Proiect cofinanat din Fondul Social European prin

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

1
SUPORT CURS
Zugrav - Ipsosar - Vopsitor - Tapetar
Iai, 2011
2
3
CUPRINS
1. Modulul I - COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA
2. Modulul II - EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE
3. Modulul III IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII
4. Modulul IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE
CONTROL AL CALITATII
5. Modulul V IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZA, FOLOSITE LA
LUCRARILE DE ZUGRAVELI IPSOSARII, TAPETARI SI VOPSITORII
6. Modulul VI UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR SI DISPOZITIVELOR
SIMPLE, MANUALE SI MECANIZATE
7. Modulul VII - RESPECTAREA NTSM SI PSI
8. Modulul VIII - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE
ZUGRAVELI SI VOPSITORII SIMPLE
9. Modulul IX - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE
ZUGRAVELI SI VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARA
10. Modulul X - PREPARAREA SOLUTIILOR SIMPLE DE LUCRU
11. Modulul XI - APLICAREA SI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT
PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A
ZUGRAVELILOR SPECIALE
12. Modulul XII - EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA
SI A ZUGRAVELILOR SPECIALE
13. Modulul XIII - EXECUTAREA LUCRARILOR COMPLETE DE ZUGRAVELI DE
CALITATE SUPERIOARA SI VOPSITORII OBISNUITE IN ULEI
14. Modulul XIV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE TAPETARI
15. Modului XV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE IPSOSARII
16. Aplicaii
17. Glosar de termeni
pag. 4
pag. 20
pag. 28
pag. 33
pag. 42
pag. 48
pag. 59
pag. 73
pag. 86
pag. 92
pag. 96
pag. 105
pag. 117
pag. 125
pag. 135
pag. 150
pag. 163
4
MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC
CAPITOLUL I
1. Ce este comunicarea?
Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate.
Defniiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mai
largi ca sfer de cuprindere.
Foarte simplu, comunicarea este defnit ca un proces prin care sunt schimbate informaii
sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multe
persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori.
Comunicarea este un proces dinamic, afat ntr-o permanent transformare. Societatea exist
datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participare
din partea membrilor unei societi
2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver
Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii,
s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet.
Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)
Ceva exprimat (spus) nu nseamna
neaparat deja ceva auzit. Auzit nu
nseamna neaparat deja ceva nteles.
Inteles nu nseamna neaparat deja ceva
cu care sa f de acord. A f de acord nu
nseamna deja ceva ce se va aplica.
Aplicat nu nseamna nici pe departe
mentinut.
5
Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elemente
caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel
care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii
parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii
joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);
existenta unui mesaj ce poate f un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop
informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
existenta unui raspuns feedback un mesaj specifc prin care emitentul primeste de la
destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea
comunicarii
se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru
ca aceleasi cuvinte vor suna
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neofcial.
este infuentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare
si care reduc fdelitatea transferului de mesaj.
n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea
confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv
receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci,
n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.




Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva
elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)
si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o
anumita relatie;

capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit
cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general,
in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de
enuntiator si receptor);

existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul
are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unui actiuni, etc.

existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care
emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la
mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii

se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este
foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna

altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care
intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.

oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal
















3. Ascultarea activa


Informarea

- tine exclusiv de transferul de
continut (emisie si receptare);
- se refera la situatiile in care
rolul activ ii revine exclusiv
receptorului;

Informarea functioneaza intr-
un singur sens, de la emitent
catre receptor.





Comunicarea

- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea
comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relatii interactive;
- consta in relationarea interpersonala.

Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare
emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul
aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica
existenta feedback-ului.





6
3. Ascultarea activ
Desi poate parea paradoxal, cel mai difcil lucru in procesul de comunicare, fe ca se desfasoara
fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fe ca il purtam cu mai multi parteneri deodata
in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA.
De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi
punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un
raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnifcativ
mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.
NU UITATI!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unul
pierdut.
1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifca mesajul
2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate
spune mai multe decat mesajul in sine.
3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.
4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi).
5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori
mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse.
6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a f siguri ca ati inteles corect
7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog
8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria
vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta.
9. Puneti intrebari directe si deschise.
10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.
11. Nu va prefaceti ca ascultati
12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.
13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.
14. Nu trageti concluzii pripite.
7

Care sunt calitile unui bun asculttor?
Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.
Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajele
sale.
Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici.
Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate.
Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este
asociata cu o buna toleranta la frustrare.
Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fzica ci mai ales mentala si emotionala.
Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este
ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elemente
verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea
acestora la situatie si persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:
mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din !
cauza copacilor nu se observa padurea);
lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului. !
Atentia poate f de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc;
stimulii fzici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel; !
critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni !
au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care
vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artifcial categorii de persoane pe
care merita sau nu merita sa le asculti;
evaluarea subiectului ca find neinteresant aceasta este o justifcare rationala pentru a nu !
asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;
evitarea ascultarii difcile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care !
nu ii privesc direct;
gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte !
pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza
in vederea explorarii viziunii interlocutorului;
presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni !
sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul.
Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si
solicita sistemul nervos in mare masura.
8
CAPITOLUL II
1.Mijloacele de comunicare
(prin ce comunicm?)
Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate f de natura: scris, verbal
sau nonverbal.
Comunicarea scris
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de
urmarit:
1. Evidentierea clara a obiectivelor
a. Care este scopul unui document
b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere
c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica.
2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest
mesaj?
b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj?
Este foarte posibil ca receptorul sa fe format din mai multe persoane fecare cu nivelul sau de
pregatire profesionala, fecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.
c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?
e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea
profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea
de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si infuenta in cadrul procesului ce face obiectul
mesajului).
3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa
omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor,
poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate f o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest
mesaj?
c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un
9
document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu
inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.
d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile
noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?

Consideraii generale asupra redactrii unui document
1. Stabiliti in scris obiectivele documentului
2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului
3. Ordonati ideile in functie de obiective
4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere
5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fe efcienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si
concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma de
comunicare care sa fe inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati
nu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte.
6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta,
pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul va
privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat
sa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul
atunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala si
sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.
Oricum hartia nu va refecta ceea ce traim.
7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest
fel, mesajul va f analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de
forma.
Gradul de formalism al unui document trebuie sa fe in stransa corelatie cu relatia pe care o
aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului.
n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz n
documente precum:
Procesul verbal reprezint un document ofcial n care se nregistreaz o anumit constatare
sau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri
Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesul
verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri
sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a f completate ulterior
Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri
10
n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modifcare a situatiei existente.
Structura sa este compus din:
prezentarea succint a problemei abordate;
concluzii si propuneri;
semntura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din ofciu sau
la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient,
diverse documentri.

Structura raportului:
1. Introducere:
este obligatorie chiar daca poate f structurata intr-o singura fraza
poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere
sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat
2. Scopul raportului:
motivul realizarii raportului
obiectivele raportului
subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga
modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele
3. Continutul raportului:
poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie,
strategic) sau poate f un mixt intre acestea
pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput
care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitate
sau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformari
ar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se
intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putine
sugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari
in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decat
forma pe care o ia redactarea
nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar
4. Concluziile raportului:
liste de afrmatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului
nu se vor introduce date sau argumente noi
5. Recomandari:
este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale
se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune
11
recomandarea va f insotita de argumentele proprii
se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor f
implicate in procesul aferent subiectului raportului
Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii.
Structura unui memoriu este urmtoarea:
formula de adresare;
numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;
prezentarea si analiza problemei;
solutii preconizate;
semntura;
functia adresantului si organizatia.
Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii unei
organizatii, ntr-o anumit etap sau justifcarea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial,
semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul
prezentat este critic, evidentiind difculttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de
remediere.
De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot f:
note,
circulare,
propuneri,
decizii,
scrisori, etc.
Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate,
precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.
Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile sunt
ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorarea
mediului).
Pentru a f efcient, comunicarea scris trebuie s fe formulata intr-o maniera pozitiv, care
ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare.
Documentele scrise este bine sa fe ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva
recomandari:
redactare ngrijit si estetic;
limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
12
stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;
evitarea amnuntelor neimportante;
evitarea promisiunilor ce nu pot f respectate;
evitarea unor critici nefondate.
Comunicarea verbal
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 70-
75% din timpul destinat comunicrii.
O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acesta
s fe convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.
Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:
schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,
personalizarea relaiei ef-subaltern,
fexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti),
costuri mai reduse etc.
Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierdere
de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepte
ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt fltrate de fecare ef ierarhic.
De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o fgur serioas, ofcial care provoac o
impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei.
Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutia
se desfsoar de la sine.
Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc,
ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput.
Printre regulile unei comunicri efciente se numr:
orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)
comunicarea trebuie s fe bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri)
comunicarea sa fe securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra
celorlalti)
concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural
evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)
evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)
constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)
Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iat
cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:
- fecare s-si rezerve timp pentru dialog
- s se asigure o atmosfera favorabila
- s fe obiectivi
13
- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si confictele
- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului
- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati
in discutie si de a le accepta dac sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s
argumenteze opiniile sale
Comunicarea nonverbal
const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar f: gesturi,
mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz
coninutul mesajelor verbale. Poate f un mijloc efcient de descifrare a mesajelor pe care le transmite
emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbal
precum: infexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele
ntre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot
avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:
comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor;
comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;
comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur,
decoraii).
Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului
(expresia feei, a ochilor, poziia fzic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul de
folosire a spaiului i mbrcmintea.
Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai efciente sunt ilustrrile (cnd se
face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, infexiunea vocii).
Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grafc al foii,
structura i formatul scrierii.
Specialitii consider comunicarea neverbal ca find subtil i complex, iar gradul ei de
contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de
55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal.
Prin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea
comunica efcient cu subalternii. De fapt, efciena comunicrii depinde de abilitatea managerului de
a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritate
sensul mesajului transmis.
Tacerea , departe de a f lipsita de comunicare,este incarcata profund de seminifcatii
comunicative.
Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceasta
tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin
,,reducerea la tacere.
Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cu
pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideile
sau sentimentele care astfel ar f ramas ascunse.
Limbajul spatiului. Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si
14
revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il considera
drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza
profound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari confictuale. Fiecare individ tinde
sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la
distanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot f exprimate spatial.
In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale si
sociale specifce. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului;
pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau.
In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extreme
de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primate
doar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.
Limbajul trupului are si el o semnifcatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depista
daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei,
persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,daca
exercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu
este o persoana sincera in ceea ce ne comunica.
Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperi
si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentie
modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambient
intelectual, ocupand o functie importanta.
Gesturile, cum ar f miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntem
asezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privim
spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii ale
vocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).
Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem
in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi
comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.
Elemente ale comunicarii non-verbale
Orientarea corpului: 1. persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite;
Postura: 2. semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutul
persoanei
Gesturile: 3. frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsa
onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte
a corpului aceste gesturi sunt descurajate in public
Privirea: 4.
privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;
privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;
privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;
evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;
15
miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;
miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.
Zambetul: 5.
poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism,
jena.
Mimica: 6.
fgura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;
fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;
sprancene ridicate: mirare, surpriza;
nas incretit: neplacere;
buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.
Postura corpului: 7.
tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;
aplecarea corpului:
in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare; -
relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva; -
Distanta: 8.
zona intima (0 46 cm);
zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseaza
pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi de
distantare, fi sigur ca ai patruns in spatiul sau personal;
zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor,
relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;
zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul
interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter ofcial, formal, ritual.
Gestica: 9.
ridicatul din umeri: neintelegere;
gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;
gesturi facute cu palma;
strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cu
palma perpendiculara);
frecarea palmelor: asteptari pozitive;
inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.
16
2. Comunicarea Organizaional
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este un
proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:
coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizarea
scopului fnal al organizatiei
armonizarea: activitate ce are drept scop defnirea unui obiectiv comun
Pentru cursul de fata am considerat a f necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii
deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceasta
adaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna.
Astfel:
comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelul
managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari,
instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip de
comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa fe fltrat in timp ce este vehiculat de la
un nivel la altul, deoarece fecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati
sau obiective;
comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati seflor directi si,
succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii,
nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru efcienta procesului de comunicare,
deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se
informeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor
din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajul
circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de fltrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul
transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire
ale acesteia, sefi intermediari pot f incercati de teama ca subordonatii lor ar putea f apreciati de
superiori ca find mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedback
la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i
testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecte
asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare;
comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situate
la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor ce
vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;
comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica
prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvent
comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebire
de comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor
relatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.
Stiluri de comunicare organizational
Adriana Ritt aminteste o clasifcare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta de
catre Smythe si colaboratorii sai:
de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E o
comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta!
informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatia
pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca!
17
consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cu
superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta!
de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta
intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai face
tu asta?
participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum sa
facem asta?
Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pe
care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre benefciile programelor de comunicare
intern trebuie meionat n primul rand asigurarea efcienei. Stabilirea unui climat de lucru normal,
deschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra efcientizrii activitii.
Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fecrui angajat- care are att
informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei n
care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei
sunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n
unele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor
mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindire
a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.
Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefi ncearc sau nu s o
controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat la
vrful piramidei:
(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i
(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a altor feluri
de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de comunicare:
(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntre
ei.
(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel
(5) i ntre niveluri ierarhice diferite
(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informale
de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau de rudenie cu ali
membri ai personalului.
(7) Discuiile informale (mica brf) care nforete n toate organizaiile este o cale sigur prin care
informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.
Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiu
care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze efcient i cum pot participa activ n cadrul organizaiei
fr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.
18
CAPITOLUL III
1. Blocajele noastre din comunicare
Cu siguranta fecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu seful
nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari,
dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatia
nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple.
In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de o
parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderii
de a asculta) si, pe de alta parte, specifce functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).
In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe cel
de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a f pseudo-ascultatori din cand in cand.
Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importante
insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj
este comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne
comparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate,
cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche.
Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fm atenti la interlocutor, ne pregatim in minte un
raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori in
discutia respectiva.
Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afa ceea ce gandeste
sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sau
privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.
Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne confrma
asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput,
a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe
interlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.
Identifcarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactie
personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentru
povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem
obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insa
a f de acord cu absolut orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam confictul,
este o actiune nesanatoasa pentru ascultare.
Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultam
ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta
opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice
sau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.
In ceea ce priveste problemele de comunicare specifce ierarhiei organizationale, in comunicarea
managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta seflor de
a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avand
tendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile confictuale
ale rolului de lider, adica cerinta de a indeplini sarcini specifce de serviciu si de a oferi in acelasi
timp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii.
Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a aborda o atitudine protectoare fata
de subordonati, precum si lipsa de timp reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare
efcienta cu subordonatii.
Alte probleme in comunicare:
Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare
defectuoasa. Ele pot f grupate in trei categorii, find de fapt problemele legate de:
19
1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasa
de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /
recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in fuxurile
comunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o
cantitate insufcienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul
tipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.
2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante
pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucru
nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/
receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie
de anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile
ajung prea tarziu la benefciar, ceea ce are un impact negativ asupra efcientei organizatiei.
3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in general
prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importanta
considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala,
ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilor
organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea efcienta
a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce
la greseli de interpretare.
In loc de concluzie
Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile
personale de comunicare sa fe puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa
puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice
Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea
mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a
culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare.
Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o
comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate
elementele unei comunicari.
Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale
esentiale au aratat ca:
55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica
38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam
7% este comunicat prin cuvinte
Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe,
prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect
reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fer.
Intotdeauna trebuie sa ne fe clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat
la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.
Cel mai important aspect al unui proces este informaia,
iar comunicarea este modalitatea prin care o obinem.
20
MODULUL 2
EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE
Cap. I ALGEBRA
1. MULTIMI
Multimea numerelor naturale
= {0, 1, 2, 3, ...}
Multimea numerelor intregi
= {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.
Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale
= (-; +)
2. PROPORTII

Defnitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.
Exemplu :
2 4
3 6
=
Pentru proportia
a c
b d
= , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

-a si d se numesc termeni extremi
-b si c se numesc termeni mezi

Proprietatea fundamentala a proportiilor:
produsul extremilor = produsul mezilor.

a b c d =
Modalitati de calcul:

x= x= x= x=


3. MEDIA ARITMETICA
Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul
lor.
21
Media aritmetica =
4
a b c d + + +
4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

Defnitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z


a b c
x y z
= =
Regula de trei simpla:
2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie
6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE
Defnitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz
Regula de trei simpla:
8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zile
X zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile
810 = x14 1530 = 20x

6. PROCENTE
Defnitie : P% =
Exemple: 5% =
3,78% =
X% din Y se scrie X%Y
Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5
Cat la suta reprezinta X din Y?
?% Y=X
Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?
?% 20 = 5
?% = 5:20 = 0,25 = 25 %
22
7. UNITATI DE MASURA
7.1.Unitati de Lungime
km
hm
dam
10
n
m : 10
n
dm
cm
mm
unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.
Exemple :
3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam
7.2.Unitati de Masa
kg
hg
dag
10
n
g : 10
n
dg
cg
mg
Exemple :
4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg
1 tona = 1000 kg
7.3.Unitati de suprafata
km
2
hm
2
dam
2
10
2n
m
2
: 10
2n
dm
2
cm
2
mm
2
23
Exemple:
1 m
2
= 1m 1m 1m
2
= 100cm 100cm = 10000cm
2
7.4.Unitati de volum
km
3
hm
3
dam
3
10
3n
m
3
: 10
3n
dm
3
cm
3
mm
3
Exemple:
1 m
3
= 1m 1m 1m 1m
3
= 100cm 100cm 100cm = 1000000cm
3
1m
3
= 1000 litri
m = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul
Cap. II GEOMETRIE
1.Geometrie plan
1.1. Triunghiul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CA
Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:
A
triunghi
=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
A
ABC
=(BCxAD)/2
1.2. Paralelogramul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse
ale paralelogramului sunt congruente (egale),
perimetrul poate f calculat astfel P=2(AB + BC).
Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica
A
paralelogram
=b x h, iar in cazul nostru,
A
ABCD
=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).
24
1.3. Dreptunghiul
Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not
l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)
Aria dreptunghiului = lungimea x latimea
A
dreptunghi
=L x l. In cazul nostru, A
ABCD
=AB x BC.
1.4. Patratul
Patratul este un dreptunghi care are toate laturile
egale (congruente), sau lungimea egala cu
latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura
patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura
2
, adica,
A
patrat
=L
2
.
In cazul nostru, A
ABCD
=AB
2
.
1.5. Trapezul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza mica)x
inaltimea/2, adica A
trapez
=(B + b) x h/2, iar in cazul
nostru
A
ABCD
=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).
1.6. Cercul
Avem OA - raza (not. r)
Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar f aria discului):

25
2.Geometrie n spaiu
2.1. Corpuri - Poliedre
2.1.1.Piramida
Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este
regulat.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. a
p
)
OM - apotema bazei (not. a
b
).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
A
lat
=(P
b
x a
p
)/2.
Aria bazei
A
b
=(P
b
x a
b
)/2, unde P
b
este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
V
pir
=(A
b
x h)/3.
Tetraedrul poate f considerat o piramida care are ca baza
un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.
2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
A
lat
=P
b
x h, unde P
b
este perimetrul bazei,
sau
A
lat
=2(L + l) x h
Aria bazei
A
b
=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
V
paralelipiped
=A
b
x h
sau V
paralelipiped
=L x l x h.
Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma,
iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in
sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.
26
2.1.3.Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari
AB - Muchia bazei mici
OO - Inaltime (not. h)
AA - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. a
B
)
OM - Apotema bazei mici (not. a
b
)
MM - Apotema trunchiului de piramida (not. a
t
)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
A
lat
=(P
B
+P
b
)a
t
/2, unde P
b
este perimetrul ba-
zei mici, iar P
B
este perimetrul bazei mari. Ariile
bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor
(triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata
se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor:
A
b
=P
b
x a
b
.
A
B
=P
B
x a
B
.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici +
aria laterala
Volumul
V
trunchi de piramida
=
2.2.Corpuri - Corpuri rotunde
2.2.1.Cilindrul

Avem:
AA - generatoare (not. g)
OO - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la
cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria total:

Volumul cilindrului:

27
2.2.2.Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

2.2.3.Trunchiul de con

Avem:
AA - generatoare (not. G)
OO - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
AO - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:
2.2.4.Sfera

Avem:
OA - raz (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:

28
MODULUL 3
IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII
Lucrrile care alctuiesc o cldire se pot grupa n mai multe categorii :
Lucrri de fundaii - Lucrri prin care se realizeaz
infrastructura cldirii
Lucrri de rou i acoperire - Lucrri prin care se
realizeaz suprastructura cldirii
Lucrri de fnisaj Lucrri prin care se defnitiveaz
aspectul exterior i interior al cldirii
Lucrri de instalaii Lucrri prin care se realizeaz
dotarea construciei cu utiliti
Zugravii i vopsitorii intervin la lucrrile de fnisaj . Unele din ele , de exemplu tmplria i
lucrrile de tencuieli interioare nu-i capt aspectul defnitiv i nici nu sunt apte pentru folosirea
ndelungat, dect dup vopsirea sau zugrvirea lor.
ROLUL ZUGRVELILOR
Foarte multe din materialele de construcii, sub infuena agenilor mediului ambiant, cu timpul
i pierd calitile i pn la urm se distrug. Cele mai infuenabile sunt oelul i lemnul pentru
c oelul ruginete i lemnul crap sau putrezete. Aceste fenomene se observ cel mai uor
la nvelitori din tabl neagr, sau la tmplriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi
de arhitectur au suferit n timp numeroase degradri datorit efectului distructiv ai agenilor
atmosferici. Agenii atmosferici care produc degradri sunt : precipitaiile , vntul , soarele
prea puternic, zpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua msuri prin care s se nlture sau s
se ntrzie aceste efecte duntoare.
n ansamblul lucrrilor construciei zugrvelile i vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe
roluri i anume : de protecie, estetic i igienic.
ROLUL DE PROTECIE 1. este un rol de baz prin care se realizeaz un strat protector
al suportului pe care se aplic. Protecia realizat poate f anticorosiv, ignifug, hidrofug,
sau antiacid.
ROLUL ESTETIC 2. este asigurat prin faptul c zugrvirea unei cldiri care poate f i chiar
netencuit i d un aspect uniform , care acoper crmida , rosturile sau betonul, iar vopsirea
acoper imperfeciunile stratului suport.
ROLUL IGIENIC 3. este asigurat prin faptul c faa pojghiei find neted i continu reine mai
puin praful i alte impuriti din aer , deci ntreine suportul ntr-o stare de igien mai bun.
ROLUL VOPSITORIILOR
n ansamblul lucrrilor de fnisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume:
Rolul de protecie prin faptul vopsirea poate f anticorosiv, hidrofug, ignifug,
antiacid
Rolul estetic prin faptul c vopselele sunt opace i acoper imperfeciunile stratului suport,
iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplic i pun n valoare anumite
detalii sau pri de construcie.
29
Rolul igienic prin faptul c faa pojghiei find neted i continu, reine mai puin praful i
alte impuriti.
LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI
VOPSITORIILOR

- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa fe terminate. De asemenea, vor f terminate
pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.

- in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa
inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru
protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a l feri de umiditate si de murdarire, care poate
compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi.
in cazul pardoselilor cu strat suport din placi fbro lemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor
executa inainte de montarea stratului suport.

- Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fe montate defnitiv; accesoriile metalice la tamplarie
trebuie sa fe montate corect si buna lor functionare sa fe verifcata, cu exceptia drucarelor si a
sildurilor care se vor fxa dupa vopsirea tamplariei.

- La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa
a zugravelilor si inainte de fnisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire),
luandu se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.

- inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fe complet
executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri,
socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.

IDENTIFICAREA SARCINILOR
Modulul descrie ndeplinirea sarcinilor i planifcarea activitilor zilnice, pentru executarea
lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii si planifcarea n timp a realizrii acestor lucrri.
Identifcarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea. Sarcinile, procedurile i
instruciunile referitoare la lucrarea de executat trebuie identifcate corect i complet.
Clarifcarea eventualelor nenelegeri privind sarcinile, procedurile, instruciunile identifcate
/ primite, apelnd la persoanelor competente.
Identifcarea cu responsabilitate a frontului de lucru i obiectivele de realizat.
Sarcinile se refer la:
- pregtirea locului de munc
- executarea lucrrilor propriu-zise
- curarea locului de munc
Frontul de lucru presupune:
30
- echipament de protecie, sigurana la locul de munc
- unelte, scule, dispozitive
- materiale necesare executrii lucrrilor de placare
- ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat
Situaii care pot afecta desfurarea activitii:
defeciuni ale instalaiilor
lipsa unor materiale, scule, echipamente
calamitai naturale
accidente de munc
discontinuiti n aprovizionare
echip de lucru incomplet
nerespectarea SSM i PSI
nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice
Persoane competente:
- ef ierarhici
- specialiti
PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Cnd se lucreaz cu substane infamabile s se interzic fumatul i amestecul substanelor 1.
s nu se fac pe foc sau n preajma focului.
Depozitarea materialelor infamabile s se fac n ncperi speciale bine aerisite. 2.
n imediata apropiere a locului de munc cu substane infamabile s fe puse afe uor 3.
de citit cu inscripiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu v apropiai cu foc deschis i ,,Nu
sudai, ,,Nu mpucai cu pistolul pentru boluri.
Muncitorii trebuie instruii zilnic. 4.
n cazul lucrului n spaii nchise trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise. 5.
Transportul molozului i a resturilor materialelor de zugrvit s se fac cu mijloace speciale 6.
destinate acestui scop n spaii special amenajate depozitrii acestora.
Materialele rmase neutilizate la locul de munc se vor depozita n magazii speciale n 7.
vederea utilizrii lor pentru schimburile urmtoare.
Nu se vor deversa pe pmnt, n fntni sau n ape de suprafa deeurile i molozul 8.
rezultat n urma lucrrilor de vopsitorii.
Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de vopsitorii vor f transportate cu 9.
mijloace speciale n spaii destinate acestui scop
Sculele i dispozitivele ce nu se mai folosesc datorit deteriorrii lor vor f ransportate i 10.
depozitate n spaiile destinate deeurilor pe categorii
31
Tipurile de structuri organizatorice
STRUCTURA IERARHIC A.
este adoptat de ntreprinderile mici a)
fecare persoan este subordonat unui singur ef b)
numr redus de compartimente operaionale n care se desfoar principalele activiti, c)
STRUCTURA FUNCIONAL B.
conductorii pot f specializai pe domenii ,benefciind de asistena compartimentelor a)
funcionale,
executanii primesc decizii i nu rspund dect n raport cu eful ierarhic b)
C. STRUCTURA IERARHIC- FUNCIONAL
alctuit din compartimente funcionale i operaionale a.
executanii primesc ordine i rspund att fa de efi ierarhici, ct i fa de efi b.
compartimentelor funcionale, find dublu subordonai
Productivitatea muncii maxim
Executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii dup metoda n lan este cea mai
corespunztoare naturii lucrrilor i realizrii unor termene mai reduse.
Formaia minim de lucru care st la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are un
singur muncitor. Aceast formaie poate f folosit numai la lucrri de mic importan i de un volum
redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minim este alctuit din doi muncitori:
unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar cellalt alimenteaz cu compoziie, prepar compoziia.
Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe n funcie de frontul de lucru disponibil i
a metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv.
Locul de munc trebuie nzestrat i aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura
continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor i utilajelor la
locul de munc trebuie fcut astfel nct s nu fe stnjenit circulaia i micrile muncitorilor i s
se evite deplasrile inutile sau prea lungi.
Aezarea muncitorului fa de frontul de lucru trebuie s asigure acestuia un cmp vizual
corespunztor, o poziie comod care s-i confere libertate de micare, cmpul vizual trebuie s
prind pereii ncperii n care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic i coloristic calitatea
muncii.
32
PL ANIFICAREA ACTIVITAILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNC
Planifcarea unei activitati curente.
Identifcarea corecta i realista a timpului necesar pentru realizarea lucrrii.
Stabilirea etapelor de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i de
timpul alocat.
Planifcarea succesiunii fazelor, n conformitate cu cerinele procedurii de lucru i de
eventualele situaii cere pot interveni.
accidente de munc
discontinuiti n aprovizionare
echip de lucru incomplet
nerespectarea SSM i PSI
nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice
Pentru programarea activitilor specifce locului de munc, este necesar cunoaterea
urmtoarelor elemente:
desenul de execuie; a)
volumul produciei; b)
semifabricatul folosit; c)
utilajul de care se dispune; d)
califcarea personalului muncitor; e)
Desenul de execuie trebuie s cuprind toate datele i indicaiile necesare executrii a)
corecte a lucrarii.
Volumul produciei reprezint cantitatea de lucrari ce trebuie realizate ntr-un interval de b)
timp i este unul dintre factorii principali care determin procesul tehnologic.
Forma i dimensiunile elementelor determin tehnologia de execuie. c)
n cadrul analizrii unei tehnologii, trebuie s se in seama de posibilitile reale de lucru d)
ale utilajului existent.
Califcarea personalului muncitor trebuie cunoscut i utilizat raional. e)
Categoria de ncadrare a lucrrii se va stabili n concordan strict cu complexitatea lucrrilor
ce trebuie efectuate de fecare muncitor la locul de munc. Fiecare operaie va f repartizat
muncitorului care are califcarea corespunztoare lucrrii respective.
Concluzie,
Pentru identifcarea sarcinilor si planifcarii activitatilor trebuiesc stiute urmatoarele:
- sarcinile de realizat
identifcarea sarcinilor i obiectivelor de realizat
evaluarea n mod realist a complexitatii sarcinilor i termenele de fnalizare
- etapele fecrei lucrri
ntocmirea programului de activiti (stabilirea etapelor, alocarea resurselor, corelarea n
etape, identifcarea prioritarilor)
- normele de timp corespunztoare diferitelor tipuri de lucrri
ncadrarea n normele de timp pentru realizarea sarcinilor de lucru
mobilitatea i fexibilitatea la adaptarea programului n cazul unor situaii neprevzute fr a
f afectat termenul de fnalizare a lucrrii.
33
MODULUL 4
APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE
I DE CONTROL AL CALITII
1. Noiuni de calitate
Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz
ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor,
indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime.
Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic
accentul se pune pe verifcarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare
sunt sortate i ndeprtate.
Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare
pentru conducerea acestei caliti.
Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a
devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce
mai puternic.
Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s
se ia n considerare toate prile interesate.
Cele mai importante grupe de pri interesate sunt:
clienii;
angajaii;
furnizorii/partenerii;
proprietari/acionarii;
societatea;

1.1. Conceptul de asigurare al calitii
ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete
n mod sistematic s se asigure corectitudinea i efcacitatea.
Aceste activitati preventive sunt:
Planifcare -
Organizare -
Coordonare -
Antrenare -
Tinere sub control -
34
Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.
1.2. Conceptul de control al calitii
Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verifcarea continu a strii unei entiti,
n scopul asigurrii c cerinele specifcate sunt satisfcute.
Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce
msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specifcate.
Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc una
sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specifcate, n
scopul determinrii conformitii acestor caracteristici
Verifcarea calitii reprezint confrmarea conformitii cu cerinele specifcate, prin
examinarea i aducerea de probe tangibile.
Frecvenele verifcrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din
proiect.
n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verifcare vizual sau ncercare
efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor
depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea
f luat dect pe baza acordului scris dat de benefciar i proiectant.
1.3. Documentele calitatii specifce locului de munc
DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate
Pentru lucrrile de fnisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele
specifce locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul
2

Aceste activitati preventive sunt:
- Planificare
- Organizare
- Coordonare
- Antrenare
- Tinere sub control

Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul
calitativ dorit.























1.2. Conceptul de control al calitii

Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii
unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.
Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a
determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate.
ASIGURAREA
CALITII
REALIZAREA UNOR
OBIECTIVE EXTERNE
EXTERNE
REALIZAREA UNOR
OBIECTIVE INTERNE
INTERNE
Reprezint activitile
desfurate, n scopul de a
da ncredere clienilor c
sistemul calitii furnizorului
permite obinerea calitii
cerute


Reprezint activitile
desfurate pentru a da
ncredere conducerii firmei
c va fi obinut calitatea
cerut
35
executant constau n:
tabelele de fnisaje din proiect;
planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite;
extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de fnisaje;
normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;
procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al
organizaiei;
instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse
n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor;
Instruciuni de lucru
Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de
lucru/ utilaj etc.
Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven
activiti i procese.
Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar f
afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.
Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce
nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare
pentru a-i executa corect sarcinile.
Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fe n ordinea
operaiilor, si s refecte cerinele i activitile relevante.
Formulare
Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz
conformitatea cu cerinele SMC.
Formularele trebuie s conin :
titlul, 1.
numrul de identifcare, 2.
revizia i data reviziei. 3.
Formularele trebuie s fe menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile
documentate i / sau la instruciunile de lucru.
Specifcaii tehnice/ desene
Specifcaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.
Specifcaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin
nu le detaliaz.
36
Caiet de sarcini poate f considerat o specifcaie.
Desenele tehnice sunt documente ale produsului.
Desenele clienilor fac parte din documentaia extern.
Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern.
Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i poate
demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere n mod
explicit, de exemplu:
harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;
specifcaii;
instruciuni de lucru i/ sau de testare;
documente coninnd comunicri interne;
programe de producie;
lista furnizorilor aprobai;
planuri de testare i inspecie;
planuri ale calitii.
Proceduri documentate
Defniia termenului procedura este mod specifcat de desfurare a unei activiti sau a
unui proces.
n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.
Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care defnesc cum se realizeaz o anume
activitate.
Structura unei proceduri poate f exprimat:
- n text,
- diagrame fux,
- tabele,
- combinaie a acestora.
Coninutul procedurii va descrie activitile.
Nivelul de detaliu poate varia n functie de:
- complexitatea activitatii,
- metodele utilizate,
- nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea
respectiva.
5

Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC
i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul
nu le cere n mod explicit, de exemplu:
harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;
specificaii;
instruciuni de lucru i/ sau de testare;
documente coninnd comunicri interne;
programe de producie;
lista furnizorilor aprobai;
planuri de testare i inspecie;
planuri ale calitii.


Proceduri documentate

Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti
sau a unui proces.
n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.
Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o
anume activitate.






Structura unei proceduri poate fi exprimat:
- n text,
- diagrame flux,
- tabele,
- combinaie a acestora.

Coninutul procedurii va descrie activitile.
Nivelul de detaliu poate varia n functie de:
- complexitatea activitatii,
- metodele utilizate,
Procedurile descriu n general
activitile, care traverseaz
mai multe funcii.

Instruciunile de lucru se refer
mai curnd la activiti n cadrul
unei singure funcii.

37
1.4. Standarde de calitate.
C3 76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii;
C4 77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor
C56 85 Normativ pentru verifcarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente construciilor;
Se ntocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO 9001 :2000:
controlul documentelor, controlul nregistrrilor, auditul intern,controlul produsului neconform,aciuni
corective, aciuni preventive
n cadrul unei organizaii care se aliniaz la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot elabora
proceduri pentru fecare capitol i subcapitol din standard
2. Condiii de calitate a lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete
-Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifca ur matoarele:
a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile
ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa precum si a celor in calcio vechio;
- ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si
cojiri, fre de par sau urme de la pensula sau bidinele;
- urmele de bidinea sunt admise numai daca sint vizibile pana la o distanta de cel mult 1m de la
suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general,
chiar la distante mai mici de 1m;
- pe suprafetele fnisate prin stropire trebuie ca stropii sa fe repartizati uniform, exceptand cazul
cand prin conditiile speciale ale lucrarii s a prescris o repartizare neuniforma;
c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau panza de sac;
- nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului;
- in cazul executiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura fasii vecine, dar
pe o latime de cel mult 1 mm.
- Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete.
O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se verifca cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime
adecvata. Ele trebuie sa fe fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta
cu mai mult de 2 mm.
Zugrvelile, vopsitoriile i tapetele find lucrri care rmn vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate f verifcat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect. Verifcarea
calitii zugrvelilor i tapetelor se face numai dup uscarea complet.
Este interzis a se ncepe executatea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii,
nainte ca suportul s f fost verifcat cu atenie de eful punctului de lucru privind ndeplinirea
38
condiiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezisten).
Verifcri prealabile
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se
verifca dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare,
steain, izolaii terase) sau a cror execuie ulterioar ar putea s le deterioreze ( conducte pentru
instalaii ngropate, tmplrii etc.) precum i c au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,
console, supori pentru obiectele sanitare sau elemente de nclzire colare, cornize etc.).
Toate materialele pot f introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a verifcat de eful
punctului de lucru c sunt livrate cu declaraii/certifcate de conformitate care s confrme c sunt
corespunztoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut i nu au termenul de
valabilitate depit.
Verifcri pe parcursul lucrrilor
Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar s se verifce respectarea tehnologiei de
execuie, prevzut n prescripiile tehnuice i fele de utilizare date de furnizor, utilizarea reetelor
i compoziiei amestecurilor indicate n aceleai prescripii tehnice.
La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmri respectarea timpilor de uscare
ntre straturi i intreprinderea msurilor de protecie impotriva uscrii brute, splrii prin ploaie i
impurifcrii cu praf sau vapori de substane chimice.
n perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura i temperaturile critice pentru depozitare,
preparare, aplicare i uscare prevazute n normativul C 16 84.
Verifcri pe faze de lucrri
Zugrveli
Prin examinare vizual se verifc urmtoarele:
Corespondena zugrvelilor cu prevederile priectului i cu dispoziiile ulterioare; a)
Aspectul suprafeelor zugrvite care trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinte b)
pete, scurgeri, stropi, bici, cojiri, fre de pr sau urme de pensul sau bidinea; nu se admit
corecturi sau returi locale care distorsoneaz cu tonul general; pe suprafeele stropite stropii
s fe repartizai uniform;
Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu role; c)
Aderena zugrvelilor se verifc prin frecare uoar cu palma pe perete . O zugrveal
aparent nu trebuie s se ia pe palm.
Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifca cu ochiul i cu un dreptar de lungime
adecvat. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt
cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
nainte de nceperea verifcrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile
n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula de rezisten, fapt ce se constat prin
39
ciocnirea uoar a vopselei cu degetul n mai multe puncte.
Prin examinare vizual se verifc aspetul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele:
a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat
suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, conform monstrelor stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie s fe aplicat pn perfect curat, adic s nu prezinte straturi
strvezii i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de pelicul, crpturi, aglomerri de
pigmeni neregulariti generate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul sau
urme de vopsea insufcient frecat nainte de aplicare.
b) La vositoriile executate pe tmplrie se va verifca vizual buna acoperire cu pelicul de
vopsea a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil iar accesoriilemetalice
vizibile (ilduri, drucre, cremoane, oliere etc.) s nu fe ptate de vopsea;
c) Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite, sau care
urmeaz s fe vopsite;
d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea,
lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verifcri naintea aplicrii primului strat de vopsea;
e) Se va examina vizual dac evle, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele,
etc. sunt vopsite n culorile prescrise i vopseaua are culoare uniform, fr pete, urme de pensul,
crpturi sau alte defecte. Cu aceeai atenie se verifc dac pregtirea suprafeelor laterale i
spatele aestor piese sunt vopsite , cu respectarea condiiilor de mai sus.
f) Bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fe de aceeai lime pe toat lungimea, s nu
prezinte curburi sau frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile s nu fe vizibile de la distan mai
mare de 1 m.
g) Separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe un acelai perete, precum i cele dintre zugrveala
pereilor i tavanelor trebuie s fe distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verifcarea rectilinitii
liniilor de separaie se face cu un dreptar ct mai lung. La aceast verifcare trebuie ca pe un ntreg
perete s nu existe mai mult de dou devieri izoalte i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai
mult de 2 mm.
Calitatea vopsitoriilor executate pe alte piese metalice (balustrzi, grilaje etc.) se va verifca
n acelai mod ca la vopsitoriile executate la tmplrie.
Tapete
Verifcarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile de la
aplicare, temperatura aerului din camer a fost de minim 18
0
C, iar umiditatea relativ a aerului de
50 60%.
Temperatura i umiditatea vor f msurate cu termometre i umidiometrede ctre laboratorul
de antier.
Se va controla dac s-a respectat tehnologia de execuie privind pregtirea i amorsarea suprafeelor
i aplicarea hrtiei de ziar peste care se fxeaz tapetul.
Tapetele aplicate trebuie s fe identice cu modelele indicate prin proiect sau cu monstrele convenite
40
cu benefciarul. Toate fiile trebuie s aib aceeai culoare, nuan i model.
Lipirea tapetelor trebuie s fe realizat uniform pe ntreaga suprafa a fecrei fii, fr s existe
poriuni neaderente, umfturi, cute sau neregulariti cauzate de pregtirea necorespuntoare a
stratului suport.
Fiile de tapet trebuie s fe dispuse vertical, verifcarea fcndu-se cu frul cu plumb i neadmindu-
se nici o abatere de la verticalitate.
La suprapunerea fiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fiei de deasupra s
fe orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiie
nu este aplicat la pereii paraleli cu cei pe care se af ferestre dar trebuie ca pe tot peretele
suprapunerea s se fac n acelai sens.
La suprapunerea de fii desenul clor dou fii trebuie potrivit exact. n puncte izolate se admite o
nepotrivire de maximul 1 mm.
La lipirea cap la cap fiile trebuie s fe perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat
f observat dect pn la cel mult 2 m distan.
La muchiile intrnde sau ieinde ale ncperilor rosturile verticale dintre fii trebuie realizate la 10
- 15 cm de la muchia respectiv.
Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau
exfolieri pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.
3. Condiii de calitate a lucrrilor de ipsosrii
La recepia calitativ a lucrrilor de ipsosrii se verifc:
corespondena ntre prevederile proiectului i modul de prelucrare sau decorare a suprafeei; -
aspectul suprafeelor gletuite i ornamentelor, care trebuie s fe uniform pe toat suprafaa; -
abaterile de la planeitate, orizontalitate i verticalitate a tencuielilor gletuite i a muchiilor; -
grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie s depeasc 2 cm, i numai n poriuni mici i -
izolate se admit grosimi pn la 2,5 cm;
3.1. Aspectul suprafeelor.
Suprafeele gletuite precum i cele ale proflurilor i pieselor decorative nu trebuie s prezinte
umfturi, tirbituri, lovituri, lipsuri, asperiti i zgrieturi. Verifcarea se face vizual i prin plimbarea
palmei pe suprafaa ipsosriei.
Muchiile la coluri, palei, glafuri, la ui i ferestre trebuire s fe vii sau rotunjite, conform
prevederilor proiectului.
3.2. Planeitatea suprafeelor.
Suprafeele gletuite, la verifcarea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat n orice direcie nu
trebuie s prezinte mai mult de dou neregulariti cu adncimea sau nlimea de 2 mm.
3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite.
Abaterile fa de vertical ale tencuielilor gletuite se verifc cu frul cu plumb. Acestea nu
trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat nlimea pereilor , pn la 3,5 m i 3 mm
la cele mai nalte.
41
3.4. Orizontalitatea tencuielilor gletuite ale tavanelor.
Abaterile fa de orizontal ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se verifc cu ajutorul unui
dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maximum 5 mm ntr-o
ncpere sau pe cmpul dintre grinzi.
3.5. Orizontalitatea i verticalitatea diverselor elemente.
Abaterile fa de vertical sau orizontal ale unor elemente ca: intrnduri, ieinduri, glafuri,
muchii, ornamente, coloane, etc. se verifc cu frul cu plumb i, respectiv, al unui dreptar i al
nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat inlimea sau
lungimea elementului.
3.6. Curbura suprafetelor curbe.
Abaterile fa de curbura proiectata a suprafetelor curbe, tencuite si gletuite, nu trebuie sa
depaeasc 3 mm.
Defciente
Remedierea defectelor se face cu promptitudine i sim de rspundere.
Calitatea remedierilor este verifcat atent i cu profesionalism
Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete
Tulburarea Formarea de coji Sedimentarea materiilor solide n dispersie Gelifcarea
Spargerea emulsiei Rezisten la ntindere cu pensula a compoziiei Urme de pensul care se
menin i dup uscarea stratului de compoziie. Adeziune slab Scurgeri i perdele Coaj de
portocal Pelicul aspr la pipit. Bici i bule de aer, Uscare ntrziat a peliculei. Putere slab
de acoperire. Pierderea luciului. Aderen slab. Rezisten insufcient a peliculei. Aspect grunos.
Apariia porilor. Crpturi. Exfolieri. Apariia ruginii.
Defectele lucrrilor de ipsosrie
Cocovire. Fisuri. Crpturi. Pete de rugina.mpucturi pe suprafeele tencuite Suprafee
degradate i fr rezisten. Desprinderea tencuielii de pe suport. Zgrieturi, denivelri, asperiti
ale suprafeelor. Linii tremurate sau neregulate.
INTRETINERE
- Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio vechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretin
prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu fre de par sau sintetice.
- Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supra lejele fnisate cu calcio vechio
patinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se
spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti,
dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este
necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata fanelata.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.
- Suprafetele fnisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea defnitiva in relief se pot spala cu o carpa
muiata in apa si stoarsa.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30 zile
de la realizarea lor.
42
MODULUL 5
IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE
ZUGRVELI, IPSOSRII, TAPETRII I VOPSITORII
Modulul face referire la identifcarea i alegerea materialelor adecvate, de bun calitate
i n cantiti sufciente folosite la realizarea lucrrilor de fnisaje, asigur succesul n realizarea
unei zugrveli, tapetri sau vopsitorii, la nivelul cerinelor proiectului de execuie sau dorinei
benefciarului.
Identifcarea materialelor folosite la lucrrile de zugrveli, ipsosrii tapetri i vopsitorii
Alegerea i folosirea corect a a materialelor, n baza caracteristicilor acestora.
Materialele se refer la materialele specifce fecrei operaii executate de zugravul- tapetar,
ipsosar i anume: ipsos, ciment, var, tapet i vopsele lavabile, vopsele n ulei, tapet, pentru executare
propriu-zis a lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii.
Identifcarea materialelor care nu corespund din punct de vedere calitativ.
Sunt necesare cunotine despre materialele de construcii utilizate i cunotine despre
respectarea reglementrilor interne, privind aprovizionarea i gestionarea materialelor.
In timpul executiei trebuie avut in vedere:
- identifcarea corect a materialelor adecvate i de bun calitate
- stabilirea necesarului pentru executarea fnisajului
- modul de aprovizionare i depozitare a materialelor etc
MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE ZUGRVELI
CLASIFICAREA LUCRARILOR DE COLORARE
La executarea lucrarilor de colorare se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologia
executarii lucrarilor de colorare este necesara clasifcarea lor dupa functiunile ndeplinite n alcatuirea
compozitiilor de lucru.
1. LIANTI
2. PIGMENTI
3. DILUANTI SI SOLVENTI
4. MATERIALE AJUTATOARE
LIANTII
Liantii sunt substante care n stare lichida sau vscoasa daca sunt ntinsi n straturi subtiri pe
o suprafata oarecare se ntaresc si dau nastere unei pelicule care leaga ntre ei pigmentii cu care au
fost amestecati si i lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt
ei se mai numesc si substante peliculogene.
Dupa provenienta, liantii pot f :
43
Organici, atunci cnd sunt extrasi din plante sau din produse animale
Anorganici, atunci cnd sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice
GRUPE DE LIANTI:
1. Liantii de apa - sunt substante care pentru a f folositi trebuie nmuiati si diluati n apa
2. Uleiurile sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica
3. Rasinile sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice
4. Bitumurile sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la
distilarea titeiurilor
5. Derivatii celulozici sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala
6. Emulsiile- sunt dispersiuni fne de lianti n medii lichide , n general apa.
Denumirea de COLORARE se refera la acoperirea unei suprafete cu un strat subtire care i
schimba culoarea indiferent de substantele cu ajutorul carora se obtine acest efect, ca si modul de
aplicare a lor.

PIGMENTII
Substantele colorate, insolubile n lianti si n diluanti mpreuna cu care se folosesc
se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc n stare de pulbere foarte fna.
Amestecati cu liantii se alcatuiesc astfel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot f:
- Anorganici minerali naturali sau artifciali, cei naturali find obtinuti din roci sau pamnturi
colorate, iar cei artifciali pot f obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor
n pulberi fne.(ex. pamntul de Sienna, Miniul de plumb,Galbenul crom, Praful de Al)
- Organici naturali sau sintetici, cei naturali find obtinuti din plante, animale , insecte (ex.
Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu
nuante de la galben la maron nchis
Pigmentii ntrebuintati la zugraveli si vopsitorii au de nfruntat actiunea vatamatoare a multor
agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate n ea, a prafului
etc.
Cteva din principalele calitati ale pigmentilor sunt:
- Stabilitatea la lumina este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra
vreme ndelungata culoarea
- Insolubilitatea n apa, fara de care ploile si apa n general, dizolvnd pigmentii, ar pata suprafetele
colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducndu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele
vopsite.
- Stabilitatea la actiunea acizilor
- Rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald,
nghet-dezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata f folosit dect la colorarile de
interior.
- Puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata n grame, necesara ca sa
acopere 1 m
2
de suprafata, astfel nct sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe
sticla.
- Capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite
culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb
44

DILUANTI SI SOLVENTI
Substantele lichide usor volatile , care dizolva substantele peliculogene , modifcndu-le prin
aceasta vscozitatea n sensul de a le subtia (fuidiza) se numesc solventi. Aceste substante se
folosesc la vopsitorii avnd un rol important
n uscarea si formarea peliculei.
MATERIALE AJUTATOARE
n categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar f :
- Materiale de umplutura sunt acele substante organice, natural sau artifciale, care au n
general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopselele
pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari ale unor pigmenti, pentru a conferi
vopselelor o durabilitate mai mare n timp.
- Sapunuri fe cele de menaj fe cele pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf
si de funingine , la prepararea grundurilor pentru zugraveli , ct si, mpreuna cu uleiurile vegetale ,
la mbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor.
- Plastifanti sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care ramn dupa alcatuirea
peliculei, facnd ca ceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare.
- Decapanti sunt amestecuri de solventi, cu adaosuri de parafna sau naftalina, care se
folosesc pentru curatirea si ndepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri, sau vopsele.
- Materiale de slefuit (abrazivi) sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme : pietre,
paste, praf sau fxate pe un suport de hrtie sau pnza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea
suprafetei ct si a grundului, sau a chitului.
- Diferite alte materiale ajutatoare soda (carbonatul de sodiu) se dizolva n apa si serveste
la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele de
ulei.
- Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste n solutii ca si decapant si la curatirea petelor
grase.
- Piatra vnata (sulfatul de cupru), n solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de
lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si mpiedica formarea
lor acestea find materiale fungicide. El poate intra n compozitia unor zugraveli.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli - se pastreaza n lazi de lemn simplu geluite sau
captusite la interior cu tabla zincata.
Substantele vscoase, lichide si emulsiile se pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n
butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca
vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se produce vapori n magazie.
Substantele caustice vor f pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii fecaruia.
Ambalajele de orice fel vor f grupate n magazie pe categorii de materiale si
etichetate vizibil pentru nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru
depozitare si pastrare sacii speciali de hrtie.
Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru
zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele
cu solventi volatili vor f manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum
45
si cele toxice.
La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un
schimb.
Pentru substantele n praf fn sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de
protectie.
Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau
murdarirea materialelor sau a preparatelor.
Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.
MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE IPSOSERII
IPSOSUL pentru prefabricarea ipsosurilor se foloseste roca numita ghips, formata din sulfat
de calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120C)
pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat component
principal al ipsosului .
Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea fna a ipsosului incalzirea pana la
300 grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma a
produsului macinat.
In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului de
constructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati.
Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var; la prepararea
mortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet
Ipsosul de constructi de calitatea II a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var
Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate f folosit la piese prefabricate care nu au de
suportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabile
Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din
greutatea ipsosului
Ipsosul fnd sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede.
Saci de ipsos se pastreaza in magaziI curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace
de transport acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala.
MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE VOPSITORII
Materialele de vopsitorie sunt materialele peliculogene utilizate pentru protectia si fnisarea
constructiilor si elementelor de constructii.
Materialele de vopsitorie au in compozitie substante solide (pigmenti) si substante lichide
(ulei, solventi, apa etc.), dintre care cel putin una este peliculogena.
Principalii componenti ai materialelor de vopsitorie sunt:
substantele peliculogene: sunt substante solide sau lichide care prin intarire formeaza pelicule 1.
pe suprafata suportului.
sicativi: sunt substante solubile in uleiuri vegetale care accelereaza uscarea uleiurilor. 2.
solventi: sunt lichide volatile, iar prin evaporarea lor micsoreaza timpul de uscare al 3.
peliculei.
46
diluanti: sunt amestecuri de solventi necesari aplicari pe suport 4.
si sunt produse si utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pana la obtineri vascozitati
corespunzatoare in functie de metoda de aplicare
plastifanti: sunt substante greu volatile care confera peliculei plasticitate, micsorand astfel 5.
pericolul de fsurare.
substantele de umplutura: sunt pulberi fn macinate care pot inlocui o parte din pigment 6.
micsorandu-se astfel pretul de cost al proudului.
Prin denumirea de VOPSEA se ntelege materialul lichid vscos,care ntins n straturi subtiri
pe o suprafata alcatuieste dupa uscare o pojghita fna, durabila,
stabila, aderenta si care i schimba aspectul (culoarea,gradul de netezire, duritatea
COMPOZITIA DE VOPSEA este un amestec bine omogenizat ntre un element de colorare,
pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie n functie de modul de
lucru adoptat.
CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fuiditate (de curgere, sau de
subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit.
Dupa liantii si diluantii folositi avem zugraveli care folosesc ca si diluant, apa, sau vopsitorii
de ulei, care folosesc alte tipuri de diluanti.
La vopsitoriile n ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un nlocuitor sintetic sau o
emulsie de ulei cu apa.
Alaturi de vopsitoriile n ulei se mai folosesc si lacurile care sunt solutii de rasini sau alte
substante cu solventi volatili.
Lacurile sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvati organici cu
sau fara adaos de uleiuri vegetale
Lacurile pot f incolore sau colorate dar n general ele sunt transparente.
Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii.
Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri
Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici
Emailurile se utilizeaza ca strat intermediar sau fnal, pentru protejarea sau / si decorarea
suprafetelor.
se aplica pe suprafetele din metal,
peliculele sunt semilucioase, aderente si rezistente
uscare la aer (temperature de 20 2C)
la atingere 5 ore de aplicare
fnala 24 ore de la aplicare
aplicare: cu pensula, trafalet, prin pulverizare
randament de aplicare: 811 m/kg si strat, in functie de metoda de aplicare si support.
Vopsea lucioasa pentru metal-este deosebit de lucioasa, recomandata mai ales pentru ramele
exterioare ale ferestrelor si usilor din metal sau a balustradelor ( de exemplu de la balcoane). Se
poate folosi si la interior. Excelenta putere de aplicare: are rezistenta la agentii chimici si fzici.
47
Vopsea mata pentru metal - nu-si schimba culoarea in timpul si are o excelenta putere de
aplicare.
Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza n locuri uscate,
bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vscoase, lichide si emulsiile se
pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata.
Pentru substantele volatile se va avea griji ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se
produce vapori n magazie. Substantele caustice vor f pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii
fecaruia. Ambalajele de orice fel vor f grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetate
vizibil pentru nu se confunda continutul.
Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru
vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu
solventi volatili vor f manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si
cele toxice.
La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un
schimb. Pentru substantele n praf fn sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de
protectie.
Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau
murdarirea materialelor sau a preparatelor.
Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.
MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE TAPETARE
Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative.
Tapetele pot f de hartie, material textile, material de polimeri, tesatura din fbre de sticla etc.
Sunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana
la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab (de oase sau din faina) sau alt tip de adeziv pe perete
in prealabil tencuit.
48
MODULUL 6
UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR I
DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE

Modulul descrie tehnologia de folosire a uneltelor i echipamentelor, care au fost special
create pentru o anumit operaiune i modul de ntreinere a acestor unelte i echipamente pentru
a le prelungi durata de folosire.
Utilizarea uneltelor simple i mecanizate
Identifcarea cu atenie a uneltelor simple manual i mecanizate, necesare realizrii lucrrilor
specifce.
Uneltele i dispozitivele trebuiesc folosite corect i cu atenie.
Uneltele i dispozitivele sunt ntreinute n bun stare, conform instruciunilor de lucru.
Utilizarea de scule, unelte i dispositive pentru curarea suprafeelor
Folosirea n mod corect dispozitivul cu facr, paclul, peria de srm etc.
Respectarea regulilor de protecia muncii i PSI.
Regulile de protecia muncii sunt respectate pe toat durata activitii.
ntreinerea, n buna stare de funcionare sculele, uneltele i dispozitivele din dotare.
Utilizarea aparatelor mecanizate de vopsit
Folosirea corecta a pistolului acionat electric sau cu aer comprimat.
ntreinerea n bun stare de funcionare a aparateleor mecanizate din dotare
Noiunea de unelte, scule i dispozitive simple manuale i mecanizate se refer la:
bidinele,
pensule,
pacluri,
pompa de zugrav,
pistolul pentru pulverizarea vopselei,
cuite pentru tiat
tapetul,
rigle de trasare,
dreptar,
nivele cu bula de aer,
trafalei etc.
Dup folosire aceste unelte i dispozitive de lucru vor f curate i ntreinute pentru
prelungirea duratei de folosire.
Este necesar cunoaterea uneltelor i instrumentelor pentru verifcarea, msurarea, trasarea,
marcarea i pregtirea suprafeelor de lucru, dar i pentru executarea propriu-zis a lucrrilor de
zugrveli, ipsosrii, tapetari i vopsitorii, folosirea corect a acestora i ntreinerea lor n bun stare
de funcionare.
49
In timpul executiei trebuie avut in vedere:
- identifcarea i utilizarea corect a uneltelor manuale si mecanizate,
- modul de ntreinere a acestora, etc.
- modul de folosire al uneltelor.
SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU ZUGRAVELI
Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de:
- cani metalice de 0,5 -1 si 2 l;
- cilindrii gradati pentru dozarea materialelor;
- cancioc;
- aparat manual de frecat vopsele;
- site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300 900/cmp);
- strecuratori pentru vopsele;
- vas de emulsionare;
- cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare;
- vase pentru fert cleiul.

Pentru executarea manuala uneltele folosite n aceste scopuri sunt:
- rascheta (spaclu) pentru ndepartarea stratului vechi de culoare;
- perii de srma de diferite forme, normale si cu mner lung;
- perii cu fbre vegetale;
- perii de par pentru ndepartarea prafului;
- spacluri de lemn, metalice, de cauciuc;
- drisca de lemn si drisca metalica;
- lampa de benzina pentru ars vopseaua veche;
- cutit pentru deschiderea crapaturilor n tencuiala sau lemn;
- dispozitiv pentru fxarea pietrei sau a bucatii de lemn necesare frecarii suprafetelor;
- ciocane;
- ticling;
- razuitoare metalica;
- dalta;
- crpe;
- scari duble;
- schele de inventar, de lemn sau metalice.
La aplicarea diferitelor compozitii se mai folosesc:
- bidinele patrate sau rotunde;
- bidinea cu coada lunga;
- pensule rotunde pentru zugraveli;
- pensule late pentru zugraveli;
- tufere de par, de burete sau de cauciuc;
50
- rigle pentru tras liniaturi si despartituri dintre doua culori;
- sfoara de 20 m pentru nsemnat;
- fir cu plumb;
- metru;
- role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli;
- burete si crpe.



Manevrarea paclului la pacluire
51
- fir cu plumb;
- metru;
- role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli;
- burete si crpe.






Diferite pensule
Cuit de desfcut crpturile
52
- fr cu plumb;
- metru;
- role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli;
- burete si crpe.
Pentru executarea mecanizata:
La executarea mecanizata se folosesc aparate pulverizatoare precum si aparate electrice
pentru zugravit.
Aparatele de pulverizat pot f:
-cu actiune discontinua la care pentru fecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului.
-cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun dintr-un vas alimentat continu. Aparatul cu actiune discontinua este aparatul tip
calimex iar aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice .
Aparatele de pulverizat se compun in principal din: un dispozitiv de actionare care este fe o
manivela fe un motor electric si o pompa cu membrane, pus in functiune direct, de u sistem bila-
manivela sau prin intermediul unui reactor.
Sistemul de aspirare-refulare la aparatele calimax si AEZ-1 este constituit din supapele de tip
cu bila, furtunul cu sorb la sita si recipientul tampon cu monometru indicator.
APARATUL TIP AEZ-1 se poate utiliza si la aplicarea zugravelilor si stropirilor pe baza de
acetat de polivinil cu o diluatie in apa de 60-70% si respectiv de 50%, corespunzatoare straturilor 1
si 2.
Forma jetului de material pulberizat este un con: dimensiunile acestuia sunt in functie de
natura materialului si de marimea orifciului dozei utilizate.
Stropirea trebuie sa se realizeze de la o anumita distanta de perete specifca tipului de aparat
si compozitiei folosite.Aceasta distanta se stabileste prin incercari.Trebuie ca stropii de pozitie sa
nu cada inainte de a atinge peretele, nici chiar partial dar nici sa nu ricoseze de pe fata acestuia.In
amele cazuri se risipeste compozitia si se creaza in aer o ceata pigmentata care este daunatoare.
Astfel, s-a constatat practic ca cele mai bune rezultate se obtin cand baza conului de material
are un diametru de 30-40 cm si o inaltime de 70-75 cm ceea ce corespunde cu distanta la care se
tine pulberizatorul fata de perete.
Pentru o aplicare uniforma de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului miscari in
spirala. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent.Dupa terminarea lucrului se
spala aparatul, in interior cat si in exterior, furtunul si pulberizatorul prin introducerea unei cantitati
de apa in interiorul aparatului, creandu-se din nou presiune.
La aparatul AEZ-2 monometrul este montat langa capacul pulverizatorului iar supapele sunt
in forma de pastile de cauciuc care rezema pe scaune metalice, aspiratia facandu-se prin furtun.
Aparatele electrice au o supapa de siguranta si un circuit de retur. Sistemul de pulverizare se
compune din furtun, tija metalica cu robinet si capacul portduza cu duzele . Aparatele sprijina pe o
placa metalica.
Duzele au forma unor pastile metalice cu un orifciu central calibrat, cu diferite dimensiuni. Pentru
punerea in functiune aparatele electrice se racordeaza la reteaua electrica de alimentare printr-o
fsa cu contactul de protectie. Se prepara solutia de zugravit care urmeaza a f aplicata si se toartna
intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza apoi pompa si se introduce robinetulacestuia
53
in vasul cu solutie. Prin actionarea manetei la aparatul manual sau prin conectarea intrerupatorului
motorului la aparatele electrice, solutia este absorbita din vas si poi refulata prin furtun la dispozitivul
pulverizator . La aparatele electrice surplusul de material se introduce pe circuitul retur . Suprafata
de lucru find pregatita, se pulverizeaza apoi materialul de zugravit cu particule fne. Productivitatea
teahnica este de circa 100 mp/h, la aparatul manual Calimax si de 200-250 mp/h la aparatele AEZ-
1si AEZ-2.
Pentru laptele de var in vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele
operatii:
- se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia;
- se alege tipul de agitator si se asambleza la tija;
- se fxeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit;
- se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu solutie;
- se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie,
Amestecatorul poate f mentinut in stare de functionare, fe numai atat timp cat se apasa pe
butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fe permanent cand se blocheaza butonul
printr-un dispozitiv special.
Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului
Inainte de a f intrebuintata compozitia se strecoara prin site fne prin tesatura din sarma de
alama, pentru retinerea impuritatilor si a particulelor de var nestins sau de pigment.Sita vibranta se
compune din urmatoarele elemente: vibratorul, recipientul si stratul-suport.
Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat.
Aparatele de pulverizat pot f:
cu actiune discontinua, la care pentru fecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului;
cu actiune continua, la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului, printr-
un furtun, dintr-un var alimentat continuu.
Aparatul de pulverizat cu actiune discontinua folosit curent este APARATUL CALIMAX, iar
aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice.
Pentru punerea in functiune aparatele de tip electric se racordeaza la reteaua electrica de
alimentare printr-o fsa cu contact de protectie.Apoi se prepara solutia de zugravit, care urmeaza a
f aplicata si se toarna intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza pompa si se introduce
robinetul acestuia in vasul cu solutie.
La aparatele cu recipient se creeaza o perna de aer comprimat, a carei presiune este indicata
de monometru si care are rolul de a mentine constanta presiunea solutiei de zugravit.
Jetul de material pulverizat are forma unui corn cu dimensiunile in functie de natura materialului
si de marimea orifciului dozei utilizate. Stropirea se executa de la o anumita distanta de perete, care
difera de tipul de aparat si compozitia folosita si se stabileste prin incercari. Trebuie ca stropii de
compozitie sa nu cada inainte de a atinge peretele dar nici sa ricoseze de pe fata acestuia. Cazuri
cind s-ar risipi din compozitie si s-ar creea in aer o ceata cu pigmenti care este daunatoare sanatatii
muncitorilor .
Pentru aplicarea uniforma a compozitiei de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului
miscari in spiral. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea aluia precedent. Dupa terminarea
lucrului se spala aparatul atat in interior cat si in exterior precum si furtunul si pulverizatorul prin
54
introducerea unei cantitati de apa in aparat .
SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU IPSOSERII
- perii de srma de diferite forme, normale si cu mner lung;
- perii cu fbre vegetale;
- perii de par pentru ndepartarea prafului;
- spacluri de lemn, metalice, de cauciuc;
- ticling;
-glet metallic
-tipare
SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU VOPSITORII
Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de:
- cntare (zecimal si de farmacie); cani metalice de 0,5 -1 si 2 l;
- cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare; cancioc;
- cilindrii gradati pentru dozarea materialelor;
- aparat manual de frecat vopsele; strecuratori pentru vopsele;
- amestecatori pentru omogenizarea vopselelor;


Vopsirea se poate executa manual sau mecanizat
La un volum mic de lucrari si in cazuri cand se vopsesc obiecte marunte sau
suprafete mici, este indicata vopsirea manuala. In toate celelalte cazuri este indicata
vopsirea mecanizata, intrucat astfel se ridica cu mult productivitatea muncii si se
scurteaza timpul de executie a lucrarilor.
Vopsirea mecanizata se face pe santierele noastre in general prin pulverizare
cu pistoale cu aer comprimat si, mai restrans, prin procedeul fara aer (airless) sau cu
pistoale electromagmetice. Se obtine o executie rapida, importante economii de
materiale si manopera, precum si calitate superioara a lucrului.
Inainte de inceperea lucrului vopsitorul impreuna cu un mecanic verifica
aparatele si instalatia.
Se stabileste apoi consistenta vopselei. Vopseaua nu trebuie sa fie
consistenta, pentru a nu infunda aparatul, dar nici prea lichida, pentru a acoperi bine
suprafata de vopsit. Consistenta se stabileste prin probe.
Rezervorul se incarca cu vopsea inainte de inceperea lucrului. Apoi pe o foaie
de placaj sau pe un perete, se face o proba, spre a regla pistolul pentru o anumita
finete de pulverizare si latimi a jetului de vopsea. Aceasta operatie este de mare
importanta si de ea depinde, in mare masura, calitatea vopsitoriei executate.
La vopsirea cu pistoalele pulverizatoare trebuie sa se respecte regulile
prevazute pentru aparatele de pulverizare cu mentiunea ca in timpul lucrului, pistolul
trebuie tinut la o anumita distant de suprafata care se acopera si care depinde de
marimea duzei. Astfel, se recomanda ca la folosirea duzelor de 0,5-1,8 mm, distanta
- vas de emulsionare
Vopsirea se poate executa manual sau mecanizat
La un volum mic de lucrari si in cazuri cand se vopsesc obiecte marunte sau suprafete mici,
este indicata vopsirea manuala. In toate celelalte cazuri este indicata vopsirea mecanizata, intrucat
astfel se ridica cu mult productivitatea muncii si se scurteaza timpul de executie a lucrarilor.
55
Vopsirea mecanizata se face pe santierele noastre in general prin pulverizare cu pistoale cu
aer comprimat si, mai restrans, prin procedeul fara aer (airless) sau cu pistoale electromagmetice.
Se obtine o executie rapida, importante economii de materiale si manopera, precum si calitate
superioara a lucrului.
Inainte de inceperea lucrului vopsitorul impreuna cu un mecanic verifca aparatele si
instalatia.
Se stabileste apoi consistenta vopselei. Vopseaua nu trebuie sa fe consistenta, pentru a
nu infunda aparatul, dar nici prea lichida, pentru a acoperi bine suprafata de vopsit. Consistenta se
stabileste prin probe.
Rezervorul se incarca cu vopsea inainte de inceperea lucrului. Apoi pe o foaie de placaj sau
pe un perete, se face o proba, spre a regla pistolul pentru o anumita fnete de pulverizare si latimi
a jetului de vopsea. Aceasta operatie este de mare importanta si de ea depinde, in mare masura,
calitatea vopsitoriei executate.
La vopsirea cu pistoalele pulverizatoare trebuie sa se respecte regulile prevazute pentru
aparatele de pulverizare cu mentiunea ca in timpul lucrului, pistolul trebuie tinut la o anumita distant
de suprafata care se acopera si care depinde de marimea duzei. Astfel, se recomanda ca la folosirea
duzelor de 0,5-1,8 mm, distanta intre duza pistolului suprafata sa fe de 10-15 cm, iar la folosirea
celor de 1,8-2,5 mm, distanta sa fe de 15-30 cm.
Mana care tine pistolul trebuie sa se miste vertical, de sus in jos si de jos in sus, compozitia
aplicandu-se in fasii, care se acopera una pe alta cu 4-5 cm.
La vopsirea tavanelor, pistolul se tine sub un unghi de 45 grade fata de acestea.
In orice incapere se executa intai vopsirea tavanelor si apoi vopsirea peretilor; vopsirea
peretilor se incepe de la colturile incaperii.
EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU MIJLOACE MECANIZATE
In general, vopseaua se aplica in doua sau in mai multe straturi; de regula statul urmator se
aplica dupa uscarea celui precedent.
Lucrarile de volum mare si cu suprafete intinse executa mecanizat, procedeu care permite
marirea productivitatii muncii, scurtarea duratei de executie si imbunatatirea calitatii.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizata
in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru acesta se folosesc unealta electrica de
slefuit, care se compune din: motorul electric, reductorul, manierele de manipulare, discul abrazic,
aparatorea, conductorul electric cu fsa si intrerupatorul. Pentru punerea in functiune a uneltei
de slefuit este necesara mai intai introducerea fsei in priza speciala a unei transformator si apoi
recordarea cestuia la reteaua electrica.
Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de
constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce
urmeaza a f vopsite.
Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin
indepartarea, fe a statului de vopsea veche care s-a degradat si prezinta crapaturi, cojiri etc., fe a
unor materiale staine provenite de la alte operatii tegnologice (mortar de la tencuire, var sau huma
de la zugraveli etc.), fe a stratului de oxizi (rugina) de pe suprafetele metalice.
Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului
strat de vopsea si pentru fnisarea ultimului strat de vopsea. Operatia se executa atat dupa chituire,
56
Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune. Cu acest
aparat se pot executa si zugraveli interiare si exterioare, precum si lucrari de curatire
a vopselii (utilizand decanpanti).
Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale.
Inainte de a fi utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900
ochiuri/cm2.
Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul
la sursa de aer comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai
trecerea aerului si apoi a materialului cara este pulverizat pe suprafata de vopsit.
La utilizarea pistolului au o deosebire importanta forma si dimensiunile fetului,
in funetie de natura materialului pulverizat.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si
suprafetei, ca si in cazul vopsitoriilor executate manual.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre
straturi, numarul staturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea
sculelor, sant cele de la vopsirea manuala. In plus, se va avea grija ca, la orice
intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul sa fie bine curatat cu solvent
(benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici cantitati de
solvent, cat si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran
esparator (carton, placaj, tabla etc.).

pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii (denivelari, urme de lovituri, gauri de astupat,
crapaturi la obiecte de lemn etc.), cat si dupa aplicarea stratului de baza (grund). Vopsirea se
executa cu compozitii speciale gata preparata pentru vopsirea manuala, care se diluiaza inainte
de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fne si uniforme),
adaugand diluant in proportie de 1015% din cantitatea vopselei.
Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli,
materiale pe baza de rasini expoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul
de lacuri, vopsele si chituri.
Omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri se compune din: carcasa, motor electric de
actionare, reductor, echipament de lucru (utilizat in fuctie de natura materialului ce se omogenizeaza),
maner auxiliar si cablu de alimentare.
Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune. Cu acest aparat se pot executa
si zugraveli interiare si exterioare, precum si lucrari de curatire a vopselii (utilizand decanpanti).
Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale.
Inainte de a f utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900 ochiuri/cm2.
Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer
comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea aerului si apoi a materialului
cara este pulverizat pe suprafata de vopsit.
La utilizarea pistolului au o deosebire importanta forma si dimensiunile fetului, in funetie de
natura materialului pulverizat.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si suprafetei, ca si in
cazul vopsitoriilor executate manual.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, numarul
staturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sant cele de la vopsirea
manuala. In plus, se va avea grija ca, la orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul
sa fe bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici
cantitati de solvent, cat si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor f protejate printr-un ecran esparator (carton,
placaj, tabla etc.).
57







SCULELOR I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU
TAPETE
- Pensule late;
58
SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU TAPETE
Pensule late; -
Bidinea; -
Site cu 600 de ochiuri pe cm2; -
Perie sau carpe; -
Spaclu; -
Hartii de slefuit; -
Foarfeca lunga -


SCULELOR I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU
TAPETE
- Pensule late;
- Bidinea;
- Site cu 600 de ochiuri pe cm2;
- Perie sau carpe;
- Spaclu;
- Hartii de slefuit;
- Foarfeca lunga
-

- Masa de lucru pentru tapetrie


- Trasarea fiilor de ptapet pe perete
-

- Trasarea fiilor de tapet pe perete
59
MODULUL 7
RESPECTAREA NORMELOR DE DE SECURITATEA SI SNTATE N MUNC
SPECIFICE SPECIALITATII:
ZUGRAV-IPSOSAR-VOPSITOR-TAPETAR


Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006

Dispoziii generale

Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitii i
sntii n munc nr.319/2006.
Art. 2 n sensul prezentelor norme, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles:
1. autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc - reprezint
asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct
de vedere al securitii i sntii n munc;
2. serviciu intern de prevenire i protecie - reprezint totalitatea resurselor materiale i umane
alocate pentru efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate;
3. comitet de securitate i sntate n munc - este organul paritar constituit la nivelul
angajatorului, n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n
munc, n conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006;
4. zone cu risc ridicat si specifc - sunt acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care
au fost identifcate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave,
ireversibile respectiv, deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produce
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confrmat prin
certifcat medical find ca urmare a accidentului suferit;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confrmat prin
decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
7. accident mortal (D) accident n urma cruia se produce decesul accidentatului confrmat,
imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv accidentul n care au fost accidentate cel puin trei persoane, n acelai timp
i din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment;
9. accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau
generat de trafcul rutier, dac persoana vtmat se afa n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
10. accident de munc de traseu:

a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu i
invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator,
pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care a
antrenat vtmarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i
60
ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
11. accident n afara muncii accident care nu ndeplinete condiiile prevzute de prevederile art.
5 lit. g) i art. 30 din Legea nr. 319/2006;
12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confrmat prin decizie de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
13. invaliditate evident pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente, cum ar
f un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de ncadrare
ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept;
14. intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munc;
15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc,
regulamentele de ordine interioar, regulamentele de organizare i funcionare, fa postului,
deciziile scrise, dispoziiile scrise sau verbale ale conductorului direct sau ale eflor ierarhici ai
acestuia;
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunic producerea unui eveniment, de ndat,
autoritilor prevzute la art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006;
17. eviden procedura prin care se stabilesc mijloacele si modalitile de pstrare a informaiilor
referitoare la evenimentele produse;
18. cercetare a bolilor profesionale procedur efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabili
caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedur prin care se indic pentru prima oar faptul c o
boal ar putea f profesional;
20. declarare a bolilor profesionale - procedur prin care se transmit informaii referitoare la bolile
profesionale nregistrate, de angajator, la Centrul naional de coordonare metodologic Bucureti
i la Centrul de Calcul i statistic sanitar Bucureti.

NOIUNI DE IGIENA MUNCII
1. OBIECTUL I IMPORTANA IGIENEI
Igiena este tiina pstrrii i ntririi sntii omului.
Ea se ocup cu studiul factorilor de mediu care infueneaz creterea i dezvoltarea
organismului, cauzele care produc bolile i metodele folosite pentru combaterea lor. Dac nu se
cunosc i nu se respect regulile igienice, funcionarea normal a organismului poate f deranjat i
apare starea de indispoziie, de boal. Igiena ne nva cum s prevenim mbolnvirile, cum s ne
pstrm sntatea. Este deci o tiin a sntii.
Igiena ne nva nu numai cum s prevenim starea de boal a organismului, ci si cum sa
ntrim starea de sntate. Ea ne arat care sunt factorii duntori i folositori de care depinde
sntatea noastr. Aceti factori sunt multipli i acioneaz diferit asupra organismului.
De asemenea, igiena ne ajut s ne formm i dezvoltm o personalitate echilibrat emotiv,
61
stpn pe sine n faa situaiilor difcile, cu o inteligen capabil s rezolve diferite probleme pe
care viaa le ridic.
O consecin freasc a cunoaterii i aplicrii n practic a principiilor i regulilor igienei este
prelungirea duratei de via a omului.
Aplicarea i respectarea regulilor de igien de care depinde sntatea noastr, cer un efort
mult mai mic dect cel pe care l depunem ncercnd s ne vindecm de o boal dup ce a aprut.
Boala aduce suferine fzice i psihice, ntreruperea activitilor zilnice, separarea de cunoscui i
prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar dup ce s-au vindecat unele boli, las urme care
slbesc capacitatea de munc i rezistena organismului. Omul sntos muncete cu plcere i
spor, se poate bucura de via, privete cu ncredere viitorul. Omul bolnav sufer mult, devine
nencreztor n puterile proprii i n ali oameni, e nefericit.
Igiena muncii este tiina care se ocup de pstrarea i ntrirea sntii
lucrtorilor la locul de munc, de msurile de securitate a muncii i de prevenirea
i combaterea bolilor profesionale.
2. IGIENA MUNCII N SECTORUL INDUSTRIAL. COMBATEREA NOXELOR INDUST
Mediul industrial trebuie s ndeplineasc anumite condiii igienice care s asigure pstrarea
sntii i a puterii de munc a lucrtorilor. Msurile de protecie i organizare a muncii, au ca scop
s asigure, n primul rnd lucrtorilor, microclimatul corespunztor.
a.Condiiile igienice ale microclimatului n sectorul industrial.
Microclimatul se refer la:
ncperile unde se desfoar activitatea care trebuie s fe mari, spaioase, bine ntreinute
i curate, care s favorizeze micarea liber a lucrtorilor i evitarea accidentrilor i a noxelor
profesionale (nox orice agent vtmtor organismului).
Temperatura aerului trebuie s fe de 18-20
0
C. n unele sectoare industriale, cum ar f cele
din industria prelucrrii metalelor (turntorie, forje) temperatura aerului este mai ridicat dect cea
normal. n aceste condiii pentru a se apra mpotriva cldurii, organismul elimin o mare cantitate
de ap i sruri, meninnd astfel temperatura constant a corpului. n aceste situaii lucrtorii vor
bea sifon sau ap la care adaug 0,2% - 0,5% sare. Aciunea vtmtoare a temperaturii nalte se
poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante
sunt costumele de protecie. Muncitorii vor purta o mbrcminte uoar din bumbac sau din ln,
de culoare deschis care refect radiaiile calorice. Cei care lucreaz n imediata apropiere a sursei
de cldur, trebuie s poarte mbrcminte de azbest.
Exist i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate
determina scderea rezistenei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul, amigdalitele,
bronitele etc. n aceste situaii mbrcmintea de protecie se compune din haine, nclminte
i mnui confecionate din materiale rele conductoare de cldur i umiditate, dar permeabile
pentru aer.
Starea de umiditate a aerului . Umiditatea normal variaz ntre 50 i 70%. n afara
acestor limite aerul se consider uscat, respectiv umed.
Curenii de aer n industrie se produc n mod special n atelierele cu surse puternice de
cldur (forje, turntorii, cuptoare).
Presiunea atmosferic care normal este de 760 mmHg, iar variaiile mici nu sunt resimite
de organismul uman.
62
Prevenirea accidentelor i mbolnvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat se
realizeaz prin msurile tehnico-organizatorice adecvate situaiei respective, i anume:
modifcare procesului tehnologic sau a utilajului;
ventilarea general, parial, local sau combinat;
izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru repaus n
condiii climatice normale;
duuri de ap, de aer, perdele de ap, rcirea pardoselilor cu aer sau cu ap
b.Noxele chimice.
Un important factor de risc care apare n mediul fzic ambiant l constituie noxele chimice,
reprezentate de substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de munc: gaze, vapori,
aerosoli, pulberi.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice i
exploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi:
substane toxice - sunt acelea care ptrund n organism (prin inhalare, prin piele sau
prin ingerare), i afecteaz funciunile i provoac intoxicaiile;
substane caustice - sunt cele care n contact cu organismul provoac arsuri (clorul,
oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile
cutanate, iar cele mai periculoase ale cilor respiratorii i ale tubului digestiv;
substane infamabile - sunt cele cu pericol de incendiu, dac ntlnesc condiii
prielnice;
substane explozive - sunt cele la care n urma unor reacii chimice foarte rapide, ntr-un
timp scurt rezult produi noi cu degajare de cldur. Numeroase substane n contact cu
aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul
acetic, pulberea de crbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).
Prevenirea se caracterizeaz n cazul noxelor prin:
msuri tehnice:
mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice; -
nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar netoxice; -
nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se nlocuiete -
prin curare cu alice sau curare hidraulic);
nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede; -
ventilarea general, parial, local sau combinat; -
echipamente de protecie i de lucru adecvate etc. -
msuri organizatorice:
examen medical la angajare i periodic; -
depozitarea i manipularea corespunztoare a substanelor; -
curarea atelierelor; -
alimentaia de protecie; -
instructajul muncitorilor etc. -
c. Pulberile industrale.
Praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit diferitelor utilaje
sau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acioneaz asupra organismului
63
pe cale mecanic sau chimic. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior.
Aciunea mecanic a prafului industrial asupra organismului se manifest sub form de iritri
ale pielii, ale ochilor i ale cilor respiratorii. Iritaiile cilor respiratorii se por datora urmtoarele
pulberi:
azbest (azbestoza); -
crbune (antracoza); -
siderit (sideroza); -
ciment (silicatoza); -
siliciu (silicoza cea mai rspndit). -
Prin normele de igien sunt stabilite limite privind concentraia pulberilor n atmosfera zonei
de lucru.
Una dintre msurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se produc
pulberi. Acesta este un sistem de protecie care acoper perfect locurile periculoase, nepermind
ieirea n afar a agenilor vtmtori. O alt msur este ventilaia corespunztoare cu aspiratoare
speciale.
d.Zgomotul i trepidaiile.
Zgomotul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie de activiti industriale, cum sunt
pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, ncercarea motoarelor
etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, dar n special asupra sistemului nervos.
Lucrtorii supui la zgomot continuu devin somnoleni, neateni, nervoi, au dureri de cap i poft de
mncare redus. Din cauza unor stimuleni continui i neregulai cauzai de zgomot, urechea pierde
treptat funciunea normal i n civa ani se instaleaz aa numita surditate profesional.
Trepidaiile sunt micri vibratorii produse de la mainile afate n funciune. Aciunea lor
ndelungat i de o anumit intensitate, provoac aa numita boal a vibraiilor. Boala ncepe cu
oboseal, dureri la nivelul umerilor, slbire, somn agitat. Se instaleaz apoi dureri la degete i
articulaii, dureri care se accentueaz mai ales noaptea
e. Radiaiile. n cursul activitilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaii.
Radiaiile, n funcie de natura, intensitatea, frecvena i durata aciunii lor, pot avea diverse
infuene nocive asupra organismului, i anume: arsuri, oboseal, somnolen, lein, ocuri calorice,
pigmentarea pielii, cderea prului, tulburri ale sngelui, boli de iradiere, leucemie etc.
Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaii prin ecranare, etanare, ermetizare
i automatizare, telecomand, echipament de protecie, examinare medical periodic a muncitorilor
etc.
f. Iluminatul la locul de munc.
Un iluminat necorespunztor produce oboseala ocular i nervoas a muncitorilor. Iluminatul
poate f natural i artifcial. Cel natural are avantajul c nu obosete vederea, ns prezint
inconveniente n ceea ce privete repartizarea neuniform, variaia n timpul zilei, fenomene de
orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artifcial igienic trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
s asigure un nivel sufcient de iluminare; -
s creeze o repartizare uniform a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire; -
s nu impurifce i s nu nclzeasc aerul din ncpere. -
O parte interesant a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de munc. Asupra
culorilor s-au fcut urmtoarele constatri generale:
culoarea este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct este -
64
mai dominant albastr;
culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ i dau senzaia de apsare; -
culorile prea vii genereaz: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare, distragerea cu -
usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.;
culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv. -

NOIUNI DE PROTECIA MUNCII
1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII
Ca disciplin tiinifc, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii, avnd
ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire profesional, precum i a
mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora.
Ca instituie de drept, protecia muncii, reprezint un ansamblu de norme legale i
imperative, avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale ce se formeaz n legtur cu
organizarea, conducerea i realizarea procesului de munc, n scopul prevenirii accidentelor i
bolilor profesionale.
Ca activitate metodologico-aplicativ, protecia muncii este parte integrant a conceperii,
organizrii i desfurrii proceselor de producie i cuprinde ansamblul de aciuni i msuri prin
care se realizeaz efectiv securitatea muncii.
Deci, scopul fnal al activitii de protecia muncii este asigurarea vieii i
integritii anatomo-funcionale a omului n procesul muncii.
2. ELEMENTELE PROCESULUI DE MUNC I INTERACIUNEA LOR



NOIUNI DE PROTECIA MUNCII
1. OBIECTUL I IMPORTANA PROTECIEI MUNCII

Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii,
avnd ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire
profesional, precum i a mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora.
Ca instituie de drept, protecia muncii, reprezint "un ansamblu de norme legale
i imperative", avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale ce se formeaz n legtur
cu organizarea, conducerea i realizarea procesului de munc, n scopul prevenirii
accidentelor i bolilor profesionale.
Ca activitate metodologico-aplicativ, protecia muncii este parte integrant a
conceperii, organizrii i desfurrii proceselor de producie i cuprinde ansamblul de
aciuni i msuri prin care se realizeaz efectiv securitatea muncii.


Deci, scopul final al activitii de protecia muncii este asigurarea vieii i
integritii anatomo-funcionale a omului n procesul muncii.
2. ELEMENTELE PROCESULUI DE MUNC I INTERACIUNEA LOR
































SISTEM DE MUNC
PROCES
DE
MUNC
Executant
Mijloace de
producie
Mediu de
munc
Sarcina de
munc
65
Procesul de munc reprezint succesiunea n timp i n spaiu a activitilor executantului i
mijloacelor de producie n sistemul de munc.
Sistemul de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantul
prin intermediul mijloacelor de producie, pentru realizarea scopului sistemului de munc i a
condiiilor impuse de realizare a acestora.
Executantul este omul implicat nemijlocit n realizarea sarcinii de munc.
Mijloacele de producie reprezint totalitatea mijloacelor de munc (unelte, mijloace de
transport i comunicaie, recipiente i depozite pentru pstrarea produselor etc.) i a obiectelor
muncii (materiile prime) pe care oamenii le folosesc n procesul de producie.
Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fzice, chimice, biologice i psihologice n
care executantul i desfoar activitatea.
3. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I MBOLNVIRI PROFESIONALE
Sunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului
de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale.
La modul cel mai general se clasifc astfel:
Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori
de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verifc i poate intervenii asupra
celorlalte elemente ale sistemului de munc.
Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme:
coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul -
sistemului de munc ce are la baz o insufcient cunoatere a tehnologiilor i
metodelor de munc;
sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n -
considerare a posibilitilor fzice i psihice ale omului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot f: fzici (risc mecanic, risc termic, risc
electric), chimici (acizi, substane toxice, substane infamabile, substane explozive) i biologici
(microorganisme).
Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii
funcionale a parametrilor de mediu specifci, precum i de apariii ale unor condiii de munc
inadecvate.
4. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC
Conform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de munc
vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional,
care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor
de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o zi, invadilitate
sau deces.
Dup numrul persoanelor afectate , accidentele pot f:
-individuale, cnd este afectat o singur prsoan;
-colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane.
66
Dup urmrile (efectele) asupra victimei , accidentele pot f:
-care produc incapacitatea temporar de munc;
-care produc invadilitate;
-care produc deces.
Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, electrice,
chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate).
Dup natura leziunilor provocate asupra organismului , accidentele de munc se mpart n contuzii,
plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri, leziuni ale organelor interne,
intoxicaii acute, asfxii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple.
Dup locul leziunii , pot f accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la membrele
inferioare, cu localizri multiple.
Dup momentul n care se resimpt efectele , exist accidente cu efect imediat i accidente cu
efect ulterior.
5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE
Conform defniiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile pro-
fesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifci sunt prezeni la locul de
munc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor pro-
fesii.
La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se pro-
duce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori no-
civi fzici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de
munc.
Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n
tabelul urmtor:
-colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane.
Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:
-care produc incapacitatea temporar de munc;
-care produc invadilitate;
-care produc deces.
Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice,
electrice, chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe
combinate).
Dup natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de munc se
mpart n contuzii, plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri,
leziuni ale organelor interne, intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni
multiple.
Dup locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la
membrele inferioare, cu localizri multiple.
Dup momentul n care se resimpt efectele, exist accidente cu efect imediat i
accidente cu efect ulterior.

5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE


Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile
profesionale constituie afeciuni ai cror ageni specifici sunt prezeni la locul
de munc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor
profesii.
La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se
produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori
nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de
munc.

Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date n
tabelul urmtor:
Nr.
crt
.
Denumirea bolii
Noxele profesionale care provoac
boala
1. Intocicaii (acute, subacute sau cronice)
i consecinele lor.
Substane cu aciune toxic cunoscut.
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare
cauzate de pulberi minerale) cum sunt:
silicoza, azbestoza, aluminoza, precum
i forme mixte simple sau asociate cu
tuberculoza.
Pulberi de bioxid de siliciu, silicai,
azbest, crbune i altele n atmosfera
locurilor de munc.
3. nbolnviri respiratorii cauzate de pulberi
organice (bisinoz, bronit cronic).
Pulberi vegetale textile (bumbac, in
cnep i altele).
4. mbolnviri respiratorii cronice cauzate
de substane cronice iritante.
Substane toxice iritante (bioxid de sulf,
oxizi de azot etc.) n atmosfera locurilor
de munc.
67
Descrierea ocupaiei
Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul n construcii, a crui activitate se compune
din realizarea fnisajelor.
Lucrrile de fnisaj prin care se aplic pe suprafaa elementelor de construcie un strat subire
dintr-o suspensie de pigmeni n ap se numesc zugrveli.
Dac stratul este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni n ulei sau emulsii de liant n ap,
lucrrile de fnisaj se numesc vopsitorii.
Finisarea suprafeelor se poate face prin tapetare.
Aceste lucrri se execut n scopul protejrii hidrofuge, ignifuge i anticorozive a suportului
pe care se execut.
De asemenea, executarea zugrvelilor, tapetrilor i vopsitoriilor se face n scopul meninerii
suportului n condiii de igien i pentru a crea un aspect decorativ.
5. Cancer pulmonar al mucoasei sinusurilor
paranazale.
Inhalarea gazelor i pulberilor
radioactive, inhalarea vaporilor i
pulberilor de compui cancerigeni ai
cromului i nichelului.
6. Nevroze de coordonare. Micri numeroase i frecvent repetate.
ncordarea sistematic a muchilor i
ligamentelor sau presiune pe tendoane.
7. Boal de vibraii (angionevroze i
modificri osteoarticulare).
Vibraii i trepidaii legate de munca cu
instrumente care vibreaz puternic.
8. Dermite acute i cronice, ulceraii,
melanodermii i leucodermii.
Contact prelungit cu substane chimice
iritante (lacuri, solveni, uleiuri minerale,
hidrocarburi clorate etc.)
9. Hipoacuzie i surditate de percepie. Aciunea prelungit a zgomotului intens.
10. Cataract. Aciunea ndelungat i intensiv a
energiei radiante (radiaii infraroii, unde
electromagnetice de nalt frecven
etc.).
11. Electrooftalmie. Aciunea radiaiilor ultraviolete.
12. Conjunctivite. Substane toxice iritante i pulberi
iritante n zonele de munc.
13. Boal de iradiaie. Aciunea radiaiilor ionozante.
14. Nistagmus. ncordarea ndelungat a aparatului
vizual n condiii defavorabile de
iluminat.
15. oc caloric, colaps caloric, crampe
calorice.
Expunerea la condiii meteorologice
defavorabile care provoac
supranclzirea organismului.
16. Psihonevroze. ngrijirea ndelungat a bolnavilor psihici
n uniti de psihiatrie.
17. Sindrom cerebroastenic i tulburri de
termoreglare.
Aciunea prelungit a undelor
electromagnetice de nalt frecven.


Descrierea ocupaiei

Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul n construcii, a crui activitate
se compune din realizarea finisajelor.
Lucrrile de finisaj prin care se aplic pe suprafaa elementelor de construcie un
strat subire dintr-o suspensie de pigmeni n ap se numesc zugrveli.
Dac stratul este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni n ulei sau emulsii de liant
n ap, lucrrile de finisaj se numesc vopsitorii.
Finisarea suprafeelor se poate face prin tapetare.
Aceste lucrri se execut n scopul protejrii hidrofuge, ignifuge i anticorozive a
suportului pe care se execut.
De asemenea, executarea zugrvelilor, tapetrilor i vopsitoriilor se face n scopul
meninerii suportului n condiii de igien i pentru a crea un aspect decorativ.
68
Dotarea cu echipament individual de protecie se face cu scopul pevenirii accidentelor de
munc.
Echipamentele individuale de protecie trebuie s fe utilizate atunci cnd riscurile nu pot f
evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecie colectiv sau prin msuri , metode sau
procedee de organizare a muncii .
Angajatorul este obligat s ntocmeasc o list intern de dotare cu echipament individual de
protecie adecvat executrii sarcinilor de munc n condiii de securitate.
nainte de alegerea unui echipament individual de protecie angajatorul trebuie s evalueze
n ce msur, echipamentul individual de protecie pe care intenioneaz s-l utilizeze.
Msuri de securitate i sntate n munc specifce specialitii: zugrav
Sculele de mna trebuie sa fe ntregi, n buna stare si corespunzatoare operatiei
respective.
Lucratorii sa poarte ochelari de protectie cnd lucreaza cu aparate de pulverizat si masti,
cnd n compozitia zugravelii intra substante toxice.
ncaperile pentru prepararea compozitiilor sa fe bine aerisite.
La prepararea solutiilor cu acizi sa nu se toarne apa n acizi ci invers si lucrarea sa se faca
de lucratori experimentati.
Este interzisa executarea de lucrari la naltime stnd pe scnduri isolate sau pe scari
atrnate.
Zugravii care lucreaza la naltime n locuri care nu pot f ngradite, vor purta centuri de
siguranta legate cu cabluri verifcate, de partile solide ale cladirii.
Se interzice ca n acelasi timp sa se lucreze la naltimi diferite pe aceiasi verticala.
Lucrarile interioare, la naltime, se vor executa de pe esafodaje de inventar sau de pe scari
reglementare, verifcate nainte de fecare ntrebuintare.
Se interzice folosirea podinilor impovizate.
Schelele fxe precum si cele agatate trebuie executate si verifcate conform prevederilor
privind montarea schelelor fara ca acestea sa aiba balansuri.
Popii schelelor trebuie sa fe verticali si solidarizati ntre ei, att n plan vertical ct si cel
orizontal, cu diagonale.
Nodurile trebuie montate cu grija, astfel nct sa excluda deplasarea pieselor.
Podinele trebuie sa aiba latimea de cel putin 1 m, sa nu aiba capete lasate libere n consola
si sa fe astfel montate nct sa excluda posibilitatea alunecarii sau deplasarii lor.
n zona n care se monteaza schele metalice, frele electrice trebuie scoase din circuit pe
timpul montajului.
Consolele de care se agata schelele atrnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin
intermediul unei talpi de dulap de lemn.
Schelele atrnate trebuie sa fe asigurate contra balansurilor prin tiranti de cablu sau srma
69
legati de elementele solide ale cladirii.
Muncitorii care lucreaza n leagane trebuie sa poarte centuri de siguranta.
Sunt interzise scarile portative cu trepte batute doar n cuie, fara a f si rezemate n praguri
pe ramele longitudinale.
nnadirea scarilor se admite daca mbinarea se face prin eclise prinse n buloane pentru a
evita desprinderea sau alunecarea.
Paza si stingerea incendiilor si protectia mediului
Cnd se lucreaza cu substante infamabile sa se interzica fumatul si amestecul substantelor
sa nu se faca pe foc sau n preajma focului.
Depozitarea materialelor infamabile sa se faca n ncaperi speciale bine aerisite.
n imediata apropiere a locului de munca cu substante infamabile sa fe puse afse usor de
citit cu inscriptiile ,, Fumatul strict interzis,
,,Nu va apropiati cu foc deschis si
,,Nu sudati,
,,Nu mpuscati cu pistolul pentru bolturi.
Muncitorii trebuie instruiti zilnic.
n cazul lucrului n spatii nchise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise.
Transportul molozului si a resturilor materialelor de zugravit sa se faca cu mijloace speciale
destinate acestui scop n spatii special amenajate depozitarii acestora.
Materialele ramase neutilizate la locul de munca se vor depozita n magazii speciale n
vederea utilizarii lor pentru schimburile urmatoare.
Nu se vor deversa pe pamnt, n fntni sau n ape de suprafata deseurile si molozul
rezultat n urma lucrarilor de zugraveli.
Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de zugravit vor f transportate cu mijloace
speciale n spatii destinate acestui scop.
Sculele si dispozitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorarii lor vor f transportate si
depozitate n spatiile destinate deseurilor pe categorii.
Msuri de securitate i sntate n munc specifce specialitii: vopsitor
La lucrrile de vopsitorii trebuie aplicate urmtoarele msuri:
muncitorii care lucreaz cu vopsele preparate cu solveni infamabili i cei care lucreaz
temporar n zona respectiv trebuie instruiti zilnic.
n imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu lacuri i vopsele, trebuie s existe
stingtoare de incendii, n numr sufcent la loc vizibil i uor acesibile iar pe o raz de cel
puin 10 metri s fe puse afe uor de citit de la distana, cu inscripiile
FUMATUL STRICT INTERZIS!
NU V APROPIAI CU FOC DESCHIS I NU SUDATI!
NU MPUCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLURI!
n cazul lucrului n spaii nchise, trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise este
70
strict interzis s se lucreze cu foc deschis sau s se sudeze, la oricare din nivelurile cldiri, iar
n cazul cnd nu se poate asigura ventilarea natural, trebuie realizat obligatoriu ventilarea
artifcial:
la terminarea lucrului n fecare zi toate ambalajele de la materialele infamabile trebuie
transportate cu capacul fxat ermetic, trebuie nchise n magazii, n mod special destinate
avnd scris pe u:
PERICOL DE INCENDIU!
NU FUMAI!
NU INTRAI CU FOC DESCHIS!
recipentele cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi infamabili trebuie s fe acoperite
n timpul transportului iar muncitori care le transport s nu treac cu ele prin locuri cu foc
deschis i s nu fumeze:
muncitorii care prepar amestecurile de lacuri i vopsele cu toluen sau cu ali solveni
infamabili ori le transvazeaz din butoaie sau bidoane trebuie s poarte ochelari de protecie
i s efectueze aceste operaii n locuri ferite de surse de foc
muncitorii care lucreaz la nlime trebuie s verifce i s asigure stabilitatea podinelor,
scrilor de acces a eafodajelor etc.
cnd se folosesc instalaii mecanice sub presiune, acestea trebuie prevzute cu aparatele de
msurat i controlul necesar funcionrii lor n condiii de securitate.
n cursul aplicarii cu mijloace mecanizate a materialelor de vopsitorie interioar care conin
solveni toxici muncitori trebuie s poarte mti cu fltre adecvate ori semimasc i ochelari
de protecie.
Msuri de securitatea i sntate n munc specifce specialitii: ipsosar
La executarea lucrrilor de ipsosarie se interzice:
executarea de podine proviziorii aeazate pe reazeme ocazionale (butoaie, crmizi etc.),
n loc de schele regulamentare, executare lucrrilor stnd pe podine de scnduri izolate,
nelegate ntre ele i prezena munictorilor pe schele mobile in timpul deplasarii lor.
schelele mobile trebuie s se mute lin fr zguduiri naintea lucrrilor, se verifc de ctre
personalul tehnic de specialitate, starea schelelor de pe care se execut lucrrile.
n timpul lucrrilor muncitorii trebuie s poarte mnui i ochelari de protecie iar dup
terminarea lucrrii s-i spele bine prile expuse ale corpului pentru a le feri de praf, de var
nestins deoarece acesta atac mucoasa cilor respiratorii, ochii i pielea.
golurile din planeele rmase pentru scri se acoper cu panouri de scnduri.
atelierele de ipsoserie trebuie s aib o bun ventilaie artifcial sau natural.
la turnarea tiparelor de clei se iau msuri necesare pentru a se evita oprirea muncitorilor
ct i la manipularea lor n cofrajul de ipsos.
piesele decorative grele turnate n ateliere se manipuleaz cu grij cu trgi care s reziste la
greutatea lor i s se monteze cu o deosebit atenie manual sau cu ajutorul unor dispozitive
de ridicat, care se prind de elementele de rezisten pe care se fxeaz innd seama de
71
toate prevederile proiectului.
Masuri de securitatea si siguranta muncii specifce specialitatii: tapetar.
La executarea lucrarilor de tapetare trebuie respectate urmatoarele masuri:
insecticidele se introduc n cleiul de fin numai dup terminarea ferberii acestuia, stingerea
focului i luarea de pe foc a vaselor n care a fost fert cleiul;
vasele n care se pstreaz insecticidele se in departe de orice surs de foc, scntei etc.,
iar ambalajele care se pstreaz insecticidele infamabile (Lindatox i Carbetox), se inchid bine cu
capace dup fecare folosire.
n zona n care se lucreaz la montarea tapetelor, sunt interzise fumatul, lucrrile la care se
folosete focul, nclzirea cu facra cuplarea i decuplarea circuitelor electrice etc.
STINGTOARE DE INCENDIU
n funcie de natura materialelor sau subsantelor combustibile, care pot f implicate n procesul
de ardere, incendiile au fost clasifcate astfel:
clasa A incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror combustie are
loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale textile, rumegu, piele,
produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la cldura etc;
clasa B incendii de lichide sau de solide lichefabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli, lacuri,
vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafn, materiale plastice care se topesc uor, etc;
clasa C incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond etc.;
clasa D incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan
etc.;
clasa E incendii ale echipamentelor electrice afate sub tensiune.

Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot f portative
i transportabile.
Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece.
Recipientul este executat din tabl de oel prin procedee de sudur omologate, pe maini automate.
Protecie anticoroziv exterioar EPOXI.
Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50, SM 100.
Stingtoarele presurizate permanent cu pulbere, spum aeromecanic i CO2 pot
fi portative i transportabile.

Tip stingtor
Temperatura de
pstrare
(
o
C)
Lungime jet

(m)
Timp descrcare

(s)
Spuma chimic +4 +60 (-15)* 6 8 40 60
Spuma mecanic +4 +60 6 8 40 60
Dioxid de carbon
(CO2)
-20 +55 1 4 10 30
Pulbere -20 +55 3 6 06 30
Nota: * - valori caracteristice solutiilor aditivate pentru sezonul rece.

Recipientul este executat din tabl de oel prin procedee de sudur omologate, pe maini
automate. Protecie anticoroziv exterioar EPOXI.
Stingatoare presurizate cu spuma aeromecanic tip SM3, SM6, SM9, SM 50,
SM 100.

PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (I)
Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor

1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea
procesului tehnologic.
2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod
periodic a prafului de pe toate suprafeele ncrcate
cu electricitate static.
3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie.
5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de
declanare automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii.
6. Amenajarea unor spaii pentru fumat.
7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de
incendiu.
8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance,
pompe etc.).
9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii.
10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i
asigurarea unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor.
72
PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (I)
Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor
1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea procesului
tehnologic.
2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod periodic a
prafului de pe toate suprafeele ncrcate cu electricitate static.
3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie.
5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de declanare automat
a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii.
6. Amenajarea unor spaii pentru fumat.
7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu.
8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.).
9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii.
10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i asigurarea
unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor.
11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai.
12. Interzicerea folosirii fcrii deschise, a fumatului n medii periculoase.
13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii
i afrii lor.
14. Instruirea muncitorilor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i prevenirea
incendiilor.
15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de mn,
stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.).
PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR (II)
Obligaii i rspunderi
1. Conductorii unitilor sunt obligai s ia msuri pentru: constituirea i funcionarea comisiilor
tehnice de prevenire i stingere a incendiilor i a formaiilor civile de pompieri, dotarea cu mijloace
tehnice adecvate produciei i activitii ntreprinderilor respective, stabilirea sarcinilor care revin
personalului de la locurile de munc i asigurarea instruirii i controlului ntregului personal.
2. Obligaiile comisiilor tehnice sunt: ntocmirea planului de aprare contra incendiilor, efectuarea de
propuneri pentru nlturarea cauzelor care pot nlesni producerea unor incendii, verifcarea modului
de nreinere i de de funcionarea a instalaiilor de semnalizare i stingere a incendiilor.
3. Formaiile civile se organizeaz cu sprijinul unitilor militare de pompieri i desfoar activitatea
de prevenire, intervine la stingerea incendiilor, salveaz oamenii i bunurile materiale.
4. Provocarea de incendiu sau neluarea msurilor prevzute de lege pentru nlturarea pericolului
de incendiu se sancioneaz disciplinar, contravenional sau infracional, dup gravitatea cazului.
73
MODULUL 8


PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU LUCRRI DE
ZUGRVELI I VOPSITORII SIMPLE


Aceast modul descrie tehnologia de pregtire al suprafeelor suport, prin
deschiderea fisurilor i crpturilor, execuia reparaiilor, lefuirea suprafeelor chituite,
desprfuirea i umectarea suprafeelor ce urmeaz a fi zugrvite i vopsite.

Curarea suprafetei suport pe care se vor executa
zugrveli i vopsitorii simple

o Deschiderea fisurilor i curarea cu minuiozitate a prafului i molozului.
o Rzuirea umflturilor sau a altor denivelri ale suprafeei suport, ori de cate
ori este nevoie
o Curarea integral a straturilor vechi de finisaje i se scoate petele de pe
suprafeele suport. Cuiele sunt scoase cu atenie pentru a nu deteriora
suprafaa.

Executarea de mici reparaii la suprafeele suport curate.

Chituire si netezire a suprafeelor ce urmeaz a fi zugrvite sau vopsite pentru
a asigura planeitatea.
lefuirea suprafeelor chituite i desprfuirea lor, naintea fiecrei operaii.

Pregtirea suprafeelor de lemn sau metal, pentru vopsitorii n ulei.

Suprafeele sunt curate de impuriti dup fiecare operaie de lefuire.
Calitatea suprafeei pregtite este verificat cu atenie i n totalitate.



Este necesar a se cunoaste urmatoarele etape:
- identificarea defectelor existente pe o suprafa suport
- folosirea corect a uneltelor adecvate pregtirii suprafeelor suport
- prepararea materialelor necesare executrii reparaiilor
- desprfuirea suprafeelor

In timpul executiei este necesar a se urmari:
- pregtirea unor suprafee suport netede, rigide si rezistente
- planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafeelor ce urmeaz a fi finisate
- modul n care se chituiete i se netezete suprafeele
- atenia cu care se cura de praf suprafeele
Lucrri care trebuie terminate nainte de nceperea zugrvelilor.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli trebuie s fie terminate toate lucrrile i
74
reparaiile de tencuieli, get, placaje, instalaii sanitare, electrice i de nclzire. De
asemenea, trebuie s fie terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.)
exclusiv lustruirea.
n ncperile prevzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrvelile
se execut naintea aplicrii mbrcamintei pardoselii. La executarea zugrvelilor se iau
msuri pentru protejarea stratului-suport al mbrcamintei pentru a-l feri de umiditate i de
murdrire care poate compromite aderena mbrcmintei n special n cazul aplicrii
acesteia prin lipirea cu adezivi.
n cazul pardoselilor cu strat-suport din plci fibro - lemnoase poroase bitumate,
zugrvelile se execut nainte de montarea stratului suport.
Tmplria de lemn i cea metalic trebuie s fie montate definitiv, accesoriile
metalice la tmplrie trebuie s fie montate corect i buna lor functionare s fie verificat,
cu excepia drucrelor i a ildurilor care se fixeaz dup vopsirea tmplriei.
La lucrrile de vopsitorie, ultimul strat se aplic numai dup terminarea complet a
zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor de pardoseli (rachetarea, curirea,
lustruirea) lundu-se msuri de protejare contra murdririi pardoselilor.
nainte de nceperea lucrrilor de zugravire a faadelor, trebuie s fie complet
executate toate lucrrile de la faada construciei, ca: jgheaburi, burlane, streini, cornie,
glafuri, socluri, cofrete pentru instalaii electrice sau de gaz etc. precum i trotuarele.

PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT

Pregtirea suprafeelor depinde de structura acestora care poate fi de: tencuial,
beton, crmid, sticl, metal, carton etc.
n funcie de structura i de tipul lucrrilor executate, suprafaa suport se pregtete
prin ndeprtarea tencuielii slab prinse pe suport, prin adncirea fisurilor i crpturilor n
vederea reparaiilor ulterioare, curarea de praf a ntregii suprafee n vederea realizrii
unei bune aderene, umectarea i chituirea suprafeelor etc.

Curirea suprafeelor

Prin procedee manuale se ndeprteaz prin frecare cu ajutorul periilor de srm,
a rzuitoarelor de oel i a paclurilor de oel, precum i prin ciocnire cu ajutorul dlilor i
ciocanelor, stratul subire de rugin i oxozi, noroiul i mortarul.
Procedeul manual de curire a suprafeelor este simplu i d rezultate bune. Are
dezavantajul ns c acest procedeu cere o cantitate de manoper mare, cu o
productivitate mic. n generalacest procedeu se utilizeaz la lucrrile cu un volum redus.
Prin procedee mecanizate se efectueaz aceleai operaii, ns procedeele
mecanizate au avantajul unei productiviti mai mari i a unei caliti superioare.
Procedeele mecanizate sunt: prin sablare i prin frecare cu perii de srm mecanice.
Cel mai eficace procedeu este cel prin sablare, care, n afara ndeprtrii
impuritilor, asigur o suprafa mai uniform i o aderen mai bun a peliculei de
vopsea.
Piesele care urmeaz s fie lcuite se spal cu solveni organici neutralizani.
Un alt procedeu pentru curirea suprafeelor metalice este i acela cu ajutorul
periilor de srm mecanice sau ale discurilor cu material abraziv prinse n polizoarele
electrice de col sau maini de gurit portabile.
75
Viteza de rotaie a periilor este de 1500 2800 rot/min. n timpul lucrului sunt
necesare ntreruperi de cte 15 min. dup fiecare 45 min. de funcionare, pentru ca
motorul s se rceasc. n timpul ntreruperii se cur de praf prile prelucrate i se
verific calitatea prelucrrii. Pentru a se reduce cantitatea de praf, suprafeele metalice
care se cur, se ud cu past de lefuit sau soliie de sod calcinat.
Dup curire se spal cu ap cald la 50 60
0
C, apoi cu ap rece i se usuc.
Prin procedeul termic se ndeprteaz oxizii metalici, underul, grsimile,
murdriile etc. Procedeul nu se folosete la profilele cu perei subiri, sau table, care pot
suferi deformaii din cauza cldurii sau acolo unde ar putea produce schimbri de form
sau de rezistene ale pieselor; deasemenea unde este pericol de incendiu sau explozie.
Aparatele care se pot ntrebuina sunt lampa de benzin, arztorul cu flacra
oxiacetilenic sau aparatul electric cu jet de aer cald.
Procedeul se bazeaz pe dilatarea diferit a oxidului sau underului i metalului n
timpul nclzirii, fapt care uureaz desprinderea i nlturarea lor de pe metal.
Procedeele fozico-chimice sunt: decaparea, degresarea i neutralizarea.
Prin decapare se ndeprteaz straturile de oxozi , pelicilele vechi de vopsea i
alte murdrii, cu soluii acide, alcaline sau paste.
Decaparea cu soluii acide sau alcaline se aplic pieselor mici n bi, iar cu paste se
aplic pieselor mari care nu mncap n bi. Aceast soluie se aplic cu prioritate n fabrici.
Prin degresare se cur piesele i elementele metalice care n timpul prelucrrii,
manipulrii, transportului sau montrii s-au murdrit cu uleiuri sau alte substane grase.
Degresarea cu solveni se face pe suprafee izolate cu tampoane din crpe sau
perii nmuiate n acetia. Dup degresare, piesele se las s se usuce prin evaporarea
solvenilor n aer sau cu jet de aer cald.
Solvenii ntrebuinai de obicei sunt: white-spirt, benzin, terebentin sau diluani.
Deoarece degresarea cu solveni prezint pericol de explozie, incendiu i toxicitate,
este necesar s se ia toate msurile de securitate, sntate n munc i situaii de urgen

Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita
- in vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai
fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cit mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie
sa fie executate ingrijit, terminate si uscate.
- in cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu: panouri mari),
toti perii ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (in
cazul peretilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment var, dupa ce in
prealabil bavurile si dungile iesinde in relief au fost indepartate, astfel ca sa rezulte
suprafete netede. De asemenea, betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de
slefuit sau cu perii de sarma.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa indeplineasca conditiile de
planeitate si netezire prevazute in "Normativ pentru executarea constructiilor din panouri
mari" P.4271.
Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe
suprafata suport.
- in cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zugravite direct, se vor
curata cu atentie stropii si resturile de mortar, si se vor completa rosturile care prezinta
goluri in mortar

Pregatirea suprafetelor gletuite
- Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa
76
fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel
putin14 zile.
- Toate fisurile, neregularitatile etc, se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se
spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru
chituirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume).
Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin
amestecare rapida (in intervalul
de maximum 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi
folosite inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsosvar, in proportie de
1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara in cantitati care
sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare.
Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate in Caietul V.
- Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuiesti cu hartie de slefuit (in cazul
peretilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de
praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
- in cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau
alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului
trebuiisa fie de maximum 8%.
Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL
- Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari, si reparata in
ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, este luata in
primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.
- Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de
15%. Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".
- Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite cu grund anticoresiv si vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Pregatirea suprafetelor metalice
- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar,
vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc.
Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti,
piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara ; in cazuri speciale se vor folosi bai
de spalare si decapare acida, in instalatii industriale sau paste decapante.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (whitespirit, terebentina,
benzina usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot
inlesni coroziunea metalului.
- Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorosiv corespunzator
vopselei care se aplica.

Pregatirea suprafetelor cu un finisaj vechi
Se verific mai nti, prin ciocnire, pentru a se constata starea tencuielii; poriunile care
se desprind se nltur, se cur i se refac, muchiile lovite se repar, iar cepturile se
lrgesc pentru reparare.
77
- Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun
si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.
- Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi
indepartate cu spaclul inainte de rarirea lor. indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate
face cu piste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula
cateva minute, dupa care se curata cu spaclul.
Daca gletul de vopsea este prea crapat sau sa cojit odata cu scoaterea cu spaclul a
vopselei, gletul se va reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire se face ca
pentruun glet nou.
- Vopsitoriile vechi degradate, de pe tamplaria metalica sau de lemn, se curata in mod
similar ca de pe suprafetele gletuite.
Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, pregatirea suprafetelor se va face la fel ca in cazul
unor finisaje noi.
CONDITII DE EXECUTIE
- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul normativ.
- Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a
aerului, in mediul ambiant, de cel putin + 5C, in cazul zugravelilor pe baza de apa si de
cel putin + 15C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru
zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de
asemenea,se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru
a evita uscarea accelerata si craparea peliculelor.
- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele
suport au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuita 3% si
suprafetele gletuite 8%). Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului
de60% si temperatura + 18...20X), dupa cea. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa
circa 2saptamani de la executarea gletului.
Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variatiei
rezistivitatii electrice a materialelor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar
(aparatul cu carbid tip C.M.).in cazul cand pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se
poate verifica daca stratul suport de mortar sau beton sa uscat suficient prin urmatoarea
metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (cea. 2x5 cm) din
suprafata suport 0 solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea
respectiva se coloreaza in violet sau in roz suport are o umiditate mai mare de 3%.
- Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu
trebuie nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
- La executarea finisajelor se va tine seama de indicatiile date la fiecare caiet, in ceea
ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul suport pe care se
aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul.
- Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi
folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a
pastrarii ca racteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si normele interne
de fabricatie.
78



Lucrri de etanare

CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA

Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri din tencuiala, acestea se deschi cu cutitul
sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu
urmatoarea compozitie: chit pentru varuieli ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg,
solutie de clei 2% pna la consistenta de lucru.
Modul de preparare:
- se prepara nti cleiul
- n solutia apoasa ipsosul se amesteca bine
- se adauga creta sau huma continund amestecarea pna la omogenizare si consistenta
de lucru potrivita
Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei.

Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete.
DEFECTE REMEDIERI
Defecte ce apar n timpul pstrrii compoziiilor.
a) Tulburarea se produce datorit
depozitrii la o tempratur sub +5
0
C, fie din
cauza unui coninut prea mare de sicativ.
n ambele cazuri, pentru remediere, se
recomand o uoar nclzire a compoziiei
la 20 25
0
C, prin introducerea vasului n
ap cald.
b) Formarea de coji se produc datirit
nchiderii neetane a vasului sau
ambalajului respectiv, a excesului de
sicativ din compozitie sau din cauza unei
temperaturi excesive din depozit.
Coaja va fi ndeprtat cu grij nainte de
utilizarea produsului .
Coaja nu trebuie spart sau frmiat n
masa compozitiei deoarece acestea nu se
mai dizolv.
Se produc n schimb defecte ale aspectului
i o cdere a rezistenei peliculei.
c) Sedimentarea materiilor solide n
dispersie se produce datorit greutii
specifice mari a pigmenilor, vscozitii
prea mici a liantului, omogenizrii
necorespunztoare la prepararea sau
depozitarea compoziiilor un timp mai
ndelungat dect cel prescris
Se recomand o energic i complet
amestecare a compoziiilor n vasele n
care se pstreaz, pn la obinerea unui
aspect omigen, nainte de utilizare sau
transvazare.
Amestecarea compoziiilor se poate face
manual sau mecanic.
79

Manual se face astfel:
- se ndeprteaz orice urm de coaj;
- se scoate din vas circa un sfert din
coninutul plin al vasului;
- cu o lopic de lemn geluit se dizloc
straturile depuse pe fundul vasului de jos n
sus, treptat, pe ntreaga suprafa; dup
aceea se imprim lopelei o micare de
rotaie de jos n sus i de sus n jos astfel
ca toat masa compoyiiei s se pun n
micare. Aceast operaie dureaz 10 - 30
minute n funcie de cantitatea de depuneri
i de natura lor.
Dup ce compoziia a fost omogenizat i
sedimentul nglobat n amestec, se adaug
n vas i restul de compoziie scos la
nceput, amestecndu-se continuu.
Omogenizarea mecanic se face cu
ajutorul amestectoarelor prinse n maina
de gurit, cu o durat de 5 10 minute,
pentru o cantitate de 50 kg, asigurnd o
productivitate ridicat i o compoziie de
cea mai bun calitate.
d) Gelificarea se datoreaz unui nceput
de alterare a liantului i se consider defect
de fabricaie
Compoziia nu poate fi remediat i trebuie
returnat furnizorului
e) Spargerea emulsiei (separarea celor
doi componeni lichizi ap-ulei care
constituie emulsia. Cauzele pot fi:
- pstrarea necorespunztoare a compo-
nenilor emulsionai la temperatuei mai mici
de + 5
0
C;
- durata de depozitare a emulsiei
depete termenul de folosin prescris
de productor
n cazul separrii emulsiei nu exist
posibiliti de remendiere. Produsul nu mai
poate fi utilizat.
Defecte ce apar n timpul aplicrii compoziiilor.
80
a) Rezisten la ntindere cu pensula a
compoziiei. Cauzele pot fi:
- consistena prea mare a compoziiei;
- temperatura prea sczut a produsului;
- folosirea unor pensule nepotrivite;
- aplicarea compoziiei pe un strat umed;
- aplicarea compozitiei pe un strat pregtit
necorespunztor;
- aplicarea compoziiei pe timp excesiv de
cald, sau sub aciunea direct a razelor de
soare;


- se dilueaz cu diluant corespunztor;
- se nclzete produsul n ap cald;
- se folosesc pensule corespunztoare;
- se usuc stratul suport cu jet de ar cald;
- se pregtrte corespunztor stratul suport
prin lefuire i tergere de praf;
- se amenajeaz paravane de protecie
pentru umbrirea zonei de lucru.

b) Urme de pensul care se menin i
dup uscarea stratului de compoziie.
Cauzele care produc acest defect pot fi:
- consisten prea mare a compoziiei;
- viteza mare de absorbie a liantului n
stratul suport;
- compoziia folosit are un timp de uscare
prea scurt;
Se netezesc prin repensulare pe proaspt.


- se dilueaz cu diluant corespunztor;
- se aplic un strat de amors pentru
impermeabilizarea suportului;
- se dilueaz cu diluant corespunztor;

c) Adeziune slab cnd compoziia ader
cu greu la suport.
Cauzele care produc acest defect pot fi:
- pregtirea necorespunztoare a suprafe-
ei suport (urme de grsime, praf,
umezeal);
- urme de ap n pensul sau n aerul de
pulverizare;
- utilizare de diluani necorespunztori;



- se pregtete corespunztor stratul
suport prin lefuire i tergere de praf;

- utilizarea pensulelor uscate sau purjarea
rezervorului compresorului de aer;
- produsul diluat nu se mai utilizeaz i se
folosete diluantul indicat n fia tehnic a
produsului;
81
d) Scurgeri i "perdele" pot aprea att la
aplicarea cu pensula i cu pistolul din
urmtoarele cauze:
- utilizarea unei ompoziii prea diluate;
- aplicarea unui strat prea gros;
- utilizarea unei duze cu diametrul pea
mare la pistolul de pulverizare;
- aplicarea unui strat de compoziie peste o
suprafa lucioas;
Se netezesc prin pensulare pe proaspt.

- se modific consistena compoziiei;
- se ntinde mai bine stratul:
- se schimb duza sau se mrete viteza
de aplicare;
- se mtuiete stratul lucios prin mtuire;
e) "Coaj de portocal" La aplicarea cu
pistolul pelicula are aspect ondulat,
insuficient egalizat.
Cauzele care produc acest defect pot fi:
- consistena prea mare a compoziiei;
- pulverizarea compoziiei cu aer compri-
mat sub presiunea normal;
- pulverizarea se face de la distan prea
mare;
- adaos prea mare de sicativ n compoziia
vopselei;
- nerespectarea temperaturii minime de
aplicare;
Se netezete prin pensulare pe proaspt.



- se dilueaz compoziia;
- se mrete preiunea aerului la pistol;

- se ine pistolul la distana optim;

- se reduce dozajul de sicativ din
compoziie;
- se nclzete spaiul de lucru pn la
temperatura critic de aplicare i uscare;
f) Pelicul aspr la pipit.
Cauzele care produc acest defect pot fi:
- compoziia conine impuriti;
- depuneri de praf pe parcursul aplicrii i
uscrii compozitiei;
Se netezete prin pensulare pe proaspt.

- se strecoar compoziia;
- se nltur sursele de praf din spaiul de
lucru;

g) Bici i bule de aer,
Se strpung cu acul naite de uscare

82
Apar la suprafaa peliculei atunci cnd:
- suprafaa care se acoper este nc
umed;
- stratul de compozitie are grosime prea
mare;
- nu se folosete filtrul la instalaia de aer
comprimat;
- se usuc suprafaa,

- se reduce grosimea stratului;

- se monteaz filtrul;
h) Uscare ntrziat a peliculei.
Acest defect mpiedic desfurare
normal a lucrrilor, fiind produs de
urmtoarele cauze:
- aplicarea unui strat prea gros;
- temperatura mediului de lucru mai mic
de + 15
0
C;
- umiditatea mediului de lucru mai mare de
65%;
- ncpere neventilat;
- compoziia folosit conine un liant greu
volatil;

Dac se lucreaz cu produse noi, nainte
de utilizare, se efectueaz probe pe
elemente etalon conform specificaiilor din
fiele de utilizare date de furnizor.
-




Majoritatea defectelor artate pot fi evitate prin cunoaterea compoziiilor i a
componenilor lor, cunoaterea folosirii uneltelor, aparatelor i instalaiilor de vopsit, a
tehnologiilor de aplicare precum i cunoaterea influenei temperaturii i umiditii
mediului de lucru.
Defecte ce apar dup uscarea peliculei.
a) Putere slab de acoperire.
Cauzele care produc acest defect pot fi:
- folosirea unei compoziii foarte diluate;
- folosirea prii de deasupra a compoziiei
neomogenizate din vasul n care s-a
pstrat, avnd un procent mai mic de
pigmeni datorit sedimentrii;
- aplicarea compoziiei n straturi prea
subiri;
Se remediaz prin refacerea vopsitoriei cu
acelai tip i nuan de vopsea.
83
b) Pierderea luciului.
Mtuirea peliculei poate avea mai multe
cauze i anume:
- aplicarea compoziiei pe o suprafa
negrunduit sau grunduit insuficient sau
peste grund insuficient uscat;
- aplicarea compoziiei pe suprafa
umed;
- aplicarea compoziiei pe suprafa ptat
cu grsime sau uleiuri minerale;
- folosirea unei compoziii cu coninut
exagerat de diluant sau cu diluant
nepotrivit;
Se remediaz prin refacerea vopsitoriei cu
acelai tip i nuan de vopsea.

c) Aderen slab.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- aplicarea compoziiei n straturi prea
groase;
- aplicarea compoziiei pe suprafa
umed;
- aplicarea compoziiei pe suprafa ptat
cu grsime sau uleiuri minerale;
- aplicarea compoziiei de acoperire peste
un strat de grund de mbibare prea uscat
sau murdar;
Se remediaz prin nlturarea peliculei
neaderente i refacerea vopsitoriei cu
acelai tip i nuan de vopsea, cu
respectarea tehnilogiei de execuie.
d) Rezisten insuficient a peliculei.
Obinerea unei pelicule de acoperire a
suprafeelor cu o duritate insuficient este
cauzat de:
- aplicarea compoziiei de acoperire peste
un strat de grund de mbibare insuficient
uscat sau murdar de ulei;
- utilizarea unui diluant necorespunztor cu
vopseaua;
Se remediaz prin nlturarea peliculei cu
rezisten insuficient i refacerea
vopsitoriei cu acelai tip i nuan de
vopsea, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
84
e) Aspect grunos.
Acest aspect poate avea urmtoarele
cauze:
- aplicarea unei compoziii nestrecurate de
eventuale impuriti;
- nglobarea n compoziie de frmturi de
coaj de vopsea, format la suprafaa
vasului n care s-a pstrat;
- aplicarea compoziiei peste o suprafa
insuficient lefuit;
Se remediaz prin nlturarea peliculei cu
aspect necorespunztor i refacerea
vopsitoriei cu acelai tip i nuan de
vopsea, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
f) Apariia porilor.
Acest defect care apare dup uscarea
peliculei rezult din urmtoarele cauze:
- aplicarea compoziiei pe un suport umed;
- executarea lucrrilor sub aciunea razelor
solare sau n apropierea surselor de
cldur;
- aplicarea compoziiilor pe suprafee de
lemn insuficient grunduit cu grund de
mbibare;
- la omogenizarea compoziiei s-a efectuat
cu maini cu turaie mai mare de 400
rot/min care au introdus bule de aer n
amestec;
Se remediaz prin frecarea peliculei cu
aspect necorespunztor i refacerea
vopsitoriei cu acelai tip i nuan de
vopsea, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
g) Crpturi.
Apariia lor pe suprafaa peliculei provine
din urmtoarele cauze:
- aplicarea chiturilor n straturi prea groase;
- aplicarea peliculelor n straturi groase;
- uscarea se face prea rapid datorit
expunerii la raze solare sau surse de
cldur excesiv;
- alegerea neportivit a vopselelor sau
lacurilor;
Se remediaz prin frecarea peliculei cu
aspect necorespunztor i refacerea
vopsitoriei cu acelai tip i nuan de
vopsea, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
85
h) Exfolieri.
Pelicula se desprinde de pe suport din
urmtoarele cauze:
- aplicarea peliculei peste un strat existent
incompatbil sau care nu a fost prelucrat;
- aplicarea compoziiei peste un suport de
lemn cu umiditate mai mare de 12%, sau
peste un strat de mucegai;
- aplicarea chitului direct pe lemn fr o
prealabil tratare cu grund de mbibare;

Se remediaz prin nlturarea peliculei
neaderente i refacerea vopsitoriei cu
acelai tip i nuan de vopsea, cu
respectarea tehnologiei de execuie.
i) Apariia ruginii.
Aceasta se datoreaz aplicrii compoziiei
pe o suprafa metalic pregtit
insuficient.
Se remediaz prin nlturarea peliculei ,
pregtirea suprafeei i refacerea
vopsitoriei cu acelai tip i nuan de
vopsea, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
Remedierea propriuzis a defecteloraprute dup uscarea peliculei nu este
recomandabil, deoarece locurile reparate vor rmne vizibile.


TRANSPORTUL Sl DEPOZITAREA
MATERIALELOR PE SANTIER

--Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul
livrat in saci de hartie se transporta in vagoane inchise.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si
ferite de umezeala.
--. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate in bidoane de tabla,
cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu saci de
polietilena la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri
uscate si ferite de inghet.
-- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitati impotriva incendiilor. Se
recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7C si + 200C.
-- in timpul depozitarii se va urinari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

86
MODULUL 9
PREGTIREA SUPRAFEELOR PENTRU LUCRRI DE ZUGRVELI /
VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOAR
Modulul descrie tehnologia de pregtire a suprafeelor suport, n vederea executrii zugrvelilor
si a vopsitoriilor de calitate superioar
Curarea suprafeelor
Curarea cu ajutorul fcrii straturile vechi de vopsea n ulei, prin mnuirea corect a
utilajului.
lefuirea suprafeelor pereilor i tavanelor, ori de cte ori este nevoie.
Curarea cu paclu i lefuirea tmplriei, cu grij nealternd suportul.
Pregtirea suprafeelor pentru executarea lucrrilor de calitate superioar
Grunduirea suprafeelor ce vor f vopsite, folosind grundul adecvat tipului de
vopsea.
Gletuirea suprafeelor, folosind uneltele adecvate.
Activitile se refer la pregtirea unor suprafee suport vechi care au mai fost zugrvite sau
vopsite, prin folosire, pentru ndeprtarea vechiului fnisaj, a dispozitivului cu facr, a paclului, a
hrtiei abrazive.
Echipamentul de protecia muncii i PSI este format din: salopet, bocanci, masc, ochelari
de protecie, extinctoare, hidrai etc.
Sunt necesare cunotine de:
norme generale i specifce de protecia muncii i PSI, sistemele de siguran i protecie
ale uneltelor folosite, toxicitatea materialelor folosite, modul de pregtire i aplicare a grundului pe
suprafee ce vor f vopsite.
In executie este necesar a se cunoaste:
- normele de protecie a muncii i PSI n cazul lucrului cu facr deschis
- modul de utilizare a sculelor i dispozitivelor din dotare necesare grunduirii suprafeelor
In executie este necesar a se urmari:
- planeitatea, orizontalitatea, verticalitatea si rezistena suprafeelor suport
- corectitudinea grunduirii suprafeelor ce vor f vopsite
- ntreinerea aparaturii din dotare.
Clasifcarea lucrrilor de fnisarea dup domeniul de aplicare
Zugrveli cu var lavabil;
Zugrveli cu silicai;
Zugrveli cu cazein;
Vopsitorii pe baz de ulei;
Vopsitorii pe baz de bitum
Vopsitorii cu compoziii pe baz de emulsii din rini polimerice;
Emailri pe baz de lacuri i pigmeni.
Biuirea;
Finisarea cu relief calcio vechio
87
PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU APLICAREA ZUGRAVELILOR
Suprafee suport ale lucrrilor de fnisaje:
Suprafee tencuite cu : 1.
mortar de var; a.
mortar de var i adaos de ipsos; b.
mortar de var cu adaos de ciment; c.
tencuieli cu mortar de ciment; d.
tencuieli gleduite; e.
tencuieli decorative. f.
Suprafee de beton; 2.
Suprafee de ipsos; 3.
Suprafee metalice; 4.
Suprafee de lemn. 5.
PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT:
a. Se face sumar cel putin o curatire de praf, altfel se slabeste aderenta stratului de varuiala
si pot aparea pete;
b. Nu se pune problema netezirii riguroase a suprafetei si nici problema gletuirii sau a
spacluirii;
c. Tencuiala trebuie sa fe uniform uscata pentru a evita patarea mai ales daca varuirea va f
colorata;
d. Daca tencuiala este veche si a fost zugravita cu zugraveli de clei, acestea trebuie sa fe
complet curatite altfel varuiala nu adera;
e. Daca anterior stratul a fost tot var si prezinta pete, suprafata trebuie spalata cu sapun;
f. Cnd straturile de varuiala s-au ngrosat si nu mai sunt aderente la suport, ele trebuie
razuite cu spaclul;

UMEZIREA SUPRAFETEI
Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici
arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de
varuit din lichida n pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare
prea rapida a apei produsa fe din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant
fe din cauza arsitei soarelui sau a caldurii excesive mpiedica totala carbonatare si deci varuiala
se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala mpiedica evaporarea apei din compozitie ct si
a apei produse din procesul chimic astfel nct pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala
se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel,
pulveriznd apa n mod egal pe toata suprafata.
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori pna
ies curate.
Compozitia grundului:
- pasta de var (concentratie 50%) 2,5 kg
- sare de bucatarie 0,100 kg
- apa pna ce se completeaza 10 l de compozitie
Mai nti pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea n apa clocotita si se adauga
la solutia de var amestecndu-se bine. Se adauga diferenta de apa pna la 10 l de compozitie.
Amestecul obtinut n continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp. Se aplica pe perete
cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc nti tavanele. Compozitia se aplica de fecare
88
data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune. Se scurge pe marginea galetii excesul de
lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-ntors n aceiasi directie, n straturi subtiri
si ct mai egale, avnd grija sa nu ramna dre de bidinea sau scurgeri. Pe plafoane se aplica
cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin miscari orizontale. Dupa uscare si
ntarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel nct suprafata sa fe complet acoperita, aspectul
uniform si albirea integrala.
Pregtirea suprafeelor tencuite.
Se verifc mai nti, prin ciocnire, pentru a se constata starea tencuielii; poriunile care se
desprind se nltur, se cur i se refac, muchiile lovite se repar, iar cepturile se lrgesc pentru
reparare.
Splarea suprafeelor este o operaie care se practic n cazul zugrvelilor, avnd ca scop
ndeprtarea zugrvelii vechi de pe perei i de pe tavane.
Pentru splare se execut urmtoarele operaii:
- se nmoaie suprafaa cu ap cald din abunden, prin pensulare cu bidineaua sau prin
stropire cu vermorelul;
- dup nmuiere se freac suprafaa cu un burete ud, care se spal des de depunerile de pe
el ntr-o gleat cu ap curat. Operaia se repet de mai multe ori pn cnd nu mai rmn urme
din zugrveala veche pe perei;
Rzuirea suprafeelor este operaia prin care se ndeprteaz, total sau parial, straturile
de zugrveal veche, atunci cnd sunt cocovite sau cnd nu mai pot suporta un nou strat de
zugrveal, ntruct ar duce la cocovirea lor.
Rzuirea se execut cu un cuit de oel triunghiular, sau chiar cu paclul cu lama de oel,
avnd grij ca n timpul rzuirii s nu se degradeze tencuiala.
Rzuirile pot f simple sau integrale.
Rzuirile simple se execut pe poriuni rzuindu-se cu cuitul triunghiular partea cocovit
pn la poriunea care este bine fxat pe tencuial. Se netezesc apoi mrginile zugrvelii vechi care
rmne, astfel ca s se racordeze cu tencuiala descoperit prin rzuire. Dac grosimea rzuielii
este prea mare, pe suprafaa respectiv se aplic glet.
Rzuirile integrale se execut atunci cnd se cer licrri foarte ngrijit executate sau cnd
peliculele vechi sunt constituite din materiale incompatibile incompatibile cu materialele din zugrvelile
vechi.
Pentru rzuirea integral se execut urmtoarele operaii:
- se nmoaie suprafaa cu ap cald din abunden, prin pensulare cu bidineaua sau prin
stropire cu vermorelul, pentru a uura lucrul i a preveni formarea de praf;
- rzuirea zugrvelii cu paclul de oel.
Dac stratul de zugrveal veche este mai gros, operaia de umezire se repet de mai multe
ori pn cnd se produce nmuierea lor pn la tencuial.
- dup rzuire suprafeele se spal cu ap curat cu ajutorul buretelui.
PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT PENTRU APLICAREA VOPSITORIILOR.
Clasifcarea lucrrilor de vopsitorie.
Dup felul materialelor utilizate vopsitoriile se mpart n:
- vopsitorii cu vopsele de ulei, care sunt cel mai frecvent folosite, find mai ieftine i n aceli
timp satisfcnd condiiile de aspect cerute pentru cldiri cu fnisaje obinuite;
- vopsitorii cu lacuri care se folosesc n special la fnisarea suprafeelor de lemn, deoarece,
find transparente, pstreaz aspectul natural al lemnului, deasemenea, se aplic peste vopsitoria
n ulei pentru a-i da un aspect mai frumos. Lcuirea se ntrebuineaz la construcii la care se cer
fnisaje mai pretenioase;
- vopsitorii cu emailuri, care se folosesc la cldiri de locuit, social culturale, pentru a obine
fnisaje de calitate superioar.
89
Calitatea vopsitoriilor, se verifc numai dup uscarea lor complet i are ca scop principal
depistarea defectelor care depesc abaterile admisibile, n vederea efectuarii
remedierii lor i a lurii de masuri pentru ca defectele s nu se repete n continuare.
naintea nceperii lucrrilor de vopsitorii este necesar a se verifca daca au fost executate
i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja precum i dac au fost montate toate piesele
auxiliare, suporturi pentru obiecte sanitare sau elemente de nclzire.
Prin examinarea vizual se verifc aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere ca suprafeele
vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare
i acelai aspect lucios sau mat.
Pregtirea suprafeelor const n curirea i rzuirea acestora, aplicarea grundului, chituirea
i n unele cazuri, pcluirea total a suprafeelor
PREGTIREA SUPRAFEELOR
Suprafeele gletuite cu ipsos trebuie s fe plane, netede fr exfolieri i fsuri.
Eventualele crpturi i fsuri se deschid pe adncimea de 2 mm. Micile neregulariti, gurile
i fsurile, prelucrate dup cum s-a artat mai nainte se pcluiesc cu past de ipsos. Dup uscarea
poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit iar praful rezultat se ndeprteaz cu
perii sau cu bidinele.
Dac umiditatea tencuielii nu depete 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbibare,
avnd compozitia 1 kg ulei in fert i 0,05 kg pigmenti. n cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei i
acelor cu emailuri suprafaa respectiv se acoper cu unul sau cu dou straturi de grund de ulei: la
vopsitoriile cu emailuri de baz de grund alchidic.
Suprafeele care au mai fost vopsite se rzuiesc fcndu-se mici reparaii cu chit. Pe poriunile
de vopsea degradat (crpat, cocovit) stratul de vopsea se nltur prin ardere cu lampa de
benzin i apoi prin rzuirea cu paclu metalic. Locurile respective se pcluiesc cu chit.
Dac suprafaa se ndeprteaz complet suprafaa se pregtete ca i n cazul suprafeelor
noi.
Cnd se cere o vopsitorie de calitate superioar ntreaga suprafa se pcluiete cu chit de
pcluit i apoi se lefuiete.
Suprafeele metalice care au mai fost vopsite se pregtesc dup procedeele descrise pentru
suprafeele gletuite. n afar de arderea cu facra, vopseaua se poate ndeprta i prin nmuierea
acesteia cu paste decapante sau cu soluii alcaline (1 kg sod la 4 l ap) aplicate cu pensula apoi
curindu-se cu paclu metalic.
Pregatirea suprafetelor metalice
Suprafetele metalice se curata de rugina, mortar, noroi, grasimi etc. Rugina se indeparteaza
cu perii de sarma, cu spaclul metalic, prin sablare sau prin ardere cu facara.
Suprafetele se curata de grasimi prin ardere cu facara sau prin frecarea suprafetei cu carpa
inmuiata in solventi; nu se va folosi petrol lampant, deoarece inlesneste coroziunea metalului.
Pe suprafetele astfel pregatite se aplica cu pensula un strat de grund pe baza de miniu de
plumb iar dupa uscarea acestuia, defectiunile mici se chituiesc cu chit de ulei sau cu chit de lac,
respectiv cu chit de achidal.
Chitul pentru chituirea suprafetelor metalice se compune din: 1kg de in fert, 4kg creta, 1 kg
90
miniu de plumb ( sau miniu de fer). In ulei se introduc treptat creta si miniu, amestecandu-se pana al
omogenizare. Suprafetele metalice care au mai fost vopsite se pregatesc dupa procedeele descrise
pentru gletuite.
In afara de ardere, vopseaua se poate indeparta si prin inmuierea acesteia cu paste capante
sau cu solutii alcaline (1kg soda la 4L apa), aplicarea cu pensula apoi curatindu-se cu spaclul.
Suprafetele trebuie curatate in prealabil (mecanic sau solutii speciale) pentru indepartarea
ruginii.
Rugina I. Exista un produs cu dublu scop: inhibitor de rugina si estetic. Puteti f sigur de
rezistenta in timp si la intemperii a acestei vopsele deoarece este folosita la vopsirea docurilor, a
unor portiuni ale vapoarelor si a unor parti ale podurilor care leaga marile orase. si rezistenta la
temperature este in avantajul dumneavoastra: vopseaua poate suporta 90 grade C caldura uscata.
Este indicat sa folositi acest produs si in cazul in care casuta dumneavoastra este situate intr-o zona
cu umiditate mare, pentru ca acest produs este rezistent la muncegaiuri si alege. Si obiectele din
PVC , tabla galvanizata si aluminiu pot f vopsite dar numai dupa aplicarea unui grund de rezistenta.
Daca vopsiti o suprafata metalica este necesar sa aplicati mai inainte un grund alchidic. Theoretic cu
un litru de vopsea puteti acoperi 10,5mp, dar practice consumul depinde de porozitatea substratului.
Important! Deoarece temperature aerului, a substratului si a materialului trebuie sa fe intre 5 si 35
grade C, fti atenti caci o bucata de tabla expus este disponibil intr-o paleta larga de culori, este
ambalata in cutii de 1litru.
Rugina II. Exista un grund care se aplica direct pe rugina. Acest primer (grund) este realizat
pe baza uleiului de peste. Consumul teoretic este de 1 litru pentru 14,5mp insa practic consumul
depinde de ruginozitatea stratului si pierderile de material ce pot aparea la aplicare.
Condiii de calitate a lucrrilor de zugrvire i vopsitorie
Executarea zugrvelilor i vopsitoriilor pe timp friguros;
Defecte ce apar n timpul pstrrii compoziiilor;
Defecte ce apar n timpul aplicrii compoziiilor;
Defecte ce apar dup uscarea peliculei.
Lucrri de etanare
Executarea lucrrilor de etanare prin intermediul :
profrurilor de etanare;
chituri de etanare
CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR
- Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum si de catre benefciar si proiectant, urmarindu se respectarea
prevederilor din prezentul normativ.
-Pe parcursul executarii lucrarilor zugraveli vopsitorii, se verifca in mod special (de catre
seful punctului de lucru:
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de
importanta deosebita consemnandu se acestea in procese verbale de lucrari ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor
interne de fabricatie respective,
91
c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fecarui caiet.
-Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere
sau refacere.
-Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Prezentarea transport i depozitarea materialelor de fnisaj
Pentru depozitare materialele n prafuri pentru zugraveli se pastreaza n lazi de lemn simplu
geluite sau captusite la interior cu tabla zincata. Substantele vscoase, lichide si emulsiile se
pastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata.
Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu se produce
vapori n magazie. Substantele caustice vor f pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii fecaruia.
Ambalajele de orice fel vor f grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru
nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru depozitare si pastrare sacii speciali de hrtie.
Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru
zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele
cu solventi volatili vor f manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum
si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-
un schimb. Pentru substantele n praf fn sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de
protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau
murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat,
dupa terminarea celui anterior.
92
MODULUL 10
PREPARAREA SOLUIILOR SIMPLE DE LUCRU
Modulul descrie tehnologia de preparare a materialului pentru zugrvit sau vopsit conform
reetelor din proiect sau instruciunilor care nsoesc aceste materiale.
Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor si normelor interne specifcate in caietele respective.
Prepararea soluiilor pentru lucrri de zugrveli si vopsitorii
La prepararea soluiilor,se respect reetele i dozajele / proporiile indicate.
Prepararea soluiilor se face respectnd ordinea de amestecare a materialelor
componente.
Prepararea soluiilor se face conform indicaiilor proiectului sau dorinei
benefciarului.
Verifcarea calitatii soluiilor
Soluiile sunt verifcate conform procedurilor i instruciunilor specifce.
Soluiile sunt verifcate cu instrumente adecvate.
Remedierea neconformitilor
Soluiile i compoziiile preparate sunt remediate n conformitate cu reetele de
preparare.
Soluiile i compoziiile sunt remediate n vederea obinerii lucrrilor de calitate.
Noiunea de soluii simple pentru zugrveli i vopsitorii se refer la: soluii de clei, lapte de
var, vopsea lavabil, vopsea n ulei, hum, vopsele din polimeri sintetici, etc
MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE
n constructii, cnd colorarea se face cu compozitii din care nu lipseste apa, independent de
orice alte caracteristici , ea se numeste ZUGRAVEALA.
CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fuiditate (de curgere sau de
subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit.
Pentru ca amestecul format dintr-un pigment si un liant sa se poata ntinde trebuie ca el sa
aiba un anumit grad de fuiditate care se obtine adaugarea n masura potrivita a unui DILUANT care
este o substanta care subtiaza compozitia , n cazul zugravelilor acesta este APA.
n functie de liantul folosit zugravelile pot f :
Zugraveli cu clei de provenienta animala ( razaturi de piele, oase)
Zugraveli de cazeina, cu clei de cazeina sau clei vegetal
Zugraveli cu lianti anorganici (sticla solubila)
Zugraveli cu var sau varuieli, colorate sau albe n care liantul este pasta de var.
Pentru zugraveli se folosesc solutii apoase pe baza de var sau pe baza de clei si huma . Aceste
zugraveli se aplica in doua-trei straturi pe peretii tencuiti cu mortar de ciment si avand suprafata
driscuita .
93

Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var
Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de
var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in volume) si amestecare pana la perfecta
omogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din
bulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari in volume). Nu se va face prepararea in recipiente
(butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate f folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se adauga, amestecand continuu, pana la omogenizare, grasimi (ulei de in,
de rapita sau de foarea soarelui), in proportie de 1...2% (in volume). Se poate folosi si seu topit
tehnic, in aceeasi proportie, care insa se va incalzi pana la topire si se va amesteca numai in cazul
prepararii laptelui din var bulgari si anume inainte de racirea amestecului.
In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pana la nuanta dorita. Laptele
de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare.
Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati sufciente pentru
zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita
variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil.
Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fne (900 ochiuri/cm2), cu
tesatura din sarma de alama, pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins
sau de pigment.
La locul de munca, compozitia din zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de
tabla zincata.
Retetele pentru prepararea soluitiei cu var sunt urmatoarele:
pentru stratul de baza(grund) se utilizeaza 2.5 kg pasta de var, 0.1 kg sare si 7.4 litri apa;
pentru stratul vizibil se utilizeaza 2.5-3.5 kg pasta de var, 0.1 kg sare, maximum 0.3 kg pigment
colorat si 6.2-7.2 litri apa.
La prepararea solutiei varul se dizolva in 5 l apa la care se adauga sarea dizolvat in apa
farta.Pigmentul se dizolva in apa cu cel putin 24 ore inainte de utilizare si se adauga treptat in
solutie pana la obtinerea nuantei de culoare dorita.
Solutiile pentru zugravit se strecoara de 1-2 ori printr-o sita deasa cu 900 ochiuri/cm2.Varul
in care se toarna solutia trebuie sa fe curat, iar acesta se amesteca din cand in cand pentru a evita
sedimentarea.
VARUIREA
Varuirea poate f si colorata cu compozitia urmatoare:
- pasta de var 2,5 3,5 kg;
- sare de bucatarie 0,100 kg;
- pigmenti pna la obtinerea culorii cerute maxim 0,300 kg;
- apa pna la 10 l de compozitie.
Exemple de pigmenti utilizati: galbenul de crom, ocruri, umbra, miniu de fer, ultramarinul, verdele
de crom.
94
ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA
Se aplica la constructiile provizorii, auxiliare si la dependintele celorlalte feluri de constructii.
Ordinea de executie a diferitelor operatii este identica cu cea de la varuieli.
Prepararea compozitiei: huma nmuiata n apa n proportie de 2 l de apa la 1 kg de huma
bulgari framntati marunt. Bulgarii se lasa n apa timp de 5 pna la 24 de ore dupa care amestecul
se omogenizeaza bine. Pigmentii trebuie nmuiati n apa cu 24 de ore naintea de prepararea
compozitiei. Solutia de clei se prepara din clei si apa n proportie de 1 kg de clei la 5 l de apa.
Placutele de clei sparte n bucati sau cleiul granulat se nmoaie n apa timp de 24 de ore. Dupa
aceea, amestecul se ferbe, introducndu-se vasul cu clei n alt vas cu apa care ferbe. Fundul
vasului cu clei nu trebuie sa atinga fundul vasului cu apa. Se toarna n amestecul de huma cu apa
solutia de clei, n proportie de 100 g solutie de clei la 1 l de huma cu apa; dupa aceea se adauga
pigmentii nmuiati n apa pna se obtine nuanta ceruta. ntreaga compozitie se strecoara prin sita
de 900 de ochiuri pe cmp. n acelasi timp se prepara o solutie de sapun cu apa, n proportie de 1
kg sapun la cca 16 l de apa. Se introduce sapunul pasta sau bucati) ntr-o cantitate de apa calda,
amestecnd pna la dizolvarea completa a sapunului.
Se adauga apoi restul de apa calda, se omogenizeaza si se strecoara prin sita de 900 de
ochiuri pe cmp.
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
Grunduirea consta n aplicarea unui strat subtire de compozitie care n general este de aceiasi
natura cu stratul de fnisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se
poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii
tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facnd ncercari pe portiuni mici astfel ca sa nu
ramna dre. n mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala.
Compozitia grundului:
- pasta de var (concentratie 50%) 2,5 kg
- sare de bucatarie 0,100 kg
- apa pna ce se completeaza 10 l de compozitie
Mai nti pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea n apa clocotita si se adauga
la solutia de var amestecndu-se bine. Se adauga diferenta de apa pna la 10 l de compozitie.
Amestecul obtinut n continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp.
Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poata ntinde, trebuie sa aiba un anumit grad de
fuiditate care se obtine prin adaugarea n masura potrivita a unui diluant.
Vopseaua lucioasa pentru metal - aplicarea se face in doua straturi . la 1 litru de vopsea
aplicata cu rola sau pensula se adauga 150 200 ml diluant. La 1 litru de vopsea pulverizata cu
pistolul se adauga 300-400 ml diluant. Inainte de aplicare cu 24 de ore.
Vopseaua mata pentru metal - aplicarea se face in doua straturi la interval de 24 de ore.
La un litru de vopsea aplicata cu rola sau pensula se adauga 50-100 ml diluant, iar la aplicarea cu
pistolul de pulverizat 100-500ml.
Soluii alcaline =1 kg sod la 4 l ap
95
CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA
Compozitie: chit pentru varuieli ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg, solutie de clei 2%
pna la consistenta de lucru.
Modul de preparare:
- se prepara nti cleiul;
- n solutia apoasa ipsosul se amesteca bine;
- se adauga creta sau huma continund amestecarea pna la omogenizare si consistenta de lucru
potrivita.
Verifcarea proprietatilor vopselelor
Verifcarea proprietatii vopselelor este obligatorie pentru asigurarea calitatii lucrarilor de
vopsitorie in constructii.Pe langa certifcatele de calitate de la producator pe santierul de constructii
inaintea inceperii lucrarilor de vopsitori se vor verifca proprietatile vopselelor mai ales in cazul
cantitatilor mari. Principalele verifcari privind proprietatile de vopsea sunt:
1) Pentru faza dinainte de aplicarea prorpiu-zisa:
- timpul de scurgere
- tendinta de sedimentare
- fnetea pigmentilor
2) Pentru verifcarea comportarii vopselei in timpul aplicarii:
- puterea de acoperire
- aptitudinea de intindere
- grundul de uscare
3) Verifcarea calitatiii vopselei dupa aplicare:
- fexibilitatea
- rezistenta la frecare
- rezistenta la coroziune
Fiind produse industriale de larga folosinta vopsele si materiale auxiliare pentru vopsitori.Vor
avea un sistem unic de montare si identifcare indiferent de producator.Forma generala de denumire
a unei vopsele este:
- felul produsului
- denumirea comerciala
- culoare
- nuanta
- simbol
Pastrarea vopselelor si a produselor auxiliare se fac astfel:
- pentru vopsele=cutii de tabla inchise ermetic,de capacitate intre 0,5 si 25 de litri.
- pentru diluanti=cutii sau bidoane de tabla cu capacitatea de 0,5 si 25 litri.
Produsele pentru vopsitori si cele auxiliare sunt de regula usor infamabile si de aceea se
pastreaza in incaperi uscate,bine aerisite si ventilate la temperaturi intre 5 si 25 grade C si max 40.
96
MODULUL 11
APLICAREA I PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT PENTRU
EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE
SUPERIOAR I A ZUGRVELILOR SPECIALE
Modulul descrie tehnologia de aplicare a materialelor necesare operaiunii de zugrvire sau
vopsire, adecvate i de bun calitate, preparate respectndu-se n totalitate reetele, astfel nct s
se realizeze zugrveli i vopsitorii de foarte bun calitate, rezistente, durabile i aspectuoase.
Prepararea materialelor pentru executarea straturilor suport ale zugrvelilor special
Preparare pasta/glet, conform indicaiilor din reet
Preparare pasta n cantitatea necesar executrii straturilor suport.
Pregtirea stratului suport pentru zugrveli special
Executarea gletului pe suprafaa pregtit a tencuielii.
Grosimea stratului realizat este uniform pe ntreaga suprafa a stratului suport.
Pregtirea suprafeelor suport interioare pentru vopsitorii cu vopsele din polimeri
sintetici
Aplicarea grundului la pereii si tavanele ce necesit aceast operaie.
pcluirea i reparaiile sunt executate folosind chitul special.
Amorsarea suprafeelor se face n funcie de tipul zugrvelii de executat.
Pregtirea tmplriei, pentru vopsitorii in ulei
Tmplria este chituit i pcluit complet.
Grunduirea tmplriei cu materialul necesar.
lefuirea tmplriei pe toat suprafaa.
Pregtirea tmplriei, pentru vopsitorii cu vopsele din polimeri sintetici
Executarea reparaiilor folosind chit special.
Aplicarea grundului incolor de mbinare se execut cu atenie.
Tmplria este chituit i pcluit cu atenie.lefuirea tmplriei se face pe ntreaga
suprafa.

Materialele pentru executarea straturilor suport se refer la gletul de ipsos, var sau ipsos-var,
folosite la pregtirea pereilor i tavanelor i la grundul folosit la grunduirea suprafeelor din lemn.
Amorsarea suprafeelor se face n funcie de tipul i structura acestora.
Sunt necesare cunotine referitoare la:
- tipurile de materiale folosite
- prepararea si aplicarea amorsei, gletului, grundului sau materialului de pcluit
- structura suprafeei care se pregtete
- tipul i starea fzic a suprafeelor support
In timpul executiei se va urmri:
97
- modul de pregtire i aplicare a chiturilor pe suprafeele suport
- depistarea eventualelor defecte ale fecrui strat aplicat i corectarea defectelor nainte de
aplicarea straturilor urmtoare
- folosirea corect a uneltelor adecvate fecrei operaiuni executate
- folosirea materialelor adecvate tipului de suprafee, in vederea pregtirii
- modul de aplicare a grundului incolor
- modul de execuie a gletului cu var
- corectitudinea lefuirii tmplriei
VARUIELI (SPOIELI)
Spoielile sunt zugraveli de apa n care liantul este de natura minerala, var, ntrebuintat sub
forma de lapte de var.
La spoielile simple necolorate ele tin loc si de pigment, dnd peliculei o culoare alba.
Acest mod de zugravire este usor si ieftin cu o durata de serviciu scurta pentru ca se murdareste
repede sau se pateaza usor la umezeala. Se aplica pe: tencuieli, zidarie de caramida, betoane sau
pe lemn cnd nu este rindeluit.
Domeniul de utilizare este preponderent pentru cladiri din mediu urban sau rural, att la interior
ct si la exterior, la mprejmuiri, baracamente, cladiri provizorii.
Prin mprospatarea varuielii de doua ori pe an si prin culoarea sa alba lucioasa spoielile creaza
o atmosfera de curatenie care lumineaza mult ncaperile.
Operatiile tehnologice sunt simple si mult reduse fata de zugraveli. Ordinea operatiilor:
1. Pregatirea suprafetei suport;
2. Chituirea crapaturilor si stirbiturilor din tencuiala;
3. Umezirea suprafetei;
4. Grunduirea suprafetei;
5. Varuirea propriu-zisa.

PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT
a. Se face sumar cel putin o curatire de praf, altfel se slabeste aderenta stratului de varuiala si pot
aparea pete;
b. Nu se pune problema netezirii riguroase a suprafetei si nici problema gletuirii sau a spacluirii;
c. Tencuiala trebuie sa fe uniform uscata pentru a evita patarea mai ales daca varuirea va f
colorata;
d. Daca tencuiala este veche si a fost zugravita cu zugraveli de clei, acestea trebuie sa fe complet
curatite altfel varuiala nu adera;
e. Daca anterior stratul a fost tot var si prezinta pete, suprafata trebuie spalata cu sapun;
f. Cnd straturile de varuiala s-au ngrosat si nu mai sunt aderente la suport, ele trebuie razuite cu
spaclul;

CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA
Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri din tencuiala, acestea se deschi cu cutitul
sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu compozitie.
Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei.
98
UMEZIREA SUPRAFETEI
Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici
arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de
varuit din lichida n pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare
prea rapida a apei produsa fe din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant
fe din cauza arsitei soarelui sau a caldurii excesive mpiedica totala carbonatare si deci varuiala
se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala mpiedica evaporarea apei din compozitie ct si
a apei produse din procesul chimic astfel nct pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala
se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel,
pulveriznd apa n mod egal pe toata suprafata.
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori
pna ies curate.
Compozitia grundului se aplica pe perete cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc
nti tavanele. Compozitia se aplica de fecare data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune.
Se scurge pe marginea galetii excesul de lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-
ntors n aceiasi directie, n straturi subtiri si ct mai egale, avnd grija sa nu ramna dre de bidinea
sau scurgeri. Pe plafoane se aplica cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin
miscari orizontale. Dupa uscare si ntarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel nct suprafata
sa fe complet acoperita, aspectul uniform si albirea integrala.
VARUIREA
Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de grund(construind
stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata uniforma ca
porozitate, putere de absortie si culoare.
Primul strat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel putin dupa 2-4 ore.
De la inceput se delimiteaza suprafetele care trebuie zugravite diferit prin trasarea unor linii
subtri intre suprafetele respective
Aplicarea se face ca si pentru grund si pe aceleasi directii, avnd nsa grija sa se ntinda
apoi compozitia pe pereti cu miscari perpendiculare pe primele, adica pe tavane n directia luminii
si pe pereti vertical. n cazul n care aplicarea se face mecanizat este nevoie de un zugrav operator
si de un ajutor care sa supravegheze presiunea din aparat urmarind manometrul, sa pompeze la
timp pentru ca ea sa nu scada sub 4 atmosfere, sa mute aparatul dupa cum se misca zugravul, sa
alimenteze rezervorul cu compozitie si sa o agite din timp n timp. Zugravul tine lancea cu mna
stnga n dreptul robinetului de oprire si o manevreaza dirijnd-o cu mna dreapta.
El potriveste distanta dintre duza si suprafata astfel nct sa obtina o stropire optima fara
ceata si fara stropi ricosati (75 - 100 cm). Distanta se mentine aceiasi pe toata suprafata de varuit.
Miscarile trebuie sa fe uniforme, circulare, cu deplasare fe orizontala fe verticala si se pulverizeaza
pna cnd suprafata capata un aspect lucios.
Defecte: urmele de pensula, petele datorita tencuielii sau chitului uscat neuniform sau
timpului friguros sub 5C, petele de rugina sau de ulei de la instalatii si conducte, pete dintr-o
99
preparare necorespunzatoare a compozitiilor. Remedierea presupune varuirea din nou, deci risipa
de materiale, manopera si timp.

ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA
Se aplica la constructiile provizorii, auxiliare si la dependintele celorlalte feluri de constructii.
Ordinea de executie a diferitelor operatii este identica cu cea de la varuieli.
Grunduirea consta n aplicarea unui strat subtire de compozitie care n general este de aceiasi
natura cu stratul de fnisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se
poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii
tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facnd ncercari pe portiuni mici astfel ca sa nu
ramna dre. n mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala.
ZUGRAVIREA PROPRIU-ZISA
Cantitatea de compozitie colorata trebuie sa fe sufcienta pentru zugravirea cel putin a unei
ncaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuante n cadrul
aceluiasi cmp vizibil
Se aplica un prim strat de sapun dupa care se reparadefectele marunte la tavan si pereti
cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuireareparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile
reparate. Se aplica compozitiade zugraveli n trei straturi pe ntreaga suprafata. Stratul de sapun si
primul stratde zugraveala se aplica cu bidineaua, iar ultimele doua straturi de zugraveala seaplica
mecanizat cu aparatele de pulverizat.

MODUL DE REALIZARE A VOPSITORIILOR
Grunduirea suprafetei :
Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El este alcatuit dintr-o suspensie de
pigmenti si materiale de umplutura ntr-un liant care poate f frnis,lac,derivat celulozic. Dupa uscare
grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea se face cu pensula rotunda sau lata, n functie
de dimensiunile suprafetei pentru vopsit. El trebuie sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si
sa uniformizeze suprafata suportului.
Aplicarea straturilor vopsitoriei :
Executarea lucrarilor se face ngrijit, alegndu-se pensulele de lucru n concordanta cu
suprafata de vopsit. Vopseaua se tine ntr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua cu pensula si se
scurge de surplus apasnd-o pe marginea vasului. Se respecta operatiile de lucru n ordinea lor si
anume .
1. aplicarea
2. ntinderea
3. netezirea vopselei
Finisarea se aplica de obicei la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par
moale, trecnd usor vrful pensulei peste vopsea, cu miscari uniforme perpendiculare pe directia
de aplicare a ei.
100
Pregtirea suprafeelor gletuite.
Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (sau ipsos) cu aracet, trebuie s
fe plane i netede, fr desprindere sau fsuri. n acest scop, toate fsurile, neregularirile ect. se
chituiesc sau se pcluiesc cu past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit
pentru chituirea defectelor izolate se prepar din dou pri ipsos i o parte ap. Pasta se realizeaz
prin presrarea ipsosului n ap, dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid (n interiorul
de maximum 1 min de la presrare). Pasta se prepar n cantiti care s poate f folosite nainte de
sfritul prizei ipsosului (circa 6 min).
Pentru pcluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de o
parte ipsos i o parte lapte de var.
Compoziia se prepar n cantiti care s poat f folosite n cel mult 20 min de la preparare.
Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit dup care se cur
de praf cu perii sau cu bidinele curate i uscate.
Pregtirea suprafeelor suport pentru aplicarea vopsitoriilor.
Pregtirea suprafeelor const n curirea i rzuirea acestora, aplicarea grundului, chituirea
i n unele cazuri, pcluirea total a suprafeelor.
Pregtirea suprafeelor tencuite i gletuite.
Suprafeele gletuite cu ipsos trebuie s fe plane, netede fr exfolieri i fsuri.
Eventualele crpturi i fsuri se deschid pe adncimea de 2 mm. Micile neregulariti, gurile
i fsurile, prelucrate dup cum s-a artat mai nainte se pcluiesc cu past de ipsos. Dup uscarea
poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit iar praful rezultat se ndeprteaz cu
perii sau cu bidinele.
Dac umiditatea tencuielii nu depete 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbibare,
avnd compozitia 1 kg ulei in fert i 0,05 kg pigmenti. n cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei i
acelor cu emailuri suprafaa respectiv se acoper cu unul sau cu dou straturi de grund de ulei: la
vopsitoriile cu emailuri de baz de grund alchidic.
Suprafeele care au mai fost vopsite se rzuiesc fcndu-se mici reparaii cu chit. Pe poriunile
de vopsea degradat (crpat, cocovit) stratul de vopsea se nltur prin ardere cu lampa de
benzin i apoi prin rzuirea cu paclu metalic. Locurile respective se pcluiesc cu chit.
Dac suprafaa se ndeprteaz complet suprafaa se pregtete ca i n cazul suprafeelor
noi.
Cnd se cere o vopsitorie de calitate superioar ntreaga suprafa se pcluiete cu chit de
pcluit i apoi se lefuiete.
Suprafeele metalice care au mai fost vopsite se pregtesc dup procedeele descrise pentru
suprafeele gletuite. n afar de arderea cu facra, vopseaua se poate ndeprta i prin nmuierea
acesteia cu paste decapante sau cu soluii alcaline (aplicate cu pensula apoi curindu-se cu paclu
metalic.
Executarea vopsitoriilor cu mijloace mecanizate.
n general vopseaua se aplic n dou sau mai multe straturi, de regul stratul urmtor se
aplic dup uscarea celui precedent.
101
Lucrrile de volum mare i cu suprafee ntinse execut mecanizat un procedeu care permite
mrirea productivitii muncii, scurtarea duratei de execuie i mbuntirea calitii.
La executatrea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau msuri pentru executarea
mecanizat n primul rnd a lucrrilor de pregtire prin lefuire. Pentru aceasta se folosete unealta
electric de lefuit care se compune din: motor electric, reductor, mnere de manipulare, disc
abraziv, aprtoarea, conductorul electric cu f i ntreruptorul. Pentru punerea n funciune a
uneltei de lefuit este necesar mai nti introducerea fei n priza special a unui ransformator i
apoi rcordarea acestuia la reeaua electric.
Unealta electric portabil de lefuit cu disc abraziv se utilizeaz, att pe antierele de
construcii, ct i n atelierele anex, pentru curirea i lefuirea suprafeelor din lemn i din metal
ce urmeaz a f vopsite.
Operaia de curire se execut pentru pregtirea suprafeelor n vederea vopsirii, prin
ndeprtarea, fe a unui strat de vopsea veche care s-a degradat i prezint crpturi, cojiri etc.,
fe a unor materiale strine provenite de la alte operaii tehnologice sau a stratului de oxizi de pe
suprafeele metalice.
Operaia de lefuire se execut pentru pregtirea suprafeelor n vederea aplicrii primului
strat de vopsea i pentru fnisarea ultimului strat de vopsea. Operaia se execut att dup chituire,
pentru egalizarea suprafeelor n vederea vopsirii (denivelri, urme de lovituri, guri de astupat,
crpturi la obiecte de lemn etc.) ct i dup aplicarea stratului de baz (grund). Vopsirea se
execut cu compoziii speciale gata preparate pentru vopsirea manual, care se dilueaz nainte
de ntrebuinare pn la consistena necesar stropirii (sub forma unei pulberi fne i uniforme)
adugnd diluant n proporie de 10 15% din cantitatea vopselei.
Pentru prepararea i omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugrveli,
materialelor de baz de rini epoxidici, materialelor pentru hidroizolaii, se utilizeaz omogenizatorul
de lacuri, vopsele i chituri.
Omogenizatorul de lacuri, vopsele i chituri se compune din: carcas, motor electric
de acionare, reductor, echipamente de lucru (utilizate n funcie de natura materialului ce se
omogenizeaz) muner auxiliar i cablu de alunecare.
Vopsirea se execut cu aparatul de vopsit de nalt presiune. Acest aparat se pot executa i
zugrveli interioare i exterioare precum i lucrri de curire a vopselei.
Vopsirea propriu-zis se execut dup terminarea grunduirii, chituirii i lefuirii suprafeei
ca i n cazul vopsitoriilor executate manual.
Succesiunea operaiilor i restul prevederilor privind timpul de uscare ntre straturi, numrul
straturilor, pstrarea materialelor la locul de lucru, ntreinerea sculelor, sunt cele de la vopsirea
manual. n plus se va avea grij ca la orice ntrerupere a lucrului i la terminarea lucrului, pistolul
s fe bine curat cu solvent, att la interior, prin pulverizarea unei mici cantiti de solvent, ct i la
exterior. Suprafeele care nu trebuie vopsite (stropite) vor f protejate printr-un ecran separat (carton,
placaj, tabl etc.)
REMEDIEREA DEFECTELOR
VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRU LA VOPSITORII.
Prin examinarea vizual se verifc aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere ca suprafeele
vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare
102
i acelai aspect lucios sau mat.
Vopseua de orice fel nu trebuie s prezinte straturi strvezii sau pete, desprinderi, cute,
bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, pturi ori fesuri, care pot genera n viitor desprinderea
stratului, neregulariti cauzate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, urme
de vopsea insufcient frecat nainte de aplicare etc.
La vopsitoriile executate pe tmplrie se verifc vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea
a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil i se controleaz ca accesoriile
metalice vizibile s nu fe ptate de vopsea.
O atenie deosebit se va acorda s nu existe pete de mortar, zugrveal pe suprafeele de
tmplrie vopsite.
Liniile de separaie dintre vopsitorii i zugrveli pe acelai perete precum i cele dintre
zugrveala pereilor i tavanelor trebuie fe fr suprapuneri, ondulaii etc., astfel ca pe un perete
ntreg s nu fe mai mult de dou devieri izolate i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai
mult de 2 mm.
DEFECTE CARE APAR LA VOPSITORII I REMEDIEREA LOR
DEFECTE CARE APAR LA APLICAREA MANUAL CU PENSULA.
Rezistena la ntindere. Vopseaua se ntinde mai greu dect n mod obinuit sau nu ine cu
uurin de pe pensul pe suprafaa de vopsit, datorit mai multor cauze i anume:
consistena prea mare a compoziiei n acest caz se procedeaz imediat la diluarea cu solvent -
potrivit;
utilizarea unui diluant nepotrivit compoziiei care o altereaz, o face nefolosibil; -
folosirea unei pensule nepotrivite operaiei; -
temperatura prea sczut a compoziiei care se aplic n care cutia cu compoziii se cufund -
ntr-un vas cu ap fart;
suportul prea rece n raport cu mediul nconjurtor. -
ntinderea defectuoas este un defect care se caracterizeaz prin operaia pe suprafa a
urmelor de pensul datorit existenei prea vscoas a compoziiei sau aplicrii unui loc cu email cu
uscare rapid pe o suprafa prea mare, care se susc nainte de a se f putut ntinde. n anumite
cazuri pentru remediere se dilueaz compoziia.
Suprafeele suport prea aspre i nelefuite provoac de asemenea ntindere necorespunztoare.
O ntindere defectuoas rezult i pe suprafeele suport umede; aceste suprafee trebuie uscate i
pregtite din timp.
FORMAREA PERDELELOR.
Uneori n timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafaa vopsit scurgere
sau perdele de vopsea care se preling. Cauza acestui defect poate s fe folosirea unei compoziii
cu vascozitate prea mic ori prea mare sau temperatura prea ridicat n care se lucreaz.
Acelai defect duntor mai poate s apar din cauza folosirii unei vopsele care nu a fost
bine amestecat i care a fost aplicat ntr-un strat mai gros. n acest caz se oprete lucrul, se
terge poriunea defectuoas se remediaz cauza care a provocat-o dup care se termin lucrul.
103
Slaba adeziune la suprafeele suport poate s fe provocat din mai multe cauze, ca:
starea necorespunztoare a suprafeei suport, care poate f murdar de grsimi, de praf, de -
zgur de la sudur etc.;
temperatura prea sczut a suprafeei suport; -
folosirea de diluani necorespunztori compoziiei cu care se lucreaz; -
prezena urmelor de ap n pensula de lucru sau n aerul folosit la pulverizarea vopselei. -
Uscarea ntrziat a vopselei este provocat de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil.
Alte cauze mai pot f aplicarea unui strat prea gros de vopsea pe suprafaa suport, temperatur
prea sczut i umiditatea prea mare la locul de lucru sau lipsa de aer proaspt, deci loc de munc
neaerisit. Dei slaba adeziune i uscarea ntrziat nu se pot constata n timpul lucrului, muncitorul
atent constat uor prezena cauzelor care le-ar putea provoca i le nltur imediat.
DEFECTE CARE APAR LA APLICAREA MECANIZAT
Picturile prea mari pulverizate de pistol se produc din cauza compoziiilor prea reci insufcient
de diluate sau din cauza presiunii de lucru prea mari. Pentru remediere se reduce presiunea pn
ce probele fcute dau satisfacie.
Pulverizarea uscat. n acest caz, vopseua ajunge pe suprafaa suport fr cantitatea de solvent
necesar i formeaz acolo o pelicul zgrunuroas. Cauza poate f distana prea mare de la care
se stropete sau temperatura ridicat din ncperea de lucru. n ambele cazuri, solventul se evapor
nainte de timp. Defectul este imediat vizibil i uor de remediat.
Coaja de portocal este un defect produs de presiunea de lucru prea sczut, temperatura
prea sczut la locul de lucru, adaosul prea mare de sicativ n compoziie, o viscozitate prea mare
a acestuia sau o distan prea mare de la care se pulverizeaz.
Striurile sunt cauzate de micorarea prea rapid sau neregulat a pistolului pulverizator sau
de imbibarea necorespunztoare a suprafeei suport, care ami are poriuni neuniforme absorbante.
n primul caz se recomand pstrarea unei viteze convenabile i a unei direcii corecte de lucru
astfel se aplic un nou strat perpendicular, ca direcie de aplicare, pe primul.
n cazul al doilea se aplic un nou grund de mbinare.
Bicile sau petele diverse se datoresc faptului c aerul de la compresor este umed, deci
nu funcioneaz bine separatorul de ap i ulei, sau suprafaa suport este nc umed i deci mai
trebuie lsat s se usuce. Datorit defectuoasei funcionri a separatorului, pe suprafaa vopsit
mai pot aprea pete uleioase din cauza uleiului din aerul comprimat, nereinut de fltru.
DEFECTE CARE APAR DUP USCAREA PELICULEI DE VOPSEA
Aspectul granulos al peliculei poate f provocat de: aplicarea unei vopsele insufcient frecate,
aplicarea unei vopsele din care nu s-a scos coaja format deasupra ei s-a amestecat mpreun cu
aceasta sau aplicarea compoziiei pe o suprafa nelefuit sau necurat de praf.
Soluia de remediere const n ndeprtarea tencuielii atacate de rugin pn la elementul
care provoac curirea acestuia, nglobarea lui la motor de evacuat i apoi refacerea tencuielii i a
zugrvelii.
Puterea slab de acoperire a unei vopsele este rezultatul unei diluri prea puternice al aplicrii ntr-
un strat prea subire sau a unei grunduiri defectuoase care nu a reuit s umple suprafaa suport.
Pierderea rapid a lucrului i pierderea compoziiei pentru umplerea porilor se datoresc unei
104
preagtiri necorespunztoare a suprafeei suport grundul neacoperind integral suprafaa de vopsit
sau aplicrii vopselei peste un grund necomplet uscat.
La acelai rezultat se ajunge i dac este vopsit pe o suprafa umed sau dac s-a folosit o
compoziie prea diluat.
Pelicula sfrmicioas este un indiciu c proporia constituenilor sau a emailurilor nu este
just, avnd un coninut prea mare de rin sau c pelicula normal nainte de a se usca complet
a fost expus la ploaie sau cldur.
Slaba aderen a peliculei de suprafaa suport se poate datora: petelor de grsime sau de
ulei mineral care nu au fost ndeprtate sau curirea nu a fost complet aplicrii compoziiei pe
suprafaa suport cu umiditate mai ridicat dect cea permis pentru fecare program al aplicrii
vopsitoriei n straturi prea groase care nu se mai pot usca integral n adncime; aplicrii straturilor
de fnisaj fr s se f executat grunduirea: aplicrii pe un strat de grund care este prea tare uscat.
Apariia crpturilor n pelicul poate avea cauze diferite ca: aplicarea necorespunztoare
a straturilor succesive care alctuiesc vopsitul (ca de exemplu folosirea unui strat de fuial rigid
peste un grund elastic), folosirea n compoziie a unor cantiti prea mari de sicat, chituirea executat
n straturi prea groase sau prezena gazelor de ardere n ncperea n care se usuc vopsitoria n
cauz.
Apariia beicilor pe suprafaa vopselei uscate poate avea urmtoarele cauze: vopsirea unui
suport de lemn sau chiar de tencuial nc umed, vopsirea pe timp de cea sau de ploaie, existena
apei n comprimat cu ajutorul cruia s-a facut pulverizare; expunerea pe suprafee proaspete la
acionarea direct a razelor solare sau a alte surse de cldur; existena n lemnul vopsit a unor uleiuri
eterice care prin evaporare lipesc i leica pelicula etan de vopsea, infltraii de ap produselor
superioare n zidrie
Exfolierea peliculei poate avea cauze diferite ca: aplicarea unei vopsitorii peste straturi mai
vechi care nu au fost prelucrate corespunztor, infuena umiditii ptrunse n suprot prin faa opus
celei vopsite.
105
MODULUL 12
EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOAR I A
ZUGRVELILOR SPECIALE
Aceast modul descrie tehnologia de realizare a vopsitoriilor de calitate superioar i cele
speciale ct i zugrvelile speciale prin utilizarea corect a aparatelor mecanizate, a materialelor
de buna calitate, prin pregtire foarte bun a unei suprafee (planeitate, orizontalitate, verticalitate,
rezistenta, rigiditate, etc.) i executarea n condiii de calitate a zugrvelilor i vopsitoriilor.
Identifcarea de stiluri si efecte de arhitectura
Stilul arhitectonic este identifcat cu discernmnt.
Selectarea corecta a procedeului de vopsire corespunztor stilului arhitectonic identifcat.
Prepararea materialelor pentru executarea vopsitoriilor de calitate superioar si a
vopsitoriilor cu efecte speciale
La prepararea vopselelor, utilizeaz colorani si diluani caracteristici lucrrilor
executate.
Materialele sunt preparate, inndu-se seama de infuena agenilor atmosferici i de
temperatura optim la care se folosesc materialele.
Prepararea sau corectarea vopselelor de ulei i lacurile, folosind metodele cunoscute.
Executarea de lucrri de vopsitorii de calitate superioar i vopsitorii cu efecte
speciale
Finisarea prin vopsire manual a tmplriei din lemn, se face prin proceduri specifce.
Vopsirea manual, n culori de ulei i lefuirea suprafeelor metalice vopsite se face cu
unelte adecvate.
Executarea vopsitoriilor cu efecte speciale se face, folosind tehnicile specifce.
Executarea vopsitoriilor n ulei sau n culori de ap, n degradeuri i n imitaie de tapet etc
se face folosind tehnicile specifce.
Vopsirea manual, n culori de ulei i lefuirea suprafeelor metalice vopsite se face cu
unelte adecvate.
Executarea lucrrilor de vopsitorii
Executarea de vopsitorii duco, folosind materialele adecvate.
Aplicarea staturilor de grund colorant sau de email se face corespunztor tipului de vopsea.
Prepararea materialelor pentru executarea zugrvelilor speciale
Prepararea compoziiilor pentru zugrveli n culori de ap, respectnd reetele stabilite.
Prepararea cu atenie a pastei de ipsos pe baz de clei diluat pentru zugrveli in relief sau
n culori de ulei.
Realizarea de zugrveli speciale
Aplicarea uniforma a zugrveli n culori de ap la perei i tavane, folosind tehnicile
adecvate
106
Aplicarea de zugrveli decorative prin tufuire.
Noiunea de zugrveli speciale se refer la zugrveli in relief (calcio- vecchio), zugrveli cu
praf de mtase, zugrveli cu ablonul etc.
Noiunea de efecte speciale de vopsire reprezint adugarea unei alte texturi suprafeelor
din lemn sau peretelui, aplicnd vopsele de decorat normale, sau luciu transparent, dar folosind alte
metode. Aceste tehnici au ca scop producerea unui fnisaj, departe de cel al unei suprafee netede
opace.
Vopseaua i luciul, aplicate cu metode speciale, dau un aspect total nou zugrvelii tradiionale,
obinndu-se fnisri unice, inedite. Exemple de zugrveli cu efecte speciale: efect de marmur,
aspect nvechit, stampilarea, zugrvirea cu puncte etc.
Se pot crea efecte profesioniste de vopsire cu ajutorul abloanelor. Utilizarea mai multor
culori, aplicarea de umbre pe unele zone cu ajutorul vopselei sau luminarea, scoaterea in evidenta
a unor pri din ablon in comparaie cu altele, pot crea un efect de lumini si umbre, care produc o
nfiare tridimensional
Umbrirea accentuat unei anumite pi din ablon produce efectul de lumina solar direct i
indic direcia din care vine acesta. n mod alternativ, pronunarea marginilor unui desen foral, d
via modelului, fcndu-l mai vibrant.
Sunt necesare cunotine de:
- folosire a aparatelor mecanizate din dotare
- alegerea materialelor in cantiti sufciente pentru realizarea compoziiilor
- sunt necesare noiuni de, chimie, design (armonizarea culorilor)
- se vor folosi pe lng pensulele standard utilizate la ablonare si alte unelte : burei naturali
de mare, aerosoli, creioane, beioare etc.
- modul de preparare si aplicare a compoziiilor pentru realizarea zugrvelilor speciale i a
vopsitoriilor de calitate
- fnisarea acestor lucrri
- folosirea corect a uneltelor i dispozitivelor manuale i mecanizate
- ntreinerea si curarea uneltelor folosite
- modul n care prepar pastele de pri, de ipsos
- ndemnarea cu care aplic toate tipurile de zugrveli
- minuiozitatea cu care fniseaz lucrrile, prin vopsire manual
In timpul executiei se va urmri:
- respectarea tehnicilor de creare a efectelor
- folosirea echipamentului profesional de lucru
- producerea unor efecte de zugrvire i vopsire de bun calitate
- alegerea corect a coloranilor i diluanilor caracteristici lucrrilor
- modul n care se execut vopsitorii n laifac i n imitaie de lemn, n degradeuri i n imitaie
de tapet.
- profesionalism in reparaiile la lucrrile realizate .
107
ZUGRAVELILE IN CULORI DE APA, ZUGRAVELI IN RELIEF
Zugravelile in culori de apa preparate cu huma sau caolina, se aplica in interiorul constructiilor,
in incaperi cu umiditate relatiava a aerului sub 60%, pe suprafete gletuite cu glet de var sau de ipsos
la cladiri de locuit si social-culturale, constructii industriale, agrozootehnice, precum si la lucrari
provizorii.
Amestecurile preparate cu culori de apa trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca la
zugravelile cu lapte de var cu deosebirea, ca in compozitia lor se introduce un adaos preparat din
clei de oase si de piele.
Zugraveli in culori de apa cu huma
Pentru prepararea compozitiei de zugravit se folosesc huam inmuiata in apa, pigmenti si
solutie de clei.
Huma se inmoaie cu apa, in proportie de 2 l apa la un kg de huma framantai marunt.Canttatea
de apa poate varia in functie de calitatea humei.In acest scop se toarna intai apa atat cat sa acopere
bulgarii de huma iar restul de apa se adauga dupa inmuierea acestora.
Pentru inmuiere bulgarii se lasa in apa timp de 5-24 ore dupa care amestecul se omogenizeaza
bine.
Prepararea compozitiei de zugraveala se realizeaza astfel: se toarna in amestecul de huma
cu apa solutia de clei, in proportie de 100 g solutie clei al 1 l de huma cu apa; dupa care se adauga
pigmenti inmuiati in apa pana se obtine nuanta ceruta.Compozitiile colorate trebuie preparate in
cantitai sufciente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi sau a unei fatade, pentru a se evita
variatiile de nuante in cadrul aceluiasi camp vizibil.
La aplicarea zugravelii se procedeaza duap cum urmeaza: se aplica un prim strat de sapun
preparat cum s-a aratat mai sus, dupa care se repara defectele marunte la tavan si pereti, cu pasta
de ipsos.Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate duap
care cumpozitia de zugraveli se aplica in trei straturi pe intreaga suprafata.Stratul de sapun si primul
strat de zugraveala se apoliaca cu bidineaua, iar ultimile doua straturi de zugraveala mecanizat cu
aparatele de pulverizat, in cazuri speciale, pe suprafete mici, tot cu bidineaua.
Compozitia de zugraveala dupa ce a fost amestecata se intrebuinteza in timp de 24-48 ore
de la preparare intrucat se altereaza cu timpul, in special vara.
Tehnologia de executie a zugravelilor cu culori de huma este identica cu cea folosita la
zugravelile cu lapte de var.
Zugravelile in culori de apa cu caolina
Zugravelile in culori de apa cu caolina se utilizeaza de obicei, fara pigmenti, spre a se
obtine o compozitie de zugraveala cu culoare alba pentru zugravirea tavanelor.Mai rar, aceasta se
intrebuinteza impreuna cu diversi pigmenti, la compozitiile de zugravit pereti, in locul humei.
Zugraveala cu caolina se executa pe suprafete gletuite ,tehnologia de aplicare find aceasi ca
la zugravelile cu huma si clei.
Zugravelile cu desene, liniaturi si stropite
Zugravelile cu desene liniaturi si zugraveliel sropite se executa pe suprafete zugravite in
prealabil intr-o singura culoare, care constituie fondul.In acest caz tehnologia de executie este
identica cu cea de la zugravelile in culori de huma.
Compozitia se prepara din solutie de clei cu adaos de apa si pigmenti minerali.
108
Solutia de clei se dilueaza cu apa in proportie de 100 g solutie de clei la un litru apa.
In locul solutie de clei se poate folosi lapte animal si aceeasi proportie.
Pigmentii se adauga pana la obtinerea nuantei dorite.
Desenele realizate cu compozitiile preparate astfel pot f completate cu un desen in culoare
de bronz(galben sau alb).
Compozitia in culoare de bronz se prepara din: 100 g bronz; 100g amidon; 50 g gelatina si
500-600 ml apa.
Se dizolva intai amidonul in putina apa calda si se amesteca pana la desfacerea cocoloaselor,
apoi se adauga apa pana se obtine o solutie consistenta laptelui (circa 400-500 ml) gelatina
dizolvandu-se in restul de 100-200 ml apa calda.
Desenul se aplica purtand rola pe perete de sus in jos ,avandu-se grija ca benzile cu desen
obtiunute sa fe perfect verticale si sa nu apara zone neacoperite intre benzile cu desen Desenul se
executa si cu apnza de sac ,de in sau cu piele de caprioara ,prin inmuierea acestora in prealabil ,in
vasul cu compozitia de zugravit ,stoarcerea si rasucirea in forma de sul .
Desenul se mai poate executa si prin folosirea sabloanelor.se traseaza in prealabil liniile de
reper -una orizontala la partea superioara a pereteluii si altele verticale la colturile camerei Liniile de
reper se traseaza cu o sfgoara trecuta prin praf de pigmenti.
Sabloanele se confectioneaa din carton presat ,protejat cu un strat de ulei de in si cu 2 straturi
de vopsea de culoare inchisa .
Centrarea sabloanelor pe liniile de reper se asigura cu ajutorul unor semne taiate in colturile
lor.
Dupa fxarea sablonului pe perete ,se aplica culoarea cu ajutorul unei bidinele speciale pentru
lucrari cu sablon (cu parul fn si scurt cu lungimea de 2-3 cm),peste locurile taiate ale sablonului ,prin
miscari circulare ale acesteia.
Se folosesc culori de apa ,cu o consistenta marita ,iar desenele compuse din cateva culori
se realizeaza cu sabloane diferite cu desene corespunzatoare fecarii culori.
Zugravelile stropite se executa cu culori de apa ,pe suprafetele pe care sa aplicat in prealasbil
o culoare de fond.
Pentru zugravirea in mai multe culori stropite ,operatiile se executa succesiv stropirea unei
culori executandu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta.prin stropirea a 3-4 culori ,se pot realiza
imitatii de mozaic, granit.
Zugraveli stropite (sprituite)
Zugravirea peretilor cu compozitii de apa si clei si dupa uscarea ultimilui strat de zugraveala
aplicata, se impestriteaza suprafata zugravita, stropindu-se cu alta nuanta de culoare care
armonizeaza cu nuanta fondului.
Lucrarea se executa de zugravi priceputi cu ajutorul pensulei pentru zugravit cu sabloane.
Dupa ce este inmuiata in compozitia de zugrait pensula se loveste usor de o bagheta, astfel ca
stropii sa cad ape suprafata respective. Pentru stropire se poate utilizeze o singura compozitie de
zugravit cu clei, sau doua, trei compozitii de culori diferite.
Stropirea cu fecare culoare se face in trei reprize, prima se face aplicand stropii perpendicular
pe suprafata de fnisat, a doua oblic din partea dreapta si a treia tot oblic insa din partea stanga. In
acest fel stropii sunt aplicati uniform pe suprafata de fnisat.
109
Un mijloc mai potrivit pentru executarea zugravelii stropite, productivitatea mare este si
aparatul manual de stropit. Invartind manivela se roteste peria cilindrica care atingand parul pensulei
cu par plat formeaza stropii care se proiecteaza uniform pe suprafata care se fniseaza; peria este
umezita tot timpul de compozitia de zugravit care se afa in rezervorul de la partea inferioara a
aparatului.
Mecanizat stropirea se poate face in bune conditii si cu ajutorul pistolului pulverizator actionat
cu aer comprimat. Prin micsorarea accesului aerului in pistol cu ajutorul regulatorului respectiv,
dimensiunea particulelor pulverizate se mareste transformandu-se in stropi mici care se proiecteaza
uniform pe pereti, rezultand o zugraveala stropita cu apect placut.
Zugravelile stropite se aplica cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6 cm) sau vcu un
dispozitiv special.
Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei de mana sau de o rigla ,pastranduse
acelasi sens de aplicare ,astfel ca sa se obtina o aplicare cat mai uniforma a suprafetei ce se
zugraveste.
Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie,panouri sau rigle de protectie.
Zugraveli decorative
Zugravelile executate intr-o singura culoare se numesc zugraveli simple.
Daca zugravelile se decoreaza cu diferite desene, prin anumite procedee, se obtine asa-
numitele zugraveli decorative .
Zugravelile simple pot ramane defnitive, sau pot constitui fondul zugravelilor decorative.
Decorarea peretilor se face in asa fel incat imbinarea dintre culoarea fondului zugravelii si
culoarea desenelor sa se faca cat mai armonioasa.
Potrivirea nuantei fondului, a culorii desenelor si executarea zugravelii se incredinteaza
zugravilor cu o califcare superioara, care cunosc bine reguli de combinare a culorilor si in special
regulile armoniei culorilor.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZUGRAVELILOR TUFUITE
Zugravelile tufuite se obtin prin aplicarea usoara pe suprafata fondului a unui burete inmuiat
intr-o compozitie asortat . Urmele lasate de burete sunt cu contur diferit ca marime si forma. Acelasi
efect se obtine si cu o rola speciala din burete de cauciuc, in locul celui cu model.
Zugraveli tufuite cu burete
Dupa executarea si uscarea zugravelilor simple, care formeaza fondul, se aplica pe suprafata
zugravita lovituri usoare si uniforme cu burete lat sau peria de bureti. Buretele este in prealabil
inmuiat usor intr-o compozitie de zugraveala de apa si clei de alta nuanta decat a cea a fondului.
Urmele lasate de burete pe pereti apar ca niste pete pitoresti, care difera ca marime si ca forma.
Cand combinatia de culori si pete reuseste, se obtine un interior cu aspect foarte placut.
Pentru obtinera unei productivitati marite se poate intrebuinta o rola, la care rola propriu-zisa
de cauciuc pe care este imprimat desenul, este inlocuita cu o rola de burete de cauciuc, aceasta
aplicata peste suprafata zugravita lasa urme ca niste pete.
Lucrarea de fnisare se executa in felul urmator: burete se aplica pe supafata care se fniseaza
printr-o apasare usoara; aplicarea urmatoare a buretelui se face prin suprapunerea urmei noi peste
cea precedenta, astfel ca sa o acopre pe jumatate. In acest fel se obtine o raspandire uniforma a
petelor pe suprafata care se fniseaza.
110
TIPURI DE TUFERE
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE MACANIZATA A ZUGRAVELILOR
Zugraveli cu lapte de var
Amestecurile cu lapte de var preparate pentru zugraveli trebuie sa fe rezistente la lumina
si la actiune mediului, sa aiba o astfel de consistenta incat acoperirea suprafetelor sa se poata
efectua fara ca materialul sa curga sau sa ramana urme vizibile, pigmentii sa fe bine fxati, in
acest scop in compozitia acestora se introduc uleiuri.
In vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele operatii:
- se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia;
- se alege tipul de agitator si se asambleza la tija;
- se fxeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit;
- se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu solutie;
- se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie.
Amestecatorul poate f mentinut in stare de functionare, fe numai atat timp cat se apasa pe
butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fe permanent cand se blocheaza butonul
printr-un dispozitiv special.
Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului.
Pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil, compozitiile colorate
trebuie preparate in cantitati sufciente, cel putin pentru zugravirea unei incaperi (la interior) sau a
unei fatade (la exterior).
Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat.



TEHNOLOGIA DE EXECUTIE MACANIZATA A ZUGRAVELILOR


Zugraveli cu lapte de var

Amestecurile cu lapte de var preparate pentru zugraveli trebuie sa fie rezistente la
lumina si la actiune mediului, sa aiba o astfel de consistenta incat acoperirea suprafetelor
sa se poata efectua fara ca materialul sa curga sau sa ramana urme vizibile , pigmentii sa
fie bine fixati, in acest scop in compozitia acestora se introduc uleiuri.
In vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele operatii:
- se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia;
- se alege tipul de agitator si se asambleza la tija;
- se fixeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit;
- se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu
solutie;
- se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie,
Amestecatorul poate fi mentinut in stare de functionare, fie numai atat timp cat se
apasa pe butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fie permanent cand se
blocheaza butonul printr-un dispozitiv special.
Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului.
Pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil, compozitiile
colorate trebuie preparate in cantitati suficiente, cel putin pentru zugravirea unei incaperi
(la interior) sau a unei fatade (la exterior).
Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat.

APLICAREA ZUGRAVELII

Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de
111
APLICAREA ZUGRAVELII
Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de
grund(construind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata
uniforma ca porozitate, putere de absortie si culoare.
Primul strat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel putin dupa 2-4 ore.
De la inceput se delimiteaza suprafetele care trebuie zugravite diferit prin trasarea unor linii
subtri intre suprafetele respective.
VOPSITORII DECORATIVE
Prin acoperirea elementelor de constructii cu pelicule de vopsea sau email se realizeaza un
fnisaj cu aspect placut.
Daca peste acest fnisaj se aplica lianturi sau desene ca si la zugraveli se obtin vopsitoriile
decorative care,atunci cand sunt executate cu pricepere,au valoare artistica.
In afara de vopsitoriile decorative executate cu liniatura, stropite, rolate, cu sablonul si similare
sunt folosite curent pe santiere vopsitoriile care imita, pe suprafete de lemn, fbratura diverselor
esente de lemn valoroase, pe tencuielile gletuite, marmura,iar pe metal, forile de gheata si loviturile
de ciocan.
Vopsitorii in imitatii de lemn
Vopsitoriile in imitatii de lemn se executa pentru a da suprafetelor fnisate aspectul unui lemn
de esente superioare (stejar, nuc, paltin, etc.). Procedeul consta in vopsirea suprafetei respectiva
in culoarea lemnului imitat, desenarea pe aceasta a fbrelor si nodurilor si acoperirea cu un strat
protector transparent (lac sau lazur).
Culoarea de fond a lemnului se executa la fel ca si la vopsitoriile obisnuite,aplicandu-se cel
putin doua straturi de vopsea. Pentru imitatia de lemn de stejar fondul este galben, pentru nuc este
brun si pentru apltin, ocru.
Imitatia fbrelor se realizeaza prin urmatoarele procedee: cu pensula, cu pieptenele si cu
rola.
Imitatia cu pensula se executa desenand pe fondul uscat fbrele si nodurile esentei respective
cu o vopsea de culoare mai inchisa. Inainte de uscarea vopselei, se trece usor peste liniile desenului,
cu pensule late sau cu piepteni de metal, pentru a obtine intinderea acesteia pe culoarea de fond.
Dupa uscare, intreaga suprafata se acopera cu lac.
Imitatia cu pieptenele se executa aplicand pe culoarea fondului un strat continuu de vopsea
de culoare mai inchisa; imediat dupa aplicare, fbrele si nodurile se scot in evidenta prin stergerea
partiala a vopselei cu bucati de cauciuc si cu piepteni de cauciuc. Peste desenul obtinut se trece
usor cu pensula lata si apoi cu un pieptene metalic des si subtire. Dupa uscare suprafaa se acopera
cu lac.
Imitatia cu rola se obtine prin imprimarea structurii lemnului cu ajutorul unor role metalice
(sau de cauciuc) pe care este gravat desenul fbrelor.operatia se executa similar cu zugravelile
rolate.
Vopsitorii in imitatii de lemn (FLADER)
112
Uneori suprafata se vopseste astfel incat sa imite diferite specii de lemn: de stejar paltin,
nuc, etc. In acest caz, al treilea strat se aplica cu vopsea de fader in culoarea lemnului care trebuie
imitat.de exemplu, pentru a imita lemnul de nuc se foloseste n amestec de ulei de fert, pamant de
mbra si putin negru de fum.
Inainte de uscarea faderului, se trage peste el cu un pieptene de cauciuc sau de otel,
cimitandu-se fbrele lemnului.Dupa uscare se aplica un strat de lac incolor.
Executarea imitatiei se face de obicei manual cu ajutorul pensulelelor si este o lucrare
migaloasa si complicata.
EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU MIJLOACE MECANIZATE
In general, vopseaua se aplica in doua sau in mai multe straturi; de regula statul urmator se
aplica dupa uscarea celui precedent.
Lucrarile de volum mare si cu suprafete intinse executa mecanizat, procedeu care permite
marirea productivitatii muncii, scurtarea duratei de executie si imbunatatirea calitatii.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizata
in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru acesta se folosesc unealta electrica de
slefuit, care se compune din: motorul electric, reductorul, manierele de manipulare, discul abrazic,
aparatorea, conductorul electric cu fsa si intrerupatorul. Pentru punerea in functiune a uneltei
de slefuit este necesara mai intai introducerea fsei in priza speciala a unei transformator si apoi
recordarea cestuia la reteaua electrica.
Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de
constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce
urmeaza a f vopsite.
Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin
indepartarea, fe a statului de vopsea veche care s-a degradat si prezinta crapaturi, cojiri etc., fe a
unor materiale staine provenite de la alte operatii tegnologice (mortar de la tencuire, var sau huma
de la zugraveli etc.), fe a stratului de oxizi (rugina) de pe suprafetele metalice.
Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului
strat de vopsea si pentru fnisarea ultimului strat de vopsea. Operatia se executa atat dupa chituire,
pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii (denivelari, urme de lovituri, gauri de astupat,
crapaturi la obiecte de lemn etc.), cat si dupa aplicarea stratului de baza (grund). Vopsirea se
executa cu compozitii speciale gata preparata pentru vopsirea manuala, care se diluiaza inainte
de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fne si uniforme),
adaugand diluant in proportie de 1015% din cantitatea vopselei.
Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli,
materiale pe baza de rasini expoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul
de lacuri, vopsele si chituri.
Omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri se compune din: carcasa, motor electric de
actionare, reductor, echipament de lucru (utilizat in fuctie de natura materialului ce se omogenizeaza),
maner auxiliar si cablu de alimentare.
Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune. Cu acest aparat se pot executa
si zugraveli interiare si exterioare, precum si lucrari de curatire a vopselii (utilizand decanpanti).
113
Aparatul de vopsit se compune din urmatoarele ansambluri principale: motor electric, pompa
hidraulica, pompa de vopsea, sistem de alimentare, furtunuri de inaltare presiune, carucior de
deplasare, pistol de vopsit, set de duze (in fuctie de materialul de pulverizat), accesorii.
Caracteristicile tehnice ale aparatului de vopsit sant: diamentrul duzei: 0,23.0,88 mm;
debit pompa vopsea: 2 dm3/min -+ 0,1; presiunea maxima, 230 daN/cm2; furtun de refulare (2
buc.), cu diamentrul interior de 3,75 mm si lungimea de 23,5 m; furtunul de aspiratie cu lungimea
de 0,9 m; motor electric de actionare cu puterea de 0,75 kW si tensiunea de alimentare de 380/220
V; dimensiunea de gabarit, 88 * 395 * 650 mm; masa (cu accesorii), 38 (53) kg.
Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale.
Inainte de a f utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900 ochiuri/cm2.
Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer
comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea aerului si apoi a materialului
cara este pulverizat pe suprafata de vopsit.
La utilizarea pistolului au o deosebita importanta forma si dimensiunile fetului, in
funetie de natura materialului pulverizat.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si suprafetei, ca si in
cazul vopsitoriilor executate manual.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, numarul
staturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sant cele de la vopsirea
manuala. In plus, se va avea grija ca, la orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul
sa fe bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici
cantitati de solvent, cat si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor f protejate printr-un ecran esparator (carton,
placaj, tabla etc.).

Vopsitorii cu emailuri si lacuri
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate si lacuri transparante se executa atat manual cat si
mecanizat.
Modul de lucru este acelasi ca in cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa
produsele alchidice.
In cazul fnisarii cu email a suprafetelor de lemn sau cu glet de ipsos, succesiunea staturilor
este urmatoarea: grund de imbibare, chit de cutit (chit de stropit), grund mat colorat si email (1.2
staturi).
In cazul fnisarii cu lac se folosesc: grund de imbibare, lac diluat in proportie de 1015% si
lac (12 staturi).
Pe suprafetele metalice se aplica aceleasi staturi ca la fnisarea cu email pe suprafete
de lemn sau de glet de ipsos, grundul de imbinare find inlocuit cu un grund anticorosiv.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operatia de netezire
cu pensule fne sau operatia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsese
alchidice au proprietatea de a se inchide superfcial, uniformizand ultimele urme de pensula.
In vederea aplicarii, emailul se dilueaza in asa fel incat sa nu fe prea subtire si sa curga
din pensula si nici prea gros ca sa retina pensula la intindere. Se foloseste diluant gata preparat si
numai in lipsa acestuia white-spirt (s) sau terebentina.
114
La terminarea lucrului se inchid bine capacele bidioanelor, pentru a se evita formarea
pe pojghite la suprafata. Deoarece vopselele pe baza de alchidal incleiaza puternic parul
pensulelor acestea se curata de 23 ori pe zi cu unul din diluanti, precum si la incetarea
lucrului.
Vopsitorii cu email polilac. Polilacul se aplica manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul
cu aer comprimat, in mod similar ca la vopsitoria de ulei.
Dupa terminarea operatiilor de pregatire a suprafetelor, se aplica un prim strat de polilac
sau de vopsea de ulei colorata, iar dupa 24 de ore se aplica al doilea strat de polilac. La aplicarea
manuala al doilea strat se aplica pe directia perpendiculara fara de primu. Ultimul strat trebuie sa
fe aplicat pe peretii fetuiti de sus in joc, iar pe suprafetele de lemn, de-a lungul fbrelor. Emailul se
poate aplica in strat subtire (circa 100g/m2 pentru un strat), fara a micsora calitatea fnisajului.
Emailul polilac, find preparat pe baza de rasini alchidice, se dilueaza cu white-spirit (s), atat
la aplicarea manuala, cat si la aplicarea mecanizata (procentul maxim de solvent admis este acelasi
ca la vopsitora pe baza de alchidal).
Vopsitorii cu email imitatie lovituri de ciocan si bronz aliminiu. Vopsitoriile imitatie lovituri
de ciocan se obtin cu emailuri speciale pe baza de alchidal, cu anumite adaosuri, care dupa uscare
peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplica pe suprafete metalice si mai rar pe
suprafete de lemn sau pe glet de ipsos, folosindu-se numai emailuri cu uscare la aer.
Emailurile se prepara astfel: se amesteca emailauri cu solutiile de intarire respective, in
proportie de 5% (5g intaritor la 100 email) si se aplica manual sau mecanizat in maximum o ora
de la preparare (din accesta cauza, se prepara o cantitate de email necesara pentru o folosire de
maxim o ora).
Timpul de uscare la suprafata peliculei este de o ora, iar cel de uscare totala este de 24 de
ore.
Emailul bronz aluminiu se aplica in doua straturi pe suprafetele metalice grunduite, in prealabil,
anticorosiv, obtinandu-se o pelicula cu aspect de aluminiu.
Vopsitorii cu vopsea pe baza de derivati celulozici. Pe suprafetele de lemn sau de tencuiala
gletuita se aplica mai intai un grund de imbibare pe baza de ulei sau alchidal, iar pe suprafetele
metalice un grund anticorosiv de ulei sau achidal, iar pe suprafetele metalice un grund anticorosiv
de unei sau alchidal si apoi un chit care se slefuieste dupa uscare. Dupa accea, se aplica mecanizat
2.6 staturi de email (in fuctie de calitatea ceruta), ultimele straturi de email putand f slefuite dupa
uscare cu pasta si lichid pe baza de nitroceluloza. Dupa slefuire se sterge suprafata cu un tampon
de vata sau pasla.
Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 de ore, iar al unui strat de email este de
o ora. Cand stratul de email se lustruieste cu pasta de lustruit sau apa de lustruit, aceasta se lasa
sa se usuce 24 de ore
DEFECTE CARE POT APAREA LA VOPSIREA CU PISTOLUL PULVERIZATOR
Defecte care apar in timpul pulverizarii compozitiilor pot avea in general 2 cauze principale:
- Defecte provenite din manevrarea necorespunzatoare a pistolului de pulverizat;
- Defecte datorate unor cauze mecanice.
Prin manevrarea necorespunzatoare a pistolului se disting:
- Lucrul cu pistolul in forma de semi cerc, ca se obtine o pelicula de vopsea mai subtire la
115
capete si mai groasa pe centru;
- Distanta prea mare pana la obiect circula tare, datorita presiunii aerului face ca pe
suprafata care se vopseste sa apara efectul de coaja de portocala si, uneori, chear pierdele de
scurgeri accentuate.
Scurgerile de vopsea mai pot aparea si atunci cand a fost marita presiunea vopselei din
recipient fara o crestere corespunzatoare a vitezei de trecere a pistolului pe suprafata obiectului. Se
produc astfel aglomerari locale de vopsea care prin scurgere degradeaza suprafata vopsita.
Aparitia unor fasii aparente, vizibile in pelicula de vopsea se datoreaza de obicei defectului
de suprapunere a fecarui treceri a pistolului cu trecerea anterioara.
Toate aceste defectiuni, se remediaza printr-o instruirea atenta a muncitorilor-vopsitori,
prin respectarea regulilor de vopsire, prin exemplifcari practice demonstrative, facute de cei mai
experimentati vopsitori.
Printre defectele principale de pulverizare cauzate de factori mecanici se enumera:
- Distributia inegala a vopselei la pulverizare si pulverizarile ei deplasate datorita infundarii
unuia din orifciile laterale de aer ale duzei sau unei deschideri necorespunzatoare a acului obturator,
astfel incat aceasta este trecuta nesimetric prin orifciu si deviata intr-o parte. Daca prin rotirea duzei
cu 180 grade, defectiunea se roteste odata cu duza, cauza este asupra unuia din orifciile laterale
de aer. Daca, cu toata rotirea duzei, defectiunea ramane in aceias zona a conului de pulverizare,
inseamna ca se datoreaza unei deschideri defectuase a acului si trecerea nesimetrica a compozitiei
prin orifciul duzei;
- Vopsirea neuniforma cu margini subtiate si centru incarcat se poate produce printr-o reglare
necorespunzatoare a acului obturator care, la apasarea pe tragaci, lasa sa treaca prin orifciul o
cantitate prea mica de vopsea, obtinand in acest fel o pulverizare neuniforma ingrosata in centru si
subtiata pe margini. Aceasta defectiune mai poate aparea datorita unei presiuni prea mari in vopseaua
din recipient. In acest caz, presiunea aerului comprimat este insufcienta pentru o pulverizare corecta
a vopselei, in special in zonele marginale ale conului de pulverizare. Prin remediere se va regla la
inceput deschiderea acului obturator, pentru a permite trecerea prin orifciu a unei cantitati mari de
vopsea. Daca dupa acest reglaj defectiunea nu dispare se va reveni cu acul obturator la pozitia
initiala si se va reduce presiunea vopselei. Prin incercari repetate se regleaza presiunea in vopsea
si, eventual deschiderea acului obturator pana se optine o pulverizare corespunzatoare;
- Vopsirea neuniforma cu margini incarcate, se datoreaza unei necorespondente la
pulverizare intre cantitatea de vopsea si presiunea aerului comprimat. Remedierea se face prin
reglarea alternative a acului obturator si presiunii de aer pana la o pulverizare corespunzatoare.
Daca vopseaua este trimisa la pistol intru-un recipient se verifca si presiunea acestuia, regland-o
daca este necesar.
DEFECTELE CARE APAR LA APLICAREA MECANIZATA.
Picaturile prea mari pulverizate de pistol se produc din cauza compozitiei prea reci insufcient
de diluate sau din cauza presiunii de lucru prea mari. Pentru remediere se reduce presiunea pana
ce probele facute dau satisfactie.
Pulverizarea sucata. In acest caz, vopseaua ajunge pe suprafata suport fara cantitatea de
solvent necesara si formeaza acolo o pelicula zgrunturoasa. Cauza poate f distanta prea mare de
la care se tropeste sau temperature ridicata din incaperea de lucru. In ambele cazuri, solventul se
116
evapora inainte de timp. Defectul este imediat vizibil si usor de remediat.
Coaja de portocala este un defect de micsorarea prea rapida sau neregulata a pistolului
pulverizator sau de imbibarea necorespunzatoare a suprafetei suport, care mai are portiuni
neuniforme absolbante. In primul caz se recomanda pastrarea unei viteze convenabile si a unei
directii corecte de lucru astfel se aplica un nou strat perpendicular, ca directie de aplicare, pe primul.
In cazul al doilea se aplica un nou stat de grund de imbinare.
Basicile sau petele diverse se datoaresc faptului ca aerul de la compresor este umed, deci
nu functioneaza bune separatorul de apa si ulei, sau suprafata suport este inca umeda si deci mai
trebuie lasata sa se usuce. Datorita defectuasei funcionari a separatorului, pe suprafata vopsita mai
pot aparea pete uleioase din cauza uleiului din aerul comprimat, neretinut de fltru.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR
- Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum si de catre benefciar si proiectant, urmarindu se respectarea
prevederilor din prezentul normativ.
-Pe parcursul executarii lucrarilor zugraveli vopsitorii, se verifca in mod special (de catre
seful punctului de lucru):
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de
importanta deosebita consemnandu se acestea in procese verbale de lucrari ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor
interne de fabricatie respective,
c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fecarui caiet.
-Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere
sau refacere.
-Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
117
MODULUL 13
EXECUTAREA LUCRRILOR COMPLETE DE ZUGRVELI DE CALITATE
SUPERIOAR I VOPSITORII OBINUITE N ULEI
Aceast modul descrie tehnologia de alegere si aplicare a materialelor necesare operaiunii
de zugrvire sau vopsire, adecvate i de bun calitate, preparate respectndu-se n totalitate
reetele, astfel nct s se realizeze zugrveli i vopsitorii de calitate superioar, rezistente, durabile
i aspectuoase.
Preparea materialelor pentru executarea acestor tipuri de lucrri
Prepararea de vopsele pe baz de ap / lavabile i vopselele n ulei, pentru executarea
lucrrilor de fnisaje de calitate superioar, respectnd reeta;
Prepararea de soluii pentru zugrveli, respectnd reetele;
Se dilueaz i coloreaz vopselele gata preparate, conform cerinelor zugrvelii;
Prepararea de soluii n culori de clei., innd cont de proprietile acestora;
Executarea de zugrveli simple
Grunduire si pcluire /gletuire cu atenie a suprafeelor ce urmeaz a f zugrvite;
lefuire cu minuiozitate a suprafeelor suport;
Curare de praf a suprafeelor lefuite, folosind unelte potrivite;
Amorsarea suprafeelor suport, folosind tehnicile potrivite;
Se aplica manual zugrveli in culori de ap;
Executarea de zugrveli de calitate superioar
Zugrvirea pereilor si tavanelor manual sau cu aparatul de stropit.;
Aplicarea de modele simple cu ablonul peste zugrveal;
Executarea de liniaturi simple la perei i tavane, innd cont de compoziia materialelor;
Executarea de vopsitorii obinuite n ulei
Aplicarea de vopsitorii n ulei, innd cont de tipul zugrvelii;
Vopsirea cu atenie a tmplriei i suprafeelor metalice cu vopsele n ulei;
Executarea de vopsitorii simple n ulei pe alte suprafee suport
Grunduirea i lefuirea cu atenie a suprafeelor ce urmeaz a f vopsite.;
Aplicarea vopselei, n ulei ntr-o singur culoare, pe alte suprafee suport;
Noiunile de scule manuale i mecanizate pentru executarea zugrvelilor si vopsitoriilor
se refer la: role clasice pentru executat desene, trafalei, tuiere, aparate de pulverizat de tip
vermorel sau pistolul de pulverizat vopselele.
Este necesar a se cunoaste:
- tehnologia de execuie a lucrrilor de zugrveli sau vopsitorii realizate manual sau mecanizat pe
diferite structuri ale stratului suport
- modul de prepararea a soluiilor pentru zugrveli i vopsitorii,
118
- modul de execuie a zugrvelilor i vopsitoriilor speciale
In timpul executiei se va urmri:
- modul de folosire a uneltelor si dispozitivelor manuale i mecanizate de aplicare a compoziiilor
pe suport
- respectarea etapelor de executarea lucrrilor
- respectarea reetelor de preparare a compoziiilor
- combinaia culorilor
- aplicarea cu atentie a reetelor pentru obinerea materialelor de grunduit
- aplicarea corecta a vopselei n ulei
VOPSITORII IN ULEI
In general, vopseaua se aplica in doua sau mai multe straturi; de regula stratul urmator se
aplica dupa uscarea celui precedent.
Vopsitorii obisnuite
In cazul lucrarilor de volum redus, precum si in cazul vopstoriilor pe suprafete mici, vopsirea
se executa manual. Vopseaua se aplica cu pensula pentru vopsit, intr-un strat cat mai subtire si
intins uniform pe suprafata respectiva. Stratul aplicat se netezeste apoi cu pensula, intr-o singura
directie pe toata suprafata vopsita; stratul urmator se netezeste pe directie perpendiculara celui
precedent.
Directia de netezire a primului strat se alege astfel incat ultimul strat sa se netezeasca vertical
pe pereti, in directia luminii la tavane, in lungul fbrelor pe suprafete de lemn si in lungul pantei la
invelitori de tabla.
Vopsitoria se incepe intotdeauna cu portiunile mici si speciale: profluri, chenare, borduri,
ornamente etc., si apoi se vopsesc suprafetele mari-campurile.
Vopseaua este tinuta la locul de munca intr-un vas de lucru metalic, portativ, cu toarta, pentru
a putea f agatat de scara prin intermediul unui carlig de sarma.
Vopsirea consta din trei operatii:aplicarea vopselei pe suport, intinderea ei pentru a alcatui o
pelicula subtire, densa si continua si fnisarea ultimului strat, care poate f lucios sau mat. Vopsitoriile
in ulei la pereti se aplica cel mai des la interior, coridoare, sali de clasa, etc. sub forma de lambriu de
1,5-1,8 m inaltime, spre a proteja suprafetele expuse la uzura prin frecare sau loviuri sau in incaperi
umede (bai, spalatorii, bucatarii, etc.)
Pensula se inmoaie in vopsea si apoi se scurge de surplus, apasand-o (storcand-o) pe
marginea vasului sau pe lopatica de lemn cu care se amesteca compozitia, in timpul lucrului, pensula
trebuie sa fe perpendiculara pe suprafata care se vopseste si apasata astfel incat sa ia contact cu
aceasta pe lat, nu pe varf.
Pensula se poarta pe o directie in ambele sensuri (de exemplu, de sus in jos si de jos in sus)
,prin miscari repetate, scurte si apasate, efectuate din incheietura mainii, bratul ramanand oarecum
fx. In aceste conditii, vopsirea se executa cu latul pensulei si cu cat se freaca mai insistent, cu atat
compozitia va f intinsa mai bine, mai subtire, iaraderenta de suport va f mai buna.
Pentru ca stratul aplicat sa fe mai neted,mai uniform ca grosime, fara urme de pensula sau
scurgeri, se continua prelucrarea lui prin intinderea compozitiei. Aceasta se realizeaza prin aceleasi
miscari ale pensulei, schimband directia de lucru, perpendiculara pe cea de aplicare. Stratul obtinut
119
trebuie sa fe acoperitor (sa nu se vada prin el culoarea suprafetei-suport), neted si totodata cat mai
subtire, ceea ce mareste rezistenta si durabilitatea.
Directia de miscare a pensulei, cu care s-a inceput aplicarea si intinderea vopselei, se
pastreaza aceeasi pe toata suprafata.
La lucrarile de calitate se fniseaza fecare strat de vopsea aplicat,iar la lucrarile obisnuite se
fniseaza numai ultimul strat.
Pentru a se obtine o vopsitorie de calitate,stratul de vopsea fnisat prin netezire trebuie lasat
sa se usuce 24 de ore. Dupa aceasta,suprafatase slefuieste fn cu hartie sticlata,se curata de praf
si se aplica stratul urmator de vopsea.
La lucrarile pretentioase, dupa slefuire se executa o spacluire si o slefuire si apoi se aplica
stratul urmator de vopsea. In vederea sporirii calitatii vopselei, timpul lasat intre operatiile succesive
trebuie marit.
ZUGRVELI DE CALITATE SUPERIOAR
EFECT SOTRON
UNELTE PENTRU APLICARE
Burete marin
Banda de hartie cerata
MOD DE APLICARE
Se recomanda folosirea a doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura, din
aceeasi gama cromatica, dar care sa nu aiba intensitati foarte apropiate.
Efectul se realizeaza metru cu metru astfel: se umezeste buretele marin si se stoarce bine
de apa, folosind o carpa absorbanta. Apoi se incarca buretele marin cu lazura nediluata de nuanta
deschisa si se tamponeaza de doua-trei ori pe o tavita de plastic, pentru indepartarea excesului de
lazura. (Buretele se tine in podul palmei.
Daca va f tinut numai cu degetele, este posibil sa lasati urme pe perete in timpul urmatoarei
aplicari).
Aplicarea lazurii pe perete se face prin apasari usoare, perpendiculare pe perete. Daca
buretele marin nu mai lasa urme, el se incarca din nou cu lazura, se descarca pe tavita si se
reia aplicarea. Este recomandat sa se evite apasarea puternica pe burete in timpul aplicarii. Daca
buretele s-a incarcat cu lazura (a devenit greu), acesta se spala cu apa si sapun, se descarca intr-o
carpa absorbanta si se reia aplicarea.
Pentru realizarea efectului se foloseste o banda de hartie cerata. Cu o mana se tine banda, iar
cu cealalta se aplica lazura deasupra benzii, insistand la marginea acesteia. Apoi se indeparteaza
banda si se continua in alta zona, in acelasi fel. Pentru realizarea acestui efect pe o suprafata de 15
m este nevoie de o bucata de 60 cm de banda de hartie cerata. Rezultatul va f un efect de grila,
cu dungi verticale si orizontale.

120
GEOMETRIE
UNELTE PENTRU APLICARE
Spaclu de inox fexibil
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau trei nuante de
lazura: una deschisa, una de intensitate medie si una intensa. Se recomanda alegerea celor trei
nuante respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori
din aceeasi gama. Daca se vor alege culori complementare, se va avea grija ca acestea sa nu se
amestece pe perete in timpul aplicarii. Se lucreaza metru cu metru, urmarind urmatoarele etape:
Se incarca spaclul cu lazura de nuanta deschisa si se aplica pe perete prin depunere. Apoi se
intinde urmarind un joc geometric de linii in diferite directii (stanga - dreapta; sus - jos). Se realizeaza
astfel un model pe aproximativ 70% din suprafata metrului patrat afat in lucru.
Apoi se foloseste nuanta de intensitate medie. Urmarind modelul anterior se realizeaza un
alt model suprapus. Lazura se depune peste si langa lazura aplicata anterior, folosind spaclul de
inox.
Cu lazura de nuanta intensa se umplu spatiile ramase libere. In ultima etapa se va face o
uniformizare a nuantelor folosite, prin stergerea surplusului de lazura de pe toata suprafata afata
in lucru, folosind spaclul de inox. Rezultatul va f un efect tabla de sah, care va prezenta denivelari
de lazura vizibile, dupa cum a fost efectuata uniformizarea in ultima etapa.
IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU
Trebuie avut in vedere ca limita imaginara a zonei de lucru sa nu fe bine delimitata si sa fe
realizata cu lazura de nuanta deschisa. La urmatorul metru patrat se va reveni cu nuanta deschisa
in continuarea celei deja existente la limita de imbinare. Apoi se va continua in aceeasi maniera ca
la primul metru patrat.

IARBA
UNELTE PENTRU APLICARE
Trafalet cu blana scurta
Trafalet de efect vertical

MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui efect se lucreaza in echipa de doi aplicatori. Primul va aplica
lazura diluata pe perete cu ajutorul trafaletului cu blana scurta, in mod uniform.
Celalalt aplicator va realiza efectul in urma primului, prin roluirea trafaletului de efect pe
verticala sau in toate directiile, pentru a realiza urme care imita aspectul ierbii.
MURANO
Efect decorativ recomandat spatiilor in care se vor regasi decoruri vegetale. Conjugarea
culorii cu estetica curbilinie pune in evidenta o lume a sticlei topite de un rafnament propriu atelierelor
venetiene.
121
IMPRESIONIST
Acest efect elegant si sofsticat se obtine folosind partea de blana a unei manusi de efect.
Tehnica folosita este cea a stergerii. Nu uitati sa folositi o baza semnifcativ mai deschisa decat
lazura.
UNELTE PENTRU APLICARE
Manusa de blana
Pensula
Acest model se realizeaza in functie de marimea suprafetei pe care se aplica dupa cum
urmeaza:
Tehnica suprafetelor mari (pereti) . Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se
foloseasca doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura. Se recomanda alegerea
nuantelor respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina
culori din aceeasi gama cu cele alese.
Mod de aplicare lazura:
Peretele se imparte in mod imaginar in 6 zone:
Prima etapa:
Se dilueaza lazura de nuanta deschisa, in functie de gradul de absorbtie al peretelui, cu pana
la 1 L de apa la 2,5 L de lazura daca peretele absoarbe mai mult se va dilua mai putin, daca acesta
absoarbe mai putin se va dilua mai mult. Folosind pensula, se incarca manusa de blana cu lazura
diluata si se aplica pe perete cu miscari largi, circulare, pana se acopera toata suprafata zonei de lucru.
Consum etapa 1: Iris Creative Effect Lazura acopera 10 15 m
2
/ L/ strat.
A doua etapa:
In acesta etapa se va folosi numai lazura nediluata. Folosind pensula se incarca manusa de
blana cu lazura nediluata si se aplica pe perete cu miscari largi, circulare, respectand zonele de
lucru. Culorile vor f aplicate asfel incat sa avem un echilibru cromatic.
Imbinarea zonelor de lucr
In zonele de imbinare se trece usor manusa de blana, dintr-o parte in alta a nervurii, penru a realiza
o trecere graduala de la o nuanta la alta. Se recomanda ca nuantele folosite la imbinare sa fe apropiate.
Consum etapa 2: Iris Creative Effect Lazura acopera 8 - 10 m
2
/ L/ strat.
Tehnica suprafetelor medii si mici (scafe, stalpi, tablouri)
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau mai multe nuante
de Iris Creative Effect Lazura. Se recomanda alegerea nuantelor respectand o anumita gama de
culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori din aceeasi gama cu cele alese.
Mod de aplicare lazura:
Se lucreaza metru cu metru aplicand lazura nediluata in forma dorita, cu o pensula, vand
grija ca intotdeauna limita ramasa sa fe umeda.
Apoi, folosind manusa de blana, se realizeaza trecerea graduala de la o nuanta la alta, cu
miscari largi, circulare (se obtine un efect asemanator acuarelei).
SFATURI UTILE
Se recomanda inceperea lucrului cu o manusa uscata de pe care au fost indepartate scamele
122
(care pot deranja aplicarea). Pentru a f siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o
suparafata mica. Astfel testati daca suprafata este mai absorbanta sau mai putin absorbanta, iar
acest lucru este important pentru obtinerea efectului dorit.
Manusa de blana nu se spala cu apa in timpul lucrului! Ea se descarca pe perete sau se stoarce
in galeata cu lazura diluata.
Lucrul se incepe din partea de sus a peretelui pentru a evita deteriorarea accidentala a modelului
deja realizat (in cazul in care ati f inceput de jos).
BAMBUSUL
UNELTE PENTRU APLICARE - Pieptene de cauciuc
MOD DE APLICARE LAZURA
Se recomanda folosirea a doua nuante de Iris Creative Effect Lazura, din aceeasi gama
cromatica dar care sa nu aiba in tensitati foarte apropiate. Se lucreaza pe benzi verticale avand
latimea de aproximativ un metru si inaltimea variabila in functie de aplicator. Ea trebuie aleasa
in asa fel incat sa permita trasarea modelului dintr-o singura miscare, cu ajutorul pieptenelui de
cauciuc. Se incarca pensula cu lazura nediluata de nuanta deschisa si se aplica pe perete, pe
aproximativ 70% din suprafata zonei afata in lucru. Se va controla strict cantitatea de lazura depusa
pe perete. Aceasta trebuie intinsa foarte bine, pentru a simplifca pasii urmatori in realizarea efectului.

Se aplica cealalta nuanta putin suprapusa peste cea aplicata anterior.
Pentru uniformizare se revine cu pensula incarcata cu lazura de nuanta deschisa peste
modelul realizat, cu miscari care urmaresc desenul cromatic, pe toata suprafata zonei afate in
lucru. Modelul se realizeaza prin trasare pe verticala, cu ajutorul partii semicilindrice a pieptenului
de cauciuc. Acesta se inclina pe verticala in timpul trasarii, pentru a realiza nodurile lemnului.
Rezultatul va f un efect care imita desenul lemnului (cu noduri) si care va prezenta denivelari
de lazura vizibile, dupa cum a fost realizata trecerea cu pieptenele de cauciuc.

SFATURI UTILE
Pensula folosita trebuie sa fe uscata la inceputul lucrului. -
Iris Creative Effect Lazura se depune pe perete, cu ajutorul pensulei, in cantitate potrivita: in asa -
fel incat pieptenele sa lase urma, dar sa nu se incarce prea mult in timpul trasarii.
Stergeti pieptenele de cauciuc cu o carpa umeda, absorbanta, dupa fecare trasare. -
Pentru a f siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o suparafata mica. Suprafetele, -
chiar curatate si amorsate, pot f mai absorbante sau mai putin absorbante, iar acest lucru este
important pentru obtinerea efectului dorit.
ZI CETOASA
UNELTE PENTRU APLICARE
Gletiera de inox -
Spaclu de inox fexibil -
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau trei nuante de
123
Iris Creative Effect Lazura: una deschisa, una de intensitate medie si una intensa. Se recomanda
alegerea celor trei nuante respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea
lor sa se obtina culori din aceeasi gama.
Daca se vor alege culori complementare, se va avea grija ca acestea sa nu se amestece pe perete
in timpul aplicarii. Se lucreaza ,,metru cu metru urmarind urmatoarele etape: Se incarca gletiera de inox
cu lazura de nuanta deschisa si se aplica pe perete prin depunere. Apoi se intinde cu miscari in forma literei
S,avand grija ca la sfarsitul acestei etape suprafata in lucru sa fe uniform acoperita pe aproximativ 70%.
Apoi se foloseste nuanta de intensitate medie. Urmarind modelul anterior se realizeaza un alt
model suprapus. Lazura se depune peste si langa lazura aplicata anterior folosind gletiera de inox.
Cu Lazura de nuanta intensa se umplu spatiile ramase libere.
In ultima etapa se va face o uniformizare a nuantelor folosite, prin depunerea lazurilor de
intensitate medie si deschisa, alternativ, in forma literei S. Rezultatul va f un efect nedefnit, care
va prezenta denivelari de lazura vizibile, in functie de cum a fost efectuata uniformizarea in ultima
etapa. Daca s-a lucrat corect, la sfarsit trebuie sa se poata observa distinct toate nuantele de lazura
folosite la realizarea efectului,iar trecerea de la o nuanta la alta sa fe placuta si graduala.
IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU
Trebuie avut in vedere ca limita imaginara a zonei de lucru sa nu fe bine delimitata si sa fe
realizata cu lazura de nuanta deschisa. La urmatorul metru patrat se va reveni cu nuanta deschisa
in continuarea celei deja existente la limita de imbinare. Apoi se va continua in aceeasi maniera ca
la primul metru patrat.
SFATURI UTILE
Pentru realizarea acestui efect nu se dilueaza lazura.
Lucrul se incepe din partea de sus a peretelui pentru a evita deteriorarea accidentala a
modelului deja realizat (in cazul in care ati f inceput de jos).
Lazura se aplica metru cu metru daca se lucreaza individual. Pe zone mari se lucreaza in
echipa, deoarece uscarea produsului nu mai permite efectuarea modelului. Pentru a f siguri ca
veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o suprafata mica.
In cazul in care se lucreaza in echipa de 2 lucratori: primul lucrator traseaza modelul folosind
lazura de nuanta deschisa, iar celalalt revine peste modelul realizat anterior cu celelalte doua
nuante de lazura si relizeaza uniformizarea culorilor.
Daca la etapa de uniformizare se insista prea mult, cele trei nuante de lazura folosite se vor
amesteca si vor forma o singura culoare. In acest caz efectul este compromis. Pentru a evita
acest lucru se urmareste ca uniformizarea sa fe realizata printr-o singura trecere sau doua.
Aveti grija ca intotdeauna gletiera de inox sa fe curata atunci cand schimbati nuanta de lazura.
Este de preferat ca amestecarea sa se faca pe perete si nu pe uneltele de lucru.

CURCUBEU
UNELTE PENTRU APLICARE
Pieptene de cauciuc
Pensule inguste (2)
Pensula lata (4)
124
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca cat mai multe nuante de
Iris Creative Effect Lazura. Se lucreaza pe o banda cu latimea de aproximativ un metru, adica atat
cat se poate trasa dintr-o singura miscare cu piptenele de cauciuc. Se incarca pensula ingusta cu
lazura si se aplica pe perete, alternativ, toate culorile alese pentru realizarea modelului, miscari in
forma de arc de cerc, pentru a imita cat mai bine un curcubeu.Uniformizarea se face cu o pensula
lata, foarte putin incarcata cu lazura de nuanta cea mai deschisa, prin treceri usoare, urmarind liniile
de culoare.
In ultima etapa se trece cu pieptenele de cauciuc peste modelul realizat anterior, urmarind
liniile de culoare. Rezultatul va f un efect care imita curcubeul si care va prezenta denivelari de
lazura vizibile, in functie de modalitatea in care a fost realizata trecerea cu pieptenele de cauciuc.
IMBINAREA ZONELOR DE LUCRU
Nu se poate realiza o imbinare efcienta pentru acest model! El poate f realizat numai pe zone
mici (scafe, stalpi) sau in zone special delimitate.
Lazura se depune pe perete in forma dorita, respectand trecerea graduala de la o culoare la
alta.
125
MODULUL 14
EFECTUAREA LUCRRILOR DE TAPETRI
Modulul descrie tehnologia de pregtire a suprafeelor, a materialelor pentru lucrrile de
tapetare, explic modul de realizare a tapetrii elementelor de construcie i realizarea propriu-zis
a tapetrii.
Pregtirea suprafeelor ce urmeaz a f tapetate
Curarea pereilor prin ndeprtarea vechiului fnisaj;
Fisurile i crpturile sunt reparate prin acoperire cu chit;
lefuirea reparaiilor executate cu hrtie sticlat;
Aplicarea i prelucrarea straturilor suport
Executarea izolarii /amorsarii cu grund de ulei a suprafeelor ce urmeaz a f tapetate;
Aplicarea straturilor de cptuire a pereilor, dup ungerea acestora cu past adeziv;
Aplicarea tapetului
Aplicarea straturilor / fiilor de tapet, prin respectarea regulilor de aplicare succesiv, n
etape;
Tapetarea zonelor difcile, se face cu atenie;
Planeitatea suprafeelor este verifcat permanent;
Verifcarea lucrrilor de tapetare
Verifcarea lipirii corecte a tapetului;
Lipirea tapetului se face conform instruciunilor / tipului de tapet;
Verifcarea cu atenie a corectitudinii mbinrilor fiilor;
Executarea reparaiilor locale sau refacerea tapetarii acolo unde nu a fost corect fcut;
Reparaiile sunt executate la sfritul fecrei lucrri;
Activiti pregtitoare:
- ndeprtarea fnisajului vechi,
- verifcarea rezistenei stratului suport,
- ndeprtarea zonelor cu aderen slab,
- repararea zonelor afectate,
- verifcarea planeitii,
- corectarea abaterilor de la planeitate,
- pregtirea suportului,
- croirea fiilor de tapet,
Tapetarea presupune:
-aplicarea adezivului pe dosul fiilor de tapet;
-aplicarea tapetului pe elementului de construcie.
126
Cunotinele necesare se refer la:
- procedurile de verifcare a planeitii suprafeelor suport,
- amorsarea suprafeelor
- aplicarea fiilor de maculatur i a fiilor de tapet pe stratul suport prin respectarea regulilor de
aplicare succesiv.
In timpul executiei se va urmri:
- modul de pregtire a suprafeelor pentru tapetare
- modul de aplicare a adezivului
- modul de lipire a tapetului
- corectitudinea mbinrilor fiilor
- executarea unor operaii locale dac este cazul pentru remedierea eventualelor defecte de lucru
- folosirea corect a echipamentului profesional de lucru
TAPETE
Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative.
Tapetele sunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana
la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab sau alt tip de adeziv pe perete in prealabil tencuit .
Pot f:
- din hartie,
- material textile,
- material de polimeri,
- tesaturi din fbre de sticla etc.
Tapete de hartie
- Pot f simple, lavabile si semilavabile;
- Cele simple se pot curate numai prin periere prin aplicarea unui strat de poliacetat de vinil
pe un support de hartie; si curatate cu burete umed sau prin stergere cu radiere;
Tapetele din tesatura de sticla.
- Sunt executate dintr-o tesatura foarte fna din fre de sticla, tesuta cu diferite modele.
- Nu permit asezarea prafului si sunt ignifuge;
- Se aplica foarte usor;
Dupa aplicare pot f vopsite in diferite culori.
S.D.V.-URI
- Pensule late;
- Bidinele;
- Site cu 600 de ochiuri pe cm
2
;
- Perii sau carpe;
- Spaclu;
- Hartie de slefuit;
- Foarfeca lunga
127
TEHNOLOGIA DE APLICARE A TAPETELOR
Pregatirea suprafetelor
Pregatirea suprafetelor peretilor gletuiti in vederea aplicarii tapetului se relizeaza prin
amorsarea acestora cu o solutie de clei de oase, pe care se lipeste un strat de hartie de ziar.
In continuare urmeaza lipirea tapetelor cu un clei format dintr-un amestecde clei de oase si faina, la
care se adauga un insecticid (lindatox sau carbetox) sau, dupa caz, un fungicid.
Pregatirea materialelor
Solutia de clei de oase se prepara la fel ca cea de la zugravelile in culori de apa. Inainte de
folosire, solutia se strecoara prin site cu 600 ochiuri pe cm
2
si se incalzeste la 40 50
0
C. Cand au
ramas neconsumate cantitati care sau racit, la continuarea lucrarilor solutia se incalzeste din nou cu
un adaos redus de apa.
Cleiul de faina, pentru lipirea hartiei de ziar si a tapetului se prepara astfel:
-se cerne faina prin sita cu 600 ochiuri pe cm
2
;
-se ferbe apa in cantitate de 4 - 5 litri pentru un kg faina;
-se toarna circa 1/3 din cantitatea de apa clocotita intr-un vas si apoi treptat se varsa faina,
amestecandu-se continuu;
-se adauga restul de apa clocotita, amestecandu-se in cntinuare si apoi se lasa la inmuiat timp de
24 de ore, dupa care amestecul se ferbe pana la completa desfacere a cocoloaselor.
Cleiul se strecoara prin sita cu 600 ochiuri pe cm
2
, trecandu-se intr-un alt vas curat. Dupa
racire cleiul tebuie sa aiba consistenta astfel incat sa permita sa fe intins usor cu bidineaua, in start
uniform. Cleiul de fain preparat se amesteca cu 2 - 4% solutie de clei de oase (0,200 - 0,300 l
soluie la o galeata de 10 litri clei de faina), dupa care se considera bun pentru a f folosit la aplicarea
hartiei de ziar si a tapetelor.
Cleiul de faina trebuie pregatit intr-o cantitate care sa fe consumata in cel mult 3 zile de la
preparare.
Cand se foloseste cleiul de fain la un interval mai mare de 3 zile de la preparare, pentru a
impiedica aparitia mucegaiului in vasul cu clei, se adauga in compozitia sa, dupa racire, o cantitate
de funigicid -25g acid fenic la o galeata de 10 litri clei (0,25% funigid).
Pentru protectia impotriva insectelor se adauga in cleiul de faina o cantitate de 0,15 litri
insecticid de tipul Lindatox sau Carbetox la 10 litri clei de faina. Insecticidele respective find
produse infamabile nu se introduc in clei decat numai dupa racirea acestora, spre a nu da nastere
la accidente.
Cleiul de oase si cleiul de faina se ferb in vase de tabla zincata, departe de obiecte sau
materiale infamabile si cu luarea masurilor de paza contra incendiilor.
Cand tapetul nu se aplica pe pereti pana la muchia de intersectie cu tavanul, inainte de
incepere lucrarilor de tapetare, in incaperea respectiva se traseaza inaltimea prevazuta in proiect
printr-o linie orizontala de reper pana la care peretii se acopera cu tapete. Suprafata de la aceasta
linie de reper pana la tavan se zugraveste in tonul tavanului.
Amorsarea suprafetelor de tapetat
Amorsarea suprafetelor de tapet se executa prin aplicare cu bidineaua a unui strat de soluie
calda din clei de oase.
128
Hartia de ziar se aplica intr-un strat dupa ce stratul de amorsare sa uscat (la 24 de ore de la aplicarea
cestuia). Hartia de ziar (livrata in coli sau suluri, in care cazse taie in fasii egale cu 1/3 din inaltimea
peretelui), se aseaza pe masa de lucru in topuri se unge pe o fata cu clei de faina, folosind o bidinea
sau pensula lata.
Taierea si ungerea acestuia cu clei de faina se executa in camera care se tapeteaza, pe
mese demontabile (plansete de lemn sprijinite pe capre). Dupa ungere, fasiile de hartie se pliaza in
2, cu partea unsa spre interioar.
Astfel se pregatesc 2-4 fasii de hartie de ziar care apoi se desfac si se aplica lipindu-se pe
perete.
Aplicarea fsiilor de hrtie de ziar
Aplicarea fasiilor de ziar se executa de pe scari sprijinite pe pereti incepand de sus in jos si de
la un colt al camerei, fara a se supraune intre ele (fara distanta intre ele) si se netezesc cu peria.
Netezirea se face de la mijlocul fasiei spre margine pentru inlaturarea completa a bulelor de
aer ramase sub hartie daca totusi mai raman basici aceste se inteapa cu un ac, si apoi hartia se
preseaza cu peria sau cu carpa pana se lipeste de perete.
La peretii de beton netencuiti, in cazul cand este necesara a se corecta planeitatea pe
onele izolate, se aplica 2 straturi de hartie se ziar (al doilea strat se aplica dupa ce primul s-a
uscat).
Rosturile dintre fasiile de ziar care au o deschidere de 1-2mm se spacluiesc cu pasta de ipsos si se
netezesc cu hartie de slefuit dupa uscarea pastei, iar la cele cu deschiderea mai mare de 2mm se
ridica hartia de ziar si se lipeste din nou cu muchiile alaturate.
Portiunile ude dupa aplicarea hartiei de ziar au aparut asperitati, datorita unor granule de
nisp, stropi de mortar sau cocoloase de clei nedesfacute complet, se slefuiesc, avandu-se grija ca
praful rezultat se fe indepartat cu o bidinea curata si uscata.
Inainte de aplicarea tapetelor se verifca verticalitatea muchiilor peretilor la colturile camerelor
si se traseaza pe fecare perete cu o sfoara unse cu creta sau cu pigmenti minerali, linii verticale de
reper, pentru lipirea corecta a fasiilor de tapet.
Aplicarea tapetului
Aplicarea tapetului se incepe prin taierea hartiei de tapet,din suluri, in fasii de lungime egala
cu inaltimea peretelui sau a portiunii de perete care se acopera cu tapet, indreptandu-se cu o
foarfeca lunga eventuale margini rupte.
Fasiile astfel pregatite se aseaza pa masa de lucru,in teancuri, cu fata nevopsita in sus.
Cleiul de faina se aplicape fasiile de tapet in modul urmator:
- se intinde cleiul de faine (cu o bidinea sau o pensula lata) pe o jumatate de lungimea fasiei, avand
grija ca pasta sa fe uniforma ca grosime, sa nu ramana locuri neacoperite si sa nu depaseasca
marginile, pentru a nu se murdari foile dedesubt; se unge de la mijloc spre margini;
- partea pe care s-a aplicat cleiul se indoaie apoi in doua, cu fata unsa spre interior, evitandu-se
suprapunerea peste jumatatea neunsa si formarea de cute;
- se ridica pe planseta partea pe care nu s-a aplicat inca cleiul si se procedeaza la fel si cu cealalta
jumatate din lungimea fasiei de tapet;
- se mai indoaie o data fasia de tapet, suprapunandu-se cele 2 jumatati deja indoite si se aseaza
timp de 5-10 min pe o suprafata curata si uscata pentru ca astfel cleiul de faina sa poate patrunde
in hartie.
129
Dupa ce s-au pregatit 4 sau 5 fasii de tapet, ele se aplica pe perete, de pe scari duble.
Pentru tapetele grele (peste 200 grame/m2) este necesar sa se unga cu un strat de clei si suprafata
hartiei de ziar aplicata, in prealabil, pe perete. Tapetul se aplica dupa ce stratul de clei s-a zvantat,
astfel ca sa nu mai umuzeasca degetul, insa sa mai aiba sufcienta putere de lipire.
Prima fsie de tapet se lipeste dupa una din cele doua linii verticale de reper trasate pe
acelasi perete, ca capatul potrivit pe linia orizontala de reper iar fsiile urmatoare de tapet se aplica
cu marginele suprapuse.
Daca coltul camerei nu este vertical, locul ramas intre linia verticala de reper si linia coltului
se completeaza prin croirea corespunzatoare a ultimei fsii de tapet.
In jurul strapungerilor prin suprafata tapetata (tevi de radiatoare , doze slectrici,etc.), tapetul
se taie dupa dimensiunile tevilor care il strapung sau ale golului, astfel ca sa se lipeasca exact pe
conturul tevii sau a golului decuparea pe masura golului se executa , dupa caz, inainte sau dupa
lipire tapetului. De asemenea, in cazul golurillor, acesta se mascheaza de capacele intrerupatoarelor
prizelor etc .
Aplicarea pe perte a fsiilor de tapet se executa de catre doi tapetari.Unul urcat pe o scara
dubla , dezdoaie o jumatate din fsia de tapet si ii potriveste capatul la linia orizontala pe reper ,
celalant tapetar dezdoaie si intinde de-a lungul linie verticale de reper sau a marginii verticale a
fsiei de tapet alaturate, celalanta jumatate a fsiei de tapet, aplicand-o pe pereta pana la nivelul
pardoselii. Apoi se netezeste tapetul cu ajutorul unei perii late, de sus in jos si de la mijlocul fsiei
inspre margini, pentru a se obtine o buna lipire prin eliminarea eventualelor bule de aer, dupa care
se sterg marginele fsiior cu o carpa moale , curata si uscata pentru inlaturarea eventualului exces
de ulei.
Dupa terminarea lipirii tapetului in intreaga camera , la partea superioara a peretilor se
aplica baghete de hatie sau material plastic, dupa linia orizontala de reper . Aplicarea baghetelor
se realizeaza prin lipire , in cazul baghetelor de hirtie pe pereti de beton, sau prin batere in tinte , in
cazul baghetelor de material plastic, pe pereti tencuiti sau pe pereti din elemente de beton celular
autoclavizat.
La intersectia cu pardoseala, se monteaza pervazul de lemn sau de material plastic, care se
aplica prin batere in cuie in pardoseala sau prin lipire cu adezivi de pardoseala si de perte (oeste
tapet) . daca este prevazut sa se monteze plinta , inainte de tapetare , in perete se monteaza dibluri,
locurilor lor sant marcate in cuie subtiri deoarece, acoperindu-se cu tapete, nu s-ar mai sto unde sa
se introduca suruburile de fxare a plintei.
Intretinerea tapetelor semilavabile se realizeaza prin stergere de praf cu perii sau cirpe moi,
curate si uscate.
Eventualele pete sau zone innegrite, in functie de natura si de marimea lor, se pot curata cu
guma de sters sau cu o cirpa moale umezita cu apa calda si sapun sau cu detergenti. Tapetul nu se
lasa umed, ci se stege cu o crpa moale si uscata.
Tipuri de tapet la moda
Ultimele tendinte in designul de interior readuc in prim plan tapetul, destul de ocolit in anii
trecuti. Tapetul ofera o imagine mai dinamica, alternativa pentru suprafetele unicolore ale peretilor
zugraviti. Pe piata exista foarte multe tipuri de tapet din diverse materiale si cu diverse modele. Sunt
producatori care pot face tapet personalizat pe baza unei imagini cerute chiar de dumneavoastra.
De la modele geometrice sau forale pina la imprimeuri cu dungi sau suprafete puternic texturate,
130
tapetul are calitatea de a pune in valoare o incapere si de a corecta defecte de constructie. Nu
trebuie neglijata nici posibila combinatie intre tapet si zugraveala.
De exemplu, pentru o camera foarte inalta se zugraveste zona inferioara a peretilor si se
aplica tapet cu imprimeu in partea superioara. Pentru o proportie reusita, aceste doua zone nu
trebuie sa fe egale. Un truc pentru efectul invers, cel de inaltime, poate f obtinut daca tapetul va f
asezat la o distanta de 10-20 cm fata de limita cu plafonul.
Aceasta banda rezultata va f zugravita in aceeasi nuanta cu tavanul. Pentru a da adincime
unei incaperi, puteti opta pentru tapet numai pe unul dintre pereti, avind grija ca fundalul acestuia sa
fe intr-un ton apropiat de cel al zugravelii.
Perete principal tapetat
Pentru camere mici trebuie un tapet cu imprimeuri la o scara redusa, in timp ce pentru camere
mari modelele largi sint de efect.
Stilul rustic mizeaza, in schimb, pe ct mai multe tipuri de imprimeuri, cele forale find
combinate cu cele in carouri sau dungi, dar intr-o singura gama cromatica.
Tapetul este ideal pentru acoperirea unor pereti care nu sunt tocmai netezi. Dar, asta nu
inseamna neaparat tapetarea tuturor peretilor. Este sufcient sa l puneti in valoare pe cel din dreptul
coltului de interes al incaperii. Nici nu e nevoie sa tapetati un perete intreg, find destul un straif in
dreptul patului, de exemplu. Cu adevarat indraznete sunt fasiile de tapet puse sub forma de dungi
orizontale.
Bordurile pentru tapet sunt fasii mai inguste sau mai late din tapet, disponibile intr-o gama
foarte variata de nuante si modele. Se pot folosi la imbinarea diferitelor modele de tapet, dar si la
intalnirea dintre pereti si tavane, sau se pot aplica fara tapet, pe peretii zugraviti pentru a elimina
monotonia.
Tipuri de imprimeuri pentru tapet
Tapetul imprimat manual are un aspect mai special, dar este si mai scump, datorita calitatii fnisarii
si procedeului special de realizare. Desenele sint taiate in planse de lemn si apoi, cu o solutie
speciala, sint imprimate manual pe hirtie groasa. Rezultatul este un relief delicat si culori naturale, a
caror intensitate nu se va estompa in timp.
Tapetul imprimat mecanic este mult mai accesibil ca pret si se gaseste intr-o mare varietate.
Tapetul lavabil este acoperit cu un flm subtire de plastic, ceea ce permite curatarea cu apa (fara
detergent). In aceeasi categorie intra si tapetul pe baza de vinil, tipul cel mai rezistent si mai usor
de intretinut.
Tapetul textil da o imagine luxoasa oricarei incaperi. La acest tip de tapet sint folosite tesaturi
extrem de variate: matasuri, tafta, brocart etc. Un astfel de tapet este recomandat pentru spatiile
generoase, avind un aspect extrem de pretios.
Fibrele naturale au o frumusete aparte. Simplitatea si naturaletea texturii le fac placute privirii si
usor de asortat cu orice culoare. Pentru fabricarea tapetului se folosesc rafa, inul, diferite ierburi
uscate (alge), pinza de sac etc. Se pot folosi pentru un singur perete sau pentru toata camera.
Mai puteti gasi in magazinele specializate si alte tipuri de materiale pe baza de fbra de sticla sau
chiar de lemn, dar la preturi ceva mai mari. In plus, acestea necesita si conditii speciale de montaj
si intretinere. Saptamana viitoare o sa va dam cateva sfaturi practice cu privirea la alegerea si
montarea tapetului in functie de camera careia ii este destinat si de tipul de material ales.
131
ALEGEREA SI MONTAREA TAPETULUI
Alegerea si montarea tapetului in locuinta
Daca in camere exista grinzi, incercati sa le puneti in evidenta aplicand pe suprafata lor
tapet intr-o alta nuanta, derivata a culorii folosite in restul camarei, mai inchisa sau mai deschisa. In
incaperile dinspre nord nu este indicat sa folositi verdele, ci nuante calde: bej, galben, portocaliu etc.
Verdele este potrivit pentru camerele cu orientare spre vest. La fel ca in cazul unei zugraveli, culorile
deschise creeaza senzatia de spatiozitate si invers in cazul culorilor inchise.
In camerele copiilor sunt recomandate culorile vii, vesele, care sunt adecvate temperamentului
lor, in dormitorul bunicilor nuante mai pale, iar in dormitorul matrimonial- un bleu odihnitor sau,
daca spatiul permite, rosu - este mai greu, dar extrem de elegant.
Efectul unei culori prea monotone poate f diminuat aplicand fasii de tapet de alta culoare.
Daca vreti, intr-adevar, sa fti in pas cu ultima tendinta a modei, aplicati tapet care imita zidaria rosie
(caramida netencuita) in holul de la intrare. Insa, un astfel de model este extrem de potrivit si in
balcon - mai ales cand este plin cu ghivece cu fori.
Trebuie sa stiti ca tapetul cu model foral este mai usor de asortat, cel din foite de metal sau
din rafe este mai delicat si mai greu de curatat: de aceea, este indicat sa nu il asezati in zone foarte
expuse. Tapetele din vinilin sunt cele mai recomandate pentru zonele cu trafc intens, cum ar f
vestibulul sau bucataria.
Tapetul din fbre naturale are o textura foarte simpla, dar totodata foarte placuta ochiului.
Putem folosi cu succes tapete din fre de matase, de rafe sau ierburi uscate.
Tapetele din pluta sunt indicate in camera copiilor, mai ales pentru agatatul posterelor,
protejand astfel peretii. Totusi, sunt destul de perisabile. Totodata, trebuie sa fm atenti la faptul ca
fbrele naturale nu pot f combinate intre ele.
Inainte de a cumpara intreaga rola de tapet, e bine sa luati o mostra mai mare. Prindeti-o
de peretele camerei si studiati-o atat in lumina naturala, cat si artifciala. Inainte de a cumpara,
masurati dimensiunile peretilor, de la tavan si pana la podea, si adaugati 100 mm la fecare bucata
(rezervele de la tavan si pardoseala). In general, o rola are dimensiunile de 0,52x10 m. In medie,
pentru o camera ai carei pereti au inaltimea de 2,40 m veti avea nevoie de patru-cinci role de tapet,
in functie de modelul acestuia. De exemplu, daca este vorba despre cercuri, buchetele de fori etc.,
care trebuie sa formeze un intreg, pot sa intre mai multe role.
O data alegerea facuta, primul lucru pe care trebuie sa il faceti inainte de a aseza tapetul
este sa degresati suprafata peretelui si sa inlaturati straturile anterioare. Daca incaperile au fost
zugravite cu huma, trebuie sa inlaturati orice urma a acesteia, umeziti peretii cu o solutie de apa
calda si sapun si razuiti cu un spaclu lat. Acest lucru va asigura o suprafata pe care adezivul pentru
tapet se va distribui uniform. Daca nu razuiti peretii, este indicata verifcarea straturilor de vopsea
pentru a se stabili daca are o rezistenta sufcienta si nu se exfoliaza. Daca peretii sunt in stare
foarte proasta, este recomandat sa ii acoperiti cu o folie speciala care sa le dea uniformitate in
culoare textura. Astfel, aveti garantia ca tapetul se va lipi mai bine. Cel mai indicat este sa taiati, de
la inceput, tapetul pentru un perete intreg sau pentru o camera. Ca sa fe mai usor, numerotati pe
spate, cu un marker, fecare bucata, in ordinea in care va f lipita.
In general, fsiile de tapet se asaza pe suprafata peretelui incepand cu coltul camerei, urmarind
continuitatea intre elementele modelului. Imprimeurile forale sunt mai usor de potrivit decat cele
132
geometrice.
Daca doriti un tapet cu un model mai mare, este bine sa centrati fsia de tapet in dreptul
elementului cel mai important din camera (de exemplu, semineul) si sa porniti din aceasta zona
asezarea tapetului.
Pentru o buna fxare a fsiilor de tapet, este bine sa masurati si sa desenati pe perete linii
directoare, care vor ajuta sa nu aveti deviatii de unghi fata de verticala. Operatiunea de lipire a
tapetului se face de cel putin doua persoane. Golurile pentru prize si intrerupatoare se decupeaza
dupa lipirea si uscarea tapetului. Este indicat sa montati intrerupatorul ulterior, pentru o suprapunere
perfecta a acestei piese peste decupajul creat.
Pregatiti si un rulou, ca sa neteziti bine tapetul dupa lipire. Atunci cand marginea tapetului nu
s-a lipit bine, desprindeti usor cu lama unui cutit, aplicati solutie cu un betisor cu vata la virf si apoi
neteziti cu ruloul sau cu o cirpa uscata (u neteziti daca tapetul are model in relief).
De obicei, bulele de aer formate sub tapet se resorb dupa uscarea solutiei de lipit. n cazul in
care acestea persista, taiati chiar in mijloc cu un cutit foarte ascutit sau cu un cutter, aplicati solutie
de lipit si neteziti bine.
VERIFICARI PE FAZE DE LUCRU LA TAPETE
Calitatea lucrarilor de tapetare se controleaza prin verifcarea modului in care s-a respectat
tehnologia de executie,privind pregatirea si amorsarea suprafetelor si aplicarea hirtiei de ziar intr-
un strat sau doua straturi,peste care s-a fxat tapetul,precum si prin verifcarea aspectului fsiilor de
tapet care trebuie sa aiba absolut aceiasi culoare si nuanta.
La fnisarea suprafetelor trebuie sa se urmareasca ca lipirea tapetelor sa fe realizata uniform
pe intreaga suprafata a fecarei fsii in parte, fara sa existe portiuni neaderente , umfaturi (pungi de
aer), cute sau neregulatati specifc, cauzate de pregatirea necorespunzatoare a stratului-suport.
Fisiile de tapet trebuie sa fe, de asemenea, dispuse vertical, neadmitindu-se nici un fel de
abatere de la verticalitate.
La suprapunerea fsiilor pe verticala trebuie respectata regula ca muchia fsiei de deasupra
sa fe orientate spre fereastra, ca sa nu creze umbre pe peretele respective.
Aceasta conditie nu este aplicata la pereti parareli cu cei pe care se afa ferestrele : aici
fsiile se suprapun in orice fel cu conditia ca sa se respecte pe tot peretele un acelasi sens de
suprapunere.
In cea ce priveste tapetele timp T.R. (tapete in relief), acestea se aplica cu marginele cap
la cap, intrucat datorita modelelor in relief in care se fabrica, ele nu se pot monta cu marginele
suprapuse.
La suprapunele de fasii, potrivirea desenului celor doua fasii vecine trebuie facuta cat mai
exact: in puncte isolate admitandu-se o nepotrivire de maximum 1 mm .
La lipirea cap la cap fsiile trebuie sa fe perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie sa nu
pota f observata decat pana la cel mult 2 metrii distan.
La muchile intrande sau iesinde ale peretilor incaperi , rosturile vertical dintre fsii trebuie sa
fe realizate chiar pe muchia respectiv.
Racordarea tapetului cu planul tavanului trebuie sa fe realizata pe o linie dreapta de alta
culoare si care la examenul visual sa apara ca perfect omogena, continua si orizontala si de aceiasi
latime pe toata lungimea ei
133
Tapet cu motive forale
Masa de lucru pentru tapetrie
Trasarea fiilor de ptapet pe perete
Verifcarea verticalitii cu frul cu plumb
Numerotarea fiilor pe perei
Pregtirea fiilor pentru ungere cu adeziv
134
Ungerea cu adeziv a fiilor
Lipirea fiilor verticale de tapet
Presarea tapetului cu rola
135
MODULUL 15
EFECTUAREA LUCRRILOR DE IPSOSRII
Modulul descrie tehnologia de pregtire a materialelor pentru lucrri de ipsosrii, explic
modul de realizare a gleturilor din ipsos i modul de realizare i montare a proflurilor i pieselor din
ipsos.
Pregtirea materialelor pentru lucrri de ipsosrii
Aprovizionarea locului de munca cu materiale n cantitatea i de calitatea cerute pentru
lucrrile de ipsosrii, conform documentaiei tehnice;
Prepararea materialelor pentru lucrrile de ipsosrii;
Amenajarea locului de munc pentru lucrri de ipsosrie.
Realizarea de gleturi de ipsos
Pregtirea suportului n vederea aplicrii gletului de ipsos;
Aplicarea gletului de ipsos, preparat conform reetelor;
Verifcarea calitatii gletului, conform cu normativele n vigoare.
Realizarea de profluri i piese trase din ipsos
Pregtirea suportului n vederea realizrii proflelor i pieselor trase din ipsos.
Trasarea poziiei proflurilor trase;
Tragerea proflurilor din ipsos cu ablonu;
Executarea de piese prefabricate din ipsos;
Verifcarea calitatii proflurilor din ipsos i a pieselor prefabricate.
Montarea de piese prefabricate din ipsos
Pregtirea suprafeelor pentru montarea pieselor prefabricate din ipsos;
Montarea pieselor prefabricate din ipsos;
Verifcarea calitatii montrii pieselor prefabricate din ipsos.
Lucrrile de ipsosrii cuprind:
- pregtirea suportului
- aplicarea gletului
- fnisarea gletului
- executarea proflurilor din ipsos trase cu ablonul :
- pregtirea suprafeelor (verifcarea rezistentei stratului suport, ndeprtarea zonelor
afectate, repararea zonelor afectate, amorsarea suprafeelor), trasarea, tragerea proflului (aplicarea
materialului), fnisarea proflului
- executarea pieselor prefabricate din ipsos :
- pregtirea tiparelor, pregtirea materialelor, turnarea pieselor, fnisarea pieselor
- montarea pieselor din ipsos : - pregtirea suportului, montarea dispozitivelor de prindere,
aplicarea adezivului, fnisarea montrii,
136
Tipuri de piese prefabricate din ipsos : baghete, rozete, plafoniere etc.
Lista de materiale
- hrtie abraziva
- ipsos
- var
- apa
- aracet
- ntrzietor de priza
- rabi
- accesorii metalice, abloane, tipare
- masa de lucru
- metru, dreptar, nivele cu bula, fr cu Pb
- glei, mistrie, cancioc, bidinele, paclu, perii, pensule gletiere
Criterii de amenajare a locului de munca
- cai de acces
- front de lucru degajat
- aprovizionarea ritmica cu materiale, unelte si scule
- sigurana la locul de munca
Cunotinele se refera la :
- pregtirea suportului
- prepararea materialelor
- respectarea dozajelor
- omogenizare
- aplicarea materialului
- verifcarea calitii lucrrilor
In timpul executiei se va avea in vedere:
- criteriile care stau la baza amenajrii locului de munca pentru lucrri de ipsosrie (materiale, unelte
i scule, tipare, abloane)
- prepararea materialelor pentru lucrri de ipsosrie
- aplicarea gletului si verifcarea calitii gletului
- realizarea proflurilor din ipsos trase cu ablonul
realizarea si montarea pieselor prefabricate din ipsos etc
MATERIALE FOLOSITE LA LUCRARILE DE IPSOSRIE

IPSOSUL pentru fabricarea ipsosulUI se foloseste roca numita ghips, formata din sulfat de
calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120C)
pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat component
principal al ipsosului.
137
Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea fna a ipsosului incalzirea pana la
300grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma a
produsului macinat.
In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului de
constructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati.
Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var ; la prepararea
mortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet
Ipsosul de constructi de calitatea II a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var
Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate f folosit la piese prefabricate care nu au de
suportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabile
Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din
greutatea ipsosului .
Ipsosul fnd sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede. Saci de
ipsos se pastreaza in magazi curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace de transport
acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala
PROPRIETATI FIZICE
- greutate specifca
- densitatea
- porozitatea
- absorbtia de apa
- higroscopicitate
CLASIFICAREA LUCRARILOR IPSOSERII
- tencuelile de calitate superioara cu mortar de ipsos aplicata in straturi pe suprafete plane
sau curbe de beton decaramidasau rabit.
- gleturi de ipsos pe pereti si tavane pe suprafete plane si curbe.
- profluri de ipsos executate cu ajutorul sabloanelor
- modele pentru turnarea pieselor decorative din ipsos
- piese decorative din ipsos turnate in tipare de ipsossau clei realizate de sculpturi.
- piese decorative prtefabricate din praf de piatra si ciment turnate in tipare
DEFINITIA SI SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE
Prin lucrari de ipsoserie se inteleg acele lucrari de fnisaje in constructii la care materialul de
baza este ipsosul, iar ipsosarul este muncitorul califcat care executa pe santierele de constructii si
in alteliere de specialitate lucrarilor corespunzatoare meseriei si pregatirii sale.
SCOPUL LUCRARILOR DE IPSOSERIE
Lucrrile de ipsoserii se executa in interiorul cladirilor cu scopul:
- de a proteja materialele din care sunt executate zidurile, tavanele peretii despartitori si alte
elemente de constructie.
- de a crea suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice.
- de a acoperi toate neregularitatile peretilor, stalpilor si tavanelor si a le da o forma elastica.
- de a decora suprafata peretilor, stalpilor si tavanelor in vederea obtinerii unui efect estetic
138
al incaperilor.
FACTORII CARE DETERMINA CALITATE LUCRARILOR DE IPSOSERIE
Calitatea lucrarilor de ipsoserie si aspectul lor sunt determinate in cea mai mare parte de,
procesul tehnologic, pregatirea suprafetelor suport, materiale si unelte corespunzatoare si califcarea
muncitorilor ipsosari.
Stabilirea procesului tehnologic este o conditie esentiala pentru realizarea unei lucrari de
ipsoserie de calitate. Procesul tehnologic se stabileste tinand seama de felul lucrarilor de felul
suprafetei - suport care se fniseaza si de materialele si uneltele folosite. Odata fxat procesul
tehnologic trbuie respectat pe toata durada lucrari. Pregatirea suprafetelor - suport constitue o faza
importanta de care depinde in mare masura realizarea unor fnisaje de calitate superioara. Materialele
componente ale mortarelor si pastelor folosite sunt garantate prin certifcate de calitate de catre
fabricile producatoare, iar proprietatile si caracteristicilor lor trebuie sa corespunda prescriptiilor
ofciale. Folosirea unor unelte corespunzatoare, de buna calitate si bine intretinere, constitue de
asemenea, o conditia esentiala pentru realizarea unor lucrari de ipsoserie de calitate
Meseriile din industria constructiilor si mai ales in specialitatea de ipsosar in care toate operatiile
procesului tehnologic se executa manual calitatea lucrului depinde de priceperea, experienta
muncitotorilor respective. Prin executia ingrijita a tencuielilor de ipsos gletuite si respectarea planietatii
suprafetelor corectitudinea liniilor drepte si curbe a muchiilor precum si a formelor geometrice indicate
in proiect se obtine intrtinere frumoasa si placuta care satisfac cerintele estetice.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE IPSOSERIE
La lucrarile de ipsosari se foloseste diferite procese corespunzatoare suprafetelor suport care
se fniseaza, a mortarelor si pastelor intrebuintate a procesului tegnologic adaptat si a conditiilor de
lucru existent.
CONDITII PRELIMINARE PENTRU EXECUTARE LUCRARILOR DE IPSOSERIE
1.STADIUL CONSTRUCTIEI
Lucrarile de ipsoserii se incep dupa ce s-au terminat lucrarile de constructii si de instalatii
propriu-zise, ramanand de executate doar celor care nu pot degrada straturile de tencuiala, gletul,
proflurile decorative, scafele etc.
Starea suprafetelor - suport care urmeaza sa fe fnisate trebuie sa asigure posipilitatea
inceperii lucrarii respective, usile si ferestrele sa fe montate, iar defectele constante la diverse
instalatii trebuie remediate.
2. PREGATIREA SUPRAFETELOR SUPORT
Suprafetele care urmeaza sa fe acoperite de catre ipsosar sau diverse mortare sau paste
trebuie sa fe cat mai rigide, plane, curate si rugoase .
EXECUTAREA GLETULUI DE IPSOS
Gletul de ipsos se aplica pe suprafete grunduite si driscuite executate cu mortarul de ciment
cu var sau de ipsos.
Cand gletul se aplica pe un grund de mortar din ciment cu var, in pasta de ipsos se introduce
o cantiate de lapte de var in vederea obtinerii unei aderente bune intre cele doua straturi. Totodata
varul intarzie inceputul prizei ipsosului si reduce coefcientul de dilatare la uscare.
Daca grundul este uscat, inainte de aplicarea gletului se uda pentru ca sa nu absoarba apa
139
si sa contribue asfel la micsorarea plasticitatii acestuia, ingreunind operatiile de prelucrare si slabind
rezistenta stratului de glet si aderenta luui de suprafata-suport.
EXECUTAREA GLETULUI DE IPSOS PE SUPRAFETE PLANE.
La executarea lucrarilor obisnuite de glet pe pereti si tavane ,muchia de racordareo data cu
gletul, fe printr-o scafa fe in unghi drept.
Cand gletul se aplica la incaperi la care se va cere realizarea unui fnisaj deosebit, atunci
racordarea tavanului cu pereti se poate executa, dupa prevederile arhitecturale, in unghi drept, cu
scafa, cu nut sau cu profluri din ipsos. In acest caz se executa in primul rand racordarea respective
si dupa aceea se aplica gletul, avand ca repere de planeitate marginea elementelor racordarii atat
cat si la tavane si pereti. Aceste repere constitue dupa executia fasiilor marginale pentru nivelarea
gletului.
Prin executarea gletului de ipsos se pot folosi doua metode tehnologice de prelucrare si
fnisare a pastei de ipsos si anume:
intinderea si netezirea cu gletul metalic in incaperi ale cladirilor de locuit, industriale peste -
care in general, se aplica o pelicula de vopsea intinderea cu mahalaua de lemn, netezirea facanduse
cu dreptarul cu sina metalica si gletul metalic, prevazute cu fnisaje pretentioase pentru care se va
cere o planeitate rigurasa a tavanelor si peretilor. Criteriul pentru alegerea unei destinatii sau altei
din aceasta metoda este in functie de importanta lucrarii, de destinatie incaperilor si de volumul de
lucrari.
EXECUTAREA GLETULUI CU GLET METALIC .
Pasta de ipsos sau ipsosul cu var se aplica cu ajutorul gletului metalic in felul urmator: se pune
o cantitate de pasta de glet si incepand de la un colt al incaperii se intinde pe tavan sau pe pereti
apasand cu o muchie pe suprafata grunduita, astfel ca sa acopere toate neregularitatile acestuia.
Aplicarea se executa in fasii care se suprapun pe o latime de 2-3 centimetri sip e portiuni pana la 1
metru patrat, pentru ca sa poata netezi inainte de intarirea pastei aplicate. Netezirea se realizeaza
cu acelasi glet imediat dupa aplicarea pastei. Gletul se tine cu aproape perpendicular pe suprafata
care se prelucreaza, manevrandu-se inainta si chiar diagonal, daca sete cazul. Pe fecare portiune
trbuie se se lucreze repede, pana ce pasta de glet nu-si pierde plasticitatea. Grosimea stratului de
glet, de 1-3 milimetri se obtine prin doua-trei aplicari si nivelari ale pastei. Suprafata obtinuta trebuie
sa fe perfect neteda la pipait,eventualele asperitati se curate la slefuit.
Recomandarile cu portiuni executate anterior se curata cu muchia gletului sau cu ticlingul
lung, si prin slefuire, pana cand nu se mai simpte nici o asperitatela frecarea cu dosul palmei. Dupa
executarea unei fasii intregi se scoate cu o tesla sau cu o dalta repede lemnul, care apoi se umple
cu pasta de ipsos nivelandu-se cu grija cu drisca metalica. Marginea fasiilor executate nu sunt
lasate asa cum rezulta dupa aplicarea pastei, in forma neregulata, in vederea obtinerii unei adeziuni
cu pasta de glet de ipsos .

EXECUTAREA SI PRELUCRAREA GLETULUI .
Dupa executarea fasiilor si stalpilor de ghidare se aplica, incepand de la un colt al incaperii,
pasta ipsos pentru gletuirea tavanului ,iar dupa terminarea acestei operatii se trece la gletuirea
peretilor. Pasta de ipsos se aplica intre doua fasii sau stalpilor de ghidare prin presare, cu ajutorul
140
mahalalei - masa de lemn, cu muchia careia se face o priza metalica. Se incepe de la un colt al
tavanului sau de jos in sus de pe schela, de la un colt al peretelui. Nivelarea propriu zisa se executa
imediat dupa aplicarea cu drepatrul cu sina metalica marginile alunecand pa ghidajele respective
din ipsos. Pasta se aplica in trei straturi, iar nivelarea se executa trecand cel putin de trei patru ori
cu dreptarul intr-o directie pana ce mortarul nu-si pierde plasticitatea.
CALITATEA LUCRARILOR DE GLET DE IPSOS
Verifcarea planeitatii: suprafata gletuita trebuie sa fe neteda la pipait, fara asperitati, zgrieturi
sau ciupituri si fara se se observe liniile de innadire ale suprafetelor lucrate la intervale diferite.
Planeitatea suprafetei gletuita se verifca obisnuit cu dreptarul metalic, muchiile nu trebuie sa prezinte
curburi sau franturi, iar proflul lor trebuie sa corespunda proectului de executie. Pentru efectuarea
unei verifcari minutioase a planeitatii se foloseste lumina unui bec electric, preferabil fuosforecent,
care, apropiindu-se de suprafata gletuita pune in evidenta cele mai mici denivelari.
DEFECTELE LUCRARILOR DE IPSOSERII
Defectele care apar la lucrarile de ipsoseriise datoreaza in general urmatoarelor cauze:
-executarii defectuase a suprafetei suport ;
-pregatirea necorespunzatoare a suprafetei suport ;
-folosirea unor materiale mortare sau pase necorespuzatoare;
-folosirea unor unelte, dispozitive, sabloane sau tipare necorespuzatoare ;
-executiei defectuase a lucrarilor propri-zise de ipsoserie
-defectiuni de organizarte si de executie a unor lucrari de constructii si instalatii.
CLASIFICAREA SI DEFINITIILE LUCRARILOR DECORATIVE DIN IPSOS
Cele mai uzuale modele de ipsos care se confectioneaza in atelierele de prefabricate sunt:
rozetele simple sau ornamentate, butonii, baghetele, braurile frizele, denticolii, plafonierele, balustrii
si capitalele.
Rozetele au, in general, forma rotunda si se aplica, pe suprafata diferitelor elemente de
constructie pentru a le decora, amintind prin dispozitia compozitionala a formei si a ornamentatiei,
aspectul trandafrului.
Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli sau ornamentati de forma rotunda, patrata,
rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale,
realizand efecte decorative cu aspect placut.
Baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinii sau curbe, simple sau ornamentale, care
servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafata tavanului sau peretilor realizand
prin modul de aplicare si efecte formelor rezultate din ansamblarea lor, motive ornamentale, care
contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu
picture sau ornamente de valoare.
RECEPTIA CALITATIVA A LUCRARILOR DIN IPSOS
LA RECEPTIA CALITATIVA A LUCRARILOR SE VERIFICA :
141
-corespondenta intre prevederile proiectului si modelul de prelucare sau decorare a suprafetei;
-aspectul tencuielilor gletuite si ornamentale, care trebuie sa fe uniform pe toata suprafata lor;
-abaterile de la planeitate, orizontalitate si verticalitate a tencuielilor gletuite si muchiilor;
-grosimea medie a gletului, care trbuie sa fe de 1-3 centimetri in general si numai pe portiunile
mici si izolate se admit grosime de 3,5 centimetri.
ASPECTUL SUPRAFETELOR
Suprafetele tencuite si gletuite precum si cele ale proflelor si pieselor decorative nu trebuie
sa przinte umfaturi, inpuscaturi, fsuri, stirbituri, lovituri, lipsuri, asperitati, besicisi zgarieturi.
Verifcarea se face visual si prin plimbarea palmei pe suprafata gletuita , cu ajutorul lampii
electrice asezate in apropierea suprafetei care se verifca.

REPARAREA DEFECTELOR A LUCRARILOR DE IPSOSERIE
Inainte de a se proceda la repararea defectelor aparute pe suprafetele gletuite se concentreaza
cauzele care au produs defectelor respective. Cand defectele sunt produse din cauza altor lucrari
executate necorespunzator (jgheaburi,burlane sau instalatii sanitare), se iau masuri pentru eliminarea
acestor cause si apoi se repara defectele aparute pe tencuiala (pete, fsuri, coscoviri etc.).
Defectele de fnisare a lucrarilor de ipsosare (abateri de la orizomtala sau verticala,
neregularitati, completari etc.), se remediaza prin completarea lor, de ipsosari cu o califcare
superioara.
Proflurile si piesele decorative executate defectuos sau degradate se repara prin completarea
lor sau, unde este cazul, se desfac si se refac. Portiunile de tencuieli coscovite, constatate prin
sunetul a gol produs prin ciocanire cu degetul sau cu coada mistriei, se desfac iar locul se curate
bine de mortarul vechi cu peria de sarma. Daca suprafata-suporteste prea neteda se ciopleste cu
ciocanul sau se inaspreste cu o dalta.
Crapaturile in tencuiala se desfac pe toata grosimea stratului de mortar sip e o latime de 3-5
cm. Se cerceteaza prin ciocanire si se indeparteaza tencuiala desprinsa de langa crapaturi. Locurile
unde apar impuscaturile de var se curate bine de granulele de var nestins. Daca impuscatuirle sunt
prea dese se recomanda ca, dupa curatarea locurilor respective de granule de var, sa se desfaca
glet de ipsos si sa se reface pe intreaga suprafata. Dupa efecuarea operatiilor aratate mai inainte si
dupa pregatirea suprafetelor-suport locurile care urmeaza a f reparate se curate de praf si se uda
bine cu apa inainte de aplicarea mortarului. Mortarul se aplica in straturi ,ca si tencuiala noua,fecare
strat aplicandu-se dupa uscarea stratului precedent. Mortarul pentru grund,folosit la reparatii, trebuie
sa fe preparat cu acelasi liant si cu acelasi dozaj ca si cel folosit pentru tencuiala veche. Gletul
trebuie astfel prelucrat incat reparatia facuta sa nu apara vizibila, racordarea facundu-se in cele mai
bune conditii tehnice.
TIPARE PENTRU PREFABRICAREA PIESELOR DECORATIVE
Pentru prefabricare pieselor decorative din ipsos se folosesc doua feluri de tipare:
-tipare de ipsos
-tipare de clei
Ele se confectioneaza in general, dupa un model existent sau dupa un model de ipsos
executat dupa plan.
142
TIPARE DE IPSOS
Aceste tipare se folosesc in special pentru executarea pieselor din ipsos cu fete drepte (lise)
sau cu ornamente simple cu adancituri mici.
Materialul din care se confectioneaza este pasta de ipsos fara nici o armatura pentru cele
mici si cu armatura de canepa pentru cele mijlocii. Pentru marirea rezistentei tiparelor acestea se
pot arma cu trestie sau cu sarma zincata. In cazul tiparelor de dimensiuni mari sau la care secere
o rezistenta deosebita, se folosesc ca armatura bare de otel-beton si plasa de rabit din sarma
zincata.
Tiparul se compune din doua parti principale, si anume: pereti si capacul sau baza tiparului.
Pentru confectionarea se unge conturul modelului cu o solutie de sterina in petrol, dupa care se
toarna tiparul acestiua din bucati, numite pe santier sticluri, ca sa poata f usor demontat dupa
turnarea piesei pentru ca marginile pertilor sa fe netede la turnare se foloseste un cofraj mobil din
scandura sau tabla, asezat la circa 6-7 cm de model, care se unge, de asemenea, cu soluti de
sterina.
Dupa turnare si prelucrareasticlul ramane pe loc, se ung capetele cu solutia de steraina in
petrol,dupa care se toarna sticlul urmator efectuandu-se aceleasi opreratii ca si la turnarea primului.
In dreptul se formeaza cepuri la sticlul turnat in continuare. In mod asemanator se toarna si restul
sticlurlor, inchizand astfel conturul modelului.
Pentru piese rotunde conturul se realizeaza din trei sticluri, iar pentru cele poligonale, dupa
numarul de laturi ale modelului
Fetele de sus ale sticlurilor se netezesc astfel ca nivelul lor sa se afe intr-un acelas plan.
Dupa executareea sticlurilor peretilor se unge cu solutie de steraina in petrol, fara a lasa
urme de pensula, atat fata modeluli cat si fata de sus a sticlurilor, inclusiv gaurile lor. Pasta de
ipsos se toarna in grosime de 3-4 cm folosind eventual pe margini un cofraj pentru obtinerea unui
contur drept cu forme regulate. Suprafata capacului se netezeste cu dreptarul. Capacul astfel turnat
formeaza tiparul de baza pe care sa imprimat toata ornamentatia modelului, iar pe contur se imprima
suprafata sticlurilor peretilor.
Pentru usurarea montari se procedeaza suplimentar si la o insemnare potrivita a pratilor
componente.
Dupa intarirea pastei de ipsos se desprind de pe model piesele care compun timarul cu multa
atentie pentru a nu se degrada. In primul rand se desprinde capacul si apoi fecare sticlul de pe
perete in parte.
Pentru verifcarea si fnisarea tiparului se procedeaza la o ansamblare preabila pe masa de
lucru a partilor componete. Se aseaza pe masa capacul cu partea imprimata in sus, iar pe conturul
lui se imbuca sticlurile peretilor. Eventualele defecte se remediaza prin completatrea pastei de ipsos
a partilor lipsa su prin razuirea sau slefuirea asperitatilor.
Dupa fnisarea se aplica pe fata tiparului si pe suprafetelor de imbinare ale partilor componente
3-4 straturi de compozitie de selac.
Inainte de turnarea piesei tiparul se unge cu o solutie de stearina in petrol avand grija sa
nu ramana urme de pensule. La executarea tiparelor dreptunghiulare se va avea in vedere ca la
ansamblarea pieselor componente muchile de imbinare sprre interiorul tiparului sa fe tesite la 45
grade pentru a se evita degradarile in timpul incherilo sau desafcerile tiparului .
Intrebuintandu-le rational tiparele de ipsos pot f folosite la turnarea peste 100 de piese.
143
TIPARE DE CLEI
Pentru piese cu ornamentati adanci si cu forme complicate se folosesc tipare de clei in cofraje
de ipsos. Cand tiparul este usor de manipulat si ornamentaia modelului permite atunci cofrajul se
executa dintr-o singura bucata. In mod obisnuit tiparele sunt grele iar modele cu ornamentati pe
doua sau trei fete care obliga la confecionarea mai multor sticluri.
Cofrajele din sticluri se asambleaza in mod asemanator ca si cele din ipsos prin imbucare cu
gauri si cepuri rigidizinduse prin prinderea cu scoabe. Tiparul de clei se toarna in cofraj de ipsos,
in tipar se toarna pasta de ipsos armata cu canepa sau sarma zincata sau cu bare de otel-beton si
panza de rabit din sarma zincata.
Confectionarea cofrajului de ipsos
Cofrajele acopera complet modelul si se executa astfel:
-se fxeaza pe masa de lucru modelul dupa care urmeaza sa se confectioneze piesele indicate in
proiect;
-se unge modelul cu o solutie de stearina in petrol;
-se acopera cu hartie;
-se framanta dupa nevoie o cantitate de pmant sau de argila galbena curatata de impuritati prelucrata
sub forma de calupuri;
-se taie cu sarma din calupurile din pamant bucati de 1-2 cm grosime care se aplica pe hartia care
acopera modelul netezandule cu mana pentru a uniformiza suprafata de pamant;
-se fxeaza la partea cea mai de sus a modelului o bucata cilindrica de pamant care va tranversa
cofrajul de ipsos formand astfel un orifciu pe iunde urmeaza sa se toarne cleiul;
-peste pamantul netezit se toarna pasta de ipsos armata cu canepa acoperind medelul ca un capac
sau turnate pe portiuni;
-dupa intarirea ipsosului se imseamna pe ,masa conturul cofrajului;
-se scoate cofrajul impreuna cu pamantul care se indeparteaza curatand bine cofrajul si suprafata
modelului.
Turnarea tiparului de clei
Dupa curatarea capacului si modelului de pamant si indepartarea hartiei se procedeaza la
turnarea tiparului de clei.
Cleiul folosit este cel de oase care se ea in cantitate necesara pt confectionarea tiparului.
Placile de clei se introduc in apa pentru a se inmuia. Dupa o jumatate de ora placile se scot din
apa si se aseaza pe o masa unde ramn sa se zvante timp de doua ore dupa care se introduc in
cazanul de topit clei cu pereti dubli. Prin incalzirea cleiului se topeste si incepe sa farba. Se lasa sa
farba timp de doua trei ore amestecand continu cu o lopatica de lemn. Se obtine o pasta de clei
vascoasa de consistenta smantanei. Daca consistenta este mai mare se adauga in cantitati mici
apa ferbinte;
Operatiunile pregatitoare pentru turnarea cleiului sunt urmatoarele:
-se aplica cu pensula in interiorul cofrajului de ipsos 2-3 straturi de compozitie de selac in intervalele
in care se tine seama timpul de uscare a fecarui strat;
-dupa uscarea ultimuli strat de selac se unge cofrajul cu solutie de stearina presarand pe partea
144
unsa pudra de talc;
-se aplica peste model cofrajul de ipsos tinand seama de linia conturului care s-a insemnat pe masa,
la desfacerea lui, dupa turnare sticlurile se consolideaza intre ele cu scoabe mici, asezand totodata
pe cofraj si lateral greutati care sa impedice o eventuala desfacere sau deplasarea acestiua in
timpul turnari cleiului;
Cleiul topit se toarna cu ajutorul unei palni unsa in interior cu o solutie de stearina, pentru
realizarea unei scurgeri usoare a cleiului, care se introduce in orifciul special lasat la partea cea
mai de sus a cofrajului. Cleiul se toarna fara intrerupere in suvite subtire pentru a se evita formarea
bulelor de aer si pentru care sa patrunda in toate adanciturile. Umplerea are loc dupa ce cleiul se
ridica in palnie si nu mai are tendinta de coborare .
Cand cleiul incepe sa se scurga prin gaurile de aerisire acestea se astupa cu pamant.
Desfacerea cofrajului si fnisarea tiparului de clei
Dupa 10-15 ore de la turnarea cleiului cupris intre model si cofraj in locul pamantului se
intareste intrun strat continu avanbd elasticitatea cauciucului.
Operatiunile de desfacerea a cofrajului si fnisarea tiparului sunt urmatoarele:
-se desfac scoabele si se inlatura greutatile si punctele de ipsos pentru fxare cofrajului dupa care
se desfac cu grija si cofrajul care se desprinde de tiparul de clei;
-se presoara in cofrajul desfacut pudrade talc;
-se desprinde tiparul de clei de pe model incepand de laun capat ;
-se aplica tiparul de clei exact pe locul sau din cofraj ;
-se ansambleaza din nou cofdrajul din sticlul se rostorana cu cavitatea in sus, tot astfel se toarna si
cofrajul alcatuit dintro bucata ;
-tiparul de clei astfel asezat se trateaza cu o solutie calda de alaun de potasiu cu o concentratie de
2-3% aplicata intr-un strat subtire cu o pensula fna.
Solutia find calda la trecerea usoara a pensulei peste suprafata tiparului de clei eventualele
asperitati rezultate in timpul desprinderi stratului de clei de pe model se niveleaza si suprafata se
degreseaza imprimandui totodata o rezistenta mai mare
MODUL DE EXECUTIE A PROFILULUI DIN IPSOS TRAS CU SABLONUL
Elementele decorative care se prezinta sub forma de profluri, se executa cu dispozitive
confectionate dupa detaliile indicate in proiect, numite sabloane sau se executa in ateliere si se
monteaza pe santier.
Proflurile se trag dupa lini drepte sau lini curbe, unele incaperi ale cladirilor administrative
(sali de spectacol, muzee, restaurante) se fniseaza intr-un mod mai special cu aspect decorativ
corespunzator scopul pentru care au fost concepute.
Pentru realizarea acestui fnisaj, se executa pe pereti sau pe tavane detali care au si valoare
artistica si fonoizolatie.
Sabloanele si ghidajele pentru tras profluri, in categoria sabloanelor pot f considerate si
drepatrele de colt din lemn sau metalice cu ajutorul carora se netezesc muchiile intrande sau esinde
a peretilor precum si drisca proflata cu care se obtin scafe rotunde .
Confectionarea sabloanelor se face dintr-o scandura de baza si o scandura fxata
perpendiculara pe prima taiata dupa conturul proflului ce urmeazaa f tras.
145
In cazul sabloanelor cu dimensiune mare se fxeaza sipci de intarire si contra fsa.
Scandura de baza numita si seminic serveste pentru alunecarea sablonului pe riglele sau
dreptarele deghidare fata pe perete, scandura find prevazuta cu doua speci de alunecare pentru o
buna rigiditate este necesar ca lungimea saniei sa fe o data si jumatate decat scandura cu profl.

CONFECTIONAREA GHIDAJELOR
Dispozitivele pentru ghidaje se confectioneaza din rigle de brad.
Fixarea ghidajelor pe pereti sau pe tavane se face cu scoabe cu ipsos sau dispozitive speciale.
Pentru montarea ghidajelor ce se procedeaza in felul urmator:
- se identifca pozitia proflului dupa indicatile din plan
- se potriveste sablonul la pozitia respectiva dupa care se monteaza prin punctare cu creionul
pozitia dreptarelor de ghidare
- se verifca nivelul punctelor in raport cu vagrisul, vagrisul incaperi cu ajutorul furtunului de nivel
- dupa verifcarea intre puncte se traseaza o linie dreapta cu ajutorul sfori cu pigment.
Linile dupa care se fxeaza dreptarul de ghidare trebuie sa fe perfect paralele. Se monteaza
dupa liniile trasate dreptarele de ghidare .
- dupa fecare ghidare se verifca pozitia lor prin alunecare.
TRAGEREA CU SABLONUL A PROFILELOR
Dupa fecare ghidare si modifcare pozitiei se trece la smiruirea rabitului proflului dupa care
se aplica grundul.
Grosimea grundului depinde de profl si se obtine prin aplicarea mortarului de ipsos var in mai
multe straturi fecare strat nou find aplicat dupa intarirea stratului precedent.
Dupa aplicarea fecarui strat al grundului se trage cu sablonul pe toata lungimea proflului
pentru a taia din surplusul de material.
Sablonul se trage fn fara smuncituri, cu o apsare pe ghidaje.
Aplicarea mortarului si tragerea cu sablonul se repeta pana la obtinerea unui profl foarte
neted, dupa 10 min se trage din nou apasand puternicpe ghidaje pentru completarea, neteziri
ghidajului.
Tragerea se executa in directia opusa tageri ultimului strat, fnisarea se realizeaza prin
ungerea proflului cu pasta din pulbere fna din ipsos.
GENERALITATI
Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli, sau ornamentati, de forma rotunda, patrata
rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale,
realizand efecte decorative cu aspect placut.
Baghetele sunt piese cu sectiune mica, rectilinie sau mica, sau curbe simple sau ornamentate
care servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafta tavanului sau peretilor, realizand
prin modul de aplicare si efectele formelor rezultate din ansamblare lor, motive ornamentale care
contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu picturi
sau ornamente de valoare.
Braurile ca si baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinie, simple sau ornamentale, care
marcheaza in interiorul cladiri limitele intre diverse suprafete, mai ales intre si perete si tavan, sub
146
scafa care se executa de ipsosari sunt fasi orizontale, simplu sau bogat ornamentate, aplicate
la partea superioara a peretilor pentru realizarea unei racordari decorative cu tavanul contribuind
astfel la sporirea substantiala a valori si aspectul arhitectural al incaperi.
Denticoli sunt elemente decorative in forma de dinti care se folosesc in general in compozitia
ornamentatiei scafelor sau frizelor. Se aseaza unul dupa altul, de obicei la intervale egale cu jumatate
din latimea lor.
Plafonierea fac parte din elementele decorative ale tavanelor in care se introduc corpurile
deiluminat pentru realizarea unei iluminari efciente si unifrorme a incaperi respective .
Plafonierele dupa efectul decorativ care se urmareste si dupa felul corpurilor de iluminat care
sunt prevazute a se monta, se executa de forma patrata, dreptunghiulara sau in forma de oala.
Balstrii sunt stalpi scurti, proflati in forma de corpuri de revolutie care constituie elementele
verticale decorative ale unei balustrade .
Consolele decorative fac parte din elementele verticale de constructi , de obicei din pilastri care
es in afara planului lor constituind astfel ornamentele terminate ale parti superioare a elementelor.
Capetelele constituie partea superioara ornamentata a unei coloane, modul dupa care sunt
decorate este determinat de ordinul respectiv sau de imaginatia proiectantului.
EXECUTAREA MODELELOR
Modelele se executa in ateliere speciale amenajate prin turnarea pastei de ipsos pe masa de
lucru, trasul cu sablonul al proflului ornamental al piesei, total sau partial, ajustarea si fnisarea ei
sau sculptarea piesei turnate cu profl brut dupa indicatile detaliilor de arhitectura din proiect.
In continuare sunt descrise metodele cele mai uzuale folosite pentru confectionarea fecarui
model amintit.

ROZETELE SIMPLE NEORNAMENTATE
Pe un diblu de pe masa de lucru se fxeaza un cui care materializeaza axul centrului rozetei
. Sablonul este prevazut cu un orifciu de tabla in care se introduce cuiul in jurul caruia se poate
descrie prin rotatie unui cerc.
Operatiile pentru confectionarea unei rozete sunt urmatoarele:
- se aplica pe suprafata de rotatie a sablonului o cantitate potrivita de pasta de ipsos.
- se trage cu sablonul la inceput cu partea de lemn inainte, pana se incarca proflul complet, iar dupa
aceea cu tabla proflata inaintea un ghid totodata cu mana suprafata piesei cu un strat subtire de
pasta preparata cu pulbere fna de ipsos. Se trece peste aceasta cu sablonul de obicei 2-3 rotati
pana ce proflul apare curat fara nici un fel de defecte;
- se fxeaza rozeta dupa intarirea ipsosului;
- se desprinde de pe masa de lucru si se depoziteaza pe stelaje.
147
Defectele lucrrilor de ipsosrie
DEFECTE REMEDIERI
5.1. Executarea defectuoas a suprafeelor suport
a) Cocovire.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- grosimea stratului de tencuial de ipsos
depete pe cea normal (2 2,5 cm);
- grundul nu s-a aplicat pe suport n dou
sau trei straturi;
- aplicarea stratului de tencuial pe sport de
beton care nu s-a curat de decofrol sau
sunt prea netede;
- aplicarea stratului de tencuial pe sport
necurat de praf, noroi, sau pete de ulei;
- aplicarea stratului de tencuial pe sport
ngheat;
- aplicarea stratului de tencuial pe suprafee
de zidrie sau beton prea uscat sau prea
ud;
Se remediaz prin nlturarea tencuielii,
nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai
tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
b) Fisuri.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- reeaua de bare de oel beton este montat
i fxat defectuos;
- plasa de rabi nu este bine ntins i fxat
pe reeaua de oel beton;
Se remediaz prin nlturarea tencuielii,
nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai
tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
c) Crpturi.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- suprafeele suport de lemn nu sunt
acoperite cu plas rabi i izolate cu carton
asfaltat, ca urmare a variaiei volumului
lemnului;
- rosturile de mbinare dintre dou materiale
diferite, care nu au fost aciperite cu plas
rabi;
- trepidaii ale elementelor de construcie
deformabil;
Se remediaz prin nlturarea tencuielii,
nlturrii defectelor i refacerea ei cu acelai
tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
execuie.
d) Pete de rugina.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- suprafee de beton armat cu bare de oel
beton aparente;
Se remediaz prin nlturarea tencuielii,
acoperirea armturii cu past de ciment
i refacerea ei cu acelai tip de mortar, cu
respectarea tehnologiei de execuie.
148
5.2. Folosirea de materiale sau paste necorespunztoare.
a) mpucturi pe suprafeele tencuite
Cauzele care produc acest defect sunt:
- folosirea unui lapte de var cu granule
nestinse i nestrecurat prin sita cu ochiuri
de 1 mm
Se cur granulele de var nestins i
se completeaz cu alt mortar. Dac
mpucturile sunt prea dese se desface
gletul i se reface ntreaga suprafa
b) Suprafee degradate i fr
rezisten.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- folosirea ipsosului alterat (ipsos mort) la
prepararea mortarului;
- reamestecarea cu ap a mortarului dup
inceperea prizei ipsosului;
- folosirea ipsosului de tip B are ca rezultat
obinerea unor suprafee rugoase greu de
netezit prin lefuire;
- introducerea unei cantiti de ap
suplimentare pentru a mri plasticitatea;
Se desface tencuiala i se reface cu
respectarea tenologiei de execuie.
c) Desprindeea tencuielii de pe suport.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- folosirea plasei de rabi din srm nezincat
sau srm neagr pentru legarea plasei;
- aplicarea mortarelor de ipsos direct pe
suprafee de beton fr amors;
- aplicarea unui strat de mortar de marc
superioar peste alt strat de marc mai
mic;

Se desface tencuiala i se reface cu
respectarea tenologiei de execuie.
5.3. Folosirea de unelte, dispozitive, abloane i tipare necorespunztoare.
a) Zgrieturi, denivelri, asperiti ale
suprafeelor.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- folosirea de unelte i dispozitive (dric,
fer de glet, dreptare, site, ciururi, etc.);
- manipularea neatent a schelelor i
podinelor de lucru;
Defectele de fnisare a lucrrilor de ipsosrie
se remediaz prin completarea lor de
muncitori cu califcare superioar.
149
b) Linii tremurate sau neregulate.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- utilzarea abloanelor care nu au rigiditate
corespunztoare;
- sania ablonului nu este bine fxat;
- ghidajul este executat necorespunztor;
- sania sau ghidajul nu sunt curate de irme
de mortar ntrit;
Defectele de remediaz prin desfacere i
completarea lor de muncitori cu califcare
superioar.
5.4. Executie defectuoas a lucrrilor de ipsoserie propriuzise
Efectele se pot prezenta sub form de:
- suprafee gletuite cu abateri apreciabie de la vertical sau orizontal ori cu neregulariti
evidente;
- muchii i nuturi cu abateri de la linia dreapt;
- goluri i poriuni neacoperite cu mortar la racordrile cu tocurile, glafurile i pervazurile uilor;
- profluri sau suprafee insufcient lefuite;
- racordri necorespunztoare ale proflurilor la coluri;
- piese decorative turnate cu defecte (tirbituri, bavuri, poroziti etc.);
- montri defectuoase ale pieselor decorative
150

APLICATII

exerciiul nr.1
Completai tabelul de mai jos. Realizai o prezentare scurt despre rolul lucrrilor de
finisaj n realizarea unei construcii pe care s o prezentai n faa colegilor. n acest
scop folosii fia de documentare dat de profesor, sau alte surse ca i adresele de
internet urmtoare:

Categoria de
lucrri
Rol
CORECT

INCORECT

Lucrri de
fundaii

Lucrri de rou i
acoperire
- Lucrri prin care se
realizeaz suprastructura
cldirii

Lucrri de finisaj
Lucrri de
instalaii


exerciiul nr.2
Completai i descriei n tabelul de mai jos,rolul pe care l ndeplinesc zugrvelile
ntr-o construcie.


Rolul Obligatoriu a se
ndeplini
Corect

Incorect

1.
2
3.



exerciiul nr.3
Se d urmtoarea list de 12 termeni : rigole, pigment, adjuvant,
tencuial,diluant,solvent,gipscarton,liant,band adeziv,material ajuttor
Alegei termenii care reprezint materialele ce intr n compoziia unei zugrveli

zugrveal Corect Incorect

Ali
termeni
Corect Incorect
1 1
2 2
3 3
4 4


exerciiul nr.4
Diagrama de mai jos ilustreaz principalele caracteristici a pigmenilor.
Completai i alte proprieti ai acestora consultnd fia conspect referitoare
la pigmeni.





















exerciiul nr.5
Stabilii valoarea de adevr ( A- adevrat , F- fals ) ale urmtoarelor enunuri
Notai n dreptul enunurilor A sau F:
a) _____ La realizarea zugrvelilor pentru ndeprtarea stratului
vechi de culoare se folosete paclul.
b)_____Periile din pr se folosesc pentru rzuirea suprafeelor.
c)_____Pentru deschiderea crpturilor se folosete cuitul de
zugrvit.
d)_____Pentru ndeprtarea vopselei vechi se folosete lampa de
benzin.
e)_____Suprafeele se freac cu hrtia abraziv.
f)______Pentru zugrvirea spaiilor nalte se folosete scara dubl.

Puterea de
acoperire
Stabilitatea la
lumin
151
3 3
4 4


exerciiul nr.4
Diagrama de mai jos ilustreaz principalele caracteristici a pigmenilor.
Completai i alte proprieti ai acestora consultnd fia conspect referitoare
la pigmeni.





















exerciiul nr.5
Stabilii valoarea de adevr ( A- adevrat , F- fals ) ale urmtoarelor enunuri
Notai n dreptul enunurilor A sau F:
a) _____ La realizarea zugrvelilor pentru ndeprtarea stratului
vechi de culoare se folosete paclul.
b)_____Periile din pr se folosesc pentru rzuirea suprafeelor.
c)_____Pentru deschiderea crpturilor se folosete cuitul de
zugrvit.
d)_____Pentru ndeprtarea vopselei vechi se folosete lampa de
benzin.
e)_____Suprafeele se freac cu hrtia abraziv.
f)______Pentru zugrvirea spaiilor nalte se folosete scara dubl.

Puterea de
acoperire
Stabilitatea la
lumin
152


exerciiul nr.6
Completai spaiile libere din enunurile de mai jos referitoare principii de organizare
a locului de munc.

Formaia de lucru care st la baza echipelor pentru lucrri
manuale are muncitor. Aceast formaie poate fi folosit numai la lucrri
de i de un volum redus. Pentru executarea zugrvelilor mecanizat
formaia minim este alctuit din.: unul mnuiete lancea de zugrvit
iar alimenteaz cu compoziie i reface presiunea n aparat.
Aezarea muncitorului de frontul de lucru trebuie s asigure
acestuia un corespunztor, o poziie comod care s-i confere..
de micare, cmpul . trebuie s prind pereii ncperii n care lucreaz,
pentru a putea supraveghea . i coloristic calitatea muncii.

exerciiul nr.7

a) S se calculeze suprafaa de zugrveal pentru perei si tavan la ncperea
din figur. nlimea camerei este de 3,10 m.

153
FIA DE LUCRU 1

COMPLETATI FISA DE LUCRU:
Suprafaa calculat unitate de
msur ( mp )
Corect

Incorect

Suprafaa perete 1
Suprafaa perete 2
Suprafaa perete 3
Suprafaa perete 4
Suprafaa tavanului
Suprafaa total
b)tiind c pentru realizarea unui mp de zugrveal sunt necesare urmtoarele
cantiti de materiale, s se alctuiasc un necesar de materiale.

FIA DE LUCRU 2

Suprafaa
perete 1
Suprafaa
perete 2
Suprafaa
perete 3
Suprafaa
perete 4
Suprafaa
tavanului
Suprafaa
total
Var gras
n bulgri

Hum
pentru
zugrveli

Spun past
pt.zugrveli

Ipsos de
construcii

ap



FIA DE LUCRU 3

Suprafaa
perete 1
Suprafaa
perete 2
Suprafaa
perete 3
Suprafaa
perete 4
Suprafaa
tavanului
Suprafaa
total
Past de
var

Sare de
buctrie

pigmeni

ap

pentru a veni n sprijinul vostru se dau mai jos consumurile specifice pentru 1 mp
de suprafa zugrvit
zugrveli n hum : Var gras n bulgri 0,100 kg
Hum pentru zugrveli 0,150 kg
Spun past pentru zugrveli 0,015 kg
Ipsos de construcii 0,012 kg
Ap 0,002 mc


154
zugrveli n lapte de var : Past de var 0,350 kg
Sare de buctrie 0,100 kg
Pigmeni 0,300 kg
Ap 0,002 mc




exerciiul nr.8
Notai prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executrii unei zugrveli
simple
_____ Grunduirea suprafeelor ;
_____ Aplicarea zugrvelii ;
_____ Pregtirea suprafeelor noi ;
_____ Prepararea compoziiei pentru zugrvit ;
_____ Prepararea compoziiei pentru grunduit.

exerciiul nr.9

NTREBAREA CORECT

INCORECT

A Numii SDV-urile necesare aplicrii primului
i celui de al doilea strat al zugrvelilor cu hum

B Precizai primul element de construcie care
se vruiete ntr-o ncpere situat la interior

C Specificai cantitatea optim de compoziie
trebuie pregtit pentru realizarea zugrvelilor
simple



exerciiul nr.10
Completati urmatoarele variante:

Varianta 1




Varianta 2

Realizarea zugrvelilor simple cu var
155
In spaiul de mai jos scriei despre zugrvelile simple cu var
Definiie



Mod de
realizare









SDV-uri
folosite





Varianta 3

In spaiul de mai jos scriei despre zugrvelile simple cu var
Definiie

..sunt zugrveli de ap n care liantul este de
natur., var, ntrebuinat sub form de. de var.
Mod de realizare



Pregtirea suprafeei suport
Chituirea crpturilor.
Umezirea suprafeei.
Grunduirea suprafeei..
Vruirea propriu-zis.
SDV-uri folosite


paclu pentru
Perii cu fibre vegetale
Bidinea pentru.
Scar dubl pentru..
Pentru cei mai harnici elevi, cutai pe Internet la adresele :
google.com i referat.ro
materiale , unelte i mod de realizare a zugrvelilor cu materiale lavabile








156
EXERCIIUL nr. 11


Scriei n dreptul fiecrui termen substana pe care acesta o conine:




EXERCIIUL nr.12

a) Subliniai dintre urmtoarele materii prime, pe cele care intr n compoziia
vopselelor:
Pigment, var, sare ,hum , ap, lemn, uleiuri, aer, nisip, calcar,ulei de in, ipsos,rini
sintetice ,bitumuri , gudroane, ulei de bumbac .
b) Grupai materiile prime subliniate dup tipul vopselelor :

Vopsele de ulei Vopsele din rini Bitumuri





EXERCIIUL nr. 13
Scriei n dreptul fiecrei substane date, la ce este ea utilizat :
o Decapani :
o Plastifiani:.
o Firnisuri:..
EXERCIIUL nr. 14
Completai urmtoarea fi de autoevaluare cu rspunsurile pe care le
considerai corecte nscriindu-le n coloana rezolvare .

Fia de autoevaluare Numele i prenumele:


Data
Tema:
Materii prime pentru vopsele

Nr. Sarcini de lucru Rezolvare Punctaj
lacuri
Materiale de
umplutur
vopsele

atmosferici
rini
derivai celulozici
emulsii
uleiuri crude
uleiuri
semisicative
uleiuri sicative
157
crt. maxim obin
ut
1
Care sunt materialele ce intr n
compoziia unei vopsele?
10 puncte
2
Care sunt caracteristicile
pigmenilor?
10 puncte
3
Numii 4 diluani folosii la
prepararea vopselelor.
10 puncte
4
Cum influieneaz structura
peliculei soluiile prea uor
volatile?
10 puncte
5 Dai definiia sicativilor? 10 puncte
6 Ce este catalizatorul ? 10 puncte
7 Dai definiia firnisurilor. 10 puncte
8
Ce nu poate lipsi din compoziia
chimic a unei vopsele?
10 puncte
9 Ce este terebentina? 10 puncte
Din oficiu 10puncte

EXERCIIUL nr.15
Instrumentele i aparatele se folosesc n funcie de lucrrile i operaiile ce
urmeaz a fi executate.
Pentru a rezolva acest exerciiu avei urmtoarele sarcini de lucru:
1. Din trusa de lucru alegei instrumentele specifice fiecrei operaii.
2. Completai tabelul urmtor.


INSTRUMENTE
I
APARATE
OPERAIILE LA
CARE SE
FOLOSESC
CARACTERISTICILE
SUPORTULUI
CORECT INCORECT
PACLUL
PENSULA LAT
CUIT
PENSUL
SUBIRE

HRTIE
ABRAZIV

TUFR
LINIARE
EXERCIIUL nr.16
1. Selectai informaiile referitoare la instrumentele i aparatele competitive pe
plan profesional.
2. Completai fia de documentare urmtoare cu minim 5 instrumente sau aparate
de acest gen,operaiile la care se folosesc i criteriile utilizate n selecia
fcut.

158
FIA DE DOCUMENTARE
Denumire instrument
sau aparat
Operaia la care se
folosete
Criteriile utilizate n selecie

EXERCIIUL nr. 17

Pentru urmtoarele substane: periculoase, explozive, corosive,
inflamabile,toxice, exist simboluri convenionale care ne atenioneaz asupra
periculozitii lor.

Completai spaiile de sub simbolurile convenionale pentru substane
periculoase cu denumirea categoriei de substane pe care o reprezint.










EXERCIIUL nr. 18

n coloana A sunt enumerate materialele care pot produce poluarea mediului sau
sunt inflamabile i n coloana B efectele acestora, n mod aleatoriu.
Prin trasarea de sgei asociai fiecrui material efectul corespunztor.

A B
diluani ageni poluani pentru ape menajere
reziduuri de vopsea toxici pentru utilizatori
pigmeni pe baz de plumb,sau cupru inflamabili

159


EXERCIIUL nr. 19


Pentru peretele din imaginea urmtoare, care urmeaz a se vopsi n ulei s se
aprovizioneze locul de munc cu materialele n cantitatea necesar i cu SDV - urile
potrivite n vederea realizrii lucrrilor de finisaj.


















1,50 m
1,
50
00
0
90
2,10
3,00
00
6,00
160
FIA DE LUCRU 1

material aprovizionat s.d.v.-uri aprovizionat
grund

vopsea

cuit pentru
reparaii
crpturi

diluant

paclu

hrtie de lefuit

pensul

Chit pentru
reparaii






FIA DE LUCRU 2


material
Cantitatea
( kg/mp )
Cantitatea ( kg )
Chit pentru reparaii 0,200
Grund pe baz de ulei 0,090
vopsea 0,200
Hrtie de lefuit 0,05 buc



Not : Cantitile sunt orientative, pentru lucrrile de vopsitorii la 1 mp de
lucrare.


161

EXERCIIUL nr. 20
Notai prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executrii unei
vopsitorii simple
_____ Grunduirea suprafeelor ;
_____ Aplicarea vopselei ;
_____ Pregtirea suprafeelor noi ;
_____ Prepararea compoziiei pentru vopsit ;
_____ Prepararea compoziiei pentru grunduit.

EXERCIIUL nr. 21
Completai fia de lucru referitoare la modul de realizare a vopsitoriilor
simple.
Varianta 1.
Realizarea vopsitoriilor simple n ulei






Varianta 2.



In spaiul de mai jos scriei despre vopsitoriile simple
Straturile
vopsitoriilor

Operaii





Modul de
finisare

162
Varianta 3.
In spaiul de mai jos scriei despre vopsitorii simple
Straturile
vopsitoriilor
Definiii
Grundul este.
Operaii


1. Pregtirea suprafeei suport
2. Chituirea crpturilor.
3. Grunduirea suprafeei..
4. Aplicarea straturilor de vopsea .
Modul de
finisare

Modul de finisare neted presupune..
Modul de finisare prin tufuire presupune.





163
GLOSAR DE TERMENI
Ancadrament = Elemente de evideniere a ferestrelor n faadele cldirilor
Anticorosiv = Substan care ncetinete coroziunea metalelor
Bidinea = Pensul dreptunghiular sau rotund cu coad de lemn
Cancioc = Lingur de metal, tronconic, cu coad de lemn, folosit la lucrrile
de construcii

Colorani = Substane solubile n ap sau n liani
Diluant = Produs industrial de distilare uor volatil folosit pentru a subia
compoziia de vopsea

Emulsii = Amestecuri intime compus din dou elemente, unul care
disperseaz i mediul n care acestea disperseaz de exemplu:
apa

Filer

=Pulbere foarte fin folosit la zugrveli i vopsitorii ca material de
umplutur
Firnisuri = Substane care ndeplinesc n vopsitorii rolul de liani i de sicativi
Glet = Strat foarte subire de past de var sau de ipsos care se aplic
peste tencuial pentru a obine o suprafa neted

Grund = Compoziie de vopsele n care materialele inerte sunt n cantitate
mai mare

Hrtie abraziv = Mterial de slefuit
Liant = Substan care n stare lichid sau vscoas dac sunt ntini pe o
suprafa se ntresc i dau natere la pelicule

Pensula = Ustensil constituit dintr-un mner pe care e fixat un mnunchi de
fire, pentru ntinderea anumitor materiale, zugrveli, vopsele

Pigment = Pulbere fin care confer culoare materialului cu care se amestec
Plastifiani = Substane nevolatile care amestecate n compoziie rmn dup
alctuirea peliculei determinnd elasticitatea acesteia

Rini = Liani folosii la alctuirea compoziiilor pentru lacuri
Schel = Construcie auxiliar provizorie , de lemn sau de metal, care
servete la executarea lucrrilor la nlime

Sicativ = Substane lichide sau solide de natur organic sau mineral
solubil n uleiuri vegetale care acioneaz asupra acestora ca
acceleratori de uscare

paclu = Unealt de tabl de oel cu mner de lemn, folosit la aplicarea
chitului i la netezirea acestuia

Tencuial = Strat de mortar aplicat n stare plastic pe perei i pe tavane
pentru netezirea acestora

Uleiuri = Liant de baz folosii la prepararea compoziiilor pentru vopsitorii




164
BIBLIOGRAFIE
1. Constantinescu, R., Pavel ,C.,Voiculescu, M., Construcii civile,
industriale i agrozootehnice, manual pentru licee industriale cu profil
de construcii, coli de maitri i de specializare postliceal Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976.
2. Davidescu, I., Rooga, C., Tehnologia lucrrilor de construcii, manual
pentru licee industriale cu profil de construcii clasa a IX-a i a X-a
coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti,
1994
3. Davidescu, I., Rooga,C. Utilajul i tehnologia lucrrilor de finisaj n
construcii, manual pentru licee industriale cu profil de construcii,
clasa a IX-a, Editura Didactic i Pedagogic., Bucureti, 1982.
4. Dumbrav, D., Gligan, A., Moldovan, C., .a. Economia i organizarea
produciei n construcii-montaj, manual pentru licee industriale, clasa
a XII-a i coli profesionale, anul III, Editura Didactic i Pedagogic,
R. A., Bucureti, 1994.
5. Petianu, C. Construcii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1979.
6. AUXILIAR CURRICULAR, calificarea: Lucrtor finisor pentru construci
Zugraveli simple si Vopsitorii simple
Ministerul Educaiei i Cercetrii Programul Phare TVET RO
2002/000 586.05.01.02.01.01DOMENIUL : Construcii i lucrri
publice CALIFICAREA: Lucrtor finisor pentru construcii

CONEST IAI