a satului sau familiei
-
pe care
invdlau de mici sd le
foloseascd
la vdndtoare
Si
in luptii.
crdcnire, dar sunt qi imprejurdri in care folosirea armelor
este ingaduitd qi la fel sunt qi fo4a sau violenJa, uciderea
sau pedepsele corporale. De asemenea, ele arati cl ostagii
sunt primili ca atare, firi si li se ceard a se l6sa de
indeletnicirea lor, qi de Sfintul Ioan Botezitoml, qi de
Duhul Sfint insugi (Faptele Apostolilor cap. 10 qi 16.23-
34). Deci, spun cei care apeleaz[ la aceste cuvinte biblice,
armele, rizboiul
9i
artele marliale sonl ingiduite de
Bisericd atata vreme cdt sunt folosite in conformitate cu
legea moral[.
Iatd doud pozilri radicnl opuse,ba chiar, am putea
sptne, incompatibile.
Care este cea corectA?
Nu vom incerca sd limurim aici acest lucru, gi mai
ales nu incepdnd cu o exegezd biblici. Riscdm sE cddem
exact in primejdia
,,tAlcuirii
dupi socotinla fiecdruia",
adicd in rdstSlmdcirea Scripturii. Mul{i au cizut in aceast gi
s-au dus in Iad fiind ferm convinqi cI sunt deqtep{i gi au
dreptate g.a.m.d.. Ne ferim de aceasd ispiti
Ei
vom cere
inainte de toate ajutorul Bisericii. Da, chiar al Bisericii!
Cum?
intii gi intdi, prin apelul Ia ceea ce este esenlial:
triirea Scripturilor de citre Bisericl de-a lungul
veacurilor!
Aici putem vedea, dincolo de pirerile noastre
personale, care este invdJdtura Bisericii in aceasti privinp,
care este invAtrAtura adeviratd in ceea ce priveqte
raporturile dinlre drte mar(iqle
Si
Ortodoxie.
ce spune SJftnta Tradilie
Deci, clc unde si incepem?
Am putea sI incepem cu suta$ul Comeliu, sau cu
temnicerul din Filipi, cu ostaqii Sfhntului Ioan Botezitorul,
69
68
tdrziu, imp6rarului,9i foane adesea era 5i
cel inchinat
Forrunei, zeila norocului^0. Anemis ori Minena' Mercur
5i
alte zeit6li, igi aveau adesea altarele lor, mai ales in
taberele mai mari
$i
care stAteau mult6 vretne intr-un loc
Dar de ce am spus ca acest lucru este
,,foarte
tulburitor pentru noi astizi"?
Pentru ci este scris ,,fugi1i
de inchinarea la idoli"
9i
,,cele
ce
jertfesc neamurile
[p6gdne],
jertfesc demonilor" (I
Corinteni 10.14-21).
De aceea este tulburitor sa te gande$ti ca osta$ii -
ba qi mulJi dintre civilii romani practicau artele marlial,e
romane intr-un mediu atdt de idolatm, intampinati de la
intrarea in tabiri <ie altarele zeilor mincinoqi, inconjurali
adesea de fumul
jertfelor demonice care se ridicau de pe
aceste altare. Foade mulli dintre noi-nici nu ar putea
concepe astazi a merge intr-un asemenea mediu, in care era
firesc sd faci nenumdrate
gesturi de cinstire a idolilor'
De altfel, acesta a fost qi mijlocul prin care au fost
dali pe fa{d mul{i dintre ostagii creqtini din armata roman6,
cici s-a v[zut cd ei nu aduceau
jedfe, nici mdcar rar, cum
ficeau unii; ei nu aduceau niciodata
jertfb. Ca urmare'
atare ostaSi au fost pringi adesea, cercetaJi, batjocorili,
bdtuli qi chinuili cumplit spre a se lepida de Hristos lar
neob{inAndu-se aceasta, erau ucigi.
$i
intrau astfel in
rdndr,rrile martirilor lui Hristos, printre cei mai de fi'unte
sfinli ai Otodoxiei.
OricAt de tulbu1tor ar fi pentru noi astAzi acest
fapt, este adevirat:
vechii creEtini nu se temeau si intre intr-un
asemenea loc
!;i
sd practice aici artele marliale romane'
Iar intrarea in aceste tabere de pregitire marliala
!i
practicarea artelor ma{iale romane in atare mediu idolatru
nu ii despS4ea intru nimic de llristos, dupd cum se vede
68
insemnbtatea norocului era atat de mare pentru ostaqii romani
incat foarte adesea analiza ,,dosarului"
pentru avansare includea
obligatoriu qi acest criteriu
71
Aceasti pozilie a Arrneniei ta\d de anele marliale
practicate
de armatd
9i
de popula{ia
,,civil6,,
nu a stArnit
niciodat6 vreo critici sau impotrivire din partea Bisericii6T.
Nici din partea Bisericii care era in Armenia, nici din
panea Bisericii din oricare alt loc al lumii. Foafie mulli
dintre sfinJii ortodocgi armeni au fost oameni care au
excelat in practicarea artelor mar{iale tradi{ionale
Armeniei.
$i,
de altfel, la fel au fost gi mulli dintre cei mai
riticili prigonitori armeni ai Ortodoxiei, unii ajungAnd
chiar pe temeiul priceperii lor in ale rizboiului gi pe tronul
Imperiului roman. Care are, gi el, istoria sa bisericeascd
9i
nartiala.
primele veacuri creStine tn trmperiul rcman
in Imperiul roman, Ortodoxia nu a fbst primiti in
secolele I-III de conducitorii cei mai de sus, cum se
intdmplase in Armenia. Cregtinii traiau aici intr-un stat
pigAn, intr-o societate pagan6. Iar cei care erau ostaqi, intr-
o armati pEgdn6.
Solda{ii romani aveau tabere de pregitire, in
apropiere, de obicei, de orage mai mici sau mai mari. in
aceste tabere veneau de multe ori sd inveJe or.i sd practice
artele marliale romane qi tinerii sau birbalii romani din
irnprejurimi. Dar ceea ce este foafte tulburdtor pentru noi,
astdzi, este faptul cd aceste tabere de pregdtire militard
aveau in cuprinsul lor cel pu{in doud, dacd nu mai multe
altare pentru jeftfble
de timdie
- 9i
nu numai! Unul era
dintotdeauna inchinat hri Marte, zeul rizboiului, altul, mai
67
Este cle aratat aici cA
$i
gruzinii, dar gi alte popoare din Caucaz
au aceeaqi pozjtie istoricd
Si
acelagi raport intre arlele matiale
practicate de ei gi Biserici. Armenii sunt insE pilduitori prir
vechimea cregtinismului
Ei
leghturile cu lmpcriul roman
(Romania).
70
O asemenea pildd este gi Sfdntul Mucenic Dasius.
Acesta a reflzal a deveni
jertft adusd lui Cronus gi a
preferat a fi jefifb lui Hristos. Dar pdn[ cAnd a venit aceas6
clip6 a mlrlurisirii, el gi-a ficut datoda de ostag {bri nicio
impiedicare. De aceea a gi fost ales ca sE fie
jerlfa
lui
Cronos, cdci alegerea se fEcea, prin tragere la so4i, dintre
ogtenii asupra cdrora nu erau invinuiri gi, mai ales, care
erau respectati de toatd lumea pentru curajul gi priceperea
lortO. Este limpede, prin urmare, ca Dasius nu a gdsit nicio
contradiclie intre CredinJa lui Hristos qi viata de osta$ in tot
ceea ce privegte pregAtirea de luptd, mergerea la rdzboi qi
celelalte. Contradiclie sau, mai bine zis, incompatibilitate
s-a ivit doar atunci c6nd a fost silit sa accepte cele care
erau ale unei religii striine gi mincinoaseir.
Tot la fel stau lucmrile pi cu Sldntul Mare Mttcenic
Alexandru. Acesta era
,,cre;tin
incii rlin copildrie
;i
temdtor de Dwnnezeu"l2. Dar, in acelagi timp, era un
luptAtor atat de bun gi de respectat incAt fEcea pafte dintre
cei aleEi gi de incredere. De aceea s-a
$i
numarat printre
ostaqii care urmau si aduc[
jer1li lui Jupiter (Zeus) la
templu impreuna cu impdratul.
$i,
dincolo de cele
obignuite sau tipice martiriului ostagilor creqtiniTr, credem
c5 se cuvine sd aritdm aici ca o mdlturie pentru ceea ce
cautim noi si aflim urmitoarele: in toate cuvintele prin
70
Merita consemnat, fie pi doar ca nota, ca qi nunele slintului
mafiir gi numele prigonitomlui sunt nume trcco-romane (Dasius
qi Basus)
si
cd Slintul Dasius era ostag in Legiunea a X[-a
Claudia din localitatea I)urostorum (azi numitA Silistra
9i
aflati
sub ocupa{ie bulgdreasch).
11
Actele martirice. PSB I l, p. 241-251
9.cl.
12
lbidem, p.261
?3
Merita consemnat
$i
laptul ca Martiriul Sfdnttlui Mare
Mucenic Alexandru este unul dintre documentele vechi ce atestl
tradilia cinstirii moaqtelor sfinlilor de cdtre cre$tini, precum qi
obiceir.rl de a le unge cu untdelemn (moaqtele) odati ce srLnt luate
spre cinstire (PSB I I, p.269).
73
limpede din vielile
9i
mai ales sfirqitul marlirilor.
Niciodati Biserica nu a mustrat sau pedepsit pe cei care
mergeau in
,,Cimpurile lui Marte,' sau in taberele militare
ca sA ia parte de pregdtirea
marliale, care era de fapt o
datorie ceti{eneasci fundamentali.
Cu atdt mai mult.
niciodata Biserica nu a ntustrat sau pedepsit pe ostafii care
zi de zi erau in mijlocul acestor tabere sau cimpuri-9i care
se.instruiau marlial neincetat, p6strendu-$i
credinla in ciuda
primejdiei care stf,tea neincetat deasr:pra capeteloi lor.
sJinli militari rcmani
De altfel, numdrul acestor ostaqi cregtini martirizati
este uimitor de mare.
,
in Zbor prin vt)ltoarea vremilor6e an.r infiligat, in
nota de final XVIII, cdteva asentenea nume.
printre
numele
cele mai cunoscute sunt Sfhntul Mucenic Adrian. din
Nicomidia. care a Fost general roman. sau Adrian, fiLrl
impdratului roman (de origine tracic6)
probus
(272-2g2);
Sfdntul Dimitrie trzvorAtorul de Mir, comandantui militar ai
Salonei (azi Tesalonic) ori Sfhntul Andrei Stratilat. cu cei
2.593 de ostapi ai sii: eei parruzeci gi cinc! de mucenici din
Nicopolea Armeniei, ucigi de romanii ce luaserd sub
stdpinire aceasti pafie a Armeniei, ca gi cei patnrzeci
de
mucenici din Sevastia; Sfhntul Sava Stratilat iu cei 70 de
ostagi ai sdi
9i
Slintul Teodor Tiron, cel din Amasia:
SfEntul Teodor Stralilat, cel din Evhaita
9i
SfAntu Mina, cei
din Cotiani etc, etc.
gi
mul{i, lbarte mulli alti osta$i sunt, din arn.ntele
ron:rane, care s-au scris in ceata mucenicilor lui Hristos.
o"
Pr. N{ibai-Andrei
Aldea, Zbor prin vdltoqrea yremilor.
Romdnii inlre intunericul veqcului
;i
lumina lui Hristos" Editvra
(
ltrrstiana. tsurure\ili. 2007.
72
in Europa gi in lume: faptul ci pregitirea de luptd a
Romanilor incepea inci de foafte devreme, adesea din
copilarie. Aceasta era regula vielri pentru toti cetaienii
romani, cdci toli aveau aceea$i datorie de apdrare a patriei
Al doilea, faptul ci in toatd vremea acestei instruiri
Alexandru nu s-a deosebit prin nimic de ceilalli luptitori.
Adicd nu a dat inapoi nici de la pugilat, nici de la
pancraliu, nici de la lupte, nici de la sclim6, de la folosirea
sulilei sau de la vreuna din artele marJiale romane ce
constituiau temelia instrucliei rnilitare. Ceea ce inseamna,
evidentd, cd niciuna dintre acestea nu i s-a pirut in esenld
incompatibila cu Credinla Iui Hristos.
Al treilea aspect este al instruirii sau supravegherii
instruirii ostagilor tle cdtre Tiberian. intr-adevdr, to{i cei
care aveau ostagi in grijd supravegireau instruirea 1or, dupi
cum qi ei fuseseri instruili in tinerele. Desigur, nu toli
aveau priceperea necesara spre a instrui ei igiqi pe soldafi,
aga incit era nevoie de un oti{er sau un instructor
-
adesea
un veteran care sd faci aceasta munca. Dar ea sd ficea
sub conducerea nobilului sau ofi{erului care avea ostaqii.
^
Acest aspect poate pdrea o simpli notd istoricd ln
realitate insa, spune multe despre dimensiunea creEtini a
os6$iei, dupa cum vom ardta in alt6 parle. Pind atunci,
dragi cititori, vi rugdm doar sA
lineli
minte aspectul acesta
dovedit (qi) de documentele de sfirqit de secol III ale
martiriului Sfantului Alexandrui5.
?5
Un alt aspect ce apate in maftiriul Slantului Alexandru este
Iegat de un nume de rAu, aflat la hotarul dintre vechile
tinuturi
tracice ale Traciei gi Europei, r6u numit de localnici
$oricel
(in
versiunea greacl este scris T(roptX6)"l.og adici,,$oricelos") Este
una din cele mai vechi atestari aie particularitililor idiomului
strdroman. ale dialectului sau limbii romanice vorbitl de
stfimoiii no$td din Peninsula Balcanicd
9i
nordul Dunirii. Deqi
de foafie mare insemnatate pentru istoria noastrA, intrucet rlu este
legat direct de subicctul ci(ii de latb l-am trccut, cum se vede, in
notd.
75
care Sfantul Mucenic Alexandru a mustrat pe prigonitori gi
Erdcirile lor nimic nu a losr spus impotrira ostdfiei: in tol
ceea ce a spus el nu a existat vreun cuvdnt impotriva
pregdtirii de luptd ce se fEcea in taberele romane
-
prin
acele afte marfiale romane pe care le-am infetiqat mai
inainte
-
sau impotriva mersului la rizboi qi altor asemenea
lucruri. Ceea ce a osAndit mirturisitorul lui Hristos fie la
ostaqi, fie la impdrat, fie la oricine altcineva au fost
inchinarea la zei, minciuna, desffAnarea qi toate celelalte
picate binecunoscute. intre care pAcate, nicio clipn Sffintul
Mucenic Alexandru nu a socotit nici pregdtirea de lupti,
nici armata, nici ostEqia in intregul ei. Aici poate este
potrivit sA arltem un cuvant din martiriul sfdntului, care ne
poate spune multe despre anumite rinduieli ale vremii:
Vdzdnd Tiberian cum se roagd sfdntul, a zis cdtre
ai sdi: <tlardsi iSi
face
rugdciunile lui vrdjitoreSti1t. Md tot
mir de unde a invdlat aceste graiuri pline de inleles, cdci
doar inaintea ochilor mei a crescltl
;i
eu sunt cel ce l-am
instruit in rAnduiala ostdqedscd, dqr niciodald nu mi-am
dal seama c-ar puted cunooste ostfel de deprinderi
vrdjitoretti. Mult mii mir de unde le-a invdtat!)) (PSB
11,
p.21s)
Vedem aici qi uimirea piginilor in fa(a
rugdciunilor pline de putere ale cregtinilor. putere pe care
ei, pigAnii. nu erau in stare sA o in{eleagd gi de aceea o
numeau vrijitorie. Dar mai de folos pentru cercetarea
noasfa sunt alte trei aspecte, a ciror valoare istoric[
$i
teologica este mare.
intAi, acela al instruirii osta$e$ti de care Alexandru
a a\ut parte de mic. Se arati gi aici ceea ce am subliniat gi
in scurta incursiune istoricd in inceputurile artelor mar'fiale
7'
Piganii numeau adesea cregtinismul
,,vrijitorie", caci nu
puteau inlelege minunile ce se liceau adesea de Dumuezeu prin
cregtini, nici ribdarea supraomeneascd a sfin{i1or.
74
poruncil!)). OstaEul, insd, a rdspuns: <tMd tem' robule al
lui Dumnezeu, pentru cd vdd o mullime de bdrbatri
ameninldtori aqezali in
jutul meutt. Atunci Sfdntul
Alexandru s-a ntgat din nou zicdnd: <<Doamne, Iisuse
Hristoase, invredniceSte-md sd sfirSesc cu viala in ceasul
acesta>.
$i
dupd ce qi-a incheiat ruga, tngerul s-a depdrlat
pulin de la el, iar ostasul, izbind tare cu spada, i-a tdiat
capul, dar ingerii ludnd sufletul
fericitului
Alexandru s-au
ridicat cu el la cer, preatndrind pe Dumnezeu in auzul
tuturor celor de
fa1d.11
Cit de departe este aceastA sceni de tot ceea ce
zugrirvegte pietismul eretic I
in locul ..ingeraqilor" bucila[i $i
zulufati avem
ingeri ogteni, infricoqdtori la vedere chiar pentru hArqilii
luptdtori ai amatelor romane. Ceea ce, de altfel, este cu
totul pe linia Sfintelor Scripturi.
in locul ostdgiei de tip pietist, privita ca palte a
clderii lumii acesteia, ca o activitate ruginoasA, uratA
$i
necrestind, avem o ostigie veqnici, cereasci' Osta$ul
Alexandru, sfin1it prin martiriu ca osta$ al lui Hristos, este
plimit in ceruri de Sfbntul Arhanghel Mihail, mai marele
oqtilor ceregti,
9r
de alJi ingeri purtetori de arme.
in locul os6ndirii uciderii indiferent de imprejurdri
avem un cuvant martiric
-
rostit chiar in pragul rnor{ii !
care adeveregte spunerea Sfintului Vasile cel Mare:
Pdrinlii nu au socotit uciderile cele din rdzboaie intre
ucideri.
De asemenea, avem o noud intdrire a cuvintului
din Scripturi ce indrepfitre$te stdpinirea si foloseascd sabia
-
dar qi o rnArturie a rbspunderii ce insoleqte aceastA
folosire.
tt
PSB 11, p. 2'7'7 -218; martiriul sfantului poate
intregime in Actele marfirice, PSB I 1, p. 260-279
77
$i,
ca o incununare a argumentaliei noastre,
incununare pe care chiar martiriul sfantului ne-o impune,
citim doui p[ti din incheierea acestui document istoric:
Iar dupd ce a grdit acestea cdtre mullime
[Alexandru]
s-a adresat ostasulu| zicdnd: ttFrate, mai ai
pulind rdbdare pdnd imi spun ultima rugdciunest.
$i
cdzdnd in genunchi, s-a tagat, zicdnd: <<Doamne lisus
Hrisloase, auzi rugdciunea robului Tdu, care s-a nevoit
pentnt numele Tiiu
Si
dd aceastd mdngdiere trupului meu
ca acolo unde vaf aEezat el sd se
_facd
semne qi minuni
Si
vindecdri in locul acela16t).
5i
indatd ce
Si-o
terminat
rugdciunea s-a
fdcut
glas din cer zicdnd: ((tot
ce-ai cerut,
iubitorule
Si
viteazule mucenic Alexanclre, se va
face
aEa
ca sd nu te mai superi de nimic. Vino, dar, qi bucurdie de
odihnd impreund cu pdrinlii tdi, .tSa cum
li-a.fost
ea gdtitd
in impdrdlia cerurilor, iar acum iatd cd te ia in primire
arhanghelul Mihail, care4i aduce cununa pe care
li-ai
dorit-o atdtb).
Auzind dar glasul Domnului,
fericitul
s-a ridic.rt qi
a zis cdtre cdldu: tt Vino,
.frate, Si.fd
ce
1i
s-a poruncit> !
Iar Celestin, unul dintre osla;ii care urmau sd-l
ucidd, a zis cAte sfA : <tMucenice al lui Hristos, mie mi-
au ieSit sorlii sd te execut, roagd-le dar pentru mine sd nu
mi se socoteascd pdcat acest lucru>;. La aceasta, a rdspuns
Sfdntul Alexandru: <<Vino,./iule
;i fd-li
datoria cdci nu al
tdu este pdcatul, dacii implineSti ce
li
s-a poruncib). Dupd
ce a grdit acestea, Celestin
Si-a
suJlecat mdinile, a luat
sabio
$i
spintecAnd o pdnzd l-a legat la ochi pe
fericitul
Alexandru. Dar, cdnd a voit sd-i reteze capul, a vdzul o
pulere ingereascd, infdliSLindu-se inaintea lui, aSa cd n-a
mai avut curajul sd s-alingd de mucenic. Atunci a zis
fericitul
Alexandru: <implineqte,
frate,
ceea ce
li
s-a
t6
Asemenea rugaciuni sunt foarte des intdlnite la martiri, care
doreau
Ei
dupl moarte sA marhfiseascA
Si
si vesteascl slava lui
Dumnezeu
!i
puterea Lui cea mare.
76
fi citit in
prin cetili
$i
orafe
- $i
nu numai erau
$coli
in care se
invdlau felurite lupte, de la cele numite azi trdnte sau lupte
libere p6Lnd la l:upta cu pumlii sau cu sabia scurta ori lungA,
aruncarea sulilei, tragerea cu arcul qi multe altele
asemenea. Asemenea practici existau
9i
in multe aqezdri
rura1e, mai ales in cele cunoscute sub numele d'e
fossatum
(,,sate intirile", cuvint de la care vine ,,sat").
Toate acestea
nu au fost nicdieri oprite de Biseric6 in aceaste vreme. De{i
unii cred astdzi cd asemenea lucruri erau o exceplie' in
fapt
erou o reguld a vielii obisnuite. cvep(ia
trind
despdrlireo Je ostdrie, tipica in primul rand citlugdrilor
"
Este de reamintit aici faptul ci nu existi in cele trei
secole de prigoand romani anti-creqtini, sub cele mai
diferite gi mai aberanlc acuzalii. nici un caz in care cregtinii
sA se fi sustras osta$iei, stagiului nlilitar sau padiciparii la
rizboaie qi bil:iiti, afard dacd nu li se cetea sd se inchine
sau sd
jertfeascd zeilor, ori sd sdvdrqeascd alte acte
impotriva credinlei lorl
Este, prin urmare, mai mult decit evident cd
ost6Sia, preg6tirea militari qi parliciparea la rdzboi nu erau
impotriva credi.ntrei creStinilor ptimilot veacuri.
$i,
logic, nu pot fi irnpotriva credinlei celor care au
aceeagi Credinla cu primii cre5Lini
Dar, desigur, qi ost69ia,
9i
pregitirea militard qi
participarea la rizboi pot fi impotriva credintelor difedte
de Credinla primilor cregtini.
78
Se cer a<lesea pentru un cuvant teologic mai multe mdrturii din
Sffinta Traditie, iar pentru cuvintele mai grele chiar
9i
gapte
mirtudi, cate una de la qapte sfin! deosebi Dar aici avenr numai
la ziua de praznic a mtuitului intre mdrturisitori Andrei Stratilat
nu mai pulin de doui mii cinci sute nouazeci
$i
patru de mlrturii'
$i
avem chiar sute de mii de rndfiurii daci ne uitim la toli
cregtinii din armatele romane ale secolelor I-III, care nu au fost
intru nimic scdzuli in evlavie qi tr6i|ea Credinlei lui Hristos de
artele ma4iale romane ce le practicau
9i
de indeplinirea datoriilor
osta)esti chiar si
in bdtalii
5i
razboaic.
79
Repetim: Cat de departe este aceasta scend de tot
ceea ce zugrivegte pietismul eretic!
Asemenea lucruri, de la pregItirea de lupt6 la
ostdqia vegnici, s-au intamplat cu nenumdrali ogteni
creqtini, de la cei patruzeci de mucenici din Sevastia
Armeniei la SfAntul Mare Mucenic Gheorghe
9i
mul{i alJii,
dupd cum se poate vedea in ingiruirea de mai sus ori in
felurite scrieri despre vielile sfrnlilor.
$i
daci sunt unele
deosebiri intre ei, cAci fiecare om este unic, nimic din viala
vreunuia din ei nu contrazice principiile observate mai sus.
Intnrcat vieJile qi martiriul acestor luptetori creqtini pot fi
citite de fiecare, nu le mai reddm aici. Din ceea ce am
prezentat
$i
poate citi fiecare credem cd este limpede
pentru orice om ralional concluzia: ace$ti cre$tini, ostaSi
fiind, liceau buni pregdtrre rniiitari, iqi insugeau deplin
tehnicile de lupta ale artelor mar{iale romane, igi
indeplineau datoriile de soldali
9i
mergeau la rlzboi cu
vitejie; nirnicind pe dugmani qi cdgtigdnd multe bAtd.lii.
gi
toate acestea licAnd sporeau qi in Ortodoxie, nelipsindu-le
nin.ric din cele ale creqtinilor desdvdrqili, incat se puteau
inr rednici
5i
de cununa muceniciei.
lar in acele veacuri, am ard.tat
$i
ardH.m din nou,
niciodatf, Biseriqa nu a oprit pe cre$tini a fi militari, sau pe
ostaqi a fi cregtini, nici nu a oprit invAJarea artelor marliale
ce se practicau in fiecare cohorti, legiune, ali sau alt6
unitate militard romani, dar gi de citre
,,civili". Toate
acestea au fost privite ca o lucrare ce nu era intru nimic
incompatibili cu datoriile cregtine, de vreme ce era o
obligalie civici fundamentald.
$i
care, aga cum am aretat,
se intdlnea nu doar in Romania, ci la toate popoarele
antichitAtii.
Cici,
9i
aceasta trebuie spus, nu doar cd mulli
cetAleni romani mergeau in taberele militare spre a se
pregdti cu ostagii, in masura in care Ii se ingiduia, dar qi
78
alte mdrturii clin primele lrei veacuri creqtine
Am agezat la s{brgitul lucririi de fatd viata
Sfhntului Andrei Stratilat, martirizat impreuni cu 2593
ostaqi afla1i sr.rb comanda sa. Acesta, cre$tin fiind, a condus
in lupte qi bitilii de mare insemnatate pe ostagii sdi, de
asemenea cregtini. PAnI cdnd li s-a cerut sd jerlfeasci
idolilor, sd se lepede de Hristos, lucnr pe care ei l-au
refitzal
fdrd
a ldsa ermele ql armurile, pe care le-au puflat
gi in ziua marliricei lori mor{i. Viala acestor doud mii cinci
sute nouizeci qi pafiu de creqtini s-a incununat cu martiriu
inainte ca marele nostru impdrat Consta tin cel intocmai cu
Apostolii sd dea libertate Bisericii lui Hristos.
Putem vedea astfel, plin pilda lor qi a multor alji
ostagi creqtini, ci in armatele romane erau mul1i, chiar
foarte mul{i cei care crezuserd in Hristos cu tot sufletul. iar
aceastA credinl6 nu i-a impiedicat in meseria armelor, aga
cum nici meseria armelor nu a fost piedicd pentru credinla
lor in Ilristos. in aceleagi vremuri. dinainte de eliberarea
Bisericii de sub rAutatea imparalilor pigAni de cdtre SfAntul
Constantin cel Mare, au fost
li
al{i sfinti martiri militari,
foarle, foarte mul1i. Iar sfin1ii care ne-au lAsat scrieri din
acea vreme, nu doar c6 nu au ridicat l'reo stavili celor
dintre ogteni care credeau ci i-au dat gi ca pildi, uneori.
Cici nu de puline ori cregtinii sunt asemanali cu
militarii
-
ceea ce a licut mai inainte gi Sf6ntul Apostol
Pavel (Efeseni 5.25). Sfhntul Ignatie Teoforul spune:
Ciitrtali sd pldceli Celui in a Cdrui oaste stlnteli, de
la Care
Si
plata o primili. Sd nu
fie
gdsit cat'eve dezertor.
Botezul vostru sd vd rdmdnd armd, credinla coif,
dragostea sulild, iar rdbdarea armurd;
.foptele
wrostrc -tti
fie
depozitele voastre, cq sd vd primili, dupii vrednicie,
plate t)oastrd. (Policarp VI.2)
Iar Sltntul Clement Romanul spurre qi el:
apologegii
si
alli mdrturisitori cu scrisul
Tot in acea vreme, a primilor cregtini, au trait
$i
Apologelii, aceia dintre cregtini care au mdrturisit pe
Hristos public nu doar in cuvAntul rostit, ci gi in scris,
scriind apiriri gi laude ale Bisericii
9i
inviJdturii lui
Hristos, cunoscute sub numele de apologii, de unde li se
trage gi supranumele amintit. (Unul dintre cei mai
cunosculi este Sfentul Martir Iustin.)
Acegti mirturisitori sau apologeli aratd, printre
altele, cA in acea vreme creqtinii se rugau pentru impdrat
Si
conducbtori, ca sd fie pizili qi ocrotifi intru toate,
9i
sd fie
izbivi{i de inchinarea la idoli
9i
relele ce izvorau din
aceasta.
$i,
atat in scrierile Apologe{ilor, c6t gi in alte
scrieri din vremea anilor 33-313 d.Chr., se enumlre inff-un
fel sau altul aceste rele. incepAndu-se, desigur, cu
inchinarea la idoli,
9i
apoi pomenindu-se patimile gi
pdcatele de care cregtinii se fereau cu mare st[ruinp. Afa
erau be{ia, desfrdnarea, ldcomia pAntecelui, iubirea de
averi, uciderea gi multe altele.
Printre care insd nu gdsim puse niciodati ostdgia
sau serviciul militar in general, purtarea gi folosirea
armelor, practicarea flrtelor martiale de oricare fel. sau
insugirea deprinderilor ostd$e$ti. Despre toate acestea nu
avem nici un cuvant de riu, nu sunt trecute printre pacate
sau patimi, nu sunt oprite, nu sunt osdndite nicdieri.
Deosebirea care se f'ace intre uciderea frcuti din mdnie,
ldcomie, gelozie ori alti asemenea patiml gi cea de pe
cdmpul de luptd este, se vede, de substan(d, de esenld, tar
nu (doar) de forrn6.
B1
80
acesta se poate vedea gi prin armele pe care le vedem in
icoanele multor sfinli. Caci, pe de altd pafie, nu existd
vreun sfrnt care sA poarte burdufuti cu vin sau
luicA
sau
alte lucruri indemnitoare spre pacat, ceea ce ialdgi arati cl
folosirea armelor este ingdduitd in anumite imprejurdri
Ei
ca nu este ceva r6u prin ea ins6gi. Desigur, la fel de bine
ne-am putea intreba de ce ingerii poart6 sabie
$i
o
folosescsr, dacd acest lucru este riu in sine, a$a cum spun
unii.
$i
am putea da gi alte asemenea cuvinte, insi
credem cd
$i
acestea sunt de ajuns. Din ele se vede cd,
departe de a fi opriti pentru cregtini osta$ia, ea devine o
adeverati pildA pentru ceea ce trebuie si fie un cregtin. Din
raporturile intre treirea Credinlei
9i
ostigie, aqa cum apar
ele gi in Scripturi gi in scrielile Pariniilor Apostolici, se
poate inlelege gi de ce a fost atat de prclioasa osta$ia, de ce
a dat atAtia cre$tini de fiunte, atA{ia mucenici extraordinari.
Pentru cA ost6$ia presupunea in acelagi timp, nu dihotomic,
ci complementar, ascultare gi responsabilitate, integrare gi
personalitate, jertfi desivdrgitA
$i
putere de lupta
desivArqitd, precum gi altele asemenea, fundamentale
9i
pentru a putea fi cre$tin. DeprinzAndu-le in amatele
romane
-
fie ele legiuni, cohofte, ale sau auxiliare de orice
fel
-
birbalii deveneau implicit pregitiJi pentru a-gi asuma
deplin Credinla. Desigur, unii au ales nu Credinla, ci tot
felul de credinle rAticirc.
$i
au fhcut-o, adesea, cu foarte
multd hotarare. Dar chiar gi acegtia au ajuns, cu voie sau
lEri de voie, a se pleca in fala eroismului mai presus de fire
pe care l-au aritat osta$ii lui Hristos attt in luptele cu
dugmanii p[mAnteqti, cdt qi in luptele cu duqmanii
duhovniceqti.
8r
Facerea 3.24; I Patalipomena 21.15-30
E.cl.
sau PSB 1l p 269
si
multe altele.
B3
Sd luptdm dar, bdrbali
frali,
cu toatd stdruinlo sub
poruncile Lui cele
fdr
de prihand. Sd ne gdndim la cei ce
luptd sub conduciitorii no;tri, cu cdtd bund rdnduiald, cu
cdtd ascultare, cu cdtd supunere tndeplinesc poruncile. Nu
sunt toli comandanli, nici cdpetenii peste o mie de ostasi,
nici pesle o sutd, nici peste cincizeci qi aSa mai departe, ci
fiecare
in grupa sa indeplineSte cele poruncite de impdrat
;i
de conducdtori. Cei mai mari nu pot
fi fdrd
cei mai mici
qi nici cei mici
fdrd
cei mari; este o legdturd intre toli
$i
sunt de
folos
unul altuia. (Coljnteni (I) XXXVI 1-4)
Trebuie sd ne intrebim de ce un mare s{bnt precum
Clement Romanul, sau un episcop
$i
un martir de inAlimea
Sfintului lgnatie Teoforul au dat ca pildi pentru viala
creltinilor cele ale ostdpiei gi armelor. dacl acestea sunt
rele-'. Cdci nici un sldnt. vreodatd. nu a dat ca pildd
vrednicd de urmat pentru cregtini pe cei care mult se
imbati, ori merg la desfrdu, ori fac alte asemenea
nelegiuiri. Dimpotrivi,
9i
SfAntul Ignatie Teoforul qi
Sfdntul Clement Romanul aratd aici ci ostIgia qi armele
sunt vrednice de respect in cele lumegti qi pot fi bun model
in cele duhovnicegti
-
desigur, daca sunt folosite, in
amdndoud laturile, dupi Legea lui Dumlezeu8o. Lucrul
7e
Desigur, asemenea pilde gisim la mulli alti sfinli p5rinti, cum
se intAmpld
Ei
cu Sfdntul Chiril al Alexandriei de exeurplu in
GlaJire, la tAlcuirile la A dotn lege, PSB 39
,
dar aici ne
mirginim Ia Pdrinfii Apostolici.
*"
(
5ci. .a nu uitanr.
5i
Sarana face ra,,boi impotriva oamenilor.
ba chiar va face;i in.rpotriva (Apocalipsa 13.7
9i
19.19-21). Ceea
cc arati ch riizboiul in sine nu este bun sau r[u, ci este bun sau
rau duPi scopui siu. A$a cum, de pild6, un rizboi de aparare este
buu, rar unul de
-ia{ 9i
rdpire este r5u. Dar cum ar putea sA ducA
cineva cum se cuvinc ul rbzboi de apdrare fird sE gtie sA lupte
Ei
sd poalle armele? Este cu neputin(5, fie ci vorbim despre rdboiul
cel Iutne.c. fie dcspre rizboiul duhcrvnicesc.
82
asemenea strateg
$i
conducetor, priceput
$i
invdtat
9i
demn
de tot respectul.
$i
totugi, pand la urmd, trecend peste toate
piedicile, impiratul a poruncit moartea sa. De ce? De ce l-a
ucis pinE la urmi pe Dimitrie? De ce i-a luat viala
9i,
prin
acest gest, l-a licut vrednic a fr agezat de Dumnezeu
9i
mdrturisit de Biserica lui Hristos ca un mare sfant?
Uimitor! Pentru cl vrednicul de laudi Dimitrie a
indemnat gi a binecuvantat
pe Nestor in dorinla sa de a
lupta cu Lie!
Acest Lie era un vandal uriaq, care ucidea cu
pldcere pe creqtini in arene, fErd sd (ind seamd cd ace$tia nu
se aparau,
9i
batjocorea neincetat
9i
pe creqtini
9i
pe
Dumnezeu. Prin aceasta incerca si ii defaime pe cregtini
9i
ca luptitori, declarAndu-i fricoqi, neputincioqi, laqi. Tocmai
de aceea, ca sd inldture ocara qi si arate ci ribdarea
cregtinilor a fost nu lagitate, ci curaj mai mare dec6t al
luptf,torilor obignuili, Nestor a pomit la lupta impotriva lui
Lie, cu mdinile goale.
$i
cu putere de sus intArit, l-a strans
pe Lie in brale zdrobinduJ, degi acesta era pe lAngi el ca
un bArbat pe lAngd un copil.
$i
ridicdnduJ Nestor pe Lie
cel zdrobit l-a qi aruncat in sulilele in care acesta arunca de
obicei pe creqtini8a. Iar pentru aceasta imparatul
-
care se
bucura mult de puterea qi uciderile lui Lie a pedepsit cu
moartea qi pe Nestor,
9i
pe Dimitrie ce il incurajase
9i
binecuvintase
pentru aceastd lupte.
Ce este cel mai uimitor lucru?
84
Aruncarea in sulip a osanditilor
tine
de
jertfele umane pe care
Tracii nordici (Dacii) le aduceau zeilor lor. De aceasti religie
tinea ti
impdratul Maximian, ucigagul Slbntului Dimitde, de
asemenea de origine tracicd. Prin aceasta aruncare a lui Lie in
sulitele prin care se aduceau
jertfe zeilor s-a ardtat neputinta
acestora, de vreme ce insugi slujitorul lor a sfirSit de rnoartea pe
care o dddea, plin de dispre{, altora (creitinilor, adicn).
$i
prin
aceasta gi el, Lie,
Ei
zeii pe care ii slujea au fost licu{i de rugine.
85
$i,
pentru o altA amintire a osta$iei cregtine in
vremurile dinainte de Sfantul Constantin cel Mare, si ne
oprim la
,,voievodul Salonei", mai numitd de romAni, in
veacurile tdrzii, Siruna, de slavi, dup[ numele romAnesc,
Solun, iar de greci Tesalonic. Acest
,,voievod" ceea ce
inseamnd de fapt
,,comandant
militar"8z
-
era Dimitrie, cel
cunoscut azi ca Sfinhrl Mare Mucenic Dimitrie. Fiu al unei
vechi familii romane, ce de mult conducea oragul, Dimitrie
fusese inchis pentru cA era crestin.
$i,
degi un mare luptdtor
qi conducdtor de oqti, el nu a ridicat sabia impotriva celor
care il prigoneau pentru credinla sa. Acest lucru este greu
de inteles de cei de astizi gi adesea interpretat gre$it.
Astfel, unii vdd in asemenea atitudine un fel de resemnare
sau chiar de masochism. in acelaqi timp al1ii, uitend toate
faptele de arme pe care le-au fdcut inainte de martiriu
ostagii cregtini, v6d in asemenea atitudine un argument cd
folosirea armelor ar fi cu totul opriti. cregtinilor.
De fapt martirii, ca gi Sfintul Dimitrie, dupd cum
vom vedea cd aratd Sfintul Ioan Gurd de Aur, au dovedit
prin aceasta purtare cA puterea Credinfei nu este lumeasci
gi omeneascd, ci, dimpotriva, cereascd qi dumnezeiascd.
$i,
totodat5, cA deqi indeplinirea datoriilor lumesti este
obligatorie pentru cregtini, ei nu cautd in aceasti lume
implinirea83, ci in impdrdlia lui Hristos.
Acelaqi lucru l-a atAht
9i
Sfhntul Dimitrie prin
rlbdarea fhrd impotrivire a necinstei
9i
intemnildrii. Dar,
degi l-au inchis, pligonitorii in frunte cu impiratul ! nu
s-au grdbit sal ucid6. Cdci, pe de-o parte, se temeau de
respectul
$i
dragostea pe care i le purtau marelui Dimitrie
9i
amata, gi poporul.
$i
se temeau de tulburirile care ar fi
putut avea loc. Pe de alte parte, aveau multi nevoie de un
81
Dupi cum se poate vedea
;i
din faptul cE Sfinlii Arhangheli
Mihail
9i
Cavliil mai sunt numili
$i
l/oierozii oftilor ingere;ti.
''' Implinirea sau ,,realizarea" ori ,,succesul", cum se spune
asldzi.
B4
Lie a se lupta l-ai indemnat",
',bucurd-te,
cd prin semul
Crucii i-ai zis cd va birui", ,,bucurd'te,
cd la amard
moarte l-si dat
lpe
Lie, desigurl"
q.a.m.d.
Toate acestea
- $i
altele pe care le vom arAta
-
stau
cu neclintire impotriva ideii c6 ostdqia
gi rlzboiul
,,lumesc",
impotriva dugmanilor creqtinilor, ar fi
neingeduite, de dispretruit, de inldturat sau altfel asemenea'
Este de v6zut
9i
faptul ci pdnd qi uciderea lui Lie
este liudati in Acatist, ca una care trebttia
.fiicutdl
ln ceea
ce mi priveqte, ma cutremur in faJa acestui fapt' Pedeapsa
cu moartea mi se pare ceva extrem, ceva spre cafe cu greu
pot privi, penhu cA este o pedeapsa fira intoal'cere DacA
"in.uu
u iost osAndit pe nedrept la inchisoare, poate fi
eliberat. Desigur, anii pierduJi nu se pot i'eintoarce, dar cel
puJin mai exist[ cei care urmeazA- Dac6 pedeapsa cu
moartea este nedreapta, ins6, nu existd reparaiie De aceea
mie imi este foade team6 de pedeapsa cu moartea, de
rispunderea uriagi pe care o presupune, de c6t de cumplit
esti abuzul intr-un asemenea caz. Este ceva care ma
coplegeqte
qi lnd inspdimantd. Totu$i, dincolo de
sentimentele mele, care sunt o pozilie subiectivi, trebuie sd
recunosc adevdrul istoric qi teologic mdrtr"Lrisit de SfAnta
Tradilie:
Biserica nu doar cd nu priveSte toate uciderile la
fel,
dar chiar pe unele, ca pe cea a lui Lie, le laudd
$i
aCeastd laudi este publici, soborniceascd
qi
veche de peste 1.500 de ani!
Iar dac6 ne intoarcem la Sfantui Dimitrie, este de
vdzut ceva gi mai mare decAt cele deja aritate. Cdci, dupd
cum am amintit rnai sus,
9i
dupA cum se cunoaqte de cetre
toli cei care au evlavie la Sfdntul Mare Mucenic Dimitrie,
acesta s-a ardtat a fi ostag chiar
9i
dupi moarte. CIci el a
fost pus str[jer cetAlii sale nu doar in chip duhovnicesc,
pentru cd a intirit de multe ori pe lllptdtorii ce apirau
(Cel pulin pentru cei care dispreluiesc sau socotesc
rdt6cire artele ma4iale
$i
folosirea dreapti a forlei.)
Cel mai uimitor lucru este ci Biserica lui Hristos,
de atunci
9i
pdnd astizi, ii laudd pe amAndoi:
9i
pe Nestor,
qi pe Dimitrie. ii laudA
$i
ii cinstegte pe cei care cu sangele
lui Lie i-au astupat gura cea hulitoare
9i
i-au infrdnt
semetia, lui gi celorlalli care credeau in puterea omeneascd
gi in cea a zeilor ca fiind deasupra puterii lui Hristos.
Chiar tropanrl sfAntului Dimitrie laud6 aceastd
fapti sple scdrba gi groaza rdtdci{ilor pietist-pasivigtilor
new-age-iqti
$i
neo-protestanti
-
spunind:
,,Mare
apdrdtor te-a a/lat tntru primejdii lumea,
Purldtctrule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe pdgdni.
Deci, precum mdndria lui Lie ai surpqt
Si
la luptd
indrdznel ai
fdcut
pe Nestor, aqa Sfinte Dimitrie, pe
Hristos Dumnezeu roagd-L sd ne ddruia,scd rzoud mare
mild".
Iatd deci ci lauda Bisericii qi deci a lui Hristos,
Capul Bisericii pentru Sfintul Mare Mucenic Dimitrie
cuprinde, in ceea ce este mai insemnat din viala
9i
nevoinlele sfdntului
--
9i
faptul ci acesta a indemnat qi
intdrit pe Nestor pentru a lupta cu Lie. De aceea este numit
gi
.,oslaSul cel adevii.rat al lui Hristos" (Condacul I din
Acatistul Sfdntului Dimitrie). Desigur, sf'Antul este liudat gi
penfix celelalte vittuli: pdzirea dreptei credinle, postire,
faceri de bine, rugi.ciunea neincetatd (isihastd), milostenii,
mdrturisirea lui Hristos gi aga rnai departe. Dar! Ceea ce
vrem sE aritdrn aici este cE printre marile virtali creStine
ok
$Antului Dimilrie este numdratd
Si
ostdqia cea band!
Pentru aceasta i se spune:
,,reozem neclintil al lliricului",
,,intrlr
primejdii lumii eqti mare apdrdtor" aici este vorba
d,esprc osldsia continud, un fenomen minunat pe care il
gdsim qi la Sf'6ntul Mina qi al{i sfinli miiitari
, ,,bucuriite,
cd miindria lui Lie ei surpat",
,,bucurd-te, cd pe Nestor cu
87
86
Constantin. Acesta a crescut in cea mai mare parte printre
ostaqi, cei mai mulli tot de origine traco-ilir6, ca gi el,
oameni aspri gi curajogi, soldali deosebit de buni. A crescut
printre ei, devenind un foarte bun luptdtor
9i
un foarte bun
instrnctor in artele militare sau marliale ale ar1'j'atei
romane. Mai mult, a devenit chiar qi general, in care
calitate asemenea lui Andrei Stratilat sau Adrian din
Nicomidia gi a altora a supravegheat direct pregdtirea
militari a ostagilor, inilierea qi avansul lor in arlele
marliale romane. Devenit caiehumen in urma minunii de la
Podul Milvius qi apoi impdrat roman, ba chiar singurul
impdrat roman, el a r6mas pAnd la moarte conducAtorul
suprem al armatei romane. Fiind, prin urmale, cel care
rispundea de pregdtirea lor mi1itar6, o parte_esen{iali fiind,
binein{eles, artele marliale romane. Fapt ce nu a constituit
nici un impediment pentru bolezarea lui, nici pricina de
repro$ pentru cei de mai tirziu, cu exceplia gmpdrilor
protestante
$i
neo-protestante pietiste ce se impiedicd de el
9i
de Sinodul de la Niceea in incercarea lor de a se
revendica Bisericii primare. Aceste gmpiri, incercAnd si
scape de adevErul istoric, au gdsit folositor sd il acuze pe
SfAntul Impdrat Constantin de absolut tot ce s-a putut. Dar
ele sunt, oricum, in afara Bisericii. lar aceasta nu a reprogat
niciodati lucrarea rnilitard a Impiratului Constantin cel
Mare.
Si
tradilia merge mai depsrte
Istoria Romaniei cregline, adicl a
lirii
numitd
astizi RomAnia, dar cunoscuti mai ales drept Imperiul
roman (dttpd Constantin cel Mare), este lungi qi plind, de
la un cap la celilalt, de exemple ce mdrturisesc dreptatea
folosirii armelor atunci cAnd este nevoie. Minunile fEcute
de Maica Domnului
9i
de al{i sfinti pentru apararea
Constantinopolului sau altor agezdri sunt doar o pdrticicl
din aceste mdrlulii. Slujbele bisericegti pentru armatele ce
Siruna (Tesalonicul), ajutdndu-i sd. nimiceascd pe duqmani
in r6zboaiele ce se intAmplau. Iar in vremea impiratului
Iustinian, Sfantul Dimitrie
$i-a
apirat moaqtele cu vdpaie
de foc ce, printre altele, ii lovea peste gurd pe cei care se
apropiaserd de mormAnt.
$i
de multe ori cAnd s-a ar6tat, in
chip de ostaq inarmat s-a arAtat (a$a cum este zugravit gi in
icoane). Ba chiar a qi ucis cu suliya, el insugi, pe unul
dintre asediatorir oraqului, care il vedea venind gi lovinduJ,
pe cdnd ceilalli ostaqi plgdni atacator.i nu vedeau nimic,
doar sdngele
lAgnind
din gaura ce-i apdruse deodatd in
piept, unde suli{a sfhntului lovise nevazut.
Toate acestea sunt, evident, mai mult decet straine
duhului pietist neo-protestant care bAntuie cugetele multor
ortodoc$i.
$i
ne dezvdluie ci a fi creqtin nu se poate prin
adoptarea unui sisten de gAndire atdt de simplist ca cel
pietist. A fi cregtin inseamnd a fi osta$ul lui Hristos. lar
aceasta este o mare rispundere qi cere foarte mult
discemdmdnt. Discemd.mAnt care trebuie sd lucreze,
uneori, intr-o clipiti sau mai pulin, exact ca intr-o bitalie.
Atat am crezut cd e nevoie sA arAtdm din cele,
foafte multe, ale veacurilor PdrinJilor Apostolici
9i
urmagilor lor. Dinainte de ...
Sfdnnl Constantin cel Mare
Am mentionat mai sus hotarul anuiui 313, dupi
care ar fi trebuit si inceteze prigonirea Bisericii in Imperiul
foman (ceea
^ce
s-a intdmplat doar in pade). Este anul in
care Slintul Imparat Constantin cel Mare di Edictul de la
Milan, prin care gi CredinJa lui Hristos devine liberd a fi
primitd qi
finut[
in unperiu.
Fostul impf,rat ConstanJiu, originar din Dacia
Aureliand, avusese cu Elena
-
originarI din aceleagi pdr]i
iar dupi unii gi din Oltenia de azi un fiu- numit
88
89
Iulian Apostatul a fost atat de
$ocat
de indrazneala lui incat
a poruncit chinuri cumplite, in care insd viteazul ostaq al
lui Hristos Artemie a ar5tat o rebdare supra-umanA Astfel
incat, ca sd nu mai fie ruginat de el, Iulian a pus si i se taie
capul.
$i
plecAnd Iulian la r'azbor a cdzut in prima intAlnire
cu dugmanul, lovit de o sageata de$i se afla departe de linia
de tragere a perqilor. Ultimele cuvinte ale blestematului
impdrat au fost
,,M-ai
biruit, Galileene!" (ibidem:62-63)
Vedem, prin urmare, aceeagi legaturd neintreruptA
intre Credin{6
9i
ostagii romani, de la sutaqul Comelius la
mucenicii dinainte de Sfantul ImpArat Constantin qi, mai
departe. la ostaqii de dupd acesta.
dar oare nu sunt acestes exceplii? excep(ii cdrc
conJirmd regula?
intr-adevir, am intilnit qi noi aceasti idee. Cd,
adici, Sfhntul Dimitrie gi Sfhntul Nestor sunt
,,o
exceplie
care confrmd regula". IrJeea ni se pare insi potriviti fie
pentru cei lipsi{i de cultura ortodoxi care nu cunosc,
adici, vielile sfinlilor fie pentru cei care pur
9i
simplu
refuzd adevdrul pAnI la a defonna realitatea.
Atat pe plan istoric general
-
dupl cum-vom vedea
mai jos
-
cai
Ei
pe planul acesta, aghiografic8s, lucrurile
stau altfel.
La
,,excepliile"
Sfin{ilor Dimitrie qi Nestor trebuie,
desigur, sdl adaugdm pe mai sus amintitul smnt
Constanlin ccl Mare, ccl ink,cm.ti cu upostolii. De
asernenea. pe Binecredinciosul irnparat lustinian"o. pe
85
Aghiografie = ramura a teologiei care studiazd vielile sfin1ilor,
toati cultura dezvoltatd din cunoagterea vie{ilor sfinJilor.
Aghiografic - referitor la aghiografie.
'u
Coniemni,ll despre Binecredinciosul impirat lustinian: cd era
ndscut in lliria, pdrinlii sii fiind Romdni macedoneni; ca a fost
91'
apirau Romania de invadatorii
bagani)
veniJi din Asia sau
Africa sunt alt6 parte. Sfinlii qi eroii unui lung gir de
veacuri sunt qi ei m6rturii de neinldturat pentru cine vrea sd
cunoasc[ adevirul. Dar, tocmai pentru cA sunt multe de
spus, ne vom opri aici la o singuri m[rturie. Este via{a unui
erou militar, devenit sfAnt gi prlznuit pe 20 octombrie,
Sfhntul Mare Mucenic Artemie.
Sftntul Mare Mucenic Artemie era, spun izvoarele,
duce
Si
dregdtor impdrdtesc in Alexandria (Proloagele pe
octombrie..., p. 62). Duce sau dl.ix insemna pe atunci mare
conducitor militar, cel mai mare conducator militar dintr-o
anume zonA. Sub influen{a slavd temenul a fost
transfomat fte in cneaz fie, cel mai adesea, in voievod. De
altfel gi izvoarele consemneaze ci Artemie era
yoievod
viteaz in rdzboaie
Si
bine intdrit in dreapta credinld intru
Hristos, fiind, gi mult cinstit de Sfintul implrat Constantin
cel Mare. Deci Sfhntu Artemie se indeletnicea in primul
rdnd cu ostdgia, atAt pregdtindu-qi subordonaJii in toate cele
ale luptei, cit gi pregitindu-se el insuqi qi ardt6ndu-se
viteaz gi wednic in ldzboaie.
$i
frcea aceste lucruri fiind,
in acelagi limp, intdrit in dreapta credinld intru Hristos.Iar
vitejia sa deplina s-a ardtat nu doar in rZboaiele lumeqti, ci
gi in cel duhor.nicesc. Pentru cd dupd ce fiul Sffintului
ImpArat Constantin a murit, a ajuns si ia tronul Iulian
Apostatul.
$i,
la 363, blestematul impdrat, pegdtind rdzboi
cu pergii, a venit in Siria, agezindu-se in capitala
provinciei, Antiohia (astdzi sub ocupalie turceasc[).
$i
a
dat poruncd si se adune ogti din risirit, trebuind astfel si
vin6 in Siria
$i
trupele din Egipt, conduse de ducele
Arlemie. Iar cAnd a sosit acesta. a vf,zut in Antiohia o
prigoanf, cumplitd impotriva cregtinilor.
$i
ajungdnd cu
oastea sa acolo unde era tab6ra impiratului pAgen
$i
centrul
chinuirii cregtinilor, a dovedit un curaj uluitor. Cici
llsdndu-gi oastea pe loc a mers la implratul antihrist gi i-a
zis: Penlru ce, o, impdrate, chinuieSli
fdrd
omenie oameni
nevinoNali
Si
ii sileSli sii se lepede de dreapta credinld?
90
Mic8e, Binecredinciosul impdrat Mihail, Sfintul Impdrat
Marchian, SfAntul impirat Ioan Duca Vatatis, sau pe
SfAntul Andrei Stratilat, mai sus pomenit, pe SfAntul
Mucenic Victor
;i
Slintul Mucenic Sebastian, amdndoi
mari generali romani in vremea lui Nero
9i
pe mulli alJi
asemenea. Dar nu doar pe ei trebuie s6-i adlugim la
excep{ii, ci gi pe cei de sub conducerea lor! Cdci aldturi de
SfAntul Andrei Stratilat au luptat cu armele gi au ucis
nenumdrati invadatori perqi alli doud mii cinci sute
noudzeci
Ei
trei de cregtini. lar Sfl.ntul Mucenic Porfirie
Stratilatul. caLe comanda doua sute de ostaqi de elit6' cdnd
a mfulurisit pe Hristos nu a lAsat pe pdgAnul impirat traco-
roman Maximian s[-t ia la intrebiri
,
zicltnd:
,,De
ce intrebi
picioarele ctind e dc {a@ capul.' inrreabd-md pe mine. nu
pe ei!".
$i
mdrtulisind el pentru ei,
-impreund
s-au
invrednicit de cununa muceniciei. Prin aceasta s-a ardtat
legdtura desdvArgita dintre cel care conduce qi cei care sunt
conduqi. Aceeaqi leglturd a fost gi intre impiralii
9i
generalii mai sus amrnti(i care au fost luptitori p6n[ la
sfhrgitul vielii lor gi nicicdnd nu s-au dezis de aceasta
- $i
supugii lor. Deci, dacd Sfinlii Dimitrie
$i
Nestor au fost
excepJii, ce au fost acegti impirali
9i
generali qi sutele de
mii care i-au urmat in batalii
9i
credinld? Tot excepJii? Sau
ratlciJi? Biserica spune ca sunt sfinii, deci rataciii nu au
fost. Dar de luptat au luptat, arte mar{iale au fxcut, de
ostiqie nu s-au dezis niciodatd.
$i
mai adiugdm aici mirturia unui istoric striin
-
atat de Romania cAt gi de Orlodoxie
- 9i
care arata
principiile fundamentale care au stat
- 9i
pentrrr cei
credinciogi, incd stau
-
la temelia Romaniei Creqtine, la
temelia Imperiului Roman renAsctlt intru Hristos de Sfantul
dovedit ca ostisia
$i
toate celealte sarcini ale unui impirat nu
sunt piedicd pentlu crc$terea duhovniceascd pdnd la cele mai
inalte trepte ale sfinteniei.
tn
PoIrl"nit pe 29 iulie, nepotu! Sfantului impdrat Teodosie cel
Mare.
93
Sfhntul imparat Teodosie cel Mare8-. pe Binecredinciosul
Impdrat Marcian"'. Binecredinciosul lmparat Teodosie cel
osta$, ba chiar conducdtor al girzii impdrdte$ti, cu o pregdtire de
lnptd excep{ionali; cE a sprijinit reintroducerea limbii latine in
administra{ia statului
9i
in celelalte institulii publice de unde
fusese in mare parte idaturata de mafia greceascd ajunsd la
putere in Impedu; cA a reotganizat Dreptul Roman scriind lucrari
ce stau la baza dreptului intemational actual, dar gi la baza
dreptului nalional al mai tuturor statelor de azi; cA a colonizat
Romdni in Penjnsula Sinai, ca slujitori ai Mdndstirii Sfinta
Ecaterina, urmagii lor din nenorocire islamizali
-
exist0nd
acolo pand astdzl cA. a infiinlat pentru Romdnii sud-dundreni o
Mitropolie de limbl rour6nS, Justiniara Prima; ci a luptat
$i
pentm recupelarca
tinuturilor
nord-dun6rene, stipdnindu-le
pentm o vreme pe cele dintre Dunire qi
,,Brazda lui Novac,',
asemenea Slantului Constantin cel Mare; in sfirEit, cl a fost un
mare luptdtor;i general, ducdnd multe qi grele rizboaie, dar qi ci
a
$tiut
gi sA iefte pe du$mani.
87
Numit, de iapt. Flavius Teodosius, flul lui Flavius Teodosius
,,cal
Bdtran" qi al Termantiei, cdsdtorit cu Aelia Flacilla gi avdnd
copii pe Arcadie, Honorius gi Pulcheria (numele inseamnl
,"frumoa.sa" sau,,mtt;ata" in latinit). Mai apoi, Teodosie cel Mare
s-a recisatorit cu Galla, fiica impiratului Valentinian I, avdnd ca
fiici pe Galla Placida. Va fi dax, adicd
yoievod
sau comandant
militar al Moesiei, apoi al Iliriei, devenind in 378 august co-
imperator
-
pentuu pi4ile de dstuit ale Imperiului roman.
Dincolo de alte
,,amdnunte", este de observat cA in bdtalia de la
RAul Rece (Frigidus) de la poalele Alpilor, pe cdnd Teodosie era
cdt pe ce si fie invins de uzurpatorul pdgdnd Flavius Eugenius,
doi ingeri cdldrind pe cai olbi au apintt pe cer, sdmind un vartej
irnpotriva ogtirilor dugmane
ti
intdrind inimilor ostaEilor lui
Teodosie, care, cu putere de sus, zdrobesc pe dugmani. Flavius
Eugenius este prins
Si
executat.
to
Care se pomene$te pe 17 februarie. Acest impdrat sftA-roman
(ndscut in Tracia), a facut
$i
mlrturia duhovniciei sale in
perioada dintre luptele de apdrare a Sidei
Ai
Egiptului din 452
9i
indbtt;irea rciscoalelor din Armenia din 456. C6ci in anul 453 el
a prevestit public qi dcciderea
$i
moatea lui Atila, care s-au qi
intamplat dupd cum ii aritase Dumnezeu. Prin el Dumnezeu a
92
conceplie mult mai impundtoare. S-9
considerat pe sine imperiu universal
ls.n.f.
In
mod ideal, trebuia sd cuprindd loate
popoarele pdmdntului, care toate, tn mod
ideql, lrebuiau sd
fie
membre ale Bisericii
Crestine celei {Jna
Si
adevdrate, ale propriei
sale Biserici Ortodoxe. ASa cum omul a
fost
;fdcut
dupd chipul lui Dumnezeu, la
fel
qi
lmpdrdlia oamenilor pe pdmdnt
[Romania
cregtini, n.n.l a
fost fdcutd
dupd chipul
impdrdliei Cerurilor. Asa cum Dumnezeu
domne$te in Ceruri, la
fel Si
un impdrat,
ficut
dupd chipul Sdu, trebuie sd domneascd
pe
pdmhnt
Ei
sd indeplineascd
poruncile Sale.
Rdul qi-a
fdcut
cale in creatria lui Dumnezeu,
iar omul a
fost
intinat de pdcat Dacd insd
copia... ar purca
rt
realizatd, cu impdratul
impreund cu dregdtorii
Si
sfetnicii sdi imitdnd
pe Dumnezeu impreund cu arhanghelii, ingerii
qi sfrn1ii Sdi, atunci viala pe pdmdnt ar deveni
o autenticd pregdtire pentru realitatea mai
adevdratd a vielii din ceruri... impdratul a
rdmas pdnd la sfdrSit
[cdderea
peiorativd. Niciodatd nu a existat vreun ,,lmperiu
bizantin" decdt
in fanteziile gi ura unor apuseni faid de lmperiul roman de rAsdrit
(qi, mai tArziu, in jocurile pe calculator sau literaturd). In fapt,
dacl cineva ar fi mers la 1420 sau 1230 sau 1034 sau 865 sau in
oricare alt an la Constantinopole 9i
ar fi intrebat de,,Imperiul
bizaltin", nimeni nu ar fi putut spune cd a auzit weodatd de acel
imperiu. Numele de Bizan! este numele tracic stAvechi al satului
dcvenit apoi colonie greceascd qi apoi c apitala latind a Romanie|
cunoscutA de cei mai mulli sub numele de Imperiu Roman'
'lormenul
de ,,lmperiu
bizantin" a fost nascocit de Vatican
- Ei
promovat de istorici qi politicieni apuseni
-
tocmai pentru a face
str se uite legatura directd intre vechea Romanie, Imperiul roman
tlc Constantinopole 9i
Romdni, astfbl incat el, Vaticanul, si li se
p0ati substituii.
95
Constantin cel Mare gi cei impreuni lucrdtori cu el.
Alenlie, principiile
fundamentale,
adicd, regula, nl
exceptiile!
doud scurte ldmuriri
Credem cd pentru unii dintre cititori sunt necesare
aici doud scurte ldmuriri. Una privitoare la anul 1848,
asupra cdreia vom reveni mai jos.
Cealaltd, legat[ de
hadilia romana pe care am aritat-o mai sus gi despre care
unii s-ar putea intreba in ce mdsuri ne privegte pe noi,
Rom6nii.
DacA pentru aceasti limurire va trebui sA d6m un
citat prea mare, ne celem scuze, insd ni se pare necesar,
atet pentru problema legiturii dintre noi, Romdnii, qi
Imperiul roman cet
$i
pentru aceea a legiturii dintre
Bisericd
9i
stat in Romania:
Scopul acestui scurt studiu
lTeocra\ia
bizantind, n.n-l este de a oferi Ltn portret al
unui imperiu a cdrei constitulie... s-a bazat pe
o convingere religioasd clard: aceea cd era
copia pdmA eascd a impdrd\iei Cerurilor.
Multe triburi
Si
neamuri s-au considerat copiii
favorili
ai lui Dumnezeu, sau aleSii Sdi.
Oriunde a luat nd;tere o monarhie, monarhul
a
fost
intotdeauna la inceput ori o emanalie a
lui Dumnezeu sau un descendent al Lui ori, cel
pulin, Marele Sdu Preot, omul rdnduit de
mdna Lui sd se ingrijeoscd de popor. Dar
Imperiul pe care noi
fapusenii,
n.n.) il numim
in mod obiqnuit
,,bizantin"e0 a a-r,ut o
no
Rer"-u lui Steven Runciman fald de epitetul de,,bizantin',
este a unui istoric onest faF de o denumire atat impropde cat gi
94
Un comentariu prudent tebuie inseral
cu privire Ia cuvdntul ,,Bisericd".
Pentru
creStinii din Rdsdrit, cuvltntul... a insemnat
intotdeauna intrcgal trup al credincioSilor' vii
si
morti
ls.n.l.
Aceasta este Biserica
menliondtat in Crez. Dar, in realitate, in
special in Apus
[9i,
din pdcate, nu numai, n.n.],
folosim
cuvdntul ,,bisericii" din ce in ce mai
mtlt pentru a descrie ierarhia preoleascii in
opozilie cu autoritdlile laice... TotuSi, pundnd
in opozilie Biserica
Si
Statul
facem
o distincyie
cate, pentu biztntini, ar
Ji Jbst
un nonsens;
9i
astJbl comitem o eroare istoricd
Si
Jilologicd
I ibiden. p. 2't\
$i,
am adiuga noi, comitem gi o eroare teologici,
regdsiti de aitfel, cu tdstele, la mul{i ortodocai care nu
cunosc istoria Bisericii.. .
in esenld, este vorba despre faptul od nu existd
separare intre Statul romon
Si
Bisericd de la Constantin cel
Mare qi pAnd dup6 1848. Aici insd trebuie licute doud
limuriri.
in primul rAnd, Imperiul roman,
.,
sau Imperiul
bizantin, sau Romania, sau cum wem s6-i spunem, nu
,,s-a
sf6rqit" atunci cind a cdzut Constantinopolul. De altfel,
ctacd ar fi fost cle ajuns sd cadd Cetateae2 ca sA putem spune
ci s-a s{brqit
lara,
1204 ar fi data sfhrEihtlui, mr atAt de
vehiculatul 1453, care este numai anul unei alte cdderi a
Oragului sub stdpanire strdin6.
Jara
numiti Romania, care
a fost
$i
republici,
9i
consulat
9i
imperiu, a clescut gi a
scizut de-a lungul veacurilor, dar nu a displrut nrcioclaiS.
Chiar qi in 1453, cdnd turcii au ocupat Conslantinopohr l.
nu au ocupat prin aceasta tot Imperiul Roman. IJir'[i din
e2
Constantinopolul mai era qi este
--nirtr]it
adelic-a ca ,.lletatea"
sau,,Oragul" prin excelenti (a$a cum era ciinclva. inaittte de
Smntul Conslanlin cel \4are. llL'tna)
97
Constantinopolului,
n.t-t.f in ochii bizantinilor
locotenentul lui Dumnezeu, cdpetenia sacrd a
popoarelor pdmdntului. Era o conceplie cure
nu avea an echivalent altandeva
ls.n.l.
SJiintul Imperiu Roman de Apuset, cel care,
a$a cum afirmase cu mult timp in urmd
l/oltuire. nu cra nici tliint. nici ronrun
Si
nici
imperiu, a pdstrot destul de vag aceastd idee a
locotenliei divine a impdratului, dar era prea
addnc inrdddcinat in tradi(ii
feudale Si
rasiale
pentru a o aplica; iar impdratul apus(on Ltveo
un rival mai capabil in pontiful roman
fpapti
de la Roma, n.n.1...
I'eorio era clard;i simpld. Practica
era mai. complicatd. Imperiul Bizantin era de
JA
Impefial Roman
fs.n.l.
Consta,xtin cel
Mare i-a dat an noa chip prin mutarea
capitalei sale in Rdsdrit
Si
prin trsnsfomsrea
lui tntr-un imperiu ctettin
ln.n.l.
Dar nu s-a
putut clesprinde de trecutul lui rontan. Mai
ales, nu
q
putut uita legea romand... (Steven
Runciman, Teocralia bizantind, p. 25-26)
$i,
adaugd istoricul str6in,
er
lmperiu realizat de papi
$i
alumiti conducatori germanici ca
surogat
-
total nereuqit
-
al Romaniei, prdbuqit5 in Apus sub
loviturile lelurililor migratori (inclusiv germanici!j. Oeqi
imperiul rrl era latin gi na continua Romania nici ca istorie. nici
ca tradilie politici, nici ca legisla{ie, culturd sau credinp, s-a
incercat aplicarea denumirii de
,Jmperiu roman' sal
,,lmperil!
roman de nalitrne germand"_ Aceastd de numire s_a lolosit
pentru a se uzurpa mogtenirea romani gi drepturile pe care le
auea Romania care mergea mai departe in rdsdritul Europei,
liberA
$i
fatd de autoritatea papal5
Si
fa15 de ldcomia rot inai
puternicd a germanicilor.
96
{
I
$i,
ca o ultim[ nota la aceaste 16murire, si
consemnam faptul extraordinar cd atunci cdnd scaunul
domnesc este vflcant, locliitoral domnitorului este
ierarhal cel mai mare al
ldfiit
Altfel spus, chiar dacl acum Romdnia nu mai are
imparat
- $i
asta de mai bine de o sut6 de ani
-
aceasta nu
inseamni nicio rupturi in continuitatea
!6rii. $i
nu doar
pentru cd RomAnia, ca Romania, a mai fost atet regat, cat
9i
republicl pAgana
-
a$a cum este acum precum
5i
imperiu
plgdn
-
sub lulian Apostatul qi allii. Ci mai ales pentru ce
existenla fie gi a unui singur episcop ortodox inseamn6, in
acelaqi timp, continuitatea succesiunii imperiale. Cdci a
face distincJie intre Biseric5r gi Stat este, pentru Romdnia
adevdrutd, un nonsens, o eroare filologicl, logici
9i
teologici. De la gregeala lui Carol I de a asculta de masoni
qi a deveni rege in loc de domnitor
-
o retrogradare
prezentatA ca avansare!
-
locliitorul impdratului este cel
mai mare intre episcopi. Pe atunci, mitropolitul primat, din
perioada interbeiica, Patriarhul Rominieiea.
$i
oricand va
catue cei care de{in puterea in stat, CitAm doar un martor: -ivoi,
romA ii de asldzi, sunlem nu ntmai urmaSii ronanilor din
Dqcia, ci, in aceeasi vreme, ai tntregii imPtirdlii romane de
riisdrit, care
qlcdtuia
o sillgurd
lard
mare, de limbd btind.
Aceste cuvinte ii aparlin lui Vasile Pdrvan (in incepdurile vieYii
ronane la gurile Dundrii, Ed.
$tiinlificd,
Bucure$ti, 1914' p. 39).
in nota la acest text (10, p. 138 a lucririi citate), academicianul
Radu Vulpe considerd aceastA parere ca fiind
justa
9i
delimiteazi
spaliul etnogenetic al Romanilor, asemdndtor lui Nicolae lorga in
Istori.l romdnilor, dar chiar mai larg decdt acesta, la teritoriul
intins ,de
la izvoarele Dunarii panA in Dobrogea
5i
de la
Adriatica pAnd la Caryali".
ea
Care, de altfel, conlbrm traditiei canonice a Bisericii lui
Hristos, ar trebui sI fie primus inler pares intre iotei-stititorii
bisericilor oftodoxe. CIci a$a cum Constantinopolul a cipdtat
intaietate fald rle Roma devenind capitala Romaniei la fel
9i
Bucuregtiul fatA de Constantinopol
qi Roma, de cAnd a devenit
capitala Roman iei.
99
Romania au rAmas mai departe in picioare, precum
principatele gi despotatele de Trapezunt, Sinope, Mangop,
Siruni (Tesalonic) sau Moreea. Este adev6rat ci treptat qi
acestea au cizut. Una cdte una, patile supravieJuitoare ale
Imperiului Roman au fost cucerite. Moreea a fost cucerite
intdi de venelieni, prin viclegug, atrigAndu-i pe Romdnii de
aici de partea Veneliei gi apoi subjugAndu-i. Atunci unii
dintre Romdni au devenit neutri, altii, la cererea clerului
grecesci a trecut de partea turcilor... Pdnd la urmd Moreea
a intrat gi ea in Imperiul Otoman, aldturi de Siruna, Sinope
gi Trapezunt. Principatul de Mangop a fost qi el cucerit de
armatele tu'co-tAtare. Toate acestea au disparut ca
!eri,
pentru totdeauna. Dar! Dar doud
{dri
ale Imperiului
Bizantin sau Romaniei sau hnperiului Roman au rezistat!
Atunci cdnd Mangopul a fbst cucerit, ultimii apirItori de
pe zidurile ei. eroi ai cdror nume nu se cunoa$te. martiri ce
au luptat pAn[ la ultimul penhx a apAra cetatea crestini de
asediatorii pdgAni, ultimii ei luptitori au fost cei cincizeci
de moldoveni ai lui
$tefan
cel Mare. Acesta era
moqtenitorll Mangopului qi
Jara
lui nu a putut fi cuceritd
de turci. Moldova gi Muntenia, care
fineau
din vechime de
Constantinopole, at6t religios cAt
9i
politic, nu au dispdrut
niciodatd. Domnitodi rom6ni s-au
$tiut
totdeauna ca
adevdraJii continuatori ai Romaniei strdbune. Iar unii dintre
ei, ca marele Vasile Lupu, au spus-o amt de rdspicat incat
au tulburat foarte mulJi dintre dugmanii CredinJei lui
Hristos qi ai Romaniei. Cei care vor avea curiozitatea de a
cerceta incoronarea domnitorilor romdni vor vedea cd,
dincolo de orice uzanle diplomatice lbrmale ce se practicau
in rela{ie cu marile puteri, incoronarea se fhcea totdeauna
dupA tipicul incoron6rilor constantinopolitane. Bizanl dupd
Bl:dnl. vestita lucrare a lui Nicolae Iorga, este un ecou al
aceslc,r r ealit61ie3.
el
Continuitatea Romaniei in Romdnia modernd qi contemporand
nu este ardtati doar de Nicolae lorga, ci gi de mulli alti istorici gi
lingvigti, chiar dacA aceastd realitate este ocolita gi ascunsd de
98
sfentul ora$ Constantinopole, astAzi inci sub ocupafie
otomana. Cei care cunosc sfintele ca{i ale Ododoxiei,
precum Mineiele
Si
Proloagele, vor putea gisi in ele
nenumdrate amintiri ale unit6lii pir{ilor Bisericii lui
Hristos care incercau s6 realizeze in Romania ceea ce s-a
numit candva simphonia. Adicd adevarata armonizare intre
mireni, clerici gi cilugiri, intre rosturile duhovnicegti qi
lumegti ale oamenilor, luali atet ca indivizi cdt qi in gup,
ca obgti locale, ca
l6ri
qi provincit, ca omenire unit[, ideal
spre care tindea Impardlia Romane.
Acestea sunt realitalile pe care qi Steven Runciman
Ei
alli istorici striini le-au constatat studiind istoria Europei
rls6ritene, Europa matcA, din care tot restul Europei igi
trage existenla qi seva, gi firi de care tot restul Europei se
va prabugi (din nou) in barbarie. Acestea sunt, totoda6,
reatitd{ile care dau mlrturie despre folosirea armelor, a
artelor marfiale, a rizboiului, in lumina AdevSrului. Nu
spre
jefuiri gi colonizdri silbatice, cum au fhcut gi apusenii,
$i
orientalii, qi amerindienii,
9i
africanii... atunci cAnd au
ar,'ut ocazia. Ci spre apirarea pdcii, a unit6(ii intre neamuri
diferite, a simphoniei intre lirnbi qi culturi diferite, intre
teri
gi popoare diferite, unite in iubirea lui Hristos.
Si
ce voi mai zice?
$i
ce voi mai zice? Cdci timpul nu-mi va ajunge, ca
sd vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de leftae, de
David, de Sanuel
Si
de prooroci, care prin credinld, au
biruit impdrdlii, au
Jdcut
dreptqte, au dobdndit
fdgdduinlele,
au astupat gurile leilor, au stins puterea
focului,
au scdpat de asculisul sabiei, s-au imputernicit,
din slabi ce erau s-au
fdcul
tari in rdzboi, au intors
taberele vrdimasilor pe./ugd... (Ewei I I.32-34)
socoti potrivit, acest intai intre egali episcop al RomAniei
poate unge pe urmAtorul nostru impirat. Doar... sd fim
vrednici sd mai primim vreunul de la Dumnezeu.
A doua ldmurire este legatd de 1848. Acest an a
fost vdzut ca hotar in istoria noastri de cdtre mulli
inaintagi. Masonii il ridicd in sl6vi. Allii, cu mai multi
minte gi cu sufletul catre Dumnezeu, il privesc intrista{i, ca
pe un inceput al unei ad6nci decideri. Pribugirea Romdniei
sub ciuma bolqevismului a inceput atunci, in 1848. Dupi
cum spunea Mircea Vulcinescu, RomAnia a alut o culturA,
1848 a rupt-o. C6ci pini atunci RomAnia fie ci se numea
Moldova sau Muntenia mai era
tar6
cre$tin6, dupe
strivechea rdnduiala a impdraJilor sfin{i qi eroi, dupl
datinile rdmase de la Constantin cel Mare, Marcian,
Iustinian, Teodosie cel Mic
ai
toli ceilalli. Mai era
Romania lui Dumnezeu, imp[r6{ia ce cAuta sd oglindeasci,
realist, Cerul. DupI 1848 pdgAnismul a cucerit puterea in
RomAnia pas cu pas, pind la dezastrul de astizi. Dezastru
de care toli se plAng, de
jos pAni sus de tot,
Si
cu care totugi
unii, aberant, se laudi, dupd cum am arAtat, declar6ndul...
,,progres".
Progres cAtre dezastru?!? De fapt, aceasta a
insemnat 1848 pentru romAni.
ins[, dincolo de aceste limuriri, sti ca un adevdr
istoric neclintit faptul cd Biserica gi Imperiul Roman
Cregtin na au
.fbst
doud realitd.li distincte. Aga cum
Biserica a ar,ut
9i
are p64i care cuprind un anume teritoriu,
a existat gi o parte a Bisericii numitd lmperiul Roman, san
lmperiul Roman de Rdsirit, sau Imperiul Bizantin, sau
Romania. Totdeauna, dupi cum aratA toli bizantinologii
atlevdla{i, totdeauna de la Constantin cel Mare incolo,
inrpdralii romani s-au
$tiut
gi au fbst privti de cdtre toli
clericii, de ditre toate sinoadele
Si
practicile bisericeqti,
dtept parte a B i:jericii lui Hriskts.
$i,
impreuni cu ei, Ia fel
a fost intreaga
1ard,
incepAnd cu Oragul, cu Cetatea, cu
101
100
multe su$e istorie
-
multe din ele indicate
9i
de lucarea
citaid, sau de Studii istorice d,e
Ultimul din girul acestor impdrati este
Binectedinciosul
Constantin BrAncoveanu,
impreund cu fiii
sai
9i
sfetnicul lanachee5. impirate6 care, stapan peste o
mici firama din ceea ce fusese Imperiul roman
-
fErAmi
numite Muntenia
-
a dus insd mai deparle tradiliile
str1moqe$ti,
pregatind armata cAt s-a putut de bine, ba chiar
reinviind'
pi"gitirno militard a poporului qi loaie cele
trebuincioase lntiririi militare a
tdrii,
de la aducerea de
instructori militari striini
qi pdni la infiinlarea de ateliere
$i,
asemenea Smntului Apostol Pavel, indrdznesc
gi eu sd spun.
$i
ce voi mai zice? Cdci de la Sfhntul irnpdrat
Constantin cel Mare qi p6n6 astdzi parcd nesfhrgit este girul
binecredinciogilor impirali care, urmAnd acestuia, au dat
lupta cea buni,
9i
pe cAmpurile de bAtdlie,
9i
in rdzboiul
nevdzut. Cu mai mult6 pricepere sau mai putind
,
cu izbdnzi
mari sau mici, cum s-au priceput, dar indeajuns ca si fie
inscrigi in Ceruri. Iar aldturi de ei, nenumdrali ostagi, boieri
rnari, mijlocii gi mici, voievozi, juzi,
capitani, armatoli,
tArgoveli,
{drani,
ciobani, pescari, vanItori
Ei
mu(i a\ii.
To{i, practicanli
.-
mai buni sau mai slabi d.e arte
mdrliale. In inlelesul adevdrat al acestor cuvinte, de
pregdtire de luptd Ia nivel inalt. Care arte marliole nu i-au
oprit de la a fi buni, ba chiar foarte buni cleqtini, de la a
mirlurisi pe lhistos in viala lor qi, la nevoie, sub chinurile
dugmanilor pdgdni, pAni la moarte gi dincolo de ea.
O mare rupturi in istoria Romaniei apare odati cu
secoiele VI-Vll. Imperiul Roman de Rdsirit sau Imperiul
Bizantin, cum este poreclit asthzi, era incd, la anul 500,
Romania shAveche. Dar feluritele grupdri eline gi elinofile,
despre care am amintit in treacdt, luptau de rnultd vrene sd
pund m6na pe putere. Nu atat pentru pretextul rdzbunirii
pentru cucerirea Greciei de cAtre Roma, rdzbunare de altfel
nedreapti gi tipic pdgAneascd, de vrerne atacurile gi
cuceririle de Greci au fost incepute
-
in Italia, Sicilia qi alte
insule italice iar nu de Romani. Motivul adevdrat al
luptei era insi altul: stdpdnirea Romaniei insemna accesul
la lbarte multi putere, foarte mulli bani, foarte mult6 avere.
Campania filestistd sau ulna-nalionalisti
- 9i
radical govini a Grecilor extremigti pentru cucerirea
puterii poate fi inleleasd mai pe larg in Geneza con;tiinlei
nalionale Ia macedoromdni, de Constantin Papanace.
Episoade dramatice ale acestei campanii se gAsesc in l'oarte
e5
Pentru continuitatea lmperiului in
firile
RomAne deci
implicit
9i
statutul de impirali al domnitorilor romAni a se
vedea qi-N. Iorga, Ancien
qt1
et vieilles modes en Roumanie'
paris,
ig26 p. 5
9.c1.
sau N. lorga, Byzance apres Byzan.ce'
Bucharest, 1935 in-intregime, ca qi lstoria Romdnilor de acelaqi
autor
(in parte postumA). Geograful Anonim noteazd aceeait
continuitate intre lmperiu
9i
Romani atunci cdnd ii socote$te pe
,,Blazi"
sau ,,Blachi"
sau ,,Panoni"
(dinainte de venirea
iJngurilor!),,fogtii
pistori Romani"
(G. Popa-Lisseanu, lzvoarele
rstiiei nimanitor. vol. Il, Bucureqti, 1934) A nu se uita ca
vechiul termen de Dar atribuit unora dintre tdrile
romane$ti
vechi desemna o parte de largl autonomie -
intemeiata pe o
noble{e de origine imperial5 a familiei conducitoarel
a unur
Imperiu. Aces=t Imperiu era, desigur, tmperiul roman. lar
domnitorii romdni, ca parte a acestuia, au pdstrat dupa cdderea
Constantinopolului
toata randuiala Imperiului
qi au fost neincetat
urmagii imparalilor din A doua RomS Putem pe scurt si-i
aminiim pe'gteian cel Mare, Neagoe Basarab, Petru RareS' Matei
Basarab,-Vasile Lupu sau Dimitrie Cantemir 9i
allii asemenea
toti reclrnosculi ca urmagi de drept
9i
in lapt ai impiraqilor de la
Constantinopie.
lorga declard ca aceqti domnitori sunt
,,adevirajii
succesoriai impirafilor din Bizanf
" (Bizanl dupd
Bizanl,Ed. Encicl. Rom., Bucurelti, 1972, p 9)'
!u
Nr'uo- stdrui aici asupra ceremoniei de incoronare, titulaturii
9i
heraldicii care, toate, arat[ foarte aplsat statura impardteascA a
domnitorilor romdni din Moldova
Ei
Mlntenia'
103
102
ctwintele unui sJAnt
Ni se pare prea mult a incerca sd limpezim pe de-a-
ntregul f'elul in care se face^ deosebirea intre folosirea
armelor gi rSbdarea rdutdJilor. InsA, pentru a da mdcar alte
cdteva repere in afard de cele deja infbligate, vom alerga la
cuvdntul proorocesc mai intdrit, Ia care bine
facem
ludnd
aminte ca la o
fdclie
ce strdlltceSte in loc intunecos
(II
Petru 1 . l9), al Slintului loan Gurf, de Aur.
Pentn: cei care nu
$tiu,
amintim ci Sfhntul Ioan
Gurd de Aur, fiu al romanitdiii extrem-orientalet?, utmag al
ostaqilor de fnrnte ai armatelor romane din Siria, a fost un
mare rdbddtor de asupriri
9i
nedrept6{i. Viafa sa nu doar cd
a fost inchinatA Credin{ei. dar a fost inchinaE ei in chipul
ostdqiei desivArqite a cAlugariei.
$i
atet de mult a str'Slucit
Ioan in aceasti duhovniceascl ostdgie, incat a fost pentru
Adevir gi nu, ca unii, pentm cine
$tie
ce lumefti interese
pus episcop al Constantinopolului. De unde a fost
izgonit, pentru credinla sa neclintitA gi curajul mdrturisirii,
de mai multe ori.
$i
a ribdat izgonirile qi nedreptilile cu o
rdbdare sfintd. A fost un om duhovnicesc, pe cale il gtim
bine ca lipsit de orice violenfd, despre care
$tim
cA a avut
nespus de multd rabdare in greutati, ca nu s-a razbunat
niciodatl, ba chiar gi-a salvat cend a ar.rut prilej gi cei mai
n.rari duqmani. De aceea, cuvdntul s5u in ceea ce priveEte
et
gtim
ca unii se vor mira
9i
chiar incrunta citind cd Sfdntul
Ioan Gurd de Aur era ronlan. Filetismul grecesc a creat mitologia
prin care au fost grecizali cei mai mulli sfirr1i din vechimc, de la
Constantin cel Mare (despre care Eusebiu de Cezareea
Ei
alte
surse aratA lirnpade ci ern vorbitor de latind iar greaca a invdlat-o
putin
$i
tarziu gi nici nu a scris vreodatd in greaci ci doar in
latina)
ii
pand la Slbntul Ioan Gurd de Aur (cdruia i-au fost
distruse sistematic toate scrierile in latind fiind inlocuite cu
traducerea greceascd. practicd folositA de fileti$rii greci adesea gi
in Slintul Munte Athos fati de cd4iie de cult dc limbi romdnd gi,
in general. lala de orice scriere calc ru ua in grerca).
105
1.1]t*
urTg qi munilie. Apa cum, desigur., s-a ocupat gi de
intirirea Bis,ericii, a culturii qi economiei, a intregii viell
nalionale. Ceea ce, desigur, nu l-a irnpieclicat
j
mdrturjseascd deplin pe Hristos. atunci cdnd a irebuit. cu o
vitejie mai presus de cur inre.
De-a lungul acestui
Eir
de impdra{i, in tot acest
amar de vreme, Biserica nu a stat niciodati impotriva
placticdrii
artelor marliale, a folosini urrn.io., o
r[zboaielor ce trebuiau a
.fi
cluse pentru apdrarea
T(irii.
DeSi a stat impotriva perseculiilor
religioise, impotriva
folosirii anrelor sau amatei pentru asuprirea popoiului pi
impotrira nrullor ahe rcte nedrepte p..ur.
rnii imparali
_
chiar gi dintre cei care pAnd la urmd s-au sfin1it le_au
fhcut. tsiserica a binecuvAntat pe impirali rugdndu_se
pentru intdrirea gi luminarea lor in lupta cu dugmanii, a
binecuvdnral
oslaqii ca sa fie pregalili de luprd gi si fie cu
izbdndS in rdzboaie
5i.
intr-un cuvant. a mers intru tonrl pe
linia aritatd qi de Vechiul Testament, dar qi de Noul
Testament: dincolo de rdbdarea personald
a necazurilor qi
persecutiilor,
Poporul lui I)umnezeu trebuie apdrat gi
trebuie sd se apere cu amrele atunci cand este atacat ca
entitate.
$i
daci suiit irnprejurdri in care cregtinul trebuie s6
rabde perseculiile
ca un miel
.fdrd
tle gtas, de asemenea
sunt altele in care are datoria sf6nt6 de a fi mAna prin care
stdpdnirea pedep.seSte cu sabia, cdci de aceea i_o dot-n
Durtttte:,'tr. Aia cutn anl spu5
Si mai sus
.-
pi trebuie sd
stdruim in aceasta fbarle mult
-
este nevoie de multd
dreaptA-socotealA,
este nevoie de muh discerndmdnt.
Simplismul. at6t de drag superficialitdfii
de ast6zi" este
l'alsiljcrtor al Credilrlci. esr( ucigator de sufl.,1g. g1r.,.1a,
nu a practicat acest simplism
$i
a
$tiut
sA hraneascd vitejia
tutuor:
$i
a celor care aveau datoria de a pula amele, gi a
celor care aveau datoria de a nu folosi armile.
L04
t ierli! Cd dacd vrei ca tu sd le rdzbuni
Si
sd-l
pedepseSti
fie
cu cuvdntul'
./ie
cu
fapta' fie
rugdndu-te impolriva lui, Dumnezeu nu-l va
pedepsi, cd l-ai pedepsit tu.
$i
nu numai cd nu-
I va pedepsi Dumnezeu, dar te va pedepsi pe
tine pentru cd prin
fapta
ta ai ocdrdt pe
Dumnezeu.ns
Cutremurator este acest cuvint.
$i
poate ar pdrea
cu neputinla de indeplinit, dac6 nu am
$ti
cA sunt atat de
mulli cei care l-au indeplinit. Printre ei, qi S6ntul Ioan
Guri de Aur, cel care le-a sPus.
Dar. ca sA ne intoarcem la cuvdntul nostru, dupd
acesta atat de zguduitor, oare cele spuse- de loan Gurd de
Aur inseamni ci nicio violen{6, nicio folosile a fo4ei sau
armelor, nicio pedepsire nu eSte ingdduit6 creqtinului?
Totugi, cel care a grait cele de mai sus,9i multe
altele asemenea, nu a gisit cd ar fi nelegiuire sau
nedreptate ca impiratul
9i
dregitorii si pedepseascd oragul
gi pe cei care se rdzvritiserS, ci a luptat
$i
s-a rugat penhx a
fi pedepsili doar cei vinorali. nu gi cei ner'inovali
5i
ca
pedeapsa si fie sprc via(d. iar nu spre nimlclre . Acest
lucru ar trebui s6 ne dea mult de gandit, intmcdt
9i
implratul qi dregitorii erau creqtini, de asemenea
qi ostaqii
prin care venea pedeapsa. Mai mult, Sfintul Ioan Guri de
Aur il laudd mult pe imparat, de rnai multe ori dar mai ales
in Omilia XXl, fbri a privi inchiderea
9i
torturarea
(pedepsirea fizicd a) vinovalilor ca pe o nedreptate, sau ca
pe o fapti nevrednici de un impArat cre$tin.
e8
Sfhntul Ioan Gur'ade A]lr, Omiliile l4 slQ1ri, EIBMBOR,
Bucuregti,2007, p.330-331. Trebuie si spunem cd deqi noi doar
cdteva randuri am dat. Sfantul Ioan Gurb de Aur mult vorbeste
despre iertare gi stEruie asupra ei rnulte pagini.
on
Aceeagi carte, la p. 3?-38 q.cl.; 120
9.u.;
219-220
;.
cl.1248-249
9.u.;
262; 347
E.a.m.d..
1,07
folosirea sau nu a armelor qi forfei sau violenlei ar trebui si
fie mai mult decdt convingator pentru orice cregtin.
Dar ce spune Sfintul loan Gurd de Aur in aceast[
privinla?
Pe de-o parte, avem indemnuri la o rdbdare ce
poate pirea supra-omeneasca, dar care, in fapt, sunt o
sfhnti datorie a cregtinului:
... dacd,
.fdrd
sd.te roage cineva, gi
fdrd
sd vind la tine dulmanul tdu
{i
sd te
rooge, tu insuli, alungdndu-li din suflet orice
ruqine
Si
orice qovdiald, alergi la duqmanul
tdu
Si
pui capdt dugmdniei, toatd
fopta
cea
bttnd e a ta
Si
vei primi toatd. rdsplata... dacd
li-a$
ispune: ,,Nu-l mai uri pe duSmanul tdu!",
ce-ai mai putea sd-mi spui? N-ai mai putea sd-
mi spui nici cd
li-e
trupul bolnav
fca
la posl
subl.n.], nlcl cd e;ti sdrac
[ca
la milostenie
subl.n.], rlcl cd eSti slab la minte
lca
la
inlelegerea invdtiturilor duhovniceqti subl.n.l,
nici cd ai treburi! N-oi mai putea spune nimic!
De acee, mai mult decAt tuate
celelalle, pdcatul acesta esle de neiertat. Cum
vei mai putea ridica mdinile la cer? Cum vei
mai putea miSca limba? Cum vei moi putea
cere ierlare? Chiar dacd Dumnezeu ar
yrea
sd-li ierte pdcatele, nu-L lasi /u, pentru cd nu
ierli pdcatele semenului tdu. Vrei sd-mi spui
cd e om cntd,
yiolent,
sdlbatic, dornic sd
pedepseascii
Si
sd se rdzbune? Tocmai pentru
aceasta, mai cu seamd, iarld-l! Vrei sd-mi spui
cd
li-a fdcut
mult rdu, cd
li-a
luat dreptul tdu
Si
bunul tdu, te-a vorbit de rd.u, te-a piigubit in
ceea ce-li era mai drag qi vrei sd-l vezi
pedepsit?
$i
in aceasta, iardsi,
li-e
de
folos
sd-
106
umbra lor de
fricd
sd nu-i
fi
auzit cumva vreun
creStin
Si
sd sard sd-i pedepseascd crunt. N-ali
auzit ce a
fdcut
loan Botezdtorul?... Eu nu te
duc sd mustri pe un impdraL nici pe un
judecdtor!... ci ili cer sii bagi minlile in cap
unui om de acelasi rang cu line care huleSte
pe Dumnezeu. Dacd
li-aS fi
spus: ,,Pedepseste
Si
indreaptd pe impdrclii sau pe judecdtorii
care calcd Legea!", oare n-ai
fi
spus cd-s
nebun?
$i
doar loan a
fdcut
aceasta,
qSa
cd
nici
lchiarl
o astJbl de
faptd
nu-i peste puterile
noastre! Nu-li cer aceasta, ci ofit: Indreaptit
pe semenul tdu, pe cel de acelasi rang cu tine,
chiar de-ar trebui sd mori! Sd nu
Sovdi
sd
inlelepleSti pe
Jiatele
tdu! AceLtsta'sdli
fie
muceniciu! Cd
Si
loan a
fost
mucenic. Nu i s-a
porunclt lui loan sd
jertfeascd idolilor, nici sd
se inchine lor,
Qi
lotu$i qi-a dat capul sdu
pentru legile lui Dumnezet't, cdnd au
fost
nesocotite qi hulite. Luptd dar
Si
tu pdnd Ia
moarte pentru adevdr,
;i
Domnul va lupta
penltu tine.tt)\j
Credem cd cititorul nostru este uimit de aceste
cuvinte, dacd nu chiar zguduit de ele. De aceea, inainte de
a merge mai departe cu vorbirea noastrd, il indemnim si le
citeascd iar,
9i
poate qi a treia sau a patra oara, ca s[ le
JinI
bine minte in intregul 1or. Altfel va fi greu sd le inieleagd.
$i,
cu adevirat, aceste cuvinte par greu de inleles qi
de purtat. Cum se poate ca un smnt, ca un rdbddtor de
prigoane gi chinuri, ca un om plin de rlbdare
$i
dragoste
chiar
9i
fali de dugmanii lui cei mai crunli se rosteascA a$a
ceva? Cum se poate ca SfAntul Ioan Guri de Aur s6
indemne pe cregtini nu doar la a cefta pe cineva, ci chiar la
too
Slantul loan Gurd de Aur, Oniliile la statui..., p. 34-35 (9.u.).
109
Dar.$i aceste cuvinte despre impdrat, dregbtori
Ei
ostagii lor pot pArea unora mai puJin limpezi
9i
pot ir
rastalmdcite. De aceea s6 vedem un cuvdnt al SfAntului
Ioan Guri. de Aur nea$teptat de deosebit de cel mai sus. . .
cel pu{in la o primi vedere. Ce spune sfhntul de aceastd
datS:
Dar penlnt cd a venit acum vorba de
hulirea lui Dumnezeu, vreau sd cer de la voi
toli o sitlgurd mul1umire pentru pledica
;i
cuvdntarea acedsta: sd-i cuminlili pe toli cei
din oraq care hulesc pe Dumnezeu. Dacd auzi
pe cineva pe stradii
Si
in piald hulind pe
Dumnezeu, blasfemiind adicd,
Si
tlefdimdntlu_L
pe dumnezeu, apropie-te de el
Si line-l
de rdu!
Dacd e nevoie, loveSteJ, nu te da in ldturi !
LoveSteJ peste obraz, zdorbeEte-i gura,
srtnJeSte-1i mrina cu lovitura ce-o daij Dc te dd
in judecatd,
de te tdrdqte la tribunal, urmeazd-
l! De-li cere socoteald judecdtorul
la scaunul
de j^udecatd,
spune-i cu indrdznire cd a hulit
pe Impdratul ingerilor. Dacd trebuie pedepsili
cei ce hulesc pe impdratul pdmdntesc
lgi
atunci aceasta era datoria oricirui cetdlean al
Imperiului qi pasivitatea insemna complicitate
qi se pedepsea
la fel de cumplit ca gi lEptuirea
subl.n.] apoi cu mult mai mult cei care_L
hulesc pe impdratul ceresc.
pdcatul
acesta il
fuca totta lunca.' Nelegiuirea asto e\tc
obqteascd. Sd afle insd
Si
iutleii
Si
elinii cd ei,
creqtinii, sunt mAntuitorii, purldtoii de grijd,
apdrdtorii
Si
invdldtorii statelor. Sd afle
aceasla
li
stricalii
Si
desfrdnalii, cd trebuie sd
se teamii de robii lui Dumnezeu, penttu ca,
dacd ar incepe sd rosteascat un astfel cle
cltrdnl, sd se uite in jurul lor, sd tremure
Si
de
108
mai micd in ce prive7te numdrul, dctr cea mai
bund in ce priveSte credinla... Cel care huleSte
pe Dumnezeu, cel care ocdrdEte pe Dumnezeu
Si'L
btasfemiazd este ot un animal de povard!
Nemaiputtind duce povara mdniei 5i
a
supdrdrii, a ciizut. Apropie-te de el, ridlcci-l
Si
cu cuvdntul,
Si
cu
fapta, Si
cu bldndelea,
;i
cu
asprimea! Ai
.felurite
leacuri! Dacd ne vom
rdndui aSa viala noaslrd, tncdt sd ne ocupdm
Si
de mdntuirea semenilor no;lr| vom aiunge
iute dragi qi scumpi celor pe care i-am
indreptat...tal
Din nou am spune cititorilor no$tri sA nu se
mulqumeascd a citi o singuri dat6 cuvintele Sftntului Ioan
Guri de Aur. Cici intre ele
9i
felul nostru de a fi este o aqa
deosebire, incit greu este sd le
linem
minte
9i
s[ le
inlelegem cum se cuvine.
Sd vedem ce spune de fapt aceaste omilie (cea
dintdi dintre omiliile la statui).
inainte de toate, vedem ci sfhntul se adreseazi
celei mai bune pd4i din locuitorii orasului in ce priveste
credinla- Dintr-o dat6, cei care
9i-ar
dori s6 urmeze
cuvintelor sfintului ar trebui sd se opreascd De ce? Pentru
a se cerceta pe ei ingigi cu mult6 grij A
9i
a vedea daci sunt
intr-adever dtn cea mai bund parte a oraqului lor in ce
priveqte credinla! Iar aceasta nu inseamnd cd au
indriznirea de a
judeca, osdndi qi b[liclri pe intemet
-
de
multe ori ca anonimi!
-
pe unii qi allii, ci inseamne ci merg
mereu la sfintele slujbe, se roagi qi postesc, au inliturat din
viala lor mdnia,
judecare qi osAndirea aproapelui
qi altele
asemenea, pentru a nu mai vorbi de patimile grosolane, ca
desFranarea, lacomia gi altele dintre acestea. care mai u5or
pot fi supuse.
'o'
Slantul loan Gurd de Aur, Omilii la statui...,p.36
111
aJ lovi? Auzi ce spune!
,,Loveqte-\,
nu te da in ldturi!
LoveEte-l peste obraz, zdorbeSte-i gura, sfinleSte-1i mdna
cu lovitura ce-o dai!" Sunt acestea vorbele unui sfhnt?
$i
totugi, din 387, cAnd s-au rostit acestea,
$i
panA astEzi,
Biserica niciodati nu le-a prihinit, nu le-a gisit vini, nu le-
a dat deoparte. Nici micar sinoadele mincinoase ce s-au
fbcut de duqmanii Sflintului Ioan Guri de Aur spre aJ
incununa
$i
cu strdlucitoarea cunund a martiriului nu i-au
putut gisi vin6 in aceste cuvinte! Ori, ceea ce Biserica a
tinut
mereu gi pretutindeni ca adevarat, adevirat este! Or {i
aceste cuvinte greu de inJeles gi greu de pultat, dar sunt
adevirate! Aceasta este mirturia Bisericii despre ele.
$tiu
c5, daci vor citi aceste rdnduri, sunt unii care
se vor bucura foarle mult. Cici sunt in zilele noastre
oameni care, in loc de a se osteni cu zdrobirea inimi,
curatarea de pbcatele pe care le au qi izgonirea patimilor
din sufletele lor se indeletnicesc aproape doar cu vinarea
gregelilor
$i
pAcatelor celorlalli. Ascunzdndu-se in spatele
unor cuvinte ca cele de mai sus
-
caci nu sunt singurele de
acest fel ale Slbntului ioan Guri de Aur, dar nici e1 nu este
singuml sfAnt ce vorbegte astfel ei se cred indrepr6liti la
v6.narea oricdrei alunec6ri a celorlalli. Fie aceqtia mireni,
preoli sau episcopi.
$i
se umple intemetul de
judecarea
gi
osdndirea acestora, de mustriri tdioase, cuvinte de ocard,
blesteme, batjocuri gi anateme. Ficute in numele
,,apdririi
credinlei".
$i
oare nu au dreptate?
Ei bine, nul Nu au dreptate! Nu acesta este
in!elesul cuvintelor!
Cum! Nu spune sfdntul
,,love;teJ, nu te da in
ldturi! LoveqteJ peste obraz, zdorbeSte-i gura, srtnp;te-li
mdnq cu lovitura ce-o dai!"? Ba da! Insi mai spune gi
altceva. Ceva pe care l-am l6sat deoparte, tocmai pentru ca
sA nu se treaca peste el cu uguratate:
... nu esle aici in bisericii decdt cea
mai micd parle din locuitorii orasului, da, cea
110
lupta cu picatele
$i
a patimile proprii, ba de multe ori nici
bdg.lnduJe in seam6, ei se nipuslesc asupra gre;elilor
altora crezAnd cd astfel se vor mdntui mai ieftin. Dar nu
vom mai stimi asupra acestei ingrozitoare gi pierzdtoare de
suflet
-
ba chiar de mulle suflete rdtdcifl. clci altul este
subiectul nostru. Dacd am stat putin asupra ei este pentfti
cd
Etim
cd sunt destui cei care, foarte gregit, ar crede
precum membrii Inchiziliei gi allii asemenea, ca ar putea
avea dreptul de a indrepta cu violenla pe cel gregit. lnsi
asemenea drept nu este dat oricui, ci doar celui care este
gata sI igi pund viata sa pentru cel aflat in greqealS.
$i
folosirea violen{ei nu se f'ace ca pedeapsi pentru gregeali,
cum greqit inleleg n.rul1i, ci ca mijloc de incir-eptare. Cricl
nici nu este ingdduit creElinik,r sci stdrpeasc'ti rdtdcire.t cu
sila
Si
cu constrdngerea, ci sd lucr2ze la miintuirett
oqmenilor cu convingerea, cu cuvdntul, cu bundlatea.
$t
aceasta tot SfAntul Ioan Gurd de Aur o spuner02, ardtdnd
astfel iar
$i
iar adevirll ldmuririi noastre.
Deci,
,,loveSte-|,
nu te da in ldnri! Loveqte-l peste
obraz, zdorbe;le-i gltra, sfinle$te-li mdnu cu lovilura ce-o
dai!" dar qi,,nn este ingiiduit creEtinilor sd stdrpettscd
rdtdcirea cu sila;i cu constAngerea, ci sd lucreze lct
mdfiuired oamenilor cu convingerea, cu cuvdnhrl, cu
buniitatea". NAucitor, nu-i aga?
Parci ne aducem aminte de Sfentul Apostol Petru,
care vorbea la templu cu ateta dulceatA ucigaqilor lui
Hrislos:
,,/ra1ilor,
qtiu cd din nestiinlil ai
/Acut
riiu ca
Si
mai-marii voftri" (l'aptele Apostolilor 3.17
E.cl.).
Iar in alt
loc se aratA cum a ucis doar prin cuvAnt pe cei care
rnin{iseri Duhului SfAnt (Faptele ApostoliloL 5.1-ll).
!i
acelagi ucenic gi unnltor ai Domnului era el gi clnd a firi:rt1.
una,
9i
cdnd a ficut cealaltd.
rn2
Slentul Ioan Guri de Aur'. Prerlfur !r.t sdrbdtort i ipdi'dlefi
$i
,trvinturi de lqttda /.7 \/;r1i. llJ\lli( )lt BLrcrrrcsti l0utr. p.305.
113
$i
de ce trebuie supuse intai aceste patimi, atet cele
grosolane cAt gr cele subfiri? Pentru cd IdrA aceasti
supunere nu se cdqtigd dreapta-socotealb, discerndmantul
duhovnicesc! Iar fErd dreapt6-socotealA, fEr6 discemEmdnt
duhovnicesc, nimeni nu poate implini cuvintele acestea:
,lpropiete de el, ridicd-l qi cu
cuvdntul, qi ctt
.fbpta, Si
cu bldndelea,
Si
cu
asprimea! Ai
/blurite
leacuri! Dacd ne vom
rdndui aSa
yiald
noastrd, incdt sd ne octtpdm
Si
de mdntuirea semenilor no$tri, vom ojunge
iule dragi
Si
scumpi celor pe care i-am
indreptctt".
Din aceste cuvinte se vede cui spune St-6ntu1 loan
qi
,,loveSte-|, nu te da in ldturi! Love;te-l peste obraz,
zdorbeSte-i gura, s/inle$te-li mdna cu lovitura ce-o dai!"
Nu le spune celui care are chef sh faci pe judecdtorul
celorlalti, care face pe sheriff-ul ortodoxist sau pe
apdrdtorul Credin{ei, deqi in viala sa personalI o calcd in
picioare (Credinla). Sfhntul se adreseazd celor care qi-au
biruit patimile gi au ajuns la iubirea aproapelui, tra chiar gi
a dugmanului!
Ace$tia sunt cei care inleleg intr-adevdr ceea ce
spune sfenhrl. Cdci un om stApanit de patimi nu qtie cand
sE foloseasci, pentru indreptarea celuilalt, cuvantul sau
fapta, blAndelea sau asprimea.
$i,
mai ales, chiar de i-ar
spune cineva ce sd foloseasci, nu poate sd le foloseascd,
a$a curn cere Sfinhtl loan Gur'6 de Aur, cu dragoste f-a1d de
cel c6zut. Se vede limpede,
$i
pe internet,
9i
in viala de
toate zilele, ci mul{i, poate cei rnai mulli din care se cred
:rplrdtori a Credinfei, au mai mereu vorbe jignitoare,
osinditoare, smintitoare, clutand nu mantuirea semenilor.,
ci indrepti{irea proprie. Ei nu luptd impotriva riticirilor
aga cum se amigesc singuri ci impotriva oamenilor, ba
chiar gi in.rpotriva plopriilor suflete. Cdci, nereuEind in
II2
alrnele, dar aceasta numai atunci cAnd intr-adevAr se
cuvine a fi folosite. Nu este voie a se folosi armele oricdnd,
ci doar atunci cand nu se poate altf'el gi doar atdt cAt este
nevoie, fird nimic mai mult, frr6 nimic din mAnie sau
rAuhte. Vrednice de laudd sunt gi ostenelile
Ei
biruinlele
ogtenilor, ins6 mai vrednice de laudd sunt ostenelile qi
biruinlele duhovnicegti. Un ostag viteaz poate u;or fi un
cregtin desivArgit, iar cregtinii
- $i
cu atet rnai mult
monahii, care se cuvine sd fie cei mai viteji dintre
oameni!r0t trebuie si ia ca pildi viala ostaqilor
osdrduitori
$i
curajo$i.
Am aritat aici doar pirerea Sfhntului loan Gurd de
Aur, dar aceastd parere o gdsim la toli SfinJii P6r'in{i.
$i,
ca
sA mergem doar pulin mai departe pe calea pildelor, s[
vedem
cut intele altai sfant
Adicd ale Sfhntului Ambrozie al Mediolanului.
$i
acesta un mare sfdnt, din pd4ile nu risdritene, ci apusene
ale Bisericii lui Hristos.
$i
a cdrui mdrturie, chiar prin
aceastA deosebitA aEezare geograficd, ne aratA ceea de
pretutindeni qi totdeauna a crezut Biserica.
Sfintul Ambrozie a trAit intr-o vreme in care
tulburirile, luptele gi rdzboaiele au fost numeroase.
$i,
ca
un om al lui Dumlezeu trdind in lume, chiar dacla nu al
lumii, a atins de multe ori qi in multe puncte uriaga
problemd a domeniului mar{ial. Poate pirea uimitor pentm
pietisto-pasivigti, dar in toate scrierile sale Slhntul
Amblozie nu osAndeqte vreodatA existenla armatelor.
ostaqilor, artelor mar{iale, armelor q.a.m.d.. ins6, nu o dati"
ci de multe ori, osAndegte nedreapta lor
.folosire. $i.
Ce
asemenea, mustrA sau osindegte limitarect la arnte. sau la
pregAtirea tehnicd de lupt6, arAtand c[ ostagul creqtin
Chiar dac6 pentru oamenii pAtima$i
$i
pAc5to$i
aceste lucruri par de neinJeles, in fapt ele
Jin
de ceea ce se
cheamd iconomie, dreptA-socotealA sau discemlmAnt.
Cbci spune Sfrntul Ioan Gurd de Aur:
Animalele necuvdntdtoare
tl
axt
armele lor in trupul lor; de pildd: boul,
coarnele, porcul sailbatic, collii, leul, ghearele.
Mle
fomul]
nu mi-a pus Dumnezeu in trup
armele, ci in afard de tntp, ardtlind cu aceasta
cd omul esle o
fiintrd
bldndd
Si
cd nu trebuie sii
md
folosesc
totdeauna de ele: uneori le pun
jos. alteori Ie
folose.sc.
10J
caci Dupd cum un
oslqt vileoz iSi aratd vitejia sa orice armd ar
lua in mdnii, tot aSa cel
Jricos Si fdrd
de curaj
se impiedicd avdnd orice armd.
toa
$i,
ca sd nu lungim peste misurd cuvdntul, sd mai
ff'atdm cA sfAntul a ldudat pe ostagii devenili martiri, fhri a
prihdni weodatd meseria armelor.
$i
cAnd laudi pe
impAraf pentru credin{a lor, el aratA c6 biruin}ele
duhovnicegti sunt nrai strAlucitoare qi mai vrednice de slav6
decAt cele din rizboaier05. Deci gi acestea sunt de laudd,
chiar daci sunt mai mici decit celelalte. Mai mult, el arati
cd folosirea armelor, existenla ostaqilor gi ducerea
rdzboaielor sunt chiar o indatorire a impiraJilor cregtini, de
care aceqtia nu pot nicicum scapa'ou.
5i
multe altele
asemenea aratd sfdntul, ce pot fi vAzute de oricine doregte
sA cerceteze acestea.
Deci. dupi Sfintul loan Gurd de Aur, ostl$ia este
vlednici de cinste gi este o pildi pentru toatA viala
i:r'eptinuiui. Creqtinul poate qi chiar trebuie si foloseascd
'ut
Slantul loan CLrrir de Aur, Omiliile h statui...,p. 196.
tra
lbidem, p. 256.
tn5
Ibiclen, p.354.
to6
Ibiclem, p. 296.
1'14
to1
I biLlen. p. 21
g
-282.
115
Nu l-au invins dugmanii-ntuneciml.
Pe apele-ntdritei m6ri, Moise increzitorul,
Dupi pustia infruntate,
$i-a
dus intreg poporul,
$i-apoi
talazul iar69i a miqcat,
Ducdnd dugmanul pe veci inmormAntat.
Pentr-u amalecili, trei sute de blrbali,
A dat porunci Ghedeon si fie adunali;
Neamul ce de fier era apbsat,
Cu bog6lia credinlei l-a eliberat.
Dar, Preaputernice, toate acestea revarsate,
Numai de rn6.inile-Ji pot fi aflate,
Cdci Tu eqti mAntuirea, slav6-i in Tine,
Cici riul ceJ ucizi se-ntoarce-n bine.
Poemul continu[ cu slivirea lui Dumnezeu. cererea
ocrotirii Lui, dorinla de sfirAmare a armelor qi scuturilor
dugmanilor etc. Ceea ce ni se pare cu deosebire ca merita
subliniat este faptul ci, in fata rdzboiului cu migratorii,
SfAntul Ambrozie al Mediolanului vorbegte aqa cum au
vorbit qi stribunii nogtri, atat despre brazda noastrii
Si
rdutatea nAvdlitorilor, cdt gi despre ajutorul lui Dumnezeu
in luptd
9i
despre pilda luptdtorilor din Vechiul Testament,
care strnt modelul luptltorilor de astdzi (fie cA acest astezi
inseamni secolul IV, secolul XVI sau secolul XXI). In
aceasti ultima perspectivd, putem vedea cd S1?ntul
Ambrozie socote$te firesc sf, se foloseascl armele gi si
existe pregAtire de luptA, pentm ca astfel sA se poatA apara
pacea, via{a oamenilor, brazda pdrinteascd.
Vom trece peste folosirea de cAtre sfant a unor
imagini ostSgegti simbolice, ca se nu (pard c6) ne agepm
de orice am6nunt. Totugi, socotim cd Scrisoarea cdtre
Syagrius (PSB 53, p.43-48) nu este doar simbolicd.
trebuie sA fie mult mai mult decat un simplu mdnuitor de
annd.
Astfel, credem ca putem incepe mica noastd
prezentare de la poemul nnmit In vreme de rdzboi (PSB 53,
P.409-410). Cei care cunosc folcloml romAnesc qi citesc
acest poem vor fi izbili de asemdnarea dintre eleros. in
traducerea Lector Dr. Dan Negrescu, cit6m aici o parte din
poezia aceasta a Sllntului Ambrozie:
IN VREME DE RAZBOI
Privegte-acum Hristoase popoarele-ntristate
CerAndu-Ji
lie
pacea, cu sufletele sfigiate,
Ascultdle gemetele gi cAntul de inmormAntare
$i
celor ndpdstuiti, de sus trimiteJe ajutoare.
A noastrd brazdd e ameninJati
De fremdtdnda furie-nvecinatd,
Cu murmur barbar
5i
cruntd mdnd
Love$te ca lupul mieii din stAn6.
Miritorul, oricum ne-om apdra,
Trimite-ne ceva din mila Ta,
Ne vinf, al Tdu ajutor ceresc,
Si mdnluiasci riul omenesc.
Odinioar6, Avraam ce veacul a intemeiat,
Spre tronul Tiu cinci regi a inil{at;
Desigur. pe parrintele crr rnulli copii-
1i8
Asendnare ce se reglse$te, de fapt, intre folclorul romdnesc qi
fi)xrty nlulte din crealiile poetice ale sfinlilor din vechime, de la
SfAntul Niceta de Remesiana la Slhntul Ambrozie al
Mediolarului. Acest lucllr este ufor de inteles cat5 vreme a
existat o mare unitate culturali gi religioasd intre Italia qi Dioceza
Traciei cu Macedonia, lliria, Dacia, Darclania, Dalma{ia, Epir
$.a.m.d.
cata vreme Roma a plstmt Ortodoxia.
11.6
117
Dar, dincolo de aceast6 epistoll
9i
de
asemenea, putem aduce inainte multe alte cuvin
Sfintului Ambrozie, ca cel prin care spune
,,tn
puterea
ostasilor stau trofeele victoriilol" (PSB 53, p. 93)
9i
multe
altele asemenea. Dar poate cel mai insemnat cuvant este
acesta:
,,To\i
oamenii care sunt sub stdpdnire
romand luptd pentru Vo| impdrali
Si
principi
ai pdmAntului, aSa cum Voi tn;ivd luptali
penlru Atotputernicul Dumnezeu
$i
pentru
Sftinta Credinld in EI." (PSB 53, p. 85)
Vedem aici exact aceeagi idee pe care Steven
Runciman a gdsit-o ca fundament al Romaniei cregtine!
impdralii Romaniei sunt chipul impiratului Flristos in
lume, aqa cum preo{ii qi ierarhii sunt chipul Arhiereului
Hristos in lume, aqa cum teologii, invd{dtorii
9i
profesorii
cregtini sunt chipul inv[{Storului tlristos in lume g.a.m.d..
La r6ndul lor, oqtirile impirAte$ti sunt chip al oqtirilor
plin pentru a incerca si-i elenizeze pe Macedoneni De aici
nrm"tour" conflicte mai ales cE Macedonenii pref'erau de mii
9i
mii de ori latinitatea elenismului
- 9i
manevre politice, in care
Grecii foloseau din plin banii
9i
relaliile Pdntue aceste manewe
era gi numirea de clerici greci, cat mai multi, adesea in ciuda
pdcatelor grele ale acestora qi in disprelul virlu{ilor celor de alte
neamuri. De aici si
starea pe care Sfbntul Ambrozie o zugrdveqte
sintetic atunci cdnd, ldud6ndu-l pe Sfbntul Aholius zice ,,4 fbst
indllal la cel mai inah rang preolesc de t:iitre popoarele
mucedonene si
ales de
Preoli,
pentru ca acolo unde credinsa
Schiopdta
prin preoli, acolo sd se intdreascddupd .tceea prin
preot zidurile de temelie a credinlei" (PSB 53, p. 83) Pentru
propaganda elenisti in Macedonia
ti
in alte p54i ale Romaniei
cu abuzurile
$i
coruplia ce au insotit-o a se vedea
5i
Constantin
Papanace, Geneza conqtiinlei nalionale la mocedoromdn' Ed.
Brumar, 1995, o operi documentatl
9i
limuritoale a unui Romdn
macedonean.
119
Inf6ligdnd cumplita intdmplare din Vechiul Testament in
care a fost aproape cu totul nimicit tribul lui Veniamin,
Sffintul Ambrozie socote$te cu dreptate ca vinova{ii qi
complicii violului si fie pedepsili cu moartea, dar
extinderea pedepsei la intreg tribul o socotegte nebunie.
Este exact pozilia Bisericii gi Romaniei in toate timpurile.
Atunci cand Golii, incdlcdndu-$i tratatele cu Romania, au
atacat-o, au fost intAmpinaJi cu armele gi pedepsi{i cu
rdzboi. Dat aceia dintre ei care au voit se devine din nou
-
gi mai deplin
-
parte a implrdJiei romane, au fost primili
9i
tratali cu toata dreptatea, nu persecutati doar pentru ce erau
de neam got.
$i
la fel s-a intAmplat in toate veacurile, cu
multe neamuri. Vedem aici ci dreapta folosire a armelor
este ingiduitd; se vede totodate, atat in Scripturi cat
$i
in
epistola amintira- cdt de imporrantd este pentru cregtini
pregdtirea de rizboi, atdt ca mettesug al armelor ciit
Si
ca
apropiere de Dumnezeu.
Atet de mare este importanta pregdtirii
duhovnicegti pentru rizboiul cu armele incdt in Scrisoarea
a XV-a (PSB 53, p. 8l-83) face o adevIratf, apologie
Smntului Aholius din Sdruni, cel care a invins oqtile
Golilor prin rugiciune, aseminAndul cu SfAntul
proroc
Elisei. Este de observat aici gi c6 Sfintul Ambrozie face
aici precizarea cd odati cu plecarea Sfhntului Aholius la
Domnul nu mai are cine sI izgoneasci pe Go{i sau alti
navdlitori plin rugdciune.
$i
multe altele ar fi de invdlat
din aceastd scrisoare, atdt despre Macedonia c6t gi despre
starea preotiei macedonene in acea vreme'u'.
roe
Foarte pe scurt, creden ci trebuie
$tiut
cI in Macedonia
secolului lV Tracii
9i
Ilirii fornau majoritatea populaliei, umati
de colonigtii Romani, iar apoi de coloniqtii Greci qi alte neamuri
(Evrei, Capadocieni, Sirieni etc.). Tracii, llirii gi Romanii erau
cei care formau temelia provinciei in tot ceea ce insemna
productie economicE, ordine, impozite, organizare miiitari
$.a.m.d..
Totu$i Grecii. degi relativ putini, aveau avantaiul
dominalici culturrlc
5i ljnanciarc. pe care avantaj il lojoseau
jrn
118
altele
te ale
Mi se cere; Predd biserica. Rdspund:
N-am eu dreptul s-o predau, nici tu, impdrate,
s-o primeqti. Nu poli cu nici un drept sd iei
casa unui parlicular 5i
socoli cd vei pune
stdpdnire pe Casa Domnului? Se pretinde cd
impdranlui todte i se ingdduie, cd totul este al
lui. Rdspund: Nu ajunge, impdrate, pdnd acolo
incAt sii socoteqti cd ai vreun drept imperial
asupra celor ce sunl dumnezeie$ti. Nu te indlla
prea mult, ci, dacd vrei sd conduci multd
vreme,
Ji
supus lui Dumnezeu. Scris este: ,'Dd
Cezantlui cele ce sunt ale Cezarului
Si
lui
Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu"
(Matei 22.21). impdratul este cu
i,aldtele'
iar
preotul cu biserica. (PSB 53, p 11l)
$i,
prin hotdrArea, credinfa qi cuvAntul sAu, a atras
la Credinld
9i
pe soldalii Goli sau dintre alte neamuri
trimi$i sd ripeasci biserica gi a izbutit astfel sd apere
biserica
qi si-l impiedice pe impirat si o ia.
$i
aici, gi in
alte multe scrieri, SfAntul Ambrozie apAra dreapta
cumpdnire dintre puterea amata
$i
puterea duhovniceascd
a impnriJiei romane. Vedem aici cd nicio clip6 sfAntul
care nu goviie sf,J infrunte pe impArat cAnd face
rrelegiuire! nu socote$te pacat sau greqealS faptul cd
ostagii sau ceti{enii se pregAtesc de luptd, practicA afie
rna(iale gi alte spofiuri, se inarmeazi ori ies la rizboi. El
osAncleqte insd folosirea nedreaptd a armelor, abuzul de
putere, rautatea inarmata, utilizarea fo(ei pentru uzurparea
dreptului,
justitiei, Credin{ei q.a.n.r.d.. O pozitie nuanlati
9i,
de altfel, tipicd Bisericii lui Hristos din toate timpurile.
O altd scrisoare a SfAntului Ambrozie care se
potriveqte cercetirii noastre este Scrisoarea a XIX-a' scrisd
cetre preotul Vigiliu, de curdnd hirotonit. In aceasta
cere$ti.
$i
a$a cum ingerii folosesc la nevoie sabia
impotriva diavolilor qi a oamenilor care sivirgesc rdul, la
fel
9i
ostagii impAr6te$ti folosesc sabia impotriva celor care
sivdrgesc r[ul. Dar cine sunt ostasii tmpdrdte;ll? Sfhntul
Ambrozie, redAnd situalia vremii lui, spune clar: ,oti
oamenii care sunt sub sfipinire romandl Cdci, intr-
adevdr, in veacul al IVlea nu o dat5, ci de multe ori au fost
toti adunati sub anne toli bArbajii uneia sau alteia dintre
plovincii spre a sta in fa{a barbar.ilor nivdlitori. Aceastl
realitate a vrernurilor de atunci a rimas neschimbata in fapt
pene foarte aproape de noi, iar din punct de vedere
juridic,
dupi cum vom dovedi mai jos,
nu s-a schimbat nici astdzi.
Doar ca statul, care in trecut se sprijinea pe cetdleni
Si
sprijinea pregitirea de lupti a cerilenilor qi Credinja in
Hristos astizi, dincolo de forme
9i
formule, nu le mai
sprijini lici pe una, nici pe cealalt[, ba chiar le impiedicd
gi lovegte cum poate. Echilibrul dintre teologie qi ost69re,
pribugit cu totul in zilele triste de astdzi, este aritat in
acelagi loc de Sf'dntul Ambrozie atunci cdnd ii spune
imparatului Valentinian dacd este vorba despre o
consfiihtrie de interes militor, este necesar sd.fie cerutd
pdrerea :;i uprobotd hotdrdrea hdrbalilor incerca1i in
rdzboaie; iqr dacd se dezbute ceyq din domeniul religiei,
gdnde;tete la Dumnezeu (PSB 53, p. 86).
Acest ecliilibru il apird Sfinhrl Arnbrozie al
Mediolanului in faptele
Ei
cuvintele sale, de multe ori in
incercdri grele, cum se vede
Ei
din sclisoarea c[tre sora sa
Marcelina
\Scrisoarea
<r X{-a, PSB 53, p. 108-l13). in
aceasta se istorise$tc despre impotrivirea pe care sfAntul a
ridicat-o fali de hotdrArea impdratului arian de a pune
st[penire pe unele biserici ortodoxe din Milano. Departe de
a se supune, episcopul drept-credincios a slujit in ele gi a
infruntal pe osta$i, mustrandu-i pentr-u ci s-au pns in slujba
tulburdrilor publice. Mai mult, a mustrat cu bldndele qi
diplorlalie, dar nu mai putin hotirat
- $i
pe impArat,
spunind:
121 120
faptul
trebuie pus mai mult pe seama
firii
omeneSti decdt pe seama lui personal. Cdci
condilia omeneascd, supr'rsd greSelii, este
slabd
Si
cade in mrejele ticdloSiilor.
$i
de
vreme ce Scriptura este marlord cd el a ucis
mai mulli prin moarte, decdt prin viala sa, se
vede cd a
.fost
prins mai degrabd spre pierirea
dusmanilor dectit pentru a se dovedi mai slab
sau mai mic. Pentru cd nu se dovedeSle mic cel
a cdrui moarte a
fost
mai strdlucitd decdt
puterea insd6i. A murit nu de atmele
vrdjmasilor, ci inndbuSit de leSurile lor,
acoperit de glorie, ldsdnd urmasilor o
Iuminoasd pildd, prin aceea cd a condus timp
de rJoudzeci de ani suh sceptrul sdu,' in deplind
libertate, popon pe care-l gdsise rob
Si,
intnormantut in pdmdntul patriei, I-a ldsat
moStenitor al libertdlii. (PSB 53, p. 107-108)
FaF de acest cuvint sublim al Sf[ntului Ambrozie
ar trebui sI tacd toli cei care socotesc nedreaptd folosirea
loqei impotrir a celor nedrepli. care 5pun ci nu se cuvine a
ne apira farnilia sau poporul chiar qi cu atmele, care
inlituri preg[tirea ma4iald, inarmarea, curajul de a pleca la
rdzboi cAnd este nevoie. Iat6, Samson este dat pild6
cregtinilor, nu de cf,tre un oarecare preot neinsemnat din
marginea Capitalei, ci de catre unul din cei mai mari sfin1i
din istoria Bisericii lui Hristos. Samson, care a fost intdrit
de Dumlezeu ca sd se ridice la lupt6 pentru Israel atunci
cdnd Israel se plecase t obiei.
Dar penhu cA sunt destui cei care foarte greu se
pleaci mdrturiilor,
$i
caut6 nod in papur6, suntem siguri ca
iunt unii care vor trece dincolo de toatl lauda Sfhntului
Ambrozie pentru Samson gi faptele lui, dincolo de faptul ci
il di ca pildn celor din Romania vremii sale.
$i
vor zice cl
este,,pilda" sau,,simbol" ala, teoretic, nu practic, in ciuda
scrisoare, printre altele, sfdntul vorbegte despre dreapta
socoteall pe care trebuie si o aibd cei care primesc har de
la Dumlezeu.
$i
povestind pe larg despre Samson, il
musfA pe acesta pentru c[, odati ce
,,cu
strdlucita lui
putere a cAstigat o luptd plind de glorie" (pSB 53, p. 105)
nu i-a mullumit lui Dumnezeu pentru aceasta, ci
$i-a
atribuit-o. Cici, spune sfdnttsl,
,,bine
era sd
Ji fost
aSa de
modest in victorie pe cat a
fost
de viteaz impotriva
duSmanului". [n toatd tdlcuirea acestei inrdmpldri vedem ca
Sfhntul Ambrozie socote$te deplin potrivit faptul cd
Samson a nimicit pe vrdjmagi, socote$te absolut normal sd
folosegti fo4a impotriva celor ce i{i asupresc poporul, iJi
distrug legile strAmo$e$ti
9i di
calci in picioare credinli.
Doar ce acest lucru trebuie fdcut in flica lui Dumnezeu. cu
dreplate - nu ca rdzbunare saibaticd^ precum pdgdnii
Si
mullumind lui Dumnezeu gi pentru biruin{[,
9i
pentru
inlringere. lar incheierea acestei scrisori este o m;strare
pentru intreg pietismul-pasivist
9i
o laudd penhu cei care
tin
Dreapta-Credint5
Si
in privinta armelor:
Acolo
lunde
Samson, orbit, a prlbugit
casa pierind impreuni cu toli palestinienii
ce il
robiseri gi il badocoreau, n.n.) au murit
amestecali unii cu allii o mare mul\ime de
bdrbali
Si
de
femei
qi prin sfdrqitul lui brav
Si
/anlnos
[Samson] Si-a
dobdndit un triumf mai
strdlucit decdt toate victoriile de pdnii aici.
Cdci deSi a
Jbst
neinvins
Si .fiird
asemdnare in
oceastd viald, datoritd puterilor lui dovedit in
lupte, touti
Si
in moarle s-a invins pe sine
insuqi
Si
a avut un suflet nebiruit, neludnd in
seamd
Si
dispreluind sfArqitul vielii afit de
tnspdimanfibr tuturora. Dovezi de virtute
sunt aceleo cd a tnchis ochii dupd un numdr
de victorii
Si
cd sJ)irSitul nu i-a
fost
de rob, ci
de biruitor. Cd a
.fost
inSelat de o femeie,
123 122
aratat, deci, de Sfintul Ambrozie al Mediolanului, ca unul
ce poafta de grijd ostagilor
$i
amatelor impdralilor bine-
credincioqi. Nu doar ci nu se osAndeqte existenla armelor,
arlelor mar{iale, armatelor! Mult mai mult, ele sunt socotite
ca unelte ale lucririi lui Dumnezeu spre pace
9i
spre buna-
sporire a impdrSliei Romaniei!
$i
punAnd alituri gi celelalte cuvinte ale sfAnhrlui
aretate mai sus, vedem cA aceasta a fost gAndirea lui
totdeauna, nu o singuri datd. Iar gdndirea lui a fost
pecetluitd de Biseric6 de-a lungul veacurilor, fiind urmatd
mereu, niciodatd contrazisd, cel pulin pdn6 cAnd au intrat in
BisericA invilAturile mincinoase ale unor ritdcili apuseni,
fii ai unor rAtaciri desprinse din alt ratdciri, dezbinare din
dezbinare. neadevir din neadevdr. intre cuvintele Sfintului
Ambrozie
|i
cele ale pietist-pasivigtilor de astAzi este o
pripastie uriaqd, ca aceea dintre SAnul lul Avraam
9i
focul
in care se chinuia bogatul nemilostiv. Cdci in vreme ce
acegti pietiqi indeamnd la abandonarea armelor, a instmirii
de lupta, a intiririi sufletului pentru rdzboi, Sfhntul
Ambrozie, dimpotrivd, socotegte ci este de laudd qi mulf
sldvit[ lupta pentru apArarea brazdei strdbune,
pentru
apdrarea pdcii gi a Ron.raniei, a legilor
9i
datinilor
strAmo$e$ti, a mogtenirii sfinte l6sati de sfin1i qi eroi
Dar asemenea au ficut nenumdrali sfinti
$i
nu
avem niciunul care sd fi cerut impiralilor sA renunle la
armate, sau armatelor la arme
9i
pregAtirea ostiseascS'
Dimpotrivi, toti au socotit ca o nevoie qi armatele
9i
ost6qia, ca pe o
jertli mare pentru binele comun,
9i
incd
atat de mare ca a fost qi a rf,mas peste veacuri pildd tare
penhx ceea ce trebuie s6 fie
9i
creqtinii (a se vedea qi
3mntul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurdrile
vielii cle zi cu zi,Ed. Sophia
9i
Cartea Ortodoxd, Bucuresti,
cap 52, OstdSitt,la p. 89-91).
$i
nu doar la ei lua{i fiecare
faptului ca textul mAfturise$te altceva. Ei bine, suntem gata
se le arAt6m acestora un cuvdnt inci gi mai limpede gi mai
zguduitor al Sfintului Ambrozie al Mediolanului, din
scrisoarea pe care a trimis-o
,,cdlre
Preabunul Principe
Si
Preafericitul impdrat Teodosie August" (PSB 53, p.-136-
193). CAci spune acestuia, din partea lui Dumnezeu:
Eu
[Dumnezeu] li-am
pus sub
stdpdnire nalii barbare, Eu
\i-am
dot paceo,
Eu
li-am fdcut
pe duSmanul tdu rob sub
puterea ta. N-ayeai cu ce sd-li hrdneriti armata
Si
am deschis cu mdinile Mele porlile
duSmanilor
Si
hambarele lor. DuSmanii tdi
li-
au dat
lie
proviziile lor pe care qi le
stanseserd pentru ei. Etr am incurcat planul
duSmanuhti tdu,
./Acdndu-l
sd se predea
dezarmat. Eu Lam inldnluit pe cel care voia
sd-1i ia domnia... Eu pe tovardSii hti qi annata
care eru de partea lui
Si
pa care noi inainte o
imprristiasent, ca sd nu se grupeze pentt Lt
rdzboi, am adunat-o in ajutorul tdu ca sdli
esi&ur victorio. Eu am rdnduit in a;a
fel
ca
armala la, strdnsd din multe neamuri
neimbldnzite, sd-li devind credincioasd,
linistitd qi supusd. Ett, cdnd era mare
primejdia sd nu treacd peste Alpi stdpdnirea
barbarilor necredincioqi,
li-am
asigurat
biruinla prin apd.rarea,4lpilor chiar, pnetru ca
sd-nvingi.fiird pierderl... (PSB 53, p. 190-191)
IatA un text pe care nici un om nu-l poate declara
simbolic ldri sd pari iegit din min1i. C[ci aici Sfintul
Ambrozie vorbe$te despre fapte de arme reale gi concrete,
chiar din vremea lui, pundnd biruinla gi putarea de grijd
pentru impdratul dreprcredincios gi pentm armatele
acestuia in seama lui Dumnezeu. Acest Dumtezeu este
125
1,24
Canonul 41 Apostolic aratd firescul pldjii simbriei
osta$ilor; este evident ci daci trebuie pldtiti simbria
osta$ilor, este primiti de citre Sfin1ii Apostoli osld{i.7 cu
toate cele pe care le presupune: arme, arte martiale, armate
etc.;
Canonul 83 Apostolic (in completarea Canonului
81 Apostolic) aratA cA nu pot clericii a
{ine 9i
episcopie sau
parohie qi func1ie militari, ci trebuie si aleagd intre clericat
9i
*ititati.
-
dupd cum trebuiau s6 aleaga intre celibat
9i
cAsdbrie, de altfel
-;
ostdqia apare astfel ca ceva cu totul
primit de Bisericd (la fel ca in Canonul 41)
9i
care cere o
deplind diruire, fiind o alti parte a Bisericii decAt partea
clericalf,;
Canonul 84 Apostolic di caterisirii sau afurisaniei
pe clericul sau respectiv mireanul ce ar bfufi fira dreptate
pe impArat sau dregdtori, lucru ce privegte direct tema
noastr[ intrucAt imparatul era comandantul suprem al
arnatei romane iar pentru dregatori trebuie subliniat cd nu
sunt inlaturati din canon dregatorii militari:
Canonul l2 Sinodul I Ecumenic dd epitimiile"'
penhr ostaqii creqtini care in vremea persect\ilor au
linut
mai mult la rangurile militare decdt la Credinld; intre
aceste epitimii nu inlrd ieSirea din atmatd, ci ostaqii cizuli
din Credin@ primesc epitimia in atmata fiind; iar ostaqilor
cregtini care nu s-au lepddat
9i
celor care nu au
fost
supu;i
prigoanei nu li se cere t ieSi din armatd; din nou se
dovedegte faptul cd Biserica primeqte ostA$ia ca atare, ca
nu osAndegte nici existenla armatei, nici a pregitirii
militare in care artele marliale sunt o laturi iundamentali
gi nici a armelor sau celorlalte lucruri ce
1in
de domeniul
militar;
Canonul 7 Sinodul al lV-lea Ecumenic opre$te ca
cei ce au devenit clerici ori monahi sd (re)intre in annata
in par1e, ci qi^la Biserici in intregul ei.
$i
la aceasta vom
merge acumllo!
pdrerea Bisericii sau,.. pdrutu-sa Duhutui Sfdnt
Ei
noud
Atunci c6nd Sfin1ii Apostoli s_au adunat la
Ierusalirn, pentru a inldtura tulburirile {icute de iudaizan{i,
au ardtat cd hotirirea pe care au luafo in acel sfint sinod
apostolic nu este doar a lor, ci gi a Duhului S{hnt.
$i
dacd
sunt sinoade locale care pot gregi, sinoadele numite
ecumenice sunt cele prin care, fari putinla de t5gada pentru
cre$tini, Duhul Sfdnt impreund cu oamenii a martuiisit
9i
a$ezat toate. Prin urmare, sd vedem ce mirjurisesc
sinoadele ecumenice, care sunt canoanele Bisericii in
privin{a purtlrii armelor: oprire sau binecuvdntare?
Sd amintim inainte, insi, c6 la Sinoadele
ecumenice au fost doud feluri de canoane: cele care atunci
au fost exprimate, gi cele care, exprimate mai inainte de
unele sinoade locale sau de unii sfinli, au fost pecetluite ca
adevarate. Aga au fost unele canoane ale Sfe;tului Vasile
cel Mare, canoanele numite Apostolice qi altele asemenea.
De asemenea, Sfhnta TradiJie a mai adunat
mdrturia Duhului Sf6nt
9i
in anumite rAnduieli, care se
fin
de toati Biserica din tot locul
$i
din toatA vrernea, ceea ce
pecelluie$re asrlei AdevArul in\atalurii dumnezciepti.
Deci, ca sd incepem cu inceputul, oare ce spun
aceste dumlezeiegti canoane despre purtarea
si folosirea
armelor. despre dreplul sau oprirea creytinilor de a fi
osta$i?
Ir0
Daci nu mai punem inainte alte cuvinte ale Slantului
Ambrozie nu o facem penfu cA nu mai sunt, ci penbu ci socotim
de ajuns cele date, chci mai sunt
$i
altele, multe.
126
"'
Epitimie
:
canon (sau
,,pedeapsa"
pocdinta qi indreptarea de pdcatele Ihcute.
127
sau nevoinli) pentru
capitan, ori felurite forrne de nililii popt'lLtre. Exrstenla
unor asemenea shtlbe in toale bisericile /oca1e este acelagi
llrcru cu priurirea lor de c[tre un sinod ecutnenic: ceea ce
Biserica a crezut totdeauna gi pretutindeni este adevar
dumnezeiesc. Iar astfel de slujbe sau rugdciuni s-au tlcut
pentru armatele
{drii,
de citre fiecare Biselici locali- din
cele mai vechi timpuri.
Atunci cdnd credincioqii qi clericii tuturor
Bisericilor locale ce alcdtuiesc impreun6 Biserica cea
Una a lni Hristos se roagd pentru binecredincioSii osta;i
ori pentru iubitoarea de Hristos oosle, ceea ce e acelaqi
lucru
-
ei ndrturisesc prin aceastd rugdciune mai multe
lucruri. Printre care
Ei
sfin{enia indatoririi bbrba{ilor de a se
pregiti pentru apitarea L-redinlei, Nearnului gi
Jirii.
Existenla clericilor ,,militari",
ddici a diaconilor,
preotilor
$i
episcopilor ce se ingrijesc de starea
duhovniceascd a ostagilor, este gi ea o realitate din cele rnai
vechi timpuri ale ljbertdtii Bisericii. Fie ci vorbim despre
Annenia, India sau Romania, din clipa in care Biserica a
fost libera si
ostasii creqtini au fbst pe fhtd puqi sub
ocrotirea unor cleticirro. Acest lucru leprezinta in sine o
mirturie vrednici de tot respectul cregtinilor adevirali. A o
da la o parte inseamnd a disprelui toate sinoadele locale,
adicd a displelui insiqi Biserica lui Dumnezeu.
Mai mult, din uare vechime, atet in Muntenia
9i
Moldova cet qi in alte
lAri
ortodoxe -
inclusiv astizi in
Republica Romdnia
9i
Republica Moldova, Ceorgia qi alte
lAri
este cinstit ca ocrotitor al armatelor nalionale SfAntul
Mare Mucenic Gheorghe, cu binecuvintarea liber
5i
repetat
exprirratd de sfintele siuoade ale bisericilol locale din
Tesalia sau Macedonia pudau 1'elurite alte ntrlne {dc piltl.i.
c.t p ill dn i
-
cdpitant).
rra
Fon'nele acestei ocrotiri duhovnice$ti di1'eli
5i
de la un loc la
altul, qi de la o situa{ie la alta.
li
de la o cpocir la alLa. astf'ei incdl
o descriere chiar gi scurti ne-ar ltta prelr nruit lintp si, de aceea,
am prelerat si renunldm la ea.
129
sau in dreg[torii lumegti (in completarea canoanelor 81
9i
83 apostoiice qi altelor asemenea); din nou armata este
priviti ca ceva firesc, dar diferit (mult) de clericat gi
monahism;
Canonul 93 Sinodul al lVlea Ecumenic rdnduiegte
cele privitoare la so{iile ostagilor care crezAndu-qi bdrbaJii
mor(i s-au recAsitorit;
9i
aici se vede limpede firescul
ostigiei in Ortodoxie, precum gi grija deosebiti a Bisericii
fa16 de ostagi
9i
familiile lor;
Canonul 13 al Sfantului Vasile cel Mare intdrit
de mai multe sinoade ecumenice ca inspirat de Duhul Sfhnt
-
arati cd
,,uciderile cele din rdzboaie nu au
fbst
socotite
ucideri de Pdrinli"
$i
aratl ci, daci duhovnicul socoteste
de trebuin{i, poare totwi opri pe ostaqii intorgi de la razboi
3 ani de la lmpf,rtigire atunci cand i se pare a fi nevoierl2,
dar nu dE
-
Sfdntul Vasile cel Mare
-
epitimia aceasta ca
pe urr lucru gererul ci partiorlar.
Avem deci, intr-o scurta pizentare,
Sapte
canoane
ale sinoadelor ecumenice care arata cd Biserica a primit,
in Duhul Sfant, annata, cu toate ale ei, ca pe o laturi
fireascd a vielii cregtine in aceastA lume.
Mai putem adiuga la toate acestea qi Sluibo de
sfinlire a steagttlui osldQesc
$i
Slujba de binecuyanture a
ostasilor
Si
annelor lor in tr"emuri de apdrare q pattiei.
Aceste slujbe s-au fbcut, de-a lungul istoriei, nu numai
pentru armatele permanente ale Armeniei sau Imperiului
roman, ci
$i
pentru alte grupdri oste$e$ti, aqa cum, de pild[,
erau la noi sdtenii afla{i sub conducerea unui
yoleyarlrrl
sau
'i2 De pildi atunci cdnd se
$tie
cd osragul s-a bucumt de prilejul
de a ucide, ori a lost umbrit de (alte asemenea) silntdminte
neingaduite (ca, de pjida, ura).
rI
L.xisrenli in fransilronia
5i
pind
chicr pana
le
la inceputul
secolului XX,
yoielozii
etau conducEtorii militari ai Ltnui sat sau
unui grup de sate de lnogneni ori rdzeqi. La Romdnii din Epir,
128
- dintre practicanlir de arte marliale din Armenia
sau Imperiul roman
-
dar gi din Persia
$i
alte pA4i
.-,
fie ei
ostagi ori
,,civili"r16,
s-au ridicat mul{i sfinJi, ba chrar gi unii
dintre cei mai mari sfin1i gi maniri ai Bisericii lui Hristos.
$i
totu$i... de unde atdta osAndire?
$i
totuqi sunt foarte multi dinffe credinciogii,
monahii qi preoJii de azi, mai ales in Romdnia, dar pe
alocuri qi in
lari
ca Serbia, Grecia sau Rusia, care vorbesc
hotdrat
$i
autoritar impotriva practiclrii artelor marliale.
Curn se impacd acest luclu cu pozifia istorici a Bisericii?
Nu se impac6.
Fir[ sd dorim a
jigni pe cineva, ci doar mdrturisind
adevirul, sa spunem c5, de fapt, mulfi dintre ace$ti pdli4i
sunt contradictorii in vorbe
9i
in fapte, mirlurisind astfel o
confuzie interioara. Pentru ci ei vorbesc
Ai
aclioneazd in
aceastd privinli pe temeiul unor principii ce evident se
anuleaz6 reciproc.
De pildd, unii dintre ei vorbesc impolriva artelor
marliale, dar au fii duhovnicegti care le practicb. Am
cunoscut eu insumi multe asemenea cazuri. De pildd,
P6rintele X.Y.rr7 declara oc azional cd
,,artele
marliale" sau
,,karatele"
(pundnd semlul egal intre ele!) ar fi, in
"n
Am pus termenul de civrli in ghilimeJe deoarece in vremea
aceea nu exista o delimitare limpede intre oastea permanentd
$i
ceilalti cetAteni de sex nasculin ai lmperiului, acegtia fiind ccl
mai adesea privili ca un fel de rezerviqti ai acelol tirnpuri. Civilii
in infelesul de azi se ivesc dupi Revolulia Francezi
ii
sunt la
inceput inarmati dar in afara structurilor militare prernane11t.",
pentm ca mai tdrzir.r sI fie qi dezarmali (cilre sfirqilul secolltlLri
XIX inceputul secolului XX).
11r
Am fost rugali si nu d.inr rume', pcnttu a nu li lblosite spusele
noastre in chip nepotrivit.
131
aceste
IAri. $i
alli sfinli militari sunt in aceastd pozilie,
intdrindu-se astfel o strdveche legiturd intre Biserica lui
Hristos gi armatele nalionale ale popoarelor creqtine.
Deci, toata aceasta pe scurt istorie a Bisericii qi
ingiruire a canoanelor gi mdrhrriilor ei ne arat6 cu
limpezime cdteva lucruri:
- artele marliale
Gomane,
tracice, evreiegti,
amene$ti etc) au fost practicate de foarte mulli dintre
cregtinii primelor secole, fhr[ nicio oprire din partea
Bisericii, cu exceplia spiritualitdlii idolatre ce inso\ea
unele dintre aceste arte.
- ostdsia san militdria au fost ingiduite totdeauna
cre$tinilor gi au fost binecuvantate de Biserici daci s-au
folosit dupi cuviinli.
- pregdtireo militarii sat marliald personald,
indiferent de treapta social6, a fost intotdeauna ingAduiti
cre$tinilor.
- binecuvdntqrea ostirilor impdra\ilor sau
dregdtorilor drept-mdritori, precum gi a mililiilor populare
-
acceptate de impirat sau alte autoritili, direct sau tacitr15
a fost o practicd permanentA a Bisericii lui Dumnezeu;
binecuventarea s-a dat gi in corpore, cAt gi personal,
precum gi steagurilor unitalilor ostaqe$ti ori mililieneqti
(pentru care steaguri exista
$i
slujbi special[).
- Sfintele Canoane mdrturisesc
/iresczl
ostigiei in
Ortodoxie (ost69ie care adesea, intr-b form6 sau alta,
cuprindea qi populalia
,,civilE" a Imperiului, nu doar
armata permanentA).
"-'
Dcspre miliiiile locale sau populare gi insemndtatea lor pentru
ap!rar,ta imperiului amintegte chiar gi Michel Kaplan in scurta sa
prezeDlare a armatei din lmperiul roman de rasdrit taziu din
Bizanl, Ed.. Nelrira, Elucureqti, 2010, p. 140-148
9i
mai ales la
paginile l4l qi i43-144. Aici se aratd irnplicit
9i
procesul prin
care
tdranii
au ajuns ostaiii
,,in
rezervi permanentd,', aa s6
spunem aia- iar osliiia der ine erediLari.
130
,,pro"
sau ,,contra"
adelor ma{iale a unor duhovnici,
tiologi, credinciogi... Dacd ad[ugdm la acestea
gi
absolutizarea unor experien{e personale
-
proprii sau
straine
-
care devind pentru cdte cineva ,,criteriu
absolut"rre, putem intelege qi mai bine cat de trist stau
lucrurile.
Esenjial ni se pare ca cei mai multi dintre preolii,
cilugdrii ori mirenii care afurisesc sau chiar dau anatemei
-
la propriu, de multe ori!
-
artele ma(iale
9i
practicarea
lor, nici nu cunosc inlelesul expresiei!
Ei in{eleg ptin arte marliole doar ceea ce au vdzut
chiar ei sau prin unii care le-au povestit ..
-
in filmele
violente occidentale sau in unele sdli de at1e ma4iale'
Pentnr ei arle marliole inseamnd d6at arte marliale
orienlale,
qi rnai ales biitaie, eventual exlrem de violentd'
Sau doar practici
,,ezoterice"
pigAne
9i
violente. Ca aqa
este in filme! Sau ci aqa a ficut cutare ori cutare
persoana... Sau cf, aga le-a spus cineva ci stau lucrulile ..
Culmea este ci mul{i dintre aceqti clerici qi monahi au,
totodatA, mare evlavie la Sfintul Constantrn cel Mare, la
Sltntul Mare Mucenic Dimitrie, la Sffintul Mare Mucenic
Gheorghe sau la alli sfinlii care au fost practicanli de arte
marliale, unii pdni in ziua martiriului.
rle
larigi cazuri foarte des intalnitel Daca un cilugdr a fost
incliDat spre violenld in tinerele
$i,
pentru aceastA inclinalie, s-a
apropiat de arte martiale, ajunge adesea apoi sd le osandeascE
total, luand drept criteriu doar experierla sa Allii le condamnd
numai pe baza unor filme violente, sau a confilziei personale
intre bAtbuti
$i
practicanlii de arte ma4iale' allii pentru cd au
auzit ei ci cine face arte martiale face
9i
yoga sau altceva
asemanitor. in aceeagi nota, altii sunt de acord cu artele ma4iale
pentru cd vor si fie/sd pari progresilti, pentru cA sunt sincreliEti
qi includ artele ma4iale in
,,lirgimea
lor de spirit" (a se citi
"lips6
de coloani vertbral6"). pentnl cd au avut prieteni care practicau
aga ier a 5i erau ..de treaba'-
5.a
m d..
133
intregime,
,de
la diavolul". Cu toate acestea, a a\.Jt zeci de
fii
&thovniceSti care practicau felurite arte marliale, ba unii
erau instrxctori sau maegtrii de arte ma4iale.
$i
cdrora le-a
dat binecuvAntare pentru asta, dupl cum am verificat eu
insumi, uimit de neconcordanJa dintre vorbi gi fapt6.
intrebat de mine asupra acestei izbitoare
-
dacd nu
revoltitoare nepotriviri, a inceput sA spunA intai ca,,sar?t
cazuri
Si
cazuri"
-
lucru pe care il socotim pe deplin
adevi.rat!
-
dar a refuzat apoi s[ vorbeascd la principiu ori
despre criteriile de dif'erenJiere necesare gi contladicJia
inlre
,,sunt cazuri gi cazuri"
Si
osAndilea generall.
$i,
sincer spus, nu este nici pe departe singurul duhovnic aflat
intr-o astfel de situa{ie arnbigui, cel pu}in nepotrivitA. Sunt
n.rulli preolii care in anumite cercuri pietiste igi asumi
,,anatemizarea"
artelor ma{iale, dar au mul{i fii sau fiice
duhovniceSti care le practicd. avdnd binecur dntare pet)lm
aceastallt.
O asernenea stare tulbure nu este insd proprie
Oftodoxiei.
$i,
ceea ce e foarte grav, lasd pe mul{i, chiar pe
foafte multi, pradd feluritelor ispite, de la radicalistr
,,pro"
sau,,contra", neintemeiate pe nimic statornic, ajungdndu-se
chiar gi pAn6 la dispre{uirea gi uneori pdrdsirea Bisericii ca
un loc lipsit de rlspunsuri limpezi gi de sinceritate.
Am intalnite toate aceste cazud,
$i
multe altele, ca
urrnare a lipsei unor criterii bine aSezare pentru pozilia
"t
Un asemerea pdrinte imi spunea, ca explicatie pentru
atitudinea sa duplicitard, ci
,.nu are rost sd te pui cu pro$tii, aA te
bat cu experienta". Dincolo de exotismul exprimdrii. trebuie sd
retinen ideea, care estc falsd ilt acest caz. Un preot poate fi
rezcrvat in tot lelul de imprejuriri, dar cAnd este vorba despre
Credinld trebuie si mirtu seasca adevirLrl ca atare, nu sA fie
duplicitnr. Pozilia unui duhovnic 1'ald de pi,illcipiile
yie\it
crc$tine
trebuie si fie conslantE
li
bine intemejata scriptul'istic qi canonic.
A deciara corectc pozitii contrare.- de teama gurii iumji sau
pentru alte socoteli lume;ti este. oricet de aspru ar pArea, o
cidere din Credinld.
132
(incep6nd de la p. 3) cu un accent deosebit in capitolul
Educarea calitdlilor morale
Si
de voinld
-
condilie
principald a pregdtirii;i cleqterii sportive a scrimerului
(paginile 68-70). Sunt in aceaste ultimd lucrare termeni
9i
expresii pe care practicanlii artelor marliale orientale le vor
putea recunoa$te ugor, poate cu mirarea de a constata cA nu
aparfin
-
nici ca paternitate, nici ca exclusivitate lumii
orientale: ,,scrima
este o luptt sportive complexd in care
iese invingitor cel pregltit multilateral gi care posedd
calitef morale qi de voinll inalte";
,,asaltul
modem este
foarte complex
$i
presupune stApanire de sine, capacitatea
de a duce lupta perseverent
$i
cu o maximA intensitate a
forlelor, o pregltire fizicd generald excelentd, o stdpdnire
multilaterald qi ireproqabil6 a procedeelor qi acliunilor de
InptL, bazatd pe o tehnici corectA
$i
ra{ional[ dusd pdnd la
perfecJiune, un orizont tactic larg qi multilateral, care sd
asigure libertatea gAndirii tacticii
9i
o maximd eficacitate a
acfiunilor de luptA";
,,statornicie
moral6, sim{ul
colectivitdlii, spiritul de organizare
9i
de disciplin6,
iniliativa in luptl qi increderea in victorie"; ,,gcoala
de
iniliere are o importanld hotiretoare pentru cre$terea
ulterioar[ a scrimemlui": ,,in
cazul unei
insuficiente
pregdtiri tehnice, tactice gi a lipsei de maturitate a
scrimerului trecerea la asaltul liber duce la acJiuni tehnice
incorecte care devin deprinderi. Prin aceasta se va diuna
formirii miiestriei tehnice
$i
tactice a scrimentlui" etc.,
etc., etc.
Pentru un neavizat asemenea exemple nu spun
mare lucnr. Pentru cei care au studiat serios artele marliale
orientale asemlnarea principiilor fundamentale este
izbitoare.
$i
dovedegte cA spiritualitatea real6 a artelor
ma4iale (orientale, apusene, de miazdnoapte sau de
miazdzl) nu este dat6, in general, de principiile lor
fundamentale
-
care sunt tehnice! cAt de practican{ii lor,
gi mai ales de citre practicanlii de nivel inalt.
A\ii pun semlul egal intre artele marliale gi yoga,
zen sau alte practici religioase orientale. Dacd. dcest semn
ar
Ji
real, intr-adevdr artele marliale ar
fi
ca total
interl,is e c r e g tinilor.
Totu$i, dupa cum am v6zut
$i
in clefinilia de
diclionar, dar mai ales in incursiunea noastrd istoricd, prin
arte marliale se in{elege altceval
Biatlonul, de pild6, scrima european[, tin_rl cu arcul
sau cu armele de foc, sau cu alte arme, dar qi toate tehnicile
de luptd corp la corp sau cu armamentul individual
practicate
de soldatri, jandarmi
sau poliligti ori milifieni, gi
multe, foafte multe altele asem enea, sunt arte marliale!
Dar dacd am inlreba pe cei care anatemizeaz-d.
artele ma4iale gi practican{ii
dacA au dat anatemei pe
biatlonigri. pe floretistele noaslre. pe scrimeri. pe cei care
lac tir, pe toti soldalii, jandarmii
sau politiqtii
$i
altii
asemenea. ar li chiar indignali de tnlrebare... degi au llcLit_
o!
DupA cum am spus la inceputul lucrdrii noastre.
inlelegerea gresitd a tennenului poate sd duca la alre muhe
qi grave nein{elegeri.
Mai amintim doar, ca o micA parantezi, faptul cA
termenul de artd aparc, chiar qi in plini er6 comuniste, ca
atribut al scrimei. cum se intarnpla in lucrarea Scrimq cu
.floreta
de Angelo Pellegrini (e.g. pagina l7
Ei
1g), lucrare
in care arlele marliale din intreaga lume sunt prezentate
unitar. Kendo este prezentat
ca
,,scrima cu basloane in
Japonia" (p. 8), fiind agezatd alituri de scrima cu bastoane
din Europa, Africa qi alte p64i ale Asiei. intre popoarele gi
larile
pretentale aiei ca parrc a rradiIiei unir ersale c scrirnei
qi mdnuirii armelor sunt romanii, germanii, grecii, slavii de
risirit, China, India, Asiria etc. Este de obserrrat c6 qi
Angelo Pellegrini considerl cd existd o legdturd directi
intre calitatea scrimei practicati de un scrimer
$i
starea lui
spirituali, fapt dezvoltat qi de I. T. Hozikov, autor sovietic,
in lucrarea sa Scrima, in mai multe puncte ale lucrdrii
135
134
c6lugir. Caci, intr-adevdr, nici preotul nici cdlugdrul nu au
voie-s6 loveascd de unde
9i
lipsa ordinelor monahale
cavaleregti sau militariste din Ortodoxie.
Uluitor intr-un fel,
9i
vrednic de ingrijorare, este c6
mulli dintre cei care accepti concep{iile
pietiste neo-
protestante sunt oameni care vor din toatd inima si lle
ir[itori qi mdrturisitori ai Ortodoxiei. Totqi nu izbutesc s6
vadd prbpastia dintre concepJiile neo-protestante 9i
lstoria
gisericii
lui Hristos in aceastd privin{dr22. Cei mai mulli
nici micar nu se intreab6 asupra originii acestor concepfii,
aqa incat nu ajung niciodatd s6-9i dea seama ci sunt de
sorginte eterodoxd.
Din pdcate, unii dintre ei sunt atet de influenlali de
acest pietistn neo-protestant
pseudo-pacifist, inc0t ajung sd
devini foarte agresivi
-
asemenea pseoudo-pacifigtilor
neoprotestanli
-
fa{i de ofiodocEii care, cledci sau tnireni,
au ;lta ptuere pe aceasta tema. FirA nici un temei patristic,
lIrd nicl un temei scripturistic, fdri nici trn temei canonic,
ii declard anatema sau ritdcili sau eretici pe practican{ii de
arle mar{iale sau pe cei care incuviinleazA aqa ceva Deqi,
l'epeEm, conceplia aceasta nu este oftodoxd, ci neo-
protestantd. Nlai mult, aceeaqi ferven{i luptAtori impotriva
altelor marliale sunt, de foarte multe ori, iubitori ai
lirii
lor
gi spun cu evlavie rugiciunile pentru soldalii
Frii'
Care
soljrli. qi tn Crccia. 5i
in Serbia. ;i
in Ronrania'
;i
in Rusia'
runt (t!
Iu(ii pru( ti&nti Jc arte mat liule:
Iar p(nlftl
'tt
Aqa cum sunt mulli cei care, dorind sd fie cu adevdrat
ododoc$i, cinstesc ,,icoane"
care surt de fapt anti-ortodoxe, ori
,.sfinli"
din alte religii, care nu sunt stinli prin nimic, ci
dinpotrivi g.a.m.d..
rrr
baca ai fi si acceptdm ,,anatemizarea
adelor ma4iale
Ei
prac(icanlilor lor" in corpore. aSa cum cer unii. ar insemna si
anatemizdm in corpore
9i
soldalii care le practicd' adicd toti
soldalii romdni, greci, tugi g.a n.r.d.. Ceea ce inseamni cd
anatemizim;i
pe preo{ii
9i
episcopii militari care ii primesc
ai
r37
An spus,,in general" pentru cA exista gi exceplii.
Exista, suntem intru totul de acord, arte marliale religios-
pdgdne qr, firepte, asemenea arte nu vor
Ji
practicate de
nici un cregtin adevArat!
$i
iar spunem: asemenea ade
mattiale nu vor
fi
practicale de nici un creqlin adetdratl
Orice arti marJiali ce presupune implicit, ca parte a
tehnicilor fundamentale, ca parte a ceea ce este esenta
acelui sistem. l're meditaiii
5i.saLr
exer.cilii yoga sau zen, lie
rug6ciuni aduse zeilor, spiritelor sar-r invdJltorilor pdgAni,
dar gi orice arta martrrald care presupune fundamental
,,adunare de qi" sau de alte energii necunoscuter20, care
cere jefife
sau olrande
-
fie ele inchinate intemeietorilor
pdg6ni ai gcolii, unor zeitdli sau spirite
,9i
orice alte
asemenea ptz,ctici, este cu totul opritd creStinilor\2t . Lcest
lucm este de bun-sim{l
Insi existi gi alte, foarte multe, feluri de d/,/
marliale. Care sunt tehnice, sportive, eficiente gi nu
presupun abdicare de la Credin{a cre;tinA. Afte ma4iale
care, dupd
'l'radilia
Bisericii, pot fi practicate de orice
creEtin care nu doregte si devind, de pilda preot sau
'tn
Aclesea demonice gi care s-au dovedit a pieri
- cu tulburdri
mari aduse practicantilor
atunci calld ace$tia s-au stropit cu
aghiasmd, orj s-au fhcut rugiciuni de dezlegare g.a.m.d.. inainte
de a primi odcc tehltici, invdt[turd. tratament sau alt ceva
necunoscut, trebuie si cercetdm
.fbarte, lbarte, Jbarte
hine dacd
sunt de Ia Dumnezeu sau de la diavoh,1. l)aci. lllt ne Ciln seama
de rispuns- te ablinen de la ele! Cel putin pArn cdnd gisim un
rispuns corrpet lt duhovnicettel pozitiv. Desigur, dacd
rirspunsul esto de la inceput ci acele practici nLr sunt de la
Dumnezeu, este inutil si mai spuncm ci respingerea trebuie sa
f;e hotarati (chiar daca insotild dc mila fatA de cei clzu{i in
practicarea
lor).
12'Aici
intrd ioarle rrulte stiluri de arte ma4iale chinezeqti
-
dar
nu numai! in care practicantii sunt obligaJi pur gi sinph.r de
principJile irndamentale ale stiiulLri sd se supunA dogmelor
budiste, ori laoiste, ori ale altor religii piigane. tJn cre$tin nu se
va suprine niciodath unor asenrenea invifituri.
136
- nu este nici un canon impotriva pregatirii militare
a civililor;
- civilii din foarte multe
IAri
sunt de fapt, legal
vorbind, militari in rezevrd, astfel incdt continua lor
pregitire militari este nu doar un drept, ci o datorie;
- tradilia naJionald a multor popoare carc are
gleutate juridici acolo unde legea oficiald nu prevede
altceva
-
impure pregdtirea militard personala a tuturor
b6rbaJilor
;i
chiar qi a femeilor; aga este
$i
la RomAni,
9i
la
Evrei, gi la Sirbi etc etc; aceasta tradilie a fost totdequna
respectati de Bisericd de-a lungul istoriei
$i
a stat la
temelia izbdndelor unor binecredincioqi qi sfinli impira{i ca
Iustinian, Constantin BrAncoveanul25, Neagoe Basarab,
Nichifor Focasr26 sau
$tefan
cel Mare.
Toate acestea ar trebui mlcar sd ii puni pe g6nduri,
sd ii faci mai pregetdtori in a-i osindi pe al1ii, daci nu
izbutesc sd le schimbe piterile.
cai ili ild o palmd peste obraz, intoarce'i'l
si
pe
celdlalt
Am spus mai devreme faptul cl existd ast[zi in
Ortodoxie o vicleani ingelare, o subtila influenli neo-
protestanta. Aceasta se manifestd
9i
prin tablouri religioase
care, venite din Apus, au cucerit unele suflete neintdrite
duhovniceqte, prin culorile gi emotivitatea lor, intAlniti, de
'tt
Cel care, printre altele, a reorganizat annata munteneascA,
ocupdndu-se in chip deosebit de instruirea ei arte ma4iale!
- $i
a refhcut peste tot unde a putut mililiile populare.
126
Acest imparat a ctitorit Marea Lavrd din Athos
9i
a fost
prieten cu Sfintul Athanasie al Athonului, a eliberat Creta de sub
arabi
6.a.m.d. li
este pictat, cu aurl de sfant, in biserica mare a
Marii Lavre, in naos" la imbinarea navei cu absida dreapt6.
[n.M.M.]
139
ace$ti prqcticanli de arte marliale Biserica s-a rugat
totdeauna, din cele mai vechi timpuri
9i
pdni astdzi. Lucru
pe care l-am aritat
$i
despre care am vorbit gi mai sus.
$i
pe care, uimitor, mul{i dintre acegti rAra:ritori il uitd cu
desiv6rqire. Cici, aqa cum am mai spus, negtiind cu
adevirat ce inseamni arte marliale este firesc si nu-gi dea
seama ca acestea sunt practicate de toji ostagii
_
din
amat6, polilie, jandarmerie
gi orice alte asemenea
structuri. Aga cd ajung sE. binecuvdnteze qi s[ blesteme
totodatA pe aceeaqi oameni, peritru exact acelagi merit sau
aceeagi vind... depinde din ce parte a pirerilor lor privim.
in rArma lor de a apira Ortodoxia
-
qi luAndu-se
dupd idei neo-protestante in aceasti privin{6...
-
ei uit6
cdteva lucruri esenliale:
- ceea ce nu este oprit este ingeduit;
- nu existi nici un canon impotriva pregitirii
ostdqeqti sau militare;
- nu existi nici un canon irnpotriva ostiqiei sau
militSriei (doar impotriva abuzurilor osta$egti sau militare,
ceea ce aratd ci domeniul in sine este primit de Biserici);
- sunt, dirnpotrivd, canoane carc al:ttl
firescul
existenlei armatei gi pregdtirii militare a cregtinilor;
- numerogi sfin{i, de la cei ai Vechiului qi Noului
Testament gi pdn[ la cei din zilele noastre, au apreciat
ostSgia sau au fost ei ingiqi purtitori de arme in luptd.rza;
- in toatd Biserica, din toate timpurile gi locurile,
acolo unde imprejurdrile au ingdduit, au fost preo{i qi
episcopi militari;
ii binecuv6nteazd pe ace$tia
-
qi pe noi, cei care ii pomenim,
9i
pe Sinodul care a rdnduit torul.
$i
Biserica in inrregul ei... Esre o
ingelare mult mai grav6 decat poate pArea la pdma vedere cdci,
pas cu pas. duce la despAnirea de Bisericd.
" De la Slintul Proroc Davjd
5i
Slhnrul
parriarh
Arraam la
Sfintul Tihon din Zadonsk ori Sfantul Evghenie, Noul Mucenic
(osta$ rus martirizat de islamigtii ceceni).
138
$i
totu$i, Cel care a dat porunca .'sd
nu ucizi" esle
acelagi care a trimis plAgile peste Egipt
9i
a ucis pe. mulJi
dintre asupritorii lui Israel, ba chiar qi pe toti cei intei
n[scuti ai egiptenrlor..
'
'
Stai' vor striga neo-protestanliirz8.
',Aceasta
a
ficut-o Dumnezeu. ca Dumnezeu! Asta nu-i dd omului
dreptul sd faci la fel!"
Bine, sA spunem ca aceste f'apte ale lui Dumnezeu
nu ne-ar l6muri, deqi au insemr.ritate mare Cici qtim bine
ci Durnnezeu nu
face
rdul, iar dac6 Dumnezeu a socolit
potrivit a pedepsi cu moartea, insearl.md cd e bine qi acest
iuc*, o.iCat ne-ar inspiimdnta
pe noi aceasta idee Dar,
iardgi zicern, sA spunem cA or puled fi ceva pe care numal
Dumnezeu l-ar putea face Cum
$tim
cd este sau nu aqa?
inainte de a ne intoarce la istoria tsisericii lui
Hristos, pt-ttenr zdbovi o clipi tot asupra Scripturilor!
C6.i Du-n.r"u
porunce$te
"Sa
nu ucizi!" (leSirea
20.13).
$i
tot Dumnez,eu
ltotunceste:
Pe vrijitol s6 nuJ l6sa1i
[voi,
oamenii mei] sd
trdiascd. (legirea 22. 1 8)
fot cel ce sc inpreuni cu dobitoc s5 fie omorAt
fde
voi, cei din Poporul Meul. (leEirea 22 19)
Cel ce
jertfe;te la alli dumnezei, afard de Domnul,
sd se piardi
[prin
mina voastr6]. (Ieqirea 22 20)
Sau am putea aminti de poruncile lui Dumnezeu
prin care Israel a biruit atAtea popoare, a trecul prin sabie
pe toli ai lor qi atita pedeapsi a fhcut incet se insplirnAntd
gdndul omului modeln
Stai!
-
vor stliga neo-protestan{ii
Aceasta a fost in
Vechir.rl Testament
qi nu mai poate fi in Legea indurdrii a
Noului Testament.
altfel,
9i
in multe curente arlistic-religioase catolice. Dar
daci cineva care
Etie
Credin1a Ortodoxd ar privi aceste
tablouri, ar vedea indati destule ingeliri care l-ar face si se
despartd de ele. Asemenea sunt gi anuniite feluri de gdndire
gi exprimare neo-protestante, ba chiar unele principii
fundamentale neo-protestante, strecurate subtil in inimile
ofiodocailor. Prin filme, pres6, radio, societate gi alte
mijloace, ele au ajuns a se rdspAndi in intreaga lume.
gi
multi le iau de bune. pi nu ga5esc ninric rau in ele. Ba chiar
sunt destui ce le socotesc a fi ortodoxe gi ii cred in ingelare
pe cei care nu le primesc.
Dar to{i ace$tia uita cd. sunt destui apaslo/l
mincinoSi, Iucriitori vicleni, care iuu chip de apostoli ai lui
Hriskts, ba chiar
St
salana se preface, uneori. in inger al
luminii ([ Corinteni I1.13-14). Aqa incAt se cuvine .rd
priveghem, sd stdm n eji
$i,
cercefind toate, sd ptistrdm ce
este bine)2l .
Deci, oare este, precum spun multe din grrrpurile
neo-prolestante, cu totul oprit creqtinilor sd tbloseasci forfa
impotriva duqmanilor'?
Arn amintit de cuvintele pe care ei le ridicd cel mai
des impotriva folosirii forfei in fzr{a dugmanilor. Cuvinte
din Scripturi!
Le infhli96m din nou:
Nu vi impotrivili celui riu; iar cui te love$le peste
oblazul drept, intoalce-i qi pe celAlalt. (N4atei 5.39)
Intoarce sabia ta la locul ei, ci to{i cei ce scot
sabia, de sabie vor pieri. (Matei 26.52)
Si nu ucizi! (Deuteronom
5.l7)
Par coplegitoare, nu-i aga?
127
I Corinteni
etc.
16.lJ: I Pcrru 4.-: I Pelnr 5.li; I fcsrloniceni 5.21
'28 Stim
aceasta, cdci aIrr avut asemenea disculii cu ei'
141 140
Pentru creqtini, pentru cre$tinii ad,ev-atali, moatlea
este viald. Ce spune Sffintul Apostol Pavel?
Pentru mine viala este Hristos gi moartea un
cAqtig... doresc sd mi despart de trup
$i
sA fiu impreune cu
Hristos, qi aceasta e cu mult mai bine
[decit
a mai tr6i aici,
in acest trupl Filipeni l.2l-23
Dar gi Hristos a spus aceasta!
Cdci zice
Cel ce asculti cuvAntul Meu
9i
crede in Cel ce M-a
trimis are viaJ[ vegnici
9i
la
judecati nu va veni, ci s-a
mutat de la moarte la viai6. (Ioan 5.24)
qi
Eu sunt invierea gi viala; cel ce crede in Mine,
chiar dacd va muri, va trii. (loan 1 1.25)
De aceea sfinfii mucenici cu bucurie au primit qi
chinurile
-
de care fug plini de groazA cei necredincioqi
-
dar gi moartea. Nu stdruim mai mult asupra acestui lucru,
penhr ca suntem incredinlaf ca cine vrea sA inteleaga
intelege:
Moartea nu este de frici prin ea insdqi, ba chiar
este de dorit atunci cdnd inseamni trecerea la Hristos.
Stail
-
vor striga neo-protestanlii. Dar numai
Dumnezeu are dreptul sd ia viata.
Cum? Doar tocmai v-am ar[tat de cAte ori
Dumnezeu a dat moartea prin mdna alegilor s6i. Cum
spuneam, timpul nu-mi va ajunge, ca sd vorbesc de
Ghedeon, de Bctrqc, de Samson, de leftae, de David' de
Samuel qi de prooroci, care prin credinld, au biruit
unii,
9i
de pofta qi trufia de a face pe dumnezeii qi a putea ucide
legal. al1ii.
143
Gregit! vom spune noi.
$i
porunca
,,Sd
nu ucizi"
a fost datd tot in Vechiul Testament. Iar Dumnezeu al
induririlor a fost gi este Dumlezeu totdeaunar2e. cdci
Dumnezeu Acela$i este (E\rei
I3.g).
$i
esle doar o
ingelare neo-protestantA ideea hulitoare c6 Dumnezeu e
intr-un fel in Vechiul
$i
altfel in Noul Testamentt30.
Mai mult decat atat, problema
aceasta a uciderii
trebuie priviti gi dintr-o perspectivi
a mo4ii alta dec6t cea
neo-protestant[. Pentru neo-protestan]i, dincolo de orice
alte vorbe, rdmitne ca
fapt
frica ingrozitoare, nem6rginit[,
infiordtoare, fal5 de moarte.
pentru
apuseni viali este
bunul cel mai de pre{,
9i
in imensa majoritate a literaturii gi
cinematografiei
conlemporanc apusene se vede limpede
acest Iucmrrr
l:o
Ecclesiastul Q.":
le$irea :0.5.6: Psalmj 50.2. oX. l9; 7".4: elc.
'" Perrtru cei care nu inlelcg
5i
se smirrresc de aceste
juct.llri
degi de mult limurite de Sfinlii
pArinti
- sA amintim totusi cd
pedeapsa cu noartea despre care am amintit
tine de un anume
conlexl isloric. irepetdbil.
prin
ceea ce spunem nu incurajam niui
pe d parte ideea rdzboiului religic,s cu totul striin Bisericii lui
Hristos
-,
a prigonirii celor de altd credin{i sau altceva de acest
flel. Repetim- acele fapte jir de un context istoric irepetabil, cu
rosturile lui, astizi cu totul implinite qi, am putea spune, chiar
depA$ite. Ceea ce voiam sd arltem era doar faptul ca fuiosirea
armelor gi in anumite imprejurdri ce trebuie foarte bine inlelese
chiar a pedepsei capitale, a lost mereu ingaduiti de Dumnezeu.
$i
iar ne repetEm, in anumite irnprejtrriiri ce trebuie foarte bine
inyele.set.
rlr
Cu toate cd pdnd gi atitudinea fbarte binevoitoare a unora
dintre ei latb de lagitatea gi uralenia care este eutanasia ar trebui
sd-i faci mai nuantati in aceastA privinld... ceea ce, totu$i, nu se
intampli. Poate pSrea ciudat cum occidentalii
,,in1eleg', dorinqa
unui bolnav sau b5tran de,,a termina cu chinurilei,. dar sunt cu
totul ingroziti de ideea de a li se intdmpla lor acelagi lucru. De
fapt nu de bolnav sau batren le pasa lor,;i de propria comoditate.
142
$i
ce inseamnd asta? Oare se ta ad literum
9i
1fu6
nicio nuanli?
Da!
-
striga bucuroqi neo-protestan{ii' Creqtinii
trebuie sI fie literalmente ca niqte oi duse la tiiere, hri de
glas impotliva celor ce le junghie, sA nu se apere niciodat5,
ia nu ri i*pottiueasci
niciodatf,, sd nu rdspundd niciodati
la agresivitate decAt cu rug[ciuni,
psalmi
9i
altele
asemenea.
Am putea s6 le rispundem cA peste tot unde unii
rAtAcii au licut aqa
-
unii chiar sub pretextul c6 ,,se
incled
in Dumnezeu" -
au fost nimicili. lstoria Bisericii este
rrrartor neclitttit in aceasta prir inldrt-
Dar mai cie lolos esle sd aratam ea lnsusi Hristos
are aitd pirere. Ce spun Sfintele Scripturi despre cum se
tilcuieEte
pafiea cu
Pdlmuitul?
Arhiereul L-a intrebat pe lisus despre ucenicii Lui
Ei
despre invildtura Lui. Iisus i-a rdspuns: Eu am vorbit p,e
iata
irmii; Eu un invdtrat intotdeauna in sinogogd 6i
in
''templtr,
uncle se adund kt(i iudeii
Si
ninic nu am vorbil in
ascuns;. De ce Md futrebi pe Mine? intreabd pe cei ce au
ottzil ce le-am tc,rbit. Iata ocerlio :jlitt ce am spus Eu
$i
zicdnd El
qcestea,
unul din slujitorii, care era cle
fatrd'
I-a
clat ltri lisus o palmd, zicdnr) Asa rdspunzi Tu arhiereului'?
Iistts i-a rdspttns: Dacii am vorbit rdtt' dovedette ce este
riht, iar clacd am vorbit bine, de ce Md hati? (Ioan 18 19-
23\
Iati, deci, c6 Domnul lisus nu a intors capu) intr-o
uarte si in alta. ca sd tol lle pdlmllit'
'il-o
rttu'tt'tr
"rit: 'r,,rii
pe ctl care ii lhcu'e attosld neJtr'pttt1''l i clt li'
'l'Desigur.
nu vorbim aici de rrartiri. ci dc cei ci\rc ait lircttt clin
invdlituia ,,non-violentei"
o ,'dollinA"
Foarie nrul{i martiri au
lbst osta$i
Si
ne-au aritat cil c vrenrc de iuptiLt ,:tr arrnelc
9i
vrcme
,lc nraniriu.
t4Li
imp,rii(ii, au
fdcut
dreptate, au dobiindit
J'tigdduinlele,
au
astllpat gurile leilor, au stins puterea.focului, au scdpat de
ascr4iSul sabiei, s-au imputernicit, din slabi ce erau s-qlr
fdcut
tari in rdzboi, au intors taberele vrdjmasilor pe
JLtgit...
(Evrei 1l.32-34). Iati ci{i sfin{i amintegte S{hntul
Apostol Pavel dintre cei care au ucis in luptd pe duSmani!
$i
pe Ghedeon,
Ei
pe Barac,
9i
pe Samson,
;;i
pe Ieftae, ca
sA nu mai vorbim de David, cel atet de vestit in rizboaie.
$i
insugi Apostolul Neamurilor ii laudi cd au biruit impdrdlii
qi de multe ori cu sabia, cum a .licut-o gi Avraam! cd
din slabi ce erau s-au ticut tari in r6zboi. ci au intors
taberele vrijmagilor pe fugi g.a.m.d..
Stai! vor-lipa iar neo-protestantii. Aceasta a fost
in Vechiul J estantent.
(Cici le place neo-protestanlilol. sd se invArti in
cerc! mereu invd{ind
9i
niciodate ajungind Ia cunoaqterea
Credinlei.)
A fost in Vechiul Testament? Deschidefi ochii! Cel
care ii laudi este Sfantul Apostol Pavel, care este al Noului
Testament!
$i
ii laudd chiar in Noul Testament! gi
ii laud6
pentru ceea ce voi spune{i cA este interzis, pentru cd au
invins rn hrptii, in rdboaie, pe dugmanii Adevirului, pe
duEmanii lui Dumnezeu.
Da, da' nu-i agal vor... protesta, desigur, neo-
protestantrii. I-a ldudat ci aqa trebuia licut in Vechiul
Testament qi au fhcut ce trebuia atunci, dar acum este
altfel. NouA, cregtinilor-, ni s-a spus:
Celtri ce te lot'e$te peste obraz, inhorce-i
ti
pe
celiilolt; pe cel cc-li ict hainq, nu-l impiedico ,:iil-li ia
Si
cdmu\u; oricui i1i cere, dd-i;
Si
de la cel care ia lucntile
tole, nu cere inupoi (Luca 6.29-30)
9i
altcle asemenea.
144
rAstumat meselel $i
era atat de infricoqitor in dreapta Sa
mdnie, c6 nici cei pedepsifi, nici slugile lor, nici altcineva
nu a indrdznit sA-L opreascd in vreun fel Pdzitorii
templului, inannati cu bAte
9i
culite, nu au curaj nici m6car
sd d'eschid6
g!ra, atat sunt de inspaimantali de lisus1 Aici
Hristos lisusie aratA pe fatd ca imp6rat
qi Domn al Oqtilor
cere$ti!
El, care de obicei se invAli$eaz[ ca Invatdtor, ca
Mare Arhiereu, ca MAngAietor
9i
Vindecitor, de aceastd
da16 se arat6 ca impirat, plin de putere
9i
stdpanire,
pedepsind pe cei 16r. Pedepsinclu-i
Jizit!
Biciuintlu-i pe ei
-si
animalele lor, rdstarnhndu-le
mesele
si
risipinduJe
banii!
$tiu
cA aceasF imagine este strdini pietismului
neo-protestant ce a pdtruns in Ortodoxie
9i
a dat pietism-
pasivismul eretic ce paraziteazd pe RonAni (9i nu numai,
iin pacate.). Deqi, trebuie amintit, sunt
;i
grupuri neo-
protestante sau papiste care de 1a aceste texte biblice ajung
ia o apologie a , ioltnlci la lcl de inacceptabilii
Onodoxiei
ca gi pietismul tamP'".
vorba ca Hristos s6-$i fi inJeles propriile cuvinte ad
literam, cr simbolic!
Dar gi Sgntul Apostol
pavel.
cel care nu odata L_a
vAzut pe Hrjsros lnviat. l-a fel a fhcut. ba gi mai aspru I
Pavel,
fixdnd
sinedriul cu privirea, a zis: Bdrba1i
frali,
eu cu bun cuget am vieluit inaintea lui Dumneziu
pdnd in ziua aceasta. Arhiereul Anania a poruncit celor ce
Sedeau
ldngd el sd-l bqtil peste gurd. Atunci
pavel
a zis
cdtre el: Te va bate Dumnezeu, perele vdruit!
$i
tu
vzi sd
nit judeci
pe mine dupa Lege.
Si.
catcand Legea,
porunceSti
sd md batd? (FapteIe Apostolilor 23.1_3)
Dupi invd{atura neo-protestantilor,
nici Iisus
Hristos. nici Pavel Apostolul nu au llcut bine! Sau. dupA
pildele Domnului noshu Iisus Hristos gi Sfhntului Aposiol
Pavel, neo-protestanJii inleleg gregit Scripturile!
.
Sd mergem ins6 gi mai departe. Este oare opritA
orice violen{d a creqtinului, in orice imprejurare, de cAne
Noul Testament? Ce spune Noul Testament?
Iisus S-a urcat la lerusalim.
$i
a gdsit gezdnd
in
templu pe cei ce vindeau boi
Si oi
Si
porumbei
Si
pe
schimbdtorii de bani.
$i, fdc6ndu-$i
un bici din
Streanguri,
i-a scos pe toli afard din templu,
Si
oile
Si
boii,
Si
schimbdtorilor le-a vdrsat banii
si le-a rdsturnat meseie.
(Ioan 2.13-15)
Sunt unii care se amdgesc fa16 de acest cuvdnt al
Evangheliei.
$i
incearcd sd se ingele singuri
-
ba qi pe allii
cum ci Hristos nu ar fi folosit biciul fa{d de oameni, ci
f'a15 de vite, cel mult, gi deci nu ar fi folosit in aceastA
irnprejurare nici un fel de violen{d. Gregit ins6! Dupd ce
lace biciul ii scoale afara pe cei care rindeau, cu to1ii.
Pentru ei licuse biciull gi
ci Hrisros insu5i a folosir
violenfa, se aratd limpede prin aceea c6 a vdrsat banii
9i
a
rrr
intre pozilia Bisericii lui Hristos fald de rhzboi qi folosirea
fotei sau viotenlei 9i,
respectiv' poziliile (neo)protestante
$1
catolice (papiste) existi o deplrtare uriag5, ba chiar o adeviratd
opozilie. Vom incerca sd revenim asupra acestei deosebiri' dar in
aici notim doar faptul, de altfel esenliali, cd niciodotd Biserica
nt ct ingdduit
.[ort/.l
ca nijloc de propagandd religi<tasd, in
.vrene
ce peniiu papism
/b
r{a a
.fost
principulul nijkr de propugantlci
cte-o lungu I
'secolelor
(jmensa ma-iolitate a papiqtilor/carolicilor
din intriaga lume este ca$tigatA prin arme, de la adep{ri
Vaticanulul din Filipine gi pdnr la cei din lrlanda' Ilritania'
America tle sud etc.). De asemenea' proteslilrltislnui a
/o/o'!ll
forla
ca mijktc cle ptttpagandd religirtctsti itrtd tle ld ittccS:tlltrile
iril, din secolul XVI, cdnd a pufiat nulneroase ra;:boaie rcligioase
gi, printre allele.
(t
impus cu.for;a tztpuSilttr tuui nohil proleslant
rel;gid protestqntd, dupi principitrl Qtil regio eius religio (a clti
147
746
Moldovei, ca prim6 fapt6 a sa ca domnitor"
'
a iertat pe
ucigagii tatiluf sdu! El, care abia scipase cu via{5 din acel
atal margav gi trdditor, i-a iertat pe uciga$i. Unii au primit
iertarea gi au venit alaturi de el.
$i
in marile batalii ce au
umat au stat alituri ca nigte fratri, impreund
jertfindu-se
pentru aplrarea Neamului
9i
a Credinlei strdbune Allii, lie
cu pre{biatorie, fie pe f'a1[, nu au primit aceastd iefiare qi
au'lucrat mai departe nelegiuirea $i
au fost pedepsili de
domnitor, fiind decapitali, spdnzurali sau uciqi in lupt6,
dupi cum s-a intdmplat
$i
chiar dac6 unul din urmaEii
trdditorilor a incercat s6-qi scuze inainta;ul
prihdnind pe
domnitorul binecredincios,
istoria a dovedit care a fost
adevdrul qi Dumnezeu a binecuvAntat
pe cel ce L-a sluj it cu
cred in(i.
Acelagi discernimdnt se cere de la fiecare dintre
noi, dar cu atet mai mult de la cei care sunt conducitorii
no$tri: primari, poli{igti, griniceri, militari,
jandanni,
prefecli, parlamentari, minigtri, donrnitori... $i
este un
discernimAnt fbalte greu de ce$tigat, cAti vreme ne
ascundem dupd expresii biblice rdstdlmlcite.
A intoarce ttbrazul celdlalt nu inseamr6 sd ne
prefacem capul in sac de box, ci si rispundem cu dragoste
celo, ca.. ne fac riu, chiar dacd acest rispuns cuprinde
mustrare sau alt mijloc de indreptare. inseamnf, sd
intoarcem spre cel care ne face riu obrazul sufletului
nostru, a$a incAt sd nu fim c6l6uzi[i in lucrarea noastri
clecAt de CuvAntul lui Dumnezeu
qi, pe cAt putem, de
lubirea Lui, nu tle furie, urd, mdndrie rdnitd sau alte
asemenea patimi. Slintul Apostol Pavel
9i,
mai mult,
insugi Domnul nostru lisus Hristos ne aratd limpede, chiar
in Scripturi, ca acesta este inlelesul cuvAntului a intoarce
obrazil celdlatt,
qi nu ceea ce iqi inchipuie pietismul fEri
discernbmint.
Trebuie sd intelegem ci Hristos Iisus a osdndit
toatd. violenla personald, toatl. pedepsirea ori rdzbunarea ce
sunt ivite din interese personale,
din orgoliu sau din altele
asemenea. Dar, pentru apdrarea Bisericii sau a
Jdrii,
Legea
lui Hristos ingdduie, ba chiar. binecuvanteazA folosirea
armelor.
Nu inseamnd aceasta, fereascA Dumnezeul, c6 mai
suntem sub Iegea talionului, ci
,,dinte
pentm dinte', trebuie
aplicat, de pild6, la nivel de stat. Spunem,,la nivel de stat',
pentru cA am ar6tat, credem noi, destul de limpede ci in
nici un caz nu se poate aplica la nivel personal. gi,
revenind. 5i spunem iar: nu se aplicd legea talionului nici
mf,car la nivel de stat. Ceea ce nu inseamn[ c6, Ia nevoie, gt
iar spune, la nevoie, nu se pot lua armele.
In aceast[ privin{6 credem cd o pildi minunatE ne-
o dd unii
.din
domnitorii noqtri mai de demult, adici marele
Basarab lntemeietorul. Acesta, atacat fiind de foqtii aliali,
adici de regele Ungariei qi voievodul Transilvaniei, <ioar
din trufia
$i
rautatea acestora, a incercat cu vorbe bune a-i
imblinzi. Apoi, degi respins cu dispre!, a incercat gi cu alte
vorbe bune, ba chiar gi cu darur.i
$i
cu toatd snerirea. Dar
cdnd r6u-credincioqii
9i
triditorii invadatori au inceput a
ucide gi jefui
oamenii
{irii,
Basarab a incerat cu soliile de
pace.
$i
in loc le-a dat un rdzboi pe care, cei care au mai
scipat dintre invadatori, nu doar c6 l-au
finut
minte toatA
viafa, dar l-au qi imonalizat pentru vrAjmaqi, in scris gr
picturi.
Acelaqi discemimAnt uluitor pentru noi a fost
aratat
fi
de niarele
$tefan,
sfdntul domnitor al Moldovei-
Lericiului, Mangcipului gi, pentru o vreme, al Munteniei gi
;rltor
tinutui'i.
Acesta, atunci cdnd a urcat pe tronul
este regiunea, a aceluia este religia
Iregiunii]).
Asemenea practici
pur paginetti au fbst intotdeauna respinse de Biserici.
148
1,49
Pe scurt, insemna a-l privi ca pe un trimis al lui
Dumnezeu spre ingrijirea popoarelor in cele trupeqti Deqi
imp[ralii ace$tia erau
Paganil
Creqtinii
pldtiau dari
9i
indeplineau feluritele
lucr[ri ceruie de imp6rat, fbceau ca
9i
alli cetdleni romani
-
sau armeni !
-
pregdtire de lupta, se inrolau in armat6,
luptau in r[zboaie
pentru impirat, i se plecau adAnc atunci
cand il intaheau
gi i se adresau cu vorbele de cinste
9i
de
laud6 cuvenite lui... F6ceau toate acestea fali de impiraJii
pigAni, repetim. Lucrrri penhu care mulli din cei care igi
zic- astdzi- cregtini ar socoti pe un cre$tin ca rAtecit sau
lepddat de Credin!6, dar care sunt, de fapt, porunci- ale
Ciedinlei. De ce? Pentru ca a$a porunce$te Duhul Sffint:
cinstili pe tmpdrat,
9i
dali Cezarului ce este al Cezarului,
qi
dali tuturor cele ce sunteli datori
Iar intre aceste datorii intra
$i
cea militari sau
osla$easca.
De care astizi mulli dintre creqtini au uitat, sau vor
sd uite, atat in alte p6rli ale lumii, cdt mai ales in Romdnia'
De ce oare?
Fralilor mincinoSi, care veniserd,
furi;dndu-se' "
ca sd ne robeascd
'
nici mdcar un ceas nu ne-am plecat cu
s u p un er e G alaleni 2. 4 - 5
Insistdnd
pe latura teologici, am accentuat in
lucrare originea r eligioasd a aceslei
greqeli de a respinge ln
,orpor" ui"\" marliale
9i
practicaniii lor' Atat in textele de
mai sus, cAt qi in cele de dupd acesta. Trebuie insd subliniat
cd existd
Si
o origine politicd a acestei gAndiri, ar aceastf,
origine
politicl
line
de ocupalia mascat[ sub care triiesc
no-manii ae peste 300 de ani. Cdci sunt peste 300 de ani de
cdnd Romdnii sunt conduqi in primul rAnd de citre agen{ii
streini supu$i, dupd vremuri, Fanarului, Istambulului,
Vaticanului, Rusiei, Londrei, Vienei
gi altor state sau
organizalli strAine. Ace$ti agenli ai puterilor strAine care se
diu romirnt au impus pe toate planurile o mentalitate de
.
Iar dacd r6ul personal
se rabdi pe cat este cu
putintA, riul fXcut Bisericii sau
J6rii
ori Neamului este
urul ce trebuie indepdrtat, prin mijloacele rAnduite
fieciruia de Dumnezeu. Cel care e agezat de Dumnezeu si
lblosescd armele, cu armele, cel care este cu rugAciunea, cu
rugdciunea, cel cate este cu cuvdntul, desigur, prin cuvdnt,
cel care este cu alti lucrare, prin lucrarea lui.
.. .
Ci.i darurile sunt
felurite,
dar acelaqi Duh;
Si
/blurite
slujiri sunt, dar acelasi Domn,.Si luc'rdrite su)f
.fblurite,
dar este acelasi Dumnezeu, care lucrectzd toate in
loTi (l Cor.inteni 12.1-6).,^$i tot ce lucram, pentru
Dumnezeu trebuie si lucrdml3a.
Dali tuturor cinste, iubili
fidliu,
temeli_vd de
Dumnezeu, cinstili pe impdrat
Pentru cei care cunosc istoria creqtinismului
primar, poate cA este aproape de necrezut aceastd porunci a
Sf'dntr-rlui Apostol Pehu: cinstili pe impdral! (l
petru
2.17)
$i
rotugi. iari. ea exisrd:
.lar
creqtinii din primele
veacuri au cinstit pe
impirati in misura in care li se cuvenea cinste dupi cum le
rdnduise lor Dumnezeu: ca reprezentanti qi dregdtori ai Lui
in cele. pimAnte$ti.
$i,
de asemenea, nu au cinstit pe
impdrali mar mult decAt li se cuvenea. Adici. atunci cdnd
irnparalii au \rut \A se proclame ori au losr proclamlli
zei, sau cAlrd irnpira{ii au vrut sA intre in lucraiea Bisericii
Ei
sd schimbe cumva invi{itura lui Hristos. in asenrenea
imprejurdri cregtinii nu i-ar.r ascultat qi nu li s_ar: supus.
Dar, totu$i, ce insemna pentru cregtinir din
r echirre a cinsri pe imparal?
rra
I Corjnteni I 0.3 l; Coloseni 3.1 7, 23.
150 151
inainte de a rispunde specific pentru RomAnia la
aceste intreb6ri, sA vedem principiile generale, pe care le-
au respectat la noi marii domnitori:
l) Statul are datoria de a-i inarma pe cetaleni sau a
le asigura posibilit6li cet mai bune de inarmare
9i
pregdtire
de luptd.
2) CetiJenii au datoria de a se inanna cAt n.rai bine
gi a fi cdt mai pregltiJi pentnt a-qi apira Neamul,
Jara,
Farnilia.
Aceste principii sunt primite de Biserici drept
adevdrate gi apar ca adevdrate pentru toli oamenii lumii,
din toate
lArile $i
din toate timpurile... cu o excepJie:
populaliile bdgtinaqe aflate s9b ocupa{ie sau
tiranie!
Statul care nu igi inarmeazi gi nu iqi pregitegte de
luptf, cetd{enii
-
qi cu atAt mai mult cel care impiedici
aceste lucmri este fie un stat totalitarist, fie o expresie a
ocupaliei strdiner35. Un stat care vrea ocrotirea cetalenilor
ii va invdla sd lupte cu
Ei
lird arme cAt mai bine, ii va
inanr.ra gi va scoate dintre ei pe cei mai buni dintre cei mai
buni pentru a forma din acestia trupele de elitd. Faptul cA
altfel de atitudine este o tradare, o vom dovedi gi mai
jos,
pe un temei jLl'idic e\trem de puternic.
Dar, mai inainte, si vedem care este treaba cu
Romdnii, Romdnia, ostdqia romAneascS, artele marliale la
romdni. . .
r35
Nu lira rost Constitulia SUA, alc5tuiti de nigte fanatici ai
liberthtii cetdtenilor
$i
slatului care sb garanteze libertatea
cetd(enilor, prevedc drcptul la inatnnre
Qi
alcltuirea liberi de
miJilii populare!
153
colonie Rondnilor, unul dintre scopurile fundamentale
fiind, pasivitatea fa16 de orice abuz sau agresiune strAinA. A
se vedea penfu aceasta luarea Basarabiei, Herlei gi N
Bucovinei in 1940, unnata in acelagi an de luarea N
Transilvaniei gi mai apoi a S Dobrogei, a se vedea ceclarea
L
$erpilor
qi altor insule dupi Al dotlea rizboi mondial.
sau re-cedarea l.
gerpilor
5i
celorlalte insule dupd legg
.
toate realizate fhrd nicio reac{ie serioasd a celor care aveau
datoria sfdntd de a-gi apira
Jara
gi Neamui cu orice prei,
care qi/uraserd
a face acest lucn:. Nu stiruim mai muit
asupra exemplificlrilor
-
degi se pot scrie multe volume
doveditoare ci aratdm doar cd in aceastd inducere in
gdndirea qi trdirea RomAnilor a mentalitatii de colonizafi,
de popula{ie aborigen6 proastd, incapabild qi inferioard, de
sclavi pe vecie, sta una din originile osAndirii pregdtirii
rniiitare indivrduale, altlel o clatorie sfdntd pentru oiicine
nu are de gAnd si se cilugdreascd ori hirotoneascA.
Dar daci nu st6ruim asupra zlcestor exemplificiri,
stdruim insd asupra altor lucruri, mai insemnate.
De pildd, asupra f'aptului c6 in vremea unor
domnitori cregtini ca
$tef'an
ceJ Mare, Mircea cel BdtrAn gi
allii asenrenea s-a incercat inarmarea intregului popor.
Binecredinciosul
Voievod
$tefan
cel Mare qi Stant a aiuns
pdnd acolo incAt a sprijinit de la Dornnie inarmarea tutiror.
pcdepsind
insa. totodata. (.t,
nroofie pe cel care nu era
gata sA se infbligeze. la cerere. cu armele primite.
pe
care,
se.inlelege. trebrrir sd ptie si le foloseascal Era o pregdtire
milrtari ce cuplindea pe toli cei care astdzi, prea ufor gi
liri discerndm6nt, suntem gata sd-i numim
,,civili,,.
. ?ur,
dincolo de faptul cd, pAni qi dupi legile laqe
ale statului RomAnia, cei mai mul{i cetdleni nu ,uit
"iuiii, ci rezervisti
-
rezer-vigti care, tie obicei, nu-gi fac datoria de
rezervigti!
-
trebuie s6 ne punem o intrebare: pot fi civili
in sensul propriu creqtinii patriofi? Care este datoria
statului fhlA de ei, qi care este datoria lor latA de
TarA?
L52
x
ultima legiune?
Apusenii au fdcut un f:.lm, Ultina Legiune, in care
se r.orbeqte despre ultima legiune rdmasdL fidela vechilor
impdrali de la Roma qi tradiliei romane la Valul lui Adrian,
in Britania. Legiune care, de altfel, era o cohortd
-
dar sund
mai bine
,,uliima
legiune" decAt ,,ultin.ra cohofta"!
-
dacica
(sau, mai corect, daco-romana)r36. Dinpolo de pdrlile
-
foarte largi ndscocite ale acestui film, existl insd gi o
realitate istorici bine surprinsd: contopirea cu populalia
locali a unor largi pd{i a trupelor romane din provinciile
pierdute sau parisite de Imperiu gi pdstrarea, inca multA
vreme dupd retragerea legiturii cu Imperiul, a con$tiinlei
romane. Am amintit, intr-o notd anterioari, despre
consemnarea acestei realitdti de citre Michael Kaplan. Dar
nu este, nici pe departe, nici primul, nici ultimul, nici
principalul consemnator.
Nicolae Iorga, de pildd, observa acest fenomen cu
deosebire in pir'{ile dunirene sau, daci vrem, tracice, ale
Imperiului roman.
Ajunge pdni la ni$te cuvinte a ciror insemndtate a
fost qi este prea pulin infeleasI:
116
Desigur, in tilm nu se spune acest lucru, dar steagul distinct al
ostagilor romani de la Valul lt"ri Adrian este cal confonn
adevdrului istoric, adic6 steagul sau balaurul dacic. Era steagul
lui Cohors I Aeli.a Dacorum miliaria (a se vedea qi D. Protase,
Autohtonii in Dacia,'tol. I, Dacia romand, E.$.E., Bucuretti,
1980, p. 198-199). Pe Valul lui Adrian nu au fost stationate
legiuni ronrane. ele lu pcnicrpat d,rlr la construir<a lui. insa-
intr-adevdr. Cohoda I Aelia Dacolum miliaria a rdmas in
Britania chiar
$i
dupA ce lmperiul a pierdut aceastd provincie,
dacii ei devenind parte a etnogenezei britanice. A se vedea
pentru aceasta gi Istoria Angliei, de Andr6 Maurois, publicata in
RomAnia in 1970 de Canil Mureqan, sau pe scutl Confluenle
daco-britanice, de Dr. Petre l. David, in <<Magazin istorioi, XII,
nr. 3 (132), la p.33-35.
155
de martiri gi luptele gi ostenelile a milioane de alJi creqtini,
lransfgurat.
Vorbim despre acel Imperiu roman in care traco-
romanii creqtini au izbutit, cu voia qi lucrarea lui
Dumnezeu, gi prin Sffintul Constantin cel Mare, sd ridice
lumina lui Hristos mai presus de orice. Vorbirn despre acel
Imperiu roman numit de toata lumea dhr el
9i
din
jurul
lui
Romartia. rellcut din temelii de cretlinii traco-romani
$i
cei asemenea lor. Vorbim despre acea Romanie a cirei
capitald, Constantinopole, a fost intemeiata ca Cetate a lui
Hristos qi a fost sfinliti la intemeiere de un intreg Sinodl3e!
mai mult decat atat. cxistenla impdratior traco-iliri era ounoscuta
demult trrrtrror celor care studiau istoria cre5tini.mrrlui din
primele trei-patru veacuri. Nu de alta, dar cei mai mari
prigonitori ai Bisericii lui Hristos din Imperiul roman au fost
impiralii traco-iliri din secolul IIl,9i unul din secolul lV (asta
apropo pi de legenda, poate pioas6, dar sigur fals5, a,,pre-
cre$tinismului tracic"). Lactanliu, in De mortibus pet"secutorum,
Eusebiu de Cezareea, in Istoria bisericeqscd, Iordanes
$i
alli
autori antici r orbesc despre aceste lucruri.
Doar ci originea etnicd a acestor impamli este prea pu{in
interesantd pentru cei care nu sunt romani, pentru cei care ar fi
vrut ca dacii
9i
tracii si se evapore cun.rva din istorie, ca gi pentru
cei care qi-ar dori un cregtinism tracic inainte de H;-istos. Totugi
adevdml este cd traco-ilirii s-au impi4it in doud pA4i. Una, mai
mare, a respins pe Hdstos adesea chiar vioient gi a pierit din
istoria lumii. CealaltA a primit pe Hristos
9i,
prin vafiutea
imprejurdrilor istorice, a dezvoltat un cre$tinism de limbd latin[,
der enjnd in rimp \eamul Ronrinesc.
1t')
in Vielile sfin1ilor de peste tot aral, Editura Biserica
Oftodoxa, Alexandria, 2003, la p. 569, citim: ,,La siiryitul
sinodului
ll
ecumenic de la Niceeal s-a lerminett de zidil
Si
Constantinopolul. Atunci Constanlin cel Mare a chemal pe toli
acei sfnli bdrboti core, inconjurdnd cu tolii cetdtea
;i Jdcdnd
rugdciuni pentru ea, du intdril-o indestul .vd
J'ie
impdrdteasd
ft.lluror celdlilor
Si
au inchinat<t, la sfatul intpdratului, Maicii
Cuvdnttrlui" .
157
...Apare astJbl, intre Adriaticd
Ei
Marea Neagrd, din Carpalii BeSchizi
Si
pdnd in Pelopones, un popol care, de$i
trdind sub regimuri deosebite, se
considera
i
se nltmea, in puterea unui
trccut pe care nu-l uita,
;i
a unei
asteptiiri a Imperiului, necesar,
inevitabil, logic
Si
sacru, pe care nu o
putea pdrdsi; romani
[romdni]
.137
Acest cuvant este o sinteza a ceea ce au fost
- $i
mai sunt! RomAnii: oamenii singurului Imperiu cregtin
adevirat cregtin din istoria lumii, osta$ii lui Hristos
rdma$i la datorie gi atunci cAnd structurile vdzute ale
acestui Imperiu au cezut, pentru cA Imperiul era
9i
este
necesar, inevitabil, logic
ai
sacru, era qi este oglindirea
lmpAraliei cerului pe pimAnt.
Vorbim despre acel Imperiu roman ce a prigonit pe
creqtini, in care impdralii qi putemicii vremii ridica{i dintre
traco-dacii pdg6ni au prigonit Biserica lui Hristos in cel
mai cumplit chipr3'gi care a fost, prin jertfele
a sute de mii
'37
Nicolae lorga, [storia romdnilor, II, Et!. Enciclopedicd,
Bucrre5ti. I992. p.
I02.
r"
Urrii i5i inchipuie ca rorhirea de.pre impirali rraco-iliri pe
tronul Romei este fantezie, allii cd ei au descoperit acest adevir
istoric,.ocultat" de nu se
$tie
cine. Pentru impdralii rolnani de
origine traco-ilird se pot vedea istorici ca Nicolae lorga, in
Istoria rontinilor,ll, Ed. Enciclopedicl. Bucuresti. 1992, p. 30-
32 qi urmitoarele (lucrarea a apirul inilial inainte de Al doilea
rdzboi mondial...)
9i
ca G. Popa-Lisseanu, in Continuitqteq
romdnilor in Dacia. Doyezi iroi, Ed. Saeculum LO., Bucuregti,
2010, p. 40-41, sustinuta initial drept comunicare la 8 noiembrie
1940.
Desigur, sunt
ti
alli istorici din perioada interbelici qi chiar
anle-beli.6 cea aLl conselnnal cxislenla ace\(or imparali. insd.
156
arale ae
,,cea
mai veche
ls.n.l
alcdtuire obsteescd a
romdnilor se rd.zima pe daloria de a lupta a futuror"tat.
Acest lucru este foafie uqor de inleles pentru cine
cunoa$te unele aspecte ale vielii militare rontane. Departe
de a fi doar ni$te,,mdcelari indemtnatici", cum ii descriu
unii inculJi sau rau intenJionaJi, ostagii romani erau bine
pregatiti
$i
in construclii
$i
agricultura. in asedirrl Aleziei,
de pildA, ostagii romani, atacali neincetat de gali,
construiesc totu$i foftificalii multiple gi complexe pe o
lunginre de 18.000 (optsprezece mii) de pa$i, in mai pulin
de doui siptdmAni (Cezar, Galii, Yll.68-7 4). Podul de la
Drobeta este ridicat de legionari gi auxiliarira2 in trei ani de
zile ffud a socoti podul de lemn de pe braiul sudic qr alte
lucrdri. ce se
fare
c, lusesera realizale antcrior. in lLrplele
dintre Traian qi Decebal ostagri romani
-construiesc
in
citeva zile fodificalii djn lemn
$i
pdment de aceeaq;i
indllime cu zidurile cetatilor asediatera3.
$i
pildele pot
continua, nenumdrate. Amintim doar t'aptul cd fbarte multe
din drumurile ro lane au fbst licute nu de sclavi, cum iEi
inchipuie unii scriitori, ci de aceiagi ostagi romani. Dar, in
afara de construc{ii, ostagii mai aveau alituri gi fierari,
medici
$i
allii asemenea.
$i,
totodata, cunogteau gi
practicau, atunci cdnd stationau mai nrulti vreme intr-un
'''
Citdlin Hertea, Amdta
;i
lupn:le tontiirilor, Ed. Nemira,
Bucuregti, 2004, p.61.
142
Si amintim aici gi faptul ci legionarii erau cetdleni romani qi,
ca revers al medaliei, ci fiecare cetdtean romalt era pufidtor de
arme la nevoie. Chiar
;i
poenrl Ovidiu luat parte la razboi, degi
era un exilat (,,Citind a nele versuri, sA ai ingiduintrA/Eu sunt
incins cu arme atuncea cind le flc" conL Eugen Parligianl,
Poetul let asediul cetdlii Aeglssu.t?. M.L, VllI, Nr. 4 (85), aprilie
1974. p. 66-61).
'ot 5i
totugi sunt unii care pretincl o superioritate a Dacilor fald de
Romani in domeniul construc{iilor, chiar pe baza acestor cctili
dacice din pd(ile Orattiei, care nu egaleazd ca rcalizare nici
mdcar construcliile romarrc din Dacil \prrlerrsis...
159
Romdnii sunt vechii cet6leni ai Romaniei lui
Constantin cel Mare, devenite azi RomAnia. Numele cel
vechi al Imperiului roman nu a fost
,,Imperiul
roman". De
fapt ceea ce numim azi
,,imperiu" a fost foarte multd vrerne
republicd, in diferite forme. I)ar, he ca res Romana, fie ca
imperium, numele popular al statului era totdeauna
Romania. De aici vin, de altfel, nume ca Romagna in apus,
Rumelia in rdsdrit, sau Romdnia la noi.
'Irebuie
sd ne amintim aici cE odatd cu extinderea
dreptului roman qi chiar a ceti[eniei la toli oamenii liberi,
s-au extins
9i
obligatriile romane, printre care gi cele
r.nilitare. Mommsen, Bordet, lorga, Kaplan gi nenumirali
alti istorici consemneaz1 fenomenul prin care o foarte mare
pafte a obligatiilor militare trec in seama a ceea ce am
putea numi
,,trupe locale"
9i ,,miJi1ii
populare"
-
de multe
ori chiar aEa numite! Serviciul militar devine ereditar chiar
qi la ofi1eri, iar
ldranii
au datoria de a se inarma qi pregdti
militar pe propria cheltuialiia0.
Continuitatea este u$or de vizut! Cdtilin Hentea
observa cA
,lthStea
sdteasc:d a constitllit celula de bqzd a
socieldlii daco-romane
Si
mai apoi a celei romdneSti..."
iar
,Jrnul din principulele elenente de coagulare a obqtii
sdte;ti e
fusl
rii cel milkar", citAndul qi pe Nicolae Iorga ce
''o
Rdddcinile acestor traditrii trebuie cSutate incd in vremea c6nd
Romania, adrcd. Statul roman (pe atunci republicd) nu depdgise
hotarele ltaliei. Chiar cie pe atunci satisfacerea voluntari a unui
stagiu militar ajuta enorm la cAgtigare cetaleniei romane (adesea
o garanta) qi, pe de altA pafte, veterarii (adicd cei care
satislicuserl stagiul militar) primeau o no;le gi un stipendiu
pentru a-$i irltemeia o casd. Adesea ei erau intemeietorii unor
vlcrs-uri sau chiar ai unor ora;e. iar urmagii lor, mAndri de
asemenea pdrinli, le duceau mai departe tradiliile. (A se vedea gi
Vergil P. Andronescu. Organisalia comunektr
li
proinciei
Dacia Traiand, Tipogr. Ovidiu, Constantra, 1 905.)
158
C6ci RomAnii au qtiut ca Imperiul este vegnic, fiind pAnd la
urm[ chipul de aici al imper[fiei vegnice'14.
Dar gi lurnegte vorbind, Imperiul avea toatA
aparenla vegniciei, chiar qi pentrl RomAnii pe care, de
obicei, ii privim ca fiind in afara hotarelor sale.
Ca sd in{elegem acest fapt de mare insemnatate!
*
trebuie sI ne amintim intii c6
9i
daci Aurelian retrage
legiunile de la nord de DunAre, aceasta nu inseamld nici
desfiinlarea militiilor populare, dar nici retragerea
Imperiului!
De ce'J Pentru ci
linuturile
nord-dundrene sunt
lasate de Aurelian in administrarea go1ilor, ca foederali ai
lmperiului. Arn putea spune, ca mandalari ai Imperiului
rontanl.t" Ace$ti goti aveau gi ei o adlriinistralie, aveau
nevoie de ordinea pe care mililiile populare o asigurau,
aveau nevoie de produsele
![ranilor-ostaqi,
minerilor,
ciobanilor g.a.m.d.. in temeiul acestor produse ei ficeau
negol
9i
cu striinii dar gi cu celelalte pdlii ale lmperiului -
de care
lineau
qi ei, golii, ca.foederali, nu intotdeauna de
incredere dar mereu legali de bogdlia
9i
stlAlucirea
acestuia.
$i,
mai mult decat atet, Romania, ca stat, revine
mereu la nord de Dundre!
Chiar dupd ce aceste
Jinuturi
sunt cucerite de
popoale nu aliate Imperiului
-
cum au fost golii sau gepizii
lla
Faptul ci stribunii noqtri - cei care prin Sfhntul Constaltin cel
Mare au renascut Romania pigdnd ca impdrdlie creqtini au
privit Romania drept chipul pdlnantesc al impiriliei cerulilor
este consemnat
9i
de specialigti stdini de renume. O pildi o
constituie Steven Runciman, in Teocrati.l biz.lntir?ri. Ed. N"emira'
Bucuregti,20l2, p. 25-27
9.a..
r45
Se poate vedea aceasta gi la Nicolae lorga, [sk]ri.! ntmlinilot,
vol. I, Ed. Enciclopedici. Bucurelti, 1992. p 16-17 sau la
Constantin C.
9i
Dinu C. Giutescu. lsloriu roncinilor, vol. l,
E.$.E., Bucureqti, 1975. p. I 18. dar
9i
1a mirlli alti istorici.
151
loc, agricultura. Aceasta era o a doua naturd a multor
unitali romane. Mai ales atunci cdnd se gtia ca sunt a$ezali
intr-un loc pentru multa vreme. ostaqii rumani ajungeau nu
doar la a avea in grij 5 grddini sau cdmpuri, ci chiar la
intemeierea de familii. Gamizoanele dacice
- 9i
nu numai
-
de pe Zidul lui Adrian, din Britania, garnizoanele dacice
-
gi nu numai
-
dinspre Persia gi multe altele sunt mAfiurie a
acestei practici. Atunci cAnd Imperiul a pierdut o provincie,
mulJi dintre ostagi au rdmas aldturi de familiile
9i
cAmpurile lor. Iar cdnd provincia a fost recegtigatA, ace$ti
osta$i nu au fost tratati ca dezertori, ci au fost reintegraJi in
trupele lomane
-
fie in cele de tipul legiunilor sau alelor,
fie in mili{ii.
$i
de aici a rezultat o transmitere din tata in
fiu a mogtenirii ostd$e$ti, a aqteptirii Lnperiului
-
amintitA
de Nicolae Iorga gi altii
-
qi a multor tradi{ii ce par astizi
obscure celor care nu cunosc istoria. Oamenii pimAntului
9i
ai
Jdrii, liiranii,
erar intotdeauna qi pulatori de arme.
lar armele
Ei
invd{area minuirii lor se dideau din neam in
nean ca o datorie sfdnt6, ceea ce gi este. Oamenii nu se
socoteau ca simpli supugi ai stipAnirilor trecdtoare, ci ca
parte, con$tientA gi responsabil[, a Imperiului Sfhntului
Constantin cel Mare. Parte aflatA o vreme sub stApanire
strdini, dar mereu in a$teptare pentru clipa scuturarii
jugului
9i
revenirii la starea fireascA. Stare numit6 in
vechime Romania, iar mai apoi Romdnia.
Prin aceastd
,,incorporare
militard" a intregului
popor Rominii, fie din hotarele politico-administrative ale
lmperiului, tie din afara lor, duceau mai depafte randuielile
ost6qe$ti ale Romaniei. RomAnii sunt, deci, ostagii care au
aparat acest Imperiu sf?nt vreme de sute
$i
sute de ani, gi
care i-au rf,mas credrnciogi chiar gi atunci cdnd impdrafri au
pierit, dregdtorii s-au pierdut, averile s-au spulberat, iar
chipLrl i-a fbst ascuns de ielurite irnperii qi puteri lumegti.
160
De aceea RomAnii au dus mai departe Imperiul in
,,R.omaniile"
lor, in
,,fdrile
romdneSti" sau
,,Vlahiile"
pe
care le-au aurt in cdmpie gi la munte, la deal
9i
pe
lirmurile
mirilor, in vEi, podiguri, codrii gi bilii. Aceste
,,R.omanii"
se gdsesc, desigur, nu numai la Romini, ci mai
pretutindeni unde Imperiul
$i-a
retras structurile
administrative qi militare. Le regdsim in Spania
9i
Galia, in
Raetia sau Noricum, ba chiar
Ei
in Italia inshqi, atunci cdnd
ajunge sub stf,pinirea popoarelor barbare
-
gi cAnd privirea
gi n6dejdea italicilor se indreapti spre Constantinopole,
Roma cea noud. Doar ci in aceste pdrli s-a pierdut in Elul
Mediu papist mogtenirea constantiniand gi a rdmas mai
mult numele, insolit adesea doar de unele bucili ce
amintesc de ceea ce a fost cAndvara6.
Procesul, care leag6 pentrx totdeauna pe romanici
de Imperiu gi Biserica lui Hristos, este consemnat astfel de
Stelian Brezeanu:
Romqnii nu au
format
in edi/icitrl politic al
cezarilor o categorie etnicd, cu afit mai pulin una rasiald,
la contactele lor ur cucerilorit germanici. La intrarea in
noile regate, ei qi-au pierdut insd cileva dintre trdsiiturile
noliunii de Romunus din respublica Romana
;i,
mai
presus de toate, dimensiunea de ,,cetiileni".
Ei sunt
'romani"
prin cultura lor, ce se exprimd, intdi de toate,
prin latind, pe care o vorbesc ca limbd matemd, in urma
pdrdsirii limbii sh'dhunilor lor. Latina o.fost cea mai
importantd mostenire pe care Roma le-q ldsat-o, devenilti
semnul distinctiv al lui homo Latinus in contactele
(t!
neamurile migratoare. E drept, unii conlinuau sii.t'ie
bilingvi, afii, in insule de populqlie din Gallict. Spr-rniLt ori
Britannia, vorbeau incd limba strdmoSilttr lor. Cullurc
'ou
Aga cum sunt obiceiurile cunoscute ca Motris Dance.
Morisque etc, care sunt fome foailc altemte ale strivechiului
CilllS traco-roman din prittrele secUle creSttttc.
163
-
ci de popoare fundamental dugminoase Imperiului
-
ca,
de pi1d6, hunii sau avarii Imperiul se intoarce. Fie de-a
dreptul, curn se intAmpli in vremea Sfintului Constantin
cel Mare sau a Binecredinciosului impirat Iustinian, fie
prin alte popoare aliate sau confederate Imperiului.
Aceasti revenire perea cu atet mai implacabild cu
cAt avea loc pAnE qi dupd cele mai cumplite invazii barbare.
Chiar
5i
dupd inraziile slave. ungare. pecenege gi cumane,
Imperiul revine. Menumorut, la 800 (opt sute) de ani de la
,,retragerea
aurelian6", se laudi cu faptul cA este vasal gi
parte a hlperiului Roman ! lar dacd Menumorut avea acest
statut, cu atAt mai mult statele romAnegti sau romAno-slave
aflate intre el qi Dundre. Ceea ce inseamnd ci gi in vremea
lui, incA odat6, Romania revenise la nord de Danubiu,
9i
nu
pu{in, ci pdni in plr{le Carpa{ilor Nordici. Ceea ce se va
intAmpla, din nou,
9i
dupd ce Ungurii cuceresc
{6rile
rorndneEti de la nord de Dunire. Cici indatd ce Muntenia gi
Moldova igi cAgtigd independenla fale de Ungaria, se intorc
spre Constantinopole, ca spre centrul firesc al existenelei
lor. Dupd cum am spus, este o intoarcere neincetati a
lmperiului catre
Jinuturile
pe care le-a stdpdnit cAndva, o
nizuintd la care qi oamenii pdmdntului au rispuns
totdeauna.
O[i aceasti parcd neincetat repetatd, aceastA parce
veqnici revenire a Imperiului la nord de Dund.re dar qi in
alte provinicii romane a intdrit urmagilor popula{iei
romanizate increderea in ve$nicia impirnJiei lui
Constantin.
$;,
ca niqte ostagi de nidejde, credinciogi pAn6 la
moarte gi chiar dincolo de ea, Rom6nii au stat mereu a$a
culrl arati gi Nicolae Iorga in a$teptarea acestei imp6rA{ii,
{llnsrtiguratd in
_
sutletul lor aproape pAn6 la chipul
pirnar'rtcsc al impdrd{iei cerurilor.. Deosebirea intre
Ronrania qi lliserica lui Hristos nu existd, prirna fiind
numai o manil-estarc sau o latuli a celei de-a doua, dar
inseparabili de ea.
162
Desigur, din perspectiva citata mai sus,
9i
din
multe alte mirturii, putem vedea c6 RomAnii nu au fost,
inilial, singurtt continuatori ai Imperiului in qi dincolo de
hoiarele sale. Dar,
9i
aici ni se pare cd este punctul in care
RomAni se deosebesc esential de celelalte
popoare de
origine roman6, Romdnii sunt singurii care au pistrat
panl in secolul XX, ba chiar pAni astlzi' tradilia
Imperiului, vie
9i
neschimbatl in tot ceea ce are
.."n1iut. C.l.lult" neanruri au pierdufoLa8.
Nicolae Iorga, in Bizanl dupd Bizdnl, arata limpede
acest fenomenrae. in vreme ce Apusul se schimb6, se
transforme, inlocuiegte impdr'iJia lui Constantin cu un
imperiu papist, apoi gi acesta este inlocuit in mare parte de
noi relicii ii
culturi, Romdnii rdm6n credincio5i mo5tenirii
5rrabun; si sfinte
pand la caPdt''o
lo'
Merit5 notat cd Steven Runciman amintelte de pretenlja
absurdd papisto-germanica de,,romanita1e" a statului numit pe
nedrept ,,
Sdntul lmperiu Romano-German" sau ,,lmperiul
Roman de na{iune gennanicd".
$i,
fatd de aceastA prctentie,
impaftt$e9te pozilia lui Voltaire dupA care acest ,,Sfant.lmperiu
Roman de Apus" nu era,,nici sfbnt, nici roman qi nici in.rperiu"
(Steven Runcinran, Teocralia bizantind. .' p.26). De fapt orice
iegiturd intre apuseni
9i
Imperiu se rupsese de mult, atet.din
princt de vedere politico-administrativ, cdt qi din punct de vedere
iLrltural gi juridic. Iar apoi, prin lucrarea Papalitatii, ruptura s-a
desivdrqit
qi la nivei religios, nenunrirati ortodoc$i din Calia,
Iberia
Ei
lrai ales din Hibernia./Irla:rda 9i
Britania plAtind cu
sdnge gi chinuri cumplite pdsfarea Credinlei lui Hristos in fap
papismului. Printre cei care au apimt Ortodoxia falA. de
pretenliile papilor se numdri
Ei
Sfantu Patfic, pe care
-
tipic
pentru insoienla Vaticanului - Catolicismul 9i-l
revendici astdzi,
ildturi de numerogi alli marturisitori ofiodocEi.
'4e
A se vedea Nicolae Iorga, Bizanl dupd Bizanl, Ed Encicl
Rom., Bucureqti, 1972.
r50
Atragem atenlia cd folosim tennenul de ,,moqtenire
sfant6" in
cel mai deplin
9i
teologic sens, nu intr-unul formal sau general,
literar sau retoric. Stlntit de Sinodul I Ecumenis, lmperiul roman
165
romand, sdrdcitd [n ultimele secole antice
Si
mai ales sub
noile sfipaniri germanice, este cuhivatd in construirea
noilor identitdli medievale. Aldturi de limbd
Ei
culturd,
Roma le-a ldsat vechilor ei locuitori lex Romana, care le
defnea statutul juridic in cadrele juridice barbare, diferit
de cel al cuceritorilor, supuEi legilor proprii. ... Dar cea
mai insemnatd laturd a identitdlii Ronei, luatd de
/iii
ei gi
in regatele germanice, a
.fost
apartenentra lor lct
comunilatea lui Christos, dupd ce cre;tinismul a devenit
religie de stat. Sub
forma
conJbsiunii ortodoxe, stabilitd lo
Niceea, in 325, credinla in Christos ii distinge, la inceput,
atdt de clamrrile germanice pdgdne, cdt
Si
de cele ce
impdrtdSeau creqtinismul sub
.forma
confesiunii ariene.
DeSi ukimii componentd a identitdlii lumii romane,
creqtinisrnul orlodor a devenit semnul def.nitoriu al
romanilor din regotele barbare, incdt Grigori.e de Tours
putea sd afirme Ia apusul veacului al Vl-lea cd noliunile de
romani
ti
creEtini se confundd in regatul
yizigot...
Dintr-o
alare perspectivd inlereseazai
faptul
cd bisericile cre;tine
din noile regate sunt
focare
de cultivare a identitdlii
romane, iar servilorii lor, cei mai mulli romani prin
origine
;i
culturd, aparlin noilor elite medievale. Romanii
din noile regqte create de clanurile cuceriloqre inceteazd
sd mai
fie,
aqadar, membrii unei comunitdli politice
universale. Ei
Jbnneazii
acum
,,naliuni" in accepliunea
datd clvdntului de Isidor de Sevilla...
[care
na\iuniJ se
definesc prin origine
Si,
mai at seamd, prin
,,limbd
qi mod
de fiald".\41
Putem da incd multe pilde qi citate, putenl inletiqa
inci multe alte documente istorice care atestA acest
fLnomen.
'ot
Stelian Brezeanu, ldentittili .ti Sotidaritdli Medievale.
Controrerse istot ice, Ed. Corinl, Bucure;ti. 2002, p. 34-35 (9.u.).
164
Atunci cAnd Mircea Vulcdnescu
_
a cimi
canonizare o a$teptdrn cu nerlbdare obserrld cd,,,R.omdnia
a ovut o culturd
-'48 [1948
n.n.f a rupt_o,,t5t, vorbegte de
fapt tocmai despre pripastia dintre RomAnia ca Romania gi
Romdnia ca Franta
-
sau,ca oricare alti
lard
apuseand.
RomAnia cea veche era impdrdlia lui Constaniin. cati
rimisese ca intindere, dar neschimbatl ca duh. RomAnia
cea nou5, pe care o voiau masonizalii pagoptigti,
era Fmntra,
sau poate Prusia, ori poate Britania, dar nu Romdnia cea
l9evAra6
9i
nu Imperiul roman. Totugi, chiar gi dupd ce
ideologia masonici devine ideologia oirciali a
conducbtorilor Romdniei, poporul duce mai departe aceeagi
tradilie striveche a Imperiului. Aceasti continuitate. fie ci
esle pr;\ita cu urd. disprel. interes ori dezinleresat. esre
reculloscuta
$i
astazi de foarre mulli specialigti srrdini in
istorie, antropologie, politologie.
Migciri precum
Oastea Domnului sau Miscarea
Legionari, dar gi multe altele asemenea, sunt mirturia unei
necesitAli interioare, genetice,
implacabile a RomAnilor de
a fi aqezali in rdnduielile strd.vechi ale Imperiului.
$i
in
primul rind in cele bisericegti
$i
ost6$e$ti, piin care ei-s-au
definit totdeauna. Celelalte administrative, economice,
livregti etc
-
fiind, evident, schirnbdtoare qi secundare.
al lui Constanti cel Mare devine o extensie tot mai deplinA
$i
organicb a impiri{iei lui Hristos, o formd de manifest*" i,., tum"
a Bisericii lui Dumnezeu, mult mai mult decet un stat sau altd
organizare orneneasc6. Dimensiunile addnc teandrice ale
lmpirdtiei romane cu capitala la Constantinopole sunt
incontestabile,
ca unele ce au lbst plezeltate in nenun]arate
Iucriri oftodoxe ca
9i
in nenumlrate lucrdri eterodoxe chiar
daca aici de multe ori cu loane mujta dusmanie. cu loane mulre
prejudecati.
cu foane mulra Iipsi de inlelegere.
'
\4ircca Vulcanescu. Dimlensiunea romdneastd a exi\tenlei,
Fd.
.Fundafiei
Culturale Rom6ne, Bucuregti, 1991, p. 35. be
altfel,
jmediat,
la urmAtoarea pagind, adaugd:
,J)e refdcut
1.66
acestea sunt din vrenea primelor veacuri creqtine ale
lmperiului roman.
Sd ne amintim intAi qi int6i ci evreii aveau
9i
dansuri sfinte,9i dansuri de lupti inci dinainte de David,
inci din vremea Ieqirii din Egipt, ori poate gi mai de
demult. Scripturile martul'isesc despre ele, dar gi multe alte
sclieri. Aceste dansuri sfinte qi ostdgeqti s-au int6lnit in
armata romana, in care evreii au fost gi ei prezenli, cu
artele marfiale romane, cu cele tracice, germanice, galice
sau armenegti, cu dansurile de lupta ale tracilor, ilirilor qi
annenilor... A iegit ceva nou, in care dimensiunea cregtind
era cea care dddea valoare intreguluil5i. Un sistem
'tt
Aselrlenea dansuri strivechi au fost prinite de Biserici gi s-a
limitat doar prezenla lor ilr sfintele locaquri, ele fiind scoase in
general din acestea, cu excep{ia celor trei hore de Ia Botez-
Cununie gi Hirotonie. lnsd aceste dansuri saujocuti nu aLt fost
interzise in sire cum s-a iflternplat cu obiceiurile pdganegti
-
ci
au fost puse sub acoperirea stre;inii bisericilo/. Preotii
binecuvdntau ste?,gu1 CAluVtrilor, Jtrnilor sau altor cete
remene$li, tot aiia cum binecuvaDtascr6 in trecut stcagurile
legir.rnilor, cohortelor gi alelor lmperiului. Mo$tenilea strdbund,
rornAneasci
ii
cregtinA, mergea mai depade, fbra a putea fi
opritd... pdni cdnd... Pdnd cdnd in secolele XVIII-XIX, cAnd
Papalitatea, Fanarul secolului XVIII (cdzut sub stdpdnirea ttnor
.,mafii" grecegti dar gi a rnasoneriei), Imperiul
tarist
(de la Petru
,,cel
mare" despirtit de Bisericb gi dubul Credinlei) qi alte puteri
anti-cre$tine au conlucrat intru nimicirea Neamului Romdnesc
dar gi a altor popoare. desigur. Atunci s-au distrus
li
temeliile
cre$tine ale multor tradilii vechi romAneqti, ele ajungdnd astl'el la
dispa
tie
totali in multe parli (de pild5, Cilugul in Moldova,
atestat ca prezentrf, universala la inceputul secolului XVIII
9i
dispdrut cu desdvdrgire ia inceputul secolului XIX) sau devenind
obiceiuri marginale
9i
cu o semnifica{ie pervertitd, de multe ori
pagenizata (precum CiluEul in unele pd4i din Oltenia, Drigaica
6i
altcle). Semnificatia tradi(iilor populare a fost pigdnizatl
Ei
prin deciderca religioasi a
tdrii
in urma pustiilii sistematice, dar
adeseori qi programatic, de cAtre intclectuali instrlinafi care
1.69
.
chipuri ale mostenirii constdntiniene
Aga cum am atAta\ g[sim aceste rAnduieli
impdrdteqti in via{a populard
a RomAnilor, din cele mai
vechi timpuri gi p6nd ast6zi. Nu vom stirui asupra celor
liturgice, degi sunt foarte filmoase qi foarte folositoare, nu
doar pentru cd au {bst descrise de sute de scriitori de mare
talent. dar gi pentru ca nu sunt principala
temi a studiului
nostru. Dar vom aminti incd o dat6 de permanen{a ostiqiei
populare la Romdni.
in iocul vechilor legiuni
9i
mililiilor populare
conduse de ofileri atesta(i de impiri{ie Romdnii au sdsit
alte chipuri dc a-5i lace daloria. AFa au lorr ..C,i/tpai.ll..,
,Junii" sau,,,goimanii"
9i
alte frd{ii ln care se dadeau mai
d,epafie
q.rlele
marliale traco-romane, dar gi invildtura
despre razboiul le\azut
fi
dansurile sacre prirnitd
de la
Sfin1ii Aposroli
si
ucenicii aceslora
,,.
Aga atr lo:l
,,sur5Iiile"
9i
Drdgaica in care, printre altele, femeile se
pregateau, incd de la vAr.sta fragedd a copildriei, s6_9i ia
viata mai curAnd decAt si se lase batjocorite. Iar tradiliile
152
A se vedea
5i
Sabina lspas, Culturii orald
;i
informqlie
h'etlscLthurald, Ed. Academiei Romdne, Bucuregti,2003, p. l4g_
184
9.c1.
unde sc arati limpede dimensiunile cregtine ale
Cdlu;ulLri (igrofate
intentionat, sisternatic
Ai
ne-gtiin1ific de cei
care l,o/ sA pdg0nizeze
cultura qi istoria Rorndnilor). Rosturile
militare ale CdluSului
Si
Drdguicei
-
aceasta ca tradilie ce grupa
Ecolile
de afle narfiale ale Romdncelor! - sunt observatc
li
ie
Mihai Coman in Sndii de mitolL)gie, Ed. Nemira, Bucureqti
2009, p. 355-357 - cu rezerya cd speculaliile religioase ale D_sale
-
nu doar din acest punct, ci din intreaga lucrare citatA
-
sunt cu
torul fantezisle. Dansurile razboinice rracice sunr aresrare
5i
la
Xer.ofo].l (Anabasis)
fiind ficute insl cu cutitul
$i
nu cu sabia, ca
la Romdnii de 1a sltrqitul Evului Mediu (Dimitrie
Cantemir,
l)escricreu Moldovei).
1.68
sunt adesea
- $i
chiar sistematic
-
marginalizatri. in trecut
ins6 cAntecul era o parte esenJiali a vielii romAneqti.
$i
pulini, foarte puJini, erau cei care nu gtiau sd cdnte, atAt din
gurd cAt qi cu un oarecare instrument muzical. Pe primul
loc fiind
.fluierul,
in diferite forme. Erau aga numitele
fluierice,
mai mult pentru veselia copiilor. Era naiul, un
instrument strivechi, se pare cI niscoiit prima oard de
Traci. Era cimpoiul, astdzi aproape uitat de Romani,
intrument pe care, foarte intersant, RomAnii il
,,impd{eau",
dacd putem spune aga, cu Armenii gi Scolieniir5a. Era
frunza,
un insfiument muzical inedit
9i
de mare valoare, nu
doar artisticd ci;i strategica, putdnd fi folositi pentm
anumite semlale uqor de confundat pentru str6ini cu
sunetele pddurii. Eratt contul, buciumul
1i
tulnicul, precum
$i
alte instrumente de suflat asemhnitoare, atAt de
impdmintenite incAt morogeniii5' nu ,-au putut abline sa
adauge unul la vioard, producAnd astfel un instrument nou,
unic in lume. Erau, de asemenea, tobele qi buhaiul, apoi
cobza gr alte forme ale instntmentelor cu coarde, pAni la
psalterion. Cu varia{ii locale, toate aceste instralmente se
gisesc in istoria tuturor Romdnilor, din Zaporojia in
Muntenegru, din Moreea (azi Peloponez) in Munlii Tatra.
$i
daci unele instrumente apar inci din antichitate cu
valenle religioase
-
precum naiul qi psalterionul, trimbila
9i
altele
-
cele mai multe dintre ele sunt qi ostdgeSti, frind
folosite pentru comunicaJii in atmat6, dar nu numai. De
altfel, atat cornul, cirt qi buciumul, tulnicul qi tobele,
trdmbitrele, buhaiul qi altele erau folosite pentru
comunicare gi la Romdnii rimaqi/ajungi/formali in afara
hotarelor Imperiului Roma . Ca un amdnunt interesant,
'54
Exista ideea
-
care nu pare lipsitd de temei
-
ca trupele
romane de o gine traco-dacic6 sulrt cele care at dus cimpoiul in
Britania, unde a devenit instrumentul distinctiv al clanurilor
sco{iene, aga cun.r a fost c6ndva al unora dintre clanurile sau
triburile romane5tidirr Balcani )i
(
apr(i.
155
Morogenii
:
Mnramuregenii.
171
complex, care a fost practicat de cAtre toli ostagii din
unitdJile traco-ilire, ddnd valoarea superioare a acestor
trupe ale Imperiului.
$i
care sistem a rimas in viala
RomAnilor atunci cdnd rnulte alte forme ale Imperiului s-au
prAbuSit. Artele marliale romdnegti, acum aproape complet
dispirute.. .
in unele p64i ale apusului, in care unitSfile traco-
ilire sau dalmato-tracice cum vrem sd le spunem
-
au fost
prezente, au remas pan6 astezi, ca o mirlurie insemnata a
acestor realitA!,
,,The
Morris dance" sau alte forme ale
Cdlugului.
$i
ele, c6ndva, dansuri cu sabia, qi ele, astdzi,
jucate
cu be{ele...
O mogtenire, astdzi uitatd de cei mai mul1i, este cea
a cdntecului. Astdzi cAntecul romAnesc aproape nu existi.
Sunt
,,cantece
folclorice", de multe ori cu totul str[ine
traditiei romdnegti, ce fac parle din repertoriul de petreceri,
nunli qi
,,spectacole
folclorice". Apoi mai este muzicA
strainA, mai mult sau mai pulin retuSatA,
9i
cintatl in limba
romini.
$i,
in s{6rgit" mai este gi muzicd striini produsi la
noi gi cAntatd in romi.ni sau direct intr-o limbi striind. Cei
care cintd romane$te precum Grigore Lege, Tudor
Gheorghe qi allii asemenea
-
nu doar cd sunt pufini, dar
credeau cd astfel creeazi imaginea unei vechimi mai mari a
obiceiurilor despre care adesea nu gtiau insa mai ntmrc adeydrat.
Despre dimensiunea cregtind a vechiului Cdlug, cu unele atingeri
ale laturii sale ostA$eEti, se poate vedea studiul realizat de Sabina
lspas in Culturd oralci
Si
inJbrualie trdnscuhurald, Ed.
Academiei Romane, Bucure$ti,2003, p. 148-184 (postat pe net
$i
pe foaienationala.ro). Pentru alterarea ideologicl a folclorului se
pot vedea lucrlri precum Giuseppe Cocchiara, Istoriq
folcloristicii
europene. Europa tn cdutare de sine, Ed. Saeculum
LO., Bucuregti, 2004 sau Ovidiu Birlea, Istoriq
folclofisticii
romanesti, Ed. Enciclopedicd Romdn5, Bucuregti, 1974, dar qi
multe altele. Asupra dezastrului fanariot gi altor masacre anti-
romene$ti vom reveni
9i
mai depane in lucrare.
170
romane creqtine din domeniul cantdrii instrumentale (qi nu
numai).
Mai adiugdm aici, la moqtenirile constantiniene,
;i
pilda alcituirii militare a Daciei Romane, atit de adesea
uitata,
9i
care ni se pare de cel mai mare folos in
inlelegeiea insemnitdlii mililiilor populare. in Panonia
avem trei valuri romane, in partea de apus a Daciei avem
trei lungi de peste 200
5i
chiar peste J00 km fiecare - 5i
cateva inai scurle pdlra in 100 de knt. in Transilvania
avem de asemenea cel pulin doud valuri romane
-
sigure
in Muntenia qi Oltenia a\em trei valuri romane lungi 5i
alte
cateva mai s.urte. in Moldova avem valul roman vechi'
dintre Pnrt
Ei
Nistru, ridicat la inceputul secolului I, apoi
alte douA lungi gi citeva mai scurle ulterioare. Dimitrie
Cantemir menlioneazi unul care se intindea pdnb dincolo
cle Nistru, deparle in lisirit, urmirind grani{a Imperiului cu
Scifia Mare dinspre Crimeea
(Bosforul Cimerian, regat
clientelar qi apoi provincie romana) Aceste valuri sunt o
parte a sistemului militar roman ce cuprindea
qi
gamizoanele legiunilor, cohortelor
qi ale-lor, dar qi
i.,nl".oura castri qi chiar casteler56. Dar penfii ceea ce
vrem sd arit6m cele mai importante sunt aceste ziduri'
aceste valuri de pdmAnt, precum
;i
la fel de insemnatele
ziduri din
jurul ora;elor
-
numite in latine civitas
- 9i
int[rituri (palisade) din
jurul satelor
' numite in 1atin6
Jbssatum.
De ce? Pentru c6 cea mai mare parte a fortelor de
aparare atat de pe valurile de pimAnt
- 9i
din tumurile lor
-
.at
Ei
din zidudle oraqelor
qi din turnurile lor era
lormat6 din oamenii de rdnd, din popor, din mililiile
populare! Ori aici este vorba despre mai muhe mii de
'kilametri
de vah.tri dc pdmAnt, apdrate de
{dranii-ostaqi
din
apropierea lor! De rnulte ori construite de ace$ti
l6rani-
buhaiul nu avea numai rol de semnal ci, asemenea
balaurului dacic, qt pe acela de a insp[imdnta pe dugmani.
$i
poate merita menlionat cA, atet pentru marcarea
teritoriului, cdt qi pur
9i
simplu din pl6cere, strdmogii noqtri
foloseau uneori ceea ce s-au numit mai tArziu
,,instrumente
de vdnt". Acestea erau
Jluiere, Suierdtoarc,
harfe, clopolei
sau /lre astfel realizate incdt la suflarea vdntului (la
anumite intensitAli dorite de constructor) sd scoatA anumite
sunete. Fie aleatorii (la harfe, clopo\ei g.a.), fie cele dorite
pentm a inspdimanta
,,musafirii nepofti{i" (mai ales la
.fluiere
gi
Suierd.toare).
Aceste practici, in mare parte, fie s-
au pierdut cu totul, fie in anumite zone au r6mas ca nigte
curioziti{i sau jucirii pentru copii, al ciror rost adevirat
este, adesea, de mult uitat.
Desigur, valenlele de comunicare ostileascd sau
civili
-
ale instrumentelor muzicale, precum qi cele de
intimidare, nu exclud in nici un fel linia artisticd. Ea a
existat totdeauna, atdt la Romani cAt qi la Traco-lliri. insi
existenla la RomAni a tuturor celor trei laturr ale folosirii
instrumentelor muzicale religioasd, nilitard
9i
civild
-
este semnul unei civilizatii strdvechi, compexe gi rafinate.
Un samurai nu era socotit cu adevArat demn de statulul sAu
dacA nu invAF anumite arte. Un rizboinic adevirat trebuia,
in toate civilizafiile vechi, si lie gi un om de culturi.
pAnd
la urm5, el trebuia sA qtie pentru ce luptd, ce valori
reprezint6 pe cAmpul de bitaie, s6 dep6geasc6 mult!
nivelul bitiugilor gi mercenarilor. CAndva se socotea firesc
pentlu fiecare Romdn s6 gtie s6 doineascd (.9i) din
fluier,
sau
/i.trnzd,
ori nai...
$i,
intr-adevdr., arta cantdrii adaugd
onrului o dimensiune ce cu greu poate fi inleleasi de cel
care nu s-a aplecate asupra ei.
$i
in acest domeniu, RomAnii au dus mai depalte
tradiliile romalle
-
qi mai ales ale armatei romane
-
in care
s-au unit cunogtinJele gi inclina{iile artistice ale Latinilor,
Tracilor, Germanilor, Cellilor, Evreilor qi altor.popoare. Cu
o precizare necesara: Rominii au dus mai departe tradi(iile
156
A se vedea pentru aceasta qi Dinu qi Constantin C. Giurescu,
Istctria romdnilor. vol. I, Ed
$tiintifici 9i
Enciclopedic[.
Bucure;ti, 1975. p. 85-91 .
l./,)
172
nordicA esrc foarte greu de stabilit. Urmele unui
,,val
al lui
Traian" se intilnesc pAnd
9i
in Podolia, din
Jinutul
Hotinulur medieval cdtre N-8, creaJie evidentd a populaJiei
romanizate traco-scitice din Capa{ii Nordici qi
linuturile
de la poalele acestora (spunem
,,evidenti"
cdci stilul este
tipic roman gi nu exist6 alt autor posibil). De asemenea, in
Maramuregul Mare, in nordul Panoniei gi chiar in
Cadrilaterul Boemiei au existat alte asemenea valuri de
apirare. Spre mrazdzi, ele coboara departe, cetre
Macedonia, Epir gi celelalte
Jinuturi
sudice, unde frigerolii
;i
alte rarnuri romdnegti pEstrau aminlirea qi tradiliile
legiunilor romane pAnd acum un secol. Iar legitura dintre
oamenii pdmintului
fdrani,
ciobani, ,,targovelii"
sau
,,cetdfenii"
clvlla.s-urilor etc
St
apdrareo pdmdnlului este
aceeagi in Dacia nord-dundreani ca gi in Macedonia,
Tesalia sau Epir, in Dalma{ia, Dardania sau Dacia
Moesic6, in Iliria, Tracia sau Moesia, in Panonia, Noricum,
Sci{ia Mic6, Scifia Mare (Zaporojia qi Herson), in Cimeria,
Sarmafia (Cuban) ori Bosforul Cimerian (Crimeea de
astdzi).
Se poate vedea ca din ptu'lile Caucazului
qi pind in
inima Alpilor, de Ia miazinoapte de Carpali
9i
pAnd la
Mediterana, Neamul RomAnesc se alcetuieqte gi tr6ieqte pe
temeiul aceleiaqi Credinle in Hristos, CredinJd m6rturisitd
in aceeagi lalinii populard devenitd Limba Rom6n6, pe
temeiul aceloraqi rdnduieli ostige;ti. al aceleiaSi fidelitalii
lagi de impdratul Constantin. umraqii sdi
ii
Imparalia sa
".
r58
Aceasta tiind pentru Romdni adevirata impdrilie romanS, nu
cea pdgdna ce avusese capitala la Roma Pentru Romini Roma a
fost. multd vreme, una din cele doud patriarhii ale lor alEturi de
Constantiropole
- 9i
un loc dmg 1or, atat prin martiriul Sfin;ilor
Apostoli Petru gi Pavel cdt
li
prin alte legituri stldveahi. Dar
cdncl Roma a alunecat
9i
s-a desp54it de Biserici, intrdnd in
schismd
9i
erezie,
9i
Romdnii s-au despd4it de ea. Unii au fost
,,readu$i"
cbtre Roma prin fo4d in secolul X (in Dalmalia)'
pierzdndu-gi alituri de Credinta
$i
nalionalitatea. La fel s-a
175
osta$i, care erau, de asemenea de foarte multe ori, trupe
transformate in mililii populare sau unnagii acestora.
$i
mai este vorba de o asemenea legdturd intre popor gi
oragele lor ciyitas
-,
despre o asemenea implicare a
popor-ului in apdrarea acestor sate gi oraqe in fa{a
migratorilor, incdt cuvdntul
fossatum,
adicd
,,sat
intdrit,',
devine in romAnd sad iar cuvd.ntul civitas devine in romAnd
cetate'! NLt rimdn la noi arx, castellum sau cdslru, dupd
cum bine obser,'6 Dinu
$i
Constantin C. Giurescu, ci r6mAn
celalea, romanul civitas,
$
saml, romanul
fossotum-
Avem
aici, prin urmare, o intreagd lume, o intreagA
trarb,
sau chiar
mai multe
,,!iri", cici existau zone militare ce se vor
transforma cu vremea in acele
ldri
gi Romanii populare,
obsenale
5i
de Nicolae lorga. dupd cum am ardral rnai
sus.'' . Aceste valuri de paminr. aceste rerrili
5i
ob5tile
ldranetli care le apirau se inlind din Alpii prorinciei
Noricum (azi Austria
9i
Slovenia) panA in Scitia Mare
$i
Crimeea, ba chiar
Ei
dincolo de Azov, citre Caucaz. Limita
r5i
Dar Nicolae lorga nu este nici pe departe singurul specialist
care ajunge la aceasth soncluzie.
p.p. panaitescu.
Constantin
Giurescu, Teodor Capidan, Constantin
papanace,
Silviu
Dragonrir
$i
nul1i, rnulti altii, arati cd,,Rorndnii sunt traco-ilidi
latinizaJi", parintele Dumitru Stdniloae
- 9i
allii
-
precizdnd,
,,prin cregtinare" sau
,,prin
printirea qi trdirea CredinJei
Ortodoxe"
9i,
am adiuga noi, prin implicarea oamenilor de rdnd
- tdrani,
megte$ugari, ciobani
Si
chiar targoveti
-
in aplrarea
Imperiului, in,,mililiile populare". llotarele formdrii Romdnilor
au fost
- Si
sunt extrem de disputate, atat din ra{iuni politice,
cet
$i
pentru ca multi nu au in[eles peni astdzi realitatea si
insemndlatea
-
pri,?zclur Je pctpulolit observale
Si explicrre de
p.
P. Panaitescu
Q)dnze
sau pdturi de populalii de feludte etnii pot
coexista gi se pot dezvolta in acelagi teritoriu; deci existenta unei
p5turi etnica, chiar
Ei
mai dezvoltaid in domeniul culturii livreqti,
sau a celei administrative, ori militare etc., nu impiedicd
existenta altor pdnze de populalie, de altd etnie; o asemenea
impiedicare apare doar cdnd se dorefle distrugerea altei sau altor
pdnze de popr"rla{ie de cdtre una sau unele din cele existente).
174
turce$ti europene
-
fird a-i socoti
9i
pe Titari! erau mai
numeroase decdt populalia Munteniei sau Moldovei. Mai
mult, devenise un obicei al vecinilor pseudo-creqtini
Unguri qi Polonezi sA mai atace gi ei odatE cu Turcii
-
sau
dupd acegtia - doar, doar or putea ei sd
jefuiascd qi si
supunl cele doui
liri
romineqti. Strategii
$tiu
bine cd nu se
poate
line
o armatd de peste un procent din populafia unei
!Ari.
Daci se depdgeEte acest procent
trara
intrd in faliment
economic
gi dupi o vreme se plibugeqte
-
ceea ce s-a
intamplat cu URSS qi alte
firi
militariste in secolul XX.
Totuqi Munenia
Ei
Moldova au adunat adesea in lupt6 nu
loh, nt 5Yo, nu 10%, ci chiar gi peste 20% din populafie'
Procente care. in mod normal, ar li dus la pustiirea
lirilor,
la prdbuqirea lor economicd
9i
demografici. Ceea ce.
totugi, nu s-a intdmplat. Prin contrast, Pblonia
9i
Ungaria,
in afar[ de unele ,,vizite"
de
jaf
ale Turcilor
-
care pentru
RomAnii din Muntenia
9i
Moldova etau ceva obignuit, din
pacate au a\ut cale douir campanii mai serioasc anti-
otomane. in cazul Ungariei. prinra s-a ternlinal cu
inlrdngere ial a doua a dus la ocuparea intregii Ungarii, ea
supravieluind numai simbolic,
prin Ungurii din
Trinsilvania gi Austria. La fel a lbst
9i
pentru Polonia,
singura deosebire flind c6 ea pldtit tribut qi a pierdut doar
unele teritorii fie luate de Turci ca pirJi din Podolia, de
exemplu sau de RomAnii pe atunci intr-o relafie de
armistiliu tensionat cu lmperiul Otoman
-
Zaporojia.
in vreme ce
Jirile
Romdne Muntenia
5i
Moldova
rezistl o
jumAtate de mileniu in fala invaziei turcegti
Polonia gi Ungaria sunt invinse definitiv
-
ultima chiar
desfiin{atd
-
in doui camPanii.
Deosebirea dintre aceste doud situatii qi r.nit'acc h'li
supravieluirii
ldrilor
Romine in ciuda urei rnobiliziri
fenomenale a populaiiei se datoreazi olsSliir-tr sint{i
Acestea constituiau atdt un sistem economic ol'l1lina1, brz;rf
pe intr-ajutorare
$i
concurentd p|le tenaasi cdl gi un sistem
Chiar'
9i
atunci cdnd imperiul, adic6 statul condus de
implrat, s-a restrAns, Rominii rdmagi dincolo de hotare, ca
qi Romdni ajunqi dincolo de hotare din alte imprejuriri, au
{inut
rAnduielile strdbune, au
trinut
Zer Romana, adjcd
Legea Romdneascri gi au agteptat cre$terea Imperiului,
unicul imperiu adevirat.
$i
cdtd vreme au
$tiut
ca sunt urmagii hnperiului,
Romdnii au putut
!ine
fnlntea sus.
dar oare ce inseamnd cd
,,Romdnii au putut
line
fruntea
sus"?
Ca doar douA mAfiurii indltrimii Romdnilor din
trecut, sf, vedem lbarte pe scufi deosebirea intre luptele
Romdnilor cu Imperiul otoman
Fi
luptele
polonier
sau
Ungariei cu acelaqi imperiu gi respectiv ce au insenmat
obqtile sdte6ti in acele vremuri.
ln secolele de dupd invazia turceasci in Europa,
mai ales de la sfdrqitul secolului al XIV-lea pentru
Muntenia gi inceputul secolului al XVlea pentm Moldova,
au venit vremuri de lupte crdncene. Rizboaiele gi
campaniile otomane inrpotriva
Jirilor
Romdne gi ale
acestora impotriva ndvilitorilor venili din Asia MicI sunt
greu de num6rat. Vorbim despre o perioadE cuprinsd intre
1369 qi 1878, adici de peste 500 (cinci sure) de ani de
r[zboi! In toatd aceaste perioad[ Rominii au dat
nenumdrate lupte spre a-$i pAstra Credin{a, Nean.uri,
Jara
lucruri pe atunci intr-adevir sfinte qi vrednice de a fi scrise
cu litere mari, mari ca sufletele luptdlorilor romd.ni pentru
libertate. Disproportia de forte er.a halucinanti. Trupele
intAmplal, apoi, cu Romanii din Croatia
5i
Panonia care au fost
trecuti la Catolicism, apoi gi cu unii dintre cei din Maramureg,
Podolia, Transilvania... Din pacate, lupta aceasta nu a incetat
nici astAzi.
176
177
Atat de putemic a fost acest curent, incat
$i
astazi
existd voci care indraznesc sa numeasca pe domnitoril
fanarioli ,,progresigti'" 9i
si vorbeasci despre ,,realizirile"
gi,,reformele" acestora ca despre ceva bun. Unul dintre
acegti pe nedrept ldudali este Constantin Mavrocordat. El
este principalul
,,autor
de reforme" pe care unuii
9i
al{ii il
laudi. Nu vom sta aici sd infbli9dm aqa-zisele lui refotme
9i
sA infiam in vreo disputi asupra lor, cdci nu intri in tema
noastra
$i
pierdem vremea. AscultAnd de cluvdntttJ dupd
roadele lor ii veli cunoatte, vom melge de-a dreptul la
aceste roade in ceea ce este esenfial pentru otice conducere
de stat:
starea poporului'!
stares poporului sub
fanatioli Ei
urmdrile ei
Deci, ce se intAmpll in vremea domniei lui
Constantin Mavrocordat in Muntenia, unde a aplicat cel
mai hotaret ,,marile"
sale ,,reforme"?
Dup[ F. G Bauer gi
Jeanu Luis Canar60, Constantin Mavrocordat
gaseqte
147.000 famitii de contribuabili in
Jata
Romdneascd
9i,
dupa prtru ani si cera de ..reFotme".
plelca lasand
'
15.0001 in Moldora, in acelaqi lel. gdse9te cca 200.000
familii de contribuabili 9i
1as6... 70.000! Aceastd domnie
mult lludati a insemnat un asemenea genocid, cum nu s-a
mai \6zut irr istoria Europei. Muntenia i5i pielde. dupi cum
se poare calcula.
76.20; din populalie. Moldova 65oo
ori
,,Elibera1i"
de sub ,.exploatarea
boiereascd", Rominii intri
sub erplortarea slatului. inraitd generalie dupd gettet-rr1'e 5i
r60
Romani ultra-nafionaliqti, bineinJeles! (Sper cd a!i inteies;
ca suntem ironici!)
'ut
N. N. Constantinescu, Actrnularect
1)rimilit'd
Lt cctpitdlului in
Rondnia,Ed. Acadeniei Romdne. 1991. p.65-72
5
cl (9i nrai
ales la p. 69-70).
179
de pregdtire
militard a fiecirui birbat gi, in multe par.!i,
9i
a
fiecdrei femeirse.
Acestui sistem i se datoreaza lipsa foametei gi a
molimelor existente in alte pdrfi ale Europei
$i
lumii, dar si
o rezislenla militara
ii
economicd uluitoare in condilii in
care orice altA
lar5
sau na{iune ar fi fost nimicitd sau
inrobiti (cum s-a intemplat, in fata Turcilor, cu Titarii,
Bulgarii, Sdrbii, Grecii, Ungurii, Curzii, Sirienii"
Palestinienii. Coplii qi Arabii tgipreni erc.). O rezislenla
vrednici de cea mai profundl admiralie, o rezistenle care
afirmatia noastrd cd
,,Rom6nii au putut
tine
fruntea sus',.
Dar au venit apoi cumplitele masacre fanariote din
secolul XVIII, in care, printr-o tr5dare cumplita, au lbst
mdcel5rite nenumdrate sate
$i
ora$e romdnegti. S-au creeat
astfel bazele necesare pentru noi coloniziri striine in
Romania
$i
pentru dezna\ionalizarea sistematici a
RomAnilor. Fiii boierilor,
9i
ai tuturor celor cu stare, erau
indoctrina{i de profesori strdini, acasA ori in pensioane qi
alte institulii asemdnetoare, s6-9i dispre{uiascE Neamui.
strdmogii, Credinla. Nici micar limba nu le-a fost lesatd.
Elinismul, franfuzismul, gemanismul,
slavtsmul qi altele
asemenea au luptat din rdsputer.i s6 inli.ture adevdrata.
r echea
5i
atdt de duhovniceasca limbd a urmayilor
Imperiului lui Constantin cel Mare. Ofiodoxia a fost
numiti superstilie, Biserica inapoiere, Traditria inchistare,
dragostea de strdmogi sentimentalism.
lse
Sunt documente clare despre femeile care au luptat cu
mult succes, in lipsa bdrbatilor plecati la rdzboi, impotriva
unor cete c1e Tdtari sau Turci. Desigur, aceasta s_a
lntamplat acolo unde exista traditia sard'fiilor romAneqti, in
cadrul cdrora se realiza
$i
o pregdtire de lupti specific
feminind (pdstrate pe alocuri in dansurile femeiegti cu
cutitul sau secera numite gi Drigaicn).
178
pe ascuns gi alte puteri
-
precum Imperiul austriac qi
imperiul rusesc
-
ce aveau propriile planuri in privinfa
celor dou6
Jiri
romineqti (evident, nu prietenoase, dar in
acest caz interesele lor chiar au coincis cu ale Romdnilor.
Ca urmare, Franla gi Imperiul otoman nu ajung sA se
inJeleagd in ceea ce privegte condiliile colonizdrii
9i
statutul ulterior al forma{iunii ce se va alcltui gi, ca urmare,
,,Noua
Fran16" de la Dun6re, care ar fi nimicit Neamul
RomAnesc, nu se mai na$te. Ea rdmAne insi un vis al
multor boieri dezna{ionalizali deqi auto-socotili patriogi
qi, mai ales, al ciocoilor snobi
9i
parazi{i.
in schimb vin,
9i
chiar vin!, spnjinili de domnitorii
fanarioli, oameni din Imperiul habsburgic, din Imperiul rus
5i
chiar din Imperiul otoman'. Kazatr,
Jigani,
Ruteni,
Gdgiuzi, Evrei, Bulgari
$i
mulli allii, de dragul cArora se
indulceqte o vreme gi pufiarea statului. Nici nu mai
inqirim colonizdrile, parcd nesfirqite, organizate de Viena
si ungurime in Crigana. Transilvania. MaramttreS. PocLrlia'
Br.o-uinu si Banat... in paralel se impun Romanilor. prirr
cele mai diverse presiuni, felurite religii qi spilitualitili
striine: Greco-Catolicism,
Romano-Catolicism,
Protestantism, Masonerie etc. Traditiile romine;ti slibesc
sau chiar pier pe alocuri, inlocuite de tot felul de influente
alogene. TotodatA, a$a cum am aratat qi mai sus, clasele
superioare se lasi duse de curentul vremii, se modeleazi
dupi tipare straine, i$i astupi nirile fali de ceea ce este
romdnesc
-
le pute! Culturd este doar ceea ce e culturd
shAina. ceea ce e romAnesc are valoare doar dacd are
accent
$i
haini de impofi. De Fapt
,,patrioJii
romAni" sunt,
de atunci incolo, nu cei care
lin
Legea Rom6neasci
9i
tradiliile strimoqeqti ci, dimpotrivd, cei care lupt6
impotriva lor gi se strdduiesc s6 impund, cu orice pre1,
randuieli strAine. Generalie dupd generalie, prin fo(6,
coruplie, propagandi
Ei
orice alte mijloace, RomAnii sunt
invltati sA igi plece nu doar capul, ci mai ales sufletul in
neincetatd pini astizi. Astfel, pas cu pas, mognenii sau
rdzegii igi pierd rostul lor in stat qi devenind aproape una cu
clicagii. Ciocoii, ca arendagi ori slujbagi ai statului
t-anariot, se reped asupra tuturor, jefuind,
ucigand,
tofiurend. violand. ddnd foc. Oamenii care scapA clt viala,
rnai mult sau rnai pulin schilodi{i, fug peste hotare,
ajungAnd gi pdnd in Siber.ia sau America, de cele mai multe
ori pierzAndu-gi
limba
9i
neamul. Doar pentru Rom6nii din
Timoc
Ai
din alte citeva zone aceste fugi sunt un cagtig,
intdrindu-le pentni cateva genera{ii
sau chiar secole in
cazul Timocului rezislenta in fala deznalionalizdrii
impuse de
,,fra1ii" filetigir6': de altd limb6. in acelagi timp,
fanariolii colonizeazd. qi trateazi mult mai bine decit pe
Romdni populalii alogene, precum Bulgarii sau Sdrbii
fugi{i din Imperiul otoman (in Muntenia qi Oltenia),
Rutenii fugiJi din Gali{ia (in Moldova).
Am putea spune ci, etnic vorbind, doar persecu{iile
leligioase dilt Transilrania salvca./i Muntenia pi Moldora
de la nimicire. Cdci ardelenii care vin de acolo sunt ceva
mai bine trataji decat lominii munteni sau moldoveni16r,
Ei
asta mai ales dupl ce roadele cumplite ale
,,refbrme1or,' lui
Constantin Mavrocordat sunt resimtjte de urmitorii
domnitori I'anario{i. Depopularea era atat de cumplitd inc6t
se impunea limitarea jafului gi crimei, macar pentru ca s6
se mai poat6 gisi cineva de
jefuit
gi ucis. De aceea se
ajunge chiar qi la o bund primire a ideii de colonizare a
hughenofilor francezi in cele doui
f[ri
rominegti, idee
care s-a materializat in tratative diplomatice complexe intre
Franla gi Imperiul otoman. Din fericire pentru noi, intervin
'nt t il"iirut crezie care purre Neanrul sau Nationalitatca
dcasupra [3isericii pi Credinlei lui lJristos. Osiinditi prima oar6 la
bulgari dc un sirroil g,recesc ea s-a intelnit, din p5cale, c.lin plin qi
la greci, ca 5i la rlrrlte alre natrr.
u'Ceea
ce nu inseamna. insd . cJ sunt tralalt cu aderaral bine, ci
doar nu la f'el de rdu ca ceilalli, sau ca in
tin
tlrile cle ba$rinA.
180 181
din alte mAnistiri, au scapat doar fugind peste hotarel66
Din s6ngele marlirilor s-au ridicat urmagii cei mai
neagteptali; din atei, masoni, agenli strdini, securigti
9i
a[1ii
u..."n"u,
jertfele sfinlilor au niscut Romdni adevdraJi,
covdrgili de iubirea
9i
tiria unor oameni din care harul lui
Hristos se revarsa neincetat, dumlezeieqte.
Traditia ostegeasci
populari a fost atit de
putemica gi atdt de obiectird in utilitatea ei militard
-
inc6t pdna gi annata reorganizatd in vremea lui Cuza
cuprindea ntililiite
-
adicd pe grdniceri
si
dorobanti dar
5i
gloarele. care etau de lapt intregul popor'o .
$i
atunci' ca
f,ani
u.u. ci{iva ani, toli bnrba{ii erau chemafi sd. gtie
iolosirea armelor spre a-qi putea face, la nevoie, datoria de
a-gi apdLra
lara.
La fel s-au pdstrat
9i
alte tradi{ii fundamentale
romAneqti, ascunse mai mult sau mai pulin in haine noi, dar
ducAnd naliunea mai departe.
$i
linia la care Neamul
Romdnesc urma sA inceteze a mai fi, linia la care orice
lard
romAneascd uma si nu mai fie, a tot fost mutatA Spre
dezarnigirea repetati a multora, care iqi inchipuiau
- 9i
iqi
inchipuie mereu ci vor deveni minuna{i dac[ aceasta s-ar
intdmpla.
$i
care n-au inleles
- 9i
mulJi nici azi nu inleleg
-
faptui c5 nu vor izbuti niciodati sd desfiinleze Poporul
RomAn.
$i
aceasta nu o spunem noi, ci Dumnezeu'
prtn
sfinjii Sdi!
Exagerdm? Retoricd? Nalionalism orb? 56 vedem
ce scrie in Sftntele ScriPturi'.
Cilci Cel ce a inceput in voi lucrul cel bun il va
cluce k:t capdt, pdnd in ziua lui Hristos lisus
9i
voud vt s-a
ddruit, peitru Hristos, nu numai sd credetri in EI' ci sd qi
r66
Aqa apare, de pi1d6, M6ndstirea Noul NeamJ.
161
Cdlin'Hentea, Armatele si
luptele rontrinilor" ,
Ed Nemira,
Bucule5ti.2004.
p. ( IJ4- ) IJ6
183
fa{a strdinilor, in fala lor ca persoane, in fala legilor lor,
c64ilor lor, ideilor lor...
dar lupta merge mai departe
si...
Nu toJi s-au supus!
lar micelarite de barbarii pigdni
-
de multe ori
deghizafi \n
,,fra1i"
qi chiar in
,Jia(i intnt credin1d"
legiunile, cohotele
9i
mililiile SfAntului Constantin cel
Mare au mers mai deparle. intr-un chip sau altul, mai mult
sau mai puJin la vedere, dar ducdnd mai departe o
con$tiin{A de neam deosebitd de cea oficiali, impusi de la
centru in epoci mai noir6a.
Aceste cuvinte, ce ar putea pdrea o retorica
nationalista fir6 temei, sunt sustinute prin mii gi mii de
dorezi istorice. Arnintim aici doar de cuvilrtele sasului
Johannes TftisIer: Romdnii de azi ce trdiesc in
fara
Rontdnea.scii, Moldovu
ti
in mlrnlii Transilvaniei nu sunt
decdl urmu;ii legiunilor rornane... sunt romunii cei nobili,
cei moi vechi locuitori ai aceslei
1dri165.
Deqi au fost multe cdderi, Dumnezeu a alut mjl6
de poporul Slu. Dintr-un RomAn s-au ndscut a)Jii, uneori
chiar din inimile impietrite ale urmagilor celor indoctriua{i
ne-romdnegte, anti-ortodox. Duhovnici gi haiduci, fiecare
cu rostul pijertta sa, au
tinut
nddejdea
9i
Credinla in popor.
Mulli au c6zut. au lost intemnitati pe viate, au fost ucigi
intr-un f'el sau altul. Unii, precurn cdlugdrii de la Neamt sau
r6r
Ar ii ncvoie, poate, sa amintim cA in vechime, atat in
Moldova cdt qi in Muntenia, orice dregdtor, deci
,,slujba9
administrativ" era totodald qi obligatoriu
9i
ostaq in oastea
permanent[ a
tarii.
t65
ir"t Dacia. Dnl; ist die neLtc be,schreihung cles Lan(les
.\ip\nhiir.e.tt I l6,r(rr. p llR.l42.
apud Nicoiae Sroicescu,
Conliuitaleo rctmdzilor", Bucurepti, 1980, p. 16.
1.82
au negulbtorit Credinla, qiau pierdut sufletul qi au pierit
din istorie impleunl cu cei pe care i-au urmat
Iar mogtenirea stribunilor cuprinde qi viaJa
ost6feascA a atat de mu\i dintre sfin1ii creqtini qi urmaqii
lot. veteranii sa:u biitrAnii cei buni din care toti, cel pulin
dupd duh. ar trebui sd ne lragem.
Pentru Apus poate cohorta dacicd de la Valul lui
Adlian a fbst
,,ultima
legiune"l6e. Aici noi, chiar qi singuri
cle am fi, suntem pentm totdeauna legiunile, cohorlele
9i
alele hnperiului lui Constantin cel Mare.
$i,
ca urmare,
trebuie sa
linem
qi vom
line! -
Legea RomineascdrTo
pAnd la capit, cu tot ceea ce cupdnde ea. Sau, mai bine zis,
cei cale o vom
{ine,
vom duce mai departe qi Neamul
nostru, de vreme ce ne vom lace datoria fap de Dumnezeu.
lar- cei care se vor lepida de Legea Romaneasc6, vor pierde
totul, oricAt li s-ar parea, pentru puiina vreme, cA ar ca$tiga.
Acest lucru s-a repetat de destule ori in istorie, gi se va
repeta panA la inrplinirea proorociei biblice aritate.
'on
Am spus gi altddatd, nu era legiune, dar il filme sund mai bine
,,legir.rne"
decdt ,,cohorti".
ToNFi, dup[ cum aratd cercetlrile
brilanice. intr-adevir dacii de la Valul lui Aclrian nu s-au retras
cu trupele romane, nu s-au intoN in Moesia, Dacia, Iliria, Tmcia
sau ltalia. ci au rdmas acolo, amestec6ndu-se cu localnicii
9i
ldsind unnele vie{ii lor ir tradiliile militare locale' in aqa-numitul
Morris Dance (o lorurd apuseane a C[lugului), in stilul
construc{iilor qi agticultut'ii medievale locale etc.
r70
Lcgea RomdneascA nu este altceva decat felul in care trdiegte
Credinla Ortodoxd Neamul Romdnesc Atat de deplini este
identitatea intre cele doua expresii, incdt stLnt multe
linuturi
din
Europa in care popoarele catoiice sau protestante numeau
Ortodoxia ,.Legeu
Rotndneus(r.i" (pe atunci lage
7i
o'edinld
insemnau canr acelaii lucru...).
185
pdtimili penn-u El,fdrd sd v,i infricoSa\i intru nimic cle cei
polrivnici, ceea ce pentru ei este nn semn de pierzare, iar
penlru yoi
de mdntuit"e,
Si
aceasta este de Ia Dumnezeu.
(Filipeni
1.6
9i
29-30)
Aceste cuvinte spuse de la Duhul Sfhnt de Sfantul
Apostol^Pavel strdmo$ilor nostri din Filipir68 sunt vegnice.
Inqelesul lor este acesta:
RomAnii care vor pdstra Credin{a lui Hristos vor
duce totdeauna Neamul mai departe, pin6 in Ziua ceiei de-
a doua veniri a Domnului gi Dumnezeului gi Mintuitorului
nostrr: Iisus Hristos, oricit de mari vor ti valurile si
fritunile ridicate impotriva noastrd.
Trebuie, tr.ebuie sd avem necazuri. incercdri si
pEtirniri de tot felul!
prin
ele nu vonr fi nimicili, ci lamuriii
ca argintul in foc. Prin ele totdeauna s-au deosebit intre ei
cei care au
finut
Credrnla lui Hristos,
9i
care au dus Neamui
Rom6nesc mai depafte, gi cei care s-au plecat
vremurilor,
r{'8
A se vedea qi Pr. Dunitru Stitriloae, irBesli> in nA dstit,ile
tlin Orient, (BOR>,
XCIV(1976), Nr.5-6, p.587_589,
in care
aratA ca inceputurile istoriei Neanului Rorldnesc sunt in Faptele
Apostolilor, capitolnl 16, la vesrirca Evangheliei in f-iipi,
colonie ] omanii
li
ceo dit?6i cetate a
tinutului
tiacic ai bistoniioi
qi bessilor macedoneni. AceFti traci se intindear"r. in ramuri si
triburi dil'erite, pdnd la Dundre, qi sunt parte integranti din
clnogcnczc N<alrulLri Romarresc. alaturi de tracii nord_dunarerri
Ei
ililii. cu care de altfel s-au amestecat extraordinar dc mult in
lmperiul ronan al secolelor I{V (9i rlupi). Spunand aceasta nu
inldturdm nici elementul celtic, a cdrui insernndtate a fost destul
de mare nu doar Calaliu] fiind o lnAfturie a acestui fhpt
_
dar
care, totu$i, rdm6ne secundar th$ de marea traco_iliri ce se va
c-erne prin prirnirea sau izgonirea lui l{ristos. Cei care au primit
Credinfa au rdmas locului,;i au indltat laude lui Dumnezeu in
graiul lor traco-larin {si dupa
paulin
de \ola). sriind ca Rornirri
pAnA astAzi. Cei care au respins Dreapta-credinti
s_au amestecat
pdni la urnri cu luigratorii pdgAni sau erctici
9i
au plecat de aici
impreuni cu ace$tia. dispiirdnd impreund cu ei din istoria lumii.
184
Sfin1ii sunt limita. Dtrpd ei, insd, vin eroii
Ei
apoi
seirlorll
fnobilii,
gentilomii subl.n.] qi-r urmd, iatd,
;onticdiesc ;l
indrdznelii binelui, cam ridicoli, cam
'gdfditori,
caie nici ei nu-s cle lepddatl1a.
sau
... Libertalea nu o poate garonta paind la urmd nici
o lege. nitio cottstilu1ic nici o curle de
justilie nici un
procedett iuriJic...l
t
Ce rdmnne pdnd Io urmd penlru
-asigurarea
liberldlii? Care e cheza;ul sigur? Numai unul:
cuiajul
lizic
al irulivizilor... Marile spirite au cflat
acteidrut acesta (elementar, dar care cere atenlie) de
mtrlt... in anii no;lri se rdde influenla hotiirdtoare e a
Smecherilor -
de cei care merg la moarte. A prolestat
imLttttriva inlclt'L lualil('r , o tamino(i de
trmecheri
un
Rultdn, Ltrycn Ioncrcu...'-'
qi
Pe lista eroilor mei prelbrali
Jigureazd
la loc de
mare cinste acest nLtme pulin cunoscut
fCharles
Floquet
subl.n.] a/ unui om care n-a.fbst decdt un politician
ti
n-a
octtpol clecdt prea pltin exaltunta
.f
nclie de ministm al
republicii a treia. Dar erou a
fost ;i
ce tip lbrmidabill
Era preqedinte al Camerei dnd a venit
lantl
la
Pdris, pentru prima oard de la proclamareo Frantei ca
republicd. I-au
Jbst
recomandali
larLtlui
inallii demnitari'
Fioquet i-a strigot de la obraz
',Trdiascd
Polonia'
domnule./
"
El
livilul,
n-a
;ovdit
sd-l provoace pe
fercheSul
genernl Boulanger la dttel;
si
ntt numtri cd l-a provocat la
114
Ibident, p. lo3.
'tt
Este ceea ce spune, cu alte cuvinte,
$i
Sfantul Ambrozic al
Mediolanului. unul din marii apologeJi ai libertttii:
"llegile
omenestil de obicei teuSesc sd sperie pe cei
fticoSi,
dat u pot
insLilq credinld" (PSB 53, p 114) Iar libedatea, evident, este
doai acolo unde cineva crede in ea destul de lnult ca sd fie gata
sr
|i
inoarA
Pelllru
ea.
tto
Ihid"m, p. I0tt-110.
IB7
sdJim realiSti... se mai poate
face
acum aSa ceva?
Desigur, vechile forme de arte ma4iale romanegti
s-au pierdut. Cilugul, Junii sau
$oimanii,
aga cum erau
inainte de fatidicul secol uniato-fanariot gi de cele ale
striinismului programatic nu mai sunt. Au fost
transformate intr-un biet spectacol folcloricrTl. Dar acest
lucru nu insemnd cd. Rominii trebuie s6 devini nigte oi
proastel Aici se cuvine si vedem gi pdrerea Parintelui
Nicolae Steindhart! De pildi:
IardSi qi iardsi: creStinismul nu inseamnd prostie...
Drqgosteo implicd iertqrea, bldndelea, dar nu orbirea
Si
nu prostia: identiJicdndu-se de cele mai multe ori cu mdrea
rdutate, sldbiciunea
fa\d
de prostie e tot una at a do mdnd
liberd canaliilort12.
sau
Principiul armelor egale impune ornului cin.ttit sd
nu se dea inldturi de la.folosirea unor prccedee nepldcute,
alunci cdnd adver,sarul nu e corect... A nu.folosi arme
asemdndloare cu ale potrivnicului :sttb cuvAnt de noblele
elc. nu esle dovadd de superioritate ci de prostie qi de
trddarc
ls.n.l
a principiilor pe care le aperi
Si
a
nevinovalilor pe care-i laqi pradd tdlharilorll3.
sau, intr-o mini-ierarhie duhovniceasc6,
't'
Ceea ce nu inseamni ca niqte oameni adevArali, ni$te Rorneni
hotfueti sa ducd mai departe mo$tenirea strAbund, nu ar putea
crea noi forme ale CiluEului,
$oimanilor,
Junilor etc., folosindu-
se atat de cuno$tittele modeme de arte na4iale, tehnicd, sport
etc. cat qi de cunogtinFle folclorice reale (cA sunt gi sute de mii
de fantezii mitologizante care lucreazd din pEin la
deznaf ionalizarea noastr51.
-:
N. tteinhardr. Jurnalul ferir irii. Ed. Dacia. Cluj-Napour, p.
126.
ti'
Ihidem, p.283.
786
totala neadaptare in sistem. Zulbagiul nu are domiciliu
stabil, nu are acte in reguld, nu e in cdmpul muncii: eu un
vagabond, e un parazil, e un coate goale
Si
o haimana.
Trdieqte de azi pe mdtne, din ce i se dd, din ce picii, din te
miri ce. E imbriicat in zdren1e. MunceEt^e pe apucate,
uneori, cdnd
Si
dacri i se ive$te prilejul. Iqi petrece mat
loatd |remea in puScdrii ori lagdre de muncd, doarme e
unde apttcd. HoindreSte. Penlru nimic in lume nu intrd in
sistem
1...l
Solu[icr ct treia: a lui Winston Churchill
Si
l'ladimir
Bu kovski
Ect se rezuntd: in prezenla tiraniei, asttpririi,
mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, ndpastelor, primejdiilor,
nu numai cd nu te dai bdtttt, ci, dimpotrivd, scoli din ele
pofta nchttnii de a triii
6i
de o lupta.
in martie 1939, Churchilt ii spunea Marthei
Bibescu: ,,Va .t'i
rdzboi. Praf :;i pulbere se va alege din
Imperiul britanic. Moarea ne pdndeSte pe /oll. Iar eu simt
cA intineresc cu douazeci de ani". Cu cdt i{i merge mai
rdL!, cu cdt sunl greLltdlile mai imense, cu cdl eEti mai lovit,
mai tmpresural ori mai :tupus atacurilor, cu cdl nu
intrevezi vreo nddejde probabilisticd
,si
ralionalii, cu cdt
ceruqiul, intunerecul
Si
vdscosul se intensirtcii, se puhdvesc
qi se incoldcesc mai inextricabil, cu cdt pericolul le
sfntnteazd mai direct, cu atdt e$ti mai dornic de luptd
si
cuno$ti Ln simldmdnt (crescdnd) de inexplicabild
Ei
c ov li r
$
it o ar e eufor i e.
ESti asaltat din toate piirlile, cu:forle infinit mai
tari cq ale tale: lapli. Te inJidng: le sfdezi. ESti pierdut:
ataci
[.
. .l
Solulia aceasta,
-fire$le.
presupune
o ldrie de
cordcterx(ep@
.lormidabili
indt)dit e morald u rrupului, o vointa dc olcl
innobilat tii o siindtate spit'itlrald adamantina
[s.n.].
E
dttel, dar l-a
Si
provocat pe cavalerisl la un duel cu spada;
Si
nu numai cd l-a provocnt la un duel cu spada, dar s-a
si
priceput,
livilul,
sd-Si rdneascd adlersatul...111
sau. ca sd tnergem pend la capdt. iatd Testamentul
ooliticr
8
al Parinrehri t',ticoiae de la Rohia:
Pentru a ieqi dintr-un univers concenlralionar
Si
nu e neopdrat nevoie sd.fie un lagdr, o teminld ori altd
formd
de incarcerare; teoria se aplicd oricdrui tipJk
p!9!!u;
41 totalitarimsului
[subl.n.]
-' existd solulia
(misticd) a credinlei. Despre aceasta nu va
fi lorba in cele
ce urmeazd, ea
fiiEL!9llsecinla hat ului
prin
esenlii selectiv
[subl.n.].
Cele trei solulii la tare ne referim sunt slrict
lume;li, ou caracter practic
Si
se infdliSeazd ca accesibile
oriEicui.
Solulia intii: a lui Soljeni(in
1r Primr-rl cerc, Alerarulnt Isaievici o menlioneazd
pe scurt, reyenind usuprit-i in volumul I a/ Arhipelagului
Gulag.
Ea cnnstd, pentru oricine pd$etle peste pragul
Securita{ii sau alttti organ analog Jc anchetd. in a-Si spine
cu hotdrire: in clipa aceasta chiar mor
1...1
cet,a e sigur
;i
ireparabil: cle-acum incolo sunt mort.
l.
..f
Solu(ia a dotra: a lui Alexandru Zinoviev
^
Esk: cea gdsiii de mul clin personajele c:drlii
Inil{imile gAunoase. Personajul este un om lindr, prezentat
sub porecla alegoricd Zurbagiul. Solulia
[s-n.]
constd in
'-'
lbiJcn- D. I Il-lI2.
1'
I b,Jrn, p. t,,9.
189 1BB
Concluzie
Tustrele solulii sunt certe
$i fdrd
greS.
Ahele penn'u a ieSi dintr-o situalieJimiliL dintr-un
Lrnivers concenlralktnar, din mrejele unui porces kaJkian'
dirtr-un
joc de tip domino, labirint sau dintr-o camerii de
anchetd, din teamii qi panicd, din orice cursd de
Soareci,
din orice coSmar
fenomenal,
nu
;tiu
sd existe. Numqi
acestea trei. insd oricqre din ele e bund, suficientd qi
izbiivitoare.
Lualt ominte: SoljentAn, Zinoviev' Churchill'
Bukovski. Moartea consimlitd, asumatd' anticipatd,
provocdtd; nepdsarett
Si
obrdznicia; vitejia insolitd de o
veselie turbatd. Liberi sunteli sd alegeli. Dar se cuvine sd
vd clali seama cd lumeste, omeneEte vorbind
-
altd cale
de a infrunta cercul de
fiet -
care-i in bund parte
;i
de
cretd (vezi Starea de asediu a lui Camus: temeiul dictatuii
e o
Jantasmd: .frica)
e;foarte indoielnic sd giisili.
tr/eli protesta, poate, considerAnd cd soluliile
subinleleg o
.formd
de viald echivalentii cu moartea, ori
mai rea ca moartea, ori implicdnd riscttl morlii
fizice
in
orice clipd. ASa este. Vd mirali? Pentru cd nu l-a1i citit pe
Igor Safarevici, pentru cd nu all aflat cd tolLlitarismul nu e
atdl inchegarea unei teorii economice, biologice ori
soctab cAt mai
qles
manifestarea unei atraclii pentru
moarte. Ior secrelul celor care nu se pot incadra in hdul
totalitdr e simplu: ei iubesc Niala, nu moortea.
Moqrlea, insd, cine, Singur, a invins-o? Cel ce cu
moartea o a cdlcat.
Cred cd acest text este zguduitor.
$i,
dacd nu ar fi o
carle aceasta. ci un discurs, aici s-ar cuveni o pauzd
prelungi. indeajuns de prelungd pentru a da vreme
sufletului, inimii gi cugetului si asimileze ceea ce au
probabil cd presupune
Si
un duh sportiy: sd-li plac.i
bdtdlia in sine incdierarea --
mai mult decdt succesul.
E
Si
ea salutarii
Si
absolutd, deoarece e bazatir pe
un paradox: pe mdsurd ce ei te lovesc
Si
i1i
Jac
mai mult
rdu qi-li impun suferinle din ce in ce mai nedrepte;i te
incollesc in locuri mai
fiirii
de ieSire, tu te
yeseleSti
moi
tare, tu te intdreiti, tu intinereqti!
Cu solulia Churchill se idefiirtcd
Si
soluliu
Vladimir Btrkovski. Bukovski poyesteqte cd atunci cdnd a
primit prima convocare Ia sediul KGB n-a putut inchide un
ochi toatd rutaptea. Firesc lucru, iSi va spune cititonl
cdrlii sale de amintiri, cum nu se poale mai
Jiresc,'
nesiguranla,
frica,
emolia. Dar Bttkovski urmeazd: n-am
mqi putut dormi de neribdare. Abia asteptam sd se
facd
ziud, sd
fu
in
fala
lor, sd Ie spun tol ce cred eu despre ei
Si
sd inlru in ei ca un tanc. Fericire mai mare nu-mi putedm
inchipui.
Iatii de ce n-a dormit: nu de teamd, de ingrijorare,
de emolie. Ci de neriibdarea de a le striga adevdrul de ls
obroz
Si
de a intra in ei ca un tancJ
Cuvinte mai extraordinqre nu cred sd se
f
pronunlat ori scris ttreodatii in lume.
$i
md intreh
.-
nu
pretind cd e ato cum spun eu, nu, cdlu$i de pulin, md
intreb doar, m! pol sd nu md inlreb
-
dacd nu cumva
universul acesla, cu toate roiurile Iui de galtuii cuprinzdnd
fiecare
mii ori milioane de galaxii
.fiecare
cu miliarde de
sori
Si
cel puSin cdteva miliarde de planele injurul acestor
sori, decd nu cumvo toate sp.tliile, distanlele
;i
sfbrele
qcesteo
mii:turate in ani-lumind, parseci
Si
catralioene de
mii de nile, loatd Niermuirea aceasta de malerie, oStri,
comete, salelili, pulsari, quasari, giiuri negre, pulberi
cosmice, meteori, mai
Stiu
eu ce, toate erele, to(i eonii,
todle timpurile
Si
toate continuumurile spaliolemporctle
Si
toate aslrofizicile newtoniene ori relatiyi:ile du lual./iintd
;i
exi.sld numai penlru ca sd
.fi
puttn
fi
exprimate aceste
ctrvinte nle lui Rukovski.
191.
.190
cre;tine, este de aiuns si amintim respectul
9i
dragostea
pe
ca." toti marii duhovnici romAni le-au avut fal6 de
,.tuptdlorii
clin mun1i"\80, fafi de Rezistenla RomAni anti-
sovieticd 9i
anti-comunistA.
Deci, inci odat6, RomAnii, chiar daci au pierdut
mult din ceea ce au avut, nu au voie sf, se lase adormili
9i
amorlili, nu au voie sA devind niqte oi proaste, gata si fie
duse ia tiiere
9i
junghiere de oricine qi in orice imprejuriri'
Pe cAnd Sfintul Dimitrie era in temnili mulli
creqtini s-au tdsat ucigi de Lie, dar cind ceilalli cleqtini au
vlzvt ca mirturia mucenicilor este socotiti laqitale, s-a
ridicat un o.fle.tn, Nestor, care, deqi pArea neinsemnat, /-(J
ucis pe Lie, ardtdnd puterea creqtinilor in lupta ost6$eascA,
,h,pi carn s-a ldsat el insuqi acls, arStind
9i
mai mult
puierea Credinlei . Este o r)reme pentfu ta(tte luc,ntrile de
iub cer, ba chiar orice vreme-Si are vremea, dnp'a cum
spunea, cindva, Rominul...
$i
se cuvine ca omul sd fie
piegdtit pentn-r toate, nu si inlIture unele la sfatul preficut
plo. ut.itol viclean. Care, desigur,
Etie
a cila
$i
din Biblie,
spre ristdlmlcire ins6, ca atunci cdnd aminteqte de
indemnul...
s up uneli-vd sfiPAnirilor
incerc[m si atingern aici o mare temere, adesea
foarte bine ascunsi, a multor cre;tini:
practicAud arte
martiale,
$i
mai ales cele care presupun folosirea armelor
de foc, militand pentru rdspindirea (responsabild!) a
instruirii militare
li
armamentului
individual,
pentt-rt
rezisten{a fali de asupritori" nu ne situim cum'rr'
necregtine$te, impotriva stiipdnirii?
'80
Delrumire lbarte rdspandita pentru luptAtorii rolnani
sovietici
qi anti-bolgevici, deqi destui dintte ci au luptat
pi4ile de deal, cdmpie sau lunca (balti) ale
tarii'
193
primit, si se acordeze la inlllinea pe care aceste trei solulii
o cer.
Duhovnicegte volbind, le putem asimila pe aceste
trei solulii celor trei cii duhovniceqti fundarnentale:
monahismul care este eu am murit acum
,
nebunia
pentru Hristos.- care corespunde celei de-a doua solulii --
qi ost[qia pentru Hristos
-
care, desigur, este a treia solu{ie.
Aceastd ostdgie a lui Flristos este oare strict
spirituald, fird o manifestare fizici de f-elul box, tir cu
arbaleta, taiho-jutsurTe, free-style sau altceva de felul
acesta?
Pirintele Nicolae Steindhart, dupi cum poate
vedea oricine i-a ctlil Jurnabtl
.fericirii - 9i
poate gi
celclalte opere are altd pirere. El crede cd nu poate exista
aceastd stare spirituali doar la nivel duhovnicesc, fErd o
manilesfare fizicd.
$i
eu cred acelagi lucru, pentru cd
sunlem
;i
suJlet
1i
trup, nu doar suflet sau doar trup. Ala
incdt olice lucrare duhovniceasc[ are corespondent
rnaterial gi invers. Pdnd la urmi cei care se agap de
teologie ca de ceva strict teoretic, nunlit de ei strict
duhovnicesc, al trebui sd nu uite asta niciodatd pdnd la
urmd materia, in toate fonnele ei firegti, este chiar
plasticizarea r aliltnilor divinel Deci legdtura intre duh qi
materie nu este l'upfi decdt de picat, de unirea cu diavolul.
Ori, catA vreore chiar
si
ingerii au sabie, esle de a$teptat s-
o aibi qi cregtinii care au ales a treia cale. Chiar daci nu o
vor tblosi dea Donmul!
-
niciodatd.
Mai putem da qi multe alte citate, din autori
cregtini contemporani, care arati ca sunt obligalii cregtine
demnitatea, responsabilitatea fa{i de ceilal{i
;i
curajul
9i
priceperea de aJi indeplini aceastl responsabilitate chiar qi
cu prelul vielii, chiar gi cu arma in mind. Sau poate, pentru
a dovedi ci aceste lucruri
lin
de adevdrata gdndire qi tr'[ire
l7e
Vom reveni asupra acestui nume ceva mai incolo.
192
anll-
9i
in
Este de observat cA limita de virstd din alineatul
(3) vrne la prima vedere in conh'adiclie cu alineatele
(l) din
Art.54
9i
Art. 55 mai sus prezentate. Este, de fapt, o lacund
de exprimare, intrucat se teferd la serviciul militar comun
'
iar nt la dreptul
Si
obligalia de a apiira Romdnia, pentru
care nu existd limiti de varsta. Acest lucru este )impezit
Ei
de exceplarea voluntarilor de la aceastd prevedere, care
aratd ci intr-adevir limita de virstd se referd la pafiiciparea
in servicit militar comun Acelaqi lucru este arltat
9i
de
srtualia milrtard a tinerilor sr'rb 20 de ani din liceele niilitare
qi alie gcoli rle profil, de activitatea militarilor de vAlste
inaintate etc.
Deci, dincolo de limitele de virstd penlnt set-viciul
militar, dincolo de existenta trupelor prof-esioniste
permanente rimine vie obliga(ia SacrI a
lglfllgl
cetitenilor de a apira RomAnia- Dar..
'
Dar cum? Cum ar putea un Romdn adevarat, care
insd nu doregte o carierA militari, s[ igi indeplineasci
aceasti datorie? Evident, asigurdndu-$i o pregAtire militara,
sau martiall, in cadrul legal existent.
Iar acest cadru cuplinde
9i
cluburi de ane mar(iale'
pi clLrburi de rir satt biatlonror. de scrirnir' box' tir cu
urcrl'tt. de vanatoare etc, cursuri de tir, de alpinism, de
supravieluirersr, de autoaparare, de alrsof
1.a
m'd"
.
Intrebarea este indrepglita. Trist este cd mulJi din
cei care sunt frimdntali de ea nu o pun deschis, temdniu_se
a fi socotiti fricoqi sau inregimentali politic. Este insd.
repetam. o inrrebare indreplA!ira.
P6rintele Nicolae de la Rohia atrage atenlia ce,
dupi Scripturi
9i
Tradilia Bisericii, trebuie sd ne supunem
stipdnirilor in tot ceea ce nu vine impotriva poruncilor
lui
Dumnezeu. Deci, spune eu, s6 facem acest lucm! Si ne
supunem stapdnirilor; desigur, in tot ceea ce nu st6
impotriva lui Dumnezeu. Pentru aceasta, insd. avem o mare
datorie, pe care prea pulini cregtini gi-o indeplinesc:
sd cunoa;tem bine care sant dreplurile
;i
indatoririle noastre
Si
cqre sunt drepturile qi iidatoririle
stdpAnirii! !!
Nu voi sta aici asupra acestui subiect, intrucet ar
insemla si scriem o carte foade mare. O si ne mirginim
insd la a observa situa\ia jaridicd
Jundamentald in ciea ce
prive;te pregdtirea
militard a cetdlenilor romhni in
conformitate c u Constitalia Rominieil
Constitulia Romd.niei in vigoare in clipa in care am
scris aceste rAnduri stipuleazd:
Art. 54 (1) Fidelitatea fa(i de
tari
este
sacri.
Art. 55 (f) Ceti(enii au dreptul gi obtigafia
sI apere RomAnia.
Md opresc o clipi dupd aceste dou6 texte de
maximd insemnEtate.
Urmeazi
55 (2) Conditiile privind indeplinirea
<!atoriilot urilitare se stabilesc prin lege organici.
(3) C*ifenii pot fi incorpora{i de la vArsta de 20 de
ani qi pAnd la vArsta cle 35 de ani, cu excep(ia voluntarilor
Is.n.],
in conditiile legri organice.
'sr
Principala sursa pentru acest sport fiind la noi Federalia
Romdni de Schi
9i
Biation, cu un site dedicat'
http://$'ww. ftschibiatlon ro/, pagina pentru biatlon hind
http:/i'rvww.lischibiatkrn.ro/#.
O legAturA interesanta se poatc
Ju'bitl prin
lr,tslrlyryf2Q!f,=ls/olgtal]:lbufuprcsiorif!:ds:-
facilitatile-de-b[tlon-iin-fundata
] lane:ro cu centrul dc la Cheilc
GrddiStei Fundata.
'"
Se pot vedea pentru aceasta site-uri rot'nirtle'lli ptecuirt
l{pl*t"-"t
,
hdplbrq ulr-cl] l'I
..
(lu
ht6-//tir*urJ.t./.iubuti-tit-"u-ut"q.[
o lisld de cluburi de tir
* arcul), bup.Av$.
ciladelalqberyjlt
-
t1u
httu://www.archeq,shop.rd. btl]]l:wrru.!.!a.ro- ti
altele
195 1.94
inceputurile ktoriei lor
Ei
pdnd astdzi. Atdt in vremea
Imperiului roman
-
gi mai ales de la impdratul nostru
cregtin Constantin cel Mare incolo cdt gi in vremurile ce
au urmat fiecare bbrbat roman a fecut palte fie dintr-o
armatd regulata, fie din mililii sau alte organiz[ri ostigegti.
AceastA realitate este atestatA chiar
9i
intr-o
constitutie dat[ sub ocupa{ie straina, Constitutia din 1948!
La Ar1. 36 ea prevede:
,lpdrorea
patriei este o dutorie de
onoare a tularor cetdlenilor". Apoi ins6, pentru prima
oard de la Constitutria lui Cuza, dispare orice referire Ia
mll ltl t !
'tt
Cineva ar putea spune ca iipsegte o atare referire
9i
in
Constitutia din 1938, dati de traddtoml rege Carol al ll-lea'
intrucat Afi. 8ll stipuleazi doar
,,Toli
celd{enii'romAni sunt datori
a
Jace
parte din unul din elementele o$tiei, conlbrm legilot". lar
mililiili erau socotite parte a ,,oqtirii"
in acea vreme, qi
rdspAndirea lor sub Carol al lllea s-a ilcercat a se impune pdnd
qi copiilor, prin Strlij eri, oryat\izatie (para)r.nilitard pentru copii
9i
tineret infiinFta de uzurpatorul dictator. Deci, chiar daci
referinta nu este expresd, este implicita. in cazul Constituliei din
1948 lipse$te cu totul, in locnl mililiilor populare windu-se
Milili.t sovielrc.a ce ascundea prin numele ei dezarmarea
poporului qi era de fapt o polilie. Totuqi reflexul mililiilor
populare nu dispare cu totul. Regimul sovietic declarAndu-se
popular trebuia si organizeze gi lorme mi)itare
',de
mas5", cdt
mai ,,voluntare".
in fapt, ele erau controlate extrem de amdnuntit
gi din conducerea lor Ibceau parle, in Republica Rom6nia, in
primul rdnd elementele pro-sovietice
9i
agentii sovietici deveniti
cetd{eni romdni. Asemenea organizatii, aflate sub conducerea
directd sau pa(ial mascatd a Moscovei, serveau atat ca mijloc de
control a tineretului cu aptitudini de ostasie clasicd ori de gherild,
cat si
ca mijloc de racolare. La loc de ftunte in anii '50 a fost
,,Asociatia
Voluntarl pentru Sprijinirea Apararii Patriei"
(A.V.S.A.P.), care avea ca scop ,dezvoltarea
cunoqtinJelor
tehnice qi practice" militare
-
de la cele de infanterie sau
supmvietuire la cele marindre$ti -
ale ,,oamenilor
muncii qi in
special a tineretului din
lara
roastd" (cl, printre altele' lucdrii
A.V.S.A.P.. Mantel de mQrhdrie..., p 10). Mai tdrziu regimul
197
Este de observat ci toate acestea, penhu cre$tinul
care vrea sd i5i laca datol.ia de celdtean. dupd puterea
sa,
slu'nt obligatorii. Sunt, ca s6 citAm Constitulia RomAniei, a
datorie sacrd.
$i
care poate fi indeplinit6!
Dar, evident, unii
,,se supun stepenirij,' doar cat
convine comodititriilor, trdgAnd chiulul oriunde qi oricum
se poate. Eventual
,,in
numele credinJei,'!
_
Desigur, se pot pune aici multe intreb[ri. De pild6,
cAtd vreme exista asemenea indatoriri constitulionale, cum
de staful nu lucreazd pentru instruirea
Ei
inarmarea
cetAtenilor, astfel incAt sI
9i
le poat6 indeplini? Sau, daci
statul nu crede in instruirea gi inarmarea cetdfenilor, de ce a
inclus asemenea prevederi in Constitutie?
Rispunsul este simplu: Constitu{ia trebuie si aibd
aparenfa de normalitate. chiar
Ei
intr-un stat dominat de
trddare
Si
coruptrie.
Constitutria din 1923 stipula (Titlul
V, Art. I i9)
--Tot Rominul.
fard Jeosebire de origine etnicd, de limbti
sau de religie.
lace pdrte Jin unrtl <jirt eletnentelc p terii
armate, conform legilor speciale". Am arAtat mai sus c6
aceasta situalie este sitaalia
Jireascii
pentru Romdni de Ia
asemenea, sau site_uri strAine, precum
httD://wrvw.worldarcher),.or,t/
9i lttp/cec-archer-v.su oa
organizaIii
.centrale,
http://www.youtube.corn/user/arcierytv
ca
srrsd de filme qi gtiri pe temi, sau htto://www.archer],ie
din
Pul
gari a,
l!L!p/uyqds-b.c!9 din Cernrania, httn ://www. fi tarco-
italia.org/ din ltalia, http/misz.hu/
-ain
U,.,guriu,
!lttD'Twww.archer],.p1/ din Polonia, htto://wwtv.a.cherv.suT
din
Federalia RusI, httplZwww.archery.ors.ua/
din Ucraina
E-a-m.d.
Aceste site-uri se constituie atet intr-o surs6 de informare cAt si
intr'o mirturie a prezentei tirului cu arcul in viala oricdrei naliuni
s.lnitoase.
I lil
Mai cunoscute sunt site-urile
http://www.vedicaiadventure.ro/ro/, http://adventurclifb.ro/
sau
http;//www.outdoor-events.re,,ro/ctrteqories/supravietuirel
dar
mai sunt qi multe altele.
-r96
lupte, pregAtirea pentfr'l apArarea Patriei, devine o obligaJie
legald gi morald pentru fiecare cetilean.
Ni se pare mai mult decAt dovedit ci, orice s-ar fi
intemplat
pdnd acurn in istoria 1or, Romdnii nu au voie s6
renunle la pregitirea de luPtd!
Dimpotrivi, trebuie
gisite c[i de a recupera
dimensiunea osta$easci a vie{ii romAneqti, o dirnensiune
esenliald a Neamului Rominescr86, o dimensiune atAt de
uitati, dispreluiti
qi hulitd ast6zi. Iar artele mttrliale,
oracl.icate ior..t, .u binecuvantarea
duhovnicului' sunt o
ur"a.n"o cale
o
. A le respinge in corpore' lird o selec(ie
duhovniceascd,
fira o cercetare fbcuti in lumina Traditiei
Bisericii, inseamni mult mai mult decdt o simpl[ greqeald
leologica.
Deci, trebure obsewat. Iiosa militiilor pop!!q!.e
este o urmarb directd a ocupatiei sovietice
$i
a
p6turii
politice
instauratA de acea ocupatie, p6tur6 politicd ce se
menline la putere
$i
parzziteazd
RomAnia pan6 astAzi.
Acest lucru se accentueaza gi mai mult prin Constitutia clin
1c52. din care- lotuii. rru lipsegte lrata ..Apararea
patriei
este dotoria sJilntii a
.fiecdrui
cetdgean...," (Ar1. 92).
Aceeaqi fi'azi o regisir.n gi in Constitu{ia din 1965, din care
de asenrenea lipsegte aminlirea mililiitor. Dupd l9ll9 se
tinde cdtre o lrazare mai normali, dar fbr[ a se ajunge la
exprimarea normaliti{ii, lird ca mililiile populare si lie
reconstituite, ba chiar trecAndu-se de la armata nationalA
obiSnui6 la o nrici.,armatd prol'esior istd,'rN5.
Pe de altd parte insd, chiar
Ei
constituliile acestea
colnuniste qi neo-comuniste mhrturisesc dreptul
Si
dotoria
/iecdrui
Romtin de a-Si apiira Patria. Dtept, dar
Ei
datorie,
repetdm, constitt4ionale qi prezente in toate constiluliile
romfrneSti din istorie!
Mai este oare nevoie s[ punem intrebarea? Ei bine^
iat-o:
Cum sii ili aperi Patia.fird sii invetri sd lupli?
Evident, esle imposibil.
Iar daci apirarea patriei este un drept dar
6i o
datorie a lleudrui celilean. dcvine evidenr ci pregatirea dc
comunisro-nationalist
ceau$ist inlocuieste A.V.S.A.p.
$i alte
organizatii sinilare cu,,P.T.P.A.p." sau .,pregdtirea Tineretului
PentrLl Apirarea Patriei", cu,,Garda Civild',
$i
alte asemenea
structuri gi progmne. Este de obseryat oscilarea permanentd a
reginului ceauqist intre nevoia
5i
rel)exul existentei unor militii
populare. a unei popula{ii pregbtite gi inarutate pentru un rAzboi
de gherila, element fLndamental pentru siguranta nalioDalI"
ii
respeotiv fiica de propriul popor. fatd de iltoarcerea armelor
intpotrira regirnului
"
Clrc nt caz de riiuhoi lu ar pulea aui,perr (lecat
cel mult
tiontiera dintle Romdnia
9i
Serbia.
198
Is6
A se vedea
9i
Pr. Mihai-Andrei Aldea, Zbor prin vdltoqrea
vrentilor. Romdnii iltrc intunericul veacului
li
luminq lui
Hristos, Ed. Christiana, Bucuregti, 2007
'
dar
$i
nenumirate alte
lucr6r'i privitoare la istoria romanilor care arat6, 11rA excaptie,
laptul ci ostdEia a fost totdeauna o laturl fundamentald a vie{ii
romane$ti. Chiar gi Romdnii afla1i sub ocupatii strdine, ca
Imperiul otoman, Inperiul austriac sau lmperiul rus, nu au.putut
renunla, nu s-au putut feri de aceasti dimensiune a culturii lor'
Prezenla Rom6nilor in istoria militarl a Rusiei, ca sd ludm numai
un caz, este extrem de pilduitoare. Din Caucaz in Siberia
9i
din
Asia ientrald in Ucraina, Romdnii din Rusia
ladstd $i
din
U.R.S.S. au fost, in ciuda poziliei de minoritate etnici in imperiu'
un elenent militar esen{ial qi de o exceplionala calitate
(a se
vedea pentru aceasta, in primul rAnd, excep{ionala lucrare a lui
Anatol Le$cu, RomAnii bqsarabeni in istoria militard
q
RLlsiei
'
Ed. Militar5, Bucureqti, 2009).
'"
Cineva ne atdgea atentia asupra pregltirii mai complete pe
care o ofer6, pe l6ngd artele ma4iale qi sporturile de lupt6-, unele
discipline noi, pr""u- paintball qi. rnai ales, airsofi-ul (a se
vedea 9i
http://io.wikiDedia.ore/wiki/Airsoft)
Credem cd
9i
in
crvul 1or,
fentru
un cre$tin adevErat, este absolut necesard
indrumarea duhovniceascA, asupra careia vom revent
$l
mal.los
199
9i
a
firii,
ori strivechea tradilie ostdgeascd a Ron.rinilor,
nu puteau intra in gAndirea unora care erau
-
daci nu prin
oligine, sigur prin educalie straini de neam'nu.
Din nenorocire, mulli creqtini gAndesc astdzi la fel
de simplist. indoctrinarea comunistd
$i-a
pus amprenta
asupra viefii de zi cu zi qi lozincile sau gabloanele
bolqevice, nu doar verbale, ci qi ideologice, au devenit
parte a gAndilii comune. La aceasta se mai adaugd
Ei
faptul,
de asemenea ilist. c[ foarte mulli creqtin pur gi simplu nu
gtiu ce inseamnd arte nlarliole qi le confundi cu tot felul de
,,ezoterisme
orientale" (existente qi ele, in multe domenii,
dar qi exacerbate de mass-media gi de unii
Ei
allii).
Totuqi un om duhovnicesc ar trebui si pdveasci
mai in addnc.
RomAnul e ndscut... o$tesn
Uriaqa popularitate a altelor marliale Ia RomAni
izvorigte nu din atraclia fali de orientalism;i ezoterism
care sunt cel mult
,,condimente"
la felul principal pentru
cei mai mulli RomAni. Ca si in{elegen.r aceastd popularitate
ar tlebui s[ vedem qi galeriile de fotbal cu toat6 viala pe
care o au. Nu doar bitiile dintre ele care spun
9i
ele mai
mult decit eviden{a grosierd la care se opresc mul{i. Ci
toatd via(o pe care o au galeriile de fotbal. Care, pdni la
ume, cste una foafie apropiatd de cea ostiqeascd, de la
pregitilile impreund, de rnulte ori istovitoare qi riguroase,
pdnd la,,timpul de recreere" impreund qi
,,bitdliile"
care
'uu 5i
chiar dacd ar fi intrat. ar fi lbst privita tot ca o amenintare
cunrpJita. Cdci, evident, ei erqu o ocllpalie impotrivd cdruid
Romdnii adevdrali
qveau
daloria sacrd de a lupta!
$i
chiar
pdstrarea traditiilor romdneqti era o formd de impotrivire
(inacceptabilS), dup[ cum simpla ponrenire a numelui
,,Basarabia"
in secolul al Xlxlea era o protestare impott'iva
ocupa{iei ruscEti.
201'
Vedem c6 mulli dintre cei care le prihdnesc nu vid
qi nu inJeieg buculia cu care duqmanii Credinfei
9i
ai
Neamului sunt de acord cr-r ei. De asemenea. nu v6d nici ce
se intampla cu tinerii de astdzi. De ce. oare'.,
poare
peutru
cA au uitat ci, pAnd Ia urmiL. condiyict umttnd e o condilie
teolr.tgald ...t88. Dar despre ce vorbim?
Vorbirn intdi gi intdi despre tinerii care, in vremea
in care Partidul Comunist RonrAn, in ciuda ptopriei
Constitu{ii, interzisese arlele urar{iale, le pr.acticau.
pe
ascuns, urmdrili de Securitate, uneori hd4ui1i, arestali.
batuli. persecutati...
Culrnca este ca nu crau alel de
urmiri{i de autolitbti holii sau talharii
9i
alfii asemenea,
care invdtau afte nrarJiale. Securitateal8e nu se temea tle ei"
cEci rosturjle lor erau limpezi pi intrau in mecani,smul
social al slatului comunist Securitatea se temea de cei
cunin|i, d,e cei care fbceau arte ma4iale nu pentru a bate,
jefui
sau viola, ci pentru... ChJar, pentru ce? Aici e locul in
care ofi{erii de securitate qi cadrele de par.tid se
imbolndveau de nervi.
,,De ce sd faci nebunii iia arle
ma4iale?" Concursuri nu erau, ca s6 r6vneasc6 la medalii
sau diplome, la cupe sau la celebritate. Cu Ministerul de
Interne nu colaborau, ca sd oblind funclii qi/sau bani ori
alte avantaje. gi,
bomboana pe colivd, ca nigte
,,nebuni
sadea", nici nu sdreau la bitaie, ba chiar fugeau de ea, nu
se dideau mari cu indemAnarea lor ma4ial5, nu liceau
nimic din ceea ce le-ar fi putui aduce o rdsplati
,,de
in{eles".
$i
nici nu voiau sd devinl cadre ale aparatului de
stat! Deci, pentru ce invdtau, cu ateta indarjire, arte
marliale? Singura concluzie logicd, pentru contunigti, er.a
ca vor si invefe ade marliale ca s6 lupte impotriva
regrmului bolgevicl Datoria sfhnti de apirare a Neamului
rE3
N. Steindhart, Jrrnalul
Jbricirii,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1994,p. lll.
rse
Atenlie. nu vorbim de Militje, ci de Securitate! Mililia nu
avea asemenea preferintc decet daci prirnea anuntite ordjne djn
partea Securiritii..
200
care constituie ultimul bastion european al unei traditii
rnilenaretnt.
Trebuie sd inlelegem foarte bine laptul cA un stdt
care lucreazd pentru cetiilenii sdi ii va inarmo;ti pregdti de
rdzboi.
lara
nu poate fi apdrall doar cu ftrnc{ionarii! Nici
cu o armatd de mercenari! O
lar6
nu poate fi apirati decAt
dacl poporul este preg6tit de rdzboi, suflete$te, intelectual
9i
fizic. Un stat care ref'uzd inarmarea gi pregdtirea de luptd
a cetdlenilor sii este un stat anti-democratic, dictatorial, un
stat care lucreazd impotriva cedtenilor gi cate, ca utmare,
se teme de ei intrucdt se
Etie
cel dintii duqman al lor. Din
nou repetam valoarea modclului elvelian, dar gi al
rlodelului nrai vechi al Marii Britanii acum mai mult
uitat - in care toli cetdlenii socoteau necesar si invete
scrim.i, box, tir cu ahul
9i
altele asemenca. Sunt exemple
care trebuie urmate. dacd vrem sd ridicim tineretul roman
din starea de ame{eali qi deznidejde in care se gdse$te
acum.
Ei
totu:gi se poate mai mult!
Artele mar{iule ar trebui si fie cernute printr-o siti
dubld: tehnici qi duhovniceasci.
$i
sd fie predate aqa cum
se cuvine, aldturi de alte invi{ituli
9i
discipline esenliale
pentru ceea ce Pirintele Nicolae de la Rohia numea eroa
sau tavqler'. morala cregtind (cu un mare accent pe
demnitate gi responsabilitate). tactica, stratcgie, adevlrata
lstorie a Bisericii
$i
adevirata lstorie a Rontdnilor (qi, pe
cet se poate,
Ei
a lumii)
9i
altele asemenea (daci mergem pc
linia tradi{iilol rominegti, ar rnai fi atdtea de invdlatlrea).
ler
A se vedea acest model la
http ://cn.w i k i
ueda.oU/rytklc!!-palilsr.tir-S\{XZqIl4Id".
tea
De la tdtndduire
-
artf, in care flecare Romdn din vechinre era
ini\iat macirr lr un nircl elern(nlcr la ,inr,rtul dintr-ut
203
sunt meciurile, in care se concretizeazi pr.egdtirea dinainte.
Ar trebui sA vedem gi asocia{ile venatore$ti, adevdrate frdlii
osta$e9ti, in care se intrd destul de greu qi cu verificare
qi se sti prin respectarea unor rAnduieli care, in anumite
privinie, sunt foarte stricte.
Toate acestea, gi multe, multe altele, sunt, dincolo
de alte latl:rr,.fblul in care rdspund Romdnii tct ostdqia la
cure sunt chemsli prin insdsi
Jiinla
lor!te\ S-ar putea zice
ci rdspund adesea in forme nepotrivite. Dar pani
Si
aceste
lorme dor edcsc exisLenta chemdrii.
Poate cineva si nege lucrul acesta pAnd ise face
rdt, realilatea nu se va schimba./ RomAnul este chernat sa
fie osta$ din nagtefe. Ce fel de o$tean va fi, ar putea,
desigur, si igi aleagd liber, daci ar mai avea palte de o
creEtere qi o inviFtura cu adevdrat romdneasci, nu de o
edr.rcalie imbecilizanti, care incearci si-l facf, o marioneti
a statului mizerabil mafioto-masonicre2 ce atlministreazd (a
se citi
,jefuieqte") RomAnia. Dar cum aceasti. cre$tere
$i
asemenea invd{iturd lipsesc, tinerii romdni igi manifesti.
inclinaliile inndscute cum izbutesc. De pildi, terorizeaz1,
Italia sau alte
tAri.
Sau cartierui in care sunt. Sau propria
familie... Sau fac spott ce bine! sau dansuri, sau arte
mar1iale... Sau intri in galerii de fotbal...
Ideal ar fi ca, dincolo de Armata profesionistd, sd
existe iarAqi, eventual chiar sub indrumarea acesteia,
mililiile populare romAnegi. Nu, nu vorbim aici despre o
inarmare haotic[ gi dlundtoare a poporului, in stil
arnerican. Avem in vedere mai curind modelul elvefian,
''' 5i
de cate ostbqie sunt lipsiti prin .,grila" statului
Ei
pierrlerea
tmditriilor adevirate.
re2
Credem ci nu mai este nevoie sI dovedim ci statul nostru este
dominat de mafii politice, e un lucru dovedit chiar de aceste
mafii, care se demascd reciproc in fiecare campanie electorali,
dar
$i
intre ele. Iar cd statul este gi masonic se laudl chiar lojile
masonice, pe site-urile
$i
in cdrlile lor oficiale.
202
Aceasti instruire ar avea avantaje multiple.
Evident, prin ea s-ar indeplini o parte din deziderahrl de
pregatire a cetdlenilor pentru apirarea Patriei. De
asemenea, aceasti instruire ar avea aplicalii multiple in
economie, politic6, administra!ie etc, determinand cre$terea
eficienlei gi cAqtiguri vaste pentru
Tari
gi pentru cetAteni.
Dar, mai presus de acestea, ar aj uta creqtinii sa fie mai
reali$ti, sA in{eleagd realitatea, concretetea r6zboiului,
inclusiv a celui nevizut,
9i
realitatea
fi
concretetea
strategiilor. Esenliald este punerea in paralel a acestei
pregitiri cu o alta pregbtire, duhovniceasci, ce ar cuprinde
neap6rat lucriri prectm Rdzboiul neviizut de SfAntul
Nicodim AghiorAful, Omilii Ia statui qi Onlilii la Matei ale
Sfintului loan Gur6 d,e Aur, Patericul, Limpnariul qi altele
asen')enea. De prea mulfe ori cre$tiltii no$tri uite cA o
cornparafie are nevoie de doi termeni reali! Nu po{i fi ostag
al lui Hristos dacd ostdqia este un lucru riu!
$i
nu poJi fi
osta$ al lui Hristos lird sA inlelegi ce este rdzboiul gi cum
se duce lupta! Instmirea aceasta ostdgeasci, alEturi de
disciplinl
9r
qtiinla de a lupta, ar aduce
fi
t6ria, curajul qi
setea de libenate de care orice crestin are absolut[ nevoie
in rdzboiul duhovnicescreT.
Desigur, exist6
$i
oameni atet de treji, atat de curali
sufleteiite, atet de bine-vazitori ai lumii, incAt inleleg
realita{ile ei mult inaintea altora. Sunt oameni care au
inteles rizboiul vdnlt, ba chiar qi o mare parte din cel
nevdzut, din ceea ce au vdzut, uneori doar in pruncie, la
ceilalti oameni.
$i
aceasta este o
$coalA,
o gcoald deschisi
tuturor, dar pe care pujini, foarte pu{ini, o pot parcurge
iute. Sunt totugi oameni care au ficut-o, tineri deveniJi de
mici mari ostaqi ai lut Hristos, aqa cum, pe de altA parte,
sunt tineri care au fost foarte devreme luptitori gi/sau
vreme ce nu ar putea 1i realizatd fbrd colaborarea ori cel pulin
acordul autoritdtilor locale sau de stat...
'"t
gi
care acum sunt loarte greu de gasit in Republica Romdnia...
205
Ald.turi de artele marliale ca tehnicd de luptd
individuald
Jiecare
RomAn ar trebui sd invele tacticfl
ti
sfidtegin milittrd, precum
Si
alte rcemenea discipline, cel
pulin la nivelul de bazd.
Cirli precum Arta rdzboiului, de Sun Tzu, lrla
rdzboiului, de Sun Bin, Despre rdzboi, de Clausewitzre5,
Tactica, de Leon VI Inleleptul, Strategikon, de
Kekaumenos, Despre Theme, de Constantin al VII-lea
Porfirogenetul, hndfiturile lui Neagoe Basarab gi altele
asemenea, rdzboaie
Ei
b[tdlii ca cele de la Pons Milvius,
Oituz, Turtucaia, Mantzikert, Oarba de Mureq, Miriqti,
Galipoli, Cnlugdreni, Muntrii Tatra g.a.m.d. ar trebui
cunoscute qi
,,disecate"
de fiecare RomAnre6.
inshunrent muzical, de la sculplura in leun,pe care cdtdva ortce
Romdn o practica cel pulin la nivelul facerii unor
jucdrii,
fluiera$e etc. qi p6n[ la cunoa$terca urmelor, cdlduzirea dupi
stele g.m.a..
re5
5tim!
Autorii sunt phgeni!
,,Puriqtii
ortodoxiiti" vor sbri in sus
de indignare cA ii recomanddm! Dar scris este cercelali todle,
pdstreli ce este bun.
$i
S1lnrul Vasile cel Mare, Sffintul Ioan
Gur[ de Aur, Sfintul Grigore de Nazianz
9i
mLrltri allii au aplicat
acelaqi principiu, cu mult lblos pertru zeci gi sute de milioane de
suflete. Iar aceste tratate de tacticA
Fi
strategie sunt printre cele
mai bune din lume. Deci trebuie cunoscute. Chiar gi opere
profund imorale, ca Principele lui Machiaveli, trebuie cunoscute,
micar pentru a cunoa$te gdndirea pdgdneascA
ii
a fi pregatit
pentru ea.
Ie6
Din acest punct de vedere, cei cate ne-au amintit de paintball
qi mai ales de airsoft au absolutd dreptate. Exista posibilitatea
re1'acerii unor asemenea bitilii, dar
$i
aplicirii unor scenarii de
apdrare a propriului sat, propriei comune. propriului cartier, in
fa{a unor invazii strdine, in cadrul oferit de cele doui discipline
amintite. Trecerea de la aceasta pregatire la practica militara, in
caz de rdzboi, s-ar putea face mult mai rapid
Ei
mai bine decAt
printr-o pregdtire militara p pitd gi incompletd ce ar arunca pe
recruti, total nepregetiti, in focul inamic. Desigur insd, o
asemenea activitate $mane, ni se pare noud, idealist-utopicd, de
204
I
ortodoc$i sA inteleaga aceasta
$i
sA inceteze a-i dispretui
sau huli pe aceia care igi fac datoria care este ob$teasci.
$i,
mai mult, si-i pre{uiasc[, sl-i sprijine, s6-i urmeze.
Cdci mai sunt gi azi urmaqi ai vechilor ostagi. Care.
acolo unde sunt. lupti sb ducd mai deparle mogtenriea
pirinteascd, sA apere micar un coll sau altul de invazia care
ne apas6.
Cunosc, de pildd, antrenori de arte mar'fiale care, in
asocia{iile lor, s-au ridicat cu tarie impotriva incercirii de
inflltrare a spiritualitatilor straine
-
ca, de pildi,
,,meditalia
zen" sau altele asemenea. Argumentele lor? Tradilia
romAneasci osldgeasci gi creqtind;
$tefan
cel Mare, Mihai
Viteazul, Neagoe Basarab, Mircea cel Batran
$i
aSa mai
depafte.
$i
prin tdria gi cuvdntul lor au oprit infiltrarea
plgdnismului la nivel de asociaJie, la nrvel oficial, chiar
daca asta nu i-a impiedicat pe antrenorii amatori de
ezoterisme si le aduci in silile propri. Aqa cum nici
antrenorii cregtini nu au putut fi impiedicali s[ aibd
duhovnic, si
!in6
pe pereli icoanele sfinlilor militari, sd
fac[ rugdciune inainte gi la sfArqitul antrenamentului sau
luptei. Sunt realitdti ce pot fi ignorate doar de cdtre cei care
vor sd ignore Adevdrul. Hristos nu are pe nimeni de
pierdut,
9i
cu atat mai mult nu pe cei care il caute. Iar
simplismul nu este Ortodorie. in nici un caz.
Este drept cA aceastl cale nu este ugoar6, mai ales
pentru noi, cei atat de comozi gi insplimAntali de orice
osteneald. Suntem prin$i aici intre doud rdtdciri grele:
juridisnrul
sau legea talionului gi respectiv pietismul sau
pasivismul. Prima r[t6cire s-a manifestat cel mai adesea in
catolicism, ddnd, intre altele, tnchizilia, crimele cumplite
ale crucialilor, masacrele conquistadorilor gi nenumirate
arme, ata am zidit gi noi Romdnia.
$i
altfel nici nu o vom putea
line
mai departe.
207
strategi de exceplie. Desigur, existi asemenea oameni, o
repetdm cu t6rie. Dar sunt cAfiva, cdfiva din foarte mulJi!
$i
Hristos nu s-a lAsat rlstignit numai pentru ei, nu doar
pentru cA{iva din mul{ime, ci
$i
pentru toti ceilalti!
Sute de mii, ba chiar milioane, au fost osta$ii
cregtini care, in fiecare genera{ie,
j-au
urmat pe sfinlii
impirali ai Romaniei, de la Constantin cel Mare la
Constantin BrAncoveanu. l-au unnat in via{6, dar gi in
moarte, in drumul pe care acegti impdra{i au urcat cu
ati{ia pe umerii lor!
-
c6tre ceruri. Amintirea domnitorilor
ace$tia a fbst totdeauna sfdnti in sufletele RomAnilor.
$i
slentA a fost gi amintirea stribunilor ce au
tinut
anrrele in
mAiri pentm aceqti irrpdra{i -- fie ci erau in aceastA lume
sau se mutaseri demult. Aceasla amintire slAnti a insu{1e{it
generalie dupd generafie gi a
{inut
aprins focul liberlblii in
inimile Rom6nilor chiar qi in vremea celor mai mari gi mai
rele infrAngeri. A;a a fost, cel pu{in, pAni dupd 1948. CIci
dupd acest an de dureroasi amintire, 1948, ocupaJia
sovietici qi gAndirea bolgevici
- 9i
aldturi de ea ideile neo-
protestante, new-age-iste gi masonice au imbolnf,vit
Neamul Rominesc. Strimogii au fost aproape uitali, la fel
impdratii, la fel
jertf'ele
de zi cu zi, osta$ia, luptele,
rizboaiele, inliAngerile gi biruir4ele, nesffirgita lupta pentru
Credin![
9i
Neam. Ba chiar s-a ajuns la batjocorirea lor
fili9n, blasfemie pentru care cAndva se plitea tbarle scump.
Se cuvine, credem noi, si infelegem aceasta.
$i,
desigur, sd ne intoarcenr la ostigia care ne caracterizeazA
etnic, la ostd;;ia care este nu doar o dalorie constilulionalii
ci, mai mult decdt atit, o datorie s1'dntd a fiecdrui RomAn
faJd de Neamul Romdnesc, din vremea Sfinlilor Apostoli,
ba chiar qi mai dinaintere8. Se cuvine ca toji Ron.r6nii
1e8
Cici lega1i prin Hristos de Avraam (Romani 9.?-8) suntem
urmagii acestuia,
$i
ai pdrintelui nostru David, ai patriarhilor gi
proorocilor.
$i
precum ace$tia zideau lerusalimul cu mdna pe
206
ceea ce sunt:O0. Dezrddicinarea se vede pretutindeni
9i
in
nenumdrate fome. Este o reaLitate pe care unii o constata
sec, altii cu tristele, altii cu bucurie Este un fapt, aceast6
dezrddicinale. Dar dincolo de ea, mai e ceva. Sufletul, care
este nemuritol.
Pale idealist, romantic, nerealist?
$i
totuqil
Am fost la revolu{ie, in decembrie 1989. Am fost
pe strdzile Bucureqtiului in maftie 1990, am fost in 13-14
iunie, am fost pe listele de voluntari pentru Transnistria -'
deqi, din pricini dincolo de tnine, nu am ajuns acolo. Spun
aceste lucruri nu ca sd mA laud abia dacd ai; putea spune
ci mi-am f[cut datoria. deci nu-i nimic, absolut nimic de
laudd in aceste fapte - ci vorbcsc despre ele ca m6rturie
proprie. Cici am vizut, eu, cu ochii mei, de liecare datd,
tin;rii. Tinerii de catier, bdielii de cartier, ,'golanii",
baielii
de b[iefi, biielii ,,buni",
derbedeii qi cum vreli si le mai
ziceli. I-am vAzut, cu ochii nrei, ieqind in fa(a baionetelor,
mitralierelor, lunetiqtilor'
9i
tanculilor. I-am vAzut
rdminAnd in stradb in decembrie 1989
9i
dupd ce a inceput
sA se traga, qi dupd ce unui om de lAngd mine glonlul i-a
sApat o brazda in obraz. I-am vazut cum stateau noaptea pe
str6zi, cu mdinile goale, si apere cafiielul de teroriqti.
Cuni'? Cu via{a lor. Nu aveau cum altfel. Se trigea in
noapte, pe alocuri se vedeau direle trasoarelor, mai cldeau
pe alocuri gi oameni, zvonuri inspdimintdtoare apireau
Si
se stingeau. Terorigtii reJinuli qi duqi la MiliJie erau
r00
Aduc drept mdrturie, alituri de multe altele' $i
cxpericnla
fiicei mele. Alexandra Aldea. care a sufedt, alaturi de colc!.ii ci.
bonrbardamentul disprelului fatd de Romani qi istoria lor chiar la
orele de istode din gcoala generalf,.
$i
carc il svut Ltimirea
5i
bucuria dr: a-gi vedea colegii, atat de inslrail'la1i crrltrtral de
propria tradilie, ridicAndu-se indignali. contrazicinclu-se cu
prof'esoara qi apnrdndu-qi demnitatea nalionali, apillind istoria
5i
eroii neamului 1or, denigla{i de la catedrl.
209
prigoane, pe care Romdnii le cunosc sau ar trebui sd le
cunoascd foarte bine. A doua rdtdcire, a pietismului sau
pasivismului, s-a ardtat mai mult in protestantism gi, mai
ales, neo-protestantism. Nu cliscutdm aici latura fariseici a
acestui curent eterodoxree, ci doar arit6m originea lui.
Ortodoxia nu a prirnit nicicind folosirea armelor sau
torturii sau a altor asemenea mijloace ca mijloc de
convertire spre deosebire de Catolicism. Dar nici nu a
renuntat la arme sau la pedeapsa fizicd, aga cum au ficut-o
gi o fac unele secte neo-protestante. De ce ar face acum
oricare dintre acestea dou6? Si ne fereasci Dumnezeu de
una ca asta! Amindoud curentele sunt abateri de la calea de
mijloc, de la linia discem6mdntului.
Si
iar: a mai rdmos cevs?
Dar si ne intoarcem la inhebarea de cdpltii:' a mai
rdmas ceva? Din tot ce au lost Romanii, din toatA traditia
noastre ostd$eascd, a mai rdnas cet a'l
Da.
A rdmas sufletul romAnesc. A r6mas, degi adesea
Rom6nii de astizi nu qiJ mai inleleg. Nu qi-l mai in{eleg
pentru ca societatea contemporana nu mai este, in esen{ele
ei, romaneasce, educafia nu este, evident, romAneascd gi
astfel copiii cresc, in qcoald gi in societate, instrdinali de
'o'
Putem adta ca in fbarte multe grupdri in care se
,,propovdduiegte"
aga-zisa,,non-violcnld totali", precun intr-o
serie de grupiri gi secte milenariste, cei de la conducerc au aYut
totdeauna griji sd fie bine inannali gi sd posede cJriar gdrzi gi
mini-armate de asemenea inarmate pani in dinti.,,La luptl
pentru pacel", cum spuneau comisarii bolqevici. Dar acest
aspect, al lariseismul grupirilor,,non-violente" neo-protestante,
este secundal in analiza de fatd.
208
ca
Ei
in decenbrie,
planul s-a schimbat Nici de aceastd
dati un rdzboi cu poporul nu era acceptabil, 9i
din aceeaEi
pricinb
-
nirleni nu
Etia
cum
9i
cit se vor extinde flacArile'
unde, cAnd, cum gi dacd se vor opri. Aqa cd au oplit ei, din
nou.'.*""otut"u
planului.
$i
RomAnia a ramas, incd odati'
in irotarele ei
-
aga ciuntite cum sunt din vlemea
blestematului
Stalin
in 1991, cdnd s-au tras primele focuri de arm6 pe
Nistm, Moldova era osA dit6. Fie devenea integral un nou
Kaliningrad2o2,
fie era nrpti in bucdli care si ingiduie
-un.u.Jl.
mafiei rusegti. S-au aprins fbcurile pe Prut, ca in
vremea lui
$tefan
cel Mae. S-au adunat iar Romdnii,
gata
sd treaca in Basarabia, mii
9i
mii
9i
rnii in toate ora$eie
Moldovei apusene, dar gi in alte otaqe ale
{6rii
Doar la
Bucure$ti, intr-un singur loc, intr-o
jumAlate de ori' peste
1000 (o mie) de oamini au semnat, dAndu-9i
qi datele de
buletin, pentru a fi inscrigi ca voluntad pentru ajutorarea
fralilor din Moldova atacatd. Din nou s-au schimbat
planurile, mai-rnarii de la Moscova 9i
Bucureqti au
jucat
scena
pleg[tirii picii, s-a antlnlat o rapidi retragere
Arnrate'i a l4-a... Trenurile care lEceau leghtura dintre
Bucure;ti qi Moldova nu doar ci au avut intirzieri foat te
mari, clar unele ar,r fost suspetrclate iar in giri au fbst aduse
unitati ale Armatei care sd'irnpiedice
deplasalea oricdror
grupuri cdtre Prut Republica Moldova a avut totu$l vreme
ia i. up"t.. Mai muli prin nebunia voluntarilor de acolo'
decAt prin grija celor de la centru, nici ei prea departe de
tot fel;l de;er-vicii secrete
$i
de tradarea ceru6 de acestea'
Dar" cum-necum, doar ceea ce avusese deja sub control
202
Vechi terilotiu baltic' Kalirringradul a fbsl cucerit de cavalcrir
teutoni de la prugi (a nu se conlltlda cu prusacii)' iat mai tirzitr-a
fost ocupat de sovietici care au deportat toati populatia hcal5'
uau"anii" loc rugi. Ca unlare' chiar 5i
dupd 1991 l(alining'adril
-
aflat astazi intre Polonia $i
Lituania' cu ir:5irer la Marea Llaltici'
a rdmas in stapanirea Moscovei. un ghirnpe micu{' de mare
uliliralc slrategicat.
2r1
eliberali intl-un sfert de ord201. in intuneric pindea
moartea, pandea frica. Romdnii erau acolo. Cu mAinile
goale, neplicepu{i, dezorientali, dar la datorie. Dincolo de
lipsa annelor, dincolo de lipsa pregdtirii de luptd, dincolo
de lipsa unor conducdtori. Ceva dincolo de ei ii mAna sE fie
in strad6, si lupte, chiar gi cu rndinile goale.
$tiu
ci mul{i
igi inchipuie c5 s-a murit degeaba atunci. Am fost acolo.
am vdzut cA s-a incercat vi.nzarea Romdniei gi am fost in
acele zile chiar la marginea desfiin!6rii noastre ca stat.
$i
ar
fi urmat gi nimicirea Neamului Romdnesc, 1ir5 disculie.
Salvarea a venit de la mullimile de tineri iegite,
incon$tiente, nebune, superb de frumoase
$i
curate, pe
strdzi. De la sfigatul lor cutremurator, vrednic de amatele
cregtine ale Sfintului Constantin cel Mare: wtm muri
Si
vom.fi liberil De la rugiciunile pe care tinerii atei, pionieri
$i
uteciqti, le-au adus lui Dumnezeu, in genunchi, in
piala
Uni\ersitdlii. in Piala Romand qi oriunde s-au adunal.
Aceastd iegire cal'e nu a fost planificata, care nu a fost
prevdzutA, pentru care conspiratorii nu s-au pregatit, nu s-
au putut pregiti, a schimbat mersul istoriei. Romdnia
spre deosebire de Cehoslovacia, URSS, Iugoslavia
-
a
rimas pe harta lumii.
Incercarea distrugerii RomAniei in martie 1990,
prin mascarada securisto-kgbisto-avoist6 de la TArgu
Mureq, a fost oprit6 tot a$a. in cAteva ore se strAnseseri pe
strAzile caftierelor bucureEtene, in Sdlijean qi
pantelirnon,
in Rahova, Berceni, Drumul Taberei gi alte cartiere
,,noi,',
muncitoregti, mii
9i
mii
9i
mii de tineri. Unii deja igi
luaseri. din bucitirii culite, allii aveau sape, b6.te sau alte
arme albe, al{ii erau cu mAinile goale.
,,Sd mergem in
,|tdr,!t'. ..So-i op,i n pc Romdnii din Arc)cal",
,,l4urint
pentn.r
Artleal.t'" acestea erau cuvinte pe care mulJi le
rcpetau parcA la nesflrgit pe strizile BucureEtilor. gi
atunci,
20'
Cunosc cazuri concrete, nruncitorii care apdrau Arta Grctlicii
sau alte instirUlii cu arrnele Gdt:ii ( itil( din care lbccau parle
gtiu ce spun.
21.0
IRoBLEME, cI vIATA iN nunul srANt, ceRt
MODELELAZA ALTFEL OMIlLt. Artele marliale, corect
inlelese pi practicate de cre$lin. pot Ii o
^
unealti
folositoare in lupta vielii gi urcuSul catre lmparatia
cerurilor
-
cea care se ia cu ndvala!
-
dar pot fi qi o
unealti spre osdndire
$i
distrugere atunci c6nd sunt greqit
sau r6u intelese qi practicate.
Cercetali toate,
lineli
ce este bine!
Am spus
$i
in alt6 parte ci sunt arte marliale ce pot
fi practicate de cregtinii ortodocgi, dar qi unele ce sunt in
contradic{ie radicali cu Invi!6tura Creqtini. Aici vom
incerca s6 ar6t6m pulin mai pe larg cele trei feluri sau
tipuri de arte matiale pe care le gdsim in raport cu
principiile creqtine.
Ca pild6, vom porni de la unul din cele mai
,,suspecte",
duhovnicegte vorbind, grupuri de arte ma{iale,
artele ma4iale orientale. Mai precis, incepern de la artele
narliale
japoneze. Vom alege ca pild6 pentru prima
categorie de arte mar{iale
jt'rken-iutsu sat taiho-jutsu,
pentru a dota shotokan-karale saD takenouchi-ryu, rar
pentru a treia sal,? o sau lerole-shinto.
Ce stnt juken-j utsu qi ta i h o-i utsu?
Juken-jfisu este este o art6 mar[iald
japonezd
apdrutl in secolul al XVIII-lea, odata cu rispAndirea
armelor de foc cu baionetd. AceastA altA mariialA se
concentreaz6
pe folosirea armei (pugca cu baionetd) in
lupta corp la corp.
Taiho-jutsu este o alld rnar{iali
japonezd care a
inceput sd fie sintetizati prin 1946, iar un an mai tdrziu a
inceput sa fie predat6, in primele sale forme, polili$tilor
Armata a 14-a a putut pistra, iar Republica Moldova nu a
devenit un nou Kaliningrad, nu a fosigtearsi de pe har1i.
in toate aceste intamplAri de gralie, cei care au
salvat
Tara
au fost tinerii. Din pdcate, nu atat maturii gi
batranii, pentru
cd cei mai mulli dintre aceqtia au fost de
partea (neo-)comunigtilor.
I-au votat pe trddAtori, i_au adus
la putere pe cei care i-au impu$cat gi le-au impugcat copiii,
pe cei care, apoi, au vdndut din
trard
tot ce au puiut. Tinerii
insi, aga cu[l erau ei, s-au ridicat de partea dreptElii
9i
au
dovedit un eroism pe care este prea pulin a_l numi
jernn
de
cel mai addnc respect.
De ce s-au ridicat tinerii?
Pentru cA in ei incd mai ardea chemarea sufletului
romdnesc. Acea chentare care, cu timpul, este inAbu$itd de
societate, griji, patimi. ..
$i
sunt incredinfat ca aceastA chemare mai arde
incd in sufletele copiilor gi tinerilor de astdzi. Doar. cd, qi
mai mult acum decAt atunci, lipseqte orice indmmare cAtre
Adevir, cdtre ceea ce inseamnd a fi Romdn.
$i
generatriile,
tot mai rdzglriate, tot mai
dezorientate, slibesc.
private
de conStiinta nalionala. de
proprJa identitare. drogate de telerizor
5i
jocuri
pe
calculator, de
,,relele de socializare', (a se citi
,,ie
insingurare, amigire gi inrobire,,), de magia drdceascd a
poftelor gi pldcerilor
cele mai diverse gi adesea cele nrai
rnurdare genera{iile
sunt tot mai slabe. Tot mai
nepractice. tut ntai bolrravicioase. ..
Artele marJiale romAnegti ar fi, pentru RomAnii de
astezi, un ajutor fundamenlal in r.egisirea pr.opriei fiin1e,
propriei
identitili. Ele ar aduce si un plui de oraine'si
disciplina, de redresare din declinul moril in car.e se zbate
Romania azi. ins6 trebuie si iNTef_pCEltt
CA Nrj
ARTELE MARTIALE iX SIXI NE SCOT DIN
213 21.2
$.a.m.d. $i
pane la sili o stiluri de tipul s/rololral, in care
dimensiunea spiritualiElii
pAgane este esenliald'
Takenouchi-ryu este o veche fo(md de
iu-ilnsu 9i
ko-budo, adicd o combinalie de lupti firi arme sau cu
arme scurle impotriva unor adversari mai puternici gi/sar.l
mai bine inarmili. infiin{atn in secolul XVI ca un mijloc de
lupta impotriva samurailor apdrali de annuri ugoare' s-a
dezvoltai mai t6rziu intr-o largi serie de stiluri
9i
qcoli Au
tbst mulli oameni ,de
rind" care au contribuit la
dezvoltarea acestui stil ce ajunsese cindva si aibi mai mult
de 600 de procedee de luptd. in zilele noastre s-au pastrat
cam un sfeit dintre acestea. Ceea ce este esenlial este l-aptul
ci unele dintre
$colile
sau stilurile takenouchi-tyu se
apropie ca principii fundamentale foade mult de arta
^urirula
roiho-iuttri descrisd mai sus, in vreme ce altele, ca
si in cazul :hrtoknn-ktrate.
au o latura dc spirittralitate
zen, shinto- budistir etc mai mult sau mai pulin accentuala'
Un creEtin care vrea sA practice o ar16 marlialE din
aceastA a doua categorie trebuie si fie cu foarte, foarte
mare bdgare de seami inchindciunile fafd de spiritele celor
mo4i n;sunt ingdduite cregtinilor decAt daci cei morti sunt
vii intru Hristos, adicf, shn{i' Ceea ce, evident,-nu este
cazul felurililor maeqtri
japonezi de arte mar'1iale20r' Deci
nlt se pot accepta acesle inchindciunil DacA aceste
inchinaciuni lipsisc, dar existd ,'meditalti"
in cadrul
antrenamenteloi, trebuie neapdrat o slituire cu
duhovnicul. Sunt oameni care pot sA fie de fa16 la aceste
,,medilalii"
fEcind insi Rug6ciunea lui Iisus, spunind Tatil
Nostru, Cuvine-se cu adevarat sau alte rugiciuni orlodoxe'
DeprinzAnd apoi tehnicile care ii intereseazi si
retrdgdndu-
"e
apol, la vremea potriviti, spre a nu 1i vdt[mali Totul, cu
indrumarea strictf, a duhovnicului. Dar sr'rnt destui, ba chiar
2'B
Vorbim, desigur, din perspectivl creqtind, singura care n
intereseazd. Pentru
japonezii necreqtini s-a1'putea sa maostrul X
sA fte socotjt sfant, dai acest lucru nu ne priveste pe noi in nici utl
l-el, aEa cum nici pe ci nu ii prive9te pe cine socotim noi sfant'
215
japonezi. Un ltrcru loarte pulin cunoscut in Romdnia este
acela ca poli{iqtii
japonezi,
asemenea celor din Marea
Britanie qr alte
1[ri
nordice europene, nz poart6 arme de
foc, ci c6teva f'eluri de arme albe (firi tdigl). Taiho-jutsu
cuprinde tehnici eflcace de aperare, atac qr irnobilizare din
mai multe f'eluri de arte ma(iale, in primul rdnd japoneze,
dar qi striine, organizale intr-un sistem cAt rnai conrplet.
L-ea mai dinarnici palte a islolie sale a fost in 1946-1968,
cdnd i s-au adus cele lnai nrulte gi mai insemnate
schirnbdri, insd imbunltd{irea sa continuS
$i
astazi.
Dupd cum se poate vedea, aceste douA feluri de
arte ma{iale japoneze sunt concepute exact pentru o
eficien{d rLaxirnb in luptd, dinensiunea spirituald fiind
limitatd la clcmente de bun-simtr, comune oricdrei
discipline fizice gi oricdmi spofi: perseverenta, muncd
serioasi, disciplinA, respect etc. In rest, totul
Jrne
de tehnica
de lupra
5i
de insupirca ci. dc eeer ce arn nurni cea mri
trpicl pregdtire osta$eascd.
Asemenea arte mar{iale, din care dimensiunea
religioasi (p6gdni) lipsegte, pot fi practicate de orice
cre$tin.
Ce sunl.sholoken-karote gi tukenouch i -tyu?
De fapt numele de Shotokan a fost numele unui
ccntn: (dojo) de karate-do fbndat la Tok;yo, in 1938, de
citre Funakoshi Ghinchin. Numele a trecut asupra mai
multor stilur"i de karate ce s-au rdspindit in Japonia qi in
inheaga lume. Aceste stiluri sunt de doui f'eluri, chiar qi
atunci cAnd sunt grupate, ca in unele
{6ri,
sub ulnbrela
aceleiasi asocia{ii. lJnele sunt, sd ie zicem, strict spoftive,
ulmdrind eficienla stilului gi dezvoltarea practicantului
dupd cele mai generale principii sporlive ma{iale. Altele
au o Laturi mai mult sau mai pulin accentuati de
spiritualitate pdgdni, mergdnd de la silile in care
antrenanentele incep gi se termind cu plecaciuni f'afi de
spiritele unor maegtri de arte nrar(iale sau/qi cu rneditafii
274
sau al sponsorului competi{iei
-
dar devenit de asemenea gi
o
formd
de cinstire o ,,zeilor".
Karate-shinto este un stil de karate
japonez
infiin{at de Gogen Yamaguchi pe la 1955 Acest stil este
socotit de mulJi ca un fel de
,,religie
karalislri", ce combinl
karate-do
(in forme apropiate de sholokan gi shotokail) cu
zenr yoga, shinto etc. Practicarea karate-shinto ffu6
rugiciunile
9i
jefifele stilului este irnposibil6.
Este evident cd asemenea stiluri de arte marliale, in
care nu se poote;fitce separare intre religiozitatea pdgdnd
gi latura praclicd nu pot fi practicate de cregtini. Mai
precis, a practica asemenea arte marliale este totuna cu a te
lepdda de Hristos. CAta vreme orice practicare a lor esle un
gest religios pigin, creqtinii nu pot accepta sd le practice
nici dacd pldtesc refuzul cu via1a.
DupA cum se poate vedea, noi am gdsit trei clase
de afie ma(iale.
Cele care sunt fundarnental religioase,
9i
nu pot fi
pl acticate de cregtini.
Cele care slrrlt predate de unii instructori / maeqtri
in combinalie cu elemente spirituale iar de al{ii frra aceste
elemente, caz in care creqtinii trebuie s6-9i aleagi
instructorii sau maegtrii care fie sunt crettini, fie nu i$i
impun convingerile religioase odati cu predarea artei
mar{iale in cauzi.
$i,
in sfArqit, aftele mar{iale neutre din punct de
vedere religios, av6nd o conotalie exclusiv tehnicd qi/sau
practicd,
9i
ca.re pot fi practicate de cre$tini.
Din aceastl ultiml clasd am amintit de taiho-jutsu
Sijuken-jutsu.
Este insd cazul si subliniem faptul c6 aceste
doud arte marliale (extrcm-)orientale nu sunt singurele de
acelagi tip. O alta afta ma4iala foarte potrivitd pentlu
practicare pentru orice creqtin este arta rna4ial6
chinezeasci Sanda-Qinna. Aceasla
realizat[ de forlele armate chineze
artd rnartiald
sinlezd alee,
de departe cei mai mul1i, aceia care sunt prea slabi in
rugiciune penfiu a putea folosi eficient aceasti metodd.
Penhu ace$tia, schimbarea s5lii sau a stilului de arte
ma4iale practicat este obligatorie
9i
imediatd. Duhovnicul
are cuvantul hotdrAtor in aceaste privinJd, ca unul ce
privegte mult mai obiectiv starea
jnterioare
a celui care
vrea sd practice arte ma4iale.
Intr-ull cuvant, in aceastt parte a artelor ma4iale
ne aflim intr-o zoni foarte ambigud, in care se cer.e
practicanliior
cre$tini un mare cliscemdmdnt si multi
sfituire duhovniceascd.
$i
puterea de a respinge toi ceea ce
este impotriva Credinlei creqtine, tot ceea ce
line
de alt6
religie. Sau. dacd existb indoieli fald de priceperea
ori
slatornicia plopric. si aibd macar inlelepciunea
ii
puterca
de a se retrage indatd.
in sflrEit, sd vedem ce sunt sumo qi karare-shinto.
,Stimo este o strdveche artA marliala japonezi.
Legenda spune ce ea se trage dintr-o luptd intre doi demoni
kami
-
care s-ar fi luptat pentru sEpenirea
tdrii. Unii
istoriui cred ci ar fi lbsl vorba. de lapr. clesprc doud
cdpetenii, unul japonez
gi altul coreean, care ar fi dat o
asemenea luptd la inceputurile istor.iei nipone. Mdfturii
limpezi nu existi. Ceea ce este limpede esteiaptul c6 slno
este o artd ma4iald fundamental religioasd, evident pdgdna.
Luptele nu pot incepe inainte de a se sdvdrgi dohb-mirsuri
qi shikiri. Dohio-mcttsuri este o stujbd ,shintoistd sAver$itA
de arbitrul pnncipal in calitateo sa tje mare preot shinto,
cu invocalii cdtre demonii-kami, cu cdntece in cinstea lor,
cu jertfe
de castane, alge, orez, sare gi sake pentru ace$ti
demoni (kami) etc. Shiriki.i este o ceremonie sdvArgitd de
cei doi luptf,tori de sumo ce urmeazd sd se infiunte,
ceremonie prin care de asemenea sunt cinsti{i demonii
_
kami
- $,
in numele 1or, se amncd drept jertfi
sare
,,pentru
purificare".
La slirqit se sdvarfe$te
;i .yumitori_siiki, la
origine un dans cu arcul in cinstea seniorului luptdtorilor
_-
este o
printr-o
217
2-16
veche de sdtnbo
$i
alte trente ruseEti
Si
asiatice' care a fost
baza pentru ca, odati devenit sport olimprc,
judo-ul sd
treaci in URSS de la mrjloc de pregitire a trupelor
Ministemlui de Interne la cel de sport de mas6.
in Rominia,
jldo este predat prima oard de prof
I(eishichi lsiguro, din 1928, dar se risp6nde$te prea puJin
Principalul promotor rlmene, multA vreme' prot'esorul
Emilian Teac6" urmat dupd Al doilea rdzboi mondial de
antrenori precum Avraln Ioan (lon), Botez Mihai, Frazzei
Florian, Urmd Liviu, Criqan lon etc. Dezvoltdndu-se in
conrliliile regirnului comunist,
iudo-Ltl
ptedal de aceqti
antrenori gi urma;ii lor nu putea con{ine nirnic din
elementele de religiozitate pdgind existente in formele
ini{iale.
Din 1990 ins6, lucrLrile se schirnbd, deoarece
reluarer legdturilor liberc cu Japortia a
^ldtts
5i
o re-
pdganizare a mullot dojo-uri romarreSti ln unele dirltre
iceste dojo-uri au inceput si se practice meditalii zen,
,,cinstirea
maegtrilor mor'{i" prin practici p6gene, exercitii
yoga etc. AIte dojo-uri au ramas mai deparle pe linia
traditionald romAneascd (sau franfuzeascd, sau ruseasc6
etc.), predAnd judo-ul ca spol't
;i/sau
artd ma{ial6 de
aparare, nu ca parte a unei spiritualiteli pagane
O situalie similari o constatAm
9i
in ceea ce
priv e;te
.jL!-.j
Lltslr .
Acesta a fost predat adesca mai pe ascuns, de
aceeaEi instructot'i sau antrenori de
.iudo,
in paralel cu
acesta, elevilot- de incredere. De asemenea, a tbst predat
trupelor cle Securitate care aveau,,acces"
;i
la kcrrate
1i
uneori qi de MiliJie sau Grdniceri.
$i
aici dimensiunca
tehnici sau, altfbl spus, eficienla practic[, erau singurele
urmarite sistematic. $i,
iaraqi la f'el ca in cani
iudo-ului,
dupd 1989 s-a realizat in multe locuri o replgAnizarea aizt-
jutsu-lui, in vrene ce in altele acest lucru nu s-a intAmplat'
Fonne dilerite ale
iu-iLttsu-lu.i
au venit
$i
de peste ocean.
mai ales din Blazilia, unde in chip deosebit celebra falnilia
deci a-religioasd, a elementelor eficiente din foafie multe
stiluri de wushut"'. Cel pulin o lucrare pe temi existd in
limba romAnS
;i
poate fi consultatd spre a se vedea
dimensiunea exclusiv tehnici a acestui stil205.
O atentie deosebitd o meritd judo qi ju-jutsu.
StiluriJe dejado practicate inainte de 1989 in Rominia (pe
atunci R.S.R.)
9i
U.R.S.S. efau
,,pieptinate",
ca si spunem
aga, de dimensiunea rristicii orientale2oo. Din aceasti
pricind judo-ul era acceptat pe scard largd in U.R.S.S., mai
nrult, de pildd, decdt tirul cu arcult"t, deqi mai pulin decdt
cel cu arme de foc208. Desigur, exista gi o tradiJie mai
tot
Wushu este numele general dat in R.P. Chinezd atelor
ma4iale autohtone. Ele sunt cunoscute europenilor mai pulin
familiarizali cu istoria qi cultura chinezd mai ales sub numele de
kung-Ji.r, o derivare a termenului de gong-Jit care inseamna
abilitqte sau mdieslrie.
205
Du Zhengao, I-upto de stradii, Ed. Antet, Oradea, 1998.
Prefaia lucrdrii, semnatA de Ceneral de divizie Dr. Gheorghe
Arddivoaicei este extrem de utild spre a dovedi tuturor celor care
nu sunt informa;i practicarea artelor ma{iale de catre trupelc
,,Ministeruluj ApArdrii Nationale, Ministerului de Interne
-
polilie. janclarnri, grdniceri
-,
Serviciului de Proteclie gi Pazd
celol din Formaliur]ea de Interventie Antiterorista qi nu numai
-,
Serviciului Romdn de Informatii personalul Brigdzii de
Intcrvenfie Antiterorista"
@p.
cit., p. 4). Trupe care sunt
denumite in limbaj cultic
,,iubitoarea de Hristos armatd" qi penh1l
care se thc rugaciuni ia fiecare S llintd Liturghie, inclusiv de cbtre
Lrnii care dau anatemei, pe de alta parte, practicantii de a e
rna4ialc... S,nctu ,intplicita,. cum sprrnea cincva.
"/ lje oh\cr\cl ci a,eh;i lenornen se intampl?r cu lcluritc ane
ma(iale orientale gi in Franta atee.
tot
Privit ca un sporl
,,regional", tipic pentru
Jdri
ca Baqchiria,
,,R.S.S.A.
BuriatA", Chirghizia etc.
208
De observat cd, spre exemplu, competiliile regionaie de tir au
inceput si se
{iri
in URSS inci in i923, iar cele de talere in
1934, spre deosebire de tirul cu arcul, care incepe sA capete unele
proporlii regionalc flbifl din lq57 58.
21,8
219
dragoste de Dumnezeu, cu ajutorul viu al duhovnicilor lor
gi altor teologi.
Trebuie foarte bine inJeles ci nu este o
problemi pe care s[ o poati limpezi un singur om sau
doar cAJiva, pe temeiul unor experienfe personale
subiective!
Dimpotrivd, este nevoie de o lucrare obgteascS.,
temeinicd, licuti prin cercetarea sistematicd a principiilor
Siformelor
de aplicare. Cercetdnd totul, pdstrAnd insd doar
ce este bun. Noi nu avem pretenlia de a fi in stare sd facem
o asemenea ceLnere, cu excepJia cazurilor (rare) foarte
limpezi cum sunt in sensul bun taiho-jutsu qi in cel riiu
sumo. Pentru toate celelalte este nevoie de un studiu foade
serios, in acelagi timp documentat tehnic
Ai
argumentat
teologic.
Exista totugi arte mar{iale europene, a cdrei origine
u5or de identificat face clasificarea u5oard.
ln Europa avem saval-ul, sat boxul
franluzesc,
o
arti rnar{iald galicd ce cuprinde qi lovituri cu piciorul (mai
ales prin biciuire), precum gi, uneori, folosirea unor',,arme
minore", de felul box-ului sau culitului. Savatul modem s-a
ndscut in secolul XVlll, combinAnd vechile
,,lovituri
de
picior" marseieze cu boxul englezesc. Avem in Europa, de
asemenea scrima spanioli, italian6, frantuzeascd,
englezeascd ori gennan6, atet milihra c6t gi sportiva.
Avem tirul cu arcul, o ada ma(ialA extrem de veche gi
practicati in armata britanicd p6.nf, in secolul XIX ca parte
a pregitirii militare (qi inca tbarte populard ca sport in
insulele britanice). Avern tirul cu arbaleta, tr6.ntele
romAneqti, luptele greco-romane, luptele libere qi, desigur,
boxul.
$i
multe altele, europene sau nu, aflate pe aceeagi
linie. Practicarea acestora nu presupune adoptarea unei
religiozitAi ne-cregtine decdt dac[ instructorul caz
particular
-
are dorinta unei asemenea impuneri. Pe de altS
parte inse, existi qi in Europa tot felul de forme de arte
Gracie a dezvoltat forme specifice ale acestuia, deosebit de
eficiente din punct de vedere tehnic. DupA cum se poate
deduce, ju-jutsu-l
sau jiu-jitsu-l
brazilian este axat pe
insugirea tehnicii qi a calitiJilor tipice unui lupt[tor gi
sportiv, fird bagajul de ezoterism pe care il aduce cu sine
ju-jutsu-l japonez
tipic.
Totugi, trebuie subliniat, practica de introducere,
mai mult sau mai pu{in fo4a6, a unei religiozit[{r pdgdne
s-a manifestat in mai toate artele ma4iale practicate in
RomAnia dupd 1989.
Instructorii care nu au acceptat aceast5 tendinF au
fost, de multe ori, nevoi{i sd iasi in afara structurilor
oficiale. Ceea ce predau ei, degi tehnic extrem de corect, nu
a mai putut puda numele originai.
Totu$i, mulli instructori gi maegtri talentali au
transfomat aceastA ostracizare intr-un avantaj, ajungdnd sI
dezvolte propriile stiluri de luptd
$i
auto-ap6rar.e, de multe
ori extrem de valoroase.
Au fost, evident, gi grupuri sau federalii in care s-a
pastrat un principiu de rninim bun-sim{, instructotul
(mae.strul) hotdrdqte linia. Cei care gi-au asumat gi
pigAnismul, au predat artele mar{iale in aceastd atmosferd,
cei care au rdmas creqtini, evident, au mers fie pe o predare
tehnicf,, fie chiar pe o atmosferd cregtinA. Iar elevii,
desigur, au ales dupd liberul-arbitru.
Trecdnd acum peste aceste nuanJdri, pe care le-am
considerat necesare, si revenim la problema discernerii
aftelor mar{iale !
Cele trei clase de arle marfiale prezentate mai sus
le intilnim pe toate continentele, fie cE sunt locale, fie cd
sunt importate. Aqezarea unui stil sau altul intr-o anume
clasA este extrem de greu de fhcut in lipsa unei pregdtiri de
cea mai bund calitate gi a unei seriozitd{i deosebite.
Cemerea in cazul
Frii
noastre trebuie fbcuti, prin urmare,
de RomAni care, specialigti in arte mar{iale fiind, au
9i
220
221,
repetate de multe ori in ultimele secole: aceea de lua de la
striini nu doar modelul sau principiu s6n6tos, general
valabil, ci chiar specificul nalional alogen. Ne vom trezi cd,
sub influenJa migcdrilor occidentale, copiii noqtri vor
descoperi ce,,cool" este si practici artele ma{iale vest-
europene (fie ele medievale sau nu) dar vor fi ne-
con$tienti, sau chiar rasist-dispretuitori, I'ali de artele
ma4iale romaneqti (fie ele vechi sau noi).
Din toate cele scrise in aceastd parte a lucr'drii
noastre incercAm s6 tragem linie
Ei
sd sintetizinr:
- sunt arte marfiale in care gdndirea gi religiozitatea
ne-cregtine nu sunt prezente principial, ci doar, eventual,
prin aporlul personal al practican{ilor (indiferent de grad);
asemenea arte marliale pot fi practicate de cregtini fir'6 un
risc snplimentar de rizboi nevizut falA de orice activitate
desliEuratd intr-un mediu social obignuit, ba poate chiar
mai mic2ll;
- existd arte marJiale in care gAndirea gi
religiozitatea pdgini sunt esenliale; evident, asemenea arte
marliale nu pot fi practicate de citre nici un cregtin
ortodox:
- exist[ arte marliale aflate intr-o zond de
ambiglitate; pentru a vedea in ce misurd pot sau nu fi
practicate cregtinul trebuie sd dea dovadi de un maximum
de discemdmdnt qi sl se s{btuiasci mult cu cei care il pot
indruma duhovniceqte.
Trebuie si aritlm aici ca nu ne-am propus sd
facem o cemere a tutul'or artelor marfiale, nici mdcar a
arlelor mar{iale orientale, nici mdcar a celor
japoneze.
Comparalia ficutd mai sus, intemeiati pe cuno$tin1e stric
teoretice, este insuficienti gi are valoare doar de exemplu
t"
Ca urmare a disciplinei sporite din multe centre sportive, care
irnpiedici manil'estiri ,,extravagante"
(ca si fim delicati) altfel
permise in societate.
223
marltale
,,spirituqle"2a' , de obicei de origine strdind
(americand, africand, asiaticd) in care se amestecd plincipii
non gi anti ortodoxe dintre cele mai diverse. Evident,
acestea trebuie ocolite de orice cre5tin.
$i
dacd la noi ceea ce prezentam poate pArea
uimitor, nou, chiar gocant, pentru foarte rnulli, trebuie sd
spunem cd in Apus preocuparea pentru moqtenirea ma{ialA
vest-europeanA a devenit nu doar ceva firesc, ci o migcare
ce tinda sA devindd de masd. Ar fi extrem de sdndtos ca qi
RomAnii sd se pund in migcare pe linia valorificirii propliei
mogteniri nar{iale, care este deosebit de bogatd. Pentru
occidentali am amintit mai sus de pozi{ia lui John
Clements care 1'ace un apel de trezire Ia acet
,./bllovt'ers
ol
Asicut martial arts, who are saclll, ignoranl of their own
Western martiql lteritage" (,di.stipoli ai artelor norliale
asiutice core,
lbarte
ttist, sunt ignoranli
Iald
de propria
rno$tenire marliald opttsean ri")2r0. Aceastd pozilie este
impdrtdqita de mul(i vcsleuropeni care, spre deosebire de
Rornini, deja s-au trezit din somnolenla dependenfei de
imaginarul rnediatic
Ai
s-au intors la moqtenirea lor
mar{iali. Ca urmare, ei practici artele nrar{iale euopene
.--
lorme de scrimi cu spada, sabia, floreta, sulila, topolul
etc., dar
9i
tk (cu arcul, arbaleta. pragtia, suliJa gi arme de
foc), echitalie marJiali (inclusiv duelul cu ldncile)
9.a.a.
Concursuri de acest f'el. adesea numi:te turniruri
(cavalereEti), au krc in multe
tAri,
din Croa{ia, Ungaria sau
Polonia in Irlanda
Ei
Scolia. Existf, qi o Academie de Arte
Mar{iale Europene Medievale, lelurite asocialii qi grupdri
preocupate de acest subiect q.a.m.d. inc6 odatd, credern cA
ar fi bine qi normal ca qi RomAnii si se trezeascA
$i
sd
lucreze pe aceeagi Iinie, a valorillcdrii tradiliei qi moqtenir-ii
propri. Ahf'el ne vom afla, curAnd, in fa{a unei situaiii
:0!
Inclusiv uncle dintre cele deja prezentate de noi.
t"'
John Cl""rents, Renoissance Swordnunship..., Ed. Paladin
Press, BoLrlder, Colorado, 1991 ,
p.1 .
222
-
,,lupta
cu pumnii" (care ia RomAnii din vechime
cuprindea, precum savatul franfuzesc,
9i
lovituri cu
picioarele);
- lupta cu ghioaga (asemenea lupt6tori au format
gdrzi domnegti in istorie, atat in vremea Sfintului
$tefan
cel Mare cit qi a altor domnitori);
- cilugul,
junii, goimanii... (in formele curate de
influen{e pdgAne, nu in cele des-cregtinate apirute in
ultimele seiole in anunrite locru'i)2r4.
Sunt gi altele asemenea, dar credem ca aceastd
micd ingirurie este de ajuns, ori mai mult decAt de ajuns,
pentru a face si se inleleagd ceea ce este de inleles.
Desigur, aldturi de aceste arte marlialc ptacticate
de sfin1ii militari, rnai sunt
$i
altele, fbarte aseminAtoarc.
Care, degi noi pentru noi, chiar prin aceasti asemAnare se
pot dovedi la fel de folositoare ca qi cele vechi.
rrr
De observat cd stribunii nogtri nu foloseau la trAnte nici
dezbrdcrlea ca Iurcii sau rlle poporr( nccrestine nici
,,haincle"
extrem de nulate iolosite astlzi. ci haincle de zi cu zi
Poate pdrea un amiinunt, insA nu ni se pars ca este aEa, ci cd
reflecti o anumita stare, o anume hlire cre$tind. Rena$terea l1l'lor
gcoli de tranti ar trebui sA
tin[
seama de aceasta str6bund
decenld. Chiar daci astazi unii, sclavi gindirii strdine, o socotesc
exagerata sau depa$ita.
t'o
Baba Nouac
ii
luptdtorii lui de fiunte erau calutari. romeni
din Tirnoc
ti
alte pa(i sud-dundrene. Asemenea ostaqi formau
elita sau fruntea trupelor romanesti atet la r;,iazdzi de Dunire cat
gi in Muntenia, Moldova qi Transilvania. sau in alte pI4i rl'.1
Romdnimii. Ei aLI fonnat, se pare,
9i
fruntea trupelor din Morl
'
iir
(azi in Cehia) in luptele pe care
taranii 9i
cicbanii .,vtiltthi' tle
acolo de-au dat cu armatele imperiale austriece care voiiru sil-i
sileascf, sd devind catolici. D6ndu-5i viaqa pelltrLr ilpirarea
Neamului de cei care voiau sd-l faci sd se k:pedc de l-lristos - Ue
acegti dulmani ai sufletetor austrieci. titari. lLrrci sau altceva
-
lupt[torii cdluqari s-au adlugat sl"rnlilor militari dinaintea lor'
225
de analiz6. Este nevoie de cregtini cu o preg6tire teologici,
sporlivd gi ostA$eascA serioase pentru o cemere de calitate.
Doar asemenea specialigti ar putea alege ceea ce este de
pAstrat
$i
ceea ce este de lAsat deoparte dintr-un stil sau
altul de afte marfiale; fie cd vorbirn de unele extrem-
orientale, indiene, persane, cenffal ori sud africane, sud-
americane g.a.m.d. Precizim inci odatd ci ceea ce am
incelcat sA oferim noi este doar o pildA, un model, un
inceput. De la care, desigur, trebuie mers mai departe.
Totugi, trebuie sa o spunem, sunl
Fi
orte marliale
despre care
$tim
sigur cd au fost practicate de cltre sfinlii
noqtri, aqa incAt pot li dintm inceput socotite ca potdvite
pentru creEtini:
- tragerea cu arcul;
- tragerea cu arbaleta;
- tirul cu arme de foc:
- scrima europeana cu sabia, spada, floreta.
bastonul sau bAta. ghioaga, buzduganul g.a.m.d.t't;
- lupta (europeand) cu sulifa, lancea gi alte arme
asemenea;
- trAntele sau luptele libererrr;
112
Folosindu-se site-uri ca
http://www-qUC&fk.org/Dragon PleservalionSocietv/Pglter.ohp qi
altele asemenea se pot culege informa(ii utile in completarea
celor din bibliotecile romAne5ti. Am anrintit rnai sus de site-urile
de arte martiale europene, care sunt deosebit de utile pentru
trecerea de la scdma spo{iva cu multe tare intr-o situatie de
luptl reali la scrirra de duel gi mai ales la scrima de rdzboi,
amendoui adevirale aflc ma{iale penti'u lupta reald cu unul
sau mai mul1i adversari, singur sau in grup de spadasini. Fivident,
trecerea se realizeazd foafte greu doar pe baza ca4ilor un
instructol de scrimA militard fiind aproape imposibil de gisit
astdzi in Romania
-
dar tot constituie un pas inainte. O mare
problemd o constituie qi aberaliile din scenele de lupti cu sabia,
adesea at6t de romautate coregrafic inoat sunt total lanteziste.
224
valoarea unui comandant bun, se vor feri de cei slabi, vor
gti si faci alegeri qi si rdspundl pentlu alegerile iEcute, vor
fi in stare sA i$i apere (principial) principiile, s[ igi respecte
qi sd iqi cinsteascd stremogii etc. Prin toate aceste valori
practice se va pune Lrn bun inceput gi vielii cregtineqti, atAt
personale c6t
9i
de f'amilie gi de stat.
$i
totusi mulli gAndesc alfel, de;i sant cre;tini,
Si
aduc argamente imPottivd
Este adevirat. Mul{i sunt cei care, lird sA cerceteze
serios, au preluat
-
uneori cu fanatism
-
tot felul de lozinci
ne-ortodoxe in privinla artelor mar{iale qi a ostAqiei.
Lozinci fie comunist-utopice, fie masonice, fie new-age-
iste. fie ale unor secte... Putem vorbi chiar de o adevaratA
doctrina pictist-pasivisti, pe cale sd se inchege intr-o erezie
propriu-zisi, ale cdrei percepte se regiscsc in lozincile
amintite.
$i
care, ca orice ratdcire, este rispinditl
9i
sustinute de credinciogii ei cu multh agresivitaterrT.
Am spus lozinci, nu argumente, cici argumente
impotrivd incd nu am auzit sau citit, de;i ne-an strdduit
mult sA le gisinr. Din nenorocire, la aceste lozinci preluate
de obicei incon$tient din mediul social, mulli au adiugat
9i
obignuinla de a vorbi despre ce nu
$tiu.
Aceasta obignuinll,
fbartc rispinditi astdzi, se manifesti
Ei
in n.redir'rl crcqtin.
Dupi foarte pulin studiu teologic, qi dupi foarte pu{ind
217
Mi s-a pdrut hazliu qi pi)cluitor, totodatd, cAnd ciite unii
dintre cei care vorbeau -
foarte agitat, L1e altfel - inPotlj\'.r
artelor martiale qi a pdrerii mele in donrtrriu, m-au
ameninlat... cu bataia! Dintr-o dath, ace$ti sustindlori ai
ideii cd violenJa este ne neingdduit pentru url crestin erau
gata sA mA batA ca sd md crll'rvinga cle pdrerea lor! Logic,
nu-i aga?
227
O pildd pe care am mai dat-o este biatlonul, acea
combinalie atat de grea gi admirabild inlre schi gi tir. Alta
este sayqtul, acel box fianluzesc amintit gi el mai sus, ca o
artd ma4iale lipsitd de spiritualitate pigan6. Sunt felurite
forme de
qutoopdrare,
care, in fapt, sunt selecfii eficiente
din multe stiluri
9i
qcoli de luptd, curdlite de ideologie
St
lirnitate la aspectele practice, concrete, fizice. Aceasta este,
de fapt, o cernere foarte apropiatl de cea despre care am
vorbit
9i
noi mai sus.
$i
care poate constitui un bun punct
de plecare. Reamintim
9i
paintball-d
9i
airsff-ul, din
pacate mult prea scumpe pentru foafte mulli dintre
cetAtenii Republicii RomAnia... cel pr4in deocamdatdzr5.
Sii visdm?
Poate va veni vremea in care Rominii, in loc si se
uite hipnotizafi la filme cu arte matiale strdine, sau la
spectacole mar{iale date de striini, vor trudi din greu in
plopriile gcoli. Unde igi vor incepe gi temina pregitirea cu
rugdciune, in care vor avea aproape icoanele sfin{ilor
militari gi nu numai
Ei
in care vor primi, aldturi de
pregdtirea osta$easci,
9i
mdcar ceva elemente de istorie a
Neamuiui gi de Teologie luptitoare2r6. Iar de aici pornind,
vor invdta sA dea cu demnitate lupta vie{ii, vor invifa
zri
Cu toate ca, daci ne gdndim mai bine, crcclem cd nu sunt a$a
de scumpe. Pdni la urmi, o
,,partidi"
este, in unele locuri,
echivalentul a cateva pachete de
[igari.
Daci un impdtimit al
funratului poate scoate cumva bali pentru
$apte
sau mai multe!
pachcte de
tigdri
pe sdpt5mana, ur RonAn inrr-adcvlr iubitor
de via[d ]iberA, birbAteascd, poate eventual renunland Ia 1ln]atl
si scoa bani pentru nlcar o partidd cle puinthall sau airs/bt la
una-douA siptamiini.
116
Lln vis, nu i aFa'l Dacd este sA nAdajduim a;a ceva la nivel
rutional, e un vis. Dar chiar qi acum chiar existi oaneni care
4,.,'rr au siliic in care rrpa pregdtesc pe elevii lor. Cu lugiciune la
ilcepulul
iji
11arsitul
Pregbtidi,
cu icoarre ale sfinqilor militari, cu
frumoase cuvir'rte despre datoriile unui oqtean al lui Hristos
5i
ale
unui Romdn adevirat. Exist,. Citeva. Poate vor fi mai multe,
Ei
vor 1i ceva nrai nrulli Ror.ndni in Romdnia...
226
singure
!ari.
A vorbi despre ea global, ca despre o
concep{ie unicA, este la fel de absurd ca a vorbi despre
,,Religie"
la nivel global, ca
$i
cend toate religiile ar avea
aceeagi concepJie, ar spune acelaqi lucru (sau aceleagi
lucruri). Ceea ce, evident, este total fals
De pildn, in foafie multe gcoli de arte mar{iale
desdvdrSirea
presupune o cre$tere in ceea ce priveqte
calitdlile fizice
-
sinitate, agilitate, putere, indernanare etc
gi tehnice aprecierea distantelor,
greutdtilor, efbrturilor,
tehnici de luptA g.a.m.d.
9i
a acelor puteri sufleteqti direct
trebuitoare unui luptitor: disciplind, demnitate, curaj,
stApanire de sine etc. in asemenea
Scoli
desdvdrSirea in
arte marliale nu are o semnificaJie religioasd in sine,
aceasF laturi flind lisatd in seama voir fiecirui practicant
in paflerr8.
Vedem, prin unnare, in critica de la care am pornit,
preluarea llrd discerndmdnt a unor stereolipii. a unor
gabloane foarte parJiale
9i
inaplicabile intregului, care duc
la o viziune automat diabolizantd a artelor ma4iale qi
practic6rii lor. Din p6cate, stereotipiile de aici nu sunt, nici
pe departe, singurele.
Am intilnit, de pilde,
9i
aceastd gAndire. .. ciudati
ca sI fiu delicat dupd care atlele marfiale sunt
dAunAtoare qi (ca urmare?)
justificate doar... pe timp de
rizboi!
Spunea cineva
,degeaba
ne straduim sa legitimizam
fcorecl:
tegitimdm) practicarea artelor murtiale in vremuri de
poce, otatd limp cat ele sunl izvorale din necesitatea
qpdrarii
in caz de razboi".
t''
Am dat in lucrare exemple ale unor asemenea
Ecoli
sau
cluburi, precum cele de scrimd, de tir cu arcul (exclusiv
fozdo)
sau arbaleta. de ltrpte libere, savat, karate sponiv, systema
E.a.
m.d.
229
traire cre$tin[, multi se cred indreptatif a se pronunla
despre orice.
$i,
la f'el cum cetd{enii obignuili ai RomAniei
greu rabdl sI iqi recunoascd negtiinJa in vreo privin16, la fel
f'ac qi cregtinii nogtri.
Aici se incadreazd, de pild6, criticile de tipul
,desdvdr;irea cregind ore la buzd o inlreagd
leologie, desdvdr;irea in practicarea artek;r mariale are la
bazd o intreagd./ilosofie budistd etc"
DupA cum am aritat de rnai multe ori in aceastd
lucrare, existd arte marliale din cele mai vechi timpLrli gi la
toate popoarele lunii. Este adevarat cd in r.rltimele decenii
artele marliale orientale au devenit o obsesie a multor
apuseni gi s-au rdspAndit mult gi in Rominia. Este adevirat
cd azi, pentru foafte mulli, sunt singurele de care q;tiu. Dar,
dincolo de modd gi de neltiinla unora artele marfiale
orientale (sau extrem-orientale), nu sunt, nici pe departe,
singurele afie marfiale. Lucru pe care l-am aratat chiar la
inceputul lucrdrii.
$i
chiar gi cele orientale, sau cele ale
unor
lari
mustind de tradijie budisti precum Japonia sau
China, nu sunt totdeauna gi exclusiv budiste. Mai mult,
existenta a sute de mii de slin1i militari care aL! practicat
orle marliale ar trebui sA arate oricui ci nu existl
incompatibilitate intre desdvdrSirect cregind
Si
practicareo
afielor marliale. Cd exista
Ei
o altd perspectivA in
placticarea aftelor mar'liale dec6t cea budisti in particular
sau pdgind in general. Aceasta este, obiectiv vorbind,
ni6tluria sfinfilor.
$i
orice om ra{ional s-ar cuveni s-o ia in
considerare. Desigur, cu exceplia ateilor gi protestanlilor,
crre nu cred in existenta sfin1ilor, nici in necesitatea de a le
Lrrma pilda.
Totoclatd. se cuvine sa
$tim $i
cd
,desdvdrSirea
in
practicarea urtelor marliale" este inleleasa foarte diferit
chiar in qcolile de arle rnarJiale orientale, fie ele gi ale unei
228
de Independenli, extrem de uzate gi de o putere
9i
razd de
tragere extrem de mic[ pentru nivelul tehnic al Rizboiului
*ondiul. Multe dintre ele aveau tevile sau alte piese
defonnate ori chiar fisurate, ie$ind din folosinli duqi
cAteva lovituri, sau avAnd un tir deosebit de imprecis ln
aceste conditii, in multe b6tdlii, RomAnii au fbst macel[rili
de mitralierele gi arlileria inamic6 {bri a apuca si ajungi in
luptele corp la corp. in aceste batdl;i corp la corp- singurele
in care Rotndnii eratt cu aderarat lr indllime'- - dtlimanll
nu aveau qanse decAt la o superioritate numeric6 de cel
pu{in 5:1. Dar, spre nenorocirea Rominiei' duqmanii aveau
mijloacele tehnice qi priceperea de a le folosi pentru a
ajunge rnai mereu la o aselrlenea superioritate numericS
{ezultatul? Au fost ocupate de duqmani Dobrogea, Oltenia
qi Muntenia. lnvadatorii
-
inclusiv ,,civilizalii"
germani
au {Ecut focul cu arhivele, ca4ile
ti
mobila rndndstirilor,
chiar dacd min[stirile erau in mijlocul pidurii, de pica
lemnul in curte singur. Au
jefuit, au violat
9i
ucis, au comis
abuzuri indescriptibile. Au fost femei aruncate in strada
impreunI cu pruncii gi ldsate s[ moar6 de foame sau prin
inghel. Au foit sate intregi inconjurate de trupele striine qi
iniare au fost violate gi ucise toate femerle, de la copile la
bitrAne. Ani de zile asemenea victime, ale unor torturi
bestiale, cu mintile retacite, au bAntuit drumurile
16rii' $i
erau cele, puline, care supravieluiserS. S-a ajuns la un
asemenea
jaf
incAt sute qi mii de vagoane germane au fost
umplute cu pAment romanesc
Ai
duse in Germania, ca sA
ingiage pdmintul secltuit de o agriculturi intensiva prost
ttt'N,r
vrem sh splrnem cd artileristii ronrdni, de pildd, ntL erau
buni. Sau ci mitraliorii romdni nu erau buni Darcrau 5i
rrnii5i
altii, lbarte pulini
$i
dotati cLL afframent in cel mai bun caz de
calitate inferioar[, adsea cu depatit cu genelatu, rar
aprovizionarea cu munilie em la pamant (produclia de cartug a
Romdniei ir 1916, la intrarea
Frii
in rdzboi' asigura soldalilor
cca. 6 gase cartuqe pe 2i... ceea ce, credem noi, este cel putil]
zguduitor).
231
De-a dreptul halucinant! Ar trebui oare si a$teptam
s6 inceapd rizboiul ca sA invil[m artele marfiale de care
avem nevoie in rdzboi?l Ar trebur sA a$teptem sd inceapd
rdzboiul pentru a ne pregiti de rdzboi?! O asemenea
gAndire ilogicd gi necleqtin[, care incalcl orice bun-sim{,
orice rdnduialS fireascd, este rodul indoctrindrii masono-
new-age-iste, este o imbecilitate sau o nebunie. Este
evident pentru oricine gAndegte real nu in lozinci
-
c[
fblosirea artelor nrartriale in rdzboi se poate f-ace doar dacii
le-ai invdlat in linp de pace. Cd in rdzboi, dac6 nu le
cunoqti deja, nu mai ai vreme sA [e invelizie.
In 1916, cdnd am intrat in Primul rdzboi mondial,
trupele romAne s-au dovedit a fi de o nrare vitejie dar
$i
de
o mare lips[ de pregdtire pentru rizboiul modern qi de
inzestrare tehnicd. Un regiment de inf'anterie romAnesc
avea, in cel mai bun caz, cAteva mitraliere degi erau qi
care nu aveau deloc. Un regiment german, austriac sau
unguresc avea intre 20 qi 30 de mitraliere, in unele
regimente strdine loti ostaqii fiind inamraii cu arme
automate. Un regiment romAnesc avea maximum... 24 de
grenadicri. in rrenrc cc la gennani. austricci. rrrrguri
;i
,
cliiar bulgari toli soldalii uveau grenade. Cei mai mul{i
dintre soldalii romAni, chiar dacd ar'fi gdsit o mitralieri sau
o grenadd, n-o puleau./blosi, pentru cA nu gtiau cum! Cei
care au supravieluit, au invi{at aceasta de la duqmanii care
le miceldreau camarazii, sau de la instructorii francezi
venifi in iarna lui 1916-1917. Solda{ii rom|ni nu aveua
deloc mdqti rJe gaze, pugti rnitraliere, cdEti de o!el,
telefoane gi cablu telefonic
A.a.m.d.!
Artileria romdneasci
era alcatuitA nrai ales din piesele... din vremea Rlzboiului
zrt
De atnintit aici ridicolul tragic al trupelor de tineri trimise pe
front, in amandoud rizboaiele mondiale, dupi 2-3 saptimdni de
,,pregAtjre" 5i
care erau masacrate fulgerdtor...
$i
la noi, dar rrrai
ales la germani, fiarcezi, italieni
$i
altii. Dar cine nu gtie
istorie. .. nu
ttie. Si
este osardit sd o repetc.
230
reale (Cpt. Mircea Tomoiu, Manevra strategic(i in lrecut
$i
astdzi...). Lucratea sa a fost premiati de Marele Stat
Major, insd cu
,,toate
rezervele" asupra unor concluzii
(fundamentale) ale autorului:,,manevra subordonati
inanlicului",
,,agteptarea
strategici" gi
,,micul
rizboi in
zonele de frontiera" (lucrarea citqtd, p.5). Este interesant
de vhzut cd RomAnia a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei
$i
Herta, apoi Transilvania qi Cadrilaterul, iar apoi
rizboiul, exo{:t pe aceste puncte. Nu s-a mers pe manevra
subordonatd inamicului, uu s-a mers pe aqteptarea
strategicd iar micul rizboi de fronlierd cunoscut azi ca
rlzboi de parttzani sau de gherild nu a fost absolut de loc
prcgdtit sau praclicat de Rumania. in schirnb a lost
practicat pe scarA exfi'em de largi de Fran(a (unde
partizanii sunt cunoscuti sub numele de Rezistenld saLt
Rezistenla.fi'uncezri), de Uniunea Sovieticd (unde parlizanii
evrei, ruEi, ucraineeni etc. s-au dovedit de o maximi
eficienJi), de Polonia (unde partizanii au scris pagini de
mare eroism), de Cehia, Serbia, Marea Britanie
9i
toate
celelalte
1dri222.
Nu qi de Rominia, in 1940 sau in alli ani ai
rdzboiului. lar aceste gregeli sau ignordli de strategie,
alaturate lipsei blindatelor, mitralierelor, avioanelor de
lupte
$i
bombardament q.a.m.d., ar fi fost de ajuns si
distrugb Rorninia, chiar qi fhrb dipoma{ia
jalnici
9i
politica
mizerabild a acelor wemuri.
Rezultatele pierdelilor diplornatice gi militare qi,
implicit, teritoriale
-
au fost curnplite. Numai in nordul
Transilvaniei cuceritorii unguri au masacrat sate intregi, cu
femei, copii. bdtrani, bolnavi, au todurat cu o bestialitate
ce cover$e$te inchipuilea nenumira{i oameni, au furat,
t2:
Pentru cei care nu cuuosc subiectul gi care s-ar intreba cdnd a
folosit Marea Britanie. in al doilea rizboi mondial. rdzboiul de
gherild, s[ spunem c[ din clipa in care oricare teritoriu stdpanit
de ea qi alia{ii ei a fost cucerit de du;nrani, fie cd este vorba de
teritorii diD lndoclrina, lndonezia sau alte p6(i ale Asiei
9i
A lnc ir.
233
g6nditd. Pdnd gi pdrnAntul ni l-au furat!22r Despdgubirile
primite de Romdnia dupd r.dzboi nu au acoperit nici mdcar
lemnul furat de solda(ii Puterilor Centrale in wemea
ocupaliei. Nici nu mai vor.bim de sutele de mii de mo4i din
pricina tifosului exantematic raspAndit ca focul din pricina
conditiilor mizerabile in care fuseserd silili s6 trd.iasci
RornAnii
9i
din ocupa{ie, qi din Moldova liberd.
$i
toate
aceste nenorociri cumplite s-au intAmplat pentru cd.
Rominia nu se pregdtise de rdzhoi tn vremea pdcii.
O situalie gi mai cumplit[ a avut loc in vremea
celui de-al doilea rizboi rnondial. Lipsa de pregdtire
rnilitard a fost ingrozitor de mare.
$i
asta cu toate cd
semnele rizboiului erau evidente, ura
llrilol
vecine fa{d de
Rorndnia Mare exprimatd fhlig, dir.ect, repetat. Mai mult,
elau deja rdzboaie in alle pAti, in Spania, in China
9i
in
alte locuri gi oricine putea vedea c6 sunt doar o prefali a
unui nou mare rdzboi. Dar nu gi cei mai mulli dintre
Romdni! Cu toate cd au lbst unii
;i
nu pufini!
-
care au
avertizat astrpra a ceea ce unna, pregdtirile militare au tbst
licute nun.ni de fbnnS
9i
chiar in bdtaie de
joc.
Generalii
seriogi, roli oamenii serioqi ai
1irii,
au incercat sa asigure o
armata pregAtita, un popor pregatit, dar au fost impiedicali
de panidelc polirice
-
preocupate doar de barri
5i
pulere
,.
$r
de coruplia gerreralizatd. ln at.mata oarnenii inrdlau lnai
mult si rabde riutatea
$i
bdtaia unor,,Mog Teacd,'decdt s6
lupte cu adevdrat. Un strateg adevdrat din acele timpuri
bineilfeles, ignorat la nivel practic, deqt liudat la nivel
teoretic
-
nota glegelile iundamentale de strategie din
pregEtirea
ofi{erilor romdni
Ei
oferea soluliile strategice
:2r
Cine crede ci imaginea este exagcrata esle ilvitat sA citeascd
lucrarea unui diplomat martor ocular
Ei
cronicar al ocupatiei
Putedlor Centmle asupra Olteniei
$i
Munteniei in primul rdzboi
mondial, 707 zile sub cultura pumnului german, de Virgiliu N.
Drdghiceanu, Editura Saeculum Vizual, Bucure$tj, 2012.
Avcrtizdm cd este o lecturi greu dc rabdat pentru cei sensibili si
neresomandati copiilor.
232
cocheteazd cu ortele morlidle
fac
abstractie de lucrul
acesta."
Nu putem sd nu mentionam nerealismul afirmaliei,
caci au fbst, chiar pe acea pagina, comentatori care
,,cochetand
cu artele martiale" au tratat
9i
aspectul
,,irrpactului"
asupra vietii duhovniceqti. Dar cine nu vrea
si vadi adevlrul ajunge sf, nege otice fapta care l-ar putea
trezi. insd ceea ce ni se pare gi mai grav, ba chiar extrem de
grav, este categolica declarare a
,,impaclului
negatir ol
ertelor narliole asupra vielii duhovniceSti". Declara{ie ale
cdrei implica{ii teologice sunt uriage. Uluitor este c[
o, eloli
()nPnlulur ce spune ace:\l.ea a recunoscul ceva mai
deweme -
in alt cotnentariu la acelagi articol! cd;i sfin1ii
.,care
ou.fbst soldoti in armatele pagane" iu practicat arte
mar'{iale. Ceea ce ar insemna. confonn textului citat, cA
sfin{ilor din armatele pegene le-a .,scizut
nivelul
duhovnicesc"! Afirntafia vine intr-o totali contradiclie cu
istoua Bisericii, care arat6 cA ostafii creqtini au dat un uriaq
contingelt de martiri, de multe ori mari fhcitori de minuni,
deci avAnd o inaltd viali duhovniceascd. ,,in ciuda
practicarii artelor mar{iale"... sau poate tocmai datoriti
practicirii. Dcspre acest lucnt am vorbit insi gi mai sus in
lucrare, aqa incdt credem ci nu-i nevoie s6 revenim asupra
lui. Precizdrn insd cd declara{ia categoricd de mai sus nr
izvordgte doar din confuzia intre afiele mar{iale in genere
9i
artele nrar(iale orjentale. Aga cum am aritat, insu$i
comentatorul in cauzi recunoaqte existenla altor arte
mar{iale, inclusiv in annatcle (ronrane) de care
lineau
sfinfii rnilitari arlinti{i. Confuzia aceasta este legatd in
primul r.lnd, din cite arn vdzut noi, de influenla pseudo-
teologier pietist-pasivistc, care duce la o pozi{ie tulbure;i
contradictorie asupla ostdgiei. Pe de-o pafie, e bine ci
exrsti
,,ostaqii"
soldafi, polili9ti, jandarmi etc care si
apere pacea extemd
$i
intemd, pe de altA parte instntirea lor
ma(iald este anatemizati, dispretuiti, osandita. Influenla
jefuit
9i
violat, au organizat izgonirea sistematicd a
Rom6.nilor, deportarea sistematicA a
Jiganilor,
Evreilor gi
Rominilor in lagdrele de concentrare germane etc., etc22r.
Acelagi comportament l-au avut,,fraJii rugi" sar.r bulgari,
iar Romdnia a fost exploatati de sovietici, cu o rapacitate gi
o bestialitate uluitoare, vreme de doisprezece ani dupd
rdzbol. Nenumiraji Romani au fost deportali in Siberia,
Cazahstan, Caucaz etc.. fiind lipsifi de orice drepturi etnice
sau na{ionale penA ast6zi" puftand generalie dupd genera{ie
crucea suferinlei. Romdnii din Ungaria cca. 300.000 in
1945
-
au fbst deznalionaliza{i cu for{a, astlzi fiind in
jur
de... 5000. Aceeaqi politicd a existat
-
gi existd! fa{6 de
Rom6nii din Ucraina, Bulgaria, Grecia, Albania,
Jugoslavia, Serbia de astdzi etc. Teritorii romAnegti
strdvechi au rdmas sub ocupa{ie str6ini directa sau
indirectd pdnd astdzi.
$i
toate aceste nenorociri cumplite s-
aD intemplat penttu cti RomAnia na se pregiitise de rdzboi
tn vremea pdcii.
Mai mult nu credem ci are rost sI spunem.
Revenim la ideile greEite, promovate sub miqti
ortodore. O asemenea gindire, la f'el de falsi ca cea
combetuti de noi mai sus, o gisim, la acelaqi comentator,
gi in textul:
,,Unul
din principalele aspecte... era impactul
nagativ
f.negaliv]
al artelor martiale asupra vietii
duhovnicesti. Se pcn,e co toti cititorii nostri care
r:r
Ca sd nu se creadai ci exagerim, invitim la citirea unor cdlti
documelrt, precutn Teroareo horthfsto-lbscistti in nord-yestul
Trqnsilvaniei. ,teptembrie 1940 octombrie 1944, Ed. Polltrcd.
Brlcure$ti, 1985 sau, pentru alte epoci de teroare in"fransilvania,
Suf?rinlele di Ardeal, de Vasile Stoica. Ed. Vicovia. Bacdu,
2008 qi aftele asemenea (inclusiv indicate it Bihlioarafia de 1a
sfarFitul acestei lucrlri).
234 2,1)
qtim arte ma4iale ca si ne apAram pe noi, ci de comentator!
Necesitatea
profilaxiei, absolut real6, nu elimini
necesitatea tratdrii bolii ce, in ciuda profilaxiei, se intAmpld
sA apard! De altfel, chiar in cadrul mdsurilor profilactice
intrd gi existenJa rnijloacelor de tratare a bolii! .Autorul
ignor[, uluitor pentru mine, aceste aspecte. Daci mergem
pe comparatia lui qi o credem adevirat[, ar trebui si oprim
cercet[ri]e
9i
producliile de medicamente, sA desfiinlSm
silile de operafie, bisturiele gi orice alte mijloace de tratare
a bolilor
Ei
sa ne ocupdm numai de proJilaxie' in sensul ei
de prevenire a aparlliei bolilor. Ceea ce este instigare la
genocid! Cici. evident, oricAt de bune ar fi mdsurile
profilaotice, atAt materiale cit gi duhovniceqti,
pAna la
venirea in slavd a lui Hrislos mereu vor mai.apdrea boli.
$t
{erA tratament vor fi mortale! Comparalia licuti de
comentator nu doar ci nu-i d[ dreptate, ci il contrazice
categoric. Faptul cE nici el, nici alJi cititori ai paginii in
cauzf,, nu vdd acest lucru, este o mifturie tristd a unei
ingrijoratoare lipse de discerndrnAnt.
De asemenea, trebuie spus categoric qi faptul c5
invl{5tura Bisericii thfi de
,,violuri, .iafuri,
etc" nt este
doar profilactici ! Biserica spune, chiar din Noul
Testament,
,,Voiesti,
deci, sd nt!-li
.fre .fiicd
de
sfipanirc? Fd binele
ti
vei avea laudii de la ea.
Cdci eq este sltrjiloare a lui Dumnezeu spre
binele tdu. Iar dacd
fuci
rdL!, teffie-ta; cdci nu in
zadar poartd sabiu; penlru cd ea esle sluiitoqre a
hti Dumnezeu
Si
rdzbuniiloare a mAniei Lui,
ax.rpra celui ce sdvAr;e$te rrizl" (Romani 13.3-
4).
OI'icit ar fugi unii Rom6.ni orlodocai de acest
cuvAnt
-
fie din fricd de legituri cu stepenirea, fie din fricd
de legdturi cu sabia cuventul lui Dumnezeu nu se leagd
(ll Timotei 2.9) qi rimAne in veci (l Petru 1.25).
$i
el ne
237
propagandei masonice gi neo-proteslante ni se pare
eridentd in asemenea imprejur6rir2 . Iar u$uralatea cu care
comentatorii (pretins?) ortodoc$i aruncE la gunoi istoria
Bisericii ni se pare cutremuratoare (daca acei comentatori
sunt intr-adevir ortodocqi, cdci dac6 nu, ii infelegern, cu
tristele).
O mare lipsi de logici se poate vedea gi in
afinnaJiile urmdtoare:
,,luni1] s-ar pulea... sd ridice problema.faptului
ca
.fiecare
dintre noi er trebui sa :;tim
qrte
martiale cq sa ne
aparam pe noi, saftt] pe cei drugi de necinstire (siluirea
lrupului). Dar
problema
este
pusa
gresit
ls.n.], Jbcand
analogia cu segmentul medical: rnedicamentul cel mai
eficient nu este tratarea e/bctelor bolii ci lratarea cauzelor
bolii. Si cea mai buna medicamentatie este pro/ilaxia. Tot
asa, cand vine vorba de vbluri,
.jafuri,
etc, inyutatura
B isericii este profilactica, deoarece preintampina lucrurile
rele caci merge direct la cauza bolii: pacatul. Daca pacat
n-ar./i in lurye, nici inchisori n-ttr.fi, nici paznici, nici.frica
ae sement.
--'
O urm6 de adevdr este aici: problema chiar este
pusa gre$it! Da! insd nu de cei care ar spune cA ar trebui si
ila
De remarcat, fie
$i
in keacdt, un lapt nu lipsit de insenmatate.
DeSi invalA
,,masele" cI trebuie sI fle non-violente. nici
conducerea grupdrilor protestante
$i
neo-protestante, nici cea a
gnrpdrilor masonice nu s-au dat in ldturi de la folosirea violentei
atunci cand a convenit intereselor lor, mergdnd cle la torturi qi
arderi pe rug pdnd Ia rizboaie religioase gi masacre cumplite.
Dar, in ciuda acestei situa{ii deplin atestate istoric, mul{i inci se
grabesc sa creJda in loTincile lor..nacifiste".
'"
Ca
5i
ciratul anterior.
ri a(esta esle de pe
www.oltodoxiatinerilor.ro/tinerii-iu-societate/ispite-barbatesti.
articolul citat gi mai sus.
236
eventual prea tirziu pentr-u cel atacat, cei care
ttiu
afie
rnartiale? Deqi le declari
,,rele
pe timp de pace"? Rele, dar
sd le faci allii ca sd mA apere pe mine.. . pe timp de pace.
O asemenea pozilie este, evident, contradictorie, absurdd,
ruqinoasd gi neortodoxi.
Alti gravi lipsi de logici o gasin intu-un
comentariu aseminator, dar mull mai patetic, de pe alt
blog. Cineva, care evident nu a cercetat prea mult
problerna. dat se grdbe$te sA se prol.Iunle, ne strigd extrem
de surescitat gi foarte neortodox:2t'- ca sa ne opreascd de
la practicarea aftelor ma4iale:
,,sa
zicem {:q le apuci so inNati arlele marliale... sa
:i((nt cL.t int-u zi e:ti pla at lu adunut vt cott uri in puclure.
timp in care violatorii iti otaca
JAmilia
si nimeni ntt le aude
strigolul. Ce.fitci onrule in situotio asta? Cine ili mai apara
./b;itid?
C)RECT: D LtMNEZELI rl-o APARA""1 .
Dupf, aceeagi logic6, nu are rost sA existe spitale
;i
tratamente medicale, deoalece familia
1i
se poate imbolndvi
cAnd eqti intl-un loc in care acestea nu exist6
9i
atunci...
,,Ce faci
omule in siluqliq asta ? Cine iti mai apara
.fitnilial
CORECT: DUMNEZEU TI-O APARA". Deci, sd
nu mai existe spitale
9i
tratamente medicale! La gunoi cu
elel La fel. nu are rost si mai arinr, sd mai semindm, sd
?16
S6ruim asupra faptului ci acestc lozinci, fbrrnule, tipare de
gAndire na sufit orlodoxe. Din tbarte multe puncte cle vedere.
$i
preluarea lor de catre ortodocsi este o mare gregeald.
227
Comentariu de pc
!!!yly.Ia7bat!t14!uY4!tl!{12!1-11
ani -de-la-asasinarea-p4li!191U -daniel-sisoev-pentru-ce-socolilI:
a-fi-dreotul-nostru-sa-urim-sa-barfi m-neincetat-si-sa-faurinl-
scandalurV; nu citdm mai departe comentariul deoarece trece la
injurii necenzurate, ba chiar asumate de moderatorii site-ului
-
fata de cei de alti pirere (,,om nebun".
,,om
nAtang", iar
,.om
nebun" q.a.m.d.
).
239
aratA cd nu existd doar proiilaxie ci
fi
tratament. CA sunt
datori cregtinii s[ foloseascd nu doar lupta prin cuvAnt gi
pilda vielii irnbundtd{ite irnpotriva pdcatului, ci qi sabia
impotliva celui ce sdver$efte riul qi nu poate fi oprit altfel.
Este adevArat cd,,Jandarmii, agenlii de proteclie;i
pazd door
,,trateazd" efectele pdcatulul", dar frcAnd
aceasta deja implinesc porunca ltri Dumnezeu gi fac, fie
9i
prin fricd, qi profilaxie. Cdci
9i
de fiica acestor pedepse
pAcito$ii devin pregetitori in lucrarea rdului, iar aceasta le
dd figaz s[ audi
Ei
sd gdndeascd
9i
cele spre indreptarea
lor. Cdci dacd nu ar fi pedeapsa
-, cum nu era in Sodoma gi
Gomora nu ar mai fi nici qovlire fald de pdcat qi s-ar
ajunge la cea mai curnpliti cidere. Vedem qi aici, dar qi in
alte p6rti, cd lnsugi Dumnezeu a folosit pedepsele directc,
nu doar o
,,profilaxie"
pietistd.
$i,
mai mult, a poruncit
$i
omului s[ iaci aceasta, atAt in Vechiitl cAt gi in Noul
Testament.
Deci, inci o datd, bunl este profilaxia, qi de folos,
dar bun qi salvator este gi tratamentul. lar un bun cregtin
trebuie sd se indeletniceasci gi cu una,
9i
cu cealalta, dupd
crivdntul ce zice atestea sii le.[ace1i
Si
pe celelahe sd nu le
ldsali. Pind gi Hristos, care a venit in primul rAnd sA invele
;i
cale a fbst cu adevdrat un f-iu al Pdcii a lAsat, odata,
acestea deopafte gi a pus miina pe bici. Bici f[cut chiar de
El! Deci Insugi Hristos ne aratA cA, uneori, qi cu pirele de
rdu, dar cu marimi pricepere, se folosesc
9i
rrijloacele cele
mai aspre biciul sau sabra atunci cdnd altf'el riui nu
poate fi oprit din inaintarea sa.
Revenind la logica sau ilogica osAnditolilor adelor
mar{iale, ca o culme a lipsei de consecventre, sA obsenr'am
ci insuli comentatorul citat spune cd trebuie reactionat la
rreeinstirea pfoprie sau a altcuira- tA -Jti tctti nrt ittrot,t su
/ii
lcrs si sa nu aperi pe cel dsLrprit". Dar, Dumnezeu si
aibi mild de noi!, cum ai putea sd-l aperi cind nu gtii cum?
Cum ai putea si-l aperi cAnd eEti lipsit de olice cuno$tinte
de alte ma{iale? Sundnd la I l2 qi aEteptdnd sd intervind,
238
Faptul cd nu putem sa ne pdzin'r neincetat familia nu
inseamnd cd trebuie se renuntAm la incuietori, ba eventual
qi la uq5. Nu inseamni c6 trebuie sA renunlAm la rnijloacele
de apSrare, intre care intra
9i
afiele ma(iale. Este total
absurd, iar discursul patetic
Ai
agresiv al comentatomlui
citat de noi este un sofism anti-ortodox de toata uretenia.
Nici nu mai vorbim de faptul cd intr-o familie in
care se studiazd real artele ma(iale nu este pregatit de lupta
numai unul dintre rnembri, ceilalti fiind, Ia grimadS,
neputinciogi. Nici nu mai vorbim ci intr-o familie in care
se studiazd real afiele ma4iale pregltirea pentru martiriu
este mai inaintatA decat in alte familii. Acestea devin
aproape secundare faJd de falsitatea fundamentala a
textului analizat de noi. Discursurile de acest fel sunt
extrem de primejdioase, indemn6nd la uri fatalism fanatic,
absurd, ne-ortodox,
9i
in deplind contradiclie cu iltvAletura
gi istoria Bisericii lui Hristos2z8.
Acela$i comentator, intr-un chip de asemenea tipic
protestant, incepe, in acelagi loc, sd citeze din Psalmi locuri
in care se vorbegte despre aplrarea lui Dumnezeu pentlu
cei ai Lui.
$i,
precun.r protestantii - 9i
mai ales quakerii
9i
penticostalii care sunt cuprinqi de
,,simJenii"
provocatoare de tremurituri qi rAsete Ia citirea Bibliei, qi
acesta concluzion eazd entuziasl:
,,pai
cand citesli asemenea slove ce-li intra in
inima cu putere, ajltngi sa razi
/bricil
in inima la si so te
simti
lnota
bene!] ln cea mai mare sigurantd. Ajungi sa
rezi toota
fuga
si temerile oamenilor
(si
chiar ole lul,:)
simple desertaciuni si masuri inutile. Dcrca ar.fi.fosl grrsit
228
De altfel, acest discurs aminteste izbitor de inEelarea a doi
cAlugAri ce s-au dus in pustie hotareli sd nu primeascir mAncare
decdt datd de Dumnezeu prin minune. Clei care citest Pqt('ricL
li
Limonariti
Stiu
ce s-a int6mplat qi cu acela dintre ei care nu a
renunlat Ia r,ltiicire.
fi
cu acelr ,.arc .-a pocAit.
241.
adundm roade, sA facem mAncare sau provizii, cdci se
poate cdnd suntem plecaJi undeva sI fie toate distruse gi
atunci...
,,Ce faci
omule in situatia asta? Cine iti mai
apara
/amilia'?
CORECT: DUMNEZEU TI-O A?ARA..
Deci si nu mai facem agriculturd! Sd desfiinlbm cdmirile
gi magaziile!
$i
rnorile!
$i
cuptoarele!
$i
magazinele!
Putem continua la nesfirgit qirul de,,reduceri la absurd',
care dovedesc rdtdcirea totala a unei asemenea conceplii,
dar cine are rninte a in{eles falsitatea unei asemenea
,,logici"
tipic sectante (neoprotestante).
Din pAcate aceastd conceptie care este in fapt
eretic6, rnergind pe un interventionism absolut al lui
Dumnezeu, tipic ne-ortodox este rdspenditi la multri care
au fost intr-un contact prea strins cu mediile protestante.
Sunt chiar gi grupui catolice
-
ca de pildi in Irlanda-_ care
au cdpdtat aceastd privire pietisfpasivistd
asupra existen{ei.
lar una din consecinle este, loanc adcsea. inrinuirea
(radicali a) lui Dumnezeu pentm lot ceea ce se intampld
rdu.
in realitafe insii, cre$tinal este dator sd
litcd
tot ce
poate, in toate privinlele tn care poate
/itce
ceva;
aStupfind totod td ca Dumnezeu sd plineasci. ceea ce el
na poate gi
Jiind.
pregdtit sd rabde ca cretlinld. dacd
Acesta rAnduiege altfel decfu
Si-ar do el, omuL sd se
petreacd lasarile.
Care este linia Orlodoxiei? Desigur, noi nu putem
sd ne pizim fbmilia zi gi noapte.
$i
chiar dacl ne-am p6zi_
o! nu avem cum sd facem fald tuturor prirnejdiilor.
Aceasta
nu inseamnd insd cd trebuie sd renun!6m a ne face datoriile.
Dacd nu putem preveni, nici trata toate bolile, inseamni c6
rlebuie sd reununlam la
-incercarile
de a duce o vialh
sindtoasa, noi gi ai nogtri? inseamni ci trebuie sd renuntdnr
la controalele medicale, la folosirea medicinti si
farmaceuticii, a ceaiurilor gi altor mijloace de p.eu"nire sou
tratare a bolilor? Nici vorb6! La fel gi in aceastd privinte.
240
Avraam -- ca va crula Sodoma daci va gisi in ea... zece
drepli. Deci de unde vine comentatoml citat cu ideile lui
despre an drepl pentru care at fi puttlt fi crulati Sodoma?
Din inchipuirea lui!
$i
incd odatf, se potrivegte cuvantul
,,Vd
rdtdcili nestiind Scripturile, nici pulerea lui.
Dumnezeu" (Matei 22.29). Iar aceasta nu este o greqeald
peste care sA treci cu ugurinJd! Cici in ce f'el de ingelare
este cineva care se apuci sd facd public pe teologul ba sd
mustre qi preotii care spun altfel decat el
-
cand nu
cunoa$te nici mAcar textele elernentare ale Scripturii'?
Uriag6!
$i
sA nu uit6m ca aceasta imagine falsd este adusl
ca
'argumenl
bibllc" al discursului pietist-conclusiv. ..
O alt6 gre$eala ingrozitoare, o confuzie teribili, o
face automl comentariilor amintite
-
qi textului citat mai
sus intre lucrarea lui Dumnezeu de apiiare a poporului
Siu qi respectiv o intervenlie totalS
5i
exclusivi a lui
Durnnezeu in plan istoric. El crede cA texte ca
,,71i,
Doamne, ne vei pdzi
Si
ne vei
/eri
de neamttl acesla in
veac" (Psalmi 11.7)
9i
altele asentenca inseamna ca omul
nu mai ate nevoie si invele si lupte, cd omul nu mai
trebuie sd lupte, ca il va ocroti Dumnezeu... Bieftll
comentator nici nr.r-Ei aminte$te cI alcituitorul psalmilor,
S1)ntul Ploroc David, cel carc nereu gi-a pus nidejdea in
DLrmnezeu. a lost totodati un mare rdzboinic. Scris este
.,Scul a hirtrit mii, iar Da:tid ze<:i de mii!" (l Regi 18.7)
9i
suDt scrise gi altele asemenea, care arati cum a purtat
David, cu ajutorul lui Dutlnezeu, lupte gi rizboaie
nenumf,rate.
$i
inainte de a le purta, inainte de a se lupta ctr
Goliat
ti
ceilalJi dugmani, s-a pregdtit, dupd tradilia
iudaic6, in luptele cu fiarele sdlbatice (l Regi I7.34-36).
Dupi gAndirea celui care citeazi Psalmii liri a-i in{elegc. a
gregit David gi cAnd a luptat cu annele itnpotriva
duqmanilor,
9i
cdnd a luptat cu fiarele. Trebuia sdJ lase pe
Dumnezeu sbJ apere, nu'/ Cd dacd, atunci c6nd el fugea
dupd urs, ori dupi leu, sau se iupta cu Goliat, venea cineva
qi ii ataca familia ori turma"
ii
nimeni nu le auzea strigdtul.
un singur om credincios in Sodoma. Dumnezeu ar.fi crutat
cetatea. Daca lu il ai pe llristos cu tine, atunci cum nu se
va indura El si pentru
familia
ta? Daca-l ai pe Hristos
toyaras de drum, atunci ce-ti mai trebuie altceva????? "
Ceea ce este primul lucru foarte trist la acest
comentariu I00% neo-protestant2ze e cd a fost postat in
numele Ortodoxiei
9i,
de altfel, asumat gi de
administratorii, in alte privin{e profuird orlodocgi, ai site-
ului... Identitatea sa cu discursul neo-protestant este pur qi
simplu uluitoare, de la simplismul gi falsitatea g6ndirii la
sentimentalismul triumfalist gi ignorarea unor adevdruri
evidente.
Ca o primi pildb, incontestabili, a depdrt6rir230 de
Ortodoxie, ludm ase4iunea
,daca
ar.fi
fost
gasit un singur
om credincios in Sodoma, Dumnezeu ar.fi crutat cetatea".
De fapt, in Sod,oma chiar era un dreptt Se numea Lot!
Si
mai avea gi doud fete credincioase2lr
,
ceea ce face ca
numdrrrl celor drepli sd fi,e de trei persoane. Doar cd
Dumnezeu hotdrdse qi asta ca un pogoramant pentru
?2e
L-am auzit, aproape identic, la adventi$ti gi penticostali, ca
pafte a argumentatiei impotdva Ortodoxiei (in acea pafte a
discursului anti-oftodox ce incerca sA condamne existenta
preolilor militari gi, irr general, orice legdtud intre Biserica lui
Hristos gi armatl, folosirea armelor, invdtarea fblosirii armelor
etc).
230
Suntem siguri, involuntari aceastd depirtare.
$i
precizim aici
cd in critica roastd fati de cuvintele
ti
atitudinea unor ortodocsi
nLt pLoleu la indoiald bunele lor intenlii, rAvnd /or, de care
sunten incredinlati. Doar cd le lipsegte pdceperea in aceasti
privintd
$i
ar fi fost foarte bine ca inainte de a se fi ayenturat la
propoviduiri
5i
verdicte publice (qi extrem de categorice!) sA lie
foarte siguri cA au cercetat toate
Si
au pistrat, intr-adevdr, ce este
bun.. .
2rr
O sc[riem pe solia lui Lot, de vreme ce s-a into$ sA priveascd
inapoi gi a fost pedepsitd de Dumnezeu, degi, cel pulin la inceput,
ar fi putur fi socolila
si
er cu cei drepli.
a la
243
despre inlelesul unor versete din Psalmi.
$i
cum nu igi
pune gi problema ce ar insemna intru Adevir
,sii
se indure
Hristos de
familia
ta". Din punctul lui de vedere, asta ar
insemna, de fapt, ca Hristos sA ii faci treaba, inclusiv in
ceea ce privegte apdrarea familiei de atacatori!
Comentatorul respectiv, desigur, nu i;i di seama de asta.
Dar igi inchipuie c6 Hristos este dator si-i pizeasci familia
de orice dugman, cA este firesc sd se altepte la asta. Ca
Hristos
line
loc de indeplinirea datoriilor omeneqti. Ceea ce
este cu totul greqit!
$i,
de f'apt, inseamnd sd te a$tepli ca
Dumnezeu si i1i facd toatA treaba, sau qi ceva mai mult...
Mai rdu, chiar perspectiva unei vieli creqtine apdrat[ de
ispite, incerciri, necazuri qi prigoane este, fundamental,
necreitinA. Chiar dacd
,,il
ai pe Hristos cu /ire", asta nu
inseamnd ci vei fi ferit de supirdri2r2. Dimpotriva, chiar
Hristos spune
,dacd
pe Mine m-au prigonit
Si
pe voi vd vor
prigoni"
9i ,,in
lume necazuri veli avea"
ti ,pdzili-vai
de
oameni"
Si
multe altele asemenea. E interesant pentru
cine are ochi de v6zut gi urechi de auzit
9i
minte de
in{eles... este interesant, spuneam, cd Hristos zice
,,pi1zili-vd
de oameni" (voi, clegtinilor!) qi nu, precum
comentatorul de mai sus, ,,Hristos
t'd va pdzi de
2r'Am
putea aminti aici de lov
5i
de felul in care, dupd ce l-a
pdzit o vreme, Dumnezeu l-a lisat in puterea diavolului o altd
vreme, penhu ca apoi iar sa-l izbiveascS
$i
de nu s-ar fi intirit
Iov:nereu in frica lui Dumnezeu in vremea in care ii mergea
bine, ar fi cazut cllrn a cdzut femeia lui. Dar nu vom stbrui asopra
lui, ca si nu se spuni cd ne oprim la cei din Vechiul Testament,
cu toate cE Dumnezeu acela$i este totdeauna.
"t
Sd mai amintim, oare, de fanriliile martirizate din primele
secole gi pdnd astdzi? Familii care stau ca putemic5 mAfturie
impotriva pietismului triumfalist
!i
obtuz al comentariului pe
care il analizdm... Sau si mai amintim pe sfinlii imparati care au
condus oqtiri, le-au inarmat
5i
instruit, in loc sdJ lase pe
f)umnezeu sd apere poponrl, firi se mai ridice ei, inrpira{ii gi
osta$ii, vreun deget?
245
ce mai frcea
,,omule!"
-
in situalia aceasta? Dar gi mai
uluitor ni se pare cb David, cel care a scris Psahnii, nu a
simlit qi el ci trebuie
,,sd
rddd
fericit
in inima lui
Si
sd se
simtd in cea mai nrare siguranld" la auzul Psalmilor pe
care insugi ii cinta,
9i
sd renunte la inarmare gi lupt6.
Dimpotrivi, cel care a scris Psalmii a luptat cu arma in
mAini, ba a inamat, pregitit de luptA
$i
condus in rdzboaie
gi poporul! CAtI nepricepere
9i
lipsd de duhovnicie! Dar
din partea cui? A Sfdntului Prooroc David sau a celor care
ii rdstdlmbcesc Psalmii?
Zice Romdnul:
,,Dumnezeu ili dd, dar nu i1i bagd
in traistd". Teandria, adicd impreuni-lucrarea dintre
Dumnezeu
$i
om, este un concept pe care mulli dintre
apusenii eterodocai nuJ prea inleleg. La ei ori lucreazd
Dumlezeu, ori omul. Ortodocaii
$tiu
ca omul trebuie sd
faca tot ce poate gi s6 a$tepte, in acela$i timp, hotirdrea gi
lucrarea lui Dumnezeu pentru ceea ce lace el. Dupd cum
este
Si
scris: Apostolii,
,plecdnd,
au propovdduit
pretutindeni
Si
Domnul lucra cu ei
Si
intdreu ctntdntul, prin
semnele care urmau" (Marcu 16.20). Din pdcate, gdndirea
apuseana extremistd
- ,,ori
Dumlezeu, ori omul" a
cucerit pe(i din sufletul multor cregtini, despdrlindu-i de
adeverata cunoagtere a lucrdrii lui Dumnezeu in lume gi a
conlucrdrii omului cu El.
$i
nu este singura influen1d
eterodoxd adoptatd de (unii) ortodocai!
Mai se spune in textul postat pe net
,,Daca
tu il ai
pe Hristos cu tine, atunci cltm nu se ta indura El si pentnr
.familia
ta?". intrebarea, in text retoricd, este de asemenea
tipic neo-prolestantA.
$i
pleacS de la doui idei
pleconcepute:
,,$tiu
eu cd
,,il am" pe llristos cu mine" gi,
evident,
,,t/lz
eu ce
ya.face
Hristos".
$i
dac6, de fapt,
crezind ci Il ai pe Hristos, te ingeli? Doar sunt atdlia eretici
in islolje ce s-au dus in Iad incredinlali ci il au pe Hristos!
Autorul comerrtariului
-
comentariilor
-
nu igi pune
problema. Aga curn nu igi pune problema cA ar putea gre$i
cind bate cimpii despre Sodoma gi nurnirul drep{ilor sau
244
a fost folosita pe cempurile de bdtilie de cdtre milioane qi
milioane de soldali, care qi ast[zi este insuiita de ofilerii de
carieri
-
gi nu numai
-
in qcolile militare serioase, pus6-la
nivelul qahului ca eficienli de lupti corp la corpt'o!
Evident, cel care a vorbit este total ne$tiutor in privinfa
scrimei qi istoriei ei, dar vorbegte, fdcindu-se de rds qi pe
sine, qi credinla pe care pretinde ci o apdr6. La fel ca
9i
cel
care spune ce toate artele marfiale vin din India . Ineplii
peste ineptii!
Inep{ii care nu ar h atdt de intristAtoare, dac6 nu ar
veni din partea unor oameni care se vor a fi qi deseori se
socotesc pe ei inqigi a fi (mari) mdrlurisitori ai
Ortodoxiei. Dar Orlodoxia nu se poate niciodati mArturisi
prin cuvintele unor oameni care vol'besc despre ce nu gtitl,
oricit ar fl de bine inten{ionaiil Cdci, sn-fim bine infeieEi,
suntem siguri cd toti cei ale ciror texte le-am prezentat aici
sunt bine intenlionali, oameni care vor si fie mifturisitori
$i
apArAtori ai Dreptei-credin{e. Doar c[, din prea multd
rivn6, se grdbesc sd se pronunte gi incd foarte categoric,
foafie autoritar, foade competent in domenii in care nu se
pricep deloc. Precum autotul de mai sus, care iqi inchipuie
cd .,artele ma4iale au o singurd origine", ignordnd total
istoria sporturilor gi artelor mar'1iale, dar vorbind cu o
non$alanlA uluitoare.
$i,
in temeiul acestei fanteziste
origini, dezvoltd o aberanta argumentatie anti-afte ma4iale
Deqi, daci
judecdm dupd principiile creqtine, lucrurile
trebuie cercetate nepAfiinitor, indilerent de originea lor
presupusa ori real6, in ceea ce au bun qi riu235. Un discurs
de alt fel
-
ca, de pild6, cel cu
,,originea
unic6 a artelor
mar{iale" este ruqinos prin el insugi, chiar daci nu ar fi
234
Trecem iute peste faptul cd gahul dezvoltd gAndirea
tactica
si
nu este deloc de disprefuit ca pregetire spirituald
pentru lupta.
2t5
D"nur""e am aralal in lucrare ca e\ista rnulle leluri de ane
ma4iate,
9i
nu doar cele de origine indiani, nu mai reludm
subiectul.
247
Desigur, spusele noastre nu trebuie intrelese
simplist!
Ltcrarea de pdzire pe care trebuie si. o faci fiecare
cregtin incepe de la cunoagterea Sfintelor Scripturi gi a
Sfintei Tradilii
9i
de la primii pagi in trdirea lor. Aici intr6
gi postul,
Ei
rugdciunea, gi rrilostenia sau altele asemenea,
dar gi munca gi ost5gia. Niciuna dintre ele nu este de
lepbdat. F'iecat e are rostul siu, qi, chiar dacd unele sunt mai
de cinste decAt altele, toate au fost lisate de Dumnezeu
spre a fi lolosite cu inlelepciune. lar aceastd lucrare poate
fi, intr-adevdr, binecuvAntati de Dumnezeu, cdci dacd
Dumnezett nu ur pdzi cetateq in zadar,s-ar osleni cel ce o
pdzeste (Psalmi
126.1). Dar nici Dumnezeu nu va p6zi pe
cei care nu-i pdzesc poruncile lui! Teandria, conlucrarea
intre Dumnezeu gi om, iatl principir-rl care std la temelia
oricirei lucrili in Ortodoxie. Un principiu care este cu
desdvAr gire uitat atunci cAnd se presupune c6 trebuie s6 nu
facem nimic agteptdnd ca Dumnezeu sA facd totul.
in sfbrgit, mai dim un text in afara adevirului al
aceluiaqi cornentator. Ca un aminunt in sine, dar revelator
pentru superficialitatea celor care, cregtini fiind, nu se
sfiesc a vorbi despre ce nu se pricep.
,,['ad ca multi s-au dpltcet de dezbatut h infinit
despre uce,\te drte cand lot ce trebuie sa
facem
esle sd Je
vedem prin prisna dreptei credinte
1...1
Chiar daca multi.
nu se asteopte, ortele martiale au o singura origine: India.
De acolo prot'in si au
.fost
preluate si dezvoltute de
rclelalte tlri
1...7"
Nu are rost sd dirn mai depade
,,demonstraJia"
dezvoltatd dintr-o premisi atdt de falsd
$i,
cu tristete spus,
atat de inculla. Esle la lei de rupinos precum un comentaril
de pe alt site, in care se spunea ci scrima este, la nivel
practic, la fcl de neprimejdioasl ca qi
Eahul. .. Scrima, care
246
ql alli imparali, mai apropiaJi de noi2r6, precum
Binecredinciosul $tefan
al Moldovei, SfAntul Neagoe
Basarab^ Slintul Martir Constantin Br6ncoveanu cu cei
patru fii ai s6i... Este vorba de aproape 15 secole in care
Biserica a binecuventat lupta armati qi corp la corp
-
a
cregtinilor cu duqmanii Ciedinlei gi al{i prigonitori23T A
binecuvdntat-o
qi a ldudat-o, infielAnd totodati abuzurile
care ar fi putut avea sau chiar aveau loc. Ceea ce autorii
tertului, din pdcate, nu
$tiu
si se fi intAmplat.
$i,
ca incd o mdrturie a adevdrului impotriva
nestiinlei in domeniu, sd ne atnintim de viala Sfintei
Mucenile Teodora din Peloponez. Aceasta era o
taranci
clin Vasta care, in secolul Xl, a luptat impotriva tAlharilor
care prddau satele din
{inut.
Pentru a nu fi opritd de la
intl'area in mica oaste a
{draniltlr
- rnililie-populari, ba
9i
a to-alcAtuitA, alt lucru inadmisibil pentru pasiviqtii
pieti$ti!
-
s-a imbr6cat in traine birbite;ti, osligeEti ln
aceastS deghizare a luat parte la bitalie, luptind alaturi de
bnrba{i qi a fost ranile de moarte. ,,Violen16,
ucidere!" ar
striga cei lipsili de discemdmint. ,,Ar
fi trebuit s6-L lase pe
Dumnezeu sb-i apere satul!" ar striga alli rdtAci!. Dar
Biserica lui Dumnezeu a recunoscut-o indatd ca sfanta
mucenil[! Ial biserica smeritd lidicatd in Vasta in cinstea ei
nu doal cd este un loc in care se fac rninuni, dar este ea
insdEi o minune. Cdci peste ea, deEi este micd
9i
foarte
veche, ctesc t7 copaci, cliiar din acoperiq. Totugi
ridicinile nu trec prin acoperig, nici prin perefi, nici nuJ
ddrdm6, oricAt de putemice ar fi furtunile, deqi strf,vechiul
acoperiq are doar cdJiva centimetri grosime. Esle o minune
atestatd de numeroqi ingineri constructori
qi arhitec{i, care
plecat de la o premisd istoricd falsii.
$i
imi aminteqte cle un
pArinte ce spunea cd toate lucrurile care vin din Japonia
sunt satanice, spusele lui tiind irregistrate cu un reporlofon
japonez,
cu binecuvdntarea sa. ..
O afirrna{ie la fel de uluitoare, pe acelaqi site gi la
aceeagi pagind,
suni astfel:
,,Nu am auzit sau citit nic,aieri la Hristos. la
A1,o:toli .s,ttt la Sfintii Purinti, rtn inlt.mn la lupta,trmat,t
(sctu corp la corp) a crestinilor cu dusntanii credintei,
/ie ei
prigrnituri ntntLtni, ot ul'Llnti ttroini
sou nLlruni, .\ot!
,,vanzalori de neom si lara""
Nu a(u) auzrt sau citit aga ceva! Extraordinar
argument! Deci nu exist[? Ei bine, noi am auzit qi am citit,
ba chiar am gi citat in lucrarea de falb asemenea indemnurii
Nu unul, ci nenumdrate. Dar probabil ci SfAntul Ambr.ozie
cel Mare, Sfintul loan Gur6 de Aur. SfAntul Daniil
Sihastrul care l-a indemnat gi intdrit in luptd pe
Binecredinciosul
Donl.ritor
$tefan
al Moldovei!
-
sau
Sfir.rtul Dimitrie lzvorAtorul de Mir
9i
ceilalli, nenumdra(i,
asemenea lor, nu sunt cunoscuti autorilor afirma{iei citate.
Nu existd, sau n-or fi, pentru ei, Sfinli
p6rinfi?
Rdspunsul
nostru poate pirea aspru, insd este o asprime ceruta de
autoritarismul
Ei
falsitatea fi.azelor pe care le citim. in
acest caz, printr-o singur6 frazd neadevdratd. dar extrem de
categorica- estc aruncala in ncant o panc uriaga a istoriei
Brsericii.
Anr amintit nrai sus de Sfdntul impdrat Constantin
cel Mare, de Binecredinciosul
irnplrat lustinian, de Sfhntul
Impirat Teodosie cel Mare, de Binecredinciosul
impirat
Marcian, de Binecredinciosul impirat Teodosie cel
'Mic,
de Binecredinciosul impilat Mi[ail, de Sfdntul impnrai
Ioan Duca Valatis gi allii asemenea, la care putern adiuga
2r"
$i
nu am in;irat in aceasta scriere regi
$i
imparali creqtini. cu
viatd slanti, din Etiopia, Armenia, Gruzia sau India, incepdnd cn
Av<1ar'(Abcar), regcle armean al Edesei sau impiratul etiopian
Elezvoi.
t"
Spre a nu mai stirui asupra osta$ilor cte;tini din Rontania
pagdna. dinainte de Slbntul Con:tarrtin ccl Vare
249 248
toti parem a
.fi
tle acord3e. In
qbsentq
unei asemenea astfel
de arn'tate, ce se cuvine a
fi .facttt?
Unii considera ca
Istoria Bisericii... sau un cred in adevirul lor (ceea ce inseamna,
de t'apt, erezie. ..).
l3e
Nu gtim de unde se scoate afirmala aceasta, de unde aceastd
pdrere, dar, oricum, el nLt sunl de ttcord cu ea (9i mulfi allii
alituri de rrine). Sunt insd de acord cd ottmenii de uzi nu
Sliu
pe
ce lltne lrdies(. Mul1i cred ca Romanii au pace de foarte multa
vrerne. Greqit. in decembrie 1989 nlulti Romani aLr plltit cu viala
lipsa lor de pregatire militara. in 1991 au inceput luptele din
Tiansnistria. in care voluntarii romdni
;i
trr.rpe de mililie din
dreapta qi stanga N-istrului au apirat cu greu pdmentul strAbun'
plitind un scump gi smnt tribut de sange. Este adev[rat ci
grupbrile (anti-romAneqti) ce stipAncsc Romdnia nu au ingiduit
tratarea acestui rlzboi romAno-rus in manualele gcolare' dar
mdcar ortodocEii practicanti ar fi trebuit sd fie nai con$tienli de
realitate. Confl ictele dintre ultra-nationaligtii ucraineeni (grupafi
adesea in organizalii paramilitare, adesea sub binecuvdntarea
Biscricii Ortodoxe din Ucraina!) 9i
RomAnii din sudul
Basarabiei. <lin Hotin, Her'{a
5i
Nordul Bttcovinei sau alte tedtorii
romancsti ilegitim stApanite azi de Ucraina sLlnt de asemenea o
realitate.
$i
o realitatc de asetnenea ocultata de oficialitati' dar
care ar treblli si iie binecunoscutf, cre$tinilor romdni. Njci nu
mai stdruim asupra lleincetatelor declaralii ucraineene prin care
se atribuie Romdniei inten{ii de invadare
$i
rizboi, asupra aclelor
de rdzfuti pe care flota militara
9i
gdnicereasci ucraineean6 le-a
sivdr;it asupra navelor
5i
teritoriilor romAneEti, asupra a ceea ce
a insemnat, de lapt, gestut
,,Callalul
Bastroe".. Sd nrai ad[ugim
doar la aceastd scurtii ingiruire trupeie romine din Nanibia.
Angola, Cosovo, Bosnia-HetJegovina, Irac
;i
Afganistan. Vedem
dintr o datd ca in aceste ,,vremuri
de pace" Rominii au lbst
implicali in mai bine de l0 zone de conflict
9i
r-az-bor, ca patte
conbdt.llld. Faptul ca Ronldnia nu este //?(rli implicatd /ol4l intr-
un rizboi este doar o minune. O minune care nu va dura la
neslbr;it. Cine are ttrechi de atrzit. P 5 inrre pcri"ad'L in t arc
qm
scris oceastli notd,i.tcesta zile de iulie 2013 s-au aprins
|)cLu'i
prinejdio.:lse in nulle
ldri,
incltrsiv di apropierc.l
Rondniei. in Siritr crestinii tunt prigonili' izgoni(i, n1o\4.rali ln
Turci.t ,\unt tulburdri, la
/el
in Bulgariu
li
in llte pdrli S-ar
2\l
au declarat sub semnEturd cA nu existE nicio explicatie
pentu rezistenta bisericii in asemenea condilii... in afara
intervenliei directe a puterii lui Dumlezeu! iati mdrturie
nebiruita cd
9i
cunogtinlele de arte martiale ale Teodorer, qi
participarea
la lupt6
-
deghtzat1 ca bdrbat! au fost nu
scidere duhovniceascI
ci, dimpotrivi, indl{are
duhor.niceascd gi sfin1enie.
$i,
totodaE, iati un indemn la
luptl
9i_la
pururi pregitire
de luptd.
pe
care nu il inlelege
doar cel care nu vrea s[ vadd adevirul. Fiindci, pentiu
oricine altcineva, trebuie sd fie limpede c6, dintre toate
femeile care triiau in Vasta odatd cu Sfanta Teodora, doar
ea, cea care a pus m6.na pe arme impotriva tdlharilor gi a
murit in
_luptA
cu ei, este singura care a intrat in calenjar,
singura devenitd licltoare de nrinuni. Ceea ce, credem noi,
spune totul.
$i
am putea da sute qi mii qi zeci de rnii de
asemenea pilde, cu toate c6, dupd cum am v6zut, mul{i
dintre ortodocgii de astizi ie ignord total sau, in cel mai
bun caz, le declar6, pe fiecare in pafte,
,,exceptie".
AIt cuvant al lor, care il contrazice pe primul, dar
care cuprinde, in alara unor alte gregeli,
9i
o nuantri
folositoare, este acesta:
,,Desigur, cu totul ahceva esle cancl vorbim de o
armdle regulola a uruti popor care luptd periru aparareo
teritoriullti saz
[de
ce, nu nr se explicl],
ftn.a sa insemne.
prin aceasla, ca uciderea in razboi e tnai ptftin ucidere.
lasta
deqi Smntul Vasile cel Mare
9i
sinoadile ecumenice
au alt6 pdrere!2181
Astazi trqim insa alte inprejurari si aici
tt'
Canonul l3 al Slbntului Vasile cel Mare spune uimitor. nu?
cd --ttctJerile cele din razboaie nu uu
fost
toLotite uciclei dc
firin(i'. adica e\act invers decdr aurJrii lextului pe care il
analizdm acum. Sd fi gregit gi el, gi sinoadele
""u,o.ni""
vreo
iapte -
care i-au intarit acest canon,J Noi credem cA nu. Mai
curdnd autorii textului nu cunosc inrleajuns de bine Dogmatica
$i
250
Autorii spun ,,prin...
credinta". Exprimare tbarte
vagi.
Stiut
fiind c5, de fapt, credin{a se vadeste din fapte'
D;i c;re ar fi lucrarea credinlei, care ar fi faptele credinlei
care ,,au
ddr6mat Imperiul Roman P6gAn"?
Oare martiriul cre;tlnilor? Dar am al'ut
Ei
in Persia
mullime de martiri, iar Persia a rimas tot pigAnd, ba chiar,
pentru multi vreme, a izbutit sd nimiceascA totri ortodoc$ii
iin cuprinsul sdu. Oate rlgSciunile? Dar qi in Persia' qi in
Hanatul Crimeii,
;i
in alte piIli in care statul a r[mas pdg6n
au fost mulli rugitori Deci, carc s\ntfaplele concrete cate
au dus la fecerea de la un pdgAnism milltant la creqtinism
rnilitant in Imperiul Roman?
Proclamarea
generalului din Galia, Constantin'
drept impirat, de cltre trupele din aceastl provincie,
victbria de la Pons Milvius qi celelalte acfiuni
-
militare'
religioase, administrative, econornice, culturale etc
-
ale
Sfen I ului Constantin cel Marc.
$i
care a fost primul temei al acestor fapte?
Existenla unui numbr mare de creqtini in viala qi
mai ales in tr-upele din
jurul lui Constantin cel Marel
Existenla unui num[r mare de creEtini stli-r'omAni,
de creEtini celJi (proto-francezi)
9i
germanici in trupele din
Galia, a fost in contrast cu numdtll mare de pAgeni traco-
romani dinjurul impiralilor prigonitori din aceeaqi epocd
-
Maximian. Maximin Daia, Galerius etc. Datorit6 acestor
ostagi creqtini nu doar cd qi viitorul impirat Constantin a
aflat cAte ceva despre Credinla lui Hristos, dar
9i
la Pons
Milvius a putut primi llmuriri atunci cdnd minunea l-a
insp[imAntat, 9i
ostagii pigdni au putut fi lAmuriti de
cregtinii din armatA despre adev[ratul inleles al Crucii
(pentru pigAni, semn de nenorocire). Mai mult, aceqti
ciegtini rnilitari i-au fost cei mai credincioqi camarazi
9i
in
lupiele din Italia, gi in cele care au urmat, precum
9i
in
trebuie depusa o rezistenta chiar si para-militara
fata
cle
structutile statului care nu mai poate
f
considerat
national, ci ocupant. Asa sa
fie
oare?
[...]
Crestinii au
relrsit, ce-i drept, so doboare lmperiul Roman
pagan.
Evidenl, nu prin
Jitrta
armelor, nici prin subversivilafe, ci
prin... credinta. Cam bqnal, dqr asa au stal lucrurile. Noi
parca em compenso lipsa de vlaga.si ravna duhot,niceasca
a cre.stinilor din primele yeacuri
cu ftn.fetttl de subslitule
care nu merg la esenta una din ele /iind si aceusta itlee a
rez is le n te i para- m i I i tare."
Acum, o primd observa{ie ar fi ci probabil autorii
au vrut sd spund",JVoi parca am compensa lipsa de vluga si
ravnu duhuvni' earca a crellinikrr de azi fali de creitinii
din primele veacuri ut tot.fetut de substillle',. Altfel, dupi
gramaticd,
ar insemna cd ei, autorii, consideri c6 la
cregtinii din primele veacuri era o lips6 de vlagi gi rAvnd
duhovniceascd pe care noi,,parcd am compensa-o;,cu tot
felul de substitute.
insd, dincolo de gr.egelile
de logicl a cliscursului qi
dincolo de greEelile fa16 de Dogmatica ortodox6 semnalate
chiar pe text, comentariul citat lanseazi o disculie
interesantd. CA statul actual este tot mai mult anti-nalionil,
este limpede. CE annata nationalA este intr-un proces de
alterare -- intenlionata este de asemenea lirnpede. Deci,
.,ce se cn,ine a
Ji /itcut"?
O sd incepem in rispunsul nostru chiar de la
problema
,"doborArii lmperiului Roman
p6gAn,,.
Care nu a
fost in sens propr.iu o doborAre sau o dErdmare, c6t o
metamorfozare, o transfonnare, o sfrn{ire a lui. Dar, ca sd
nu fie disputd gi pentru acest cuvant, putem si-i zicem gi
,,doborAre". Care a fost rcalizat5... cum?
putea ca lucrurile sd se linisteascd. S-er putea sd se
inrduldleasc.i. EviLlent, pentru cine este ralional, este insd.fAptul
cd e nai bine sd.fi pregiitit
ti
.td nu ai neroie. dec/it sd ai nevoie
.yi sd rtu
/i
pregdtit.
252
253
acoperire a nevolniciei
$i
lalitalii proprii. lar cei care sunt
astdzi intr-adevAr curajosi
$i
poate chiar
$i
pregititi,
lumegte vorbind, de bitaie
-
sunt, cel mai adesea, depdrtali
de credinlS, slabi in credin{d gi cu prea pulin discemament
duhovnicesc. Adesea fiind indepdrla{i de Biserici, de la
primele contacte cu ea, de rdutatea, invidia.
9i
agresivitatea
insultdtoare a celor din prima categorie2o0 Aceasta ar fi
prima pricin6.
A doua pricini este cd n-ar avea cine sd conducd
lupta cu armele pentru eliberarea
tirii.
Nu pot fi
conducitori tot felul de apucaJi, care se cred ltrminaJi fhri
nici un temei. Nu pot fi conducitori coruptii
9i
vindulii. Nu
pot fi conducdtori romanticii lipsi{i de pregltirea tehnici
necesari. Nu pot fi conducitori tehnicienii lipsili de
credin{6 qi idealuri.
$i
aqa mai departe! Este nevoie de un
conducdtor adevdrat. Iar acesta nu se va ivi pini cAnd nu
va avea un popor pregitit.
Pentrx aceea, se cuvine ca Rominii si se
osteneasca, intr-adevdr, cu rugdciunea
9i
postul, cu
invitarea Istoriei Bisericii gi Neamului, a Dogmaticii' a
tacticii qi strategiei militare qi duhvniceqti, a altelor
martiale
$i
a celorlalte care sunt de datoria oricdrui Romin.
$i
si se roage, neincetat, penlru buni conducdlori ai
Bisericii, ai Neamulut
;i
ai
Tdrii.
Aga incAt Dumnezeu fie
ii va face buni pe cei ce sunt, fie va ridica, aqa cum El gtie,
pe al{ii vrednici.
Dar fEri o pregitire a poporului, un domnitor
vrednic nici ci va nrai fi!
in acelaqi loc despre care am vorbit pAnd acum,
autorii amintili incearci sd discute asupra rezisteniei
2a0
Desigur, se poate replica qi faptul cd ar trebui se treace
peste qi si meargd mai departe, in Credinld, cu vitejie. Dar
caJi pot face aga ceva atunci cdnd de la primele apropieri
de cineva sau ceva sunt dispreiuiti, insultali etc.?
255
pestra,rea bunei rdnduieli a lmperiului gi in alte asemenea
lucrd,ri. Deci chiar existenla
Si
itttplici:area crestinilor in
ornatele romone
5i
actit itd(ile o\bsepti a
lost
bazn pe corc
qi-a clddit lucrarea SJdntul impdrat Conitanrin cei Mqre,
Cel intocmai ar Apostolii.
Aceasta este solulia pe core o propunem
Si
noi!
Propunem ca RomAnii sa meargi mai departe, ca
utmaqi ai armatelor SfAntului Constantin cel Mare.
totdeauna pregirili dc luptd.
$i
arunci cdnd se va ardla Un
conducdtor legitim asemenea lui Constantin gi,
totodata,_ vrednic de a fi slujit, si il slujeascd, s6 lupte
pentru
el, sA moara pentm el, sa trEiasc6 pentru el, inirr"r
Hristos Domnul nostr-u.
Este ceea ce, de altfel,
9i
impdr-atul
$teflan
al
Moldovei ne-a poruncit:
,,Dacd dLrsmanul t,ostru yo
cere legdminte
ru$itloose de la voi, atuncea mai bine mnili prin
s.tbia lui, decdtSd
f4i
privitori impilcirii
;i
ticitiSirii
ldrii
toostre. Domnul pcirinlilor voStri insd se t,a
indura de lacrimile slugilor sale
Si
va riclica tlintre
uoi pc , intr,r. corL vLt u[(:t! iurasi
1u
urttt,tsii rrtstt.i
in
yolnicia
ti
puterea de mai inainte,'.
. _
TotuEr, trebuie spus, acum nu se poate pune
problema
unei lupte cu amele pentnr libertatia
lirii
De
ce? Din doud mari pricini!
Intdi, ci n-ar avea cine sA o duc6. To{i sunt viteji la
insultat, b6rfit, licut pe grozav^ii, blestemat qi injurai pe
intemet, din spatele nick-urilor. in via{a de toate ziGle in;d"
toli vitejii acepria se dovedesc r lj. prea adesea, nevolnici.
Dacd dau de hofi pe autobuz igi pleaci
ochii in pdnrAnt gi
tac malc. dc plini de curaj duhovnicesc ce
qunl.
Nici nu 5e
pune problema
impiicdrii lor intr-o lupt6 r.eald. De aici vin
qi
,,duhovnicegtile" lor batjocoriri ale artelor mar{iale, ca o
254
complexitalii
$i
primejdiei acestui fenomen, asupra faptului
cA u are voie sa fie hatat cu uqurAtate. Pricind pentru care
nici noi nu sta,ruim rlci asunra lui.
Al doilea lucru pe care dorim sA il consemnim este
necesitatea ca o asemenea miscare de rezistentA armatd
-
sd aibd o
linutd
morald otlodoxd, un^ scop limpede
tlejinit, un spfijin popular
$i
o
finalitate.
ln lipsa acestor
patru stelpl miEcarea fie va fi in6buqit6 de autoriElile
asupritoare cum s-a intamplat cu Rezistenla RomAneascd
din 1944-1962 fie se va transfbrma in ceva extrem de rdu
cum s-a intdmplat cu Mafia italiana, ponlita ca rezistenJi
$i
devenitA ceea ce este astdzi. Iar69i, nicio u$uratate nu
este ingiduiti in asemenea privinJd
9i
a vorbi necugetat
despre astlel de luo-uri e loade rau.
inci odatd, amintim ca doar am punctat aceste
dou6 aspecte. Aspecte care nici micar nu deschid cu
adevirat disculia asupra subiectului,
9i
cu atit mai puJin o
incheie. Orice alte concluzii asupra spuselor noastre sunt
strdine de intenlia qi pdrerile noastre qi trebuie privite ca
rf,stdlm[ciri.
Revenind la firul discu{iei, notdm aici o alti idee
absurdf,, exprimati gi de unii duhovnici, de pildi in forma:
,,Dacd lun
creqtin] va
.face
karate va crede cd
poate sd se apere singur
Ei
nu va mai crede in Dumnezeu."
lralionalitatea ideii este cutremurdtoare. Pe acelaqi
principiu, ar trebui sa nu mai inv6{6m nimic, penfu cA prin
lol ceea ce invAtdm am aj unge la necredinla! De pildd, daci
invdlAm sA cttim,
,,vom
crede cd putem sd invdldm qi
singuri
Si
nu vom mai crede in Dumnezeu (ca ln'iildtor)".
Sau, daci inv6!6m s[ muncim, ,,vom
crede cd pfiam sd ne
intretinem singuri
Ei
nu vom mai crecle in Dunmezeu (ca
Atotliitor)". Sau dac[ invipm sA gofEm
,,von
crede cd
11./
armate fald de autoritAlile de stat trAdAtoare sau strdine (de
acum sau din viitor).
Na vom discuta aici acest lucru.
De ce?
Deoarece o asemenea discu{ie cere o maturitate gi
un discerndmAnt pe care nu le-am intdlnit dec6t extrem di
rar. Consemndm doar dou6 aspecte, ca-re sunt doar o parte
din baza de pomire a unei disculii pe temA
-
disculie pe
care, repetim, nu o lacem aici.
lntei. cA existenla unei asemenea rezislenfe este,
din punct de vedere cregtin, pr.imitd gi vrednicd de laud[
doar in anumite condilii extrem de grea de idenfirtcat
pentta cinev nepregdlit. Avem luptatori romani de acest
fel care au tbst o binecuv6.ntare a lui Dumnezeu, o intdrir.e,
o nldejde gi o eliberare pentru mulli
,
nu doar Rom6ni, ci
;i
striini. Printre al{ii putem aminti pe Iancu Jianu, Avram
Iancu. Ioan Buteanu. lonila Tunsu,
pinrea
Viteazul. Baba
Novac. lrrlii Caciandoni. Acjam Duma. Cheorghe Coroi,
ba chiar qi pe unii ajunqi pe tron, ca cei din neamul
Asdnegtilor. Sau pe Dumitnr Negrescu, zis Baltd, zis gi
,,ultimul haiduc din Moldova". Sau ii putem aminti pe cei
din timpurile prigoanelor
comuniste, precum fraiii
Ani6r4oiu, Elisabeta fuzea, generalul
Aldca, Gavrili
Ogoranu. Ion Vatrmaniuc
5.a.m.d.r"r. Dar au lost gi
Iuptitori in bdl{i, in codri gi in mun{i ca.re au fost doar nigte
tdlhari, nigte ho1i, nigte rdpitori qi violatori, o pacoste pe
capul oamenilor, o lucrare a diavolului. Am prefera
si nu
ddm nume in aceastd privinfd,
dupd cum gi Dumnezeu
Insu5i ii grerge din Caner Vielii pe cei care sunl astlel.
Aceste doui forme de lupt6
,,para-militard,', asemindtoare
ca formi dar opuse ca rost, ne aveftizeazA asupra
rar
Sd amintim cd toti acetti eroi ai Neamului Rom6nesc nu ar fi
avut eficienta qi poate nici temeritatea necesard lird pregbtirea
ostdteascS de care au beneficiat. DacA ar fi sd amintim numai
multiplele aplicatii tactica
$i
strategice al fratilor Amduloju gi tot
ar fi de ajuns. Pentru cine gtie despre ce vorbim, desigur.
256
pentru satisfacerea propriului orgoliu sau a altor patimi. Ca
persoana, ca ins, trebuie sd ai rdbdare creqtini. Si te po(i
iu dragoste, inlelepciune
qi ribdare duhovniceascd fa!6 de
cei care iJi fac riu. Violen{a este prinitA de Bisericd ,r/?'/rci
cdntl esle absolut trebuinciodsii penlru a apdra pe altul
sau pe allii.
Creden.r insi cd este evident cd cei care nu in{eleg
aceastd iclee vor h violen{i oricum. Cei care, de pildl,
rlspund pe internet la postiri cuviincioase cu violen!6
velbal[, ba chiar cu explimdri
josnice gi injurii mizerabile
qi adesea chiar ,,in
numele Ortodoxiei" nu fac aceasta
pentru cA au practicat artele martiale! Unii dintre ei gi am
dat mai sus pildd
-
chiar se manilesti t'iolenl impolriva
arlelor marliale gi a celor care le suslin.. .. Desigur, situatia
este ridicoid, dar nu rnai putin reali. in fapt, cei care
practica arte marfiale sistematic. ani de zile, devin mult
mai pulin violenli decAt oamenii obignui{i. Atat pentru ce
se disciplineazd, cAt
9i
pentru cA inleleg primejdia
violenlei, dar gi pentru cd, fiind con$tienti de propria
pregalirc. att o ribdale nlai mare in irnprejurdri in crre allii
igi pierd curnpdtulro''.
'ot
Rdmane pentru mine anlologic ur illlerviu luat Llnui actor
anrerican de filme, multe extrelr de violente, cel mai mare
campion monclial de afie martiale Don Wilson
',The
Dragon"
(dupl nun.rele de sceni) (11 titluri la 3 categorii de greLrtate,
campion fira intrerupere tinp de 12 ani, retras lbrd infrdngere)'
Nu comentez aici starea lui duhovniceasci 9i
ceea ce l-a
dctenninat sA
joace in filme de extrema violenti. De vreme ce nll
este ortodox cred cd lucrurile sunt uqor de inteles. Mi intereseaz'l
insd inclinaliu spre violentd din via(a reali a unui asc'l'l'lerled
sportiv
Fi
actor. Ei bine, in acel interviu, dup:i to1 i'cit!l ilc
intrebAri comune titluri, fihne, proiecte de viitor etc sc ajunge
gi la ,,via1a
reali" sau ,,intampl5rile
de pe strada"
$i
rr:porre|ttl
intreaba: ,,-
Ce trebuie idcut daci cineva. pe slrad:i' ne atl:lc:i
folosind un cu1jfl". La care campionui de arte ma4ialc
Ei
eroul
de filme violente rispundc categoric:
^,-
Fugirn!". Reporlerul
rdmdne cu gura c[scatd Ia propriu! apoi int|eaba uimit:
'.-
259
putem cdldtori doar prin puterea nodstrd
Si
nu vom mai
crede in Dumnezeu (Cdlduzitorul nostta in toale)". Etc.,
etc., etc.
Este adevirat ca sunt oameni care se trufesc atat de
mult cu ceea ce au primit (ei spun,,au realizat"), incdt se
despart de Dumnezeu. Acest lucm se intitmpll ins6, in toate
domeniile vielii umane, gi cere paza gdndurilor, iar nu
lenunJarea la a face ceea ce trebuie! Ca mdrturie a acestui
fapl
slau sutele de mii de sfin{i care au fost ostagi, ofiJeri
sau impirali gi care au
$tiut
a multumi lui Dumnezeu
pentru biruinla pe care El le-a diruit-o, pentm mila Sa gi
ostenelile lor. Tot aga, adevdratul cregtin, frcAnd arte
marliale, va
$tii
cA iqi face doar datoria de slugf, netrebnic6
(Luca 17.10)
Ei
ci Dumnezeu este Cel care dd biruinla (I
Corinteni 15.57).Iar dac6 nu gtie asta, vina este a lui, nu a
artelor ma4iale:42.
in stlrgit, ca o ultimi idee gregitd pe care o
prezentdm aici din pdcate, nu gi ultima din cele care se
pot auzi ori citi pe temA
-,
avem afirma{ia
,,Practicarea ctrtelor marliale tndeamnd la
violenlci."
Desigur, dacd vom spune cA, defi nu o doreste,
Oftodoxia nu exclude violen{a ahtnci cind este necesara,
vom supira pe mul1i. Degi afirmalra aceasta este deplin qi
prea-deplin doveditd. Dar existi o temere serioasd qi
indreptA{it[: cii unii vor crede cd au dreptul la violenlii
per.sonuld in numele Credinlei sau al lui Dumnezeu. De
aceea trebuie spus cA toate cele aratate de noi in aceasta
lucrare ra inc.lreptdlesc pe nimeni la folosirea violen{ei
to'Aga
cum pentru cI nu
$tie
si mullumeasci Domnului pentru
ajutor
$i
s5-$i puni increderea in el, in cazul tdmplarului,
fi erarului, dulgherului, zidarului. marinarului, ciobanului
E.a.nr.d.
vina este a omului, nu a megtegugului saLr indeletnicirii.
258
confruntare fizici direct6! Cum au scapat celelalte? Au
fugit bine, s-au retras la vreme, i-au vizut
9i
i-au ocolit pe
agresori! Preg6tirea lor le-a dat prezenta de spirit de a se
descurca intr-o situalie limit[. in care situalie ins6, fetele
lipsite de pregdtire marliald au rimas paralizate de panici
ori s-au miqcat foarle greu sau foarte greqit
9i,
ca urmare,
au avut de suferit, uneori cumplit. S-a dovedit astfel cet de
mult poate ajuta pregAtirea de arle mar'liale in evitarea
situa{iilor de lupti qi sciparea din primejdii nea$teptate.
Oricdt ar pdrea de neobignuit, situa{ia este cam la
fel qi in ceea ce privegte atacurile holilor, doritorilor de
violen{6 sau violatorilor asupra biie{ilor. PracticanJii de
arte ma4iale au scdpat cel mai des qi cel mai bine, de
./barte
mulle ori
fiirii
a ajunge la confiuntare
ftzicd.
Aceastd realitate concreti este lega6 de unele
principii care par, din p6cate, teoretice, dar care sunt, pan6
la urmd, extrem de practice.
Pentru orice om care gindeqte,
$i
cu atat mai mult
pentm un creqtin, practicarea artelor marliale se face nu
p"nt.o u t" bate, ci pentru a
$ti
cum si te feregti de bAtAi
$i
pentru a putea lupta ah-rnci cind lupta nu poate fi evitat6.
De pilda, atunci cdnd trebuie saJi aperi familia
sau
tara,
atunci cAnd nu ai cum s6 fugi g.a.m.d.. Chiar qi
atunci lupta se margineqte, nu doar pentru cre$tin, ci pentru
orice om cu mintea intreag6, la strictul necesar.
Cregtinii cirora le place sd se batd, care se
;tiu
inclinali spre izbucniri gi nestipdnire qi pe care sportul nl'r-l
ttisciplineazd nu au voie sd pructice arte matliale'
Cregtinii care nu sunt integrati intr-o via{d liturgicd real6,
vie, intr-o cAutare sincera a curilirii de pAcate, intr-o lupta
duhovniceascd
penhrr a deveni cu adevArat mar b:uni, ar
fi
mai bine sd nu practice ortele marliale.
toate imi sunt ingdduite, dar na toate imi sunt de
folos.
toate imi sunt tngdduite, dar nu md voi ldsa
sfipAnit de ceva
in ultimii ani au fost foarte multe cazuri de fete
care veneaLl de la gcoa16 sau de la serr,'iciu gi care au fost
atacate de ho{i sau violatori. Dintre fetele care au scdpat
cu bine din aceste incercdri, dupl datele pe care mi le-a
furnizat un ofi1er de polilie, peste 80% ficeau sau {bcuser6
arte marliale. Dintre ele, doar cfrteva au avut parte de o
Fugim?!?". Rdspuns:
,,- Da, bineinleles. Fugim cet putem de
repede?". Reporterul:
,,-
De ce?". Rhspuns:
,,-
pentru
ci putem fi
rinili sau il putem rani pe celilalt. Ori
9i
mai rdu.,' Aceastd
atitudine, de altfel, a fost doveditd practic de catre actorul in
cauzA, in mai multe imprejuriri.
Vedem astfel ino5 odati cd cei care sunt violenti sunt
r iolenli. reperim. de lelul lor. nu din pricina anelor maqiale. Mai
mult, cei care sunt violenli foarte rar izbutesc si faci arte
mar(iale, pentru aA acestea cer o disciplind severd qi de lungi
durat5, insuportabilA pentru ei. Desigur, se poate intampla sA f'aan
,,ceva" cdteva luni, dar nu rezistd mai mult.
(Nu
discutim aici de
gcolile de asasini ai serviciilor secrete, care sunt ou totul altceva,
qi care igi adapteazl metodele de predare la sociopati
si altii
asemerea. manipuhndu-i spre indeplinirea unor misiuni
criminale.)
Cei care iEi inchipuie c6 artele maqiale ilseamnd
ctegterea gradului de violenti sunt victime ale filmelor violente
de llollyuood. pline d^e inragini ireale. in care nimeni nu opregre
\rolenla dezlanllliti. ln realirare niciodatd pracricanlii de ane
nrartiale nu sunt implicati in asemenea conflicte
Ei,
<jacd ar fi,
polilia ar^ inlerueni foafte repede. sau swat-ul od alte trupe
spcciille. in fi[me nu se intampld aga ceva doar pentru cd nu vor
astu regizor ul
Si
scenaristul gi, dincolo de riutatea duhovniceascl
a a\cslor lilme. tLea..t;l |lon-jntervenlie csle ceea ce
jc
nun]e]le
,,conventie cinernatografici" (un echivalent cinematografic al
,,licen1ei poetice" din literaturi). Dar confuzia intre film
$i
viata
reala nu ar rrebrri sa fie ftcuta de crcStini.
260
261.
am aratat, in acestea doar duhovnicul este indrumdtor,
antrenor, maestru. De aceea sfatul duhovnicului
este
esenfial. Cel care vrea si facd ceva, orice, cu prelul
sufletului siu, nu este cleqtin cu adevirat.
$i
nu a inJeles
nici preful sufletului, nici rostul vielii. Pur
9i
simplu i9i
rateazd via\a, oricdt i s-ar pirea ca obJine' Pentu c6'
dincolo de toate cele pe care le facem in aceasta vialA,
existl alte doul lumi, care ne a$teapta cu nerdbdare dincolo
de porlile pe care, de obicei, le numim moade: Iadul
Ei
Raiul.
Am pus primul Iadul pentru cd este lumea
-spre
care se grabesc, prosteqte, cei mai mulli Ostaqul lui
Dumnezeu, luptitorul duhovnicesc, samuraiul lui Hristos,
adici cel c te este cregtin, alege calea cea mai grea, plind
de greut61i, de spini, de duqmani
qi capcane Resplata este
o iic.rnurlure *ii pt"tu, de orice premiu de pe pdmdnt,
este adev1rata cununi de campion, este cea mai inalti
innobilare: devine impdrat alAturi de Hristos'
Pentru aceasta, artele marliale
Si
orice pregAdre
ostd$easci trebuie si fie folosite
9i
drept chip sau model al
luptei duhovniceqti, si fie intrebuin{ate
pentru creqterea in
Ciedinp,
pentru lupta impotriva ispitelor,
pentru intirirea
voinlei intru Dumnezeu.
Dacl cel care face arte marliale inlelege aceasta qi
folosegte pregdtirea lui pentru atingerea acestei biruin{e
sfinte,-esti
pi drumul cel bun. Dacd nu, trebuie si se
opreascd
qi sd vadi unde
9i
ce gre$e$te, ce are de indreptat'
Pentru c6. sa nu uitam, scris este...
fericili ficdtorii
de ps.ce
Pregltirea in arte marliale este, pentru un cre$in,
in primul iAnd un mijloc de preg6tire pentru rdzboiul
duhovn icesc.
Artele ma{iale sunt o unealta qi o arm6 care pot fi
deosebit de primejdioase in rndinile unui om nepotrivit...
in primul rdnd pentru ei.
$i
duhovnicesc, dar
9i
practic.
imi aduc aminte din copilirie c6, deqi artele
ma4iale erau oficial interzise de dictatura lui Ceaugescu,
foarte mulli erau cei care le practicau.
$i
aceqtia, in cea mai
mare parte, nu se bdteau cu ninreni, niciodatI, nici daci
erau scuipali in {a1d (am vdzut caztri). Dar am vizut qii un
pugti care, dupd o lund de antrenament, s-a crezut atdt de
tare incat s-a luat la ha4d cu unii derbedei pe care, de altflel
indrepti{it, avea picd de mult. Nu numai cA, evident, a fost
bdtut, dar nioi nu a rnai fost primit la antrenamente.
Niciodati. O hotdrdre ce mi s-a pdrut mai r.nult decAl
co[ect6. De aceasti datd el nu se apirase, ci ceutase hat6.
Astizi, din pdcate, exista s6li in care b6tAu$ii se pot
antrena lini$tili. Dintre ei se recruteazd adesea
,,badigarzi,,
ai unor grlpbri la r.narginea sau in afara legii.
Dar cregtinii nu sunt, nu au voie s[ fie batduEi!
De aceea, cei care vor s6 practice arte mar{iale
trebuie si se cerceteze bine pe ei ingiEi, si vadd in ce
misurd o fac pentru a deveni oameni mai buni, pentru a fi
mai sdn[togi
$i
mai pregdtiti pentru lupta duhor.niceasci
sau o fhc pentru pricini nesdnatoase, anti-creqtine.
$i
in
aceasta privinF, ca gi in toate celelalte, slhtul duhovnicului
este esenlial. De ce? Penlu ci duhovnicul este antrenolxl,
senseiul, shifu-ul. maestrul duhovnicesc al rizboiului
nevdzut. Un sportiv, un practicant
de ane ma4iale, va
primi de la antlenor gi mustrdrile gi pedepseie, qi
incurajirile,
Ei
indrumdrile -- tot ceea ce i se d6, pentru cA
prin ele gi doar prin ele poate sd creascA, sd devinl, sd
ajunga a fi ceea ce igi doreqte in acel sport, in acea artl
marfiali. Dar arta mar{ial6 suprem6, sportul cel mai inalt,
ost$ia desAvar$itd este rdzboiul nev6zut, cucerirea Cerului,
devenirea intru l.rar, sfinlirea gi indumnezeirea.
$i,
aga cum
263
sau de indemanare, mai presus d.e orice ahceva, credinlu
fald
de Seniorul nostru
-
dacd este sd ne socotim cayaleri
-, fald
de SfipAn
Si
impdratul nostru Iisus Hristos.
Orice ostaq adevirat are un stipin demn. Iar
un stipAn mai demn ca impiratul Iisus Hristos nu
existi! Nu doar cd biminla este a Lui. Dar a cAgtigat-o nu
cu s6ngele altora, ci cu Sdngele Siu. Luptdnd pentru El
luptAm pentru noi. Fiindu-i credinciogi p6n6 la cap6t
9i
pAni dincolo de capat ce$tigAm in noi inqine rdzboiul pe
care in lume l-a captigat fl perrtlu nui.
De aceea, toate ale noastre sunt totdeauna mai
prejos dec6t El.
$i,
dacd sunt bune, sunt bune ca rnijloc de
a sluji pe cel care este impdratul imp[ra{ilor qi Domnul
Domnilor. De aceea, de altfel, un cregtin nu este niciodate
singur. Oriunde ar fi el este un ostag al lui Hristos, il
reprezintd
;i,
prin urmale, il poafid in sine ca pe un Steag
Sfint,
$i
mai presus de un steag. Oriunde este creqtinul il
are in sine, deasupra qi aldturi pe Hristos Domnul! Acesta
ii este martor, ii este intirire, ii este st6pAn, ii este mustrare
cAnd grege;te qi incurajare pe calea binelui. Acesta, lisus
Hristos, este TOTUL! Iar cel care are totul, nu poate fi nici
singur, nici sdrac, nici infricogat, nici dezniddjduit.
Dimpotrivd, in cea mai mare siricie este mai bogat decAt
oricine, in incerciri se bucuri, in sldbiciune este tare cdci
sufer6 cu Hristos iar in fala dezastrului rdmAne senin,
vdzAnd dincolo de hotarele lumii cerurile deschise, in care
Dumnezeu, ingerii
9i
sFrnlii il aqteaptn impreuni s6 c6gtige
cununile veqnice.
Aceasti gAndire, aceasta triire a osE$iei lui Hristos
a fost mifiurisitA de nenun.rirali sfinfi.
Imp6ralii binecuvAntafi
9i
ostagii binecuvdnta{i nu
au folosit puterea
$i
qtiinJa armelor pentm poftele lor, ci
pentru a-i apdra pe cei care aveau trebuinF de apirare.
Desigur, ar fi bine ca toli sA fim totdeauna la o asemenea
inilfime a trf,irii in Hristos incat sA ne apere de-a dreptul
ingerii (lV Regi 6.8-17 q.u.). Dar peni vom ajunge to{i a
Am6ndoui felurile de lupt6 cer pricepere,
cer
anfenamente,
cer folosirea unor mijloace de dizvoltare
trupeasca gi sufleteascd, cer discernerea intre duqmani gi
prieteni,
cer ddruire qi munca stAruitoare,...
ur"uttur"
$.a.m.d..
Asemdnirile
jntrc
artele mar\iale
St
ascezd sunt
atat de-multe incet multi, fbarte mul{i ,iintr. ,nn1;i eir.ri"ii
le-au loiosit penlru a zugrAvi in ochji credinciogilor" laLuri
ale rizboiului
duhovnicesc alttel greu de patruns.
Dar, aga cum ni se cere ca
,,grija de lrup sd nu o
./ac.eli
spre pofte', (Romani
13.14) la fet
;i
p.egdtireu
militari a unui mirean nu trebuie s6 fie un,"op in rTn",
"l
un m ij loc de creglere.
Destui dintre sfinfii militari, ajungAnd la o anume
indllinie a trdirii Credin{ei, s-au simlit i.gr"ui+, fi.ii"ii,
plafbna1i
in devenirea lor de haina qi viali mili#a qi s-;u
retras din.ostdgie.
Aqa au fost Corneliu Suta$ul, Longhin
Sula$ul ori Minr din Coriani. sfin1i mucenici .ur. uu piaii,
aceastl retragere cu pretul vie{ii lor. Al1ii, ca Andrei
Stratilat
5i
cei 2591 de osragi care erau cu el, s_au relras
doar din armata oficialA in cazui lor. cea ronrani atunci
cdnd au.fost silfi sd ateagd intre armatit
Si
Crectinld, dar
$r-ax
pAstat annele qi armurile pAni in ultima zi de via1i.
Alliiau lost uciqi pentrrr
creciinla chiar in vremea in.r; iii
laceau datona ostA$eascA
la$a cum a tbst
5i
Slantul Mare
t:,""11: Gheorghe). Allii gi_au dus pdni la sfhrqitul vielii
ostenelile osti$e$ti
$i
duhovniceqti,
trecand in pace ia
Domnul, dup6 o via.td de lupte qi incerciri cle multe ieluri.
Asemenea tbpte din istoria Bisericii ne aratE c6
degi calea militari este ingdduiti ql ct,ia. reco,ounJaia
pentru
mireni, ea nu trebuie s6 fie un scop in sine, ci doar
un mijloc pentru
a deveni mai buni ostagi ai lui Uil.tos
1it
Tirnorei 2 3-4). Ci trebuic 5a pdsrram
in suflere. rnai prcsus
de a e ntat'Iiale. mai presus de dorinla de glorie. de putere,
265
264
CUVANTUL SPECIALI$TILOR
I. Dipl, Ing Goncear Constdntin
-
Gabriel' Antrenor
Arte Martiale specializareu Ju-Jitsa, 2 dan Ju-Jitsu
Din perspeclil)u creslinului ortodox giisesc
Joarte
.fblosiloure
aceastd lucrure deoarece sparge un ,'zid",
pe
atela al ignoranlei celor care pretind ca artele marliale in
general nu sunt hune, pdrere cu attit ntai vdtdmdtoore
penlru crestini cdnd esle suslinutd de persrtane cL! greutale
fn Bisericd (preo1i, duhovnici). Prezentarea Piir' Aldea
esle elocNentd in sensul prezenldrii ode|iintlui cd arle
marliale este un termen generul
Si
cd ru pocle
Ji
pus
setnnul egal intre acele
(trte mortiale orientale core conlin
in speci/icul lor elemente, exercilii, noliltni qi uborddri
opuse invdldnrii Mlintuitorului Hristos qi, respecti\), ortele
marliale care au ca scop
Ei
rezltltal eficienla intr-o situalie
de necesilate, in care confrunlctrea
;fizicd
nu mai poate
fi
evilotd; acesle ullime arle marliale sunt sistemotizdte strict
sub
forma
de lehnici
.fizice,
cLt abordiiri taclice
;i
str0legice.
Analiztind cartea din ptrrtctul de vedere al
untrenorulni de drte marliale pot concluziona cd
abordarea conform cdreia ,,toli
cetdlenii unei
ldri
trebltie
sa amouscd urte morliule" este ttn lucru ideal...
Arlele ntarlitrle, pe ldngd partea tehnicd specificd'
este obligatoriu sti conlind exercilii de imbundtdlire a
mohititdlii,
forlei,
rezistenlei, indemcindrii Si
mai ales a
calitdlilor ntoral-volitive. Aceste calitdli moral-volitit'e'
cunt sunl stdpdnirea de sine, punctualitatea, perseverenta,
curujtrl
;i.
ddrzenia, preum
Si
o serie de trdsiituri de
Mracler co cinsleo, careLlihtdinect' mcttleslia. se pol
det,ollu la trn nivel ridicul intr-un tnedilt in care se
avea mereu harul Sfhntului Proroc Elisei trebuie sd folosim
gi mijloacele care ni se par mai pimAnegti, dar pe care
Dumnezeu le-a ingdduit
9i
binecuvdntat pentru aceasta.
Aqa cum, de altfel,
9i
Sfdntul Proroc Elisei a fEcut-o de
cdte ori a avut nevoie de aceste mijloace, firegti pentru
orice om.
$i,
dacd tot am vorbit despre ingeri qi despre
faptul cd acegtia l-au apirat pe Elisei ucigdnd pe cei care
meritau aceastd pedeapsil -- sd in{elegem cA singura
deosebire esenliali intre ostagii-ingeri qi ostarlii-oameni
este datA de natura lor. Rdi sau buni pot fi pi unii
9i
al1ii.
Aceasta nu pune pecetea riului, dar nici pe cea a binelui,
pe ostd$ie. Dimpotrivi, aceasta arati ci osta$ia este bund
sau este rea nu dupd natura sa, ci dupi felul in care este
folositd. lngerii lui Dumnezeu, oqlirile cereSti, o folosesc
spre bine, ingerii lui Satan, o;tirile drdceyti, o folosesc spre
rdu.
Sunt loarte ntulte alte lucruri ce se pot spune pe
aceaste temA, insd cam indeajuns de lung este ce s-a scris
pentnr cele
,,cdteva cuvinte" prornise la inceput. intr-
adevdr, sunt cAtuwr fa1;i de mdrimea temei, dar multe
pentru puterea noastri.
Doud lucruri ag mai aminti in final, ba chiar trei.
Odatl, cd o
FrA
pregatita de lupti are rnai bun6
pace,
$i
la fel qi omul.
$i fericili ./dcdtorii
de pace nu
devine realitate pentru nimeni fird a da intdi lupta cea bune
cu toate ostenelile, ispitele gi meqtequgirile ei.
Ai doilea, cf, ceea ce Biserica totdeauna
$i
pretutindeni a crezut gi a primit, adevdrat gi primit este.
Al treilea, cd tot omul este supus greqelii.
$i
dacd
ceva din ceea ce am aritat aici este gre$it, a$tept sA mi se
arate ce
fi
de ce este greqit gi cu bucurie voi indrepta.
Pace!
Preot al lui Hristos,
Mihai-Andrei Aldea
267 266
II. Prof Bogdan Scdrliitescu
Lucrarea Ortodoxia
$i
artele martiale mi s-a pdrul
o lucrare exceplionald, o lucrare realizatd Ia nivel de
doclorat. Prezentareq istoriei artelor marliale este exlrem
de logicd
Si
clard, clasifcarea sistemelor de luptd
si
a
slilurilor este
foarte
bine realizatii.
fin
sd spun cd in sdlile de antren.Iment $i
in
stagiile de pregdtit'e la tare am luat patte de-a lungul
anilor nu mi s-a inldmplctt sd mi se impund partea
spirituald a stiluril.or re,speclive. Mi s-au predat totdeauna
elementele care
lin
de laturq de luptd;i sportivii, chiar
dacd unii dintre
qntrenori;i
maestri erau adepli ai unor
spiritL!alitaqi orientale. ELt am admiralie
fald
de stilurile de
arte motfiale care oL! h'ddilii spirituale, cum sunt cele
chinezeSti,
j aponeze,
Jilip
ineze, malaeze, tai landeze etc.,
pentrlt cd cei care le predau
Si
pdstreazd
forma
spirituald
sunt oomeni pdtrioli, oameni care
lin
Ia cultura lor. Ceea
ce ar lrebui sd
;facem Ei
noi! Ntt inleleg de ce nu ne
piistrdm propriile tradilii, de ce sttnt dispreluite artele
marliale europene
si
romdnesti! Ntr inleleg de ce nu putem
lua ceea ce vine din afard adapldn&r-l Ia cultura
;i
credinla noastrii, aEa cum
Jhc
toli ceilalli. RtrSii, un popor
mare, plin de patriotism, pronunld pdnd
Si
numele
strdinilor in
./ormd
ruseascd. Toale popoarele
./hc
acest
Iucru,
Si
noi l-am
fdcut
cdndva, dar nu ntai esle ala.
Pdstrdndu-Si tradilia lor, RuSii au realizat in ttltimele
decenii Sistema, o.fitrmd de arte marliale,
.fbtlrle
eficientd,
cu rdddcini in spiritualitatea orlodoxd (de la Alexandru
Nevschi Ia Sfdnhrl Serghie de Radonej). Nu am auzit vreun
cleric nrs care sd vorbeascd impolriva ocesleia, impotriva
prdcticarii de catre ru;i, tineri sau bdtanl a artelor
marliole scttr tt rporturilttr. impotriv,t abttzurilor sctu
violenlei, da, insd abururile sau violenla sunt cu lotul
altceva. La noi parcd se doreSte amorlirea poporului
Si
praclicd arte martiale sau sporturi proNenite din arte
marliale
Si
pot
Ji
desdvar$ite printr-o practicd paraleld
c r e
S
t in- o rt o d oxii p er man e n I d.
Intr-adeydr, artele marliale de origine orientald
sunt prezente in spaliul romdnesc mttlt mai pregnant, de
aceea trebuie ca ln ntomentul in care cineva doreSle sd
practice un spor.t de luptd, pe hngd parteo stt ict
.fizicd
trebuie sd considere
Si
sd analizeze in ce masurd partea
teoreticd sau .spirituald intrd sau nlt in controdiclie cu
ortodoxia. De aceea, ideal este ca, dupd o analizd
personald, sd cerem sfatul duhovnicului.
Cartea Ortodoxia
ti
artele marliale este de un
foarle
mare ajulor creEtinilor ortodocli care practicd, au
practicul sau doresc sd practice un stil de orte mar1iale,.fie
el european sau de origine orientalii, in sensul cd sunt
expuse in lucrare acele
foarte
imporlanle probleme care
controvin credinlei ortodore, care pot
fi
vdtiimdtoare
pentru suflet, oferindu-se exemple punctuole dar
Si
anumite
rezetlyari satr aborddri in problemele ce se pot ivi. De
asemenea, orice speciolist in arte marliale ro puteq
observa cd
.folosirea
termenilor tehnici
Si
prezentarea
istoriei arlelor marliale in lucrare este extrem de corectd.
Informaliile cu privire la continllitatea existenlei
hnperiului Bizantin sau Romaniei pe teritoriul actualei
ldri
Romania, detaliile referitoare la amploarea Rezistenlei
armate anticomuniste romAneEti,
Si
multe alte informalii
istorice, moi putin cuno:icute de publicul larg dar extrent
de importonte alunci cdnd dorim sd inlelegem natura
riizboinicii a poporului romdn le gdsim in ocedstd carte
Lore este unicd, pot spune, in spatiul ortodox elffopean
prin
./i:tptul
cd cerceteazd problema practicdrii artelor
marliale intr-un mod pntfe,sionist, prezentarea datelor
istorice qi scripturistice
find
deosebit de detctliatd
Si
bogatd.
269
268
pentru c(1 producdtorii sd iqi vdndd
filmele.
in realitate nu
este a;a, in realitate chiar in sporturile cele mai dure de
contact
(vezi MllLA, Kl etc.) sportivii sunt prieleni intre ei'
nu au nicio urd impotriva celuilalt, se luptd
Si
aldt, au
adntiralie $i
respect unul
.fald
de altul. Dupd intdlnire
.fiecare
in1elege, chiar dacd a pierdut sau a cd;tigat, ce are
de invdlat
Si
ce pregatiri trebuie sd
facd
mai deparle. Ei ntr
incalcd regulile impuse cle arbitraj lar in conceplia
artelor marltale orientale uciderea adversatului in cazul
unui duel sau conjlict esle consideratd ultima solulie;i cea
mdi proostii, et'itdndu-se acest lucru prin toote ciiile. De
altJbl unii rnari mae;trii de arte marliale
japonezi
;i
chinezi spun cd cea mal bund luptd cA; gutd este cea core
nu a
qvut
loc.
$i
tmde este violenla aici?
Revin
Si
spun cd avem propriile noastre orte
marliale romdneSti, propriile noastre tradilii militare Sunt
niiscut Iq 25 ianuarie 1945, la Cdmpulung Moldorenesc,
ostean de-al^ lui
$te/hn
cel Mare. ASa m-am considerat
totdeauna. ln copildrie
$i
in tinerele am prqcticat mqi
multe sporturi, atAt de contacl cAI
$i
de.forld, precum lupte
libere
Si
greco-romane, haltere, box, apoi
iudo Si.iiu-iitsu
$i
muhe allele. Am studidt
ti
cArcva stiluri de luptd cu arme
albe, orientqle
,si
ettropene. Am devenit profesor de
thaiboxing
;i
kickboxing, antrenor secund
ql
Lotului
Nalbnal care, sub conducerea d-lui Mircea Boldea a
cdEtigat in 1997 Cupa Mondiald iar in 1999, tot
';ub
aceeasi conducere, sportiw.rl romdn Sora Ciprian a
cdqtigat Premiul I la Campionatul Mondial de MuaiThai
rlin Bangkolr. Sub indrumarea Shihan Mirceq Boldea am
oblinut
Si
grad de I dani in thaibox kickboxing. De
asemeneo, am dezvoltal propriul slil de auloapdtare, iar
din
qnul
2000 ptind in prezent m-am axat mai ales pe
Eskrima sau F-tr4'4, artele marliale
filipineze.
Aceste arte
marliale sunt ndscute prin amestecul realizal intre drtele
marliale europene aduse de spanioli in Arhipelagul
Filipine
Ei
artele maryiale locale. Cea mai inaltd
/brmd
renun(qrea Ia tot ceea ce este demnitqte qi bdrbdlie, la tot
ceea ce esle ntmdnesc.
Totuti eu
ydd
o asemdnctre intre artele marliale
laice
Si
cele duhovniceEti. Cum sd nu i1i
foloseascd,
dacii
e;ti crestin, practicareu artelor marliale? Creqrea unor
noi de1:rinderi, corecle, crearea concentrdrii, deprinderea
sportivului cu munca, eJbrtul, disciplina, bdrbdtia, sunt
Iucrari ce
folosesc ;i
in viala crettinii. Cft de greu este sd
,li concenlrezi minteq Ia rugdciunel Artele marliale te
invald sd te concentrezi la ceea ce ai de.fiicut, i(i arqfi cAt
de mull pierzi prin neatenlie,
1:rin
imprdslierea minlii.
Aceustii deprindere este
foarte J'olositoare $i
it rugdciune.
La.fel te invold drtele marliale sd te cuno$ti mai bine, sij
Itii
ce sldbiciuni ai
Si
dacd le poli depiisi prin muncd,
sldruinld
Si
indnunare. Este ceea ce
.face
cu tine
Si
duhovnicul, cdncl te ajutd sd realizezi aceleusi lucruri pe
plan spiritual. in trrtele marliale lrecem de Ia pervertirea
in care ne afldtn, de la comoditatea in care trdim. la
miscdrile nqhtrale ale omului. Striimo;ii na$tri trdialt
sdndtos, nu pregetqu sd iasd alard din cu,sii ca sd tdie
Iemne, sd
facii Jitcul Si
sd giiteascd ceya. Noi apdsdm pe
buton sau
yrent
sd aptisdm pe buton penhlt absohft oriie.
Ori cineva care proctic(i qrtele
mor{i.tle esle mttll ajutal in
cleprinderile sale sdndtoqse, noturale, in ieSirea din
comoditqte
ti
intoorcerea lo o vialii sdndtoasd.
$i
trebuie
inleles cd nu toti deyenin cdhrydri, cci pentru cei mai ntulli
Jintrt noi c\lc t) LtltLt ,.tla ,t viclii. irt c,tre yru, ticurert
arlelor marliale este de mare ajutor. Nici nu mai vorhesc
de situalia in c'ure trebuie sd i(i aperi.fonitia sau prietenii,
sau ctlte sitttalii joarte
bine prezentole in corleu aceostq.
Artele marliale tradiTionole nL! sunt
yiolente
in
sine. Nu este necesar sd.fi violent r:a s,i.faci arte marliale,
dimpotrivd. Aqa cum se studiazii orice actiyitate umqnd la
/bl
se studiazd in artele martiale violenla, cauzele ei
;i.felul
de rezolvare a unui conflict. La televizor
5i in mass-medict
se promoveazd ideea de violenld;i in artele ntarliale
271 270
pentt"u cine vrea sincer sd inleleagd lucrurile. Sunt sigur
cd mulli nu o sd vrea sd inleleagd, din incdpdldnare
Si
mlindrie
Si
din alte asemenea molive. Asa se inldmplii
intotdeauna in viqld cdnd cineva inoatd impotriva
curentului, oricAfi dreptate ar avea. Dar pentru cine vrea
sd qtie inlr-adevdr bazele istoriei
;i
spiritualitdlii
romdneSti
Si
sd inleleagd tradilia noastrd in arte marliale
aceastd lucrare este de mare ajutor
ti
md bucttr cd a.fbst
scrisd.
este consideratd in domeniu Espada y Daga,
,,Sabie Si
culit",.formd bazatd esenlial pe artele marliale europene,
pe scrima militard spaniold. Am devenit
foarte
interesdt de
Eskrima datorild, pe de-o parte, a originii sale europene,
dar, pe de altd parte, datoritd asemdndrii sale cu vechile
arte marliale ronane$tL Sunt incredinlal cd aqa cum
spiritualitatea catolicd s-a putllt exprima prin Eskrima
si
alte sistenc marliole. aSa curn in tccut
Si
spiritualitatia
ortodoxd s-a manifestqt prin stilurile de luptd dezvoltate in
Imperiul bizantin :li
ftirile
Romdne, in Rusia qi in alte
spalii ortodorc, Ia
lbl
se poate continua
Si
dezvoha
Si
astdzi aceastd exprimare.
Noi avem propria noastrd mogenire
;i
troditie in
arle marliele. Cei care neagd acea,tta stau impotrivo
rdzeSilor lui
$teJitn
ccl Mare, a moqnenilor lui Mircea cel
BdtuAn
Si
astasibr lui Mihai Viteazul, impotriva haiducilor
;i
luptdtorilor care, cu credinld in Dumnezett, au
Etiul
sii
invele sd lupte
Si Si-au
invdlat
8i
copiii, mai deparle. Atunci
cdnd s-a ridicat prohlema spiritualitiili i aftelor marlidle in
Romdnia au
fost
voci care au propus adoptarea de.forme
cultnrale qi religioase strdine, orientale. Noi ne-am opus,
cdci ayem lradiliile noaslre, avem cultur"a noastrd. avem
Credinla Ortodoxd, aNem s/inlii nottri militqri. Nu avenr
nevoie de spiritltalitdli strdine. Putem invdla de la strdini
ceea ce aduc ei nou
Si
bun in tehnica de tuptd
Si
in alte
qsemenect
domenii, dar pdstrdndu-ne cultura noastrd
romdneascii, adaptdnd totul la ceect ce suntem noi.
ObiSnuinla de astdzi a unora de a se pleca in
fitla
,ttrdinilor, de a lrn lu grimuda tot ce,,o ce aduc strdinii (rt
ei, este o hiitoie de joc
.fa1d
de istoria noustrd, este o
/rddare a istoriei noostre.
Tocmai de
qcec(r
m am bucurat sd citesc
qceqstd
cqrte, in care se arald tot ceea ce esle esenlial in privinla
raportttrilor dintre artele marliale strdine
Si
romdneSti.gi
OrtodoxiL'. Bineinlelc.t. cartea trohozd lrrcrurile la nivel
general
Si
nu in amdnunt. Dar oferd bazele necesare
272
de la artele marliale europene sau istoria artelol n.rar{iale in
general
9i
pdni istolia Romdnilor sau la deformarea ideii
de arte nartiale in gdndirea rom6neasci din epocile
comunistS gi neo-comunisti (post-decembristi).
Un aspect foarte impofiant a fost acela al
(ne)cunoaEterii Rezistenlei RomAnegti Anticomuniste,
desfdqurati mai ales in anii 1944-1958 (dar nu numail)2oa gi
al lipsei unei analize complexe a acesteia, at6t din punct de
vedere militar, cAt qi moral. Menlionem ca puncte
nevralgice atat ignorarea la nivel nalional a unot eroi de
seamI
-
de la lon Vatamaniuc sau Vasile Blidaru p6ni la
Gavrili Mihali-$trifundd sau Vasile Dunca
-
dar gi a
problernei nerezolvate a ocupanlilor, colabolalionigtilol qi
altor trddltori sau respectiv a cunoaqterii cauzelor
succeselor gi egecurilor Rizboiului de rezisten[i.
Poate cel mai dureros lucru este faptul cd nu am
putut prezenta o paraleld pe care cercetarile istorice,
etnologice gi teologice pe care le-am ftcut in timp au
impus-o: paralela inlre prezenla Bisericii Orlodoxe de
limbi romAni gi a rezistentrei amate romane;ti, pe de-o
parte,
$i
respectiv menJinerea sau asimilarea Rorndnilor de
citre alte na{iuni, pe de cealalt[ parte.
Foarte pe scurt, putem spune ci existenla in acelagi
timp a rtnor structuri monahale gi clericale ortodoxe de
limbd romdnd
Ei
a unor folme de rezistentA (haiducie,
riscoale) in tirnpul dominaliei fanariote in Moldova gi
Muntenia anilor 1715-1 821 reprezintd cheia supraviefuirii
RomAnilor in aceste
firi,
in ciuda cumplitului genocid
thnariot desfiEurat in acei ani. in acelagi tirnp, ciderea
structurilor monahale gi/sau clericale ortodoxe de limbi
2aa
ir realitate, este vorba desprc un adevirat Rilzboi iie
Rezistentd al Romdnilor impotriva Comunisurultti, rizhQi ca[e nLi
a incetat cu adeviral din 1917, cAnd inccpc pril aclittrrilc anti-
comuniste ale Rominilor din Zaporojia. lJcraina. Cuban" Vozia.
Basarabia etc., panA in zilele noastre, in cate zona l'ransnistriei
este zoni de rizboi.
275
ANEXELE
Am adiugat la sfdrgit sau cel pulin inainte de
Bibliografie cdteva anexe. Acestea au un rost de ldmurire
plin pildele pe care le oferd. Anexa I reprezinti viala unui
sffint nrilitar, a$a cum apare ea in Proloage, l}ri nicio
completale sau nodificare livrescS. Se poate iua qi vedea
ca atare. Anexa lI cuprinde un cuvdnt al Sfintului
Teodoret al Cirului, un sfdnt cu vechime qi autoritate in
teologia ortodoxi.
$i
cuvAntul acestui sfAnt este prezentat
exact a$a cum apare in Proloage. Am licut aceasta
deoarece Proloagele, cu mici schimbiri, au fost de-a
lungul veacurilor comune tutulor bisericilor locale ce
alcituiesc, impreund, Biserica lui Hristos din aceastd lume.
Anexa III este o prezentare, foarte pe scurt, a celor mai
cunoscute grupdri de rezisten{d anticomunist6 de pe
teritoriul Republicii Rominia. Anexa IV este un text pe
care ar trebui sf,-l gdsiii't in toate nranualele de istorie din
Rorndnia, Testamentul Grupului Fdgdrdsan, o leclie de
credin!5 vie qi viatA pentru credinld. Anexa V este o
completare despre artele ma4iale europene, prea largd
pentru a fi inserata in text dar interesanta, cred eu. pentru
cel pu{in unii dintre cititori. Anexa VI reprezintE copia
unui articol despre sfin1ii militari de pe site-ul
www.cre_stinortodox.rc. Cu toate cA nu este complet
lipsesc, de pildd, cei 2593 de ostagi ai SlAntului Andrei
Stratilat
-
mi se pare un reper foarte fblositor gi care meritd
cunoscut. In sthrgit, Anexa VII este o repetare concisd,
deqi mai pe larg realizati decdt in lucrare, a punclului de
vedere ortodox asupra unor concepte precum voga, qi, reiki
ttrl.
Mcnfionez la sfdrgitul aceslei lucrdli, care mi-a luat
cetiva ani cie zile, ci sunt nemullumit de ea din multe
puncte de vedere. Ca si nLr devin[ mult prea mare, am lost
nevoit si tratez foarte pe scurt o serie intreagi de aspecte,
an,t
da spre a putea compara situafia pasivismului militar
9i
religios cu aceea a rezistenlei romAnegti in cele doud
planuri.
Nu am putut dezvolta aici aceast6 paraleld. Poate
vom reuqi sd o facem in viitor. Sau poate altcineva, mai
vrednic, o va face; qi, desigur, mai bine decdt am face-o
noi.
gi la fel, nddnjduim, se va intAmpla
;i
cu alte fapte qi
laturi pe care in aceastA carte le-am atins ori amintit doar in
fugd. Dumnezeu sa ajute ostenitorilor qi si aibd ingiduinld
qi fa{6 de noi!
romin6, dar gi a rezistenlei armate romaneqti, a dus la
deznalionalizarea RomAnilor din Secuime, Crigana,
Panonia, Galilia gi alte zone in care prezenfa romAneascd,
odatd esenliala, a ajuns astlzi intre o umbri gi o amintire
(adesea puternic renegatd de irrmagii dezna{ion alizalt ar
Romdnilor de altddatd). La fel, cdtd vreme Romdnii sudici
-
AromAnii au rezistat cu armele gi au avut m6car cd{iva
preo{i gi cdlugdri oftodoc$i de limbd romAn6, a rezistat gi
Neamul Rominesc pe crestele gi pigunile Epirului,
Macedoniei, Tesaliei, Moreii etc. Acolo unde Biserica
Ortodoxd a fost inlocuitl de Romano-Catolicisrn, Greco-
Catolicism, Luteranism, Calvinism, Islam sau alte religii,
dar gi acolo unde rezistenla armati a incetat si mai existe
qi mai ales a incetat sd fie cinstitd (ldudatA, apreciati,
venerata) de cultura (romAneascd) localf,
9i
Romdnii, in
citeva generalii, au fost masiv dezna{ionaliza{i.
Ca sl dim un singur exemplu despre ce a insemnat
rezistentra armatA pentru Romani, cat de salvatoare a fost
aceastA lucrare a unor eroi qi sfintri astdzi uitali
Si
dispreluiii, se poate vedea gi inlelege fie gi din analiza
situaliei Transilvaniei in anii 1944-1948 (9i dup[). Uriaqe
au fost atunci migcdrile ungure$ti de masacrare gi izgonire
a popula{iei romene$ti, de colonizare ungureascd pe
culoaml Silaj
-
Covasna, de preluare de c6tre Unguri a
structurilor comuniste in Transilvania, Crigana qi
Maramureg, de foriare a Germanilor, RomAnilor gi
Jiganilor
de a se declara Unguri g.a.m.d. Fatd de aceastd
presiune gigantic[ ri.spunsul statului roman, aflat intr-o
reorganizare furtunoasd mai mult degnngoladi decAt
teorganizare
-
a fost foarte slab, adesea inexistent.
Salvarea gi factoml ce a determinat interven{ia sovieticd
pentru aplanarea lucrurilor, tran$ate astfel mai mult in
firvoarea Ronrdnici decat a Ungariei a fost tocmai
l{ezisten{a Ronrineasci din Transilvania, Cr.igana gi
Maramure;, carc a {bst indreptatd gi irnpotriva acJiunilor
ungureqti. Este doar unul din exemplele pe care le putem
277
276
nimeni nu-i era lui asemenea cu vitejia si cu barbatia in
toate cetele. El biruia cu puterea sa pe cei potrivnici, si era
slavit si cinstit intre ostasi mai mult decat ceilalti
conducatori de cete.
Iar intr-o vrenre a navalit multa putere de oaste
persana asupra acelor parti, ridicand razboi impotriva lui
Antioh. Din aceasta pricina, Antioh era in mare tulburare
pentru acea navalire fara de veste a persilor, si, aducandu-
si aminte de vltejia tribunului Andrei, l-a chemat la sine si
i-a incredintat lui voievozia in locul sau' nurnindu-l pe el
stratilat adica sa fie mai mare peste ostasii cei mai rnari -,
si poruncinrlu-i sa mearga cu oastea impotriva vrajmasilor
ceior ce navalisera si sa intoarca pornirea acelora. Deci i-a
zis: "Despre barbatia si vitejia ta in razboaie nu numai eu
sunt instiintat; dar si imparatul insusi stie bine de aceea'
Pentru aceasta esti cinstit cu cinstea aceasta; deci tie iti
incredintez acest razboi, care ne-a venit fara de veste
Pentru aceea sa iei oastea si sa fii voievod in locul meu si
sa te sarguiesti sa intnultesti si mai mult slava pe care o ai"'
Tar Sfantul Andrei. ostasul lui Hristos, nu pentru
preamarirea sa, ci pentru slava numelui lui lisus Hristos,
voind sa iasa cu vitejie asupra vrajmasilor, si-a ales pentnl
razboi putini ostasi din mlllta oaste romana asemanandu-
se lui Ghedeon cel de clemult stiind bine ceea ce s-a zis
de David, ca Domlul nu in puterea cai)or voieste, nici in
pulpele barbatilor binevoieste; cr in cei ce se tem de El
tini voieste, si in cei ce nadajduiesc spre mila Lui.
Deci Andrei si-a ales pe cei pe care dan.rl lui
Dumnezeu cel lucrator i-a aratat prin insuflarea cea tainica
in inirna lui, si a iesit impotriva vrajmasilor. Si vazand el
puterea cea mare a potrivnicilor care napadisera ca
iacustele asupra Siliei, isi intarea ostasii sai sa se lupte
vitejeste si sa nu se teama de ostasii cei multi ai persilor, ei
fiind putini. Si le-a pus inainte cunostinta Unuia Dul.urezeu
cel Atotputernic si intiicosat intru razboaie, care ajuta cu
tarie robilor Sai; pentru ca atunci nici unul din ostasi nu era
ANEMI
Pomenirea Sfdntului Marelui Mucenic Andrei
Stratilat si a celor ce s-au savdrsit impreuna cu
ddnsul doua mii cinci sute nouazeci si trei de
ostasi,
Paganul Maxinrianra5 imparatind peste stapanirea
Romei si prigonind prelutindcni pe crestirri, era rrn voievod
irr Silia
''-
cu nrrntcle Anrjulr. Fl era rau la ohieei si prea
fielbinte slujitor irlolilor, sufland cu ing.ozire si cu uciilere
asupra robilor lui Hristos. Lui ii era data stapanirea de la
imparat peste toata Silia si luase pomnca sa chinuiasca si
sa ucida pe toti crcstinii. avand incredintati nrulti tribuni cu
oaste romana. Sub stapanirea aceluia, intre alti tribuni era
si Andrei, robul lui Hlistos, ca o f'loare de crin bine
mirositoare intre spini. EJ la inceput si-a pazit in taina
credinta cea sfanta in l{ristos -- pana la o vreme dupa care
a aratat-o la toata lumea, narturisind inaintea tuturor
numele lui Hristos. Acesta, desi era inca nebotezat, insa
avea credinta tare si dmgoste fierbinte catre Hristos
Dumnezeu, si-l slujea Lui ziua si noaptea in rugaciuni si in
postiri, f'elindu-se de tot lucml cel neplacut lui Durnnezeu.
iar pe cele piacute lLri Dumnezeu imptinindu-le cu osardie.
Si i-a dat Durnezeu mare putere si biruinta in razboaie. si
rai
inpirat traco-roman p5gdn, unul dintre cei mai mari
prrgorrituri ai creSLinilor din isror.ia lrrp.'riului rornan.
"" Mjrira obsenar cd titlui de..roierod";l lui Anrioh de lapr
prcfLct al provincici, ceea ce il licca gi comandant a1 tmpclor
ronrane clin provincie este acclafi cu al Sfhntului Dimitrie
izvordtorul de nrir.
278 279
daca este adevarat ceea ce se spune despre dansul. Si,
instiintandu-se ca intr-adevar asa este, a trimis la dansul
iar, pe de o parte sfatuindu-I, iar pe de alta ingrozindu-l si
aducandu-i aminte de cruzimea sa asupra crestinilor. Deci
i-a grait prin trimisi: "Stii bine cu ce fel de chimrri am
pierdut pe Eftimie, fiul lui Polieuct, si pe multi cu dansul
care urnlau credintei crestinesti. dintre care nici unul n-am
crutat; iar acum tu cu ce sfat si cu ce nadejde [l proslavesti
ca pe un Dumnezeu pe acel om care a fost rastignit pe
cruce'1 "
Iar sflantul, la aceste cuvinte pe care i-an fost
trimise, a taspuns impotriva, z.icand'. "Aceste cuvinte ale
lui Antioh ma intaresc pe urine nrai mult decat ma
inspaimanta; caci daca aceia pe care ii pomeneste el, fiind
dati la cumplite chinuri de dansul, s-au facut biruitorii lui si
au stat inaintea lui Hristos Dumnezeu in cununa
muceniceasca, pentru ce sa nu fiu si eu rob credincios al
Domnului metr lisus Hristos. ca impreuna cu aceia care
mai inainte de mine au patimit pentru Dansul, sa ma
invrednicesc de imparatia Lui". Aducandu-i lui Antioh un
raspuns ca acesta al lui Andrei, s-a umplut de manie si a
trimis ostasi, poruncindu-le sal aduca legat. Si sezand la
judecata, a poruncit Sfantului Andrei ca, inaintea tuturor,
sa spuna curat despre el, daca se supune poruncii
imparatului sau voieste sa slujeasca Dumnezeului sau.
Iar sfantul, stand la acea nedreapta
judecata in
privirea ingerilor si a oamenilor, a marturisit cu
indrazneala si cu glas mare pe Hristos, adevaratul
Dumnezeu, spunand ca este robul l-ui. Si indata chinuitorul
a poruncit sa se aduca un pat de arama, sa-l arda foade
tare, si pe acela sal aseze pe Andrei, ostasul lui Hristos.
Deci, fiind patul infierbantat si scaparand scantei din el,
chinuitorul a zis catre mucenic, batjocorinduJ: "Andrei, te-
ai ostenit mult in razboaie; deci ti se cade ca dupa atatea
osteneli sa te odihnesti pe acest pat".
crestin, ci toti erau inchinatori la idoli. El a zis catre dansii:
"O, fratilor si prietenilor, acum sa cunoasteti ca zeii
paganilor
sunt diavoli, si nimanui nu pot sa-i ajute, fiind
neputinciosi, iar adevaratul Dumnezeu este unul, Canria eu
Ii sh.rjesc si Care a facut cerul si pamantul. Acela pe toate
le poate si tuturor care Il cheama le da ajutor grabnic, ii
face tari in razboaie si goneste pe cei potrivnici dinaintea
letei lor. Iata, precum vedeti, ostile vrajmasilor sunt fara
numar impotriva noastra, si pr.in multimea lor sunt rnai
pLrternici decat noi; dar daca veti scuipa pe zeii vostri cei
deserti si veti chema cu ntine impreuna pe Unul, adevaratul
Dumnezeu, indata veti vedea pe vrajrnasi stingandu-se
inaintea voastra ca flmul sau ca praful',.
Graind el aceasta, toti ostasii care erau cu dansul
au crezut cuvintele lui, si, chemand spre ajutor pe Hristos
Dumnezeu, s-au pornit cu indrazneala asupra potrivnicilor;
ii. lacand taiere rnare. i-au bimit cu puterr.
fenlru
ca le
venise de sus ajutorul cel nevazut, pentru credinta si
n.rgaciunile Sfantului A drei, tulburand cu frica cetele
persienesti, care intorcandu-se inapoi, au fugit. lar oastea
romana cale era cu Andrei, gonindu-i dinapoi, secera
capelele persilor cu sabiile, cum se secera spicele; astfel s-a
facut slavita biruinta romanilor asupra persilor, cu puterea
lui Hristos. Deci vrajmasii fiind goniti, ostasii care irau cu
Sfantul Andrei. vazand o bin.rinta neasteptata ca aceea
asupra vrajmasilor, cu ajuton_rl lui Hristos, toti au crezut in
El. Iar Sfantul Andrei, pe cat putea, ii intarea in credinta.
invatandu-i la cunostinta caii celei drepte care duce spre
mantuire. Si, intorcandu-se cu bucurie de la razboi, au
venit in cetatea Antiohiei cu slava.
Dal unul din mai-marii peste osti cei zavistnici,
urand pe Sfbntul Andrei pentru o vitejie si o buna slava ca
aceea, l-a clevetit la Antioh, spunand ca stratilatul Andrei
cinsteste pe Dumnezeul cel rastignit. Iar Antioh, auzind
aceasta, s-a tulburat de manie si a trinris la dansul pe niste
barbati din randuiala ostasilor incepatori, ca sa afle de la el
287
280
Andrei si a insotitorilor lui, niai asteptand putina vreme, sa
scorneasca cu mestesugire impotriva lor o alta pricina
oarecare, ca si cum nu pentru credinta, si astfel sa-i prinda
pe cate unul si sa-i piarda, daca se vor gasi neschimbati
intru crestinatate. O porunca ca aceasta luand Antioh de la
imparat, indata a dezlegat din legaturi si din temnita pe
Sfantul Andrei si pe insotitorii lui si r-a lasat liberi,
poruncinduJe ca sa petreaca in dregatoria lor ca si mai
inainte.
lar Sfantul Andrei. ostasul lui Llristos, insliintandu-
se din dumnezeiasca descoperire de acea mestesugire a
paganilor si tainuindu-se de Antioh, s-a dus cu toti ostasii
care crezusera in I-lristos. in Tarsui Ciliciei, la Petru"
epi.copul acelci cctrti- cil ia sr holele. pentru ca inca nici
unul dintre dansii nu era botezat, nici fericitul Andrei, nici
tovarasii h,ri, cal'e erau in numar de doua mii cinci sute
nouazeci si trei. Iar dupa putina vreme, Antioh,
instiintandu-se despte plecarea lui Andrei cu tovarasii sai
in parlile Ciliciei, s-a umplut de multa manie si iutirne si,
slatuindu-se cu sfetnicii sai, a trimis o scrisoare la Seleuc,
ighemonul Ciliciei, zicand: "Stiu ca ai auzit de Andrei,
care a lost tribun in cetele imparatesti. Acela, nu numai
singur a innebunit acum, ci si pe multi diu ostasi i-a adus la
aceeasi nebunie, ca sa nu se supuna imparatestilor porlnci
si a lugit cu insotitorii sai dupa cunr auzim
-
in partile
Ciliciei. Deci, implinind tu imparateasca porunca, prindeJ
pe el si pe toti cei cu dansul si sa-i trirniti legati la noi; iar
de se vor inrpotrivi sau vor incerca sa luga, sa-i ucideti pe
dansii cu ostasi inarlnati''.
Ighemonul Seleuc, luand o porunca ca aceasta de
la Antioh, indata a trirnis in toata Cilicia ca sa intrebe
clespre Andrei si despr-e tovarasii si ul matorii lui; si,
instiintandu-se ca este in Tars, s-a sculat si a mers cu
oastea acolo. Ial sfantul Andrei, vazand cu duhul cetele
care veneau asupla tulmei lui llristos, a rugat pe episcnpul
Tar sului. pe lericitul Petru si pe un altul, cat'e se intamplase
Iar sfantul mucenic n-a asteptat pana sal ia slugile
chinuitolului, ci singur dezbracandu-si hainele, s-a suit-cu
sarguinta pe patul acela si culcandu-se pe dansul, s-a intins
ca pe un astemut moale. Astfel rabda cu vitejie arderea
tr-upului sau, simtind durere la inceput; si se r.uga lui
Hristos Durnnezeu ca sa-i dea grabnic ajutor. Atunci focul,
prin dumnezeiasca porunca, indata si-a lasat pLrterea si nu
putea vatama trupul mucenicului. Si a prins Antioh si pe
alti barbati din ostasii lui Andrei, si, pironinduJe mainile
in patru parti in chipul Sfintei Cruci pe niste lemne, ii
batjocorea si ii intreba daca le este placut aceea. Iar ei
spunand ca acea patimire pentru IJristos este bine prinrita,
ziceau: "O, de ne-am invrednici sa fin urmatori lui
Hristos, Dun.mezeul nostru, Cel rastignit pe lenrnul crucii".
Si iar a intrebat chinuitorul pe Sfantui Andrei daca
acunl s-a invatat prin arderea lbcului si vrea sa se intoarca
de la f+istos spre zei. Iar mucenicul a raspulrs ca doreste sa
rabde pana la sfarsit, de vr.eme ce sfarsitul Iucrului inceput
este cununa; caci nu cel ce a inceput bine este incununat de
I-lristos Dumnezeu, ci cel ce a savarsit bine. Atunci
chinuitonrl Antioh a poruncit sa ia pe Stantul Andrei de pe
patul de arama si pe prietenii lui sa-i scoata de pe lemne,
apoi pe toti sa-i arunce in temnita, ca si cum lc-ar da vreme
sa se gandeasca
si sa se sf'atuiasca spre a se intoarce la zeii
lor, insa avand un cu toflrl alt scop, anume ca sa instiinteze
pe imparat: pentru ca nu indraznea ca pe un barbal viteaz si
cinstit ca acela, pe Sfantul Andrei si pe prietenii lui, sa-i
piarda lara stirea si voia irnparatului.
Iar imparatul Maximian, luand scrisoarea lui
Antioh si citind<r, a socotit ca nu era lucr.u bun ca pe un
ostas slavit ca acela si pe alti viteji ca dansul sa-i piarda la
aratare, ca sa nu se f'aca in oaste galceava si tulburare
pentru dansii. Deci, ca sa nu se ridice pentru dansii razboi,
a scri., lui Anrioh. poruncind ca sa la.,e libcri din lcgaruri si
din pedepse pe Andlei si pe tovarasii sai.
pe
de alta pafte
insa, i-a dat alta porunca tainuita, ca dupa eliberarea lui
283 282
Astfei graind Sfantul Andrei catre tovarasii sai, a
stat in mijlocul lor si, inaltandu-si mainile si ochii spre cer,
a inceput a face rugaciune, zicand: "Doamne, Doamle cel
mare si Atotputemic, asculta rugaciunea pacatosului si
nevrednicului robului Tau si a tuturor celot ce sunt cu
mine, care pazesc fara prihana sfanta credinta cea intru
Tine, primeste in pace sufletele noastre si le acopera cu a
Ta milostivire. invrednicindu-le salasurilor Raiului. Inca
n.rai rugam a Ta bunatate, Stapane, si pentru cei care vor
incepe a cinsti pomenirea noastra, sa le implinesti toate
cererile lor cele catre mantuil'e, si in toate nevoile sa le fii
ajutor lor pentru ale uoastre rugaciuni. Iar in locul acesta,
pe care smeritul nostru sange se va varsa pentru Tine, sa fie
izvor de tamaduire si izgonile a duhurilor viclene' Pe cei ce
vor alerga aici, sa-i acoperi de toate rautatile si sa le dai lor
sanatate sufleteasca si trupeasca, ca in acest loc sa se
preamareasca numele Tau cel preasibnt, al Tatalui, al
Fiului si al Sfantului Duh".
Astfel rugandu-se lui Dumnezeu Sfantul Andrei si
cei impreuna cu dansul, a venii. si Seleuc cu ostasii, care.
scotandu-si sabiile si scrasnind din dinti, s-au repezit ca
fiarele asupra turmei lui Hristos. Iar sfintii ostasi ai lui
Hristos, desi puteau ca in acel loc, care era foarte stramt' sa
se apere de mainile ucigasilor, ca cei ce erau viteji in
razboaie, insa, urmand Domnului klr, ca niste mielusei fara
de rautate s-au dat spre
junghiet'ea ucigasilor lor si,
plecandu-si genunchii, si-au intins grumajii lor sub sabie;
iar aceia, taindu-i fara mila, intr-un ceas i-au ucis pe toti.
Deci sangele stintilor s-a varsat ca apa si curgea din locul
acela ca paraul; iar sufletele lor au intrat cu dantuire intru
bucuria Domnului lor. Sfintii au patimit intr-o zi de
Dunrinica, in ceasul al doilea din zi, in 19 ztle ale lunii lui
august; iar in locul acela in care s-a varsat sangele cel
mucenicesc, indata a izvorat un izvor de ape vii si
datatoare de tamaduiri.
in acea weme acolo, anume Non, din cetatea Veriei, ca
fara intarziere sa le dea lor Sfantul Botez. Drept aceea,
episcopii indata au botezat pe Sfantul Andrei si pe
insotitorii lui. Iar dr"pa primirea Sfantului Botez, Sfantul
Andrei cu tovarasii lui s-au dus din Tars la un loc numit
Tacsanit, nu ca se temeau de moarte, pe care o doreau
pentru Hristos, ci impfinind porunca Domnului sau, care
zice: Cand va vor goni pe voi din cetatea aceasta, fugiti in
cealalta. -.
Iar Seleuc mergand in Tars cu ostasji sai inarmati
ca la nzboi si negasind pe Andrei si pe tovarasii sai, s-a
tulburat si, de manie, s-a schimbat la fata. Apoi, umplandu-
se de mai multa manie, a gonit in urma turmei lui Hristos,
dar sfintii de la locul cel de mai sus-zis, s-au dus la
hotarele Armeniei, la muntele cel ce se cheama Tauros. Iar
ighemonul Seleuc gonea pretutindeni dupa ei cu oastea,
cautand sa-i ucida. Si trecand stlntii prin nuntele acela si
prin multe locuri, au sosit la oarecare loc stramt, care avea
dealuri inalte ca zidurile. la care era numai o intrare ca o
poafia de cetate. Acolo au stat Sl'antul Andrei cu tovarasii
sai, asteptand pe ucigasii lor, pentru ca acel loc ii era vestit
Sfantului.,Andrei mai inainte de la Dumnezeu, ca acolo
aveau sa se sfarseasca ei.
Deci Sfantul Andrei a grait catre dansii:
,,O.
prietenii. torarasii si copiii mei. acum esle vremea
bineprimita, acum este ziua mantuirii, sa stam intru
dragostea lui Dumnezeu cu un suflet si cu barbatie, precum
ne-a poruncit noua Domnul, si mainile noastre sa nu le
ridicam impotriva celor ce ne prigonesc pe noi, ci catre
Dumlezeu sa le ridicam spre multumire, ca ne-a aj utat sa
ajungerl in ceasul acesta, in care vom castiga partJ cu toti
sfintii care au patimit pentru Dansul. Deci sa ne ruqam
catre Dansul, precum s-i rugat si Sfantul si irrtaiul Muclnic
Stefan, cand era ucis de iudei cr: pietre si zicea: Doamle.
lisuse Hristoase. primeste duhurile robilor Tai. pe care le
dam in mainile Tale".
285
284
ANEXAII
intru aceastd zi, cuvdnt aI SfAntuIui Teodoret,
despre dreapta socotingd
,i
inlelegere a tot
lucrul
Aceasta sa qtili voi toli cei ce socotili lucrurile
omene$ti cele bune gi cele rele, ca sd le socotili in acest iel:
totdeauna, nunta este altceva decit desfrAnarea, pentru cA
nunta, adicd, s-a binecuvAntat dupi lege, iar desfrinarea,
fiind in aiard de lege, s-a osandit. Aqa este qi la ucidere:
omoarA un om
Ei
cel ucigaq, dar omoatd un om
;i
judecdtorul; dar acesta, l-a
judecat sd moar6 dupd lege, iar
celdlalt, l-a ucis fbrd de lege. Pentru ca fapta este una
Ei
aceeaEi, dar rinduiala, deosebitd. Dar, ca mai aritat sd
inv[![m. sI celcetAm Scriptura A ucis Cain pe Abel,
umpidndu-se de invidic, a ucis qi Finees' r'dvnind, insf,,
dupd evlavie qi apdrdnd legea. Dar acela, Cain adicl, este
blcsternat, iar Finees, binecuvAntat Fapta, adicd este una
9i
aceeaqi, uciderea, insd inlelegerea este deosebita.
A furat Iacov binecuvantarea; a furat qi Acan aurul,
clar acela s-a in6ltat, iar acesta, cu pietre a lost ucis. A
postit llie qi a incuiat cerurile; samaritenii, postind gi ei, au
ucis pe Nabot, dar acela, adiod, Ilie, pentru evlavie, iar'
aceqtia, pentru vorbilea de riu gi uciderea. A crulat qi a
miluit Saul pe Agag, 1ir6 de lege, qi a pierdut inlparalia, a
injunghiat Samuil pe Agag.
;i
a implinit legea lui
Dumnezeu. Fit'i de cercetarea cea cu deamf,nuntul, nu va
face
judecati dreapti. Suzana a fostjudecati sd moar6, firI
de cercetare, iar ea a strigat cu mare glas: "Dumnezeule
vegnic, Cel ce gtii tainele, Tu
$tii
ca minciuni au mdrturisit
asupra mea, qi, iatA, mor, nefEcdnd nici un rdu.
$i
a auzit
Dumnezeu glasul ei, cd, dusi fiind ea la ucidele, a ridicat
287
Iar cand acesti sfin1i au lost ucisi, episcopii cei mai
sus pomeniti. Petru al Tarsului Cilicier si Non al cetatii
Veriei, tainuindu-se in oarecare deal, au vazut aceasta,
pentru ca acestia cu clericii le-au urmat de departe, wand
ca sa le vada sfarsitul lor. Deci Seleuc cu ostasii sai, dupa
uciderea sfintilor mucenici, s-a intors la locul sau. Iar
episcopii cu clericii, venind la mucenicestile trupuri, au
pla s peste ele si, ingrijindu-le, le-au ingropat cu iinste in
acel loc. Si au vazut si izvorul ce iesise acolo. dupa
rugaciunea mucenicilor, si, band dintr-insul, s-au
incredintat de tamaduitoarea lui apa, caci unul din clericir
cei ce erau cu ei patimea de multa vreme de duhul cel
necurat si, indata ce a baut apa din acel izvor, duhul cel
necurat a fost gonit din el.
Iar dupa ingropar.ea sfintilor, episcopul
petru _
cu
toti cei ce erau cu el nu s-a intors la Tars, pentm ca
Seleuc il cauta spre ucidere, ci s-a dus la Ijavria. Si
instiintandu-se popoalele
de primprejur
despre acel izvor,
au inceput a veni acolo aducandu-si neputinciosii; deci,
band apa si spalandu-se cu ea, indata primeau tamaduire de
toate durerile, cu n:gaciunile Sfantului Andrei rabdatorul
de chinuri. si cu aie sllnrilor rnucenici ce au palimit
impreuna cn el, si cu darul Donuului nostru Iisus Hristos.
Caruia, impreuna cu Tatal si cu Slantul Duh. li se cuvine
cinstca si slar a. acrrrn si pururc"r si in vscii vccilor. Amin.
286
ANEXA III
Cele mai cunoscute
grupdri ale Rezistenlei
RomdneSti Anticomuniste de pe teritoriul
Republicii Romdnia.
in Banat: col. Ion U!5, Spiru Bl6naru, cornandor
Petru Domigneanu, Nicolae Popovici (Gheorghe lonescu),
Petru Arnbruq, Ion Tinase, Dumitru lqfhnuJ (Sfrrlogea),
Vernichescu, Nicolae Doran, Liviu Vuc2a7;
in Munlii Apuseni (Alba): Dr. iosif Capot6,
Teodor'
$ugman,
col. Nicolae Dabija, fralii Macavei,
$tefan
Popa, Maxim Sandu, fralii SPaniol;
in Hunedoara: Lazdr Caragea, Petru Vitan;
in Rodna: Leonida Bodiu (organizalia Cruce
9i
Spadi)
in VAlcea: Gheorghe Pele,
$erban
Secu, Ion Jijie;
in Craiova: generalul Ion Carlaon!, Marin
Dumitragcu;
in Gorj: cpr. Mihai Brdncusi:
in Dobrogea: Gheorghe Fudulea, Gogu Puiu,
Nicolae Ciolacu, Nicolae Trocan, fraJii Croitoru;
in Crigul Alb: Gligor Cantemir, Ion Luluqa, Adrian
Mihut;
in Maramureg: Vasile Popga, ilie Zubaqcu, Gavril6
Mihali-$trifundd'?a8, Ion llban, Nicolae Pop, Vasile Dunca,
"banda'; de preoli greco-catolici2ae;
247
Probabil, corect, Ionel Vuc, zis Emilian Wuc.
2a8
Un erou extraordinar, cdruia i se datoreazd rimAtrerea sudultti
Maramuregultti la Romdnia in loc de a li lbst trectlt la
R.S.S.Ucraineand, aga cum plAnuiserd inilial sovicticii Evident,
acest elou intre eroi. una din cele nlai mArele liguri ale istoriei
7_89
Dumnezeu pe tdndrul Daniil, care a zis: ',Sunt curat eu de
sdngele femeii acesteia, de vreme ce n-ali cercetat pe
bitrAni, despirlindu-i pe ei, unul de altul." Deci, unul, cAte
unul, fiind intreba{i, bitrAnii, s-a dovedit, c6 au minlit
amindoi gi au fost ei uciqi. Apoi, tot poporul a binecuvAntat
pe Dumnezeu, Cel ce mAntuie$te pe toti, cei care
nddijduiesc spre El. Drept aceea, necercetAnd cu
deamdnuntul, sA nu osandifi pe nimeni. Dumnezeului
nosfix slav6, acum si pururea qi in vecii vecilor! Amin.
Proloagele, vol. II, Ed. Bunavestire, Bac6u, 1999,
pg. 835 (text la ziua de l5 iunie)
288
ANEXA IV
Testamentul Grupului Carpatin' Fdgdrdsan'
condus de lon Gavrild Ogoranu
Pe potecile munlilor, acest grup de tineri n-a
purtat numai arme. Aldturi de onoarea, mindria gi
con$tiinla libefielii neamului nostru, allturi de durerea
ceasului de la1d, in inima qi creierul nostru, am puftat
ca o povard scumpd: visuri, doruri
9i
ginduri pentru
vremile ce vor sd vie. Visuri, doruri
9i
gAnduri,
izvordte gi cllite in dragoste pentru neamul nostru.
$i
aga am inleles noi, neamul nostru: o ddr[ de
fbc sfAnt, pierdutd in negura vremurilor, in care din loc
in loc striilucesc sori qi luceferi, intr-o ploaie de stelc'
qi care izvorigte din hdul trecutului, de dincolo de
vremea dacilor nemuritori. Iar inaintea noastrl, in
continuarea direi de foc, printre crestele de brazi,
vedem aceeaqi ddrd de luminl, din ce in ce mai
putemicl, temlinatA in visul nostlu la picioarele
Donrnulni Hristos in Zita cea Mare.
$i-n
aceastd ddr[ de foc, din utma
9i
dinaintea
noastr6, noi, cAliva fii ai acestui neam, pe care destinul
ne-a adunat pe aceste creste, ne aducem apodul nostru
de foc, candela iubirii noastre de neam,
jertfa noastrd
Vrem sl aducem pe altarul patriei tot ce se va gdsi nrai
bun in slaba noastrd fiin!6 pdmAntean[: litrcrtatca
dezbirrdrii unirii ciintre Ucraineeni, Romani, Zaporojeni^ Ilutuli
etc.
-
a detenninat aparilia unor fisuri intre Ucraina
;i
Romdnia.
Fisuri care, suntem incredintali, pot fi viildecate, sple binele
celor doud
{iri ii
a cetdtenilor lor.
29"1
In Bucovina (primele grupuri de rezistenlA amatA
anticomunista au fost iffegistrate aici): lon Vatamaniuc,
Ovidiu G6in5;
in Vrancea: fra{ii Paragind, Victor Lupga;
In BArlad: Constantin Dau
in Brcdu: Vasile Cordunean u;
in Cluj: Gheorghe Pagca, Alexandru Podea, Pop,
maior Emil Oniga, Cornel Deac;
In Suceava: Silvestnr Hazmei;
in Munlii Ff,girag: la sud, colonel Gheorghe
Arsenescu, fralii Petru gi Toma Arn6u{oiu, Apostol; la
nord, Dumitriu (Gheorghe Ionele), Fiin6, Ion CAndea qi
Gmpul Carpatin FigAra$an (numit gi Grupul Hagu-
GavrilS).
Alte grupiri: Sumanele Negre, Graiul S6ngelui,
Paltizanii RomAniei Mari, Garda AlbA, Armata AlbA,
Gdrzile lui Decebal, Vrancea,
Jiblepul,
Vlad
lepeg
II,
Organiza{ia Na{ionali;tilor Ucraineni (aceasta clin unni
avAnd in general relalii frd{egti qi aceleaEi ideah"rri cu
Rezisten{a Romdneascf,25o). intr-un raport al SecuritAtii a
fost datd cifra de I 300 de astfel de grupiri.
noasfte, este cornplet necunoscut Romanilor de astAzi
Si
niai
rn5car nunrelc nu ii este rnenliunar in manualele de isturie.
''"
Pr.,blema panrcipalii preotilor la re,/isrenla nLr doar ca sprijin
moral
Ei
material, ci ca luptdtori cu arma in mand rdmiAne extrem
de disputati gi dclicati. Cu toate ca suntem incredintati cd, in
principiu. un preo1. llu are voie sd fbloseascd amlele impotriva
unor oameni, inlelegem
$i
cd sunt situalii in care acest lucrll
poate deveni imperativ. Ca urmare, oprindu-ne la aceste
fl)nstat6ri, indemnAm pe cilitori sd nu osandeascd pe preotii care,
in lala atrocitdlilor ungureEti, sovietice sau comuniste au ajuns sA
pullh mana pe arme este o problemd pe care acesti preoli o au
dr: iirnulit numai gi numai cu Dumnezeu.
2i0
Maranruregul. Poculia gi Gaiilia au fbst de,a lungul nrileniilor
tedtorii ilr care Ronrdnii, Rutenii, Hululii
Fi
alte neamuri au triit
in buni in;elegere. Doar aplecarea unor capete pdtrate din Chiev
catle propaganda qovini de obdrqie ruseasci destinati tocmai
290
care s-a
jertfit sub comanda domnului, pentru
libertatea Moldovei, la Valea Albe.
$i
ne plecdm
spinarea alAturi de aprodul Purice, ca domnul s6
incalece. Auzim ca o adiere dulce cuvintele de
mullumire ale lui
$tefan.
intindem o mind de frate
peste veacuri apdrdtorilor Sarmizegetusei, arcaqului lui
$tefan,
oqteanului in opinci de la Rovine, pandurului
lui Tudor qi mo{ilor lui Horea gi lancu. Comunicdm de
la suflet la suflet cu orice romdn de totdeauna, focul
sldnt qi cald al familiei romAneqti. in acegti ani am
gdsit ?n suflete de romini, adesea umili
Ei
nebdga{i in
seam6, atdta noble{e
9i
atata frumusele, incdt nu o
viafi, dar qi o mie de vieli de ai avea, merit[ s[ le
j
ertfegti. Ne-am lovit insl qi de atata r6utate, ipocrizie,
interese, ambilie prosteascd, zgArcenie qi mai ales
nepisare, incit ni s-a umplut sufletul de durere,
amirdciune
gi dezgust. A trebuit sd primim pe obrazul
nostru, nu odatd, sdrutul scArbos a lui Iuda
9i,
nu odat[,
otrdvili cu roadele amare ale
josniciei omenegti, am
ajuns in pragul deznddejdii. Ne-am coborAt atunci in
addncuri gi din istorie ne-am luat din nou seva
ditltoare de via{d. Ne-am cuminecat din
jertfa tuturor
cdtor gi-au dat viala pentru acest neam. lar voi dragi
camarazr cdzu{i din rAnduri, ne-aii legat prin
jertfa
voastri cu putere, in lupta din care nu putem sd ieqim
decdt biruitori sau morti.
$i
mai ales am simlit in
ceasurile negre mAna lui Dumnezeu, atunci cdnd
slabele noastre puteri omenesti ne-ar fi dus la moafie
qi deznldejde. A'ici, pe crestele munlilor, am simtrit
cuvintele Domnului, care ne-a spus cd fbrd El nu
putem face nimic.
$i
noi, prin suferinia noastr[, am
invdlat sd-L iubim. Cici pdnd nu vei suferi tu insu{i,
noastrd, tinerelea noastr6, renun![rile la o viaJd tihnita.
$i
de candela ce-am aprins-o va cere, pentru a lumina,
insdqi viala noastrd, nu vom ezita si o sacrificim. Nu
am luat arma in mdnd s[ luptdm pentru ambitii degarte
de mdrire omeneascd, nici din spirit de aventura, nici
din urd pentru nimeni.
Cu atdt mai mult suntem deparle de meschinele
probleme materiale, de pofta de imbogdlire in viitor.
Niciunul din noi nu avem averi de apdrat, nici interese
de clasd. Niciodatd, nici noi, nici pdrin{ii noqtri, nu am
exploatat munca qi viala nimdnui. Din contr6, suntem
din rAndul acelor care in via{d au cunoscut mai mult
foamea gi lipsurile, decdt tihna gi belgugul. Ceea ce ne-
a mdnat aici a lost dragostea de acest neam, liberd de
orice meschinbrie. Am invelat sd privim neamr.rl
nostru, ca de altfel orice in lume, prin prisma
dragostei.
Exigti in mdsura in care iubeqti;
9i
te inal1i in
mdsura in care te jertfeqti pentru aceastl iubire.
Noi nu admirdm neamul nostru, nici nu cdutdm
sd-l in{elegem gi si-l studiem in virtutea nu qtiu cdrui
principiu scomit de mintea omeneascd. Noi il iubim.
Aqa cum e. Aqa cum iqi iubeqte copilul pdrin{ii lui. gi
nu l-am schimba cu oricare altul, nici in gdnd, cum
nicio mamd din lume nu qi-ar schimba copilul ei. in
inima gi mintea noastra n-au incoltrit niciodata visuri gi
gAnduri de emigrare prin mr gtiu ce
ldri
fericite. Voim
s[ rdmAnem aici pdrtagi ai durerilor gi bucuriilor
neamului, al destinului sdu, in valul c5ruia voim gi noi
si ne contopim soarta noastrd. Noi nu admirdm qi nu
laudiun in cuvinte degarte pe
$tefan
cel Mare. Nici nu-
i folosim nurnele ca soclu, pe care sd in
!6rn
statuia
nimicniciei noastre, noi il iubim cu iubirea osteanului
293
292
Anexa V
mecar o palme sau o injuraturA pe nedrept, pana atunci
nu vei putea inlelege, drama de pe Golgota.
Aceste ganduri, addnc frbmAntate in nopli lungi
de iami, ingropaJi in zdpezi pe crestele Carpalilor sau
in ceasurile de veghe cu arma-n mAnd, vi le inchinlm
voud. tineri din sate
$i
oraqe, ca semn al dragostei ce v-
o purtem, oa unora ce le va fi dat, cdnd noi nu vom
mai fi, si vadd gi sd desdvdrgeascd marea gi strdlucita
biruin![ romAneasc6.
Grupul carpatin-figir5qano
muntele Buzduganu,
Slptimina Mare, 1954
Artele marliale europene' scurte completdri
Acest text ar
fi
trebuit sd
fie
o notd in lucrare'
Doar cd s-a intins
-
ntr singurd' ce-i drept
-
nzuh prea
mtrlt. Mi .s-a panrt cd singura solulie LLt sti nu o
'lLrg
pttr
$i
simplu este sd o pun it anexd, pentru ca cel- care este.
inriresat de subieit sd o pontd citi, icr pe cel care nu-l
inlereseazd sd nu il deranieze in lecturd'
Vorbind despre artele marliale eulopene amintim
aici gi de lucrarea profesomlui Sydney Anglo, The Martial
Arls of Renaissance Europe..., care trateazi felurite fotme
ale arielor marJiale europene din vtemea RenaEterii, de al
lupta cf,lare gi lupta cu bastonul la lupta cu sabia qi lupta cu
m'ainile goale. Comentariul de prezentare de pe
www.amazon.corn
(aqa-numita B oo k Des c r ipti on) spule:
,.Balletic
homicide on the duelling
Jield;
stabbing
and wrestling in tQvern brawls; deceils and bnnalities in
street af.frary: mounted encounlers by armoured loighls
locked in tiesperate hand-to-hand combal - these were the
mdrtial arts of'Renaissance
Europe ln this book Sydney
Anglo, a leacling historian of the Renaissance and its.
,yirhotir*, provicles the
./irst
complete *udy tt the mafiial
arts
from
the tate.fifteenth to lhe l!1te sevenleenlh centuries'
T'he lv)entietll century has been captivaled by oriental
martial orts and their root's within Eastern societies Yet
the lllest too, as Anglo shows
'
developed its own styles of
ritualised combat, similarly linked to contemporat"v social
ond sci entific concerns".
295
294
ph))sical troining, evallntion of historical resources and
the importance oJ lest cutling. Finalll', ma,sler swordsmilh
Peter Johnsson shows how lo sharpen a sword and
describes how the shape of the blade dictales its
function.
"
La fel
Ei
in pagina httBfqww.qn4zan colll4q-adsl:
WalLelll!ei n -F i fteenth-L rin ssword-
Wrestling/dn/1 58 I 605854/ref:pd-bxgy,b-..19!r
y unde se
descrie Corlar l(allersein prin utmdtoarcle cuvinte:
,.The
Codex Wallerstein is one of the best known of
the late medieval
.fencing
treatises still in existence.
Though perhaps not as widely known as Talhoffer 1467 or
Flos Duellabrum, it is jusl os important to students of the
Western tnartial arts. Originally written in Middle High
German during the late llth and early l5lh cenlnries, the
Codex Wallerstein has long been avoilable to scholars in
microfilm
format Jrom
Augusburg University Now with the
publication of this book, the text and drawings are
available lo scholurs and martiol arlists in the original
Middle High Gernan, as u,ell as i.n Modern German and
English translations. The Lronslations were provided by
Grzegorz Zahinski, with assistqnce
from
Bartlomiej
Walczak, two of the most esleemed interpreters of medietal
combat in the world. The codex rt/Jbrs a series oJ
fundamental
counlers to common attacl$, using the
longsword,
.falchion
and dagger, as well as the complete
systent of wrestling techniqltes. In this work the reader will
lind
u great dect! rl instructiott on thrusling at or closing in
agoinsl an opponent, e.xpunding Master Johannes
Liechtenauer's arl of Iongsv,ortl combat. For martial
artists, medievalisls, hi.'torians or anyone with un interest
in hislorical arms or sel;f-de/ense, Cocler Wallerstein is
sure 1o become
qn
in,'aluable reference. "
0 poz(ie asemAndtoare fal[ de aftele ma4iale
europene o exprimi acelagi site
9i
in descrierea realizatd
pentru celebra lucrarett' a lui David Lingholm, Sigmund
Reingeck'3 Knightly Art of Longsword:
,,ln
the histoty of the martial arts of l4/estern
Europe, there are a.few individuals ythose
contributions
have been instrumental in shaping the generations thal
lbllowed
them. Sigmund Ringeck i.s such a person thanks to
his elforts as on interpreter oJ the teachings of the grand
masler Johannes Liechtenauer, whose works woul<J
constitute the German longsword school up to the lTth
cenlur.y. ln the
/irst
half rf the 15th century,
fencing
ma.ster
Signtrttd Ringer.k rotnpilcJ u book witlt cornmeni, based
on the
/bncing
lessons
Jiom
Liechtenauer,s verses
.firsl
.,vritten
dou,n in ca.I389. Ringeck,s original hanclwritten
monu,\cript, which conlains no illustratiotls, is of great
importence dLrc to its deteiled instruction on longsword,
wres ing, sword and buckler,
qnnored
conbat and
rnounted combat. Ringeck's greolness is that he starts h)ith
lhe bosics and then teaches the sludent the setrets o/ the
long.tw,trd srep-h!-step Ha ,,ffert ,liar tncl pre,.ite
instructions in the actuql handling oJ the sword and how to
Llse it to win a
.fight.
And herein lies Ringeck,s claim to
poslet'i\): he giws instnrction in the true understanding of
the longsword as o
'teapon.
Today, the longsy,ord
insh"trction
found
in Ringeck's mantral has been given new
liJb by 1,6 modern students oJ the arts. Au.thor Davkl
Lindholm has translated Ringeck,s text antl added
extensive inte4)retolions and commenls. Illustrator and
sword aficionado Peter Svqrd has created hundreds o/
inslructive drawings capturing every nuance of the
medieval su,ordsrnon's art. Also included in this impressive
volunte is aclvice
for
modern practitioners, ntch as
tt
C"l.b.i pentru cei
llreocupa{i
de domeniul respectiv, desigur.
296 297
Mai este oare nevoie de argumentalie suplimentard
spre a dovedi (ne)cunoscdtorilor din Republica Rornania
faptul cI nu doar orientalii au arte marJiale?
Creclem cd prin ceea ce am prezentat se dovedeEte
indeaj ns ceea ce era de dovedit
$i
cd persistentra ideilor
care neagd existenla afielor mar{iale non-orientale
Jine
fie
de inculturd. fie de un fanatisrn orb gi extrem de diundtor.
Ivlenlionim aici qi faptul, important, cA artele
mar{iale europene pot fi impi(ite in dou6 dupl existenla
sa'J inexistenla unui caracter spiritual Acesta din tumd
putea exista le nivel de prof-esori, fiind preluat
-
sau nu
-
de ucenicii lor. dar qi la nivel de grupare sau gcoali sau
curent mar'{ial. FarA a detalia peste masurd, amintim aici de
Cavalerii Ternplieri, care aveau propria lor ideologie nu
doar asupra Jumii in general, ci qi in ceea ie prive$te lupta,
de la tehnicile folosite pAnd la atitudinea fald de oponent.
in aceeaqi masura putem aminti grupdrile de scrimeri
mercenari, de contrabandigti de frontierd care din tatd in fiu
iqi predau nu doar tehnici de supravie{uire, deghizare,
corupere, negot etc. ci qi pe cele de luptd
9i
altele conexe (a
se studia, de pild6, cultura corsicand sau a Locuitorilor din
zonele de contrabandd ale Pirineilor) De asemenea am
putea aminti alte ordine cavalereqti occidentale, grupiri
precum muschetarii regelui, girzile contelui X sau ducelui
Y g.a.m.d.. Asemenea grup6ri
Ei
muite altele au existat nu
doar in vestul Europei, ci gi in inima
9i
estul Europei' de la
cdluqarii saujunii sau goimanii satr cdlira;ii ronrAni
9i
pdni
la zaporojeni, cazacii de pe Don gi nenumarali altii. Toate
aceste grupari aveau propria filosofie de via{d',sl de luptd,
mai profundi sau mai superficiali, mai elegantd sau mai
brutala etc. Studii in aceasta privinF sunt inca nult prea
puline
$i
prea pulin cunoscute, dar ienomsnul in sine este
binecunoscut istoricilor. O anumiti tratale a subiectului o
putem gdsi
9i
in The Secret HistotT of the Sword'
Arlttenhtres in Ancient Martial Arls a lui l. Christoph
ln sfd.rqit, John Clements, in prefala la vestita
Medieval Combat... a lui Hans Talhoffer spune:
,,Today the term
,martial arts" is usually assumed
lo be
\tnon),mous
wi/h
"Asian./ighting
art". This is no
surprise since pop.rlar media are notorious
for
misrcpresenting medieval
Jighling.
The ntedieyal warrior,,,s
craft is oJ/en reduced to the
ry)th
thd combatants merely
crudel.v bludgtonccl on< unother or h,tckecl ancl slashrld
savagely. Yet well stablished, highly ,sophisticater)
European
fighting
system existed. Europeqn
,pasters of
dc|ence" produceJ htnclred.s of dcraiIed. \-cII-iIItt:ttate:J
technical ntanuals oJ their./ighting methods, and the people
of the Germanic states were especially prolific. Their
manuctls present to us a portrait oJ highly developetl and
innovalive European ffiortial orts based on sophisticated,
system.ttic and efJbctive skills. Among the best known tl
these works is that of Ilans Talhoffer. His inlluential
lrectlise,
Jirst
produced in 1443, was reproduced man1,
lim, s thrortghout cent urv.
... Talhoffer, probahl.y a.follower o/ the Grand
Fechtmeister hans Liechtenauer, reveals an array of great
sword and two-hqnded sv,ord techniques, sword and
buckler moves, dagger
fghting,
seizures and disarms,
grappling techiniques, and the Austrian wrestling oJ Oft, u
rare medieval Jewish master of whom little i,s knov,n...
His monual reveals a range of both rudimentan,
,tncl oclvonc, J tc(hniqrrcs untl provitl, t u lirm foundatiin
on which h begin exploration of Western nartial cttlture
and the.skills of medieval masters ofdefbnce... "2.2
152
John Clemenls in forznor.c/ la llans
comhal..., p. 7 -8.
298 299
Ialhoftbr. Medieval
Catolicism la nenumiratele ramificalii budiste sau
hinduse).
Desigur, pentru cei interesaii de latura practicd a
organizdrii unor qcoli, slli sau gntpdr de arte ma4iale
cregtine, solu(ia nu constl intr-o asemenea cercetare. Din
ceea ce am putut vedea noi in studiile realizate qi din ceea
ce ne-au confirmat specialigtii in arte mar{iale pe care i-am
consultat, tehnicile martiale sr.mt foarte apropiate indiferent
de zona geografic6, pentru cd 1uptdton.rl, omul, este acela$i.
Abordarea pregdtirii
9i
folosirii lot, abordarea dezvoltirii
luptitorului, omul, ca intreg, este ceea ce le deosebe$te
foafte mult. Ori, din acest punct de vedere, seleclia este
mult ugurati de instrumentele pe carc Teologia Morald,
Istoriq Bisericii
9i
a Neamului Romdnesc, Etnologia gi aTte
discipline le pun la indemndna doritorilor. Acestea pot
func{iona ca mijloc de discernere
Ei
ca sursd de inspiraJie
pentru forme de arte ma(iale potrivite spiritului romAnesc,
legate organic de vechea culturf, rom6neasci
9i
de
Ortodoxie.
Amberger. Citim din recenzia de pe
http:/tryw jameslafond.corlrarticle.phq?c
blqBg:i!l:3
1 8 :
,,This
B a thematic book that
.focuses
on
swordsmanship as a point of enttV into the lives of./ighting
men past. The author illuminates many western martial
practices that have spanned the ages. From early modern,
to medieval, to modern, to ancient, and back to modem
times, lhe aulhor explores the arts of the swordsman with a
piercing academic eye, and tvith the intuilion o/ the
fighter.
The author nerer lets the.t'bcus of his work drift
far /iom
the molivation of a warrior. In large measure, this book is
a stu$t 6f httman behavior. Martial traditions are
inyestigaled as societal dominqnce rituals ancl war-/ighting
methods, not just as a set of physical mechqnic.s, or as
interesling abenations out of a best-fbrgotten past. The
Secret History oJ the Srrord is by turns, insightfitl
scholarship, gruesome.fun, a mediation on the watior
spiril, and the peeling away of the layers of a tradition
whose own practitioners haye long been ignorant of'.
Cu tot interesul pe care il am fald de grupirile gi
gcolile de arte mar'liale europene qi spiritualitatea lor, nu
am cum sA detaliez pe tema. Fie ag cldea in picatul
superficialitilii, fie ar rezulta o enciclopedie pentm care nu
am timp gi alte resurse gi care nu constituie acum o
prioritate pentru mine.
O asemenea lucrare necesitd o documentare foade
serioasS, care este in ea insigi o muncd de anvergurd,
pentru fiecare grupare sau gcoalA studiatI. Odati adunat
materialul el trebuie sistematizat atat din perspectiva
elementelor tehnice de luptS c6t gi a spiritualitiJii gnrparii
sau qcolii respective. Abia apoi se pot face comparafii intre
aceste grupdri sau qcoli, ori intre ele qi sistemele teologice
al Ortodoxiei
9i
religiilor din irrtreaga lume (de la
301
300
frunte cu Sfantul Gheorghe si S lantul Dumitru care au fost
generali de armata.
Credem, desigur, ca cinstirea si inchinarea care se
da lui Dumnezeu se deosebeste de cinstirea data sfintilor.
Cinstirea data sfintilor se arata in mai multe feluri: se
randuiesc sarbatori in cinstea 1or. se construiesc biserici in
numele lor. se cinstesc icoanele si sfintele lor moaste, prin
care ne aratam respectul religios fata de ei. Chernarea
sfintilor ca "sa se roage pentru noi" nu se impotriveste
Sfiqtei S!!!pturi,
ci se intemeiaza pe ea si este aprobata de
Sfintii Parinti si de Biserica.
In afara de marturiile Sfintei Scripturi, care
adeveresc ca cinstirea sfintilor de catre crestinii ortodocsi
este o foarte inteleapta praclica a Sfintei Bise ci a lui
I{ristos, avem si multe marturii ale Sfintilbr Parinti, care
stabilesc dogma Bisericii Ortodoxe: cinstirea sflntilor.
Astfel, Slhntul Ioan Dan.nschin n'larturiseste: "Ne
inchinam
si cinstim numai pe Ziditoml si Creatorul ca pe Cel in chip
firesc Dumnezeu. Ne inchinarn si sfintilor, ca unor prieteni
alesi ai lui Dumnezeu si mijlocitori catre Dansul".
Dupa 1990, primii pasi in directia stabilirii
Iegaturilor dintre Biserica si Aflnata s au concretizat in
oficierea de servicii teligioase in zilele de pomenire a
Eroilor^ la evenimente militare de impofianta nationala si
locala; reluarea traditiei cinstirii unor sfinti ca patroni
(ocrotitori) spirituali a i diferitelol categorii de forte
armate, cum ar fi: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
pentru Statul Major al Marinei Militare; Stantul Mare
llggenic
Gheorqhe (23 apdlie) penfiu Statul Major al
Foftelor Terestre; Sfantul Prooroc Ilie Tesviteatul (20 iulie)
pentru Statul Major al Fortelor Aeriene.
Sarbatorile inchinate sfi ntilor militari (ostasi):
Sfantul Mare Mc. Teodor Stratiiat din Eracleea, (+320), 8
februarie; Sfantul Mare Mc. Teodor Tiron din Evhaita
ANEXA VI
Despre Sfinlii osta$i
"Minunat este Dumnezeu intre Sfintii Sai". (Psalmi
67 ,36)
Sfintii sunt toti aceia pe care Biserica ii cinsteste si
ii pune inainte ca modele de unnat fie pentru viata lor
curata, fie prin moartea lol martirica sau pentru lupta lor
deosebita in raspanclirea si in intarirea credintei crestine. Ei
sunt eroii credintei, asa cum vitejii pe carnpul de lupta sunt
eroii neamului. Caci, un camp de lupta este si viata noastra,
in care avem de dus un razboi neincetat inrpotriva
polnirilor rele din noi insine sau a ispitelor din afaa:
irnpotriva maniei, a invidiei, a lautatii de tot felul, a
ambitiilor desarte, a iacomiei, a desflanarii, s.a.m.d. ln
lLlpta aceasta insa, putini sunt cei ce biluiesc desavarsit;
acesti biruitori, acesti invingatori sunt eroii lui Ilristos, sunt
sfintii, care au castigat cununa mantuirii, dintre care multi
au fost ostasi.
Biselica Oltodoxa acorda o cinstile deosebita
unora din fiii ei, care s au nlutat din Biserica luptatoare in
cea t umt'atoare, pentru ca au trait in gradr.rl cel mai inalt
dupa voia lui Dumnezeu sau au primit martiriul pentru
dragostea lui Hristos. Sfintii se roaga lui Dumnezeu pentru
noi, fara a atinge lucrarea mijlocitoare a Domnului. De
aceea suntem indreptatiti sa i chcmam sa se roage pentru
lblosul nostru. Cinstea si respectul li se da sfintilor ca unor
persoane care s au deosebit in luptele lor pentru credinta si
viftute si
fericirea
venerati
sau
Sa. In
si cei
invrednicit de slava lui Dunmezeu si de
accjasi rnasura sunt apreciati. cinstiti si
apartinand categodei de sfinti militari, in
303 302
Mc. Porfirie Stratilat, (+305),25 noiembrie; St'antul Mare
Mc. Iacob Persul, (+421), 27 noiembr
je.
Calendarul cu sfintii militari din an praznuiti de
Biserica Ortodoxa a lasarilului:
l. ACACHIE din Fenicia (+27 4), mc., ostas, moarte prin
sabie, I martie. 2. ACACHIE din Nicomidia
Cr-303),
mc.,
sutas, moa.rte prin sabie, 7 mai. 3. ACACHIE din Sevastia
(+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie. 4.
ACHIDIN din Nicomidia (+303), mc., ostas, moarte prin
sabie,20 aprilie. 5. ACHIDIN din Persia (+341 345), mc,
ostas, slujitor la curtea regelui pers. Sopor II, moarte prin
foc, 2 noiembrie. 6. ADRIAN din Nicomidia (+303 305),
mc., general, moarte prin foc,26 august. 7. AETIU din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie. 8.
AFTONIE din Persia (+341 345), mc., slujitor regesc,
moarte prin sabie, 2 noiembrie. 9. AGAPIE (
),
mc, ostas,
moarte prin foc, 3 noiembrie. 10. AGHIU din Sevastia
(+320), mc., ostas, moarle prin inghet, 9 martie. 11.
AGLAIE din Sevastia (+320), mc., ostas, moarte pdn
inghet, 9 nartie. 12. AHAZ dreptul (+728), regele iude;i,
moarte naturala, I aprilie. 13. ALEXANDRU din Cordarn
(+303 305), m0, ostas, moarte prin foc, 10 iunie. 14.
ALEXANDRU din Sevastia
(.+-320), mc., ostas, moafie
prin inghet, 9 rnartie. 15. ALEXANDRU NEVSKI
(+1263), anea l rusilor, moarte naturala, 30 august. 16.
ALEXANDRU romanul (+303 305), mc., ostas, moarte
prin sabie, 9 august. l?. ANATOLIE stratilatul (+303)"
mc., ofiter, moarte prin sabie,23 aprilie. 18. ANDREI din
Mesopotamia (+250), mc, ostas. ucis cu pietre. 18 mai. 19.
ANDREI stratilatul (+303 305), mc., ostas, moarte pt"in
sabie, 19 august. 20. ANIC}{IT din Nicomidia (1305), mc."
ofiter, moafie in cuptor inrosit, 12 august.21. ANTONIE
din Lituania (+1347), mc., ofiter, spanztuat, 14 aprrlie.22.
ANTONIN din Nicomidia (+303), mc., ostas, tnoade prin
Pont, (+304), 17 februarie; Sfantul Mare Mc. Sebastian
Stratilatul din Roma, (+306). 26 februariei Sfintii 40
Mucenici din Sevastia, (+320), 9 rnartie; Sfantul Mare Mc.
Gheorghe dir.r Capadochia, (+303), 23 aprilie; Sfantul Mare
Mc. Anatolie Stratilat, (+303), 23 aplilie; Sfannrl Mare Mc.
Protoleon Stratilatul, (+303), 23 aprilie; Sfantul Mare Mc.
Sava Stratilat, (-|272), Pasicrat si Valention din
Durostolurn (+305), 24 aprilie; Sfantul Mare Mc. Varuar
Ostasul, (sec IV), 6 mai; Sfintii Mari lmparati Constantin
si Elena, 2l mai; Sfintii Mari Mc. lon, Meletie, Stefan
Stratilatul (sec II), 24 mai; Sfantul Mare Mc. Iuliu
Veteranul din Durostolum (+29'1),27 mai; Sfintii Mari Mc.
Nicandru si Marcian din Durostolum, (+298), 8 iunie;
Sfantul Mare Mc. Ion Ostasul (sec III), 12 iunie; Sfhntul
Mare Mc. Isihie din Durostolum, (+297), 15 iunie;
Binecredinciosul Voievod Stefan Cel Mare si Sfant,
(+1504), 2 iulie; Sthntul Mare Mc. Andrei Stratilat, (altul),
l2 iulie; Sfbntul En.rilian din Durostolun, (+362), 18 iulie;
Sfantul Mare Mc. Eustatie din Ancila, (-F303 305),28 iulie;
Sfantul Mare Mc. Ioan Ostasul (sec IV), 30 iulie; Sfantul
Evdochin din Capadochia (sec lX), 3l iul;e; Sfantul Mare
Mc. Evsignie din Antiohia, (sec IV),5 august; Stentul
Mare Mc. Lucie Ostasul, l4 august; Sfantul martir
Constantin-Voda Brancoveanu, 16 augustl Sfantul Mare
Mc. Evtihian si Andrer Stratiiat, (+303 305), l9 august;
Sfantul Corneliu Sutasul, (Apostol din cei 70), l3
septembrie; - Sfantul Longin Sutasul, (sec l), l6 octombrie;
Sfhntul Mare Mc. Ieraclie Ostasul (sec III), 22 octombrie;
Sfantul Mare Mc. Drmitrie, Izvoratorul de mir, (+303), 26
octombrie; Sf'antul Ma[e Mc. Nestor, (+303), 27
octombrie; Sfintii Mari Mc. Agapie si Eudoxie din
Sevastia, (sec lV),2 noiembrie; Sfantul Mare Mc. din
Egipt, (+304), l l noiembrie; Sf'antul Mare Mc. Dasie
(Dasius) drn Dutostolun, (sec IV), 20 noiembrie; Sfantul
Mare Mc. Mercurie, (sec III), 24 noiembrie; Sfantul Mare
305
304
moarte prin foc, 20 noiembrie. 49. DIMITRIE izvoratorul
de mil
fr303),
mc., guvemator Tesalonic, ucis cu sulita, 26
octombrie. 50. DOMNOS din Sevastia (+320), mc., ostas,
moarte prin inghet, 9 martie. 5l . DO ROTEI din Nicornidia
(+287), mc., dregator, moaite prin sabie, 28 decembrie. 52.
ECAIT din Sevastia (+320), rrc., ostas, moafie prin inghet,
9 martie. 53. EFREM din Antiohia (sec VI), cuv., general,
moarte naturala, 7 martie. 54. ELEFTERIE cubicularul
(+304), mc., slujbas imparatesc, moarte prin sabie, 4
august. 55. ELPIDIFOR din Persia (+341 345), mc.,
slujitor la cuftea regala, moarte prin sabie, 2 noiembrie. 56.
EMILIAN din Dunstanim (+362), mc., ostas, moarte prin
foc, 18 iulie.57. ERMIA din Comani (sec II), mc., ostas,
moarte prin sabie, 31 mai. 58. ERMOGHEN atenianul
(+313), mc., slujbas imparatesc, inecat, l0 noiembrie. 59.
EROS din Anatolia (+303 305), mc., ostas, 25 iunie. 60.
EUDOXIE (sec III), mc., ostas, moarte prin foc, 3
noiembrie. 61. EVCARPION din Nicomidia (+300), mc.,
ostas, ars in cuptor, l8 mai. 62. EVDOCHIM din
Carpadochia (sec X), general, moarte naturala, 3l iunie
63. EVDOXIE (+303), mc., dregator, moarte prin sabie, 6
septembrie. 64. EVENTIE din Antiohia (sec IV), mc.,
ostas, moarte plin sabie,9 octombrie. 65. EVGARF din
Egipt (+313), mc., slujitor imparatesc, moarte prin sabie,
10 decembrie. 66. EUNICHIE din Sevastia (+320), mc.,
ostas, moarte prin inghet,9 maftie.67. EVSIGNIE din
Antiohia (+362), mc., ostas, moarte prin sabie, 5 august.
68. EVSTATIE din Lituania (+1347), mc., ofiter,
spanzurat, 14 aprilie. 69. EVSTRATIE din Anavachia
(+304), mc., carmuitor de cetate, ucis in cuptor inrosit, l3
decembrie. 70. EVSTARTIE din Pecetsca
(+1097), ntc.,
ofiter, irrpuns cu sulita, 28 martie. 71. EV'lIt{lE din
Sevastia (+320), nc., ostas, moarte prin irlghet,9 martie.
72. EXACUSTODIAN din Eles (+250), mc., ofiter,
ingropat de viu, 4 august. 73. FARMACHIE din Anatolia
(+303 305), mc., ostas, moarte prin sabie,25 iunie.74.
foc, 9 august. J3. APOLO (+303), mc., slujitor impa.ratesc,
moarte prin sabie, 21 aprllie.24. ARETA din Negron
Arabia (+523), mc, voievod, ucis, 24 octombrie. 25.
ARIAN din Egipt (+303), mc., slujitor imparatesc, inecat,
i4 decembrie. 26. ARSENIE cel Mare (+449), c;rx.,
slujitor imparatesc, moarte naturala, 8 mai. 27. ARSENIE
din Satro (sec IX), cuv., comandantul flotei imparatesti,
moarte naturala, 13 noiembrie. 28. ATANASIE din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 mai. 29.
ATTIC (
),
mc., ostas, moarte prin foc, 3 noiembrie. 30.
AVXENTIE cel din munte (+470), cuv., ostas, moarte
naturala, 14 februarie. 31. AZI facatorul de minuni (+303
305), mc., ostas, moafie prin sabie, 19 noiembrie. 32.
CALIST din Amona (+845 847), mc., ofiter, inecat, 6
martie. 33. CALISTRAT din Cartagena (+304), mc., ostas,
moarte prin sabie, 27 septembrie. 34. CANDIT din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie.
35. CHESARIE din Nicomidia (+303), mc., ostas, moarte
prin sabie,20 aprilie. 36. CHINDEAS (CINDEA) din
Dunostonim (+303), mc., ostas, moarle prin sabie, 20
noiembrie. 37. CHIRIAC, fratele Sf. Orentie (+303 305),
mc., ostas, moarte prin sabie, 25 iunie. 38. CLAUDIE din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarle prin inghet, 9 martie.
39. CLAUDIE din Roma (+283), mc., ofiter, inecat, 19
martie. 40. CLEONIC din Pont (+304), mc., ostas,
rastignit, 3 martie. 41. CODRAT (+274), mc., ostas,
moarte prin sabie,4 marlie. 42. CODRAT (+303), mc.,
slujitor imparatesc, moarte prin sabie, 21 apilie. 43.
CONSTANTIN CEL MARE (+337), binecredincios,
imparat, moarte naturala,2l mai. 44. CONSTANTIN din
Amarea (+845 847), mc., ofiter, inecat, 6 matie. 45.
CORNELIE sutasul (sec I), ap. din cei 70, ostas, moarte
narurala, 13 septemblie. 46. CRISTOFOR din Nicomidia
(+303), mc., ostas, moarte prin foc, 20 aprilie. 47. DADA
din Dunstonim (+286), mc., ostas, moarte prin sabie, 28
aprilie. 48. DASIE din Dunstonim (+303), mc., ostas,
JU/
306
cneazul Serbiei (+1389), mc., moarte prin sabie, 15 iunie
103. LEON CEL MARE (+474), binecredincios, imparat,
moarte natwala, 20 ianuarie. l04 LEONTIE din Sevastia
(+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie 105
LEONTIE din Fenicia (+73), mc., ostas, ucis in chinuri, 18
iunie. 106. LEUCHIE din Britinia (+250), mc., comandant
de cetate, moarte prin sabie, 14 decembrie. 107. LISIMAN
din Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9
martie. 108. LONGHIN din Anatolia (+303-305), mc,
ostas, 25 iunie. 109. LONGHIN sutasul (sec I), mc., sutas,
moarte prin sabie, 16 octombrie. 110. LUCA stalpnicul din
Anatolia (sec X), cuv., ostas, moafte naturala, 11
decembrie. i 1 l. LUCHIAN din Roma (sec I), mc., slujitor
imparatesc, moarte prin sabie, 3 iunie. 11.2. MAIOR (sec
IVj,mc., ostas, ucis prin lovituri, 15 februarie. 113'
MARCHIAN imparatul Bizantului
(+457), binecredincios,
moarte naturala, 17 febmarie. 1i4. MARCIANA
(-),
imparateasa, binecredincioasa, moarte naturala, 2'l
ianuarie. 1i5. MARDONIE din Nicomidia
(+287),mc''
dregator, moarte prin foc, 28 decemblie. 116. MARIN din
Periia
1+
270), mc., sfetnic regesc, moarte prin sabie, 6
iulie. 117. MARIN romanul (sec IiI), mc., sfetnic
imparatesc, moafte prin sabie, 16 decembrie. 118'
MARTINIAN din Efes (+250), ofiter superior, moarte
naturala, 4 august. 119. MAURICHIE din Siria (+303-
305),mc., ofiter, moarte prin sabie, 21 februalie' 120'
VAXIM din Antiohia (sec IV). mc.. ostas. moarte prin
sabie, 9 octombrie. 121. MAXIMILIAN din Efes (+250),
ofiter superior, moafte naturala, 4 august. 122. MELITON
din Sevastia (+320), mc., ostas, moade prin inghet, 9
martie. 123. MEMNON din Tracia (+304), mc., sutas,
moarte prin foc, 20 august. 124. MERCURIE
(sec III),mc ,
generai, moarte prin sabie, 25 noiembrie. 125. MERTIE
(+:o3;, rnc., ofiter, ucis in batai, 12 lanuaie. 126.
METODIE (+885), cuvios, general, moarte naturala, 11
mai. 127 . MIGDONIE din Nicomidia (+287), mc.,
FAUST (+303 305), mc., ostas, moarte prin sabie, l2 iulie"
75. FILOCTIMON din Sevastia (+320),
mc., ostas, moarte
prin inghet, 9 martie. 76. FIRM din Anatolia (+303 305),
mc., ostas, 12 iunie. 77 . FLAVIU din Sevastia (+320), mc.,
ostas, moafte prin inghet, 9 martie. 78. FOTINOS (+66),
mc., general, jupuit
de viu, 26 februarie. 79. GAIE din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie.
80. GHEORGHE din Capadochia (+303), mc., mare
comandant de osti, moarte prin sabie, 23 aprilie. 81.
GORAIE din Capadochia (+314), mc., ofiter, moarre prin
sabie, 3 ianuarie. 82. GORGONIE din Nicomidia (+287),
mc.. dregator imparatesc. inecat, 28 decembrie. 83.
GORGONIE din Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin
inghet, 9 martie. 84. GRIGORIE din Segataria (+766), mc.,
ostas, mort in surghiun, 28 noiembrie. 85. HERACLIE din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 28
noiembrie. 86. IOAN DAMASCHIN din Siria (+749),
cuv., mare dregator, moarte naturala, 4 decembrie. 87.
IOAN din Segataria (+7 64), mc., ostas, mort in surghiun,
28 noiembrie. 88. iOAN din Sevastia (+320), mc., ostas,
moarte prin inghet, 9 martie. 89. IOAN din Lituania
(+1347), mc., ofiter, spanzurat, 14 aprilie. 90. IOAN
ostasul (sec IV), mc., bogat, 30 iulie. 91. ION ostasul,
moarte naturala, 12 iunie.92.ION stratilatul (sec II), mc.,
24 mai. 93. IPATIE (+73), mc., ostas, ucis prin tiierea
capului, 18 iunie. 94. IPOLIT din Roma (+258), mc., ostas,
moarte prin sabie, 10 august. 95. IRINA din
Constantinopol (sec IX), imparateasa, moarte naturala, 13
august. 96. ISICHIE din Sevastia (+320), mc., ostas,
moarte prin inghet, 9 martie. 97. ISiCHIE singliticul (+303
305), nc., general, inecat, 2 martie.98. ISTUCARIE (sec
l1{), mc., ostas, moarte prin foc,3 octombrie. 99. IUST din
Roma (sec IV), mc., ostas, moarte in cuptor, 14 iulie. 100.
JUSTINIAI\ impamtul Bizantului (+565), binecredincios,
moarte naturala,2 august. 101. KIRIL din Sevastia (+320),
mc., ostas, moafie prin inghet, 9 martie. 102. LAZAR
309
308
PROCOPIE din Ierusalim
(+303), mc
,
ofiter, moarte prin
sabie, 8 iulie. 155. PROTOLEON stratilatul
(+303)' mc
'
ofiter, moarte prin sabie, 23 aprilie. 156. PULGHENA din
Constantinopol
(+453), binecredincios, imparat, moafie
naturala, 10 septembrie. 157. SAKEROON din Sevastia
(+320), mc., oitas, moarte prin inghet, 9 mafil:'
1:!
iAVi stratilatul
(+272), mc., ofiter, inecat, 24 aprilie' 159'
SAVATIE
(+278), mc, oflter, moade prin sabie, 19
septembrie. 160. SAVEL din Persia (+362)' mc',
ambasador regesc, moarte
prin sabie, 17 iunie 161
SEBASTIAN din Roma (+288), mc., ofiter, ucis in chinuri,
18 decembrie. 162. SEBASTIAN stratilatul din Roma (-),
general,
jupuit de viu, 26 februarie. 163 SEVER din
iracia (+304), mc., sutas, moarte prin sabie,20 august'
164. SEVERIAN din Sevastia
(+320), rnc
,
ostas, moarte
prin inghet, 9 martie. 165. SIMEON din Athos (+1199),
cuv., v6ievodul Serbiei, moarte naturala, 14 ianuarie' 166'
SIMEON din Constantinopol
(sec X), mare dregator,
moafie naturala, 9 noiembrie. 167. SISINIE din Sevastia
(+320), mc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie 168'
SMARAGD din Sevastia
(+320), mc., ostas, moarte pnn
inghet, 9 martie. 169. SOLOHON din Egipt (+303
1q):
-J.,
ortu., moarte in chinuri, 17 mai' 170' SOSTIN
(+766), ostas, mort in surghiun, 28 noiembrie l71.'
irpraN tarul Serbiei
(+1331), mc.' ucis in temnita, 11
noiembrie. 172. STEFAN straiilatul
(sec II), mc, 24 mai'
173. STRATONIC
(.+27 4), mc, ostas, moarte prin sabie, 4
martie. 174. TARAH (+304), mc., ostas, ucis in chinuri, l2
octombrie' lT5 TEoDoR din Palestina
(+850)' mc
'
slujitor imparatesc, ucis in temnita, 27 decembrie' 176'
reonon itratilat din Pont (+320), mc'' general' moarte
prin sabie, 8 februarie. 177. TEODOR TIRON din Pont
i+fO+;, -..,
ostas, moarle prin foc, 17 februarie lT8'
ip,onoslE cEL MARE (+395), binecredincios,
imparat,
moade naturala, 17 ianuarie. 179. TEODOSIE CEL
TANAR (+450), binecredincios,
imparat, moarte naturala'
dregator, ingropat de viu, 28 decembrie. 128. MIHAIL
voievodul Cerntgovului (+1244), mc, moarte prin sabie,
20 septembrie. 129. MIL din Persia (+341),mc., ostas, ucis,
l0 noiembrie. 130. MINA (+303-305), mc., ostas, moarle
prin sabie, l0 iulie. l3l. MINA atenianul (+315),
mc.,
slujitor imparatesc, spanzurat, l0 decembrie. 132. MINA
din Egipt (+304), mc., ostas, moarte prin sabie, ll
noiembrie. 133. NICANDRU din Ieiria (+303-305),
general, moarte prin sabie, 8 iunie. 134. NICI{ITA (sec
lll), mc., general, moafte prin sabie, 25 noiembrie. 135.
NICOLAE din Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin
inghet, 9 n.rartie. 136. NICOLAE, monahul (sec lX), cuv.,
ofiter, moarte natuala, 24 decembrie. 131.
NICTOPOLION (sec lll), mc., ostas, moarte prin foc, 3
noiembrie. 138. NIL din Constantinopol (sec V), cuv.,
mare dregator', moarte naturala, l4 ianuarie. l3g.
ORENTIE din Anarolia (+303-305), mc., ostas, 25 iunie.
140. OREST din Anavachia (+304), mc., ostas, ucis pe pat
inrosit, l3 decembrie. 141. PACTOBIE (sec III), mc.,
ostas, moarte prin foc, 3 noiembr.ie. 142. PAHOMIE CEL
MARE egipteanul (+346), cuv., ostas, moarte naturala, 15
mai. 143. PAMFILION (+303-305), mc., osras, ucis in
batai, l7 rnai. 144. PANFAMIR (+303-305), mc., ostas,
ucis in batai, l7 mai. 145. PASICRAT din Misia (+302),
mc", ostas, moarte prin sabie, 24 aprilie. 146. PAULIN din
Italia (+431), cuv., mare dregator, moarte naturala, 23
ianuuie. 147. PAVEL din Mesopotamia (+350), mc.,
ostas, ucis cu pietre, l8 mai. 148. PETRU din Galatia (sec
IX), cuv., ofiter, moarte naturala. 9 octombrie. 149.
PLACILA din Bizant (sec IV), binecredincios, imparat,
moarte naturala, l4 septembrie. 150. POLIEUCT din
Meletia (+255), mc., ofiter, nroarte prin sabie,
g
ianuarie.
151. POPLIE din Eufrat (+380), cuv., dregator, moafie
naturala, 25 ianuarie. 152. PORFIRIE (-), rrc., sutas,
moarte prin sabie, 10 februarie. 153. PRISC din Sevastia
(+-120), mc., ostas, moafte prin inghet, 9 martie. 154.
311.
310
altii cu Sf. Procopie, ucisi prin sabie. 23 iulie, mucenici,
ostasi prizonieri cu Imp. Nichifor, ucisi prin sabie. 6
septembrie, 1104 mucenici ostasi, ucisi prin sabie 19
noiembrie, 150 mucenici ostasi, ucisi prin sabie. l9
noiembrie, 12 mucenici ostasi, ucisi prin sabie. 20
noiembrie, 3 mucenici ostasi, ucisi prin sabie.
Numarul sfintilor rnilitari mucenici a fost mult mai
mare. Stim de exemplu, ca Imparatul Procopie al
Bizantului a fost prins de bulgari cu cea mai mare parte din
ostasii sai si toti au fost ucisi, dar nu se stie numarul 1or. Si
astfel de exemple sunt rnulte.
Pentru rugaciunile tuturor Sfintilor Militari,
Doamne lisuse Hdstoase, Ful lui Dumnezeu, miluieste-ne
pe noi!
Stefan Popa
Acest articol a fost preluat aproape {Er'[ schimbare
de conlinut de pe site-ul ortodox
http://www.crestinoto
139114.htm1
Aveam gi noi o listl pa4ial1 a sfinlilor militari in
Zbor prin vdltoarea vremilor, dar ni s-a pdrut mai
folositoare acest afiicol datoritb unor lamuriri suplimentare
prezente in el, datoriti faptului ci vine din afar[, deci este
o ter{6 m[rturie qi, in plus, datoritd autorului,
$tefan
Popa:
Absolvent al Facultatii de Management in
domeniul aviatiei din cadrul Acaderniei de Inalte Studii
Militare, promotia 1994, Bucuresti;
Absolvent al Colegiului National de Aparare'
Universitatea Nationala de Aparare' Bucuresti;
Masterat in Managementul Fortelor Aeriene,
Universitatea Nationala de Aparare, Bucuresti;
iulie. 180. TEODUL (+73), mc., ostas, ucis cu securea, 1g
iunie. I 81 . TEODUL din Sevastia (+320), mc., ostas,
moarte prin inghet, 9 martie. l
g2.
TEODUL din
Constaltinopol (sec IV), cuv., dregator, moarte naturala, 3
decembrie. 183. TEOFANA din Constantinopol (+893),
binecredincioasa,
imparateasa, noarte naturala, 16
decembrie. 184. TEOFIL din Amoreea (+845-847);
mc.,
ofiter, inecat, 6 marlie. i85. TEOFIL din Capadochia
(+288-300),
mc., dregator, moarte prin sabie, 6 februarie.
186. TEOFIL din Sevastia (+320), mc., ostas, moarte prin
inghet, 9 martie. 187. TEONA din Nicomidia (+303), mc.,
ostas, moarte prin fbc, 20 aprilie. 188. TEOPIST (+120),
mc., ofiter, moarte prin foc, 20 aprilie. lS9. TOMA din
Grecia (sec X), cuv., ostas, moarte naturala, 7 iulie. 190.
JIOFIM
din Nicomidia (r
J00). mc.. osras, ars in cupror.
18 martie. 191. UAR din Egipt (+304),
mc., osias, ucis in
chinuri,
19
octombrie.
192. UPRASIAN din Nicomidia (+295), mc., general,
moarte prin foc, 9 martie. 193. URSICHIE (sec III), mc.,
ofiter, moarte prin sabie, 14 august. 194. VALENT din
Sevastia (+320), mc., ostas, moarle prin inghet, 9 madie.
195. VAIENTIN din Misia (+302), mc., ostas, moarte prin
sabie, 24 aprilie. 196. VALERru din Sevastia (+320), mc.,
ostas, moarte prin inghet, 9 marlie. 197. VApTOS
O,
mc.,
sutas, moarte prin sabie, 10 februarie. 19g. ZINON din
Capadochia (sec IV), cuv., ofiter, moafte naturala- 10
februarie. 199. 295114O din Anriohia
lsec
Il;, mc., osras.
ucis cu securea. l9 iunie. 200. XANTIE din Sevaslia
(+320), rnc., ostas, moarte prin inghet, 9 martie.
Sfintii militari mucenici a.ratati in vietile sfintilor
numai dupa numaml lor:
9 mal 200 mucenici ostasi cu Sf. lkistofor" ucisi
prin sabie. 2l iunie. 20 mucenjci pazitori la temnita cu
Iulie preotul. 8 iulie, mucenici, doua cete de soldati si multi
313
31.2
ANEXAVII
Masterat in Managementul Afacerilor,
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca;
Masterat rn Managementul Afacerilor si
Antreprenoriat in mediul rural, FNTM, Bucuresti;
Absolvent al Scolii Superioare de Ofiteri de
Aviatie "Aurel Vlaicu", Boboc, Buzau;
Absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa -
Sectia Pastorala, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca;
Functii de conducere in managementul Forlele
Aeriene Romane:
- Sef de birou, sef de sectie, sef de stat major,
comandant si director:
- Redactor-sef la Revista Fortelor Aeriene
Romane;
- Director la Muzeului National de Aviatie;
Participant la misiuni militare nationale si
internationale. Ofiter superior cu grad de comandor. Autor
a zece cafti si peste o mie de articole in r.eviste si publicatii
militare si civile. Colaborator la mai multe ziare, reviste si
publicatii religioase: Ziarul Lumina, Vestitorul Ortodoxiei,
Lumea Credintei, Lumea Monahala, Glasul, Glasul
Adevarului etc.
l_?
de ani, casatorit, un copil. Domiciliu in
comuna Floresti253.
Despre yoga, qi, reiki
ri
alte practici energetice
asemdndtoare
Lucrarea de fa!6 este o lucrare ce incearcd sa
acopere fba(e pe scurt un dorneniu foa(e vast. Ca urmare,
multe puncte nu au putut fi decat atinse in treacdt. Unele
sunt insA prea cu greutate spre a h trecute cu totul cu
vedere.
Una din marile piedici in acceptarea artelor
mar{iale in general este, pentru ododocqi, asocierea intre
afiele ma4iale orientale qi spiritualitatea religioasa
pig6n625a tipicd acelor zone ale lumii Am amintit acest
lucm in cuprinsul cir'!ii, {Eri a ne opri prea mult asupra
Socotim necesar sA precizam aici, tot pe scurt,
1'aptul ci Dumnezeu ne-a descoperit ce temelia existenlei
intregii Crealii o constituie energiile dumnezeieltli prin care
lunrea se constituie $i
este suslinutd. Acesle energii
tlumnezeieSti nu doar cA sunt izvorul existenlei
9i
consistenlei materiei gi energiei, dar stau
9i
la baza
ria
Termenulp,igrir inseamnl.fiird Christos' in qfard de Christos'
Surt denumite
Trri.giiire
spiritualitilile
qi religiile in care lisus
Hristos
(Christos) nu este recunoscut in temeiul Sfintelor
Scripturi, ci fie este necunoscut, fie este contestat, fie ise dA alta
idcntitate decat cea reali. Se numesc nu piigtine' ct eretice sau
sectante sa.l schismatice, dupi caz, spiritualiti{i1e 9i
religiile in
care Iisus Hristos
(Christos) poate fi recunoscut, dar nu in
intregime preoum
9i
spiritualitalile 9i
religiile in care Iisus
Christos
(Hristos) este prezentat corect, dar sunt schimbdri in
invifitura Lui. in prezentarea Tatdlui sau a Duhului Sf6nt, in
legalrrra dirtre Dttmnczeu
5i
Biserici 5au in alle lscmcner puncle
lundamcrrtale alc inralSturii lui Hristos
315
t5l
Conform http://fl oresti.ziare.com/stid/stefan-popa-candidat-
independentla- l'unctia-de-ptiryqr-al-conrunei-fl oresti- I 2 I 20.
314
spiriluald apropiatd2ss, felurite
jertfe. Ptezentarea aceslot
mijloace este insl foarte diferiti: nenumlrate stiluri
9i
gcoli
de yoga, diferite
9co1i
de reiki, de meditalie orientald, de
bioenergie, de arte marliale spirituale etc. Este de
nrenJionat ca multe dintre acestea nu sunt neapdxat sau
numai orientale. Felurite practici p6g6ne, de la cele
druidiste la wicca, s-au devzoltat
qi in Africa, America
Latind qi Europa, mai ales in ultimele doud secole.
Faptul cd reiki este o practicA pdgind, anli-
cre$tina, inacceptabili pentru ortodocqi, atet ca exerciliu
cAt gi ca terapie, nu va fi recunoscut ugor in Romdnia,
Moldova, Ucraina sau alte
16ri
cre;tine Totugi una din
denumirile reiki esle aceea de,,sublima cale a zeilor""o. Iar
cd zeii sau idolii
-
cum sunt numili in Sfintele Scrrpnrri
-
sunt dcmoni, este cunoscut de orice
'ctegtin"'.
De
asemenea, se vede chiar in site-urile oficiale ale
practicanlilor reiki faplt:J ci venereazd gi chiar divinizeazi
,,Universul",
declarAnd
4l -
adicd energiile create pe care le
propun spre primire liri discerndmint
-
drept
,,una
din
variantele in care Universul igi revars[ iubirea asupra
noasr6")5t l
fereascd Dumnezeull. Aceasta venerare sau
divinizare a Universului este cu totul impotriva lnvalaurii
lui Hristos
$i
este o abatere a omului de la divinizarea lui
Dumnezeu cbtre o idolatri cinstire a Crealiei lui
Dumnezeu.
organizdrii intregii Crealii. Aceste energii dumnezeieSti
izvordsc din Dumnezeu intr-un chip asernlndtor izvordiii
razelor din soare, dar pistrfind neincetat legdtura cu izvorul
lor, aga cum mdinile rimAn legate de fiup.
Spre deosebire de aceastd realitate, in religiile care
s-au dezvoltat in Orient a apArut ideea unor energii
informe, amorale, in care binele gi rdul sunt doar o expres=ie
subiectivd. Aceste energii sunt unite sub numele de qt, iar
simbolul relativitiJii morale este cel cunoscut mai alei orin
frgura yin
Si
yang. Conform acestei invlflturi pagene iaul
gi binele nu pot fi despdr{ite total vreodatA
$i
sunt
complementare sau chiar
-
dupd doctrina locald
_
iluzorii.
O asemenea inv6lAtur6 deschide larg poata cAtre
primirea de citre oameni, drept bune, a unot energii create
negatil)e, a$a cum sunt, de pildn, cele demonice. in lipsa
unei cunoagteri drepte despre ingeri gi demoni, orientalii au
ajuns sd cinsteascd pe demoni (in niponl, kami), ca
Si
cum
ar putea fi imbunali prin jertfe,
rugdcirlni sau alte asemenea
mijloace,
9i
astfel {Eculi s6 ii ajute pe oameni. Adevirul
este cd demonii
-
fie c[ le spunem zel, kami sau diqvoli
ajutd cu pl5cere pe oameni, insi doar intr-o singuri
privinJi: sd ajungi in Iad. Lucru pe care adeplii
orientalismului nu il (re)cunosc. Spiritualitaile qi religiiie
orientale, viduvite de legItura cu ingerii gt apdsate cle
aceast[ invdJdturl foarle gregita despre demoni, nu oferl
nicio apbrare reald a omului in fala atacurilor r6ului.
prin
urmare, omul ajunge si primeasci bucuros felurite eirergll
a cdror provenienli
nu o cunoaqte gi pe care e fericit se le
foloseascd fbr6 si se gdndeasc[
la consecinle.
Mijloacele prin care omul obline acces la aceste
energii demonice sunt relativ putine: acceptarea autoriteUi
unor invdtdturi gresite, rugAciunile sau medita{iile care
deschid pe om
-
fbrd niciun discernimdnt c6tre lumea
25s
Conform invdldturii cre$tine, de la supunerea omului fala de
Satana in Rai, universul material
-
numit in Biblie ,,lumea" -
a
fost qi ea, indirect, supusd demonilor
(pentru cd era sub
stapanirea omului). Ca urmare diavolii locuiesc nu doar in Iad,
aga cum igi inchipuie unii, ci gi in intreg universul material, adic6
foarte aproape de oameni. Ca urmare, orice deschidere cAtre
lumea spiritualb sau duhovniceasci necesitd multd lndrumare
9i
intdrire iscusitd, in lipsa lor omul cdz6nd ugor pradd demonilor.
256
Conform htto://www.reiki.ro/.
257
Psalmi 95.5; I Corinteni 6.9-10; 10.19-21
9
cl
258
Conform htto://www.r'eikiusui.ro/.
317
,]
I
316
inchinate intemeietorilor pigini ai gcolii, unor zeitdli sau
spirite
5i-orice
alte asemenea practici.
"st?
cu totul opritd
creqtinilofo".
de rdspuns, ne ablinem de la ele! Cel pulin pani cand gdsim un
raspuns
-
competent duhovnicegte!
-
pozitiv. Desigur, dacd
rdspunsul este de la inceput c6 acele practici nu sunt de la
Dulrnezeu. este inutil sa mai spunem cI respingerea trebuie sd
fie hotarata (chiar dacd insolitd de mila fap de cei cdzuli in
oracticarea lor).
ioo
Ai.i intri loane multe stiluri de afle ma4iale chinezeqti dar
nu numai! in care practicantii sunt obligati pur
9i
simplu de
principiile fundamentale ale stilului sa se supuna dogmelor
Ludiste, ori taoiste, ori ale altor religii pagene. Un creqtin nu se
va supune niciodatd unor asemenea invAtlturi.
319
Pe aceeagi linie se afl[
9i
yoga, despre al cdrei
profund pigdnism s-a scris destul de mult pentru ca oricine
cautA punctul de vedere ortodox sd il afle cu ugurin{6.
Dar gi meditatiile orientale, formele de bioenergie
gr bioterapie bazate pe ql qi alte concepte p6,gdne, artele
marliale spiriluale orientale sau nu!
-
care presupun o
filosofie qi o religiozitate pdganA sunt in totalitate
inacceptabile pentru ortodocQi. Ele constituie capcane,
uneori grosolane, alteori foarte iscusite, prin care sunt
atraqi oamenii in felurite rdticiri. deschizindu-qi sinele
c[tre energii negative gi chiar cdtre demoni. De Ia
patericul
egiptean qi ptind la Marii invdlali ai Indiei
Si
pdrintele
Parsle, nenumdrate sunt cdrtile ofiodoxe care previn
oamenii asupra infricoqitoarelor prirnejdii care pAndesc
dincolo de chipul atrAgEtor al unor spiritualitdli qi religii
striine de Dumnezeu.
incercind si restabilim buna legituri intre cregtini
qi Armatd, intre cregtini
$i
pregdtirea ostA$easci datorata,
incercdnd sd readucern in cunogtin{a publicului artele
marfiale europene autentice. in forma lor tehnici sau chiar
ortodox6 (precum Sistlrrr ruseascd), noi ne delimitim
totodatA categoric de amestecul unor invlfituri strdine gi
prevenim cititorii asupra primejdiilor aflate in acestea.
Orice art6 matiald ce presupune implicit, ca parte
a tehnicilor fundamentale, ca parte a ceea ce este esenta
acelui sistem, fie meditalii
;i/salr
exercilii yoga sa'l zen. fte
rugdciuni aduse zeilor, idolilor, spiritelor saLL i'nydtdtorilor
p[gAni, dar gi orice
fundamental
,,adunare
art6 martialA care presupune
de qi" sau de alte energii
necunoscute?5e, care cere jertlc
sau olrande fie ele
t"'
Ad"r"u demonice gi care s-au dovedit a pieri cu lulburari
mari aduse practicantilor atunci cdnd aceqtia s-au stropit cu
aghiasmd, ori s-au ficut rugdciuni de dezlegare r;.a.ln.d.. inailte
de a primi orice tehnici, invafdturA, tratament sau alt ceva
necunoscut, trebuie sd cercetdm
.foq
e,
foarte, lbarte
bine dacir
sunt de la Dumnezeu sau de lq diuvolal. Daci nu ne ddm seama
318
Poliliei
9i
qi-o fac foarte bine etc26r. Am putea prezenta
Fj
situalia din Bulgaria, Ucraina, Ungaria sau Serbia, ca.str
vedem diferenla-foarte
mare intre duritatea oamenilor din
aceste
l6ri
gi moliciunea cetdlenilor romini lnsi pentru
cine are minte s[ inleleagd adevdrul, credem cl aceastl
anexd este chiar mai mult decAt trebuie Oricum' ea
aou"Aeqt. clar cd dezarmarea
oamenilor nu duce la
scdderea infraclionalitdlii,
ci la cre$terea ei, c6 dezarma^rea
"iuilitor
ao* ii transformd in victime sigure in fala
infiactorilor
-
care, evident, nu renunld la inarmare doar
pentru ci ilegald.
Harta clanurilor interlope din Rominia
Postat in: Povestea verticalA, RomAnia. Azi-' SpuMe Sillll I
3 August 20i 1
VerticalNews
vi prezinti cea mai completi
qi cea mai
recenti harti a infracJionalitilii 9i
a interlopilor din
Rominia' impirtitl
pe regiuni
ti
zone de influenfi'
Clanurile interlope au pus stip6nire
pe o mare parte.din
RomAnia. Dacd ne-am uitu lu o hart6 a
lArii
gi am colora
fiecare
jude! in care existi grupiri mafiote, foarte
puline ar
fi zoneG care ar rlmdne necolorate Cele mai multe sunt in
Bucureqti, unde fiecare sector este stipdnit de mai multe
clanuri. La lel de bine stau
$i
oraEe precum Pite5ti sau
Craiova, unde tensiunile dintre bande au rdbufnit in plind
strad6, cu bAte, slbii
9i
topoare De multe ori, procuront
Er-
au fdcut treaba gi i-au arestat
pe infractori' Degeaba ins6'
deoarece
judecEiorii i-au pus adesea in libefiate sau le-au
Jat nigte"pedepse
derizorii: ceteva sute de lei arnend{
ANEMVIII
Infraclionalitatea
in Romdnia
-
2077
Preluat de pe http://verticalnews.ro/harta_
clanurilor-interlope-din-romania/,
articolul de mai jos
a
fost corectat de noi acolo unde ni s,a p[rut necesar. Eite de
precizat
ci este deosebit de pertinentl
afirmaJia
realizatorilor articolului,,aceastd hartd cuprinde clanurile
reprezenlative
[de ,,interlopi"], insd nu Ie epuizeazd,'. Mai
mult, putem preciza qi faptul c6 cifrele prezentate
ln acest
articol, referitoare la infracJiuni, sunt cifrele furnizate de
Polilia RomdnS. Adici ci{ie care sunt, in cel mai bun caz,
la cel mult jumdtate
din numdrul real al infracJiunilor. in
unele cazuri num6ru1 infracliunilor intr:-adevir sivArgite
este de zeci de oli mai mare. Viala sumbrI pe care o au
oamenii din zonele de ac{iune ale bandelor mafiote gi altor
grup[ri criminale este greu de descris. Dup6 cum se
menJioneazd
9i
in articol, Polilia nu face aproape nimic faJtr
de infracliunile
,,comune", de zi cu zi, ca scandaluri,
insulte, injur[turi, agresiuni
,,m6runte',
(ia, o palmi peste
fat5, sau peste fundul nevestei, sau pe sdnul unei minore,
un
,,mic"
jaf
asupra copiilor de gcoald etc.) iar uneori nici
fald de infracliunile glave sau extrem de grave. Baza pe
care se construiegte atmosfera infraclionall este constituita
de apatia, lagitatea, dezbinarea pi dezorientarea cetelenilor
romdni. Agezdm aici acest articol nu pentru a deznddljdui
pe cineva, nici pentru a scufunda pe cineva in laqitate iau,
dimpotriv[, a-l indemna la gesturi extremiste. O facem spre
a trezi pe cei care dorm gi care viseazi cd in Romdnia eite
lrniqte, cd nu exist[ rizboi in Rom6nia, cd nu existi motive
pentru ca Romdnii sd invele sistematic gi temeinic si se
apere, cA apdrarea oamenilor este treaba Jandarmeriei qi
261
Nu putem sd nu amintim
qi de situatia de la-flTge.9t1i
unde
Jandarmeri
a tetoizeaze din 2 decernbrie 2013 pdnd
acum, 12 februurie 2014 populafia civile, ca sA o sileascf, sd
accepte distrugerea
pamantului strAbun
321
320
Spoitoru qi-a reluat declaraliile de atunci gi in 2008 EI a
pozat intr-un om cumsecade: ,,Sunt
un om lini;tit, care nu
mai vrea s6-si asocieze numele cu niciun scandal" Chiar
daca era lui a trecut, se spune ca incd mai are
,.afaceri"
in
zon6, afaceri careJ ajutd sa-$i intrelinA vila de lux din
Pipera qi limuzina Mercedes 5600.
Aiestarea lui Spoitolu a ficut posibilE afirmarea altor
interlopi, fralii lon qi Vasile Balint, qelii clanului
Cimliaru. Frafii Camitaru au fost arestali in 2004 pentru
Santaj,
proxenetism, ingelaciune, cAmatdrie qi sechestrare
d" p"t.oun.. Nulu Camitaru
(Ion Balint) a pdr6sit in iunie
2010 inchisoalea Jilava.
Elibelarea sa a fost un motiv de bucurie pentru el
9i
apropialii s[i, care au pregdtit sute de porumbei pe cale i-
au
"libetut
in cinstea interlopului. Nulu Camdtaru 9i-a
lbcut
ieqirea din inchisoare pe un amasar negru, pur sAnge'
totodata, Nufu Cimdtaru a primit 3.200 de euro de la
statul romen dupi ce a depus o plingere la CEDO lnstanta
europeanA a deiis sa ii plateascd aceaste suma cirndtarului
ca diune morale deoarece statul roman a incilcat dreptul la
un proces de duratd rezonabili, Cirndtaru fiind
judecat
intri 1996 qi 2004. in prezent, Nulu vrea sa se apuce de
afaceri in centrul istoric, unde este interesat sd i;i cumpere
o circiumi.
UPDATE (20.12.2011). Sile CSmilam a fost eliberat pe
19 decembrie, 2011, cu gase ani qi jumetate inainte de
termen, pentru "bund purtare" l Asta la doar cAteva zile
dup6 ce ie aflase ca Sile iqi conducea bine mersi afacerile
din pugclria Jilava. El se acupa acolo tot de cAmatarie, dar
qi d-e fumizarea de droguri, telefoane mobile sau alte
iucruri interzise in penitenciar, cum ar fi arnrele aibe ln
acelagi timp cu eliberarea lui Sile Cdmdtaru,
pe internet rll
apalut rnuite mesaje prin care lratii anuttlatr ci ir rcttil
limpul ca du5mrnii lor sa plateascS
Un alt interlop greu este Fane C[piJdni Dupi cc a {hcut
afaceri cu valutd, s-a reprotilat pe pridarea de l'lR-uri Cu
pentru
deranjarea liniEtii publice sau ani de inchisoare, dar
cu suspendare. Interlopii s_au intors aEadar pe strAzi,
$i
mai
siguri ci legea nu este fbcutd pentru
ei. Nu s_au poio[t,
.i
au continuat sd se implice in afaceri ilegale sau in
scandaluri. Dup6 cazul Mararu, noul
9ef
at fit4lei, t_iv;u
Popa,
9i
secretarul de stat Ioan nas"alu, in.talaii rupid in
funclii de ministrul Igag, au promis eliminarea ,i,".i*itoi
mafiote, aga-numitele
clanuri de interlopi. Din picate,
acgiunile au^toritd(ilor sunt nule. Zilele tricute a izbucnit
cazul Deta. ln roiul unui scandal. bdielii primarllui
au rdiar
cu sabia trei
ligani
care le cilcaserd teriioriul_contrabanda
cu
ligari. Din nou, privim
neputinciogi. noi qi poligia. Ia
rntertopl. uln nou, pregedintele
Traian Bdsescu ridic6
vocea. sabia^dreptalii
rdmdne jos.
Interlopii prosperd.
igi
tac de cap
5i
in curdnd vorn primi ericheta de siat mafiot.
'
Y-9rUS+!N9w!-a updatat harta ctanurilor intertope qi a
intocmit o alta (prima dateaz6, din noiembrie Zrif Oi,
" infracfionalitifii.
Este cea mai completi radiograde a
infracfionatitifii
din RomAnia fXcuin pine
uiu- A"
mass-media.
Precizdm ci aceaste harla cuprinde clanurile
reprezentative.
insd nu le epujzeazd. Mii muh decat atar.
precizdm
cd un clan nu este anihilat automal atunci cdnd
liderul siu junge
in spatele gratjilor.
Sunt d"rtrl"
"urrii
j.
interlopi care dicteazb legea chiar din interioml inchisorii.
B ucureqtiul
Smecherilor
Fane Spoitoru, pe numele sAu adevimt [on Titiqor, a
petrecut
inainte de RevoluJie 72 ani in inchisoare. Dup6
aceea, a fost condamnat penhu
diferite infractiuni:
complicitate la tdlh6rie, incilcare a regimului emigraliei. in
2003 a fost eliberat gi s-a a$ezat la caia lui, casatlorindu-s.
cu E.lena. o loird picolita
de la Sexy Club. in 2006, la
slarsrtul unei cmisiuni de la OTV la care lusese invitat, a
declarat cA nu mai are legEturi cu
,,lumea interlopi,,.
322
JZJ
Gheorghe Dumitraqcu
fac pafie din flianul i)udnian''L 9i
Clanul- Sadoveanu. Aceqtia sunt acuali ca' a''r r'iqrii ptt';u
tinere, din care dou6 minore, in varst'l de 14;ii 17 ani'
pentru a le exploata
qi obliga sd se prostitueze Ati fr'st
reiinuli.
. Locuiesc in zon6, dar au dominciliul ;ii
grosul
,,afacerilot"
aici, cornponer.rJii clanului Buba' care
.tApan"r. alacerile necurats cu locuri cie veci qi
pomPe funebre.
De asenenea,
gaqca lui Capone st6 la Ctiiliman itr sector
qi aclioneazd n-esiingherili de rivali sau polilie in Gara de
ilord, solicitAnd iaxc cle proteclie qi
,,contlolind"
taximetria clandestinl. Tilhdriile mirunte, prostituatele de
la Gar6
qi fuilurile din
9i
de maqini (turisrne, nu limuzine)
sunt sub patronajul clanului Domnu'
Sectorul 2
Cianul nuA"ienilor face legea in sectorul 2, in mod
snecial in Pantelitnon. Sc ocupa de prostirutie' ctlnlatilie'
sanlai. trafic de droguri
;i
lurtLri din locuinle De
u."#n.u" cu mai multe automobile BMW' Duduienii
atacau din mers camioanele incarcate cu marfb, in zona
Sindrilila
- Alumali Atacurile cu sdbii' topoare
5i
pistoale
i". ii .ri Darte din arsenalul
gruparii in 2008 nu mai putin
J.
jt
a. membri ai clanului au fost arestali' dar Crnlca de
Aoel Bucureqti i'a pus pc toti, treptat^ in libenatc ln 2006'
ei au inccrcat sii ii rirrclfi o viln cu nctc lhlsc dlllrclr{)rlrlrLr
cie fotbal Angbel lordAnescr.r. Cdlivlr dirrtle ci art lixt
relinuli in oc6,nbrie 2010 clLrp6 cc aLr
jclLrit nrai rrtttlli
barbaii
pasionali de pcscLrit [i se lbloseatr dc trn batrfincl
qi de un copil: bdtrdnelul ii
linea
de vorbh pe pesciui, in
ii-o ." .ooilul se srtia in rnaEinile victimelor 5i
lc lirra
ponofelele.'gengile si
cheile de la locuinte Tdlharii intrnLl
apoi in caseli oamenilor
qi furau bani qi obiecte de valoate'
o legitimalie de politist fbls6 oprea camioanele, ii dddea pe
got-cri jos
din cabini gi apoi pleca cu camionul incircat cu
marfTr. Degi conclucea o re{ea bine organizatd., interlopului
ii plicea sd
,,lucreze" efectiv: aga a fost prins la iocul
faptci, iar acum este in inchisoare.
Sectarul I
CNanul Gemenii impA4ea teroare in sectorul l din
Bucureqti (Chitila, Bucuregtii Noi, Giuleqti).
pr.incipala
1or
activitate era fultul de maqini de lux. Clanul a devenit
celebru cind a;terpelit limuzina lui Gigi Becali, pe care
acesta a recuperate-o prin mijloace neoftodoxe. in acest
moment, toii cei patru frali sunt inchigi pentru tAlh5rie.
omor sau sechestrare de persoane. Familia lui Sandu
Geaminu, acuzal de omor deosebit de grav gi
violare de
domi-ilirr- arcstat prevcntir in acesl momenl. sus[ine ca
interlopul s-a pocdit dupl ce Hristos i s-a aritat in vii. Casa
lui Geamdnu aratd acum ca o bisericl, mai toli membrii
f'amiliei fiind, mai nou, penticostali.
Clanul lui Sadoveanu (numit qi clanul Belgienilor)
opereaza in acelu5i seclor. dar gi in flfov-
5i
esre condus de
Cristian Mitrrchc'. zir si Sadoveanu. Gruparea face rrafic
de came vie
$i
proxenetism,
organizeazdi piri, furturi de
maEini sau din locuinfe, trafic de drogurr gi tdlhdrii. La
incepunrl acesrui an. zece mernbri ai gmpdrii
au lost
arestali, inclusiv doi dintre lideri: Cupir qi Remus Minci.
Pentru aili zece membri, judec6torii
au refuzat si emiti
mandate de arestare, ceea ce i-a nemulfumit pe procurorii
carc s-au ocupat de caz.
tlIrDATIt (20.f2.?01 f). in aceasti. toamnd,
,,sadovenii,,
s_
;rLr iLliat ru ciqiva men.rbri ;ri neamului Duduianu qi lucreazi
ir'r1rrn-ura pcnfru a obliga tinere s6 se prostitueze pe
i.,ililtt!i;i.
La rnrjlocul lunii decembrie 2011. Vasile
Mitlache. zi:r
,.Studentul,,, Ion Duduianu. zjs
..Scgher''. Florirra Sr,'lca. Petrica Iotr Crelu. Georgela
Cre{u, Mald Mitrache, Aron Constantin. Cristian Ucd si
325
324
in 2008, 16 membri au ajuns dup6 gratii, inclusiv Sile
Pietroi. Cdnd a fost ridicat de polilie, el avea asupra sa
doul arme: una cu gaz
Ei
cealaltd cu bile La o zi dupi ce a
fost prins, Tribunalul Bucureqti a decis eliberarea lui qi a
altor opt membri din clan pe motiv cA nu reprezinti
pericol
social. Din pecate, magistralii s-au inqelat
9i
de aceasti
riati. in vari lui 2010, Sile aldturi de alf 20 de indivizi au
sparl o cafenea din complexul Alba din sectorul 3 al
iapitalei folosind baroase, flexuri qi alte unelte Ei au
disinrs o scard qi au spart geamurile (mafio1ii aveau un
conflict mai vechi cu patronul localului). Nici de aceastl
datA interlopii nu au ajuns dup6
gratii'
Tot in sectorul lui Negoil6 aclioneazd qi clanul Burtea (zis
qi al Britienilor), care se ocupi de afaceri ilegale cu fier
vechi.
Un alt clan din sectorul 3 (Balta AlbA) este Cuza, condus
de Nelu Cuza, proprietarul qtrandului Trei Ligheane (Titan)
gi al rliscotecii din incinta complexului' Gruparea se ocupd
de prostitu{ie gi trafic de droguri
(distribuiau cocain[ gi
ecstasy in barurile gi cluburile de lux din Dorobanli sau
Piala Romani).
Sectorul 4
in sectorul 4' mai ales in Berceni, activeazd clanul
Sportivilor, numili astfel deoarece unii liceau parte din
galeria echipei de fotbal Steaua, iar alJii erau foqti boxeri,
I'uptitori sau rugbigtr.
'l'axele
de proteclie sunt specialitatea
gr-upirii cunoscute
pentru acte de o cruzime infiordtoare'
ldesea isi tortttrau victimele, rupAnduJe miinile gi
picioarele, sau le aplicau electroEocuri. Sportivii se pricep
qi la infracliuni infotmatice qi fraude cu cirJi de credit' In
i005 au fost trimi$i in
judecatd pentru tax6 de protectie,
cdmdtf,rie. tentative de omor, tahirie, vAtlmare corporald
la comandd, recuperarea unor datorii reale sau fictive'
violare de dorniciliu $i $antaj.
Au stai in arest pentru putin
timp, iar apoi au fost eliberali. Blandelea
justiliei nu i-a
Gheorghe Viduva, zis Albert, un lider al clanului mafiot. a
fost prin: de polili5rii romani qi cehi in rnartie 2011. la
Praga. lnrcrlopul. dat in urnrdrire inrernalionala pentru
omor deosebit de grav incl din 2006, era pe locul patru pe
lista celol mai ciutali infiactori intocrnitd de
poliiia
Ron.dnd. insi nrulli licteri ai gruphrii sunt in continuare in
libefiate.
O alti grupare din sectorul 2. specializati in traficul de
droguli, ciunitdric, flrt din magazine qi gantaj, este clanul
Caran, condus de Mitu al lui Caran. Menrbrii cianului au
secheslrat
Ei
au jefirit
mai mulfi sportivi din Bufiea, precurr
>t
urr om de aiaccri din Cer.rrica
UPDATE (20 aprilie 20121.
prinsi
in uma unui incidenr
soldal eu \dla tarea rrnui birbaL intr-o br,n,/inaric din
Bucuresti. mai mulli membri ai clanului Caran au lost
arestali.. Deqi sunt acuzati de mai toate infracfiunile
pedepsite
de Codul
penal,
majoritatea infiactorilor sunt
cercetati in stare de libertate.
Gheorghe Rdducanu, celebrul litler al galer.iei Rapid-mai
cunoscut ca Gigi Corsicanu, rdspunde de zona angrourilor
Europa gi Niro, lXcdnd legea printre chinezi.
Sectorul 3
Clanul Chira este o grupare interlopi puternici
din
sectorul 3. In CV-ul nratiolilor se regdsesc infractiunj
precurrr rapirc dc pcrsoane- santaj. proxenelirm.
alaceri
rlegalc cLr Ilcr reclri- rralic de droguri
5i extorcarc. Un
rncrnblu ai clrrrului a riolat in 200E o riniird din lalonrila.
iar al{i rnaliofi, inannati cu sdbii, au snopil in bAtaie un
angajat BGS. Tot in 2008, un interlop al grupirii a tras cu o
puqci in politigti, in cartienil Colentina. in umr6 cu trei ani.
in urma unor descinderi, jumitate
din clanul Chir.a a ajuns
9rPi
gratii.
In sectorul 3 este ini-luent
Ei
clanul
pietroi.
Condis de
Vasile Fielbintu (Sile
pietroi),
clanul s_a rmplicat in
ac{iuni precum rAlharie. lipsire de libertate, qantai si b6tii.
326
sau Dinamo, de exemplu. Clanul a devenit extrem de
puternic
Ai
dupl ce s-a infr61it, pentru extinderea traficului
de heroina, cu Clanul SPortivilor.
AltA grupare mafioti din sectorul 5, ridicatd mai ales dupi
deciderea Cimitarilor, este clanul lui Pian, care
"cAnt["
in cartierul Rahova. Interlopii din refea sunt specializali in
tAlhbrie, camitirie
$i
qantaj .
Sectorul 6
Taxele pe locurile de veci, proxenetismul qi recuper6rile
sunt pAinea interlopilor din cartierele Militari
9i
Crdngagi'
Cunoscut pentru scandalurile din rnall-uri qi devenit
celebru dupd fumrl de atme de la Ciorogirla, lupt6torul
profesionist Eugen Preda era
jupdn in sectorul 6. Clanul
Luptitorilor, condus de Preda, a fost destructuat la
sfdrqitul anului 2009, atunci cind au fost arestali cei mai
importanli membri. Atat Eugen, cit
$i
fratele lui, Adrian,
au fost relinuli pentru cA au coordonat cel mai mare fi11 de
armament comis vreodatd in Romdnia
-
furhrl de la
Ciorogirla.
Clanul Vasiloi, condus de Gheorghe Dincd qi Vasile Dinc6
(tata
Ei
fiu), actioneazl tot in sectorul 6. Ei se ocupd cu
traficul de persoane, taxe de proteclie
9i
recuperdri de
datorii reale sau fictive. Cei doi delin qi acliuni la firma
Ilcor, care se ocupl cu ridicarea maginilor din sectorul 6.
Clanul lui Buba, condus de Adrian Tuli, este specializat in
taxe de proteclie, proxenetism, recupertrri qi in perceperea
de taxe suplimentare pntru locurile de veci din cimitirul
,,StBnta
Vineri"'
Aici, la Potera$, igi mai lac de
,,lucru"
gaqca lui Mlrcea
Nebunu sau
gruparea lui P0rctrlab.
Ca statisticl 8le infracfiunilor, Bucure$tiul conduce
deta$at la toate categoriile. ln primele luni ale scestui
an, in Capitaltr au fost lnregistrate un total de peste
18.000 de fapte penale. Dintre acestea, 9.973 de furturi;
847 de tAlhirii; 12 vdtlm[ri corporalq; 8 violuri; 2 548
transformar pg Sponili in sfin1i: nu s-au cumintit, ci gi_au
contrnuat acriunile ilegale. tn 2010. ei au distrus o marinA.
au vandalizat o cas6 din Berceni gi au atacat o grupare
rivali cu bdte, pietre qi pistoale
cu bile de Jauciuc.
Scandalul a pomit de la o taxi de proteclie de 50.000 de
eu_ro pe care o revendicau Sponivii. Abia in mai 2011,
Iiderul galeriei steiisre Cheorghe Musrap a lost condamnat
de Tribunalul Bucr.rregti la trei ani de puqclrie. in proces a
fost judecat
altrturi de alte 4l de persoane
din clanul siu.
Jumatate dintre aceqtia au fost achitaqi de
judecdtori.
Cunoscutul manelist Florin Salam este un lAutax care
onoreazl mereu chefurile celor din clanul Sportivilor.
Clanul Gruia este stlpdn peste o parte din sectorul 4"
acesta operand in zona
progresul.
Comerlul cu fier vechi,
furturile. recuperdr.ile de darorii
;i
raxele de proteclie
sunr
specialitatea grupirii.
Liderul clanului,
liganul
Gruia
Zamftr-zis F-oreman, a fost incarcerat pentru tehirie, in
locul sdu fiind acum fiul sAu, Regaste r Zamfir_zis Jack
specializat in metoda ..Maradona"
9i
frlruI de magini.
Tot in zond, specialigti in taxe de proteclie sunt Toboqarii
gi oamenii lui Benga.
Sectorul 5
Clanul
$toach
opereazi in sectorul 5 al Capitalei, mai ales
in Ferentan. Gruparea condusi de Ion al iui
$toac6
(Ion
Vinea) este una dintre cele mai mari relele de trafic de
heroini din Bucuregti. Alte activiteli preferate de membrii
acestui clan sunt proxenetismul, gantajul
$i
ctrmetdria,
Totodetn, clanul
$toacd
fumiza droguri cbnsuiratorilor
din
alte zone ale
1[rii,
in special din
judelul
Timiq, qi acliona
Si
in sectorul 4 din Bucurepti, v6nz6nc.l drogur.i ili zone
precum
$oseaua
Giurgiului,
piala
Regita sau Bulevarclul
Obregia. 0 parte din membrii clanului au fost relinuti de
procurori
in luna aprilie a acestui an. Celebrul proxenet
$toacil
are cele mai faine prostituate,
la nurii cArora
rAvnesc chiar qi romini cu nume, ca fotbaligti de la Steaua
329
328
afl[ in spital. La inceputul lunii iunie starea lui s-a
inreutAflt qi a fost transferat la Spitalul Floreasca dirr
Capitali, la seclia de terapie intensivA. Pe de alt6 parte,
agresorul polilistului, zis Danezu, se afl6 in arest preventiv
la penitenciarul de maximd siguranld Mdrgineni. Nici
acum, la zece luni de la fapta sa, interlopul nu gi-a aflat
inci pedeapsa: procesul este in continuare pe rol la
Tlibunalul Dimbovila.
Tot in Tirgoviqte aclioneaza
;i
clanul lui Deju (Vasile
Moise, consilier PDL in Consiliul Judetean Ddmbovila,
urmirit penal de procurori in prezent deoarece a folosit o
diplomi falsd de BAC pentru a se inscrie la lacultate),
clanul lui Melania si clanul Dr[goi. Liderul acesteia din
unna, Constantin Drigoi, este arestat pentru afaceri prin
care statul a fost p6gubit cu un milion de euro. In timpul
alegerilor prezidenliale din anul 2009, liderii acestor
clanuri au aclionat in mai multe cartiere din TArgovigte
pentru a aduce persoane de etnie romd la vot penhl a-gi
pune qtampila pe Traian Bdsescu.
tnfracfiuni constatate de IPJ DAmboviJa: 4.328.
Jnfrac(iuni
judiciare: 1.399
Jnfracliuni economico financiare: 1.823
-Infracliuni de alta natur6: 1.106
-Omon"rri: 0
-Violuri: I
-Vitimdri corporale: 63
-TAlh6rii: 22
-Furturi: I .010
-Infrac{iuni pe drumurile publice: 510
ARGE!i. Cea mai mare densitate de interlopi e la Pite$ti
Pitegtiul este stdpdnit de numeroase clanuri: Titoaqc['
CArciumaru, Cildiraru, Baradiu, Cocoroadi, Versace,
Oancea gi Cipricnii. Liderii clanului TitoaEci sunt fralii
infracliuni economice
9i
923 infracliuni pe drumuri
publice.
INTERLOPII DIN MUNTENIA
$I
OLTENIA
DAMBOVITA. Tirgoviqte, sub teroarea lui Ghenosu
Oragul Tirgovigte este sub stdpAnirea clanului Ghenosu,
care se ocupd de trafic de persoane, atacuri armate, furturi,
falsificare de carduri, taxe de protectie,
cimitdrie,
proxenetism (trimiteau fete in lrlanda). in septembrie 2010,
liderul clanului, Florin Ghinea-Pdrjol, a fost condamnat la
qapte ani de inchisoare pentm loviri, violenli, ultraj contra
bunelor moranri si tulburarea liniEtii publice. El mai
ajunsese dupd gratii intr-un dosar de crimi organizatd
specializati in falsificarea de carduri, dar fusese eliberat
cAteva luni mai tArziu, mituindul pe judecdtorul
care se
ocupa de caz, Dumitru Rebegea. Magistratul este in
prezent judecat
de Tribunalul D6mbovila, pentru luare de
mita qi favorizarea infractomlui.
UPDATE (14 noiembrie), Florin Ghenosu a fost
condamnat, definitiv sperim, la noui ani de inchisoare
pentru
fantaj
gi infrac{iuni informatice cu carduri
bancare, si este e azi, 14 noiembrie, incarcerat la
Pentitenciarul Rahova.
La sf'6r;itul lunii mai, Ionut Cobianu Mitroi, un tdnar de 22
de ani din TArgoviste, membru al grupdrii Ghenosu, a fost
prins in fala Tribunalului DAmbovita avAnd asupra sa un
pistol. Se pare cd tdndrul voia sd il impuqte pe unul dintre
martotii din dosarul in care este judecat
Florin Ghinea.
Clanul Ghenosu are leg[turi at6t cu clanul Cordunenilor,
cAt gi cu cel al Cdmdtarilor. Un alt membru al clanului,
George Ule, a bigat in comd un politrist, Ddnut Oprea.
PoliJistul se afla intr-un bar din Tdrgovigte, frecventat de
membrii clanului, pentru a observa dacA se consumd
stupefiante. UF l-a lovit pe poli{ist cu o sticli in cap, iar
acesta a intrat in coma. Ddnutr Oprea a supraviefuit, dar se
331. 330
Un alt clan din Pite$ti, specializat in perceperea taxelor de
proteclie, bdtii in plini stradd qi proxenetism este
gruparea Ciprianilor. In octombrie anul trecut doi
indivizi din clan l-au betut in strada pe fiul unui polilist
pentru cA acesta a refuzat sI le pldteascl 200 de lei.
Clanul Oancea din Pitegti, arestat in 2007 pentru trafic de
persoane
9i
prostitu{ie, iEi desfbqoard in continuare
afacerile ilegale din spatele gratiilor Penitenciarului
Colibaqi. Ei comunicd Ibri restriclii cu cei din afar6,
reugind astfel sb ii coordoneze pe membrii liberi ai grupdrii
si faci treaba in locul 1or.
Costeqti-trltaia e sori cu
judecltoarea
Micul orag Costegti din
judeful Argeg esie terorizat de
membrii unui grup care is,i spun Spartanii. Bnielii se
pricep la scandaluri, bdtii in baruri gi discoteci, distrugeri
de bunuri (maEini, localuri), qicandri in trafic. Membrii
clanului nu au ezitat s6 bath chiar qi femei. Trei dintre ei
-
Florin Burtea, Gabriel Stoica
Ei
Florin Dinculescu
-
au fost
inchiqi cAteva luni (din iunie pdnd in noiembrie 2009).
Apoi, magistralii i-au eliberat. Florin Burtea a fost arestat
din nou in martie 2011 pentru cA nu a respectat interdiclia
de a nu pdrlsi localitatea de domiciliu pe perioada
cercetdrilor. Cei mai mul{i membri ai gruplrii sunt
cercetali in stare de libefiate.
Infractiuni constatate de IPJ Arge$: 7.471
Jnfracliuni
judiciare: 3. I 98
-InfracJiuni economico financiare: 2. 1 8 1
-lnfracJiuni de altd natur6: 2.092
-Omoruri: 2
-Violuri: 8
-Vltdmdri corporale: 94
-Tn]P,:'lni:27
-Furturi: 1.753
Comel gi Alexandru, apropiali ai manelistului Adi Minune,
ei fiind influenli in cartierul Gdvana. Clanul este cunoscut
pentru scandaluri, bdtdi dure aplicate unor taximetristi sau
unor agenli de pazd
9i
pentru camAtarie. In mai 2009,
Cornel a bdtut cu ranga intr-o frizerie un fost campion
nalional Ia judo.
El a fbcut ceva pu;c6rie prin 2009, dar a
ieqit la scurt timp. Nic^i Tiloa5cdjunior. Alexandru. nu sra
departe de scandaluri. In Iuna martie a accsrui an el a batut
un tdnir care era elev la
$coala
de Subofi{eri Jandami din
Drigiqani pdnd l-a b6gat in com6. Refinut de poli{ie, el a
spart un geam
Ei
a ameninlat c6 ii va tlia pe oamenii legii
cu un ciob. Penhr.r faptele sale Alexandru nu a frcut
inchisoare, ci doar s-a ales cu un dosar de cercetare penali.
UPDATE (3 noiembrie 2011): gnsit vinovat pentru
biltiile date taximetristului qi sportivului, Titoaqci a
fost arestat
$i
depus la penitecniarul din Colibaqi
pentru o perioadl de 5 ani qi jumitate.
Dan CArciumaru, fost luptAtor de performanJi, este
cunoscut "pentru genorizitatea" cu care imparte legea
pumnului, fiind implicat in mai multe scandaluri. Bbrbatul
std in carlierul Banatului qi i s-a dus vorba ci are cel mai
greu pumn dintre toli qmecherii din oraqul arge$ean.
CArciumaru are leg[turi cu gmparea Piele din Rimnicu
VAlcea, nagul sdu fiind Dumitru Iordache (liderul relelei).
Fratii Sorin gi Marian Cildtrraru, qi ei fogi luptitori,
acum bodyguarzi, sunt mai degrab[ bdtiugi decdt interlopi.
Cu ani in urme, au fost implicali
$i
ln afaceri "m[runte",
mai precis biqn(6.
Fragll Cocoroadfl din cartierul Gdvana au la activ spargeri
de locuinle, penrise de condusere obtinute ilegal qi o list[
de scandaluri violente,
Versace (Cheorghe Marin pe numele seu adeverat) a lEcut
parte din clanul Titoagci, dar s-a desprins de cei doi frafi,
iar acum percepe taxe de proteclie aletud de grupul siu.
Interlopul actioneazi in cartierul Glvana.
.)JJ
332
intre fiarele contorsionate ale unui BMW X5.
Pentru cA a sdrit de mai multe ori calul, Austrianu a fost
seltat de politi$ti in iama lui 2009, iar de atunci este in
pu$ctu'ie, la Mirgineni. Impreund cu el suntjumAtate dintre
tovariqii cu care fura, ameninja,
Santaja
sau talharea
locuitori ai "Republicii". La un moment dat, contra sumei
de 20.000 de euro, interlopul ploiegtean a fost eliberat,
pentru a fi
judecat
de tentativa de omor in liberlate!, de
judecitorul gpdgar Dumitru Rebegea. Magistratul ar fi
oblinut
9i
eliberarea lui Ghenosu, contra sunei de 10.000
de euro.
Alti scandalagii prahoveni, cu statut de interlop, sunt
Nicoale Glliteanu, zis Ragpa,
9i
Ion Bahoi,
InliacJiuni constatate de IPJ Prahova: 5.121
-lnfiacliuni judiciare:
72 I
-Infrac{iuni economico financiare: 2.802
-lnfracjiuni de altd naturi: 1.598
-On.roruri: 0
-Violuri: 7
-VAtdmeri corporale: 5
-TAlhdrii: 16
-Furturi: 1.850
-Infracliuni pe drumurile publice: 653
I LFOV. Aten{ie la mafia chinezi!
Nornral, calculAnd dupi notorietate qi amploarea refelei,
clanul Belgienilor poate fi socotit number one in [fov.
Asta pentru ci temulii traficanli de droguri gi stlpAni ai
prostituatelor de pe Centuri iEi au domiciliul in Tunari,
lingi Pipera. Totu$i, activitdtile infiaclionale sunt
efectuate, preponderent, in Bucuregti.
$i
Pietroi este
interlop impoftant care stA in Ilfov gi, spre deosebire de
Belgieni, nu se di in ldturi sd ,,lucreze"
la
JarL:
zonele
controlate fiind Glina qi Popegti Leordeni.
,,Luptdtorii",
-Infrac{iuni pe drumulile publice: 522
PRAHOVA: in umbra Capitali, interlopii prahoveni
infracfiuni economtce
In Prahova, aga cum o aratA
$i
statistica Politiei Romanie,
in top sunt infracliunile industriale. Interlopii prahoveni
sunt mai pu{ini excentrici gi mai firavi, trdind mai mereu la
umbra
,,vecinilor"
din BucureEti, Ilibv sau BraEov.
Toarnna anului trecut, Ploieqtiul fierbea dupd ce polililtii,
la indemnul procurorilor DIICOI', au dat iama prin doua
gmpdri importante infiaclionale prahovene. cele conduse
de Nicolai BArsan gi, respectiv, Nicolae Manea. Numilii,
precum gi gealaJi de-ai lor" "lucrau" cu cardul. Ei s-au fEcut
vinova{i de sdv6r'Eirea infracJiunilor de iniliere qi
collstituire grup infracJional organizat, acces ilegal la
sistemele informatice, de{inere de echipamente in vederea
falsificarii de instrumente de plata electronice, retragere
ilegald de numerar. Cele mai impoftante lovituri le-au dat
in perioada 2008
-
2010, prin Austria, Cehia, Belgia,
Olanda, Grecia gi Portugalia.
"Rcpublica", la cheremul lui Austrianu
Violent
9i
sprijinit de un numar impofiant de fbmi$ti gata
sA dea cu cutitul, mare pafte rude, Sandu Zamfir, zis
Austrianu, ajunsese s6 fac6 legea pumnului in PloieEti. in
fa{a lui nu steteau nici Meri, nici Vulpagin. faima de bitAu$
'ingrozindu-i
chiar gi pe bitiugii clanului Ghiompiricd.
Zamfir datora supremalia
$i
datoriti rela{iilor de "afaceri"
Fi
prietenie cu care era legat de Florin PArjol, zis Chenosu.
ImpreunA,
cei doi elau lega{i arnical de Cordunenii din IaEi,
Oneali, dar
$i
Nutu Cdmitanl. in Ploieqti, Austrianu era
legat de Nicopole, un alt intellop violent care gi-a gisit
sfhrEitul, anul trecut, intr-un teribil accident rutier.
Nicopole qi un nepot de-al Austrainului au murit strivifi
fac
335 334
sei s-au bAtut cu bate
$i
sdbii in fala cazinoului din orag,
ziua in amiaza mare. Bitaia a pomit din cauza unui om
influent din Giurgiu, care are datorii la ambele gup6ri.
O altd bandd din oraEul de la Dundre este cea a lui Mure
La inceputul lunii octombrie, moartea unui baschetbalist
american dupd o bdtaie incasatd intr-un club din Giurgiu, a
adus in lumini clanul Butoane. Cei care l-au lovit pe
sportiv fac parte din anturajul clanului condus de interlopul
Octavian Grecu.
Infracfiuni constatate de IPJ Giurgiu: 2.015
-Infractiuni iudici
are'. lr027
-Infraciiuni economico financiare: 38 I
-Infrac{iuni de alte naturA: 607
-Omoruri: 0
-Violuri: I
-Vdtlmdri colporale: 20
-T6lhdrii:1
-Futuri: 806
JnfracJiuni pe drumurile publice: 315
BUZAU. CiuIicI are o putere mici
in Buzlu domind clanul lui Feraru. Costel Feraru
9i
fratele siu, FSnel Tudor-zis Lighioaie, au fost capii unei
retele de proxenetism. in perioada 2005-2010, aceqtia au
racolat qi au trimis la prostitulie in Spania mai multe tinere.
Inilial, fetelor le erau promise locuri de munca, dar odata
ajunse in Spania erau puse sA se ptostitueze, banii revenind
capilor refelei. Anul trecut au fost arestali mai multi
membri ai gnrpdrii.
Un alt clan din Buziu este cel al lui Tudor Donicl, zis
Ciulici. in aprilie 2011, Ciulici a fost snopit in bitaie inn-
o toalet[ din Galali de o grupare rival6.
Infracliuni constatate de IPJ Giurgiu: 3.104
acum fdrb liderii Adrian qi Eugen Preda, controleazi zona
de sud-vest a Capitalei, ce cuprinde gi comunele ilfovene
Ciorog6rla, Domnegti, Chiajna, Dragomiregti, Rogu.
f,iganii
condugi de Geamlnu care fur6 limuzine din
Capitali le ascund la Chitila. Clanurile Caran, Mogog gi
Tostaua au
,,acoperire"
in estul Bucuregtiului, in Voluntari,
Pantelimon, Dobroegti. in Afumali se ridic[ deja mafia
chinezd qi se anunta vremuri agitate in nord-est
;i
nu
numai.
InfracJiuni constatate de IPJ llfov: 1.717
-Infrac{iuni judiciare:
972
-Infracfiuni economico financiare: 201
-Infracliuni de alta naturd: 544
-Omoruri:0
-Violuri: 3
-V[tdmdri corporale: 32
-TAlh6rii:17
-Futuri: 653
Jnfrac(iuni pe dmmurile publice: 395
GIURGIU. Iliescu este primar la Giurgiu ajutat de
Butoane
in Giurgiu, la putere se aflA clanul Butoane, in fruntea
ciruia se afl[ Octavian Grecu, despre care presa
giurgiuveand a scris cA l-a ajutat pe actualul primar, Lucian
Iliescu (PNL), s[ ajungl la putere. Cei de la Butoane sunt
regi peste cdmdtlrie, proxenetism, taxe de proteclie gi trafic
de influen16, iar datorit6 legiturilor cu lumea politicd au
fost
protejali de bralul legii.
Inainte de ridicarea bandei lui Butoane, cea mai vestita
gaqcd din Giurgiu era cea numitd File, care se ocupd de
proxenetism. Aceasta a inhat intr-un con de umbri dupi
alegerile locale din 2008, cind Butoane l-a scos din
joc pe
File. Din cauza dvalit[lii dinhe cele doui clanuri, membrii
.'t,1/ 336
linigtit ca Lausanne, ori amicilia dintre autoritatri
9i
interlopi e mai mult decat atat.
Adeviirsta poveste a lui Oaie,
liganal
Unul dintre cei mai cunoscu{i interlopi din Br6ila. Cocoq
Binculi, 53 de ani, zis Oaie, fost lider al Paltidei Rromilor
gi chiar candidat la prinrdria acestei urbe, conducStorul
clanului cu acelaqi nume, apropiat al temutului Titel
Cr'6chnatu" qi-a mutat de mai bine de un an afacerile
necurate in Constanla. Sulprinzator,
grup5r'ile locale
tomitane l-au primit fir6 probleme, neexistind nici un fel
de tensiuni sau lupte pentru delimitarea tetitoriilor, ceea ce
inseamnd ci mai exist6 loc la malul Mirii Negre pentru
clanuri mafiote. Mai niult, noii venili (Coco9, Didina,
Vasile, Alfred, Ion
Ei
toti ceilalli menibri ai clanului
Bincu{[) au acun.tulat deja mai mulie dosare penale, pentru
coniterea unor infrac{iuniu precum violarea de domiciliu
din 2 februarie anul acesta ori complicitatea la ingelicitrni
din primivara lui 2009 in celebrul scandal al grupdrii de
escroci care a l6sat mai mulii bitrAni din oraqele
judelului
dobrogean hrA apaftamente spre uquratea poliligtilor gi
procurorilor briileni, care au dus un rdzboi greu
9i
de
duratd cu frac{iunea mafici
ligdneqti
ajunsd acum la
Constanla, membrii ei au renunlat la rafuielile singeroase,
soldate inclusiv cu omoruri qi escrocheriile din Br6ila,
unde au fost contlamnali de mai multe ori pentru diverse
infracliuni,
gi acum se axeazi pe tot felul de gmenuri'
Clocoq a fost nevoit s6 renun{e la toate afacerile din oraqul
dunirean dupd ce unul din nepoJii sli, Stivensen Bdncu{d l-
a ucis in seara zilei de 7 ianuarie 2000 cu nrai muitc
lovituli de cu(it in inimA pe unul din nembrii clamrlui rii'al
Buticea. Autorul omorului
$i-a
petlecut relaxat tiirrpul tnili
mult prin spitalele de psihiatrie din Buzdu
9i
Bucurcati, cle
unde ieEea cdnd avea chef, dupi ce diver';i oatneli-cheie
ciin interiorul sistel.nului
judiciar au {irst nrituili
corespunz[tor. Afacerile nu erau pu{irre, ci cle ordinul
-Infracliuni judiciare:
1.567
-Infrac{iuni
economico financiare: 907
-Infracliuni de alte naturd: 630
-Omoruri: 6
-Violuri: 7
-Vltin.riri corporale: 22
-TAtlhdrti:22
-Furturi: 1.003
-Infracliuni pe drumurile publice: 234
BRAILA. Cricinatu merge cu Ciolrl
9i
Oaie, SgArcitu
cu qeful Polifiei
Titel Cr[canatu este cel care dicteaz5 ]egea
,,dinte
pentru
dinte" in cartierele Brdilei. Grupareu sa se ocup[ d"
perceperea de taxe de proteclie. In lupta pentru cfutigarea
zonelor de influen1d a fost implicat qi interlopul Nicu
liranu,
cel tdiat de locotenen{ii lui Cr6c6natu,
9i
care,
pentru a se rS.zbuna, gi-a pus locotenenlii sdJ impugte pe
rival. Dar cei doi s-au impicat in vara lui 2010 la botezul
lui Gabi Cioar6, un apropiat al lumii interlope. Recent,
Cracanatu qi-a extins afacerile necurate in Constanta:
violiri de domiciliu, inqelarea unor betreni pe care i-au
l5sat feri apaftamente.
Un alt clan interlop este cel al frafilor Titi qi Ionel
Sgircitu. Printre ocupaliile lor favorite se numiri
clmdtdria, gantajul, bitdile sau ecrocheriile prin care au pus
mdna pe casele unor naivi din Br6ila, cu ajutorul unor
notari. Acum, ei sunt judecalr
in libertate pentru qantaj
$i
ultraj contra bunelor morar,uri. Chiar qi aqa, cei doi
cdnrAtari nu s-au potolit, iar in aprilie 2010 au bdtut un
rnarlor chiar pe holurile tribunalului.
pentru
aceastd faptd
au fbst arnendati cu doar 200 de lei fiecare. Titi Sgircitu
este prieten la catarami cu geful Foliliei Briila, Citllin
Chivu, aliLturi de care a cattigat la LOTO in 2005. Dacd
te uili pe statistica polili$tjlor,
or.i Brdila este un orag mai
339 338
Iumii interlope din Cdl6raqi, specializat in fuiluri
9i
spargeri de locuinle. La inceputul lui 2010 a ajuns dupd
gratii alituri de alli membri ai gruplrii sale, condamnat
fiind pentru proxenetism gi lovihri cauzatoare de moarte
Tot in CildraEi a func{ionat pAni in vara anului 2010
Ei
clanul Tostaua, cdnd procurorii i-au trimis in instan!6 pe
membrii grupdrii, acuza\i cd au omorAt un birbat dupi ce l-
au b6tut cu silblticie.
Infracfiuni constatate de IPJ Cillraqi: 2.536
-Infracliuni
judiciare: 1.343
-lnfracliuni economico financiare: 383
-Infracliuni de altd naturi: 810
-Omoruri:1
-Violuri: 24
-VAtamdri corporale: 22
-T6lh6rii:44
-Furturi: 2.261
-Infracliuni pe drumurile publice: 3 I 5
IALOMI!A-lnterlopii de Slobozia profiti de mila
judecitorilor
in Slobozia a activat pdnd anul hecut clanul Frusin,
specializat in reglari de conturi
9i
bdtii in plinl snad6.
Dupd ce au fost arestali pentr-u mai multe infracliuni
(inclusive tentativd de omor), o parle din membrii clanului
s-au putut bucura de ingdduinla
judecitorilor din Slobozia
care au inlocuit aciuzatia de tentativA de omot cn
complicitate la vatemare corporald
gravd, diminu6nd astf'el
pedepsele. Astfel, acuzat inilial de tentativA de omor, Torna
Gheoghe-zis Gigi Piticu a fost condamnat de
judecitorii
slobozeni la numai 4 ani de inchisoare pentru sivirqirea
infracliunii de complicitale la vdtdmare corporalii gyavd.
Anchetatorii au fost indignali de mila nejustificata pe care
milioanelor de euro, cici aveau o avere uriaqi cuprinzAnd
prinhe altele terase, hoteluri, un cazino, magazine. Capii
familiei, Didina gi Cocoq Bincu{i degi gi-au angajat o
armatd de bodyguarzi n-au putut rezista prea mult,
incepdnd sd-gi lichideze afacerile, speriali de ameninJirile
transmise de clanul Buricea qi de staborul de acas6. Ceea
ce s-a qi intAmplat. Hotelul, apoi cazinoul "Cocogul de
Aur", mai multe vile, terenuri din municipiul qi judelul
Briila, au fost rapid vAndute.
InfracJiuni constatate de IPJ Briila: 1,611
-Infi'acliuni judiciare:
880
-Infracliuni economico financiare: 336
-Infracliuni de alt6 naturd: 395
-Omoruri: 5
-Violuri: 2
-Vitdmiri corporale: 44
-TAlharii: 15
-Furturi: 588
-lnfractiuni pe drumurile publice: 175
CALARA$I-judeJul violatorilor
Clanurile Chirmu; gi Buriga din Ciliragi sunt douA
dintre grupirile infraclionale nou apirute pe hafta
interlopilor din RomAnia. in aprilie 20 il
,
memLrii celor
douf, clanuri s-au luat la bdtaie in plind stradi, cu sibii,
bAte, culite, pietfe qi pistoale. in jur
de 50 de persoane au
fost implicate in aceasti reglare de conturi.
Alte grupdri infractionale din Cdldrasi, care gi-au impirlit
prostitu:rtele din oraq, sunt clanul Budrigan
-
Calea
-
Z;liLrrilaru gi clanul lui Calu.
f iind cle curind, in Cnlnra;i a operat qi Z. Daniel, implicat
in tra$c intelnalional de drogr.rri
9i
distribulia de ha$iq. in
urma unui flagrant delict, el a fost prins de poli{ie in 2009.
Costel Vlad, poreclit
laganu,
este
9i
el un cunoscut al
34\
340
lui Bercea, este umaril penal pentru evaziune fiscali qi
spllare de bani. El a fugit de acasi in timpul percheziliilor
procurorilor. De altfel, in ultimii cinci ani, diferili membri
ai farniliei lui Bercea au fost cercetali de Polilia Olt, in
aproximativ 120 de dosare
Penale.
dn alt clan din Slatina este Curt, condus de Toni Curt, zis
Bahoi. Gruparea se ocupA de trafic de rnaqini furate, bitdi,
biqnild, schimb de valutl, spdlare de bani qi distrugeri Cel
-ui
ud.t.u, au fost doar amendali
pentru scandalurile
provocate. in 2007, Alexandru Curt, un tinir de 19 ani, a
accidentat
grav pe trecerea de pietoni o femeie in vArstd,
iar apoi a fugit de la locul accidentului. Femeia nu a vrut sd
il dea in
judicata pe interlop, care s-a ales doar cu un dosar
oenal oe numele sau, 1)rA sa fie pedepsit cu adevdrat
pentru
irptu iu. in iama anului 2009. in timpul irlegerilor locale
din GAneasa,
judelul Olt, membrii clanului Curt au inceput
sI terorizeze iocalilatea
pentm a-i determina
pe oameni sd
voteze cu Dumitru Costea
(PDL). Au tras mai multe focuri
de armd qi au
Ei
bdtut c61iva tocalnici. Membrii clanului nu
au ajuns pAud acum la inchisoare
Gr-r'rputei Cogmeleald, condusi de Mircea Cogmelea!6, se
o..,ia d" f'alsificaie de carduri. in octombrie 2010
procurorii au cerut arestarea preventivf, pentru 29 de zi1e,
iar
judecdtorii au avut alta pdrere gi l-au lisat si plece
liniqiit acasa. Pentm a demonstra cd nu se afll in puEcirie,
Cos.meleai6 a f[cut un tur prin redac{iile ziarelor locale'
Infracliuni constatate de IPJ Olt:4.467
Jnfracliuni
judiciare: 1.29 I
-lnfracliuni economico fi nanciare: 657
-lnfrac{iuni de alt6 natuA: 1.048
-Omomri: I
-Violuri:5
-Vatamari cotporale: 6
-TAlhirii: 8
-Furturi: 831
au aratat-o magistralii fa,te de una dintre cele rnai
pericu loasc grupAri din Ia lom ita.
In 2007, clanul Hoisan din cartierul Bora din Slobozia i_au
atacat cu bdte, rdngi gi topoare pe mai mulfi membri ai
clanului Dinca. o grupare riralA din acelasi oras. Hoisanii
au devastat trei locuinte qi au agresat un t6n6r de 22 de ani.
In acelaqi an, cei din clanul Dinci au pichetat
parchetul
de
pe lAngd Judecitoria Slobozia, suslinind ci sunt terorizati
de clanui rival qi cI autoritAlile nu fac nirnic. Aite doud
glupdri care se incaierl in Slobozia de fiecare datd cAnd se
iveste ocazia, lblosind tot soiul de arme de la furci si coase
la rdngi qi topoare sunt clanurile Blondu
;i
Mustafa.
lntiacfiuni constatate de IPJ lalomifa: 2.416
-lntiacliuni j
udiciare 1 .212
-[nfi'aclruni economico financiare:
.l9l
-lnfracfiuni de alti naturd: 7 l3
-Omoruri:
0
-Violun: 6
-VatamAri corporale: 3
-Tdlharii: l6
-Fur-turi: 931
-InfracJiuni pe drumLrrilc publice: 296
INTERLOPII DIN OLTENIA
OLT. Slatina lui Bercea Mondialul
in Slatina a licut legea ani de zile Bercea Mondialul.
pe
numele sdu real Sandu Anghel, interlopul se afl6 la ora
actuald in arest
Ei
este judecat
de Tribunah-rl Olt, fiind
acuzat cA;i-a injunghiat propr.iul nepot, Ionu! Anghel (zis
;i
Mercedes). Asul din mineca lui Bercea este cd interlopul
are relalii bune cu fi.atele preqedintelui,
Mircea B6sescu.
Acesta din urmA a botezat-o pe nepoata interlopului. De
afaceri ilegale se ocupd si alti membri ai clanului, dar
majoritatea sunt liberi. Ghcoghe Anghel, zis Felix, fratele
.1.+.-)
342
Gigioc a fost implicat in mai multe violente de strada in
"u.""
r-uu folosit s6bii, bdte gi arme Ae foc. in octombrie
2010 el a fost condamlat la un an
Ei
qase luni de inchisoare
de Judecdtoria Craiova pentru un scandal provocat in
restaurantul Gloria. Degeabd ins5, deoarece interlopul a
lZcut apel, iar Tribunalul Dolj i-a dat dreptate in martie
201 1. anulind pedeapsa.
O alti grupare periculoasd din Craiova este cea a lui
Enrico. Liderul, Enrico Constantinescu, qi-a infiinlat o
firmi de pazi, Federal Guard, pe care o foloseqte pentru
bdtdi. Se pare cd Andrei Lazdr. un tdndr turbulent din
Craiova care este fiul
judecitoarei Liliana Lazlt, f^ce parle
din aceastA grupare.
Clanul lui Par5, din care face parte Elvis Lotreanu, deline
supremaJia in cel mai mare cartier al Craiovei, Craiovila
Nou6. in 2008, grupul Pari s-a bitut cu mafiolii lui Enrico
exact in fala Curlii de Apel Craiova, intr-un scandal cu tot
tacdmul: arme de foc, s6bii, topoare. O maqini gi un
restaurant din zond au fost devastate. Penhl faptele lor,
Cristian Pari, Eduard Pari, Constantin Par6, Ionel Cildare
qi Ilie Pard au primit doar doi ani cu suspendare.
$i
dacd tot
au fost ldsa1i liberi, ei qi-au continuat infiacfiunile: in
aprilie 2010 au bitut un medic qi o asistentd de la Spitalul
Judelean Craiova, iar cadlele medicale, de fric6, nu au
depus plAngere. Pentru scandalul din incinta institu.tiei au
primit o amendd derizorie: 20 de lei. Interlopii sunt liberi gi
in prczent.
Uciderea interlopului Caiac de cdtre in 2008 a zguduit
lumea interlopd din Craiova
9i
nu numai. El a fost impuqcat
mortal de un alt interlop din oraq, Cetdlin Mavriche, in
urma unui
joc de poker la care cel din urmi pierduse
50.000 de euro. Caiac a avut parte de o inmonndntare
fastuoasi, un adevarat congres al rnafiolilor din toatA
Fre,
asemeni celei a interlopului Mararu din Piatra Neam!.
Clanul
tiglnesc
a lui Velcu s-a inciierat in iunie 2009 cu
clanul Gigioc, in cLrfiea Spitalului de Urgen!d Craiova. Alii
-lnfracliuni pe drumurile publice: 344
VALCEA. La Rimnicu-Valcea,
Vulturul trage de
piele
Deq_i liderul grupirii
Piele din RAmnicu VAlcea (Dumitru
lordache) este incarcerat la penitenciarul
Colibaqi pentru
cimitdrie, alti membri ai clanului afla1i in libertate se
ocupi bine-mersi de recuperdri de datorii de zeci de mii de
euro de la oameni de alaceri care au luat bani cu imprumut.
In vara anului 2010, membrii clanului
piele
._ou ,bfirit
"t., sibii
9i
pistoale
cu un clan rival, Stoica. intr-un restaurant
,,lin centml ora5ulrri. O pane din membrii clanului Stoica
au fost atunci inchigi pentru 29 de zjle. Acum sunt liberi si
terorizeazd. oragul din nou. Mult timp, in cocheta urbe
olteani a {hcut legea temutul Gorun, zis Vulturul. unul
dintre eei mai periculogi.
intel.lopi care s-a ridicat inca de pe
vremca comuntsmulur. ln prelenl. socrul fostului lotbalist
Danu{ Bica il sprijind pe
piele.
Infracliuni constatate de IpJ VAlcea:2.142
Jnfracliuni judiciare:
1.1 I 7
-Infracliuni
economico financiare: 353
-Infracliuni d,e akA natv6,: 672
-Omoruri: 0
-Violuri: 3
-Vnt5mdri
corporale: 59
-TAlhdrii: l7
-Furturi: 721
-lnfracliuni pe drumurile publice: 145
DOLJ. Craiova rdmdne festul sdlbatic
Craiova se afl6 sub dominatia mai multor clanuri
interlope. Unul dintre acested esre clanul lui Gigioc tpe
numele.adevf,rat
Gigi Vadik Zavera). EI se ocupa de
cdrndtlrie gi reglare de conturi. De-a lungul timpului,
i
345
344
in ianuarie 201 1, membri ai grupdrii s-au luat la bdtaie cu
cei din clanul Cdlina inn-o scari de bloc din oraE
Infracfiuni constatate de lP.I Gorj: 2.585
-Infrac{iuni
judiciare: 1.198
-lnfracJiuni economico financiare: 634
-infracliuni de altd naturd: 753
-Omoruri: 0
-Violuri: 5
-Vdtlmbri corporale: 52
-TAlhdrii: I I
-Furturi:765
-lnfrac{iuni pe drumurile publice: 361
MEHEDINTI. La Drobeta. interpolii bai cu ciocanul
in Drobeta Turnu SeverinEmilian
$tefan,
zis
,,Naqu".
in
luna martie a acestui an liderul a fost arestat, iar alli
membri sunt cercetali de procurori. Din grup ficeau pafte
qi interlopi din Tirgu Jiu, precum
Ei
o tanArd de numai 22
de ani. Ei aplicau adevirate metode maflote penhu a
extorca bani qi bljutcrii de la victimele lor. Acestea erau
duse in pddure, unde erau puse sd-;i sape groapa. Mai
mult, agresorii le striveau degetele cu ciocanul sau le
rupeau rndinile. Interlopii se ocupau
Ei
de cdmitdrie qi
Eantaj.
Unul dintre cele mai mari scandaluri dintre interlopii din
judeJul Mehedinli a avut loc in 2007, cAnd Sandu Sirbu a
lost impugcat de n.tai multe ori, fiind r6nit la picioare. Deqi
altercatia s-a produs intr-o benzinlrie
$i
a fost inregistratA
de camerele de supraveghere cazul nu a lost solulionat nici
mdcar acum, dupd patn.r ani.
Un alt nume de interlop severinean, reputat pentru furtudle
internaJionale gi infrac{iunile cu carduri bancare, este
Virgici Florescu, zis,,$tetea", inchis peste hotare.
interlopi sunt din Craiova sunt Gigel
tindlrica,
zis
Rogianu, care deline alSturi de solia sa un hotel in Craiova
qi este acJionar la firma care controleazA gtrandul
,,Laguna
Albastra" din orag, qi Finel Trandafir, zis Cimino, care
are douii restaurante in Craiova gi se spune cA se ocupa cu
camAtaria.
Infracliuni constatate de IPJ Dolj: 3.814
-tnfrac{iuni judiciare:
2.076
-Infrac{iuni economico financiare: 684
Jnfracliuni de alt6 naturd: 1.057
-Omoruri: 0
-Violuri: 6
-VetAmari corporale: 7
-Tdlhirii:37
-Furturi: I .373
-Infractiuni pe drumurile publice: 514
GORJ. TArgu-Jiu, clanuri din cartea de botanici
in Tdrgu-Jiu a aclionat pdnd de cur6nd clanul C[lina.
Mafiolii racolau tinere intr-un bar din localitate pe care le
obligau apoi se se prostitueze in Spania. La inceputul lunii
iulie 201 1, Tribunalul Gorj a condamnat la inchisoare zece
membri ai grupdrii. Sentinla nu este defivinitivd gi poate fi
atacatA cu recurs. Pind la pronuntarea unei sentinle
definitive, interlopii sunt in libertate, dar au interdictia de a
pf,risi
1ara.
La inceputul anului ei au lost implicali intr-o
altercalie cu impu$caturi.
Periculoasi in orag a fost qi banda lui Gelu Livezeanu,
implicat in mai multe regl6ri de conturi. in prezent, liderul
Gelu este incarcerat la Penitenciarul din T6rgu-Jiu.
Un alt clan din TArgu-Jiu este Chiriac, condus de Daniel
Rituqeanu. Acesta din urmd face parle din familia Chiriac,
dar si-a schimbat recent numele pentru cd se afla in baza de
date a poliliei. Gruparea sa se ocupd de furturi de maEini.
347 346
INTERLOPII DIN MOLDOVA
GALAII: Urmaqii lui Marian Ivan continui crimele
Dup[ asasinarea lui Marian Ivan, considerat de mulJi
numdrul 1 in RomAnia, prieten la cataramA cu Caiac, Nicu
Gheari, Nuredin Beinur, Seif, Pian, Fane Spoitoru,
Corduneanu, toti "iupdnii"
I6rii,
postul de "nag" a r6mas
liber. Numeroqi lideri "de cartier", unii consideraJi insd
cocalari, au incercat sd punl mAna pe sceptru, dar pozilia
este in continuare vacante, postul fiind revendicat de mai
multe grupdri. Una ar fi cea condusd de Iulian Simion, zis
Bil[, fost locotenent al altului gef dispdrut misterios,
anume Vasile Ifrosa (Frosa), ucis la Dusseldorf in
Gemania in urma unui schimb de focuri cu polili;tii nemJi.
O alt6 grupare interesatd este cea condusi de Nelu Ogeaci,
care are atu-ul sprijinului interlopilor brdileni, relalie care,
dupi cum se bdrfegte prin anumite colJuri ale t6rgului,
conteazl destul de mult in economia
jocului. Nu este de
neglijat nici Ion ljdileanu, zis
tiranu,
care a revenit in
lar6
dupd ce fusese condamnat la inchisoare pe viaF in
Gemania. Unii spun cE gi-ar fi turnat camarazii qi astfel a
fost eliberat, dar ced este c[ se vede bossul interlopilor de
la Dunare. Pe plan local, mai sunt implicaJi in desemnarea
liderllui
9i
alte clanuri, cum este cel al Lazdrilor, care este
st6panul pielei de droguri gi a traficului de carne vie, dar
9i
qi clanul iegenilor Cordoneanu, care in urma unui celebru
proces pentru amenin{are
9i
qantaj la adresa unui procuror,
au petrecut mult timp prin Gala{i
9i
s-au apucat de
"afaceri" aici. EcuaJia ii mai cuprinde pe
firani,
un clan
tecucean, specializat in taxe de protectrie, precum
9i
cei
fideli lui Renato Sflrghie, prinlul din Vadul Ungurului,
cam bAtran insd pentru a mai dicta. Prin preajmI
amuqineazf, Grafian gi Calo, cei care l-au ucis iama
lrecutA pe Maricel Nicolau. zis Cheaburu. un alt interlop
gdldlean. in ultimile trei luni. dacd ar fi sa ne ludm dupd
zvoneri, au avut doud intAlniri, mai intii la Renato, apoi la
Infracfiuni constatate de IPJ Mehedinfi: 2.236
-InfracJiuni judiciare:
1.004
-lnfracliuni economico financiare: 481
-InfracJiuni de alte natmd: 751
-Omoruri: 0
-Violuri:5
-V[tim5ri corporale: 3
-TAlhdlii: 3
-Furturi: 745
-Infrac{iuni pe drumurile publice: 251
TELEORMAN:
liganul tindirici
e ta
.,mititici',
in
jude{ul
care se bate cu Giurgiu sau Vaslui penuu
neonorantul loc de
,,cel
mai sdrdc
judet
al Romdniei" nu
prea migci interlopii. Nu au ce fura. Aqa cA, la capitolul
,,gangsteri" il putem trece doar pe Tudorel Vasile, zis
lindlricl
(46 de ani), un fel de cdmdtar care, impreuni cu
o mdnd de
tiganii
de-ai sdi, teroriza oamenii sirmani din
Roqiorii de Vede. Recalcitrantul
{igan Jindiricd
a fost
prins in plind stradl de poli{igti fix in timp ce se pregdtea
,,si-i
dea omorulul" unui conalional care, zice el, ii datora
vreo 6.000 de euro.
lnfracfiuni constatate de IPJ Teleorman: 2.311
-Infracliuni judiciare:
1.406
-Infrac{iuni economico financiare: 3 I 7
-Infracliuni de alta naturi: 588
-Omoruri:0
-Violuri: I
-VAtamari corporale: 3
-Tilhdrii: 17
-Furturi: 1.076
Jnfracfiuni pe drumurile publice: 305
349
348
fbcdnd schimb valutal[a col! de stradl, apoi au trecut la
trafic cu magina. Dupd aceea s-au reprofilat pe c6m6tArie
$i
afaceri imobiliare. In noiembrie 2010, cdm6tarul Gheorghe
Mararu a fost impugcat intr-un bar din centrul oragului.
Cristian Chilat, autorul crimei, a tras gapte gloanle in
victimd
9i
unul in flatele acesteia.
Dupi ce s-a intrebat naiv, cu lacrimi in ochi, ,,De
ce e
interlop Mararu? Ci imprumuta bani gi lua camiti'/", chiar
in fala camerelor de filmat, Aurelian
$oric,
geful IPJ
Neamtr, a fost silit si igi dea demisia. in acelaqi scandal au
picat
$i
capetele lui Petre Tobd,
$eful
de atunci al PoliJiei
Romdne, precum gi Dan Valentin Fdtuloiu, secretar de stat
MAI
Ei
qef al Departamentului de Ordine
9i
Siguran{i
Public6.
Un alt intrelop din Piatra Neam! este Dumitfu Mironescu,
zis Puiu, despre care se crede cd se afl6 in spatele
asasindrii lui Mararu. Se pare cd el i-ar fi dat lui Chilat
pistolul cu care acesta l-a impuEcat pe camdtar. in urmb cu
cinci luni- Puiu a fost victima unei rizbundri: a fost atacat
in trafic de patru tineri care i-au acroEat lateral maqina, iar
apoi au sirit pe el cu bdtele.
in acelaqi orag activeazd qi clanul Criciun, specializat in
taxe de proteclie.
Infracliuni constatate de IPJ Neam{: 3.039
-Infrac{iuni
judici are: | .228
-lnfracfiuni economico financiare: 1.010
-lnfracliuni de alti naturd: 801
-Omoruri:3
-Violuri: 11
-Vitdmiri corporale: 36
-TAlherii: 29
-Furturi: 7l 6
-lnfracliuni pe drumurile publice: 223
IA$I: Toate infracfiunile duc la Corduneni
iniliativa lui Bili, la restaurantul lui Aurel Cosoreanu de
pe strada Bdlcescu. Se pare cA nu s-a ajuns la un consens gi
interlopii s-au separat- in doud tabere, unii suslinAnduJ pe
BilA, alJii pe Ogeag6. intre timp lucruruile au scdpat de sub
control, s-au radicalizat qi chiar sub ochii poli{igtilor
gilileni s-a trecut la ameninliri cu ripirea copiilor sau cu
slutirea prostituatelor trimise la produs.
Povestea clanului Bua din Galafi a inceput in 2005, cdnd
membrii unei familii, nucleul clanului, impreund cu alte
persoane, au fomat o grupare pentru a comite infrac{iuni
de ingeldciune. Memblii grupdrii racolau persoane care nu
aveau ocupalie gi, prin ingelStorie sau constrdngere, le
for{au sI contracteze credite de la instituJii bancare, cu
ajutorul unor acte false. Odatd ob{inute creditele, sumele de
bani erau luate de mafio1i, iar debitorii erau determina{i sd
nu divulge condiliile in care au fost oblinute creditele. in
august 2010, 11 persoane din acest clan au lost arestate
preventiv, in timp ce allii sunt cercetati in libertate. La
sffirgitul lunii trecute, cei din puqcirie au anuntat ci intri in
greva foamei, deoarece nu mai vor sd stea in penitenciar.
Infracliuni constatate de IPJ GalaJi: 2.892
Jnfiac{iuni judiciare:
1.460
-Infi'ac{iuni economico financiare: 71 1
-InfracJiuni de altd naturi: 721
-Omoruri: 0
-Violuri: 9
-VAtamdri corporale: 55
-Tdlharii: 66
-Furturi: 1.011
-lnfracliuni pe drumurile pubtice: 215
NEAMT. Omorul dintre inrerlopi a decapitat Polifia
Romeni
Frafii Mararu din Piatra Neamt
$i-au
inceput afacerile
351 350
Infracjiuni constatate de IPJ Iaqi: 4.467
-lnfracliuni
j
udici ar e: 2.699
-lnfracliuni economico financiare: 634
-Infracliuni de altA naturi: 1.134
-Omoruri: 10
-Violuri:19
-Vdtimdri corporale: 2l
-TAlh6rii: 62
-Furturi: 1.979
-Infracliuni pe drumurile publice:353
BACAU: Interlopul Hasan a scos-o-n lume pe Moni
Columbeanu
Ovidiu Hasan a fost unul dintre cei mai periculoqi
interlopi din Bacdu, fiind implicat in scandaluri legate de
exploatare sexualb qi trafic de persoane. El a deJinut
monopolul sexy-clubttrilor de noapte din Baclu. pe unde a
trecut
fi
Monica Gabor. lostd Columbeantr. ln decembrie
anul trecut el a fost condamnat definitiv la patru ani de
puqcdrie, cu executare, pentru infracJiuni la legea
comer{ului electronic. El mai este cercetat in alte doua
dosare, pentru trafic de persoane qi minori
ii
constituirea
unui grup infraclional, precum
Ei
pentru sechestrarea
9i
tilhdrirea unui cetdiean arab, ciruia i-a luat maqina qi i-a
cerut in schimb 20.000 de euro. Pentru cI a era in
leglturi cu Hasan, Dinu Damaschin, cel care a pus-o in
valoare pe Monica Gabor, ca prostituati de lux, a fost
arestat in decembrie.
UPDATE
(17 februarie 2012): Dinu Damaschin'
"pbrintele spiritual" al fostei doamne Columbeanu a ntrtrit
in timpul unei infiliqdri din procesul penal in care era
acuzat de proxenetism. Arestat in decembrie, l)amaschin
(55 de ani) a stat aproape cinci sdptdmdni in gleva foamei.
Clanul Cordunenilor din Iaqi este unul dintre cele mai
periculoase din
Fre.
Fra{ii Costel gi Gheorghe au fost
campioni europeni de
juniori
la lupte libere gi au participat
la Jocurile Olimpice de la Barcelona gi Atlanta. Din pacate,
ei gi-au folosit cunogtinJele sportive nu pentru a face
performan{i, ci pentru a organiza o grupafe interiopd in
Moldova. Ei nu s-au dat in lituri de la nimic: bAtIi in plin6
strad6, intimidare, lupte amate, trafic de droguri gi de
persoane, tdlhdrii, qantaj, ingelaciune qi spilare de bani. in
2002 au organizat o relea de prostitutie locald. Una din cele
mai imporlante afaceri ale clanului era re{eaua de holi
extinsi in 34 de
Fri
din Europa. De pe urma relelei,
interlopii ar fi oblinut un profit de 1,6 milioane de euro.
Areslati. Co^rdunenri au lost judecali
in timp ce erau la
inchisoare. lnsd in marlie 2011. Cunea de Apel Clui a
decis s5 pund in libertate I 1 membri ai grlpirii pe motiv ci
au stat prea mult la puqcirie. Argumentul a fost cd ei au
fost incarcerali un an gi doud luni la penitenciarul Gherla,
timp in care procesul de la Tribunalul Maramure$ a batut
pasul pe loc, magistralii de acolo nereuqind sd fac6 mari
progrese in proces.
Deqi ac{ioneazd tot in lagi, clanul T[nase nu a intrat in
conflict cu clanul Cordunenilor. Acegtia gi-au impirfit
foarte bine sf'erele de influenli: Cordunenii cu drogurile gi
prostitutia, cei din clanul T6nase cu traficul de persoane, in
special minori, gi cu re{elele de cergetorie. in 2006, qase
membri ai clanului Tdnase au fost arestati, chiar inainte de
petrecerea care avea sA anunJe alin{a lor cu Cordunenii.
Acuzatiile aduse la adresa lider-ului clanului, Costel
Tinase, au fost: trafic de persoane, trafic de minori, spllare
Ce bani, constituirea unei grr"rpdri criminale ce acliona la
nivel internalional. PAnd in prezent, cinci dintre arestali au
fost transferali in Belgia pentru a fi judecaji
de statul pe
teritoriul cdruia s-au petrecut cele mai multe dintre
infractiuni.
353
352
arestali dupa ce au lost printi cu un kilogram de droguri
thaqi9.1.
in iebn-rarie 20 t I . o lerneie a acural gruparea ca i-a
i.og^i futu de 14 ani cu etnobotanice
qi haqiq, sechestrAnd-
o aiituri de alte cinci tinere intr-utl apartament unde fetele
au fost puse sd faci videochat erotic. Gruparea rivald din
ora$ este clanul Drosu. in 2009, cele doui familii au
provocat un scandal in care s-au implicat nu mai pulin de
40 de invidizi. Din tot grupul,
judecdtorii au dispus
arestarea doar a doi scandalagii.
lnfracfiuni constatate de IPJ Vaslui: 2.356
-lnfracliuni
judici arc: | 214
-InfracJiuni economico financiare: 514
-Infracliuni de alta natmA: 628
-Ornoruri: 4
-Violuri: l2
-Vf,tdrndri corPorale: 12
-Tilhdrii:28
-Furturi:829
-Infracliuni pe drumurile publice: 294
BOTO$ANl. [ntcrlopul Cap de Porc este cel mai ciutat
Printre cele mai vehiculate nume ale interlopilor din
BotoSani, dar qi din
{arf,,
se afli capul clanului Cl6mparu,
zis qi Nagu, Cap de Porc sau lon de la Madrid Acesta a
organizat una dintre cele mai mari gi periculoase relele de
oroxenetism,
racoland tinere pentrlr a 5e prostilua in
bpaniu. in februarie 201 I el a lost condatnnat' in lipsi' la
13 ani de inchisoat'c
UPDATE: Interpolul a reu$it sal localizeze abia i:"
septembrie, iar citeva saptdmani mai tArziu, Ciilrtparu s-a
predat de bund voie, de frica unei execulii in stil Inafiot'
b.ste incarcerat in Spania, dar doreqte sd revinii in
FrA
uIlde
ar lace legea
;i
printre puicir iasi
UPDATE
(20 februarie 2012): ton Climparu a fost
O alti familie mafiot[ din Bacdu este Chiriac, zis6 qi
Austrian. Clanul s-a specializat in
Eantaj Ei
camdt6, dar a
{hcut qi afaceri imobiliare: intre anii 2003-2005, Viorel
Chiriac -zis Bici qi neamurile sale au cumpArat peste 70
de imobile in judetul
Bacbu. Membrii clanului au stat mult
timp qi in Marea Britanie, unde se pare cA au dat spargeri qi
s-au ocupat de infractiuni bancare.
Infrac{iuni constatate de IPJ Baciu: 3.330
-lnfracliuni judiciare.
1 .7 43
-Infracliuni economico financiare: 567
-Infi'acliuni de altd naturA: 1.020
-Omoruri: 6
-Violuri: 5
-VAtdmdri corporale: 6
-TAlhdrii:56
-Furturi: 1.126
-lnfrac{iuni pe dn.rmurile prblice: 292
VASLUI: Justitia nu e oarbi, e cu
$chiopu"
Printre biielii gmecheri care sfideazl legea in Vaslui se
numeri Alis Gentimir gi fratele acestuia, "$chiopu",
incarcerat acum pentru viol. in august 2010, Alis Gentimir
qi gruparea pe care o conduce, numitf,
,,Brig[zile
negre",
l-au bAtut pe Cristian Paraschiv, un alt interlop din Vaslur,
c[noscut sub porecla Cel. Cei doi se luptd pentr-u
impirlierea zonelor de influenqd din oraE (unde percep taxe
de proteclie). Alis este acum judecat
aldturi de locotenen{ii
sii in stare de liberlate, deoarece magistratii au considerat
cd nu sunt un pel'icol public.
Birlad se di de-a Dura
in BArlad ope^reazi clanul Dura, care are la bazd o familie
cu 16 fra1i. In iunie 2010, doi fra(i ai clanului au fost
355
354
-Infracliuni
judiciare: 1.636
-lnftacliuni economico financiare: 657
-Infracfiuni de alt6 natur6: 1.178
-Omoruri:0
-Violuri:17
-VAtAmAri corporale: 11
-TAlhnrii: 33
-Furturi: 897
-Infracliuni pe drumurile publice:552
INTERLOPII DIN TRANSILVANIA 8I
CRI$ANA
CLUJ: Cluj-Napoca' interlopi labili psihic
in luna mai 201 1, procurorii au relinut- un gnrp de 10
interlopi din Cluj-Napoca, acuzaJi de proxenetism qi trafic
de persoane (fetele ajungeau in Olanda, Italia gi Spania)'
Printre inculpali se aflf, Vasile Gabriel Mocan, zis
o'Vosicu", o'Francezu"
qi
"Piunelu".
La Cluj, este de notorietate
povestea temutului ,,interlop"
Gore. Pe numele lui adevlrat Marius David, un fost
sportiv cu un fizic impresionant, s-a automutilat dupi o
disputd verbali cu socra, tdindu-qi (superficial) g0tul'
UPbATE
(09.08.2011): Gore, interlopuF{abil
psihic,
care se credea ba Jack Spintecltorulo ba violatorul
RAmaru, sau chiar Dumnezeu' a fost arestat azi pentru
ci l-a injunghiat pe un asistent medical de la Spitalul
Judefean din Cluj. Interlopul timpit mergea zilnic la
spitai pentru a fac perfuzii care-l ajutau, zicea el' s5-9i
umfle mugchii. Acum, Gore labilul este cercetat in
detentie pentru tentativi de omor, chiar daci ultima lui
victiml a scipat cu viati.
in Turda,
judelul Cluj, liderul lumii interlope era pena de
curand Ovidiu Vancea, zis Balibcea. El conducea o grupare
alcdtuiti din opt persoane, care se ocupa de ridicarea de la
diferite firme de construclii a unor produse care nu erau
niciodatd plAtite. Gruparea se ocupi gi de spargeri de
condamnat la 30 de ani, pedeapsd pe ca.re o va executa in
pugcdriile spaniole.
Fostul procurorul general al RomAniei, Ilie Botog, a indicat
gi legdtura dintre Ion Climparu
9i
fralii Cdmdtaru. Cele
doui clanuri igi disputi supremafia in RomAnia,
avindu-i ca principali duqmani pe interlopii strdnqi in
jurul
lui Nicu Ghearl.
Traian B6sescu i-a acuzat in ianuarie 2006 pe judecdtorii
Tribunalului Sibiu ci au pus in libertate un infractor
periculos, punAnd in pericol o acliune intematrional6.
Infracliuni constatate de IPJ Botogani: 2.239
-lnfracliuni judiciare:
1 .087
-Infracliuni economico financiare: 603
Jnfractiuni de altA naturi: 603
-Omoruri: 2
-Violuri: 6
-Vdtdmiri corporale: 3
-Tdlhirii: 16
-Furturi: 744
-Infracliuni pe drumurile publice:136
SUCEAVA: Judeful firl interlopi
Grupdrile infraclionale din judef
sunt preponderent axate
pe traficul de
ligdri
de contrabandi,
,,activitate" extrem de
bdnoasd gi care impune o altfel de manifestare. lnfractorii
actioneaza pe mute$te, nu atrag atenlia, nu doresc sd ias6 in
evidenp cat sunt de mari gi tari. Deocamdatd, adun[ bani,
cu sacul. Tocmai de aceea, liderul Poli{iei Romdne injude{,
comisarul-qef Viorel Onea, afirmi cu mdndrie ci
,,in
Suoeava nu sunt interlopi". Poli{istul este suslinut in aceste
aprecieri de Gheorghe Flutur, pre$edintele Consiliului
Jude{ean.
lnfractiuni constatate de IPJ Suceava: 3.471
357
356
Un alt interlop din BraEov este
Stefan
Che{ea Alaturi de
Radu Cristian Roqca din Bucureqti, din clanul
Sportivilor, Chelea a coordonat un grup de 16 persoane
.i." ,. o.opuo de qantajare, sechestr[ri, infracliuni
informatice
Ei
fraude cu cirli de credit Tolea Ciumac'
acum vedeia tabloidelor,
s-a rldicat ca batau$
$i
scandalagiu
intre interlopi, ajutat fiind
$i
de statura sa
impresioianti,
dar
9i
de aura de rachet dati de originea
moldoveanl.
Infracfiuni constatate de IPJ Braqov: 7.066
Jnfracfiunij udici are'. 4.261
-lnfracfiuni economico financiare: 9 1 5
-InfracJiuni de altd natur6: i.854
-Ornoruri: J
-Violuri:18
-Vit6miri corporale: 6
-Tdlh6rii: 42
-Furturi: 2.146
-Infrac{iuni
pe drumurile
publice: 344
SIBIU: Aceleaqi
probleme-interlopi
scipati de
judecitori
La Sibiu, clanul Ricean este cunoscut
pentru afacerile cu
aur. Pe langd aceasta "activitate", membrii clanului
curnpdrau, in leasing, utilaje
pentru constnlctll, rar apol
tre"eau fiirrrele pe numele unor oameni ai strdzii Astfel'
membrii
gruplrii pldteau doar un avans
9i
apoi vindeau
utilajele cit ajutorul unui sirian. Procurorii DIICOT sus{in
ca au lichidat mifcarea, dupi ce in t-ebruarie 2010 au
descins in casele mai multor membri ai clanului'
Sibiul este terorizat
9i
de gruparea infractionali
Lenis
incepAnd cu 2007, gruparea a sivArqit
peste o sutd de
infracliuni:
qantaj, lnqel[ciune, violare de domiciliu'
ameninliri, loviri qi violen{e, lipsire de libertate, tAlharie'
locuinle, una dintre victimele sale fiind preqedintele
Consiliului Judelean Cluj, Alin Tiqe. Un alt membru al
gupdrii a aruncat o grenadd in Pizzeria Pharaon din Turda,
care a explodat
Ei
a rinit mai multe persoane. in noiembrie
2010 cei noud interlopi au fost retinuli. Ei aveau legdturi si
cu autoritdtile din jude1,
Radu Pintilie, un cornisar-qef de la
Brigada de Combatere a Crimei Organizate gi Antidrog
Cluj, liind cercetat penal in prezent deoarece a pactizat cu
interlopii. Atacurile cu grenade gi ame de foc vizau
uciderea lui Gheorghe Otvos, zis Gagarin, liderul unui alt
clan interlop.
lnfracJiuni constatate de IPJ Cluj: 6.098
-lnfrac{iuni judiciare:
3.085
-ln{i'acliuni economico financiare: 1.850
-Infi'acliuni de altb naturd: L 163
-Ornoruri: 0
-Violuri: 3
-Vitimdri corporale: l0
-TAlharii: 36
-Furtun: 2.507
-lnfracliuni pe drumurile publice: 528
BRA$OV: lnteropii sunt impirtiti pe cartiere
in Bragov, cei mai periculoqi interlopi iqi au originea in
caftierele rdu-f'amate Noua gi Ddrste. Banda din Noua este
cunoscutd pentru scandaluri, vitdrniri corporale
Ei
furturi.
Alen Nloisin este un nume important, legat de cartierul
Noua, el fiind implicat in infracliuni precun proxenetism,
rdpiri qi conflicte stradale peutru suprema{ie. A fost inchis
in 2003, dar eliberat in 2008. lmediat ce a ieqit din
puEcilrie, el s-a implicat in infrac{iuni inforrnatice (trimitea
e-mail-uri in numele unor binci si cerea num6r-ul contului
si PI\-ul carduluit gi lalsificdri de carduri. in rnar.rie anul
trecut a fost condamnat la trei ani gijumdtate de inchisoare.
359
358
-Infracliuni economico financiare: 705
Jnfracliuni de alta natura: 651
-Omoruri: 2
-Violuri: 4
-Vdtimdri corporale: I
-Tdlhdrii:18
-Fufiuri: 945
-Infracliuni pe drumurile
publice: 330
MURE$: Interlopul din TArgu-Mureg ii scrie
pre$edintelui Traian Bisescu
Ca qi in celelalte zone din
[ar6
unde se vorbeste
$i
se
traieqte bilingv, qi la TArgu-Mureq scandalurile 9i
bdtdile
intrd in sfera etnicilor maghiari. Tari qi destul de temuJi in
ora$ sunt fralii Csobi
$i
Attila Szasz. Chiar daci nu sunt
interlopi
,,grei",
gradul de infraclionalitate in judeful Mureq
este deosebit de mare. Membru al unui clan interlop cu o
arie mare de ac{iune, care se ocupa cu traficul de arme,
ligdri
gi persoane, este Cristinel
$oitu.
Acesta a ajuns
cunoscut gi la Cotroceni dupi ce a avut tupeul sA se
autodenunfe,
povestindu-i pregedintelui Traian Bisescu, cu
lux de aminunte, toate infractiunile pe care le-a executat.
in epistolele sale,
$oitu
il invinuia pe Anatolie Ciumac,
celebrul Tolea, interlop de temut in Braqov ajuns vedeti de
tabloid
9i
K1. Timp de doi ani a a$teptat vegti de la
autorit6Ji, mai ales de la Bisescu, dar cum acestea nu au
venit,
$oitu
s-a lAsat pdgubaS.
Infracfiuni constatate de IPJ MureS:7.324
Jnfracliuni
judici are'. 4.1 7 9
-lnfracJiuni economico financiare: 900
-lnlracliuni de altd natura: 2.245
-Omoruri: 4
-Violuri:25
-VarlAmAri cotporale: l0
vatemare corporal[ grav6, ultraj contra bunelor morawri,
tentativi de omor. 13 membri ai clanului Lenis au fost
arestali, dar in octombrie 2010 judecitorii
Curlii de Apel
Alba Iulia i-au pus in libertate din cauza unui viciu de
procedurd. Brneinleles, infractorii nu s-au dezminlit: chiar
in prima sAptamanA de libertate s-au implicat in doui
scandaluri in Sibiu, unul intr-o sald de forJi, iar altul intr-
un bar. Cei organizatri in clanul TAmplarilor se ocupt
qu
gantajul
9i
camitirile qi dovedesc o cruzime de temut.
lnfractiuni constatate de IPJ Sibiu: 2.509
-Infrac{iuni judici
are: 7.3 17
-lnfi'acliuni economico financiare: 415
-rlrrracllunl oe atta natula: / / /
-Omoruri: 0
-Violuri: 6
-Vntimbri corpolale: 32
-TAlhnrii: 15
-Furturi: 945
-lnfracfiuni pe drumurile publice: 398
ALBA: Liber la
,,omoruri"
in Cetatea Unirii
Unul dintre cei mai cunosculi interlopi din Alba Iulia este
Claudiu Mircea Sibiqean, care conduce clanul omonim ce
are la activ acuzalii penf,'u tentativi de omor, tentativd de
lipsire de libertate, ultraj conha bunelor moraluri,
tulburarea liniqtii publice, lovire
Ei
ameninlare. in iunie
201 1, interlopul a lbst
,,pedepsit" de Curtea de Apel Alba
lulia si execute un an de inchisoare cu suspendare. Aqa c6
acum este liber deoarece sentinta a fost definitivd.
Un alt mafiot din oraE este proxenetul Adrian Bilan,
allat deocamdatd in aresl preventi\.
Inliacfiuni constatate de IPJ Alba: 2.976
-Infractiuni judiciare:
1.620
36r 360
fiind necesare citeva slptdmdni de recuperare intr-o clinici
din Cluj-Napoca.
Daniel Pop, zis Mldiritu, este un alt interlop destul de
cunoscut din BistriJa, el afldndu-se in fruntea unei gmpiri
care era implicate in trafic de persoane
;i
proxenetism
(trimiteau fite care sa se prostitueze in ElveJia) La
percheziliile otgantzate de procurori, in casa^ acestuia au
iost gasiie mii d-e euro, dar qi pistoale
Ei
sibii in 2009 ei au
fost re{inuli de autoritdfi.
Infracliuni constatate de IPJ Bistrifa-NIsIud:
1'419
-Infracliuni
j
udiciare: 618
-lnfracliuni economico financiare: 293
-lnfracliuni de alte naturd: 508
-Omon.rri: 0
-Violuri: 5
-Vitanari corporale: 7
-Tdlhlrii: 10
-Furturi: 394
-Infracliuni pe drurnurile publice:283
HUNEDOARA: La Deva conduc clasicii Spumi qi
Bibanu"
Deva a stat, vreme de peste un deceniu, sub teroarea
bdiefilor ce formau "atmata" celebrilor Spuml
9i
Bibanu'
Acegtia conduceau re{ele de afaceri la negtu, furhrri, matie
imobiliard. c5mf,t6rie, fiind implicali chiar
9i
in scandalul
"brdtirilor dacice", impreuni cu fosnll revolulionar
9i
senator PSD Dan losil, decedat in decembrie 2007'
Lucian SArbu, zis
,,Spumi",
Constantin Bumbaru, zis
,,Bibanu",
aldturi de alli interlopi, au fost condamnali, in
primAvara 2010, la cite cinci ani de inchisoare Aldturi de
ei, au primit sentinle
qi loan David, fost
$ef
al Poliliei
municipiului Deva, qi trei dintre foqtii subordonali ai
acestuia. invinuilii au licut insd apel, aqa ci, recent' cauza
-lalnarr: l/
-Furturi: 2.717
-Infracliuni pe drumurile publice: 276
SALAJ: Periculosul clan
Jiginesc
din Piuga
Via{a din localitalile acestul minusculjudeJ decurge extrem
de linigtit6 qi fdri probleme majore. Cel pulin asta reiese
din informa{iile care circuli in presd, dar gi pentru c6
scandalurile din Zaldu sau
$imleu
sunt ori inexistente, ori
neluate in seam6. Interlopi nu sunt, firidelegile fiind llsate
la mdna
{iganilor.
Cei mai periculoEi
;i
violentri sunt
{iganii
din Piuga care furi qi bat romAnii care-i
stingheresc, iar cAnd sunt,,umfla{i" de
,,masca1i" se dau
victime gi amenili cu emigrarea in Canada. Peste 25 de
in{iactori, jum[tate
din violentul neam
ligdnesc,
au fost
arestati in ultimii doi ani, dar scandalurile au continuat.
lnfracliuni constatate de IPJ Snlaj: 1.739
-lnfracliuni judiciare:
734
-Infracliuni economico financiare: 548
-InfracJiuni de altd naturd: 457
-Omoruri: 1
-Violuri: 3
-Vdtimdri corporale: 0
BISTRITA-NASAUD: Colectie d prostituate pentru
liniftita Elvetie
in Bistrila, Ioan Istrate, zis Fuji, are Ia activ mai multe
scandaluri. La sfArqitul lui iunie 2011, el a lost condamnat
la qapte ani
$i
junAtate
de inchisoare pentru tentativd de
omor calificat. El a comandat bAtaia lui Paul
pop,
zis
Blondu, intr-o cafenea bistrileani in 2006, pentr ni$te
datorii mai vechi. In urma b6tiii, Paul Pop a fosi grav rAnit,
JOJ
362
poliliei dupA ce se implicase intr-un scandal. Grecu nu s-a
potolit nici in fala oamenilor legii, lovindu-i de mai multe
ori. in plus, duba poliliei a fost blocata de o maqinI a
locotenenlilor lui Grecu, care au dat in ea cu picioarele
9i
cu betele, zgAllAindu-o bine. Deqi la fala locului au mai
venit patru echipaje de polifie, acestea nu au intervenit de
frica interlopilor,
plasdndu-se la o distanli convenabili
pAnd cdnd s-au mai liniEtit aPele.
Alte gaEti din Oradea, implicate in b6tai de stradA cu bate
de baieball, sunt cele conduse de lonel Bocqan qi Robi
Gyongyosi.
InfracJiuni constatate de IPJ Bihor: 3'207
-Infrac{iuni
judiciare: 1.537
-Infi'acfiuni economico financiare: 58 I
-Infracliuni de altd naturd: i.089
-Omoruri: I
-Violuri: 4
-VatimAri corporale: 181
-Tilhirii:36
-Fufturi: I .524
-Infracliuni pe drumurile
publice: 452
HARGHITA: Extremismul bate tot
Mai puJin axali pe infractiunile de bazt ale celorlalli
interlopi (tAlhirie, proxenetism, trafic de persoane
9i
droguri, furturi), infractorii din Harghita se rezum6 la
scandaluri. Cei mai violenli,
9i
numeroqi totodatA, sunt
extremi5tii maghiari care manifesti adulalie pentnl
idealurile fascisto-hortyste
gi impotriva idealurilor
romineqti. Celebru qi recent este episodul ,,Spinzurdrii
lui
Avram lancu", fapta penali sdvdrqitd de Csibi Barna, lider
al unei grupdri extremiste, Garda Secuiasci.
InfracJiuni constatate de IPJ Harghita: 1.828
a fost repusa pe rol la Curtea de Apel Pire$ti. Un alt
intrelop din dosar, Ovidiu Ioiescu-zis Pera, condamnat la
doi ani qi jumdtate
de inchisoare, a fugit din
!ar6.
DeEi este
dat in urm6rire, Pera nu sta tocmai ascuns: el posteazd mai
mereu fotografii cu maqinile sale luxoase pe Facebook.
,,Sunt
plecat in lume", a sfidat el autoritalile romane printr-
un mesaj afigat pe releaua de socializare.
Infrac(iuni constatate de IPJ Hunedoara: 3.848
-Infracfiuni judiciare:
1 .972
-lnfracfiuni economico financiare: 7 32
-InfracJiuni de altA nature: 780
-Omoruri:0
-Violuri:4
-VAtAmAri corporale: 7
-TAlhnrii: 18
-Furturi: I .389
-Infracliuni pe dr-umurile pub|ce: 364
BIHOR: Clanuri de bitluqi terorizezi Oradea
in Oradea, cel mai tupeist interlop este Romi Neguq, pe
numele adevArat Romeo Markovici. Implicat in mai multe
scandaluri qi bdtii in snadi, birbatul a fost condamnat in
2010 la un an qi patru luni de inchisoare cu suspendare de
Judecitoria Oradea. Scdpat ugor, Neguq s-a reapucat de
vechile niravuri. ln ianuarie 201 l, alituri de o bandd de
cinci indivizi, i-a atacat pe proprietarii unei brutirii din
oras.
in Oradea mai face legea
Ei
banda lui Porumbelu
(Ciprian Porumb), un spdrgator de locuinle notoriu, in
jurul
cdmia s-au strAns mai mulli bAtauqi care au provocat
numeroase scandaluri. Putemic este gi clanul lui Mihai
Gabor, zis Grecu, patron din umbrd al unei firme de paz[
gi proteclie. In 2007 el a fost sdltat de pe stradd cu o dubd a
365
364
sunt arestali preventiv. lnterlopii cereau 600 de lei de
persoani de la victimele lor, in schimbul aqa-zisei
,,protec!ii".
Ei au fost implicali qi in bAtei, desfigurAnd un
bodyguard al unui cazinou.
InfracJiuni constatate de IPJ Satu-Mare: 1.931
-Infracliuni
judiciare: 922
-Infracliuni economico financiare: 308
-lnfracliuni de alti naturd: 701
-Omorrrri:0
-Violuri: 3
-Vdtdm6ri corporale: 4
-T ?'lh!rii: 24
-Furturi: 660
-lnlracliuni pe <lrumurile publice: 333
MARAMURES: Interlopul de top e Japonezu
in afard de giqtile de cartier, cu tineri recalcitranli care fac
scandal prin cluburi ca Athos cend se-mbat6, Baia Mare
este spre zero la capitolul interlopi periculoqi. Asta penfiu
ca renumitul gangster numit
,,Japonezu",
al cirui clan a
speriat Europa, a fost prins qi incarcerat de Polilia din
Ungaria in uma unui mandat european. Japonezu, care
culmea era teribil de prietenos acas6, era lideml unei re{ele
de holi care atacau TlR-urile incArcate cu produse de lux,
dar a fost gi autorul unor tAlh6rii pe Coasta de Azur.
Paguba pe care Europolul a trecut-o in dreptul interlopului
maramure$ean este de trei milioane de euro. Japonezu"
este na$ul rnanelistului Liviu Mititelu, alias Liviu Gu{5.
Infracliuni constatate de IPJ Maramureq: 2.464
Jnfracliuni
j
udici are'. 1.452
-lnfracliuni egonomico financiare: 45 I
-Infrac{iuni de alti natur6: 561
-Omomri: 3
-lnfracliuni judiciare:
9 I 3
-Infracliuni economico financiare: 375
-lnfracliuni de alta natura: 540
-Omoruri:0
-Violuri: 6
-Vitbmdri corporale: 28
-TAlharii: l2
-Furturi: 618
-Infracliuni pe drumurile publice: 195
COVASNA: Interlopul carnivor
Normal, deoarece sunt majoritari, legea pumnului este
fhcutd de unguri. in SfAntu-Gheorghe, mai interlop se
dddea Gergik Mihai, cr"rnoscut in lumea lui ca
,,Ninja
Misi". Acesta a devenit
,,celebru" dup[ ce a mugcat cu sete
din gAtul unui romAn, Gheorghe lliescu, patronul unei
discoteci.
InfracJiuni constatate de IPJ Covasna: 1.078
-lnfracliuni judiciare:
530
-lnfrac{iuni econornico fi nanciare: 208
-Infracliuni de altd natr.rrS: 34
-Omoruri: 0
-Violuri: 0
-Vit[miri corporale: 2
-T6lhirii: 4
-Furturi: 359
-Infracliuni pe drumurile publice: I 7l
INTERLOPII DIN MARAMURE$
SATU-MAR-E: Interlopii bltiugi au pret fix
in nordul
tArii,
la Satu Mare, trei interlopi se asociaserd
pentru a percepe taxe de protectie qi pentru a qantaja. in
prezent, Doru Tucaks, Nicolae Fuqle gi Bogdan Tirtan
367 366
TIMI$: Timiqoara, pe mAna bagtanilor
Interlopul Badrca a imprumutat, in 2009,250.000 de
euro cetatreanului Italian Pietro Manito, care a garantat
impmmutul cu peste 340.000 de acfiuni ale lprotim, din
totalul de 900.000 de acliuni ale firmei. lprotim este cel
mai mare institut de proiectare din
!ar6,
iar Baderca a pus
astfel m6na pe 400lo din ac{iunele institutului.
La ora actuala, Timigoara este terorizati de clanul lui
Ionelaq Cirpaci, infractor care a pus la punct, ajutat de
oameni ai legii, o mafie imobiliari. Sute de familii din
Timrgoara au fost obligate, prin teroare, sa ifi periseascA
locuinlele sau se le vAndi membrilor clanului la prefuri
modice. Prin ameninliri gi ajutor de la primirie, polilie
9i
instante, clanuril
triglnetti
CArpaci, Stan'cu
9i
Covaci au
pus stdpdnire vilele din zona istoricS a Timiqoarei.
Interlopii au bitut cu sdlbiticie mai multe persoane, printre
care un avocat timiqoarean qi un polilist. Printre
"ajutoarele" clanului CArpaci a fost menJionatA gi Carmen
Martino\,, fost
$ef
al Biloului DIICOT al
judelului Timiq,
9i
notarul public Safta Criste, so{ia fostului procuror
general al RornAniei, Mircea Criste. in martie 2011, primul
dosar al mafiei imobiliare
ligdneqti
din TimiEoara, in care
prejudiciul a fost de aproape un milion de euro, s-a
tenninat cu o achitare:
judecdtorii Tribunalului Timiq au
decis ci I.ucia Seiferl qi Petru Jurj, sot si
sotie, sunt
nevinovafi.
Infrac{iuni constatate de IPJ TIMI$: 6.629
-tnfracfiuni
j
udiciale:
,1.
1 91
-Infracliuni economico financiare: 867
-lnfrac{iuni de alta natura: 1.571
-Onroruri: 4
-Violuri: I I
-Vit6m6ri corporale: 36
-T6lhnrii:73
-Violuri: 8
-Vitimiri corporale: 2
-TAlhirii: 24
-Furturi: 905
-Infracliuni pe drumurile publice:306
INTERLOPII DIN BANAT
ARAD: Stipinul Utu este greu de
,,ucis"
Dupi multe lupte, Aradul a fost cucerit de interlopul UJu
Rohozneanu, zis gi
$tefan
cel Mare sau Vlad
tepeq,
degi
el seamdni mai mult cu Baloo. Clanul siu e cea mai mare
gi mai violentd grupare de crimi organizatd din vestul
Jdrii.
De-a lungul timpului, interlopii au intrat in conflict cu un
alt clan important din vestul
Jdrii,
clanul lui Claudiu
Baderca, ce ac{iona in Timiqoara. Cele doud clanuri,
inarmate cu sdbii, culite, bete, s-au luptat peniu
supremalia in Banat, in 2002, in Complexul Studenlesc din
Timiqoara. Conflictul a fost aplanat greu de Poli1ie, care a
ficut mai multe arestiri gi a confiscat qi mai multe doze de
cocaind. Rivali de moarte, U{u Rozeanu qi Claudiu Baderca
s-au intAlnit, in cele din urmd, dup6 gratii.Nu au stat prea
mult acolo.
Infracfiuni constatate de IPJ Arad: 4.822
Jnfracliuni judici
ar e'. 2.384
-Infracliuni econonico financiare: l. I 03
-lnfrac{iuni de alti naturd: 1.335
-Omoruri: 2
-Violuri: 16
-Vitimiri corporale: 136
-Tdihirii: 1.497
-Furturi: 27
Jnlractiuni pe drumurile publice: 10.599
369
368
multe scandaluri. El a de{inut
9i
firma de securitate
Beznguard SRL, care se ocupa de "bunul mers" in
clubuiile din sta{iunile Neptun-Olimp. Tot in sudul
lrtoralului, alituri de nagul Nicu Ghear6' el a inceput si
cumpere hotelurile scoase la licitalie de Ministerul
Turiimului. in octombrie 2010, in urma unei perchezilii
simultane in Bucuregti, tlfov, Constan{a, Mangalia
9i
Sibiu,
Beinur a fost retrinut sub acuzalia de gantaj, evaziune
fiscali qi delapidare. Clanul era, dupi cum a reieEit din
interceptdrile telefonice de la dosar, mAnd in m6ni cu
adjunciul
$efului
Politiei Neptun, comisaml-;ef Cristinel
Niloi, qi cu alli angajali ai primiriei Mangalia. Dupd ce a
stat nou6 luni in arest, ta sfArqitul lunii iunie 201 1
,
Beinur a
fost eliberat din puqcdrie al[turi de fratele lur. lnterlopii
sunt acum
judecali in stare de libertate
Alte dou6 clanuri rivale din Constan{a sunt Spaniolii si
Fralii. in 2008, intlelopii s-au bitut cu arme albe, topoare
gi pistoale pe o strada din oraq, distrugind un bar qi
-trei
maqini. Conflictul dintre rnafioli este vechi, dar a luat
anrploare in vara lui 2007, cAnd. sef'ul Frafilor, Cristel" a
losi bamt crunt de adversarii s6i. in mai anul acesta, Victor
$erban
din ctanul Fralii s-a trezit cu maqina incendiatd, in
rrnna unei rep.lari de conturi. Bolidtrl. in raloare de peste
l0 000 de
"rr.-o.
u
"r,
ca o tortd
:.
Influente in Constanta sunt qi clanurile Siceanu
(specializatd in qantzLj qi condusi de Sedan Iasar) qi
pitfutl.
in clecembrie 201 0, unul dintre mernbrii Pitbull,
Giolacai Arsene, a fost impuqcat in gAt
Ei
in um5r, dar a
supravieluit. Usein Sali,zis Sali, un interlop care
tinea
in
rnAn6 giqtile musulmane de la malul mdrii, a murit anLrl
262
Se pare cd, in replicd,
9i
Victor
$erban
a o'r:g'lnizaL
incendierea maginii rivalLrlui sdu
(http:/
/www.ziuaconstanta.ro/
siiri/ eveninr':nt/ saraf u-
pur-r"-10-000-.1"-nurola-bataiemitu
-si- go gtt-ni-au-f acut-
magaria-cu-masina-26378-300870.
html).
371.
-Furturi: 3.091
-Infracjiuni pe dmmurile publice: 1.002
CARA$-SEVERIN: Reqi{a, sub imperiul unui interlop
cu sAnge de sirb
In Reqila, un interlop cunoscut este Slavco Avrarn,
membru al unei relele de contrabandd cu
lig5ri
diri Serbia
ce a pus stdpdnire pe Clisura Dundrii. In septembrie 2010
el a b[tut
fi
a atacat cu o sabie un polilist chiar in sediul
Poliliei de Frontieri din Caraq Severin. A fost condanmat
la patru ani de inchisoare, dar aplrdtorul sAu a ldcut recurs.
Poate pdntre cele mai sonore nume din lumea interlopd
re$iteanA a fust gi Radu Citilin, implicat in trallc de
persoane, cAmEterie, gantaj gi trafic de influen{d. A fost
relinut in 2005. Un alt individ periculos din zoni este
Remus Mogosan, judecat
in prezent pentru distlugere,
amenintare, lovire, ultraj contra bLrnelor moravuri qi
nerespectarea legimului armelor.
Infracfiuni constatate de IPJ Caraq-Severin: 2.303
-Infrac{iuni judiciare:
802
-Infracliuni economico financiare: 655
-lnfracliuni de alti naturd: 846
-Omoruri: 0
-Violuri: 0
-Vit5miri corporale: I
-TAlhirii: 9
-Furturi: 9l
-Infracliuni pe dmmurile publice: 425
INTERLOPII DIN DOBROGEA
CONS'I'ANTA. La malul mirii, fdridelegile sunt la
vedere
Nuredin Beinur, {inul cunoscutului Nicu Gheari, este
capul lumii interlope din Constanta, fiind implicat in mai
370
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
A. Cdrli, antologii, broEuri
l.
--
Biblia sau SJdnta Scripturd ,
E.l.B.M.B.O.R.,
Bucureqti, 1994
2.
--
Biblia sau S;fdnta Scripturd. Edilie jubiliard a
Sfdntu lui Sinod, EI.B.M.B.O.R., Bucuregti, 2004
3.
***
Apologe\ii de limbd greacri, E.I.B.M.B.O.R.,
Bucuregti, 1997
4.
***
Aromdnii din Albania Prezenarea palrimoniului
lor imaterial, Ed. Biblioteca Bucureqtilor, Bucuresti,
2101
5.
*+*
Atlas istoric
,E.D.P.,Bucuregti,
1971
6.
a*8
Atlas pentru istoria RomAnlel
,
Bucureqti, 1983
7.
a*a
Caleidoscop aromdn, vol. 1, Ed. Funda{iei
Culturale AromAne DimAndarea Pfuinteasca,
Bucuregti, editie ingrljiti qi cuvAnt inainte de Hristu
CAndroveanu
8.
***
Cartea neagrd a comunismului. Crime, teroare,
represiune, Ed. Humanitas qi FundaJia Academia
Civicd, Bucureqti, 1998
9.
:t*t'
Constituirea statelor
lbudale
romdneSti,
E.A.R.S.R., Bucureqti, 1980
1.0.
+4*
Contrinutul qi metodica antrenamentului sporliv,
Ed.
,,Stadion",
Consiliul Nalional pentru Educa{ie
Fizicd
Ei
Sport, Bucuregti, 1971
11 .
a**
Dumnezeu
ti ;tiinla,
Ed. Albahos, Bucureqti, 2000
(autori: Jean Guitton, Griska Bogdanovici gi Igor
Bogdanovici)
12.
***
Fontes Historiae Daco-Romanae , I, Bucuregti,
t968
trecut in condifii misterioase la Spitalul Judelean. Oficial.
s-a spus ca decesul a survenit din cauza unui infarct, dar
acolitii lui suslin cd a fost ucis in b6taie.
Infracfiuni constatate de IPJ Constanfa: 6.939
-InfracJiuni judici
are: 4.842
-Infracliuni economico fi nanciare: 983
-InfracJiuni de altA natur6: 1 I 14
-Omoruri: 7
-Violuri: 10
-VAt[mari corporale: 124
-TAlhnrii: 97
-Furturi:3.972
-lnfiacliuni pe drumurile publice:
567
TULCEA.
,,Uscatu"
are vise de mirire
In Tulcea interlopii locali in vogd sunt Viorel Curea zis
,,Uscatu"
Ei
Ion Feraru zis
,,!epoi,,. Cei doi lucreazd
impreund gi se pricep cel mai bine la camAtdrie. Ei au fost
arestati in 2009, dar au fost elibera{i dupi cateva zile din
cauza unui viciu de procedurl.
Cei doi incearci. sE
controleze gi mafia pegtelui, dar deocamdatd nu au reugit
decAt sd organizeze cateva cete de braconieri.
InfracJiuni constatate de IPJ Tulcea: 1.630
-lnfrac{iuni judiciare:
797
-lnfracliuni economico financiare: 213
-lnfrac{iuni de altd natura: 620
-Omoruri: 0
-Vioiuri: 6
-l'dtimAl i corporale: 4
-f.ilh,rii: 12
-Furturr:580
-Infracliuni pe drumurile publice:21 8
,'t / ,-t
372