You are on page 1of 5

De ce trebuie să dezvoltăm inteligenţa emoţională?

P.I.P.Palade Agata
Şcoala Gimnazială ,,Stroe S. Belloescu
B!rlad "aslui
În 1980, psihologul Howard Gardner a scris despre “inteligenţa multiplă”. otri!it acestuia inteligenţa
posedă "apte dimensiuni di#erite, "i anume$ spaţială, %inestetică, mu&icală, ling!istică, logico'
matematică, interpersonală "i intrapersonală. (l a argumentat #aptul că inteligenţa intrapersonală "i
interpersonală )oacă un rol important pentru succesul *n !iaţă la #el ca acele a+ilităţi cogniti!e, care sunt
e!aluate *n testele ,- standard.
,nteligenţa emoţională cuprinde $
,nteligenţa ,ntrapesonală ' determină stări, sentimente sau alte stări mentale, care ne pot a#ecta
comportametul.
,nteligenţa ,nterpersonală sau socială ' *nţelegerea emoţiilor celorlalţi, #olosind in#ormaţia ca un ghid de
comportament "i pentru a construi "i menţine relaţiile interumane.
În 1990, psihologii eter /alo!e0 "i 1ohn 2a0er au populari&at termenul de inteligenţă emoţională,
de#inindu'l ca o #ormă de inteligenţă socială care implică a+ilitatea de a monitori&a propriile sentimente
"i emoţii, precum "i ale celorlalţi "i #olosirea aceastei in#ormaţii pentru a in#luenţa propriile g3nduri "i
acţiuni.”
4estele ,- erau *nţelese *n trecut, ca #iind ni"te pre&iceri, cu un grad ridicat de acurateţe, legate de
per#ormanţele pe care un indi!id le poate a!ea la "coală. 5ricum, cu timpul cercetătorii au *nţeles că
inteligenţa este ce!a mult mai comple6 dec3t au cre&ut la *nceput, "i că sunt necesare mult mai multe
a+ilităţi *n a#ară de cea intelectuală pentru a reu"i *n !iaţă.
7ele mai importante aptitudini pentru inteligenţa emoţională sunt$
ascultarea acti!ă.
interpretarea comunicării non!er+ale .
interpretarea propriilor stări a#ecti!e.
8eci, pentru a *nţelege mai +ine inteligenţa emoţională tre+uie să pornim mai *nt3i de la a ne cunoa"te pe
noi *n"ine.
În cele mai recente cărţi "i articole despre acest su+iect, sunt o#erite mai multe modele de inteligenţă
emoţională, pentru a *nţelege mai +ine acest termen "i componentele lui.
9dele :. ;0nn a introdus metoda de auto'instruire necesară pentru monitori&area propriului
comportament "i pentru e!aluarea lui. 9ceastă metodă
s'a do!edit a #i #oarte e#icientă *n a)utarea oamenilor de a'"i de&!olta inteligenţa emoţională.
9cest model de inteligenţă emoţională cuprinde < componente$
9uto'con"tienti&area "i auto'controlul
9uto'con"tienti&area repre&intă +a&a *n *nţelegerea necesităţii de putere "i de&!oltare a minţii. 9uto'
con"tienti&area mai poate #i de#inită ca o cale către de&!oltarea inteligenţei emoţionale 9legerile
comportamentale sunt in#luenţate de e6perienţele din timpul !ieţii care ne a)ută să ne #ormăm o imagine
despre noi "i despre ceea ce e posi+il să reali&ăm *n !iaţă. 9st#el comportamentele noastre se #ormea&ă *n
#uncţie de propriile ne!oi.
;a #el se *nt3mplă "i la locul de muncă. 9tunci c3nd colegii de ser!iciu se comportă sau comunică *n
moduri mai puţin producti!e, aceasta este consecinţa #aptului că unoeri sunt concentraţi doar asupra
propriilor ne!oi, ceea ce *i determină să #acă o alegere incon"tientă prin *nstrăinarea de tine sau de alţi
colegi.
rimul o+iecti! de instruire *n inteligenţa emoţională este acela de a cre"te con"tienti&area oamenilor
asupra impactului neintenţionat legat de comportamentul lor.
9uto'con"tienti&area "i auto'controlul implică cunoa"terea calităţilor po&iti!e "i acelor calităţi care
necesită schim+are care implică un anga)ament "i este disciplina care implică cunoa"terea momentului
"i modalităţii de a acţiona "i apoi acţiunea *n sine.
(mpatia
(mpatia stă la +a&a construirii unei relaţii. 5amenilor cu ade!ărat empatici le pasă de ceilalţi "i pun mare
preţ pe *nţelegerea sentimentelor "i g3ndurilor acestora.
(mpatia necesită disciplină ci arta de #i *n permanenţă *n contact cu oamenii. 9st#el, empatia necesită pe
l3ngă a+ilităţile de ascultare "i a+ilităţi de comunicare.
7apacitatea de a lucra cu oamenii este unul dintre cei mai importanţi #actori *n determinarea succesului
la locul de muncă. (!ident, stăp3nirea pe plan tehnic a )o+ului este esenţială dar pregătirea pro#esională
este insu#icientă #ără capacitatea de relaţionare.
9+ilităţile tehnice te conduc către o po&iţie de management, dar capacitatea de a lucra cu oamenii este
cea care te menţine la acest ni!el.
7ompaniile caută oameni care au a+ilitate tehnică "i e6perienţă pentru a'"i #ace meseria +ine. 73teodată,
ele *i promo!ea&ă cu speranţa că ace"tia *i pot conduce pe alţii care #ac muncă similară cu ce au #ăcut ei
p3nă să #ie promo!aţi. 5dată promo!at, un lider tre+uie să demonstre&e a+ilitatea de a lucra cu oamenii.
,nteligenţa socială
5 persoană inteligentă emoţional este acea persona care poate metine relaţii +une cu toţi oamenii din
organi&aţie.
,nteligenţa socială repre&intă construirea de relaţii pentru a #ace lucrurile să se *nt3mple. 8incolo de
a+ilităţile necesare *n construirea unei relaţii puternice "i cola+orati!e, inteligenţa socială este
repre&entată de *ncrederea reciprocă, ea permite indi!i&ilor să lucre&e chiar "i *n condiţii de con#lict, #ără
a distruge a+ilitatea de a lucra *mpreună.
73nd oamenii !or+esc despre #rustrările lor la locul de muncă, dau !ina pe alţi colegi pentru a )usti#ica
generarea pro+lemei lor. 2anagerii se pl3ng de oamenii care nu se comportă con#orm a"teptărilor.
9nga)aţii se pl3ng de managerii care nu in#ormea&ă sau nu deleagă autoritate. 7olegii se pl3ng unul de
celălalt, de cei cu personalităţi di#icile.
În orice ca&, atunci c3nd oamenii sunt *ntre+aţi $ “,'ai !or+it persoanei *n cau&a despre această=”, sau “9i
*ncercat să re&ol!i această pro+lemă=”, adesea răspunsul lor este$ “Glumesti= >u'i pot spune asta.”
73nd nu merg lucrurile la muncă a"a cum ţi'ai dori, tre+uie să găse"ti un răspuns *n comportamentul pe
care l'ai adoptat p3nă ai a)uns la situaţia *n cau&a.
9tunci c3nd ce!a nu merge cum !rem noi, *n general pre#erăm să dăm !ina pe o altă persoană că #iind
cel care cau&ea&ă pro+lema. Găsim chiar o anumită satis#acţie *n a ne pl3nge la prieteni de un tratament
aspru pe care *l primim la un moment dat. 8ar dacă ne uităm cu atenţie, !om găsi *ntotdeauna ce!a ce
am #i putut #ace pentru că situaţia *n cau&ă să #i #ost alta.
Întotdeauna po&iţia noastră la muncă este despre noi "i nu despre circumstanţele noastre sau despre alte
persoane.
,n#luenţa personală
,n#luenţa personală este a+ilitatea de a #ace lucrurile să meargă cu "i prin intermediul altor persoane.
8e"i de cele mai multe ori puterea a #ost !ă&ută ca un punct negati!, ea poate a!ea "i atri+ute po&iti!e.
uterea *nseamnă a a!ea a+ilitatea de a #ace lucrurile să meargă. uterea mai *nseamnă "i a a!ea o reţea
e6tinsă de persoane care te plac, care au *ncredere *n tine "i care *ţi ascultă ideile sau cerinţele. ?eputaţia
"i +una relaţionare cu persoanele din companie determină comortamentul celor mai puternice persoane *n
acest sens.
Încrederea *n sine contri+uie la a+ilitatea oamenilor de a'i in#luenţa pe ceilalţi. 9ce"tia preiau iniţiati!ă
pentru a'"i atinge scopul "i pentru a aduce o atitudine de optimism "i #le6i+ilitate *n relaţiile cu ceilalţi,
*ndemn3ndu'i *n a a!ea o cola+orare e#icientă "i plăcută.
/atis#acţia la locul de muncă depinde *n mare măsură de modul *n care relaţionăm cu colegii. 5 mare
parte din timpul nostru *l petrecem la locul de muncă. 9st#el, la @0 de ore pe săptăm3nă lucrate, ne
dedicăm cel puţin 800 de ore din !iaţă pentru a lucra. 7alitatea !ieţii noastre la locul de muncă este un
#actor critic *n determinarea calităţii *ntregii !ieţi, implicit a comportamentului nostru din !iaţă
personală.
/copul "i !i&iunea
/tăp3nirea scopului "i a !i&iunii repre&intă e6primarea umanităţii prin intermediul muncii. /tăp3nirea
scopului "i a !i&iunii este o modalitatea de a trans#ormă un loc de muncă *n ce!a care să e6prime
propriile !alori "i propria !i&iune ca om.
În cele din urmă, am o+ser!at #aptul că inteligenţa emoţională este capacitatea de a simţi
sentimentele, de a le e6prima, de a le indenti#ica "i nu *n ultimul r3nd de a le comunica. 9dică putem
spune că inteligenţa emoţională pune accentul preponderent pe comunicare.
În acest sens, este important de e!aluat conceptul 8(?7. 7on#orm acestei a+ordări conceptuale,
comunicarea cuprinde @ părţi componente$
“8escrie” $ 8escrie e!enimentele, #aptele pe care !rei să le comunici.
“(!aluea&ă” $ 7are este părerea ta *n legatură cu aceste #apte= 7are este e#ectul pe care acestea il au
asupra ta= 7e simţi *n legatură cu acest lucru=
“?e&ol!ă”$ 7e urmea&ă să #aci= Aie propui o soluţie, #ie gase"ti o soluţie *mpreună cu persoana
implicată. (6perienţa arată că soluţia găsită *mpreună cu celălalt este de o+icei mai e#icace B posi+ilitatea
de a *ntelege "i aplică soluţia corect este mai mareC.
“7ontinuă” $ 7are este e#ectul comunicării= 7um trate&i comunicarea *n continuare= 8aca #aptele,
acţiunile au #ost plănuite *n #a&a de “?e&ol!ă”, #ii de acord cu momentul *n care a"tepţi #iecare re&ultat al
comunicării. 9cceptă *ntre timp am3nările de e!aluare dacă este necesar.
9cest concept ilustrea&ă e#ectul comunicării, trat3nd e#icienti&area acesteia cu interlocutorul,
transpunerea *n locul acestuia e!entual pentru ca mesa)ul nostru transmis să #ie receptat a"a cum l'am
interpretat noi.
2ulţi ani au e6istat dispute *ntre cei care susţin di!erse teorii "i #actori ca #iind *n legatură cu coe#icientul
,-.
rincipalele dileme le'au repre&entat *ntre+ările$
(ste cine!a născut cu un anumit ,- "i nimic nu poate modi#ica asta sau este ,-'ul o a+ilitate care poate #i
*n!ăţată "i antrenată=
8e ce anumite persoane inteligente au per#ormanţe scă&ute "i de ce anumite persoane sla+ pregătite au
per#ormanţe mărite=
>u sunt deocamdată răspunsuri clare, dar *n general este acceptat #aptul că e6istă un număr mare de
#actori de inter#erenţa precum stresul si aptitudinile "i imaginea de sine care pot in#luenţa per#ormanţele
"i care au o in#luenţa "i mai mare asupra succesului comparati! cu a+ilităţile *nnăscute.
În pre&ent, pro+lema este legată nu de c3t de mult ai sau de unde pro!ine ceea ce ai, ci ce poţi #ace cu ce
ai. Într'un mod asemănător se pune pro+lema "i in ca&ul ,nteligentei (motionale. 8ec3t să se măsoare
anumiţi coe#icienţi, este mai util să se identi#ice #actorii care *mpiedică #olosirea optimă a aptitudinilor
care e6istă "i de a *n!ăţa cum să se #olosească ace"ti #actori e#icient.
,nteligenţa (moţională nu are limite. oricine e pregătit "i dore"te poate să'"i *m+unătăţească ni!elul de
,nteligenţă (moţională.
9 de!eni mai ,nteligent (moţional implică următoarele presupo&iţii$
Aiecare e6perienţa implică o reacţie emotională, iar pentru a trata mai e#icient emoţiile, o persoana
tre+uie$
/ă remarce emotiile.
/ă simtă emotiile.
/ă sesi&e&e ce anumite transmite emoţia.
/ă de&!olte "i să urmărească un nou #ir al actiunii.
ractic3nd cele de mai sus cu regularitate "i s3rguinţă se poate *m+unătăţi ni!elul de ,nteligenţă
(moţionala.
:i+liogra#ie
9dele :. ;0nn ,4he (- 8i##erence$ 9 ower#ul lan #or utting (motional ,ntelligence to Dor%, 9merican 2anagement
9ssociation, >ew Eor%, F00<, ,/:>$ 0'81@@'08@@'G, F<< pages
;0nda 7. 2c8ermott, :asics o# (motional ,ntelligence B(,C, pu+lished +0 9/48 ress, >E, H/9, F008, ,/:>'1G$ 9I8'1'
<JF8J'<F9'0, ,/:>'10$ 1<JF8J<F9G, 1J pages
atric% (. 2erle!ede, 8enis :ridou6 and ?ud0 Kandamme, I /teps to (motional ,ntelligence, 7rown House u+lishing,
F001, ,/:>'1G$ 9I818998GJ<0<, ,/:>'10$ 18998GJ<00, @00 pages
8r. 9ndre 2oreau, ,nteligenta emotionala,
http$LLwww.s#atulmedicului.roLsihologie'si'psihoterapieLinteligenta'emotionalaMG9
/er+an /!oronos, 8e ce am de&!olta ,nteligenta emotionala=,
http$LLwww.hr'romania.roLcomunitateLarticoleLde&!oltare'organi&ationalaLde'ce'am'de&!olta'inteligenta'emotionala'.html,
F00J